Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Departamentul Drept Internațional și European

Proiect de activitate individuală

“ Regimul juridic al străinilor“

Profesor:Dorul Olga
Studentă:Horaicu Iuliana-Gabriela
Grupa 3 F/R
Regimul juridic şi statutul juridic al persoanei fizice străine diferă de la stat la
stat şi este determinatDe nuumeroşi factori de ordin politic şi economic, de
intensitatea şi calitatea raporturilor dintre state. Fără îndoială, legăturile
dintre state se dezvoltă în condiţii inegale, fapt care se datorează nivelului
evolutiv al relaţiilor de pace, prietenie şi colaborare dintre ele. Aceasta a dus
la elaborarea de către state a diferitelor tipuri de regimuri juridice acordate
străinului şi aplicate în funcţie de apartenenţa acestora la unul sau la alt stat.
volumul drepturilor şi obligaţiilor cetăţenilor străini şi ale apatrizilor variază
de la stat la stat, în funcţie de regimul juridic acordat străinilor de către ţara-
gazdă şi acordurile încheiate între aceste state. Reţinându-ne în domeniul ce
ţine de regimul juridicoferit de state şi acordurile internaţionale cetăţenilor
străini, încercarea noastră are ca obiect să schiţeze, cel puţin, principalele
repere care să ne conducă la o înţelegere şi delimitare mai corectă a noţiunilor
de „regim juridic” şi „statut juridic” sau „condiţie juridică”, care sunt
categorii distincte. Aceasta cu atât mai mult cu cât în literatura de specialitate
aceşti termeni sunt utilizaţi ca sinonime, deşi ei comportă un conţinut
diferit.Pentru a clarifica această chestiune, trebuie să pornim de la expunerea
părerilor diferiţilor autori privind definirea termenilor de regim juridic,
statut juridic şi condiţie juridică. Intrarea străinilor în Republica Moldova se
face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului
internațional. Străinii pot trece frontiera de stat și prin alte locuri, în
condițiile stabilite de tratatele internaționale la care Republica Moldova este
parte. Străinii potrivit art.6 alin.(1) din legea nr.200 din 16.07.2010, pot intra
pe teritoriul Republicii Moldova doar dacă întrunesc următoarele
condiţii :posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat,
recunoscut sau acceptat de Republica Moldova, dacă prin tratatele
internaţionale la care Republica Moldova este parte nu se prevede
altfel;posedă viză acordată în condiţiile prezentei legi sau, după caz, permis de
şedere valabil ori buletin de identitate pentru refugiați sau pentru beneficiarii
de protecţie umanitară, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte nu s-a stabilit altfel;prezintă documente care justifică
scopul intrării şi fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât
pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcere în ţara de
origine sau pentru tranzit către un alt stat în care există siguranţa că li se va
permite intrarea; Autorităţile publice sau instituţiile care deţin date şi
informaţii cu privire la existenţa unor situaţii de natura celor indicate la alin.
(1) au obligaţia să informeze organele abilitate în domeniu.
Măsura nepermiterii intrării în Republica Moldova a străinului va fi motivată
de Poliţia de Frontieră şi va fi comunicată persoanei în cauză, faptul
consemnîndu-se în Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul
migraţiei şi al azilului. Decizia privind aplicarea măsurii nepermiterii intrării
în Republica Moldova poate fi contestată în conformitate cu legislaţia în
vigoare. Străinul căruia nu i se permite intrarea în Republica Moldova este
obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către ţara
de origine sau către orice altă destinaţie pe care o doreşte, cu excepţia
teritoriului Republicii Moldova. În cazul în care părăsirea imediată a
punctului de trecere a frontierei de stat de către străinul prevăzut la alin. (1)
nu este posibilă, organul abilitat va dispune cazarea lui într-un loc amenajat
în acest scop, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea
acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării. Dacă motivele care
fac imposibilă plecarea nu încetează în 24 de ore de la data cazării, străinul va
fi predat autorităţii competente pentru străini în vederea îndepărtării de pe
teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile legii. Regimul acordării vizelor
este reglementat în Capitolul III din Legea nr.200 privind regimul străinilor
în Republica Moldova. Potrivit art.14 viza oferă titularului dreptul de intrare
pe teritoriul Republicii Moldova numai dacă la momentul prezentării acesteia
la punctul de trecere a frontierei de stat organele de control constată că nu
există nici unul din motivele de nepermitere a intrării în R.Moldova stabilite
de art.8 alin.(1)

Vizele se acordă în funcție de scopul declarat și pot fi

-de tip „A”, – viză de tranzit aeroporuar (cel mult 5 zile);

-de tip „B„ – viză de tranzit (cel mult 5 zile cu una sau multiple intrări și
ieșiri);

-de tip „C„ – viză de scurtă ședere ( nu mai mult de 90 de zile în decurs de 180
de zile, cu una sau multiple intrări și ieșiri);

Viza se acordă străinilor de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare

ale Republicii Moldova. Viza electronică se acordă străinilor de către Direcţia
generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene. În situații de excepții prevăzute de art.21viza poate fi
acordată și la punctele de trecere a frontierii de stat de către poliția de
frontieră.. Declararea străinului persoană indezirabilă, conform art. 55 Legea
nr.200, este o măsură asigurătorie de autoritate, dispusă împotriva unui
străin care a desfăşurat, desfăşoară ori în a cărui privinţă există indicii
temeinice că intenţionează să desfăşoare activităţi de natură să pună în pericol
securitatea naţională sau ordinea publică. Măsura se dispune de autoritatea
competentă pentru străini din oficiu sau la propunerea unor alte autorităţi cu
competenţe în domeniul ordinii publice şi al securităţii naţionale care deţin
date sau indicii temeinice în sensul celor indicate. Autoritatea competentă
pentru străini emite o decizie motivată privind declararea străinului persoană
indezirabilă după ce s-a constatat că este ca atare. Atunci când decizia privind
declararea străinului persoană indezirabilă se întemeiază pe raţiune de
securitate naţională, în decizie nu vor fi menţionate motivele care stau la baza
ei. Dreptul de şedere al străinului încetează de drept la data emiterii deciziei
privind declararea sa persoană indezirabilă. Străinul poate fi declarat
persoană indezirabilă de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului
cu o nouă perioadă cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că
motivele care au determinat luarea acestei măsuri nu au încetat.

Măsura declarării străinului persoană indezirabilă se consemnează în

Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului.
Decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă se aduce la
cunoştinţă acestuia de către autoritatea competentă pentru străini, în
condiţiile art. 53. Conform art.57 în decurs de 5 zile lucrătoare de la data
comunicării, decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă poate
fi atacată în instanţa de judecată. indepărtarea sub escortă a străinului,
potrivit art.58 Legea 200, presupune însoţirea acestuia de către personalul
specializat al autorităţii competente pentru străini până la punctul de trecere
a frontierei de stat deschis traficului internaţional ori până în ţara de origine,
de tranzit sau de destinaţie. Îndepărtarea sub escortă se aplică străinilor:care
nu au părăsit voluntar teritoriul Republicii Moldova la expirarea termenului
acordat prin decizia de returnare prevăzut la art. 52 alin. (1);care au trecut
sau care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat ori a căror identitate nu
a putut fi stabilită;care au intrat în Republica Moldova în perioada de
interdicţie dispusă anterior;care au fost declaraţi indezirabili;împotriva
cărora a fost dispusă expulzarea;care prezintă un risc de sustragere de la
procedura de îndepărtare. Pe timpul îndepărtării sub escortă pot fi utilizate
procedee şi mijloace speciale, în condiţiile legislației în vigoare, numai în
cazurile în care acestea sânt necesare pentru protejarea vieţii sau integrităţii
fizice a personalului din escortă, a străinului ori a altor persoane, pentru
împiedicarea producerii de pagube materiale sau pentru îndeplinirea
obiectivului îndepărtării sub escortă. general, străinii în Republica Moldova
se bucură de regim național, astfel ei se bucură de aceleaşi drepturi, libertăţi
şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu anumite excepţii stabilite de
lege, atunci când prin aceasta nu sunt lezate interesele statului, drepturile şi
interesele legitime ale cetăţenilor R. Moldova şi ale altor persoane .Străinii
sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosibire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică,
avere sau origine socială. În conformitate cu legislația Republicii Moldova
străinii au dreptul:

-dreptul la muncă şi la protecţia ei;

-dreptul la odihnă şi la ocrotirea sănătăţii;

-dreptul la asigurări sociale (indemnizaţii, pensii, și alte prestații sociale);

-dreptul la domiciliu și la locuinţă;

-dreptul la proprietate şi dreptulde proprietate intelectuală (străinii au

dreptul de a deține bunuri în proprietate privată, de a moşteni, de a testa, de a
exercita dreptul de autor al unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, al unei
descoperiri, invenţii, alte drepturi personale nepatrimoniale);

-dreptul la educaţie (străinii au acces la învăţămîntul preşcolar, primar,

secundar, profesional tehnic, universitar, în condițiile legii);

-dreptul la asociere (străinii se pot asocia în diverse societăţi culturale,

ştiinţifice, sportive, în organizaţii cooperatiste, etc.);

-dreptul la libertatea conştiinţei şi a opiniei;

-dreptul la familie(străinii se pot căsători şi de a desface căsătoria cu cetăţeni

ai Republicii Moldova, cu alte persoane în conformitate cu legislaţia în
vigoare. Ei se bucură de dreptul la familie şi au îndatoriri în relaţiile de
familie);

Cu titlu de concluzii ne permitem să remacăm că materia privind regimul

juridic al străinului este abordată insistent de către legiuitorul moldav, avînd
în vedere numărul mare de modificări ale legislației, deși Legea nr.200 din
16.07.2010 este relativ nouă, și această insistență ne permit să facem două
concluzii probabile: legislatorul nostru manifestă o grijă sporită față de
cetățenii străini și ajustează legislația la scimbările survenite intre timp, sau a
doua concluzie care este că, legislația Republicii Moldova privind regimul
juridic al străinilor a fost adoptată cu mari carențe, fapt care este corectat
prin modificările pe carele vedem.
BIBLIOGRAFIE

CĂRŢI, MANUALE, REVISTE, NOTE DE CURS

Sergiu Bivol, Drept Internaţional Privat, note de curs, Chişinău, 2013.

Corneliu Vrabie, Drept Internaţional Privat, suport de curs, Bălţi, 2009.

Dan Andrei Popescu, Marius Harosa, Drept internaţional privat, vol. I, Ed.
Lumina Lex, Bucureşti, 1999.

Ioan Macovei, Drept internaţional privat, Editura Ars Longa, Iaşi, 1999.

Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Drept internaţional privat, Ed. Actami,

Buc., 2005.