Laborator 1-2

Fibră optică

Modul de lucru:

1. Se porneşte programul Simtel 2.0;

2. Din meniul Basic Laws se alege opţiunea Electromagnetic spectrum;
a. Se porneşte animaţia
b. Se urmăresc intervalele de frecvenţe notând capetele de interval, energia semnalelor şi aplicaţiile acestora.

Tip Frecvență Lungime de undă Energie Aplicații

Raze Gama 3.862 e25 Hz – 7.762 e-18 m – 5.577 e-12 m 2.559 e-8 J – 3.562 e-14 J - folosite în radioterapie (cancer, tumori)
5.376 e10 Hz - industria alimentară: omoară microorganisme
Raze X 4.809 e19 Hz – 6.234 e-12 m – 1.219 e-8 m 3.186 e-14 J – 1.621 e-17 J - în dom. Medical (operații, radioterapie)
2.459 e16 Hz - inginerie
- departamente detective
- industrie
Ultraviolet 2.412 e16 Hz – 1.243 e-8 m 3.415 e-7 m 1.598 e-17 J – 5.755 e-19 J - studiul structurilor moleculare
8.686 e14 Hz - distrug bacteriile
- cauzează efect fotoelectric
Spectrul vizibil 7.761 e14 Hz – 3.858 e-7 m – 7.530 e-7 m 5.148 e-19 J – 2.638 e-19 J
3.981 e14 Hz
Infraroșu 3.561 e14 Hz – 8.418 e-7 m – 9.428 m 2.351 e-19 J – 2.107 e-22 J - principalul strat al Terrei ce menține planeta
3.171 e11 Hz caldă
- încălzitoare
- în fotografie și prognoza meteo
- detectarea căldurii
Microunde 2.845 e11 Hz – 1.05 e-3 m – 0.277 m 1.885 e-22 J – 7.166 e-25 J - sisteme radar
1.081 e9 Hz - comunicații de telefonie pe distanță lungă
- cuptoare cu microunde
Unde radio 9.674 e8 Hz – 27.24 3.09 e-1 m – 1.101 e7 m 6.410 e-25 J – 1.805 e-32 J Comunicațiile wireless:
Hz - Banda TV
- Banda FM
- Banda AM

3. Din meniul Basic Laws se alege opţiunea Snell’s Law;

a. Se selectează succesiv variantele posibile pentru cele două medii, sursa de lumină şi se modifică unghiul de incidenţă. Se notează parametrii
rezultaţi pentru fiecare simulare în parte.
Unghiul de incidență va fi setat la 45⁰.
M1 va fi mediul în care se află sursa de lumină.
Index de refracție Index de refracție
Mediul Sursa de lumină Unghi de refracție
M1 M2
M1 = Aer Laser
1 1,31 32,17⁰
M2 = Apă LED
M1 = Apă Laser
1,33 1 70,11⁰
M2 = Aer LED
M1 = Aer Laser
1 1,5 28,12⁰
M2 = Sticlă LED
M1 = Sticlă Laser
1,5 1 28,12⁰
M2 = Aer LED
M1 = Apă Laser
1,33 1,5 39,12⁰
M2 = Sticlă LED
M1 = Sticlă Laser
1,5 1,31 52,79⁰
M2 = Apă LED
4. Din meniul Basic Laws se alege opţiunea Acceptance Angle;

a. Se modifică unghiul de incidenţă şi se notează intervalul pentru care se obţine reflexia totală

θa = unghiul de acceptare ce determină în spațiu un con de acceptare.

Valorile pentru care se obține reflexia totală: -14⁰ ≤ θa ≤ +14⁰

5. Din meniul Tipes of Fiber se alege opţiunea Multimode Graded Index Fiber;

a. Se modifică unghiul de incidenţă şi se observă modul de propagare prin fibră

Aceasta metoda este disponibila doar pentru fibra multimodală (deoarece prin cea monomodală circulă un singur fascicul de lumină).
În funcție de unghiul de incidență prin nucleul fibrei, indexul de refracție poate să difere.

Pentru unghi de incidență = 0, raza se refractă într-un mediu n2, cu raza mică. Cu cât sursa de lumină se îndepărtează de axul central al
fibrei, raza se refractă, apoi se reflectă într-un mediu n3 sau n4 (în funcție de mărimea unghiului de incidență), cu raza mai mare decât n2.

6. Din meniul Attenuation loses se alege opţiunea Dispersion - > Chromatic Material Dispersion;

a. Se modifică lungimea de undă a semnalului şi se observă influenţa acesteia;

Aceasta dispersie prin material apare datorită faptului că lumina este separată în cele 7 culori principale din care este compusă, fiecare
având lungimi de undă diferite. Rezultand faptul că lungimile de undă diferite vor circula la viteze diferite în materialul fibrei optice.
7. Din meniul Parts of Fiber Optic Communication System se alege opţiunea
Optical Sources - >LED and Laser;

a. Se observă influenţa diferiţilor parametrii asupra semnalului

LED urile și LD (Diodele Laser) sunt două surse de lumină diferite. În timp
ce LED-ul oferă lumină incoerentă, de putere mai mică și sunt mai simple, Laserul
oferă o lumină continuă, puternică, procesul de obținere a astfel de surse fiind
mai complex.

În primul grafic, se observa că la curenți mai mari, puterea laserelor

crește exponențial, iar cea a LED-urilor crește încet, logaritmic. După pragul de
262 mA, laserul iși atinge pragul de la care începe să emită constant.

În cel de-al doilea grafic este prezentat efectul temperaturii asupra

lungimii de undă a semnalului. După cum se poate observa în abele cazuri,
creșterea temperaturii mărește lungimea de undă a fasciculului luminos.
8. Din meniul Parts of Fiber Optic Communication System se alege opţiunea Diodes - >
Avalanche Photodiode;

a. Se observă influenţa diferiţilor parametrii asupra modului de funcţionare a fotodiodei

O fotodiodă în avalanșă este un semiconductor bazat pe silicon ce conține o

joncțiune pn compusă dintr-o regiune P dopată pozitiv și o regiune N dopată negativ ce
mărginesc o regiune neutră. Se numește diodă în avalanșă deoarece electronii energetici
creează un câstig de perechi electron-gol atunci când ating joncțiunea N și se reîntorc în
stratul neutru.

9. Din meniul Parts of Fiber Optic Communication System se alege opţiunea - > Fiber Optic Communication

a. Se selectează secvenţa (biţii) de intrare

b. Se modifică tipul de sursă de lumină
c. Se observă modul de transmitere a informaţiilor

10. Din meniul Fiber Optic Communication se alege opţiunea - > Wavelength Division Multiplexing

a. Se selectează secvenţa (biţii) de intrare pentru canalul 1

b. Se selectează lungimea de ungă a semnalului pentru canalul 1
c. Se selectează secvenţa (biţii) de intrare pentru canalul 2
d. Se selectează lungimea de ungă a semnalului pentru canalul 2
e. Se selectează secvenţa (biţii) de intrare pentru canalul 3
f. Se selectează lungimea de ungă a semnalului pentru canalul 3
g. Se porneşte simularea pentru diferite configuraţii şi se notează rezultatele obţinute
La punctele 9 și 10, sunt prezentate exemple despre transmisia prin fibră optică a semnalelor luminoase.
La punctul 9 se arată cum o succesiune de biți este emisă de o sursă Laser sau LED prin fibra optică, în care semnalul se reflectă prin
mediul de n1, având și momente de refracție prin n2. La emisie lungimea de undă diferă față de cea de la intrare, având o caracteristică mai
lărgită, și o putere mai mică.
La punctul 10 se arată procesul de transmisie folosit cel mai des rețelistică, unde un semnal trimis pe 3 lungimi de undă diferite (în cazul
nostru) ajunge la recepție fără erori.
Concluzia este că, pe lângă mediul de transmisie prin fibră optică, este necesar ca în partea de transmisie să se cunoască parametrii
semnalului, iar în partea de recepție să existe un decodor care să poată descifra semnalul transmis prin acest mediu, fără a genera erori la
citirea secvenței de biți primită.