P R E Ț U R I Ș I C O N C U R E N ȚĂ

L E C T. U N I V. D R . M I H A E L A I A C O B
FA B BV ▪ A S E B U C U R E Ș T I ▪ 2 0 1 4 - 2 0 1 5
 CURS 1. O SCURTĂ INTRODUCERE ÎN TEMATICA
PREȚURI ȘI CONCURENȚĂ

 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR

 CADRUL GENERAL AL DISCUȚIEI
 CUVINTE DE REFERINȚĂ
 PRELEGERI
 BIBLIOGRAFIE
 EVALUAREA FINALĂ

2
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Este important pentru student să înțeleagă din parcurgerea disciplinei / lor faptul că în
științele economice au de-a face cu patru tipuri de judecăți economice,
diferite în natură și prezente înlănțuit în procesul de predare a conceptelor și principiilor:

- judecăți economice teoretice;

- judecăți economice istorice;
- judecăți economice antreprenoriale;
- judecăți economice tehnice.

3
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice teoretice:

- sunt general valabile, validitatea lor este independentă de loc, timp și persoane, sunt
de natură a priori, logic-deductivă și nu se pretează la validare a posteriori, empirică,
fiindcă acțiunile umane nu posedă constante controlabile și manipulabile
experimental;
- ele surprind aspecte de bază ale realității, de cunoaștere rațională a ordinii acesteia;
- fără acestea, niciun demers științific sau de cunoaștere, în general, nu ar avea sens.

Ex.: legile cererii și ofertei, legea calculului economic

(A priori și a posteriori = termeni folosiți în filosofie pentru a distinge între două tipuri de
cunoaștere / justificare / argumente:
- cunoașterea a priori este independentă de experiență – De ex.: „Toți burlacii sunt necăsătoriți”.
- cunoașterea a posteriori este dependentă de experiență sau de dovezi empirice – De ex.: „Unii
burlaci sunt foarte nefericiți”.)

4
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice istorice:

- se referă la circumstanțe particulare de loc, timp și persoane din trecut;
- ele nu sunt independente de cele teoretice, ci se bazează organic pe ele;
- conțin însă elemente – înțelegere și relevanță – care vizează descifrarea
evenimentelor trecute irepetabile pe care nu suntem capabili să le așezăm sub
imperiul (și să le explicăm prin) regulilor sau legilor, dar care au nevoie de acestea
pentru a fi decriptate în mod legitim.

Ex.: criza economică prezentă a fost provocată de manipularea ratelor dobânzilor și de

expansiunea nesustenabilă a activităților economice, mai degrabă decât de
dereglementarea piețelor financiare și excesul de sofisticare financiară cuplat cu
opacitatea produselor derivate dezvoltate (în SUA și nu numai); programele de austeritate
publică (traductibile și printr-o igienizare a finanțelor statului) nu au putut ajuta la
redresarea economică, dat fiind faptul că nu au fost combinate și cu stimulente puternice
pentru relansarea sectorului privat (anume prin despovărare fiscală și reglementară) etc.

5
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice antreprenoriale:

- privesc la rândul lor diverse circumstanțe particulare de loc, timp și persoane, dar de
dată aceasta din viitor, un viitor fundamental inaccesibil din prezent, indiferent de
sofisticarea mijloacelor științifice utilizate;
- deci, ele nu sunt „științifice”, ci mai degrabă „pariuri”, au nevoie de cunoaștere
economică teoretică, una care nu este însă de ajuns și nu pot fi formulate legitim ex
catedra;
- singurul lor „test” este „piața”.

Ex.: urmărind evoluțiile principalilor indici de pe piața de capital românească, dat fiind
climatul economic general de până acum și date fiind datele structurale ale economiei de
aici înainte, apreciez că o investiție într-un portofoliu X de acțiuni îmi va aduce un
randament între x1 și x2 etc.

6
 ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI
DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice tehnice:

- se referă la mecanisme operative care susțin dinamica economică generală, au succes
doar dacă se sprijină pe o cunoaștere temeinică a legităților teoretice care
guvernează realitatea în ansamblu, s-au dezvoltat fie antreprenorial (prin selecție de
piață între instrumente concurente), fie birocratic (prin reglementări procedurale,
motivate de eficiență, dar netestabile la piață);
- codifică practici, pot fi „legiferate”, dar într-un sens juridic.

Ex.: tehnicile contabile din sfera privată sau din cea publică, lansarea unei oferte publice
de cumpărare pe piața de capital sau procedurile care țin de procesul de privatizare a
unei unități economice de stat etc.

7
 CADRUL GENERAL AL DISCUȚIEI

Tema 1. Mecanismul prețurilor

Tema 2. Strategii de adaptare a prețurilor la cerințele pieței
Tema 3. Stabilirea prețurilor în întreprinderi. Metode bazate pe costuri
Tema 4. Fundamentarea și actualizarea prețurilor de ofertă
Tema 5. Metode de fundamentare și corelare a prețurilor produselor noi
Tema 6. Particularități ale formării prețurilor în unele ramuri ale economiei
Tema 7. Sistemul prețurilor în România
Tema 8. Prețurile în cadrul schimburilor economice internaționale
Tema 9. Sistemul informațional al nivelului și evoluției prețurilor
Tema 10. Politica de protecție a concurenței economice
Tema 11. Prețurile și practicile anticoncurențiale

8
 CUVINTE DE REFERINȚĂ

„Tuturor ne place foarte mult să fim incluși în această categorie [intelighenția], dar nu toți
îi aparținem… Sunt considerați ca făcând parte din intelighenția toți cei ce nu muncesc (și
au oroare să muncească) cu brațele… (inclusiv cei care nu sunt decât niște manuale
vorbitoare, neavând nici cunoștințe solide, nici o viziune personală asupra procesului
educativ).

… Dacă nu vrem să desființăm această noțiune, e bine să n-o demonetizăm. Un

intelectual nu se definește prin filiația profesională și ocupație. O bună educație și o
familie bună nu produc nici ele, obligatoriu, un intelectual. Intelectualul este un individ
ale cărui interese și a cărui voință se concentrează în spațiul spiritual al existenței, asta de
o manieră stabilă, lipsită de intermitențe, nedeterminată de circumstanțe exterioare și
adeseori dăinuind în pofida lor. Intelectualul este acel om, a cărui gândire refuză orice
mimetism.”

Alexandr Soljenițîn. Arhipelagul Gulag II. 2008. București: Univers, pp. 213-214.

9
 PRELEGERI

Curs 1. O scurtă introducere în tematica Prețuri și Concurență

Curs 2. Persoană, proprietate, piață, prețuri. Despre calculul economic în capitalism și în
socialism și despre birocratism
Curs 3. Mecanismul prețurilor în economie. Despre cerere și ofertă, intervenționism și
piață liberă
Curs 4. Stabilirea prețurilor în întreprindere. Despre costuri care fixează prețurile (și
prețuri care formează costurile)
Curs 5. Metode de fundamentare a prețurilor. Despre o serie de particularități:
actualizarea prețurilor de ofertă, prețurile produselor noi, prețurile în diverse
ramuri ale economiei, prețuri în cadrul schimburilor economice internaționale
Curs 6. Sistemul prețurilor în România. Despre provocările tranziției de la economia
planificată centralizat la cea de piață, dar și de la economia de lagăr socialist la
cea integrată european

10
 PRELEGERI

Curs 7. Paradigme concurente: „concurența perfectă” versus „concurența liberă”. Despre

critica teoriei neoclasice a monopolului
Curs 8. Politici și legislații antitrust și pro-concurență. Despre cum drumul spre etatism
este pavat cu bune intenții despre piață. Comparație între SUA și UE
Curs 9. O deomogenizare a practicilor anticoncurențiale. Despre bariere la intrare,
discriminări prin preț și acorduri verticale, acorduri orizontale (fuziuni și fixări de
prețuri)
Curs 10. Ctrl+Alt+Del în cazul Microsoft. Despre politica pro-concurență sau pro-
concurenți
Curs 11. Politica concurenței în România. Despre armonizarea la cadrul general al UE și
unele spețe recente de notorietate
Curs 12. Precizări asupra examenului la P&C

11
 BIBLIOGRAFIE

Moșteanu, T. și colectiv (2000), Prețuri și concurență, Editura Didactică și Pedagogică, București

Moșteanu, T. și colectiv (2005), Prețuri și concurență. Sinteze teoretice și aplicații practice, Editura
Universitară, București
Moșteanu, T. (2000), Concurența, abordări teoretice și practice, Editura Economică, București
Moșteanu, T. (2001) Prețuri, echilibru concurențial și bunăstare socială, Editura Economică, București
Moșteanu, T., Alexandru, F., Cataramă, D. (2006) Concurența economică și integrarea europeană, Editura
Tribuna Economică, București
Alexandru F., (2003), Fiscalitate și prețuri în economia de piață, Editura Economică, București
Armentano, D.T. (1999), Antitrust and Monopoly. Anatomy of a Policy Failure, The Independent Institute,
Oakland, USA
Armentano, D.T. (2007), Antitrust. The Case for Repeal, Ludwig von Mises Institute, Auburn, Alabama
Kirzner I.M. (2007), Market Theory and The Price System, Ludwig von Mises Institute – printed on demand,
Auburn, Alabama, http://mises.org/document/3075
Shapiro M.M. (1985), Foundations of The Market Price System, University Press of America, Boston, USA,
http://mises.org/document/3135
Legislație specifică domeniului
www.consiliulconcurentei.ro
www.ajutordestat.ro
Alte referințe bibliografice recomandate pe parcurs

12
 EVALUAREA FINALĂ

 60% - notă examen scris

 40% - notă seminar

Obs! Punctajul de la seminar se va lua în calcul doar în cazul obținerii notei

minime de promovare la examenul final scris (nota 5).

13
Vă mulțumesc pentru atenție!

14