Capitala României pierde 16 poziţii în clasamentul mondial al competitivităţii urbane şi cade pe locul

188 din 200 de oraşe analizate, potrivit ultimului Raport Global al Competitivităţii Urbane 2017-2018
publicat de către UN Habitat şi CASS, se arată într-un comunicat al INACO, remis duminică AGERPRES. În
raportul precedent 2015-2016, Bucureştiul ocupa poziţia 172.

"Competitivitatea urbană este strâns legată de dezvoltarea economică şi socială. Oraşele cu o

infrastructură mai bună generează o productivitate urbană mai mare. Creşterea productivităţii urbane,
la rândul său, generează venituri mai mari pentru toate segmentele societăţii: cetăţeni, autorităţi locale,
guvern şi sectorul privat. Oraşele mai competitive atrag, de asemenea, talentele şi capitalul, recrutează
muncitori calificaţi, creând un ciclu virtuos de prosperitate pentru toţi. Gradul de sănătate economică
implică competitivitatea economică urbană sau lipsa acesteia. Economiile cu grad ridicat de
competitivitate se reflectă în preţurile imobiliare mai mari şi viceversa", precizează Andreea Paul,
preşedintele INACO.

Potrivit sursei citate, indicele competitivităţii oraşelor reflectă prosperitatea urbană, sărăcia şi
beneficiile rezidenţilor urbani, comparativ la scară globală cu peste 1000 de oraşe, resimţite de
gospodării la nivel micro, de economie şi societate la nivel macro, în acelaşi timp. Din aceste motive,
problema pierderii de competitivitate a oraşelor este una dintre cele mai importante şi provocatoare
probleme actuale, susţine reprezentantul INACO .

Conform clasamentului, indicele competitivităţii economice a Bucureştiului este la puţin peste jumătate
(0,51) din scorul obţinut de New York (1,00) - aflată anul acesta pe primul loc în lume, detronând
Londra.

"Lumea de astăzi cunoaşte schimbări fundamentale, în care aglomerările urbane sunt principalele
platforme de desfăşurare a activităţilor umane şi primele motoare de dezvoltare. Inovarea tehnologică
determină viitorul oraşelor globale şi al sistemului urban. Prin urmare, analiza competitivităţii oraşelor şi
a sistemului urban are menirea de a îmbunătăţi mediul de afaceri şi de viaţă în oraşe. Bucureşti nu
poate face abstracţie de aceste tendinţe globale şi are obligaţia faţă de locuitorii săi de a se reorienta
spre politici de dezvoltare locală pro-competitivitate. Comunitatea de profesionişti ai think-tank-ului
INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate - poate contribui la acest efort comun într-un grup de lucru
dedicat acestui obiectiv, cu exemple pragmatice de strategii de dezvoltare urbană competitivă", susţine
preşedintele INACO.

În topul primelor cele mai competitive oraşe ale lumii în proaspătul raport lansat de UN Habitat şi CASS
se află după New York, Los Angeles, Singapore, Londra, San Francisco, Shenzhen, Tokyo, San Jose,
Munchen şi Dallas.

http://www.economica.net/capitala-romaniei-coboara-pe-locul-188-in-clasamentul-mondial-al-
competitivitatii-urbane-2017-2018-raport_148036.html#ixzz54j4nCl41
RUXANDRA-IRINA POPESCU, & RAZVAN-ANDREI CORBOS. (2012). The Role of Festivals and Cultural Events in the Strategic

Development of Cities. Recommendations for Urban Areas in Romania. Informatica Economica Journal. 16, 19-28.

RUXANDRA IRINA POPESCU, & ALINA GEORGIANA PROFIROIU. (2012). Comparative Study Regarding EU Urban Areas Tourism
Promotion Using Official Websites - Examples of Good Practices for Romania's Capital City. Transylvanian Review of Administrative
Sciences. 8, 219-237.

RUXANDRA IRINA POPESCU, & RĂZVAN-ANDREI CORBOS̆. (2010). STRATEGIC OPTIONS IN THE CONSTRUCTION OF THE
BUCHAREST BRAND THROUGH THE APPLICATION ANALYSIS OF THE MEASURING INSTRUMENTS FOR THE URBAN BRANDS. Annals of
the University of Petrosani: Economics. x, 267-278.

The reality demonstrates that, in the present context, the competition between the cities is harsh,
amplified by the economic and politic effects of the globalization. Thecities are fighting to attract
investments, influence, businesses, tourists, residents. One of the challenges of the urban management
in its efforts to grow the performance is linked around the construction of the urban brand as a solution
in the process of the cities’ development. This construction implies the validity, credibility, simplicity,
attractiveness and distinctiveness of the city’s image. The answer of the researchers to the need of a
critical effective instrument in this area was the creation of the Urban Brand Index. Through these
measuring instruments, the actors implied in the administration of the cities can easily understand the
perception of the visitors, investors, costumers and future residents upon the image of the city, to
identify and apply some pro-active measures to stimulate and improvement of the existing
opportunities that have as main result the development of the city. In this study are presented three of
these instruments - The City Brands Index, The European Barometer of City Brands and The Global Cities
Index - and the way in which these can contribute to the actions for constructing a powerful urban
brand of Bucharest, is analyzed.

Toggle expanding/contracting information section Reviews

RUXANDRA IRINA POPESCU. (2008). The Role of Great Cities in Romania for the Metropolitan Development. Transylvanian Review of
Administrative Sciences. 4, 149-170.

RUXANDRA IRINA POPESCU. (2011). Study Regarding the Ways of Measuring Cities Competitiveness. Economia: Seria Management. 14,
288-303.

POPESCU, R. I. (2009). THE BRANDING POTENTIAL OF BUCHAREST. STRATEGY AND SUCCESS FACTORS. Theoretical and Empirical
Researches in Urban Management. 4, 177-193.

POPESCU, R. I. (2006). THE EVOLUTION OF CITIES IN TIME / EVOLUT̆IA ORAS̆ELOR ĬN TIMP. Cercetări Practice Și Teoretice Ĭn

Managementul Urban. 1, 84-100.