Il (, ·1 Il [; ,1/ J I ROM II .v..

r
MII ,. I( 1 I 1.1- SI· L T 1 l I I ! SI" R 1 , E
3 J R J'" JII TOM U L Il1

GET 1C \
U l' R () r u \S \ () R I \ \ j).\ ( 1/-_ I

\. \ II P \ 1< \
J , AI ..\{ \OUIUI JlI~1 I

lT\'R\ N'I\n:-/\\ \
nUCLRI'ŞII

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 ACADEMII) ROMANA
.Il E M () Il. 1 1 L E S E C T I I ' N i l 1 S T OR 1 f )'.
SER/A 111 TOMUl. III

GETICA
o I'ROTO I STOR I E A DAC I IlI

V AS IL E l' ÂRVAN
Mn"mu AI. ACADF.lI llU k QlIJ.." ,

LUCMARE I NSOTITA nE ~, VI(ll' MI, Il rf..\NŞt:.ş1 I fURn

CVLTVRA NAŢIONALA
RU CU REŞ
1 9 2 6

www.cimec.ro
 GETICA
o I NCER ARE DE PROTOI STOR IE A DA IE I IN ~"LE­
N I UL I A. CHR. SĂPÂTURILE DIN CÂMP IA ~IUNTEANĂ
ŞI GET" DIN ~IASIVUL CARPATIC
DE
VASILE I'ĂRVAN
MBMIIRU AI. ACAOP.i\l IEI RO:'1ANE

a,
In u. 187' Alexand ru Odobescu institui prin AC'oldcmia Roma.n~
(pe atunci .Societatca Acadcmidlt). un premiu pentru cea mai bun.ll.
lucrare ta8upra popoarelor cari au locuit tArile rom~c de-a stinga
Dunării mai inainte de cucerirea acestor ţări de către Împ1r:uul Traiam.
Crigorc Tocilescu, pe atunci student, fu ispitit de subicct, şi
in 1876 il prezcnl1t ca Iru de doctorat la Praga. In anul unNtor cI
Înainta Academiei t~a 8a .dupll o prefacere radkalb şi obtinea pre-
miul. Cartea sa, cu titlul Dacia îno;1fJe de Roma"'- apllrea În 1880 în
voI. X al AI/q/. Soc. Acad. Rom. In aceeaşi vreme cu Toci/eseu inv:1-
ţluul sas Cari Cooss, dupl o conştiincioasli ancheta archeologicl in
Ardeal (Cltroflik (1. arc/I. Fu"de SiebenbiiTgens) scrisese lucrarea sa
de sintC'/.lI, Skiz::ell zur tIOrriimischcll Clliturgeschichte {It:r miuleren
Vomwgtgc.mlen (:Imbcle publ. în Archi'/J (1. Ver. f. sicbellb. Ltmdesk.
pe 1876 ş i 1877). In pl'eg~ljrea pentru tipar a lu c~rii sale, Tocileseu
folosi din plin lucrarea lui COOS8, apilrută înainte de a sa. Intcrpretâ-
riie ş i concluzi ile greşite ale lui Goossse reWIsesc deci şi la Tocilcscu.
Dou1tzccÎ de ani dup~ aceste lucrifrÎ F. v. Pulszky publica În 1897 la
Budapesta cartea sa in dou!! volume, MagyarQrs:uig Artlwologidja. Din
nenorocire aceast~ lucrare nu aprofunda suficient chestiunile privi-
toare la epoca şi tinuturile de care ne ocupll.m. Contemporan Nicolae
Dcnsusianu scria romanul sifu fantastic Dacia preistoricd, plin de mito-
logie şi de filologic absurdă, care la apariţia sa (posturro.: 1913) de~
şteptl u admirn~i c şi un entusiasm nem1irginit printre diletanţii rom"ni

www.cimec.ro
 VASILRPARVM' ,GBTICA

În archcologie. In sfArşit in 1912 d. 1. AndriCŞClK:u Îşi lua doctoratul

13 laşi cu o COlltrwuţiune /0 Dacia Îlw;,lh d~ Romolli, tratând a.m5-
nuntit şi conştiincios chestiunea ntolitic14/ui din Dacia .

.:~~~~t~Zif~i:
Sprezece secole care au curs dela primul COntaCI al Duciei cu cultura
villanovi:mll şi pinit la 8fitr marea r'cglllu lui lui Deccbalu8. Am arât:lt

:~:~;::~::~;;~:~:~:~~:i::L:::;2:';;'~~,:~ ~iri~;;~;~::f~~1~3, ~;i

lUa! rnocent ddclnnt rUraJ. Se va deosebi astfel mai uşor dedt În alte
8crieri contemporane partea nou:1 de ce" veche.

",s~~~n:;',o~i;PSv~~C ~~~~~c:~einC;r:;t;O;ri~';lt;':'~j:ri 8~;;' ,:"oSi~:~;

:~~~~ţ~:t~:~:~'~:ie:~ :~~~';:;:r d,~c;:;::~~:. i;cd~~ ~~:;;r!~' am
Prin anii loooa. Chr.1) inflorea in rimllul dimre ultimele prelungiri
ale Alpilor, deoparte, Carpaţii Nordici cu G:l1iria şi Bucovina _), de
alta, in sfârşit regiunea dhre Nistru J) şi Dun:1rea de jos ') ca limiti'l de
Est şi Sud, ultima şi cea mai des\'Ohat'l form:l a civilizariei bronzului.
Creatorii ci erau un popor unitar, a clrui nalionalitate se va defini uşor
in ceJe ce urmează. In continuitate cu acest popor, locuiau, dcla N istru .~~'~:. ci;:';i!:~4;~;":f~:~:.,;~~;t::u::,u:r:.!:::'''r::r: :~:~j~:n~:
(Herodot JV II) şi pânll ia Don şi În ţinutul Cubanu lui (I-Ierodot I V 12), ". f!"dC,ukl, Cllmbrid"c II}I). p. 4os<lq.

:'
~:;:'~:,,~ots!;:;~~ ,:,o~~:C fiM:o~: ~~~;~j .~i'~%~~;;~:i~ ~;;~~:J: J!', ' I,II .... ,P. 77

') Vezi p. cronologia tpocelor de bronz ,ungure~li. I~ineekc, in !:.'tllllologiscll. ";~~'u; 1:~1:0:c~;~~~lt~~.~:;~ :;;;~c::~,t l;u;be~RIRt~f;,=t[;;, ~~I. I~~:ttin8en,
Milln/"'fl/f~ 0111 U1l60,.", V1 1898 - 1901,2_3, Dudapelt 1901, p. 4 )Cl p.lI.
I)Rei~e~,NtIlUkythilC"eAlt"til»lt"OIlIU"'Q"If, inloeCQ' rnisrl, VI 1898. 1, p. I I.

:\;"~§~~~~;;;~
Cretltl in SOlltll RUlliu, Oxford, '921, p. 40.
') Rotto\'tzcrr, / "OtUOIU alfa
')Precu.m~dCSCde-=opeririICdinMunleni.,În'l)cci.ltcZlurul debronzde1 ...
DrajnA-dc-Joa (i ncdit; 1. Muzeul NationAl de Antichil.lli).
') Hube:rt Schmidl, Zei/s(;hri/t /ilr EtImologie XXXVI '904, p. 630. Mu Ebcn,
SQd'lIuIQ"d im AtteTfllm, Bonn u . kipzig 19::'1, p. 75 tqq .. p. 350, )86 'q.;
·tI 1I,.to,.;c Cilfm'eTwm, in Klio VI 11}O6, Jl . 79 aqq.

www.cimec.ro
 1. I,UGRATII CJMMERO-SCYTIIE.SEC.X_~_ ~

faţă de 1'roia VI _ce3 hornerică-şi că elr:mr:ntelr: de CJracter etno-

~~~~cp~~~=teu:i:07,:~~~Î~~d:u~~~~%~~~~ ~~~~~~: T~e~, :~~~r:~; l..

Rruckner, dOV~Id;1 Imrilor depbs3ri de popoare l}i civiliz;:\ii throlcicr:
in tresfarşituJ milen iului Il şi 3nul6003. Chr.(BrUckncr)c f3cutl1.
Năvăli t orii Sciţi. cari urmau spre Vest pe Cimmcricni. aduceau cu
ei fierul, aduce.lu o civili1.J tie specifică şi o artă adânc Î nnucnţntll. :ll!il
de Greci i din Nordu l lH ilrii Negre elit şi de Arienii l}i Mongoli i din As ia ').

~~:c~:':~~Ei~~,:~~:.;,~~:;~:n:~::~~U;i~~~~~~i~2%~~~n~::~!~
timp ş i loc a nea mului scitic. Aşa se fuce eli putem az i ridi că c u siguran ţ!!
haru aşc1.ări l or S(~ iti cc din sec . VII - IV 3. Chr. nu numai În Ru sia
de Sud, ci şi În Europa centrd]li ş i sudcsticâ.
In ;ldevărpân!t pela mijlocul secolului al VIII-lea Întreaga rcgiune
dintre Dunărea pJnnoniCă ş i Nistrulmeş tc infonne inc1a le bronzului.
dllrcuinfiltr.11ii din ce in ce mai caracteristice a le lIallstatt-ului Înec-
plitor 1). Este deci o viaţ;lloeaUI, puternic innu cnţatâ de Vestul dinainte
intrat În epoca fieru lui ş i desvolt:lndu-se analog atllt ÎnVcstul cât şi in
'<nul Dun;lrii p3nnonicc 4) panli În Carp3ţii no rdici, În PusU şi in Ardeal.
ji iatl d, ocbtă cu inceputul a devăratului HJ Iistatt lransihan (fJ7~
Ula) leg1i.tura cu cultur.a \'cstic.'i se rupe ş i nu mai găsim la Rls3.ri
lulirii pJnnonice decât slabeurmc \"csticC', iar in locui culturii
.. sene trece cultura de fier sc ito-s iberiană. DinSilezia şi pân L )._ .
ita i, o culturi!. unitarll, deosebit!!. de cea a Europci Cf"
o\ceastâ turbumrc ş i, ca urmare , fatala împinge re a
eia in spre Nordvcst, Vest, Sudves t şi Sudest·
) in şi şi Cimmcricnii _ de Sciţi i indreptaţi in acel ~I Ji , este

~~i~~i;;:~~~el:~nBov::t~,:,f~~tr;::r~~~-::~~~,~~ell.;~l~nt~tot I~~ ~:ii: l ~.

te ş i Ebc l"t, cl't Sciţii n'au glsi t in Dacia pe Daco-Geli, c i ah c popoare ?

I Sc:hmidt fi A. OrOC:kner,la DOrpfdd, Troja u. /lio,., 11)002, p. 594 Iqq .;

idt ÎnZfttl€hrijl jUrSII",olo;.oit, 1904. p. 630"lQ
·ilt principale aJupna Sci1ilo r Bun': Minm, Sc}'/hiom tind Crttlu. c.m·
; I~bttl. o. t . ,i ROltOvu:eff, o. t.
eineekt,l.c.,18t)8,P·9 ·

c:ke , l.r., P lo ;d. Eberl. o. r., p. 3500IQ.

www.cimec.ro
_6_ __ _ _ _ ~~
811 exa min!lm cl.ni. inti iu harta .:aşez1irilo r scitl! din părţile noastre ,
spre:! ne da Se;1/oa de principalele direcţii a l cn!l.v1llirii,şi apoi vom exa·
mim\ şi chestiOnea aborigenilor di n Dacia.
In conrilluarea necropolelor scitice din ţinuturile Kic\'\I lui ş i Podoli ei'),
Iltormântul scytho·sannatic dela Conccşti pc Prut, in judeţul Dorohoiu ' ).
dcscopcriri lcscylhicc saus:mnaticc izolatc din Bucovina (ca aceea dela
SJlu l M are) şi G a liţi a de R:\slirit S), cu nccropola dcla 5.'1pohovo 4) şi
;~:E;!;,/c:~~~~rc.)'~;7~i~"~;:~;:~~:::~~E~ n~::;::;:O~i::
Vettcrsfcldc În Lusnt;n de Jos (Brandenburg) '),ne araU unul din marile
drumuri scythicc de plltnmdcrc spre Apus. In dependenti'! de aces t
~~:J~:~:~S~~::~i~?~:;~rei~o~:~~:~~~:~~~1i:r~~~şf;'~~~:'E~~
s trlib/itut Sciţii Încă din sec. V11 in Pusta ungurC3scă, aşe7.ftndu - sc in
sJlCcial in Nordul actualei Ungurii.
Descoperirile făcute in comÎtatelc Abauj, Bereg , Szabolcs, lIajdu ,
Bors6d, N6grâd, Heves. Pest, şi chiar dincolo de Dunll.re, În Gy6r, To~
şi Kom o rn'),arată nu numai o simpHi trecere pc aici ti Sci ţilor . CI o
www.cimec.ro
" 9_ - -- _._-
1. MICRA-TII CIMMERo.SCYTH.&. SEC. X- VI A. CUR
reali It3pinire :1 lor timp de mai multe secole, începând ind din
cpoc:t llallsta tt . Morm inte izobte, ca şi intregi necropolc,cauceca dela
Pilin in comitillu l N6grU - aceasta corespunzând atât cpocci IJallstatt.
căt ,i începutului vremii La Tene1)-ori ca aceea dela Rnkomazin
comitatul Szabolcs. cu frumosul colan de elttlrOn 1) mai vechiu chiar
ded.t colanul dela Vettersfelde şi apa rţinând poate chiar sec. VI a. ehr_,
ori sp lendida hydric funera~ veche greacll g1isitll. 1:1 nene in com itatul
Bereg ş i dawtll. de D. pOlta incll in sec. VI 3. Chr., ajun s~ aici pe acclaş
drum C:'I ş i tezauru l dela Vettersfclde, din Nordul Mă rii Negre ' ), - au dai
material bogut şi convingll.tor, spre a stabil i perfecta continui tatcaciviliza-
ţiei de aici cu cea din Nordu l Mitrii Negre,din scc. VII pânll in ~cc . IV .
Simultan cu acest val scitic, plh runs În Europa centrală prIn Nordul
Carp.1ţilo r, strll.hll.teâ în~lI. În Ardea l un alt val prin p,lsurilc Carpaţilor t
moldoveni, ş i anume, credem, in special pc la OiIU1.. In adevll.r S'II
observat, cll, i ntâmplllto.'lrc, ori din sitp1turi, antichităţile scythicc St:
g-lsesc apro.'\pe exclusiv În Tt'.t.nSilvania meridionali ') şi anume intre
Mureş şi Olt, În specia l in ţinu lui Tâmavelor, apoi pc Mureşul de Jos
deambe l e pllrţişid o:lrcas implee:c ce pţiidouli.treid escopeririinjudeţul
S ibiiu lui de o pJrte. al Cojocnei de alta (vezi harta 1), aded in
judetele: Trei Scaune, Odorhei, Mureş-Turda, cele doul Tflrnave şi
Alba de Jos. Deosebit de caracteristice sunt 1ntre obit:ctcle scitice gll.site
in monninte. În :'Ifam de cunoscutele spede scurte cu motivul ornamental
al inimei pc mâner'). oglinzile de bronz cu mâner de fier, ca ri. aproapt
toale, folosesc la împodobirea mâneruJui În punctul de leg!Hurlt cu discul
oglinzi i motivat ccrbului culcat , aş~ cum in fonnll. clas i că se întâmpin!i,
in descoperirile dela K03trornskah in Kuban ') şi În generoll in arta
') ef. Reinee ke, l . ~ .• 1l .:l 1
') I biti., P. "14 ,i urm., cu pl. V, fig. 89.
') V.• n. lui Bllh. P6tUI, in Dofgo#Glolc-Travllux, V '9''' , p. ' 7 ,iurm
' ) Vezi lilce III Hampd ~i Rc'necke, f. C.: efo Eberl, 1. t . er. , i dclCoper;ru de/II
Ailltl, din ' 9 '), publica!i de J\.f. 1t0fCll in DO!ţlo:uloIc.Travawx , V ' 914. p . '3 ,i Ufm .
' ) Splendidl e u bi" drellpU' dd. Aldoboly injude\l.lITreiSeaune, care poIolc. fi
chia r din sec. V, tn o ri~ ea~ insA din at:C. IV (ef. Hampcl, p . • 8 .qq. , i fi g. "1"1 u. b. t.,
Precum .LMinru, p. 68 aqq. ,i fig .• 8). Pentru motivul duic elenic ,1 ddfinilor, or (,
evenlua1 de ....ul :n "edere ea loc de (abrica\Îe
- dltll'dJt'1' - ef. Iterodol IV 6:: ,i ,iHii lrill. Pentru sp.da ICleier.
arl. r~p. din Ebert, Reollt1tlkon , I p. 78.
t) ef. MIM"', p. :u6; Ebert, SUdnmlol'ld i. A .• p. ,,,0, Cii. 58 · cr. ROIoIO,·IZCrr, p
46:cr.,iReinecke,l.t.,1898,p.::o.
 , - -- - VAS IL E pARVAN,GETICA

irano.sibcrian3.Dl/accsteoglinzisunttOCmaicamcteristiceşila OIbia 1 ),­

fircşte Între multe' alte modele, pentru toale gusturile, aşâ cur:n acest

~:~~~ngi~::~ J:~a:~i~~~:~b:~~l~:i!~t~::C :r7:~ud~;ţ.i î~Ii,~~;~S:~~i

dela Sapohovo ') din Galiţin sudestidi, - d~l, trebue imediat slI. ad.§o-
g!im: tot de lucrare greccasd, poate din accea~ Olbia , care diidea şi ti-

~~~~f:~~~~fI~:.§~
~ .~ ~::~an::C:~~~I~~L~~~e~~Ue~~d::~el;~~p~ab~~~: Î;~~::~~~;:
prin stilul lor. care le dll. o inrudire strânsă ntlt cu podoabele ardelene
cat şi cu cele dela Troia, din aceea, epocii. .'
Astfel dari al doilea w l scitic ar fi avut direc\ia curat vesucl, pnn
Basarnbia şi Moldova de Miazăzi, În Ardealul de Sud şi de Vest, către
ţara aurului din Munţii Apuseni.

Ca::mll~1 (Icln Seorţant. Gllsit înrr'un tumuluJ l:'Ing-l satu l Scorţaru

') eL Eberl, p. 183·

' ) lbi:J., p. 183 ,i \Om'.;
p.:OI ,i urm.ti d.M inn"
1) Hampel, 1. ~., p. :lS
') Hampel, l. ~., p.:OI
l)o. ~., p. 40; eL p.
d. rig. 71. V. ,i Stuuni czka, in Ar~Mol. An,uiStr, 19 1",
o. C., p. 65 .q.
,i fig. 31.
,i rig. 1.
:OI:z6
:;~~~~lt~~~~~~~~~
l'hr. Ca milrimc c printre cele mai respectabi le cunoscute pân1l. 3cum

~t; vllrfuri de: d Re:ti:

(1 tocmai in~nt ... ul CU''lIc;tc; tistic; ~l unUI

~§§ff~~~tt~~
li' monnlnt ICÎlie
, putem d~cllt II r~gre:tfim distrugerea ,i ri~pjrea ateitcÎ pre:tio..e mlrturi.
"~~ill.:;I~r/:~,';.:u.~: \In "un ,t , igur linia .tcdrilor aeiti ce la noi.

" IC~:'~I;~, ~ rvr;~:OIC;'"'2~:·,I/ ;;,Ehcn În Prllhut . 7.cilUhrifl IV 191: ,

www.cimec.ro
 1. MIORA-TII CIMMKRO·SCYTHE., SPC. X VI A. CHR.

orizontale sunt Illodelate bici lindric, ca m!l.nuşele de amfore grf:(;e,ti,

(cr. fig. 2). In sfarşit ornamentul reliefat În zigzJ.g (cf. desfllşurarea lui
in fig. 2),este el Însuş intrebuinţatintr'un chip destul de nou şi organic,
iar nu ca la Certomlik ori la Mikluilovo-Apostolovo in Cherson (Minns.
p. 79) numai ca o simp lă podoab!l. line:lrlt, apli cat!\ dccor.l.tiv, În vechiul
feI6udesteurope:m. de utili7.are a ornamentului in ziW..ag Înd din neolitic
şi pAnii in La Tene-ul mai târziu (cf. d. p. fig. 134 şi 135: vase din La
T~ne II dela CrliSJni).
D:tr cazanul dchl Scorţaru mai ridic! incl o probltm!\ imponantll.:
aceea a originei acestor vase. Rcinecke a emis plirerea cII ele derivl!. din
caz::mc1echinC?;ecu trei picinare , Întrebuinţate la sacrificii, şi exemplul
deL'l Scortaru ar p1lrea cll.-i dă dreptate. Minns combate aCC3stA idee,
arltind ci'\. niciodatA caZJnele scitice n'au fost menite la o intrebuinţare
prncticl de toote zi lele, având a ri, fie suspendate , fie aşezate pe un tn-
pod 1). Minns are dreptate, dar nu pentru motivele date de ci, ci pentru
cA noi regăsim chiar in Rusia Sudic! modelul elcni7A"lnt al acestor strn-
vechi fJast cu picior de camcter pregnant sudcsteuropcan. Ebert d3 in
articolu l său din Priihis!Qrische Z~itschnlt IV 1912, p. 453, fig. 2, o pi ldă
de astfel de modele arM ice greceşti - aduse, fireşte , În RURia Sudid
de col on i ştii ionieni incit dela aşe7,area lor acolo, În sec . VII a. Chr.
Nici Ebert insll nu s'a gândit cII. modelu l cazanelor scitice se puteâ
găsi chiar În mediul central şi sudcsteuropean, care cunoştea inc3 din
neolitic sistemul vaselor cu picior, şi e de ajuns ali reflectAm numai la
fJ.ptul ci Sciţii venind in Sudul Rusiei au dat aici peste o populaţie
in strânse legături cu Europ) Centrali (indiferent de thr.lcismul Cim-
merienilor, aceste legAturi exist'! în orice caz), dela care ei au putut
imprumuta, nu mai puţin cu dela Greci, diferite idei şi motive cultu-
rale . Un alt caz voiu arwli,;a maÎ jos. sub no. VIIl. M.li notez aici
numai fJ.ptul cli acele care votive din vremea HaIlSt.ltt-ului, COlrt poartl
pc ele un basi n de sacrificat, dau acestui vas forme aproape identice cu
cele ale ca:tanelor scitiee (v. la Forrer, Realkxikon., P.599,fig. 485 şi cL
şi p. 880, fig. 640), ceeace fireşte indică iarăş un prototip comun, eu-
ropean.
11. Grupa de bron:: dela Ndeni. La Apus de Petroasa, În jud. Buziu.
dC"\'enitll vestit! prin tezaurul de arti! sarmato-gotic!!., gbit acolo in
prima jumătate a seC. XIX, e satul Năeni, unde, prin anii 1900, dupi

') Vezi citatele ,i disculi, la Minn,. o. t., p. 791q.

www.cimec.ro
 ---
VASII.E I'ARVAN. GETICA
--
cum 'pune Tocilescu 1), nişte copii au gllsit juc4ndu-se grupu l de bronl! \'olrf dcsflcuHi in doul1 ca o gur3 de peşte. Femt'ia e Îmbrăca tă quaai-
redat aici in fig. 3-6 precum ş i in fot. de pe pl. r, fig. 3 şi 4. Tocilcscu blrbAleştt. cu bTfUlle, poarta pe c:t p un fel de 1Cve{Jao(a (Herod. VII
l-a prezenta t la 23 Nov. H)OO Academiei de In scrip~ii din Paris drept (l4> asemlin1\toare cu cele a l eSciţi l or de pe reliefelc palatului dela Per-
un mOnument de arii ~lis(cf. laMi n n8,p·59,fig. 12 , n o. I09), saurnaia l esca laatatueta
goticl, i n so ţindu- I de_ ,l in te7..1uru l de pe l\ mu-Daria (ARM.,p.19I, fig. 181), ori de pe cilin-
descriere destu l de ne-
exactl1,nsuprnci'lreiallu
vom insisI1aici t )şifl".
niciunfeJdeintcrpr..:_
tureareprezentllriicear
figurn-o , l/tsAnd cu totul
altorasarcinn dea u

,j:~~~: f!i~r~f;~:~'~~
-:1:, ;" l figuri - cum s 'a crer.u l
l - citrei:dup1\rcstu-
1 rilcmânei şi piciorului

~==::::::-=:.~",2=~: _: :::~?_______ Jg:~ [.F~~~~~

F'ill. 3. .4"nllu. Vedere 'aler_IA. crure bMbar:l, care la.sM
insuficient caracterizate
;~~c~~r::I:tC~~a~iiv~et:n~ill; ~: o~::.~n:.~e; a:c.s\ig~!;i::t. ~~~; Ji'ig. ,.. fr1nrl. Vede~ din r.t'. Fig. S. ldnn . Vedere din . plle .

chlOtoJrca Cu care e prevăzut in spatele figurei pri ncipale (\'. fig'3),

~;g!~~~iIi~~:g;~:;mf~J~;~,~~if.~~:~~~lu~~~~~:~~:~
t~i~~~~~]~~~
·)~. p . llt . A rrh .Ii Pi1. , IV 1902,P.l1J6 .q.
" Veri-o In R'V. citatI.. p. 231 ~ .• cu doull rertroduCI!'ri fOlo~ratiu.
.
si a artei arhaice din Cubun (cf.Rostovlzeff, pl. IX); acolytul po.1rt!l un
~coperemânt ana log al c.1pului, clar cu apll.d.toare ale tfimplelor şi urechi-
lor, atirnAnd pc umeri la vale şi pe spate, Întocmai ca d. p. pe maneta
., t,.. lui Tirid.1tcs Il al Parthiei (Minns,p. 61, fig. 14'cf. ş i prisma dela Anapa
in Cuban. cu persanul pu rt ând o pll.ll1ric analoag-l: Minns P'411, fig.

=: ~~:~::::~~~:1~t::;~:!a: ;:;::~::i~~n~;~~it~~::;:, ~!~~ ;:t ~e~

www.cimec.ro

. - . - '----
VASILE PARVA,.,..GUICA

tU)o, )taI '(WJI Ol'p!Xb/IfJJr {)cvj" lef1!ÎJI lbeVoo1'l'o, 'n,lal'ou )tal'A,'Obd'(otl

IlC(!OIx.WI' 6w,tAQ'XtUO, d.."u~"tl;ar 'Ce na,.,JyIl~u' ,,(h;' hOi lepdl', ni: Id"wa.
t'}JI Id'lfl' vii,. t7mu.o1io'" ol ta Zj}la 'zone,· oVrw ;vue ,"".ouat tOl' '(/:bro)'.
lou M, l.t:f}OOo1JAwI' n&).loţla '(o n).iov. Ed. Meyer la Roscher, My th.
J,J"·.,I. V., ara tă că Anaitis are leul ca anima l sacru şi crede a
re~81 În cele doua. nume mutilate dela Strabo, ·nţt(l.~o, şi •A ,'â~(l.to"
doull nume autenti ce de Ameshaspcma: VoI/ll11lwW (tCândul BUOl),
sUi.p~ nind peste turme ş i oameni, şi AmtTctlit (Amertatât: tNemu-
rirea.), sl!1p!lnind peste plante. Posibil ins!1 ca monu mentul nostru, de
carncter apolropaeic, slt fi reprezen tat nu perechea cita tă de Strobo,
ci pe cea înci1 mai slr!lns legatli de credin\ele şi superstitiile iranienc,
adică pe cei doi Amcsha Spenta ai indestul1irii, ts1i nlitAlii. ş i tvietii
indelungatet: lIollTf)QtlÎt şi AmeTcuil. Fapt e că monumentu l nostru
intn'i perfect in seria celor privitoare la cultul l\ larci Zcitc iraniene
la Dunii.rea de Jos, de ambele părţi ale fluviului , aşa cum in urmă, in
special R08tovLZeff, În ai să i l ranial/S and GTeeks, a arltat ..o În chipul
cel mai com plet . Dealtfel mergând pe acceaş cale Rostovtzeff a reuşi t ,
in memoriul alu pre1.entat anu l trecut la Academia de Inscriptii, UIU!
ta b/elle wtiw tItTaco-mitI:Tiaq~ du LoUfJTI! 1), să dea o explicaţie foarte
plauzibilll şi monumentelor caracteristice văii Durlllrii, reprC'.lentând
zeii cavaleri iranieni in leg3turâ cu Marea Ze iţă a productiun ii, Anaitis,
zei cari p!lnlt acum fuseseră inţeleş i drept Cabiri. Monumentul nostru
confirmă i nflue nţa syro-anatolianJ. în valea Dunării'), d~ndu-ne o
imagine de cult, care-absolUl llouă aici -se exp lică mai u.şorprin
forma syro.. pomid, decât prin cea ruso-sCÎticl a cultului ş i repreze n tă­
rilor figurate ale Mari i Di vinităţi femenine a cre'lţiei ş i a vieţii vege-
tative de pe pllmânt ş i din p1imânt. Ceeace e ÎnM ş i mai curios, c c~
chi nrpoporul iran ian al Suci-lor, e, dup:t cum voiu ar!1taş i mai I:lvale,
documentat at!lt În Dacia, la Sud de Apu lum, cât şi , În special, in Moe-
sin. Anume, l!lngll. Durostorum e pomenită de intinerariile antice locali-
tatea Saci-tluutl, adic-d, satul Saci lor, În limba geţilo r aborigeni aici,
- iar un izvor cu privire la răsboa ieJe lui T raian la Dună re (v. mai
jos, p. 119) vorbeşte de biruinţeimpotriva Saci-lor-exact prin ace-
leaşi locuri . Fie dam cl Saci-i au venit prin Nordul Mării Negre '),

1) In /;f imor'rtl/Jrhtntil /Jaf diVtfl IQvaftl$, tom~X II1 , 2-e pa rti e, J>ari •• 192].
") ef. 1\1. RoltovtZCff, l.l., p. 403, n. 2.
"ler. p.lte'"1 Rottovt:zeff, I rn"ianl Qnd CTttk" p. 197·

www.cimec.ro
 VASILR P\RVAN , G'fTICA

fie eli au trecut prin Cappadocia şi Pon t dincoace in pllrţiJe noas tre,
f. '
- h;cdela Bucu""t;, edo,ră faptul că acy'hule,.p~e,.ntat
nu e de fcl de mirare dl fapte de istorie a rcligiunilor, documentate lite- :~IC.::r.~1a pe cap -; ~e.o fO~:;!:~:t':II:;'s!t~~~eo~e;::t~m~:~~
;:::;;d=~~:~:~:f~~i;:~~:~a!~::;:l~~~:e;~;:~':!F.;~::~
rar pentru l'i nutul marelui I\ lithrad:ucs , se regiiscsc documentate archeo-
logic in plirţile aliaţilor săi dela Dunlirea de Jos, În regatul lui Burebista.
III. Piepteltelt tlela Buwrqti. (V. fig. 7şi pl.lJ,fig'3). Turnatinacclaş
bronz galben ca şi monumentu l preceden t, s'a g"Jsit, probabil cl'lzUI
dintr'o c!ruf.( de nisip, lângă cUtdirea cea nouli a Univcrsitătiidin Du- ~:~y~~e~'r;I:.~u~fc~IC ,:u.c 7.a;d:u~;;:;e"~c~t~:~~n:p~t~~:~~
cureşti,pre-M:ntulobiecf,caretrcbuicsitfifostluatlacarieriledenisipdc
lânWl oraş şi aruncat cu nisipu l î n cJlruţll. iatin accstchipa fost purtat :~~~:u~e~;~c::~:i, ~~os:~itc În stil de ale Sci\'Îlor din Rusia 8udic~,
până in centru l oraşului. C."ici dejur Împrejurul lluclIrcşti Jorsunt tU"'l/li cu pantnlonii largi de tot
şi aşC7.ări nu numai din Ilcoliti cşi bronz, ci şi din epoca fi erului, printre t~,:~:~d~~i~~~:iV:la~8~:~:~~
cari în special (dupll. Bolliac) staliunea La Tcnc dcla Cernicii T.9.ng::lnu,
la gura Colentinei.lamş un pcndanliv, avlindsusverigarespectivi:i rotund:'l, perrupa lcSciţilor dinCappa­
docia (v.figurincledelutdcla
1__--.::.-: =-_.•1' - - - - - - 1" de trecut prin ~a cu~eaua cu care era
Rostovt:o;cfr, pl. 1, in specia l
I O ~ ~~;;:J:~:~~~~::~~:~:=~:::~ fig. l şi 4, - datatedinscc .
IV- !Il a. Chr.).
I I pareacaluluilaf2nt4nA,reprczen.
Toate aceste consideraţii
tatii cu dcstullidib?i.cie intr'o plad[
~i asem3n1iristilistice ne fac
de bronz, Înalt! de 0 ,l1 8, IatA de
o,o9z 9i g roasl deo.ooz m., decupa_
~.lcrcdem c1I. şi grupu l dela
N'Aeni şi pieptcnele dela Bu-
t!ljos ca o simplă foaie dehâniein
formlldepicptcne,susins1l lucratt
desruJ de convenabil: pe dos au
~~:~ş: n~c~r Iitu:~a C~~~
repousse, iar pefaţ!l inel şigravatJ vrem ece,dimpotriv1i,cazanul
şi cizelatA. Eo lucrareprovineial1i deb Sco rţaru poate fi per-
gree cas dl;lI t1sumScylhartllll:f:1 n_
fect atribuit chiar sec. V
a. Chr.
tana canalizati:i eodovadAevidentll,
rv. AiP'l"-ul lo,u'an dela
Fig. 7. Picptenele scYlhic delll Bucure,t i. ~c::t~~~r::;~~i~l:~tn~:~i~~ fltll4noaia(cf.fig.8 ş Î 9 Şîpl .
preamodestşicamateri;tlşicaartlt,caslirepreZintechiarunoriginal, II fig.l şi2).Cl\Si tin tr'untu· FiR. 8. ti tIJp~.u l del. SAllnOli •.
e
şi poate fi foarte binea lucrare locall :
di n c4mpia l1luntean3, dup1i modelul
primitiv grecesc. Firesc lucru, la vederea acestui pieptelle, comparaţia ~~~~~~~r;;:UI;!~~n;:;~~-"-;nalt de 0.16 ş; având un d;ame,~ d; 0.45
~~Y::;r~{?:?::;Bd1i!a~:v2~ţ:;~~)~:::p~';~~;~~:~pE~~
cu cel de aur dela Solokha pe Nipru (Eben, p. J3 u q. şi fig. 54, Rostov.
uefE, pl. XIX;cf. şi XXI 3), datat in sec. IV a. Chr., se impune. Pentru
felul de a trata atât barba -scurt tiliatA-c!it şi hainele omu lui, pre-
cum şi trupul calului, se poate compara şi amfora de argint dela Cer-
tomlik, în aceeaş regiune, dar pe malul apusean al Niprului (Minns,
n;';rC3 IlIcu" la Congr,"ul Intemaţ;on,1 al Ş'un\dor Iston".,.ţ,"~:
p. 159Şi urrn.), datat!l în sec. nI
a. ehr. Ceeace e deosebi tor la piepte. 1, BI~xeldlCSe ~'I'taA~~~7e~92S~'itia~ce~~ă:_~ ~~~d~a:::ti~;:lu~e~:t pe
vaS UUI, ..

www.cimec.ro

- --

~~;2:::~r.~;~~e~:;~;i:::';'i:~~:~:}~~:~~~;:i~U~:l;;:!~
3ş3. de subţm lflcât de oxidare aproape cad în pulbere hl locurile
mal atncate, cu buza rlisfr.1ntil. orizonta l În maniera vaselor H aLlstatt
(er. ln Forrer, Reallex., pl. 83 şi 152), vasul nostru, de n'ar fi avut cclc
~~~'E~1iJ~~~;~2;~~g~
patice . Vaselc lucrntede Greci pen
:ruSci\iîIÎntrebuinţeazh,~dcdcs.
ItlcâtRostovtzcffe inclinatsllvadA
inaccstLÎpfigural.heads ofsomc
native,probablyThmciandivinity,
thc great gad of vegetation who
bccame the Greek Dionysos ami
whosometimes figures, in theguise
ofabeardedsilcn,oncoinsofGrcco-
Thracian citicst').Oricum ar fi,
efapt,câvusclcdebronzvechigr~
ceşt i segiiscscÎnspecia l in morminte
sciticc.), iar dintre aceste vase
unele,cumeace~g;Id.J.f}ptoOp'flOJ.o,
dcla .Şa pte Fra\i.in euban, e Împo-
FiM. 9. Jdem. Detaliu dela mlInup . dobit!i.cxcl\lsivcu O zon1\de 24 c.'1-
~:~c~~:~;: ~~~~i~;'~î~' :;!;~:~~~_;:f~~~~g~~gţ:~~l!:
B'~'f~'i~ :::::":':'.n"::":;;A:''::~'"';,':::.i:'-:~ ';9:;"~~ ,~: D, '"
in
:~ g;. t!\1j~~~ o~Î t,\~:~:l~ifi~~:
")Juid., p. 2Q9,fig. 10'].
") MinIU, p. 427,;0., in d~IPI"
www.cimec.ro
I~
cOnsidel1lţ 1" 1, vemÎn În5ăş oonstruc\i.:J. vasului elementul scitic
al toartelol
losit la imJ
râmjneca 1',
rt
'
),.!
,t
II
M,·ul del.:J. Blll1inooia , indiferent cladi. a fost fo-
pentru un şef trac, ori pentru un şef scit,
nt de via\!\ greco-sciticl.,r. thraco·scithicA,în valea
Dunll.rii dc
V. Te:1illlfc.1 I t,. de aur dt la T._Mdgurelt. Descoperit În 1880 şi
l,ubliC3t de d-I M t;tzu În 1882 cu (,) planşll. În culori şi un comentar
excelent l), rcinterprewt de Odobescu În opem sa u
Trisor de Pltrossa,
\, Pilris 1889, p. '90 şi urOl., şi de noi de mai multe ori 11), accst tcZ,k\lr
coompus dintr'un fel de cilindre (10), lungi dela sia 9 cm . ,i av:md
UII diametru de 56-64 mm., împodobite cu nervurÎ transversale, un frag-
rnent dc \CilVlI. deuur, cu un diametru dC2 cm.,ornamelltatl\ dupll
lIull\'l!chC:llr.idiţie 10C<l1!1 şi În special din epoca HallsWlt cu bnl.uri în
tigug, cuprinse de ambele plrţi În serii de brâuri drepte, şi, in sfârşit ,
din ~33 de incle mici, de cinci mlirimi şi greutli.\Î diferite. 0-1 Sutzu a
.tabilit cli nonna pondcralll dupli care aceste inele sunt gradatc, servind
deci ca monetli. -aşa cum dealtfel s'.:J.U mai găsit tezaure În Daci.:J. şi
in Pannonia')-estc cea a Cyzicului. De altA parte ffi.:J.nşoanele cilin-
drice prezintll raporturi ponderale cu dariciÎ prrsani. Ori, noi ştim ciI.
ICyzicul era marele antrepozit al Pontului Eu::<in cel puţin din sec. Vl a.
Chr. ') Atât Sciţii dela Olbia (eL Herodot IV 78 şi urm.) dt şi
Geto-Scit ii dela. lIjstria erau in legll.turi strânse cu Cyzicul şi prin
~I cu Asi." l\'1Îd1 şi cu impcriul persan. De altli parte noi ştim câ
,i in Cuban s'au glsit monete anulare de aur Încll din halcolitieul
caucasian &). Şi c şi firesc: brllţlirilc, ooliercle ori inelele de aur au
lrebuit dela inceput sii serveasc!i. şi drept obiecte de schimb. Când
neamurilc i, ,uenc s'au revlirsat asupra Vestului, ele au adus de sigur
cu d 'Irlr i cest obiceiu. Dar ci nu era neculloscutînEnrqpll., unde
•. phil. 1\" din vremea I.;uprului şi a bronzului, în aşezlirilc
I 1.."\.l\tr~ II t 'V" 'ci S). Prin unnare inclel~monetll sunt, ca atare,
(o'" rll~ill probante pentru vreo inOuentl sciticl\, cle putând
j ,,'dJinap. l1fQrl,A"h.,iPU., 188:l,p. 1-16.
J t:f. d. p. PI"lt,ation, p. 39·
1) V. bibl. Ia Odobeacu, 1. c., p. 190, nOlll :l, ,i ef. În eokC\i. d. OI. G. ~
vaeanu utilitare tezaur, MI ::iee, tot din ' I'deorman.
t) Cf. P&twn, Hjll~.a VII, p. :l8 1<1.
") Cf. ROSlovtr.erf, [,o"iaru (md G,ulu. p. 3°·
t) er. ut .•Ringgeld••i tportcnlonnA;el l..:uttrtP la Fotru, ,. t.,.i de.co periru
del, Stal'Ofl\)'Ihater.llr.ab in eu~, la ROIIO\-u.efl, 1. t., p. 3°·
 1. iII 'GRATII Cl MM ERO-SCYTIU!. SEC. X VI A. C II R.

fi perfect şi de tradiţie local3,cenlral curopeanl,inclidinepoca bro?zului accence ne împieded de a atribui rhytonul deb Pomina Sarmaţilo l.
Dar manşoonele de aur ca şi micul fragmcnt de ţeavA credem a fI apar· este cll., oricum I~am data , el nu poate fi coborit mai jos ca sec. 11 a. Chr.
!~~:~a~. ~\:t~~!~~:,~I~;~; P~:\::!~l:~i~~:~r~:~ ::~~~:;~~~~ Dar la uceast5 epocl Sannnţ ii erau
departe in IUsllri t şi r.u e proba bil
!:t~I~:eU:zlu:~~n~;:, ~~~~~~ăŞ~~~p:~~u:wa~~s:i::~~rCIC dt şi mo· caobicct ul s3 fi vcn it doară numai
pe cale comercin l!l, caslmpluani-
VE. Aplicele de argint de IIZngtI Craiova. La into.'lrccrca din Moldova, 1.:01 d e schimb, plin!l la D aci i din

~:::~!'~~;~~~\!t;~:~~~nP~~t:~;:,:~~:c~~::~U;~~~o~e;~~:~~~:~:It~; Mchedinţi. Dimpotrivl lucru l e

u ~rexp li cabj l,da c3 ne gAndimla

:~:~::,~:;:~'~:~;:~~1~~;h~~~~~::d~~~?':;l;~~~!:~~:~P~~~~:~
îndelungata influenţ4 aci ti că, pro-
priuzisll, asupra regi unilor noastre
şi la alcll.ruirea acelei culturi lraCo-

::~~~;,'E~:~~~~~~~~~~~~~:~~~;~7:~:;::~~:~=;~;n~);tE~
scite dcla Duni:(rea de J os. cAreia
avcma-ia tribul atllteamonumentc
atit dela noi cât şi di n dreapta
nu le-a putut obţine inapoi. Le trec aici ca simplu document ipotetic . Dun3rii.Pe rhytonu l dela Poroina
Domnii dela Berlin au cuvântu l. figu rile omeneşti reprezentate În
VII. Rllytonul de argint aurit dclo Poroina. Odobescu il dat in Le Tri· :actu l impltrtlişanieisuntÎmbr~c:1te
sar de Pitroua, 1, p. 498 ş i urm., cu fig. 205 şi 202, o descriere completi in aceleaşi Juine creţe pe care le
.1 cornului de b~ut dela Pomina, in Mehedinţi, accentuind nsemilnarea
,-edem şi la Sci\Îi din Cappadocia
dintre aspectul hainelorfigurilorde pc accst corn (de O foarte ciudatll insec.IV-llIa.Chr.,reprezenta- 1 ,
::~~~clba~~:;;~~e:~~;:i~:~!~~0e;:1~~ee~~~2~:~:t~el~~i:~II~jo~~:a~~ ti în figurinele de lut strânseelt I
fII. P.136). Elinslnu s'a pronunţat nici asupra epocei,nic i asuprapro~
venienjci, dccâtdâlld părerea cll. e o ope~ de artll 10ca.lll şi stabilind
::~.'~~:::tz~f~:t~l~~s:~::~: :
ma i ad~ugltm şi rezultatele stilistic- I I
comparafi3 cu ceala ltă operit de arUl locnlll, bosporanll. rhytonu l, tot
de argint aurit - de un tip ş i factură aproape identici:(, numai cu Il
alti scenl...r.eli gioasă pc partea cilindric!l. :1 vasului - gAsit lângA Pan ~
tic.'lpaeum ş i publicat Întâiu În ADC., pl. XXXVII, iar apoi,.şi cu dat'\rC!l.
~:l~~~l::I~~~,::~;~:;z~·~~r,~::~ j~ -----
aceluia, ear.lctcr st.itic a l opetei şi :
sec. III- II 3. Chr., in ARM., p. 88 ş i fig. 116. Rostovtzeff relutlnd in a str:lnscIor raporturi cu formele 1
IraniansantlGreekschestiuneaaccasta,atribuc ambele. vase Sarmo.ţilor cu lturale, eventua l chiar cu stlirile I
(p. 23 2 • no. 13), deşi la p. 86 ş i 105 -106 e mei Înclinat a le interpreta
in generJI ca documente de religie sciticl, şi anume in I cg!ltu~ cu Murca
etnografice din Anato.lia (Sacat), 1 I
Zeiţă şi cu taina comun iunii , aşa cum se vcde mai ales in chip clasic
reprezentatll pe monumentele din Cub:m, ca şi dela Kul-Oba ş i de ~
;~~~:!n:ţAv:~i~:~~: lfo~te:I~~~ ~~~:~r~~I~f; :~~~~: ~
scire ş i rhytonul deb Poroina.
\'u lea Niprului (v. conspectul ilustrativ dela Rostovtzcff, o. c., planşa VIII. Vdrjul de stdlp de balJoehin (con de ca r scitic) A. (fig.JO
XXIII), monumente apa rţinând, toate, sec. IV- III a. Chr.,de când ~i pl. III, fig. 1). Când H dmpcl a publicat in 1895 articolul uu
ar putea fi şi cele doull rh)tonuri de ca ri vorbianl mai sus. In adevăr SkythjlCht De"k",iiln DUS Ungam (Ethtl ologischt Miu. aus UnglV1f

www.cimec.ro
 _" _ __ _ _ _ _ _ _ ~MILE~~~,E~~

!:C~~5dr~ I~i~::~·~i~' ~U~:;ş:;: V;I~:~CCŞ,~::'~O~~:fi:U:~~i ~~nP;;~

(mai jos ta noi sub literele 0= J-lRmpeI fig. 5. U = Hampcl fig. 6
şi C = Ifampel fig. 7), dar lăsând nereprodus tocmai pe cel ma i
complet, dat :Ieum intâiu de noi aici. sub litera A. Caracterul pur
scitic al acestor ornamente de bronz. care infrumuscţlU vîirfurile
pa rilor de Cort de pe dl.ru{clc sciticc. av5.nd de multe ori Înă­
untru ~i o bobiţă de fier. ca re lovindu-se de pereţii g~uriţi ai conu lui
de bronz, dădea in mersul caru lui un sunet ca de clopoţei, nu mai este
discutat de nimeni. Corturi le accslca,imprcunllcu caru l Încarefuscsc
purtatmortul,orişi flir.lcar,emu ingropatc Idngll ce l r1tposatşi clcs'au
g3sit. tOMe, in movilelc funerare scite. Stilul animalelor de pc aceşti
dopot ei de cort nu il, e nimic dcaface cu sti lul anima lelor din cu l-
tura Ifa/Istatt. ci prezintă/atât ca inspiraţie cât şi ea trJtare,deo p:lrte o
tehnidt înaintată, de alta Colfactere stilistice orientale,irano-asiatice '}.
înnobilatc prin influenţa greccasc.li-ionianll. din N M1Irii Negre şi re~inute
incii intr'un rea lism naiv de gustul nomazi lor vân!ltori şi p1lstori ai ste-
pelor, Încă necuceriţi total de spiritul pur decorativ asi:aic, şi preferind
leilor şi grifonilor Sudului încă mereu paserile şi patrupedele Nordului
lor recc, in special cerbi,eapres;Ubatice, vulturi.şoimi,etc. Dara ceeace
e deosebit de interesant şi n '3 fost, după ştiinţa mea, inci!. relevat de ni -
meni, e cll podoabele acestea de balclachine Stllu totuş intr'o le!:l1turJ
foorte Strânsă cu tradiţia telmică şi stilistic-J central şi sud~cst eurOpea nă.
In adevăr atât clopotele ajufllte transilvane (cr. in special pe cel dela
Chemeşeg pe Mureş. Ia S de Reghinul-Săsesc, In Hampel. 1. r .• fig. 3
a. b) cât şi cele muntene (Ia noi A, n, C, D)prezintl'l,în afară de figura
car.acteristidt de cervideu . eareocupă vârful ornamentului, şi care se mai
gllscşte Întocmai şi la Romny pe cursul superior a l r. Suia 2) _ e tocmai
regiunea Agathyrşilor lui Ptolcmcu, la R/l.săritul Niprului de Sus - acele

:~;s:~:::~:o~~e~;,~,;;!~,::J~;U~:O~,b:;~:u:~~~~;t::e;::::~~ ~~;~~c;~:
diSPOZiţie a lor le Întâlnim la clopoţeii scitici Întocmai ca În cutare sta-
ţiune La Tene, ca Piscul Crăsanilor. Astfel citatul vllrf de stâ lp din Murcş­
Turcia :lre in rândulsuperior de ferestre aşezarea triullghiurilor cu bazol

~p. VI II , p. 191 .i
1) ef. in pnvlnla Ihlulu, tcitic
urm.
III IniltUlldor Inltllt omllment:d, RouovutfT, (1. t.,

1) J\.1inn., p. 186,iharta lX.

www.cimec.ro
 ·,6
vArful B este mai popular ca lucru decatcele1altc şi crestliturilecucare puternici,coronamentulreproduain fig. 14(cf. pl.lV,fig. I )cuprindcă el,in
1Iunt împodobite contururile .fercstrelor., se regbesc , intocmai ca ,i interiorul prelungiriisalecilindrice,debazli,intregvArful blţu luipecare-l
:&igzagurile (v. mai jos cap. IV), pAn' in la The-u l mai rct:ent in Împodobi:'!. Ori, cum diametrul acestui tub e deabia de 0.023 m., el
mediul geticÎnconjurlitor. nu a putut decora dec5tun!lceptru
X. VlirJu l de sll1lp de balduchin C(rig . IZ şi pl.lIl fig. 3). Descris de "ub~ire, un .baston de comandlb,
Hampcl, 1. C' I cu fig. 7. Deosebit de celelalte trei, A, n ~i O, ci n'~ °
ori micA ramplidestindardorn::.-
UCUl nici UD tot, nici pereche, cu nici una din celelalte uei bucăţi. mental (cf.la Minns,p.J54,fig."o
Putem astfel cu sigul1ln,lIi afirmâ, d la Muzeul din Bucureşti avem Şi 4 r ).l\1inns(o.c·,P·77 s q.)încer­
reprezentate cel pUlin trei caTt scitiee diferite (dacI nu chiar patru : cind a explica figurile acestea de
v. mai j os, sub XI), din cari nu ni s'a pli.stmt decât câte un singur vârf coronament, le-a pus pe toate la
de 8tAlp, chiar dacA B ~ i O ar merge împrcunll, clei atunci O ar fi fost un 1 0c,nefilcânddiatincţian!!cesară
sau figura de coronamcnta lu i n.

- - - • f. - - - : ~~_~ ;~~:::~~: :~:~~~ ::::rm:~:~

. t- furi de stâ lp de bnldachin Sunt,
,1 ~ cum se poate vedea din cotele de-
~ semnelor, in orice caz, npro.1pe
: identice, ceeace arat~ o strând
1 grupa re a lor impreunA, atlÎt c.
I sp3liu, cât şi ca timp.
+ XI. Vârful de std/p de bn/dacMII
~ D(fig: 13,şi p~.lll, fig. 4) ..Pllstrtlt'l
;. numai flgunna de cervldeu de
- - - - J dC3suprn lui . Publicată de Hampel.
1. C., cu fig. S. Nu credem sll fi
constituit un singur corp cu vâr-
Fii~~2~i:.l~:;:;::~ ;/~t;~~·chiQ i~!r!' J:nâttru~ ş7 :ul~7:i c~~;
dintr'un alt bronz, ceva mai ga l-
ben, ci a trebuit 811. alduleJsdi vârful unui coronament similar,
poate ca pereche la n, mai probabil Înd nu. Ca modelare plas-
tică e mai ingrijitl ş i mai car:lcterist ică decât figurina vârfului A.
care insA, la dndu l ei, c mai originali!. ca inspiraţie a mişelrii şi e
asemlin1l.toare cu cea dela Romny, din N gubernieÎ Pohova (v. mai
SU!I Bub VIIl).
XII. Vdrful de rampădeslindard, ori de sceptrll (fig. 14Şi pl. IV.fig. 1).
Spre deosebire de obiectele descrise m:!i sus sub no. VIII- Xl, şi cure
er.lU blltutecu prelungirilelor l ungişigroose de fier in vârful unor stâlpi
intre grcooele telopotet de baldachin
,i delicatele virfuri de sceptru,
deaceea n'a ajuns la o Himurire8u-
,i
ricientdeclara.aacesteiseriidemo-
numenteseitice. Edcasemenea Hm-
pede eli. şi figurile reproduse de Ro-
Fii· 'Jb.Y:~!h~ndD~tAIP de
stovtzeff (o c.,pl. Il) sub clasificarea .bronze polctops from C:tp-
padociat, privesc mai de grabă diferite bastoane de com:lOdlI, decâl
adevilrate hampc de baldachine, r --- - --- .•~ --
felul lor dea fi adaptate la beţele I
de lemn condiţionând, ca ş i la I
figura noastrn, dimensiuni prea I
fr:lgilea lc lemnului de susţinere.
Coronamentul inedit dela Muzeu l
din Ducureşti reprezintă cunos-
cutul monstru marin, cu sau flrli
aripi,pecare-I întâlnim foarte des
in arta greco-scitic.'\ (v. la Minns,
p. Z03,te:\ca ded/(u0.K'1, ddaKul-
000 [şi in ARM. P.307 = ADe.
XXV1]; p. 155, placa de aur tIei:!
Alex.1ndropol; p. 325. sarcofagul
dela Anapa; p. 327, idem: nercide Fis . .... Vlrr de rampl de ItÎl'ldard
purtatedcaceştihippocampi;p'4 01 oride.cepuu,
jos la mijloc, pendantivul de aur dela Theodosia; p. 426, fig. 316, tern-
poralul de aur dela llIiznitsu-Mare: pe hippocamp Thetis, cu un mare
vlil pc C3p. ca al .Ma rei Zeiţe. dela Knragodeuashkh, ibM., p. 218; ef.

www.cimec.ro
 --
VASII.," I'ARVAN.GBTICA
----
insf:lrşit vn!ml de argint dela Conceşli in Dorohoiu: Anc. XL şi
XLI r). Acest monstru marin. consacrat cu ltul ui Aphroditei Nauar-
chis. care de fapt er;\ .Marea Zciţi'it chthon ian3 a localnicilor thraco-ser-
thi, in atribu~ii le ei de dh'initate a Mării (ef. Minns, p. 619, cu 606 n.
10 şi R08tovtzeff. p. ISi şi p. 159), trebuiasll gliseasd O bogatl În-
trebuinţare simbolică la Sci!ii dilllprejuru ll\1llrii Negre, a clrorpros-
perita te era strâns legat:1 de comertul greco-scit dea ici spre Mia:t.hL
_ _ •• ,., __ _ _ _ + xnr. Aplica de gorJ'los (fig. 15 şi
planşa V) 1). Se ştie clI.tolbeleScitiCe
I1VC!lU o formă particularli, cunos-
cut1t atât depe monumentele de artll.
nnenta l1t cât şi de pe cele greceşt i
(cf. Minns, p. 66 ş i urm. şi locurile
date in ind.), Întrucât ele enl.\J fli·
cutesă poată cuprindeatâtarculc:it
şislgeţile. Aceste tolbe speciale, fă­
cu te de obiceiudin lemn , eraud'iptu-
şite cu plliei de bronz ori chiar de
aur, împodobite cu diferite rcliefe,
aşâ cum in specia l putem vedea pe
splendid.'! tolbldelaCcrtomlik(Minns,
p. 16+ şi 28S), ori pe cea dela Ka-
ragodeuashkh (ibid., p. 220 şi 221),
ori pe cea de argint dela Solokhil
(Rostovztcff, pl. XX f) . Fragmentul
nostru,e, ca şi cele pomenite, o lucrare
Fig. 15. Aplicll de gorylo .
greceascl, de o calitate Însă destul de
mediocră. Vedem reprezentat un bust
cufaţasprest5nga,cuuneoifgre­
cese cu creastă. Deasupra in co lţ o pasere, care, după gâtu i lung şi
subţire şi coada mare învoahă,pare a fi un păun: e o pa8ere sacrA a
mitologiei greco-romane şi o întâlnim destu l de des În mediul greco-- ira-
nian: astfel in catacombele dela !'anticapacum (ARl\1., p. 33 şi 34;
cf. şiMinn s,p. J'O, J'4sq., J I9). pe un \f3S din pro\'incill Perm (p. 423) .
pe un talerdin gubernia Wiatk.3 (p. 4J')' [nspecial e Însă de comparat,
•) ,e·ampulcagll.ndl,ilaolplidl pe o cu;rasl-peclorul - de piele; dar lip$1l
de VlIlot.re a m:neri:tlului ,i sublirimC/I pllcii nc rlc ~ c~cludcm l«aJtl .polul.
www.cimec.ro
'J'
ren~:~C:~7.a;~: ~~i~,i I~~~ p~n,o;:ai~U~r:~~ta ~~~!~ ~:e:il;os~~!
PUtc3 deasemenea compa r!a o la mpll. din Chersonesus, ARM. , p. 103.
XlV. Berbecele de bron~(fig.16 şi pI. IV, fig. 3). Am amil\tit şi mai sus
iubirea Sciţilor pentru figurinele de anima le, Întrebuinţl.te în t03te chi-
purile la împodobirea gospodlri ilor lor ambu lante. Una dintre specii le
cele m.'tÎ simpatice acestor nomazi iubitori de vânat er!a capra sălbatică
şi anume cea siberiană'), resp. 'r- -
ţnpulsălbatic(Stei"bock:cf. Ebert. I
~~C~:C~:2~i~!~' ~:)'::rt:;e:;~:~ ~
menta le,berbece1cer1t apro.1petOt I
aş,ă.dedl..osreprezentat.Cred de pri- I
sos a cit!! toate exemplele pc c.'tri le
mai avem din arta scitic4 pentru re- l _ - - .....t. _ _ , .- ..... '/' ~
prezentarcapredilectliaaeestuiani- fi8 . 16. Derb«:e de brOnl.
mal aşa de prcfios pentru pbtorii
iranieni (cf. d. p. rhytonuJ de argint dela Kul-Oba, Minns, p. 197 jos
= ADe. XXXVI 4; phaler.le-le dela Vettersrelde, Minns, p. 237;
coliend de aur dela OIiznitsa Mare, ibiâ., p. ~ 1
429; ,hytonu l deb Şapte Frali in Cub,n. J, I
Rostovtzcff, pl. X II D), din părţile noastre I
~:·tii~:~~~:,~~ia4:r::~~:I. ~~~~;~e:.ecg~;.~ ,. f
În eolecţiaDr.G. Scver~nu) şi pânll:in China _ ! ;- -...u --1
~:i~~t~:;e~~~~~:~;{~!'ilio~r~t:~u:Ut~~ ~-T 1F--~:"
''i
zauru l de pc Amu-Dari:1 (Ol.·tts) ,in Turkcstan :- !
(ARM. p. 340, fig. 30 1), care ne redau nu _ I
numai tipul, dar ş i modelarea aproape identică • ~ J. _
~:~i;e;i~~~;c:!~~ta~~~~O:ra:lieî;li:iu~:~: ~~ fig. ~!. ~~~~d:~eep~~/orm5
târzii obiecte aparţin Îndl sec . Il a. Chr., având insll. pi<:se chiar mai
ve<::hi ca sec. V a. C hr ., repre7.int~ in special prin juvaerurile lui-d-
rora a parţine şi brăţara mai sus ci tată-sec . IV a. Chr. (cf. Minns, p. 25+) .
Astrel am avea ehiu o d.'!tare aprox.imativh figurinei noastre de bronz .
') ef. ,i Odobcteu, A"tic. St)'lhitl, An. Ac. Rom. X t l. p. IJ .
 ;s - - -
1. MI(; RATII CIMM8RO. 5CrrUE. SE C. X -VI A . Cllk

XV. Clu"otoaua iti /0,,,,4 tk cap de iepure (fig . '7 ~i pl. IV, fig . :1.)
Nenumllrate sunt operele de artl[ greco-sciticl: documentând pre-
tililecţia pentnl reprezentarea vânlltoorci de iepuri, sau chiar numa
pentru reprezentarea simpli 3 acestu i anima l. Astfel cunoscuta placi
de aur dela Kul-Oba inrll~işând pe un sci t hirsut v:in;ind iepuri de-a călare
(ARM. p. '54 = Minns, p. 197, 8US, la mij loc ..,. ASe. xx 9); ef.
şi placa de ivoriu deJa Kul-Oba, In Minns, p. 204 D, LXXIX lO, -
ori phakra~le dela Vettcrsfclde, la Minns. p. 237. Vezi pentru iepurii
de pemonumcntele sciticc incll şi co-
Ijeeulde,uedela
(,bid., pl. XXI. 3 : sec. nI 3. Chr.), ori. destul de asem~nlltor.
vasul de clectron dela Kul-Ob.'l (ibid., pl. XXII :8cc. lV- I1I). Putem
deci datâ mâneru l nostru de cuţit chiar contemporan cu UfJt]c-ul del:.!
B41Anoaia, in sec . Va. Chr., in orice caz nu mai târziu de s. IV a. Chr
XVU . Aplica de bronz A (fig. ' 9şi pl. VTfig, 3). Am vorbitmaisus,sub
no. XlI de camcterul şi insem nlhatca motivului decorativ al monştri lor
marini in arta grcco-scitidl. Vom reaminti doarA aici divinitatea ,incre-
tistidl,gllndi tll de Greci ca Thetis,
dar de localnici ca O Dcmctcr,

'
~ -~'l
:~~c~;{~~:~i:;ei:::i~n~: . . ~r((:';"
B1izni .." Mae., Minns.
~)~i>'4291 - rcberuldcp ccerb llldeaur
'. '; I
poran~ indş dooe ~ >"-,\ (î'),
~~~~~_ :J~ dela Kul-Oba, Minns, p. 203. S US =

. - --.... -~ ~~~~!.~~ 3~!~aA!~~r~~~~-F:~'~~ . .., o epir,n i, I

:1 divinit1lţii principale, ,Marea ~ ~~, I
I-'ill'_ dl. Mt"cr de CUii" bronz. ARM, p. 91, fig. IZI. Dealtfel epurde
e ş i În arta milcsianit, inspiratoarca ~:~:ds~::~;,!nll~~;!·:ail~~;:~ :~_'~_ (), oJr~ _~ ~
artei greco-scitice : din N M1lrii Negre, un motiv vechiu şi simpatic c:Imp (ARII.·l . p. 60, cu fig. 75), Fig. loG. Aplic. de bmna B.
(cr. Ebert, p. 187, rig. 73). 10 ce priveşte forma insliş a chiotoa rei şi - sau crou l de pc medalionu l de
felul cum avea a sc prinde, in hamuri, sau la fdu, avem p3str.ate aur dela Oxus (ibid., p. 350, fig. 3°8), - ' ori placa de aur deL
bucăţi identice atât dela Alexundropol (Minns, Alexandropol (MiOO5, p. 155). Aplica noastrll fiind foarte rudimen .
p . 158, fig. 7 sus), c1it şi dcla Tsymbalka (ibitl., tar lucr.nd, nu poate fi datatA mai precis. Ne mulţumim a o clasa .

~
1 : ~~' ~fln~:) Il~~:;~C:I:S~f~~ed:n~c~ I~r~: XVIII. Aplica de bron;: n (fig. 20 şi
pl. Vf fig. 5). 1:lritş un motivroartecarac-
.. - ~ _. ! tale. de h.1mun se g-lsesc destul de numeroase leristic scitic : cahJl la păscut , ori la

:
~
O~·
" ~
j
I

:
in vestitele mormmte sCIUce dm ţara Gmhus

(H;:~~O~;:':':~'d~ecu7,~p(~; ~~ !Io~i VI fl g 4)
CUţit ,
.Jdăpat. ori pus la Încercări şi dresat.
E dC'.1julls, in legAturA cu aplica noostră
aşa de barbar~ , sli amintim numai, ca
i ; I
_ _ _ ...ti _ __ Un miC , dar foarte carnctcnsllc mâner de document, izvoru l ei de inspiraţie, d. p
>l--L _ I
~~~n~P~~. de ~:~~e~~tb~~ ~~s~:~i~ Ir!~~~c~11 :~;udr~~~i;:!~t~
in friza vasului de argint:lurit dela
Fig. Certomlik cu vcst'itelescene din viaţa *- - _ a"O.u _-;.
ornamentale, se 3şcazits ingur printre lucrurile sci ti că (Minns, p. 16 1 cu ' 59-60 = Ros-
Fi".:u.Figurillldebronz ll
unui taur mugind ,
cele mai bune şi mai vechi greco-scito-getice gitsite in pllrţile noastre. tovtzeff,pl.XX l Z şi 3 = ARM .,p.298,
In adevll:r, in afam de ins:!.ş hydriu delu Dcne in comita tul Dcrcg, fig. 258 = Odobesco, rriJor, p. 320, fig. I Z3) , cu caii la pbcut. sau
datatit de P6sta in sec . Vf a. Chr. (Do/go::atok-Travaux, V, Cluj 19 14 , chiar ş i moncUi dela Panticapaeum (pl. V 25, la Minns).
p. 36 sq ., fig. J J şi IZ), ne mai oferll. motivul nostru ornamcntal opere X IX. J.i'gun'nd de bronz repre:untând r4n laur mugind (fig. 21 şi pl. VI
grcco-sCÎtice, ca armele dela Kelermes in Cuban, tot djn sec. VI (ROf;- fig, 1).larnş şi iarllş,unmotivstrnvcchiusud-esteuropean,~şi ana-
tovtzeff, pl. VIII 1), iar mai s implu, cupa de argint dela Solokhl tolie lji scitic. Astfel de figuri de animale, apllirând incă din neolitic.
(ihUl., pl. XX, 1 şi z: sec. rv
a. Chr.), am for.a dela Certomlik se intdmpin5 dcopotrivll la Maicop, in au r şi arginrmassiv, În mileniul

www.cimec.ro
 VASILEPARVAN.CETJCA
"---------
al III-lea a. Chr.(Minns, p. 144= Rostovtzeff,pl.lV2- ...),saula ITall-
sUtt, in bronz(Forrer,pl . 82,P'326,fig.2;cLşipI.83,P'327,fig.I),sau
in ţinutul Kuznetzk la SE de Tomsk (placa de bronz galben, din ARM.
p. "'01, fig. 366) în vremuri contemporane cu figurile ori placa de bronz
galben din Muzeul dela Bucureşti, reprezentând pe Anailis ori Scitul
adllpând ca lul (v. m.1i sus), sau la ChcrsonesusÎn terracotta (eL lampa
1. MI CRATII C IVlMERo.s.t."YTHE.. S EC. X - VI A C HR
din dosul rigurei una sau chiar două curele, in cruce. Asupra epoc~j
putem doară atât afirma ca e ind!. din vremea scitidi; cladi ind dela in -
ceput ori mni drzie , nu putem fid.
XXJ. P~ndllntifJul inJormtld~f~meie (fig. %3 şi pl. VII fig. 1). Ca
şi no. XIX de mai sus, exemplele de astfel de mici figuri ome-
neşti in aur, argint ori bronz, purtate ca podoabe, in specia l ca

: - - -".':: :::tt- ~~~a ~;!~ P~r;o~~;e~:~e:I:I\:~ns:;!p~~~;t~: ~~~a:tt;v~v~~za~~~~~rii;~~a ,::us:~~~p~~ !7a :j~::~ri:~~~e_~at~

, ; revers tauru l Înfuriat (Ia Minns, pl. ! şi IV). Fi- popuL1( 1)-un vcchiu motivgreccsc,

i ~~r~~~n:::~:~, iÎ~ltr:ar~C~~i!n/~:~:~:~d~~:
mai vechi timpuri, au alcătuit o unitate, şi n'am
J să consta~m, în micimca şi primitivi-
putea-onuml precis nici traciclin i c i scitid,deşÎ
ca vreme e'd C de sigur contcmpor.lOli eu obiec-
Fig. d~' b~:~~o:lre tele caracterizate sub n-rele precedente.
XX. Chiotoar~ d~ bron= tn fonnd dt cap d~ bou
(fig. 22 şi pl. VVig.2).Jadşun tCOulanU de h.1maşamcnt scitic. Publicatl
cu un bun comentar de Odobescu in Trisor de PitrMsa, p. 495 şi urm.
a l Aphroditei i eşi.nd din b.1 ic, cu mâinile
s torcându-ş i p!l.rul de ap!!. Interesant e
latea acestei figurine, o mu l ţime de
detalii de podoabll femeninA: la gât
un colan eu perle din loc În loc, la
mâini şi braţe br3.ţAri duble, iar pesle
piept, cruciş, dou3 şiraguri de perle,
Înconjurând sdnii, ca la vasul-statuetl,

~~:~ ~e P~u:,3'd~6im2~do~:t'" :!'t':i~~~;c~di:tH!:::lin~~71:C~::: X!~~ grec, dela Phanagoria, reprezentând toc-

mai pc Aphrodite Anadyomene (Minns, Fig. :I~. Pend.nth de bronz.
tŞapte Fraţi. În Cuban (Minns,p. 208, fig. 14; p. 344 sqq. ti fig . 251 -= ARM. p. 82,

- T~ ~:~:t5 ~~t;~)d~::,;~'~d:!~I;;~:~~:,~~;:~t~~
1 mij locul eolieru lui de aur d~la K~ragodcu.ashkh
! ,(Minns, p. 217. IV 2), Ofl aplica de &1ps de
: pc un sicriu de lemn ~ela Panticapaeu,:"
I (ibitJ.,p. 372), ori pcndr.nllvu l dcla Theod?Sl3
fig. III, r-Ju reprodus), sau ca la pictura de gust elenistic dela Pompeii ,
reprezentând pe Adonis impodobit fem~te, exact ctl ti figurina noastro:
duble br:1ţ3.ri, la ambele mâini şi braţe, colan,şirnguri de m3rgele
cruciş pe piept (Ia Odobescu, Trisor, p. 306). Avem deci o lucrare 10-
calll geto-seitiCl1 din vremea elenistiCl1.
XXII. Pl!ndatlli"lIl ;" formd dt cdldreţ ... ..

: _JJ_ ~;~, ~.I:~!),s !~~ d;I~J:' ::::;~~!Itdil~ ~~i~:~1Ş\~~d~~i::'~' ~!~~~:2:tic::t:ba~ ~_~

!.. _ - ..... u - -t di feritele cu rgane dm N Caucazu lUl ,cuacclaş
F ill.23 . Pcnd.nt.ivdcbron~.
motiv În aur sau argint (ARM., p. 452), ori ~~~e~:t~~ ~1:;~ld~a~~:~I~~ ~~i~:~~~
: FiR. :15. M~~:~~c
oglind5,
coronamentu l dcstâlpdeba lduchindin Cuban, barbli ascuţitll, iar pe Clip, probabil, o xve-
in bronz (Rostovtzeff, pl. X, D : sec. VI-Va. Chr.), pentru a nu {Joala.Este clar, un scitCl1lare, lucraretratatl in felu l popu lar,de imitare
mai vorbi de rhytonurile în formA de cap de bou (eL mai 8US, sub in metal a inciziilor de pe vasele de lemn şi de lut ars,aşa cum îl întâlnim
no . VII), ori de monetele cu cap de tau r, ca acele dela Pantic.apaeum şi in Cuban, d. p. Ia oglinda de argint aurit dela Kelermes (Rostovtzeff,
(MiMs, pl. V, 15 şi 17). Obiectu l nostru e O lucrare popu larn, destul
de neeUbace, fl[cutJ aici la noi: atârnat În hamu ri ori În frâne de inelul
de sus, acest cou lant permitea slI. sc trc;ac§ prin chiotoarea orizont2lli.

www.cimec.ro

~s~~:. ~:. ;~ a:~mCi~r;~e~~!li:i~~~:~ ~::::~~~~c~:~~e:!~
n:ltor cu figurina noastră (AR1\1.. p. 477 sq. ŞÎ fig.436).l'en~ru capu l bar-
barului nostru nu e de prisos a comparn şi fragmentul de rhyton del:l
Mcrdjanyin Cuban, cu un barbar cllareanalog (Rostovtzcff,pl. XXJII 2).
XXll l. N16ntru/ dt oglindd de hron::: (fig.25 şi pl. VII fig. 3). In vreme ce
Transilvania ne-a dat pânli acum tIei oglinzi de bronz caracterist ic
sciticc, cu motivul cerbului culcat (ef. la Hampc1, 1. C' I Jl. 20 şi urm ..
Cu fig. 25. 29 şi 3°), din sudul Carpaţilor nu avem decâtal!iluratul m:lncr,
~i~ ~:~::~::,ţ:~c~~ ~~~u\~tdC:S~~I::~4~:;~r~4:I~in!~iCÎncap~~ţ~~~i~!:s~:~
E drept cII. parte3 su perioară cu care Se prindea de discul oglinzii lipseşte.
Aşa că nu ne putem da se.1 ma. dacA totu, motivu l cervidcului cu lcat
~
nu a cxistatşi aici; profilulinsă e rotund.
. ..- r.octogonal, iur nu turtit, ca la celelalte
~ ~~n7;i,~ir~1!:e~~i;:l~f:ir:teu!OSin:~ ~~
I J
~- - - - • • 7<4 - - - _..J. atârnat. Ca epocii şi aeeastd oglindâ a tre-
Fie. ~6. ~ib~~~. de blOnl; ~i~!~s;:~:a~~'I~~:i~;ic~~UiU sec. nI, dati
XXIV.F;hulacuf~au,a UfiU; cBine(fig.26şi pl.VlI,fig'4).Cunoaştcm fi-
llulecu chipuri de animale in spccin l din lIalistaltşi L.'lTcne(cf. Forre r,
~~i~:t~, ~~'i~:~~~n2~ti~~r:o~:!t::!eaÎ~:~~~~tle ~cs~~~t~: ::~:~:::i
Rusiei: pe fildcşurile dela Kul-Oba (Minns, p. 204 D), pe phakrat-Ie
delu Vcttersfelde (ibid. , p. 237), ori pecolanu i delallliznitsa Mare
(p·429).darnu la fibule, care sunt neobitnuite la Sciţi (şi chiar la Greci),
imbrlicli.mintca lor neavând nevoie de ucestacccsoriu (eL Rostovtzeff, o. C, '
p. 183)' Fibulele L::a Tcne gl1site- dealtfel foarte puţine-in ~es tu l
:~u~;!~:~~:roa~:~:~~:ţ~i:;~c:n (~r'f::n;:~t~'s:r~;~i~ (;:.s~::o~~~;:,
P· 18 5)·
Par-i1e! cu al treilea val de migraţie sciticl, dar pe dreapta Dunării.
o a patra mare undă acoperia atât Dobrogea, undc, dupA toponimie ,
am demonstrat cu ah prilej ex.istenfl1 mai veche .. elementului scitic 1),
www.cimec.ro
1. MIGAATII CIM\tERO.SCYTUH. SEC. X-VI A. CI/R.
~rs:':~'~~~:~~'::l~:~i ~1~:7~~\~'~::1~'!~~~::~~~1J
sciticl- in aur, argint şi bronz 1) -de cel m.'li pur caracter pontic ~ i
transcaspian, a lă turea de lucruri de artă gre.'ldi, vecheionian!l., clasică,
ori elcnislicli, obişn uitel e tOV'drâşe şi in Rusia de Sud, c.'l şi pretutin-
deni, ale obiectelor scitice din mormintele şefilor mai cu dare de
m:lni\. L:I Drezovo ş i Pa n aghiur i şte, În judeţul I"ilipopol, la Bcdniacovo,
in judc\ul Cirpan, şi la lt:tduvene, in judeţu l Lovcci, avem nu numai
obiecte izola te ş i nec<Ir.lcterislice, ca cpoc1l., ci adevlir.ltc inventare
complete ale unor morminte de regi ori principi loc.di, mai probabil
traci decât sciti ş i npartinând toate, dupli criteriile date de Rostovtzcff,
:lecolului al IV-le<!. înainte de Chr., când presiunea dinspre Răsăritul
Rusiei asuprn lumii scitice~ crescând, provoacă o rccrudescentă a
ap sl1riiaccstor lmnicnj j!!!pre~V.
Recitind pc llerodot in lumina acestor m:1rturii precise a;chcologicc ,
intclegem de ce el nu ne poate da informaţii cari s!l alclitueasd un
tot şi, cu toate aceste:l, şti rile lui pot fi, pentru detalii, de cea mai
mare valoare. Hcrodot ştic- din legendele şi povestirile auzite de
u:insul la Olbia şi În alte pllrti ale POnLului (ce. IV JO)-c1I.:
Sc~~~S-:~h:~~,s ~~I~~~~~i:I,~:~i;~~:~ ~~i\~;lt~d:~:~ :uÎ;~:;~:i~
lam scyt hi că (IV 10).
2. Că ţard locuită de Scythi a fost Înainte a Cimmerienilor; dind
Scythii nomazi, au pornit din cauza Massageţilor, peste Araxcs spre
Vcst,Cimmcrienii n'au fost uniţi ca să le reziste, ci s'au certat Întreci
, işi-au ucis pe şe fii lor, ca ri voiau să-i mâneiuluptllşii-auimmormântat
pe malurile Nistrului: naoa norez,uov TVl!1fV. iar morm!l.ntullor se vedd.
incă: I n ~!lM, dot, ă ta?'O" pe vremea lui Herodot (LV II).
3. Cli IAgathyrsiit, adicli oameni i regelui care-i va fi condus spre Apus,
un 'A~oo, O<lrcc.'lre (cC. numele cond'Uc:1torului Scythi lor Împo-
trivalui O.treios, un 'J&bi}lJf1oo~'): LV 76, J20, 126, 127), locu iau la
') Filow, in R(jnuuh~ Millnluf/Ilm, XXXII, '9'7, p. :11-73; ef. unica '1 infer_
prt~;r~=r,~~~,V1;f:~ ~:~!~ ~:~I;=,·fk.nd ,i pc 'I&i"o~ tbrae. dupl
'Ibracieul •• AydO~. eArui. V.lme:r inlUf ii gbe,te IOIU' eu u.JUrinl1 o etimolofiri.
,,,.,,,iaru11
 ---~rARv.'N.C&TJCA _ _ _ _-"2::.6
răul M&.et" care bc C)i 'AyaOiJeowl.-rJiwl' OIJ/I/l'oyCfUl Jfii
{IV 48).-CCe.1 ce, dup1i descoperirile archcologicc mai sus în şir-ne
(vezi şi harta I),eperfect CX.1Ct.
4. Cli totuşi Agathyrsii Cr:lU - cel pUlin pc vremea lui Iicrodat - un
neam deosebit de Scythi şi cari locuiau dincolo de gmniţcle Scythici
propriu zise (IV 100; eL 48.102, I04ŞÎ 125; er. şi J\lHnns, h ll.rţi le
... şi 5). Ei sunt, e drept, iubitori de vinIl!. uşo,'lrll şi poartli pc ci
multe podoabe de aur (xevoo<p6(!Ot tU I/âllora) ş i sunt inclina\i !:prc
polyg:llnic, ca şi Scythii şi ceilalţi barbari. dar . ni. <58 ti)J.a loQllata
f)l!1~/et nf}Oox6XW(!'~XaOI (IV 10+). În vreme ce dtmpotrLv1i NfitJ(!ol M,
l'd/jQtot xe€<lJlrta, Ixv{)"wioL (IV 105). Prin urmare c clar: despre
~~~;t~r~;e ':~ri:~:~:~iiŞ~!i~:~i:;;c~~!~ ~:On~~!!:~ :~~l~~ e~~::;t~~::
tare domnill la Rli.slrit de Nistru, şi Sparlf-Lpeithcs , care domnia in
~~;2::~~:~.;:&:~~e;n:~;n~:~~:~~':~~,i~~ '-~;~::~~:~:t~~~::t',~~i~;~~
numele regelui Agathyrsilor, Spargapeithes, de pc vremea lui Ariapeithes,
t:ltăllui Skyle.. (c. a. 500 a. Chr.) este identic cu numele regelui
Scythilor dela Nipru (IV 76) cu patru genţm\i i inainte de Id:mthyr:wa,
g;~§:c~~:~~J~~i~:::~~~:~f.:~;f~::g~~~I~;;1~?'jf
thraciz:lti, IlU se pot cxplic:'l decât intr'un singu r chip: Între Ardrol
~~ j~;::~~~~:E~~'n;,~~:!~~:i;f~;~~:~~~:;::':~~~~~,~;::s;:,~~~; ~l~:~~
lucruri cu privire la Tara AunJiui şi la locuitorii ei.
a vlii l eafluenţ ilorci, cari para fi fostcxclusiv în dependenţ1\cconomicl
5. Că dealtfel caracterul originar scythic al Agathyrsilor nu este a
:~~~:~~F~;:;:~~f::~~;~!;~;'~~;r3~:~?!g:~~;'~~~~~::~~ :~~,~~::~
iraniene ale Agathyrsilor ş i Aorsilor (Geogr. III 5, Ia). Dar el nu e
singuru l: Dionysius Periegetul, Plinius şi Anunianus Marcellinus ii
cunosc tot În acelaş Nord indeplirt-dt, aHiturea cu Celonii ş i ~Ielan­
chlnenii, intre tOcean. şi tl\tunţ ii RiJXlci.(vczi citatele la C . Mueller,
PlOI., Geogr., 1 1, p. 427 şi 428). De dU. parte migr.lţia Scythilor
I _-
'.~
7 _ _1 PoII(; R...,." <.:IMMfRO-SC'TIlf'. st.c. X- VI'" CHA
v'01(J(Y 'AyaOt'Qool nu se oprise în C.upaţi, ci tocmai În Rhodopc şi li
Marca Egee, cltre gura raului Nestos, unde ei impinseser3 cu dânşii
şi triburile grtice, pe care le constatllm prezente aici inci de prin
;t . 500 n. Chr. (v. mai jos, ~i in specia l cap. V) 1). 111 adcvâr acei
l'ea.1.'ooi, despre cari Ilesychius ne spune cA erau un lOt·o, X)CvOI~6v ,
iar Steph. Byz., Un·o" oile ol "EJJ."I"r., 'AYIlOt\l?OOl/' eh'OţwCovOl (ef.
Tomaschek, Die alten Thraker, I 70 sq. şi 99 sq.), nu erau Thraci,
cum crede Tomaschek, ci Sciti, complet thrnci:r.,aţi, fnd!. de pc vremea
lui IIcrOdot (cL V 3, 4 cu Tomaschek. 1 C., p. 70), intocmai ca ş i
Agathyrsii din Dacia. - Astfel darii Agnth)'rsii d intre .N ipnl şi Don
su nt Scythii Împinşi Într'acolo-spre regiunile slavo-fannice ca şi
ÎII Crimeea - spre Cimmero-Thraci - de Sarmaţii *i apoi de Alanii,
C!l ri \'eniserll din sec. JVa . C hr., trib de trib, Htr3 Întrerllpere, din
.y:-
stepa lUrani:lOli. MlIrturia lui Ptolemeu confirmll - indirect - şi pc
cea:t lui Ilerodot. cll vechii Ag;tthyrsi erau un neam scythic plccat spre
Vest şi despll.rţ'it de Scythii propriu zişi, dela Nipru, . căci regasirca
t\ J';tlthyrsilor pe Nipru la ceilalţi autori de dupll. Ilerodot ne in-
dic;! originea migraţiei. care avusese loc in sec. VII a. Chr.
6. C!I. dimpotrivli, dupll. cum am aritat ş i cu alt prilej (cit. Penetration,
~~I~~~~~~'dli~e~:~~:lu~~iia~i::: ~::~i: ::~;:~~~:!:t1~,~,~eş~!~C~:mf~~:
rot Scythia: 0."1:0 " / Qreot> aiJ~ ti61? aeXal'1 ~·~J){){fl fod (IV 99: ef.
talJj;cld~~'I;:'~~~!) e~~t~lrI:~:e :(~~n:: ~~O,â~;~~ l(;oo"!t~ ~;:~te:7~~
decl araţie pentru lipsa de leg-lturia Olbiopoli\ilor cu valea Dunll.riişi
de Ilistri:l:v. Pellelrtll;OIl, P.25 sqq.: ind din sec. VI a. Chr.,llistrienii
erou la gum Sirctului), oTtt1's, elat a"O(!W1fO~ O;)(8011t:r~ avu),', ai.J.a
ui n&(!f11' ii~'1 TOV " Jor(lOV 6117,]PO, xehf2'l pall'uat lovoa Hai lhr.clflo,
(CCC:lcccum am vllzut mai sus prin dcacopcririlearchcologice e absolut
~~~:a:!];~~~~l c~~_1:1:;c:;~~pŞ~n~m:~i~u~;~o~:S ~~ ~~i~tl~l~~~~~~~i~
continuă: IlOth'Ot'~ Je l>vvaJ.lal -;r.vOeo{}a, olHeOJlta, 'lft~,'f1' TOV "' oreOll
â"OqWtlovC (deci chiar aşI!. de pustiu nll e) Tora, oiJJlOl1U i!l,'al ..l·lyv..,'a~.
100i7n 68 1.f!!wl/6'ovr; M'rjlmtfi. <lviind nişte cai mici, pll.roşi. cari nu
') ef. parVln, Not, di RtofIrO/jQ Qnll(4, in Rit;I!Q dj Fi/o/q:jQ, T orino, N. S.
119:aJ,P. J<4:a,i Ulm.
www.cimec.ro
,. VA..'u Lp.rAKVAN ,GNTICA_ _ _ _ _=' • • I MU';ftATIl C IMM ERo.ScyrIlE. S EC. X VI A. C IIR . 17

pol purta oomeni cll3ri, dar puşi 1:1 Cl.lru~c sunt foarte iUfi şi le slujesc comerciale directe Între Ardeal şi Rusia sudicA, Herodot da cele mai
destu l de bine in vagabondltrilc lor, pânlt In l\1.1re.1 Adrilllicll. in ţinutul eX11cte ştiri despre foştii stlpâni sciti ai Ardealului, pe vrcme.'l lui aproape
Encţilor (xan}1(cu' 68 tovrW'JI 'fOV;- oi1aolJ, tiyxou •E,'BfWI' l'W~ li' T'!i •A6(!{n)
Aceşti Sigynni spun despre ci înşişi că sunt coloni ai l\lczilor (V 9). cO~:~in~ol:i:;~~~;ai~lo::ţji Bit trecem la chestiunea prineipaHI. ce L",
,. Că, d ..,.oarece Scythia arici:,I1\. a lui H crodot sc Îsprl1vcştc la Tiaramos, ne intereseazl: pe cine au gdn't Scythii ca locuitori ai regiunei dintre Nisl"'
pus de el acolo unde ar fi Oltul (er. JV 48) şi deci numai la Apus de Olt ,i Ttia?
po.1tc fi regiunea locuită de Sigynni, unneazlt eli acest neam sCYlh ic 1),
Minns 1) pomeneşte cu sccplicismincercarea flicut.:t~e llubcrt Schmidt ' )
5..u ,1n general, iranian ,u trebuits!!. se Întindă În Oltenia, Banat şi mai
departe spre Vest, pc larg;I vale a Savci. pAnll sprc Adrintica. In l egăturii
cu acest fapt nu c fliră intc rcSRcit:'tintcrcs:l llta obsc rv:l ţi ef1l:cutll.dc Rci-
f~~~~II:a:r,c~~:liO~~~:it~:i~ !;:~~I:: ~:~;;! ~~~~~r~f~!;~~1 ac~:~n~:~~~

;~i~0~~~~i~~fj~!!.~~~:?:.:;~~~2;~i~:;~i~:~ţ I~2
necke, cu privire la c\l llurJ. de Hallstatt din co lţul de Nordvcst al Pe-
ninsulei B.'llcanÎce, adica din regiunea p:1 ni'l unde se Întindeau Sigynnii ,
tocmai În vremea sHipânirii sCYlhice În pllrţile noastre: .dus ausserliche
Gepriigc mancher SkYlhischcn Fundc sowohl aus Ungarn wie aus SGd-
ruscascl1 spre Vest.
russland verrat im Ubrigen cine gewissc Uebcreinstimmung mil den ACest~l ins!!. sunt simple păreri '). Şi (ulii de cle trebuieşte adus un
haJlstattzeitlichcn Grahfcldem, bcsondcrs mit denen der onlichen
argument, pe care, e ciudat, Încll nu l-au folosit du~~ c~viin\.<1 ~nv1i.ţnţii
Gruppe, an der NordwC9tecke der Ualkanhalbinscl. $o grundverschic- pentru stabili rea caracteru lui etnografic al populatiei dmmaS8lvul~r-
den auch dic ethnische Basis (pentru Rcincckc. ca şi pentru Nagy,
Minns şi alţii, Scythii sunt Mongoli), sowie die Reihe der wichtigsten P4~~ ~;a;:~ti:::~!~I:r~~~~'a: ;;~m;u~r~~::~~,1 i=~~::~'~~
Formen in diesen beiden Gcbieten ist, cine Menge klcincr ZUge ist beiden principal e Ptolemaeus. Bazat pe izvoare fo.'\rte diferile, 3tât din vremca
gemcinsam. Dieser Um st:lndm~g unbcdcutcnd crschcincn,jedoch enn6g-
licia er uns Ir-'nz interessante Vergleiche und gewăhrt uns auch einigcn
Anhalt fUr dic exacte Zcitbestimmung. (/. C., J898, p. fO). Vom vcdch În
capitolul IV al lucri1rii no..1strc,Ia descriere.1 obiectelor glisite la Piscul Crll-
:~~::0~:rt~~~\~h:E::~~:~~:~;1~~:~~:~!.~~1~~!~;;;
la locurile treptat ocupate dc dânşii din sec. IV a. Chr. p3n~ in I-ul p.
san ilor,dl.aceastil continuitate cullu rJ.l!I. de cnrevorbeştc Reincc ke,nu c
adevl1ratll numai pentru Danat şi Arde.'\I, ci şi pentru câmpia munteanl1.
8. at aşa de puţin ştia u Thracii dela Propontida, cu cari Herodot se
consultasc, al3turea şi in afarl1 de Scythii dela Olbia, asupra geografici
~;:~~~:~~:'~~:,::~~:;~;~~::f:::~~::!~:c!E~:~~;!;';~;C~~
Europei centrale, despre ţinutul de dincolo de Dun1ire, Încât J-Ierodot ::~;~:ctt~le °D:~r:~caJii~C~~i1:r!:::: e~~~:~ u~~~;~:n~,~:~r~t::i!~ :l;:i~~
noteazli, combl1tând-o, şi povestea eli In Nord de fluviu nici mlkar nu se
poate pătrunde, pentrucl ,.dltooa, xadXOlm tU 1tt.(!t]v 1'06"J oleov/l V 10).
9. Că Herodot nu ştie nimic de o pl1tnmdere scythicllia Sudul Dunll.rii.
10. Cl in ciuda tuturor lipsurilor informaţiei sale, Herodo t cunoştea
totuş faptele capitale privitoare la e.xistenţa de pc vremuri a Sciţilor
pânll. Ia Dunărea pannonic~ şi chiar la Adriatica şi eli , gratie re laţiilor

1) ce. ti Minna, p. IO~; Ebert, p. 351 ICJ. (r.l, ltez.'\~i la N AlJuh)'Hilor); ef. Ed
i\1"ytr, KZVS, XLII p. 27. c r. Insi OkhekUt, Mmflul, II 2. p. 590, n. 2

www.cimec.ro
 1. \1I 0RATII CIM\{ ERO ..~IIE. SEC. "
" VI /1. . C HR ••

~if{I~~s~ic;:~:~~i!:fi~~:~~~D~f~j;:s~:!~
labomre daco·scyticl. bine documentatll, in Rhodope, mu lt ma mIe de
Herodot, am amintit mai sus. p. 35. şi vom trala pe larg În cap. V.
De aceea e superfluu s1l. chemilm În ajutor Icgendol Argonau\ilor pc Du-
năre in sus ~i denumirea peninsu lei Istria din .f~.n~u l ~~rialic~i dupli nu-
rnelc throlcic al Dun1irii,pentru a inţe1ege diSCI\1I aJunşI In masIv ulcentral

~~;i~~~~~~g;f::~~~fr~
fe lul de via\1!. thraclc,nu mal arc nevoie de SprlJlntrClO plus).

~!~ ~s~~~ ~~~~/~~:ă~U: a~ăh~~:~:~:~:::;r~13~~~;h~!c~tll~~'l~: ;i

o dinastie gctic3 domni:\ aici; eli P;lconi:l, ca şi ţam Odrysilor de pc
Hebrus, ba chiar regiunea de dincolo de Bosporu l Thracic, se umpluse
de Daco~Geţi . Adaog acum eli şi acca 1'hermidava , care nu c decât
o Germidav(l ori o Zermidat.'o de origine norddanubian1i, pomenită
de Ptolemacus l ângă Scodra (II 16, 7), ca ş i l!/ţttvUXtoV (ibM.), ca re nu
c decât u n dublet dalmatic ;1 1 t riba llicu lu i Vi",i"aclllm dela Dunăre.

~~~tC:~~C:~d~S!:~~~ ::~I.le[r~fi~~,. i~l~.~) a~~~id~,~e uv~c::e;en~;~::i~~

colaborare daco·sciticl1 În Dalm:!lÎa: c numele tribului .daoveolOL

~ }!!u:6i~)~~:~:=;~~i~t:n~O:~;~~:~!I::I::~):I~~~~il;iC:l~i:.rcŞ; !~~:~
1) V. mai jo, in cap. V, analiza amAnunţ i t' a lutuTOr ,tÎ rilor reapC'cdve.
1) V,deahfe1 mai jos cap. V ,i ce. I'llttl . h, ThrulrU, "~ Sp .. r~" "" drr Adn·Q.in
Ofllln-r.JQhruh., X 1907. p . 169 , qq.

www.cimec.ro
 ~II DIN CARPATI DELA SPARGAPEITIIES LA DI!.CF.lIALU S 41
's'
Resturile scythice din câmpia munteanli şi din Oltenia, mai sus descrise,

~E:,';:;;':~~~S:~~,~~~~~e:~~:~~~:t~~;~t:'~'~:!~. ;:;;::C:;1h~; 8unt elemente archeologice pretioase pentru documentarea unei in-
fluenţe cultura le scitice,paralclecu influenţagreaclidinaceeaş vreme 1),
dar nu credem că pot demonstra din punctul de vedere demografic
mai mult dedt monumentele analoage descoperite in Bulgaria. Dimpo-
II
trivA, din cele mai vechi timpuri istorice, regiunea dela Vest de Tyras se
aratliafifost gcticli2),iarinfiltroiţiilescythicepara fi de un Cl.lr3cterma i

~~~§~~~~~I~§~;i~~
mult superficia l şi de natură trec1l..toare, pOlitic-militarii, Tomaschek~)
crede chia r eli :tr putea identifica precis tribul getic care locuiâ in Mol-
dova şi Basarabia sudicl\, intre Siret şi Nistru, ba chiar dincolo de Nistru,
p!l.nă cl\tre Olbia, unde ştim precis din inscriplii f:), cll. era destul element

:1~:~~;:~X~~;~~;'d;r:::~;'i~Up~:~:~~~C~1~d,~)O~~~~
M"TfI~ -ElJ.tl',t~ 2'''1I'6a" dar lotuŞ deosebiţi de Scili, pentrucA oÎT01' xal
tml!~OtlOt xal om!ol'Tat, n't:2&..ri '! hceva decât cunoscutii Kog1t!jat, pe
cari Skymnos ii pomeneşte intrc gurile DunArii şi Scilii ăeonJQ€"
[o adevllr, ntAI Pto!emaeus cât şi toate celelalte izvoare literare şi
epigrafice !luni un:mime io a localiza pe Kâemol, "A(l1tIOt, Kcf(!1tOI,
Ko.c--ufJllol, Katmo-Llâ"atl), Carpi, În Moldova ~i Basarabia pânlispre
Nistru şi Dunl!.rc').Numeleindşal munţilor dela Apusul Moldovei, K aQ-
;u.h't]~ ~f!O,(Ptolemaeus)poate din Kaţpta-Taoa(cf. Ka/Pfa-w"dc o partc,
şi Tasj-basta, de alta)') se arată a sc trage dela ci: «Munţii Carpilon, ..,
precum mai IdrLiu, tot prin aceleaşi locuri, întâlnim Alpts Bastarnjcat. ..... -
În Tabula Peuliogcriana. iar şi mai târziu, la Ammian, montes Sn-rorum,
mmnlii Serrilon _ Sa rmaţi a). Dad şi Costo-boci-j dacici, adieli tot
getici (Coirstoboci, Castabod, KOOTOpw"Ot) , pe ca ri-i întâlnim în vremea
romanll În Nordu l Daciei, locuind În Moldova de Miazllno.\pte şi În
Bucovina, erau acolo şi in scc. Va. Chr., nu putem fixa: c probabil,

!) l'll/'Van, Pbt~lrtlfioll, panirn

1) Ibiden, p.,ti nOla1.
") Di,. alu1I 1'hraJr." 1, p. 108 ,i urm.
1, Cf. G_ Maleuc\! in 1::l'han. A .(orr;ml1n<l. J11 9:Z~, Jl,'qmÎ trQâdtfu",j, Uilo-,Q,m.
~, An. lui U. K"hratcdt, Dit Karpodoknl, in Prllhift. Zdutll"ft, IV 191':, p. 8)
tiUrrn"cunilalcral,iriiuinrormat.
") VeJi Tom...chek, a. c., I, p. 109,i urm.,i II 2, p. 91. Cf. ,iMinnl,o.c.,p. n~.

RO:!.~;~;~~~~:~~~)~:O:;;:';~;:O;;;:,:w,a diJd~,,;o do, ... (D, s.na".

') Tornu('hek, ti :l, p. ~6 cu p. 74·
"J Tornuchck t,plicl tocmai pe dOI: poporul Cl1TfJilor ,'a numit dupi munţI,
i ... nu Inun\ii dupi popor. cence cred ci e vr~it. Cf. BoioMtrnUrn, etc.

www.cimec.ro
 '55 IICI'TII m ... ('~PAK~TIIP.~t.,\I>ECEUAI.L'!> 43

deoltcce nu vedem nici un motiv ca Sol( fie altfel. Destul cA, la Apus de
Nistru, erau, in orice caz, indl cu mult inainte de lJerodOI neamuri getiee.
In adevli.r , este drept că IJerodOI nu cunoaşte pe Geti decât int re
llalc:mi şi Dunllre şi anume Înc-J din sec. VI (vezi toate citatele la To-
maschek, o. C. , I p. 92 şi unu), şi că nici la I Jcrodot nici mai târziu. pânA
In Ptolemaios al lui Lagos, c:impia munte:ln!l. nu este c1:lr descrisli. de
nimeni, iar la Nordul Dunării deIos e Închipuită chiar de Herodot
(V 9) un fel de It{}1JJ1/a , un de Gelii şi Seilii ar fi deOI)o trivl( vnt.rabonzi.
001( de ahli. parte tot Herodot ne amtli cli numele apelor elin câmpia
mun tca n1t, ca Naparis ') şi Argcsis (in loc de 'Oedeao&,j 2), la ca re
putem adllug:\ illcll ş i pe Bu;aells şi Sere/ils - reconstituite de
noi 3) - sunt thracicc, - iar aici, Între Cl.Ifpaţi şi Dunllrc, nu e Joc pentru
al!i Thraei deeat pentru Geţi, cari locuiau compact malu l drept până la
vărsarea in Mare , şi ca ri locuiau deasemenea sub numele de Carp; tooU
Moldova de MiazăzI. Cât pri"eştc tpust ia, dccare vorbesca llticii, C'de
o s implll naivitate: aşezările preistorice, fie din timpul bronzului, fi e
din timpu l fierului, deci - prin 1...'1. T ene- tocma i del:! 1Jecateu şi I le- ~.~esc~~~~ ~:r:;I~~:f~:~ loponimice CU totul suplir3tuare. [ncepcm CU

rodot Îllcoace,sunl nu numai dese , ei şi foarte infloritoore in accasll'i. ;rrinn. care e mai complet 1).
câmpie, cum vom vedea prin descoperirile fl!cute ÎI! \".lr,l trecut5.
Dar chiar traditia litem ...l anticll, atunci când pleadi Jcl:1 izmare
autoptice, nu este neştiutoore de aces t adevăr.
Neamurile ebco-getice, cu aşezli.rile lor caracteristice numite dava~,
'il~:·.:~:~n~i::;:~~.~~p~~tn~;~~~::~~:;~:~;'~~:::~I~~~~~~~
Amphipohs, sprc Il n!i.văh ~n şi
• I O belos Trece Nestus În a zece1
s'au Întins-precum am accentuat şi mai sus-Înc.1( din l'remi immc-

!Ji{{'ll1i~r~lt
morialc spre Nord, până in Silezia, in Posen,ill Galiţia şi Podolia, iar spre
Sud-Vcst, nllvll ii nd peste Thraci, piin5 În Rhodopeşi pe valea Ma riţei ,
trec:lncl chia r dincolo de Hellespont in Asia Miell. 4). Pe vremea lui
Herodot aces t proces de expansiune nordic5 şi sudi cl, din centru l car-
pa to-danubian , era inchei:ltli ~).

1) Nllpuis. dela N(JPQ~ (ef. Vasmc~. o. C.• Il. 45) Jlusihil $; ;ran;lln,
la Na/HXt:l ,i in Muntenill h, ,vapuri. ~ V. moi jos, cnp. V.
,i in Ardeal

') P4rv:an,Num~der8rm· I/t:lCQ.!cythjce.M.S. bI.A.:..d. llorn .• •. III .t . I. I' .21'i 14 .

')/bidem . p. l2$iII.
4}Tomaschek,I,p. III , i uml.SUSline, poate cu dreptllte, c:5 m ...ivui arpll l ir.- lui Alc:<Jndru, pentru supu . Ola"o~ TQI~a}).w,,) . In lceaslli.
n fost dintru incepulurile indogerman icc,thracic.Acolo ind unde ni.c p9re eli T u-
m9schC"k grt~,te. e dnd identifie4 pe Gel; cu 'I'hnacii ,i dimpotri vA desparte pc: Thraci ~!;~~ t~~:c~:~' S!:l~I;~~::~:~!: ';d i;eov vjf~{JaUiJv, şi descinderea sn
de M ~i ,i Phrygi. Astfel işi ill singur po.ibilitlltu unei atnllificiri de miWlltii nord-
Ihl1lcice, .nsloagecclorelenice: J A chn'i, II D,:"itflii. -.did 1 .'rJvacii, mycc:.niC'ni.
II Gtţ;!" din.:poca cimmerilnl. :~ ~~:";;n~;u l:::;c "edlea, Pilr\"ln. Plflltrolirl1l. p_ 26 urm., 33 urln •• ,i 40 urm.
" Pln-an Noudjgrogra/ia. ofllr'ca,I. C.,P.338 ,i urm. cr.l1lI; jOl,c. V " llucririi de r'I~. • Ed, 1I.00I, 1. 1 ,i urm.

www.cimec.ro
 _ _-----"
VA.::c: LIi I'ARVAN. GSTICA
" .::::
dui tOV Arţlotl trebuie puse Între Cabylc şi Nicopolis ad Hacmum,
in ca re c.'\z L)'ginus trebuie s3. fie, cum au admis - dupli Droyscn,
Gesch. Alexanders 3 , p. 6g - şi Baralta-Frnccaro (Atlante StoricQ,
1, pbnşa 22, Imrta Moesiei) netualul r!iu Iantra. Expcditia lui Alexandru
la Nord de Haemus este dar orientatA, spre NV şi V. aşa precum la Sud
de IInemus ca fusesc orientată spre NE ş i E. ACliunca sa de potolire
a Thrnco-JIlyrilor era deci exccutat!\ printr'o foarte ingcnioasli mişcare
ue inv!\luire, având tOL timpul flancul drept ap1trat de regi unile de pe-
netraţie clcnic!\ şi de imediat contllct cu flota, întâiu pc Marca Egce
ş i Mare.1 Ncagr!\ pân1t la Haemus, apoi pc Dun!\re, dela coborîrea din
f [aemlls cl1tre ţinutu l Triballilor . In adev!\r Arrian ne şi vorbeşte apoi
de acţiunea combinată a amlatei şi flotei lui Alexandru, intrati!. pe Duoiire
111 sus, spre a colabora impotriva Triballilor - e drept flidl succes (1 3,
3-4). Dar d continuăm a analiza pe Arrian,spre a ne da se:lma, care
parte a Daciei getice a fost cl1lc.ltl de Alexandru În expediţia 8a din a. 335·
C~lnd Alexandru ajunge la râul Lyginos, Într'un punct de unde mai
eră. ca lc de t rei zile pânli. la Dun/ire, el gllseşte pe Triballi imprllştiaţi
pretutindeni, dup!!; obiceiu l b arbarilor de aici, de a obOSI pe duşman
prin retragerea tot mai departe În interiorul ţ:'l.rilor lor. Arrian zice:
tSynnos, regele Triballilor, aflând de mult de expediţia lui Alexandru,
trimisese pe femeile şi copii Triballilor dinainte la Duni'lre, cu porunca
si'i treac~ apa într'una din insule (it; "iio01I lwa lWV b' rqJ "JOT(!CP}t.
Şi aici unnca7.ll, Cll totul neaşteptati'i, la prezent (iotiv) , faţă de
treculul (1ff!OO1ltp!p81' , 1I:tAsvoat;. OVjl:!ttqJBtl'ydttt; 1'Joa", elc.) consequenl
întrebuinţat În toată povestirea, această exp l icaţie, care are foarte
mult aerul unei glosst: marginale: IletSx'1 6,'oţta tii ,..,~ocp Aotlv . •Tot în
această insu lit se rcfugiaserli. de a ltă parte , la apropierea lu i Alexandru,
i'ncă de mult ş i Thracii vecini cu Triballii, şi tot aici fugi şi Symlos cu
cei dimprejuru l lui. Mulţimea cea mare a TI'iballilor se refugiA insi
inapoi c!\tre râul (Lyginos), de unde pornise în ajun Alexandru (pentru
a se luâ dup1\ Syrmos) •. Alexandru se Întoarce înapoi şi nre loc În
lunea râului o lupt3 cu TribaUii, fi'ir!!. prea mare importtmţll. (1 2, 2-7),
dup1i care el pleacă din nou la Dun1\rc, unde ajunge a treia zi şi
înceardl, ajutat de nota sa, o debarcare În insulă, F3rli însli a reuşi,
din diferite motive, printre cari În primul rând num1\rul prea mic
al corăbii lor sale (Arrian 1,3,3-4 şi Strabo p. 301). Atât Stmbo
cât .şi Arrian c itează pentru ~ceste fapte ca izvor pc Ptolcnuios <l I
lui Lagos. Se pune insă intreba rea dacii Ptolemaios Ilumise insula
www.cimec.ro
În care s'au retms Triballij cu un nume propriu, sau, dupll cum reieşia
chiar din textul mai sus citat al lui Arrian, numele propriu, de
O evx'1 este un adJos târziu, al unui excerptator ori copist al lui 1'tole-
maeus Llgi, care ştiind de Petre, c1l e cea mai cclebdi. insull\ din Dun3re,
a adtiug,lt numele ei. acolo unde originar nu fusese. In adcdr Strabo
zice, În legtiturll cu citata expediţie a lui Alexandru împotriva Triballilor
şi GCţilor (p. 301): tSe povesteşte că Alexandru a l lui Filip, cu prilejul
expcdiţiei împotriva Thracilor dela )-faemus, nl\vl\lind la Triballi, cari
se întinde.1.u pânit la Istru şi ptin!!. Ia insula din flu viu numit!!. Peuce.
ţinutul de dincolo avându- I Geţii, s'n dus pân1i :lco lo şi că n'a putUl
si debarcc în insulit din li ps~ de cor!!;bii indcslu l!l.toll rc, dar dl
trecând la Gc\i, a cucerit or:lşu l lor şi curând apoi s'a Întors acas!1.. .• I).
Este clar cli pentru Stmbo, care ştia unde fusesed şi unde erau înc!!:
Triballii (p. 318 cu 3'5 şi 305) şi care, de a lt~ parte, determinA precis
unde e insul:! Peuce (p. 305), povestea cu refugierea Triballilor în aceastA
insul!!. şi atacu l lui Alexandru impot;iva ci, c accentuat - cu mirare-
ca un fel de raid îndepll.rtat de scopu l principal al expedi~iei: tS'a dUB
pânlacolo •.
In adev!!.r niciodată Triba llii nu au locuit maÎ spre Rislirit de regiunea
Dimus-GiridatJG. lar deosebirea pe care scriitorii o fac, precum am vhut
şi mai sus, Între Triballi şi Ge~i deoparte şi Thraci de al1.1., e confinnat3
din punctul de vedere al imprejurlrilor dinainte de a. 46 p. Chr., Înd
~i dup5 acest an, pân3 in sec. 11 p. Chr., vorbindu~sc mereu, ca pe vre~
mro ultimilor rcgi thraci autonomi, de o Thracia şi de o ripa Thracitu
pe Dunăre (r. de fi~s inter Moesos el Thraces, începând dela Rlislirit
de Din/us şi având ca frontieră apuseanti linia aproxilOlltiv:1 Novae-
Nicopolis ad Istrum (adie!!. mai exact, ad Htu:mum) (v. Ifistria IV, p.
590 şi urm ., r. p . 716 sq.).
Credem dadi dl Alexandru a atins Dun1irea şi a avut luptele sale.
deoparte cu Triballii refugiaţi intr'o insul1\. a Dun!!:rii, iar de alta cu Geţii
1) MUlIenhofr,o.c.,III, p. 134,i urm .• uplic1peAnill n ,i Strabointr'unehip
neadmiaibil, numlli ,i numlli .pre a-I PU(c/l aduce pc Alexandru loemai pGnl la Gurile:
Dun'rii. Şi c (O:trte ciudat el nici MQilenhoff, nici alli scriitori modemi nu au
obaen".I,d vorbele lui Strabo, tia l'rilnlli, ClIri se Întindeau plnDla buu,iplnli
1.. mlula din rI ul'il.l, numi ti !'euee, rilutuJd,dincoioatJlindu-J Geţji',nu IC poalr:
potrh.l pentru regiunla unde au fost ttl taUtouno Glri,; rn drttlpta Dun4n'i, tn ehiJl
tompact, adit4 dr/Q A,omrll IÎ !aterUJ, fII pi pc Du"tlrc, ,i in intregul Ddiorman
,i Dobrogei.
 's.
de dincolo. intr'o regiune care nu po.... te ri nici In Apus de Oescus. nici
la R:1s~rit de Trimammium 1). Ipoteza b~tr;1nullii RJrbier de Boc.'ge,
c~ Ale~;tndru a trecut Duni1rea În dreptlligurii Mostiştei şici1acea :ndll;
intitritlt a Geţilor, pe care Alexandru o cucereşte ş i o pradă (Arrinn 1.
3,5-4,5), ar fi in locu l unde e azi satul ;\Jl\năstirca (pc vremuri numit
Cornăţelul), şi unde ancheta noastrli din v:.lr:I trecută ne-a ar1l.tat d1 in
adevăr a existat o aşezare geto-greco-romanlt in epoca 1...;, Tcne ş i ele-
e. '\ nistidi, iar apoi romanl\ [în acest caz jalta lnlomiJ..Si, care inccpe pro-
priu zis ind dela gura Argeşului, fiind insula Peuce], credem eli,
fărli a fi famastic1i, deoarece eli ar corespunde, cu oareca re bunl\voinţă.
la interpretarca noastră de mai sus, e tOluŞ zadnrnidL înlrucât numelc
insulei Pellce nu trcbuie s:!. ne prcocupe de fcl, fiind pur şi s implu spuriu
in pasajul nostru. far .oraşu l Geţilor. po..uc fi tot aşil de bine Zim-
::~;~',' Î~:rt li%ii::~: ;~~~c:~:~'1re 1...;\ 'rene de pe malul s tâng al Ou-

In adevăr, insula Petice, care e in legiitură absolutll. cu gura Dunării

numită Peuce, nU are ce dud, aşa de sus pc Dunl\rc, tocmai În dreptul
Durostorului. Strabo nc-o descrie am1\nunţit (p. 305): ftinr~ l ângă b~lrile
Dun~rii e O mare insulă, Peuce: oeupând-o Uastarnii, ei au fost numiţi
dup!!. dânsa. Peucini; ş i mai sunt şi alte insule, cu mult mai mici, unele
mai sus de c.'1, altele de clltre l\lare. C;tci Istml :lre ~apte guri: cea mai
mare e numitll. Gur.! Sfântă, pc care se ajunge la Peuce după o plutire
de J20 de st'.Idii,aeolo unde,lacopălllltli" vale al i"slIlei, DOlrcios şi-:I
fl\cut podul.-cu to..,te el s'ar fi putut face şi in susul insulei,!:1 ceHi-
lalt cap!it al ci ..... O atarc descriere nu permite, fireşte, s1 admitem ca
genuin1i pomenirea insulei Peuce În leg!lturll Cll cxpedilia lui Alexandru
impotriva Triballilor. Dealtfel chiar descrierca insulei la Arrian (1,
3,4):cu maluri abrupte şi aşezatl'i intr'o parte strâmtl1.:1 f1uviului,unde,
pcntru ace:.lsL.'1,cllrsul apei era iute şi Ilenavigubil, iar debarcarea aproape
imposibil1i, nu se potriveşte absolut de fel la Gurile Dun!lrii.
rumâne deci câştigal cit, dupll. cea mai libcra ll1. intcrprel:,re cu pu-
tînţ!!., la anul 335 Ptolemaeus Lagi a descris ţara şi aşezll.ri le Geţilor din
stânga Dunll.rii, in regiunea. Argeşului de Jos. Ce:l v!izut ci aici?
Inainte de to..'ltc, o armată respectabil1i get!!.. ~l apropierea lui Alexan-
dru şi in faţa inccrd.rilor lui de a supune pe Triballii şi Thra ciî din
1) eL ,i J. K"ler~t. Gtsduthte del H ellerinnul 1, td . .2, 191 7. p. 32 1 sq.-Vulic;n
KlJo, lX,p,"90tlQ. nu oferi nici o uplir;aţ;e binelul\il1uli.-J. Beloch.Gr juhiuhe
G'Jchk,hl. III.l , td. 2. p. 353 sq.: '2!;wi.chen RlIlIschuk undSilielri ••.

www.cimec.ro
"
Ooa avro'J'Opa U;"." 7r(>ooooeei njj "JOTIJ<.U) şi dela Syrmos 1) regele Tribal_
liIor (pc carc nu-I putuse nici birul nici prinde), precum ~i dela Ce1\ii 10.
cuitori la golful ionic . Cu toliAlexJndru inc heiepdccşi inţelcgerc,dupll
care tplecA mai deplrtespreţ:trtAgrianilorşiPaeonilon (15.1): deci spre
Vşiapoi SV,făn indoclll peva!eJ râulu i Oskios (Iskerul), drumul cel mai
drept dela Dunlirea mijlocie .pre Agriani - cari locuiau la Îzvo;ucle
Oskiului.
Prin urmare Geţii din stâng. DunArii sunt o. natiune m.lmeroasl1 şi
bogatli. dela care Ale.x."1nd ru pOlte ridica o. insemnatll prad!l, du,n cu-
cerirea numai a uneia singure dintre cetăţ ile Jor. Oricât a r plreâ de
însemnată cifra de 4000de cllllrc\i şi 10..000 de pedestri ai a rmatei gete,
este evident cll nu o. putem re5pinge. deoarece Ptolemacus Lagi, care
de sigu r nu cxagereaz.ll. in plus (unUrul soldatilor trecuţi peste Duni\re
cu Alexandru (t500 de diUireţi şi 4000 de pcdestro,i: Aman, 1 3, 6).
nu ascunde in expunerea sa ingijomrea pentru acest gest îndrăzneţ al
lui Alexandru În plină Cetia. Când dară miile de dil.!l.reţi geţi - clei
temerile lui AJ(!."(3ndru de a nu f tras in cursll. nearată că de sigur au fost
mai multe mii - nu pot totu, salva decât in parte femeile şi copiii
din oraşul l~a t pradii Macedolenilor, este evident cl trebuie sit so-
cotim ca foorte Însemnată atât lOpulaţia acestui centru gctic, cut şi in
general populatia geticl din stinga Duniirii. Intinsele Innuri de grâu
de care vorbeşte Ptolemaells la Arrian sunt de altii parte o dovadii de
bogăţia regiunii, În care , dealtfe, cum am ar-ltat a l tădall l ), pittrunderca
negustorilor greci: ionieni, tha!\eni, rhodieni ş i cnidieni, se poate ur-
m lirl cu ajutoru l dcscopcririlorarcheologicc CU mu lt înapoi de epoca
lui Filip şi Alexandru cel M:l.rl,
Ce an1Jme triburi geriee eral acelea cu cari se eiocnise Ale..undru,
cgrcu de fixat. Vor fi fost acei Kt.ayttoot ori n tbPEtYOl, pe care-i cunoaşte
originalul lui Ptolemaeus, geogaful din cpoca Antoninilor, pe st5nga
Duniirii la Rhlrit de Olt? Nu ~tim . Şi orice ipotezi1 e de prisos J).
') Ce spune Phnarch, Al~., XI, p.67o:';' J(Ql XUf!}MJ' bb,~ IWXD ~n. e
pură reloricl: intrc3gJ1 ezpcdllie I lui lIeundru II DunAre e rezwllIItA in !rei cuvinte,
cu simple generalitlti .
") Plln--an, PhfltrlltWn, p. 35,i unI .• cu harti.
") bvoarclcclIprivirelsCeţiidmtAnga DunArii.c:ariinccpI fi cunosculi llIInci
:ind Filip,iAIeundru,i .poi stalelcgrceo-nw:edoncne din Sud încep d aiblprC'·
enpi ti Slupra linururilor dÎIIstlnp Junlrii,., Cost tilmlcite,i mtllrn1citc de (oarle
n ulte ori (citim din litC'ntura mai 'tehe pc. W. Dcucll, Dt ,mIII Ge/ieu. G 6uIOgen
oi
www.cimec.ro
tor~r :~:~,~:~ti!~;n~it~c~~:~~ro~~~~~;:c~\~:n:r~~:eŞir:I~:Jt~ ~~
y
rectată;\ÎCi.
Expediţia lu i l.opyrion d in a. 327/26 [S:lU, dupl Posscllti. ~isimQc~,
'forino,I90I, p. 53 ş i urm., in 326/25), iJmş impotriva Geţilor dlOstănga
Dunlrii '), ne este transmisii de.lSemcnea intr 'un chip destul de neclar
~i necomplet. Diodor nu o cunoaşte de fel ; Curtius Rufus X J (6),
~ sq. spune : Zopyrio. Throcia~ praeposilll~, elim expediliollem i" Gt!tas
/aceret. lempesltttibus proullisql~ subi/o coorlls, cum 1010 e;tercitll opp~tsSUs
erat. qlla cognita c1ulk Stll/hes OdryS/ls, poplI/ares suos. ad de/(!ctlon~J
C(mp,,/~at ; Justinus Xfl 2. 16. plecând. dela a l~ iz\'Or, ziee :....Z~pyric~ ..
pra~/(!ctll.s Pontiab Ak,:andro Mag1lo rellellls, otwmmsc rallls, SI mllllrl rpu
gessWtl. adunata XXX milimn tXc~rilll. Sey~hi.s ~II~,," i~/ulit ~atsusqu:
cum omnilnu (opiis 1'«"01 Itm"e Inlfllt beII, gtnll mno.'(lQe Imi (cp. ~I
Trogus. prol. XlI... Zop)'riofl ;" POlita cum ('.'(crei/II I'"'ll ), . wr În
alt loc, x..x...'XVH 3. lustÎnus adaogI: Seythas mviclo$ anUa, qUI Zopy-
riolla, Ak.'\·ondri .\.loglli ducem, cum XXX mi/ibus armatoru", delCVtranl
(cp. xrr 1,4: btllllm Zop)'rumis, prat/eeri ips;Iu. in S,ylhi~ XU 1,
5: pllls lamell/aet;ti(lt! a simţit Alexandru b afiareJ altor ştin. quom do·
,i
Ioris am;ss;au"Zopyrio"t! c:«rei/Ils). In srârşit b )'lacrobius, Salurn .•
r 11 .33. gâsim pomenit acest incident ;li cxpedi\ici: Boryrthmitat 00,.
pugnnnU Zop)'r;01~ sert:i.s /iberatif dataqllr cil'itatr putgr;"is ti jacllS
IlIbulis not1is hflstem SlIstilltu potllt'ru1Jl.
Aparent e contrJ.dic\Îe Între informaţiile de mai sus,, În realitate. ele
se l:1muresc reciproc. Zopyrion guverna Thracia răsănte.IOă, pontlcl..
p;1nA la DunAre : am vllzut do.ln"l m:li sus , d dnc.1 Ale:C1ndru nu reu·
şisc a cucerl Geti,\ din stânga Dunitrii . in schimb, toate neamurile thrace
dela Dun1re . adic:1 din dreapta nuyiului - ii recunoscuser.\ .\Utoritate.a
asupnt lor: soli 7fQ(!r.i Te rtiiv (1)).rl,#l· oM airavo/,a Uh,,/ :T~oQo,)Ui up
..... R. _ M--u. SKlit .... '"..ia . s..t. (It . 1'10... III . "t.. I
 I~ li . GETU DIN CAfU>AŢI Of., ...... ~1'ARGAI> .. nIlPS I.A np.(: lmAI ,VS s'

Totuş. n\l putem trcec la I!l.murirea istoriei gcticc sub Dromichaites,

inainte de a fi cercetat mai de aproape trei alte personalitlţi istorice,
din generaţia precedcntit şi C:lre au fost pllse În Icgllturn cu Gcţii, ş i
amune, dou1i avtlnd nume cunoscute, regii Atheas şi Kothelas, iar o ;1
Ireia rlri nume propriu Imtr:lt, regele d~ou.-=tO'\T"lrei aceşti
regi, contemporani cu Filip al II -lea şi activi simultan la gurile Dun!irii
Între a nii 342şi)J8a. h r .
Examinarea situaţiei teritoriale ş i politic-m il it.'trc a acestor trci re-
g'Jle e cu at;tt ma i necesar1\,cu câte.1 va ajuta şi In localizarea eveni-
men telor :llinse ma i sus , precu m ş i a lu ptelor ce se vor da dc I...ysimachos
pentru consolida rea rega tului s!l.u in Nordu l T-1aemu lui.
In adevţl r , Athe.1S ş i Anonimul trex l strianorum. sunt sigur locali-
z.lţi Il: primu l in Uasrlmbia sudică, cel de a l doilea în Dobrogea nordicli.
hua fap tele: «Istrianii. a tadi pc At heas ş i reuşesc s1l.-1 aduc~ la mare
51 râmtoo rcj acest:1 cere ajutoru l lui Fil ip al II -lea, care i-I promitcsub
anume condi{iunij dar regele 1strian ilor moare şi Atheasse intinde bi-

I ruitor În Dob rogea, de unde abia Fil ip de-l po:lte scoate 2). laIii acum
nOlele topogr.,rice pe ca re le putem ri."<.a din puţinele şi Încurcatelc iz-
\'O:lre asupra acestor evenimente. S trabo (p. 307) aşcazli regatu l lui
Atheas m:, i de grab!!: la Nordu l MiSrii Negre, spre Borysthcnes, şi chiar
d incolo, flicând din Athcas un rege bospomn, decât, cum a r trebui, intre
guri le Dun1l.ri i ş i T yrns (aş.i preelJm cer evenimentele descrise de cei-
la lti autori şi la care face aluzie chiar Stmbo,ctind zice: 'ATia" ~i ~O"F;
rw" 3lltlOTW1' {i.~at- TWI' T/l.11tn PCJ.(}{JâfJWI' o: ...()â" (/JIll'lf'lloV :ro).eţHioa;
tfj l' 'A/lv"l'ov). E drept eli, ţinil.n d seamă de ce povest eş te geograful
imedirl l dup!!' acest pasaJ (ţI"U ~e 1'1)" __ ati TO'U Bo(}voIUl1otJ, VijOOI'
fE7jr; ::rQCl,ul'{oxovra t}lwJI d nlaV'ţ; hti ăxeall ni,! Tov'AX1),},e[olJlJ(J4,,01J,
etc.), am putcâ chiar la el admi te , ca graniţl1 estic;'\ a regatu lu i lui
AthC3s, Uory~thenclc. Aristocri tos in cartea j con tnl lui Ii craelcod or .
I;itat de C lcl'll cns din Alexand ria, Stromalll m V p. 24°, pomeneşte de o

1) PoveiltÎrcli IcctlOr chUliuni lhraco-sc.ylhite la G. Z,ppcl, Die romisd/ş t1trrlchfJll

/It lIlyr,t " bi, alll A~ "IfIIl, LcipxÎa, 1877, p. 3Z ~i urm., precum ,i locali%lriledife-
ntdor popoare-a. T riballii-eu topografia cxpcdiliilor respecti,·e del' Dunitcil
de JOII tn ace. IV ,i III , ,uni inlufieicnt documentate: ,i I1nlthuu~. ,,,fdincll in CC'-Ie:
unnlloarc nu vom mi i cii" depri_ plre:rilc lui Zippel.
,i
') ef. Pllrvlll, PInI/rQ/ion, p. 32 p. 33 n. 1. Alheu cade in lupII in vinII de
t)O de ani (Lucilln, M aaob.. 10: •...hla~ Ji Itn/(UiJ, (k.OlleU, Ila1.6~ :"I'pd,
f/1a,:t.... o,:"I't:Qltd, .. l ofQO,"o l a/ld,bft:otl'1.'>:rI(Jf(l/,~ovralrfl'ltyO"w:).

www.cimec.ro

\
 -- --
VASI!.E PARVAN.(,t-:,.,C I

scriso.1rc a lui Il/oiar cltre 8)Z<.Intii, din C~re ni S'.1 pJStrJt prin
Clcmens .. cesl citat: BaolM:V; 4)(POri.J,' '. I ro!a; nuCa,',!clJII d,ipet
r 'l1j Filip r.lsboindu-se el, d~TrlllliiScylhi: ~' ~" d{)(IIt; otlr/:) p.a"Q<u' fi-rol7o' j:
fUd,:l,ruB 1rflOoOOOv, Ipaq, rra lui tlla; imlOt V/lbC{JfW ,i&"{J :r{CUOl, P;'al ro Irtn/HRl'rrxSrythanmJ AI/uas, qutrllm MI/o !s/rw1JQnltllprrmerelur,
ceeace, adaug! Clemens, Însemnl'l el barwrul UIJJlţlQ).,)((;" rOI' JI!)J.oYtf.J.
:-rOA.sP01' avrok brâi'lfT{}at :t«l!1'61,lwJn', in care CJZ, firc,tc, trebuie sJ
ne gândim la o disulIţ;1 lUai pUţin mare, dl.'C:Ît dnd, Athcas ar fi fost
tocmai la 8orysthenes.Acrivitatea lui Atheas p.1(CU fi fost lndl chiar lllai spre
:,:~~:i,~o~;!;:~:~S,~~~:S:~;~12~i~:;:;;~:~::~:;2~,:;0=:~~:
"ib/ls rrmm/itm' PMlippo IlIbl'l, neqlle (w.yi!i"m tilll se ptliisse IlCq1l1' lIdop-
Vcst dcc:Ît insitş Basarabia sudică,13lfriiganul şi Oobrogc_t nordica. In ade- tionl'111 IIIa",ltust: 110111 l1elJllt! t,indicla il/tuet/O/llllII ecert' Sry/hos, qllilms
viir, din pasajul urmiItordelli Fronlinus (Slral. fI 4, 20), in~elegell1 eli el .. mtliOTtS lore,,/, 71~qUI' ltl'Tedem sihi Jiu'ollimi litio dl'fSU. Ilis tI,ulitis PIIi-
avut lupte tocmai În linutulTriballilor, 11 dlror situuţÎcllln dcterminat_o IiPPlIs Irgalos at! A /hen", millil impellslll' ohsidiQllis porlio"pm pC/CII/es,
precis mai sus: Athl'(/5 re.'!: Scyl/Ulr/UI/, c//m ad'fJ(!,.suslImp/iorr.m Tribal/orll'" /le illOpifl t!esflrl'Tt! bell,ml cOcalllrj q/lod CQ promplills t'lI1II/(lel't'l', rlcbere,

gK~7~~0{~~~E~;
tWudlllm cOfljligeret,lÎ/5sitll!emillist>1 pllerisOlllllt'lJlfl'imbelli lurbagreges uS'i-
I/orumrlcboumlldposlremamhOSlliwl ac1em (ldm(nJ~ri ('1 t!r~elas IlIlstar prut'-
jerri:llImnm deillde dl/ludil, tnmqlwm al/xi/iti sihi ab ullerioribus Scylllls ad-
t:e1ll11relll, - q//a adSt!f)erUliOIlt' atlt'"it IlOsie/ll, Citatul din Frolltin ne aratl
şi de ce nalunl cr-J expediţia lui Athe.1S; precum :Idmitc şi Kacnlt la
P.-W. r[z,p. J9 01 ,popoarcle stilplÎnite de AlhC3S erolu ÎmpinsesJlrc Vest (1 durilia rorfHiris, 11011 opibus UllSt'Ti. Qmbus drrtsl/s Phtbppus, soluta
şi Sud de arma ţii curi pomiseril spre Carp."l\Î şi Oun3rc, aşa incil!
avem de il face cu oildevăratl migrnţie de nomazi. cu femei, copii, tUnne
şi druţe. Stratagema lui Athea.s, citat:l de Frontin, ~e rcgllscştc Jproapc
ta fcl şi la Polyacnus VTI 44, 1. Dimpotriv3 Kaerst, 1. c., greşeşte, când
interpretcazll r;'fsboiul lui Alhcas din a. 339 cu acel puternic _ro: Is-
trianorum. (impotriva căruia Seythul cere ajutoru l lui Filip). CI
fiind purtat cu oraşul grec Histria. Credem, d impotrivâ, eli. Irebuic s;1
fie vorha de acci 'J,J7f!lavol "'" l,ol'I", cari CrolU CClii de pc ambele
maluri .. le Dun;lrii de Jos, şi cari, intocmai C:t -norysthcnitiit, emu un fel
de iII'U)J.J}"E~, fie, intr'o oarecllrc mburl, În ce priveşte amestecul etnic
Cll coloniştii g reci din Pontul Stâng, fie, m.lIi ales, intr'o cnormll mlisurn,
in ce priveşte cultum lor, ad:inc influen ţat;' de cea grecc.1scl'lI). Fie dam
că numele lor de Histrianipornia dela fluviu, fie eli porni delll Statul
a
autOnom elen Istria, dcla gurile Dunării, fapl c, c:'l adversarul lor, regele
'scyth. Atheas, era În bune raporturi Cu ecll lnit SCit :lulOllom elen din
Sud, Apol/onia, colonia soro li Istriei, aCum ajunsd direct sub protecţia
macedonc:.tnli (cL Diodor xvr 71, 2) şi, precum ne spune Trogus In I'sl, /10 Scytl!iCtt, vr./1I1 dt:VQlo, rpolia plinle l/lcll/om Mfletdom'bus luert. .
lustinus, lllijlOcind Între prietenul Athe:.ls şi patronul Philippos. Dar iată Prin umlarc Athcas domneşte la guri le Duni!irii peste un ~por ~e ( .
textul (Iustinus, IX 2; ef. Trag.,pro/. 9 şi Acschincs 111 128 şi um\.: nomazi, :t cAror boglţic prineip:.dli sunt vitele şi in !;peei2 1 caII 1). Om

')c..:f. Pll"1In.P~Uatio",p'JS',i Urni.

(r'~laC;::c;:r;;i~,~, \n,.~:;~;~ :.t~:~:ma;i7.,d;;~ ~~:, ~~::::~~,.~~~',t:ri:i~~t~
1. A!ht":t' ,,,'.rQ: CJ1/1lHJI'1' ,7'/Op d,..!)tl,,~ fOV t:-r:'fO" xprll nfţ,Wf".

www.cimec.ro
 Trogus~rustin reiese, ca şi din Frontin, d\ st!!:p:lnirea hli Atheas nu er:)
prea departe de ţara Triballilor, prin C!l.re Filip trebuie sâ trcac!!: la
into.1rcere: dccipc valea lskenllui(Oskios)in sus,- ş i d\ foartc mulţi Geţi
emu supuşi lui Atheas-de voie, ori mai ales de nevoie 1). [n acest ca;;
se pune Întrcbarea: era Atheas stllp:in pe Dcliormall şi Dobrogea, adiel
t", n dreapta Dunllrii, sau, in BAr1tgan, adicl pe stfmg;1 Dunllrii? Faptul că
cearta intre Filip şi l\th~ls c pentru ins~ş os/imn JSlr;, ne amtii c1\ Atheas
s tllp :ine!l in Dobrogea şi dt Filip il bate şi îl su primn de aici, spre a
;ivea ci, in intregime, gr:ln ita Dunării. Numele de râuri sCYlhice, Asum-
pa;os şi Ka/aIJll;o$ constatate mai târziu În p!\rtile ISlriei greceşti!), ne
dovedescc.xactimte.13Cesteiinlerprctl'lri:c1erncnlescythiccs':Il1Înfil-
Irnt ş i au r111nas aici. Lysimach Îns\l ş V".t rwe:\ de luptat cu cle . Cu atât
m.ai mult deci. În Basarabia sudiclt Scylhii vor fi invadat totul În acest
timp. flllpin gcrea spre l\ pUS :1 SCYlhiior nomazi de către Sarmaţii no-
mazi, ce veneau dela Rlls![rit, 3 provocat desigur o mare lurbumre in
mass.1getică,locuitoarestatomidi,ogricolă,carecraaşczatăatatin lord ul
cât şi în Sudul Dunării, p:in~ la Nislnl şi p:ină la l\larc, cl'itrc Ba lcic
şi Varna. Contrnofensiva getică, un moment biruitoare sub acel rex /s~
fn'onorum nenUlllit şi mort prea de vreme, nu pare :1 fi avut urmllrÎ
serioase până la Oromichaites. E drepl c1\ Atheas e b~tllt şi ucis de
Filip, dar Filip pleacă, c chiar batul de Triballi, cari ii iau prnd:1 şi
lucnlrile nlmân la Dunăre ooreculIl neschimbate: la Dunărea de Jos
Ge\ii scdenl'.tri sunt in lupt;l ClI Scythii migratorii, pc cari nu reuşesc
a-i opri, dar pe cari mai târziu, cum vom vedea, ii supun şi ii asimi-
Icaz.1(, remtinzâlld st~pânirea getidl p:înA la Borysthcnes. E o stare de
lucnlri care se va repeta apoi Întocmai: Înt;liu cu Cclţii şi Rastarnii del.1
Nistru, apoi Cll S.1nnaţii şi Însfârşil Cu Goţii. Ceţii vor rlim!lne pc loc,
suportând cu r!\bdare, la adăpostul pădurii, toale aceste rnigrnţii ven ind
din stcp:. de NE, şi le vor birui p1\~trflndu~se statorn ic ÎI\ tOl ţinutul del,1
])unărca~dc·J os, până pc 13 inceputul secolulu i al V~Ic;1 p. Chr.
D!lcll personalitatea 3) şi teritoriul de acţiune al lui Atheas apar destul
de clare În izvoarele ceni s'au pastrat, a l treilea rege barbar, contempor.tn
ca ~et:~~:~i~l~,thiQn, Q/ld CruJu, p. '2:1:- ' 2", Înlde~e la (el II~fea lui Alhui '
") Pilt'..n, NlImtdt! ,ou,idtu:o_uytIIlGt!, p. 3-" ,i 27-28.
1) er. inel penlru Atheas. 0I"0Il. III IJ ... sqq.j I~ucian, }.f(lcr06. 10 : PiuI. Apo
pluhqm. 17" E, De Alu . .\1. fort. II. 1 j A" uni .6: Non POSlt! suavit". IJ (ef. ind .
II Morolia,ed. Oemlrdalcis. s. ,-o 'Ada;).
www.cimec.ro
cu Philippos al lui Amyntas, thracol COlhe las, a cărui fiid Mcda de-
vine şi ea una din numeroasele soţ ii ale lui Filip (Satyros, FIlG. 111
16" la Athcnacus 00. K.'libel XIII p. 557 d), ne este mult mai pu-
ţin cunoscut. Jn adevlfr, dacă Roesler (/. C. , p. 159) şi Tomaschek
(o. C., r 1', 94), urmând fllră nici O rezerv!! pe l\li.illenhoff (D. A .
lfl '32 şi urm.), fac din Cothelas un rege gel dela Nordul lIaemu lui,
in I)!lr\ilc Odessului, izvoorele nu ne autorizeaz1\ tOIUŞ II socoli pc
COlhela s drept get, fie chiar şi din Sudul Dun!l.rii, ci suntem mai
de grabă Înclina\i :1~1 lua drept imediat vecin al Macedoniei, aş-It pre-
cum erau şi cei l:tI\i numeroşi socri Iii lui Filip: din IIlyria, 'l'hcssalill
ori Molossia (spre II nu mai vorbi de cei din Macedonia); Satyros, la
Atben:tcus, 1. c. Numele slhl e caracteristic sud- Ihracic şi În specie bessic,
iar nu gctic (eL chiar ş i numai citllleledcJa Tomasehek,o. c. 11,2, p. 50).
Iar În ce priveşte pasagiul din Slcph. Byz. s. v. rttlu .· eOrtxu; (}.,J.,'xlIjr;
rin},(l.1'6f/{).·oiJrw "u,elxu).e'itfJ ,j i'l"tt} t:OV (/)tJ.lmr.OIJTOU' A'lVvrO/!, -.din
el se poate cel mult scoate că Filip avea ş i ogetA de soţ ie, al!!turea de Meda
(,Ihlba), fiica lui KoOtji.a, Ihracull},s:luclichiaracClst!l Meda fusese
supranumitli .Getal printr'o confuzie Între Thmcii şi Ce~ii dela Ilaemu!,
Într'o epocă În care Geţii erau mai la mod!!, iar nu, cum ali crezut
unii 2), că Meda era ms!ş geLJ de care pomeneşte citatul de mai sus.
Chiar get sll fi fost Îns![ Cothelas şi fiica sa (admiţând adică raţionamentu
lui MUllenhoff dup!! Stcph. Byz. şi Jordanes), şi indii n'am putea sll-l s0-
cotim decât ca stăpânitor in Haemus, nimic near:1t:ind În acti-
"itatea lui Filip, nici chiar expediţia sa Împotriva lui Atheas, o trecere
În Nordul Dun1irii. A lexandru cel !\Iare, din felul cum e notată tre~
Cerc.1 lui În stânga fluviului (vezi mai sus) ca un eveniment excepţional,
p.lre a fi fost primul care, după 03reios. s 'a aventural În accste regiuni.
Intol'ciindu-ne dar!! 1,( Dromichaites şi Lysirnachos, ciocnirea lor În ~
stftnga Dunli.rii a fost o directl:i urmare a poli ticei Începute abia de Ale-
xandm cel Mare, iar nu de Filip , şi continuate aşa de nefericit de Zo-
pyrion - de a supune şi cftmpia elin Nordul f1u"iului (cL şi J)osscnli , J
o. C., p. ' 32 şi urm.).
1) Cf. IOfdllnel, G~t., X 65. Dovadlt ~videnll el lordllnes r.ce pe 1011 Thraeil Gel!,
t cii in plraJ{rlrul unnjlor2ice el ,i Silaleel eri lot get-adiel, 111 d •• Got.1
,i
') MQllcnhofr, D. A .• III . IJ2
p. 159 ,i ,i
dupi ci Roeslef, Dit Ct!ten .... wt! NtJGhh<un.
nOII SJ. De .lIrd cililele lui R()f'sler
lunllllu necomplete iaU ((refite.
Tomaschek cu pri"ire la KOlhel..
 _~VAN.Ciiiic:; ,6? II_f;ETIl D'" C.\RPATI llP.l..A fo,l· ... M~E-; U. D~l; ..

Ple~a::Ci:~~~~~U~~d::;r~:1~~h:~'iS~~titrJ;~~:elafi h~ec;i~~~~:~;i~~)~ Tr.ulitia anticA despre regele get Dromichaites ne arntl lAmurit el "'71
In adevAr, deşi in luptele lui Lysimach impotriv-.a Grecilor din rllscuLtli ~nu::~n;~!~~i~;ftÎ:g ::~;:~~~~:~~,~::~~: i~t;;i\:rr' ~:~~~~Z~\~:~:'~ J
Pontul Rtang in frunte cu Callati.mii apar alăturea de Thrnci (şi OlrÎ din nou Într'o mare stApinire uni~rJ:.
duJY.i M~lIenhoff 111 '4° sunt tOl Ce1i deL1. Dun1[rCl de Jos) _ Încit StrallO, 1). 305, spune clar el' În regiunea dintre Dun!!.re. :'\1area Ne:.tgrn •

!~:~~~~v;~ ~I?~~::)I~~l~!~~,n~o::l:U~~~~S~t:l~x:c;l~~T::~n~p::~~~ ::':~~~~ti:~~i~ :;~I;!:~" (~:~~::):~Z:i'n [~~:~ au~~UtC~::~iO::~~~:'~ ;

ra'.t X1X 73,2)- decifăcC'Jupo1rtedincctelcrămasc la Dunllrea deJosşi la Scylhilor, P.i.c:1nd pod pesle Dunl\rc fina l JOS de Insula Pencet, acolo

t::!~, ei ~~ 1I1:::~ '~~~:iei :~i~~~~::r/I~I~:~i~:lj:n~~e~~~~I:~~~ ~~:;'~:i

~udice (dci Diodor pomeneşte de alunga rea lor
afară din Dobrogea
la", 8QW1', adic:.l
acum in intregime SUpus!t n .'gclui grec): iar
I'xt<k :~~:1;~~PF~~:~::~~~:~~~~~~:~;~~;
de
cho~ ar fi fost prins
~~:'l ~'::~~~~':~:,"~i~::;~~1
feciorul
Dromichaitcs, ci lui, Agalhoclcs, tat!!. l \

;1:~:~I~,:::,~u~",:';e ":~:::,;~~ ~c:"~~~ta,co~:a;:ă ,,~~~~~"1~:;lu9~m~:: sc!l.p:1nd nUlIlai cu mare grcutate dcla nec:.IZ, dar IIcrculiind sli-şi libe-
rC'l.c fiu l lh..'cât tot prin bunll înţelegerc şi rccunooşterea .getuluit Dro-
michaites ell stllplln neturburat ~ mallll slli"t: al /)mu[r;;, bOI dânclu-i

cejD:h~:~ ::~~~:~:~j Î;i\e:~:d~:;t a;:;::~~:t~;~~;c r~i~I~:\:;
va luaconsecvent regele get Orornichailcs fal~ de regele clenistic aşa
de insemnat l!'i glorios, Lysimachos. e bine s!t ne g:lndim intotdeauna
atât Id ..slJrea de spirit total schimhat:l a Grecilor clenistici faţ); de toţi
chiar şi pc fiic:l lui clesoţie (TU'llbjav"/O'T(}olJ :tfIQel( rqi 1'1111 ~al' IJllyarl(!11
nlll'QI~(nfl,tiJ-dy>qJ:fo1E)10J'); iar ccalalt~ trJdjţje!deasemcne.1.dcst~l .dede-
osebită decC:.1t.-urentA) 1),dup!\careLysirrochoslnsuşOl fosl pnnsşl fIul său
'\ br:lthocles .şi-.I dot pe urm1'i osteneala ca s1l.-1 scape, intervenind pe l ângă
DromichailC$. Aceastli a doua vcrsiune (oi M. .... UrQ/'ou') JY.lre dealtfel .1

~?~';~:!,~:~~~~:;:~~:~!i';~~~S:s~~a~'~~~;E~:~:~;;~~
~ât ~rive.ştc .situatia n~solut cxception:t1!f 11 Ge\i lor in opiniA publică
;:;,~::;~;:(~;:;'~~~:~~:'~ ;;;~;:~~:,;:,~~d,E~~:~~;,:~:21~':~~~~~
Grecilor, can făceau din acest popor "cu Dunllrc un fe l de nutÎUJlC
:~~:~,,:P:;~;:~':'~~~~:::'::~~~:~~~:~~{:f:t;~~~'~~~9~~~
l
il

~;:~~:ă:U!~:~:âi~el;:~.h~lii ~~i~:C~ă~~il~:, f~~ :1~n;:~~~e~Tti~:~

complet:l ,1 principalelor mlh111rii in ac~stA privinţ.,.
6;::::;:::T.::'::~\~:~;:'~~Ji:,c~::;::~:;;~~â~~a:!~:';~~,:~~~~!~~~
~:.;~{~~~~~~,;::::;::~~; ~:::'~~~;:~:~:::,;:·~;:~:::E:~\~.::::·;: I~:~~::
peon'T11 rrOIl din l'C!(.oatul 005ponan - in Crimell· ·I:U arm.1I1i foarlt:inaemnnl!l (Diodor
Ori Alexandru. dacii se ar.ilase şi in aceast!1 n:giune nord-d:Ulubianl\,

~~:' p~~nmac::' Jl;~\i ~~~e~:~cn~:~~;~~s~ I {!~:i :~I~~~S~;:~:a:h~~te~

(1

XX ;:2, .. ne dli Clfrde, de sigur exag~r.lte , de ~o.ooo de etll:tell ,i

:u.ooo de redea_
'~i) ; C. Th. Fiseht-r, urmInd pc T0m45ehek. cor«,C'37,A In editia u din 1906 CUY ..
cedel'c dupâ i nfr:ingerc altcuiva .

~~U::a:1 ::PO:lu~kh in 80:Tlw., in ~lf}axWv; ICC$I neam t e afir. pc:

'î Vc:z.i pcnuu llceste lupte Olodor XIX 73; x,,'Î. as. x..X la, aJ ti d. P& rvan. Gt-
'UfUldi" Cal/ot.,. p. 5'lM!q. R&ler,o.e., faccodea.crit.lc abwluIRTC,itllaaco!orevc_
nimtnlc. confundind Hialm dela lDltarta hforului..:u HUfl! flj"OIl:l Dunllriill

'Ii'.

www.cimec.ro
 ~_ _ _VASIL~f'ARVAN,CIfTICA
Dar ştirile dcl.1 Diodor (XXr II şi 12). deşi cu totul mutibtc _ ne-
fiind p1fstrate decât in unele clCccipte de caracter moral - sunt ind

~I:; ~::~~r;~~~r~;~;:::;~.ef~%:~!~~~:~ ~;~~~;~;~U~.D;;2m~:h:;~~~

C'cpunt!. ci încheierea unei intregi scrii de lupte, pe care regele elCnistic'
le dllduse pentru a-şi asigura şi s l:'lp5n irCJ peste rodito:trelc câmpii ale

~~~~;i:'~:i~i~~~;:~~?i~î~:~:G}f;~~:~~~f:~i~~;f.~i;~l::~~~'~
nO:~â:'~;~~~~' sc~ î~~~~V::~::bŞ;n~:I~~:~:. ~r;u~~I,::; ;C~u~u~:ş7::; ~;;
la înţelegere cu duşmanul, c!ulfind :ldcsC3 511-1 c6ştigc c hiar printr'o
nemcritatll blfnătate şi prietenie. l a~ cazu l lui Lysinwch.
Un frugment din Diodor ne-a păstmt un nml\nunt din primele luple

~~~~~.P~~~:~i~i;'~~o.d~rnd ~cg~~a;: {;~~::!~ p~t~h~:~; Ş:c~:~~:

:~~~~~!~~;:~:l~~~~:~;~~ne:~~!'~:~:i,:;::;~!.~~ ~~~~~
lu:ind prizonier pc l\ ga thocJe, fiul regelui [Lysimach). l-au trimes
inapoi Încli.rc.1t cu dnruri, atât pentru a-şi (ace astfel mân1l: bunll
In vreo schimb.1rc neaşteptată:t norocu lui, c:1t ~j În ni1dcjdea de a-şi

~~~~~~:;:::i~~i:~'::~~1 ::t~ ~l~~~i~ll: ~~r;1I:1~~~~~j:~z~~~~;c~~ ~~~~

serii ap roape toţi regii cei ma i puternici imprcunll şi eli-şi d:'l:deau unii
a llon! tOI ajutorul. (Diodor XXI fI). Este fireşte vorba de inţelegere.1
r de dupll anul 301 (clderea şi moor'te:1 lui Antigonos) Între Lysimachos,
Ptolcma ios şi Selcucos 1). P:lllsnnÎas (r 9. 6) ştie eli aturlcÎ Înt;ÎÎa daU
\ fAcea AJ:,"3thoclcexpcrienţa r1isboiului şi de aceea :! şi fost prins. in vreme
ce (utlil s1iu a putut fugi.

r fer~c~t~:~n ~o~;:i~:I~~; n;::~:t:tn~~-:;'~~tiud~~~~:~~a:~pî;:ie::.,'~~,;'~;

p:tgulyJ lui Demctrios şi abi:'! mai pe unn1i a plecat iarăşi CI1 toate (or-
lele impotriva lui Dromichaitcs. Atacurile pc care in rllstimpul aCCSb
'-' - - --
')I't:ntru.nuJ JO' e ,i Pouenti,o.c.,p.JJ_in c:ontro\'trd cu ReuSi (llie'Q.
PlYMOI t1OPIKtmlia, p. 50, SI:lU'Ite J0:l) ,i Droysen (Cutll.J. llrll. IJI, 2. p.274. n .
'::1:.29 .. >.

www.cimec.ro
 \ASILEP}.RVA.:...-.vATJt.:A ____
\ uspll:ţ,
la carc Lysim.'\chos cu ai lui st.'lu la o rnasli dC08cbitii de Ce<!
la care stau (runL'lşii geti Cu regele lor. Grecii Sunt poftiti pe ciine
. aştemule cu storele şi cO\'CXlrelc scumpe de acasll., pe care G;ţ»­
le luasem acum ca prnd!i, li se pune o rnasll de ugint şi ClIpe de aur
şi de 3.,:gint şi Sunt osp:Haţi CU cele mfi" alese m:\nc.!l.ri,-în v7eme
ce GClll au băncile lor aştemule cu nişte !:licere s;}mcc, mese simple
r de lemn, ~dc lemn ori de corn de vit;l ('Preculll era obiceiul 1.\
~e~:luii~;n~\~~~~C;o~~~~a~t~~n~~ll~I~~r;c~' I~:t;n:;~ ~~nnSc~l;~::~\~
d e b/lut, 1-3 numit pc Lysimachos tlati!_ şi l-a Întrebat: c.uc nt:\s;l i se
~::~~~~i~~~~~g:;ţl~f;:~~:~;ji~;'f~~~!~~~:~f)i~f~~~ji~~
r ~~:~t:~n~I;!lj~OI;t~~~i~i~ ~~:t~~;;~::i\~~~~~i~ Î~~~!~:ru::~I~;;~~: 1
roas.li ...ŞI !JPSlt~ ~e roade puse de m~na omului (cxngemrc rctoriclll) şi
te-al mdllmtmcil 8li aduci impotriva firei Mintita LI in aceste locuri,
I undc o oaste str~in1i Iăsat3 sub ccrul liber, lipsit~ dc orice adăpost, nu
po:ite sli nu se prlipădeascl? Şi n ~spuns iarf Lysilnachos şi a zis, el
mare greşală a fiteut cu n.lsboiul acesta, dar ci!. pe viitor Vii cliutĂ să fie
I r7_:,e~~:~~i ~r::U;~a~:i~~e:~i~ :CI,:r~;:~C ~c (~:,,~!:,~ş~~:
I ~unet CU~t agădueala cet.liţile
I
I ~:au~,l\~~c~~).ean\ll\ll,
M:lecdoneanului, ti luat Înapoi
~.~:.e~;:ră.m,,:~~:i~c~~iA~::~::~'O:i ~:;;~:tia:t di~~::'
l-a liberat Întnt ale sa le (§ 4 -6; cf.
;:
pe care
şi
Polyain~Amai.d;'f şi alte amMUnte (VII 25, ed. Melbcr) destul de in-
teresant~ ŞI 10 once caz n~uli faţ~ de ştirile dela Diodor. Penlnl :1_1atrage
I :;rv~~:I~;C:~S~:~ :~id;~:~~o~~e~:~~:;~ljn\ă:i~~;:~OI~~~h~~tes~~~
C Pita?' :1 situ (Of(!Q:'1yd,) t cu numele AU},}, sau ~.:nJ{h" 1). Acesta
~âştJgă I.ncrederca lUi Lysimach şi reuşt!şte ti rJtlci pe .i\lacedoneni
l .. l> I~e umblat (it; 6I101. w(!la,),undc curilnd foamei şi setea
.CS~1;ţ;~:ff.~~1:2:ţ;;7~SHf:i::;;iIţI;~~:~
www.cimec.ro
'7 '
completeazit opera sll'atagemei getice. astfel Încât Dromichaitcs clzând
asupm lor Îi prinde pe toţi (b{)a J.III(fl "al MV'Pl xax01tIl-{)Ol;,raf; .d.
:f(!OO7tlOOJll ntirov te A, XI).; tOVI; fin' miroti ,I:(h,ta, Ul'~iJ.tv). ŞI
Polyncnus ac!,log;i: tJoav oi n,oo,..l, AtlCltţulXI'IOt till"aW" JlI'eldhE~ dhcrI, I
ceeace, f'l\rn discuţie, e o mare exagerare: 100.000 de oameni era oar- ,
mată cure nici În luptele dintre marile regate e1cnisticc contempof'otnc
nu se plfte:\ ridic:\ aşa de uşor. Şi dacii e drept cll. Lysimachos preg5-
tise indelungn vreme această expediţie de pedepsire impotriva tthrd-
eului, Oromichaites şi această mare întreprindere b,; t?)" €h.!~ixrr" 1), nu
e mai puţin sigur, că mijloacele sale financiare nu-i permiteau nici pe
departe Col al( Întreţin!\, fie chiarş itreci\tor,o nş.; de Însemnată annrlt..l\ .
Jn sfârşit1\ lemnon (Ia C. MUller, FHG. III 53 1) m:li dA ş i am!!.-
chuitcs şi cii :Icest Klearchos a fost liberat de regele get abia mai târziu, .J
prin intervenţia lui l..ysimach (rt7 A 110l,W1XOll nQoJ/o/".). ~
In ce ţinut din stânga Dunării a avut loc catastrofll lui Lysimachos?
Unde adici1 e de cAutat ornşu l Hetis? Ce trebuie sil credem de Ştlf'C.I
despre inrudirea lui Dromichaitcs cu Lysimach? Şi care· mntar apro-
ximativ
michaites?
er.m, şi pc ce mal a l Duni!lrii, cetA.ţile red-plttate de Dro~
Strabo, p. 305, nu ne d!\ decât faptul În sine a l trecerei lui Lysimach
~:;âf7:, ~u~:i~ Î:::l~il:e:Oet~~o~icăfl:~ ae:;~i:;ianil~i o~~:~). tA 7
propos de o nenorocire pomeneşte ~i pc cealaltlt. Strabo ~i Ptole-
maeus nu ştiu nimic de JleIis. Fapt e insă, că dacă e pe murit de sete,
aceastA ocaz ie o poate avea o armati1 mai de grabă În Uărligan decât
in Basarabia sudic!\, unde sunt o sumli de mari lacuri cu api1 dulce,
In disl.1n\!{nu prea mare uneledealle1e. Un lucrueexclus: localizare.!
catastrofei În dreapta Dun~rii. Lysimachos era in culmea puterii sale
..1
1) Polyuinos inlrcbuintcllu , ca ~L Diodor, IOllu..unologÎ" polilÎcl,pecaream re·
Icvat.omRi.u.:conceptutdcThraci(lcuprindnd,itootc\inulurilegcticeplnlll'Lllu!
Dela."i 1:1 gurile Dunlrii (PontUJ) ,i chiudincolo,.prc clmpi. muntcanl(tntrucit
::~IC;;;::i:,i~i;~I:t~i~~:~n~~te'i~:ir;'~:'~:lc,iai:~~:~~I z::);';:re~ee:i::~
cui.u,-Maudonlo, 1,II.n11a Orl>elOJ ,i
Nt'lIOl,-,i Tribal/ia. III Apw de AsamUll.
1) Poucnli, Q. C.,p. IJJ, Idmitc rlnl nici o reum ci Lysinuchot I rOSI prins ,in
unu contntWa dtRrhl dell' odiernu Beual'1lbia rrnfÎJ, le"lţlla).. J
7
 ,-,- - - - VAS lu:rARVAN. CIIT1C.i
_ _ _~
'74
şi intreaga Thracie până la Dunlire, pc tol cursul fluviului, po'inllla Mare.
('ră În stăpânirea lui: toate izvoardesunt de acord inaceastli privinţ1l'),
iar :apruJ el după o aşâ de grea infrlingere singurul lucru ce pierde
Lys.machos e doorlt stllpânirea din sflinga Dunllrii. ne conrirmll ind
mai Illult acest lucnI. TOluş c cb r, cli (on1ircle ca Troesmis, Dino-
~~;~.r1.~:~c ~i~ ~~P:;;~~~~i ~~~l~g;~~:d~:c;~t:~r~~~~~~j:;~~:
regll fhmcl, niCI Romanii, patronII lor, nu le pot suficient apArI) impo-
, lriva Geţilor din Moldova şi Muntcni3 '), au trebuit să rie şi pc vremea
:~~~i 1;r:i~7:C;:Stcd~~C~:r~la5~~11l~:~~~i~~c~:~:::II:iit~: ~a~: ~Uc'J~;LtÎnn~~
L 2921 ). Faţă de continuclc succese ale Gc\i lor, ar fi fost cu totul ciudat
ca Macedonenii sl fi stlp.ânit ceva În stânga Dunllrii, elim crede Mill-
lenhoff fU P· 1 39Şi unu.; cf. şi p. '43. Pc când 3şa,rluviul împiedeca
~:~~;;~~h;~~~~::z:~~tr:;â~;a~~~ni~ ceva În dreapta apei, iar pe Lysi-
:;:;~:~;~cS;:~~~:;~~:~e~,;~~:~~:~'~~:~;lt~:~~~:~:;::~;;~;::;~%;~:
I ce priveşte pe Diodor.. el accentueazA doarl atitudinea deosebit de pre-
venitoore a Getului biruitor f'aţă de l\ laccdont:anul biruit, şi faptul. fUI
Îndoeal:1 caracteristic. că Dromichaitcs numeşte pe Lysimnchos ttatăt.
t Cum tOt Diodor ne mai spune (1. (.), că Lysimachos a fOSl dus la
I
I
~i~;af~~;~:~Elg:r~~~~3~tJ~~;~~]!~D~gf.~~~ff~~~
eulm. blnllt. Fapt e, cli astfel de căsătorii intre casele regale illyro-
thracedeop.1rlc,şi cea macecloncană de llltn,emu o veche tradiric(d. p.
Seut~es 1, fiul lui Sparadocos, fusese dls3torit in a. 429 Cu sora rege lui
Perdtecas al Macedoniei) şi Filip Însuş fusese simultan (polignmia ma-
L cedonean!i nu c: mai puţin largă decât cea getic!!) g in erele tu"'tu;"or
~,,:~~E{'E ~?w~;t~;:.;;:;:<:,'~: "~~<:::,;,:~ts7.~~-::;d'~::'~;!;;::~
1) Cl. Ovidius, E:c Anto, IV 9 fi IV,.
din ~I;:~o '~~:U~;;:~I:C~':;ri~;:~il~:ftl~:~~;~i I:U~~il~e~~:;!,~rl~,':~ ~3i.ntint
www.cimec.ro
---- ---
II GFTII OIN CAMPAŢI ~~Ll ' ~
regilor illyri şi thraci de prin prejur. De alt.!!. parte putem ad~ite cal
absolut sigurA cunoaşterea Iim bei greceşti nu numai de Dromichattes. dar
de intrt:tga lui curtc.1ncA din sec. VI a. Chr. nu numai Thracii din
Sud. dar şi Scythi i şi Geţii din Nordul Dunllrii şi Mării-Negre,crau ,
~:,~:~ :~;:;:l~irid~ji:~I~crnr:~:~r~~r~~~t~~~liC ;f~~in~~~ b~~b~~~~,'
comun 1).
Am arll.tat. În sfârş it , mai sus, eli nu pe urmele lui Athe-dS. în Sudu l
Thlsnrabiei şi in tpustin getidi.,s'a PUlut reorganiza Statu l getic al lui
Dromichaites. Că, dimpotriVA. Atheas Însuş era impins tot mai departe
~:r~i!~i~il~ll~:~ ~~n~ţ!~b~l~t~7nn~c~~~!at:~:;~~r~~:~n~cc;~cc~ ~tl~:
m:\i mult,la confljctu llui ClI dstrian ii. ş i cuPh ilipposMacedoneanuJ,
in actua la Dobrogc. Cred~ el nu În dreptul Basarabiei a tre~_~t .
I..ysimachos Dunărea. ci În dreptul _B!l.rA..gan~u~miţcan ori brlii- I
lcan. şi d1 nu In Moldova e de cllutat ora~elis CI in c_,lm ia mun-
tean~. Este toml indiferent dadi Ilelis e chiar Piscul CTdsanjlor,~au_ alt3
statiune diii__ e'p~L.1 TcneinMunteniasud-cstică. Fapli;cdciv;/~o~l~
CrtisamTor, JuţHIIQtlfe cele (mitale pand acum, fiU poate fI dedÎl (If)'/'-
;:~;I'~~~:b;~t:o;:e;,::::~:r5~; ;~~;~'~{Jr lui Dromirhajttt. pâlltI la g/o-
§@~~~~~Yt~~~~~
la anali . . .1 ce le-am fltcut-OCli alt prilej :I),şi IlO de cercetarea expediţiei S~c­
raiului byzantin Priscus In sfa-raitul sec. VJ1!l Ulirll.gan, impotr~a­
vi lor, exped;ţie"pe care cred folositor a o explica mai pe larg. ch ia.~
aici.-Priscus ajunge la Durostor (t.1O(!dotolov). Aici chanul Avanlor II
 6,
trimete soli cu wgămintC:l. sli nu rupi\ pacea cu A'-drii. I'riscu s rlspundc:
WI.· . mi, 'A pa(!'xat; Oll1,O)lxat<: rl: "al a."Tor~!lj, "ai nit· 1'El'lxOl.(Geţii
sunt la Ilyzantinii din accastll vreme Slavii din stlinga DunArii: eL şi
Thcoph.Sinl. VIJ2, 5) xaTQ,(voao{}o,,:ro;'r!'tw (Thcoph. Sim. VI b. '4:ed .
De Boor). A deu3sprezecea zi trece Dunărea şi începe urmArirea lui
Ardagast. Ia prnd1t mare deb Slavi şi o trimete 1.1 ConsL1nlinopol, iar ci
rncrgemai departe şi ajunglind la r:lul ' 1I}41ax((f')carc, fircştc,c la lomi\i1
(dtci dela Si lisfrn-Cl1l11rnşi spre adâncime:! Hi'ir/ignnu illi nu ealtl'iapi'l Însem-
nat1l., peste care sil se poatll trece).trimite peste ap!!: un dctaş<lI11cnt,
care reu şeşte s1l mai prind!!. indl O suml\ dc S lavi, CII !'Ijutorul unui gcpid
tmnsfug. de religie creştinII, cunosc!ltor al locurilor. 1";1 Nord de lalo-
miţa se întindea «regutult lui ,1/olJoonmJC, li dinli eune cr:\ la 30 de p:1r3-
sange deacolo. Gepidu l sc oferă să înşele pt: l\ lu so!dos. aducând pc
Romani până la curtea lui, şi reuşeşte; cJtrece armat:. lui J)riscus peste râul
imediat următor: lI atrr,/f!lot; (ar fi deci Buzău l: aşa îl numeau 01 lrxwf!wd
- deci Slavii) Cu ch iar luntrilc rcgelui inşcbt (l/o,oQ;lJla, exact ca
;Ieclca cu cari trecuse Alcxandru cel Mare Dunărei, cu nou3 secole
inainte, În aceleaşi regiuni); Priscus inaintcUldl şi prinde pe regele barbar
pc neaşteptate, tnilcelărind pe toţ i :li lui, i,lr pe el luan du- I rob. By -
7.3ntinii se pun pc odihnll şi pe chef, dar de strajă ('r'
oH'oubca .. OlJl'1}OE~
TIi natflll!' 1.pW17i ~ PW/lololt; a:1O"a},ei1') nu se prca Îngrijesc, aşa c.'i emu
~ o păţcasc.'i rău. Dar nu rilm:în acolc., Cll to.·nă poruncI Împll.r.llului dl'
a icrnn În ţam barbar!l,pentru motivul pc care- I dMea pc vremuri şi
Dromichaitcs lui Lysimachos: /)ti rUf! i:d pagfJd(]OU rfje l'l'al').{~e(J{)u/.
;frpaO"OV rat.> 1pU'K'J vm:ivt'lt 6lJOvnQ~dl'tJra, ni rr 'l(;;)' (lUQ{k1aw" :OE),tj(),J
ti"arayWv.lota lTheoph., VI 7, 1- 10, 2).
Situ3ţin dt:.pe vrcme.1lu i Lysill13Ch, care pllrea fi ridicatşicct'alCJdeJ.,
Axiopolis impotriva Ge\i1or din Bl\rllgnn, cste ana lo,lg!\. cu situaţia de pc
vrcmC:1 byznnlini'i, când acelaş Axiopolis Clf Durostonll ş i cclela lle ce.
t!l.ţ i dc pe "Dunăre sunt mereu intilrite ca puncte de plecare pentru ex.
pediţii în ncelaş llăr:l:gan, acum ucHlpost al S lavilor, numifi _. printr'o
pedantli transcrierea unor imprejurliri perfect exacte, d:lr de mult trc-
cute - de către arhaizansii dela Byzanţ, tOL Gcti.
,) La o leg:uurl intre '1I1U; dell 300 1. Chr. " 'IIA,.{Jwf{o. lida 600 p. ClIr, unde
el ne'lIm putd opri prf'lI inddunq. Dea~e11lellea nu
fla;tlu ar fi genn. Ba(/I, nu ered
cred InlemciltiJ nici etimologii pc c.n~ o arirA Xenopol, Ist. Rom., ~. z, voI. II, p. 67
lIiVlehil, 1. loVluschi, l:I.\U\'nilu. lalomil •• dela ia/ov 'PU,ltu' (fo'r. IIlu,deu, 11tO" O)
Cr,tjul, 1, p. l66).
www.cimec.ro
.. Gt.~p t OIN CARI'ATI DELA SPAIIOAJlIIBI'I'ES'~ 6S
fieOI~ţ,li~~I:r ~ernI;~o~!i~:t f~end~;şu::st~â;ei~u~:~t~~
Bon\cşti lângli Focşani, fic in vreun alt loc, Înc!l necercetat de noi piin1\
acum, În accCJş regiunea cdmpiei dintre Carpaţi li Dllndre - cu civi-
lizaţie prin excelenţă La T~nc-hellenisticl!.. (ar cetllţ ile rec!lplltate
de Oromichaites dela Lysimachos le b!lnu im a fi cele de pe ma lul
dobrogean al Dun~rii, incepand mai a les dela Capidava şi Carsium
la va le.
DJ.r situ:lţia Geţilor dcvine in curoind neascmlinal mai grea decllt pe
vrcmca lui LysiOllIChos, prin marile năviUirÎ celtice de dup!!. anu l 300.
Cclţii coboar1\ 1:1 Dunllrea de jos şi la I\'larea-Neagrli pe dOl~1\ dnJmuri:
primul pclll Miazănoapte de Ca rpaţi, din Boemia, la va lc. pe Nistru
p:în1\ la guri le Dun!i.rii şi la Boryslhcnes ş i, al doilea, pc valea Dun!'irii
pân~ În Grecia şi Thracia, spre 3. lrcee apoi chiar În Asia-Mic1\ I). Geti'
sunt complet Înconjumti de CclSi, cari ÎmcmeÎazlt atâl pe malurile Du-
n!trii cat ş i pe ale Nistrului burguri de ap1\rnre şi de pradl!. ' ). ne1iniştind
mereu pc toţi vecinii. Jn specia l sunt infrânti şi total imp i edccaţi in
expansiunea lor Cetii din Sudvestul Daciei, cătrc graniţa Triballilor şi
Ge1ii din Nordu l şi Estul Daciei, in Curpasii Galiţiei şi la gurile Du-
n!irii. Scordisciiîn Sudvest (vezi Iustin, XXXIl 3: capitala Singidunum)
Teuriscii in Nord şi Britolagii (ori poate mai exact Britogallii ori
chiar Brigolatii: cf, Latobrige$) in Est (vezi Ptolemaus, 00. Milllcr. III
6, 15; 8, 3; 10,7; cL p. 468 n. 1 şi cr. Pârvan, PlnlJralion, p. ,,"2 şi
unn.: I\ loldova şi OasarJ.bia sudic1\) pun stil.pânire pe di ile de comu-
nicaţie de aici, supun şi o'l,ranizeazi'i prl'idalnic pe indigeni, iar in Mol-
dova, l1:'tsambin şi Rusia sud icl :1duc cu ei şi neamuri gc.rman icc ca
Skiri; (cf. Dittenberger, Syll., ed. 3. 495 şi Pârv:1n, Pllletrot;()fI, p, 42)
şi BasJarllii (v. mni jos p. 66, nota 1), cari se aşcazli statornic În accste
p!lrt i , tcrorizftnd pe Gcţi, elim vom arăta şi mai departe.
Cât priveşte pe Cclţii din J'yle, la Sudul l-Inemulu i (cr. şi Jullian i
o. C., p. 303 şi n. z), ei nu au,.n scurtul timp al existenţei Iora ici, nici un
rol la Dun!l.rcşiCamille julli:m(l.c.)grcşcşte, când crede că Noviodllnuttl
') Cl. pentru IImAnunlc Cumille JUIlUIO, lIill0i,e de la Caule 1, p. 2/)6 ,i urm
")Slrfllidullllrt,(Uelgrdd , Cllpitall:ef. Plolcm.cd.l\IUller. lllg,3),_HtfJrta(!:itnabo.
p. 3 . 8), C(Jpt:d,,,,~," (ibid.), &ooni(J (Vidi": ,igl.lr cellie: ef. Jullian,H. de [(J Cu~[e',
~'f;:;:i ~t~~)~n a~~:~uln~II;:~~tr~~;isc ;l.In~;:I~::,(~:ci~~n~~~;in~~:,';=:~:
lof(J~tortirlt1'. V"u"/lIt'arjllm ~i Emc'lIm pc Nistru.
A . R. - M, .. .,iik $.q",";' J".,iu • .s..... III. T_.III1. M ......
(de Arrubium, Aliobrix şi Ilritolugi nu J>omcne~tc) c o colonie tCX-
tremilt a acestui regat celtic din fundu l Thraciei. Cu atât mai puţin
~ta u Bastam ii l} în leg/hur1\. CU regatul din Tyle (Jullian , ibiJ.}.Tol aşa
grt.~cşte Miillcnhoff, D. A. nr p. 144, c:ind exprim1\ plrerea el Înte-
me ierea regatului cellic din Tylc ar fi dus ch iar la disolv:lrc;l regntu lui
getic din Nordul Dun1\rii.
Uniţi cu prictcnii lor vcchi , Triballii, cu cari Înc!\. dc pc vremea lui
Alexandru cel J\ilare f:'Icuseri'l cauzll. cOll'lun !\, Gcţi i din Sud-Vest (Ol-
ten ia şi Ilallal) in ceardsă scopuni\ Ccll ilor11l:sa \id e Brennusla plecare;\
lui spre Grecia ad lcrminos glml;s tueudos (Trogtls la luSli.nus XJ{ V, J),
probabil În ţinutul roditor din valt-:I Momvei, ş i cn ri ,lI~ soli dcsidcs f";-
dcrent~r Înarmaser1\ pcdilum qfdmlccim mi/lia , f'qllillim tri" miI/ia şi tli-
blir:lscri'l asupra vecin ilor lor din N. şi E. Dar Ce lţii îi alungA şi pc
Ge\i ş i pc Tri ba lli (fllgatis Cclarum 1'riballorumqllf (Op;js) şi-şi fac drum
spre Macedonia. Aici însă, curând dup1i lrec:1tonll su cces din Nord,
su nt sfl1rm:lţi de regele Antigonos Gonatas (a. 279)'
Scord isci i aşezaţi in ţinutul Drinei, Savei şi MOr3vei de Jos vor con-
tinua totu ş a nelinişti intreg acest linutinc1\ două vC:lcuri dea ici inaulle
până. ce îi va distruge şi pe ci, ca ş i pc fr.lţii lor dela Dunl1rca de Sus,
Boii ş i Tauriscii, pc vremea lui Caesar, m:lrele rege gel BurebiSla
(Strabo p . 304: 1}}71 61 "al' P Wlla{of, tpOtJfqO, "",v, lua{Ja{,'w,' âdtw, tUl'
" ' Of(!OV I<aj -nI'" 8(!f.i",J'I' lt']ÂUU'ul' "iZ(11 M Ol<cdCJI,lw; I<ol ni' ' lll W!I-
00" Tove T6 KEÎ.T:olJ, toV, t;.'·o"CJ.lly"b'ov, toi, il; 8w;; 1<(11 Toi;
' /lll'fllOi, ~~t.7r&(1{}'10e, Boiov," 6t "(Il d(!6,1" '1}qavla8 TOti, mo
K{2I-
'too'eq; l<rJ,i 1'ovflial<ov,).
In ce pri\'eşte pe Celţii (şi Ilastamii ceha-german i) aşezaţi in Moldova
ş i Basardbia 2), CU intrCilga regiune agu rilor Dunl'lrii (cp. Str.lbo p . 30S:
lub;lt.C~:s~~;ee:.d::t n:B~:l~~~U;~~~~~~~i:'~k~~I;~~::~i~i'd::~r;IO~bii:~
un popor mixt ~nn.no-cehi c: ~lli cela Prut ,i Nistru, IInltJteeuţi cu GermaNI
vecini cu ei inlpre NV (ef. StrllOO, p. 306). In ~rcf\ ru lui AdolC n~u(r. DU f1~~
}.,'lInfl d~ Baslarntn , Wiener Sit'lb., phil..hill. KI., 185. :1 (19,8), de II dO \'fcD el
Butunii I"n t Ctlli puri, p "ciltue,te prin unlhlleflilill1C1 punctului de vwc.re ,i
dcsPn:1uirr. Î:iwoarclot epigrafilo-rsrtheologicc. Baller rdur;1l de ti d.Î seut chilii'
inkr ipţÎa dda Q lbia, ori .cenele I'tIJ)("ctÎ\e de pC" COIUmrlll lui Tn.ian ,i l\lonu·
meniul deb Adameliui. Evidtnt eli in lIeell chip d Ili lup ri mtl singur orice con-
siderare mIi de aproape B conduziil"f .ale.
1) Penlru Cdtoacythii din Sudul Rusiei, d. Strabo, p. 507, , i AJlpiln. Mitl"., III)
,i 111, cu interprc.tarea lui Ridgeway, Early agtJ of Gruce. 1, 387.
www.cimec.ro
"eO~ /Ii tai, lxtJo).«i, Jl9'âJ.'1 '-fie";, ion" li " ,,;,or xc.rrunXd,.u.;
~' c.nin}II Baotu(!1'«' lIt.t·l<i'·OI "Jf(}OO'I"lO(!C1J(J'10«1'). aceste ţinuturi re-
devin pânA la venirea Romanilor şi pacificarea adusll de ci, o
nenorocit~ via gm/i/Jm, pe care circuJă. J inspre Sud dupA prad3 ş i În-
spre Nord dup!t ad3post: Sciţi, Sarmaţi, .Bastami. şi Ceţi '}. E drept
c3 În cursu l "remii ş i nic i se reface unitatea gelid: tcllci :lcum (zice
Strubo. p. 296, penlm vremea lui) s'au amestecat ncamurile acestea (Sc iţ ii
ş i Sarma lii) precum ş i Bastarnii, cu Thracii , - c drept mai mult cu cei
de dincolo d e lstru (adică cu Gc\ ii) 2), dar ş i cu cei de dincoace; iar cu
aceşti a (Thracii-Geţii, r. cu 1Ilyrii) s'au amestecat şi ncamurile ceh ice:
Boii şi Scordiscii ş i 'J'aurisciit, cum ci insuş va poves ti mai clar în nit
loc (v. ma i sus, pas~ jul cita t din S l ral>o p. 304).
Cec..-ace trebuie Înslt reţiIlut, atunci c:1nd vrem slt p reciz!hll istoric et-
nografia diferitelor tinuturi getice dtb Sudu l §i Estu l arp'.lţ iJ or, e, În
ce priveşte pe Celto-&starni, faptul cl1 ci nu se ar.u3 statornici nicl1iri
in cfunpia muntean3, ci numai in Moldova dintTe S iret şi Nistru. Dupl1
cum ne spune Stmbo, p. 306, rezum5.nd situa tia de pană. Ia e l : tintre
Jstm şi Dorysthenes inlâiu e stepa getic§ (aşa crcdem cl e mai bine dc
trJd uSl1 tWI' rttw" Iu,u,la: pentru un grec, unde nu-!'Ior.IŞt, etpllstÎut),
apoi vin Geţii dela T yrns (o{ Tt!flsyfr«,) J dupl1 cari lazygii Sannaţi ~i
[Scythii] numiţi rega li ş i Urgii, in cea mai mare parte nomazi, câţiva
insl1 ocupându-se ş i cu agriculmra ... larii in interioru l ţinutului (b tti
II«oo'/a{q. ) locucsc Dastarnii, vecini de o partc cu Tyregeţii, iar d e alta
cu Gennan ii,cu cari ei sun! oa recum ( aztM" n)de acelaş neam ,impl1r-
ţiţi fiind În mai multe triburi: unii numili AlmanÎ t ATJlO1'Of) 1 a l ţii S idon i
(ILfSdl't.,) , iar cei cari st2U in insu la Pcuce din ISlru, Peucini (Ih.vxi,'ot) •.
Din lungu l §Î r al lupt elor pe careGeti i dintre Carpaţi şi Dun1\.re le
poartll cu Celto-Das tamii J) din Riiisllrit, tradiţ ia literarn an ticii nu ne-a
pl1strat decât, pe ca lc anecdoticl1, o singur!! ştire mai precisl1: n ac.
') Cf.llluprR Bnatllrniloreol1til1uu nl\'!lliton il1 penin . ..!I. balc:aniell.,iZipl>c1,o.ic,
11.168 ,i Imn.
') ef. ,i Zippel, p. 170.
1) Polybi", XXV 6 (XX\'J 9) c: l1e:eomplC'l pAstr~t: Liviu. XL 57 ,i 58 cu XLIV 26,i
:l7:e(. ,i XI. S,-[DiodorXXX '9 ,i XXXI 104.-indirec:t].,i PIUllrch Ami. Paul.
9. Il"3, -i i IOC01C"~C pe Bastarnidrc:pt Ce:lţi; S,,..oop. 306, dl't"pt rude CII Ge:r.
rn:rnu, - Pli n. IV '4 (100),- Tacitul. G_. of,6(nu tocmai ligur), -drept GttTrlllnie.
In ce pri\e,le pangiul din Cusiui Dio XX-XVIII , 10; LI 23, unde: e:i IUJlt numili Sciti .
dlre,huieupliea' In ICfl5Ul gcografic:locuiDdin .Scy'hiR ., «numeaeScythidu pilaTi.

quoque suboles Gtlarum SlllIt : qui cum, Oro/~ r~ge, adversus /Jas/amos ",ale
pugnasseJlI, ud tlltioJlnn segJlilia~ capturi sammml copila loea ptdum po-
tlere iustll regu rogebolllur: ",i"isttrioquc 11.\·oribus, quae ipsis atItea fi~i
soIebolll, facere. Neqlle haec anle mulalfl tlllI/, qUQm ignomin;am
bel/o acceptam virtute delerent (Iustinu s xx..'X n 3, 16). Acestea
se int :1mp l:tu -dacă e s11 tragcm o concluzie din locu l unde le gi'lsim
~~~~Af~~I~~~}~~?~
cu greu regele lor Oroles pare a-şi fi restabilit hota rele de d tre NE.
Milllenhoff,D. A. III p. 144, aşeazi'l pe Orolcs in Sudul Dunării, În ţi­
nutul vechiu getic d intre Haemus şi f1uviu,- numai pentrucA ... mai
Înt.Unim aici, pe "remea lui Cras!!u!! , un I~ oles.
Totuş evenimentele unn1(to..1re, din acel.1ş al CI- Ie.1 veac, aratii că
~~I~i :'1i:ta;~::~~:e ~~:~~:ia~ul~u~~e:~;:iţ~~;il~~:i i~:~~Z:~ i~~~nă~~~
a. 182 (Liv. X L 5), ii chiamli., aşa cum ii chemase şi pe Callii Scord isci
(lustinus XXXIt 3); ei sosesc in ultimul an al vietii sale, 180/179, spre
;1~~~r;:~~n~:~~:~r.~~~:~~tc~';~~~~~~nţ~~~adn:::rLi:~:Sî(X~d;;,aŞil::~
ales 58, §_uI 8;cf.ÎnsliXLI '9),se pare că Basl.1 mii au venitdedataaceasta
pe drumul cel mai lung spre Ollrdania, adicli din Moldova au tr~cu t in
Dobrogea, de unde au înconjurat Balca nii pc la Mescmbria şi Apollonia ş!
au ajuns cu bine p3nli in Macedonia, la Amphipolis,- Întrucât Philippos
ceruse şi căplitasede la Thraci voia pentru Uastarni dea trece ncsup5ra\i
pe la dânşii. Fapt e ÎnsA că luptele dela muntele Donuca sunt În
extremu l Vcst thracic (Liv. XL 58). R!l.sboiul nedrept Împotriva Dar-
danilor putea fi deci pornit din nou 1). Dar Philippos moare, Bastarnii
şi Scordiscii rl1ma şi f1l.d stăpân incep sl prade pe Thraci, aceştia se
ridică despcraţi împotriva sl1lbatecilor dela Meazlinoapte ş i Bastamii
sunt infrânţi. O parte - c. 30.000, cu Clondicus-parc a se fi retras
')ProbabIJinlegiturlc:uofll%l\auterÎoatla.cetlu,rilbotuedepuspUIIgiuldin
Oiodor XXVIII 2: imeârWOtl "" hrl .1a()6Ql'Ol'i o~lI, oolJCoJna" xol TOtirOU,
nO(l<lT~t:' 1'IX*,"0' d,d.te~ unte 'ro~ JUJq{olJ;.
www.cimec.ro
II. 01'1'11 D IN CA RPATI DELA SPARCAI'F.ITIIE.<: l-A DFCP.IIAI~
in Dardania, unde-i regăsim Înd în a. '75 (Liv. XLI 19) d5nd lupte
grele cu Dardanii , pe cari Îi birue:::c; restul 3U luat-o inapoi spre
AP~IO;:I!i ~::.:~~~~a J:~i v;;:~~t ş~L~;'r~:8;o~);şa'de indrl1zne\i
n!l.v1\litori in Sud -Vcst,ca şi maeştrii lor Celto-Gennan i. Este foartecaracte-
risticl\ În această privinţl1confuzi3f~cutl\deizvoareÎnJreCelţişi Bastarni
de o pa rte ş i Ceti de alta, cu prilejul exped i ţie i acestor Transdanubiani,por.
niteinn.168,sprc a da ajutor lui Perseu!! impotriva nomanilor: Livius
(XL IV 26ş i 27) identific1i peşefuldeacum al Gal/ilor cu elol/dicllsal Celto-
B.18tarnilordin a. 179 (XL 58),ia r Diodor (~XX 19 şi XXX I 14) vorbeşte
pur ş i simp lud cGa Uii ca ri vin În 3.. 168 in ajutoru l lui Perscusşi nu ajung
sli se inţelC:lg!i d in p reţ cu ci j Pluta rch, Ac",i/. Pall/. 9 şi 12, pome-
neşte, ca ş i Livius, pc acei ra).(ha~ tOV~ 1tc(21 fO~ " I ar/Jov c!))('1J.l6~·OVt;.
Baorie,·Qt xaloiivtal, oreafov L,iTot1JV (ceeace nu prea e cazu l la
Bastami) xal /l6.X'JWI' (c. 9) şi îi carncterizeazll in chip clasic În felul
unn!hor: (... ii \'eniserli. şi Hastamii, mercenari. 10 .000 di l ăreţ i ş i 10.000
pedestraş i ) ăI()act; oV Yl:W(}i'tiv €iOOrtt;, oV ~J.€Î'Jf, ovx ăm:l '1WIJ.lvlw,.
erp' "fPOl1"W ;,c i ţinându-se numai de meşteşugu l răsboiului,-eecacefi­
reştt nu c tocmai e..~1c t, întrucât ştim de Bastami eli. ei erau mari cresdtori
de vite. iar nomadismul lor nu era ah!>Olut necondiţionat. Appian
(vezi mai jos) vorbeşte exclusiv de Geţi şi numeşte pe şefu l lor Xi-oii-lot;.
Faptele povestite de cele patru izvoare sunt qU3si-idcntice. Cat pri-
veşte iz\'orul primitiv, pe c:lre se bazC:lză toate, Polybius XXV 6
(= XXV I 9), vedem j ici c3 Dardanii cari se p lâng senatului roman
dcmulţimea ş i groz.li:via Bast3rnilorn1iv!Uiţila ei, fac deosebire intre aceşti
barbari şi Galli i (f ireşte Scordisci), eli ca ri Perseus li fllcut alianţă Îm-
pf>triva lor. De \10 şef al Ga llilor ori Bastarn ilor la Polybius, păstrat
aici num~\i cu totu l fragmentar, nu aflăm nimic. Credem Însll eli Ap-
pi:1O are drcpt:uc. căci L ivius XLl V 26 ş i 27 vorbeş te clar de Ca/li.
efftlsi per JllyriCII"" ceeace pot fi mai d egmbă Scordiscii dec.Ît Bastamii,
pe cari ii nmcstcc1l şi acum În lupte. dup!!. Mommsen R. G. 18 759 şi
unn. , toti i~toricii mai noui. lur Clondicus treguJus eom ffi. (l...iv. XLIV
26,1 1 şi 27. 3)va fi,poatc,oconfuziecu Clond icus din a. 179, Dealtliparte
Callii aceştia de la Li,'ius, cu Clondicus al lor relro (ld f1istrum per.
populati 7'/treciam. qllO v;CÎna erai viae, re.dierunt (Liv. XLIV 27.3),-
iar de Bastarni cari să se fi Întors dincolo de Dun1ire nici vorbli nu e.
Pen tru aceste motivepasagiul din Appian,Dereb.Mac., IX 16,1 ş i 2 ,este
extrem de interesant ş i merit3 a fi utilizat aici mai pe larg. Perseus e
 - - - ~,\ltV.\S. -=
Glr=
rIC::-:A------;;-
foortc sgilrcit. Acest lucru il face sI-şi pi:ud1\ treptat loţi a li aţii impo-
triva Romanilor, intrucăt le refuză regulilt plata subsidii lor promise.
Astrele! ceruse ajutorul lui Genlhios. regele Illyri lor ,prccumşi ajulorulCc-
ţilorde peste Dunll"rc (it; bA rit~ lJrf/l.."T€ toti" 't'rm'f!" l oYf!Ol') ,şi Încercase
a clIdc:\ la inţelegere cu Eumencs a l Pcrgmllului, care cro de partea Roma-
nilor. Pc Genthios iJ Îllşealll,incurcându-1 in ritsboiu cu Rom:mi i. inainte de
a-Î ridat banii promişi,-pe Eumenesil compromitc,-darcu Getii lucrul
nu mcrgcaş;\ de uşor. fnspcrnnţadlcei zece mii decAl?1rcţÎşi zece
mii de pedestraşi ai Gcţilor vor faccacelaş lucru C:l Gcnthiosa l Jlly-
ri lor, c5 adică vor intr:\ in lupt5 numai pc simple fl'igi'lducl i, el se leagă
U ('\1 şefu l lor KlolJ.fO~, indată dupit trecerea peste DunAre (ralin' dA
nh, "[ a,qol' n~wIJ), să Ic dea: şefului o mic de statcri de aur,
fiecărui cii: I ăreţ cîtte zecc şi ficdlrui pcdestraş câte cinci stateri de aur:
"ui TQiiTo ouţCta" ;r' aUyc"o nAtOI' 1I8'1'Tex(l{6exa IlV(!HMwl' l(!t'olou
In plus, mai gânddt să şi .j facă prieteni - ş i acesta e un pasaj foarte
prcţios pentru antichităţi l e getice 1) - cu ceva Momid/! (ă dA x;'aţtv&z~
pl!' m'a!:, lmlYuo: mantlle ~ri'i m:ineci, aşa cum se v1fd pe toate
monumentele eroului thrnc [icoane de cult] şi ale eroului călăreţ
[pietrc de mormânt] din plrţile noostre: flutur:1nd În vânt de pe
umerii c31ărelu l ui) şi brătări de (lUr ("al v'AAAIQ xavoU: aş.'t cum s'au
~sit destule atât În teritoriu l daco-gctic dela Nordu l Carpaţi l or cât şi
in Sudul i\lunţilorp) şi cai ("al Z;movr;),-C'J. daruri pentru şefi fi'
dweceh-TOÎ!: ~yol'ţlb'oll;). Dar Cloilios nic::i n'n I ~s:lt bine pe solii lui
Perseu s3 se apropie şi i-a intreoot Întâiu dnel aduc banii f;'1Wld uiţi şi,
fireşte, neav:'indu·i la ei, a dat porunc~ Ceţ il or lui s1l' pomcasdi înapoi
spre castI:. O a doua incercare a lui Perseu ele n-i 1>:!.că U nu reuşeşte
~~tr}1' OT!,JumÎit anijY8IJ on{ow.
') Edrept Îns!lcii se pOlrh·c.,te,icu obicciurilcceltice:v. Slrobo,p.I97,-l:um
dc Iltfel ,i numele Cloilios nu lunii tocmai "1:Iil:. TOlu~ nu e exclus slIlIvem, CA de multe
ori\:nQI:CSIClimpuri,evemualomnrel:eat!l.eeho-ducicil,1l1 cAreiconlllndunlllrfi f<Hol
unce:ll (rtgeledacprimindu-,i pe unnA lIe:latl partea lui deltipcndiu,d edaruri,idc
pradl) ,i,dupi tef,va fi fost proclllmat\\ee!liciintrel\!l'J olltte.-Clcirc~olvareadifieul­
tllţiiJea gAsi la Appiln (d/i,În locdt Ctl/ioridt'8I1s,orlli,lIuICPOlI Icobţinc eu un
simplu <unrichlig-, cum face Zippel, o. c. p. 169. ci lr.,bu1e 111' ne gllndim el
~.:~~:~ n'" pUtut invenla aeea,ti ,tire " nici de o Iăpare din vedere nu pO:lle fi
') Ve~ieAtc\,.incolecţii l epartieulli realed.lordortor IGco,geSever.,lUlu,i Mihail
Popovici. ~ţii purtau, ca ,i PCl'lii. chiar blrbDţii, Mtfel de brllllride aur
www.cimec.ro
'~J II. ( ' [TII DIS CAIU'~TI m~ I .'" SPARC"'I'EITHE." I..A DhCI'.Ho\LUS
Diodor cunooşte aceleaşi lucruri (vezi pentru Centhios XXX 9)-
dar ni c păstmt numai cu totul fragment.'lf - cu privire la C(!lţii che-
maţi În ajutor de Perseus: fAflând regele că o trupli a leasă de GalJi a
trecut Dunăre.'1 în ajutoru l lui (i:mUxyov~ l'aUJ.ra, :rmceu>cba, ni"
"l or(!Ol' bIl oVI'I,ax1q.) , plin de bucurie a trimis soli În Maedica, spre
a-i grAbi si'l vie mai repede. Dar şefu l Galaţilor a cerut stipen diul
numArat Întreg, aş:\ cum fusese înţel egere.'1, În Suma totalA de cinci
sute de (alenţi. Iar Perseu P.i~duind mereu, şi ncîmplinind niciodat~ cele
fll.g!l.duite, pentru m:lre!llui sgârcenie, Galaţii s'au intors inapoi in ţara 10"
(XXXI9). Şiîn nit loc (XXXI 14) Diodor precizcazit cA Galliicari veniseră
în ajutor lui Perseu împotriva Romanilor, erau În O\lInll.r de 20.000
(deci aceeaş cifrli C.1 la Appian).
Dar Cc1ţi venind de peste DlJmtrc, spre n trecc prin ţa"l Maedilor (intre
Axios şi Strymon; ţinutul Bregalniţei), nu cxisltt: de aceea Tomaschck,
o. C., 1 p. 61, care probabil n'a controlat pasagiu l (citatu l său - unic -
din Diodore greşit. iar interpretarea lui e arbitrnr.'i.)zice: t:Perscusentbotd ie
Bastamen von cler untercn DOMu zueinem Einfallcc~f~,.ft1aIl51X7"'t(I),
sprijinindu-se probabil pc Livius XLIV 26, 7, pe care- I şi citeaz!!., ia-
rllş fllls: Bastcrnarmn ~x"citus c01lsedit in /l1a~dica circa Desudovom,-
in loc de drrtl Derudllbam i" Alaedica exercitus Gal/orum cons~deral mtr-
ced~m paeltlm opperiens (şi pe Plutarch, Aem. Paul/o IZ, pc CClre nu-l
citeazll). I nsă B.'1stnmii nu se pute3U plimba după c heful lor prin in-
ttl..'g teritoriul gcto-thracic, din Basarnbia până În Macedonia, numai
pentru a se tocmi cu Perseus pentru soldă ş i pe urmă a se duce nesu-
plrnţi de nimeni inapoi,- mai ales după isprăvile lor din n. 179 (v .
mai sus). Livius şi Diodor vorbesc dealtfel explicit de Cc1fi . Iar
PluL'\rch incepe a vorbi de Galaţi, îi numeşte apoi Dastami ş i ii
descrie ca atare (v . mai sus, p . 69). Ori, e e1ar, că la mijloc nu
po.'1le fi deda o confuzie Între Geţii (vecini, în Oltenia şi Muntenia),
c:tri :lcum Înt;li:l dat?i.-foarle prohllhil Îrl lovdrdfia Bastorni/Qr, cărora
le permiseurd treurea pe la ci - luau p3rte activă la lu pte le din Sud
Vest(pelltru ca dea ici înainte sli nu mai înceteze) ş i Celţii Scord isci,
din Serbia nordiell, arhicunoscuţi ca mercenari şi n!iv§.!itori În regiu-
nile illyro-m3ccdonene, ş i rnmaşi tot astfel pân:'1 la Durebista şi pânl
la intinderea st~pâniri i romane în Pannonia, Dardania şi Moesia Su-
pcrioorl.
Dea ltfel, dup1i insăş numelegetic de 1000litate,Desudovo, ci tat de Livius
in ţ.'1r3 Maedilor dela Apus de Strymon, vedem _ şi am 3ccentuat-o

la timpul d u I)_c:.l Geţii cunoşteau din timpuri immemori31e acest
drum spre SV, pc ''alea Ot.'Scului şi apoi a Slrymonu lui,sprel\ laccdonia,
intrudit nu numai I·au umbi:J.I, da r l-au şi ocu)Y.lt cu chinr colonii lc lor
geticc,-aşa incat in topollimia ce ni s'a pi'lSIr.lt din vremea mai
tarzie (eL Procopius,De (led,!. , lV 4, ed. lIaury. p. IZI ş i unn .) intreaga
ţar1i a vechilor Triballi ne apa re adânc s lrllb1l.tutll de elemente getice ,
cu aşezliri le lor rurnle enmcteris lice: -davar, II dic1l. ISatc. de <tgrieul-
tori , iar nu tmandn~. de pllstori (cp. Ia Procopius. JV II , p, 149, 14:
rlalJUpalUea din Dobrogc:.I).
Orienta rea spre SV a Geţil or din Sudul ş i Estul Carpaţilor , din Cl1uza
presiunii exercitate asupm lor de S.umaţii ş i D:lstn mii din Moldova
nordestic1i ş i din Ba sarn hia sudic1\ .se l1lanifestll În eiocnirile ,din ce În
ce m3i dese, pc cari ş i ci le au , la nindu llor , cu Celţii, 1Ilyrii , Thmeo-
Macedonenii ş i apoi Romanii din Sud,·cs lul Daciei . C'Ir.\cteristÎcll e, de
pildA, repercusiunea a'ut!!: de lu rLurnrile illyro-cchicc din Su des t În
sec. II! şi II asupra ţ inutului getic dela Dunăre, aşa cum ca ne t!pare
in chip legend ar în povestea bejeniei Autariaţilor c!hre tb!Uţile Dun!i.rii.:
xal ni" retCi", V.wl'l "al dol"'lT01', .-rC1!U TO Baow.(llwvlDt·Qt;, iYX11oa,'
(Appian,llIyr',4); ştiref!i.eând p:lrte dintr'o serie de informaţii neexaCle
(ef. Zippcl, Die riim. T1errscll . i" II1)'r., p . 141 CU p. 40), dar totuş foarte
p reţi oasă, pentru caroeterizll U!.'1 s itu aţiei etnogra fice schimbate la Du-
nărea de Mijloc şi de Jos. Notez aici, eli Încerc:m.:a lui Zippel, pe baza
informaţiei de mai sus , de :1 d uce pc Au tn ri aţ i tocmai până la N istru
(p . 153), deşi foarte ingen io.'ls:1, ni scparefund ~ m e nta l greşitll ,d i n c_ u za
i nt e rpretării nec.X3ete a inscripţie i lui J>rotogencs dela Olbi:t, pc care
se bazt:{z1i. (Callii din inscripJic devin 1;\ Zippcl Scordisei 1).- Politica
getie1l fa ţll de Romani, cari. locma i în acezst1\ VTeme, prin ÎnfrfingcrC:a
lui Perseus ş i nnexarca Maced oniei,se insll lcrz1i În Peninsula Ba l e~nic!l;,
a fost consecvent ostilli acestor nOtli şi z mcninţiHori 8tl1p:ini , Cu un spi-
rit politic foarte realist ş i pmctic, Geţji vor fi, in lu ptele civile dck Roma,
\ ~~:~::~~~~:'r;'~~~~!~:~!~~~~;:',al;':~:,p~~~~:;!~, P::~~:::n:~:
Această orientare geto-dacicll spre Sud vest şi În special spre Roma
~:~~ac;~~::::J! ,a~:h;::~l\eiof;~:a~~~~:~~:~eg~~~~:~ ~~~. :;:I~~i~~~ \
1) Nou tii gltJgrojio an/ita, l . c., p. 338 sqq.
www.cimec.ro
185 II . ""TII DIN CMt1'."T I 1)1:1....... SPARGAPl:TI·IIE..., LA DECRn" .. US
Dyrrachium ş i, mai ales, de denari repubLiC2ni romani, începând dela
an ul Z 17 a. Ch r., vremea celui de-al doilea răsboiu punic, când, dup~
cum se ştie , Romanii trec În llIyria şi incep penetraţ'ia lor din ce in ce
mai encrgicl În Peninsula B.'Ilcanidi 1).
D ar sl!. ne Întoarcem la secolul allJ-lca inainte de Il r.
Lihera ţi de ameninta rea i.medi.'l tă macedoncan1t. I1Iyri i, Celţi i ~i
Thmcii de la Dun~rea mijlocie, adic3 din imediata vecinlltatea CCJiior I por-
nesc un ş ir n esf:î rş it de a tacuri Împotriva ţinuturilor st1l.pânite ori pro-
tejnle de Roman i, În lIIyria ş i Macedon ia. In 141 a. Chr. Scordiseii
dela Sava bat pe Romani. In 13S alt rAsboiu . In 117 prnctoru l Sextus
Pompeill s e .'!taca t În Macedonia de Galli ş i Maedi. In anul 114 C.
Porcius Cato, Încercând a pedepsi pe Scordisci in propri3 lor ţarli, e b1l.-
tut ş i alung:.l l : intreaga Jllyrie e pu s tiită, pân!l. Ia Mart:l AdriatidL Abi ă
in 11 Z M. Livius Dru sus reu şeşte slI. re spin~ pe Ga llo-Thr.lci şi să-i
si lea sdi la pace 1). Totu ş ani i 113, 110 şi 109 Înscamni'l noui lupte
singeroose atât În Thracia (e. Caecilius Mctcllus), cât ş i in ţinutul
Seordiscilor dintre Drin, Sava, Dunllre ş i Cibros (M. Minucrus Rufus).
[n a. 97 Maedii şi Dardanii pornesc din nou asupra Sudu lui şi in 92-88
barbarii prnd1i chiar Dodona :t).
Ceţii sunt in aceste luptc lovar!l şi i de mzboiu ş i pusti ire ai Celtilor
Scordisci: MumC'Îu$ Rufus imperalQr a Scordiscis Dtlcisqlle premeMtur,
quibus impar erat mmlero, cum spune Fr.o ntinus, Strat., II 4,3, Apăraţi
Însă de DunAre, ind1'irlltu l cheia ei se retrag la primejdie, toate foloa sele
acestor rlizboac sunt de partea lor, În vreme ce ceilalţi TIIyri ş iThraci
Sunt sili biţi din ce in ce mai mult, la fel cu Scordiscii ').
Appian, De reb. lIlyr ., 3, spune Illmurit aeeast.'\ despre Scordisci şi
Triballi, vecinii direcţi ai Geţilo r : aceştia s 'au nimicit reciproc, aşa că
1) Vui pentru Ardell l lista descopcririlor delll 1. Martiall, Rt/lrr/l".jll llr~h., lJisuilA
1920, iar pentru veehiul rept C. MoiBî1, ,n 8111el. SOG. Nil", ., pl1uim.
') Liv. Paioch., cd. HOIIIIbllCh, col. Teubncr, 1910, LXIII; EUlropÎU" IV 24 .
,i
") Vczi pentru toate aCC!le lupte Rllele nrnumllnlte. În tregul molerial 1(1 C. Zippel,
Die ru",iul,e Uf'rfUf,llj, in Illyn·,n, p. ' 32 ,i unn.
t) Concluzililui Zippd, o. c., p. lso,ciGctii ,'u fi mutnt chiar, cu aca tpriLej,
In putc , in Rhodope (pe bua lui euliUf, Dio, LI 22. 7) l'., fi rc,cc, neintrmrÎftll .
Eaplicqia pllASiului din Dio c cu totu l alta: ind d inainte de Gela, regele Edo·
nilor, c. 500 1. Chr., a\'usl'. loc-Iuht prtli unC'l Icythicl-oinfiltratic cuceri-
hUl'. gttlti .ici (v. mai IU', p. 35 'i .... 2 ,i, in special, mai jos, ClIp. V) t i ,tirea
lui Dio c un limplu tCOU . 1 Acestor indl'.pimte t\cnimcntr.
 ____ VA'!IL" I'ÂRVAN,GETICA
de-a mai rllmas ceva din Tribal/i, resturile lor au fugit la Gcţii de peste
Dun1ire şi neamul lor, care era in culmea puterii plln1i la Filip şi Ale-
xandru, acum c pustiit şi şi-a pierdut pând şi numele la popoorele din
I pll.rţile acelea. Iar Scordiscii, slăbiţi CU totu l În aceleaşi lupte, 3U p3ţil
.. 1:1 fel dela Romani şi au fugit prin insulele Dun!lrii, pentru eli pe urmli ,
unii, cu vremea, Întorcându-se inapoi, s1\ se mântueJsdl şi prin p1rţile
Pannoniei de Jos.
Romanii deci, in grelele lor lupte cu Scordiscii (ef. Str.tho, p. 318: ot)fa;
'tou~ Exoq6{axQv~ aVTQV~ ",urmaU/Il/oav lEol'; .. xe/ho" loxvouVfa,) 1),
nu fac altceva decât s!l netezească drumul viitoarelor cuceriri gete in
aceste regiuni vestice. Am putea spune, el\. Întocmai cum secolul al Il-lea
fusese aici al Ce1lilor. aşa secolu l 13. Chr. va fi aproape ~c1us i v 31
Geţ il or. Dar mai mult: Îns~şi luptele pe cari le mai au Romanii aici: cu
Thracii de o parte. cu Sarmaţii din Rlislirit de aha (inlocuitorii Uastn.r-
nilor În migraţiile prin stepa mo ld o-v:t lacho-dobrogean~ spre Thracia
şi Macedonia) 2). netezesc acelaş dnun cuceririlor gete de pc vreme-A
lui Burebista în cea laltit direcţie de expansiune, spre Nistru. gurile
Duni1rii şi Pontul Euxin . Poziţia centr.llit II Munteniei. pentru ambele
tendinţe de creştere geticl. ne face să credem eli secolu l 1 a. Cht .• tre-
buie s!l însemne din punct de vedere archeologic o operă de culminare
Il civi li zaţiei indigene getice, fructificatA şi înfrumuscţatll de dubla pe-
netraţie civilizatoare: romană dinspre SV 1), greacă dinspre E ~i
SE. pe v:t lea Dunării şi a marilor ei afluenţi în sus. până departe in
Ardeal').
Strabo rezumă intr'un chip clasic rezultutul tuturor acestor frămân­
tAri. cari duc la întemeierea împl1răţiei getice a lui Burebista, intinsi!.
dela Dunl1rea de Sus şi Adriatica p~1l1l1a Nipru şi golful Durgas: Boire-
bist:ls, Gelui, luând conducere..'l n uţiun ii sa le, a ridicat pe oamenii aceş ti:!.
inrăili de nesfârşitele r!tsboaie ş i i-:l indrepwt prin abstinentă şi sobrie-
tate şi ascult..1. rc de porunci. :lşa încât În câ~iva ani:1 intemeiat o mare
') Pcnlru alte amlnunte geografice asupra Scordi.cilor, eu capilalt"l.. lor "Bdgl "
,. KanMowrn ,i insulele Dunării OCUpalC, aproape toate, in regiunea OltcniCl, \'e:ci 101
Sn.bo. p. 318.
r) cr. Roesler. Vie Gttm u. ih,e NacMOTn, p. 181 ,i notele.
') ce. in special desoupui,ile de monClt republicane romane din .cc. II Vi I I .
Chr.• ,i de monete din Dyrrachium ,i Apollonia, etc., in intreaga Dacie; in lpecial fru ·
moase tn.aurc, ealcel dela ~treni·V'lcea, inOhenia(lIMulleul Nalional din Bucur..... i).
' ) CL Plrvan, Pio,itrflli"". 1. e., pauim.
www.cimec.ro
~87 IL CE'rll l>1" c .... Rr .... TI ORI ..... SP .... RC Al·F.ITIlES 1. " OF.CKU .... LUS
~mp~rn\ie şi a supus Getilor aproape pe toţi vecinii; ba era de mare
primejdie şi penlnt Romani, pentruc!\ trecea Dunilrea fl[r~ sli-i pese
de nime şi prild:\ Thracia păn~ În Macedonia şi in llIyrin, iar pe Cellii
eei ce se amcstecaserii cu Thrncii şi cu JIlyrii i-a pustiit eu totul ş i pe
Boiii cari ascuhau Je regele Critasiros, precum ş i pe Taurisci. i-a şters
de pe faţa p3măntuiui (p. 303 sq.) .
~::I:~ndde.c~~~~t~ed~;l~:~ap;e~~l~!i;:~atn~· !C:~~I~I~~;~~;~~: î~
a.
Miazănoaptea Macedoniei (Livius, epit. 92.,95), ajungând lu Dunlire. n'a
cutezal sA atace pc Ge,i (FloTUS 1 39. 6: /)(J(:i{/ temlS ven ;t, mi lenebras
sa/t ullm expavjl) , însp!limânt:îndu-sedecodrii ncpAtrun şi C.'lri-I aşteptau
dincolo: În ţinutul p!\duros dcla Porţile de Fier, unde ducell. drumu l drept
din Dard:lIlia la Dunlirc, pe care l-a apucat Curio şi pe C<lre apoi. pân!\
la Tmian Însuş, au cercat zadarnic mulţi Romani sll plitrundA În Dacia.
Şi dadl Sciţii,B3starnii şi Samlaţii. cari n!ivlUiau din Nordest
peste Dunăre, au completat opera de nivelare in ţinutul tribullie (pAnă
la Oescus) şi mysic (Jcla Oescus pi!nA in pll;-ţile Crobyzilor) t), ameste-
;f!:~i~t::i:::~i:~;~E~E:;:;:;;f~:e~::!:[~:::~:::~~e~;~
dreapta Dunlirii (ef. Str.lbo. p. 305: :r:aeâ 1'& oVv toi; "E))'~ol.. Uj
rAtat i'1'cugtl;QVt(lf ,wU(JJl ()dl. ro Ol'I'9:ci, ta~ I'€tfu'aorâo(l~ bp' lxau!!a
roti " ' trr(!01J ~oleioO(J' )C(ll roi, ,J/ol.ooi; {l.l'lIJlCJ1iX0at .... şi cele ce ur-
;~~~~·~I~~:ăc.~~:~bch~~;~~ a~:~:~a;~~I. ~:;u~n ~~~ian~~~:r~;~~~t~~~~
fiin
st!lnga Dunării. In adevl!.r, când Lucullus Varro. Îndat~ dupA Scribonius
Curio (a. 73), incepc ofensiva În Thracin bătând pe Bcssi, cel mai puternic
şilllui prădalnicncmn thrncicdin Haemus (v. Strabo p. 318). şi, imbl\r-
blit.u de izb:lnzilc de aici.supune şi prad1l. (a. 72f7 I )şi toqinutul p!l.nl1 l:t
Dun1ire şi la Mare 3), pustiind chiar oraşe str1\lucite ca Apollonia - pe
') ef. I'IUpl'll riJboador purtate de CuriD, mnteriplul .dunGI III Zippel. D. C., p .
16J,iurm.
") l'rcmentei n I r :ciec: delll Cibrus la Timacus; el. pentru plaaarcll aCeitui p"ISiu
din Su..bo, p. JOS, in legAtura cu evenimentele din •. 15 •. Chr.,Dit! Anf6ngt! der P,tJ-
"n.MOtlien,J//h,nh .• 1 Beibl. p. 158 .
") Ce. ,i Zippcl, o. C., p. 165 ,i urm. Conclu:ciilelui Zippel (p. 167 ,i 168) IlIAt uupra
ruultlltelorexpedilici lui Curioin viitoar... Moe.i.Superiof,cr,t,iatupr. lupunerii
ţinutului numit mlti tI"-iu MOeli.lnfcrior (pilnli la gurile Dun.rii) •• unl I,lrC;1itt:
Romanii ,,1/ au ltipAnit in actait' vreme plnl II DunAre.
 VASILE '>}.RVAN,GETICA_ __ _ _ _
.88
"
care, spre marea ruşine a civi li zaţiei romane, au trebuit s 'o rcstaurcze
dupll a . 7Z Thrncii fileleni ca Metocos al lui Tarulas (ArcJl.-tpigr.
MiII ., X p. 163; Kalinb, Ant. Dtnkm. in Bulg., no.156: P:'I.rvan, Zidul
cetdţii Tomi, p. 434 şi 426, cu n. 3)-neamul de care s'a lovit Lucullus
la Dunt\rca de J os a fost. chiar pe dreapta, cel gctic, ş i anumegctic În
conti nuarea Geţi l or din stânga DunArii,-iarnu, cumva, Dastamii ori
S:mnaţii, ori, poate, celelalte neamuri gctice din dreapta Dunllrii, prc-
cum erau Crobyzii, Tcrizii şi cei l a lţ i.
In adcv1lr diferitele-dat/ae de pc dreapta Dunllrii, caracteristice
pentru toponimia pur gctidl, spre deosebire de cea throciclt, se întind
in vremea c1cnistico-romanll exclusiv pe ma lul Dun1l.rii, ori În ap ro-
pi~l.tit dependenţă de acest mal, ceeace arat!!. c.'\ ele sunt o prelungire
peste fluviu a Nordu lui gctic. Acest raport cra identic şi pe vrcrnC'"d
lui Herodot, c:ind acesta a dat imediat la Miaz!1noapte de Haemus
peste marele neam al Geţilor trlcmuritoril ,de cari el vorbeşte cu atâta
admi1".lţie; decât că atunei expansiunea getic!l. din massivul carpatic
spre Marea Neagră şi Marca Egee - expansiune care i-a mânat pe
Geţi pânii În Macedonia, În Rhodope ori in Asia MicA I)-fuscse
În plină putere, in vreme ce năvlilirile scito-sannato-celto-gemlanicc
(cf. şi Skirii) dinspre NE şi atlcuri le macedonene şi thrncicc dinspre SV
şi S au in frânat şi slAbit mereu - din secolului IV- lea până la al ll-lea-
aceastli expansiunc, mărginind-o - c.1 in trJ.tatul lui Lysimachos cu
~II DIN CARPATI DELA SPAROAPEITIIES I.A DECE.DALUS
• general tot ţinutul dela râul Oescus spre Scythia Minor era plin de
~ .dovot getice 1). Faptul c!1 Lucullus are de o parte de luptat cu Getii.
, iar de alta cu oraşele greceşti din Pont, acea Hex.apolis de care vorbeşte
şi Appian ~), ne dovedeşte do imprejurll.rile de dlţiva ani mai târziu,
subt Uurebista, când Geţii, În bun/i prietenie cel puţin cu o parte din
Grecii din Pont, st/ip:inesc piinIi la Dlbia in Nord şi Apollonia în
Sud, nu er.lU ceva accidental, ci sfâ rşitu l unei indelungate CVOhl\ii,
pc carc Lucu llus, dupll supunerea Bessilor din Ilnemus, crezuse di o
poate împiedeca ori, chiar suprima. printr'o simpll1 expediţie in Dulg.uin
şi Dobrogca,- uitând cli mll lu.t era intens locui~ şi :1p~rat de, ace~li
Geţi, a diror naţiune unitari'! dm Nordul Dunl1rel se tnlllldea, fie chIar
~ie~~~~:~;~~ :e:!~t~cân:~ i~e~a~~i~a;~a:lii: ~~n~~~;~ ~;;: ~:r~~ra:;~;:
Insf5.rşit insuş rAsboiul Romanilor cu Mlthradatcs :\1 PontulUi ŞI
Bosporului a fost favorabil ridicării puterii gete. In adevăr, de o JY.. rte
rivalii lor imedia ţi din Rl1s1\rit, Basl3rnii, îşi irosiau puterile ca merce-
nari În armata lui J\1ithradates (cL Appian, De beII. Mill/r., 71), de aha
s[lr5.marea puterii regatului bosporan, un moment reorganizat şi întărit
de I\lithradates, permitea Geţilor o inaintare uŞQarA În Vestul şi Nordul
M~:\i~~~:~n~~ri~:;a p:~~:~!~~o~~Îta:;!il:;e~o~~i~~u pentru n1\v!!.-
lirile lor drumul direct c1\tre Sud, din Basarabia in Dobrogea şi mai

~:~lr~la:;oJ~~~~~: t :r~~:~~~/i~i~~ ~a!~Sa~~t~;'~~~'as~;;;;~

Dromichaites-Ia singur malul Dunării din Bulgaria şi Dobrogea
actua lii. Dar in secolul 1 a. Chr., prin dec!l.derea intruşilor Ceho-Da-
8tlm i În Est, Cclţi in Vest , puterea gcticA se ridicll. iar/i şi-şi intinde cari ocupau o mare parte din ţinutul din dreapta Dun/iril împrejurul
din nou stll.p:ln irea dejur imprejur, şi in special peste Dunăre spre Pont. taliaţiloTt Romanilor: oraşele greceşti dela Mare (l\'lommsen, RG.

sj~~g~7f~~~i';~1I~
Are prin urma re dreptnte Scrvius , eomcntatoru llui Vergi l, dmd spune
(ed. Thilo-Hagcn, Aeneid. VII 604) : Getllrum fera gem eliam aPlld
maiores fuil; nllm ipsi sl/nt !l1ysi, qllos Sallustills a LllclJlIo dicit csse
mpera los . Appian, De reb. lllyr. 30, spune cli MarcU8 Lucu llus i-a
blitut pe aceşti Mysi ş i i-a taruncat În Dun/ire., ndicll- Brli retoricll-
i-a respins dincolo de fluv iu, - ceeace revine la aceeaş amestecare a
lor cu Geţi i . De altfel, În regiunea dela Ves t de Nicopolis ad Istrum,.
V'.lJea Asamului era ocupatl de Geţi pAnll departe În interior, precum
se constatll prin existenţa centrulu i lor Înfloritor Giridavo, cunoscut şi
din vremea imperiului (CIL. III 12399 şi harta IV, Gk),-iar În

') Cf. ei.alde n-clt, Nou digrcgrofia ',"tira, p. JJ8 tqq. ,i În lpe<:ial pag. J4l-

www.cimec.ro
"
IJaatO!lI'WI' (adică de Ihstarnii din Scythia: Ia N Dun!1rii), c:upot'/{}q-
aan-M' uMa", xai o:;r16f!o. Principalii biruitori par ÎnsA a fi (ost chiar
acum tot Geţii, eder" troJeek sunl Illale tiI' ei; şi ne intreb!irn dacă chiar
din :ICest an nu insuş Durebist3 va fi fost comandantul cetelor gcto-bas-
t'\rnc etre au slărâmat pe Antoni"s şi luându-i steagurile- ni 01JIU'..ia -
le-au dus in cetatea geticll Genuc/a. de unde, treizeci de ani mai
târziu, va veni CrasslIs (.1. 29) $li le recuccrcasell (Cassius Dio, LI
26,S) dela regele get al ţinutului Ounll.rii de Jos, Zyraxcs, care şi de
astll dată tot la oScythii. din n:l.sarabia, lldicll in S.1r1l13to-]l;.lstamii din
stcpl1, plecase 5prc a cerc ajutor .
rar cladI. părerea lui C:ul1 ille J ullian '), dI. Îndi din :1.82, sau rotund
So a . Chr ., Burcbista îşi incepuse cuccririle, nu se ildevereşte prin iz-
Vo.1re, f..lpul! cA Gaius Antonills În ;1. 62-60 lupta in DobrogC:1 impo-
triva unei coa liţii transdanubianc. in care Ceţii lui Burcbista au trebuit
să joace ro lul principal,ni se pare dep lin confirmat prin vestita inscriptie
de prin a. 48,a lui Acomion din Dionysopolis, care ne expune În scurt
nu numai propria lui carieră, dar Întregu l sistem politic al marelui
rege get din Nordu l Dunării, llurebista, ."".ciglhorul de Ce l ţi. (Knlinka,
Arzi. Dcr,km. in n'llgarien, 1lT. 95,col. 87 şiurm. = Dittcnbcrgcr,Syll.3
nr. 762.):
Acomion al lui Dionysios este intâiu sol al Diollysopolitanilor 1..
tată l lui llurebista, cu care se Întâlneştc, sprc a-i cerc protecţia pentru
concetăţenii săi, apoi împlincşte diferite Îns.1l.rcÎnări de marc preot a l
zeilor cctliţii, printre care pe lIccca de preot cponym a l lui Dionysos,
III c!l.nli Cull,din vitregia vremilor, timp de mai mulţi ani ritmăsese fAra
mare preot. dar pe vremea iernării lui Ga ius Anton ills la noi (În Diony-
sop<,lis) luând (Acornion) iară asupra 5:\ preoţi a zeu lu i eponym Dio-
nysos,a implinit după cuviinţlt şi cu m!trinim ie procesiunile şi sacrifi-
ciile pcntru zeu ... etc.'. ~i, În timpul din Ilrm~, \'cgc1e Burebis t:l :ljun~
gilnd cel dintâiu şi cel m.1i mare d intre regii din 'l'hracia, şi stll.pânitor
al tuturor ţinuturi l or de dincolo ş i de dincoace de Dun1ire, Acom ion
:l fost şi pe l ângă acesta in cea dintâi şi Ce.1 mIIi mare apropiere şi a
obtinut cele mai bune rezu ltate pentru patri:1 5:1, inspirând şi colabo-
r:lnd la cele mai eficace mitsuri,şi,nu mai pUlin,dştig:1nd bunăvoinţa
regelui pentru mântuirea cetll.ţii sa le şi, deasemenea, şi in toate ccle~
!,llte ocazii,oferindu-se fărl rezen'lI. pentru împlinirea solii lor oraşu l ui
')/Jistoire J,laGaule, I II 152.
www.cimec.ro
şi luându -şi usupr'.i sa f!Ldl întârziere Înfrunmrca primejdiilor, numai
~pre a izbuti in toate chipurile la câştigarca unui folos pentru patria sa •.
Astfel darii, la a. 62-61 ,c:lnd Anlonius venia sti ierneze la Dionyso-
polis, Acornion fusese de mult in misiune la Geţi. Dar nu Burcbista
er~ regele lor. Amintirea lui Anlonius cel biruit, Într'o in scripţie de
preamlirire a lui Burebista, ca datare a unei simple preoţii a lui Acor-
nion, nu poate Îns1\ avea nici un rost, decât in sensul c!lo ~i bieţii Diony-
sopolitani au suferit deL'l acest nevrednic generu l roman (e cunoscut!!.
purtarea lui ruşinoasă: şi În Dardania: cL P.-W., s. ti.) şi c!l mI fost riis-
bunaţi de CelÎ, a l cliror rege Burebista - precum reiese clar din in-
scri pţie - ajungc, in aceste părti, dllpd :l. 60 În cu lmea puterii sale, in~
tinzdndu-şi sdipânirea până dinco lo de lJaemus, la Mcsambria şi Apol ~
lonia. Din inscriptia no.'lstrii mai reiese cA Dionysopolitanii au fost sta-
tornic În bune rel..lţii cu Ceţii (aceasta pare:l fi fost tradiţie la Nordul
I-Iaemului, unde Cetij dict1u), În vreme ce intinderea puterii lui Bure-
bist.1 1.1 Sud de Haemus (unde dictau Odrysii) s'a implinit numai Cli
;:!~ik~:~~e;: ~~~~:~i:~~~~O:~~:: I~n~;?~~:~~~;~~{;~::;~
{l:rl] Bl:~pfQTal' 1tolAJ1W,j: M&or.ot; (/Jj~'IJlOl'[ot;], Et:)1oxi.jjt; Aa1.~f[a)
şi da/Jiu.; iJto}·l'Ofl ol'J I ).
Deci rimftne clar stabilit, că - simultan, ori, mai probabi l, după'
celelalte lupte sângeroase, in Vest, Sudvest, Est şi Nordest - Bure-
bista îşi creează la guri le Dunării şi În Balcani impără~ia sa getică
exclusiv intre anii 60 şi 48a. Chr. ). ~
2
In acest din urm!i an el se află În tmtati~e cu Pompeius. rivalul.lui I
Cacsar, iar solul care purtâ cuvântul regeluI get era mereu Acom lon
din Dionysopolis, după cum sunii inscripţia lui, În continuare la cele
,) CcnlpJcll1l4de G.Seurein Itudijlcllllcrlc Archiologie/Jlr(lCc (Rlv . Arch., IQ I'
,i
I I, p. 423 urm.) cU IIlt mare frugmenl fi cu un comentat intercslln •.- Pcn'ru cucerirea
Apolloniei. d. Dio Chry8OetOmUl, XXXVI 4, iar pentru intinderea chiar ctnOKf1Ifidi
~:':~~~~2~;i,~:·~~:~~::~~:;~~:::::';;.;:~;i'L~:~~ii~:~::':J~~~:.
I,Deibl.,p . ISof 1unn •
") MUllcnhorr,111.p. ' 4I)-ISI fip.IS4aq. , leolucnq.ealdemonlueucIDacii
:~~:~i~~t:~ dh~~.:.~eIS~~b:I~: ~~e ~t;~ ~IU~e":p~~:·:~~
mai cei dintre lIaemus fi htru •.•
: ndt ~~:
 VASII. ErARVAN.GHTICA
mai sus citnte: eŞi fiind trimes de regele Burebista (acum numele regelui
C ortografiat BveaPelurat; 1) ca so l la autoc.ratoml Romanilor, Goaeu!
Pompeius, fiul lui Gnaeus, şi int:ilnindu-se cu acesta În pArţile Mace-
doniei, lâng.1l. I-Jeraclea Lyncestis, ou numai şi-a Împlinit inslircin/irile
ce avea dela rege, câştigilnd buo1ivoinţ:a Romanilor pentru rege, dar a
purtat şi cele mai frumoase negocieri În folosul patriei sale ...• (r. 32-38 ~i
cf. corn. lui Kalinka"'. 93)'
Se înţelege deci, de ce, şi din acest punct de vedere, Caesar aduna
in a. 44 mari forţe in Orient, spre :, sf!ir!lm~ pe Burcbisla şi imperiul
s:lu getic (cr. Strabo. p . 298; Suet. Caesar 44; Oclflv. 8, 2; Liv.Per.
117 ; Ve i!' Pat. Il 59,4; Appian lllyr. 13 ş i 6; BeII. civ. II tic).
." -----Camille Jullian, Într'o paginii avântatli din a sa Hisloire do/a Gallu J),
a arlitnt c.1l. prin ani i 70 a. Chr. Europa de mijloc era impăr{itli Între
\ cei doi mari conduclitori de popoare, aventurieru l lipsit de scrupule,
.regele. Ariovist al Suebilor. care terorÎzZl. Vestul germ:mo-celtic, şi refor-
matorul inspirat, organizatorul Înţelept Burebista, regele Ceto-Dacilor,
ca re domina tot R:lsiritul celto-i llyro-th racic. O c1ipli s'a părut cit cei
doi cuceritori se vor ciocni in plirţile B.wuriei de azi. Dar Ariovist se
indrepti spre Apus şi Burebista rămase singurul sti'ipân al Cenlrului
~i R11sărÎtuluÎ european.
/ . Graniţele Împărăţiei getice erau: Înspre Apuscadri latcru l boem (unde
Durebisla Înlocuise pe Boiii parte distruşi, parte alungaţi spre Vest)
şi Alpii Norici (unde supusesc pe Taurisci: cr. Stmbo p. 213); inspre
Miaz1l.zi, muntii Autariaţilor şi DJrdanilor, unde Durebista sP.i:r!lmase
ori supuscse pe Scordisci şi pe lllyro-Thrncii, cu carc aceia erau ame-
steca\i; mai departe Haemul, până undeaJlfnsese supundnd ce mai existi
atunci din Triballi, precum şi pe ceilalţi Thraci şi Thnlco~R.sturno­
Scythi, pânli la Pontul Stâng. Graţie acestei expansiuni, Dacia, incă pe
vremea lui Strabo, începea la P.1I.durea Hcrcynicli, in MOr'Jvia de azi
(v. Slrabo, p. 295), şi se sfâllia la Nistru şi 1:. Dug (ibid.j :1.). Cât pri-
veşte Sudul Dunlirii , pânli la Haemus, el era de mult getie. Dar
Getii de aici erau numiţi Thraci (cr. Straho, 1. C. : oi "E}.}..,."", fOV
rl:ca~ e(!ţiil~ V7r.tJ.0-llpal'ol') şi , duplt ci, se vorbiit şi de Getii din
1) VoI. III, p. 152 sqq.
1) er. pentru cucc:rirca Olbici de Gelii lui Durcbitla, dcopllrlc Dio Chr)'SOllomUll
xx.XVI 4, iar de alta inscriPlia ddll Oiuenberger. S)'II.- 130.
www.cimec.ro
Nordul Dun!!;rii tot ca d e Thrdci. Am v3zut mai sus eli Dromi-
ehaites e numit tregclc Thracilor. şi CI.. chiar BurebistJ. e numit oficial
În inS\:ripţia deL1 Dionysopolis (Kalinka. no. 9S Dittenberger
Syll. Il 762, r. U - 23) :tQWlQ, xal ,dYlo"fo, TWV i:d 8 (](.l.il1i' {JaotUw ••.
Orientarea regatului unitar getic fusesc , fireşte , intotdeauna spre Sud.
Centrul lui etnografic erâ pe platoul transilvan , dar pivotul politic cra
În Sudu l arpaţi l or .
In special regatu l lui Burebista se arat3 a fi fost prin excelenţă danu-
bian, avilnd o principalA reşedinţA undeva prin Banat, Oltenia sau Munte-
nia. Fie eli Argcdavodin inscripţi:. ei t:u3 dela Dionysopolis e ArcidavlJ din
Banat,riecă ca e undeva pe r:lul eual ell.rui numeseam!l..nll,Argeşul,Arge-lis
Arge-dava, este foarte probabil eli oraşu l de fnmlc :tI marelui rege
a trebuit sll fie la Sudu l sau Sudvestu l Carpaţ il or. Rehtţiile Cli Sudul
roman şi ineerci'irllc regelui gel de a se ameslec3 În politica mare a vre-
mii sale, determinând biruinţa partidului republican dcl,1 Roma impo-
trivll celui monarhie, cercau o continu1l prezenţi'i a suveranu lui in
apropierea Dun.1l.rii, marca artern de circul'lţie atât spre Apus cat şi
spre Răs.!i.rit. Ol3toriile lui Acomion din Dionysopolis, de o parte la
curtea regelui, de aha, de aco lo direct spre :\Iacedonia, prin fostulţÎnut
al Triballilor şi prill ţara Dardanilor, către lIeraclea l...yncc.'Stis, ne
ÎndicJ În chip clar prezenţa regelui get in regiunea dun1irean.!l.:
interesul slu en\ de a avea cât mai repede putinţa de intervenţie direc.t!t,
cu vorba şi mai ales cu fapta, În evenimentele pe c.1re voia s!!; le deter-
mine prin amestecu l său.
Păm indoialll, trebuie să ne închipuim viaţa şi acţiunea lui Durebista
in cadrele ana lo:tge ale evu lui-mediu eu ropean şi in generaJ alc
marilor monarhii cuceritoare. Capitala c acolo unde c regele. Toate
eet!l.ţile Je pe toate marile drumuri şi dela toate hotarcIe sunt capitalele
sa le. Du am crezut că c absolut neeCSJr, să subliniem acum importanld
de mare stat dunubian, a regatului întemeiat de Burebista, deoarece,
flirll acest c:tntcter, În general nu se poate înţelege rostul istoric, aşa de
lug pe enre ind dela Dromichaitcs l-:lu avut Geţii În evoluţi a civili-
zaţiei sudesteuropenc, Întâiu - cât regatele e1enistice au avut Însem-
nătate-orientati spre elenism, apoi însA, Îndat.1l. ce Homanii intră in
Peninsula BJlcanÎd ş i ameninţă Dun~rea, orientaţi În chip hot~rÎtor
spre Vest.
Aşa numai, se poate explica de ce, in timp când ThracÎi dintre Hae-
mus şi Marea Egee nu reu şiau sli intemeieze o proprie civiliza ţie,
 '-----_ _ __ VAl"U~ pARVAN, l.BTICA
Ilcliis:lndu-se (nl ctific-.tS i nici de Greci. nici de Romani, şi servÎau numai
ca unelte oorbc. mercenari s1tlbatcci, Întocmai ca şi celelalte naţiuni
barbare vecine: Celţii 1), Bastamii şi foarte mulţi dintre 1l1yri,- Geţii
- stllpânitorii marelui drum de civi li zaţie a l Dun!lrii - dela Început
Îşi umllriau o po l itică a tor şi alcAtuiau un stat bine Încheg:u,carecli
toate invazi.ile străine şi disensiunile interne, se men1incă pe acelaş
întins teritoriu la Dun!irea de Jos , primi:\ puternice înrâuriri greceşti
- pe Dun!l.rc in sus-şi apoi romane-pc DunAre în jos- d:>r în
acccaş vreme oferia la rând u l lui şi Grecilor şi Romanilor o consisten ţi
sp iritual!1. superi oară ş i foarte caroctcristid\, pe Care literatura antidt
a lnsemnat-o cu mirare şi adm ira ţie, fl1când din Ceţi DprOOpe un popor
fabulos, prin vitejia , înţe lepc iunea ş i sentimentul lui de dreptate .
o conspiraţie de nemulţumiţi a pus capiit g lorioasci cpopei a lui
Burebista,inainte ca Roman ii - intâiu sub Cacsar însuş,iardupli asas in a~
rea lui, subtAntoniuoriOct.'lVian-slifi pornit impotriva Daci lor. Curând
dup4 moartea lui Cacsar a cl1Zut şi Burcbista l}. Ucigaşii regelui Şi-lUI
împărţi t Între ei intinsa Împl1rn,ic fll:dnd din ea patru regate, iar apoi,
pe vremea expediţiei trimise de Augustus impotrivn Daci lor , chiar
cinci (Strabo, p. 304).
Dar politica de orientare spre Vest Începută de Bureb ista a fost con-
I~~~:it;r~li~::!~~~~~~n~~~~i~:::I~~ c~i~~~l1d~al~~~l:~~i;:~:i;:i~~~
Nici moartea lui Caesar, nici cea a lui Burebista n 'au Împiedecat
desvolt3 rea conflictului geto-roman : Antonius cerc sll. sc intllrească
armat.'t din Macedonia in vederc.."1 conflictului cu Geţii, d e ca ri se rlls-
p~ndisechjarsvonul,că,după. mOllrtc:t lui Caesar, erau gata să n 1\ v ă l easclt
în Macedonia (I'Ara~ , 'tov o&"01'OV U.l1' Kaioo(]O, 'JEt){)OJ48vOlJ~ M()'xf.~ov{o l·
7TO(!'{)e'iv e.,"l('t!?CXOlTO,) . şi cere comanda impotriva lor, Şi cu toatc di
svonul nu era adevăra t, propunerile lui Antonius au fo st aprobate de
Senat (Appian , De beII. cÎv. llf 25)'
JUsboiul pentru Întâietate între Antonius şi Octavian îndeamnă pe
regii geţi să se amestece direct, ca a liaţi ai unui partid impotriva celuilalt ,
1) Ace,lili ocupau, in special in Sud\'eSl, due Tri ballill ,i Moeaia, inci ,i mai 101l1c:
Insulele DunArii: Straoo, p. 318: Scordiscii "arlorall ot.~ "al rd~ I'qoo~ rd; iJ, 10
rd, Mlov" .pa, 6ixal:rdk" amoi, 'E6eru. "al Ku..-rbJo\1WJII.
" / urpqJ
1) ef. Ia Srrabo, p. 1:98: "al 6r) Ofa BV(!efJ{arQt Wl't "ijll r lffliî" itp' iÎI' ,']61/
naew~a1o Ka'rJ(Je o 8td, oretnllwlII.
www.cimec.ro
"
spre a-şi Ulrgi pe socotea la Romanilor stăpânirea in Miazbi. Cas-
sius D io (LI 22, 8) ne spune cl .Oacii. (aşa zice consecvent Dio in loc
de Geţi) au cAutat Înt;iiu s!i se apropie de Octavian, dar ncobtinând
nimic din ce cercau s'au dat de partea lui Antonius; totuş mar~ folos
del:lein'aa\Tutniciacesta,pentruc..,\ se certau Între ci: oraotaotlV'tt, boâl-
lt)J.Ol('. Fi reşte În să că luptele civile dela Roma erau un indemn pentru Ceţi,
de a-şi Înccrca norocu l chiar f?ir~ a l ianţă cu vreunu l din cele două partide.
Acea stă politică, inceputA , cum am vhut, de Burebisro, er:'a chiar
aşa de popu l ară, Încât unul din cei patru regi d;Jci OIi acestui timp 1),
Scorylo, estc nevoit s11 ia el Îns u ş poziţie împotriva nerl\bdătorilor ,
ca ri împingeau la năvală În provinciile romane: tScorylo, şeful Dacilor,
Jeş l şt i a că poporu l roman e sfâşi:ll prin luptele civi le, nu credcâ totuş
prudent s1l. Încerce un at:lC, pentrudi ştia cA un rlsboiu extern ar fi
adus din nou unirea În t re cetJtţcn ii certa ţi , şi, deaceea, pentru a con-
vinge şi pe a i săi, a pus doi câin i s1\ se măn:1nce Între ei, şi când erau
ma i În focu l blltAii, le-a arătat un lup, pc care indată, I?l.s:'ind furia dintre
el, cllinii s'au ş i aruncat: şi aşa a putut, cu accastâ pildl', sll. impiedece
pc barbari dela nhala Împotriva Romanilou (Front. Strat. 1 10, 4)'
Geţ ii lui Burebista supunând Pannonia, Scordiscia ş i Triballia, pa rte ~
prin torob distrugere a Celţilor lu i Critasirus - Iltea; 1'& 6/1 tt
Tii' xW(]o(' tavt71~ ,j(]~J4woa" oi .daxol, - pa rte prin a lianţa cu Scor-
discii , şi afirmand eli tot acest ţinut e al lor (tp6.0Xtwt€~ tll'O' n)v
XW(]OI' oqJcreuov: Strabo p. 3 13), detenninaseră ei Înşiş i centrul de
contraofc.nsivă romanA: Sisda, de pc. Sava: ~ 6i .!'ti'tOt'lXl) nolt,
l'nrl nOl"'OI'{WV ~"v oVl'fJoi.fI ~oTOl'i;J)I trJ,mh'ah', tbra1'lwv 7l'J,o,I'[W,', tU-
qJlJ€~ Q(]Wln/(]WV rq;. nud, LlaxoV~ ~oU./f(.o (ibid,; cL p. 207: xeÎYat
lJr,' nol/, (It'ltatl)!lj) etiQ1tlluc; it(]OC; 1'011 xaui TW" Llaxwv :tolel'0v) .
') Avem pAlll'1lte cxact putru nunu' p~nlru Yrcmu imedilll un'lliltoure lui nu-
rcbitlu: 1. ComosiclI/, pe ellre lordllnC!J X I (73) , prob.,bil dup~ tGelÎcdd lui Dio Chry-
501tOffiUa, il fIIce direct urma, III lui Deeacneull (Dicineu.) ,i indi rect al lui Dure·
biala, ullt Cl'fXJntifrx(in locul celui dintlliu),cflt ,i CII '~(in locul cclu; dC-1I1 doilea):
z. Corylllls,cllrlliJllordnnc:sX II (73),iidll patruzeci de ani de t.lomnie ca 'Irn/Ulallui
Comoaicua. Ori, ll«5l Coryllull nu poate fi diferit de 8ro,ylo al lui Frontinua (ve:I;Î
n'\lli ja. in I('XI), ,i deci trebuie d fie nu unna,ul, ci contc:mpor:l.nul lui Comosicw;
3. dl"dp'1' (PiuI. /1",. 63},i4.Cotiro(Suel, Ott.63).To\iacc:,ti patru CrlU fc:gi ai
tm utului tim IllIngo DunArii , cu fClpe1::th-de cuceriri in d,top,a, inlrudt fire,te alţi feg'
mai miei, 10000lnici , nu le inslalast:rl aici pe .ocoleal:!. proprie, cum 1I,'em pe 'Pwl~ ,
.dWJtI~ ,i Z~f1' din •. 29 (cf. Cauius Dio, LI 1:3-2.7), ,i asupm elrora ne "Onl
uprl in amiinunte mai JOI.
 '. - -,_
Aici xal al "Ije, il. 1:(ţI ~uqJ KaioUf}1 l;yIYI'Olrro, al b; tO" L1al'ovfJtOI'
ath(,Q l'~l' ayoeU:l' lUO{OCl'll i!}tIJlÎ.())" Cetatel insllşi era ~xvl?a, T(!J te
ttOU1/tcJl ",ai tUtpQfP ,tu::yIClT'fl ~1c.ll'lţlţl8,·,}. <SI(:) "al ţ«fĂunrl aÎltijc; lx~n'e'J'
ă Kaiouf!, W, --caiI/sIC!' XQ,,001ItJ'O': l, TUI' .dUXWI' "ai J)rlofU!!I'W'I' nO).$/IOJ'.
oi 1tlţJCl1' I'lol TOV'"100f!ol.! (Appian, J)t reb. lIIyr. 22).
Urmaşii lui Durcbist'd, Coliso În Sudvcst, /);com~s in SlIdest, îşi
indrcapt!'i atacurile in :lce lc.l şi regiuni i1lyro-p"nnonicc, fesp_ thracice Il,
Un moment pltrusc di. Augustus şi Cotiso vor intră chiar in leg1i.turi
I de rudenie, ;\sem!in!'itOllrc cu OIctlea de pc vremuri între Dromichaitcs
ş i Lysimachos: Iulia trebuia s!i dcvintl regin!'i a Daci lor, Î:lr fiica lui
Cotiso Împărătcas!'i romanll., cei doi suverani dilndu-şi reciproc fiicele
de soţii (v. Sueton. Arlg. 63, 2). D:lr in\clcgcrca nu s'a făcut. In loc
de ace3sta, b Siscia Segcstil"tt, se adunau trupe Împotri ....J naci lor
1) E, le ellnt»elll nutrele numAr de monele de nur gbite in Docia, purlllnd nu-
mele de rege Ihnle KOo/Jn!,dareu portreni! lUI DnltU8, blitlltedeci in ....:z, cind ti-
f'llOnicidul puscse mAnn pe mard!!" tl'%aur al NposnlUlui Sada/a II 01 Thracici, gIlIlle
vA<.!u\·d aCCl!tuia Polcmokr.Hcin (" . A!>piunUJ. BeII. ricii .. IV 75: i~tlXt.((]UUlJA "al
tOV, rou dv6e,k lJ~atJ(}Ov,." i~ 6i roi;; O/lOaV(}Oi, (DrulU' ) tVQc ;'Ir.rodoo;o~ X(]vo{ov u
1t),'100, j((Ij dqyVeov' /(01 roi1ro ,lb i/(o.-ru. /(0; rd/IUJ/la i'-101el),,i ducind pe riul
minor.llui Sadab la C)'zÎc• • prello li cre.eut acolo (v. pentru Cp:ic, ca loc clasic
pentrucduClilia tinerimii,.i lfiltr,(I VII,p.26,iurm.),parclI.ifipultolu, numele pe
monete. (Cf. asuprn lui K6oUJ)I, Mommscn in R"ltcmCl"is ep,cr. TI , p. :Z51 ti
unn., ,i Vincem:Q SII'1I%%ulo. La uritl dei r« Otl,,-:;i tiai 200 a. C. al 46 d
C., În re,oi, ta DQSllriOIl~, aer. II , ''OI. TI (1111110 VI), RomII 190:1, p. 31 ,iuon ..
iur J'l('ntru relaţiile C)':.icului cu 'l'hl'1lciR În llceste VTtmi, Strauul •• ibid., p. 289
4Î U"I\.). 1\4 ertde c!I. prezenţa aeeslor le:taure in Dueill lire II li uplicaUl prin
Acute douA impr~jUfllri: 1. prll.dleiunil~ uetiee: cominue in Thmcin (el. pentru Îml>re-
jurlrile dela mOliflea lui Cnesnl: Suet. CaM, 4": duli"tlbal ..• DaCOI, qrli I t In Pnntum
('/ T/rraeiom tfflldomrl, NnrttrtJ) , ,i:1. plAlile de: merccnRri ~eto_dllci f!leu!!.! de OrutWl,
din larg, qprC II Rvetl federali cAii mIIi mulţi iOlJXltrivll C:leliarinnilor,- l ntOCl1lIlÎ cum
marele num!!.r de LYljmadri de !lur, SlUili in Dlleili fi III Dunare, nu prelupun baterea
de astfel de monelA in Daeia, tOI atA marele numî'ir de Kosoni.sbit In Ardeal,lIu in_
drepl1leşl!!" de fel concluT.iR: fin SicbcnbUrgcn wcrden KO()WII.l\1unun in grtllsc:rer
Zohl gdunden , und du ist (wllhnche.inlieh mit Hedll) 1118 Hin .....ci. AUr die Heimat
dieaer MUn:.en benUI:.1 worden. (dintr'o .erisollre ce lIe-1 trimet Wilhdm Kubit-
IIChek la 2-4 Dcc. 192J).Atllt .L)'simachii.cAt ,i .KOIOniÎ',unt phlla pentru Icrviciile
de mercenari fleute in Miu!:.;, Cie de Daco.Geţi, fie de ceilRlţi barbari unna.tO·
ce!1G-germanÎ din RAslritul Daciei. Dc:spre Ge\ii de dupA Dromich1'litet, mercenari
in,rmatelec:lenillicc •• vcm,tiridcpildlllal'ol)1le:nuli (SlrOl.VI138:ef.ind,l.v.Dro-
mictuaetes), iar despre Gelii contemporani e:u BrutWl ,i AnloniWl, ve:.i mai jOi, orenele
lui Dikomes, rlcute lui Antoniw. Cit privCfte pc Basumi , lucrul e general eUDoacut
,i nu mai in.i.tim acum.
www.cimec.ro
..
lui Cotiso (Strabo, p. 313 ş i Appian , De r('b. lIIyr. 22, m3i sus citat) ,
iar acesta Îşi organiza puternic regatul În mun1ii sudvestici ai Daciei
(cL ştiril e pentru evenimentele hotllritoare, nu chiar deacum, ci de
câţiva ::tnimai tftrziu: Fior, II 28 (IV 12 , 18 sq,): Dari molt/ibus in/merenl;
;tItle ColisoIJu rl'gis imperio, qlloliens (onad./s ce/II /)nml v i/ts i/lrlXual
:'~~:" :'ffi;~~~:~~:,e~~:I1:;::;:"'~ ;':P;:~~~~~/;(;'S~ l~l;~f:~':~~;;S~!::::~
(lgmclI) 1).
In ce priveşte pe Dicolf/f's - prietenul lui Antonills regatul si1u
~~::c~a f:l::~e;:' i~~~t;n :~~~e;:~:~cI;I:~:i~~~ 'a:~!:t~~:~iz~~~'ac:!::~
pânirii sale: el trecc Dun~re:t in tovl\r!işie cu B.1starnii, intri'\. Întâi În
tinutul propriu al Mocsilor, deci intre Durostorum ş i Oescus (trecerea
Dunării a trebuit dară s11 fie forţat1\. fie din Basarnbi3: inspre Dobrogea,
fie din Muntenia in Moesia), bate şi Rupune Înt:iiu pc l\loesi - cari
erau dealtfel (ot Gc{i - apoi pc Trilxtlli şi pe urmă pe Oardani, iar
dupll. 3ceea intrJ pr1idând şi pustiind in ţara Denthelclilor dela Stry-
monul Superior (Plutarch, Anton. 63:1), combinat cu Dio LI 23), Clui
erAU, cu rcgele lor orb Sitls, ocrotiţii Romanilor.
Avem, din fericire, ştir i amll.nuntite despre contr.tlo\'itur'ol roman!\;.
Cassius Dio (L[ 23 şi urm.) ne-a p3strat un raport foarte preţios asupra
cxpediţiei lui Marcus Crassus la Dunărea de Jos, in a. 29' Ca şi acţ iunea
lui Varro Lucul\us din :1. 72. ofensiva lui Crassus ,1 fost fundamentală,
întinzându-se asupra Întregului ţinut thracic până la guri le Dun3rii,
Dio spune clar, că cxpediţia lui Crassus a fost împotriv:l Dacilor şi
Bastamilor: pe urmă insll. ui~ pc Daci şi vorbeşte numai de Bastarni,
pe c3ri îi numeşte Bum:a(}I'Ut ::;xMJut, ş i afirmă el!. porniseră În frunte
cu regele lor De1don Într'o ;l(tev1\rat<1 migrn\ie genera l ă: ClI femeile
1) C itut:: potrivite 4i pentru inlclcgueR burgurilor dacice: din Cupati. co acele;!
din munţii Sebe,ului, pc care le eeree:tuzl În preunt colcg,.! Teodorescu del.
Cluj.-Credemcll>unerca pll5ilgiului din Comolo/io aJ Lit:wm (811hren •• PLM, T,
p,07 ,i urm.), vorbind de lupte cu Doei APPllli, in le~uJri. cu expedilia pannonicllliui
TiberiuR, In a. 15 II, C hr. (Drlnltvill'qlltl rapa;.; tii Daci". or~ rt#lola AppulUl (/tliie
Irosti pobrev, POlitII' ilcr): v. 387 sq.) - CUltI raee Premcl'lI!ein, Aliflillg~, J;lhreah.
I Deibl., p. '59, rihno.ne:destul de problematic:l,şi singurul lucru ce se poate.C<'l'U·
din d, e primejdia dRe:ÎcI la gt.Iriie Dunlrii, ,'enind dela Dacii din Ardeal.
fi:;rOtfll'7WI',
') .Şi .filuiau pe Antonius,dllpA Actium, K.u-o:relrQttJO Jlt;' uraXWQI/oCD'Ta
dl d, 6(]4x'1' ri l'olaxcoo,(a.., 1tC'olla.X(g /((]Tra.l· "al ydq dlJt6J1'Ii 6 rtrW)I {JQOW;U,;
i;,'Jul'XI'tirol'1o.u,i orC?CJtlţi fJo'lO~ocm.

şi cu copiii În căru\e, şi, fireşte, cu turmele lor (24, 4)' Locul de unde
plecascrli c definit prin indicarca Mocsici pc cure o ocupă, drept n}l' "OT'
c.ÎvrmeQo(' O(ţ)WI' şi ,unei TOtitO ,,01 T(!' fluUou, op.&Qov, atitli (tii Afvolq.j
dvra~(23, 2- 3)i ori,i n Dasardbia şi Moldova de Miazăzi, şi cu atât mai
mult in Bitrllgan, erau Gc\iiacasă la ci. Deci trcbuiesâadmitcm c1\, chiar
În stâ nga Dun~rii, Bastarnii se aflascrl tot În storc de migraţie d in Nord-
estul scythic spre Sudvest şi eli acum ei crau Împinşi mai departe peste
Dunitre de regele Dicomcs al Cc\ilor, carc, odatA scIlpat de ei, Îşi face
in Sudu l fluviu lui propriile sale treburi. In adevăr Dio nu ştie absolut
nimic de o Înfr:Îngere a Celilor din stânga Dundrii, ci cu totu l dimpo-
trivit, precum vom vcde;\ numaidcdt.
Deci Geto-Dastamii ajung până in ţinutul triballie dela Apus de
râu l Oeseus, unde ci supun atât pe Triba lli cât şi pc Durda ni i aşezaţi
a ici la Nord de Hacmus (TOV' re Liaaool'''v, il' Tri xwq(ţ tti [Tfll/laJ.liir'J
oi"oWru,,), Cât.'i vreme năvl1litoriiau luptntÎn nordu l I laemu lui, Romanii
nu s'au amestecat; tdar dupi ce au trecut Haemu l şi auinvndatThmcia
Denthelctilor ,care era în alianţă cu Roman ii, Crassus a pornit Întru Întâm-
pinarca lor, atât pentru li apăra pe Sitas, regele Dcntheleti lor, care eni
orb, cât mai ales temându-se de o năvală a barlYdrilor in Macedonia;
şi, În adevăr, fliră măcar sli fi da t vreo luptă, ci numai prin înaintarea
lui, înspilimântându-i, i-a şi alungat din \arli. (23, 4)'
Urmează acum descrierea luptelor din Nordu l Haemu lui, tota l zi1pli-
citii din punct de vedere topografic şi toponimic. Dio zice eli Licinius
Cmssus cucereşte ţinutu l num it IeYCT'''ti (neexistent, şi corectat dt;
I\Ji..illenhoff, D. A. II I, p. 153, - dupi1 c.'\re Rocs ler, 'VOrr. DaciclJ,
Wien . Sit:::b. 45,186+, P'322şiTomascheko . ('.,186 - ÎnIelClfK,): ef.
Plin ius IV 18 (40) ş i Ptol. 111 11, 8,- iar de Mommsen, R. G., V, p .
12 n., În IEQ6f"~), dup3 care intru În Afl'oit;. Dar am vAzut d\
Mysia lui c la Răsărit de Triba lli , deci la Rlis1\rit de Ocscus, ia r nu,
elim propun Mi..illenhoff, p. 14.8 şi 153 şi von Premcrstein, Die At1Jiiflgt
de' P, ovillz Moesien, Jahreshefte I , ·Beibl. p. 149~iurm.,tocmai departe
În Vest, Între TimaClls şi Cebrus, spre Rat;ar;(l 1), aşa eum fusese cnu l
de demult, dar nu mai era pe vremea I mperiului, şi Înd t:'l.rziu, când
serie Dio, c.1re, cu toate agi1dueli le lui de a p1\strâ topollomasticlt izvoa-
relor sale vechi, nu se poate împiedeca de a da şi numiri ori concepte
1) DupA Premerstein, 1. C., RatiariA insiş Ar fi cetAluia M)'Iilor, pe care o cuu·
re,te Crauus in a. <:9, - iur in ce prh'cşte pe Triballi, PrcmcRlein ii plimbi delll Mo·
raVII , unde ae atingeau cu Seordilleii,plln!i la Mllrea Ncpgrll. 1. t., p. 149,i urm.
www.cimec.ro
II. G HTI1 D IN CARPATI DELA ~ I~~AI' EITII ES LA D HCE DAL US
"
contemporane cu el. De alt1i pute Dio spune ci1 Dastarnii fugind din
ţinutu l Dentheletilor Înapoi peste I Iaemus, se retrăgeau spre cas1\ :
Q'''a'''' (haxw!1o ti",ra~ , şi anume tocmai În acea Afvo~ de la Est
de râu l Oescu8, in Care nllvdlcşte dupll ci ş i Crassus , ş i unde, de fapt,
suntem in mbur1\ chiar de :J. localiza nşczlirile bastarnice prin toponi-
mia ce ni s'a păstrat. Procopius cunoaşte intre IlaemuR şi Dunăre, la
Rlls1irit de Nicopolis şi Apus de Marcianopolis, castelul lJaurtevu, (De
(ll'd.,ed. lIaury, [ V lI,p. 148,13), iar NicctasChoniatcsun alt BaottQl'o,
in Haem imontiurn, între Beroc şi L.·lrdca (p. 518,6; ef. Tomasehck,
11 2, p. S8) . Şi cu toale cli transplant1\ri de fustarni au mai avut loc
de multe ori plln1i chia r la implimtu l Probus (8. H. A. Prob. 18, 1),
regiunea indicatli de cele dou1t locali t1i\i amintite corespunde perfect
~i împrejumri lor dcla anul 29 3. Chr. De aceea atunci când Dio refer::!.
(23, 5) eli Romanii trebuie să se opreascA in drum, spre a cuceri o pu-
ternicit cetate mocsic1i. şi D3stamii prinzând nouă spcran\i se opresc
din retragere la rllu l Kt6qo(', credem d n ici pc depJrte nu poate fi
vorba de râuleţu l Cibrus din Vest 1) ci mai de grabli de unul
din rliurile Bulgariei nordeslice ori Dobrogei sudice, de astăzi 2).
Crnssus biruind pe Mocai, Blsu.rnii cearcit să se impace cu el ,
trimiţând so li cu rugamintea, sli nu se ma i ţie dupd ei, eli n'au fhcut
nici un r!tu Romani lor. CrJ.ssus insli îi înşea lă. făcându-se eli stă la toc-
mealli, îi atad pc nea~tept:a t e, le ia cu asa lt cetatea de cliruţe,În care-şi
puseserA. Ia adăpos t - intr'o p!l.dure - femeile şi copi ii, ucide el insuş pc
regele lor Deldon, dll. foc unei dumbrlivi În care se rerugiaser.l a.lte r!l..mlt-
ş iţc ale oastei lor, ia cu asalt o cetate în ca.re scăpase u n alt grup, în~
s f!irşit alungă pe alţi fugari spre Dun~re, unde se inncacă, iar pe a ltii ,
1) Cum crede MQllenhoff. III, ISJ ,i, dupA ci: Roeslc.r, o.t.,P.3lZ,-IJoiuc''ain..
...d. CIISSiUli Dio. II . p. 37S n., - Mudlcr, ed. Ptolcm. I It 9,1 , ctc.
1) In .Jcvlr,cl cdl.'m a puteloferi (.1 explicalie mult mai plauzibill ti Iccture i
IP"C1itc dela Dio , amintind dc d ul Kiqpqţ , iaU K4!Po; (d J pl eare CallatjJ se nu·
misc inaiale de venireu Grecilor Ce:rbatu sau Ctfbe:fu: cL PliniuI, N. h., IV 44
cu IldnOl.lui C. Mu. ller la Ptolcm. III 10,3), nume de riu specific thracic,
Înt~lnit, (U Il. ob JC.'rvi Mudlc.r ,i in Eubo~a, undc '-.lnt pomenili I.'a imiarali pe
vremuri Thracii Abantes. Kt.~eo; ddn Oio CIte deci - er cdem - mlli de graM o (O.
rupi li a uitatu lui Kce{JOt;, tarc. se vlrs. in actualul lac Mangalia, decllt alui
h:{afJe~ din fa,. Ollmici de SV. Dcallfd, chi ~ r de n'am fi g5sit acentl upli.
care t( pcmom stleA direct:1, ,irul evenimentelor pov0!5tilc de Oio ne î m piedcdl Il _ e
o p~i , fie ~i ipotetic, to::mai În.pre Strbiu uctUIIU, cu faptde de r lllxliu privitoare
Il lJastarni ,iapoi la r egele Ro les. in a. 29 a. Chr.
.. _ _ _VASI ...; I'ARVAN, af>TICA
risipiţi prin tot ţinutul,îi dcsfiin'C3z3 În detaliu. Totuş.o bun~ parte dintre
Ilastami reuşesc s1l se salveze Într'o cetate puternicA ('1.w(!{ov lOZlJ(!ov) . de
undcCrnssusnu-i poate sC03te dcdt dupltce un rege get din partea locului ,
Roler, ii dă ajutor,-ceeace aduce lui Rolcsonoarca de rr/lor; şi oVJ.p.ax~
al Romanilor (24. 1-7). acordati'!. lui de Cacs.aru l Octavian, la care regele
get se ducc,sprc a incheia alianţa, poate În vnnl lui 29. Ia Corint, pc unde
Octavian se Întorccâ acum din Asia spre Italia (eL Premerstein, o, r·
JahTtsh. 1, Beibl. 178Şi 180). Eclar I),c!\rcgatul get al lui Roles era în
dreapta UUl\3rii, b Rlisl'lrit de Janlrn. cu centru l, poate, Înlrc Duros-
tarum ş i Axiopolis, dtre AbriulIs şi Tropacum Traiani, acolo unde
pe urm3 - În vremea l mpcriu lui -glIsim pc Daci În mare num1r.
făcl1nd greu necaz AtlSdecens;/or (CIL. III 14437:1. şi P:irv:ln, Cetatea
'Fropac"", , p. 24 ş i \\rm.; eL pentru Dacii din Ourostorum ş i CIL.
IIT 7477. cu PârVllll, {"ap. t;;elii rom .• p. 203). iar cetntea in care se
vor fi aruncat Bast.,rnii, vreun burg thrncic din aceste locuri, fie in inte-
rior (Palmatis, Z., ld:lp3. etc.). fie la Dun1\re (Durostorum, Sucidava I
etc.). E probabil ca Roles cu acest prilej s1\ fi oblinul dela Romani un
fel de recunoaşte re ca rege peste întreag!l Getia d intre Balcani ş i Duniire.
Cu tot ajutorul lui Roles -ea re nu aveă interesul s!l capete aici În
dreapta Dun:1rii nişte "ccini aşa de primejdi oşi ca Bastam ii şi dcacee.,
ajut:Bse pe Romani - Cmssus se intoorce spre iarn!l in Macedonia,
pustiind Îndl: odatl'i pe l\loesi (i:d TOlg i1!voov, Arawtlxo). dar sufe-
rind de frig şi fiind greu hlirţuit deThmci i Serdi şi Maedi din pasurile
Descului ş i Strymonuilli. n.ră să fi putut, nu distruge, dar m1\car s lăbi
pe Bastami.
Dimpotrivă. Cu toote titlurile tri\lmfale, in anu l urm1itor el trebuie
s'o Înceapl1 dela cap!lt. 'Basromii n!lv.1ilesc din nou În ţara lui Sitas al
Denthe1eţilor. Maedii şi Serdii se forlificlt. Uess ii se ag ită. Cmssus bate
pc Uastllrni ş i le imp~1lle condiţiile de pace (mt01'OOC o".o{a~ -tj{J8kf}Otv
l<5wxo': 25, 4) ; apoi incepe a pedepsi pe Thmcii cari- I h/irţuiseră
anu l trecut şi îl :J111eninţlu ş i acum: pe Maedi, pc Serdi ş i pc Dessi;
acestom le ia chiar sa nctuarul lui Dionysos, cu intregul ţinut aferent,
şi- I dă Odryzilor, cari se supuseser!l f!lră luptlt (25. 5)'
Pe când el pedepsiaşiorânduiâ Thracia,getul Rolcs,aliarul Romanilor,
trimete după ajutor la Crassus. fiind atacat de un a h rege get , Dapyx.
') Vczi de a llrel ,i evcnilT.mttle din anul urrnlllor, privind de Rolc. ,i DrpYJl,
e-:pu<c,ice"oic-cv:lirn.:.ijOll.
www.cimec.ro
8.
Imprejuri'lrile povestite acum (26, 1-6) nu numai ne confirmi'l loca-
lizllrile date mai sus pentru campania din a. 29, darnedau nouiamll-
} nunte preţioase despre Ge,ii din Dobrogea. Regatul lui Dapyx se arată
:1 fi vecin şi anume, mai la Nord ca acel al lui Roles. deoarece vedem
pe Crassus dup3- trecerea Haemului birujnd intâiu În câmp deschis
pc Dapyx, apoi asediindu-I Într 'o fortiirea\l unde se refugiasc, fireşte.
mai Înl!luntrul ţ!kii, şi apoi cucerind Genuc1a,care era chiar eătre gurile
Dunltrii. Am avea deci regatu l lui Roles Între Durostonlln-Abri-
tus-A"iopolis, regatul lui Dapyx spre Capidava-Carsium, cu itHcrior~1
spre UlmclUm-1 lis tria (e de fapt aici ccl de-al doilC:1 mare centru daCIC
;tI Dobrogei: territoriuln Capidavemc). î:nsfâr~it. rC!,I'3,tul lui. Zy~axcs .. in
<Iuadrilutcru l getic bine cunoscut şi dela QVldlllS: Troe.tnm-DlOogeua-
At~~:~~-:]~~:~:j::~' pe Dapyx in burgul lui . In timpul asediului UI1
trAdl1tor chiam~ pe Crassus pc greccşte de pc ziduri şi in an la Înţclcgcrecu
el în vederea pred.1irii cctltţii: deci Greci, sau Geţ.i vo~~ind gre~eşte, in. a~­
mata lui Dapyx. dar evidentl1 necunoaştere :J hmbll greceşti la maJon-
tatea populaţiei rurale getice, care nu Înţele.gea ce spunea de~.crt.oru~.
Burgul lui D3pyx C<'l.de prin trlldare. Ca mâl t;U-I.IU Deccbal Ş.I 31 .Iu~.
regele Dapyx şi fruntaşii geti se ucid singuri: spre a nu cădd pnzollierl.
In ce priveşte poporul lui Dapyx (oi. bc'XWQWL), ~'l.t~ lu mea alea rgl
cu ce avea mai de preţ şi cu runnele, să se ascund~ IOtr o ~~lare peşt~ri1
:~:;~o ~:~I~~C:~ ~~ta~~ia~p:\:~~er;:in~~~~~i ~;~~.~iă:::~
~!:~::.:~::es:ri~ ;::;~~~i!~~~' d~';:~t~r7.r~:~, ~:~:i;~~~t~â~Zi;:
de sigur pentru scopu ri religioase: e peştera dcscoperită de nOI în '9~ 2
l5.ngli Şercmct, la hotarul satu lui antic Ca$ia"lIm: BeOL KUQ/Q)'(ul'
xal o1t''1J.oiiXo. (P5.rvan, Deuop. 1fO/ld ill Scythia Minor. p. 534
şi 549; cL pl. XIV, cu Xl şi XlJ şi v. pentru peştera cea. lll?re de~a
GUT"J. Dobrogei, planş:l XIII). lar Casianum era în plin tentonu .daclc
:11 Dobrogei centT'.l.lc : l.'l. Sud Clemelltiatlum. Ia Vest Ulmettlm-Capldava ,
1.1 Nord Ibida-BuleridavQ (cL Pârval1, Incep. 'V. Rom., p. 112- 11 5).
;fgi~~Eir~~~~~,~;f~
 - " -_ _ _ _ _V---'
AS II, ~ I·}.RVAN, GerlCIl
ş i tporneşte impotriva ce tă ţii rbOvxAa, cea. mai tarc a regatului lui
Zyraxes, pentrucA auzise cll acolo sun t s tt-agu rilc pc ca re le l uaseră
lbstarnii dela Gaius Antoniu!, când il b!huscr1\ Ifmgi'( Ilistriat (z6, 5)
Prin urmare contiguitatca rcga tclor lui Roles, Dapyx şi Zyraxes e
in afară de discutie, iarll. aşeza rea chiar la gurile Dun3rii a Sta tului cclu i
d in urm 1l. se dovedeşte incll mai mult prin ce urmcaz1\.
Crnssu8 cucereşte Ccnucla inconjurând-o şi pe uscat şi pc api'i - cAci
era ridicată pc malul Dun1l.rii - nu f!lrA greutate. deşi relativ repede .
Zyraxcs Însă fugise dincolo lu ând cu e l tezaun.J, Încă ina intc dc a-I ajunge
Crnssus: el mergea il .Scythi., pcntnl a cerc ajutol' ( brJ OUI'/MJX{(7) :
:lceşti .Scythi. Îns1i nu erau altceva dcc:ît tot Geto-Sarlllato-Dastarnii
din Moldova ş i Basarabia s udidi (26, 5-6).
La 41ulie , 3.27. Crassus triumfa ex Thraecill el Geteis(AcJa Ir. 3. 727) 1) .
Dar nu împotriva Geţi lor lui Dicomes din T:lra-Roml1n euscă, ci irn po-
triV::1 bietului D apyx şi a fugarului Zyr.lxes. De ce nu ne pomeneşte
Dio nimic de GCfii d in st ânga Dunării. Cl.tri,P.lr;t indoe.l lli, luaserli parte
la n1ivnla Bastarrulor din 3. 29? Căc i aventurile din a. 28, În Dobrogea,
nu erau prevăzu t e la inceputu l campanie i. lar Mocsii bătuţi repeta t , i
to tu ş nesu pu şi, deşi populaţie În mare parte gctic!l, nu constituiau o
forţl!. unitarll bine determinată etnogrnfic. ci erou un fel de amestec
geto-thracic (eL Strabo. p. 295 , 296 , 303 şi 3°5), socoti t ofi cial ~ mai
apropiat de Thraci dedt de Geţi, deşi chinr numele de ape ca Utus
(v . Utidava: Tomaschck, H 2, p . 94; cL p. 57) ari'l.ta u o strhcche ori-
gine dacidl: :1 populatiei de aici.
Dicomcs, od3tă arunca ţi Bastarnii peste Dun it re, c foarle probabil
că se ret.rll.sesc din nou in pllduri lc nestr!lblttute ale c:impie i muntene,
punând Între el şi Romani iocomparobilul obstacol care era valea Dunllrii
de Jos. O exce l en tă descriere a ţinutu lui nscm1tnător pnl1nonic din vale<!
Savei şi a Dunlt rii de Mijloc, p1l.s rmtlt In Appian , De reb . II/yr, , 22, cu
') Asupl'll epilogului expeditie;: rbcoalli nouliil unor tribUri moo.:,icc l ini~lite prin
"lIe triburi moc.sioe, pllnAatuncicredineioasellonumilor" iQsUllraeXlWdi\idluiCras.sus
impolri va Ar/utiile, (eL T oma,ehck. o. C., 1, Il. 50, - PAr\llln,lst. crtlt. daco-romUl' ,
p.s6"i incA CIL.IIJ 14-20']11; KalinkLl,o.c. "0.428; Dumonl-llomolle,Mlla,,(u,p.333;
Steph. Uf%.S.V. 'ApraxoC; v.,i G.Seure in Be ii, xxv 190I,p. 3 18aq.cu Dobruskr,
Sbornik, 11)00, P, 4-8: in Thmaa o regiune' Ae rax1a) , Irib IncA nesupus , i nici voind
• ae supune - in regiunea dintre 1'rO;QM (Starszagors) ,i Philip/JOPoliJ _ ci dim.
potri\" punind ei la cale, p rin atitudinea Jor, alte re\"Olte(C."iusDio, 1..1 27, 1), -
~::a:t:,~i oprim .ici, lucrul neprezentlnd un interes spcciul pentru cheltiune-t
www.cimec.ro
pri lejul exped i ţiei lui Octavian in 3.35- 33 impotriva Segesticei, ne dli o
idee de ce trcbuiâsli fie şi balta şi câmpia joas3 a Du nll..rii, cu 111yri i, Tribal-
Iii, Getii, Celţii, DlsUlmii. Sarmatii, ori Sciti i, pnpiiş i ţi prin insule, intre
mlaştinc l e dela gura Tisei şi ml aştin e le dela gurile Dunll..rii Însltşi: Ţara
Pnnnoni lor se intinde la nesfârşit dela Japozi pânll ia Dardani, plinll. de
hllţi ~i pllduri şi fării nici un oraş; cAci Pannonii aceştia nu locucge decât
:~Ii~r;~~~l:~~ :~~~:t:::~~lt~i~~~~::~~uJ~~ie~~;iu ;::ca~~\7l1..~~~n~~;';~:i
in vârstă de a purta a rmele s unt pl1n!i la 100.000 de oameni, dar nieio-
~I;~:~h~~~i ~:I~~ s~:~;C[:paur:t~~Ca Î~~:~t a;nm;:~ °l:âr~de~i~~ d:~i~ri~~~,~
cod ri ş i deacolo fltcc:lu de petrecanic so ld a ţi lor rlitlieiţi; totu ~, c~tn vrerr:.e
a mai avut Implirntul ni1dcjdca el se vor da de partea lUI, n a pustut
nici satcle nici ogoa rele lor ; cum in s~ ei nu au venit sn i se Închine,
a dat atunci poruncit sll; ard ă , ş i sli j efu eascli tot.
nuA:r~ ~~~~~~ in;a~nÎ~~;~i~ t~~~u~~~~~~o:âa~;~~i~u~~::~~ ~c;:~:~:~~
le urca i pc ma lul drept, dlldc:ai de neamul stlipânttor: Getll. Aceştaa
;IVe:'lU nevoie de ma lul drept, spre a priveghea balta şi bll..rllganul ,
tot aşa de mu lt cum au avut şi Gre~ii, R~rr:a ~ii, Byz.a~linii ori Turci"i.
Deaceea Gcţii nici n'au fost stăpâm dephn t a l câmplel ~unte.~e ~ecat
atunci c:ind au avut şi cctliţile de pe ma lul drept. Când 1 hraCIt aTI Ro-
manii li le-au luat, ei au nllvll.lit sli şi le ia inapoi. Şi când nu le-au mai
putut rccuceri. au ajuns şi ei la voia stll..pânului care le ţintâ.
Tmdi\ia literarii antică aco rdă regarului gcto-dacic a l lui Durebista
o forţă ofensivA de 200.000 de soldati (Strabo, p . 305 ), ceeace face
~i~~~:t:::~C~:~~~ ~s~f~o:'~I;z;;eri~~~rl;C~;~: :nei,~~:~:e I~c~~~;i~ l
Având În vedere desi mea nşezlirilor preistorice din reg iunea carpato-
danubianll., :tceasl1i eifr1i nu e c.xagera t~ În plus, ci mai de grabă mo-
destll. Tot Ill'll p!istratl!. pentnt IIlyro-Pannonii dintre Adria-
tica ş i va l , \ppian , De Teb. TIlyr., 22), de 100.000 lupt.1l.tori,
resp, 500 1' , e dcasemene:'l sub re.1!jtate.
A ceeaş eli dupll. Burebista şi În specia l pe vremea lui
S trabo (Jltl erei creştine) puterea ofensivli geto-dacicl!. din
stânga Dt, : la cifra de 4°.000 (Strabo, p . 305). Aceasta e
evident ca re vrea numai să arate cA diferitele neamuri

inconjur~toarc, În Vest, Sud şi Est, desfl'lc;indu-se de Daci, şi creând u -şi
state ncatârnl\toare deaceştia,pu terea organizatA, ccntralizatoare, dacică,
nu mai putea pune in linie de blitaie decât acest numlir rcstrAns, care,
evident. eril. inferior chiar numai coeficientului de mobili z,1re al câmpiei
dunllrene, gctice, cu Banatu l, Olteni.'l, Muntenia şi MoldoVll de Miauzi .
In adevllr, cifrele ee ni s'au pllstmt din anii imediaturmAtori,cu pri-
vire la transplantările de populaţie din stânga În dreapta Dunarii, ne
vor demonstra că desimea populaţiei dintre Carp.1ţ i şi Dunllre era mult
ma i mare decAt ar reieşl din tradiţia ce ni s'a p!l.strat la Strabo.
Marea năv!l.li.re bastarnicl\ din a. 29. c!l. reia Cmssus, cu to.'ltc luptele
şi bi'nlinţele lui. nu-i putuse pune frâu, ci numai o locn li zascÎn Moesia l ),
era doar Începutul unei intregi seri i noui de t'urburl1ri .ş i dcplaslki de
popoare, care delcum inainte va dura violent apro.'lpe un veac, sub
rubrica nou lui ocupant clasic ::d stepei dun!l.rene, Sarma/ii. Jnaintare...
sa rmatll din stepa ucrainian!l. spre Sudvest, creeaz1i Ge\ilor din câmpia
muntean1i pe vremea lui Augustus imprejudri totaşa de grele, ca acelea
provocate de Celto-Basbmi prin :1. 2003. Chr. (v. mai sus) . Puterea
geticlt este irosită În miei h1iJ"\lleli de ap1irare impotriva nl\vălitoril or,
~au este risipită in zadarnice participări la nl1vlllirile sannatice În Sudul
Uunlirii. La fel \'3 fi, ceva mai târziu-În prima jum~tate a secolului 1-
ş i dincolo, În Vest, intre Dunlire şi Tisa l ba chiar p!lnă mai departe spre
munţii Ardellului vestic. unde aceiaşi Sarmaţi vor slăbi pc Dacii
apuseni.
Şi, fi"lr.ă i:ndoealli , raporturile umic.1le, pe care Augustus in memoria lul
să u dela Ancyra se glorifidi a le fi restabilit cu Bastarn;i, Scythi; şi
Sarmul;i din l\Ioldow. şi Rusia Sudică ~), nu er.au decât Încă o neno-
rocire pentru Getii din câmpia munteun1i, peste cari nomazi i aceştia
din Nordest puteau acum sli se intindlt În bunăvoie , film nici o protes-
tare din partea Romei.
Dacă deci regatu l lui Dicomes din SE C.'lTp.l\ ilor. in nfară de parti-
ciparea la lovitura bastarnic.ll. din 3. 29, nu se mai relc\'lt prin nimic deo-
sebit in anii urmlhori, vina trebuic atribuitll Sarmaţilor. In adevăr, cam
la un deceniu dup1i exped iţ ia lui Crassus. vedem pe Romani ocupaţi
1) Foarle oplintin judecă dimpotri\'3 Bogdan Filow upedilio lui CI asUl, in DII"
LtgioPl~PI d" ProtiPl:r Mouj(l (Klio, &ihtJt 6). Leipzig, 11)06, p. 1-1.
) MOPlum. Aneyr .• c. JI; rtOltram amicih"am /,tti"unt ptr IrtatoJ 8QJtmnatl Se}"-
:~~:"~r;;;r;~~;:::r:::::~ lUPII n'lra fluvitlm TaPlaim ti ultra rtga, A:bonorumqul! rO'
www.cimec.ro
~1. GETII.?lr. CARPATI 021..A SI'ARGAPEITHF_,> 1..,\ I)ECEBALL: ...;
cu aruncarea înapoi peste Dunăre a Sarmaţilor cari nlivlliiserll in Thr.lci:t.
in vreme ce Dentheleţii şi Scordiscii prâdau Macedonia (Dio. LIV
20, 3)' Alte duu3 decenii mai târziu vedem pe Samlaţi ajutaţi şi de
Daci la pustiirea l'Vloesiei (a. 6--? p. Chr.). iar contcmpor:.10 cu aceste
ştiri (Dia. l.V 3°, 4), Ovidius ne arată (vezi mai jos) c!l Dobrogea a de-
venit o ţlră tot atât de mult s.1.fmat~. pe cât fusese şi era geticll..
ca~i:\~~~::e~~it~:o:~n~~;~~~~r~~t:~n~~~~~i:i~~~i~s;:~~U~l~~:
Întindere şi putere, şi pustiirile Dacilor În SV iIlyric deveniserli. nu nu~
mai o plag!!. pcriodicl11ocaUi, dar o adevărată primejdie şi pentru intre.,s:~
~R~~~~l~~~~~§~~g@ii§
14 a. Chr. În s tinga Dunllrii, ne arată cl dm Moravm ŞI p:I.n!!.,1Il Nord.~
\'estul Ardealului toţi barbarii localnici, Quazii. ll.lstarnll (m munţII
Slovaciei _ tribul Sidonilor, în leg-lturl!. cu Bastarnii .din Nordu l Car~
paţilor), Cotinii (celţi), Osii (iIIyri), Anartii (celto~da~l), fu.seseri blituţ\
şi supuşi, intrând Într'un fel de raport de clientelA c~ Imperiul ro~man,­
şi astfel Dacii, ca ri În aceast1i .vreme ~t1lpâneau IOcă .mer~u mtrcagJ.
câmpie pfmăla Dunl\rea pannomcă(ApP13n,lllyr. 22;.Phn. 1\ ..". IV So.
cp. v . Premerstem, Elogium des M. Villicius, p. 227 ŞI urm: ŞI nota. 52.~
şi erau-cu toote disensiunile lor - incă mereu tC~! m.al ~Ulcrnl.c 111
mai primejdios dintre popoarele dela Dunl!.rca mtJI~lc ŞI de ~ost,
::'~n~:~~:i:~ d:''l~~r ~:~:ej~rp~:I~~~~~:t:~~n~~ţ!~~o~~~~er~~,e ~n~~j!~:~
Germaniei, adic/\ dincolo de Boemia, pân~ la Elba şi în TUrlngl~. ~~
::~:, ~~n~;~::I~~'Şt~i~~ ~~l~;i~:~~Ş~:s: î~~~~';~8~:~: ~;:~ :~:ţ~Ue~l~
20 p. Chr. Înainte -sarm.atică) nu se cobo.1r1i,spre a implinl ~eehlu l
vis al lu i Augustus, moştenit dela Caesar, de :1. supune pe DaCI, nu e
 VASILP.I'ARVAN,GETICA
mai puţin adevllrnt, că expediSi..'1 sa in Nordvestu l Daciei a fost foarte
p~gub itoore penlru puterea ş i autoritatea dacic3 la Dunârca mijlocie.
Aceasta insll nu împiedccl desigur pc Daci, sit - ş i continue acti,'itate;1
lor disolvantl1 in provinci ile romane, prin n!lv1Uirile şi pustiiri le lor.
Dirnpotrivl1, Augustus în suş , in tMonumentuOl Ancyranum t e. 3°, com-
pletat cu Cassius Dio, LIV 36, z,ne :\ra tl1 cit Între anii IZ şi 10 :1. Chr.
Dacii trec Dunl1rea ş i pradă Pannonia, n!tvl'llind cu muri forţe (noJ.lfi
Mwoţltr;: R .g. d. A.), ceeacc provcxlcli ş i o mare răsco.-t1!l :l Delm a ţilor ;
impl1ratu l trimete din Gallia pe Tiberius Claudius Nero (viitorul ur-
maş ,,1 sl1u), care tocmai era ocupat acolo cu rAsbo.1eledela Rin. şi,dupil.
grcle lupte, nu întotdeauna hotl1ritoorc, vedem pc 'l'iberius [OVOlZS ex
1I1ur;co de Delmalis Pamzoll;;s ] restabilind lini ştea Ş i ,.po..1te , si'l. rbl'ltorinu
un triumf (AcUl 1'riumph. a. 744 - de complet!!t şi corectnt cu Di(,
LfV 36). Da r, după cum adaog!lAugustus însuş,R. g., c. 3°, r. 13 sqq ..
:tceastli expediţie n 'a fost de a ju nsi )(ai VOfCOOJ' JlLtaX{)tl' tQ SJlo"
atedttvJlO nlflav "JOt!}OV ni .daxw1' Uh"." 1tooGtayţlOta "'~ţlOlI • PWJ.l.aiwII
,iIfOJlb'EIV ,},-âY)(OOEV- ceeace se potr iveşte apro;lpe textual cu Strabo,
p . 3°4: xal ()1) xoi ro", 't)v{)((l hrSJlV"'V bE' av'tov, Ot(!arrlfJ." U Ir.{Ja.OtuC
Ka'ioO(!, e/~ nene ţUf!'da~ ... ,)'COtwtCl; mtlyxeu'ov, In care mai putem
a d~og:\ aml1nuntu l (p. 305): l.vl' ROm> elI; tmaeac: ţlUfll6.6(J~ o-vvc<1talJ,t-Pol
rl1YxlÎvovol, şi pretioasa ş tire dela p. 303, din care afl:1m ş i cine a fost
comandantul, precum şi rezultatu l exped iţi e i: l u ,..cie srp' 'I'}JlWV ALl,~
K&:ro~ per<{J)(loc" t)( Tii' ~ cf! a{a(' TOV "/atf!O'V n6vt~ J"'flHMal; fJwp«twv
:laed '(W" r erwv, QlloyJ.WtTQV tOr, 9flf!.U" lDvov(', tic: nh' 6f!4"'J't1, xa.;
11," olxoiJo(" olh:&ih Motool XalOVJ.l81'OI .. .
In adevll r, dintre diferitele .da)(oJv UJWJ. de care vorbeşte Augustus În
M . A., desigur cele mai desperate trebuie slt fi fost iarll ş cele din Sud ul
Carpa~i lor . unde Sarmaţii le nclini ştea u continuu d inspre NE. ceeace
le fl1ce:\, la rândullor, s:1 treacă Dunl1rca spre Dardania!li Macedonia.
Localizarea expedi\Îei de pedepsire a lui Aclius C"tus e' simp l:1: dacă
Geţii au fost aşezaţi in Thracia, numitl1 pe unnl1 Mysia, cxped iţia a
avut loc făr1l indoialli În Ţara-Româneasdi., iar transplantarea de Daci
în teritoriu l dela Oescus, Utus, Asamus ş i Iaterus. Nu ne putem cJip:i ° cu paza ~i pol iţia ţl'lrmului Înalt Împotriva Geto-S:lrma\ilor. Dar marea
gândi la o expediţie în a 'mat, dup1l care sli fi urmal mutarea Daci lor
tocmai jos de tot pe Dunăre, În ţinut thracic. N~vălilorii erau aşezaţi
de obicciu acolo unde obicinuiau a nllvâll, recunoscând u-se oficial o
Stl,re de fapt, pe care ci şi-o creaserll prin violentA şi ca re nu putea fi
prea uşor 8chimba t!l.
www.cimec.ro
1n ce privC1te timpul e:l nd :.1 avut loc expediţia lui Catus, nici vorbA
nu poate fi de anul 16 3. Chr., În sensu l ca acest comandant ~ fi fost
L. Aelius Catus , guvernatorul Macedon iei, a~a cum propune v. Pre-
merstcin in Dil' A"fâ'nge der Provin:: Moesien, Jahr~sh . 1, 18c)8, Bcibl.,
p. 1571), ci e flirli îndoialli vorba de Sextus Aelius Ca tus , consu lul din
a. 4 p . Chr ., deoarece peste afinn area precisă a lui August us : )(al von:-
(!01I-tmai tarziu t - in raport cu exped iţiu lui Tiberius din a. 12-10
,1. Chr., impotriva regatului lui Cotiso, nll se poate trece.
Probabil, dar Iltl sigur, in legăturli tot cu luptele lui Adius Catus,
iar nu ale lui Tibcrius,lrcbuie sli stea şi inform:tţia păstr.lt!lla Suetonius.
;:1;:.:~i::s.r~~;: ~~,~:E:I~:o:~a~~0~~~~~b~.r~:n:~:;:,~~~
derii şi mutării cu deas ila În d reapt.1 DunArii a so.ooo de oameni, nu se
:,taC:X~~~i~li~e~:~o~ul~~ar;ea t:~~ ~~I~i~~~:e~~ub:n:uc:::uc:; i;e ; :
Sueton ius ştie cli au fost trei: Grecii ar fi zis tregi, - r1\m1lşiţelc ei
dcmoralizate, impreunA cu o mare mul~me a popu laţiei civile incon-
jurlltoare, răma s!\ 0I.r!\ aplimre, fiind apoi duse În rohie şi aşezate in
.Thmcia. dunăreanli.
va~li~:~ie:~e ~~n::;!::â:~i aî~ ~~~;~~o~~I;;i~i~:~u~~:i~O:~l1~:i~~ !:
°
ţin lanţ. $arma\ii cresc nc.nroocirea, Cărâ însă a caracteriz..i exclusiv.
Augustus es te nevoit s1l ia o m!lsură pe cât de radicalli , pe atllt de pri -
mejdioasl'l. Spre :l stăpâni câmpiu Bnnatului de o parte (a ici sunt Dacii
vestici, cunoscuţi Romanilor exclusiv sub acest nume), şi câmpia Ţl1rii
I~omaneşti de aiui (~Iici sunt Dacii rl1s!iriteni cunoscuţi sub numele gre-
cescde Gcţi), Imp~ralu l hotlirli.şte mutarea graniţelor imp1\răţici la Du-
nltrea de M ijloc. Se intcmc iaz1\ un coma ndament nou al Moesiei (a. 6
p. Chr.: cu r!lnd lransformat în guvernăm!in tprovincia l: vezi mai jos),
spre ti p!izi Dunlirea, dela gur:l Savei şi pân!i la gura Asamu lui; lar la
R1\sârit, p:lnit la guri le Dunllrii, se ins1\rcine:.lz~ regatul c1icnlc1ar odrysic
r3scoal1l iIIyro-pannonicA d!i noui speranţe Dacilor. Caecina Severus,
b1Uvernatoru ll\l ocsici,co,re :t1erJţ.lse sit dea ajutor in Vest, trebuie 811 se
1) Menlinl1ml _ce"'10 pArere ,i in ' 904: Johruh . VII, 1904: Ei" Eklg lum du M.
I'i"iri.u, p 221 aq. , i nOII 24·
 ..._ _ _ _ _....:V~AS~ILE:..:r~AR:::::vAN.GKTJCA _ -108
Întoarcă grabnic in provincia sa, pentrucli Dacii şi Sarmaţ ii intraseri
din nou şi o pustiau (Dio , LV 30, 4; ef. pentru rilsco..-tb. pannonicll..
Vell. IT 110 şi urm.). Pr1td§ciunile lotuŞ con tinuA. Pentru n Însp!iimânu
pc D;lci.se dli lui Cn.Comelius Lentullis În a.11 p. eh r. insIrcinarel
de ti face pc intregul ţărm drept al Dunării pân!i la Mare o razzia gene-
raUl impolrivaDaco-Gclâ-Sannnţilor, cari, de clitc ori ingheţa DunArea.
plecau in Sud dup1\ j>r.lcBi, ajungând pânlt În Oa l maţia şi l\Ibccdonia.
Florus II 28 sq .(IV 12. 18sq .) ne spuncc11Lentulus anlncll peste DunA"re
at;lt pc Dacii lu i eotisa din munţii banato-oltcni,c:lt şi pcGeţii şiSarmaţii
d in c!impia m,untcanll ş i mo ldovean1\, impunilnd acestora d in urm~ ­
vom vedea În cunÎnd cu cât succcs-o rctmgcrc din rcgiunc.'I. imediat
vecină Dun/\rii, d eci, ÎllsprcNistru (prohibt reDolluv;o satisJuil),- inr
pc malul Înalt al Dunarii sâ rbo-bulgare el ridic.1I pracsidio, cet!1ţi de apă­
rare. Totuş, Florus adaogii: sic Ifltu~ Dacia MfI victa, sed $/Unmola atque
dilata esl J).
Era firesc deci,cl aceste măsuri s1l nu poat1l impiedeca pc Geţi de a
:t tăca chiar În a. f2 - fiind poate guvernator a l Mocsiei C. Poppacus
Sabinus (v.literat-la Premerstein, p.169) - cctatea Aegyssus(Tulcea).
spre a-şi c ;iştiga un punet de sprijin pe rn.'l.lul drept, În vederc.1. n!iv!!liri lor
1) Vezi as uprA expt:dilid lui Leoluhu impOl riva DAcilor coo,idera,iilc foarle am!-
nunlile. insorile de biblioarnfin respc:cl iVll , la v. Premcl'alcin, o.e.,Ja"ru/~Jte Il1eibl., p .
167 ~ Î urm. PremCl"llein elluti I\J. do\'weAscil, impolrivll plrerii Ilii MO'llm!lC':n (Rts
gtstatd Aug.', 131) , eIIre somale pe Lentulu. drept ICECI" a l Moesiei, el DeClI
n1Ibai u im polrÎ\·. Dacilor II (Ol l porl.il din I'nnnonin , iar nu din Moesin. Pre-
:~;;:~ :::o~i:l:aT~:i~la:oe~:o;,trl~bo;d~' ;~;I}:4i~: :'~~~t~;V (:~' ::::~
ni, )"IqO,TO' :'USAc.uov(rJsboiullui AUR uttu.lmpolriva O.leil or, de care Slrabo
vorbc,te in , legllllrA in specia,l cu cucerirea Stgenicei (Si',dei]: ,(!Zi Inai s us)
:lce n~hlprCCl.l.are pentru rAabolul lui l..entulul : ,rernce fmd d-'r Einoruch naeh
Dukicn du rch du Thal des Mari,us th. Mllto.~ h). auf wehlh ccn onch Strubo
VII C. 30-4 die KriegworClt he zUGcfO.hrt wurdcn. vielleicht in der Hichtuns gegcolt
dencnîlillrilCbcnMittdpul'lkldes Lnndes, dieSilzeder ICho n 739/15 (obenSp. 159)
bckrieRlen Appuli Blatl. j edufllU, allo ,'on den LAgerll des 5l1d05.lichen Panno -
nien. OU" nichl, wie die ZUge Domilianll uod 1'rlllon" vom m ~elj,chen Strom"rer
her, w., es damal, noch RIl militl ritchen Stillzpunk en manR ·!tel. Firelle, Sarmalii
5unl in acest cu Juygii din PUSZtn unsarii. PremcrJlein in" evitA de 1\ di.cuta ( Jp tul.
ci nu Mur('~uJ. ci Tita re v,rai In Dunlre, ~i ci p~ Ti.. tn l U t , iar apoi pe Mu .
re,~1 propriu ~is. e un drum dUlul de lun8 ,i rOute p rimejdio, pAnA In ,a,.. Ap_
puhlor; ,i
apoI Sarma1iieiiOfi~i.unt.!lplni pt! 'alea dejOl, elc.,ele.Dllrde ce d
mai in.istlm'l l nuellga ipot.eUl. e bUlltl .pronp, numai pe altrel de omiteri
critice.
www.cimec.ro
l
~I Of.TII DIN CA ltl'AT I ~LA Sf>AROAI'I'ITm:.o; 1-" "'~CEOALU H
t,;llntinue ce: le flicC'au an Dobroge:I , împreună cu Sannnţii . Rhoe-
mct:.tlcc9 1), :lliatul Roman ilor şi paznicu l lor la Dunăre-a de Jos , e ncvoit
.. a cel r!! ajutoru l grabnic al patroni lor săi impotriva Geţilor ,cari cuceriserli
:\cgyssus şi dominau aCum, din aceast!$. puternici fortăreaţ!$. (stat velus
IIrbs, riplu v ianu binomillu Jlistri, moenibus el positu vix adeunda loci:
Ovid. I:X 1'01110, J 8, 11 sq.) ' ), intregul tmnsit peste Dunlire: legatul
legionar Vitellills cohoar!\ din Moesia - poate dela Ra ttarin: v. Prerner~
s lein. 1. C., 16<) - pe Dunfu'e la vale , cu o legiune Îmbarcat!!. pe flota
de rll.sboiu rom.mii :\ Dunlirii; regele thrac de alt/\ parte venise cu o
mare anl1:ltă (i1tmlmero milill': Ovid . ex Ponto, J 8, 18), spre a rll.sbun:'t
~:;::-O;~~~;:;ti:~a:~c~~;~ b~;ii ~~~r;:e:: 8~:ri~e:ii I::~~'~S ~:fci'~
rccllcerit abia În unm1 unei lupte f03rte 9ângeroasc, În care pierderi le
romane par .\ fi fost dcstul dc grave rmllltaque Jert mi/ils vIll"era, multo
facil: Ovid. ex Ponlo, IV 7,50), ş i numai mulţlim itii asa ltului ultim,condu8
de primus pilus Vesw lis, ceWtC3 cade (vezi descrierea b1lt/\lici la Ovi-
JIUS, e."( Ponto, I V 7).
Şi totuş, nu trec trei ani şi Geţii ocupa TrOfsmis (lgliţa), puternicul
burg deht cotu l cel mare al Dun!'l.rii, dominănd Jeopotrivli trecerea În
Moldova sudves tic1l. şi c<.:a În dimpia munteanlL L. Pomponius Fl.accus,
guvernatoru l Mocsiei (.1. 15), recuccreşte Însli repede Troesmis şi :dung!i
pe Ceţi in apoi peste Dunlirc (hic raptmn Trol",i" celrri v irlute recepit ,
infecitqlle 1"0 san.l/uiftt' DOIlilvillm: Ovid. f!X Ponto IV 9,79 sCJ·)') ·
Cred necesar inainte de j trece mai dcp.ltte, şi pentrucA ne aflJm
tucma i in vremea exilului lui Ovidiu la Tomi, să resping curioasa in-
terpreta re pe ellre II dat-o Miillenhoff, nUUurea de toate celeL1lte
1) er. MummllClI, /trJltl 7 '''ratia~ j"d, li (;unartt d,el/du", Bph. Ilpigr. II. p. 254
( llhoefl\CIUIc.l1 mort cd JIlJi tD.rziu in n. 12), cu excelcnldeobt.ervn\ii ale lui Premer-
"Ie.in. in 'fllrral., 1, Ildbl, p, 181,1'10185.
te.rnl~ ~~!~;Ah:O~e~' I~~U~:,I ~i~7,~:~er~::/u~re~'::~··i:~~V~'~!~:ci~O:(:~~eo.~~~
lori. AceAll1 interprttllre e con trl zisli de;ntre" Ovidius, Ex Ponto,i Trill;", Clre nI
:::~~ d~nel~:;d~:;~~t::~Cid:li~;;.:~a:::~t~~~~:~:I:;\~n ;::~:I~~:I~:i~
.pu~e 1~:r~~r:~J:jte;,~e~fI:::~~:'1 ~~~l/~:~i r:t':~:I;j~nJtrO;b;;Z;:"= I~;:~~~:
:~::_~~:i~II::('=~~i~;~:td;,;:~:;~ :r~:~~~~e(I~:IC::~::;1 ~~ J~::J,c~;:::;~:;
,nle GtltJl (.unl nlvAliloriil): t." Ponto IV 9, v. 75-'7 8 •
explic~ri tendenţioose ale izvoarelor mai vcchi, ştirilor lui Ovidius cu pri-
vire la Geţi (D. A. III 159 şi 160: ef. Întregul capitol despre Geţi, p.
12 5- 16 3). Pentru Milllenhoff neamul getie nu a fost existent decât
in Sudul Dunării. Pe vremea lui Ovidius singuri i locuitori in Nordul
Ounli.rii su nt 5.1nnaţii. O;lc1 deci Ovidius, Trisl. Il 191, zice: 10:lY-
gel el Co/chi Metereuqllt! turba Getacque Datll/fJ;; mediis fJ;X proltibentur
aquis, iar În ,'. 198 sq., lIacfeffuS (p;ln1\ la gurile Dun!irii) ElIx;n; pars
esl Romana sinistri: proxima (dincolo, spre Nord) Baslernae Sauro-
mataf'fJUt! feTltJf/ I, complct:lnd idea În v, 203: Ile /imeam genles, ~as
tlO" bene rllmmfJfJcl l-lister,- to.'ltc ncestea nu sunt tlecllt .einc dlCh-
lerischc Frcihciu. 4/\'on tler er spiiter zurtickkam, da auch dic clort v.
in iz.voarele pe cari le cunoaşte el ~i nici prin cap nu-i trece, c.li Daci;
din IJ1scripliile Moesiei Inferioare, cu davac-Ie lor, şi Ceţii izvoarelor
litemre, sunt unul şi acel1.ş lucru: o greşallipccare,cdrcpts'ospuncm,
şi al{i ÎnvAtati - nu numai "Strlini, ci chiar români-au P.tcut-o şi
?,intc şi dupll eli).
/ _A~eac? e,adcvlirat, e clt. clupliOvidius.Do.brogcaeînainte de toate o ţarll
getJdl (TrlSt . .111 9,4: V 12,10; V 13. 1; Important ex P. J 2, 77 sqq.),
iar nu sllnna tic!i. Sam1aţii sunt numai nltv!Uitori (Trist. 11 198 şi 203:
ITI 12.29; e.'I: P. J 2, 79 sqq.; J , 3, 5'r-60; II 2,95 sqq.), În vreme
::rl~:~:~t(I;~r ~~s:2~a5~\ t~~ O;.ii~;S :::;j~i:i~~= 1~:~:~'\:1~i:~~~: ~i ~:~
••

191. 198 zuglcich erwăhnten Colchcr, clic sonst g'Jnz unbek:mnlc M e-
lerea turba und selbst clic Bastamcn nieht wiedcr vorkommcn. : ,das
Nordufer cler Donau haben dic Sarmaten inne•. Mtillenhoff singur
recunoaşte cli Ovid numeşte pc Sarma\i Încli şi Iazygi (p. J 59)' iar
de prezenţa B.1stamilor în Nordul Dun!irii nici discu\ic nu poote fi,
deoarece ei continu1\ a exista acolo ind! în a doua jum!1tate a secolului
al III-lea p, Chr.-Colchii nu sunt altceva decât o denumire simbolică
ţilor, le fnce o pocmlt. de laudli a lui Augustus, În li mba lor (ex p, IV
13, v. '7 şi unn. şi 35 şi unn.), la ascultarea e!lreia el capUl el plenas
o",~Jts mOfJerc plzaretras, et /Ollglllll Cctico mllrtlmT ;11 orc fU;l. '~
~:~GI~,U~1 ~~.~ ~;~~ ~~~~~c;~ 6~i~:~~ ~c2~f~: ~nC~~:~I~~~'e4~n:
rela\ii cu Gcţ~i. ca şi. cu Grecii (e.t. P. rr 7. 31 sq.; III 2, 102; rv 14,
+7 sqq.). Geţll culllv!l p!lmântul dobrogean: ipse ego ... ducam rurico/as

pentru popoorele din Nordul şi Estul Mării Negre - Scythii şi Sar-

maţii,-întrebuinţată. poate şi pentru amintirC:l legcndei cu Aietcs rcg~le ;~~s ':~~~;;~:eb=~s e~e~is~~'~ ~e~~şr:a~7;~:t t:t~ ~;::~;~'iea~~::;
din Colchis, Mcdeia şi Absyrtos,-aşâ de strâns legat;1 de gândunle lor de dmcolo de Duni1re, ŞI mal ales ale Sarmaţilor, Ceţii nu incetcaz!i
poetttlui despre Torni (ef. Trist. lJ] 9, 5 şi urm.). Iar pentru J,leterea de a ara şi sem!lna ogoarele Dobrogei, împlinind opera lor de munci-
turba MiillenhoH insuş, cu alt!l ocazie (p. 97), ofer1\ o explic.1ţie - tot
pOpo:1re caucasiene - cu atât mai plausibil!\, cu cât Nordul acesta :~:! :I~nto;~~e~; ~:l~~~!~: Î:ţ~!e ;~~i:Z~is;u~a~ Ş~i!Sş~:~'fâlr~
monstruos de rece şi Întuneclt, dela Tyras la C.1ucas, era tocmai aceea Ş l ta sa iJ111cnt:aţlc, pentru a ne da un tablou mai complet al vietii dela
ce voiâ s1l accentueze Ovidius în scriso.'lrcu sa de lament.1 ţi c . Prin urmare
nici vorb:'i nu poate fi de vreo fantnie poetică a lui Ovidius, :Itunci când
pomeneşte Geti În Nordul Dun1lrii. Şi nu odatll., ci de repetate ori,poetu)
face aluzii, ca aceea din ex POlita lV 7, 19 sq., Hisler, cl/ ius lIIa dextera
quondam punjceam Get;co smlgrlÎllc feeil aqlfam. C\I îlltreug!i l.ICC3sL'i scri-
soare, din care înţelegem eli e vorba tocmai de Ceţii de dincolo de Du-
nlire, cari n:1vl11esc mcreu În Sud pentru a prlida (ef. şi Tristia nI lO,

~:,:vin~i~i~tn;:'~::';~:!~;:~";;ilft;~~:lfi. i:.;~~~~~:::~~j::::~~
bieţii Ccţi în mass~ )a a, 73 p. Chr. 1). pentrucli nu-i mai gllseşte citaţi
~afiinilrcaThrllciei.utonome:n ula46.eiIG731,voliendc:teaich
ohne Zwc:irct du schon sa lange \'Otbercitete Untc:rgang de.r Ceten. Du Volk (!)
\/eru.bwindet &citdem voU$tlndig au, der Gnc:hic:h[ef (1), er. ,i p. 16':1, pcnltt.l·

www.cimec.ro
 gurile DlIn~rii, in cunoscut:t elegie 3 X-a din C<lrtea ti ] I f- a a fTristc1or.,
~:tsim câteva am~nunte pre{ioasc asupm condiţiilor de viaţi ale bieţilor
Geţi agricuhori din Sudul Dun!lrii, in special in Dobrogea: aceste amA-
nunte sunt cu at!!.t mai folosit~lre, cu cât ele pOL fi aplicate Întocmai şi
popoarelor de mui sus pc Dunllre, pr!ldatc şi elc. regulat. iarnA, pânli
În fundul Thraciei, IlIyrici ~i Pannoniei (vezi mai sus,l\!1vlilirile CcllO-
Bastamilor şi Dacilor În aceste regiuni): ..Câtn vreme e v:lntul C'..tld,
suntem apll.rnţi de Istrul care stii Între noi ş i barbarii nordici •. Dar
când îngheaţli Dunitrca şi caii incep sa se plimbe în voie pc apele impie-
tritc şi pe podul acesta nou înccp sit trc3c3 baroorclc care trase de boi
sarmatici, tduşmanu l barbar dă nAval3 pc caii iuţi; tarc pe repeziciunea
lor şi pe sngeata lui care sboar.l departc, prnd!i p!hnântul invecinat
pftnl'l. in ad:i.ncul ţ!irii. Unii localnici fug, ş i ne mai ap3rând nimeni ogoa-
relc, averi le ncpl\zitc sunt jefuite: bietelc averi del:1 {nm: vitele şi ca-
relc sc:1rlâitoa re şi ce bog!1ţi.i mai are sAteanul nevoiaş; a lţii sunt luati
robi şi duşi cu mâinile 1C!b'Ute la spate, privind zadarnic inapoi la ogorul
şi căminul lor ; Însfârşit al\ii cad str!ipunşi de blestematele silgcţi În-
cârligarc: clici fierul shur!itor e uns cu venin. Şi ce nu pot salbatecii
duce cu dfmşii,ori mânamaidepartc, nimicese: şiaşâ focul vrlljmaşmistue
colibelc nevinov3.te. Deacee:.\, chiar când c p.lee, tremuril toţi de groolza
răsboiului şi nimeni nu mai sco.'lteplugul sll are ţarinele.(v.S4-68) 1).
Istoria neamului daco-getic din 1ll3ssivul c3rp:ttic şi câmpia danu-
bian1' se confund!\ dela Tiberius inainte cu ins!\ş istoria romanlL a pro-
vinciei Moesia, organizata rn liniile ei mari incă de Augustus (,'ezi mai
sus), dar definitiv constit\litl1 abia din a. IS inainte 2), prin aşeza rea le-
giunii IV Scythica 3) la Ratiaria şi numirca În locul vechiului pra~­
ledus civitatium Moesiae el Trtblll/jllt a unui /egatlls pro praetore,C3 ~ef
militar şi juridic al ţinutului: L. Pomponius Flaccus, biruitorul Ge-
ţilor la Trocsmis, în a. IS·
') ef. ti a P. II 7, 70: barbarii ou lasi o.:amenii al IUCl'e7.e pllm4nlul; a P. 1'0,
J:z;deacec::I.În IÎnutulaculu getic:nu-i nici un bd,ugl.Şi dac:l se mni poli te lotu, vorbI
deorvaGfticli (e."t:P. 19,45),epeotrucl,nfll~de ceicarinumlliindrboescllare.
stAnd inchitiin oetlli,tot se mai ,,<t.seac,i oameni dcispra"'~,l;ari,clj ,,,,tf/llf fi,,plugul.
cu c(alo//4 arma (Trilt. V 10, 2J).
1) cr. pentru inceputurile mililare II.le provinciei Moc.ia. \'On !'remenlleÎn. o. C.,
in :!ah,(lh. 1 Jkibl., p. 17J-176 ~i Filow, o. c .• p. 2 t i Ufin.
') Numiri S~ythi(;a poate tocmai pentru biruinlde ei III gurile DunArii (v. Pre ·
mcRleln, 1. c., p. 176).
www.cimec.ro
rn această organizare ÎnsA, tocmai partea cea mai primcjduită a \i-
nutului din dreapta Dunării, regiunea dela ru.sllrit de Asamus pânA la
gurile fluviului, fusesc I ăsatit mai departe autonomA sub conducerea re-
gi lor thmci (v. Tacitus, Attn. Il 64-67; cL v. Premerstein. 1. C' I p.
178 şi urm.). N!l.vălirile geto-sarmato-bastame din stânga Dun1l.rii pu-
teau deci sA-ş i unnezc cursu l neintrerupt. Este astfel îndreptăţită im-
put:area pe care o gllsim la Suelonius, Tib. 41 - ca un fel de rezumat
al politicei lui Tibcrius la Dunll.rca dc Jos - cA impăratul retm s la
Capri (a. 27) lAsase Moesiam li DllCis Sarmalisqlle vastari.
Jn adevllr atunci când pcrfidul ucigaş al lui Cotys, Rhaiscuporis.
pune mftnn pe stăpllnirea întregei Thracii şi vrea sn-şi Înt!ircascll si-
tuaţia nulitar~-a. 18 d. Hr.-cl dA ca motiv lui Tibcrius bellum
adversfls Basfar1las Scythasque (Tac. AmI. 1( 6S).
Şi daclliegiunea Il lV-a, aşczaln prin a. IS la Ratiaria (v. mai sus). va
fi rinUl o clipll. in frâu pe Dacii de pe malul oltean din faţa ei, problema
cxpansiunii dacogctice erA prea complicati'l, spre a putea fi suprimat! de
o singură legiune romană. Jncă din a. 23 apa re ş i o a doua 1). Prin a.
33-34 COll6tat!lm că accaSlli de a doua legiune plizia O1alul din faţa Dana-
tului.1.1 Vi",j"oct"um, şi era anume a V-a Macedonica 2); ceva m.1i târziu
-dela Claudiusînainte Ş ) o a treia, la Otscus,împotriva GCţiIordelagura
Oltului şi din câmpia munte:.mli 4). Apoi, in deceniile urmAtoare, pân~
la Traian, lag~rele legionare se indesidl şi mai lare, coborind pc Dunl1re
tot mai jos: la NOfJoc, la Dllfostofum, la Trotsmis, spre a ap!1ra graniţa
roma.nli cât mai efectiv impotriva barbarilor din cllmpia munu:ană şi
din stcpJ. ln sfârş it, Dacia in sAş fu cuceritA şi graniţa romann mutatli rn
Nordul Dunării, Bl.r!i ca situaţia s!i se fi schimbat prea mult.
Caci problcm;t daco-getic!i era cu adevărat insolubilă din punctul de
vedere roman. Marile migraţii de popoare din Nordul ş i Nordestul
1) Tacitu•• Am,. IV S.
') Cele douil leqiuni luernu in R. JJ-Jof la drumul roman tlia.c in "anci pe malul
Dun!irii intre: V;m,'1IfIâU'" ,i Rotiarit, (C IL. 1I11 ]8IJ b ,i Filow, o. c., p 6),completM
apui inel lubt Ve.pa~iRnWII, Titu, ,i DmniciunWII (ibid.).
') CAci CI'lUdius nu numai preface Thrucill. in provincie romanll, in a.. of6. ,Î, u
Atllre, .ehimb!! ti li.temul de nplr.l.rt' ni Moe.iei (d. hlow. p. 12), dar prin lnteme:Îereli
aeelui tO ni' "an; ro," J Of(}O~ ilyf)'11; rt.1ol; l'iXOIr; OolOOo,/l;, imI' 0se iari,la. o cr~tuc: II
num!ruluÎ lrupdorde r>emu.lul Dun~rii(pllrvan,Histfllj IV.p .S6J ,i urm.-SEG. 1 J:Z9):
t) Cr. Filow, o. c .• p. 6 ,i
ef. pentru c:he.tiuneu num!lrului ltgiunilordda Claudiu. in.inee"i Filow, p. ,6 ,i Urol
unn., d. p. 16--,8; ,Î anumeFilow c:r(dc c:l aee..t:!i.
ereilllegiunt' a. fost IIIU AUIJ.: p. 19,i urm.

!~~~~~7i~:1~~~~:CU.;:;'~:~;ii~~ i(~I~ii~~.e ~:~~i,s~:~t'~:%~~~~:~~~;!i
GO~I) , spre Mm:r.ăzl. Odată deplasate, aceste neamuri vag<lbande nu se m:li
i;l;~;~::::~~;~;~~t:~~:~~~ţ1:~;i~f:f;:~~~~:~:~I~~:~~~:'~
pn? rezIstenţa romanll, Însemna pentru neamul aşezat, prin exce lenţă
~~~~:~:Fn 1:~~~!::~~:~~:::~~~~:
lor dm mtregul ţmut
~:!:.;:;:~~~;;;!:~~;,~~~::~{~
nord-danubia' Erâ prin urmare pentru
Geti o po~itică de elementar!!. pnldehţll 81\ ajute oorbariJor celorla lţi 511.
rupă graOlţa roman~ :1 Dun.1i.rii şi 51i. se reverse Într'acolo.
. [.nloc~a i ~~m Maretls Vinicius 3\'USe deci a lupta în p1irţile Panno-
O.ICO-
mCI (prm anII 14 a. Chr.)deopolrivă Împotriva Cotinilor şi Dastamilor,
cclto-gcrmanici, C;I. şi împotriva Anarţilor cc!to-daci 1) , nŞo1 la Dunlirea
de J~ t~te 3tacu.rile Romanilor sunt ega l îndrepL'1te îm l'0triva Ba-
stam alor ŞI Sanna\t1or, Cl.I şi a Ceţilor din câmpia munteano-Illoldove-
ne:tsdi. Iar leacul unic pentru îndreptarea acestei boale cronicc a fron-
tierei romane e, Întruc5.t imperiul nu se poate mereu intinde mai de-
parte, colonizarC'J. inl~untrul limitelor romane ;l zec i şi Sute de mii de
barbari de aceştia de peste hotare 2).
. ~~ ,;'uut. mai sus, c3 Rom:tnii :tu crezut o clipi'! di şi Ceţi i POt fi li-
mş lt 1 1 lO chipul acesta, şi alullci Adius Catus a mutat 5°.000 dintre ci
pc malul drept a l DunArii. Pe urmi'! Însll au mlrgm it sistemu l lor Illai
a ~es la ..~e~blti barb.1ri, la nomazii cari îşi purtau toate Cll dânşii: fcmeile
ŞI COpIII 10 căruţe, tUrmele În urma oastei. Din acest punct de vedere
~lonumen tul de biruinţă ridicat de Trnian in a. log I:îngli Adamclissi
10 Dobrogea ne va da mai jos llimuriri pretioase. Acum Însll trebuie
sit ne oprim la in scripţia lui Platltius Ae lianlls, biruitonal Sarma ţilor pe
vremea lui Claudius (CIL. XIV 3608).
ur:~ Vezi elogiuJ lui VinieiUi 1. \. PrC'Il\ef\(ein. J{/"'~Ih. VII , 1904, p. :u,S ti
~:;~~{~i~;i,i::~~,~~::~:~:~~~i::::'::;:l2::~:;":,:~;b:;:~~;~::~
www.cimec.ro
II . GR1'1I DIN CARI'AT I OI'.LA SJ'ARGA I'.;iT"F.S I.A DF.CRDA-LVS
Am ar!h:at cu alt prilej 1), cfl Tibcrius Plautius Silv,lOUS Aelianu8 a
fost guvernator a l l\1ocsiei in a. 52 şi 53 d. II~. ~i e1 in :lceast!i calitate
:1 purtat rlisboiu cu barbarii dela gurile Dunlirii, lre~ân.d şi dincolo ~e
rIuviu şi asigurand liniştea pânn la Nistru, cu care prilej vechea colome
grcce.'\scli Tyrn!' a fost luat~ direct sub ocrotirea romană. .
Natural, aceasH[ ofensivl a fost pornitA direct de pc DunAre cu aJu-
torul flolei de rAsboiu romane, pc care am vlizut-o activ!!. aici încă din :l.
;gf~lff~~§rfJ~~~J~
pe care îl puia, spre a-i pune 5li se închine stcagunlor romane; a trunC5
~~~~I:CE:~~~~~~~~~~:s~~t~~i:~;!:~:p~:~~;;r{i:~;a.~~~~;~I~~;:~
şi a I!I.rgit hotarele ei. A flicut apoi şi pe regele Scythi lor sn :idi:e asediul
cetăţi i Chcrsonesus, care c dincolo de Borysthenes. Cel dmtihu ca gu-
vernator al Moesici a uşurat li psa de pâine a poporului roman trimitân~
mari cantitliţi de grâu din aceastl1 provincie•.
Prin urmare teatrul opernţiilor c în lbs3r.\bia şi cel mu lt Moldova
de Miaz1izÎ. lntrcag.l orientare a acţiunii lui Aelianus e spre Nordesl,
De luple propriu zise e foarte puţin vorba; doar acea inn1ibu~irea Înce-
putului de mişc.1re sarmat1L E vorba mai ales de o demonstrnţie pe
malul stlng al Dun1irii de Jos. Foarte caracteristic c di, tocmai pc aici,
pe unde n1\v1\liau mai des barbarii,Aclianus intinde graniţele provinciei
dincolo de Dunl!.re, asigurându-şi capete de pod în teritoriu l barbar.
Oraşul Tyras e transrormat Într'un punct de sprijin roman: ştim aceasta
din faptul eli T yran ii 'inee" a-şi numără an ii dela caplit În anu l 57,
deci la cftţiva an i dupl!. e.'<pedi\ia lui AeLianus şi de sigur În legăturl cu
urmArileei(ef.*i Histria IV p. s6g).Autoritntea romanii e exercitatl efectiv
indl de acum, tocmai p ân!i În CrÎmcea. Chersonesul e salvat din mâi-
nile Scythilor gra tie intervenţiei amenint!itoare a lui Aelianus. Olbia
intr?i deci, aUiturea cu Tyras *i Chersonesul in sfera de ocrotire romană.
Pentru a mieşorâ prcsiune:t barbar/( asupra graniţei, Aelianus aşează
') 1/utri(J IV, p. 567 ,i urm .
 YASIt.F.I'''fl~G,"'CA
in dreapta Dunlirii 100.000 de Transdanuviani. zice ci: «sprc n pl:\ti
tributt. zicem noi-explicând,-spre a lucr:\ pltm:intul. Sunt toţi no-
mazi 1): clici ii vedem duşi,nu În ca litate de oaste biruit~, ci de popor
in stare de migrnţie, fiecare trib cu toţ i ai lui, copii ori femei, şi cu
şefii respectivi. Mutarea lor e pacificlt: se fnceadicA prin bun?l inţelegere
cu ei, iar nu în urma unor lupte. Dimpotrivă despre S:lTmaţi sc arată
că" ci sunt menţinu{i cu forţa în situaţ ia lo r anterio.1rlt, a farA din gran i-
ţele împărăţiei. Şi, penlm a-i ţintui şi mai bine, Aelianus face o inţe­
legere amical.1l. cu vecinii S.umalilor de jur imprejur: Roxol:lIli i (tot Sar-
maţi) sprc Nordest, Bastarnii spre Nordvesl, Dacii spre Vest; pentru
plistrarca credinţei a luat deln unii din ci şi ostateci: nu ne spune dcla
cine. Dar mai mult decât atât: II intemeiat dealungul malu lui stâng
un şir de ntiei regate clientela re ; dci num:li aşa e de in,eles IM~gi ul
unde ne spune că «:l adus regi pân1t atunci necunoscuti ori duşmaOl
poporului roman pe malul Dunării pe C!lrc îl pltzia, spre a-i pur e să se
Închine stcagurilor romane •. Putem bl1nul că aceşti fregi. sunt Geţii
din interiorul câmpiei moldova lahe; dar ar putc3 fi şi alţi barbari:
Bastami sau Roxol:tni. Fireşte, e mai probabil sli fi llSigur.lt malul DLI-
n?lrii prin ins.1l.şi Daco-Geţ ii localnici, i:lr nu s1I: fi f:icut ÎncA o turburare
mai mult, strJmutând alte neamuri aici. Un lucru c sigur: inc!' de pc
vremea lui Augustus, Dacii Appuli din Transilvania Occau n1iv1iliri spre
gurile Dunării, de sigur pe drumul Oitllzului, pc valea Trotu şu lui şi .1
Siretului la vale, spre Dobrogea 1), Aşa Încât nu vedenl, de ce ar trebui
să ne gândim mai de grobă la barbari ir:lno-germ:mici, ad uşi din Nordcst,
decât la Înşişi locuitorii Daciei. Aceasta cu aliat I1lHi lIluh,cu cât e \·orb.1
precis În inscripţie de restituirea unor ffruţi, - Pl·i?onieri 1.1 Romani ,
ori la alţi barbari Învinşi de Romani - tocmai ;Iccslor «rcgi daci. 10-
lnl~;~~'~:i ~ee~:~:i~~ ~~~~~j~;~:;~;ţ:~~~:~;C:::~l~:~~U~~::~t;~I: ~uC~~i;i~'
nu se lasă de Iucr.ltul p.1l.lnântu lui: putem deci. r~ri\ prea mult1i re7.ervii ,l
socoti in cea mai mare parte drept ~c aceL'l trimis la Rom;1
1) Premcrsu:in ii crede· f!irii nici un n\oliv Gtli (An/ulIll', .1(1l1r"II. I,Bcibl.
P.15I,cf.,ip.15Z,i 158); de (lipi ei sUn! poPlllltianlllnlec:alll.llIIstarno-lIII.mllllG-
Ktticl din Nordul gurilor Dun:!.rii, impinsi de barburii ~Iici ,i
nordici (Roxolanii,
r~~~lr~eo.lbstamii) spre MiazA%i, ,i deaceea dutllndu-,i lucuintc noul in Sudul
'} COlllolatio ad Limam (I'LM. 1, ed. Ullhren.). \'. J87 "j. t,:f.wmcnianuiiui \'
Prcmcnlc.in m Jahrah. 1 Ikibl. p. 159.
www.cimec.ro
1")(: la mijlocul \·eacului intâiu, spre a uşura lipsa de pâine a poporului
roman.
Dar aceea ce c hot~ritor pentru noi in inscripţia lui Aelianus, nu e
nici )YJcificarea .I\locsiei la gurile Dun!irii, nici, cum afirm!i mândru
Aelianus,lv-girea hotarelor ei. E faptu l cA ni se confirm!\ clar - pentr\l
:~c~~i ~i ~~~;i;ţ;~~::n~~~:~r~U!~ria~it
Prezenţa lor deci, in câ01pin muntean!i, in Icgliturl1 de o parte cu Dacii
din Dobroget şi Dulgaria, de nlt:l cu Dacii din Carpaţi, este asigurata.
~~~::::~:I:~'I~:~~~~::t~~n~::~:~U:~~ ~~ica~~L~r ~~~~~~i~r~l~~~ :~rJ~ee:
in-linii le ei fundamenrole-gtticd-şi la 50 d. Hr., cum fusese ge·
tica şi 1" 335 a. Chr., la 292 3. Chr.,la 200 a, Chr.ş. 3. m. d.Inorie, S~
imputit! (fI $(1 găsim j'" uTpălllrilc protoislorice din lâmpio Iffllnleo11l1
forme df r/l l/lml !it slrdm inmdile, fie chiar identice Cit ct/~ cun lem-
porani' di" Carpali şi de pe malul drept a l Dunarii, cu aproape intreaga
Oobroge. Deliormanul ~i ţinutul dintre gura I<lntrei şi gura Iskenllui,
ba chiar şi mai la Apus.
~~f:~~~:n:;~~~~:~::~:;;:~:~?:;:~~Ţ;f.~;~!~;:5~~;:~~~~t~:
ncenilor Cll sânge barbar, aşa cum neintrerupt se intâmplase din vre-
mile neoliticc, În nl'lvi11iri n~praznice, ori În Înfiltrlri pacinice,din În-
dCJ>lrtata Spanie, până În apropiat"J Grecic.
Luptele interne care au turburat imperiul roman la cltderea lui Nero,
mai ales În provinciile dunltrene, au facut at:ît pe Suebi şi Sarmaţi cât
şi I)C Daci, lIlt-şi reia activitatCl1 pustiito..1.re În Sudul Dun!\rii. Tolcitus
( Ilis/, L -:) pomcni.nd atacurile acestora din urm1i înlrcbuinţea7~ ex-
presia destul de obscur1i, dar foarte eaTacteristicl: .Dacii vestiţi pentru
macc1urilc reciproce.: nobilitatus c/adibus mutuu Dacus: treciproce.,
fire~le, cu Romo, nu intre ei (deşi şi aceast/!. Înţelegere nr fi exact1i,
din punctul de vedere intern dacic): Tacitus vrea adieli sA spuie, că
guvernatorii din IIIyricum, deşi reuşesc sli hatit din c!lnd in când pc
Daci, sunt lotuŞ adesea ci înşişi bl1tu\i 1).
I} ef.in 1'<.:...,li'I privinlll,i mlrturialuiJoscphUl,btfI.Jud.1I16,4,penlrua.6b
legiunile PlO' W. a~tol tâ, ilw«ii~ <i.,ww,:Tlot1(l'V Of!JUk, c;:u eomentlriul ci Iminunt Ît
II Filow, o. l., p. u ,i nOltJe.
 VASIL8 t'ÂRVAN. GNTICA
Dar marele eveniment din iarna anu lui 68- 69 la gurile Duni1rii e un·
vol la Sdnnaţilor Hoxolani În Moesia şi infr!lngcrca lor de ditre Marclls
Aponius Saturninus, guvernatorul, ajutat de cei trei comandanţi ai le·
giunilor Mocsiei, succes În urma c!l.ruia toţi patru sunt onor:qi În chip
strUucit la Roma. Povc81ind acestc lupte, Tacitus (J/irt.l 79) ne dl1
amÎinunte deosebit de preţio.'1se asupm Împrejurlirilor nlfvAJirii şi il n~·
vll.litorilor înşişi . Jnvaz ia a avut loc, fireşte, iarna, pes te Dunl1rc:t inghe·
~\tll. Două cohorle romane fusescr!!. mlkcl.il.ritc cu un an inainte, tot
i.1rna, de acelaşi n!iv!Uitori. Acum barbarii sunt in numll.r de 9000, toţi
etWi.reţi catap/lractarii, Î mbrăcnţi complet in za lc de fier, atât ei cfit şi
ca ii lor. Hi1sp:indiţi duplt pradă, ci sunt atacaţi de legiunea a treia şi
auxiliilc ei: ingreu i aţ'i de cele furJle , nepu lând fugi, pentrucli le alu·
nccau Coli i pc poleiul f3cUl de ploaia căzut3 peste ghcalil, neputându·st'
mişcă liber de greut,Hea cntaphractclor şi de troeni le adânci prin Cllre
trebuie sll.·şi fac!l drum, ci sunt mll.cellriţi f!lrll. m3car slt se poat1i. opune.
Ş i Tacitus ne dă amănunte asupra armliturii şi felului lor de luptA:
poortl llinci lungi (con'i) şi niştc spezi uriaşe (gl(Idii, qllos praf!·
tangos ulraqlle mm/ll rcgrml), pe cari nu le pot mănui decât cu amânclouli
mAinile, nu POMtll. scuturi, ci sunt inz!!:u aţ i cu platoşe f'JclIte din pl!l:ci
de fier sau de curea gro.'\sll, care·i apltdl de lovituri. dar o<latll. CăZll\i,
ii împiedecli. de a se mai scula dela pli.mânt. intocmai ca pe camarazii
lor din evul-mediu. Pe jos nu sunt buni de nimica 1.1 bll.tlUic. Dar cli·
litri, atAcand În escadroane strânse, nimic nu le rezistll.. Romanii dimpo·
triv!!:, înarmaţi uşor, cu o simp lâ loric1i., cu IttncÎ moniabile (missi!; pi/u
aui lance;s) şi cu s3bii scurte (lefJi gladio) , i-au nimicit uşor atunci,
Întrucât aveau vremea rea de partea lor. Aceste ami\nun te dela Tacitull
sunt preţioase, pentruc1i. Sarmaţii vor r3mane prieteni credincioşi ai DJ·
ci lor pân?i la Decebal. Pe columna lui Tr.tinn, cataphractari; sarmaţi
se vM luptând În mijlocul Daci lor impotriva Ronumitor. Ile unn1t, c
drept, se vor tocmi ca auxiliari in armat..' romanii. Dar în anii 68 şi 69
Dacii şi Sarmaţii-des i gurîn strâns contact, şi deci . cum Roxolanii
ven iau din Basarabia, în atingere rcciproc1i prin câmpia moldovean!i
şi muntean1i - pracl1i. Moesia del'l gurile Dunării pân1t spre Oeseus.
Mai sus, Dacii, dci Sarmaţii nu erau pc malul stftn~, erau acum-
cât trupele romane erau toate prezente - probabi l \inuţi in frâu de
eastrele legionare ş i de castelele de pe malul Dunli.rii, in vreme ce deb
Oescus la vale nu erau in această vreme decât glrn izoane fb:e de au-
xilia ri , a diror valoare era mult infe ri oară legionarilor ş i " căror soartll.
www.cimec.ro
in luptli cu vijelioasa infanterie dacicâ şi cu formidabila cavalerie cui-
r.lsati\ s:tnnatic1i era dinainte hoti'lrÎIli..
Totuşi principala izbllndA a anului 69--70, Împotriva Romanilor, nu o
au 8.trma ţii, ci Dacii. DupA biruinţa lui impotriva Roxolanilor, Aponius,
cu legiuniJe Mocsiei, luând partea lui Vespasian împotriva lui Viteltius
~i fiind chemat grabnic cu armat.'1 lui În Italia, Iad, odat1t cu inceputul
toomnei anului 69, Mocsia arA apll.rare 1). E drept eli partidul flavian
se inţe l esese Cu şefii Sumaţi l or Jazygi ca s.!l: păstreze pacea , dar servi-
ciile acestora, cu pedestrimea ş i c3Ulrimea lor, le refuzase, în vreme
ce primii C:t regii Suevilor, Sido şi ftalicus, s1i ia parte la risboiul civil
impotriva lui Vitcllius (l'ncit\1s, /list., nl 5). Se pare totu ş cll. Sarmaţii
nu s'au mişcat.
Dimpotriy.!( Dacii urm~ri:llI cu cea mai mare atenţie evenimentele
liin imperiu. L:t inceput :tu stat l iniştiţi, deşi trupele din Mocsia erau
departe in Apus. C:ind insii au auzit cA rbboiul între fr.lti începuse
efectiv În It:dia şi eli: toate forţele romane se combăteau acolo reciproc
in lupte sângero.lse (Octomvrie-Decemvrie 69), au trecut DunărC<I, au
luat cu asa lt C:lstrele auxiliariJor - cohorte ş i ale, are păziau malul Du·
n?irii de Jos - şi s'au flI:cut stllp:}ni pe ambele ţl(rmuri ale fLuviulu,i.
Tocma i se prcgl'lteau sll atace şi lagArele legionare, când Mucianus, C;1re
veniA cu armata din Rllsll.rit, trimis de Vcspasian spre a ajuta partidul
lui, afl1nd de biruinţa dela Cremona (29 Octomvrie), a detaşat legiunea
:1 VI·" impotriva lor. iar de a ltă pa rte Follteius Agrippa, fostul guver·
!la tor al Asiei,era trecut acum in Moesia şi i se punea la dispoziţie o
parte din legiunile viteUianc biruite la Cremona. şi care nu puteau
fi trimise la căminuri inainte de a fi fost rcdisciplinate Într'un răsboiu
cu duşmanii din afar1i ai implir1i.ţici (Tac. IIUI. III 46). Astfel mul~·
mit1i. spiritului de iniţiativli al lui Mucianus (eL şi IU 53), Dacii sunt
opri~ i de a rduce impreunii cu Gcmlanii frontul ofensiv comun impo-
triv:1 imperiului şi Mocsia, pentru un moment, e salvată de alte neno·
rociri.
Nu reiese clar din 'J'acitus, in ce parte:1 Moesiei au atacat Dacii: cre·
dem ins1\ c1i. Sarmaţii ltlzygi din faţa Pannoniei şi Mocsici de Sus, intre
Dunlire şi Munţii Apuseni ai Daciei, fiind acum a.liaţi cu Romanii,
Dacii nu au atacat înspre Serbi:l, spre a nu fi eventual la rândul lor
') I'c.nlruevemmc.ntcledclll ineepuluJ anuJui 69'; ajutoarde Irimiaedin Moc:aill
Illi Olho, ef. i~vOl,rcle ,i critica la Filow. p. 24·

VASILE I'ARVAN, G1!TICA
a~caţi din flanc de fazygi,- ci de sigur au atacat tot b Dunitrea de Jos,
la Rlls:.lrit de gura Oltului, de unde nu mai era la va le nici un lagăr le-
gionar , ci numai lag:tre de auxiliari, iar &tmlaţii de aici le erAU prieteni.
Odatit sti'lpâni pe ma lul drept, ci au pornit de sigur pe Dun1\re in sus,
~~;~:;~:Eg~?I;~.~~;7ţftg
Dac:1 insii
Dacii Sunt opriţi, ei nu sunt şi înfr :ln ţi . (;u lotul dimpo-
trivli. Imprcuni'l. cu &Irmaţii ş i mân:tndu-i pc :Iceştia În prim.t Iinie,ei
atacA pe bietul Fonteius Agrippa, proasp1\t sosit. Se parc că Sarmaţ ii
~j~iJ~~~:~~:i~~I:±i:i:~~7.;:~j:;~~;j~:ii~T:~~;'~I
~~~i:jf~:~;f;:i~:::~~i~f~~:t:;t~~~~fI~I~i~;?~E
vincie şi reia clădirea castclelor pe malul Duni1rii, 1" dista nte mult mai
mici unele de altele decât fuseseră pânli a tunci (n)'doo& ~a; Ilell;oot
qro}.cnmic;) ş i având gami7,oane mult mai bine antrenate (de auxiliarÎ
in mare parte apuseni)!),
Se pare cA aCC'.1slll fortificare:l. gr.1 niţei a ap/lr.1t destul de bine Moesi..
de Daci ş i de Sanna\i c.'lm \'reo 10-15 ani. C1\ci tradilia liternrn antica
~l:ba;~i:~~i ~~~~~oc:lt~;!~~i~~n il;n:~;l ~~:~\;:~ :~~p~~:~'l;~3r;;~~ii~~
şie interesant de COnstatat, eli tocmai DomÎtinn e ş i întemcÎetoru l nouei
provincii a Moesiei Inferioare, care f/lcea faţi'l. exact tÎnulului primejduit.,
') LcIlIUnil~ltîm.i5C:inapoi in Moe,i" prin Nocmvrie 6Q"prC' A fi l)u$('lfldispo1i\i"
lui FonteiusAgrippa, -illrllpoi, l"incepul ullui 7o,bltUle.ficlccimlllr,lIum: [[((Iliw
'..... ,i V Aluudtl~: ef. Filow, o. C., p. 15 C\I Z.7 ti J~.
') Fllv. Josephus, b. 7ud. VII 4, 3. - ef. IIIUP", marri impresii fAcule de alaeu-
r iie daco-urtrulte in toatA lumea barbari, pAnA in GertrulllÎ n ,i Gallin, Tncitu., Hill.
IV .54. eL pentru _n_Iiua militară _ml nunliti I tuturor ,«,ator evenimr:nte, cu mI'"
cinle dr: trupe: respective, Filo .... , 1). C., p. J~-J6: incl'plnd din toamna an ului 71
\'Or It. in M()('sill nu rmi pUlin de Imlru lC'giuni.
www.cimec.ro
II GgŢl! DIN CAMPAŢI DeLA SI'AROAI'EITHF_'t I. A !)H(;EHAI..US
Întâiu de Geto-Bast.lrni, apoi de Geto-Sanna\i, Înd din \cehi timpuri:
adicll de prin dreptul gurii J iu lui pân1i la guri le Dunllrii, şi, prin cetA-
li1e greceşti ocrotite, ori regii clientelari, chiar dincolo de fluviu, in Ba-
sarabia şi Rusia Sudic1.
Acest conflict hot~rÎtor era determinat de politica de Încercuire pe
care Romanii, cu toate lu ptele şi nllv!llirilc barbare aici, o unnliriserll
consecvent şi În )XJrte chiar O realizaser!l, începând incA de pc vremea
lui Augustus. Am v!l.zut cum d. p. in 3. 69 Dacia er inHtnţuitli spre
Vest de regii clien lclari sucbi ş i iazygi, cari Îşi avea u sfcro lor de acţiun e
directli asupra întregului basen al Tisei. De a lti'l. parte Roxolan ii şi cei-
la lţi &t rmaţ i ori Cclto-llasta rni ai Rlisl'ritu ilii scitic erau, incl' de pc
vremea Illi Plalltills Aelianus, in mare lIl!l.sur!\ ntraşi la amiciţia roma nii
prin exemp lul fr.1ţilor lor din pusta Tisei şi prin rivalitlţile Il'u lltriee
dintre dilnşii, bine spe.cu late de Romani. Dar Rom.mii tari pc Tisa de
Sus şi pc Nistru - respective pc DunArea de Jos, unde-şi flieuscrli, cum
am v1lzu t , mici regate barbare clientelarc· innăbuşiau complet pe Da-
cii din massivul transih'an, mai a les dadl. şi întreagtl câmpie muntean!!.
oU fi intmt, cum intrase câmpia dintre Dun!l.rc şi 'risa, in sferA lor de
influ enţ.'l directlt, So.1U chiar de stlip:inire: castelele de pc malu l drept
şi flou Dunării, reorgani7.atA tocmai de Flavii (classis Flavw Moetica),
mijlociau in fiecare clip!!: un amestec direct În Tara Rornâneasd şi
Moldova d e Miaz.'l.zi, dupli pilda, eXo'uninatlt mai sus, a demonstratiei
militare acute de Plaulius Aelianus in a. 52-53 În Basarabia sudidl. .
ln vi\la ţii nu au dat plÎnă acum o atenlie ind cstul1to.'lfe acestei pro~
blcme istorice a il1lport.'llllei câmpiei muntene in luptele dintre Daci
ş i Roma ni pc vremea impltrnţi!or Domitian şi Traian. Şi cu toote cit
Traian În sllş, prin ridicarea monumentului triumfal din Dobrogea, Îll
'~~~:l~~~~~la ~~t~;i ro~:;,iip:U~~;c~ir~~d~~r~~~\e ~~~~~~~I~u~;:e t:s:~
roditoarca câmpie a Dun/lrii getice, a t en ţia is toricilor s'a îndrepta t În
chip a proape exclusiv asupra luptelor din munţii Daciei şi asu pra or-
ganiz!lrii provincie i Dacia În cadrilatenlliransi lvan. Mai mult incll: ui-
tAndu-se fapte bine documentate literar , chiar din vremea romanii. a
Daciei, nu s'a observat că, in momentul in ca re Romanii erau acasll la
ei În câmpia dunllrean:t din faţa Aquincului (Budapesta) ~i În c!l.mpia
moldovC3n!l din faţa oraşului greco-roffian Tyras (Ceta tea Albii.) de -pe
Nistru, drumul direct Între aceste ţinuturi: primul iazygic, cel de al doiJea
rO)tolanic, lrccea deadreptul prin D acia transilvanll, prin cetatea ÎnsA.ş a

naţiunii daco-getice: dup~ cum ne confinnll C.18Sius Dio, pen tru vreme;1
lui Marcu Aureliu, când - nu trebuie uitatd imensa deosebire - Im -
pliratul acorda circu laţia intre Jazygii din pustl'i şi Roxolanii din s tep1\,
peste Dacia roman~J pe drumuri ca ri par a fi corespuns :lproximativ
celor dou/i linii de azi: I.Szolnok- Oradea-Mare-Cluj- Reghin- Bi-
caz ori Chimeş-ThlcAu şi apoi Moldova pân/i la N is tru , ş i z. Seghedin-
Amd-V'J lea Mureşului p ănll l a AI1;m- Iulia--{lpoi pe T :irnava·Ma re, pe la
Oituz-va lea Troluşului-Poiana pe Siret, Foltcşti pe POIt, ,i, dealungul
tva lului lui Traian. , la Cetatea-Albii. t.5i fiindd\ Iazygii îi dcveniser~
foane folositori, el le i ertă multe din condiţiile impuse, dacă nu chiar
pc toate, afarli doar de acele ce priviau adunările şi n ego ţul lor, precum
şi oprirea de a se servi de propriile L or bărci şi de a intra În insu lele
Istru lul; ţi le îngddui sti aibtl wgtllflri cu Roxola"H prin Dacia, de clitr ar;
k .,a da wie guvernalonll acestei pr()'f);"di. (LXXI 19, 2).
Ca pe vremea lui Dromichaites (300 a. C hr.), a lui Oroles (c. 200
a. Chr.), ori a lui Burebista (jo n. Chr.),aşa şi acum (c. 80 d. Hr.) Dacii
au recu r'S L1 mllsuri excepţiona le d e reorgani z:lre intemtl.. Cassius Dio,
singuru l izvor ceva mai bogat asupra răsboaiel or dacice ale lui D Olllitian,
ne spune cit regele Duras, vhând greut!itile s i tua ţi ei, da de bun llvoie
domnia lui Decebal, pentrucă en\ ager in planurile de rlisbo iu , ca ş i
in implinirea lor. şti a să- ş i a leagă timpul când sA nbă leasdl. asupra
du şma nului , lot aşa de potrivit ca ş i momentul când slt batlt in retm-
gere, era dibaciu În a intinde curse, viteaz la Luptli, ştiind d se folo-
sească înţe l ept de bin1inta ş i s1\ iasi!. bine dintr'o înfrângere (LXVlI
6, 1). Dar la spiritul de sacrificiu al rege lui Duras parc a fi corespuns
şi graba popomlui dacic din toate pll rţil e ţării, fie muntoasc, fi e de dmp,
de a se uni sub aceeaş conducere, recunoscând deopotrivli pe Deceba l
de rege al lor. In adevăr, nu mai este az i indoea lă, cA a tât D omiti3n cât
şi Traian au avu t d e luptat cu Decebal atât in Banat şi Ardeal, cât şi
in Oltenia, Muntenia ş i D obrogea. Unitatea etnografic§. a naţiunii daco·
getice s'a acoperit încă odatll complet cu unitatea ci politicli-militari!. .
Nu e În intenţia noastr!!. de a da aici o descriere:l rllsboaielor lui De-
cebal. Ceeace ne interescaz3 e numai elementul topogra fi c al acestor
lu pte şi :l.Oume, din punctul de vedere al identifidl.rii I11sseÎ şi civi Li zaţiei
care dliinuia ş i :lcum in câmpia. munteană t).
'1) Penlrutrupelecarcllu hmtpulel.austerlllboaie,cl.Filow,o.C., P.36,i urm.,
iar in general pentru ''T~mcll lui Domitiln, GseU, Emti lUT le rJzfU de "mlpnellr Do.
mitim (p. 202,i urm .: rllboaelc dela Duni\re).
www.cimec.ro
II. t;f.T1I DIN CARI'ATI Df.t..A ~"I\RO"'Pf. I TI1I';S 1..... DE<;EBALliS
Scriitorii antici nu ne dau nici o indicaţie, În ce parte anume a Moe-
siei ş i Daciei au avut loc luptele date în :l. 85-89 Între Decebal şi Do-
milian . Tacitus (Agr., c .•p) spune numai, În chip generic ş i morali-
za tor, in legatu rii cu marile merite a le lui Agricola, nerecunoscute ş i
nepuse la incercare de Domitian , di patria ajunsese În ni şte timpuri.
cari nu mai suferiall o ignomre It lui Agricola (cuceritorul llritanniei
nordice: 77-85 ): ftltJllea annate pierdute, in Moesia şi În Dacia, În
Cennania ş i În Pllnnonia, fi e prin temcrit.1tea, fie prin l aşitatea coman-
d anţilor : atâ ţia bArlxlţi Încercaţi în rll:sboiu, cu atiitea. cohonc, bll:tuţi
şi prinşi; ş i acum doarA nu mai era vorba de intinderea graniţe l or Îm-
plir1iţieÎ, ori de ocupa rea maluri lor vreu nui râu , ci erau În primejdie
in s.lş laglirele permanente ale legiunilor şi posesiunile imperiului •. Sue-
ton ius (Domil ., 6, 1) zice: fa Oicu t rbbo.1 ie, parte din proprie ini iativ;1,
parte silit : de voie impotriva Chattilor , de nevoie, unul ÎmpotrivfL 8:u-
ma\ilor l când a fost masaCr:lt1\ o legiune cu tot cu comandantu l ei; doull
Împolrilf.:1 Dacilor: cel tlintâiu cilnd Oppius Sabinus, consularu l, a fost
sP.irmat,-a l doilea cand a fost Înfrânt Comelius Fuscus,prcfectul co-
hortelor prf"toricne, cămi:l îi in cred i nţase coma nda suprem/i a ră sbo iului .
Dup?! lupte lifcrite a Aerba t un triumf îndoit pentru biruirca Chattilor
.,' V.lcilor; in ce priveşte pe Sarmaţi a oferit d oadi o coroonll de lauri
hu (url!('r C1f itolinus drept semn de victoriet. Dimpotrivll , la C.18sius
Viu.,·m c:Ht'\ amlinunte mai precise: răsbo iul la DunArea de Mij-
1"," q de Jo .! incepu t de Suebi,cari Îşi asocÎaz!!. pe vecinii lor lazygi şi
·11,H1 "1 treacA Dun!trea in Pannonia (LXVII 5, z) 1), iar rlsboiu l cu
.lcii e toa\1\ vremea comp lica t cu un răsboiu paralel cu Quazii ş i Mar-
comannii (Suebii d in Momvia ş i Boemia). Deşi~ i jignise anterior, Do- I
miţi a n cere SlIebilor acestom,s!!.-I ajute impotriva Dacilor , cari îi sfăr­
mau sistematic anna tele. când, cu incepere din a. 86, Decebal ia
ofensiva. Fjind refu7.:ll de Suebi, Domiţian L1Sli Încurcat rbboiul cu
Decebal, numai s!t-ş i poatD. rbbuna pe aceia: d;1f e b!ltut ş i de Mar-
comanni ş i atunci face ş i cu Deceba l o pace foarte n enoroc ită (Dio,
LXVII,6-7)·
Aceast!l orientare:t operaţ'iunilor ne-ar face sA admitem stabilirea car-
tieOllui general ;t I lui Domiţian mai de gm b~ în Mocsia SuperioarA,
spre Viminacium, in mai mare apropiere de Pannonia, decât in Mocsia
') Paral;T1llf depllIal c::redcm rlrt dr~platt' - de DoilllC:vain. ed. lui Cauiw Dio.
III , p. J79, toc;rnAÎ . ub Anul 91---9::1.

Inferioarll t c1\tre Oescus. Totuş Dio face o diferenţă esenţială Îulre rl\s.
boiul cu Dacii, condus de Domiţiall dintr'un ~raşal Moesiei .. , şi rll.s·
hoiul cu Quazii şi Marcomanoii, pcntnl care fS'a dus În P.tIlllonin,ca s?i
se bat!\ cu ci •. De altă parte,in leglltur!l. cu luptele din uni i 86 şi urm.,
st~ şi intemeierea provinciei independente a Mocsici Inferioare. ceeace
llra tli În chip neindoios o creştere a primejdiei În accasUi parle, deci
către ţinutul getic din c:1mpin munteanli. V;llSCh crede c11 Drobtlta,C1lre
::pare, dupli dânsul din a. 89 inainte, CJ. nllmicipir"" Flavimn, :1 trebuit
să fie acum, ca şi - mai târziu-pentru Tr.liun, cartieru l geoerul ni
operJţii l or În interiorul Oaciei, sub comanda lui Fuscus (Zum Daher-
I.-rwg~ lIN COrtll'lillS FUWIS, Jahre sheftr VII '904, p. 70--72). De fapt
ins3, cum a arltat Kubitschck (v. Ulai jos), Drobeta c un mlmicipium
Acli"m, iar nu FlatJIum. Cichorius (Die ram . Df:f'!ml. i. d. Dobrudscho,
'904, p, (9 sqq.) crede chiar, eli maO$Oleul şi trofeul dela Adamclissi
~~t:~s:i :~i:I~~ ~e~~:~e~ri~re:~~~~u~lI.~~~t~~:u~~'ti;o:~~~~~. {~~~~;:
In orice caz, prim:t n1ival!l a lui Decebal În Mocsia, probabil,cadc obi-
ceiu , iarna, spre sfârşitul Jui 8S, a trebuit sll rie executatli prin acea parte
a graniţei, care era mai puţin aplimt'1i : deci, iarnş, pornind din T1r.l
Româneasc1i şi trecând Dun1irea, poate, pe la Zinlllicea 1). Guvcrn:lwrul
Moesiei, Oppius Sabinus, c s~rmat: o.1stea lui impriştiatll, el Însuş ucis
ş i eupullui t11iat - luatde Dnci (Iordanes Get. Xllr 76;cf. şi Eutropius
VII 23, 4), - şi aeeast3 cataslrofii provoac1i plecarea ti răsboiu chiu
fi împ!!.ratului (cu o mare o.1ste 2 ): cf. Tordanes, XIII 77), I.l sf;1rş itul
lui Ianuarie 86. E drept cll Domitian nu se duce chiar la locu l operaţiilor,
ci se opreşte Într'un oraş al Moesiei (Dio LXVJl6, 3): poate N(tis$u$~),
care era deslul de aproape de teatrul luptelor şi totuş destul de la
1) CAci Întemeierell de Tni~1I ti unui Nitopolil uiei in ("1.1, la I)()~tclc Ilacmului,
nu poau' ti fi rolt o lIimpll intllmplare,ln lepturl nWlUli cu o biruinţA II lui din al doilea
rltboiu dacic (v. ~i mAi jos).
1) E. Rincrling, Jah,eJh. VII 190.J,1kibl., p.)6, nrnlt cAianp/lrlllul mai IIducc 1:11
d, ca intirire la cele pUN legiuni ale armatei Moesiei-implr(iIlIIlCUm in doul\ -
leg. I ,i II Adiutrix,:astfe1ci luptau ill MocsiAcu Dllc::iiin \lIra lui 86,lf3se legiuni :
1 .diulrix, 1 ltalica, II ,diutri", V M.lIccdonico, V Alaudoc ,i VII Cloudiu.. Filow insli,
P.)9,i urm.,.dmiţând 101 'lIseltaiuni, nUllcccpll propunereA cu 1 ,i IIlldiullÎx,
ci propune IV Fluvin ti o legiune din Pllnnoni~ iaU CemlllnÎl' SupcriOllri.
a) De A~ plfere, Prcmcntcin, Jahrulllftt VI, Deibl .. p. 45 ,i RittcrlillB, ibid., VII
l1eibl.p.)::r:,nOta::r:5. PArercaluiPatach,rnniluscilati-CuDrobcl&-nunisepare
prin nimic doveditll in n(tl. 13 din Jaltrtlh,,!I(J, 1. t.
www.cimec.ro
II . GeTll !)IN C"IU'~'WAIIOAI'EITIIRS LA DP.CEUALUS 113
aditpost,pcntm ca veselul împll.ratsll-şi po.1t!!. da În linişte banchetcle lui de
ambele sexe (cf. Dio, l.c.). E clar totuş,d pe acolo unde se ÎntJlmplase nl-
va!., ducictl, trebuia sl\ se f"d faţl\ duşmanului: incljn deci a crede di. pre-
fcctul Fuscus, locţiitorul implinltului la comandasuprem3,a pornit ofensiva
sa impotriva lui Decelxll,nu din Mocsia Superio.'1ri,ci din cea rnferioar1i ').
Ştim, printr'un excc rpt din Petrus Patricius, De legatjom7ms (cules
de Boissevain În ediţia lui Dio, ca § 5 in LXVII 6 - sub anu l 87?),
ell. Deceba l vli7.ând mlrimea forţelor cu cari Romanii veninu la contra.
~ tac, a cerca t s1l. ecnrl pace, că nu i·a fost acordat!!. şi dl atunci a trimes
o Iloud solie, cu inştiinţarca eli de·i vor cerc lui Romanii pe viitor pace,
ou o va da decât in schimbu l unui tribut de doi oboli pc an de fiecare
cap de roman din imperiu. Se pare c3 Fuscus \1 luat atunci insulta asupra
sa şi elia intrat-pe cutde furio8,peat!l.tde impruden t - în Dacin -
credem, pornind deb Oescus :l), iar nu dcla Ratiaria, ori cumva de13
Drobetl'. ,'li spre a pedepsi pe Decebal. Tacitus (/lisl. 11 86) ni·1 descric
pe FUSClIS, cu prilejul evenimen telor din lIlyricum În a . 69, astfel: era
cel m;li n it la rllsboill tnu atJlt pentru spernnţa mspll1ţii, cât pentru
drJgn' I • de primejdie; În loc sll se bucure de cele sigure, ob-
ţin'Jte .lntlClp.ll, pmbl!t mai de grabă dup~ cele nou11, Îndoioase, nesi-
gure., '\v!tnJ un astfel de temperament, înţelegem cum Fuseus a putut
ti atme; in cun; şi stărmat, de cumintele, socotitul şi plinul de resurse
stratqlit.:ţ On:eba l al Dacilor "). Steagurile şi prada cucerite dela
Roma':1 .cum se va fi prllp1l:dit intrea!,r.1 Icgio V Alaudae 6) fură
~~~~~~~~~~
p. 70,i urm.
\.. ') eL Suci. DOIn. 6, , cu Eutrop. VII 2), 4 ,i !ordlmea, Get. XIII 17-"18. ef.
I,'ilow, o. C., p. 38 ,i C.ell, p. 2 14 .
nOI~) 4'~'p~7~~ ::~~~~C~::!;c:~;:;::~'~~: c~I!I(~~:;e::i~'pf~~!:ill:B~~:it~ ~~~!~
posibilll,illcum(II.86:c(.C."c:llp.2.l5),nUeligurl(c(.p'-44lq.).cisepoote ea el!
li fi fOlt dillrulD. abia in n. 92, ill rlisboiullui Oomitian cu S'l'llUllii(vezi Eutropiu.
VII 2),4: in S(lrlnalia /qll(l rum JI~(J intrr/teta NI); tOIUf, la p. 46 Filow revine ,i
IIdmilC ca aprol'rc t igurl ! 1) pierderea leg. V Alaud'e in 2. 86. În locul circi •• fosr
atezatl in MoeaÎII /VFIOflia.
"-"-_ _ _ _ V:::.
A"::::
'LE::..:".:::
' .."-'
VA::.:;
N,-=-06"rTI
""CA'' - -_ _ _-----"
duse - ştim sigur acest lucru dela Cassius Dio - nu la Sa rmi zcgctusa,
ci in alte burguri din munţi: .Traian ocupli munţii Întăriţi cu ziduri
şi acolo arIII. armele , maşinile de r!\sboiu, p rin ş ii şi steagul (ro f1'fI118iO'P) 1)
luat pc vremuri dela Fuscust (LXV11I 9. 3)·
Bmndis (P.~W. s. v. Dacia. p. 1966) crede a putcâ susţ in e, sprijinit
pc consideratiile lui Cichorius (1'rajansrăuk , T cxtba nd II , p. 276 şi
unn . ş i 286) Cu privire la acţiunea lui Tra ian În pasu l dela Turnu-Roşu
in primul rllsboiu dacic, că şi Fuscus tot pc aici a voit sA intre in Ard e'l l
şi cA la aceastll trecAtoare a fost Înconjurat, blltut ş i ucis de Decebal.
PalSch, 1. C' I p. 71, ad mite Întocmai aceas ta ipotezll. , propunând În să,
foone precis. trecerea Dun!!.rii (eL Iord:mes, Gclica XIlI 77) de cltre
Fuscus, pela. Drobeta, de unde ar fi luat Oltcnill în cunnez i ş , spre a
ajunge la pasul Câinen ilor, und e a s fârş it , ceeace-cum am indicat
ş i mai SlIS-C prea putin probabil. I nsfârşitCi c h o rill s (Denkmâ/u, p.
19 sqq.) ndm ite şi o expeditie a lui Fuscus in D :lcia,dar locu lizcazl'l ca-
tastrofa lui la Adamdissi, ceelce e destul de ncsigu r, mai ales dacă avem
În vedere că singuru l guven13tor roman de care s'a r putea vorbi în Ic-
~turli cu operaţi il e de sub Domitian la Adamclissi, nu ar putea fi decât
Oppius Sllbinus, bătut şi ucis în dreapta Dun~rii .
Se pare cA in urma morţii lui Fuscus - intâmplat'li, şi dup!1 P;j-
rerea n oastră. În susul văii Oltului - Domitian luă m1isuri mai ener-
gice de continuare a rftsboiu lui ş i d !lnd comanda lui T ctLÎus Iulianus , îl
autorizli slt procedeze Cu asprime la restabi lirea disciplinei, iar el pled.
la Roma. Iulianus er!!. un vechiu cunosc!l.tor al câmpului de b!itn ic dllco-
sarma tic: el fusese unu l dintre cei trei comandanti de legiuni , cari sub
conducerea guvernatorului Mocs iei, Marcus Apon ius, sfărmascră in a.
69 pe Roxolanii cataphractarii (Tac. l1i$l. 1 79; vezi mai sus); in frli. -
mântăril c de dup:1 lupta dela Ucdriac Aponius voise Însll- din mo-
tive politice - s1i-1 ucid li pe Iuli :l nu ~, care comanda mereu legiunea a
VIl-n Claudia, şi lulianus scllp:Ise numai cu fu ga prin ţinuturi
1) ACf,."lIst:l ar fi 03<IUI1.1" legiuni l V .."auda~. - CAt ' pril'~!C: mlun\ii 'intlri ţl "u
J'itlurl., p.: cari printr'o intuiţie fOllrte rericitli Itlltlrilor d e r", pt , G. A. T . Oavies
i.a localÎ%IIt in putea de SV a marelu i masiv al Slbetu1ui, la Miazlzl d e Or!ttle
~i Cujir (jolU'tlaJ of R lJ man Stlldiu, VII 19 17, p. 78 ,i ham dda p. 76) - pe ba:R
und d.ll torii la fala locului fJeut.l în 1913, - d !e arati acum, cu dpil lurile inlle-
prinlle de colegul T eodole<cu, la Muncelul o ri la CoIec,li, c- in ade\irfii ndniştc
.mun,i inlirilicu ziduri. , , i ccrettll.realor amlln untitl\'a duce la rt:r;ullatc horAri.
toau: penlru clarifiurea illoriti Dacilor dela Dromichailtl la Decebal.
www.cimec.ro
:!!.- ~I\r~ DP.I.A S PARGAPeIT~.~....!~.!~~~!!:\t.U!i r 1,5
neumb late ale Mocsici, pestc lfaemus (ibid. 11 85); dup:1 o suml'i de alte
ncpUlceri la Roma (ibid. IV 39 şi urm.), ci Îş i rcluase cariera sa militară.
In 83 ruscse consu!. Alcgerea f!icută de Dom.itian era cxcclent3. Se pune
, Însl' şi acum Întrebarea: pc unde a atacat Julianus? Cassius Dio (LXVII
(0) ne dli iar!ş numai I!hnuriri vagi: Tulian d~ ordin ca so l daţ i i al-ş i
scrie pe scut numele lor şi al ccnturionului lor respectiv. pentru ca sll- i
1>O.1t4 controla asupra purtării lor pc d~pul de Muie; cu armata re-
I discip linatA cade 118upm lui Decebal prin surprin dere la T apae l) ş i
bate pe Daci, ucizând un mare num4r d intre ei (a. 89) S): Vezina, eo-
mand:mtu l imediat sub rege, nu poate sdlpa dec5t prefl'ieându-se mort
şi fu gind noaptea. Decebal se teme ca Romanii 511 nu porneasdi asupnt
L'3 pitalei sa lc; intervine stratagema cu copacii tiiiaţi de un sta t de om
şi imbr1icaţi ca so ldali i ş i retragerea lui Iulian. Unde s'au petrecut ace-
stea? Pe V'dlC:I Ti m i şu lui , pe valea Cernei ori pe valea Jiului ? Pe und e
.1 ajuns lulianus la T apae? :a). E foarte greu de hotll.rÎt, dar e de :l.V\lt
mereu în vedere faptul,elI. in p3rtea de Apus a Daciei, sp re Banat, 1a-
zygii era u nesiguri ş i deci o p~trundcre neferÎcitll. pe aici a r (j dus la
dezastrul annatei romane, atacate din flanc de aceşti 5.1 rmaţi . De altA
parte Iulian avea o experienţă mai bogatit dincolo, inspre câmpia mun-
tennll. Şi Ură a dA prea mare impormnlit izvoarelor poctice, nu credem
eli e o simpl:'l licen\It pomenirea la l\lartial a ţinuturilor geto-sannato-
fscythice cu ocaz ia triumfului asupra Daci lor , În a. 89: conlIla S(lrmatici
ler palida CQniut!il lstri,-sudalllem Ce/iea ler nive lavii (UJllU»I,-flrr-
lor I1yperborco nomen ab orbe tulit (rX 101). In orice caz. nimic ntl
împiedecl sit admitcm ş i un alt drum decât cel propus de Gsell. Dealt-
fel vom reveni mai jos asuprJ acestei chestiuni, Cll prilejul acţiun ii lu i
Traian la Dunll.rea de Jos.
Ind inainte de u fi isprllvit r!sboiul cu Dacii, Domiţian vine in
Pannon ia, ca s;{ pedepsească pe Quazi şi Marcomanni, pentruc1i nu-i
dMuscrll ajutor impotriva Dacilor (Dio, LXV117)1 dar e b!1tut, ş i atunci,
spre a ave!!. m!tinile libere, Încheie cu Decebal cunoscutu l tnttat, prin
care se obliga a da regelui dac un fel de stipendiu anual - tratându-I
deci, cu in şe larca senatului ş i poporului roman, ca rege clicntelar"7
') C(. t i l ordan~. Glt. XII 7" : (Dada) cOtana ,"anlium tirwillrl' duQ.l tUIf/lim
habcnl acctlllll, Imllm pc,. &11/(11. (11"""111 p" TaptlJ.
,) cr. Cadl, p. :1;15-218.
') Gscll,p.218,i 220 crcdcd in nici un caz pe valea Cemci,ci pe drumul apucat
apoi de. Trailm, cu bn:t.ll la Viminacium.

VASJI.E l'ARVAN.C«T1CIf
:~ :~~~I~~ X~U:~:~i;:~inŞii, :~:~: ~~:~~~lli~~n(~~;.j~ ~~;:;~i:~:~:
de pace, sub conducerea nobilului Oiegis 1), a trebuit sll n\e:.Ir~ in Pan-
nania, unde se afl~ imp!imtul t şi a adus cu e:1 ceva arme şi câţiva C,'lP-
tivi, dintre nenumi'lraţii Oicu\i de Decebal În luptele sa le cu Romanii
:~:~n~:i, ~~C:I:~eT;~~~ţ!~nvar·!~~:~~ecr:r:l~o.~cî~~o~:n~:~:~llllu~ir;;~~~~~
in persoana delegatu!u i s?!.u Diegis (iMI.). Putem admitc,c:\ apro.'l pc
~~~~~:~:~~~~~:~:~:~::~EE:~~!~~:~;~:U~~:~iJi~;iy;i~;d~~;~~i~;
tot aş~ de deplin in stllpân ire daclci'l, precum eră ŞI câmpm Oun!lrll
de Jos. astfel încât Dacii putcau ajunge În P:mnonia prin propriul
lor teritoriu.
In acest timp armata biru itoare ;\ lui l'cttlUS lulianus, c.~re se arta
in inima Dacici - ou departe de capitnlli _. şi de care Dia ne spune numai
_ intr'un chip foarte neinteligibil ş i neinteligent - cA a lAsat in pace
Sannizegetusa, speriindu-se de pi1durea t1\iat1\ de Decebal şi imbrli-
cat! sol d1iţeşte, de fapt nu s'a spcriat de fcl, ci a inaintat lIlai departe
spre NV - deci din ""J.lc.~ nistrei (evcntu<11 :1 Jiului de Sus), a trecut
in valea Mureşului şi n coborit spre Tisn, pentru ca sl ia din dou! pirţi
pe Sarmaţii l azygi şi pe Suebii (Quazii şi l\1arcomannii) împotriva dirol1t
Domiţian plecase s!l poarte rlsboiu de pedepsirc. In adevAr, aşa cre-
dem d trebuie interpretatll. prcţio.1sa inscripfie descoperită in 1903
la Baalbek, publicatl de Mommsen În Sitzb. d. Berlitler Akademie
1903, p. 817, reluată de E. Ritterling in Oeslerr. JahrcshfJte VTT 1904,
Bcibl. p. 23 şi urm., ş i cuprinzând accast.1\ fruzi'\: ... şi a mai fost decorat
respectivul ofiţer, C. Ve/ius RuJlIs .. . el be/lo MllrCOmfUlI/Orllnl Quado"lnl
SarmlltaruIII . adverms ijllOS cxpcdit;(mem Jeeit per regmml Decebali regis
Oacorum (r. 15 şi uem.), adică Rufus a primit c0l11and ~1 unci puternice
vexiLlatio, Cu care, Deccbal fiind b1itut de [ulianus şi cerând pace. Rufus
s'a putut indrepta in voie bunll. direct spre Dunl\rca pannonicli, lo-
vind astfel din spate pe Sarm.aţi şi pe Suebi. Explicaţiile date dc Mom-
mscn şi de Ritterlingacestei inscrip\ii (primu l eli avem dea face cu o ex-
pediţie P.l:cutl i"tre rllsboaiele lui Domiţian cu Dacii; aL doilea, că e ()
1) GscU, p. 22%. pe bau lui Manial V J. propune chiu ipoleu cii Oiegi. ar fi fon
'"tde lui Decebal.
www.cimec.ro
11_ (l~TI1 ms cARr;r;t;EÎ..A Sl>~"'" D,"CIWAI.ll~
expediţie dupt1 aceste rllsboaic. de.'lbi~ În a. 92) ni se par neintcmeiate,
pcnlnl bunul mOliv, el un simplu pratJeclus Cu o flt'xillalio oarecare
IIU s'a putut primbla ca ,"odă prin 10bodă: per regllum Dtcebali regis
Dacorum, cum se lautli\ onorabilul,decât O singur?\. dat!!:: în a. B9 şi
J.I1UI11C. exclusiv În \remea cât lulianus ocupa incA Dacia iar Diegis
se ruga de pace in Il.mnonia.
ItJportu rile dintre Duci şi Romani riimân neschimb:.te, pe baza pusă
Jc DOll1iţi:tn t pGn!\ ce, În a. 100, Tr.tiao le va schimba cu sabia, d<.>sfiin-
ţ:lnd insllşiStulul dacic. Din felul cum:l or:'induit Traian lucrurile la
Dun!\rea de Jos mai putem trage Încll următoarele încheieri cu privire
111 r.°,~~c:.a~~nŞip:irv~~i;t:ţi~n;~lii:lc~~~:Un~~;~:~~i~~ Dacilor, din Vest. El
procedează dupi'l vechile planuri ale lui Cacsar şi August, de a atad.
pc Daci având C<l baza' Dalmatia şi Pannonia. Sarmatii l azygi din câmpia
'fisei sunt alÎ;I\ii s1i.i împotrivn lui Decebal (cf. Dio. LXVIII 10, 3)·
Rezul tatu L rl1sboiului Întâiu e anexarea păr\i1or bi\nll.ţene şi oltenc şi
inchiderea Dacilor in cadrilatcrul transilvan (cf. Dio, LXVIU 8 şi 9,
combi nat Cli IZ). Unele de operatie ale lui 'reaian sunt vechile cetăţi
dela Vimillacium şi delil Raiiar;a, legate prin şoseaua c1llditlt pe malul
Duni\rii Încl\ de Tiberiu, in a. 33/34 (cf. Premerstein, 1. C' t p. 176). In pri-
mul ri1sboiu dacic Traian nu gândeştc nou: ci rcpctă:,chiar ca mişeliri stra-
tegice, pe acelea exeCutate cu doisprezcce an i inainte de TetlÎus lulianus:
C'J. şi atunci, principab luptli se dli I:l T apae .
lI . AceasUi ofensiv1i a lu i Tr-aian a fost condiţionatii de politica de
penetraţie spre Sudvesl şi de amestec În trebile romane ~l lc lIIyrieului,
inceputll de Daci incA dela Burcbista, cu 150 de ani Înainte, conti-
nuatlt ri\sboinic şi diplomatic de Cotiso şi aplicat?!. acum de Decebal
infinit mai consecvent şi perfect organizat. L.~ fortificarca roman1i a
Dun1\rii moesice corespunde, chiar din punct de vedere t~chnic-mil ita r,
Întl1rirea de c1i.tre Daci a tuturor punctelor strategice pc drumul spre
Ardeal, cu ccti'lţi şi burguri şi zidirea eu diguri transvcrsale a tuturor
intritrilor 'in munţi, precum şi fabricarea de maşini dc rlisboiu (toate
constru cţiilc şi maşinile, fllcute cu meşteri romani) pentru ofcnsiva Îm-
potriva cet!lţiJor romane de pc Dunlire. .
111. J\'loesia inferioarl1, pilnl1 la gurile DunArii, e pentru Tnl.1an
ind din3inte de rlisboiul intâiu dacic o ţar! extrcm dc preţioos1i.. La 2S Oc-
tomvrie a. 100, dcci inainte de a fi pornit ofensi~ impotriva lui Decebal,

,, _. _ _ _ _ VASILE r"ItVA I\ , GMIC"
Traian imputcmicia pe Marius Laberius l\laximus (Pârvan. I-[istrin
JV. p. 565 cu 563) atunci guvernatoru l Mocsiei, iar În timpul rlsboiului
unu l dintre principalii comandanţ i dca rma te, 81\ orândue.lsc1i din nou ş i
definitiv atât privilegiile ol"J.şclor greceşt i dela Mare, cât şi gmniţe l e Între
~~;~~O~;~~c:~~:~a:l; d~~e:~~;r~~Ş;r~~~::~~ri~~a~::~~:~i;\el::~~~rr~
manizarea era la accast1i datâ aşa de ÎnaÎnt.1tll. in 'Dobrogea, Înc;'lt insăş
toponimia se constat!l a fi devenit În parte romnn!\ (Pârvnn. J/islrio .
1. C. şi Incep. vietii rom. la gurile Dl/nării, p. 96 şi unu.). Este deci ab-
solut firesc , ca n!iv!lIirilc geto-b.1starno-Sa rm:L lC În aceastA regiune sli
fi provocat o r eacţ i e romanlt deosebit de cncrgiclt pcntna dominarea
c!lmpiei muntene ş i moldo·lxlsarabcne. L1 gă rui de piulrll. dela Car·
sium,in:wgur:a t in a. 103 (vez.i mai jos , sub punctul VllI) ne st1\ ca mitr-
turie, cli lucrllrilc de int:'1rire (1 g ra niţei cu mari fonifi caţii statornice
au trebuit s11. înceapli cCl puţin cu cOţiva ani înainte, deci cel puţin prin
a . 100, cilnd Dobrogea era. reorg-.miz.1tă administmtiv şi economic-juridic.
rv. Tr'Jian inţe l ege, deabia dup!i de7.i1uzia primului rllsboiu dacic.
eli sti'lp:1nirea :lsuprn ţlirii lui D ecebal e iluzoric f:'1rli stlipllnire:l com plctl\
a câmpici muntene. Atacurile daco-sarmatice in Moesi? Inferioari'l În
timpul primului rlisboiu (cf.CoI.Truianlied.CiehoriusI Pl.23 şi 28 Cll
l'extb. II p. 150 şi t81 ;v.şi Filow, Legiomm, p. 66) i-au servit ca lecţie .
Deaceea, in al doilea rosboiu , principala baz1f de operaţie este Descus ;
principa la ofensivă În stânga Dunl1ri i c pe va lea Oltului În sus 1); prin-
cipa la pregă tire stmtegic1f e in Moesia Infcrioorli; principl lele co nstrucţii
ş i intemeieri de garnizoane mari legionare ale lui Traia n su nt in vederea
domin!i.ri i câmpiei muntene: Dtlrosto",m ş i Troesmis; Col urma re, fun-
daţi i urbane foarte importante În aceeaş Moesic Inferioară: Nicopolis
ad /$trum În faţa Zimnicei, Marcianopolis (Ia apus de grecescu l Odessus),
un fcl de nou Nausus: cheia stll.pânirii RlIs!i.ritului thraco-ge tic,-ş Î pu-
ternicul Abrittur; singuru l monument commemor:aiv provincial al Cll-
ceririi Daciei e ridicat la rits1irir de DurosronlO1 şi la Miuzitzi de Axio·
polis (veche." fundaţie a lui Lysirnachos) in frlţa Bl\rliga nului şi în inim:l
1) Pe valea Oltului, pe drumul Oexu-s-Apulum, ;n'em prinlre II he 10000litili notalC'
de itinenJlii ,i Castra Traitma, înda li! In Nord de R._VAIct'l1._ De ahI pane, din
m unţii Sebe,ului. u nde ac aflau puterniede burguri dacice dcla l'iau1IR.,.it, Mun-
cel ui, Comlruicclul, Co~tetti, ele., principala direclie de at1lc .prc Sudc", tot prin
wlea Oltului. Cetatea de pe Virful lui Petru prÎ\ eghea delu,lreptul trecerea pe ha
Turnu ~u (ef. D,u;cs, Trajan', fim Dtuianwor. in 1RS. VII '9'7, P.74 ,i urrn.)
www.cimec.ro
II. GKTII!)IN CIoRI'ATI DELA l'l'AftG hI· HITII ....s I.A ~CE~
fostu lui regat dacic al lui Roles, aliatul lui Crassus şi clientul lui Au-
gustus din ani i 29/'1.8 a. Chr., la Adamclissi 1); un nou drum roman,
începând la Marcianopolis şi trecând prin Abrittus şi Tropaeum, e
clMit prin mijlocu l Dobrogei pânli la gurile Dunlirii; oraşele greceşti
de Rici sunt reorganizate şi Î.ncll rcate de favoruri şi privilegii: întreg
negoţu l de peşte :11 Deltei e dliruit I-listriei i în cotu l Dunl1rii din faţa
G;lw ţiJ o r şi dincolo/Ia BlI.rboşi, 8trlivechca flctorie geto-greacll, se pun
capetele de pod pentru dnlmu l direct sp re Ardea l, pe va lea Si retului şi
Trotuşului (v. pentru toa te acestea incep . v'~/ii rom., cu cclcl.dtc lu-
cr1iri ale mele citate acolo In pag. 224 sq . şi cf. p. AbriUlIs, K:llinka,o. C.,
p. 349 ş i urm .).
V. Este astliz i general admis. eli ni doilea rl'sboiu dacic a fost pornit
simultan şi din Motsia lnferioar!i.. şi anume din ţinutul dacic de pc
malul drept al Dun!i.:rii , Între Oescus şi gurile fluviului t ). Pc aici atac1i
Deceba l cu credincioşii si'l i aliaţi Sarmaţi, spre Nicopolis - unde Traian
arc o biruinţl, şi spre Tropaeum - unde a re o alta; Ammianus XXX I
~~I;i{;!c::n~r:c11;::;s caţ:~';:~u;e;::;;dl~:;:a~;,~:; ţ:;;::::ic:;:~:
XV1lI 101 : Nicopolim IlCcedit, guae iuxla fatrllm Iluvill111 est constituta
flotisfimu; quam ckviclis Sarmatis 1'raianus el fabricavit el uppellavit
Victoriae cÎvitatem. Oa cll pe regele 5.1rmaţilor a Liat cu Deceb.11, I·a
chemat SJrdonius (cum sun t Înclinaţi a crede Benndorf-Tocilescu,
o. c., p. 125 şi unn., luându-se dup1i Tomaschek, o. C., II 2, 41 şi 10-
cali zându -I eu totul ciudat), sau eventua l a fost Phnnoio.<J de pe Nipru
in pllrţilc Olbiei (cf. Pick, la Toc.-Uennd., o. C. , p. Iz6, nota),edcstu l
de indiferent . Important e însă clliocul deL1 Aurclius Victor, Caes. ' 3:
primus . .. vires Romatfas tr01JS I stm", propagav jt , domilis in prO'Vinciant
Dacontm pilealis SacUque lIationiblls, Dea.'balo rege ac Sardo1Jio, co-
rect interpretat de T omaschek l( 2, 41: tSa rdonius, Sncorum rex,
V~ Dccebalus. , nu se po:lte uşor despi1rţl deSaci-dava ,
,) Cf.oeonlidcrlliesacmlnihoareasuprn purtllrii rllboiului oi doilea dAcic , i in
Dobrojl:ea, p'"lrut4 uvem aici monumentul, lu T oe.ileacu, FOllillrs ti rccI/rrcM Qrch.,
l1ucarnt, 1900,P.74,i laXenopol,IsIoria Ro",anilor,cd ,2, I ,p. 15S·
.) Iknndorr la 'I'oc:i1escu. DaI Monumtrlt oon Adamklisli, WÎen 1895, P 125 ,i
UMn.; A. v. Domluewlki, in PJJlolqgul LXV 326 UMn.,i 338 urm.; W . Weber, Untn-
<lirh1l/(!!cn ::ur Guch. d. KaitcrI llod";anuJ, Leipl\ig H)07, p. 15 ~i 18 urm.; l'.rvan,
(: lotw Tropotum, Bucure,ti ' 9 ' 2, p. 7 , i urm.; cf. K.link.a, Ani. Dtnlnn. in B.J-
(arim. Wicn, 1906, p. 3-49, eu:. - Ahfel, Cichorius, Oi, Rtlilfl der rrQja1Us4uu. Tcxtb.
ll,1krlin 1896 ,i T txtb. III, Berlin 1900, cu M.l\dc ddll urml.
localitatea cunoscutll din Tabub PcutingerÎanll. lâng-l Durostorum, iden-
tificatll cred necxact de Tomaschek, II 2, 79 cu Oltina, dar aparţinând evi-
dent ţinuruluiundedomnia 1... a.293. Chr. Roles,cdmai Însemnat dintre
regii daci din dreapta Dunllrii. Biruinta nsuprn SJcilor având capitala
Sacidava 1) explicll ins-li perfect prezen\<, monulllcntului triumfal la
Adamclissi, iar nu, de pildll, spre Nieopolis ori, dimpotrivll, spre gurile
Dunllrii. In ce priveşte pc 8.1 mlaţi - numiti de Eusebiu, Cassiodor şi
Il icronymus Seythae t ), deci din pllrţilc Scythiei, ciltre Olbia: v. mai
sus pc Pharzoios - este sigur cil 'I'r,lÎan i-a b!!.tut, da r nu i-a distrus.
ba ch iar, dimpotrivll, a cll.utat sll-i cOl1stitue În regat c1icntel:tr, plătindu-le
stipendii anuale, aşâ precum eroHt lega ti cu Roma şi lazygii din pust.'l
'risci Încll. de demult, şi cum Domiţi a ll crezuse c11 va putea atrnge şi
pc Deceba l al Dacilor. In al doilea rilsboiu dacic vedem clar pe Co-
lumnll (cd. Cichorius JI pl. 73; cr. Textb. III P· 142- 153),Încheind
pace cu Traian, tocmai pe barbarii reprezenta ţi pe monumentul dela
Adamclissi : şi anume l1Jstarn i (cr. şi Cichorius, p. 148), Sanna ţi şi
DJ.ci. Atitudinea acestor barbari e foarte m.Îndră. Ei nu vin sli se in-
chine, ci sa se tocmeasd. In adevar, printre greutl1ţi le cu care are apoi
ş i Hadrian de luptat la Începutu l domniei sale, sunt tocma i ru rburarile
Începute de Sarmaţii-Iazygi din câmpin Tisei şi de S.lrmatii-Roxolani
din Basarabia şi Cberson: cei dintâi n:1va liserl chiar, in imperiu (vezi
toote izvoarele 1:\ Weber, o. C., p. 7 1 şi urm.), iar cei din urmll se agitau
la gurile Dunării, ameninţ;ind. Hadri:tn vine in persoana aici .şi cum
rege Roxalallorum, qui tk ;tlminulis stipen(/;is querebatllr, cogtlito ,.egotio
paum conposllit (vita lladriani 6, 8): 110u l Împ1ir.ll ratifica ad ica intru
totul trJ.tutul de subsidii pentru paZ:l granitei, Încheiat pe vremuri de
Tr... ian cu Roxolanii (cf. Pârvan , Cetatl'a TropoeuTn, p. 16 şi u rm.) .
VI . Deceb.\1 prinzând pe Longin, În timpu l ră5hoi u l ui a l doi lea,punc
lui TraiJ.n, pentru libernrea viteazu lu i silu genere l, luat c;'ptiv prin. in-
şeli1.c iu ne, intre altele şi cond i ţin ca Impl1rntu l t:s!l.-i cedeze ţam p ânl1
!J. ] stru. (Cassius Dio LXVlU I Z). Ce 'ţa rlt e ac(:asta? E clar cll nici
lag~ru l dela R atian'o, nici apoi cel dehl Vimim"irHfI , nu pute>u fi
1) Ca RC«3 uupra BllrTi-lor, avind de CApilnl~ Br,rridfltl(l (pe \'alea Oltului, m.1I
.ioa deR.-Vlllcca, la iqires in câmpillmunlellnll.),tn primul rAJboiudllcic: Dio, LXV III
8. Esle dar d D«.cbal Irebuil s! :u::orde IUluror principilor lOCAli o mult mai mare
nealirnare, dcdt le lCOrdllllC pc ,,«muri Hurebllul, ,i Jii-i tr.ltcu ma i mult ca I lia!1
decit ca lupuli. CL ISUpl1 Buni-lor ,i cde diSC\lIalc mii j<n In cap. V.
') Vezi citatele la Tocilescu.(knndorf. o. t:., p . 126.
www.cimec.ro
mcntinutechiar I)C malul Dun1\rii dacice,dadi Romanii nu ar fi avut şi pe
malul st!1ng un teritoriu in stApânirea lor, ca de pildA În Germania
Supcrioarl1 acei Aer; Decumates de dincolo de Rin, curi ftice:lU o largA
7.00;1 inainWtll de upl1r.tre in f3ţa in s~ş :1 lagArelor legionare de pegraniţll
oficialA. Şi dacll l)robeta (T.-Severin) nu plre a fi devenit numiâpium
incl!. de8ub Flavii, ci abia sub Jbdri:m (Atlium, iar nu Flaf);mn) '), totu ş
Romanismu l lreeusc aici de mult dincolo de fluviu, iar R.atiarja Împreun~
cu OescuJ sunt, amândoul, flcute chiar de Traian tolmliaeUlpiae, in urma
mu t!l.rii legiuni lor mai la vale pe Dun1ire (eL v. Premerstein, o. c., p.
' 77 sqq.). Ciudata pace Încheiatl1 de Domitian Cll Deceba l ilu erA chiur
;1':\ de nenoroci111 prcc1\t se părea: cel puţin Banatu l şi Oltenia dunll-
reallll vor fi fosi Încl de atunci romane~i Oeceba l cl1uthl1-şi sa lveze mllcar
Ardealul şi Icgnrum, prin Muntcnia,cll Sarmaţii,utuncicând utJca violent
la Dunăre .• de Jos. At:'lt T ettius lu i ianus, câl şi Traian, a u invl!dat in Dacia
prin regiunea În care Roma nii stl1piineau şi t?irmu l stâng. Jar podul lui
Traian la Drobeta nu corespunde:\aHlta celui mni direct drum spre Ardeal ,
dt faptu lui eli. acolo era o veche regiune romană, care era astfel ~i
mai so lid IcgatJ eli dreapta Dunlirii şi dadea, prin podul cel nOH, o oo.z:1
ind mai largă de cireulaţic, nu numai militarli, cişi,bachiar: maialcs,
civil!!., comerciali1. Dc:J.ccca şi vedem pe urm!!. Drobcta fiind un târ$!
bogat, unde veneau pentru af:J.ceri chiar negustori din Gallia (un cit;j~
Trtwr: C I L. lIJ 80'4; cL Pârvan, Nalumalitâ't der KauJle.ae, p. 53)'
Prin urmare, dnd, dupn primu l rnsboiu, Trniln obligli pe Deceba l de
a d:t înapoi În afa ră de arme, maşini de r:1sboiu, meşterii de astfel
de m'lşini şi fugari i ineă ş i f,illuturile cllcerilet(D io J...,XVIII 9),aceşte
,inuLuri evident nu putea u fi nici, cun\\':\, plmânturile iazygicc, pe
care Deceba l le ocupn Îndată după primul răsboiu, ca un fel de aliJ.l al
lazygi lor şi cuc le recuceria pentru ei (ibid., c. 10), n ici, cu ulât mai
pulin , vreo regiu ne din dreapta Dunării, ci pu r şi simplu acei ACr;
/)eclunall's d an ubia ni, cu centru l la Drobeta, pc c.'l ri i-am carnctc rizlit
ma i sus. Iar când, În cursu l celui de-a l doilea rilsboiu, Decebal cerc
lui T raia n , cum am arlltat, in sch imbu l lui Longin, Iara pând la lstru,
este cbr cl ci se uflb., CJ. pc vremuri Dromichaites fd\l de Lysimachos ,
in situaţia grea, de" nu putea avea Dunlirea ca graniţli. deoarece Meri-
dion .. li i, G reci atunci, Romani acum, o trecuserl1, impiedec!l.nd astfel
orice fel de circu laţie i ndigen~ pe fluviu şi spre fluviu. Din faptul ci
') ce. W . Kubitachd:, Dmbt/Q IN DQlK". Klio X, '910, p. 253 ,i urm.
 ~H.VAN,Gh7fCA
luptele date de Traian in al doilea răsboiu privesc intreaga Duo!ire
pâni1 la Mare şi cl atât Durrii clit şi Sacii şi Sarmnţii fllceau cauza co~
Inun!i la Dun!irca muntC:lnll cu Decebal, credem a putea deduce,cA
aceea ce ccrcâ Decebal lui Traian, crb. de fapt restabilirea statului-quo
dinaintea Flaviilor: Banatul, Oltenia , Muntenia şi Moldova de Jos,
să fie ale Daci lor şi aliaţilor lor gcto-s3rmll\i.
vn . Pe monumentul triumfal dela AdamcLissi sunt reprezcntn~i, ca
luptAtori ori prizonieri, barbari de aspect esenţial diferit Între ci, atât
ca tip fizic, cât şi ca Îmbrildmintc: şi anume, pemctope douli (eventua l
trei) specii, iar pe creneluri trei. Cei de pc metope sunt luptător;; pc cari
a trebuit s1l.-i birucasdl Tr.lian, cei de pe creneluri I} sunt, În genera l,
prizonierii rlisboiului. Apoi, mai ~sim, spre caractcriz,1rc.1 etnograficl
a acestor barbari, Încă: s!lbii curbate dacice, dar de o m~rillle sarmaticll.
(vezi mai jos), deopolrivll In ambele feluri de barbari de pe rnetopc;
care cu patru roate, fie în mers pacinic, fie in formll de CC(;lte de cllruţe,
Împrejurul cl1reia se dau lupte, Însf:1rş i t oi l}i capre, reprezentând turme.
In ce priveşte tipul, mai toţi barb.1rii sunt pletoşi şi bi'l.rboşi j prea pu-
fini sunt raşi dupl fe lul greco-roll't:ln, dar şi aceia nu plete respectabile.
A. T ipul cel mai comun al barbarilor cari au lupt.1t cu Traian În
phţi le Dobrogei şi pe cari monumentul a ţinul s!l-i eternizeze, e for-
mat de r!isboinicii reprezent:lţ i pe metope goi p"n1l. la br;Îu .şi purtând
::;:a~â~~şt:i i:~~1\;i~\i b~itA~~:ţ~uia:.:n:;:~ ~~â~:i~;:ns~:~~~n o~~r~~~
veze nu poartă. Aceiaşi b.'lrbari se vltd luptÎlnd lângit burguri le de ci'l.-
rute, unde.şi au femeile şi copiii, sau migrând pe ace l eaşi eilruţc
cu p;J.tru roate. Este clar că aceşti barbari nomazi nu sunt nici
Daci. nici Sarmap . O.leii sunt rcprczcntati, ca şi pc Colulllna lui Traian,
cu caracteristica lor climaşli peste panta loni, şi eventua l mantia scurt~
pe deasupra, f1utur!ind în v!lnt (eL mctopa 16, -Ia Toc.-llcnnd., p . 51.
fig . 64). iar Sarmaţii sunt reprezentaţi şi aici, ca şi pc Columna lui Traian.
imbrnca ţi cu caftanelc lor lungi imbl1ln ite, asemlin/ttoarc şubclor c!l-
zăceşti actua le. De a l tă parte am v1l.zut mai sus, cit S:mnaţ ii erou mai
ales vestiţi prin cavaleria lor de calaphractarii, din care nu vedem nici
măcar un exemplar de leac ap!irând pe monument. Noi şti m Însă c.'i
Îndeobşte sunt reprezentaţi goi pânll. Ia br!l.u diferiţii auxi liari germani 2),
') Vezi ,i figurile ddl1 Tocilesc:u. FQui/ltr ti rtclltreha. p. 39 IIi urm.
,i
") Ve:.i J)e.otru acest obiceiu nordic. ,i in specil l \'C:chiu gemlJlllle. fi/iCurl do:
pe coirul delt Oellnd in Suedia, la Forrer. Rtallt1C .• p. 349. pl. 9:l
www.cimec.ro
chia lin .1"11 ta roman!l: Columnu lui Tr:Ii.'ln ne d1l. exemplarecarac-
terit.tire J. ecşti b:.rbari (cL cd. Cichorius, J, pl., XIX 59, cu II, text ,
p. tIa; pt'ntnl camcterizarea lor cu Germani, eL Cagnat-Chapot, Ar-
cnt(,1·· nmo'-n~ If, p. 340). Dar Moldova, care Înd dela sfârşitu l se-
colului 1 eh r. , când puterea geticli scadc - Burebista ncavând dupa
ci ni., 110 'l'"IiI:lŞ in sta re a~i continua opera-este toată subt st!\pânirc
Slrr\4.locl, c de fJpt .nereu locuitll mai departe de Ba starni, cari În
Miazll.noapte se atingc.1u cu ceilal~i Gcnn.1ni, Goţii, şi cari, dup1l. CUm
ne spune Strabo, cr:tu aproape de acelaş ne:lIll cu Gennnnii. Nlivliliri
bastamice sub finna oficialll daco-sarmnticll vom avea la gurile Dunlirii
pan1l. Ia sfârşit'ul secolului al treilea p. Chr. Nimic mai natural, decât
sli identificăm pe barbarii seminuzi dc pc Trofeul dela Adamclissi
cu aceşti Celto-Germani, supuşi, fie D.leilor, spre Vest şi Nord, fie Sar-
Illa\ilor, spre Est, În Moldova şi Basarabia ;Ictualli. Fulgerele cu care
Funwangler a fost lovit de Benndorf, pentrucA identificase pc bar-
barii de pe monumentu l dela Adamclissi cu Bastamii blituţi de Crassus
(ef. Adamklisr;lIoch eimnal, în "nhrcsheftei,p. 122-J37), sunt Îndrep-
liiţite din punct de vedere istoric, dar ideea lui Furtwangler, cl aici
;Ivem de a face cu B:lst:lrnii (dealtfel şi Petersen a socotÎt- dup1i portul
plirului-pe unul din cele trei neamuri reprezentate pe Trofeu -
drept germanic: ibM. p. 136), nu e de fel absurdă. Cu totul dimpotrivă:
~ingurii barbari nomazi, cnri plecau dup1i locuinţe ma i bune În imperiu,
trecând DunArea dobrogcanll cu femeile, copiii şi turmele lor şi t3.-
rând in harbara plaustra trase de Sarmatiri bO'Dts (Ovid ius) s1hil.cia lor,
t."rau - afarll de &mulţii Înşişi-Bastamii.Cf.şimaijos,p. J36 şi n. J.
B. Dar aceşti b.lrb;lri. sunt m5naţi impotriva Romanilor de Daci.
F1I.rll Îndoe:lll'l, şi luptlltoru l de pe metop.. 16, aplirlltor al Bastarnului
dnit,şi voin icii prizonieri de pe metopcle 45 şi 46 (o. c., p. 66): doi
romati (4S) şi doi pileali (46),C:l şi bllrbatul şi femeia de pe metopa -t.8,
sunt O.lci. Jn special meritli luare aminte cele dou1\ tipuri de şefi de
pe melopa 46. Avem din nou acca clasiclt expresie de energie gravll,
de ;Isprimc disp reţuitoare. pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile
de Daci de pc columna lui Traian.-Am notat moi sus,că deşi iataganele
;lcelea ur iaşe, cu care se lupt~ lhstamii, ne amintesc prin maniarea lor
sabiile sarmatice purtate cu dou1t mâini, pomenite de Tacitus cu pri-
lejui nlvalei Roxolani1or in iarna a. 68-69 (lJist.l 79), şi lipsa descu-
tu ri ne aminteşte pe ace i aşi Sarmaţi. totuş e deajuns să examinăm
pc Columna lui Trai'lIl chiar sabia cu cllTe se sinucide Decebal, spre
~_ _ _ _~VA~SI~LE=rMwAN. Gf.'T1CIf
a v<..-t!ca di annclc purtate de BlSwmii dcl.1 Adamclissi sunt de factură
d:u:ic1L Şi nu poate fi mÎrnre. Decebal chemase la lupt~ şi Înarmase
pe loţi barh.'lrii Înconjurători. Deschiderea celui de-al doiloY.l ~boiu
trebuie să se fi f3cut ş i de el Într'un sti l lot aşa de lIlare ca. şi de Traian.
Ibstamii erau strlivechi mercenari oi RA.s!iritului. Ocazia de pr.ld!i În
splend ida provincie a Moesici Jnferioorc, care pc la anul 100 era În
culmea desvolt3rii (v. Incep. vie/ii romm.e, passim). era str!Uucit1L Ili -
:i:~ 1~~n1~!~~o~c~i~:~~~~t::~J:~~l~:~:~~l~~3~:IS:li~acl:i~r '1:'~~:;~~
nuv;ar,;: Daci, ca şdi, Bast'::Imi şi S:ll'maţi, ca rnll l~imc În c:'illtarc de
pmdă,şi -s uplimcntar-şi de noui locuinţe.
C . AI trei lea lip de barb:lri reprezentati pc Trofeu s'a r putc3. numi
cu tot atâta dreptate sarmal;c, ca şi genera l daco-seylhic, În sensu l În
care am caracterizat acest termen clnn-cultural În lucrarea mel Int:t-
pUluri/c vieI;; romant la g"rile Duntirii. In adev~r, in afară de imbrA-
cl.mintea total diferită de :1 Dacilor-cei puţin ca rcprezent:lre mo-
numental.!!. - întrucât aceşti barbari sunt consecvent caracteriz3\i prin
caftanele 10rimbl11nite,-at:it portu l ptirului cut şi al b.!l.rbii e perfect ase-
m.!l.nlitor cu cel dacic. Şi avem in accast1i privinţ1i o posibilit;ue de con-
trol aprG.lpc neaşteptată. In 1913 am publie:::t in Archiiologuclter Ihl-
:::eiger (Jahrb. d. Deutsclt. arch. InsI.), p. 370 şi in J\lem. Sec,. /st. ale
Academiei no:.stre (ser. II, voI. XXXV I: Ştiri "oud di" J)uda Mal-
fJtmisj, p. S2 şi pl anşa IV fig. I un relief din l)robdtl, reprezentând
pc Jupiter 1) cu p:1rul retezat pe frunte ca Dacii şi cu barba şi mustă­
tîle dClsernenea foarte . . . locale: monumentul era din oraşu l civil, nu
din cetlte, şi fusese lucrat, fl\r1I. indoia li1,dc un hiet pictmr pr:m, care
şi-a luat d rept orice model, tipul etnog":lfic al locului (ţinutul c plin
de D.1Ci chiar tn vremea celei mai intense romaniz1\ri : cL C IL . 111 7998
[= Mu tecscu În BeMI, '91 6 p. 37 1\0. ' 3], 8009, 8021, etc.). O
compilraţie între lupitcr dela Drobctll şi barbarul de pc crenc lul fig.
117 (o. c., p. 96) dela Adnmclissi (eL şi fig. 116 del" p. 95) duce la con-
cluzia, eli avem În ambele repre7.(~ntări un tip etnografic absolut identic.
Este deci naturaL ca inainte de a hotliri ca sarmatici, numai după imbră­
dminte, pe baroorii În caftane dela Adamclissi, să mai considenm
Încă un alt tip de barbari, cari ar fi o.'"Ifecum .. devlraţii tlt-J)na' ~i
ti.
') Reprodus inel mai bine decit in rublicatiile precedente, În C::IrteJ mei!
,vm.la,",j/.D"mln·j. p. 176.
,,,,,p.
www.cimec.ro
" , - - I I CETII DIN CARPATI DELA sPARGAPEITJlES 1.,\ I)RCIWAt.~
lIe-G"ma"j dl'3colo,anume barbarii c.'lri,punând ca şi BasL1rnii,cioareci
:.Irflmţi şi plrul adunat şi innodat deasupra tâmplei drepte (metopa
~:I':~ ~~~~;'s~~~t:3~}~â~7~~~~â':t:,u ~~:U!n~:~p~1 fr~~ ~~~~~ ~~
('u lli tot de Hin1\ groasl'l şi tot aşa de increţită ca şi cioarecii, iar uneori
pcste bunei1\.. ori chiar pe pielea goala, un fcl de pieptar triunghiular,
prelungit pe spa te ca o manta tot triunghiu l ~r.ll).: vezi metopele: 17
(b:lrooml din f\lI1d: p. 52),- 23, p. 55 (:l1nandol), - 29,~' 58 ,-: 47,
~.~r~~:,~O;~~,~:~i~~tb:I:~;:i ;::;~r~i~~t:ttr;~~ ~~;:~i1I:!t;~lp~~ ~:r~~
~~~~~!n~~\ia~~~'r;:~~şi~um~~i~~t~', 1:~~i~~g:~u:~'O~eB~:~:;n~~~~~a:u;:
fi o elementarli greşea l1i de a-i despă(\l de aceştia şi de a crea \111 liP
nou.'DimpotrivA barbarii cu caftane bllinitc sunt , evident, un tip deo-
sebit şi credcm cli ci trebuie d reprezinte in specia l popula ţia geto-
~::n~:)p:~~e c:I~:~~3 ;~i:~:a;\~ i~:r~~:1i:~~t~~: ~:ea~e ,::' ~.
Itr., numele Sanna\itor propriu zişi. Faptu l cli. ac~ti barbari nu apar
dl-c:lt ca prizonieri, pc creneluri, iar nu ea lupt1itori, pc metope. aş~ cum
chiar Dacii nu apar decll.t poate o singurn data, ne arată că Trofeul
dela Adamclissi cra Înainte de toate un monument de comemorare
~I unei cuceriri. Simbolic era reprezcntati'i supunerea şi a acelor regiuni
din dreapta şi mai ales din stânga DunArii, care nu lua8eră parte di-
n ..-ctă 1.1 r1\sboiu, dar prin înfrângerea Dacilor din Munţi şi aliaţilor lor
dela Sudu l şi Estu l Carpaţi lor, erau atrase in aceeaş catastrofl\ a pier-
der ii ne:\l;irnarii lor.
Vlll. Traian 3f}Cază la N()'l)a~ În faţa Zimnicei, la Duroslor"", in faţa
HlIrliganului _ cu numeroasele lui sate şi burguri getice, printre cari
Piscul Crtis.'lnilor-şi la Troesm;s În faţa cflmpiei dela guri le Sirctu lu i
şi Prutului '), trei legiuni: J ltalico, X I Clol/dia şi V M{lcedonica. Dar
~~~~~§JJţ:§ţffffl
::~;·,~!~~~;~~E~:;~~'::~'~~:;';::;;O~;,~/~:;':~~';~~;O,:";.'n~:':u,:

nu ~. numai atât. Traian zideşte acum chinr putcmjce lagAre pentru
(lu.Y:ll~o. A~ publiC"dt cu alt prilej inscripţia de fundaţie a laglirului deb
COrltU"" dm a. 103 (Dtscop. "0/1(1 in Scythi', ftfinor, Mem. Sccţ. Ist.
:OCX V , p. 4-80-48~):. Tr:ti:tn aşeazli b Cartium, spre a supraveghea
IntrcaJr.l valea Ialom lţ el, un escadron de cavalerie, ala { lllIiJpanorum tI
Ara~.acorumJ, astfel ca in larga step!i din faţă, s!\ poatli face oricând
~::~l~n~~;t~~a e~::~e;lt~;~::I::~~i::;I;~II::Cli~r::~~~i ~~r~;j !:~
duta un SprlJlIl, spre a nelinişti graniţa. Ştim dea ltfel, c~ şi pe malul
sting a~ Dunru-ii, b vl1:s?re:l acde i llş Ia l omiţc, se va face şi cap de pod
amlat, IIlstal5ndll-se :lICI un 1111mcrus Surorum sagilloriortlm (v. o. r.,
p. ~78, drept coment!lr In CIL. I II 7493). Şi Înc11 ma i mult. Traian
' ÎntemeiazJ1 În vechiul centru comercial grecesc BArboşi dcla gura Si-
re~l~i ~)ârv"n, Petl/tralion ~Jtllhliql~c, p. 26 şi urm.) un puternic lagăr
mixt: atat pentru trupe de mfnnlcfle (Iagfirul e zidit-şi ocupat sta-
~g:lc~:.~:~.:;a~lp~~~;:'~~:~I::~ a!::, ~~nd~;,~eJ d;/~i,~~~~,t:i:r:
de mannaru dm eloms FlafJ;o Afonica: v. pentru toate amlinuntcle
P~rv:an, Castrul dela Po;an~, Mem. Secţ. Ist. xx.XVJ, p. 114 şi urm.),
(:~ ţ:~:~~ ~~::e n~::~~ aS~;;':;ii~,~:~i ;.re5:i~i ;ii ~r~7'~~~;~~
p~rmanen~e. Ftresc lucru, sold:lţii de ma rinn. dela U1irboş i urcau şi pe
Siret ca ŞI ~ Prut, astfel Încât, dupll cum am arJ1tat cu alt prilej (Ca-
SlrU~ dela POIana, 1. C., p . 120 şi uml.), intreaga l\1oldovli. şi Ibsarabie
sudică erau acum anexate la teritoriul şi la clvilizaţ i a romană. De câmpia
munteană, care erâ acum perfect Închisl'i de orice fel de contact CU cx-
teriorul barbar, întrucât ultima po..1rtă - v:l lc.a Siretu lui-cra defi-
nitiv euceritl'i şi ea, nici nu mai e da r nevoie de pierd ut un euvânl.
Cr~dem astf~l a fi demonstrat, pc baza faptelor şi consideraţiilor
multlple de ma l sus, c!( e o grcşea ll'i 3 crede cIi răsboa ie lc dacice au fosl
d.use exclusiv p~tru parte.'\ munt03SlI. a Daciei, că regiunea dela Sudu l
ŞI Estu l Carpaţilor n'a juC'lt nici un rol, nici În rlisboiu, nici la orân-
duirea pl!:cii, şi că tot acest ţinut, dup!l anu l 107, ar fi rAmas un fel de
ţară a niminui, pc unde se preumblâ cine voia. Deasemenea credem a fi
demonstrnt cA nici un moment cllmpia munteann. n'a Încetat de a fi tari
~'::~' ta 1'11 Irt<:e dela Traian inaiDte III TrocMDis (d. ti Filo"'. Lqionttl, 1). 6.
www.cimec.ro
II .GETII~SPARGAPF.ITIIBSI..AJ}eCF.~~
getiel, adicl'i dacică, şi dl. in vreme ce in pustJ 'risei S.umaţii l azygi reu-
şesc - şi cu ajutorul roman, din Pannonia - sll. împingă pc Daci (pulsi
ah /tis Daci: Plin. N. h. IV 12 (25), So) in ţinutul muntos (mont~s wro
d sallus Icnnll) , În Tara Româneasd Dacii rimân mereu s~pâni,
pentru motivul foarte s implu, că ei domin!i solid nu numai colinele
Carpaţilor sudestici, ci şi întreg malul Înalt al Mocaiei Inferioare -
pânll. LI guri le DlInl$.rii. Intre cele doull. forHlrcţe puternice, care, la cotul
Dunll:rii dela 1311rboşi şi In cotul Carpaţilor dela FO~1ni, se strâng un:l
de alta de mni dI se ating, nimeni n'a putut,chiar în vremurile mai
vechi,sl$. pătrunci/i Sl."Itornie: Geţii localnici au respins pc intruşi şi
drumul dela Oituz, in Poiana, B/irboşi , legând direct Ardea lul cu Do-
brogea n':l fost descoperit de Romani, ci de Geto-Grecii, cari ind din
secolul al VI-lea Înainte cle Hristos intraser1\ in legllturi pe calea cea
mare 'l Dun11rii, pânli departe Înlliuntru l ţinutului getie (cf. Vârvan,
PJnelratioll, p. 26 şi unn.) şi-şi trimeteau pc acel drum tn Ardea l,resp.
la Mare, unii vinul ispititor de Miazlizi, vasele frumoase de bronz, ar-
mele ~i podoabele lor, iar ceilalţi aurul scos din munţi, robii frumoşi ,
v!induţi mai pe nimica, vitele, grâul şi mierea .
Dar nu numai izvoarele Iiternre, ci şi urmele archcologice din cllmpia
dela Sudul şi Estu l Carpaţilor confirm3 unitatea şi omogeneitatea vieţii
omeneşti de pe cele douli maluri ale Dun/irii de Jos, cari tind mereu
să se integreze reciproc Într'un singur mare organism geografico-istorie,
av!ind drept ca lc de comunicaţie la mijloc largu l drum al Dunl$.rii.
Intre anii 1890 şi 'goo Tocilcscu :t urm.!!:rit valurile care stmoot
Oltenia şi Muntenia cicla Apus Il' Rhlirit, paralel cu Dunllrea şi a con-
statat d ele Sunt orientate spre Nord, deci au fost trase de un stăpllni­
tor d in Miazll:zl, care avea interesul de a precizâ prin acest hotar pre-
tenţii le sa le împotriv. . sti'ipânitorilor din Nord. E clar, d avem aici
rlispunsul roman la ofensiva gctică spre I-Iaemus, şi anume, (,'U îneepere
ehiar dcln mo.1rtc:t celor doi mari riva li, Cacsar şi llurebista, prin rclu~
are . . planuri lor lui Cacsar impotriva Dacilor de clitre Octavian.
P1hrundcrea roman~ în câmpia gcticli a fost foarte timid/i la inceput
şi foarte prudent.!!: intotdeauna .
Fllrl\ îndoeală, prima şi cea mai veche Încercare de stabilire a unui
ecap de pod. În cllmpia geticli e reprezentatli prin valul descris de Toci-
Jeseu intre Ce/alta (Ia N. de Calafat) şi lacu l Greaca (la JUsJ1.rit de Giur~
,i giu: Fouillcs e' ucherclus, p. 118: din nenorocire netraaat intreg pc
 II t.ilTIII)I~ C \ ItI'AT IIU;I.t\ "'I'AIt(;'1'~2:.~_,~.:CF.II~
:.=-_ _ _ _ VAS ....,; rÂRVAN, C8TICA

ales momle: de prestigiu - din a . 52-53, ale lui PIJutius .Aelianus,

harta aHhuratli In :lcC3stă pagină) ş i 31c.l\tuind do;u o b:lnd~ de teren
care nu numai asigur!\ st.:1pâni rea romanA completA a malu lUl drept al
brgl'i de zo- 40 km" acoperind trcccrC".l peste fluviu pc w
Ro/iaFia
(in (aţi. Densei). OesclIs (in fala CcJciu Jui) şi Novat (in filţa Zimnicei).
D.lcli ne este perm isl'i o ipotezA asupra epocei dnd a fost trus acest
~~t::~:i_XI~~~ ~~n ~~~;;gd~~r i~t:r::~::ă l~~~nr~e~li:at~~!r::â~;~, :r~~e:~
\'31, atunci credem c3 ci nu ponte fi dccM opcr.t lu i Atlius CaJus, sin-
guru l genera l roman de pe vremea lui AUguStU8, care real a plitruns
~11::r~~:~~i l;:l~a:A;' d~:;~~o~v~:~ăm~~ s~s~r~~11 °l~~~:r~)~e!:~::~~
influen\ei romane. E logiu l lui Aelianus spune limpede, clI: el ..1 U\rgit
ofensiv şi biruitor in in im.'l Ţl\riÎ Romllncşli. de unde :1 şi mutat În
Sudu l Dun1!.rij $0.000 de Get i .
hota rele provinciei.: evident aceastli l!h:gire nu putea avea loc decât
To:ltc am3nun tcle ce c un o.'1ştclTl :ISUpr:l ofensivei lu i Catus şi a biru -
inţei s:.d e corobore,lzl'i această i poteză: atoc exclu siv impotri va Gcţi l or ,
:::i:~n~W~~~I:~ri~~:~I:s~l:~!~:~c~fd~~e~~c:~r~~dde;~~.~n6il:e~~~'J~~;ru~csr~~
dcm c.~ nm putca adm ite ca probabi l ă 17i o lărgire proprie romană a ve-
iar nu ş i ;l R'lsra rni lor ori Sannaţ il o r dcln guri le Dun1'i rii ; atac , nu din -
chci zone :lIl cxate de Aelius Catus intre Ca lafat ş i G iurgiu, În cli ma i
spre Pannonia, ci dinspre 'fh mci:l, ş i nHlt~ re.l Gc \ilorhimi\ Î ş i prin şi

~~;~:~~;0:{;~: :~ET~~:%~n;i~~::'2~~~:' ~l:~~~l;:~:;~~~

fl<; T;;P' eQ~i(~lt. deci În teritori ul dcla OesclIs, UIIII, Asamrll şi
/alerus; mutarea gran iţei oficia le romane la Dunăre ş i curând apoi,
chiar Înfiinţtrca nouei provincii :1 Moesici, În futa Bana tului ş i Olte-
nici sudvesticc ş i impingerea Daci lor Înspre Ardealu l SUdVCSlIC, lOcA
nici dacicc; catastrofl dacicl1 in Nord ul Dun ăr ii , cu armate sfa.râmate
din vrem(.'3 lui D omitian, În special prin biruinţe l e lui Tett iu s luLianus .
ş i regÎ uci şi ; Îns(ârşÎt pomenire sl'rblitorcască a acestei b iruin ~e in
Dar resturile archeologicc I"Omane, prc-tra ianicc, din câmpia mun-
autobiogmfia lui Augustus (vezi pentru toate. mai S U8 , p. 94-(5).
tcanli, nu se m:\rginesc la prezenta. Înc!\ incomplet llimuritli , a va lurilor
Este clar,c!\ mutarea lagă rului legionar dcLI NaissrlS la R.atiaril1 cel

r~,~:i~:::~~ :~n~:~~:~~~~:v~~~i:~:n~~~~~~~!S;~~~:S~~~:~
ma i târziu prin a. 15 - nu se putuse f,lce decât cu condiţia perfectei
siguranţe a legiunii chiar pc malul Dunării, cuc, sc ş tie , iarna inghe-
ţ:lnd,nu mai constituiA nici un fel de obstaco l - ci dim potrivă-şi
pe Dun1ire În sus ş i pe afluentii ei moldoveni ş i munteni Încă din sec .
ga rnizoa na romană eră ca ş i În plin teritoriu barbar. Stă p ânirea romanl'i
VI a. Chr. Intocma i cu m râsbooele Geţilor cu Alexa ndru cel Mare
asupra fâşi e i getice dintre Ca lafat ş i G iurgiu În dl dina . 4 d. I-Ir. ni se
şi L ysimachos nu impiedecau şi nu Întrcnlpcau d e fel p!\trunderea
plre dar n a tura lă ş i valu l care dcsp!lrţia accs t teritoriu lr'Jnsdanubian
civilizaţiei greceşti În Nordul Dun1'i rii 1), tot "ş.i rltsbooele Gc\ilor cu
de restul Daciei libere, a trebuit să fie ridicat in aces t timp .
Romanii. Îllcepând din secolul al II-Ica inainte de li ris tos, nu numai
Cât pri veşte .. brazd:1 lui Novac., marcle va l care desparte întreag:!
regiun e de câmp a Ţării Rom ân eşti de regiun e:1 el e dealuri (ef. b Toci-
leseu, o. C' l p. 118 şi harta), precum şi valu l din Mold ova ş i Ill.sarabia
~~ţi~:ll;~:~C:!'Î[~iD~~:r;o~~v:~ :~1~: ~ia l:;:::~~~~~o~~~~r~li~l:;reCj~~~~
ş i Sud vest, fi e pe ca lea macedonea no-thracicl. d inspre Sud ş i Sudest.
meridională, Între Poian:l, la gura 'l'rotu şu l ui, ş i Cctntca Aibă, la limanul
Resturile de ceramicl dela Piscul Coconilor ori Mânlistirea, În câmpia
Nistrului (ibM., şi Pârvan. Caslrul dela Poiana, p . 118 ş i unn.). orien-
muntean!!., sau dela Poiana În Moldova, arata limpede efectele penetra-
ta rea sa fiind spre Nord, el trebuie s~ fi fost ridieo.ll tOl În:l intc de cuce-
rirea Daciei de Traian: cu atât mai mult, cu cât de o interpretare a lui
ca gran iţă post-traianicli Între cele dou!\ provincii. Dacia ş i Mocsi:\
~~~~o~::::~i~~a;:~~e:~~i~:~~i~:i~~c~r~~;t:r~;eO~:i c~~ip:~'u~~
Inferioară, nu poote fi vorba, traseu l situ oltea n fiind in acest caz absu rd.
lene: Piscul Crllsani/or, Mtlnăslirta, Piscul Coconiwr, Tinosul, Zimniua ,
Dar, inainte de Tr3ian, cste clar di un singur mare eveniment mili-
tar b Dun3rea de Jos poate fi identificat cu opera de pacificare şi ane- 1) ef. pentru toate acelte chestiuni liniile fundftmen"le ce un I tmbilil in lA _1_

xare, documentat:1 prin valul nordic muntean: s tr!\lu citele biruinfe - mai
~'t,atl'on htJllniflll' ti ,i
lullhriItiq.u dallS la " , IU, du Dtulubt, 1. C" p. 23 urm .

www.cimec.ro
 VASI1~E f'ARVA N. C"'T'CA
---
etc.,etc.,formele de civiliza\,ie indigenli În Icglitura lor cu cele douii culturi
superioare, greac.'i şi rom:lOit, care le-a u înr:lurit, şi vom incerca a SCl-
biIJ, care anume sunt obiectele şi fabricatele impormte, spre deosebire
de cele create la faţa locului, numai cu imitare:l modclelorstriline, dar
de indigeni şi cu mijlooce indigene.
Acum, Înaintc de a trece la descrierea şi valorificarea istoric.1i :1 desco-
peririlor dela Piscul Crl1sanilor, suntem d:ltori a da şi un conspecl al
infonnaţiilor pc care litemturn anticii ajullslt pOn!!. Ia noi, ni le-a plislrat
eu privire la civilizaţia daco-gcticl'i, - În specia l la Sudul şi Estul Car-
paţilor, În valea Dunllrii şi a afluen\ilor ci. precum şi În acea parte din
dreapta 1)un1\rii, pânll spre Pontul Stâng, unde locuiau din timpuri
immemoria le tot Geţii.
III
Prin secolul al VI-lea Înainte de Hr., când Grecii din lIistria urcând
pe DunAre în ţinut getic au intemeiat escala dela l31I.rboşi (v. P,Îrvan,
Plnttratiorl, p. 26, 33, 3j şi harta), Getii sc aflau În tr'o st:IfC de reL'Itivll
prosperibte. Nl1vllirile scythice Îocet.'lse; popoarele odihnillu Într'un
echilibru destul de stabil. Din Carpaţii nord;ci şi pilnn În Ilaemus Geţii
alclituiau UI1 mare popor, unitar C'.I nelun, de sigur Însll impl1rtit politic in
nenum:lrate ebnun autonome, unelc sub principi indigeni indepen-
denţi, altelc recunoscând, mai :des in p!irţile dinspre Nistru, autori-
~tca cutiirui rcgc. de neam scythic, ca Ariapcithes dela Olbi", ca de altfel
şi În Ardell, unde familia regali\-a regelui SpaqţJpe ithes-şi vechea cl:.lsii
oobiu{ (Agathyrşii,dupl1 cari se numiau toţi locuitorii pLltoului transilvan)
erau deasemenea scyt.he (ef. mai sus, cap. l şi \'. Il erodot, IV 78 ş i uml. cu
~~ti!/ ~ :~; ,~~'~~)%~~~ii :~io~~~dş~)~~~\id~l~c;!ta<:':a a~~,c~~i:\~::~
Înalta. lor concepţie despre lume şi viaţ1\-şi În special de credinţa lor În
nemurirea sunetu lui - Încât, negl1sind alt1\ c.~plicare. i-au proclamat
pur şi simplu de adepţi ai filosofiei idealiste şi mistice fi lui Pythagoras.
Iar pentru ajungerea la Geţi a acestei fil osofi i rcligio.1se din Sud şi pentru
răspftndirell ei în Getia, ei au nlscocit povestea principelui şi apoi re-
gelui şi in sfârşit zeului Zalmoxis, sebv şi discipol al lui Pythagoras
la Samos, iar apoi rege şi .zeu la Geti, pe clIri i-a refonnat în sensul
învăţl\turii idealiste a maestrului sau. T-Terodot, cITe cunoaşte această
L poveste (IV 94-<)6), Îşi face Însii rezervele sale asupra adevărului ce ar
www.cimec.ro
~_ _ _ _ _ _ _ _ _ ". ~
I =CU~
LW~M~CE~"'~d~_ _ _ _ _ _ _ _~
conţine ş i incheie cu aceastl'i înţeleaptă afirmare: doxAw c5e no,Uoiol
Creo, :r(!dU(J01I TO" ZâJ.poi'" TOUIO)' 'YE:t1ioOa, {fv{)ay6r!cw . 1n adeviir
e elar , că nu pcnlruci'i. ştiau aceastl1 istoric despre ci, admirau Grecii
:ep~~i\~~ c~.!~::I;~;~;iţ~~~~~~:;ea:;i;eU :;~~~e~~~~ ~;;c~\~~:~~:~
legenda cu Za lmoxis. uiscipolul lui Pythagoras. Fapt e, cli tradiţia
pe care o reglsim şi la Platon, CllOrmides, V şi urm., in legliturl1
şi cu celil.l'llt personaj legen<rar al Nordului thraco-seythic, Abaris
(eL şi lIerodol IV 36; l umb lichus il face şi pe Abaris şco laru l lui
Pythagoms). corespunde acelei stiiri de spiri t :a Ionicnilor, cari ajunşi
i'n secolul al Vl1-1e:.1 in tlirile thmco-scythe ale Pontului Euxin şi obser-
vând nenum?lratc obiceiuri şi credinţe populare indigene pline de În-
teles ad!\ne, precum şi o civilizatie strliveehe, care deşi numai etno-
~rJfic1\. nu era pentru aceasta mai puţin înţeleapti\ şi bine or:lnduitA,
au dat mlnunlirii lor forma admirativl1 a solidaritl1\ii intelectuale a Nor-
dului barbar, cu Sudul clenic.lnc (apt iosli, Nordul acesta trl1ia Încli
În moştenirea strlUucitu lui mileniu al Jl-lca 3. Chr.) c!ind Thracii aIcll-
tuiserll, În epoca myeeniantl. una şi aceeaşstr!lu cit.!i civilizaţie. cu Grecii
de o plrle, cu Phrygienii de alta.
Credem, in aCCast?l privinţ4 de acord cu Ridgeway. o. C., p. 366 sqq.,
eli povestea elcnică a expediţiei Argonautilor. cu epilogul ei, a ieşirii
din Marea NeagrA pc Duniire În sus În Marcu Adriatică 1), e O palidl1
şi naid, dar ca fond exactă amintire despre raporturile comerciale
rud~I:~ !: :~;~~ ~;:nz~~~it~\nE~;ia ~il~ea~:~ I;il~:!~~~mycenieni ai
Getii dew Dunare se aflau deci in secolu l al VI-lea Înainte de Hristos
rl:~f:~~\i~~~~~::Z~~~~~;~;I~~fJ~;i~~i{~~~~~:~~~~I:f:~Jl~
cum vom aritta în amltnunte mai jos. culturii greco-scythe din Nordul
Mârii Negre, ii corespunde În valea Dunării de Jos, cultura greco-gctli.
Printre primele mltrturii archcologice În aceastll direc\,ie, trebuie al1 pu-
nem hydria dela Bene (Berc.:g), cazanul de bronz dela Scorţlru (Brlila)
şi b..'lsenul de bronz dela Bălănoaia (Vbşca), pentru secolele Vl- V,
 iar Cu Începere din vremea lui AlcxanclOJ cel Mare, a,re,rn eandc lllbOJ I
de bronz dela Piscul Cdsanilor, vasul de bronz dcln Tinosul, şi ce·
ramica indigenll, de imitaţie clcnicll (vase tmcgarienet = dclienc) din
Ilalt.1 Dunllrii, dela Crăsani, Zimnicea, ctc.
Da r sli ne Înto.1rcem la şti rile lilcnLre.
Geţii Sunl s~dent.'tri. Ocupaţia lor principa lII. e agricultur.! (Arrianus,
Allab ., r 4. cu Col. 1,at'aml, ed. Cichorius 11 p!. 81); şi chi;uÎn Împre-
j ur.'\ rile nenorocite de pe vremea lui Ovidius, c;înd Dobrogea era cu-
treemt:.'\ de to.'tte ho.lrde1e, Geţii b!lş tin aşi nu· ş i plirnsiau vechea lor
deprindere, de a lucra pi'lmântul (mai sus , p. 99 ş i 100). Ca a nimale do-
mestice, c.'t lul , boul, oaia şi capra ne sunt documentate a tât litemr, cât
ş i monumenta L (cf. Col. 'l'raimuT, ed. Cichorius 1 pl. 56, n pl. 113)'
Cava leria getidi ne e cunoscu t:1 Încli de pe vremea lui Alexandru (Ar-
rian l. c. ); boii erau, fie înju gaţi 1.. ca re (Ovidius Trisl. 111 10,34; eL
!):irvnn, Incep. f). Rom ., p. 61 , fig. 38 şi Mon. Adamc1issi, ed. Tocilescu .
Viena 1895 , p. 48, fig. 57, metapa 9) , fi e pu ş i la plug(Ovidius,ex.P.
J 8,53 sqq., cu Pârvan, Incep . v. /?om., p. 54 fig. 33)' oJrncle de bou,
rcsp. de zimbru (Anlhol. Pal. VI 332) erau întrebuinţate drept cupt
(Diodor XXI 12). Spre deosebire de Scythii nomazi (tiJLdEotxo, "021'0-
ţ,&.6tt; : Strabo P'3oo),la cari-a lliturca de bou - calul era animalul
princip'J. I, ch iar pentru hrana cu lapte (cL ş i Poseidonios b Strabo, p .
300), i3l" nu numai cu caroe (v. cit.'ttul din Antiphancs la Athenaeus, p.
zz6), Gcto·Dacii a u - alllturea de bou -o.'li'l: turmele sunt mare:I lor
bog~ţie (Col. Traialld, 1. c.; cf. Dio, LI 26, 3, unde prin âyAlat sunt
f)ri\ indoealli de înţeles toate tunnele,incll şi de oi ~i de Clpre, iar nu nu-
mai cirezile; v. d. p. turma de pc metopa 8 [Toc. O.C.,P.47. fig. 56] dela
Adamclisti); pbtorul efa l ~turea de agricultor, principalul reprezentant
al vieţii rurnle (eL moo . lui QuadrJlus dela Capidavn, la mine i ncep.
v. Rom., fig. 32 şi 33, p. 53 sq.); cojocu l de blanll de QJ.ie e haina na-
ţională pc vreme de iam!!. (v. la Ovidius Trist. şi Ex. P., locurile citate
mai sus p. J2.5. nota 2: pe/liti Gdae, şi cf. Figurile de pc creneluri le dela
Trofeul lui Traian: Toc., o. c., p . 95 sq., fig. 116 sq.).
Un document clasic pentru import.'tnţu ş i seriozitatea vietii agricole
la Geto·Daci e fragmentul pi'istrat la Suidas, s . v. BOCJJr:{al~1 din oper<l
lui Criton, medicul grec al lui Traian În vremea răsboaclo r impllrafului
În Dacia 1) şi care a scris-ca şi contemporanul sltu Dio Chrysostomus
') C(. Jacoby, În Wiaaowa.Kroll XI 3, p. 193-4, 1. ti.
www.cimec.ro
- sub titlu l de I'tTlXâ 1), istoria rl'isboaelor dacice, povestite de altfel.
chiar şi de gloriosu l biruitor Însuş: 'l(ol TIVWV pOI>Jdou;2) tq-eor:wtWJIO"
[tUJ' de cIUM' r:!ÂiJI ':U(J1 puallJo Toi, if!vJ.loQt '·l'J.e'I1'fleil.CJJI' 3). E, ad iel,
vorba de ÎmpllrţÎrea slI rcinelor intre nobilii daci în vreme:1 rll.sboiulu i:
;::::':~~T~::~!i~:.4:~l;~:::~:~:'~: ~;:,;~;i~:;Ii~~ ::~,;~î::~~!~~:~:~
Geţii sunt organizaţi pe clanuri (geftlts, ltiv,, : cf. R. g. d. A. e. 30
r. 13 sqq .), av!lndu-şi fi ecare o capitalA, numitii adesea dupa numele
Iribului: Burrida'tlfl , c:apitaln Bllrri-lor,-Saci-tlavll, capita la Saci-Ior , -
Napoca, dupli Napac, - A lboca, dup~ Albi (cf. şi AlImrntlS) ,
2:~~;': ~~'~~~~:;:~:;:~t:~:~~~:,~~~~:'~~;E~:~~~L;,~~E:~;:~~
ŞI dC'Jceea, ea urmnre, dând e3 aici numele tribului: P OlII/a (ef. şi Po -
lousa, iar la aceasta POrtl!isso), dupl!. care POlulolellSes, - Sia, dupl!.
CLre Simsel, - SaMac, dupa c'tre Saldenset,- IIla/va, d upi'!. care
Malf)ellses,-~au dmânând to:-a l deosebitli dc aces t nume: la Bf'1fJ1o l ,
K6tâye,wo, OII fl tl.lP6tyO' putând adi'iog:'1 drept C3 pital1l. indiferent ce
n~m~. ca Drobeta (cf. Egt/a) , Bmcla, GC1luclo, Gllrsumori ' Il l" (izvoare
pr;i~I~~I~~~~;~fi;cI~~rm;,g:~flt:~~e;~~:_~e~~!n:7~~I;itŞ; :~~:~~:~~
Lag~, povestind cum cucereşte Alexandru cel Mare la 335 acC'J. :116)." fi
Ge~llor de pe malul Dunltrii, zice d era. 'I(U'I(wC' 'ttTet1.lopbtJ: probabil
numai cu va luri şi şanţuri de plimllnt, rcsp. Cu p:llisade, adic:.l aşA cum
~=~~.;;i.:~~~ '~S~!:~i~;:;~~:~~c:::~~u:~:~v:'~~:~~:;:~Fii~~~:~~~
m~ntO:ls!l şi ~ ma lul drept a l Dunarii, und e piatra era. din belşug, ce-
t:l:ţtle daco-getlce sunt bine Întli rite cu ziduri de piatrll. Co lumna lui
Tmian reprezintI!. e drept, doull tipuri de intArituri: unele, dupli chipul
roman, in pia tră de talie (acelea fuscsed de sigur zidite de Decebal, cu
') Daei Getii ,i Dacii IIr fi (OSI douA popoare deoacbÎle.de .igur Crilon n 'ar li
inutulataal(e! o carle, În care toanai licelli1audaimpAralului d u penlru cucerirea
Daciei,,i nnume. mai prelua de tOlle,II celei "WrtIOQle, cu ploloullran.n·JWJrI CII tOI.
Th:!.,C;~~,1~~~::~UX . ,.'lI.POfJJrl1i. : POWf:lÎI" d~(I'()IJ,; v.,i la Henri1'!:lienne .
') F. H. G. IV 37...
meşteri romani: ed. Cichorius 11 pl. 81 şi ef. Textb. 111 p. 206),ia r
altele, numai de lem n ( ibid., TI pl. 97 ş i 98, cu T ex tb . 111 p. 304 şi urm .);
dar nici unu l din aceste tipuri nu e propriu zis daco-gctic, adiell tipic
pentru ÎnfliţişlrC3 mai veche a acestei civili zaţii. Oimpotriv!\, cet!\ţ i ca
accle:1 dcla Grltd i ştea Muncc1ului ori Costeşti, în munţii lIun iedoa rei
(eL O. M. T eodorescu , Cercei . "rcli. iTI m. limti"I., Cluj , 1923), pOl fi
luate drept exemple pbstice pentru descrieri C.1 aceea datll de Ovidiu5
pentru Acgyssus (e.1:. P. 1 V 7, 24-: IIrhs eral in S/lmmo m,bibus acqrla
iuga), compl et,uă cu informaţiile dela Dio, privito.1rc la cctit ţilc gctice
ale lui Roles.. Dolpyx.şi Zyrnxcs (LI 24, 5: uiX0,"i 26, 2: rpaOV(JtOf' .. .
blOllo(})!€, ... WU) 'loii ulxou," dOitlloa,u61'o,"; 26. 5: bel r b'ouxla '(() cVt:g-
xecnaTov Tii, Zve~ou ăalJi~ TE;;XO' [deci :Ive:\ chiar 111:li multe] t}i.Oav)
ş i comentati'i cu descrierile cet.'\t ilor th rnce din lIaemus, la 'l':1ci tus,
Afln. l V 46-51. (Cr. de altfel, mai jos , cap. VI).
Locuinţele getice , indiferent dacl er:tu În cet.'\ ţi de piatr1\ ori numai
de p~tnilnt, sau În simp le sa te aşezate deschis pc ma lul apelor, erau de
Iluele lipite Cll plimânt 1). Ovidill s vorbeşte de ele ca de ni şte sim ple
colibe , casat: el cremal i"solltes !toslica f/amma casa.s (Tr;s/. l II la , 66),
ceeace rllspundc uşo:lrei cdlir:imllri. a tOr3şulli i Geţilort in n. 335 de
Ale)(l\ndru cel rvlare, care, dupll. o intre'Jgă serie de ispri'ivi - printre el e
şi acelstă distrugere - se poa te to tu ş , În 3cecaş s in gură zi, ÎntO:l rce
înapo i În drcaptl Dunll rii: atiT~ M y.aTaoxc.hpa, n}v 7/&ll.l' b-tICI ... Qn ... "al
hUl'rarcl avrijr; 1'ld(}0J; OI{,OU'; oVll.,."'l'aJ'Ta, btll'o ofr;>aTo:te6ol' (Arrian ,14, 5).
Propriu zis insli, avem a ne închipui multe din accste casae geticc nu
atât ca nişte colibe, cât ca bordeie. pe jllm1\t':t tc Îngropate in p?l.m:int 2)cum
vom not;\ şi mai jos. la descrierea s?ipll.turilor. fn ndev/\ r, clima groaznic de
asprn din câmpiJ muntcanli ş i stepa moldo-oosarabeani'i ş i dobroge:ml\
silia la acest fcl de construcţie (dealtfel comun şi la Roman i În casLrcle
lIestiva le), ba mai mult, împingea chi:lr In alegerca de l oc uinţe tot:.d
subp3m ân tcne. Strabo ne vorbeşte de fl rogl odyţi i t Dobrogei, În carÎ
nu intotdcaun:l avem a vedea chiar ni şte ..locuitori În glu ri. ori tpeşteri.,
ci , fliri'i îndoeal:1, ş i pc locu itorii În bordeie, ca ri , fireşte , erau adesea mai
mu lt sub~ decât suprapll.mântene: ... {;:rEtJ0txoiio , ~'ovrol'te xai K()opvf;ol
xalol Tewy).odVTat Ăey&PIP'OL rWI' mal XQ)J,anv xal 1'oflb r xal " JOt(}O"
T&::r:WV (p. 318); su nt ad i că ţinuturile prin exce l e nţ:\ getice, und e am
,) V. penlru ccmpara\ie It. Popov, dlJlturiic ,i studiul din l flW1tija bafg. arc".
drll~. IV 1914. p. ' 48 ,i unn., , i in .pccisl p. 197. 214 ,i urm. , ,i 219.
~) /bid., p. 219. eL ins!!: ,i UsT.!6 in Do!go:t(ll/Jk V. p. 337 '(Iqi r. Kodal , VI, p. 2JO.
www.cimec.ro
v:\zut In Dio (LI 26, 3) şi pe bieţii Geţii lui Dapyx, in a. z9a. Chr., ren.·
giindu-se În peştera Kei{!I~: )(atala{J&vr:t~ ol bttXWfllOL nl"Oc, ::r:oJ.).4i 'td Tr
dUa TU n/ItWTaTa xal Tă< &yAA~ it; CUiTO (uJ om/lato).) it60«, iaexQf.LIofJ.V'(o
r Oimpotriv:\ L1 deal şi la munte :l\'em casele de bftrne, acoperi te tol
cu lemn ş i aşcza te fie direct pe plmRnt, fie m:li ales pc stâlp i de lemn
(ori poate de piatril), foorte inalţi dcasupr-ol pi1.mântului, par'c'ar susţine
nişte J ocui~ lacus.!!e 1), dar sprijinindu-Je numai la cele patru eolţuri,­
ia r fiecare ca~ e Înconju rn~ de un zi'iplaz de scânduri, cu capetele
t:'!. iate În unghiu asc uţit..; vezi Columna III; Traian, ed . Cichorius r pl.
20 şi 40 .şi 'l'extb. 11 p. IZ3 şi IZ5. Ceeace e caracteristic, e eli aceste
l ocuinţe sun t :Irntn te ca având cel pu ~ in doul\ camere (deci nu mizeria
de!:.1 câmp a lInei s ingure odl\ i) ş i c111.dirca e bine încheiat!!. cu cuie de
lemn , fllc5nd un bloc perfect solid.
Atdt la munte cât şi la câm p casele sunt patnd:llere, iar nu ron,mdeJ
ori ova le.
Femei le sete fac toa t:'!. treaba gospodilriei singure: ele macin!t grâul
în ril ş niţe l e de mân:'l., ca re sc găsesc in orice aşezare J'I reistoridt şi proto-
iSloric:\, şi tot ele cam apa, purtând \'ascle pc cap (Ovidius, e.~. P., I II
8, II sq.: f emillo pro lana Cer;ttlia mIl1lerafra"git. STlppositoque grave",
vertice portlll aqttom; cL pentnl purlllrea poverii pe cap şi Col. Traumd,
ed. Cichorius I pl. LVI); ele \ ~~ Riinza de eânepli, din care fac hainele
Jor şi ale b!lroolilor (cf. Herod. IV 74) şi ii servesc pc aceşti a în toate
chipurile (mi"isleria facere: Tustinus x..XXfr 3, 16) ; lucru pc C'.tre de
allfel il atesteazli Il eradcides Ponti cu l ş i În genera l pentru starea fe-
meci la Thraci , vorbind de poJigamia acestora: raţlei bUWTO~ t(!ei~ xal
'ttaoaQa~. elal 6i 02 xal 'tfl l&xO'l'1'a, xal w~ iJeaWla{vw~ l.l!W1'u.u, xai. I~
neetovola, ol ),Q.1l0t xal ix 1ll'(JltMtJlj f'JvJ'e'O tV a1ÎTal" xai. i.ovet )!al dw-
Y.O)ot.l 1). Cât priv eş lc insi'\. coşurilc şi diferitele Împletituri de lozie şi
papură, ori pl:lscle şi nlivrnl dele de prins peşte (cf. descoperirile lui
Petcoff, dela Obreşta , lânglt Sofia , În Godi!lIik tul Jl/a rodlJiia Mu::ei
din Sofia pc '921, Sofia 1922, p. 217-222), precum şi bl\rcile8Cobite
Într'un singur trunchiu de copac, pentru pescuit ori trecut apele (cf.
1) 'I'oma5chc k, o. c .• I p. 121. s'.IIHI inlJC1aldc Icctll\SpeCl, .prc. lc lOCOli
ehitrc:aloeuin\clacuslrc.
') 1~HG . 11 220, 28.- CUllclcri.lic pentru (du l cum lurrl! Roesler (DaHJOtT6",.
DtUinr, 1. c.)e de piltll ,i Înlrcbuinlllrcll llcutui paugiu, .prc II dovcdl poligam ia
Gt:lilorl Hencl ides din lIer.dca (1) devine 1. RClC.der un ode.. itan ( I), eare,
nici vorbi, delCrie obiceiurile ... CClilor ... vecini i...
 ",
la Arrian r 3. 6' IWI·6;l.l/t 7lloiu din ţara Gcţilor, luntri de cari
XQ(tWtat ol :t~doOt~Q~ T(y " IOf(](tJ iq/ ăl lrlq. 'tt #i lx foii "(Ot!}DU Xlrl
eL"tOTt. ';tu(!' aU,p.ol''; ă1'(l f(h, :'tOf(lftCn' oTe),loll'To xul J.no'UVOl'W; u..-,:'
avnuv al 'noUal) I ş i IlU m:li pu\in ca rele. plugurilc şi to..'llC lu cd-
riie În lemn, sf!lrşind cu ins:'lşi casele,- pentru a nu mai vorbi de ;Irmc.
precum şi de hamuri, cojoace, şubc, diciuli, opine i, etc., acestea loate
erau treaba b.lrbaţilor,
Nu avem nici mărturii literare, nici Illonumentnle, de lucrntu lltlnci.
Ovidius "pune (ex. P.• lf[ 8. 8 sq .): ve/lJ!ra dura fl'TUlIl pecudn. e(
Pal/adu /Iti arie 1'omÎlllnoe 1101/ (/i(/;c{'rt' mmll. Credem Însă c~ e o sim-
pUi. întfl.mplarc această lipsă de mlirturii, L'lr ncg.l{ia lui Ovidiu8 pri-
veşte de sigur numai pe CClo-Grecii din Torni. In adcv!l.r pantalonii
bastami (brUCfJe foute groosc) rcprez'cntaţi pc Monumentul dela Adam-
clissi (cd. Tocileseu, Wien. 1895, p. 60, fig. 81 ş i 82; eL fig. 65, 67.
68, 71, 72, etc.), trebuiau si'! fie de Mnă foarte groasli şi primitiv ţe~ut3,
ori poate, mai degrab1i. implctităI).Şi crâşi fircscla popoarele din câmpw
Jun/l.re.1n:l sil fi lucrat lâna , atunci când aveau atât!!a oi, iar, de a lt ă
parte. Bastamii ş i Sannll\" erau nomazi ş i deci În nici lin CllZ nu ar fi putut
lucrÎt eânepa, cum de sigur o lucrau Gcţii,dovad1iaspectu l hainclor lor,
b:l rb1\teşti, (."3 şi femeeşt i , evident ţ esutc (ibid., p. 66 sq., fig. 93, 94 şi 96).
Ştim dela Varro, Rer . nJsI. I 57,2, cli gnîncle erau plstnUc În Thraeia
in gropi de bucate (qtlidllm cr(Oum'u hubetll mh lerrti SpellllIClIS, qUlJS
voeant sirus (QfleO~), ut inClIPpadociaac Thracia;alii puteos, ut in I/ ;s-
pania citeriore, i" agro Carlhag;nil'ns; el Duel/si; cf. şi Plin.,N. h., XVIlI
30 (73) 306: Iltilisrime laml!" servlmlur ill scrobibllS, qllos siros VOC(IIII .
ul i" CapplIt/ocÎa ac Threcia d Jbipanil', AjTica), iar in nrinele aşezil­
rilor preistorice din câmp ia Tnuntcană am constatat noi înşine astfel de
gropi. Prin urmare putem aplica. perfect şi Geţiloraceastd mărturie, precum
desigu r vafifost-eelpuţin l acămp, unde edlmu lt locdelucru-genc-
rai daco-getic uzu l pomenit de HOrJ.tius (Od. rtI 24. I I şi urm.), special
pentnr Geţi, de a vârsta ogoare le, mut:ind mereu ţarina, aşâ ca nic i odată
acelaş p:lmânt sli nu fie lucrat doi ani la rând: intll/efala qllibllS iugera liberas
jruges el Ctrercm jUlml. nec cultura placet longiar Qf11lua d~f'lnct"mqtle
aborilnlSaeqllllL;rf'creblsortefJicarius:u.n obiceiu caredro ltfel se Întâlll cşte
şi la Germani, lberi, Celţi , Slavi, etc . (cL l\HilIcnhoff, D. A . voI. fiI).
') ef. ,. G torg Oirkt, Dil! Trac/tt dcr Gtrftlfmnl ill dtr t'ur-und j,UhSts",;cllI-
lit~" &j" MannuI-B,bliolhek, 2.3/2.1,. Leirzig, '9l"J. , II p. S3 , i pl. 33 sqq. 1'011-
lcdal (oarte bogat,-upliCII\i i Ins~ pt.lliocuru di8C\ltabilc.
www.cimec.ro
In ce priveşte cu ltur.! viţei de vie, ştim dela Ovidius cl\ În Dobrogea,
pc vremea lui, nu exista (ex. P., III 8, 13: non llic pampineis all/icilur
vili""s IIltmu) 1). Ştim însă, c!l totuş viţa era cu drJ.goste cultivatd la
e.'ttrema Jimitd sudicli a ţinutului gctic, În părţile Mesembriei (CIG.
2054 = Dumont-Ilomolle, Me/ll1lges, no. III ", p. 462: .... A1i),OVC811t1'
Av).ovCbfO'; 'A;tdUWI'L, V~(! rij, eaw:ou o(l1O]!1l(J~ xal rw" 16lwv dw
:ri},wv brllJ.xQu,' ctiXoaLOn'aWl' iivAO'1xe), iar Strabo (p. 304) ne spune
lilmurit c!i la Geţi cultura viţei de vie, desigur În aceleaş regiuni delu-
roase ale ŢArii Româneşti, ca şi ast1\zi, fusese destul de rllsptlndită pânA
li DtJrebistu şi dl pe vremea acestuia marele preot Llcxal"Eo,-dupA Greci
un fel de nou ZcUţl.O;u;: cL Strabo,p'762 şi vczimaijos-convinsese
pe Daci 811 distnrgl viile şi să tr~casc1\ fllră vin (lxx6yJat ~i1Jl1fd()1l )Cui
Cii" oi,·ou XWf!Ir;). Oi Geto·Dacif au Cost m cele 11).1i vechi timpuri
bAuturi de vin, Întocmai ca şi Ccl\ii, chiar atunc i când nu l'au avut la
ei in ţ.1rll, ne stau m1lrturie amforele de vin greccsc, deL1 Thasos, Rho-
dos ş i Cnidos)J:~itsite pretutindeni În p!\r(ile noas tre, panA În creierii
munţilor (cf. Plirvan, Pllli tratim" p. 34 şi urm.) ş i povestea banchetu lui
da t de Dromichaites lui Lyşimacho8, la Diodor XXI, 12. Intocmai ea
Celţii, cari în ,rremea preromana tncll. nu ş tiau slI cult ive vi ţa de vie În
regiunile lor friguroase(aspectu l Gallicl va fi cu totu l altu l in sec. rv d.llr. ,
când chiar vlllen Mosc1ci devine o unidi ma re podgorie: vezi Mosella lui
Ausonius) şi deaceea beau exclusiv vin italian, sau cel mult massa liot(vezi
la Athen:tclls p. 152, 1ll.!1rturia lu i Poseidonios: nUQu 'tol{; n},ovrovou'
olvor; ee ' ltaU~ xn1 ni~ MuoQa),nrrwll xwaUJ; 7Ul(]axoJ.UCdjlD'o,) , şi anume
curat, neÎndoÎt cu apA ((Jxear~),- tot aşa la Dunăre nu c aşeZll re
getidi d in epoca 1..0:1 Tene, unde sll nu glsim numeroase resturi de amfore
greceşti şi pontice (ultimele descoperiri Il! M11năsti rca, Piscul Coconilor,
Piscu l Crăs:lni lor, '1'inosul, Zimnicea), dovadl1 percmptorie a consum1lrii ~
vinului grece..!lc la strămoşii noştri. 'totuşin Nordul mutllos nu este exclus
cara :Inumc triburi vinuls1l fi rămas necunoscut, cum spune Mc la H 2,
2' : tlini IJSUS quibusdam iC"otus,- eu atât mai mult, cu cât ncamurile
păsto reşti , cari au grtiu puţin ş i se h rllnesc cu ce le dau turmcle ...sunt
mai ales bău toar~ de lapte: ex qllo "omat/um Cetaromque pluTimi ralaxro-
n01:al JiCfmfiir (Columella, VlI 2). Strabo - tot dupll Poseidonios - y
indică limpede că viţa de vie nu se coace decât foarte greu pe valea de
') Ulmi Ind ersu; ef. numelc latului Ulmtfurn, lmemeiat cam pe la 100 d. J Ir
inlinulul C.pidavei.
 VASI1.el''\ltv~
sus a Ronului,la Cel\ii ce sunt dincolo de provincia Narbonensis (p. 17 8 :
"al" 4,u."t8A~ dA :lt(?0i"OVOlt' oti e~MWt;UACOf{Joe6i). Cum intreaga Europ1\
parc a fi avut În ultimul mileniu înaintea erei no.1stre o clima mai asprA
ca astazi 1), e probabil ai şi in Daci:, strugurii nu se coceau deplin decat
În anume regiuni bine expuse, şi podgorii lc sacrificatc dc Dccaeneus
nu vor fi fost nici chiar aşa de numeroase, nici prea alese ca neamuri
dc vinuri. Fârli indocllă eli şi la Geti va fi fost acceaş deosebire ca şi la
Celţi , d\ numai cei mai bogaţi beau vin din Mi:1Zltzl (v. mai sus), in
vreme ce s!lmcii vor fi bi'i.ut sau bere thmcicl\ (AthenaclIs, ". 447 c), de care
vor fi ştiut să fadl. şi ci, sau m ied, Întnlcât :tVC:l\I miere d in belşug (eL
Poseidonios la Strabo p. 296, pentru tMys i., şi lIerodot, V 10 CU Ac~
Jilln us,De1lllt. uni",., 11 53, pentru Gc\i , Mysi şi ScyLhi). Dest ul d numaru l
amforelor grcceşti găsite aici indic!i un import t~l rte Însemnat de vin
grecesc (cf. pentru diferitele speci i şi ca l it/tţi de vinuri greceşti,expor­
tatc În Dacia ca şi aiurea, Athenaeus, Deip1IQSoph., 1 c. 47 şi urm., p.
26 şi urm.).
Fără îndoealli intreaga agriculturli şi gospodărie gctic/t e Încl!. in tepaca
lemnu lui •. Fierul e intrebuinţat, de sigu r , exclusiv pentm anne. De aceea
plugu l getie nu c probabil sli fi fost căptuşit cu fier, ori cumva prevbut
cu un tăiş massiv de despicat brazda: forma lui, aşâ cum o vedem la
Daco-Romanii din ţinutul Capidavei (monum. lui Quadrallls: Incep 'V.
Rom., p . 54, fig. 33), e cea eunoscutli În genera l şi din I mlia roman1\: o
simpLi rari/d, fără roote (ef. Olgnat-Chapot, Arc" . rom., 1 p. 673 şi
fig . 354; Ebert, RealI. 1 pl. 3 c lapag. 12); cornu l plugu lui (clici plu gu l
nici la noi nici În Italia nu pa re a fi :\Vul doul!. tcoarne., plugaru l fiind
singur la lucru: cu dre.1pta [stânga pesa rcofagu l dela Roma] \inea corn ul ,
iar cu stânga Îndemna boii : vez i figu rile ind ic.ne) e aşezat orizontal şi
c mult mai lu ng a ici ca în I ta lia; boii sunt injuga. \i ş i trag cu gm-
m:lzul , iar nu i nhl1maţi, spre a trage cu fn llltea. I n ee p ri veş te boroana
(cu dinti) şi gmpa (de spini), nu avem reprezcnt1\ ri , dar, de sibru r , emu
tot de lemn şi nu vor fi fost mu lt deosebite denle ţllmn ilor noştri de:lzi.
C1rul nu e cu roate pline (ca în Vest; cf. C'1J;n:l t-Chapot, o. c. , 1 p.
673), ci are roate cu spi\c 2) şi nu arc numai douli roa te, ci patru -
') Chiu "inul din Ligutia. in actuala RivierA. din lre Ocnua ,i Monaco, cra prea
acru,." ci aici innorill negoţul cu vin din halia ("czi la SlJlIbo, p. 202).
" Şi anume. allt pe columna lui Traian elt ,i Pf: mon. dela Adflmcliui, opt .piţe .
i'rnu pllUU ca in Grec:ia.Asupflchestiunii roatelor cu opt IpilC, pentrucarattcriure:l
www.cimec.ro
toote ebrale - adevllrat platlslrllm: avem reprezentAri atât pe Col.
Traiantl (ed. Cichorius I pl. 29 şi Textb. Il p .• 88 sq.) şi pe Trofeul
iUta AJllmclissi (c.xcclcnti'i cea dc pe metopa 9, o. C., p. 48, fig. 57), cât
şi pe :tlte monumente, ca acel" al lui Aurelius SozomcnuII; (negustor
ambulant din Dobrogea), reprodus de noi in Incep. 'V. rom. pag. 61
fig. 38. Carele sunt trase de boi, iar nu de cai: dtlcunl Sarmatici barbara
plaI/lira bovel (Ovid. Trist. II I 10,34), Fapt e insli că nici boii nu sunt
.,:mnatici., cum nici caii din câmpia muntean1\ nu sunt ticythici •. Re-
ge le Atheas, adversarul lui.l'ilip al li-lea, picrzând În 339 odată cu viaţa
Înd şi bog!l.liilc sctle, :t dllt pri lej tati'ilui lui Alcx.'lOdru 81\ trimeată În
Macedonia t);gillii miI/ia tlobilium eqllamm ad gemls facumdum (v. mai sus,
p. 53 şi ef. S. Il . A. Problls, 8,3: povestea cu un astfcl de ca l deslep!\,
neîntrecu t În fll~): dar Athe'JS domnia În Basarabia sud icl!. şi pe Dun!l.rC"J
de J os, deci era un tScytlltgelic. Făr:1 Îndoea ll\ rJsseie de vite scytho-sar-
matice_vor fi fos t bine cunoscute vecinilor Geţ i şi invers. Dar e şti ul,
tncit dela Thucydides (II 96), eli Ge\i i din c!\mpia muntc:ml\ erau, C1 şi
vecinii lor , :n:avw; hL"toroe&t:at, ceeace ne e confirmat şi de Ovidius
pentru vremea lui, deşi nu specia l pentru Ceti, ci pentru to,'\te acele
gentel din stânga Ouni'irii: Geti, Sarmaţi Jazygi, S:t.rmali Roxolani, etc.,
care, Ilbi fn'gore conslitit JJisler, dura ~an t celeri lerga pt-r amflu equo:
d01d il/il llllimos arcus plenaequ8 pllllreirae quamque libet longir CJlfsibus
aptus equlIs, quodque sitim didicere Jiu tolera re famemqut, qtlodque se-
qllCIIS lIullll.s llOSIU "abebit aquas (ex. P., J 2,77 şi urm.), sau cum, iarnş
generic pentru stânga Dun~rii, spune În alt loc: aeqllllto siceu aqllilo1li-
hus I/islro, invehilllr celeri barba" ls "odil equo; "ostil eqllo POl/cIU I01lgeque
wllUl /e sagitta vicillam lale depoplliatur 11IImllm (Tnst., 1Il 10,53 şi urm~).
Cumctcristic e ins1\, că in vreme ce Ceţi i dlJn1\renÎ şi Scytho-Sarmaţii sunl
cava l cr i şti el1l,eriţi. Daci i din Carpaţi şi B.lst:lrn ii sunt aproape exclusiv
pedeslr.Jşi : În r!l.sbo.1e1c cu Traian. D,lcii lupt!1 pe jos, iar când nll.v!1lcsc
peste O uni1rcÎmpru mut1\ clvaleriedcb Sarmaţi (Co l. Tr . cd. C ichorius, 1
pl. 23 ş i 28 cu T cxtb. 11 ,1" 150 şi 18 1), pcntruc1\. fraţii lor Ce\i dintre
Carpaţi şi Dun/tre, sau fuscser1\ anticipat rob iţ i, sau se supuseserl\ acum
(vez i Colmnrw Il, pl. 65 şi 66 şi C ichorius, T extb . lIT , p. 9 ' şi urrn.
şi cf. C1ssius Dio LXVllr 9 şi II ), iar pc B.lsrornii cari lupUi in
tulturii dunArene in epoca fieru lui (HaUst:llt. Olumlllx, Achucii lu; Homer), v. con-
.idcrDliilt (OIIrlc inuu'esanle .lt lui W. !'l;duewIY, Th~ r(lrly {IR" (lf Gruce, " Cambridge
19°1, p.,...7: ..... e mllythercforc conclude Ihallhe .... heel' orthe fair-luircd people
of central t::urope like thotc of lIomer werc: cighl-,poked ••
 Dobrogea ii vedcm exclusiv pejos (Molt. dela Adamclissi, ed. cit., p. 46
şi unn., fig. 53, 54. 55, 65 şi Urln., ClC.), ei afl:indu-se, ca şi pe vreme.'l
lui Crm~sus (vezi mai sus) şi mai înninte, În migra\ie de nomazi, cu
d1ruţ.c l c (trase de boi) şi tunncle şi cirezile lor.
Tot de lemn. aşâ cum sunt blltooclc reprezentate pc Colu mna · ) 'r.liană
(ed. Cichorius, 1 pl. 5 şi 6), ernu de sigur şi vasele mai mari intrebuin-
ţa le de Geţ i pentru \inUl lichidele: ap1\, vin, uleiu, etc. Dimpolriv:1 se-
cerile şi cosoorele lor de vie, erau de fier. ))up1\ forma seceri lor de bronz
dela Drnjna (rn.:lrele depozit gl!.sit in '91 6, 3f1~tor azi mai tot la Muzeul
Naţional de Antichitll.\i), compamrli cu fonna secerilor dc pc sarcofugul
cu sccne agricole dela Latemn (Cagnat-Chapot, 1 fig. 354), al1\ trage
concluzÎ.'l di (lCeste seceri şi cosoare erau fOMtc mici, cu lama Însli latli,
şi inmAnuş:ltă Într'un lung m5..ncr de lemn. Dealtfel Îns!l.şi cuţitele de
ri'lSboiu dacice (cc. pc Col. Traiaml, [[ pl. 70 şi 105) sunt tot astfe l de
scccri-cosoore cu mâner lung, esenţia l deosebite, atât de sl!.biile cu rbe
propriu zise (ca uceea cu care se ucide Decebal: ihM., pl. 106 , cL Mo".
Adamclissi,p'93 fig. 1 13 şi tcxt,P.9+,şi cf.:tr1nele de fier - dncice-dela
Muzeul Bruckenthal, secţia a rch co l ogică) , ca şi de spedcle drepte de model
sudic, greco-roman (oarecum armamentu l oficÎ.'l1 de răsboiu [Columna
[, pl. 19 şi MOII. Adame/issÎ, l. c.j , iar nu unelte transformate În arme,
ca la gloata de pedestr:.tşi ridicat.'i pentru c,'lzuri le de mare primejdie,
cu ce-i c1lde:\ i'n mfi1111) şi nu mai pU\ln, de urillşclc intagane sarmatice
(MOTI. dela Adamr./issi, /. c.J, întrebuinţate de popoarele nomade din
Moldova şi Basarabia, cu Bastamii şi Iazygii in frunte.
Dur nu numai cetl1\ile, Co.sc!e, uneltele de lucnt şi mijloacele de tran-
sport dacu-getice erau de lemn , ci şi intre.'lgn mobi ltl. şi ch iar Vllsele
de întrebuinţare zilnicll.. Diodor ne-a p!l.strat pentru vremea lui Oro-
michBites amănunte de ce l mai rn.'\ re preţ (XX I 12) : paturile, sc.'luncle.
mcsele şi paharele ce servesc Geţilor la banchetul dat de regele lor duş­
manu lui sll.u biruit sunt de lemn (paharele Îndt şi de corn: co:tnle de
bou ori de bour). Posibil chiar ca mesele să fi fost ca acele descrise de
Poseidonios la Celţi (Athenaeus, p. 15' - 152): .de lemll, numai
puţin ridicate dela pămânu, adicl1 aşa cum sunt cele ale ţăranilor noştri
pânA azi, şi -poate- nu numni mesele, dar şi prânzul va fi fost tot ca m
ca la Celţi: «ş i se hr;mesc, e drept, cu m;încll:ri curate, dar le Îmbucă În-
tocmai ca leii, luând bucă\Î intregi deodatll cu amândoull mâinile şi muş­
când din ele cu dinţii; ş i numai daCo~ e ceva greu de rupt, scot cu\it.aşu l
pe care-l poam totdeauna la ei, intr'o cutie aninată de teaca sabiei, şi
www.cimec.ro
taic ce n'au putut rupe cu dinţlit. fntr'adevl'ir,ce povesteşte Xenopholl
in A"abas;s VII 3, 2.1 şi urm., reprodus şi de Athcnaeus, p. 'SI, despre
banchetul dat de Scuthcsal Thracilor, tovarăşilor lui Xenophon, nu ne
duce prC:1 depMtc de obiceiurile celtice (cf. Athenac\ls şi Jl. '50). Str..t-
ba (p. J55), lot dupl Poseidonios, ne dl!. Înclşi altcamlnuntcana loage
despre Lusitani, preţioase şi pentru 11I.murirea carneteristicclor etno-,
grafice geticc: crnâmlncl, şcz:înd pe prispe zidite de jur imprejur la
raer~ţ:h~~:~~l:, ~~C:~;i),~~;r~;:~:~1 ş! ~::~~t (~e fj~:aÎ;;~~j:u!l~::!~~~i~ I
Thmci: ~v"ltp: Xenophon, l(Jc. cii.); ti Întocmai CiI fi Cellii(şi putem}
adAuga ş i : Geţii) se sllljesc de vase de len", •.
Din dou1' puncte de vedere este necesar sA stabilim la Geţi ca şi În
intreag.l Europl protoistoricl acest uz al uneltelor, mobilei şi vaselor de
lemn; întâiu) pozitiv: pentru înţe l egerea a anume forme şi ornamente
de pc v:lsele mai fine, delic:tte şi J'u\in rezisten te , de lut ars, pe care Je
intrebuinţau cei mlli bogaţi,- şi cel de al doi le.'l negativ: pentru a ne
da seami1, de ce ~im În slIpllturi aşa de puţine urme din civi lizaţia
daco-geticl1. In vreme ce, la vreun foc, p~m!lnt\ll blltut se Întăriâ, iar
lutul ars se f:leca inc1l mai tarc, tot ce era de lem n se mistuia fArl'i urmll.
Dar arderi le satelor la caz de msboiu ori năvllire, ştim că erau şi sunt
o regulll. a riisboiului. Astfel d:lrn ce n'a fost de piatrll., de lut, de stic!li
ori de meta l,a dispArut: pu\incle ştiri li terare şi reprezenUiri figurate
monumentale, pe care ni le-a mai plstmt antichitatea, trebuie d ne
serveascll a reconstrui tot comp lexu l etnogmfic, altfel pierdut, al vieţii
daco-getice.
Dar întocmai cum, a lăturea de sărll.ciu ş i simp licitatea ţlrAneascA a
Geţilor slt i, Dromichait.es, ca adcvărat rege, pune sl'i se aşeze pentru
Macedonenii lui Lysimachos mese de argint, cu vase de aur, ~(pe scau-
nele lor aşcazit stofc scum pe, aşa vedem pc Romani luă.ncl ca pradA
del'1 Deccba l - dupl tr!l.darell de către lliciHs :l locului unde fu-
seseri1 ascunse (in albia râu lui Sargetia) - nenumărate vase de aur
ş i argint, lucrate de mânA e l enicA-şi care nu vor fi falit cu nimic
mai prejos de frumoasele vase de aur şi argint ce s'au ~sit in
mormintcle regilor sciti din Rusia sudică,-la care s'a u adliugat apoi hai-
nele ş i stofele scumpe, &bite-ascunse de Occebal- intr'o peşteri din
munţi (ef. Col. Traiand, 00. Cichorius, Il pl. 101 şi Textb. III, p.
33o--333,cu Suidas, s. ti. K6.otol' 8(}o~; Anthol. Pal. , VI 332 [insăş mlir-
turia împăratului Hadrian] şi Cassius Dia, LXVlJI 14)'

Căci P.t ră a suprapreţui nimic,atunci când la Piscul Crlisani lor, Într'o
aşez;lre altfel destu l de modestil şi fiirn nici o cllidire de piatr!!., găsi ro
obiecte de adevl'irat!\ a rt~,cum e candelabru l de bronz, pe care il vom
descrie mai jos, nu poate fi indoios, eli. regii ge\i I\i câmpici muntene nu
trebuit 511. aibă În capitala, ori mai exact cnpim lele lor (cp. de pi ldA Ct-
tltlCro ş i pe regele Zyraxcs, care 1:1 venirea lui Crass\ls, pleacli la Scythi
dup1l. ajutor, perd tW)' XU1U1atW1' - eu t:lvereat lui: Dio, L I 26, 6), bo-
g1iţ ii num.eroase,- da t fiind, di intregul Sud şi Est, macedone.1n ş i gre-
cesc, cu operele lui de preţ, şi de artii, le s t ă tea deschis. fie pungii, fie
săbiei lor.
Chiar numai pentru O strălucire mijlocic a vieţii getice din T am
°
Româneasc!\, iată trei obiecte de bronz, de a rtll. respectabi l ă, din trei
Jocuri deosebite, dar din t impuri apropiate, documeJltând pentru vremea.
dintre Pericle ş i Alex<1ndnl cel Mare o inflorire intru nimic inferioară
celei din Eleno-Scythia dela Nordul Mlirii Negre: marele caza n greco-
seythi c-Xf1an~fl-dela Scorta ru (Bră ila). În care se fierbcâ, la marile
oo.nchete de caracter rel igios , şi În specia l la Înmormântarea şefilo r ,
carnea victime lor (cf. Herodot IV 6 1,- iar penln. obiceiuri le identice din
G.t1lia , vezi Phylarchos la Alhenacus, p. I so); basinul ionian - ).fPf}~
- dela D~Iănoai:1 (Vlaşca), din care se dildcl!. spre împ 1\ rţire la oaspeţi
ca rnea preg5tit1i (cI. At.henaeus, l. C.: Naia ~ -rw" J.CP''/ttm) i cande-
Iabrul de stil pur grecesc, cu trci bmţc - -re{}.vx"o~ - dela Piscul Cr1i-
san ilor (T:tlomiţa). - toatc aceste obiecte sunt a se gdnd l În foarte
mu lte exemplare, din cari intâmplarea s~păturilor nu ne-a scos până
azi la ivea l.1l dec1l.t pUţine, dar la cari trebuie să adăug!lm spre com-
p leta re-a l.1lturca de frumoasele vase de lut ars dela Piscul Crasanilor,
Tinosul , Zi mnicea, p1\strate"'""-at!1tea altele. de bron z ş i de a rgi nt, nc-
descoperite Încă, ori pierdutc(cf. Poseidonios la Athen3cus, p. J 52, pentru
Celţi şi Xenofon (Allab., VII 3, 27) ibid., p. 151 pentru Throci) .
Şi aceea ce-I vedcm pe Seuthes a l Th racilor, un biet principe P.'iră prin-
cipat , fll.c:înd spre a cinsti pc Grecii lui Xenofon şi pril~l ind COl daruri
dcla cei ce-l cinstesc ~el (Xenofon, Allah.,l. C' l § 26 şi unn.). va fi făcut
u şor oricare dintre principii şi regii geti ai câmpiei muntene, mu lt mai
bog.l\i şi În oamen i ş i in roade, ş i in vite ş i În aur.
::.a:::, c:~;n;lI!c:lc~~~;; ~Ol:::e g::c:~t;:;ll~:~~;:~~~n
Intcresan tele şi , În parte, admirabilele, vase ş i obiecte d e bronz , ar-
gint ş i aur, găs ite in Du lga ria centralll. (regiunea dela N de Filippopol)
in ultimul timp ş i publicate din nou de Bogdan Filow În I ztJtsliia soc.
arch. bulg. VI 1919, dup1i ce Întâi le f:1cuse cunoscute În R6",isc/te
www.cimec.ro
III , Cl;I.1'URA G ET/cA
MiUt;/ungtnXXXIf,19 1 7.P·21- 73,cOnstituindpesteDaco_Getianoastr;j
sprc Sud o prelungire lleintreruptll. a artei cleno-scythice din Sudu l Ru-
siei, ne completca7..ă scria nooSlril. geticA, ind smcă, deoparte cu obiecte
În aur ş i a rgint de artă tscythicat ' ), de alta cu lu crll.ri in argint ş i bronz
de lucru grecesc de cel mai pur stil sudic .).
Este neîndoios, ş i e şi documentat prin cazul lui Cloi lios (mai sus,
p. 7°), eli nu numai femei le (cf. la Xenofon, b.1nchetul lui Seuthes,
·Anab. VU 3,27 : ",al ă.1J.o~ ["anu t7Î rw'uvd) , ci şi bi'irbaţii se lrnpo-
dobiau bucuros cu haine şi bijuterii scumpe : mantii de stofe rare, fru.-
mos brodate, fibule ş i brl'iţllri de aur, paft:"e ş i ap lice de argint şi aur
pc coifuri şi paveze pentru oameni, aplice de argint şi bronz pc harri:i-
ŞJmente l e cailor, arme aJbe cu mânere şi tece încrustate, scuturi Împo-
dobite cu aplice de bronz, L.1ti'i numai o scu rtă Înşirare de podoabele
pe cari eterna naivitate ş i V'J.nitate copilărească a primitivului eroic le
adăoga asprimei, necu.r~ţeniei ş i mizeriei vieţi.i zilnice, de n csffarş it răs­
boiu, pr1idăciune şi cucerire , cu rând recuccntă ele cel o clipli infrânL
In acest gust pentru podoo.bedcaur, a tât pen tru ci cll.tş i pentnl caii lor,
Oaco-Gcţii lnv.1i.ţtsetă de s igur mult dela Scythii COli locuitori (cf. 1rerod.
I 215). Despre Agathyrsii (foştii stăpâni scyth i ai Ardealului, Îndl. de
pc vremea lui Herodol comp let desnaţionalizaţi de Daci), ştim precis că
eraumllri purt:'1tori ele scu ledcaur: X(!'lJoorp6(}ot(Herod. lVlo4) .Unalt
exemp lu avem la Polya inos ( IV . 6: a. 260) cu Tercs ş i Dromichaitcs,
principi geti În serviciu l lui Antiochos la asediul ordşului Ihracic KVlp6la:
tOVtOVI; ('1' . şi LI.) xooluloa, (il .) aT(}tir.-roiţ X(!vooi~ "al finlo" deyvflOlla-
01"01' :t(!O~J.{)c:v brl n}v f.ulZ'J1" oI ~8 cind TtU)I KVlţAJ.wv lMI'TE~ TOV~ Of.IO-
rpvJ.o'V' "al 6IlOi').waoov~
:no),},(!J Xc,l1Jo$ "al âQyV(!Cf.1 "'6ilOOţ'f}jjbov~, jja-
xU(!loanel; aVl'Qv, ni, pet' •.tJ"n&xou at(}aTe{a~1 ta Om" )(uta.{JaJ.dVfe~
. " m.
de~) ':!~~I:~J~::U~Or~pAr:(,J, " 1:n';:i~~~tt-:~r~: 'n~~~~~~e~~c;~sşiŞ~,~~:~:nw:~~
un • .eÎn FundurI Ilichl bekannt .... lIrb ,i td... wir nichom.III le . ind. einc
.chllr(e Grem:e Zwi8dlcn thraki.ehcr und .kytllischer Kun ,chen und dllN
car"Clcr f%ugunllcn .1,
\'011 Zcntr.JaaÎen
.f.C;I)SI~li·:;C:~~
seincr ul.prtlnglichclI lJclmat .prechcn
wUrde. (1'. 1J).- numc,tc monumentele găs i te in D.a1C1lnii centrali tthracicc. mIIi
mult p.r aequit de cQn8eien ct . dedl l)tntrue4 in adevlr ar fi dueoperit Q naud
artienchoricllinpenin.ullibaleanicil.
1) Pentru (rumoull qm'iA,/ dela RarlllV/:ne. 1, Fi!(Iw. Rti",. MiII., XXXII 19/1
p. SS sq., eL XcnQ(o n, Allab., VII 3, 21: (16wq~omo) tţ~'1" te OITIW!ib.
 VARII..E p,\RVAN. Ct:.7I CA
iJOOI' wrrl 7lolr/,(w'I' OVf/lIOXOf. E drept ins~ ci
"Al'tU$Xl,tJ ':r(looiOlYto 1(ol
nu trebuie sli uităm d suntem in epoca clasicl1 a armate lor de merc~~an.-:­
Toote aceste tezaure aşteapt1i îM1\ şi vor m3i aştepta pe slt~litoru , cari.
~~~~~!;?Ei~~:];i~~~1~~~§~~~~~~;~~J;t1~~~~~~~~
ca ri pe vremuri s'au mândrit cu ele şi de multa dragoste le-au IU3t cu
~~::~~~~:3TF1f,:~:::,~:;CP~:~~;;~:~c~" ':~:::::I ;:~;~:~a"~:::; :
L.'\ced emonii merg la r:1sboiu cu flaute, Iar CretllT~1I c,p ~yr~, ŞI Lydlem~
cu nniuri şi f1aule, precum povesteşte Il erodoL ŞI ~u l ll c1l1ltre barban
trimet solii le de pace cu flaute şi citare, ca sii mo..·lIe sufletele adversa-
rilor. Şi Theopompos in cartea a 46-a a ISlorii!or sn le ~cf. FUG ..1 3 19)
~~~~eG;~:~~::o~~!~'t:~ :!~:~1~c~:,~;~~ ,~o~;.m~~:~h~l~;zC.~~:. ~:~~
~~,~' X~!5 '~::do~:~~ g:';;r:;::;:;,:r.~'~;~:;'~;;ili: ~~:~;::;;
repellerent. cum ci/horis el 'VCstiblls canduhs omam cereSSl patms dus tJQCe
mpplici modulmltes. . din vremea lui Nero. a unui mare numlir de nume autentice
Acest străvechiu instrument de coarde, cunoscut noul!. Şl de pe sa rco-
fagul minoic târziu (c. 15oo a. Chr.).. dcl~ 1I.llgi~ Tria.da,cŢadcaltfelco­
!nun întregei lumi thraco~e1cnice . GrecII atnbuHlu Illsli ~hraCllor(Orpheu~.
Thamyris) ni'l.scocirealirei. La Gcţi Iim e de si~r un lIl~trulme~t cx~lus,v
religios şi de tcfluenţ.1\ elenÎcli. In vreme ce fI~lC~~~ t ) ~I bucIUmu l
trebuie s~ fid'! o~ inslrumentele de rlisp;lndlre ŞI prcdtlecţle gener.ll1l.,
~~~~!~~J~s~~n;~;~~u~;j:~~~~:~;;:~~~::;;~~~i::G~~;~:~:~~:,~;
clasic pentru dttcsc'Şi nimic nu se opune,de 3.adl~lte şt ia. Ge'l oblc~1U 1
thracic al dansl'trr- în legăturii ca marile praznice ŞI la sfârşl~ullor-cand
toatl lumea, cu· regele în frunte, intra în joc, de multe on tra.nsforma~
~ in joc de arme, dans al s1\biilor ()((J.).~et~ţw~): vezI
av2il~:a:::t:a~a~ ~!~~~;::t"iVal~~~~~a::,/~:::;'~~~':!K:::;I"=:
figuripoeticlaeneriei.
www.cimec.ro
la Xenofon, Anab., VII 3.33 şi VI 1,5 şi urm .• dansurile la care ia parte
chiar Seuthes, şi pentru executarea drom, aI1l.lure.'\ de comuri şi trom-
pete. instrumentul principal era flautul (propriu zis atÎJ.O~ e un fel de
clarinet). DeaUcl jocu l de arme (şi în special ţl()'IJ0llax{a) În legltur1l.
cu b.'\nchetele nu era un obiceiu izolallhracic (Athenaeu8, p. 155), ei
se întâlnia şi la Romani, cari-J luasem dela Etrusci (ibid., p. 153) şi dea-
semenea la CcI\i (ihid., p. 154)' eL şi Amm. Marc. XXVII 4, 9, care
1nsii nu se pome aplica şi Geţilor, un popor mult mai aşezat 1a minte
şi mai putin violent şi sAngeros decât Thmcii sudici.
Jn ce priveşte medicina, Platon În Charmidet. 5 şi urm., ne vorbeşte
de leacurile şi desdlnteccle medicilor tthraci., ucenici ai lui Za lmoxis,
.despre cari se zice dl. au darul să facă pe oameni nemuritori. şi citeazJ un
principiu de medi cină" geticl, vrednic de Hippocrates: f'"t..1Imoxis, regele
nostru, care e şi zeu, spune eli, precum nu trebuie s1\ încerdma vindeci
ochii nrl1slivindccll.mîntăicapul, ori capu l flr1l. trup, tot aşa nu se poate
51 Încerc1\m a vindecâ trupul IMi s3îngrijimşi de suflet, şi c3 tocmai de
aceea sunt multe boli la care nu se pricep medicii greci, fiindci\ nu
cunosc Întregul de care ar trebui 511. se ocupe, Clici dac1\. acesta merge
rliu,estecu neputm,?! ca partea sli meargli bine•. lar maijos,c.6, revine,
pomenind iadl de desc:intecele lui Z:llmoxis şi ale lui Abaria hyperboreuJ.
Nu credem eli este o întâmplare, păStrarea la medicul grec Dioscurides
daco~getice. de ierburi ş i buruene medicamentoase (cf. 'fomaschek, o.
C., Il 1, p. 22 şi unn.). Lcacurile şi descântecc le «lui Zalmoxist se ~~
ceau de sigur cu ierburi de acestea ş i vom cita un singur uz, fumigaţia
cu s!lmânţA de cânepă, până asH(zÎ folosit:'!. la tlranii noştri ş i pc care
o regllsim. intocmai, r!iu înţeleasă de Eleni, ca un fel de narcotizare spe~
eiala, ţinând loc de beţie, la Geto~Scythii dela Tyras şi Borysthenes
(vezi descrierea practicei la Hcrodot IV 75), dealtfel ca şi la Thracii din
Sud (Mela, 112, 21 ş i Pseudoplut., DtJlllv. et ",oni. nom. 1113: la MUller,
Gtogr. Gr. minores 11641).
Cât priveşte identificarea lui l1ercuus Inviclus din Dacia, constatat
în inscripţiile din vremea romanli, ca o divinitate dacică vindedtoare,
analoagli cu acel Asc1epios thracic pe care-I ~sim aşa de frecvent in ,i-
nutul pur th mcic l ). înclinlm a crede eli p?!rerea lui Poinssot'), exprimatl
1) Vezi culeaerile de inscriplii ,i monumente figurate. dale de Oobrutlr;y In
JtrotSliiaMvuiclin Sofia,I907. p. 3-100.
') MlrrtlJi," d, la 8«. Nul. dCI Anti/l. de F'Dllte LX, 1001. p. 342 ,i urm.
 ,,8
,,'
sotii legitime, ori numai una), in vreme ce poporul de rând rilm!1ne
În acest sens, pe baza unei bune .şi critice document1iri. arc lo\i sorţii
B.lriet mon.ogam, In adev!tr, dupl cum Filip al Macedoniei era un po-
de a fi confinn:l,tl prin ulterioare descoperiri 1). Acolo Îosli, unde ni se
hg;l~ vUla~, tot n~ v~r fi fos~ şi diferiţii regi şi principi geţi, În mltsura
p'Jre că Poinssot greşeşte, e dnd incearcă a explic:\ epitetul de Jnvictlls
avem lor ŞI a putanţet de a-şI cumpăra BOţli,-cum spune Seuthes lui
numai prin Înnuenţc oricnt1.lc şi sudice şi îl consider!l c.'l mult mai târ-
ziu (vremea lui Septimius Severus). decât c de fupt {eL Pârvan, Histria .r
Xenophon Anab. Vll 2, ~8): ei T'" 001 lon {)uyânlf!, clwljoof'u, 9(!(ţX{t!1
y6f'tp (ef. Ş I Jlerod. V 6 şt Mela 112, .21). Dimpotrivă atftt ştiri l cinsiişi
1V, p. 617}, iar de alt1\ p:Jrtc uit1\ a- L considera in leglitura şi cu cel:llal t
dela Strabo, p. '297. care aşa se contrazic intre ele, incât duc la absurd
epitet, tot vechiu. de Victor (ef. P:îrvan, În Bul. Com. AIof/. isi. V '9'2.
(femeile silesc pe bărbaţi la respectarea sa:rbăto rilo r şi cultuLui zeilor
p .• 23 şi Costrul dela Poiana , p. 103) şi care este de s igur adcv11r.J.t.:l
şi ~otu.ş G~\ii socotesc drept pioşi (tiioepeir;) pe cei ce renunţ1\ la c1\sA-
traducere· a idcei indigene despre zeul suprem, biruitor a tuturor celor
(oCle: liloglci'i observat1\ de Însll.ş autorul nostru), câ t şi tradiţia aproape
rele. Deasemenea c greşi m idcia lui Poinssot. cA avem dcaface cu un
unanunli asupm m1\surii şi cuminţenÎei poporului getic (vezi mai jos),
zeu printre alfi zei : [-ferel/les c-dc fupt-un simplu atribut-roman-
ne f.!c s:1 credem c1\ regula general§: la Geti era ca fnmi lia lor sll fie mo-
al lteul14j ,mic dncic. Dar despre toate acestea vom trada cu alt prilej.
nognrnll. . AceasUI. încheiere ne este Întlfrită at3t de reprezentlrile depe
~hlln.na lui Traian, care privesc mai ales pc Dacii din Munţi, cât şi de
Ştirile autorilor antici cu privire la viaţa de f:lmi lie şi la organizaţia so-
chipUrile de pe T.rofeul dela AdamcLissi, unde vedem pe Geţi, fiecare
cia ll!. şi de Stat a Geţilor, deşi destul de vagi şi confuze, ne permit to-
~ ~emeia lui, ullldi (cL in s~ecial metopa 48 aşa de c3mctcristicl1,
tuşi o oorecare ini,iare in stările de fupt rcspective. 1 ocllescu, o. c., p. 67. f. 96;v. ŞI metop:t. 9 dela p. 48, fig'57,unde, poote~
DeiR inceput cred că'trcbuie rcspinşll. C'.! exageratll: şi ncserioos1\ povestea

~~~~~;ia2:;tiC~cl;r :i~~lll::C~i~:d;o~~~u~e~~n:~I. :vt:~C~~rl.B: ;~:n;. ~lr,b;i;18;:~;~~r~i :°fa~~!i:~ţ~, ~~:t:~r :.a:i~~~:O~I:i3:;ito;;~

FI-IG., Il 220,28,- nici Solinus. Memorab., <,d. Mommsen 1, Berlin
1895 , tO, 3 in sec. nI p. Chr., nu vorbesc de Geţi, ci de Thracii
sud ici) : ~&n€~ ţlev ol ef!li.N-t~1 ţlâ).t(1Ta fj' ol I'hat 1}ţl8it; u1lan(l)ll
( N-ai i'clq a,jfo~ r:fJ'X,oluu 8N-eiOev tlva& 1:0 )lA,'or;) ou otpt$d(!' AyxgaT6'S'
fapt. · _.. .,,0-ţl8' "Oa 1},uwv Qt)6c elt;, el ţll} 6~N-' 1) lll(}eN-a rvvai"O-~ &!J6€~
N-a '(". 1) 'lt}.€{OV~ TU'at;, li" 1:maq~ 6"7 7r.Wr8 "ljIaJH1N-w~ nixn N-O-TCU1f(!cxpfjt;
TI', ăVVJlbcu~ ă{)}.IOt; ă,'vllrp~ OOTOt; emN-aleiT' b Toit; iN-6'.. Jar co-
)Ş~~~:!~. ~:~l~ur~~i~~~gl;~c~:U:;;:~t~o;::~: ~~::'i~~ ~:~c::ad!~e~i~~J.~:;
munismul În ce priveşte femeile (br.1N-01VOV 6') TWto rV)'O-lw" n}-v I'~I"
nOleVVfuI, ,,,a xaolrv11tol T6 âJ.ltjAwv 6WO l ...), atribuit de 1-Ierodot
Agathyrşilor (IV 104) nu este, deasemenea, mai bine Întemeiat
prin fapte. Dimpotriv1\ putem afirOlâ, di e un fenomen general, nu
numai la popoarele barbare, ci şi L'l cele culte, ca lreapta stlipâ-
nitoare a societ1\ţii să practice poligamia (legal1\ sau ilegală: mai multe
1) Knarow,in Klio IV 19Q4,p. u6, propune cbilU' li ae dea ,i u;u lui vindttllor
dacic numde reconstruit de UlC!.ncr (G6turnmnen, p. 359 ,i 171) ·.d 6~, pentru
%Cui vindcdtor din Thracia propriu ~isl (acel Autulnpiou al inscripţiilor greco-lauDe),
<:eeaccfirettenuetteprudcnt,intrudl nuedcfe! probabil ci 'I'hracii ,i Dacii ncau
o religie absolut identici, ci cu totul dimpotrivl (vui mai jos, expunerea noutrluupra
religieigeticc).
p. 61 sq.). Dar mal mult decât atât: Romanii, cari erau monogami şi
erau foarte simţitori la deosebirile in viaţa f-:tmiliar1\, observate la alte
popoore , nu mustri niciodatll. pe Geţi pentru desfrânare-oi lor_ Şi Ovi-
dius Il.vea doarli motive destule s3 fie am1\rÎt pe ei şi de fapt nu ii cruţă
cu atrlbu~ele peiorative. Ca şi be~ia. tot aşa şi poLigamia getidl. e O~1\.
(;1~II~arll ş t con~ept1:l lor despre lume şi viaţli. C![ci, i ată, de pildă,
oblcetul general mdoeuropean, ca soţia s:1 se sinucidi'i, sa u 81\ fie ucisă
pc Illorrnt\nlul ~ţu lui şi care se gliseştc deopotrivă şi Ia Thraci şila Geţii
J-Icrodol (V 5) vorbind despre Thmcii de pe Strymon, poLigami, poves-
teşte de lupta ce se di'i Între fostele soţii, pentru a ari'ita care din ele
e mai vrednică să fie aleas:1 pentru jertfll:. Meu, j I 2. '9, repetit Întoc-
mai acest lueru,atribuindll~l tuturor Thracilor. Defapt, aclcvi'irul trebuie
s1\ fie - în ce priveşte pe Geţ i -cel păstrat tt:phanus Dyz., s. fJ_
rUffQ, ~6Jlo, 66 rerwv 'to buoqJâ~ulI 'Op. IY-(I l ,~a, articulat-
dect la sangular) T<.(i d,'d{>lt.
Despărţire-.! societăţii gete În nobili şi J, 1 LI. Stmbo, p_ 297:
"'ana 'toi, tfy8ţl60t N-al f(~ UJlltt). pileu, 'M"~ j , e bine cunoscută

www.cimec.ro
_,8
literar (Cassius Dio LXVIII, 8 şi 9 şi lordanes V 40). Dia Chry-
sostomus, care lucra dupn. izv~lrc directe şi avea şi informaţii omle
din ţinut gctic, ne dii (Ia Iordanes 1. c.) şi numele indigen al clasei
nobililor: taraoostes. Obscrvlim di partea a doua, -bolteI, intm şi in
compoziţia numelui gloriosului rege Burcbista, numit la Trogus, Prol.
32, cu aceeaş vocnlizare, Ef/ro-bortes Il. E probabil cl şi -bosler din 101'(1-
hostes, va fi putut fi vocaliznt, ca şi numele regelui in alte izvoare:
BOI.Q6-{JWTO' (Strabo t p. 303 sqq.), B1Jf16-{J(lTtar; sau BlJl1a-{Jdutor; (K.'1-
linka, Q, c. nO. 95 p. 89 şi no. 227. p. 192), Încii şi beulas, iar Înscm-
nare:.1 rlid. hosle (beula) va fi fost cam aceea sugerat! de Tomaschek,
o. C. t Il 2, p. 17: fCunoscutt, 'recunOScult. adicli exact ce era pc lati-
neşte tJobilis. Cât priveşte partea Întâi a cuvântulu i, Iara, aş fi In.'li rn-
clin:ll sA o leg de armen . ter tdominus., _henls" tirel t:dominarc., decât
de skr . tdrd tdurchdringend, liberwindend, rettend. (cp. Tomasc~ek.
o. c. JJ 2, p. 37, s. v. T~'ţ]1J~). Tara-bos/tt ::Ir Îhsemna deci tdomnii
nobili •. -Monumentcle şi,În speci::ll, Columna lui Trnian, ne confinnl
deplin pomenita deosebire de cI::Ise, dând nobililor, ca diferenţiare de
oamenii de rând, caracteristica bonetă mo.'lle ascuţi t ll şi prisosind puţin
spre vârf, iar ca ::Ispect pipAit pArând a fi mai de grabA de lftnA decât
de bl::ln/i cu plirul ÎnAuntm (căci se lipeşte prea bine pe cap), - in
vreme ce toţi ceilalţi Daci sunt cu capul gol {Regele nu se deosebeşt~
prin nimic În haina sa de ceilalţi nobili; acesta e un scmn cll, intocmal
ca în Macedonia, regele get e numai un primlls intcr parcs *). Monu-
mentul dela Adamclissi ne confinnll prin metopele 45 şi 46 (Tocilescu
o. C., p. 66, fig. 93 şi 94) o orânduire social:! identicli la Daco-Geţii
din BArăgan şi Dobrogea: prizonieri nobili de o parte, legaţi impreunll,-
prizonieri de rând, de alta, duşi deosebit de ceilalţi.
Dar caracterul de popor aşezat şi orânduit, al Geţilor, se manifest!
nu numai in organizarea claselor lor socia le, ci şi in inslituţiile lor mi-
Litare.Eun fapt care merită a fi relevat: În vreme ce mai toţi barbarii-
') cr. penU'U -botle. in thNlCici ,i phrygiani, alilurell de Tonwchek, o. C., 11
p. IS, inc! ,i W. G. Arkwright, Lyciofl aM PhrygiD" Hama, in JOII,.,.. fitil. S,.
XXXVIII '9,8, p. 60.
1) Dio Chrysoltomus. Ia 1ord.nes. Gel., V 40, zi~ textual : primllm Taro!untnto'.
drind'tIOCD10l Pilka'OI/,OI, quiiflkr eOl,t7lUQII·crlabon, . el: qllibllf tit It uge. d
IOcndoUJ ord,·1Wbonlur. ef. ,i Dio ChrylO5t., OrQ(. ed. Guy de Dud~. LXXII 3:
/I.(mvc hrl Toi, uqxMal, lxo"~, -
inc! ,i pe vremei lui, "v,. ilU' mai Inainte
lAc:edaemOniii ,i Maeedonen:i.
www.cimec.ro
adicA, la DunAre, neamurile germane şi cele iraniene - fac n:!vAlirile
cu intreaga naţiune: femei, copii şi tunne, iar la lovirea cu Romanii
Îşi construesc În spatele frontului de lupUi burguri de c:l.ruţe, În care f
pun la ;\d:l.post familiile şi mult-puţina avere ce o 3U, - Geţii, cari
nu sunt nomazi, ci sedentari, trimet la lupt~ exclusiv OOlltea lor. Ca
!~~~~~i~a:~~~\:~:e~~~~risi~e~:i :~adr~~~U:b:~~i~~ at!:~:ţ~'~;
SCYlhllor, mr apOI al Sannaţllor, de alta - Getii dau cavalcriei o desvol-
brc mult mai mare cu fraţii lor din Munţi, Dacii ') . Thucydides ii cu-
n~şte .în ~ doua jum;(~ate a secolului al V-lea ca arca": călări (Il 96) *).
ŞI la CIOCI sute de ant dupll aceasta Columna Traian3 confinn:! deplin
acea8t.~ caracterizare.: Î.n vreme ce anumc, de obiceiu, Dacii Sunt repre-
zentatI ca pedestraşI, Iar drept cavalerie se slujesc de cea sarmaticll a
calap},ractoN'j/or, dintr'odatJ vedem, Într'un episod excepţiona l al rlls-
boiului, petrecut În josul Dunl1rii muntene,cli apar, al1\turea de obici-
nuiţii cataphraclarii sannaţi. cari au aUcat tredind fluviul incll mai
jos (prin Dobrogea). cav(llerie tdarjcăt, Înnotând prin Dunare spre
malul drept şi .imediat apoi, desc!l. lecatll. atlcând lagilrul roman de pe
~nn, ca (tTcal', Sunt fârll indoea ll1 Gcţii din câmpÎa munteanA, cari,
impreunll cu Roxolanii, dau o mânll de ajutor lui Decebal, ntcând o
navalij peste DunArea de Jos În Moesia Inferioarl1 (v. CuL. Tr. cd. Cicho-
rius, T, pl. 23 cu 24 şi interpretarea fo.'lrte am3.nunţitl1, ceva deosebita
de a noastrn, În Textb. II, p. 146-1~4)' O altii datA vedem nobili daci
fugind c!lllri in munţi dup!i catastrofa finalA a rbboiului (ibid., n, pl. 1°5;
~f.Textb: Ill '.3~3). Iar din secol În secol, între Thucydides şiTraianus ,
latA confmnl1n hter.1rc pentru aceastA bunli organizare militar!!. a cava-
leriei şi infanteriei gctice: J. la a. 315 Alexandru cel Mare e intimpina»
in câmpi:.\ dela Nordul Dunllrii de o armată geticA compusli din tIC.»
4~ de c1H1ret i şi fpestc. 10.000 de pedestraşi (Ptolemaeus Lagi la
Arnanus, 1 3, 5); 2. Ia a. 168 vedem pomenit:! (Appian, De reb. Mac.
IX 16, J şi 2) o armată de mercenari geti, condusă de un şef Cloilios,
:1, num!i.rând 10.000 de pedestraşi şi 10.000 de cAlAreţi ; 3. pe la a. 60 Burc-
bista eera de mare primejdie şi pentru Romani, pentrucll trecea DunA-
rea Br:! sll-i pese de rume şi pr:!daThracia pânl1 În Macedonia şi În IUyriat
(5~, p. 304), ceeace, fireşte. n'ar fi putut implini in timp destul
1) cr. pentru CI\'&Ieri. tgelitlt, Inci fi Arriln. rad., +4. 'i &1. Alo"., 8; iar
peatru vlnllodle de cerbi, flcute cliUfl. CjI1I/,., 23. 2.
') Cf. penlru Cetii cAllreti din annata lui SitalkH. Thucydides 11 98.
 - --,-.,
Vt\SILE I'ARVAN, GRTl CA
'"
de scurt, ca 511 se Întoarc3 inapoi in plldurilc sale. inainte de organi-
zarea contraat.'lcu lui roman, decât fi cu cafJQlene; 4· Între 9 şi 16 d. Hr.
Ovidius vorbeşte cu groazi'l. de cavaleri.'\ iute n Transdanuvianilor arc.'lşi
(v. m:li sus p. 139); că Geţii erau printre aceşt i arcaşi, ne dovedeşte afir-
marea prccis!\ a lui Ovidius, cu prileju l rcciUirii poemelor sa le gcticc
inaintea acestor naivi admir:ltori ai lui: tt capul el plenas omnes mO'Vue
pharelras, el kmgllm Getico murmltr li, ore fllit (ex. P. IV 13. 3S sq.).
Atât organiz:trea trupelor, pc cete comandate de şefi pricepuţi in ale
r1\sboiului (11\.'\ i ales de guerilla şi de stratagcmc), cât şi armamentul
şi maşinile de rllsboiu, Geţii te puteau perfect Înv!\\a dela regii e1c-
nistici, ai Macedoniei ~i Th racic i, cu cari fuscscrti În necontenite lupte,
sau la cari serviserli ca mercenari (vezi intre altele C<'lzu l lui Dromi-
chaitcs, poate chiar un urmaş al vestilului rege get, servind in armata
seleucid1,Ia Polyainos. IV 16, a.26o,sau cazu l Gcţilor servind in armata
lui SeutJles impotriva Athenienilor În Chersoncsul thracic, V1l3 8 ); dar
principalele lu pte ale Geţilor nu erau cu Grecii ori, pe urmti. cu Ro-
manii, ci cu barbarii înconjuriton: Scytho-S.'lnnaţi, SlIebi, Bastami,
Celţi de toate felurile cu Scordiscii În (nmle, insfârşit Thraci. Prin
urmare oastea getid fiind mai multa periodictindicarcîn masşlia popu-
laţiei ţăr1\neşti turburate de vecinii nomazi şi pr3dalnici, va fi avut
acelaş caracter, ca şi oastea principatelor române de mai t ârziu: cete
ţ1\rineşti, Înam..;\le adesc;l cu simple unelte agricole, ori mlkiuci şi buz-

:'fif~E~~~~~ij~i;g~;t~~~~~i~~'~;:~;~~~;~~~~
dugane de lemn strujit 'ii py.rlit; OIr(t paveze şi cu irase. adesea chi;\r
fllr1\ scuturi (acestea -vezi p. toate Col. lui Traiall şi Mon. Adamc/issi.
passim - Ie vor adopta abia mai târziu. ca şi coifurile. spedele [ef.
mai sus, p. '4°]. IAneile, greco-roma ne: credem deb Oroles inainte.
sub influenţA celto-sarmatic1i de o parte, roman![ d e alta). Fi reşte, pe
vremea lui Decebal, Dacii aveau de mult cet!i.ţi tari ~i maşini de r1\s- 7::;,~::~:~;'~~~~:~~6~dD;::;~~'~~~~::"~J :'~E::.O'~~~;l~?':
boiu duplf modelele romane. Dar chiar În r1\sboaele cu Traian, Dacii Zd/IOUI,· oii ydQ dnoOprjo:tI'EII', d.Ud IJtfol1dC, ,,Ow pOJJ1Covtt;, trol~T""'fW aUrO
apar pe Column1i tot c<'\ ni,te \1irani. inurmaţi ad hac, iar nu ca o<'\ste de
meserie.
Totuş Geto~Dacii. in toate timpurile, ţinuserti semn1i de progresele
tactice ,istrategice ale vecinilor ,i du,mnnilor, şi dadi Arnan, Tact .•
,. :~ ~::~:'p~: ': ':- :"';~, '~:~ ;~ ';~: ~::p!-::,;;;~:,~d
;lOIOW"." Td, dno6'J/.I (~v1foţlbovoll'

XVI 6, ne spune-do p. - de Thraci - de.'\ltfcl ca şi de Filip al Ma-
cedoniei _ d ei intrebuinţau la atac ordinea de luptA: in form1i de pan"
(cuiu, unghiu), care s3 intre şi s1l: rupti in doull frontul duşman, şi că
această tactică ei o Învllţasern dela Scythi , este clar c3 Gcţi i , cu atâl mai
mult o vor fi adoptat, cu cât erau încti mai direcţi vecini. eu Scythii.
'q, o.x'"
Bd L~~~~;:~~S::~I:::O:~:' .~:~.:.u ~~ ~~:P;;;:'6~::i::.~;;,:'~:~I.' ;;~;~
") Herod. IV 94 cu Mnueu II PholiWl, F. H. G . ITI 'U, 23: ZtfpolE-c
M~o/;a, Ili l'Joqc\ rhal' TO' Kq6,o, 'rl/IăaOal xal 1Ca.Wa901 Zdl,oJ,tl'. Cp. Pa.t,
dOlUa. Ia Straoo, p. 29B: I(al ro iIu", vn.tA rj'PO'1 k~" "ai l'J2QOIlY'O"rtIol'",

www.cimec.ro

ajutA zeului suprem la liniştirea lumei, trAgând el insuş cu arcul in
8~oiJO 6'OUTfi/ KaryoUJ11/w d~JI}~' '/Îi tW(I('€!f.lionl 1fOlOIJIji. Pentru Ido-
o"''''''"
I'Irea lui ~ua pe virfurile munlilor. Ia Greco-Thrac»-Phrygi, ca .i la Orien-
tali, plnA in ERipl, d. ,i Iludiuilui Salai! delpre Z~1I1 Carif)J.Înnull.Co".f/~Il.
XLVI, 1922, p. 160 ,i urm. .• i inlCl'. din NllillUl pusA lui lupi'~r PiJt~'nlll Alpilofiul
(Z~nafQ~ hu.ld~) 1. Premc:ralein-Vulic.Jah1tShrff~ JII19OC!.Oci bl.p. 13' In.
lui Judeich. Gf1tgarfl und d~r Alta' dt' IdiJjsch~" Z~UI. ibid •• IV 1901. cu aharol de It!lnd
vie. reprodu. in fi". 160. p. '1 2. - Spre ur i,i ind~,pti "ris/hul Dlleul pih:iJt din teena
bnnchetului funebru dela SanniuiletuU in.ainle de Il bea Olra\'11 (Col. Tr. II, pl. 9')
~:I~P;~r.c71~~;i~i:.c:.i~1i::!i~~~~!~t~I~: c:.m;;;:;:~~i~~~~:::~:~::~~ea~~
ticolul Ilu despre Zalmo:cil in Klio, XII 1911, p. 355 ,i urm.., dupA Rohde. Psyche
III,P.2S,iunn.(arcfncedinZalmoxilun7.cuchthonic:.plC'c:lnddclaintC'rpretarea
n«netil • lui Herod. IV 94). chestiunea d,vinilAţii lupreme gete.i a nemuririi .unc-
tului,di o exeelentl culegerc de materiale,i biblioQTllfiemooernl.dllrineurell ,i mai
mult problema dC!lprc nlIIU", lui Zalmaxi,.K .• firmi Inp. 357-urmlnd I1Icreupe
Rohde: ~IIU dtm Beritht l/troJots ,~ht dcutlK" "t,,:'Or. dan Zalmoxj, tin Gott Jer U"ttr-
wtIt war; tr W(Jhn' in ci,," l/iJhl~. u'(JI,in OIlch dlll t;tnlorlN"'n Gtun gtlol1gt1l. um mit
ihrllm Golt in twigtr Tru"ktnhtit ~jn sreligu g,nuJs1.'(JUes IAben .au fiill1t11. So trldiIrt
si'''. llHII'um dill Gritc1thl (MnuclUl. loc. CÎI. ,i de noi mai lUi) dn! Zalmoxi, dtm KromJ.
,ltitluet~m AMlnterf: btidt Mrrlch~n im Jn.Jriu iibtr die Gtilttr der Stlighll. Din Ilerodot
reieaecu tOiul altceva. precum am amlaI mai IUS; inr raiul gClie nu elub pimAnt. ci in eer:
.olul trimes 1. zeu. nueinjunghiattnfundulunci{lTOpi,illeopt.rillleolocupim/lrit,
ciearoncat in I1nci cu (1111 Iprecer. ,i 1. lumini zilei. Şi KnlrowinlU41 nedl desprc
• ine.ca.i dcaprc lOii cei cari mai.criu ca el despre religiile anliee.do VIIdapc:rfec:lei
..le duorientlri in c:healÎuneH lui ZlIlmolli• • Munci cind pe aeeell~ paSinA 357. lCI'ie:
tZudemgetisehenUn.terblic:hkeitsglauben gibl es keine bc:..ercPalllllele als den be-
bnnlen Hypcrboreerglllubcn. Oie lIypc:rborC'er. diSCSCll glllekliche. irgC"-ndwo Ober
den 8e:rgen jm Fljmnul wohnende. cin teeliRes Lebcn fUhrende Getc:hlecht ••ind ei-
gc:ntlich die gerecluen Gciller der Veratorbenen. Schroeder hat erwielen dll.. der
HJpcrlxlrccrglaubc ur.prOnglic:h thrakilCh i~t.. . . Oic Achnliehkeit :r;wisehen den
H)1)Crboreem und dcn rha, d-Dewatl{ont,. dic zu Zalmoxi. cinge.hen •• pringt in die
Auge.n .. ".- Cred de prÎloa .A mai anaIi7.c::r; ,i IA resping in amiinunte ineurl:'" leorie
alui K. deşpre un Zalmoxi. chthonian, caree inrudit fi cu RhelOt uu l-vindedtor--
al Edonilor (efo Paul Perdriul. Cultel ~t Mydlu du Pongit. NIU1CY, 1910. p. 13.i unn.),
,i eu DtOi; Jdy~ (.dea,ooO],j din Odeuol (K., p. 359: efo K,linka. Ant. DenJ,,,..
i,. Bulg .• DO. 114). ori cu Eroul Clltrel (p. 358-359), ori cu Dionytos orgiaSli,.:ul (p.
36::.)-cccacc, tn .pecial, ~le gre,it.-.i m4 mArginc:se IA oblerv el. atAt, vreme
dl iatori. rdigiunilor antice le \'11 face numai pc bau Iliiillic-filologiel. punAndu-ae
deaYalma ea mArturii bune tOllte ralionaliwilc .i euhemeri.mde greectti al1turCII cu
~lirilC' involuntar false ~i tendenlioue mediteraneene IUiUPnI unor religii nordiee ctcn-
tiai antinomice. nu le va .junge la nici un rnuhll. - E dcucmenca nemetodicil ,i
deplaaati complIofIrc:a in fiegre momcnt II religiilor lilbaticilor arricani, auatralieni
.riamcricani,nilcutcdinfa l al illlieOllmiee.inevoi%ilniec:elenţiaJ diCeritcdccclelle
www.cimec.ro
,6, ,6,
nourii cari ascund şi intunecl faţa zeului din cer 1). Şi tot deaceea zeul
e adorat pe munţii Înalţi. in singurltatca unde numai vulturii, iar nu
oamenii mai pot urca 1). Acolo Sus, pierdut de lume, şi cercetat numai
dc rege, ca sli-i afle sfatu l la caz de primejdie şi necazuri, s~ marele
preot 1). Templul fi locuinţa lui e acolo Într'o peşter3, cum din str3-
,i Techile timpuri minoice fusese adorat zeul securei duble - Zeul Tr~s­
nctului-într'o pelltcrli de pe muntele Ida'). Marele preot nu se co-
bo.,rll decât rur de tOt În lumea oamenilor, când are a da vreo poruncli ,
,i
Europei .udiee ori cenlrale. - Cb~tiunea pc care o unnlrÎm acum nu ne pcnnÎle
" inli.tim mai mult uupra plrerilor modeme, ca acelca exprimate de Kauro_. ,i
Jle promitem a re\'cru Tntr'un atudi" .pcdal a.up", lui Zttlmoxi~.
') Herodot IV 94: 0,""01 01 aUTol 8e~~ (01 rntuj Kol nea' fJpon"" TII ;.col
dOTqu..,q,. UetVol'Tt, !lJIW :1fQO' H~" OIÎ!1(J:I'(n-, tl., ..tk&, [/Îi OeijJ. oU4ba ă.Uo, DUh
WJJlI'ol'u, el,'U/ el ~,) tO~ orplrt{JO'" CiI nu pcnllU a oameninţ~' pc Zalmoxis. ci
pentru' IelOlidari:t~cuel .trimi\llndlllllUreade trlsnetde lui dgc\ile lor. intelegem
din fla"Riile .n.IOA~. in C. r. 17:1: ol Kawwl ... nhrron~ Ml,lam ro,. f)iQa ... bpo-
(,11(1' hffJdJ.k" TO", e,mKoit( 6totl,: ,i IV 173 : ol V'vllol ... iareauvono inl fln.."u·
1000 ....-,ire:r;ultl.idinlfAl1itulfrazc:i;deaca-aeposibiicain dn:,wi1(lIliavemnu
nwnai un termen impropriu, ci poatc ehi" o corople1I.-Ahfcl inlCtprelead ,i
!oTOICIC pllagiul rClp. Rohde. Prydu 11', 28, nOII 2 ,i Kaurow. ZQlmt»ri, in Klio
XII 1912, p. 355 aq •• dar nici unul nu ajunge la un rnuhat .IHi.fJc.litor. Dimpo-
trid Rouler. Rom611ucM Sludie". Leipzig 1871. p. 61, da Pllllgiului o Interpretare
.aemlnito81c cu a noutrl .
') V.p. 151,notl 8.i cr.ind PoaeidoniOi la Slrabo, p.21}8: KalJcOrala/Mna
tin(JWU, fi XWOlo, 4{JatIJflTO" 4.U.o., ,"'raJOa &amj'o-Dtu ... Kal rO ~vlldl;q:lO'1Itq&, ...
' ) Poscidonios 111 Sirabo, p. %98: olJd,w, i,rvyxwona to" iKr~:nlt}1o to ti
~J.JOH;:lt(JITtinoOto01rl!nWf' ...
') Ibid .• p. 298: chor(lGJ6k fi XaJCJW', eu IIcrodot IV 95: lWTây(UtW oiKf/po;
pcnlnlZc:UldC!pe Id •• c:f. HOlCher. 11 9s.Acellloca.c.deligur.alesulfelin.mintire\l
ImmOrmlntArii mythiee. lui Zalmolli • .-Paul Perdriut. Cultu ~I Mythes du Pangie.
1910.p.:l9,proc:cdAnd dupl Rohde. Plycht l 3. p.16I,d4lui ZalmO'l:i•• ca ,i lui Rhesoe.
carlCterul dc 6a/p.Wf' .ubpiimllnt"an, care .triCfte intr'o locuintA .ubleranJ •. Dar
I::~~I I~~;-~=~~ ~. ::r~ ~:!~~ T~ ::~t.~~;~;:I~•• i;~::~i~~~~~t;~~ii:
eunpalallalumin.:r;i1ei,un"",f1to,.,dcblrbati:1«ITaoNl'VdoaaOtuâ,~I,
10,. nar&I-'~,xWf(lTw" doTw" t~ :1l{?Wr~.ele., unde. CI In W~lhall.eroii vor OIpili
MI .,,''Ot/Ol i, X~ tOu111J'. j~a al,l1f"'u&n~ UIJW' fU nâna dyaDd; 11.
p> lnttflrjj vietii pimAnte,ti e IUicunderea lui in acel :lllCrâyalo, olK'Ip.a. in
C1I ci ..t,.pl re.: .qrpa"IQ(J'I; I II. mentalitate. vechii rdigii ehthoniene. Sudului, pc
GI'~ l'llQOxi, o combate, e plingerea pentru moar/tQ lui: brbOtrh "" nl),l!(i:na:
.ee AI ie, eOpCJ(eelllbaurditate, dc 081ece Geţii 'unl onemuritorÎt; I V. pilda
_ . v ,"ui morlii prin (mmormAn',""" in leel lrtQ1'6)!cuop olKl1J«l: monnlntul
(d t.d! \li! monnllnt .imulll. nu inlereaeaxl: pe Zalmoxia. viu. I·,u dut .i I-.u
 penlru curAţirea de păcate 1), când are a face vr<..'O prevestire '), ori
când are a da inviiţ.'ituri '). Regele insuş, ca stl1p!ln nurn.'1i allfUpurilor,
iar nu şi a l sunetelor supuşilor slii, ascultA cu respcct de sfatu l marelui
preot .). Aşa stii de dcparte şi de m:ti pre sus de lume marele preot al
Gc\ilor. incât el, profetul zeului J e sa nctifica t el insuş ca zeu ~). Cu atât
mni mult, dacii e nevoie, poate deci fi şi regele poporului ~ u .). Dar
îndeobşte ecle dou1\. puteri, cea politic-militarii, şi cea religiO:ls1\, nu se
amcstecli Împrcun1\. ci sunt p1\strate deosebite '). Şi puterea rcligioas1i
nici nu se amestecl in vinţt de toate zilele dec:1t la mare nevoie.
De.'1bia odatii la patnl ani ') n aţ iunea aduce zeului - unul singur
UnmonnQ.ntal acolo). c invierea lui din moarte, ictirca lui acurTI intrclI din llCei
mormAnl, la t.liala drr"tf, f" lumina soarrlui, (i, fntocmaj ca alUM cdnd fi rhr-
mQJIl la bot/cheiul ' '1101,'" palat, "dunarea :lcum'" Iola cea nlorllabtfToorilor,
la t()(llll uIt b'lPIt: fd ndn/I c.ÎyaOd; v. 'rnislcru h invierii se eelehrilo 1" p:uru ani
odatA: Zalmo:a:is atltUJIC jut(rop.n Irci ani: -,,(muro {li' lua reia ... TCTd~rrp ~~
.hrr 1"0.,, Toial 8c?~re,; VJ.inaf' ... it >moartea' uuluinU1l.fI'.:uim.ev.olent ,tOfgl-
8alieinea.caac«aa luiDionysotl lhrucieul . • fA,ial ,i I,:onlwna t de .. redincioti (d'.
v-:~~~;i~l~ ~~:17~a~r;:2~'j:e~~:;:~d u~n~:;:~~ ;:it~:;i;i:';~:'roC:::d:;:"~
nordici, daci amesleclm mC'.I'C:u pe Dionysos ,i :leii ludthracici cu ZalmoIia, numaÎ
pentrucli C'. I e fi vindecitor ca Rhcsos (p. 29), ori oracullirca Uacc:hos (p. 42 ,i 70 ),
(;«::IIce, firqle, nu e prC'.ll imporlaJlt, astfel de calitili mnd comunI'.: la nenumireli
7.1'.:i, de loalC felurile , cu mt:dilcra.no-e1enieul Apolion in frunte, care nu eril profet
numai la Dclph. (cc. Perdri:tl'.:t p. 70), ci ,i la Clarot , i În at'tea ahe părţi.
' ) f. aClivilalea lui Oecaeneu.: Simbo, p. 304.
I) Strabo,p.297:~fl~fd,l;u(lf)IJao~.
" Jbid.p .21)8 :1cii1il"POzru~lÎ1IlttoOoI ;P.3G.4 : t,"",olrotl%~'.
•) A ced inueagu illone despre Zalmoxil.i Dccaeneui 1. Poseidonioe-Smbo,
P·297,i29Bi cf.304.
') S t,..bo, p. 304: Hai &.·Jlli'ovJ(J.OIC1Tar08t~ ...
0, CL Dio Chf}'lOlllOffiuel:a l ordanes, Gtt., XI (73): COrl/ofina mtre preot fi re~.
.in aceCl' vreme, urmAnd deopotrivl ti lui Durt'billa (regele) .i lui l)r.:c:aeneua (nUI_
rcle preot): tI rtx iIIu ti ponli!1lJl oi) tWOm pnili«m It~batu,.
f) Mai aUI, nOla ...
'1 Herodot IV 9-4 : 6.d nt:n~l1f!ldo;. Cl. Diod. V 32. 6. pc:ntru aaerifieiul uman
IUCmlnlltor, sdu. de CeIIÎ tot la patru uni odatii ("ard ntnat:tTlf!/60.) • da r nu cu oameni
libcri,cicucriminali orical)!h'iderilboiu ,cc:caceeeu IOlulllhcevlldec't III Ge\i,-
,i d. Ridgeway, 0.c.,p.520.i urm., are inl! grqqte dnd identifiellIIcrifieiul UJJUD
Relie, cu cel cellic ,i cu cellcandinav: la Geli aunt ..~rifiCQ\i cei mai buni rai naliunii, -
la Cc.lli,i la SCll.ndinavi,ca,i 111 Achecni,prin,iide rlsboi u ori criminalii.-Slcri-
ficiullfigenieiIlrCacc:_aparent_oexccpţie;darcxaminindu·lma ideaproapc,
vedem ele uD.scrificiuehthonianfn legituri cueuhul Marci Zeile,i deci intri
în ciclul religios mediteraneAn.
www.cimec.ro
~i, ca zeu suprem, dupl cât se parc, fAră tovarAş femeiesc 1) - jertfa
cel m:.i în:tltll.: un om căruia i se ia viaţa de carne, spre a i se
d1lrul cea de spirit, intru marca misiune de a purta sus în cer dorinţele
~i ruglciunile naţiunii. Şi aceastA jertfA e aşa de sfinţitl!., incât dacii
cel aruncat in vârfurile de Hinei nil moare, inscamn.!l. nu eli zeu l are
mii!!' de el I}i-i IasA vi.'lţ.'l, ci, dimpotrivA, ell-I osândcşte 13 moortea
eteruli a vieţii trupului şi -I socoote nevrednic de ... se arlita inaintea sa 1).
Fcrice de cel ee aruncat În l!lnei pierde vicaţa trupului, spre a se de-
şteptA in viilţa cea vccinic1\ la zeul din ceri).
Şi tot aşa , când patria nu mai poate fi aplratll, regele şi fruntaşii se
ucid ~), când soţu l moare, so ţia sc ucide 5). lar a muri moarte de ms-
boiu e tot ce poate fi mai fericit pentru un get a).
Avd zeu l din cer un nume ? Grecii credeau cii da şi i~au zis când
Gebeleizis, c:lnd Zalrnoxis 7). Plrerea noastr!l insA e d acestea sunt
s~ le atribute cxp lic.'ltive ale puterii ori infll.ţiş.!i..rii divin it.!l.ţii a). In
') Spre deosc:blredeThraeiiaudiei cari,al'lurideuulluprem,auo dnA IU'
prem4. o Do",inn ,i R rgina, indiferent ce nume de divinitale greacl or. romanA li mti
dau:cf. p. e. Knhnka, o. t., ind. ,i in IpWal art. lui K.Ulrow, Saru:luorul lui Zftll ti
,i
E drept ind ci Dion)'fOJ Ihra.eicul erA de.uc.mcn('a rlri 10 ....
CIIIIU'" M)'tJltf du Pa"stt, p. 72).
rI.
olll"n ld"8tf Kopjfootli (KiJllmdil), În {:ro . MI,. arcll. drd. IV '914, p. 80 urm.
(emcnin (ef. PerdriW.
.) Ilerodot , IV 9'1: ,il> d~~, "."'lhfl "t~ Il ., r, d-."u .el'OllUl>
6.6(>(1 "u"o~ dra.· Cllw,ooJ't'lOf ,,~ ro. "" ,l,; ni.p' IWI.
~) IbiJ.: 1i" ţii" 61) <Î1IoOd"II d''WI/Jo. •...,,6 tu 'IJ >ti dWlI ... ;
.vrt'uonu.6d IH tWITI ....
,) D/lpyx la Inul 21$ a. Chr.; Dtrtbll 1. 1O'i p. ehi'. (Vea,! in'\.olrel- nuu u',la eve •
1l1mcnlc!e rupecti\'e ,i ef. pentru l),.tebt!1 ICftlIl mlrel compusi de Ronuni, spre ce-
Itbrarea vilcjiei Illle, pe Colu mna Iu. T ...i.n,rd. CichoriWl, ll, p l. .06); pc un Il lt şeC
uup.incipeneeunoseutÎlvedr m.loltnr..,hoi ulaldoÎlet, aprelfArtit.pI.I02, ai _
nuci:dndu-ae.nulingureilmprtunlcumul(l Jinercdincio,iiditOldali,carîitiajutt
unulahuira"m~r!l.mai rtpt:de(e( comer.tS, 1 ' luiCichoriWl,'rextb.III , p. 338-34:1):
aenl IIIblou e un emoţionanl pc nd"nl li. aiu" iderea prin ouavi a Dacilor din Sarmi-
UgclUJa, II, pl. 9'; ef. pt.nlru 1_1 .. ln( - ti (" liUl Dio, L I 26,i LXVII I , •.
.) Slcph. B)'%., 1. v. r cr{a.
t) Traian, 1" lulill n Apotlstul. I Jl7 'O,ed. Berllein. I p. 420; ef. Htrodol I V
93 !j'i 95·
') I lerodoi IV 1)4. Ce. Seu. -,1. ',l(rJ 'ltracn de Ztw K lrounol , REG.XXVI,
1913,P.:l!S8Iq.
/1 ') Singurul punct in Cftre untem (",mIII, t de .cord cu Scure. Altfel, credem el
atll concluzia tludiului du ciul, '.~'" Ml~ de alte amAnunte, delhfd ca ,i mult
din ec ,'a aeril pAnlla el, cu 'rmnuche, .i K.aarow in hunle, in privinţa lui ZAlmor.i1
gelicul.eablOlutproblemalic.in.ru.hpuncluldeplecareallor:ulpurthrocit.criiorals.
."
adevu, chiar Thracii, cari inclinA-spre deosebire de Geti-mai mu lt
duc cultele chthonice 1) şi naturiste '), au. ca zeu suprem, tot un sin-
gur zeu a). de caracter uranian, solar. şi mântuitor, pe care ei il nu-
mesc cu nume greceşti: Zeus '), Apolion 6), ori Asclepios tii), ad30-
gându-i. apoi atribute de caracter descriptiv 1) sau. mai ales, 're-
giona l l). Dar acest zeu este aşa de adânc p:ltruns de ideile chthon iene
şi naturiste. încât el se confundll cu Oionysos-Sabazios. de o parte '). cu
Z(..'U I subplimântean Heros,dc altl IO ).- Total deosebiţi' de Thrnci- cari
sunt polytheişti - Geţii se aratll În credinţele lor henotheişti 11). Clici
părerei eli la ci am avea de a face cu un dualism 11), analog celui
iranian 11), nu se poate Întemeia pc absolut nici un document. - Zeul
unic n'avea deci nevoie de un nume propriu, ci dO:lr de atribute expli-
cative ale puterii sa le, care era infinitA,şi ca ata re şi atribute1c ar fi putut
sA fie oricât de numeroase U). Ş i totuş chiar aceste atribu te lipsesc
~uÎ Kuarowin PAV._Kroll. 51111P1.1I1 , 1132 ti urm.l.v.ti d .
Dobru,ky 1n J:rou.ijo Afu.:d, Safilll 1907, p. 29 ,i urm.
') Dionysos_Sabui()$:bibliografieinfinitl;lIaeinccpcculrt.dinP.-W.tiR05Chcr.
') Cf. citatele ,i litcnuura uup,.. chestiunii la Scure, ,. C., p. 260.
.) Dobrusky, r. c. , p. l S2 ti urm.; Kalinka, o. C. , ind.; Dumont-Homollc, ind..
Tomaschck,III,J.tI.,eu:.
1) Plcvan, Afcrwriole, p. 11 ,i unn., CU notele.
' ) V. Irlicolul lui Dobruslty, 1. C., p .• -98.
') Ca Zbcltruurdoe, Gebcleizi" "t:., :! Scure o. c., p. 240 ,i unn.
') Nenumlnte: v, aJumont-Homolle, ,i Kalinka, ,i ScUrt:, o. C., Dobruaky, t. c.,
,i
K.urow, lift). b4/g. o"h.drul. 11 1911, p. 12S ,i urm. p. 175,iurm., lV 19 14,P·08
,i urm., V 1915, 1 ,i unn., VII 1920, I ,i IIrm.; bv. 64lg. OlC". Itut. II 1924,
p.80,etc.
fI Seure, ,. C. , p. ass.
*') Scwc, 1. C., p. a6o. Pllrvan, 1. c.
II) Nici poveste de cultul lui Sllba::sjOl, lui A,,,, ori al Cahi,ilor la Celo-Ollci
(Xe.nopol, 1', p.88 ,i urm.);loate IUIU culce ,udice,thlllco-phry"iene, ,i
eventulllieic
mlrturiiantice(er.d.p.Mcla II 1 , IS),lIduICIIJreaduvcdlprez.cn\alllocstorzei llII
Geli, .unl simple Ooriccle poetioo-retoricc, ori,lnAi IIlo!B, int~rpret4ri moderne Jfl("Î1~ ,­
ef. Ht'rodoc, IV 9,.: o\l6iPO dUov OriJ~ 1I01l"Oll'Tl' d.,u Il ",) ro, oţpCrt{!O". -MIIi
... u1l chiar: tC. biriit din "remea rom.nl n',u nimic de-a fIIce cu cei ludici, ci
repruln tl un .yner~lism lhnco-iranilln, pc bul aollllrl, milbriacl: d. atudiul lui
Ro.tovtuf{, Une tabldU YX/ tive ,hroco-"u'lhrjnq1l' J~ Lo"tJ" (M~m. priI. par div.
SQV. II l' Acad. du Imer., XlII a , Pari. 1923), p. 40 5.
U) Xcnopol, o. c., p. 87 ,i urm. ,i p. 97, lullndu-te dupA DesaeIJ ,i Roealer: d.
acata : Dos tIOr7'. Dotiel, 1. C., p. 361 ,i nota '4 ; d. p. 366.
") Xcnopol, p. 87 ,i urm. ,i Roealer, o. C' I p. 366, n. 27·
U) C. atributclt' zeului luprem thracic: v. ,mai 'UIII, notele 4- 10.
www.cimec.ro
1.'\ Geţi: dci .Zalmoxis. e aproape exclusiv intrebuinţat, in vreme ce
tGebeieizis. e cu totul excepţional aici ca apelativ al zeului suprem 1).
Acest henotheism idealist face pe Greci d caute explicaţii pentru
prezenţa lui la nişte barbari, fie in filosofia lui Pythagoras, fie În filoso-
fia religi03s!1 egiptean~. Am ar~tat mai sus (p. 130 şi urm.) dl ZMlmoxis
e explicat În chip teuhemeristt (s!i nu se uite d .euhemcrismult nu
incepe la Greci abia la 300 a . Chr, cu Euhemeros, ci e o 1>0.'\111. mult
1l\.1i veche :t spiritu lui grecesc şi incepe cu Însăş filosofia rnţionaljst~
În sec.:t l VI-lea) ca o simplll personalitate istoric.'\, care pentru a-şi im-
pune reformele sociale şi etice la poporul respectiv, s'a inconjur.!t de
mister şi şi-a atribuit calitAţi divine!AcC:,stă .demascare. raţiona listă
care apare Întfti la Herodot (IV 94-96) ca ispravlt a Greci lor din
.Hellespont şi Pontt (c, 95), dar de care istoricul nostru se leapM~ (c.
96), ca un om pios şi de bun simţ ce este, revine, ind O'Uli energic sus-
ţinută, şi ornamentată şi cu influenţe egiptene, la Poseidonios (Strabo,
p. 297): Pythagorns şi cu Egiptenii l-au Înv!\(.at pe Zahnoxis toatA (ilo-
sofin lui religioasă, iar el a impus-o apoi, pe cale profetu..! ~i taumatur-
gid .fruntaşilor şi poporului. du ').
Evident Întreaga poveste e o naivitate raţionalistli grcceasd. ~:"lt
b~tr5.nul Herodot (IV 94) Îşi da O'Uli bine seama de adevlir. Zalmoxis
e un zeu (6aIJlWl' T" rernC1t 17fl1.w{!w;: c, 96), şi nu un om - un re-
formator filosof,- precum euhemerizanţii d~i târziu, cu Posei-
donios în frunte, au cerC:lt sA mei a se crede, ar cel~lalt nume, de
--1
rtfJ8Ur,,~, dat aceleiaş divinit1ţi (c. 94), con umA perfect ca litatea de
simplu atribut divin, ş i a numelui de ZâlţWE,~.
Dar mai mult dec!it atât: r epeUr,u; nici nu a fost absolut cores-
punz!ltor lui ZdJ.JWE,~, ci el era particular unui sau unor anume
neamuri geticedin dre.'lptaDunArii,direct înrâurite de conceptele dio-
nysi.1ce din Sud li). Herodot spune clar: Geţii cred in Zalmoxis, tun ii
p
1) Propriu ZII nici nu-I cunoM,tcm decit dell Herodot IV 94. VCZI ,i expu
Dere.de m,ijo. ln text •
1) POlCidoniOi II Str'lbo, p. a97: ,bI'(P'dOon(l Il ti, n). olJcdm onov&w8ij'lC'
:/Ioed 'r01, t}YŞ~1 Ifal 'r/jl II;"", ~ona 'r~ ufloT/1JOOItJJ;, If,t'. A. Cf. dealtfel ,i
lIerodot IV 95. 'I'omllchek 1 p. 93 respinge ,ici pe Zalmolli. al tCuhemeri,tiloll,
101U' tnll fIIce din ci un .implu ,Natu rgott., ceeace nu e cazul.
1) er. Kaurow, in Klio, XlI, '912, p. 362. ,i Seure, 1. c., p. 2SS. In ce privCften-
porturile dinlre 7..hnollÎl ,i Arc., re.p. Dionyao.,'COI.II: in relief de Roealer, 1Wm1f/l.
St~ditrl, p. 59 ,i de Tomaschek li 1, p. 63, credem el IIIcetti tnvlţaţi a'lu t~lal
tn .ecuii pri.inll a.upra caracterului lui Zalmoxil geticuJ.
 .,8
Îns1\. dintre d:inşii îl socot pe acest zeu drept Ccbeleizis: oi ~e aVTCÎj,.
Ta. OU1'Ol' r01Ît"O" ,'ol,ICovo, I't{JtJ.i ittvt. E clar eli aici e vorba de douA
concepte diferite, privind-poate, chiar-pe doi zei diferiţi. Deaceea
toate concluziile pc care le tr:lg K.1zarow (Zalmo:t.:;s, În Klio xrr '912 ,
p. 355-364) şi Scure (usimagcs t"roctsdt!Z~u Kira ll"osin REG. XXVI
19' 3. p. 253-261) cu privire la o identitate Între r€fleUj'Ct~ ( =Z,{JU.6·
t,, ~) , Z{JeJ.OQ~Ot; ( = Zlfltknov~) şi ZcU}IO;H;, ca cpilctenlc unui;l şi
ace l uiaş zeu, de caracter atll t uranian, colt şi dionysiac şi chthonic.
trcbuesc fundamenta l revizuite. Fireşte, aces te concluzi i a le lui Scurc
ş i Kazarow pleacl dela interesantcle consideraţi i a le lui Tomaschek ,
n. e. TI f, p. 60 ş i urm., care insă greşeşte cand atribu c lui Za lmoxis un C;I-
racter aprO:lpe tota l naturist, mediteranean (Adonis , Attis), tot aşl cum şi
S.Rcinach (Bull. arc". com. Ir. hist. 1894, p. 427}g rcşeş te , În d1 mai mu lt ,
cind amestecă ş i pe Aru thracicul in tot acest syncretism henothcist,
pe eare cu orice preţ istoricii actmtli ai religiunilor antice din Bale.tni
vor 51-1 extindl'i a~";mt tuturor ncamurilor ,IşA zise thmcice. cu
Geţi cu t o f ',.
In adev1l.r nimic nu ne indreptllţeşte a admite la Gcţi un cult o rgiastic.
~) cume la Thrnci. Citatul din Menandru, dat de SU'abo, p . 297, este
o poeti c~ incurcAt ură de concepţii thracice şi clcnicc, c.'ue nu privesc
de rei pe Geti: remeilc gete (vezi mai sus chestiune-.t poligamiei getice
- tot dupll M enandru 1) Împing pe b ll rb;tţii lor la cultul ş i fri ca de zei,
la s3rblltori şi la rugăciuni: âel"'Re TiVI1 tirelv toen}v iar' ci"ay,,'1 ... iOVopcl'
6e :1I'svtaxl(' Ti'jr; 1}Jdeat;, i"vp{Jal~ov )l' ema 0Ef1Ma/vUL "v"A(v, al 6' tbU-
.(v'o... Exagerare de comedie: nicichmr în Thracia nu era. atâta ag itaţi e de
dervişi, - decum În Getia. unde vedem pe preoţii lui Zalmoxis \inând
a devă rate predici de abstinenţă puritană 2). CII totu l limpede e in
aceast:1 privinţă legenda, din timpuri istorice foa rte apropiate de Strabat
cu privire la Decaeneus: 1I'1]~ 68 'ft)t.o eUnslt?Eta'l! Toiil""',)V~ (Burebis ta)
oW(JYW'IJ,ar,),' 10Xe tJexal"Eov a""oa YO'1Ta, 'IlImJ.aJ'1JJ16J,ov "ani -o>v A i-
ywnov xal ';fQoot}ţlCUJla, ix.I'S/w{hl"tha nvar;, Jt' eLv vm:"el'l!t:fO 'tâ {)sia .
"al d,' dUrol} xaOIa'taTo (h6" ~a{)ânt.(] ItpaţlS'V trE(}l 'toii ZaţloUe~ 6",-
yoVJWIlOt. 'fiir; 6" t"m.tHOS{~ ofllieiov' itreloD1]oav Yde i,,~o'pa, n/v dlJ-
mlO1' "al Ciiv or,'Ov xwel, lStrnbo, p. 304) ' Prin urmare: 1. nu din
Thrncia, ci din Egypt îşi ia invllţ1\turn ş i Decaeneus; 2. nu cu invllţ3turi
-.--
1) Scurc inclinl, 1. (.,p.260sprc.ceea,plrcrt'.
') Vcz.i m.i jos pagina . 6. fi 16:t.
www.cimec.ro
dionysiace, ori de orgii phrygiene, îşi reformcaza naţiunea acest fVril-
jitort. ci cu *sem ne prcvcst itoare., pe co rc le Înv~ţasc În Egypt şi cu ca rc
explică: voin\:1 divină, inr 3· semnu l pa lpabil a l succesu lui propagandei
sa le, e distrugerea viţei de vie ş i viaţa de :tbstinen~ impu să Geţi l or
(cr. şi p. 298, ÎncA: TO TWI' lp.,vxW1' (l.-uXto{)at IJ IJ{)ayo(}tlOv 'foii Zu.-
I,tlewr; Ipe'f1t; nQ(}a60{)b).
Sper cli-ma i ales atunci cand ce face Decaenculi. nu este decâl
o simpl11 repetar e a vechei tradiţii getice.incll dC!:1 Za Lmoxis tprofetuh,-
nu am nevoie de expuneri mai l.t rgi pentru dovedirea inexistenţei dio-
nysmcismului o rg iastic la Geti.
Cat priveşte dcpenden\a invatAturii religioase getice de cea pyth a-
goreicll , Ull grec sincer a rlstumat problema spun ând - prin a. 200 a .
Chr .• - c11 Pythagor:ls a fost cel e(](I~WV iMEar; ptPoVlJ8'VO~ (Her-
mippus Callimach ius. FI-IG. 111 41), -ceeace , i a răş, nu c declit
intru atârn adedm t, Întnlcât Orphismul ave~. fireşte. rad3.cini thracice,
iar Pylhagoreismul ed!. adânc influenţat de doctrina orphicl. Oriunde
~~~e;~~n~~c;~~e~g~:~i :~r:o~~:~,~~~~:~;:i~;ld~a:au~:n~~::'c~:
pylhagoras. ori pentnl barbarii Za lmox is şi D ccaeneus.
Fap t e, di. din pricina confuziei Între Th raci i s ud ici ş i Daco-Ge\ii
dan libiani, de sigu r rude, dar nu acelaş popor, confuz ie pe care am
vă zut-o mai sus ş i in ca~ullui Dromichaites, al lui Kothelas. etc., atiitea
obiceiuri. institu ţii . credinţe şi chiar fapte is to rice purthracice erau a tri-
buite -ş i su nt incA mereu p ânA in momentul de faţ11 - in chip a rbi-
U'U ş i Geţi l or. Acest luc ru Îngrcuiaza enorm cercetarea ş i duce la con-
fuzii regrctabile. Căci metoda etnogra fică a plj cată imprejurlrilor antice
fArli punctu l de vedere- şicunoştinţcle istorice necesare, ci numa i cu
acea a proximaţie ş i s uficienta caracteristică dilettantu lui sociolog con-
tempom n, nu poate produce decât rezu ltate ştiinţifice de un echilibru
instabil.
In rându l acestor poveşti dilettantice intrI de pi ld11 aşA zisa nheo-
craţie. gerică (Roeslcr, vorr. Dacie,t. Wiener Sitzb., phil .-hist. CI. 45,
1864, p. 363, repe tată in Romiin. Sludinz, 1871 , p. 61 cu 58; cf. de-
altfel ş i Tomaschek, o. c. 1 p. 103) Întemeiatl de un fel de Moise-
Mohanuned getic, Za lmoxis; polygamia lor d esperntA (Roesler, p. 367;
Tomaschek, p . 96); beţ i a şi desfrânarea getică (Roes ler, p. 368 şi urm .;
Tomaschck,p. 96), etc .• trecule din autor in autor până la u ltimul p0-
vestitor actua l a l accstor împrejurări, fie el s trăin ori român.
 VASILE p ....WAN. GttTICA
La (el a fost turbura~, ind din antichitate, şi idea geticll despre
nemurirea sufletului. In special regAsim la Pomponius Mela TI 2, 18,
o adev~rată colecţie de astfel de raţionaliz5ri ale vechei şi primitivei
~;:~~~~~;~::o::~:efi:e;~t~~~~e~r::: ~;;~::n~~::~j~:::~~!e :;;:i:~:~
feeit; (1) alii rtdituras putant animas obeunliu", (deci metempsychosă);
(2) alii, etsi nQn rcdea"t, no" e:tstj"guj ' amm, sed ad bealiora lramire
(p latonism popu lnr); (3) alii, (!mori qllidem, sed id melifls esse, qua",
vivere (pessimism epicureic popular). De fapt Geţii 1) credeau, I~ fel
cu Nordiei i, intr'un fcl de Walhall ll ), unde, dup!!. mO:lTtea trupuluI, se
vor întâlni cu zeu l lor suprem .şi vor trăI flir1\ sfârşit (ef. Herodot IV
95: ă,U' ,JEovol 4 xWeov 'toVt01', fva alal ~al?lt&vre~ lEovol 'ta :mf"CI
dra{)"). . .
In adevăr. problema nemuririi sufletului se punea esenţial deosebIt
pe coastele Mediteranei. unde str!i.vechile culte chthoniene - preindo-
germanice _ mânau întregu l gind religios în întunerecul trist de sub
pitmâ.nt, şi unde trupul era singura chez1\.şuire a existenţei, iar omul,
ca şi pwntele, Îşi avea răd!icinileşi inceputul În plimânt (deci, inhumare,
mumificare, etc., spre a fi pllstrat p5.nA la ta doua Înviere.: egal care:
egypteanA, syri..mli, greco-thracid ori creştin~) 1),- faţli de Nordul bar-
bar (blonzii Europei alpine), unde - se pare încep5.nd din epoca
bronzului f,) _ tot gindul religios II fost minat spre cer şi spre dispreţul
trupului (arderea lui şi, adesea, aruncarea cenuşei În vânt), Întrucât
viuţa viitoare era înal141ume, iar nu în aceasta, a trupului . Jndoeuro-
penii Greco-Thraco-Phrygieni ajungind la Mediterana n'au putut
rezista -chthonizAriit religiei lol' prin mentalitatea localnicilor 1).
www.cimec.ro
J.
~7J /Il. CULTURA Glrl'lcA
Dimpotrivă Ge\ii,dinc(.ll~de rIaemus, tr~wu Înc.'\ in concepţiile primitive
indo-europene ale id cJ Ii..smlllu i naiv şi ireductibil urJ. nian 1): ca şi Celţii
(v. AI. Bertmnd, La religio" des Cnlliois dk)7, p. 88) ori Germ.lllii con ti-
ncntllii şi scmdina\·i 1), cu polytheismul lor tolympi:l n., aş? de asemA-
nălorcelui achacic(thumcrict), din vrcmCJ. străveche c1cn icll., atunci când
Grecii er.iU inel' bin ':" d i( ·r"nţiaţi de lun1cl Sudului. D espre .. ceas~
si tu;l\ ic de (opt, T omaschck, o. C., 1 p. 112, şi a dat şi ci, in parte,
sCJ llla, dar el nu 3 observat el' b Nord de Ii lemus s itu J ţi.a dinainte
de .chthonizll'clt şi -argi lstiz lrClt Thr,lcilor continu1\ şi În vremile
istor:c.·. De.lcecJ ş i el f,lce obicirmiu confuzic, dea .. mesteca ce e
thrucic :Iegcic cu ce e thr.tcie d;t nubian (getic 1) şi astfel întreaga menta-
litate religiolsn gcticll. ii rămâne şi lui neexplicnbil1\.
B!l.trânul Iicrodot Il exprim3t intr'o fonnli absolut Iinp: de, 1.\ carc
nu e de "d;'iUgol l ori schimbat nimic , Învăţăturo getic!!. despre nemu-
rirea su fl etului (IV 94): fei nu cred cli mor, şi c.ll cel pierit merge la
zeul Zjlmoxis: Q{JCt WroOI7/01U'1V l{J)I.JTov~, "O/tlCOIJO t ltval TI' TUV cL"'tollv-
Ilt l'O'I' :taea ~·â).IW~tV ~(l'JlOI'(J'. Ceeacc s'a mai ad.llugJt LI aceas tă ca-
rdcterizare . in vremile elcnisticc, c, cum am arltat, În mare parte de
inl!i.turat din numărul inform a ţiil or obiective şi autentice despre Cc~i ~i
Je socotit drcpt un comcnt_T tendenţios al unei credinţe rlu înţelese .
In t:farl'l. de jcrtf.i u!lună od .. tJ il p.ttru ani, cultul getic pJre II fi con-
!\tnt , C3 şi IJ cciblti Ixcrb'lri nordici, uin pr.lctice, ceremonii şi inca ntaţii
\"rlljitorcşti (preotul er;\ )'6'1c. «vrăjito r. şi tlarer$t;., med ic: Str;tbo, p
30+ cu PI ~ton, Cha,,,,id('s, V p. 156 D)3). M.l rele preot cunoşle;\ sem
nele cerului şi cleI! clic vor fi inv.llţ Jt şi ccildţi preoti (Strubo p. 2q7 .
;;~Z~~'~~ T:Vd~V~~:~:~e.~6· ş~el~~~!lt;~:'!.:I~~~~(~iS~~P:~ii ~~~t:s:;~
vor fi locllit prin pe şteri pe v;lrfurile ncumbl.Lte ale munţilor. Dar loc
~ant, de pelerinaj, V.I fi fost numa i muntele KW)Ia{OI'OV, l5.u&>ă llpJ
') OAIJurul J .\Cle, ~ervind chiar ca ate;l" nll1ion01I, Si"IImrl, e. Il,â eum 1Ie vede de
pe ~Iu,,\na lui '1'111.1;10, (mxlI(illea mythicl 1\ ';.:eului. c,lre .tribate vhduhul iufu-
ri!t1derurtunn,illrnu,eulU\·â,foIl'J~I!·"ubpAmAnte:ln. Deci. incA<Xlnti, eult III cerului,
nu.1 p:imilntului. (T ~i t'ltcdenlcle (.ob~tn"lii .Ie 11.1' Tomuchck, o. c. Il 1. p. 6s,uupra
ui ZJlrnoxl1 Vmdt'd torul
1) Cf. ,i Rid"':\\IIY, /J. l"., p. Sl4 ti urm
I} Pentru conjurlrile ,i desdnh:cde (.!aa: cu apll eurgltoMre (in special din Du-
n're), el. C'flmm!'nlariile in Vergilii G<.'OrgiCJ ti 497 III Thilo_H licn, S~rvii Gramm .
in Vergilii Carnl. c..'mm. 1111 , p. ;t66,i III 2, p. JI7.I'entru Zalmoxi. 'Iar~"cf.
,i '1'omuehl.'k,u c .• llt ,p.64,i urm.
 VASII.H rÂRVAt'. GNTICA
cu acelnş nume, unde era sihbtria marelui preot (civr()~' n .%~(Of'~
Poseidonios la Strabo, p. 298), pe care numai regele Ş.I ServltOru I~I
il vedeau. spre a-i cere sfuturi: cAci el era Q aVţlfloulOl;. ŞI XOfVW')'~ T'fI('
detii" Ciind singurul Ta l'ttl('O: 1'6W {h;âJ" llayyille•., /)ta~ (p. 297,>'
Cât priveşte clasa preoţeascl, putem vorbl de ea ca de un adevArat ordm
cAiugăresc : ei trruau râtA femei (Poseidonios la Strabo, p. 297), se. ~b­
ţineau dela orice hrnn~ vie (TQ TWV A'fV''''XWI' tmAxc(J{Ja,:' ldttn, ihid.,
p. 296 şi 298) şi de orice crea tu.rli (~Iă. de :ovtO xa, -o(n!ll'~1'O)1~~
p. 29 6), hrlinindu-se numai .cu mle~e ~I lapte. şt brânz~ (p. 2~6), P _
pontl ii numi a prea cuvioşi ŞI dl.l!iton prm noutl ({hooe{1eu: TI) ;t(~' x~v().
~~:~~:~~:ae~!nd:;~ (~.~;;~. (~~:~c1~e~~;uc;,t~: 1~:ţ~~~~~~Şl (~rl:;~
Dunli.rii acela de n{o1'at (ibid.), la cei din stângJ. Dunitrtl ~l la DacI,
:ro,hoTal. Flavius Iosephus (Antiqq, ludaic. XVlII 1,5,22) 11 ascm11n~
cu acca sectă din Palestina, pe care o cunoaştem sub numele d~ Esse~,
~~~i~4~1~t~~tE.~JJ:~t~rî
mântuI. Faptul cl oameni ca Poseidonios şi Flavius l~cphus CltaU
pc dlu~rii geţicapi ldegeneralcunoscutc,:sprcapu tcltexphc!l alteorga.
::i~~~~a~:C~~re~g~::~t;~~~e~o;;:ş~~t~ v;::'~~J~~:~i;:~~:~ :::::
tOrdin. pare dublu, totuş el se arată Il corespunde uneia ŞI acelela~ vorbe
getice: Xt'1of71' e ..fundator'; :n()lf~/~. f:f~nda tor d~ oraş•.. In ~~llcl nu~
~~i\~rr~:~~~~:lIlg::~Sam~;:'~~~ n::~et~e~1~~~r~el\~I~~~7e~I:::~~'~::~~a
ni~:~~~~lege astfel, de ce anticii constatau la Gcţi, UTI deos~bil zel pentru.
cele sfinte (:ftE()1 Td Odol' o:novMCOJI't't,: Eustatlllus "d DlOnys. v. 3°4:
Geogr . Gr. Min., ed MUller, 11, p . 270): Întreaga c1:lsil de IUpt1l.tOfl
~~~l~~r::;~i: (~:~:d:n~~:şt;e~iu::~r~ae ~~~~:~,Î:9,:~~:u~, ~;lt~.
b ti~ llJ.vEl ToV'((!-' n}v :ftE(!;' 1'0 (JEWI' Q:ftoW711'), ŞI eri dm ~arlea Gre-
cilor' numai o lipsă de înţelegere a sufletului popular, a.lu~nCl. ~ând afir-
mau, ca Criton (Getica FHG, IV 374)-1Iitând. cl( el IO.ŞIŞI fuseserl
in toate timpurile foarte superstiţioşi (nu IIU UCIS doară ŞI pe Socrate
www.cimec.ro
.6,
din acetstli. pricinii?) - că frica de zei şi concordia (ds,o,dolPOV{a
)(n, op6ro,o) stabilite de regii geţi la poporul lor fuseseră obţi­
nute prin inşclAciune şi vrlijitorie (ă1rdTTl xal ')I0'flT1!./q.). De fapt,
ea twte popoarele incA primitive, şi Geţ'ii erau ad§nc impresionaţi de
taina şi tăcerC:I austerA, ca ş i de asprimea poruncilor, marilor lor preoţi:
astfel incât chiar regii lor m5rturisiau eli naţiunea getic/i se ar/it.a mu lt
mai ascultlltoare de indemnurile lor, cind ştia u cA vin dupA inspiraţia
divin!t, decât dadi ar fi avut a se supune numai violenţei şi ameninţ!i­
rilor lor profane (cL Stmbo, p. 298 şi 304)'
Inainte de a trece acum L1 cclel:tlte înP.iţişări ale cu lturii spirituale
geLÎce, trebuie s1l amintesc faptul, el deşi izvoarele nu şt iu nimic despre
o divinitate feminina la Geţi, inscripţiile din vremC'J romanA, privitoare
la Diana, atât pe mdlu l getic drept al Duni'lrii (în special ca Diana R e-
gina), c:it ş i În Dacia (Diana saneta, potentissima: eL Pfirvan, Contrih.
~pigr . In isi. erei!, daca-rom., p. 120 şi urm.),prezentând anume carac-
tere ciudate, de sincretism,cu Nemetisde o parte, cu Juno Regina de alta,
m1\ fue s11 cred ~iana daco-romanll e acca A,temu-Bendis thracid,
despre car~ ştire la Herodot IV 33, cA era adorat1\, tocmai ca o
divin iute de origine nordicd, de femeile din Thracia şi Paeonia: 0100
dc ama, Tm~rOlo, Toiot l(!Oiol (thyperboreice.) T6IJ6 noC6VJ.lEWW'lrfloorpCfli"
td, efl7Jr)({a~ )(U, 't~ f1a, O'V'oo~ i'tnraixa" hll;a,. {}1JWot Tii • A()tip,~' Tii
BaOlJ.1Jt" (Diolloe Reginae), oUx dvt:V :nv()WV xa1d/J1J; teWVo~ Ta lea,
K(.J talira IfCtl ~,} oMa Tl.I1ÎT~ 'lrOlt:VOQ!:" Şi cum Diano-LurJa-Hecale e
divinitatea nopţii şi a incantaţiilor şi fann~celor, spec~alitatc din tooll I
timpurile feminină, la acest capitol al vieţii religioase gctice ar lltrli
Ciresc lot ce ni se povesteşte, cu intenţii comice şi caricatura'.!!, inclI
dela Menandm (St~bo. p. 297), cu privire la superstiţii l e f~meilol
gete (âel )'&0 m'u dyew eOa1'~/I' lOT' Q.t.dyx7J) şi jertrele lur nu.',lcroasc
(:ftI;vraxf~ t,;jr; "!dau,), Însoţite de practice magice: AxupPdJ.d;ov o imi
Oc(}tlJtaU'cu xV)(}~!), al 6' w),C.uVC01'. Şi din acest punct dc vedere, tre-
buie sA nol~m cit Getelor nu le erau de fel necunoscute acele l~""\,,,
Kal 'l'a(!/laxa: descfintece, farmece şi leacu ri (traduc CU te: r nu
ttehnici. actuali: CE. Arrian, FHC. III p. 593, nr. 37), pe CMI; t'
thrace din Sudul lIaemului le intrebuintau curent pcntru aJV1'lrea
It,
suferinţelor trupeşti şi sufJe teşti ale aproopclui,-deoarece repao,oen
tanţii cei mai autorizaţi ai religiozit1\ţii şi supersti\iilor sudice. lle&aii
(cc. toote citatele la P.-W, s. fJ.), erau bunii vecini al (' lilor,
atât HJ.tmu$, cât şi, prin coloniştii lor în Scythia J\hnQr (ef
 - - - - -- -
164 \ 'ASILEI'1..IWAN, C;I:TICA

P;Îrvan, IlIcep. ti. rom., p. 106 sqq.), 1,1 Dun:lrca de: Jos. O;!cl'l di-
vinÎtntca feminin!t gClică crâ ador:ltfi şi Cii llcst;a (cum ne sugerează
Oiodor 1 9.'" 2: ,) "o,1'11 • Earln.) , acca.SLJ se pOlrivi!\ fO;lrte bine cu
camctcrul farmacologic ~I tDianei., carc, prin prJcticcle nocturne la
cvatrat casei ~i cu -focul. vecinic viu in v;ltrii. era de fapt În acec.'1ş vreme
şi .Vesla. - şinu e nevoie s:t respingem m1l.rturÎIl pomcnitului istoric
(cum face Rocslcr,dupl'l. llcssell, wrr . Dacietl, p. 367. n. 27)' sub cuvânt
cl\ ar fi la mijloc o confuzie Între Gcţi şi Scythi.
Şi aceasta nu, atât p::ntruci1, de pild!t, În :Irtn otri\vurilor pentru
uns vârfuri lc săgeţi lor Geţii şi Scylhii, cu toale celelalte neamuri nlc
stcpci, indi din timpuri immemorLdc. pr.,ctic:lu un mcşteşug identic
(Ovid. e.-cP.Uf 1, 26; JV9, 83; Trist. "7.16: lela vipereo Illritlaf~lIe;
dimpotriv~ Ga lenus X IV p. 244. din sucu l ptmlci numite hele'tillm).
cât mai ~lcs
pentru motivul c:lpit~l c~
monumentele archeolog
icc
daco-scythe ne documentc3z1\ prcz::nţ.'\ şi În Dacia a marci d ivinitlţi
feminine aclornte sub multe nume, dar reprez:!ntând acelaş concept
de «Mare Z.: iţ;b a pământului roditor şi hrlinitor. existentă aici de
sigur ch iar inainte de venir.!3. (ranicnilor şi idcntificlfca ci cu Anaitis ).
l

Din douii direc\i i au venit Geţilor inspimlii artistice până pe vremea

lui Alexandru cel Mare: dela Scythii, cari sintetizau intrc;lgOi arHi a stepci
pânA in Siberia şi Turkestan (cf. Minos. Scythia"s and Greeks, Cam-
bridgc 19 13 şi Rostovtzeff, lra"jans a"d Grceks, Oxford 1922) şi dela
Grecii, cari sintetizau arta egeico-oriental!!.. «Scythicet sau «greceşti.
lun t toate lucrurile de metal care se găsesc şi în Th rncia (Filow. art.
<.:Îl. din RomischeJ'vlitt. 1917): vase, l'plice, podoabe. br odatii cu intin-
derea culturii 1 ..:.\ Tene şi la Duni\re şi În B.llc:lOi,cl1 venirea Celţilor 2)_
dela 3 . 300 'inainte - Ia cele douli izvoare de inspi raţie se va mai
adllugaun al treilea- de caracter etnogr.1rie , aplicut ntni ales ceramicei
şi micilor podoabe de gătealli şi imbr!\dl.mintc - şi care , prin natura
sa mai modcstli şi popular!\, se va rlispândi pâni\ În stratele cele mai
ad:ffici alc popubţiei geto-thracice .
.IDar poporul geto-dacic nu parc a se fi mu llumit s1 ia de-a g3ta.
Nărurea de dO\'C'.lile mai vechi. de incerc1\rÎ proprii de arUl (ceramica
h Cf. mIIi 1\1$ p. 15 ,i 20 cu p. 26 ,i29·
., er. penlru Cd\'Î c:I purt-.llori ,i cullurii l ..R T~ne, llc:incckc: i n 11t1tstllriJt %. 50.
)'ihr. 1kJullttl d. r6"' ••Z"m. Ctnlrolmlll. 214 Mai,.:, 19°2, ,iKaurrn\llnn, Deulflht:
Al'trtumlk,llldt 1, ' 9'3, p. 209 ,i Ulm.

www.cimec.ro

VASILE P}.RVAN.GBTICA
de plante medicinale) sich noch inni~er an die euro~ăischcn Si~pen
anzuschliesscn schcintals in d en thmklschen GI03Scn, 10 denen ansche
Anklănge stark hervortreten ...• (TOInaschck,. ni , p. 3~~'~ .
Estein orice caz sigtlr eli Dacii I'l\cilnd cun~un\l cu Grecll lOc! dm sec.
VII a. Chr. au fost in mlisurl-in special cei boga\i ~i regii lor-sli·şi apra·
~~er~~ ~:~~~i~j::;~~;: ~It.'~~~::'~~' ~~;~;U~~I~r 1:~Yl;~i d~nr:~rd~~
acolo _ s1\ intre în leglituri de rudeme cu GrecII dcla nOI (vezI cazul
regelui Ariapcithes, care iâ d:. s~ţie 0. ~~en!\ .din lstrl.'l: Penelralion, p.
:?r:;;linC~e~t~.~\;;e::~~t;e!;::,,~r~b~~' J~~~i~;II: l~uC~:~: ~~~:ăv~;
LY~:;":~:s r;~:,~c~.i~:~~~ 17.~::~n:~%:~~~n~::;~~;~~:~,no;~~e~i~~ ~
sau dacli Durebisb punea la cale prin a. 5°, cu IOlOlslrul snu plempo-
;~;~~r~e~::;;~n :: g~~d.~I~~~ c~t~e~~:'~i ~::3 ~:;~~I~:'~~'~~
tabilibte.'t thraco·daeicli wculturile superioare dm Sud, blOe cunoscule
nO~vi~:::c;r~~na~::m; 1!:~~~:~!~idr;';~:::ţiU tânlirului principe Cotys.
fiul regelui Rhoemeblces, care stlipânia intreaga Thracie pânli. Ia gu-
rile Dun3rii, ca Sbt clientelar roman, ne spune (ex P. H 9, 47 ŞI un n .),
ci acest principe thrac nu numai era perfect educat ~n liter~le ~i ~rtele
vremii lui, dar compunea şi poeme, dcsl)re care OVldlUS. he Şl lingu-
şind puţin, ziceâ:
Cormina teslanlflr; quae, si lua ,Iomina tlemas,
Th,eicium iflvt'lltm composuiSSl ntgem.
NetJe stlb hoc Imetu vates foret ",{'tu Orplleut,
6istOllis ulgenio terra wpcrba tia est:
cee'lce îl f1\cea pe Ovidius să-şi justifice rugll.lllintea Lui faţă de Cotys:
I-lou qlloqUf! res aliquid teeum milli /otderis alfert .
Eiusdem saeri cliitor 11Ierque fumus.
Ad valem vates ortmlia brachia tendo.
Qvidius nu ne spune in ce limbl\ erau poemele lui Cotys şi e mai
probabil s1i fi fost pe greceşte, deşl fJţA de - la această epocl -
nicil)n~::~:r~~1i :~:::~e::~:le~~'~;Oe~:I~ii%~~~8: ~:i i~:~;n:;~.ul Haemulul
www.cimec.ro
_ _'_67
'_'9_
indelungatul protector:a roman În Thracia şi de marea prietenie ~i cre-
din1 4 3 lui Rhoemelalces pentru Romani, nu e de fel o ipotezA gra-
tuitli, an credem cl\ fiul sAu vorbi:' perfect şi latineşte.
1n orice caz - şi acesta e al doilea exemplu, chiar din Dacia: ne aflAm
imediat Înaintea b1l.titliei dela Tapae din primul rhboiu al lui Traian -
50lii Durrilor trimet împlratului o scrisoare fn latinelle , scris1\. pe o ciu-
percă mare, cu s',11ul din partea lor şi a celorlalli barbari a liaţi ai Ro-
m:milor, să nu atace pe Decebal, ci să se Întoarcă înapoi şi să fadl. pace
(Dio,LXVIII 8, 1).Aceşti Bllrriarputeas!lfiecei depevalca Oltului,
c:lri.ş i aveau c,'\pitola la Burridava, lângă R.·Vi\ lceu (vezi mai jos,
cap. V), şi care, tot Daci şi ci, d3r dinspre cQmpl.'t getică, erau de sigur
inc.!!, din vremea Flnviilor in leg1l.turi cu Romanii şi sub inf1uenţ1l. romană .
Dragoslea de litemtură şi În specia l de muzicll şi poezie .. Daco-Ge·
lilor era dealtfel strliveche. Aristotcles ne p3 p3stmt ştirea d.tAgalhyrsii.,
adiel Dacii din Munţi, versificau legile lor şi le cSnt.'lu spre a le line
bine mintc pe de rost (Probl., XIX 28). (ef. şi m3i sus, p. 144.)-
Iar faptul dI. Ovidius putuse ap1ic~ limbii getice metrul latin (SlTIlc·
taque sunt nostru barbara verba modu), e o dovadA cll. aceastli limbă
erâ 8.1 tisl'l\dl.tor de mnleabiln. precum ea era de altA parte relativ bo-
g.l~, ducll Ovidius a putut exprima Înu'Însa ideile destul de compli·
cate, politic.rcli'tiouse, care au stat-cum vedem din rezumatul ce ne
dl poetul- Ia bua elogiu lui lui Augustus, făcut de dânsul În limba
strămoşilor noştri daci: nam patru Augusti docui mortllkfuisse Icorpus, in
atlhuias nume" ahisst domos: lene parem fJirtute patri, qui /rena rogatllJI
sllepe Tl!cusnli reperit imperii. leue pudicanml te VeI/am, Livia, matTUm,1
wmbigullm, nato dic,u'or, amle fJiro. lene dllOl iuvetles, firma adil/menta
parmtis,! qll; dederilll ani: i pignora certa sui.
Cctopl):lcii au avut norocul de a fi reprezent.'1\i şi figurat de cei an-
tici, astfel eli poveşti l e scriitori lor despre aspectu l lor fizic pOL fi con·
trotate prin monumente. Ovidius, care n trăit aproape zece ani În mij·
locul lor, îi descrie cu sentimente nu tocmai amicale (cL Trist. V 10,
JI: odisse): tJOX /cra, - trux vullfls, - ora fOl/gis ho"ida tccla comis, -
non coma, nOI/III/a b(lrba rtsec/(I manu; avuse atâta a suferi de necioplirea
Jor, el, orăşe.U1ul ri.finat din capitala lumii, încât aceşti illu)1Isi, "irsul:
şi squalidi Celae, il scârbiau, tOL atât pe cât il şi ingroziau '); şi totUt
1) l'rincipillde lucuri din O",idiUJ,c:lri dacriu aspectul Geţilor, .unt~ T,.iuÎa, Y 7,
in inlrc"ill'le; V 10, in intregimc!; eL IV 6, ,,7: ve P(ItIIO I S, 74i III S, 6i IV 2, 2.
 ~ _ _ ~Rl>.\RVAN.!!..I>TICA
,..,
p1imlui ş i in imhrlclminle, fnţli de Monumentul deL1 Adomclissi . .co-
pc unn~ s'a mai deprins cu ei, b:J. le~:I f:leul şi poezii În limba lor,şi v_-
lumna. infrulllusc ţca~ şi idl.-a lizeazli, apropiind pe Dace de tipul clasic
nitatca lui de scriitor a fost foarte mişc;.ttJ I.i aprobarea şi comenta-
~ udic . t:\lot1umcn tul. dimpotriv!i c foortc realist şi redl şi pc femei În toot:1.
riile lor naive şi :ldmir.ltive. Căci de. fap t l~lI:t acc;\ . fcrocib.llc t şi t:Săl­
Jleml?l:diere.1. s11r-lcia ş i s implicitatca vieţii lor ţlrăncşti: faţa l xpr\!s;vl, dar
bi'l.t~ci~ c mai mult o figuri! pocticll, d ecât o re.l lit.l te. :ltullci dnd Cx:'.-
unghiularit şi mas"iva, plr111 pieptAnat pc tâmple cu car-Irc la mijloc
min3n\ capetele de expresie aş.\ de precis C'Jt'1\ctcrizalc de pc Columna
'Ii stril.ns 1.1 !>p.ltc. f) cJn1uşă cu m:îneci scurte şi o fust11 peste ca, dela
lui Tr.lian, SJU fie chiar şi numa i schiţele primitive de portrete geto-
bnÎu in jtl!~ (JUma.. metopa 48 şi 49. p. 67 sq.). Pe Col/ulI/uI dimpotrivlt
dacice de pc Trofeul dclJ Ad.\mclissi (mclopcle +5 şi 46: Tocilcscu,
"cdcm tipuri fcO\('nÎne roarte frumoasc, purt;Înd ind\ şi o manta bogat
Q. C., p. 66; eL fig. 117. p. 96): ;\t:1t pltrul, dh şi b:lr~t Cr:IU bogate.
drapa.tlt p e~te hnin:1 lung!\, stilizatJ c!a.sÎc ea un Jung hiton, bogat, iur
dar er.m potri.vite cu foarfecele. Păru l era tăiil t pc fruntc şi p c tâmple,
pe cap un rei de testcmel. care acopere pIlt'\II, innodat la spate su b
iar La spate era potrivit în cO:lIn!l., aşa Încftl am putea ascmnna portul
cooci lJ lv. d. p. Columlla II , pl. 66).
lor cu acela al ţăranilor noştri tiel.1 munlc,ca ri.şÎ retcu1.11 la fel părul.
CII şi a~l:\zi \;lr:tni i noşt ri. bi'i.rb..11ii geto·daci purtau o cămaş;.'\ peste
I:1sând s1\ le C:ld1l pe umcri plete d estu l de lungi; În ce pri\'cşte ba.rb;l.
pantaloni ~i el'l1l1 Încinşi cu o curea. Pc Columna lui Traian, spre deo-
~ ~:Ia ţ~~:~1~1~:~::n;~t:~\IuC~~:l~c~;i~~~ab~1I1: ~:c~il1l~:~/lti1l:::;n~:;~~, 'iebirc de Trofeul de!.1 Adamclissi,ei poarti'i. şi o mantie scurt11,fllrllmâ·
oeei, prios1\ pe umeri CII o fibuHi. Dimpotriv1i pc Trofcu avem repre-
dar ş i bine Îngrijită. I.cntllte :'lcele ~lIhc c:l.(i-1 ingroziau pe delicatul Ovidius - pelliti Gelac-
4- Ca şi li ccibl{i nordici, coloarel pielci şi 'l p:trului p J.rc :1 fi fost !.l
'ji care, ca şi azi. aVeati blana pc dinauntru şi crau dcstul de bine croite
G e l i blond~: despre vccinii Coralli (după Stt:11>o p. 318. Ge\i ori, in
pe trup (". crene lu rilc fig. U 6-1 18, p. 95 şi urm.,la Tocilescu, Q. c.),
general, Thraci din Jlnemus ; dupl'l Appi'I Il , Mi/ltr .• 69, Sarma\i;
cam in relul !'Ium:\nelor şi mantalelor, mai str!lnse şi nu prea lungi .
urmând pe Appian, Tomaschek. T. p. 97. ii considcnl ca S.mnaţi)
iar IlU a s'lrice lor şi şubclor foarte lungi şi Ltrgi modoeşti. (pentru alte
Ovidius zice (e.'C P. I V 2, 37; 8, 83; ef. Appian . /. c.J di
feluri de huine, pOlle existente şi b Ge~i, dar documentate numai la
s unt JlotJ;, iar despre Thmci şi Scythi, in general, Galenu s (f, p.
Thracii su dici, vezi Tomaschek, Q. c. 1, p. 118 sq.).
6 2 7) a finn~ cl'i au pieh..-a 31b11 şi cur~tJ: IP1JXQQV xul Vi't?OI' 'to M(]J'f1
lncitl\lqi cu opinci, căci a.şa trebuie sA numim felul dc îndilţlminte
"ai dtd toii'ro jtW.ax6v 1'8 "al ).tV"OI' xai. 'I!llm' tllll.WI'. Ln orice caz,
reprezen t;ll pc monumente, Celo-Dacii nobili purtau un fcl de bonet
ştimdespreAgathyrsi-cl'i, În ;\fJ.r~ de t tl tuajul feţci şi trupu lui - îşi
de lân1\. anll iog cu cuciu lll phrygiană, În vremc ce poporu l de dml umblu
VOPSi:1U şi plrullor blond cu o colo.lre alb.\str3 -colore Clltrll/co (vezi cibl-
cu capul gol, ccclIce p:1rul l1\sat mare, rireştc. îi permitea să fdC:\. făr!\
tele la Tomaschek,Q. C., I, p. 116 şi urm.). In ce privt!şte fonn;l capului.
primejdie ş i pe vreme rea: cel puţin pc monumente :lşa sunt ft.prc;;:en-
am avut norocul la Cl"lsani, Într'un mormânt pcrfl.'i;l dotat prin cera-
taţi În chip ah~ollil consecvent, atat b Roma, cât şi in Dobrogea (ef.,
mid din sec. Ill- rf 3. Chr. (ve;!i mai jos descrierca),s1l. glsim ţcas ta
ş i Dio Chrysost. LXXn (tir //(1bitll) 383 R (628 M): ...llo.ovr; br.i trJ.;~
complet p1i.strat.'i. (profesoru l Rainer va d3, ca apendice la COlllunicare:l
xt.tpllJ.afr; i1xo llfur;. tOc lltnl TWl' eeq.)(Wv TU't!: T(QlIl'erwv hyoj~tv(m'). E totuş
d-Iui 1. Andrieşescu d espre sllp lturile nO;lstrc dela Cr:LS<\ni, tu.ltcmilsu-
fo.1fte probabil, dl. şi nobilii şi ce i de rând vor fi avut o glug1i prinsft
riitorilc necesare p entru preciz'-! rea tipului respectiv din punct de ve-
In manlaua lor, p entru vremea de ploJ.ie şi z~pad1t, flşâ cum vedem
dere antropologic) Il unui localnic: mormântul I\U c de cal'llcter acci-
reprezentlt pe rclicfclc thrJce pe zeul TdeflrpO(]Or; (Dobrusky. in
dtntal, privind pe un msboinic Q;lreCll rc, de orice fel de n cam,c.'i.zut
lmsti;o Mu:u", SoH:!, 1907. p. 15, fig. '3; p. 16, fig . 1+; p. 18,
acolo in lupt3, ci C o Îngrop;tre adânc1l. şi rcgul..t aşczatii ÎIl raport cu
fig. 1 6,ctc.) .
. . . cuinţele contemporane, din timp de pace, dcci oferindu-ne un docu·
L\ ment etnografic perfect valabil pentru natura popuu.\iei aşezJ. te :'Icole.
In ce priveşte tipul femccsc al Ccta-Dacelor, Columna Traia nă pre-
5':1 a riml:ltc.li ,intocma i ca şi ceilalţi Thmci, Geţiise tatuau : ştirile an-
tice sunt cl.lre ill:il desprc Ag-athyrsi, cât Şl despre Celi şi Dacii; tOlUŞ ele
nu Stllll, nici ca cpc>cJ, nici ca 3utori, absolut percmptorii (vezi-le la
zinUi deosebiri destul de mari, atât pcntru trlls1\turile feţei. eâtşi În portul

www.cimec.ro
 VA!HI.f.I'}.RVAl'l.GI<1·ICA
Tomaschek. 1. p. Il6 şi urm.) 1). Este Însli o ştire - şi cn tftrzic - care
nu a fost pin! acum suficient interpretatA şi doarn Perdrizet intr 'u n
articol despre tGeta, regele Edonilon a comental-O mai atent (Bel-!.
xxxv 1911, p. 108 sqq.). Artemidorus, autorul dirţii despre vise
(Ollirocr., 1 9). spune, În a doua jUI11. :l sec. 11 d. Hr .• probabil dup!!.
un excelent izvor etnografic mult mai vechiu (c3ci pe vremea lui lu crul
era un anahronism): lot:lC(wro naqa 'toi{ eeq.e;'JI of sVYCl'Ei, nui6e"
traqd a6 1"Or, rica.tr; oi doii.l.oL '). Tomaschek a Încercnt sli ÎmpJce aceast!
ştire cu celelalte, care vorbesc de tntuaj şi la Gelo-DJci, prin afir-
marea (p. 117): ~lIerdings \\Iaren dic aus den pontischcn Colonien
bczogenen getischen Sklaven tiitowiert, \Veil l!uch Kinder von Ede-
Iingen in die · Skbverei verkauft ",urden; dic Tătowierung aber
g-.tlt als ein Vorrecht des Adelst; şi pentru a Îl1depnrta orice obi(.'Cţie,
condamn~ ca arbitrarA o altA m1\rturie anticA (pe care totuş o
întrebu inţead ca bunn intr'un a lt caz, p. 98), fo;lrte preţio,\s1\ in
aceeaş direcţie ca şi Artemidorus; anume, Klearchos din So loi (Ta-
maschek zice, greşit: C:ILlistratus), filosof din şco:!!.t lui Aristotel,
ne spune Într'un pJsaj plstrat la Athenaeus, 1)· 524 (F II G. 11 306),
că tatu;lju L femeilor thracc l ) vine de acolo, că femeile scythc. atunci
C<1.nd Scythii cuceriserii pe vremuri ş i pe Throci,-ceea ce, istoric, e
perfect exact: eL O1lli sus, p. 33 şi urm . - işi t;ttuascr1\ sclavcle
thrace, iar c3 mai târziu acestea au pll.strat obiceiul, trJnsformându-1
Într'o podoabll. de carncter nristocratic. In vrcme ce argumentme..1 Lui
Tomaschek, spre a susţine t1tuajul şi In Geţi, c dcstul de nesiguf'J, Per-
drizet, 1. c" plecând dela aceleaşi izvo;tre, crede :1 putea conchide c3
dimpotrivli Geţii ci înşişi nu se tmuau, ci numai tSchtvii Gctllort, cari
erau Tltmcu sud ici, peste cari., Încă Înainte de a. 500 a. Chr., Getii se in-
tinscserl cuceritori, şi anume, simulr.ln Cu Scythii, de carc ne vorbeşte
Klcarchos, şi cari, In rândullor, în:lintaserll nu numai peste ţinuturile
1) Ridgeway, o. C., crede cA Ulyrii ,i Thracii, QII ,i vechii Mycenicni, se tatuau
1.011 (p. 352). apre dCOlCbirc de GCli cui. ca ,i Cellii,nuletaluau(p.398,i urm,).
·)Cet.ace le acopere ~rrect cu ,tirC1llui Herodol \' 6duprc"hn.ci: Itttlru
Ill, ltnlXlhu 6tÎi'h~~ Itbl'/?lfQI, rd d' dowlTol' d)lwl,.
') Penlruaensul rel.igiosol tlltuajului la Thraci,d. 'Î J>c.rdrint.Culttr"M)'tllu
,trl Pn"!l/c, p. 97.- Duel in.lrumenlc!e g:lsile de l ulius TcUlseh la PricatcrhURcI Ungfl
DrcnndorfinArdeal.untin.devir \cchi unehede !DtUu.i, rn.~ indOClc(TeulIch. flu-
lt~nkrcu2, Sonttrnkllll,md Aria, in Bul/clin de 10 Sec.l. Scic",. de I'Acodfomie Roumai"c.
VIII , 192J. p. 20<}. Dealtfel intreg .cest orticol III lui Teulllch e plin dl' ipote7.c
{()Irte Indrlme~).
www.cimec.ro
'"
Iransilv,lOe, unde-i vom regâsi in sec. V ca tAgathyrsit dcsnaţionalizaţi
ş i deveniţi tot .Thr"dei t , adicâ Ge{i (I-Ierodot IV 104), dar şi in Rho-
dope, plin1\ la Mare:l Egec(v.maisus , p. 35 şi, În special, mai jos, cap. V).
Kazarow, in art. sliu despre Zalmoxis (Kt;o. XII '912, p. 356 şi
n. 8) admiţând şi el, dup1\ Pcrdrizct,c1\ Geţiinu setatuau, vine cu o altă
explicaţie. neadmisibilll., tdasa bei den Ceten dic hcrrschendc nevol-
kerung raasenvcrschieden von der untcrworfcncn gcwesen iah 1). Nimic
nu ne autorizeazll a!lr mcem accast1i deosebire; coma ţii şi pileaţii geto-
daci - din epoca La Tene - aldltuesc unul şi acelaş popor, perfect
solidar in moravuri şi credinţe, şi Sunt dcopotriv1\ autohtoni.
Aditugând 1" aceste consideratii şi faptu l, cA scriitorii antici au con .
fundat Întotdeauna pc Geti cu rudele lor sudice. Thracii. vorbind de
ei pur şi simplu ca cle nişte Thraci şi ntribuindu-le - fllrll :lite forma-
lit1\ţi - tot ce gli.'liau în literotura anterioarA despre Thracii sudici,
suntem inclina ţi 3 considerâ ca neîntemeiată povestea tatuajului la Geti.
~igur c. că pcntru vremea romanA. nu sc mai şlÎe nimic de aeest obi-
ceiu la Geto·.Daci 1): Ovidius . care a fost la faţa locului, nu-l cunoaşte;
IColumna Traianli şi Monumentul dela Adamclissi nu ne dau nici CC".1
mai slabll indiC:lţie. Astfel Înc:l.t,dacă mai glsim totuş la Pliniu8,N.h.
XXII 1,2 afirmarea: mltresque elillllt apud Dacos el Sarmatas corpora
SUlt inscribulIl. şi VII II, 10 (50): qfwrlo partu Daco",m origi"is nota in
hraclrio reddita, se pune intrebarea, dacli nu cumva Pliniu8 repetă ştiri
111.1i vechi despre Ce\ii confundaţi cu Thracii şi le transcrie pe numele
roman al Gcţilor, Dacii.
L Ineepâmlllel.l IIcrodot,carc nUOlcştepe Geţi t:cei mai viteji şicci mai
cinstiţi dintre 'l'hraci. (ee"tj(W1'i6v'tt'~(t6ra1"Ot j(al d~j(Ql6t:afo,: IV 93),
Iitemtur:.l antică ne-a p1\stntt un ~ir intreg de mA.rturii foarte onorabile
pentru ilCest popor. Inainte de toate, credinţa lor in nemurirea sune-
tu lui. care ii desparte de toţi ceilalti Thraci şi de Greci (vezi mai sus).
Apoi, o orânduirc şi (''Ulil inţenic a vieţii lor sociale şi politice, care se
manifestn Într'un chip surprinzlhor in mai toate Împrejurări l e grele
.de istoriei lor. Astfel, împotriva tuturor aparenţelor, ei se arată ca un
popor sedentar ş i lini ştit, care nu Cere decât $11. fie lăsat În pace:
') II. Hirl. Drl' ludo(!ermarlfll II 460, citnl de Ka~Lrow in .prijinul plrerii uJe,
.pune in.' Iluma, oelan die SkJ:tven du Celen untcrworfc.ne Thraker w.rel\t.
1) Dio Chrp'U1tomu. il relevA insi (pc vrCml';! lui Traian) h' Thr.ci; citUl de To-
m..chek, I '17. (lirl indialÎr u locului.
 ~ItVAN.G·"'TIC,l _ _ ~4
intâmplarca lui L ysimachos b Dromichailcs ş i lecţÎ:lccod1l !lccstJ ncaslIllll-
piir:aului rege nlJcedoncan, C.'lrc p lecase dup:l cuceriri in \,1[11. s~rJcll.
şi modestă 1). dar vitc.1Ză,:1 Gctului. nu l' Il silllpll!. invenţie rClorico-
rom a nţio:.lsl!. a istoricilor g reci. Deasemenea p,lrc .\ plcco\ lIe!., un fapt
rcal şi p ed eapsa ironic!!., pc care (J dă Orolcs GcţiJor să i bl1tuţi de llJsta rnÎ
şi d eci deveniţi ni şte femei, clri. C~l 31;I(C, nu pot s1l mainibli pretenţw
de a fi Wltlţi c.'l bi1r bJ ţi ş i deci trebuie 811. s lujeasc1i ci femeilor lor. In-
\c1eapt1l ş i am intind pc l\lencnius AgriplY.\ c şi povestea lui Scory lo,
Cli lupul şi câinii: o atnrc proccd nrc flfi losofi cih, pentn. ~ împiedeca
pc Geţi sll se ia cu lotul după vecinii lor prlid::l lnici. cclto-basta rno-
sarma ţi, ş i s1i n1iv1ilcasc1i impotrivoL R011l:lOilor , erl\ posihi l1\ doară În
ţara lui Burehist.1 şi Decencu. Nu vom mai repeta a ici În sem nătat el
În vi:l\:I lIccstui popor a marci preoţii n Zeu lui Zalmoxis. d e un aşa de
accentuat caracter moral ş i patriotic, nici rolul pc care se ara tJ. a-I fi avut
ordinul dl llI g5rc~c getic a l t intelll cictor ilor. :). Spiritul d e disciplin:l
manifesLlt d e acest popor, fie :m h Dromichaites. fie sub Oroles, fie
sub Scorylo, fie mai a les sub Burehishl - când i se cerc s1\ distrug:'
~~nt~i;I~~:' ş~c:~~~~:; ~:e 0p~i~;;, ;1~~~;~~\ '~l:t:iila:;~~ teli1~:~âr:iits~~~~:;~
disciplin ată din răsbooidc lu i Deccb.d Cli Rom:lnii, il ridic:t m:li presus
de tOli cei blţi b.lrbari, fi e ci Thmci din ·Sud. Ccrmnni din Nord, urî
Cclţi din Ve!'lt. Cu dreptate istoricii ;ll1 tici şi modcmi şi-au ariha..l mi-
rJre<l l}i admirnţi.a )l.:ntru a l MriţÎ,l :U:CS lUL ptlpor :Işa de deosebit ill m ij-
locul eelorL1 1,i barb:ui. Rom.lIlii , biruitorii D .lei lor, ali fost in aceast,l
privinţl'i de un perfect cilwlcrism, recuno ~c;lml at:lt p e Columnll hli
Trn.i.'1Il, cât ş i "llfel, uute ca lităl ile, nu numai dc eroism S!Uhil tcc 3).
dar şi d e respect.l hilă civiliz.\ţie, <l le Ccto-O,Jl·ilor. Chiur lIIl pcrsollllj
:lşa de impresionist ca Ovidius, pentnl c:t rc in :un;lrăciu n C'.l c.xilu lui
lui, G c ţii sunt :Isp ri, cruzi, hirsuţi , murdari, ha chiar stupizi -aceJ.81
pentnlc1i. f.lc glume p e socotc;ih poetului. circ le tine discursuri latine
1) er. şi pe \remt·oI lui Ovitlitd: ~i(/""I,,/il"l"r,. rli,. I V!~UI'tJ"lIItmlJu" ( ,·x P. 1 2.87)
1) r:: CAro("lcri~tie in lIct:l..c1l pri\;nţi rC7U!lUllul dill 1)'0 <:hr)"o~tonm~. d .. l tic lor.
danc~ , G ct .• V 40:;11 It.CUOOU (ut1t) Z,j[m"wlI (r/'lln/l Imbuint" "<JUII"(",.,.1/1/1'''' IIItrU,
pIriIOlnp/,j"t erl/,litia,,;s fuin,. ItJt""(,,, pl,.,,'1'u vriptorrs UlllttJli,IIII. ".",1 rt Zrutllnl prii')
ImbutTl4n1 t~/ldi"'m . PQU uiam Di,.illtl/m. In/lum 7,c/'I/l .trll, rit Illwnlprriludi;r";lIIus, I/r.
dtf/ltT"'If.'1l1j "lI Jfl/lINllWm crlldir,.,,,. IIn'/,. rl /11""" ./mtilms /Mrb,tris (Grt"", l(lpj~lI '
t iara In"pu ol/Urlml GtUilqlll Peflt' cPlIlimi/". II I r, II' r I 1J i fi. Il 1/, It tII.) I j l I '
tarII", fI" " fl / l'r qlle Grt!~1) tlilu r"/tIp"/"".
') er. fi Appian, /Nil. ti". II 110 : (lOOt'1/?,i,. 1(allflJ.o:rjl~/loP ... llhlO"
www.cimec.ro
(Trisl. V 10, 37 sq .: harharlls hie ('ga 1/1111. qui 11011 '-,,"'flegor ulii, el ri-
denl slo/itli '('erba l ,al;lul Ce/tie), nu crede ridicol şi z~Hlarnie, c.'l, dupll
ce le-:l În\,!lţal limba, sl1 le f.lc!l poeme În liml);! lor şi să le cucereasc!l
;ldmir.1 ţ ia, simţindu - sc mişcat de sincera şi grAva lor mu l ţumi re.
Dio Chrys"slomus, carc-i cunoşte~ deaproope , nc-,} 11Is:1t despre cÎ
o judecatA pur şi simplu en tllzi.'1stll: IInde el pene ollmiblls barbaris Odae
sapienliores scmpcr exlilertmt CrccÎsquf pene COlIsimiles. Jordancs, in
crcdi np eli Geţji sunt strămoşii Goţilor să i , s'a gr!l.bit s1l inregistreze
Jccst verdict cu recunoştinţă (Cet . V 40). Dimpotrivă istorici ş i an ti-
~2!:::~}5~::;:~:i:.~~·~:~~:c~:~~::~~~~~~~:~~~i:E~!~:~~~:
ll11i rturiile favorabi le, ci au adunat to.'1 te glumele proaste nle comediei
:mLÎce, toate obiceiurile b.\rbarc şi si1 lbatice generl.l l thmce-da r nu
documentat şI gcticc - şi le-au pu s 1.1 co ntribuţi e, spre a c re~ un lip
s pecific de primiti\': violent. hoţ, beţiv, afcmeiat şi polygarn, fanfaron
(speci'll Hcsych. s. v. {JUflvyl:tU.t} , leneş, vagabon d, seanda l.tgiu şi
~~~:~IL~jcJ'o~~:aa~~~nV~~~cr:â;r~II:c!::i } ill:til ~~~i~~:~:sit:~~lsP~;: :~~.
odev!irul p e care am ÎncercaI a-ll!hn uri pJS de pas mai sus: Gclo-Dacii
au fost fUi popor tie {(Imlli: aşcz:lţi, s tatornici, supu ş i şi cu fric~ de Z eul lo r ,
:lmărÎ\Î de vecini cu nesf{\rşÎtcle rlsboaie şi pr3dlkiuni şi s!l. lb1i.t:'l.ci\i ş i ci
de multe ori de tidl.loşiil c lor, totuşi veseli şi glumetl la vreme de pace,
mâni oşi ş i cru~i nUlUa i I ~ răshoiu, in dcobşt e Însă cu bun sim\
şi mereu Întordlndu-sc 1.1 str5vechc".I lor credinţă optimisdi În zei şi in
o.lI11eni.
rv
Am hot1\rÎl inainlC'J oric.l$.rei alteia sli.p:t rea s t.aţiunii protoistoricc dela
Piscul Crăsani l or, pentru po ziţia carnctcristic!l. p c care o ocupă in câmpia
muntc.m!i (v.harta Jl) .Aşczatli la 25 km. spre SE deUrziceni, pe malul
drept, :! brupt, al J J l omiţci, În piinii s t epă, acc,'1st!i. sta ţiune puneâ com-
plet problema geto-scylhică, Întnlcât, dup1i. s itu aţie, postula În chip ab-
soiUL a tât prezenţa Geţilor din plldurea munteană (v. hart.'1), r. de p e
Dunăre, câtşi prezenţa Scythilor şi În general a lranieni lor, cari din sec.
Vll a. Chr.:ltI OCUP,lt tot ce e stepll, dela Caucaz pân1i. Ia DunlirC'J. pan-
- nonică. Ca evoluţi e istorică mai târzie(scc. llI a. Chr.) se punea apoi,
nu m.ai puţin, prob lema celtic3, de care e legaU. pretutindeni in Europa
 IV. !i1'ATI UN HA CETlc A DELA PISCUL CRA SANII.oR

epoca L 'I Tene, constatatl la CmanÎ Încli dela prima examin:ue :1 rui - pe Siret (in (aţa gurii Trotuşului, cercetată de mine acum doisprezece
nelor, (ări: nici un fel de dpllturi. :lOi numai din punct de vedere istoric, greco-roman: Caslrul thla
Dar, ca st:l.ţiune La Tene, Crlsanii ocupll , iariş, o poziţie inaintată , Poiana, M~m , S~cl , ISI, lIc. Rom.,
inUluntrul stepei, faţă de celelalte staţiuni contempomnc, idcntificate de
X~~L~9d~ '~ teren mai mu lt I
Vf.DI RE GENI::Rt\I.J\
!Ocythic, in plina stepa, statiunea I
1I:LU'IITVl1JlOtl.Dt l lll'ltCV\.
t . - - CRASAN ' _ _ _
~:~llP~~c~~ 7:;~~;!orC~re5bL~~~u~ti~: I~..
lIcythice dela Scor/arII (Apus de I

~;iăi~~:r!~:;;,~:c~~~c~.C ~~~r!~~~ I
p.8 şi urm .). I -
De nlt!l parte, Întocmai cum În I
:~;:ŞiS~~~::I:'~~~~!~u~:n~~ PŞ~~ I
Întreg de aşezari, ICg'.l te Între ele I
prin marele drum Est-Vest, de I

..
la Urali, sprc Carp-.lti, tot aşâ con- I I I
~:~man~~o;~~~~_S~(~~;~5T~: ___ J ~
tlIşului, Pllnciu, Focşani, Buz5u. :
~~~~:i:~a~a;: ::i:le~~~~~~:~ - 'o~ - _ . --~ţ '"
(re p!l:dure şi stcp?!.. Acolo unde 1
stcpa e tlliaU\ de o vale de apll I

~~;;~nn~:~i p~~:; A:~:iş:t~i)ă ;~. 1

invers, unde usc5ciunC<1 stt-opei e I
complet?!., acolo ca alung!l înapoi I
Fig. ':.7
p!ldurc.'l (vczivlli le r:'1urilor sudba- I
noi p5nă acum, şi cari sunt sau la Dunllre şi lacuri le alimentate de ea
(Zimniuo, MdJ,dstirea, Piscul Coconilor: v. haMa), sau la gran iţ.'l dintre
~~~~~e 1~2 ;~~!:; I~~~Sll~~ şis~;~ 1

dealuri şi pAdurea de câmp (Tinorul pe Prahova la SSV de Plocşti)
r. Iagraniţ:a dintre dealuri şi antestcpa estic.!i: NITN,i, la NNE dc Mizil
(inc.!i necontrolat! pe teren, dar postulată de descoperirile scytho-sarma-
ticedela Naeni-Petroasa:v. mai sus, p. I l sqq.) , Bonlclti (in via M. şi D.
Simionescu-Rîmniceanu;pe alt loc decât splendida staţiune cu ceramică
pictatA, aşezată mai la Apus, în valca Micrii),l.t Vest de Pocşani ş i Poiana,
fl"cut at Q;t nliv?!.liriie barbolre spre
') Uollt.e clte'zI ,i C,rnic:a-TAnganul, 1. vlraarea Colencinei in DAmhovitl, ca
"alillnc odIlCO-CC'hll:Ii',ad,c:l la Ttnt (v.intrcgul istoric al ccrcctlrilormai vechi la
Andriqcscu, PilClll Crtboni, In /lfttn. Sul. It,. Atad. Rom., serill III , voI. III,
p. I-Iol; iar celccllrile mtle ,i ale fCOlarilor mei IU mai idetllifkat tnd o .uml,
.1..1. In Ardeal dt ,i in dmpill muntcanl, chiar numli In cursul lui 19~-4, Asupri

www.cimec.ro

."
Tblcan i, dt şi cxpcdi\iilc de pedepsire din BJlc:mi spre c:lrp:tţi (eL
rru~i sus, p.63sq.)I).
Aşezarea dcb Piscul Greiro"i/or, 8tr1\n8 IC~.lll cu aşczlirilc de p;}durc
CI Til/oSlll,a Înam l<lt În slcpl num:1Î cu njutonll hlomiţci, C'.lre constitui:1
o mare nrtern nnvig'Jbilii (eL Ill.li SulI, p. 64. cu Pârvan. Ph,ltratioll
LEGENDA
Fig.,:",
p. 36 ) EV şi VE, direct cu DUI1~rca. Astrel Crlisanii au :l ld i.tuit Î II
chip natur.lI o Încrucişare de drumuri: dnllnul greco~getic EV, 31
apci, cu dru mul iran.ian NS, al stcpci ~) .
FixJt1I. poziţia gencrnlll istoridi, sli ved em care c aşezareil Cr11sanilor
din punct de vedere gco-topogmfic .
IIC~ I O fdc ICOI'Crirllrll.\'OÎ\loprÎ.,erAnd,cllncl\·oiuurm!lri in COlllu nicliri,'jitoarc
ci\'ilizlin "cticll. din ,'uIt a Mo~t işlci, .'ulcli Ar!:,c'Jlui, \"lIlcll Vedei, etc..
1) Aec~t drum irlll\illn el eu IIt~ 1 mIIi importont, cu eflt ci nleiitui;1 legAtUrii În1fe
cele douA l11!1ri art~re de circulllli,' c u direclia I~V ,i VE: II in Mllldovll ' 1 IJMIIlrnbin
'l.Idi~,drumul imnian Olbia, Tyr!l9, Poiana, OilU:I;, v!\ilc T nrnn\'dOt ti Il l\1ure,ul\li
(v. mai sus, p. 7 sq.,intrarcn AgathYTiilur Icitiei in Ardeal); lI ' I)C Duullrc: dehl
i;r;" oarde SIl\'c.i, pc Sa'" la \ale, npoi pc DunAre, d tre DurOilorum ,i in'1'<'I: drumul
geto-elcno-echic.
") De un drum EV in cimpia mun tcanll nu pOate li "utba, dCOlIrece in bllsinul
Arge,ului pAdurea iMin!â pc ,'remuri plin. Hlngl DunAre (chiar azi Cii mai inninlead
illel pinii la virsarea Oilmbo ... ilt'i in Argc,), np ci toate poponrclc de lilepl (imnu-
tu ranice)ljun1oeÎn Moldo \"1lde MiuAxi,lrUCIIII d rumul ludiral . trpeiesticclnun-
lene ,i nu pUlrauplitrundeinstcpa "tltic!l decBt 1~ ,-alea DunArii , d ehl Spnn\ov ,i
OltenÎlllspreGil.lrgiu,i.poi Aluandria.
www.cimec.ro
IV. STAŢ I UNEA CP.TI CA DELA PISCUL CRA RAN ILOR
E O chestiune bine cunoscută, aceea a predilec,iei popo.-uelor, din
anume timpuri, de a ocuplt malurile Înalte ale apelor , chiar ciad sunt
riu expuse: astfel malul drcpt al Niprului, cel drept al Nistrului , cel
sting al Siretului de jos. cel s tâng al Prahovei la Tinosu l, cel drept al
~~,n:il~e~:::~ş~:ilo~~~Ş~~~i~ ~~n~~~ii~;;ip:~~~~ea~~:t;:\oarS~~!~
gicA, predominant!!. , in "remc ce, dimpotrivll., "edem in timpurile nou l!.
Fig. 31
lO3tă ţigl!..nimea Înfrigurată,pe care ali colonizat-o ai noştri prin Yăile
Ialomiţei, Mostiştei ori Argeşului, ascund În fundul văil or, la adApost
de ace~ asprime Il v:1nturilor, de care pomeni~ Încă Dromich aitcs lui
Lysim:lchos (v. mai S US I p. 60).
Ca ş i staţiunile La Tcne dela Poiana, Bon\eşti ori Tinosul, Crbanii
dominl!.., de pe piscul Înaintat ca o peninsulA În valea lalomiţei, toate
inconjurimilc, pânllia o mare distanţll, nu numai in partea joasă, dinspre
Miazlinoapte, dar şi pc p llttou l inalt ca re se prelungeşte până în Dun!1re ,
spre Miazăzl.
Cii şi Poiana şi Tinosul, aşezarea dela Crlisa ni a fost întărită cu val
şi şanţ dinspre platoul din ca re flicca p::trte 1). Ca şi acelea, ea e azi În
mare p::t rte prăbuşită, ori pc cale, spre valea abruptă pe care o domina.
De o parte apele r5urilor, cari - dup!\ o constatare geo-statistică mai
veche - p:t r a bate pe intreaga emisferă boreaUI. de prcfcr inţ1i în malul
drept,- de alta ploile violente mânate dinspre NE În malul inalt şi expus,
~ pe cari ii provoacli, dezagregă mereu coasta, prlibuşind-o
1) Ve!zi pentru ,anţul deha Cri!l8ni ,i observaţiile! d·lui Andrietescu, IIX:. CI I ., p.
19 Iq., ,i 1. noi mai jo., pl. IX, fiR, 1; iar pwtru atenre, pl. VIII, flg, I •• ~.

."
În vale. Este lIstftl greu de hot:1rÎt cât de mare li fost Întinderea
aşez3rii dela Piscu l Crbanilor (vezi planul din fig. 27) : ca şi Poia na, a
putut aveA cam 4- 5 ha ., ceeace, pentru o st3ţiune nu numai preistoricA.
ci chiar anticlt (locuinţele omeneşti fiind foarte mici şi înghesuite unele
În altele) , c o intindere respectabill1. Fapt e eli pretutinden i unde S':I
pus casmaua. pe cei 120 X 120 m. incli pl1strnţi. s'a dat d e restu ri bo-
gate. ale unei aşezl1ri foarte bine şi destu l de Înde1ungli vreme populate.
Iat1'l. mai Înt âiu constat.~rilc slratigm ficc.
In prima sl1plitu rll,
f:tcut!l. numai dup! in -
diclI\iile d- Iui Andrie-
şescu. pcdâmbulvcstic
a l aşezl1rii,avem (v. pla-
nul din fig. 28 şi secţiu­
nile C şi EF din fig. 30
ş i 31; cf. fi g. 29) sub un
strat de pl1mânt vegetal
de c.o.3sm ., lrei stra-
turi de viaţ3 aşezatl.,
sfllrşite toa tc trele prin
foc şiocupând in sccţi­
uneogrosime dec.1.2o
Fig. J :1 _ 1·4om.,cccace r epre-
zint!larcheologic-strati-
grafic o indelungă vieţuire pcacelaş loc, de mai Illulte secole. Totuş , trebuie
sit not!l.m imcdiatdi ce le trei distrugeri prin foc s'au urmat dcstu l de repede
una pealtn, şicl abiaa treÎ3 aşcz;tre are o grosime mai ma re: dll.râm~turile
şi rcsturile din aceastli a treia aşeza re sun t În imens1\ majori tate indigene,
fatil de o mici1 minoritate d e caracter stdi.in, importat . lmportuL str1in se
întâmpini'l încă dela începutul llşez1\rii, În stratul cel mai de jos. I ar
acest prim str:1t, dup1l cum se vede limpede din secţiunea EF şi se
va mai vedeâ şi din alte secţiuni . a luat loc adesea peste Însu ş pl1mântul
vegeta Lal stepei, nelocuite În acest punct, niciodat1l mai inainte , şi având
o grosime. care aici e de c. 0.50 m.,d ar În alte locu ri ltece de un metru ;
deci, aşezarea a luat loc pc un teren absolut virgin, şi prin construcţii
de suprafaţă, iar loessu J eare incepc, fireşte, deabia su b acest strat de
prun ânl vegetal a L stepei, nu este direct utilizat, ca În altc Jocuri , În
scopuri trogloditice . Am \iout s~ rclevez acest rezultat s tratigrafic .
www.cimec.ro
IV. STAT I UN!::" CE'rle}, DE LA PISC UL eRA-SANILOR
deoarece ci invedereaz!l. un fap t istorica-etnografic de cea mai ma re un -
po rtan\ă: locuitorii cari au venit aici erau originari din regiuni pliduro3se .
iar nu de' s tepli; În plidure se construeşte la fala pllmântului. lemnul
fiind din bi e Lşug pentru c11ldirea l ocuinţei; În step1l omul se scufund:'i
În pamftnt, fie în bordeie pe jumlltate îngropate, fie deadreptul În grote
o:cavate în locss; ori noi avem in s1lpătu ra 1 In Nord de punctele F H , la
ad:1ncimea de numai 0.50 m. sub pământul vegetal, un splendid docu-
ment pen tru camcteru l etnogra fi c amintit al locuin\elor dela e răsani .
SECT1VNEA. X
Fig. J J
S'a descoperit - deoc:lIndatll incomplet (am rugat pe d-l Andrieşescu
incA deatunci sit Jibercze complet acest punct ~i n'u I'heut-o, - dar sper
ci o va face anu l acesta) - o su prafa ţă de c. 1.50 X 2.00 m. perfect
netezitll, b1\tu~ , lipitll cu o s ubsta nţA văroas3. bine potrivitll orizontal
şi chiar lustruitit c.'\ o adevliratli stu c-J.tudi., constituind, evident, nu simpla
vatrli ori prisp:'i :J unei «zemljanka. de stepl1. ci pardosea la complet.'1. a
unei locuinţe superior îngrijite, :lIn zice chiar, a unei locuin ţe de şef
local, bogat. Caracteristic e cii. aceast3 aşeza re reprczullli stratu l cel moli
recel\[ de civilizaţie dela Crllsan i , ;tdică cel mai îndelung nelurbumt,şi
că nu departe spre N d e această frumoasll Jocuin ţi'l s'a gllsit şi o m!l.nuş!l.
de amfod greccascli cu sm mpil~ (d e provenienţ1l. rhodianli şi apartin ând
dupi1literc sec. II a. Chr.): v .şimaijos . - lntreaga locuinţlidcla punc-
lele Fl r s'a rid ica t deci deasupra. p'lm5ntului. Astfe l camctcrul tehnic
allocuinţclor dela Crlisani ne este perfect asigurat prin accastli desco-
perire stratigm ficll.
AI doilc:uectora l.sAp1lturilor(cp. vederea genera lli din fig. 27 şi planul
din fig. 32) pe platoul mijlociu al Piscului, este mai puţin interesant c.'\ s tra-
tigrafie. Scc\iunca X (v . fig. 33)nearatll s ub pitmântul vegetal nou, de O
 IV. STATI U NEA GI:."cA OF-LA l'I SCU1# CRA s ANI LOR
VASILI. I'ÂlWAN. G HT/CA

paie ori trestie, pe jumlitate ingropate În plimânt: cf. diferenţa de ni-

grosime de c.O.7om .• nulllai unnedevinţ~cnri au indeplirtat terenul ,'egetal
vel de c. 1 m. intre stratul de loess din dreapta şi cel din stânga al sec~
:mtic suprapunându-se direct pe loess. Astfelstmtul de ruine de locuinţe,
punii X (fig. 33)·
Mult mai interesante sunt rezultatele str.ttigrJfice din sectorul I
UI-Ie:t al slipliturilor, pc tlipş:mul de E al sta\iunii (ef. În fig. 27 vederea ge-
neralA ;planul din fig. 34.~isecţiunile V. VI,Yşi Z,fig.35.36Şi37)' Dealtfel
snpll.tufll Oicutli aici (v. planul din fig. 34)a fost cea mai larg!\. şi mai adâncli
ş.i, nu mai puţin, cea mai bogat!!. in rezultate. Dou!\. tranşee para lele VV 1 şi
VYI indirec\ia NS,decl1tedoulizecidemclri lungime pe I ~ 2 Ill. Hirgimc

\ (C II .... V.

Fig. ].5

şi 2.3 0 0\. adâncime. cu derÎvaţ'ii transversale spre E şi V, ajungând

in punctele T - Z pânA la 3.10 m. adâncime. au contribuit la IJmurire.1
:tpro.'lpe completn " stratelor de cultu r1\ şi a sistemu lui de locuinţe dcL1
Crbani. Şi aici, ca şi pc ~pşaDu l de V e vorba tot de trei slrate crooo-
Igicc 1). Al doilea insli, precum se poate vedea din secţiunea Z, extrem
Jeredus,3stfc1cli,ingenernl,atâtînsecţiunitetf::J.nsversaleVşiVl.cât
şi in secţiunea longitudinalli y, avem. clar indicate propriu zis numai
dou/1 nivele de culturlt: unul, cel iniţia l, la c. 1.50- 1.80 adâncime
(dup!\. împrejurll.rile loca le) , iar celalalt cu c. 0.40-0.50 m. mai sus. Strate
de lut galben (Ioess) deosebesc (v. secţiuni le V şi Vt) bazele fiedLrei
epoce: locuin\cle erau podite cu lut ga lben bine b~tut şi netezit. ca şi
pân1\ În ziua de azi. I>e alocurea, unde aşezarea fusese flI.cutli direct pe
p1mântuL vegctl l al stepei antice (cf. secţia V), stratul de lut galbell
lipseşte. Numeroase vetre de foc ale l ocuinţelor au fost constatate in

cu cllrbuni şi cenuşă in gr-lmezi neregulate, absolut neorganice, indică în ') CanctetiliicleÎnaceaslA direcţie şi kCllunea 8 (Fig. 38\ care ne arall o repede
ti.cur'" dlinuirea tuturor eder trei liralt' in acel punC:I:o m llr.u~de IIlffiforl, dup"
acest punct mai de gmbll o groap1\ de resturi, decât un teren de clădiri:
tOilI6it:mnele. 101 rhodion". a 10'11 Risilil ,i În aceal punct (vezi mai jOi).
se poate sll. fi fost adliposturi pentru vite, construite uşor din nuele şi

www.cimec.ro
special la nivelul superior de culturl, la adân~ dig enl apar În num!\r cu atlh m;ti mare cu cât ne coborim mai
cimea aproape consttmtl de 1.50 m. Conside- adânc cu sitp1hum ; În proporţie inversl scad vasele de caracter
rând acum că din aceşti t.so m., 0.50 m.
de sus sunt pllmânt vegetl. l posterior. rnm:1ne
o grosime a stmtu lui de dl1râmlturi de
numai J 111. Este clar el , Întocmai ca pe tlp-
ş<1nu l de V, tot aşa şi pe acesta de E nu poa tc
fi vorba de locuinţe troglodi tice, ci num:li de
locuinţe În aer liber . Din loc În loc se v1l.d clar SECTIA T
do.1r indi caţ iil e unui nivel in fe rior al intcrio--
rului l ocu inţelor faţă de nivelul extern, dar
neÎntrecând ad âncimca de 0.50 m., deci numai
strictu l nccesar spre a consolida bine locu inţ..1
impotriV'J furtunilor afl de violente aici, pe Fig. 37
o poziţie expusil C.1 a Crăsa nil or, îngropându-Ie
puţin În terenu l de bazA. CAt priveşte g ropile. strlin - spre a le numi numaidecih pe numele lor : ce1tice ori
ca acelea constatate În punctul T, inclin a de influcnţl1 celtiel. Deci începuturile aşez5.ri i sunt curat indi-
crede cil sun t morminte de illcinera re, s3pate gene şi de influcnţll cu l- stcllVNP.AB
mai adânc in pl1m:lnt, l ângă şi sub locuinţele turalli superioa r!1 exclusi,'
proprii - uz bine cunoscut şi asupra cMuia greceascl. Infl uenţa cel-
nu avem nevoie a insista mai mult.l). tic3e mai t 5.rzie. Dacă au
Aceea ce şi În sl1plltura 111 , ca şi in slip§.- fost şi Celţi la f'aţa locu-
turn I ,c dcopolrivll de caracteristic , e aflarea lui, vom cercctl\ mai jos,
rcsturilor cenllnÎce ori de a lt fel, greceşti, chiar când vom discuta cauza ~'.
in celc mai adtlnci Slnne, deci Încă dela În- absenţei aproape totale a (
ceputu l ex is t enţe i acestu i centru. Pentru cro- fibu le1o r .
nologic e preţ i os in specia l un ciob de vas Se mai gl!iscsc, Înce- 1'-
!l.ttic cu gl!l.surll lleagrl1, indicând eventual pând chiar din s tratelc
chill r sec. IV , in orice caz Îns~. sigur , incep . i nfe rioa rc a l caşcz!l. rii,fra g­
scc. lU :1. C hr., ca epocă iniţia l ~ a aşe­ mente de l!tnei (cL An-
z!1 rii . dricşescu. p. 22, 27 şi
TOl in l eg-l tur ă Cll stratigra fia mai avem. 88, cu fig. :z80 şi :z8 1) , În
a observa urmâtoa relc: vnselc de facturii in - vreme ce vârfurilede s!l.- Fis::. JH
gcţi lipsesc. Estecl.ar deci,
') Dc aceea, plrcrcc " AmlrictaCup.27 sq., 29 că. În ce priveşte pe barblrii cari au distrus de Illa i mu lte ori Crlisanii.
1i ]2 sq .. carcd1vrcocntcw locuri undccrcdcprecis Scythii IIU vor fi jucat decât un rol cu totul secundar.
a putcl idcntifica IUtftJ dc morminte de incinerare. Locuintele. Singurele marturii mai limpe2i asupra tehnicei locuin-
cxprimand ,i in chip gencrol convingeres cl locuitorii
CrlsaniJor au pllIIctiCD.t ritul incinerirÎÎ.
\por provin, fireşte, dcla a treia, adică cea lIlai recentă a~zare, cele

www.cimec.ro
,8,
antcrioarefiind tota l distruse, când S ':l reintemeia t staţiunea dupli catastro-
fele ce au lovit-o. Andrieşescu (1. c., p. 23 şi urm.)fJcc. cu aju toru l desco-
peririlor similare dela Ariuşd şi Târgul-Mureşului, o Încercare de re-
constituire, iar după mormanele de dlirâmlhuri constaLllc in sllpliturA,
II incercare de sta tistic!!. a locuinţelor dela Crbani. Un lucru trebuie
~~3~C;!'r~~i~oCr~e~:u:~~~1~7 ;ta,:A6~s~,~~a~~ ~~ţ3C~I~:t:~rl:v:;~~U~J~j,t
~ ~; "
'l J
" ."~
Fig.J?
' ,J
Fig. ~I
ele a clăd i, constata tă ind din neolitic. de pilcl !1 chiar la Su ltana,in 83-
piiturile facu te tot anul trecut. E vorba ad ici1 de un sistem. pc care il
vedem pe rpetuat pân ă azi la ţitranii noş tri deJa dea l şi dela câmp (spre
deosebire de tehnica în bâmc , cleI:!. munte) şi care const1\ în construirea
ma i înt;liu a unui schelet de pari, lcaţuri şi nucle, aldttuind un fel de
gard, peste CI rc sc arundi. violent-şi de pe dini1untnl ş i de pe d in-
:tfară - lut ga lb en , o ri,undenu e , şi s implit a rgi lli frAmfintatA cu paie,
astfel ca sl1 plttrundă prin toate interstiţii l e nuclclor; apo i, clupli usca re,
peretele c tencuit cu lut ga lben, pus într'un strat gros, pânn. la un deget,
şi peste această tlipiturl1t, vine la Crăsa ni o spoia ll1 albicioosl1. foorte
ingrijitl, care dă un aspect deosebit de civilizat locu inţelor de aici . Din
umlcle de pa ri groşi d e colţurid~bite mai ales in sApăturil e III. inţe ­
legem di şi stej3ru l a fost intrebuintat la ac<,OSle construcţii, d ându- Ie
deci o deosebită soliditate. Din coperişuri , cari au fost, in afa rA de lemn ,
www.cimec.ro
IV. STATIUNV....... CET IC" DELA PISCUL C RAS AN II.oR
,8,
alcAtuite din trestie ori paie. nu avem , firelfte, decât mormane de cAr-
buni şi cenuşe. in care nu mai putem distinge clar esenţa care a servit
la clădire. Foarte mici. casele sunt mai mult nişte colibe. ca acelea ale
plzitorilor,de pe la~uri şi d ela gJ"ld in~r~i-2 pc 2 m.- şi nu au ~n in -
terior nimiC deosebit afarli de vatră, ndlcatll cu 30--40 COl. deL'l OIvelul
podelei. . ' 4
Locuinţele su nt foarte mghesultc unele In altele, astfel cii pe un SpaţIU
foorte redus putem adm ite prezen\a un ei populaţii deosebit de nume -
•
roase. Din inventarul locu inţelor, în afad\. de vase , nu avem apro."Ipe
nimic p!l.strat . Incheierea de car.Icler istoric, la care ajunsesem mai sus
pe baza izvo:uelor literare. cli. ne an li.m inaintea unei civiliz3 \ii a lemnu lu i,
se confirm!i dep lin prin săpături. Pentru luminarea locuinţelor, dat
fiind , că sistelllu l grccesc al candelelor cu feştilA {s'a gă.sita.tât un candc-
Llbru de bronz dt şi o lampl1 grecească de tcracot1i) le era cunoscut, e
probabi l că Întrebuinţa u acest fel de iluminat. servindu-se de vase mici
de p!l.mânt potrivite pentru acest scop: feştila era prins," în mijlocul
uleiului pe un suport de lemn ori de p!imânt a rs.
Ruinele nu ne permit a restabili complet nici o locuinţ1i. Dup~ urmele
de pari pli.str.t te În slip!itura l'Z{vezi planul din fig. 34) înclinăm a crede
eli. aveau fOnTIa patrulateti, iar nu rotun dli ori ova lă.
Un lu cru , credem , definitiv câştigat şi pentru Crosani, e prezenţa
monnintelor in imediata apropiere sau chinr sub locuinţele celor vu .
In aceast:1 privin\li folosirea amforelor greceşti pentru depunerea ce-
nuşei morţilor, e-ca În general in părţile sudestice documentatll la

Crhani cel puţin În doull locuri: în tranşcea de legilturi V Z şi în punc"
tul T (fig. 34) 1). Aş Înclinâ a crede el şi depozitul de cioburi de
amforc din tranşcea Y (fig. 34)' spre V. pf'"Ovine, nu dela o elImâr~l) (atâta
vin grecesc la un loc , mai greu de admis), ci dela un mormânt colectiv,
familiar (cc. la Ebert, o. c" p. 309. fig, 103, necropoIn archaicl dela Dlbia).
Ceramica. Descriind şi cLasificând ceramica dela CnlsanÎ, d-I An-
driqescu a stabilit cu amllnunte şi Cll materialul comparo tiv neces:lr
IV. ~T"'TI U NF.A CETlcA DELA PISCUL CRASANILOlt
'"
(~;.n:~~ ~::~: ~::;~e:3~~:.i~ee~~:~~~~::n~e;~~~:;:::~~
fie cu un fel de excrescenţe reliefate, verticale ori oblice, ca nişte
omiz i , fie prin brâuleţe orizontale, oblice, ori vertica le, libere ori
legate intre cle, aldttuitt: dintr'un fel dc n1losturei În forma unor
flori de niruri dela vasele de nletal (v. fig . 53- 55) 1), ori cu linii

;~
~ \1. -
- ~L :
! ,:
I~ Ii~
\
1.: "
Fip;·47

v~ lurite (fig. S~58), ori În alte chipuri ' ). această specic, a bor-
; ,~ ~ I ~ :
rane/or, cu proeminente, cste cea mai numeroasA la Piscul Crbanilor:
. --~ - : am putea spune eli e forma de vas prin excelenţli fol~it!l. ~e .indi~
Fig. 44 Fg. 45 ..
~~::i a~ina:s~~~ :~s~a~ I~~~~~e;:t: ~~:e r::s~, :~m:~s:~a: ;~
str.tl. Dar cioburile gbite ne permit a reconstitu i şi formc foarte Înalte
principalelc tipuri de fabricate ce Întâlnim aici. Nu vom relua earacteri-
Ulrile date de colaboratorul nostru in chip foa rtc mulţumitor, fi e teh-

l~
nic, fie stilistic . Ci vom pune problema ccromicei dela Crbani din punct
de vedere istoric: dc O p:1rte cultura l, de alta etnografic. Aceas ta cu atât

,~J
mai mult ,cu cât anume explic3ri, suficicntc pCntru La Tene-ul ardelean,
sunt necomplete pentru cel din câmpin munteanll ş i pcntrucll in legll-
tur!i cu preze nţ.'1 ceramicei «cclticct la Crăsnn i se pune imediat Între-
barea şi asupra cventua lci prezenţe a Cc l ţi lor in această regiune. FiK· 4C)

Vom începe deci expunerea deaco lo unde am pllrllsit-o. când am

examinat s ituaţia antropogeogrnfică :1 Crllsa nilor: aşezare de stepli, dar
strâns dep e nden tă nu .de v ia ţ a de stepll, ci de cea de plldure.
Printre vasele indigene dela Crli.sanÎ dcosebim următoare l e şa pte tipuri
principa le:
1. BOTCane, in fe lul celor de azi-apmape cilindrice-ceva ffi.'\Î
strâmte la gur1i şi uşo r strâmtare spre fund, de toate m1i rimile , înce-
pând dela 0.027 m. (fig . 39) şi pânA la c. 0.40-0.50 m. (fig. 43 - re-
constituit), prevhute in apropierea gurii cu d ouă sau mai multe
~n~;:is~:~ ~~;~~o~;~s~ ~~0~:~n:\~~c,n;o~i~i~uÎ:rllr~~:~:t~0~i~oÎ-I~:~~
ţnţi au voit ch~lr să le g1lse-dscli o paternitate thracicli . ). Precum obscrvl\
insii şi Andrieşcscu . l. C., p. 48. proeminenţele vaselor dela Crnsani sunt
deosebite de cele din vremile Illai vecbi. E în ele ceva perfect limped e
ca utilitate practicii, iar nu o simplii ornamentare. De alti parte fornm
1) ce. aCelI _nativ omamenudln HftllslUt, 14 Forrer, Rtalll'X., pl. 81 ti urm ; eL
,iplanip I64.p·SQ2.

1)
~
ef. ,i
Cum crede
Andriqncu. 1.
Andritşcacu,
C' I p. 29 ti 32.
p. 28.
~ ~::: ~~e:~~:
Cltfmnilor. p. 48.
',:r ~:~~:~i:u~a :ad~er:j:~~ PdtJ~a:.~~/p~;;: ,~~"cNI

www.cimec.ro

---~
 IV, STATI UNItA C ETICA DE...... PISCUL CRASANILOR

vaselor, redând intocmai pe aceea a glllcţilor de lemn şi imitănd un

trunehiudecop:1c,clruiais'au lAsat fragmente de crlici dejurîmprejur,
spre a servI la prinsul şi purtttui vasului, care fusese obţinut prin
geobirea interiorului trunchiului (in ţara bllrcilor f'lIcute dintr'un singur
trunchiu scobit: po"dEvAa 'fAoi"a: cf. mai sus p. 47 exped. lui AJe:mndru
cel Mare impotriva Geţilor, tocmai În vremea vaselor noastre deL1.
Crllsani), e limpede eli, f);rll nici un fcl de siluirea faptelor, noi putem
interpreta vasele în formd de borcane deL'l Crisani, ca nişte simple
. surogate de stepi'i ale vaselor de
: ~ lemn din regiunen pMuroasădeVest.
~ ;... . Mii ab~in de a extinde aceastli expli.
\ car~. înap?i p~~1\ în neolitic i arch~-
• Iogli preistonci vor controla teona
Fig. SO mea pentru acele vremi şi vor ho - Fig. 53 Fig. S<4
~rÎ. Dar pentru vremea când izvoarele
literare sigure ne arată d, in plrţile acestea din stânga Dunării, Geţii ro:\pe totaL'i lipsl\ de ornamentare (v. fig, 59 - 63 b.). Aceste
lui Dromichaites se serviau aproape exclusiv de vase de lemn, mi :se se gasesc la Crnsani în 1lumlr relativ redus şi faptul el mai întol-
deaunll ele sunt pline de sgurll şi cenuşA, face sl se crcadli eli ele ar fi

~rA Fig . SI Fig. s=

se p"Jre cA nu am nevoie să argumentez mai mult camcteru l de Su-

rogat al vaselor de p!1mânt examinate sub prima noo.strit categoric.
Acestei concurenţe pe care lemnu l o fi'ieea pllmântului ars cred că
Fig. SS FiII'. 56
avem a atribui şi lipsa de evoluţie a formei vasului-borcan, ori vas-
gAleată, rlimas mereu la acebş tip, şi În lutul ars, pentruc1\ lemnul
slujit Cll Hi.mpi ori lIfum!i~ori,. fie ~n via~ d~ toate zilele, fle numai la
condiţiona mereu acecaş fonn1\ şi rlimanea perpetuu ca mode l, impie- împlinirea unor anume CltUCI 1), tn specml 10 legliturli cu. unm~rm!tn­
decând imitaţia sa in lut să evalueze după legile proprii ale acestuilalt tare.'l. De alt!i parte ~sirea lor foarte frecventl În forme Identice atât
material. De altă parte primitivitatca fucturii ne arat1l. limpede eA, de În Hallstatt-ul vest-balcanic dtşi În Transilvania epocci scythice (Ia Tg.-
rapt, vasele aceste.1. nici nu erau întrebui.nţate decât de s!1dicimea care

~~~i~~~~:::l;!~~i~l~~:::~; :'~;::::~;~:~~EE:;';~~~~
nu-şi putea procura de celelalte, originale, În lemn. Neputându-se com-
Plr~, C:l rezistenţă şi utilitate pmctidi, până la mari dimensiuni, cu va-
sele similare de lemn, vasele acestea vegetead Într'o mediocritate per-
otehnicldireriti.
petuli, pUn!!: la sfârşitul existenţei lor.
') ,:. ,i
Andrie,eKU, p. 44.

www.cimec.ro

Murcşului) e o indicatie a raportului lor etnografic cu Sudeştul eu-
ropean, iar nu cu Estul scythic ori Vestul celtic. Dealtfel atât in Ardeal
cât şi În Bosnia - ba chiar În Grecia miccnicA - forma şi profilul
acestor vase, folosite drept cupe ori pahare, sunt cunoscute din cele mai
vechi timpuri (eneolitic). Pentru Clisani concluzia istorico-etnograficll e
FiG· 57 Fi~. 58
s implă: şiacest fel de vaseapartjne ;"djgen;!or, i3r nu elementelor străine
din Est (Scythi şi Greci) ori din Vest (Celli).
III. Ukioare mari fi oau. Acec:J ce Grecii numi3u hydrii,amforc,Ju-
troforc, etc., vase compuse dintr'un corp mai mult sau maÎ puţin pl1n-
tecas şi un gât mai mult sau mai putin înalt şi larg, e reprezentat în me-
diul nostru prin specia oalelor şi ulcioarelor lucmtc incă din inceputurile
Fig. 59
neotilicc exclusiv in lut ars, şi neinfluenţa te de lehniceJe altor materia le,
decât numai in ornamcntarca lor. Spre deosebire de specia analoogll,
dar de altă întrebuinţare practid, a ('dni/or ~i IIlu/e/or, mai mici, ş i cu
o singur1\. toart1, aşezată vertical, În lcgături'i direct1\. cu buza vasului
ş i sprijinită pe umărul lui , oalele şi ulcioarele mari au douil torti, aşezate
ori::ontal imediat deasupra diametrului maxim allllrgimii lor. Un exem-
www.cimec.ro
IV !',-r"TIUNEA GET lcA OEI.A riSCUL CRA~"N Iu)K
plar tipic de astfel de ulcioare lucrate cu mâna, f'3rll roatll şi cu greşeli
dementa re de contur, Într'o pastă primitivă, e cel din fig. 64i fragmente
devnse analoage avem in fig. 65 ş i 66. ']'otuşacest tip de vase -altfel bine
cunoscut in Sudestu l europcan- edestulde rar la Crbani (ca intrebuinţare
practic1l, de conservare a lichidelor, el fiind foarte concurat de tipul 1), iar
singurn notit ornamentalJ de indelung1l: evoluţie locall sub influenţa
.-- - ·---.---------1
!@;'jl/:
!,'~ .\~/::
...
..•' fiti
Fig. 62
motivelor din tehnica epocei bronzului, cu caracteristicele ei torsade
o avem p3stmtn În mllnuşile rllsucite ca nişte colaci, din fig. 67 şi 68.
Dealtfel, foarte perfecţionat , motivul acesta al torsadci, caracteristic şi
Fig. 6-4 Fig. 65
epocci 3 JlI-a 3 bronzului, vestit prin brăţllrile de aur din Transilvania,
apar\inind cpoeei a IV·a a bronzului 1), şi continuat cu ,entusiasm şi,
În epoca fierului, va fi prelucrat inca mai des!l.vârşit in tehnica purli
La Tene a vaselor dela Critsani. - Foarte caracteristicll e absenţa urnelor
') Un frumot exemplar de pe IA inceputul mileniului l a, Chr ., Wbit la Figel, In
Ardeal, in poseliuneA d-Iul J. Oi.nu.
 IV. "T\TIUNF.A OIITl c A DELA l'I SCt T I~ CRA " ANII..oR

propriu zise, fliră tor\i şi de o formli eu adev.!l.rat ascmlinlitoare urnelor provinâald romană va oferi apoi acest tip ca o (orm?l cu totul banal~.
La Tene glsite de pildă la Apahida IAngă Cluj şi publicate de Kov:ics (n La 'fene insii, unde formele hallstattiene, fie eli se reflcctcad În ce-
in Dolgo:.atok-Travau:c din Cluj, Il '911, p. 1 şi urm. Cred :l nu ~ ramicaseythicădinspre Nipru, fie el le reglisim in L.'1 Tene-ul mijlociu
inşela, afirmând că, În vreme ce vasele din cimitirul L:t Tcne II dela din ~nia, ori ~n L a. 'fene-ul mijlociu din Ardeal, r!imân perfect clare
Apahida reprezintă cu adevlirat o traditie vcstidl, legându-se ca tipuri ca ongmal al siluetei formelor 1), tipuri de vase ca acestea din urmă
şi iMpo! În timp cu urnele din lIal1statt(cf. in specia l la Forrer, Reol/ex.,
p. 561 , tipuri de vase HallstaU unguresc dela Oedenburg), vasele ana- ~:~t~:ă:~n:~~;i~~~:~ă8~p~~ ~~S~~~i~inş~i~~n;: :~'~~~~!~eP;;~~:~~~;
looge dela Crlisani rihnân in trad iţia primitiv!!. loc.'1I1L Aceasta ne sileşte mtuş o mare noutate. rar aceasd. noutate Înseamnll. ruperea barierei
sli scAdem fo."1.rte mult rolul influenţei vestice MUpr.t culturii indigenilor intre ce e greco-roman ş i ee e ind igen, deci o datll. foarte rccentll., deci
din vale.'1 Ialomiţei . oarecum ulti.mu l stadiu al civilizaţiei locale dela Crll.san i, spre sec. l
IV. Un fenomen ;lOa log îl putem observa şi la âlnile-1l1r.elc cu toarta
ridicatA peste nivelul buzei şi împodobitli sus cu un fcl de pinten, peste
ca re e aplic.'1t omament:al (dar şi practic: spre a sprijini bine degetul
cel mare, când apucăm cana plin?l) un fel de nasture (ef. fig. 69-7 1 ).
Şi aici, avem o evolulie paralelli: alăturea de forme primitive, lu-
crate fliră road\ (fig . 69), forme ingrijit stilizate. in speci:t l, sub innuenţa

-- T,
:
-
"'....
! .-

Fig. 66 Fig. 67

vaselor greceşti celor mai numeroase aici: amforele (fig. 70 şi 7 1 ).
Şi aceste vase intră în evoluţia firească IOQll!i ~i nu reprezint1i, nici chiar
În ornamentarea cu torsad e ori c.1neluri ~I torţi1or lor (cf. fig. 72 --'76)
nimic excepţional. Şi lotu~ tehnica cxcelcnt!i a unora din ele ar indica
un eventual import, ori măcar o puecrnidi. influenţ!i stri'iin1i.,carc civilizcaUi.
şi rafineaz1i atât gustul cât şi putinţa de exprimare plas tica :1 localnicilor.
V. In adevăr, este limpede c!I. tipuri dec([m'ca acck'3 din fig. 77-80
rcprezintă şi o tehnicii şi forme de o nuan\ii nouli în mediul nostru:
privind aceste vase, in tehnica satÎsfăc1itoare a c!i.ror:1 putem vedea un stadiu
de mediocritategenerall, iar nu o simplă excepţie Într'un mcdiu foarte pri-
mitiv, şi înprofilul c1irora vcdemdstdvechcaacccntuarcuni1nteralli şi na-
iV!i,fiea trupului, fie a umiirului,fie a gâtu lui vasului, a f3cUltoc unei linii
perfect armonioase, greceşti (v. frumoa sele exemplare din fig. 81 ~i
82), ai impresia că ai intrat complet În vremea grcco-romanli. Ceramica
fig. 68
3: C.hr. Pentru a inţelege fie tipologia fie ornamentica ceramicei pro-
vmcmle greco-romane dela Dun?lrca de Jos in vremea imperiului şi con-
se~r~ aici În elementele. ci es~nţia le a unei strllvechi tradiţii locale,
clnar 10 ace.'1stli. vreme tarzle, e bme s1I. avem totdeauna În vedere exem-
plul cc ne dll. grupa de vase dela Crăsani acum cx.1minatll..
cu ~·uT~tr~nf~;:,r:.a~i~:;t~:I!::as~dde~~~~li.~::~~O~~i~~ a:a:~~ ~i;~C:i~
neD- şi cneolitie acele tăieturi În fonnă de ferestre, care omamenteazli. pi-
~e-amregll.sitÎntocmaima i SUS,p.21 sqq., la impodobi rea
~~~:G:~ ~~::7;':;~~:~~~~:, ,~n::u:·.~; ';~':;' :::ru;;;:;~7,::,~"';":;

www.cimec.ro
capete lor de stâlpi ai b.'lldachinelor funerare scythiee din câmpiu mun-
tcani'(, aşa cum le reg~sim at ât in Italia cât şi in Ilnllstatt-u l unguresc
(Oedenburg), ori În Polonia vcsticl'l (eL Andrieşcseu p. 54) - Întregul
ţinut illyro-thracic pani'( in Posen-ul tlaval!-Ior gctice (v. mlli jos, cap. V)
şi pân~ la Dipylon (eL vestitu l vas dela Dipylon, d. p. la Forrer, p.
180) in Attica, precum şi, nu mai puţin, in lipul cazanclorseythiee(cf.
Minns, o. C., p. 16'2,23°,375, eu Ebert În Prăhist. Ze;lJc/tr. IV 191Z,
p. 453), toot~ cnonna intindere dintre Alpi şi CaucuB e plintl. cu acest
tip de \lUse, a dirui desvoltare maxim!i e de pus Între 3. 1000 ş i 3. 500
Fig. 71 Fig.,,,
a. Chr., în prima vreme a fierului, avându-şi fireşte ° rezonanţ!i foarte
indelungatli şi În eele patru (Rcinccke modificllt de Forrer) periode L.-.
Tenc. Rude bune, pocalele posnaniene şi kylix-uri le greceşti, ele repre-
zintii una şi aceeaş strliveche tradiţie, deosebit evoluatil dup!l regiuni,
şi desvoltatit, in ce ne priveşte, Într'un chip cu totul particular la C~­
sani, în legtl.tudl. cu vasele de tip nou, vestic, pe care le vom ex.-.mllla
mai jos, sub rubrica VII . In adevAr dacl\ picioarele de astfel de vase,
lucrate fie cu mâna fie cu roata (eL fig. 83 şi 84, precum şi figurile
131- 135 la Andrieşescu, Piscul Grasan;, P.57 sq.) nu ne dau nimic nou
faţ1 de ce cunoaştem din Hallstatt-ul vcstic, cupc.le largi şi scun.de, sus:
ţinute de acestepicioare,sunt modela te dupll. un tlp nou, postenor ce~ul
din Hallstatt (deşi inspirat tot de acolo) şi reprezinti!. aici la Crll.sam o
evolutie deosebit de interesantă. Dar, pentru a în,e1ege vremea şi s~ilul
acesta nou. si!. examinăm mai de aproape bag-.Ha şi variata categone a
www.cimec.ro
vaselor cu margini late - extinse foarte larg ori7.ontal-din categoria
ce urmc.-.z1' indat:L
VII. Cas/roane, s lr4dlini,Jarfuriişi lips;i. Daci!. la vasele de intrebuin-
ţarc zilnică, pentru preglltirca ori pâstmrca alimentelor-diferitele specii
de gi!. l eţi, oale. ulcioare, cllni şi u1ceJe') - am putut mereu constata per-
zistenţa tradiţiei loca le in forma şi împodobirea lor, altfel se prezintA
lucru l cu \lUsele de aparat şi reprezentare, de care se servesc oamenii,
la implinirea acclui rit special , pe care IlU numai primitivii, ci şi civi-
li zaţ ii din toate timpurile l'a u Înţeles ca un fel de s3rb3toare a vielii,
Fig. 73 Fig. 71 Fig. 7~
prînzul. Zeii sun t invocati la începutul şi la sfâr~ilul mesei; locurile
la masil sunt o distincţie socia la; oaspetii str3ini sunt mai ales onora ti
prin pr!l.nzuri dllte in sllnll.ta tea lor. Din cele mai vechi timpuri (vasele
de argint dela Maikop sunt datate in mileniul al III-lea a. Chr.)S),
monnintele sunt pline de vasele de aur şi argint care au servit la masa
i l uştri l or răposaţi. Mormintele miceniene, ca şi cele din Rusia Sudicll.
sunt pline de vase de acestea nobile. Este cL'lr eli in contactu l cu civili-
7.alii superioare primele forme artistice care pll.trund, sunt acelc.-. in le-
gllturli cu tehnica rlisboiului şi cu fastul reprezentativ, în arme, haine,
podoabe ale trupului şi vase de servit la mesele bogat Încll.rcate cu
') Un Înleruant caple de oalll {eL la AndficfelCU, nOta I dela plg. 46; el mlc:r.
prcteul insi in leltt .c~tClpledfeptlingurl)\·cziinfig. 85 a,b,il,Îcp.penlro
forma lui pe cel del. Cradina din Bosnia la Curficin IVi". Miu. alU Bolti. II. d. Huztf(.
Vlllr901, p. 56, fii. 36. Un Iit capac flClI! dimpotrivl la I"OII~, "\"ZI in {'g. 86.
,) Ce. Rosto\'tuff, Iranianl arId GUtAI, p. 22 ,i unn. ,i pl. III.
,,,. 3·'
roadele plm:lntului. Astfel darli chiar În primitivitatca unei vieţi pur ru-
ra le mbdelc nouli plitrund uşor şi repede: inel din sec. VI[ 3. Chr.
frumoasele vase pictate ale Grecilor intraţi in Marea Ncagrll, ajunse-
seri până l:lng! Kiev, umplând În sec. vr to..t!( actuaL'} Ucraina 1).
Firesc a fost ca,allrurea de Lucrurile greceşti ca re plitrundcau pc Dunlire
În SUSi), s.'\-şi facă repede loc. de pe la 3°03. Chr., pe Dun!1re la va le,
acele vase de pastă fin il. cenu~ie CU un frum os luciu la suprn faţll şi COmle
foarte elegante. inspirate din ccle greceş ti , dar mai simple şi mai ieftin e
decât acestea, fabricate cu roo tn de Celţii cnTi coborau din Alpi Înspre
Fig." Fig. 78
Thracia şi Duni1rca de Jos . [o adev!l.r , precum observă cu dreptate şi
Ebert'), Într'o altll ordine de idei, marfa ceramicA mai popu lară-cum
era În cazul nostru cea celtid fuţii de cea greceasdl - era mai u~r
desflcutl decât cea pictată ori împodobilli cu relide. La fel era şi cu
imita rea celor dou1 feluri de fabricate in diferitele ţinUl\lri ale Nordu lui
şi Estu lui. Cer-l.Inica La Tene, originar eeltic3, a fost apoi imitatli de toate
poponrele la c.'\rea ajuns, constitu ind o întreaJf.l serie de stiluri locale.
Dimpotrivl1 marfa greccascl!. a fost mai rar şi ma i cu greu imitati şi
atunci numai cu ajutoru l insu, al Grecilor, cum vom ar1\ta mai jos.
I'rm unnare este fi resc si( ~sun la Piscu l Cr!isanilor forme de cupc
de o tehnid perfect!i a roţii, cu un profil cu totul complicat, pornind
dew origini vechi hallstatlume (cf. Ia Forrer, pl. 83 fig. 10, fig. 1, fig. 5,
1) Cfo Ebert, SiUruul. j", AltUl., fi. ;100 , i urm.: din Milel, din Lcsbot, din Si kyon-
Korinth.
') Cr. PArvan, Pin/lraIIOn, pusim .
• ) O. 1:., p. '97.
www.cimec.ro
IV. "'"TATIUKEA (;E"I'lCA DELA PI SC::l'l. C ltÂAA""ILQR
fig. 6, fig. 7). stilizate Înd şi mai mult in chip eleniSlic, în epoca La Tene
mijlocie. şi constituind adc.vllrate dublete celtice la fonne le cunoscute din
Sud. in specia l ale aşă ziselor cupc tmegarienetde origine Însă delianil.
Astfe! avem: 1° pentru fonna de castroane şi s triehini mai mari
î~ cari se aduceau. ~âncAri le la masll , .0. formA pe care, cu sau ~rll pi~
Clor, suntem neVOI\'1 a o legâ de tradlţlonala formă sudesticll chiar În
lul ars, aş~ cu m o gll~im În Ha llstatt-ul unguresc, la Ocdenburg (Forrer,
pl. . 152. f..g. 3, cu fi g . noastre 8?-89), dar avându-şi de sigu r inspi-
raţla , ca ŞI to.1 tC formclecare unnea z1l, În vasele de metal hallstattiene.
FiR·790,i b Fiq.80 Fig. 8 1
ele Însele, la rândul lor. dcsvoltfm d in ce priveşte motivul buzei dis-
fr!l.nte (vezi În fig. 90-102 O serie evolut iva a tipului acestuia) tipuri
ma i vechi, Învecinate, din epoca a lV-a a bronzului (cf. l:'orrer , pl. 33,
fig. 14) 1): 2° pen tru tipul ceva mai nuc decât prunul, aşa cum se vede
in fig. 87, În furm ele identice ca linii, din fi g, 103-105 , ori, mai ales, din
ronnelc rcd;\te in fig. 106 ş i 107, in spira ţia din Ilallstatt-u l metalic. aşă.
cum ne apa re foarte sugestiv În exemplarele rcprod use la Forrer , pl. 83.
fig. 5 şi 6. este nbsolut limpede: şi anume, deopotrivA pentru bolurile
şi tipsiile cu buze late, făru picior, ca ş i pentru străchinil e ş i poca lurile
cu picior scurt (vezi În fig. 10S-II S O scrie de funduri de ambele fe-
luri şi c~nC1i ş i D echclctte, lI 2, p. 610, fig. 238; p. 642, fig. 246, I)j
Crl~:.te.IC foarte mari rarrw-ii adinci, ori ca.lrOllne,.unl ucolICbil de rrecvente la
>.8

30 când deci vedem vasele cu picior lung - şi fercstre - de origine Estelimpede d,dadla Crăsaniap3 r in aceste subgrupe şi vase fllcute
strnvechesudcstică (vezi mai sus categoria VI) lu!lnd aspecte ca acelea cu mAoa, cle nu sunt originalele celor constatate aHitllrca, ca ~cute
din fig. 116 şi mai ales. aproape exagcrol de risfrânt C.1 buze, din fig.
117. inţelegem cii nu mai c vorba decât ca o simpli rc.miniscen\l1 de
vechile forme locale. şi dl influenţa cea nouli a transformat pâni şi

Fig. 86

cu roata, ci, dimpotriv~, sunt imitaţii mai mult sau mai puţin reuşite
dupllacestca. Vasele cu buze late, ca acelea met.'\lice, nu-şi au În re-
Fig . 8z giunea noastrA nici un fel de tradiţie; ele sunt o mod~ veOlt~ din altA
parte,şi anume,nu din Sudul gre

spiritu l structura l al tipului respectiv; 4° la fel, spiritul nou ornamcntal cesc,ionic(caretrim eteâşielaici

cucereşte şi tipsiilc de lip vechiu sudestic, cu margine lobat§. (Andrie- vase de metal cubuzcrAsfrânte
şescu, p. 55). l1iţindu-le cât mai mult m1irginilc: vezi evoluţia dela fig. orizontal [vezi mai sus p . 17,
118 la 120 (eL şi fig. 121), şi.d1l un aspect nou chiar vaselor de tip cond, fig. 8;cf.fig'9, Inp.18: lebesul
dela BlUl\noaia], dar nu crea un
sistem intreg de forme), ci din
Vestul celtic, care alllturca cu
ornamentul dAdea şi un sti l con-
Fig. 88 structiv nou.
Şi acum se pune o Întrebare
de camcter ind mai precis sti listic-etnografic: e motivul buzelor late
genera l in p!\rţile Daciei În vremea La Tene? Este adică unul şi acelnş fel
dcinf1uenţ!l.celtic!laici?

Fig. 8s a, b ,i r
::~fcl!~i:~~;~:::l~~: j~~
de vase de profil tipic ~
e1eno-ccltic, adicA L3 :
cari. la proemincnţcle de pc too.rt1i (iarllş reminiscenţă hallstattian1i : eL Tcncgcneraleuropcan: :
sunt frumoasele cu pc ' -- ----- . . ------ . ---... .
fig. 7 la Forrer, pl. 83), adică la tipul deonsfl comuta, genem l În Sudest
fig. 123-127, şi 128), Fig. S')
atât la Nordul cât şi la Sudul DunArii (cf. Audrieşescu, p. 56, nota 2).
adaugă caracterul nou al buzelor late (Fig. 122) extinse perfcct orizontal
ume(fig . 12I)-IJI) ori ocnochoe (fig. 81,82, 132Şi 13J), lucrate cu roata
(şi impodobitecu ornamcntulinval,aşacum ilgbimÎnc3din Hallstatt-ul
(deşinumultc,avemdestu leexemp larcşideacesteurneşidnicubuze la te).

www.cimec.ro

unguresc pc vasele dela Oedenburg (Forrcr, pl. 152, fig. 5), ca o
egcncrnre a mcandrului spirnlic (ihid., fig. 1, 2,6), şi cum el devine
tipic ioLa Tene{cf. şi Dechelette,II 3 p. 1438, lig. 6+4 şi pl.X) şi ne in-
tâmpin!i întrealtcle şi pc frumoasele urne dela Poiana,din aceL'lşLaTene ca
aceldelaCclsaoi 1).10 adcv!irpentrucupeledinfig. 123- 127, Andricşescu
i-r
)
Fig. 90 FiII. 0)1
a comparat cu dreptate formele din epoca La Tene II bavarezli. (1. c.,
p. 60, nota); pentru urne ea şi pentru cupe putem aduce şi exemplele
deb Apahida (Kodcs,l. C., profilele dela P.24 şi fotogr. passim) şi Po-
iana (numai urne, 1. c.); pentru oenochoe, ca tip original, pe cea dea
Fig. 94 Fig. 95 Fig. 96
1-1311statt (Forrer, pl. 83, fig. 7), iar C:l d erivaţii greco-ecllice in 'La
'felle întreaga scrie p ân1t in vremea romanA. Şi tot aşa sunt identice
cu profilele dela Apahida (1. '., pag. 25, fig. 25) ş i di.n ile prclucnlte
În parte c.'l strecurlitori, foarte bine l uc~tte ş i bogat profila.te la roatli,
pc cari le ditm aici in fig. 141- t43, 144 a. h., 145 a. h. (o fonnll mai
popularll, În fig. 146). CL şi fig. '47 - J49, pentru profilele tot
de tip popular.
1) Cf. p. ornamentul in \'.1,,i
Andrietelcu, 1. C., p. 63-68, can: ind c inclinat
- dupA Foner-a pune acest ornament in Icg:hurl cu cel in zig.7.lIg, vechiuneolilic,
plrueccsepoatedeasemeneaperfcctllhţinepebuad.p.levoluţieidinfig. IJ.04-1 40.
www.cimec.ro
IV. WI'ATIUNKA e:;t;l'lcA OF-LA "'SCU L CR"\SANII.oR
TO:lte aceste ultime forme, de cupe, boluri, urne ori strCCurlltori,
nU pre::jntd 'tlroclerislica bud laM, de care am vorbit cl se arat~ a fi
o exceptie intre formele generale La Tene.
E drept cA la Apahida nu avem dec5t unle şi cu~, pentrud nu s'au slpat
decât exclusiv morminte, in cari fire~te lipsesc alte ,'ase de întrebuinţare
f'ig.97 Fig. lOG
:Jilnidi. Dar e fapt, cA. nici una din cupe nu arc buzclel~llc dela. Cr1\sani. 1..1
poiana Înc.\ nu s'a f3cut o si'lp3.tură sistematici şi ce am scris eu acum
doisprezece ani,a fost rezultatul numai a unei repezi di.Ul.torii de cerce-
tare. Profilele dela. Poiana, pe cât le-am putut vedeaat'unci, er'dU foarte ase-
Fig. 102
mllnllioarc cu cele deL:t Apahida, precum profilelesbţiunii La Tene deLI
Bonţcşti sunt 3semllnl1to:.tre cu ccledela Poiana.Toluş deocam d ată nu P\t-
tem afi rma cu sigurnnţli. di. Ia Poiana şi Bonţeşti ar lipsi vasele cu buze late.
Dimpotrivli. cer:.unica pe care o vom numi tip special getie (prelun-
gire cvidenti'l. a I-Tall'lt.'ttlu lui metalic) sc regăseşte intocmai În staţiunile
înveeinate,ca Tinoslll la Vest şi Piscul Coconilor la Sud. Putem dcci ~
cu pcrfect.1l linişte, afirma di. avem la Crllsani ş i În genernlÎn regiunea
dintre blomiţa şi Argeş un tip de ccramicl La 'fene, absolut analog cu •
cel din Vestul câmpici muntene (Zimnicea, 8uhaia), ca şi cu cel
ardelean dela Aiud, Sighişoara şi SL Gheorghe (vezi mai jos, cap. VI),
imigrat, şi :lOlIme, dupli l e~turi le absolut limpezi cu Vestul hallstattian .
ajuns la noi din Apusul, pe care Începând dela a. 300 C~I\i.i ~I apropie tradiţie postneoliticli, ne-ar Îndemna sli admitem la Crlisani şi o
şi- I mutll tot mai departe În Rlistirit, dar desvoltat apoi aiCI pe baz~ epod pre-cclticli şi chiar pre·hellenicll, peste ca re s'au suprapus
absolut autonome, ca un stii abia ma i tâniu, Întâi influenţe g receşti şi apoi influenţe celtice. D e
particular La Tene. f.ipt Însă, eum prin sApl1tură nu s'a constatat nici un fel de rliscolire in
I n adc\'i\r,dupl1 cum vom
arlila mai de aproope În cap.
~-_.- p .. ~~~ -_ .• -----
VIalaccsteilucrl\ri ,vaselecu
buze late constitue În med iul
dacicoapariţieperfectunitarl\,
Fig. 106 Fig. 107
cuformecuat:ltmaidesllviir-
Fig. 103
şi t e,c lI c:1t I1c îndreptl\mspre timpuri' mai nou li a stra telor de civilizaţ ie . rllscolire ca re ali fi dus la
centrul puteri i geticc, platoul ardelean 1) şi in general regiu nea de pMure, - alunecarC:1 mai la ad:lnc a lu crurilor greceşti , nu ne rlim:lne decAt să
Învrcmece va.seledecaractcr ne irnpli dlm cu id eea cll forme foarte arh aice loca le au continua t a coc-
vestic La Tcnc sunt mai rare, .x iSl..1 cu cele noull de tot - La Tene II (dupll Reinccke. 111), şi, pro-
iarccledecaracterestic, tScy-
IhiCt, ale popu l aţie i de slep!i i)
l1u ae regl\sesc decât doari\ prin
mormintele pur scythice, ca
darurii zo l ateadusemorţi l or3).
511 trecem acum laexami-
narca vaselor de origine gre- Fig. 104 babil, ş i ITI (R. I V)- reprezentând, nu cum ar pllrea la prima privire
ceascll, g1isite la Crllsani.
epoce diferite. ci numai st!l.rÎ social-economice şi culturale pregnant di-
Ca şi la Poiana, pe valea 5iretu lui , ori lu Piscul Coconi lor, pe M os- ferenţiate, dar contempora ne .

tiştca. cantitatea de cioburi de amfore greceşti gi'isit c la C rlls:mi c foarte Trebuie dela inceput 811 observlim d nici amforele greceşti nu ne pot
ma re. Pânll în stratelc c;:elc mai adânci de cu ltur1\. imediat deasupra
solului origi na r. deci dela înce-
putul in s u ş al ex i s ten ţei aşezl1rii
dela Cr1\s:\Il i, apar restu ri de am-
fore . Acest lucru e hotll.ritor din
punctul de vedere al cronolo-
Fig. III Fig. 112 Fig. IIJ
giei. Cllci resturile aşa de multe
Jo~ig. 105 de ceT:.lmicll. indigenl\. de veche da un termen precis post qutm pentru stat iunea dela Crllsani, ci doară
un tennen aproximativ anle quem.
nil2 ~ f~:::O:~~' ~a~;r:o~~~:tl~ ~i; ~,:Io:r~~::tl~e~:::a:~t;::;'r:a~~~ In adevăr dintre toate mllnuşile găs ite numai doul1 au stampile: am-
bele sunt rhOOiene ş i 3Jl3rţin sec. H a. Chr.
Cluj, II 19'1 , p. SI sq.
") ef. hl Ebert, O. ~. , p. ,80, fig. 70. stAnga. Pe una (v . fig. 150), foarte titlu plstrată, se mai pal cetl totu ş destu le
1) Vezi mai jos, cap. VI al aa:sui lucriti. litere. ca sli ne facem o idee de ce lip epigrafic reprezi n tă: in r. 1 clar

www.cimec.ro
lnl, apoi la urm3 un ţt; În r. 2 aq ... ; in r. 3 sigur d la inceput şi
probabil apoi un a. Avem deci ca de obiceiu la Rhodos (el. Dumont,
lnscr. ,bamiquesde Grice, Miss.scient., VI l87 1, p. 77 şi urm.), numele
epon,mului in primele dou1i rânduri şi numele lunei in al treilea: bel
f ....} I'/Of![ .... ) /tJa[J.lov}. Şi în lIccastâ inscripţie ş i În cca unnlltoare a
prezcnţ..'l la Crisani şi a celorlalte mari centre de export de vinuri sudice,
Thasos şi Cnidos. Cum ştim însă c.ll. în ordinea În care aceste centre
au fost active pe va lea. Dunării, Thasos le-a precedat cel puţin din sec.
IV, şi d, din sec. 1[I, Rhodos Îi ia aproape total locul, pentru a face
apoi mai ales În sec. rr- J a, Chr. şi 1 p. Chr. o parte roarte impor-

,-\
~
. ._- .
Fig. 114 FiI;. IlS Fig. 116

are forma mai târzie, de A, cu bara orizontalli in unghiu, deci În orice

caz nu ne putem gândi c.'l daL.uc decât cel mai dc vreme la sec. II .
C"f . chiar foarte aproape de a. 100 a. Chr.
Cealalt1i stampilă (v. fig . 151) e perfect clarll şi se poate cet! în Între-
gime, lipsindu-i numai jum1it:ute din prima literil., b: [ tJ }oJ.lov. Aplicatii tant1 ş i Cnidicnilor , este clar di numeroasele resturi de amfore thasiene
ne dau o bun!!. datare cu sec. IV, ca termen ultim, anle quem a trebuit
s1 fie intemel.'lt3 aşezarea dela Cr.ll.sani .

Fig. 117

pe o mllnuşl1 bipartit.'\, ea a avut loc - fiind miel1 - pe una singură
din cele dou11 ramuri cilindrice subţiri, lipite Împreunll spre a a l~tu;
o mănuşă unic.ll. şi din cari una s'a dcsf:\cut şi s'a pierdut. Deşi mai
rari, daUrile rhodiene exclusiv cu numele lunci sunt bine cunoscute (cf.
la Dumont,o. '., p. 118, dou11 stampile simi,lue, întâmpl!itor amândoull.
lot din luna tJdJ.tO!;). Şi aceasHI. stampil.ll. pare dupll litere a aparţine
inel sec. II a. Cbr.
Deşi R.r.ll. stampile, avem totu ş câtCY:1 alte resturi de amfore, ba chiar
una aproape Întreagă, evident thasian.ll. (fig. 152), care ne documenteaz!!.
Fig. 121 Fig. In
- Dar nu numai amfore cu vin şi untdelemn (v . fig. 153-155), ci şi
~dte vase de întrebuinţue zilnic.il, o.'l le mari, chiupuri, ulcioare mici şi
mari, cu o singur!!: (fig. 156) ori cu douli mănuşi şi cu gâtui str5mb,
de p~stmt şi transportat lichide, in sfârşit enorme do/ia ş i pilhoi de
factum excelent!!. greceasd (cf. profilcle din fig. 157- 159), foarte
multe fragmente de ocnochoe populare, unele de un profil nou şi in-
teresant, cu un cuvânt un inventar care nu stă ca importanţi fie

www.cimec.ro
 ,., IV S'rA'I' IU ~HA C;K·rl cJ. D"LA PlseUL C ItJ. !iA1'\ILOK

cantit.'ltivli.fiecalitativ~,
Întru nimic mai prejos de cel tceltict,documen-
IC3Z~ marea inOu enţă grecească in staţiunea noastră. Mai mult chiar ,
urit.!!. şi rAu modeL'\tă decât chi.'1r in epocele vechi de tOl, c faptul c1\
nu avem aici ~i vase greceşti pictate, ca in Sudul Rusiei, şi cli puţinele
VJse elenistice cotelir (fig. 100-'161), ori de/ierle, cu razele, palmele ,
etC., În relief (cUI)c!e aşa zise tmegarieoet: fig . 162 - 170) 1),
spre a ou mai vorbi de singurul fragment de vas atlic cu sma lţ
negru, caracteristic sec. IV
(fig. 171), ca mar~ ieftin!l
de export, g4s it până acum

-
............. ......
la Crllsani,-loote aceste
~pecii mai fine sunt simple
Fig. 12] Fig. 12" excepţii în staţiunea noastrlL
Oamenii modeşti şi draci
anume vase de facturi cehic1\. le reg!\sim in tehoid grcccascll. şi deaici, ţAmni lipsiţi de nevoi
invers: se vede limpede că deşi nici Grecii nici CcI{ii nu erau pici Il\..'li deosebite artistice, nu
dori..'lu sA Întrebuin\eze ş i
aeele fabri cate prea scumpe Fig. 129
şi prea u şo r pieritoore, pe
careleputeâ trimete Atena, Asia MicA, Alcxandria t),ci se mulţumiau cu
excelentele şi solidele fabricate locale, gen celtic,procurându-şi ce l mult,ca

Fig. 125 Fig. 126

-cum vom :irita, pentru cei din urmll., şi mai jos - ci numai influenţa
lor culturalil, şi grecismul şi celtismul erau foarte active şi se amestecau
şi unificau Într'o singur1l civilizaţie caracteristic local.!!., regiooallt.

FiR· 130

vase de lux, acele cupe hemisferoidale d v"nis mal, cu ornamente sim-

ple flora le, În re1ief, cupele deliene, cum le numeşte Courby, mlega-
Fig. 127 Fig. 128
~miaumai inainte, şi decare am pomenit mai sus, gl,site

Foarte de mirat la prima privire, dar uşor explicabi l atunci ciind ') ef. F. Courby, La fmlU grtU d ,Jiel', Pari. 1922.
avem in vedere simplicitatea şi primitivitatea ceramicei indigene, mai ') el. Ebert, o. t., p. 210 ,i urm.

www.cimec.ro
in oum"r mai mare la Crisani, pentru simp lul motiv cli ele puteau fi
fabricate chiar pe loc cu ajutorul tiparelor aduse din Sud, ori chiar cu
tipare ~cute la fuţa locului dupli originalcle aduse din Sud .
10 adevăr s'a glisit şi la Crhani, c,'1 şi în Rusia SudicA 1), un tipar de
[:leut eupe tmegarieoet (fig. J72): şi anume împ.eun:t cu un fragment
de :unforli rhodian:t ş i nu depa.te de singurn ţeastli de om plstratJ
Fig. '31 Fig. 1]2 Fig. 13]
apiOape intreag:t in aceastii sb \iune de cu ltivatori ai iitului incine-
rlrii - deci într'un mormânt, poate chiar al meşterului care fahrica la
Crbani astfel de vase tinflorite •.
In recenta sa monogrnfie, Ul vases greCI âre[,~fs, p. 396, Courby
a expiÎmat pli.crea eli toate vasele numite de el tdeJiene. (dupli p.inci-
paIul centru de export de unde plecau), întruc;Ît ar corespunde la ca-
racterele seriei deliene - şi ale noastre corespund perfect (ef. şi An-
drieşescu p. 74) - t.chuie slI. fie cflril excepţie. lucdri ale industriei din
Dc1os. Unul din principalele sale argumente spre a susţjne aceast~ ted
e cl1 pasta şi patina acestor vase, oriunde s'a. gAsi, e quasi-identidl .
Courby uită că vasele La Tene se prezin~ pc o enormA suprafaţă a
Europei cu acelaş caracter de quasi-identitate, deşi, azi se ştie, ele erau
' ) CL Ebcrt, o. C., p. 210.
www.cimec.ro
fabricate În mai multe locuri, iar nu în unul singur. Dar mai mult:
pasLl ~,:Îse1or 1...'1 Tene e asemlinl1toare eu cea a vaselor de1iene. La CrA-
~;:e ~c~:I:~Ş.id:i~ll:t~roi~:~~~~~~:i;ic~~ ;~~~~~c;~~~S::les{~e:~:~~~
teclticCt g1isite la Cr1isani, e unul (fig. 173) c.ue ne-a p!istrJt n,galivul cn
crcux :.1 unui ornament delian, JY..tlmCla folioL'IIă . cpetatl1 capricios de
Fig. 136
ncrcguL'It, ca spre a se jud. după pozitivul în relief al unui motiv de-
lian, care conţinea in lemn ori În tcracotl1 numai tiparul unei singu re
foi a acestui orn,tment. prin repetarea dreia se putea obţine efectul
de tObl, orizontal, vertical ori de gropa.e neregulată, ce s 'ar fi dorit.
In acelaş atelier În carc se fabricau vasele de gen tceltiet se fabricau
Fig. 139 Fig. '""O
deci şi vase de gen edeli:l n.: dill aceeaţ pasttl fi de llceiafÎ mefteri; vasul
inel1 l1\oale La Tene fusesc ornamentat În glumA. nu cu nega tivul unui
tipar «delian •• ci C\t pozitivul unei stampile de fabricat chiar tipare Ide-
liene. aici la Cr1isani. Dac3 acum acest atelier era chiar in CrAsani, cum·
nimic nu ne impiedecl1 de a admite 1). ori În cuta.e centru mai aproape,
') O do\,.dll. evidentA de exî.!enţa atdierolui ceramic de manieri celticA chiar
in .t.tiunea dda Criuni ede . igur ,i ealapodul de lustruit vasele cu patinl neagrA
gbttcu urme de nelreall pe partea cu care ae frecil,tneladcrente(lig. 174 ' icf.Andri-
e?C'.cu,p.80n.I\.
- - - - - - - , - V A - , S ' -.V.-c7"AKVA"N,
I GA7/Ctl
de Dunlire-.1 Scordisci/()r celţi, ca M!l.nlistirea ori, mai potrivit indi,
Zimnicea, lucrul c secundar. Vasele tdelienet nu emu toale din Delos,
ci şi indigenii noştri ştiau sli le fabrice.
Fig. 14 1
Oricum ar fi fost Însă aceste vase ca origine, ele ne dau, cronologic,
indl o in dicaţie pre\ioas!l.. l\Ioda lor n 'a exista t decâ t Între c. 300 ş i 100
Fig. '-Il
a. Chr. Accastll. dată. înslt. corespunde Îarll. ş perfect ş i cu indica tiile c rono-
logice date de amforele greceşti, ş i cu caracterul de La Tene mijlociu
(Rcinecke, nI) al sta ţiunii noastre.
Dimpotrivli sistemul lli.mpilor greco-romanc nefiind fam iliu localni-
cilor dela Crnsani, trebuie si considcrllm ca import propriu zis delian
www.cimec.ro
opaiţul din fig. 175, care poartă. pe partea supcrioor1i o ornamentnrc
ce se regbeş te identic pe cupele din DeJos (Courby , p. 379; cf. An-
dricşescu, p. 89)'
Trecem acum La ex.1minarea resturilor archeologice de carncter mc-
talie 1), singurele in stare a ne da llimurm mai precise in directia etno-
groficl1, nu numai prin prezenţa, ei chiar p rin absenl:1 lor.
Fig. 1.. 7 Fig.I"S Fig . ... 9
De aur, s'a br1lsit door.1 o boabll de colier , goo lil, rupt3 în dou~ bucliţi
(fig. 176). imitll.nd forma perlelor de slicli'l. con temporane : v. fig. 177
şi 178: deci lucrare loc.1HL
De argint. o monetil concavă tip daco-celtic(fig . 179). şi o monetl
cu JlIA K EiJO/l'DN IIP DTIIl:, deci '58-'503. Chr.
Fig. 150 Fig. 151
Dc bronz, capu l unei figurine de lip hellcn istic, totul Illut ilal (fig.
180) de cei ce l-au gasit În ruinc înainte să fi înccput noi si\p~tll ril e.
Un candelabru de bron z cu trei ramuri (fig. t 8I tJ . b. ş i 182 tJ . h. c. ):
frumoo sl1 lucrare heLlenisticl1 de o simp Licita te de linii ş i de o discrc~ie
in oma ment apro.1 pc c!lutatli, gi'l.s ită împreună cu resturile unei amfore
rhodiene şi cu a lte fra gmen te de vase in săpi'l.turil e 111 , la punctul T ,
') I'~ntru puţinele obiecte in lUI ClIlI. cremene. pialri. corn, os ,i .tiell, CIIre .... 1,1
mlIi lIhit in dplturi , du nu r~l)re:r.inll istoric ori etnografic nimic dCOflC:hil. \ie:r.i ~n u·
menare. ,i detcrierea lor la Andri~teBCU. p. 78 ,i urm., ilr 1:1 noi, mii joi, fuuio la
d.infig. 187 " r".gmcnlelcde llidJi ill pasdmuhicolori, din fi" . 189,i 11}O.
_==:_~--
poateintr'un monnânt (er. mai s us , p. 185 ş i fig. 34 !ş I pl. IX fig. 2 şi pl. 13 ele (cr. mai sus, cap. J,p. 29-32, lu cruri scytho--sarnllllicedinmediu i
X). O figurin1i de bronz, care a alci\tuitfieun idol plnt (Brettidol) gen HaU- nostru). O brnţar5 de bronz (fig. 184). care a putut apa rţine ş i unei

·~'i.\(
Fig. 1 .~7 Fig. 158 Fig. 159

epoci mai vechj şi eare nu prezintă nimic:caracteristic. O C;tLlr.lmli, pro-

babil sanna tic!l (fig. 185; cr. M. Roslovtzcff, Ulle troflfJ(lil/e de I'ipoque

"
~. l :

fi .-:
I '
:,' 1 •

Fig. ' 52 Fig. 153

.,
, " ,

staU (reprezentând un clI.llrcţ: cr. Forrer, p. 113 sq.), fie, Încă mai 1 '''';
'.::".. \
.I
probabil, o aplică, fie o fibulii (cr. Dechelette II 2, p. 855): c:tr.lcte-
Fii' 160 Fig. 161

grCco-sarmale dl' Kerlsc/t, În MOnum"1Jls PiO/, XXVI 1923, Paris, p.

12 [din extrasul .ll.pane]. fig. 6). Dou N fibule simple de formil. lânie L;l

Fig. 155 Fig. 156 Fig, '6)

ristid atât în mediul vestic La Tene cât şi În lumea scythicii (fig. Tenc (fig. J86 ş i 188 cu Forrcr pl. 63. fig, J 16) , deci dintr'un mediu mai
183). unde, mai ales, aceste ornamente În fonnit de animale sunt acasă târziu ca vasele dcliene şi amforele thasiene şi rhOOiene, şi ca atare

www.cimec.ro
aproape indiferente pentru data re , fiind, ca ,i cataruma de mai sus, cari, ca şi Scythii. nu aveau nevoie de fibule, la felul lor de
doar' prevestiri ale unor vremi mai nou~ 1). imbrAclhninte.
De fier, puţine lucruri ş i apro:\pe niciunul mai clar identificabil t ).

Fig. 165

Fig. 170

De altli parte lipsa quasi- totaU\!(doar Idou~-trei resturi de vârfuri

Fig. 16".

Afirmare-A noastră repetatA, el'!. Ia Cms;mi. ne afHim m.1i ales in faţa

unei civiliz.1ţii de lemn, se confinn!l. astfel şi prin săp.!l.turi.

de l:lnci), a urmelor de arme, ofensive ca şi defensive (spede, Ilnci,

:) ~
Fig. 168

Dar se mai confirmă .şi alte lucruri . Nimic, nici în ceramic.1l. , nici
În metal, nu indică prezenţa Scythi lor 3 ). I naceeaşvremclijlsaaproope
totalA a fibulelor c"xclude prezenţa Celţilor, permiţand prezenţa Geţilor,

1) Aht vreo dOu.lsnici II/crufi, la. Andrie~scu. p. 83.

1) / bid.,p.88.
') Suntem liguriinsicAinmovilelevccincsevorgialobicinuitelcllntichittţisci .
tice, deoarece acest popor nOl1\lld locuind in clruţe nu puttdItlsd urm"delocuinţe,dJ:r
la Îogropare numerosse obiecte erau date morţil or În mormAnt pentru Irebuinlde
din vil ţl,iiIOllre.
(i. Fig. 173

scuturi. coifuri, platoşe, virfuri de s~geţi, etc.), ne arad c~ aici locuia o

populaţie pacinic~, de ocupaţii agricole, plstoreşti şi pescA.rcşlÎ (de o

www.cimec.ro
parte r!işniţe, de alta multe greutăţi de pl..sit, g~sitc În ruine), stator-
nic legată de locuinţele ei aşcZ<lte şi de plimftnturile ei.
Fig. 17<4 Fig. 17S
Cum dar-l, după şt iril e istorice, Scyt hii api'irea u <t ici exclusiv ca nomazi,
iar Celţii exclusiv ca r!isboinici, res turile archcologicc de viaţ~ nlm l ă,
pacinică şi aşcza tli, exclud prc zen ţrt ş i :1 unom ş i a celorblţi. fa r sărllci a
destul de blltătoarc la ochi a acelora şi loc.'\lnici, faţit de buna stare
contemporană din alte aşezări1..1. Tenc,mai ocrotite de plitd!iciuni, identi-
Fig. 179
fidl pe locuitorii Crllsanilor cu Geţii lui Dromichaitcs şi ai urmaşilor
slli; caracteristica vieţii poporului getie es te anume-În izvoarele cari
povestesc infrângerea lui Lysimachos - tocmai accast!l extremă sim-
pljcitalC rural ă .
www.cimec.ro
Am arotat Ill.,i sus, ell, in vreme ce nimic nu se opune ca ma i toaH!:
industria ccramici1 de tip celtic sl fi e fabricată chia r pc loc, ba intă
:lnume fapt e precise ne dcmonstreaz§ aceasta nu numa i pentru vasele
La 'felle, ci şi pentru cele deliene. -dimpotrivit,omare partc.cca mai
mare chidr, din eera mica obicinuită grecC3scit, amfare, doli i, ocnochoc,
",ase atuce , vase hellenistice C61tlis, etc., e adus1i din Greci;t. şi
tu.
"
'
!:
l
/" .
Fig. 162(1 b. , i t
anume, nu trehuie sli ne facem iluzii, nu din Grecia pontic.ll.," Jlistria
şi celelalte oraşe de aici, cari serviau doar!l ca intennediari,ei din Sudu l
grecesc.
Pe care drum?
IUspunsul îl dli insliş aşeza rea Crl\sanilor pe Inlomiţa, aş!t cum il
va da pentru Tin08ul aşezarea pe Prahova de Jos, ori pentru Bon\e, ti
,i Poiana, Siretul. Amforele trebuiau aduse pe apA, ca dealtfel toate
fabricatele aşa de fragile În lut ars.
Dar aşezarea anticl din care se putea ingriji şi priveghea - de pe
Coconilor-Cernica (Tinganu l) - Tinosul; ori: Spanlov- Bucureşti­
T4rtllşeşti- Bogaţi- Gcmcnea-Stocneşti -J idova; ori: Blllltnoo ia-Co-
mana-Popeşti, etc., pe Argeş, in sus J).

·
drumul cel larg al Dunlrii - toat!l w lea lalomiţci, era Cars;u.m (Hâr- Dar am ar!\tal eli vechea tradiţie a culturii dela Crlsani, pitstrată şi
I}Ova). Cu alt prilej am accentuat faptul, cli tocmai în. sec. al III-lea ş~ cei În această fundatie recentă, neştirbită În că din eneolitic şi bronz mAcar
următori Carsium se manifestA ca un mare emponum al negoţuluI de
vinuri sudice, laCUL de Rhod ien i ş i apoi de Cnidieni 1) pe Dun!ire
in Sus .
Totuş Piscul Crbanilor a lclitueşte o continuitate antropogeogrd.fidi
nu cu Bl1răgnnul şi cu stepa R!bl\ritului, resp. cu Dunlirca, ci cu Vestul

~! U ~
. /,
Fig . •86 Fig•• 87 Fig.18R

în formele popula re ale cernmicci ei, e traditia unui popor de pădure,

. ~ , ~ b r nu de step1\ . Apariţia Getilor lui Dromiehaitcs În stepa munteană

.,-.-----'
-:c':"1 ;.
~i moldo-basarnbean1i nu s'a putut dar înLâmplh În urma unei mut3.ri

~---I-~
(.--
il "
'
.';•
I l' I

____ ...l
"
tI, ___ ____ _
.. _____ __ .. #

Fig. 184 Fig. 185

pliduros. Intre Geţii din Dobroge:t şi Geţii aceştia din câmpia mun-
tcanA rlimâne un sp aţ iu liber, neprielnic , pe care il strlibat ş i unii şi
alţii prin legă:turile economice ori prin expediţiile ri\sboinice, dar pe
care nu-I umplu Cll totul. Şi [otuş c clar c!l Gc\ii din drc..pta şi cei din
stânga Dunlirii trebuiau 511 aibii un punct de perfectă continuit.ate pc
in suş fluviul care-i despărţia. Iar acest punct e indicat chiar de şirul
de aşezări La T ene ş i de descoperiri greceşti mergând pânli În Carpaţi:
e regiu.nea unde Pddurea se apropie destlll de Dundre, ca sll alcdtuească,
intocmai ca intre BJnat-OltenÎa şi Serbia, o si1lgurd fard pe amhtk ma-'
{uri: adic.ll. intre gura Mostiştei şi gur:a Argeşului, mai exact, intre Cdld- ~
Taf" fi Giurgiu: in linie aproape dreaptl SE-NV: Mitnăstirea -Piscul ,
Fig. 189 Fig.II}O
din ceabltit slep.ll., cea ponticli, din dreapta Dun!\rii, ci Cll totul dimpo-
trivJt: el cobora În jos pc vl'tilc Argeş ului , D :îmboviţci , Prnhovei, falo-
miţci ori Buzăului , ea sli ia locu l Scythilor treptat impinşi tOl mai departe
~1ltre Nistru de Gcţii cari se întindeau di n C'lrp:lţi tot mai departe
spre E ş i SE.
Numai aşa se poate explic.1a ş i cxpediţia lui Alexandru cel Mare În
stânga Dun!\ rii : el voia să Înspăimânrc la gra niţa Dunării pe nouii duş~
mani primejdioşi,ca ri se anunţau aici, locuitorii munţilor şi coline1or
Daciei, atrnşi tot mai mult spre Dun~re de legliturile roditoare cu

1) Cf.lur.rtl III Pln'UlI, Plnitration, şi textu l,I). 37 ,i urm.

www.cimec.ro
lGrecii. Şi aici, ca şi in Rusia sudic1\. Grecii rcuşinu n alclltulo mare zonll.
culturall «mi... elenidb, unde veche:.I civilizaţie local1i se amesteca şi se
imprietenea cu cea str1\io1\, şi, la venirea Celţilor aici, dela 280 îna-
inte, intoctn:li ca b. venirC3 S:lr1naţilor in ţinuturile scythe dela Nordul
M1\rii Negre -cam in uceeaş vreme ·şi Celţii şi SaTlnaţjj au g§sit
popo.'lre indigene adânc plltrunse dc civilizaţia greccasc.": Geţii În
Apus, Scythii in ruis1irit, gata a primi nu ca inferÎori, ci ca egali civili-
7":lţ~1 .. dusi! de nouii veniţi. Numai aşa se po:ae inţelege. de ce Geţii
getizeazi! La 'fene-ul din Dacia, crc.lnd ci un L'l Teneallor,iar Scythii
scythi zează pc Sarmaţi, transmiţi1Ol.lu-le arta lor cleno-scythiL
Către a. 100 d. Hr. Daco-Geţii erau de mult restritnşi În hotarele
lor, dinspre Vest de presiunea Suebilor şi Sa rm aţilor lazygi, dinspre
Est şi Nord de presiunea Surmaţilor Roxolani, cca a triburilor bas-
tume şi in general est-germanice. Tripla ofensiv1i dacic! de pe vremea
lui Durebista - cu un secol şi jUl1lll.tate inainte - Împotriva Cclţilor
din Moravia, Boemia şi Ungaria, spre Vest, Serbia şi Bulgaria spre
Sud. Podolia şi Chersonul spre Est, nu avuse ca urmare slatorrudl
decât cel mult înlocuirea puterii celtice cu cea sarmatică.
Şi totuş Plolemaeus, singurul itvor antic mai am~nunţit asupra
tinuturi lor din Nordul Dun1irii, ajuns panlt la noi şi rezumând În
hlirţile şi te.nul sl1u tradiţia gcogrnfie1i raman1\ dela Agrippa, pc vre-
mea lui Augustus, până la cartografii anonimi de pe vremea lui Marcua
Aurelius 1), ne-a păstrat, in sec. II d .I-Ir. , Înc~ foarte preţioase şi deslU l
ue nllmcroa.~c ştiri, care confirmă chiar pentnl sec. l- II d. IIr. o
stare de lucruri a cărei cea mai comp let!\ fazl1 avusese loc in sec. VI I
şi VI a. Chr., pc vremea d ominaţiei scitice În regiunea carpato-ba l-
:~~~:s't;~Ş~u~~~i.i~l~n:~~::~i ~l::i i;ăce:~:~\I~ I:~n~;~:~:r~~n~u~ ~:~~~~:
special analizei lui Ptolemaeus. tocmai pentru a preciza şi În chip
istoric limitele str1'ivechii e:\l'ansiuni daca-getice În Europa cent ral ă,
nordic!!. şi sudestid, despre realitatea căreia archeologia preistorid şi
1) Vezi rKOnslruirea prolotipclor lui PlolellUleUS fi relatin lui cu imcdilltul siu prc'
dccctlOr Marinus T)-riu.s. urmldlc. cu multi t)t:flpÎc:ac:ilale da.r ,i cu o suml de: ipol~
~raluilC:. la Gudmund Schllue. Ploltft/Y'J AtoPJ of Norllr"" Europe, Copcnhagl, 1917'
www.cimec.ro
protoistoricll, pe bazl! numai stilistice, cu greu ar pULe'\ oferi argu-
mente absolut hot1\"rÎtoare l ).
Dacia proprie se Întinde dupli Ptolemaeus (III 8, 1-2) În graniţe
foarte modeste fa~ de acelea pc care i le acordâ pe vremuri Arrippa,
in Comt'lllllrij/r sale (Dacia, Gttico jiniUlJtllr ab nrienle desertis Sar-
maliae, ah orcidel/le jlllm;nt Vis/ula, il septentriont Ocem/O, o "'eridit
Jiu",;"" I-listro. qllae paUllt ill Itmgillld;/fe milia pasmll", CCLXXX,
in Itllitudille qlla cQgn;/1I111 ('sllltilia p(lssullm CCCI.#XXXV1) : la Apus
,(,isa, la Nord Carpaţii gn l iţieni, 1:1 Rlisărit Siretul, la Sud Dun1l.rea,
Dur acclaş Ptolemllcus ne-a pllstrat din regiunile nordice germano-
sarmatice un lOare numl1r de nume de popoare şi l ocalit.!!."ţi, cari ne
confirmlt grani~e l c cele largi date de Agrippa, aş:\ cum vom arll.tâ În
amllmmte mai jos.
Dacă Însi\ Dacia , şi dup!l Agrippa şi dup1\ Ptolemaeus, avea ca hotar
sudic Dunăre:!, Dacii, ca popor, chiar dup!! ştiri l e ce ni s'au m:Ji p!Lstrdt
la Ptolemacus, S'IIU intins şi in dreapta Dunlrii, spre Pannonia, Dal-
matia, Macedonia şi Thraeia. Examinarea acestor ştiri va alcll.tul mai
jos un paragraf special.
Gudmund Schi..iue, În lucrareu sa citatll, procedând exclusiv filo-
logic, s'a Hlsat ispitit a g3.s1 foarte multe dublete tOponimiee, pe care ,
alribuindu- Ie unor greşeli de copişti, el le-a redus la un singur fapt
geografic. Acest fapt el 1-3 localizat pc hartă, după cum i s'a pilrut mai
potrivit din punctul de vedere al criticei de text, iar nu dlO acel al
renlit!lţilor geografic-etnografice. in acest fcl el a împuţinat numllru l
toponimicelor Într'un chip foarte sensibi l, În unele plirţi cu dreptate,
in foa rte multe Însli greşit, precum vom ar1ita pentru fiecare În parte.
D:lr chiar SchGue nu :l respins, ci dimpotrivll a sustinut cu Ui.rie pre-
zenţa Dacilor Costoboci de ambele pli.rţi ale Vistulei de Jos, În Polonia
actualli (p. 113 sq. şi fig, 17)'
Sli. începem ş i noi examinarea e~:pansiunii daco-getice din această
regiune extremă nordicll.
Ptolemneus (IU 5,9) citează in Nordul sannatic, spre Vistulu, din-
colo de munţii PellcÎni (adid Bastarnici) popoarele KOIQ1:o{J6nw, "ai
T(!Cl.I-op.ol'ral'ol. SchGuc a arătat, cu dreptate, el e vorba, nu de dou!
popoare, ci de unu l, care se chema in originalul latin folosit de Marin
1) er. d. p. Eric:h Diurne, Di, IlrrQ}tjuhe KlTo,,1i4 i" du ProfJin:t Pou", in rev.
MIU/nu' IV 191:1, p. 1S.qq.

din Tyr, Coistoboci tratl$lnontani (o. C., p. JOO sq.). Ei sunt numiţi
astfel spre a se deosebi de Costobocii din Moldova nordicli, pe cari
,i
ii vedem În harta plolcmacic.!i. in codicele Urb;lJos 82, din sec. XIII
(1a Schtiuc, fig. 12) intre Carpaţi Siretu l (după hart5 Însll lljcrasos=
Pr'ltul) de Sus (cL În ediţia C. Mueller a Geogr. lui Ptolemaeus,
1 1, p . 426, citatele privitoare la Cosloboci şi p. 447 identificare<. r.
I-lierasos cu Sirctul). Dar tot in regiunea Vistulei, şi anume pe stânga
fluviu lui . înspre Warthe, pe marele drum al chihlimbarului prusian,
mergând direct dela Pressburg, prin Silezia şi Posen, spre Danzig
şi Riigcn, drum bine cunoscut de Roman..Î dela Nero Înainte (ef. Sehiitte.
p. 48 şi 102 şi UfIlI.), intitlni m la Pto)emaeus (Il II , 13) loca litatea
I6y{~alJa. Schilttc susţ in e cu energie (nota dela p . 114 sq.) exactitatea
informaţiei lui Ptolcmacus impotriva lui R. Much, carc .lfirmase el
Setidava, ca şi localitatea vecin.!i., p e Oder, l'olJoolJMra (in cod.
Vaticanus 191, 1.'oIJ0000e.11·a) deci real 2'ovoov6alÎu . sunt dublete r.!i.t~­
cite prin Germania ale l ocalit.!i.~ii din Dacia proprie, ZusidavlI. Credem,
ca şi SchOlle, eli SetidovQ nu e greşit localizat1\. În Posen , dar sustinem
contra lui şi a lui Much, eli SlIsudavll nu e un dublet al Setidavti
(,p. 11 3), ci o localitate deosebit!, exact cu acest nume: Iovoov-6alÎa
(eL pentre partea întâi a numelui Tomaschck, o. C., II 2, 44)' In
adevăr, precum recunoaşte şi SchUlte, p. 100, p. III , p. 113, CIC . ,
Dacii nu sunt la Vistula O excepţie, ci ci sunt foarte numeroşi şi în
leg.!i.tur1\ unii cu a lţii, astfel încât dou1\. -dllvoe in aceste părţi nu
inseamn1\ de fel o p l ctoră, ei dimpotriva sunt chiar prea pu-
ţine.
La Sud de Costobocii lratlsmo11tani. pc V.stula de Sus, găsim poporu l
.4rsietai, eu care de sigu r stau În leglit\lrlk atât oraşul Arscnion, cât
ş i oraşu l Arsekvia (cL Bersov;a. Salsovia) in Si Jez ill ce hă, şi pe care \
SchUtte (fliră a le mai consider3 ca duhlete) la atribuc hot11rit la tthe
Dacian tribe of Arsictai. (p. 11 1 şi 11 2; eL p . 99): PlOI. Il II, 13 cu
111 5.8. Pcntru r~d1\cina daeu-thrncicA a cuvântului, cL toponimicele
"'A(>Oa,'" AgoaCa ş i " AgoCl'a la Tomaschek, II 2,54, - iar pentru na-
ţionalitatea dacidi li Arsieţilor, acclaş ], p . 106.
Intre Dacii Costoboci şi Daci.i Ars;eli, Ptolemaeus Înşirl lângli Vis-
tula pe Anartophracti, o ramur1\. a Anarţi l or din NV Daciei romane
(IU 5,8 cu 111 8,3)' Ca şi Cotirlii din Bocmia (eL la Schiittc, fig. 20),
vecini i Arsieţilor, eorespunzând acelor cn igmatici Coltnsi; din Dacia
csticli (ibid., fig. 12), Anar\ii şi Anartofracţii vor fi fost \1n popor
www.cimec.ro
,,, V. KXPANSIUNE.A GE'I'lcA INTRE 90CI S I 500 A CUR
amestecat, ceho-dacic, dad nu chiar pur celtic 1). Destul e.!i. Dacia
din Sudu l Carpa\i lor Îşi are dincolo de aceşti mun~i, spre Boemia,
Silesia şi Polonia, o continuare şi prin Anarţi .
La Sud de Ar8ie~i în continuare perfectă pânA În Carpaţii Deskizi,
l'tolem:leu 8 (III 5, 8) enumerâ la rând neamurile dacice: elra
~(lPtiJXO'1 "ira fl uwyito, xol Eleooo, naqU 'to" KU(}1uinj'/i 'to 6(}0t;.
Aceste popoare din Polonia sudvcsticli par a fi luat o parte aetivli l}i
in r!isboaicle Romanilor cu Marcomannii şi Quazii, pe vremea lui Marcua
Aurelius (eL Milllenhoff la Schutte, p. 99). Numele lor sunt trans-
p:trent dnco-thracice: Sabotii, amintesc pe Costoboci, Bieuii pc Bessi,
i:lr Piengiffle Îmi parc a fi pur şi sim plu Pie-Cetae i ), ca Pie-Pltigi,
partea dintâiu Înscmn(lnd, ca in Piepo",s leIL. VI 180 1 cu Tomaschek,
II 2, 20: tocmai numele unui rex Coisstobocctlsis vecin), .duşman.,
deCi Piegetae fiind Geţii barbari cari n!ivliliau mereu peste Carpaţii
nordici În Daci:1 romanll.
.,
Ajunşi acum la Carpa~ i S), să continuăm spre Sud-Vest prin Moravia
Jctualli, către DunArea nord-p:mnonidL L.1 Miaz.!i.zi de Arsic\i şi Biessi,
• J
'1 De"h{e! COlillii revin ,i II ~ udul Dunllrii. in Pllnnonil Supc-riGlrl. impreunll ou
rudtle lor «hice &ii,lllh I~ Plolt;mllcu.(l 1'4.2)dl,i in IltC i:tvolrc,dlr ci fiind
(Allinuncintcr~z.1m.imuh aici.
t) Cp. p. "raric Tt'QUVh4l. ClIrc În muc apar ,i CA (v. MUlltr, /. t., p. 431) Tv-
!?CI)"ttirw, 7'(Jf]ay'ldrw, TV(}a;ryir4l ori TV!.'ll'li'irw. CII delhrtJ ,1 II Slr.bo, in
I
l1'IiSt. TV(}cy(rtu , TV()#')')'ârw, ctc.
J) AicÎ trebuie a5 tntcrcll14m cheltiunea ns\ionilitlliii }Juri-lor din Germanill aud·
dliet. arlllorÎ eXIICt In regiullca cdtodacict de catc ne ocuplm acum: in Doemia, Si·
[tiin ,i J\.Iorllvia, III Î2.\'Ollrele VIstulci ,i Oderului. SchUlle ateati pC' tAOIÎ)'Ot 01 Boo(!fll
}Jixel flit; ~t'1'aĂ1Î' fOV OV'OTotila~Ofa/r.ot.. ailuiPtolemneus(JIII.lo)in unghiu l dc-
NE al ~miei (ng. 20); I\ l ueller. in hllr!lI ,a 111 Plolemleu. (h. 9) In Siluin de SV;
Kicpttl. ;lt/lu A"t;qlllll. h. X I, la re I. TacilUS, Gt:rm. 43 ii carllclerizelld pe Du,i ca
Suebi,IiR,CRZilhl lllRlo:IeQulIzilor(lcrga .•• tlalldllruJ,iiiueo.t~ledeLlIgijpecllri
ii 1000lizclI:t4 ueStul de depl\rle 111 N . Vila Alani 'U , t i enumcrli III un loc cu altt nCI-
muri genn",nice,.",rmut ice , i gelÎcc. flirlahi'l CAracteri1.are,ararllde llCetll ci iiafCnd
in enumer1lrc lI!lfcl: SUrllllltat {Altr,ngtl tI D,"t:i, Vom!a{iqll, trtm Vinl/ofu. O,i, Bn,i,
CoboUI. Singurul l'Cfi ilor deln c",re afllm mii precis ce\'1I delpre BII,i e Cauiui Dio.
Cu prilejul primului rhboiu dlcic, lnainlt dc f,'fl)uva blliJic dela Tllplt. i K trimitt
lui Traian din parlca lui ~bIl l un mare burete (CiUpclcl)lCrid,.,,(}d/.lPUOI Aar/·
7OIt; Uywl' on dUO' U: rwl' OI1JI/I&.1,1I)1' xal BOfÎ(!1X "aq<lI"'VOI '2'{larw'0 &:r/OOJ
a.."1rlrlu ~IJI cr'(.PI"'ÎOW. (L.XVIII 8, 1). Uit exciUi ca Buri, ,1 fi JUCIt lteli
rol, dACII erau locmllÎ in Silc%ia ,i un biet uib gt:rmanic i:wlal. dincolo dt Mar.
comannii ,i QUII.lii (Plolemlcu,+ T acituI). carÎ, ,i pe vremt:a lui OomilÎl.n,
jUCIscrii rolul prim;:ipaJ. Clei erot. de=-.iuns CI Quuii si {it ei In paee cu Romanii. ca si

Plolemacus aşează. spre SE de: actualul BrOnn. oraşul Singmte (LI 11 t
ISI cu 3llasullui Mlillerlharta 9 şi cu SchGtle. p. 11( şi fig. 20), de
aspect cvident dacic (cf. Singi-datJa, in Dacia şi Schlitte p. 111), resp.
thracic (ef. localitatea Ilyyor; de pc peninsula Sithonia, În Chalcidicc:
Tomaschek, ~, 80), t.1cdinat latine şte şi având nominativul Singo,
impiedeCcl tota l pe Buri de a le uni cu DeCebal. (er. imprcjuriril~ anllioage dintre Ro-
mani, Cotini ,i Marcomllnni, in Il. , 60/70. lot cu <serisori Intine', in regiunile moravo·
boeme, Dio, LXXI 12, J). In II, 179/So "edem pe l az)'Ni ,i pe IJuri tocmindu-se eu
MnreuB Aureiiui IIsupraajulorulu; pc ellre tii. j.l dellinrilsooiuleuQuB2oii: OQllbrol
1t(.lt:)rc!?O, ounlouro' (oi 'JdClI)Il, J oUrIl oll1olif!O/. olJJIJlol.'io«l ro" · P(])J.I(l/OI ;
,)Oil'1oo,' ;rei,' rrloTtlr;:'l(J(kl MaeHOIJ lo~tt, ,} IH)~ JlSXUI 7I'(llI1"oe rlV :tOUM' :a.llf·
otoOru' lrpopoiiJIro yd{l.ur} Harallaytl; Toi, KOlJdoole, (301ffe "ul :t06rlJeo~,:t(}Oool­
HOti;" orrlol :rou,uovr; v:rollJi,m]'fa.l (LXX I 18), lurA, e imposibili o aeliune comun:1
illzygo_burli,dac:leiarfifostseparRliintreeilocmniprinQu:lzi.Uurii trebuie IA fi fO&t
deei "eeini,i cu lazygii. cum pe vremea lui Trllian i-lInl conSllllat vecini cu Daeii. CAnd
in II. , 80 Commodusacordn paa! i\larcomllnnilor ti Qu:&2oilot, le pune.i llCc~11 con-
ditie: r"a lu}ra roic 'JdCtl~, Itrjll roie UooflO'; I"tra lOfe Ov(mlll(u; :WMI«iial~
(Lx..XIl :l, <Il. deci Durii .unt ''edni , i cu Vandalii, ,i impreun~ cu hnygii ,i
lIeqtia fie un grup unitar 1. gr1IIniţli Dileiei. Ace" lucru ni le spune: preeil de Dio in
capitolul urmllOr (j. 1-3). unde e "orba de l)/leel! Itomanilor cu Burii ,i ceilalţi
bclIbari \-ee,"i; Roman.i iau o'fIlleei mu lti .i del_ Uuri •• delu oollolti, dl,a)lftdoa;
rove dlloucdJJOexuci \'or I1sA o bandll libc:rl depatruzec:iJellooii inlrel llN1l or
" Dacia _ rii; xwao; f1fI'W'I t;ie :JoOc tIi Llwdq. oiJ01};. IIlT pe 12.000 LIWI'w' t wl>
:fQooOQW"co.revoiscmd le dea ajUlor IlICCIOlIll, i-II mUlut'!Uvern:lloruIOacÎei , Sabi·
ni.nUl, in provincillromanl- il rii Awdq. tii ~/1"i(!q. - spre R·i coloni:r.1. Deci iBrl~
Hurii lunt lingi Dacia in tOacillliberlt. Sunt ei Gertnllni dU sunt Daei 1 CAci altfel
doarll veeio ii VIIIldalierau Germani. Aieicredem el trebuÎe al intentinll'lol. III 8,3,
ellrel4tBuexaCtLn m,jlocul Oaciti un popor cu nume indc.ntie OOVf!Ol. duplleapj.
:~:o:~:;iyB::i:v:~e~;~,::ţ~I~~~:~~:':C~ ell~ :~~otrri;:i:=;~U;'~rl7nllt~i:~::
/Juri in Slovacia, ,. Buri In Vtllcca , i Argeş ~ Credem cll PlolemaeUJ R fAcUI din doul
popoRredeolCbiteLugii~iBurijunu l Ji ngllr ,i 1·. aşezat la egu.Uidillantll.in mijloc, intre
adevlratdelor patrii: ctRn Buriioreril In Sudul Carpali lor I loVllci.TncitusII yorbitde
Huri cu mnd la spattk QURzilor, in sens occideneal : ~p'l el e' etil ~pre. Rhllril, in Slovndll.
iar nu IpreN,I:D S iJezill. LnlUl1it,CltaCteri1.arca Ourilor de Tacilu, ca Suebi u plecat de
sigurdd a alŞeatrelilor IllngA Quazidc,preJ;llri,tih biTle el lunt Sue.bi ei poaleei
dda o realll amestecnr~ a lor cu Suebei,ca II Celţilor. cu DaltIlrnii, ori II GC1,lor eu SIlmUl\ii.
Am R\'d dllT, ca în cazul CoslObocilor , i (.;3rpilor Iflltori in oouD rCf.!iuni difl'rile.
din auZi migrWii unei plrţi din ei departe. 1n NV, , i pentru B/lri, deopotrivA DatI
,i pe. Olt ,i in basenu1 Tisei de Sus, o migtlltie spre NV. care purtuc 1) mare. parlc
I Durilor locmai in apropierea Quazilor, adiclllcolo unde \'Om mai intilnl ,i pe Pu_
geUu, Dia.i, Coryioni, Arsidne, Rm:o'''t, etc. Fllpt e, ci rldleina bur· e bine. cunOlC\ll1
in gelo.thracicl prin nume CII Durus (Thru: 1), BotJ(l·xll'flO:;, 8rlfrbiJta (er. mat.
la TomllllChl'k, 11 :I.p. 16 Iq.).
www.cimec.ro
V, RXI'ANSltlNf1.AeK1'lcAl:-'TKE_fi1SOOA CIIR.
iar la ~ud .de acest oraş pe întregul mal slovac al Dunării, triburile
:::aa~lQ:ur ~a~a;,e ~~~,,~~~~Ji~:(~:~~~ ~:;.dpp7:JraJ~ ~~ T6 'Pa-
~. 66, gre.şil: TO,", KOjM"tol,) .. 'PClJţ,ha,-'triburi cari, '~id~n:~'n~9;~;
rl despArtlte de neamul daCIC 'Pam)(t}"oIOL (111 8. 3) din N D ..
cum a observat ~i ~li~ler În ed. sa (Il, p. 444) şi cum relev:! şi Sc~~;:~
(p. ~Jo), a c~ru~ IOcltnare de a socoti tribul din Dacia ca un dublel
g~cŞ.lt al c~luIAt.1m ţ~a Quazilor n'o putem Înslt împ!trti!lşl. C!l.ci lOpO-
;:~: ;:~~Aa~:n~~glunea ungaro-slovaell e incll mai hogatii decât ar
In adev.ltr P.tolemaeus cunoaşte in Pannonia Inferioar!l., deas upra
~udapcslell chIar la c~tu l Dunlrii, oraşu l K&(}1ur; (II IT, 3 şi 15, 3
ŞI I!l 7, 1). ~s~e clar .IIlSii, dl. acest nume nu poa te fi t.1espllrti t de al
Dacilor Carpl dm re~ lUnea vccinll spre NE, În mlJnţi i cari ei inşişi
poart4 numele aeehJlllş popor, .exact in aceastA regiune vesticA (cf.
p.lol. III 5,8). Jar .prezenta Dacilor Carpi in regiunea Dunllri i p:lnno-
ntcecrcd eli poate{, documentatl înel! depe vremea lui Hcrodot (IV )
C3re.cunoaşt~ ÎI) ~ra de dincolo de Triballia (de ambele p.!l.rţi ale ~~~
rn;~1 s!lrbeştl) mal sus pe DunAre, deci ditre Vannonia (tJ "anme(!Oa
XWIJ11) un râu K6.(!1U' alAturi de altul"AJ.1U, cari curg nad, {loeA'1
/1,.8ţlOI', ('am aşa cu~ c~rge râul numit de Ptolemaeus 'Aea{lwl'
(de c~re v?~ v~rbl 1 ~~edl3t), crâuri. însă, cari amintesc şi numele dc
~~:ţ~:~~:~: ;~a~~ ::IC~ parte, Alpii de alta , - printre cari Îşi
F3~t. C, ca nU.I~e~e r!lu lui • Aea/ltIHi (cetit ind de Cuntz În noua
SI cd,ţ~e-.v. ma l J OS P:
227 şi 288 -fvaeaRwv) din Pannonia (l'toI. Il
II, 3 ş~ J l Jt'
T~ trebu,.c ratai pus În leg!1turll cu numele Jiulu i 111 3celaş
aut?r. Pa{lw:. In ]~acl~ (1 11 8,2), pc baza analogiilor de prosthesll
Cii 10 ~("'lIIS 11\ DaCI:.' ŞI AsoII/lIs În Moe:sia, Amulria aHlturi de Mw-
rest". A):wna alllturt de .Amlot în compusu l Llan)):mlol, AbrittllS
!l1~turt de Be(n:olJ(!U (cL ŞI •APeett1'fI'11 allturi de Been:{aj ' b l'
În nume de persoane:, ca •A.w1rSoxor; al1tturi de AI 1" ' a Cll(~
lTI3terin lul In Tomaschek, Il 2, s. tJ.). ' oxo" etc, c.
Jar numele r!tului din partea opuslt. Martls ast.;'1zi J\ilarch a .•
teşt~ nllm~le
râulu i dacic Jlf&.(!Ir; (devenit la S~a.bo M&o,oor;). Nu ~~~~
:o~;;n~:acl v~~tdc:e;;~Ci~:; !ir3S~~ut :!ir~/;'s:;;r~:~~dd~o:tr~~~
tre:Jga Slovacle actual1i pânll în Moravia. Caesar, b. G., VI 25. zice:
'1 .... . R. - M,_iit. s«#,,~,,' Iflor~, s",'o III. To_. III. /It,,,. .•
 VASILKI'}.K\,AS,',I':l'I(;A

(J1trcYII;a silva) oritur ab IItlvtt;orlUfI tt Ntmttum el RllflracorUIII

finiblls; rtd(lque flllminis Datmbij rtgione ptrtind ad fintl Dacorum tt
Allartium: },Î"c se fieet;! sill;slrorms (exact in p!ir{ile locuite de Dacii
Racotat şi În ţinutul râului ,M arus), dif.'tTStS a jillm;lIt! rcgion;blll. Jar
Str.J.bo, p. 295, zicc: tO 68 1'01'1011 "lua' r~e I'C(!ţjU1'{tIC l'O ':tItlul' TOV
"AA/1toC ro 11e" om'f:;cie âxlnjl' V-rQ lWI' J:mltJwl' ""urtxtTul' ch' WOVt;11 tw),'
F erwlI OU1,Q1tTf:' i"l,xUl' dexcie/livortn), nOafJ.uro/ll''1t@''}OT:(!qJXUTcird
"anal' PBe0C, XOtd 66 TotJ"01'l(01' T1i :w.flNflely. TOV • EOXl'rl,IOIJ 6tlVl'OiJ,
,ti(!Oe n rWl' oew'll xal avn) xflTtX0tJoa, tim :rtJ.od..nut :'rQde Tac de-
"rov, ,dXflt 1'1'fleyETW1" tOt), Ile. UH(!/{Jcic; 8(!oue oU" ilo/Lev IJ'(?dCIlU'.
lnsf.lrş' t Pl inius, N. h., IV 80 sq. (25), În p otrivire cu graniţa vcslicl1
datlt Dacici de Agripp:t ((lb ocridentl! jilnlljllc J!istllla) şi În legl1tur!i
cu inflltrnţiilc Snmlaflor h zygi cari cobondl prin pasurile Siovae;ci
in pust~ ungurcascl\ dU1>:1 20 p. Chr., îrnpingRnd pe Daci sprc Tisa,
zicc: $Ilptriora aulem il/ter Dam""ilu" tJt J-ferrynill1n sa/lllm IISqJlt ad
Panno"ica hibcma Carmmti Ct>nntmorllmquc ibi c01Jji,,;lIm CIlmpos el
plaTla la::)'ges Sllrmatae, mOl/lts vero et salhls pllisi ah his Daci ad PlI-
tMsmm amntm. Şi Pl inius adaugli imediat e>.p licaţ'a: II jlfllTa (carc
dealtfcl se vars1i În faţ:l Carnuntului, ccva. mai jos chiar, de acest laglir
roman), sive is Duria cst a Suef:is rtgtloqllc I'arm;llflo dir;mens eos,
aversa Bonn-naei tC1lcntalijque indeGermtwi.Agrippa tOlllt1l cum tradum
ab llistJ'O ad oaar/um (urrneaz!i o cifra cvident fantastic1l atribuitli lui
Agrippa, de longitudi ne, şi alt:t, la fel, p entru latitudine) tul flzmu:u
Vistlam a deserl;s Sarmal;f1e prodidit .
E clar deci c!t râul /lfams alc!l.tueşte graniţa dintre Suebi şi Daci
in vremile mai \'cehi şi c!I. Dacii au fost abiâ târziu de. tot împinşi
de aici spre 'fisa (dar numai În regiunca dc du p, - clici munţii
rAmân complet in stăpânirea lor: amintesc ca pildli un<lloag1i pc Ro-
mânii din Moravia jucând acelaş rol de post inaintat d:\cic În Vestu l
Carpa\ilor), de către Sannnţi, i~r dela ViSlu la !Io prc Est de Gcrmani:
inll1iu de Bastarni, apoi şi de alte neamuri.

Dar nu numai până la Vistula şi chiar dincolo, dtre Odcr, iar mai
la Sud pân! la 1\ larus, ci şi piinl\ la ])unhrc;l pannonidi, pe intreaga ei
lungime NS dela Ko.!}7ttt; pânl1 la confluenţa cu Sava 1), erau Daco-

') Cr.,i Btandis, la P._W, IV, p, 19S1. care ind 8f"tltc citind ca izvor pentru ace"
fapt ,ipc Appian, lUyr. 2:J:Appian spunceu totul altceva I

www.cimec.ro
 Vf\SII. t-: I'AIt\· ' .... (iliTIC"
datll chiar de Traian p entru Bcrrov;a: ef. Tomaschek, Il 2,59), din
r1\dhcina bCTl', cunoscut1!. de l:1ng!l. Nicopolis ud lstrum .şi de lâng!l.
Uessapara (Tomaschek, 1. c.), şi sufixul thraco-gctic -b;s, -vis.
Cât priveşte localitatea IaJ,MdPlol. H IS, 4i ef. şi T. P. şi G. R.,
:. ~:il~:I~\~~:~i'vs';~;d:ee:..a~~ !n~:.~~~~r~~!:~~~~Î~:.i ~:e!e ~r~:c::
chiar la Pto!cmaeus, pomenit lribull:alch~voto, (III 8, 3)' dupi'l. capitala
1.'(1).61], prin Vestul Olteniei actuale (cf. la SchUtte, o. c., harta ptole-
l~:~;~:E;!:!~~~~~t~!E~E~
IalooxiJ.'l, în numele zeului IaJ.60~111'.6!; (fieftlJ(!w" f ie 'Aoxlt l,7tl(f;;),-
IaMo{Jvooa (idem) şi chiar 2,'016'/ (idem; v. tot m.'lterialul la 00-
brusky, in ]:rolstila J.111::ei, Sofia , Ic)o7. p. 25 şi urm.: Sallcluarul
thracÎc alilli Asklepios dela izvoarele G/avei Panega).
In adevlir, chiar Schulle (care f1l.cuse, p. 95. din Karrodunon al
lui I)tolemaeus şi Karsidava acelui aş + C.,lidava şi Cersic din 1'abula,
unul şi acelaş oraş, local1zat de el În N Carpnţilor, dincolo de rasul
Dukla), las! SiIJgidava s1l existe de sine st!hlitor in Dacia tr:lns~lvani\
~p~ ~:;at:~::~c:,eri~;'~;:;";~/~:n~::l ~e~:~~lr~~i~Cl::~:td:a~~~g~~t~:~
dealtfel ajuns - pe c!it se poate deduce numai din toponimie - cu
migraţii l esalcşi până in Macedonia (vezi maijos, p. 231),aşâ cum l-am
g1\sit şi in Moravia, la SiJlg01M. ..,
Dar r!ispândirea Dacilor spre SV p ână la Adnatlca e blOC do-
cumcntatli printr 'o jntreagă scrie de altc num c de popoare şi loca-
lit1i\i. . ..
L!\sftnd la o parte combinaţiile cu Istros, Dun1\rca , ŞI lSlna, penmsula
din fundul Adriaticei (cf. P.-W.- Kroll, VIII 2114),preculll şi lpotezele
lui SchUtte (o. c., p. 86şi 92) cu A/bolla - Alvo1la din Istria = AllxJ-
cellSel din Dacia, iară ca dublct, atunci cJln d doar1\ A/borcll-ses, dela
AJboca, sUnt suficient susţinuţi filologic chiar numai de A/btmllls din
regiunea aurifer1\. a Daciei şi nu nvcm nevoie sli r!1tll.cim locma~ spre
Italia, spre a le găsi explicaţia , -vom trece direct la rcexamlllarea
materialului adunat de Cari Patsch in articolul său Thrtlkische Spuren
aII der Adr;a, in Oesterr . .7ahreshefte, X 1907, p . 16g sqq.
www.cimec.ro
I'alsch plccllnd deln ideea curentă că Dacii şi Thracii sunt act la,
pOpor, n'a flicut nici o deoscbire intre inflltraţiile sudathraciee in Dala
maţia şi migra~ii1e strict dacice, de o parte din regiunea Singidunului,
pc vnlca Savel şi apoi pe cea 3 Drinului spre Salona, de aha din rea
giunca Ratiariei, în sus, pe valea TimocuJui, prin Naissus şi apoi
pc valea râului Drilo spre Scodea, Lissus şi Dyrrachium. Tinând
dariI. seam!!. de aceast1\. esenţialll diferenţă şi Hisând la o parte numele
thracice indiferente, pe care le Întâlnim În V Peninsulei Balcanice,
511. vedem cn re sunt toponimicele caracteristice p entru chestiunea ce
ncintcreseazll.
Am vorbit I ~ai sus (p. 38) de tribul .âaoV(lOtOt din Dalmatia (Ptol.
Il 16,5; la Plln. N. h., IJ[ 22 (26) J4-3, Daorizii in inscr . din vremea
imperiului Dtlversi: C IL. III D. XXJJJ), undeva prin Împrejurimi le
Salon ei (Multer, h . 10 şi II): el ar reprezenta în numirea sa amicv3t1l.
epoca expansiuni i scytho-getice de prin sec. VII-VI a. Chr. CaraCa
terist:~ e insii! clf tol În Dalmaţia, nu departe la SE de .âaoV(lOtof,
intâlOlm p.e laad~wta, (~tolem., 1. c.; la Plin. N. h., III 22 (26)
1.+2: Sardwtes), tar mal la SE, 1te&, 'tfj Maxe&n'(q., pe 1:xfqfover;
(ibi{/.; la Plin. 143. Scirtari) . Ambele aceste nume de tribuT! ne duc
inspre IUsitrit: 1:ae6twra" spre Sardica (cc. ş i s.'ltu l I&.e"e~ de lâng1l.
Cal/atis: C IL. II[ 1421413), iar 1:xf(!TO,'e, spre Scirtia"a din Macea
donia, pe via E'gnatia intre Lychnidus şi I-leracJea (l\liller, Iti" . Rom.,
s. v.) şi spre Skirtos, tDacul., din Torni (Tocilescu, Fou;/les d re-
cherchu, P: 226 sq.). Fireşte, în vremea Imperiului şi Iaq6Uirro, şi Ix{q_
TO"e, vor fi fost de mult i ll yrizaţi de populaţia În mijlocul c!ircia se aşeza­
ser1\.. (Cf. CJL . 111 p. 1987, D. LXII: un Dasills.ScirtoexD{llmatia).
Dar, dupl\ cum a relevat Patsch (1. c., p. 173), chiar lribul JlIavtol
de lângit Salorta pare a fi fost thracic , şi numele Însllş al Salon ei se
aratlt thraeic , nu numai pe baza asem1in1irilor aduse de Patsch (p. 171),
ci şi pentru motivu l c1l. rlldllcina numelui ecomu n lhracică şi revine şi
in nltc top onimice, C:l Sala d in Pannonia, studiat de noi mai sus (p . 227).
Ceeace e Însli abso lut caracteristic, e nUm1iru1 Însemnat al elemen-
telor gctice , Întfiln.ite in toponÎm ia regiunii dintre Salona şi Apollonia.
Astfel, pc drumurtle ca re duceau dela Narona la Scodra, Tabula Peu-
tingeriann numeşte stafun: le Asamo, Ad::izio şi Ber::umno (l\t.Ucr, o. c.,
p. 468 sqq .), care sunt identice sau aproape, cu Somus-Alomlll, Azi.::il
şi Ber.::obis d~n Danat, Ardeal şi Bulgaria getic.ll.. De altfel Însllş numele
Scodrei se regliseşte epigrnfic in acea regio Scodrihesis (CIL. VI 26g8, cu
 --- -
V"~HI Y. 1',\nVt\S, f;HrlCIi
Patsch p, 169), cunoscutlt nou!!. d in ])ncia Aurelianlt 1). Apoi, p e acelaş
teritoriu unde am întâlnit p e Seir/ol/ef, apar localit1iţile eC(!ţd~{Jv{J şi
Wjw·thtIO,' (Pto1., II 16,7), ind idnd aceea\l direcţie dacică, dinspre
Oltenia, Banat ş' Serbia, a migraţiei geticc spre Adriatica. Pe via
cii pr;ntre neamurile irnnicne, scytho-sarmatiee dela Don, erau şi
1.:o!!i'ariOl-=
$arge,,/ias paeon ieâ trebuie d stea in lei:-Aturll cu numele acelor ira-
Egllalia, la Apus de ScirtimUl, deci încadrand-o thracic, III (i\ liller,
1lin. Rom., p. 520, cu harta dela p. 518) p omeneşte o muta/io C\I numele
lJrucida, p e care Tomaschek (1, p. 28) , dup1\. W essel ing, a emendat-o
~~'r~;e a~~:~'e a~!~a~i~n Î~e~~~l: :~:~~:u~er:~:~~ :l~:; ~:~;:~~:
in Brugiada, adidi la non). Bel!)'I"', punfmd-o in leg!itur!i C\I numele
str1\vechiu al poporului Bef-rOl; credem cii BrI,cida (ca iMla in ţinutul
getic d in SCyth12 i\linor) reprezintă o form!t mai de grab1\ inrudit1\
Cli Brucla (ca Ge'lIIda) şi Cll B(!8')'sM.{Ja (cf. Tomaschek, 11 2,63)-
tuate dacice - fiind p oate, ca însăş, o prescurtare din Brucidova.
ln adevlir, odat!t intraţi in ţinutu l dela IUs!irit de ffi\lnte le Scardfls,
in l\laccdonia şi Paeonia, reminiscenţcJe getice nu Înceteaz!!. de fel, ci
d mpotr;vli 'l).
Livius (XL LV 26,7) cunoaşte - pentru sec. II a. Chr. - in teri-
toriul ftlaedi-Ior dintre Axios şi Sl rymon, localitatea Dt'SlIdoVll. Am
Încercat cu alt prilej') sl dovedesc c1l. avem e\'tntual de cetit Deusdavll,
adicl{ Dausdava, ca p en tru L1uollo-dct1J(I din ţ"nutul Appiarensilor gelici,
la SV de Duroslorum (Ptolem . III 10, 6, - cu hl"r\ile lui l\1iiller,
18 , i 19). Dar oricum ar fi lectum exact1\, numele gctic cU -dllva rra-
m:'ine câşt i gat p entru aceast1\ localitate.
De aItl'i. parte, tot prin aceeaş regiune, unde trebuie sl căutăm De-
mdavtl, un exccrptalor byzumin (v. cit. şi discuţia 1:1 Tomaschek,
IL 2, 98 sq.) ne-a pl'tstrat numele de râu ~·aerC'l'r1a,. ca re e quasi-
identic cu :\cca Sargelias dacic1', de c:\rc ne vorbeşte C.'lssius Diu
(LXVIii 14, 4), cu pr:lejul ascunderii teza urelor lui Deceba l. Cu
dreptate relevă T omaschc k pr ezenţa unui toponim ic lloalog, ICQY61'-
TCtOll aproape de izvoarele r:1ului Erg:nes, deci pc cel!t lalt drum getic ,
spre Asia I\<I ică,~e va lea H ebru luiinjos (v.l:l noi mai depnrte,p. 235)·
- getic in Sudul thracic . De alt1\ parte noiamcliutat s5suggedl.m mai sus,
') Ce. ,i PllflilCh , 1. C., p. 170, pentru AJ(U//IInI fi Ad::;;,ium, fi p . 169, pentru Stodra.
Nalullli el, dupl!. cele dcsvoltate ml; IU' in lext, noi nu implrtl,im concluziile la care
IIjunge P,U.c:.h in ce prh·~te explicare.' prezentei 'I'hmcilor 111 Adrinlica.
') Pentru cc.lellhe dlte\1t ekmente general thracice.conIUltll!e 1. Adriatica,pc care
noi nl.l le mai relulm udarnic aic:i, \'. Pa ..ch, 1. c. OeucmwC1 Ir«em cu \'ederea ana·
logiiledenumeint&lnifep.ematuIAdrialiccilal'liniu.,N. II . 111 21 (25) 139Sqq.:
Arli/l~, Alulae ori BI/liant'.
'J C::iuuclc Note di gtogrujia /ln/icn, p. JJ9 aq.
www.cimec.ro
Dar explicaţi:! acestor fenomene e l nu o da. Ori, noi ştim atât dela
Ptolemaeus (1115, lo),dt ,i dela Ammianus MarccJlinus (XX II 8,38),
SargMat. Este clar ci Sargttias dacic~ apoI, dupa ea, ,i
din D:tcia trebuic 501 fie SCYlhî, ca Agu/llyrsii de pe valea Mureşulu i
şi cu S(~J'nnji de pc valea O,mării l>ănl\ene şi oltene. Numele acesta
scythic de ap5 n'lIr fi nimie nou În aceste reg;uni, unde d . p. şi r âul
APO din Banat (Tomaschek, lL 2, 91 şi MiIler , 11ill . Rom., s. v.) e
de sigur tot scythic l ).
Ma; la M iaz1\:tl, În Chalcid ice, pt. istmu l peninsulei Sithonia, g1\.sim
localitatea Sillgos, care recheam1' in minte Sillgidavo, Si"cidtllwm şi SiI,-
gonedin regiunile nordice,gete (ef. mai sus, p. 224 şi 228). Dup1\ ora, a
fost numit apoi ,i golfu l dintre peninsulelcwS ithonia şi Acte, Singitieus
(I'tol. 1111 2,9). De31tl1 parte in Emathia, undeva la Apus de J'e113 (ibid.,
III 12, 36 ~ i h1\rţite 20 I}i 2 1 l\1i..illcr) apar oraşe l e 'l'tlQH1OU ,iX"V6(!u
(cunoscute şi din al\i autori antici: v. citatele 1:1 Mi..iller, voI. L 1, p.
517):cea de adoua de sigur În legăturâ cu Scodra (v. mai sus, p. 229).
iareea dintâiu amint ind atât numele râuh.i Tyras şi numele de persoan1'
Turesis (\'. şi m3i j os), cât ţii mai ales numele fortl1re\i i Ge\ ilor Terizi,
de pe capul al iacra, Tiri::is (Strabo, p. 319), ortografiad. În It inerarii
şi 1'rrSSll, Tirissa ori 1'lIrisja (cf. notele lui l\1Uller la Ptol. III 10,3:
TIQlOrl, 6HQO , şi 1\1i1l er, it;',. Rom., s. tJ).
Trec!ind la regiu nea sude~t iell. a Macedoniei şi spre Thracia sud-
v('stic1', la Edoni ş i Trausi, către Ncstos şi masivul Rhodope, prima
chestiu ne care trebuie desblhu tA e aceea a raporturilor d intre Edoni
şi GC\i. P erdrizc t a notn l 2i ), cu multli probabi litate, c1' numele regelui
Edoni lo r - dintre Strymon şi Ncstos, împreju rul Pangeu lui - pe la
anul 500 3. Chr' f CelaJ trebuie să corespundli prezenţei unui element
p. 35, cl\ Trtllls;; la originl€ au fost de neam scythic, şi anume Aga-
t.hyrsi ca şi acei din Dacia, dar eli ind de pe vremea lui ll erodot , de-
~I ~~io Dacia, ei fuseserl thra ci r.3 ţi. Ca şi Daursij (t:Oacii
') Ca in Zlldllp;!, er. !'ln'an, Nllme de rduri Jaco'IC)'th,'Ct , p. of ,i 28,-contn
plrcrii lui 1'omuchek.
,) In lJulltlj" dt ro". htll., XXXV 1911, p. 108 ,i
urrn.
albit) din Dalmatia 1), Geto.Tmusii dela Nestos de Jos, erau astfel
triburi geto·scythiee!) împinse pânll. in aceste regiuni de marele curent
de migraţie scythid început Înd din sec. VII În Europa centrnl1i :şi
sudcstidl.. lIerodot vorbind de Traim· şi de Thracii din ţinutul aşezat
mai sus de ţara Crestonienilor, adici1 pc valea Strymonului,dtreţnra
Maedilor, unde am întâlnit Desudava (-= Dau sdavu), c1itre Edoni,
'~;r:e ~::I:~;~I,feP:p~:~a~!i 1~::la~:t~:r~~~;~,~:st~~~~ ~~V~~~j~~Ş~:
mi'i.rturisesc, şi eu însumi, nu l-au pus pân1i acum în valoarea cuvenlti'i..
I-Ierodot (V 3 şi urru.) spune limpede c1i obiceiurile Gc\ilor, Trausilor
şi neamurilor de dincolo de Crestonicni, In N spre munte, fac din aceste
popoare lUI grllp apartc, deosebit de cei/alfi Thraci, cari ,.o/lOtOL ..
n.oecml110loto, :l:eh't"E' Xe6w1't"Ot Xata na,rw, nJ.1)v /'l!t8M' xal T(!avowv
xal tWV xanÎitEQ08 K/l'tjot"wva/wv olxeol'twv. Şi anume, Herodot , cu
spiritul s1iu ascuţit de observaţie, a v!!.zut accea ce noi acum du-
t!!.m a demonstr~ împotriva pr cjudeclţilor curente in ştiinţll, ca-
printre Thrneii mediteraneanizaţi in credinţele lor, devenite din
uraniene, cum fuseser!!. În Nord, acuma chthoniene, ca ale abo-
rigenilor preindogermani - Geti;, şi cu ci Trausii, şi gntpu l muntean
adtat, reprczentau O mentalitate nordic!!., uranian~, de credinţl in nc-
murirea sufletului şi de dj spreţuire a vieţii p!l.mântenc: 'tovt"wv 6A ni
l)Sepuncintrcbatclldaclacei.1deaIO&delo<:alizatIOlprinaCCfICplr\ialcMI'"
ecdoniei ,i eu cad Tonu.schck (1, p. 68) nu ,Iie U II fld, nu au fOII cumvtllol DOllrJii,
Iju",i, cu celalalt curent getic, pAnA ha &loni.
1)A, mai considerA tot ca originiI' &yth i ,i pe Idr~,lOCOlili altfel - lot dupi
Herodol - ca ThrlCÎ f i anume, de Tomaswek, I 68. ca oder hemwende Theil da
Volkea •.• , dai wehrhafteund kriegerisehe Element unler den diiaehen l'hrakerll
(dupl noi DH _ Dai _ Daci: v. mai JOI, p. 2341, din RhodoJ>t:. In adevlr T ornascbck
lnlu,irecunQa,tedouii lucrurifoarteimportllnte: l'cil,dupAl-lcrodot,Sauiiineetelld
de " mai fi pomen iţi ca un ncam insemnat thracic , i a O cit numele lor, propriu zis,
IIU e thucie, ci iranian: ,K!atu iSI cine .peciriseh.arische I3ildulIgt; ba mai mult: 'man
erkennt, du. t i kein eehter Volb namc war,lQndem nur lJe~ichnung du kricgeri-
IChen Adei. unta jenen V6Ikern'. Dar IIccaata e tocmai ceea ce lu.ţinem noi: elementul
K)'lhie predominant in rte<:. VII-VI atit in Carpal; elt ,i in regiullile inv~nate, tt-
rlfte eu el in mignalii1e lale pe Daei, ea ,i pe alte neamuri mai ncÎnlCmnlte ,i, in IpeCÎ.d
in Rhodopc, prin rrmui, de o parte (vcehii Agat!'y";)' prin DU ( - Dai, n rlvecilii
Geli), de altii, exercitA o lndeiungatA ItApanirc I!UP'" Thn.eilor ludici. In numl!'!c
Sltrilor - khtra _ nobilii, lITillO<:ralia - am IV"ti astfl!'! pAstratil chiar o indcpiirtatii.
urmldeinlrebuinţarclunorterminifCytbiei,cvc:ntua l chilrllimbii,ÎIl DalcanipAni
la Egee.
www.cimec.ro
/1;;" J'l:rai 01 âOal'arf'c»'u;, 1tOltÎÎOL, elflYJtal ţlO" Tf1avool de ta ţlh
cI.Ua :'l'avt"a )(atu 'ta"tel mim ă)Jow, ef11jl~1 bmsUovoi (deC'i in general
s'au asimilat cu lumea thracică dimprejur). )tata de t"O, yuodju:vOv otpl xal
d;royn.olw'oJl (deci în chestiunile capitale ale credin\ei, naşterea. şi
moartea) :tOIe-VO' t"01&6e' TOV pa 'Ye~JlCI'ov itEf1"COţl€.1'Oi Olitf10oljxWte,
dAoq>1Îeovt"al,80o 11U' dei btelt"6 tym'et"o dvwrJ.ijool xaxa, dJ'''1r1:0/I8.01 tU
dvO(!lUm1la itaVta ;rdOta, tO,. !5' dncryel'oţle1'OV na(Col'ti, n: xal7}60/l81'OI
i'1i xf1vmovot, imA8yol'U:' 8ow)l xaxtih' i~CI1talJ.uxOel, iod bl ndon eV'
JOI/lOI'!n (deci se bucurlt de trecerea du, viaţa aceasta la cea etern!!. cu
acc l aş entuziasm ea şi GCţii cei «nemuritori.). In ce priveşte pe eci
)(a-rvnee08 K()'tjot"wvalru1', aceştia, ca şi Thr..'lcii de primprejur, sunt
polygami, dar, ca şi Gcţii, sacrifica soţului pe soţia la care a ţinut
mai mult, şi aeesr sacrificiu crud e socotit, ca şi la Geti, ca o m::tre
fericire pentru cea ucisă, iar nealegerea celorlalte soţii ca o mare ru~
şinepentrtlele.
Dar mai e un pas.'lgiu, la Cassius Dio (LI 22,6--8), care, provenind
dt sigur dintr'un vcchiu izvor istoric grecesc 1 citeazlt incidental sub
a. 29 a. Chr., aproape ca un fel de glossl1 marginal1l. , O:r1l. prea strâns!!.
IcVturll cu povcstirea evenimentelor-conflictu l dintre Daci şi
Suebi - urm!1torul fapt etnografic. acum , dupll. mlirturiile şi ex~
plicIirile de mai sus, i ar!!.ş foarteca.racterist:e şi-ceeace e mai ales
preţios - foarte limpede: Dacii /:;r,' dl'q;ottf1a tOv "/ OTflOv I'i/tOnal,
liil' 01 ţls" bd 'trula aVtOV "al nea," T'll T(!,paUtxf1 ob«Jiil'u, l, f8 'tOI'
tÎf' Jllwlo, l'O,uOV teAoiioi )(al Mvool, it}.~v naqa tO~ na,.v h"XWf!lol'
(cf. şi Strabo, p. 303 şi 3°5, precum ş i, mai ales, p. 296, unde prin
.1/01001, aşa cum sun l descrişi de Poseidonios, avem a inţelege pur şi sim-
plu Ge\i), c11'OjW,COl'tat, ol6e tnAx8uoa Lla)(ol x8xA'maL, d't861} rhat m'i,
(ilB xal 9f!{j.)(s, toii .daxlxoii ril'ov, "tov n}1' ~Po60n'tjv note Ih'ol)t~oa,rro,
OlrtB,". Acest loc din Dio a fost de obiceiu interpretat in sensu l unei
migra lii de .D:lci. din Rhodope spre Minz1l.noapte (er. d. p. şi Toma·
sche k,l , p. 71,eu indicaţia greşi t!!. a pasagiului: .Vor\'liter der Daken.).
Cât priveşte o legi1turâ Între aceşti Daci din Rhodope şi Ge ţ ii lui
Ccta, regele Edonilor, cu tovarAşii lor geto·seythiei, Trnusii-Agathyrsi,
nimeni Înd nu se gândisc la ea, cu toatll. relaţia strâns!!. de conţ in ut
a tuturor textelor ad use de noi mai sus.
De altA parte ~I compară., cu dreptate (in Stre;tbug~
Fes1gaht, Leipzig J924, p. 179) numele poporului thmcie din Rho·
dope oricnm l, la E de Trausi, Korprllol, cu numele m.arelui neam
 ~,\~ -- ~
~;;~~w~~~~, ~~~~;c~ri::ta~~~:~:' şt~~:I~X;~,r:l~i~: :~v~~~eet~~. !o:c :
rt
nordthracic, getie, corespunde unui o sudthracic: zara> ::oro, ca În
Gcrmi:Jara> Byluora. In ce priveşte sufixu l -.1.0', el cOrL'Spunde una-
cieului -la, care e un diminutiv: Îr\ cazul de faţti perfect apropriat la
idcC'.J. de .Carpii mici. din Rhodope. ra\~ de .. Curpii mari. din N şi E
Carpaţi lor. Dar dacii aceste cOll3idcmţii sunt întemeiate, atunci ele-
mentul getie din Rhodopc se demonstrcaz1i a fi fost excepţiona l de
puternic. Prezenţa şi fi Scythilor a ici explic1i: suficient şi pentru Carpi,
cum de au ajuns ş i ci pânâ la l\'Iarcn Egec.
Dar mai e incl\ un am!\nunt de luat in considerare. Unul dintre
cele mai Însemnate triburi din Rhodopc 8C numeşte LI ;O( (eL citatele
la T omaschek, 1, p . 71), iar Plin ius cunoaşte la Nestos şi În Rhodope,
Diobessi (N. "., IV 11 (18),40; cf. ~i Tomaschck,l, p. 72). Dar .dro~
sunA şi de", devo, in alte compusc (cf. Tomaschek. 11 2,31) , cAci de
fupt rJ1dăcina e d"e~, de unde deriv?J, şi Llă~, Davos. Credem darii. cii.
:lcei .dio, de cari vortleşte Thucydides pentru sec . Va. Chr.ca aflându-se
În mare num1ir prin muntii Rhodope, deci Între Slrymon ~i Il ebros
(II 96 cu VII 27) trcbuie in\eleşi, aşa cum - întâmplător - se citeşte În
codicelc C (Thuc., ed. Hud e), ca LIGo" adicii. Dad ori Getae. Şi atunci
/);o~Btssi~i ar fi, ca şi acei Ma/lJo/JIO",'ol , de cari vorbeştc Straho, p.
295 (ef. Tomaschek, 1 63 sq.) , poporul amestecat la care se gândia
Perdrizet (1. c.) când atribuia lui Cela şi tovadlşilol s3i septentrionali
nl1vii.liţi În ţara Edonilor, anume supuşi thraci de originll. meridionalii..
(Inş ·şi Edonii ar putea fi consideraţi pentru acele timpuri îndeplrt:ue
ca membri ai marci familii bessice, cuprinse Între StrYll10n şi Neslos:
cf. Plinius, IV I I (18) 40: Rersorumqlle multa 1Iom;lIa (ul Mestflm am-
Ilem ima p(lI/g(U; mOllt;s ambientcm).
D e altii parte, începând din regiunea de N a muntelui Rh odopc,
unde par a fj fost acasă Sialelot! (cf. viCIIs SiflllUIIIS, I L. III 14413.
in regiunea getidl cle prin părţile O escului, şi Z"'IPOlOl, l:b'O/ot,
ori, cum citeşte Tomaschek, Siennoi, În Dada proprie: Ptolem. 11J 8,3),
o populaţie al elirei nume cuprinde in l,artea a doun a lui cthniconul
{,('lat!, frecvent in Rhodope (cf. Tomaschek, J, p. 72), se parc cli Geţii
locl1esc in aceste regiuni in masse aproape compacte. In adevăr, oraşul
PhiJippopolis era pe teritoriul Thrncilor Cot/o/etOt (cf. Plinius, N. h.
IV 11 (18) 41: Celo/etae lIIa;ores J-/aemo, millores RJlodopaerubditi,
inier quos J-1ebrus amnis, opp,dllm sub /Ulodope POlleropo/is ante", mox
www.cimec.ro
a conditore Pllilippopolis. nltnc a situ TrimOlltiuln dicta; v. şi Toma-
schek , 1, p. 85 sq ., citatele din alti autori cu privire la CoeJaletae).
Ori 3cest oraş se chema in limba acestor indigeni Pu/pudetJa, deci
f,e În intregime, fie in parte, locu itorii de aici erau Geţi (cf. ]lArvan,
('"it. Nofe di geogr. ant ., p. 339). Dar, cum am arhtal În amii.nunte alt~­
d;ttll (/. C., p. 338 sqq .), intrenga vale a Hebrului cragetizatt\: Adria-
nopolca de mai târz iu s'a chemat pe vremi le libert1l.ţii thrace, USClu/aV(I,
adic3 oraşul Oeseilor, Gc.ţilO( dela Oescus (1. C., p. 34J), Dimum, geto-
n"locsicl1 l, are de corespondent Dymoe pe Hebrul de J os, iar tocmai
la Mareu Egce Înt lilnim, la V dcltei Hcbru lui, portul IdJ.t) (cf. Toma-
schek, 1. p. 70), -Ia Propontidt\, pe ambele malur;. diferite l oca l ităţi
cu r!id. l'yro-, Tyr;~ (ibitl., II 2, 75), - in sfârl1it dincolo de Marca de
i\larmflra gl1sim, 13 gura râului Ascanio8, În I\fysia, un Klot;, C.1 În
Scythia 1\lil\or, evident dacic (alte dovezi ibid., 11 2,85), iar in Di-
thynia, la golful astacenic , o .1a;t{{Jv!;a (Procop ., lIirl. arc., cd. ll aury,
30,8): forma acestui nume e "eche ş i por thraeic~ ş i a fost de sigur
dati'i de nborigcni i Thraci sudici unci localitt\\i fundate de Dacii imi-
gral; acolo intr'o epocii. destul de indepll.rtat~, nedatnbill ind mai
prcci~ cronalog:c.
Dealtft'1 dubletele geto-bithynice sunt destul de multe; mai adno-
c;\m nici: Cnpora pe Tyra!\ (carpodacic) şi Cepora in Dithynia (Tom.,
11 2,84); ef. ş' Capidava, C'\pisturia, Capustoros (ibid.): forme geticc.
Cnuco1les În Dithynia (i\lUlIcr, ed. Ptolem. [V " 3], 1 2, p. 800); Cau-
(Otflses in Dacia (Ptol., 111 8, 3). Abrittusin Getia crobyzicd; "A{J(}tf-
111)1'Î, regiune În l\1ys·a. Argesis (numele Argeşului), În Dacia; Argesis
in i\ lysia (eL Pârvan, Nu me <k rdfm·, p. 12 sqq. ş i 30, cu 'I'om ., 1[2, 54).
Tiarantos, r. geto-scyLil ic, are de corespondent Tcioavro" r. LI(Î(Klv60~, in
Dilhynia (Torn., p. 74). SanciduvlI 1.1\ Dacia, Satlcia, Stll/gas În Phrygia
nordic!i (ibM., p . 78). Sala, Sale în reg. dacice; Sa/a, Saloll, Salollia in
Bi lhynia ş~ Phrygid (mai SllS, p. 227 şi 229 şi Tom., II 2,78). Selidtlvu
pe \Varthe, Scte, Selae, Set; În Bithynia (Tom., I I 2, 79). Cedollia În
D.lcia (maijos,p. 27 '); Kydolliae, În My~Î:lla golful Adramyttion. Itt60'''1
Îl Crninu s:lrbească şi Smyma in Asja~Mic~ (;b. 8J). C"rsium in
Scythia 1\lică, KO()(JBU' În Mysia (p. 84 cu 85) . Germi- in Dacia, Iii
Dcnthelcţi, ori În Dahnali'l getid, ş i de altll parte in Mysia, Phrygia
ş. Galatia (p. 88). In sfârş it un foarte imponant argument negativ.
Numele de 10calit1t{t formate cu -para pr;vesc exclusiv Thraci.a şi nu se
găsesc de fel nici În Dacia nici În Bithynia (cf. Tomaschek, Il z, p. 63).
 - --:.148
Când Odrysii se r!\;sco:d;t ÎlI' polriva Romanilor pe vremea implira·
lului Tiberius efac. AmI., IV 46 SI). ci au ca principa li aliaţi pe
Dii şi pc Cotlaletae. Conduc3torii Thrncilor împotriva Romanilor se
numesc 'laTlns, J'urtsis şi Di",:': binlili, cel dintlli, şi multi dintre:li slli,
după vechiul obiceiu thraco-getic, se sinucid, spre a nu cădea robi la
duşman. E caracteristic eli dadi Tarsul e un n\.lme bcssic şi sud.
thracic, frecven t (ef. cît. la Tom. 11 2, p. 36), Turttis c cu tOlul rar şi
aminteşte numai râul getie Tyras l ). iar Dinu c comun besso-gctic
(ibid., p. 38 ş; 33 sq. cu p . 72).
De altl!! parte strategia l,'eUemct1. a Thracilor IslJ.'1u" spre NV
de Cocla l e~i, in Hacmlls (ef. Tomaschek , 1 86), avea, se parc, drept
oraş principal, KOIJllo~atJJov (Pto l. , ni 11,7): numele, în special
pentru partea a doua a lui,e nesigur; darclementul K(I(!:tov-,fiechiar
şi În forma Carby- dela Plinius, N. It., I V 11 (18),40 (Carh)'lui aHI-
turca şi în imediat1t leg1tturl cu Djobersi) , indicll. o origine nordicll,
adid getidl (carpică) . Tomaschek (eL ~i 1, p. 108) ch iar stl la ÎndoeaHl,
dacl!. să-i considere pe Scl eţi drept Thraei şi nu, mai de grab1$., Mocsi,
având in vedere toponymicul I81.h~e" :toTa#~, 14ngll Arisbe in "froada,
ceeace, dupll noi, În oricc caz ar duce la Înd un document caracteristic
pentru migraţ i a geto-mysidi - cu Trcro-Cimmcricn ii - pe va lea He-
bru lui in JOs (". mai jos). Crobyzogelieulu i Ko1Îo~o'l! de langA Mar-
cianopolis îi corespund în Rhodope KoVo~ov),o, şi KovoxafJql[tJ
(cL Tomaschek, Il 2, 87). In sfârşit, SllcÎ- i getici dela gura Oltu lui ,
la Celeiu (Sucidava) şi de mai la vale pe Dunlire, lângA Du rostorulll
(altl Sucidava),se reglsesc şi ci pc valea Hebru lui la pasu l Eo(j~xo,
(ef. Tofl' ., II 2, 9").
Explicând nllmele oraşu l ui Uscudava (cit. Note d. g. a., p. 341),
am arlltat cA drumu l pe care au ajuns Geţ i i În va lea lIebru lui a trebuit
8lt urmeze valea Oescului În sus, pfml1 la drumu l cel mare Serdica-
Philippopolis: o atare di recţie ar explica p erfect şi p rezen ţa Geto-
Scythilor În Rhodope şi la Pangeu, şi inundarea vlii Hcbrului cu
Geţi pân.1l. chiar dincC?lo de fropon1.id.1l. .
Dar o atare mişcare ne aminteşte Îns3ş drumu l T hracilor 7'rerts
din Haemus şi pânll la Troia . R amaşi, În parte, p ân3 pc vremea lui
T hucydides (Il 96) incă la grani ta dint re regatul Odrysilor şi T riballi,
/ 1) Oad ne-1lJTl glndl 1. o deromtarc a lui DUTD::is in Turuit, ind lot la ridlcina
geticl Dural (numele regelui dinaintea lui DeD:bal) am trebuI .1 reflcctlm Intliu
efo ,i Duro-storu"" elc.
www.cimec.ro
Între izvoarele Oescului şi valea latelului, dar ca mare mass.1l. migratorie,
trecuţi cu Cimmerienii În Asia-l\licll. Îndi dinainte dea.60o,Trerii lua-
lerlt fireşte drumul lIebrului. Ei impinseser.1l. de sigur cu dânşii pe
Gcţii dela Oescu9 tot mereu mai depane pAn.1l. dincolo de Bosporus.
La golful astaecnic, unde am întdlnit mai sus o LJaxlPuCa, intaJnim
şi un TqOJJ.HW. fundaţie a TraJlilor thraci împinşi intr'acolo tot de
Trcri, iar pe Trerii înşişi Îi vedem ocupftnd În direct.1l. continuare a
viiii Jlebrului, dincolo de HeUespont, regiunea dintre Abydos şi Adra-
.nyttion. La fel, Trerii împinşi de Cimmerieni ajunsescr.1l. pânli În
5V -peninsulei balcanicc, mutând cu ei şi pe Thracii Trallcis p:1n!'l
În Epir. Aşezliri ca Bi'iru; şi 8dlovqo~ in '{'rallia iIlyricl1, B&loveo,
in Thesprol ia '), tocmai c!l.lTcAcarnania,şi în :teceaş vreme caB&)'€!lo"
eri lJillov(!o" pe versantul sudic al Rhodopei, ne aratlf pe '1'ralli, in
lov!!.r!tş; a Trerilor, cuprinşi În aceeaş mare mitteare de migraţie dela
N III S, in care am constatat mai sus pe Ccto-Scythi 2).
/ JlG.n arătat Îns~ În primu l capitol al acestei lucrliri, cli ciocnirea dintre
Iranieni şi Cinunerieni a trcbuit sti aibli loc În stcpa dela Vestul !\Urii .-
Casp:ce incli înainte de anul 1000, - eli prin a. 900 ţinuturile carpato-
danubiene erau ad!inc turburate de presiunea cimmerian!i., care, ea
Întâiu, r!{scoleşte neamuri le geto-thracice. - cli, În sfârşit, prin sec. "1 11
a. Chr., Cimmcricnii, cu tot Cll Treri, ajunseserli in Asia-Micli. De
altll parte acţiunea de deplasare a popoarelor Europei centrale şi sud-
estice, inceputl de Cimmerieni era continuatll. În sec_ VII şi VI de
Sciţi. Toponymia MY$ici şi Dithyniei asiatice prezintl numcroase ana-
log:ii nu numai Cll cea lhracicll din Europa, ci şi cu cea specific gctic!1..
Putcm darii afinnâ, Ilrl :t I!l.sâ prea mu lt loc ipotczelor, di Gcţii
din massivu l carpatic Începllser;1 mişdrile lor spre V, SV, S şi SE
ÎOCll de p,= la 900 a. Chr. şi di, prin a. 500 a. Chr., de când I lerodot
mai Jlutd fi Î ncă informat prin martori oculari ai evenimentelor,
aceste mişc1\ri erau definitiv înc heiate, ua chiar erau aşa de demult
incheiatc, Încât nmintirea lor :.proape se pierduse.
1n ce priveşte migraţii l e gelice spre N pânli la Oder şi gura Vistulci,
pJre probabi l cli ele ali fost În specia l pricinuite de curentul de mi-
graţie scythic!l. pe la N Carpaţilor.
') cr.,i Patsch, l.c.. p.17l8q.,ilrPCnlrU partea etnografie-rcligioul,ef. Toma-
.ehck, II I, .. 6.
il Pentru IlIlte consitleraliilc de mai lUI lIJupra Trerilot ,i Tr.Uilor,ve:a:i materillul
doeumentllr .(rllns III, T On\lIIChek,o. ,.,1, p . 53-S7.
,,8
, 'foate aceste mişc1\ri getice spre V au trebu it, fi reş te, 511 incetc7.c
,in momentul elind Ccl\ii, începând de prin seC'. Va. Chr. au pornit
marca lor migraţie spre E şi SE. FătA a pute:'! total dcplasâ pe
Geţi d in Boemia, l\lon.via, Silez;a, ca şi din Unguria p:lOnonic!l, dci
vedem c1\ chiar in sec. 1 a. Chr., Burebista se lupt1\. cu Celţi; tocmai
În aceste regiuni, CeJţii ali imputinat totuş pc Geti În citatclcţinuturi
şi, împrcun1\ cu Germ:'!nii, i-au impins mai spre E, sau chiar, cum a
fost cazul cu Cotin;i, Anatţi; ori Teuriscii cehiei, s'au infiltrnt pânl\
in regiunea Daciei muntoase, amestecându-se cu Dacii nordici.
Să ne Întonrcem acum În regiunea Vislu]ci de Sus, spre a re lua
chestilinca expansiunii gcticc În Galiţ i a şi Ucraina, de acolo dc unde
() părllsiscm mai sus, când am inceput a urm1\ri pc Gc\i În 1\10-
r:wia şi Unga ria pannonidl, şi apoi tot mai departe spre SV, S şi SE.
In continuitate cu ceila l ţi Germani de pe Vistu la, Ptolemaeus aşează
pe BaSlarnÎ iT\lrc Vistu la şi Tyras (111 S, 7; S, 10; S. II), deasupra
Dacici ({;:r41 T.J}lt L.la"lm',· 111 5,7), dar destul dedepnrtec1l.tre N,
p<,ntru cn intre Uastarni şi Carpaţii nOl'clici şi estici s1l poat!i ine!l.pdl,
dela V spre E, intâiu Carpiall;;, apoi lagr;; şi in sfârş i t 1'yrage(ij
(ef. ş i Schi.ittc, o, C., fig. 17, care ajunge la acceaş localizare a cclor trei
popoare, in Galiţia şi Basarabia nordică). De altll parte, alil.turca de
CoisloOOci Irallsmollla1l/' dela Vistula (PIO!., ] Il 5, 9) , de cari am \'or[)'t
mai sus, in leg1itur/\ cu Selid"t'a (p.2Z2), avem Coistoboci-i dintre Carp:lţi
şi Tyras, pe cari Schliuc Îi nşe:lzlt (1. C.J, prea spre Sud În mij locu l
1\loldovci. atunci când, de fapt, ei au trebuit s1i-şi aib1\ l ocuinţelc
tot prin Galiţia şi Buco"ina (Muller, harta 17. îi aşează prea sus, spre N,
tocmai dincolo de 1'yras).
Strabo(p.306;cf. şi p. 289, unde Borysthenc le egraoiţa.orientali1:'t T)'-
"egetilor) conconl~ perfect cu Ptolemaeus f!icflnd pe Dustarni deopotri,,!'i.-
vecin i : Ia V cu Gcrm:mii,la Ecu Tyregeţii. l ar Pl inius, IV IZ (Z5), 81 şi
IV 14 (28), 100, confirm1i. aceeaş dublă vecin1i.tate a llastllrnilor, de o
partecll Cennanii (lal\ l arusşi Vistula) iar de alta cu Dacii (spre Carpaţi).
In accste regiuni nordice, dinco lo de Tyras, prin Podolia actuală,
Ptolemaells cunoaşte ( III 5. 15) chiar o C/epidava getid, În mijlocul
altor aşezări, de originll ori numai de nume ccltice, elim sunt, dcla V
spre E , CarrodwllIm (credem greşi t identificat de Schuttc Cll Carsi-
ilava, la ieşirea nordică â pasu lui Oukln : eL l. C., fi g. 17). AIllctot/i,11ll
(poate şi ir-mic:cf. Vasmer, o. c., p . 63icf. tOluş, l a l\lUller, Alaluv(m;um
www.cimec.ro
(\În GaIlia), Viba,,'avorium şi Eradu",. Astfcl 1'turiscii cehici din N
Daciei (Ptolem., IH 8. 3) 1), a şe zaţi intre A"ar/i şi Coistoboci, se ames-
teci aici de: o parte cu neamurile baslarniec, de alta cu Carpii gctici.
Ştirile ce avcm din antichitate despre Carpi ni-i fac CllOoscuţi pe
intregul, cnorm, teritoriu, dintre Galiţia vesticii şi gurile Dun!!:rii
(cL Tomaschek, 1 108 sqq. şi SchUtte, o. C., p. 100 şi fig. '7 cu C.
;\WJler, comm. din ed.lui Plolemaeus, 111 5. 10 şi 111 JO, 7; eL Patseh
şi Stein la P.-W., III 1608 sqq.). In "reme ce Însl Tomaschek şi ~Iuller
sunt inclinaţi sti aşeze pe Carpi În majoritate ori chiar in totalitate
in Moldova, Basarabia şi Ucraina sudicll, Schutte ii aşcaz~ exclus ;"
in Gal i ţia vestic.!!.. Credem ins!\ c!\ adevlrul e acesta: pc vremea lui
lIerodot, expansiunea scythici sprc Vest inundase tot ţinutul dela
R~rjtul Carpaţilor, şi Carpii getici din aceste p!1rti erau cuprin şi
sub numele quas:-scyth;c de Xo))."."t16ol, despre cari Hcrodot zice,
textual, di. erau - EJ.ltp,t, ~"IJOO' ,i locuiau regiunea d intre Bory-
sthencs şi Dun!!.re (IV 17P), Singurii C,"piliberi , despre cari Însă lle-
rodot nu avea decât ştirea vag!!. li un\li râu Kaf!1W; prin p.!!.rţile Dunll.rii
pannonicc, erau pe atunci cei din Carpa~ii Slovaciei actuale. Pto le-
maeus, utdiz!ind excelente ştiri lati"e, pune IIi el pc Karptw)'o{ (I II 5,
10) În Sarmatia (nu în Dacia) tot prin aceleaşi regiuni ale Slovaciei
~~f~:ili~:l:t~t,iC;.' !:o;~c~:l1.~~:~~n~as~:%;ir p~~:~v;~t~c~ ~;!; ~~~~!~
la cOlu l Dun1irii pannonicc ( II 15, 3). Oimpotriv1\, Carpii din Basa-
rabia sudic1\ apar la Ptolemaeus Ca "AQ1t10' cu un OftlŞ "Aemr; :rr.OJ.I'
(111 10,7), deci ca un trib carpic diferit de cele din S:trmatia vestid şi
aşezaţi in f\ locsia I nferioari , deasupra gurilor Dun!rii, despArtiti Îns1\
de fluviu prin Celţii BQtroy&'}).oI, adic!l, precum putem cetl În nu mai
puţin de PltN din mssele lui Ptolemaeus (ed. l\lGller, 1 ' . p. 463):
ltorSxovol de nir; X'ct.w Mvola, Ta llSv {mee 1:<.11' "/orQoII "AQ.7ttO' Ilel' tl7I:O
Toilr; TVQayynor; 2:oQ/tO.rar; . Ilf!Ltoy(V.),ol 68 tinte ta fltOI!OtU . Aşadar,
perfect consec"ent cu sine Însuş, Ptolemactls pune, ca şi in 111 5,
II, pc Tyrageţi locmai sus În Sarmatia. deasupra cotului Nistrului
') Schalte, fi. C., p. 80. (ace din ei potrivit metodc:i sale pur filologice un ,implu
dub\ct nJ Tauri,dlor cellÎ din Alpii lIultriad, uitind ei PtolcmRcUJ ne dl În N Dlloici
,ioaeriedc loclllitBlicclticecufceonfirml prezcnlaunui IIl trcJdencamaicÎ.
~~td:;:,;~:~:. 1'~~~:'c~~U~\u:l~r ~[~C~;: ~;~~r::lj;ou~c~e~~~~ !~~ :~::;:
titlU KUQ:rloo.r; df!'J'UI' ·Bf('(J(!O', du, 'AQorq!!ur; .. .
 '''SILI': I'ÂItVAN. GNTIc,:A

lStrabo, p. 289, spune clar d1 ei se intind pân1\ la Dorysthenes),

ti.VlEOVl'. 6eloQl'u; cn
oi AaxQtyyot ... etc. Biruiţi, Costohocii nu se Iasă
stipâniti de Vandali, ci, la rândul lor coboară prin l\1oldo"a la vale,
dincolo de cari, spre NV, sunt Tagrii. dincolo de cari, tocmai in V,
IrCC in Dobrogea (o inscri.ptie din acest timp , dela Tropaelun Traiam'
sunl Carpianii: vnD ai tOV, Bamt(]l'a, n(Kl, TIi tJax{q. Tdyqo', )Cal
poment:şte pe un Dai:us Como::ui. i"ter!tclfll a Caslallocis: 111 en..
ii,,' aUTO'" Tv(]aylrrat. Am aveâ astfel dela NV spre SE: 1. Carpi:mii,
q.z14 1l1 ) şi aiung, uciz:înd şi prlidând, pân1i in Grecia (ef. Tol1l..l-
2. Tagrii, 3. Tyrageţii, 4. tdc1a Borysthenes pân!i la lIiemsost (111
schek, J I07cU TLL. OII. II, s. '-'.).Tovadl.şii lor de pustiire vor fi fost
10, 7) Harpiii. La N de toţi aceştia, Dastarnii; la S, pe Dunl\re, fie
"ccinij Bastarni, pomeniti imprcum'l cu Costobocij printre neamurile
Peucinii (PLOI. III 10, 7: Uastarni, rl1.tl1.ciţi tocmai În Moldova de
care, iti începutul nUII'ilor rlisboaie ale lui l\larcuA Aurelills cu î\latco-
Meazbl), fie Britogallii cehici (in Basarabia sudic!i pe braţul Chiliei).-
Cli Moldova şi Basarabia erau de fapt ţ!iri daciee, ni se confirm1i prin :~:~l~ii ~O~ll::~~iia;:rni::t~i Ş!:~:t~~~iac}I~~:~;;lt.~teag~ltfa:I~~'n~:ia~)·I~I~
toponimia ce ne·a p?istrat tot Ptolemaeus din aeeasl!i regiune trans-
provinciei I?aei:l; inscripţia dela Roma (C I L. VI 1801) pomenind re
danubianlt a Moesiei Inferioare: el cunoaşte aici, intre Siret şi Nistru,
descendenţii lUI PitJ!>orus rex CQisslOboC81Uis, nu pO:ltc s1\ sc rnportc
chi.1r pe Nistru oraşul Tyral (cu numel e lu i geti c), deasupra braţului
(după CUIll 3 relc\':lt şi Tomaschek. 1 J08) decât la Jl ' ştc ostateci ai
Chi liei, la Mare, .. A(]nt, n($ll" - iar la R!is1\rilul Sirclului ZOf!'lI~al)Q,

r~:~:!~~;;1~~~~~~;~:~~~,~?,(~~:~~lF3.~:~;c~;ţ~;I,:~~:;~::~ ~~~:~;~:
7'aţlaoldava şi Jlleopoq/davo. (11110, 7-8); G. R . IV 5, pomcnind singur
drumul direct Tyras-Porolissum-Certie, prin NE Daciei, ne d1\ un
intreg l}ir de 10c:t Lităţi: Thira, 1'irepsflm, freil/a, Capora, Alilfcflm,
s.v. Dacicus}: printre nlte lurbudrÎ ale lor, cea din a. 218: LXXVIJl
Ermcrium, Urgum, Sturum, Congr;, Poro/irsum, Certie, mai toate de
'1.7, 5), ori Dacii PetoporiQlIi ai Tabulei Pcutingeriane (locul respectiv
aspect linguistic thracic (Tomaschek, 11 2, r. V., nu sludiaz!1 decât
a fost coreclal cu probabilitate de Sehlittc, p. 82 , În: loci VI ugi(l)
pe câteva, neglijând reslul).
Dl1c(i) pptoporia"i) sunt tot Costoboci (formaţia numelui regelui,
Dar intre Carpiani şi Tyragcţi, d lAri pe culmile Carpaţilor (ca.
Petoporus, ca Pieporus de mai sus, ar Îndemna In această prcsupunere 1),
ast3zi Rutenii din Polonia +Slovacia), nu Tagrii, probabil un trib
iar aşezarea lor in Tabula la N de Nistrui de Sus (Agalillgm) ar COIl~
mai mic gctic, altfel necunoscut '), ci Costobocii er.1U adedratul popor
firffia-o: cf. i\liller, lli". R om., p. 616 cu harta dela p. 496), e destu l
al Dacilor liberi din N Daciei rOmane. Ptolemaeus, În harta Daciei
de Îndifcr{,llI. deonrece 1l3fonaht:llca dac:c:1 a Coslobocllor e perfect
(cf. şi cod . Urbinas 82, la SchUtte, fig. 12), ii aşeaz!i În NE Daciei
romane, deci prin Bucovina l}i Moldova nordvestidl. de astăz i. Dar
ştiri l e literare şi epigrafice ne arată că marea lor mulţime en\ dincolo
~~:~~Ii~i ~~c~:~~t:~:\l~~ş!~l ~:i~{:I~~:~e~u~~~:e:l i,~ J:~~ ~:It~ul~~e~:~
(Miller, 1, c. cu harta dela p. 614) nu adaug-l nimic la cllnoştin~e1c
de graniţele provinciei, prin urmare În Rusia carpatic§. şi Galiţia oricn-
noastre, şi Tom:lschck hoti\.-ît greşeşle (1 J08) când l\C g:lndeştc pentru
talli şi În Moldova n ordică . fn adev?ir, Cassius Dio, LXXl 12, ne arat1t
cei din llrlll~ (Ia G eogra ful Ravenna t IV 5, Getlto-Citlli) 11\ .picti Citim,
ca ci, când sunt atacaţi de Vandalii Asdingi, pc vrcn1e:\ lui Marcu8 Geţi l atuaţi, deonrecc, in ararâ de faptul problematic al tatuârii Gcţdor
Aurclius, Îşi au o ţar!1 proprie a lor, In N Daciei, ş i dl turburl\rile din
(v. I:t noi Ill:ti S1l5, c. ll J, p. '70), aici trebuie s1\ ne aştcptllm la un
ţara Costobocilor au apoi cu urmare o Întreug1\ scrie de turbl1r1fri şi in
sll'lrile din Dacia romană. Asdingii cuceresc cu armele n)I' TWI' K o-
') Fiir!l indII ne permite" .punem ca SehUtte, p. 82, ci ' lhe lix place. o( the DIlC'''1I
OtovfJw~wv XWQ<lI'.'. 1'1y.)Joal'fe, ~c Axel,'ov" ~al n),' L1a)daj'o,)~c~11tTQ~
King Petoporult . rcferl O a historical king I'ieporui who WII' obliged 10 lake Ihehcr
on Roman terrllO'y H>wllrd. thc end of the lecond cenlUry A. D.', ceeace con\ine nu
1) C. MiUler citelzl pentru numele ncc.tui popor inscriplillde pe "a9ul deBur
Q ilrc,tl11, ci mIIi multe dintr'o dalJ, prinlre cari plÎma I'tt/Wr/Is '" P(tO/KI'III.
dell Slln-!o.1.icl.iu,ul-Marc din Dlnat: rowovl'JT't}''1 (1 1, p. 431), inr SchUue il ur- ') I)entru I in loc de~. d. d. p. numele DmtuJugu S3",ull)nÎS, in loc de D(nlulIItu
meul (p. 100). De fapt e de a\'\It in vedere pentru numele lor numai localitstea Trg";J, Surllloms: CIL. III 6'45 - 12341. din limll gelo.moesic. de cp. cu ,.ld. ,up. din
Tipa dintre Sennta Pri.şta ,i Appiaria (lt;'l. Rom., 1. ".) , de sigur aetiel, pe c!tnd in.
Tomuchek, •. v.
scripţia d~11 Sln-Micliu, e probabil intr'o limbi ndndogermanici.

www.cimec.ro
cthnicon veritabil, iar nu la porecle. Ori, ca ethnicon apropiat Ptole-
maeus ne oferl'i. poate pentru :lceea~i regiune a dhnpici muntene pe
Pi,phigi (nltf/lt.tyOl): cf. cod. Urbinas, la SchiHtc, fig. 12. Am avea
deci, ca in NV gelo-sarmatic. c!l.tre Cracovia (v. mai sus, p. 223)
:;i aici, un Irib de Pie-Getae, iar nu de t!ieli Getac•.
• Simultan cu mişcit-ile bastarllo-costoboce de pe vremea lui i\1arcus
Aurelius, par a fi incepui şi Corpii nl\v!llirile lor (cf. Patsch şi Stein,
la P.-W., 11l 1608 sqq.). Da" in vreme ce Costobocii nu Illai joacă
nici un rol În istoria Rl1s1irilului dupl1 scc. 111), C",pii, de o parte
~:,~,r:~c~;;:;~~s~:::::~;~~~::~:::~~:!i~~~~~:~:;::,I~~~~~!~:I~~I;,~~~~:~\~;'!~
~~1:?I~~;'r!;r~~~;:i~f.fi~~i,:~0~!.::;;'~?i;~~~f~!j~f:?
11 1924. p. 32 1 şi l'on .). Dacia lui Traian e inundnt1\ de GOli, Sar-
ma\i, Baslarni şi Carpi'l;.-audn lui Aurclius Victor, Caes. 39, 43:
Carporllm "atio lramlalfl omni$ i" "Of/rllm SO/IIItI, e lot aşa de goalli
~\:~r~llila~~~~~~lI~~~e~~:~~::~~I~r~~il~cr~~~I~: ~~~i~ '~r~i~I~~~~~;tri:~\~~
~;:ii~,:~~f~:îk~!~:::;~~b~~~~~:~:;~~::~:~~';i;~:i.~i~!v·:!Ei0~ ·
e5axat \v. material111 la Tomasehek, j 108 sqq., şi P.-W., l. r.; eL
la noi mai sus, p. 41).
Nu poate fj deci vorba (cum crcde TOlllnsehck), atunci când ur-
m~rim aceste necontenite nrtv!1liri, dO:lrl\ de un mic grup de triburi
~~~:~:r ~ir~ ~~~;~~l::a; ~i)~Sr;i~b~:I~li:sl\etl:i:n:, I~:tol~):~~~~~" ~~~~~
~!~ad~i::~I~r:~;7n:I~1 ~~ur~;~ ;~~~~:\~~~~t~i;;~ilu~~S~eil;n~:~~ut~~:~:~~1
nordic şi estic al munţilor lor, .Ca r paţi i •. Aceastli concluzie, si ngură,
ne poate lămuri de ce elementu l getic e rl\sp.lndit aşa de departe,
chiar dincolo de Nistru, precum ne spline ]>tolemaells textual, tocmai
i) er. IOIU, o men1iune dupre (Oi la Ammidnus, XX ii 8, -4:Z: e drepl insi ci
nul nid o leail.turl cu vreun el'eniment bine dlitabiJ.
www.cimec.ro
plin "A (l:TIO' 1), piinii la Nipn!l de Jos (111 10, 7:njll 6e ano Toii UQ-
XfIXWTurou ord/cuta; rOI; " JOTf]OlJ 71a!?ui.tOIi pix!?' Ta,,· toii lJoQvoObov;
:toT«Jloii IxfJoi.(Î)'jI i((ll n) l' ea' l" o!O' X W fl CI" P.il/:!' 'tou '1tf!U.001J :to-
TII/lOii XUt/XOl'OIV ". I !?:'llOl ... ) . Şi afirmarea lui Ptolemaeus e Întliritl\ pr;n
toponirnia şi onomasticI dela Răsilritul Nistrului, precum urmeazA .
Dacă nume bune thraee ca Axiaees, Croby::i, Rhotlt!, Saggarius,
OrtltSsoJ, gllsite la Plinius, N. h.! lV 12 (26),82. ca fiind la Răsllrit
Jc Tyras, de fapt sunt simple dublete ale regiunii geto-crohyzice dela S
Dunllrii şi vor trebui de acum şterse din lista toponimicclor din N Mării
;\cgre (v . demonstrarea mC:1 in Note tli geograf.lllll., /.c.,p. 333 sqq.),-
nvem in schimb alte onomastice şi wponimice, sigurt", pentru do-
cumcntarea clemcnlu lui gctic la R d e Tyras.
In ade\'llr, elemente thraco-getiee se glisesc chiar dincolo de Bory-
,thcnes, dar ele nu corespund unei extensiuni org.lnice şi comp.;cte
g iee, ca f.CC('3 pc c.,re autorii În chip unanim ne-o eonfinnă patitI /"
Boryslltmes. De aceea , din multele nume lhrJci ce cJnstatabile prin
inscriPtii în aceastl regiune extremă geLÎd, cred necesar (1 cnumer:\
a:ei numai pe acelea care se int;jlncsc in albi", şi la Apus de Olbia.
Penlru cele dcla Rblirit de albia, în afară de Vasmer. o. (., Cdre
noteazll aUlturi de numele ir.tnicne Încli şi o întredgli serie de nume
th(,dee , e alum de consult.1t :tnicolul lui C. :i\lhteeseu, Nomi traci
Ilt/ IcrritoriIJ Sct/O-SflrJtIflJico, În Ephl'meris DacQromalla , Rom:t, IT 1924,
:\Iateescu enumerll ~i elocumenteazll urml!.toarele nume thracicc la
Olbia: J. 'A/JAwl'axo, (rl1d. 'AIJlol'-), fiu al unui 'A!.'ol1Quaxo" nere-
le\'at de Al. În lista Si! şi caro:: prin mei .•"QOI1-oU se ar,all a fi fost
probabil ch ier get: cL mai sus, p. 222, Arsietai, Arsekvia, ctc.-
2 . 'A,lUa) (posibiljinci\ nesigur)'-[ " fJ~o, in Ov(!Y-fiaeo" sigUI iu-
nian, tIt:lt OI pritnl\ I'lidliein1l: cL la • trabo, p. 306, poporul OU()Yo~!­
cat ş i ca finnl: cf. numele pCr8!11lC Altr<l{Jueo), (f)fl(!l'u{JaCo" etc.]. -
3. Duxl) (posibil). - +. O"u,!!C-fial.o, (posibil chiar Întreg, iar nu
numai prin terminatie, cu m doeumcnteazli l\.Jateescu).- 5. neWu~,
/liro, şi Bit/lIIs. - 6. JJ(}ata6o,. - 7. ['&rOţIOVOO, (sigllr) . - 8. r d).w;.-
9. Llât5a" .1<.1150;. - 10 . .duo;-. - Il . .dlC'I'. - 12 . .dt('ciCel/u!O'
!ct){}Ol', ';ye/tWI' Lltţ,if!WI'.- 13, iJ(}€l/Jal.I' . - 14. Llu(litm'CII!O' (ef.
numele regelui dac DiurptUJclIs).- J5. IJclltOu!O'.- 16. ZCl),OI"-
,) DupA 'I'om:lKhek. 1 101}, .eine dialeinilche Ncbcnform \'on Kug:tuut; dupi altiI
o influent" fonctid lIermllnici (Skirii ,i Uaslamii erau d: muh aici chiar pe "remea
lui PrOlogenes, in ue. II a. Chr.).
 ef. ciI. La T om ., p . Ji)·-15· ~cf)']("::()~ (p. 53 . din rltd. suro- [Tom.
p. 44]' format C_a Zov!!'}\ , Z01'!!O:,O" tot dela albia: Tom. p .•p)._
16. ~·m l.01Wnt.O~ (p. 53, poate din ri!ld. sur,,· (ţoka) nspimU , ca În
+
general În aceste re~iuni. /1(1;0" in loc de JlUt O;, cu consonantismul
wrent thraco·gctic: P>fli posibil Însli şi iranianul -flu' o:, ca in
d'fI 'l'·&Pfl~OC). - J7· TW'u'(J!oO; (ibM., poate d in rld. ~al'e- [ef. Ia Tom.
p. 70] + Srsus { natiane f)acJul} ; Tom. p. 43) '
Aceen cc inslt mi se plre !Ilai decisiv - c.:l!i(.i Ccto-Thraci gltsim cn
populaţie flot:mtil pAn!!. în Caucas 1) - e toponimia . Şi afirmarea lui
ptolemneus d\ r.ran ita csticlt a Ge\ ilor-C.'\rpi e Borysthenes, mi se
parc confirmatll prin urmltloart'le nume: unu l de popor, nitui de loca-
litate şi, poate. un ni treilea şi un al patrulea de oraş<'. J. Plinius, pro-
babi l dup1\ Agrippa, eunonşte. l V 12 (26) 83 . pc peninsula numit1l
.Drumtll lui Achilleu s. din fatB gurii unite a N iprului şi Dugului,
poporu l numit Sardi. i\ccM ethnicon c aş:a de caracleriMic thracic şi
poponll Snrclilor cu capitala Sardir(l (Serdi, St'rdira) a!}1 de bine C\I-
noscut, Încât mi sc parc superfluu să mai insist. J I. Dc :a1t11. parte,
e.'(act În faţa tcritoriului locuit de Sardi avem insula Bere::an, pe care
s'au aş e zat intA iu :\Iilcsienii, când nu ajuns ll.ici prin sec. Vll şi ou 1
indr3zoeau incli :l debard.l pc malul limanu lui, unde mai apoi au fundal
O/bin. Ori ('stc clu. clt nu!Ut'Jc, păstrat pân~ azi, al Beţ('zanu l ui, nu-şi
poate g;\si o explicare lllul{lImitoarc cu ajutoru l iranicnei (Va:uner,
o. r" p. 64 sq . t.:cardl acest Ilicru pornind dcla rldlicini ascmltnMoarc
din ir:m. şi OSSCI., cu însemnarea de .înnalt.! ubrupt. , dar recunoaşte
că .dic Dcutung blcibt unsichen), ori, Cu :ltât mai puţin, cu ajutorul
Fmbilor tur:lIlienc sau mongolicc. Dimpotri\'1\, dac~ urmărim topo·
nimia gcto-thmcicl1, gAsim o intrea~lI. scric de nume, În specia l gcticc!
ca Brr::o/!is, Rt'rsfllflflt, Rf'I·zttm"o. lJllr:r;aoll, Buzat/a (Tom., II 2, $9 r 01.. l ...u!:.t ~
~j 62 şi la noi mai SU!!, p. 229), pornind <Ici., aCl.caş rildăcină bute}::.
cu însemnarea. nu de abrupt, ci dc al". prUn! CII alb, idec'l adid'a dela
(!;lrc p l eacă şi numelc mef:lcadlnului (in lituană, ca şi În alte limhi:
eL Tom., 11 z, 59 s. Bers01';(I) şi <lccl:t:tl herz('i (in albanez1\. şi românl").

1) CI. de J'lild4. p. Daci, numele Ido'l'. III i\hle.tlcu. 1. c. _ In ce prj,·~te pe

.borigenii thruci - incA dr pe Vfemell Cimmerienilor - Între 1\ipru ,i I<uban. pco
u,;Ilil coula nordicl li \fldi Nrllre, r3rerib SUnt fonr!r Îmr1rlite. Roatovtaef( in
lrUlliafll r/llJ G,,'elu repre:tintl - ea ultimul scriitor pe "CCll leren _ un punct
.le ,"ederc (onrte 'Ihrnco·(jh. ef. ~I lIerodol. 1\' 10:: !CI_ dC.!lpre T.urii din N MArii
:\tlZrr-.

www.cimec.ro
Ori ace:lst!l. idee de .alb. , in le~ltur1\ lot CIt AchiliclIs. o rcglbim ~i
". \ " RXPAl" S llit..:BAClITI C \ H'''·R.Eooo!;:;lsooA.CIlIt .

În dCnllmirca dat3 de Greci insulei ~h:t·",; : li 'J!Xti.UM; '1 A€t'k"J
1'J100 , (PtoL, III 10, 9), care de fapt c ins ula ~erpilor, dar Îned
din antichitate a fost confund:!tl de l\lcla cu nerczanul, fireşte din
caU1..a .drumului lui Achillt"' us. , care cr:\ acolo (II 7): LCllct Bor)'J-
thtll;s astia obiecta /,llTl'a aamoduIII el I/Ilia ibi A,hillu silus tst, A,hillea
ragllomillc. Curios e Ca Slrabo (p. 306), ou cunoaşte numele Bcreza_
nu lui numit de Pmlemacus , de sigur in lips1\ de altceva mai bun,
BO(JIJO {)8)'f}' - dcşi ştie el[ tare un poru şi cu toate c~ şi lui impre-
jllr!l.rile clno~rafjce dela coastă îi su nt perfect duc: tj de t>7t€QXEt-
1'81 "'1 mIca xw(!a Toii j,er.0sl'To; Iler~u 80(!IIO{}l!'OIJ; xal " / 01!)01l 1t!)<hu/
1'611 fOTU' 1} ((Îi)' r en7)" lfJl]I.l{a (tstcpa Geţi lon), l'rrewl (spre N) oi 1't'-
l!'1'bUI, J.1~iJ 'oiJ~ (mai la N) al ' l clC 1'Y1'; ·~":(1!!/ll.hat, Aceas ti\ im-
prejura .. e m'u face 51\ cred d.'I incii din vremea Gc\ilor numele insulei
a fost ex.clusiv cel barhar. getie. «Rereza"a•. I II. In sf:ll'~it, cu
toat~ opunerea lui Vasn1er, p. 67. 11\1 cred cu totul neindrel'H\ţită
din nou. din sec. IV În:.inte, s~lb prc..~iunea celtică dinspre Apus. şi
d deabIa dup~ Atht'3s, OromirhuilC"S este primul rege g('tic, t:arc
rcuş~te s11 refac1\. unitatea geticA până in stcpa ucrainian:\.
Oricum s'ar prezenta Îns1\ am!tJltll"ltele, tradiţia p1\slfat3 de Il erodot,
cA mormintele regilor cimmrrieni erau pe ma lul r!l.s~ritean al Nis-
tr.tlui, ne aratA eă prin anii 1000 a. Chl". graniţa Imperiului cimmcri::sn
(egul de ce rassa vor fi fost locuitnrii lu i) , era la Tyrns. elim de altii
parte, din analiza istorico-geografici'l flieulA În pag-inele prccedcl~te,
re1.ultl.\ ci'[ J\istrul ero. pe intregu l lui curs locuit nu numai pe dreapta,
ci in multe plirţi chiar pc sulnga lui de neamuri gctice, pr:ntre care
C:lrpii crllu poporu l sa u grupa de popoare cea mai importantă, Nistrlll
~;;i:~~:'~~i::,~~~~E~;;~:l~r,~;.e s~:. <~~~(~cr~I~~.',;~~; ~~a~:~:nc~~s~:i';~:.1
sp;:i~o:~~in I:il 'S~I'ez~ahr~~ ~~~::r~orao~3el~e ;:~~~-~:~7:~eE~~~no.a:~ i~~~:

~;~~l;~~~;~:;~~~§~g1t:~~
explicarea oraşului l.:eQ'I,ol' dc pe Ni pru (Ptolcm. III 5, 14) ca de ori-
gin1i thracidi (cf. cu lucul din Vasmer, Tomaschcl:. Il 2,79), şi,:Jş
adliuga Încă, 1' -. şi numele oraşu lui ~'&!.>OI', ceva mai sus pe Nipru,
C:lre ar fi pur şi simplu gctic. dupli r1iel1\cinile gclO-mysice sara şi
sama (". cit. la Tom., 11 2, 79)'
jOaca insi1 din inscripţiile gl.\sitc la Olbia şi În genera l În S Rusiei
in continuarea excelentei Iradi~ii a lui Iferodat, mai al(.'s prin tnlrea
t ~~~~~c;1id~:fl;r;;~:;s ,e~~~~;:;~o~;~~:::~., ~/!~:s;r\te~~~ ~lj~\\i P~::~Cg~~~~ oper!l. geografico-etnograficl1 a lui Poseidonios din Rhodos, capiltll
Olb:a, pe vreme? lui Traian, dc OiI) Chryso~t()nllls, nu sunt mai put in interes din ce in ce mai "Îu pentru chestiunile etnografice şi note31.!I.
fundate ca descrierea vieţii getice la Tomi, pe vremea lui AlIgllstus, Illai amanunţit numele şi felul popoarelor din regiunile nordice ale
de Ovidius. credclIl totu~ din vrem il e vcchi - sec, \ ' [1 - Va. Chr.- ~~;~:U~i'n~~~~1111:it:l~~t~;:~U;~~d~::;1 ~:_::t~~~~~~t:::um~iin~~s.Vislllla şÎ
lu crurile S';\U prezentat altfel in aceste regiuni.

~~i:~~Ei:,~:fi,:t1·:~~,:'~~·~~~;;:::;:~:';?2
In adevăr d in lecLUra atentă :1 lui Ilerodot , care a cunoscut bine
Olbia, rc.ie8e di, chiar pe. Ia mijlocu l Recolu lu i al V-lea, Sciţii CUlu Îll e~
mereu harbal'ii abJolut caracteristici prin multimea şi autoritatea lor
in aceste pi'l.'ţi. Casa regal1\ scythit, <lvllndu-şi reşedinţa şi palatul
clădit cu toată arta ~i lu xu l glecesc, era insulnt1t chiar În Olbia, iar
neamurile b:lrharc dimprejur erau considerate ca " /"!Utl)'1!C ~~vD(l(.
ch"ar dind nu erau de neam sc)'th ic. Gcţii - atitc:riori Scythi lor in
pr~~u~t~~~~a;~c~:~~~ s(~e r:~/I~~~: ~~ t~r~~~~n~i:~)a~~~ r~~~~!tep;:p~l~~
Astfel pentru c1ănslI] IJL'f]f['OI şi flffrptyo/. Sarm;::~g~tl/Sa şi Germ;sara,
llccste rrgiuni - au trebuit dară să fie În aceste timpuri mult s lăbiţi
de presiunea scythic!l. şi, În Pllt~, imp:nşi spre N'O şi RV. Inclinihn
.1 crcde di o reacţie getiel elt: pUlc;nÎc reflu,," etnogrJfic ti avut loc
~~:d~~u~i l:~~;~:';~~S:;/~':(::~:it ':;~;.1~~a(C~.tc~., ~~n;i t~~:~~~). ~~II~~~~:

www.cimec.ro
 pOOlIC ue i\larinus din Tyr (cf. p. :\4) În chip a~a de neintel:gen l ,
d din fiecare .Iecţiun e. gre~it:\ a celui de al doilea prototip ci ar fj
creat o IIolld localitate (\'. la Schiiue. rg. 14). Credem cli Sc.hUtte se
in~c;tl;\. ~i nu vom folosi impotriva argumcntilrii sale cazul absolut
arbitrar cu Sarm;::tgrtlHo= Grrmisl/rtl (p. 84)' ambele bine cunoscute,
chiar din ins :ript ii, ca localităţ i deosebi le , departe unu de alta şi de-
ill1portanţli absolut dif\·rit~. Ci ne vom opl'i o clipli la g;mnastica pe
C;II"C d o face (p. 85 cu p. 80 şi S , sq.) cu Sitlgidava dacidl, a circi
poz;ţ:c, pe drumul dela Turnu l-Roşu spreApulum, e c~utala la S;~hi­
şaara (!) (pag. 98), jll r numele ei e idc["Itifical cu: Sallgidavo, Zargi-
dtl va (protutipe ptolemeicc). AcirlatHl şi Sagadat'(1 (Tabul a), Sade/apa
şi Sat/ddapi' (GR). Ln fcl, Suridtwa dela RlI.shrit de Durostorul1l (p.
97 şi Lg. 17) dcvint. şi Rusidava delll N de Romula in Oltenia (TP)
~i Zlisidov(I elin DlI.rl\gan (Ptol.) şi Zurohal'a din Banatul vestic (reol.),
11\1In:,i cel"3CI! tr("buia sll. devic firesc, Sucit/ava dela Apus de gUrA 0 1-
tlllui , la Celeiu, rotlstatală lni" msrriptii, nu a devcnit. M~ opr~c
deocamdatl aici, pentm a IIU pierde mai \llultl vreme Cll construcţiile
aşa de excesiv raţionaliste ale lui Schtitte ~i voiu Încerca n m1l. I ~muri
cu datele lu i Ptolcmneus , n,d ti insist;\ aC Unl mai mult asupra
oJmbinaţiilor filologice ale. altfel. fOJrte meritostlllli autor danez.
/ Ptolemaeus (111 8, 3) inşir!!. popoarele DitcÎei prtromatlt dela V la
E ş i dela. T la S in trei grupe de câte cinci . Aceastll. grupare nu ni
se pare înt:.i.mpl3toare , ci credem ca, la un geo~rllf matematic ca Ptole-
maeus , alent la rostul meridianelor şi paralele lor, ca şi la accid entele
de geografie fizică, rostul aşcz~rii ne:ll1lllrilor dace in acest fel co-
respunde unei !ituaţi i topografice precise. In adev1l. r, din grupa vestică
de cinci, primul popor , cel al Allar/i/or.ecunoscllt şi din alte izvoare
ca fiind În NV Daciei tlf(tr(Tdin cad ri\;lleru l transilvan, iar al ci ncilea,
Saltlcmii, având in vedel·c local itat ea Sa/rlt/(f de pc S;\Va, 1:, V de S:r.
miullI, pe care trebu ie 53 o cunsider1\m ca o prelungire migralor.c
a lor, au trebuit să fie nu prea departe de Pannoni~, Infcrioar1\, deci
În SV Dacici, deci în Banat, la Dun1\rc. P e meridianul Anarţilor
şi S:lldensiilor trebuie 55 e5ut:\m ucci şi celelalte trei popoare inter-
mediare: Prednvnzsii, Bi,/ii şi A/bouusii l ). Toate cinci sunt dara. ·de
~~boccnsilorde:\lijller.ed . )Jlolem.ll,p."+4,dup3Boeeking,
•in regione Dan u bianll in qua TrtwlDllm CI.t' (NOD., ("d. 8oec::king, XXXIX
(_XLI!], p. 10 ,i ~99: ef. CIL. 1111 619'), mi.ep",relOl·tiodClI.rbilratll.,e.dad
am ' Tt"I' .A-i loc.lidm IIbsolut sigur 1. Alburnut, in :\Iunlii Apuseni.
www.cimec.ro
~~~i:ti ~~~~~a~c"d~r~I~~I:i Ş:o~.ltcnia, deci afadi de partt.:1 pr:ncipală a
A doua grupli de t:inci incepe cu T l!uriscii celtici: am v1\zUl m,i
5U:t(p. 23SEq.).clt pecursul superior al Nistrului, drept dea!>upra Daciei,
ptoletn:teus t:unoaşte o serie de l oca litll.ţi celtice. nac1\ ele au aparţinul
chiar TeurÎscilor, nu se poate :,rirma cu sigurao ţ1\. Probabil Însa ca
:j'~~;~;~!~:~~~~i~i~~~~l~~a.j~~dc~::ur~~:~~~~~~~~~~:~~~~n~~~:~\t:~\~~:~i::~
celtici din S!l.tmar. AI treilea popor din grupa 3 doua ponte fi incâ
mai precis local izat: sunt B/lridave"sii, cari nu puteau 8!!. se afle, cum
~;. ~rl~~cs!i n~~aml~leS d:;â~'~:~~~:~I':~~lâl~i,:~j~:;r~·~\~e;~:~Ş~:I~ it:u~~~~
;;~~e r~~~a';~~\l ~ ~~C~ll Ş~c:s:~c~~~~~ l;::~~:;Sa!~,'~~n~: i~~!'l~i~:ll~c~;ŞI~/~~
stabi lit meridianul celei de a dOlla grupe de cinci neamuri d3cicc.
el de-al cloi lea, Uatllunsii (ori Ractltcnsii) vor fi ocupat platoul Înalt
llrdelean dintre Târnave şi Someş, iar al patrulea şi :t I cincilea, Polll-
loltT/sii!) şi Kf'iflgisii, primul Oltenia "i Vi\luntenici deluroasc, al doi lea
re~iunea corespunzătoare de camp, pânll. in Dunitre .
:\ treia grupA dc cinci poate fi iarAş localizat! ceva mai 13murit
tot prin dtJuli popoare, primul şi al lre ilea. Costo/)odi locuiau, cum
alll \"lizut mai sus (p. 240 şi urm.). În cea mai mare Jlartea Jar, afr.rl'i din
mAsivul carpat ic: in Ga li ţ;., sud:d şi ~loldO\'a l1ordÎc~. De aha. parte
~~:~s;·:; ~~I~as~t~~~:~~ac;3~~~·~~·~~c,e~~~1 d::, p~;/:~ l~u;::~~, I:~i:~
buiau s1I. alc1\tueascl1 o continuitate spre V cu Brilogallii din Bas:-
~::~~:~:~:'::~;:~:~~l~;;c~~'~:~~~~~~~:~~~::;t~~~:;~:~~:~:;~~~:'~
cu ţinutul Învecinat ~prc Apus. din Tara Sccuilor. Puvest irea lUI
,\ mminnus, XXX I 4, 13, priviloure 1:. retragerea COlilor lui Ath'lnarich
inaintca I lunilor cai i \'cniuu din Rllsă.rÎt in CallrtlltlIlt/cIISi.f /QCIIS s·3r
potrivi şi ca Cll localizarea d .: mai sus. AI patrulea şi al c;ndlt·;\ pl por
din a treia serie. 8(1)(,1I$;i ~i Piefig;; ar trebui astfel s:l-şi ~i1sea~c!\ loc,
primul prin Bu:diu, H.·S~rat ,i
nrll ila, al doilea in câmpia l\1untC:tnă
din naşc:J, Ilfov şi lalomiţa .
') (iR. IV '4, 1). 104, ("unoa,te o POlul" Pt" drumul VimimltÎ//11I· Tibim/lll.

Dad cOl1lpar~m acum accastll localizare a celor cinci sprezecc nea-
llluri înşirate dc Ptolemaclls in Dacia proprie Cli h1tr\ilc ptolcmeice,
ca acee:1 din sec. X ill (dt.pl lIelb:': lg-Cuntz, SlC. X I) plistraHI. în cod.
UrbiT/as 82 (la Schiitte, fig. 12),ohse1'Văm că tr:ldi\itl cartografid an-
t:cli, chiar f!tr!l grade de longitudine şi htlitudine (care lil)SrSC la Ptole-
maeus pentru localizarea popoarelor) It procedat În spirilul În care
am lucrat şi noi mai sus. Dimpotriv!\. procedarea, nu dupA meridiane ,
cum am făcut noi. ci dup!\. gradele de latitudine, cum face C. l\IUller
În Atiaslii s!\.u la Ptolemaeus (hartII 18), aşez;md neamurile Daciei in
cinci grupe de câte trei, pe cinci paralele respcclivC', mi se pare foarte
put in fericită şi duce, in specin l pemru V şi E Daeiei, la o grupare
cu totu l artific ială, pur mecanică, :t popoarelor pe h:trti'l, nccores-
punz:\nd la nÎl.:Î un fel de re,lIit:tte istorico-geograficli .
:; 1~:~~~:!;:~F~c~~~::;I%;C~~~;\~~'~;C{~~k!i::;~~~oI~:,~:;
dacice Înşir:\te de dânsul nu se vede a fi fost, dup1i nume. iranian
(scit ori Earmat)I) . Constat'.trca e foarte importantii, clici ni se confirmă
şi În acest chip cli la \' şi SV de Siret locuiau aproape exclt.lsi,·
Geţi . Dc:\ltfcl, cum am v!iZllt mai sus. S:trm"ţii nu slint cunoscuţi
Ilii Prolcmaelts decât numai d incolo de N istru şi de Ti s:!' Astfel nll-
"lilirile sarmate pe carc le-am stuJiM amll.nJnţ i t in cap . Il al aceste i
lucrări au fost - :J:''tnli la sf:irşitu l sec. 1 d. Hr. - numai nişte migraţii
de nomazi, cari au trecut pestc pltmfintul dacic flin\ a se opri aici, iar
triburile rcspccti,·c. sau au fost primite in Imperiu (eL Ilrraci Sar-
mflla~ (ArMta~) la Plin., N . h., J V ti ( 18). 4 1), In Sudul Dunării,
~:I ~~s:~~/~~:P~':~ii-;â!~r~e:a:~:~~tT;~~r::u;:~. ;:~:;:! :~~ecl~,~,d~::::!:
pe vremuri cea seiticli , nu se poa te În nic i un el\Z vorbi, 1;11' rolul elc-
mentu lui sarmat ic in Dacia l'a Începe serios de:lbi:'t dupli llşCZ:lrea
Romanilor aici, şi, fireşte, se V3 imensiric:\ Cll atlÎt mai II1u lt dllp!l
părli.sirea Daciei : dar atunc i clementele germane vor jud şi cle un rol
tot aşa de important ca şi c('le iranicne, pentru a ceda, ambele. din
sec . VI inainte, influenţei pre<:umpliniloarc 8Ia'·c.
L In ce pri"eşte oraşele Dacici, Ptolcmacus cunoaşte faza ce.. mai
\'eche a provinciei romane, imediat după cucerire. O 5Ul1111 de I(lcalit!i\i
') Vom rdull d~ahfd ChtsTiulicu mai jos , la in,irnr~a numelor de
J" J'J ". "Xr\S'S tl"'~':'\ GY.TI C'\ 1''TltI~ _ ŞI JDO A. CItR .
cu nume romane pe care le constatilm În ltinerarii. In el lipsesc.
Singurele centre cu nume romanc, cunoscute lui Ptolemacus, sunt:
O.}).."tta~&t' (nec\Jnoscut din alte izvoare, ciici inscr . citat~ de l\IUJler,
1 1, p. 446, şi SchUue, p. 94, nu c suficicnt!i nici pentru nume, nici
pentru localizare); l,.'oJ.i,·cI,I (cunoscut şi din Tnbula); l1eon:W(!{a
AiiyaVoTu (dubios, daci identic cu Pretoria din 'J'abula şi Ctl ' , h-
YOI'.-r{u dela Ptolemaeus insu~, cum crede Schtitte, p, 97 sq.; deÎ
ca şi OVJJ'nClI·6 .. , !.ceasta e o denumire care privi:\ direct pe imp~rat
şi imprejurarile rlishoiu lui, in vreme ce Prat!lor;uln simplu e cu totul
comun); 'A''i'otlotla (iadl.ş greşit consideratii de Schiille, 1. c" ca
CI simpll\ coruptelă a numelui l ocalit~ţii precedente; mai de grab~
ÎncA una din denumiril e provizorii :.Ie vreune i aşeziiri d intr'o str:îm-
toare a muntilor, dat li poate chiar de Traian in Commentarii/e sa le ori
dcCritonîna lesaleCetica);dcnull1ir i analoagc.prccumrclcvit Miillcr
cu dreptate au fost şi J1I(]O'VI' = Ad pirum, 1111'01> =- Ad pilIIlm şi
~ Y~afa ".". Aquoe. dintre cari iar~ş cele dintâiu doura altfel nccunoscute,
iar ultima potrivindu.se cu oricare dintre diferitele Aqfloe şi Ad aqllllS
din ltinerarii, dar probah il referind\l~se la cea de lângil Clilan . In
sf:irşit . localitatea ZtiiYţlO, dup!!. un izvor grecesc, aşezntii de l\IUlIer
după gradele indicate de Pto lcl1laeus la Lederota În Banat, dar po-
lrivindu-se ca nume şi cu orice alt pod , i ncheie lista. cum se .... ede.
foarte scurt!i a l ocalit!lţ il or cu num c greco-romane dela Plolemaeus .
Aceeacc ind e hotiirÎtor pentru epoca la care protOlipu l folosit de Pto·
lemaeus era redactat. e numele Sarmizegclhusei: Ia(!f.IICqtOoVOQ
(laollelo,', e afl;lm adicli in vremea răslJoa icl or dacicc : oraşu l e ind
.11 regelui barbar, iar nu coloT/ia DacÎea . Deci iar1ş, lista oraşelor Da-
ciei de la Ptolemaeus trebuie pusă. În leg-lturl\ cu operele in dicate mai
sus. pornind dela insliş expedi\ iile lui Traian, şi, ccl mult, cu Gt>l;ctt
ale lui Dio C hrysostomus. dar În nici un caz cu itinerarii din C!poca
rOlllflnli fi Daciei: lucru car e lui Schtittc, o. C., nu i-a fost tocmai clar,
Î3r pe MUller se pare di nu l-a preocupat ').
Cu atât mai mult ins1t Plolemaeus nu se va potri,,1 cu TP şi cu variama
foarte 11lrzic a acele ia ş fam ilii de itinerari i imperiale, GR, când va fi
vorba de oraşe l e cu nume ind igene ale Dacici. J'tolemaeus e singurul
') Tin !IA nOla aici. ea ,impli curioziTale, ci atit Mudl~r elt ,i SchOne 'UCetC pe
bitlut PloIcl1\l&cua,idupli toponimiRactullt!l rominc:ucl, rtcându·j morali dind nu
le'pouivc,u:, Astfel CII Nf'li11lIllV/1 sti devic Nedeill, Timon T~RSC\II, Somon ISoar~lIi,.
orll~~ din Dllci:!. Polllfll Potctul , eTC. ~IC.
www.cimec.ro
 ,6,
izvor care ne·a pAslT:u,..6list3 mai bogat3 de vceh i nume de local itAţi
dacice. Dacă negăs irea unora d in ele in T P e un motiv suficient ca
sA le admitem nUOl:Ji pe cele confirmate de acest izvor mai târziu ro-
man, condamnându-Ie pe celelalte la rangul de simple d\lblete ori
coruptCie ale celor dintâi, m3 indoesc foarte mu lt. Ori, cam aceasta
e metoda dup!i care procedeazll Schtitte : grupllnd ~ i l ocalit!iţi l e lui
Plolcmaeus În form!l. de itinerariu şi chinuind pe aces t autor ca 53 intre
În cadrele TP. Du pli aceastli meIodll Schtitte (fig. 17) co ndamnlt Ia
neex i s tenţ!i urm3toareJe oraşe ptolemeice : Pllfrida fJo (dublcl la Petro-
Java), Carlido'Oa (scoas~ cu lotu l d in Dacia ş i facuta origi nal la dublcl\d
Currod,ulllm, din Sarm:uÎa, el insu!) deplas.1 t de pe 'fyra; la i eşirea de N a
pasului Dukla 1), Sangidava şi Z argidava (dublete la Singidava) , A n-
cur/ia (du biet la Praetoria Augusta) , Cermi.::tra = Zcrmizirga (dubl et
la SarmizegelUsa). Ramidova (d u biet la Ko mid:wa), Z IISÎda va (d u biet
la S lIâdat:a, ca insăş scoas3 cu totul di n Dac ia ş i dus?\. în !\ Ioes ia)
Polomltl (duble t la Potu la dela GR : Schtitte, p. 85), Z lIrobara (du.
biet la Ziridava), Acmo"ia (dublct al Agmon iei d in Moesia la GR:
SchUltc, p, 85), Pittum (dubleI la Pirum), T ot aşa dispar deal tfcl la
SchUue ş i următ oa rele triburi dacice: Saldellsioi (simphl du biet la
Soldat din Pannon ia), Bifpltoi (du biet la Pitphigoi), Teurisci (dublet
la l'fluriscii din NoTicum !), Prtdawmioi (dub let la Buridaua ş i Buri-
dat'cmioi) , RhalactnS1'o; (dublct la Racatac din i\ loravia), COlensioi
(du biet la Cot;,,;; d in Boem i•• ·Silezia) , Albocc"sio; (dublet la Albona
din Nordu l Adriaticei. in pcn insula Istr ia: ef. Sehiitte, p. 86). La fe l.
I-Inrpioi dela gurilc Dunăr ii ş i Cllrpiolloi d in Vestul Car paţil o r rac
tdouble em ploi •.
Am ind icat mai sus, incid enta l, primejdia metod ei lui Schtitte in
leg1itură cu Cermisara din Ardeal şi S ucidat'o d in Oltenia, documcn-
latc monumcntal ş i deci stric:i. nd toată logica :a rgumente lor criticei
verba le. Dar printre 6Coruptclelet î n ş irate ma i sus sunt unele foa rte
rezistente la orice tentativă dc suprimarc, deoarece prcsupu n eli ret-
pect ivul copist care lc·a cet it tgreş iu ern un mare indogcnnanist, căci
se ar;lU a fi ştiu t filolog ic thr3că. celtid ş i iran ian!!.. Sangi (da t'a) cores·
punde unei rădăcin i thrace fpcl. iale, bine deosebite de S ingi-, ea rc arc
:I ItC compuse (cf. Tom., II 2.78 cu So), iar Znr,r:i(dnva) , aşeza tă de
Ptolcmaeus pc malu l stâng al Siretulu i mijlociu in (ld Itlo.osiu tn, adicA
in teritor iu geto ·iranian, îşi are o perfect~ cxplicare at:lt singurll. , d in
ossetieă (ef. Tom., Il 2, p . 77), cat şi, prin r!\d. Sort·, d in numele de
www.cimec.ro
,6,
popor iranian Sarga/ii şi din numele de râu Sargtlias (cf. mai sus, p . 230).
Ramidava Îşi are confirmată r3d3cÎna dc baza in sta\iunea drumului\
Philippopolis- J ladrianopolis, Ramot: de pe Hebrus; iar originea acestui
numc e eeltidl, precum vedem din toponimicul identic din Gallia
(eL I\Jiller, iti". Rom., p. '35 cu 537) şi îşi are rostul ci atât in fostul
regat eeltic dela Tylis in părţil e Odrysi lor, cât şi În l\ loldova sudid,
unde Plolem aeus aş..:az!!. Ramido'Ua sa dacica şi unde pune simultlln
şi pe Co/tntii ceh ici, de cari am vorbit mai sus. in sc himb Komidat/a
pe care ar fi s'o dubleze, are ca bazli răd3cina como (skr . kama) genera l
thraeieă (ef. T om ., Il 2, p. 86 cu 49). dar in specia l folos ită cu pre·
d il ecţ i c la Ce~i ş i În Bosporu l Cimmerian (1. C., p. 49) : nu mai puţin
de doi regi gcţ i au în nume le lor acest cuv~n t: Como-s;clIS ş i Di-comes.
Ega l de ncî ndrept:lţit e aşâ zisul du biet SlIcidav(l = ZlISidavo ; înt5iu
de toale o Sucidava foarte precis loeal izabila exist:l in Dac ia oltean3
la Celciu şi deci n'avem nevoie să presu punem nici o confuzie cu
Sucidava moesic3 deJa Durostorum; apoi Zusidava lui Pto lemacus
_ aşezat!!. depanc in K E câmpiei muntene, duc Siret - Îşi poate
perfect tAsi o exp licare, ca şi SUSJldaua de pe Oder în Geti:J gcrmanic1\.
prin compoziţia cu cuv:lntu l SUIU , bine cunoscut din onomastica
thraeică (v. Tom., 11 z , 44): S pentru Z, şi invers, e frecvent in geto-
thracicl\: cf. Înainte de orice numele S::mnizegethusei, pronunţat (in
inscr.) şi Za rmi·, ·sara şi ·::ara, etc. Polonda ca dublet la Poltlltl este
Î.1răş ncadlllisibi l, deoarece l'otfllo e ruda bunii cu Pole/ente, Palltalia
(eL ci t. Ia Tomaschek, Il 2, p. 63, care dealtfel n'a observat aceste
leg!Hun) , În vreme ce Polonda, mai drept Palodo, ori Pelendovil (TI')
au tota l alte r1it!(1eÎ ni (ef. T om. , 11 2, p. 6+ cu 65 ; Paloda dtmane la el
Ilcexplieat1t). La fcl, ZlIrobara şi Zirida vu corespund la doui1 realit3\i
geto~ thraci ce precise. şi nu F'0t fi nişte stupide greşe li de copist. Clic i
in ZI/ro-bara avem ce le dou3 r3d. foa rte bine cunoscutc zl/ra taplh
(Tom., II 2, p . 78) şi f11'ffJtl, d in bher, «bogau (ihitl., p. 59): ~bogată
in rt pCJ (nu cum crede 'fomaschek , /. c., p. 78 .krumme Schu tzwehrt;
pentru a > t: În limba gctidi cf. zcra ş i zara (ib. p. 77], dOVll şi devll
[1" 70]); d impotriv!l. in Z iridat/a avcm ca bază dd. Ziri· b'nc cunoscuta
(ib., p. 77), cred idelltic!i cu Ciri· (eL Germi· şi Zermi-: ib., p. 88)',
documcntat1t chiar cpigrafic prin Giridava din .\1oesia, la 5 de gura
Oltu lui (C IL. 111 12399 şi hanu IV G k).
Mll opresc aici, deoarece dublete ca: dacicul Cu rsidava = cc lticu l
Carrodlwum, greşite şi ewnologic şi topografic, nu pot fi d:scuultc
 ,66
acum mai deaproape,-iar altele ca PlllritllltJa = Petrodov(l, PiTwm - Pi-
rum, nu pot fi demonstrate nici in afirmativ, nici in negativ. Un
singu r dublet de nume de trib trebuie Îns!\ sa fie atins şi el aici: Pre-
dllt'tTIsioi = Bllritlavt1l.tioi. Schiltte zice (p. 97): tPiejigoi, Ae, tribe
south of Bttridavensioi = Biefoi, Ad, soulh of Prt'tlavellsioi•. Int âiu de
toate nu e exactă partea Întâi a ana logiei , clici sub BllritlafJl!IJsio; :wem
În textul lui Ptolemaeus Potulatenses, iar sub aceştia Keiagisoi; harta
ptolemaeicli din cod. Urbinas 82 (SchUtte, fig. 12) aşează triburile
tot aşa, şi Piefigii sunt fireşte foarte departe spre SE de Buridavt'nsi.
Dar pcntru cazu l că admitem o corupte!;l in numele p,.edovens;o;
- dat fiind d\ prt- singu r mi parc a insemna nimic de sine st~l.t1'itor
în thracicl'i, spre a alclitul împreună cu tlava un nume de localit:\te,
ci se ara t ă li fi o simp l!\ prcpm:i\ie - T omaschek a dat ind deacum
treizeci dc :l1\i (o. C. , 11 2, p. 65) o emendaţie excclentll., bazată chiar
pe cod. Vaticanus 191 (notat de C. MUller cu X): am avea adictl de
cetit lIu:bavr/l'OIOl, ceeace la folosirea unui izvor lat in, cum a fost cazul,
de l\larinus din Tyr ori ale predecesor al lui Ptolemaeus, e absolut
plausibil, în l a t ineşte T şi i putându-se perfect confu nda. Ori, in aceastli
ipoteztl PiedavelluJ, ca ş i Piegetae, cn şi Piephigi, au În partea întâi cu-
vântul getic pie,.fiendt, tfei nd., duşman: Pieâava ar insemna deci,cum
zice şi Tomnschek. tDosendorft, şi cxplicaţÎ3 ar fi cu al:it ma i fireasdi, cu
cât acest trib dacic dinspre Ti sa de mijloc e Între lazygi şi Munţii
Apuseni, e deci afad din Dacin proprie, ca şi Piegetlle şi, dcaltfel,
ca şi Pil'phigi-i, din codrul VH1siei ş i ll!iritgan (cod. Urbinas 82, la
Schi.ille, fi g. l2).- 1n ce priveşte pe BltlfţOl, cari, dllpl'i SchGtte, ar trebui
511. fie id entici cU f1 d.qJfYOl, ceeace Însit nu e dovedit de Schiltte prin
nimic. credem cit avem iar1l. ş o foarte lI şoarll. greşeal!i de copist: BieJi
in loc de Biesi; dl.ci, n'avem ncvoies!l. rcpetll.m:prototipulluiPtolcl1l:lelis
a fost latin: iar confundarea lui/ cu s Într'UIl tcxt latin nu e excepţional
de rar!!.. In sprijinul p~rerii noastre: vine faptul d1 Bir!i =. Bies; din
Dacia vestică au ca vecini spre N pe Piedavel/ses, iar spre Rlislirit
in S Ardealului, pe BUTidavellstI, exact In fel cum În Slovacia şi
l\lordvia a"CIll pe Biess; lui Ptolemaeus (III 5,8) vecini cu Piegelac la
N ş i cu Bllr; (dupit Ptolemacus spre NV, dup1\. nOÎ mai sus,
p. 223, n. 3. spre S şi SE). Este adic1\ fenomenul, de repetate ori
constatat mai sus, al regllsirii triburilor getice din Dacia proprie, la
fel În NV celto-germanic. ca urmare a llIigraţiilor produse înrr'acolo
prin presiunea întâiu cimmerian3, apoi scythică, venit!\ din E odat~
www.cimec.ro
Cll inceputul primului mileniu a. Chr.DC3ceea plrerea b:1tranului
5chafarik, citatll la l\lilller , J J, p. 425, dl BicJi din Dacia, identici
ca nume, şi dup3 pll.rercol lui, cu Biusi din Sarmatia sudvcsticli a lui
ptolel1l11eUS, grffil au fost puşi În Dacia proprie, este tot a~a de ncin-
temeiati't ca ~i cun~trucţiile lui SchGtte, cu inevitabilcle sale dublete.
De fapt. acet"ace admitem toţi despre Costohoci ori Cnrpi, că au fost
şi În NV l1i in SE, trebuie aplica t deopotrivli tuturor triburilor
d:lcice care:1U sufcrit acecas deplasare, ca şi aceia. şi În acecllşdi r ecţie.
SI't cxaminllm acum ll1:ti deaproape aşezarea şi numele o ra şelor
Daciei lui Ptolemac\ls. De t.!ata aceasta gcografu l dllnd gradele
de longitudine şi latitudine. putem aşeza precis pc o hartii numele
deaşez3ri ce ne 3 p!lstrllt (cf. harta 18 1a Miiller) . Urml\rinrl În text
w
(I II 8,4) onlln('a În carc le enumcr~. constatlim cli ca c acccnş ca şi
pentru triburi. dd:1 V la E şi del:l N la S. Cu deoseb ire cll., acolu
unde în cutare regiune a Dacici, oraşele sunt mai dese, el ia câtc o
Întreagă grupli. deodat!\ (d. p. Napoca, Potat$Sfl, Salil/flc; sau: Z"ro·
h(lTfl, Ai~;::is, Argitlava. 1'du·sclIm) . dupli gradele de longitud ine (NS) ,
şi numai dupn enumcrarell Întregii grupe continuă pe gradu l resrec~iv
de latirudinc (VE), 1\1:,i departe. EI citeşte deci pe o hartii, iar nu
redl un texl. Aceasta l-a tăcut pc Schtitte sll presupue ca profotipe
ale lui Ptolemaeus diferite itinerarii, iar nu texte litcrare. Dar noi
nu trebuie 81\ uitlm cii harta lui Agrippa, ca hartll, iar nu ca itinerariu,
9VlIse continuato-i. AtlÎt Comm~l/ta,.iile lui Traian cât şi Gelica ale lui ;
Criton ori Getica alc lui Dion, trebuise să aibn. şi o transcriere carto-
grafidi. Accclltu!tm acenstn, pentruc3, dupl cum am cercat a demonstra
!Ilai sus, Ptolcmacus ne dă o lisHI de :"tolel' bT'fjtJaJ({q. hnf(Q.I,lott(!CJ.L
din vremea când Dacia Înc!1 nu fusese organizali1 ca provincie romani1,
deci nici şose l e regulate cu 11//ltal;(meS şi slatio"es incii nu avea şi deci
nici de adevll.rn te itinerarii ole Daciei nu putea fi vorba.
Singuru I itiner:lI iu care ne-a pllstrat o posibilitate de control al lu i
Ptolemaeus e TP. In eateva locu ri ea e îmboglllitli prin doun.-trei
şfiri in plus de!:, GR . Acesta. deşi foarte târziu, ne dă, ca ş i TP.ea jnsliş
redactat!t definitiv mult dup!!; picrderea Daciei Traia:\c, indicaţii pre-
ţioase d1 acest ţinut a rămas in s trânse leg3.turi cu Imperiul şi dupll
a, 270. Cu dreptate rclev1\. l\liller (Itin. Rom., p. 539 sq.) faptul cl
GR s()("oa.e ch iar ca aparţinând la Jmperiu im portante regiuni ale
Daciei Traiane tocmai pc baza acelor legături, dcsj:lre cari, cum am
9-3.tat cu alt prilej, atlU NDO cât şi Procopiu!t şi Iu slÎn iallus ins . . '

~~~~i::{:~~~a:i~~j~~~i~i~::~~~~:~~if:~~:[~ti:f~i~:i:.~;~~~!~
J
atât hl conlro!ul direCţiei (h'umuri lor (şi la de destul de I,rs:gur!i pe
alacure;I), etil la confirmarea mAcar din loc in loc a nşc:t.'I.rii sigure
cd puţin a unora dintre or.lşele lui Ptol cmacus.
·Povxx6VWI'. cel lI,ai de NV orllş :Il Oacici. Dup1\ m:me, cchic:
corespunde PClfCCl a»c~1\ri i extrem nord·vcsticc a Anarţilor cehiei.
Altfel , necunoscut.
Lloxl~ava la ESE de 'POVXxOlrW1'; aşezat de SchulIc. fig. Ii
~i~:~I~~:~~ ~;'::':~~~~~~;i~::~~r.V~;!-~~:~~~:=~:~~:: ~!~iLc,~~~d::'
Il prontlllllii ca 0, intr'un ţÎm,l de limb1\ aOlestcca~ (suntem dl1pl
l'tOlemacu s ind .. tot in teritoriu anart ic) ş i unde Dacii fusese,", incă
de demult pâlnmşi de Sci\i, iar mai t!lr~iu de Cclţi. CL iJw<l{J/tl;u
:! ~:n,B:~~~~nil~~v~icg~!f~~t:;~~~n~!ne:~AS:~:~i\:rt î~0~~~~1 ~'~re~~r:i:'~~
~PjsC~;,~;';:~~~;:~fo;~~i~i~:::ţ~::;f;~:g::f~f~'i:~~~:;~~;;~~~:~~
;~{l~i~;:~;~~~~~:~i:~~;i)r~~f~~~ ;::::~d~~::i~:'~:;'~~~ i~~~~
~~r~~'::\~lCI~~~,::' (re:~;~~~n;~U~o:ac~;:~t~II~~r~~: s:~~:II~her~I~~~~~e~~::;:
Lissos, ele. (eL Tom., II 2, 70, cu Patsch, 1. C., p. 169 5(1')'
• A!!xofM)j(JQ<1. Altfel necunoscut. D e cautat , dupn localizarea din
Ptolcmncus, departe la IU\snrit de l'orolissum, fie lJe la Rodna, unde
::~~o::~~~:la~~a~~n~;I~~c~li:art~~n!~~:~e~leN~~~'el~e /~~~ ~::;~!~'p~~t~:
india ă!!,,',- 't{' lOai iluâln eşlc in Arcit/lwa, Ardlllw ~i A rclIIUle (cL
') ce. Plrun, .\llIlIIe. "'/lIr. D..,Oflur"m, 1. C., p, JJO .qq.
www.cimec.ro
J" v. HXI·"~!HUI\~;.\ aln'leA Jl\"l'RF. 000 ŞI '00 A. CHR.
'fom. Il 2, 54); partea a doua credem cll trebuie dutată În tulpina
3diecti\'ali1 :-raTaaa, pe care o reif.lsim În numele de erou cuceritor
/Iura(JO' din Bithynia (\' . m3Î. sus, imigraţiilt getice În acel ţinut).
l\f:li puţin probabil1l. ni se pare leglltura cu rld. fU6v şi av!!, d in nu-
mtlc edonic Bioo'IJ(!O' (ef. Ia Tom., II 2 , 18 Cll 12).
rlJlq:ovlor(în cod. Venelus 383, la NIUl ler, P: 1'lJlrpa}.ov}. Necunoscut.
Aşezat de Ptolcmaeus in ţinutul costobocic din NV Moldovei. Nume bun
dacic. Tomaschek nelu Anei semna c1l Ptolemaeu8 nu cunoaşte propriu
7i5 Dacia de dupli Traian, şi câ, chiar de-ar fi cunoscut-o, colonizarea
nU s'u Întins niciodat1l. pân.1l. În Maramureş, Bucovina şi Basarabia,
explicll numele 1'()UpoVÎ.OII din r!l.d!icini dalmalo-italice (J 1 2, 76), atunci
când r/id. thrace id enl ice (h"h-, b%-) ne exp lidt perfect acest topo-
nimie. 1n adevAr, nu poate fi vorba aici nici de 1'ri-buliu'H, dalmatinu l,
nici de Tf!urvJ.tO" italicu l, ci de 1'ri-, din 1'ri-bal/i, 1'ri-",om",ium, 1'ri-
stoblS, etc., ~ i de bolD, bula, din As-bolo-dina (CIL. 111 14214U), B vÎ.a-
tw(!CJ (r!!.u desp !!.rţi t dc Tomaschek,llz. 61 in J]v).-4Cw(}<J. , cll.ci de fapt
a\,CIll aici cuvantullllT'acic ::Qra .apă.: ihM., H 2,102). did1l.cinll care
trebuie s1l. fi e Înrudit!!. cu ce:l lituanian!li .ula., fStâncltt ldin UI"eitrll:
"'0111., II 2. 57; UI(II)lillllll1: (P;lrvan. Ulmetllm, Il 2, p. 347),- astfel
încât T()f<{'Ovlol' va fi insemnat, poate, ace l aş lucru ca 1'rimo,ttillm in
latineşte.
J1(lr!!l&wa. Necunoscut. Tot in ţinut costobocic. Forma primitivă
a Plltllt fi lIaraeldava . Dar chiar cu al doilea a sincopat, cuvântu l
de bază ne este cunoscut in numele zeuloJi Palrus clin Tios în Bithynia
pe coasta ponticlt (cL Tom., 11 2, '9), lar de strânsele legAturi etno-
grafice Între Dacia şi Bithynia am vorbit destul mai sus, pentru a
mai insista aici.
Ku,fJOI6ava. Necunoscut. Tot În ţinut costobocic. ldentificat du-
bitativ cle MUlIer, p. 445 şi in chip afirmativ de SchUtte, p . 95, cu
Cersie ( ==- Certit) al TP şi GR. ş i mut;lt astfel clin NE în NV
Daciei. Credem, Br! nici O justificare. Jdentificat de SchGttc, 1. C.,
ind. ş i cu celt icu l Carrodtwum; ind mai puţin indreptAţit. De fapt .
avem a ne gândi 1.1 un trib Kd!!olOl (v. numele proprii cu K&aot~, Tom.
I! 2, 46 ş i 84), insemnând poate, et imologic, tPlugarii. (dela rlld.
lJers . Furchen ziehen. , karsYlI eanbau fahi g.). ş i a dror capit:llA Ka(!Ol-
bara ne re:l1ninteşte deopotrivl'l. Ctirsilllll dela H ârşova. tot În teritoriu
getic. ~ i Ka(!Ofa, din lVtysia asia~ic3, unde iarli au avut loc imigraţii
nord-thracice . Cât priveşte Cersie a TP, pe drumul Porolissului.
 VASII.E pARVAN. atiTlCA
's.
deşi inrudit cu Carrjum şi K6QOl'. ea prezintA un alt mod de formaţie
toponimicA decât Xu(!O{6a va, pentru a le putea lua u~a dr~p: alta.
Tinem ind, pentru completare, s1i amintim c! onomasuculUl Râqoat;
i se poate glfsi şi o explicaţie irao lanit dela rllid. karl, d. p. yaohar;
tGetre ide bauerub: Vasmer, p. 42 .
nt:r~a1)a. Necunoscut. Socotit de SchUtte (p. 98) ca dublet la Da-
'(gfl)ava şi. identificat de dânsul (p. 102) dupli d'Anville (ef. şi M.Ullcr
p. 445) cu actualul Piatra (.Neamţ). ~şezat. de }'tolelllaeus Clim 111 re-
gi.un ea dintre Costoboci şi Caucoensl. prin Moldova centralti deJa
I:;;~;:'~i:.i~i~~t~~~i~J;i:;:;f~~~~f;:f;~;~·~~~~~:!.;i;Z6i
nu putem admite . In lhracic~ cunoaştem lotuŞ ineli o localitate .ml m l~li
similar,Petrain Maedica(Liv.XL22, J2,suba.181 ~.Cht.).On totdm
Maedica şi tot prin Livius (XLIV26. 7: a. 168 a. Chr.) c~~oaştem.loea­
lit~tea DeSlidava, care dOCllmenteaz1\, nl ~ lu rea de alte ştir i (v. Illal sus,.
ri;:~~b~~qi·:~;~~~::~~~~:~s~·:~~:~'::~~~i::~~:U~:~,~,::ji~~;,~?i~:~
precum se Întreab1t Tomaschek (II 2, 64), iad nu poate Ci vorba in
::;~II~:I;nal;ic~ii:e~t;:~I~a~~ ~~I~u~~:elo~:dai~:~~,~a;~stD~~~n~,~~'~~i ~;:;:~
din TP şi GR, la SV de Apulum, tot un cuvftnt indigen, iar nu ro-
;.;~~:~rs~ ~:,~:~::~:::~::~~~~:~~;:;:;~:if.:f~I:;:::!:~e:~:::~:~~
zând probabil unor sensuri dest.Li de diferitc, între laun1\ Ş I gctlcn,
şi cari nu trebuie s11 nc împiedecc n considera PetrodaVll şi in cU\'ântul
de b:u:11 tot ca gClic .
O-lJL"tIOI,OI'. Nccunoscut. Aşezat de Ptolemaeus la V l\llln~ilor Apusen i ~
prin Bihor. Numele, discutat mai sus , p. 251.
Na.'"tQuxa. Perfcct cunoscut '). Asupra numelui avem de observat
urmlUoarcle. Ortografia lui PtolemBelis e bunii dacic1i (11 )0).; cf~
şi CIL. 111 7996: Napucen.sn. Dar baza, nap-, pe care o reglisun Şi
') lA olqele cunoscute fi din a!le izvoare ,\1..1 n'Uli cilim xad.rnic CIL.III, Mueller
ed. Plol.,ori P.-W ., .ţI.
www.cimec.ro
În N61r.Q(!t" numele herodotcic al Jalomiţei, n'are nimic de~a face cu
grecescul l'â..-ro, (cum se intreab~ Tom ., Il 2, 68), ci e de cAutat în
lIumele de popor NMOI lcum tot Tomaschek complelead,JI 2,9 6).
Jn51\ Diodor numeşte (11 43, 3-4; ef. Vasmer, p . 45) pe Nân.al uh
trib seyt hic, iar Steph . Dyz. cunoaşte o Nthtt;' :'tolt, I'fUOla, (cf.
cit. Ia Vasmer, 1. c.). Totu" Ammianus Marcellinus, XXJJ 8, 33 ~i
urnl., cunoaşte pe Napati cu un trib laude (ef. mai sus , p. 245, n. 1), cu
obiceÎ1l 1 saerifieii lor umane, prcscythice, aduse Dianei Orei/ac}n, adid
.Marei Zeiţe. pontice. Nimic nu impiedeell s1i glisÎm şi în pArţi le Clu-
jului un rest de toponim ie scythieli, <Iad avem În vedere dt prezenţa
Sciţi l or cs!r docullIcntatl1 llrchcolog ic in jud eţ (oglinda scythieli din
monn!lntu l dcla Feiurd: ef. mai sus, p. 7 ş i l-Iamp el, 1. C' I p. 25 cu
fig. 30 a şi b), iar Plinius, N. h. VI '7 (19), 50 cunoaşte pc Napnti
În regiunea asÎaticli a Scythiei. Ş i intocmai cum în valea lI aţcgu l u i
AVem r:lul Sargtlins de origine iranianli, tot aşa putem avd la Cluj,
o N(lpl/ca de aceea, or igine . E binc insii deocamdatA, ţinând 8eam~ de
faptu l eli. Napat ar putea fi şi un neam str1ivcchiu thracic in N Mi1.rii~
Negre, ori un trib getic r3t3cit el sprc R11s11rit, în Scythia, odatlt ClI
marea migr:lţie gelic~ tiin sec. IV ş i cei urm ., sub presiunea germano-
ceh iclt, s~ p4std\m o neutralitate binevoitoare faţlt de ambele explicaţii.
n u"((]O,j,ooa, pentru PalavUsQ = Pataissa. Perfect CtlnOScu t. Atât râd.
,i
]>(lto-, POItI-, cât term ina1ia -;110 ne sunt bincdocument:tte: Pn(II)-
10/;0, Paltlel/te, PO/Illa, Po/tl tlU (onomast ic), Polasios, (itl.), -ş i Er-
gissa, IJimissos (Dimlls), Tyrissfl (ef. Tom., II 2, f. v.). R§d~cina cred
~ f~~~S~a::.§~l ~~::rf;~/~'/:~7~cia;a:l,U o~:~;~:" g~~i:~. 65), po~taviJso, Ca
l·a,U'I'ut. Discul'Lt. CUllosc,Lt.
lJQu/"(CJ)(!/a iltiYOUOTU. D isc ul at. In forma dc :L ici, necunoscut.
l:1I1'yI6uvu. V. 1l111i sus, p . 252. Aşczata de PlolcmAcliS cam prin p§r~
li1c To pliţei , pe va lra de sus a Mureşului. Necunoscu t.
' A,?,ovotla. V. ma i sus, p. 251. Dupit Ptolcmaeus cam p e la pasul
Ghimeşului. In fo rmn aceasta necunoscut.
Ot)rI6al'u. Necunoscut . A,ezat de Ptolemael1s in Moldova de SV.
Nume gctic:ef. UtIlS, r. din Mocsia care se varsli in fata Oltului,curgând
prin tcritoriu sudgetic. Probabil s imult.1n nume de popor, ca ş i Oucus.
Ma(!)(&Java. Necuno8('ut. Aşezat de Ptolemacus in mijlocul Ardea~
lului la NE de Apu""". De s igur nu ,Silz eines Marc:Ist (Tomaschek,
II 2,66), felul accsta de formaţ ii hib.-idc (Priscu-pnro, L(mgino.para.
l:t4JIl'lfJa/C', etc.: ef. Dobrusky in l:ro. /lIIIZ,i, Sofia [ '907, p. 79) fiind
Jllai târziu decât epoca in care se redaetâ orig in alul lui Ptolemaeus.
Şi iarA~ nu, simplu, JlIa[!66ava (~HilIer, eeL Ptol., p. 448, dup.!!. care
,i Schutte, p. 98 sq. şi fig. 17, localizat de ambii la Vioara -= 1\1aros_
Ujvar), ci, eventual, şi etimologic (i\laris, l\ larisia, Mariws) , i paleografic
(e un" În plus, iar originalu l a rost latin). Mar;soda'Uo. Totu*i avem il'lar.
ciniullt şi JlIa.e"t-QWta (mai jos, p. 273) chiar in getic!1.
Zla/dava . Necunoscut. Aşezat de Plotemac-us in extremul V al
Dacici, dtre Tisa mijlocie: poate pe 1Vlur eş, 1:1 Cenad, unde s'au gllsit
ş i resturi romane (er. Muller, 1. C., p. 448). Discutat lUui S\IS, p. 253.
Nume bun getie.
It'Y)'looVQ. Necunoscut. După poziţia din Plolelllucus , fourte probabil
pe Mureş indatA inainte de ieşirea lui din Ardeal (cr. şi MUller, l. c.,
care Însa. îl aşeazA ch iar la Vcţeli dar acolo a fost 111icia: cf. ClL. III
p. 1402). Asupraetimologiei numeluine-amopritşi mai sus, P.252.Ad4u-
g~m d e vorba de un trib Siltgi, care locllilt - prin migra~e-şi
în dreapta DunArii la Belgrad. unde CelţÎÎ venind au numit pe limba
lor cetatea Singilor getiei Sin.t:idtlllllm. Acest neam get ic a rost destul
de numeros. pentru ca in migraţiile sa le spre V ş i . sli ducă numele
sllll pânl1 În l\loravia, unde gAsim localitatea Si"golle şi piinl1 in penin-
:~II#~~:~C;i:I~:~o~~~~ c~ă:~~l~:ai~: ;'~~~Sa;~ i:el;~~:l~~~'(~i.~:i~I~~~I:~
N. h., VI 20 (23), 74: poporul Silfgaej, ca ş i al Sacilor, Napaeilor ori
chiar al Dacilor şi Ceţilor (v. mai jos). reprczent:lnd întrepătrunderea
scythogeticA.
..ArrovlOI·. Perfcct cunoscu t. Albll-Iulia . Numele este dacic, dup1i
poporul Appuli (cr. mai sus. cap. 111 , p. 133 ş i cap. II, p. 104)'
J'6IlJd'sqa. Cunoscut ş i localizat prin ruine, pc Murcş: cr. CIL. IU
1395. Daco-Romanii ii ziceau Gcrmi-sartl. ca Del,-saru (in Munţii Apu-
seni, ţinutul aurircr: CIL. 111 tab. cer.IJI ş i X III) . Numele, compus
din doUă cuvinte thraco-geticc , bine cunoscute (ef. Tom., s. v.j, in-
seamnA tlapA. (suru) «ca ldă . (gume). !)entru sp iritul limhii e ~
prcDunerea adiectivului fat A de substantivJ conlf".Ir ca În latineşte
tAquae Calidae,f, fFrÎglJae., .Vivae. etc . (cr. topoOlmicele respective
la Miller,lti". Rom., ind. p. 963; ef. pentna comparaţii l e din arme<lnâ şi
celelalte limbi indogermanice, Tom. Il 2, 88).
KOJJldava. Necunoscut. Ptolemaells o a~ează cam prin ţinutul Trei-
Scaune. Pentru etimologie, v. mai sus, p. 253·
www.cimec.ro
'PIJII~6av(I. NCCll~oscut .. Pus de Ptolemaeu~ cam prin ~Iold o\'n
sudvesllcla. D.enullurc uaClcd (dat:a) a unei aţc1,!ri lI'ltict (Ramot):
ef. mater. mal ~us, p. 25~. Pe vremea când se redaclâ originalul lui
Pto.lemacu~ regiunea celllc§. respectid rusese deci din nou de mult
gellzatli: fl~esc, deoarece sub Burebista Ceţii acoperA erectiv tot ţi­
nutul rbArttea~ pfin~ .la Do~sthenes, Pont ~i Balcani. Tomaschek,
:~r:~ic~~' considerA, t.llmpOtnv~, atât Ramae c:lt şi Ramidava drept
fll(!(n5JJ. Formli. latinii: statio ad Pinun (ef. Ia 'M iller, lti". Rom
ind., p. 962), precum a. observat şi Mullcr, 1. C., p. 448. Aşezarea, ne'~
cunoscutii altfcl , e loca llz.'t!i de: Ptolemaeus, destul de neclar, prin Ar-
~:I~~~~ i~em:jIJ~oc~~ice~Jr~~I~:~i~nd~:en~~~a~tl:P~: ~::~~~~a~~~1 D~I~:ie
i
cL cele spuse mai sus, p . 25'. '
Zovol6uvu. Necunoscut. Loca lizat dc Ptolemaeus În NE Mun-
teniei. Pentru etimo logie, v. mai sus , p. 253. Cetic. .
. floJ.dl·6a;. de rapt fl &Jo6u. Miillcr accept3 primarormApe baza unui
smgur codlcc, X (Vaticanus, 19'; toate celcla lte dau forma IJâJ.ooo
sau fla:-66a), pentrud, prin emendaţie,o crede dubletul formei Pt/~n­
d~ dm TP. Ca ~tare o şi mutli, potrivit cu TP. din Moldova
sud lcii (aproape de Slrel,), tocmai În Oltenia, unde avem localitatea 1'a-
bulei. Amarlitat rnaisus,p. 253, eli şi Mullerşi SChuue(fl.=PolulaCR)
gre~. ~orma. fl oJ.dJl61J. e,credem ,o simplii eroare de copist În 1llS8.
m31 sus citat Ş I ~untem d:ltori sa admitem rorma p~straHI. unanim de
l~ate .celclal.te; 11&.;'06« , ori 0 01&6a. AceastA form! însă e documenta-
~~~l:tt, C:â~tll;~OI~n~i'u!:l ;:.ev!~: ~~t ~;o~;;) I.:o~3~u~-:~~~~e n~;l:~~
(er. Vnsmer, ~. C:, p. 47)' cunosc În Scythia asiaticA printre ne-
numt'tratcle tribUri scythl ce (poporuJ scythic în întregime se nu-
mcş~e :"~(lc: ef. Sadtlllt'(1 dcla DllO!\(e, la noi, ma i SU8, cap. J, p .
'3 ŞI 1,') ŞI cap. lJ , p. 1' 9 sq.), un neam desprc care ni se spune
eli s'~ ~f1:11 i,~ r4sboiu de exterminare cu alt neam, ia rl'lş cunos-
cut ŞI ehl1 Dacm, ~(Ipaei (~. mai sus sub Nâ."lovxa). Dar fldJ.ooa
dela 1.1(U.~t := p'~/(m (d. ŞI localitatea Pa/lle din Thracia, J~5at~
ncexphc314 de lam. Il, 2, 64i ef. AJiJler, ll;n. Rom., p. 537)
e o formll. per~ect .regulată (ef. Tyri-da, Ihi-da) şi în aceea,
vrem.e, ca se.~8 Istonc, foarte suggestivli: în adevAr, În Sudul Mol-
t1ovel, Scythu su nt acasA la ei În vremea marii lor expa nsiuni
SI>rc V 1). Pe aici trece drumul dela Olbia spre valea !\1ureşului
(cC. mai. SU8, cap. 1, p. 7 sq.). Iar la Scorţaru, În jud. Dr~ ila, s'a
gbilchiarun mormânt scythic cu respectivul cazan de hronz (mai sus,
cap. 1. p. 8 sq. şi fig. 1- 2) . Deci Socat la IUs5rit de Durostorum,
Sargat;i În valea I-Iaţ egului ca şi pe Siretu l mijlociu (cC. mai sus, p. 231
cu p . 252 sq.), posibil Napaei la Cluj, În orice caz Palae. pe Sirctul de
J08: iatli astfel chiar un inceput de schiţa re pe hard\ a d i stribuţiei
neamurilor scythiec dom inante un timp peste cele getice supuse.
Altele am intâlnit mai sus (ef. şi cap. J) ş i nu vom li psi a trage ma i
jos concluziile acestor importante con!l t3lilri.
Z01J(!d{Jo(!(J.. Necu noscut. Pus de Ptolemaeus În NV Banatului. Pentru
et imologie v. mai sus, p. 253. GClic.
Al~.ol, . Perfect cunoscut , atât din Dacia, cAt şi, ca migraţie getic1,
d in Dalmatia (v. Inni SIIS, p. 229)' Aşezat de Ptolemaeus CIIIll trebuie,
În Banat, dar cu longitlldin ea şi hltitudinca greşite. Originea numelui
e indigen1i (cL Tom ., Il 2, S3) ' Deaceea greşit comparli Mtiller, p.
449 şi SchOtte, p. 93, numele de zeu A.zj;us, documentat epigrafic
la Potniss:1 (CIL. III 87S) şi care e ş i ca nume ş i ca obârş i e syrian
(cf. cit. chiar la :\1illlcr şi v. Roscher , Mytlt. l~x., s. v .).
•AQyWalJa. Cuno~cut . tot unde-I aşcazll ş i Jltolentaeus, in Danat, şi
prin Itinerarii: TP şi GR , - dar mai exact localizat de acestea, atAt
Cii dis tanţe dt şi ca poziţie - I a V11r!fd ia - decât la autoru l nostru .
Oaclt localitatea' Afn'1.6afk)l', oraş de frunte al Dacilor sub Uurebista,
pomenit in vestita inscripţie a lui Acomion dela Dion~opolis \Ka-
linka. Aflt. Dt!llkm. in Bulg., 87, no. 95 u:: Oitteobcrger, Sylloge 3 ,
']62) este identicli cu 'Aer16ava (c L ş i m:tÎ 8 US , cal'. II, p. 81 ), am avea
şi o preţioasă m1irturie de caracter istoric politic ns uprn oraşu lui acestuia.
Cuvântul de bazi'l Argi e foarte frecvent ilo thraco-get icl (eL Pflrvan,
N ume tie rtiurj tlaco-scythice , p . 13 sqq . ş i 19 sq .).
T t(![o~o)l, repetat mai jos, tot În Dacia , şi, a treia oar!l, În Moesia,
lnrerioari1. II I 10, 6: T,{Jloxa, suh numele lui exact de T,PloxOI'. In
ambele locuri cu long. ş i lat. g r eş it " . Foarte bine cunoscut, chiar epi-
grafic; I ăngl Caransebeş. Numit dupl râu l din apropiere, TI{Jlo"
Timişul (cu forma româneasc1 ap!lrand rndiu În sec. X d . Hr. 1',-
InjoJld. cunoscu t ind de b!l.trănul Herodot (v . cit. la T om ., Il 2., 97):
t)u3co-getic-.
..1) In.lti numele gurei Ounhii NOI}&xco" 1Tt6/(4: Pt.t. tu 10, 1, e iranian (ef.
Vumer, o. r., p. 60, cu citatele). - pe pronunţ:lrca popularA din inscripţia dela Roma , firi nici o
www.cimec.ro
Zat?J.H'eyiiJolJoa {Jao[)J;,o.'. :'\1ss. lui Ptolemaeu9 mai dau in locul
lui Z initial, ca ~i chbr a celui de al doilea, un 1:: 2'Q(!",Ce- şi
I at!lllOC" , Aceca ş variaţie ş i in in scri pţi i . Perfect cunoscut. A,ezat
de Plolc.maeus destu l de exact ca direcţi e pe hartii, dar Cll long. şi lat.
g reşit e. Asupra ctimologÎ(·j singurul care a dat e x plica ţii serioase e
1 'omaschck ( II 2, 77). PAreri ca cea a lui SchGtte do in Sarmi::ege-
JhU1U (ca ş i În Sargetitu = Sar (mati}getia$! ) avem a duta un topo-
nimic sarma tic, sun t rundamental greşi te din motivu l clOnologic po-
menit şi ma i su s, cA dnc!l e vorba de Iranien i În Ardeal, Înainte de
"r raia n, singuri i la cari ne putemgândlsunt Scitii, În vreme ce Sa rma\ii
se vor infiltrlt mult mai târziu. Dar şi etimologia pur thracic!t a lui
'Tomasehek nu e complet!!. ş i chidt nici nu oi se parc perrect exactli.
'Sarmi-zege thusa, din armen. ZlIrm(i} (ramilia, 8uboles), skr . Illlrm)'d
(lienl, ll aus, F:uuilie),şi 'eyere = skr -Ia-gat (beweglich,lebendig, bclebte
Welt, Menschheit), totul dtl.nd sensu l de t lI aus der (getischen) Na-
tion . , ni se pare prea subtil şi abstract din punctul de vedere al reali-
tltilor populare, care nu prea au obiceiu l d r"c1\ filologie. Dealtrel,
in expl. lui TOlll3schek finala cuvântu ll1i (-00) dmâne complet nelA-
murit1. Propunem deci o explicare tot thraco-getidl, dar mai realist1
ca a lui T omaschek. CIL. VI 3236 ne dA inscripţia unui DaqlU, tqlles
singlllaris, mort la Roma, clruia bun icii slii ii pun , intr'o latineasdi aproxi.
mativA. piatrd de mormint; aceşti DJci îşi numesc patria Zermitgelt:
e ndid forma scurtA. cunoscuti ş i din itinerarii: TI) (Stlrmategte) fi
GR ( Sarma::tge), inro inscripţie în latinArusticA, de lâng1i Ad Mediam,
dă rorma Zerm;cegetusa (CIL. In 801 1; cf. Micia: ib., p. 2537) '
Un lucru e clar : la inceput avem Zermi,.sau Zar",i. Dar acesta
e \In onomastic thracic cunoscut : ZâQ"o, ori Zir;1!-IO' tcf. Tom ., IT
2, 39)' De alttl I)arle e bine cunoscutli dldlicina toponomasticl.
gelic1i ege ((figt) , completatli fi e cu t erm inaţi a -ta, Egda (ca in
Drob,ta, Scassda, elc.), rie cu terminaţia (i}ssos, Aigissos (ca in
Dimissos, Zil",jssos, 2:&"'000,", etc.). Am aveâ deci pânll. acum
exp licati perfect Z~r",iegeta daculu i dela Roma. Dar toate mArturiile
antice dau Sarmizegetusei terminaţia -sa (resp., in dacicli, posibil şi
- ::a) , ca În "Ef!Y,·a -oQ , TVQL-o-oa,etc.,deci trebuiesA comp letăm-tgetu-sa.
Deci Egdusa lui Z ermD$ sau Zarmos. Dar rl.m âne un z (r. I) neexplicat
intre cele două cuvinte: Zarmj-::-egtthlua. Plirerea noastrl e d avem
aici un s sau:: eufon ie Între doull vocale ş.i, pentru aceasta, ne intemeiem

.6,
consoan~ Între cele douli vocale, ş i pe pro nunţareOl popu larll. dela Ad-
Mediam cu consoana c, carc, dadl ar fIice parte integrant" din cuvlint,
probabil n'ar fi Iransformat1i ori sllprinHtt li astfel. In orice caz insl1,
numele, aşa de r!iu păstrat chiar în ÎZ\'oarele literare (Sarmalt'g1c TP;
Sarmazegc GR; ZOOJ,ltylOo voa Illai multe msse ptolelll3cice), a trehuit
sI aibli o origine istoricii po liticl1 ş i deci o denumire În I cg~tur;'t cu fun-
dalorul, un vechiu rege dacic, al dirui nume va fi fost Zflrmos, sau
SlIrmos l ).
.. Ydo'l"o. Aq/lae. Cunoscut. Pe drl!ll1u l dela Sarmizeget hus.'1 la Apu-
lum,lângii Cllanul de ati. IU.u localizat de Ptolcmactls, prea la R;'ts;'trit.
)z\,or mineral natural, cunoscut de sigur dinainte de Romani ~ i in-
semna t ca un lucru illtcresant ind cle pe vremea rnsboa ielor in comen_
tariile respective, ca punct de reper.
NE:'rll'oova. Dat in alte I1lSS. N&fIT{6aua, ba chiar Ner/6auil. Ne-
cunoscut. MiHlcr, p. 450 cu 4-1-9 ş i , dup1\ el, Schutte, p. 96, au primit
l ecţiun~l dintlli, in ideea c1\ Nnl1l6aua e de loca lizat la Ner/eia din
Oltenia, cu care ci o idcmifidl chiar CII nl\me I Fire ştc , in aceastll ipot eză
l'tolcmacus e 1l10ralizat dI. a aşezat-o tocmai in E Munteniei actuale.
in apropiere de cursul lalomitei. Ne gnnd im ins3. f... ţ3 de faplul că
nici Nenv, nici NtJ'tt nu dau ceva in adev1ir plausihil În thraco-gctic3,
dud nu cumva avem aic i o corupteHl a originalu lui latin al lu i Ptole-
maeus care scrisese in rea litate Ntpidava(cL Napllr;s şi Nci:'wl =- Na-
paei: deci o revenire dacic1\ p este Sciţii minati înapoi din câmpia
muntcană). Tomaschek propune r3d. armen. IIci t Rohr, Pfeih (112,
68), ca explicare pur thracici'l. . Cum Îns1\ avem gcticu l dava in form:ltÎa
numelui aceshlia, prez enţa Geţ i lo r aici e asiguratll, astfel incât, istoric.
din lipsi'!. de ceva mai precis, ne oprim la accst rezultat unilatcral.
li1sând nedeterminată: prezenţa şi a Sciţilor În acest loc.
T{aoo,. (alte msse, Tlaooo .. ). Necunoscut . I:lrliş mutat de i\IUlIer
şi SC'hUtte, 1. C., În OJtenia (spre a fi identÎc cu Teascill de pe Jiul),
in vreme ce Ptolemaeus îl aşeazi'l. În Muntenia ccntra lA, la AI)US de
Ntr/.,dava. De fapt, dacli ne-ar fi pe,'misit o luare ad litter:u1'l a loca-
lill'..Arilor lui Ftolemaeus, Nab'oova ar corespunde s tllţiunii La Tene
dela Piscul Crlsanilor, iar T(aool' s taţiunij La Tcne dela Tinosu l.
Cum Înd am constatat ş i mai sus prea mu lte aprox i maţii ş i chiar
') Daci nl,l cum\.. a\'em aici de fapt chiar numele: :.eului ge:tÎc ZalmOl (ZalmoxiJ.
Zalmo;,Îs; d. ZU{!d;ll' - '&'t'(HfCt:,,, la Pirvan, llÎsll'I·Q. VII, p. <47), PlOnunlat e:u'
În Joede r (ef. Toru/fjJ ,iTo!o'trOl).
www.cimec.ro
~--------------------------------
)7'
'"
greşeli grave in longitudinile şi la titudini le lui Ptolemlleus, nu putem
propune nimic În ace<tst!!. dircc\ie. Ca etimologie, 'l'omllschek se
ab\ine de a explic:\ numele acestei localit1l.t i, adm iţându-l ca thracic,
flr1i altll. discuţie. Credem ind că numele ornşuJui nu poate fi deloc
striin de r~d. 1;0, din numele de oraş Tios de pe coasta bithynicli ,.
la Rb1trit de HeracJea Pontic::.. + suf. son (ca in Be(f'lt-ool' dela B efJYa
Bem). L."!. o et imologie iranianl$ nu ne putem gândi.
Z siiyl,a. CL mai sus , p . 251.
T,{J/oxol'. Ce. mai sus, p. 262 .
tJls(!Wl. Cunoscut. Locali7.."!.t de Ptolemaeus aprox imativ exact. Orto-
grafia numelui variazl'i. În izvoare; mai avem formele: T;ema (TP),.
Ts;e",a (C1L. 1[1 1568; dar şi D;CTlIll, 8277, 2; 12677), Zerna (U1-
pi:mus , Dig., NDO ~ i Procopius: v. cit. Ia MulJer, p. 450 i Miller.
lt;n. Rom., p. 546). Această varietate ne suggereazl ipoteza d in lin-.ba
dacici'l. va fi existat un sunet apropiat de 6, deoarece toate transcrier ile
de mai sus nu fac decât s!i se invlÎrteasc1l. împrcjurul acestui sunet.
Natura l numele nu arc nimic de a face cu slavictt l lerna, ci :lre o ori-
gine şi un înţeles diferit, getic; vezi etimologill daU de T omaschek,
11 2. 7' şi cp. extrem de intcTcsantele şi, credem, Încii mai plauzibilele
consideraţii asupra acestui cuvânt, la Hasdeu, istoria Cr;tic4, 1, s. v_
';lxţtOl'/a . Cun08cut din 'fP (lecturl1 grcşitll: Agtl(lf);ae) ş i din
GR (Agmon;a). Pe Distra În sus, la Ri'l. s~ rit de Tibr'sc"",. În drumul
sprl' Sar1tl;::egtthusa. Destul de deplasat de Ptolemaeus dela locul lui
_ mult sp re E. Thraco-getic. Perfect exp licat de Tomaschek CII ana-
logul 'AxjJol·la din Phrygia (cf. cil. Ia M iller, iti". Rom .• p. 720) şi
r!i.d . lil. akmtll-, tpiatrb (U 2, 55). Unu l din exemplele toponom ast icc
c1arc pentru inrudirea popoare lor geto -thraco~phrygo -armen e (asupra
ArgeluJII;m'am oprit cu alt prilej, Nume de rtiur;, p. 13 sqq. ş i 29 sq.).
tJ(!ottpt1TI~. Perfect cunoscut. chiar in aceast3. ortografie (v. obiş­
nuitele lucr!lri: CIL. l U, MUll cr şi Miller. P.-W. s. v.). Loc.~lizat
de Pto lemaeus exact C:l direcţie generalA, dar fals ca poziţie pe hartii:
foarte' departe de Dun~re. În loc 811. fi e chiar pc Dunll.re. Rid. thraco-
getic4. bine cunoscut1i: ce. tJ@âpo;. tJ(!â{Jt}oxo; şi , cred, ş i J)r;ppa =
tJ!lWtua (cL cit. la Tom., 11 2, 73 8<1,) + suf. -ra, ca În Egeta, Scas-
stl(l,ctC.
f1J(!OTf(!Ia. Necunoscut. Cod. Vaticanus t91 (Ia Miiller, X) scrie l/J(Ja-
tVpa, ceeace ar da un cuvânt latin, destul de ciudat ca toponimic .
Schiiue, p. 96, O acceptl\ ca tDacian name. in forma dela Ptolcmacus, ş i.

crelle cll TP greşeşte atuncl dnd În locu l ei a~ead staţiunea Prelorio,
('li nume latin. Dar ori cât e de departe În SE, spre valea Oltului, (/)(!a.
'tf!.(]{a lui Ptolemaeus, ea tot nu poate avei nimic comun cu Pretorio
deJa gura Lotrlliu i şi TP nu n greşit nimic. 1'lai mult: SchUue Încurci
inextricabil lucrurile când idelitificl (/)l?<IrE(!{a cu tFr1\\cştii. de ali
la NV de Târgu-Jiu 1) şi vrea ca (j)(KJfefl{a să fie egal C\I citatul Pretorio._
Oadl. cOIll?ar~1ll nl1l1lcle de loca l it§ţi JJovT8fl{t~, f1f!etCov(J{l!~, 4KI1'_
C6!!ft~, dacismu l Phralerie; pare as igurat. Dar nu putem da, pentru
;~~:ao~:I~~st~c :u:~~::~~U~'i ~le~~\t~::S~~1Urlte ir;:~~)i~e:::i-' n~a~~
fi primul lu cru comun gelo-iran ian -utunci toponimicu l oltean al
lui Ptolemacl1s ar fi perfect !lsigurul, ş i anume exnct În forma transmisă
de autoru l nostru.
'AeK{~a . Necunoscut. Aşezat de Ptolemaclls In NV de Pltraleria
şi 1:1 V de A mutrium . Dar cum Amulr;lIm c aşezat pe Olt ( 1), 'intreaga
localizare nu mui e bun§ de nimic. Potrivit metodei s:lIc euragioase,
Schijue, p. 95 sq., pune Arcinlla la «Arcum pe I iu ~i se declar1\ mul-
ţumit cu fe lul cum o aşeazli Ptolemacus - afarll de :Hnanuntui cl\ tre~
bu ia pus1i la S iar nu la N de Phrateria. NU~le bun thraco-getic.
~Ul1'~~~li~;~~'i q.~~:~;~~~~, ~rc~~~v~,u~a~ri~::t~a~~~n~lil::ţii~r;Ae~~~~
lJeflCa-"a. Briga-nit. (J)0I?Ov-VJ'u (di n Bmu-"a) , etc. (ep . Tom., s. v .) .
fUI'o •. Necunoscut. Pus de Ptolemaeus În SV l\'l unten iei. Poate
Ad Pinum tef. M iJler, 1tin. Rom., ind. s. v.). Moller, p . 450 şi 4+8
se gândeşte la aceast1\ posihil itate . Schliue declar!L localit.1tea drept
neexistent1\ (simplu dublet: v. mai sus, p. 251 rq.). TOlllaschek, lI 2,64-
se i sp i teşte slt o gllseasc1\ geticll, dar numa i cu semn de Întrebare.
Non Iiqllet.
'AţtovretoJl . Cu noscu t ş i d in Itin erurii (TP). Numele plistral
pan1\ az i, În forma IV/olru, aşa cu m il reglsim f1\r1l. (1 prostetic În dr.
Dun1\rii, În Dacia ripensis : !tlw'ff!ee,. Desigur o t ran~ for mat aici În II
din cauza lui a prostetic. (Altfel Tomasehek, Il 2 , 54 : a prÎvativ).
"Fals aşezat de Ptolemaeus tocmai pe Olt , atunci când locu l lui e la
v:1rsa rea Motnllui În Jiu. - Despre numele Î ns u ş al Jiului ·Po.fJW.
,(eL' Af!O.flw" d in Pannonia) am vorbit ma i sus , p. 225. Aş adăuga, doa ră
www.cimec.ro
-----------------------------------
,,, V. h.' I\I'\S"Il:NE.\GE1'lcA 1t-.-rltE_SI JoDA. Cllft . ,.,
ca o ipotezA absolut secundarA, posibilitatea pbtr1irii ,1 a rAdAcinii
numelui acestui r!iu, prin onomasticul Besso-raba (cr. Bessus ca nume
propriu, TLL. II, s. v. şi Rabo-cenllls)'), ajuns mai târziu În a('este
re(l:iuni ohene nume de botez: Dessarab, Bassarab.
Ioe"Ol'. In Cod. Valicanus 19' (la Mijller, X) ~OVl!"OIt. Necunoscut.
A~ezat de Ptolemaeus cam prin Vlaşca de astAzi, iar de Schillle, p. 78 şi 96
.şi fig. '7, identificat cu «Soarcni. (!) În Oolj, ('lltre Dunlre. Pentru
etimologie, ef. Strnota , Symota (ca Dmbeta , Egeta, etc.), de pe lâng!l
Philippopolis (Pulpudeva) şi d i feritcle~ovQa, (Tom., II 2, 79 şi 81).
'Thraco-gelic.
L3 aceste nume din Oncia proprie trebu ie sl ma i ad1iugilm din Ad
Motriam cele tre i dave dela RbAritu l Siretului: Zarg iduv(l, 1'","ar;-
dava şi Piroboridava, IlU departe de Însuş acest râu: naQâ 'tuJ' • Uea-
.(JOI' :rorol-l0" (I II 1 0, 8).
ZOf)'/ldava. Cel mai nordic. Necunoscut. Explicat mai sus, p. 252,
ca de origine iranianll. in prima parte a lui, dar de apela ţie get icA prin
a doua parte, dava: deci Sciţ i , În teritoriu getic, precumpllnitor şi
"Statornic locuit de Geţi.
Tapo.oldalJa . La S de primu l. Necunoscut. Aşezat de Tomaschek
in pll.rţilc Bllr1adului ş i exp licat foane plausibi Lca thraco-getic (11 2, 7+).
fl'flO{Joe(6a"a . Pe Siretul de Jos, în plin ţi nut ceh ic: la E Britogalli,
10. V Cotcn!l ii (cr. Ia SchUtte, fig. 12, harta din cod. Urbinas 82).
Ca atare pârcrea lui TOlllaschek, sprijinitll. pe Brambach, 315 (=C JL.
XIII 8188), c.!l. oraşu l nostn', cu finah dacieA,ind idl.în getiell. (popul:tţia
bl1ş ti naşll : carpidl) ins~ş capita la tribu lui etltic (1) al Pirobori-Ior,
aşezat aici Între Dac i, ar fi foa rte plausibil1\, dar e inc1l. absolut ne-
'Siguri, i nscripţia respectivă neputând servi la nimic.
L:I fe l, trebu ie slt adltug1hn din Ves tul 'risei ine1i urm iltoarele loca·
li d ţi dintre Tisa ş i Dun:\,e, r!lmase sub Sa r maţ ii Ja1.ygi (Pto1., 111 7, 2)
,deabiâ depe la 20d. Hr., dar ma i inainte fiin d În plin teri toriu dac ic :
Dacia etnograricl , precum am v1\zut , ajungea , Plin prclungirile ei
migratorii, chiar dincolo de Dunl!.rca pannon idi, pânl1 cl1tre r. Arabo
1i Alpi i NOl'ici. Not1m ci la Ptolcmaeus (111 7, 1) T isa se nll meşte
~reş it T{flun(o~ in loc de Palltissus ori T isia (cf. Milller, p. 44' ), dar
~.icae genii. princcp.1 (er. cit. la Tomuchck, 11 :z, :Z7). Etimo-
Iogi. e oarecum dati prin însu, citatul aceSla: B~ISW1. IWbo t De nota, ci,i
10 evul
mediu romAnesc r.milia Ipare tOt ca de nelm nobi l.

'eli. numele aproxirrativ exact e tOtllş p1\strat chiar la el În numele de
oraş de pe Tisa, 11o(}Tlokol' (v. Illai 10S).
[Ol1oHcl'ol' În extrel1lul NV al lazygici (r. Slovaciei ac-tuale)
d-ire munţii Moraviei: dac1l primul g:înd e la Uteu-dafla (Hadriano~
polis)al Geţi10r dela Ouos (Oesells) coborîţi pe l-Iebrus (ef. Pârvan,Nole
di geogr. ant., 1. C., p. 341) şi anlll11e,CU allh mai mult Cll cât ţinutul
c plin Înspre Moravia de neamuri getice: Corpi, Bieui, Piogetae, Ar~
sietae,ev. Buri, etc.(v.mai S1l8,p . 223,n. 3), - nu trebuie să ne grăbim
a prodama drept dacic!i aceasttt loc:Jlitate, inainte de a lua in consi_
derare că avem ş i analogii iraniene pentru e:l. Anume, 1::1 R~sl\tit\ll
Casp icei, În ţinutul partho~scythic (sacic) ::Ivem loealitntea (M ill er,
fiiII. Rom., p. 794) UscalJidati (Oscallibalt GR), a c:tre i primă parte
este, destul de clar, OiJox81'Ol' al nostru din Jrania carpat icA: indo ită
hania: 1° prin Scythii cari au ocupnt~odinsec. Vila. C hr. şi cari au
l ăsat urme :lrcheologice tocmai prin aceste regiuni slovaco~lIngare (ct
rllai sus, cap. r, p. 6 sqq. ş i maijos ClIp. VI). i:lra))oi 2° prin Sarmaţii
Jazygi, cari s'au infihrat llici odat!!. cu Începutul erei noastre].
[ Bd(}j1Cl1'OJ" Nedacic . l\lilll("r, p . 442, îl considcrll celt ic, in specie-
boiic].
rAPlflTa . Sigur iranian. Poate iadl.ş ind de pe vremea Sciţilor:
ef. Abii Sc)'lhat dela R~sarit de Iaxartes (mat. la ~Ji ll er, lR, ţ. . 625)_
Formaţie de lip getic, ca Drubeta, Egeta, etc . Posibil deci sll fi fost
creată de Geli pc locul unde pc vremuri st1ituscr1i Scythii Abii].
T(Jtooov. Probabil din Tir;sso". Cf. ins1\ c hi ar forma TrISta pCntllJ
numele cedţii gcto-terizicc de pe capu l C'll iacra (Miller,!I;n. Rom ...
p. sul. 'Tomaschek, II 2, 76, b!l.nueşte şi ci o origi"c dacÎcd a acestei
localităţi .
[ fl a(!xo. Sigur Îrani::ln. Dacă scyt hic ori sarn1dt ic, greu de hot1hit
Fapt e, că localitatea se r egllseşte În ltin erarii de uou!\ ori in ţinut ul.
persic: odai!!. sub forma Parlte, la Apus de Uscan;dali (v. mai sus ..
sub OilOX6J'Ol'), iar a doua oară sub forma P/wrca (GR dl1 chiar
forma Parclta) la N de lacul Ada in regiunea unde gran i ţel e Persiei ..
BelucÎstanului ~i Afganistanuh.:i se 'lpropie. (V. cit. Ia Miller, !tin ~
Rom .• p. 795. 797 şi harta dela p. 786).].
Kdl'6al'oJ'. In singure doul1 Illsse din treizeci şi opt tia MUlltr ..
o. c.) Kd,·6axov. 1n af::lră de localitatea Canda/icae dcla SE de
Nor~ia (1\liller, Il. Rom., p. 450), posibil celtidt, dar eventual şi de
imigralie rl1s11ritean~ ori sudid, baza Kal'da-, incepând cu cultu~
www.cimec.ro
,"
thTllcic al lui "A(!tJ' crcstonianlll, adorat in Paeonia ca şi În Mygdonia
$Ub numele de KOJ'6do)l' sau KOJ'6aio, (cf. Tom., II 1, 1'. 56), ca 0&0'
.o(!QXIHO; , se gllseşte exclusiv in regiuni thraco-illyrice: mo"tes Ca,,~
Jaui; la V de l;lcul Lychnitis (Ochrida), cu regiunea Cm,datJ;a şi
stnţiunea In Ca"daflia (Miller, u. c., p. 599); Km'6aaa1 in districtul
Gtrm(Ult pe Strymonul superior; KaJ'd,i.a.{! în pllrtile Naissului (cL
'rom .• tr 2, 84)' Rlld. e general indo~germanicl ~i se gâseşte şi În ccl~
tic1l. (;bid., 11 1, 56). După st:uistic3 toponimicl\ de mai sus, origine~
loCliliti\lii noastrc din Jazygia p.tle ind mai probabil thraco·getic!L
fcnlrll tcrm. ~1'OI', cf. MV(!UlI'OV, flOVOW&II, BlT~W.I·&I', la 1'0111., fi 2, S. fi.
[JlioGw,'. Probabil cehie; Tom., II :1, 64: fundat iea Boiilor: cp.
{/tOH'oiit; din Gn latia phrygiană. De aceeaş pl\rere Miiller, p. 4421.
[ floQTloxo,'. Numirell Tisei la Ammianus, XVll Jj, 4, Partlu'scfls,
.şi lu Plinius, N . Ir.,IV 12(25), 80, PallrisSlls, a fllcutpe Învll.ţaţi (Muller,
p. 441 sq.; Tomaschek, 11 2,95: Schiitte. p. 101) s~ identifice oraşu l
~i râul, cu atât mai mult cu cât din aşezarea or:~şului pe M,rţile ptole~
ntaeicc, cam prin pll.rţilc SeghedinuJui, la confluenţa l\Iurcşului cu
'J'i!!U, putea reeşi o denumire a aşedri i dupll. r:'lu (cr. Mfillcr, p. 442).
1'otuş aceas[3 nu rezolvA chestiunea elimologiei şi deci originii eUlO·
~rafice a dublei denumiri. (Torn., Il 2, 95 o treee la numirile thrace
fiirl u discuta prea mult). Că ea nll e geticâ, reiese din lipsa de analogii
in toponimia thraco·gclic1\. Dar nici sarm:Hică nu poate fi, deoarece
o cunoaşte şi Strabo, sub forma, e drept, coruJltli, de J1âr}loor; (p. 313)
'Şi, pe vremea lui Straho, Sarma1ii nu erau incll aici. Rlimân deci: o
etimologie sCYlhicl, sau una ceiticl. Pentru ambele avem Olcceaş rli~
.dl1cini\ p(lr l"~ , p1\sltat1i În Parlho"a din Bactriana (Miile", ltil/ . Rom.
198 şi harta dela p. 786) şi În Par/ello, ParthamlIIl d in Raetia. To~
maschek însuş observI( c1l. pentru 11a(}doxoJ' climo l. fireasdl. trebuie
dutt1l~ În zd. pereill «Funh, Uebcrgangt. Dar această rMllcin 1\. e ge~
neral indo~germ3nid. Cum numel e râu lui Tisa 1) a rămas p:1n11 azi,
probabil ca o prescunare din Illai vechiul Pathinlll, r!id. pate~ (tsich
ausbreitent: T om., 1. c. ), iar nu din Part"~isc-us, şi cum Scilii au dat
in părţile noastre Illai multe nume de râuri, deeat de oraşe 1), credem
cele dou11 nume - unul cu şi altul f):rll c-dcosebite şi înclinăm a
1) J. Mdieh, Utb~ tim u/(Jarischen Fluunnmm Tiua, in StreÎlHrz.Pt,tgQbt,
Leiptia:. 1914, p. 26J, admite pur ,i simplu ca origine .numele dacic. 6 T,006:,;.
') Detpre Sumiiii Malleroblervl ehi.r, cu dreplllle. i" ceprÎ\'qle rundU'ellOn.·
~ordinb%ya:ia:fCOndidiueeanonI u.YJe.intuguriiJdegentel , ledpriacolregionill
 _ _ _ _V~AS~I1.~
E I'AIWAN, CNTI CA
atribui et/fi/or numele oraşului llafltloKOII din Jazygia, cu at Ât nlai
mult, cu cât oraşu l vecin fUo(Jlo~ se arată a fi tot ecltic. Fireşte însă ..
cii lucrul 'C prea obscur şi materialul comparativ prea redus, pentru
a lua vreo hotărîre definitivă În aceastli privinţA].
La aceste lopon imice din Ptolemacus mai putem :u.Hluga din lti-
ncrarii (I a Miller, Ilin. Rom.) ind urm1Hoarelc, pc care le putem de-
termina ca origine ernografică prcromani1. .
L€derata În faţa Vimin;lciului (v. cit. În IR , p. 542 sq.) . Scris ş i
Loee/erata şi prin etimologie popular1\ roman!!:, l.ilerala. Aşezare cu
un nume ana log celor vecine de mai sus ş i de mai la vale de Dun1!.re,
Geru/ala, 1'alillta, poate cellicd, deşi d. p. Geru/ala, cum am ar1\tat
m:li sus, p. 227, e thraco-gctidl.
Apa flu vius. Caraşul de azi . Staţiunea ;1 fost la V de lliscrica-Albl\,
pe râu (I R, p. 543). Numele e, poate, m:li de grabn scythic (cf. Cal-a_
baellS şi Za/d-apa la Pârvan, N"II/(, de râflri, p. 3 sq. şi 27 sq.) decât
thraco-getic (Tomaschck, II 2, 91 cu 77). Cf. l o tu Ş, pentru părerea
contmrie, şi Burd-apa, ş i Bov(!lJ-w':w; la Tom . 11 2,61.
Areidava. V. mai sus, p . 262 sub AQY/~uoo.
Cal/OI/ia. CR. Tot in regiunea Arcidavei (IR, p. 543). Nume obscur:
in cazul dl c bine transmis, iar nu o coruplelit, de apropiat de Cau_
11011;"", = Callollium din Britannia (1 R, p. 19) ş i de considerat ca
fiind ce/tic.
POlllla.GR,ibidem(lR,p . 543). V. m:ti sus , p. 253 şi 249. Thraco-gelicN
Bacatlca. GR, ibidem (ibid.). T omaschek, Il 2, 58 compad rll.d .
qallq din CaIlCOell$eS, Callcalalld şi propune pentru ba- exp licare-A eli.
c o prepoziţ i e. Get ic.
Ber!ov ill. (IR, p. 544; Tom. , II 2, p. 59)' L1 Jidovin. pnstmt nu-
mele pll.n/i azi in denum ire:l r. Dcrzava (Dârzava). De tradus, ca eti-
mologic gcticli, ti\ l esteci\n i şuh.
Cagallac (Ca::alllle GR) . Azi Slat ina la S de Caranscbeş (IR ,
p. 546 !,li Tomaschek, Il 2, 87) . Probab il getic .
Ag,taviae TP. A(uJgmo"ia GR . ef. mai sus, p. 265, sub 'JI~JIO,{a ~
[ Pelrat . Cf. mai sus, p. 258.]
Burticum. GR Înt.e Cer",isara şi BltwJ'llIw (CU •. l JI , p. 225;
Tom., II 2,62). Cetic.
Ineolat, aJn",nlaMum HI_. lnlu, numele Dun/lrii, la Cd\i ,1 1. Cermani, e de
aineilanianll,adiclscythicl.
www.cimec.ro
V. K.XI'A!\S IU_eA, GR1'ICĂ INTRE 000 ŞI ,00 A. CUR.
Brurla, nu departe de Aiud (IR, p. 548; Tom., n 2, 63)' Getic.
Cers;lIt (Cerlit GR.). La 6 km. spre SE de PorolisslIrn (IR,
p. 550; Tom., 11 2, 85). Getic .
Pelendovo, prin pl\rţile Craiovei ( I R, p. 552; Tom., It 2,64)' Poate
Arcşit in loc de Ptle"davlI. In orice caz nume indigen, probabil getic .
ef. ş i discuţia de mai sus , p. 261 pentru identificarea cu flolO)J~a lui
Ptolemaeus.
Acidnva, pe Olt, la N de Piatra (IR, p . 553; Tom., Il 2, 55).
Getic .
Rlisidova, Ill.ngli DritgAşani (IR, p. 553; Tom., ][ 2,69). Identi·
ficat de SchOttc, p. 97, cu SlIcidllva şi ZllSidavo, ca dublet la Suci·
dava de 1;1ng!l Durostorum . Fals. Numele Rusidavei c asigura[ ca au-
tentic: cf. cit. Ia 'l'am. , 1. r.
BllrridClv{l In S de R.-VAlcii (IR, p. 554; Tom., 11 2,61; mai sus,.
p. 223, nota 3)' Getit'. eL 1:, Ptolemaeus, tribul BoveuSav,~,'OIot.' v. mai
SUS, p . 249·
Arutcltl, În f:llll Coziei. pe malul s tâng al Oltului, la Uivolari (1 R.
p. 554; Tom., II 2,54), Probabil din Alu/ela, prin dissimilaţie (Ia (el
şi Norbert Joll, Tltrakiscllel, În Slreilberg-Festgabe, Leipzig, 1914. p. 179).
i:Jr nu În leg!ltudl. cu thr&lc. Amlos. Numele ar p!i.rca roman, tlar de fapt
e Itgntde nutllele indigen al Oltului, Almus. (Tom. crede chiar, 112, 92,
d şi AillI/ls, râul , a avut o forml Aruta). In adevlr sufixul diminutiv
-la exista ş i in thracici\, atât pentru numele de persoa ne, cât şi pentru
cele de localitn,i: ef. p. acestea din urm~ Parsula, Potula,rtvovla, - r.
Rani/Ulii, RcsclIl"", (Tom., 11 2, S. v.). Aşa Încât nimic nu împie-
dccli sli :tvem eventual ş i În <lces' caz un nume complet getic.
Ctdo"ia, lflngri Sibi iu (IR, p . 555 ş i Tom., JI 2,85). Schtitte, p. 98-
coretteaz!t nume le ÎIl Cel1o"ia, dupli exemplul lui C. MOlier (ed. lui
ptolel11aeus, p. 447), spre li fi prototipld llctualu lui Cibill, Sibiiu. Total
neadmisibil. Get ic (cf. mai sus, p. 235).
Sllddava GR (Addllva TP). De s igur GR are dreptAte, iar nu
TP; dci Adi/tlvll am viizut d e la N de Piatra-Olt (IR, p. 556;
Tom., II 2, 79). Cu atftt mai mult trebuie s1\ acceptlim lectura
SocidofJa, cu cât, dupit Însl!.ş TI), oraşul fiind (probabil la Reu ss-
markt) numai la XV m. p. de Ap"lum, d făcut parte din regiunea
predominant scilicli a v!lii Mureşului şi viilor TârnaveIor. Am arlitat
OtÎ_ mai sus, in cap. 1, p. 7 (v . in spec . cap. VI ş i harti 1) d acest
tinut estc pl in de mormintc scythicc. Dar Sad, sau Sacae, c.

numele iranian, caracteristic, al Sc iţ i lo r . Şi vorbind de Saciduvu
llloesici1 , din pă rţil e D urostoru lui (cap. J , p. J3 sqq . ş i cap. 11 . p.
11 9 sq.) am accentuat p rezenţa pAn! p c timpul chiar a lui Deceba l,
În Nordu l MArii Negre a acelor Socat natio"tl de care e vorba la Au_
relius Victor, COtI. 13, şi ca ri n 'au incetat, ind de pe vremea Aga.
th yrsilor, a trece ş i pe la OilUZ În \'ll ile Ardea lu lui m eridional, ma i
sus m en ţi onate. Mai m ult: c hiar din vrcmC:1 Illai t ;\rzie, dupit a. 200,
.Stlei "pa r ca act-Îvi In imperiu, d ând armnteÎ de auxiliari so ld a ţi ca
acei d in coltors ll A urelia "ovu Saeorum, constata tll in Moesia Superior
~C I L. I II 14217- ). As tfel S " cit/ava d e I:\ ngl'l Aplllllm are D f i ad 1\uga tll
la topo nimicele jum ă tate iranicne, jumll tate gelicc, ca ri ne ajuti\ a
reconstrui harta etnograficii a patriei noastre În vremea p red o min ări i
iraniene in "ceste p llrţ i (eL ma i s us , p. 26 1 sq .). T ermenu l getic dU fJu .
pcnt ru &salt, aratil ş i in cazu l de fa ţ!1 prccumpltnirC'J ele ment ului thracic
bllşti naşş i statornic, asupra elementului scythic imigrat ş i treptat-treptat
c{esn:lţ i on3 Ii z::at, thraciza t , sau getizat (Î3r in R!\sltrilul stepei ll1oldo_
uera iniene sDrmatizat).
I nscrip ţi il e descoperite pâ n ~ acu m În Dacia ne d3u d in nenorocire
numai puţ in e ş ti r i despre ,!iata u3cicll. Fiind O m3 nifestare a "Î eţ i i
orJşcncşli, monu mentele ne fac cunoscu ţ i numai pe nou ii locu itori,
in majoritate de origine nedacic!L D impotri vli , vi aţa d ela ţa ră , in s.1tele
dace, nu ne-a fost decât cu totu l incid ental transm isli de o r !l.şenii iubitori
de fast ş i eterniza re epigrolfi cli. Intre s::atclc rlmase Încllm ult'lt vreme
d3ce şi oraşele crescute peste noapte d in c reş te t p ;'i n!i În til lpi pur ro-
ma ne, a rămas ucceaş opozitie de obice iu ri ş i t ra diţii cu lturale ca p ân5
in Z ăU 3 de az i. De.lceea nu trebuie sli ne m ire cit ma i mu lt ne spun d espre
-", i u ţ a ind igenilor ţ~ rani cele câteva table cerale glis ite În regiunea
a urirc ră, rura l ă, a I\ lun\i1or Apuseni . d ecâ t s ute de in sc r ipţii am ltnun_
\ite d in or aşe l e Dacici.
latli ce toponimice se In::a i pot culege din materialul epigrafic dat
la lu min ii p â n ă acum (fireş te in afarl1 de cel e d ela Ptolcmaeus ş i din
ltin erarii . confirm ate ş i prin in sc ripţi i).
[A lbur"," maior (Roşi a , În Munţi i Apusen i): C JL. I1I,p. 2 13 sqq.,
'921 sqq ., 1399, 2 110. M are centru aurifcr, in care in scripţiil e ş i ta-
blele cerate doc u mentează o mu ltim e de llIyri, În spec ial Piruttat ,
v e niţi din Dalmatia ::aici la luc rul m inelor ca specia liş ti b in e cun oscuţi:
.o 1l13 hala intreagl poartll num ele lor: vietiI Pirllltarllm. N umele , d eş i
www.cimec.ro
~ V.EXI·A:'... ..;IU!'l,...AQE1·ICAINTREOOOŞ l sOOA.~ 273
dela o rA~llcin!l care se gâseşte şi in dacicll., u lb-. in Alb-oca, T rans-alba,
pare, mal ::ales dupit tcrminaţie, a fi În intregime articu lat l atineşte.
(Vezi la sfârşitul acestui paragraf diSCUţia asupraoriginei numelor A/hurltus
şi Ampelllm). Dar împrejuru l acestui oraş ca lifornian, "A).tJov(!vO'
pty61'rJ (cer. JV), de civilizaţie internaţion::aI1i, toatc satele sunt getice
precum urmeazl1 ] .
Deulurtl. C. I1.1. XIII. Cr. numele de persoane Dco.spor, Dco-pus,
/JEO-tJtCO" elco ŞI topon imicu l Diit-SIIrt (Tom . II 2, 71 şi list::a dela
pag. 3 1) . Gel ic.
!;.~:"~i;;:~(;;~;~:~~~~~n~f. ~~r::'ap;. ~~~: i~~~~S'~/~~':~;:~~~~
Cer~ta. C .. l . ~es l abili t ind! de I\ lommsen , C II.... li!, p. 9 21 , d in
:Ipelau v ul lUI [uptlt'r, C(:rfU!nus. CL mai sus, r . 265, T sierltll de pe Du-
nă re . Gctic.
~avier~/~um . .C. VI. Posibil şi celto- illyric: cf. Cavillonum şi Ca-
~aru ceh ici (IltII . !?om ., s.. v.) şi l!a~a~\ rege ceh (Tom ., II 2, 4 6)
tar de alt4 parte Erdu1lJ dlll I ta l13 ('biti.). Dar baz.ll Erele se gllseşte
şi in T hracia getic!! lângă Odesl/ls (ibM. şi Tom., II 2, 55) , iar pentru
prima ~art,e, Kov;, cf. skr . .kâya . Wohnung. (T om ., Il 2,85, s. v.
Klo\, K.e/~""YeLOo,) 1).; .cL ŞI loc . K ovat (ibid., p. 86). Cred. gctic .
A1arcU/llIm (.l\ ' arcmlc(n)~is. adj.). C. VI. CL l\ lommscn C JL, fU
p. 92 1 cu Tom., II 2, 66: Mafj;(i-awUJ.. Getic.
Selaieta (.ScI::aietist), probabil din Skela Îeta . C. n . Cf. M ommscn
1. c. , cu rlld: oltila, skc l, skilC (in lit. .Spa lt , Loch.) la Tom., Il 2 , 83.
Pentru term ln ." cL Drobe-ta , Ege-ta, etc. Sau, po:ue,d,,;ecu sprostetic
(cf. ClevQ-ra. r om., J[ 2, 87; CIl!f)alllimllv;clIs: C JL. II I 7-97) ca
i;''h~~O:'~~2ţi?~~â:~7::'~a~a::~~~ şi ~%â!>e~; K d'Pa şi I%u;a, ~tc.
Sig~'~et~~~t 7i' ~'m:~' ~AI;~~~~:.n~a~I~~et~:;~~~s;;k~rii~n~~~:~e7~ ~~c;:~:
thr:lcl~~ D flphabae (T om., 11 2, 70) ? Sfârşitu l e obicinu it getic in - ta,
ca ma l sus. - V ,. insâ 'J'illt;o mefl Us I;ielll de l ângă Ph iJippopolis (jbid.,
~) , care Il! 8.: pa re, şi d , ap ropiat de topun. nostru .
!~~ţ:~i##r~.~i~~~~f}~~~;~!~~:;;:f;JE,fii~~:;Z}~
"A.n._ /II,rfmillS«t","" '"oriu. $,"0 111. T ..... III .M.... 1
----------~
VA~SI~~~PA~RV~AN~·.G,~m=~A----------,-~ ,8, v. eXPANS lll"'\EA GETIc.\ 1"''rRE 90e S I 500 ,\. CHR.

dacă nu cumva (v. mai jos. p. 277, t. o. Alasgada) e mai de grab!! vorba
de vreun onomast ic divin s irian.
Samum, t:icus in NV Daciei, la Căşciu, • de Dej (Als6-Kodly),
pe râul Stlmus, CJL. ITI 7633: Cetie.
Ans(omtMum), regw, dincolo de fJU:us SO",/lm, spre Dacii liberi:
ibidem. lata ce zice v. Domaszews ki cu privire la inscripţia bencfi-
ciariului consular care e pomenit ca activ aici agent sub signis: f: b. c.
curam cgisse vidctur manus lumultuariae vocatae :1(1 signa in vico
cui nomcn erat Samum et regionc Ans ... (numele a r~mas necom-
pictat În Corpul), gentis DrtcÎcac U1 vid ciur. Nam tCTram Dacicam
q~alenlls finibus civitatium Romanarum non comprchcnsa fu crit,
secundum Dacoruln gentcs d ivisum fuisse lapis mi lia rills n. 8060 qui
numcrnt mili a:1 R .. lIl vico Allar/torum} iam patcfecilt, şi dea ltfel e
suficient documentat prin Ptolemaeus. Am completat lectu ra din
Corpus SAMVM CVM REG Al.'lS, cllm reg(ione) A1IJ(amenn·lIm).
potrivit cu numirea identic!i a toponimiculu i d in regiunea celuilalt
Sat1/us, din iVlocs.ia, ASa/,ms, ·A1·-&oaţLO~. cred exact interpretat de
Tomaschek, JI 2,54: tam Fi. Asamos ge legcm. Iar pentru forma
adicctivaHl , cf. regio Montancnsium, dela Kutlovica, in Bulgaria vesticl ,
(ot in ţinlll thraco-getic, împrejurul oraşu l ui mumcipium Montanellstum
(CIL. III p. 2537).
R . . III (IIm) viCIU AII[sam(ensium)}: CIL. III 8060. Comfletarea
acestei inscripţii de v . Domaszewsk i in CorptlS, sub no. 8060, cu tJ;CO
An[arIOrtml}, iar la p. 1376 (no. 7633) şi 1379 cu tJ;co Allar{torum]
mai considcr:lnd sigure incit două I~tere În plus, nu se bazeaza pc nimic.
Textul inscrip\iei 8060, cum recunoaşte singur editorul, nu permite
aceast:'l Icctur!l, In ;.trma ei nefiind un R, ci sau un A sau un M, căci
avem .has tam extrcmam inclinntam •. Jar citatul din Ptolemaeus, cu
Anarţii ca ri su nt În NV Daciei. iar1l.ş nu serveşte la Întărirea lecturii,
dei, precum IlfTl v!lZllt, ei er:\u În NV Dacici preromane, iar nu romane,
departe afar!l: din Ardeal, şi nu la Largialla şi la Almaşul-Mare ev .
la Scbesvltra1ja, unde vrea s!l. localizeze v . D. respcctivul mcus Anar-
loru"" 1n sfarşit, piatra a trebuit să fie adusa dela Largian:!, care e
cetatea roman li cea mai apropiati'1, şi cele XVI m. p. pe cari le indicA
acest IItâ lp miliar au putut fi perfect socotite, p5.ni'1 la Largiana şI!
dinspre SoIllCŞ, Tih6, ori altli localitate, ca şi dinspre SV, de unde
vrea v, D. s1\ fie socotite. In ce priveşte insuş numele satului, Tocilescu,
Fouillts el Rcclttrc"es, harta La Dacie Romoine. admiţând loeali7..arca

www.cimec.ro
_,,6_ __ _ VASILEPARVAN,cJBTICA
_ __
388
Jui Dorno.szewski, complctea~ literele care lipsesc În: R[ tICJIII(um) ,
identificând satul cunoscu t din tablele ('cr.lte (". IllAi SUS, 1)· 274),
Reseu/uIII, cu acesta de lângli Dllrgiollu. E pu\in probabil să fie
3('elaş sat şi acelaş nume. In inscripţi.1 8060 par a lipsi În lacunl
numai dour. litere : pentru completarea lor. cu celelalte, pitstrate,
avem la dispoziţie, dadi nu chiar in loponimia. cel puţin în oooma·
stica thracA. destule riidăeini: R[ebj llla, R[~g}ula (ef. Tom., Il 2, 28),
R{tm1" fa , R[allJllla (ibid., p. 68 cu 28). Deci nu ~c putem o~rl.prcci.s
la nici una, ci fixl'im numai caractclu! thruco-gcuc al tOp0nlmleulul.
10 ce priveşte completarea cthnicollului tot prin Atls(lnumses, suntell1
îndemnaţi la aceasta de o parte de apropie rea locu lui de descoperire
~E:~';nE~::~dlş::C:IC!~:~:~:~,:~:::~i:~~~~~:c~;~'i;:';~c~~i:D~~:=
viclls A"[lIrloTllmj.
Nla/ua, dupii care numcle provinciei Dacia l\la/lI~nsis: CIL. III
D . LXXXVll (un vClcr"n liberat Ia 7 lan . a. 23° , de origine din co-
«m;a }\la/ll~sis ex Dacia); C IL.1IJ 13;04 (un praeses provil/ciae Do-
dae Ma/uellsis şi un trihUlIIlS collorli, 1 F(/aviae?) m(iliariae) Brytto-
mun 1l1ablcnsis). Ambele documente sunt glisite departe de Dacia:
primul, diploma, a aj uns prin cOllle.rt - l'lI se ştie de un~d.e - Ia l\.lu-
zcul din Neapole, iar al doilea, piatra, a fost pusii la [hessalomca.
In Dacia nu s'a g1\sit nimic privitor la Mallla. Dup1 loate p robabili-
tăţile oraşu l a fost undeva prin Oltenia, iar Dacia Maluel/sis a.cuprins
În primul rând această provincie: In ~rice caz pAr~rea mat v.~he,
c!\ }lfa/Ila sau Molvo ar fi rost la CdelU, nu se mal poate sufiCient
sustine dup1\ ce s'a gas it acolo inscripiia care ne :mlt!l. c!l. Ia ~elciu in
Romanaţi, pe mall11 Dun1\rii, cap de pod Cli Oesc/lS, a fOSl Suctdavo (cL
Pti.rvnn, Ştiri nouă din Dacia "falv(,l/sis, p. 61 sqq.; Arc/lOcol. Am:e;g~r,
JDAl. 1913, p. 385 sqq . j MUllicipil/1II AI/rel~'rl/" DurQstorr~m, l. C.,
P.33 1). D e alt1l parte opinia cu tolul surp nnz!1toarc a lUI K~nrad
Millcr, ltilluan'Q RomatLO , Stultgart '916, p. Hl, că Ma/va ar fi fosl
tocmai În N Daciei,Întrc Dej şi Vad, la Clşeiu (cf.P.275 s ..v.Sam um )
şi deci ar fi fost capitala Dacie i nordestice , al/iturea de Paro/muNt, cea a
Dacici nordvestice, nu se poate io nici un chip împlirtl1şi, pe baza argu-
mentului adus de I\lillcr,(lhauptsăchlich wcgen der dort nachgcwiesenen
coh. 1 Flavia Brittonum miliaria , welche den Deinamcn l\lalvensis
filhrt (CIL. III 13704).' pemrucli faptul arl1tat aici de Miller nu
www.cimec.ro
;s;-- v. EXI'ANSIUSE.\ GETICA. ISTRE ')00 ŞI )00 A. ClIR.
f~ist~ : la C:işeiu (Als6-Kodly) a fost nu întâia coli. Briuonum miNaria,
ci int5ia şi Il doua coli. BritOfmica miliaria (aparţinând unei scrii de
au~ilii total diferite de prima): v. CJL. lIJ p. 1376cu no. 8074", p.
165 nu. 821, şi, toate ştirile, p. 2492. -]n ce priveşte numele loca li-
111ii. Ma/lIa, ci este, clar, t'pichoric : Tomaschek, II 2, p. 66, citând
şi plircrea lui fl asdeu, eli aici avem a căuta orig. cuvântului româ-
nesc mal,comparil ind şi leit. ma/a eRand, Ufert. V. pentru literatura
chestiuni i dela H asdeu incoace, Drăganu. in Dacoromttnia 1, 124 sqq .
Tllpa~. Cf. COlssius Dio, LXVI1 10,2 ş i LXVIII 8, 1 ş i l ordancs,
Gtt., XlI 74, ('u Tomaschek, II 2, 91 ş i Drăganu, În Dacorotl/tlllia,
1, p. 115, Cll prilejul etimologici toponimiculu i românesc .Trtmpa • .
Strl1mto:lre:l dela . Poarta de fi erl a rd elean!!. Între Tibircum ş i Sarmi-
;tgetlmst/. Pentl'u etym . v. Tom., 1. c. Getie'.
[MONtadll, t:ic/ls (1) În ter itoriul colon ici ROII/u/a (Reşca, În Roma-
nali): CIL. III 8027; cr. ad 7533; interpretarea ca vil'lls datn În in-
dice, p. 2342. Credem că literele TVRMASGADA din rruntea in-
scripl it:i . care, dupJ finalul ex voto posue"mt, a fost dcdicatoric, pri-
\'esc m<l i de graM o divinitate oricnmHI., siri.1n1, decât vreo localitate
.Iacic1l. In ndevllr, Romula ş i împrejurimile sunt pllzitc "umai de
Suri saciuarii (CJL. JIL 8032. 807+:1.8) ev. de cohorJ Il Fl((lVia) Com-
mug/morum (So741~, c. d.) ş i În gene ral Oltenia ş i Muntenia sunt
g~~~, a~~8~~r l~r:~i~~~~~!~i~AI~ă~:;:tiI~II:~i~!t(:~~;~a:iv~~60;'l;i !l-1
;e
gillor,.i, cari cI!luesc ccHlţilc, precum la Drajnade Sus (12530 e) lâng1
HJenii din Prahov:I, cllideşte, pri ntre alte eorpuri de trupii, o eoltors
COm1nagNlOrllm. Faptul dl la "tiria pe l\ l ureş avem, nu În trecere ci I
insta lat!! statorn ic (1374 din a. 193). ace:\ eoltors 11 Flovia Comma-
glIlOrtllll(1343,1355,137J,I372,J373,J379,6267,7848.7854.7855,7873 ,
8074 0, b. 7850) pc care am Întâ lnit-o şi in părţile Rom ulci, ne face
să crede m dI. ş i inser. ClI•. JII 1338, cu ded icaiia Începând G . T.
1\1,<\Z, tratatll de noi şi mai sus, p. 274ls. v. Micia) , tot în I cgiitur~ cu
ROl1lula, va fi cuprins eventual un nume de divinitatc siriana, iar nu
delocalitatedac ic?iJ.
SucidtltHl, 1:1. Celeiu, pe Dunllrc. in jud. R omanaţi. Curial~s terri-
graţi il e getice. pasul
t
::~~r~'~~::::~::~': :su :: ~·~:i~~C~.' ~~0~1:f,1':~' :C~d:;·~r,·:\~~6~n~~~~~~~
c
Succi din valea Hcbrului, care Îşi trage numele
dela acclaş trib ~clic, ca şi Suâdova (cr. m:Ji sus, p. 236).
.,8
[Ampc/um (CIL. ]11 ind. s. v.). lI.floritoarcâ capitaUi a districtului
aurifer al Ardealulu i, ZIatn3 de azi, Împl1rţia Cli Alburnus major (Roşia;
v. mai sus, p. 272) avantagiile unei victi economice intense, şi dez·
.avantagiile, unei lipse de seriozitate şi statornicie a populaţici,inter.
naţionale, care o Împestriţa,~irculand pe aici in perpetua agitaţie,
fie În slujba particular!! a imparatului, fie pentru propria sete de câştig
uşor pe seama minerilor din district. Ca şi pentru Albu",ul, aşa şi
pentru Ampelum se suggerează o origine loponOinaslicl1 ramnon: la Am.
p~/lIm am avea grecescu l ăpnelot;1 â.ţl7leAWI' (vie, podgorie) drept ctymon.
DupA cum ins~ am amintit pentru A/hurI/liS, ca r!l.di\('Îml ar putea fi dacică
ş i nllmai aspectul nou al numelui romanizat, tot :Işa la Ampc/llm, ţin
sl amintesc de râd1i.cina bun1i.lhrncidi. amp- pcc:lrc o întâlnim În numele
unui Bessm bogat din ţinutu l J-1istrici, la gu rile Dunllrii : Bessus Am-
p/ldus (pârvan, Iiistria, 1V, p. 634 sq. şi 725). Inad evllr,admiţând pentru
aceste singure două l ocal it1!.ţi o denumire capricioasl1 romană, care ar fi
inlAturat vechile nume dacice ale l oca lităţi lor, înlocuindu-Ie cu nume
fanteziste, ceeace nu e nidiil'i cazul, nici În Dacia, nici În general În im-
periu, decât c..! totul rar (cf. Iti". Rom., ind.), rhm!l.ne totuş un lucru
neexplicabil: atât Ampe/um cât şi invecinatul Abrutlus (iarliş nume bun
getic al celui de al treilea centru aurifer, pclânlP Roşia = Alhllrulls şi
Zlatna = Ampelum) s'au pbtrat pânll :l2. i: Abrlldlll şi Ampoiul (cL şi
Ampoiţa, Trâmpoieh, la Drăganu 1. c. p. (32), iar pentru Ampoiu,
este clar că nu Ungurii (Ompoly) l-au dat Românilor, ci invers. Şi
dadi A/burnus, faţl1 de foarte invccinatul AbTuttllS, nu mi se pare ca
lui Hasdeu (mai sus, p. 274, n. 1) o s implll deformare de pronun-
ţare a nun.clui vecin, apoi AmpelulfI ar PUlea perfect corespunde
unui getie Ampt-lum, ca Rani·lm1/ efom ., Il 2, 68), .. A (1}',-).o, (ibid.,
p. 54), etc . Am Închis totuşi în croşeLe expunerea ipotezelor de mai
sus cu privire la A71Ipelum şi AlbllTtIllS, pentrucă nu "re~u să ame-
stec aici sigurul cu probl ematicul. Dar ~m credinţa di. descoperiri
noul1 toponomaslice vor confirma mai de grablf originea dacicll decât
pe cea romanll, şi a numelor acestor dou!!. localitl1ti].
Urmm.nd în acest capitol pe baza ştir ilor , relativ destul de bogate,
ale lui Ptolemaeus, completate, precât ne permite tradiţia istorică aşă
de sitracit, şi cu alte izvoare, literare ori monumentale, expansiunea
n eamului getic din centrul carp:ain - ca ţarll de obArşic - spre cele
patru puncte cardinale, am putUL cred fixa urmittoarele fapte istorice:
www.cimec.ro
,~,,_ _ _V. EXPAr-:SIUNEA CETICA INTRE 900 SI JOO A. CHR.
1. Geţii au ocupat o suprafaţă enormă la N Dun1lrii, intinzAndu-se
Între cadrilatcrul boemian şi cataractele Nipru lui, i~r la N şi NV
păn!!. spre b~llile Pripetului, Vistula inferioarit şi Oderul mijlociu. şti­
rile lui Ptolemaeus sunt autentice: ele nu constitue dublete filologice
ori deplasitri de localizare canografid: numele de popoare ş i oraşe
citate de el corespund unor realitl1ţi linguistice thrace, iar indicaţiile
ptoJemaeice despre Întinderea ţinuturilor thraco-getice sunt puternic
susţinute prin ştiril e anterioare dela Iulius Caesar, Agrippa, Strabo
şi Plinius. M~i mult: deabia în lumina analizei amllnunţitc istorico-
fil ologice f!lcute mai sus cu privire la şti ril e lui Ptolemaeus, se pot
înţelege complet anume şti ri răz leţe dela Herodot. care le-a avut el
însuşi dela allii - negustorii greci pătrunşi dela Pontul Euxin spre
V, NV ~ i N, pe vAile marilor flu vi i până departe În interioru l
barbar - numai Cli nişte legend e, anecdote şi povestiri vagi ~i apro-
ximative, iar nu cu descrieri precise geo-etnografice. ]n adevăr:
1° Herodot ştie cll in Ardeal locuesc Thraci: el spune hot!l.rÎt cl1 Aga-
Ihyrşii (în ara~ de lu xu l şi polygamia lor comunistll) 'ta de ăĂla
,-dl,ata ef11h~, :'t()OOxexw(p}xaot (IV 104). 2° EI ştie eli aceşti Thraci
sunt, sub numele de Agathyrsi, organizaţi intr'un mare regat
care se invedneazi'l la R, În stepa deJa N istru şi Nipru, cu marele
regat 01 Scythilor (IV 102, 12S ; ef. şi (19): şi anume toatA. regiunea
înaltă din V, cu 1\1",,(ii, e ţara Thracilor tAgathyrsit; iar in SV ve-
cinii direcţi ai Scythilor sunt Geţii (]V 118). 3° Hcrodol afirmA (V 3):
8fJf1{xwl/ de "/1'0' J.lBYlOtOP lon I'fila. ye ' lvdovr; ::tlh·tw)I ă"DfJcU7fWI" el
de V1't' AI/or; ăaxotto 17 '{'!}Ol/eOL Xata tWVtO, ăl'axol/ 't'~" slT} xal ;raUl[;
ItgUruno)/ 1I:QVtWl/ ADI/SCUl' "ata yvwlfr/,' t'I}" lltl/l/. Ori IJ crodot, care cu -
noaşte roarte bine şi Egiptul şi Imperiul Persan, care ştie şi cât de
departe se întindeau 5ciţii, îşi dă foarte bine scamll de ce spune
În cuvintele de mai sus : dac/i in adevllr '1 dexa!." I"v{)''1 a
cupr ins toate ţinuturile d in NV Pontului, cu tot cu basinul Dunllrii
(IV 99), apoi Geţii dela Dunăre şi Agathyrsii din Carpaţi fiind tot
Thraci , ~i Între~ga regiune muntoas!l din V slepe i moldo-ucrainiene
fiind un mare regat tagathyrs ic., evident d, dcla Marca Egec şi pânll
in legendarele ţinuturi hyperboreice (IV 32 sqq.) ') , totul fiind thracic,
cneamy! Thracilon iese ca: tcelm ai mare după lnzi, din toatl1lumcat.
') Foarte imponGnt e drumul dell Hyperborei plnlia Delos: lntliu la Sciţi, lpoi
din popor in popor pllnA ia AdriJltica, de aici la Dodonl, de unde, de o parte 1n PleonlJl
fi Thucil (v. ,i mai SUJ, p. 163), de alta 1. tOli Grecii (IV 33). Dar lcesta e anticu1 drwn
,,,,,..~--=---=---=---=-_-_ _--"VA.:::;"-=:LEc:.:PA"'RVAN,'-'-CET:;;;.'''-'CA'--_ _
Aceste consideraţii sunt hot:iritoare şi pentru cronologia migraţiilo r
~cljce. precum vom arăta mai jos.
11. Este drept do greşelile de longitudine şi latitudine a le lui Ptole_
mueus sunt câteodatll. aşa de Illari . Încât localizi'irile lui pe hart:\ devin
cu totu! iluzorii . Dar În genera l ",rolot ipcJet lu i sunt remarcabile.
I n special pentru drumu l ambrei, dela DunArea de mijloc sp re gura
Vistu lei, prin S ilezin şi Posnan ia, ci a cunoscut de sigur un izvor
bazat pe informaţii le precise a le negustori lor roman i , cari au bAtut
şi ei acest drum, În Spec iAl dela NeTa inainte. D e nltrt parte, compa-
raţia d intre Plo lcmaells ş i lli ncrari i nu e prea defavorabi l1\. celu i din-
uliu . Am demo nstrat c hi ar , Tlla i SUS, c~ de mu lte or i Ptolemacus c
superior Jti nernriil or ca bog~ţ i c de info rm3{ie ş i autenticita te a ştir ilor.
Ceeace t rebu ie fixat acum, ca gcncralit:Jte, e c1\ inş i rarea de popoare
(Nh'tl) şi :lşezăr i urbane (noJ.s/{;) la Pto lcmaeus c În ma rca maj ori ~
tatc (1 cazuri lo r vredn ici\ de crcd i nţ!L Autorii anterior i şi post eriori
lui confirmi\ inforl1l;l\i ile sale. Ar fi totuş o grcşe31li ca atunci când
nu putem identifica mai prec is, d in ca\lZa ind ic3\ iilor necxactc ale lu i
Ptolemaeus, locu l unde avem a aşeza acele popoare şi oraşe, 51\ construim
noi, ipoteze total independente, ch iar de aşezarea aproximativ1\ dela
Pto lemaeus (cum face Schiltte), sau sli supr imitm tota l de pc transcrierea
modcrn1\ a h lhţi l o r lui, ind i caţ iil e ptolell1 3eice care nu ni se par În-
temeiate (cum face l\ ltiller În Atlasu l situ la Geografia lu i Ptolemaeus).
Singura mctod3 folositoare e aceea a utiliz1trii, in aceste cazuri, a geo-
g rafu lui nostru, exclusiv pentn! direcţia apro.\'l·malit1tT În care Su nt
de du ta t o raşc: l e ş i popoarele Însemnate de d ânsu l. La fel, este re-
coma ndabil , când vedem nu me de gin\i o ri de aşezăr i rcpet ând u-se
in locuri deosebite, sit nu ne grăb im a le proclama d rept du blcte,
suprimâ nd i nforma ţia in unul d in cele dou1\ locuri , ci ma i de grabi
să ad m item, fie ş i nu ma i ipotetic, în doita ex i stc n ţ1t în regiuni deo ~
sebite ,;I acel u i aş nu mc .
111. I n adevă r, nu num ai Ptolemacus, ci ş i celelalte izvoa rc , ne-au
ară t at dI. in mu lte cazuri e vorba de mig ra ţii etnografi ce, ca re, li'tsând
un nume ş i la locu l de origin e, îl duc t o tu ş În tocma i foa rtc depa rte
de acel loc ş i - l fixeazit d in nou În a ltă ţa ră . Co mpara ţi a dintre tope-
nim ia gc tl că ş i ('ca b i t h yn ică o ri da lm atici\ ne -a fost o d o v a d ă .
al ambrd ind din neolitic. ef. , i Dkhelette, Marme/, I p 616 , i II 1 , p. 19 aqq.
Deci ,tiriie despn" mullimea T hracilor din centrul , i N Europei Irebuiau si !ie
{oartevechi.
www.cimec.ro
V. BXf'A~SIUNEA GETlcA INTRE 900 SI 500 A. CI1R.
JV. Dar mai ales expansiunea gctidi spre NV c instructivă În
această pl'ivinţlL Reglisim acolo, In sute de km. distanţă, pe Costo-
baCH, Bic.:ssii, Burii, Racatii, Picgtţii şi Carpii din Dacia proprie.
p.eest lucru ne dovedeşte că avem dea face cu o mare mişcare ll1igra-
torie cu direcţia dela SE spre 1 V, şi carc a mGnat pe Ge\ii noştri
pAn!!. Ia Oder şi Vistu la de J os. Ştirea lui lIerodol cu toponimicu l
K&.Q1U~. dar Illa i ales numeroasele descoperiri archeologice scythice in
l1cele regiuni indcpi\rtate din NV, de ambele părţi ale Munţi lor Ooe-
mici , Moravici şi S lovaciei, ne indică de o parte vech imea, de alta
c;1uzele m igraţic i . Jll r tczaure de caracter ma i mu lt cimmcrian, decflt
scythic, ca ace la de la l\I ikhalkovo În Galiţ i ll, ne arata primu l inceput
al turburăril or din aceste locuri, început confirm:lt şi prin tczaurele
ifldig~nc din ult ima epocă a brom:u lui, ascunse În urma acclora!} tur-
burăn. Acest proces de migraţie a dus la crcarea Il o suml1 de centre
dacice În NE, E şi SE germanie , ca Setidava, Susudav3, Ar-
sonian, Arsicu a (ef. 111.'1i j os, p. 288 n. 1), Singone, etc.
V. 1' Iai slabll a fost penetraţi n getic3 d incolo de Dunare.. panno-
nid. Popoarele din Alp i au rezistat Întotdeauna mai bine năvllir ilor
~!~I?~~u~il~~ 1(~~~I;C:~i~lstl:~rii ~~e~~:!i~~ 1~~;~Şd!~ a~:'Cil~~iAa::O~~
Rabon), g1tsim triburi ca :Icci Colaetia1/i, cari ne amintesc poporu l
aflalog din Haemus şi Rhodope, şi mai ales oraşe, ca Sala, Curta,
Chertobalus, Gem lata, Bere, is, ior pe valea Savci Saldae care e iden-
tid şi ca cu Saldae d in Dacia de SV, după ca re c num it tribul Sa l-
denses, ş i In vi\rsa rl!:l râu lui Sava, Sing idunum, care nu e a ltceva
dcdt num irea ce l t i că a capitalei tribu lui dacic Singi.
VI . Foarte putern ica a fost expansiu nea get ic3 spre SV, catre D al -
matia. N u vom repcta aici, nici măcar În rezumat, şt i ri l e respect ive,
ci vom accenLU a nu m:ti fop tul, cap ita l pentru c ronologic, că În numele
tribu lui fillyric. J)al/ rsii (in inscripţii Dal/ersi) rcgăsi m pe Daoi. n u .
m i ţ i in li m ba scythic;'t a01$oi, deci pătru n derea getidi s'a făcut sub
auspici i scyt hc , in:lÎntc , pri n u rmare , de sec. Va. C hr . T opon imice
C:l Asamum, Ad ziziulll , Bcrzumnum, Eiminacium, Thermidava , ne
3ratll de altâ parte c hiar punctul de plecare al m i graţ i e i get ice, şi anume
Dacia s u dves tic~ : Banatul ş i Olten ia.
VII. La fel este perfect databi lli ~i m igraţb getica spre S şi SE:
de o parte Trausi i-Aga thyrsi. de alta regele Geta al Edon ilor, de pri n
a. JOO, in sfârşit nu mele pu r scythic ni Thracilor Salrot (kAatra), o ri
 VASILE pARVAN'. GBTICA _ _ _ _~
toponimicele scytho-carpatice ca Sargentias atAt in Paeonia cât şi pe
valea de jos a Hebrului , ne dovedesc marea vechime , sec. VlI- VI,
a penetraţiei elemenfelor nordice, iar oraşe ca Dausdava, Singos,
Pulpudav3, Uscudav3 ori Dakibyza - sp re a nu cita aici decât
pentru caracterizare , altfel tTimit ând la lista bogat~ ce am dat mai
sus - ne dovedesc d elementu l dacic a (OSl precump~nitor in mi-
graţia geto-scythic1 spre Macedonia, Rhodope, va lea de jOi a Hcbru lu i
şi chiar Bithynia şi NV Asiei Mici. Şt iril e archeologice şi istorice
privitoare la Trero- Cimmerienii impin şi sp re T roia ( ş i aşezaţi acolo)
in !C~~::e:t:ri d:~:,~~s:~g~;;i:i ~:t~:!\I~;e a~ t~~i7~Ec11~~:ll nîn:~O~r~!
e in Scythia ru,1I de numeros in inscripţiile din vremea elcnistico-romanA,
sec. VII, plinli prin :1. 900 a. Chr. De alt1\: parte ştirile Illi Herodol
asuprn Thraciei sud ice ne arati!. c~ pr in a. 500 aceste migralii erau
de mult s fâ r ş i te ş i chiar amintirea lor ap roape se pierdu se.
,1 VIIl . Ptolemaeus, de aco rd cu predecesorii sai, ea ş i cu itinera riil e
ş i in scripţiil e, cunoaşte pc Gcţi pc tot cursu l Nistru lui, de ambele
pllrti, pânll la Nipru. Şi Herodot ne dit indirect o bună indi caţ i e că
Cinunerienii nu l ocu ise ră la Apus de N istru, d deci, prin a. 100C?,
Cetii se aflau pc aceleaş i locuri, În întreaga Galitie ş i l\Ioldod , pe tOt
cursul listrulu i, până la Mare 1). Numele neamului princi l)al getic din
') Atat Ebert elt ,i Roslovllef( in lucrlrile \or des d tate, asupra Rus iei sudice.
exprimi, independent unul de altul. aceea, pl.rere lIIuprJ. UflÎtl.lii de dviliutiedin
prima epod a fierului (ba chinr din c~ bron~ul ui: Eber~, p. 77) tntr~ 'I'bracii
d in Al deal ,i Cimmerienii (dupl. Rmbia in\'''IIIII, lot Thruc,) din N l\1I\ni Neare.
Re:r:umllnd cercelArile de plnl lll el. Rono"lseIT o. ('. p. 90 Iq. e de plrcre, dupl
apcdele de fier cu antene ,i ceram ica de pllSh\ neagrl cu ornamente ind:r:ate um·
plute cu 1I1l>. tA 1I\'em de-II fllal cu o nou" utinde re tluocid in e~ ~e fier,
mainu de venirea Sc.iţilor; mormintele ,i a,czlrile amlA dase IOdale diferite prin
stare" lor materialA, o populatie lied cntarA ,i lIlIrieolil.. lcl(lturi cu Grecii incA din
lec. VII. Această civiliZl"ie le: intinde numai po"" la Nipru ,i eu nu lire obsolut
ni",ico,,·t"llll. OelisemenclI nici cai. nici oameni socri fi Cl\li:ob,'tclll dllb,oll#.!itr,i
mttal prtliol, tiplI,i Halbla /t; cultul'tl aceasta unifonn!l Il lec. Viii- VII (H aUltatt +
:::!I::t~~:~: ~o~:;~: ;;~;n:~!: :~e;:II~e::::teh~~i 'liitllull::'~!~f.A~:U~r::
,itul sec. Vl acutc obiecte de\i n numerOUCi În ICC. V tie lu nt Într~te de ctle
~:~~~I~~t,:aj,~r~~~;~a :~\i;~~A (l~na:~cAo~i;;i::~:ic::Al~f~:~lm ~:~ ~::J~
cele greco,scltice. Oeoei predomin!!. in N tI,emenlul TllltivO-iT~' Firesc le pune ipo.
tez:! el Thnaeii se Te\'ană din nou Ipre N"IPru in epoca de fi er. Şi R<»tovtseff con·
(inul (p. 94 sqq.): Scitii nu lChimhl!. mare lucru in Ves.: ei I t mullumelc Il rid ice
www.cimec.ro
V. I:lXPANSIUNEA CETIC" INT RE 000 Ş I 500 A. CUR.
"J
ac~te Întinse ţinuturi era acela de Carpi; pe Tyras Îns~, in chip specia l
Ge,ii erau numiţi cu numele lor generic : Ge ţ j i de pe Tyras: T v(}t:yerat.
Totuş nu c probabil ca Ceţii sl nu fi fost dislocaţi d in aceste regiuni
de nAvttliriie cimmero.scyt hice. Deaceea cred cA suntem mai aproape
<le adevăr când atri bu im ţ.!1?a ns iun ea getică pânA la Nip ru epocei
de migraţ.ii cclto-germaniccJ pe la N Carpatilor, jncepu te in sec. IV
:1. Chr. Aşa eum Scythii impi nseseră 'pe Geti spre NV, V, SV, S
şi SE, aş..~ au trebuit Gcrmano-Celţii să- i ducA pe Geti cu ei
pAnA În Crimeea. In adev~r elementul getie apare la Olbia şi În general
indt este cla r c!\ ei au trebuit sA treud! aici printr'o enormll recru-
descenţA de admigraţie. Şi aceasta , fireşte , nu abia pril\ cucerirea efe-
meră ului Durcbistn , ci cu mu lt inainte de acest rege. Cllci altfel,
năvllllri l e sa rmatice începând în aceste locuri incă din sec. 11 a. eh r.
ar fi măturat repede orice influ c nţll get i că d in Rusia s udică şi nu s'ar
fi întâmplat aici şi in nasarabia, Mo ldova şi Munteni3, Cli Sarma ţii ,
~~::el~~ : ::t~~~:~:'~Ci:ţi~r~:~~~ isnă ~:~::~zceu e~~~l~'e;' ~~ a~j;:
!~ i~re~~i~a~~a~:p~i Î~n n~=:ac~n~o:~;!~p~~~i~e~t Ta~rd~eI~::i:~i I
iubitori ai stepci, toată regiunea de pă dure dintre istru ş i Nipru,
.intocmai CUln mai târziu , dup~ o observaţie a geografulu i Murgoci,
urmaşii Getilor , Românii , se vor Întinde de asemenea in Rusia sud ică
tot in l egatură cu piidurea, ocupând de predi l ecţie acele regiuni unde
stepa uscat~ era intreruptll de vegetaţia mai bogatA a regiunilor pll:du-
roase, fie chiar şi izolate ca Il işt e oaze În pustiu.
JX. In ce priveşte Dacia proprie, Între "fisa, Siret şi Dunăre , Pto.
lemacu!i ne dn o scrie de cincisprezece num e de triburi, dintre care
numaj trei par a aveâ numc ecltice : Anarţi i 1) şi T curiscii În N V
~~~t~~c~ ~~~~~e ,~~~::i~i ~:~~IIEt~:e::~b:~~en:ali~~a~ :~:ti~lj~:ţi~ I:/:::~~:t~
pIl'e I se intinde in lec IV- III Ipre V ,i N . alungilnd civil izaţ ia thradcA. Dar
curind lun t m llnaţi ilUlpoi de Thrllci, Macedoneni ,i apo i de Cdta.Germlni. In N
~c~~~~u ~:u~.wnlli pana Ipre II. ZSO-zoo, cind Sarm.ţii If4rlm:1 imperiul
apr; ~~::~~j~:::~~~u:e:ar::::::!~~1 v~ii;~::e~t:i":il:3'~::i:tll;:~;::rJ~:
in oriceclz, e ' l um \ enÎli mii tmiu acolo dedt Coetobocii.
,8,
şi N şi COlcnsii in E, in vreme ce toatc celelalte sunt ~etice. Unul
dintre aceste:1 din urm3. rcgăsit şi În Asia 1' lic11 (Caucoenscs = Cau_
cones) ne poate servi ş.i pcntnl datarca tntdiţic i istorice ajunse până
la Ptolcmaeus: este clar dl numele acestui trib se ridid ihapoi pân3.
pe vremea migraţiilor trero-cimmeriene (sec. l X-Va 3. Chr.) . Dar
inşirnrea triburilor dela Plolcmaeus nu este comp l etă: din insnş lista
lui de oraşe mai deducem incă trih ..1i getic al Singilor, cel a\ SnngiJor,
poate cel al Utilor ( Ut.idat'a cp. cu râu l UIUS din l\loesia, numit după
popor1.l1 getic coborit aici din N). sigur ccl al Appu lil or {confirmat
deplin printr'un izvor literar anterior lui Pl olemacus) şi, prohabil,
ce l al Dacilor înşişi, ca nume regional, al un ei sin gure sem inţii , tocma i
~!~ml::i~r:~c c~:~::sc~~:~:~lil :i ~~v~:;~ a~ci:~i~;l ~~ ~~:r~:~;c~~c~~~u~~
de noi dup!!. .dox/dava, cetit ca Llax/daua), ş i deci s!l. numeasci'i. apoi
loat!!. n:I\Îunea dup1\ acest trib, cum nlJlnÎserI1 şi pe Eleni dup1\; micul
trib ep irot ic al Crailor (Graecilor). In sHirş i t d in in scr ipţii mai putem
ind!. adi1:uga tribul Ansamensilor pe Someş şi cel al Succi\or la gura
Oltului. De alti'!. parte, tot din numele de ape ~ i 10calit1\ţÎ dela Ptole-
maeus, din ilinerarii şi din inscripţii se mai pot deduce şi o serie de
triburi foaste scyth ice şi apoi geti:t.'ltc, precum urmcaz;l: Sargal;; in
valea l-Iategului şi pc Siret, Napae pe valea Someşului ş i a Talo01 iţel
Saci pe va lea i\lureşului la S de Apulum ŞI pe valea Dun!l.rii la Rb1\rit
de Durostorum, Pali pc Siretul de jos . Trebu ie 5!1. adlug!l.m ::t iei c~
in Slovacia şi Ungaria de NE, aco lo unde şi dcscoperiri ri le archeolo_
gice ne arat1\ o puternic!!. p enet raţie 5cyt h iclli, toponim ia lu i Ptolemaeus
ne confinn!l. prezenţa tribului scythic Abi; ş i a l ocal iti'i.ţil or iran i en~
Uscenum şi Parca.
X . Număru l oraşe l or Daciei c la Ptolcmaeus destul de În semnat:
excluzând dubletul la Tib;scu11I şi poate ş i alte vreo c\ou1\ nume n esigure,
nu mai puţ in de patruzeci. Iar itinerariilc, ca şi in scr ipţiil e, ne mai
dau ind o suml!. in plu s: dou1\zeci, f1lr1l satele din ţ inu tu l 3urifcr ş i
din NV Daciei. Totu ş, dad vrem să ne facem o id ee adeviiratli de
dcsimea po p ul aţiei din D acia şi de nUIll1\rul enorm al aşczl!. ril or Cli
nume thrac ice, trebuie sl!. compadim lista d e 10ca ii tAţi dimprejurul
~;;~:;::::~:::·~~;,~~~::;i;~~r~~~!i·;;::~~~'i~:~::E::
;ode
t oVro :rd)(WWTt~,. 1i (};,,6 Jcii, IJnJ{}W,I o~ ~iiol .d~ ...
www.cimec.ro
V. EXPAI"SIUNP.... GETI cA I I'o'-RE ~ SI 500 A. CHit.
singurului Alburnus Ma ior purtând nume ind igene (mai sus, p. 273 sq.),
pilstratll in câtevA. t:lble cerate ajunse doar ca printr'o minune pânA
la noi. Acel\t exemplu ne demonslreazli. e1l de fapt Ptolemaeus a spus
iarJş :!devArul. când a declarat dela inceput (11 1 8. 4) c1\ nu va cita
dt..'Cât oraşe l e .mai Însemnatet ale Daciei, pe celela lte Hi.sându-Ie la
o parte. Deacec:1 trebuie reţi nut!!: constatarea cA ehi:!r in lista lui Pto-
lemaeus nUIlll!.ru l oraşelor de aspcct ollomasLic s tdl.in e absolut disparent:
doar singure douA originar cclt iee , unul in NV, r1\mllS poate Încli
celtie, Ruccoll ium, la Amlr\i, iar eeli1 lalt in E, Rnmidava, de mu lt
gelizat. Cum ins1\. Ia ţa rt'i. sLr~in i i se aşezau mai puţin ş i cum Romanii
înşişi au pAstrat in mare partc chi ar la oraşe toponim ia getici\ (vezi
itincrariile ş i in scr i pţi i l e), c uşor de inţeles În ce numllr precumpănitor
se va fi prczentllt lista aşezăr i lor omeneşt i cu nume indigene, d in
Dacia proprie. Chiar ÎnsA cu puţinu l ce ni s 'a p1istrat putem 8;'1 ne d!!.m
scamâ de vech imea ~i intensitatea elementului gct ic În Carpaţi. Pu-
ţinele urme dc toponimie scyt hicli ne sun t cu atât mai preţioase cu
cit ele trlidca1.l!. prin forma lor thradca: prezenţa Ceţilor aici, ca po-
pttlaţ i e b!!.ştinaş!!..la ven irea Scythilor: Saci-dava, Zargi-dava, Napu-ca,
Palo-da, Sarget- ias, Ab ie-ta , etc .• in vreme ce, dac!l. Get ii ar fi venit
mai târziu, dupli Scythi , numele de localitA~i iraniene ar fi avut În
intregimc, ca În Rusia sudica:, forma scyth ică . E adicA ncdaş fenomen
ca şi la loponimicele cclto-gete: Ramida\':l, Piroboridava, etc.: ele-
mentu l băştinaş getic - la aceastA epocA ne mai discutat de nimeni-
imprimi\ pecetea lu i numelor de oraşe ale intruşilor in ţinut compact
getic.
da~~~, ~~tC~:' C~p~i~le~~~C~~nee~~de:~ Ir~~:i;s~i~~ ;:~~~~e:~~~:~;;n~:~~
ea oferi\ anume caractere dcosebitoare faţii de toponimia sud-thracic!l.
~r~n~:t~:r~,el_~:t~l~I~~l~~II:r d:u~~~a~;:::;;Jo;a~et~:, Î~;:a~~~~SC~
considera gru pul etnografi c getic - datll mai ales enorma lui Întin-
dere-ca un grup special, coordonat Thracilor, aşa cum erau co-
ordon a ţi P hrygicn ii şi Armen ii şi alcătu ind împreunA cu aceştia marea
famil ie gcto-thraco-phrygo-armeanli, esenţia l deoscbit!l. de fam ilia
pannono-illyro-mcssapo-maccdo-epirotid. AJ>u~c IIlyri la un loc
cu Thracii e egul Cll a face d in Cel ţi şi Germani o sin gu ră naţiune,
sau a confu nd t\ limba latin1\ cu cea greacă. In adevăr , in vreme ce
I1Iyri i merg ca onomas tic!\ alătu ri de Italiei , Ceto-Thracii merg al1iturea

~b~~i ::e~~i;O;md~i:~eş~~a~~~tlu~~:~~~r:C~i ~~~i~i;pa~~C:
avut totuş a suporta rând pe r:ind presiuni şi C'hiar predomin!lri ira-
nÎene. inccpand cu Sci,ii in sec. Vll a . Chr., continuând cu Sarmaţii
din sec. J a. Chr. înainte, şi sr1lrşind Cli Alanii, pc vremea marilor mi-
~~~;: ~~::in:e-:~~;; oş~:~:a;:;i~:~:~I;:~ic:~~:!l eŞt;~!l:i~~U~~~C :~;U
alecuceririi Daciei de Traian şi, in specia l, toponim ia rurati! e plin!i de
rormaţii transparent lhrace şi de un străvcc hiu rAsunet indo-c\lropean:
DetlSara (apa zeilor >tfântâna Zânclon), ca În reg. Philippopolis
Diiemre (CJL. VI 2799 = 32543 cu P ârvan, Note d': geogr. ol/l., 1. C' l
p . 342), Sclaiela(<<Peştcra.), RescIIlrlllt (.Bogata.), Bruc/a (tStrâmtoarea.),
Ber::o'IJia (d\1cstednişult), TlImosidovo (sutul smo liţil or: ,Ţiglincşlii i).
Drfl.-beta (ID espIC:ltat) , Acmo"ia (tPicrroas:lt), Ilrgiclava (tAlbcştit),
Ai:sizis (o:Cl1priţa.), Comidava (tDrl1gl1ncştit), Germ;sara (IApe Caldet),
Tr'-plmlum (.Trei Stânci., .Trei Munţi.), ele . Stlipânirea sc)'thid.,
de cel puţin dou~ secole, asupra Daciei a Illsat, fireşte, urme destul
de adânci. Astfel în afarI de num ele de triburi şi de localit:li\ i consta-
tate mai sus, in suş numele Dacilor ş i Geti/or se aratli a fi seythice 1).
In adevăr, C3 şi Agathyrşii, Dahat, Dagati, Davi, Dai, Daci, ori
Gtlae, sunt nume de popoare scythice bine cunoscute; Dahae in
Turkestan ( mel n),. • l'eXQ1'{aI'; Strabot p, 3°4), iur Celae in com_
puse ca Massagetae (tot acolo : Plin., N. h., VI '7 (19), ':;0), Th.Vssa-
gctae (Plin., N. Iz., IV 12 (26) 88; cL Vl 7, 19, in Sarmatia
european~, Între Nipru şi Don, nu departe de AgathyrsÎÎ dela Rllsă_
ritul Niprului de Sus). Ca ş i Agathyrsii ori Salr'-'-, ei s'au desnaţionali_
za t curâncl, Ibând numele lor moştenire Thraci lor pe cari îi stll. pâni-
~:r~~I~itil;:fn:;:;~~ ~~o~~I~~; ~~nd~!l~~t~~x~ne, s~I~:!~~aXea ::~i~
dcio, a venit fie dela Duii din Rhodope, fie ind !. şi dela cei din
Oalmaţ'ia, la coasta Adriaticei, acei L1aoL •Aogool, de cari am vorbit
mai sus . Se pare cll În general numele de Geţi a fost mai râspând it
În spre Pontul Eu:xin, dela Ba lcani şi pftn1t pe Nistru! de Sus
1) Tomuchek, 1, p. 9Z 4i 101 reeumW.4te Ci numde Dacilor ,i GelUor .unt greu
explicabile nu numai din thrae.icl, ci in genera l pe cale filologic-comparativa inda-
europeanil. La posibilitatea istoric-etnografid propusA de noi ci nu .'a gllnditnici
pentru DacÎ ori Ge~i, cum nu se gllndise nici penllU Aglllhyui, de~1 aCC1'tia strigau
na,ia lor prÎn numde în.u, ce-I pwtau.
www.cimec.ro
v. E..XPANSIUNEA CETICA INTRE 900 SI JOO A. CIIR.
(TtlQt1lr(lI), În "reme ce numele Dacilor a fost mai frecvent in NV,
V şi S (· Llaxldava din NV Daciei i Dauni; din Dalma\ia, Lluo, şi LI ro,
din Rhodope, daxtpvCa din Bithynia). Ca nume mai genera l t"raci, al
indigenilor din Carpaţi pare a fi fost intrebuinţat de o mare mulţime
de triburi acela de Carpi. 1n adevlr, cercetarea noastr1i de mai sus i-a
gasit ~eopotrivll. -,in S~ova~ia de . V,. În ~arpalii nordici, in Mol-
dova Şt Basarabm sudlcâ, !Il sfârş it chiar dlOcolo de Nistru, pftnll la
i\ipru. lmpin şi intâiu de Scythi spre V (sec. VIJ) , apoi de Celţi
spre E (sec. III), in sfîtrşit de Germani spre S (sec. Il- III p. Chr .) ,
ti rl\mlln tot ca neamul dacic cel ma i caracteristic şi mai numeros
În şi împrejurul masivului carpatic ş i Zosimus ii cunoaşte ind!. Ia 380
d. 1-Ir. În p!l.rţi l e noastre ca ali ati ai Hunilor şi Skir ilor sub numele
de Karptodâ.xaf_ Venzii slav i ajunşi În aceste vremur i pân1i În Basa-
rabia sudicA sunt vec inii lor estici lTP). Dealtâ parte Pannonia ş i 1\ loesia
er:JU pl ine de Carpi co l onizaţi aic i Încă de pe vremea lui Diocleţian.
Odatâ cu pr!l.buşirea gran iţei romane a Dun1irii in sec. V, Carpii nu
mIIi pot fi Însă mutaţi cu de-a s ila ir, S, ca acei Carpi din vicus Car-
porum de pe lângll Hllrşova actual!!., pe cari îi cunoaşte Valens
deaproape in a. 368 '),ci Îşi cautli singuri de treburile lor, fie n1v!l.lind in
~leazâzl. fie fidndu-se în munţi i lor nordici J ); Tomaschek,], 1 J o slJq.
crede c1l dup1l380 tCarpodaciit I",erden bald unter den Hunnobulgaren
uod Skircn verschwunden seim . De fapt ei au trebuit s1i alclltueasd
illmul ~uutentic dacic.,:: Înd neromanizat, pentruc!l. r!l.m§Se-
serA in N Daciei, dincolo de graniţA - laTormarea viitoarei naţiuni
române. eventua l, În trecerea lor dincolo de Dunăre, pânll În Epic
şi Grecia, tot ci vor fi adus noui elemente dacice, proaspete, peste
cele bessice din Thracia ori illyro-roOlanice din Dalmaţia şi 1\la-
cedonia, de mu lt topite fie in romanism, fie în thracismu l sudic.-
Sigur e, c1i, la afe;;area lor fn Dacia, Slavii aII găsit aici o toponimie
~e thraciCtl ţillll1noipe ici pe colo romanicd. Acestltlcru
') er. Pl\rvRn, I}lIrOltorum, 1. C., p. JJ4.
') PrCOCUplil de problcma aermnnicl pe care o trn1tl, C. Diculttcu. in cartea 13
DU (JIopidm, Leip:r;ig, 1922, J. p. 29 Iqq., a dlll o interpretllre IIbllOlut neadmi.i-
bil1 i:r;"onrclor prÎ\,itollre la Dneii lih«i din N Daciei romane: d crede el prin
Dati ....em 1I1nlclege dela 250 inainte pc Gepi:r;i , ceeace e total gre,it c.hiBr din
punctul de vedere germanical chc:stiunii: Gepizii nu eJlu .ingurii locuitori lcolo
undt-i a,eazA OiculclCU in acut timp, iar Dacii liberi nu unu numai tdie IUJgewan_
dfftm Daken, ei tOAt~ naliunu geto-clU"piei dela Vi,tula ,i plnl la Nipru, de care
fl'rarecA D.nu ,re decit o \"p idee.
trebuie "illt f ixat, tlacd mI vrtm sti alribuim S/tltJilor nume de localildţi
1Ieromoll;ce, cart, 101111, lI'all nimic de-a face "ici (fi S lav;;, ci sUllt pur
li simplII loponimiccle gdict, di" care ma; SIIS (I m da t o urit de probe,
t.\istente pând la sfâTfi'"1 f)adtt; romalle, penlruuT ele fmeser{T tIIIocma;
primite f; dt ilO";; 1'0/01/;;1; ai are~ /or lin"'lIr; fI promml ate la ţartI în
chip getic r,,,d ", ,,It dupd 27°, dind proceml de roman;zarl! n/l fnce_
lea::tT, ci abiâ a î1lupu t sen·os, fi v a dllrd pâllă în StI' . VJI-VIII Itt.
întrerupI . Dealtfel intreaga c hestiune n toponim iei carpato-balcanice t)
va trebui pc viitor desb!i.tut !\ po rni ndu-se dela acest punct d e vedere,
c!\ Slavii au moştenit in aceastll. privinţă direct pe Thraci şi nu mai
În n doun linie ş i pe Romani .
XlI. Fnţl de considera ţiile mai sus oxpuse, cronologia migra ţii lOr
getice se c1arificll. fă ră mari dificultăţi. Inceputul lor n trebuit să Ur-
meze deaproape pornirea deplasări lor cimm eriene , care - sub pre-
siun ea scyt hică d in E - impi ngeau pe G e\ii dela Tyrns spre V şi
~aisu"p.227, n. I,d:l0Ierie de lect urinoulf.\lIo detd.
M Uller, {oart{' interesante ti bn31e pe UllaeriMJl udi u al manUICTiptelor, di nneno-
rocire insi insuficitnl iuslinule cu malerial tOp. nomBll ic C'Omparat iv. Dilm aici o
Icwtll in, innc ti crit iet. a lor. cu Illl nuu neceaatA, cu cit C1I rtea lui Cuntz ne~cu_
plndu-K nici de Dacia, nici de Sarmatill, nici de l'hraciR, il!" de aIIA plrle ruul.
latelcl'i pcntru regiunl'lIcentl1ll-europt"unllpt'CateOlr.. teoo.z4fiind reaI>C'ctabile,
cercetAtorii romAni trebuue prc\cn il i, Ilfirmaliv IUU nega tiv, llIupra temdului ce $t
poate pune pc: !lcele r uncte numai intAml)!lltor atin e de Cun tz, dar care Pt-ntru
noi lunt hotAritoare. Şi pentru Cunt.,; Vnticanu. 191 (X) e cap ital. In plu. ci fow_
Ie,te, ca , i SchUtte. cod. Urb. 82. pc'carc inlA, dupi!. Heibcrg (ef. Cuntz p . 4),
îl datuz.tl i n .ee. XI. Vail riHcarea lui Ptolemaeu.. În ropor t cu l\1Mrinus deopa r~,
eu harta Antonini Inl de nlta (Caracollla). (' plau,ibil6. Din mulLe pUllCle de "\"~ert
lucrarea lui Cw\lll:Înscamnli un real proMru. In ce pri\'c,tc Icctu rile Cl' ne intere_
~:z (~~e6~dc;:::::;â:~C ~~.i ~:o~~~r p~\~!~~~~;~~I~;~jl~I:' c~i a;~n~8d~ /~;::~
I.. noi p. 2u),lecturim. i aigureCll llceJea d eia MOller, nu ICh imbli nimic din con·
cluzi ile noas tre, 1. c. S~'nza l io n ll l de importllntll er fi lectura 1'4r100.00 dc1 r. p, 67,
dacA Ar putd fi lUIiguratll. ,i În ah cI,ip decAt pri n X . Noi rlmAnem deocamdatl
IlI lc.:lura E t:T16otJ(J bine nsigurntă, et imologic. ca thtllcicA (mai IUII,p. 222 CU 2n).
Crcdem grefitt: I t:cluril~ dt'la pas. 73 (ef. p. 6 1) l\'IIQ(I(JW~U. (ef. , i p . 74 sq.) ,i
K olQ."l(Jvol. În loc de • A ~(Jw " u. , i Kai.amfll'f}( (Y. mai .us. p. 22S ,i :n7). Desl"tt
K C(ffolJo).m; (p. 74) am vorbil mII i ' UI, p . 227, n. 1. Pentru O IIAII'dxUJ~ (p. Sol in
loc de E111II'GMtor (Ia noi p. 230) nu e nevoe.i ine.i,t4m . In comentarul t!iutopo.
grafi c Cuntz le op r~te HUP" urrrulloa re!or l ·c.lil1Ii Cl' ne privc&e: C /!J"tobtJlllI
p. 166; 12 noi. p.221), Cur,a (p. 170 ; II noi. p . ::J7),Salo(p. 1Q8 ; In noi. P· 217),
S:Jld l$ (p. 199i hl noi. p. 228), Btrbil (p. l 60i la noi,. p . ~2 7), ColTP!1 (p. 165;
lanoi,p::!.2S).
www.cimec.ro
ch iar NV ş i SV: deci cel ma i ta rziu prin a. 900 rt . Ch r. ncamurile
gelÎce din Crtrp~ţi ince.p rt fi. adânc tur?urate in raportu ri le lor reci-
proce de stApalllre a ltnuw nlor pe catl de demu lt fiecare se fixnse.
~:r;~!t~n;:;;;e lap;~tl~:d:~~rn:ili!~o~::o~~:m:::a~ro;~~tl;~ce~~i~~a~:~~
nimic de mişci'1r i de migra\i e pe vremea lui. D impotrivA la sfârş it u l
se<:. VI , câ nd Darcios trece Du n!\rea impotriva Scyth il or , pretuti ndeni
În N fl uviului istoricu l elen În ş ir~ regate bine consolidate , printre
care acel al A gat h yrş il or din Ca rpa ţi duce o po liti că de rezerv!!. prudentă
ş i de neut ralitate expec tativă În marele con fli ct ce se d es făşură . T ot
pc In 500 :1 . C hr ., cel ma i t ârziu, SeYlh o- G e ţii erau co n so lid a ţi - de
mult -atlit În On lrna ţi a (Dacii Aorsi) c!I t ş i În Rh odope (Dio-BessiL ,
S:ttrii , Trausii-Ag:'thyrs i ş i regele G eta al Edoni lor) . Aş fi chiar În -
cl inat a ad m ite nu anul 600, ci anul 700 3 . Chr . ca sf!l. r ş it al turbur!\-
rilor cimmero-scyth e În N ş i V Mlirii Negre. In ad evă r , Între 700
~u~~ jl~~;~t;~~t;.u~~e:~ ~~~r~~ll~~!i V~~II: :;;~~o;I~~::~i: j~OL~~~:,ţ~~â~~
departe in interiorul scythic, resp . getic . N u e ins!!. probabil ca aceas t ă
penetra\ie pacific!\. să fi putut avea loc În plin!!. migra\ic cimm cro-
scythic:t. D e alt1\. parte ne trebuie pentru totala thrnci za re a Scythilor
din Ca rp a ţi ş i din Rhodopc un timp destu l de ind elunga t, penlru ca
in 3 . 500 aees t proces sl fi fost d e mult s fâ rş i t. T oponi mi:. geto-
scythic:t a Daciei lui l'tolemaeus Îş i are dec i bazele fixate definiti v
inc4 din sec. VII - VI a. Chr.
VI
l'rotoistoria geticli incepe de fapt - ca ş i În Vest - incli din vre mea
~:~~~!~l~i~:i~;~~~:':~:~~~:i~::~::.~~;:;:~;::~:::~~:;i:°f:{~!~i~
~i numai în linii mari, o protoistorie eompletli a patriei noastre În mile-
~hr. 2) Dar . mai e Înd i un neajuns : perspeetiva din care
') Faptul el În linuturile de NV IIlc Asiei Miei invadllie de T rero-CÎmmerÎeni
nu glsim /lume de loea1it1li rormate eu ·:-r:âQu (CII in Thracia proprie) fi mullÎmea
andogiilor toponimice (j:cw.bilh)'uice mi fac d up rÎin Bici ipoteza, c!l p rÎl\l r~ acei
KIJI,df!'Ot. 00, " al T U1iuCJ:; d ~o.ud'ovolI' (er. Sirabo, p. 61), d ementul " re ria VI
fi fost alcituil de illd ,i Th Mlcii din Carpali.
' ) Vezi Iitcnuum notatA de O l-chdetle, A1o/llu l . II" p . 88 f i de Menghin, la
Hocrn~.- !\I engh i n . Urgtulticltlc dtr bjMendcn K rlltst, \Vien , 11)25. p . 824.

s'au facut dat:irile pentru neoliticul, chalcoliu1icul şi bronzul carpato..
danubian e - dupll p~rcrea n03slr1l. - prea rigid vesticl. S'a plecat
sau dela evo luţia civilizaţiei din Europa Ccntral1l., s.'\u dela cronologia
cuhurilor egeice şi nu s'a ţinut dcajuns În seam1l. materialul local (in
special cel foarte modest, dar foarte autentic, ceramic). Un exemplu
tipic de cronologic care nu se pOlrivcşte ş i pentru regiunea noastrll. in
vtlrsta bronzului, e cel dela Menghin, in Il oernes-Menghin, o. C. , p.
818. Dar chiar consideraţii l e speciale pe care le consacr:l Reinccke
bronzului .ungan În Arc"afologjai Ertesita, X IX, 1899, P,225 sqq.şi
316 sqq., cu toată excelenţa lor pentru Ungaria, nu corespund deplin
împrejurărilor speciale din Carpaţi. Clici dacll. R. (p. 316) dll. epocei a
lV-a a bronzului ..ungun graniţele: c. 1150-C. 850 a. Chr., singur
recunoaşte că întreagă perioada a doua A bronzului fllllgun Il r, dela
1300-115° e o preg:ltire pentru formele din bronzu l IV, iar În alt loc 1)
prelungeş te bronzu l IV - toclllai pentru regiunile noastre - ptl.nll. pe la
750 a. Chr. Tot aşa, numai cu modific!lri, s'ar putea intrebuinţ.1. pentru
ll1aterialu l din Carpaţi ş i sistemu l tipologic-cronologic al lui Montelius
pentru N (prevăzând treptele: r 1900-1600; H 1600-14.00 ; 111 140<>-
105°; IV 1050-85°; V 850-650; VI 650-500) ori pentru Italia i)
(cu bronzul complet Încheiat la 1125- 1100 a. Chr.).
De fapt, noi trebuie sl'!. consider1m În Dacia v~ta bronzului pre-
lungitll. pânA pe vremea Scythilor (sec. VII), dcşl influenţa hallstalto_
venet!l se arat3 a fi fost puternic activl'l. aici incA de pe la a. 1000 a. Chr.
In adevAr chiar in evoluţia fibulelor ultimei perioade a bronzului din
Dacia nu poate scltpa nim3nui elementu l excelent de datare faţl1 de Vest
ş i Sud 3), element care iar3ş duce la aceeaş constatare, c3 anume bron_
zul dacic e activ pânlt foarte d.rziu ş i, În ultima sa epocl1- perfect
diferenţiat3 de cele precedente (ega l dacl trei, ori patru, c!ici in orice
caz prima rl!.mâne quasi-necunoscută) 4) - între 1000 şi 700 a. Chr.,
el constitue o civi li zaţie absolut spcc ific3 (anal oagă atât ca bo gl1 ţie şi
strAlucire, c:\t şi ca extensiune, splendidului nostru eneolitic , ori, mai
1) V. Ia noi, mai 8US, cap. 1, p. s; d. alte indieoţii bibl.la p. z ,i urm .• nOtele.
1) Cf.tablou ldela Hocrnes-Mcngbin, o. c., p. «7. iar pentru N, p .•p6aqq., cu
ultima bibliografic.
') Cf. uupra cJasiricirii fibulelor tunpre. -,udiul lui L. M'rlon in Arch. &t.
XXXJ 1911 ,i XXX,III 191J.
")Cf. Menghin,la H .-l',,·I.,o.t.,p.8zs.Subaemnatuleinclin .. c, .Iadmitl,inaintt
de c. a. 1000, numai tuiahe epoce ale brontului dacic (inr nu IUJtru, ori doud).
www.cimec.ro
VI V},IISTA FIF.Rl11. 1II 1.... OA<: tA ,.IIALLSTA'r1·UI.
clar, chalcolithic, cu mult superior cn idei şi forme neolit'icului pur). In ade-
\'Ar ultima perioadll a bronzului dacic se desfllşură sub semnul influenţelor
vestice .hallstattiene. şi fVeneto-illyre •. Dcpozitele de bronz IV gl1site la
GlIşteriţa (Er7.sebetfalva-llammersdorf, Sibiiu), la Fizeşul Gherlii (Or-
dongos-Flizes - Solnoc-Dobâca),ori la I lajdu-B6szormeny(in Crişana) 1),
ar fi oarecum clasice pentru ultimul tlbronzt pur, dadl. n'am descoperi
În ele elememele nordilolice, care ni le dateazll. ş i astfel ni le deosebesc,fie
şi numai ca nuanţe, de fabricate1e imediat precedente - fă"1 influenţe
vestice, ş i ca atare constituind (1IletXlra tn faz~ ultim/( a bronzului III.
De ahll. parte mll re;l majoritate a depozitelor de bronz din Dacia şi
regiunile imed iat inconjudtoare, in specia l spre V, se aratA a fi fost
asnmse de tenma unor n3vAliri ş i conţjn, fireşte, obiecte d in aceeaş
epodi, şi anume, ultima: a JV- a. Dar nAvltlirile cimmericne la E, illyre
la V, doriene la S, sunt toate prinprejurul anulu i 1000 a. ehr. Turbu-
rarea odatll. inceputlt nu mai inceteau'1 până in sec. IIr a. Chr., cAnd
Celţii sunt, sau definitiv fixaţi, in unele regiuni, sau definitiv ahlllgaţ-i,
in altele. Punctul culminant al ncorânduelilor il a l di.tucştc nltvlliirea
scythiclt, Între sec. Vill ş i VI a. Chr. 1...'1 sfâ rşitul sec. VI era din nou
oarecare linişte in 1inutul carpato-danubian. Dar de pc la a. 500 Cclţii caută
sli-şi fad loc violent spre E şi S, pornind fie din Gallia, fie mai ales
din Alpii de N şi NE, spre SE italie şi carpatic, iar mai t:1.r7.iu balcanic.
Excelentul archeolog maghiar L. Mârton zice in At. XXXIII 191 3,
p. 14', cu prilejul studiu lui fib ulelor . ungare. din vârsta lI allstatt:
ttimpul care se cuprinde intre sfârş itul vârstei de bronz şi venirea Cel-
ţilor e epoca cea mai Întunecatli a preistorici Ungariei., şi, ca ş i noi,
el se plânge de lipsa lucrArilor preglititoare asupra materialului până
acum descoperit; se va inţelege astfel de ce un istoric, pe datele ofer ite
pânll acum de archeologi, numai cu greu poate Încerca - ca ş i pentru
bronzul IV - fie ş i numni in linii mari o lucrare de sillle71i asupra
protoistoriei cnrpato-d.·lIlubiane in prima epocli a fi eru lui.
Fapt e, cli - dupli cum am accentuat mai sus - chiar pentru epoca
bronzlIlui ,asupracltrein avem folositoareaculegere:1lui l oscfliampel,
A bron::kor emlekei A111gyarhollball, Budapest 1 1886 (ap1\rut intocmai
şi În 1. germanll: Altertiimer der Bron~e:::eit in Ungarn, Budapcst, 1887),
II 1892 (numai În ung., conţ inând inventarul descoperirilor, dup5locali-
~ţi), III 184}6 (numai În ung., cuprinzând expunerea istorico-archeologicli
1) A.upu tuturor. \'om re\'enl mai joI, la cercecarea infIuenţdor italice.
 \1 yAItSTA "IHll ITIIN 'I>\CIA. '.IIA I.LSTAT'l' l ll,

asupra v!lrstei bronzului in Ungaria), suntem insuficient informaţi. In ade_ istoricii greci sub numele de C"li. Dar intre bronzul I V (1000-'700) şi
văr, lIampel a acordat cca mai mare atcn\ie tipologiei In sinc, preocupân_ bronz.lIl III (1400-1000) e, după cum a obscrvat cu atâta competinlli
du-se destul de puţin de clasificare:, cronologic.~ şi de evoluţia diferi. şi Re~nec~e 1), o aşă de pcrfccUi continuitate, Încât cele dOll1\ perioade
tclor forme În cursul timpului '). Iar ceramic:l c la el caşiinexistcntâ.

§;i!~~~i:~t~j:~?~i~i~~:t2
Destul dI., după cele de mai sus . nu ni se pare absolut stringent Ca
s~ începem a lV-a epocă :1 bronzului dacic ÎncA din sec. X I[ a. Chr.,
Cll Rcinecke, precum nu e, deasemenea. in perfccti1 concordanţă. cu ma-
terialul dela noi o incheicrc a ei În sec. IX, cu Rcinccke şi Montelius.
Ci ni se pare ma i potrivit sl atribuim acestei vremi de prefacerl: şi de altfel nlCt o Idee revolUţionar de nouli: ca e dimpotrivă o simpl.1l. con-
°
;f~~~~:f ,:~tr:'~~~t:~s~~,::~~::~~~:~~:'1~:~~:~:,~iv;'~~:!;~:::~~~:~~
amestec de civilizatii (de parte cu V illyro-italo-cehic, de alta cu E cim_
mcric) li m itele de timp c. 1000-'700 a. Chr. Inain te ele a, 1000 ne
afl l'im În bronz pur, :malog cu V ecltic şi N gcrmanic, iar dup!\. 700 ne
aflăm În prima epocă a ficrului getic , speci fi c caracteriza t!\. prin influen_ nice de cea mai mare luare aminte chiar din partea adversarilor lor.

di~i:x:tl~~I~~~~:~Pi:~:~~!~~~~~~~~~~IO~ ~~:~:~~~~~l~/ r~~~'t~i:IŞi~~:~e:I:;

\ele orientale aduse de civil izat ia scy thi că şi elcno-iran i nnă a fierului.
Aceste influenţe vor dura - În Dacio - p !in1i pe la a. 300-25°, c:1nd
Cel(ii p1l.trunzllnd din toate păr{ile la Dun1kea de J os, În C.-trpaţi şi la aşezliri şi În specia l al dJ!po::ilelor ascunse În perioada a lV-a de team'l.
Nistru, pun bazele unei cu lturi specifice pc care li cunoaş tem in V alpin n1tv1tliri lor ') reiese pentru Yi~t~ soc.îal-politică a ThraciJor din Carpa\i
Îocli de pe la a. 500- 400, dupll regiuni, sub numele de cultura La prezenţa unor fenomene quasl-Identlce cu cele din Evul-J\lediu, tfeodal.,
Tcne. Nici epoca de pregătire a acestei culturi, sec. V, nici prima ei fază IGchaeot-mycenian. Când 8âpl!.t urile ş i studi ile asupra epocei bronzului
proprie, La Tcoe I (400- 300), nu se Întâlnesc la noi, dccflt ca slabe urme °
..getic. vor fi destu l de complete, ca să se incerce sintez1i mai am!l.-
de r1l.sunet foarte indep3.rtat. Dimpotri"!l, odalll cu sec. In , aceastll cu l_ nunl~t1i, .pre\·edem cu multe capit~le din protoistoria str!lmoii lor noştri
lurJ\ se general i zează În toa11l. Dacia ş i Înflorirea ei e identic1\ cu Însllşi În md~nlul ~I JI -Iea.a. Chr. vor fi explicate şi ilustrate cu lungi pasagii
renaşterea poporului getic, dela Drom ichaites la Ilurebista ş i Decebalus. din filat/a Ş I Odyssf!UI.
Rezumllnd cele ar1\tate mai sus , in special pe baza expe ri enţe i noastre pro- Bronzul e, ca şi aurul, rar şi scump. EI nu se imrebuinţeaz1i atât
prii peteren, fiXAm unnJlo:trc1e date pe ntru cronologia proto istori ei getice: pentru tlllcltc, cft t mai ak-s pentru arme şi podoabe. In aşez!l. ril e vremii
Bronz II I c. 1400 - 1000 a. Chr. el e rar .. Dovad1i de putina lui intrebuinţare la poporul de jos. Dar acclaş
Bronz IV c. 1000- 700 a. Chr. popor SImpl u deja ţ.-tră dovedeşte bunA-stare şi gust pentru frumos
Fier
Fier
1 (Hallstatt)
II (La Tene)
c. 700- 3ooa.
c. 300 a. Chr. -
Chr.
50 p. Chr.
:~tl~:i~:~/c;u~~til:r~:~~~~lit~~I::~~l:t;i~:UeinSţi~:~ -;:i~~12ez~I~:~~~\aÎ:cţiţ~=
nea agcnţtlor chlmlcl. Fapt e, că fi gurinc1e de lut ars pllstrate din

Am văzut mai sus (cap. 1, p. 2 şi urm.) c1\ prin anii 1000 a. Chr . 10- ~:~i~1~:~ 1~:~I~l~~.h~~~~~~~~~~1 i~i~:~~:i~~~:~ ~u~:~;~;ec~:~~~;~ ~~:::;
C\lih În Dacia poporul thracic pc care- I cunoaştem mai t1\rziu prin reprezentate pc vasele g receşt i din epoctl clasicA şi hainele «idolilor_
carpato-d:t nubiani .
')TinsllnOlczaieipcntrur,espe:tillli,li.CIl,ipelltrutnceplto ri, clharniceleSki%UIl
::/,r tI(1r'r'6nrischtll C"lturgnr1richtt dtr ",j/lltrn Donarw~gtndrn, publicate de Cari Gooas 1) Ard/(/ff)I. Ert., X IX 1899, p. 316.
in 1876 ,i 1877 in Auhiv d. V.I. Ji~btllb. Lm,JtJlnmde (X III ,i X I V) IIU mai pot fi fo. 1) Cf.la noi mai ...... p. 2. . q .. cu nOtele.

losite azi, dtdt cel mul! ca material. tocmai din cauza pomenitelor confuzii cronolosî-
eo_tipologieeintreBronz,i Fief.
r.,;i ~ ::::';:V~e;:~D:O;j:j t'~;S~'~6~;z::: :~II:tf~.~1 ~e~r:!~.n~le~'!;~PC1, o.

www.cimec.ro
 VI VÂK~1'A FIERl' Ll'l IN DA C IA . ,IIALLSTA'T'1'UI.

Dar adcvliratul lux şi adevlirata strlilucire artistid e de diutat la

clasa nobi lă, la risboinicii, seniori, cari st1\p:\nesc asupl'ft poporului
muncitor. Burgurile lor sunt aşe7,:ue pc inlil ţimi, ins!! nu izolate, ci in
apropierea cAmpiilor şi platouri lor roditoare, de multe ori p. e. urf si mplu
d eal ori dâmb, sunt ÎnUl.rite cu v:l luri de pămftnt , cl11e odat3. cu ziduri
de pietre m ari aşez.'1.te una peste alta M leg1ilur3. de-var. R ăsbQinicii ,
Înarma\i cu spcde şi llinci, ap1\raţi de platoşe şi, de sigur , şi sCuturi,
av!lnd coifuri pe cap şi cnel1li de dela genunchi la gles ne, luptit de multe
ori de pc care de rlisboiu 1), cu dou1l. roate, :lscmenea celor - ale eroilor
homerici. Dar ceeace îi inc!lnt3. mai ales, e împodobirea trupului tor
cu tot felul de br3.ţ1\ri , cola ne, inele şi n hainelor lor cu tot felul de aplice ,
nasturi , pcndantivc; hainele lor sunt prinse, in s pecial mantii le şi tu·
nicile , cu nesfârşit de vari;lte fibllle, cing1\torile lor sunt acoperite de pl1l.ei de
metal cu desemnc înflorite şi fi gurate, h a murileşi fr âncle cailor sunt nu
mai puţin pl ine de podoabe de metal, iar femeile poa rtă cercei, illcle de
c!l.rl ionţi şi ace de cap, diademe, precum şi frum oase paftale de cingător i,
pentru a nu mai vorbi de colanele, br1l.ţlirile, inelele . fi butelc, etc., pc care
lc folosesc apro:lpc dcopotri v1l cu b1irba\ ii, ad idl, de fapt , mai puţin ca ei.
Fireştc cei bogaţi (ca Ag:lmcmnon ori Menelaos in Sud) au toate
aceste podoabe în au r , precum tot de aur sunt şi vasele de care se servesc
(v. tezaurelc din Bihor ori T:\rn ava- l\1ic~ şi dela VâJci-Trân l ) l ângă
l)lcvna); sen iorii mai mooeşti (C:l Nestor ori Odysscus in Sud) au Însă
şi podoabele lor lot de bronz, C:l şi armele.
O singu ră uncah l1 rur:ll:l. se g1iseşlc in c:lIltit1i\ i enorme În depozitele

~::~t:~I~ic s~~~;~~ai~;;~:' t!t~ ,;'~;;~~r~!'/~:~),O~~~ ~~e~~~~:~~ :!e~:~!~; J

de cai, ca T hraci i sudici. Dcchclcttc a cx prirn:\t c hiar ipoteza eli secerea
c o in venţie nord- thracic.'\ , adic1i fgeticd., a Thraci lor din .. Ungarja.~),
recte din Carp:lţi , unde, de jur imprejur apar bogate depozitc de bro nz I
1) Asupra cnrclor de lupti!. in Europ!1 protoistoricA cf. D &:heleu c It 1. p. ~96.
,i
~.i II J p. 1180 sqq. Dt!chclette n 'n cuno.cut rOlltele de cllr d d ll Arenlill dela
,i
II .

Aboli (mIIi JOI p. J I9sqq., fR. :oS)ca.re se amtll mni de grabi II fi Ilpllqinu t unui
car de lu ptl decAt un ui eKrproce.ionnl.
') Spre deoseb ire de Andrie,ucu. eure dlllenr.ll acest tnnUf pe 11I 1600,i demine
CIlfe il dll1t1; Între 1200 ,i
l ooo:r..Chr.(v.moijo•• p. ~95,n.l) Pllul Rcinceke il da.
led In Gn-mo,,;o pe ' 925. in tdiejUngere Il ll fte der llal lslIlItteilt. Dqinu impA.r.
tqe" argumentarea lui Rei necke . reproduc totu,i la unnÂ, in 1)1. X I ,i acest tezaur,
pe care Wilke pare • •1 dlull c.). ,i
min~. in bronzul tl\rziu.
') MOrii/el 111 . p. 17.

www.cimec.ro
 VA<:II_P. pAR\'AN. G"TICA
'96

T9rgul-Murcşuhli cueau !Olt imite În lut vascle de bronz ctrusec (v.
ami"tnuntclc mai jos).
RcicfC astfel in chip ~igur c1\ locuitorii Dacici intr1\ in mileniu l I a.
Chr. in bunii pace şi cu deplill~ Înflorire a vieţii Il)r ccono:n iec.
Ce s'a ÎnH\mplat mai deaproape Între a. c. 900 şi 600 a. Chr. În Dacia,
Vestlll. itn!o-hallstattian, şi ~umeroasc fabricate aparţinând ca timp şi
stilpllll1CI v:'\rsteaficru l ulvcsticseintârnpinădestuldefrecventln
Dacia, contemporan cu intrcbuinţarc.'l aceloraş fabricate În SV şi V
~n~~~~gi~~1 b~~;:I~lo~~~n::Ci~I~S:;~~ia~~~:n~~ dl~a~:~~t~:te~I,tural, total ne-'

~~~~~~~~~~~~~~~~~~
c greu de lllmllrit până acum În pre:) multe :m\.'l.nunlc. 03r un lucru c

;~~:~I:r:;II:i d:~~:I.ec:;/:~:rh~li~it~t~~e:tC ;~:n~~~I~ot~l/ :;:~:~ ~:~::~

sC\.thice. Acest fenomen nu pOMe fi f1\r1\ un anume sens m:l Î adânc.
'C:i.nu a\1 pornit, prin a. 100<>---900 n. Chr .. Cirnmcrienii din N Mării

f;:':~~f~:fg:~;~~~:j~~i~;~:~~f~j~::l\~~:~f~:;;:~~~~;f~}a~~}I
obiecte de podoabli de bun~ tr:uliţic a hronzului I V, impmmrT CII lucruri
scythice , de pilon la Aiud.lar o dovad1\ foarte puternic!\, stilislici\, o avem
in alcatuirea tocmai Ul vremea aceasta dintre 900 şi 600 a unui sti l getic al
podoahelor de aur, gA~itc În mare num!l.r În Ardeal şi fiind evident pre-scy.
thicc . Prin urmare catastrofa s'a jnt~plat clrlp(T a. 700.' Şi sprdde tie Ji~
în ened lllc, ca Ş I iO bronzul IV, În La Tcne IT şi !Il, ca ş i in vremea
romano.byznntill~, ori În epoca roman5.
~~nlerinl. ~clic~ cc~nomic, vllrsta~ fierulu i incepe la noi abia pe la 700;
splfltua l, adldt Istonc-cuhura l ea IIlcepc totuş Încă dela a. 1000. Vom
examina deci mai jos, suh capi lo lul . H allstatu, toate monumentele carc
ne .pot .1!I.murl asu~ra 8Chimb~ri lor ~duse ~e vremea fierului în viata

~C:~lil\i~Cc:::~~~in~:~li!:~i :~1\~~:~;:I;~~]u; :~:r~ b~~I~::;i~;l!:~~~o~~m: .'.

gcuc§, iOd dela pnme le f:lbrteate vIlJanovlene care apa r in Dacia .

(m;u;ii irano-turano-mongoli cari n1\vi\leau Încoace pc caii lor mici şi Ccrcet1l.rile pc teren in regiun ile bogate În fier ale ţării noastre sunt Îndi
p1\roşi, având ca anne săgeţile eu varf de bronz, care rlneau de departe,
şi pumn alele de fier care luau definitiv \'iaţa r!inituilii c!l.zut b p!l.mânt.
Aşa zisa epoaT scythicd a Daciei, Între 700 şi 300 a. Chr ., se ara~ll, Cel Er;2~~;;~:~~~;;'~~~~::~~~:~'1;~~~;j~;~~~~~:~j~~~~:~i:~~~::;,~:T{~~
PUI;:~t:~n ~~:~~f~i~~:7;e~â~~:~'~'I':~ ~:uop;;e~~:~~~ :!I. ~~~~CoŞ~r~~C~:II~~~5 ceputllflleşl Intens itatea exploaUifll mlnclordelalloiÎn antichitatea proto-
istoric1\ 1). Dimpotriv!l ne este posibil a p reciza drumu l pe care marii f!iururl
tate, din care Geţi i nu s'au putut reculege dee!!.t prin sec. I V, fie\

~~;~:J:!:~~~Jf.~r~fm~!~i'~~;~~}~~i!:!ii~~j~j:tl:~j~~~:t~7t
alung!tnd, tie desnaţionali zfind pe Scythi .
Fieru l, ca material civ ili zator şi productiv, a fost adus in Oacia de
Cel\i. Epoca cdticd a Daeiei a fost <> vreme de renaştere şi întărire, pe
toale te rene1e , a neamu lui getic . ~ncepriveşteevoJlIţiacivi li Z2.tie ifieruJuiÎnDa cia .

intri\ in legături cu

~::;~:ii,~~;i:t~;~~~Jif~~~~~;;~tJ:~:i!g:~:~~i~~:
Dac1\ prin urmare, prin anii 1000, Dacia getid

1) ef. pe 13ngi cele citate in cap. 1, inci ,i Wi lke, ArtMhlQgilrJrt Par/IUtltrl aUI
drmKaukolul und dtn unU"n J)onaulQnd"n, in Z,itun,. f. Elim., 1904, 1,-Ci.I
L. Minon. in AE. X.XIV. p. 426-432. ,i din nou Wit\«: in Miu. lVitn. Anth,.
GtI. xx.XVII J 1908, p. 136 "'<1' 1907. p, ISI Iqq.; XXVIII IIJOS, p. 2;;0 sqq.

www.cimec.ro
,,8 VASILE rARVAN, GKTICA
In adevâr, rar ştirile istorice scrise. gcografic~ ,şi toponom~sticc. ~u
fost aşa de mulţ!imitor confirmate de descopcrl~,lc a.rhcol~glce. :3
an
cazul Celţilor aşezaţ i in N Oaciei: enclav~ pUlcr~lc!\ ŞI perslstcnt1i. mtre
Gcţii Nordici: Carpi şi Costoboci. Am v!lzut an amAnunte mat sus,
in cap. V. c!l tocmai in regiunea dela V şi N de Ma~ann~rcş. de ambele
~~~\~:!ef~~~p~~i~~r~:r~;~.;f;7~tnC~l~~i 1:~~:i7~,~,r~a~~u~ ~~~r~ 1~:;;~
altele-par a n avutşÎ la Szalacs ka În comitalul SO,mogy marea turnătOrle
de fier cercetat3 în aml\nuntc de K. Darnay 1), ŞI pc ~are ,0 pute"; ,50-
~:~~~~~J.:y.::~~r::~~i~:~~i~~i::,~n5:~~:~~~~::~~1;~:I!;:,: :;;,~
\sf!lrşituiIml/stolt"""', ci s'au Illlşcat s p:cI~!isl\rttcl\t,re S lovaCI:!. ~el
NE şi au ajuns in comitatu l nereg.\ Clci obiectele g1\s~te de L chOczky
in părţile Muncaciului ne stabilesc ~e rfect. legătura 1nlr~ .v~rsta I-a
şi cea de a II-a a fi eru lui. de o partc prm con~"\lta.r~a fllu~!inel tn ?roIlZ:
iar de alta prin pumnalele antropoidc 1) g.tslte m.CI:ry ..I!. probab il. deCI
ca prin a. 400 a. Chr. atelierele dela Lov6.r.."S ka ŞI Galhshegy si fi fost
in 6:~ntla:e~::~i:~:~,
a primei atingeri ccltice ,cu Dacia, c d,e sigur
caracteristicul morm~nt celtie zis dela SiJivaf 10 Alba dc Jos) poate
Însă de pe Tisa. şi pare a fi şi mormllnt~1 de .di.Hireţ celt d~la
Cyoma, in Criş:lOa sudvesticl. K. Darnay studIInd oblectel~ des~opente
aici, gllseşte elemente de La T enc prim, sec. IVa. Chr., In on ce caz,
cel mai târziu , La Tcne mijlociu 1).
www.cimec.ro
VI. VÂRSTA ~· I &RU I.l' 1 IN DACIA - ,. HAI.LSTATI·UI.
Den!tfel ocuparea Pannoniei de Cclti trebuie slS fie duptl toate sem-
nele destul de veche 1) - cel puţin dela Începutul sec. V - şi irad ie-
riie lor spre Dacia nu mai puţin vechi, datâ fiind legătura strânstl
dintre Dunărea de Sus, celtic1\ încă din hallstatt şi Dun!lrea de Mijloc.
;.u::;~ ;;~i::C~;~~l~).c~~:~a~:~:;r:~:te~:iiti~t~~:~~e:~~~!~ I
pe II:
dup!i marca canti tate, in speci:1I de cuc, întrebui nţate la construcţi i le
l ocu inţe l or şi incheierea uneltelor În a doua şi a treia peri oad.t La Tenc, 1
glisite in aşezltrile sltpate pânli acum În cftmpia muntcantl (Cr1\sanii"
Tinosul, Zimnicea, M!l.nlistirea), d\ acest metal nou c adoptat pl1nă '
in stratele cele mai largi ale p op ulnţi e i dacice. Aceasta instl Înscalllnli
d al!iturca de fierul importat sub fo rmă de fabricatc, foarte curând a
trebuit slt se lncctltţeneasdi ş i la noi tehnica min i eră din Apusul ccltic,
de sigur la Început chiar prin Celţii dela noi: şi anume, cu atllt mai
uşor şi firesc,cu cât locui tori i Daciei fu sesertl şi În v9rsta bronzului
Olari f!1urari, iar În Jller,,1 melaIIlJ/li. chiar şi in Alpi, industria ~ hallsta t­
tian!i. a fierului nu fusese altceva dedt o s implă evoluţie mai departe
a industriei din ultima epocl'i a bronzului 3).
Fapt c, cA deocamdată nu avem identificate pe teren atelierele ş i
IUrnătoriilc de fier, pc care, dup!\ cele de mai sus, le postul11m şi pentru
~a~;~i~;\~; I~~~;:~ ~~s~e~v:~~ ~J;~:~~~I:~~~:i~;n ~~~~it::~:'~~~::: I
de Or11ştie '). E plausibil deci, di, intocmai cum mai toate maril e oppida,
costellier;, gradilet, adicA fCeldţi., puternic fortificate pe v~rfurile mun-
~I o r , constatate fi e la Nordu l Adriaticei, În lstria, Carniolia, etc., fi e
') ef. intcrellintul nrdeol nI lui I\eine:eke de~pre JUOnll mtllltl, dj" U'l8aria dtla
Il/up,I/IIII.A1 7'1"(I_llll1i. in 11/1. XVI II 1898. 1>. )06-) 16, -llSuprn cAru i" vom re·
leni mIIi jOI,)1 .•6l 8qq .
,) ef. , i Heinee kc, 1. e.
1) eL ,i lloernes·Mcnghin, o. C., Il. 49 1.
I f Cn 8tudii preglltitoare. dur lIumai cu prudenţA de Co l08it, de Ilemai oo rcapun-
dnrJ ni\'c1ului , ti inţifie de azi, lunt de: comp::aral lucrAri le: lui G. T fS lb. din V,,·
garild,,! R Itl"t, IV 188", p. 359 aq .. I' rtllaudogim' K6::{tmb'ytk XIV 1886. p. r06
tqq. ,i A,tll. ~rl. XI 189 1, p. 61 tqq. , XIII 1893, p. 1)) aqq.; eL ,i VIII r888,
P.93 ,i p. 153 &qq. ,i VII 1887, p. ISJ aqq.
1) eL Gooss, CllrOllik d. urtll. F. Sitbtnb .. in Ard,./.liM"b.Ullfdelh. XIII 1876,
p. l39 Iq.; G. fin'ly," grt(li,tyti cidlt ~drak. in Ard,. trt., Xx..\':VI 1916. p. II ,i
Ulm. ti lucrarea engle:t/l citllti de noi m8i 8U8, p. 114. 11 8; d. 1). 1\ 1. Tcodorcacu,
Certe/. aall. r" ",lInlii lilmitdO(lrti. Cluj, 191.3.

:~1;~I\:;d~sCt~7;~~~!r~\\~t:~~~\:~;~n~~:I~~li~O~I!~~~~~~ti~~~:PaC:il~~:
La T e-ne, începând ins1\. - multe din ele - a fi active inel de pc vre·
meabronzului, - tot 3şavor fi depus În leg11.tudicll o inflorire .. activi.
t ă,i i meta lurgice din epoca H allstatl ş i m:li ales La T enc cett1(ile (/i" IIIl1l1ţii
SeLeful/li, cu Muncelu l În frunt e '), or i burgu l de pe i'De:llul Zânei.
(TGnderhegy) lâng5 Tu rda 3), precum, de sigur, vur fi fost astfel de
:~t::ţ:n~cee s~:I:~i a~: P;~:~~\IO:a~o:~~~~Ci;' i!::~~ ~~n p~~~~z~aÎ:t~r~t~::~e g~~
~;;;:~~~:~::~;~:~:~~:,!:~~::~~~;~:~;:~~:':i~f~:i:":i~~!~~:::~:~~~~~:~:
preisloric şi protoistoricatât in Arde:l l dt şi in Ban.:\t ): desp:e pu\ine
6 Solnoc Dob:lea 6), avem la Peirit IdngA G herl a, la 3 Y2 km. de vestita
putem spune cu siguranţ5 eliTei epoce anume apa", 1Il ŞI dacă m adevăr
sunt dacice .
Astfel, oarecum printr'un CO'lsetlS/l$ O"",illl1l , se recunoaşte drept d".
cicd aşezarea bogată În bronz şi fic r de pc MlTgllra din Su lagiu (lângă
Po rolissum) tI), precum de sigur e o Il tare cetate evident La T e-ne (poate
incă şi din bronz) cca de pe dealul «Dobilon l!ingli Boiu-A'lare in Târ.
nava Micli, la NE de Sighişoara, unde monefe ma ceda-romane ş i de-
nari republica ni confirmli şi c ronologic concluziile cercetări lo r topo_
grafice şi archeologice 1). G. T cglâs crede a fi putut stabili urme despre
exploatarea minelor pe A1mafld-,Mare in Hun iedoa ra 8). In ori ce caz,
sigur dacicl, e cetatea numită Bi/avara l!'lngli B oil/t l li (Bujanhâza, in
Sl\tmar) , la 9 - 10 km . de Dicsad pe o înălţime la confl uenţa a două
---;- Vezi bibl.la D&:hdette,o.c., II J,p. 1540, 946'Q<I·, Q695<t'h981 .qq. , ier
11 2, p. 62] sqq., cu II ], P. 985 . qq. ef. incA ,i Schuehhllrdt, Afttmrup(l , Berlin,
19 19,P·279,'9J,etc.
') ef. Fil1aly, , . c., p. 13 sqq. cu il1l porlllllte amllnunte privitoare III o IICI Îvilttc
melalurgicA lici .
•) J. T~gl u, i n At., XXX 1910, p. 123 . qq ., cu fig. l, rCI)fodusii,iaici , P· i 77.
') ConuoU.nd de pildA pe tere n cazul cu cetatell de pe Crllde\ (in Mehedin lÎ,
IlnglschituITopolnila), pe care Ccur Bo ll iac,E:ccu.rIiu'le arhtologictffll anul 1869,
Duc. 1869, p. 6o.q.; d. ,iTromptla Curpufilor, 1872, 110. 10 10, p. 3, o IOcoliit. do·
âCd, Am OOllslatai el ea apaqinc E vului Mediu.
,i ,i
') ef. c..rI Gooss, Skh.:tm, i n ASL .. X IV, p. 107 Iqq. III Iq'I., cu 105 l qq.
') C OOM, 1. c., X I V, p. 11 21'1., CU J. F . Fetzcr, i n AS. XV I 1896, p. 60 Iqq. (d.
pcntru l tl\iunel La Tmedela Perecei in SllRgiu, p.6.. ) , i XVIII 1898,p.4 18.
') Gcou, ,. ~., p. lOZ
1) Artiool inle.rulIlt În A~. , XUI 189], p. 1]]- 14°.
www.cimec.ro
rAuri, alclituind un promontoriu dcsplirţit de restul platoului printr'un
vnl şi şanţ: cetate:l a fost Înt ăriti'!. şi locuitli din neolitic şi până in fi e r 1).
Tot :\stfcl cetatea Btldt:dr dcla Odotheiu, cu Înce puturi mai vech i, dar
infloritoa re mai ales in sec, IV- III a. Chr . şi apoi piin11. in sec. 1 a.
Chr., dec i pc vremea. lui Burebista t). P. CsCplO e de părere cli şi Ce-
talta Bihorulll; (Bihari Var), după vasele g rafitate gMite acolo, trebu ie
sA. fie dacică :1). Totu ş i sit pătura mcutA acolo de J. Karâcsonyi nu con-
firm1l. sufic ient cele spuse de Cscplo oi). Dimpotrivli, dup1i ob iecte le de
bronz ş i obiectele de fie r tip La T e-ne, putem considera sigur dacieli,
pentru în tregu l mileniu 1 3. Chr.,in1il, imea fortificată cu va l ş i şanţ
peo întindere respectahi lll, la Aţ el ( I-Ietzcldotf) Iflngli Media ş'). l n s fnrş i t
di n jud e ţu l cel mai hogat p!'lnl\ acum În obiecte d in epoca bronzu lui,
sta\iun e deJa Fi zeşu l -Gher li i, un puternic centru strategic , pe care, dupll
descoperiri le de plln/t acum , Dacii I·au locuit neîntrerupt din bronzu l JIl
şi hallstatt p1\nă in La Tene ry. E. Orosz crede chiar a fi putut stabili
aici ş i urmele unei turnlitorii de fier, ceeace ar confirma presupunerea
noastrll dc caracter general, mai sus exprimatA, eli cen trele mai active
dace din bronzu l IV 3 11 adoptat dupli 3. 400 (700-- 300) fierul ş i au
continuat a fi tot a şa de active in prelucrarea nou lui metal, precum fu-
scserll În vremea de glorie a bronzu lui III şi I V.
A~ fi tOlu~ n~met~d i c, p!tnl\ ce aceas~1i ~resupunere a noastr1i nu se 'x
conflrmi'i mal dlll pltn, să lu1im d. p. pri nCipalele centre dac ice, fie ale- .,./
litrt, fie simple depoz ite di n bronzu l IV 8), drept existente ş i În fier
şi s11. umplem astfel cu ipoteze topografice o lacună pe care descoperi ri le
autentice ale fieru lui nu o pot p!ln!1 azi umplea. In adev!1r, exemple
:: 6~~Ad:,r~~~:~i1:i I~:II~.I ,~~~~;,;'~~Ul~~~11X~7~ ~~~7,18:l'I:8~:~5~qq·
' J Jlt, XX I 11)0 1, p. 7 1 1'1.
')Jbid.• ]J.7 3 I q t l.
Il Gcou, l.c ., XIV,p. I071<tq .. undcln.,i rl ,i altcintlriri,mai pu\inprecil dcler-
minalc. Pentru tezllurul d e ~rgint. Jacic, gAs it la Aţtl ,ipAstmt in Muzeul Dru·
kenlhy l, ... . mll i j o• • IJ. 5S]·
fi ;~ ~~. g~!~ j~:ir;,rS~ ~,~it~~~III~" ~~e8m.~~~r}' in AS. XVII
18
') Articolele lui E. Oron d in AS. XXI IIJO I, p . 17 . qq .• 146 tqq.
97. p. 433 .qq.
,i uo I qq. ,i
X-'(IV 11)04, p.ll7 I qq.
IJ Ajuto.ndu·ne. de pildA de Ii. tele anlerioare, ea aceea I lui H ampc l in AS. XV
1895, p. 109,ori d e studiile critiee ea ICel aLlui Reinceke, din AS. XIX 1899, p, ] 16 Iqq.
contrarii, de distrugere a centrelor infloritoare dace din bronzul lV,
prin nlivlilirea barbarilor Scythi, şi pustiire totalli in vremea fierului
a acelor localitliti - cum e cazul fo.'\f1e suggestiv cu sla\iunea de bronz
dcla C"rlid 1) - trebuie sl ne fad prudenţi in ce priveşte generali.
zarea cazurilor ca acel dela Pe1ri,.
Deaceea, in cele ce urmenz.l\, nu vom Întrebuinţa monumentele bron.
;.mlui IV decât exclusiv atunci cl\ncl elementele hallstattiene ori venet •
illyre, sigure, amestecate in ele, le·ar caracteriza ca direct legate cu
epoca şi civi l izaţia fieru lui.
Sigu r e, În orice caz, acest fapt: ceMtile dare, in terase, aşa cum le găsim
in I1llln~ii Sebcşu lui ,la Turda, ori la Odorheiu, se reg1\sesc la fel, în forme
oa recum clasice :şi În Carpaţi i nordi ci, d. p. Ia KrivolIY în comitatu\
S{lros din Slovacia ') şi studiu l lor, pur topografi c, trebueşte urma.rit
pânl departe in Apus, spre a se vedea ce e În :Iceastli arHi special'- a
fortificaţiei pur dacic,:şi ce e general european şi, in specie, ccltic.
Dac!!. metalul- fi erul - nu ne dli putinţa de a slabill precis in.
ceputuri le culturi i celei nouli în Dacia, ceramica c1impotrivli ne ajută
Într'un cllip aproape neaşteptat. Şi anume, nu ccramica de uz comun,
zilnic, de forme ş i decoraţii - în special prin inciziuni adânci, um.
plute cu materie v~roas~ albli, pentru contrast cu pasta neagrl1 ori ce.
nuşie a vasu lui - continuând tradiţia anterioar~, a bronzului,- ci aceea,
foarte modest~, a urnelor funerare neÎmpodobite în nici un chip, dar
~~~it~Cn~~~o~~~~r~o~~:d!~~ an;1ş:~;:t~~:~e~~eÎ~ic~;~~~~lu~~~:~,e;~ :~n~~, \
ca ş i În Ardeal, aici ca ş i În dmpia muntean!!.. t
Dacia nu e o ţarli reprezen ta tivă pentru cultura I-I allstau, aşa cum e
d. p. Da l maţia a). Am relevat ş i mai sus d, afard de ti ncidentul scythici
- cu totu l secundar, cum vom demonstra mai departe - Dacia trece
oarecum direct di n Bronz IV În La Tcne li 4). Este deci aproape
') V. art.lui B. P6sta in At. X IX 1899, p. 18.qq.: tmOIHC În epoca fi erul ui În urma
invII%iei ,,:ythiee ••
'} V. ari . ,i planul dela 1. Mihalik, in A II X IlI 1893. p. 73: cetatea e nUmiti
cu termenul generic . Iav hrtJdtk, identic cu iN/Jilu, "rodiI" etc.
1) UodtslpllUri lepublicatetrept..at in jyiut:nsdl. Miu. DU$ DlJlllit:nunddtr I itr:ltgO'tli'lll,
de fiala ,i Rad imlky auariultci ll allstan·ul u prdunse,tepAni tA!"IţÎu În La Tme.
a \~I.~~~r::~:u~;::~ ~~I~~k~;i,:~}~:~,;~~x~;;~o:::,i~~'I~u~:tasiI8::
mitl continuarea epoeei bronaului inci in lec. VI a. Chr., care deabil acum ar
paradoxal s1l. constat1l.m c1l. deodatl, in mijlocul ceramicci caracteristice
a bronzului târziu, apare forma strllinll a urnei 'evillanovicne., adid
in general n(\rd-est-italice~ pânlt in mormintele cele mai modeste, deci
ca o inovaţie general reeunoscutli şi populari.
Sl1 examinltm mai intAiu situaţia din Banat.
Intotdeauna aceastA provincie sudvcsticl a Daciei a avut o orientare
spre ţinuturile învecinate illyrice (mai târziu ~Iave). Aşa cum C!l.mpia
Banatului se deschide spre Apus ş i r âurile lUi tot într'acolo curg, la
fel s'au legat şi raţorwri l e de civi li zaţie. Dar baza de rezistenţi a Ba-
natului sunt mun\ii lui. Şi aceşt ia fac parte integrantli din masivu l dacic.
Banalu l va fi deci o provincie tipic!!. de civilizatie mixtl iJlyro- thracid. j
S'a crezut un timp cli în epoca bronzului Banatul fitcea parte din blocu l
pamlOllic, reprezentat prin ceramica aşa de caracteristicli dela Lovas-
bercnYI Keszthely ori Vârpalota J). Dar o exam inare mai de aproape
a materialului a dus la constatarea clt atât vasele cât şi idolii bllnlileni,
dealtfel cu legltturlt atll.t În Serbia, la Kli /!.evac '), cât ş i În Crişana la
~Yi~la;~~jS.~~dr:~r~~i~ntlt~I;~~~a'r!:i~~n:;~a~:i~a~:;:nliţ;~t~~:e:~;~~
mica pannonic!i, o civiliza ti e aparte &). Centrul ei eraJa Verleţ şiVattina·) . J
si ia forme d~ ale (jC'ru lui , În vreme ce hall,tallul e in plin .vAnt deabia in sec. V,
pentru ca in ~e. I V .. incupl deja La Tme·ul. Prin urmare bronzul ar IUr,1 abili
in KC. VII, iar In Kt:. X-V III in .Ungaria. ar domnl inci fa tiuta bronzkorf, ceeace.
dupi cde ce dovedim noi acum, nu ute de fel exact. - Ce. asupra cronologid
bronzuluifungart,idiaeu\ia datltilor lui Monleliul,J>Cntru Nord, In raport cu Un·
gari., la L. IJella, in Alt. XXII 190:l, p. r60 Iqq. - Fenomene analoage trebue
p admilC'm ,i in S Dunlrii, at unci dnd \'edem i n cutare teZAUr thraco-acythic, •
(1 ~ccl dda PatUl8hiuri,t" in Bulgaria ~ntral11 (v. inlrcaga bibl. Ia Scure A"lIbJ·
logi, Thrac" Il a, PariI, 1925, p. 28.qq.) opere de arIi indigcnit in cari elcmen·
trle archaice Hreee,ti ,i cele din vnuta bronzu lui IV sunt combi nnle .pre a di\
chiar dupllll . 500 forme de ati l, CJI ri fire,le nu mai au nimic de II face nici cu
bronzul IV. nici chillr cu hllllltllttulmai vechi u : cL la urmA, pl. X II , rig.l, du~
B. fi Iov, Uart (/tIt,"q ll t ~ 'I D U 'ltJri~, Sofia 1925 , p. 21, care dRtca~, ca ,i Scure,
Icest leUlur in sec. IVa. Chr.
1) Hocrnu .Mcnghin . o. '., p. 826 cu 10:l IIqq.
• :~ ~:7~~~l~~A:7.~A~:~:'~!~!~'~. ~:~~:~~~i: il XXV III 1908, p. 55 1(lq.
') CAte un exemplar foarte bine plistnlt in Muzeul dela Liceul din T.·Sewri1l ,i
in Multul dela l'refectufl din C ,ai(N(J.
1) Menghin,lJ. t:., p . 826.
') D. Milleker, A oottinai 6sult:p, TimifOar. ' 905; el. in caz de l ipai, Hocrnel-Men·
in~Pt gbin,p. 1os ,i ofo7,-re'p. D.M ilIeker,fnAt.X IX , 899,p. l so.r82,i X IV . 8c}of,p.I.6.
www.cimec.ro
...
fie chiar ş i in modele bine diferenţ i ate de cele arde lene, tot aşa tre-
cerea dela cultura bronzului la a fierului se face ş i in Banat În chip
asem3.n31or cu cea din Ardeal ş i Ţara Rom :\neasdL Vom demonstra
mai jos, eli dela O dlj in S lavonia şi Fokoru in Ungaria nordidi şi panl
la Mikhalko"o În Ga l iţia, avem Q singu ră cu/lurtT, care se desvoltl unitar
şi organic inlre 1000 şi 500 a. Chr . Notăm acum numai faptu l relevat de
MiUekc r 1), in urma a numeroase cercetAri ş i sAplitu ri in Banat, că şi llici
tpartea cea mai ÎnsemnaU. a [tezau rclor de bronz] e d in aceacpoc!i, in carc
fieru l Î şi impllrţi ă dom inaţi a cu bronzul, adică din vârsta I-Iallstatu .
Aceasta Înseamn1ic1l. Banatul nu intrI inaintea Ardealului În vArsta fieru-
lui ,ci şi el conti nu ă a tr!l.i in forme le bronzului pană la ven irea Scythilor,
Dar ma i e u n fenomen foarte caracte rist ic pentru BanaL S'au
g1lsit multe obiecte de bronz , fireşte, in special din BrfJ nzul IV, Influen-
sele hallsta ttiene asupra artei metalurgice dea ici sunt Însă aproape d is-
parente. Dimpotrivă tezaurele de aur ca acela vestit dela Firighiaz
(vezi mai j os) arată o leg!l.tur! indi sol ubil ă cu Ardealul - ş i anume cu
Ardealul tradiţ i ei bronzu lui.
Banatul se araL1 deci intre 1000 şi ioo a . Chr. adanc ş i larg plhruns
de elemente veneto-iIIyrice-hallstattiene numai În manifestările po-
pulare ale artei sa le industriale -ccramica-in vreme ce arta de
lux a metalelor r:l.mâl\e mereu str âns legată de cea din restul Dac ici.1
Nu credem deci eli poate fi vorba de o real1l. cucerire illyr ic1 În Bana t,
lucru care ar fi adus după ea imed iat şi formele hallstattiene superioare
_ de metal - pe care le întâlnim d. p. Ia C lasinac '), c i numai de o
pătrund e re modesUl. de Înd.uriri populare illyrice, pe baza intenselor
raporru ri economice stabilite cu V indaUl. după lini ştirea turbur!rilo r
de aici produse de migraţiil e doriene spre Sud ş i illyre spre Vest (peste I
Adriatica, În h a li a sud ică), prin jurul anilor 1000 a. Chr.

Altfel stau lucru rile in Ardeal, cu ţinutu l vestic ş i nord vestic pân1i la Tisa.
Aici fahricatele ceramice evillanovienet . sunt putern ic sccunoate de fabri-
catele metalice tcitalicot--thallstattienet . Deaceea se impune să trecem
întâi În re vi s tă, topoj?rafic ş i stilisti c , aceste din urmli documente, ş i
abia dup1l aceea să ne ocup ăm de chestiunea treceri i efective a Ardea-
lului În vârsta rierlllui, resp. de chestiunea epocei cscythicet a fierulu i.

1) mim. Rigil/gl. 1, p. II .
*) V.În IPCCilllllrt.lui Fillla,În IV. M .a. B. Il.d. 11., III 1895, p. 3'; uun., IV
184}6, p. J Iqq., V 1897, p. 3 Iqq, VI 1890, p. 8 Iqq.

www.cimec.ro
 --
VAS Il.E r\flVA:-<, GI·;TIC A .', ) . VI_ VAltSTA J111:ItULU 1:-': IHCIA 1_ HAI.LST,\TTl'I. :107

In adevăr, d:::că urnele «villanoviene. au pUlUt să r5mână in uz multă

vreme, dup!\. modele mult mai tJCc/!i, fie importate pe rrcmuri, Î/l mttal,
fie Împrumutate l! in cer3mica illyro-pannon icli a bronzului vcchiu, şi deci
nu ne pot servi decât la o datare În linii mari _ obiectele de metal, de ori-
gine vcneto-illyră ori hallstattianli, ~site in Dacia, au fost exportate aici
cOll1emporcm CII fabricare{l lOT. Ele nu numai se dateazli pe ele insele, dar
ne datează şi cultura locală a bronzu lui IV, În mijlocul clireia apar.
In aceastA privin,ă descoperirea flicută de Kodcs la T:\rguJ-l\ lure-
şului c foarte caractcristidi.. Alăturea de urnelc tip «V iJlanova., care se
găsesc curent in multe dintre mormintele ~scYlhicc. şi care, fi e di. pleacă
dela varietetea Benacci 1 (1000-900 a. Chr.), contemporană cu pc-
rioada proto-etrusd\ 1 (1000-800 a. Chr.), fi e că, cel mult, pleacă
dela varictatea Oenacci Il (~50) 1), În orice caz - dată fiind larga
lor rll.spândirc _ IlU pot fi la noi prca precis datate, - avem un vas de
pămftnt, din fericire p:\strat Întreg, şi care ca profil corespunde intocmai
unui vas de metal tip protoetr/lsc, specie CornelO (c . 1000-900 a.Chr.)'),
d:lndu-i totuş ca ornamente plastice pe acelea-ale eanelurilor, fie
drepte, orizontale, pe gftt, fi e torsionate oblic pc p:l.ntece - caracte-
ri stice epccei bronzului la noi, şi cunoscute - ca veche tradiţie - inel
din cncoliticul pictat moldovean şi muntean (tip Bon\cşti), ca şi
ardelean (tip Ariuşd). ef. fig. 191 cu 19 2 .
Dar acest vas izolat _ alte excmple nu cunoaştem p'-nli aCum-
ne documentcazli, prin imita rea sa dirccU1 dUPlT melal (iar nu dupli alte
vase de pământ, într'un lung şir de transmisiuni indirecte), prezenţa
vaselor tip Corneto in Ardeal cel ma; târziu prin a. 900 a. Chr. Avem
deci o datll. precisli dela care putem pornL Vom vedea mai jos el ea
se confirma În chip strlilucit pr in celelalte obiecte veneto-iIIyrice şi
hallstatt iene de metal, g-lsitc În Dacia.
81\ stahilim acum şi graniţa geografi ca plÎn!i la carc aprioric trebuie
să găsim lucruri norc!itahce În prima j\lm!itatc a ~ileniului 1 a. Chr.
') er. D~chdcUc, Mamltl Il 2, p. 532 S(lq·, cu bibl. , i labelele respective. i\lon·
tdiuJ dateazA.: Iknl\cci 1: 1100--95°, Dcnacci 11950-15 0 ; protoetruac 11 100-1000;
11 : JCJ00-900; etrusc 1 1)00'""""-800; 11 : 800--700. etc. A. Grenicr , in rrumoasa 5lI
monografie, BoloI "e cil/(IP/Odtnne tI ~lrljfqut , Paris. 19 12, datcul, credtm. ples
jos diftrÎu:lc fB.bricatC ilIe induetr ici din prima .-A rltl II fierului În Italia nof'
dicl. AcelllUI pro"ine ind. dela rllportul de migrllţii ttniceticuhurale pe cart\fU
cld_1 5tabileasd Între populaţiile din Italia centrali ti celc din N Apeninilor.
r
raport carc c~dtm dia rost În\'erl de eclllusl inut dcG re nie .
') Ko,,6cs, in Dolgc~u/()k-Travaux. Cluj. VI 19 1 5. p. 2.4 Iq.
8

www.cimec.ro
 --
VASILI': PÂR\·AN. r;BTICA
VI . \'AR STA .- IIffiULUIIN DACIA . IIIAJ.LSTA1- \'l! L J.,
;toB
ineiziile şi butonij ori pericle in relief cu
c. 1100 şi 800 a. Chr., ceeace se potriveşte perfect şi cu mediul in care
se gi'lsesc la noi aceste di.ldlruşe, şi anume exclusiv ÎII depo::itele bronzului
el~~;ur.,u~~:s~~:;~::~ice epoeei'el:ei. ~~es~~:' c~e:;'~~\~n~c1e dou1
lV, precum vom arl1ta in amlinunte mai jos. lice, de bronz, inalte de
Odatli fixate aceste graniţe geogra(iee şi cronologice pentru infiltra- 049 şi cu o capacitate
ţiîlc veneto-illyre şi hallstattiene În D3eia, sli cxaminlim mai de aproape de c. 20 litri, dupA formă
topografic şi tipologic Însăşi monumentele respective, caracteriz!lnd re-
la ţ iile culturii getice cu Vestul Între a. 1000 şi 700 a. Chr. :~a~~~~dteh~~:ili:ig~;
Printre fabr icatele hallstattiene cele ma i ca racteristice, aparţinând fabrica te de care ne oeu-
incli tehni cei bronzului, d.lr documentand forme ale fieru lui 1 vcstic p~m, a găsit F . Kov:ics la Fig 11)4 Secunde bronz de III BrddUI dupl F'r
şi sud-vestic, e spada cu antene dela Blllldor! , În Târnava Mare. G1i.sită . V'~:n Înfr~~I~~e,~~T~:d~;~ Kenner in A O, GIJ XX IV r 389. fliJ 77
impreunli cu alte dou:1 spede d in bronzu l I V, ea cOllstitue la noi (şi În
".orditali c poscd3 Muzeu l Brukenthal din Si b" ...
toaH!. fosta Ungarie) un l/1/icum. Astfel de spede e rau tota l necunoscute fi fost ghit la Alba- f ulia (v. fig. 198). \lU , cu IOdlcaţm cA ar
in bronzul ungaro-român 1). Deaceea şi Kuzsinszky, care o publ ică '),
o crede Itllportatd din
Jlcst . Oar tipul acC8t:lde

~Q~~
spede e bine cunoscut
şi daul.l la origine: c.
loooa. Chr. 3),sau,pen_
lru Itali a, ind şi pUţin
mai tk.liu. Deci iarrq

Q9~
ne afl1i.m, ca şi pentru
d1ldl\rile hemisferice,
prin a. 10D0-900a.Chr.
Aceste i vremi,deîn-
Fig. 193' I nele de aur dela Br4dll(, dup~ Fr. Kel"l- uplll a bronzului I V ro-
ner, in AOeGq. X,XIV p. 389, fig. 76. m5n , aparţi ne ~i tezau-
, rul dela Drădll ţ (Bar-
docz, În Odorheiu) cuprinz!1nd, Î mpreună cu doul'izeci şi cinci inele deschise
de aur (poate monetă), un important depozit de bronz : sccuri 43. douillet,
~despede~i doulicazane norditalice (v. fi g. 193- 196)4):
1) er. Dt!ehcl~ucl A1omul, 111, :u o: .incol"lnue c n lIon"rie•.
') AS. VIII 1888. p. 2+4 sq. cu Cig. 3·
') Cf.D~e1cue. II I.P.210cuHocrne.-Menghin ,p.818,i Dt!chelelte III , p. 233_
' ) Fr. Ken ner, in ArGhill 1. Oe. G._q~dlt" XX IV p. 383--9 1; COC", in Archio
r.1. L .• X t1I , p. 500; M. Woninszky. in At. V 1885. p. 83 (raponul loc cu cistele
dela Kurd in Tolna)i J6sa, in AS. x..X lI iC)02, p. '1.78. cu prilejulltatilticeirabtica.
tdor tetruscet ghite in Ungaria; Hoernes, i n AS. x..X I V 11)04. p. 208. Astlzi Iceste
,ase le află la Muzeul din Viena.

www.cimec.ro
 \' 1. VARSTA ~"'R R UL U I 1:-; D . \ CI A. _ , . IIALI.STArrU L
\·.\SILE I'ARVAX. GETlC A

Dela Sin)'o În Szabolcs ave m o situld norditalicli publicatl de A. J6sa 1).

Bine plistr3tă avem dela Kdnlorjd"osi in SMmar o frumoasă e~ld.ăruşe
Dela II1driapâcs. tot În Szabolcs, J 6sa cunoaşte două d l diiruşe, din
(fig. 197) tip nord italie publicată de JOsa, in citata s~ expunere s~tlstlc1i 1),
carc reproduce lina in articolul său 1). Dela Taklaketli=, tOt in acelaş
iar din comitatele I'bjdu şi Szabolcs avem o mtreagA sene de vase
comitat, acelaşi autor, pomeneşte depozitu l de bronz IV, in care
tct;~s~~:;ef:e;:;;Zi~r~e~::~ (in special de remarc~t ce~e 27 de spede) s'au glisit şi rnl\nerele unor c1I. l dl'l.ruşc de tipul descris 3), ceeace fireşte da-
teazll intregul depozit ca aparţinând vremii hallstatt 1.
dela Hajdfl-BOs::iirme"y (in Hajdu), un inlreg capitol .11 forme~ fa-
Dealtfel Însuşi marele depozit de bronz dela
bricatcle norditdice: o situl1i frumos dccoratd hallstatllan cu . slmbole
Fi;uţUl Gherli; (Ordongas Fijzcs, În Solnoc-Do-
solare X); o căldiiruşi'i. cu două miinuşi , tipul . Rrddu\. (v. mal sus)~ ;
b~ca)4) e perfcct caracterizat ca hallstattian I
prin aceleaş i resturi de d lcliiruşe(urechişi mâ-
ncrc), ca ş i prin cupeledecorate În ace l aş stil
ca şi ceaşca dela Hajdu-Boszormc ny şi nu mai
puţin prin fibu l cle-~ochelarit ş i penclanlivul
cu crucea inscrisll in ce rc, etc . (fig. 203).
La fel pomeneşte Cooss ca aparţinAnd co-
lecţiei gimn aziu lui din Sighişoara, dou~ mâ-
nere r11sucite de cl'l.ld~ruşc tip . Srlldu?, giisite Fig. 199. Coirul italie
la Tobesdorf în cercu l Mediaşului, ş i un cazan deltillajdu-86r::6""bry.
întreg, cu alte bronzuri induntru, găsit la Kis- dupl Iteinec:kc, in A It.
rcirda În Szabolcs '), flră ind icaţie a locului XIX 1899. P·3 19.rig · 5·

~:~'d::'~: ~~~!~~6~ ,b~:n~i~\~~n,~ ~~~i'~9:~I:r~~:e;,:t1:,~~::~~~~~~ unde e p11strat.

Dar elementele din bronzul 1V dacic str âns legate de prima vreme
11)0%. P.2i9. Red. t/8. ke.nthaldinSibiiu.
a fierului din Apus nu se miirginesc la aceste importuri ori -eventual, ,
o eeaşcli de aeelaş stil decorativ ca s itula 4); u~ .coif: iar:1ş de tip nord-
itJ.lic, dar fl\ră creastii, ci numai cu vârfu l stilizat In form1i de bulb !' ;~:~ ~:u~ ~::~:;!~en~i~it:~it:e'a~~s::~~ev:t:!~:_~I1~~~ ~~Ci~a~:~!:~a~!~
~:~:;~~:o~~t\I~:~~~endee~ae ~a~~~~~l~:~~~~~rO;cl:eVi~:~e:~~::~~:C~i~
şi produc ele Însele În sti lul nou pentru întrebuinţ a r ea localii şi co-
merţul intern. In aceas tă privinţă e de observat cll. În general , atât în
deci c. 1000-800 a. Chr . 7). V. fig. 199 şi 200 . prelucrarea bronzului cât ş i a aurului, În locul massivităţii vremilor mai
vechi, se introduce din ce În ce mai mult uzul plăci l or subţir i , lucrate

,+~:'::~:i.;~:i\~:~'1~J,~E::~;.::;::,:~~,,::.~~:!;~;r~::f,~~I':::;i~: repousse, ş i imitând, În gol, li nia structu ralA a ceeace inainte fu sese
(!fi

obiectul sau podoab:\ plină şi g rea. Sd cercet1im pe rl!.nd naşterea acestui

nou stil, parale l, În bro nz ş iîn aur. stil care În anume direcţii va deveni
'P:ţl~:~roduSli, impreunA cu sjtu(a, de Gooss, in Arc/ii-r.o j. r. 1..., X III pl. XI, [il. cu totu l autonom de Vest, constituind noua artă geticii , din prima epocI
8,i 7. Ce. mni jos r:g. ::00.
1) AS. X.XII 1902, p. 277.

±t~~~~,~§ţ;;f~'~·~,~::
" L. r., p. 279 cu %78 Iqq.
')/bid., p.%77,C:UP1. II rig.s,ief.,J1.1.
,i
' J Cf. descrierea phmp de1u Hampel, Bron::luJr, III, pl. CCXIX.
') Cocu, Skium, in ASL. XIII, p. 500.

www.cimec.ro
 a fierului, artă proprie acestor Thraci nordici, aşa cum fusese inainte
cea a bronzului şi cum va fi pe urmli cea din La Tene.
Pri.ntre atelierele bronzului IV (de sigur activ 1nc3 de mult inainte)
un loc de frunte il ocupă acela dela ŞptTlllaca în Alba-de-Jos I}. Ind
Reiner observase d depozitul bogat găsit aici aparţinea bronzului pur
şi cA chiar de se va fi cunoscut şi fierul pe vremea când atelierul de
~ici era activ, fier nu s'a gll.sit nici mll.car ca urme 1), Rei necke c1asificând
monumentele bronzului ungar 3), nu se ocupl1 de depozitul dela ŞpăI-

Fig. 201. CAldArutl de bron% dt'1a JUd· Fig. 2.02. SitulA de bronz dela Si-
,iop6n, dupA J6511 , In AS. XX II '902, "yo in Suboles, dupA t\ . J6sa, in
p. 279. Iled . ,/8. AS. XXII '1}O2, p. 277. Red. 1/8.

naca, deşi, prin sinteza de forme pe care o găs ia aici, ar fi putut trage
concluzii interesante asupra bronzu lui transi lvan.
In adev~r fragmentele de ci n găto ri deaici (aplice de bronz pe cureaua
l at~ de piele) rcprczint1l În deco raţia lor cu lini i punctate ori zgâriate) de
caracter pur geometric .), cunoscuta manicr1l venetâ a technicei decorative
superficiale. Dar motivele decorative sunt amestecate (cf. tig. 205): a l ăturea
de zigzagu l ha llstattian g1lsim spirala, străvec he în regiUnile noastre
şi tipic1\. in special pentru arta bronzului 111 ş i J V) nu numai pe obiectele
in metal, ci ş i , În noua form1l,oarecum plast ic1i, pe care o au ornamentcle
in spira lll., ad~nc ineizate, Între altele pe minunatele vase de lut din valea
"'ie.loo.DuplGOO", S.b'ut",I"ASL.XI II, 876,pl.Xlcupall.SJ4.-"i.
chipuri d~ Icbede dela GMjltn/". _1. Cupl de bro"l del. l\hdeuh 1" N6Ir:od.
J. MI"u" unui ~ .. de. bronz ..~.il TIU dep_n. d~ Hunicdoeno. In_III de 12.. ' CI • • ') Vezi materi.lul la "Iampd, n'orukor II ,pI. CXLrV-CL ,i d. lutul. p. 6 1.
$. Cuplde bronz d~b H_jd(a·1!6u OrmtJ\,.._6. 0..1. de.norol cu Irtl p,ciolte 1) Z. Rdner in AS. VIII ,888, p . lo-:t5. cu nume.roase. reproduceri. er. p. 2-4.
d.pe.duluICodI""'\Il' I! .. fO~, 1""ltI de 2tj cm. - 7. Silul' dcl, lI_jdu.
B6Il6nn~nJ', In.olUo de 16 cm. _ 8. C&1dt.ru,. de bronz dela Ibjdu.n611.0rm~ny, ~) In AS. XIX , 899, p. 225 .qq. ,i
]J6 .qq.
tnaht de" em._9. Cu CU dictare din linulul Orl, l iei, IUrlll de .6 cm. n,ol/::no, 11, pl. CL.
' ) Hllffipel,

www.cimec.ro
!\lurcşului.dc.Sus, la Ghernesig. pe la finele bronzului III, prin sec. XII
ori Xl 3. Chr. Dintre motivele tsolare. 1) indl nici unul nu e intrebuinţat la
SpAln·aca. Ne afllim de sigur pe la inceputul influenţelor vestice. Totuş l ':la.
tivele solare nu vor Întlirzia a fi întrebuinţate şi in atelierele din Ardeal.
De fapt, printre obiectele constatate in cel~lalt mare depozit de bronz
din Ardeal, cel dcla ClIşteriţu, avem caracteristiceie prolome de lebede 2),
iar pe cing-ltoarea de bronz glisill aici (fig . 206) avem motivUl my_

•ta
eenian al scutului eli.
psoidal, scobit de am·
be l eplrţi l atera l e,al·
ternl\nd cu·scrii de roa~
lesolarccupatruspi_
~ ţe, iar drept În mijloc
av5.nd roata cu şase
spiţe i zigzaguri şi spi~
ralc umplu golurile. Fă~
uraruldinvremea villa~
novian:1 care Împodo~
bill cu aceste linii pun-
ctate cingătoa rea dela

~~ CUI/eriţU nu neea Însă

dec1l.tsllrepeteintoc_

~~
mai motiveleornamen_
'::!;!!P L'\le de pe cutare vas
.dip)'IOIz. din Atena:
roata solară, svastica,
leb1\da, puncte, linii in
zig'l.ag, şi motivu l de
şah; iarfiguri lede scu-
Fig. 20J. Depozitul de brom: deh Put,,,1 Ghtrlii,
dupl Hl1mpel i n,Alt. xv 189s, p. 199 fi Dron:kor III
turi de pe alte vase dela
Dipylon şi cele dela
pl. CCXIXi penlrudepozitul d ethllchesitodouille•• cf.
CUlterila sunt identice
AE.I.c . pl. l, p.198,iBron::kor,I Il pl.Ccx.V III .
şi la fel întrebuinţate FiS. :W4. O pIIne din depozitul de laŞp41natu, cu obiecte de
podoabldin ep.IVa bronzului ungaro.romin_prima epoci
decorativ '). E una şi aceeaş lume din N h aliei ş i din Auica până in HlIllstllu, dupA Rdner Z. in AA. vIn 1888, p. 23.
1) Cf. Dkhelette. III, p. 426 sqq.
' ) Vezi la 000.... in ASL. XIII, pl. X I. fig. I f i 4 ,i Iti noi fig. 200. II'lOli\-e.ide nli eecuacelendepecinsAtonreadelaGu.tteriţn,d.d.p.ehiarnumai Daum·

' ) PentrudepozilUl dela G~teriţA v. Hnmpcl, IJron:kor II. p. 1.. 3 .qq. (Sunl. gattcn·Poland-Wagner, Oit heIlenut!,t K/lltur, p. 64, fig. 82 fi p. 67. Pentru "e1ierul
ErzlIIfbet);d. fi 000",1. t., p.22S.qq. fi XIV p. SI}. Pelllru vasele dela Dipylon..cu dela G\lflcriţa ef. ,iIHoerr.et. in AE. x"XIV 1904, p. 208. PCnlru stutmai jos, p. 5 ' 9.

www.cimec.ro
3,6
Ardeal. Prima cpocli a fierului nord·adriatic inaugureaz..'\ la noi, Încă
dela inceputu l bronzului IV, raporturi intime cu lumea Sudu lui: Italia
Fig_ 205. Ap lice de bronz, mai alu decing!itor i , gllite in dcpo%itul
dela ŞptJI,.(ua in Alba de JOI, dupl H lmpcl, B ro,.zkor II , pl. eL.
deoparte, Grecia de alta. I deile de acolo nesunt Însă transm ise indireet :
prin Veneto-lIIyrii din Nord ul Adri aticei, creatorii civi li zaţiei specifice
www.cimec.ro
• _;.:::.-r-.
din prima vârstă a fierului, nu prea originali ca 3.t i ş t i, dar exce l e n~i
rll.spa.nditori prin comerţ ai fabricatelor lor de metal.
I nfluenţei art istic-religioase a ltalo-Ce lto-IIIyrilor din Alpii sudestici
se atribue de ohicci u 1) r~pftndirea În intreaga Europă vesticll, centrala
şi nordicA. În ultima cpod a bronzului şi prima a fierului, a s imbolelor
solare . Se pare d ia noi cultul soarelui Întâlnea strllvechi Înrudiri ş i sim-
patii, clici documentele dinhronzul l V p rivitoare la el sunt foarte nume-
roase . In adcv11r e de ajuns sl1 pomenim, pe Iang:1I cele spusc mai sus, carul
dc bronz voti\' purt/l.nd pe el un cazan hemisfer ic ornat cu câte Ş:lse
protome de lebede d e fi ecare parte (fig. 2 00), gllsit În pllrţile Ord/tiei 1)
ş i de!ipre care Undset cred e că e ch ia r o lucrare lacoM 3), ori
barca Yotivi'i. cu ace l caş protome la pror1t şi puplt giisitll În Sd /mar .),
Fig. 206. Cingttoare de bronlll dela OIl/IUir" (Erufbelralva)
lingA S .biiu (dillrn.J7C1n.) . asemănllOa re cubronllluriie din
1-!aHstau , dupl R6mer FI. În At, I V 1870, p . 8 1.
pentru a înţe l ege ci'i. d iferite le prnd:mtive şi podoabe de bronz care se
întâmpin.!!. aşa de des în bronzu l IV dacic &) nu sunt numai o simpl.!!.
influenţi'i. veneto- illyrll. decorativ;t, ci şi o rcal itate artistic1t- religioasll,
chcmatlt la o nOllll viaţi'i. prin co ntactul intim c u l umea dela Adriatica.
') V'lIli Într~llgo literntu ri la D~c heletle II 1, p. 4fJ t i urm."iin special p. 430 sqq .
') Velt it t i reprodu, p retut inden i ; citez numa i pc OfchelLtlt II , I,p . 44 2 ; G001l,
Skiutn, in ASL. X III ,p. 503. c L p l. X I fig. 9, arati ci osiile ro l ilor l unt d e fier ;
d. Ham pel i n AS. X II I 1879. p . 135 sq.
') Vezi art icolul lu i H ampcl din AS ("oua .erie) XV 1895, p . 112 Iqq . cu
lista tuturor ca«:lor ce: l'a u mai gisit In Europa , din I tal ia (Corneto, Salemo. Elte),
pinl in Ba-nUa , i Suedia (GlaJîn ac, ~lC.); plrerea lui Undae t, citati la p. 114 ·
') Of!chelette , II 1. p ...... 1. lIampe!, Dron=kor r, pl. LXIX, 7 o. b.
l) La Hampel. Dro,~kor 1- l fI, p asi m; ef. d. p . pendantivul dela KemeclC in
SubolCl, 1. '., II I, pl. CXCVI, 19 : v. mai jOi. p. +41 .
,,'
Fircitc, nu e scopul nostru de a inşira aici toate rnle1icrdc•• adie:'! de-
pozitclc de bronz 1) mai însemnate. găsite În pi'imântul Dacici, ci num~i
de a adila prin exemple clare leVlurile hronzului IV dacic cu hallstat_
tul 1 vestic. Din acest punct de vedere credem eli nici vasele de aur
din Târnava l\lic-:i o ri din Bihor, care stau În Icgi'iturli cu depozitele
de bronz I V de aici 2), nu pot fi in-
ţcl esc făr1i a ne rcferi la arta Vestului
hallst3tti:m 3),nici d iscuri le convexc
Je aur dela Otlaca in jud. Aradului,
(fig. 207) decoratc cu puncte şi de-
semne naiv geometrice rcprezen-
tândp1iscr i,caişioalllcni 'I),nupolfi
noi, anume la 1150 in loc de c. 1000, ceeace nu ni se pare probabil, - deose-
beşte trei faze ale bronzului IV dacic '):prjma, corcspunzând celei mai vechi
perioade Villano\'a ,arcuprindedepozitelc dacice dela CU/Ieri/a, in Sibiiu,-
B undorf, l!lngă Sighişoar3,- Rus(Oroszmew). in Solnoc-Dobâca,- Kas-
::afrm:ta, in Oihor,- şi l1ajdu-Biisz6rmellY in Hajdu; a doua fazl1(dup?i noi
greu de desp3r\il de int!iia,deonrece avem exact aceleaşi descoperiri nC',rd-
Italice În depozitelc respective), ar cuprinde depozite\e dela Brrrdu#(Bar-
t16cz) in Odorhciu şi Kemccse în Szabolcs; însfârşitatreia fa ...-ă (dup?i Rei-
oeckep:lnl1 prina.8so; după noi mult ma i târzie, pân:1la c. ioo)arcuprinde
depozitele dela Şonuirtitl (Mârtoohegy, lângă Cincul-Mare) in Târnava-
Mare ~i, mai ales, importantul depozit dela Fi:::eţul Cherlii, c'lre,de fapt, a l că­
tueştetrccereaceamaina tur a l 1\ spre h~llstatt1J ld acic II,aclică din vremea

despi'irţite
de productele analoage ocu paţ i ei scythice, aşa cum il c()nstat~m la Ajud, la Gyoflla,elc.(v. mai j os).
ilI yro-vt!l~ctc.
precum nu pot, cu
atât mai pu\in, vasele dela Fizeşul Prin urmare , aceea ce e absolut caracteristic pentru primele secole
Gherlii 6), asupra dram ne-am • ale mileniului 1 a. Chr. in Dacia, e legătura cultural1l. cu Italia şi cu
oprit şi mai sus (pag. 311), vor- Vestul illyro-cehic, - adid o evolu\ie analoag1l. cu aceea ee se des~­
bind de elementele norditalice in şur1\ fie in Vestul celtic, fie in Nordul germanic, exact in aceeaş vreme.

~i~~ro~~~pi°~ l\;;;~:::' i~t:AS.r~~~ bronzul IV dacic (cf. fig. 203).
1')09, p . .,08, fig. 6. 1/3 m. n. Reinecke În clasificarea bronzu-
rilortungaro-românCt, identificind
şi el bronzul I V cu timpul influenţelor vestice italo-hallstattiene, dar
inaugurând această epocă cu un secol şi jumătate mai de vreme decât
') Id ~~,j sus{inutii. pe vnmud clI.lGate depozi teh: de bronz dela noi lunI fUI tollectantum,
t.fierlr i evlcbu,5trlinsldetţiganiitvremiidrntunci,lpreafiachimbalilpe obiecte noul,
'()(lle adu" din Italia ori 'ngmtral din SV, iar nu lurl/ale lo Mi (d.d. p. GOOS8,in ASL.
X III p. 511 sqq. ,i p. 526; X I V 53 sqq. ,i 58 Bqq.), fi rOSI rbturnlllldcdescopcririle
101 mIIi numeroll!lC de lipare, in special de seeer i ,i securi, pretutindeni În Dacia.
1) Pentru vasul dela 8jjavezi mai jos. p. 330; În ce prive,le vD.llele din Dihor,
v. III Hnmpcl, Bronzkor III pl. CCXLV I ; depozitul "de bronz \II Ham pel ~.
XVI 1896, p. 383. ef. pentru \'flSC ,i pc cele a!lsite la Gl1l3inac: Fiala, UnlCl'Su·
thunge", in IVM8H., J p. 136; I II, p. 8; illr pentru depo)',itde.lltcliere v. pc a:1 deJ.
Tamas în Cojoc:n:t, Al. X-"'{V1l1 11)08, p. 379, pe cel dela Olorhcill În Dihor, AS
XX I V 205 cu 208 (Hoemel), pe cel dda Ptata in Arad, Alt XXII 11)02, p. 271 sqq.
(DOm616r), ori pe cel dela Ctua (Cdkl)'1l) in A lba·de-Jol, AS. V III 1888, p. 93
(Ttgl:iIs) ,i 337 aq. (Ku:r.sinnky).
Reineckea relevat, tratând despre Începuturile hallstattului ş i l egătur il e
cu Italia, elementele villanoviene, începând din stratul Benacci 1, adică
de pe la 1000 a. Chr. incoace, care apar la Sisak (Siscill, Eszek), Dalj
~?n~~!' (~ab~~~)~~z~~:~.~!~:~~~ 7~ ~3~~ ~,r;I~:ae~~:~;~;d!'eŞ~~l;~~: J
comerţ cu vase de bronz fabricate in 1talia şi care p!itrundeau până
departe spre Dun1\re şi dincolo de Dunl\re, dând loc la i m itaţii În p1\-
maot ars 3). De alt1\. parte L. Marton În am3nunţitu l s!iu studiu asupra
fibulelor elin fosta Ungarie, a relevat o serie intreagll de puternice le-
gături Cll h alia În epoca Hallstatt oi). Iar dela Hampel, BrotJ::kor (dupli
Arneth şi Gooss) 1, pl. LIX vedem că şi În Ardeal, la Arca/ia , În Solnoc-
Dob:'lca, erau În uz carele cu roate de bronz, fi e că vor fi fost oferite
zeilor ca da ruri voti ve de cu lt solar, aşa cum le regbimîn Italia, ca şi
În Ga ll ia, În Alpii hallstattieni, ca ş i În N6), fi e că erau folosite, ca in
li In At. X IX 1899, p. 317 ICJq·
1) In A~. XV lI 1897 , p. 385 .qq. Cf. pentru acneralill\i O"chdclle III, p. +28

: r(=2:~~:li~~~~;~?'::: ~,I~:~::,~.~:V.:S:~!:;'.~::
') In lpeciallunt deobseTVllI buuleorizontlle,i deoorarca cu linii de perit. ca Iqq.,i 11 ::,755 Iqq. , i Jloerncs-Me n"hin, 475 Iqq.

,i . ub\irimea pllcii de aur.

') HampcJ in AS. x..'X11J 1903, p . .,27 Iq.
') Hampel in A~. XV 1895, p. 198 . qq.

www.cimec.ro

._:;::-t-
 VASIU: "ARVAN. GKTIC A '1 v'\n ..- rA PI ERVLl-' IIN P A!.: IA_ I, IIALLST A'I-"UL

Sud, drept care de luptă '). Decbeleltc crede, În ~ric~ caz, că şi. aceste prin comerţ in .estul Eu.opci 1). Alăturea, apoi, de pa.alcla ofe.itl
care, ale diror roţi sunt foarte complicat construite dtn ~ronz ŞI lemn, mai sus, p. 307, de KOV3CS: COrtleIO) TârguI :vJuocşului, I10ernes ne
oferi paralela veneto-dacică exemplificată laOtlaea În judeţul Aradului 1):
aplicele convcxe de aur găsite aici ş i Împodobite cu figuri şi linii deco-
rative punctate nu sunt o opedi vcncUl. ci o lucrare central ellropemuI, zice
Hoernes: t;În stil venet degenerat.. , de fapt, eum a ar!l.tat !\1arton, cu in-
teresante elemente locale de buni Înrudire cu Mycene 3). Vasele de pământ
dela Oedenburg - tip clasic I-Iallstatt - În Ungaria vestică, îşi reglscq.c
paralelele profilului lor in urne analoage d. p . din _Muzeul dela Sj. Gheor-
ghe În Ardeal. Nim ic mai firesc, atunci când situ lele originalc ita lice
ajunfl:eau deopotrivă pAnă in Danemarca sau până în Crişana şi Ar-
de:l l. Aceste relaţii foarte Strânse dau unor motive ornamentale curn e
spirala concentricl\ o difuziune enormă: găsi m, În metal, fibule cu dubli
ori quad l uplă spirala deopotrivă În morm intele ita li ce ş i în cele d in
părţile noastre, ('3 o adevlirati'l familie de podoabe spec ifice uniHiţii
h:lllstattiene sudice (Italia, Istria, Ungaria ş i România, cu prelungiri
in Italia sud ici şi Grecia)~} - şi g1isim, pc vasele de teracoti, de tip
villanovian, În Ita lia Centra l ă ') tspirala-ochelarit ca motiv e1asic ro-
tU nd in mij locul profuziunii de incizii drepte şi unghiularc, care il În-
conjurll. ::'\,Iotivu l ornamcnta l al coortlelor IlIn;; (al/soe lunaloe, muae
ro,,/utae) de pe m!l.nuşilc de vase hallstatticne din V peninsu lei balca-
nice e un bun comun italic şi dacic ') . Vasele cu picior, cu buza latJ
pe care le vom trata drept un element esenţia l al infliţişlirii La Tene-u lui
getic, Îşi găsesc celc mai perfecte analogi i de o parte în vasele identice
haJlstattiene din Italb '), de alta in cele din Vest, din cercu l pur hall-
stattian 8). Iar glluri le triungh iulare cu care picioru l acestor vase ap:lic
impodobit in Dacia, deopotriva cu coronamcntele stftlpilor de baldachine
scythice dela noi, nll numai se regăsesc identice ca formă ş i orându ire

') O. r., II., p. 296.

') Hoerllcs.Mcllyhill, o. c., p. 550
') Vezi III Iloi mII; jos, p , 328.
,i fig. 2 , i 2 s, I~ p. 549.

t) ef. Ol!c.hclette 11 2, p. 8-45 ti nota 3, cu bibliogrllfia.

') V. d. p. urnele di n MUlleul dela Villa Giulia În Roma, în cea mai mare parte
din împrejurimile I~om~i.

au trebuit să fie deasemenca o specialitate vencto-illyră, răspândită ') cr. pentru Uanat, Mlllekcr, Dlinl. Rlgillgi. III p. 127 Slindoregyhba; p. 131
Soc;olo\-'lll; p. 166 ,i ' 7' Vllltinll; p. 185 Ver,el; p. 154 Temea-Viralja. Pentru clmpill
muntcllnA, d. «le Ipusemailusincap. IV. p. 198. Se glsesc ,i în Ardell.
di~.ie~ :oumcrn~. :i,r~:b:::! :~:r~=;~e;~.c~,!:la(~~~~:~i' :~:~~;)~i.::~e~ ' ) Frumoase exemple iarA, la ViUa Giulia.
la Gooss, in ASL. X III . pl. IV 13 ,i 1", I~ Cf. ,i lI~rnu.MenHhi ll. fig. dela p. 475.

www.cimec.ro

-- ----
 VASILE PA.RVAS. GETICA
in Italia, dar anume desemne speciale, ca acela cu baza triunghiului
ea insăş frânt11 în unghiu ascuţit spre vârful triunghiului, se regbeşte
intocmai, d. p., la vasul suport dela Vule; (sec. Vl11 a. Chr.) 1) şi
la clopoţeii sc)'thici dela G)oOlIg)Os '). Pietrele ornamentate. cu 8~p~rale
dela Ntsflclium in lst ria, din a doua perioadll a hallstauulUi '), IŞI au
corespondentul tOL de caracter sacru in masa vot i\'!I.. dela. S'gllifoora ~),
probabil, din aceeaş epod, În orice caz nu mult mal târi:le. Zlibalele de
cai bolognese din perioada Benacci j (c. a. 1000) sunt la .fel cu ce~e Con·
tem poranc din bronzul nostru IV. l a.r cutare statuetli. I~hypha~hci'l. ~ă.
Ilitll la Mâria-Csalâd În comitatul NYl tra din V Slovaciei este Identlcll.,
fie ca technicli fie ca formll., cu cele italiene de acc1aş gen, deci, z.Î('e
Hocrnes, e fabricat italian ro). Dealtrel, ca şi acele s~atuete de femei
goale din N germanic. care incep a se g!isi a~~lo de pn.n a. 700 a. Chr.
Încoace 1), ori ca statuctele de femei tot dealcl, care ~In cu amftndo~ă
mâinile un vas inaintea lor, ca figura centralli Oi paterel de aur dela Plt~.
troasa '), ori cutare vas de bronz dela l-I aJlstatt , originar d~ fapt di~ It~lia '),
ori carul de bronz dela Strettweg in St iria, f.O bucat!!. de Import Itallc, bir
gat11 in figuri. 8), ori Însuş caru l c~ cazan dela. Ska~lerup în Seeland
(Danemarca), dup!!. B1inkenberg fabricat etrusc ajuns In .N pe la 800 a.
Chr. pe drumul comercial din Italia intr'acolo 10). ~elOccke. observă
şi el in aceeaş privinţă eli, d. p., situla dela Kuffarn In Austna de Jos
şi situ la Arnoaldi dela Bologna merg impreunA, dupA cum. carafa de
tcracot!!. dela Matzhausen În l)al3tinatul de Sus nu e o lucrare mfluenţată
de vreun vas rhodian ori corinthian similar, ci e lucrată dupli o situlă
italidi av!Utd o frizll. eu animale, ca dealtfel şi teaca figurat!!. de spadă
~1\'er.Villan()fJlJtlSandttnlyEt"lICmu,Ox(otdI92.. ,pl.33.6,lap.17S.
') L. Marlon, in A~. XXVIII 19Q8 1" .p , i 5:1·
~~:~:I::~er~:~:nC.ppe~~~u, Mrl:ude tljll
:; Trallsi/vtmjn. DueurC91i 1922, p. li9·
.) Hoe.rnu-Menghin, p. 460.
.,. :~:!~~Li!:;~~~~~,~;:g;;'~i~'!:d~;::':;::'':' ~:~:':il ~:::,:~~:::r.";;:::;:;,,~,:;
Grttks.l. v.
1) Hocrnu-Menghin, p. 5S0.
~Jj.~~i:~~~;;~Jg;::~~[:~;~i,:,?::'··:;~~?~~f~~!::'~~;
XA"VIII907,P.I66.qq .• eurtproduccreaobicclclor .
www.cimec.ro
._~
VI. VARsTA FIERl' LUI I N DACIA. ' . HALLST A'I~l'l' L
dela Hallstatt, ori mai ales ca nenumliratele fibule Certosa din intreagn Eu-
rap!!. Ccntral:'l şi SudesticA. Jnsll.şi fabricatele etrusccde hllcchero se regAsesc
imitate in Alpilor, chiar dincoace de sec. IV. Iar În prima perioadll
La Tene vedem cum vechilebronzuri italice din sec. VIII- VIla. Chr.
sunt imitate, ca o marfli pl1kută, pentru indigenii din N şi NE Italiei 1).
Fireşte, marele centru de culturii indigen!!. sudesteuropean?\., din
culmea primei ,t:\rste a fierului. e la Adriatica, În zona sudest i că a cu l~
turei HalJstatt. Sculpturl\ in piatrll e numai aici, În semicerc de jur
împrejurul fundului Adriaticei: in Picenum, la Novilara; in Emilia,
In Bologna; în Veneţia, la Este; in Istria, la Nesactium; În Bosnia de
NV, la Ripaa, l1!. ngll Bihac '). Aici su nt acele burguri ale Istriei numite
{oslel/ie,.i, construite dup?\. un sistem de origine sudcstidl., nu me.
galitic, şi nici În opus quadratum, dar totu ş destul de regulat şi
puternic (vezi mai jos analogiile din Dacia, în epoca La Tcne), cu
ziduri inalte de diţiva metri i dupii descoperiri via\a a inceput acolo
încă din eneolitic, dar armele de bronz ş i ceramica ta ratll dl viaţa
nu numai a continuat in vremea bronzului, dar că a avut cea
mai mare inflorire a ei în vArsta fierului;aceasta ne e confirmat şi
de necropolcJc de cremaţiune aflate câte odatA chiar lâng3 castelliern 3).
Astfel, peste difcrenţierile ce se stabiliserii treptat in vArsta bronzului
intre V peninsulei balcanice, Pannonia ş i , in sf;\rşit, tregiunea thraca.. din
Carpa\i şi de pe Dunăre 4), vârsta fieruluj, de o parte prin marea ÎnOo-
rireculturailla Italiei nordestice, cu splendida ei industrie a bronzului ar·
~;:~~ill~~~~~n~~t:!~: f~~~ ~~!~~t;;:~~~~i:~:~~!~;~:~; ~;!I~~;:~~:~ ~r~:
;~aA~~lti:l\:!'n:e;~a~~~~:ţi~%l~;~~C~einV;I\:I~:~:·~a~1~i~~a~~ ~~:ai~~~~: I
Fu~t:':~;:~f~C~:;;/~;7;:~~~;',;;:'~:;,~:;::":er::u;:;;:~C;;'~,::~II:'~,::;;:
f~~:!E:~~~~P~;::i:~~:~:;i;;~~:~~f~~~:~~~;:r~;;~;:~~:~F%~,~~
' ) Hoc:mc•• Mcnghin, p. 541, cu litcrlltura dati acolo.
') ef. A. DelIa Sela, I talia antica, p. 61 sq.
') cr.in ace881lprivÎI'Ilillll\.'lenghin,adao.laHocrnn,o.e., p.8::6.'labilirudife-
ten,e:Î dintrc civlliUilia Vutti'ID fi c.:a ponnonicd,fa\ldecuhunltthrat:Îed.dclll Duzllu_
.q;~, ~eln:~ 8~;U:U~:~i~:~:~alr~:u~.'il~ra,~:~iilc &alc culturale, ci. D«helclle 1 6:z]
 \ ., VARSTA FI ERl,.'I.U I '''1 DA C IA. - , IIALLsTAT"rUI.

drept.ate observ! Hampel in Broll:rkor III, p. 252. c! moda se schimbă in In mijlocul acestui cur~nt. general care, cum ştim, va umpleb. ş i o

.Ungaria. (deci În Ardeal şi pl!.f1ile până la Tisa) in sec. IX - VIII a.
Chr. pt ca/ea pacillict! a ,omerţfl/ui, ior tiU prill tJiolenţll tJTtll1/ei aleeTir; a}.
Am Iăcut această scurtA digresiune de ordin general, pentru a pune
in atmosfera larg?'! a vrem ii influen,a italo_"eneto-illyro-hallstattiană in
Dacia, Între an ii 1000 ş i 700 a. Chr.
Dar am examinat aceast1i influenţl!. mai ales in produsele industriale
mare parte a halistattulUi ŞI va fi - pe alte drumuri - roditor şi În
La Tene, vedem apllrând, alăturea de enormele fibule transilvane de
bronz cu multe spirale, dar şi cu plllci gravate în genul cel nou, sudvcs-
tic I~, ca d. p . cea ac~m în urm~ găsită la Suseni (Fels6-Ujralu) mai s us
~e 1 Argu l -:\Iureşulu i (~g. 3~7 Ş I pl. XlJ, fig. 3), un nou lip de brllţări,
In carccapclele cerculUI maSIv se r ăsfrâng, s implu sau dublu,in sp irale.

ale tehnicei bronzului. Un capitol insli ~i mai important c acel al C\'o- Brn indoeal11 cel
luţici artei 31lrului, care, cum am amintit, crceaz1i, tocmai În această mai bogat ş i maica-
vreme dinainte de sosirea Scylhilor, o facies spccific!1 geti,ă. Să urmă_ racterislic tezaur de-
rim dară acum aCcast?'! arId (l (ll/rul"i, pentru a examina apoi, ca incheiere, astfel de brăţli.ri, de
aur,ecel dela Firi-
tehnica modcst1i, pop ulară, a lutului ars.
ghiazi n judeţul Ti-
Se ştie c!1, spre deosebire de bronzul vestic, bronzul scandinav ~i cel mişului,ccrcul Ara-
ungara-român au dat motivului ornarnenta l al sl>iralei o desvoltare cu totul dul-Nou, la 12 - 14
excep\ ÎonaIA. Totuşaşa km.deMureşt).Ora.

~ ::â~~:;I~~:~~~I~~~:~
ţWile dela Firigh iaz
sunt de trei tipuri:
ş iînb,onzu llVdac i c,

OA
acest motiv nu a fost
~ niciodalăfolosit:câci
din mOli" pur decorativ
cum fusese inc1i din
neolitic in Sudest, el
JOcelcu totul simplu
(fig.209),a l uneibare
profilate quadrangu-
Iar ş i sub1iindu-se
trept.1t spre capete,
perfect cunoscut atât

Fif~ ;;: ~~~~~~~~ :~:3.~~~~h:~~ 8d;u:u~·I~fl~:t.on ~:I~~r~ţ;;~~i~u~:'~::~-t din bronzul nostru

~eme,capetedecingătorÎ,(otulsetspinllizeaz1\.t).
!~t~~:!~~e~~j~ 1;~~~ Fi~~~l;~ ~r;~~~~;~r~:~; f;.,g6~·~::e~~~!I~~·I~:~r-
cel cu dou!!. s pirale
I)Adevtl.Tlltainva:eie. crede Hampel,/.c., P.zS3, a fostCeM a IIi1or. Cu ocuiaei
s'uuascun,ttuaurcle' de bronz ,i tiau inlocuit ... iol~ntcultura 10Cll1~. Poate, inVelI ,i con~arj! la capete (fig: 2 10), c1~sic şi pentru epoca fierului În Italia 5) ; in
anume tocmai În Alpi. D",rin Est e gre,it sAse ",firme acest lucru. Aici, Reinecke ,i 1\1Iir_ s~flrşlt.3 cel cu dou~ s pl~alc la fiecare caplt al brllţlrij (fig. 211), desvoltato
Ion IIU perfectă drepIIlt'C,Cel\ii au pAtruns ldr:rill,i pe c",le mai multcullurali decit simetric spre exterior, ŞI al cărui rl\spândire O vom urmllrl-o numaidecât .
rlbboinici: Ilici, adiciinD(lcÎa, SCYlhii,iarnu c.-Ilii, .udArll.mlltci\'iliz:ali.bron~ului.
') Din colectia Df. S. Eggef, din Viena, slrlnal În mare parte pe teritoriul \'cchti
Ungarii-in apeeial din Ardeal-avem o serie de obiecte reproduse ,i de A. SzVu
in AS. XI 1891. p. 3ZI, apartin!l.nd af!l.l1Î1ului bronzului ,iinceputului hllllstattului
(.... Ianoi fig.zn), ba chiar, prin plaea de cingitoare, in aur,deaub no.Q,merglnd

:::: ~. ;,::~~~~ul~::t!: :~o~::Ud!C!~i:iz:::Zrd:I~::t;e~;;r~~ i:·~~~~~dl;~~:

;, ~~~::::l~;::~::~~::::~i~~:f~~{~~'ii:i::~:;~:?::;
,~i, S~~lil:~eafi~~l~~~~~~!~ ~:~it. Somogy), de arginl, la DamllY, in Ai. XXVIII
p.351 (Ia noi fig. 309),0 artl identicll pe tot teritoriul dintre Nislru (Ga.1i lia) ti
Dunilrea mijlocie (l'annonia): v.la noi expunerea ce urmeazl mai jos. ') F"""""" e:lemplare In Muzeul fetrU8Ct dela Villa Giulia, Roma.

www.cimec.ro

'-~
 VASII.E I'ARV.\!" . atiT/CA
l\lirton a observat cu dreptate că bri1t!\rile acestea, .Ud spirale •.c.u
dou!\ spirale, or i cu patru spi rale, sunt t03te de o mal "eche tradlţl.e
În piirţi le noastre: ele sunt o simpl!\ continuare 3 formelor bronzu~U1,
evoluate in a patra perioadii ungaro-român!\ sp re un ornamentahsm
adesea exagerat. Dar liniile p"1lctate, ori, cum vom vedea dela celelalte
brăţ!\ri contemporane. de 3ceeaş farmii, per/ate, sunt şi o tradi~ie ~eco­
rali,,!\ hallstattiană, resp. «etrllsc!\. (v. mai sus comerţul cu vase ŞI obiecte
ven eto-illyre). Cred cladi c!\ datarea lui Martoll: bron~, dar cunoscând
h311stattu l, «ceva inainte d~ sec. VIII 3. Chr .• - dcci rotund sec. IX
a. Chr.-poate fi primit1\ f!\rl1 modifidiri 1).
M~~'~a~;:~ t:~~~ Î;~:i:~~'\I~~~a::e ~~ ~i~:~ia~)t:)z;a~;~~i~~I~uC::::
~~·~~~~~f::'~~t~:~f;f.i~2~:~~~;~~~~~t~~:," :;~":~;;' ;~~
www.cimec.ro
", VI VAH<lTA .,IFIlL' LUI IN DACIA. ,.II,\I.I.S"A"'·'·UI.
lucruri prea caracteristice, in afară de foaia eliptică de aur ornat1\ cu
linii punctate hallstattiene (v. şi ma i jos).
Dimpotriv!\ te;o;aurul vestit dela Saras(iu (Szarvasz6, În Maramureş ,
In V de Sighet, pe Tisa), Cli celc 15 spirale turtite, de aur , În diamet ru
de 5-8 cm., e un document esenţi a l pentru contaminarea de sti luri 1) :
cel al spira lei str!ivechi,c\I moda nou!i, a pllcilor subt iri şi cu decoraţia
recti lin ea ră hallstattian1; vedem d. p. pe spirala din fig. 2 J 2 sq. intrebuin-
ţatclnungh iuril c h aşllrate şi punctele perlate, exact ca pe vasele tipice de
mctal,şi Încă m3i mult de pământ, din vremea hallstatt t) ; t otodată e de
,0
notat eli nu lipsesc nici podoabele tip Firigh iaz (v. fi g. 215 ş i 209). T e-
Fig. 212. Podolbll. .piralt de Fig.:IJ. PodolbAlpiralăde
lIur dela Sarosd., fn MBr&muret, lut deiaSONJsdu iTI Mara·
dupA ROmer, in Ilrch. K~/. V murq,d upi ROmerÎn Arth.
1865.1' · 39. K6::1. V 1865. p. ""O.
zauru l dela Sarasă u este aproape contemporan cu cel dela Firighiaz -
poatc ceva mai nou ca acesta -ş i în aceeaşl in ie de evol uţie cu depozitele
bronz IV = hallstatt I dela Şplilnaca, Guşteriţa , Hajd6-BOszorm eny ori
Fizeşu l C hcr1ii . Nu vom greşi deci daUnd şi acest tezaur tot prin anii
900-800a. Chr.
Un loc intermediar Între Şp!\ln aca, Hajdu-Boszormeny ş i Gu ş teriţa
. de o parte, Carani de alta, ocupă depozitul dela Pecica (mai apropiat
de cele trei dintâi) ş i tezaurul dela Dt/aca (inrudit cu cel de al patru-
lea), amândouli din ţinutul Aradului.
') Publicalde FI.R6mcr,dupll comunicarea lui Ion M ih ' I)', inArthoeologjaiK4ale-
",b.yek V 1865. p. J7 aqq . Ce. ,i Goo.. , În ASL. XIII p. 491, c u pl. IX fi". 8.
1) Cf. d. p. Ia D o!chelcue 11 2, p. 778. 813, 823, etc.
 \ 1. VARSTA F I"R UI. l'l 1-': DAU". _ , . IIALU:;TArrUI.
3 ,,8

Cingălorile
de bronz dela Pl'cica (cr. fig. 217), str5.ns Înrudite ca Şi aici trebue slt adăogll.m imediat d iscurile convexe de aur din
motive decorative cu cea dela Guşteriţa ş i cu fragmentele dela Şpltlnaca tezaurul dcla Şmig În Tarm",a l\ lică 1); unelc, mai mari (fig . 1, pl.
ori Suseni, ne servesc ca un document de m~na Întlii pentru a XIIJ) - diam. de6cm. 25-CU
urmliri contaminarea motivelor spi rale ale bronzului, cu cele recti- grupele de eate trei butoni împre-
lineare ale hallstattuluil). Totodatl, all\ture:l. de tezaurul del .. Dtlaca jurul procminenţe i centra lc, ş i
(şi de aceea pomen im aici depozitul dela Pecica, In un loc cu fabri~ ma i ales cu lin iile pedate (tot
cate1e de aur ale hallstauului dacic), cinb~ t ori l e dela Pecica pot c:1tetreiÎntr'un mlinunchiu),aler·
servi la stabilirea de legături st ilist ice atAt cu ceramica bronzu lui gftnd În triskel imprejurul acelu-
dacic c!tt şi cu fabri catcle indu striale ale Sudului e1enic "). iaş mare buton central reproduce
Îllacesfulti",amdmmtlff/Qr"am ent

o
di" e"eolitiCIIlmuntea ndelaGumel -

o
"iţa!tln gli Olteniţa'), folosit exact
la fel,in ceramică, pentru impodo-
birea un or di scuriconvexe (capace)
asemlinlitoar eca lini est ru ctu raIă(v.
fig . 221); alte discuri convexedela
Şmigsunt mai mici(diam. 3 cm. 75)
Fig.2.1 4.Podolblf, delur Fig. 2.'S. Ccrttl de l ur Fig. :u6.Cc.reel de lur şima i simple (v. pl. XJJI ,fig.2),în
dela Sarasdu in M a ... • dell Sarasdu i n l\1ara- dela Sarufdll În . 1\1lra _ genu l podoabelor dela Ţufaldu (v.
mur",. dup!i Râmer În murc" dupl 1t6mcr in mure, dupl n,6mcr in
mai jos). Ambele discuri fuseseră
Arch. Kra/. V 1865, Arch. K (ill l. V 1865, Arcll. K~/. V 1865
cusute pe haine: ce l mare are patru
gliuri, cel mic două, pe margini.
In adevitr , dup3 cum a ar!tat Mărton in analiza amlinun,idl. flcută Paralel cu Firighiaz-Sarasltu ş i
discurilor convcxe de aur dela Dt/aca (v . şi fig. 207) 3), elementele de- - ca evoluţie- imed iat duplt Firi ~
corative întrebuinţate de orflturarul getic. deşi executate in tcchnică ghiaz merg brălă ril ede aur găsite la
hallstattianlt de linii punctate, se inspirli din motive mai vechi ale bron. Sifcheillid În Bihor 3), la Ac4r')
zului dacic (constatate pe ccramica de incizii incrustate cu alb), unde
aceleaşi linii În volute apar ca mot iv principal, iar de altă parte prin ') Dou/llaMu:tCulDrukcnthal dinSi~
gruparea În cruce (pe două din di scuri) ad i că În stea, resp. În rozetă biu:v.deser. inin ve n tllr. u b 110. 735,i
736. Pelllru ecld~lIe obiecte nil' teZll u ru-
cu chenar (pc al t reilea) a motivelor ornamentale, împrejurul butonului lui:br!iI!l.ri,Încle, spirR le ,i perle.cl.
reliefat central ,alcătuesc aceell ş familiecufabricatcle mai vechi myce- ~o. 73 1-'139. eL P ulll7.ky. in .M agyaror_ Fig. 2 ' 7. Cinglilori de bronz dela
niene de o parte 4), hallstatto-getice (ca la Mikhalkovo) de alta. s:tW Archmologidja 1. DudRpI'i1 ,897. p. Ptâ,n, dupii L. M'rton. in At.
201 I qq.:tde 1t 1 ~lel kor'ltinemzcl.isfgH x..~L'( 1909. p. 409. 1/ 6 m. n.
') eL mai IUS, p. 3 '3 fflq. Inaliza obiecldor dela Şpl ln llCl ,i Gu,lcrill. uabalow n,r.c"haulroz ninembirjuk. { I).
1) L. ~Hrlon, in Alt XXIX 1909. p. 409 sq. 1) In slpl1tlJrile elevulu i meu Vladimir Dumiucscu. Vrzi Dacia J ' 9%4,i II 1925.
1) I-Iampel, În AS. XX ' <)00, p_ , 8 , cu fiII:. d ela p. 17 2.
1) L. c., p. 405 sqq.
t) CL obieclele dela Tisz.afilicd in AS. XXV '905. p. 159. 168 ,i
188 cu p. 182
.qq.,i ~U rton , l.c .• P'411 ,icp. discul de aurdcla Odaca,la M'rlon, p.407, fi a·3
') Scidl. in ArC/,iu J. K . Otsl~. Gtuh .• quellm XV 323 "1.; cilall p relutindcmi
ca dell Şi",ltul.S,"Jwlffiti (Szil'gy·Somlyo), d. p. fi la H oc rnu.Menghin, p. 23. unde
eu fragm. et:ramÎc dda M ycmt la Hocrne.-Menghin. o. c .• p. 32.9. fig. 12.. chiarrig\UI l' gre,ill: nu " \'orba d e fig . 6,ei de 7. pc care Mcnghinodlclld ela Andd.

www.cimec.ro
 \'1. \AII ST\ H F. RULUI IN DA C I". 1. IlAI.L.STNf"TUL

(Akos, in Sălagiu, cerc . T:1şnad), la Hfljdli-S::obos::ld in comitatul
J lajdu t), la Aesdd În Szabolcs 2) şi la Fohor'; in 1Ieves ').
Mici variaţiuni dela un loc la altul sunt ine"Îtabile. deoarece ne aflăm
in plină activitate creatoare. Deaceea vedem puternice influenţe locale,
d. p. Ia Szobos::/O, unde in afară de brăţara tip Firighiaz s'a găsit şi una
simplă _ tot de aur - lip bronz IV, şi alta, de bronz, care alăturea
de scr ijelături lc transversale hallstattiene are şi procminen\c (ca la
Acâ() - pe care le imprumut1i ca motiv brăţării celei mari cu spirale .
Tipul or iginal al acestei brăţări cu
proeminenţe il vedem dcs"oltându-
se tocmai in aceast1l. vrcme În col~
tu l de NV al ţi'iriigetice,in nereg
ş i În Ung '): ef. fig. 316.
Jar ca s:1 ne dlh1l3camă de sin.
teza armonioasă Între formele mai
vechi a l eb r onzu lui ,aşacum ele se
cr i sta lizaseră În ultima perioadă
con"exe dela V â/ci 7'râ/l (eL pl. XI) ori ca aplica de aur din colecţia
Egger (fig: 222, no. 9), ori ca vasul italie de bronz dela Stettin (fig.
272), etc., Iar pe um1\r poartă o zonll. de ornamente lineare punctate,
in genul eingAtorilor dela Sptf/naca, GU(lerilo. etc., din bronzul
IV. Prevestind prin st ilul său atât bră{ara dela B iio - descendentă
direct:\ - c4t şi pe cea dela Bl'I/;ye - coboritoaremaiindep:lrtat.1l ,
dar bunll rudă - vas!~/ dela Biia e astfel un document hotllriror şi
pentru dararea brăţi'lrslor dela Firighiaz şi in general pentru crono-
logia artei aurului la Geţi.
Trec,ftndîn 1-leves laFo-
hOflÎ,careeinc!ilOuide·
partedein imll Dllciei,ve·
dem că br.1lţara tip Firi·
ghiazseg1\seş t eîntovi'lrăş i a
unor podoabe caracteris-
tice specific hallstauiene:
edrept,maimu lt c.,\'reme,

I
dacid,aIV-a, ş iforme1ecarepă­ dec:1tca inspira~ie artistidi
Fig. 218. Bri\sr~ de sur dela S/Ieh~hid, trundeau din V, e bine ca, inainte (v. fig. 220). In adevăr
dupl Ham pel in AS. XX 1I}OO, p. 172. de a trece mai departe, să analizăm acccace c hot1irÎtor pentru
R:d.3I4. frumosul v:lsdeaur delaBiia'),in Fokoru,e sinteza carpato~
Târnava Mid (pl. XfV, fig . I ş i z),localitate vest itll pentru descoperirile alpinllaarteideaici.Deo·
protoistoricc de acolo ş i in specia l prin bd1ţara de aur, contemporanll
cu vasu l, şi asupra căreia ne vom opri mai jos, P·338sq.- De un alta crud ş; I;n;; punct:ltc
partesp;,.lccacp"t;'c,dc i!:.il:\
~ .~@ ~-.-Şj
' fo l
_
profi l Încă naiv archaic, cu dou!1 torţi sfârşite in duble spira le (3 se alpi ne. Dar aceence e cu 5IifIil~
face imediat legătura cu brnţ:\rile de tip 3° Firighiaz). vasu l e impo. totul nou la Fokoru faţă
dobit au repouss' cu liniile orizontale de perle, obicinuite in hallstat- de cele cunOSCute plln 1l. ~;:
tu l vestic şi cu c inci butoni mai mari pe fund , În emte, incon.
juraţi fiecare de un tr iplu cerc concentric, in relief, ca discuri le ~~e~: ~:~ls~:;t~a~~~,Ş~ ~~~ ~~~;. 2~~in O~~~~'~u.~%:'::,:i~ c~~~c ~~jC~~;:lI::;:~
crul specifi c OII repo IIss'al du~ Hllmpd din AI!. XVII I 1898, p.53.
pH'icilor subţi ri de aur de
,i
') AS. XV III 1898, p."" brll.\ara cu proeminenle (bron:t) cea simpli (Sut); p.
aici: nu mai e simplu ornament de suprafaţă, e relief adevl1rat, ca În plăci l e
S3,brlilaratip f"irighisz, de aur; cf. tell1ul,p. so sq., iar III noi fig :1.19.
1) H ampel flrowzkfJT 1, pl. XLVII . z, J a, 4 s. de aur ş i argint ale artei grcco~scythice de mai Urziu (după a lţi i contem·

::~:;:;::~~ie~~u:~ud:~:~;:I~~S:ii:~~:eş~i~~iŞ~~if: :;~;~~:~~:~w::~~a:::
1) Hoemes.r-,'Ienghin, p. 3J. CL Boemei in Jahrb. d. k. k. K ,n/raleomm., IV
II)06.P·74Sqq.,iarlsnoirig.120•
• ) Hampd, flroou:kor II, pl. CLXXVIl ,i CLX,XV III.
zaţi le-au gravat cu cuiul (iar nu le·au lucrat plastic), p.ftnă târziu În
') La Muzeul Drukenthal. descril de M. Csaki În alc u lc SkilUltn ZII tintm Filhrtr.
Sibiiu, l80s, P.1I4.Cf. acwn,iSchrolledn Jllhrb.d. Bur:atnl. MUf . I '9z5, p. II,.. vremi le istorice. Totuş e un relief cu totul naiv : e o imitare de aplice
cuuplicarCB IOlsl grqidi suneiorigini nordice. si nasturi, analogi cu aceia ce erau bătuţi şi cusuţi pe curele În epoca

www.cimec.ro
bronzului IV, ori înşiraţi pe fi r, În aceeaş vreme, acum reprezenta\i
ca turn aţi dintr'o bucati ori bi'itu ţi in cuie pe plăcile ornamentale ale vremii.
Fă ră indoeali'i, din acest punct de vedere tezaurul dela l\ likhalkovo În
Gali\ia J),a l ccA ruilegă­
turicu Fok o ru şi Dalj au
foslde mult relevatc 2 ) ,
e ce l maic"racteristic:
elementele b"rbare şi
central europene sunt
amestecate cu cele din
Asia Anterioari., Cau-
caz , ş i - pes teMyk e ne,
cu arta aplicelorde aur
- Ioniaarhaicli,într'un
fel de si nteză cu totul
ciudati'i,oarecumÎnafa-
rădetimp ş i s paţiu,ceea
cea ş ifacutmareadi­
ficultate a expliCării ş i
dat1lrii acestui tezaur.
Avem: theriomorphism
ca in Orientul assyro-
babylonean, ca la l\ly-
~ ~~~es~iili~:t î~e~~~~:
potrivit vechilor tra-
l;·Îg. 220. Obiecte dcaurdinleznurul dclR Foko"j di\ii ale Europei cen-
in He ... ca, dupliM.HoernC8, in ./I,fift. d.Z cnlrtll- tralei triquctre solare
Komm., IV 1, 1906, p. 74· c1enice 3) şi coarnele
«de ConS\lcrare' ori ale
lunii , dela Ananino"): fig. 223, Oarecum li piteprimitivall1turea pe plăci
1) Lucrarea principalA K. Hadacuk, Zlate Ilwrby Mjtholkowlkill, Cracovia 1904;
ahrel,cf. la noi mai ,W, cap. J,p.6,celllahllliteralUrl. O rcproducere a pieselor prin-
tipale la Hoernes-l\'! enghin, p. 29. c r.la noi pI.XV.
1) Reine:cke:, in Zâtsdrr. j. Ethnologil XXXI 1899, Ve:rhandl. p . SIO ' q ., dupi
plre:re:a lui Ebert, .grWldle:gend t; pentru Daljcf. l. no i mai . u, ap. I, p. 8.,i p1.XVI.
') er. Dkhe:letle: III, p. 459 sqq .
' ) V. Ia Hoernes-Menghin, pl. dc:la p. 2-4, fig.~.
www.cimec.ro
absolut plane, iar nu reliefate organic dintr'o sup ra faţă În intregime pla.s·
ticizarili moti\'e cruci forme hallstatticnc, dar prelungite În sus şi in
jos cu motivu l ornamental al floarei cu singure doull. petale at!l.rn;\nd În
dreapta şi in stânga, absolut comun in pendantivele din vremea bronzu·
lui 1); telmicd hallstauia"d ), jiarecauca.::;ce 3). T erm in de datare clasic,
'
nu preistoric- post quem: tri quetrul de formli. t:helleno-scythidb, ori, cum
nu cred 811. avem Îndi peScyt hi , În ori cec3z ionian o-asiatidi(îl vom reg!si
apoi În Ardea lul şi Oltenia scythi că:tre i capetedean imale - Ia l\likhalkovo
paseri - intoarse În triplu 5 Împrejurul rozetei-crucÎ centrale). Dar acea-
sta În sea mnă eli. nu ne putem urca prea mult mai sus de a. 600 cu datarea
tezauru lui dela Mikhalkovo. Ori Ha~acze k pe baza elemcntelor vechi,
ale stilului geometri c grec ş i it:1 lic, ca ş i a elementelor d in Asia-Micl\.
(triquetrul) ar fi inclinat să cread!i
acest tezau r C'immcr;oll (fabricat Însli.
undevamaispre Sud : intre Adri ati-
caş il\'larea-Nea g ră) ş iil dateazli. în
sec. VIII- VI a. Chr.4 ), iar Rostov-
rseff îl unneazli ' ). Ş i nu numai
lI adacze k ci şi apoi Ebert, Pulsz ky,
Hoernes, l\1:\rton'), cari s'au ocu-
pat de st ilul şi originea tczaurc10r
dela Mikhalkovo, Fo koru ş i Dalj
(şi aici , În Slavon ia, apar fiarele fantastice cu gura c1lscată ş i limba atâr-
nând afarA), le-au căutat ana logii in afara teritoriului pan-getic, în Ita-
lia, În Grecia, În A s ia-Mi că ş i Caucaz. Nu negli m utilitatea acestor ana-
logii; dar de fapt cle sunt, în parte, simple potriviri stilistice. Deoarece
1) er. Hllll1pel, IJram:kor III pl. ecxxII.
") V.plan," comparntivA dda I-Iocrne:i-Menghin, p. :13.
") Idem, i6il/(lIn, P.4:19,Dc fapl molivul lei!or cu gurII cllscatle:ttri\vechiulOC80-
potamic;deocolo VII reven\ din 11011 in Europp - [ot prin Turkestan ,i prin e",ucu-
oda11lcunllvAiirile .arm:1I0-hWlice:, CJlraeteridnd cu plll.dle: lui o rnamen1ale de ,til
lIoujrn"iUflll rtll Europei din primul E... l\1ediu.
')Jldlrtllltjt, d . atIt", . o,rh. Irllt. lX, p.]7.
") IrUllillll1 fllld Gruks, p. 40 ,i 226.
1) L. l\Urton, in Alt XXXlII 19'3, p . 337 aq . reia Întreaga chest iune: pc: bfl,Z3
fibulci delll DaU, rezumAnd pllrerile: ante:rioare. er. ,i cele spuse de ci lltupra fibulelor
dc:la Fokorllincompnra ţie:euce l edela Millilkovo,ibid.,p. I-49 Iq.earacte:ristice
cii l)uI 8~ ky in AS. X III 1879, p. 180 Iqq., Arth. K 6'31. XIII ,879. p. ',5, , i R ttJUl
AnII. 1879 II p. 221, atribuise te:uurul dcla Fokonl •.• Cellilor.
toate cele trei tezaure işi au o inspiraţie bine definitli, deoparte esticl,
de alta carpato-balcanid ş i anume dinspre Rusia şi Caucaz, resp. Thra_
desvoltli acest curent nou, de (orme î ncă necunoscute:, ceei gelie : brn-
tiriie dela Oalj ş i Fokoru, de astă daU. Înd şi cu splend ida br!lţarl
tocmai dela Dellye in T olna (SV Ungariei) SUTIt de inspiraţie getied,
precum vom arll.ta numaidedt. E dreaptă obse rv aţ i a lui HadaC'Lek eli
tezaurul dela Mikhalkovo tiU e scythic pentrucă are fibule, obiect neu-
tilizat de Scyth i 1), iar spi ralele de pe alt obiect şi fili grDnele perlelar
de aur dcaici strâng legll. tura de a parte cu Dacia, de alta cu Ita lia t) .

Fig. U3. Ornament de Fig. z2.4. Tii,desccuredc bron~

bronzddaAnanj"o, Rusi. , din Kobanulde Sus, Ouclia(Cau-
dupA lloerncs,in :Jahrb. d. caa) dupl Hocrnea. in:Jahrb. d.
Ze"lral·KCJmm. IV 1, 1()06, Zentral-Komm. I V 1,11)06, p.83,
p.82. fig.6 r.

Dar e iarll ş clar d principalul motiv de pe diademă (stâlpuJ cu coarne)

şi de pe fibulc (fiarele cu gu ra deschis3) ne silesc s3 admitem un eveni-
ment excep ţi on a l in viaţa gc ti c~ provocând nouile forme: e veni rea
Cimmcri en ilor? E cea a Scythilor ? Sau sunt numai raporturi normale
de influ e nţc reciprocc Între Estul cimmero-scythic ~ i Vestu l thraco-
getic? Ş i c chiar aşa o simplii întâmplare , că cele trei tezaure sunt tocma i
·'~(~-G~+~iii.:l-"aP~ din teritorii pe care pe urm!l. Scythii le-au ocupat ş i le-au ca racterizat
prin cultura lor 3) ? Iar dac!!. datarea mai j oasă pe care Ebert o fixeazll
.9""~ pentru cele trei tezaure (cel mai vechiu, d upă dânsul, cel dela Dalj
din Ardeal , din epcca Hallstatt
.'It. XI
,i
FiI!. 2:U. Obiecte din coleqia Eggtr, Vienll, in eel! mIIi mare parte
La T~ne , dupi Sdraz A., in
' 89J. p. 321.
fiind deb c. 500 a. ehr.) ~), e dreaptă, atunci tot ce e oriental În ce le
'):J/lhrullrjle, 1. c .. p . 38.
') Jbid., p. 36 sq . cu fig . I"" i 16.
eia (coarnele dela Ananino, fiarel e din Caucaz ş i Thracia) şi o tehnicl ,i
') V. harul dClCOjkri rilor lC)'t hicc la noi mai 'UlII, c"p. 1, p.:1 sqq.
loc al~, dar de origine h a /lst aUiall ă. Teritoriul etn ic-artistic pe care se '):Jaltrellttju X I I Q<l8, p . 270.

www.cimec.ro
 VAS II. "; 1''\IWAr-, GI:."r,c... VI. VA RS,." FI ERU LU I IN I)A(.: IA. r. HALI.STA"n ·UI.

trei tezaure ar trebui s1i fie element adus de Scythi, care sunt de dou~ indistr. Cazanlâc (V. fig. zz6 sq.): incinerare, iarnuinhumare, ca la
veacuri pe aici la data fixat1i de Ebert tczaurelor. Dar fibulcle aratii că Scythi, deci ca ş i la Da lj , alt popor. De altii parte nu e fArll. importanţli că
tezaurele nu sunt chiar scythicc. Dc alti'\. parte la Dalj a\'em importantul in cultele getice avem cunoscutu l balaur - ca steag de r~boiu 1) _ cu
cimitir de urne descris de K. Darnay 1). Ori acest cimitir e tocmai gura mare de lu p ( ?) şi Cu urechile ridicate În felul fiarelor dela Mikhal-
din vremea când bronzul IV ungaro-român era pătruns adânc de elc- kovo, Dalj ori Paşachioi, iar stindarde le zeilor cavaleri danubieni '),
meUle ballstattiene şi italice '), deci sec. X- Vlll a. Chr., şi treptat fie ch iar şi În aspectul lor iranizat de mai târziu, dar autentic thracici
era transformat in adc\'1irată vârst1i a fierului; frumoasele vase, fibule
şi IlI.nei din acest cimiti r postulcaUl.
şi peUlru bogatul tcz:mr glisit tot
acoloocpoc1i mult ma i vcchedecât
II. c. 500 a. Chr., dnd formele
proprillzisvesticeinvaclcaz1itotul,
prcg1it indînaintarca biruitoare a
Celtis01ului din a dOUll vârsH1 a
fierului.
Care e atunci so luţi a tuturor
Fig.u6. FigurA dec:orativilde peo FIg. :::'·n . Figuri decorath'ă de p.:
acestor dificult1iţi?
urnil La 'I'~ne dela P"lllchioi In
~!iI2;!·s~~:i=n;reu::;::ţ~!~~ ~~~ Cred dl ea trebuie ~1i plece dela
o urnA cu patru toarte. gAiita 1.
Dulgaria, dupa R.I·opov,inCdldu::a Palac"ioi, in Bulgaria, dupa S :COr.
de: pe minerul El biei dela D bol: de JOI, forma br1iţllrilor. Ebert in aini'\.nun- mll_laUllli din S olia, sorl.l 192J, p. pil, MQ1Jjl~ , Filipopol 1898. p. 66
dupl Halnpel, in At.XIII189J.P.J9 1. \it3 sa analizi'\. stilisticii a tezaurului III (bulg.). (bull/.).
dela Dalj3) a presimţit ecest lucru ,
ca origine, reprezintA tot nişte balauri ca acei dacici. Crcdem darA eli.
dar nu l-a exploatat complet. Concluzia sa ci'\. cele trei tczaure: Dalj,
aceste reprezent.§.ri theoriomorfe sunt prescythice, vechi thracice, fn
Fokoni, Mikhalkovo Slml deopolrifld fabricale ÎI' "UlIgaria. "), deci in
Itgdtur([ cu repre:::ellldrik a"a[Qoge cimmeriene din Cauca:: # ÎII general
teritoriu getie, e acceptabilli , dar amestecu l Scythilor in explica rea plll.cii
cu prototipurik arlislice mai vechi din Asia-Anterioar([3).
t heriomorfc dela Dalj ') este insuficiem susţinut şi neverosimil. Astfel
Revenind dar1i la brll.ţAri l e dela Fokoru ş i Dalj avem de observat
de figuri ne sunt cu noscute ş i din Bulgaria centraHl, tot Brli nici o
cii la acest paragraf aproape toate o bse rvaţ iil e lui Ebert 4) sunt de
l egă tură cu Scythii, de pe un frumos vas datat de Popov În a li -a epocă
a fi erului 6): o urn ă g1isitli plin ă cu ce nu ş3 ş i oase calcinate la Paş:lchio i 1) lteprodUUÎuu" un chip abaolutcaracteri.tic pe eolumna lui TroÎo.n:,·u; la noi
mai jos fig. 359, [a palj:. 518 , i pl. XVII. rig. 2.
1) .11:,'. ~I...'\.I t I 1'}O3. p. JO şi urm. t) TratalÎ IntAiu d e Hampel in At. XX III II)OJ. p. JOS Iqq., XXV 11)05. p. I _qq.
I} eL d.I). ~ i antichitl!.l ile: dela Kurd , i Rin )'a-SuntkinU y i n Ungaria dt>SV, publicate ,i p. 06 sqq., XXXI 1911, p. 40<} aqq. ,i XXX II 1912, p. 330 sqq., iu acum in urmA,
d ... Hurnpcl in A.t. XV 1895,P.97-115, eu im p0rt!lnte rla te aluprarc1alii1orcu halia. ~u explicA ri nou!lIupra _ensu lui lor religios, de Hoato\'udr, 1. c. de noi mai lUI,
1) Juhrtfht!ftt, X I , 1'}O8, p. ~64 sqq. p. 15; cf.,i pI.XV II, rig. 1 cu 2.
4) /bid.,p.Z74 sqq 1) eL pentru originile assyro-babylonene ale motivului aeeltui., monumcmele
· J lbid., 1). 268sq . dt!;J Scharer ,i Andrue, Di~ Kunlt dt!1 altt!n Odtnll, Berlin 1925, p. 503, p. 536,
• ) In Godiţ"ic-u l Muzeu[ui din Sofia pe 1921.50riIl1922,1>. 175; rcprodu! fiin _,i nu mai pu\in ,i arta heUito-aramaeÎcA, ibid., p. sss, - iar pc.ntru brAfl-
Catalogul Mu:::t!Illuidin Sofia (bulg.). Sofia 192J, 1).110 ,i I I I , eu tutu i, p. 10<}. rile, i ine:lelespiralecu tcapete dete-rpi.a,ldecaraeteriIlÎee in artadacied,ricin
er.,i Skorpil, Mogi/i, PlovdÎv 181}8 , p. 66, fig. 24 ,pe careo reproducem,i noi, tpOc::alcythicl (i ei n C('Ocelti cA,ef.jbid. ,p .,,8~,c::a p uldeprpe\·otiv,deaur,dela SUIa
dqi I\-em impresia el nu ~ eeva d eosebit - d ecAl ca Iran_eriere neeuctil - de in E[l m. Eneoliticul moldo·ucrainian (Şip.:-n i\) cunoqte ,i el moti\'ulfiarei tC3uc.azicc••
documemuldeserisdePopo\'. 6) Jahrtlhtft. X I 1C}08, p. 270 _(j. , eu nota 46 dela p. ~74 Iq.

www.cimec.ro
 VASII. E 1' ''1{VAN,GET/CA VI. VÂR STA FI ERU LUI IN DACIA._ •. HAL l.S'I·A TTll l~
33'
. Ate numaidou5 spirale r5sucite in sens Reinecke şi lIocrnes au datat atât Fokoru. dot şi l\likha lkovo in sec.
modiiicalo Datarea br!i.~nlor ~u c(ev 11) este greşit1\, deoarece şi aceste
contrar În bronzul 1l"31 vechlU. . Foarte fo lositoare Însli e statistica IX a. Chr. 1). Vom vedea nu maidecât, dacă pe drept sau nu .
br1iţ1iri sunt punctate hallstattl~n. li" data şi din care rezult1i eli avem DrAţara dela Dalj (pl. XV I fig. 3) reprezi ntă un tip dacic simţilor mai t4r-
ziu ca br!lţ!lrile lip Firighiaz-Fokoru 'lI etc. ]ntre ea şi acestea d in urm3
:~e~(~:;::~o:~:~:::ăc:~t~~:t f~~ri~are şi 'rbpAndire a lor prin comerţ , stau brllţllrile de aur masi v: dela Pipea'), În T:\rnava-Mică (fig. 228),
p1\n1i in Danemarca şi Suedia J). din col ecţia Ktirds:: (fig. 230)'), dela Biia ~) , tot în TArnava-~ icll (fig.
229). alta din Ardeal (loc necu noscut) ') şi dela Bellye'1) În comil. Tolna

Fig. 230. Origincardclcan4:

Fig . 23 1. Comparaţie intre mOli\'ele dece-
coleclia K'rw Giza. Dupi
ra!Î\'ealebrilirilorardclenedeaurdela:3.
H llmpcl, AS. XIV 1880, p.
8 iia, 4. Pipea, 5. ColeqiaK'rbz; du~ H am_
2 15 &q· ,i pl. x..XXV
pel in AS. XIV 1880pl. x:x::x.V,ip.2.!iIQ.

(fig. z3 Z ; ef. şi pl. XVI fig. 6). Toate aceste br!iţări sunt o derivare şi simp li 4

ficare a tipul ui 3 dela Firighiaz (cu patru spira le). Din ce În ce ma i mult ele
dcsvolt~ ideea, ex istent3 incă din bronzul I V, a scobirii interioare a massei
1) Vezi literlilUrn In Eber!, 1. C., p . 273 .
1) Pentru descoperi rea IC7.aurului dela Po/umÎ, v. amlnunte in AS. X II 1878, p.
18!i sq. , raport de Ctelnek i.
1) ef. HampeJ in A~. XIV 1880, p. 215 , i pl. XXXIV; ef. Eberl, În Jah't1"~/te
XI '908, p . 271 , fig. 122.
4) Hampcl, ,. C., ,i pl . XXXV.
1) HampcJ, I .c., P.214 Iqq ., i pl.x..x..-XII I : aurllrdelean!
'J T OI de aur mllUiv, rudA buni cu cca dela Bii(l: Hampel, 1. C., p. 21S.
1) Hampel, 1. c., p. 2 16; ef. f i Eberl in Jah~elhtJtt XI '908, p. 2jO fig. 121. V.
in general penlru Ilccale bnlliri li."a dela Eberl, l.c., p . 274 I q.,n.4 6 .

www.cimec.ro

V,\SIU: l'ÂIW ... N, GET/CA
de metal, p~nă la reducerea, În cazul dela Ikllye, In o simplă placl subţire,
imitând numai superficial li niile masive mai vechi. Toate aceste brll.13ri
poar~ decorarea C\l linii şi puncte. eventual butoni reliefaţi. caracteristic
hallstatt ian!i. Br!il!irilc dela Biia şi Bellye sunt cele mai reprezentative
in noua di r ecţie.
I3r1i.ţara dela Dalj e un fel de imitaţie mooest!i şi s1i.rad (doar o nervuri
mediană şi dte un buton la cele dou1\. capete În semilunA) a tipului
Biia-Bellye: prin simplicitatea ornament!irii ei, doar cu linii punctate,
ea se dateazA ca puţin mai veche decât cea dela Bellye. Dar ea e mai
nou11 dec!\t toate cele din Ardeal, care au p1i.strat cercul de tip vechiu
Firighiaz, imitând incli masivitatea din bronzul 111 şi IV, sau chiar
in parte plistr:lnd-o.
VI , VA\tST ... F I Y.ltt.lLUI I N O...CI.... 1. HALISI'A'!"I'U L
luc.ru: ei desc.hid prin ~4~ăr;t calea spre noi anei elenice pure care,
~:u/:e~r::~A.nu putuse niCIOdată ajunge la noi decât sau italo-illyrizată
~ac!i tezaurul dela Mikhalkovo ne si l eşte prin anume detalii dece-
rahve, de care a.m vorbit mai sus, 511 ne coborâm cu datarea lui a,n!i
aproape ~e sUrşl~ul secolului al V11-lea, tezaurele dela Fokoru i POal'
ne ~ernHt, ba chiar ne obligă la o datare mai adândl. În timp. Jrcde~
ci Cifrele 800-- 600 a. Chr. ~lIp rind suficient evoluţ i a pr in care a trecut
::~ ~~::~~;~~,r de aur getlce, dela bronzul pur spre hallstattul cât
ve~~~;~~;:~~ţ~d~~:I~ ~l1~~~~::.I~ii. u~~~~~n~e r:~~c:;:I~ ;~~ (:~~;n:~:~
p. 330) e, .p~ I !l. n g~ b~11ţ1ln l e din :lite pllrţi, un stră l ucit exem lu in
;~~~;::Ik~;'~~~\~t '~~;t;zap:~le excentric getice de la Fokoru, lalj ~i
lernic p11trunse de spiritul
hallstattian, f1l.rl1 Însă a se
libera total de tradiţia bron-
zului getic.
Judecata unanimă a inv1l.-
ţaţilor-indiferent de vari-

:~~~~nc~:r o~:i~:!ti!: şri~~~~~~

tezaurelor-e di ş i cele trei
[czaure excentrice aparţin
Fig. 232. B~lIye (com. Tolna). DupA J-h.mpcl, in AS. XIV . 1880, lumii noastre. Am demon-
p. 2 IS,q·,irig.45· strat mai sus, cA aceastll
judecatii. se confirml1 chiar F18.233 FoaIe de au hallllattlanA dintr'un
Este clar ÎnsA eli brliţara dela Bell ye În marea ci eleganţl\ artistică
aparţine totuş mereu hallstattului: ea reprezint!i încA foarte credincios
tradiţia artistică a bronzului dacic şi nu o putem cred datâ. sub nici un ~:~;d::::~~~~,i;u~~;~!~~;: :~':~;; ~'I~::~"~::~ ~r~v":;:::
cuvânt mai târziu de anii $00, când începe nou l curent vestic. Prin ur- telor de desvoltare ale diferitelor motive
mare brlilara dela Dalj e cu at!l.t mai veche. 1n general trebuie deci l)rin ~rmarc, îlltre rec. jx. ii Vll Q, CI;r., înainte de venirea în massă
8;1. conchidem cli toate tipurile dintre Firighiaz şi Bellye sunt În plin şi a Scythllor in Carpaţi şi la Dun11re, Ge/ii deswl/flu aici o lIrtiI proprie
adevlirat hallstau . Dar aceasta înseamn1\.: .pre-scythiet; cil.ci, dup1\. cum
am v!izut În cap. 1, Scythii aduc cu ei o noul1 concepţie, naiv-naturalistă
ori oriental-decorativli, priTi e.u:eumţll iTirpiratiI de viaţa animalelor fa -
miliare lor , şi care invadead intreaga inspiraţie artistic!i, inlocuind cu
motive animale motivele geometrice anterioare, - şi mai fac Îneli un
~~ii:~:::t~!.:::f~:I~i:rf~:i~~:~E~~:~~!~~~rJf~~~~~~~l~;

www.cimec.ro

a aflrului, ale cărei produse. umple.au 101 Cenlrlll fi Nord"J Europei, con-
cllriind CII aria etruscaa brot/;;uJlli fi argintului.
Dar arta hallstattului dacic mai prezint1l. ind şi altc aspectc, pe care
suntem datori a le nota aici, chiar daduu arinf'll.ţiş3 intotdeauna tr1l.s3-
turi exclusiv carpato-danubicne. . '
Ca şi la Dt/aca În ţinutul Aradului (v. mai sus p. 3r8ŞI 32,8), ca ştia Ca-
ram' În Timiş (mai sus, p. 32.6), tot aşa în mormi~te~e de l11ngl Beba-
Veche in Toronta! au fost gi'lsite foi de aur de formli ehptlcrt, deco.rate d.oa~
cu un chenar simplu ori duplu de linii punctate. eventual cu lnunghlUrI
şi butoni fi'icuţi Înacclaş chip la capetele axei l~ngi (v, fi~. 233 şi 234>.')· E,
aceasta forma cea mai simplli şi naivii a artei hallstattlene, adânc IOflu-
enţ:\l:1 de tradiţia localli, dar nu de arta scyth icll. 1). In adcvlir. cunoaştem
Înd~ din bronzul mai vechiu pllici de acestea de aur decorate cu p~ncte
În relief, fie d . p. dela Gllmelniţ ( 3), l ângli Olte~iţa, fie~ d~ l ân~1i Ny"egy-
lui::a În Szabolcs~) : e drept eli aceste piiici sunt In IIltr.eg,lme . punc-
tatet intocmai cum erau anume fabricateccr:uniee mai veclu ŞI contempo-
rane~ dar pl!!;ciledcla Lat/ge Wand sunt ca la Deba Veche(cf. p. 434. 1).
www.cimec.ro
\'1 \ 'AnSTA FIER UI. UI I N DA C I,\ __ ,. HII L LSTA'rl' UL
>J"u pUlem decide dac!!; au cunoscut inceputurile hallstattului obiectele
de aur gltsite la Alba-Iulia: şeapte buc:!i.ţi de toehiuri de lanţ preistorica
(Hampel) de aur, tipic transilvane 1) şi un mic con de tabU! de aur, evi-
dentaparţinând tipologie bronzului III , iar nu IV').
La fel rămâne dubioas1l. datarea podoabclor de
aur descoperite la Borla (Viş}u, Maramureş):
cercei.incle,oricevorfifost,- inoricecaztotcer-
curi dcschise 1), - ca ş i a celor glisitc la Şărm41ag
(Zal1\u, S11Iagiu)4) : cum am v11zut prin pilda teza-
urului dela Firighiaz, conscrvatismul artei bronzu-
lui dacic e aşa de puternic, incâtchiar obiecte bine
determinabile prin mediul În care s'au glisit, ca hall-
stattiene, exam inate exclusiv stiHstic sunt de atri-
buit vrem ii bronzului pur.
Dimpotrivll tezauru l de aur dela GYOIIIO (in Oi -
ehiş) este pur haJlstattian (v. fig, 2.36). C, ş i
obiectele dela Firighiaz şi cele dela Beba- Veche, tot ~~gde2.3~;'I~;n,~:~:
aşa acelea dela Gyoma au fost atribuite Irallienjwr garo-romln",dupd
dela noi (Scythi ş i Agathyrsi) 5). Dar dupli cum Hampel, BrQrJ~kor
obscrvll insuş editoru l tezauru lui dela Gyoma 1), L. III , p. 138.
I\H.rton, avem aici dela început o excepţie faţli de
obicinuite1e morminte scythice din Dacia, toate «modeste şi sArace_,
1) Sunt anume \'ealilde .Hlngupiralen., gi, ilc şi la Troia ,i Mykene intocmai
ca in Dada (ee. J-Iampcl. n'o,,~hoJ' I pl. XLVII 7 ,i GOOt8, În ASL. XlII, pl. VIII.
fig.5. 6, 7;.ltedtcY1I spirale.pendanlive incoleclia Dr. G.Severeanu. Bucure,ti),
fi pe bau drona Huberl $chmidt (Zriucltr.!. Et/mol. 11)04. p. 615; eL ,i C. Sc.huch.
hardt, AllatJ'opn. p. :1 10 Iq.) a dUI"t d. demonSlrezc originea transilvllnii I culturii
respeclive suduliee, inci dt/fi r"ctplltuJ'i/,. bronzului. er. fig. 235.
') Hampcl, in A~. XX IV 1904, p. 434. cu fig. dela p. 404. Inlerprelorea datll de
ti.acutor spÎra le, ca riind Qch iuri de I lInţ se bazclUl pe ocfectivll. ducopcrire a lor
Irga1c unele in altele.
') Scidl, in A,chÎv J. Outtrr. Guch.-q. XV, p. 316 I q .; cf. ,i te"Ulurul de cercuri
(inele de aur) tOI din Maramurc, (loc nedeterminat). de eare vorbe,lc Hampel in A e,
,880,P,29 It lq.,ifig.P·30,
1) Hampcl. In A_ It. XX I IQOI, p. 250 •
•) Milleker, Dtlm, Rlgjligl. III p. 58 sq. rezumind p1rcri le lIIupra Firighil-
wlui zice el Ocruui ,i L. M'rton consideri leDurul CI agathyr,lc. De fapt c vorba
de altceva decAt dc Agalhynii lui Herodol. Vom rC\'enl mai jos. cilnd vom tratl chel-
tiunea Scythilordin Dacia .
') In A~. XXV 1905, p. 2H Iqq.
 VASILE ,·A .H'AN,GHTICA ,,6

ll.Ş3 Îndt pentru demonstrarea scythismului obiectelor de aur dela Gyo-
;a;n:~~:ş~~; s~~~~~:el:;~tmi:r:~~::\iS.":~~~' f~:~: ~::;;~:.:~gi~:;
comparaţia cu Rusia, unde arta greacA. flgurattvl1 mfluen,ase adânc
gustul scythic, fliră. a ne refuza total ase.mlinliri le, ne Înt!\reş~e ind! mai
mult impresia de sti l 4Ibarbart, hallstattlllO, pe care dc!a prima vedere
o avem faţli de obiecte le dela Gyoma, Singura linie decorativli dela
Gyomaezigz:tgul: dar
acesta nu eunelement
scylhic, ci vechiu cen-
tral european. N1stu-
reii bombaţide aur,pe
cari M:l.rtonii cxp licl\ 1)
drept aplice ornar.lcn-
tale de prins pc haine,
sunt de o formă. bine
cunoscută. in epoca de
bronz tungaro-rom!l.nlb
t~zie, contemporană
prccumplinitoare şi eli tipul de ci'l.'ili.zaţie documentat de te::n/lrul dt/li
C)'onla rămâne central-european, iar nu oriental.
Tot hallstattianli se araU a fi şi brliţara de aur dela l'vlojna (Târnava-
i\lare, ccrc.l\ledillş) 1), Închisă, dar cu acceace ar fi fost extremill.'lţi l e
ei la forma dcschisli impodobit În chip de capete de animale (~) afron-
tate; stilizarea e aşa de fundamental1\. îndt motivul zoomorf aproape
a (Iisplirul sub geometrismu l sup rafeţe lor şi liniilor (v. fig .237). Această.
bdţadi. nu rlimftne izolatll. Deşi nu în aur, ci numai În bronz, avem dela
Nogy-Cdj in 'foronta l un colao şi dou1
br!i1liri (toate deschise) cu capete de pli-
seri (ori şcrpi),afrontate l a eolan, opuse
la brlitliri (v. fig. 238)'). Geometrismu l ~
suprafeţelo r la cel dint1\iu,ornarea cu
puncte la ce le din urmă, suggerea71\.
aceeaş epocă de prim hallstatt şi pentru
'. :··,· . '··'
aceste~ obiecte 1). : ~ c ";'. _ : i:
. .
In privinţa ceramicei din primele . .
secole ale mileniului 1 a. Chr., trebuie .-. . . .. ~ ~
e·
"'"

cuprimul hallstattves- sli obscr\'ă.m dela Început ace la ş fenomen

tic, şi, dadi. se gă.sesc pc care l-am constatot şi in industria Fig. :::]7· Brllarii de aur dda Mo-

În E, sunt Înd mai nu- metalelor, adicli leghtura indisolubilă jna dupi Ha,npd in AI1. XX
cu formele mai vechi ale bronzului. 1900. p. '92. Rt d. 1/2.
meroşi În V, Tot aşa
Accst conservatismse manifest.'l În spe-
Fig. 2]6. TU:lurul de aur ddn Gyoma: dupl L. inelul de sârmă. groas1
cia l prin continuorea acclci tehnieea1'llci::iilorprofunde,cun oscutl1 inc1l din
M'rton În A.t. xxv 1905. p. 2]6. [Penlru no. 3. de aur . rl1suciti\ in tir-
ef. şi fig. 259, no. 29] . buşon,işi g1i.seştemaide bronzu l JI1 nu numai la noi, ci şi În Apus t), ş i prin care lutul moale
grabă. analogii-dup1 e tr:ltat ca un materinl plastic solid , În specio l În maniera lemnu lui
Însuş Marton _ În tezaurul dela Pcrecei l!\ngi1 Şi mleul Si lvaniei, decât
1) AS. XX '900, fig. deln p. ' 92.
În Rusia sudică. Admiţ ând deci eli printre celelalte obiecte (intre altele ') Mi1!eker in Alt. XIX .899. p. 4,6, eu fig. dela 4' •.
câteva fragmente dintr'o ogli ndă. de metal) am avea totuş - cum crede
M arton _ eventual aplice decorative dela un sceptru de regi n1\. (scy. 'Je
fi AJ:~I:~' s:~;:i ~ih~~Se~~I~lin Ş:r,~;:;.I'::e:!~:ti!7 ::!~~~i!i;~,I~n D;G~r~~~I~~7.
thid) şi cli insuş mormântul (camerll. mortuar~ construită din bâroe), p.. 22 aqq., cu priltjul delCOpc:ririi unor podonbe de aur în Sudul Ungariri. Despre
deşi Întru nimic specific scythic, deoarece se gliseşte şi înainte de ci mmele de aur nrdelene upluatale mIIi mult în epoca bronzului de ellt in 11 fierului le
pol avea ()lIfeCiti infonnlliii şi la GOC!P, Shiuet!. in ASL. XIV 56. O lisl' a luau-
şi in epoca migr:;ţiilor, ar fi totuş in mai mare concordanţli cu
civili zaţia scythidi. '), rămâne totuş limpede eli influenţa localli e ~~.r I~~ ·I~~:.' :~:~=~~. :~~;~ 61g:~~;;I~n;:~CC;:;;::~~na a:~ ~~tl~~~hl~hd:~
monslre:zeclnu de bogAliain (iIlT. ei deaceea În ,hihli"tboT(pegrteef1elotul«tron.)
• fOII vorba III Agathyr,i şi cii Htrodot a f'lieut o confuzieI
1) IbiJ .• p. ~38.
') er. O~ehtlttlt II" p. 378 Iqq.
1) ef. ,i Hampel, În AS. x"''{JV I~, p.• 35 ·

www.cimec.ro
 .,8 VI VAR5TA P lt:IU,.' LUI IN DACIA. _, II ALLSTATIUL
,.6

impodobi t cu crestături geometrice, mani eră pi\str ată p:\nă azi in arta
tuturor popoarclor primitive, de jur imprejurul pământului. Motivele
ornamentale, tratate fie in linii, fie in benzi late, sunl - la noi - exclu-
siv geometrice şi anume, deşi spirala joacli Înd u n rol foarte important,
r:1spândite În Dacia. In epoca «SCythiclit ele sunt oarecum forma clasicll.
a urnelor de incinerare. Dar formele bronzului nu dispar. Ş i chiar ur-
nele ,villanovienet sunt mereu Împodobite cu procminenţele de t radi ţie
străvec he, ,daciclb.
Reinecke a observat elI. epoca de Înnorire a cimitirelor cu linii! În Un-
garia ş i Ardeal e bronzul l VI). To tuş nici el nu a aprofundat chestiu nea
şi nu a dat o clasificare a tipurilor ceramice din bronzul IV, deosebind

8
tradiţia indi genă de elemen-
tele imigratedin SV. O bunlt
seriedeprofi le . villanoviene.
şi locale ne di\ doarll. Kov acs
in studiul sll.u despre s taţiu ­
nea preistoricll. dela T Argul-
Mureşu l ui l ). Dealtfel ches-

Qe-
riuneaceramiceiha llstattiene
in Dacia a fost mereu amc-
stecarli Cu aceea a cerami-
cei t5cythicet (de fapt inc-
xistentă),şiin"ăţaţiiautre­
cui formele ultime al e bron-
Fig. 239. VllS delut dela APflhidu in Co-
zului IV la bronz, iar nu la

0
jocna. dupl M.X.X.VUII)07.P.181.
hallstau, ceeace, dupll de-
monstraţiile noastre de mai
SUS , eo neexactitate. O altă chestiunecontroversat!i e aceea a vaselor

d~ pastll n~~gr1i. (Boian, Nazâru), de<:orate cu frum oase motive geome.

Fig. 238. Colan <n ti brilliri d e bron~delll Nflgy_GdjlnTorontal,cu
motÎvul capetdorde poseri, dupl D.l\'lillekcr, in Al.XIX 18q9. P·'P4·
mai ales rectilineare. Ceeace e Însă foarte regretabil, e lipsa total1i. de
publicaţii asupra ceramicei acesteia foarte frecvente şi foarte decorative
din toate pArţile Daciei. Doar un vas putem reproduce aici - pictat
insă, dup1i. maniera vest-ungară - deia Apa/tit/a in Cojocna (v. fig. 239):
e o form1i. a bronzului IV decoratii hallstattian.
Fireşte, după cum am arătat mai sus, ind de pe la a. 1000 încep să.
pătrundă În Dacia formele italo-illyre, În metal, dând imediat imboldul
pentru imitarea lor În lut ars. Aşa zisele urne villanoviene sunt general
mce, rectdmeare, dar şi rotunde, minunat reliefate ş i care repre-
zint1i. .~n ceramica ~acic1i. un spirit total deoseb it faţă de formele
pr~pru ale .bron~u IUl, cu spiralele lor li neare, superficiale, ca în Banat,
on cu benzi le splrale sculptate ca in lemn ş i cu proeminenţe l e organice,
de pe valea de sus a Mureşu lui ' ).
Dar ceramica hallstattianA a Daciei e o chestiune archeologic-stilisticl1
prea interesantă În ea în sllş , spre a putea fi desbătută complet Într'o
1) Al. X IX 1899. p . 3J3.
i!~:~~~~:~~;~='::'~;':'~ P::~~ :'~;';;p~~::::::':~:::;~;, ~;~::
fi.'! ~~ i;i :7~: xx 11)00. fig. del. p. 208 ti dt/II p. 213; reproduiC ti de noi in

www.cimec.ro
,.,
lucrare de sintezl\istorictf, precum e ct a de faţă . Deaceea d!l.nd aici o serie
de forme ceramice .hallstattiene., de o parle de caracter local, de alta
vestic, din diferite muzee din Rom:1nia, e.'<prim speranţa cA vreunul
din şcolarii mei va ataca în tc;~:I:~ ~::::r~~Îş~ ~~~:ullae~r;~/e~~:,':~
pita lă din punct de vedere istoric, a Sey-
thilor ÎII Dt/eia .
Adev1irata v!l.rstl\ a ri erului începând in
Dacia deabia de pc 13 3. 700 a. Chr., s'a
creat o intrcagii tradiţie În protoistoria
contcmponm1i, de 3 se numi hallstattul
getic tepoca scythi cl\ a fierului., adică de
a caractcrizâ dreptorientalli civilizaţia Da-
cici intre sec. VII ş i IVa. Chr . I ). Ori,dup3
cum am v1l.zut În amlinunte Illai sus, la
venirea Scythi lor În Dacia, exista aici o
pulerllic4 civilizaţit IocaM, care luase din
plin drumul sprt formele fier rtlui occiderttal.
Este deci de 111.murit acum, Întrudl.t Scythii
au adus ceva hotl'i.rÎtor În cultura Daciei şi
astfel au modificat În vreun fel această
Fig. 240. Profilede \':lSlC: guite cu!turi1, eventual întrucât s'au lbatdimpo.
la Tg .•Mur~lului (tep. sC)··
triv1\. ei inf1uen\a\i de d!lnsa, adoptând fie
Ihidit ).dup3 Kov'cs , În DoI·
go:ultok VI 11)15. p. 260. elemente locale, fie elemente vestice, italice
1/ 9 m. n. orialpine.
Credem c1\ cea mai buni\ rr.ctodă pentru
a despărţi clementelescythice dint re sec. Vll şi I V de cele gclÎ ee, e
Însă.ş analiza descoperirilor scythice f!!.cute p !l.n!!. aCUl.n in ţinutl.1i d~ter.
minat de noi mai sus În cap . V drept compact get lc, d:1 puţin dm a
doua jurnâtate a mi leniului II a. Chr.
Incepem cu Târgul MUTtlllirti :1.) . Pe bazll ma i veche locul1\. (sec. X- IX),
stand su b influenţa villallovianl1- tip Denacci Il , mai dc grabă. ca 1,
d:~:: ~~~~::~:~~l, ~:.; ~:~~:u;~q::::~:::~~~~~~~:'Ef;::~;\~;~;
locul cheia ,se .glsillu (v. la noi mIIi jos).
1) 1. Ko\"cs, in Dolgo::atok·Trovollx, Cluj VI 1915, p. 226 .qq.
www.cimec.ro
;6,
dar cu prelungiri şi În sec. VI li şi cei urmlltori, prin tipul Arnoaldi 1)
(vase de metal importate p:l.nll. Ia noi ş i servind de model olari lor locali,
pentru irnitarea lor În p1i.mânl ars, dar cu mot ive ornamentale vechi
indigene) - vedem suprapun!l.ndu-se Scythi i. Ca de obiceiu, avem dela
ei nu urme de aşez!l.ri, ci morminte. Inventarul celor dela Tftrgul-
Mureşului e, i a rllş ca de obiceiu, extrem de sll.rac şi constl din doull.,
cel mu lt trei, tipuri devnse
deplm!lnt : 10 urnă tip .:Vi!-
Innovat ; 2° ceaşcli de tip stră.­
vethill local, cu o singurJ1
m!l.nuşli ridicAndu-se peste
nivclu l bllzci ;eventuaI 30cra-
uţl1-cupă. iar1\ş de tip vec hiu
local, mergllnd p~n1\ În nco-
litic; câteva cuţitedc tip ba-
nal,niştcfCcrccit de tipul
bră.ţ!l.rilor cu capcteleconice,
in sfârşi t o fibulA 1), caracte-
ristid şi pentru prima pe-
rioad1\ hallstaUian!latAt la N
cAt şi la S Dun!irii (dar nu
pentru ScythiJ)a). N ici o
spad1\ şi doar un singu r vârf
de sl1geatli tScythidb; ni ci O
podoabli masculinllsau femi-
ninll.de tip ori ental afar1\ -
eventual - de br ă ţA ri ''). 1"0-
tul in leglitur!l.s:m cu lreculul
local sau cu infl uenţe vestice. Fig. ~t. Obiecte din monn inte dela T g .•
Singuru l elernent «scythict ar Mllr~,ullli(.cp.,cythicAf), duplil<oda, inDoi-
fi doar ritul îmmormântAri i : gozotok, VI J9 15· p. 26 3. 3/ 8 m. 11.
1) Ce. Dt!chclcttc 1[ 2, p. 538, cu Kov4cs/. c .• fig . 28 ,i 29.
1) KoYllcs, 1. C., p. 263, fig. 30.
') Pentru \'IIrililiiie a«llm lip În reg iunile danubiene, eL Ko"'a, p. 315, iar in
regiunilebalC1lnice, J>opov, Godilm'k M narod,.. MII~ft pe 1921, Sofia 19U, p. 159·
cr. Hoernea-Menghin, p. 24.
') GiJi rea unor lCercei - l:r~tAri" ori colane de tper let analoage cu ee.le dela T.-
MureJului in alte morminte taeythioet di n tUnsariu nu ar CONlil\u un argument
 ". ,"
fI'utem prin urmare înregistra un nou cim itir scythict, ete. I ). Rli,mane
scheletele întinse cu faţa În sus i dar acest rit nu e exclusiv scythic. Deci
necropol3 dela Tftrgu l -l\1ureşu lui e aşâ de puţin scy thică, incAt, dim_ deei i arli,ş doar ritul immorm1ntlri i spre a demonstra eventualu l sey-
thism al necropolei.
po tri vă, ea ne poate servi ca document important spre a respinge
Dimpotrivli Aiudul, cu l oca litAţ il e vecine, e perfect limpede în ce
pe viitor caracterizarea de t'epoelb şi tCultudb tScythidt a fi erului pentru
priveşte c2racteru l cimitirelor descoperite aici, aşa Încât aceastA parte
prima perioadă a acestei vârste protoistorice În ţara noastr1\. Părerile
lui Reinecke , pc care se sprijin1\; ş i Kov:\cs pentru a susţin e (p. 313) a văii Mureşului apare in chip hollrÎt ca tl1l imparta"t cetllru scy,hic
În mijlocul unei mai vechi cc lturi hallstattienc.
eli. .vechiul aspect cultural ş i etnic al acestei Viri s'a schimbat În aşa
mi1sur1i Înc:ît a luat un caracter scythict vor trebui fundamental revi-
zuite, precum se va ar1ita numaidedt in cele ce urme3z1\.
Un alt complex de mor-
\.T1linte.scythiceteceldela
Pilchiin I-Iuni edoara, pub-
licat de Ros ka 1). Iatii in-
ventaru l: obicinuiteleurne
bitroncconice, cari nu mai
amintesc decât foarte de
departe tipul villanovian
(a şâ de populare.au deve_
nit la noi), cu binecunos-
cutel e proemi nenţedetra­
diţie strliveche localll.,-
Fig. 2.12. Obiecte de mct.,1 din morm. obicinuiteleceşt i cutoarta
Pi,thi, după Roska, in Dolgo:atok, IV t91 3, p. inalt1i -in s fll.rş itacelea ş i Fig. 243. Obiecte din mormintele 2 ,i 3 dela Pi,thi, dupA Roska. in Dol-
235. Red u~cu incli 113 . cratiţetipvechiu neoli- gO:Mok , IV 19t3, p. 239. ncdu ~cu ind ' /2.
tic, cu proeminente, ca şi
la Tirgul-Murcşului. In plus, câteva brăţ1\ri cu capetele conice, fragmente La Aiud s'a u gllsit patru morminte cu obiecte din epoca hallstatt 1): fig.
de fibule obicinuite şi puţine obiecte de podoabi'i În bronz ş i os (colane), 244 sqq. In vreme ce înd piesele ornamentale de bronz g!l.site pe t'Dealul
flir1\ nimic special ca tip etnografic'), afnra doar de br1\ţările amintite, daci Cocoş ului t 3): patru cruci ş i un cerc prelucrat ca o cruce-ro z e tă, sunt
vrem s1\ acoperim aceastli form~ t'orientali'i., cu orice preţ, cu un nume de podoabe de caracter general, central şi esteuropean, - spedele de fier,
popor. Nici un obiect pregnant scythic: nici ml1car vreu n vârf de sti- vârfurile de s!\geţi de bronz şi securea de fier, g!\site Î mpre un ă. Cll frag-
geată ca la Târgul-Mureşu l ui. To tu ş Roska zice: $Cu aceste trei mor- men te de vasc ordinare de tipul cunoscut şi alte mici obiecte, printre
minte statistica descoperirilor 8cythice din Transilvania s'a Îmbogli,ţiu , cari şi un fragment de silrmli de aur, sunt obiecte de caracter tipic

suÎngentpentru 8t".ythismul aeestor o bieet~, cum t".Ted~ Kodca, p. 314 Iq .• ci doarl,
im'en, o dowdl de uimilarc-8 Scyt hilor cu indigenii nOflri.
1) I\'t. ROIka, in DoIgoZQ10k-Travaux. Cluj, IV ' 0'3. p. 233 Iqq.
2) Astfel d . p. IUburil~ spirale de brom: tervind ea tml rgelu de coliere. gi.Îtt
la Pi,ehi (Roska. l .e. p.230), Ja noi fig. 243. i,i au prototipurile lor in vArsta bron.
zului (v. Ia Hampcl , Bron:kor III , rl. CLXXXVII I).
1) L. C. , p. 238 , i 2.17. CoJ\$idl: ra liil~ de earaeter general istoric ale autorului a,u-
prac:uhurii local~ (dacel) IJavenirea Scythilor,i uupralrglturilo rcu SV,conten'llte
chiu dupA v~nirea Scythilo r, a t~nueatl totu, apoi categoricul accllor a rirmaţii.
") K. Hertpd. in AA. XVII 1897, p. 65 Iq. , i p. 325 aqq. , i M. Roskll, in Dolgo-
:at:)k·;;t7.u:••Vp~O~:: ~~:!,I::. ;~;: =:~~~~ei:l\~!.g~~.lIp~8:,' p. 18 aqq.

www.cimec.ro
 --'-" VI V,\RSTA f'IERULU I IN D.\CIA. _ , . II\LLSTA1'T1.11.

scvt hic. Ritul immormântlrii e cel bine cunoscut al inhumlirii. Suprap~­ La fel, pc :\lur~şul-de-Sus, cimitirele sc)'th ice sunt nu mai puţin
Ile~ea cifJili:!olie; scylhice peste ua vt,,,~ Iwllstattiană e clar doad,td numer~ase. La C'Pdu, pe malul st.lng al .I\Jureşului, cam În faţa Lu-
doşulUl, SUllt pomenite resturi încă inedite 1). La Cherllesig, mai sus
# ~;a mai sus pe Mureş,
la Mirisl4u, un alt mormânt scythic ne-a de T:lrgul-i\Iureşului, s'a găsit vârful unui stâ lp de baldachin scythic
dat un pumnal scythic, cu podoaba c1asid\ În formll. de inimli, pl\strat de care am vorbit şi in '
chiar cu o parte din teaca lui (vârful) tot de fier 1): • cap . 1 al lucrăriidefaţ:1 11).
) 1neli ceva mai sus, dar pc malul stâng al l\l ureşulUi , avem la U,oara- Departe in V, la Dipţa,
de-Sus alte resturi scythice, ind\ inedite '). iar mai la vale pc ace1aş În jude\u l 13istriţa-Nii­
mal, la Gtimboş. o inlreagli serie de mor minte din v!l:sta hallstatt, săud, s'au g:'l.sit v:lrfuride
pllstrate la liceu l Bcthlcn siigeţ i de tip tscythi ct a).
din Aiud3) şi ind\nepub- La Mllrgcf1i(Nyaradszent-
licatc, afarli doar1i de nişte bcncdek),nudepartc,spre
fragmcnte,din eroare puse E,dcTftrgul-:\Iureşului,
imprcun/i cu resturi din s'au descoperit in 1880
epoca migraliuni lor Olc- resturile unui scyth ca re
dicvalc').l\1ormintclescy- avuse cu el În mormânt
thice dela G:imbaş ne pra- lancea de fier,lrcizeci de
cur~, În afaril. de cunos- s:1geţ icu v!lrfurilede bronz
cutele ceşti cu toartainal- şi, se parc, spada, din a
tli, o mul\imc de vârfuri căre i teadi. ni s'a păstrat
de slige\i, osecurede fier, vârful de bronz, aju rat cu
un vârf de lance şi doul!. obicinuitcle gl\uri triun·
spede scurte de tipul amin- ghiu lare, pe cari le cu-
tit Olai sus, perfect p3s- noaştem şi dela clopotele

~~~d 2~·;;~;6!.~~i:~d~~~'~~::;i.~~i~; . ~:~e~in<;:r:~!~:ll!.,a;~~~:

scylhice(v:1rfuriledestll. lp
de baldachin)4).lnc!l. Illai
XVII '897. p. 6S· zut;1cu proeminenţe. Ali!- la 1\1en1izi, in partea de
turea cle aşezarea cadavru- R a judeţului Tftrnava-
lui Întins cu faţa În sus, avem în douli morminte dela G!l..mba~ aşezarea l\'l icil, la JUCIIl NOII/ân Fig. 245_ In\'entar de mormint teylhie
deha Ailld,
cinchitli (l-lockerstellung), datatli prin ceramic1\ ~rept c.ontemporan~ cu (Olâh-Zsakod) S'1I g1isit ° t!u pll Jlerepd. in Alt XV II 1897. p_ 64_
cealaltli-. _ Ind\ mai jos pc Mureş, chiar În faţa AludulUl, avem la C,um- frumoasli oglind~ de bronz
bntd pomenite deasemenea resturi scythice 6). cu dublil ornamen tare în sti l an im al scythic a mânerului ei: cerbu l culcat

: ~~:2.r:::;:7:,E~;~~:~~:,;;~r~:u:;,;;:'~ "po>< 1. Mu>ew

Li~I.I!;!. Herepey, În AS. XV 189S. p: 4-27. fig. 1, ~, 3. ef. Ro,ka, l. C., nota.
i) ROIIka, 1. c.

www.cimec.ro
 VASIL.E rARVAN. GlITICA'
.., VI. VARSTA 1'lrRUI.UI IN DAC IA.- 1. HALLSTA'rrUL

precum şi un bUion de bronz, dela vreun harnaşament , buton cunoscut

la punctul de legăturâ cu discul,şi lupul, ori allanimal,poate leuljla capâtul
ca fonn1\, şi din cimitirele hallstatt iene, deci de un caracter arlisti~
m~nerului ; cumpAratâ pentru gimnaziul evangelic din Sighişoara 1). Acest
local),g!i.site in 1871 cu prilejul conSlruiriic5ii reratc la Archilo (Erked)
obiect a n.cut parte din inventarul unui mormftnt femini n, probabil
Moj"a ş i l\UbJlrg, În judeţele Odorhci şi Tâmava-Mare 1). '
scythic: ."robabib deoarece nimic nu împiedcd sli avem şi o geto·
~~~: ~~~~i~a;it~ed:~~;fn~,i~~sc~~!: :;~Cf~:a.:!~:~}~i:)~~:m;:~;:

<D
la
~n mormd~t de feme ie, cu o ceaşc1\ ş i o brliţar3 de tipul cunoscut, o

,t
rlbul!i. de tIP vechiu, hallstattian, şi o ogli nd!l (păstra t numai discul)
ornamentat1\ pe dos În tr'un chip

l .
geometric cu totu l popular,cruce in
cerc, imitdnd eviden t, În chip sim-
pl ist mot ivele cen tra l ş i estcllro-
pened i nprimav:1r st1\afierulu i ,:lşa
cum le întâlnim pe budl\ ile de
colane de bronz dela Aiud '). Deci
iar1tş elementu l clasicscythicaproa-
pe d isparent.
La NV de F1tgAraş e RQdba'Uu{
(N:\dpatak), de unde i arâş au ajuns
la Muzeul Brukenthal c:1tcva
obiecte, car i (deşi Re ineeke le
admi te, sub beneficiu de inven-
tar, ca scylh ice) ' ) nu au decât
obicinuitu l caracter hallsta ttian
comu n în pă rţi l e noastre , Dim-

o
Fig, 246. {n\,cntnr de mormAnt .cyl hic del. Ai'ld, cu
pot ri vă mormânt ul del a 7idveill pe

;::::;~~i:;c~~~n~e~t~;ui~;~ ~r:i~ ~~ ~i~ ~~:~,~~rl~~r~~:;i:'~:~187~:

obiecte de t ip \'utic9 i ulic nmUlecatc, dupil l-lcrC'.pt'Y,
in A~. XV II 1897. p. 3 2 7.
thracl\ dăru ită cu acest obiect de mod!i greco.scythic1\ pe vremea
~i:~.'(E;,~,"'' ',' .;u:',;,nd·A,',; ,·:,'.~~,';,;ui :'~/'3:):.,i~:
kent hal) e ÎnsA o lance cu un vârf ..
lung de fie r, câteva vllrfurid e sA - ........, .....
geţi (bronz) ş i câteva fragmente de
obiecte indctcrmi nabile li). 8/aju{ i nsuş e reprezentat 13 Colegiul

jL~s~i;'~~:t:i~i:~r~~~~.':~b~b~~;~"d;,~';,~:~;::::, ",!",;:::,. ~:~:

d!i.inu irii Scythi lor în Ardeal.
Reinecke descrie d in colecţia gimnaziului dela Sighişoara o serie de
ohiecte scythi ce (spadă, siigeţi , un fe l de midi lance cu vftrr de bronz,

Pd:!a~~~~~~r~nl:I~C~l~t~~:'d~~ ~i~~:. ::~ ~.~~ ţt;:~~~a~s~~~~~al:;:~

t) AS. XVII 1897, p. 17.
·)/bid.,p.18,ifig.6.

www.cimec.ro
 VASILE PÂRVAN. Cf:TICA
_ _,_68 ,"
Bethlcn din Aiud prin două vase t5cythicct, adică. . din vremea prczen\a acestui t!/~me"t cultural oriel/tal În Dacia ind!. d in prima
v1rsHI. a fi erului.
SCb~:!o~;';C(1 (Pokafalva) la 5 de Blaj avem o frumoasă oglindli de bronz DupA cum oglinzile t5cythet au putut fi Întrebuinţate şi de femei

~~:~i:~;r;~;~~~~~:i-~~e;:ii~~~:~i~~!:d~~~:~~ ;I~iu~e~~~~:~~:i::~ ~~:~;r~~~

gete, tOl aşa ş i varCuri le de sageţi de bronz .seythet au putUl fi folosite
şi de bărbaţi geţ i, in r3sboiul cel nou cu arcaşii stepci orientale, n~vă·
la i\Iuzeul liceului Bethlen din Aiud !). Oglinzi anatoage au ma., fos~ liţi la noi. La Brukenthal avcm de pildA vârfuri de siigeţi adunate
g~site : una la Glu"dan Încli de prin urmAtoare le l oca l itâţi din judeţu l T!l.rnava·Mare: C;"Cfor
(l\lakkfalva) În valea dc
susa Tftrnavci-Mici(jud.
Murcş. T urdn), făr1\moti­
vu l cerbu lui culcat 1), iar
alta la r e;lIl'tI (Fcjcrd) la

I
N de Cluj şi V de Apa-
Ilid:l, cu motivul cerblliui
culcat ŞI sti lizarca dcose·
b l tă a capl\tului mftneru-
lui 4). T oate accstc oglinzi
(v. pl. x..,X1V) erau impor·

1
tatcdinoraşelc greceşti de
la N Pontului Euxin, În
s pecial Olbia. Ele sunt do-
cumcnte de ar tă grtcO-
sc)'lIlic4. Dac!!. şi femei le
immormântatecuclccrau Fil:.~9.I>unlIIIl.I ICYlhic Fig. 2$0. Colanul de aUl' !JallslaIlÎ(lr/ ddn
scylhc, sau cum,'a erau dda VIl'ftl (20+ 10 cm. Rakamaz pe T iaa. de o r igine ardelean!; după
lunII.) dupli Mitlcktr in Hompd. AS. X l&}o, p. 86: ef. ÎnsA Rei·
chiar gete, e o intrebare
At. XVlllt1k)8, p.ojo8. ncclce, În AS. XVII 1897. p. 25 ,i fig. 17.
la care nu se poate răs·
punde cu s i gur:\Oţii, decl\t
atunci când cunoaştem şi (Kissink) la Apus de Făgltraş, M(Tgărci la SE de Mojna şi /ftllmeag
ritul Îmmonn!l.ntiirii rii- pc Olt, - prccum . şi dela $orolt;lI, la S de Blaj, in Alba-de-Josl).
Deasemenea dela Gârhova (Szaszorb6), la SE de Sebeşu l -S1\sesc, Rei-
posatclor ciirora au apaqinut ogli nzi le. R!!.mâne Îns!!. ca fapt po:::iti'O
neeke noteaza. modeste resturi seythice').
Urme tscyth icet Încă. ineditc pomeneşte Roska 3) tot din regiunea

")':~i;~;~7~~:;:;'~,~:~;?~.'::~;'~~:~'::~:"~~:~~~~~;~~:~i:o~::
p. 1'); Tfglu, AE. XXXIII 1913. p. 32 1.
'l"ârnavelor ş i Oltu lui , dela Reia (nene) l ângă Archita ş i dela [-Ierepe
lângl1 Murgeşti, iar din regiunea Somcşu l u i , săracă în mărtur ii scythice

') Rcinecke. in AS. XVII 1897. p. lO.

:~ ~:~~i,\nn ~~: ~:~~J:~~3;9:·'iJ;i:·. 15 a. b.;'I'fg'U, in At. XXX III 191]. 1) Eth". Mi". ". U. VI 18,8, p .• " ,i unn. lina localitltilor cu d~lcoptriri.
.) /)()/go::atolt, I V 1913. p. 140 ,i 248.

www.cimec.ro
35'
(doar Feiurdul bine caracterizat), dela Ntlsal (Nosz~ly) I~ ~f de Mociu
şi dela Naffalău (Szilăto:nagyfalu) lân~ Şimli'iul ~11\'amel. . de civilizaţie statornice in aceste regiuni 1). De 31t1 parte, nici ca num1\r.
Deasemenea Încă inedite sunt rămăşiţele t.Scytlllce. notate de mme
la Muzeele din Deva, Braşov (col. Tcutsch: dela Crirliml) şi Sf.
Gheorghe: anume, la Deva vdrfuri de săgeţi scythice găsite probabil
prin distrugerea unui mormânt in via Carolina; la Gris/itUl o ceaşca
GScythic!b; la SI. Gheorghe, idem. . lucrlirii de fa\1I.), ori În Moldova ş i Ga l iţia. Cu o singurli excepţ i e ind,
Dela Bellic (Boros-Benedek) la V de Teiuş. in leg!hur3 cu putermca
cnclavl\ scythic1i din regiunea Aiudului, Rcinccke citează o spadă
scythidi, cu t lll singur t!l.iş, ca şi cea dela Mirisl3u 1). ~ alt!!. sP:ldă s~y­
thid s'a gllsit la Vâr/cl, probabi l Într'un mormanl distrus, ,Ş I e bine
conservată (fig. 249) '). Dela Somhid in jud, Arad avem un I.ntercsant
eoronament de stâlp de baldachin or i. poate, de sceptru, de lip Gy6n-
gy6s, in bronz 3). Din comitatu ll-l ajdu (dela Tigltis?) avcm p?i.strate la
Muzeu l din Debreţin fragmente de ogli nzi şi s?i.geţi scythice de bronz").
Din comitatul Szabolcs, vârfuri de s1\geţ i din diferite localit1iţi ') ,
precum şi, printre altele, un colan de aur (cu mult argint: caracter tran-
silvan) dela Rahama;; pe Tisa, f1l.dnd ptmdallt In colanul dela Vetters-
felde În Lusacia (Brandenburg) ş i , dupli Rcinecke, chiar mai vechiu,
~e:a;:;:, :;:~:!' ::~:~u~::I;t:t(:.a~;~ :~~~!n~t~~~ra~~~' p~ina·o~nh:;~.
cu linii sgâriatc, cât şi prin motivul bărcl i (solare), 1111 produs local,
Ital/stattiml .
Dar cu aceste localiHl.ţi ne apropiem de cel1l. Ialt centru mare scythic,
câmpia din comitatcle slovaco-ungureşti de sub Carpaţii nordic i, Bereg :
Aballj-Tortlo, Borsod, fleves , N&grad şi Pest , - regiune cu descoperin
scythice bogate ş i caracteristice, in frunte cu cele dela G)'o1lgy6s ÎI.\ lIevcs
şi cele dela Pili" În N6grâd. Aceste desc~per ir~.Însli nu ne pot. mter ~a
aic i dccât, iar1i.ş, din punctul de vedere allzol1\ru lor destul de eVidente In
mediu l genera l hallstattian şi apoi archaeo-L a Tcne, central-european.
:! ~~~;E:~l;;,;::~;~~'ili ~v'::~:;~i::r;~;~~~1:~~~i;~~~~:,:mft;
eL '~~~::::l,i~ &~~'. ~~~l. "i8~~: :8: ~:ine<:ke, 1. c.. precum f i in fM/fI. Miu. a. U.
VI 1898, p. :t8.
:~ ::;::~:: ii; ~f~.~~!:. ::9"u.. PVI'l~898. p. 24 .q.; ef. fi AS. XVII
24·q·,ifig.l7.
Acest mediu local, cu r"ld:1cini pllnli În neolitic , p3trunde in chip
profund lumea scythică ajunsA aici şi treptat o reinlocueşte cu formele
nici ca înfăţişare de tipuri tscythicet, Scyth ia s lovaco-ungarli nu prc·
zintli nimic nou ori caracteristic faţii de Scythia transilvan3. dintre Olt
şi Mureş. Pentru a gllsl elemente oouli, trebuie s1 trecem Carpaţii in
Oltenia, la CraiOfJa,-in Muntenia, la Scorţaru, etc. (v. mai sus cap. l ai
pentru ţinutul celor Trei-Scaune din valea Oltu lui, unde, În afarli de
securile de aur şi pHl.ci le ornamentale tot de aur dela Ţu/aM" (Cz6-
falva), la SE de Sf. Gheorghe S), anterioare Scythi lor, avem de reţinut
vestita sabie dela Dobvlii-de-Jos (Aldoboly), pe Olt la S de Sf. Gheorghe,
ş i care repr ez in~ unadev1irat rmicum de art1l. localrt hallstatto-thracicll.,
combinat!' cu elemente decorative orientale, asiatico-scyth ice 3): fig. 251.
In adevllr, precum am arlltat in cap. 1, stilul naturalist scythic al ani-
malelor , aş~ precum se desvoltase În stepli, fă rll in fl uenţele din Mesopo-
tamia, se poate mai uşor \lrm1lri la Muzeul din BI/cureli; decât În cele
din Ardeal. De altă parte şi stilul decorativ, desvoltat sub influenţa Asie i
Anterioare, aşa cum il găs im d. p. Ia Krasnokutsk pe Niprll, in plllcile
ornamentale de argint cu motive animale oi) , se poate azi documenta cu
obiecte identiu din tez..1urul scyth ic dela Craiova '): fig. 252 sqq.
Moldova a fost până acum puţin cercetatllo, aşa inedt nu putem cim
de aici decât pumnalul scythic dela Boureni În F;\lticeni ') . Dar în Buco-
f)i1lo şi Galiţia avem câteva l oca l itl'lţi cu mai multe resturi scythice ') . O
~rÎ ril:: seYlhice de dinoolo de Tiu, v. Hllmpcl 'Ii Reinecke, \'01.
cÎI. din Elim. Mi". au' Ungarn,-Reineckc, În Al. XVII 1897, p. 1-27,- G. Nagy
~IGI,:S~g~~·~~~ ,1~. ~~~ i~9;S.pxi~I;~~·;;, ~~'3~ .f\:~.~~.r~~~ ~o:~;:~7!c~:
in Al. XI II 1893 , p. 3805 .qq. IlIr penlru SCYlhi i din P,nnonia "cltiel, In SU-
mcgh, v, Dllrnllyin Ail. XX I 1!)OI , p. 369- 372. .
•) Pentru IClIlluru ! dC)'thia (!) dela TufalAu, cf. M. Ehert in J(jhrt'''tfll X I 14)08, p.
26~; ;~t1?:~ i~llghl:~ JI~.~;. X:~ \18;:'1~: ;81~~"cu fig. in AS. X III
2.l a. b. C., 'Ii
1893,1).)86.qq.cufig.8.qq.
:~ 6:n~~ ~::;:~: J:I~~~~7~ ~~:~ll:~·i ~~~i!. Si~:~i~,7~rari de cele două pl'ci
dearginl reprodutede C. Schuchhardl, in Altturopa, Berlin 1919, p. 33:1, (Îa. 1 01;
c(. ,i p. 3:16.
ISen, p.
") UrAtÎallu, in Dacia II 19:1S.
'1 Rcinccke, În Jaltrb. d. BllkotJi,," Wndamu ţtums IV 1896, p. 40 urm. ,i
www.cimec.ro
,60 ,6.
oglindi1, g!l.sit3 nu se ştie precis unde, are maocru! impodobit după ve- Deci li psă de Icg!iturll organicll cu cca lalt1l concenlrare masiv1l scyt hici1 ,
chiul mod greco-scythic(cf. şi la noi mai sus, p. 27)CU un cap de berbece, dintre Tisa·dc·Sus ş i Dun1ire3 slovacA . Deasemenea li psA de legAlurn.
e drept, destul de greoiu modelat, ceeace ar ind ica o lucrare loca l" 1). La cu insula scythic3 bucovineano.ga l iţianli. In s Urş it Iipsii de contact
SaltlIMart{Ri1dăuţi)s'agăsit cu aşczlirile scythicc din câmpia olteano-muntean1i. Concluzia ni se
monnllmu l unui seyth cu o pare fireasc.!!.: îtl Dada Scytllii cOnttitl/esc simple. e" clave , iar nu o mare
mare bnee de fi er ş i os um~ ",aut! irulIiamT, ca î" Rusia s/ldiccI.
de v:\rfuri des1igcţi de bronz. De a ltă parte din examinarea restu rilor scythe ajunse pAnii la noi
11lng1t schelet. La Sapoho'VO constatlm eli inventaml dvili::tlţiei scythiu din Dacia e: J O primitiv ş i
(cercu l Borszczo\\) in Gali- 20 redfll la foart e puţine tipuri, dintr'un cerc foarte restrâns de viaţl\ .
ţ i a de Rlislirit, alte mor-
minte scyth icc (se pare un
ade,'!l rat cimitir), din ca ri
au putut fi pllstralc: oogl in-
d1l grea de bronz, barbar
turna t ă, cu un mâner lung,
canela! 1); alte doull frag-
mente de oglinzi (numai
discurile), care poate au avut
mAneru l de lemn sau dCOSi
nenumlrate v:1rfuri de sigeti
tScythice. , un mare cazan de
tipu l se)'th ic bine cunoscut,
Fig. 25:l , i 253. Aplice de harna,amem IC)'l hic din tezaurul dela C,ajova.
cu un singur picior , innalt;
DUpli C.Schuchh!ll'dt, Alltll,opa. Ikrlin 19'9, p. 332. :l.l.
mici inele sp ira le, cu cape·
tele turtiteÎnfo rm~ rotu n d~;
ciobur i de oale, etc. Avem: rpede, de fier, mici, lucrate cu o simplicitate e1ementa rlj
Rezum:\nd,constat1tmdeci spaeb enormă dela Dobolii.de·Jos, in Trei-Scaune , impodob i tă artistic
aceast~ repar tizare a restu· e ,miaT În inventaru l pr imei vârste de fie r a Oaciei ; '(Inci, ad iel propriu
~~~e :!:i(:1J~n~~~~i~~~:~~! ~~lr~;i~~~~~~~ rilor scyt hice in vechea Da. zis vi1rfur i de IAnci, dc fie r , i a r1\ş cu totul pr imitiv lucrate şi f.!!. ră n ici o
d upi\ H arnpcl ,îll A2. XlII 1893. p. 391. '
cicgcti cll:collcCl1uaremasiv1l. podoab1\; ucur; duble de ficr ~i de bronz, i arlş primitiv lucr ate; vâr-
Între Olt şi Mureş, d in Trei f" ri de SlTgeti , de bronz: nimic deosebit, decftt doară ca eventua ll t i·
Scau ne, ad icl!. dela Oituz, şi pinn. di ncolo de poa rta de fier transilvanll, pologie etnogr:l fic!i, ceeace mI e :lbso1ut asigurat ; nici un gorylos in
ad i că pâ nă în ma rca eilmpie dinspre T isa, dela Apus de Arad; li psă toati'\. Dacia, afar.!!. de ce l nu tocma i sigur dela B ucu reşt i (mai sus, p.
aproape total1i de resturi scyth ice În Bana t, care aJtfcl a fost destul de 26); nici o piesă de îmb răcăm i nte omeneascl ori de harnaşament , cu
bine cercetat; s1i răc i e ş i în Ardealul nordic, Ca şi În T ara C ri şuril o r. ca racterist icii tcflutu ri . ş i caC3cterÎsticele taplice. , de aur şi de argint,
din Sudu l Rusiei : doar o excePtie la Craiova ; douA cazane scythice
1) Cf. I' . tipul mAntTUlui e:O:tmpltle adunate de ReincC'\te in Z~·h:l". j. Elhnol..
XXVIII 1&]6, p. :u sqq.
in toat!l Dacia getică, socoti nd şi Ga l i ţi a : unul la Scorţa r u in D r ă il a
") De.metrykit"''lcz in Ai. XIV ,:St}4, p. <I.s0 I q. (ma i sus, p. 9), ce l ă l a lt toc mai la Sapohovo in Ga li ţia (mai sus, p. 360) ;

www.cimec.ro
,., ,.,
lipsl' aproape totaHi de opere de arid grcco-scyth3, ci numai o s3râ- Totuş Ceza Nagy a caracterizat drept un tip industrial scylltic to·
câcioasi'i activitate popular1, manifestatâ prin c1opo\eii de bronz cu fi. poarele duble (in formA de t/lrn!l.cop) şi drept agall1yrsic 1) tipul de

~r~:;o:~~~1~~;;C:7:r~/li!~~:'m~:;le;!O:~:~a~:i~:c!iu:it~::;~ ~:'~~~~~~
prin comerţ, doar hydria dela B erIt 1), la N Tisci, În grupul nordic
.... ___ 0-0",,- - --.,
securi ca acelea de aur dela TufaUiu in 'frei·Scaune, - iar tezaurele
dela Gycma (v. mai sus p. 343 sq.) 1) ş i dela Firigltiaz (mai sus, P.324
sqq.)') au fost deasemenea interpretate drept iraniene. Sli ne oprim
deci un moment asupra acestbr elemente de un caracter in adevAr
mai larg cultural.

YJ1]
Nagy urm.llreşte tipul toporulu i dublu atât ca material (mai ales a r amă
curat!i, pl1n!i t\\rziu, - iar apoi - pe vremea Seythilor - fier), c\\t şi
GJ i ca aspect (curbarea in formll de t:1rn!kop) , din Urali ş i Caucaz şi până
in Ungaria ş i la Troia şi il atribue Scythilor, în sensul pe care·1 dA ci
acestui cthnikon (popor nomad asiato.european , compus in majoritate
I din Finno·Ugri ş i Turco.Tl1tari) '), aflător in Europa ind dinainte
I de a. J500 a. Chr. La fel face cu securea ft ip ungan, aşa cum s'au gl1sit
~j de aur la Ţufalllu (CzOfalva) ş i cum s'au aflat şi in S Carpaţi l or '),
I iadlş, de obieeiu, de araml1 curată. Dar din argumentarea lui Nagy,
I Ildnd la o parte combinaţiile sale etnografice, rezultll. doar un lucru
pozitiv, cl1, În orice caz, aceste douA tipuri de unelte de aramil, iar nu
de bronz, nu pot fi datate exclusiv din prima jum3tate a mileniului al
J 1·lea a. ehr., ci au trebuit sl1 fie in uz pân3 mult mai t drziu, de oarece
- ambele - se aflA şi În Troia VII (pe vremea deci a n!i.vlilirilor lrero-
cimmeri(me) '); tipul lor, r!isp\\ndit până În Urali, dat3 fiind, dupA inslş
Fig. 254 ,i 255- Ornament de fr~u scYlhic (SI.), de: argint. gJ'Ît iii KrruPlQkut,k ~ Nagy, vechimea lor, e mult anterior venirii Scythilor in Europa; iar c11
Nipru . impreunl cu alte piese onnloagc. identic cu cel din fi g. %52, dela Craiova
(vczi la Minns.SC)'lhifJtll andGrukl, p. 168 ,i 167,filJ. rnp .. dupllCllrc ,'fi re<k. 1) In AG. XXXI1l 191J, p. 29S-J I8.
IICmlllll Il noastrl).- ol'lurCIi cu o fLbuU de brom: (dr.) g~itA la Cri"qli pe ~'Iure, 1) ScYlhic; cL L. M4rton in IIG. )(."XV 1905, p. zH Iqq., cu Hampel, i n AS. XXIV
(l!\ngA T.-Murc:~ ului, - M4ros-Kereszulr) i." Ilgl1rul roman. de eontinuit~te Itilisticl 1904,P·435·
evidcnlli; cf. de ahfel ~i fibula Ilnalo.'\gll dm caslelul d ela Brtgtlio, la noi in fig.J94. ') A8luhyraic: cL L . l\Urlon in AS. X--XV II ' 907, p. 58, cu Milleker, Oilm. Ri.
,ulgl.ll l ,p.SSlq. •
1) Principalele Illle lucrAri l unt: A I::k)'thdk t,tm:ulislgt, Budllpest IS9S , i A
al Scythici gctice ş i lebeml dela Btl/dnoaia (mai sus, p. (7), În grupul izk)'tl.dk, Uudllpel t, ' 901}.
danubian , in legtiturZl. cu dmpia muntean1\. ş i comerţu l pe Duni\re. 1) Pentru s«urile tlip ungart delll Sin(1;(1 v. AndrietelCu in Bul. cum. mo". i,t.
Prin urmare, f" sC1Irl , simplici/a te şi stlrricz'l', popubţie scythi că grupată VII ' 9'4, p. ' 58 .q.-Nngy pune securile dela Ţufalliu in ultima epoci a bron~u.Juj
in rari insu le, dintre cari singura mai i mportanlă, acolo unde o aşezase _conlemporane cu hlall,ullul '·estic. Securi tip Tufali:lou ,i la Df(Jjlltl.
') NlIgy, 1. C., p. J04, cttrc di:lo Întreaga literaturi I chealÎunii. V. fn Ipccial A .
şi Herodot: Agathyrsii de pe 1\ lureş: dar fAr!i aurul ş i bogll.ţiile de care
~IU, la D6rprcld, Troja uml //ion, Alhen '002. r, p. 404 aq. Ceea ce e mai IIlu
i se povestise lui Hcrodot . dcoinsemnlitate unică e gbirea.in Troia VII Il unui lip(J, de turnat securi tip
ŢufalAu (IIIU cum le zice Gou:~ tvon ungarilChcm TyPu$l). Identitatea ronnelor delll
,) ef. u. P6Jta, in DolgO~Olok V 1914, p. 17 ,qq.: acum la Muzeul Institutului Troia,i din Ardea l confirmA.,tfel deplin identitatea de toponimie geto-bithynid
archcologicdepel!l.ngi:loUniversitateadinCluj.PulIrucaractcriUileat'istilistici v. Între Itlbilitl mai IUS in cap. V, p. 2JS. Ce. de ahfel articolul nostru Dacii la Troia În
altt'le,i Irticolul lui Neugebluer in R4m. Miu. XXoXV III --;- IX, ' 9:lJ--24,P.J76. revilta Orpheul, "01. 11, p. I 10.

www.cimec.ro
,6,
in .Ungaria) primului mileniu a. ehr. s'ar fi fabricat astfel de unelte
de aramă curată, deabia după venirea momazilor asiatici. ş i după exem_
,6,
(simplu), ale lui Nagy, •..stfel Încât să se poată da o explicare şi pentru
Ieg!tura tipologică spre It pân.ll. În stepa caspiclt, ni se parc di numele
Geto-Cimmcricnilor se impune. Dealtfct la cei de-ai doilea s'a gftndit
un moment şi i\agy. dar făcând iarl\ş o Întreagă teorie filol ogic-mytho-
logicl, pe eare n'o putem admite.-Cât priveşte exemplarele de topoare
duble de rier, gJ.site in vârsta I1allstatt ş i La l'ene atât la noi, cât şi
d. p. Ia "nanino (v . mai sus p. 332 sqq. legâtura dintre !\Iikhalkovo
şi An:mino, tot preseythidi.), ele pot fi eventual tscythi ce.. 1) ca Între-
buinţnre , dar nu ca or igine tipologicd.
Dispare deci, dup!1 pltrerea noastră, ş i accasHl form!!., mai largll., de
civilizaţie proprie scyt hi că, pe care Nagy era inclinat s11 o atribue pre-
zen\ei noulu i popor În p:\rţile noastre.
Cât priveşte tCZrlurcic dela Firighiaz, Gyoma, Beba-Vechc, etc., con-
siderate ca iraniene, am arlitnt mai sus că ele sunts3u din bronzul IV
transilvan (primul), sau din hallstattul dacic (celelalte) şi nu au nimic
de-a face cu Scythii.
Dac!!. prin urm,lre cultura scyt hicl din Dacia getică se prezintâ re-
lativ izolată ş i s!i.rad, flr.1l. nici un element caracterislic nici in industria
met.·lIelor, nici În cea Il ceramicei, cste clar cll. nu bietclc enc lave sey-
thice '), ci tot puternicul ş i largul mediu central şi sud-est european,
hallstauian, a trebu it sâ dea 1; după venirea Scythilor fermentul cel
mai activ de agitare şi fructi fi care a forţelor şi valorilor locale getice,
p!lnl\ la trecerea civi li zaţiei deaiei În chip definitiv În a dolta vârsttI a
fieruilli, pregnant celtic.'\.
Datoria noastrl\ este deci acum sli urml\rim pe tot Întinsul Daciei,
de o parte topografic, de :llta tipologic-critic, monumentele din prima
vârstă a fierului getic, deosebind mereu: 10 ce este local, 20 ce este ve-
stic şi sudvestic, 3° ce este oriental.

E o veche ambiţie a archeo logi lor, de:l descoperI repede şi uşor lucruri

1) f. ,i părerea, exprimntli lot ca simpli\ bllnuealli, de Il.einecke in AS. XV II

1897, p.:11 ,i fig. 12-I J. '
1) Am ac«ntUllt mIIi lua, cap. 1, p. 2J, strinsa legltură dintre formele aeyt hice
Fig. 2s6.Topoarc:şi rcc:uri de tip *ungaro_rom!l.n.inaraml,brollz,iour. ale Ardealul ui ,i cele ilie CAmpic:i mUnlene. Ţin si notez dimpotrivA acum, clilimea
dupii Lindenschmit, Altrrtf1",~. ti , III, %; c.1/4 '/. din m. n.Numai no. IC)'thici din N Ungariei are a/te forme predilecte decth cea din Arde.1 ,i IIi in di-
11 - 12 cu ind. sigurA II localilllţii: Ţllfal411; de aur.
recll legllturA cu lendinlele artistice din Rusia sudicA. In acca~tă privinlA mormin-
lele scythice dela Gy6ngy61 in conl. H e\'cs, publicate de L. Marton in At. XXVII I
piui lor, e total nedemonstrabil. DacA vrem cu ori ce preţ un clhnikon II)OS,p. J7sqq., ne oferi un excelent malerial (preli",iin spcCÎal cJopo Iciidda Gy6n-
pentru celc dou!!. tipuri de unelte: escythic. (dublu) şi faga thyrsict 1)'61), in b.milpllrtecompartlICX1ICICUCe! anslogdin 5 Rusiei de insu, Milrton.

www.cimec.ro
,66
caracteristice şi exceplionale,slI.pând nu modestele aşezllri, ci mOr.
mintcle intotdeauna bogate in daruri închinate morţilor in vederea
nevoilor din viaţa viitoare. Dar archcologia mormintelor a introdus
in ştiinţ3 puncte de vedere excesivc sau chiar neexactc. F3r1i Îndoealll
un mormânt e O sinteză istoric1\: dar c o sinteză uni l aterală. Căci, de
obiceiu , doar şefii sunt Îmmorm:int3ţÎ cu un inventar funerar mai fes.
pcctabil: dar aceşt i şefi sunt de multe ori slr~ini de naţiunea bllşt in aş3;
bogll\ia lor rcprczint1i tocmai exploatarea localnicilor iar formele de I nica metalului. DimpotrivA: alăturea de formele de inspiraţie nouA,
civilizaţie create cu aceastA bogi'i\ie sunt exclusiv dupl gustu l acestOr
şefi cuceritori, ş i de multe ori importate dela mari distanţe, din medii
culturale cu totul străine de cel local. Apoi, mormintele sunt indivi_
duale; ele nu pot avea decât aceast~ valoare docul1lcntar~ izolatl't, iar
nu O valoare de generalitate. Ori, s~pAnd exclusiv mormintele scythice
din hallstattul getic, e firesc s3 proclami drept seytl!ied prima vârstll. a
fierului in Dacia. Dar precât e de firesc, e şi tot atât de fals, c.li.ci În com-
paraţie cu aşc:di.rile colective din aceeaş vreme, extrem de numeroase
şi populate '), mormintele scythice r3m:ln nişte minuscule insule izo-
late. Şi anume, izolate într'o mare străină: cAci uneltele, podoabele
şi vasele descoperite În aşC2.1iri l e hallstattiene din Dacia nu sunt de
forme scythice, ci sau locale, sau vestice.
Am relevat mai sus cazul ftopoarelor-ciocane. (AR. Ă'VII, 22), care de
fapt sunt topoare duble În formA de tarnAcop: ele se g.1sesc şi in mormin-
tele scythice, dar originea lor e aici şi cu mult anterioară :Înci1 din vremea
mai veche a bronzului. Cazanele fScythice., dup!!. cum am accentuat În
cap. 1 al lu crăr ii de faţă, sunt i adi.ş de forme şi tradilie slidesteliropeană.
Vasele de pl1mânt (lScythice. cu doull. toarte, sau cu una, ridicate peste
marginea vasului, care el însuş îşi are buza nu pcrfectorizontaHi.,cicon_
cad" sunt de o banală Înfi1liş.'lre în vArsta de bronz sudesticll . Scythii
îşi înhumeazâ morţii. Localnicii Oaciei ii ard. Podoabele scythice SUnt
prin excelent.!!. orientale: transformare În motive decorative întorto-
chiate şi fanta stice a temei zooll/arfe primitive (o evo luţie analoagă
cu cea din arta chinezA). Localnicii Oaciei di.mân credincioşi orna.
mentului geometric din epoca bronzului, cu o precAdere insll din Ce
in ce mai mare a liniei drepte asupra celei curbe. Fireşte, spirala joacă
incA un rol enorm. Dar zig.lagul devine camteristic.
J) t... MweuJ Naţiona l Se<:uit'ac din sr. Chwrghe reiltdlltul Dr. u,u.16 a alcAtuit
olarti provizorie a afedrilor Hallstatt fi La T~ne comlatale numai in judetul Tui
,i numArul lor e impunltor.
S((lUlfe
www.cimec.ro
,67
Slip5nd in prima v~rstA a fierului morminte sc)'thice ori În perioadele
Il şi III din a doua vArstA - singurele bine reprezentate la noi - mor-
minte cellice, evidem Dacia e in hallstatt scythicd, iar În La Tene cel-
tied. S1Ip~nd dimpotrivA staţiuni, constatăm cu totul altceva. Poporul
simplu dela ţar.!!., chiar În epoca bronzului, nu a urmărit toate progresele
clasei nobile, imitAnd in intregime formele nouă, pe care bogll.ţia şi
gustul de frumos le întrod~ceau acum graţie progreselor f1leute în teh-
vedem pcrpetunndu-se formele neolitice, sau, acolo unde tipul con-
structiv 110U bi.rueşte, măcar elementul decorativ neolitic. Vom :ivea
astfel În Dacia hallstattiană vase de tip nou, im itând formele în metal
care se rAsp5ndeau din ce in ce mai mult prin import din Vest şi din
Sudvest, împodobite cu proeminenţe care fuscserl1 caracteristice pentru
formele cele mai modeste ş i sllrace din neolitic. Aceste proeminen,e
folosite şi in toat1l epoca bronzului, alllturea sau numai În substratul
popular al formelor superioare de decorare, ajung chiar în La Tene;
ba au, cum dealtfel e În gener::.1 cazu l, o adevl!.rată re.Înflorire în aceast.!!.
epocă, aşa precum in amlinunte am incercat a indica mai sus, În cap.
IV, descriind staţiunea dela Cnl.sani.
Dealtfel, acest fenomen, de permanenţă a unor forme str1lvechi
in medii culturale ulterioare, total schimbate, ni se exemplificll. şi dintr'o
altll regiune, foarte in ......p!lrtat!l şi totuş credem strAns legată cu a noa-
str!!. . Sl1 ne fie deci ingăduit, inainte de a trece la descrierea hallSlattului
getic, să ne oprim asupra unui fenomen archeologic excepţiona l, care nu
şi-a g!lsit pinli acum o explicare mulţămitoare: C v,orba de apariţia
surprinzătoare a urnelor cu figură omenească În Prusia vestică, pe un
teritoriu strict m1\rginit între Oder şi Vistula, cam prin a. 500 a. Chr .,
şi anume În morminte cu sicrie de piatră şi cu ritul arderii cadavrelor .
!loernes, trecând in revistă toate stud iile predecesorilor asupra
acestei chestiuni, face o afirmare cu totul ci ud ată: cll. . Ia Dunlire, ca
şi la Rint, urnele Cll figur!l omeneasd\ s'ar fi găsind abia În epoca ro-
man!!. t); ori, dupi'i cum relevll. Schuchhardt 2), la Vinea lângă Belgrad
J) Hoernu.Menghin, o. t:., p. 5:18 Iqq. De,I, el lns\1.f la p. :185. nil" 1, d!l. un (mg-
menI de \'Il' <:1.1 indiearu nal ului ,i ochilor dela G'Qdm: lingi Zlokubn.
M~re~~~:~'~:.Q~:; ~'). ,~,~:t:;:1 ~~:;6 ;~Q~u;:~ed!~:;~~~i!: d~:~ ~~~:
x..XIV '904, p. 40S, care e de rapt un menhir ca acel gl.it in Dobrogea la HI1·
mangil\(Pl1r\'lIn inD(l(Îa 11 J92S),
368
s'au gi1sit vase cu indicaţia nasului ş i ochilor, co nl c mpo ra n~ , sau chi::;, r
anterio,lre celor dela Treia: potrivit ideilor sale, de origine nordic}
a culturii dela Traia, Schuchhardt crede chiar c:\ vasele dela \'in~J
reprezint1\ un stadiu anterior chalcolithicului troian. Dcchelctlc 1) re-
Icvând şi ci existenţa acestor urne exclusiv in Pomcr3nia, Pos nanb
şi Silczia, ad\lce infonna\ia I\oull despre preze nţa accstor urne ş i in
Italia de Sud, În epoca Ilallst3lt , anterior celor din Prusia "cstid. !\Ion-
telius cxplicasc apariţia urnelor cu chip omenesc Între Oder şi Vislula
prin influenţa ..cana pelo" clfusce, ajunse aici Înd din prima vârstă
a ficrului pc calca comer\ului ::lmbrei t). Dcchclcnc caulli dimp otrivă
originea acc l oraş urne În h alia sudică, dar tot pr in mijlocirea comer-
ţu lu i CII chihlimbarul. Alţi Înv1\ţatÎ s'au gândit la Fenicia, POOlUS , etc.,
sau chiar la o generatie spontan1i nordic1 3). Kostrze\\ski - urmând
pe magistrul s1\u KossÎnna ") - le socoteşte - se p:lrc: c1ici nu o s pune
hot.1i.rit - de origine germano-scandinav1i venite În Prusia de dincolo
de Mare:l Ba lti că 6}. Iloernes insuş Înc1in1i s pre o origine nordic1i
a acestor vase, dar nu o expri m1\. hoHirit, deoarece recunoaşte că ea
nu se poate Împaca suficient cu chesti\lIlca influenţelor cult.urale.
Am arătat mai StlS, În cap. V. p. 221 sql.J.., cu toate am1inuOleJe topo_
nimice, cum numeroase triburi getice din C;lrpaţi i nordici, Împinse
de migraţiilc scythicc, s'au stabilit, până la gura Vislulei, tocmai În
regiunea dintre ader şi Vislula; ba ch iar am putut stabill dou1i nume
de nşez1iri cu caracteristicul -dm;a gelÎe: Selh/ava pe \\'anhe şi Su-
slidava pe ader. De altă parte tczauru l scythic dela Vettersfclde (mai
sus, cap. J, p. 6) indică limpedc eli valu l scytho-getic a ajuns pănli in
Brandenburg. Cum am vll.zut tot in cap. V, Între Costobocii de pe Vi-
stula şi Arsietii din Silczia cehit rlim:\ne un spaţiu oarecum gol de Geţ'i;
la fcl, dcscoperirile de urne cu chip omenesc sunt cele ma i numeroase
la Apus de gura Vistulci, mai pUţine la Răsărit, destule În Pomerania ,
câteva În Posen . una singu rll În Silczia proprie 0). E o co i oc i dcnţll. cu
' )Maflutl Il 3,1504.
1) V.ltlt prntru MonteliUI,dt ,ipcnlruccil11li invlllllic:it11lill.iei,bibliognofil
oompletlla J-locrnes-Menghin.
a) HOI:rnu-Menghin. p. 533.
') DtlltICllt VorgtJchiclltt, ed. 4, Leipzig II)Z5, 1".140 Iqq.
' ) J. Kostrzewski, RtluFii/~ dilllr~ civilizo ţia din L.uaciu ,; un fi lIIormilllelor td
caissd (polon.eu rezum. (ranc.). tlCtr. din rev. Siuviu OUjdtlltulif, t.I II- IV, '933---2S,
p. :14' sqq., Poscn 19l5.
• ) Hocrnes-l\Ie:nghin, p . 518 sq.
www.cimec.ro
", 36.
lotul ciudati'l.. Intâmpl~tor tradiţia literarii anticli este, tocmai prin
t frecvenţac1il1itoriilor din Sud p1l.năla guraVislulci, dupli chihlimbar, bine
asiguratl1 : ş tirile lui Ptolemaeus au O bau mult mai precisl1 ca pentru
alte regiuni. - E drept eli vasele dela Vinta,la care trebuie s1l. adăuglim
pe acelea extrem de caracteristice gl1site În ţinutul Szcn tes-ului la V
de Bichiş-Ciaba ') ori pe acela dela Gombos În comitatu l Bâcs-Bodrog,
ori dela Sultan:! În Ilfov,ctc,l) reprezintli in ţinut getico tradiţiencoliticl1 / '
in vreme ce noi ne anl!m, pe ader şi Vistula, În a doua perioadli a hallstat-
tului; dar am accentuat şi mai sus, c1i ou numai în hallstatt, ci chiar in La
Tcne tradiţia neolitici\ e ind foarte vie in massele populare şi d. p. chiar la
' Crăsani (v . mai sus, cap . IV) întâ lnim o sumn de forme neolitiee în
plin La Tcne II şi 111, - dar nu mai puţin ş i la Gydngy6s În I-Ieves
(în N Ungariei actuale) 3). Cu atât mai mult aceastA tradiţie ncoliticli
va fi fost infloritoare la Costoboci i din N Carpaţilor, Încli mai de,nrtaţi
de curentele de circu l aţie culturalli ale Sudului. De altă parte urnele
din Prusia vestidl. se disting tocmai prin primitivitatea lor absolut con~
trastantli cu ep oca Înaintatli protoistoridl., În m ijlocu l d1re ia apar . Fi-
resc ar fi fost, dac1\. c vorba de comerţul ambrei şi, prin el, de relaţiile
cu Italia "illanovian!L ş i etrusc1i, sli g1isim mai de graM alte imitaţii -
ma i Înaintate - ale fabricatelor Sudu lui 4), aşa cum am vlizut cli se
faceau in Transjlvania, pânll pc valea de sus a Mure~ului.
Cred dI. nu e nevoie s1l. insist mai mult 6). E O singur1\ rezervll. care
mli impiedccll. de a o feri cele de ma i sus ca o explicaţie definitiv!L: faptu l
c~, din lipsa de si'l pll.turi suficiente , nu putem Îneli da, ca paralel!!. ilu-
strativ!L carpati că la urnele nordice, ceva absolut identic, ci numai
') AA. x..XV I 1(}06. p. 3n.
") At. X,.XV III 11)08, p. 28.. ,i Andrie:fe;SCU in Dacia J 19l4 .
') eL aft. lui M'rton in At. XXV III '1}O8, p. 37 I(lq.; dlltat (p. 52) in ICc. IV,
deoarecclC re:glselCincerumicA~icl(:me:nteLaTb1e;lI ltfcl,'taliclCythicl;ef.Cllfllport
intre neolitic tArziu ,i hll llstRU, plint1 fflllirecUl continuurll a trodt'ţid (peste capuJ
bronzului, care le leagA cu La T tne-u l), Hoernes-MenHhin. p. 488 Iqq .
~) Ata pre:cum f:bim d. p. imitat in POlnere:llen, de:ei in Icdat linul, 101 pe urne,
moti\'U1 italic-etrusc de: pc: la 600 II. C hr. al gorgoneionu1ui (limba KOUi): ef. H oemc:a-
Menghin,p.53l,carece:llrcăadeduccdinlccutaolegilturlcultalia,iaumcloreu
chip ome:nesc.
I)AJ upra ce:rumicei piclale hallSlattielledin Silniu ,i POlen, deosebite de cea "
hallstattului , udic, dnr in legAturi strAnse cu S E, dui Cit Getia, efo Hoerne:s.Menghin,
p.,.88;llIupraritu lui arde:riicadavrc:lornullepulemoprl.deoareeeecomun,i Ce-
lilor fi Ge:rtllanÎlor, I~t. indt nu comlilue un argument impotriva l ut ochthoniei urnelor
cuehip ome:ne:sctn I)rusill .

lucruri asemlnlitoare ca idee decorativli. Ni se pare 10tuŞ c1\ ipoteza pro-
pusi"! mai sus corespunde din punct de vedere istoric mult mai bine Îm-
prejurlirilor ce ne sunt cunoscute din Nord prin izvoarele literar-isto-
rice ş i areheologice, dedat exp l icaţiile ce s'au dat p1lni"! acum.
Sli trecem dadi la descrierea generalli a hallstattului getic.
Nu exist1i pân1i azi, fie În Ardeal, fie În vechiul Hegat, nicio cer-
cetare pe teren privitoare la cctăţile noastre protoistorice, castel/ieri,
din Dacia. Deabia anul trecut a inceput, pe urmele cercetătorilor mai
vechi, saşi şi linguri, d-I D. 1\1. Teodorescu exp lodlrÎ in 1\lunţii Sebe-
şu l ui, cărora anul acesta le-a urmat o campanie de săpături - Înc1i
nccompletl'i - Ia unu l din aceste burguri, cel dela Ceslefti. Cum Însă
acest castel/iere e-dupli cât am putut sli-mi dau seama, la faţa lo-
cului-exclusiv din La Tene, vom descrie înP.l.ţişarea lui şi tehnica
diferitelor construcţii cari il ca raclerizeazli, mai jos, in capitolul pri-
,pitor la vârsta La Tene in Dacia. Dimpotrivli cetatea numitli Grlidiştea
iVluncelului - după ştirile răz l e\e de pânli acum - pare a fi fost 10-
cuitli cel puţin din vremea bronzului , dadi nu chiar din eneolitic 1).
Cum insli pe aceste ştir i nu se poate pune Întotdeauna temeiu , trebuie
să aşteptl1m s~pllturile sistematice pe cari s'a oferit d-I T eodorescu
sli le fad şi aici, şi abiâ atunci ne vom putea pronunVl definitiv a-
supra înccputurilor castel/ieri-lor in Dacia get i că.
E probabi l, dar deoeamdatli nedemonstrabi l, dl ind di n ha llslaul
(pentru Dacia inţelegem fireşte sub acest nume totdeauna numai a
doua perioada a hallstattului vestic; deci, la noi, de pe la c. 700 a. Chr. ,
încoace) pr incipi i d ifer itelor triburi getice şi - au constru it (sau recon-
struit, pe baze mai vec hi) cet ăţ i puternice pc vârfuri le munţ ilor. Nă­
vlUirile cimmeriene (Încă de pe la a. 900) şi apoi cele scythice ar fi fost
un motiv mai mult decât suficient. I n afara zidurilor cetăţilor, tot pe
În1\lţ i me, adcşea chia r lipite de ziduri , vor fi fost mormi ntele lor. Cred
in această privinţ!!. că acră interesantă conslruc\ie circularii din afara
zidurilor Grădiştei Muncelului, încă necercctatli cum' trebuie in ce pri-
veşte inter iorul ei, nu poate ri judecat11 independent de morm intele
tumulare etrusce cu circumferenţa frumos împodobit1i cu pietre de
talie, aşa cum e d. p. cazul in ţinutul dintre Vei i şi Vulci, 1n special
:i' 1) V. în,irarea descoP<'ri rilor de pe Grldi,te la Goou,Chronik, in ASL.XII I 1876,
;;!.Sq. ,i, cu toale indicatiile biblioK;afice, la Fin'I)', În Ai. X.x.xVI
,8, ,"
la Caere: ecomplexul sepulcral se ascundea sub o Jn.re movilă de
p3m!l.nt, căreia i se da cel mult un soclu şi o cornişll in piatră. de talie. 1).
E tocmai cazul dela l\'luncelul. Şi dacă ne go'ndim la influenţa italică I
asupra Daciei in epoca villanoviano-clrusdl., documentat!!. bogat- cum 1
am văzut - şi in alte direCţii (v. şi mai jos), nimic nu impiededioatare
relu\ie şi În privinţa mormintelor. Fireşte, până la completarea cer-
cet!l.rilor pe tcren , dau cele de mai sus ca o simplll ipoteză. - In orice
caz, tumulii sunt in Europa centrală un tip clasic de Îmmorm!lntări
haJlstuttiene t ), fie cu inc inte circulare de piatră împrejuru l ori chiar
inl!l.untrul lor, fie fărli aceste incinte.
Nici vorb!!., tumulii prin ei înşişi, ind mai puţin decAt zidurile, con-
stituesc o datare: deabia prin amll.nuntele ritului Îmmormftntării şi În
special prin inventarul lor funerar pot fi utilizaţi Ca un document
istoric mai precis. Aparţino'nd tuturor civilizaţiilor şi epocelor, nu tu-
mu lii deter min!!., ci ci sunt determ i naţi . Jn Dacia hallstattian11 vom
ave;\ astfel tumulii de tip estic, scythici, şi tumulii de tip vestic, getici.,
Am văzut mai sus, Cll prilejul fix1l.rii pe teren a antichităţilor sey-
thice din Dacia, care e inventarul unui mormânt scythic: cadavrul
inhumat arc l!\ng1i el, dacă e h1\rbat, spadă , lance, sligeţ i , unul or i dou!
,pasc mici de p1im!lm, rar, dacă e bogat, alte obiecte, ca la Craiova, Scor-
ţaru ori Ghernesig, - dacă e femeie, o oglindă de bronz şi câteva
modeste podoabe de bronz, os, ori chiar simplu pământ ars. Dimpo-
trivă, inventaru l mormintelor propri u zis hallstattiene e mult mai va-
riat ş i mai ca racteristic. E drept d\ atârnă şi aici de ritul îmmormân-
tării, deobiceiu incit/era re Î1/ urile de tip tJilll11/oviatl (în cont inuare a
ritului incinerll.rii din vremea bronzu lui, in rrumoasele urne cu orna-
menle incizate-v. mai sus p. 347 c!Jmpuriie de urne ale bronzulu i I V
transilvan) S), - ca şi de starea materia l ă a rliposatului, dacă vom g~si
adev1l.rate tezaure de inventar funerar , sau numai obiecte izolate şi
puţin caracterist ice. N u e apoi de prisos, sli amintim ş i aici, cll. numai În
cazuri destu l de rare tumu lii au fost slipa\i sistematic, de clitre a.rcheo-
logi, În vreme ce in numlir foarte mare ei au fost distruşi de simpli i
1) 0 ... 1111 Seta, l taHa al/tim. p. 191 fi fig. 199.
1) eL Dtchrh:ue 11 2, p. 630 ,i in general. pp. 61()-692.
1) L. l\14rton In IIudiul tAu din Alt. XXIX 11)09 ..upra teZAurului dela Ollaea
În Arnd, apartinAnd hallstatlului (v. la noi maÎ sus, p. JI8 'Î3:18) insistl in .pecial
19 16, p, 11
(1'.408) asupra «ramicei d ill 5 .U"'Cllriei. ill lcglturiledltilillicedrcornth·ţ. cu arta
metalelor din epoen bronzului şi apoi a halJstallului.
www.cimec.ro
 ,8,
cet.!l.ţcni cari se împiedecau de ci, ori de onorabilii colegi de archeologie .
dutll.torii de comori, aşa Îndt noi nu mai avem decât obiectele izolate,
desflcutc de complexul religios şi artistic din care au fl1cut parte.
S!i treccm deci În revisti'i, tot pe regiuni, şi acele resturi hallstattiene
din Dacia cari nu au fost p!lnli acum cuprinse În expunerea noastră,
indicând, Întrucâ t e posibil, şi vllrsta lor, orim?icarraporturile sti listice
cela mai apropiate , cari le-ar puteâ data.
La numai 3 % km. de frumoasa staţiune dela Fizeşul Gherlii, cu
vasele,3rmele ş i podoabele ei caracteristic hallst3tt iene, deşi aparţi­
n!lnd indii bronzu lui IV dacic 1), e l'elr;llIl Gherlii. E. Orosi':, care a
studiat În chip specia l anti chit1tţi l c din Cojocna ş i Solnoc-Dobâca 1),
a f!icul cercet!iri foarte :un1inunţitc la Petr iş ş i a constatat ci'! aici a fost
ş i un alelieral ficrului, iar viaţa locali'i u fost foarte activl1 at.!lt În hal_
statt, c.!lt ş i in La Tene 3). Defapt ne afl:\m, şi la Petriş, ca şi la Valtina
(stratele supcrioarc)·) ori la Fizeşu l Gherlii, în bronzul IV, care, după
cum am ar!l.tat, devine spre s fllrşitu l si'!u din ce in ce mai mult hall_
starrian. Ceramiea de aici, ind de veche tradiţie a bronzului-Orosz
o dateazli (p. 233) pe la c. 1000 3. Chr.-se distinge prin varietatea
motivelor decorative ineizate (avem ş i sistemul i"d:::ii/or adtinri), fie
de caractcr curb (spirale, valuri şi arcuri), fie mai ales rectiliniu: in primul
lând zigz:l.gul şi meandrul unghiular. O tehnic1i excelentli distinge
aceast3 ceramică, a cărei va loare documentarl1 pentru inflorirea cultu.
r3 1 ~ a regiunii in prima vJrst-l a lieru lui, ramane insii, făriialte mlirturii in
bronz, fier ori metal preţios, destu l de aproximativll (v . mai sus p. 347).
Contemporanii cu Pctrişul a fost staţiunea dela RiLi lângll. Apahida În
jud. Cojcx:na. De aici nu avem decAt obiecte din varsta bronzului. Ce-
ramica e de asemenea c;lracteristicli pentru vremea din urmi'! a bronzu lui
dncic: cunoscutele decoraţii cu ornamenteincizate (in continuarea unei
trad iţ i i Încă din neolitic): meandre angu lare in bande, spi rale, linii ar·
cuite, canelur i oblice, etc. Dar avem şi tipul de m!l.nuş!\ de vas, ama
cOn/llla, care aratl1 c5 bronzu l l V e gata sli treacl În hallstatt l ). De fapt
') Hampl:! in A~. XV 1895. p. '99 eu Hro,,~kor II I, pl. eeXV 1J 1 Iq. fi Ot!ehe·
leuc 112, p. 778.
') Prjnlre descoperi rile sale eele mai interesante c ,i piurli iconiol dl:!a GIIl!rlll: AS.
X-'XIV 190*, p. 4°5 I q. er. mai sus. p. 367. nota 2.
~) AS. XX I 1I}OI, p. '7 Iqq., 146 Iqq. ,i :120 Iqq .
') ef. Milh:ker, în AS. X IX 1899, p. 150--182.
• ) E. OrO$z. in AP.. XXVI II ' 908, p. '7Z-179.
www.cimec.ro
,8,
la Apah:da a\'em un cimitir intreg din epoca bronzului, a l ăturea de un
câmp de morminte din La Tene 1): popu l aţie numer03s1i În bronz; po.
pulaţie in La Tene; concluzia e simplli: cele dou!i epoce trebuie sll-şi
dea mâna in vreun chip oarecare, nlt!rl dt'cât prÎ1' Sc)'thi. Credem c3
formele documcntate ht Reti, intocmai ca şi ce!e dela Pctriş, au trebuit
să se pll.streze mult1\ vreme Încli dup1\. ce bronzul pur se isprlivise. Vasul
pe care- I reproducem in fig. 239, găsit la Apahida, e tocmai o astfel de
sintei'..l'l de bronz IV şi inceputuri hallsl:lttiene 2).
O dovadă despre acest fel de continuitate a bronzului pnnl1 în La
T ene ni se parc a oferi depozitu l de bronz del:! Val.lmt, tot in Cojocna 3).
Publicat Întl1iu de; Seidl in 1851, îndat:l dupli descoperire (1853) şi
dind indi despre arta greco~scythielt nu se şlia mai nimic, i :uă elim
era descris c1lprinsu l descoperirii (flie\lte de nişte copi i dup1\ o ploaie,
cum se Întllmplll des): u. Eine hronzene Pater:1 ... Oic Scheibe ruht
auf dcm Rucken und Gcweih ciors liegenden Ifirsches von ganz gUler
Arbeit, dc.r gekrummte Stiei ... endet in einen netten Widderkopf.-
2. Ein BeschHlge von Bronze ... Oie H-andleisten, zwischen denen
cin Zickzack 315 Verzierung geht , laufen :lUS in Entcnkopfe ( sic!) •...
secu ri, intregi sau fragment:!.re (ltach~s ti dOl/iII~1 cu urechi şi .R:md-
\·erzierung im 7ickzack. 1) ş i alte obiecte de bronz, toate intrând perfect
in caracteristicele bronzului IV, cu i nfluenţe hallstattiene. O:tr .1'atera.
lui Seid l admisă chiar de Hampel in 1892, În B rom:kor Il, p. 168, ca
atare, e În realitatc'o lucrare greeo-scyl'hicli banală: o oglindiT cum mai
avem foarte muhe: ş i ea date3zli intregul depozit: mi ",ai vechiu ca sec .
V o. Chr. Prin urmare În epoca numitli de Reinecke 4Archaeo-La
Tcnet : 500-400 :1. Chr., se fi1ce:1u încă depozite de bronz de tipul bronz
IV; de fapt suntem În hallstattul dacic, nUfT1it de mulţi, cum am arătat,
epoca de fier scytl-ictla Oaciei: ori, cum vedem : nici fier. nici Scythi,-
ki bronz I V+artll grcco.scythică importată din N NHirii-Negre.
Credem c1\ atare constntliri cronologice trebuie sli ne fae1\ foarte
prudenţ i În ce priveşte datarea formelor bronzului IV tocmai în mile-
niu l al lJ - leaa. Chr. Şi, l a fcl,eredem c..â şi ceramicacu incizii, ornatii cu
bande mcandrice, ori cu zigzaguri reliefnte prin t'l.ietur i adanci, nu
') E. OrOlz, in /It. >L'< IT 19°:1, p. 4°:1. Pentru La Tl"t la Apahida, '-Citi mai joi.
paragrafulrespcctiv.
,) At. XXVII 1907, p. 181.
~) Seidl,in A"hl"~ J. Dtltn-r. Gmh .• q. XIII, p. 135 sq.; Goou , Skizztn. in ASL .
XIII p. S0S; lIampd, Brom:ko, Il, p. 168.
trebuie cu orice preţ ţărmuritit in bronzul pur, dincolo de
".
Hallstattlll
,'7
ca de pildil prin hydria
dela Btlle in Bcreg J ), pl. XVlll fig. 1 şi 2, era
roditoare pAnă În stra tele de jos ale popu l aţie i: un vas de p1i.mânt dela
dacic, ci trebuie iarliş coborît! ceva mai jos.
Dealtfel, vasele de aur din Bihor (v . pl. XIII, fig. 3-6) ne aratll ~
Mllltip'lS:rtaÎn comit. Borsod (v, fig. 258), e, dup!l. cum foarte bine l-a
interpretat Înstl ş editorul, modelat sub influenţa unui original vechiu
bronzul IV dacic era in
s trâns1i leglitltrli cu ana fnj~;;;'{;~t!~~th;!~S;;;T~ 2~i~a:~t~ :;~~;;;~hid locală, adicli cetied, del
8udvestic!i şi sudid şi
Asupra centrulu i hallstattian in plin bronz IV, dela Kemeesc in Sza-
anume astfel, Încât el '
bolcs ') ori chiar dela Roko1!lo;;, tot in Szabolcs 4) nu credem necesar
producd aici forme a-
să ne oprim ma i mult aici &), cum nu vom
proape izolate ca mediu
insista ind!. odată asupra s taţiuni lor de bronz
hallstattian, deci preg_
nantnri ginalcin ' da·
rv dela Sdtmllr II) şi Arca/ia 7). La fel,
vom pomen i numai, ca vrednic de lu are
cic, şi totu şi in parale-
aminte şi depozitul de bronz tot d in hall-
lism cu tipuri cum erau
staU (după cronologia lui Reinecke, admis1i
ace l ea-grectfli-gă­
şi de MArton, bronz lV2 ,adicA, dupA Hoer.
site in mormintele din
nes, hnl1statt vechiu) 1), găsit la L dzdrpa-
Elrur;a , o ri in crle dela Fig. 25S. Vu d e plmAnl d~
ta" in com it . Bereg (v. fig. 259), sus În
Glasinoc l ) . Hampcl des- la J\.1uhip .. ,.ta i n Donod -
munţi, ;" (it/llt exclusiv ge fic, publicat de artllocallinn.grcco_seythi_
criindu-Ie') insistli nu-
Leh6czky 8), cu menţiunea eli ar trebuI s3 ei - Ifilrtitl-lal1llau, dupl
mai asupra impodobirii
fie de origi ne er!\slirite:mAI. D e fapt numai Sundrciin AO.X I S\)O. p.
vaselor din Bihor cu li- lOZ cu fig, de1~ p, 140.
dacă Înţelegem Ardealul ca «r1l.sliriteam faţă
n ii punctateorÎ ÎncÎZ3te
de Slovacia, se potriveşte aceastl1 caracte-
. (după tchnicavcstică şi
rizare, deoarece inainte de toate in Ardeal găsim obiecte intocmai ca
. ". , sudvcsticl!.), dar nu re-- acelea «răsă rite n e. dela L az:irpatak; şi acesta va fi fost în adevăr cazul
Geţii fiind deopotriv1l. locuitori ai celor două ţinuturi,
., Icvi\ faptul, c3 pentru a
'
le gilsi analogii ti polo-

~\~~'n~~:~::~a~:r~c~;
1) V~zi mai IUS, cap. 1, p. 7 ti ClIp. VI p. 362. cu nota.
JI' ;' .
F ig. Z57. Depozit de bronz din Bihor, dupl Hom- mai vechi ale bronzului d':;u;~::~:;;;:i,:~~~. ' ;F=~~~~~:2;~~~:'~::~::;~~;(.~:~:.'I~'hr~:~:'::~:
pel, 8,omrkor. III . 1'1. ccx..XVI. local, ci să mergem şi

~E~~~i~~~~j:~~~11It~}~]::~i:~:!t;];;'~~~~;f~~:~~
În V ~ i 5 pftn!!. la vasele
de bronz, de p?imânt sau chiar de stiei!!. d godro1lS (sau e6leUt!s) cari
circulau curent În O mare parte a Europei hallstattiene 3).
Aceast!l. influenţă veche greaci1, mijlocitll. dela venirea Scythilor înai nte ' ) V. eele apuse mai l UI. p. 319 f i 358, cu priJ~jul cerccl5rii bronzului IV in Dleil.
şi pe ci1ile bătute de aceştia, dinspre E (Pontul Euxin) spre V (Carpaţii),
v.':i l~a::I~~:::~o~.I~;~: LX IX; eL Do!cbe1eue, III , p. 44' ,i 445 ti fig. 182;

') Filla.in Wiu. MiU.a. 8. 11. 1/. 1, p, i3S Iq.; III p.Sti 371q.
') 8ro~kor, 111 p l. CCXLVI.
~ ~~;7;':;;:'S:'~~~~.'~ ;~ :::; 1. no; ~; ouo, p. )'9 oq.

-) Dk.hch:tte, Uz, 7&}. V, la noi ma i jo., P.4'4 "lq.analiza ltili5tÎci.

www.cimec.ro
 376 ,,, ,_, ,_ _ VI. \'.\RST\ HEltULll IN DACIA. _ ro 1I,\1,LS'I'ATTUI~

Tot h:lIlstattian in mijlocul bronzului rv e şi centrul dela lIr.jdu_ a

de bronz (v. fig. 317),in noul stil care se pregăti În aceast" vreme in
Dacia 1) ş i de unde avem şi un mic tezaur de aur descris de Hampel ')
ca hallstattian, dar neilustrat cu rcproducen.
D::.că acum, la Budelt; (Budfalva) În Maramureş, de unde ni se ci.
tfază un fragment de cingătoare de bronz 3), _ . Ia Kudu (in Solnoc-Do-
bâca), unde s'au g3.sit 17
(după Ilampcl numai 7) tor-
que de bronz cu desene ;n-
ri,;ole"),- şi la {'ngural
(Dâlv:inyosvara lja - În ace-
I:lşjude\),deunde«sezice.
cl\a r fi:l chizÎţionatpentru
colcc,ialui nişte vase de «ara-
ml\. contele Francisc BClh-
len 5),-aufostcentrehallstat-
liene de seam), inainte ori
după venirea Scythilor, nu
putem decide numai pe ba1.:l
inforrratiilor neprecise şi ne-
ilustrate pc care le avem la
dispozilie păn!iacum. - Si ­
gurec30radca.Mtlre intra
incercu l deculturi'i. vestică,
deoarece dintr'un mormânt
de lângA oraş ni s'a pi'islrat o
frumoasă fibu lll Cer/aso, im-
podobiHi ş i Cli un cap de
animal : cunoscutu l motiv a l FiI;. 260. Ob i~ctt' dintr'un monnllnt hu[]SJattitn
capului de berbece 8), _ iar de1n Cipdu ~~u::;:9~u:~ l~:~nay, in Alt.
dela Dcbre(ill ave m o fibu Hl
teU scuu (hr . IV) şi una cu mu lt e spi rale (br. IV 2) il.

Fig. 259. OpIITte din depozitul de bronlldelIlIAnllrpot(1k'inJkreg. ') AE. XV III 1H98, p. 44.
din epoca IV :1 bronzului ungaro-romAn _ r h!l.lIstYII, cu obiecte 1, AS. X-'X IV 1904. p ••435.
caracteristice pentru cultura g:ticl din Carpoli, - dupA Lch6C1tky 1) Coou. Skiut", in ASL. X III p. 482.
T. in AS. V 1885 . p. 18S. ') Idtm, ibid., P'488 fi lIampd, Bron::kor II , p. 73.
II COOU, 1. r •• XI II , p. 500; ef. H:!.mpcl, Bron:zkor II p. 7.
" Minon, in AS. xx..-X IIJ ' I)IJ. p. JJJ. cu fig. 129 la p. 33<1.
S::obos::ld, de u nde ni s'a p1lstr3t una din cele mai caracteristice b rliţA ri
'} Minon, in A lt XXX I 11) 1 1, p. 339 ,i 345.

www.cimec.ro
",
81\ ne coborim acum pe valea Mureşului şi a a nu cnţi l or s!l.i,
adici'i. În (ţara Scythilou: al:\t dup1\ Herodat, cât şi clupn monumen_
tele archeologice studiate mai sus, la paragraful respectiv.
Dou1\ su nt, după descoperirile de p!lnl!. acum centrele importante
scylhice din valea Mureşului: la 1',.MUTtţU!U;, cu inconjurimile. ~i
la Ailld, cu inconjurimile. Am relevat mai sus caracterul profund hali.
stattiun şi italie al primei culturi a fierului atât inainte de Scythi , cât
şi pe vremea lor, la T.-Mureşului şi În genera l pe valea de sus a Mure_
şu lui1). Aceastl!. culturli se desvolth pe baze mai vechi. All1tu rea de splen_
dida ceram ic1t dela Ghernesig (mai jos, p. 420 fig. 277 sq.) trebuie sA
pomenim aici marca Înflorire contemporanl1 şi u rml1toare (dadi datlim va·
sele deh. G hcrnesig in cursu l bronzului 1]1) a bronzului În a IV-a perioadă
a sa (deci in hallstatt),in aceleaşi locu ri, aşa cum ne e documentat1\. de
descoperirea rece ntă dela Susen; (Felso-Ujfalu), ceva mai spre N de
T.-Mureşului (v.pl.XlI,fig.3 ~i pl. XIX, fig. 1 ~ i aici fig. 307)1). Depo.
zitul de bronz dela Suseni merge Împreunâ cu cel dela ŞplUnaca (v. mai sus,
fig. 204sq.) şi cu cel dela Lâdrpatak (mai sus , fig. 259), dar e ind mai
caracteristic decât acestea pentru evo luţia gustului local În epoca .hallstalt•.
Marea fibula dela Suseni , cu numeroase le ei spirale ~i pendantivc e tipică
pentru contaminarea tehn icei hallstattiene, cu linii gravate ş i punctate pe
plăci ovale, cu tehnica firului de bronz răsucit În spirala, de gust mai
vechiu, tradiţional al bron zu lui. L. Mărt on studiind fibulcle din fosta
Ungarie') n'u avut la indem;\n1l. decât exemplul din Muzeul Naţional
dela lludapesta - de provenienţli necunoscutll - p e care-I reproducem
~i noi aici, pentrucli, faţl'i. d e marea Înrudire CII fibula dela Suseni, il
credem de origine apropiatA, tot getică (pl. XIJ , fi g . 2). Fibula noastr! teu
scu lt, cum le numeşte Marton, e un foarte frumos exemplu de tranzi\ie
Între tipul Marton .f. 13. (probabil din bronz IV 2: Reinecke) şi tipul
Marton te l-l. 20. (i.ncit mai car<lcteristic pentru hallstattu l italianizat).
Dupli pendantivele ce ni s'au mai păst rat ş i dela Şplilnaca şi dela Lâ·
zârpatak, e probabil d podoabele în stilul dela Suseni au fost destul
de rbpândite În t hall stattul:o> nostru prescylh;c În toate pilrlilc Daciei.
Dupli toate probab ilităţil e ne aflăm cu depozitul dela Suseni Înc.1l. prin
anii 900 a. Chr.
'}Mlli .us, p. 306 fq .• 347.]48 tqq.
') Acum 1. J\'luuul din T.·Mur~,ului. PubliClltl de A. Filimon in Dacia 1191.4.
cu numeroase figuri.
') Alt. x..'{.'I(1 IIJI1. p.]41.
www.cimec.ro
Mai jos pe Murc~ avem Lrcld"ţa-de-Jl.1ure" pe malul drept. iar apro-
ximativ în raţii, pe malul stdng, avem Cip/Tul. La Cipau (Maros-Csap6)
s'a glisit un mormânt de ci1 l 11reţ din vremea hallstatt, într'un lumII/lIS
lingi drumul roman numit pdnli azi al lui Traian; in afar! de resturile
scheletelor calului şi cal !lreţu lui , tot inventarul era compus doarl din
cAteva cioburi mari de vase, resturi (fier) dela zabalele frtlului, câtevâ
fragmente (bronz) de aplice ş i cou/anlt pentru curele, un c u ţit şi un topor
de fier 1). Pentru păstrarea tradiţiei din uhima epocă a bronzului şi
in ori ma vârstă a fierului e caracteristicl forma zăba l elor, identic!, in
fie;, cu celc de bronz delll Oalj şi cu cele h allstattie ne fleSlice dela Som-
ly6 1); dealtfel Darnay observ!!. marca asert\lnare cu hallstattu l vestic
a tuturor obiectelor dela Cip!lu (v. fig. 260).
La I.tc"i",a e o aşezare intreagl, pe care anul acesta Muzeul Naţional
din Bucureşti a şi slipat-o '). Pe baze mai ~echi, probabil incl!. din
eneolilic, bronzul-hallstatt dacic (ca şi apoi La Tene-ul) e destul de
bine reprezentat, mai ales prin ceramica de incizii, atât cu bande
meandrice spirale, ' cât şi rectilinii, unghiulare, şi cu tot felul de
descmnuri geometrice; şi nici vasele din epoca scytldc4 a Daciei nu
lipsesc. La Lechinţa am putut apoi stabili eu Însumi Încă de anul trecut
urme de l ocu inţe În malul surr:'It al Mureşu l ui. Adâncite cu douA-trei
trepte în pl1mtl.nt, casele localni ci lor au fost , ca de obieciu , făcu te din
pari şi nuiele împletite , ca la ,gardurile de azi, şi apoi lipite pe ambele
părli. l\1l1rimea lor e de c . 4 m. in secţ iun e lon gitudi nală , forma lor e
p:nrulateră. Aşezarea a fost-se pare - mai slab locuită În hallstatt
decât in l .a Tene. Deşi nu avcm aici deetlt un sat mic ş i drac, ceramica
e destul de bunl!., În special in bronz . In ori-ce caz continuitatea de viaţă
din bronz până În a doua varst! a fierului e demonstratii la Lcchinţa
prin suprapunerea aprop i ată, adesea chiar amestecarCll stratc10r de civili-
zalie. Locuitorii La ~rcnc-u l ui au mutat Însă ceva s pre E satul lor, aşâ
eli. resturile mai vechi dl.mftn clitre V aproape singure piln!l in pături l e
de cuhur! superioare, continuate apoi tocmai in epoca .slava •.
Dar spuneam ca al doilea mare centru scythic pe valea Mureşului
tIa A;ud cu înconjurimi le sale. Am dat mai sus, p. 351 sq. toati
1) Publica! de Darnay În AA. XX IX 11}O9. p. 165 .qq., cu rig. dd. p. 166.1. CIlre
~de \'l:tU! descrierea amlnunlitll.
') Cf. pentru formele din bron~ fi Hampel. Brq,u;1wr 1, pl. LXI. 1.
1) Am ina1rcinat cu exccutarea lucr!rilor pe elevul meu Dorin Popescu, 111 c1rui
~pot[ despre rezultatele aIlplturil va apare in Dacia Il 1925.
,80 \ ' 1. \'ARSTA I'I~K U I . LI IN OACIA. 1. IIALL<;1·A·rrljl. ,8.
inoa\~;st~~~ a~~III~~I~!C~:t~ea::'::;:'':I~;~~~Ie:~li:;:~;~i 1~:I~:tta"C,xi:I~~:
atenţi unea posibil!!. elementului pur scytbic din mormintele de aici.
Putem d. p. considera ca exc1u!'iv scytbic tot im'cntarul mormântului
publicat de I-Iercpei În AE. XV IJ 1897,P.6.~ (eL fig. Z+5). Dar m~rmitntul
publicat in acc1aş loc, p. 327, mai să nu mai aibă nimic sC)'lhic in el afarl
spre Dal~aţia 1). Tocmai inacea regiune deci, unde Scythii
apar mai
numeroşI , exact aco lo hollstallltl dacic atare 1110; bogat l; 1110; au/ellti"
de vârful de săgeată de sub no . 3 (v. fig. Z46). In a devăr ambele brălliti, Tot aşâ stau lucrurile şi 1..
no. 1 şi 2 sunt prin stilizarea lor hn/lstflt/ienc; oglinda, 110. 5. SC numr-ştc Alba- lulia.Deo parte n i se \'or-
de obicciu scythic!i, dar poate fi ş i locală; i,lr in ce priveşte lancea, iatli !>eşte deun v1\rfdestftlp de ba l-

"-~'-'.

O
ce observa\i i foarte j udicioase, În aceeaş vreme de caracter genera l, dachin(clupot)S('J'lldc(cf. la noi
>

leag3 M~ rt o n de apar i ţia ei În monnantu l dela Aiud 1): . nenomoim!
la forme dans laquclle i\1. Rcinecke
nous presentc une c i "ili~a l ion scy_
thiquc, viciile de p lusieurs siecles el
repoussa nt cclle de IJ nl1st:m, ne nous
sem b ie pas conforme aux faits, car les
sCJ1ult ures de la Transylvanie, d'oil
ma i SU8, cup, J p. 2 1 sqq,)ce "
s'ar fi găs i t aici :), de ult.l parte
însă a\'em sigu r deaici atât
pcndantivu l de bronz hall5tat-
, I
tian reprodus şi de noi in fit::.
261 şi fragmentu l de vas nord-
italic de bronz, reprodus În
, ,, >,

les poignards seYl hiqucs proviennent, fig . '9, cât şi o fibu ll'i tip
Cn'losa :1) - iar dela Afaras/,ar.
=~:~:6;~la J';;:~Uli~I~:~ti;::m~~ :;~~i;~~:~~~:u~'~~j~:Suxd~l~r~=r!~at~~ (usse cunoaş t e o fibuHl a "on··
inAt.X.~ 1TI1 903. p. uz. Rtd. t /-4. risent legroupe bosn iaque (par excm. etl/a·) şic!\teva tin ochelari.'); Fig. 26:. Torquc.de argint dtla Stin.
p ic, les lan('(s munies d'une sorle de §i ma i dela K , de pe Ar ieş, la gtargiu r rt1U:dll, dupli 1. 'l'tglb in
Jourreau, qui fu rent trouvces aussi b ien dans les tombcs de Donjn Do. Sdn;:eorg;u-1'rdsc(!u a\'cm t rei co- AS. xx m '903. p. 304.
lina que dans celles de Nagy- Enyed) (Aiud)t 2). Ca ş i in cazul vaselor de lierede argint: dou1i găs i te ma i
aur d in Dihor, regiunea iIIyricA dela Adriatica ne d1! deci elemente de de demult t) iar al treilea . rAsucit şi Cu capetele in form1i de cap de pas3re
comparaţ i e in teresante pentru leg1!turile hallstattlliu i d ac ic cu cel vene_ (de lebădă (~) ; in orice caz , sig ur, moti vu l tradi ţie i bronzul ui şi hali-
to-illyric, fruc~ificaI şi de vechi elemente elenicc. La fel, În mormântul stattului vestic: o pa lmipedl\) g1l.sit dupl'i a. 1900 Împreună cu mai m ulte
scythic publicat de Herepey in AI1. X V II I 1898,P' 2(>9 (v. şi la noi fig. obiecte de bronz (v. fig. 262) 1).
247) , alltturea de spada scythidi şi cel mu lt de secu rea dubl1i de fier atât
l oca l ă d t ~ i or i enta l ~, avem at ât p endant ivu l c ircu lar efI! ş i bU lonul, de
trad i ţ i e cen.ral e uropeană, bi ne d oc u me nt a t ă ind di n v!lrsta bronzulu: .
In sHtrşit obiectele gl'isite pc «dealul Cocoş u l u it 3 ) (v. fig. 244) , po_ :! ~~;i.~~:~~~~:;; ::![:',:~:~:::::::':i':'~i:~'~~P:: '::~["i C""•• io
MUst.nul fungau, d. observafiile lu i Mirton. l. p. 33 1, CU indica1i. pri ncipalelor pirtri.
' ) M irlon, /. c. , p . 199 .q.
') lA rlpartitiOIl lot:(lle dt, 1II0",m/CI1t d4 l'ligll du f a tII U ongrie i n CO'Wril iII/IT".
d'ollthropologi4tl d'orcl,hJlogieprlhis/qriqurs. X I II-e sc"ion , r..lonltco 190::, II Mo-
naco l 90 8,p·7°. :i ~:B'~t;I' i~nA~~X~;~9~~;:~:6: :~;~I:a~eI~::t~~~i ~;o;;.~. I~~l:' 08u8dape '18 '

~~r~~I~:::: ~~laA~~~~~i[~~ ;~':a~~qi.~ :r;:r:~I::5~~~i :!:t:ht~:~I:~:~ti::~~!:~

' ) Citatele lui Marton ,unt putin grc,ite; le rtdlm corectate: Alt. XV II 1897,
p. 63, rig. 1 (del:lMltrgtl/j-Ny'r'dazentbtned~k-in jud. l\'lurt,-'I'urdB. nil dela
Aiud) fi p. 3::7, fig. 8 (rep rodu. f i de noi mIIi l UI. fig . 2.16); Donja DolinB, II'ilStlUCh.
Mirt. o. BOlii. IX 1904, fig. 10:: cu 10-4 ,i 1'1. X LVI 5 ,i 6, X LIX 2, LVI 'J. LVII
8, L.,XIII S fi 6. LXX. 1Il 6.
") Publicate dt Herepei in AS. XV II 1897, p. 6S.
din bron:r.ul IV,
') Public.IIl de 1. T~lu in At. XX III I I)OJ. p. 304 cu o reprodua-re. Din ntno.
roc:ircT~ I '. nu detcrit,iobiccte ledebronzcuCllri5'agi5it . cee.cc:.r(iprtcizai
Ji mai bine dlullrea.

www.cimec.ro
,8, VI . VARSTA F IY.RUL UI IN DACIA. 1. BALLSTATTUL ,8,
(CsăkJya) 1), amAndoull din Alba-de-Jos, nu avem ştiri precise. Din
necropola tScythicb dela P,iclli avem Însil o varietate particulară a fi-
bul:i haJlst3tt ie~e În arc 1), .bine cunoscute şi din Ardeal (v. mai jos),
ca 10 genera l din SE '), - Iar dela Deva O fibu lă fi t'01:;cella '): am-
bele speci i de fibule intră - I a noi - În perioada c. 700-500 a Chr.-
Eşind din Ardeal, 1\'lurcşul are de ambele lui părţi staţiuni foarte
importante in epoca dintre 1000 şi 500 a. Chr. Pe dreapta e Pe-
cica 1), Dt/aco ') şi C)'oma '); pc stânga Firighia:: 8), Caran; t). 8eba
f/tche 10) şi Nagy Gaj 11). Unele staţii importante din bronzul IV, ca
aceea dela Cur/ici, mor după venirea Scythilor 12), dar viaţa civili-
zată nu Încetenă aici nici după sec. VlI , dovadă numeroase le sta-
ţiuni d in Banat care documenteazli o puternică activitate şi În hall-
slaltu l getic 13).
La fcl, avem documente satisf3di.toare şi pentru bascnul T !lrnavcJor,
in ce priveşte viaţa getieli in hallstatt, indiferent de Scythi, şi În le-
g~turi1 cu Vestul chiar dupl1 venirea lor.
Fig. 26]. Vas dCythiet dela GiSm· Itig. z6.4. Vlltleylhict de1a
Ajul/(Muuuleoleg. Delhlen, Fărll. Îndoeală .. SighifOart/ a fost in această regiune unul dintre cele
fml(Alb:r.-de. J08) la Muuul coleg.
BClhlen, din Aiud. Aiud). mai importante centre . Din staţ iunea La Tcne de aici , una dintre cele
mai caracteristice din Dacia (v. mai jos), avem p:'istrat:'i la Muzeu l Co-
munitllţi i evanghelicc din Sighişoara, o pl acă, fost.1i probabil masă de
sele cu proeminen,e asemlin1itoare dela CrtTsalli: ca~. 1~. p. 185, plis· sanctuar, impodobitll. într 'un chip superior artistic cu motivul spi-
trând vechiu l ornament pânli În La Tcnc 11 ŞI chiar 111). De- ~uatşi mai sus '.),c!l analogii le pentru tipu l de spirală
asemenea cupa cu douli toarte dela Gâmha; (fig. 263} şi ceaşca ~vând o
singură toard, dela A illd (fig. 264), glisite tot Î~ morminte scy.thlcc, r~­
orezÎnUi forme mai vechi locale, ale bronzulUi , dcgencrate ŞI vulgan- ~: ~~:~;k~O~IIC2s.d~l~r~;~~Vp~~~I~::~\!~ d. Hunpcl, Bron:kOl 1, pl. L~

:a~ev:Lţ~~a~~~r t~::~:.a~:l;e aîş~ ~:C'l~~~tI~~;. d~~::~:~n~n~lt~:~c~~::

cu naucle modele ce se inr!1dllcinau biruitor pretutindeni, odatli cu
influ enţa cehiei!..
R,tfg,~;:f.' ~?~~~;~~;:~~:~E;~7>::~;·:;~:::~:~~2~~:~~:~!:pP:~:.
1) lhid.p. ' 99 I q.,i ef. pl. IX , la p. 197.
,.
Dar sa conti nu1im
exam inarea m1i.rturiilor archcologice din hallslatt ' )!\·IRi
lu·,p·J:17rq,
mai departe pc Mureş la vale. - De Şpăfnaca şi de Ordflie an:' vorbit ') MRi sut, p . JI8,J:1 1 ,i JZ7 Iq.
') MRi 1111', p. J"J Iq.
mai sus, p. 313 sq. şi 317. Despre Bogatu· /?omJlliP) ŞI Celea
') Mui lUI, p. J2" 5(j(j.
1) Mai IId, p.J:16.
" )Ml1i IUI,p.342.
U)Mlli'ul,P·J4S.
") Mai BUI,p.JOZ.
") Milleker, in Alt, XX II 11)02, p. 48 Iqq. ,i 191 5q.: x..XV1J I 1008, p.
I~,~ e~: ~::pel. JJ';O~kor III , p. :105 (Cubinul-de.Jol).

www.cimec.ro
,8,
de pe placa ,'otÎ\'ll dela Sighişoara trebuesc dutate in lumea veneto~
illyric1 din a doua perioadll hallstattian3, ,la Nesactium i~ l~tri3,. in
pietrele ornamentate cu spirale de acolo l), .ar nu, cumva, In tipul In-
~::~:f~~~~~~ ~~ :;~~;~:i ~~:e ~:t~::~si~r ~~~~I~~ ~~;-~:e:~ ;h~:~' ;:
lotul Înlocuit de ornamente rcetitinii (in special zigzaglll) ori de linia
in val drept sau plecat. Acest element occidental ou ar fi dealtfel sin.
!~i~;~~;t3 s~~:~~:r:~ş~en~da~v:r~' p~~it:tr~i;:St~~~e L,:~r~:hi~e :r;~I:ndt:
de o p:lst!l. roz-galbcnli pictate, brun pc galben deschis, În benzi groase,
care împodobesc drept pc la mij loc marginile huc orizontale ale unor
:::~~I~r: 3d~~~~i~~~ ~:r vŞ~s~~~:p~~t:~:o~~~~c~i !~t~t~~i:,ufis:~~ i;!i:e;e~~
tice aduse din Vest şi produse acolo in Icg!1tud CU vechi innuente
italice. Mai mult chiar, tipurile de vase-suport fOalte larg des-
chise, dela Sighişoara (v. mai jos), am intesc pe cele italice din
perioada etruscă a primei vllrste a fierului '). Fapt e, cA tot la Sighi_
şoara, pe un escarpament primejdios in drumu l dela . Bajendorf.
spre oraş, un ţAran rom ân a gbit pe vremuri douli .Schiisseln \'on ge-
ringer Tiefe und- breitem Rande, entsprechend den Formen, welche
der Freiherr von Sacken im HallstlHter Grabfeld T af. XXIV 3-8
abbi ldet. ~). Sunt cunoscutele farfurii de bronz hallstattiene, cu mar-
gi nile foarte late şi perfect o rizontale 4), care au ser"it ca model tipu_
rilor ceralnlce analoa~e des"oltate apoi in intregul La Tene dack, atât
la N rât ş i la S Carpa~i l or.
D~.d\ Gooss de fapt se În şea l1i - in comparatia pe care o face cu obiec-
tele public:uede Lindenschmit '),- totuş i coifurile pomenite de dftnsul ca
găs i te la Şoarf (Sâros , in Târnava-l'\'lare), pe drumu l dela Sighişoara
la Filgliraş, U.ngă Rodbov ("ezi mai jos) -ast5zi la Muzeu l Brukenrhal
la':> c:· ::I~~ie!:I!i~:~:;;~:;g:~n~8Q:>.&·V~·la4:!~ ~~:~~l ~ '7i~e:ll'i C;~linui-
1, Exemplare foarte caraclerislÎce penlru comparaţia c u Dacia b. Muzeul dell
ViIIQ Giulio, Roma.
1) Gooss, Ski::::,.", in .4SL., XiiI. p. SOL
' ) cr. D~chelelle It 1, p. 4J1.
1) I.... Lindenschmil in lucrarea aa Die Alurl(/~ u",atr hndms(:lIe" Vo,::nt, Maim,
1864. 1, J.Hefl,Taftlll,reproduceoaeriedeooiruriiillice,cu cari (no. 1, 2,4)
Goo$l comparl-neexact-pe cele d1Ule de el, din Ardeal.
www.cimec.ro
V.. V\It~A "IERULUI IN DACIA. •. IIALLSTAT'rUL ,8S
din Sibiiu - sunt de fapt de tip eirusc, şi analoage cu acela dela
HujJ,, -B6s:r6rminy şi cu un altul la fel dela Endrăd în com. Bichiş 1).
Lucrul nu e de fel de mirare, deoarece de al5turea, la Rodbot" avem
o ~bul.!l. '.ipic hallstattian~. tÎn arc.~), intocmai dealtfel ca şi dela Pro~ tto­
ftltc4 (Klsekemezli, pe rilrnava-Mare, mai jos de Media,) 3). Fire,te
însă, fibulele dela Hodbav şi Proştea-Mică sunt cu două-trei secole
mai recente decât coiful dela Şoarş: c. 600-500 faţă de 900-800 a.
Chr. Toate aceste obiecte insll. documenteazll aceeaş directivă culturalâ
vestică, pe bazll local5, getic5.
Dar tot dela Rodbll'fl (N:idpatak, in Târnava-Mare) mai avem şi
nişte br!l.ţl1ri de bronz, dintre cari una are ornamente geometrice (rom-
boidale), caracteristice pentru epoca Hallstatt, precum şi mai mu lte
ornamente pendantive, de argint, in fo rmA de pllinie, păstrate, toate,
la Muzeul Brukenthal din Sibiiu 4).
SA trecem acum in valea O ltului .
Printre ţinuturile cele mai frumoase şi roditoare ale Ardealului e
de sigur şi judeţul Trei-Scaune. Se pare că şi in vremea preistorică
e1afosttotaşltdeintenslocuitşi l ucratcaşiaatăzi. lnoricecuzharta
aşezări l~r din hallsl::ut şi La Tcne alc1ituiti'l. de Muzeul National Se-
cuesc (hn S:. Gheorghe, pe baza ridic1lri lor flcute de personalul ştiinţific
al MuzeulU I i.n cursu l anilor, Înc1\ inediti'l., dar pusa la dispoziţia noastr5
de dr. FranCISc Laszl6, mult regretatul custode-director al Muzeului,
aratA ~n nUI.nl1r foarte mare de locuri, unde s'au găsit obiecte, în special
ceral~'ucl1, ~1Il cele dou!i epoce ale fieru lui. i\luzcul din Sf. Gheorghe
cupnnde, III afar5 de frumoasele rezultate ale săpăturilor lui Lăszl6
~:r1;'~~~~t~r~:it:::: lll;~tc~;:~u:aâr~~:a;~~~~:ut~c:~~~ ::~-Şi ş~i~n~~~~t:;efie~
tulUi slav (pAnl1 la 1000 p. Chr.). Printre obiectele caracteristice cle
meta l e de citat dcaici un interesa nt pendantiv de bronz compus din
cercuri în lă nţuite, aseml\.n1l.tor cu cel găsit la Alba- ' u!ia, de gust local
~i;DI:~~~~:~~~~~t[';~r,~?~~~f:S:; :~:~;:;,;1i;'::'::;~
1) Jl,Hrlon. in Alt XXXIII ' 9'J, p. 146 ,i fig. 32 la p. 145.
'>Id,.m,jbid.
') Kuzsinazky O., În AA. VIII ,888, p. 244sq.; cr. r'8.2 p. 245.
iti
 ..,
transilvan, aparţinând ultimei epoee 3 bronzului dacic, deci de dupli.
amll 1000 3. Chr. 1): mai jos, fig. 310, la p. 44°.. . imprejurul unui mic buton reliefat centrali). Am accentuat mai sus,
Dar aceeace a alcătuit marea surprindere a cercurilor archeologlce
prin anii 18.1-0-50 a fost extraordinara descoperire dela ŢufoMu (Cz6-
falva), la R de Sf. Gheorghe'). Nu mai puţin de 9.~uri ~e aur 3)
impreun1i cu o cantitate de aur brut şi podoabe de fOI ŞI pl!!cl de aur
p D i mpotrivă Scythi i erau ma i de demult aici când n fO'3t fabricată
{{ ţ.
·,tJ
(~'~JI
au fost gllsite aici ~). Forma securi lor ş i podoabele grav:'lte pe unele
din cle le aşe a z3 in bronzul IV «ungaro-ro mil lni hotă rltoa re pentru
www.cimec.ro
VI. V}.ItSTh Fl f.RULl'l I ~ DACI.\_ •. IIALLSTJ.T"TTL
'"
datare sunt ins~ mai ales ap licele convexe decorate cu cercuri punctate
p. 363, că Gcza Nagy, dat4nd şi el securile dela Ţufa l3u În bronzul 1V=
hallstatt 1, le atribuiâ Agathyrşilor. De fap t Agathyrşii nu erau Încă.
Între 1000 şi 700, În Ardeal. E ... orba deci de Thracii din Carpa{i, de
Geţi adic,", a c,"ror bună stare excepţiona l ă şi bog1iţ i e În aur este Înc3
odaHl document3til cu lotu l con"ing~tor prin tezauru l dela ŢufaH!.u
(cf. fig .• 65).
sabia dela Dobolii-de-Jos (v. fig. 251), pe Olt . L unj!imea extr aordinară
a acestei s!!bii (11 3 ~ cm.), f3ţ1\ de mic ile specie şi pumnalc scythice
deobicci u g!!sitc la noi, n că ro r lu ngime va ri ază Între 25 ş i 50 cm., a
fllcu t pe un ii in"liţaţ i la inceput să se Îndoeasc!! de scyth ismul acestei
săbi i. Ast fel Gcza Nagy o datează din Evu l Mediu ~), atri buindu-i
o origi ne aribeaidl.; el crede că a fOSl adusă în sec. XliI d in Palcstina
de cavaleri i Întorşi din cruciatli.. Hampel il contrazice') În chip absolut,
atribui nd - in 1886 - acest obiect epocei migra ţiei popoarelor. T ot el
insă, va reveni câţ i va ani mai târziu, caracterizându-I drept scythic,
aşa cum deal tfel a admis pe urmă şi Min ns În ai săi Scythions a" d
Grteks ş i în generaJ e recunoscut astltzi 4). Greutatea interpretări i acestui
monument tScythiet vine deacolo că lama săbiei e in con tradicţie nu
numai cu formele bronzul ui (ceeace ar fi Întrucâtva explicabi l chiar În
Dacia, de o aşâ puternic3 tradiţie a bronzului În mijlocul hallstattu lui,
da t fi ind c~ sabia aparţine unei epoce destul de târzii -c. sec. V a. Chr.).
dar ş i cu ale hallstfLttulu i ş i La T cne-u lui. Gcza Nagy a avut o i ntuiţie
foarte î n dre pt ăţ it !! dnd a atribuit-o Evu lui- Med iu . To tu ş m5.nerul s3-
biei e tot ce poate fi ma i autent ic cimmero.greco-i raninn : atât moti vu l
fiarelor cu gura căscatli, pe care-I regăsi m curent în Getia ha llstatti an ă
(Ia Mikhal kovo ş i la D alj) ori in T hracia s u dda nu b i ană <Ia Pnşach i oi
in Bulgaria cent ra ll\) ca dea ltfel ş i În Caucaz 6), precum îl vom r egăsi
ş i În arta greco-sarmatic3 din sec. IV p. Chr . şi cei urm3tori,-câqi
') J. A rncth. ArrlllHQ/ogischeAna/cktrn, cu un atlasde 20 plante, Viena, 1851. Spi-
ulele de pe ap litt'-Ie rflJI j mll ri ami ntesc pe cele de pe masa votivl dela Sighitoar. (mai
lUI, p. 383 .q.); la no i pl. X.X fig. 1 ,i z.
') AS. VI 1886, p. 234 .qq. cu fig. dela p. 237.
') In calitllte de redactor al revillei,in nOla deJa p. z38,lpunand el \'a revenI.
1) Vezi bibliografia la noi mai lua, cap. 1, p. 7, nota S.
*) V. pentru toale mai lUI, p. 332 aqq.
,88
motivul delfinilor cari imit:1 in dsucirca lor antenele săbiilor din bronz,,/
IV fi "al/stati 1) sunt cunoscute din arta greco-scythic.ra din, N Mliri~­
Negre . Lama Însă reprezinti\ o adevărată exagerare a tipulUi de sabie
lungli vestid, hallstattiană, şi o p(Trdsire a lipului Int~c~IQI. tr:l.~i,io.nal. ­
Este prin urmare din nou vorba de un producl specific al mediulUI etno-
grafic-cultural getit, care d1i unor elemente pregnant orientale o co m-
r~~!~ :~r:~~~:;::t3~eÎ~t~:~:~;~r:i:n!~ ~::;;lt~;~;'C~~:7.:~~~i;-~~~ ~~~~
halkovo, Dalj şi fokoru, drept un product de artă gctidi. mai nou decât
Fig. :1.66. Cratill tseythicif dela Fig . 267 _ VI) de lingi 8 aroolt (Ha-
/C(lJ(I/d1l in TrcÎ-ScauOC' (Muz. lirpluak) in l\tux. N . S . dela S e.
N.S.dinSr.Gheorghe). Gheo rB~ '
acelea (din epoca celei mai puternice influenţe orientale in Dacia),
aproximativ de prin anii 500:1. Chr.
Jn ce priveşte ceramic3, not1'1tn ca tipice din Trei-Scaune: cratiţa
dela leafa/du (fig. 266), de acelaş tip cu cea fScythic1l.. dela Piţe"i 2) În
Huniedoara, şi mai ales urna, foarte lucitor grafitată, de un profil clasic
hallstattian. găsită lângă Baraolt (fig. 267 şi pl. XX I I fig. 2). - Cred
deasemenea tot hallstattian fragmentu l de vas dela Bita (fig. 268) şi
tiparul dcla //ieni (lIycfalv:l, fig. 269)'
Din nou regăsim Înd hallstatt adevărat şi caracteristic mai jos pe
Oh, la Apus de Făglraş, in Şomtlrti" (Mârtonhegy). Rcinecke a notat
deaici, la Muzeul Brukenthal din Sibiiu, vase inedite de bronz, identice
1) In mQrmllntul XX III dela Ammino s 'a gAsit o spadl sc)'thid cu (mte"e: \'. A.
1\1. TlIlIgrcn. L 'ipoq"e d'Anmri/lO, I-Iebingfo n 1919. p . 13 (voI. XXXI din .Jurnalul
Soc. finlandcze de archeologiet).
1) /JoII/QUltok, IV 1913, p. :.63 (Roska).
www.cimec.ro
cu cele dela Fizeş ul Gherlii (v. fig. 203, ilO. 15 ş i 16), şi din aceeaş
familie Cll vasele de bronz it..t1ice din vremea villanovian!!. mai nouă 1).
Despre GUlt"j(a , lrtngl Sibiiu. şi despre Bundarf, În T .'irnava Marc,
am vorbit mai s us, p. 308 sq. şi 314 sq. Adăugăm aici doar amAnuntul
di la Guşteriţa , după Kuzsinszky S), s'a găsit ş i fier precum ş i lucruri
din La Tene, ceeace constitue un preţios document pentru continui·
tatea perfectA a vieţii geti ce de aici din bronzul IV prin hallstatt ')
până in La Tcne, adică de fapt până la Romani ').
l\lonumentele hallstattiene sunt pânli acum destu l de rare În S Car-
paţilor,nu atAt pentrlldl nu ar exista, ci pentrucă nu li s'a dat atenţia
Fi". 268. Fragment de \'15 dela Bita Fig. 269. Tipar dela llit"i in
în Trei·Scaune. (Muz. N. S. dinSr. Trci·Sc.unc.(Mu~. N.S. din
Gheorghe). Sr. Gheorghe).
cuvenit!!. de înt:lmpllitorii descoperitori. 1n adevlir foarte multe din
obiectele pe cari le-am enumerat din N Carpaţilor nu provin din d-
pături sistematice, ci din cu legeri de-ale particularilor: in special ţl­
ranii lucrrtnd la cAmp şi d~nd peste lucruri vechi nu le-au ascuns ori
distrus, ci le-au dat aUloritlilil or. Dovadadl. şi la noi Hallstattul trebuie
să fi fost bine reprezen tat, am dat-o În cap. 1 alluer!!.rii de faţli, descriind
an ti c hitliţi l e scythice din Muntenia ş i Oltenia, şi ne-o mai dă şi faptul
ca Încă dela primele săpAturi privind special epoca fierului s'au gi'l.sit
la Boion (V de Călliraşi) aceleaşi urne cu proeminente În formă de
coarne ş i ce~ ti CII marginea retezată oblic ca şi pe Tisa ori în
') Reinec ke. in AS. XIX 1899. p. 328.
~) In AS, VIII 1888, p. 24.6.
1) 00051 pomene,te deaici ,i cuţite de bronz de tip hallltattian, precum , i diferile
podoabe reminine de acel .. Itil (Ski:um, in ASL. XIIf, p ...89, .. 93 ,i ..95),
t) Asupra obiectelor hallstaUiene dela Cu,terila, ef. ,i Mirton in A2. XXIX 11)09,
p,,,OS Iqq., cu o bogall biblillgnfie fi interesante consideraţii Itilistice.
Dalmatia ş i Ardcal. N ici nu sc putca dealtfel sA avem aici O alta evo-
luţie, dat fiind cA atAt dela N cAt şi din Bulgaria eram cup rin şi de va-
luri analoagc de inf1uenţ.1l. vesticA şi itnlo-illyricA, ale dror unde ajung '
În Balcani pAnlt la l\ larea- Neagrlt 1), j cei ce vor sli se informeze mai exact dec1l.t ncum patruzeci de an i asupra
In legllturll cu r1ispilndircu de elemente culturale mai ales illyrice se
pune de obiceiu ş i marca difuziune În Pen insula balcanicl1- p ânA În
Grccia - a tipului de fibull1 speci fi c hallstattiană: cea numai cu dou5
spirale egale, În chipu l unor roeheI3ri.'), Această fibulll pc care o
gAsim În Ardeal la Pi::tflll Cher/ii (v. fig. 203) ş i la Porllls, pe Mureş3),
În ambele locuri nu ca form!i a bronzu lui pur (111) , c i a hallstattului
prim dacic (bronz IV 3) ~) , ne este cu noscutl1 şi din S Carpaţilor. In
Muzeu l liceului d in StfJt!rill se p listrează douli enorme pendanti ve in
fo rmă de Ci buh...... ochclari găs ite În jude{ul Mehedin\i a).
De altll parte securi le tip _1'ufal11u. (v. mai sus, p. 3R6) sunt cunoscute
ş i din S Carpaţi lor, dela Sinaia t) in Prahova, Pârscov ş i Ne/toi", În
Buzliu '). Dela Ro/aiia in Vaslui avem două fibule (pl. XiX, fi g, 2) cu
multe spirale 8)c3 aceea dela Debreţin (mai sus ,p. 377), din br. lV 2; iar
la Cuculelli, în strntele de sus, se pare că ar fi ş i hallstatt şi La Tene t ),
Dar aceste descopcriri din S Carpaţ ilor sunt incă prea rltzl eţe şi prea
puţine; din Moldova ş i Basarabia nu avem aproape nimic. Evident s!lpli-
1) V.pcntruhallslutluld in Uulp fi ullrt ioolul lui POl>Ov, citl1t ml1i.u., p. J36, nota 6.
1) V .•!Udiul lui 1\"'rlon î n Alt x..XX1 1911, p. 347 .qq" care observi el fibul.
cu ochelal i e biM CW'IOKutl fi din _Ungaria. dar aici CI e mai veche, ap.q in And bron.
xuluipur, htlel el rlisp lnditoriiaceltui tip in epoCII fit'rului nu l un tdirt'ct ai nOflri,
ei Veneto·lIIyrii.
a) M4rlo n,l, c., p. 351,
' ) CL Inai aus p. JI9 claaificarea lui Reineeke: bronz I V J, dupllo noi egal I V 2
') eL A , D;1rcicilll, in Dacia 11 924,
1) eL C. Moisil, in Bul. Co,n. Mon, isI. IV 1911, p. 87 eu 8S fi 1. An~rit'tcacu,
ibM" VII 191 4, p. 158 sq .
') e. Moiail, 1, C.; er. 101 la el p. 8S fi toporul-tlrnlcol) dda COlofJellii.de-Jol
Dolj, dupl Nl1gy, seythie.
1) e, r-.·loisil, 8/1/. Com. Mon., III 1910, p. 173. eL fi Gr. C. Bu\ureanu, Prci,.
,oria fII R omania, la,i 1898, manu.eri. depu. la Muze u l Nlliionai de AlIIiehitlli ,i
i ncredinţllt.pre publicared-Iui 1, Andri I'OC'cu,-p, 10J, g r",itdc.crid, d ltrbi~
datat!. Aceat lip de fibul! care i le pllrea lui BU\ urell nu mei ntAlnit ind. Ia nici-o
lIa \iune din Europu c bm'a/ în brom:ul IV . ungnro- rom!l.n.: v. M4rton in At
XXXI 1911, p. J.42 sqq., pc bat.i de Vlemple de demult publicate, printre cari \'.
d. p. pe cele deJa H llmpcl, Bron::hoY 1, pl. XCVI, CXX, etc., ori pc ccle din
AS. XXI V 11)04, p. 207 , i 208 (H oern es) ; AS. XX II ' 90l, p, ,P2 (Hampel), etc.
') e. O.,dlu, in Bu/, Com, Mon., III 19 10, p, 96.
www.cimec.ro
turile viitoare vor aduce şti r i bogate şi pO:lte chia r neaştepta t e. Totuş
e de datoria noastr!l sti nu Bl.dm neÎncercatll Înc!!. de acum sinteza, care ,
oricât de necomplet1\ ar fi, e absolut necesară şi e cerută nu numai de
trecutului nostru protoistoric, dar chiar de specia li şti i ca ri vor si1 se
devoteze stud iului acestei epoce in că foarte obscur11 şi pentru d:l. n ş ii .
D eaceea pe baza materialului analizat mai sus vom Încercâ in cele
ce urmeaz.1l. o descriere generalA a culturii el in Dacia În vremea bronzului
IV, pur getic, ş i a fi erului 1, geto8cythic, adidl, întrec . 1000 ş i 300 a. Chr.
Ca şi În Vestul Galliei t), hallstattul e in Dacia foarte tirziu. lace-
p~nd deabiâ in secolul al V II-lea, el e turburat de Scyth i În originele
sale şi e Împiedecat Înt:l.iu de Scythi, apoi de Celţi În evoluţi a sa. O
industrie gctidl. a ficru lui 1 am putea spune că nu existli. Bronzul IV
getic se prelungeşte, degener:l.nd din ce in ce ma i mu lt , până adânc
in epoca scythicli, cu care un timp chiar pare a convieţui. Iar c:l.nd
Geţii se ridi că i ar~ - În sec. 1V -- puternici ş i activi Ca pe vremea
bronzului 111 şi IV , alung:l.nd ori supu n ~ nd şi desnaţionalizând pc
toţ i intru ş ii pe teritoriul Oaciei, ei Încep noua evo luţi e În formel e de
cultur!i dominante atunci in toatli Europa ne-c1asicli, ale La Tcne-u lui.
Şi totuş ar fi o greşeal11 e1ementar1i. să se afirm e , mai ales dupA dove-
zile numeroase ce am adus mai sus, eli. Ceţ ii nu au cunoscut cultura
hallstattianll.. Nu numai cli 3u·cunoscut-o, dar intregu l bronz rv getic
e modificat de noui le forme de civilizaţi e vesticl1 şi ideile caracteristice
pentru aceast11 civilizaţie p:1trund plln!l În massele popu lare, crdnd
noui forme ale industriei ceram ice . Credem a fi dcci indre pdţiţi sA
considerlim drept tiOIUl, de caracter diferit de cea veche a bronzului,
toat11 cultura care înfloreş te În Dacia Între a. 1000 ş i 300 a. Chr. Este
ins!'. i ar11ş drept s!!. o împărţim În doull. perioade: 10 a bronzului LV getic
= d Jallstalt It, ş i IlO a fieru lui I geto-scythic = d 'fallsta!t IIt. Cât
privcşte imp li rţiri l e cronologice incii mai aml1n unţit e , ca aceea a lui
Reinec ke pentru bronu l IV, in trei subperioade , e deajuns s!!. amintim
eli acest autor Îş i ia drept criteri u de împărţ i re subperioadele villa-
tf(w;elle ale fi erului italic, ş i prin urmare respectivele subperioade din
Dacia corespllnd de fapt nu unei evo luţii locale, c i unei succesiuni de
influenţe treptate externe, evoluate ele, În ţara lor de o rigin1L
1) Ofchdctte 11 2. p , 552.
 =-____ VASILE rARVAN, GETleA
Credem a putea afirma, chiar numai pe baza mormintelor cunoscute
până acum, cII. Dacia ÎIl întregul ei . hallstatu continult a fi locuit!i de
aceeaş populaţie ca şi În bronzullll. Forma urnelor funerare sc schimbă.;
localnicii adoptil tipul de urne t:YiIlanovÎant; dar ritul immormAnU.rii,
inrinerarca,r1I.mftneconstant.
Populaţia nouă, Care pătrunde în Dacia de pe la a. ioo incoace,
practidl ritul inlwmdrii. Şi anume constatăm, întrcbuinVltc contem_
poran, ambele aşczll ri tipice pentru acest rit: şi cea a cad~vrului Îlltins
cu faţa in sus ş i cea a cadavrului strâns, cinchit cu genunchii la gură,
şi aşezat pe o parte 1). Nu avem Înd!. nici un studiu anthropolog.ic asu-
pra scheletelor păstrate la Aiun, la Cluj şi la Craiova, spre a ne putea
pronunţa asupra rassei străin il or: dacă c una singură, sau dacă, dUPd
forma dcosehittf (1 in/lUmiirii, avem cel puţin două neamuri amestecate
subt acelaş nume de Scythi . A doua i poteză e mai probabilă. Dar ea
trebuie controlată printr'un examen al resturilor omeneşti Înseşi. Clci
numai pe baza ştiri l or istorice, învăţa"ii nu au ajuns plină acum la o in-
cheiere definitivă. Şi nu va fi f3 ră interes să se vadă, dadi oamenii scunzi
şi îndesaţi cari sunt Scythii de pe vasu l de ugint aurit greco-scyth
dela Certomlik '), de un tip ma i mult finoo-ugric ori mongol,· nu sum
cum va total deosebiţi de oamen ii înalţi şi svelti constatati in niormintele
sc)'thice din Ardeal ş i Oltenia.
]nventaru l mormintelor tScythice. din Ardeal e foarte s!lrac. Deşi
ritul scythie dă morţilor şi diferite podoabe cu ci in mormânt, nu gll.-
sim nimic pc lângli aceşti Scythi, ce s1\ ne am inteascll măcar de departe
boglipa În aur şi iubirea de astfel de podoabe a Agathyrsilor lui Herodot.
Concluzia n oas tră de ordin istoric, că Agathyrşii lui Herodot nu mai
sunt Scythi, ci sunt clasa n ob il ă getă, in care foştii cuceritori iranieni
s'au topit , se confirmă prin descoperiri le pe teren. Ardealul fusese În
. toate timpurile bogat În au r şi cele mai frumoase podoabe şi vase de
• aur ardel ene sunt tocmai din epoca bronzului. Thraci i-Gel i de pe vre-
mea lui Herodot cOlltinuau numai, sub numele de Agat h yrş i , a fi bogaţi
in aur. Jn orice caz În să, mari le tezaure de aur , ce au mai ajuns până
la noi, Firighia:::, Bihor, Şmig. Bi;a, TllfaltIlI, su nt anterioare sosirii
Scythilor În Dacia. Iar Mikltallwf)o , Fokoru şi Ddlj se arată ele Însele
1) AceastA II doua specie a ritului inhwnlrii e eunOlC\lli ,i dela PoIOf.'I'oeÎ in Corj,
ca ti dela SdrUlo-Montroru in Du:wu (mai multe morminte): C. Moi.il. in Bul. Com.
Jl1on., III 19'0, p. I 19 ~i 12 ..
') eL 111 noi mai sus, cap. 1, p. 29.
www.cimec.ro
vl . VAli STA FU RULt' 1 IN D .... CIA __ '. 1J .... 1.L'IT.... TTUl.
mai mult geto-hallstattieoe decât scythice. In afarli de pllicile de argi"t
dela Craiova - cari sunt mai t~rzii - nici uou\ din tezaurele Daciei nu
1r1klează forme autentice iraniene ale secolului VII- VI a. Chr.
1\1etalcle culturii hallstattiene din Dacia continull a fi bronzul şi
aurul. Fierul şi argintu l joacli un rol cu totu) şte rs. I n afară de topoarele
simple şi duble am putd spunecli fierul răm!l.neoexcepţiecametalde
intrebuinţarezilnică p:lnli la începuturile La Tene-ului. Ici şi colo doară
\'reun cuţit , vreo piesă de harnaşament şi , fireşte, Iănci/~ ti sp~dele scy-
l!tirt. Dar asupra armelor ne vom opri iodat?!. mai pe larg. Ceeace trebuie
fixat acum, e că in hallSl:lltul getic fierul e un material exotic: sali
adus din V, sau ulilizl\t numai de Scythi şi, chiar de aceştia, doar În
prima fazll a şederii lor În Dacia, ca năvălitori Încă semi-asiatici. Clci
mai pe urml ei sunt desnaţiona l izaţi ş i iau in totul obiceiuri le locale.
Dar ar fi să ne inşelăm fundamental asupra rea li tll.ţi l or, daca. am crede
dl chiar bronzu l a fost un metal de uz zi lnic prea rlspdndit in Dacia. Slipă­
\Urile au arlitat deopotrivă În Ardeal ca şi În vechiul Regat, că şi
in "1(t:r4rile din epocele înaintate ale bronzului, acest metal e foarte rar.
Tdranii protoistorici ai Daciei rlimân Într'un fel de perpetuu ev neo-
litic, servindu-se mai departe de piatra dură (silex, ori roce eruptive),
de os, de corn sau de lem n , pentru nevoile gospodll.rici lor . Metalul e
un lux şi deaccea e şi folosit În primu l. r ând pentru ar me ~i podoabe,
Îardintreuneltele uzuale, doar pentru seceri ş i securi (ilac/les ddollille).
Fireşte, dup1i regiun i, Dacia ofed un aspect mai mult sau mai puţin
diferenţiat, Înlăuntrul constatllrilor generale fll.cute p:\nll acum şi vala-
bile pentru toate pnuturile ei. Astfel Ban:1tul şi Cr i şana, care au fost
mai direct ~i mai intens influenţate de V, arată un aspect mai intens
hallstauian dedt Ardealul r!l.s!l.ritean ori Muntenia. Chiar fieru l, care
veniA - d in Noricum şi Pannonia - prin comert, uşor la va le pe Du-
Jl~rc, e mai frecvent aici 1). De a lt ă parte Ardealul are şi in bronzul IV
o bogăţie de circ u l aţie a acestui metal, cu care Muntenia ş i Moldova
nici pe departe nu se pot cornparâ. Câmpia O1\1nteaoă ne-a arltat in
s3pllturile făcute În ultimii trei an i, că L a Tcne-ul se suprapune dea-
dreptul neoliticului, adică traditiei de forme neolitice. Gelii intră real
in vArsta metalului, până În stratele de jos ale populaţiei, abia În a doua
vArstliafierului.
') eL Illilluri de MiIIC'ku, Dllm. Rlgi$lgl., 1- 111, inel ,i l\-Urton, citata comuni-
o:IIrcdc1a Congruul de preilloriedcla Monaco 1902, II, Monaco 1908, p. 68.
 VASILE l'AltVAS, GllTICA
o mare lacună in materialul nostru de informaţie e li~sa cerce~rilor
in trmru/i-i din Dacia. Chiar În Apus, informaţia cea. mlll bogată ŞI pre_
ţioas1i. asupra hallstattului s'a dat~rit ~p1i.rii movllelo~ funerar~ ~in
aceast! epod. Mormintele au ofent oblcctele ~ele m~1 car~cten.stlce
pe cari le posedă Muzeele de acolo. Va trebui ~I la nOI pe vIItor sll se
dea o atenţie cât mai mare necropo!elor. ".
Deasemenea nici archeologia aşcz!nlor nll e prea bogatli I~ cer~etăn.
A fost dealtfel o tendinţ1i. general1i. pan! nu demult, ~e a slUdu\ obiectele
~~:~e~o~;~ ~~~~r:u c~u!~~;i~~e~cea ~;c~~rr~:v::~:~'as~;;~e;~U::I:~
~~~;ft~~~~§§1~~~~
mite materialul analizat mai sus , atât cAt este ŞI aşa cum este.
Armtle. Toate rpedele pe care le cunoaştem pllnă acum din Dacia
hallstattianli, in afar1l de cele scythice, sunt de hronz: EI~ ald~esc,
atAt prin forma mânerului, cât şi a .'amei. (cu d~u!i Hhşun~, o simpli
continuare a tipmilor din bronzul m:lI Ve<:hlU 1). Smgu ra sabie de bronz
cu mllnerul ornat cu antene, găsitl la Rundorf (Szaszbuda, Bodendorf)
in jud. Târnava Mare (v. mai sus, p. 308) şi care ar do~ument~ pre-
zenţa formelor hallstattiene aici, e, dup1i. cat se pare, un str~p.l~ Impon
~:~~~~~i7:~:~:t:;::t;~;2;~~::s;~~c~:~i:U~~::~!~~:E;~::::~~
i~a~~::a;:~~~t~:s~::~z~~~~:o~:~: ~~s;ac~ge~iit~:tea:r:l~I~~~i;~:I'~;i::
adudl. Ia ei noul tip, su perior din punct de vedere combativ, al s~biei
mari de fier hallstattiene , C3re se fa brica În Alpi in Olari cantităţi şi se
rAspândca pe o mare suprafaţ3 a Europei. ~ingt.~~ul d~culllent din
Dacia doveditor al cunoaşterei aici ş i a nou e l săbII lungi apusene de
fier (tipul recent din hallstatt ] ), e spada ~scythi~~. dela D~bolii de J~5.
Această srad§. - de fier - are dimensiunile s1\blllor lungi de fier din
~detiPuridedbiidin brom:ullV'W1gattlalkinec ke, in .'It.
X IX 1899, p. 321.
www.cimec.ro
,., \ ' 1. V'\R!tTA FIt:RVLUI I~ O,\el,\ 1. IIt\LL$T.\TTUL
Apus, caracteristice pentru prillwl Hallstatt (tip 11), deci inainte de a.
700. Anume ea are exact lungimea unei săbii de paradă, cu mAnerul
foarte ornal, gllsiUl la H allstatt: J 13 cm. 1), dar se deosebeşte cu totul
de aceasta aUt prin lama cat şi prin m1nerul ei. - Spada dela Dobolii
de Jos r1lmftne Însll o excep\ie: ea reprezintă, ca d. p. tezaurul dela
f\likhalkovo. o s inteză mai degrabă geto-cimmerid decât geto-scythicl,
În orice caz eleme1lte orie1llale prelucrate hallrtaU;all. Regula rlimâne în
hallstanu l I getic, întrebuinţarea spedei de bronz de lu ngimi destu l de
vuriate (mai ales de 60--80 cm.), dar neajungând mai n iciodat1i. Ia lun-
gllOi le de peste un metru ale s!biilor de fier din hallstaltul I şi nici la
scurtimi le de 30-40 CI1l . a le f}>umna lcloft de fier din hallstattul II.
Dimpotri vli, odatli cu venirea Scythi lor-cari reprezint1\ în cu ltura
lor hallstallul II - nu mai g1lsim în Dacia decât spada scurtă, r. pum-
nalul, de fier, o:scythice., Dar nu numai Dacia prin Scythi trecuse la
spada-pumnal, c i şi restul Europei adoptase În hallstattul 11 acclaş
tip de arm1l ofensiv1i scurtll, cu mănerul Însll. prcv1i.zut cu antene ').
Mai mu lt, nici chiar spedele scythice cu un singu r tăiş nu sunt carac-
teristice exclusiv pentru ci, - ci şi spaela scurtă central-europeanll cu-
noaşte acest tip în Italia nordic1i şi În Germania sudică 3), Exact după.
cum, la r!indul ci, spada scythid\, În modele ca acel dela Ananino, În
Estul Rusiei, cunoaşte m!l.nerul de ti p vestic, cu antene f). Prin ur-
mate .i ncidentul scythic. nu inseamn3. pentru Dacia ieşirea ei din dru-
mul ch' iliza\iei înconjurătoare, centrale şi sudesteuropene, ci numai o
oarecare colorare ceva mai puternid\ a civi l iza ţi ei getice cu elemente
risl\ritene, şi anume, exclusiv pe terenul artei militare, dup! cum vom
demonstra indat1i mai pe larg la studiul sllgeţilor.
Alături de spadă oamenii bronzului IV dacic întrebuinţeaz.ll. ca armll
ofensiv:'!: lancea. F1\r1i indocaU\, v1\rfurilc de Illnci gllsite În Dacia bron-
zu lui 1V sunt printre ccle mai elegante, daci nu şi cele mai variate, din
Europa. Edeajunssl\citlimd.p. numai tipuriledcla SUJeni lân gl\ T.-Mu·
reşului (pl. X1X, fig. 1). dela Fi::Cflll GI'crlii (fig. 203), dela Şpăblaca'), ori
cel mult dela [,d::tlrpatak (fig, 259), deoarece e o perfect1\. unitate Între
') eL Dl!chc:lcue II a, p. ']a7, cu ']:z6, fiS. a78,!.
a) V.111 D&helelle !I:z, p, 731 .qq.
')/bid.,P.73S.
') T . llgrcn, L'ipoqlle d'Anrmillo, p. I J, - iar pentru pumnalele siberiene de bronz
CUllntene, v. D&heletle III, p. 6']. er. ,i i\·linnll, o. C., p. 2.49 cu 242.
') Hampel, 8,on:=H.o, II, pl. CXL IV ,i CXLI JI.
L
,.
toate: tocul care cuprinde lemnu lll\ncii,larg şi prelungit conic până la
vârfu l tAişului, iar cele două ari pi ale t1\işului destul de late şi nu prea
lungi , de un contur pronun\at de frunzl, fie simplă, fi e lobatii. Ia bau,
fie pur J anccolată. Nu cunoaştem din Dacia vftrfuri de 11lnci cu aripile
ajunle 1). Dar lăncile mai sus descrise const itue numai inventarul hali.
statlului 1 getic. Dela venirea Scythilor lăncile su nt , ca şi in V, de
fier. Vârfurile de H\ncÎ sunt lungi şi cu aripile foarte inguste. Totuş ca
ti p ele de riv ă direct din lăncile de bronz: acelaş toc gol de prins În el
Fig. 2.70. Secure de lupti liptungaro-
romAnt dupll H ampc l , n,on:kor 111,pl .
CC LV , fig.,..
lemnu l hampei , aceeaş ncrvură med i ană carc cont inuă tocul prelungit
conic pâniila vârful tl1i şului, aceeaş formii de foae lanceolat1\ acontu-
ru lui. Un exemplar foar te bine plistrllt am rcprodus mai sus in fig.
246 , din mormll.ntul dela Ai ud. Alte câteva :lvem d in mormintele scy-
thi ce enumerate de noi mai sus, p. 352 ş i 360, dar incA nepublicate.
Oatreia,teribiHi,armiiofensid a hallstattului 11 dacic e securea Jubld,
scythicl, de fie r, găsi tl În mormintele dela Aj"d şi GIi",bl1f (v. fig. 245 şi
~,împreunli cu spatia , dar flrli lance , Aceast!l. arm4 nu e de confundat
nici cu străvechea b;~7mjs-labrys, nici cu "nealttl de întrebuinţare zil-
nid, cunoscutl şi din bronzul nostru IV , securea propriu zisă, şi nici
') V. Ia Okhelelle II 1, p. 219 ,i fig. 69.
www.cimec.ro
VI . VARSTA F I I!RULU I I N DAC IA._ '. IIALL~ATTUL
cu toporul dub lu În forml de târnlcop, f!lcut de obiceiu nu de bronz,
ci de aram;'1 cu ratI, şi ca racterizat de Nagy ca tScythiet. Nu avem pân1i
acum nici un studiu complet de tipologie a acestor topoare şi securi
(pentru securile duble de lupt! dela Glasinac, v. mai jos, p. 424), ş i
m1 folosesc de ocazia prezentI spre a atrage aten{ia cercetltorilor asupra
problemei topoarelor şi securi lor din Dacia În bronzul II[ ş i IV şi in
b1llstauul 1 şi Il. In adevAr bronzul . ungaro-român. cunoaşte ş i el,
ca armti, nu ca unea ltli, -securea de luptib cu un singur tliş ş i cu muche
inahli., ornatii În form ll de buton la panea opus1i 1). Dar securea dubUl
de fier din mormintele scythice - platli, şi identi c!' la cele doull capete -
nu are nimic de-a face cu vreuna d in formel e bronzu lui , care sunt
fie Olai rotund masive, cu două tă i ş uri , fie plate dar cu un singur t ll. i ş
(print re acestea În special tipice formele din care deriv!' tipu l Ţufalău) ' ).
Locuitori i Daciei n 'au fo losit nici in hallstattull-cel puţin p!tnl acum
nU am găs it dec!!t foarte rar varfuri de săgeţi de bronz anteri oare Scy-
thila r - cum par a nu fi utilizat în tot bronzul, arcul ca armli curent1l. de
luptA. Aceastac cu atat mai interesant , cu cât neoliticii ş i eneoliticii au
fost şi la noi, ca ş i in alte părţi , a rcaşi. VArfurile de sdgeti de metal g1l.si te
in Dacia rep rez in tă apar iţia popoarelor de s t epă ş i deşert ajunse aici,
intre Europenii În general dispreţuitori ai arcu lui '). Ca ş i Grecii ş i
Roman ii, Ca şi Cellii ş i Germanii, Dacii întrebuinţează În special armele
de l uptă corp la corp. Ş i e caracteristic că nici in privinţa anei rlsboi u-
lui Scyth ii n 'au putut schimba pc Geţi. Cilnd Geţii din Carpaţi reiau
ofensiva vio l e ntă Împotriva intruşilor, În sec . 1V a. Chr ., ei nu l uptă
CU arcul, ci poate cu spada de mod ă cclticA, ori, mai ales, cu săbi il e curbe
de modll. locală. Numai În ţinuturil e de câmp ş i de stepll. dela S ş i E
Carpaţ il o r, pllnll. În Dobrogea , Ge{ii accept1i metodelescythice, lu ptând
C2 arcaş i dlăr i . - Mormintele scythi ce din Dac ia conţin, aproape fără:
e:<cepţie, un numă:r destu l de mare de vârfuri de slI.ge ţi , de bronz (cf.
d. p. fi g 245 ş i 248). 'r oate aceste săge ţi sunt d douille; in cc priveştc
" Vez i tiflUI d clas ic la ll.einccke , in AS. XIX 1899, p. 226 ,i ef. fi. 239,
:41 ,i 3:.11. Altrcl, numeroase exemplare, la II l1mpcl Brom:kor, 1- 111.
'l V. d. p. Dkheleue, II I , p. H7; H ampcl, Bro~kor III, pl. CCLV, 4; II , pl.
CL'{.'<lV, 1: ef. IIrt.cit. al lui MOfIiI În BII/. COnl. M o"., IV 1911, p. 8$ (p. \--ederi)
pUI. cit. al lui AndricfCICu dC5pre bronr.uriledeiaSinaill,lnai ' us,p. 390, n. 6.
') cr. ,i 06cheleHe II 2, p. 747: pc:nlru epoca Halh.tatl. Dar a<:(;l1Iu e adevlf1lt
ia ce ne pri\'e,te,,i pc!ntru epoca bronzului. V. tot~i la H ampcl Bro"d,or, 1 pl.
X,XVIII elle"11 , . duri de dgeţ i din v!lMlta bronzulu i.
,,8 V.... SILEPARVAN.GIJ,7ICII
aripioarele, ele au fie dou::!, ca nişte vilrfuri minuscule de l:1nci, fie trei,
fie chiar patru; in ultimul caz ins~ relieful lor e aproape disparent,
aşa d avem mai mult o ţint!i piramidal1i cu patru laturi (v. fig. 248).
Aproape în totdeauna aceste vftrfuri de săgeti su nt prev:1zute la bOUl
cu un dinte recurbat În jos, menit 53 se prindl'l. În corpul victimei la in.
cercarea de a scoate din ran!i varful săgeţii. - Nu cunoaştem din halt-
stattul getic niciun vârf de s!i.geat!i de fier. Chiar În Delta Dun1rii,
vârfurile de săgeţi scythicc glisitc Hing3 c.'1raorm:1O (jud. Tulcea), de
acelaş tip cu cele ardelene (trei muchi, dinte recurbat În jos), sunt tOt
de bronz 1), deşi În regiunile POnlului Euxin întrebuinţarea fierului
trebui a 81\ fie, in chip firesc, mult mai frecventi'l decât în Carpaţi,
având in vedere comerţu l cu fier şi oţel pc care·1 f1\.ceau in hallstattul
J şi 11 indigenij de pe coasta meridional1\. a Pontului ' ).
Au întrebuinţat Geţii din bronz şi hallstatt carele de /IIPltl? Credem
eli da. C~ei roatele de car g~site la Arca/ia (la V de Bistriţa) În Solnoc
Dobâca sunt prea mari, de 0.80 m. diametru '), pentru a fi apar;inut
unui simplu carvotiv{v. fi~ . 208). Dimpotrivilatât prin forma cât şi prin
num~rul lor (dou~, iar nu patru) aceste roate au apartinut unui car
de lupt~ de tip sudic, mycenian, ca şi dipylian. Dacii astfel di: care au
fost întrebuinţate de locuitorii Oaciei şi in bronzul J lI , contemporan
cu Mycene şi cu vremea feodal1\ a celor mai vechi poeme homerice,
nu putem incit afirma. Carul dela Arealia e de sigur din bronzul IV,
contemporan cu carele de lupt1i analoage din Etruria .), şi poate chiar
in leg1\turli directii cu puternica influenţli tvi llanovianli. Ia noi. dnce·
pând din prima vârstli a fierului popoarele italice au început să·şi im.
mormllnteze r1lsboinicii de rang Înalt pe carele lor de luptă. '). Credem
dl şi caru l de bronz dela Arcalia a f1\cut parte dintr'un inventar funerar.
J oseph Arneth public5.nd În 1851 În ale sale Archacologische Ana/ecten ~
roatele carului dela Arcalia, afUltoare in posesiunea familiei contelui
Nicolae Esztcrhazy, zice: $Sie wurden in einem Walde des Dorfes
' ) Moiail. in Bul. Com. Mort., II I , 1910. p. 173 1<1·; ef. rig. II dc:.lll p. 176.
') Vezi desp re Chalybii de nici, D&helelle , o. r., 11 2, p. H5·
') GooI!I, Skiuen, in ASL.XIII, p. 531 ,i pl. I V, fig. 14·- Cf. p. diametre, D~_
chdelle 11 :1, p. 750 sq.
' ) V.literatura chestiunii la Dfehelette, 112, p. 747 ,qq.
') D&hclettc,l. c. , p. 748.
') Separat-Abdruck aus den SilZunpbcrichtcn der k. Akademie dtr Wissen_
• chaften 1851, I.und :;t.lieCt,WÎen 18S ' ,P· II, CO I. 1 ,iplanf8Xrx.
www.cimec.ro
Arokallja, Oobokaer Comitatcs, am Ausgange des letzten Jahrhundertcs
bei Bistritz gefunden. Ihre technische Ausfiihrung bietet Lehrreiches
dar. Solchc Rader Bind so seltcn, das mir nur drei ahnliche bekannt
sind .. " (deatunci s'au mai găsit, şi anume lol În ţillilt antic getic, lângă
Acos, În comit. Sarol din Slovacia 1), În Carpaţii nordici, la l\leaz1\-
noapte de Caşo\·ia). Solche Rader beweiscn die se1tene H ohe der tcch-
nischcn Arbciten in dicsen Lândern, die kaum Aehnliches jetzt aus-
zufGhren im Stande warent. Dad aceste care erau fabricate chiar la
noi, sau, Întocmai ca vasele ~etrusce., erau importate din Sudvestul
\·eneto·illyr, e greu de hotl1rit, câtă vreme nu avem exempla re mai
numeroase. Posibil s1l. fi fost importate. Un orice cnz e caracteristic
pentn! cu ltura d in .bc l âge du bronze. ' ) getic, ad i că d in hallstattul
1, el principi i locali se prezentau la răsboiu înarmaţi şi echipaţi intocmai
C:I eroii Jliadei.
In adev~r, avem dovezi că răsboinicii din Dacia purtau ş i cOI!uri,
e\'entual chiar CII;rase şi ",e",ide şi putem cu oarecare probabilitate
afi rma că a\'eau şi scutllr;.
In depozitul dela Hajdu-Băszormeny avem un COl! de bronz (cc. mai
sus,P . 310ş i fig.199)deacelaş tip ca acelea pe care le exportau ltali cii
in N germanie: Lindenschmit public3 J) unul absolut identic g3sit
la Selsdorf IAngli Dobbertin În l\lecklenburg. I ar coifurile, tot tetruscu,
glSite la Şaarl şi la Endrlki(v. maisus,p . 38+ sq.)au fost tot flirli vizier3 şi
(lti ap!ir3tor i de urechi, ca un simplu vas cilin dro-conic, cu un buton
in vârf, adicli Întocmai ca ş i cele dela Hajdu şi Selsdorf, precum
"edem, pe primul , la Muzeul din Sibiiu , iar pc al doilea dela Ham·
pel, Bro"zkor 1, pl. XXX I J 1. Ca epocă ne aflăm in hallstattul 1.
Printre fragmentele de pl!l.ci subţ iri de bronz g!\site la Şptfl"oca ')
,,'em unele care au putut fi întrebuinţate nu pentru a acoperi cu elc
cingăto ri, ci /orice de piele gr03sl1. La Ri"yasze"tltird/y în SV Ungariei
dincoace de D rava, s'a glisit chiar o CI/emida autentică veche villano-
\~ană, împodobită cu obicinuitele figuri de linii geometri ce punctate
1) Goo'" 1. C., p. 530,i pl. I V, (Îg. '3, cu Hampel, 8,.ondo,. 1, pl. LIX, 1.
1) er. M4rton. in cit. comunicare dela Monaco, p. 66: in mormintele din 'bel
19t du bronu hongroi •• in N Ungariei obiecte de forml ball'ta" amesteatte cu cele
de formA a brontuluÎ: v. utmple la p. 6'].
Il L. LindtnllChmit, Vie AIID'IOmu unsUD' heidnischen Vtirzcit, 1, Maint .864,
XI. Hefl, Tafell, fig. 2 .
') Hampel, D,o".ko, II, pl. eL.
 VI VA- RSTA f'fERULU I f~ DAC IA "IIALLSTAT1' UI ,

(roţi crucifere) şi palmipec!ele tradiţionale 1), Întocmai cum in N, la ~Iag.
deburg În Germania şi la l-I a\land in Suedia s'au ~Sil reuturi de
acelaş stil şi aceea ş origi ne S), de formli aproape rotundii (doar
puţin oval:\).
Dacit nu ni s'a p1!.strnt din Dacia nicio cnem idi'i, nicio cui rasă şi
ni ciun scut , cauza credem a fi aceea di. foi le de bronz bl tut pc care le
exportau Italicii erau foarte s ub\ iri şi nu servcau decât ca aplice perte
alt mll/~rial, pielc ori lemn , cu scop exclusiv de podoab:t. Pavliza astfel
ob\inut1i., deşi rezistentii atunci, ş i folosi toare, nu s 'a putut conServa
in cu rsul mi leniilor, ca obiectele masive de meta l. Dar aceastit tehnid
a bronzului, de altfel ca şi a aurului aplicat, era larg practica tli În Dacia,
precum ne-o dovedesc foile de bronz de pe cing1tror i ( Spt1ll1uca, Suseni,
Cllitent a , Periw, etc.) şi foile de aur de pe podoahele fi e de bronz, fie
iar::l.ş de piele sau de lemn, ca ace lea dela TllfohTlI, Ollaca, Beba-Vtcht,
etc. Ni se pare deci probabil c1t nici În aceust1t privinţi'i Dacia nu a
p utut constitui o excepţi e dela forme le de civili zaţie nordadriatică,
aşa de r1!.sp ândite În Întreaga Europli, şi la noi nu mai PUţin
m~_
Totuş este necesar de observat c!i scuturile, cuirasele şi cnemidele_
arme defemifJe - fabricate destul de adesea şi in material mai masiv
metalic in Etruria 3), iar d. p. in E Adriaticei aduse direct d in Grecia
ş i prezentând forme autentice de tip grec archaic '), sunt in general
obiecte mai rari - sau chiar absente - in inventarul mormintelor hali·
intre po~.oabele ~e ~ronz, multiplu ornamentale, pc care le purtau pe piept
1~~:;~~lld~er~;!~~~nr~~~~~i l~il~st;~~~~lcfh~~;~~ ::~::, ~~. ~~;~~~fi
:~~t J~:!a'd~ur~~:~~i ~~e ~~'~ i~:::.:\~i~~nlâ~nf~~td~:~f~ln~:a~::~~ ;~
care-I vor fi purtat ŞI un II luptAtOri pedeştri, au purtat cuirasă, cnemide
şi scul. Când au v~nit .Scythii, căI.lI..reţ i arcaşi , cari dela distanţi\ acopereau
pe adversar cu o gnndl n!!. desăge\1 cu vârful de bronz, prevăzut cu dintele
~r~d. ce le \inea fix ate În ca rnea rlinitului, Thrac ii din Carpaţ i au fost
b1rul.ţ l. i\ I o num en~ c1e arc hc~l ogi ce ne arat!!. că bronzul IV dacic, pre-
lungit pllnA la ventrea Scytlu lor, trece oarecum brusc În forme ale li e-
lulu~, care nu ".paq~ncau tradiţi e i loca le. Spede1e scurte ş i Hincilc
de fier su nt scyt luce, Hlr nu getice-evoluate. Mai mu lt: s pre deosebire
de ~ronzu l 1V = hallstatt 1, când aproape nu e fo rmă su dvcsti că şi
\·cstICit, pe care s~ n'o ÎnUiJnim ş i in Dacia, in hallstattul Il nu mai
gisi m aici nici spa da-pumnal hallsta tti a nă târzie, nici situ lele cu decor
figu rat greco-orien tal, ni ci formele elenice pătrunse În aceasta vreme
, in Dahna\ ia şi ca re, pe drumul străvechiu comercial d in bronzu l III
~ I~dc~:, ~:~t~~:~~~~~!I.d~~~t~1~t~:r~, i~e~:~~~e~~~[e;:U~~in I~:~I:~
când formele de artli industrialli nordponticli, grcco-i ra n iallă, in noua
fa~I, sa r lU~to-~otică,. au invadat intreaga Europli ce ntra l ă, ş i in parte
chiar vesticii, IO loculOd formele provincia l romane ale secolelor III

§;[~lf.~~~~~~E~:i~~!:~
st:l.ttiene din Europa central1l., vesticii şi nordic1l 1l). De sigur, ca şi ca·
rele de l uptă, aceste arme de mare lux erau aproape exclusiv intrebuin·
\ate de şefi. Raritatea lor nu poate deci mira. Pentru şe li se fAceau în.
totdeauna lucruri excepţionale, poate ch iar specia l comandate: discurile
convexe dela K lcin-G lein în St iria, care au servit ca phalere ori paftale
ornamen tale prinse de o curea, alcl\tuesc d. p. un adevl\rat unicum d~ tot archeologia : La T cne-u l dacic se aldl.tueşte pe baza striiveche

') Idrlll, ,bid. III. pl. CCXV, 1 (neexlIcl interp retat). cu Hcineckc, in AS. XIX ::!:'a~:~~t:i:~e:~~t.i ~aŞ~a~~o;~: ~l ~:C~~I~~e:~l::~~~~I:~ C~:~~:i1~~~
1899,P.3 18cu pl. l . DO.6. o \'~m controla .ma i jos Înc§. odatit cu stud iul La Tcne-u lui din intreaga
1) Lindenachmit, o. C., I II Maiul. 1881 . VII I-Iefl, T ufei II , No. I- J.
1) V. d. p.lu Linden!IChmit, o. C., 1. XI l-Ieft, T arel 1, fig. 4- 5, scutul dela Df"llll, Dac.le: ,?eeace IOsli rl\mftne stabil it e eli Scythii nu Îmboglţesc viaţa
,i 6--7
')
cuiraaa dela Grmoble.
V~zÎla Fiala . i n Wiss. Mirt. o. Hom. 1, p. 135: O cnemidA de la Gluinac,-,i
~a ttu l II cu forme care s1I Înlocui ască. deplin pe cele

III Goo6s,l. C., pl. II I fig. S, o cu.irasl del.Klein.GleininSliria,-,icr. D6chelellt. 'l Vezi o reproducere lei Il Coou, f.c., ploi I! fig. Q, cu p. 512; explicaţiaene -

:::::~:~~E~'~;(:~,:::~;:;:';2~~~:~~~:~;~:~~::;;':;;; I~:~~~~ ~:~~~

11 2, p . 719 sqq.,-aJlhuri de cnemide lipice h.lIstatticnc (v. l~ill.l a, f. c. III , p. 7,
II ,i La popoarele
1)
dela GI:!!inac).
I S,
<lChice lipst!St: in luUstatl: Dtchelcttc, I I 2,7 18.

www.cimec.ro
 VA S ILE P}.RVAN .GKTICA
central~europene, ci împicderd numai c,'olclia acestor forme locale, sa..
răcind ch'iliza\ia getid!. in hallstaltul Il.
Unelttle, vasele şi obiectele de gospoJ(Trie tati/ied, ,,, metal. Dad din
hallstattul dacic tot mai avem plistrate mAcar un num;1r oarecare de
arme de fier, În majoritatea cazurilor, sc)'thice, - apoi uneltele şi obiec.
tele de gospodru-ie făcute din noul metal in ţinulul getic sunt extrem
de rare. E drept d\ tumulii sunt Înd În mare parte nes1ipa\i, dar nu e
mai puţin adevărat că cei distru şi de locuitori pentru a·şi potrivI ogoa.
rele au dat o sumă foarte import:mt!!. de descoperiri, printre ca ri ohiee.
tele de care vorbim nu intr!!. aproape cu nici·un exemplar, Aceasta.
li psă este insii general europeanA: probabi l din Cauza ncrezistenţei
fierului la agenţii chimiei , ceeace a f!!.cut să disparA cele mai multe din
obiectele prea puţin massi\'e fAcu te din acest metal.
Dar cauz...1 principală pentru care acest capitol de archeologie a fie~
rului e aşa de slab reprezentat În hallstatt, la noi eq şi aiurea, e pred·
derea pe care o are Înd!. mereu bronzul. De.1bia in varsta La Tene vom
avea fabricate de fier in mass!!.: urmarea e, că din La Tene, ,cu toati
nere7.istenţa fierului la oxidare, tot ni s'au p~strat foarte numeroase
obie~te, ilustrând atât domeniul vic\ei militare cât şi cel al traiului
Totuş e o întrebare pe care ,1. p. Dcchelette n'a pus·o În chip ah.
solut clar pentru GaUia, Întruc~l el a admis În general, in Vest, pre·
lungirea bronzului 1V adesea pan!!. in la Tene 1 1): alt awt Hallstattie7ll'i
seceri fi ~ecurj defier? Căci acestea două sunt uneltele clasice ale vieţii
rurale civilizate. Credem a putea da pentru Dacia rl1spunsu l hotlrÎt, cli nÎl.
In adevăr În prelungirea formelor de securi d JOI/ilie din bronzul
IV constatlim în .Unga ria. apariţ ia unui tip ale c!\rui prelungiri le \'om
glsl deopotriv!\ În L a Tene ca şi - chiar -- pe vremea năvăliri lor bar-
bare (epoca merovingiană). E anume vorba de Ui\irea din ce În ce mai
pronun\atli a tăişului securei d dOflille, Întăi\! în forma dela BrflJllţ (v.
fig . 194)' sau dela Gyermel in comitatul Komarom ') , iar apoi În forma
deadreptul .:merovingianib din ţinutul Botlyhdd În Taina 3), La această
www.cimec.ro
evoluţie participau şi secu riie ti ailcroftS. dup1i cum vedem dintr'un
eXem~lu tot d~n ţinutul Bonyhdd 1).. iar dupll cum reiese dintr'un exem-
plu din ,comit: Bereg '), s~curi l e cu .gaurA tTans\'ersaIă, tip .ungan,
$3galhyrsl~.,on .cum ~ll ma., fost numite, adidi. tip ŢufaMu, urmau şi
e~e aceeaş.1 tendtn\li tlPOIOgldi, 1n adevăr gau ra pentru m:'lner a secu·
nlor de fier dela Ornavasso În Italia nordiCA - late la tăiş ca tipurile
de bronz dela Bonyhad - e strict ori7.ontal:'! ca a securilor tip Tu-
fal!!.,u, şi ca şi la ~ulte ~in acestea, e prelungită pe milner, la partea su-
penoar!!., spre a I mbdl.ţ l şa cOt mai mult din lemnu l pe care e Îmml1-
nuşaHI. ,5) - exact ca t~purile din Dereg 4) sau, mai ales, cele, de origine
~epre~ld,\Ingare.' publicate de H:l.Inpel În Brollzkor 11, CLXX lV, no. 1,-·
Iar t!!.lşul securci e extrem de l!i\it. Ori, in vreme ce Dcchelettc ob-
servil că securile tip Ornavasso ucsscmhlcnt de la fa~on la plus frap-
~a;~v~n~~c:!e:),I~h::id~:Ţe:t~ u:;g:c~:;: !:~u~e~~~i~:3~i~xn:~~~:
su nt destul de târzii ş i de originII exotic!!..
Credem deci cli Ceţii au dezvoltat- tot În materialul vechiu de
bronz - ÎII tjm~ul . /wl/stalllliui tipurile de securi înşirate mai sus şi
documentate dlO Vest ca transpuse in fier, deabia din La Tenc
inainte.
1n ce priveşte seceri le, incA şi Reinecke observase'} evoluarea for-
mel.or ~rus~ curbate din bronzul JV spre o formli mult mai deschisA .
~trlbulI~ ladlşi ş~ aceastA form!i ballstattului, ca o adaptare, ind tot
In m:He~JaI}11 vechtu, la nou ele tipuri care se anunţau În fier şi vor fi
de fapt Introduse şi la noi in La Tene .
Aceste fenomene de persistenţ:'! .ale forme lor bronzului şi În hall-
stattu l II n,e sunt dealtf~ 1 documenta~e şi din NV celtic: in Belgica, un
mormânt dlO a doua pcnoadi'i halls tattmnă contine incli O secure d douille
debrollz ' ).
,Aeela ş va fi fost cazu l cu cuţitelc din hallstattul II dacic: tipurile
~(brOnzul 1V) pe cari le avem bine ilu st rate princxcm-
1) Hampcl,/. t.., no,., fi Rdnecke,l. (.., no. %S.
:~ ~::!;I:,';;~~o;,I:~s~:'r~~~;', ~:', ~;,~f~!: ~;=12~o. %.
') Jlllmpd, 1, t. .
:~ ~~~h~;~e 1~~: :'. ~J2~7 c':'~~U:i~i'g~9;;. ambele gl$ite in Fnlncia.
') D~cheletle 11 %, p. 5S4 Iq., 795 ,i fig. JI6, J.
1

plelede1aGllf terjţa '),delaCohalm ') (Reps: ma i j~. fig. 328), or~ dela
SIIse"i 3) se vor fi continuat şi dup3 venirea Scythllor. In morn\lntele
acestora s'au glsit ins3 şi (uţitt de fier, cu mâncrul de lemn, ca acela
dela Târgul-l\lureşului 1). Deascmenea În Banat, unde influenţa vestiCă
şi importul de lucrur i occidentale uu. fost l1l~i puternice , I\li~leker
notead de repetate ori glsirea de CUţltc de fier, e drept. ou mtot·
deauna bine definite dacl. d in hallstatt ori din La Tene.
Odatl clarificatll această proporţie dintre bronz şi fi er În inventarul
Daciei hallstattiene , sil exami nam tipuri le principale de unelte cari ne
s unt documentate aici, milcar in bronz, şi eventual excl usiv din hali.
stattul r (deşi, elim am arlitat, convingerea noastr1\ c dI. pot fi admise
ca folosite tot aşa de bine şi in hallstatt ul II ). • :~~e~t~!~~t~l:l~i~~:~ ~~~c~~:i~t:~~~e;~r~~;Oi:~~;i~e :;::::~, b~~:d:~P~~
Securi. Aproape fără excepţie dcpozitele de bronz IV din Dacia
~::~:::~~~ ::~~~ie,:::5:;:::5~~~:,~~~:~;,~;:~~:;:d:~,~:~~::~~;:~
3 ailerons, cu tipul clasic pentru bronzul Ulrziu , .1l. doui!le. Cre~, după
exam inarea depozitelor până acum publicate, că DaCia are I~ hall_
stattul 1 şi Il , in întrebuinţarea cu rentil. numai securi ca douillet, iar
nu si ta ailerons.. n depozit din Bihor el. foarte interesant pentru va-
riet~tea obiectelor ce conţine, ne arat1\. in chip clar şi aproape complet
;'~::~:';:~~::':~::'~~~~::~~:':~'~Ş~:I:~~~;~~~~;I:~:~;:J;:~~~~~J~:
de modă ma i llou3 - e singura reprezcntat.l!.. L a fel la Brdduţ in Odor-
~l;~;~ î~:~~;t~ilac~l~'::l~:~,~i ~~~a:~~t~~:~I;~l~:~r~'~:~Sel~~:' ::c~~~les:~~
!I~~t ~~I~~ă~~~iln}~~e t~~:: ~~ide~:~:~~ v::.us~O;!a~~i~~a:: ~~~im~ ~~n:~'l:~~
~r, ÎnASL. X IIl , pl. x. fig .4::
:; ~:~:::i>f::~,:;~ ~i ~~~~~',: ::,,':' ~,hi;';. P~~"::,:":'~;."
' ) H llmpel . Dron::kOJ' 1- 111 , pauim.
') l bid., III . pl. CCx..XVI
:~ ~~n;I:~~ :~~ei'1I;~~I~e~:li~81~:linYJn În Dacia I 1914,
' ) Hlmpd. Bron:kor III , pl. CCXVIII.
'') CL D t!chelcllc 111. p.::54 sq.
www.cimec.ro
\'1. VARSTA F ' EIWLU. l:-l I)\ C IA ,. IIALLSTATrUL
in aceasH' direcţ i e, dat fiind c3 seceri le sunt incă mai numeroase decIt
sccurile in multe d in depozitele de bronz din Dacia. De fapt nu forma
in care era prelucrat metalu l, ci metalul Însu ş era pre\ios. Credem c3
problema a fost pus!l greş it. Adevlrata mOfleld~obiec t prei storici1 e
oCtea (fire tl'a SI!1'f)jt practic 10 lIimic: inelele de bronz sau de au r, care
nici mlicar ca podoabe nu puteau fi intrebuinţate , even tu al metalul
preţios, dar impropriu in practică , modelat in fo rm ~ de obiecte uzuale,
tca d. p. secur i le de (Iur dela Tu falll.u , acelea pot fi adevaratA monetli.
Pe câ nd celt-urile ori, eventua l, seceri le de bronz, etc., acestea s unt
tot atfi t de mult monete prccum era bou l ori ca lul viu, pc care-! schi mbai
ar duce la rezultate dintre cele mai caracteristice pentru cu ltura acelor
vremi.
Dar Dacia mai are ~i topoarele şi securi le de broDz, ca ş i, ma i ales
de aramă. cu gau ra pentru m:1ner ttransversaHi." adic!l parale!!l cu t~işu l
(ca astlzi), iar nu perpendicula r~ pc el , ca la teelte•. Su nt topoarele
duble , greoae şi massive, sunt topoarele s imple şi topoarele-ciocane
tot aşa de grele, sunt securile drepte , alcătu ind cu muchea prelungit!l
!~r~~~~~~a;~ ic::~::: ~: I~~~~:u m~::i~e:O;:~u~;i~~ ;:u~~e;eş~u;~~
padobi~li cu tot felu l de nervuri curbe ori chi ar spirale (ef. p. toate fig .
256); ŞI toate aceste forme se găsesc pânain Urali şi Caucaz. Nagy le-a zis la
unele scythice (topoare le duble) , la altele agathyrr ice (secu rile multiform
arcuite) : a mbele se rewisesc şi in Troia Vl1, cele d in urmă şi În hall -
stauu! caucas ian 1). La Troia l e~au dus Getc-Cimmerieni i. In Caucaz le
:~t a;otdl~e~:t~i~o~;:~:1~;r~;~;'6:~;ri~n~~i:~ ~~c:~rp~ l~u::\!~~~;
În haJlstattu l 1. Fapt e c!l aceste form e nu sunt comune in depozitele
!:3b~~~Z b~~~z~;~:i :ie;~:~~ Îl~n;:r~~1~n:~!~ i:~Y;~i~~o~~u~et:~:i~c;oa7~:
apar izolat. Sunt autoc htone, sau sunt importatc ? Şi cât de vechi sunt
diferitele tipuri reprezentate la noi ? Ne este permis a socoti un ele
din ele, ca toporul . ! !irnltcop, drept contemporane chiar cu bronzul 1 ?
Iată o serie de intreb ăr i la care nu c datoria noastrli de a rlispunde, dar
 VAS1LEPARV,\N, GHTICA
,06
carc, dadi ar fi fost clucidate anterior lu cri\ri i de falit, ar fi dat-suntem
sigu ri -cantn"bulii preJioase la istoria hallstattului (nu numai a bron_
zului!) getic l ).
Vom atrage acum atenţia asupra unui singur fapt. Dacia În intre_
gimea ei face parte din Vest prin lipul de securi !l douillc care se gl.
se~te comun pretutindeni. Securile lip Tufall1u nu se g1sesc la cAmp,
~~ ~e;l1~~!:i'nd~;~~~:c::t: :::::~~i~o~CJl!~~~~::~~:~~I::'i~u1~~~~
Scythi, dar nici chiar Cinuncrieni. Dar tradiţia istorică ne vorbeşte
de nlivliliri comune spre Miazăzi , începând ehi"f odată cu anii 1000
a. Chr., ale Cimmericnilor Însoţiţi de Thracii 1'rcres ' ), cari În sec. VIU
ajung p!\n1i. În Asia-Mici\ şi barbarizcazli 'l'roia V11 3). De fapt Trtrii
sunt Thraci din S Dunl1rii, cari mcrg la Troia Însoţiţi de Thracii
(Geti) din Carpaţi, şi aceştia, probabil, prin vecinl1tatea lor cu Cim~
merienii, posedau şi anume forme specific orientale, cimrneriene, ca
aceea a securii curbate tip Tufall1u.
Clltite. Ni s'au păstrat exemplare bine datate, prin alte obiecte din
depozitele de bronz respective, ca aparlinilnd epocei de dqpl1 1000,
din Bihor ') (v. mai sus, fig. 2,57), dela Cllfleriţa 1), dela Cohalm unulfoane
frumos şi bine pastrat-lung de 21,5 cl1l-acum În Muzeul Brukenthal'),
dela SUSC71Î (v. p1. XiX, 1), etc . Ca şi celelalte fabricate ale bronzului
ungaro-romiln cle sunt În general de aceeaş form~ ca şi in Pannonia,
') l'11n:\ astAzi e ine! Coarte Colositoare lucrarei lui Fran%\'01l Puluky. A ridtlr
M I IJU'aro,,:;li8ban 13udnresta 1883, publiClII,iin 1. Hermani , CC\'11 preacwull, in
U''Iarische Revlle rv 1884, p. 2.97 .qq. ,i 386 aqq, •• ub titluIDieK"pferuit jn U'Igarn,_
de,i nu nWllaÎ amAnuntele. darchiartcmn principalii nu se mai poate ' U5 l ine, Dt
v,CL-eao lucrare, PIlI asuprntv;lrtnei de arnmllt,ciasupra yrupci de obiecte de ITiunt
din Dacia ,i l inulurile inconjuriitoare e a!H!l.ziincfi o nevoe ncÎmplinitll. AceutltIJ
atAt mai mult cu cit o mull ime de Corme importante lipsesc la I'ulu,ky.
') V. Ia noi mai .us, Cap, 1, p. 3 sqq. ,i cap, VI, p. 363 aq{l·
') In o.Jc\'ărinTroia noi gilsim wpoarc1e dubl e din Diicillinc1dclllinceputulrnilt.
niului intliiu, Înainte dc "enirea Scythilor,l'rinurmareinoricccazlcoriu.tKythicit
I lui Na8Y trebuie sil cadii. ,i pcntru Dacill,Se pune acum intrebarea dacA tOIUfiseeurik
tip t'j'ufallut nu sunt cum\'11 in D .. cia un import din Est ori din Sud·Eu, iu ca
cc le·ar fi Colosit in Dacia ar fi foste\·"ntuallot de·ai no,lr; (Ge,i), dar din c\Qa
maiboglltA.
t) Hampcl, DI0,,;:kor III. pl. CCXXV I.
') Goosa, SkÎntll, În ASL. X II I, p . 495·
") Unde se mai afli ,i alte exemplare ardelene; cel dela Cohalm (lUps) e
I'Cprodus ,i de GQOss, 1, C., pe pl. X, fig, II. er.la noi rlg.3 28 .
www.cimec.ro
un ~el de S prelung, cu mftncrul de obiceiu dintr'o bucat! cu lama, dar
turtl.t astf~1 ca sI poatll fi c!!.ptuşit ca ş i azi cu lemn ori os pe ambele
P!!.r.'I. Cu~ltcle ~ela Su~e"i î~s!!. sunt de tipul ta languetttt şi ta soie.,
~1:lr ::~;'î:~~:I~~~~O:;:~f:;lî~cb:~;~~il ş:~e :~::~~s::~~::i C~~i:~~;
de bronz ~!islt~ In DaCia e destul de redus '), şi nu, cum s'a crezut,
destu! de slmpl,lst, pentruc1 ~le ar fi fost înlocuite prin cuţite de fier Încl1
d,eb lOc.eputurtle hallstat.tul~~, ci, bl1nuim, mai degrabA, pentrucll, mate-
r1 ~ lul fimd scump, lOCUitOrii concentrau mai multe nevoi asupra ace-
lel~ş un~lte, cum eril securea, secerea, ori chiar spada şi pumnalu l (deşi
mal ran c.a spedcle, avem totuş mai multe pumnale -- spezi scurte-
decât cU.lltc de b~on.z, În depozitele de bronz pânl1 acum descoperite) .
In ce priveşte cuţitele de fier, am notat şi mai sus, di. ele sunt mai nu-
meroas,e ~n mormintele şi aşezliri l e din Banat, unde importul din V
era ma l VIU, dar se IPsesc şi În Ardeal, începând, fireşte. mai ales cu ve~
~ire; Scythilor. J udec~nd dupl1 .exemplarul dela T . ~Mureşu1u i 1), glsit
tntr un mormdnt scythlc (cf. mal 5U3, fig. 241), forma acestor cuţite era
~:it~lcs~:t~:n~A:t~~:~~~ cu a celor de bronz. Tradiţia se pllstra deci şi
Brice. CUI1O!cuteie brice g!l.site in Apus, din vremea ultimA a bron~
zului. cu dou~ tl1işur i convexe, sau cele de tip italic, din prima vlrstl1
Il fieru lui cu un singur t1ii~, tot con\'ex (şi mergând pânlla forma aproape
complet rotundl1 ·- ca bncele de bronz, cu dou!!. tllişuri) ş i cu lama foarte
lat!!., in 8f~rş it bricele cu unul sau două tă i şuri din hallstattul ceJtic,
cu I~m~. aJura.tl1. "), nu a~ar in Dacia. E o int!hnplare? Sau, cumva,
locultOnt Daclel aveau Ş I în hallstall ace1aş port ca şi În La "fene.
In adevi'i.r l?aci i i~torici poartl1 barbi'i. şi mustllţi: pentru Îngrijirea lor
erau f~~lfeCile de tipu l cunoscu t , pe cari le vom vedeâ reproduse mai jos.
De ~ncl.u nu ~ra nici.o nevoie. "rotuş nu acesta fusese Întotdeauna portul
~DacJ3. Dup!!. idolii masculini de lut ars din vremea
~t.;t~~~~~;t;I~~§.::~~:{~~i::,~g~~:~iliif,~E;~:~~~~:~:~~
') er. ,i Goou. 1. t., p. 49S.
') Ko\·!l.c., in DolllOlratok VI p. 26J.
i.\,~I~Uel~8;i::~e:II:'~:I~i~lelte 112. p. S5J. 5JJ ,i 53 • ,i mai alea 87 ;
8 8
ef. t!i e:
-~ -

eneolit idi şi a bronzu lui (foarte caracteristic e capul tie statueti'l. gllsit
la D~lIa in B:tn:lt şi public.'n de Milleker in Alt. XXV 19°5, p. 90),
ori. m:li ales dup~ reprczenti\rilc mnseuline În metal, din primul hali.
stau (cLcnrul dela SlrCltweg) 1), În\e1ege m dl raderea comp l et ă a bArbii
ş i must5ţilor a fost un timp În uz şi prin regiunile noastre. Destul e!i,
din descoperiri le de p â nă acum, nu putem afirma prezenţa bricelor
În hallsulllui dacic.
Seceri. Jn c~ nu existi'!. o lucrare serioasA ş i completA asupra tipolo.
giei scceril or de bronz din Dacia. Archeologii s'au OClipUt deobiceiu
sau de tipologia armelor, sa u de cea il podoabelor de metal, În special
a fibulcJor. Secerilc au fost 11I.5atc În pltr!1s irc ş i lucrul e păguhit o r pentru
in\e1e ge reni s to ric.cu lturaIă a acelci vremi.llladcv1\r vari etatea formelor
de seceri ş i a moti"elor decorative C ll care sunt Împodobite pare infi _
nit ll. . Fi ec.'lre depoz it o feră tipuri particu lare ş i anume nu dc o s in gură
clas1\, ci :tde" l1rat e colcC\ii de forme din cele mai variate. Erau loate
. aceste forme produsul aceluia ş sa u ace l ora ş i uldicre loca le? Sau, tre·
bui e si'!. punem ş i noi problema acclui (In (o llectalleum, care ar fi depo.
zi tele : adicli avem lucruri disparate de ori gini tohl l diferite ş i cxotice,
ncre prezenu\nd o induslrie l oca l ă, ci numai un fel de comcr\ cu .fier
vechi m J), adunat de pe la loca lnici spre a fi schimbat cu alte fabri·
cale nou:1 , miI/se de I/l!guston' di1/ ltltd parte, d . p. din S V italic, dar şi
de oriunde altfel se Illai turnau astfel de obiecte. O atare argumentare
e absolut neadmisibiHi.. Clici Dacia posedll nu numai descoperiri de
depozi te de bronz ci ş i numeroase tipare de arme ş i unelte 3). E drept
d nici statistica acestor preţi oasc monumente, r!\sp1\ndite prin tot felul
de mici publica ţii provinciale Încli nu existA. Iar penlru sinteza ce o
facem nu ajunge numai vechea cu legere de material a lui Coasa- de
obiceill citat de toat1l lumea ')-cu atnt mai mult d\ nici nu are
nimic din Dacia propriu zisl1, deş l chiar pe vremea lui, la 1876, erau
destule forme cunoscute ş i de aici. E de ajuns în nCC:lst!\ privin\ll s.li
') L:I lll!chc:kuc: 11 2, p. 595.
f) er. III Iloi mai 8UI, p. 3 . 8, n . ' KJ.
') r. d. p.la H ampc:1 În AS., XIII .879, p. '32 Iqq.: tÎpllre de U'u,.i, de pumnal,
de virf d e lallce (reprodusc: , i in n,.on:zko,. I pl. Il); 1. rMmlh6r, in AS. XX II
' 902, p. 27 1 aqq., tipare de securi tiptTufallut (III Ptdro in AMldl), tic lecw-Î .ip
vutic,de m ai multe fduri,etc.
' ) In dtatde SAillzm, din ASL. X III , p. 516 I<lq . Chi"r lIampcl În n"on~ko,.
nue8uficicnt.
www.cimec.ro
' - -_ _V_, _v '.....;
It'f="A IIHRU ~IIAI·-:C.
r..'T.::::·c:-:-:rU-
= L ---
cităm acum turn~toria de bronz (după tipar ul Hlncii, bronz IV) dela
{O/arlu;" (Fugyivăsdrhely, În Bihor) 1), cu frumoasele tiparc de piatr~
de nisip pentru seuri (tipar PNltru "oud exemplare deodaJd), vârfuri
de llinci şi pumnalc, descoperite Încă din r8j4., spre a ne face o idee
de dlt de necomplctA crâ lucrarca lui Cooss chiar pcntru acea vreme.
Dup1\ cum am relevat şi mai sus, p. 297 sqq. c foartc probabil cA pAn?l
~:r~:I~~, v~;~~z~~I!i irA:~s a~:~:~e Î~~rCn~:i~~a~~~~li~~:I;u~::ldeh;I~:!~~~~r~i~
f~;!~i~Si:i,;,:!;i~;~,~~~;~:'~l~i:~~~:~~::i";2~~~:~~:~:;t~:~~i}~;~~
cll tipuril e noui1 de un ehe, fabri catc de Cel~i În fi er, trebu iau sA se deo.
scbe3scă total de cele vechi , În bronz. D e fapt, formele cehicc reprezintă
excl usiv epaca 1...:1 T cne, cţj nd ştim că Dacia intr!\ cu totul În alte as.
pecte de cultur!\. Ateli erelc dela Mut/etui În Carpaţii get ici de Nord ne ,
şi dau o co lecţie aproape com pleti1 de unelte uzua le de tipul nou (v. mai
jos fig. 329 sqq.) . Printre acestea secerilc sunt reprezentate de o formă
analoagA cu celc actuale: subţire şi În!,'Ust.li, de contur ca al unei luni
noui, dar Încă mai larg dcschis!l'). Muzeul Brukenthal d in S ibiiu
posedn alnturea de forme de fier romont şi o s umă La Te-ne. Dar despre
toate acestea vom mai vorbi in celc ce urmeazli. Ceeace trebuie sa 8ta.
bilim acum, c numai acest fapt: hallstattul dacic nu posedn - prc cAt
ne ajută p1\ni'!. ac um descoperirile - o formă partieu l ară dc secere, fi e
in bronz, fie În ficr, ci doar o lI şoarl\ modificare În timpul bronzului
IV 2 a sece rii de tip mai vcchiu 3): cel puţin aşa e inclinat Reinecke
sli conchidi\ d in apariţi:l acelei forme de seceri de o curbură mai des.
chisll ca in epacele :Interioare. Nc-am permite t otllŞ a obscrvâ că depo.
zite cle bronz bine dcfin ile ca epocă, precum e acel dela Şpălnaea (in
Aib:l-de-Jos) '), cel dcla Susen i (în Mureş.Turda) oS), cel dela Panticcll
(Pânczclcsch În Sol noc~Dob:1ca) '), ccl dela K emccse (în Szabolcs) 7), cc l
1) V. Ia lI oc:rn~8, in AS. XX IV 1904. plllnp dela p. 205. cu lutul dtl. p. 208, u.
:: ~;~in::~~~~,I~h~e.k~l~ ~!,~::~I ~:~~':ii:.S:2~q(h cu pl. V, rig. 2.
') I hlinpcl, D'o,,~k{J,. II pl. CXLVlJ fi CX L VIII.
.) V. planta X IX. fiU. 1, la noi mai JOI. ,i d. A. Filimon. in Dodo 1 1924.
1) IIl1mpc:l, 1. 1'. , p l. CXL IIJ .
') J1 nmpc:l, D,.o,,:,kOl' III , pl. CXCV I ,i CCX.XX III.
L
=--_____VASILE pAR-VAN, ObTICA
dela pusztabodoly6 (in Bihor) '),cel dela Kajnyikfalva (tot in Bihor) 1), De dou,a me~ale -aur şi ~rom;- şi de patru origini-italic1l, greacli,
etc., posedâ deopotrivli. tipuri de seceri închise şi mai deschise, ba chiar loca~A-şet,cli ŞI locală-scythlcli - sunt vasele de lux întrebuinţate in
cum e cazul la Şpl\lnaca. de modele vestice, cu buton ~i . 3. languctte:: ?acla I~tre a ..1000 şi 3OO~. Ch.r . Cum influenţa greacli directli incepe
nllituri de modelul tA crocheu caracteristic pentru Dacia cu ţinuturil~ 10 ~acla deabia odatll cu ŞI mal ales duptf venirea Scythilol" În aceste
vecine spre N (Polonia) şi E (Rusia sudic1\. pânA in Cnucaz) 3). Este pAr.ll v~m tr:J.t~ int~~u chestiunea vaselor de origine italică şi locală­
deci destul de nesigur de a stabili un tip precis de secere pentru han- getlcl1, Iar apOI, tot Impreunli, pe cele scytho-elenice.
stattul 1 getic. E mai probabil d\ diferitele forme au coexista! p!lnli. tarziu' Am. exami~at ~.ai sus, p. 308 sqq., În ol"dine geografic1i obiectele impor-
in orice caz put<!m şi cu accst prilej constata sinteza de forme orien~ tate dlll h:lha ŞI 10 general din SV: printre ele În primul rând stliteau
tate (dupll. vastul teritoriu pe care se int\l.mpinll., le-am zice gcto-cimme_
ricne), «cu cârlig., şi de forme occidentale (int!llnitc până. în Gallia), de
celelalte tipuri, mai sus notate.
Ddl/i, tesk,JiertIslrae, ciocat/e, casmale de mineri, 2;(lblde de frâu. I11JJi/e,
ctc. Dcpozitcle de bronz de pe vremea primului hallstatt ne-au docu·
mentat la Glllteriţa (în Sibi iu) , împrejurul Sighiloarei (in basenul Târ.
navei-Mari) '), la Şpdblqca (în Alba-de· Jos) &), la Potsdg (in T.-Arieş) f),
in Bihor 7), speciile de unelte şi obiecte uzuale mai sus notate. Dupli ins~i
numele depozitelor s'a inţeles îndatli. di e vorba de aparitia acestor
unelte în complexul unor forme dintre cele Illai variate, dar cu pre-
dominarea tipurilor vestice şi central-europene. De notat d. p. cioca-
nele în form!!. de «ce1te., dela gimnaziul din Sighişoara ti). Ar fi deci
de prisos ali insistăm mai mult. descriind În am!\nunte lucruri de un
caracter comun la finele bronzului şi În inceputurile hallstattului.
Asupra unui singur instrument ne vom opri o clipă: ciocanul-târnăcop
(Pichel) , în foroU. de puternic cuiu cu profil poligonal şi Îmm~nuşare
d, aileronst, g3sit Împreun~ cu mai multe d!i.llÎ în form!!. de securi a
douille la GUlleriţa '): Gooss l'a comparat cu un obiect analog găsit
Într'o min1i. de sare dela Hallstatt şi l-a atribuit aceluiaş uz. Plirerea
e destul de verosimilli dat~ fiind bogăţia în sare a Ardealului. vasele, şi anume aproape exclusiv de doul1. tipuri: unul mai vechiu
Sli trecem acum la examinarea vascIor de metal glisite in Dacia. lcdlddrrllele hemisferice,- altul ceva mai nou, situlele. Am afirmat atunci
dl vascle de br~n~ de ~rirnul tip sunt tot italice, iar nu. cumva, locale.
') Jbili., p l. CCIV. Sl1. le vedem fihatla. LlIldenschmit, în lucrarea sa des citatA: Die Allv-
*) Ibid., pl. CCV fi CCVI.
1)
')
ef. Dk.hclette III, p. :l69·
Goou, Skium, in ASL. XIII. p. 496 .q. cu pl. X. ~~::r p~'~:~~ :~~:~;'::'i~: ::h~e':;al~~~ ~~~l c~ii~:~~ ~~I~ n~!i :;u:~:~
1) Hampd, Dron:;kof Il. pl. CXLV ,i CXLVI. exempl~re de clild 1l~uşe g~ite pânll acum, dela Rossin l:1ngli Anclam,
') lbid., pl. CLXVI. p11slra~ I~ l'''l~zeu l ~I~ StCtllO. Vasul e impodobit (v . fig. 272) pe buzl1
') Hamp('\, I1r01l.:ko, 111. pl. CCx.xVI.
1) Unul del. Ntudorf in eercul Albei de Sua ,i eelalllh dela CII/tui/a: Goost. /. C.,
cu t~CI ŞIr.UrI de 11011 pedate, conturate la r indu l lor de linii reliefate
p. 0496,i pl. X fig. 10 (er.la Ok.ht.lctle 111. p. 27S.cioonde .naloage) ,ifig.6. contl?uu, .lar pe p:1ntcce cu butoni înconjuraţi de cercuri reliefate con-
t, Reprodua de Goou, l. C., pl. X. fig. :l. centrice Ş I cu o banda de perle din care se desfac protomele de kbede

www.cimec.ro

binc cunoscute. Linii punctate conrurcaz.l\, definind acest din urm~ orna-
ment. Toartcle de forma ştiută, În cruce, d te douli. de fiecare parte, Sunt
Îarll.ş împodobite cu şiruri de lriple cercuri concentrice şi buton i. Avem
deci ornamen tarea clasică a Silulclor şi discurilor ornamentale nord-ita_
lice cunoscute din întreaga Europii a bronzului I Vşi hallstatlului 11). De
obicciu dild!l.ruşcle italice su nt sau f1lră o rnamente, sau - in orice caz_
mai modest ornamentatedecât situlcle . Totu ş avem chiar de pe teritoriul
veche i Dacii atât dcla BrtTduţ (in Odorheiu) cllt şi dela MdriapQC$ (în Sza-
boles) : cr. fi g. 196 şi 201, clUdll.ri ornamentatc Cli tipiccle linii de perle
(butoni obţinuţi prin batere f3 U rcpollssct) incadrate de linii punctate.
Se p:lre cl situ lele au fost mai putin c!l.lItate În Dacia ; ele sunt mult
mai rare decâlc!ild!l.ruşele: c drept Însă, Slllll excmplareautemice
sud vestice, bogat împodobite (atât cea dela /Jaitlu-1J6r:::6rmh IY cât
şi cea dela SitlyO), Întocmai ca la locul lor de origi ne ') ,- În vreme ce,
dimpotrivă, unele din dl dll.rll şe au putut fi imitate şi de :I i noştri chiar
În ateJjerele din Dacia . Nu vom repeta aici în şirarea descoperirilor
flcu tll mai sus, la p. 306 sqq. Ci vom accentu a numlti un fapt. Dacll ni
s'au păstrat dintre vasele de stil italic numai situle şi d l.ldll.ri, i.ar nu
şi vase de tipul urnelor, aceasta nu Înseamn~ eli respectivele frumoase
fabricateilalicede bronz au r ămas necunoscute În Dacia. Am notat mai
sus, p . 306, cazul dela T.-Murtfului, c u imitarc,," in pământ ars a unui
vas de metal ca acelea găsite la Corntlo in Italia. Firesc lucru , olarul
dela T.-rVJureşu lui a avut Înaintca sa modelu l însu ş, În mctal. Dar
foile de bronz din care erau flicut e vaselc de mare lux - dcstinate
numai a eonserva lichide-erau mu lt mai su bţiri şi deci mai puţi "
rezistente decât percţii căldl\rilor menite a fi aşezate pe trepiede şi
expuse chiar focului , spre a se fi erbe În ele: lucru care cerca o masi-
vitate mult mai compactll a respectivelor vase .
Este deasemenea neverosimil ca ltalicii sl1 nu fi exportat În Dacia
şi cisleo E cunoscută bogata descoperire de ciste ta corc\onst deJa Kurd
În T olna, deci de pe malul pannonic al Dun!l.rii 3). Este puţin prob abil
' ) Vezi tot III Lindensc.:hmit. \'o l. JII ,caietVI I,pl .2,i3;Vol. IV, pl. 19: W'lde
av.:m o aitulA , i do uA cl.ld ilru~ ÎmpreunA cu o cupA d e l ur dintr'un tum,,/ .., tiin Ger_
miniA audicii.
1) A se C(lmpar~ de pildl litulele noastre cu cea gAsiti la Riwli, proy. Veronl, Dt.
chelene ll 2.,p.76 :t.
') Ve:r.i literat ura ehcstiunii la Hampcl, n,o,,1I1wr II . p. 73 Iq. 1-4 ciste intr'un mirt
vasdcbron:r..
www.cimec.ro
5-5 VI. VÂRSTA I>J ERULUI IN DAC IA.- •. 1IA1.L!iTA·I"1'UI.
\.ca exportu l acestor vase sl\ se fi oprit aici. Dar nu trebu ie de alt11 parte
uitalcă aceastIl. formli, cAreia îi f!lceau co ncuren ţl vasele de lemn cu
cercuri şi apli ce de metal, cunoscute mai ales din epoca La T ene 1), dnr
de sigur folosite şi mai inai nte, nu putd: avea acceaş cAutare ca frumoasele
silulc', cAldiruşe şi cupe de un profi l executabil exclusi v in metal.
Dacia poseeUi În prima vârstA a fieru lui deopo trivll. CUpt de tip italic,
aşa cum sunt acelea dcla Fiz~flll Cholii (v. fig . 203) ş i de lip hallstattian
alpin, cum au fOSl acelea, pierdute , dela Sighiloara (cr. mai s us, p. 384-
cu cap . IV p. 197). E putin probabil ca e1egantele cupe dela Fi zeşu l­
Gherlii s11 fi fost fabri cate În Dlcia: cu atât lUa i mult (;u cât ele s 'a, J
Fi".:t7J.ec"cldc bronzd.n Muzeu! Brukenlhal.Sibiiu.
g!sit împreun ă cu fragmente de cA ld !lruşe tip norditalie ş i c!l unele d in
aceste cupe sunt împodobite cu motivul şirclor orizontale de butoni,
incadrate de linii duble punctate, de o execUţie evident ita l ică. Dealtfel
ins:1şvar i e latea tipurilor : folt În act:1aş depozit, indid1 un evident eclee-
lism comercial.
Nu mai puţin fre cvente sunt În Dacia ş i tellilt c u toart ă, tOt de
origine norditalidl., <1 Ş3 cum le gâsim de la H ajdu-BtSszOrm6ny') până
in Basarabia :!.). Reproducem aici fi g. 273 frumo slI l exe mplar din Mu -
zeul Brukenthal, g~s it in Ardcal ş i reprezentând tipul Oarecum clasic al
acestor vase, genera l ră!'Ipân dite în toatll. Europa, din Callia ş i Italia
pă nă in Scandinavi:t4), in bronzul IV vesteu ropean 5) ca ş i dacic , deci
') Cf. Dtchdel1c 11 3. p. 1457. eL pentru ~" bronzului, voI. II 1, p. :t86, nOla 6.
Il HlI.mpcl, IJroukor, 1, pl. LXV, 1 : v. , i pl. LXIV, ri g :t.
') CL E. Dunircllnu- Vu!pc, L'tsp/msione dd/e cit'ilta ito/ichc Vlrso I'O,it"'t,~.
inl:.°phemeris Docorom(mu III ' 92.5.
') D ~chelctl e II 1,1,.2.87.
..es't~U~:;::I~~ttt, /, C., p. :186 arimlii el .ceste VISe se ""sest: chiar in bronzul III
 VASILEP,\RVAN, Gl;'T ICA
Ide pe la a. incoace şi astfel alcătuind, Î~p.reu.n!l cu tcli~dllruşelet
1000
Je bronz stratul cel mai vechiu de importuri Itailce la nOI.
Dcche1cttc atribue toate vasele de tip siwhI, cistd, CIIplr, g~ite in
N Alpilor uzu lui funerar 1), şi anume din a~b~le faze h~l1stattiene.
Au servit la acelaş scop cdldtlrufele de tip nordltahc? Teor~t'c, da. Ele
erau, ca şi situ lele, vase de t mare aparaa: de se va fi fiert 10 ele,. se.~·a
fi f!i.cut aceasta tot numai la ceremonii solemne, eventual la sacnficllie
,.,
prelucrate neindcmânatcc şi naiv, dupli tradi{ia de tcaneluri. a bronzului;
cel de al patrulea e simplu, dar cu marginea triplu profilatii foarte adânc.
Toate aceste vase - de tipul cupe-au avut ml'i.nuşi În genul celor
bine cunoscute din bronzu l I VI) ş i hallstatt 1). Toate patru sunt
lucrate în tradiţia bronzului IV. cu orna-
mente (butoni) taU repoussCt chiar pe m1!.·
nuşi şi cu linii de tperle. pe marginile

~t:S:~ud~~~~~O~:;i:t:ut'::;!~~;!:, ~~rv~:e a~~I~~:: ~~~,i::n~~.rf~/~,i~aa;.~t:

Brrldul ca şi la Fi:::ef/d-Clterlii, la CUiterlţ" ca ŞI la flajdll-&Jszorminy
;;~:,,~~z~~,;:,:S~~~:; c~e;~e;::e P:c~~~~i~:~~::. ci~:o~:, ~:~~;t~t~:
marja unor negustori: cel dela Fl'zeş spec,al~st 10 «cite.,. cel d~la
H aj du În sdb;i, cel dela Guştcriţa mare angroSISt. de bronzun, proprl~_
tar dc atelier, ca şi d. p . cel dela Şplllnaca. Alături de mar.fa lo~ah\, slibu,
~~c~i~cc~~\~~~~I~i a::~:it:_~~~;~;~iri:n~~~ ţ ~~:~tfi~.strlilO!l~ Importatli:
D ar dup:\ modele din Apus ştiau şi ai noştr.' sl toar~,e. ŞI s1\ ba~ă fa·
vasului:ry. Pe cât ne putem da seamii numai
dup3 fotografii, vasele tâ godrons. (Ia H am·
pel, 1. c., no. 1-3)searat1i,cum am spus,
a fi ma i mult ocanelate. in trad i ţi'a l ocalii
a bronzului , bine cunoscutii dup!!. vasele de
lut şi clasicaplicat!l În sintez1!. cu hallstattu l
pc urna funerad dela T .. Murcşului 4),_
iar nu propriu zis tgodronatet i aceste vase
sunt' dealtfel şi prin triplul (no. 1), rcsp.
~:~~~ţ~~:'r:a-;;~~::~ ti~~C ~~~:~~~:I~~a~S:~~ ~:~~+?t:E~~~a:~ ~~E

~~~~~~~~~~~I~~~~~gl~
Şi dadi. roatele ca ru/Ili de lupld dela A rca/ia vor fi fost I~porta.te dm
~~ f:;~~~ca~~:~a;:r I~'~~ ~~~~i s:l:e~:~~~~t~: ~~;l~~~~ -:~~~~:n:I::~~
velor hallstattiene contemporane - fabricate la noi, de meşterii orf3uran,
bine cunoscuţi dupl'i. podoabele de aur de to t ~e1ul . pe ca.ri Înc1\. din v~e.
mea mai veche a bronzului le produceau la n(ll, nu numai pen~ru ~evolle
interne, ci şi pentru exportu l pân1\. departe în Boemia , Germama ~' Sc~~.
dinâvia (v. mai sus , p. 338 sqq. şi cf. mai jos paragrafu l despre bl~uteru).
Tezaurul din Bihor e compus din patru vase de aur, piistrate aZI la Mu·
zeul din Viena i). Trei din ele sunt oarecum ta godro~s., c~ vasele gre·
ceşti archaicc glisit e la Glasinac (v. mai sus, p. 374 ŞI cu fig. 274), dar
:~ ~~~~:,I ~~o~~:f>!6·III. pl. CCXLVI. _rtproduse la noi În pl. XIII, 3-6.
din bronzul IV. CAt priveşte vasu l nO.4, u. HUiZ. 1 189J. p. IJ6
~I eruni.ca acelea, ana loage, gllsitein Franţa,
cam din aceea~ vreme: ca tip Îns:! ceva mai vechi 6) . D acă no. 1 şi 4 sunt de
o formli destul de com un1i,general hallstattianli,decalotllsfericli(iarnu de
profil unghiu lar), in schimb no . 2 ş i 3 au acea complicaţi e unghiularii de
profil, pe care, cum am accentuat şi mai sus, o g~im la vasele tA godrons.
archaice greceşti ca şi, dealtfel, la unele vase de bronz hallstattiene cu
bu::rele rrlsJrâ,tte ori::on taL ca ale noastrc t). Totuş ne va fi perm is a re-
IC\'3 aic i un fapt remarcab il: Întocma i cum pentru vasele greceş li a
godrons ne putem urca În diutarea motivului decorativ pân~ la cupele
pictate de stil K amares din Cnossos, tot aşa pentru ideea vaselor c u
taneluri concentrice spre ftlndul vasului (deci un fel de godrons â creux)
putem g!l.sl modelele geometrice in cutare vas encolitic din comitatu l
~I S lovaciei centrale?}, adică în teritoriu - de sigu r
1) D&:.hcle!te, II I, p. 2.87.
1) / bid. II 2.,P.77 8.
') ef. O(!chelette 111 . p • .:87.
' ) Koda, Dolgo::atok, VI ' 9 15. p. 2~8.
') Deehcletle III , p. 287, fig. 108, no. )--4.
') Jbid. 11 2,p.642.
') Pentru ambele exemple v. (ig. dda Hoernu·Mtn(!;hin. o. t., p. 259.

www.cimec.ro
 ·.6 VASILE I'ARV"N, CiA'TICA
Înd!. cel pu\in din bronzul III - getic, sau in cutare cratiţli larg des.
chis!i dela Bouţeşti l ângă Focşani. de stil cuculcnian n, posibil incA
din cneolitic aşezare nord-lhracică 1). Sunt deci evoluţii paralele cari
din dnd in când se Întâlnesc, pentru ca Sudul mai bogat, prelucrat
de Orient, slt ajute Nordului a face un pas mai repede, ieşind din per-
petua vegctare tradiţionalist3.
In ce priveşte frumosul vas de aur dela Biia, in care motivele
loc::! lc ale bronzului III şi IV dacicsul\t combinatcclI elemcnteco_
munc şi Sud vestului, norditalic. trimet la analiza sti li st icli pe care
i-am flcut-o mai sus, la p. 330 sq.
Fenomenu l originaliHiţii mai mari in urla aurului dccl\t în II bron-
zului, chiar in materie de vase, e ca racteristic şi uşor explicabil la noi
I îl~' ;~IT~~\\'ta~~~:~~~~~i:~ ~~:~I;a:r:i l:c:~~~C~'~;~el~t~i ~~h(~;~ ~ti~~~
gin:l\ia artistic-decorativă. se exercitau În Sud, mai ales În bronzul IV
şi hallstattul 1, În special pe meL'llul mai eftin şi l)rclucrabil in massă,
spre a fi exportat, bronzul. Sudul putca deci trimitc in chip continuu
t şi din plin opere de artii supcrioarii in bronz, nu În aur. Dar aur,ul din
I~:~~ii e;~tr::~~a~;-::r::I:t;:~:I~~a~~~:;)~~~:~t:q~·~ 1:::I::~~na~:~
duluL latl1 deci de ce gi\sim in Dacia hallstattian!\ v.lse de bronz, pur
italice şi pur vestic-alpi ne şi, all1turea, vase de aur de un sti l evident
local, chiar dacii in anume linii structurale ori motive dccortltive se
vede că autorii lor au cunoscut şi lumea greco-italic1i de prinprejurul
:lIlilor 1000 a. Chr. Dealtfel aceast1i cunoaştere intimil a Vestului şi
Sudului de către orflurarii dacici ai bronzu lui I V şi hallstattului 1 o
vom constat~ şi mai jos la examimlrea podoabelor de aur caracteristice
pentru acc\e timpuri.
Simultan cu apar iţia Scythi lor În Dacia incep a se ar1ita şi fabrica -
tele clene de origine di rectli ioniană., venite din Rlis!\rit- pril\ Marea-
Neagrli _ iar nu din Apus, prin Marea Adriatid\. Lucru l era firesc.
Scythii veneau deacolo: furnisori i lor cu fabricate de metal de o arta.
supe rioarli dimâneau şi mai departe Grecii dela Ponlu l Euxin: daca.
armele şi podoabele comune, vasele de uz comun, in special marile
cazane de bronz (v . mai sus, p. 9 sqq.), ornamentele barbare aleearelor de
vagabondat ca nomazi şi ale carelor de procesiuni funebre (mai sus,
') lncAine:dit.
www.cimec.ro
p. 21 s~q .), şi le ?ute~u face Scyth.ii singuri, apoi pentru oglinzi, vase
de lux I~ aur, argmt Ş I. bronz, aplice de metal pe tolbele de s3geţi , inele,
pendantlve, etc.,. trebUIau s3 apeleze la Greci. Iar Grecii invliţand dru-
mul spre ~ar~aţl, c~n~ştcau direct şi aceâ fabuloasl ţarli a aurului cu
te~t~;r~~.n:~s~:;:~' Iar nu scythi (1), bogaţi in podoabe şi moleşiţi
Ca şi in Apus , vasele de bronz greceşti de origine ionian!i apar deci
~7~~~ ~:n~~~~ ~~':f~~,~t(~:~l~~i ~:~!i ;~~ă:Q:~ ~:e~I~~:: ~~U!~iu:~~:
p. 17 sq " cu fig. 8 ş i 9 şi pl. II, fig . I ş i 2), celălalt (lIydria dela BetIe
În Bereg: pl. XVIII , fig. 1 şi 2) foarte probabil tot dintr'un mormant
dar gă.sit în albia unui pOr!!u, ceeace inseamnli di a fost târit la o oar~
care distanţ!i de locul unde apa, rupând malul cu morm!l.ntul, a furat şi
dus mai departe obiectele depuse acolo 1).
. H~dria dela Bene este unul dintre cele mai vechi vase ioniene gli-
slte.1O hallst.'1.ttul european. Dacă ţinem apoi seamă de num1\rul ex.-
c~Pţl~nal de redus al. descoperi:i l o~ de vase archaice greceşti în N AI-
pilor.), aceast~ hy~ne e propriU ZIS un tmictlm . Clici hydria g~itl în
Elveţia, la GracJn.olll lângli Berna, singura aflat3 in Europa centrala
afarli de a noaslrli, e de un lip deosebit, ma i apropiat de forma oval1\
şi pan~coas3 pe care o vor lua aceste vase în sec. V. Hydria noastră
a. avut 10 a,farl de cele douli mllnuşi laterale, orizontale, pllstrate, ind
ŞI una ver~lcali1, legând umerii vasulu i cu gâtui, aşa cum e cazul chiar
la Grachwlll, dar care s'a rupt, spre marea pagubI a noastr1\ : În adev1\r
aceste ~!inuş i sunt deobiceiu decorate în sec. VI Într'un chip foarte
bogat ŞI cu tot felu l de compoziţii anthropomorfe şi tberiomorfe de
stil oriental. Totuş avem destule elemente pentru datare in stilizarea
~':~~~ca~~~~~.~~:~:. 1:~erl~~~~i:Ulb~i::in:ia::U~ri~e:a~~Jf~Şu~a~:z:ii ;~:i~=~
rele spnJ m l t~ pe un glob. Capu l sirenei e stil izat în s up rafeţe unghiu-
Iare, dur..e, ~I e:-: se ~are - acoperit de un v:1l) sus~inut de o diadem4
care dli I1ltre~e l figUri aspectul Aphroditelor de tip «fen ician. gă.s i te la
R~l~d~, ca ŞI la Histria, şi aparţin!!nd toate sec. VI a. Chr. O anal iză
SlIhstlc3 am1\nunţit!i. - aşa cum a f1\cut-o P6sta - duce la concluzia,
d~Y~;i~;::~~~~;~::,7~:~~ :!ui.~~.'~~~.'.~:·,;~:~;bo~
1) ce. Dk:heltllt 112, p. ,8:l . qq.
,.8 VASILE pARVAN, GETICA
VI. VARSTA f'IEMULU I IN DACIA. r. HALLSTATrUL

De factură pur scythic!1, numai cu inrâuriri greceşti, e insli marele

care ni se pare singura admisibiHi, cA data acestei hydrii e prima jurm_
cazan ~ela ~rlaru, descris de noi mai sus, cap . I, p. 9 sqq . (ef. pl. I,
late a sec. VI a. Chr.
fig. I ŞI ~), dm ~ec. V-:IV a. Chr. Astfel de vase, fie turnate pe loc, fie
Pe unde 3 ajuns acest frumos obiect archaic elen in Carpaţii nordici?
Pe calea Scythilor, adic1i dela Pontul Euxin prin Moldova şi Galitia, a~use ~m . l~usla ~U.dICli, ~nde era şi rlim1nea centrul puterii seythe,
cum dela inceput a presupus Kovacs? Ori, cum propune POsta, dela
s au gă~lt ŞI I.n Gahţl3 (mal sus, p. 360) ş i, se pare, şi la Bonţeşti lângli
FocşaOl (mal sus, eap. 1, p. 8, n. 6) . Originea acestui tip de vase nu e
Chalkis În Euboea - admis şi de ci ca şi de Dcchelettc 1) drept centru
a:-iatidi, duplicum s'a crezut,ci,am ar1l.tat maisus,cap.l,p.lJ, central~
principal al fabricatelor arcbaice şi clasice de bronzurÎ greceşti -prin
ŞI sudesteuropean3. Ea pare a fi fost imitat1l. de Seythi după marile
Thasos, valea r1iului Axios. apoi, prin Triballia, În valea Tisei şi de-aici
tocmai in Carpaţii Slovaciei? InclinAm 3. crede - dup.!!. cum am notat
şi mai sus, În cap. 1, p. 7 - cA aceste fabricate, ori e1l. porni au din Eu.
boca, ori din Asia-MicA . luau drumul m1l.rii, c!!.tre Olbia şi Histria,
iar deacolo p11.trundeau În interior, Întocmai ca fabricatelc ceramice
----rl1
corintiene din sec. VII şi VI gitsite pfin1\ în Podo!ia 1).
La ceala1tli extremitate a lumii getice, cea sudicli, pe Dunlirc, IAngă ,
~---- _____:J
Giurgiu, a fost găsit intr 'un tumuluJ dela Btllt1l1oaia un UP'I' ionian
de gust greco-scythic, aparţinând cel mai tirziu sec. V a. Chr. L-am
descris şi interpretat mai sus,cap.I,p.17sqq.(cf.şi pl.lI,fig.1 şiz),cu
prilejul examinlirii migraţiilor scythe pe valea Dunl1rii În sus, şi nu Fig. 275. Vlldc pAmint ara. (Muu. Fi,. 276. Vu de plimllnt an.
mai reviu aici . Voiu observa numai cl de data aceasta avem de-a face ul din Timi~ ...a). (MuzculdinTimitoara).
cu o operli de artă introdusll in lumea geto-scythie1\ pe drumul Dunlirii')
şi anume din emporiu l care domina acest drum, pAnă În fundul Tran- vase archaice grecClti şi centra leuropene cu picior, din cari au derivat
silvaniei, pe munţi i Sebeşului .), Histria, cea mai veche colonie mile~ in ~allst3ttul vestic basenc1e votive de sacrificiu purtate pe care pro-
sian3 d in tot Pontu! de N şi V. ceslOn~le cu patru roate. - Dealtfel nu ar fi acesta singurul caz de
paraJelis~ halJstatto-scythic cunoscut. Armele şi , mai ales, podoabele
1) O.c., Il 2, p. 756,-undese relc"ea:&lintli,cI dela Chafkj,lirta vuelorcle
~e c~re Ş I de cor?, sc~thice, oferli ind o sumă de alte exemple, doved ind
bron2 a trecut la Cumatl ~i Capua in Italia fi el deci multe lucruri grecefti archaicc
Insp1rarea scythld din cultura locaM în t â l nită in Europa dela 800 3. Chr.
orientlliitante gAsite: la N A1pilor pot fi din Cumac, iar nu din CJralhis.
') Ol!chelette 11 2, p. 759, necunoscllnd 1uficient antichitAtile din R Europei incoace.
afirmi el_Ies colonie8 grecque:s de la me:r Noire: n'lIvaicnt pllS cxerc~ une influen<:c Turb~ rlirile .~rod~se de Scyt~i în Carpaţi şi în general la Dunărea
senlible sur l'Europe centrale lupremier 1gedufe... ,i ton ne peutouribuerauxim. d~ J os Ş I de M IJloc. 10 sc~. V~ I ŞI VI a. Chr. ali împiedecat răspândirca
portations penetrant par le cou"' inftrieur du Danube un rale prq,ondb"ant dlJlI dm ~est.spr~ DaCia II tlpu~tlor de vase de metal şi chiar de pământ,
le dfvdoppcment de la culture ballstatticnncI. De fapt lot ce e IlQlbtaLtian IC)'tJric
in OMciR, pIIni spre Boemia ,i PllOnonill, iar in Throcia pAnA in Rhodope (v. , i mai lua,
ca ŞI a lIpunlor de arme Ş I unelte caracteristice halJstattului Il sud-
cap. 1, p. 33 ,i cap. V panim) e de origine clcniclpontjcd: vase, oijlin2i, podoabe de restic şi vestic 1). In schimb forme caracteristice s'au ivit aic i. Renexul
aur,i Ifgint, aplioe de aur, argint ,i bronz, etc. lor il pute~ A urmări Î~S!i. doarl1 in podoabele scythice, asupra cărora
1) Vezi asupra pitrunderii elenice pe Ounire in lUI, incA din hallstatt, comuni. ne·am opnt IOdeJung 10 cap. 1, şi în eera mica geto-scythicli din haU-
carea mea ,i mai Înainte citati: Plnltration htllbtjqutl el IKlllni'tjque da", la vaUh dy
stattul II, adică Între 700 şi 300 a. Chr., pe care o vom urm1l.rl acum.
Don~, Bucure,ti, Bul. Secf. Hist., Acad. Rom. X 192J.
' ) Şi 1. dplturile din vara anului 1925 la COltq,i, lub direqia d-Iui Teodo~,
d-nii Ferenezy,i Simu,asistenliiali,augl.it in burgul dllcicdcacolo, alltureade <:c. plt:~r;~ ri;~~im:~ '~fde!~~' con,ideraţiile yenerale asupra acestui fenomen de dea·
ramicl La Tt:ne. monete din H.iltrill.

www.cimec.ro
 VASII.E . PÂRVAN. GIITICA VI. VARSTA F IERUl-UI IN DACIA _ •• HALLS1WT''1' UL

Cuamica. Printre cele mai frumoase probleme ale istorici artei in.
dustriale protoistorice, e de sigur tipologia şi ornamentica ceramicei
bronzului dacic. AUiturea de formele vestice din Banat şi Crişann de
CAmp, înrudite cu ceramica p::mnonic!\, dar B.cAnd totuş familie apane,
înviorat de proeminenţe organice, se imbog1l.ţeşte ca decoraţie cu mi-
nunatele incizii adftnci, de o rarli frumuseţii şi complicaţie a moti-
vului ornamental, amintindu-ne deaproape anume ceşti din Knossos
in stilul Kamares (Hoernes-Menghin, p. 414 sqq.). StrAns inruditc
ca spirit decorativ, dar preferllnd motivul unghiular fa\1I. de cel spiral,
sunt celelalte forme, ale bronzului muntean, din balta Dun1l.rii, la
Boiall l!l.ngli C:l.llirnşi: tot incizii adânci cu linii şi benzi, insli cu
.Schachbrettmusten şi meandre unghiulare tipice, destu l de diferite

Fig. 279. Vas delaC01JQmaÎn Fig. 280. Ft'1Igm, de vu dela

Trei-Scaune. (M~.N.S.S!. Ghid/aldU În Trei-Seaune.
Gheorghe). (Muz.SL Gheorghe).

de cele intrebuinţate În Ardea l. Dar ş i Într'o parte şi in alta constatăm:

leg:Hur!\ cu ceramica mai veche, pictatlt ş i incizatA, din eneoliticul
Fig. 277.Vude pllmAntarsdelaGllunt. Fig. 278. Vu de pl. local şi sud vestic şi pân1l. in hallstattul sud germanie şi vestungar da-
mllnt .... dclIlGhcrnt·
,iginMun:fj.Turda,dupl AS.XX 1<)00, nubian 1), continuitate a motivelor ş i În mare parte chiar a tehnicei
II'gÎn Mure,-Turda,
p. 213. 1/3 m. n.CL,i Hoernet·Men·
dup!!. At.xx. 1900,
decorative. Totu ş formele 8unt cvoluate Într'o dirccţie carc' anunţ1l. el
ghin. Urg.d. b.K., p .... IS, fig . 1.
p.208.1 !3 m . n • au sosit alte vremi .
• itutul,p.416 .
In adevltr urnele, ind!. dc formlt Ş ornamentare a bronzu lui mijlociu,
aşa cum se vede din pildele ce reproducem in fig. 275 sq. şi 282 cu 28 5 găsite la Covama ori la Ghidfaldtl (Cid6falva) În Trei-Scaune (v.fig.279
~i pc pl. XX fig. 4, dela Muzeu l din Timi,oara, avem formele proprii tran· sqq.ş i pI.XX Il 2), ori mai ales cea dela Barooll, tot acolo (v. fi g. 267Şi
silvane dela Glzl'mesig în Mureş· Turda (fig . 277 sq.) ori cele din cimi· pl. XXII 2), sunt evident din aceeaş fami lie cu urnele hallstattiencdi n
tirul de urne dela Pusztaszentjdnos 1) în Dihor, al cliror profil elegant. Alpi 1) ş i pot fi În bun1l. pace atribuite bronzului nostru IV, În vreme
~e cari vorbiam mai înainte,atAt din Ardeal cât ş i din
1) ce. Ia Hampel, Dronzkor 11 p. 121 ,i 1'1. CXXXVIII, cu ,·al. 1, pl. LXXV
:.eNÎ:e~:;~;:t~.:;~~::v:~~i::~ra~,I~~t~:!:.~.~~i:~ 1:::i~i1tim: ':m~!:!~!~~~li:.L~~d;;:~h~,I,.O~::, 1, caiet XII, pl . Jj Dtchelelle
1\ Ve~i vasele din Araoviala D&helette 112, p. 810.
II 2, p.8181q.;

i%roruluipec:are-lfolOKIU1'I.

www.cimec.ro
 VI . VA\(STA .' IERULUI I N DACI A- •• II.Au.sTA'rrU I~

Un altmoimântconţineo umă ca ş i cea precedentl,iar in urn1t, con.

Muntenia Îşi au principala Înnorire În bronzu l III, cu posi bile prelungiri ţinând resturile arse ale mortu lui, nu o cratiţ3, ci o cupă cu dou!!. toarte.
Însă şi mai târziu, pin!!. in haUstatt. Fapt e, d\ ceştile cu ~na sa~ d~ul Lângli uml se mai afla şi un al treilea mic vas .
toarte din mormintele fScythice. nu sunt decât O .populanzar~ leftrnl In sfArşit tot din aşezarea aceasta a bronzului Kovacs a mai scos ş i
a ceştilor analoage din bronzul III şi IV (a se compara fig . 282, 285

.
un vas Iriplu, comlll,;cani (v .fig.z89),a cărui naturltrebuie să ne-o ex-
sqq. şi 3°3, cu fig. 283 sq., 301 sq. şi 304)' . .
Dar mai ales e hotlirÎtor pentru ceram lca bronzuluI

~I'
IV dacic ceeace constatlim În mormintele dela B andul
de Ctîmpie (Mezdband) În Mureş Turda , săpate de ~o­

JJ
--------]
:~~:I\:~~::;/~'~~
vacs 1). [n urne d(" o forma oarecum tr~nc~~nlcă,
. I:Jrgi sus ş i strâmte jos, de o fa cturi'l prlmltl~l1 şi

jlddll inT rei·Sca.

;~~E5r~~i~~;~i~';~:~e:~it~1~:~;;'~:~~:~1,~~:;;~i.:
chea manierl1 a bronzu lui , in special bogat ilustrată
în B altat, şi cunoscută şi din marea cratiţli l~ba~I.~e!a
~
dela
Fig. ~8J. Ce,l i din morml\n l ul «8cythic. 11 0. 9
fg .• i1Iure,"I11i. duplKovllc:a.lnDolgo#(l.
toh, VI 191$ , p.a67.
Fig. ~84' Ccqc1l din mormAn_
tulno.Jde1uPiltM,dupft.ltoaka,
in Dolgo:ulloh, IV, 19 I J, P.z40.

plidim lOt prin ritualul libaţiunil o r fun ebre. iar tipolo~ i c prin vasele
hallstattime cu coroane de v1tscioare, ori prin cele celtiberice contem-
uneGh:;~).Sr. ;~i ~~~o::i~~~1 i;:c~dObit1i. cu un br!iu de IOCIZU In porane : ,n vas cu douli mici cupc periferice lipite de el'), ori prin vase

domin! (ef. fig .•86 şi pl. XXII, fig.

2). In plus, cupe mai mici, cu doull
toarte, de forml quasi-identică cu cel~
tScythice. , ori cu una, de forml1 ma l
specific a bronzului, s'au. gAsit tot
inl1i.u ntrul urnei celei man; aşezarea
dup1i. Kovacs era aceasta: cr~tiţa 10-
bat1i. cu cenuşa şi oasele calclOate ale
mortu lui fusese pusă pe gura urnei,
iar în cratiţli, peste resturile mortului , Fig. 28s. Vas de pft.m1lnt Fig.z86.Urnl ,i cratiţli. dda D(lndulde
ceaşca. De fapt, cratiţa, conţinând al1!(MlluuldinTimi. Câmpie, dupll Kov4 cs in Dolgo::otoh,
cenuşa şi ceaşca şi pe care I~ovacs a ,oarll). I V 19lJ ,pl.delll P.270.

gl'lsit-or" urn1l. , nu pe urnI, Ş I nu (lCli~

zutli Înl1l.untru înainte ca urna sli se fi
umplut de plimânu , ci dela Încep~t
l~ig. z8z. Vase de plmlnt ara.
(MU7.eul din Tim i,oara).
ca acel de aur dela Vâlci-Trftn t), atribuit de Andri eşescu bronzului
Il, iar de min e s fâ r şitului bronzului III.
pusli inlliuntru, exact cum le-a gAsIt. . Dar fase le lobate caracteristice pentru bronzul mai vechiu ş i aici
Kov ăcs, corespunde 1" tot111 ritullti Jfmebru dm J~alls~altf~l tlesltc. c~nstatat evident aparţinând bronzului IV dacic (hallstattul 1), stabilesc , Îm-
deopotrivli in Elveţia, Bavaria, Lorena. Belgia ŞI chiar Pyrenci ').
' ) Cr.O.xbdette. 1T 2. p. 8 u fq. V. ,i vasele triple de tip norditalic reproduae
de E. Dn1reanu-Vul pe, 1. c.

~ ~e:lt::: I~ ri~:~tt:6~t~~'p~Î 8JI~1 ::q~uri:~' 3S2:~ 6.

1) Cr.AndriefCac:u.PlrVll n , T tflQUrul dtla V61ci· Tr6n, pl&n.fa.

www.cimec.ro
preunl\ cu acele cupe quasi-scythice, legAtura cu hatlstattul Il 1): mor_
mintele acythicet cuprind exact acelaş inventar ceramic, deşi morţii
sunt inhumaţi, iar nu arşi: Ilma, cratila şi etafca. Dacă vom amint I
cA şi mormintele haUstattiene dela Glasinae conţin tot tipul de ceaşcă
cu doul1 toarte Înalte '), cunoscut din bronzul nostru IV, ori chiar cel
cu o toart11 3), al3turea de skyphoi greceşti cu douli toarte 4), Întocmai
cum g11sim dealtfel dupla secure de fier, ca arm11 de luptl1, la răsboinicîi
inhumat i acolo cu alemide greufli şi servindu-se drept coifuri de rase
de bronz greceşti tdgodronst 6), vom inţelege cli dela Bandul-de-Ca.npie
FiG. 288. Cqti dela
Fig. 287. CeAlci dela
Ba,ltlul tiI C4mpil, Bandlll d,C4mpi" dupl
duplKo\'lia, În Dol- Kovia, În Dolgo2alok.
g02alok, IV 1913, pl. IV 1913,pl.~la
delap·:z.7 0 •
şi pAn11 la Glasinac e o singurli lume, cu rituri adesea diferite, <ar cu
forme de civilizaţie asemAnAtoare. Suprapunerea superficialA sqthicll
peste lumea noastrll din bronzul IV este astfel sigur caracteriznA În
Ardeal şi, am zice, postulatA şi la Adriatica (cf. Daursii de cari amvorbit
mai sus, în cap. 1, p . 38 şi cap . V, p. 22.9) '
Tot unei urne hallstattiene credem d aparţine şi fragmentu l dea Bita
În Trei-Scaune, tot la Muzeul din Sf. Gheorghe (mai sus, fig. 2.6ry, care
prin banda sa orizontalA de ceretlri concentrice, încheind jos z·na de
canelUri orizontale (bine cunoscute din hallstattull dacic prin vau! dela
T.-Mureşului care imitâ pe cele de metal dela Corneto: v. mi sus,
fig. '91 şi 192), ne aminteşte atât pe cele din Germania sudicli, pitate'),
1) C ... tilelobatea'auglsit,ilaSis/niO<1Ta,undeataţiaLaTtneepebaulai,'cehi
halltlatlieneduplcum se \'we,idinplaCli ,·otivlcu,pir.le,dcacri51 mai,u'lp. 384.
') Cf. d. p. Fiala, În IV. M. a. B. H. 1, p. 160.
l)lbid.,p I 3 8 ,fig2.8şi\'o1.III,p.lo.fig.22..
')Ibid.,l.p. 132.,rig.9,ip. 140, fig. 36.
") l bid.,p. I34 ,qq·
4j O.!chclctte Jl2,p. 818,i I.indcnschmit. o. t. 1, ClIietXlI, pl 3·
www.cimec.ro
cllt şi pe cele dela Oedenburg, incizate ori pictate 1). Nu mai puţin
ballstattian e tiparul dela Jlieni, tot În Trei-Scaune (fig. 26g), deimpri-
mat ornamente cu dublul p1l.trat Înscris unul În altul , aş~ cum le gAsim
pe vasele din tumllli sud-germanici contemporani ').
Dar un/a tipic haJlstattianl e în Dacia cea bitroncconicll, dela forma
archi-barbar1i dela 1'imitoara, cu procminenţele ei quasi-neolitice (v.
fig. 290 ş i pl. XX III , fig. 2.), trecll.nd prin formele mai organi23te dela Blaj
(fig. 291 şi 292 şi pl. XXIII, fig. 1) şi culmin~d cu interesanta varietate
de profite dela 7'.-Murefului (cf. fig. 240 şi 294 sqq.). O cât de superficiali
comparaţie a acestui tip de urnli cu cel propriu al bronzului, cum îl avem
d. p. dela 0::1111 sau dela Ret; În
Trei-Scaune (v. fig. 299 şi 300),
ne aratA imediat transformarea
tipologicA produsl de influenţa
formelor villanoviene in p.!!.rţile
noastre . Totuş tradiţia populari,
eXtrem de conservativl, n'a pli- ~~~ ~~~tI~ed,el~!",;"trt~~ ~::.n~~~~
risit nici vechile forme locale Dolgo:;atok,IV1913,pl.dc1apg.2.72.
de urni'l-borcan, cu gura mai
larg.!!. ca fundul, aşa cum le-am Întâlnit la Bandul-de-C'mpie in
bronzul IV, sau de urnA-chiup, cu multe toarte verticale cum se În-
d.lnesc la Tinosu l chiar În La Tene III 3). In insula din lacul Boian
glisiOl deopotriv~ urna largli la guri, ca un ghiveciu. asemAn!toare cu
cele dela Band şi urna de tip Borsod, cum apare şi În Bosnia t). AceastA
continu.!!. Întreţesere de tipuri vechi ş i nouA, de motive vestice
ajunse pe valea Dun.!!.rii În jos şi de motive estice infiltrate deopotrivA
din stânga şi din dreapta Dunlrii, d.!!. ceramicei haJlstattiene din Dacia
un caracter extrem de complicat. Dealtfel aceeaş amestecare de tipuri
vechi quasi-neo!it ice, lucrate În tehnic11 primitiv1t, şi tipuri nou1\ ce1-
tice, lucrate cu roata, va fi de reţinut şi la caracterizarea civi liza-
ţiei getice din a doua v!lrst~ ti. fierului, dela a. 300 a. Chr. incoace.
O formA de titlu! cu picior, ascmMAtoare ca idee, nu şi ca profil, cu
urnele din Gallia meridionaJli , imitate dupA vasele italo-grece din prima
1) ef. Hoernea-Mcnghin , p . .559 ,i 483.
1) Lindcnschmit, o. t. 1, eliet XII. pl. 3, fig. 3: cf.,i fig. 6.
a) Radu ,i Ecuterin. Vulp~. Sdpdturil, tir/o Ti_J (in Dodo 1 1924).
') V. Chril{Ctcu, Sdp4turil, dtlo Boion (in Dodo 11 1925), cu Pirvan in OrpMtlI
JII,llqq.
,/

53'
vârstl\ a fierului 1). s'a ~it in mormAntul .scythict ilO. 1 dela Pi,e"" În conurilor CU nelipsitele proeminenţe: patru, in cruce. Este clar cll. aici
Huniedoara '): fig. 293 . Aceastli urn1\ e împodobitli cu patru pr~mi­ avem de-a face cu doull. elemente degenerate ale artei b ronzului : JO pro-
neoţe, dintre cari douli sunt tratate, dup!l vechea manierll neoliticli, drept filul vasului, care porneşte dela un original de tipul dela Timişoara,
urechi ~i sunt gău rite în direcţie verticali1. Putem consider~ această mai jos, fig. 303, dar e apoi puţin modificat dupll. noua formll. a urnelor
form!i de urn1\ drept o altd încercare a olarilor noştri, pc IAngl\ cea dela villanovizate: 2° proemi-
T .-M urcşu lui , de a reprodrlCt complet, redând ş i piciorul de bază , .nenţele, devenite din or-
vasele italice de metal, cari le veneau din SV. Şi mai putem adliuga că ganiu, ca pe vasele dela
dac1\ la T .-Mureş ului era vorba de un model din Italia centralli, ma i Ghernesig, numai apli-
cate, pi\stra,nd Însllaşeza ­
rea În cruce. care pe vre-
mile mai vechi ditdea va-
sului În perspectiva ver- Fig. 293. Vase di n mormintele .t<:ythicct dela
ticalit un aspect pur ş i P i,ehi, dupl Roska, in DO/IO%(ltok, IV ' 91]. p.
simplu romboidal convex 2]4 ,i 236.

(v. mai sus, fi g. 278), ori

ch.iar concav: numai patrulater 1). Inel odatl deci perfect! continuitate
mtre bronz ş i haJlstatt din
punctul de vedere al popu-
1aţie i de bau a Daciei,-care,
sub valurile de idei ş i de po-
poare noull., ce se ab1\teau
Fig. 291. Vas tscythic:t Fig. 21)2. VIIlJ tlcythia dela asupra ei, se adapta numai,
Fig. 290. Vas
de la Timi/oora. deIaBloj.(lVIu%.ooleg. Dlaj(laMuz.coleg. Dethlcn lanouele rmprejur1ri, dar nu

~~,,;.9~u~~t:!~B~~~mD;/;;:~:kn~V 2I:;~~ ;~ n~~:~:~:u~ea ~~::e~i~!

(Muz.Tim.) Jkthlen din Aiud). din Aiud).

vechiu (prata-etrusc: 1000-800 a. Chr.) şi cu profil convex de sus P.237.q. tenţă.

plina jos 3), la Pişchi este evident1l. inspiraţia dintr 'un model nord- O altâ formA a bronzului
italie din perioada Benacci II (900--'j'So) şi cu partea superioară în trecutll. aproape nesc himbat! În hallstattul Il getic (~cythic.) e cea a
profil C01ICtlV 4). cupci cu O singuri'l. toart11, aşa cu m se vede imediat din comparaţia Între
Ind!. un tip nou şi interesant e acela din mormântul t8cythi ct no. 2. de cupa din brom. dcla Timqoara, fig. 282, şi cupa (lin mormllntul (!Scy-
la PilChi '): fi g. 294. E vorba de o cup1l. cu ° singur1l. toartll. înaltll., dar tbiCf no. 3 dela PifChi ' ), fig. 284, ori cupele din mormintele tscythice.
ava,nd nu un profil simplu conic, ca de obiceiu (v. mai jos), ci bitronc- dela T .-MIlUfJlllli J ), din fig. 283, 301 ş i 302. Ceeace e Însi extrem
conic, În felul urnelor, şi, iarll.ş împodobit pe linia de intersecţie a bazelor de interesant, e di ş i formele de cupă co o singur1\. toartl, mai
bogat profilat e, din bronzul bllnll.ţean (fig. 285 ş i 303) se reglsesc în
') Dtthelette 11 2, p. 817 cu fig. ]29 fi 330. mormintele tscythice. dela T .-Mureşului, fie şi într'o formll mai
") M. Rodea, in Dolgoifawh, IV 191 ], p. 2]•.
') V. planta dela D ttheleue 11 2,5]], 7.On:l de aU5, no. 9,-dupli. MontelillJ. ' ) Vase: nou delCOperite in Cimpi. munteanii ,i cari \'ar apare in D acia II.
') Idtm, ibid., p. 538, w oa de mijloc, no. 8,- idem. ' )RosIta.I, c·.P.240.
l) La ROllta, J. C. , p. 238. 1) Kovlles, in Dofgofllatok VI 1915, p . 259 sqq.

www.cimec.ro
primitivli şi s~racli, fig. 283 şi 302, şi, fireşte,impodobitecu proeminenţele
locale caracteristice, a dror varietate de aşezare pe urnele din aceleaşi
morminte am vlizut-o in fig. 295 sqq.
Fig. 296. Urne din mOi1Tl. qcythicet
Fig. 29S. Umedinmorm .•acyt hice t
dt- IQ7'g. _l\1urtll,lui,du pAKodcs . în dela Tg.·l\1urtllllui.dupA K o,"'cI. in
DoIgo.ntoh. VI 191$. P.264 ,i 26$.
D olgOlfotok, VI 191$ , P.2S9,i 2.6 1.
Un tip de ccaşcli neîntâlnit nici la Pişchi, nici la T.-Mureşului, e aceea
cu douli toatte, cunoscuti (v. fig. 287) din bronzul dela Ba.ndIlI-de-
Cdmpie 1), şi pe care o regbim Întocmai În mormintele scythlce dela
G6mba, (v. fig . 263, !i pl. XXIll, fi g . 1).
Fig. 397. Urni din morm. tscyt hict Fig. 298. Urne din marin. flC)'t hicet
no. 1. dela Tg._Murtţllltlj ,duplKo- dcl~ Tg._Mllrtluf'li. dupl KovăQ In
v/lca in D olgo::otokV I1 9J $.P. :57. Dolgo.alok VI 1915. p. :6:,i 267.
Dar Întocmai cum În mormintele dela Dand g~im ca inventar fu-
nerar, aproape obligator,rmll'l, cratiţa şi eeaFea , aşa şi in mormintele din
hallstattul 11 dacic. Cratiţa din aceste morminte nu mai e lobatl, ci
cu marginea perfect dreapt!!. şi disfrântă puţin spre interior: forma ei
e analoag:!!. cu cea a ceştilor biin!!.ţene din vArsta bronzului (fig. 2820), minus
toarta. In schimb ea are obicinuitele patru proeminenţe în cruce, din
care două - opuse - glurite, cum c cazul la Ieafaldu În Trei-Scaune
1) Iden\. ibid.• IV '913. pl. 5 dela p. :70,i 6 dela p. 372.
www.cimec.ro
(fig. 2066), sau, tot patru, dar neregulat aşezate, douli câte douli (deci
inel o degenerare În plus), cum e cratiţa dela Piţehi 1), din mormAntul 2,
şi ceva mai regulat, la cratiţele dela T.-Murefului ' ), in mormintele
1 şi 2: fi g. 305·
Fig. 299. Va. delK O"UII (Trei- Fig. 300. Vas dela RetÎ In Trei-Sca-
Scaune), laMuz.dinSf.Gheorghc. une, la Muz. din Sf.Gh.:orghe.
Astfel dari toatc formele ceramice ale hallstattului daco-scythic sunt
evolu ări ale tipurilor mai vcchi, din bronz. E aici o perfeca continui-
tatc, mult mai ev i dentă decAt aceea ce se poate constata În arta meta-
lelor. Explicaţia nu e grea. Clasa bogatl1, cu şefii nou veniţi din RAslirit ,
Fig. 301. Cqti din morm. tacylhiut dela F ig. 302.. ee,li din mortT\. tscyt hict no. 8
T,.-Murtlu/uj, dupll. Kov4cs in Dolgo- deJa Tg. -MurtIUllli. duplKov4ee.in Dol-
.atoh VI 19 15 . p . 2$9 , i 2.6,. gozatok VI 19'5. p. 266.
rlmânc un timp neasimilabill. Formele de lux ale bronzului IV gctic
se continul1- ca la Aiud - in plin§ vremc scythicl, paralel cu for-
mele orientale, aduse de nhălitori. Dar poporul sirac, massa imigraţilor
Scythi, afiAndu-se în minoritatc, adoptă formele locale, ale indigenilor
Geţi: aşa se I !l.mureşte de ce, daci a\'em arme ori podoabe de metal
tseythice., nu avem în schimb o «ceramică scythiel•. E drept eli nomadul
nici nu intre buinţeaz!i bucuros vasul B.r!1micios de lut, ci preferi lemnul
')Rosb.l. c .• p. 236.
' ) Kodee. l.c.• p. 257 ,i 2.59.
 VASILE pARYAN, Gh7/CA
ori metalul. Dar În Dacia transilvan! Scythii au trebuit do dcvie seden_
tari, deoarece nu aveau câmpia infinit! din Muntenia ori din Ungaria,
pentru vagabondarca cu turmele şi hcrgheliile lor. Tomş ci nu au creat
o industrie ceramică proprie, ci au adoptat-o pc cea locală.
Ne mai râm:\ne de spus un cuvAnt despre vasele cu incizii adânci,
sau cum le spune , cu un termen excelent Dechc1ette, exci::ate (li decor
excise) 1), gMite în insula din lacul BoitUi (Ialomiţa), precum şi la Na_
zâru, in jud. Brl1i1a 3).Am arătat mai sus t."'\ tradiţia excisiei eveche in
bronzul nostru , dar am notat că motivele decorative sunt esenţial altele
Fig. 30J. Vude pl- Fig. 3°4. CqIÎ din morm. tlcythicee
mAnt an.(Muz. din dela Tg._Mur~,.dui dllpJ KodCl, in
Timi,oara). Dolgo~olok VI 1915, p. 26.. ,i 265.
dec:l.t cele dela Boian, unde mai degrabl trebuie sa cliueim analogii din
ceramica exeizată sudgerman1, austriad, boemă, a primului hal1statt, con-
tinuatlt şi În al doilea, dar in Germania pictatt1 peste excizii, in vreme
ce la noi, ca şi in Franţa, excÎziile apar numai cu albul încrustat în ele
drept singură coloare deoseb itll pe corpul cenuşiu (altfel de o past.5.
foarte fin!i, asem!in!itoare cu cea din La Tcne) al vasului. In mijlocul
hatlstattului 1 dela Dunll.rea getici\, vasele dela Nazl1ru şi dela Boian
alclituesc o problcmli aparte: ca şi în V, leg1l.turile lor cu bronzul III
de o parte, cu hallstattul de alta , rll. mân Înc., obscure 3).
Obiectele de podoabd. Imbr:1d\mintea b!l.rbltteasc1l. şi femeiascli. geticl
ne este cunoscuei destul de bine din L a Tcne, dupa descrierile autorilor
1) 112, p. 819 aq. Ce. p. Nazlrll , Istrati in Ari, At. Rom. XXXI V 1912, Mem.
$eCI. Şt. p. Us.
:~ ~/~i ~=:t!:~I :~ P~82~.0~iJdf~ ,~:!~.~:~L.A!:~~ ~~n ~: 'I~' I~~:', ~~~;;
Iqq.,cupla~edelIP . 358,i360lqq.decomparatcuceledtlaBoian.
www.cimec.ro
VI. VARSTA FIERUI..U I IN DACIA ,. HAI..1..STA'M'UL
şi dupli monumente. (V. mai sus, cap. III, p . 16<) . Dad În hall-
staU a fost la fe l, ne indoim. Hallstattul a trebuit, firesc, sli continue
bron~ul, ~UP:i ~um am .arlit.at cu atâtea ocazii mai sus. Dar dominaţia
scyth'cli ŞI apoi putermca mfluenţli ce1ticli au trebuit sli aduc! intre
700 a. Chr., când Scythii ('cup1l. Dacia, şi ]-100 p. Chr., de' dnd
avem şti ri~e literare şi monumentale care ilustrează mai amllnunţit
portu l getlc, oarecare 8chimb1l.ri în vechile tradiţii. E de prisos a face
ipoteze şi reconst ituiri pentru hallstatt, lu .indu-ne dupll La Tene-ul
III: ele ar fi gratuite. In adevăr examinând podoabele de corp d in
bronzul IV (haJlstatt 1) şi din hallstattul II dacic, constatăm eli ele
au corespu ns unei imbr1iell.minţi care în generalită~ile ei a putut fi ase-
mănătoare cu cea din La Tcne, În aOl:1nunte Însă a lrebuit s!i fi e di-
fe ritll.
Cj"gdlori ti apliu.
Atât b:'lrbaţiicAt şi fe-
meile şi-au impodobit
bucuroshaincleînbron-
zul l Vcud iferiteap lice
de metal, în general de Fig. 305. tCupU (cratite) din morm. flcythicet
bronz, dar adesea şi de dela T,.oMuTtIUlui, dupl KoVli.t:a in Dolgo~otok
aur, fie fixatedireCl pe Vl 1915, p. 257 ,i 259·
curele, ca În cazul cin-
gătorilor, fie numai SUS ţinute ca nişte nasturi , prin chiotori speciale,
de curele ori cordoane petrecute peste dimaşa- tunicli de cAnepli, de
in, oride ltln!i.
~u purtat ehimire de piele p lacate cu bronz (ŞpdblOca, CllfleriJa
PeClca, Kemecse, Sttse1li) , ori eventual chiar' cu aur 1) (ca la Hallstatt şi Fo-
kort't)') numai femeile,cum crede Dechelette 3),ori cumva, precum suntem
noi înclinaţi a crede, ş i bl1rb aţii? Aplieele respective de bronz glisite
la noi provin din .depozite., iar nu din morminte. D eaceea nu ne
1) Cf.mai lua, fig. 222, nO . 9,ap l ica l atldellllrdincolec;:ţiaEgger,analolgiicucele
dela Hallstatt (ef. Dkhelctte, Il 2, p. 86 1) ,iFokorl1,-ac pare din Ardeal. H oernCI.
ÎDrev. cit.maijoJ,notn 2,e de plrerecl lceste benzi de aur luni Ultrlii,iarnuaplic:e
decingAtori.
,) Hoernel -Menghin, o. t ., p. 23; ef. principalele piese din tezaurlll dela Fokorl1
11 Hoernea, in 7alrrb.d. Z.-K./. "i,'. Denk",., \Vien, I V ll}O6, p. 74: la noi fig. 220.
1} O. c., II z, p. 83 1, citllnd pe Homer, care dl femeilor epitetlll de tDCQ)~ •
.a.W'Q)l/~"i 856.

putem pronunţă. în perfectă libertate de spirit. Dar dupli curelele, e drept,
înguste, iar nu de Iă~imea de c. 10 cm. ca la chimirul dela Guşteriţa
(v. fig. z06), cu care sunt reprezentaţi încinşi Geţii de pe monumentul
triumfal dela Adamclissi, putem blinui eli şi in bronz şi hallstatt stIi·
moşii noştri se vor fi încins peste dlmnşa l!lsat~ pe deasupra pamalo-
nilor cu cin~tori de piele. - Motivele ornamentale ale aplicclor de
cinga1tori dela ŞpAlnaca, Guşteriţa, Suseni şi Pecica sunt toate geometrice.
In vreme ce insli la ŞplHnaca nu avem decât motivele banale ca spirala,
zigzagul, S-urilc, U -urile, ori valul, iar la Pecica iar!iş tot numai linii
indiferente, la Guşteriţa avem îneii in plus o adevlirntll sintezi\ de sim-
bole religioase hallstattiene (moştenite încA din bronz), crucea, roata,
triunghiul,ctc., iar la Suseni in special motivul religios al securci duble,
ca şi la Guşteriţa, -cu care de altfel Susenii sunt înrudiţi şi prin alte
motive decorative mai de amlinunt. Portul acestor chimire e general '
european: cultura villanovianli le cunoaşte ş i s'a fAcut chiar presupunerea
d şi chimirele de forma pe care o descriem acum ne-au venit tuturora, din
l)yrenei pânll În Carpaţi, tot din Italia 1). Lliţimea acestor chimire e varia-
billi dela z la 20 cm. Ceeace e insli capital, e faprul constatat de Piroutet .),
eli aceste cinglilori erau purtate nu pe pântece, ci «un peu au-dessus des
hanches•. Pentru noi cei de azi, cari vedem pe Românii din munte
purtând pânli azi aceste enorme chimire de piele, tot ca În hallstatt,
sprijinite pe şolduri, iar nu ţinând p antecele, e uşoarli ispita de a mai
g!isi Încli un element de continuitate culturalli daci~ din protoistorie
şi până azi. Un studiu al ornamcndirii chimirelor actuale în comparaţie
cu foarte numeroasele chimire hallstattiene, bine p~trate (vorbim de
partea metalicli şi de decoraţia ei) atât din Italia şi din Apus cât şi dela
noi, ar fi În orice caz de un mare interes.
Un al doilea element de împodobire a imbr!lc!lminţii sunt 7lasturii
mici şi , mai ales, discurile convexe mari, mergând pân1i la diametre de
peste 1 5-20 cm., i arliş, şi un gen şi cellilalt, În gcnerlll, de bronz, dar,
în anumite cazuri ,ca laFokoru 3 ),laŞmig f.)ori la 1'"fa1dll'),şi de aur. Ştim
din bronzul mai vechiu eli femeile purtau cinglitori de ţinut bine strânse
') D«helette 112, p. 861.
') l...a D6chdette,l.c., p. 8S9.
') V. locurile cilate II p. 431,nota 2.
t) V. mai IUJ,lap . 329, ckscrierca lor Ilmlnunlill t i cr. 11 urml, pI.XIII,fig.lti 2.
') VC2i reproducerea lor la Arneth, citlltde Arcila«JlogucM Analthttn, Wien 18Sl,
plan,a XIV, dupl care la noi, in fig. 265.
www.cimec.ro
- - -"1 . V}.RS·I·~ ..' I-:::
ERc::
UL-,-,
UI-:-
IN-C-O- AC:-IA- - - - - - -
in brâu fustele largi, şi cari , simple cordoane împletite, de o textil1i
oarcc..:1re, erau inchci.:1tc drept 1.:1 mijloc cu o enorml!. paIta rotundli:
un diSC convex, cu un Ilmbo foarte În.:1lt la mijloc J), de bronz, SilU de
aur. B~onzul IV ungaro-român cunoaşte numeroase exemple de astfel de
dt.!' c~rt conve.'\:e c.u umbo 2) şi cu suprafaţ.:1 externă în genere Împodobit!l
~~~t:p~:~~e~U;b~~i~~S:n~~~~: ~:~~~t~::t~~~ l~r~e~~~riI ţ(~~i ~:i ~:t~
fig. 20~ ŞI Z5?), ca ŞI dm hallstattul U, din cutare morm!lm scythic
dela Allld (v. fig. 247). Este, cred, clar, că aceste Brustscheibell mari ori
(ol/lants mici, fixate pe cur<':le (în felu l cum ne :lratli o descoperir~ În-
tAmpl1\toare dela Dolyan în N6gdd: În loc de curea a fost o s1rm!l
de bro~z - pusă În două - care ţinea respectivii cOli/mas) 3), - au
putut f~ purtate ca un fel de plta/erae şi de bdrbaţi, cruciş ori vertical
peste PI~pt, eventua l aplicele mai mici În .:1cest gen erau fie fixate pe
curele ŞI apărlitori de piele, fie chiar cusute pe h.:1inli: cum credem că
a fost de .pildli În ~pecia l cazul Cll nlistureii de aur dela ŢllfaltTII (eL
.fig. 265) ŞI dela Ştmg (v. pl. XIII, fig. I şi 2), ori. cei de bronz dela
~.-Alrlreiu"li4), car~ au de douli ~i\rţi (unu l, dela Şmig, de p.:1tru părţi) În
diametru, pe margme, d.tc o mtc1i gaurli prin care trecea firul cu care
erau pri.nşi: eli aceste podo.:1be erau purtate şi de blirbaţi, iar nu numai
de femel, ni se pare a reieşi de o parte din circumstanţele în care au fost
descoperite şi discurile convexe şi nasturii, iar de alta din anume monu-
~ente archeol~~ic.e. perfect ~impezi. Nasturii sunt evident şi bărbliteşti
fimd descopc nţl Ş I m mormmte de r!lsboinici scythi, aşa Încât nu credem
:~;r~;:~~~E~~~~~:;;:~~~:~eb~~~';~l:;~;;,~r~~: Il:'~~~:~~ ~::~~;~~~
Itrlha vArste~ fieru lul, erau toate .podoabe abdom inal e feminine, În genu l I
~~.ft;:~I~~I~ig~r;;l:~~t~ ~~a;~~~~: 5~eDber~~:li ~::ten!n::~t~:tÎ:i:i~::I;:
J.~:ti;~:~~I~~~~;~~~' IT:~a;;::~':'::'~~:;:~;;'~1 '::;"~Pdl,,",a 1, H,m"..,
t) Hllmpel. DrOIl::kor II. pl. CLX.
~:~g:~~~ţ ~'i~:~i~~t~{0:f~~~~i::~::;~,f~,::~r~:~:=,,::~
1) ce. Dfchcleue 11 2, "'. 864 sqq.
 VASILE I' ARVAN , GAT /C A VI . vA Hs-rA VIE lt UI. UI IN DAC IA._ 1. HALLS·' ·A'["'·UL

decorativ!, cum purtau r1l.sboinicii haUstanieni, pl inse pe pieptare, Pe columna lui Traian atat bllrbaţii, cât şi femeile gcte sunt cu man-
probabil de piele, trei discuri mari (ar fi tocmai dimensiunile obicinuite tale, resp. mantii lungi pe umeri, iar tc3valerul thract e pe toate monu·
de 10-25 cm. în diametru), douli În dreptul dnilor şi al treilea abdo- mentele, rie de cult, fie funerare, reprezentat cu O mantie scurti flutu-
minal, at~t ca podoabli cat şi ca aplirare 1). Ori, adt descoperirile dela rând În vint. Dael pentru purtarea climăşilor şi bracae·lor Dacii nu
Şpdlnaca în Alba-de- Jos '), ori dela Fels6-Dobs::sa, În Abauj-Torna 1), aveau nevoie - ca şi Scythii - de ace de siguranţli, pentru prinderea
ori dela Kenderes in Heves '), cAt şi acelea din V Ungariei, ca la Ve/em mantalelor pe umeri, ori la gât, aceste copci mobile erau de cel mai
in Vas, ori la Kurd in Tolna 1), par a indica, chiar numai prin speciile mare folos. Am arătat mai sus la ce lux ajunsese in privinţa fibulelor
de obiecte cuprinse in depozite, caracterul masculin al inventarului de ,le bel Age du bronze.t dacic: exemplare ca acel dela Susen; (cf. fig. 307
bronz ascuns acolo. Cum am spus insi,
pieptarele italice ne demonstreazii indubi-
tabil nu numai uzul, ci şi maniera Cum
aceste discuri erau purtate de bnrbaţi.-E
dealtfel şi aici , ca şi În cazul cinglitorilor,
inguste ori late, de avut in vedere influ_
enţa reciprocli, exercitatli În totdeauna de
podoabele cu care se infrumuseţeazli cele
douli sexe, dela unul asupra celuilalt: şi
anume, cu atât mai mult atunci, c!lnd even-
tual moda este adus!i din alt~ parte. Şi,
cum am notat şi mai sus, se pare cl şi în
portul cinglitor ilor şi in acel al paftalelor
rotunde Italia a avut un cuvânt important
Fig. Jo6. M din dcpo:or.itu) de spus În regiunile noastre . In adevlir în
ddaBudedin Sz.abolCl, dupi V şi N discurile convexe şi cingltorile sunt
Hampel, Drondor II mai mult podoabe feminine, in vreme ce
pl. CLVI. Ia noi, ca şi in Italia, ele aparţin am-
belor sexe, evident cu o stilizare deosebită.
Dar pentru astfel de caracterizliri în am~nunte materialul dela noi
e ind prea redus şi fragmentar, spre a insista mai mult asupra acestui
şi p1. XII , fig. 3) pllstrat complet, ori cel din muzeul dela Budapesta,
punct.
fr~gme~tar (pl.. XlJ fig. 2), ne arată că fibu la era la Geţii din Carpaţi
prmpreJurul amlor 1000 a. Chr. una din cele mai caracteristice podoabe
') Lindenachmit, o. C., 1, caiet III, pl. 1, Cig. 3 cu textul; ef. ,i Goo.. , Skium,
fn ASL.XIII, p. 477 Iq.Cf.penuutnplul disc fn unul ,i discuriledc.aurdelaLongt
ale imbr!l:climinţii lor . Inlocuind acul propriu zis din vremea mai veche
Wo"d, II Pulnky, in U",orilduReclie IV 188.4, p . 428,_contcmporane cu lkba păstrat in uz şi în bronzul IV 1), fibulele devin tot mai frecvente cu d~
Vuhe: mii SUI, fig. 2JJ la p. 341.
') Hlmpel. Brmurlwr II pl. CXLVI.
') Kc.nner, in Arcmvj. K. oater7. Gudl."q. XXIV, p. 36 3 Iqq.
') Hlmpel, 1. c. pl. CLVIII.
1) /de"" ibid .• voI. III, pl. cal, CCXXXV. CCXXXVI, etc.

www.cimec.ro

"',,6"--_ __ _ ~AS 'LE PÂRVAN, GI:.-rtCA
ne apropiem de vremea propriu zis istoridi. Nu voitl repeta aici studiul
mai sus citat (p. 290 şi nota 3i cf.P·3 1 9) , alluiLudovicMarton,asup ra
fibulelordin ultima vreme a hronzului (ballstatt 1) şi din vremea fierului
fSCythic.În Ungaria şi Ardeal (adiel din întregul haUstatt ungara-român) ,
ci mă voiu mărgini a nota la ro.nd principalele tipuri de fibule comune
la noi, treptat-treptat, din bronzul IV inccpltor p;in1l. cll.tre Începuturile
La Tene-ului .
Dacia e dintru inceputurile ncolitice o adevllrată patrie a spiralei,
iur ornamcntica bronzului dacic c În cea mai mare parte spiraliforrnă.
FiII'. 308. Fibulll de bron~ dela Mtd"td~:e, in Anll. după Hampd, Bro".:kQr 1, pl. XL.
Nu e deci nici o minune că principalele tipuri de fibul e din bronzul IV
dacic sunt, sau marca fibuHi pluri spi raHi, 'cu scurt, tip Susetli (fig. 30 i).
sau fibula bispiralll, «ochelari., tip Fi::eşfll Ghcrlii (fig. 203 )' Mărimea
unora din aceste fibule este aşa de exagerată, înc!\t firescnevineg:l.ndul
ci respcctivul obiect nu servia practic. ci era un simplu ex·volo. Astfel
splendida fibulă dela Mcdved:::e În Arva (Carpaţii Slovaciei de NV:
ţinut sigur getic), cu cinci pendantive În chip de capete de lebede şi
CXLIX; cu noare lati convexA, la 7"'Murqullli, ibid., \"01. III , pl. CCX.XIVi cu
bulbconiConn, ibidLmi in sfllflÎt Coane frumoase ace cu bulbi ori cu cruci hallslat·
tÎent 11\"Cm ,i dela 1ara d~ jos in Turda.Afi~, ibid., \'01. 1 1>1. LU, no. 4. 5 ,i 6.
www.cimec.ro
549 ~~ERU LUI IN DACIA. T. H ALI..9TArfUL
cinci s!,ir~le(v. fig. 308) l)arenu mai puţin de 36 cm . lungime. O altl fi·
bu l~dlO ţinutul Ordftiei ' ), tip tOChelarit, are 21 cm., deci numai 2 cm. mai
pUţl~ dec:\t ce.a dela Suseni. Aceeaşi mărime au pendantivele tip oochelari.
dela T.-Sever", (v . pl. XXV fig. 1). Aceste dimensiuni uriaşe ale fibulelor
nu sunt un fenomen i7~lat, dacic. Hallstattul sud vestic cunoaşte exageriiri
as~m!in~toare : s 'a~ gitslt fibule de tip curent sudcsteuropean, in arc, ori
sp lr~l~ m tocbelnn., a eliror lungime ajunge pân!i la 33 cm. 3). Este clar
col mei enormele fibule dacice, nici ccle illyrice, nu au fost purtate de cât
cel n~u.l t de şe fi ori preo~i, la marile so lemnitll.ţ i, aşa cum pe vremea
nll.vll.hnlor sarmato.gotice, În sec . lII-IV p .
Chr., au fost purtate In ceremon ii podoabele
din tes3uru l dela Pielroasn. De fapt fibu-
:~Ie.~~:il:~'/.t,e ri~II~~~~tie:~i fi~~~~e, 7.~i : ; : :
a,,~au deobiceiu doară 5 -8 cm. lungi me 4) şi
cra un mare lux când ajungeau la dimensiuni
de 10, J5 ori chiar 19 cm.ca la Pi:::efulGherlii 6) Fig. 309. Podoabi de aur
ori la J11aros-Portlls'). deori8ineardeleanllaM .
tie:\,lll.;~~ ~~l f~~~I:.I;e~~lrusf~:~I~~IJ::;~~~~~ ~:'~I ~~~~I~·S2d.u~
2
(bronzul IV) avem, ca al doilea tip particular, P·3 1.
fibula în arc, absolut caracteristică pentru hallstattul 11 (cscythict) .
Atât la T.:Murefltlui 7 ), cât ş i la PilchiS), s'au g1sit astfel de fibule Înd
de bronz, Iar nu de fier. Ele sunt tratate drept tScythicet. De fapt, cum
:lIn accentuat şi mai sus, doar ritul inhum!!rii dacii le caracterizează
~I~~~~:'~::~~~::~::::; ~:~II;:;I.n:l~::./;~~,:~':;':g~;O;:;:;;,1 d:~;
') ReprodUIA In Goosa, 1. C., pl. VII, fig . 8.
bul:~ i:a~~';.~:~(1:;;/,r.p~·r:~~h, in IV. M. a. BfI., III 1895, p. 510 sq.: pentru jj-
:~ ;~,:~~: ';r~~o~eI;J7.'~::;cl!a ~~~a'~~:i.M. (1. BIl .• 1Il1895, p. IJ Iqq.
::~~::;'~:~i:~~~:~~:~~. ~~5z~:~~n::R~~~::ti!~~e~:1:7= dd:n:u~::n~
Olll.;~m~:~.CI . in Dolgotalok VI 1915. p. 263 cu z66 ti JIZ: din nenorocire nu indic:A
') nO$U, ibjd., IV 19'J. p. 234. ::35 fig.::, no. 3 şi 3a şi p. ::~5.
drept str!\ine (Celii din toate timpurile ,i-au ars morţii), căci altfel,
despre Scythi ştim c~ nu aveau nevoie de fibule . In orice caz la Pi,e"i
s'a Ilcut destul de atent sl1 plltura pentru a se re leva exact locul fibulei
lângli schelet: tdellfupra m"ănllui stângt. Dar tot În acel mormânt
(no. 1) s'a relevat că mortul purtase pe fiunte (din nenorocire nu s'a
stabilit de descoperitori sexul sche letului) o roat.!!. de bronz cu alte patru
mtile lipite pe margini in Ciuce (cunoscut omarnent hallstattian gbi t
şi intr'un mOimânt scythic blirb:1tesc dela Aiud: fig. 24; cu 242). Perle
de os ar indica mai departe cameteiul feminin (nici o arm.!!.. lângă
schelet) al morlllântului acestuia (ca şi al celui de sub no. 2). Cum po_
doabele sunt vestice şi portu l fibulei e localI), avem cumva aici de-a face
cu morminte de femei tScythet, ad i că gete , luate in clslltorie de Scythi
ş i inhumate dup11 ritul acestora? Ori eventual cu femei autentic scythe,
dar trccute la ftTlodat vestiel1 de a se îmbr.!!.cA I)? Fapt rlimAne, cll fi~
bu lele, chi ar la Hallstatt. sunt foarte mre in mormintele de blirbaţi
din prima epocll, in vreme ce dimpotrivli mormintele de femei conţin
fie fibule eochelari., fie fibule .În arct 3) .
sa:~:~~r:~~ ~a~:~ ş~ f;;a~:~,(I:~~V~'C:~~~' ~~~~:c~~: ;~~1udne~aai;~i:e~~r~~~
ceputuri ale vârstei fieru lui , deci Înainte de a. 1000. Rlspândindu-se
treptat În tot E illyric şi thraeic, ele sunt, ca şi fibulele În arc, mai ales
caracteristice pentru a doua perioadli .hallstntt iană din Alpi şi din Car~
paţi. La noi s'au gl1sit exemplare la Dtf)a şi la Maros-Portm, deci pe
drumul Mureşului În sus, În leglitudl. cu penctraţia cu lturii vestice '),
Aş fi insli. inclinat s11 precizez: inoit/te de stabilirea Scytbilor in Dacia.
Şi voiu arăta numaidecât, de ce.
La fel, Întfllnim fibula tip CNtosa la Omdea-JIIlare, la Alba-Iulia
,i într'un al treilea loc, necunoscut, din Ardeal'). Acest lip spe<:ific
italie, din vremea din urmă a primei epoce a fierului, este iarllş destul
de rlispândit În Estu l Adrillticei şi prezenţa sa la noi este extrem de pre~
ţioasă, de oarece ne arată c11 dup:1liniştirea turburlirilor produse de Scythi
----
1) Interesant e cA fi la Pr0lttQ.l\1u4 ,i Rndb/1fJ a,'cm tot (i bule in tarc. alAturu
cu lucruri lCythioe : mai '1.1', p . 355 cu 385.
1) Mormintul 1'"",;, dela Pr0f'ta.Mutl e ligur al mlei femei: ca datA c. sec. VII
•. Chr .: m.i lUI, p. 355.
') D~cheletle, II a, p. 845, unde le dA ,i bibliogrltfia chestiunii.
') Vezi citatele mai IUS, p. 383 ,i 381.
') ef. m~i '1.15, p. 377 ,i 38 1; ef. p. 439.
www.cimec.ro
în sec. VII şi impiedecarea destul de Îndelungată ~i multi laterală a
legăturilor Daciei cu Vestul, secolul al V-lea (vremea lui Herodot.
c1nd se pierduse pâna şi amintirea scythismului Agathyrşilor ardeleni)
vede din nou restabilite raporturile noastre cu Apusul, de data aceasta
pentru c. 1000 de ani, când venirea Slavilor oi le rupe iarl, şi ne aruncă
În ju mătatea orientala a lu mii mediteraneene.
In adevl!.r, alltturea de forma obicinuită, deci de pe la finele sec. VI,
c. SOO a. Chr., a fibulei Certosa dela Alba-Iulia, adt fibula dela Oradea-
fttlare. scytho-elenizatlt cu motivul capului de berbece, care o impodo.
~te, cât şi cea arde/tană, de provenien,.!!. necunoscutI, iaraş desvol-
tare din sec. V a tipului mai vechiu Certosa 1), dovedesc ca: de pe la
a. 450 in spre noi Dacia reia complet leg!1turile cu Apusul.
Aceste legături fuseser~ intrerupte probabil prin a. 700 a. Chr. Oei
nu poate fi o întâmplare că fibula a navicella joac1l un rol aşa de şters
la noi. Tip vechiu italic, ea apucase a plitrunde aici împreuni cu nume-
roasele fabricate de bronz norditalice. Dar puternic concurată de tipul
indigen al fibulei bi- ,i pluri-spirale şi de tipul ilIyric al fibulei în arc,
ea nu reuşise pâna la venirea Scythilor al!. se Înfi1treze suficient în re·
giunile noastre. Mai recente ca fibu lele a navicella, fibulele hal1stattiene
tirzii cu resort bilateral sunt. cel puţin deocamdată, total absente din
Dacia şi, nu mai puţin, fibulele serpentijorme şi cele !4rd resort. care
deasemenea aparţin tot celei de-a doua perioade a primei vâ.rste a fie-
ruJui. Dar acest fenomen e. tocmai, un simplu pendant la absenţa din
Dacia a situ lelor cu decor figurat de stil greco~oriental. caracteristice
În Vestu l veneto-iIlyr şi alpin pentru sec. VII-VI a. ehr. Este o per-
fectA înllinţuire de fapte, care duce la una şi aceeaş concluzie : sărăcirea
culturii din Dacia În hallstattul Il, atât prin împiedecarea evo luţiei
locale a bronzului IV spre completa lui fuziune cu fierul 1 şi II vestic,
cât şi prin oprirea curentului intens de circu laţie comercială şi cultu-
raHl dela Adriatica spre Dacia şi Înapoi.
Oamenii bronzului III şi IV dacic flicuserlt un lux neînchipuit de
podoabe de metal ale trupului: plirul. fruntea, gâtui, urechile, braţele ,
pieptul, picioarele, pentru toate se nlscocise de fAurarii in bronz şi
in aur o înfrumuseţare speciallt, - spirala având fireşte partea leului
ca motiv decorativ, iar sArma rotuod!1 ori plltrată, nu pIlicile massive,
1).A.upra tipului de (ibule CertolaÎn haUstanul tungan v. in I~al oblervl~
liilt lui M'rton, in AS. XXXIII 1913, p. 331, cu indicsli. principalelor plreri.
 V~LUIINOACI~UL

alcătuind materialul prim, artistic. Când Cimmerienii intâiu, ScYlhii ~ i nu mai puţin lanţurile de cârlionţi de aur (ca in fig. 235) din tezaurul de
pe unnâ, începuseră, indatâ după a . 1000, a Înspliimântâ cu migratiile la Tllfaldu l ). Tot la aceste podoabe atârnate, de gât, de haine. ori de fibule,
lor pc pacinicii şi bine înstâriţii locuitori ai Daciei, cultura local!! a uhi_ trebuie sti. adăug3m coliereJe de perle: dellur, ca la Sarasdu, - de bro"z. ca
mului bronz era aici la apogeu . Năv~litorii au gAsit În Dacia forme de la G'lllui/a '),-de os, ca la Pilc"i3), - de pllSld albd, ca la T.+ll1urt+
Împodobire a trupului care nu le-nu displ1icUl nici lor. Deaceea nu va lU[lli"). - ori chiar de pdmânt ars, ca În multe Jocuri '). ]n ce priveşte
mirâ faptu l de a g-lsi În mormintele scythice şi podoabe de trup ale
bronzului local IV. Sit le luăm pe r!lnd,
A lega cu lănţişoare cele două fibule c~re-
prindeau pe umeri haina femeilor era un obi-

~
'
ceiu comun spre sfârşitul hallstattului şia trecut
apoi şi În La Tene J); îl vom consta.ta dealtfel
ş i la noi (v. mai jos fig. 368). Dar această modestă
podoabă era a nimica toadl. faţ!!. de pcndantivele
de tot fclu l care ornau pe oamen ii bronzului
IV. Din Alba-Iulia şi deJa Sf. Gheorghe avem
nişte frumoase pendamivc dc bronz compuse
din cercuri ÎnHl.n~uite, de un gust şi tip local
transilvan (v. fig . 3Io)!). Dela Potsdg În Arieş­
_ plăci de o form1\. stilizat1\. a securii duble 3).
Fig. 310. P~ndanlÎ\' de Nu pentm oameni, ci pentru caii Înhăma\i
bronz dela Sj. G/Il:orghe, la carele de luptă, ale căror roate le-am găsit
după liampc.l , Bro"zkor la Arcali a, par a fi fast complicatele pendan_
1, pl. L..XlI. tive cu motivu l roatei solare dela Kemec$l! În
Szabolcs ') ş i din alte plirţi A). deşi nimic nu
împiedecA să fi fost purtate şi dc oameni: fig. 311 sq.,dacii avem În vedere ~
acele cruci tubulare găsite la Ai/ldpe dealul Cocoşului, Împreunăcu roatele_
crucifere servind de cQlI/auls(cf. fig, 244),erau doară simp letboabetde co- Fig. 311. Pendanlivdebronz, Fig. 312. P~ndamiv de bronz giait
lip tungaro·romAn •• după
la n ş i cA enormele fibul c plurispirale dela S use"i ori dela l'Iifedvedze erau in comil. SzabolCfl, după Hampel>-
IIl1T1pel,8roll::.kor,I IJ ,p.157. B ro"zkor,l lI,p .15 6 .
mai ales bogate prin pcndantivcle lor 1). Dar tot penda ntive au fost ~i
m inunatele spi rale plate de aur dclu Sorllsdu în Maramureş (fig, 212 sq.)
pericle ele sticld, de c/tjhlimba1'. de filtiei şi de mdrgelm, ele lipsesc - prc-
') Cf. Ob;:hclcllc 112., p. 852.. dt am putut cont ro l:'! - din Dac ia bronzu lui IV şi a hallstattll iui 6),_
1) V. Inai tUl, p. 381
1) Hampd, Bro"zkor II, pl. CLXV. Liste complele 1:_ Hlll\1pel, o. c., III. p.
144-149. V. limbolul religios al securi i duble ,i pe cingAlmiie delA S"selli ti
~; g:;: i~ :.S~" ~~~ I~~l.p~I!~ ~j~~~;2~f. ,i fig. 6 ,i Hampel, Bron::kor 11 1,1'. 'J8.

CUI/trila. ') RotkM, Dolgo.a/ok IV 1913, p. 2J9.

') Hampel, o. c .. III, pl. CXCV I i ef. p. 156. ') Ko\"CfI, ibjd" V I 1915. p. 2.6J .
,i ,i ~ ) Cf. Goou, 1. C., p. 492.
l) lbjd., p. 157

• ) l\Illi tUS , p. 4J5

149 sqq.
dj{erile piqi ale tUngariei.); ef.
,i
,i
1, pl. LIV 2. (din 8i/IOr). ['II. LXII ,i urm . ( din.
pl. CXII.
436; el. de altfel ,ifig. :::04 , i :159·
') Chi"r in Crecio, .pre d~o&ebire de lIIyria cu Ballslatlul alpin
rnlfAin epocafierului:d.Dkhc:lC:lle Il2,p. 87J,inola6 .
,i Italia, ombr(l

www.cimec.ro
 VI . VÂRSTA FI ERULUI IN DA CIA.- ' . I-IALLSTAT'TUII

spre deosebire de La Tene, d.nd, in special, sticla va deveni foane
frecventl1 pretutindeni.
Daci acei cârlionţi de aur dela Ţufalău ş i din atA-tea alte locuri ale Ardea~
lului , de cari am vorbit mai sus, au servit şi ca podoabl1 a p3.rului la
femei, nu ştim . Dar pare verosimilli explicaţia dată pentru spira1ele
duble, legate intre ele prin una mid, aşezat! perpendicular pe planul
celor douli mari, şi prin care trecea viţa de p3.r, ca d. p. spirala reprodus!
la Gooss,l.c., pl. IX, fig. 7, cu p. 491. Totuş şi aici portul acestor spi~
rale a ad.rnat de dimensiunile lor; cAci nu prea vedem cum putea PUrta
o femeie astfel de spirale duble - pe tAmple, probabil- atunci când
ele atingeau dimensiunile formidabile ale celor dela Prozor 1).
Tnorice caz femeile
din vremea bronzului
amintite mai sus, p. 435 şi nota J, cu fig. 306, e greu de hotArit dacl au
fost ace de cap ori de hainli. Ele aparţin În adevlir bronzului IV, dar par
s fi mai de grab:!. ace ornamentale pentru ÎmbrAcAminte.
Dar principala podoabA a capului a fost Întotdeauna diadema. I-lampel
a clasificat tipurile din bronzul ungaro-român, găsind patru mai impor-
tante 1). Printre acestea de sigur exemplarul de sârmA de aur, cu patru
spirale, reprodus de Hampel in vo i. III, p. 239, reprezintă stilul caracte-
ristic pentru bronzul IV carpatic: fig. 313. Totuş,din ce in ce mai mult,
spre hallstattul Il, diademele de foi de aur devin mai predilecte, ş i, alli-
[urca de aceea descrisA mai sus , p. 352 sqq., cu pl. XV fig. 3, dela Mik-
halkovo, ar fi poate sli considerăm drept fragmente din aceleaşi podoabe
şi plAcile deaur dela Carat'; ori Beba-Veche (mai sus, P'342). Un uz analog
par a fi avut rotiţele dela AituL ş i dela PifChi (fig. 247 ş i 242), dintre cari

~
işiprinseserlipl1rul_ ultima a fost glsit! chiar pe fruntea rliposatului ').
Încli din bronzulI-cu Cunoaştem urui; purtaţi in Dacia atat din bronzul IV dt şi din

.-' :~~ 1~:~~:11 c~orfe~r:
chipuri, dupA epoce.
Dintre exemplarele_
puţine - glsite p'-nă
acum la noi, nu am pu·
tea ins! atribui vreu.
nul hallstattului '). Celc
douAsprezecebuciţigl_
Fig. 3 13. Di.deml de fir de aur de tip 'W\gnro-
site la Vad (Re.v, in Bi·
hor) 3) su nt asemlină.
romAn•• dupl Hampd. Bron~lwr, IU. p. 239·
toare cu cele dela Fel-
s6-Dobsza (În Abauj-Torna) oi) deci ceva mai vechi ca. vremea de
c. .
are ne ocupAm. Acul dela Vdrd, deasemenea il· 1n ce priveşte acele
hallstatt. Din marele depozit de bronz dela Gtqteriţa avem p.!l.strate
douA dintre tipurile cunoscute ş i din Vest: 10 cel in formă de panglici,
ornat:!. pc partea extern:!. cu gravuri şi trecutA prin ureche cu simplul
fir subţire cu care se terminl1 banda latA şi care se înnoadă de o chio-
toare la capAtul celăl alt S), Întocmai ca modelele analoage dela HaJl-
stat t), şi 2° cel in formli de tpendeloquet conic , care era, la rAndul lui
prins de cercelul propriu zis, ce trece:\ prin ureche'): ambele forme
de cercei dela Cuşteriţa sunt de bronz şi aparţin, ca şi tot depozitul,
bronzului IV (hallstatt 1). Nu mai puţin apare şi a treia formA vestici
de cercei, cea În chip de cornu l lunii, gol pe dinlAuntru, şi sfâ rşind în-
tr'un fir subţire care trecea prin ureche, la Barla În Maramureş, de
data aceasta În aur'). Alte exemple, dintre cari unul dela Veţelpe Mureş.
') Bro".hor III , p. fU aqq. V. pt:ntru exemplifi care Între .ltele di.dcma del.
Mtdlll~d.fI in Arl'll din bronzul IV, jbjd. YOI. 1, pl. XXXVIII 1. Altele lot acolo,
,i
plan,. cit . ceH urm.

~~~~I~@I~i~E4~~
, ) Rosk., in Dolgo:(ltQh IV 19'3. p. 234 ,i 2"5, cu fig. 2 dela p. 235 no. 1. De
l'Gt.ttotUfică foile de aur dela Cara"joriDtb(l Vullt ar putcafi , i aimple apliccpe
bainc (cf. mIIi JOI. P.g ...... 9&q.): o desdna,ieaigurlnuli aepo.te,firqte . glli, .tlta
\'femedtcondi,iunileinc.re , '.flcut de.coperireanu ne d.uluficiente indiCII,ii.
') Goo." 1. '., pl. Vill fig. 2,CU textul dela p ... 89, unde Insi expliClţiae gre,iti
pentru H.mmeradorf - GlllkTi,a, ,i le potri"e,te num.i pentru Bor,a (v. m.i jo,).
') ce. Ieri. de exemple 1. D«.heleUe. 112, p. 8.401 .
') Hampel. Br01Ukor Il, p. 126
') Ar,hitJ j. ot. G.-q. XXIV, p. 365, fig. 5.. · ,i
~) GOO88 , 1. '., pl. VIII fig. 1 Cp. Ofchelctte II 2, p. 8 .. 2 ,i 843.
') CL nota 2. ' ) Seidl,În Arehiu J. Ot. G.·q., XV, p. 3'7, cu fig. 59. eL OkhcJctlc, 1. '., p. 8..0.

www.cimec.ro

citead Gooss 1). Tot tipul 3. dar în două variante. una netedă şi cea~
laltă CU brazde transversale, ni e cunoscut dela S(lrasăIl, În Maramureş
(fig. 215 şi 216), iarăşi de aur.
Dar aceste trei forme, prin care iocl odată Dacia se arati strâns l egată
cu Apusu l, par a fi fost înlocuite În hallstatlul .scythic. de aşa zisele
bdi.ţi'i.ri.cercei, de dimensiuni respectabile, fllcute dintr'un fir de bronz
indoit in cerc şi cu capetele prelucrate in formit conicit (cL fig . 241 sqq.).
Din cauza ml'irimii lor aceste cercuri au fost interpretate- dealtfel ca şi
cercei i «type rubannc. apuseni ') - în general drept brăţitri, şi nu f11ră
dreptate. Citci, deşl Kov:ics ne asiguri'i că cercurile respective au fost
gitsite de-a dreapta şi de-a stânga capu lui , Hlngll urechi, şi nu într'un
~ill~~~)~ ::~~~n;;;s~~~~e~ec~ s~~~l~i :~~~I~~I;t~:P~~~l!iş~:~aOp:~::~lî~!;t~l:~
îngropte la baza conurilor care le inchid f:1<' foarle grea trecerea prin
ureche a acestor cercuri : ele au trebuit, deci, sit fie ccl mult atârnate
de adevllralii cercei, dar şi in acest caz au fost aşâ de grele inCiÎ.t Între_
buin\uea lor ca (lpendeloques. a trebuit să fie destul de rară.
Torqllcs. Au purtat şi Gelii colane de sârOlll de bronz ori de aur,
sau acest ornament al gâtului e numai scythic şi cehic? Spre deosebire
de Vest, unde aceste coliere sunt rare şi lipsite de orice insemnl1tate
artjsucit 4), ţinuturile getice prezintli numeroase exemplare, de cel mai
mare interes 6). Care e caracteru l şi vechimea lor? Am putea. r1spunde
eli ele incep odatli cu bronzu l '), aşa incAt oricare ar fi fost locuitorii
Daciei in prima jumittate a mileniului al ) I-Iea, ei au purtat În orice
caz aceste podoabc 7). Massive la inceput cle se subţiazl\ În bronzul IV
şi sunt decorate prin mijlocul torsiunii, capetele ritmânAndu·lc mereu
rllsucite Într'o micit spiralA').
Ceeace este ins1\. mai ales p reţios şi În sti lul acestor podoabe, e per·
[ecta continuitate di n bronz la hallstatt: ast fel t ipul din bronzu l IV
1) L. C., p. 489.
') D4!chelcuc, 1. C., p. 84z.
") Dolgol:(ltokVI1 9 I S,P. 26J,cutcx tu ldclap. 258, 260, Jlo.i311.
') D&:helcttc 11 2, p. 84 1 cu p. 839·
~) ef. lista dela GOOSll, /. c. X III, p.488: din nenorocÎrt", CII de obicciu la Gooa,
insuficient caracterizate ,i datate.
') eL ti Rcinecke, in A.s. XIX 1899, p. 240.
') I'cnlfu exemple ". Hllmpd. BrOp/::kur 1- 111. O liltA a lor in "01. III, p.
J2SSqq.
') V. cazul dela Kmd"u in Hc\'cs, I-Iampcl, o. c. II, pl. CLVII.
www.cimec.ro
'~
"-
nordcarpatic dela Kras::"ohorka În Ărva (fig. 314) 1), contemporan cu
obiecteJe dela Fizeşu l- Gherlii şi cu Villanova matură, c Ilrli Îndoea li\
începutul d in care va deriva tipul - acesta de aur-dela Rakamaz,
pe 'fisa de sus, În Szabolcs (fig. z50), datat ca din sec. VI a. Chr .:), deci
de pe vremea Scythilor, dar reprezentând o străveche arUl localii, ge-
rid, al clirei centru era În Ardeal.
II
1,
1
,1[
~
Fig. J 14. Torque.debronz,dda Kral:::"a- Fig·3 1S· Torqucadcargintdin
IIorkoÎn Ărva,dupl Hampcl,Bro,,:::kQr, III SC6mpici (Ardt(1/) ,d upl J :r~.
p!. CLx..x..'aV, fig. 1. glâsinAS.XXIV 11)04, 1'. 175.
Dimpotrivii , ~vcm a ne gândi la Vestul celto-illyrie, alpi n şi itali e,
~lunci c!lnd examinl1m colane ş i b ră\lri , de bronz, ca acelea dela Nagy-
Gaj În Torantal, cu motivu l capetelor de păscri, aşa de fami liar arte i
veneto-illyre, stilizat În suprafeţe cu totul geometrizatc (fi g. 238). Cum
am observat ş i cu alt prilej, Ba natu l c mai strâns legat cu SV dec!l.t restul
Daeiei şi În special cadri laterul transilvan. Deasemeneae de caracter exotic. '
cu tot zigzagu l şi pu nctele gravate pe capetele stil izate, tot, aproximativ,/
zoomorf, acel fragment de torques de argint, gi\sit undeva În S tcâm-
piei. Ardealului şi publi cat destul de sumar de J. Teglas (fig. 315) 3).
1) La Hampd, ti . c. I II , pl . CLX.XXIV, cu Rcineckc. in Alt XIX 1899, p. J J I.
') V. mai SUlI, cap. 1, p. 7 ti C:lp. VI, 1). J58.
') AS. X.XIV '904, p. 17S.
.... 6
Dealtfel ultimele două tipuri de colanc, S lr~in e de evoluţia l ocală, fac
trecerea dintre hallstatt şi La Tene. Ele Înscamn1i, ca şi fibulelc «Cer~
tOS3., reluarea contactului cu Apusul din ce În ce mai cellizat şi deci
inceputul vremilor Dou3 şi În Dacia, uo moment nu an ţa tă oriental de
Seythi .
Tot din al doilea hallstatt credem a fi ş i torques-ul de argint dela
Slillgeorgiu - Trăscdu, in Turda-Arieş, r!\sucit. ca in vremea bronzului IV
loca l, dar cu capetele frumos stilizate în chip de lebcde, potrivit clasă.
eului motiv sud vestic 1): fig . 262. Acest catun a fost ~sit Împreună cu
mai multe obiecte de bronz. Lipsa de spirit istoric 3 descoperitorului ne
las!!. Îosli Cliră nici un am~nunt asupra tipului, cronologic, al acestor
obiecte, astfel Încât datarea noastrli e s lll.bitli prin absenţa mijlocului
celui mai puternic de precizare: mediul in care s'a făcut descoperirea.
Un loc intermediar intre şiragurile de perle (v. mai sus) şi coLierele
massive il ocupI colanele compuse din spirale t'ubulare (un fel de perle
lungi obţ inute prin r~uc i rea in spirală compactA pe un cuiu subţire,
a firului de metal de profil plan, convex, rotund ori unghiular). Nici
aceastA podoabli nu e o inovaţie a hallstattului tscythic•. Ea se regăseşte,
la fcl, in bronzul ungara-român 1) ş i În cutare mormânt cscythia dela
Pile"i'): fig. 243. Şi in acest caz hallstattull1 getic e o perfectA continuare
a civilizaţiei mai vechi locale, iar nu o Forml orientalll, străinâ.
Dar podoaba de corp cea mai frecvent!!. şi oarecum indispensa_
bilă a fost în toate timpurile brdţara (resp. inelele de picioarc).
Şi asupra acestui ornament stilul ş i-a exercitat cel mai activ şi neintre_
rupt evoluţia sa . Am examinat mai sus Într'un lung paragraf desFlşu­
rarea artei aurului in Dacia, în special pc baza formelor brliţârilor.
Nu vom reveni acum asupra celor spuse, ci vom c1asifida numai pe SCU"
tipurile de bdl.ţări din Dacia Între tooo şi 300 a. Chr. indiferent de ma-
terialul în care erau acute şi de origini le lor etnografice.
Cele mai vechi, incli din bronzul IlI, dar sensibil modificate În bronzul
IV, şi, prin excelenţă tipice pentru cultura gctic!!., sunt br1ţ1rile massive,
foarte frecvent de aur, cu spirale la capete. Am descris mai sus, p . 325 sqq.
evoluţia lor dela tipurile Fin'ghia:: spre tipul Bellye, adicl1 dela ideea
constructiv1 în bard, spre cea în placd (cF. fi g. 2 11 , 218 sqq., 228 sqq.)
') J. Tqlu. in AO. XXIII 1903. p. 3°4.
1) Cf. d. p. Hampc.l, Bro1Ukor tii, pl. Cl,.XXXVIII.
1) Rosu, in Dolgo%otok, IV '913, p. 239·
www.cimec.ro
Un alt tip, tot aşâ de vechiu , şi continuAnd şi in halls latlul 1 e acela
tot de bară, deschis!!. , deobiceiu ornată prin gravuri lineare ~i puncte,
şi cu capetele turtite : o specie mai credincioasJ. formelor vechi ne apare
(v. fig. 204, no. 2, cu 11 şi 19) la Şp4lnaca (ind in bronz pur), o alta, cu
o
modificări sud vestice, la Fin'ghiaz (fig. 2(9).
Un al treilea e cel din Utlg şi Ber~g , de
bare goale pe dinlăuntru ş i Împodobite cu
proeminente (fig. 3t6). Din acest lip care
aparţine inc1 bronzului IV deriv1 tipul
propriu hallstattian dela Hajdu-S:::obosJl/O
(fig. 317), unde apare şi un alt element, cel
al brazdelor transversalc, care vor duce la
crearea unei adev1rate rotiţe de angrenaj
(tipul Aiud,fig. 246:hallstauII).Dar acest Q:~_
element ornamental e vecruu: el apare la S4· -J '\0:#
rtIsdu În pendantivele fig. 2t6, poate cercei,
posibil îns1 şi de alt UZI).
Un al patrulea tip e cel quasi-închis
dela Nagy-Gdj in Torontal (fig. 238), ori
cu totul închis, dela Mojna În TArnava-
),lare (acesta de aur : fig. 237) cu o stilizare
geometr ică a motivelor zoomorfe, în spe-
cial acela simbolic al capului de paJmi-
pedA. Acest tip este prin excel e nţ! haU-
stattian şi s'a desvoltat sub influenţa for-
melor italice, ş i in parte il1yro-ce1tice.
Un al cincilea tip, Închjs, c acela pă rând
a deriva din vechea br1ţarl1 massivli din Fig. 316. BrAtlri de bronz din
epoca bronzului, de secţiun e triangularli, comit.Ung,iBereg,duplHam_
~i~~::;I:~!~~:a~:: ~::!~: :~o:~I! n~~~ ~11'.~~;;;~i:.l.
tice (ef. Deehelette Il 2, p. 833 sqq.) şi
adnd motive ornamentale triunghiulare ~i romboidale strWlc de
spiritul decorativ din bronz. Un frumos exemplar de acest tip ni
°
') ef. razi a e\"Oluţiei ace'lui tip, dealtfel bine documentat in bron%ul ungatO-
romAn, de roatA dinţllA, in bronzul IV tln:.iu dell Budtd In Suboles. II Hampel,
BtMl.%lwr II , pl. Cl,.VI, 00. 20,
."
,6, \1 VAR,<;'rA f' IE RULUI I~ DA CIA , . IIAI,L"'~I'.... rTUI

s'a păstrat dintr'un mormânt aşa zis tscythic. dela Aiud (fig. 246, formele getice de dupli a. 300, deşi sch imbate, vor fi totuş o simp lă evcr
lu\Îe şi completare a vieţii locale mai vechi .
nODi~'3celaş mormânt avem un al şaselea lip. iarăşi de caracter vestic,

- -.-
inchis, de aspectul unei roate dinţate (fig. 216, no. J). Pornind dela cunoscutul pasaj din Herodot privitor la bogliţia in
In sfârşit un al şaptelea tip, acesta spec ial tscYlhic. şi, dupA cum aur a Agathyrşilor, diferiţi archeologi ca Nagy ori Mărton au incercat
am arl'itat şi mai sus, găsit in morminte chiar ceu :;:;ac~~I~~~r:i!ep~:r:;~~ s!1 identifice ca scythicc diferite tezaure din Dacia În frunte cu cele
dela ŢuJaMu, Firighia::: ori Gyoma. Totuş când am examinat stilistic,
Olc de bronz,groase de C3, mai sus p. 363 sqq.,aces te mll.rturii t'Scythice., n'am g3sit nimic seythic În

0=
mm.ÎndoiteÎn cerc des.

A~
2 ele, ori mll.car clenic-pontic, De fapt Dacia nu prezintll. aproape nimic

'~~\": A chis,şi cu c'pcteletermi.

nate În conuri,-un motiv
din splendoarea materialll. şi chiar artistidl. a culturi i scythice din N

,
şi În N Alpilor pen.
lipic
trubrl\ţlrilcmassive tânii
hallstatticnecu capetele in
butoni coniformi 1), d.,r
altfel neconstituind o in-
Fig. Jli. Bnlţiiri de. bron:l (a),i de aur(b) dela rudire mai apropiat! cu
H(ljd';.S::obol::16. tip HallsI9tt (dupl AE. XVIII bdi.ţlirile acestea din Dacia.
1898.p · H)' Ln adevăr, Întocmai ca şi
oglinzile, ori figllrineled'e
animale de pe clopo\eii seythici, ori săgeţi l e şi spedele scythice.
aşa şi aceste brăţări se găsesc exclusiv În legătură cu lranienii din
Dacia , fie la T.-Mllr~fllllli, fie la Pifchi ori aiurea . E probabil dar-J.
o formă pe care au adlls-o cu ei din Rusia sudică. Dar ceeace e tot aşa
de caracteristic, e di aceste bdţări nu se găsesc !lidiri în l egătură cu
populaţia locală şi nu dau naştere nici unui tip La 'fene dacic. Pe când
dimpotrivă alte elemente ale hallstattului fScythic., de fapt getic, VOr
fi roditoare şi mai t:1rziu cum vom vedea mai jos, la examinarea culturii
La Tene ll).
Trebuie deci să repetlim şi Cll prilejul trecerii În revistă a tipurilOi
de brllţ1l.ri getice dintre 1000 şi 300 a. Chr, ceeace am accentuat mereu
mai sus: perfecta continuitate cu civi l izaţia 10cal11, străveche, a bron-
zului, şi cu civi li zaţia vestică, a Italiei ~i a Europei centrale. Nu e intre
oamenii bronzului IV şi cei ai La Tcne-ului IT nici un hiatus, iar
Mării Negre, Nici vase, nici podoabe, de argint şi aur, aşa cum s'au
g~sit in Rusia şi chiar în Oulgaria, in mormintele "regale. de acolo.
Mai mult: chiar fabricatel e greceşti pure su nt rare in tepoca scythic!i..t
a Daciei, Dac~ facem În sfârşit abstracţie de plăcile de argint dcla Cra-
iova -aplice de harnaşament - duse În 1918 la Berlin, şi care su nt
Ebsolut identice cu cele tot de argint dela Krasnokutsk pe N ipru J),
dup11 cum se poate vedeâ din comparaţia fig, 252 cu 254, nu ne mai ră­
mâne de c!lt doară speranţa unor descoperiri viitoare in nenum:l.l'3ţii
tumuli din Moldova, Muntenia şi Dobrogea, cu care s11 ne mâng1iem
de s3răcia actua l ă in orice fcl de mărturii mai bogate scythice,
Am cercetat mai sus, În cap. 1, o scrie de aspecte ale vieţii scythice
din Dacia adud.nd şi materialul comparativ necesar pentru fixarea
legăturilor dintre ,civilizaţia iranian11 dela noi şi cea din Rusia sudicli,
resp. din Asia-Micll.. Dar am lăsat atunci la o parte d.tevâ Întreb1ri
şi discuţii de monumente, care ar puteâ arunca o l umină particulară
asupra unor anume aspecte din viaţa geticll. insăş.
Se ştie 1) c1i printre caractcristicele luxului scythic erau aplicele şi
pai ll ette- le de aur, «fluturii. de foi de aur, eu care-şi impodobiau hai-
nele, cllsând pe ele ;tcestc foiţe, şi anume adesea acoperind chiar cu
tOlUl ţesătura subt bogăţia decoraţiei metalice . Avem ş i din Dacia
astfel de foi de aur. Care c caracleru llor stilistic?
Considerând absolut toate foile de au r - plane ori convexe - pre-
vbute cu ~uri laterale, drept aplice de haine: deci, dela Şmig şi ŢII_
faldll, ca şi dela Dt/aca, dela Carau; ca şi dela Beba-Veche, şi tot aşâ

\) D&:helcll~ II::.. p, S33, cu fig. 337, no. 3. I} eLI. Minru, o. t •• p. 168,i 167 cu p. 267 .
1) :\"u cunosc Iinoi, cum l'au gil.sitin Veit,brAliride fier, de,\. desigur :lutrt' ,) Minns, o.e., p.62 ,i inclo mu1lime de alte loc:uri,notllttollein ind icclap.
709, sub platn in uythie lift".

www.cimec.ro
 VASILE rAR\'AN. G l!TJC.I ,6,
conurile de tablli de bronz dela Ş pălnaca J) in Alba de Jos, de~a POlsag
in Arieşt), dela T .• Mllreflllu;3), etc., nu VSim in nici unul. dm aceste
ornamente nimic oriental. Dimpotriv!!. ele sunt generice pentru
bronzu l IV ungaro-romll.n şi sunt - ceeace e capi~1 - atât c~
formA. cat şi ca uz anterioare sosirii Scythilor la tlO, . Dac!!. deci,
În afarA de curele, ele au fost prinse şi pe ,stofc,. aceasta nu a
fost la noi o modli scythidi, ci mai veche, deCI vorbmd etnogr~fic,
şi getiul (cum În Vest - d. p. În com . Zala - ea era de sigu r
iIlţ~'C~l~~Vi'lr aplice1e de aur cu cari Sc~thii îşi î~podobiau hainele, ~i
anume deopotrivă, bl1rbaţii ca şi feme ile (esAdl.clmca. p~mea la nevoie
şi bronz, exact ca În Dacia bronzului ] V), erau c~sutc ma! alc.s ~e mar-
gini ncând bordur!i, dar adesea şi În câmpu l liber al. stofel ŞI aveau
forme şi mitrimi foarte variate, fiind Însli îndeobşte l1ustrat~ au re-
poussc cu figuraţii de caracter religios, cu. mo!iv~ ::oomorf~ ono cu de~
semne convenţionale ca palmete, rozete ŞI edmţ.t de lup. ). Excmple
de astfel de aplice pe haine se pot vedeâ la Minns, Scythians and Greeks,
pp. 15 8, 17 8 , 184, 192, 197,208, etc. Ele sunt foarte ad~a patrulat.er~,
iar nu rotunde ca În Dacia. In orice caz ele au motive caractenstlC
scythice, ca acela al cerbu lui culcat, aşâ c~m il glisi~ in pl~chetele ~e
aur cusute pe vilul de cap dela Sini(lVka 1.11 gub. Kiev') ŞI r~mase In
sitll, li pite de ţeasta mortului, ori splend~de scene ~reco-8~ythlce,. ca la
Kul-Oba t). Nimic din toate aceste motive pe aphccle dm DaCIa. ]n
general ele sunt rotunde ori ovale ~i impodobite doarit Cll cerc~ri
de perle Împrejurul unui buton reliefat central, sau, cel .mult., ca la 7u-
falău, şi cu spiralele caracteristice lumii noastre carpattce ~flg. 26 5). In
ce priveşte aplicele de aur convexe dela Ot1~ca, cle p~ezlOta. sau p~­
doabe În linii punctate de tradiţie a bronzulUI ves~-dncl~ ~vol~te seml-
spirale), sau reminiscenţe sudice şi vestice (myce~lcne ŞI. t1IY~lce).' sau,
direct motive identic stilizate ca in h? Ilstattu l dm BosOla: flgunle de
cai af~ontaţi de pe discul convex reprodus şi de Hoernes '), cari se
1) Hampd, B ,on:tko, Il, 1'1. CXLIX. "o. 12.
1) Ibid. , pl. CLXV, no. 12.
1) Ibid., ,-oI. III, pl. CCXX IV, no. 1".
') Minn•• o. t .• p. 6z .
: t:f~~:i::.:i. ~' ~:~:I ;;,:::: :u~:'::iiJ:;~'u ""il<,
www.cimec.ro
~ VI \ ·.' RST A I' IERUI.UI IN DA CI .' . . • . IIALLSTATTUL
regâsesc în linii perfect asemllnlltoare În cerbu l (1) de pe cnemida dela
Glasinac 1).
Ind mai pUţin dedlt pl1\cile de cusut pe haine, de tip scythic, se g~_
sesc toate acele variate pendantive - de inspiraţie greco-scythică_
tot de prins la haine, aşa cum s'au glisit în numl1r enorm la Ccrtomli k
şi în alte p!iqi 1).
Şi totuş este ciur cli În dmpia dela S Carpaţilor, unde Scythii trebuiau
sA se simtA mult mai acas!i la ei ca in munţi, fie ch iar şi În vitile largi
ale Mureşului, Oltului ş i Ttlrnavclor, hall5tattul II getic este intens
colorat de forme greco-scythice. Fireşte, nu avem pânit acum nimic
din bogliţia şi splendoarea de vase, br!iţ11ri, cercei, diademe, temporale,
aplice, pendantive, d.in S Rusiei. Dar chiar numai cazanu l dela Scor-
ţaru, figurina de berbece, ori pieptenele dela Bucureşti, basenu l dela
Bltl!inoaia '), ori pl!icile de harnaşament dela Craiova sunt deajuns
pent~u a ne arlita autenticitatea scythismului din cAmpia munteanli,
in directA le~tur!l. cu cel din S Rusiei. Din acest punct de vedere În
special plăcile de harnaşament dela CraiQfJa sunt preţioase. Ca şi cele
dela Kramoklltsk (v. mai sus, fig. 252 şi 254), ele reprezintA stilul scythic
nordic al animalelor utilizate ca motive decorative. Dupll cum cu drep-
tate observă Minns , p. 167, acest sti l ne este cunoscut mai ales din În~
cepulurile evu lui mediu, când Sarmatii umplu din nou Europa cu mer
deie artistice iraniene, resp . siberiene. Ca şi la Kr:lSnokutsk ind, aşa
şi la Craiova , avem de-a face cu artă veritabil scylhicA. Şi dovada ne
este procuratA de alte monumente, unul din Dacia , altul din Pannonia,
de origine ambele din castre romane, unu l dela Crisufii (Maroskeresztur)
lâng!!. T.-Mureşului (fig. 255), cellllait deJa Bregetio(fig . 394), reproducAnd
absolut credincios, în fibule, vechiu l motiv scyth ic de pe Nipru şi de
pe Jiu. Acest motiv, care împreunli cu altele de rem iniscenţll hallstatto-
La Tcne, dela Bregetio (v. fig. 394), ne aminteşte în stilizareacapetelor
de animale În specia l fibulele dela Mi!dlOlkovo (mai jos pl. XV fig. 1,4
şi 5) ori animalele dela /Jdlj, şi PO{Qchioi (pl. XVI fig. 4 şi mai sus,
fig. 226), e cu totul altfel tratat in vremea ni1.vlilirilor din sec. IV şicei
urm. li de ajuns s!l comparlim d. p. cu pllieile dela Craiova şi derivatele
1) Fiala, i" IV. i\t. Q. nu. III 1895. p. 15 'q. cu fig. 39 ~i ~o: ambele monu.
:::::_~~~~"cia ,i Bosnia) fiind probabi l iaU de origine, iaU micar de influenţi
1) Cf. Mi""., p. 157 .qq.
') Pcntru aculca ,i o Iwni altele '·czi capitolul J al aculei lucrlri.
 ,6.
lor podoaba de bronz glsitit Într'un morml1nt din timpul migraţiilor la balaurul cu gura c~cată, pe care-l gllsim in vremea roman!!. reprezentat
Pds::to în Hcves, fig. 318, pentru :lîoţelege cl În sec. IVa. Chr. neafllim pe monumente, atAt de caracter profan (luptele lui Traian cu Dacii,
incit in tradiţia bună greco-scythicl, fie şi atunci când technica e mai pe columna traian!i: v. fig. 359Şi pl. XVII fig. 2). dt şi de caracter rdigios
curând orientall1, in vreme ce în sec. IV p. Chr. orientalismul birueşte (tcavalerul thrac.cu stindardul de luptă: v. pl. XVII fig. I şi HampeJ, În
total şi pentru a in,elege operele de artit ale vremii trebuie s1\ mergem AE, XXI II f903, p. 327,361, etc). Iar cât priveşte motivulşarpclui pro-
priu zis, din cutare inel spital tScythic., acesta va fi extrem de activ in
în Persia, Turkestan şi Siberia.
Tot aşa avem a judeca vasul de plim!lnt dela j\'luhip"lzta În Borsod,
de arHi 10cal1\. puternic il1f1uen\at~ de cca greco-scYlhicl dela sfârşitul
haUstattului (fig. 258), atunci când îi glsim la
N{)VocerlwsR str!i.ncpolu l din vremea sarmatică,
În aur (Ia 1\Ilinos. p. 235) : aceleaşi motive de
inspiraţie revin in cele dou!\ epoce de artA greco-
iranianli, dar in vreme ce prima, cea sCYlhidi (pe
o
~Od
bază veche ionic!i) a avut doar un r1i.sunel
local, cea sarmatic!l., reînnoită prin elemente au-
tentice din Asia, s'a întins peste tot. defmind
o Întreag!i perioadli :l culturii europene.
Fig. 318. Podoll~ de Dar mai e incă o serie de obiecte 'tscythicet

:~:~~:.~:~;;~~~ ~~s~:ui~~:c:~~::~~ ~:~~s;,aJ~~a~r:~!l ş~et~~

H c\'es. dupâ Hllmpd, electron gllo::.ite destul de frecvent in Dacia şi in
.in Alt X 1890. p.8,.
fig. 4.
Ungaria, fie netede, fie cu crcsl1iturÎ transversale
dese (v. fig. 319), în genul cerceilor dela Slidisliu
(fig. 216), şi cu unul din capete stilizat adesea in
chip de protom1\ de animal fantastic: balaur, şarpe, etc. I ).
Ori noi cunoaştem astfel de bcstii spl1imo:lse tocmai din lumea cim-
mero-scythicA. Inelele de electron dela Pilin (fig. 319, no. 14) Îşi au
analogiile în protomele dela Minussinsk (Minns, p . 244), dela Ananino
(P. 2S8), din tezaurul de pe Qxus (p. 256), dela Susa (p. 27 1) şi În general
din derivaţiile turano-sibedene ale monştri l or str~vechi mesopotamiei,
izvorul tuturor celor urm!tori (cf. Minns, p. 280, cu Schiifer-An-
<Irae, Die K,lnst des alten Oriertts, Berlin 1925. p, 50 3, 53 6 , 555)·
Nici acest element n'a dmas neroditor În Dacia . Probabil În hall-
slattul II , dupli modelele orientale, a fost compus stindardul dacic, cu
1) eL pentru inelele de electron deJlI Pilin, bar. Ny4ry adnotat de Râmer, in Al.
lJII8,o,P. 127 .q. fig.S.'fi 8.-illrpc:nlru intrc:agaoolecţîcunglro-romA.nIl.Rei­
necke. in Alt. XVII 189" p. 23,
&&@f~~
F~!~:~r~~;h::~~ei~~~::~~~c~~~~~n~~c~:,~~~~y,nl~~~':;;:-
La,"fcne-ul mai t!l.rziu, c!lnd tezm.rele de argint decice devin prin ba-
gl\ţi3 lor un adevl1rat fJlendanu la vechea înflorire a artei auru lui din
bronzul IV = hallstatt 1 şi din Începuturile hallstattului Il.
!i~;,m~i;~r~~1i;~~~::~~~Oag~~:ii~~~~~ :;;~~l:~na~;::~~:~i~~;~~~~ ~Xalş~ ~~'I~
Illll tlllmm .pe clO~Oţ ll de car şi în figurincle dela Bucureşti şi din Ar-
d~al (v. mal ~us., fig. 1,0 sqq.).- n'a creat un curent în D:lcia. Deprinşi
dm strl1vecht tllnpufl cu stilul geometric, - despl1r,iţi de renaştere:l
decoraţiilor figurative, umane şi zoomorfe din hallstattul J1 sud vestic
tocm:l.i pri~ n!ivala scyt~ ic1\, - intraţi În datA dupA biruirea şi asimi lare;
Scythllor 10 cercul de IOfiuenţ11 celtic, i arlş geometrizant şi abstract,
d~ş~an şi el al naturalismului, - Getii din Carpaţi vor r1imâoe ne-
atlOşl de .cur~ntul sudic, anthropomorf şi zoomorf, fie greco-scythic,
fie greco-tllYflc, fie greco-italic, astfe l încât produsele lor sculpturale

www.cimec.ro

din epOC:l romanii se vor res imţi de aceastii striiveche nccunoştinţll şi
înstriiinare faţii de legile de expresie ale plasticului viu.
Sit examinlim deci acum În scurt, ca încheiere a studiu lui de detaliu
de mai sus, care e înf:ll.ţişarca generalli a culturii din Dacia intre 1000
ş i 300 a. Chr., deosebind ce e local de ce e influ enţI striiinli.
Locuitorii Daciei sunt în Br. IV (H . 1) şi H. Il continuatorii direcţi,
ca neam şi ocupaţii ai locuitorilor din TIr. III. Oriunde s'au (iicut cer-
cctl\ri intensi ve, in Solnoc-Dobâca, in Siilagiu, În Bihor, in Trei-Scaune,
\~~ :ear~::d:t:'i I~~;l~lit~n~~~ :e~~:z~~u~~~;~n:;:I[o::~~:~~:e::t;O~~i~ •
\~~:~,;~ ~~~~:~v a:~;::ei ~:r~~i:fo:~~:t:§.În f~~O~Z) ~t~a~~~~~i.Ş~;;~:~
nu joac1\ decât un rol şters . Fierul nici atât. Studiul aşezlirilor din bron-
zul IV ne aratli d ele su nt o sim pHl prelungire a acelora din bronzul II I.
l~e~ai~~r~t~;~ţ:\~ocŞ~I;~ :~f~~~~ ~~:::::t;,iC~uOc~~b~:a~\:~~ 7t:::
general1\. ş i la o mare c reş tere a popu l aţ i eI . Ven irea Scythilor ' la a. iOO
avut urmliri foarte pligubitoare: dacll n'au putut schimba cultUl a in -
',1
digcni lor, ci dimpotrivă au fost ei treptat desnaţionalizaţ i , În schimb
prin pr1\d1\ciuni le lor dela inccput ş i apoi prin gospodlhia lor nomad;"
Îndelungat!\ au turburat şi s1rlicit înfloritoarea viaţ! agricol!i pe care
o ai1siserii aic i.
Aşeziir i l e din Dacia între 1000 ş i JOO a. Chr. sunt de douii feluri :
f burgllri, pe in1\lţimi ori in poz iţii aplirate natural prin cursuri de ape,
ori mari şanţuri naturale, - şi sale. Burgurile au un inventar mai bogat
'şi ales : mult meta l şi frumoasi'i ceramicli, de tipuri totdeauna caracte-
ristice pentru ultima moMa dominant!i. Sa/ele au un inven tar s!l.rac:
metal aproape deloc, iar ceramic!i de o foarte incăpiiţâna t li tendinţ~
conservativi'i, cu elemente neolit ice p!lstrate chin r peste epoca noastră
până in a doua perioadi'i a ficrulu i. Aceasta din urmi'i împrejurare face
foarte grea caracterizarea şi dalarea salelor din bronzu l IV ş i hallstauul
II , deoarece ne aflAm cu resturile lor de culturA Într'un fel de perpe-
tuu ev primitiv, foarte incet ş i puţin evoluat, aşa Înc!lt numai graţie
exemplarelor adesea izolate de tip 11011 avem putinţa de a şti c1\ am trecut
de vremea mai veche a bronzu lui. Acolo unde intâmplarea slip!l.turii
nu ne d!\ ş i aceste ti puri noul (d. p. forme vi llanoviene), r!l.m1l.nem
e.."(trcm de î n cu rcaţi în ce pr i veşte data mai precis!!..
www.cimec.ro
, 67 _ _-,,:.::.
r .~vA~RST~
A~FI~ER~"L~U:..o1Il";::'D
~ A:=.:
crA~.:..':
•. ~
"A~LI~.~~
rA·~"'.'::.'
LL,----_~
,Bllrgllri/e locuite de tdomnii. locali şi oamenii lor par a fi fost destul ,
de numeroase. O statisti cli a lor nu există însli, cercetArile pe teren fiind
pAni'i astAzi m1i.rginite numai la câteva loea litlţi caracteristice, fi e În
'Ardeal, fie În Vechiul Regat. Mulţimea vârfurilor de l11nci şi a spedclor
1 şi pumnalelor de bronz gisite in ttdepozitelet de bronz din Dacia ne
face s1i. presupunem o das(I Il rdsboillicilor liberi destul de numcroas1l
În Dacia bronzului IV . Dup1\ descoperiri, plnii azi cel puţin, Înd!. izo-
late, Itfii întrebuinţau la r!isboiu carele de lrlplif ş i se api'irau de lovituri I
cu sCllll1n', pla/ole. COIfuri şi cllrmide. Pânii la venirea Scyth ilor locui-
tori i Daciei nu întrebuinţa u arcul ş i s1i.geata, deşi accast1i. armii le fusese
bine cu noscutll în vremi le mai vech i. Se pare însli ci'i vremea de cul-
minant1\ Înflorire a bronzului: II , II 1 ş i IV, schimbase felul de lupti'i
şi in p1i.rţile noastre. Posibil Înslt ca glotofii sit fi luptat ma i departe cu
si'igc\i cu vârful de site."C, aHlturea de dom"ii cari luptau numai cu arme
de metal, lancea şi spada, ş i exclusiv În atacul corp la corp. Nu avem
Încii material suficient in situ (singurul utilizabil). spre a ne putea pro-
nunţa cu probabilitate.
Totu ş , cu toată frecven ţa armelor În dcpozitele de bronz din Dacia,
!se pare cli rbboaiele nu erau prea pustiitoare şi nu împiedecau nici cir-
:cu l aţia comercia l ă Într'un chip ma i serios. I n adevăr tot bron::ul I V
dacic nu e altceva -ca aspect cultural - decât un hallstolt I SIli generis. j
Toate formele importante ale civilizaţiei italice ş i veneto-iJlyrice ale
hallstattu lui I apar şi În Dacia. Fabricate autentice sud vestice, aduse prin
(comer.1 la noi şi chiar dincolo, În Galiţia şi PodoJia, se gl'sesc În ruine ş i în
depOZite la un loc cu produsele industriei locale. I nvers, fabricate ge·
tice - În special podoabele de aur specifice lumii noastre - se con-
\statii În numiir insemnat rlispAndite pânli la Marea Baltici'i.. Putem chiar
identifica principalele drumu ri ş i rlispântii : v~i le Dunării, Mureşului
şi Someşu l u i : cele două dintâi de leg!turii spre SV; cea din urmi'i,
spre NV, de racordare, de o parte cu drumu l peste pasur ile Slovaciei
spre Nistru, iar de alta peste aceleaş i pasuri spre Elba ş i Vistula. Mari
rbpântii comercial-culturale sunt : Banatul, in Miaz1l.zi, - Biborul cu
~;us~sl ~!n~'l~~eş~il~i !~ ~l~~~~~;, ~~!i~Zaa::;t:C~~;â~~~ :::~ r
Îi:
narea de bogi1ţii din toate direcţii l e a dat naştere unei inf10riri)
economice cu totul excepţiona l e, lucru care se documenteazi'i..:
de o .parte prin m u lţimea, de alta prin varietatea obiectelor des-
copente.
 -
,68
Ca şi clasa ţilr1ineasd, arislocraţia din Dacia bronzului I V, şi chiar
din hallstattul II , dupl1 veni rea Scythi lor, t profund COTlurtJotivă, Po-
doabe le ş i vosclc de aur fabricate in Dacia, fir eşte exclusiv pentru uzul
principilor locali, sunt o conti nuare sti li stică aşa de credincioasă a tra_
diţi ei bronzului mai vechiu, Încat d. p. brl\ţări l e de aur dela Firighiaz
au fost fals datate ca ma; vechi decât bronzul IV. pcmruc1t ofcrÎau o
structu ră oarecum archaic1i a formelor. Acestui cOTTServatism getie se
d a toreşte constituirea un ei arte a aurului specific daciu, ale cl!rei pre-
lungir i ş i influ e nţe se intind p â nă foa rte departe ş i pânll ad ânc În epoca
scythicll, de jur împrejurul massivului carpatic.
Portul bi'lrbi1.tcsc ş i femei esc, cel puţin la cci bogaţi, e de o r ară so.
lemnitate ş i de un fast foarte ceremonios, chiar atunci c!lnd metalul
întrebuinţat pentru c reşterea efecttl lui decorativ nu e auru l, ci numai
bronzu l. N u numai obicinuitele brăţ ăr i ş i inele de picioare, cercei ş i
inele, cola ne bărb:'!.teşti ş i fe m ei eş ti , dar cxtrem de variate ace de ph
~ i de haine, fibule enorme, diademe ş i, mai presus de toate, aplice şi
pendantive cusute pe haine, fix ate pe cingă t o ri late p!lnl1 la 20 cm.,
pe pi eptare ş i pe c urCJe de tot felul, împodobesc pe oamenii bronzului
IV ş i, în parte, cât a permis nenoroc irca scyt hidi, ai hallstattului II.
Evident aceste e xhibiţii de lux ş i vanitate aveau nevoie de un mediu
l:r~7r::~~n~t î~ ~~o:;~:a zŞ~i::r~~~~:~~ua~~nal1~~~:r~;~:~~:~:, ::~:;~
dobitii feuda li geţ i spre a se adm ira ş i invidia reciproc . Iar principele
, Ia curtea cAruia se adunau, trebuia el insuş s!l. dovedeasca. excelenţa sa
prin podoabe Încă mai bogate ca ale oaspeţilor sAi. A şa avem de pildll.
~n nl~~\~:C;;~::'!.lr:r: ~:eld::~:r~1 :;~~ue:: dJ~ ;~~U~~I ~~:i~~c~:~~\ms~~ă~~ I
sub munte dădu se la so l emni t ăţ i «h:.l1ebardierilon săi de gardă , făcând
(tia haie" «hachcs d'armes, (securi) massive de allr; or i pe ccl:'!.lalt feud al
~~na;:;utul Bihoru lui, care întrebuinţa la banchete vase în întregime
Ifab~~c~~~el~eI::lti~eln~Ş:;i!~ ~~::~u~~o~~:t ;~~~c~~ f~~:~~~cC~~~P~~~I:::
aducllnd aici s itu lele ş i că ld:'!.ruşeJe lor Împodobite cu decoraţ ii geome-
trice au repousse şi cu simbole solare ale religiei general răspândi te in
Europa centralli şi vestică pentru tApollo. eJ-l yperborcult,-ca la 8rtrduţ,Ia 1
Cll/leriţa, ln Alba Iulia, la Fizcflll-Ghcrlii, etc. , ori cupele lor elegante ea
la Fizeful·Glterlii, ori carele minunate de lupt1\ ca la Arca/ia, ori
www.cimec.ro
.560 \" 1 \·Aft ...r.\ H I'RULUI IN D.\ CIA. r. Il AL'..sT ...·.... r UL
'o'J'lfi/~ lor eetru!Ce., ori c hiar săbiilt cu antene, aici in Dacia total necu-
noSCute, etc ., etc. O societate bogată, numeroasă şi cu gust pentru fru-
mos, ea in săş patroană a unei variate şi subtile arte decorative originale,
~;I~:i:i~;:::~iC;;e~~i:~!i c~i ~~e~:~e ~e;!!;!~o~:sa;t:Z~::o;zct~: ~~=I
rani " egoliandi causa consisllmt~s, cari cu vreo 700--800 an i mai târziu
vor umplea lumea Meditcranei cu co/egii/e lor aşezate intre străin i şi
barbari până. În fun du l Asiei Mici, Germaniei şi Galliei ,-şi car i, n u
~~i riu~~i~i'st:~r I:~g~ti~~~~~~~;c~:~~iut~~dr~:' : !i ~~~i~~~:b:~~tea/
eNobi li. şi fco muni t, toţi deopotrivă, după strAvechiul rit indoeuro-
pean, îşi ardeau morţi i ş i Ic Îmmorm!intau cenuşa în cim iti re comune
- ..d.m puri de urnet - ori izolate - intr 'un sicriu· de lespezi ~1nch i­
l.;\nd-o Într'o urn ă; o cupA Înso\ia pc mort - de sigu r pentru a avea
cu ce bea la banchetul din cer cu zei i, - ~i o cratiţ:'!. f1icea pereche
cupei - fl ră indoeală rentru a primi pe ea demllncarea divină . Pe rugul
care arsese mortu l se mistuiseră adesea haine scumpe şi podoabe de
aur, d in cari c5.teoda t ă mai descoperim fragmente in cenu şa mortului .
Şi, archeologia nu ne-a dat până acum m.!!.rturia emOţi ona nt!!:, dar is-
mria ne încredinţează, eli pe rugul bă.rbaţilor nu odat:'!. se arunca de vie
~i so ţi a, pen tru a- I urma flI.râ întârziere În cer.
Monumente nu meroase atât din bronzul IV cât ~ i din hall stattu l II
ne documenteazA şi în Dac ia cultul solar: carul c u cazan de sacri fi ciu
şi cele douăsprezece prolome de lebede (pasărea sacră a lui Apolion)
Igăsit În părţi l e Ortlfliei, barca solarli gi'i.sitâ in pă qil e Sd/marlllui, nu-
meroasele roţi ornamental e, indeobşte cruciferc, dela Fizefu/-Gherlii,
dela Ailld, dela Kemecse, etc., purtate ca pendantive apotropaeice, ori
grava te pe cillg1\tori lc de bronz, ca la Cllfleriţa, - n csfllrşi ta intre-
buinţare a cerCU/lii de pcrl e Împrejurul unui buton central, pe podoa-
I bele de au r şi bronz, ctc ., etc ., spre a nu mai vorbI de acele cu f1 0arca
in formi'i. de crucc, de pendantivele şi gravu rile cu securea dubl1l, de gravu-
riie cu ca ii consac raţi i a răş Soarclu i ş i de tOate ornamcntăr il e solare italice
de pe vasele originar sudvcstice dela noi. T oate aceste mărturii arat1l
c.ll. simbolul solar nu putea fi indiferent Geţilor noştri, dacă-I acceptau
şi· 1 repetau ei în ş i ş i. Dar mormintele 4IScythice, ne spun incA mai mult
decât at âta. Iranienii aceştia Îş i avuscră şi ei acasă În Asia un zeu su-
prem ceresc, de caracter lu minos: Soarele. L ui Mithras ei îi dlideau
ca tovari'i.şl feminin.!!. p c A"ail;s. Dar în Sudul Rusiei ei găsiserl1 pe
I
.,8
marea, slrlivechca divinitate feminini:i. mediteraneanA, prci'ldoetlroptant1,
a producţiunii, a radirii, a vieţii, a m611tuirii chiar, prin îlllpărt~ania
cu blutura sacr:1 pe care ea vecinic o ţine În cupa ad/l.ncll. punat!!. hieratic
cu ambele mâni inaintea pieptului (inci'!. din Troia Il: cf. Hoernes,
o. C' I p. 361, fig. 7). - aşa cum o vedem pe atâtea reprezentări din
Sudul Rusiei (bibl. mai sus, În cap. 1 şi ef. p. 164) şi se daser1\ robi eL
Iar accea~ str!i.veche divinil.'ltc feminin1i domnise şi în tot neoliticul şi
cncoliticul Daciei şi urme ale cultului ci tr1\iau încă pretutindeni în
~~:~~a~:~~a~~~il~ă~c:~m~:'1t~~a:~ i~~~~'~:·; ~:e:u::~nCl~~ !n l~~e~~r~:
vremea bronzulu i şi nu a mu rit nici pftnă azi, ci numai a devenit
..Maica Domnului •. Ori iată dI., În morminte de inhumarc, deci tscy_
thicCi, la Ailld, ca şi la Pqch;(v . fig. 247 şi 242) vedem cA pefruntea mor-
tu lui a fost aşezată o roa/tI solar:1 cu alte patru cercuri (" crl/u pe mar-
gini le ei . Jar s imbolul acesta apotropaeic nu e specific scythic, ci eco_
mun dacic şi european central. Ni se pare a surprinde unul dintre mo-
mentele evoluţiei Agathyrşilor dela scythism (ÎncA. inhumare) spre ge-
tism (cult al ceru lui, reprezentat prin roata solad). Ştiam, din texte,
di. Zalmoxis e zeu l fumind şi c1i. Ceţii trag cu «arcurilet (suntem - cu
Herodot - dupâ venirea Scythilor areafi în Dacia) În cer atunci cAnd
e furtunii, spre a ajuta zeului suprem să alunge demoni i Întunecaţi
cari-i ascund faţa (v. mai sus, p . 151-153). Af1iim acum din inventarul
depozitelor şi mormintelor, că simbolele solare sudvestice şi vestice
nu erau refuzate nici de Ceţi , ba chiar nici de Scythi i de pe 1\lur~. cari
treptat se getizau.
Şi totuş faţă de bogăţia de rel ic,.i i archeologice privitoare la cultul
«Marei Zei ţct şi al animalelor sacrc, pc carc-I g1isim În cneoliticul dacic :
idoli , •.coarne de consacraţi e., mese şi scaune ca mobili er simbolic al
banchetul ui divin cu Zeii subp1l.m!inteni , etc., b ronzu l I V şi hallstattulll
getie e relativ s!i.rac în mt\ rturii t:teologicct. E un fel de vreme (l1/ico-
ttică, Încă naiv ş i proasp!1t indoeuropcanA. Zeulu i nu i se dâ o imagine
de cu lt a n trop omorfă, aşa dupi\ cum omu l care o are, şi-o distruge
la moarte prin foc, spre a se putea d in nou diviniza. Concluziile trase
ma i sus in cap. III asupra religiei getice, ca fi ind o rel igie nord iclt, ura-
nianii, se confi r mă deplin prin resturile archeologice.
Dac! n!lvlilirile iraniene împ i edecă timp de vreun secol şi j umătate
(VII-VI , 1), legătu rile pe vremuri aşa de intense cu Vestul, în schimb
în Dacia nu e nici o soluţie de continuitate Între halistattuii (bronz IV)
www.cimec.ro
VI VARST" PIE-RULUI IN DACIA._ 1. LA ·r2NE. UL
şi hallstattul lI, şi anume, mai ales În cultura rural! a satelor. Nobilii
_ e drept - au suferit: o parte căzuţi În lupte, ori prl1daţi şi robiţi,
alta, cei rllmaşi, in orice caz, s!irli.citi . Deaceea hallstattul 11 dacic e
lipsit de m1i.rturii ale unei arte industriale de lux, importate ca pe vre-
muri din SV italo-illyric. Doar câteva lucruri archaice greceşti. Dar
puţine, şi venite pe la R1\să.rit, prin Scythi. Totuş nobilimea dacid(
nu piere: La Tene-ul o va revede:\ În întreaga ei vechc putere, bogăţie
şi iubire de stdiluc ire reprezentativil; va fi epoca tezaurelor de argint
dace, a burgvrilor de piatr1l. pe vârfuri le munţi lor, etc. Jn schimb
satele par a-şi fi continuat făr1l. nici o tu rburare viaţa lor dinainte
şi sub sti\pânitorii de un limpven i ţ i din R1isi\rit. Ceramiea popu larli d in
hallstattul ll e o contÎlluare bine susţinută a ccramieei din bronzu l
IV, iar ceramica din La Ti:fle-u l gerie e o limpede şi vari ată desvol-
tare a unor tipuri hallstaltiene generale bine cunoscute În italia şi Alpi
pAnă in valea Dun!irii dejos şi În fundu l Carpaţi l or nordestici. Formele
ceramice n1iscute În hallstattul nostru prin imitarea unor tipuri me-
talice venite din Vest se pcrfecţioneaz3 şi se popuiarizeazii in La
fene alcătuind o facies specificI gerică a acestei culturi de origine
greeo-celticil, occidentalii.
Cat priveşte pe Scylltii cari treptat sunt asimi laţi ori alungaţi, prea
putin ne mai rămâne dela ei ca amintire în vremile urmltoare: protomele
de animale fantastice la podoabele de metal preţ i os şi poate şi la stitl-
dardele dacice ; o ma i mare accentuare a cultului .Marei Zeitet; de sigur
armele scythicc, şi anume procedee de tactică şi strategie, dat fiind
rolu l areati/or ccTlări pe cari-i introduc şi Geţii in organizarea lor mi li-
IarA; În sUrşit anume elemente nouil. solare, În cultul thracic al zeilor
cav-a}erÎ. Dar toate aceste aporturi scythice sunt vizibile monumental
abia in La T ene şi În vremea romann.. Prin urmare va îi să. revenim asu-
pra lor la locu l cuven it.
Cu acestea trecem la a doua par te a capitolului VI: L a 1'er,c-ul getic.
In anu l 335 a. Ch r., dnd Alexandru cel Mare trecuse Dun!!.rea la
Getii din dmpia munteană 1), printre soliile vecini lor d irect interesaţi
de amestecu l Macedoneanului in t reburi le dela Dun!lrea de J08, ve-
nite sil-I salute la Întoarcerea lui spre casă, era şi una dela .CeiJii 10-
') V. mai IU', cap. II , p. -43 ,qq.

cu itori la golfu l ioniCl, adidl. Ia Adriatica. E un punct cronologic de
cea mai mare importanţli ş i cu atat mai sigu r cu cât el este fixat de Un
contemporan, martor ocu lar al evenimentelor, Ptolemaios al lui Lagos.
Nu abiâ dela 280 a. Chr. Încoace 1), ci indii de pe la mijlocul secolului al
IV~lea a. Chr. infl uenţ.'1 celtidl. Ia Geţii din Dacia a putut fi activ1i. Daci
deci mai sus am luat ca punct de pleca re al celei de-a doua v1rste a fie-
rului anu l 300 a . Chr. nu am înţeles sli anlicipi'l.m , ci mai degrabl!. si
postpunem prudent inceputurile cpocei La T e ne la o dat3 cA-nd n'ar
mai putea fi ni ci o di sc uţie des pre exi s te nţa ei absolut sigurli pe tOt
teritoriul Daciei.
E caracteristic În aceasti'l. privinţ3 ca Paul Reinec ke, pornind dela
un punct de vedere pur sti listi c, constat?i existenţa primei perioade La
Tene: 400-300 a. Chr. (Ia el La Tene B) atdt la Scdriaf În Odorheiu,
; c!\~ şi la ~rejmc~ (T artlau l âng~ Brafov~ şi In \Vurmloch l â~gll K~Pisclt: in
pomul Ş I al treilea loc dupi f.bulele dm La T ene-ul vecluu glislte acolo,
În al doilea dupi obiectele dintr'un morm'-nt (duse la muzeul din Si-
biiu: h a rna şame nt , resturi de car, cercuri de butuc şi ş i ne de roat3 , resturi
de spedc, ctc .) '). Cu atât mai mult dec i vom putca constatâ mai jos
\resturi La T ene din scc . IVa. Chr. atât În V Dnciei În Cllmpia T isei,
cât ş i in S ei, in câmpia Dun3. rii. Cât pr iveşte N V: regiunea getică
'dinspre Muncaciu am accentuat ş i mai sus p. 298, cl a trebu it sl cu·
noascl1 pe Celţi ind dela inceputurile La Tcne-ulu i propriu ').
'rotu ş ar fi o greşală si trecem Dacia printre regiu nile Europei cen_ !
trale carc au cunoscut deopotrivl1 toate perioadele celei de-a doua epoce
a fierului . Cercul de ficr ccltic s'a strâns complet în jurul massivului
carpatic locu it de Geţi, de ~abia în cursul sec. III a. Chr. 4). Ş i în Dacia,
ca.şi in Cehoslovacia şi Jugosl:wia, ca .ş i intr'o mare parte a Ungariei,
La Time-ul este intens activ deabia din a doua peri oa dă a lui , c. 300
a. Chr. (Reinccke: La Tene C) ' ).
1) D:lta marilor nliv!iliri cc1ticc in peninsula balcanicii: mai sut , CIII'. 11 , p . 65 ,i wm
1) Paul Rcinc:cke, 211r Ketmt"iu dcr La Tbu-Dt"hmtiler dcr ZonenorduJtirts dtr
Alpcn, in Feststlrrift ::m' Feier du 50-jiihr. lJduhens del r6rn.-gerrn . CtlllralPllustrmu::"u
MoiM,l\lainz J90:z,p.61.
1) PAstrAm. cu Tisdller. vechea implirl ire in tre i epocc La T~ne, numind (cu Forrn)
i..aTi:!ne_ul AalluiReineeke ( 1 ".,P.58.q.)Archaeo-La T~c.Însensu l detre«re
deb llallstallul ultim spre ade\ilratu l La T~ne dllcÎe.
.) V. mai IW, cap. 11, p. 65 ,iurm.
') eL Dt!chelette, o. c. II J. p . 919 cu p. 915. Vom reveni moi jos cu amlmJIIle·
www.cimec.ro
,6,
Numiiru l aşez.o1ri l or aparţinând vârstei a lI-a a fierului e aşa de mare I
in Dacia inc!!.t o înşirare topografidi a descoperirilor ar fi cu totul oţioasli.
Experienţa noastr;l. pe teren ne-a arl tat d ele se g-lsesc dcopotrivli de
bogate şi caracteristice at ât În Ardeal cât şi in Muntenia ş i Moldova- !
Harta 111 , pe care am alcătu it- o exclusiv pe baze bibli ografice, e mai I
mult un exemplu despre genera litatea extinder ii culturii La T cne la
noi, dccât un conspect de tota l al l oca litll.ţilor. In aceastli privinţll. cste
de ajuns să spunem c..l\ numai j udeţu l Trei Scaunc, . relevat» de rcg rc~
tatul Dr. Lâszl6 şi colaboratorii săi, ori regiunea dela S de Bu cure ş ti,
\iin Durnas ş i pânll. in l1.ir!l.gan, «relevat~. de mine şi colaboratorii mei,
cuprinde zeci de l oca li d\ţ i L a T ene, cari abia de pot inC::ipe:\ pc o hart!l
de scam mai modest3. Aceast1i putcrnicli extensiune şi intensitate a
culturii La Tene în Dnc ia scutindu-ne de în ş irarea paqialll. il desco-
peririlor ne oblig!l ins3 dimpotrivli a tratâ cu amAnunte fon1JcLe spe-
cifice regiuni lor noastre , distingând eventua l tiPurile particu lare care
s'ar fi constituit în cutare ţinut spre deosebire de altul. Astfel darli in
cele de mai jos vom încerca o sinteză tipologic-cronologicll a eul-
turei La T ene in D acia pe baza materialului publicat pânA acum şi, În
parte, a materialului inedit cules de noi prin muzee şi djn s1i pAturi,
dovedind, credem, destul de conving:1tor- împotriva pll.rerilor de pAnl!i.
acum, exprimate in special de Reinecke J) şi Marton ') - cA La Tine-ul
dacic e de fapt o formă bine illdividuali:::ată, cul1uraL fi el1wgrafic, a La
Tene-1tLui gel/croL european.
Şi Înel un lucru trebuie accentuat incli dela început: a atribui cul-
tura La T ene din D acia unei po pul a ţii celtice, era posibil inainte de
a se cunoaşte cnormul număr de aşezAri La Tcne presll.rate pe toaU
intinderea Daciei ; aSlllzi însli, dnd nu mai judecllm după ClÎteva obiecte
izolate de prin muzec, ci dupll Îns3ş resturilc autentice de pe teren,
trebu ie s3 Înţelegem adevll.rata stare de lucruri, care c asemănlttoare
cu aceea din regiunile pur germane din N, intens p1ttrunse de f orme
dt CI/lil/u1, dar nu ş i de populaţie cehicA. Geţii în conjuraţi, incepând
din sec. IV , de jur Împrejur de neamuri cellice, care nu nUITh'li a u trecut
pe aici, ci S'J U a şezat s tatornic, pemru a fi apoi treptat-treptat cuccrite
1) Ikinecke, l. e., p. 54 dcva.lorcazA La T~ne-ul estic ; el crede ci aceastJ epoci
decu huro ar fi numlli ccho-germanidl., iar IUstrilUl ar fi propriu zis seytJric.
') In AcId, Cottgruuluijn/trn. de A.nJhrop., dela 1902 , Monaco, II 1908, p_ 7':
jndigenii din Dacia n'ou influentat La Ti!:ne·ul, care ne fo,.ma p(JJ de rIOI/tlttlrr '" pe
lot•• I, neamcstedndu-sc cu ci\'ili:Eoţill outodnhonl
,6.
şi getizate (v. mai sus, cap. Il şi V). au primit cu aceeaş simpatie
şi chiar Într'o mai larg!i mli.surli ca pe vremuri fabricatele italice şi al_
pine, acum fabricatele industriei ccltiee, în care ei vedeau expresia
unor tendinţe spirituale mult mai înrudite cu cele proprii lor. decât
ar fi putut eventual fi produsele industriei greceşti . Astfel geometrismuJ
getie se fortifică prin cel celtic şi nu e expus la ispitele anthropomor_
phismului ş i zoomorphismului, naturalist, elcnic ori greco-scythic. Dacia
Îşi creeaza, ca şi în hallstattul 1 ş i lI, aşa ş i in cursu l La Tene-ului,
un stil artistic-industrial propriu: bazele acestui stil sunt cele tradiţio_
nale indigene Înel din ,,!lrsta bronzului, at!l.t ca forme cât ş i ca deCor;
dcsfli.şurlirilc noului stil sunt Însli evident expresia unor vremi schim_
bate şi a unor influ enţe proaspete.
Cât priveşte cultura grcceascli, a direi presiune asupra Daciei, dela
Alexandru cel Mare Încoace, devenise din ce În ce mai energicli, luând
plinli şi calea cuceririlor răsboinice in stânga Dunării, ea a fost in chip
n31mal redusă - prin rezistenţa geticli - la un rol aproape numai
economic, putând fi transmisă exclusiv pacinic prin negustorii greci
veni\i la noi, şi nu a putut exercitâ şi o aCţiune politică şi naţionali,
printr'o stlipânire efectiv1i, - centrul de operaţii grecesc fiind prea
slab, la Pontul Euxin, ori prea dep1irtat, în Macedonia sau Asia MiCă.
Aşa se explică de ce Dacia rămâ ne şi aproape în tot cursu l vârstei
a doua a fierului o ţară legatli de viaţa Europei centrale, cu orientare
spre Vest, iar mersu l biruitor al Elemsmului, care transformâ întreg
Răsăritul şi Sudul, se opreşte neputincios la Dunăre, Hisând toată re-
giunea enormă dintre Dunărea Mij locic, E1ba dc Sus şi Dun!rea de
Jos, cu centru l în cadrilateru l muntos transilvan, În voi:l CeLtismuluj.
Paul Reinecke examinând Începuturile La Tene-ului in t:Ungariat l )
arată introductiv că în afară de Pannonia, ou apar monumente 4:celticet
din cea mai veche perioad!i La Tene decât în regiuni dzleţe din N
şi S Ardealului; cli elementele mai vechi din aşa zÎsele ttezaure de ar-
gint.aparţio La Tene-ului mijlociu şi sunt de datat ditre a. 200 a. Chr.j
cA multele comori de monete celtice apar\in ultimului La Tene şi el
Celţii sunt mereu localnici În părţile de sus ale Tisei, in special in
regiunea Muncaciului, unde descoperirile făcute de Leh6czky') au a
fi datate din sec. 1 a. Chr. După această clarificare el trece la analiza
') Magyarhoni emliRek a La nne-kOl' k,~detb(Jl, in Alt. XVJJ I 1898, p. 306 $Qq.
1) Publialte În Al. XVII 1897, p. 333 Iqq. Pentru alte cilate v. maijoe, p. ~06.
www.cimec.ro
\ 1 VA\tSTA FIERU.. LI I~ OACJ.\._ a . LA TeSE-UI .
c.ltorva obiecte alese a dror datli o stabileşte precum urmeazli. 10 Plli-
cile mari de argint (rcprod. Ia p. 308) din Muzeul Na{ional dela Budapesta
(eLia noi fig. 320), făm nici o determinare pre-
cisA,analoageeu aheledin colec\ iaEgger,de pro-
\'enien\ă din comitatul Borsod, sunt de datal pe
baza comparaţici cu ahe monumente asemlină­
toare incA de stil geometric şi cu predileqic
pentru svastika, din sec. V 3. Chr. Fără a fi
ind pur La Tcne, ele nu mai sunt nici s implu
hallstatt 11. -2 0 Acelnş e cazu l cu coiful din
comitatul l'"roc:: , in Slovacia nordică (v. fig.
delap·31l ,la noi fig. 321) şi 3° cu spada de fier
cu duble antene dela S::ettdru, În Borsod, găsită
se pare impreulllt cu un cuţit de fier, iarăş
de formă foarte veche (fig. 3, 4 şi 5 dela
p. 3JS. la noi fig. 322).]n special spada 1) se
leagă cu altele ana loage din Boemia, Germania
sudicl şi Francia nordic3. sau chiar Anglia,
~n4nd de cu ltura pe care o constatăm in sec .
V între Marna şi Rinul mijlociu. Reinecke
conchide pe baza acestor documente că şi in
.Ungaria., de fapt În Carpatii nordici, Între
March şi Tisa superioară, Celţii au ajuns a
Jocui Înc!i din sec. V a. Chr . Totuş el no~
tează că formele de civiliza\ieceltică de aic i,
şi in genera l din regiunea Dun~rii mijlocii,
cOnstatate mai ales În mormintele din sec . IV,
prezintA un aspect deosebit de cele din Vestul
ccltic, din Boemia ş i pânit in Francia. Este
deci vorba de neamu ri celticc deosebite: ori,
noi al11 Încercat a demonstra mai sus, p. 298 ,
el găsim În NV Daciei pe aceeaşi Taurisci, Fig. 320. PlllclI de IItll'int
pe cari-i cunoaştem din Alpii estici ~i pe archlteo_La T~"e din comit
Drava la vale, deci un neam cel tic diferit de Bors6d, dupA Rdnecke. in
cele nord alpi ne, in frunte cu Boiii. M. XVIII 18q8, p. 308.
1) er. ,i Fr. \"On Pulnky, .Mo~ummtt de la dominatitnt c~Jtjque en lIcmg,;c, in RtIfJ.
~~~·'I~~;~'p.lI; :~q:IS .q .. publical ,i pe ungurCfte in ATehacoJ. K~lcmln)lclc,

• 6.
Am insistat mai pe larg asupra expunerii lui Reinccke, tinzând la
~i:i;~ape~~~c:r~aa~~;ad~~:~~~~i:~:e Î~:'c~~r;.::~~~n~~d~~işicr;
faptul accentuat mai sus, că deşi Cclţii sunt numeroşi împrejurul Da_
ciei Înd din sec. IV a. Chr. (dupA Rcinecke in că din sec. V). tOtuş
La Tene-ul dacic incepe intens abia după 300: dacA Cc lţii ar fi CtlCnlt
Dacia, formele La Tene ar fi devenit comune la noi Înc1\ dela sosirea
lor; illfluenftilld-o numai, dela dUlall/d, evident apariţia formelor Cel.
ticein Dacia c mai Înceată şi deci
mai tftrzic. J o adcvlr, ch iar dad
inventarul de morm:.n t archaeo.
La T cne publicat de M. Roska in
Arhivele Oltelliei, V 1926, p. 50
(v .l anoi pI.XXVI) ar fi dela Silival
În Alba-de-Jos, ceea ce nu e tocmai
sigur, el ar rlmiine deocamdată
tmic in părţile noastre; Între acest
mormam, resp. Între resturile din
Carpatii nordici şi de pe Tisa, mai
Fig. 3:11. Coif archaco-La T~nC' din sus pomenite, şi majoritateadesco.
~~17; ~:s~:~n~~~. in AS. ~~~ir~:~i~i~ ~a;~!;:,,:(~ ~:;~.:;i2
comit.
aproape dOlUlsecole. l oschimbpro_
eesul petrecut încet ş i solid În acest timp e general: Întrtltgll D:lcieacceptd
formele vestice şi până in cele mai mănm te sate dela ooi, fabricatele
de tip oou, fireşte, mai ales CerlltlllCC, dar Însoţite şi de nu-
meroase obiecte de uz comun, în fier, apar in amestec sau suprapunere
cu vechile forme locale din bronzul târziu, o ri chiar de amintire neo-
litică, Ludovic Marton a observat şi el, pentru Ardeal, aceeaş s tare de
fapt: locu itori i primului La Tene, Celti i, invadind îii Ungaria au găsit
mai multe popoare, cu industrii locale diferitc, pcste cari ei au Întins
deopotriv1\ pe a lor: mais Cit 1'rtlllsylvan'-e 1/0US 1Ie c01l1lOissons qu'u1I
cimeliere qu'oll pllisse attribllcr li us pOPlllaliom (Cel ţii); en dehors de
ce cimetiere, nous ne trouvons dans cette partie du pays, que des tre_
sors de l'epoque La Tcne recente, mC:lCe d'influcnces romaines 1). In
amitnunte cele spuse de Marton la 1902 s'au arătat pe urmă prin desco-
1) CitRtde acte ale Cimgr . atla Monaco din 1902, II 1\'lon3OO 19Q8, p . 71.
www.cimec.ro
\1 VÂRSTA l-IERlll.UI IN DACIA, I , LA l'RNF.:.UI•
periri, ca neintemeiate. Liniile generale sunt însă exacte: civili:o{io Daa~i
cQttJ;IIIU! a (WC(1 fi 'i" vârsta a 1'-a a jierului tOI "abitus alltoc"tho".
~ăm del~ incepu t toate aceste lămuriri deoarece un observator super-
fiCial examlO!tnd anume forme superioare de cultură La Tcne dacică,
precum sunt d. p . cetdlile de pe vârful mUl1lilor, de technic!!. evident
central- ş i vest-europeană, strâns inrudit! cu cea cclticl, ar fi eventual
~~:li~:~i:iv:id:!:~ea~~i: ~I~~~~as:~;~ :~n~~e;'I:~~k~:i;;e~~~c~c:~~
este dela inceput puţin prcbabil, atât pentru cele
spuse mai sus, cAt ş i pc baza unor argumente
pe care le vom da mai jos, la locul trebuitor.
Dup:! cu m dară Scythii in sec . VIl aduse-
ser1\ cu ei În Dacia forme extrem-orientale,
doar pUţin mitigate de influenţa cu lturiielcne
din Mării Negre, aşa Celţli aduceau În scc.
IV forme extrem-occidentale, de origine mai
mult barbar1i dedlt e1e nă-massa li oU . Este Înd
pentru noi o datorie de a accentua chiar deacum,
d progresele tehnice pe cari Celţii le introduc,
fie prin prelucrarea meşteşugitll a fielUlui, care
abia acum incepe a juca un rol real in cultura
~:~;:'Î~~!~~ ;:~~~I:~il,~iD::ra~ ~:~~lU;~~~
acum cunoscuHl la noi, sunt:aşa de profund re-
formatoare pentru aspectu l civiliza\iei dela noi ,
Înc:ltel~ l asăcumu ltÎnuTlnăfieinfluenţaitalicll,
veneto-dlyrll şi hallstatt ianll dintre a. l oooş i 700,
fie pc cea scyth icll de dupli a. 700.
Cllci cu ltura La Tene era o adaptare fer icitll, Fig. 3 22 .Spadă archneo-LII
!;e~~~,~du~~im~:i~ş~!c~~et,~::~ /)u~e:e~arOi~ea:ăn'ca" :ee~:~! C~~i;,~;:~~~ ~~'i~~
Reinecke.ln
Dora6d, dupA
vieţ i modeste rurale, pe care o intensifid şi Îm- Al1. XVI II 1898. 1)· 315.
bogăţia in chip cu totu l neaşLeptat prin uLilajul
perfecţionat şi numeros. ce i-l punea la d ispoziţie : fierul de plug, coasa,
cleştele. foarfecele, rdşnlţa de m1nn. rotativll,- pent'IU a nu mai vorbi de
~~~~;,,;~:::::~,~~,,~~,~::~,~::,~;:~~~:~:.;f.D~~~,~;.F:;';~h~f';~;.':~
JO A, R. - M",.oriil, S«';IIII;; I.,,,,iu, Stri.. III. T_. III, M_. ~.
 37'
~~n~:~'~;t:~~c~~r~::~~:td~a~:r~:~;n :::~~I:::;:~ ~:~:~~:d::i~~::~~t~
~~~~n:::~:u~~;~oe~~i 1~~ E~t~~r~~i ,,,~::;s~c~:~ ~~::r-li.t~:~:~;:n~~~:~~:i~o:
va aduce astfel o cu l tură aşa de aproape inruditli cu aceea pe care
indigenii d in Gallia, din Alpi ori din Carpaţi o posedau de câteva
secole, inca.t romanizarea va fi mai mu lt o adaptare de nuanţe, deca.t
o transfomlare din temelii.
Dar ceeace e Înd mai important de stabilit în aceste rll.nduri intro_
ductive e calea relativ pacinicli pe care cu ltura La Tene s'a infiltrat În
Dacia. Fliră indoeală, Înccrd ri violente de a nllvăH in cadri laterul tran_
si lvan nu au putut lipsi. Mormintele pur ccltice, iar nu gctice L a T ene,
de pe va lea superioarli a Someşu lui, la Apahidn (v. mai jos) ne aratl
cA o parte din Celţii de pe Tisa superio:lTl au reuşit să se infiltreze
pc poarta cea mare nordvestieă a Ardealului destu l de departe in in-
terior. Dar li psa formelor vcchi La T ene în Dacia, deci din vremea
când Celţii erau În piinii ofensiv!l biruitoare, ~i mulţimea formelor
nouă L a Tene, deci din epoca marelui keltokton, Durebista , şi a urma-
ş ilor să i , sunt o dovadă că formele La Tene ale culturii a doua a fierului
în Dacia ') n'au fost impusc de Ce lţi , ci au fost adoptatc, liber, de Geţi .
Cu aceste p rec izări credem l !imurită atât chestiunea crono log ică -
Începuturi Încă din sec. IV , dar adevl1ratll înflorire deabia În sec.
!~ ~~ţ~. ~::. !~iI ~;r~;~~t~âtc~ilt~:st~ane~:~:o~~af~~c-: ~~ Celţii,
Sli trecem deci la insăş expunerea form elor getice ale culturii La
Tcne, proced:\nd, ca şi pentru hallstatt , nu numai descriptiv, ci şi
istoric-evolutiv, ad ică Încercând mereu a arătâ şi originile formelor
descrise, resp. leg1l.tura lor cu viaţa ma i veche din Dacia.
Lowi"le. Sate fi GeM,i. După cum s'a relevat ş i pentru Vestul cel-
tic "), casele central-europcnc din a doua vârstă a fieru lui nu se
:~i~i~:f~\1?~i~[~?~~~~~f~sl:~~{?]~~.~i'~::'0:~~:~I
,i, in sptcÎIII, V).
• ) DkhclcHe, o. c .• 11 3, p. 9iJ ·
www.cimec.ro
\1 \ AR STA '''I EHUL.UI I N DAC IA. ,. LA T r:N E. UL ,6,
deOsebesc aproape Întru nimic de cele din neolitic: aceiaşi pereţ i de nuele
împletite in chip de gard, l ipiţi pc dinăuntru ş i pe d inafarli cu lut. şi
eventua l netezi ţi şi spoi ţi cu o oarecare grijă (cf. mai sus, cap. I V, p.
,8.t-) ; aceleaşi acoperişuri de paie sau de stuf ; aceeaş str4mtime a in~
clperi lor şi aceleaşi vetre de foc Într'un coif al cameri i de locuit, ridi-
cate cu 30-50 cm. deasup ra nivelu lui indlperii. La noi, spre deose-
bire de Gallia ş i alte regiuni ale Europei, casele sunt patrulatere ind
din neolitic. ro afar3 de uşă ele au şi ferestre. La munte ele sunt din
b1rn e, ş i mai inc3pătoare, având in deobşte doul'i camere (v. mai sus ,
cap· 111 , p. 13+ ş i 135). Slipllturile noastre din camp ia munteanA J)
şi din valea Mureşu lu i 1), cu speciala atenţie la vllrsta fi erului,au adus
în afarl1 de lucrurile cunoscute dela Crdsani (mai sus, cap. IV) ş i de ge-
neralit!itile aici expuse, incli diferite precizăr i interesa nte. Staţ iun ea La
g'enc dela Zimnicea, databil~ prin amforele greceş ti cu stampi le ca exi~
stentll ioc!i dinainte de a. 200 a. Chr., a Întrebuinţat trestia nu numai
pentru coperi şu ri ,ci ş i pentru pereţii caselor, constru i~i dupli maniera
gardurilor de trestie din regi unile bll.ltoase pinA În ziua de azi. In sclumb,
pentru temelii ş i vetre gA,im aici frecvent intrebuinţate blocuri informe
de pi a tră. La fe l e întrebuintatl piatra În sta ţiun ea La T cne (pe baze
mai vechi din vârsta bronzului) dela Lee"iuta de Murfl. Ceeace e preţi os
de constatat aici e dimensiunea mai mare a l ocuinţelor - c. 4 m. faţli
de cei 2 m. dela Crăsani - ş i nivelul lor puţin Îngropat: c. 50 cm.,
aşa el pentru a mt.ra in cas!!. trebuie s1 cobori d ouă treptc. Dimensi uni
tot aşa de mari ale locu i nţelor s'au constatat ş i la ftltIfuIJtirt'a, la gura I
I\:J os ti ş le i, unde s taţiunea La "['cne pare a avea inceputuri foarte vechi,
con firmat e apoi, pentru L a Tcn e-ul mai vechiu prin amforele thasiene
găsi te aici. Se pare cli întrebuinţarea pietrei a stat mai ales În leg!iturli
cu umid itatea prea mare din regiunile de apă , cAci io aşezările înalte şi
,ferite de inundaţi i , ca 1'/110$111 ş i Grăsanii, piatra lipseş te. Ne trebuesc
Îns!i date mai numeroase pentru a ne putea pronunţa definitiv in
ace3St~ privintlli. Ceeacc totuşi putem stabili cu s i gurantă, dup.1l resturile
') IncA inedite: ' ·or apare treplat i n revista DlIda. Rceh",hcl ct dleou{/"ul ard'«r
logiqucl I'n ROlllfUlnie. 1, '9%0+ ,i
111 9%$: fieClife din colabo ralOrii mei ilCllind per-
.onal I"lIporlul lISupra dCIOOpc: r iri lo r ce II Rcul. precum urmuz.li: d_1 AndriefC:SCU 1.
Zi",,,lrcfI, d_1 ,i dona Vulpe la Ti'1I0SU/, d_1 Ştefan la Mdnt1stirca. d- I Popescu la u-
d,in(a de M ltrCI . d-I Christetcu In Boioll. d-I Andrie,eKu, impreuni! cu mine, la Od-
wni.etc.
1) Jdtllll , ibid .
••8 ,80
dela Sighişoara (in I\luzeul Oraşului), e dl plim!\ntul ars, Împodobit cu
frumoase motive decorative, a ser"it nu mlmai pentru fabricarea vaselor.
ci şi pentru turmuca de mari pl~ci decorative, fie ca mese votivc,
fie ca table vOlive; ori pur şi simplu ca pHki ornamentale in locuintele
şefi lor bogati. indiferent daci în Icgătu r!l cu clIlttil zeilor ori ou.
Dar săpăturilc din Munţii Iiuniedoarci, În special la Coslelli
precum ş i cercetările cu sondagii la Grtldiştea llf/lm.:elull/; au arlhat c~
nici construcţia În piatră ciopliti'i. şi în di.rămidă mare, uscati11a soare, I
ou a rlimas necunoscută Dacilor pentru zidirea locuinţe lor lor. De altli
parte la Gr(TdJ~le :wem un întreg sistem de inci'i.pcri în zid regu lat atât
Ide di.d'lm i d~ :trstl d'lt ş i de pi at ră prinsli cu mortar de var 1). Dar ace:\St~
cetate se vede clar a fi cunoscut ş i procedeele romane de construire,
deci nu ne poate servi ca document pentru La Tcne-ul pur . Dimpo-
trivă b\lrgul dacic dcla Costell; cuprinde exemple de locuinte ridicate
exclusiv dupli procedeele indigene. Anume i) în partea cea mai Înaltă
a muntelui, pe care s'a ridicat cetatea, constatAm ni şte enorme substrucţii
quadrangulare de blocuri de piatrll ccuarisată (pl. XXVII): pietrele
sunt aşezate uncle peste altele f:1d mortar, dar, de sigur, ca şi zidurile
turnurilor şi curtinelor cetăţii (v . mai j os, paragrafu l respectiv), Crau
prinse Între ele cu crampoane de lemn i deasupra acestor tcmelii (inalte
de 1- 2 m .), puse pest!lnca vic,se ridicascrll pereţiicllldirilor, făcuţi din
cărămizi mari de formă, obicinuit, In:ti mult patrat11 dedt drcptunghiula~
(de grosime şi lăţime aprox imativ duble f3\11 de cArlmizi lc actuale), Uscate
numai la soare, iar nu arse, şi prinse Între ele tot Cll lut galben, foane
sublire pus, doar de câ~iva milimetri grosime (pl. XXVI ll , 1), Scări
de piatră frumos s1ipate duceau la nivelul locuit, superior celui de
baza (pl. XXVIII , 2). Unghiurile clădirilor poartA un ornament rec-
tiline:u vert ical, scu lptat de sus În josul blocuri lor (pl. XXIX , 1), imediat
l5.ng11 col{ul zidurilor. (Splendidă ccramicA tceJtidb, probabil importat~,
g11sitl În ruine, Împrcunâ cu monete dela Histria şi Mesambria şi
multe descoperiri m~runtc de metal, datează ~i i dentifică aşezarea).
Acest mod de construcţie al locuinţelor (cf. pl. XX IX, 2) de m:lre aparat
(Ifllate ale principi lorlocalidaci) a n1.mas fireşte excepţional , nccesitând
l) Ve~i lot materialul la Fin'l)' in Alt Xx..XV I 1916, p. II sqq.
~) Dăm aici nwnai simple: indidlţii sumare pt; baza a douA vil.itllri ale $lpltu-
rilor, inainte deineheierea lor. O dare de seamă amAnunlitli. ,1I d-Iui Teodoreseu,
\'11 apare mait.o.rziu.
www.cimec.ro
\'1 , V \I(<.;TA ,.' IBRUI.. I IN DACI.\ •. 2. LA ·1'~~I!:- llJ •
...
pream~ri chehueli, In munte fclul comun dea face casele a trebuit să fie cel
nOl,al. ŞI pe colum~a lui, Traian, din bârne d~ lemn, dealtfel ca pânl'i astăzi.
EVident ~ot ultll~lUlUI La Tene, şi anume sec. 1 p. Chr., dar formei,
~~~;~ d~a;:::~~~~:;:a~;:;~~:~eJl~~":~:'~I~~~;tU; :~:I:;!~;:t,~":~u~~~ .
~!:::C;i~ ~~I:h:I~~;~I:i ~~ ~:Crh~~;~n~~~II::u~eS:h~::!~o:~e~~i!as;~a~:;
şl, l a o m~ificare.a planurilor construcţiilor, In adevăr zidul in intre-
gime de piatră, o n de dldfmidă arSă, bine consolidat cu mortar dc var
su~ort:'l Înll.l\imi m.u lt ,.nai mari şi dimensiuni ale spaţiu lui inchis mlll~
om vaste, dec~~ Zld,lI~l lc de ((chirpici . ale La Tene-\tlui Il şi II( 1. Şi
~;;~~e~~::,şt~~lIi~~~~:I~::~a~d:~ ~;~~~~:~:~n!~e ~~~;;~~~ :~~ :r:~~r~; ~
dl~npotnv~ «palatele. dela Costeşli, cu baza de piatrll. şi corpul de cărll.­
mld~ nearsă , nu fuscseră de fapt decât o transcriere În forme crescute
a,.vechilor. case rustice cu pereţii de nuiele lipite cu lut galben ş i teme-
~il~u~i~ctatră neregulata., susţinftnd solid parii gardului care alci1tuia
Cr;~,~~, ae ~~:?l~te s;r:;~z~~IO~~~tăca~:~~;~:1 ~~a to~;;I;~'~~~I:e~e d:~~ \
~dere ~reromant - oarecum archaic. dacic - al Costeştilor ne face s1l
băn~lm CA. palatu l de aici a putut fi anterior chiar lui Burebislo, când
DaCia cra I~,tens p.l1trunsă de influenţe greco-romane. Iar ceeace ştim
~~s~;e ~~~;al~~eî~~~~~~n;o:'~X;~i~~O;;::e~~, ~~~~~~i ~~~eS~~~~!'I!!:
I decI. dlll ~ d.o~a Jumll.ta~e a seco lului 1 a. Chr., pcnetraţia romanll. Ia
curţ ile p,nnclpllor trebUie s1l. fi fost in plin!i efloresccnţă şi să fi in-
trod,us ŞI modele nou1\ de cons truire a l ocuinţelor.
F iresc lucru, o atare penetraţie privi:'l, ca de obiceiu, exclusiv clasa
su~rapus1l., Sat.e~c rliman mai departe în 'aspectul tradiţional, de legll.-
tun cu cel mal II1depllrtat trecut, ind din neo litic. Staţiunea La Tene
1112 (datatll ~a În act ivitate Încă pe la 50 p. Chr.) dela
hova i), prez~nt~ exa~t acelaş sistem primitiv de locu inţe ca şi toate
pe Pra- Tilloml
celel.alte loca,ht1l.\1 L~ nne din c5.mpia munteană, deşi, altfel, bogăţia
fabncatelor IIldustnale: unelte, podoabe, ceram i că, e superioar1l. ce lorlalte
') Vezi liata la Fin'ly,l. e., p. ]] .
., Slplhurile fleute de R. 4i E. Vulpe aici sunt publicate in Dacia 1.
 ,8, _ _---' \'A:::.:
v,-', RS::.:.
TA :.:..:'c:.:
·" ::.:
.U::::LU:::..":::.N~DA~C'~A::.."';C"'~.A~"'F'_~NI!.~U~L_ _...!!.:

staţiuni şi influenţa greco-roman1i e bine preciza ti, p:in3 chiar şi a~ fost încA mai intllrite prin ardere, e cu totul dubios . Valu l dela
prin frum oase vase de bronz de cel mai pur caracter italo-elenistic, prezin~ la suprafaţA ca foarte calcinat a fost de fapt
.Tlnar"l, care se
augusteic. mtens pre~rat c~ lOCUinţe ş i e plin de resturi ceramice şi metalice

Ca şi locuinţele, aş.'t şi satcle din La T ene p!1strează În multe privinţe

stdi.vechi le tradiţii de aşezare ind din neolitic. Un sat nu e ca azi o
~:~~i~.;:~i:::~;;~~::!:;i:;~:::r.;:~ă~::~:i;:Ec!~:~~;;~~:~~
Credem deCI. dupit e"pcrlenţa ce o avem din Dacia, a r!l:spunde "el!atiTJ
coleet ie de mari curţi, grădini şi li vezi, cu case presărate destul de rar
I~ problema ~usA.~e !nv!l.ţaţi , dacă in La Tene a fost sau nu întrebuinţat
prin bog1iţiade plantaţii şi locuri goale, ci e o îngr1$.ml1dire p lnă la extrem,
pe un spaţiu foarte mic, a unor locu inţe ele Însele minuscule, astfel :~St~~U~ric~~c~~;~, a~~~:im:;::i ~).valurilor de int!l.rire, care inconjurau
ca spaţiul să fi e c1lt mai economisit. V II sat c ffl arccaf "Teme 1111 mic
De adevl1~jltc llli(~ În sate l~ La T ene nu poate fi vorba; locuinţele 1
Vort Îlltdrit l}: aşezat îndeobşte pe malul c:'lt mai abrupt al un ei ape,
su nt aşa de mghestl1te unele !Il altele Încât ni diri în s~pă tl1 ri l e noastre
SOlU pe vreun promontorin care inainteazl1 intr'un lac ori un râu, sau,
de până acum nu am putut deosebi, Între g răm ezi l e de resturi arse
de e posibil, pe o insu l1\ ori ml1car o peninsulă. satu l e apărat spre partea
ale ~ase1or, sp aţ ii su fi cient de largi ş i de regu late, pe cari sl1 le putem
unde se un eşte cu restul ,inutului înconjuritor cu un mare şa n\ . care
conSider:'!. drept 8tr1izi ori pi c~e. De fapt , pe s upra faţa destul de re-
pe alocurea (Poiana, Zimnicea, Tilloml) e dublat spre interior de valul
str ansA a ac~ t~r aşezări, cari rar Întrec întinderea de 1 Vz-z Ha., deci
respectiv . Dar acest sistem de aşezare nu diferll de cel din neolitic şi eneo-
cor~pu nd Ş I din acest punct de vedere cu satele contemporane din
litic, decât doară prin faptu l cll. ii e adesea inferior in ce priveşte talenrul
cehlc (v. d. p. Ia Dechelette II 3, p. 974 ş i 975 planul satulu i breton
de a alege locurile bine aplrate dela natur3. Se poate ca nici să nu mai
d i~ Glastonbu? în. Somersetshire), abia de eră loc pentru cele 100- 15°
fi fost nevoie de o alegere prea strictA, vremi le fiind mai bl~nde, dar fap-
mlnusc~le l ocuinţe !Il ca~e se îngrămădia doar pentru odi hnli ori apArare
tul rlimine: Ariufdul, SuIlO1Ul, FII"dtl-Chiulet , GtltTlelllita (din neolitic-
populaţia, altfel rltspand ltA pe eampuri şi ogoare după munca pacinicl l
eneolitic) sunt' mult mai strategic situate decât d. p. Pisc"l Coconilor,
agricolli ş i păstoreascli.
A1tfndstirea, 1Inoml, ori CrdsmJii (din La Tene).
Valtll ridicat În interior pe malul şan ţului e consolidat doar cu pari . Ceea~e ~ insă fo~rte caracteristic pen tru satele din La T ene-ul getic,
JO ~pecla l In C~mpla mumeanli, asupra dreia, singure, pân11 acum s 'au
înfipţi pAnit la pit mAntul viu, deci numai cu palisad(l, iar nu şi cu piatri.
In ce priveşte sistemul asigur1\rii valului printr 'un nucleu de piatrl, intms .nu numai intensiv,.ci .şi c"tensiv, cercetări le noastre, e prezenţa
mormmtelor - toate de lIlc!Oerare - în Însliş incinta l oc uită. Astfel
adev~ ra t zid interior peste care a fost apoi îngrll.mll.dit pl matltul bl1tut
atât la Crdsani, cat şi la nI/osul, ori la Piscul Cocorlilor am constata;
bine şi consolidat cu pari ' ), nu ştim pân{i acum dacl1 a fost cunoscut
şi În Dacia. Dmgul dela Costefti îşi are terasele sale, care ÎI înconjUră
regulat la .o micii adânci",: sub nivelul l ocuinţelor, fie ch iar dedesubtu l
ca tot atAtea forti ficaţi i sec;undare concentrice, aplirate de valuri
foart e înalte, al căror interior era consolidat prin enormi şarampoi
~::i~~~~tl;e~:~~l;~e:t~e~:~~; ~no:;r:l1 u~~au~~~:~a~~~ed~u:o;:~~~~ ~i2e:~~
de un d iametru mergând până la 30 cm. şi aşezaţi vert ical, destu l de strliveche ~i de o fact~rl1 cu totul pri mitivă , conţinând numai cenuşa
diposatulUl, flirli darUri funebre de alt fel, decât eventual,ca in mormin-
regulat, pe l in iamedianăa bazei valului . Dacă valurile acestea de aplirare'}
tele din vre~ea bronzu lui I V ş i haJlstattului Il, vreun alt vas, În formi
de cupă, OTI de c rati1ă.
') E Idicii, aeeeli ce ,i mn; tAr,t;u erI! unjolJntum : . Un alt amAnu.nt interesant e prezenţa depozitelor de seminţe, grau, )
' ) Aaupra lceatui sistem de valuri in epoca fierului , in Sileaill, in SaxoniI si m~i
10, c1nepA, melU, pllstrate În gropi de bucate, chiar în cuprinsul
departe in Apus,d. Dhehelette I1:Z,P.70J, 708 ,i in geneMilI P.701 IIqq.
') eL pentru problema valurilor ,i zidurilor ctlcinate ,i \·itrifieate. D«helette I)Cr. Dt<:hc.lettc 11 2, P.7IJ ,i T1 J. p . m.
J1:z.P ·7o....Qq.

www.cimec.ro
 s14
l ocuinţelor. Astfel de depozite caracteristice ne-a procurat iarăş pretioasa
aşezare La Tcnc II I dela Tinosul. Nu c (:id folos de a aminti c.1I. accste
1gropi de bucate la Thraci ne sunt atestate şi literar. precum am aelitat
mai sus, in cap . III, p . 136.
Dar marca bogliţic archeoJogică pe care ne-o oferă satele gctice din
La Tcnc e ceramica lor. Ş i daci'\. aşez:1rile din Ardeal nu documentca~
dec5.t fabricate de tradi\ie mai veche locală şi de modă ma~ nouă celticl./
\ oie::uTrile diu A1o/Jova şi A1Ilflt(!f/ ;a, aproape fără eXCCp\IC, III! oferd #
luramicd greoul: fie vase de uz comun, amfore şi ocnochoe de factură
banaI1i - deşi nu rareori amforele au preţioase stampile epigraficc pe
! mllnuşi - fie vase de lux, de origine auicli. ori dcliană, perfect data-
bile, dealtfel ca şi insc ripţi il e de pe :lmfore. Aceas tă imprejura re feri-
cită ne d~ putinţa de a clasifica foarte precis cronologic formele La Tcne-
ului getic din S şi E C''Upaţilor, ceeace apoi natural se r:tsfrânge favo-
rabil şi asupra cronologiei La T ene-ului ardelean strâns legat şi ca
origini şi ca evo l Uţie de cel muntean ş i moldovean.
Numeroase sunt apoi şi obiectele de fier (unelte, arme şi podoabe)
\şi cele de sticlă colorată (vase şi podoabe) glsite În satele din Câmpia
munteanii. Prezenţa acestor resturi in satcle getice (in special multe şi
\ foarte variate fibule la 1'illoml) dovedesc o bunii stare evidentă şi, alii-
turca de marca multime a fabri catelor greceşti, o ';lllcnsd activitate 00-
mercÎ.. Iă legllnd lumea getică de cea grcceasdi şi in general meri-
I dionalii (Romanii au ajuns întâiu in Dacia ('ot dela Miazlzi, din
Iftfaccdonia).
Dar dovada puterii getice În La ~rene este mai ales datl de cetăţik
dace din Ardeal. Pâni1 acum trei ani, când cercetlri le mai vechi,
austri3ce şi ungureşti, asupra cetlT(ilor îllld,ile Cf' ;:id",; in diferitele
p?lrţi ale cadrilaterului transilvan, au fost reluate de ai noştri, Întăi
prin simple excursii, apoi, subt auspiciile comisiun ii Monumentelor
l storice din Bucureşti, şi prin slpături, nu se puteau face dec!!.t 3-
firm1iri de un caracter general asupra Întăriturilor p[otoistoricc, re-
cunoscute incă de Saşi şi Unguri ca dau. As zi Însă. chiar numai cu
ceea ce s'a flkut p!i.nA acum-clei doar~ la Costell1' de a săpat d. Teo-
dorescu, ajutat de asistenţii di Ferenczi ş i Simu, in adevlr mai complet
~a~U~~: ~~a;e;~:1 ~~ ~u~~~~f~c:t~l~ ~::Ii~ ;~~~~e i~~~ L;url~~~~;I~1
de cultur!i ale Europei centrale în fe poca celtică•.
www.cimec.ro
S8S \'1 \l'ARS'rA I'IERULlll IN DAC IA ~ ~. LA Tf..."E-UL
Toate elementele esenţia l e ale unei celtTţi dau: poziţia pe in1!.lţimi.
etajarea În terase, multipla circumvallaţie, palisada susţ inftnd enorme
valuri Înaintea zidurilor, combinalia ş i Icg1!.tura pi etrei cu lemnul În
technica de mtlnlJ CalliCfJs descris:1 de Caesar, b. G., VII 23, Olppa-
reillage-u l ti crochel, întrebuinţarea tumllilli de apArare (ca la Greci)
drept element de completare a cetăţii, toate se regliscse in V şi constitue
o caracteristică spec ifi că mai ales a La Tc.ne-ului 111 , de ş i, ea origini, unele
din aceste elemente se rididi. până in sec. IV şi chiar Va. Chr., când
Celţii invJţau dela Grecii din l\1.assalia arta de a-şi c111dl cetăţile 1).-
Să c."(am in!im dadi pe rând toate aceste aspecte de am1i.nunt ale artei
getice de a fortifică.
Fie În munţii Sebe~u luj l fie pe .deahl Zftnei. dela Turda, fie În
~~~~ţ::i~rii;ri~~~ j:aesÎ1i.:a:~:;i~~ ~:o~:~~~ş::~:ţl~~:i'i.a~::~n~i:r:a;:r~~
I ~~,~~:r~~n:;~~~ ;:d:~~tăm:~ I~~~~ l;p;~:P~j ~~fe:~~n~:I~~:e~~~~~U~o-:-~:
şi până În Francia t). Dcobiceiu, munţii pe care Dacii Îşi clădesc c~­
tătile sunt astfel aleşi, Încftt sll poseadă într'o parte a vârfului fortificat
/un istm in formă de şea, prin care să se lege destul de comod cu restul
platolilui Înalt - cuprinzând eventual alte burguri la fel pe vârfurile
:~~:r~ ~~i:~~ ~~~~c~~a:~~e~:~~;~~e a::p::s~:uÎI:~o~~:i ;al~:!t~o~(~~ 1\
pl. XXX). Aşa e cazulla Mtl1lcellll, la Costefli, la Pitllra-Ro[ie.la 'J'urda,la
rOdorheill, la Siglli/o(lTu, ete. 3). O atare aşezare dll. posibilitate de retragere
şi rezi s t e nţă la infinit prin. refugi:lre:l din burg În burg pe platolll Înalt. I
, tare în rfl1rcgimea lui dommd văile de unde poate veni duşmanul. Este
1) ef. D(!chclctle 113. p. 997.
')Jbid., 11 2,p.693 t qq.,i 1l3,P·9,,6 ,qq.
1) Este cunoscut! ipotua lui Cic:horius, Trajanssiillh, Tutb. III , p.398 ' qq.,
da doWl capinli II lui Decebal (in ri:l:boiul III II-lea dacic) a fost tocmai in R
Ardealului, in munţii ' Harghitci, adiei inlrc viile lupcriourc .Ic OII ului ,i Murc-
cludente pentru, tot .,iI
,ului. Evident ei, Întocmai cum Cichoriua nu poatc aduceargumentc absolut con-
nici noi nu putem aducc dovezi probante ,o" ,ro aCHteÎ
ipote1.e. Dellbila 8lpiituri le vor putd aduce lum i~ noul. ObservAm dcocamdatA
num~i aUh: ,'c drept cA grupul de cetAţ i dace din munţii Sebqului nu a [ou
wticÎn Ardeal, dar ::1 ni ,'lIr plrd mai probabil d clutlm ultimul rcfugiu al lui De-
«bal in N, ilU' nu in E Ardealului; puterea naţiunci Hetite II fost mai .1" in Car-
patii nordici (c.wn se vede ,i din luptcl ~de mai t!ln:iu ale D/iti/or liberi cu Romanii),
iar nu in CarJlllţii moldoveni,

exact cazul descris În amănunte de Tacitus, Ami. IV 46-51, pentru
burgurilc analog aşezatc, din Thracia proprie (cr. şi mai sus, cap. III,
p. '34) ').
0:11 aceste piscuri fortificate nu sunt lăsate cu forma lor naturalA
ci sunt etajate În terase prin enorme lucrări de nivelare orizontală ~
pantelor lor. Anume, mumele În loc de a fi llisat cu forma lui conică,
este tăiat in scăr i: se obţin În acest c hip , Întocmai ca la tcrasările agri-
cole şi viticole ale coastelor prea abrupte, zone circulare orizontale
(Ia Grfid i ştea-M uncelulu i , par:llele, ca trcptele unei scfiri) de jur Îm-
, prejurul (resp . Ia poalele) piscu lu i, excelente pentru locuit, pentru elă­
l dit , pentru ţinut viteJe la caz de asediu, etc . ; aceste zone obţinute prin
tfiiarea pământului dela nivelul superior lor creea~ deasupra lor, res_
pective au dedesubtu l lor, pereţ i aproape verticali, imposibili de cucerit
prin asalt, De obiceiu aceasti1 terasare (Ia Piatra-Roşie, qllintuplă) nu
e rotundă ci elipsoida/d, iar aeropo/ea ocupă un focar al clipsei, având
spatele spre o pri1pastie (e cazu l clasic la Grădi~tea l'Vluncelului), iar
faţa spre intreaga serie de terase care coboari'l tot mai jos, pânA aproape
\de nivelul istmului, care leagl promontoriul cu restu l platoul,ui .
Această etajare gospodăreasci'!. În terase e completată milităreşte prin
I fortificarea cu valuri, ori ch iar cu ::idun' şi turII/in', a fiecărei terase că ­
tre partea ei abruptă. Aşa e cazul d. p. la Costelti, unde in special terasa
cea mai de jos e o mare cetate de sine st1t:1toare . SeCţiunile acute
până acum prin valul cel mare, de jos, dela Costelli nu ne-au PUtut
incA da dovada pe care o căutam eli. tehnica lui ar fi fost asem:1ni'!.toare
cu cea dela Stromberg În Silesia'), ori cea dela Ste;"sbllrg În Saxonia a)
ori-eventua l -cea dela Subeyra în Var, Francia t ): adic:1 interioru l
valulu i de p ământ s:1 aibă la bază un putemic nucleu de piatr!! , ceeace,
impreun1\ cu parii palisadei, d1\dea Înt!ir iturii o putere ş i o re z istenţă
excepţional:1. Credem Însă ci'l slpll. turile viitoare vor confirma ş i această
tehnicii. Dacii dela Costel'; nu se l1\sau În s!!. numai În spe ranţa eficacităţ ii
defensive a acestui val: vedem aceasta din Înti'lriturile construite imediat
ÎndAdhu l lui (deci jos, iar nu pe vârf) şi dintre cari una, de o formii
') Cum ~icc T,ciIUS, A,I". IV 47: mox ••. m{}nt~m (KCllpal, Qn/(lillum tI atqua!j
;'=t=:~'I'nuum luqUt ad pToxilllu.m uuttllum, quod '!Iagna f,lj, (JTmo/a (JId
") D&:helc:tte 112, p. 708, rig . :17:1.
·)lbi,/.,P.703,fig.270, 1.
')/bjd.,fig.:170,:1.
,s. ,8,
patrulaterll pe lalureade NVacetăţii, făcdndpendall1 turnului de pe laturea
de SV (vom vorbi mai jos În amll.nume de acest turn), şi Încă necomplet
llmuritll. prin sJplltură În legăturile ei cu restul fortificaţiei, a trebuit să
fie o construcţie mai importantA, tot de caracter militar, ridicată
dupll maniera obicinuiti'!. aici: baza de piatr:1, pereţii de ci'lrllmidl
nears!l.
Circumva llaţ ia dela Cos/elti se reintAlneşte intensificat!i şi compli -
cat!i cu ziduri de blocuri ecuarisate, in forme Încă mai largi şi mai
complete, la Grddişte(1 Mmlce/II/lIi, cea mai insemnatA dintre toate ce-
tăţile dace din Munţii Sebeşu lui. Aici terasele ap!l.rate de valuri şi
ziduri sunt mult' mai largi Ca la Costeşti şi poz iţ ia intllriturii (numai burgul
zidit arc I?OX 120 m.) e de-a dreptul formidabilll. Pentru a găsi ase-
mlini'!.ri de aceeaş importanţă, trebuie să mergem - rlupll d.t avem stu-
diate pânA acum aceste cct~\i - tocmai În Carpaţii nordici, la meazi'!.-
(noapte de Caşovia, În comit. S:iros, la KrivOny, unde ImuJek-ul deacolo
_ tot În terase - construit la fel cu cet~ţi le noastre 1) e, fireşte, de
atribuit tot Ce/ilo" şi anume puternicelor neamuri pe care le-am c u-
noscut mai de aproape in expunerea noastd de mai sus, în cap. V (cr.
~iharta lI). -~c iaJtfel, studiu l burgurilor protoistorice din Balcani e
pânA ast.ll.z i ca şi inexistent, aşa. încAt preţioasele povestiri dela Ta-
citlls ş i Canills Dio, cu privire la cetA\ile thrace de acolo, nu pot fi Înc!i
ilustrate cu Însăşi descrierile archeologice ale lor, aşa cum azi o putem
in sfArş it face pentru aceleaşi povestiri ale lui DiJ:J privito are la cetăţi l e
dace.
Dar elementu l cel mai mteresant al artei fortificaţiei la Dacii proto-
istorici e Însliş zidul: avem o specie de murus Gal/ierts, despre care re-
prezentările schematice de pe Columna lui Traian nu ne puteau da
decât o idee vagi'!. ori chiar falsi'!.. In adevlr, nu e vorba la cetA ţi le dace
de o adevăratli stratificare vârstatl de /emn ~i piatrd, în genul acelor
reprezentfiri de pe columni'l, ori În genul zidurilor gaJlice deja MIlrce1lS
sau dela Bibracle '), unde , potrivit cu descrierea dela Caesar, b. G. VII
23, avem mai de grabA un zid de grinzj aşezate ş i legate transversal;
unele În lungu l, altele În latul zidu lui, iar interstiţiile sunt ump lute
cu pământ bAtut ş i sf:1rmi'!.tur!l. de pi atră, numai fromuri le externe ale
jn«lndjra zidului fiind placate cu piatră, ş i anume cu blocuri mici şi destul de
') Vezi descrierea ,i planul la 1. Mihalik in A€. XIII 1893, p. 73.
1) Dkhdette 113, p. C}88 ,i 989.
www.cimec.ro
 47'
neregulate, aşa cum vedem fie la l\f/lrcl!tIJ, fie la Verlillllm 1). Cu aU.l
mai puţin e vorba de o susţinere În exterior cu grinzi verticale, apli ~
cate la zid şi prinse în cuie de capetele grinzi lor transversale care str~ .
blil~nd zidu l ies În exterior, ca şi la noi În Dacia, - aşa cum le g[sim
~~~~
a Ej e:eJ.~'
Fig. ]23. Seqiuni prin zidurile C'IJdi,ui M'Hlu/ullli, dupa
Lăng ,i FimU)' in AS. XXXVI 1916, p. 37. (ig. 8.
În Germania, d . p. Ia AllMI/ig în Nassau '). Ci cun mllrus Gal/ieus Spe-
cial, care pleac§ tot dela principiu l expus de Caesar, dar e executat intr'o
formă superioară celei din Gallia.
In adev.1l.r b locuri le mari din zidurile deJa COSlttli, ori C;ddi/le, ori
Piatra-Rofic, ori Turda{v. fig. 323 sqq. şi ef. pl. XXXI sqq .), sunt frumos
Fig. 324. Ziduri dela Piatra ROlit', dupll Ung ,i Finilly in AS.
XXXVI 1916, p. 4°, fig. I I,
lucrate şi daci nu ar avea din loc in loc acele traÎnurest (v. fig. 323 şi pl.
:XXXU) caracteristice, prin care au trecut bllrnele, ecuarisate şi ele, am
crede, mai ales la Pi atra-Roşie, ori la Turda, unde prelucrarea blocurilor e
cea mai îngrijită, dar chiar şi la Gdidişte ori Costeşti, că ne aflăm În
faţa unor ziduri elenistice. De fapt in~, dupli cum se vede În special
1) Ilnd., p . C)88 ,i 991.
t) I lnd., p. 993.
www.cimec.ro
,,,
din slplhurile făcute la turnurile cetăţii dela Costeşti, pietrele erau
menţinute printr'un sistem de grinzi lungi, care se adunau clitrc inte-
riorul zidulu i spre o bârnă mare centralA, fie Într'un fel de mllnunchiu
(deaceea la colţurile turnului Idgaşelc sllpate În piatră sunt diagonale
pe frontul zidului, strângdndu-se ca un mănunchiu de raze spre centru),
{ie perpendicu lar pe lungimea zidului (ef. şi fig. 323). Avem astfel fiecare
rind de blocuri ecuarisatc legat şi consolidat prin bârne de lemn, as-
cunse ÎtI inierionll coustnlt/iei (numai la puţine le ies capetele afar1\ din
zid). Principiul If-lllic e deci aplicat, dar într'un fel de sintezi'l cu ma-
niera sudic1\, de co n strucţie În pietre de talie, bine echilibrate prin
insiiŞ forma lor, chiar atunci când nu sunt legate prin mortar .
Darnici maniera ve-
che sudicll., pc care P
gâsim d.p. in zidul ar·
r:haic dela Dipy lon În
Alhe'lOşi, imitatii dup!!.
Grecii din Jl1flSwlia, la
Liguro.Celţii din de-
partamentul sud-fran-
cezGard, in cetli.ţi l e l or
depeînaltcleplatouriaJ>. Fig. 315. Uuincle .Celllii Zlnei. de Iilngl. Tu,do, dupl
rupte ale Provellce-i 1), J. T~gl4s, În d . XXX '9'0, p. 124, rig. :1.
3Jlumeel'appareil d cro-
thttl, nu lipseştel:l Dacii noştri d in La Tene, precum se poate vedea din
pl. XXXIV, fig. 1, reprezent!tnd o parte din zidul de man ieri'l archaic!l. dela
GrddÎfie. Dealtfel ind!. mai minunată decât tehnica acestor ziduri de
cetliţi e la Grddi,le prelucrarea perfecta a rocelor eruptive, trachytice,
ori porphyrice, ca (l1ulesitulori dacilul, care au fost cioplite şi lustru iteÎn chip
de coloane ori deblowriparalelipipedice-sau chiar de uriaşefJase-aşa de
exacte inellt am intesc l uc rări l e analoage egiptene: pl. XXXLV, fig. 2
li XXXV, fig. 1.
Şi pcntrtl a lega imediat tot cu cercul de idei sud ice incă o forml
de fortificaţie dacicli, t,mmri[e patrulatere, ca acelea dela Costelii acum
săpate, ori cele trei dela Piatra Rotie, încă ncsllpate t ) (cetatea insllş
are 166 x 3z m.), nu au i arn~ o origine pur celtic3, ci, fie direct, fie prin
1) V. Ia D&:helcttc 11 3. p. 998, doul vederi comparative: Dipylorr ,i Vii·eio.Hat.
1) Fin41y, AS., x..x..XV I '916, p. 4' sq .
Celţi, ele sunt de origine mediteraneană. 111 adevlir se găsesc turnuri
şi la celi\ţile t:gallice. din Francia, dar 101 numai În Prove."ce, În leg:1tură CU
influenţa 1I1assa[iei, iar origina lor aici e, se pare, mai de grab~ ligurică, deci
pre-cehidl l). Totuş, nici turnurile dace nu urmează exact maniera greco_
celtidi., deoarece ele nu inchid intotdeauna unghiurile curtinelorori porţile,
ci sunt folosite la distanţe variate În legliturli cu valurile şi terasele, drept
comp letare a incintelor de piatră. potrivit cu necesităţile terenului.
Totodatli turnul serveşte In Costell; drept IOCllin(ll a pn'llcipellli Care
era stlipinul burgului. Vedem pe terasa cea mai înahă a ceHl.ţii, În
"cropole, deci dominând incinta de piatrl! cu turnurile şi curtin eleeişi
marele val de pământ care o înconjurâ pe malul Însi1ş al pri'i.pastiei,_
ridic:lndu-sc masive, Într'o tehnic!\ încă mai îngrijită decât cea a
zidu rilor cetăţii, tunmri patnllalere cu baza de blocuri paralelipipedice
mari, frumos ecuarisate, şi perelii (pe aceeaş grosime de c. 3 01.) de
d rlimÎzi mari patrate, uscate la soare. Scliri monumentale de piatr~,
ciop l ită cu o grij1i sudicli., Întocmai ca la construcţiile contemporane
clenislice, conduc la *palau (v. pl. XXVII sqq.). Parapetele de aceeaş
piatră frumos cioplitl1 Încadrează scara cea mare dela turnl,ll-palat cel
mai occidental, În vreme ce turnul-palat dinspre E nu mai are păstrate
dedt sc1iri mai mici, laterale. Se pare că de fapt avem câte un grup
de astfe l de turnurÎ aşezate simetric În chipu l unei ci.1ldiri cu dOUi
aripi şi scările la mijloc. Săpătura ÎJ1s1 e necompletă până acum, ~
ÎncJlt ne oprim deocamdată la caracteri7..area numai a lucrurilor deplin
liberate.- Intrarea În turnul-palat, i arăş foarte l argă, era Închisă cu mari
porţi de lemn: s'au gl1sit 111 situ cuiele de fier cu care fuseserli. prinşi
dulapii de steja r care formau portile. Se pare că porţile erau duble:
câte o pereche pe fiecare front al intrării : faptu l nu este insll până acum
perfect asigu rat.- Dela poarta cea mare a cct§ţi i dela Grddiţtea Mllllce~
Iliilii avem o piatră cu jghiabul adJlne În ungh iu drept care primi It ca~
pătu l bflrnei groase de lemn servind drept 1IU1ll1ihlpedin llluntrul porţii.
Putem blinui d accJaş va fi fost sistemu l de Încuiare noaptea a porţilor
şi la turn urile- l ocu inţe dela Costelti.
Antichităţile mărunte găsite in, şi, mai ales, împrejurul turnurilor~
I~a~~a n;ri~:i:e~~~OC~~~e~~!O!~I~o~:t~i:;ri:~~dd~:~:i:~e:i~~ :~~ec~~
unelte l ocuinţele
_ _pentru
__ oamenii principelui: dealtfel, resturi din
www.cimec.ro
tip vechiu, numai din gard de nucle, c1lptuşit cu lut, şi acoperite cu paie,
;'~~i ~:t:\:~i~o~:~:ţ~ t~r~~r~~l!::a:~ c:~a~:~~t~~~:~~~~\i~i~~V8~~\
mici de metal alb pentru lucrul de orfllurărie, demonstrează de alti
' parte existen~a industriei bine cunoscute a podoabelor de metale pre-
I\ioase, in special de argint, şi la Casie/ti, ca şi la GrddÎ/lea Mu"cellllui.
Frumoase aplice şi t:coulants. de bronz, În stil t:celtic., arată luxul har-
naşamentelor întrebuinţate de principii geli, iar monetele dela /{islrja
ori J.l1esambri" lămuresc, fără putinţă de Îndoeală, intensitatea rapor-!
turilor comerciale ale lumii getice din fundul Oaciei muntoase cu Înde-
părtatel e empori i g receşt i dela Marea-Neagrll../
Chiar numai Începutul fltcut până acum - şi eu nu citez aici decât
absolut fragmentar rezu ltatele unor descoperiri, pe care conducătorul
sApăturilor la faţa locului mi le-a comunicat doar În mică parte, dar
de sigur le va publicâ in Între~l lor cât de cudlnd - c suficient sl
ne arate el un nou capitol din istoria culturii getice, Încă total necunoscut,
se schiţeazll. cu linii largi ş i puternice, caracterizând Într'un chip ne-
aşteptat Însemn~tatea, frumuseţea şi originalitatea protoistoriei getice
in mijlocul formelor de viaţă protoistoricl ale vecinilur, IIIyd, Thraci
şi Celţi dinspre V şi S, lranieni şi Greci dinspre E.
Dar sll continuăm cu descrierea cet1lli lor dace din munţi.
O constatare importanta. e aceea fl1cută la Grădişte eli, la porţi cel
puţin, Dacii au întrebu inţat şi bolta in arc de cerc (probabil en plein
cilllre) , deci Încă un clement elenistico·roman (cf. pl. XXXV, fig. 2). De-
altfel altarele g1\site aici 1), sculpturi le, clirlimizile, burlancle de teracotă
' pentru conducte de apll ori ca lorifere, ,de aici şi dela Piatra Ro/je, etc.,
arat/l un stadiu cu ltural quasi-provinclal roman, Înainle de Romani, ş i
\ deci ridic!\ nivelul cu lturii getice din Carpaţi mult mai pre sus decll.t al
cclei, paralele, celtice, di n restu l Europei Centrale şi din Vest ').
Dar dadl. elementele sud ice su nt cel puţin tot aşa de importante
ca acelea cc ltice În ;lrta fortificaţie i geticc şi in general in cultura dacic1i.
! din La Tene, sl1 vedem cărui timp mai precis trebuie atribu itli originea
acestor cetl'lţl şiîntruc:l t s'·"l.eza ele7lo-geto.celtkil se mai confirmă şi
prin alte date.
~nAIt.x..x..,{VI1 916,pI. IIl,fi8.I,unde8e\'ld'ÎburIRnelede
de I tenlootigAsÎtc III Pifllra.ROJitl, i rt,nilele de piatri gbÎte, ca ,i altarcle. Ia Gradjllt.
1) Dupi fiK. 6 dela Fin'I)', 1. ('., p. 301, .'ar puei ei ,i la Cor/t/li a fost o poarti
cuarcadltlnpltli"titltrtl.
 Ştirile cele mai bogate - relativ - ce avem pân!i acum despre ce-
tăţil e dace privesc tot GrtTdif lca '\{'Ulcelului 1). Dintre ob iectele t:isto_
ricel gll.site aici sunt de relevat: urmele de sgură de fi er c.leb atelierele
care au lucrat aici, fireş te, inai nte dc toate arme; not!im câ minele de
fier sunt vecine - Ia Sebeşc l - ş i chiar cele 1000 de manete dl.' aur
cu legend a Kooool', deci din 3. 42 a. Chr.'), g;1site aici În 1803. lucru
cara :1 atras aten ţia tuturora asupra acestu i burg uitat, au fost tcllkst't
de pe cetate de lu cră tori i dela minele de fi er vecinc; mult minereu de
plumb, con,inllnd ş i argint; posibi l - ne afl.lim in vremea tc:ulfIrcwr
doct de argint din La Tcne lIJ - să fi fost În cetate ş i vreun atelier
de extras argintul; în vecinătate s'au găsit şi lysimachi de aur, iar in
vale:! Anini şului , iară ş vccină, s'au gă.sit ş i manete romane până la
Traian,eJ:clflS;V cele t II litltll OO C; CIlS, deci anterioare anului 102; râu rile
care curg pe sub cetate poartă aur: la Cos teşLÎ a fost spllă.torie de aur; I
ciobl/ri La Tene; dar ş i mai vechi, de tradiţie neoliticll ş i chiar topoare \
şi buzdugane neolitice de serpentin lus truit , cum dealtfel s'a gbit şi
aram.li; Finaly crede chiar (p. 40) a restabili o inscriptie , sg~ria tă. mai
mult dec!\t săpată , pe un bloc de marmoră, re produdn~ s tampila
unei c~rămizi cu leg . 11 l! Fluv;u Jeli:\:, deci un document care ar sta
mărturie de cunoaşte rea la Grădi ş tc a cu lturii romane cel mai t ârziu
{din tl. 71 p, Chr. ; in orice caz c!irăm i z i ş i tuburi de teracoti'i. ncnumll.~
ratei re liefe de marmori'i.; multe cuie de fier (deci iar La Tene JII);
sticl!!. (idcm); un altar de marmoră a ibă, al!!.turea de altul de porfir sie_
d~ti;~a::~a~~~a~e Şia:::i'i.~~ c:~~~~z~t: i teÎ~c~~!rşft:in~~ ~:cj~hşit~~ I
caracteristic: blocurile din zid ÎlIsemnate pentru potrivirea lor În cl1idire
(cu Idere vechi greull';. La Cosleşli: denari republicani şi monete istriene I
şi mcsambriole.
Nimic nu se op une pe baza mărtur iil or de mai sus s.'\ exprim1im
ipoteza unei origi ni vechi La Tine (1) a cetăţi l or dace dela Sud de Orll.-
ştie, in frunte cu Gr!i.diştea Muncelului. Dar aceasta ar fi o ipoteză
destul de problematică - cel puţin deocamdată, până nu avem docu-
mente mai precise din săpll.turi. Dimpotrivă, multe argumente mili~
tead pentru ridicarea acestor cetaţi pe la ilJcepflwl La Tent-fl/fI; 111,
Între tOO ş i 50 a. Chr. In adevi'\.r, s'a observat inainte de toate un fapt
') Dalele la FimU)', 1. t., p. II Iqq.
1) Vezi la noi mAi sus, cop.II, p. 84 , n. 1, discu\ÎII nsUll'" acestui lip de monete,
www.cimec.ro
general recunoscut de toat!!. lumea. Nici calcaru l, ori piatra de nisip
'dela ziduri, ni ci trachytul şi porfirul coloanelor, vaselor mari ori p111-
cilor, ba:t:~lor şi altarelor, nu sunt chiar de pe muntele cetăţii, ci sunt
~~u:p:~~ da: df:~e;ri:Seoat:p~:iji7e :~::),kj~~7~tr~U~:i e~:~~~
acestor blocuri pe vârful munte lui (Ia 1250 m. deasupra mlrii) şi apoi
prelu~rarea I~r in ~I~ipul u.nei mari cet:ă\i, presupun o aşa de mare pu-
tere ŞI bogăţ i e, militară ŞI economică, Încât cu sau am voia noastră
:~n/:;,~~,~!~~~~~ţi spre anii 70-50 a. Chr.: epoca mareilli imperiu dacic,
. FlIr~ !ndoca l.ă jnfl~cnţa grea~!!.. constatată şi la Grlldişte, ca pretu-
tlo~elll III DaCia, ",mal ale~ la S . ŞI E Carpaţilor, e mai veche decât cea 1
celud, deoarece IOcepe IOcă dm epoca scythică, În sec. VlI-VI a.
Chr. Şi zidu l de lip archaic grec, tA crocheu, descris mai sus ar constitui
un document intercsant În această privinţă. Dar arcurile boltire en
ple;" cintre la porţile cetlţiIor dace n 'au nimic de-a face cu arta veche
Igreacll.: .ele s unt eleni.stice, rcsp. ital.ice. I a~ ~e~hnj~ pământului ars:/
cJrllml.zl, olane, tubun, etc., trădează lar~ş ongml mal recente. Jn sfârş it
turnurile patru latere aşa frumos lucratc, la P;alra ROfie, dar şi cu lemn
\înllluntru, nu se împac!!. n ici ele cu epoca clasic!!. greacll, de când fi-
reşte nici picior de ccJt nu pomenim încă pe aici, şi nici Grecii nu se
:~ra; I!~e:" î;,::/rrturi aşa de strD.nse cu Dacia, îlldit s4 colollizeze cul-/
Dimpotrivll despre vremea lui Burebista avem ştiri precise (v. mai
sus, cap. II , p. 78 sqq) .: «ministrul său de externet este un grec din
Dionyso~lis; ?re~ii circulă pretutindeni În Dacia cu m~rfurile loril
monete dlll Histna se găscsc numeroase În Munţ i i Sebeşului; Bu-
rebista Însuş stăpâneşte toatll coasta mării dela Olbia pâni'\. Ia
\)Apolion ia.: el Ct~nOaf~e perso~lOl via/a greac4 ditl C(!ttTţile dela Ptmt .
Yuterca ŞI bogăţ ia lUi este unensll. Prada din rbboae le contra Cel-
!~~~: c~O:'~~~~ar~ p~;:~~:' v~~:~~la:l~ţi~r ~~a~a:â::eâd~~:1
meşterii greci zidari şi cioplitori, pe cari 'şi i-ar dori: căc i ei sun t
SUp"ţ;; 114;.
De sigur anume elemente pur locale ori celtice dela Costelt; ar milita
pentru un Început mai vechiu ca vremea lui Burebista, în tradiţia ridi-
c!rii de burguri de piatră pe Înălţimi. Totuş nici chiar în Callia ori
În Europa Central1l. cunoscutele oppida şi caste/la nu au, îndeobşte, o
,8, VAS I LE> rARvAN, GBTICA
VI . VARSTA FIERULUI IN DAClA_:l. LA TtNE.UL
.a,
origine mai veche ca La T ene-u l IIIl). Ca şi Celţii, cari În special de
pe la 100 a . Chr. au de sus\inut mari rl1sboaie defensÎve împotriva
Germanilor şi Roman ilor-ceeace-Î sileşte si dea o atenţie mai mare
artei fortific3tici în piatră - tot aşa şi Ceţii, mai ales dela începutul
sec. 1 a. Chr. se ridică puternic impotriva tuturor vecinilor t distrug
pe Celţi, bat pe Romani, supun pe Greci ş i intemeia72 puternicul
,' )t3t din Carpaţi , cu graniţele pânl spre (cAteodatl: dincolo de) T isa,
DunAre şi Nistru l de Sus şi Mijlociu, Stat pe care abili. după doul
secole, la 106 p. Chr. îl va putea desfiinţa Traian , inlocuindu-l rtumai
î,1 parte cu o provincie roman!1 . Este clar că Între Burebista şi De-
cebal - vreme mai ltmgd declit aceea.a stdpâtlirii romQtu în Dacia_
se Întemeiaz1\ adev!lrata civilizaţie geti"l1noderml, care, pe ba::e fJtchi
getice, şi cu inrâuriri celtice, greceşti şi romane (aproape de fel scythict ,
ceva mai multe sarmatice) , va sta şi la temeliik culturii daco·ro..
m01Jt . Cum am avut prilejul de a accentua ş i mai sus , civilizaţia
gelicl La Tene se va pbln\ - prin populaţia dela ţad - şi pe
dedesubtul celei romane, spre a da barbarilor de dupA 27°, veniţi
în Dacia cu °
cu lturA inferioarA, primele elemente ale unei civilizaţii
sudice, nu În formele exclusiv şi general romant, ci În cele locale, doar
romant. Ceramica, armele, podoabele , locuinţele din Dacia sec. In,
IV, v p. Chr. se resimt ind mereu de vechile forme getice din La
Tene-ul III.
Unelte ţi ustensile domestice. DacA marile ateliere ce1tice dela 8::::0..
laeska') ori Vele7TJ 8t. Veit 1) în Paonooia vestici (comit. Somogy, r.
Vas) lucrau şi pentru Dacia , ou ştim: clici fabricate le de fier sunt
prea asem§.n§.toare unele cu altele, ca s1\ li se poat1\ determina originea
numai dup§. înf!lţi şarea lor externă. Dar marile ateiicre dela Mllncaci 4),
active ca şi cel dela Szalacska mai ales În La Tcnc-ul III, erau chiar
in tcritoriu getic. Indiferent dacii ele exportau sau nu şi spre SE, in !i~~E,:~:~t~~;I.~~::,n;~t:,:. ;;u;~:'~~:':~V;;::'l~:'~~"':~~~'pT::"~:I:,,H:;:':~;
Ardeal, studiul lor e important , fie ş i numai pentrtt citJili::aţia nord.
li ;J~: DllrnllY, in AA. XXIV 1904, p. 343 sqq.; folosit de Dt!cl!elettc, 11 3, p . 1359
geti.:d, care e - cum am arAtat in cap. V - proprietatea spirituală
a unui foarte mare grup de popoare getice, Întinz4ndu-se dela Bratis. !tu:. 7i ~i:~~. in AS. XXIV 1904. p. 350 aqq.; reprodua În intregime la D6che.
lava şi pâ.na in Galiţia de RiisArit şi Ucraina.

l§~:~;~~:·,,·~·
') er. penlrU amin unte capitolul II dela Dt!chelettc , o. ('., Il 3, p . 942 .qq.
1) V. bibliogr. mai sus, p. 208.
') Cf.literatura la D&:helette 113, p. 972 .
') ce. mai IUS. p. :t98.,i mllijos. p . 496.

www.cimec.ro
 \'1 . VÂ RSTA VI BRULUI IN DACIA. J LA T t'NE--UI. 48,
--~
VASILEP,\RVA...... GKTICA

catii de Dccheleue cu acele securi de lupti rteutonet, ccelt'icct ori le li~şte: v. fig'329 sq. Retinem fire,t.c şi aici continuitatea tipologi~
escythicet, de carc vorbesc anticii, ca având proprietatca boomerang_ a acestei unelte cu cele de acelaş uz dm bronzul IV şi din hallstatt.
ului australian de a se Întoarce prin aer la cel ce-a aruncat-o '), şi a Tot dela. ft1uncacr:u avem ~n al tr~ilea fel de securi, de un tip rar;
fostconsidemtAca teu- foarte tuntte, cu tlil~ul lat şt rotunz,t, cu muchea prelungitli În form3
ton1l exclusiv pe baza ~:d:~C::"n ~~~ţ~:e;t;;n~eneral de un profil foarte fin, ele par la prima
inrudirii ei cu securile
' analoagegermanice din ehtlst de curelar, În
vremea mcrovingianA, _ genul celor bine cunos-
apoi multele exemple cute din epoca bronzu-
ma; vechi. iar nu mai lui IVI) . Dar gaura
nouA. din Dacia, ne transversal~ de trecut
opresc dea admite ex- un mdner, cab orice se-
p l icaţia lui Dcchelette cure dubll de tip dacic,
ş i ne silesc a restabili ne Împiedecă de a 80·
Fig.
2
3 7. Securi de li::ia~~~ice. DupA Colum"a ~~~~;~ea~:v~;:~~ :di:ti cotiacestinslrument S)
drept altceva decât o
şi EAlpilor,c;ât şi cele secu re. de sigu r foarte
barbare germane Îşi au originea in securea de lupt1\ geticA din bronzul delicatA şi deci impro-
IV, aşa cum am descris-o mai sus, p. 363, 396, 4°3 şi fig. 256 şi 270 sq. prÎe pentru lUCiU mai
Columna Traiană. cunoaşte greu, Însli excelentA ca
~... trei specii aletipuluidesccure secure de luptă,Îngenu l
~: numitcateia(v.fig·3 2 7),toate celortratatcsub lipull.
~- -- -.-- •. -- -- --- -- -- --: trei flI.r1\ o prelungire a muchei Un al patrulea tip:
Fi,. 328. Cuţit de bronz dela eolta/m, din br. pe mâner. ciocan-topor, cu noduri
Dar şiccHUalttip,de secur i to-
I~~:~,I ~ea~:i:de~e :~ ~-ig. 3Z~~~::t;n ~;i.c;;~a 1:::(;~'2~~.pl Le-
[v -haUtt. 1. (Muzeul Brukenthal,Sibiiu).
ponre, a dOI/ilie, în fe lul .cela-
urilor t!lrzii din bronzul IV , cu tli işu ll at ş i rotunzit, iarliş caracteristic mai sf:\rşitinstrllmentu ln o_
ales regiunilor dela R Alpilor S), apare deopotrivA la K6szeg 3) Ca şi la lat de.Leh6cz~y la Muncaci, CII no. J4: v. Ia noi fig. 33°, no. 14.
Lovdcska ş i Gallishegy În ţinutul Mmlcacil/lui·): gaura de îmmAnuşare Cultte. Ca ŞI securea, cuţitu l serveşte şi ca lIneaIt3 şi ca armlt. De
e p~trată ca la unele ~celu-u ri, dar urechea caracte ri stică 4celu-urilor
j~c:ăe~ir~:.;;~~~~;tp~~d:1tSi~~i~r:~~e:il~:lr:: ::as:~~~ ~~~~;;~t,Z~~
') L. '.,p. 1356sq.; un tip interesant de sec·.U"e de luptlardeleanldin LaTme a~tfel ca ~I 10 epoca bronzu lui, cuţitului cu mâner În Întregime de metal
III avem dt-Ia Reuuen , lingi Ocna Sibi;ulu;, in Muzeul Urukenthll, la Sibiiu: v. ŞI cu un AlOci la cap~t, de trecut cureaUa prin el (v. cuţitu l de bronz dela
ng. 342. E lot o ,ateÎa, dar de un lip absolut parlicular. Cohalm, 10 fig . 328)'), cuţitele numite ca soiet şi ta languettet, avlnd
1) Cf. Dkhdelte 113 , p . 1358 .
1) Darnay,inA/!.X-X IV 1904 ,P.3+4,fig.7ireprod.,idc Dfc.helette, 1. t:., p. 1359 1) OfchcJctte III, p. 272.
ml7lt~=~~~' ~~~~~~nlt~';~ i~ii~~· j~~r~:r:Oic~g~I~!O';~;f~re ase~
fig. 6. '
1) l..e'h6o:ky, in AS. XXVIIl 1908, p. 253 , fig . 13,-,i mai alesXXI 19o1,

www.cimec.ro
 ,98 VI. vARSTA FIERULUI IN DACIA. '1. LA TF.NE_UL

numai o prelungire subţire lamei, de îmbr5cat cu lemn ori cu os :

'"
Il azi. In ce priv~te forma lamei, avem d. p. chiar numai din ţinutul Mun-
caciuluipatru tipuri 1):
10 cuţitu l cu lama lat3 ,
relativ dreaptll şi t!lişul
convex (At. XXVllI,
p. 253, fig. 9); 2' cu\i-
lui cu lama mai ingust!l,
mucheaconve.rl.şit!'iişu l
drept (At. XXVIlI,p .
253, fig. 10, ş i XXI, p.
209, fig. 6): din acest
tip, al cărui tlliş va de-
veni treptat tot mai con-
cav,pAn!l la forma coso-
rului de vie, deriYJ ti-
purile de cuţite .dace.
reprezentate şi pe mo-
numente; acest tip, fie
cu tăişul drept, fie cu
tiÎşu l concav,e cel mai
rispând itlan o i;30 cu ţi­
tul cu lama in Scave-
chile cuţite din bronzul
IV (At. XXVlII p.
253, fig. II): acest tip
stabileşte lcglltura per-
fectă de tradiţie tipo-
logici cu formele mai
vechi,dare mai rar ca
tipurile lşi2; În sfârş it
40 cuţit cu m!l..nerul de
fier, de imbr!lcat in lemn
sau os, dar Îndoit la Fig. 331. Arme ,i unelte de fier dela Mlincaci. dupa
Fig. 330. Arme ,i unelte de fier dela M/lncaci, dupA t..ehdczky, in AS. capllt şi terminat În Leh6czky în AS. XXI 1901, p. 209.
XXVII[ 11)08, p. 253. formli de bulb turtit,
ori de buton (Leh6czky, Alt. XXI 1901, p. 205. fig. 4i p. 217, fig.
de inel n'aveau nevoie, deoarece cuţitul nu era atârnat, ci - pus in
teac5-erâ. purtat in chimir (v. şi mai jos sub cingători), ca şi până 1) La Lch6czlcy,l.t.,fia.9,lo ,i 1l"iM.X.'U Iqol,p. 205.2OC), 217.

www.cimec.ro
 f
,88 VASILE pARVAN, G6TICA
2,- ca la Stradmlitz şi La Tim!: cL Dechelcttc 11 3. p. 1362). - Dim_
potrivl dela K6s::eg in
Pannonia avem forma
veche.totcum1nerulin~
treg de fier, darcu inel la
caplit,iarmucheadreap--
t!l. şi tliişul convex 1),
comun in La Tene·ul
Jl ş i Ul central-euro_
pcan ş i apusean 2). Pre.
cum euşor de înţeles,
Banarul J ) şi Crişanaau
avut în La Tcne LII mai
multecu~tedeacesttip:
d1!.mal4turatin fig. 333
pe celegl site l aVarşet.
dintre care unul dublu,
' ;li probabil de meseriaş,
dac!!. nu cumva e un
briciu (v. mai jos, sub
paragr. resp.) ;din ne.
norocirecele mai multe
cuţi te de fier, glisite pe
teritoriul Daciei ,au fost
numai simplu Înşirate
sub stcreotipul tcuţit
de fi ert- din când in
cAnd numit «celtiet_
,;..>" ~, flrll nicio descriere ti-
Fig. 332. Arme,i uncltede fier dela Munctl/:i,dupl pologicll ş i fllr3 nici o
Leh6czky, In AS. XXl 1901 , p . 20S. rcproduccre,astfelin cât
1) Darnsy, În AS. XX1V 1904, p. 344. fig. 6; reprodus ,i de Df!cbelettc II 3,
P.13 6 3,fig.7.
1) Cf. Db:hclcttc, 1. c. CL ,iexemplele aduse de Darnsy,ln A.s. XXV I 1906. p. 62,
fig. 12,i 13, cu prilejuJ publicirii mormAntuJui eehic dela Croma În Dichi~.
') Millcker, În Dlbn. Rlgulgl. I1I, enumerA: un cuţit mnre tdc mieeJar. Ia Gdd
in Torontal (P. 61); fcuţiletla Pa/anca in Timi, (p. 110); la PanciO'Va (P. III sqq.);
la Timil(lQJ'a (lung. dc 21 cm., p. 136 sq.); la V",t, (p. 191 ,i 192).
www.cimec.ro
VI. VÂRSTA F'IF.RU L.UI IN DA C IA - 1. L.A TtN'F._UL ,8,
de o urmilrire mai in amllnunte pe teren a rllspllndirii diferitelor forme
speciale nici \'orbll nu poate fi (v. Ia noi fig. 330 ~i urro.).
In orice caz notllm ci1.laBalsainSzabolcs(fig'334sq.)aflitm at1ttipu l
.Muncaci 2. (mic) 1), cAt şi tipul tMuncaci ~ (mare) l). iar la Apahida in
Cojocna, tipul . Muncacl 1. mic') ~i tipul (.lVluncaci2.mare')~ imi c').
AtAt Balsa cAt ~i Apahida aparţin La Tene-ului mijlociu, astfel dl
împreună cu Muncaciul asigură dllinuir ea acestor tipuri timp de trei
secole cel puţin. Dela Cohalm.(v. fig. 336) avem un cuţit lipultMuncaci 4',
iar din altll parte a Ardealuh!i (ibid.) un cuţit tip .Muncaci n. In ce
prive~testaţillnile din S Carpa-
ţi or, notllm dela Ti"omi (La
Tene III) exemplare destul de
bine pllstrate:n!ltde tipul tMun-
caci It cât ~i .:n t ). 1n special
ultimul, Împreuna cu limba de
prins În mâner, lung de c. 10
cm. e un exemplar tipic pentru
forma cea mai rlsp4nd ită in
Dacia În La Tene-ul ultim. Dela
Grtfsolli avem un cuţit de tip
.Muncaci 3.' ).
Dar Ardealul ne oferă un tip
de cuţ it-coso r. ca re de sigur a Fig. 333· CUlite La T~ne dela V6rlll, dupA
pUlutservichiar ca arm1i.inlupta !\1illeker, in AS. XVIII 1898, P.409· , /6.
corp la corp, de o formă foarte
asemăn1ltoare cu cea a cosoare lor vestice (cf. Dechclette II 3, p. 1383). Mu-
zeul Brukenlhal din Sibiiu posed!!. o bogatli coleCţie de astfel de cosoare,
foarte late ş i cu v!l.rful brusc Încovoiat, adunate din SV Ardealului,
de pe vllilc Tll.rnavelor şi a Oltu lui: singură lama acestor cosoare mli-
soara intre 20 ş i 30 cm. M1l.nerul, de lemn , prinde ~Ia soie. adesea foarte
') Rut ka, Dolgo/mtok VI 1915, p. 25, fig. 7.
')Jbil/·,P.3 1 • fi g. 1 3,no.2,i4.
1) Ko''1ics, in DoIgo~(/tok, II 1911, p. '3. fig. 22 ,i p. 30. fig. JI, no. 4.
') Jbitl., p. 35,fig.38 nO.2-4. Pentru un cuţit LaTtnedin Bibor,probabii tip
,l\IUIluci 4' lung de J9 an .• v. Hampel in At. XIII I&)J, p. 178.
' )/bid., p. 49. fig. 60.
') R. ,i E. Vulpe, TjnOlul, În Dacia I 1924.
') 1. AndricfCscu, Pisc",l Cr41flni, Duc. '92.4. p. 9', fig. 283.
 VA..<nLE rARVAN. G ETIC A
lun~ a cosoru lui, nu numai prin simpla infigere a ei în mAner, dar ŞI
cu un inel de fier care strânge lemnul bine pe tSoiet, aşa cum vedem
în exemplarul dela Klei1l-Propstdorf (fig. 337). Ca linie de muche şi as.
cuţiş, aceste cosoare au, fireşte, o
serie întreagă de varietăţi: astfel
cosorul dela Ormetlli În Tllrnava_
Mare (Urmas, in cercu l Cohalm)
e mai puţin arcuit decât cel din
tHahnbacher Cebieu, l ~ ngă Sibii"
(fig. 337, no. 6, comparat cu no. 5);
tot aşa cosorul dela 1<Iein-Propst_
dorf,la o mare convexitate a muchii
prezint!!. o relativ minimll conea_
vitate a t1ii şului . Numl'iru l relativ
mare al acestor obiecte, plstrate
la Brukenthal de pe un teritoriu
destul de redus, provine de acolo
cA lama acestor cosoare e destul de
groad pentru a fi rezistat mai bine
ruginirii decât atAtea alte arme şi
unelte de fier din La Tene-ul dacic.
Dimpotrivll, cuţitul-spadl'i dela
Grifdi,tta Mrlncelului, păst rat, tot
1. Brukenthal (fig. 336), lung, cu
totcu . langueue., deo.48s m. este
absolut drept. Cu un singur tăi ~
şi cu muchea ş i t1iişu l paralele,
aCar3 doar dtre vârf, sp re care se
Fi~. 33-4. Arme din morm. celtiee dela apropie Încet, acest cuţit <.'Ste evi-
Dal,a. DupA M. Ro3ka, În Do/golta- dent modelat cu i ntenţi a nu numai
toh VI, 1915. p. 31. de a t3ia, ci şi, mai ales, de a Îm-
punge. Totuş, nici ca formă, nici
ca întrebuinţare, el nu e specific dacic, ci generaJ central-european.
Reprezentllri le de pe Columna lui Traian (v . fig. 341) nu cunosc forma
de cosor propriu zis, ci altele, înrudite mai de grabli cu tipul dbiilor
curbe, deca.t cu cel al cuţite lor curbe.
Ddlli. cuţite, ciocane, clette t i alte rmelte de meseriati. Tot descoperi-
rile dela Muncaciu ne llimuresc şi În privinţa diferitelor scule de
www.cimec.ro
VI. v ARSTA VI ERULUI IN DACIA. :1. LA TF::NE-UL
meseriaşi: lemnari, curelari, fierari, etc. Astfel uneaJta reprodusll de Le-
b6czky 1) În pl. V fig. 8 se arat3 a fi o daltă; cea din fig. 1 un cle,te
fix de Îndoit pllici de metal, cea din fi g. 16 un cârlig, cea din fig. 12
o micA nicofJald,-iarin alt raport'), pI.lII. fi g'3, un cle,te de fierar,
fig. 10 un ciocan; alte douli ciocane, pe pl. V, fig. 8 ş i 9 (p. 209); apoi,
mai multe cuţite de pielan' şi cllrelan', pl. V, fig. 2-4 (p. 209), cu tăişul
runu'o bucată cu mânerul, şi avAnd forma cornului lurui , iar m~nerul
indoit În arc , adicA Întocmai ca la M01It-Beuvray in Gallia , SttJ'nsburg
in Saxon ia ori La Tblt În Elveţia '). De-
altCel ş i ciocanele, cleştel e ori d 3 1ţil e nu sunt
mai putinasemltn1itoare cu cele vcstice·). - &~\...~
~;u~h:a:r%:~ea:~~e:u~e~:: S~~:~::;o:!: ~~~
cu ccledeia Munkac8, ne completează Încă ~ţ!::J
lista sculelor de meseri aş i cu diferite ba-
roase, nicovole, sfredele, bare de efdlţuit. ~g;Î!J5di~~~:~I:~!7~
tabla de metal, etc.'). Ballu,dupiM. ROIU, inDoi-
Să-mi fie acum permis sA explic drept gozatok, VI. 1915, p. 25. 1/ 3.
tot instrumente, ş i anume chirurgicale, obi-
ectele pe care Darnay le-a publicat cu prileju l descoperirii mormin-
telor celtice, în special acela al unui c.!I.Iăreţ, la Gyoma în Bichiş,
deşi acele instrumente erau gllsite in altă parte mult mai În Apus ').
E de altfel dela Început de notat el şi sabia din mormAntul dlA-
reţului dela Cyoma e de un tip frecvent vestic, ca şi cuţitele de fier
cu inel la caplltu l m!1nerului, pe care Darnay le aduce tot ca material
documentar vestic ş i cari fireşte nu pot fi deocamdată socotite printre
tipurile curente de cuţite din La Tene-ul getic.- Instrumentele pe care
Darnay, ,. C., p. 66 sq. le declarli necunoscute tfie in inventarul intern.
fie in cel extern (.ungan) al vârstei de fien ş i declarll eli nu ştie cum
1) AS. X,.XVIII 1908 , p. 253,-la noi, fig. 330.
l)a.XXI 190I,P. 20S,i209. - lanoifig. 331&q.
') O«:helctle, 113, p . 1368 . q. Oimpotrivll, K6'1ttt{ minerul aceatot cuţite Cite
drept: Oarnay, in AS. XXIV 1904 , p. 349, fig. s: eL ,i pentru acest tip Db:hdette.
J1 3,p· 1368.
I) /bid.,p. 1373,i 1376.
1) Oarnay, În AS. XXVI 1006, p. 4-23, reprodw
ci. insi la Ollrnay ,i p. 4.n.
,i de Dttheletre Il 3, p . 1376:
1) Oamay. in A,R. XXVI 1006, p. 62. fig.4, IS ,i 16.

&3 le explice,sunt, dupA cum se vede dif'l fi!;. 338, de fapt ni ş te tbisturiurU,
de diferi te necesit1iţi chirurgicale. T oate trele sunt prev1izute la capAtul
Fig. 336 . Arme ,i unelte de fier Ln T~ne. p!l.strllte III Mu·
zeul Brukenlhal, - d e lrl (SI . spre dr .) Cohllim , i din Ar·
deal, cUlile;cuţit-spndii delll Oridi,lell Muncelului; vA r(
de lance delll Şei ca. MicA; spadl LaT~ ne If cutellCllei,din
Ardeal;sccur~delaŞeiCII-Mici; eUlil -'plldi (1) din Ardeal.
m;1nerului cu inele spre a putea fi atârnate cu un lanţ ori o curea de
cingătoarea celui ce le purta. Erau aceste instrumente chirurgicale În-
trebuinţate pentru nevoile umane, ori pentru cele veterinare? : nu pu-
tem fi.x3 . Destul că în colecţia P.l.cut3 de Darnay, [. c. (v. fig. 338) ne af]3m
www.cimec.ro
!.. '-~-----~-- -
VI. VÂ RSTA FIER ULU I IN DACIA. ~ . I.A TF:NE-UL
oarecum - ad1iug1nd ~i cele douA c uţite de dimensiuni ş i forme deo-
sebite - deadreptu l în faţa unei ttruset de chirurg din La T ene-ul
mijlociu .
---------
Fig. 337. Anne ,i unelte de fier, L, T e ne, plstrllte la Muuul
Brukenthlll : 1. VArfuri desAge,i dela (st. spre dr.) Amla"Ş e i ea ­
Mici, Vingllrd, Am la, ,i Cluj; 2. Cosor delll Sibiiu; 3. Coaai
din Ardeal; in rAndul de jos: 4. Cosor dels Klein Plopsldorf;
5. Cosor din Hahnbacher Oehiel (Sibiiu); 6. Cosor liela Orme-
ni, (TArna\.. ·Mare); 7. Secere -coas.5. djnArdea l.
Dela COSltiii d-I Teodorescu comunidi descoperirea unei miei ni-
ttJf)olt de orJăllrdri~, de sigur de argintar, cum ar3.tam di au putut fi şi la
Gr4di11t şi cum vom vedea mai jos. Ia discuţia tezaurelor de argint din
 VASILE pARVAN , GET/CA VI. VARSTA F IERULUJ IN DACIA. '1 . LA 'l'tt..'E-UL

La Tene, d au trebuit sA fie numeroşi în SV Daciei. De asemenea
tot dela Costefti ni se comunică şi descoperirea unei nicotJale de fierar.
Nu avem pinll acum din ţinutul
getic - precât ne e cunoscut noull.
materialul-Jicrdstraie şi pile bine
pllstrate I).
Unelteagricole.Pluguri,coa.se, seceri
cosoare de/itr. Tot AtfllncllCÎu[ne oferl
cele maic:ll'acteristice şi mai numeroase
fiere de plllg din teritoriul geti c (fig. 3z9
ş i 340). Tipul lor e bine cunoscut aUt
din Apusc:'l.t şi din SVI): tplăci triun_
ghiulare mai mu lt sau mai puţin pre_
lungi, cu margini le laterale îndoite in
formli dearipi de aceaş partea pl~cii.').
Dcchelette a observat d nu găsim
cuţite de plug în vllrsta bronzului
turnate din metal, dar ci acesta nu ar
fi un motiv pentru a admite nlscocirea
cfierului de plugt deabia în vârsta
Cierului, deoarece Etruscii cunoşteau
plugul de bronz pentru scopuri sacrale :
trasarea incinteJor oraşelor,etc.Totuş
vom observ'" in ce priveşte Dacia getid
nu numai dI. nu avem pluguri de
metal În varsta bronzului, dar cl chiar
in La Tene fierul de plug a fost o
inovaţ i e de lux, foarte rar intrebuin_
tatA. In nici una d in aşezliri l e La Tene
Fig. 338. Obiecte din morm. edtice din Câmpia munteanl, săpate pânl
dela Gyo1lW ,i din Pannonia. Dupa acum - şi doara aici e ţinutul getic,
Darnay in a. XXVI 1906, p. 6z. prin excelenta agricol, înc!1 dela Ale-
xandru-cei-Mare documentat istoric-
nU am ~it vreun rest de fier care si poatl fj atribuit acestei
unelte agricole . Dimpotriv!1 experienţa noastr~ din săpAturile dela Crli-
sani şi din alte locuri ne-a indemnat să propunem (mai 8U', cap. 111,
p. 13 8) numele ~e tepoca lemnului. tocmai pentru cultura geticA din
La Tene-ulll ŞI lIf : atllt de precump:lnitoare este întrebuinţarea
acestui material faţl. nu numai de metale, dar chiar faţA de p!1m~ntul ars.
Ardealul Însli ne-a dat totuşi citeva fiere de plug atât din p1irţile Ca.
halmlllld dt şi ale Sibiitlllli (v. fig. 339), bine pllstratc şi foarte ca. ,
racteristice 1) .
Fig. 339. Fiere de plug deJa (dr. spre. It): Ungrl (Cohalm),
Ardeal, Ttlmaci (Sibiiu, 2).-,i un tc:lldiut de lance dela
GUfteril1 (Sibiiu). La Muzeul Drukenthal din Sibiiu.
o adevăratl. revolUţie tipologic!l se indmpUi cu formele seceri lor şi
prin consecinţli ale coaselor din La Tene, faţă de tipurile cunoscute din
bronz. Am pute'" spune cll.tljmlui getÎc (v. mai sus, p. 408 sqq.) de secere
miel, încovoiatll şi cu lama simţitor de latl, îi urmeazll. tipII' celtic de secere
mare, larg deschis!!. ş i cu lama destul de îngustl, aşa cum o vedem,
iarl.ş inainte de toate dela 1I1tmcaci:l) şi cum se pot vede'" exemplare
şi in colecţia de antichitlţi a Muzeului Drukenthal d in Sihiiu, şi
anume unul, foar te caracteristic, de coasd kl (/ouille. (fig. 337), iar altul
de mare secere uJ lotlguette. (ibM.) .
Atelierele dela Szalaeska În Somogy Cabricau coase şi seceri de acelaş
tip ca in V şi SV 3). Coase la fcl cu cele dela Szalacska s'au gl1sit şi
la Ktkkul În Zala a). Dela Mutlcaci nu avem nici o coas!l, ci numai

1) ce.ucmplde vestice la D6:!helette, 11 J. p. 1374.

1)lbjd.,p.IJ79,iwm.ToIU, LeMttky,l.c.,innolaJ,p.zlJ, lf'cxplic:ldrept
ctUmaJe (Mrule ).
AS. XXI 1901, p. ZIS, fig. 1--:1, de trei dimensiuni diferite;
1) V.la Lch6ttky, in
p.zoJ.fig.7,i8jlanoi,f'ig.J:19,iJ40 •

www.cimec.ro
,,6 «>9 V I . VÂR STA FIERU LUI IN DACIA _ ,.. LA Tn.;r::-UL

seceri 1)ş i anume de o formă ceva deosebită ,de c~lc din ,V,:,t. cu lama deosebitll (ori cumva numai stilizatll prea mult) - În reprezentllrile de pc
mai I ată ş i muchea mai solidă, iar tăişul ma~ puţm SC~b't, lOtru~At nu Columna lui Traian, care reproduc adesea aceastll. uneaJlI; de fapt,
unnăreşte paralel linia muchii, ci I asă lamci cAtre mijloc o mal mare aşa cum se prezintll cosoarele dacice, ele nu sunt, precum s'ar crede,
Iliţ.ime l); acest tip,pe un tip exclusiv carpatic, ei general L a Tcne, din Anglia şi p~ni1 la noi 1).
care l·am puteA numI Am arătat mai sus, cap. IU, p. 14°, că monumentele (in primul rând
.lfelic, faţă de cel vestic, Columna Traiană) ne dau pentru Dacia din La Tcne-ul ) 1l:2. un tip
eeilic, pecaredcaseme_ de seceri-cosoare foarte deaproape Înrudite cu seceri le din bronzul I V,
ncaiJÎntAlnimlaMun_ studiate in partea 1 acap . VI (cL p. 409 şi fig. 341). Tipul local de seceri,
cad l ), s'a găsit, Întâm_ dela Muncaci, confi r-
plător in Imporhetarea mllacesttradiţionalism.
origi1ta lăptmtru e~:port: Dar L eh6czky l) a În-
anume două dintre a- cercat sll demonstreze
ccste seceri sunt Încă că avem un fel detriplli
Icgatcimpreunl'l.cu Înc- sin teză: coasd-secere
lui de fier care le ţinea -cosor-de-lup tă,incare
strânse Îrnpreunăca s1 cele trei unelte agricole
nusesbatăşisgâriereti_ se influenţează reciproc
procpC'drumt ):fig ·340 . În st'ructura lor şi dau
In ce priveşte COSOa-
fl3ştere unor tipuri in Fig. 341. Stbii curbe ,i cUlile de lupti, dacice. Dup;'l
rele, de vieşide lucru, termediare destul de eu- Columna T,ajand.
cu lama l at1\şi dreaptă rioase, mult mai adap-
ş i numai vârful brusc tnte pentru Înc1ierarea din r:tsboiu, decât pentru munca pacinică dela
recurbat şi subţ i at, nu cAmp, ori din vii şi livezi: varietatea modelelor dela Muncaci ne
putem cit:i exemple din poate În aceastA privinţil s luji drept pildi1: secerea din Alt XXV111
săp!1turile noastre, dar, Igo8, p . 253, no. 3, e mai bunii de cosor-de-luptă decât de secere
Fig. 3"Q. Seceri, fiere de plug, etc., dela Mu"cacÎ, cum am ar1l.tat mai sus ori coasi1: v. fig . 330.
dupA Lt:h6czky in AE. XXI 11)01, P·2 0 3· (v. fig. 337). avem,"u_ Faţă de atâtea unelte tilioase e natural să se glseascli i'n s!tpilturi şi
meroase, d in Ardeal, gresi i de ascuţit: mai toate staţiunile cunoscute ne-au dat şi astfel de
la Muzeu l Drukenthal din Sibiiu ş i le reg1l.sim. poate-e drept într'o formă obiecte modeste , care de multe ori nici nu sunt culese de lucrlltori, fiind
pentru ei prea banal e, aşa înc!!.t, ca sll nu le arunce, trebuie Întotdeauna

$~li!~~}!~~~~
s3 li se atragll. atenţia asupra interesului ce-l au cIlÎar aceste neînsem-
nate bucăţi de piatd.
U"elte de pescuit. Ulldiţe ti tridell1e. Săpăturile pe malul Dunării şi
al Jacurilor adiacente au scos la iveală chiar pentru eneolitic un numi1r

') ef. Dkheleue, 113. p. 1383.

r) AG. x..XI t!)Ol, p . :nt ,i, mai alu, 214-216, cu Upliealii in mare p"rte accep.
216eneadmi.ibill. labile, d:tr În c!lte\iI cazuri, ea d. p . dubla t()(Ud de lupttl p. :u6, absolut aratuitt.

p AR. - Mmff"'U' S,c(,unii I,for;u. Stria III. Ta .... 111. Mt .... 2.

www.cimec.ro
 ... VA SII..E pARVAN. GETICA
enorm de harpune 1). Ca atAtea alte obiceiuri şi unelte străvech i, pă ­
strate până În timpuri nouă de tot, se poate ca ş i În La T ene să se fi
mai întrebuinţat dirlige de prins peştele, de toate Cormele ş i dimen_
siu ni le, fabricate din os şi din corn. Dar progresul adus de lucrul me_
talelor a schimbat şi aici procedeele. Avem din La Tenc 11 şi IIi, dela
Cr4sani, poate, un tn'dent de fi er, iar d in alte p ărţi (Tinosul, etc.) undiţe de
bronz şi de fi er. Forma lor e cea o bicinuită până în ziua de azi. Di-
mcnsiunile variază, după mărimea peştil or ce aveau a fi v1l.naţi .
Ustensile casnice fi de bllctllllrie. Avem, tot dela !l1uflcaci un frumos
exemplar de «furculiţă mare de că ld are_, cu trei dinţi încovoiaţi 1), de
l -·~-·----------- ~ · ·
7[~
~ To tu ş la Coste/fi s'au găs it ş i resturi de cazane de
FiQ:. 342.lalagan ,ilecure de lupti, dacice, din IA nne
111. Primul de lingi Cohalrn, a doua dc li ngi Oello Sibiiu_
lui. IA Muuul Drukcnthal din Sibiiu.
tipul general cunoscut din La Tene III În toată Europa: fi g. 343· Dechelette
crede că motivul curbării dinţilor e împrumutat dela modelele greco-
italice pe care Celţii le-au imitat 3). Instrumentul servi! la SCoaterea
cărnii pentru prAnz din cazanul in care fierscse şi împărţirea ei la oas-
peţi. Mai cunoaştem un exemplar, dar foarte primitiv lucrat dela Vt--
lem SI.. Ve;t în Pannonia .), de o formă analoagli. cu cea dela Muncaci.
Cât priveşte exemplarul dela Crtlsani '), nu se poate preciza dacă e
I.rident de pescuit, ori furculiţd.
Tot dela Muncaci avem şi o «crema;l/be. de atârnat cazanu l deasupra fo-
cului,deun lucru foa rte îngrijit şi oformll elegantă') : fig. 344, la fel cu aceea
') Ve%i in lJocjQ I ,i II rapoarteled-Ior DuminclCu deapre GUIM/rII',o ,i Ştd'an
despre Ctha'oarele.
') Leh6czky, in AS. XXI 190I, p . 2".
') 1l 3,p.l422 •
' ) Okhe.leue II 3, 1414, fig. 8. Dkheletle nu inregi, treul nici unul din obie.cldt
• dc camclui5lice ,i numeroue dela MUMaci, de" articolele lui Le.h6czky i·au folt
cunoscute ,i le c.iteul În 11 3, la p , 1354 .
' ) J. AndriefelCu, PUt:vl C,asa"i, Duc . 1924, p. 91, fi i. 282.
I l Lch6c.zky, AS. XXI 1901, p. 201.
www.cimec.ro
- ,:.. .......
6-"- \' .. vA aSTA FIERULU I IN DA CI A. 1. L .... TaNE. UL
de fier, dela /:.)mnendingen în Haden 1), iar dela Crdsall;, În Câmpia
munteanll plirţi d intr'o alta, de bronz, mai primitiv lu crată ca aceea
~~:c,!!u:~::~i::: ~:~a a~udnec::ili:ll~o~~~~:: ~nm~~u~~e~:~;i~:~~~a:~~~
dând mteresan le efecte decorative (v. fig. 344), în genu l vestitelor torques
de bronz şi de aur, cunoscute ş i din părţil e noastre ').
In ce prive şte înslişi caza nele, nu trebuie să ne mirăm dl. nu avem nici
unul pAstrat din La Tene-u l nostru. Ele era u ~cute din tablă de bronz
aşa de sub{ire 1) În cAt n'au putut rezista la ox id are ş i s'au nimicit. E
1))
caracteristic În aceastll privinţă că cruarcă l dăruşe l e
nord italice de bronz din hallstattul nostru, care erau
de un metal ccv3 mai compact, ni s'aup1istratadesea
tot numai prin toartele lor (v. mai sus , fi g. 198 ş i
Z03), iar lebes-ul dela Bl1Hl.noaia este i ar1iş conservat , .,
cum se cade tot numai În partea superioară, fun-
dul fiind total distrus (ef. mai sus, cap. J, p. 18).
bronz din La Tene, Fig. 343. T rident
Ra/niţe . Se ş tie cll pânl in La T ene popoarele dela MUIIUIa', dupA
:~~~!eifa~~~;:~~ ~;~~i 4~u:iO:~U~nt~:~:jiţ~ţa;:t:~:~ ~~~::. ~ ~~:
pivele de pisat ori pi etrele de stri"it boabele, fireş t e
intr'.un chip cu totul necomplet ş i primitiv, Leh6czky pomeneşte din
plirple MUflcacillllli o serie întrea~ de râşniţe, găsite În l oc uinţ e l e La
Tene I1~ deacolo '), din nenorocire f1irli a da nici O reproducere
:~~~:~:~c~~; E:~~;~:~e~::,a~~:n ~~~~:~::~~:~::~ ~:in~;~ţ~,~~~;~:~;~~
meto nu era aşa de conved ca În Sud, iar coliI/liS (partea rotativă ,
de deasupra) avea un profil destul de variabil. Putem in sch imb da
repr~duceri d~pă un calil/Ils dela SighÎfoora (fig. 345: La Tene.
n Ş-I III) ') ŞI după fragmente bine definite de Cl'lil/; dela T;f/QSIII
') D&:hdclIC, IIJ, p. 1420.
~ ~~~=~t~~d~.1~ 4~~~denachmit , o. C., 1, caiet X I , pl. 3.
·)/bid·,p.J 386 .qq.
~ ) In AG. x..'X 1 1901, p. 201.
') Comunicat dc d_1 Rosett i.

cu un profil foarte caracteristic 1), şi dela ft1ăm'lstirea (ibidem) i),
ambele aparţinând La ~rcne-ului 11 1. Interesant e că.
În vreme ce pietrele de r!l.şniţi\ dela Muncaci sunt de
trachyt, acele dela Siglllfoora şi COSUt/i, ori cele din
Câmpia muntean.1l. sunt de lav3 basaltid, intocmai ca
acelea din Apus:!). In ce priveşte pietrele de moacă
manuală dela Grddi.ştca Mmtcelului 4 ), foarte asemănă_
toare cu cele de tip sudic, ele sunt, după Ackner, de
tTrachytporphyn şi au fost constatate În vecinătatea
basenului cu apli de izvor dela poalele acropolei, in
afara zidurilor. impreun1f cu slimânţa de grâu şi de
diferite neamuri de leguminoase, dintre care mazllrea
se distinge mai bine.
Arme. Spedele scurte (şi pumnalele) srythice fuseseră
În Dacia caracteristice pentru hallstattul II şi chiar
pentru archaeo-La Tene. Ele reprezentau, intr'o formă
or;entald, moda general europcanli din hallstattul II,
a dbiilor scurte li), preJungitll şi în La Tene I, fie
direct prin spedeJe scurte, fie prin pumnalele propriu
zise, dintre care se relevli În chip special cele anthro_
poide 1). Dar in \'reme ce În Apus evo l uţia stilisticl
a armelor se desfă.şoar.1l. intr 'un mediu etnografic mai
mult sau mai puţin stabil, Cel ţii juc;'lnd rolul princi-
pal, - Ia noi avem acel illlerme:::::o scythic din hali·
stattu l II , Care prelungind Asia până la D~nl1rca
pannonică, întrerupsese etnografic şi cu ltural viata
Fig. ]4-4. Cre-
maierti dela din Dacia pentru patru seco le. Deaceea, deabia dupil
:~l1Tn~r~~i:~:~~Şi~ f~:ep;;tn d::;~I,~~e~~ea P~i;UI:~i~~;r::
Mllrltaci,dup!i
LehOczky in
A~.X:I(II90I. civilizaţi e, putem vedea reaplirAnd, după a. 400,
cllea traditie culturală a Oaciei,de legtllură cu civili::aţia
1) R. fi E. Vulpe, TilWlul, in Da&Î.a I.
1) Gh. Ştefan, J114mhti,-ea, in Dada Il.
') Ce. Dfcheleue. 11 3, p. 1387.
1) Fin")', in At. X.X.-XVI 1916, p. 21 cu plan,. III, fig. 1.
' ) Cf. Dtcheleue, Il 2, p. 731.
') Dttheleue 113, p. 1111 fi 11]7.
www.cimec.ro
VI . VARSTA FJERULUI IN DACIA._ ~ . LA Te.SE-UL
untral-europeant! şi, după cum am arătat în partea înt~ia a acestui
capitol, vedem relu;\ndu-se raporturile strânse cu SV itaIo-iUyric şi cu
V cehic, atAt pe cale comercială, cât şi pe cale politic-etnografică:
Celţ.ii ... in chiar În persoană p;\nl1 la noi, ba trec şi dincolo, pAnă În
Rusi~ sudică.
Ca o atare respingere şi biruire a Scythismului prin Celtism trebuie
să Înţelegem apariţia unor forme de arme ca aceea a spedei scurte dela
S::e,u/T6 în Borsod, deci pc Tisa-de-Sus 1). Reinecke a arlltat ') că
această spadit cu m;'lnerul de bronz şi lama de fier, lungă În total de 49
c.:m., din care 12 pentru mâner, cu două tăişuri, gllsit.!l. Îndoită de douli
Fig. 345. Trei tatilli, dela rAljmile La Tble gbile la Si-
,hi,OO'-O, Ti"olu[ ,i Md"41Iî,-ta. Cf. P.-499 &q.,inotele.
(MtU. de Am. Bucure,ti).
ori, deci dedicată unui mort, şi , se pare, Împreună cu un cuţit de fier
caracteristic pentru primul La Tcne (v. fig . 322), aremânerul impodobit
cu duble antene, iar pe proeminenţa superioară cenrrală o paImetă
greacă sti lizată ceItic , aşa cum era. moda prin anii 450-400 a. Chr. Aceast~
spadă, jnrudit~ ca stil cu cea de tip târziu hallstauian dela Kilicky În
Boemia '), e prototipul spedeJor scurte ori pumnalelor anthropoide din
La 'fene II, existente chiar în La Tene III 4). Dar spada scu rtă cu
duble nntene dela .M/mcac; 6): fig. 346, se arată a fi mai de grabă din
fami lia vechilor pumnale hal1stattiene şi archaeo-La Tcne, decil.t din
Vl'- La T cne 111, cum a fost -credem, greşit-explicat!l": În adev!l.rea nu
')PublieatlintAiude v. PullzkyinAuhaealogl·aiK6zltminytk,XJlI1879,P.f1
,i in RnJrlt ATthiologiqufI 1879 II , p. 215.- iar apoi de Reinecke, in A,-th. Itrt. XVIII
1898,p. 314 aq.cu un atudiu Itilillic asupra ei.
') L. t., din A~. XVIII 1898.
') L. t., p . ]14; ef. D«heleue II 2, p. 7+4.
') D&:heleue Il], p. 11]8 aqq.
') Leh6c:p;ky. in AS. XXVI 1906. p. 341, - III noi, fig. 346.
1) Cf. mai lUI, p . 298, n. 5.
 6"

are ind butonul central prelucrat În chip de om, ci plls trcazli vechiul
geometrism din hnllstatt j tipuri le Înrudite Cll ea sunt mai v~hi ca La
Tene U ') . Dealtfel şi obiectele in tovlirlişia cliron a fost gi\sttă spada
ului II , s'a gilsit În morm. 7 O sabie (in teaca ei), lung1 de 91 cm., din
care 13.5 cm. pentr-u mâner, iar I!l.ţim ea maxim! a ei fiind de 61 mm.
(cf. fig. 347) l). L a Baba În Szabolcss'aglsit o sabie, În teaca ei, numai pe
lungimea tccei de 80 cm., ş i latoi de 47 mrn. '). ContemporanA cu Apa-
ruda ş i Halaa e Cyoma în Bichi ş, cu mormântul ci de cavaler cclt ' ).
Aici sabia, tot cu douli toii şur i, e mai scurtă ca la Apahida, neavlnd
decât 68 cm. ş i Hlţimea de 4 cm., dar obiectele gllsite În J e~tur-!i cu ea ,
În speci al fibul ele La Tcne 114), absolut

~:~~::n~ue::~: ~~Iac~~a~:a~{~!~~~:a~~ ~ ~ ~
e pre ţios, in leglhur!l. cu sabia deja Gyoma,

~i:;~'~~i~uI;~;~8:aat:[n~I!~U~~n~~~ar~~~: <? ~ fI!P

Fig. 346. Antichitliti din epoca
mai vccheafierului, dinplirlilc
Mr,,"c41âu/IlI' ,dupli T. Lehckzky,
in AS. XXVI 1906
dela Muncaci (ef. fig. 346) poartli mai de graM un caracter archaeo-La
fire de sArmll rAsucite în chip de sfoară
unul împrejuru l celuilalt ti). Nu vom re- ~ ~ O
produce acum aici sabia dela K61::eg În ~
Baranya '), lungA de 75 cm. şi IatA de 3.5,
gl.sitll tot cu lanţul ei, de prins în tcen- . ., . . \ ~ ®
tiro m , şi aparţinand probabil') tot La Fig, 34 8. Fragmente din.
Tene-ului II , - dar vom reda importantele Ir'un Ian\ de (ie r din mor-
descoperiri dela Hodsdgh În Bacica, iarll ş m l ntullldcllApahida,dupl
din L a Tene Il, deoarece ele ne vor servi K ov'ea inDol,o.atoklI 1911,
la caracterizarea formelor de cultură scor- p. 46 .
Fig . 347. Obicctede
ficrdincim.LaT~ne
duce 'i), care s'au răspândit şi În Banat şi
dclaApahMa.Dupl Oltenia, şi ne sunt in special cunoscute din jud. Mehedinti, precum
Koriea tnDolg()1so- vom arătA îndată.
tohU,lglI,P·3 8.
1) Ko\'4C1, in Dolgo~atok II '911, p , 38; cL ,i D b.:.heleue II 3, p, 1081,
1) ROllta,tn DoIgo::atok VI 19'5. p . 31 cu p. 28 I qq.
. ) DarnlY, in AS. XXVI 11}O6, p . 62 Iqq . Darnay 'Ocoate Gyoma ca aparlinAnd

Te~:~ ~~:da t~:~~~~;r~sJ:ăne~i şi pent~

La 1'~ne-ului L
pentru La Tenc-ul getic, ca t I Darnay, ,. c., p. 64 .
cel vestic nu e cea scurtă, hallstattianli, ci cea lungA, cunoscutA din •) Kovfet, /. C., p. 35.
intreaga Europă, mai ales în formele L a Tene-ului Il ş i III 1) .. Mor- • Darnay, l.c., p . 62,fig. 3:cf. Df!:chdclte 11 3,P. 1l15 . q .CU cit.tdcantice re.·
pcctive.
mintele şi necropolele noastre ne dau c4teva ~xe mplare. de cel mal mare , Darnly, in AS. x:..X IV 11}O4 . p. 344 , i 345.
interes . Astfel, în cimitirul celtic dela Apa/uda, aparţinând La T ene- 1, CAci Darnay,potrivit tcndinţe i luidc l data cAt mai inapoi, ar pune-ocruar mai
IUS ca La T~ne 1.

') ef. O~hclette 113, p. 1138 IQq.

• Cf. pentru Scordiscii dela Sa\"a ,i Dunlrea mijlocie , mai lUI, cap. Il, p. 66 ,i
urmll.
1) Vu.i pentr u aminunte, Db.:.helctle II ), p. 1111 .qq,

www.cimec.ro
 VASILE pARVA..... GA'TIC A
Şi morm:intu l dela Hodsdgh ne face cunoscut tot un cavaler celt J)~
Fie· 349· Inventa rul morrn. cehic dela l-/odsdgh, dupA Roedig.:r
A~. XXIV 1904, p. 35 1.
1) itocdiger În AE. XoXIV ~904. p. 3S0 Iqq.
VI. VAKST A FIER ULU I IN DACtA._ :l . LA TtNE-UL
t: dealtfel ştiut cA Ce1rii erau În deobşte cll.lăreţi, iar nu pedestraşi 1).
Cenuşa mortului odihnia Într'o urnă (v. mai jos, fig. 462 , caascmănare),
iar I ~ngli urnă erau consacrate rllposatului Între alte obiecte, asupra
drora vom reveni treptat mai jos, doull spede lungi de 92 cm. (din care
la una mâneru l m:1sura 12, la alta 14 cm.): ambele spede fuseserA în.
doite de trei ori şi lucrlltorii cari le-au descoperit le-au desdoit, d istru -
gSnd, fireşte, În mare parte teci le lor, care la aceasL't operaţie s'au pu l-
verizat. Ambele săb ii aveau la partea superioarll a tecii o chiotoare
de tabU!. prin care se treceau curelele,sau lanţu l de atârnat la ci ng.1l.toare =).
O frumoad sabie La T cne Il , cu teaca ei, av!lnd doar vârfu l rupt.
notlim şi În Muzeu l Brukenthal dela Sibi iu (ef. fig. 33 6).
Din cimitirul de urne de la Aiud, K . I-lerepey publică 3) două sl1bii La
Tc.ne. se pare 11 (sunt rliu pllstrate), lungi de 65 cm. ş i late de 5.-şio
teacă de sabie corespunzătoare, de tipul cunoscut, iar dela Craiva
(Kitalypataka, tot în Alba de jos) trei fragment e de să bii La Tcne4).
Am arătat mai sus, cap. II , p. 73 sqq. el În seco lul Il şi la ince-
putul sec. 1 a. Chr., pânli la Burebista, Scordiscii dela Sava sunt mereu
lo\'arâşii de nllv"liri ai Ceţiwr spre l llyria şi Macedonia : aceastli to-
drăşie e aşa de intimli încât izvoarele istorice confundă pur şi simplu
pe Geti, de o parte ţu CelSii, de alta cu Bastarnii (mai sus, cap. U , p.
69 sqq.). lnsfârşit d nd Scordisci i sunt sfărm2.li de Romani (p. 73 sq.) ..
ei se refugiazli în insulele Dunllrii din dreptul Banatului şi Olten iei .
Faţă de aceste fapte bine documentate literar. nu va fi de mirare
să g~sim numeroase fabricate celtice in Banat şi Oltenia. Vom inregistra
acum deoparte spede1e La T cne dela Muzeul Liceu lui din T. -Severin,
dintre cari în special una e excelent păstrată, dar şi celela lte dou l1
sunf intregi, iar de alta spedelc celticc dela Crllia , toate constituind
adevărate pilde lipo logice pentru SV geto-celtic(v. pl. XXXVI I.fi~ . 1 şi 3)-
ToatcspedclesuntdinLaTene II,cu garda (.croisieret) caracteristică în
formli de caliciu răs turnat. Dimensiunile lor sunt urmlitoarelc: spada dela
Sef7eri" are 0·995 m. lungi me pe 5 cm. Jliţime; cea găsită În Ostrovrtl Şi­
mia" 0·975 m.lungime pe 0.055 m Hiţime; cea dela Câr/a-MicA ne dll un
,) eL D«.hdette II 3, p. 1106.
În.. ') Ve:ti la D~ehelette reconstituirea feluluj de susptnaiune a dbiilor L. T~ne ..
113.P· III S.
1) Als6/thtr Vd,.nltg)ltl JI10"og,.QjidjQ, II ',Aiud 1901, p. 97 .q. eu pl. x.,, ~
nO.1:19- 1:1:I.
·)Jbid.,p. 98,i p l, XX I, no. 2:l9- 23 1.
www.cimec.ro
,06 6"

tip mai fin de 85 cm. lungime pe 0.042 l1iţime I}. Spada cea lungă CU O singurll m"nă. In orice caz: sabia cu care se sinucide regele Decebalur
dela GTIlia a avut 1.02, pe 45 rom. Ulţime. iar cea mai scurtă, poate de
tipul Gârla-Micli, p1i.stratA doar pc 0.60 cm . lung. şi 4 tlţ., e ReCOm.
pletA t ). De notatel:1ţimea caracteristică faţă de lungime .Ia spada
~:~:~~ş ~::i~~~~~~~I~eUt~~~~i~_:~~,~~;:c~;i~;!~:;,~::i~~:: :r~~~
tndire maximii În sec. IV- II 1a. Chr.(v.spada persanulUi că zut: artă per·
din Ostrovul Şimian. Cum insă noi ştim eli s11biile acestea servlau nu la ~menicâ , la Muzeul din Neapole) şi frecvent3 - În diferite variante-
impuns cu vArful, ci la tăiat cu lama, prin lovire de sus În jos 1), e natura] atAt în R4sdrit cât şi În Illyria, În Picenum şi Etruria ori Spania 1), Muzeul
ca, Într'o epocă de lupte continue, armurierii celtici să fi dat spedelor din Sibiiu (Brukenthal) posed!!. o
o form1t din ce În ce mai massivll în sensul rezistenţei laterale. spadă curbddacic!i de genul celei pur-
S'au servit şi Geţii noştri deslbiiJe tip La Tene 11 şi I U ?Ori ei şi-au creat tate de Decebalus - fi alcdtll;nd tin
în acest timp un fe l deosebit de arme, mai de grab1i. Înrudit cu cele illyrice, adetJărat prototip ţipetltTlI iatagtmele
decât cu cele celtice. Căci armele de atac dacc,3şacum le cunoaştem de pe bostIJTtlo-sanllate (cL pl. XXXVI,
columna lui Traian, sunt sau de tip roman, sau de un tip specific, ne-cel tic. fig. z)- deci constituind ospeciege-
I n adcv3l.r arma caracteristic dacic!i în sec. 1 p. Chr . (deci in La Tene ticdde spad1\eurbli, bine caracteri ·
III z) nu e spada dreaptli, ci un fe l de iatagatl cu va.rful treptat Îngustat, zatli.(fig, 34z). Iar această spadă nu
eventual un fel de secere cu un mâner lung de lemn şi cu lUI singur 144 ' ). este prea deosebitA deaceeain formă
Intre aceast!!. armă şi enormul intagall Încet curbat. purtat cu ambele decimeurre r:1sturnat (t11işul pe par-
braţe în focul bli.t!iliei, ca marile spede medievale. de Bastarnii repre_
teaadllncconcavli.,iarnupeceaum- Fig. 350. tind.rde ("uilla),i iatqan,
zentaţi pe monumentul triumfal dela Adamcli~i. e o evid~n.t!!. În~dire Oat convex!i), pe care o întâlnim şi dacÎce. DupA ColumNa Tra;oN4.
tipologicli.. Dar e întrebarea : au fost Dastarnll Influenţa\! de Geţl ori pe Columna Traian!!. (a se compara
Geţii de Bastarni, adică de vecinii Bastarnilor, Sarmaţii? C~.ci Tacitus sabia din fig. 342, g!!.sitli. Ia Weisskirchen lângă Cohalm,cu dbiile din fig.
ne aratli. (fiUL . I 79; cL mai sus , cap. II , p. 106) pe Sarmaţll Roxolani 341 şi 35°, rcproduse dupA (rofeele dace de pe Columna lui Traian) .
inarmaţi în a. 68--69 p. Chr . cu aceste spede uriaşe: gladi,: q!,OS P~ae. Credem dar:i a putea conchide, ca şi în cazul cet1ţilor dace, eli Geţii,
longosulraque manu regrmt. De fapt. în afarll de curbura lamel ŞI det31şul deşi cunosc foarte bine cultura celticli. şi o au chiar la ei În regiunile
unic nu e identitate, ci numai Înrudire. Între iataganele sarmato-bastame de frontierA, ba şi mai in interior ca la Apahida În Cojocna, nu o adoptl
şi spedele incovoiate dacice . Acestea din urml\ sunt mai mici şi punate deeâtintr'o anume nUsud şi, d i mpotrivă, producei,autonom, forme pro-
prii, inspirate de cultura grcco.. orientală 2), ale cArei monete şi fabricate,

~@~~~~~~:~~f~~
in AE. X 1890, p. 264 .qq. cu fig. del. p. 265- 267·

~:~~~~~~d~;1r~;';~~,~u:~~~~{~E1',;tE;~~E
din jud. Mrhedinli, htrali,l. e., p. 142,

www.cimec.ro
 VI. VAR<lTA "'I"'''Rl'LUI IN OAC1 A.--~. LA Tt.NE-UL

precum şi articole de consumaţie (ca vinul şi untdelemnul) inun_
deazli Dacia panli În regiuni le centra l -galiţiene şi maramureşene. Aşa
cum in Pice1l1lftl ori În Spa"ia comerţu l grec aduce Împreună cu vasele
pictate şi săbii l e ondulate, la fe l ş i in Dacia, care erâ incii ma i aproape.
Totuş nu trebuie confundate tipurile de spadif-cosor ş i spadif-secere,
eXclusiv dacice, cu lipu l de sp(Ultl-iatagan 1) grecesc, şi apoi - cu mo-
dificliri - ş i dacic. Primele douli au putut fi producte originale da-
dce, create printr'o simplll adaptare a uneltelor ca arme (v . mai sus,
p.497, exemplele dela Muncaci ş i interpretarea lor), - În vreme ce ulti-
!Ilul este deaproape inrudit de o parte cu sabia illyricif'), cur bată imediat
deasupra m!inerului şi cu lama Îngust1i. (Ia Dechelette II 3, p. 1134),
(3 insllş o formli autonomi nordadriatidi, paralelll cu cea dacică, iar

~
de alta cu sabia ondulatll grcco-asiaticd, a cărei lamll se curbeaz1i treptat
spre caplitu l t llişului (v . mai sus, p. 507). - I n toate aceste cazuri
industria. dacicA a armelor se dovedeşte nu numai ca existent1i indepen-
dent de cea ccitică (fabricatele ccltice sunt absolut diferi te), dar deosebit
de actiVli pentru a inarma un intreg popor in chip unitar, eventual a
produce chiar pentru vecini.

1j
Cu lotul altul e cazul cu ldtrClle din La Tene-u l getic. Aici nu mai
poate fi vorba de o distincţie precisli tipologică Între ce ar fi pur celtic
~ ce ar fi gel;c. Cel mult decoraţia unora din ele cu motive gravate
ori ajurate ar constitui un oarecare criteriu pentru o stabilire de fami lii
deosebite. Dar numArul Hinci lor păstrate e relativ mic şi starea lor de
cOnservare nu Întotdeaunf\ mulţlimitoa re . Ne vom rezuma deci la În-
.şirnrea locurilor unde s'au g1sit şi la descrierea forme lor mai caracte-
ristice, cu indicarea mediului archeologic În care au i eş i t la iveală şi
2 familiei de fabricate din care fac parte.
Sli începem iarâ,ş cu marele atelier celto-nordgetic dela Mlllfcaci a).
Corocterlll prin excelenţli pop"lar al acestui atelier se manifestli În pri-
mul r!lnd prin completa anarh ie tipologicli a fabricate lor: dela micile
Fig. 351. Inventar cchic din cim. dela Fig. 3S:. Obiecte de fier "Srfuri de ţepuşe, de câţiva centimetri lungime , asemăni1.toare mai mult
Balsa, dupA M. Roskn in dela Mllncaci. dupl le- CU nişte vârfuri de sligeti decât de 11I.nci (fig. 33 1), pAnll la enormele
Dolgo:::atok,Vl1 9l S, h6czky in AS. XXI
P·19·
fiere de llinci de Yz m. lungime (fi g. 332 şi 352), şi dela forma unei simp le
frigliri ro tunde, fi1.ri'l. ari pi (fig. 332, no. 8), ori, poate, numai eu
acelaş comerţ, în special prin .Mtsamhr;a şi H;slr;a (oraşe dela cari
găsim monete În burguri le dace d in Munţii Huniedoare i, ca d. p. Ia
Costeţti),
a putu t foarte bine introduce ti pul de armli sud-estidi. de :: ;:~l~i~~:::: dl:~'n':;!i:I~~'~'~in Bosnia, pe malul Sa\'ei,exemplele pu-
de Truhellca in raportul IAu din Wiu. Miu. a. B. II. d. H . IX 19<4, pl.
blic:tte
care ne ocupl1m 1 ).
L, fig.3; pl . LVI , rig. 14; L V II 16; LXlJl 7; LXX-I n 4; forme mii mari, de
tpede" imai miei, de c:u~itc, toatereprezenlllndprobabi l aceatuixat(!abaicanic:i,de
') Cf.d.p. Col. T,., pl. LX..\':, ed. Cic:horius . (:ufigura de luptltorde pc \'lSul (I~ ni se vorbqte curent in Intiehiultc.
picta.t de origine aUic4 reprodus de D&htlette, o. C., II 1 , p .•ilS. Vezi insa la noi~ 1) Leh6c:zky, in AS. XXI 190I,p.2 1,.,ifig.delllp.20S,209,2IS,2 17,-.i XXVII I
imediat mai jos,.i cL notll 2 dela p. precedentA . 1908,P.ZS3 ·

www.cimec.ro

'"
un titiş mic de tot in vârf 1), pânli la forma bine caracterizan a fruoZci
de dafin ori de salcie (fig. 332 şi 352), avem toate varietăţile dr:
tipuri. Este adicli un fel de sintezl1 intr'"" s;"gllr atelier a celor rnaj
multe din formele de /d1/ci (Iances: de impuns) şi darde Uavelots:
de aruncat) pe care le intilnim in genera l În La Tene-ul euro..
pean, afarli doară de modelele capric ioase, techancreest ori ,Oam.
boyantest.
Astfel tipul Mrmcaci V 6 (fig. 330, no. 6) 2) corespunde cu cel dr:la
Bibracle8) ; tipu l V 7 (fig. 33°, no . 7)4), cu unul dela La Th,e'); tipul
1U J, lung de 0.50 m. G), corespunde cu unul dela Manching in Ba.
varia 1) i tipu l II 1 2, lung de 0 . 32 m. 8), e o simp l ă varietate dimensio.
naHi a precedentului; cât pr i veşte tipurile mici, Între la ş i '4 cm. lun.
gime, IV J, 2, 3, 12, 13, 1.h explicate de Leh6czky drept varfuri de
sdge,.; II), ele sunt de fapt tot vârfuri de IAnci, şi anume de forma şi mi.
rimea cea mai comun1i 10): «fierul Hincilor celor mai mari e În total lung
dela 50 la 40 cm., dar aceste lungimi sunt e:,<cePl-ionale ; multe llnci
şi darde n'au dec5.t 10-12 cm.' II), adicli exact misura dela Muncaci.
Dealtfel Leh6czky se inşeal1i În ce priveşte interpretarea de mai sus,
chiar din p. d. v. tipologic. In adev1ir dgeţile La 'fene, aşa Cum Ir:
vedem chiar la StradOtlitz in Boemia 11), deci În vecinlitatea noastrl,
,; cum avem exemple fÎ dela AI,mcaci 1'), 8unt prevbufe cu dou~ ari.
pioare ascuţite triunghiular şi at5.rnând ca doi pinteni de cele doul
pa.rţi ale teci i (lemnul intrl1 in fier, iar nu fierul in lemn): v. fig. 356.
1) Nu e imposibil ca.cest tip si (i fOII deClLpt celdel. LaTl!ne,reprodu.deDt-
cbeleue, 113. p. 1145. no. ". - Totu, euno.,lem din Hallitan lcell tip de 'ja\'elou:
cl. DEchclelle Il 2, p . 7,,6.
! ) AS. XXVIII 1908, p. 253.
~) Dec:hclette 11 3. p. 11"5 , fig ....78, no. J.
t) AS.• 1. c.
~) D&:hclette, l. C., no .....
1) AA. XXI 1901, p. 205. IJl I, la noi, fig. 332, 1.
') D4!chelette.l. C., no. 1.
1) Al1., 1, C., 11 1 2, la noi, Cig. 332, 2.
') AS., 1. c., p. 216 sq. cu p. 209, pl. I V, II noi, fig. 3 31.
1') Cf. d. p. vArful de lance dela Chaucm)' In Ai.ne, la Dkhdelte, It 3, p. "45,
no. , ,i Leh6czky Înlu, interpreteazl exact vArCul de lance de n\Unai I l cm.IWlIimt,
reprodu.deel ÎoM.,I.c.• p.u"IX3.lanoi,fig.3S2 .
il) DEchelette, 1. c., 1'. "+4.
") Dtd1elette 11 3, l' 11,54.
") AS., 1. c., p. :ti,. fig. g.
www.cimec.ro
V I. VARS1'A t' l ERULU I IN DACIA. ~. LA Tf;."lE-UL
In ce priveşte tipul de lance IX J, lung de 50 cm. 1), cu aripile de
profil unghiular, el c o simplli varietate a unor forme bine cunoscute ').
La caplltul de jos lancea aveA un cllldiu ascuţit de fier, spre a puteâ
fi infiptll În p1imAnt: dc obiceiu acest di.ldiu are la noi, at~t la Mun-
COdUl), c"t şi d. p. la lthimeni, în Dorohoiu 4) : pl. XXXVI, fig. 1, 0ri
la GUlteri/a in Sibiiu (fig. 339) ') forma unui fier ingust de plug, cu
aripil e r1i.sfrAnte de aceeaş parte, spre a îmbrllţişă. lemnuiilincii. Alteori
el e flCUI mai îngrijit, În chipul unei tece con ice perfect Închise '): fig.
340, fie cu vârfu l Însuş rotund, fie cu v1l.rfu l turtit 7).
Nu vom insista aici asupra tipurilor de llinci dela K6szeg 8), unele
deslU I de nou~ ş i inte resante (pentru Pannonia), deoarece ele ţin mai
mult de V dedt de E . Dimpotriv~ Hi.ncile d in mormântul dela Hod-
sdgh în Hacica sunt importante şi pentru noi, fiind din imediata veci-
nA.tate cu Banatul II). Avem aici at"t tipul de lance cu lama foarte În-
gust~, prelung lanceolatl, şi pe acela in forml de frunzl1 de dafin (cf.
fig. 349)' M~rimea lor e deasemenea caracteristica.: no . 2 are 54 cm.
lungime, la o Iltime maximll. de 4 cm. ; no. 7 are -49.5 cm. lungime,
pe 9 cm. lAtime. Celelalte llinci au fost îndoite sau chiar rupte, po-
uivit uzu lui funerar cunoscut : mlirimea lor e deasemenea respecta-
billi. Dealtfel În total mormAntu J se arată cu un inventar bogat şi ales,
de o tehnicII. ingrijit!. Caracteristic e, cli unele tipuri de Jllnci, ca acea
dela no. 1, arat1i puternice reminiscenţe din La Tene 1 10); totuş de-
pozitul e sigur datat din La Tene Il prin formele ca aceea dela no. 7.
foarte latli, şi, fireşte, prin slibii le de care am vorbit la locul potrivit,
mai sus.
In ce pr i veşte mormintele ccltice dela Balsa in Szaboles 11), aparţi­
nAnd La Tene-u lui II , avem de aici trei llinci de tip comun în vremea lor,
') Jbid.,pl. IX 1,- 111 noi, fig. 35;1.
') Cl. D&:helelle 11 3. p. "15·
') l..ehckzk)'. AS. XXI H)OI, p. 20J ,i 2 I S, -C(, la noi, fig. 329 ,i 340.
1) Co l ecţia Buţurunu, ineditA, la Muu.ul National de Antiehitlţi din Bucure,ti.
l) IA Muu.ul Drukenthal din Sibiiu,neexact determinat, CI fiu de plug.
" D. 1'.11 Le.h6czky, l. c.,pl . II, no. 1,2 ,i J:!drd interpretarea dela p . 216.
' / el. d. p. cilcliul de Iinee dela Leh6czk)', AS. XXVI 1 goli , 1'.341 ,i la noi fig.
339,'1.
1) Dama)', in Alt. XXIV 1904. p. 344 ,i mai ales p. 349.
• Roediger, in Alt., 1. C., p. 351,
1·)Cr.D~letteJl3 ,p. II44.
") Roaka, in DoJgo:catok VI 1915, p. 18 sqq .

cu lama lată şi de mărime mijlocie şi mare, intre c. 25 şi c. 40 cm. Iun.
gime, pe o Hlţime de c. 5-'7 cm.: fig. 334 cu 351. ~mer~ant e, do in
primul mormânt celtic s'a găsit impreun~ cu I~ncale ~l o slI.gea~ de
bronz in trei muchi, cu trei aripi, de tiP mal veclllu, tscythu,l).
Dela Apohida în Cojocna (fig. 353) avem un mare fier de
lance tip La Tene Il , dar cu o special:! accentuar~ a ne':Urii
mediane, ca pe vremu ri , in bronz: fragmemele găsite perma o
f.a;g1;~!· d~:e~t;a1,~J!i,e~: ~~:~
Fig. 354. Virfuri de linci
din Muzcul Drukentlml : dcb
,-'es , i n Dolgo=otok J[ 1911, pg . II. spredr.: Cacov(l(Sibiiu):
5:z(dr.) ti .p(st.). dou!i,Mdgdrei , Krj:;:bar:.
rcconsutuirepec. 30 cm. lungime Şi5cm. l !\ţ i me·). l~oto~at§. dela Aţel
(Hetze ldorf în cercu l Mediaşului) avem o lance de fier t iP .L a Tene II
Îngust, foarte îngrijit modeiatA şi aproape fAdi. n erv~ri1 me~lană, ce~ce
ne apropie de La Tene 1, lu ngă de 20 cm.:!). Fără l l ustraţll i e cuventte,
www.cimec.ro
~----_ ..... ---
VI. VARSTA FI&RULUI I N OACIA._ l. LA TeNF..UL
deci M putinţa unei determin!\ri precise tipologico-cronologice, mai
cunoaştem Iănci de fi er din La Tene dela Apa in Sătmar 1), dela S/Jn-
;00 În Dihor 1), dela TimifOQrQ '), dela Verfel ' ) şi dela Ko::lo, pe Du-
nlire, in Banat ' ).
Dimpotriv!\ avem la Muzeu l Drukenthal din Sibiiu o frumoas!\ colecţie
de v4rfuri de Iănci din La Time-ul getic şi reproducem al!\turat, În
fig. 354 sq., cele mai caracteristice dintre tipurile adunate acolo.
Inainte de toate merită o atenţie deosebită v~rfu l de dardă dela Mă­
gărei, în Tllrnava-Mare, :\ dou ille, lung de 27 em., elegant împodobit
prin torsiune (pe un profil patru later) şi prezentftnd un ascuţiş de În-
Jlţişare prelung lanceolatA (fig. 354). Cât priveşte brftu l de forma no-
duri lor care ornează fibuleJc contemporane (cr. fig. 389 sq.), accentul!.nd
începutul m:l.neru lui, el demonstreazA o preocupare de frumos eu totul
remarcabilă. E drept dl acest vârf de dardă e rar În plirţile noastre.
Tot ceva excepţional e şi vârful de lance dela Şeica-Micd, tot În
Târna\'a- Mare (fig. 336), Jung, atât cât e plistrat (vârfu l tăi şului l ipseşte)
de nu mai pUţin de 65 cm. şi totuş, ca armă propriu zisă, fiind de dimen-
siuni modeste, deoarece din această lungime 'I:s sunt . Ia soiet, coada,
cu care se prindeA În lemnul lăncii. Forma tAişului e cea larg elipsoi-
daU\. a foi lor lat-Ianceolate, aşa Cum ma i avem şi alte exemple ch iar
din colecţia llrukenthal.
Un al trcilea tip caracteristic e cel dela Gross-PropstMr/; aici vârfu l
l:incii e lipsit de aripile Ui.işu l ui, lu~d forma unei simple frigări . Coada
ea doui lle : lungimea totală, 30 cm. După formă şi mArime şi acest
tip (şi la D ihll~: WMBH. N 1896,P. 186) a fost mai probabil odardl1de
aruncat: fig. 355.
I n ce priveşte celela lte varfuri de IAnci dela Brukenthal, toate a
douille (fig. 354 sq.), ele se orQnduesc fără greutate În La T cnc-u l rc-
cent (doar câteva: dela Seir/cn, gl1sită cu mai multe sl1geţi de bronz,
ori dela Crizbav, ar pu tea fi ma i vechi, pană În La Tcne I , Încă in legă­
turli cu ult imele lic!\ri ri de t:fier scythic.).
Deasemenea şi llincile d in mo rmintele cc ltice dela GTIl;« În Me-
hedinţ-j (cr. mai sus, p. 506, nota 2), su nt de tipurile şi m~rimile
')A~. XIII 1893, p. «9.
') Hllmpe!, tn AS. XVII 1897, p. «9.
") Millekcr, Dllm. Rigii/gl. 111 , p. IJ6 Iq., împreunA C\I un cuţit de fier cehie.
') Ibidem . p. 192: \'ArfurÎ de U.nci; cUlite (d. ,i p. 19 1).
~) MilIckcr, in A~. XX H)OO, p. 90.
JJ A. R. - MrJN",i!l. Su"·,.,,u IIfQ~iu. SwiQ III . n •. III. AlrJN .~.

obicinuite: cele mari de 34-38 cm. lungime şi 4-5,7 cm. IAţime
(una, necompletil., a fost mai îngustă); cele
FiG· 355. Vt.rfuri de Bind LaT~n edel ll (SI.apre dr.)
Burgberg, CroS5-Propltdorf, SchllnllufllufdcrBurgt
, i Seidell(acc8ltllimpreUnA eumulteliigelide bronz) ,
la Muzeul Brukenlhal din Sibiiu.
- - ----=---=-.- - --
mie~:e2 ~~;iţi~~'; li~~~:
resant e cA ÎmpreunI!.
cu ele s'a gAsit şi un
vârf de lance În bronz
(21 X3 cm.), de lip,
fireşte, foarte tarziu,
poate chiar O s im pLă
re min isce nţ li technieă
hail stattian!l. În L a Te~
ne J):v .pI.XXV, fig. 2.
S(lgeJi. Popoarele Eu-
ropei centrale, şi cu ele
şi Geţii, n'au avut, fie
În Bronz, fie În Fier,
n ici o simpatie pentru
arc, a c1irui Întrebuin_
ţare nu le era, totuş,ne_
cunoscutâ.Venireaasia_
ticilor, tncepllnd din
sec. VII a. Chr., a pro ~
dus fireşte o anume re-
aCliune ş i am vl\zut mai
sus cli. vârfuri de săgeţi
de bronz, «tip scythio ,
se g.lsesc chiar in mOr~
minte evident celticeca
accJeadeiaBalsa . Geţii ,
mai ales În câmpie (fie
in Ardeal, fi e la Tisa,
www.cimec.ro
VI. VARS'rA FIERULUI IN DACIA ~ 3. LA T~:-:e.t,;L
fie la Dunll.re ori în lVloldova) au trebuit, vr And nevrând, sli se deprind!
mai mult cu mAnuirca arcului . Ş i de fapt izvoarele istorice 1) ne vor-
besc de (Ireoli ('dl4ri de neam gctic Încă din sec. V a. Chr. şi pAnllla
Traian. E deci firesc sll. g1isim dgeţi de fier În La Tene·ul getic. Forma
lor, atâl la A111f1coci (v. fig. 356 şi 364) , cât şi În Ardeal ~), inc!i nu În
Moldova *), e aceea~ ca d. p. Ia Stradonit:: În Boemia .): triunghiular tur-
ulii, şi cu doi pi nteni, tot tri ungh iulari, prelungiti mult În jos, În chipu l
unor spini l aţi , iar la baza. o teacă de prins lemnu l săgeţii în ea, mai rar
un cu iu, de înfipt in varga de lemn.- In r1i.sboa icle dacice Geţii fac des
uz de arc (cf. Col umna Traia nă , ed. Cichorius, pl. XIX,
XXIV, LXXX iV, etc.). - Muzeul Brukenthnl din Sibiiu
posed! ~ i o interesant!i culegere de săgeţi La T cne, în care
deosebim toate cele trei tipuri caracteristice acestei vremi:
l ~ccl cu pinteni, ca la Stradonitz, de la Şeica-Mict!ş i Amlai;
2° cel cu aripi ca ale l!ineilor, dela Cluj şi iari1ş Amlaş; 30
eel cu coaste, de profil helicoidal , În trei muchi, ca la
V,ilgardÎn AJba~de~ Jos (v. fig. 337). Fig. 356. VIrf
SeCiIN de lIlPlt!. Pe soclul Columnei lui Traian sunt rep ~ de siguti dell
rezentate printre trofeele luate dela Daci şi securi de luptli Mur;:d du.p .
cu tliişul lat (v. fig. 327). Aceastli arm!i pe care un menhir At;.~lk~~~,
gravat anthropomorf, gâsit de curând Într'un tumullis p . 21 7.
de IAngll Ilamangia În Tulcea 6), ne-a arat3 drept c1asic!i
În aceste p.ll.rţi incl! din chalcolithic, a jucat fărll Îndoealll şi În La
Tene~lIl getic un rol important. Examinând mai sus , p. 483 sq. (cf. fi g.
326 sq. şi 329sq.) tipuri le de securi getice întrebuinţate ca unelte, am
1) Cf. moi l ua, cap. 111, p. 1049 1(1., alAt textele literare cAI fi mll.rluriile mo nu.
menlllle.
"} Cocu, Ski.u lIn, in A SL. X III 1876. p. i70 6q. vorbefle la un loc de tOllle felu~
riie de .Ageli g4silcin Docill, fArll. a le despiql nici tipologie nici cronologic. DeBpre
ceeace ne intereseazll el zice: fZU diclell aufgezlhllen Formen kommen aus Nicdcr~
1I11erreich nochdie,auchin Hi llaladiund Ungarnllachsewiclinendreie<:kigenSpilzen
mit ilUlwln. alehenden \Viderhackcn, wtld,,: mi, alll SiebenbO,gen bilha nu, aUI Ei,rn
!Hkann' gefl.,o'de",i/ui ....•.
') Slgelile delt! Ic/timt/tÎ in Dorohoiu, in Col. Duturelnu (ineditl), la Mw::. Naţiona l
de Ani . din Ducurefti, lunI IRU de tipuJ romboidal CunoSCUl , i dela (;00&1, 1. t. , pl.
IV, fig. 7, Imude tipurile 2 fi J dela Sibiiu: v. pl. XXXVI, t.
') Ce. D~ehelelte "3 , p. 115i .
•) II yoi u publid, împreuni cu celelalte obiecte fi interesanta ccnurucfl eu Clre
,'. glsil,in Doda II 1925 .
,,6
amtal cA mai ales tipul 1 (cateia) a trebuit sit fie prin excelenţ,3 intre_
buinţat şi ca arm3. Dealtfel orice secure, flldl. nici o ahA adaptare,.poate
fi întrebuinţată cu succes in luptele corp la corp care caracterizeaZâ
răsboaieie din v.arsta fierului in p~\jlc noastre. Ar mai fi tOtul} de adău _
gat c1i Stcurile dace de pe Columna lui Traian sunt in special înrudite
cu acele forme dela O",UVUSSQ, care având tăişul in formli de cornul
lunii şi l egătura lamei cu teaca destul de gll.tuitll., nu au Însă muchea
prelungită pe mâner, ci numai atâta Hl.ţitl'l., dt este necesar ~~ntr.~ asi-
gurarea stnbllJt!i\1I fie-
~~ ~~!~~rrS~i~em;nl)'a~e~~;
privinţ1i eli securile de
luptă germanice, din
vremea n!ivălirilor şi
pa,n!i in epoca mera.
vin giană, pornesc dela
7c:: C:it T~~:~:;~
Fig. ~~6c~k~~ndcA~u~~;~~ ~;!;. A~~n::~.: dupn
nu deJa cel cu muchea
exagerat prelungitl pe mâner, ca în bronzul IV rungaro-român•.
Arme defenutle. Scuturi. Incepem cu această arm1\ deoarece ea este
general ritsp:lnditl, În vreme ce platoşe1e şi zalele, c?ifuril~ ori cnemi_
deie, sunt excepţ i onale. Aproape nu e mormânt L a nne In care, aIă.­
turea de slbii şi Illnci, să nu ~sim şi resturi din scutul rllposarulu1.
• Resturi., pentrucă scutul nu era deCl\t În micl\ parte de metal (~_
nu şa intern1i şi limbo extern); corpu l lui era În deobşte de lemn, pro-
babil ciiptuşit cu piele. Fireşte, nu vom insista aici ni ci asupra formei
ovale (de un oval specific) a scutului ccltic, nici asupra asem1ini'i.rilor
lui în La Tcn e-ulllI cu scutu l roman. Acestea sunt lucnlri cunoscute!).
Mai putin cunoscute sunt raporturile dintre scu tul getic de o parte,
ş i cel ccltic şi roman de alta.
bO~~~)~a!~~~i ~~I:u~P~~I;~~~~~ri~j:nCae!;i:c:b~~~~u~t:~ tI~~~,n~i î~n:~:~
1) La Dkhelette 11 3.P. 13S6,fig. 59%, no. 1.
1) Cf. D6:helette II 3. p. 1167 Iqq. cu 101111 bibliografii.
') ROlka. in Dolgo::atok VI 1915, p . 31, fi g. 13, no. 5.
. ) Kovâcs, in Do/Ilo:atok II 1911, p. 38 ,i p, 4"l.
www.cimec.ro
~--~ -
VI. VÂRSTA FIERULUI IN DACIA._"l. LA rtNE-UL
de profil cilindric, iar nu e1ipsoidal; deci mai vechiu 1) ca tlmba giisit
la /Jadsdgh in Hacica 1), ori la Muncaci (fig. 357). Totuş nu cu mult,
deoarece aripile de prindere a proeminenţei pc faţa scutului sunt tot
simplu patrulatere ~i la JJodsdgh, ca ,i la Apahidll
ori Ba/sa (ef. fig . 349. 353, 347 şi 334).
Se şti e că in La Tcne III scuturile celtice, eli-
psoidalc, au În centru un umha rotund: fie hemi-
sferic, fie conic. Diferite podoabe, de metal, de smalţ,
ori numai zugrăvite, acopllr faţa scutulu i. Dadi.
examin1im scu tu rile dace dc pe Columna lui Tra-
ian, (fig . 358) observl1m c!i. ele corespund in totul
descrieri i ce am dat scuturilor celtice. De altă parte, pc
3ceeaş Columnii scuturile romane şi cele dace au cam
aceeaşformlşi decoratii asem:'l.nl'l.toare pe feţele lor.
~ ~ ;
Am v!fzut Îns!i. mai sus, p. 507, c.lI Ceţii ca şi, În
general. Thracii, s'au inspirat în multe privinţe
dela Greci şic1iîn~şiataganul, recurbatin forme
mai mult sau mai puţin asem!i.n!i.toare cu ale coasei
\!/
ori secerii, ca şi cuţitul-cosor (o form!i. mai redus!i.a
....
aceleiaş arme)3) nu n,.0ate fi despArţit de formele
analoagesudiceş i estice. Ori scutul grecesc era ro-
tund. Au inceput a purta Dacii scuturi ovale indatA
dup1\ ce au cunoscut pc Ce1ti? Sau, cumva scu- Fig.358.Seuturi da~
cice.DupAColumna
mrile dace de pe Columna lui Traian sunt o
TrnjantJ .
form!i. de influenţ!!. roman!!., adoptată abia in sec.
1 p. Chr., in urma contactu lui mai intim aJ Dacilor cu ar-
mate le imperiului şi a chemă rii de meşteri roman i de arme şi maşini
chiar În Ardeal, la reşedinţa regilor daci? Evident, nu putem r:'l..spunde
decât cu presupuneri , deoarece nu avem resturi archeologice din acest
1) Ci. Dkhdette, 1J 3, p. 1172 cu fig. dela p. 1173,
1) Rocdigcr, in At. XXIV, p . 351, fig, 15_
,i
') Scriitorii greci romani cunoae la Thraci un rei de CUlit despre care Ju\'enal
VIII "l01 zice cA e o fulx IlIpit/a; de fapt e acel! armA curh1, n\lmilA la Thraci
.i(Q,general eunolCulAtnd. din tclemai '""Cehi timpuri in bnscnulorientalaIMc..
diterllnei pllnl in Chaldea fi fiind deopolrhl de flmiliarll atAI in Asia Anterioarl
cit ,i in Thraco-lIIyriu. DacÎiinsA nuparlofi cunOlCut dedt in Il doua \'Iratl
• fierului. eL pentru ,;(u an. lui A. J .• Reinach, in Olrembcrg-Saglio-Potlic.r,
'.lI., unde le pot \'edd IOalc. citatele necesare.
,,' .'0
fel de obiecte. Dacă spedele, cuţ itele, steagurile (v . mai j os) şi chiar
cetlţile doct, se prezintă destul de deosebit de cele eeltice, nu e exclus
Fig. 359. Stindarde (dracontl), trompele ,i tolbe dacice. dupl Columna Traian4.
ca şi scuturile să fi avut un timp vechea Cormii rotundA din vremea
bronzului, asemiinătoare cu cea grecească pân1\ În timpurile t âr.âi ale
www.cimec.ro
."
VI. VÂRSTA I'IERULUI IN DACIA._ 2. LA TE-NE.UL
ficrului. Şi iară.ş nu e imposibil ca, alăturea cu această formă, să fi existat
şi cea ovalit, insA retezatA pe cele două laturi În scmicerc, aşa cum o
gâsim pe vasele geometrice din Grecia şi pe cingătoarea hallstattiană
dela CUlten"la in Ardeal (ef. p. 314 ş i fig. 206)~).
Coifuri ,; cnemide. Dacă În hallstatt avem-În afară de Ardeal-
încă şi din valea Tisei constatate coifuri italice, mai aproape de regiunea
massiv geticlt, la Hajdu-B6szărmlny şi la Endrăd, apoi in La Tcne nu
avem fie din Ardeal, fie din Carpaţii Nordici, decât doară dou1l docu-
mente În aceastli. privinţA, şi anume exclusiv din arehaeo-La Tcne:un
coif de bronz, din Turdc:t, datat de Rcineckc În sec. Va. Chr. 1), ş i
fâeAnd parte, ea În deobşte coifurile cemral-europene din acest t imp,
nu numai din cercul de in sp iraţi e greco-italicA, dar ca pe vremuri, În
haJlstatt, chiar din produsele de export ale fabr i caţiei italice, şi un alt
coif, tot de tip italic, dar de {abricli ccltidl, dela Silivof (ef. p . +64 şi pl.
XXVI). Dacii de pe Columna lui Traian nu poartli coifuri: nici chiar
nohi lii ori regele. Numai calaJraclan'; poartA coifuri, dar ei sunt Sarmaţi
(cf. Col. Tr. ed . Cichorius, pl. XX1Il, XXVllI, etc.) .
Nu avem nici o ştire de purtarea cnetn,-dewr la Geţji din La Tene.
Steaguri ,; lromptte. Chestiunea sLindardului naţional dacic e destul
de complicat.ll., din cauza elementelor arcbeologice cu totul disparate
care concura la desluşirea ei. Avem la Daci un animal sacru ca la Celţi, '
unde mistreţul 1) e caracteristic pentru stindardele lor? cnalauru1.t dacic
e reprezentat pe Columna Traianl cu un cap de lup, prelungit în chip de
,arpe prin nişteflşii de stofii, care la bătaia vântului se umflau şi alcătuiau
o flamudl. serpentiformA orizontal.ll.. Dar lupul e un animal bine cunos-
cut de pe mllnuşile de oglinzi sCjthice (v . mai sus, p . 354 sqq., şi pl.
XXIV). TOUlŞ nu de acest tip de lup poate fi vorba, cu aspectul du
realist şi pacific. Ci de fiarele Jantastice cu gura cAscatli şi limba atâr-
nAnd afara, a~a cum le-am întâlnit pe fibulele de aur dela MikhalJ<ofJo,
1) In chestiunea acutului oval, retezat bilateral, eredem eA astlz.i nu le mai
poIIle diacutA asupra originilor lui, fiti a se avea În "edere monumentele hiuite
din mileniul II a, Chr., ca d . p. relieful dela S,ngirfi-Şa",'ul, plltrlt la Berlin,
,i pe care vedem. ca ,i pe un alt relief hittit dU4 ca trofeu la Babylon ,i abit
acolo, spede. llnci, lecuri ,i acuturi de tipuri asemlnAloarefie cu cele dela Mycene,
f~, mai IJea, cu cele din Carpaţi in vinta bronnllui: v. fig. dela Schlfer-Andrae.
Dit Ku,ut du alum O,i,"", Berlin 192.S, p. S59 ,i S58.
"; Cf. Reinc:c:ke. in Ai. XVIII 1898, p, 310 aqq. cu fig, 2..
') ce. D&:hdettc: Il] . p, 1177 aqq.

ori DaU, sau pc vasul dela Pa,achioi: aCCsta e a"imnluL simbolic al
localnicilor din Carpaţi ş i din jur incă din hallstatt. Dar am mai vbut
c!li acest an imal repre::entat totdeauna îll po::i{ie oJensivtI, deci ca simhol
re/ig;osde "pt1r"re, seglli>eşte simultan şi in CllIlcns(cf. mai sus, fig. 224 s qq.
şiv.p I.XV sq.).grava tÎntrealtclechiar pe sccllri/e de IUpltI. E această re-
prezentare zoomorfă de origin~ scyl/llcd, ori e mai veche? O compara tie
între figurile de animale greco-scythc şi scytho-siberienc (matcriaJul
la Minns) ni se pare a duce u şo r la concluzia c~ fiarele dela A1ikhnl_
Iw'Vo , etc., 11/1 SUllt seythice. Evident originea lor e in Asia Anterioati
în arta nervoasă şi feroce assyro-babylonean~ 1). Dar purt~tori i şi modcla~
tarii tipului nu au putut fi, pe pământ european, din Caucas ş i până
in Balcani decât Trero-Cimmeri(mii. Deci, dadi argumentarea noastră
e dreapt~, fiara cu gura căscată a ataC' furios este un qrolaxu't?lOl'
prc-scy/hic.
Dar cu aceasta am Hlmurit numai «capliL de /lIp. al steagului. 7'ruPlli
[ de larpe aduce ins3. concepte cu totul nouă şi deosebite În diSCUţie.
1n adevăr,dacă/up"I, ori alt animal, ca atare (lo/emistic) ar fi fost sim.
bolul militar-religios din Carpaţ i , nimic nu împiedecl sli-I ~eprezinte
intreg, cum Cel ţii puneau pe signa lor naţ'ionale chipu l complet ai
unui mistreţ. Este deci vorba la Daci de un sincretism religios in le-
g3 tură cu alte concepte mai complicate. Am filcut mai sus, cap. Il 1
p . 161, nota 1, o aluzie la caracteru l de demotl aL tJdzdulm/lli, iar nu d~
şarpe sllbplTmâlltean al balaurului dacic intrebuinţat pe stindarde. My.
thologia populară a păstrat pâ.n1\ azi, sub numele slav de zmeu, vechiul
concept dacic al demonului scrpentiform care zbollld prin vhduh.
.C:walerii danubien.i~, nu miţi şi .cavalcri thraci. şi .cabiri. "), strâvechea
divi~itate. dubll1 indoe~ropcană Aftlinii-Dio!C1m', cei doi . Iucefcri. ge-
menI can strlibat di.11irr văzduhul, stltp9.nind furtunile şi salvând dela
pieire pe oameni, sunt reprezentaţi cl1teodată pc monumentele din
~~ţ~f~~[f~®;I~{~~'
5 1
Cu;!u~~~;ir~:ir ~a~:~;;,ca:u~~:ri, 88:', ;:~~~e:I:;~~a:~t i~'A~~,'O~~i
::u~~;.~/~119(:~q~"~. ~~ !~~ ;p~X:~:1.191ll . p. JJ8 . q.; 'foci le.cu, Mon.
.,. \1 V},RSTA FIERU LUI IN DACIA._~ . I..A TtNE-UL
tinuturile noastre cu câte un sti"darddncic in m!l.n~(cf.p. 5ZO,nota 2):
este exact ba/aunli de pe Columna Traiană. Dar tcavalerii danubieni.
fie chiar ş i in sincretismu l mai târziu thraco-iranian (mithraizant) su nt
=ti cuelli. Ei stllpânesc uroga1I11I, din care şi-au făcut simbolul lor
zoOmorf. Iar Zeul suprem care desl~nţueşte uraganul, e Zeul trbne~
(ului , Zeul «securi i duble., e!ai!'l()xis. Trupul de şarpc, care se sbate
in bătaia vântului e imaginea insăş a furrunei. Cunoscutul pasagiu din
Ammianus Marce1linus (XV1 10,7) privitor la intrarea lui Constantius
in a. 357 in Roma: purPlireis Sflhtegmilliblls texti, cirettmdedere dracolles,
hastarum (mreis gcmmlllisque summitatwus i1/ligati, hiatu 'Vasta perI/abi/es ,
el idco tJe/fll ira pereit; sibila1lles, caudarllmque tJO/umillU reli1,quclItes
in veI/tii", J), pomenind steaguri le romano (-barbare !), e de fapt de-
scrierea exactă 1) a vechiului stindard getic, adoptat li de celelalte po-
=:t:O;:;~;:~~~~ ~~. P~:i j::):i;~~':n~te ş~r~!i";o~:~~~;~~:;:~:~ e~
Lang, 1 20, 23; 11 7 (signi/eri qui sign" portant, qllos rumc ;raco1lanos
f1()COtlt) , 13 (fiecare cohortll are un dracollarius, În vreme ce legiunea are un
aqui"1ercare duce aqui/a); III 5; deci prin a. 400P. Chr.): v. fig. 359.
Totuş nu lTcbuie omis eli balaurul ca steag este menţionat şi În tot R1I.- )
drÎtu l iranian, european ori asiatic, la Scytho-Sarmati ca ş i la Parthi S).
Este el de aceeaş origine cu balaurul dacic, adică. dintru inceput, trero-
cimmerian? Sau, cumva, înşişi Scythii l-au dat pe vremuri Cimme-
rieni lor, inaintt: de a. 1000 şi apoi, când Scythii au trecut în Europa,
atât Iranieni i din Asia cât ş i cei din Europa şi, nu mai puţin, Trero-
Cimmerienii il posedau deopotrivll. Astfel de Întrebll.ri sunt fireşte
:lSt~i Încă arli dlspuns sigur. Aceeace insll. trebuie reţinut drcpt plau-
sibil e raportul strâns dintre cultllL eenlllli, steagul CII balaur, cavalerii
geme"i purtl1tori de draeo, ş i ueamlll thraco-getic din Carpaţi.
In adev~r , credinţa noastră e cli ş i de astădad originea simbolului
militar- religios al balaurului trebue dutată În Asia Anterioarll. la
Assyro-Daby lonen i, de unde s'a intins deopotriv~ spre E irano-indic,
ca şi spre V thraco-cimmero-getic. Cred necesar să atrag aici a-
atenţia asupra simbolului divin de pe stela lui Nebukadnezar 1
') Ed. C. U. Clark. 1, Ikrlin, 1910, p. 85 .
1) Ammianu. \-orbc4le din uperi('nl ••a personalA; el vt1:mSll acesle stindarde ,i
de.cec.le deac.rie .,ade plMtic.
,pi". fÎ -
") ef. pentru lUle ,i hibl. ari. lui Fiebiger in P .. W .•. v. draco ,i an. lui
A. J.-Re.in.th la Daremberg-Saglio , •. v.lignum. p. 1321.
www.cimec.ro
 ~S2~2____________~VA=SI=LE~P~Â~RV~A~S.~G=~~~~A~__________ J;
(II~O a. Chr.), a~tă zi in British Mu~eum, şi pe care in al patrulea
registru găsim printre alte simbole ŞI pe acela al balaurului . dacic;
(Schăfer-Andrae, o. c., p. 486). Intrarea stindardului cu balaur
(draco) in armata romană s'a făcut desigur nu , dela Parthi sau deIa
DacI& (cum crede Fiebiger, 1. c. in n. 3, p. 52 1) ori , dela Sarma~ii Iazygit
(cum crede A. J.-Reinach, ibid.), ci dela Daco-Geţii iranizaţi: ve_
chIU l cult al (,cavalerului thrac. , dublat prin ideea uraniană a Dios_
curi l or-A~vin i şi syncretizat cu religia so l ară a lui Mitllras, se rils-
pândeşte prin auxiliarii thraco- daci, ş i În specia l prin Geţii dela Du-
năre de-alungu l intregei graniţe a Dunării ş i a Rinului . Pretutin_
deni vom găsi in primele seco le ale Imperiului, dela Alpi şi până
la Marea NeagrăI), icoanele votive ale zeilo r cavaleri, pe care Rostov_
tseff cu dreptate i-a numit ,cavalerii daunbreni;: aceşti zei poartă
ca steag halaurul dacic şi prin cultul acestor zei steagul draco s'a
introd.us desigur intăi in armatele dela Dunăre, iar apoi, IlIyricul
devemnd hotăritor in istoria Imperiului, in intregul imperiu roman.
In ce priveşte ve>.i/lllm patrulater de stofă, cu insigne brodate pe el
Icf. Col. Tr. ed. Cichorius, pl. XX, tabl. XXV,64) , intocmai ca acele
romane (date centuriilor: ef. Vegetius II '3), acest fel de steag Va fi
fost probabil imprumutat de Daci dela Romani. Columna lui Traian
il arată intrebuinţat de Daci in legliturli cu ,balaurul» şi alliturea de el
dar il reprezintă mult mai rar decât ,balaurul•. Cred chiar că ar fi even:
tual de flicut ipoteza, dacă artistul nu a voit cumva, pur şi simplu, să
ind!ce cli ~acii ridicau în cetăţile lor de pe munţi, allituri de steagul
naţiOnal (smgurul cu care-i vedem r" lupte: În special e caracteristică
· vederea din pl. XXIII ed. Cichorius, tabl. XXXI, 74- 75), vexillele
luate ca pradă de răsboiu dela Romani. In adevăr, pe pl. XX, tabl
XXV (ed. Cichorius), vedem la zidul cetliţii dace încli libere, printr~
capetele de romani înfipte în pari şi un fJex-illum, în vreme ce draco
naţional e in mijlocul cetlilii lângli o cllidire, care va fi fost locuinta
principelui , şi orientat cu totul in altă direcţie '). Drept este Însă şi
aceea, cli pe trofeele ce stau de-a dreapta şi de-a stânga Victoriei care
www.cimec.ro
1)
1) Da chiar la Tarraci"a in Ital in: cf. Lugli, Forma ltaliat, 1. J 8. V.
J) Cf. incă pentru tJexillfltn, pl. din cd. Cichori us, no. xrx. tab!. XXIV, im-
preunA cudraco (cfr. şi pl. LV);XLVIII , tabl. LXVI, idem; dimpotrivA. pe pl. XLI
ş~ XLV e numai «balaurul. si ng ur, ca şi pe XXIII. Ţin de altfel sA adaog aici ca
Simplu memento că ve:l;illum e perfect cunoscut şi în Ri1sâritul iranian.
~~____V_I._V_Â_RS_TA
__ IA_.__Z_._U_T~t~N&~U~L~__~~
FI_ER_U_LU_I_IN_D_A_C_
scrie istoria răsboiului (pl. LVII) sunt săpate şi mici venlla a1i!.turea
de marii draco1tes dacici. Totuş, cum nic:iiri în lupte nu vedem pe Daci
purtând v.,illa, ci numai draco,..s, steagul naţio nal dac rlimâne firesc
balaurul.
Ceeace e Înd mai curios, e că pe reliefele de pe soclul Columnei ve-
dem reprezentate trompete absolut identice cu cele celtice : (,un tube
.Uonge, tantot droit, tantat recourbe en col de cygne et termine par
un pavilion en forme de gueule d'animab ") , şi anume nu redat realist,
ci stilizat fantastic: e cunoscutul car7lYx, aşa cum îl vedem sculptat şi
pe monumentele gallo-romane ') şi cum fără "ici o schimhare e redat
pe Columna lui Traian: v. fig. 359. Intrebuinţau Dacii exclusiv trompeta
e.ltică? Tot ce se poate, având În vedere faptul cli acest instrument destul
de complicat nu se putea turna de oricine, ci trebuie si!. fi constituit o spe-
ciJtlitatt. Dar mai putea fi şi un motiv stilistic-religios pentru adop-
tarea fărli rezerve şi transformări a trompetei celtice: capul de animal
fantastic, cu gura larg deschisli, creasta sbârIitli şi urechile ciulite, al-
dtuind pavilionul trompetei, era de fapt o simpli!. repetare, ceva altfel
stilizati!., a capului de balaur dela steag. Găsind la Celţi acest motiv
aşa de ciudat identic cu acel strlivechiu geto-cimmerian , Geţii îl re-
nationalizau.
Care de lllptă. Am văzut mai sus, p. 398 şi fig. 208, ci!. Geţii au cu-
noscut carele de luptli şi În bronzul IV: pe atunci Însi!. marii meşteri
ICiIruţaşi» erau ltalicii şi Veneto-Illyrii dela Adriatica. In vremea Fierului
Il supremaţia in aceastli meserie, cel puţin pentru Europa Centrală, trece
la Ce lţi,şi anume la cei dinBelgica 3). Reinecke citează 1) din muzeul Bru·
kenthal, carul găsit la Prejmer (Tartlau lângă Braşov), intr 'un .mormânt
cu cart, aşa cum cunoaştem atâtea din Vest '): s'au mai putut distinge
pilrţi din harnaşament, resturi din car, cercuri de butuc şi şine de roati!.;
alăturea erau şi resturi de spede .celtice., fibule, etc. Pe baza spedelor
şi fibulelor Reinecke a datat acest car ca din sec. IVa. Chr., deci dela
Începutul vremilor celtice în Dacia (La Tene 1 = Reinecke B). Roska
a constatat de altă parte la Balsa În Szabolcs, cii şi mormintele celtice
D~chelette 113 , p. II79.
' ) Ibid ., p. 1174. fig. 496.
') Ce. Dcchelette II 3, p . 11 98, tI97 şi u So sqq .
' ) Ftstschnjt, p. 61, nota 27. Nu am putut da de urma lui la Brukenthal: poate
va fi prin vreo Iadli cu depozite de 8michitli.ţi, neexpusc.
1) D~chel e tte . 1. c., p. 1180 sqq.
- - - -- ---c::-::::-::-::;-;;=-=:;:;--------;-;
VASII.E l'A RVAN, CiE1'tCA 6]6 "1 ~ --......",V,"""V."""S=T.7"C.='.=.U=LU::-'=,,70'=c,::-A.--.,--:.L::-.-=T._::::,.'"'_U"'-L---
de acolo au avut care '); după fibule şi spede ele aparţin La Ttne_ menit. Am tinut ins!l a dă ş i acest document interesant, În legi'!.turd cu
ului 11 ' ). Ca şi in alte localităţi din . Ungari:u*), immormlintarea Cu descrierile carelor celtice din regiunile getice sau Învecinate cu Dacia,

sP~a: ~~a:~,.:~~.:t;t;::!::ul:i~~i pomeneşte

car dela Balsa a cuprins obicinuitul tip u şo r de car cu doull. roate, cu-
noscut din descrierile lui Poseidonios (pllstrate prin Strabo ş i Diodor) şi
OIle lui Cacsar 4): fig. 360. Dcchclette relevă el pe continent (spre deosebire
de Britan ia) întrebuinţarea carelor de lupt.ll. încetează odată cu s fârşi tul
La Tene-ului li , deci c. 100 a. CI~~·~~t~~r~l~i.st:â;~a amî~C:;~: :~
(Ia Arrianus) ') un altfel
de f:care de lupt1i., care nu au nimic a face cu cele celtice. Anume,
AleXandru-cel-Mare ajung!tnd în a. 335 la Haemus şi voind a~l trece,
are lupte cu Thracii li beri de aici , cari Între alte mijloace de ap!lrare

boiul de extcrminarcîmpotriva Boi-

ilor ş i Tauriscilor I luptători in sti]
ehomcrio, ci ob icin uiţii cavaleri
ş i ped est ra ş i .
Dar autorii antici atribue Cel ~
ţilor şi uzul unor care prevlizute
cu coase, În genu l persan '). De-
Fig. 362, Car dPcie.
chelctte suspecteaz!\ aceastll aftr~
Dupi Columna
mare a celor "cehi, Între altele şi Traia"t1.
pe motivul cii nu s'ar fi găsit nici
un fragment de ins trument tlios În
intrebuinţeazd unul cu totul special. D e pe poziţiile lor inalte, pe vârful
corpul carelor de luptll descope-
munţilor, ei dau drumul la vale asupra armatei macedonene unui În-
rite p6ni'l. acum. Nu va fi deci
treg şir de care (4,U(J.~a,) . De sigur carele erau Încărcate cu pietre,
flrit interes sit descriem aici un
Fig, 360, Monn, cdtie cu car de IUPIA, curios cuţit (dela Muzeul colegiului sore a fi făcute şi ma i grele şi primejdioase În rostogoli rea lor. E inte-
~antă m!lsura l uată deA lcxandru, pentru a para aceast1i Jovitur!\: unde
doi, 8a/'a, ";i,~:;~;k:;tnD,[g..alak ~~;~:nc. di;o:':~d~o~~:' ş~5 :r~~ se va puteâ, sll 'te dcsfac!i repede rândurile hopliţilor Jdsând loc li ber
carelor; unde nu, să se tdlntcasc!'i la păm!tnt, fAc!lnd de-asupra lor Jt'sl/ldo
vitzut atât cu o l argă gauri1 transversaHI. prin m!inerul lui gros tot de fier,
cu scu turi le, Întocmai ca la asal turile Împotriva cetAţi lor ÎnUl.rite, astfel
c!l.t şi cu p roem in enţe , de fixat cât mai soli d I~g!\tura ~.a re-l strângea
Încât carele in pdl.v!ili rca lor vijelioas!i s1I. treacă peste ei fllrd a-i ritnl.
pe lemnu l În care era prins (cL fig.361). Dupi'!. mformatl~l e luate, pare
Fără indoca l!i acesle care erau nu cu dou1l., ci cu patru roate şi nil era/l
a fi fost gllsit Într'un mediu La Tcne Il. Dupi'!. forma lUI, ar putea fi,
'propriu zis /IncIte rllsboinice, ci s imple care de povară. Astfel de care
cu oarecare buni'!.voinţA, e.xplicat drept o «consi'!. de cart. Totuş, nu
\'edem, cu inc!irci'i.tura lor, şi pe Colum na lui Traian (ed . Cichorius, pl.
ne ascundem d1 dimensiunile lui nu su nt suficiente pcntru scopul po~
IX) in munţ i i Dacilor: sunt diruţe solide cu patru roate, egale toate,
cu câte opt spiţe: fig. 362. Nicl\ ÎrÎ insli În msboiu l lui ,Traian cu Dacii

:: g;!::~:~ ;11~i9ri~~1~~e:~~
:: ~;~i;;t:~e ~aos~~~~l:;;e PiI 33~' p .
') L. c" p. 1182 sqq,
1) ef. Decheletle , p. 11 83.
Reuta 11 3, p . loh. ') A~.t cuţit a foet ghit la Va/~a-n'l1fd (Nyirmcz6, in Alba de JOI, la l\'V de
..\iud),i a fost pentru inttia datA publicat de HercpeYin citala MonograJi~aAlbti
J1 82, " J OJ (ef. mai .ua, p. 505. n. 3), p. 99, ,i pl. XXI II. no. 252, cu uplicarC2 ci eri
to"" flXlli l.caplluI Olieiunuitar deluptiJ.
')Arrian i Allabasi, J 1,6 Iqq .

www.cimec.ro

,,6
nu vedem nici reprezentat, nici pomenit, sistemul pe care-I intrebuinţa.
sera Thracii din Haemus Împotriva lui Alexandru-cel-Mare. ~eac~
~:~;:rc~~ c~~~~iit g:~i:;C~~~ ~:Sl~;~~~ ~~at~~:5 c;:::~ p~::;;~:
tclor de car În mormântul de incinerare de.la Balsa pare a fI un sl.mplu
ril funerar. iar nu transpunerea in vi:lţa dm lumea ceab·ltă a ~nel re,a_
J iti\ţi din viaţa de aici. Textele (mai sus, cap. 11) ne vorbesc, In P1rţile
Fig.J6-4. Slgeatl ti pinten
Tt;nc deln Muneop, dUpiiLe-
h6czky, in AS. x..'XV III 1908.
p.260.
noastre, de infanterie ş i cavalerie ccltidl., dar nu de ca~c de l uptă, ~
cum, dimpotrivi\, ne sun t documentate pentru cucerirea ,de Celţl ~
Galliei Cisalpinc, ori pentru luptele cu Celţii În Vest (v. Izvoarele ŞI
bi~!,:e:; ~e~,I~~~~;;::1I:t~t,3~t~" ~~~:,;~~'~~cteristicc pc~tru.
L a Tene II,
foarte bine p~tratc, avem din vecinlltatca. Banatu lu~, din. mormântul
cavaleruluicelt delaHodsdgh I)in Bacica(cf.flg. 349),-Iar ma~ de dep~e,
dela K6s::eg În Baranya 1), avem un sistem de z4bn~ e (cL fig. 363) m~
mai interesant ş i destul de rar: z4bala e dubll: un fier era p~s prob.abli
În gura calului iar cel de-al doilea îl apuca pe sub falca de JOs, aşa ci
') Roedigcr, in Alt. XXIV 190", p. 351.
1) DarIl3Y, ibjd., p. 3..6.
www.cimec.ro
-
6]9 \1. vARSTA FIERULU lN DACIA._ 1. I..A TtNE-UL
strângere3 fn\ului ducea la o violent li apăsare asupra gurii calu lui cu
tot cu falca de jos, şi efectul trebuia sl! fie imediat. Acest fel de zlibale
aminteşte pe 3cela, destul de complicat, hallstattian, aşa cum il cunoa-
ştem dela Cipdul de l\lureş (v . mai sus, p . 379. şi fig. 260). Muzeul Bru-
kenthal posedii un exemplar de zltbale quasi-identice cu cel dela K6szeg.
Pentru La Tene Îns~ e caracteristic~ forma generalizatit pe care o vedem
şi la Hodsagh 1), şi care a rlimas aceeaş până În ziua de azi: o simpll\
articu l aţie a dou~ mici bare - in gur1t - terminate cu inele mari
_afarit- În cari se prindea u curelele fr~ului .
Cât priveşte frumoase le aplice tscythice. de argint gitsite J!lngâ Cra-
iOfJa şi de cari am vorbit şi mai sus, ele au f),cut parte dintr'un luxos
harnaşament de modA oriental~, iar nu occidental1i: fig. 252sq . ; aşa dar
chiar dacă l-am putea data din La Tene 11, ceeace nu e absolut necesar,
dat fiind cit poate fi ~i mai vechiu, acest grup de obiecte nu se leagli
de vremea ma i nouli celticli, ci e o si mplă supravi eţuire a unei splen-
dori trecute şi s trăine de tradiţiile Europei centrale şi carpatice.
Pill/e,U: La Tcne, bine p:1straţi,avem din părţilell'luncaciului(cf. fig. 3 64)
~ :tIe BraţovlIlui(Teutsch la Reichart, BJlr::enland,Braşov 1925, p . II).
Us/msilt pnJtrll grija CQrpului. Brtee ţi foar/cei. Descoperirile dela
noi nu ne-au dat Încit truse complete de toaletA, cu toate diferitele
r.. tpincettes. şi «gralloirs. apusene . Vor fi existat de sigur aceste ustensile
şi la noi, ca şi linguriţelc de preglitit diferite dresu ri de obraz, etc.
ciei nimic nu pătrunde mai mult şi mai repede ca modele nouli în materie
de ingrijire ori infrumusetare a trupului '). Dar descoperirea lor pe
teren e, de sigur, rezervat1i an ilor viitori. Aceeace însă chiar în păr­
\ile noastre - cu săpătu ri Încă puţine - apare curent, nUt În mor-
mintele b5rb!l.teşti. cât şi in staţiunile La 'fcne, sunt bricele şi /oarfeeile.
Forma brice/or e aCum la noi aceea a unor mici cUţitaşe late , cu lama
subţire şi t1ii şu l convex. Metalu l din care sunt f),cute, e, fireşte,
exclusiv fierul. Avem dela ft1u1Icaci un exemplar, foarte bine con-
servat ); un allul, Î3rli.ş exce lent plistrat, dela Hodsdgh În B3CÎca (v.
3
fig. 349) '). Dacit ciudatul cuti t dublu dela V drleţ în Banat (v . fig.
') er. p. formele tiin Europa «nINIA ,i '·csticll., Dl!cheleuc, II 3, p . 119') Iq.
• ef. Clip. VIII din D&heleltc Il 3, p. U71 Iqq .
' I Lch6etk)', in Alt. XXV I 11)06, p . 341.
·, Roedigcr.ln A.lt. XXIV 1904, p. 351.
 --
VASILE I·AI\\'A.~, G~"" 'CA
", VI. VAR.qTA FI&RULUI I N DACIA..-:l. LA TtNE-UL

333) 1) e tot un briciu ori nu, e greu de hotărît. Cuţit ~nsă., sî~r 1\'a izolat al cercurilor concentrice. El e de parere cli pieptenii trebuie s:t fi fost
fost ci un alt instrument, având o întrebuinţare de a tădl fm ŞI deci de lemn l ) şi deaceea nu-i maiglJsim niclJiri În aşe7..ările La Tene. Dimpotri ~
de ~ avea deodată dOlld lame ascuţite la dispoziţie. Dar briccle erau aşa do pieptenii de ţes1itorie ar fi fost de corn sau de os: dl'lr1icitul textilelor s'ar
de subţiri şi delicate, încât rugina le~a mân~~t pe t~3te ~i e "o minune, fiacut deci În general cu piepteni flcuţi din aceste materiale'). De fapt,
eli pe ici pc colo, dupl!. mai bine de dou?\. mtl de aOl, găsim. IOCl!. vreun descoperirile din Dacia ne arati'!. că şi În La 'nne pieptenii de cap sunt
exemplar. Fl!.rli indoeall!., Dacii din La 'fene, spre d~oseblre. de Celţi.
purtau barba mare (d. mai sus , cap. 11 1, p. 168) : hpsa bncclor din ~Oe~:tea:~:a: :~t::i!/IO~r;i:;t:~ti~:a bIr:n: ~~~~~:~:~~~n:~ ~~ :~~~~:~
Dacia propriu zisl!. va fi avand o pricin1i. şi În a~~t ~apt: Dar, după 1n adevlir avem dela N/ediol (rig. 365) un frumos pieptene de os, ai
cum vedem chiar de pe monumentul dela Adamchssl (roc"escu~nenn_ cArui dinţi sunt rupţ i , dar al dirui maner massiv, de forml1 arcuitli
dorf-Niemann, p_ 119), rasul total al blirbii şi mustltţilor era cunOSCUt semicircu lar, bine p1istrat, e
şi la noi, cel puţi n În L a T ene U1 2, adie?\. in sec. 1. p. Chr. - probabil iOlpodobit pe ambele feţe cu
ca Îndl. una din formele ind.uririi romane În DacJ:l preromanli. un c!tip de patruped stili7.3t
Dar ustensil a nelipsit! şi la noi, pretutindeni. c foarfecele. Ca şi la in genul vechiu cimmero-getic
ft1ullcaci'), ori la Jlodsdgh S ), aşâ la Apaltido 4 ) o ve~cm ea ~n .obiect ca pe obiectele dela Dalj,
tot aşa de comun precum c cuţitu l în diferitele morminte de lOClOerare Mik.halkovo ori Paşachioi (v.
de aici. Din lagăru! roman dela Cristefti pe Mureş (Maros-Keresznir) mai sus, p . 332 sqq.). Tru-
mai jos de T.-Mureşulu i , avem pc l1\n~ alte obiecte din. L~ Tene-ul pul patrupedului e acoperit
tArziu incă şi o pere.che de foarfeci, p1istrate la IVluzeu l dm r .-Mure_
şului (incli inedite). Ca atâtea alte forme La TilO~ şi foarfecile continu3
de semicercuri În fe lul unor Fig. 36S.
Piepteni La Ttne, de ~, dela MtdiOI
solzi . Se Înţelege dela sine (II.) ,i dela Ocna-SibiÎlll .. i (dr.), la MU%eul
a fi la fel în vremea romani_ Deaceea acest obiect nu se poate dali rnareaÎosemnAtate a acestui Brukenthal din Sibi.iu.

~~~~~a~,u~:i m'::~~e,sif~: ~~::!'iC~~ ~~t:~~:a~~a'g~:i:.pecial , ~rin. mediul

Piepte1li. Dechelette nu cunoaşte d in La Tene-ul VestiC. ŞI. centraJ
european decAt vreo c:lţ i va piepteni de bronz '). al dror pnnclpal or-
namcnt c linia de cercuri simple cu un punct in mijloc. ori motivul
documentdepersistenţAamo-
tivelor ornamentale hallstattiene În vremea La Tene: iar utilizarea ace-
luiaş motiv pe vasu! cle la Paşachioi În Sudul Dun~rii şi pe pieptenele
dela Med i aş in va lea Târnavei-Mari demonstrează Înd odatli unitatea
cultural!l a lumii thraco-getice din Carpaţi şi valea Dunăr i i.
Mai primitiv ca ornamenta re gravatli : simple cercuri (şi un S inte-

§1i~;!lf.~~1;ft~~~§f~~~
resant , format d in combinarea a douli sem icercuri), dar nou ca formA
li mâneru lui, e pieptcncle, tot de os, gl1sit la Apus de Ocna Sibiiului,
l lng~ Reussen (v . f;g . 36;)').
Fragmente de oglillzi de metal alb s'au gAsit - ca la Bibracte,
Pilhoro, etc., -şi la Tit/osul pe Prahova t): ele au o singuri faţA perfect
observat: l' cA dublul cUlil poate fi nu numai briciu, ci,i bisturiu, - ,i , f ei lustruitll, în vreme ce cealnltli, adesea În Vest frumos ornamentata cu
(onnele La Tllne II I aunt ade.ea quni-idcntice cu cele provinciale romane, Plt_
lungindu-ae in ICc.l ,i Il ,i nue nici-W'j moti\' ttringent ca II datlm tarollWl ')lbid.,p. 1284.
nic!) C~i~~~~ ::n~tt.n~~ I~I~;:u/~rsi;:i:. noi, fig. 330. ")lbid.,p.1286.
1) Ambii piepleni se giaeac In J\'luzeul Brukenthal. seclia prei.torici,dal1li eDct

:~ ::!::r~~n :!o~V J
'i:!'I ;' p~s~~, ;J,n:~, :!gc~·:" S2j cL la noi,fia.JSl. CI din La Tme.
") Raporlul R. ,i E. Vulpe in Dacia I,-cu Dtdlelettc II 3, p. 1288 .q. ,i Rei-
1) O. C., [1 3, p. , z8S. ntckt, Ftstst hn"/I, p. 6,.

www.cimec.ro
gravuri geometrice 1), pare (n'avem oglinzi intregi, ci numai resturi)
a fi fost Iăsat1i ne1ucrată . Fireşte, aceste oglinzi au aceea,ş faroU. cir_
cula ră, ca şi În vremea tscythic3.; stilul lor e Îns! acum cu totul altul:
in locul mftnerului cu motive decorative animale avem o simplli bari
În form5 de 8 (ori dc ~ chirilic) sau de alt fel , metalul insuş nu mai e
bronzul ro ş u ori galben, ci un aliaj alb, În care cositorul intrli intr'o
proporţie mult mai marc. Dck helette crede dI. În La Tcne HI, dnd
acest fel de oglinzi e comun, ele erau fabricate chiar În N Alpilor. Ne
indoim. AI!l.turi de primitivitatea celorlalte fabricate greu am putea
aşezA o tehnică aş:l de delicată, precum e aceea a oglinzi lor de metal
alb, - cel puţin la noi. Deaceea credem că acestc obiecte sunt impor_
tatc din Sud, poate chiar din Italia, undc centrul de fabricaţie dela
Brtmdisitlm era vestit În sec. 1 p. Chr.'), ş i de unde, în general, Dacia
a primit În toate timpurile, începând chiar din bronzul JV, tot felul
dc produse industriale.
Jn sfârşit, până şi lllh,m d~ pdstrat orele de C1ISUt avem tot dela Ti-
nosul pe llrahova 3). Forma lor e mai simplli şi mai puţjn Împodobită
decât a obiectelor similare din Vest: un simplu tub cilindric, cu un dia._
metru de mai puţin chiar ca un cm., astupat la unul din capete. Caracte_
ristice pentru La Tene 111 in Boemia şi Italia ca şi in Bavaria ori Gallia·),
aceste mici tuburi erau, la noi, credem, iarăşI nu fabricate pe loc, ci im-
port:ue pe calc comercialli.
Dars11 trecem la Însăşdescrierea /raillelor cusutc cu aceste ace fine de
fier (sau şi de bronz) ş i a podoabclor de tot felul din La Tene-ul getie.
Veflllillte ţi podoahe. Dacă În cele de mai sus am constatat un şir
Întreg dc note originale În cultura getidl din a doua v!trsti'l. a fierului,
fie În chipul de a-şi cl!l.di cetăţilc, fie În acela de a-şi f!l.Url armele de
lupHi.,-apo i În capitolul prin excelenţă caracteristic din punctul de ve-
dere etnografic şi artistic, al weşmi ntelor ş i podoabelo" vom PUtea
stabi li chiar liniile caracteristice ale unui stil getic particular. In adevllr,
după cum În vftrsta bronzului şi În cea veche a fierului am constatat cA
1) er. 1.11 D4!chclCltc, 1I 3, p. 12.8, &q.
·)/bid.,p. 1289.
,i
') Se parc cii obiectul respeCtiv s'a pierdut, clci IiplC,te III R. E. Vulpe,l.e.,
de,ieu l-am \'lzut chiar in momentul dndo fostglsit,afl!l.ndu-mApefllntier . -Cf.
Reinecke, Jo"auc},rilr, p. 67.
') Cf.D~lettcIl3 , p.1291.
www.cimec.ro
'"regiunea carpatic1t a desvoltat o art!i proprie, absolut diferenţiati'l. de cea
:t grupelor etnografice înconjurătoare, şi exercitată fie În materialul
metalic comun, al vremii, bronz"/, fie mai ales În materialul specific
transilvan, a/lr"l, - aşa acum vom putea stabili o arlă a argittt"bli, f
caracteristic dacia}, ale c1'I.rei forme principale sunt esenţial diferite de
cele celliu contemporane. Iar această notli de originalitate creatoare
va putea fi constatat1i ş i in paragraful ce urmeaz1i celui de faţă, când
volU trata despre ceramica La Tene a Daciei, deşl, evident, intr'o mll-
sur1i mai puţin intensli decat În arla metalelor preţioase: căci În cera-
O1ic1'l. inclinarea firc.1sc!1 a popoarelor, de a imita şi a adopta ce e stdl in
ş i necunoscut, e mai efectivl1 decât în arta metalelor . In adcvAr pro-
dusele ceramice str1'l.ine ieftille şi superioare se rl1spandesc repcde pre-
tutindeni şi sunt uşor imitabilc, În vreme ce strllinul e dimpotrivli el
concurat, atunci când avem obiecte preţioase de fabricaţie intcrn1\,
superioare obiectelor de import din afar1i şi de un gust mai bine adaptat
localnicilor: in acest caz plitrunderca în massă a fabricatelor străine, şi deci
imitarea lor pe o scară mai largl, e intârziatli, ori chiar total împiedecatli.
Nu vom revenI aici, spre a repeta cele spuse mai sus, in cap. II J,
după autori şi monumentele plastice romane, cu privire la felul dc
imbrlic1iminte getic. Dar vom accentua că atât portul bărbittesc c:l.t şi
cel femeiesc (cămaşă peste pantaloni la bărbaţi; o fust!i peste cămaşă
la femci) poslu leaz!i şi În La Tcne Întrebuinţarea cingdloriwr inguste
ori late, constatate În vremea bronzului şi a fieruJui vechiu.
Printre tezaurele de argint dacice (vezi mai jos) acela dela Cioara,
in Alba-dc-Jos , ocupă un loc de frunte în special prin placa de argint
figurată, fragment din coperişul metalic al unui chimir de piele lat de
157 mm., în genul celor vechi hallstattiene, de ~are am vorbit mai sus,
P.43J sq. Ccometrismu l primitiv al reprezentănlor umane de pe placIi,
alliturea cu tehnica decorativi\ În puncte ş i linii , resp. în şiraguri per-
late (v. fig. 366), flicuse la Început pc înv1iţaţi sit atribue şi aceasHI. cin-
gltoare tot epocei hallstattiene 1). Pe urm1i Însă considerarea sti listieli
mai atentli a monumentului ~), cu palmetc1c servind drept ornament de
umpluturli a spaţii lor goale, a condus la datarea lui in La Tene-ul III 3).
1) Publicat imliu de Arneth, Gold u. SjllHrmonumnue, \Vien, 1850, G. S.XII 95;
v. interpretoreA lui Goo.. din C/rrolfik, in ASL. XIII 1876, p. 217 sq., ,i Ski:ne1l.
':\ ~;:!:~b;;::/;~;, ~I. P;:~~~';!~i:;~'';'nT~~.·~:~IA,~8~1~.'~;, :~:~ •••.
 VASILE I'AR VAN, GET/CII
6..
Mai mult chinr. Egil Petersen J) fă câ nd o comparaţie intre stilul şi
tehnica vasului dela GII1IdeS1rZlp şi cea a reliefului de pe placa de argint
dela Cioara (purtând dealtfel chiar urme de aurituril), cu reprezentarea
a doi bllrbaţi: cel din stânga păst rat intreg, cel din dreapta mai mult
de jum ătate, - a conchis că in ambele opere de artă . barbadb se vu
Fig. 366. PlllcA de argint În rdief(fral,''fYICnl) de I)e oeingAtoare
din te:t.aurul dela Ciotlrfl in Alba de J OII (mAr. nal.) dupA Egil
Petefsen in AJ1. XII I ISC)], png. ~Ol
influenţele artei romane şi c1I. amindouil obiectele trebue datate în
epoca cea mai veche a Imperiului, deci cam prin întnia jum1ttate a
sec. ] p. Chr. Am avea adicll o oped de arUl. contemporanA., În special,
cu staţia La Tene 1 II dela Tillosul pe Prahova, prin exce l enţll caracte-
ziil~ l~ ~;;e~~~ 1~02. C., p. 88, nOla 130 admile conclu.
1&]3. p. Reinceke, o.
www.cimec.ro
\1 VARSTA ':II!RULUI IN DACIA 2. LA TtNE-UL
risticl1 pentru bo~ţia produselor industriale t"rzii La Tene şi romane
p:tnii. prin a. 50 p. Chr.- Daroricare ar fi l e~turilc plăcii de argint dela
Cioara cu mediul contemporan, tirziu La Tene, În care s'a ~sit 1),
este clar - şi nici Reinecke nu :1 ncgat-o - cil acest monument de artă
.barbarlb reprezintll de fapt o tradiţie veche hallstattian:t, de origine
veneto-illyrli . Mai mult Încil: moda cltimirelor, caracteristicli pentru
bronz şi hallstatt, pare mai puţin generală În La Tene: acum b1trbaţii
poartă curele mai inguste cu catarame de metal (cf. şi Dacii de pe Mo-
numentul dela Adamclissi) 2), iar femeile lan \uri toarte elegante cA.-
z9.nd liber pe ,olduri 3). Ba chiar s:1bii le sunt purtate acum de r!1sboi-
nici nu atll.rnate prin curele, ci tot cu l anţuri'). De aceeachimirul
dela Cioara reprezi ntll ceva archaic nu numai prin tehnica decoratiVA,
ci şi prin ÎnsAş forma sa. E tradiţionalismul bine cunoscut la noi În
toate domeniile vieţi i culturale, dela :n'durile ro crocltelS. de la Grlidişte,
la ulbiile wrbe, greco-orientale, din tot La Tene-ul dacic, şi la formele
~odoabelor de metal preţios, cum vom vedea indat1L In cutare colţ
pierdut al Dacid muntoase - ş i e caracteristică aşezarea localit1tţii
Cioara tocmai in apropierea mUl/ţilor prin excelenţă dacici dela S OrA-
ştiei - vechile procedee veneto-illyre, pe care le-am examinat mai sus,
descriind apliceJe de aur dela Odaca, Beba- Veche, Carani, sau chiar
Ţufalllu, ajunse În Dacia noastrA. Înd indată dupli a. 1000 a. Chr., sunt
p1tstrate întocmai În La Tene-ul IlI. Starea rea de conservare a pHlcii
nu ne permite a preciza toate detaliile figurilor omeneşti reprezentate:
distingem Însll cii cei doi bll.rbaţi pOartă bracae şi o tunică strâns lipitll
pe trup. cu m~neci lungi şi strâmte; au o cingătoare îngustll (cu aplice
metalice?, ori ch iar În Întregime din chiotori de metal ?), au pecloraJe
rotunde pe sâni, o câciulll ascuţ i tă pe cap şi torques la gât. Tipu l re-
prezentat nu e pur etnografic, ci e o combinaţie de elemente artistice
tradiţionale ş i de un caracter mai de grabit. str1tin decât dacic. Totuş
1) Vui de8erierea Întregului tezaur dt!la Cioara la Gooss, R6mer ,i T~glb, 1. c.
mai lUI , p. 531, nOI& 1 ,i 2.
') Pentru catanunele cingitorilor birbite,li, eL Okbelette, 113. p. 1237 .qq.i
utfel de caUtrame de .rginl lunt pomenite intr'W'l temur La T~e dela MediUl, de
GrosI, Cltrorrik in ASL. XII I, p. 236.
') O~chelette, l. c., p. 1230 aqq. La noi, mai JOI, p. 5H aqq.
') Exemple dela noi din Dada: la Apohida (Kov4cs, Dolgo~otok 1I19tt, p. 46);
la Gyomo (DarnllY, in AS. x..XVI t9Q6, p. 62.), - ca , i, dealtfel, la Mu.rrcocÎ (Le-
,i
h6c%ky, in Alt., 1. (.., p. ].p): la noi fig. 348, 338 346.

lucrarea e, dup1i toate semnele, dacÎcă. In adevlir la vremea ei nimeni
."
prin prejur nu mai lucra astfel: meşterul care a f~cut-o, argintar care
M fi lucrat şi vestitele brdltTn' dacice cu capete de [erpi, specifice in Eu-
ropa virstei a II-a a fierului, lucra dupli vechile modele, devenite aCum
exclusiv getice.
Lanţuri ornamentale. Am spus dl., în locu l vechilor cinglitori massive,
femei lepoartă în La Tene l a nţUri frumos lucrate de bronz ori chiar
Fig. 367. Inventarul unui mormânt La T t ne, dela J"cll/-de-Sul
În Cojocna, dupi'l E. Oro!Z; in AS. x...'XX1I 1912, p. 172.
de argint sau aur. De altli parte cele dou1\ fibu le care ţ in eau Încopciate
pe umeri mantia La Tene erau ele Însele legate cu un lanţ care atârna
decorativ pe piept, ca un fel de foarte larg colier. De obiceiu aCCSte
lanţuri, fi e de br âu, fie de piept, nu ni s'au plistrat î ntregi , aşa încât
nu Întotdeauna putem preciza la ce podoabli anume au aparţinut frag-
mentele de lanţuri descoperite pânli acum . Deaceea vom trată la un
loc ambele feluri 1).
1) Nu cunoa~tem incA d in Dacia lanţuri ornamentale cu lI11al\ cehie (in specii
r'Ofu tslnge.) ",l cum ,'au gisÎt mai multe in Ungaria. er. srt . lui Ono Tiacbler
asupra lantW'ilor La T~ne de aCClt fel, psitein Ungaria,inAS. X 1890, p.22llqq.
www.cimec.ro
--
'"Dela Jucul-de-Sus, in Cojocna, avem un lanţ de fier, rupt În trei bu-
căţi,În lungime totală de ..p cm. (v_ fig. 367,no. 4): nu putem preciza
dac! 11 apar{inut unei cing!l.tori, dar felul de inchidere la cele doua. ca-
pete militează pentru aceasti'l intrebuinţare; fireşte ins!!. in acest caz
lanţul a trebuit s1I. fie mult mai lung decât ni s'a p3.strat 1). Dimpotrivă
Fig. 368. Podoabe din mormIntul unui cavaler ceh, la Gyoma, dupil
K. Oarnay in AE. XXVI 11)06, p. 64.
lanţu l dublu, de bronz, gllsit la GYOl1/0, În Bi c hi ş (eL fi g. 368), pllstrat
Împ re un ă cu ambele fibu le pe care le lega, este, fără di scu ţie un l anţ
de piept l ). Despre frumosul lanţ de argint dcla Cerhel, în Huniedoara a),
p3strat numai fragmentar (cf. fig. 369), nu se poate dă o indicaţi e si gură
:1 întrebuinţării. Lanţu l de argint dela Cioara, in Alba-de-Jos, lung de
1) Orosz,inAE. x..XXJlI912,p. 171 sq. a publicat accaslA descoperire,dinu'un
mormAnt dela Jucul~e-Sus, constilnd d in mai multe obiecte pe Cftre le \lom examin'
perlnd.
') La Oarnsy, i n AS. XXVI 1I}06, p. 64.
1) Ort\'ay in AS. IX ,875. p. 215 sqq. (tezaur din vremea lui Burehiata: v. , i mai
jos). Cf. ,i R6mer, in AE. VI 1886, p. 385 sqq.
53' ...
43.4 c m. cYÎerkantig gcflochtcm, .mit vicleo stiflformigen Anhăngselm ţinte caracteristice 1), iar dela Remetea, în Tirrtiş, un lanţ lung de 66 cm. t ),
a legat de sigur două (ibule t el insuş r!icând o frumoasă salbli pc piept 1). probabil de piept '), de tipul celui ~e~ a Cerbel (cf. fig .. 372 cu fig. 3~)'
Motivul ti.ntelor ornamentale de argint c destul de comun În La Tene~ul Dar podoaba de meta l caractCrlstlC!! pentru blirbaţl in La T ene-u lll
nostru: astfel dela Someful-Cald (Hcvszamos, În Cojocna), avem îm_
preună cu diferite 1ănti şoare terminate cu inele cu ţinte ,i
un inci mare
tot cu ţinte de sirm3 (v. fig. 370), bine datat prin monetele cu care S'a
şi IU , in special la Celţii purtlltori de torques începând din sec. In a
Chr, (DecheJette n 3, p .
1210), e co/aflu/, la noi in
glsit: 73-50 a. Chr. , deci, ca şi tezaurul dela Cerbel, din vremea lui Dacia foarteadeseadcar-
Durebista 1). Dela Gllra- Văii (în Zanmd) avem iarăş un l anţ, şi inele gint şi chiar deaur. AHi-
de argint de care atfirnl'i ţinte decorative'). Dela O/pret (A1paret, in turea Însll de tipurile ase-
JUJln1itoare cucelevesticc,
desfu'm1i mai su bţ ire ori
mai groas1\, drcapt.:1, ori
rlsucitll. simpll1 ori pusll.
in mai multe ~) , avem in
Dacia tipul caracteristic
_ mergând Împreun1\ c u
cel al br!lţll.rilor spirale
Fig. J70.1neldecoralivdelrgint,dtt.
-cu capetele terminate
Fig. 369. Lan! de argint dela C"IHI
(Bunied.) dupl Orrvay in AS. LX Som"'lulC(lld(H~v-Sumo,), dupi Fr. În chip deşerpi, dupllcum
187S,P.217. Kenner,tnAO,Gq.XXIVp.3 8J,r.7So vom arlita numaidecât mai
jos.-Torques-ul, de barll.
Solnoc-Dob:\ca), doul1lanţuri de argint ~), nedetermin ate ma i de aproapt de aur ori argint, răsucitll,
nici ca dimensiun i, nici ca descriere archeologidP). Posibil ca l anţul c cunoscut la noiincll.din
de argint din tezaurul de pe Mtfgllra, Ungă Moigrad, lung de 70 cm. , vremea bronzului şi apoi
cu un inel În care at;\rna o ţintă de felul celor dela Someşul-Cald, să ahallstattului propriu zis :
fi fost pentru o cingătoare. iar nu de piept 1). In s fârşit dela Pos::dg, am vorbit d. p. mai sus Fig. 37 1. Tezaurul de argi nt dela Oradca
in Turda, ş i dela Seneruf (Szena-Vcr6s) rn Târnava-Mj că avem iarăş P.445 de colunu l de aur Mare, du pl R6mer F . r., in A~. VI 1886,
astfel de l anţuri de argint 7). T ot aşa dela Oratlea-A1are (cf. fig. 371),-cu dela Rakamaz pe Tisa.
' ) Gooaa, Chrollik,ÎnASL. X III 1876, p. 2 17 Iq .; eL ,i Rdmer În Alt. V I 1886,
analog cu cel dela Vet-
tersfelde: ambele aparţinând cercului de culturll.greco-scyt!tic. Celţii î nşi şi
p.J87Iq.
') Kenner. in Archiv f. Oe. G ...f). x...XIV, p . 38J, fig. 75, eu Rdmcr. in AS. VI, par 3-1 fi imprumutat tot din pArţile noastre. Şi deaceea t rebue sll. po-
1886, p. J88, ,i Gooss, Chroni.k, În ASL. X III 1876, p . 228 . menim aici, ca o continuare a tipului, scythic, de o parte, indigen
1) eoou, t. C' f p. 223 cu Rdmer, 1. C., p . 388. din bronz, de alta. multe secole dupll. aceea, torques-uri le analoage
' ) GOOII, 1. C., p . 210 cu R6mer, 1. C., p . 38S.
1) B, chillr total neinle1elle ca epoci: er. Seidl , in A,d,ivj. O,. G.-O. , XIIJ, p. 13].
1) Rdmer, tot In AS. VI 1886, p. 205.
' ) Se.idl, În Archjv ci!., XV, p. J24, cu GoOII, , . C. t p. 237 ,i Rdmer, 1. c., p. JlI9j

d. ,~iR::!~~. ~~:~e3::~~ ~::n~::~ aenle teuure ,i T~gla.. in Ai. Xlll~:, :: ~::;':bi~nla:;deX::-n~~ ;i~~I:' (~!~er. Desemnul dat in
1. c.). Ai. nu core.-
punde .blOlul unet cu originalul reprodu. .lllureR la p. 364, pe calc fOlognfie:i.
p.408 Iqq. ') ce.
III Dkhelelle II 3, p. 1213 ,i 1216.

www.cimec.ro
 "0
transilvane de argint (fig. 373), având capetele fie simplu îndoite s pre a St In ce priveşte coJanuJ deJa O/pret (Alparet) în SoJnoc-Dobâca 1),
prinde unul in altul eno. 6), fie in formă de chjotori (no. 4), fie libere

;~:~::~uÎt d~~~P ;:;::;"I~n~~1Jc;;'~ ,~e~~~r~~~:~~ri~:: :::11. ~~d=;

{cf. fig. Z62), alcătueşte,ca
şi colicrcle delaNagy-Gdj
În Torontal (mai sus, fig.
23 8 ),îndirccţiagcometric_
7.oomorfli(v. pentru toate
mai sus, p. 445 şi 345) o
treaptll.foartec:uaetcristic§
dela couwe/e rdmâte din
vârsta broll::'lIlui (er. mai
sus, p. 444 şi fig. 3 14) la
acel eaşi colane din ultima
perioadă a celei de a doua
vârstea jierlllui. In cepn.
veşte stilizarea capetelor,
colanul dela Oradea-Ma_
rel)e un bun cxemplu{cf.
fig '37 1 )pentrutipuldetor_
qlles cu capetele În formă
dechiotori.Lafel,celedouă
colane dela Cioara 4). Dar
nici t ipuldetorques carae.
teristicpentru La Tene-ul
Fig. 371 . T czaurul dc argint La Tene tII dehl 111 din Ardeal-întocmai
RemeltJfl in Tim i ~ , dulXi 1. Blc)'er, În A~. XXVI ca şi br!\ţll.r ile- avftnd ea-
1906 , p . 365. petele sti li7.ate în forma
unor capete de şerpi, nu lip-
seşte. Astfel avem dela Marca (MarkaszCk , În S1Hagiu) dou," torques groase.
_aus Si lberddi.hten gcf1 ochte n, welche in Schlangenkopfe ausgehen.') .

1) Vczi la R6mCf, in A2. VI 1886 . p. 391.

') 1. T4rhls. in Al. XXIII ' 903, p. 304· Fig. 37J."e:taufc (u,dtlttft de argint in MuzculNational dela.
') R6mer. 1. C., p. 205. Budapcstll, dupl ROmer F . F., 'in Al! V I 1886, p. 391.
') Gooss , Chrom'k, in ASL. XIII, p. 2.17, eu R6mer in AA. VI 1886, p.
387·q·
') IbiJ., p. 2]4 ,i ibiJ. , p. 388; ef. T4II.. in AS. IX 1880, p. 59 aqq. 1) GooIS, '. C.. p. :1:10 eu R6mer, 1. C., p. 385.

www.cimec.ro
 ._ _ _ _~V~AS~IL~EP~Â.~VA~N~.C=~=~A~_ _ _ _ _ _ _ _~ ~-----V~'V~Â.~~~A~FI=ER~UL~U'~'N~D=AC='A=.-~•.~U~T~.N~.~~UL~_ _~

el conservl'l. În La Tene·ul târziu, procedee decorative vechi batlstat_ a:-.it mai puternic şi caracteristic, cu cât, aUi.turi de varietatea formelor
licne şi chiar din bronz : bara de argint răsIlcit4, plistrând in~ urme si motivelor decorative, el sinteti zează elemente vechi locale, Începând
de auritură, se termină la cele dou1i capete În protome de a1limaL (mOd1 ind din bronz, Într'o noull combinare de efecte, adaptatit la gustul
bine cunoscutii şi din {inutul greca-seyth din N :r..1llrii- cgre) pr;m,iit total altul al vremii de acum.
gravate. 'forsiunea şi gravarcasunt vechi elemente locale; protomelede S3 examin!hn Întftiu tipurile de brllţ!ri tstr3inet, adiCl1 de caracter
fiară sunt insă, foarte probabi l o reminisccnţl'l. fcimmero-scythicd. I ) . Dt general La Tene,în r!lsp:l.ndire peste o mare parte a Europei din vârsta
altfel am v!izut mai sus, P'452sq.,cxamin1nd aceJe inelcspirale de aur, CU a doua a fierului.
capete de.balauri. , ori alte fiare fantastice, căsti l ul loraminteşte tatari. 1. Tipul, de origine hallslattian!l:, cu
cntul. Drumul e cunoscut: d in Assyria in Iran , ca şi în Caucas, venitdtti crestături transversale pe faţa convexă,
Încoace fie prin Scythi, fie, Încii mai Înainte, prin Cimmerieni. Din esternă, a barei massivede metal (bronz)
acclllş centru mesopotamic, trecând fie prin Asia-Mic~, .ne prin Fenicia, şi capetele libcre, comun şi În Vest 1):
aceleaşi idei ş i forme artistice umplea u de altre l in pruna epocă a fie:- În tinut gctie îl avem dela MUI/caci (v.
rului şi lumen mediteranc:m~: Grecia dcopotriv:t cu Italia , c!lteodau fig. )46,00· 9)')·
paralel, alte d!l:ţi total independent una de alta . Pentru istoria univer_ 2 . Brăţ1iri ;llditu Îte dintr'o simpl!1 bar!1
sal11 a antichităţii se poate lua ca simbol plrtstic al rtcestei mari unitlţi (dcargint) de profil mai ales rotund, dar Fig. 374. Brii\8f1l de bronz dela
culturale cu centrul În Assyria tipul decorativ al griffonului aşa CUm şi unghiu lar, cu capetele prelungite mult G)'Oma, dupl K.Darnay in A2.
apare, de o parte În GalLia, În Etrllria or i În Grecia archaică 11), de alta (spiraliform) dincolo de încheierc, mai XXVI, 1906, p. 6s.
pe Amu-Daria În Tllrk estan 3). . rarlibere,faţll.înfaţ!l.Acesttip,comunîn
La fel cu torqllls-ui dela OI pret a fost acela din tezaurul de argint, Ardea1 8), are de obiceiu cele două capete gravate foarte simplu , doar cu
târziu La Tcne, g11sit la Dar/OI in valea Târnavei-Mari, l ângă Mediaş4). motive lineare drepte (haşuri ori zigzag): cf. fig. 373 . Ca datare, astfel
Aceleaşi protome de animal (poate şarpe ?), de data aceasta împreUni de brl1ţări, g!isitc mai alea În tezaurele de argint din La Tene llf,
şi cu alte ornamente reliefate, Împodobesc colanul. In sfârş it dela San_ au putut perfect aparţine şi unor timpuri mai vechi, deoarece tipul
gcorgill-Trăscău, in Turda-Arieş, avem iar!iş un colier de argint Cu ca- lor e cunoscut încll din La Tene 1') şi , de fapt, e aproape necronologic
petele termin ate În protome de şerpi 6). prin el Însuş, nefiind suficient caracterizat sti li stic.
3. Tipu l, specific celtic, de barll ornatl1 cu linii reliefate, În special
Dar podoaba de corp caracteristică pentru La Tcne-ul 1II dacic e: curbe şi în S, ca în Boemia şi În Franţa 6), dar cu capetele mult pre-
bră/arn . Ca şi În Hallstatt, aş:'! în La Tcnc, G~\ii Îşi arat3 originali_ lungite peste încheietu r1i astfel ca s!l: dea un fragment de spirală, aşâ
tatea lor artisticl1 În special În acest gen de obiecte. Av!lnd raporturi cum e foarte des cazul În Dacia (v. mai jos), -aparţin ând La Tene-
str ânse cu Vestul celtic ş i cu Estu l scylldc, ş i dt1nd expresie acestor ului 11, e cunoscut in p1irţile noastre - de bronz - la Gyoma in Di-
influ cnte adesea chiar În identitatea obiectelor dela noi cu cele din chiş (cf. f;g. 374)')·
ţinuturile vecine, Gelii desvo/td totuf în (irta argÎ1,ltI/ui (cum desvol. 4. Tipul, iarllş particu lar ccltic, compus din hemisfere goale, de bronz,
taserl1 În bronzul IV ş i hallstatt în cea a aurului) fUJ stil propriu: cu sudate ori încopciate Împreunâ, derivAnd din tipuri mai vechi, ajungAnd
' ) VeZi la Minns, ScYlh,'Q1U QIUJ Grttlu,obieclele seydlO-sibericne ,i IC)'tho-grtC:t
1) cr. OkhelcHc, 11 3. p. 1220, fig. 517. no. 5.
clelap.27Isq.,256,197,199,202, 1 58,"26,~9,ZI7.
') kh6czky, in AE. XXV I 1906, p . 341.
1) D&:helene Jl z, p. 526 sqq., fig. 221-223. ') R6mer, in AA. VI 1886, p. 391.
·)Min ns. o. c., p. 256, fig. 176. ')Okhelene ti 3, p. 12:10.
' ) t. T4Ilâs, in AE. XIV 1894, p. 165. ')Ce. D&:helette 113. p. 1225.
1) Hampel, În Alt. XIll 1&]3, p. 178. ')Darnay, În AE. XXVI 1906, p. 65.

www.cimec.ro
 V I VAH.STA tll P- HU1.U , IN I>AC IA . lt. LA T tN e.U1.

p!lnl\ În bronzul IV nordgetic (ci. mai sus, p. 447, br!l.ţările de bronz
din Ung şi Bereg), dar mai ales caracteristic pentru La T~ne~ul II
getic, e, relativ, bine rdspâlldil la tloi ,,, special," NV, deci ditre teri.
toriul cellic din valea de sus a Tisei, clar stabilit ş i mai sus, in cap.
V, prin toponimie. Astfel avem dela Diostig (v. fig. 375) În Bihor nu
mai puţin de trei brăţări de acest lip: douii cu patru semi~o\'e, iar
Gallia 1), dar la noi apllri nd cel pUţin până acum, in special in Vestul
~~ii~i;)~a Cerbel (fig. 378), În lI uniedoara 1) şi la Remetea (fig. 37Z) În
6. Tipul, ~e sârme su~ţiri răsucite in mai multe viţe duble care
sunt slrânse In mănuncluu la cele doul1 capete, de fapt o varietate
lfIai co~plicat.1l. a ~nui tip mai vechiu din La Tene II, Cunoscut şi

n
una cu şase 1); dela Sânti. din Gal ha 4 ), la nOI

0.-,
001/(/ (Vasasszentivan) în Sol. Ilpârflndtot laCerbel
noc~ Do b !lca') obrl'iţară feu. (v. fig. 379), decicel

~
' moas~' numai cu l'ei herni. _
fere, dar cu interesante gra~
mai târziu pe vremea
lui Burebisla 6).
vuri de stil celtic, şi o in- 7.Tipul, În bandl

cuctoarec:'lracterÎstidl (fig.
376); dela Juall-de-Stls in
Cojocna, fragmente din dou~
brl1 ţ ări cu ovemai mici (fig.
367)'); dela Apahida În Co-
jocna, d in necropola de in-
cinerare de acolo"), doul
br!l.ţ1ri de c1lte patru ave
gasilc În acclaş mormânt
no·s[(fig. 377); 'nsfârşit din
mormintele cavalerilor celţi
. Y
I3tA,ornat cu puncte
~ cercuri gravateÎn
,·cehiu gen hall8tat-
rian (resp. bronz IV)
pcarenu are genetic
nimic de-a face cu
brlţările asemăn!i_ i~~g~) 3;!. ~~:~:~O::l~~~u~laT~:;~::; i.~tt.~
lOaredincant.Valais XV1II!l97, p. 107.
in Elveţia '),cipleac.1
dela motive şi forme locale getice, vechi Încă din bronz. Avem dela Cobel
(v. fig. 380 Şi 38r) dou.1l.variet1l.ţi aleaccstui tip,ambele îngustatela capete

~i~~::I~ inB~I~~r~1~:::3~e;~ ~i;~:e:.~r ~;!~ă~~O:lOc;t:n :~~hi~e~~~
fere (v. fi g. 368), in genul
celeia dela Bydzov-Novy' în Boemi a, care are nou!!. hemisfcre t ) .
Toate aceste patru tipuri de bri'l.ţ!l.ri sunt mai ales frecvente in
L a Tene I l. Cele ce urmeazl'i su nt caracteristice pentru La Tene-
uI1](.
5. Tipul , de sâr mă subţi re cu capetele prinz!lnd bara dincolo de
~ terminate printr'un fir care se prindea Într'o chiotoarc, în chip de
copci!. 7). Persis te nţa tehnicei în foi subţiri de metal, gravate ori lu-
cr:lIe au repOtme, p ân!!. pc vremea lui Burebista, ne arată o continuitate
de viaţă arti~tic!l. ge ti că, n eîntreruptă din bronzul IV ş i p!ln!l. Ia ve-
nirea Romantlor. Astfe l aceste modeste documente ne dau o confir-
mare ncaşteptatl'l. 3 concluziunilor noastre de mai sus, in curgerea
1) D6chc.lelte 11 3, p. 1228.

~~,:~::;~~~~i;:E~; ~~:8~. :~:~:~;::~~~~~~;~:f,!~~~:~~;~~:

Închidere, prin mici spirale răs uci te chiar pc brl'iţarll, cunoscut şi din
p.
1) Hampel, În AS. XXIII 1903. p. 433. ~kammer, care aparlin tOt aiei).
I TemesYliry. În AE. XVII 1897, p. 107.
') D&:helelte 11 3. p. 1225. Cig. 519. no. 5.
'J Orou, În AS. XXXII 1912. p. 172.
') Om.. )', in A~. IX 1875, p. 216 ,i celelahe citate din nOta 2 de mai aus.
, Kodca, in Dolgo::ntok JI1 911. p. 34'
t Okheleue,l. C., p. 1225. fig. 5 ' 9, no. 8.
61 Darna)', in AE. )LXVI 11)06, p. 6 4 ,
'J Ortvay,i ceila lţ i. cit. in notele Sti 2demaisus.
t ) La D4!c.hdcne Il 3, p. I UO, fi g. 517, no. 12.

www.cimec.ro
 VI . VAR STA f'IERULU I IN DACIA 3. LA TWE-UL
--
'" '"
capitolului de faţ1i, privitoare la stabilitatea vieţii getice in Dacia dela To~e,ti, in ţinutull-laţegului 1), terminate in chip de capete de şerpi,
Înd! din mileniul al II-lea a. Chr.şi pân11 dupA Romani. le descne astfel (ef. fig. 382): s unt (lcute din aur massiv în bare
8. Dar tipul de brăţiri prin excelenţă caracteristic in Dacia din La de .profil quadran!?"lar, iar nu rotund: ducru primitiv, d~ o mân3
Tene-ul III eacela cucapcteleinform1ide protomedeşerpi. Se şt i ecll acest oedlbacet; totuş chipul de şearpe e destul de realist şi exact: artistu l
tip de brll,ţări eşi greco-etrusc 1) ş i că se găseşte şi În Thracia-sudiC1 crede Teglăs, a vrut d caracterizeze, prin inciziile care definesc de~
În regiunile eleno-thrace t), ba chiar, ca influenţ11 sudicll., plln3 in SCo~
ţia 3 ) şi În Spania·): mai toate În La Tcne
IIl. De altă parte br~ţările dacice tcuca_
pete de şerpi. sunt de obiceiu plurispi_
mie, ca la OrllavossQşimaial es laA/lonlt_
jortilloÎn Italia, ori la Je:::erifle in ROs_
Fig. 378. Cf!rbt'l:brlţaride aur,
nia&). 1n acccaş vreme brl1ţltril e cu prO-
tome animale sunt absolu t comune În Scy_
dupi Ortvay, AS. rx 1875. p. ~~;. ~:l~~~~~. ~~~a:~7~ p~r~~~~
216. Red. '1. Red. 'I.
thia proprie, dela N Mlirii-Negre. Se pare
chiar cli la Aifld s'a glisit ş i o brAţarăde taliile capului de şarpe: ochi, urechi,etc., tipul de viper~ din specia vi-
argint tscythic!b având capetele termi_ pera Am!"odytes, .care e comun~ în SV Daciei, dela DunAre şi p1n~ la
nate În protome de şerp i t) . In sfârşit Mureş ŞI in special la Deva i ŞI autoru l încheie argumcntarea sa cu
noi avem din Dacia, in necropolele şi ~ asigurarea el el nu se poateÎnşel~,deoarecea avut în mân~ sute de vipere
zllrile hallstatWiui scythic cunoscutele inele de acestea . TotodatA Teglăs mal observa. ci daca. nu mai avem din Da-
spirale cu capete de şerpi (v. mai sus, fig. cia.o ~tl briţaricu cap deşarp.eÎ~ aur, apoi avem destule În argint: dela
319)' Evident, o important!!. problemA de Vaidei, Senenq, /{etur. Marca (mdirect) şi Oradea-Mare.-Suntdouăgre_
origini cu lturale se pune cu prileju l exa-
=:~~ :;;~!~~~r~d:Plbr;:. min11rii acestor opere de artă geticl. Dar
'-'es, in Dolgollatoh II 511 le enumerllm şi 811 le descriem intâiu,
1911, p. ]4.. Rcd. lI, şi apoi - mai j os, la caracterizarea artei
gete - vom încerca a le Hl.murl şi geneza.
G. TegIa5 Încercând s11 determine stilistic br1\ţ1\rile de aur unispirale

') J)~chelctte II 3, p . 1229: d. de IIltl1 purle Dillncheui. Ornotlouo (v. mo.ijOl, Fig. 380. Cerbtl:brli\lIril de argint, Fig. 381. Ctrbtl:brl\lIrl de argiot,
p. 6:LI sq.), p . 35: Medi, Persiani, Greci , Sobini, Itomllni, Galli . dupA Orlvay,AJ!'. I X 1875, p.Z16. 11.. dupAOrtvay, At.IX 1875. p.216. li •.
•) Ibid., p. 1227, nota 2: inci din sec. III a. Chr.
1) lbid., p. 1229.
te!i. i~ fel~1 ~e ajudeca al lui Tcglis;: ,O tipul dela Totefti, unispiral, nu are
') lbid., p. n29, nota 3. Interesante de notat lipul de brllAri uni· ,i plu·
ri.pirale 'cucapctede,erpi. (de un upcctqullIi-identiccucc.ledacic:c,doar
sahstlc mmlC de-a face cu cel al brllţărilor de argin t plurispirale din
cc"lIdiferitin.tilizarcadecorauw afclelor lateexterne),cunoleuteinsec.J1I_IV localitJ.ţiJ e mai sus înşirate, ci e un pendant la inelele unispirale târzii-
Chr., mai ale. tn aur in Sutdia: d. KOllinna, DeutJd,t Vorgesehiehte, ed. 4, hallstattiene, scythice, de cari am vorbit mai sus, p. 452 sq.; 20 oricât am
Leipzig 1925, p. 167, ,i in argint ca,i in aur in Gt rmonia vestici ,i
ccnlalt. :lcordacaracter de tpv)~CJ&O" brnţ11rilor cu capete de şerpi, ele nu pornesc
ibid .• p. J66,i pl. XXV, fig. 315 ,i
327 , Cf, mai jos, p. 6:l:I.
" Dtthelelte, 1. C., p. 122?-1229.
') CL Herepcy, in cit. Mon08r. a Albt'i at
JOI, pag. 96 ,i pl. XIX, fig. 191. ')Tfglu,in Alt-IX 1889. p. 59 sqq. cu douA (ig.la p. 60.

J' A. R. - M~it. S«tUmi,' ,,,0tK•. sm. III. T_. III. M~. '.

www.cimec.ro

~----
",6 6,8

dela o imitare 3 realitliţii. ci dela un tip stilistic, existent, cum am mai Dimpotrivll spiralele de braţ şi cele de picior, caracteristice pentru
s pus, deopotrivll , 3t~t in S cât şi in E; Hampe l discut~nd originile ti~ tezaurele de argJOt dacice, alclituesc un lip de sine stAtlitor. Sâ,ma
pului brnţlirilor cu capete de şerp i aminteşte iocl şi de ultima epod a multiplu Îndoit1i în spiralli e de t rad iţi e a bronzului; dar capetele tur-
bronzului septentrional, care. cu tot at~ta dreptate ar pUleâ fi invocat tite şi impodobite În exterior prin presiune cu un fel de şir de palmele
drept izvor de inspiraţi e. precum e chemată ca mArturie orflurlria en creux, Înşirate una pe c.1pu l alteia, c tot ce poate fi mai . modern.
antid grcco-etrusdl. de o parte, grcco-scythică de alta 1). De fapt, te- E de ajuns sl1 negllndim la
zauru l dela Tote,l; rcprezintâ in brăţdr;/~ de (llIr o continuitate de tra- cupele deliene, pe care le-am
diţie sti listicl, din hallstatt cltre La Tene, mai strâns legatii de influen_ descris mai sus În cap. IV p.
ţele externe, sudvcstice ori estice. decât brăţările de argint din celelalte 7.07 sqq. ş i fig. 167. sqq., pen-
tru staţiu nea La Tene dela
CrăSimi, spre a ne aminti
procedeu l foart e comun de
imprimare prin tipare guta
f;'icutc a respectivelor orna-
mente foliolate . Dealtli parte
cunoaştem din arta scythic11
a sec. VI a. Chr., borduri ca
aceea a tecei de pumnal, gli-
site În movila Melgu1Iov 1),
Fig.38~. BrAţlride aur din ,inutw Haţegului. dupA TE:glh G. constând exact din aceeaş
in AS. IX 1889. p60.
succesiune de elemente quasi-
foliolate ca ş i labrliţărileda­
localităţi ale Dacici. Acestea din urmli Îşi au rlldlicinile În vllrsta bron- cice.-Insfârşitaşazisulcap
zului şi sunt o readaptare a unui tip: brnţara spiralli ori spirala de pi- de şarpe e tot ce poate fi mai
cior, străveche carpatică,-aşa precum îl cunoaştem din mormintele generic ca spet1i zoologică: e
vArstei bronzului. un bot ascuţit,explicabildcs­
In adevlir, adt din Ardeal 1) (fig . 373) cât şi din Banat 3) (fig. 372) tul de ad Ijbitum.
avem brlitl\ri La Tene III de argint , total desc hise, ori unispirale, cu Examinarea unui uriginal
o vagli indicaţie a unui cap de an imal, şi flldlnd parte ca sti l d in lumea
din aceste monumente (s1l Fig. 383. BrAtAri de IIrgint dchl Helllr (l'Ar-
obicinuit11 La Tene târzie a SE şi E. Mai mult, Hampel cunoaşte, tSe lullm spirala dela SetlCf1Il nava-MicA) ,i Vuidei (Hunicdoara), dupli Ilo-
zice. din Ardeal, o br1iţar11 de aur massiv1i, ale clirei capete deschise (Zcndrcsch) din Muzeu l Bru- nlcr F. F ., in .411. VI 1886. p. 31)0.
reprezintA. câte o protornli de tallr şi pe care el cu dreptate o atribue kenthal)') ne mai permite
tot la Time-ului'). s! constat1m ind şi alte fapte. T ehnica acestor obiecte este foarte
primitivitjmassivitatea Iare neaşteptat1i: spirala În chestiunecânt1ireşte
1) Hampel, in A~. Vill 1888, p. '177 .q.
401 gr. Matc,ialul e întrebuinţat Cli o profuziune oarecum barbarI:
1) R6mcr, in AS. VI 1886. p. 385 Iqq., cu pl. dela p. 391.
*) Dlcycr, in Alt. XXVI 11)06, p. 365 (Iczaurul dcl. Rcmclca). ') La l\'linn" St)'thimu rllld Grte/u, p. 171 Iqq. cu fi g. 65 .
•) Hampcl, in Alt. XXII ll}O'1 p. 1-'19; dimpoui\'l colanul dc aur dcl. p. 432, din ') Ce. 1'qlu, in AS., IX 1889, p. 59 Iqq.: &n.mq, În Tllrn.ViI-Miel, la Orukcn-
Slilgiu, e romln Iirziu (sec . III- IV). thal:dcacridin in\'enlarlubno.74o,Jap. 1731q.

www.cimec.ro
 ,,8 VI . VA RSTA FIERULUI IN DACIA. 1. LA T W E- UL

bara are În total- măsurând spiralele În exterior - o lungime de
nu mai pUţin de 206 tm., iar capetele, împodobite cu motivul Cu.
noscut al pahncteJor imprimate ca in cearll roşie, au, fiecare, Câte
2 1 em.; grosimea barei e aici piol!! la 4 mm . Diametrul extern al
spiralelor e de 125 mm.,
iar Ultimea .brllţlrii. in
poziţieorizontall1e de 133
371)1)şiîngeneral În Ardeal'): fig. 373 şi 385' Şi acestea nu sunt toate
exemplarele cunoscute: poate pentru nici un altfel de documente infor·
maţia nu e aşa de abundent3 ca pentru bdiţ!lrile de tipul cu tcapete de
şerpi •. De fapt, in afarll de localitlţile citate, trebuie Încll s3 enumerlm:
Gtrbelin Huniedoara 1), Vertes in Bihor (aceasta din drm1\ impletit1\) "),
În fine chiar Tata În Pannonia '),
unde vedem tradiţia La Tene

'I1 /
mm. Evident, o atare res_
pectabilă «brdţară. e mai
de grabll o podoabli de
Plllp(ldcd.t de braţ. Even-
tual a fost purtatA sus pe
'ij ' braţ. Dar chiar atunci,ce
cont inuatii,de aJucl ca şi În Da-
cia, pânll in tsec. Il p.Chr.». Nu
mai pUlin poseda şi Eggerin co-
l ecţia sa podoabe de stil dacic
cu capetele În chip de protome
de şerpi e). Notlim in sfârşit :~

I
talie impunAtoare trebuie inelele de sârmă de argint, tip

1/ ~\
sA atribuim femeii, care
avd braţele aşa de pu-
ternice indt bdiţara des-
li"sd dimllnea cu lm dia-
Ctrbel, g!\site la RtIchif În Tur.
da-Arieş 7) şi podoaba de argint
dela Bekesbaboczka În ţinutul
; dintre Criş, Tisa şi MureşA),
metru de12S mm" pe care
:~"
pentru a completâ tabloul marei
fireşte şi-l creşteA încA, bo~ţii de obiecte de argint În
.... atunci când era purtată,
avllnd a strânge bine braţul,
La Tene-ul 111 dacic. FilJ. 385. Bri\11tA d~ argint din Ardtal, 1.
, ~ Oimpotriv1\ br3ţara de aur de M. N.din Bud.peeta. dupA Hampclln AS.
~ '. pentru a nu alunedla vale . tip tdacic», citata. de Hampclla VIU 1888, pa. 278.
FiR. 38... Podoabe de arginl dela Ddr/ol (Dar- Ceeace mai C, în sf:1.rşit, Muzeul Naţional din Budapesta,
lact. Tlrna\'O-MicA) dupA T tghh l. in AS. X IV deosebit de caracteristic drept tLa Tene» "} e de fapt de caracter hallstattian şi stl În leg~turli Cll
1&)4. p. 165. la aceste spirale de brate tipul Bellye, derivat, precum am arll.tat mai sus, p . 339 sq., dintr'o formll
ori pulpe, e identitatea mai veche. a bronzu lui IV, aşa cum o glsim la Firighiaz, Acâş, Biia, etc.
aproape absolutll a tipu l ui la toate exemp larele pllnll acum descoperite:
e ca şi cum nu am avea decât rm si"C,tr atelier ca origine ele fabricare,
şi numai o scurtă perioadă de timp, ca epodl de întrebuinţare . In ade- ~ ~~~l~;et~·:.J. ~~~. 1~88~~" 278, eu R6mer, A~. VI 1886. p. 391: ef. ti
vl\r c deajuns 81\ se compare pentru identitatea t ipului figurile 37 1 ,
373, 38 3 la 385 Între ele: avem, de fapt, una şi aceeaş formll , re-
:.9
TI!~;~~~;~ i~~~~8;~~:•. 21,~\qq.: R6mer, În AA. VI 1886. p. 385 Iqq.
') Seidl. in Arc/tiv j. O~. G.{}. X III. p. 131.
petată, la Setltrll! (v. descrierea de mai sus), la }Jetur, tot În T1lr- l) Hampel. in Al? XU I&]:t. p. 378 pl. VII, cu p. 375: brilA.ri cu eepete de te:rpi .
nava-Miel (fig. 383), la Vaidei în I-Iuniedoara (ibid.) 1), la Dt1rIOf ori de drm4 muhiplu invirtiti.
(Darlacz, iati., În Târnava-Micll: fig. 384) a), la Oradea-Mare (fig. ') Sdraz,În Ai. X I 1891. p. 32:a.
') 1. 'rEsI..... in A2. XIX ,899. p. 352.
') A's. XlII 1&)3. p. 371.
1) R6mer. in AS. VI 1886. p. 390. ') Hampd. in At. XII 1892. p . 375. cu filJ. VI 1 ti 21a p. 377; ef. A~. X III ,893.
") 1. T~I's. in M. XIV 1894. p. 165. p. 371 ti Gooas, Skintn. in ASL. X III, pl. VIII, filJ. 10.

www.cimec.ro

Deasemenea c de evitat confuzia cu brl'!{lri le medievale, tOl Cu
capete de animale, de un gust aseml nător cu cel La Tene, deoarece
e le pl cacă, prin arta sarmatică, dela aceleaş i vechi modele ca ş i În
epoca geto-scythică, - brăţă.ri pe care le găs im d. p. in cimitirele
.vechi unga ret, ca acelea de
la Piliny şi Lipttl-Gerge in
N6grad prin anii 1000- 1°3 8 ,
publicate de haronul A.
Nyâry').
Dea ltfel continuitatea Cu
vre mile mai vechi e asiguratA
c hi ar pentru br~ţ~ri l e La Tene
f3.culC din mai multe sârme
rlsucÎte În chip de cordon,
prin tipuri din bronzu l IV ca
acela dela Şpdlnactl, al cărui
credincios dl.'Scendem e tipul
respectiv dela Cerbt:l').
Fibllle. Făritînd oea ll, vre_
m~oriea fibulelor dace
afos tultim a peri oadăavArst e i
debronz,şiceadint~iavllrstei
hallstatt. Epoca scy thică n'a
fost prea favorabil1i Întrebu-
i nţării acestei podoabe de
imbri'l.climinte. Iar La T ene-
u1 dacic, d eş i ne o fe ră. nu-
Fig. J86. Obiecte din morm .cehiee deja Btll- meroase ş i variate fibul c, in
11l. Dupl M. Roska , in Do[gazalok , bronz, in fier şi mai ales În
VI 191 5, p. '29 argint, nu se poate ni ci pe
departe compara, in ce pri-
,'eşte întrebuinţare;). fibul ei, cu vremea urmltoare romană. şi, fireşte,
') Ny4ry, in AE. XXII 1902., p. '2 10 sqq. cu fig ... dda p . 2.JJ. , i XXVI 1906. p,
'276 I(]q. Cl.l rig.dela p. '278.
') ef. br1tana dela Şp41naco reprodusl de Kuuinszky in AE. VIU 1888, p. 339.
fi g. I , i brAtArile reprodl.lsc de Remcr, ibid., p. 2J,-CU cele dela Cerbel (mai &ut,
fig. 379). Pentru brAtAr ile de bron:t din LA Tene gilile 1, Bllnd.,[ de Climp~. in
Mur~.Turda, ,i la Alti, in Timava Mare. cL HlmpeJ in AS. XXVI 1C)06, p. i8
www.cimec.ro
66, VI . VÂR STA fllERULU I I N DACIA.- 1. LA TtN'E-UL
nici cu .Ie bel âge du bronzet geto-dacic . Apoi, la această. mă.rginire,
trebuie sll: adă.ugim o alta: L a Tene-ul 1 şi in că mai puţi n aşa zisul
Archaeo-La Te.ne(Reinecke A) nu ftunt reprezentate la noi decât inci-
dental şi. probabil, datorită. exelusiv influenţei strl1ine aju nse la nOI din
V celtic pe calea comercială,Aşava fi fost d. p. cazu l cu fi bu la de bronz
dela Sedriol in Odorheiu 1), ori cu cea dela \Vurmloch in plirţile Medi-
(lrului, lâng3. Kopisch '), ori eventual cu cea dela Tinarul pe Prahova
(fig. 388)').
1. Din L a T ene-ul J I avem la Balso (fig. 386), la Apohido (fig. 387)
şi la Gyoma (fig. 368) un tip de fibul ă cu o singur!!! nodositate, de
aspect discoidal, pe piciorul răsfrânt, amintind mai de grabă tipuri
vestice, pur celtice . decât form ele dacice cu noduri multiple ~). De
fa pt, mo rminte le din cele trei lo ca lităţ i aparţin ş i etnografic Celţ il or ,
in nu Cc ţilo r . Fibu lele respective au putut
f.reş t e s.ll. se rlispândeasd ş i printre Geţi: to- ~
;:;~e~;e;~::i~Ct:a a~;da~es~:~!OS, altele sunt ~~
pe~r~C::;~li~e d:p~:a~:~tu:at~; ~: ~[~~~~ ::r:~ :!~~3%a~~~::ldd:;r~:~
cun clasic: e tipul cu piciorul r1.sfr 1lnt şi plin vaCI, În DoIgosalok 11
de rodos itA ţi Îngrijit stilizate, aşa cum se vede 1 91 1. p. 35. 1/2.
in ftum oasa fibulli dela Pos::dg in Turda '), ori
in cea glisitl1 pe Mdg"ra (fig, 389) u.ng.ll. Porolissum '), ori - cu rezerve
_ incele sudvCl'otdacice dela Muzeu l Brukenthal il. Caracteristică pentru
,i XX1V 1904. p. 211 , - iar pentru cele dela Arpatac. E'ttr,la14u, ori din alte lo-
curi ndelerminllbile din Ardeal, er. Hercpey in M Qnogr. A lbtÎ-dt·7 ol, 11 1 Aiud.
1901. f. 99 ,q., cu pl. XXIII (ef, ,i Hampel in AS. XVII 1897. p. 277)' - In
. fAr, it tOm nOla tot aici fragmenlUI de brlţArl de sticlA albastri LA T~ne 111
gisit In BucovinA, la Haidekll , IAngli Kiniltll , i publ. de Szombathy in 7flh ,b. d.
Bukov.l.andtlnI. IV 1896, p. IJ2 aq.
') Ga:>I8 , Skiu,n, in ASL. XIII, p. VII, no. J.
') ~.. . Chronik . ibid.,p. 26J.-Cf. pentru amindouA , Reinecke. Pauc",i!t
pl\8.61.
' 1 I.A R. ,i E. Vulpe, T,·nOlul. in Dacia 1 192..f.
' )K0'4C11,inDolgolw/Ok 1J1 91 1.P.S3,i68 lq.zicechiarprecil,.Elb" i
German. orienllllb.
. , GOoIIS, Ska:un, in ASL. X III , p. VII, no, 6.
' J Sei,l, in Archiv f . O• . o.-{). XV, p. J2.4 , fig. 64.·
') In ichatzkammer.
 VASILE pAR VAN, GI!TICA
t: ~~~:-~~I~I, această fibull stli la baza unui lip bine cunoscut din
3· .E: adicA~ tipul î~t!Unit la R emetea in Danat (jud. Timiş) Ş in care
nu pIciorul, CI arcul IOS U Ş a luat pe el n odos itlţ il e 1): fig. 372 Tinosul
l) Bleyer in AS. XXVI lC)06. p. 365.
www.cimec.ro
66, VI. li'ARSTA FIERULUI IN DACIA.- 2. LA rtNE-llL
pe Praholi'a ne oferi Înt~mpl!itor o interesanti varietate a acestui tip
şi anume (fig. 390), Încl mai t1rzi e dedt cea dela Remetea
4. Dar La T~ne-ul III dacic mai prezintă şi tipul, de remini scenţl
oarecum veche hallstattianl (bronz IV: fibul ele teu scuu), În exem-
plarul dela Cn-bel reprodus de noi În fig. 391 1) şi În cele dela Şael
(TArna.va-Mare: pl. XXXVII, fig. 2) , prin excelenţi popular dacice.
~~
~~
Fii. 389. Fihull de pe Migura llngl Po-
,.o/iJ/lIrt', dupl Scidl In AOtGq. XV, p .
~
Fig. 390. Fibule dela
TiPloJul. Dupl R. , i E.
314. fig. 64. Vulpe, in DQt:iQII9~4.
5. Credem drept strAns inrudit!! cu tipul precedent, forma anthropo-
morphă, cu o mase!! uman!! - deci reminiscenţi din La Tene 1 ') -
tot de argint, plstrat3 in M . N . din Budapesta şi reprodus1 şi de noi
in fig. 393 1) : originea ei transilvanli pare asigurat! şi ea poate lua. loc
cu cinste Între produsele orfli.ur1riei getice din La Tene-ul tArziu.
6. Nu mai puţin documentat ş i În tezaurele dace de argint e tipul
În formii de ancodl., bine cunoscut ş i din SV şi caracterizat drept
«ro ma"" aşâ cum il glis im la Mehburg in phţile Sig!ti/oarei ), şi ,
t
în mai multe exemplare, la Aţel (Hetzeldorf, I ~ngl Mediaf), acum
În MU7..eul Brukenthal S): cf. pl. XXXVII , fig. 2.
') O rl wy, tn A~. IX . 875. p. 215. - De fapl . dupl numcrouele utmplare
cunOKUIf' din acest tip in vremea romani, se pare ci tipul de fi bule teu leul"
ca,i cel de fibul e ieU a ncor".e predile<:t,i in primele timpuri ale Impe riului.
., Cf. D«helettc 11 3, p. 1249·
,i
') & . X l 1891, p. 438: er. p. +49: d. AS. XII 1892. p. ~77: tdin Ardeab.
' ) Rcprodui de COOSA, SkiJtuPI. In ASL. XI II, pl. Vlt fÎg. 7·
.) OelCJ'i. in inv. Muzeului . ub no. 7150--53: tezaur uc:unl intr'o oall, in nu
din monnlnl. Cr. ,i
teZAurul dela SthoOJ (Şaet. mai lua l ip ~), lot acolo. inv. no .
 VASILE PĂRVAN, G ET/C A
.. ~. .T~t in La Tene III intm, alllturea de tipul cu scu t dela R~m~l~a
I~ .rll1lJŞ (:r' mai sus tipul no. 4), acela cu arcul dintr'o bucati Cu
pIciorul lUi, tot deacolo ') : fig. 372, no. 1 şi 3 i pentru tipul4, d . no . 4.
Fig. 391. 1/':1. C"btl: fib. de
argint dupA OrtYllY {AS. LX
1875,P·215.
Fig. 39l. Fibull dela Ti.
"olul. DupA R. ,i E. Vul-
pe,in Dacia 1 1924.
8. O f~rml Încll mai simplificatl dedt cea precedentl e cea consta.
tatl .la TmaSfll pe Prahova (fig. 392), la care arcul e tot aşa de subţire
;~i~r;;~O:~llUI~! t~~~~:;Ş;~~riie~c şi coardl: e un tip pe care îl
9· Nu ~ai puţin cunoscut şi din Dacia e tipu l de fibuHi . Nauheim.t}.
atât la. Tzna!lll pe Prahova(cf. fig. 388), cât şi În Ardeal (v. tczaurel~
~e argint ~ela Brukenthal) ori in Banat (fig. 372) la Remetea a), acest
tip apare 10 Ic:gl:ud, ~xact ca şi În Germania, cu epoca lui Augustu!
10. In sfârşit dlO ultImul veac al La Tene-u lui, am putea spune di~
fLa Tene-ul roman., prelungit pânl adânc În vremea imperiali, in
~!::I!!:.·Chhi~ionat in 1891: tdakilCbe einheimiKhe Arbciu: tip tSchildfibeh: 6
:! ~,':E::n!!i~; ~li'S;.:il:::<:~~h"'U' II J. p. " " .
www.cimec.ro
VI. VÂRSTA VIER ULUi IN DACIA. .,. LA TtNE.UL
66,
forme asemlinlto:lf"e, avem fibulele cu disc plat, simplu ori ajurat in
cruce, de metal alb, ori de bronz sau chiar de argint, aşa cum le glsim
de o parte la Til/oml pe Prahova (fig. 388), de alta la Bregetio pe Du-
nlirea pannonicl l ): ef. fig. 394, no. II, 14. 17, 18.
Nu am, cred, nevoie sli accentuez acum mai mult, ci atât ultimul
tip de fibull cât ~i cele precedente reprezinti in mare parte forme
vestice, generale La Tene, cu aceeaş evoluţie la noi ca şi aiurea, pe
baze hallstattienc. Totuş formele pur occidentale, ca acelea dela
Cyama ') in Bichjş (fig. 368),cunoscute şi dela Blllsa ş i A.Pllhida (fig. 386
şi 387), din La Tene li, legate cu lanţ, care atârna pe piept, sunt la noi
mai rare decât d. p. forma cu tScuU gravat cu cercuri concentrice ca la
Şaef (mai sus, p. 553 şi pl. XXXVll, fig. 2), bine caracterizat dacicll .
Cercei, petlliantiv~ fi i"ete. Tezaurele dace de argint plstrate la Bruken~
ulai În Sibiiu (Schatzkammer) cuprind alllturi de fibu le, coJiere, brli~
ţll.ri, lanţuri de piept şi de cinglltoare (in special bogat acela dela Media/,
lung de 96 cm., iov. no. 4499) inel şi cercei de forma cunoscutll şi
din Apus 1) şi, mai ales, acele caracteristice inele cu pendantive În
forml de cuie, ori, cum e cazul la A1edial, de mici . pumnale., de cAte
c. 5 cm. lungime. Am vorbit mai sus , p. 536, cu prilejul descrierii acestor
obiecte dela Somelul-Cald~) şi din alte pârţi, de frecvenţa lor În Dacia.
Trebuie si adlloglm acum, c1i printre intrebuinţl.rile lor cele mai curente
era aceea de inel de legllru r1i (Ia mijloc, deci ca pendantiv pe piept sau
la br1iu) a lanţuri lor de piept sau de cing1itoare, aşa cum la Sibiiu, în
Muzeul Brukenthal le vedem inci În legătura originali la lanţul de
cingltoare dela Mediuf. Tezaurul de argint dela Oradea-Mare ') cu-
1) Hllmpel, tn AS. XI II 1893. p. 451. - er. ,i AS. XVII d~97, p. «2 ,i p.
44 6 ; ,i ind. ,i AS. XVI 1896, p . 379 (datate in ~c. III- IV). dela Ib:,;_Mono.tor,
in Pua:,;tll nordici; v. deRscmene. pentru acela, tip ti descoperirile dela Zalota, no.
lo,i 13, pe core CIlI1I4ny le pune in ICC. II p. Chr. (cred !lrl dreptate). in AS.
XXVI 1906, p. 52 ,i 54. Fire,tc dl>ul, cu . mall. se. continuA În imperiul roman
,i plnl In evul mediu vechiu. - eAt prh-e,te fibulele dela Oradea Mare (AS.
XVIII 1898, p. 51: Hampcl : tdin epoca rierului.I), dela Gyo",u În Dic:hi, (Ham-
pe! in Alt XIV 1894, p. 95 .q. ,i fig. 1 ,i l : tp rimul timp al Impeliului.) ,i
fluideka in Bucovina (Szombathy, in Jahrb. d. B"cOfl. umdum. IV .896, p. 132 .q.),
1) Darnay, in Alt. XXVI 11)06, p. 64, cu Dtthelctte, 11 3. p . 1253,i
e1e.unllllluin.uficientdeterminRle,.audetipurilecuno&Cule ,iin,irate mai.u•.
p. n5l ,w.
') D~chdelle 113, p. 1263.
') Kenner, in Archif1 j. De. G ..Q. XXIV, p. 383. fig. 75·
' ) R6mer, in AS. VI 1886, p. 205.
 5-
5.----------V~A~
SI~~AA~
RV~AN~
, G~
~=~~.----------- VI. V\RSTA I1IER UL UI IN PAC IA.- :1 . LA TENE-UL

prinde, intre alte podoabe, şi pcndantive de acestea în chip de cuie: Nu avem din Dacia prea multe inele La Tcne bine identificate ca
mediu cronologic: diferitele tipuri elveţiene 1) d. chaton. par a fi rare
la noi. Dimpotriv~. cu noaştem frumoase inele pluri-spirale de argint

~
dela Remtlea, În Timiş (fig. 372). adevlirate reproduceri in min iaturll
, ale spiralelor de braţe ş i de pulpe de tip dacic, cu capetele turtîle in

!t 1E! chip de lanţ de foi (aşa zisele tcapete de şerpi.) S). Staţiunea dela Ti-
nosul ne-a dat deasemenea câteva tipuri de inele din La Tene III , bine
caracterizate ca forme ale epocei acestcia 3 ): fig. 388.

o~~
Dar stdlvechile podoabe de mtlrgele de tot felul de materiale (os,
~ teracotl1, metale preţioase, chihlimbar, stiei!, etc.), purtate în chip de
'F
,~
colan la gAt, Înşi rate pe un fir, nu lipsesc nici in La T Anc. Ca şi in
neoliti c şi În bronz ori în hallstatt (v. mai sus, p. +p şi fig. 234, 236,
243 şi 244), ml1rgele1e de colane apar numeroase atit În mormintele
cAt şi În aşed.rile L a ~rene-ului getic. Lipsa de preţ insl1, a celor mai
multe din aceste mArgele, adesea simple bu căţi de teracotA, scoici, melci,

•
~ ~~
ori alte nimicuri, gAu rite şi înşirate pe aţi, face de obiceiu pe archeologi
si le dea mai pUţinA atcnţie decit altor obiecte din aceeaş famili e,

~
precum 8unt in primul rind colane1e de mlS.rge1e de aur, argint ori
", chihlimbar, sau chiar sticlll coloratll.
Am vl1zut d. p. mai sus, cap. IV, p. 21 I cu 216 ,i
fig. 176-178, d
chiar În staţiuni modeste ca aceea dela Crtlsani ml1rgelele de aur apar
~ @ alll.turea de acele de sticll colorati. Forma lor e aceea pe care o întâl-

$1; ~~ QI
nim deopotriv1l. din hallstatt la Gtltleriţa În bronz ') ca şi din La
Tene II la Cyoma În plmo,nt ars (fig. 368) 5) : bitroncconicl. Dar mate-
rialul carc, mai ales În staţiu nile din La TAne III , e prin excelent!
caracteristic la noi, e sticla colorati: pastI verde sau albastrll. inchisA
cu ochi galbeni sau albi, prelucrat! mai ales În formA sferoidalA (Tj-
nasIIl, - dealtfel , i arAş ca şi la Clltter;ţa) 6), dar şi În vechea formă
oblongll, comunli la noi Încl1 din encolitic (TinQntl): fi g. 388. Evident
mllrgc1ele din acest material care nu se putea fabrica la noi erau un import
sudic, probabil ajuns la noi ma i ales prin mijlocirea Grecilor dela Marea
Neagrll, cari aduceau aici ş i at Atea alte produse meridionalc printre

1) D~helette 11 3, p. 1269.
·) meyer,in~.:XXV I' 906,p· 365.
1) R. t i E. Vulpe. Tinolul, in Dacia I. 19%4.
.) Goou, S~!lt!n , in ASL. X lII , pl. lX, fig. :z.
unele c:a micile fJ>umna let dela Mediaş, altele, mai numeroase, de drm! 1) DllrnllY, in ~. X.XVI 1906, p. 6~ Iq. , cu upli caţia el e o Ifuuiollt.
de argmt rlisucit!1 (v . fig. 371). c.,
' ) Vu lpe, 1. cu Goou, t. C., nO.3·

www.cimec.ro
 55' VASILE PÂRVAN, CBTICA
.'0
cari În primul loc vinul, in amforcle cu m1lnuşe stampilatc, anale în .,. VI . vARSTA FIERULU I IN DAC IA. 1. LA TE.NB.UL

aşâ de mare numJlr În Moldova şi Ţara Românească.

ehr. Ia o rară perfecţie t ehnică şi distincţie.stilistiCi!,. este in La Tene
Mllrgelelc, ca şi vasele de sticlA, gllsite in staţiuni le La Tene din
cel mult bogat~ În argint. Principalele tezaure d.ace dm La Tene sunt
DaCia, nu se prezintă nici cu aceleaşi forme o ri colori, nici În aceleaşi
de argint. In afarlS de T01~lIi 1), l ângă Sanntztgttus~, u~de avem
împrejurllri ca În Vest. Determinllrile cronologice date de Decheleue
obiecte de aur din vremea recentă a Fierului, pretutmdem altfel, 1 ~.
su nt total neaplicabile in staţiunile noastre, bogate În sticlărie sudicll,
C bel şi Vaide; În Huniedoara, la Cioara În Alba-de-Jos, la Gura-Vău
precum e Tiflotul. care În complexul silu aparţine La T ene-ului lU.
inUZarand, la fie/fir si Sl!1IerJq în Târnava-Mic!i, la Mediat În Târn~va­
Trebuie darll si1 conchidem eli izvoarele noastre de aprovizionare erau
Mare, la Biia in O'dorheiu t), la Aiud În Alba-de- Jos 3), la Ghelmţll
în La T ene diferite de cele din V şi de aceea o lucrare asupra comer_
în Trei-Scaune ~), la Pos::dg in Turda, la O/pret in Solno~-D obâca, la
ţului cu articole sudice în Dacia protoistorică se dovedeşte, chiar numai
Somelu/.Cald În Cojocna, laMarca şi la Moigra~ Î~ Sl1~ag.lu,la ~aro~
prin amllnuntul de care ne ocupltm acum, promiţ!itoare de rezultate
noullş i ch i arneaşteptate.
Ungi! Se leu ş În Arad '), dar mai ales În ţinutu l Slbuulul Ş I" Hun l ~doarci
(vezi şi tezaurele p1strate la Brukenthal), argintul e ~~um an DaCIa ;;~­
Dacă Geţi i au exploatat ambrll, care se g1tsia la noi atAt in Gorj c!l.t
talul de predilecţie pentru fabr icarea pod~abe1o~. Ş I tn vreme ce. -
\ ,i în Buzeu, e o Întrebare la care pânli ast!izi nu putem r1tspunde. Fapt
ia propriu zisă, ori Boemia , cunoaşte mcll dtn belşug a~rul, Iar la
e, şi l-am remarcat şi la examinarea hallstattului getic, cli obiectele de
cmhlimbar lipsesc din inventarul mormintelor şi staţiunilor getice.
~rc::eg-Marok În Baranya e) s'au g1sit podoabe de ~ur .de ~bl cen.tra~­
i vesteuropean celtic, Dacia face corp cu regiunea 11Iy:,d .ŞI est-alptnll }
Dechelette a flI.cul o observaţie foarte judicioasă pri\.itoare la lipsa am_
in precumpănirea absolutll a argi ntului asupra a~rulul .. Flbule, lanţUri,
brei din mormintele celtice ale La Tene-ului III: ritul incinerârii de-
brl1ţllri, cingltori, coliere, cercei, incle, pendanhve, ~b,ect~ de toaletA ,
venind comun, chihlimbarul a ars impreun!l cu corpul 1). Aceastli ob-
e totu l e acuma din La Tene 11 Înainte, dar mat ales tn La T~ne
servaţie se poate generaliza la noi, unde incinerarea a fost ritul obicinuit
nu numai in La Tene-ul III, ci În toată vremea Fieru lui şi emar În
;~, 'de argint. For~ele obiectelor se regăsesc, i~tocma~ ca ale se:unlor
de luptA, pânll. Ia Girlbiasco şi OrtlllvaSSO În ltaha nord~că,. unde_ m s~e­
Bronz. Iar cum, de altă parte, şi staţiunil e La Ten e au pierit _ in
cial ÎarAş argintul e metalul preferit, iar epoca de pnnclpalA mnor~re
cea mai mare parte - tot prin incendiu - după cum se vede imediat
e aceeaş ca şi În Dacia, La Tene III 8). Şi obiectele ac~tea de arg~nt
dela primele cazmale in orice săpăturli la faţa locului, lipsa am brei şi
din Dacia au fost mai intotdeauna aflate împreunI cu mon~te. d~ argmt
din aşez:lri, iar nu numai din morminte, e naturall1. Totuş explicaţia
nu e suficientă : imprejurlirile dela noi nu sunt unice in Europa; ţinu_ romane republicane, greco-macedonene de ~e co~~a ~dnat,cel (Dyr-
rachium şi Apollonia), mai rar greceşti sudI ce on Itahote: dar m~n:­
turile dela Adriatica, Bosnia, regiunea Anconei, etc., sunt foarte bogate
tele daleazli cea mai mare parte a tezaurelor ca din sec: 1 ~. Chr. ŞI 10
În colane de chihlimbar '): şi doarit şi pe acolo au fost inciner1l.ri de
S ecial de pe vremea lui Burebista (contemporanul l UI l ulJUs Caes~) .
morţi şi incend ii de sate. Prin urmare ade,,!lrata concluzie trebuie slt
rlimană tOl aceea pc care am formulat-o la examinarea hallstattu lui
fotuş Reinecke a relevat c!l fibu lele din aceste tezaure ~unt tmel~t
vom Miuel-La Te1lesc!,ema. i ), de ş i tezaurele dace de argmt aparţJO
getic, că, anume, chihlimbarul era un material destu l de rar folosit la noi.
Cecace lnd trebuie să mire mai mu lt ca lip'!:a chih limbarului, elipsa

~1 i~~~~~;i;~~~;j:~::~::~~~~;:~.~:m;:::~.:::::::"publioon•.
auruhli În La Time-ul getic. Dacia, ţara auru lui, cu nenumăratele ei
comori şi dcpozite de obiccte de aur din bronzul IV şi chiar din h311 -
statt, C'u o arti! particular§ a auru lui, ridicat1t Între ani i 1200 şi 700 a.
:~ ~~~'r.l·i~· AS. XXIII lui o.
') O. c. II 3. p. ' 329'
1903. p. 22 tqq .• cu critica O&:hclcttc, 1:., 113,

")/bid.,p.IJ30.
p. :~3~: ~i::=::e'F:1I:~rl~,.3~.P~:3c~ :;!~belcUc, Il 3, p. 1349 tq.
') L. C., p. 70.

www.cimec.ro

,60 VASILE pARVA..... GETICJf .,.
.den beiden Jahrhunderten vor der Unterwerfung Oakiens durch
Trajan •. Este deci vorba, nu cumva de simple obiecte furate din
regiunile illyricc, bogate în argint, pe vremea marilor cuceriri şi n~_
~lirj gctice spre SV, în special sub Burebista şi urmaşii sli, ci de o
tradiţie industrial-artisticli mai veche, desvoltati şi În Dacia, paralel
cu regiunile ost-alpinc, unde înfloresc forme analoage 1). Ba chiar
Reinecke accentuead conservatismul stilului dacic, care Înc3 in
La Tcnc-ul tirziu nu uită cu totul formele anterioare mergdlld pan4
rpre epoca bron..."'Ului iV, deci spre vremea celei mai mari înfloriri
culturale, pe care a atins-o vreodatA Dacia în timpurile protoistorice.
Având deci În vedere aceste strânse raporturi ale artei argintului
în Dacia, de o parte cu formele locale mai vechi, de alta cu cele illyrice
şi ostalpine, explicaţia naşterii acestei arte nouli trebuie cAutatA În doull
direcţii deosebite: una internli , cealaltll externl1.
G. Teglâs ') Încercând sli-şi HlmureascA geneza tczaurelor de argint
dace face observaţia cll ele Încep la noi odatll cu pAtrunderea in massll
a monetelor de argint din Miazăzi; În sec. IV mone~!I~ de aur
e ÎnlocuitA cu cea thasianl de argint (tetradrachma); apoi, din sec. nI
a. Chr. Încoace se introduc pe rând: monetele de argint macedonene,
monetele apolloniate şi dyrrachice, denarii republicani romani, 010-
netele diferitelor oraşe greceşti sudice şi chiar de-ale oraşelor sud_
italice -şi, puteâ sA adauge, În num1r tot aşa de mare, vin mone-
tele ccltice de argint. Deci o profuziune de material, destul de rar
în Dacia, in orice caz mai greu de extras ca auru l, care se găsia În
nisipurile râuri/or in stare nativă, şi nu avea decAt a fi spAlat şi ales.
E o explicaţie folositoare pentru partea pur material11 a chestiunii, dar
care Iad şi mai departe În Întunerec problema naşterii nou lui stil dacic.
In adev11r, nimic din formele bosniace, epirote ori greceşti ale artei
argintului, În special În prelucrarea extrem de luxoasll şi Jlamhoyant
de exageratll ca detalii, a Jibulelor 3), nu apare În Dacia. Acel hal/staU
tntdrziat care ne reaminteşte În La Tene-u l bomiac cutare formii dela
fe;;;;;~, n:ri~r~:~i::r~i:i~a:~e:~::a!e::;:/~t::'f'S~::el::r:a~i:t:r!:
dt"l)d;!~!:e~~:;:h~ :~::~n U;li=:~::I4~;erndi;: ~t/~en#~::lt~~':no;;lt;:~
p3i~~n:~I~:·~g~~8~~::;~~.'~,;:p;:~ :~:-':~'. p. ,,...
www.cimec.ro
,.,
67, VI. vARSTA FlERULUI IN DACIA. 1. LA T2NE-l1L
diferitelor arme, unelte şi podoabe, cu adev4ratul La Thr~ central· fi
"tteurop~an . Invers, anume forme dacice, stdine de Apus (pendan~
tivele cu tcuiet, brăţ.llrile cu .capete de şerpi.), Îşi gll.sesc o explicaţie
suficientll În tradiţia tipologică locală din vremile mai vechi . Totu,
chiar principalele tipuri, d. p. de Jibuk, cari Îşi au un izvor de inspi-
raţie incontestabil e:ttern, adicii, mai exact, pornesc dela tipurile ge-
neral europene-celtice-În special ale La Tene-ului II 1) şi au cir-
culat odată cu Celţii dela un capăt al Europei la celălalt, nu au rllmas
nemodificate. In adcvlir În cursul La ~rene-ului III Geţii au stilizat
Îotr'un chip particular modelele primite din Apus: aUt fibule~e cu arcul
impodobit cu noduri (fig. 389), c~t şi .rib.ulel~ c.u. t9cu.t. (fig. 3~1) se
disting nrll nici o greutate ca vanetllţl blOe IOdlvlduahzate, getlee, al~
unor tipuri mai generale celtice ori comun-europene. Incll mal
caracteristice ca fibulele, sunt apoi colierele, brliţările, inelele, lanţu­
rile ornamentale, etc., în sfârşit inventarul general al tezaurelo~ de
argint pe carc, după analiza de mai sUS,cu dreptle putem ~um1 ~daclc~•.
Dar să trecem la cea mai intensll şi mai larg rll.sp1lndltii dlOtre 10-
dustriile La Tene-ului in Dacia, adică la ctramica geticii din La,
Tene.
Ceramiea. Problema ceramicei La Tene in Dacia e destul de com-
plicatii din punctul de vedere istoric-cultural: ceramic~ aceasta pr~ci­
zează cronowgic, dar nu identificll. etlUJgrafic, câmpul e, de rbpAndlre ;
. ea este o marJtI care circulli - ca fi cea gTec~asc4 - deopotrivl., dela
'Atlantic şi ploll la Pontul Euxin, la naţiunile cele mai diferite; primii
I~i autori ~i rlisp"nditori sunt Celţii; deaceea, fireşte, ea la noi nu apare
decât din sec. III a. Chr. Şi această marfll e apoi imitală. Dar cu toate
,i
leii se crCCa7.!i industrii ceramice locale, cu tipuri «La Tene. destul de
caracteristice, regionale, o sum1i întreagA. de forme sunt general-europene.
Cantitatea de vase tceltice. aflll.toare 'in Dacia este enormll: zic "'lru-
toaret, iar nu IIglI.sitll., deoarece sll.pi1turile de staţiuni La Tene sunt
deocamdată puţine, În vreme ce cllllltoriile noastre pe teren ne indică
mereu noui alte localiti1ţi Înfiorito:lI'e în La Tene: deopotrivă, pe munţi,!
'Ia deal şi În câmpie (v. exemplele mai jos). Este Însă c1ac cii ~u toat~
'aceste fabricate au fost importate. Şi iarllş, din cap. Il al acestei lucrin
s'a vi1zut eli Celţi i n'au ocupat in num1ir mai insemnat dec~t Moldova,
') er. D«.helcue, p. 1253.
 ,.,
. În vreme ce Ardealul şi Ţara Românească au fost numai atinse la peri.
ferii de migraţiile ori aşezările ccltiee. Df'(i o ma~e parte di" vasele feel·
tiut di11 Dacia au trebuit să fie fabricate de Ge/t. .
1 Studiind Însă mai SUS (cap. IV) În amAnunt staţiunea La Tcne dela
,Cr1lsani. am constatat că alll.turea de ccramica de tip ce1tic, flcutl CU
Iroata, dintr'o pastă excelentă, continuă a fi folosită o ceramid primi.
~:ă~ ~r:a~~~ta~: !~:I:tC~a~~~;ăt~~~o d:a:!i;el:~~v:::;a~i:li~:i!
ca şi grece~li, contemporane şi con locuitoare. lar pilda dela Crlisani
nu e unică . Pretutindeni staţiunile La Tene ale Oaciei au acest îndoit
aspect al cer:lmicei lor: deoparte la curent cu ultimele progrese tehnice
rşi tipologlce ale Vestului şi Sudului, de alta inapoiat pan" la inceputurile
din neoliticul Încă barbar.
O examinare superficialâ u stratigrafici materialului ar duce la ispita
de a ierarchizâ cronologic cel~ douli forme de culturi. Dar realitatea
e alta . •Tradiţia quasi-neoliticb se continuă şi paralel cu 1...1 Tene-ul.
Prin urmare trebuie găsitl1 o alt~ explicare. Aceastâ e."{plicare ni se pare
~ed:~:;~a~~1 c~iip t;l~~~~:1 ~~nc::::~n::e:'''{~~t~r t~r:~~~~;.i~~~:~:~
ca şi În bronzui IV şi În hallstatt, constatl\m al!!.turea de d:.linuirea unor
~!%!/;~~'~~~/~~ir~:e~un:;~:p:~~:O:,~,ci:rt:t~P~~:'Î:~':: ';:l,~~~e ;~~:~:
nlraltI. Explicarea e deci de caracter social-economic: ţ~rănimea getiCă
~:t~~c~np:~:~:I~:i~~ :~\b~:i~~~S~C~!~:C!~~~r~~::~~~~a:~ag;:::~
Însâ rlima.ne Într'un stadiu de perpetuâ primitivitate. Dimpotrivli clasa
proprietarilor bogaţi e continuu la curent cu modele nouli. Vase gre-,
ceşti şi vase celtice originale nu sunt o raritate În inventarul gospodă­
riei lor. Printre cele mai frumoase exemplare (fie şi În fragmente) de'
vase tceltice. găsite În Dacia sunt cele din burgul principelui dac dela 1
Costefli, - aşâ precum dela Zimnicea nu avem numai amfore greceşti J
şi cupe elenistice de tipul kan~h~ros, ci şi .mi~unat profi.l ~te ~ase celti:e.J
Este clar deci cti. odatii cu ndJcarea naţIUnII gete, pohtlc ŞI econoffilc,
'din ce in ce mai mult spre rangul de naţiune dominant3 în întreg cen-
',trul şi Sudesrul Europei, cu epoca de culminare în veacul marelui cuce- I
ritor şi organizator Burebista, buna stare devine generalli pllnă În stratele
de jos ale societăţii şi ca atare formele de culrurll. etnografic?! se inno-
bileazli: ceeace era, Înainte, rar, scump şi adus de departe, devine
www.cimec.ro
VI . vA RS,." ,' IERU L U I IN DA CI". i. LA·
-= ,.t;=
N ':-:-:.
L·L- - -,-'-
.,
comun, ieften şi fabricat pretutindeni. Putem deci, oarecum aprioristic,
afirllll\ ~C"â ace~ e~orm1l .canti tate de vase La Ttne ce se întâl neşte pe
teren, 10 staţIUnile daCice ale acestei vremi, aparţine mai ales ultimei
perioade La Tene, mai precis, secolului J a. Chr., şi estc fabricată la
noi, iar nu importat1.
Iar acest fenomen istoric-cultural nu e unic În istoria Daciei. Dim-
potrivli ci este un simplu . pendant. Ia inflorirea excepţională a artei
industri:tle ceramice În clIffl/itic (epoca numârului celui mai mare de
aşezări constatate in Dacia, deci a celei mai numeroase populaţii seden-
tarc şi agricole), ca şi ," hroll::ul I1J fÎ JV (vremea ce lei mai mari bo-
gAţii metalice şi a Înf10ririi meşteşugului tuturor specii lor de f!lurari,
cu cei de aur În frunte).
firesc lucru însă, marile întreruperi În evoluţia l iniştită şi creatoare
a naţiunii thrace din Carpaţi duc şi la o bpsd de cmuinuilllte directd
Q tipllrilor de cÎrJilizllţie de caracler mperior. Ceramica pictată eneoli-
tică, moldoveneascli şi în pane ardeleanâ, ceram ica incizat1 a bronzului
mijlociu şi recent ardelean, sunt felwtlU!11e tmiee, Ijpsite de continuitate
in intregu l desvolt1rii culturii noastre pre- şi protoistori ce. Şi dacă
tipuri le esenţial.e de vase, întrucât au fost cu totul generale, pân!l în
stratclc cele. mal de jos, cOll tinuă, ma i mult sau mai puţin, dela o epoci
la ~lt~. apOi ar .fi o greşeală elementar!!. sli credem eli tipurile superior
artJstl~e, exce.pţ, onal e fie prin profilu l, fie prin decorarea lor, pot fi
unnânte Contmuu - pe acclaş spaţiu - d. p. dela .vasele-suporU eneo-
litice la tvascle-suporu La Tine. Ci adedrul pare a fi acesta : din focare
culturale dtferile, pe O "Ulre sliPrafald daltI, avem iradieri de forme cul-
turale c:Înd intr'o direcţie, când în alta, intreţinând mereu viu fondul
COlmUl cultural al intregii suprafeţe, astfel că, În general, pe aced mare
:::~Ird~~e S~:ţi~:"::~~;â ~'svec:le i~uu~~:r~::;i lo~:~~n~~ăl~p~e:~~te~ :e7:i~~~:
fiecare nouli înflorire culturalli locală, chiar de caracter etnografic, îşi
arc un izvor mai îndepărtat, dela o cu lturli superioar(l, conlemporatld 1).
Am du tat să preciz1im aceste rea l itliţi istorice, tocmai pentru a pu-
tcă stab~1i mai clar, care e partea specific gcticti. faţă de influenra gene-
ralâ celtlcti., a ceramicei La Tene din Dacia. Şi aceasta cu atât mai mult,
' )!) IIn .... 'UCCIlSliinrllurire tim4ne fidele. de un earacler pur . uperfici.I:ll.!ltfel.
pentru 8 rAm ine in induslrill UJ"lunid, de mIIi multe ori Sudul a dat inapiralie Nor-
du[ui;tolu"pllnIlÎnLo.Tl:ne,rotltaolarll[II;,cunoscut5inSudulegcicÎncA din bronzul
\1!chiu, a rtlmat IIUUIIOICIIII1 No,dlllm·.
,6, VAS IL6 f>J.RVAN, O KTICA 676 \l. VARltT A "IE-RULUI IN OACIA.. - "'. I...A TF:l\B_U'1 ,6,
cu cAt influenţ.1 contemporană gread nu duce În Dacia la nici o fOn:nl crede greşit Kovacs , cu Costobocil) o largă b ază de c ivilizaţie cclto-
ceramicl now, de imitaţi e a formelor greceşti im pona tc in cantitAţi getică. ale clrei produse vor apare, nu numai in arta monctlriei, cum
foarte respectabile, în special, 3 am(orc)or. oenochoclor ş i cupelor de- relevii Kovă cs , dupa. C ohl, ci şi, mai ales, În ceramica, cu totul caracte-
liene, - d eşi acceaş influenţă crease in V, in contactu l cu Celţii din Gal~ ristică şi extrem de bogată, a staţiuni lor La Tenc ardelene, în cari anume
lia , toate tipurile principale ale nout i ceramice central-europene. tipuri de vase, rămase necunoscute - cel puţin pAn!i acum - În S şi
Şi În l egătură cu acest contrast intre rezultatele inOuenţei ccltice şi V Carpaţil or, stabilesc o l egAtură intimit, chiar de origini, cu ceramica
ale celei elene in Dacia, În ce priveşte ceramica 1), trebuie s!i mai ridi. ceitică de pe valea Dunării de Sus.
cAm acum înd o chestiune foarte importantli, privitoare la originile Fireşte, o atare s itu a ţie de fapt, exact! pentru sec. lV- 1 a. Chr.
geografice ale înrâurirei ccltiee principale, În Dacia. Am notat şi mai nU poate fi identic adm i să pentru sec. I - Il p. Chr., cân d în locul
8US, eli. Celţii se co nstată mai Întâi ca vecini ai D aci lor În regiunile nord. elementului cel tic intră În acţiune ca ferm ent s uperior civilizator eIc-
vestice, de pc Tisa superioarl şi mijlocie. In special În regiunile getiee
ale Carpaţilor nordici (Slovacia centralA ş i Ungaria n ordcst ică) Celţjj
ajung, dupA urmele de $archaeo- La T enet gAsitc acolo (v . mai sus,
p. 464), se pare, ind din sec. V a. Chr. In general, î,lÎtllreg Ardealul,,·
(n toată 1l1olMvll Celţii 011 ojmu din direcţia 1JOrdicd, iar 711' sudicd. Celţii
au locuit efectiv în NV şi l\tE României actuale. Formele ceramice
create de ei În legătură cu V boem şi bavarez, adicli În general cu Du~
nărea de Sus, de unde pe viemuri veniseră spre Dacia, au circulat apoi
În întregul ţinut getic din platoul transilvan ca şi dela S Carpaţilor. P ână
ş i la Crăs011; pe Ialomiţa anume tipuri ecelticel se l eagă cu precursoare
ale lor directe din Bavaria La Tene-ului 1 ş i Il '). AlAturea deci de
legAturile cu SV scordisc, exercitate din La Tene 11 Înainte În Banat, Fiti · 395. Urni La T~n e Fig·396. Urni La
Oltenia ş i o parte a Munteniei, ceramica Daciei În La Tene va trebui Ghitl la Sigh;'oara. ln Tblc dcla Tdrgul·
sl1 evidenţieze raporturi Încă mai strânse ş i mai multiple cu regiunile Muzeul comun it. evang. S«ui/or, la Muuul
deacolo. din Sf.Gheofghe.
ecltice din l\TV Daciei. Acest fenomen istoric-cultural nu a sdpat
nici cercetători lor dinaintea noastră. Kovacs , caracterizând') ceramica
mentul roman. Drumurile Romanilor spre Dacia sunt total diferite de
din mormintele La T enc Il dela Apoltido, În l egă turl1 cu ceramica La
nle CelţiJ or. Romanii vin din spre S Întâi, d in spre V pe urmă; Cel ţii
Tcne din Ungaria, observă d, În general, această industrie (,(celticlb
dinspre NV ÎntAi, dins pre SV pe urm!i. Probabil ispitit de s tările de
e legati mai mult de NV eeltic, d in viile Dunării , Elbei şi Vistulei,
lucruri protoislorice, un archeolog ungur, Arpad Buday, a dat acum
decât de SV alpin, iar În particular Apahida Îşi giseşte analogii pe te-
cA.tva timp expresie, chiar Într'o revistl de cultură genetaUi J), pl1rerii
ritoriul ungar în N ş i V, iar nu În SV ţării, aşa dar În regiunea ungara-
d şi Romanii au pătruns in Dacia din regiunea dela N de MU1"eş, iar
slovad şi austriacl1, unde Celţii ujung, cum am arătat, foarte de vreme,
nu, cum ştim cu toţii, pe drumul macedo-illyr întâi, al Savei ş i Dunării
şi unde - În Carpaţii nordici - Coti,,'-,., pc drept citaţi de Kovăcs ,
pe urmă. Am tinut sli fixcz aici şi acest contrast, pentru a nu l!l.s3 vre-o
s tabilesc Împreună cu A,zar!ii deoparte, cu Tcuriscii de aha (nu, cum
indoiall asupra deosebirei absolute de s ituaţi uni istorice dela o epocl
la alta.
') "ezi alte prec iwi mai aw, in cap. IV, p. 196.
.) ef. ,i
AndrieŞCll(:u, Pistul Crasani, p. 60, nola 1. 1) In revista Cultura de I ub conducere. d~lui Sc.xtil PUfal riu, I 1914. flO. 2,
*) ln Dolgo:atok, I11 911 ,p.S2Iqq.,i,mui pcacurI,p.68Iq. pag.ISO.

www.cimec.ro
566 VA lj l LE pAIn'AI"', GHTIC A
679 ,6,
, O~ată clarificate aceste chestiun i genera le, s~ trecem la examinarea mai ales verticale (ca in Boemia), dar şi orizontale, in special in zig-.lag -
tlpunlor de vase La Tcne constatl.te in D3cia, fie În staţiunile, fie in obţinute prin frecarea cu un obiect dur, bine luslruit,-sau şi cu
nccropolele până 3cum săpate 1). incizii superficiale trase cu pieptenele - procedcu general În La Tene
III J) - aceste vase se Întâlnesc, ca şi in Apus. nu numai in paslA fin1,
Urne. I.n legăt ură cu tipul de urne Întâlnit şi in bronzul IV, de forma lucralA cu roata, ci *i În past!! grosolană, cu g rllunţe mari, lucralA cu
uno~ mari .borcanemai largispregunl.casprefund.st.:i eleganta fafln!. mâna: un exemplu tipic in acest gen ni s'a păs tr at la Muzeul din Buda-
- fireşte mdependentă genetic de vechile urne prc-scythice de tipul
pesta ş i îl reproducem ş i noi 1), mai ales pentru forma lui caracte ristică
şi pentru reprezentarea gravat!l a unor clădiri (fig. 398 sq.). Acest ultim
celo~ dela ~an.dul de Câmpie (mai sus, p. 422 şi fig. 286)-pc care o În-
tillnun la Slg
ht
loara (fig. 395). in fru~o:~: ~~~iu~~d;a t~~!~:gi~: :~o:~:
.;' ' ~ tâlnescpftnă in regi une.Mamei'),
~eo~:~::~i:i '~'av:~~eia,) B:~~a~i:2~
! miei ') de alta. E un tip cu totul
comun în V celtic - derivat de
sigur din $itlll~le de bronz analoage ')
. ,1 _ - dar nu aşa de frecvent În Da.
'~'). ci' , - mai ales la S tarpa\ilor,
unde Încl nu-I cunoaştem in să-

: I \ ! ~~u:~:ea~~tt~ăe:;~~:~'~c~i~~ ~~ Fig. JC}8 . Va. barbar din F ig. J99. OClaJiilc d cco-

i __~-- j :::~~i~~laa~~~gl~~!~li':lo~~g~13tl
Muuul NI,ional dela
BudapC'lta, dup'R6mcr,
AS. III 1870, p . 18,
rativc de pe vasul barbar
din fi,ura aliturati: de
notat tcaaat r .
Fil/.)97.I~rllgmcnlc dc\'ascLa T~ne din la Aiud d. p., nu avem decA: inalt 26 an. tbiauicat.
Muzeul colegiului Bethlen delR Ail/d. un fragm ent care a putut prea
bine aparţine unei urne de tipul vas alclltueşte de altfel un exemplu aproape clasic pentru trecerea dela
obicinuit La Tcn e dacic (fig. 397). l mpodobite cu ornamente grafitatc La Tene-ul LII, preroman, la formele de vase medievale, de un profil
analog ş i în cele mai mu lte cazuri chiar moşte nit din La Tene, precum
lA ~'~~~::~~:~;;::~~~~;::~~::;:":~~;~~~'I;::"::~::'~~~~'d"'~'~:::::,",:~:~~~~ se poate mai ales vedea in s taţiunea ardeleană dela Sthlltma d~ ,Murel,
aparţinând în cea mai mare parte epocei nAv!llirilor gotice '). Acest
J) /bid.,p. 1468. 1471. tip, de borcan (~r1\ toa rte), pare a sta de altfel şi la baza mu ltora
·) / bid., p . 147J. din formele medievale sLa,;e, gAsite la noi în Dacia ş i se arată a fi ,
' ) Jbid., p. 1479 (Ia M anchi ng).
allturea de urnele La Tcne Il şi III de forml bitroncconicl rotunjitl
~) La Stradonitz: ibid., p. 1482.
') ef. D.x.hcleuc, IIJ , p. 1467 cu p. 14S8. (v. mai jo~), unul din modelele principale ale tipului de oali1 barbarn. ,

:::i~~§~~~~;~;;~~i~:2::':i;:::~~~E:~:I~;,':i':~;::~?: 1) CI. Dtchdcltc, Il ), p. t..sl .

1) Dupi 1l6mcr, In AS. 1111 870, p . 18.
1) Kowes, i n DoIgo.olok, III 191 2, p. 2S0 sqq. Vom rt\'cnlln dttalii mai joIr.

www.cimec.ro
,68 ,..
curcntll in evul nostru mediu, romina-slav. O oarecare înrudire, deşi acele dela Apahida, sunt Încă mai asemilnă toare cu tipurile dela Oeden-
mai apropiatll cu tipuri analoage din Bavaria decât cu borcanele burg, in general inclinând spre un foarte larg diametru al pântecelui
ardelene, infllfişeazll genu l reprezentat - e drept aproape singular _ vasului. Ori , după cum a arltat ş i Ros ka 1), cu prilejul studierii
la Tinosul (fig. 400): lotuŞ am greşi, duel! i-am cAuta. o filiaţie stri ctll mormâmului .cu can dela Balsa, o mulp.me de caracteristice ale obiec-
La T enc; de fapt acest vas e pur şi simplu o stilizare modernll a unui telor celtice dela Balsa, ş i în primul rând chiar ritul Îmmorm ântlrii
tip strllvechiu merglod pAna in neolitic 1). cu carul de lupti, d uc, printr'o întreagă serie de l ocalităţi, apa rţinând
Tipul de urn!l « Sighişoara. se poate urml1rl în V până În La Tenc cercului nordic de culturA cel·
J. De fapt Îns! el la noi aparţine, ca ş i tn Boem ia, La T e-ne-ului 11 şi tid a Ungariei, pânA departe in
mai ales III , ca ş i cea mai mare parte a ceramicei fine 4Icelticet din Dacia. Vest, spre Marna,cu c ivili za ţia
ei spec ifică , de care ş i Reinecke,
urmlrind primele monumente
celtice in Ungaria de NE, a fAcut
În primul rând pomenire 1).
Originea tipului de urne nord-
vestdacic nu credem deci a mai.
fi dubioas~. Ceeace Însli istoric-
cultural e încă mai interesant,
e persistenţa acestui tip în ne-
cropolele Daciei şi dupA epoca
romană. Intocmai cum din urna-

Fig. 400. Urni de!. Ti"olllipc

Prahova, dupA R. ,i E. Vulpe,
in Dacia J 1924,
Dar forma de urnă caracteristicA pentru La Tene-ul II nord vest-
dacic, veritabil eeltic, e cea bitroncconicA ca la BO/fO şi Apahida, in
feluritele ei variaţii: dela profilul quasi-viUanovian (fig. 402, no. 1),
natural evoluat şi stilizat În trecerea dhre La Tene-ul matur, - pAn.ăla
oala aproape sferoidaHl, lipsitI şi de umeri şi de gAt (fig. 401 - 406).
Kovacs, l . C. , studiind vasele dela Apahida a observat, cu dreptate,
că atlt ca ornamentare (cercuri concentrice flcând piramicUl.), cAt şi
ca profil, ele sunt din aceeaş familie cu cele de pe Dunărea de Sus un-
gară, din necropola La Tene dela Oedetlhllrg (Soprony - Scarbantja
romană): fig. 407 şi 462. De fapt urnele dela Dalsa, mai puţin svelte dedt
~;i~lln Î~~a~ra5~a:p vp~~~Ie: :;h~:~' i:;~e ~:~:e
I1
D:~:Oeao:~
1119
/:
,P·2.+·
medieval intilnit la Stinllma de
Mure" ca ş i, de altfel, Ia Bandul de Cdmpie a), tot aş~ gbim în ul-
tima localitate numeroase urne de tipul La Tene II nordvestdacic,
unele asemllnlltoare chiar p1nA la identitate: astfel fig. 4°5, repre-
zentând o urnă La T ene II din Muzeul de1a Ajud se regăseşte
intocmai În cimitirul dela Bandul de Câmpie C), pW chiar şi cu
cele douli benzi orizontale plastice imediat deasupra ecuatorului va-
sului. Dar acest fenomen de ..persis tenţă. pune una dintre cele mai
importante probleme ale archeologiei medievale române : sunt tipurile
de urne dela Bmuiul de Câ mPie, datate de Kovacs in sec. V-Vll p. Chr.
n~scute pe teritoriul nostru, În contjmll'lale cu viaţa mai veche din Dacia,
1) DoJgoautok, VI 1915 , p. 35 sqq.
') In AS. XVIII 1898, p. 306 sqq. Ce. Ia noi mai lua, p. 463.

') Cf. d. p. " alul neolitic dda Vlddhd::a in Alba de JOI, publicat de Herepey in
Alld/thb Vdr"'ll)"e M onografidjo, 111, Aiud, I()OI, p. 81 ,i p!. UI, no. :12. tUI, fig. 402, no. 1.
,i
'} Kovlica, in Dolgo#atok. IV 1913 , pl. dela p. 278, no. 1,3,10.
') Jbid., no. 7; cf. deahfel pl.delap. 342, no. 12,CU profiluJ dela Apahidl,mli

www.cimec.ro
 ..;
aşa cum , pe vremea năvă l iri lor scythice vasele tscythicCt sunt de fapt
de veche tradiţie loca lă, thracică? Sau, cumva, aceste tipuri s'au des-
voltat in a1~ parte, fireşte tot pe baze vechi La Tene, ş i au fost adusI!
de năvă lit ori, din altă parte, in specie din NV germanie, resp. din E
gcrmano-sarmato-turanic 1). Intrebări analoage iş i pusese şi Kovacs
examinAnd formele La Tene dela Satllmla de Murel repetate mereu
şi În sec. Il- I V p. Chr. pân~ la venirea Hunilor in Dacia, la finele
sec. IV 1), şi pe cari el c dispus să le atribue Dacilor noştri rimaşi sub
F ig. 403. Prorile de vase din morm. Fig. 404. Inventarul cer.mie obi-
celtice dela Baua. Dupll. M. Rog a, cinuit al unui mormint celtic lA
in DolgolSa/oh VI 1915' T ene II dela A/JiIhida . Dupi Ko-
P·33· detin Dolgrnratok II 19I1'P.4J.
Romani ş i continu ând pe dedes ubtul civi li zaţ i ei romane vechile tradiţii
industriale, preromane. Dar formele dela Batld,,[ de Câmpie, Contem_
porane cu aşezarea Slavilor în părţile noastre (sec . V- V II) - lucru
la care Kovacs nu a reflectat - ş i totu ş, pare d, Înc!i mai conservative
L a Tcne ca acelea dela Sântana, nu mai pot fi explicate aşa de simplu
') Cum a fost cal-u! cu Gamanii vcni\i in GtJlIio in &ee. tll - IV p. Chr.: ef. Dt-
ehdrtte. 11 3. p. 1487.
')DoIgozo toR, III 1912,p. 341 ,i
367 .
www.cimec.ro
VI. VARSTA F IEkULUI IN DACIA. _ 3. LA T~NE-UL
tati deci ind O problemli foane importand pe care abia cercetliri le
şi mai ales sllpllturile viitoare o vor putea rezolva. Principiar, ţin s.i
observ ce urmează. Ca şi in cazul Scythilor, veniţi În Dacia cu armele,
podoabele, harn aşamente1e şi carele lor specifice, dar fără o ceramică
proprie,- tot aşa credem eli au trebuit să vie şi nllvlllitorii evu lui
nostru mediu, în special cei nomazi, de neamuri tur:mianeori finno-ugrice,
f'llri o ceramicli. proprie ; mai mult chiar, Îndşi naţi uni l e german ice,
surmatice şi slavice, aşeza t c la noi , nu par - după c:1t am putut noi
Fig. 405. Urni La Fig. 406. Jn\'Cntarul eeramie o bieinuit al
Teneti dinMuuul unu i mormInt ccltic La T~ne II dela
colegiu lu i Uet hlen Bo[,o. DupA Roaka, in Do[go20lolc VI
dela AI·/ld. 1915. p. 27. cu 22 , i 24·
urmări matcrialul din patrii le lor dc origine, În N ş i În E - să fi adus
aici şi im pus În Dacia tipurile lor specifice de ce ra mică os tgcrma ni că ,
slavicl ori ponticll. Credem adicd posibilă o descoperire fi selecţiotla re
fi fmor ele11umtc de persisten/(T ce/to-dacice diTl La rene î"cil chillr t" ce-
Tflmica evului mediu daco-româ". Ar fi , natural, o nouli co ntribuţi e,
archeologid, la chesti unea tcontinuităţii.. Românilor în Dac ia, Dar
deocamdată punerea problemei acesteia stilistice c prematură, mate-
rialul archeologic de care dispunem fiind sau ind total nestudiat, Înch is
prin llizile de depozit ale Muzeelor 1), sau ind în pământ.
') Cad.p. laSf.Gheorghe,ilaCluj. unde,timsigurc!luistl,lCOldindplturi.
un atare materiI!.

Inainte de a trece acum la examinarea altor tipuri de vase La Tl:ne
din Dacia, suntem datori 5li facem mentiune despre marile urne - ro~
Fig • ....07. Scarbontia (Oedenburg-Soprony). Vase
La T~ne, dupl F. Puluky, A~. X I V 1880, p. 15-4
XI. ,ipl. XXIV dtJa urml').
şii - de tip sudvestic, ilIyric - În cclopot't - aşa cum le
1) InAlţimeaurnelor funerare e u rmAtoarea: mijloc 34 cm., joi NI. 2S cm., jos
dr. 21 an., diam. callr. de lUI din It. 26 Ctn. iar a cupei I II t i 1 b de 12 cm.
6', M' _ __ _~" ~vA~
R~~~AP~
IE=
" U~
L U~
I ~
I N~
"A
=C~IA_
- ~.=
LA_~
T e=
N~~u
=L_ _ _ _~
stauul ÎntArziat dela Donja Dolina pe Sava J), şi intocmai, in morminte
din La T~ne TI la noi pc Dunlirea olteanl'i, la Gruia 1.). Pornind dela
tipul cunoscut carpato-balcanic al bronzului (cf. mai sus, p. 422 şi fig.
286), aceste urne in formli de clopot se conservA mai credincios in SV
ilIyric, unde hallstattul se coboari. pânli târziu în La Tene, În vreme
ce la noi ele sunt - În general- înlocuite prin forme proprii La
Tcne, sau, În mediile de culturi. primitive, prin acele urne de un
profil mai mult ori mai puţin bitroncconic, ulcioare, cu sau flri. toarte,
aşa precum, dcopotrivli la Crdsaui şi la Tinosul ca şi În Ardeal, d . p. Ia
Sighişoara (pl. XXXVI II , fig. 1), avem exemplare caracteristice În mor-
mintele La Tenc 11 şi In de acolo 1). Totuş tipul sudvestic propriu zis,
chiar cu bdl.uleţeJe oblice dela Do7lja Dotina '), nu e cumva. o rari tate
la noi . 11 întâlnim curent la Crt1sQ11i, cum am ariitat şi mai sus, cap.
IV, p. 184 sqq., dar Într'o primitivitate de facturii, care ne-a Bcut si
exprimăm ipoteza (p. 188) cl aceste vase sunt un fel de surogat in pli-
m1nt ars al unor forme originar gAndite in lemn. Tot aşa. de primitiv
apare acest tip şi la Miercurea CiuClI/ui ') , ori În piirţile Tinuloarei ').
DimpotrivA staţ i unea dela LecJtinţa de Muref ne-a procurat urne de
tip illyric aproape identice cu cele dela R i pa~, Donja DoJina ori
Gruia, atAt ca fo rmli eât şi ca techn icl1 şi paMli roşie, caracteristiel 7).
Tot dela Tim40ara ma i avem in sfArşit douA forme foarte intere-
sante de urne aparţinând La Tene-ului: una miel (ex volo funerar)
amintind cUleu d cordonst norditalice şi veneto-illyrice din hallstatt
(fig. 408), iar ceala ltă (fig. 409 st.), de tipul binecunoscut atât din La
Tt'me-ul III vestic '), cât şi din hallstatluJ sudvestic '), În conti-
') Truhel ka, in Wilr. Miu. o. D. li., IX 1904, p. 107 ,i pl. LV, fia. U; LXII 8;
LXI V 14, LXV 1, etc., -cunoscute dea ltfel ,i dela Ripal, ihid., voI. V 1897, art. lui
Radirnsky, pl. XXV ti XXVI.
1) Datllte prin slbiile LnTi!:ne II ,pec1ndaltfel,dupiiceieialteobiecte,arputd
inclllparţinehRllltauului:v . PArvan,lIrt.din Dadat l I92..4,bupraace.torrnorminte.
1) Pentru Crasani, v. mai IUS, p. 191, fig. 64; pentru Tinosul R. ,i E. Vulpe in
[)Qcia,I 192-4; pentru Ardeal materialul din muzeele dela dela Se. Ghcorghe,Aiud,
Cluj,i Sighipra
') Truhelka, 1. C. t pI.LXV Il, fig. 6 ,i7 cu noi, mai I US,P . 184 I q. fig . 4o,i urm.
găsim În hali- ") Frllgm. Ia Muzeul din Sr. Gheorghe.
. ) Fnagm. Ia Muzeul din TimitoaJ1l.
') er. ari. despre Lullin/a de D. POpelCU, in Dtuia II 19:ZS,
1) Dt!ehe1ette, o. c., 11 3, p. 1493.
• Rlldims ky, În Wi.u. MiII. II. B. H., V, 1897, pl. XXV, fig. 14:Z (Ripal).
www.cimec.ro
nuarea tr adiţiei urnelor cu dau:! t orţi verticale, comune in v:lrsta
bronzului.
In ce priveşte ornameOlarea urnelor La Tene, fie de forma .Sighi _
şoarat, fie de rorma pahida., ea e de o extrem:! simplicitate : prome
orizontale in relief ori in adânc obţinute prin simpla Învârtire pe roa~,
o netezire roarte lustruiti'! a supra feţ ei, p:ln3 hl un cenuş iu de oţel , ori
negru de abanos, eventual , dupli ardere, linii drepte, ol"Î În zig-4!:ag de luciu
ale clrei leglturi cu NV le-am vAzut şi mai sus şi le vom constata şi În
cele urmlitoare, şi unde avem in Muzeul Comunităţii Evangelice un
mic grup de vase, mai ales rragmente, de tipul celor cu buza I ată, pic-
tate cu brun pe fondu l ga lben - roşcat al pastei naturale, nu cunoaştem
ceramicl pictată celticA in Dacia. Dadi vasele numeroase de pastli gal-
benli, glsite la Tit/osul in rragmente, au fost şi pictate, nu ne mai putem
da seama, Întrucit raţa lor e complet roasă, materialul din care au rost
lucrate fiind roarte rriabil!).
Cupe. Orice mormânt La Tene trebuie să c upr i ndă, tradiţi on a l , cele
trei vase consacrute de un uz milenar (v. ş i mai sus, p. 422, pentru bronz

i .,.... . '11

1._,.", .~
Fig. 408. Vu La T ene din
Muzeul dela TimiJoara.
Fig. 401} . Vue La Tene din J\1uzeu l
dela T,·mi,OarQ.
c e
~-C\2
obţinut prin frecare; numai rar, grupe gravate de cercuri concentrice
(podoaba elasidi La T cne şi apoi şi romana- barbarii, În special pe o-

Fig. 412. Pro file de cupe LlTme Fig. 4' 3. Va. La Tene
dela Apahida. Dupl Kov4C1 i n dela Si,hiJoQI'Q. Muz.
Dolgoza,ok, 111911. P.?4. Corn. Ev.

Fig. 410. Fragme nt de VIIS La Tene Fig. 411. Fragment de va. LI!.
dela SI. Gheorghe. dela Si. Gheol'gll4.
biectele de os), benzi circulare de cercuri concentrice ori de linii punc-
tate, În s fâr şit zone de haşuri lineare transversale ori simplu paralele,
sau de alte figuri pur geometrice (fig. 395- 4' r). Unele vase au apoi orna-
mentul in val, adâncit cu un pieptene În pasta moale, chiar la invâr_
tirea pe roată (fig ...po). Destul de curioasli, faţli de l e~turi l e cu :NV
boem ş i V danubian, austriac ş i bavarez, e lipsa ceramicei pictate La
T ene, cel pUţin până acum, la noi În Dacia. I n afară de Sighqoara,
IV, şi p. 424 pentru hallstatt lI) : uN/a, clipa şi cratiţa (ori bolul) . Fireşte
rormele variază dela o epoci la alta chiar pânli la schimbarea tipului
de vas, Înlocuindu-se d. p .•cupa. cu 4Iceaşcat, ori «cratiţa. cu fbolub,
T~e
etc., dar triada rlimâne. I n adevAr, atât mormintele dela Apahida, cAt
şi cele dela Balsa cuprind această tr i adă (v. fig. 404 ş i 406), Întocmai de
altrel ca şi În V pe Dunărea de Sus, ca d. p. la Scarbmttia (v. fig. 407).
Crearea tipului de vas hemisferic, ori de calotli sferidi de o armonioasă
rotunzime având doar buza mai mult ori mai puţin accentuatJ, fi e prin-
tr'un profil constructiv, fie printr'o simplă zonA orizontală decorati v!,
aparţine hallstattului sud vestic : sunt elegantele cupe italice, care ne
') TipologIe, "allele de Pillli galbeni dela TinotuJ par a a'\'4:â legAl uri cu lumea
greaci. '-otu,PUlaedeocompozÎţÎe,Îcalil a l ecutol ulpa rtieu larl,a,zice, ne-grucl.

www.cimec.ro
57_ VA S /l.E pAIWAN, G ETIC A 68. ... V, VÂRSTA FIERULUJ IN DACIA . 2. LA T~E-. UL

apar În forme aşa de perfecte În bronzul IV târziu dela Fizeşul Gherlii
{maisus,p. 311 şi fig. 203}' Intre acest vas de tradiţiemetalic3,şi ccratiţ:at
tscythiclb, cu proeminenţe uhracCt, frecventă În mormintele din hallstattul
11 dacic (v. mai sus, p. 428 şi fig. 266 şi 305), oscilew tipul de tcupl.tl}
din s taţiunile şi mormintele noastre La Tene: tipurile dela Apahitf4
(fig. 412) larg deschise şi cu un profil destul de unghiular, apropiat de
cel in teracotA, hallstattian; cele dela Ba4a (fig. 403) la fel; dimpotrivt
tipurile dela Crăsani (mai sus , p. 206) de o rotunditate perfectă, fie
terminând in fund într'un vârf ascuţit (fig. 123 - 125), fie dimpo_
trivl1 afectând curba unei calote
f, turti te (fig. 126), intocmai ca in
sudică . In adev3r suntem, ca epoc3, in vrerr:ea cupelor <kliene, care ajun.
geau prin comerţ pdnll În cele mai dep3nate regiuni ale N thraco-scythic 1)
şi, fireşte, exercitau asupra indigenilor o atracţie cu atât mai mare, cu
cAt nu circulau numai vase, ci şi tiparele cu care puteau fi turnate şi
împodobite '). Cupa dela Sighişoara , dacl! nu va fi fost adusll. chiar din
S, a putut fi uşor fabricată la faţa locu lui cu un astfel de ti par.
Bobm· ". cefii. Punem impreun!f. aceste tipuri pentru rolul identic
pe care·1 jucau În inventarul mormintelor La T ene. Astfel, in vreme ce
la Apahida avem o jntrea~ serie de bol uri, care nu sunt ca profil alt-

l
:r (

frum osul exemplar cu motivul ira.

~ 1 :~~;.ce~~:~fi!.:I~~~~a~~~
1.. . __ __ __ ~ ... _. precum am spus şi o formll mai

Fig. 414· ~:~:il~~::::~ La T~ne :~~~~~td:o:a~:io~~~n~nc~ U!~~~

dela Târgui SUlIilor(fig. 42°, st.) ori
Sighqoara (fig. 450), care nu sunt aJtcev~ decât basine (v. mai jos,
paragr. resp .) in miniatură, de tipul acelora aşa de elegant arcuite
pe care le găsi m la Poiana Sein·') lângă Sarmizcgctusa ori la Chepel, in Trei
Scaune (fig. 449)~, deoparte, la Til/Oflll pe Prahova, de alta '): fig . 440.
Ca şi urnele, marea majoritate a cupelor nu are ah! podoabll decit
însuş profilu l frumos uasat din roatll. Varietatea de inspiraţie a
liniei plastice este infinită: un exemplu din Muzeul dela Aiud
merge în această privinţă p1nl! la paradoxal, rlisturnAnd fatada
externă a profilului spre interior (fig. 397, fragm. 2 jos la st .); Un altul
dela Zimmcea (fig. 414) accentueazll curba '); altele, dela TiooS!lI (fig.
415), puţina profunzime. Cazuri de împodobire ca acela al cupei dela Fig. 415· Vue ,i profilc de viile dela TjnOlU[ dupA R. ,i E. Vulpe
in Dacia I 19"14.
Sighifoara,maisus,fig·413, sunt rare şi trlldeazl1 o puternicl1 influenţă

1) lnlrebui nllm, ca ,i D,xhelctle 113, p. 1476, ace.t Icrmen egal eu grecescul

ceva decât nişte simple urne mki, ceva mai tunite decAt cele proprii
(v . fig. 404 şi 416), la Ba/fa locul lor e ţinut de un vas nu prea deosebit
~~~t'I~II;a nl~ t;::~:;,~: ~~~·4~.eare credem a-I atribuI formei de miel uml Iara
ca profil, dar prev'but cu o toart!f., deci transformat în ceaşcll. (fig. 406
t) V. arI. lui AI. Ferenezi. dcapre Poiana Stl~i tn Dacia, 1, 1924. şi 4 17). De fapt, nu Apahida, ci Balşa e În ordine cu traditia noastcl da.
1) Orig. Ia Muuul Naţional Secuesc din Sr. G~rghc. cică. Mormintele hallstattiene ale Daciei (ba chiar din bronz) cuprind
t) R. ,i E. Vulpe, TinOJu/, in Docia, 1, 1924.
1) Ca un altul dda Bdqti-Ald~ni, in Budu, inedit, la Muzeul Naţional de Ami.
chitlţi (La T~ne tin. 1) V. mai aua. Cllp. IV, p. 207 .qq. ,i fig. 162-17°
') Rnd., p. 208 cu fig . 172.
,i 172.

www.cimec.ro
578 ... v I. VA RST,\ F IERULllJ IN OA C IA ._ ~ . LA Tt. NE- lL

~;;~~t:i:;n~o~~~::i~~a~~n("~::=i ::. :~::4~~~~:;~:e.~::;:;~;e~: rare. Dimpotriv~ suntem destul de bine documentaţi asupra tipului
mai mic de edIli şi ulâle cu o singură toart:!. lată principalele lor vari-
Cr(TSQlI; (mai sus, p. 190 sq., fig. 59 sqq.), reapare la 1 mosul (fig. 415) etliţi: 1. C.'ma cu gura largol, incă unghiu lar bitroncconicli, fllrll. rllsfrAn-
şi c, clupn cum am amtat şi mai sus, o form3 locală ruraJ~, tot a~?t de c()..
gere :1 buzei, ca d. p . Ia Zillmiua (fig. 419), sau, rotunjitll La Tcne, dar
munll În La Tcnc, precum fusese şi În hallstattul CScythlct. Pnn . bolu_
riie. ei, Apahida se desparte de mediul veritabil gcric şi se leagă cu
Vestul, care preferă vasele ară torţi, adic!l, pc lângll. celelalte aml1nunte
(v. mai jos, sub tmormintc.), se dovedeşte şi prin aceast~ predi~ecţie
. ._-
a fi fost, de fapt , o necropolă celticlt, iar nu getidL ~~ot un t~p ~xotlC de
ccaşcl c ş i acela de o formă foarte unghiulară gltslt la SIC'llfoara (v. i: ~_,;,.,
fig. 418), nu ştim Însli dac1i Într'o locuin,t/\ o r,i într'~~ mor:nânt. Din
aceeaşi fami lie sunt fragmentele de ceşti gllslt e la TIII Oflll ) .
; " .. " - . :$ ~

_ou _.~ -<J Fig. -4.8. Cea,cI 1..0 To,e

dda Sjghiloora. Muzeul
Corn. Evan".
Fig.'P9. V.. La
Tenc dela Zim-

de o forml!. mereu archaiz.tntă, larg deschisă, ca la COfJasrza În Trei

Scaunc (fig. 420). 2. ama de tip p1ntecos şi scund, tipul oarecum per-
Yl T!F
.~ --\'J . ~
petuu al ulcelei, pânli În ziua de azi, foarte frecvent ş i la CrdJ07'; (mai

Fig. ,p6. Prorile de boluri La T~ne Fig. +17. Ceqcl dcll BalJa.
del" tlpaMda. DupA Kovac. in Dol- Dupl M.RO'ka,inDolgo _

·--- : : a~~i
gO::talokIJ I 9 1l ,p·2S· .alok VI 19'5. p. 24.

Dac.li inventarul mormintelor se m!\rgineştc in general la tipurile de

vase mai s us descrise, dimpotr ivă inventarul gospodliriilor La 'Tene e
mult m~i bogat şi variat În ccram ica sa . Sli Începem, ca mai legate cu
i \j;
Fig ..... 2 0. Vase Ln Ti!ne Fig. -421. ClIn i La T~ne di n
tradiţia, cu vasele de tip ulcioare, ulceIe şi cl1n i, d~ ţ i n,ut ori de băut din Muz. N. S. dela Sr. J\ luz. N. S. dela Sf. Gheor-
lichide: adică vasele cu tOQl"Ie, în d iferitele lor va nct1\ţ1. G heorghe; II. Tdrgul Se- ghe: II. Sf. Ol/ea"g".: ; dr.
Am notat ş i mai sus eli M uzeele noastre atât în Ardeal cât şi În vechiul Cll ilor,-dr. COfJamo. R oaua in Odorbei.
Regat posed1'i insemnate can tit!iţi de doburi La Tene cari au f1l.cut ~~rtedin
mari oale de pli.strat lichidele. La mu lte d in aceste fragmente le ghICim for- sus, p. 196 sq., fig. 77-8 1) şi cunoscut Înd! şi deJa Roalla În Odorhci
ma largîncăpătoare,ovoidl!..desru l de bine(cf. fig. 397.410.sq .• 414, 434); (fig. 42 '), dela Bmlelffig. 423), Chilelli (fig. 4'5), Sf. Ghwghe (fig. 434) şj
dar cele mai mu lte nu ne permit o sigur1i restaurare a t0t1tlor lor. Exem- Cmwt (fig. 436),În Trei Scaune, ca şi dela Râj1lOfJÎn Braşov (fig. 437) şi Ti-
plare aşa de bine păstrate ca acela dela Tim/loara, in fig. 4°9, sunt mai nasu l (fig. 429,433)' 3. Cana de tip svelt sudic, de o eleg:mţă şi distincţie a
liniei, qU:lSielenică, precum avem exemplarul dela Târgui Seeuesc (fig. 422 ),
1) R. ,i E. Vulpe, Ti"osu.J, in Dacia 1 192.4· de o pastă şi factură excclent:l şi cu un rafinat profil , quasi-architectonic.

www.cimec.ro
,89 .,. n VARSTA FIERUI. LI I N DACIA - :1 . LA TP.SE-UL ,8.
al buzci, - sau precum e exemplarul, ce\'â. mai scund, dar ind. tOt
(fig. 438). La Time-ul vestic cunoa ş t e tipul de tJase-gtlrtIji, aşa cum, mai
destul de elegant dela Do/nic, tot in Trei Scaune (fig. 424), - sau cele aproape de regiunile noastre, îl ÎntAlnim in Bavaria de NE 1). Ceeace
e Însă foarte de preţ la vasul nastm dela TârguI Secuesc, e zona de

.~~!
: :
• t:::.-___ ~: .. ____ ::+------'
Fig ..p .2. Cani La T~nc dela T 6'lul Fig_ 4:13 . eflnl LI Tenedcl. Brattl Fig. ,,27. Cea,ă La T l:ne Fig. 428. Cea,c!I La T~ne
SCtllUC, pilltratl la Muz. N. S. din in T rei Scaune, la Muz. N . S. din delll Tir/oml, dupii R.,i E. dela Tir/osu', durlR. tiE.
S f. Gheorghe . sr. G heorghe. Vulpe in Dacia 1 1024 . Vul pe in Dada 1 1914.

doul clni dela Timişoara (fig. 409 ş i 426) ş i cana dela Zi"wicea (fig. 435), caneluri verticale ce il împodobeşte pc umeri şi care ne aminteşte vechi
mai modestă ca technid, dar trăddnd bune modele, - sau exemplarul încă procedee locale în arta metalelor, transpuse şi În lut in bronzul t ârziu
şi in hallslatt l
), şi ap3rând şi în La T enc. d. p. pc ceaşca La T cnc

FiG· 4'19. Cea,cI La T~ne Fig. 430. Cell,di La T~ne

dcltl TiIlOIII/. dupl1 n . ,i E dela TIT/OIU I , dupA R.,iE.
Vul pe in Dacia 1 192~. Vulpe in Dacia 1 1924.
Fig. 424. Canli La Tene Fig. 42 s.CanI L'I Te-ne Fig. 4'16. Cani
delaDal"ic(Trei Scaune). dela Chile"; in Trei La Te.ne dela
LI 1\1UZ. N. S. din Sf. Scaune, la MllZ. N. S. Timiloara(Muz. 11 del~ Balfll (fig. 417). Absolut caraclcrist icll. e apoi toarta, carc. Întoc-
Gheorghe. di n Sf.Cheorghe. Ori,.). mai ca ş i la celalalt vas- fl acon, dela Sigh i şoara. dli un aspect cu
totul popular, loc:II, de simplu ulcior, ca oricare altu l (v. d. p. mai
mai popular dela SJ. Gheorghe (fig. 421) ş i exemplarele dela Tillosul
(fig'4Z7 sqq.). Foarte interesante sunt ulcioarele cu g1tu lstr!lmt, ş i cu O sin- ') Vez.i tORt!!. bibliograrin . cu .crierile lui Re inecke, ma; ales, la Okhdetle , II 3
P· 147S·Qq·
gur!1 toart!1, dela Târgui Secuesc deoparte (fig. 439) , dela Siglll/oara de aha ') Cp. III noi mai 11,1', p . .PS sq.

www.cimec.ro
,8, VASILE P}.RVAN. G ETIC A
sus, cap. IV, p. 212, fig. 156) unor vase de o origine tipologică la
care se excludea mlinuşa.
Absolut identice cu formele de celli-slrecurdtor; dela Crăsall; (mai sus
p. 210) sunt ÎnsU.rş it strealrdtorik La Tcne dela Sig/ziloara (fig. 441).
Sli trecem :lcum lavascle larg deschise, cusau {ăru picici, de tipurile:
castroane, strAchini, farfurii, fructiere, etc. - Precum am arâtat mai sus,
În cap. lV, pag. 195 şi urm., accst grup de vase este reprezentat prin
două serii de forme: cele analoage cu formele bavarcze, cu buza dreaptă
ş ilingust.'. simplu profilată , - şi cele mult ma i numeroase şi variate,
cu buza lată, de o varietate extraordinari'!. de praCilc, mergand până
ri '
I-D
Fig. 431 . Cani La T~ne Fig. 4JlI. CeaşcA La Ttne
l'
Fig. 433. Cani La noe
dela Ti"olul,dupii R.1i E. dela Ti"olu l dupA R.,i E. dela Ti"olul ,d uplR.,iE.
Vulpe, in Dacia 1 19z... Vulpe, inDaria I 19Z", Vulpe, in Da&Îa 1 19:1+
la exagcrliri, pc care modelele lor, vasele hallstattiene de metal din
regiunea Dun!irii de S us, nu le formu laser!i niciodat!i. Aceast!i dualitate
de forme ş i origini e general!i În Dacia. Astfel g!isim basine mai mici
sau mai mari, ori .cupet cu picior înalt, de o elegantă curbllr3 a pereţilor
ş i buzaîngust1\ deopotrivlla Tinosulpe Prahova (fig. 4 15,440ş i 442),laZim.
tucea pe DunJre, la Chepeţ ş i St1n:rielll'În Trei Scaune (fig. 444,446 şi 449) ş i
la POi07/Q Selei, l ângă Sar mizegetusa, ori la Aiud (fig . 397) şi S igh40ara (fig.
45°,452 ş i 455). Ş i tot aşa, gbim basille, «Crlpet cu pIcior î"alt, resp. vase-tu_
port, cu buze extrem de late, ca la Ordstw;, deopolriw la Zimnicea (fig. 414
şi 444), la T;'lo$llL(fig. 415) , la Sighişoara (fig. 443 , 445, 450, 455), la OIUni
in Trei Scaune (fig. 443, 451 şi 453), la Cernal, tot acolo (fi g. 454), la Cot1U!.
[(fu şi DablÎc (fig. 448), la SotlZumi (fig. 44.6), tot acolo, ori la Aiud (fig. 397).
Din tipul de cratiţă larg lronccon icl, veche Înd di n neoliti c şi pb-
trata in popor până in La Tene, d. p. Ia Crdsa71i (mai sus, p. 199, fig.
www.cimec.ro
69, ,a,
88) ca şi la Timi,oara (fig. 457), ori, mai exact, chiar pânl azi, În tipul
ţărnnesc de străchini, derivase o form! cu picior scund, iar apoi tot mai
inalt (ef. mai sus, pag. 197 sqq. cu fig. 87 sqq.) ale drci buze, dup!
pilda vaselor metalice din Vest, afectAnd fonne analoagc, de basene
ori tipsii , se li1ţiserll treptat alcătuind un tip caracteristic La 'fene În
Dacia, aşa cum am indicat mai sus o Întreagă serie de localiUl.ţi. In
;uni1nunte avem, fireşte, a deosebi o scrie Întrea~ de sub-tipuri a a-
cestui gen de vase, şi anume, după cum vom avea de-a face: 1° cu cupe
propri u zise, cu picior înalt, ca la Sig!tifoara (fig. 455), la Tiflosu[ (fig.
415) , ori la A;/ld (fig. 397), 2° cu vase-suport, ca la SigllJioarfl (fig. 443
Fig.4H. Fragment de Fig. 4]5. Vas Fig . .4]6. CAn i11. La
v.. La Tl:nt t.lehl SI· La T~ne Tl:ne dela Ctlrtfal in
GhffJrglltl (l\1u%Cul Tre i Seaune.LaMu%.
N. S.). N.S.dinSf.Cheorghe.
Ş i 445 ), mergând, ca forme, pâtul La perfecta identitate cu tipul aflalog
diu !ierlll itailc 1), ceeace, nalural , nu poate fi indiferent, ci trebuie s1\ ne
Îndemne a căutâ O Icgăturll. mai strânsă, ind di n halLstatt cu tipurile
analoage (cum vom arMa îndalll), ori 3° cratiţe şi farfurii propriu zise,
ca la Olteni şi Cenlal în Trei Scaune (fig. 45 1 şi 453 sq .), În care, ultim!
caz, marginea latâ a farfuriei e împodobitâ cu acele cunoscute benzi
late lustruite între cari a leargă zig-zagul de diferite modele.
Am spus clI. Dacia cunoaşte ambele tipuri de vase cu picior înalt : cel
cu buzele subţiri şi piciorul lung, ca În Posnania şi in general in NV '), şi
1) Exemple numeroase la Muzeul Vi/la Giulia din Roma, etc.
' ) eL A n drie~lCu, Pucul Grllll,"i, p. 53·
 ,8,
cel cu buza latii ca in Italia 1). O staţiune greşit datată numai in epoca
romană, pc Murcşul de Jos, lân gă Peaca. 2) - de fapt contemporană
ş i cu Sigh'foara, elc.-cred di ne dA. oarecare indi caţi i asupra drumului pe
care I ~au urmat s pre Ardeal ca şi spre Ca.mpia munteană vasele de al doilea
tip 1). In adevru- vasele cu picior inalt dela Pecica: fig . 456 şi 458, sunt de un
lip Îtruie aşa de pregnant, În spc.:ial prin reVmarp.3 convexă a buzelor lor
latc, c.'\ ele nu pot s!i.-şi aibă decât o origine sud vestică. Alte fragmente
Fig. 437. CanA La Fig. 438. Ulcior La T~nc Fig."39· Ulcior LaTb\e
T~ne dela Rd,n(J1); dela Sighi,oara, 1, Mu- dela TdrguJ S«WU( in
(BtlfOV).LaMuz.N. zeul Ccmunitllu T rei Scaune. La Muz.
S. din sr. Gheorghe. Evanghelicc. N.S.din sr. Gheorghe.
de vase de aici, tip urn§., tot cu marginile late, perfect orizontal, şi tot de
pasta cenuşie, amintesc materialu l dela CrtIsmli, Zimnicea,Poiolla, Mănd­
stireaşi Sighişoara. Dar noi am observat mai sus, p. 384, cu prilejul ca-
') AI cArui prototip e de CAulot, tiin h aliati la noi, probabil in \'1lsdede metal
haJlstattiene, cu buze lateorizonlale; v. lanoi . mai lUt, tn cap. IV , demonSlralia,î
citatele re~p. in leglilUrl cu \'aae.le cu bUl.e laIc del" Crisani. Fire,te, Il greu de SPUI
pN:cil,docltipulde\'asecupiciorcubu:r.alaIAt'llnlscutlanoiaulonomralAdeVelt.
sau dimpo(rÎ\'i chiar in teracotA ne-a venit de lcolo.
1) L. DOmOtOr, in Alt, XX I, 19° 1, p. 327 I qq.
*) Asupm VOlt/or cu picior M. \Vo uinuky o incercat un Itudiu componuiv inec_
p.l.ndcu Egiptul,isfArlindeu h Blia,din ncolitic,i plnAin fier (AA.,Xl, 18gl,p.211
aqq.), incercAnd o fix/!. _ credtm fărA temcÎu, clci lunt mai multe valuri de innuenţe
cuhumle, care poartA acest tip îm prejurul Mcditcranei - o cronologic mai veche
pentru Egipt, Asia Mici, Grecia, Siciliati Unglltia,i una mai noulpcntru Caucaz.
Grecia, Austril, IUllil,Spani" ,i Francia. De fapt au fost intrelueri continue.
www.cimec.ro
--~----~
.., '"
racteriz!l.rii plllcii votive de teracotli, dela Sighişoara, cli motivele ei or-
namentale suggereazâ o legăturli intiml1 cu Nesactirl1n, deci cu regiunea
de culturl1 veneto-illyrl1, de unde în hallstatt ne-au venit numeroasele fa-
bricate - vase şi podoabe-de metal, rlisplIldite pâ'll1 dincolo de Nistru.
Am mai accentuat-p. 383 şi 439-c!1 raporturile dintre Dacia ş i Itali a,
Întrerupte prin n!ivlilirea scythicl, sunt apoi reluate ş i ind djn archaeo-
La Tene·ul vestic produse sudveatice pltrund din nou la noi. In special
Banalul e şi în a doua vârst!1 a fieru lui strlIls legat de regiunile adriatice .
Vasele cu picior inalt dela Pecica, de tip italic, sunt o fireasd apariţie
Fig. 4-40. Bas in mire. La T enc dela Fig. "'41. SlrecurltoriLa
Ti"otul, dupl R. t i E. Vulpe, in Tene dclll Sigltiloara.
Dacia, t 192". Muzeul Corn. Evang.
in aceste plirţi. Dar odat1\ fixate aceste Împrejurări, nu cred că mai este
prea indr 1l:z neţ a afirmă cli În D ac ia constadim şi În privinţa vaselor·
supon, o dublll sinteză: elemente nordvestice, fIXate din nou, pe baze
mai vechi, prin influenţa celticd, unite, adică aldituind varietOlte para-
lel:1., cu elemente sud vestice, de indl.urire italo.'iIIyrică, poate chiar mai
vechi decât Celţii sud vestici ş i vestici. O atare vechime şi origine ar
explica eventual de ce ",cest tip e şi mult mai frecvent in Dacia (cf.
expunerea ş i figurile comparative de mai sus) decât tipul celalalt,
.posnan iant.
Dar La T ene-u l II şi III din S D aciei , în special aşa cum se prezintă
la Zittmicea şi 1i'ooml, dl dovadl de o bogată fantezie în profilarea
vaselor larg deschise, creând d. p. între altele acea buzi\ lat!1, concavi\
În unghiu drept, prin care vasul cap3t!1 atlt o margine verticaJl c1t ş i
lma orizontall1, şi pe care la prima vedere ai explica-o drept bu;m unui
, 86~--------~
~ VA
~S~
IL E~'I'~AR~
~~N ,~G~~/~C.,~------- ~ VI \ ''\ RST A FI ER ULUI I N DAC IA._ ":. LA TeNE-UL
capac de vas , avl nd a inchide cu marginea sa orizontala ş i a se men_
ţine fix cu cca verticală care intrl în gura vasului. De fapt însă, ~Aturea
de capace veritabile în acest gen (ef. fig ,p 5), avem vase larg deschise, pre.
v3zutc chiar cu m ă nuşi, şi care au o astfel de dublA. margine . Astfel printre
cratiţele dela Zimnicea (v. fig. 444) avem interesante exemplare cu tCarte
orizontale, binecunoscute la noi şi dela vasele tip urnli (v. mai sus, p.
191 sqq., fig. 64 sqq.), atât în formă simpl1\, flirli nici-o podoab.!i, cât
şi în modelarea răsucit:\ , de vcche tradiţie localli Înd din bronz. Au fost
vasele cu buza dublA imitate dupA modClc in metal? Sau, dimpotrivA _
,8,
ca ntitativă a industriei cer-amice în La Tene-ul getic, de alta marea
varietate de forme in unul ş i aceIaş centru: am vbut în cap. 1V Crdsanii;
dlim aici o bogat3 serie de profile ale cupelor cu picior şi vaselor-suport dela
Sigll/loara (fig. 443, 445. 45°, 452,455): o adevărată sinteză de tipuri din
cele mai variate atât ca formli a recipientului şi linie decoratid a buzei lui,
cât ş i ca tip al piciorului de susţinere; publicarea Titlosului de R. şi E.
Vulpe va da o nou~ serie de varietăţi interesante. Şi Zim1u"cea, 8deflii-
Alt!eni, etc. ne pregăt es c îmbogăţiri analoage ale documentA.rii.

Fig. +42. Oasin LI Fig. HJ. Va'-lupurtdelaSighi,rxrrll

T~ne dela Tinolu l, (l\lu:c. Com. EvanR.) ,i fragm. ana-
dupliR.,i E. Vulpe, log dela Olteni in Trei S caune (la
în Dacia I 1924. se.
l\'luz. N . S. din Gheorghe).

precum pare probabil - după exemplele adunate de noi în fig. 444.

avem înaintea noastră o e voluţie firească p l astică dela buza larg turtitl.
la o indoire concavă a acestei turtiri ş i i nsfârşi t la o desvoltare autonomA
a celor dou1t laturi ale co ncavităţii? Fapt e, că pentru caracterizarea
ceramicei getice din La Tene III acest motiv nu poate fi trecut cu
vederea.
Natural, nu este locul aici, ci in monografiil e speciale despre fiecare
staţiune La Tene, a da o descriere mai amănunţită a tuturor formelor de
profile, drepte ori late, pe care gustul olarilor di n Dacia le-a creat, spre
deosebire de alte regiun i, dând astfel naştere unor tipuri plastice ori
decorative particulare regiuni lor noastre. F irlm fapte le constatate p~l
acum, rllmâ,n1nd ca săpăturile viitoare, la noi şi aiurea, să dea putinţa
unor generalizăr i mai sigure. Şi relevăm acum aceea ce, şi f1tr11 alte re-
zultate nouă, merită a fi accentuat incă de acum: deoparte insemnAtatea
FiK· 444. ValC ,i profile de vase dela Zimnicea.
Dar înai nte de a incheia acest paragraf trebuie sA. facem menţiune
de un gen de vase mari, cari deşi nu sunt ch iar aşa de frecvente în
staţiun ile noastre La Tcnc , precum sunt tipurile pe care le-am des,cris
mai sus, totuş nu lipsesc nicll.eri: sunt mari le do/ia ovoide sau sfericc,
cu pereţii foarte groş i, cu gura lar&,l ş i buza groasli şi Iată alcătuind în
secţiune un profil triunghiular, ornate în exterior cu °
zonll de caneluri
orizontale începând imediat sub buzA.. Aceste do/ia sau pilho; (v. profi-
lele dela Crdsmli, mai sus, p. 213. fig. 157- 159 şi cf. textul dela p.
205) sunt, flrli îndoialli, o apariţie sudic:'\ În Nordul celtic: ele sunt,

www.cimec.ro
 ,88

:'- . · .- -.
dealtfel, mai ales caracteristice pentru L a Tene-ul III J). 1n Dacia ele
devin familiare pe ambele di de inrâurire: celticâ ~i greco-roman~. Fapt

-i
VI. VÂRSTA FIF.:RULUI IN DACIA. 1. LA T~NE.UL

(Tatilt, etlti, cunoscute ş i din hall5tatt, şi numai intr'o mburA mai m i c~ În-
cerdnd a adopti. noui le ti puri venite odată cu Ct:lţii, - şi 2°, peftcfio-
notd, celtic!it armonios modclatl pe roată, cu profile nouA şi Îndrll.zneţe,
cu pereţii subţiri şi totuş rezi stenţi, de o pastă, în general, cenuşie ori
589

L
brunii chiar dup!!. ardere, foarte fin~, bine arse şi de o rezonanţA indi-
când perfecta lor facturi, afecţionând mai ales formele nou~ quasi-
deniee ale NV şi V celtic; probabil, o parte din aceasdi. a doua familie

~ ~
e martă de import, dar fabricarea vaselor tcelticCt chiar În Dacia nu

1 ..... _ ... _ ..... .!

Fii' +45. Vas-.uport dela Fig. 440. Vase La T!nc dela Stfn:simi
S 'gl'Îloof{J (Muz. Corn. (1t..imij1.).idcl.Ch,p~,.inTrci Scaunc
Evang.), (dr.) la Muz. N. S. din Sf. Gheorghe.

c eli. aceste vase indpli.toare, de pli.strat apa În cantitate ma i mare (in

Callia s'au găsit În lelffiturli. cu ateli erele de fier!irie) '). se regăsesc in

1
] :;:!
. _._ .___ ~ 1
Fig ......7. Vas
La TeM dela
L jLJ
Fig. ",,8. VOJiC La Tenc dela
Comdltf" (It.) ,i Da/nit (dr.)
Fig. +49 ,n.. inLa T enc
dclaChrptltnTrciScau_
( e, la M.N.S. dinSf.
G heorghe.
Fig. 450 . Va'IC La Tble del. Sighi_
IOONJ (Muz. Com. E\'.).

poate fi pusA o clipA la îndoialii, date fiind deoparte argumentele aduse

SI. Gheorghe. in 'I'rei ScAunc, IIs !'\'I . N . S.
Muz, Nal.Sec;:. din Sf. G h eorg he.
mai sus În cap. I V, de alta excelenţa tradiţiei ceramice locaJe, mtr'e
pastll analoagă Înc!!. din vremea bronzului.
forme identice la Crdsani şi în toatii Câmpia mumean!!., ca şi la Costefti De sigu r informaţia de care dispunem e necompletli.; dar vase c/e"istice
cu întreg Ardealul getic, târziu La Tene. nu cunoaştem ind din Ardeal, aşa cum cunoa~tem din S Carpaţilor.
Şi anume, nu e vorba numai de amforele comune in care se aducea
Rczumând, reţinem, pentru Ardeal cu ţinutul pllnlt la Tisa: ceramica
vinul din M iazbi panA sus in Carpaţi 1), ci de vase de folos ziJnic în
d in La T ene se m1lrgineşte la cele dorul fami lii singure: 1° primitiVd,
de tradiţie veche, lucra~ flrlt roatii, sau chiar cu roata , dar dintr'o past1 gospodiiria casnicA. I n adevAr Sighi,oara prezintA c~teva cu pe, intregi ori
rAu cUr!iţită ş i ars~, urmhind În mare parte vechile forme de u~, fragmente, de o decoraţie care aminteşte cupele deliene, dar de un profi l
divers şi mai târziu (cf. pl. XXXIX, fig. 1 , r~ndul de j os). ]n ce pri-
1) ef. Dt!chcleut II 3, p . 'i8J.
l)/bid .• ,ip. 1484 ·
1) eL Pln'1ln. La Pl"ltrat;Otl hllt. It hl/Unist., 1. c.• /HUtim.

www.cimec.ro
 VASILE I·},,"V"-'.... GET/CA

veşte alte tipuri de vase. nici m~ca r ipoteze nu se pot face dupl Galliei. E drept cl. Reinecke 1), caracterizftnd ceramica din La Tcne
materialul pllnl1 acuma găsit. III - marfa fin1i amestecati cu fabricate primitive, într'o extreml va-
Muntenia şi Moldova cunosc, deopotriva cu Ardealul, cele doud famili; rietate de forme şi calităţi , - cu reproduceri În plimânt ars atât ale
de vase din L a T cne, mai sus caracterizate pentru regiunea dela N Car- formelor de metal cât ş i ale celor de sticll- obserw c!!. atât ceram ica
paţil o r. Spre deosebire În să de Ardeal, cunosc şi vasele clcnistice, in pictat~ La Tene dela Stradonitz, cat şi cea din Bomia, cu ornamen-
frunte cu acele ,cupe delienet cu ornamente in relief, de cari am vorbit tica ei pur geometricli, are anume caractere locale, care îl îndeamnli
mai sus in cap. IV. Informaţii ultime ne în c redinţ ea7.ă c3 şi in Oltenia a o crede indigenA, iar nu importatl. şi cel mult influ cnţat3 de V.
sunt constatate vasele deliene in cu legeri in t:,mpll1toare de cioburi pe dar nu adusa de acolo; totuş chestiunea nu ni se pare tocmai aşa de
teren. Dar Zi"m;cea ne-a făcU[ p lă c u t:1 surprizli, de a ne d:\, auhurea sill1pl~. In orice caz, la Sighifoara , unde marfa cen u şie e aşa de bine
de m ll nu ş ile de amfore cu stampile, in special din Rhodos, şi de reprezentatl!. in tipuri de factur!!. localn., marfa galbenă e extrem de
cioburile deliene, încă şi
un l alltharOSG3ttio, de ti-
pul comun în sec. 111- 1
a. Cltr. (fig. 459) , de forma
care se întâlneşte frecvent
in Dobrogea nu numai in
o raşele greceşti dela Mare,
darchiarin sateleelenistice
din teritoriile lor rurale 1).
Cred pur Întllmplătoa­ Fig. 452. VII C\l Fig. 453. Vas LI! Tble de- Fig. 454. \ ' u La T me
picior dela Si- la O/tit,, ; in Trei Scaune. dela Cunat in Trei
re lipsa, pii nii acuma, a
ghifoarn. Muz. Mu~. Nal . Sec. din Se. Scaune. Mu~. Nil. Sec.
vaseJor de teracodi. gre- Com. Evnng. G hegrghe. dela Se. G heorghe.
ceşt i in Ardeal. Aceste va- Fig. 45 1. Vase La T ene dela Olu1Ij in Trei
se circulau mult mai de- Scaune , i fragm. (jos in dr.) dela ComtJldu (101 rar!i: ea nu poate proveni dect exclusiv din import. La fel şi la Strado-
parte in interiorul Euro- afolo). 'i n Mu~. Nal. Sec. dela Se. G heorghe.
nitz ori în SV iJlyric ar trebui examinat!!. chestiunea atât stratigrafic
pei ebarbaret, decât Ardea- cât ş i cantitativ. Altfel nu avem de cftt a alege intre afirmarea lui Dc-
lui nostru. Iar banii e1enistici ş i macedonen i (cr. mai jos) , cari se chelette - pe baza ase m ~ nă rilo r dintre Beuvray ş i Stradonitz - dl e
gbesc p:î nll În N Ardealului, ne fac sa presupun em ca este de aştep­ marfJ\ importată, şi a lui Reinecke - pe bază stilisticA l ocal ă - că e,
tat ş i descoperirea de alte Cldocumenlet elenistice autentice, printre dimpotriva, ind i gcnă.
cari vasele de lut, În s taţiuni l e La T cne d in Ardca1. -Aceast3 Cll atât Vase tie stichl. Ştim c!!. Înca d in hallstattul târziu vasele de sticl!1
mai mult, cu cât d. p. vasele pictate La T cnc dela Sigh40ara t:d'un încep s!1 se Întâlneasdl În N barbar 1). din Gallia şi pân!!. În regiuni le
jaune clair rosace. I ), asemlin1itoare cu cele dela Stradaniiz În Boemia, dela E Alpilor. Staţiunil e noastre La Tene III din câmpia muntean!1
par a fi fost aduse tocmai d in Gallia ') - desigur În La T cne III, dnd ne-au dat ş i diferite fragmente de sticlă . Dar nicliri ca la 1';71oml nu
fabricarea acestor serii de vase a fost mai productivli În toate atelierele avem aşa de clar dovada unui important comerţ cu s ticlă ornamentala
1) Cad. p. la Tu::la-TttllÎrgltiol.Înlr 'un morml!.ntelenisl ic;tnci inedil,in posr:aia adus!!. din Miazăz i : am vorbit mai sus de mlirgelele de stiei!!. dela
d-Iui lani onstanlÎn.
1) Dfd1elettc, II J, p. 1491. cr. ,i p . 1)6 sq.
1) P~Juc.hrifl. p . 66;
') l bid.,cI.,ip .1493. 1) Cf. Ofd1elcllC. 11 2. p. 789 . qq.

www.cimec.ro
 V.... S ILJ,: pAllVAN, GIrrICA
Tinosul caşi dela Crlsani. Vom cita acum, reproducAnd în fig. 460un frag_
ment din buza unui vas mare, multicolor, dar ca fond violet-ametist , restu.
riie de vase de sticl!i ghite la Tinosul; de pastă verde .i albastrli de dife.
rite nuanţe, cu ochi ş i pete galbene ori albe, iar fragmentul din fig . 460 cu
ochi şi vine de nuanţe clare: roş ii , galbene şi alburii, cu suprafa ţa perfect
lustruiU-, ca la strung, cu profilul gurii multiplu subliniat de cercuri
orizontale înconjurând vasul în adânc ori in relief, - aceste vase au
un indiscutabi l aspect ornamental
atl\t ca form~ cât şi prin culoare
şi au trebuits!i fie foarte clutate.
Dacă cle au fostadu se la Tinosul
din vremuri mai vechi ca La Tene.
ul III (dec.5ndavem oarecare măr_
turii, printre cari o fibull La T ene
1, mai sus pomenitli), ne îndoim:
credem ci prezenţa loraici trebuie
să fie contemporanii cu stadiul de
maximllÎnf1orireaTinosului,adicl
În La Tene II I, de când dateaz5.
majoritatea obiectclor caracteris_
tice ale acestei staţiuni . In orice caz
- - - \ ' 1 vAKliTA FIEKU LLI IN D .... CIA. z.LA 'f~N&.UL
şi de argintari s 'au glisit, iar scorii dela forjele de fier Întâlnim in des-
tule localitli.ţi din Ardeal. Fireşte, deocamdatA, tot marile ateliere din
phţil~ A.1Imcaa.·II/~i, la Ceţii nordici trll.ind in tov!.rAşie cu Celţii Cotini,
Anarţl ŞI Teurlscl, ne pot servi ca pildli de marea activitate metalurgic3
din părţi le n~astre at?t în ce priveşte fabricarea uneltelor cât şi a ar-
melor. Dar tipul SpeCial al. armelor dace, cuţitele curbe şi iataganele in
formă de coasă, nu era deSigur lu crat nidiri în aşa cantiUl.ţi ca În inima
însliş a Daciei- În ţinutul Huniedoarei - astfel ca aceste fabricatesli fie
din belşug, s pre a aproviziona nu numai pe Daco-Geţi dar-evcntual_
ş i pe Dastarniişi Sarmaţii
din Moldova, Basarabia şi
Ucraina, aşâ cum am con~
statat literar şi monumen-
taJ mai sus (p. 67sqq., 106,
122, 136 şi pl. XXXVI 2).
Este clar c!l fierarii din
Dacia turnau arme de un
tip absolut deosebit ş i de
cei ilIyric ş i de cel celLic
şiestecu riosclldeşl Cel ţii

br!~ri l e de sticlll din La Tene II sunt atâta vremetovarlşii

Fig . 455. Vase La T~ne dda de pastI şi culoare asem!l.n!itoare cu
Sighi,oa,a . Mu~. Com. Evang. vasele dela T inosul, găsite chiar la
Stradonitz, continuli ase fabrici şi
În La Tene In şi toate semnele sunt pentru o datare in La Tene-ul
tllrziu a vaselor de st i clă dela TinosuL
Cu acestea trecem la considerarea ac tiv itlţi i productive a culturii
materiale d in La T ene-ul get ic, încercând a coracterizd pe SCltrt j"dustria
fi comerţul, circula/ia fabricate/or sluli'le fi a mOTU!tei, fnsfti'fit arta ge~
ticd din aceastA vre~e.
Ca şi in V, La Tene· ul getic se distinge inainte de toate prin me-
la/urgia activli nu numai pentru nevoile interioare dar chiar pentru
export. Dacli sApAturile, incă la începutul lor, in burgurile dacice din
regiunea rruniern dela S de O rli.ştie nu ne permit chiar restaurarea pe teren
a atelierelordeaici,am amintit mai sus, p. 478 sq., că nicovale de fierari
1) Idem, ibid. II). p. 1)26.
de incursii ai Dacilor în-
spre Dalmaţia ş i Macedo- Fig. 456. Vase cu picior dela PeeKa În A,od,
nia, iar apoi duşmanii lor dupA DomtltOr, in AG. XXI 1901 , p. 329.
de moarte , e drept, nimic i ţi
deB.urebista, spada dreaptA ~eltic3, cu dou3 tăişuri, nu se ÎnceU-ţeneşte in
~:~I,'.D::~id~; :r~,:~~ad;r:~Cile;~:~~;:~o~ăc~n~h:~::~~~ ~r:;;~i;i;UIC~;
propnu de slca, spad?i curM, pe care-l fAureau În propriile lor ateliere
din Carpaţi. Ar. ~i tolUŞ o. gre.şealli sA credem ci metalurgia geti că s'a
d~voJt~t fArll. niCI o co~trlb~ţle a elementului celtic. Credem dimpo-
~IVl1., Ş.I am relevat.-o ŞI mal sus, di deabia după aj ungerea Celţilor
10 pArţlle noastre ŞI contactul lor d irect cu Ceţii, industria fierului ia
in Dacia un a;ânt în .adev.ll.! remarcabil . CAci, dael examinll.m tipurile
de unelte de fier fabricate In Dacia, nu ne putem opri de a observâ cA
mult~ d~n ele ~u de~ivll. organic din formele bronzului IV getic, ci sunt
pur ŞI slm.plu ,dent'~c cu acelea cunoscute din V : fierul de plug, co-
sorul de Vie, coasa ŞI secerea subţire şi larg recurbată, etc.

" ..... R.. - M.IIIO,m. S«Jiun(; Isro,;u. &ri<I Il/. 70." '. II ...II,IV'!. #.

www.cimec.ro
 VI. VARSTA ~ I ERl1LUI IN DAC IA. :l LA T tNE- UL

Ca şi În V, din 1llyria şi pân1i În Gallia, aşa şi la noi, cemrele prin- fi O simpHI poveste fantastic1i. ştirea despre marea pradă de aur şi ar-
cipale metalurgice au trebuit sli fie cet~ţi l e de pe munţi, casttllieri_i gin~ ~~~t1\ de Traian În Dacia, ci putem emendâ intr'un chip accep-
noştri: aceasta impune ca problemli imediată a archeologiei noastre prota- tabi l ştiTIle r1\u p1i.strate de Johannes Lydus in De Magislralibus, după
istorice săparea sistematicli ş i amf - excelentul izvor care a fost Geticele lui Criton, medicu l lui Traian.
nunţitl a acestor burguri - şi anume --------·---· T
· · .. Potrivit acestor şti ri - În emendarea lu i Carcopino - canti tatea de aur
nu prin simple sondaje, ci prin curli- şi de argi"t găsită de Traian În Dacia ar fi fost de 165.500 kgr. de aur
ţiri complete ale terenului amic, pe ( = 555.900. 000 fr. aur) şi 331.000 kgr. de argint ( = 62.200.000 fr.
toatli întinderea fortificat~. aur), adid aproximativ egală cu prada În metale preţioase l uat~ de
Dar :II!l.turea de exrragereajierului,
Geţii par a fi cunoscut şi procedeele F iI:!. <457. Va, La T~ne. de traditie
pentru extragerca din minereul brut, neolitic!, la Timi,oara. Muz. Of".
a lITgi"trJlui. Jndustria obiectelor de
argint in La Te-ne-ul getie e nu numai foarte productiv!\, ci ş i ori-
gi naHt E drept eli, aşa precum s'a sugerat de învll.ţaţii unguri (ef. mai
sus, p. 560), Dacii aveau argint din belş u g în monetele de argint
str1i.ine (thasiene, mace_
donene, pontice, epirote,
romane ş i celtice), care
circu lau În mari cantităţi ------- ___ ____.1 _
la noi începând ind din Fig.4S9. Vae grecesc(kan- FiR· <460. Fral.'lIlent dinlr·unvude.ticlldtla Tino-
sec. I V a. Chr., şi pe cari tharot) Siait la Z,mniUII. lui, dupA R. ,i E. Vulpe, in Dacia I 19=,..
ei le puteau topi şi pre-
face În podoabe. Dar la LuculJus din Pom şi Armenia (dupii sfârftmarea lui Mithradates) sau
Gr!l.diştea Muncelului s'a cu cea a tcsaurului tectosagic luat de Q . Servilius Caepio, şi nu ajungea
Fig. 458. VallC cu picior dela P«ica În Arad, g!l.sit şi minereu brut con- nici la jumlitate din canLÎt!1ţile de aur şi argint aduse de Pom pei us din
dupA DOmOll.lr, In A~. XXI 1I}OI, p. 329, {inând argint : prezenţa rlsboaele sale in Orient. Carcopino crede, pe baza cifrelor de mai sus,
acestui minereu aici ne cli extracţia :Iurului şi argintului din minele Daciei În vremea pre-ro-
indeamn1i. firesc ş i la acceptarea posibi li dl.ţii extrageri i miniere a ar- m3n:l a trebuit s~ fie foarte energicll., dând un produs de c. 5.500 kgr.
gintului la Dacii din La T cnc. De alt!l. parte, dup~ modelul Ce l ţilor, aur şi 11.000 kgr. argint pe an. Părerea noastdi e dI. recolta anual!\ -
Dacii au blhut şi ei mone t~ de argint, imitând tipurile monetare su- pc cale minieră - a trebuit s!l. fie mult ma i mici , dar că În schimb
dice (v. ş i mai jos). Este clar, dat~ fiind marea cantitate de manete Dacii strll~seser~ ind de pc vremea lui Burebista uriaşe canti ~ţi de
tdace. g~s ite zilnic in p3mânt in vremurile noastre, cll. numai cu ar- meta l preţios pnn rlisboaele de cucerire, În special împotriva Celţilor,
gintul din S nu se putea face faţli tuturor acestor cerinţe. mari iubitori de podoabe de aur şi de argint, ş i ci prin ofi ciul de mer-
La fel se pune chestiunea pentru extragerea aurului. Carcopino, cenaripe care-l fl1ceau în slujbadiferiţiJor regi din S (cL maisus, p. 84,
într'un articol l ) scris pentru revista noastrli Dacia, a arlitat eli. nu poate n. 1) ei deasemcneaadunascrll mari cantităţi de aur şi argint. atât in mone-
te, cât mai ales În podoabe, începând Încă din scc. V a. Chr. (primele
1) J. CQ.fcopino. La rithmu Ud Dtlcu tt It rtdrtllt1fltnt de I'Empire romain IOUS ştiri la Thukyd ides, privitoare la Geţi i hnoroEd-rat: cL mai sus p.
Trajmt , in Dt/eia, 1, 1924. 149 şi nota 2, cL p. 143), dar mai cu seaml in sec. 11 şi 1 a. Chr. Marile

www.cimec.ro
 s..
tezaure monetare descoperite in zilele noastre În Dacia cuprind mai
ales Iysimachi şi hoson; de aur: adic~ sâu prad1t din sec. 111 a. Chr.,
s:\u platlt şi pradl1 din a. 42 a. ehr. şi cei urm1\lori (vremea lui Cotiso
şi Dicomcs). Columna lui Traian rcprezint!i prada in metale pretioase
din Dacia, fireşte, nu in monct~, ci in vase şi podoabe de aur, pe care
le vedem dlrate din munti la vale (dbt caslelele prillripi/or doci) pe cai
de munte greu incll.rcaţi (v. mai sus, p. 141). Ca şi la Scythii vecini, ve-
dem la Gc\i Înc1\. de pe vremea lui Dromichaitcs mese de argint şi cupe
de aur şi de argint, pe care ci obicinuit nu le intrcbuinţcaz1\, dar le po-
sed!!., fie şi prin prada de rasboiu (v. mai sus, p. 60), şi le pot utiliza
la marile ocazii: banchete rega le ori Îmmorm~ntll.ri ale şefilor.
Credem c~ extragerea aurului nu a avut loc În Dacia prin procedee
tehnice in adevlir sistematice, spnrgându-se minereul aurirer din stânca
vie (filonul quartzos) şi apoi mncinându-se in prar pentru sp~..Iarea
aurului. Ci e mai probabil cli auru l era fSp~ l atl din nisipul aurifer al
rllurilor, sau ales, ca pepite, d in quartzul aurirer dezagregat de intemperii
În conurile de dejecţi i ale vllilor. Deabia dup~ venirea Romanilor se va
fi organizat prepararea mecanidi a auru lui chiar În Munţii Apuseni
şi Romanii par a fi adus atunci special işti mineri din Dalmatia, pe Pi-
rIIslae, semn c~ nici Dacii, ruci Bessii artrilegllii din Rhodope nu erau
altcevâ decât tculegători, de au r din placcrs (depozitele de erosiuni
~aturale, rupte ş i m!icinate de ape di n stiinca aurirer!i), ori din nisipul
rourilor. I n orice caz chestiunea nu poate fi defin itiv rezolvitl1 f!irn Ccr-
celllri şi s~plhuri chiar În l ăuntru l minelor romane d in M u nţi i Apuseni:
eventuala descoperi re de unelte proto-istorice ar da. imed iat r!ispunsul
sigur dadi şi Geţi i din vârsta bronzului şi a fieru lui extrAgeau aurul
ch i:'!r din carier!i, aşâ cum e cazul pe vremea Romanilor şi mai t ârziu 1).
1) Sub titlu l Pr(ltltistariclls orony-, f}(lS- iJ klJbdnyds:r(lti a:rk6:rok Ddcidb(ln, G.
T q,ltI.s publici i " Afehoeologioi K4t1ltmi,.ytk , X IV, 1886, p. 106 .qq., un Rrticol in
eurecearcAddemonstre::.e el o serie de ciocane de miner i,glsiteîn judeleieTurda-
Arie"i Huniedoara (rt'produse lap. tl7'Qq .), in mare parte de fiu, nu IU ntdin tpoca
rom.nl, ci di n cea pre-romanl. Credtm in.uficientl demonstrarea Jui Ttgl4. fi le
atribuim mai departe vremii romane. - ln\'erl, G. Ttglia a atribuit vremii romane
cele trei menhir, gllite la Baio-dt-Cril in 1881 ,i duse la Muzeul di n Deva (publi_
cate de dinsul in U'lIIan'seh, RltJlle, IV, 188., p. 359 sq. , i in Alt., V, 188S, cu repro_
duceri), interpretAndu-le drept Itatui de minerii primit i\'italtl de tehnici a acestOf
Kulpturie de eJtplicat, dupA T q lu, prin acctl td..... wi r dietelbe.n fUr Werke der
unterjochlen Einwohner halten mUssen, da die R~mer eben zwn Dergbau auch Sklaverl
verwendeten. Oua ahe r diese Denkmlle r :I: .....eifellOl aw der ZeiI der r~mitchen
www.cimec.ro
VI \' AItS'r A FI ERULU I IN DAC IA. 1. LA T I'l.:NE-UL
Aurul dacic era fireşte - in mare parte - aur t nativt, amestecat cu
mult argint şi deaceea de o culoare palidă (l!/l!ktro1J).
Nu vom repeta acum aici ştirile precise ale lui Diodor şi Strabo despre
procedeele oltrill!gllli-Ior celtici din a doua vârstă a ficrului 1): destul
51 spunem cii ele privesc exploatarea din p/acers şi râuri, resp. dutarea
de pepite prin mici puţuri În stânca auriferll., iar nu exploatarea din
cariere. Dar vom releva un fapt pe care cercetarea noastră de mai sus
;lit:-;~~i~g:;;s;:~~:~~nş~ ~:~i~i i:Ci~ti~r:~e~~t~:!i~Z~::i ~::r~~:te,d;~
adcrll r , abundent auru l în Dacia. Şi tit/mei Dacia aprovizionează cu
aur Europa central!i, Germania şi Scandinavia a), iar nu mai tâ.r/.iu _
Vârsta Întâi a fierului e s~racli in aur. Iar La Time-ul, e, după cum am
:tcltat mai sus, total lipsit de aur, insuş stilul caracteristic gctic al po_
doabelor de corp fiind manifestat exclusiv in argint. Vasele de aur luate
ca pradli de Traian au trebu it sâ fie, ca şi monetele de aur, de prove-
nienţă sudic~, thraco-c!enicli, eventuaJ estid, scytho-elenid, şi numai
În ultimul rând cehiei. Dimpotrivli podoabeleAe corp. in aur, au fost
de sigur mai ales pradă dela Cclţi, in primul rând dela lloiiÎ şi Tauriscii
dislruşi de Burebista.
C;\t priveşte legenda pastrat~ de Herodot asupra bogăţiei În aur a
Agathyrsilor, după cele expuse mai sus asupra artei aurului În Dacia
bronzului IV (p . 324-342), inţelegem d e vorba de bogliţiile prădate de
Scythii hallstattului II dela Thracii noştri din Carpaţi, cari de secole
std.nseseră atâta aur câ t rar alti barbari ai Europei centrale, ş i anume
in toat!i vârsta bronzu lui, pină la sfârşitul perioadei a IV-a (= a ha llstat-
tului 1), când vin Scythi i de- i supun. Aurul Agathyrsilor e deci pre-aga-
thyrsic. Şi, la fcl, auru l lui Decebal esau pre-La T ene,sau pseudo-dacic.
Ilerrschaft stRmnlen, beweiscn mcint an OrI und Stelte durchgcfUhrten NllchforlChun-
~:~~~i:g~~~~~W;,:5:~~~~~~~~~~~:~i~;~~~:~~~~~,~i~f:~
luerul,atribuindtstatuelede mintri.adevirllteilor epoce: entolitice, din care 8zi mai
a\'em ,i din Dobrogea un '"",hir recent descoperit ,i inci mIIi interesant ca acele.
dda Baia de Cri, (va apare intr'o comunicare a mea in Dada, II, 19%5, alAturea de
cele dela Baia de Cri,).
1) Vezi citatele la Otehdelle Il I, p. 347 1<1.
1) Montdiw, Di, ClironaJogu da 61tatm Bron:rtztit in Nqrd-/Hutseh/and IInd
Skandintwinl, HraunlCh ....'Cig, 11)00, p. 9% ,i urm.
,.' VAS ILE PÂRVAN, Gh,7 /CJf
Dar dacăfierrl1 şi argintlll sunt meUlcle clasice ale La Tene-ului getic
bron---ul nu e mai puţin folosit şi in această vreme. E c1:u- el pentru fa-
bricarea colanelor, britţl1rilor, lanţurilor, fibule1or, vaselor, figurilor Or-
namentale, aplicelor de nenumărate feluri, pentru haine, harna~amente,
care, etc., g!1sitc in aşa de mare numilr pretutindeni la noi În a doua
v:l.rstli a fierului, exploatarea aramei şi ca atare metal urgia bronzului
trebuia sli fie continuată şi În La Tcne. Diferite mici recipieme de te-
raeată (probabi l (Ipământ rcfractlln) (creusets) ~sitc in staţiunile noastre
La Tcne nu cred di. pot fi altfel interpretate dccAt cele analoage din
V contemporan J). E drept di până acum nu putem cita, din descoperi_
rile ce ne sunt cunoscute, şi tipare, cum s'au găsit d. p. Ia S::a/acska
În Pannonia, În vestitul atelier celtic, de care am vorbit şi noi mai.sus '),
p. 298. Dar burgurile dace din munţii Sebeşu lui indl nu sunt s~patc.
Şi nu ne îndoim O clipă că, alăturea de numeroasele descoperiri mUunte
geto-celtice care ne aşteapt1 acolo , ştiri absolut nouă cu privire la me-
taJurgia getică a tuturor metalelor vor fi culese din belşug in resturile
3te!icre!or care pe vremuri au fost active acolo.
Nu avem încă nicio indicaţie privitoare la lucrul smalţului deco-
rativ În Dacia; se poate să descoperim cev~ pe viitor. TOLUŞ această
industrie caracteristic celtică ') presupunea O tehniC'l de o naturi'i. prea
specializatl1, spre a fi practicată curent, iar de altă pane atelierele celtice
din vecinl1tatea Daciei, în Boemia (d. p. Ia Stradonitz)t) şi in Ungaria
vestică ') ar fi Bcut o aşa de mare concurenţl încercărilor getice, încât
credem ci'l, de fapt, cele câteva rare piese decorative, care ni s'au plirut
<l fi avut smalţ pe ele, in săpătu ril e din campia munteană, au putut fi
foarte bine aduse din Vest.
Deaceea vom trece - fără alte întârzieri -la o industrie absolut
caracteristică ş i de o importa nţă hot1i.ritoare În cultura geticii a La
Tene-ului, la "101tettlria dnct'cd.
Tratatele clasice asupra numismaticei barbare central-europene din
La Tcne, J'raite des 1tw,maies gau/oises, 2 voI. Paris '905, de Adrien
J)ce. Ia DCdleJette, 11 3, p. l S4of. ,i fig. 713 .
') eL o reproducere Il tiparului ,i la Dtehe!ctte, 113, p. tS·U dupA Gohl; pu_
blicat inilliu de DamllY În AS. XXVI, t()06, p. 420.
') eL Dfchclcuc, 113. p. lH7 .qq.
') Ibid., p. tSSS.
') CL art. lui Ono Tischler asupra lanlurilor ornamenlale cu .mall <:citit
'rotu IlInget aparţinând La Ttne-ului, găsite in Ungaria. in Alt. X t 89O, p. 222 sqq.
www.cimec.ro
VI , VARSTA PIBIt ULUI IN DAC IA. _: . LA Tt.N E- L· L
Blanchet, şi Ktllische Numismatik de' Rltein- ulId DolUllJlande, Strass-
burg 1908, de Robert Forrer, trec şi Dacia printre regiunile de mo-
net3rie celtic4, şi cu toate că recunosc monetelor barbare din plirţile
noastre anume caractere ce le deosebesc de cele vestice, ei le explicll
În leg3turn necondiţionat! cu restu l, fără a le determina o familie spe-
cialI!. dacidl, autonomă faţâ de monetliria propriu zis ccltică. Pornind
dela însllşi caracterizările lui B1anchet, Forrer şi mai ales ale numismatului
ungur Edm. Gohl, pe care se sprijinl1 şi ceilaJli doi înv1iţaţi, dar cu o cu-
noaştere mai completă a materialului sudcarpatic, C. Moisil a reluat
chesuuneaÎnt:l..iuÎn 1916, apoi în 1920, în articolul sl1u A1f01letcU DlIci-
lor 1), definind o serie întreagă de monete barbare, imitate fireşte, ca
şi eele cclt'ice, după ace l eaşi tipuri sudice, dar bdtflte de DlIci. Acestui
studiu a Încercat apoi L. Ruzicka În J 922 sli-i aducli oarecare comple-
tări ş i modificlri 2), as upra clirora ne vom opri indatl'i mai jos.
Punctul de vedere aJ lui Moisil, reprezentat dealtfel parţial şi de
Gohl, În definirea tipului nţ}Td-dllcic (el zice ncexact coisslobocic), de
imitaţie a staterului de argint al lui Filip al II-l ea a), este îndreptl1ţit.
In adevăr nu e vorba numai de conceptul geografic DlIcia, înlăuntrul
clruia am intâlnl o varietate a monetlriei ce/tiu, ci, aşa. cum s'a inţeles
chestiunea încli deJa Dielz t), de un capitol direct dacic al numismaticei
barbare. Acest capitol nu este Înd de datoria numismaţilor, ci a proto-
istoricilor, de a-l scrie ; dlci el e legat de o serie intreag1i de probleme
privitoare la cultura La Tene in Carpaţi şi pe Dunl1.re.
In adevl'ir chestiunea monetărici dacice e numai una din reţele culturii
getice din a doua vârstli a fi erului , desvoltatA mai mult sub Înrfturirea
Ce1ţilor decât a Grecilor, totuş ind În forme proprii Daciei. Ca şi bllr-
gtlrile, podoabele, ori vasele getice din La Tenc, aş~ ş i mOllctelc su nt
creaţii geti ce cu elemcnte sudice trecute prin mâini celtice şi cu mijloace
tehnice inspirate dela Cel ţi. Gctii au învdţnt de/a Cclţi arta de a bale
mo"ctd proprie. Blanchet ş i Forrer, ca ş i Gohl, au perfectă dreptate
studiind monetele barbare din Dacia in l egăturii intimli cu cele celtice.
Nici-un tip dacic nu e mai vcchiu decât cele ecltice, pentru bunul
motiv că tehnica baterei manetei a venit din Vest, ca şi, În general,
') Exu"a. din HI4I~linjjl Soc;et4/ii tlu,ms"lfItice române, XV '92..0.
MJi~.c-~~. cit. 8111t t. S. N. R., XVII t922, p. S sqq.: Du Frag~ d" dacischm
1) Ve:ti loall bibliografill la BlancbCl, o. c.• p. 461 sq.
' ) Ibid., p ... 6... nota 1; cr. 1' ... 6 ,i notele ,i mai ulu FOrrer, o. c., p. t8o.
 ' C"'-A_ _ _ _~~
VA SILEPÂRVA -.:.GKTc:::
metalurgia fierului, cu tipurile speciale de fabricate, pe care le aducea
cu ea. Turnarea ori tăiarca matri\c1or În hrom (ori argint) şi incastra.
rea lor În fier (ori bronz) ne este bine cunoscută după tiparele descope.
rite in Pannonia celtic1\, În atelierele dela S;:(llacska 1) ~i o bănuim du~
tipurile speciale de monete din părţile Afuncatilliui t}. Forma skypllald
(convexo-concavă) a unora dintre moneteJe dace, provenind din parti.
cularitatea tchnicli a adâncirii În formli de cup:i a unuia din tipare:
cel de bază (pentru a reţine mai bine metaJu l), şi, ca urmare, a prelu.
crllrii convexe a tiparului opus, e generaJli La Tene. Dacli ea se găseşte
ş i in Dacia, e eli nici această modli ccltidi nu putea lipsi dela noi, date
fiind raporturile striinse ale Geţilor cu Celţii . Dar aceea ce se ~scşte
în Dacia şi lipseşte in V, e predilecţia pentru monetele mari, de tipul
tetradrachmei, in aşa fel di. chiar staterii de argint ai lui Filip al Il-lea
sunt la noi imitaţi adesea-În vremea mai t:\rzie -În dimensiuni
mai mari decât cele originale 1). Deasemenea e caracteristică pentru
Dacia şi emlSlunea mixtă de tetradrachme skyphate cu capul lui Hen.
kles·Alexandros, luat dupli tetradrachmele lui Alexandru cel Mare, pe
avcrs, iar pe revers calul staten lor lui Filip 11. Fireşte, mJirimea lOt e
aceea a tetradrachme10r târzii dacice, imitate după cele thasiene (v.
mai j os) f.). Bielz a fost cel dimâiu care a recunoscut drept dacice aceste
monete S). Dar datarea lor cea mai apropiat§. de adev1ir a fost aceea a
lui Forrer '), care a recunoscut - exact - că aceste tetradrachme de
un tip foarte neîngrijit şi de un argint destul de amestecat n'au nimie
Dl3,~:: ~~~iki~~~:::~:;;;:f;,;t.~~S;~:;:~~~~;~~~.7f;:~~~:
in AS. XXI 1901, p. 351 sqq. ,i ,.03 'qq. Cii GClii ,tiau Iil botd monetA e nein.
doio. , i dup!l IÎpu riic cr6p(l/t!, clI,i dupil cO/llrm,u'lrcil, con'launcin Dacia. V. fi
ma~/o~r. Forrer, o. C., p. 157: tdas Format va n 2.~-2.,7 cm.derPhilipper •.Origin.le
iSlbeidenliltetten Naehbildungt:ndasu.lbe,wirddannabcrin Sic:benburgcn mAnleh.
;:;~:8~~C: s~or:;e:~f:r:~::~e;;~:~::l~;e:~:~z:~.all:~~ ::~ v~~~::t~~~:~
lieh dic: J\1iln:u; zum fOrmlichen Knollen U1n ••
') Cr.pe.ntruacestclctradrachme.Blanchc:tto.c., 1I,P.-463 Iqq. ,i F~rrcr, o. C.,
p. 178 sqq. Moi,il,l.c.,p. 15 JQ.din cXlrasul aparlC, dcollebc,IC dou il aeril ale acel lor
tctradmchme .kyphate.
') E. A. Biclz, Die dakischen Teirodracllllun Siebenbilrgnui ein lhI'uag 2.'ur KmnlnUJ
dD" Btzrbar·Mfin::m, in ASL., XI, 1874.
') O. C., p : 182 sq.
www.cimec.ro
" 1. VA RSTA FI ERULU IIN DAC IA. z. LA Tf!'o:E-l' L
de·a face nici cu vremea lui Filip nici cu cea a lui Alexandru. Credem
tnsl1 eli şi datarea lui e Încă prea adâneli in timp: 200-J 50 pentru cele
din seria mai veche. fliră influenţa monetelor de tip . Macedonia b,-
resp. c. 150 cele din seria mai nouă, cu amestecarea tipului de avers
cAlexandrUt cu cArtemis. (dela tetradrachmele I\tlacedoniei 1). In adevl\r
locurile din Ardeal unde au fost găs it e aceste tetradrachme dacice: Sebe-
Itbd şi Oudgirul minelor de fier exploatate de Daci, mai ales În La Tene
III, cu centrul în Grddillea MUI/celuilli, resp. Petelea lângll Reghinul
S!sesc, pe aceeaş va le centralii a Daciei transilvane, ne aratll că suntem
datori a atahill o legliturti mai apropiatii intre renaşterea puterii politice
dace dtre ani i 150 a. Chr. şi În special în La T<me IIi J (epoca lui
Burebista) şi monettiria proprie getic1t . In această privinţ1i credem d
şi irnitaţiile dace - de aHltea feluri de emisiuni, p:\nJi la cele mai pri-
mitive-ale staterului de argint al lui Filip al ll·lea trebuesc datate
simţitor mai târziu de cum au fost datate până acum. Moisil, dupli
Gohl şi Forrer, vorbeşte de o monet[rie dacică în sec. IV a. Chr.1}:
aceasta e o imposibilitate istorică. Dacii din Carpaţi intră efectiv în
\'ârsta fierului Il, cu legături culturale intime cu Vestul celtic resp. cu
Sudul e1enistic, deabia de pe la 300 încoace: înainte de 300 le lipseşte
nu numai putinţa tehnică de fabricare, dar chiar nevoia de monetâ
proprie. lncetl1ţenirea ideci şi nevoei de monet§. la barbarii din Europa
Centrală e destul de înceată . Dechelette a făcut o observaţie extrem
de importantă: . nulle part, on n'a jamais rencontrc de monnaies gau-
loiscs, massaliotes ou autres, dans les tombes de La Tene It 1). In La
Tene 11 şi mai ales IJI barbarii preţuesc tot mai mult acest mijloc co-
mod de schimb şi, î" lipsd de mmlerar sujicilmt sudic, ei bat de al lor,
aşa cum se pricep. Ori, e clar, cli atât cât dureaz.1l. marea Înflorire mone-
tarit e1enisticli, nordicii n'au nevoie sl'i. imite . Adică, Înainte de 280 a.
Chr., când Grecia şi IUis1iritul sunt despMţite de Dacia prin valul cel-
tic, nici vorbâ nu poate fi de o monetliric, nu dacicli, ci nici mlicar cel-
tidt În părţi l e noastre. Marile prac:L1ciuni celtice in Sud aruncti enorme
cantit.1l.ti de monete macedonene În Nord. De alt§. parte desfiinţarea
regatului e.lenistic al Thraciei aduce din nou un val de barbarie şi primi-
tivitate asupra intregului Orient danubian. l tltre 280 fi 200 trebuie
sl aşezăm primele ÎIlcercru-Î de monetllrie celto-dacică dupti modele
1) L. t.t esua., p . II.
!) O. t., 11 3, p. J573 .
macedonene, in primul rând dup~ staterii Illi P/Jilippos, dat fiind că şi Ale-
xandl1.l şi Lysimach au Mtut mult mai mult aur decât argint, şi ca
2we materialul de argint dela ei e mai s~rac in pllrtile noastre. De fapt
Însii imitatiile dupli monetcle de argint ale lui Filip II sunt incă mereu
b~tute chiar În La Tcne IU, dup1i cum vedem din exemplul celto-getic
dela Gallishegy l~gă Muncaci 1), cunoscutul atclier metalurgic ale
clirui tipuri sunt caracteristice pentru Geţii nordici. Tot La Tcne-ului
] Il aparţine şi turnihoria de monete dela Szalacska în Pannonia t).
De alt!!. parte principala inflorire a artei argintului in Daeia cade tOt
În La Tene-ul III. P1irerea noastr1i. e, cli marea majorit:lte a monetelor
barbare-dace de tip macedonean şi grecesc trebuie si'!. fi fost btitutl
dupli a. 100 a. Chr. In adevlir, despre tipurile «Filip II. şi tAlexandru_
Filip. nimeni nu se mai îndoeşte c~ au fost bAtute pll.nli - cel pUţin_
pe vremea lui Burebista 3), când invazia monetelor romane În Dacia
(documentată prin tezaurele de denari republicani) devine generall
ş i deci incep şi imitaţiile mai frecvente ale acestor tipuri. Dar şi imi_
taţii le tetradrachme10r ,Macedoniei J. AI AKE.dONDN flPDTJJ l: (dela
158 a. Chr. încoace), şi mai ales ale tetradrachmei Thasienilor 11 PA-
KJlEOl'::: J:DT IIPOJ:. 8J1J:IDN (dela '96a. Chr., rc.p. '46 a. Ch.
incoace).) nu pot fi în Dacia mai vechi ca anul c. 100 a. Chr., adiel
decit inceputul La Tene-ului III. FirI indoeaUi,in comparaţie cu mul-
ţimea imens.1l. a tetradrachmelor thasiene aruncate in comerţ chiar de
către Thasieni, În intreaga Thracie, Dacie şi Scythia Maior, letradrach_
mele Macedoniei 1 sunt aproape disparentc. De alt! parte imitaţiile
tetradrachmelor acestora (ale Macedoniei 1 d. p. Ia 1'urda '), unde,
am v.1l.zut mai sus P.473 sqq. şi fi g. 325, era deasemenea un burg dacic, cu
mllrli! Cnl/iC/ls, - ale Thasieni lor pretutindeni '), atât în N cat şi in
1) Leh6c%ky in ~uţ. XXl 190', p. 2 19, - cu Dlnnchct, II, p. 466, -~i D«he.
lette,IIJ,p.IJ54·
~ i!'F~~:;:t:d!~t!'~:r3;!~1i cAtre inccpulul ~rei noastre: o. t.t p. 183
~::~:~~:~~~;~:}i;:~;:1~f;'~E0:;i.~:::~:~,~:::;~:~;,:~~·:,:
::~i'~~~I:~p::,B;:~,;;':;,:;: ;::; :,";,::,;:,;, ";;:'~;i:i ::Z;;;::;:':~
www.cimec.ro
5 şi E Carpatilor) se glscsc în forme aşa de degcneratc, incat cle trebuie
si fi devenit moneta curemă popular!, imitati În intregul tinut thraco-
scythic. Fapt e, cii ele se găsesc obicinuit in numlr mai mare, ca te-
zaurc ascunse În special În câmpia mumeanll. 1), În leg~tur1i cu celiilalt
teritoriu de mare rlspa., dire a lor, Bulgaria actuală 1).
Dimpotriv~ denarii republicani romani, cari se găsesc iarăş În mari
can6tlifi in toate pllrţile Daciei, p:lr a fi fost foarte puţin imitaţi 13 noi,
in vreme ce în Pannonia au fost din bielşug contrafăcuţi de Celţii
de acolo ş i in special de Eravisci S ): evident, in sec. 1 a. Chr.
Interesant e, cli aJ1iturea de monetele dela Hislria şi A1r.samlm·a gă_
site În burgul dacic dela Coslefii, s'au cons tatat tot acolo ş i monete
(facisa") .
AII bitul Dacii fi 7tW1lettl de aur? Forrer e inclinat sA admitll. această
posibilitate ca o urmare - e drept foarte îndepărtatll - a înfrângerei
lui Lysimachos de cltre Dromichaitcs 6). Lysimachi de aur au circulat
_ de fapt - din bielşug În Dacia, cu sau B.rli această biruinţă, care,
În orice caz, nu a avut nimic aface cu Transilvania, ci numai cu Geţii
din S şi E Carpaţilor. I ntrebarea e, dacă celelalte argumente ale lui
Forrer sunt destul de convingătoare: 1° capul lui Lysimach e conta-
minat cu cel al lui Herakles-Alexandros, curent pe unele tetradrachme
de argint ardelene (v. mai sus) şi e analog barbarizat; 20 metalu l e e/ec-
trum, ca adesea În Ardeal; 30 moneta e Illţită şi subţire, iar~ ca la te-
tradrachmele tip dacic; in sfârşit 4° e un statertotal decadent, de o greu-
tate anarch ică, necorespunz:ind la nimic din seria lui ş i ca atare Forrer
il dateazl c. sec. 1 a. Chr. deci in La Tene lII . Nici una din particula-
rirnţile enumerate de Forrer ou e exclusiv ardeleană. Imitaţia aceasta
poate fi perfect şi celtic danubiao!i... Panll ce ou vom avea mai mul te
exemple din Dacia pentru baterea aurului În La Tene, când ş tim
din toate cele de mai sus cli era rar in cultura La Tene-ului getic, nu
putem admi te ipoteza lui Forrer.
cu 160 O altă părere, destul de r!l.sp.înditli, şi atinsă de noi mai sus în cap.
II pag. 84, nota 1 , e Cll privire la IJkoson;;. de aur g~iţi în Dacia şi atri-
1) Cf. ,i PArvan, PI"itratio" IItll. tt htJltnÎtt., l. c.
ry forrcr, o. c., p. :u6 aq.; pentru Ardeald. nota 1, dela aCttBf pag.
1) V. bibl. Iii Blanchct, p. 463 ,i ef. Forrer, p. 120 aqq.
') Comunicare a d- Iui l~erencz.i, asistentul d-Iui D. M. Teodorescu, la dplturile
ddJ COltqti.
~) O. c., p. '206 aq., eu fig. 376,i 37'.

buiţi monetlirici locale 1). Daci nu ar fi decât legenda, şi Înd!. pe greceşte,
şi ar trebui sl'l. ne indoim de aceastl'l. posibilitate: monetele dela noi nu
au legende; regatul lui Cotiso era În parte.'\ latil1tT a Daciei; relaţiile sale
cu Roma erau continui şi banii romani curenţi in timpul du, iar limba
latinli, desigur, bine cunoscu~ la curtea lui; aur e acum puţin in Dacia;
insf:î rşitarta monetarl'l. dacidi erâ total dcclzut1l. În aceasH'i. vreme, din
cauza invaziei de monetă bJmtr romanii; principii daci cari mai emiteau
monctii, o b!1tcau foarte urâtii şi amestecau argintul cu bronzul în pro.-
po rţii care ajungeau adesea pân1l. la 55 % bronz, fată de numai 34%
argint, ca d. p. În tetradrachmele dela Pete/ea, Hl.ngli Reghinul S1\sesc 1);
este deci exclus ca monetele de aur, b;lIe tunUl /e, cu lege"dtT greceasct!
şi, in plus, culmea, cu chipul lui Brlltlls (pe o monetli a unu i contempo-
ran al lui Augustus, cu care, vezi Doamne, regele dac ar fi polemizat
politico-numismatic), sl fi fost b1itute altundeva decât in Thracia, in
împrejurări le pe care le-am arătat mai sus, cap. II pag. 84, nota J.
La fel, Dacii nu au emis nici monete de bronz (ori aramA) . Exemplele
citate de Ruzicka 3) sunt din Pannonia, nu din Dacia, şi ele, dupa toate
semnele, ou sunt propriu zis emise ca monete de aramli, ci ca falsificate
de argint - moonaies fOllrrles - dupl'l. procedeul necorect cehic, de a
polet arama cu argint, imitând tipuri vech i ş i curente in argint (şi în
cazul nostru sunt nişte .Filipit) ~i a le dâ drept autentice 4).
Moisil, arli.tând~) că cele mai numeroase monete constatate În Dacia
s unt cele imitate dupli staterii de argint ai lui F ilip al Il-lea, deosebeşte
două serii: una mai veche (adicl! mai bine imitat1i şi de argint mai bun)
b1itutli În sec. IV şi III a. Chr., compus!! din trei tipuri ,-şi o serie
mai noui! (ad ici1. din ce in ce mai barbar imitati'!: şi de un aliaj tot mai
prost, În care argintul nu mai are preci!derea), bi1.tute di n sec. III a.
::;::~,~::?;,,~":!::~~~~~;i~:~;::r[:l~::;:~;'~~:~:;:~,~~i!:;~~:;~~:
~~~~;:t;::c::r:~~:eg:~~at;e";r:~o~:t~r\::ini:::;i:~;:· ~~io~:~~a t:c~:e; ;;o;:~:~:~
aici. La rcl corectează el pe Moisi l, p. 18, susţinA.nd cii Dacii au aVUI ,i monele de brom~
(\·ezi la noi mai JOI).
') er. Forrer, o. C., p. 209, nOla 5·
~ ~;.. c:s:~~8~ce$tui
procedeu toate Iilmuririle ,i bibliografia la Blanchet, o. c.
I,P·491Q·
') MOllettleDaâlor,l. e., extras, p. 9-13.
www.cimec.ro
VI , 'ARSTA. FIERUL!.;I IN DACIA. 2. lA TE:NP.-U_L_ _ _
60,
Chr. p~n!l in sec. 1 p. Chr. şi aJd1tuind doul1 tipuri .cu foarte multe
\'llfianlCt. La fcl apoi, dateaz!l imitaţiile tetradrachmelor thasicne În
sec. 11 a. Chr., iar skyphatele t:Într'o epocă de decadenţA a puterii sta-
tului dact. ] n total gliscşte vreo opt tipuri de imitaţii barbare, de ori-
ginli elenică şi vreo dou1\ serii de imitaţii romanc. ],1 realitate nil se
poate vorbi nici de su;i 11;e; de tipuri decât cu titlul aproximativ: aceste
monete sunt fabricate - in majoritatea cazurilor - dintr'o datl'l., in-
dependent şi contemporan, in diferite pArţi ale Daciei, cu tipare - fi_
reşte - foarte deosebite intre ele ş i având comun doar primitivi latea şi
stilul ornamental ceh ic, ad ie1\. În general La T cne, care geometrizeaz!!. tot
ce e zoomorf În chip de spirale, şiraguri de perle, lncheieturi globulare '),
...olute, paJmelc geometrizate, etc. 2). T ipul IV dela 1\[0isil, ~it
mai ales În Banat şi Oltenia şi considerat de Goh l ca cel mai vechiu tip
dacic, e d . p. o s implii monetl'l. celticl'l. de un tip comun ş i st!!. de sigur'
in leglltur!1 cu atelierele monetare celtice din Pannonia. De altii parte,
în general, cele mai vechi manete barbare apartin La Tene-ului J[
(Reinecke C)i marea lor majoritate a fost Însl'l. bAtuti$. in La Tcne III,
ba chiar in primul timp al imperiului roman *). Ca urmare a acestor
consideraţi i, pArerea noastrA e cl'l. trebuie sA ne Întoarcem la blitrllnu l
Bielz ş i sii preci7.Am - eu date topografice şi amAnunte sti listice _ ideea
în adevll.r, dela inceput, exact!l, că În monetilria barbarl'l. a SE tetradracll-
tntle mari şi subtiri, eventual skyphale, sunt ma i ales caracteristice pentTll
Dacia şi că in această d irecţie legltura Daciei e mai strAnsl!. cu Sudul
thmcic şi Estul iranian, - iar cl1 in ce priveşte restu l, avem de a face
cu wrietd/i dace ale u nor lipuri şi procedeuri general La Tene, cu ob-
servarea cli. Daci i d in vârs ta a II-a a fierului întreb uinţeazli şi În mo-
nerii rie, ca şi în arta podoabelor, numai argintul. In ce p riveşte epoca
de principalii activitate monetar1\. dacidl, ea cade între c. 100 3. Chr.
şi c. 50 p. C hr.
1) ef. Heinecke, Femelirij" p . 90: klie kehischen MOnzen mit Thieren mit tKugel _
gdcnken.,-sichtlich durch die elruskiachen KugcllKarablcn de. IV. Jahrb. und
analoge Sleine IIngeregtt.
')tZudem lehren gerade die ktltiachen MUntendeullich, wiederharbarisehe
Kilnstler menachtiche Kc5pCe und Thiere mit Spiralran ken und Voluten, die dem La
Tbteformenachalze ja gellullg W1lren, vena h und figUrl iche De:tailJ oft geraduu
in Spiralwerk au06sle ... prerde mit vogelart igem Kopf, mit \'o lulenllrti g aUIgezo-
Stncn Ohren, nlit Rlnke im Maui oder ge8a~he r Ranke ao Sleile einu SChweifes ...•.
Reinecke , l . c.
') er. Reinecke, Fe.r"h,ijt, p. 86 cu p. 67 ,i 90 ; cf. ,i Dkheleue, Il J, p. '579.

Natural, alăturea de tipurile monetare examinate mai sus , În legături
cu o eventuală batere a lor chiar în Dacia, comerţul foarte desvoltat
in a doua vârstă a ficrului, in întreaga Europ1\ barbar~, aduce în Dacia
numeroase alte tipuri de manete strliine: greceşti, romane ori barbare,
de aur, de argint şi de bronz. Dar asupra acestor monumente ne vom oprl
la examinarea comerţu l ui din Dacia, lucru la care trecem acum .
E simboli c1\ descoperirea, in castelul principelui dac dela Costefli, la
S de Dr1\ştie, de o parte de monete din Hislri(l şi A1esambria , de alta de
monete din regiunea pannonidi., ale Cclţi l or ErtlfJisci. In adev1\r, corui.
der!l.nd la un loc toate ştir il e din vârsta fierului, acestea dOlld, spre V
şi spre E, sunt principalele direcţii in care Dacia era legat! cu restul
lumii. Legătur il e spre N şi spre S, existente şi ele, sunt derivaţii ale
ce lor principale di.tre E ş i V.
Am constatat eli În bronzul 1V şi hallstatt, nu Grecii, din E, ci Italieu,
din V, sunt principal ii promotori de raporturi economice şi culturale
şi deci propagatorii de idei nouă În Dacia. Şi am v!izut atunci cli princi.
paiele drumuri pe cari circull bunurile şi ideile sunt cele care coborau
pe Sava şi Drava la vale, venind din Italia nordicl şi din regiunile
illyrice ale Adriaticei, spre Dunli.rea mij locie, pentru ca de acolo 51 urce
pe Mureş, pe C rişuri ori pe Someş pânli În inima Daciei, ba chiar Să
l treacă pri n pasurile Carpaţi l or şi dincolo, în Moldova şi Basarabia şi
pină in Gali ţ i a şi Podol ia 1). Alaturea de drumuri le ltalicilor, erau,
t~:t ~~:v: ~i c;~e ~~:~~P:~';:~~,c:~~:r~~a d~; i~~~iC~:~i:ă:~e1~~e~ilu~1
sus, ca ş i Italicii.
Aceste drumuri, pe cari Între ani i 1000 ş i 700 a. Chr. aj unseseră la
noi în special frumoasele produse ale industriei bronzului nord-italie
şi alpin, au fost, e drept. un timp Îllchise de n!iv!U itori i orientali , Scythii
iranieni , cu tovar1l.ş i i lor din stepa rusească. Dar indi. inainte de a. 500
ele fusesedi. redeschise ş i din nou cle purtau la sfârşitu l hallstauului
vestic ş i inceputurile L a T cne-ului central-european fabricate de-ale
Apusului spre platoul transil van .
La fel, dar din direcţ i a opus!i., veniser!l Scythi i pe drumurile EV:
prin l\Ioldova de Nord şi Galiţia în Slovacia şi in Ungaria nordic!i., - prin
') ef. pcntlu act51e drumuri ,i &at. Dunilrcanu- Vulpe, o. t" in Eplitt,urU Damo-
mana, [lr 19::5, p. 58 aqq .. cu o harlii.
www.cimec.ro
"1 . VARSTA VI ERUL UI IN DAC IA. 1. LA Tf:N F-l.' !.
!\Ioldo~a de Sud ~i - trecând. pasul ~Oituz ~ ~ văile Oltului, Tirna- I
"elor ŞI Mureşulul, pân!i. Ia Tlsa, - !Il sfârşit pe valea Dunării În sus,
in întreaga câmpie muntean li şi oltean1l.. Pe aceste drumuri ~lrunse­
ser! şi fabricate1c vechi greceşti din N M3.rii Negre, ori dela Histria :
prin N, ca hydria de la Bllne, În SloV'dcia oriental!i. - prin mijloc, ca f
oglinzile greco-scythice din Ardeal, originare din Dlbia, _ prin S, ca
vasele greceşti de teracot1l. din sec. VI -la Bdrbop., ori ca iAP', ~- ul de I
ling! Giurgiu .
V!l.rsta a doua a fieru Jui e caracterizata în Dacia prin cele dau1\. influ-
enţe capitale, şi care Încep a se exercita quasi-contemporan: cca ele-
nistic1l. dinspre E, şi în specia l SE, - cea celtidl. dinspre V şi în special
V. Poarta de intrare a Elenismului in Dacia e valea de jos a Dunlirii;
porţile de intrare alc Celtismului sunt mai ales valea de jos a Someşului
ti valea de jos a Mureşu l ui. Aceasta ca linii generale. Oci În amânunte
lucrurile sunt acum mult mai complicate: influenţele elenistice pl'trund
in Dacia nu numai din SE, ci şi din S, din Thracia profund c1enizat.1l.,
ca şi din Macedonia (direct spre N pc drumul Vardarului şi al Mo-
cavei ori pe al Vardaru lui, Bregalniţei şi Iskerului), şi din SV iIlyric, de-
asemenea bine plitruns de aceleaşi elemente greceşti, fireşte aici ele
insele italo-illyrizate. Tot aşa Celţii p1l.trund - prin ramura scordisc1l.,'
aşezatâ in Serbia, şi din SV, în Banat şi in Oltenia, - iar de alt1l parte
prin neamuri le lor aşezate in N şi E Daeiei, În Ga l iţia şi in Moldo\'3,
ele influenţeaz1\ adânc viaţa economicli şi cul turală a Dacilor din
şi E Ca r paţi l or .
Ca intenzitate de acţiune influenţa grecească e în Dacia mai veche
dedt cea celtid, ea exerciHlndu-se în continuarea influenţei elenc din
vremea $Scythiclb a Daciei 1). S1\ examinam darain tâiu relaţiile comerciale
ale Daco-Geţi l or cu Grecii.
Ce vindeau Greci i Geţi lor şi ce luau in schimb?
Negustorii greci, În spe:::iaJ din oraşele de pe coasta thracidi a Pon- I
tului, cu J-listria în frunte , vindeau de sigur în primul r ând fabricate I
ale industriilor lor, mult superioare celor barbare, in materie de arme"
cu mânerele frumos împodobite in gravură, relief ori Încrustaţii, - us-
tensile veterinare şi chirurgicale, in frunte cu cuţitele lor de un oţel I
mult mai fin ca in Dacia, - vase de metal (bronz, argint şi aur) cu ,
1) Cf. ,i P1r\"an, PI'Iltratior! hd /. ti hr/UnÎst., În Bullt!l. dll la S u t. luit. dr "Atod.
Roum., X 19%3.
 VI. VARSTA FIERUL UI IN DACIA. 2. LA. TEN&'UL
...
frumoase figuri pe ele, şi care apoi erau imitate de ai n oştri, ca de piltll
la Poroina În Mehedinţi (cf. mai sus, p. 2o) ,-llimpi şi candelabrede bronz
ca acela dela Crl!.sanÎ (v. mai sus, p. 211 cu fig. 181 sq.),-barnaşamente im:
»odobite cu tot felul de aplice metalice, de bronz ori argint, ca la Cra.
iova (mai sus, p. 361), - in sfârşit mai ales podoabe de metal preţios
pentru bârbaţi şi femei, oglinzi, etc. Natural, nu avem din toate aceste
documente - care se importau mai mult pentru cei bogaţi - decât pe
ici pe colo descoperit câte ceva: dar cea mai mare parte a staţiunilor
La T ene aşteaptli de acum Înainte sli fie slipate. Dimpotrivâ chiar din
puţinul slipat pân!1 acum vedem ce se aducea pentru s!l.rlicime: podoabe
de sticlli coloratii (ca azi la barbarii din Africa): br!iţ!iri, m!irgele, vase ,
de mirezme; iar apoi, În mari cantit!iţi, vase de p!l.mllnt de soiul celor
jlttice, cu sma lţ negru lucios (Ia Crăsani ori Zimnicea), ini mitabil in Dacia
sau vase dclicne, cupe cu flori şi figuri geometrice in relief (dupit cari
şi Geţii n oştri îşi fltceau tipare, imitând destul de bine marfa străin!!.),
găsite aproape peste tot locul in staţiun il e La Tene din dmpia mun.
teanii (un astfel de vas, de l:'lni-i Craiova, in col. Dr. G. Sevcreanu).
Dar nu acesta era comerţul cel mare cu Dacia. Ci acela cu vin şi um. i
delemn adus tocmai din Grecia şi v.tndut la noi, nu at:lt prin interme_
diul Grecilor din Pont, cari nu vor fi lipsit a se amesteca şi ei, cât mai
ales direct, prin Tllasieni, Rltodieni şi C"idieni, ale diror amforc cu tOr-
ţile stampilate s'au găsi t În mare numlir pretutindeni în staţi unile La
Tene, nu numai pe Dun.!ire în sus, cel puţin pânli la Zi"m;cea 1.), ci
pinli departe în interior ca la Poiatta în Tecuciu, sau chiar la Suceava
în Bucovina ~), ori pânll la izvoarele Dâmboviţci în Ţara Romaneasc!i a). I
Num~ru l amforelor-întregi ori fragmente -gtisite În aşeziirile La
Tene din S Carpaţi lor c aşa de mare, incAt cu greu poate un Contem_

~~r:a~ :u:~~t~r:!tc~n~,i:~';n;F~~n;:~~;c~ ~Ca~°!t"!u~i~\;!~ liea.c~~;~ I

~~~~~:. î~j:~:e (~~~:~I:i;::~aţ;:a~eal;u~:~s~r~rt::e: ~:e~:~:~t~ I
cel Mare, ef. mai sus, p. 44 şi 136) şi apoi pc toţi afluenţii ci cât mai 1
departe În interior. Vii le acestor aflucnţi sunt drumurile Daciei, iar
pasurile titiate de ape sunt trecitorile către Ardeal : pe la Oituz, pe
1) Slplturile din 19~. Vor apare in Daew, rw. de d·1 t. Andrie,elCu ,idemine.
1) eL notiţa din Jaltrbuclt d. Buk01J. umd~lm. 1899. p. 112 Iq., pentru Suceaw,_
iar pentru Poiana rom. mea dela Academie, Ctulrul dtla Poiana, Bueure,IÎ 191J.
1) V. materillulla Pilrvlln, Pinitratian_ 1. c.

www.cimec.ro

Antonius, aliaţilor Daci impotriva lui Octavian, sau, tot aşa de bine,
pradll din Thracia (cl. mai sus, p. 84, nota t). Ceeace e sigur, e d, in
vreme ce Dacii imitt tetradrachmele de argint, dealtfel ca În toată M~
sia şi Scythia (v. mai sus, p. 602 sq.), ci nu imită monetele de aur. Este
limpede cA. moneta efectivli, de adev~ratli circubţie economicli. pro..
ductivli, e În Dacia cea de argint.
Dar înd din sec. II a. Chr. negustorilor greci li se adaugă din Ce in
ce mai activi cei romani. In sec. 1 a. Chr., deci În culmea Înfloririi La
Tcne-ului dacic, invazia pacificll romanii jn Dacia este generalii.. Desco-
peririle de monete romane sunt o dovadll: încep!lnd cu denarii databili
,$n a. z68 a. Chr. (Ia Cerbel În Huniedoara), dar constA.nd mai ales din
manete ale sec. II şi 1 a. Chr. (dici denarii vechi reprezintă nu un CUrs
contemporan, ci valoare metalic.'\ bunii, p1stra~ secole intregi ca atare)
tezaureJe de origine romanll republicanll se gllsesc, Întocmai ca şi tetra_
drachmele de origine ori imitaţie elenisticli. aproape peste tot in Dacia 1).
Totu, nu cred a fi o simplă întâmplare cli majoritatea ;lcestor ttzaure,
cel puţin din numlirul descoperirilor de pA.n!1 astllzi, e din voua Mu-
reru/ui, a T4NJaveltJr ~i, ~~ ares, di" SV Daciei: adicll, Regh,:"ul-Sdlese,\
Tg .-Muref, cu denarl dmamte de a. 85 a. Chr.; Ş4Ufa ŞI Mtld4rllf
lA.ngli Tg.-Mureş; Mărtinul, IA.ngli Odorheiu, dinainte de a. 47 a. Chr.;
Sighişoara; Şaef, l1ngll Sighişo~ra (ce. p. aceastll localitate şi mai sus, p.
553 şi n. 5, tezaurul de podoabe de argint de acolo);Boill "1ore, totlln~
Sighişoara'); MediafUl, cu loconjurimile : FraJlendorf, cu 563 denan,
databili intre 217 ş i 49 a. Chr. a) şi Eibesdorf; Cetea (Csaklya) şi Un-
gureni (Gergelyfaja) în Alba de Jos: În ultima localitate un mare de-.
pozit: O 4cli.ciu1!it de monete, ci\.rate de blliatul de 111ran rom~, care le-a
gllsit - toate republicane, - în vreme ce la Cetea aHi.turea de monetele
dela Caesar, s'au ~sit şi dela Augustus; dela Glifteriţa lâIlg~ Sibiiu '
multe monete consulare, iar dela Rdhdu ş i Sto/:Slmb"rg în acelaş jUdeţ, 1
altele; dela Cerbel în Huniedoara vestitul tezaur de argint La Time
III (cf. mai sus, p. 54-3).10 care aliiturea de fibule, brllţ!l.ri, colane, inele, l
etc., erau şi 491 de denari republicani, incepA.nd din sec. 111 a. Chr.
') Vui seria de art . ale lui Moiail, in BSNR.. 191J fi urm . precum fi cele doui rE·
peMorii pentru Ardeal: Coc., Chro"ik, i" ASL. Xili 1876, fi Marţian, &perloriu,
Bi81riţa1920.
1) Nagy_Bun:pe ll ngl CI"Ollik, a sccp. tot Goou,SkiJt:un, in ASL. XIV 1877. p.I02.
1) Vui d escrierea aminunţitA a tezaurului, BeUlA de Cari Wemc.r in ASL. XIV
1877, P.I-,.6.
www.cimec.ro
\'1. vARS1'A FilmULU I IN O.... CI..... ~ . I..A. T~NE.UL
şi încheind cu a. 45 . deci inainte de moartea lui Cacsar 1) _ adie!!..
in parte,.ca ~i la Apold,~l de Sus (Nagyapold) in Sibi iu 1), und~ din 5~
de denan ?~n:re .1~4 ~l 38 a. Chr ., afar!!. de 12, din a. 38 a. Chr., toţi
sunt dat.ablh ~n ŞI lO.amte de a·.44 a. Chr. Ca şi Cerbelul, aşa Som~fUl
Cald dlO CoJocna, larllş depOZit de podoabe de argint L a T cne II r
nu avea din cei 120 de denari găsiţi acolo niciunul mai nou ca a. 5~
a. Chr. a). Şi tot aşa la Marotfa in Arad denarii glsiţi nu ajungeau decât
pO;nl la Caesar '). Dar s!i continuw cu inşirarea depozitelor caracte-
ristice şi vom reveni indatl asupra fenomenului de atâtea ori repetat
a~ datării atator (~epozite exac~ Înainte de a. 44 a. Chr. De Un~ Grii-
dlştea MunceiulUl avem depOZitul de Sub Cummi in care ultima manetă'
e de~a Traian, dar f1ld Daa,clls; dela Tisa l â~gă Deva un mare depozit:,
~~r:~~Zpâr~:u~ălş~re~J d~e~~~ne\'e~:Înei:p~~:ti~n~'37ap~!IO~~~::::e dTa:~~1
liaT(~t Il; ~d in pas ul Vulcan 111 denari, ultimul del a Domitjan t); dela
Bikis-GYlIla numeroase monete romane familiare din sec. 111- 1 a.
Ch:. 7); dela Potoc În Caraş, 171, la felII); dela Jidovin tot În Caraş-Se~ 1
venn I I I , la ~e1 '>.; la Remtteo În Timiş- Toromal, un mare depozit de I
podoabe de :u:gl~t Ş.l de aur La T ene III (ef. mai sus, p. 538) impreunll
cu 16g dena~1 dlnamte de a. 15 a. Chr. şi 7 tetradrachme thasiene 10) ;
la Sâ'ltQTtdre~. t~t aeal.o, 75 de denari familiari lIl. M!!. opresc aici, deoarece •
nu e de fel In Intenţia mea de a umplea paginele acestei cl1rţi cu repe-
tarea invcn.tarelor de depozite alclltuite de Cooss, Mois i! ori Marţian.
Dar am VOIt sli accentuez doull fapte istorice, care mi se par a reicşi din
aceastA enumerare de descoperiri:
1. Penetraţi a .cconomi~ r~manll În Dacia sIa fAcut dinspre V şi SV : ţ
valea Mureşu lUl a fost pnnclpalul drum spre interiorul Daci ei; majori-
CIIf:"j~,\~~I~~ :~.ls~~~iu~h~:::"~Y l~nC.~:· :: 18
75, p. 215 sqq., precum fi GooliS,
1) 00018, Sk~:Jm, in ASL. xrv 1877. p. 7J .
') Cf. Fr. Kt.nllcr in A . Dt. GII. XXIV p. J77- 3 84.
' ) 000 .. , 1. C., p. 7).
' ) /bid"P·74.
') lbiJ.
') .4.8., Xl 189 1, p. 189.
1) Coc". Shj~~t!", 1. C., p. 7'.
' ) Ibid., P.7:..
,.) J. Blcyer, in Alt. x..XV I 11)06, p. J6J sqq.
") Goou, Ski~~c". 1. c., p. 73.

tatea nucleelor de eives Romani Tlt!goliarldi colisa itI Dacia consistnJus
a trebuit sli fie activ! în SV Daciei: Banatul cu Oltenia şi Valea Mure_\
şu lui cu Ardealul de SV j descoperirile de dinari republicani aproape
exclusiv in aceastll. partf' (celelalte locuri din N şi E Ardealului - r. 1
Muntenia şi Moldova - unde s'au mai glisit astfel de monete, sunt
destul de puţine şi privesc mai mult sec. 1 p. Chr., când penetraţia
romanll. Începe a se face şi dela Dunll.rea de Jos şi Pontul Euxin prin
Moldova de Jos ori prin Muntenia) 1) ne dovedcsc, cred, clar, că mai
ales dela a. 100 a. Chr., Dacia, ca şi Gallia, ca şi, mai t1lrziu Germania,
se umpluse de 7U!gotialores i taliei, cari, intocmai ca şi Grecii. cII",pilrQu
I ti pe bani, iar nu numai pe fabricate gata, produsele indigene ale Daciei,_
eventual, după cum se vede din Înflorirea artei gete a argintului
tocmai în aceste părţi, contribuiau ca giuvacrgii şi zarafi la întcţirea
negoţului cu argintării în Dacia.
2 . Imprejurarea cl o serie intreagă de tezllure de argint găsite În
D~cia se opresc brusc - ca datare - inainte de moartea lui Caesar,
i arăş nu poate fi intâmplătoare . Ştim din autori că Caesar tocmai pre-
para Înainte de asasinarea sa o expediţie împotriva lui Burebista şi că
'lrmatele romane erau În mare parte chiar concentrate dincoace de
,Adriatica 1). Dacii ştiau, din pilda GaLl ilor supuşi de acelaş Caesar,
cu cine aveau a luptă. . Dar s i tuaţia lor era mai favor~billi ca a Callilor,
deoarece «Roma. era mult mai departe de ei ca de Gallia, baza ei de
operaţii, în Macedonia, ori lllyria, mult mai slab!!., aliaţii lor mult mai
numeroşi, unitatea Statului dacic mult mai consolidată şi reală ca a
«confederaţiei; aşa de trecltoare gallice. E puţin probabil ca Dacii s~
se fi speriat prea tare de amen i nţ\rile lui Caesar ţi sd-ţi fi ît/gropal
QfJerea it' argint f,tcd t,Ulillte ca Caesar SII fi pomi! din halia. eli totul
altul a tre~uit s!l. fie cazul cu negustOri i romani C01JtiSII'Ules în Dacia.
I nd dela primele svonuri de expediţie roman!l. impotriva Dacilor si-
tuaţia lor trebuie sl1 fi devenit i nsuponabilă. lar dnd de fapt, În a. 45,
armatele romane au Început l i se concentra, ei aII trebuit sd JlIgd din
') Ast(c111J TjbuJn:iÎn Odorheiu8\'Cm un dubluteZSlur, ingt'mAnl!.t:cAlivlJ (16) den.ui
republ icnni ,i186 de-ai triumvirilorinlr'ooalA,iaralll.turea ,inllltll.S34denariimpe_
riali dela Vespuian la M. Aure1iu (a. 167): eoo.." Sk":utll, 1. c" p. 76, - iar de"
Hit/a/II in Trei Scaune un ah tezaur incA mai interesant: monele dela 106 a. Chr.
pinII. Ia 7S p. Chr., dar acestea din unnA, dela Vespasian, fiind cele mai numeroase:
d. Kuuinn:ky in Alt. LX 1889, p. 249sqq.
") V. cit. mai s us, p. 80 , i 8%.
www.cimec.ro
=-___ Vl_. "_,,"-'COT.;.;.'_"
· IE=
RU",L.:.:.UI-"-
I N,-"D:::.:
AC:.:::
IA,-~..::.,.",,LAc.:.
TtN
=••::::
p.-U~L_ _ 6' 3
[)oda-spre a nu păţi ca În GalJia, câţiva ani mai Înaime-ascun-
:z:4nd micul capital ce aveau, cu gândul de a-I regbl la întoarcerea lor
inapoi impreunll cu ar~atele biruitoare. Şi e firesc ca ei sll fi ascuns,l
iar nu sI fi luat cu dAnşl i av\ltullor: tot Olai bine li-I plistra pllm1ntul
decit ei Înşişi, În lungul drum printre barbari.
Cred cll. nu greşesc prea mult admiţand - ca o reconstrucţie istoriclt
pe baza topografiei tezaurelor monetare - faptele istorice schiţate mai
suS: 1° penetraţie romana prin SV şi V cu aşezare de elemente romane
în special În aceste p1lrţi, şi 2° o Întrerupere aproape catastrofal1i a acti-
~~~ă~~::rn~;'~::i~I.,,~ev~i~o~r:Ci;u~~~a;i·e4:i;:~';~;i~!a aV~~:~;:I~~d~i;:'
nctare din Dacia ne-ar permite poate chiar ridicarea unei hărţi a em.
porii lor romane din Dacia În La Tene-ul n I.
Sigur e cli. dela Augustus înainte, penetraţia roman.!!. în Dacia se va
face mai ales pe Sava la vale, direct din Italia, iar nu ca mai Înainte
mai mult prin Macedonia, ori prin Dalmaţia (cf. şi ma i sus, p. 84 sqq.).
Deaceea cred eli. marele număr de monete din Apollonia şi Dyrrach ium J)
(cele doull mari emporii greco-illyro-romane de pe coasta rbll.riteanl
a Adriaticei, stabilind legătura solidll dintre Italia şi Macedonia ro-
mană), glsite În Dacia aproape intotdeauna la un loc cu denarii repuJ
blicani romani, aparţin mai mult vremii dinainte de Augustus. Aceste
monete documenteazA iarllş dou1i. fapte: 1° penetraţia din SV pe drumul
Drinului şi apoi al Savei de jos, ori, cel mult. pe calea prin Macedonia
şi apoi Dardania şi Moesia, pe Morava ş.i Timoc la vale, _ şi 20 o par-
ticipare efectivli, inti mă, a negustorilor din Apollonia şi Dyrrachium la
afacerile romane În Dacia şi deaceea cu curs monetar absolut egal re-
cunoscut de Daci al celor două feluri de monete. E firesc dar1i. sA gă­
sim în tezaure monetele din Apollonia şi Dyrrachium tot, mai ales, În
aceeaş regiu ne vesticlt a Daciei: la B ekis-Gyula 2),' la Gllra Vdii (în I
Arad, Hllmagiu) 3); la Poloe in Caraş "), la TiUi Hl.nga Deva 6); la Vâl-
1) Goou llfirml, pe blu:1l experienţii sa le, ,i dupre aceste monele, el de apar, izolat,
in tlllltI de: locuri din Ardeal ,i Banalt SId~~en, 1. C., p. 71, ,i el deaceea nu tileul dKlt
Ituurcle mai imponnnte; adicl la rei, cum afinnase
P·7%:·lutedelocuritunde:lplr.
,i
dupre dcnllrii romani, jbi4.•
1) AA. XI 1891, p. 189.
1) Goosa, Skiz::en, p. 71 cu Tqli. in AS. XVII 1897, p. II] , dupll. Sc:idl in A.
Dt. Gq. XV, p. 321, unde aunt descriae varietllilc de monete:.
t) Goon,l.c.,
1) Goost, r. c., p . 69 ,i T~glts, r. c.
 0.4 _ _ _ _ _'-""A::::
SILE =..:.::
' ."'
.".::: ' G:::..A_ _ _ _--'C'!'
AN::..:,G:::.HT:.:::
ce/ele Bune în Huo icdoara 1) ; la Pimml Romii" in Sibiiu 1); la Sebetul
tie Sus tot acolo ' ); la Baia tie Gril in Huniedoara t); la Ndddfei in J
Cojocna ') ş i la Someşu[ Cald, tot acolo ').
Şi Î adş, o atare orientare sud ves tică a raporturilor comerciale culti.
'vale de Daci in La Ti:ne-ul 11 şi mai ales 111 explică şi apariţia, de
sigu r izolatA . dar totuş foarte caracter i st i că Il celor 498 de monete de
lbronz din Corcyra la Cimddie in Sibiiu, impreurU cu I din Pltaro$ ~i
luna tocmai din P 01l0nJIU$ (Sicilia) ' ) ; şi , la fel, avem dela Poloc În Caraş
!monete de aramă dela Scodra ş i l sso'}, -u ndeva În StI/agi" (Kirva?),
Împ reună cu 132 denari republicani, Înel ş i o monetă grcadl. din Va-
r letJtill Hippo"itltrl în Calabria II), - iar undeva in jud eţul Arlld monete
de aram1\ de-ale M%nilor epiroţi 10).
Marei frecvenţe de monete romane şi illyro-elene În Dacia nu-i c()..
rcspunde o frecvenţă egalA a Illonetelor proprii celtice, deosebitoare
de cele ceh o-dace (statcrii de argint tdupA Filip IIt ~i tetradrachmele
imitate dupli cele thasiene) , ş i anume, de o parte monetele celto-pannO-
nice de argint, cu legende latine 11), iar de alta monetele concave nord-
celtice 1'), de aur, firi inscripţii 11), cunoscutele t RegenbogenSchtissel_
chem li). Se ştie el Celţii au bAtut monete de aur, fi e de tipul ultim,
fie imitate dupA cele elenistice, În cantitAţi enonne 1') şi nu numai in V,
ci şi În pArţi le noastre, atât în Pannonia elt ş i in Carpaţii nordici It).
1) T~ I ", I .~.
1) Scidl in A. Oe. Gq. IX, p. 164 sq., repr. Ia Gooea ,i Tl!gl4., J. t.
') Seidl, 1. C:., p. 16S cu 000",1. t. , p. 7' .
.) Seidl, 1. t., ,i
4)Scidl,l.t., p. 16s sq.
Goou, 1, c.,p. 7'.
1) Kenner, in A. Oe. Gq., X,.Xl V, p. 377 - 384, cu GOO" , 1. C. , p. 7' ,i Tl!glb,
1. t. , p. 11 3.
') Cr. Cooh, Ski-nell, p. 71.
1) Ibjd.
' J Cooll (dupl Seidl): lKirvlI·Mindszolnokl'r Comitll' : p . 73 .
1') Jbid.,P.71.
11) Ci. Forrer, p. 119 sqq.
") Cf. Forrcr, o. C:., p. 214 aqq.
II) AfarA doar de c1tew cazuri .pre .Ur,itul llCC. J a. Chr.: d. Forrer, p. 217.
1') Goou, Chronik, 1. C:., p. 214, eunoa,te doar dela Gtoag;ul.de,S,u (Alba-d~'JOS)
40 de exemplare de tSchUssclchen' de aur.
U) Forrcr, p. Z4:z sqq.
II) ef. pentru mollctc1e cdtiec din comit. ArtJQ in $Io\·aeia. Go hl, in AS. XX
1900, p. 224 sqq.; eL ,i FOrTer, p. ISI , cu nota r.
www.cimec.ro
vt. VARsTA FUU\UL UI IN DA ClA. z. LA TDI'E:.UL o.,
Şi tOluş. la n? i ~~e lipsesc. B~horul ~), Sabolciul ' ) ori Ugocea 1) cunosc,
ea vechi tentOnt de ocupaţte celtlc!i in NV Daciei, tipuri de sta-teri
de ai lui Filip ' U blltuţi dupll maniera mai veche celticA, cu inscripţie
cu tot, a!Jâ cum numai mai rar se constati. şi la noi În Ardeal-). I ntensi-
tatea comerţu lui cu lucruri de argint e documentatA tocmai aici În N
nU numai prin obicinuitele podoabe de corp (wrquel cu capete În chip
de protome de !şerpi), dar chiar prin vase de argint, la MarcQ, În Sl-
lagiu f). Şi cu toate acestea, nici pe departe, nu poate fi vorba de un co- ,
rnerţ intens Bcm de Celţi În Dacia fie cu producteLe industriei lor În
special metalurgice, fie ca importatori de marfll neprelucratA, cu~ Îi
glsim mai tAr-.âu, in vremea imperiului, pretutindeni in V şi în Italia ,
şi chiar p/lnll în Dacia noastrl '). Nici armele, nici podoabele de trup ,
nici podoabele de h arnaşamente (câteva excepţii, ca la Coste/ti în Hu-
niedoara, unde s'a u descoperit ş i manete eravisce: v. mai sus,- nu
fac decât sA accentueze şi mai mult lipsa) 1) găs ite în Dacia La Tene-
ului II şi III nu sunt de tip pur eeltic, - decât doar! chiar în mor-
"unule celtiu, ca la Apahida, la Gyoma ori in pă.r1.ile Severinului. Altfel,
e acea sintezA celto-getic!l, În care adesea elementul celtic dispare cu
totul, H1sând loc precumpănitor celui getic. local, cu reminiscenţe orien-
tale, ca d. p. in arta argintfllfli. - D ar lipsa efectiv1 a Celţilor din viaţa
economicA a Daciei, merge incA ş i mai departe.
Celţii au cunoscut nu numai eFilipiit originali de aur şi argint, con-
temporani cu Filip Însuş, ci şi tetradrachmele thasiene de tip veehiu,
cu Herakles ca arcruş ingenunchiat (cel mai târziu mijlocul sec. IVa.
Chr.), pe care le-au ,i luat ca inspiratie pentru tipuri total diverse,
ale lor. În aur ori bronz 8). Ori Dacia era în legituri cu Thasienii, contem-/
paran cu Celţii '). Şi tot uş în Dacia nu găsim i mitaţii ale tetradrachmelor
I} AS. rv , 870, p. , 63,er. p. , 89.
1) /bid.,p. '75 cu 176.
1) l\'l ihalik, in At. X l 1891, p. 4S-4.
') D . p. Iii Rciehcsdorf, Ungi MediII,: Coou , Chro"ik, /. t., p. 248 .
' ) GooM, C"ronjk, 1. t. p. 234.
') er. pelltru vremCIi imperiului , Plrwn, N atwnalit6t dtr Kaujl4Ut6, Bru Iau 190').
') Frumoase aplice de harnaflUTlcnte (co~nts) de bron2, din care un exemplar
dcscopcritchiarin preu nlanOUtrilllngl1:idul twn ului,pl lat(in:ciuade6Nocmvrie
1915)·
~ er. Ia Forrcr. o. &., p. 2U, reproducerile acestor tipuri.
• Pc IImfor1l dela Poiana in T eeuciu avcm ea stampilillocmai lipul \'cchiu mo netar
imitat de ecrami,li: HCn\klu ca arca, ingenunchiat (Pirwn, Castrld dtla PoiallQ, 1. c:.).
 VI. VARSTA FlERULUI IN DACIA. '1. LA T~E-UL
6'7

tip vechiu, ci numai ale celor din scc. Il ş i urm. Aceast.'l confirml lor. Şi dacA din castelele principilor daci din Munţii Sebeşului: Încă
de o parte presupunerea exprimatl şi mai sus ci imitaţiile ",echi. de
.Filipi. din Dacia, contemporane cu imitaţiile tetradrachmelor vechi
thasiene, sunt, atunci cllnd apar şi in Dacia, de caracter exotic şi el
de fapt mooetăria dacicli incepe simţitor mai târziu decât cea celtici,_
iar de aha dl activitatea comercialA ce/to-greocd nu se identifici de
fel la Duo1irca de mijloc, nici ca timp nici ca spaţiu, cu activitatea co-
mercial1i geto-greacd. Aceasta din urml, chiar mult mai veche decăt
cea dintâi, se dispenseazA. ind multA. vreme de monet1 şi nu bate
tipuri proprii, - iar cu Cel ţii incepe a se desflişura cu totul in alte
materii decât cu Greci i.
10 adcvlr e caracteristic de constatat c3 precât sunt de puţine in
Dacia fabricatele celtice de artl şi de preţ, În special podoabele lor
smAlţuite (fibule, l anţuri, aplice, ch iar scuturi, etc.), pe attta SUnt de
frecvente - apirtnd În massli - fabricatele modeste şi drace, cera_
mice, de caracter, evident, autentic celtic, importate, - a.Ulturca de
care, fireşte, e şi mult!l marfl loca11i, dar de o calitate simţitor deosebit!
şi pe alocurea chiar de- forme particulare locale. CeJţ.ii, ca pdpor de o
culturA. analoagă şi pe aceeaş treaptl de desvoltare cu cea geticll, nu aveau
ce da acestora pe cale comercia/d, nou , neaşteptat şi superior faţă de pr().
dusele proprii getice.
Concluzia necesarA. a co nsideraţii lor de mai sus e, ci relaţiile Comer_
ciale ale Ce lţil or cu Dacii nici pe departe nu se POt compara cu cele ale
Romanilor in jumitatea vestică şi ale Grecilor in jumAtatea estid a
Daciei. Dar odatA. stabilit , că Cel ţii nu au locuit În Dacia proprie, ci
numai în regiunile ei de graniţă, şi in special în NV şi E, iar ci prin
comerţ ei nu au (!."{ercitat in La T cne o înrâurire mai mare ca Grecii
ori Romani i, deşi erau mult mai aproape de Dacia decât aceşti a,_
anume fenomene culturale d in L a T ene-ul getic, legnte fie de RWritul
greco-iranian, fi e de Apusul italo-illyr, mai strâns decât de Celţi, d. p.
în armament, in mica artA. industrialA a metalelor preţioase, În special
a argintului, in circulaţia monetari, etc. , devin perfect clare şi logice.
Dacia e, ca intreaga Euro~ vestică ş i centralli, un debuşeu al in-
dustriei greco-italice a vaselor de bronz 1). Caşi În V, N ş i E Alpilor,
fabricanţii campanieni de amfore, canthare, oeoochoe ori stamoe de
bronz, expediau dela Capua ori dela CU1tUle ş i În Dacia produsele anei

') Ci. Dlche.leue. Il 3, p. 1428 Iqq. ou avem exemplare întregi, de sigur d.pllturile viitoare ne vor aduce

www.cimec.ro
 VASILIi PÂRVAN, GBTJCA
lumini nou!i şi în această direqie. 10 adevlr. ins!iş ~m~ara de monete
romane şi podoabe de argint g!isit! la ~erbel ŞI .datatit IO:Hn:e de moar~ea
lui I uliu Caesar şi. deci pe vremea lUI Bureblsta, fusese a.ngropatl in-
tr'un «vas de bronz a clrui toartl lipsia. 1). Di mpotriv!i nu departe de
Cerbel la dou!i ceasuri spre SV de Huniedoara, s'a găsit nu mai toana,
foarte' frumoas!i, a unei oenlJClwe de bronz, În stilul bine cunOSCUt al
vaselor campaniene ' ), reprodusJ. şi de noi mai ~us, În fig. 200, pag.
3 12 , D O. 3, inalt!i de IZ.3 cm., ceeace dă pentru mtregul vas c. 25 cm.
A
în!ilţime. Şi ceeace e înc!i mai interesant la RceasUl. m!inuşâ e lIlcrustarea
cu argint a anume suprafeţe caract~ris~~e din ~artea ~~uralll..: ~hi~
şi gura leului , ochii şi gura celor dOI miCI del!'lOl, b~tontt termlO~h 3J.
barci orizontale care prindea m1nuşa pe vas, lnSUrşlt palmeta dintre
cei doi delfini '). ind mai bogat impodobit, dar de ast1\datA numai Cu
motivul vegetal al frunzelor de dafin ce se acop!i r Î~ chip de lorica squa.
mata, e piciorul unei mllri cupe, eventual a~ unUi ca~delabru (Vulpe),
de bronz, găsit de R. şi E. Vulpe În s!ipătunle dela !'lnoml pe Prahova
şi tr!id1nd o ard. mai tirzie decât cea dela Cerbel, IOtrucA.t, dup!i mo-
tivul intrebuinţat, care e frecvent şi la împodobirea b azel~r de coloane
de marmoră, augusteice, il putem data cam pe la sfârşitul sec. 1 a.
Chr. ori chiar la Începutul sec. 1 p . Chr. (cf. fig' .. 46t}, . . .
Dcchelette a filcut, repetat "), observaţia, ci. Celţn pnmlau dlO Itaha,
deopouivli, amforele cu vin şi vasele frum oase de. bronz, cu care sl·l
bea in chip cu adevărat monumental. O observaţte .~naloa~ ar ?Ule,a
fi f!cut§ pentru Dacia in ce priveşte pe exportatoru grecI de vmun,
din Thasos , din Rhodos ori din Cnidos, ale dror a~fore ~mplu sta~
ţiunile La Tene din S şi E Carpaţilor: da~ nu av.e~ lnd ~l~ silp§tun
decât cioburile de amrore, e c§ nenum§raţll lumult al câmplel muntene
înc!i nu au fost exploraţi i dar exemplele intâ~pliltoare del~ .Scorţaru
ori llllllnoaia, pentru hallstatt, ne dau speranţe tocII. mult m~1 fru,:,oa~e
pentru La T ene. In adevilr oraşele greceşti de pe coasta thracld., HÎslna,
~:~' ~al~~t~~s~~es;iu~O:~:~b:~:~I:~ ~:b~;~ni;,ai~a~ri~:t:~a~:lsllm:~
----
. }p~:::i:;:';,~~:;,l:':i:';;::~i!'~:::;i:::U~:'~:~~"; ::'~L.'; d~:~;
decoraliv pe vase ma i vechi tetrusce t .
') Goou, 1. C., p. 499·
• ) O. c., UJ.l'. 101.8 ,i 1430.
www.cimec.ro
~_ _ _--V~I.~VA=M~n~F="R=UL=U~II~N~OA=CIA~
. ~.~.L~AT='~~~'U~L_ _ _ _~6~
••
predilect la toţi indigenii Europei centrale. Am reprodus în pl. rv fig. 4
1l11IlUşa unei frumoase patene de bronz din COleCţia cir. G . Severeanu
şi d·sa mai posedl şi alte vase de bronz din oraşele dela Pontul Euxin.
DacA acum Ardealul getic era aprovizionat de halici chiar cu vin , ca '
şi Gallia, iar nu num.ai cu vas~le de bronz pentru a-l b~a , nu ~utem afirma,
deoarece nu avem IOformaţu asupra amforelor sudice g§.slte În Ardeal.
To[U~, descoperirea monelelor histriote ş i mesambriote tn castelul prin-
cipelui dac dela Costelli ne suggereazl gândul cli Grecii nu s'au oprit
cu negoţu l lor de vinuri la poalele Carpaţi l or , ci au trecut, pe viile
Oltului ori Buzllului ş i dincolo.
Dar Întocmai ca şi În hallstan comerţu l cu Sudul itala-grec trebuia
s1 mai fi e activat şi prin marea nevoie de amulete prophylactice pe care
o si rnţiau indigenii din întreaga Europll neclasicli şi cari, in bronz,
in aur, in slicl§, in ambr§, etc., îşi atârnau de gât, ori atlrnau la fr â-
nele ş i ham urile cail or lor, tot felul de simbole şi figurine, general cu-
noscute din La Tene-ul european. l\IU voiu opri aici doar asupra unuia
din aceste obiecte - inel ined it - pentru deosebita lui insem n3tate
culturall : tot În col. dr . G. Severean u se g!iseşle, intre altele, şi o figu-
rin~ de taur, in stil naturalist thraco-scythic, de origine de undeva din
5cythia Minor, obţinut prin centrul de negustorie antiquarid din Con~
stanţa : figurina de bronz, lucrată massiv arc pe grumazul stâng gravat
numele ATAI, bine cunoscut ca thracic incl dintr'o inscripţi e dela
Ulmewm 1) ; pe partea dreapt!i , pc toatJ. lungimea spatelui, figurina
are literele AflOAONl ==, iar dedesubt începutul unuiE, de cetit, pro·
babil, "AroilJ,wv( (il) 8(i;tfir;j. După caracter ul literelor ş i stilul figu-
rinei ne anl!.m, prec't se pare, in sec. 111, dad. nu chiar într'al IV-lea
a. Chr. Apolion nu ar fi, fireşte, zeul grec, ci zeul thracic cu acelaş
nume, dar cu un inţeles total deosebit i). Iar figurina e o lucrare greco-
thracid, destu l de rustic§, mai ales in ce priveş te partea epigrafidl.. Ori
astfel de figurine su nt comune În hallstattul şi La Tene-ul getic, dup§
cum am arătat şi mai sus, in cap. I al lucr!irii de faţă, stud iind figu·
rinele de caracter greco-scythic. - Dar aceste obiecte de micl art!i pla-
sticl1 nll sunt decât un aspect unilateral al preocuplirilor de art!i din
Dacia La Tcne- ului. Deaceea vom trece acum la caracterizarea mai
deaproape a Întregii arte getice din La T ene, ş i anume, mai precis,
1) l'lI.rVlln Ulmcwm, 1, p. 56r ,i Arcll. AtI.1". 1915,P. 139
1) PQrvan, il1e",qrialll, Uucure,ti, 191.3, p. rs •

de o parte a artei argintu lui, de alta a formelor de art~ majorli: archj.
lectura şi sculptura.
Dacia st?i Ia rlsCrucea drumurilor pe care din E vine arta naturaJis~
iar din V cea geometrid. Ind din bronzul IV ţinutul carpato-danubian'
de str1\veche tendinţă geometricA, primeşte ÎnrAuriri orientale zOomorfe'
care creeazll stilul Mikhalkov~Dalj-Paşachioi: hallstatto-geto-cim~
meric. Din sec. VII avem Î,n D acia pe Scythi: popor nomad, crescător
de vite ş i vllnlltor, fo rmat ca spirit artistic la şcoaht 7.oomorf3 a Asiei
Anterioare, dar pllstrându-şi în regiunile mai Îndcpllrtatc, nordice, loală
autonomia concepţiei sale naiv-naturaJiste, f'lrli prcocuplri decorative
Scythii aduc la noi, fn f orme POPII Iare, aceeaş simpatic pentru nat~
organicl1, mai ales theriol1lodă, pe care Elenii ionieni o rllspândiau in
intreaga Europli, şi în Rusia s udi că nu mai puţin ca aiurea, f" formt
raţio nali za te, de arid stlperioard. Sub imboldul artei greco-scythice din
sec. Vll- IV a. Chr. Dacia ar fi avut putinţa să- ş i creeze un stil nou.
3~ae:,is~~~i~ ;~:sn~n~ :~~J::~~n;~iS~~ ::nD~:i~a ::~:brau~
sec. lV Încoace. Curentu l nou n'a prins rAdlicini prea adAoci. Şi ia~
că din ace l aş secol al IV-lea incep a nlivliJi Celtii. al clrorspiritgeometric
nu putea suferi nici mlcar realismul motivelor vegetale, decum al celor
animale. Şi Celţii pătrund de pretutindeni din V din SV din N ca şi
din E În massa getidi..
Dar Dacia nu putea fi vecin!1 cu nomt'zii iranieni , de tendinţe natu_
raliste în artă , flră. ca sli sufere cât de puţin influenţa lor. Intocmai
cum sub presiunea sarmato-gotid Europa secolilor I ll- VlII p. Chr.
adoptă o serie întreagă. de forme ~i motive decorative zoomorfc, a clror
origine se poate urmări pânl in Siberia ş i Turkestan, iar de acolo plnă
În Assyro- Dabylonia , tot aşa Dacia La Tene-ului li ] desvo ltă în arta
argintului anume podoabe cu motive zoomorfe, a căro r origine e in
lumea vecină irani an!.
I n adevlir colanele şi brăţări l e s pirale ter n"inatc în 4lcapete de şerpi.,
pe care le cunoaştem din Germania vestică ş i centrală, ca ş i , mai ales
din Suedia, şi chiar Finlanda, în sec. ]II- IV p. Chr., sub denumirea
de 4ltip suedeZI I), în special in aur, sunt ca strU Ctură aproape identice
1) Veti la Kossinna, DU d~tsch, Vqrgnchichtt, ed. 4, Lcip%iS, 1925 (MaDnus_
Bibliothek, no. 9), p. 162 - 166. cu tabela dela p. 167 , i cu pl. XXV.
www.cimec.ro
\'1. VÂRSTA FIER ULU I IN DAC IA. LA TF:NE.UL
7l'
cU brlţările spi~ale ter~inate În aşa zisele 4lcapete de şerpit din La
fene-ul 111 daCIC. Kossmna, căutand o explicafÎe brliţărilor germanice
lerrnina~e în ~rotome de ofi diene. porneşte dela un lip . ungewolltJ,
instinctiv, gOIIC (nll.scut 4lpe la 200 p. Chr. sub inr!l.urirea curentului
cUltu ral sudrusesc-gotiet) 1), pe care Germanii de Apus îl compun
tgewolI tt ca protomli de şarpe şi pe care Kossinna îl numeşte tden .han-
n5verschen. Tierkopf., pentruca 4l wird fast nur in Hannover angetroffen
und lebt don und weiter nord lich noeh lange fOrb, începand e:aus dem
Beginn des 3· Jahrhundens. I ). «Capul hannoveran. creeazl de o parte
la anume Anglo-Saxoni, de alta În Suedia, podoabe tipice cu flca p de
şarp&, fireşte dupl1 anul 200, dar mai ales du pă anul 300, În plină mi-
graţie a neamurilor germanice din S Balticei ş i Mlrii Nordului ').
Se pare ci lui K ossi nna i-a sc!l. pat existenţa brăţări l or spiraledeargi nt
de tip quasi-«s uedcz" comu ne in Dacia pe vremea lu i Burebista, clci
altfel ci ar fi trebuit si puie explicarea brăţări lor tip .hannoveraru pe
o b:lZll cu mu lt mai largă şi mai justi. In adevlr brăţările cu .capete de
şerpi., atât simple, deschjse, c4t şi unispirale, ori mai ales pluri-
spiralei sunt caracteristice În Dacia sec. 1 a. Chr. ş i I p. Chr. N!scute
aici pe o bazli străveche (brllţara plurispirală din vârsta bronzului) ,
dar cu admiterea elementului decorativ oriental, iranian, al protomelor
de an imale t) , aceste briţări au trebu it, fireşte, să fi e transmise şi G er-
:;:::::;U~~I~~ ~~nm::~'iaIleP~e~~~~;;:il::,o:~~~u~~nÎ:r:~ab;~';;~ln!i::
unde dupll alungarea Boii lor ce lţi se aşezaserl neamuri suebice. _ De
sigur, tipul brăţl1ril or spiralc- de inspiraţie decoratiw iraniano-orientală
- cu c.lpete de şerpi, nu e În La T ene III exclusiv dacic') şi am rele-
1) O. C., p. 162.
') /bid.,p. 163.
") Veziupunerea a m ln unţ i tlti po logioo-isto riclla Kouinna, o. c. , p. 16J-166.
'l I>entru orn"mentarea prin impri marea de tipare de palmete, tOl greCO-8C:ythicl.
pcCllpctcle I lţ ile ilie brAlllri lor, eL mai su. , p . 547.
')Ţin insi aici Il! notez ci brlţlrile spirale La T t; ne de la OrnatJollO lingA
Laga Maggiore in Itill ia nordicA (E. Bianchctti, l upo/crtti di OrnlWollO, În Atti
;I!::~~~~5!;~!>~:~~,~:~,:~:~'~;;:~~:'i~;~~':~:~~:~;:1:
(Ed. Bruio, li rt/H)/crtto gallico di M ontt/ol'tiflo p r~lIo Arcevio. in Monumtnti
A"tichi, publ. d e Lincci, Roma, 1901. pag. 121 sqq. ,i pl. III 00. 5, cu pl. V nO.3).
II V de Aneon", deci in legituri cu cultura Adrialicci ,i cea danubiani. avem

vat acest lucru mai sus, la p. 544· Dar poporu l dela care Germanii il
~:~~~IO~,aişr~~~i/:~;~r:~t:i e::~t~:c~~;:~~:i ~ou:i~~ror~i Marca.
Dar arta figurată dacicli nu se mărgineşte la chipuri le de animale
mai mult sau mai puţin sti lizate, inainte de toate cu linii gravate, tin.
zând la geometrizarea figurii respective. Ci avem ş i figura omeneascl,
tratată fie in simpHi gravură pc o foaie subţire de argint, fie in altorelief
in metal mai r.lassiv. - Dau!! t e ndinţe îşi fac loc in această ar~ anthropo.
morf!!. Una, in continuitate cu schematizarea geometrid hallstattianl,
de caracter pur central-european , iar nu sudic, ne apare in fragmentul
de aplici1 de argint pe un chimir lat de piele, cu două fi guri om«!neşti
gravate naiv şi superficial, la Cioara in Alba-de-Jos (ef. mai sus, p. 53 1 sqq.
şi fig. 366). Cealaltă dimpotrivA pleacă dela măştile şi capetele de oameni
întrebuinţate ca elemente decorative, fie În metal (ca butoni de spede,
discuri ornamentale, etc.), fi e in teracotA, in tot La T ene-ul şi În special
in III, dealtfel ca şi în primu l secol al Imperiului . Iar această din Urtnl
tendinţă nu e cumva legată cu tradiţii mai vechi locale, ci ~, limpede,
o transpunere, cu mijloace naive, a elementelor zoomorfe Ş I anthropo..
morfe, elenistice, care p1itrundeau acum de pretutindeni din Miazăzi 1).
Astfel fibul a de argint de demult recunoscutl ca ardeleană. 1). plsttatt
in Muzeul Naţional dela Budapesta ş i reprodusă ş i de noi mai sus,
p. 553 ~i fig. 393, e o lucrare destul de rustic:1. din La T ene-ul III getic,
stlod in perfectA legiturA stilistid şi cronologid de o parte cu fibulele teu
scuu din tezaurele dela Cerbel ori dela Şaef (ef. mai sus, p. 553), iar de
alta, anthropomorf cu m~ştile umane I} , rue dror continullri populare
adeviratele briţiri-.pirale (datltein lee. IV- III a.Chr.: 1. c. p. 105),
~:':;;i tt: ~~e:~ :~t:: ~~ ~:t· t;I~~:I:e:~'~~I:eJ~e~r;;e b;:ţ~::p~.C d~~r ~~
:a~~:I~!. ~~C:a ~::~a. Î~e~u: ~::ti:'e:ir:~ v:;=~ti~-:u~:::!.e: ;j;ri=
r:.
~~::~:tr' :~i" 1:. :~\:~ :~I!ru;~'U~:': ~;:, p:~~ 1~~ln~~~;~:~: :~:
:b~~I~nl b:~!i~~~I~;~edi~r;;a:~~or,7%I:t~~:i~e:=i!-:~I~i i~ ~::::~:~~aEs~~
iar cu
irllJlian. nu Sori V.
') Cf. ,i Rei~cke. Fu tschnft , p. 87-89.
") V. fi la Pulazky, M ogyaro".dg Archueologidja, I ,Bud apest 1897,P.229,fig.79
cu p. 232 ; cl. Ae. Xl 1891, p. <438 ,i +49: '<iin Arduil.
1) Cl.d.p.dilCulde la H orot:ilinBoemil, la D~l etle .1l 3,p· 1510; er.,i p. 1539.
73'
6.,
in teracotă le găsim În vremea romanll de pild!! la Pannonhalma În Un-
garia l} : În adev1ir În Pannonia, La Tene-ul e aşA de persistent, prin
elementele celtice dmase ş i dup!! romanizare, ÎncAt aici avem în sec. I
şi Il p. Chr. un adedrat muzeu de forme preromane, conservate au-
tentic ş i după venire.'1 Romanilor; astfel d. p. bijuteriile glsite la Tata
(briţlri cu .capete de şe rpi. ori de s4rm~ multiplu tnvârtită, intocmai
ca la Cerbel, Hetur, Marca, etc.) t}, ori col ecţia de fibu le, dela
O-Szony (Bregctio) 1), ori, mai ales, pietrele funerare din vremea dint!iu
a Imperiului reprezenttnd localnici Îmbrăcaţi înd în felul mai vechiu,
La Tene III , preroman t) , - ne au to riză deplin a stabili şi levtura
stilisticA intre masca umanA de pe fi bula cu scut tardeleanb
de teracotă ceha-romane din Pannonia.
măştile ,i
Fireşt e, ca şi in V, incapacitatea de exprimare a Geţilor in stil natu-
ralist rAma.ne regula, iar cazuri ca acela dela Cioara ori cel cu tfibula
ardeleanlb sunt excepţi il e . Stilul geometric, redus adesea la ultima ex-
presie a unui zigzag pictat sau gravat, ori a unui listei sculptat, e ca-
racteristic şi pentru La Tcne-ul dacic. D eaceea imit aţi a monetelor
greco-macedonene, cu chipuri omeneşti sau de animale, e şi la noi de
o extrem!l barbarie, figurile fiind total d es fiinţat e prin reducerea lor
la cItevA linii şi puncte reliefate, mai mult ori mai puţin decorative.
Figurinele de bronz, cu chip omenesc, ca aceea dela Cr4sani (mai
sUS, p. 216, fig. 180, cu pag. 2 1l), ori în chip de animale,-întrudt
nu sunt i adş schematiz1ri lineare tlliate ca siluete într'o plac!! subţire
(v. tot dela Cr4sani, fi g. 183, la p. 218), sunt astfel a se socoti in Dacia
din La T ene sau ca lucrări grecel!;, sau ca i m i taţi i tânii scythice , ori
geto-scythice (cf. şi mai sus, expunerea din cap. 1).
cu ambdc Ca şi la Celţi, nu awm nici la Geti reprt::ent4ri anthropottwrJe ale
Jivinit4ţii in vremea fi erului tlrziu . Dealtfel odatll cu sfârşitul eneoliti-
eului chiar informii menhiri, numai aproximativ ciopliţi şi gravaţi in
chip omenesc, dispar. lar idolii de teracad sunt tot o forlT!! de glod
,) V. com. lui V. Rk8cy, in A.e. XX 1900. p. 269.
~) Datate de Hllmpel in sec. Il p. Chr., credem cu oarecare exagerare, ,i repro-
dutc in At. XII 11192, p. 378, p. V II (cr. 1U:1uJ dela p. 375 Iq.), .....:.dc comparllt cu
lezaurde ardelene din La T~ne III , la R6mer, in A.e. VI 1886, p. 385 Iqq.
") Reprodusli ,i de noi "lai aUI, p. 556, dupA Hampel, di n AS. XIII 1893, p. 'ISI,
arC' iarA, o dlllead lot in prima vreme Il Imperiului .
t) V. IIl Puluky, Magyarors:dgA"h., l ,p.23<4sqq.CU p.233,ifiB.8t lap.23I,
rC'5p.fig.82Iap.134"ibi bl. cit.aoolo.
www.cimec.ro
6,. VAS IL E pARVAN, Gb'TIC A
plastic-religios a vremilor mai vechi. Şi cum nu au statu i de zei sau de
oameni, tot aşa "" au nici temple. Dacă au m~car incinle sacre, vom dis_
cuu mai jos, când ne vom ocupa de monumentele gctice de caracter
religios. Reţin em acum numai faptul el Dacii vor învAţă. a ciopli cru_
puri umane deabia dupli ce se vor fi aşeza t Romanii la noi 1). Deaceea
in sculpturile monumentului dela AdamcJissi, nu putem găsi, cu toată
bunăvoinţa, nimic ce să ne priveascl din punctul de vedere al începu_
turilor artistice daco-getice.
Lipsa aceasta de dominare plastică a materialului monumental (piatra,
marmara, gr::mitu l, etc.) este mai ales limpede când examin!im marile
construcţii dacice din La Tcne-ul 111 in munţii Sebeşului: acele
castella ridicate, fit ri1 ÎndoeaUl., cu mijloace b!ineşti foarte respectabilf
şi cu meşteri din biclşug, iar nu numai cu ţlrani neexperimentaţi,_şi
totuş lipsite nu numai de ornameotarea figuratll, dar chiar de cea mai
elementar!i decoraţie geometrică reliefatl. Un simplu listei la cheia
de bolt! dela poarta cetllţii MU7ICelliiui (pl. XXXV, fi g. 2); profile de
o simplicitate ca la lucru l in lem n, la capitelele staJpilor ~e trachyt
porphyric care alcltuesc incinta rotundă dela aceeaş tgrldiştet; nici
un fel de canelare a coloanelor mari perfect rotunzite şi lustruite, de
acelaş material eruptiv, la aceeaş cetate ; nici un fel de profil la sclrile
palatelor-turnuri din cetatea dacicli dela Cosle,ti, deşi una din aceste
scări monumentale, foarte Îngrij it lucrati!. şi excelent pbtrat! (ef. pl.
XXVIII, fig. 2), are d . p. un jghiab de canalizare şi parapete aşâ de
exact ecuarisate, incât e clar dl. nu din neputinţll., ci din l ip~ de sim-
patie -şi de sigur şi de tradiţie -pe ntru partea decorativă, toate acestf
lucrări in piatr3 s unt lipsite d e orice fel de podoabll.l).
In adevi1.r fiecare detaliu al tehnicei construcţiilo r monumentale
getice ne indicii. o nediblicie În prelucrarea şi folosirea materialului de
piatră, ;maloagll. cu aceea a vechilor Eleni În sec. VII a. Chr., când
au inceput sli traducă În piatrli templele lor de b~rne şi cariimidli uscatl
la soare. De o legliturii a materialului cu mortar de var, nici vorb!.
Ca şi la Celţi pietrele sunt legate impreunli prin crampoane şi blrne
lungi de lemn in interiorul construcţie i : v. detali ile incastrlrii acestor
bârne În piatră, În fig. 323 sq. şi pl. XXXII sq. A construi un soclu de
') V.in privinţa sculpturii populare daco-romane , PArvan,lntep. vitţii,omo"ela
Gu,jk DumIrii, c u ilustTalii. Ducurc,ti 1923, p. 21S.
') Pcntru profilul naiv \'crtical pe unghiurilc turnurilo r, d. mai sus, p. 468, ,i pl.
XXIXfi".t.
www.cimec.ro
~· I . VÂ RSTA I" IERUL U I I N DA C IA . 2.. LA Tt..m.UL
6'5
zid, pe o inllţime de 1- 4 10., cu mai multe r1nduri de blocuri su-
prapuse, alc3luind prin treptate retrageri o multiplă bază, solidă , pentru
partea superioar1i a zidu lui , e un lucru pe care meşterii cetăţilor ge-
cice din Carpaţi il practică suficient de sigur (ef. pl. XXXI-XXXIII).
Dar a construi un contrafort e pentru ei lucru mai complicat; aici
gândul primitiv, În lemn, se manifestll complet: Întocmai cum , pân1i
astbi, spre a SUSţi ne un teren abrupt ori moale, se bat unul lângă altul
mari piloţi cât mai adânc in pAmllm, aşa vedem susţinute spre vale zi-
durile ori cscarpamentul cetăţi lor getice din La Tene cu grupe de
coloane de piatr3 aşezate unele I ~n~ altele În pi cioare, Întocmai ca
pilopi de lemn. Dar mai mult decât atât: nu numai contraforţ i i , ci
chiar nucleul zidurilor e alc1ituit pe alocurea (ef. pl. XXXlJ I , fig. 2) de
astfel de tamburi de coloane pu ş i În picioare ca ni şte şarampoi.
Necunoscând arta de a zidi cu mortar Gcţii nu pot da zidurilor ce-
t4~i1or lor o consistenţă mai respectabil1i. CIi1.dind numai soclul din
blocuri de piatIi şi şi acestea prinse doar cu lemne (iar nu ca în
sistemul e1enic cu putern ice crampoane metalice, fi xate cu plumb), şi
ridicând adevărata întărituri , deasupra bazei de piatră, doar in c1iJi.-
mizi uscate la soare (ca in Mesopotamia , ori, mai ales ca În Pelopo-
nes, În vremea archaici1. greacă: pietre la bază, cJr~mizi uscate la
soare, deasupra, ca zid propriu zis), oricât de mare ar fi grosimea zi-
durilor, ele nu pot suporta un atnc prea violent, cu mij loacele pcrfec-
rionate mecanice de care dispuneau Romanii . Şi chiar fiiră nici un
atac, atari ceti1.ţi nu puteau dura prea mult În clima umedă a Daciei
muntoase şi păduroase . D e altă parte nici de o desvoltare a stilului
monumental in ce priveşte locuinţele şi palatele nu poate fi vorba
I
În aceste condiţii. Este clar că turnurile din interiorul cetllţii dela
Coste/li, rid icate exact la fe l ca şi cele ale incintei sunt chiar ' pa-
latul•.
Dacă acum la Grtfdijlea A1uncelului se constată în partea de jos a
cetllţii construCţii cu mortar, după maniera roman3 (şi e probabil să.
se găseasc1i astfel de construcţii ş i la Piatra ROlie ori in alte locuri),
e că. Dacii :licllnd ~unoştinţa directă cu ci~ilizaţia romană şi chcmând
la el meşten rOO1,lOI , poate incli de sub CotlS0 ş i Dicomcs, in a doua ju-
mătate a sec. 1 a. Chr., tehnica romană se incet3ţc neşt e şi la noi . Dar
dacii e vorba de arta de a cHidi pur getidi., e clar cli trebuie să ne oprim
la exemplele Încă necon taminate de influenţe sudice, aşa cum e burgul
dela Coslel'" (cf. şi cele expuse mai s us, p. 472-482).
 \ I V\RSTA FIERULUI IN DACIA. 2 l-A T f'..NE-UL
6"
SA trecem darl- în aşteptareasApăturilor viitoare, care ne re2ervl nenu_ Kov:lCS 1) săpând necropola celtid deJa Apahida a constatat o serie
mirate alte detalii l)- ladescrierea mormintelor din L a T ene-ul getic. de tradiţii funerare, care, privind tot La Tene-ul Il şi tot ritul incine-
rini, meritA o atenţie deosebitli pentru noutatea şi preciziunea lor.
Dela inceput trebuie d. distingem ml)rminlelt pur etltiet, ca la Balsa, Intre cele 21 de mormi nte Kovacs a Wlsit 6 bă.nci de piatrA, lungi, În
la Aptlhida, la Gyoma, la Gruia, de mormintele propriu zisge/iu, in special Inedie, de 2,50 m. şi late de
din preajma aşezări lor ome n eş ti statornice, cercetate mai ales în chip aml_ I m., formate dintr'o ingr!!.-
nunţit În câmpia munteană, la Crdsani, la Pisc"l Cocollilor, la TinoSU1, mădire de bolovani destul de
la 111dlldstircQ, la Zimnicea, etc. mici, probabi l pietre de rAu,
D eşl L a T ene-ul! nu e necunoscut În Dacia(cL mai sus, p . 46osqq .), nu şi pe care el le-a datat pc
avem nici un morm ânt sistematic cercetat ş i descris aparţinând acestei bază stratigrafid drept COll-
vremi. Lucrul este regretabil deoarece ar fi interesant de ştiut , pentru temporanec u mormimelc La
ritul immorm !l.ntAru, dacA Celţii rezistă, cum r ez i staseră. Scythii , ri. Tenc, şi le-a explicat, foarte
tul ui local, vechiu getic, al in c in eră rii, conti nuând a- ~i inhu ma morţii drept, ca mese de inci nerarc
după. tradi ţia lor naţionalâ , ori cumva, trec numaidecât la ritul getic al a cadavrelor. In adevAr, s'au
arderei morţi l or. glsit printre pietre nu numai
F apt e cA mormintele celtice bine determinate ca din La Tene II, resturi de cărbuni de lemn,
fie la llalsa, Apahida ori Gyoma la R de Tisa, fie la H6dsagh in V T isei dar şi rămăşiţe de oseminte:
(Bacica) sunt toate de incinerare. In ventarul lor e compus, intocmai fie chiar pe aceste mese,
ca şi in Pannonia (ef. fig. 462), din rmla jllnerard, cu cel putin alte doul fiecl.zutea lliturea,nccomplet
vase : cupa şi bolul, ori cupa ş i ceaşca, şi apoi armele, de multe ori În- arse.
doite ori frânte ritual , ş i puţine obiecte de podoabli ori ustensile de In ce priveşte insâşi mor-
toaletă .
mintele, întocmai ca şi la De- Fig. 462. Inventarul unui mormAnt « !tic de
Roska 1) revizuind la faţa locului imprejumrile in care se descope- denburg (Scarbantia)înva lea Itngll S'tn'~lItiQ in Pannonia, ill 'uu, du pl
reau mereu obiecte La T cne la Daua în Szabolcs , a. avut ocazia să DunArii de Sus pannonice 1) Pallr t. in AS. VI 1886, P. 103.
sape În 1903 sistematic două morminte d in n<..'c ropola celtid deacolo. (eL fig. 462), ori ca In Baua
Unul era destul de banal, cu un inventar sArac, de vase accesorii pe pc Tisa ') (ef. fi g. 360), oasele calcinate, cu resturile omeneşti incinerate,
l ângă urna funerara., ş i câteva obiecte de fi er; cela.lalt mormânt îrw
nu au fost aşe-..mte î1l urne, ci ldllgd urnele funera re. Ca şi la Balsa, t ot
era deosebit de interesant conservând Înca. ritul îngro pării cu carul aşa şi la Aprthida s'au găsit împreună cu osemintele omeneşt i şi oase
de lupta. i deşi ars, mortul deruci fusese îngropat, după vechea tra. de animale. Kov{lcs a observat că aceste resturi de anima le nu poartă
diţie celtică. În carul să. u (nefiind inhum aţic , i s'au dat numai roatele) ,_
niciodatl' urme de calcinare şi că uneori au fost găsite 'in cratiţe. N imic
cu spada, lancea, scutul, cuţitu l de lu ptli, foarfecele, vasele rituale:, mai natural; intocmai cum se dAdeau mortu!ui armele şi podoabele
toate trebuitoare pentru continuarea Întocmai în lumea cealaltâ a vieţii sale, i se punea În mormânt şi blutură şi de mâncare '). Archeologii
sale de dl.sboinic din lumea deaici .
1) lnJ)qiJJo.atok, li 1911,P. I Iqq,Pr imele desoopeririau fOfltfllcutede E.Oron
ina. iI)oo,ionotiIAdetprert2ultate,cudatllreainsec.IV_ U a. Chr., publicati in
.4t.X.X II 90 I ,P.288;cf.,iKoviiCiinDolgoilQwk,l.c" p'3,inota2.
l) I. Pallr, in AS., VI 1886, p. 103.
~ R08k.a, in DolgOilawk , VI 19I5,p.2Saqq.;cf.inspccÎal fig.8,lcprodusl,ide noi.
i) Cl. ,i D l!chdclte. II J, p. 1027.

www.cimec.ro
 "ASILE pAK VAN. (lAT/CA
------~~~~~---------
~
francezi au făcut menu-ul complet al msboinici lor ce l ţ i, ingropaţi in
Callia cu cantităţi enorme de provizii pentru viaţa di n lumea cealaltă 1),
reconstituind după oase speciile de animale prefcrite in gastronomia
ves ti că. Archeologii noşlri, nu mai puţin, şi-nu luat şi ei această OSte-.
neal!!:, aşa cli pu tem adăuga aici şi respectivele amănu nt e de rit funerar
cehic d in Dacia. In adevăr, in mormântul no. I del a Apahida o Cra_
tiţă conţineâ. scheletu l unei gâini ş i al unui s-palax a); În mormântu)
no. 4, oase de porc şi de găină - evident, nccalcinatc; În mormintul
no, 5, oase de porc; în mormftntul no, 6, o cratiţă c u oase de puiu
şi oase de alte animale; În morm4ntul 0 0. 7, o crat iţă c u oase de porc
şi o urnă cu oase de spalax: K ovacs trage concluzia, din gâs irea celor
doi spalax În urnă , eli În L a T t ne aceste mici bestii şi -ar fi avut lOcul
lor langa om, la vatră. La fel în cele mai multe din mormintele urlllA.
toare pană la 2 1: oase de porc şi de puiu; in mormimul no. lO Însă
pârţi dintr'un cap de mistreţ (ca şi În mormântu l DO. 2 dela BaL,a);
iar În mormintul no . 12, de copil mic, un os de picior de pOrc.-E in.
teresant cll .întocmai ca În Callia, ma i ales porcu l, mistreţul ş i p1sările
s unt preferate de Celţi, iar nu boul.-Spre deosebire ins! de Gallia, mOr_
mintele noastre celtice sunt sărace În inventar mai preţios.
Faptul di Înd din La Tene Il Cel ţii di n Dacia practicli exclusiv
incinerarea se datoreşte de sigu r în primul r and med iului getic, adept
vechiu al incinerării; Geţii, intocmai ca Germanii La T ene- ului in
regiuni le celtice din V, vecin e cu ei, fiind practicanţi, Încă din bronz,
ai arderi i cadavrelor, modificaseră şi ritualul cel tic, Înclinat în La T lme-ul
J pretutindeni şi quasi- exclusi v spre inhumare.
Necropola dela Apahida ne arată, de alt1l parte, că, cel puţin pentru
această regiune (cf. şi vecinul morm1l.nt La T e ne dela J/lclIl de Sus;
fi g, 367)3), forma mormintelor e cea pitlt(', col ectivă, i:lr nu tlmm/ard
şi singuratecă i groapa are fornUl unui puţ, adesea în fonnă de dolium şi
pietrele de ocrotire ale resturilor mortului ş i ofrandclor Sunt o excepţie
(d. p . morm. no. 9), iar nu regula,- De obi ceiu mormantul e la 80-110
cm. dela faţa pământului, cA teoda~ Însă şi mai supcrficial decQt atâta.
,) Risboinicul eehdela Chtlonsnu numlli c:iiplta9cin morlllllnt bogate ,idelicalt
provi~ii. dar lingi groapa lui i le d Aduse ca apro"izion are pentru mai tD.niu,inu 'o
g roa~speciall,unmiatrelinlre8(D&.helclte, I1 3,P, 1027).
1) Natural tobo lanul resptctiv murise in crat'liI. ţxJU futwn, _ iar nu , cumva,
fusese dat ca aliment.
' ) E. Oros~, in AS, X.XX IJ , 1912, p, 17 1 sq,
www.cimec.ro
' 1 v ARS'rA I' IER L LV I IN DACIA, 1. LA Tt.NE. UI. 6,.
Dac! morm in tele celtice sllpate sis tematic in Ardeal sunt aşa de să­
rate, precum le-am descris, apoi nici cele gt!lÎce cercetate în c1mpia
munteanll nu sunt mai bogate. Aici legătura culturală se face dealtfel
cU primit ivismul quasi-neolitie: urnele însăşi s unt de veche tradiţie
loeală, lucrate fără roată, cu mllnuşi minuscule şi multiple, ori cu simple
proeminenţe, Ca În mormintele din virsta bronzului ultim dela Bmrdrtl
Jt Câmpit 1), aşa şi la Crdsal/;, TinomL ori Zimnicea, În afară de urna
funerar4, ş i eventual de alte vase mai mici, mormintele din preajma lo-
cuinţelor nu co nţin nimic mai de preţ: podoabe de metal, arme, ctc,-
E drept cll Dolliae descriind câmpul de liNIe dela Zimnicea, povesteşte
cl ar fi glsi t În unele urne tŞ i obiecte de podoabă femeieşti, lldicli un
colier de electrum sdrobit, o briiţat!i de el ectrum În trei bUdţi difor-
mate oarecum de foc, dar co nservftndu- şi Înd toată cizelura În linii
şi În torde cu totul În modul bijutllriei numită cehă .. , . '), Dar descrierea
necropolei, Cll Imle b!gate una În alta, pânll la repetarea de cinci ori
li acestei openlţii , e suspecti. Rllmâne ca fapt pozi tiv doar ri lul
incinerllrii intr'un .câmp de urne_, ceeace Însă e com un În bronzul
ultim getic, şi menţionarea unui singur fragment de fier ttÎntr'o
urn1., posibi l ind - din nenorocire - rli. tăcit acolo din vreun
strat superior. Cât priveşte .eeltism ul. omamentării pri n torsiune,
el iar!lş nu ne poate ajuta la datare, fiind o iluzie a vremii lui
Bolliac.
Spre deosebire de mormintele tumulare haJlstattienc, ca la Scortaru
ori B!iIănoaia, mormintel e La Tene constatate până acum În Câ~pia
Muntcan!l s unt, ca şi În Ardeal '), plate; un exemplu deosebit de ca-
racteristic, pentrud reprezintll o facies sud vestică, qunsi-halistattiană,
e acela dela Gruia in Mehedinţi. M onnântul, ori, mai probabil. mor-
mintele dela Gru ia au c uprins În mari urne de tip D onja Doli oa (din
care ni s'a păstrat ('omplet numai una) cenuşa mortului, cllreia i-au fost
adluga le: ca la I-IOdsagh: tpede şi tănci La T ene, precum şi podoa-
bele de corp 4) oarecum indispensabile: torques şi br1i.ţări, resp. fibule
(de tip vechiu, in arc).
,) Ko...acs, in Dolg01Wtok. IV 1913, p. %68 sqq. ,i 391 sqq.
' ) Trompeta Carpatilor pe a. 187%, no. 1010.
a) Ci. d. p, mormintele plate, scobite in rormA de ceaun, ca III Alojna in Tlrnllva_
Mare, la GOOI_, Ski:ua, in ASL. X IV 1877, p. 16%.
' ) Ca , i ta Apaltido, de unde avem deasemenea, IIlllureM de .. rme, inci ,i podoabe
dec:orp.
•'0
Deasemenea nu avem tumuli din La Tenc nici la Zimnicea, Tinosul
Mănt!slirca, Piscul Cocollilor ori Grăsa,,;. Cei câţiva lllmuli de l~ngÎ
Crtlsani, din care doi au fost săpaţi de d-l Andrieşescu - Cliră a ghl
ceva caracteristic - nu par a avea nimic deaface cu epoca La Tene.
Mormintele sApate de R. Vulpe la Piscu l Coconilor şi de R. ş i E. Vulpe
la Tinosul, sunt simple gropi, asem!inî1toarc cu cele de bucate ori inCli
mai strâmte, adânci În medie de I 111. sub nivelul culturii Contem_
porane, mai ales La Tcne III , şi sunt, fliră excepţie, lipsite de ar~;
e populaţia pacinidl. rurală a Daciei, se parc, fărl pretenţii eroice chiar
după trecerea din viaţa aceasta la Zahnoxis.
O nccropolll. de câteva sute de ["",Illi. nparţinând, dup!!. eftte putem
înţelege din vagi le informaţii ce avem pânii acum asupra ei 1). La Te~
ne-ului Hl 2 (sec. 1 p. Chr.) şi primu lui veac roman al Daciei (sec. 11),
e aceea dela Calo/ţ În Sibiiu, vrednicii de a fi .cercetatli la faţa locului
prin slipâturi sistematice. Gooss descrie astfel elementele rituale ale
necropolei: in fiecare movilâ, o vatr~ de incinerare pe terenul netezit
artificial; cenuşa e Îmmormântatil fie liber, fie Într'o urnă; În uLtimul
caz urna e acoperitil şi împrejurul ei sunt aşezate în cerc vase mai mici,
ulcele, ceşti, cupe şi cratiţe; vasele de pasti! sură, cu pereţii groşi, au
o formâ svelt!!. (probabil, zicem noi, e La Tcne 111) ş i în special cu-
pele tin chip de trepiedt amintesc influenţa rom~nâ; marfa autentic
romanli - chiar terra sigillata - nu lipseşte . Monete, până la Anto..
ninus Pius, dateaz!!. aŞC'.larea ca termen II/tim. Gooss observli exact d
ritul de Îmmormântare dela Calolţ e curat dacic, iar nu roman şi ex-
primă ipoteza el nccropola a aparţ inut Blln"lor aşezaţi de l>tolemaeus
în aceastl regiune (cf.la noi mai sus, p. 223, nota 3. şi p. 249)' Gooss uită
insii să Înşire obiectele absolut caracteristice pomenite de Kenner,
dupâ Ackner, ca găsite - sigur - in aceastil. necropoHl: sunt anume
inele li brăţ(1n" spirale cu ClIpele de şerpi, caracteristice de o parte pentru
influenţa iranianli În Dacia, Îneli din halJst:ttt, de alta, ca vreme clasică
a apariţiei lor in massă, pentru La Tene III (v. şi mai sus, p. 544 sqq.
şi p. 621, şi mai jos, p. 640 sq.).
Interesant!!. e În Câmpi:t fllunteani1 întrebuinţarea, foarte frecventă ,
a amforelor grecelli ca lIme fUlIerare, deahfel ca ş i În Rusia sudic-l i).
Astfel, am relevat mai sus, in cap. [V, p. 185 sq., cl numai la Crdsan;
1) (;(. Kenner in A. Oe. Gq.,x.....
' V 400, cu Coou, în ll$L., X IV 1877. p. 161-
t) CE. Ma" ElJcn, SadrllSd(lnd im , Utertlllll, p. 309, fig. 103 .
www.cimec.ro
,,, .,.
ll"e m documentatii aceastli practicli cel puţin În douli locuri, dad nu
chiar in trei, şi anume, În al treilea loc având probabil un mormânt
colectiv, familiar. ca În Rusia sudic§.. O practică analoagl postulâm
şi pentnJ Poiana, pe Siret, unde înel din La Tene 1, de fapt la noi
dela finele hallstanului (inainte de 300), Grecii aduceau produsele lor
la Geţii din Moldova: Îmmorm!lntilri de incinerare în amfore tllasiene .
Jar descoperirea de l~ngă Suceava în Bucovina, tia eaplitul dealului
tAtlresct 1), unde printre cioburi, evident celtiee, vedem aplr1nd şi
o .unfori de factură greceasel, în chip destul de izolat şi neaşteptat,
ne-ar indemna a atribui tot întrebuinţării ca urni1 funerara, conservarea
pW la noi a acestui vas sudic.
Reinecke observase că din Franţa de N şi până În parţile Budapestei,
inci din La Tene 1 (_n.=400-:100 a. Chr.) mormintele tumulare
incep s!!. cedeze pasul celor plate, cu excepţii Însii de caracter regional'),
de sigur pe bază etnicll. d iferitli, şi eli podoabele devin mai urite ca
în perioada precedentli. In La Tene 11 (.C.=300-100 3. Chr.) for-
mele de civilizaţie La Tene tnach Art der Materialien der sUd-
deutschen Zonet se intind pânli in Bucovina, la Şlefa1l()f)CQ pe Nistru,
şi În Moldova, de unde Reinecke cunoaşte o sabie din La Tene II,
iar in vechiul centru geto-scythic ardelean dela Aiud mormintele de
incinerare din acest timp sunt numeroase, deşi, e drept, cu un inventar
La Tene destul de sărac 1). Totuş i"/lIImarea e Încă generala din Gallia
pAul in Pannonia. Celţii Îşi Îngroap!l morţii in mari cimitire colective.
Dimpotriv!l la Rin, din cauza infiltr ~rilor germane &), în Ardeal IÎ în
Ţora Româtleascd, potrivit strdvec/tei traditii getice, ritul incineriirii e
general '). Interesant e insii că ~i pe Sava la vale, unde avem grupurile
sudice (Taurisci-Scordisci) ale Celţilor orientali, mormintele de in-
cinerare sunt frecvente În ambele ultime perioade La Tene '). De fapt
insii incinerarea nu va deveni generalii la Dunlirea mij locie decât in
1) Jail,b . dn DukOf). LOMnmUJt!IIm1 pe 1899, p. 112 .q.
1) Fall,ltrijl, p. S9 . qq.
') Thid.,p. 64, eu Htrepey, Ah6ft!!lir VdTlllt!JI)'t! 1I1onografidja. II J,Aiud, 1901,
plantele.
') ef. Dkhdeut, Il 3, p. 1013 sq.
-) Rtin«ke, 1. C., p. 64; cu Dtchcleue, IIJ, p. 1012 Ilqq., pentru Vest.
1) Reinecke, 1. C., p. 65. Din Croaţi. ti Dosnia el nu poate pre<:Îd nimic, deoare<:e
CIutA La T~ne cu,at. ceeace in aceSte regiuni l ipse~te. Cf. ind observaţiile exacte dela
6" VA SI LE PÂRVAN, GETICA
La Tt'me III (<<0 .= 100-1 a. Chr.): _poate În legătUri cu coborirea
Germanilon din N ••poate cu alte motivef 1). De fapt însă Reinecke
uitA dI. În La Tcne 111 Getii din Carpaţi, cu vechiul lor rit al inciner!l.rii
cuceresc tot V eellic pllnă În Boemia şi Noricum: Duni'i.rea mijlocie
devine o proprietate gcticii. Acest motiv, şi nu coborîrea Germanilor
mult mai tarzie, trebuie - cel puţin ca probabilitate - pus la baz~
~~:i~~.rii ritului funerar din părţile Pannoniei, DaJmaţiei estice şi
Rezumând: La Tene-uJ getic e, din punctul de vedere al ritului
funerar, o continuare a bronzului IV local, cu incinerarea ca reguli.
generalA. Incidentul sCyUlic, cu ritul inhumi'i.rii nu a exercitat vreo in-
fluenţi'i. asupra cultului morţilor in Dacia. De altA parte Celţii, cari aveau
tot ritul inhumlrii, nu şi-I pllstreazll în Dacia. Dacă ei il plrăsiseri
inci Înainte de a sosi la noi, in contactul cu Germanii, ori s'au adaptat
de-abiâ la noi, nu se poate hotărî cu perfectă siguranţl. Cum Însl pe
DUDl1rea de mijloc ci mai p1streazl acest rit panll În La Tene-ul III
deşi împrejurările erau aceleaşi ca În Dacia În ce priveşte distanţa d~
neamuri le germanice ş i raporturile cu ele, e probabil cA Celţii 'a u trecut
la ritul inciner!l.rii În părţile noastre şi chiar la Dunlrea mijlocie, În
primul rând sub influenţa getică.
Ca atatea alte popoare indoeuropene Geţii cultivau şi ei ritul barbar
al jertfirii femeii la morm:lmul bArbatului (ce. mai sus, p. 147, ştirile
autorilor antici, in această privinţl). In vreme ce Însll din V celtic avem
şi dovezi archeologice - În monninte - de existenta acestui rit la Ceho-
Gennani '), nici una din necropolele dela noi nu ne-a dat - cel PUţin
pW acum - dovezi sigure de practica acestor sacrificii umane la
Geţii din La Tene. Trebuie să adliugAm iosli Ci aceste dovezi SUnt În
cazul Geţilor aproape cu neputinţl de obţinut. rn adevAr, fie la Scythi,
fie la Celţi, scheletele inhumate, pIlstrate adesea perfect pânli azi, ne
dau putinţa unei reconstituiri a tragediei îngrop3rii şefului (cu soţia
şi slugile ucise, atunci chiar, la mormâ-nt) pAn!' În cele mai grozave
am1l.nunte: d. p. soţia aşezat1l. deasupra soţu l u i in atitudinea îmbrlll i-
~rii, sau invers; dar la Geţii cari ard cadavrele nu dl.mâ-ne decât even-
tuala amestecare prea ciudatA a inventarului masculin (arme şi podoabe)
cu cel feminin (podoabe) in unul şi acelaş morman de oase ori în aceea,
1) lhjd., p. 68 - 69.
') ef. Dkhe.lelte, 113. p. '07S cu p. 10]5 sq. fi 1013.
www.cimec.ro
VI. VARSTA FI,,"RULUI IN OACI A. - 2. LA -rtr-U:.UL 633
umll, ca singur:l posibilitate şi nu intotdeauna sigurl., de restabilire a
faptelor.
O singurn observare inainte de a incheia acest paragraf: conseNJarea
uramicei ardaice, quasi-lll0Iilice, in ritul immormllntirii la Geţii no--
ştri l}. nu poate fi fllrl o Însemnlitate simbolic1i : Întocmai cum şi la
I
noi, ca şi În V şi pretutindeni pe glob '), se constată adesea in inven-
tarul mormintelor din vO-rsta fierului prezenţa securilor de piatrli lu-
struitll., de obiceiu rupte, iar nu întregi, ca o supravieţuire a strlve-
chilor superstilii in legăturA cu cultul tdsnetului şi reprezentarea lui
plasticl, securea duh/tI '), - la fel, deosebirea de rit funerar Între
Geţi şi vecinii lor atâ-t spre E cât şi spre V trebuise sll.-i Îndemne a con-
siderâ. drept i",pure acele urne de modll nouli, celtică, precum con-
sideraserl probabil pe vremuri situlcle şi cislele de metal importate
din V ca improprii pentru a fi utilizate drept receptacul funebru. Con-
servarea tradiţionalist A a 8trhechilor credinţe pricinuia-ca de obiceiu
in omenire - şi conserv;trea formelor materiale în care vechiul rit
se practicase după formule immutabile. Ori aceea ce erA in a doua
vârstA a fieru lui În adevăr caracteristic ca tradiţionalism local, era 1110-
Ihlarea Înet! j4rt! roalt! a vaselor de pimânt, după modelele quasi-neo-
Lilice, alliturea de fabricarea pe roatli- acum foarte larg rllsp1nditll.
in toatll Dacia - a vaselor de tip nou, celtic. Evident o Îm.mormân-
tare geticl t:drept-crcdincioasâ. trebuia Bcută prin aşezarea cenuşei
mortului Într 'o urnI de tip vechiu. Acest fenomen de arcbaism cul-
tural În mijlocul unor prefaceri oarecum revoluţionare e cunoscut şi
din alte p1l.rţi ale Europei La Tene-ului I II ' ). Dar Împrejurările În
care el se manifestă sunt simţitor deosebite: barbari nordici, primitivi,
venetici in regiuni sudice, civilizate, conservll Încă tradiţiile lor de-
acasit. Am notat lucrul aici, spre a se evitA orice confuzie.
Sit trecem acum la religia ce/ied, atât cât ne apare din resturile archeo-
logice glsile pană acum, fie În aşezări, fie În morminte.
1) Vorbim de generalitalea cazurilor, c1ci. nllfel,am nOtat şi mai sus, p.630 sq.,
c;lamforde grC«,li serviau ,i ele de multc ori ca urne funerare.
') ef.laD~Jelte,o.e.,\'OJ.I , p.locuvoI.1I3,P.I04'l.
') NOlczaicid printre dClCOpcririlc iSlorio-culturalec:clemaiintercsantef4cute
de noi la liistrifl sunt acelea din vechiul ora, civil grec, unde cultura La T~nc thracicl
$l!amettedin acela,Str8ICuccl1greccascA,i unde fragmenlede8C1::uridepialrlluslru-
illllC glSCtc Ia un ICK: cu cioburi elcniltice.
t) er. Rdnec:kc, PeststhnJ" p. 6S.
 6,.
in le~l'Ur1i ncmijlocit!1 de idei cu mormintele gctice din La Tene
se impune să considerAm un moment, inainte de a vorbi de elementul
pur divin, o serie de construcţii enigmatice descoperite, iar!iş, in bur_
gurile dace de pe Munţii SeheşuJui . E vorba de «circul. de lespezi de
f:mdesit, excelent profilate. afli1tor la poalele Grddiftei A1lUzcellllui, imediat
În afara zidurilor, spre E de castel, şi de ta/i,,;eri/et de tambure de calcar
În chipul unor mici baze rotunde pe terase largi, excavate ad-hoc din ma~
sivul pietros la poaJclc cetăţii dela Casteiti, Î:lrăş imediat sub .aerapole..
Se ştie d în intreaga Europ:! incintele rotunde de piatră fie înlăun.
trul tumulilor funerari, fie pe din afar!i, aldtuindu-Ie soclu, ca În Etruria,
sunt absolut comune atât în vremea bronzului cât mai ales În hallstattl).
Cercul de blocuri paralelipipedice de andesit dela Grtdişte2. Munce.
lului e dublu: pe din afară un rând de blocuri late şi groase, cu partea
superioară lucratil. În plan puţin înclinat spre exterior În chip de Scur.
gere de coperişj tlră a fi prinse, fie cu crampoane fie cu mortar, aceste
blocuri sunt totuş bine alăturate unele de altele, iar mărimea lor este
unirormii; dimpotriv!1 blocurile care le c!1ptuşesc pe dinJ1iuntru, aleă.
tuind frontu l imerior al cercului, sunt lungi şi subţiri, ca nişte stâlpi,
sunt afe:lllte spaliat şi fiecare al faptelea bloc e mai lat decât cele şase in.
termediare, ceeace, fireşte, trebuie să aibli un tnţe l es~, Întrudt
practic nu·j vedem nici unul. Inll.lţimea «zidului. acestuia circular nu
e mai mare ca 1 m., ba chiar blocurile exteme sunt Încă mai scunde.
.Zidub nu e consol idat la bază în vreun chip mai sistematic, a~ că
o parte a inci mei s'a ş i minat. O chestiune importantă e aceea a cape_
telor stâlpi lor interiori: dupll. fragmente găsite in apropriere, de acelas
material şi de aceleaşi dimens iun i şi care se potrivesc drept coronament:
ar urma că partea lor superioar1'l a fost multiplu profilat1'l in chip de
capitel; astll.zi îns3 toţi aceşti stâlpi sunt decapitaţi , după cum se vede
in pl. XXXV, fig. 1. Diametrul cercului e de 30 In., grosimea «zidului.
de 43 Cffi. '). Vandalismul exercitat asupra acestei construcţii e vechiu:
la 1851 stâlpii interiori erau desemnaţi de Neigebaur cu partea de sus .. ,
rotuncUi 1). Deci el nu mai gi1sise nici unul intreg, cu capitelul terminat
in atticli, iar nu in arc. Dealtfel ş i marele vas de dacic porphyric 4),
explicat de Ackner drept o eBadewannet en\ incă din 1838 sfirâmat in
CL expune.rea dela Dk.helette, o. C., Il~, p. 6]5 sqq.
')
') Dupl Fin'!)", În Al. x...XXVI 1916, p. 38.
') Ve:tÎ la Finăly, 1. C., p. 27. fig. J.
·) /bid.,P.38,fig.9.
www.cimec.ro
635
buclU: .doch, ewig Schade I vom Zerslorungsgeiste blieb auch sic nicht un-
\.ersdhont. Zerstreuet liegen von ihr grosse Stticke abgeschlagen umhel") 1),
Un sondaj f~cut de Teodorescu În mijlocul acestei construcţii cir·
cula re n'a dat de nimic caracteris1ic. Re-.mltatul aces1a negativ nu este
iosl hot3rîtor, deoarece nu s'a pi\truns pânli la adâncimea maximli,
cerută de împrejurliri ~ i nici nu s'a cercetat intreaga suprafaţă incer·
cuiti. Fapt e, in ori ce caz, di. deoeamdat..'1 aceastli clădire rlimâne, dupli
CUOl s'a exprimat ~i Finâly, een igmatidb i). Carae/erlll ei religios este
/01111 pen1T1l noi 7ttindoe/lIie: fie cli ar fi vorba de o incint1'l sacri, pentru
un cult divin, ceeace ni se pare mai puţin probabil şi mai mult o trans·
punere În vârsta a lI ·a a fieru lui a teoriilor solare cu care unii învliţaţi
au dlutat s!l explice crom/ech·urile şi alinierile megalithice 1), - fie că,
dupli cum inclinll.m a crede, e mai de grabli vorba de un mO'Ulment
funerar J În I ~tur!l. ~u Înt~eaga tr~diţie. a ?ronzul ~i şi a hallstattului
grec ş i italie, ba clnar ::tfncan, bntanmc ŞI scandinav").
Accea ce, mai ales, ne Îndeamn1\ a explicâ monumentul rotund dela
Grlidiştea Muncclului drept o construcţie de caracter funerar, e aşe­
zarea ei În afara zidurilor cetliţii - ceeace ar fi ciudat şi rar pentru
ullirllt templu al cetliţii , - e, apoi, asemlinarea, pânli la identitate, cu
monumentele analoage hallstauiene, cu sau jt!rt! mormânt interior din
Italia, ca şi din alte plirţi '). Cred chiar necesar, În aceastli direcţie, sli
citez câteva observaţii caracteristice din expunerea lui Dechelette
asupra acestor monumente din prima vârst1i a fierului: . La masse tu·
mulaire ren ferme communement des tcssons de paterie (~site şi în
.ci rcul. dela Grlidişte, cu prilejul sondagiilor lui Teodorescu) et des
objcts divers brisCa, pouvant provenir d'offrandes rituelles ou de repas
funeb res. Dans un grand nombre de regions elle recouvre souvent des
lordons circlilaires composes de blocs pla"tls dans le sol. Les pierres de
ces encei"leS - improprement designees sous le nom de cromlechs-
peufJnll lire eS'pactes 0/1 jointives (ambele cazuri În una ~i aceeaş incint1l
Jcla Grădişte) .. . Sans dante les constructeurs ont pu ctre amenes a
Ij /bid.,p. 19&qq·; tutulcitllt!ap.22.
t)tTalin>'l, I. c., p. 39.
1) CI. O(!chtlelte.,fJ.,.,I,p.447 ,i II I, P.417 8q.:incinlelecÎrcllwre,duplimn.
:::-;"E~:::',:,,~~':, ';:':::~~7';;:,~~::~~d:: ~,:",~~~.~:~.~::~~;;.;:~
'J CL expunerea lui D&:hclette. o. C., 112, p. 635 sqq.
6'6 _ _ _ _ _V
:.::AS:::.:
IL:::..
E :.::
P" ::..:R\":.::AN::..:,G
:::,
''T:..::IC:.::,A_ _ _ _ --1!!
l euţassigncr (aux enceintes) une foneti on ru-chiteClonique semblable
a celJe de la 'I((!'I'lt/~ des tertrt.'s funeraires de la Grecc asiatique el COn~
tinentalc. Mais clles devaicnt represcnter primitivement el elJes OO(
conserve longtemps une signification rituelle el symbolique (lucru pe
care noi l-am ded us mai sus şi din num3rul 7 pe baza c:lruia SUnt
f:ul:~m:~d~~e~,inor~n~:ri~et:;o~~~~n::iel~e~eo~~!~~~e~~~in~: d~~~:~e~
aşeza t e În cerc şi în picioare. tA Vetulonia, des cercles formes de dalles
jointives 0 01 succede aux cereles en pierrcs brutes espacees. L a celebre
tomba del Duce .. . etait cntource d'un cordon circu1aire de 17 mchres
de diametrc. Les pierres pl ates qui le composaicnt , posces deboul et
presqlle jointives (dar nu lipite), s'enfont;aient dans la terre li o m. 6ot1).
Europa centralll cunoaşte ş i ea tot aşa de bine incimele tperitumularet.
A constata În Dacia astfel de co n stru cţii e foarte natural. Din B avari aşi p!n(\
in Grccia, trecând prin Thracia, ele sunt bine cunoscute. In Attica secolului
VII- VI a. Chr. constadim obiceiul ca "obilii s(\-şi îngroape morţii eÎn
mari movile înconjurate, ca ş i acelea din Burgundia, cu cercuri de pietre
puse În picioaret şi Dccheleue face obse rva ţi a foarte dreapt.1l cA nllvlilirea
dorian.1l. a adus in Grecia o sum!!. de obiceiuri central- ş i vesteuropene 1).
Este acum incinta dela Gr!tdi ş tea Muncelului hallstattianll? Adidl.
din aceeaş vreme cu cele din Etruria şi din Altica? D eci o dovadă Î~
plus de legăturile Daciei fie cu lumea vill a nov i a n !l.-etruscă, fi e cu cea
elenică? Nimic nu s'ar opune, principiar şi chiar pc bazll de fapte
archcologice, la o atare ipotez1\, dacă ne glndim că pe aşeza rea din jurul
Gr!tdi ştei Muncelului s'au găsi t şi reslUri din vârsta bronzului. Mai
muh c hiar: splendoarea bronzului IV dacic, cu marea bogăţie a locui-
torilor Daciei În acel timp, cu innorirea efeudalit!tţiil de şefi locali,
bine documentatA prin numeroase dovezi, cum am arlitat in amănunte
în partea I a capitolului de faf.!., ne-ar indemna chiar sli punem cu oare-
care so rţi de probabilitate cercul fun erar dela Grlldi ş t e În bronzul IV
getic. Fir eşte nu in hallstattul t'Scythio , deoarece În aceastli vreme Dacia
e turburat!t în evolUţi a ei naturall1 ş i e şi mult sllrnc ită din cauza nitvlUirilor.
Totuş techn.ica lucrl1rii rocelor eruplive Într'un chip aşa de d esă ­
vlrşit - pare că ne-am afla În Egipt, - mediul cu precit dere La Tcne
din cetate, raportul evident pe ca re trebuie s3 -1 stabilim , chiar fărit voia
1) Jbid .• p.634 sqq .
' ) D~chelelle II 2. p. 636.
J) Jbid., p. 637.
www.cimec.ro
~\1. v ,\RSTA "'IERU LUI IN DAC1A._z. L.\ 'I'F"NF... UL 6"
noastri'i, intre burglll La Tb,e şi incinta dela Ra.s1iritul lui , aşeza~ pe
o terasă artificiaHi contemporan1i c u celelalte pe care s'a cl ăd it cetatea,
ne indeamnA a data şi incinta funerarli tot În La T ene, iar nu În hall-
stattul r (bronz IV), ori cumva in hallstattul II.
I nd mai en.igmatice decât incinta dela Muncel sunt insl alinien'le
dela Coste/li (cf. pl. XLI sq .). Europa neoliticului, bronzului şi hall-
stattului cu noaşte alinierile reetiti"ii mai ales În legllturli cu construc-
ţiile megalitice ori cu tumulii funerari J) . Dar nicăiri in La Tene
_ şi Costeştii , ca şi Grl\diştea Muneelului, aparţin prin acropolea lor
La T cne-ului - nu constatlim atari co ns lrucţi i. Mai mult, alinierile
dela Costeşti - s'au desgropat pânli acum pe terasa anificialli de sub
burg vreo patru grupe - compuse din blocuri circulare de calcar În forma
unor tambure de coloane, dar foarte scunde (doar de câţiva decimetri
in~.l\Îme) - aldtucsc adevi'irate repetiri ale vestitelor alinieri din Bre..
umia. Ca şi acolo, avem grupe de mai multe şiruri (4- 5), dispuse pe un
plan dreptunghiu lar, pe mari s uprafe ţe, dar f 4rct,Jici lin alt semn , construcţie ,
on° rest religios de cull, ori de ce f el lIr fi el. Pe su prafaţa aplanatl,
adesea chiar prin spargerea st :l.ncei - deci cu mari osteneli - vedem
pur şi simplu aş.ezate pe pământ, În raportul geometric arAtat, Ură nici
un fel de consolidare, piet.rele rotunde ca ni şte mici mesc de sacrificiu.
Plurlltilalea acestor construcţii exclude, iocă mai mult ca la Grădiştea
Muncelului, unde nu avem decât o construcţi e, ideea de templu , pe care,
ca ş i acolo, o mai exclude şi aşezarea Îft afarll ziduri"'r pe o tera să
inferioartl. , oarecum n e-apArată ori, in orice caz, slab aplrat!1... Dar
aceeaş pluralita te s uggereazi'l. aici o idee nouă: fi e cA. aceste alinieri sunt
monumente tk cult al zeiloT, fi e că ele sunl monumente de cult al
morli"'r, ele au Fost construite in chip deosebit: unele mai mari
şi ar11toase, altele. mai modeste : deei de fam.ilii deosebite, cu o pu-
tere şi b ogăţie diferită. Sunt Însă aceste 3.linieri perFect complete
numai În aspectul desgropat pânl1 acum? Sau cumvâ trebuie sA.
1) Dkheleue,o. c., I, p.442 aqq ; III , p. 141 ,i 417 ; 11 2,p.636 aqq. In pri-
vi n\a Blin ieri lo r pe ple rllnd u ri, de la Aboba În Bulgaria de N E, c u aharul in Corm l
de tron, nolilm d oaril "tlll: ,i aceate alinicri sun! tOt tn ţÎnutgc,ie. dar asupra
aitul!.\iei lor in Icgllturlcu inconjurimile ori as upraepocein u i\'em nÎci ollmurire:
Kalinkla, Ani. Denkm. in B ulg. p .• 6. De sigur alit Rceste construcţii cat , i intere-
pntele r1rn"ile din În\'ecinota Madoro ( ibid., p. 16 sqq.) Of merit/to al fie acum
Itudiate mai deaprullpe du indţaţii bulgnriin legltUri eu descoperirile d in Dacia.
Cf. ~i n,1!. zisele ineinte circulare dt1~ Abobll. in Godi,nic-ul Muzeului d in Sofia pe
192 1.S0 ri Il 19 2 ::!.,p.23 2 .

."
căutăm În apropierea lor "mmli ori câmpufi de urne, funerare. Adiel d.
cons i derăm aceste alinieri, ca şi în alte părţi ale Europei drept simple
comp l etări monumentale ale unor rezerve de teren cu scopuri fu nerare 1).
Dar se mai oferă Îndi ş i o a ltă i poteză: aceste ali nieri sunt orll.nduite
imediat sub muntele abrupt: nu cumva avem a clutâ În dreptuJ lor
crypte săpate În Stânc1i, În genul celor din Ga ll iasud i că În bronzul 1 ş i Il tI)
In care caz se prezintă iarăş douli posibiliHl.ţi de explicarc: cea mai,0
aprop i a tă,Jlmerard, în genul în deobştc documentat din alte părţi') ş i 2'
cea mai îndepă.rtat.1l, dar extrem de ispititoare : a pe!iterilor pentru cultul
zeului trtTstleWlui, Zalmoxis, adorat in grotele de pe munţii înalţi t ), p0.-
trivi t ştiril o r literare d iscutate am1l nunţit mai sus , În cap. 11. In aCCSt
caz alinierile ar fi locuri de adunare solemni1 a credin c i oşi l o r , pe familii,
în faţa peş ter ii catc-unu i preot-profet, ori xtlt1'tT/" oficiind vreo ce-
remoni e, sau ritspunz.ând la Întreb1lrile puse de cei n edijiţi , aşâ cum iarăş
suntem 1 1Imuriţi de izvoarele scrise.
Oricare va fi r1lspunsul definitiv - dad chiar dup3. s3pitturi com_
plete se va puteâ vreodatA da ') - nici alinierile dela Costeşti nu par
a fi mai vechi ca La T ime-ul. Mai m\llt, ele au trebuh sli fi e construite
contemporan cu acropolea - pe terase săpate de aceiaşi mqteri şi
salahori - deci, in totalul lor ele nu pot fi mai vechi ca L a T cne-ul 11 ,
probabil Însă că sun t chiar din La Tcne nI.
D ar se mai pune ş i o chestiune de caracter etnografic: sunt aceste
construcţii get;u, sau sunt celt;ce'l Nici În această pri vin ţă nu putem
da un rAspuns sigur ş i trebuie sli ne mulţumim numai cu Mnueli. Se
cunoaş t e cultura ce lti că din Doemin, Pannonia, Davaria, etc., În L a T ene,
destul de bine, şi se ştie cit stl'i În strânse leglituri cu cea din Gallia.
Dupit cât reiese din săpliturilc franceze, cercul funerar, tumular, nu a
rămas neintrebuinţat nici de Cel ţii din La 'fcne. In special nobilii,
inhumaţi cu carul lor de luptă şi cu un bogat inventar, au groapa lor
desp!irţitii de restul lumii printr'un 1011{ circular, care inlocueşte, Cum
1)ce. Dtthelelte, Il ~, p. 636- 638.
J) Id~n, o. C., 111, p . 14J.
J) Pe acelt teren rC%Cr\'a1 s 'ar fi implinit - pentr u ofom;/ia sau un Irib--cc:rcmoniile
religiOase in zilele de lrnmormlntlri aau de .Irblhori morlUare: D&bcleue, II ~ , p. 637.
. ) Cf. acum pentru toale chestiunile acestea, <:anu lu i A. B. COOk,Ztul, Cam-
bndge I 1914. Il 1 ,i
11 ~ 19~ 5.
1) Clei pln!t azid.p. nu .'au PUtUL cxplicll nici oli"j"ile nici i1/cintaemegaJithioe
,inu.,tiesigurni cimiia.rdaclin~n cralauavut c.e,·.de.afac.ecureligia:v.Dt.
chelette, o. C. , l , p. 447 cu «5.
www.cimec.ro
w.---':c.:'.....::VA=.S"'TA.:....:F.:.::
' ..c.:
U:::.: " CC'.:::
LU"-' OA",C':::.
obser"ii Dechelette 1) ccercurile de piatră semnalate împrejurul mor-
L _ _~."
A. _=-,::.;.LA:::...:..:T':;,:NE::.:,U=-
mintelor tumulare ori de alt fel, ind din vârsta bronzului; tradiţia se
p::t~:~t~~:i~a:::~:~IC~it:a~~~~\~ea~~~to~na~C\~u~~~~uc~â~r~~ \:~:
~poca roman~, cercul îşi pâstreaz.ll mereu vechile sale însuşiri tutelaret.
TotuŞ cercurile de piatră, in vechea form1\ hallstattianli , nu ne sunt
cunoscute niclliri În La Tene-ul vestic. Ind mai puţin se poate vorbi
de aHn;n'i de piatră în acel aş mediu cc1tic. Tot uş nici În Dacia aceste
cOnstrucţiî, dupa: d t s'a sllpat pA..n!\ acum, nu sunt cunoscute din alte
regiuni . De alt!!. parte ins!!. tocmai în ţin utul nostru de SV, tot la Gră­
dişte, am constatat apariţia acelui t:appareil a crocheu de veche manier1\.
sudid, d. p. ca la Dipylon În aceea, Athenli (cr. mai sus, p . 477), ~care
cunoaşte şi mormintele cu incinte circulare de piatrii.
Ni se impune, deci, ş i În chestiunea co nstru cţii lor religioase, gândul
despre un eventual raport mai strA..ns Între Dacia şi S mediteranean,
aşa cum l-am constat~t şi c u alt prilej ~ai sus, studiind tocmai ~et~ţile
din Munţii SebeşulUJ (p . 476 sqq.) dlO punctul de vedere al IdeIlor
constructive ş i tehnice pe care le postuleazâ aspectul lor arhitectonic.
Dacll insii ar fi cu putinţli a asigura în vreun chip oarecare această pre-
supunere istorid, atunci continuitatea culturii getice Înd de pe vre-
murile când D orienii se aflau mai aproape de noi , deci din vremea
bronzului mai nou, ar fi incă odatâ confirmată şi autenticitatea şi per-
sonalitatea acestei culturi ar fi şi mai mult accentuat!i faţâ de cea scy-
thicA de o parte ş i faţ~ de cea cclticii de alta.
S!!. trecem acum la idei le despre divinitatea În sliş.
tici Geţii nu dau chip cioplit Zeului lor, precum În general nu ell-
duser!!. fraţii lor indoeuropeni. Dar Geţii par a fi fost ind mai tradi-
ţionalişti şi exclusivişti ca Thracii ori Celţii. In adev!!.r aceştia, sub
influenţa greco-romană, au reprezentat apoi treptat-treptat, sub chipuri
şi chiar nume de zei sud ici, pe zei i lor naţionali, in specie, l~ ~hraci
Zbeltht'urdos, corespunz1Itor lui Zalmoxis geticu l, zeul cerulUI şt stă­
pânitorul trlisnetclor. Dacii , deşi au stat 150 de ani sub stăpânir~ şi
ocupaţie foarte intensli romanl!. şi cu toate cli aveau exemplul Tbractl~r
şi altor barbari adoratori de chipuri cioplite chiar acad la ei (ca soldaţI,
colonişti, negustori, etc.) atL rtl"ws totuş ti tn loaltl vrenU1a rom(11It1 1~
religia lor fl1l1collt'cd. Acest fapt e c u atât mai remarcabil cu cât DaCII
1) O.c., II 3, p. 1028 Iqq.; d.În lpeeia) p. 103 1 ,inola".

romanizaţi, acceptând şi religia ofieiaHi romanit, dau lui [up;ler, uul
suprem corespunzlitor lui Zallft(J:I:,s, in reprezentlri cioplite ca aceea
dela Severin 1), un chip rustic quasi-etnografic. De altA parte tOl in
;:r.~~~:'I~~~~~;e ~it :I:~i~~\:; ;~r~~::tCr:li~i:~b~~~=p::/;':;I~~
cavaler (dublat apoi În acela al aei lor gemeni. irano-thraco-eleni
A;v;n;;-Dioserm'j, atât zeu ceresc, c5t şi .erollt d ivinizat, În syncretisrnul
cu .Marea Zeiţb a vegetaţi ei şi rodirii, de caracter local, subpitm1ntean
preindoeuropean (v . pentru reprezentă rile lor În Rusia sudicll, citatel~
noastre mai sus, p. 15 şi 20) . Acest zeu cavaler, cunoscut sub numele ne-
exact de erou l uhrac., e de fapt tot at ât de mult clenic şi iranian, ca şi daco_
thraet'c i). Icoana acestui zeu minor se Înl1lneşte frecvent În vremea
lmperiului la Dun1!.rea de Jos, în N ca şi În S fluviului: Rostovtzeff
a crezut chi ar potrivit să numească pe zeii gemeni , .cavalerii danubienit*).
Şi totuş nici această imagi ne divinA nu se Întllneşte În Dacia La "fene-
ului, cum nu se întAlneşte (În afarll de cazul tot de influenţl iraniani
dela Poroina), nici aceea a Dianei Regina, vechea zeiţll femiq.in1i., pre-
romanI, de care am pomenit ş i mai sus f.) .
O si ngu rii reprezentare plastică de caracter religios int1Jnim la Geţii
L a Tene-ului: e aceea, multiform1i., a şarpelui-balaur, pe care, stili_
zatli in mod cu totul specific (cap de lup ş i trup de şarpe) o găs i m de-
plin evoluatll În stindardul dacic, aşa cum ni-I reprezint:! Columna lui
~~~:~~i~br~I~~~::I~a~ a~e:~:~~~u~~~~:~.ş~::7~:~;::tl~i I~~~i
mai sus, p. 519sqq., 544sqq.şi 621, deo parte În Je~tur1i. cu brll~rileşi 00-
lanele dace cu capete de şerpi, de alta explicâ.nd semnificaţ i a stindardu1ui
dacic, c1i. nu poate fi vorba, din p. d. v. religios, de un pur cult chtho_
ni3n , ci de fenomene mult mai complicate. Br1i.ţliri le spirale terminate
in protome de şerpi îşi au modelele lor prime În inelele semi-spirale
scylh"ce cu aceleaşi protome, familiare În Dacia ÎncA din hallstattul 11
şi întrebuinţate continuu pânit in L a 'fene-u l t ârziu , poate chiar Pâni
in vremea romanli, dup1i. cum vedem din exemplul necropolei dela
aut~ ~!~7;~:~/C:!' ;;~;!.r~",:;l :::c!:,r~:~Un;;::;. PĂ;~~ 'Ii::~: ~~; :7~~li;.;t. ~~ 1Q!IDf
1) Cf. p. bibliogMlfie, mai 8US, p. 15 ,i 520.
1) V. mai IUS, p. 'S.
1) Cf. fi pIg. 163. iar pentru r h ytonul dehl PQrQ;"a in Mehcdinţi, mai IUS,
www.cimec.ro
VI. VÂRSTA PfERUL UI IN DAC IA._ a. LA T€NE-UL
, 5J 6"
Cafoll in Sibiiu 1), unde aceste inele au fost g3sitc intr'un mediu foarte
t~iu fa~ de originile lor. Dar steagul droco, cu origini le lui idealo-
gîce şi stilistice .în lumea assyro-b~bylonean1i., de unde s'a rllspAndit
atAt spre E cât ŞI spre V, nu reprezintă gândul religios al şarpelui sub-
plmAntean, ci pe acela al unor demoni ai văsduhului (cL mai sus, p. 520
sq. şi notele). EI e, ca şi zmelll din mythologia slava-românii, divini-
tlUca multifor~li, sbur1nd vijelioasli peste munţi şi ape, cu gura clisc:l.t1l.
\irs4nd foc ŞI par1i., groaza muritorilor şi eroi lor. Pe reliefele ::eullli-ca-
fJO/u danubian balauru l purtat in sutiţ1i. (cL mai sus, p. 453 şi 521 şi pl.
XVI I, fig. 1) e, de sigur, un stindard , dar are tot atât de mult şi aerul
unui monstru biruit, pu~tat În triumf de biruitor. Mythologia popularll.
romAnA cunoaşte tocmai aceast1i. perpetuA lupt1i. 11 unui erou-cavaler
impotriva ::meu /IIi. Eroul cavaler e de caracter solar, ceresc, şi nu avem
: : i :u S~!~S;s:~z~;~~:~t p:~~:~t::n~~r;:r~:t~; ;~::l~,a c:e~r::~
/aurul dela Dclphl, ~n bLrwt i ca ŞI Corgo, şi toţi ceilalţi monştri biruiţi,
al dror cap, numai capu l (exact ca În cazul dacic) e luat ca trofeu ş i
ca rt'mhol de spa;mil pentru vrdjmafÎ, balaurul dacic e un tbJOtQ&l'twoJ'.
Dad nu m'am Înşelat În raţionamentul meu, atunci, pentru toate
imaginile şarpelui in Dacia, fie pe brll~ri, colane ori inele, fie ca stin-
dard. am :l.veâ o explicare unieli şi logidl. Aceastli imagine, ca toale
timbalele resp;lIgdtolire p'lrtate drept omulete, nu reprezint1i in La Tene-ul
getie un obiect de cult propriu zis divi n, ci o foroU de superstitie popu-
Iad., de simbol utilitar, pornind dela credinţa strllveche În talismane,
purtate pentru apll.rarea impotriva răului ş i nenorocirii.
Am v!lzut c1i. În bronzul 1V şi în hallstatt, Geţii purtau, ca şi fraţii
lor Celţi , si mbolc solare şi cereşti, care s!i-i apere de nenorocire şi slI.
le aducă feric ire: roate mici de metal, pe care şi le pune:l.U chiar pe frunte,
în mormnnt (cf. mai sus, p. 458), protome de lebede, securi duble, sti-
lizate ca trapeze juxtapuse, ori simple ca triunghi uri, cruci simple,
cruci gammate ori cercuri crueifere, brAţ!iri şi coliere cu capete de pal-
mipede, etc.
DimpotrivA, ca şi În Vest 2), infl uenţa Sudului şi Estului introduce
şi la noi Înd din hal lstattulII , scythic, credinţi populare traduse fi gural
1) CE. Kenner, in A. Ol. Gq. xxrv,p. 400 (dupl Ackner,care le-. descoperit).
cu Goou, Skâz~, in ASL. X IV 1877, p. 161 (nccomplet CI dellCriere). Chestiunea
ar~ nc\'Oie de o revizuire la fIIla Jocului. CE. mai sus, p. 630.
'>
Ce. D6chelette, 11 3, p. 1300 sqq.
'"
prin amuletele zoomorfe: sunt in primul r:'l.nd şerpii şi baJaurii de in-
spira\ic greco-scythică, veniţi la noi odat1\ cu Scythii, din Mării
Negre.
De fapt la noi superstiţiile de caracter oriental, c.xprimatc zoomorf,
erau Încă ş i mai vechi, dar ele nu devin generale decât treptat-treptat,
după disolvarca Scythilor in massa gctică, deci, definitiv, abia in La
Tcnc. Căci, altfel, monştrii patrupezi, de tip caucasic, dcla Mikhalkovo,
D;ilL Paşachioi, sunt acclaş fenomen de religie populară - de influenţă
cimmeriană-dar, evident, Într'o fa7l1 mru veche şi ese nţial altfel stili_
zat1\. decât va fi fenomenu l de origine greco-scythic1\.
Că şi la noi au fost in uz amuletc de tip anthropomorf ori zoomorf,
:maloagc cu cele celtice şi genera l-europene, fie din hallstatt, fie mai
ales din La 'fene, s'a putut vedea din cap. 1 al acestei lucr5ri, p. 29 sqq.,
unde am descris mai multe obiecte de acest fel, din Muzeul Naţional
de AntichitIi.ti. Dintre animale, tot calul, boul şi berbecele, ca şi la
Celţi (cari adaugă insii Într'un numll.r enonn mistre,ul), sunt folosite
ca pendantive phylacterice. Dar stilizarea obiectelor dela noi c - În foarte
multe cazuri - fie barbarii scythidi, fie greco-scythicl. Obiectele de
.pur stil getict sunt cu neputinţ5 de identificat, deoarece cle intrli În
aceleaşi norme naiv-barbare pe care le Întâlnim În intregul La Time
central şi est-european. Cât priveşte mistreţul de bronz dela Crind
În Turda-Arieş, considerat de Hampel ca aparţin!l.nd vremii bron-
zulu i Il, el e de datat, fireşte, in La Tene, cu Dcch elettc 1), care relevă
marea lui asemănare de sti l cu mistreţul deJa Joeuvres În dep. Loire 1).
Foarte posibil ca aceastl'l. figurină s~ fie, ca şi figurinele de argilă din
cimitiru l dela Pilin În Ungaria nordic1\ hall s tattiană 4), exotic.li in păr­
ţile noastre. Fapt e cii mistreţul nu joac5 la noi aproape nici un rol in
reprczentitri lc phylacterice de caracter zoomorf.
Pentru La Tene-ul dacic an.imalul c1:lsic de ap1\.rnre Împotriva tde-
ochiului. ') l!i a tuturor accidentelor demoni ce e fnrpele ; toate cele-
lalte simbole de amu lete vin numai În al doilea d .nd. Dac!!. acum sticla
colorată «cu ochi», adusl1 din Miaziizi, a jucat şi la noi acclaş rol important
1) Bron::kor II, p. 46, cu 1, pl. LXVJII, 4.
1) O. t., IlJ , p. 'JOS, nOlll S.
' ) L:1 Dtthelctte, ,. c.. p. 1)07. fig. 568. no. 4.
t) / bid.,p. 130s,nolas,cu1l2,p. 8z7,nota6.
') Vezi bibliografia cu privire la maloccltio. de mau\'aia oeil., la Okhclct!c, Il J.
p. '303 ,i UrTll.
www.cimec.ro
VI. ".-\Rs'rA HERLlI.Ui IN OACIA_ :. LA TF.!..-J:.:.l..L
'43
ca in Apus, nu putem !'li ne pronuntllm numai dupli exemplarele Înd
rare ce avem, - precum iatliş nu putem precÎ.7.â dadl. mlirgeanul şi
chihlimbarul au avut şi b noi o Întrebuinţare superstiţioas1\. egal de
r1fspânditli ca in regiunile celtice.
Cât priveşte semnu l profilactic clasic al sVllSticci intregi, al trique-
trului (triscelului) ori a jumll.diţij de svastică, S-ul ornamental, grnvat
pe arme, îl avem documentat şi la noi, d. p. pe spada La Tene ardeleanll
reprodusll de noi mai sus in fig. 320, la p. 492: dar aceastA spad1\. e cel-
tid, iar nu geticâ, şi nu reprezint1\. nici metal urgia, nici religia indige-
nilor d in Dacia.
Pentru viziunea lor concretli despre viata vi itoare, pe care ştim că
şi-o gândiau etern1\., Geţii nu ne-au 111sat, ca alţi barbari, in special
I Celtii, semne palpabile În inventarul lor funerar ori În reprczent-'iri
plastice. Cu o aspri'i sobrietate ei Îmmormânteazll doar cenuşa, făr1\.
mobi lier: cn şi În bronzul 1V şi În hallstatt, cel mult doull vase, cra-
tiţa şi cupa ÎntovllrAşesc urna funerar1\.; adesea ind, nici măcar atât.
E un fel de ilustrare intru vecinicie a vorbelor lui Dromichaites către
Lysimachos: noi suntem un neam simplu şi sl1rac, trăind Într'o ţară
necljită şi de cer şi de oameni.
Credincioşi ritului funerar al inciner~rii incA dintru inceputurile
protoistorice ş i pânll duptl aşezarea Romanilor În Dacia, Geţii au ră mas
de s igur statornici şi În relit:ia lor uron;and in tot acest timp.
Sit ne oprim acum, eli incheiere, o clipă, asupra inf:tţiş1l.rii generale
a cu lturii din Dacia intre 300 a. Chr. şi 100 p. Chr., deosebind ce e
local de ce e influ enţă strl'iinl'i.
Vremea «scyth idb a Dlleici (7ClO---Joo :1. Chr.) fusese ca un fel de
hin/liS in evolUţia culturii locale: capitole Întregi Jin viaţa gospodli-
rcasci!i ori r!tsboinic!!. a strlimoşilor noştr i au fost lipsite de continuarea
lor fireascli, centrnl-europeanli hallslattianli l!i sau au vegetat în formel e
înţepenite ale ultimului bronz, sau au degenerat intr'o si ntezli barbar!!.
de strlivechi tradiţii primitive, quasi-neolitice şi ale bronzului, amestecate
Cll elemente orientale, cimmero-scythice.
I Vârsta a doua a fierului e o adevArata renaştere: Grecii de o parte,
Cclţii de alta aduc fermente nou.!!. de civilizatie ; viaţa economic1\. din
Dacin este radical schimbatA prin pătrunderea instrumentului raţional
Ide schimb, 1f/Cucia, care e adus!i la noi de Greci, în mari cantitlţi,
pentru a plitt i cu ca productele numeroase şi variate ale solului şi
 ,,6
6...
~!~~~~il ~:~::ii~r ~:~~~.e ~e:~~a~u:~:i ~~r~~:; i:g~:~;:~rami~ii !~ti~~
' ~~~:iţ:ali~~~.n~~:~~~:u~n;~~o~i:~!~;ti:;er::~!;~;l~e~ l::c~e;u:~
de Greci din l\[iazbi sporesc gustul pentru buna stare şi strlilucire
:::i~;li~i:;~~i~::~~:~7~~~~;; :;~~::~~~~~\::~;~:~d:l~:~~
p!imânturi de culturii, germano-cclţi; Romanll trecuţi In PC01nsula
Balcanicl1 Înd deja sfârşitul secolului al llI -lea prind de veste c:1 În
Dacia e chip de făcut bune afaceri şi nl\v~ilcsc cu. fabricatele şi cu banii
lor de argint şi Dacia centrală şi vestic.'i se umple ŞI de monet! roman!.
Nimic mai firesc, faţ:1 de aceste fenomene favorabile, decât reapariţia
;~':'~:leV;:nU:~:{;,~e b~Or;:;I~:r~~lea I~n:; ~~:~~r~~;:i~e ~e*~:e~~
getie din nou ilustra precis diferitele capitole ale ~vleţll m~tenal-c~ulturale
din Dacia cu resturi găsite in mare numlir fie In aşcUnle, fie In mor-
mintele vremi.i.
In ainte de toate acum intll.ia datA putem arltta prin resturi Încă in
~~~;~:~~::~~~:~i:~~~~!:~~~: :arr:~;P!!;p~:~t~~~~~~:reu~u~~~~
unuisinc"rrege, recunoscut mai mare şi peste el tOţl~ ca ŞI peste popor:
burguri de piatrlt, cHl.ditc în parte dupl modcl~ celuce, tran~f~rmate ta
noi, în parte după inrâuriri greceşti, dar mal ales d~pă splfl~u l .10ca1,
care unia piatra, cu lemnul şi cu păm~ntul frământat .ŞI eu:nat In AtIPru:~
de căr!imid.1\, apoi doa. uscată la soare, şi ridica puterruce ŞI vasle Intănn
pe vâdurile munţilo., în poziţii e.xce1ent alese strategic. Un adev1rat
nou ev mediu cu nobili bogaţi şi puternici, la curţile căroia constatăm
că "cniau negustori cu lucru.i de preţ at:lt din cet!iţile .gr~ceşti dela
pontul St:lng, ca I-listria ori :Mesamb.ia, c:lt .şi .neeu:ston din Apusul
I
eeltic, ori itali c, sau din SV Îtalic şi g.eco-adnauc. Firesc luc.ru: arta
industrială celtică se va glsi în aceste cetăţi în bună tovl~şle c~ c~a
greaci'!.. Dar nici arta proprie getic.1\ nu va lipsi: ~e baz~ mal vechi, dm
vremea scythică, se alcltueşte la noi o artli a arglOtulUl (?proape de fel
a aurului) cu motivc decorative zoomorfe , În special de upul p~otome­
lor de şe.pi şi balauri, cunoscute incA din hallstattul II get~c. ~~
mai ales aceste cetAţi Întărite vor fi marile arsenale de rbbolU: aiCI
fierul dacic se va transforma in armele aşa de caracteristice locale,
www.cimec.ro
6..
diferite ~i de cele ce1tice ca ~i de cele greceşti, italice, ilIyrice ori scy-
thice: iataganele În chip de coase, sau săbiile recurbate (numai ca
indep!i.rtatl reminiscenţă de un tip greco-oriental) 1) cu tAişul pe partea
concavit, mai rar pe cea conve~ {v. mai sus, p. 507),-cosoarele şi cu-
ţitele curbe, securile cu tAi~u l in semilunli, etc., etc. Şi aceleaşi tur-
n!itorii de fier nu "or pregeta a fabiÎca şi fiere de plug, coase, seceri,
cu\Îte, cosoare, ciocane, topoare, lanţuri, cuie, etc. Vor rbuna munţii
de hArnicia făurarilor geti din Carpaţi.
La adllpostul burgurilor, Geţii se coboad. tot mai departe la cA.mp,
pentru a lucra ogoarele roditoare care înconjura massivul Înalt transilvan.
Saplltur ile noastre din Cll.mpia muntean~ ne-au demonstrat limpede
cum secolul al III -lea a. Chr., ca inceput, iar sec. II şi 1 ca încoronare,
aldituesc ° adevllrati tnouli dcscllecaret (dupit cea încă neclarl din
bronz) a neamului getic pe toate vliile apelor care curg din Carpaţi
dtre Dunllre ş i Tisa. Satele La 'fene din Dacia nu sunt prea întinse i
I
nevoia de aplirare face pe locuitori sI- şi îndese locuinţele pe un spaţiu
strâmt. Dar inventarul cultural ~sit în ruine e deosebit de caracteristic,
°
de pane pentru conservatismul getic, mergând pânl la reminiscenţe
neolitice, de alta pent.u cu.entele de civilizaţie superioar1i, care se re~
vlirsau peste ţinuturile noastre : În primul r:lnd cu noultle achiziţii teh-
nicc greco-celtice, adoptate şi de Geţi (roata olarului, râşniţa rotativA,
etc., elc.), În al doilea prin fabricate autentice aduse de Greci, de Celţi
ori de Romani. Totuş, cea mai mare parte a frumos profilatei ceramice,
sure şi brune La Tene, dela noi, nu c importatli, ci e fabricată chiar
În ţinuturile nostre. N ici vo.bli, fierul e incă foarte scump. Ar fi
naiv sA ne aşteptAm În satele sllrace din câmpia geticll la prea multe
fabricate de metal, începând cu pluguriIe, coaseIe şi seceri le, ori
ş inele de roate de car, topoare, securi, etc. Ca şi În ceramicll, aşa şi in
metalurgic, ~l face concurenţă foarte efectivă materialului au-
tentic prea rar (fierul), ori prea fărâmicios (lutul). Ca urmare, ~pll­
turile oferA foarte multA cenuşA şi cltrbuni şi numai rare obiecte de
metal , iar adesea chiar lutufars e i.;-ca;.titate mult mai micii decât
ne-am aştept.'t.
1) Pe clI.nd d impotrid, in l'icenum. hlliicii adoptA intocmai iataganul de lip
elenic. de care am vorbil ,i mai aUI, pag. 507, indidnd bibJiOgrafÎJI. V. p. acute
d bii curbe din Picenum, Sih"eri-GenliJoni. În Bua. di paldn. italiana VI 1880,
p. 155 aqq. ,i pl. X, fig. II ,-,i Dri~io, În Not. d. $((ztJj, 1891, p .• 49 aqq. ,i in
specia l p. 154.

Totuş, chiar satele îşi au fruntaşii lor, mai bogaţi, doritori sli·şi ma-
nifeste boglţia prin podoabele lrupului şi locuinţei lor: vase de
bronz şi de stic1.11., din Grecia şi Italia, resp. din Egipt; candelabre de
bronz; oglinzi de metal alb; tot felul de aplici de metal, - pentru a
nu mai vorbi de bijuteriile propriu zise, de argint şi de aur, - toale
aceste obiecte, al1ilurea cu resturi mai modeste de teracote importate din
Grecia ori din ţinuturile celtice vecine, populeazll. chiar aşezJri modeste
l şi s.1l.race ca 1i'lIoslIlorÎ Crăsa"ii. Sunt permise speranţedt dt; optimiste.
Şi dacii ţinem seamă de faptul di mai toate fabricatele venite din S
sunt data bile, adesea pâna la 50 de ani aproximaţie, se va inţelege c3
c o datorie elementară să conlinul'lm si'i.p.1l.turile staţ iunilor La Tene
din Dacia, dela munte ca ş i dela câmp, cu imensita te ş i pe o suprafaţA
cât mai vastl1. Istoria Dacilor În a doua v1rstl'i. a fierului va putea fi
scrisi'i., dup:l o atare viguroas1\ campanie, cu o boglţie de am3nunte
precise, eare ne va permite s:l stabilim cât mai sigur şi fazele prin care
treptat s'a ridicat aşa de puternicl1 noua civilizaţie a Daci ei, in forme
ale fierului şi,de alt.1 parte, puntea, peste vremea romană, Între La Tene·ul
dacic şi La Tene-ul daco--romano·barbar (ritul incinetitrii a fost accen.
lUat şi mai sus), ca evolUţie ncîntrerupt<l a uneia şi accleiaş c ivilizaţii,
nliscute în sec. 111 a. Chr. In sfârşit atari lucr1iri pe teren ne vor ajuta
s.1l. datl'lm În adevlr strict cronologic şi principalele etape ale civilizaţiei
La Tene din regiunile vecine cu noi, spre Nordul, de unde intaiu au
pornit Germanii, iar apoi Slavii.
Şi dac1i puţinele m~rturii materiale ale religiei getice din La Time,
descoperite până acum, nu ne dau Încă indestul1itor sprijin pentru a
comrola izvoarele literare amice, analizate mai sus În cap. 111 , e probabil
c~ semne şi construcţii ca ali1lieril-e şi cerclln?e de pialrt1 dela Costeşti
ori Grădişte nu vor r1tmâne fllră analogi i În vi itoarele săpături de bur-
guri dace din massivul carpatic şi deci nu vor r~m!lne tot aşa de enig.
m~~C:m~~a~:''lnăat:~~~'a formelor de civili~aţie din La 1'ene ne arată
cii de fapt istoria naţiunii daco·romane Începe - larg-cultural -inel
din sec. III a. Chr., precum - etnografic - ca începuse incă din vârsta
bronzu lui. Protoistoria Daciei e Întroducerea cea mai potrivită la istoria
romanismului oriental. Afc::atiI ftlUe lumea cimmoo-scylho.greacd di1l E
fi cea italo·illyro·ceItă di'J V, de metl/alitiIţi fi cit:iliza/ii profund dife.
rellJiate, Dacia a ales inci! dela IOOO a. Chr. lumea Apumlui: rezultatul
tiU putea fi dectit romiwi::area Dacici.
www.cimec.ro
6.,
VII.
Cartea de faţă fiind intAia încercare de a scrie proto·istorio Daciei,
în cele doultsprezece secole care s'au strecurat între vreme.'l emycenian1i.
şi CC3 eromanb a Daciei, nu putea fi o simpl ă povestire dup1i chipul
aşa ziselor esinteze. istorice, şi nici o simplll. descriere de materiale după
obiceiul tratatelor de tantichiGitit; ci, având a prezenta documente in
mare parte nestudiate complet şi adesea titu interpretate şi datate, tre-
buia s1i le valonfice int!l.iu, din punct de vedere istoric, iar apoi s!i. le
lege impreun1t intr'o expunere istoTl'ciI unitar~. A trebuit deci la fiecare
pas să intreţesem e~;plmerea cu cercetări de amănunt, şi aHI turca de
cOllcltl::iile gel/erau s~ ajungem ş i la o Întrea~ serie de ;IIc/teieri speciak,
cu privire la at!l.tea probleme de mare însemnătate in archeologia proto·
istoricii a Europei centrale şi sudcstice. Ori, cste aproape cu n eput inţa
sa reluam acum toate aceste tconcluzii., mai mari ori mai mll.runte,
spre a le inşiraaici. Şi ar fi şi zadarnic. Deoarece aceia pe care îi inte-
rcseazll. cu adev!irat chestiunile de cari ne·am ocupat, nu se vor mul-
ţumi cu înşirarea rezultatelor la. cari am ajuns, ci vor dori sli vadă şi
dovezile pe temeiul cllrora am tras incheierile. Deaceea capitolul ultim
al dlrţii noastre \'a duta s1\ sublin ieze mai ales rezultatele de ordin
mai larg istoric, archeologic ori metodologie.
l\laterialul prim pentru c11\direa unei protoistorii a Daciei e de trei
feluri: literar, glottologic şi archeologic. Ştirile literare ale antichitliţii,
privitoare la regiunile noastre, sunt aşa de fragmentare şi disparate,
Încât, pe baza lor, s'au putut SUSţine dcopotriv1i şi autochthonia Thra-
eilor În Carpaţi ş i teorii ca aceea a unei sosiri a Geţilor În N Dunării
deabia În sec. IVa. Chr. venind din S Durmrii (!). De fapt, numai cu
aceste ştiri, nu putem <1.; mai nici o lll.murire prccisli asupra istoriei
Daciei inainte de Alexandru cel Mare, ba ch iar, dac."!. e vorba de istorie
serioasl\ pragmatic.1, nici dinainte de Burebista. - Cât priveşte glossele,
Ill/mele de persoane ş i de locuri, etc., evident, acest material e delicat
şi adesea nesigur ca explicare filologic3, etymologiile date pân.1l. acum
fiind de multe ori curat dilettantice : totuş când alte ştiri lipsesc cu
totul, suntem datori a intrebuinta şi toponimia, onomastica şi glossele
la descurcarea chestiunilor de geografie şi etnogTafie istoridl., altfel total
insolubile. - Dimpotrivă materialul archeologic, in specia l cel ridicat
direct din s1ip!truri, c nepreţuit. După cum in Sud epoca minoidi şi cea
myceniană a cu lturii mediteraneene au devenit plirţi integrante nu din
.,8 760
nrchcologia, ci din istoria lumii antice, tot aşa ţinuturile carpata-danu-
biane vor constituI in viitor un mare capitol din istoria antică a Eu-
ropei încep~d încli dela 3000 a. Chr., graţie exclusiv materialului ar.
cheologic.
Incercarea noastrli prezentă de a scrie protoistoria Daciei În vârsta
fierului e un început care de sigur va provoca o intrea~ litera turn;
noi înşine, îndatli. ce s1ipllturile continui pe care le punem la cale pretu-
tindeni in ţar1i, cu egală atenţie pentru toate v:\rsteJe pre- şi protoisto-
riee, vor aduce material nou suficient, vom reface din temelii cartea
de acum.
Potrivit celor spuse, lucrarea noastrA cuprinde dou1\ p.'lrţi nccgalc:
prima, mai restrânsll, cu materialul istorico-linguistic (c. lI, II I şi V).
cealalt-li mai largl, cu materialul archcologic (c. IV şi Vl). După ce în
cap. 1 am pus problema în totalul ei, din punctul de vedere al migra-
tii lor cimrnero-scythe, am căutat sli revizuim critic informaţiile izvoa-
relor literare şi linguistice, am oferit apoi o pildă completă de con-
tribuţie archcol ogică prin analiza săpăturilor unei staţiuni, iar ca în-
cheiere, în cap. VI, am dat, propriu zis, adevărata protoistorie a Daciei
pe baza materialului archeologic. Să examinl1m pe rând rezultatele.
CapitoZ,~l 1 al cărţii de faf.i, pune chestiunea d:'ldlml1rii civilizaţiei
carpato-danubiene din mi leniul al Il-lea înainte de Hristos - frumoasa
şi bogata cultură originală a bronzului - de marile migra ţii de po_
poare începute şi la noi, ca şi în Grecia şi 1t.·dia, tot ceva inaintea
anului 1000, dar la noi încă mai violente ca acolo ş i de o duratil mult
mai l ungă.
Am încercat a demonstra (p. 3 sqq .) că năvăliri l e cimmeriene spre
Carpaţi şi apoi că tr e m i ază-zi, dincolo de Dunăre, spre Asia Mică, au
trebu it să porneasclt În că din sec. X l a. Chr . In adeWlr, migraţ i ile ariene
spre Apus, cauza ca pitală a m i şc.~ ri lor de popoare din a doua jumă­
tatc a mi leniului al lf-lca, nu numai către Asia anterioarA dar şi spre
stepa nordponticll., se a rată a fi fost începute încă de pe la 1600 a. Chr.
Dacă Scythii din Sudul Rusiei sunt in adev!1r prezoroastrici, cum pro-
pune Rostovtzeff, respective preavestici, cum suggerează Vasmer, iar
Zoroastru a trăit eventual chiar înainte de a. 1000, în orice caz, cel
mai târziu spre această epoclt, precum sustine Eduard Meyer, este
clar cl ci şi-au început migraţia spre Vest înainte de a· 1000 şi deci
înainte de a. 1000 au porni t-o şi Cimmerienii împinşi de ei din S
www.cimec.ro
;61 6.,
Rusiei spre V, SV şi SE. Archeologia Daciei sprijină atari presupuneri
într'un chip aproape neaşteptat. tComorilet de bronzuri ascunse de
groaza nAwlirilor În tot ţinutul Carpaţilor aparţin in cea mai mare parte
sau vremii imediat pre-villanovi:me a Daciei, deci sfllflitului mileniului
al II-lea şi anilor 1000 a. Chr., sau insăş epocei dintre 1000 ş i 700 a.
Chr. Deci e limpede: migraţiile cimmero-scythe au pornit aşâ de devreme {
Încat prin a. JOQO-C)OO a. Chr. Estul Europei era tot în plinl\ turburare.
Nu avem nici o urmA scythică în Europa carpato-danubiană înainte
de sec. Vll a. Ch[. Deci în Dacia şi mai spre V Scythii au urmat
cam la vreo trei secole după primele năwliri cimmcriene. Ei au
venit Încoace pc trei drumuri (p. 6 sqq.): 1 0 prin N Carpaţi l or, spre
Lusacia deoparte ş i Slovacia de alta; 2 0 prin Moldova şi pasul Oitu- I
zului spre Transi lvania centralA ş i mcridionall\; însfllrşit, 30 prin stepa
basarabeano-valacho-dobrogeanl!., spre Oltenia şi Banat deoparte, spre
!;~t:~I~~~:tr~~~led~~a:~u~ d:i';i;;:ţi;:s:{:a~~ I:~~~~udr~
iraniene in mijlocul unei mllri de populaţii indigene, în special thraeice,
infini t superioare ca nunUlr şi evident nesguduite ca tradiţii culturale.
Dintre cele trei valuri de migraţie iraniană spre V valul nordic şi cel
central erau destul de bine cunoscute; dimpotriw ramura valach1l. a
marelui val sudic era pAn1i acum total nedocumentată. Deaceea am
crezut folositor sli dăm ch iar în acest prim capitol o Înşirare ilustratll.
comparativa tuturor monumentelor Îraniene gAsite în dmpia dela S
Carpatilor şi rl!.mase aproape toate încă inedite pAnl!. azi (p . 9 sqq.).
Sunt de relevat: cazanu l dela Scorlan4 în Brllila (p. 9). grupul plastic
al Anaitidei, dela Năem: În Buzău (p. 12), pieptenele dela Bucure/Li
(p . 16), aplicele de argint pentru harnaşamente, dela CraiofJQ (p. 20
cu p. 361), rhytonu l de argint aurit dela Poroi"a (p. 20), însUrşÎt nu-
meroasa serie de coronamente de baldachine ori stindarde scythice,
de figurine, aplice ş i pendantive, descoperite În câmpia munteani'i.
(p . 21 sqq.) şi adunate fără o i nd i caţie precis~ a loc.1litAţi i , unde
s'au găsit, În col ecţia de bronzuri a Muzeului de Antichitlţi din
Bucureşt i . - Cat pri veşte pe Scythii din Bulgaria, ei constituesc
o simplll prelungire a culturii greco-scythice din Sudul Rusiei,
atât ca bo~ţ i e cll.t şi ca stil al obiectelor descoperite În mormintele
scythice (ori thrace de infl uenf.i, scythicl1) de acolo (p. 33).
Herodot are ştiri destul de vagi despre toate faptele de mai sus . Dela \
Olbieni el a aflat o scrie de legende şi povestiri, pe care le-a reprodus
www.cimec.ro
 6" ,6,
Triballii n'au locuit nicioda~ mai spre E de regiunea Dimus-
Ciridava. Alexandru a trecut Dun<lrca la Geti tntr' un loc de pe por-
ţiunea Ocscus-Trimammium (p. 46) ; povestirea lui Ptolemacus Lagi
la Arrianu! dA numeroase aml'inunte, dintre cari cel mai insemnat, de-
simea populaţiei getice sedentare, din Ţara-Rornâneascl, ocup~ndu-se
cu agricultura, a fost strll.lucit confirmat pe teren prin cercetările ar-
cheologice În aceastA regiune (p. 48). A doua mare expediţie greccascl
in stllnga Dunl1rii are loc la aproape zece ani dupli a lui AJexandru
(e. 326): Zopyrioo, generalul aliu, guvernator al Thraciei, vrea sli cu-
cereasd regiunea geto-scythic!i. dintre Carpaţi .şi Nipru , cu metropola
ei, 016ia. E învins de Olbie-ni ş i e distrus de Geto-Scythi cu toţi cei
30.000 de oameni ai lui (p. 50). A treia ofensiv1t greac1t impotriva Geţilor
din Muntenia ş i Moldova e aceea a lui Lysimachos. Jzvoarele antice
sunt de acord, el de data aceasta e vorba de un rl'isboiu mai lung, care
a durat cel puţin zece ani (302-292) ş i eli lupta s'a isprăvit cu o ca-
lastrof!!.: Lysimachos cu familia şi cu toat!!. oastea lui a dlzut prizonier
10 mâinile rege ui get Dromichaites. Am Încercat a demonstra cli. pu-
\ ternica organizaţie politicl şi militarl1 getică e de diutat in Muntenia
nordestieli şi cA încercuirea lui Lysimachos a avut loc în b!l.rAganu l Jalo-
miţe i ori al Br1tilei, expediţia regelui grec av.!l.nd printre alte puncte de
sprijin în dreapta Dun1l.rii A).·;opolis, probabil o fundaţie a lui Lysimachos
însuşi, ş i avAnd o desf1işurare asem1l.nAtoarc cu expcdiţiile :maloagc
În ace l eaş i regiuni, din vremea lui Valens (a. 367-J~), împotriva Go-
-ţilor, sau dela sfftrşitul sec. Vl (Priscus) împotriva Slavi lor (p. 55 -64).
Dar biruinţa definitiv1l. a Gcţilorîmpotriva ScythiJor deoparte (pentru
rolul lui Atheas în valea Dunarei v. p. 51-54). a Grecilor elenistici
de alta, e zadarnicli. Marea putcre thracică din Carpaţi va fi impiede-
catil ineli multii vreme sa se organizeze unitar ş i sA se manifestc hoti'i-
ritar, din pricina nouelor, violente şi pUlernice, migraţii de popoare,
pornite acum din V şi N: Cclţii întâ iu, În sec. IV, Bastarnii ş i cei l alţi
Germani pe urmi'i (in sec. 1II) ajung in Carpaţii nordici şi la DunArea
de Jos, ocup.ftnd o mare partc a Moldovei ş i Basarabiei şi terorizând
tot tinutul geto-scythic pâni'l in Crimcea.
\ Izvoarele literare şi chiar cele epigrafice, fie pcntru Celtii din E Car-
patilor, fie pentru cei, încă mai numeroşi din Carpatii nordici, din Dacia
de NV şi V, din Pannonia, din 1\loesia, sunt total insuficiente. Am
adunat şi criticat mai sus, p. 65 sqq. ştirile literare antice - pUţine ş i
fragmentare - privitoarc la aceste evenimente dintre 300 şi 100 a. Chr.,
www.cimec.ro
,6, o"
doar pentru a pune cAteva nume proprii, de popoare, ori de .şefi, unor
vaste fenomene naţional-culturale anonime, hot!rÎtoare În Europa cen-
traM, şi IAmurite aproape exclusiv pc cale archeo l ogică, precum vom
vedeâ mai jos, la expunerea civilizaţiei La Tene din Dacia. Clci altfel,
ştirile literare nu numai cA nu ne li'imuresc, dar prin continua accen-
tuare nul'1lllÎ a intllimpHlrilor rbbainice, ne dau chiar o idee falsll. despre
vremea accea. In adevi'l r, În timp ce ştiri l e literare nu povestesc decâ.t
de nAvAliri furibunde celto-bastarno-getice şi de mercenari la fel, ofe-
rindu-şi serviciile Macedoniei împotriva Romanilor, ori diferiţilor regi
elenistici, unora impotriva altora, noi vedem din mi'irturiile autentice
pe care ni le-a pAstrat p1hn.ftntul, în ruinile aşezArilor şi in mormintele
din Dacia şi din ţllrile duni'irenc, că o frumoasA, nou.li., pUlcrnicli şi
bogadt civilizaţie de influenţi'! cel tică Înfloreâ pretutindeni şi eli ne-
numJrate Qfezdr; tlolld, deci de dcsvoltare favorabili'i. economică in im-
prejun1ri relativ pacinice se înfiinţau pretutindeni în c1mpiile rodi-
toare dimprejurul masivului carpatic, În vreme ce Grecii şi apoi şi
Romanii, negustori, dcsf1tşura u o activitate neobosită pArul in creerii
munţilor, etc.
Ştirile antice ne arat.li. di odatâ cu inceputul sec. 1 a. Chr. Getii (cf.
p. 74 sqq.) reuşesc din nou a cuceri Întl!.etatea printre neamurile deJa
DunAre. Celţii, Bastarnii , Scythii ş i Sarma~i, continuu în mişcare spre
S sunt Încet-incet sau fr.ftnţi sau Îmblânziti şi aşezaţi, fie de Geţi, fie
de Romanii din Macedonia, cari favorizeaz.li. stabilirile de bande mi-
gratorii nordice in ţinutul dela S de Duni'i.re.
Izvoarele literare şi inscripţiile concentreazll: dcopotrivl!. asupra unUi )
nume toa~ atenţia inceplffid de prin a. 70 a ~ Chr. ~ getui uneşte
intr'un singur regat toate neamurile naţiunii sale pân:i În Carpaţii nor-
dici ş i pânl!. la Pontu l Euxin (p. 74 sqq.) . Ce lţii in Apus, Dastarnii În
Rasl!.rit sunt sau djstruşi, sau reduşi la ascultare. Deacum Înainte toate
luptele mari la Dunl1rea de Jos vor fi în le~turi'i şi cu Dacii. Totuş
scriitorii antici, În afarA de puţinele date elenistice salvate prin Straba,
nu ştiu sl!. povesteascll. aproape nimic despre Dacia propriu zisA. In
adevăr, toat:i atenţia e Îndreptat~ acum spre luptele dela Dunărea
de Jos şi din Thraci:l, provocate de migraţiile sarmate, carc la
r.ftndul lor împingeau Înajnte pe Bastarnii din Moldova, silindu-i să
treadi Dunl!.rea în Thracia şi deci slI. ridice ş i pe Thraci. Ca Alexandru
cel Mare şi Lysimaeh, aşâ acum guvernatorii romani ai Macedoniei
sunt toatA vremea în expediţii la Dun!l.re şi la Pontul Eux.in . Lucullus
 i66
Varro în 73 şi urm., C. Antonius În 62 şi urm., fac expediţii s!ilbatece
de pedepsire, alungând popoare Înuegi din ţinuturile lor de baştină
(Bessii: din Rhodope, În Dobrogea), ori distrug1nd şi pr!idând cetăţi
strilvechi greceşti, ca Apolloni::t. Z::tdarnic să insistiim asupra rezul-
tatelor. R3sboaele civile dintre triumviri cresc nenorocirea şi creează
la Dun5re un adevârat haos, deoarece şi barbarii se amcstecl de partea
unuia ori altuia dintre combatanţi . Ceeace r!l.m!l.ne, e creşterea din ce
, în ce mai primejdioasă a puterii Dacilor. Am căutat mai sus, cu pru-
denţ!!., să introduc oarecare ord ine în ştir ile confuze antice cu privire
la epoca lui Durcbista şi a ul'maşilor să i im ediaţi (p. 80 sqq.), Dar până
la cxpcdiţia lui Crassus din a. 29 ÎlUpotriva Geţilor şi Uastarnilor dela
Dun1lrea uc Jos - amănunţit relatată la Cassius Dia, dupll. izvoare
bune - e aproape imposibil de făcut o descriere prea limpede a Împre-
juri'irilor de ::tici (p . 85 sqq.).
1l\lutarca marelui cartier roman pe drumul Aquileia-Siscia, din cauza
grelelor răsboaie din 1lIyria, duce şi la schimbarea frontului de ofensivă
Împotriva Dacilor. Atacul lui M. Vinicius spre Dacia (p, 93) În a. 14
a. Chr., fărll. a atinge direct pe Daci, e totuş o purernic1i. loviruti împo-
triva autorit1i.ţii lor în regiunile, de NV, din Moravia şi panll. în Crişana
ş i l\ l aramureş, întrucât toţi barbarii de aici: Qnazii, Bastarnii, Cocinii,
Osii ş i Anartii fuseserl bll.tuţi şi intrasc.r1i. într'un fel de raport~­
telar cu Statul roman.
Dar hotărîrea lui Augustus de a continua şi În privinţa Dacilor pla-
nurile ofensive ale lui Caesar, care in 44 voise s1l. inceapli rhboiu l Îm-
potriva lui Burebista, duce la atacarea Dacilor chiar fll N Dut/drii, unde
pe vremuri (la 74 a. Chr.) Scribonius Curio nu Îndrhnise nici sli pii-
şeasc-l : Dacia (emis tJcllit, sed tellebras sal/mtm expavit . Am Încercat a
dovedi (p. 94 sqq,) dI. biruinţele împotriva Dacilor, de care vorbeşte
Augustus în testamentul său , au fost ob\inute mai ales În S Carpaţilor,
că Aelius Catus, generalul care mutii 5°.000 de D:J.ci în lVlocsia, e con-
sulul Sextus din a. 4 p. Chr., şi c1i. lui avem a-i atribui, deocamdată
ipotetic, şi prima întindere romană În stânga Dun~rii, prin ocuparea
unei fll.şii din Oltenia şi Muntenia de c. 40 Ion. Hlţime pe malul Du-
nării pânll. la valul «miCI roman dintre Calafat ş i Giurgiu (p. 127 sq.),
drept cap de pod În fata centrelor importante romane de pe dreapta,
Ratiaria, Oescus şi Novae . La a.6 se înteme i a7..ă o coman&!. militară
specială a Moesiei, la a. II Lentu lus face o razzia generală împotriva
Dacilor dea lungul Dun1rii, din Banat şi până la Mare, interzicându-Ie
www.cimec.ro
_,6,_ _ (oss
de a se mai apropia de fluviu (prohihere DOI/tIvio) (p. 96), ceeace nu
impiedecl pe Gefi de a cuceri În 3. 12 Aegyssus, iar În a. 15 Troesmis,
de unde fireşte sunt alungaţi indată duJXl isprll.vile lor, de legiunile şi
auxiJiile romane aduse repede în ajutor de flota romană a Dun!'irii.
Am povestit, cu rectificlrile necesare, evoluţia organiz1i.rii romane
a pazei Dun~rii de Jos dela ALlgu~tus ş i pân!lla Domitianus (p. 100 sqq.),
insistllnd în special asupra rolului lui Plautius Silvanus, guvernatoru l
l\Ioesiei din a. 52-53 (p. 103 sqq.), care, credem, a fl'Icut al doilea pas
În Întinderea autorităţii romal1 e În stânga Dunlirii, anex!lnd la Moesia
regiunea din Oltenia, lVluntenia, Moldova ş i Basarabia, delimitati'i pânll
,:lzi pe hartă de v.durile mari «romane. dintre Severin şi CeL1tea Alb?l,
pânA cAtre Craiova, Ploeşti ş i Adjud (p. 128 sqq.). Regatele cJientelare
Întemeiate in stdnga Dun1lri i chiar pe malul fluviului şi lărgirea granitelor
Mocsiei in aceste plirţi, lucruri de cari se vorbeşte in elogiul lui Aelianus,
se acoper bine pe teren cu regiune.1 indicat'i de valurile mai sus pome-
nite. Nu insist aici asupra altor concluzii ce am mai tras (p. 103 sqq.)
din inscripţia lui Aelianus şi nici asupra celor povestite de Tacitus
pentru anii 68-69, cu privire la intllmplări l e din Moesia, in l egătură
cu n1lvll.lirile sarmate (p. 106 sqq.), ci mă opresc o c1ipli asupra felului
În care avem a interpreta r.!l:sboaiele lui Domilian Împotriva Dacilor
(pentru detalii de critica izvoarelor v, mai sus p. 108-117).
Intocmai dupll. cum intemeierea provinciei l\loesia in ultimii ani ai
domniei lui AugustuS e o urmare a repetatelor expediţii împotriva
Dacilor din Vest, tot aşa intemeierea provinciei Moesia Inferior, pe tot
malul drept bulgăresc şi romanesc (pe atunci getic) al Duni'lrii a fost
o urmare a luptelor Cll Dacii din Est, adică din Câmpia munteană ş i
din Moldova. Politica de înl1lnţuire a Daciei prin intemeierea de regate
clientela re sarmate ori germanice (în V : Iazygii ş i Suebii; in E: Roxo-
lanii şi .Bastar nii) cari s1\ ocupe ambele câmpii Întinse , dela Dunărea
pannonică şi dela Duhltrea scythică, dliduse greş : Dacii erau mult mai
tari dedt micile state barbare protejate de Romani Împrejurul lor ş i
deci Romanii nu puteau fi apăraţi de aceşti clienţ i ai lor. Domiţian
cearcă deci a transforma chiar pe Daci în stat cliellttlnr al Romei, pentru
a conjura alte pericole şi mai mari , cel germanic în V, cel sarmatic În E.
Formal, scopul lui e atins prin biruinţele finale ale lui Tettius 1u-
li anus ş i cererea de pace a lui Decebal, cu reîncoronarea lui (!) În per-
soana lui Di egis , ca aliat al Romanilor : inscripţia din Baalbek pome-
nind pe ofiţeru l C. Velius Rufus. care expeditionem feeit Împotriva

6S6 , 68
Marcomannilor, Quazilor, Sarmaţilor P" regnum Deubali retu Dacorum,
ne arati!. dl adt cât lulianus a ameninţat cu prezenţa lui ins3ş (dupll Tapae,
în a. 89), Sarmizegetusa, Decebal a acceptat rolul de rege-client al
Romei. Dar adevărul e di. nici DomiJian nici , pe urmă, Traian, n'au pus
complet problema dacicll.. D acia nu era numai muntele, ci şi cAmpia
pe carc muntele o domina at ât la V cât şi la E. Ori Romanii s'au temut
de câmpie intotdeauna şi s'au oprit la marginile ei ca in faţa unei ape
mari . Urmarea a fost cl ind de sub l\larcus Aurelius Dacitl romatul
era la discreţia barbariloT diu cele dOIll! ctimpii: împitratul d!l voie 1a-
zygilor din Vest să treacă prill provincia r01ll01lă direct, în relaţiilor lor
continue cu Roxolan ii din E. Şi totuş anume fapte istorice precise afată
c:.1 Romanii nu erau aşâ de eli strategi şi oameni politici incit să nu În-
ţeleagă problema celor doud câmpii getice, dar erau prea slabi spre a
o putea rczoh,a .
In adevăr, din felul cum a or4nduit Trai:m lucrurile la Dunărea de
Jos mai putem trage încă următoarele incheieri. Deşi implratul a În-
ţeles sa continue politica veche romană (dela Caesar şi August p!lnll
Ia Domiţian) de anexate exclusiva Daeiei muntoase, de fapt el e cel
mai harnic organizator al l\1oesiei lnferioare . Incă din a. 100, înaintea
risboaielor dacice, el ridică lagăre de piatrl!. pentru legionari şi auxiliari
pe tot malul Dunărei de Jos, mut!lnd legiunile mai jos pe fluviu pAn3
la Troesmis în fara Briilei, iar În datll după cucerirea Daciei Traian
înţel ege să anexeze de fapt ş i toată câmpia munteanl!. prin ridicarea la-
g!1rului dela Bărboşi pe Siret şi org"Jnizarea drumului direct roman
intre Brcţctl (lftngl!. Oituz şi prin acest pas) şi B(Trbo,i, pc valea Trotu-
şului ş.i Sirctului la vale. Dealtfel şi Moldova şi Basarabia sudicA cu
toatl!. coasta de N a Marii Negre f11ceau parte din imperiul roman, ora-
şele greceşti de aici fiind ocupate cu garnizoanc romane. Din nenoro-
cire interiorul era in grija regilor c1 ientelari 8armati, cari primeau sti-
pCIJdia dela Romani, spre a face poliţia impotriva celorlal ţi barbari
mai de departe. E începutul politicei dm eriului Târziu. de ap!1rare
a gran iţelor cu barbari plătiţi, cari ei cei dimâi pradd populaţia pacinică.
atunci când leafa dela Implirat li se pare prea mică. V. la p. 120 exem-
plele din vremea lui Traian şi Hadrian. Dar mai mult decât atât: câmpia
a jucat in vremea risboaielor cu Dacii un rol tot aşa de esenţia l ca şi
mut/ieU. O fâşie larga in stânga Dun.3rii pare a fi fost anexată Încă di-
nainte de Domiţian, dela Severin ş i pân1i la Cetatea AJbli (cr. mai sus,
p . 655). Dar vedem pe D ecebal, dupn prinderea prin înşelăciune a lui
www.cimec.ro
,~
~----------~==~-------
6S?
Ltmginus, că cere dela T~aian, În schimbul prizonierului de mare preţ,
"ţara pân3 la !stru,: e eVIdent vorba În special de Oltenia şi I\'I umenia
care crau Încă de acum anexate. Dealtfcl Monumentul dela Adam~
c1issi ni.ci nu comemoreaz3: alte victorii şi cuceriri decât cele impotriva
B.a~tarmlo:, S:u-matilor şi Dacilor din 'M oldova şi 1\ lunten ia. Şi totuş,
lUCI cSmpla dm faţl Pannonici, nici câmpia din faţa Moesiei Inferioare
n'a~ fost colonizate, ci au fost numai protejate; diferiţi nllmeri de Suri
sagrllarii fAceau aici poliţia ca şi la marginea celuilalt tdeşeru, În Mrica
romană, spre Sahara. De prisos sA mai insistăm asupra acestei anC,."(l!.ri
de ~rept şi desane>dlri de fapt, care făcea din cele dou1i cSmpii cui-
~urJ d.e tllrbur~ri Aconti ~ue Îl~ldtmtTul liniei de frontierA a Imperiului
ŞI .îm.p,ledecl ofl ce mflonre sefloas11 a Romanismului, menţinând formele
pnml11\'e alevicţii indigene, in special geti ce, dinainte de vremea Romani lor.
Rezu~~nd, ~ebuie s1l: spunem cu părere de r~u, c.1l numai cu aju-
torul ştlfl lor hterar-monumentale, clasice, nu ne putem În orice caz
da seam.!!. dedt Î.D _linii mari de problema getied - fie politi c, fie cul-
tural - nu numai 111 vremea scythic.1l, ori cea celticl, dar chiar in cca
romanl'i. Deaceea tot dela săplturile archcologice e de aşteptat rb-
punsul hodritor.
,. ~ cll.utat totuş În cap. III al1ucrării noastre (p. 130 sqq.) a11 vedem
tntrueAt putem compune pe baza ştiri lor literare un tablou mai clar
al. e~/ttlrii getiee, atAt. materiale cât, mai ales, spirituale, Întrucât ştiam
dm~mte dl atâtca capitole, ca d. p . acela privitor la religie, la organizatia
soclală~ etc. , nu vor putea fi decât prea puţin Il'imurite prin descoperirile
palpabile archcologice, flcutc direct pe tercn . Rezultatul a fost destul
de ~ulţ~mitor ş~ pc alocurea neaş.teptat. In adevl1r, asupra culturii
Geţ !lor s a făcu t mcll dela Roesler ŞI Tomaschek greşala fundamental1lo
de a se scri e cu idei preconcepute: i:GeţÎÎ fiind Thraci, tot ce nu esre
ate~ta~ de izvoare pentru Geti, dar este pentru Thracii sudici, trebuie
atrIbUIt - pe c.1Je rcconstructivl!. - şi Geţilon. Dar acest lucru este
~~;;:~~Si;;~'m~C~~~r~c~~'a:n a:::~~~:U;iO~':i1~i~:J::\::a~: ~:;~r
medltcraneanl1 ŞI au ebt naştere unei culturi amestecate, în care multe
~~m:t;b:l~t s~:a;n r~~i~::::aŞin;::~ep:~~~u~u:~c:~~~e nC~it7;,r~~~
tând chiar a accen tua, ceeace erâ specific getic fa~ de cultura Thracilor
din Sud şi în general a neamurilor înconjurl'itoare.
6,8
VASILE pARVAN. GETICA
Cele trei izvoare capitale care ne-ar fi dat I!l.muriri atAt asupra isto-
;:::i;1;u~ri:~: ~~~~ti:~::r:~ig~:~=:~:;~::·s~~~ .~;::~:;.'~::
elim deci tot cu fragmente şi informaţii de a doua mânl ŞI deaceea
':~~:!e:lt~~~:~ ~~\~io~~~~b~lfiXVâo~:Z~nrCel:~~e :;~~e ::::~
::~~~;:u;ta;~;:~~~:~~i ~~:i;i :i~C~:1~"1:di~:~P~C~:I\~:_:: ,
lach!l şi in Dobrogea; wr animalele clasice ale gospodine! get1c.e sU,nt
_ pentru arat, pentru carne, lapte, piele, !fină, etc. -:- ~u l ŞI oala.
Poporul e organizat pe triburi (gel/tes, l~) avln~u-şl r~ecarc O ~a­
pilaUl: stlt Întărit, câteodat!l casul cu reşedmţa ~efuiui de tr~b. al .prln-
cipelui.: dacA e la munte, pe vArful îrlli.lţimii celei mai bme ~p!irate:
lntăritura e la munte, ori pe malul stAncos dobrogean, de platd ŞI
lemn; la cll:nP , de pământ cu palisade. Locuinţele s~n~ ni~te mici şi
înghesuite colibe de bArne o.i, la câmp, de nuele ltplte cu pă~Ant
(Ovidius le zice casae) i in Dobrogea Strabo şi Dio ne vor~esc ŞI de
bordeie, locuinţe troglodytice . Forma caselor e parrulatem,. ,.ar .nu ro-
tund1 ori ovalil. Femeile gete fac toata. treaba gospodlnel singure:
maci~, ţes, cară apa, pre~tesc demAncarea, servesc in toate chi~urile
pe blrbaţi. Lucrul in lemn şi in piele (case, Mrci,. care, plugun, ha-
muri, cojoace, şube, dciuli, opinci, elc.) e al b~rbaţtlor (p. 13 2 - 1 36).
GrlDele sunt pbtrate in siri, gropi de bucate. Ogorul nu se lucreazA
continuu, ci numai un an, . ~i~ e Ibat să s~ odi~eascl, ale~A~du-se
alti ţarin1, şi aşa mai departe. Pe vremea lUI C!V1dlus nu era Viţa de
vie in Dobrogea, deşi mai jos, pe lângl Mesembna, era. Strabo ne spune
cl eţu a • u numeroase podgorii, dar că ~~arel: pr~t Deceneu ca.n-
vinsese pe Burebista să ordone distrugerea vulor ŞI abtlnerea dela ~m.
Am arltat îns~ mai sus (p. 137 sq,) că nici inainte nici dup~ Bureblsta
Geţii n'au putut avea prea multe vii şi d au b.llut mni mult vin grecesc
adus de Thasieni, Rhodieni ori Cnidieni. . '
Plugul getic nu e decât rar de fier; de obiceiu e o Simpli ranţ! de
lemn; boii trag cu grumazul , nu cu fruntea. Carul .rp~austT14~n) e cu
patru roate i roatele nu sunt pUne, ci cu spiţe, opt de obtcc:lU; ca ŞI plug~l,.
carul e tras exclusiv de boi. Geţii sunt cA.1!l.reţi numai la cimp. AicI
ei au rase vestite de cai, invidiate chiar de regii Mace~oniei (p. '39)·
Fireşte, toată mobila unei locuinţe getice e de lemn , chiar multe vase,
www.cimec.ro
6,.
n~. sunt de. lut, ~i de :emn. Aceasta Însă nu ÎmpiedecA. sll g~sim la no~
bll!, ~I!l.tun de Simplitatea ţitr-lneasel a vieţii, şi aspecte de lux greco-
SCythlC, analoage cu cele dela curţi le nordice şi estice. Dromichaites
ca şi. DecebaJus 3U şi .vase de aur şi de argint, draperii şi covoare scumpe,
mobile de metal preţ i os (p. '4' sq .). Avem şti ri nu numai despre vechii
Agnthyrsi, ci şi despre Geti, d erau r.eVoorpOflOt: atâ t femeile, c4t şi
mai ales, blrbaţii, iubeau hainele şi bijuterii le scumpe (p. 143). '
. ~he~,,?mplls. atribuc ~cţilor - în materie muzica li$. - cunoaşterea
hrel ŞI IntrebUlnţarea el solemni$. Ia procesiunile politico-religioase.
Credem , cu toate legendele despre Orpheus şi Thamyris, c~ lira a tre-
buit s11 fie b Geţ i , întrucât ştirea respectivii nu e de caracter romantic
o inova ţie sudicl, probabil elenicl (p. '44 sq.), şi el instrumentele na~
ţi.onale de muzicl au fost la ei cele de vânt: fluerul, flautul, naiul, bu-
Ctumul.
" Vesti~, î~cil din vremea lui Platon, e medicina popular~ getid, însuş
Zalmoxls filOd prezentat ca un {}eoţ; lareO,. Deaceea nu e O întâm-
plare cl Dioscurides, Galenus şi alţi medici greci din vremea romanlli
ne-au ~strat o mulţime de numiri daciu de plante medicamentoase.
Diferiţi in~taţi au dutat (p. 145 sq .) zeului vindedtor getic un nume
fie pentr~ vremea preroman§ ("'.d~), fie pentru cea roman!!. (H"~
cu/~s !ttvlclllS) , - deocamdatA pure ipoteze.
. Am supus unei critice strAnse ştirile antice despre poligamia ge-
tld (p. '46 sq.), ajungând la concluzia ci ea n'a putut existA decAt
cel mult la cur1ile principilor, cum eră cazul chiar În Macedonia, pe
când pov:orul erâ monogam. Despartirea societ.llţii getice În nobili şi
popor .e bl~e ~ocumentatl (p. 147 sq .). Organizarea lor militarl1 e aceea
a une i naţnml sedcntare, Rlisboaiele nu se fac la Daci ca la Germanii
o~i Irani~nii nomazi.~Î~ chip de năwliri,cu care, femei: copii şi turme,
CI nU~31 ~u bllrbaţu 10 stare de a purta armele. Agricultura nu înce-
teazli. In tl.mpul luptelor. In munte Dacii sunt exclusiv pedestraşi; la
dmp au ŞI o excelendl cava lerie, bine cunoscută ind din sec. Va . Chr.
Nobilii vor fi fost şi la munte tot cllllri (ef. p. '49); totuş nu-i vedem
pe Columna Traian! luptAnd decât pe jos alăturea cu glotaşii. Pedeştrii
luptă .c~ spad~ curlXJ, apăn1ndu--se cu scutul i dlării sunt arcaşi.
RehgHl Dacilor a fost plD~ acum cu totul fals interpretatl ca iden- I
tici În principii cu cea a Thraci lor de Sud. Şi cu toate că ined dela He-
rodot aveam to.1te elementele necesare pentru a ne dâ seam! că zeul
suprc,!, dacic, e un ::~u al centlui,Jie sell;" fie i"tlmunl, adorat in peşteri,
,,'
 pe inlilţimile săl batice ale munţilor, inv11ţaţii moderni au atribui t şi
GClilor credinţe chthoniene, cu un zeu naturist, Dionysos, şi cu culte
orgiastice, iar pe Zalmoxis l-au făcut un fel de l-Iades tein Gott der
Unterweltt (nota dela p. 152). Am căutat s11 dovedesc (p. 151 sqq.)
cl Geţii cred în nemurirea sufletului in sensul că adcv!l.rata viaţă e
Iabiâ cea vi itoare într'un fel de Walhall, la un loc cu Zalmoxis; deaceea
tot ce e trupesc, ca rnea, vinul, femeile, sunt de comlXlwt dacă vrem sli
ajungem la gândul nemuririi. Zeul e in cer, iar nu pe plmftnt, sau sub
pămAnt. Ca zeu al cerului senin, el e turburat de demonii furtunilor
în chip de balauri, pe cari-i birueşte, cu ajutorul cred incioşi lor - cari
trag cu arcurile În sus. Ca zeu al cerului Întunecat el, ca şi Zeus, c st11 -
panitorul trlisnetelor. Marele preot al zeului e un si hastru locuind în
apropierea divinităţii intr'o anume peşteră pe un munte sacru, Nu
~u::~;;rl:e~,e~r:~~~ ~~:ul~~~~I~i~il~~:i~it~l~e~~;~n~:~d~~ 1: ~~~~I~;
şi au dutat s1\ explice idealismul ei ireductibil prin povestea că Zal-
moxis 3 fost un om, şi discipol al lui Pythagoras. Un singur grec sincer
a rbturnat problema, Hermippus Oll1imachius, zicand că Pythagoras
a fost cel 6(tf1.xwv 6O;-a, ţltţlcWţl€I'O', probabil ca aluzie la Orphismul
lui. ldentitatea dintre Zalmoxis, Gebeleizis şi Zbelsurdos (v, p. 157 sq.)
e deocamdată o simplă ipotezl. Nu cxistli nici o dovadă despre prac-
. tiea vreunui cult orgiastic la Geti . Deasemenea e o simpHl poveste di-
lettantic.!!. aşa zisa rtheoCTaţiet geticA (v. p . 159)'
Am discutat şi r~pins teoriile moderne despre un Zalmoxis > Adonis
şi o nemurire a suflţtu'tui tin einer unterirdisch'cn Walhallat (p. 160)
şi am indicat asemltnl\rile religiei getice cu religiile vechi indoeurapene,
celtice şi germanice, ca şi cu cea străveche achaeic1't, din vremea copilăriei
Eleni lor În S, când nu se chthonizaserli încă (p. 161); În ce priveşte pc
:~~r:~iinPt~;~~; ::~~;:~~ie Ş:s:,~~:ţi~rf;l~e~:u~~:aI~:~to;~~~\:'aS;rd;~r~;:
călugăresc: ,"latat, la Geţi, no}.tatal, la Daci (p. 162); posibil ca in-
nuenţele iraniene să fi avut vreun rol, dar nu-I putem preciza. In orice
caz religiositatea getic!i e general documentatli.
Izvoarele nu ştiu nimic despre o divinitate feminină la Geţi. Am
arătat însă că Marea Zeiţă existentă la noi incl\ din neolitic, şi apoi,
cu imagini de cult uneori analoage ca aspect cu cele din Creta minoică,
pinA în bronzul înaintat, trebuie identificatlt deoparte cu acea ti Al2t€ţll'
Baau.'1 t,., adorată in Thracia şi Paeonia pe vremea lui Herodot cu
www.cimec.ro
practice de cult septentrionale, iar de alta cu divinitatea clasici. daca-ro-
mană Dia"a R~gina (p. 163 sq.) .
Asupra artei industriale getice izvo3'rele literare nu ştiu nimiCi dar
nu e nici o pagub:l., pentruc:l. săpătur ile şi descoperirile pe teren ne
dau suficiente Ulmuriri (v, cap. VI), Din limba Dacilor nu avem decât
nume proprii şi cAtcva glose medicinale - nume de plante -la Oioscu-
rides, E puţ in , dar e de ajuns ca să ne dăm seamă cl Daco-Getii sunt
rude cu Thracii, ata cum sunt şi Phrygienii ş i Armenii, înslt "u su"t
act/of popor .. chiar Tomaschek a observat, j4ră voia Lui, că vocalismul
.şi consonantismul dacic e bine diferenţiat de cel thracic (p. 165); alte
deosebiri se aratll la examinarea onomasticei ş i toponimiei.
Fireşte, Dacii cunoscând pe Greci indi din sec. vn a. Chr, au avut
prilejul sti cunoascll limba şi cultura greacll; În regiunile de pe coasta
pooticti de sigur chiar vorbeau greceşte, aşa cum Grecii vorbeau În limba
getidi : dar aceasta t ârziu, in vremea elenistico-romană, Cutare prin-
cipe thracJ d, p. Cotys, contemporanul lui Ovidius, f3cea chiar versuri
greceşti (p. 166); Ovidius~dullui scrisese la Tomi poeme în limba
~c;l. (p. 167). In partea de V a Daciei cunoaşterea limbei latine a
trebuit sA fie curentă de pe vremea lui Cotiso inainte. In orice caz Bu"ii
daci de pe valea Lotrului trimit lui Traian, când cu rbboaiele lui
aici, o scrisoare latilleasc4.
Tipul fizic al Daco-Geţilor ne e bine cunoscut, at41t de pe Monu-
mentul dela Adamclissi, dt ş i de pe Columna lui Traian. Lui Ovi-
dios i se p11renu destul de iIJlollsi, hirsut; ş i squalidz' (când Însă ti admirau
poemele, atunci deveneau mai simpatici). Erau, se pare, în marea ma-
j oritate, nalţi, voinici, blonzi, cu ochi albaştr i : tAgathyrsiit, pe vremuri,
Îşi vopseau pitrul lor blond cu o culoare albastră (camlteo). 1mbrl1cli-
mintea era simpl1l.: o cJl.maşă-bluzli, peste pantaloni, incinsJl. cu o curea
(b. femei o fust1\. peste dlmaşa lungă): e o îmbrăcăminte carc in lini ile
ei generale se regăseşte at~t la toţ i Thraco-Phrygii, cât şi la toţi Ira-
nieni i, La vreme rea Geţii purtau şube mari cu blana pc din1l.untru
(pelliti Getae) ş i , probabil, ca zeul thrac Teleatp6eo" şi o glugă În cap.
In picioare, apinci (p . .I6g). In ce priveşte tatuajul, atât ştirile antice,
d .t ş i aUlorii moderni nu sunt de acord . Se pare că la Geţi nu se ta-
tuau decat escl:I \'ii., in vreme ce la Thraci se taruau enobilii. (p. 170 sq.) .
In general autorii clasici, începând chiar cu Herodot care are ve-
stita apreciere favorabilJl. despre Geţi, că sunt 8(!71fxwv.... d:vdl2eu1tafot
xal c1,xalofOto" preţuesc neamul daco-getic, spre deosebire de cele

thracice din MeazAzi, într'un chip cu totul excepţional, descriindu-I
c., popor aşezat, înţelept, idealist, und~ d p~~ omnibus barbaris Ce/ae
sapi~,,'iorel umper txlilerunt Crecisque ptlle colisimilel (Dio Chrysos-
tomus, citat de lordanes). Totuş anume scriitori moderni, din anti-
patie pentru VaJachii descendenţi ai Geţilor, i-au prezentat şi pe aceia
tntr'o luminii foarte defavorabilă (luând o serie de informaţii antice
privitoare exclusiv la sclderile Thracilor sudici şi aplicAndu-Ie şi Ge-
ţi lor) : ne permitem a crede eli a fost un exces de zel cu totul de prisos
(p. '7' sqq.).
Ca documentare imediată pc teren a ştirilor antice despre Gelii din
Câmpia muntean!!. am dat În cap. J V descrierea slipături lor Ucute
la Cr4salli pc lalom iţa, unde am desgropat cu Andrieşescu staţiunea
La Tene de :lcolo. Am ales acest exemplu pentrucl staţiunea dela Cră­
~ află in plinl1 stepl, dincolo de hotarul răslritean (Mostiştea)
şi meridional (colinele) al pădurilor Munteniei. Aici aveam a controla
intrcita problemă : 10 a Geţilor înaintdnd dinspre NV dtre stepa 8ă­
n'lganului , 2' a Scythilor vagabonzi in stepll şi 3° a Celţilor prezenţi
prin cultura lor pretutindeni la Dun!irea de Jos. Dar sllp!tura ne-a
oferit in plus rezultate caracteristice asupra penetraţiei elenistice şi
asupra substratului popular pre-ccltic, mergând ca tradiţionalism al
formelor pan!l În neolitic (p. 173 sqq.).
Ca şi În Rusia sudică, aşa şi in Câmpia muntean~, s'a alcituit la gra-
niţa dintre pădure şi stepli o serie întreagă de aşezllri omeneşti, legate
intre ele printr'un mare drum de circulaţie transcontinentaBt analog
cu acelea cari merg dealungul ~rmutui unei mliri. La noi acest mare
drum a avut direcţia NS dela gura Trotuşului prin Panciu, Focşani,
Buzliu, Urziceni, valea Mostiştei până la Dunăre. Interesante leglturi
ale acestei artere cu drumurile mari EV spre Ardeal şi Muntenia vestică
ori Oltenia am Încercat 3 stabi li mai sus (p. 175 sq.).
Staţiunea deJa Crlisani (cf. fig. 27) e aşezat:1. pe malul inalt, abrupt,
de S al lalomiţei, potrivit cu tradiţiile preistorice bine cunoscute încă
din neolitic, de a ocupa înlilţimile solitare şi malurile prăpăsti03se ale
lacuri lor, apelor ori văilor umede şi roditoare. Dinspre partea ce o
leagă cu 'platoul din care face parte, aşezarea e Întlritl cu un şanţ adânc
avllnd probabil pc din!iuntru un val (pl. IX, fig. 1), ca d. p. Ia Poiana,
pe Siret (p. 177). Stratigrafia s.ăpliturilor (cL secţiunile din fig. 29 sqq.)
ne.a indicat urmlHoarcle realitâţi. Locul a fost ocupat În trci epoce
www.cimec.ro
66,
succesive şi de trei ori aşezarea a pierit prin foc; totuş al treilea strat e
mult mai gros decit cele douli precedente, deci s'a bucurat de o pace
mult mai îndelunga~. Incll dela prima aşezare ne aflăm În plin La
Te.ne, şi in penetraţie elenÎstică . Dupli cioburile grecClti aşezăm În-
ceputurile staţi unii aproximativ prin a. 300 a. Chr. Interesant e că
Începuturile aşedrii se fac fna inu de începuturile influ enţei celtice:
avem in stratul cel mai de jos cioburi indigene şi greceşti, dar nici
un ciob celtic, acestea încep Într'un strat ceva mai recent. Foarte
importantli e constatarea el locuinţele nu sunt, ca de obiceiu în stepll.,
trogloditice ori jumll.tate îngropate, ci sunt ca Ia munte ş i în plidure la
faţa plim4ntului: avem deci aici oameni veniţi pe lal omiţa la vale din
ţinutu l p~duros vecin, get;e (p . '78 - 183). Se glisesc Binci de fier
chiar in atratele inferioare ale aşezării; vtrfurile de săgeţi lipsesc;
probabil nu Scythii au distrus Cdl.sanii (p. 183).
Locuillţele aşezArii getice dela Crisani sunt construite ca ş i În neolitic
din lemn (gard de nuele) şi p~mant frnmântat cu pac, iar coperişul e
de stuf ori de paie. ]n afarl de lipitura cu lut ga lben a pereţilor şi a po-
delei, s'a constatat la Crlsani şi o spoia l ă albicioasă bine netezi~ şi
lustrui~, ehiar pe podealll. Casele sunt foarte mici, p:1nll. la 2 X 2 m.
şi nu au nimic deosebit in interior afarâ de vatra înll.lţat.1 cu 30-40 cm.
peste nivelul podelei . Forma caselor pare a fi plltrat:1.; stllipi gro~i de
stejar s'au găsit la co l ţuri. Locuinţele sunt foarte înghesuite. Lemnul
joacă un rol capital in construcţie şi mobilier. Pentru luminat cono-
~teau, ca la PoÎlma (pl. XXI, fig. 2), şi 111.mpile de tip grecesc; s'a
glisit chiar un candelabru de bronz cu trei ramuri (v. fig. 175 ~i r8,
sq.). Mormi"tele-de incinerare - erau in apropierea l ocllinţel or , sau
chiar sub locuinţe. Cenuşa era depusă adesea în amfore greceşti
(p.186).
Ceromiw dela Cr!!.sani aparţi ne la trei familii: JO indigen!\, 2° cel-
ticl, 30 greacl. Cea dindi, deşl ne aOă m in plin La Tene, e lucrat ă
in general /4r4 roată. Deosebim c. şapte tipuri de vase din prima fa-
milie: 1. Urne (p. 186) În form.1l de borcane quasi-troncconice, largi
la gurli şi mai str ~mte la fund, cu proeminenţe in loc de toarte (fig.
39-58), de tradiţie ncolitică, dar modificate. Acest tip de vase av1nd
probabil nu nUOlai paralele, ci chiar modele În lemn, e bine cunoscut
din bronzul şi fierul sudesteuropean ca tip indigen de urnă. II. Ceşti
(p. 189). iadiş de tip strnvcchiu, dar mai ales frecvente in hallstattul
"cstbalcanic şi transilvan (seyt";,): fig. 59-63. III. Ulcioare şi oale
'"mari de
formă bitroncconicl (hydrii, amfare. lutrofore), cu doua. torţ' i
aşeza t eorizo"tal (p. I90). unele lucrate cu roata şi cu ml1nuşele in tor-
sad}: fig. 64-68, - de origin3 evident indigen~ şi mai veche. I V- Y
Căni şi ulcele de diferite mll.rimi; unele lucrate fără roatli şi cu torţi
in1ilţatc în unghiu peste buză, cu un buton turtit pe v:lrful unghiului
(fig . 70), sunt de veche tradiţie il bronzului şi il Cierului 1 Ln SE (p.
192 sq.) ; altele sunt direct ccltice, şi sunt frumos lucrate la Toată (fig.
77 sqq .);torsadeşi cancluri îm podobesc şi toartele vaselor de tradiţie
lacalii (fig. 72Sqq.). VI. Vasele cu picior, cu sau fărli ferestre (p. 193 sq,)
sunt iarăş de tradiţie strliveche ind din neolitic; asupra evoluţiei lor
şi a raporturilor cu Vestu l şi Sudul am insistat la pag. 194 şi am revenit
in cap. VI (v. mai jos): fig.83sq. VII. CastrOane, strtichiniJarfurii şi
cupe (p. 195 sqq.); al~turea de formele de V2Se larg deschise de veche
tradiţie sudcsticll. încă din cncoliric, dar dovedind şi cunoaşterea unor
forme metalice hallstattiene (fig. 87 sqq.), găsim {ormele nouA vestice,
frumos modelate cu roata, fie in tipul cu buza Iată (fig. 103 sqq.), fie in
acela cu bU7.a îngustii aşa de aproape Înrudit cu cupele metalice din
hallstattul italie (eL fig. 123 sqq. cu fig . 203) importate şi În Dacia
(p. 199 sq.).-Cât priveşte diferitele oale, ulccle, oenochoc şi strecură·
tari lucrate la roată În past5 cxcelentJ sură La Tcne, Crnsanii se pre·
zintă la fel de bogat inzestrat ca şi toate celelalte staţiuni contempo-
rane din Dacia (p. 200 sqq. şi fig. 129 sqq.) .
Trecând la vasele greceşti care s'au glsit la Crasani, constatlm Înainte
de toate numeroase amfore ş i cioburi de amfore, dintre care două mă·
nuşi cu stampile, ambele din Rhodos (sec. H a. Chr.: p. 204 ş i fig.
150 sq.); alte amfore (cf. fig. 152 sqq.) par a fi din Thnsos (de acestea
au fost gasite şi la Căscioarele, V de Olteniţa)j apoi pilho; de tip gre-
cesc (fig. 157 sqq.); vase elenistice c6telh ori deliclle (cupe; fig. 160
sqq.), ba chiar un fragm ent de vas attic (fig. 171): pag. 207 sq.
Interesant e că s'a glsit şi la Crasani un tipar de imitat cupele deliene
(p. 208 cu fig. 172); ba chiar avem ş i Încercări de a împodobi o:lIe mari
de tip «celtia cu palmete deliene (fig. t 73). Prin urm:tre teoria lui Courby
asupra originei exclusiv deliene a cupelor de acest gen trebuie modi-
ficati! (p. 208 sq.).
S'au găsit foarte puţine obiecte meralice: o beaM de colier , de aur,
o monet"l celtită de argint, o tetradrachmă a Macedoniei 1 (deci 158.150
a. Chr .), capul unei figurine de bronz, :1lte mici fragmente de bronz
şi d tCV3 Iăoci şi alte buciţi de fier şi un frumos candelabru de bronz
www.cimec.ro
'"
cu uei ramuri (p. 211 şi fig. 181 sq . cu pl. X). De sticl~, fr3gmente de
v3semulticolore (fig. 189 sq .).
In rezumat: staţiune geriei. de câmp, fundată de locuitori ven iţi din-
spre Carpaţi. prin a. 300 3. Chr., in ţinut de stepa, foarte bun pentru
cultura grâului. Dela inceput pătruns3 de înduriri greceşti, cari de
sigur au venit pe Ialomiţa in sus, în special prin mijlocirea staţiunii
greco-La Tene dela C(lTSill1ll, În ţinutul gctie din dr. Dun!1rii direct
legat pe uscat cu I-listria. Amforele thasiene şi mai alcs rhodiene au
putut fi aduse numai pe apă din Marea Egee până la Crlisani. Foarte
puternic.'\ influenţa celticll în ccramica l ocală . Vase de tip vechiu sunt
modificate acum in sensul nouelor forme. D e sigur a l ăturea de im-
portu l de \'asc, ori J!1mpi greceşti,înca şi import de vase celtice. Obiectele
de metal şi de sticla au venit Însă pe calea grecească. Nimic $cytltic .
Am căutat in capitollll II (p . 220-289) să reconstituesc harta Eu-
ropci centrale în vremea geto·scythi că. pe baza toponimiei p!istrate de
autorii antici , cu Ptolcmacus in frunte. In adevăr, tradiţia geografică
rom..m1i dela Agrippa ş i pân1i la Marin d.in. Tyr şi cartografii anonimi
de pe vremea lui l\'larcus Aurclius ne ofer-I putinţa de a restabili prin
topon imi e o serie de fapte istorico·etnograficc, cari pc vremea lui Pto-
lemaeus erau de mult dis păru te .
Graniţa data Daciei de Agrippa <Ia E stepa sa rmatică, la V fluviul
Vistula. Ia N Marca Balticll., la S Dunlirea), se confirm!i. etnografic
într'un chip neaşteptat prin numele de popoare şi locali~{i păstrate
la Ptolcmaeus. Chiar graniţa lui Agrippa insli nu e exact!!. spre S, c!i.ci
şi dincolo de Dunlire, p'-nl1 la Alpi, Adriatica, Egee<! şi Pontul Euxin,
s'au întins neamurile daco-getiee şi scythice in timpul celei mai complete
expansiuni a lor I adie:'!. pc vremea migraţiilor cimmero-geto·iranienc
dintre a. 900 şi 500 a. Chr. Din nenorocire nu vei u putea da cctitorului
grllbit in acest scurt rezumat toate probele: tetuş o privire chiar sumarl'l
asupra hlirţii 11 dela s fftrş itul volumului îl va pune pc calea inţelegerii ,
iar ostenea la de a eetl cap. V al cărţii noastre îi va da putinţa de a ne
controla şi, de-i va fi la îndemân ă, a ne corcctâ.
Ptolemaeus cunoaşte pe Vistula mijlocie pe Coistoboci Ira7lsmoIJlalli
(p. 221 sq.), iar pe Warthe in Posnania o localitate Selidll'f)a (cetită de
Cuntz Cetidava) şi pe ader, intre Francfurt şi Brestau, o alta, SIlSU-
dava (p . 222). Pc Vistula de Sus găsim pe Arsietai, iar in Silezia ce hă
oraşele Arsemoll şi Arsektuo. Intre CostobociÎ septentrionaJi şi Arsieţi,
 ,,8
Ptolemacus Înşirli pe Anarlophracli. La S de Arsieli in continuare
p~nli in Carpaţii Beskizi avem la dind pe Dacii Saboci, Piengil2e, adiel
Pitgetat şi Bitssi (p. 223). Pentru chestiunea BUN-lor cf. p. 223, n. 3
cu intreaga documentare. In Moravia avem oraşul SingofU! (p. 224),
iar pe malul slovac al Dun1U"ii triburile Racolat şi Racaln·at. In Pan-
non ia inferioara, la cotul de NE aIDunllrii avem oraşul Carpu; cf.
pe Carpi; din muntii slovaci vecini şi rAul KQe'lm; dela Herodol. Tot
În Pannonia avem râul Araba", pe care cred că trebuie 511-1 socotim
identic cu Raboll din Oltenia (Jiul): ca Samus, Asamus; dealtfel chiar
raul Marus (ori kfargllS?= March) de pe malul ccJlllalt ne trimite
la dacicul Man! (r. moesicu! Marglls) (p. 225). Asupra chestiunii gra-
niţei vestice a Dacilor spre Boemia, de aşezat chiar in sec. 1 a. Chr.
tot la Marus, şi deabia dupA mutarea definitiv1i a Quazilor aici impind
mai spre E, cf. mai sus, p. 226.
Ştim din diferite izvoare c1l inainte de venirea Jazygilor in cllmpia
ungarli (20-50 p. Chr.), Dacii se întindeau aici, peste Tisa, p:1nli la
Dun1irea pannonică. Va fi deci firesc să glsim toponimie dacică şi în
Pannonia, ca mllrturie a unor enclave getice in aceste regiuni illyro-
celtice. Astfel tribul Co/aetiani trebuie comparat cu Coelttat şi Cokwe
din Thracia; În regiunea acestuj trib e oraşul Sala de nume pur thracic.
La fel trebuie $li avem in vedere numele de oraşe Curta, Chtrtoha/tu
şi Gerulata de pe Dun5re. Avem apoi pe Drava de Jos Buebis (p. 227)
iar pc Sa"a de Jos Soldat (p. 228) banal daco-thracice. Dealtfel mi-
gratia dacicl spre V e documenta~ nu numai prin Saldae>Sald~llSÎi,
dar şi prin Sitlgid,mllm (ef. Singidava), cetatea ccltică, -dWlIlltI, ridicatii
pe p~mAntul tribului Singi, ajunşi, cu Sillgolle şi pAnA în :Moravia.
ca şi cu Siugos pânll În Macedon ia . E vorba evident de împrăştierea
neamurilor dace la prima ciocnire v i o l entă cu Scythii, c.'lri ei înşi şi
vor ajunge, furtunoşi, până În Brandenburg, la Adriatica ori la Egee.
J n adevăr, Ptolemaeus pomeneşte În Dalmatia tribu l L1aotSeOtot, la
Plinius Daori:;:i, iar in inscripţii DaVtrri, prin p:'\rtile Saloniei (p. 38
cu 229): am Încercat a demonstra că acest nume c compus din L1âat +
c1oeoo{ (iran. «3.uruSat = alb) ..Dacii albit, e deci o denumire iranian!
a unui trib geto-scythic ajuns aici prin sec. VI1 -VI a. Chr. Nu departe
la SE de L1aoV(?OlO' ~sim pe Iaec'uurat e,'ident thracici (p. 229) şi
pe I)(lelOJ'e~ şi Sdrtiana, cu care e de comparat Skirtos . dacult din
T orni (i/.Jid.). No~m odat:l. pentru totdeauna cl in vremea Imperiului
toate aceste neamuri sunt illyrizate de multe secole; numele lor ne
www.cimec.ro
••7
ajută însă a le g3s1 strhechea origine strtfintf. Apoi, Sawna insAş
~ i tribul Al a",ol de l~gi acest oraş sunt de considerat ca thracice.
Ceeace e Însă absolut caracteristic e numlirul de elemente g~tict sep-
tentri onale din regiunea Salona-ApoJlonia: Alamo, Ahi:.:w , Ber;runmo.
8EQjd6ava, ElltU'Ox'Oll şi - relativ - Scodra ins~ş (p. 229 sq.).
La fel giisjm elemente dacice in Paeonia şi Macedonia. Astfel, Î:l
teritoriul Matdi-Ior, Dt llldava; tOt pe acolo, numele de n1.u Ia(!YBvtla~,
care e Sargetias dacică (un I eqyivtCuw şi pe valea Hebrului de Jos,
celUalt drum getic, spre Bithynia): p. 230. Toate nceste trei nume
se reduc Însă la numele de trib iranian Iae"IChto, = Sargdoe; deci
migrat;i contemporane cu ale Agathyrsi lor şi Sigynni lor. In Chalcidice
avem locaJitatea Singas (cr. Singidava, Singone, Singidunum), - iar
in Emathia Tv(!tooa şi I)(66(!o Cât priveşte regiunea dinspre Nestos
ş i Rhodope, la Edom' şi Tromi, e de notat că cei dintAi au avut pc la 500
un rege Ceta, iar cei de-ai doile.'l par a fi, ca şi Agathyrsii, Scythi thra-
cizati. In orice caz Herodot pune pe Geti şi pc Trausi la un loc, ca grup
aparte printre ceilalţi Thraci (p. 232). Deasemenea considedim ca Scythi
thracizaţi, chiar dupl. nume (cf. şi. Tomaschek) pe Sa/rac (kiatr:\) ,
veniti În Rhodope odată cu Dii (Dai) şi cu TratlSi; trecuţi întAiu prin
Carpaţi (Agathyrsi), şi pbtrAnd din contactul cu Thracii nordici o
serie Întreagâ de credinţe şi obiceiuri analoage cu ale Geţi l or ..,emu-
ritorit, povestite amlinunţit de I-Ierodot (p . 232 sq. cu notele). In le-
găturii cu aceste migraţii gcto-scythice din Dacia În Rhodope am pus
şi pasajul dela C'lssius Dio LI 22,6---8, privitor la tOacii din Rhodopet.
care pAn~ acum nu fusese explicat decAt În sensul unei migratii de
. Oaci. din Rhodope spre MiazAnoapte (p. 233)'
La E de Trausi, in Rhodope oriental, avem pe KoenlkJt , diminutiv
dela Kd(!'Jr.OI, marele neam gctic din N DunArii (p. 233 sq.), iar tot În
Rhodope, unde avem pe Ltro, > L1iio" glsim şi pc Diohelsi, cari ca nea-
mul Mat6op{{)f)I'O', ar fi un popor amestecat d in supuşii sudici, Dessii ..
ş i stăp4nitorii veniţi din N, Diii sau Daii. In N muntelui Rhodope
avem pc Siaulae, cu răd. numclui, Sia, de origin~ gcticli: cf. Sia-ma liS
(tJicus), SitllSl·,. din Dacia (p. 234). Se pare că Gelii locuesc in aceste
regiuni În masse compacte, căci fundaţia lui Filip II pe I-Iebrus, Phi-
lippopolis, c numitii thracic Pulpudeva, iar nu Pulpupara. Dealtfel toad
valea I-Iebrului e pătrunsli de Geti. Adrianopolea s'a numit, cum am
arAtat I.:U alt prilej, Uscu-davl', oraşul Oescilor, adică al Ceţilor de pe
O(e)$Ctuj Dimllm de pc Dunăre se regii seşte În Dymae de pe Hebrul
 ,80
de Jos; la Egee, IâJ.7Ji la Propontid!!. pc ambele maluri diferite l'yro-,
Tyri-; in i\lysia un Klo, ca in Sc)'thia l\linor, iar În Bithynia o
.tlaxIPv(a (p. 235).
In special dubletele geto-bithynice sunt numeroase; trimet la lista ca-
racteristică dată la p . 235. Deasemenea nu mai pot reveni aici asupra
a o sumă de alte paralele geto-thracice, adunate mai sus, p. 236 sq.,
pentru a dovedi, împreuni1. cu toate faptele de mai sus, cll Daca-Getii
din Carpaţi împinşi intâiu de Cimmerieni, iar apoi de ScytlU, au tre-
buit s!l. înceapă mişdl.rilelor spre V, SV,S şi SEîncli. de pe la 900 a . Cltr.
şi eli prin a.500, de când Herodot mai putea fi informat prin martori
oculari ai e,'enimcntelor, aceste m i şc:1ri erau aşa de demult Încheiate ,
cli pân1l. şi amintirea lor se pierduse . In ce priveŞte migra~iile getice
spre N, pân!!. la ader şi gura Vistulei, pare probabil d1 ele au fost in
-special pricinuite de curentul de migraţie scythicli. pc la N Carpaţilor.
Nli şclri lc Celţilor (ş i ale Germanilor provocaţi deei) din sec. V !nainte,
dcla V spre E, au împins în parte inapoi multe triburi getice ajunse
până la Oder şi pâni1. în Boemia, astfel incAt doam puţine urme,
notate mai sus,s 'au putut salva din 3CCSl'e pilrti, cu privire la prezenţa
Geto-Scythilor până în aceste regiuni (p. 237 sq.) .
In ce priveşte expansiunea getidl. spre Galitia şi Ucraina, toponimia
ne di1. urmlltoarele contribuţi i . Intre Vistula ,i Tyras, tdeasupra Dacieit,
sunt Bastarnii; intre Bastarni şi Carpaţii nordici şi nordcstici, dela V
$pre E : Carpianii, Tagrii şi Tyragtlii; aceştia din urmă se intind pe
ambele maluri ale Nistrului mijlociu: de fapt Ptolemaeus cunoaşte in
l>odolia o C/epidatJa in mijlocul aşezărilor cu nume cc!tice:C(I"od,mum,
Maetollillm (poate şi imnic), Vihanta varium ş i Eraetu",. Avem deci de
pli!sat aici pe Teurisci. Dar Între Carpaţi şi Nistru, În N Moldovei,
avem ca mare neam getic pe Costohoci iar m.li jos În Basarabia pe Carpi
(1'. 238 sqq.).
In realitate Carpii sunt documenta ţi în antichitate pe tot intinsul
teritoriu d intre Slovacia ş i Galiţia vcstidi, de o parte ş i de alta a
arcului Carpaţilor, şi pânA la guri le Duni1.rii, Nistrulu i şi Niprului
(v. p. 239 sq.). La gurile Duni1rii sunt Ce l ţii Bn'/ogalli şi o ramură
bastarnică r3h'tcitil din N , Peuci"i". Numele de oraşe, Aliobri.~, Amthilllll
ş i Noviodtmll1tt, confirmll frecvenţa Celţilor pe fluviu (p. 240). Topo-
nimia Moldovei e pregnant getică: Tyras, Harpis, Zargidava, Tamasi-
datJa, Pirooorid(lf)a, ori TirepS/lm, [scilla, Capora (Alincum, Ermerium,
Urgum, puţin probabile) Sttm,", (p . 240; cf. şi mai jos, p. 6jz).
www.cimec.ro
", 669
Costobocii erau căllIri pe Carpatii Maramureşului şi Bucovinei cu
Galiţia, ca Rutenii de azi în Polonia şi Slovacia; partea cea mai În-
semna~ ÎnsA a acestei natiuni locuiâ în E, nu În V Carpaţilor (p . 240 sq.) .
Ei erau un popor numeros şi cu veche organizaţie monarhică: cu pri-
lejui marilor lor nllvăliri prin Moldova şi Dobrogea, pânll in Grecia.
pe vremea lui i\1 arcus Aurclius, avem şi mArturii epigrafice asupra lor
şi asupra familiei lor regale (p. 241). Totuş, adevllratul nume generic
al numeroaselor triburi getice dintre Carpaţi şi Nipru, organizate ca.
natiune unitam, erâ acela de Corpi. NllvlUiri le lor În S, ca ş i in Dacia lui
Traian, sunt formidab ile . Ei se laudi1. singuri: 1}ţttt, ya/? ,,/?eln:01'l1' 'twv
rdtOeJwlofji, .. IncA În a. 380 p. Chr .,sub numele de KU(lnOOâ"aL,ei erati o
naţiune de temut în Dacia ca.rpat i că (p. 242). D esigur carpice sunt triburile p
a cltror prezenţi!. pâni1. Ia Nipru e, intrealtelc, indicată şi prin numele
de persoanc, thraco-geticc, înt !Unite in inscripţiile din oraşc le greceşti.
de pe coasta scythicll a Pontului Euxin. V. mai sus, p. 243-245,0 li stă
de astfel de nume exclusiv pinll la Borysthenes. ClIci altfel, ele se in-
tJlnesc şi mai departe pânll în Caucas, dar aparţin unei populaţii daco-
thrace de mici enclave, ori flotante (p. 245). La V de Borysthenes insli
mai Întdlnim chiar toponymice de aspect thracic. Astfel la gura flu-
viului cunoaştem un trib Sardi. Tot acolo e insula Berezan, al cllrei
nume n'a putut fi incA explicat filologic şi pe care noi il punem În le-
~tum cu r.!id. her(e)::, în thrac. şi alban., pentru talb., tplltat cu alb ••
in Ber;rolJis, BO'samae, Berzumno, Burziao1l ,i Berzana (p. 245). Ori
Aev",~, .alb"" e şi numele pe grec. al unei insule (i . Şerpilor) confundată
inc!!. din antichitate cu Berezanul. In sfârşi t cunoaştem pe Nipru ora-
şe le Iie'po, şi IoJeo' (p. 246).
Totuş credem cli marele numllr de Geţi la albia în vremea istorică
e de origine recenti1. (din sec. IV incoace), poporul barbar cel mai nu-
meros aici în sec. VII- Va. Chr. fiind Seytltii. B.!inuim cli elementul
getic a devenit mai Însemnat la E de Tyras, de abia subt presiunea
celticll. (sec. IV- IlI a. Chr.) şi eli deci, întocmai cum Scythii au im-
pins pe Geţi în sec. VII pânA în Posen, aşa mai târziu Celţ ii i-au silit
sll i.\ drumul R!!.săritului până În Crimeea. Evident r. Tyras a rllmas
graniţa cl:i.siell intre Dacia ş i Scythia etnograficll, aşa cum fusese incll
de pe vremea Cimmerienilor (p. 247). Totuş În Moldova ş i Basa-
rabia infiltrându-se mulţi Baslarni şi Celţi , iar apoi Sarmaţi, nu
s'a putut alcittui aici o mare putere geticl, asemllnlttoare cu accea
din Carpaţi.
.,.
Am examinat apoi situaţia etnograficl din Dacia proprie, intre Tisa
şi Siret şi intre Carpaţii nordici şi Dun3re. Fireşte toat!l informaţia
noastrll plead dela Ptolemaeus şi numai in foarte mici mAsuri dela
materialul cpigrafic. Ptolemaeu~ inşirn popoarele Daciei prerqmolle dela
V la E şi dela N la S in trei grupe de dte cinci: prima grupă ar fi cele
din Crişana şi Danat, a doua cele din Ardeal şi Oltenia, iar Il treia cele
din Mo ldova (cu Ţara Secuilor, care şi mai t4rziu a ţinut de Moldova)
şi Muntenia. Am ar1l.tat mai sus În anUnuntc, pe ce argumente aş spri-
jini acest fe l de a vedea (p. 248 sq .). Notez aici numai faptul dI. hărţile
ptolemaeice, ca d. p. cea din cod. Urhinas8z, din sec. XIII (ori. poate,
dupll Heibcrg-Cuntz din sec. X l ) procedeaz.'1 in aşezarea triburilor
dace pe hard tot după tr~i meridiane, cum am fAcut noi mai sus (iar
nu dupll. cind paralele c.'l Mueller), şi ajung la rezultate destul de ase-
mitnll.toare cu ale noastre. - Dintre cele cincisprezece triburi cunoscute
<le Ptolemaeus, trei, Anarţii, Teuriscii şi Cotensii se aratA a fi Celţi;
toate celelalte dou,"sprezece sunt dace; nici unul iranian (p. 25 0 ).
In ce priveşte oraşele Daciei, izvorul lui Ptolcmacu8 a folosit desigur pe
Traian, pe Criton ş i cel mult pe Dio Chrysostomus; el cunoaşte câteva
oraşe cu nume romane, ca Ulpiottlun (altfel necunoscut), Sali"ae , etc .,
dar pentru el Sarmi.;;:~get/l.so nu e Înel decât tot PaolAE.lO)/, iar nu
eolonia Dadea. Numele de oraşe dacice la PtolelTl3eus sunt, fireşte,
oConsidednd cele de mai sus, mult mai numeroase decAt În itinerarii
ori chiar în inscripţii. [Am flcut cu acest prilej mai sus, p. 25 1- 2 55
critica metodei de interpretare a informaţiilor lui Ptolemaeus at~t la
Muellcr, eAt mai ales la ultimul du comentator, Gudmund SchUtte,
Ptolemy's JIIfaps of Norllltrll Ern'ope, Copcnhaga. 1917, c.'lre a procedat
fiim nici un fel de consideraţie faţl de rea/iUl(ile linguistice antice:
thracl, iranianll. ş i celtică. Nu putem repeta aici toatA argumentarea
noastr,", dar atragem atenţia asupra dilettanticci idcntificlri dela Schiitte:
Predavensioi = Buridavellsioi. De fapt primul e lin trib vestic spre Tisa
mijlocie, probabil numit Piedove"sioi (cf. Piegetae, Pieplu'gi, etc.), iar
al doilea e un trib de pe Oltul mijlociu, a cArui capital~ BUN'Java e
cunoscu~ şi din Itinerarii. La fe l Bl'1(ţxn, cari dupl Schiitte ar trebui
sll fie identic cu DtbpwoL. nu e decât un Biefr: în loc de Bitsi, adiel
Bitssi dacici, bine cunoscuţi ~i din Carpaţii vestici, eltre Moravia].
Ptolemaeus dand pentru oraşe longitudinea şi latitudinea situaţiei lor,
ele pot fi precis localizate. Din înşirarea lor se vede cA Ptolemaeus, sau
izvorul lui, nu le~a luat dintr'un comentariu, ci le~a cetit pe o hartă
www.cimec.ro
,.,
'"
anterioan. Nu e exclus ca ~i comentariile lui Traian şi geticele lui Criton
si fi fost transcrise ş i cartografic la data când Ptolemaeus redacta geo-
grafia sa. 1n orice caz Tab. Peut. şi Geogr. Rav . sunt bune ajutoare
pentru controlul indicaţii lor lui Ptolemaeus privitoare la oraşe (p. 255).
Am c~utat (p. 256 sqq.) sl fixez pe hartii rmcar aproximativ a şewile
dace cunoscute de Ptolemaeus şi s1l. controlez originile lor ctnogratice.
Voiu reda aici doar cu un cuvânt rezultatele obţinute . •P OVX,roNOI'.
la Anarţi. celtic. L1ox/c5ava, poate de cetit dwdc5ava În NV, tot În
ţinut anntic. lloqdlloool'. bine cunoscut , getic. 'A(}xofJ6.oo~a , pe la
Rodna ori Bistriţa; dacic : aqxo + ~arClQa (p. 256 sq.). T(!lq>OvlO1'
În NV Moldovei ; dacic: Iri + bu/o (p. 257). UaTQ.lc5ava, tot in tinut
costobocic; dacic: pat (a)ri + dat'a; ef. zeul Palrll.~ (ibM.). K(J(!Olc5ava
prin acelaş ţinut, getic banal (p. 257 sq.). llerf!&c5ava, cam prin Mol-
dova centTa1~,la V Sirctului , credem geticl chiar in prima parte a cuv~n­
tului:v.arg.pag.258.O"h1:wvOl': traianic, prin Bihor (ibM.) . N&novxo"
Clujul de azi; poate scythic în mcUcina cuv5ntului: Napor, nume
cunoscut de trib iranian (p. :Z59). PalatJÎssa, Turda de azi , evident
getic (ihid.) . Xall,·(U, llgo.tUlJ(/ta AVyoVa;Cl, 'Al7OV0fta, romane (ibid.).
Ia'71~ovo, pe valea de flUS a Mureşul ui, getic. Ovrlc5ovo, in Moldova
de SV, getic. AfCl(!~ava. undev-), la NE de Apulum, geric : ef. Ma~xi­
(!W'tO şi Marcini14m (p. 259 sq.). ZI(!0ava, poate la Cenad in extremul
Val Oaciei, getic lP ' 260). Ityylc5ava, capitala tribului aşA de cunoscut
Si'lţi(cf.ma i sus, p.666sq.}, pe Mureş , mai jos de Deva (p.:z60)."Anovlol'
şi rcqpt,ceo., cunoscute: autentic J;etice, pe Mure~ (ibid.). Kop(c5ova.
cam prin Trei~Scaune, getic (p. 253 cu :z60). ~PaJll~o1JO., prin Mol-
dova 8udvcst idl.: cclto-getic, deoarece Ramae e celti c (p. 261). lltf1oVţ'
(ad Pirum): neclilrll.,cu origine ş i aşezare (p. 251 cu 261). Zouo{c5au(l, prin
NE Munteniei, bun getic (p. :Z53 cu :z61). 1l0Mvoo, de faptUâJ.06a.
geto ~scythi cl, formatll. ca Tyri-da, Ibi-do, dela lldJ.ot, Palaei, neam
iranian, prin S Moldovei (p. 261 sq.). Deci Socoe la Socidovo la E de
Durostorum. Sargotii pe Sargetias 15n1f.l. Sarmizcgetusa, Napaei la
Cluj şi Palaei pe Siretu l de Jos : toţi Scythi (p. 26:z). Zov(!opQ(Ja În
NV Banatului, getic (p. 253 cu :z6:z). AIClat" În Banat, getic, ca şi
În Dalmaţia (p. 2:Z9 cu :z6:z). ~ A/?rlc5ava, În Banat, in geticl .Cetatea
Albii. (p. 262). TIpI.,." lângă Car.nsebej, getic (p. 26.). ZQ(!i«C.,.i -
I}ovoa poo(),etol', credem din ZaeJu,-C-qsOov-oa.: onomastic + z eu-
fonic + geticul bine cunoscut fgela, toponimic + terminaţ'ia cunoscutii
sa. Deci Egel/lso lui Zon"os (p. 263 sq.) ... Y&rra = Aqflat, cunoscut,
6" ",
roman. N6ri..06ava În E l\lumeniei actuale, ciitre !alomiţa; emencUm:
Nepi-dav{I, clei Ialomiţa e Naparis, deci dela Napae;, deci gClo-scythic;
cf. mai sus Napuca; posibil Înd şi Ntti(n)dava, .satul stuf~rjei., după
Tomaschck, getie (p . 264)' Tlaaov, in j\lumcnia centralli, credem getie,
dela răd. Tio (cc. oraşul Ti01) +
Ion (ca În Biei"-otJJI): p. 264 sq.
ZdiyprJ.. evident Po"tes, roman (p. 251 cu 265) . .dlc(?I'Q, la Orşova,
cetit şi Tsicrlla, getie (p. 265). 'Axj.lov[a, la E de Tibi scum, bun getie,
dela a"mcJI-, «piatrlb (p. 265). L.1f!ouP,yr", cunoscut, getie (p. 265).
fbeart(]la, În Oltenia muntoasă, probabil gctic, ca BOVff:e{et;, DIJE:'tCovqkt;,
~"u"e(!{e, (p. 266). 'Al2xlvva in Oltenia de câmp, gctic, c.'l 'Af!xoiive,
(p. 266). lll1'ov (ad Pimlln) , roman ?,nccunoscut. 'AţloVrlJtov,cunoscut.
geric (p. 266 sq.) . .1'Ol?l'O", prin Vlaşca, getic (p. 267).
Dela Ri'isăritul SiretuJui avem: ZO(!'Ildouo, gcto-scythie, ef. mai sus
pe Sargalii (p. 667 şi 671); TOţluol6ava, prin plrtilc Birladului, getic.
flf(}O{1o(}l6ava pe Siretul de Jos, in ţinut eeltie (Dritogalli şi Cotensii),
poate celto-getic (?): Pirobori? (p. 267) .
La V de Tisa avem o serie de nume, care meritau a fi analizate.
OiJoxevo,', spre Moravia, poate iranian: cf. Uscanidati (p. 268). Bo(!ţUJvov,
poate celtic. • A{1lqto, în Jazygia nordică, iranian: cf. Abii Scythae
(ibid.). T(}tooOv, din Tiruron, getic. llciqxo, iranian (ibid.). Kehr06o,'o",
poate getic (p. 268 sq.). flsootOv, probabil celtic (p. 269). flo(}'floXOI',
poate la Seghedin, nume dat şi oraşului şi râului (Tisa): avem etimo-
logii atât celtice , cât şi scythice de oferit; sigllr e că nu e get icâj altfel,
tlOlt /iquel (p. 26g sq.).
Ilinaariik romane ne mai oferA o scric de nume de origine preromanll.
meritllnd a fi discutate. Astfel, Lederala În faţa Viminaciului, se pare
celti ci (p. 270). Apo JluvillS, mai degrabl\ iranian, ca getic (ihid.). Ar-
cidavo, cu noscurll., getici'i. (v. p. 262). Canonia neclar, poate cel ti c(p. 270 ).
Powlo, bun getic; Bacauca, idem; Bersoviu., it/em, t.M($tec:.inişub (p. 270).
GagOllOc (GazQtJae?) , poate getic; AgulIviae, greşit pentru 'AxţlOl.la
(cf. p. 265). BlIrtictlm,getic (p. 270). BT1lclll, Cersie, idem (p. 271). Blafl-
diana (in Dalmatia BIoIl(kma), vechiu thracic: ef. Blntll/dus În Phrygia,
nu departe de Acmonia (cf. şi Aemollia dacicli.). Peltlldova în loc de
Pl'/endava, poate getic? Cf. p. 261 (lloJ.otJ6a) cu p . 271. Rllsitlava şi
Bllr,,:dava pe Olt, cunoscute, geti ce (p. 271). Arutc/a, din A/ulela,
prin dissimilaţie; cu tot aspectul latin , foarte posibil getic, atat ca
r3d. A/ut(-Iu) cât şi ca terminaţie -In (p. 271). Cedo"ia, l ân~ Sibiiu.
getic (p. 271). Sacidm.:a (GR) la SE de Aplilum, mai probabil ca
www.cimec.ro
,8, 6"
Acidava (TP), geto~scythic: Sacae + Java (p. 271 sq.); cf. Saci~
dava moesici şi cohors II AJlrelia n()f)Q Sacorum (p. 272).
In ce privCfte in scripţii le din Dacia, ele ne dau o icoanli. unilaterală
a vieţii din aceasril provincie: numai populaţia or3şenească cscriet, dar
aceastA populaţie e r omana-internaţi ona lli. iar nu dacicll.. Şi totuş, din
cele cAtevo. table cerate g3.site în minele de aur ale Daciei vedem cl
o viaţi'i activ3 pulsa şi în satele Daciei, toate cu numele lor vechi dace,
şi cu o popu l aţie harnid, Încet-încet pe cale de romanizare.-Mnterialul
etnografic-toponomastic scos din inscripţii va fi deci destul de puţin.
Dellsara, sar, Un~ Alburnus, getic; la fel: Kart1lnl, Cema, Kavie-
rctium, Marci",'llm, Sclar'ela, Tavela (p. 273), JmmetwStl11t (din ill Me-
I~sa (?): p. 274) şi Reseuillm (p. 274)' Interesant c cli. numele de azi
al localit3tii Ahmtl, În aceeaş regiune auriferă, pleacli. dela un Ahru!lUS
getic (ibM.). Apoi, Mr'cia, la V de Deva, pe Mureş (p. 274); SlImU1tt,
vicllS pc râul Samus În NV Oaciei ş i , dincolo de vietls Samllm, regio
Ans(amellsimn) , nume ce rAmAsese nerestaurat pân3 :lzi (p. 275). şi
un R .. tli (um), vicIU AIJ(sam(en.sium)] (pân3 acum se cetise R[erc]Il/(Jlm)
f.;icus AIJ[artorwlI]) (p. 275 sq.), credem greşit şi geografic (Anarţii sunt
mai departe În NV) ~i epigrafic. Ma/ua, dup3 care Dacia Maillensis,
de aşezare Înci necunoscută (Patsch, in An:. d. Akad. d. Wiss. Wim,
phil.-hul . KI. 1925, XXVll, p. 202 sqq., O pune la Denla În Banat):
p. 276 sq. Tapae (cunoscut literar, între Tibiscum şi Sarmizegetusa:
p. 277). Sucidava la Celeiu: euriales tern'ton'i SucidarJeluis (p. 277).
Dubioase rllmân: Albur1l1ls şi Ampelzt",. din regiunea auriferă , ambele
cu nume de un aspect greco-italic. Credem cl de fapt Ampelum e un
vechiu ş i bun getic Ampi-IwlJ, iar Albttrlllls va fi având eventual in-
rudiri cu Albo-e(I, etc. Totuş nu putem oferi argumente hotărîtoare
nici Într'un caz nici În celAlalt (p. 278 cu 2i2 sq.).
Sl1 vedem ncum în scurt ce rezultă din toate constatlirile de mai s us.
l. Geţ ii s'au întins la N Dunli.rei pânli în Boemia, la Oderul mij-
loc iu , Vistula de Jos, blilţilc Pripetului ş i c.'1taractele Niprului. Afir-
maţia lui Herodot (V 3) cli neamu l Thracilor e cel mai mare din toată
lu mea dllP3 cel al lnzi lor se adevereşte (p. 279). Il. Critica ş tirilor lui
Ptolemaeus in comparaţie cu izvoarele paralCie nu e prea defavorabilă
acestui autor, care mai Întotdeauna a avut tprototipet excelente, ca
acela privitor la drumul ambrei spre Baltica ori, în general, ancheta
lui Agrippa. Greşel il e de longitudine şi latitudine sunt compensate
prin exactitatea aproximativă a aproape totalităţii localizll.rilor sale
 ,8'
cartografice. IIl . .oubletele.t toponimicc dela Ptolcmo.euscorcspund unor
realitAţi de migraţii etnografice (p. 280). IV. In adewr, Costobocii,
Biessli, Burii, Racatii, Piegetii şi Carpii din c.xtrcmul NV, constituind
.dublete. Ia aceleaşi nume de triburi din D-.lcia proprie, s'au constatat
a fi de fapt existenţ; acolo, prin toponimie şi archeologie, iar originea
migraţiei lor e clară: năvălirile cimmero-scythe, care i-au impins pl\nl'i
În acele regiuni. V. Expansiunea getic.lI; spre V şi inPannoniae slabă.
VI. Expansiunea spre Dalmaţia pilnă la Adriatic.'1 e foarte intensl'i; ca
a pornit din Banat şi Oltenia (dubletele toponymice) şi a fo!'t patro-
nntll. de Scythi (Daoi aorsoi) (p. 28 1). VII. Migraţia gctic:1 spre Egee
ş i Propontidl'i a fost deasemenea făcută sub auspicii scythice (Trausii-
Agathyrsi, Satrac>k~atra), tot prin sec. VlJ-Vl a. Chr. Anume ele-
mente geticc Însă par a fi fost Împinse Încoace Îndi de Trero-Cimme-
rieni de pc la CjOO a. Chl'. L.1 500 aceste migra ţii erau Joarl~ de mIii!
sfârşite (p. 281 sq.). VlIl. Intre Carpaţi şi Nipru e prin a. Jooo a. Chr.
o civil i zaţie unitară,probabil pe ba7.i\ etnografic:1 analoagă: Geţii pAnă la
Nistru (Carp;; ca nume generic), de acolo Înainte Cimmerienii, amestecaţi
cu Carpii şi Tyregeţii, au acelaş fel de viaţă. Scythii au 'impins pe Geţi
inspre Apus . Dar Celto-Bastarnii i-au readus prin presiunea lor din
V. Toată regiunea dc pllduri până la Nipru ;) fost sdl.pflnită de Ge{ij
dimpotrivhtepa -chiar În Dacia de SE - :1 fost iraniană, adică, din
sec. II a. Chr. in Rusia ;lIlens sarmatic:1 (p. 282 sq.). IX. Ptolemaeus
dă În Dacia proprie cincisprezece nume de triburi, dintre cari două­
sprezece getice. Din faptul cl avem Caucoellses la el în Dacia ş i Cau-
cotles în Bithynia inţelegem cât de departe Înapoi se urdl origina in-
formaţiilor sale: sec. IX-VIla. Chr. Dar enumerarea lui nu c com-
pletă. Deducem încll, tot prin listele lui, şi alte triburi getice ca S;ngi,
Satlgi, UI;. App"li (confirmaţi ş i altfel), Daci (nume de trib din NV
Daciei), iar din inscripţii mai cunoaştem pe Alfsameltses ş i pe SI/cei.
Dimpotrivll Sal'gatae, Sari, Napac , Pali ş i Abi; au fost nume de triburi
scythice, care apoi s'au getizat (p. 283 sq.). X. Num!!.rul taraşclon
Daciei e la Prolemaeus de vreo patruzeci; alte vreo douăzeci ne mai
indicl itinerariile ş i inscripţiile; to tu ş nici pe departe nu ne putem de
aici face o idee de desimea populatiei din Dacia, tară considerarea ma-
relui num!1r de sate (o idee avem din tablele cerate). La venirea Scy-
thilor Geţii erau aici: dovadă: Saci-dava, Sargi-dava, etc. (p. 284 sq.).
Xl. Toponimia getic:1 e comun thracicl. Totuş anume deosebiri, ca
dava în loc de para (clasic !), precum ş i fonetica special!1 dacică, ne fac
www.cimec.ro
,,, 67$
$.1{deosebim enormul grup getic, nu ca subordonat Thracilor, ci drept
coordonat acelora, ca Phrygienii deoparte şi Armenii de alta. Fireşte,
IlIyr;; sunt total deosebiţi şi faJl'i de Geţi şi faţă de Thraci. Toponimia
şi onomastica lor merg împreună cu a I talo-Celţilor, În vreme ce a Ceto·
Thracilor merge cu a Greco- l ranienilor (Jokl, la Ebert RcaLJ., greşit).
Cu toate infiltraţiile iraniene (Scythi, Sarmaţi, Alani), Dacia s'a p;$s-
trat destul de pur .thracic:1 •. Alilturea de AgatJzyrs;, stăpAnirea i raniană
pare a mai fi lilsat şi pe Daci (Dai) şi Getae: primii În V şi S pAnă
la Adriatica şi Egee, ceilal\i la Dun3rca de Jos şi pe Nistru. Adevărat
thracice au fost numiri le generale de Carp;, În toţi munţii şi până din-
colo de Nis tru, ş i Treri (Tr(lri) , pe Duoărc. Carpo-Dacii se menţin ca
natiune deosebită În Carpat i pânll. la sfârşitu l sec IV, p. Chr. La venirea
S lav;lor 111 Dacia faponim;a III/. era romalld, ci, acceptată pe vremuri şi
de Romani, aproape peste tot thradcd: in p~rţile Încă neromani7.ate
ale Daciei nordice, dealtfel ca şi în Balcani, la Bessi, această topo·
nimie era chiar pronuntatl'i thracic, de o populatie vorbind ethraci"
(p. 285- 288). XII. Ca urmare a celor de mai sus cronologia migra-
ţiilor getice se desprinde clar astfel: Începute sub presiunea cim-
meriană, cel mai tarziu prin a.9OO a. Chr., ele trebuie s!l se fi sfârşit
pe la a. 600 a. Chr., odată cu ultimele mişclri cimmero-scythice. In
sec. VI pretutindeni erau stări politico-etnografice bine consolidate.
Toponimia geto-scythică a Daciei îşi are bazele fixate definitiv încă
din sec. VlJ-VI a. Chr., fir~te, cu adaose treptate, celtice, sarmatice,
etc., pAnă în sec. Il p. Chr. (p. 288 sq.).
Cu aceste-J trecem la capitollli Vi, În care am expus În amănunte
protoistoria Daciei, începând dela sfârşitul mileniului lJ a. Chr., dupt1
momlnumle. DeJa început am relevat că nu există studii pregătitoare
sufici ente ni ci asupra vârstei bronzului nici asupra vârstei fierului din
Carpaţi. J nsliş cronologia protoistoriei noastre c diferită de cea din Eu-
ropa centrală, ves ti că ori sudică; în orice caz, datările mai mu lt sau mai
puţin sigure Încep numai de pe la a. 1000, odat!!. cu importul de fa-
'bri cate tvillanovianet la noi . Am stabi lit, anticipAnd asupra concluzi ilor
cap. VI aceste date, deosebite de celc ale predecesorilor noştri cu Paul
Reineckc În frunte: Brotl:: lli, c. 1400- Jooo a. Chr.j Bronz I V ( = Hall-
statt 1 in V ş i SV), c. 10<l0-700 a . Chr.; Fier 1 (Hallstart = Hallstatt
II +
La Tene 1 in V şi SV), c.700-3oo a. Chr.; Fier 1/ (La Tene)
c. 300 o. Chr. - 50 p. Chr. (p .•89-'9').
 7"
Intre bronzul IV şi bronzul III e in ţinutul carpato-danubian o con-
tinuitate aşa de perfectă a formelor (Reinecke), Încât timp de şapte se-
cole nu e de admis nici o turburare etnografic-politicli mai profundă
În aceste plirţi . Dacl deci la a. 700, când vin Scythii, erau aici Thraci
nordici (ceeace am demonstrat şi mai sus) atunci şi la 1400 a. Chr. tot
aceiaşi Thraci locuiau în Dacia (p. 293). Din studiul otezdnwr şi al
depozitelor din bronzul III şi IV (bcic , rezultli pentru viaţa social-
politicl a Truacilor din Carpaţi condiţ ii şi forme asermn!itoare cu ale
Achaeilor descrişi în lliada şi Odysseia. Feodali iubitori de aur şi de
bronz.luptllnd tn care cu două roate, cu spede, l11nci, coifuri, scuturi
ş i cnemide, bogaţi in podoabe şi vase de aur şi bronz: din burgurile
lor, nobilii stlipâncsc peste un popor liber, numeros şi bogat. Toţi fac
agriculturA. Religia tuturora e uranianli, cu multe inrucii speciale de
cult solar. Continuă totuş credinţele chthonienc (. Marea zeiţlb) ale abo-
rigenilor preindoeuropeni. Lumea fiind bogat1i, importul de bronzuri
italice e foarte activ, cam de pe la 1000 a. Chr. Încoace. Venirea Scy-
°
thilor (c. 700) pune cap1it prosperitliţii: va fi vreme de pasivitate şi
decădere. Dar cudlnd (c. sec. VI) activitatea serioa~ reîncepe şi le-
glhurile cu Vestul se reiau (scc. V). Din sec. IV înainte Începe ridicarea
naţiunii gete, sub auspicii celtice,la un rol hotărîtor tn R1is!lrit (p. 293-29i)
Nu avem tnd suficiente cercetări pe teren, pentru a putea stabili
un raport precis Între inceputurile civilizaţiei fierului tn Dacia ş i pri-
mele exploatări siderurgice Ia noi. Putem insli stabili anume fapte ca-
racteristice. Fierul s'a lucrat la noi intensiv deabia dup~ venirea Celţilor
În Carpaţii nordici, prin sec. V a. Chr., dnd probabil Teuriscii din
Slovacia (ajunşi mai apoi până În Galiţia pe Nistrul de Sus) Îşi Înte-
meiază acolo atelierele lor, dintre cari cele dela MU1Icaci sunt ~ânli
acum cele mai bine cunoscute. De aldi. parte În Dacia transi lvanA, cele
mai numeroase cetăţi pe munţi, tcaslellierl.,se g-lsesc tocmai în regiunea
minelor de fier din SV Transilvaniei, în munţii Sebeşu lu i, ceeace nu
poate fi intâmpl1itor. Dar ş i celelalte cetil.ţi dau din masivul carpatic,
Mdgllra, Boilll Mare , AlmofUl Mare, BoilJct1i, BudtJtlm/, Cetatea Bi-
horului, Aţelul, Petrişul, r"rda, etc., ori KrivtlllY în Slovacia, se arată
a fi fost tot mari ateliere siderurgice (p. 297-302).
Inrucaţii mai precise asupra apropierii unor vremuri nouii ne dă
ceramica Daciei: sunt urnele de tip villanovian care dintr'odnti incep
sii aparA pretutindeni ca o formă pregnant diferiti faţă de cele obicinuite
ale bronzului dacic. Fireşte Banatul, ca regiune mai strâns legată cu
www.cimec.ro
V iIIyric şi alpin, e foarte bogat in forme hallstattiene apusene. Urnele
ttip Villanova. sunt pomenite de MilJeker într'un mare num!'r de lo-
calităţi (p. 304). Totuş te2.3urele de aur dintre 1000 şi 700 a. Chr. gt-
site în Banat (v. mai jos) sunt de tip transilvun al virstei bronzului.
Prin munte Banatul e legat dc Ardeal; numai c1mpul e Înclinat spre
tillyrismet populare (p. 305).
Ceramica Transilvaniei cunoaşte perfect urnele tvillanovienet. Dar
ea ne d1l. ceva senzational tn plus: imitarea in lut ars a formelor meta-
lice importate din V veneto-iUyr. Cutare vas tprotoetrusc. specie Cor-
1U!tO (c. 1000-900 a. Chr.) s'a glisit imitat intocmai de un olar la Tg.-
Mureşului, dar În plus îmbogăţit cu canelurile caracteristice v~rstei
bronzului dacic (ba chiar din encolitic), atât pe gât (orizontale) dot
ş i pe pântece (oblice) ş i chiar ş i cu proemincnţele tradiţionale la noi :
p. 306 cu fig. 191 sq. De data aceasta avem 1111 punct fix cronologic: cel
mai târziu prin a. 900 Dacia en\ complet în cercul de influenţA. a primei
v!l.rste a fierului alpin şi italic.
In ce priveşte graniţa geograficl p!l.nli la care se Întindea influenţa
norditalicll. Între 1000 şi 700 a. Chr., iatli ce se poate fixa. Old1iruşe
hemisferice de tip italie (fig. 195. 197, etc.) au fost glisite pretutindeni
I
in părţile noastre pân1i la Nistrul galiţian, la Kungsowce . Coifuri de
tip italic s'au găs it chiar dincolo de Nistru in Potiolia. Oldliruşele nord-
italice sunt In noi cele mai vechi vase de acest tip şi nu se gtsesc dedt
În depozitele bronzului IV. In Dacia SW1t documentate la Brtlduţ (fig.
195 sq.), Alba Iulia (fig. 198), la Hajdu-B6sziirmeny (fig. 200), Kdn-
torjdnosi (fig. 197), Md,;apOes (fig. 201), Taktakenh, FiZtflll Gherlii
(fig. 203) ş i poate Tobesdorf in Mediaş. O sabie de bronz w antetle s'a
~sit la Blllldorf în Tarnava Mare (p. 308) : import din Vest: c. JOOO~goo
3. Chr. Vase nordita lice de tip sitllia ori cista s'au g~sit la Vecs (p. 309),
la Grqler;ţa (ibM.), la Hajdu-B6szormeny (fig. 200 ş i p. 310) şi la SenylJ
(p. 311 şi fig. 202). Frumoase cupe şi ceşti de tip itlllic avem dela Fi-
zelul Gherlii (fig. 2°3), Hajdu B6szormellY (fig. 200), etc. (v. mai jos,
la descrierea culturii din Dacia, unde ne oprim şi asupra coifuri lor
italice, etc.). Ca urmare a acestei intense penetraţii norditalice, ate-
lierele bronzului IV din Dacia încep sl.-şi schimbe sti lul, dând pred-
dere pHl.cilor subţiri lucrate în gravurâ ori au repousse. Cit1l.m in această
direcţie in special apliccle de bronz de pe chimirele late de piele cara-
cteristice acestui timp, aşa cum le găsim prelucrate d. p. Ia Spdlnaca
(p. 313 şi fig . 205), ori Ia GUfteriţa (p. 3J4 şi fig. 206) : motivele dela
 678
Guştcriţa amintesc dealtfel ş i sudul grecesc medieval ~ j in specie geo-
metricul dipylonic (p. 314)' Tot ca fabricat local e socotit şi vasul vestit
votiv cu doulisprczcce protome de lebcde, din plirţile O,4,fiei (p. 317
ş i fig. 200), ca şi alte simbolc solare găsite În mure numitr În Dacia
(p. 317 sq.). Chiar in arta aurului din Dacia bronzului IV influenţa
veneto-illyri'i p-ltrunde biruitor cu fabricate ca discurile convexe dela
Dt/acli in Arad (p. 318 şi fig. 207), ori in vasul de aur deJa Biia (p. 33°;
v. mai jos), ctc. Pe baza. acestor influenţe precise italo-hallstatticnc
Reinecke a împărţit bronzul IV carpatic în trei subperioade, între 1150
ş i 850 a. Chr. (v. lista depozitelor de bronz clasificate astfel la p. 319):
credem eli şi irnp1irţirea în trci faze este exageratii, neavând de fapt decât
douli serii de tipuri italice la noi şi cronologrn e prea îndeplrtată În
sus, intrucAt nu numai la noi, dar in general in Europa Centrolli nu
se poate vorbi de o serioasli influenţli nord-italicli decât dela 1000 în-
coace, iar în Datia aceast1i influentl ţine neintrerupt împreunli cu vârsta
bronzului rv până la 700 a. Chr.
I n adevi'ir re l aţii le noastre cu Italia ş i SV dela a. 1000 Încoace sunt
multiplu confirmate ca neînlrerupte ş i profunde (p . 319 sqq.). AJli-
turea de comerţu l cu vase de bronz, avem pe acela cu care de IUpld,
cu roatele de bronz (şi lemn), fabricate În SV veneto-iUyr, aşb. cum s'au
gi'isit la Abos şi la Areatia (p. 319 sq. ş i fig. 208), precum ş i cu alte fe -
luri de echipament de r!1sboiu (v. mai jos). De altll parte, fibulcle da-
cice din vll.rsta HaJlstatt sunt strâns legate de tipurile italice şi sud ve-
stice (p. 3(9); raportul pare a fi reciproc: tipuri mai vechi carpatice
ajunse pllnă in Italia şi tipuri adriatice mai nou1\ adoptate şi in Dacia
(p . 321). Ccramica hallstattian1i de pe Duolirea de Sus ca şi cea din
SV italo-iIlyr Îşi g'lseşte analogii in Dacia, adesea pân1i în detaliile de-
corative, ca d. p. g1iurile triunghiulare ale vaselor cu picior înalt, dela Vulci,
in sec. VIII, Întâlnite in Ungaria nordicl (Cyongy{js: clopoţei scythici) sau
"
în d.mpia munteanli (vase La Tene dela Crăsam'): p. 322. Cutare mare
placă ornamentaUi În pământ ars, dela Sighişoara, se poate compara
cu pietrele sculptate dela Nesactiu'ttt (pl. x..-x: fig. 1 şi 2). Z1\balele de cai
bolognese, din Benacci 1 (c. 1000), asemenea cu cele din br. IV dela
noi. Intr'un cuvAnr vârsta fierului central-european stabileşte incA de
prin a. 1000 o perfec~ unitate culturala între I talia şi Alpi, deoparte,
şi ţinutu l carpato-danubian de alta (p. 323 sq.).
Totuş e un domeniu in care Daca-Cetia, in sensul larg ce i-am dat
În cap. V, se pre-tint! complet original faţă de restul Europei in prima
www.cimec.ro
~~~~:ea:es~:;t~l~â~A ade~a:~: i~ ~:alaa~:;~in~:i:i~~;~~c~7n as~:
,
crezut, exclusiv ca material brut, care era apoi prelucrat acolo, În mod
artistic, - ci ş i ca obiecte de lux şi podoab~, fabricate În Dacia ş i pur-
tAnd pecetea sti lului getic. In adevăr motivul decorativ al spiralei, ge-
neral şi În Scandinavia, capltă în Carpaţi o desvoltare şi o stilizare
Cll totul particularn. Fibulele de bronz cu multe spirale ca acelea dela
Suselli (fig. 307) ori dela Medved::e (fig. 308) sunt necunoscute în alte
plirţi. Dar brliţ1rile, pendantivele, cerceii, diademele. aplicele de aur
din Carpaţi sunt, împreună cu vasele de aur gbite aici, tot aşâ de spe-
cifice, precum vor fi cevb. mai târziu lu crări l e in filigran de stil etrusc,
ori, şi mai t!l.rziu, arta sarmaticl a aurului (p. 324 sqq.). Fir eşte ince-
puturile artei dacice a aurului sunt mai vechi ca a IV-a perioadă a bron-
zului carpatic, de dnd avem p1istrate aproape toate tezaurele de aur
mai caracteristice. Deaceea d. p. bogata comoadi de brliţări de aur
gll.sitli la Firighiaz, de trei forme, dintre cari cea cu duble spirale la fie-
care cap:1t al brăţării deschise e forma c1asidl, a fost datarli de unii in-
vliţaţ i ca fiind din bronzu l mai vechiu (cf. p. 325 sqq. şi fig. 209 sqq.),
deşi de fapt ea nu poate fi mai veche de începutul mileniului 13. Chr.,
date fiind ornamentele punctate şi gravate de un stil bine definit prin
bronzuri le din perioada a IV-a. La fel trebuie datat, c. sec. IX a. Chr.,
tezaurul de benzi spirale de aur cu ornamente lineare gravate pe ele,
gllsit la SarQsă" (p. 327 ş i fig. 212 sqq .). Iarltş caracteristic carpatice
su nt discurile de aur dela Şmig (pl. XIII cu pag. 329) şi cele dela Ţ,l­
fald" (p. 386 şi fig. 265), ori Vatli"a (Pr. Zeitsehr., IV 1912, p. 189),
pe clind dimpotrivă discurile de1a :Otlaca (p. 328 şi fig. 207) sunt de
înrAurire veneto-illydi. Din tipul de brl1ţl1.ri Firigltia:: putem urmhi,
În evoluţie logică, formel e constatate la Săclleihid (fig. 2I8), la Aeâş,
la H(/jdu-S::obos~1O (fig. 219), la Perecei (Pr. Zeitsc"r., cit., p. 190), la
Fokorri(fig. 220), etc. (p . 329 sq.). Aceste forme sunt confirmate ca stil şi
"
epocl de frumosu l vas de aur dela Biia (pl. XfV), clasic pentru perioada a
IV-a a bronzului carpatic. Dar tocmai dela Biia avem ş i o brăţar1i exact
de ncel aş spirit decorativ ca şi vasul (fig . 229), bri'i.ţară care împreunl1
cu cele de acelaş stil , dela Pipea (fig. 228) ori din alte p~rţi ale Ar~
dealului (fig. 230 sq .) face legătura Între stilul dela Firighiaz, mai
vechiu, de fir rdsucit, la stilu l mai nou, de bard gravati'i. superficial ~i
eventual scobită pc dinăuntru p~nli la reducerea ei la o simplli
pl:lcli subţire, reliefatA au repousse: br1iţara dela Billye (fig. 232
 VASILE P}.RVAN, GeT/CA
şi pl. XVI 6) e ultima şi cea mai elegantll inf3tişare a tipului dela
Bii. (fig . 229).
Dar alăturea cu acest curent stilistic, autentic carpatic şi de legătură
intimll cu formele bronzului III şi chiar II din Dacia, avem, tot în ţi­
nutul carpato-danubian un alt curent nu numai geometric, ci şi de
adânci infiltra ţi i zoomorphe de tip clar oriental. Explicllnd tezaurele
dela MikltalkOtJO (p. 332 sqq.), Fokon, şi Dalj învliţaţii (p. 333) au in-
sistat asupra înfăţişării lor locale şi unii din ei au voit chiar s1l. le ca-
racterizeze drept specific thracice, in vreme ce alţii le-au atribuit Cîrn-
merÎen ilor şi, ah grup, Scythilor. De fapt avem la fibu lele dela Mikhal-
kovo şi dela Dalj (pl. XV şi XV]),ca şi pe cutare vas dela Pa,achioi (fig.
226 sq.) Înfăţ i şeri theriomorphe bine cunoscute d. p. de pe securile
gravate din Caucas (fig. 224)' Dar pe diadema lucmtl\ primitiv au re-
pousse la l'vlikhalkovo (pl. XV 3) avem ornamentul cornului lunii pe
un stAlp impodobit cu cercuri orizontale, găsit idtmtic, în bronz, la Aua-
u;,w (fig. 223). Toate trei tezaurele, cu Fokorll in frunte, sunt ca tech-
niell. a baterii aurului În foi subţiri, cu relief inalt, gol pe din1l.untru,
tipic hallstattiene. E deci o sintez!!. carc n'a putut avea loc în chip pa-
cific, adică productiv, decât intr'o singur1i epodi: cea în care vedem
apâr§nd şi securea de tip oriental, de aur, la Ţufal4u (fig. 265), de bronz
În Utlg şi în Bereg, ca şi in Alpii transilvani p~nli la Drajna (ef. fig.
256 şi 270 sq . şi mai jos): e vremea presiunii cimmeriene dinspre E,
dar înainte de catastrofa scythjcl. Avem intre 1000 şi 700 3. Chr. o
intensificare a raporturilor geto-cimmeriene deoparte prin penetraţi a
vi1lanovianli plinll la Nistru şi Nipru, de alta prin circu l aţia fabricatelor
caueasiee p1n!1 d incolo de Carpaţi. Atribuim acestei penetraţi i orien-
tale în Dacia cel de al doilea curent al artei getice a aurului. Dar o atare
caracterizare e şi o datare: primul curent, cel pu r geometric e cel vechiu;
al doilea îl urmeazli, fără a-! modific.'! . Brlitara dela Btllye (pl. XV] 6) e
aproape contemporanll cu tezaurul dela Dalj, in care, alăturea de fib-..lla
theriomorphă (pI. XVI 4),avembrllţara de tipardelean (pl. XVI 3)' Dar
brlllara dela Dalj e ceva mai veche, mai neevoluatll, dee!l.t cea dela
Bellye, ea îns!!.ş anterioarll anului 500, dind începe la Dunăre influenta
cea nou!, vestiell., cu formele ei de tip etrusco-eleno-celtic (p . 340).
Prin urmare, dovada e fAcuti!.: curentu l autentic thracic al artei aurului
în Carpaţi. cu râdăcini pânli în bronzul lI, e activ chiar după naşterea
curentului geto-cimmeric, cu inceputuri prin sec. IX-VI II a. Chr.
Cele douli stiluri sunt deopotrivă carpatice, dar ele nu trebuesc confundate;
www.cimec.ro
ele lucrca7J. paralel dar işi trag puterea din tendinţe foarte diverse.
Vom examina la arta scythică alte înflţi~ri ~i prelungiri ale sti-
lului geto-cimmeric. Ceeace am voit sli fixăm mai sus, a fost insufi-
cien,a teoriei pur 8cythice pentru explicarea formelor de artA tarientalb
din Dacia hallstattianli (cI. p. 332 sqq., cu 336 sqq. şi fig. resp.).
Dar arta aurului din primele secole ale mileniului 1 În Dacia mai
înf1iţişeazli ş i alte aspecte caracteristice. Astfel, în continuarea ritului
Îmmorm!l.nti!.rii cu foi şi aplice ori pendantive de aur pe frunte ori pe
piept, decorate cu simple linii punctate, cunoscut Încă din eneoliticul
şi bronzul vechiu adt pe Dunlire dt şi pe Tisa (p. 342), avem foil e
de aur dela Carani ş i Beba Veche (p . 326 şi 342 cu fig. 233 sq.); mai
vechi, probabil din bronzul ind pur,sunt ochiurile de l anţ dela Alba
Iulia ori podoabele dela Borfa şi Şărmufag (p. 343; cf. fig. 235). Dim-
potrivă tezaurul dela Gy(ltna (p. 343 sqq.), atribuit I ranieni lor, ori bră­
ţara dela lI/ojna, ca şi colanul şi brliţările dela Nagy Gdj sunt curat
hallstattiene. fliră amestec oriental, ci de stil central-european (v. fig.
236-238).
Cu totul nestudiatll, fie chiar şi numai ca adun!ri de materiale, e
ceramica halIstattianli a Daciei. In afarll de aşa zisele forme cviIlano-
vienet şi de cele supranumite fScythice. (v. fig. 240 şi 239), toad cera-
mica excizatli e ind neclasatl\: aparţinând ca origini bronzului ] II
ori poate chiar 11 şi neaplrând dec1t in anume regiuni precise, ea pare
a fi fost în floare şi dup1i a. 1000: cum şi in ce relaţii culturale, ne vor
arăta deabia slipăturile viitoare (p. 345 sqq. ş i cf. mai jos).
Adevlirata vârstă a fieru lui începe în Dacia deabia pe la a. 700 odată
cu venirea Scythilor, cari aduc cu ei arme şi unelte de fier. Diferiţi
învăţaţ i au fost chiar inclinaţi sli numeascll escythiclb toată prima vdrst!
a fierului În Dacia: sec. Vll- ]V a. Chr. Acest lucru e complet gre§it.
Dacia intrase În Hallstatt înainte de Scythi, iar venirea lor nu aduce
nimic hotărîtor În cultura Daciei, ci dimpotrivă Scythi i se desnaţiona­
lizează atnt etnografic cât şi cultural. Pentru a dovedI acest lucru am
supus unei analize stilistice toate descoperirile scythice din Dacia , ar!-
rând ce e /oc.al, ce e vestic şi ce e estic în inventarele respective (p. 3~-365,
cu fig. 240--256). Rezultatul e, cred, conving!!.tor: Scythii alcltuesc
În Dacia simple enclave în mijlocul populaţiei locale thracice; inven-
tarul mormintelor lor e primitiv şi sărac: spede şi pumnale, securi duble,
vârfuri de sligeţi tipice; vârfuri de I ănci obicinuite şi în SV pAnllla Adria-
tica; câteva oglinzi, câteva aplice. câteva capete de stAlpi de baldachine

cu clopoţei, două cazane, clasic scythicc. Şi atât. Dar chiar aceste obiecte
scythice, amestecate cu forme clasic vestice, ca d. p. În mormintele dela
Ailul (fig. 244 şi 247) ori dela PilC"i (fig. 242), pentru a nu mai vorbi
de forme ca aceea a colanului de aur dela RlIkllmllz, care nu are nimic
deaface cu Scythi i, dedlt C.1 epoc.'t (fig. 250), - adică tntocma i ca ş i
ceramica din mormintele scythice, prin exce l enţ1\ dacid, de veche tra-
diţie l ocal~. ln sf;1rşit chiar securile simple şi topoarele duble, de aram!!. ş i
de bronz, denumite de Înv:iţaţii unguri agathyrsice, resp. scythice(v. p.
363 cu fig. 256), sunt mult mai vechi ca Iranienii din Dacia.
Trecând acum la descrierea general1\ a hallstattului getie (p. 370 sqq.),
avem a fixa urmi'itoarele rezultate: 10 din punct de vedere topografic
(p. 372-391), ş i 110 din punct de vedere tipologic (p. 394-453).
1. Dacia nu a fost cercetatl'i în chip egal de intensiv pe intreg teri-
toriul ei. Moldova şi Basarabia sunt până acum foarte puţin cunoscute.
.Apoi, chiar În Transilvania, unde numeroase mici muzee locale indemnau
pe amatori şi pe cercecltorii provinciali la Îmbog;lţirea lor prin adunliri
de material ~si t întâmplător ori sl1pat, avem în special descoperiri
de depozite şi comori, iar nu invent'dre de aşez~ri şi morminte: Putem
stabili în orice caz pe teren , pe ba",,1 rapoartelor numeroase publicate
În primul rând În Archaeologiai Srtesito, şi pe baza culegerii de mate-
riale făcut1\. de Hampcl , A brolr::kor emlikei Mogyorlumban, o serie de
staţiun i din perioada a [V-a a bronzului dacic, adicl dintre a. 1000
ş i 700 a. Chr. Cele mai multe din aceste staţiun i au conti nuat a În-
fiori ş i dupA 700. Destule Însli au disp!l.rut odat!i cu sosirea Scythi lor.
Un lucru e sigur: Dada a fost foarte populattT ÎtI bronzul I V: Nordul
~i Nordvestul Transilvaniei cu valea Someşului, valea Mureşului, valea
Oitului, sunt pl ine de staţiuni ale bronzului. Dela Petrif (p. 372), Reti
(ibid.) ş i Apllhida (p. 373) avem in special ceramidl. interesantli (Petrişul
trlieşte şi in vârsta proprie a fierului); dela Valnsut (p. 373) un depozit
°
-de bronz IV, CfI oglindd scylhict1 fntre obiectele lui spedfic Iocole (!);
din Bihor avem vase de aur (pl. XIII 3-6) şi inte.resante depozite de
uz particular (fig. 257). iar nu comercial; dela Beltl! avem o hydrie ar-
chaid greacA din sec. VI (pl. XVIII, 1-2); dela M"hipus::ta un vas
de p!l.mânt imit!i.nd un vas archaic grec de bronz (fig. 258). Kemecse,
Ro/wma::, Sdlmar, A rca/ia şi Ld::tirpatak su nt iadiş de reţinut (p. 375;
ef. fig. 259, şi textul nostru mai sus). Deasemenea br!l.ţ~rile dela H ajdll-
S::oboszlO (fig. 317), ca ş i cele din Ung şi Bereg (fig. 316) arati pregâ-
.tirea IUJ/Istattlllui tipic getic. Budelli, Kud" şi Ungurot sunt de notat
www.cimec.ro
6',
numai topografic (p. 37i). Dar OralUa-Mare prin fibu la ei Certosa
~i Debrelinul cu fibulele tipice cu multe spirale din br. IV merid atenţie
şi istoric-cultural (p. 377). Dela SIIseni avem un depozit din br. IV
de cea mai mare importanţ!l (fig. 307 cu pl. XlI 3 ş i XIX 1) pentru stu-
diu l fibulelor c.1rpatice, 111murindu-ne şi epoca ş i stilul depozitelor dela
Şpălnaca şi Ld::drpatall (p. 378). Dcla Cipdlt un inventar de tmtlultu
hallst3ttian (p. 379 şi fig. 260). La Lcchinţa o aşezare s~pat;'i de Muzeul
din Bucureşti anul rrecut: locuinţe şi ceramicl vrednice de atenţie
(p. 379). Ailldul e chiar halIstattian i la fel Alba-Iulia ş i Sângeorgill Trdscdll
(p. 380 sqq., v. in special fig. 244, 261 sq.). Ceram ica dela Ailld (fig.
264), Gâmbal (fig. 263), Blaj (fig. 291 sq.) e din vremea scythicll, dar
de tradiţie locală a bronzului. De prisos sai mai in şi rl1m l ocalitllţile de
pe valea de jos a Mureşului (p. 382 sq.). Pe v~ile T:1rnavelor deasemenea
hallstattul getic e infloritor, indiferent de, şi ('u toat1, prezenţa Scy-
thilor. Siglriloarll e citată pentru farfuriile hallstattiene de bronz g!l..site
aici (p. 384). ŞO(lr" Rodbllv şi Proflea lVlicd documenteazlla rândul lor
prin coifuri ori fibu le de bronz relaţiile cu V fie Între 900-800, fie
între 600-500 a. Chr. (p. 384 sq.). Din valea Oltului, frumosul judeţ
Trei Scaune a fost în bronzul IV şi hallstattul n foarte popu lat; in-
teresante sunt aici în special raporturile culturale cu Cimmero-Scythi i,
documentate fie prin tezaurul (altfel local) de aur, dela Tu/oMll (fig.
265), fie prin sabia dela Doholii de Jos (fig. 251), str4ns legatll de sti lul
Mikhalkovo-Dalj-Paşachioi (p. 386 sqq.). Nu mai puţin caracteristicl1
e ceramica dela /cafaMll (fig. 266), Baraolt (fig. 267), Bita (fig. 268),
ori ilieni (fig. 21>9). La S Carpaţi lor nodm: Boianul l ângă. D.lliraşi
(ceramicl tipică bronz IV ş i hallstatt adriatic ş i de pe Tisa); Seven'"
(pl. XXV 1) şi Rafaila (pI.XIX 2) pentru fibule tip bronz IV; Sinaia,
Drojluz, Ptirscov şi Nelroiu pentru sccuri de tipuri carpatic-cimme-
rice (Ţufall1u, Ung şi Bereg, etc.): cf. fig. 270 sq.
Ca ş i in V Galliei.hallstattul propriu, de fier, e În Dacia foarte târziu: ,
i.nccpând deabia in sec. VII, el e turburat şi impiedecat de Scythi in
evoluţia sa şi in legăturile sale cu V şi cu SV. Nouii veniţi practicll la
început ritul inhllm!l.rii. Pe urml1 insli vor fi asimi laţi şi ci la ritul strl-
vechiu carpatic al incinerll.rii. Agatlryrs;; se aracl şi archeologic repede
thracizaţi. Bog{lţ i ile În aur ale Daciei hallstattiene se confi rm!l., dar nu in
mâinile Agathyrsilor, ci, În continuarea vllrstei bronzului de stri'iluciti
v i aţ!l. delldaHb, in mâinile aristocraţiei locale prescythicc. In orice caz
fieru l şi argintul joac5 un rol cu totul .şters în hallstattul geric, chiar dupA
.a. ,..
sosirea Scythilor: bronzul şi aurul continuă a fi preţ uite chiar de nouii
"eniţi pentru podoabe. Doar spedele şi Illncile SUnt de fier. Jar de argint
n'am putea cita decJl.t tezaurul de aplice scythice dela Craiova (fig.
252 sqq.) . La (ară însă, în sate, met(,ltll de orice fel c (ti totul rar. Ţil­
ranii tr§csc mereu in vârsta pietrei, a osului şi a lemnului. Aşe~rile
din haJlst:tttul dacic nu oferll. decât cernmicl interesanti. Incolo toată
speranţa, şi pc viitor, e În săparea lUllluli-lor (p. 391-394).
lI. Tipologie, putem stabili urmlltoarcle . Pân.!!. Ia venirea Scythilor
~c. 700) ne afJllm în bronzul IV carpatic, cu formele sale caracteristice,
mfluenţate fie de V hallstattian, fie de E cimmero-caucasic. După 700
avem forme scythice alăturea de formele locale i acestea din urmll con-
tinui'!. pe baze tipologice ale bronzului IV, şi sub Scythi, dar se comple-
tea~ cu forme vestice, târzii hallstattiene,care reuşesc ~ str:ibatll din
nou în Dacia de prin a Il-a jum:itate a sec. VI.
Arme. Indigeni i din Dacia îşi toarn:i singuri spedek de bronz; ei
n~ adopt:i tipul cu antene; exemplarul dela BtllldorJ e de sigur importat
dm Apus (cf. p. 308). Ciudat e cl Geţii n'au importat tipul de s!l.bii
mari h.111stattiene de fier, deşi desigur l-au cunoscut : în adevăr spada
4IScythiclt. dela Dobolii de Jos (fig. 251) are dimensiuni le s:ibii lor lungi
de fier dm Apus , caracteristice pentru primul Hallstatt (tip n), deci
înainte de a. 700,- adicl 113 cm. şi antetU!, de un tip special. DupA
venirea Scythilor avem spedele scurte de fier, mai mult pumnale (fig.
245,247,249), at:\t cu doull t!işuri, cAt şi cu unul si ngur, de tipul bine
cunoscut (p. 394 sq.). In ce priveşte IdncUe, oamenii bronzulu i I V le
toarnd în forme de o rar:i eleganţA, ca la Suseni (pI. X I X 1), Fi:::el'll
Cherlii (fig. 203), Şpdlnaca ori Lâzdrpatak (fig. 259), - în vreme ce
Scyt:hii le făuresc în fier (cf. fig. 246). Evident, tipul hallstattian t:\rziu
e tot cu tead. ş i nervurn mediană, dar e mai lung ş i cu aripile foarte
inguste. Un exemplu c1asic de conscrvatism geti c e v.arful de lance
de bronz dela Croia, faurit, iar nu turnat, dup!! modelul I!!ncilor de
fier cu cari s'a gasit împreuna (pl. XXV 2, sus, cir.). Dacă Geţii ind
în La Tene-u1 mai vechiu mai fabricau l:inci de bronz ca la Gruia,
cu atât mai mult în hallstattul propriu zis (p. 395 sq.). Geţii cunoşteau
îDcl dinainte de venirea Seythilor securea de lupld. Am atins şi mai sus
chestiunea securilor de tip cimmero-getic (fig. 270 sq . ori fig. 265;
cf. fig. 256). Acest lip de securi, ca ş i lănci le de bronz de mai sus, se va
pâstrâ, peste hallstattul scythic, pânl!: În La Tcne, fireşte acum de fier.
dar in forme asem!!.nl!:toare (v. mai jos, sub caleia). Toporul de lupta
www.cimec.ro
scyt"ic e ins!! dublu, plat şi identic la ambelc tăişuri (fig. 245 şi 247)
68,
şi se re~scşte şi in Dalmaţia, la Glasinac, ca tip hallstattian generalizat
(cf. p. 424.). Tot Scythii generalizează la Dunlre şi uzu l areuilli (p.
397 sq.). Chiar ei insă întrebuinţea7.ă bronzul pentru turnarea vârfu-
rilor desl!:geţi (cf. fig. 245 şi 248), iar nu fierul. pe care-l vom găsi 1n-
ttebuinţat curent deabia În La Tene. De notat el, şi in Dacia, oamenii
bronzului dispreţuisem arcu l, deşi- l cunoşteau şi deşi În eneolitic fu-
sese o arma cu rentă. In ce priveşte carele de lUpUl, roatele dela Abol>
şi dela Arcalia sunt o dovad:1 cl Thracii din Carpaţi le intrebuintau in
bronzul IV ; ele par a fi fost importate din SV împreunli cu cOtfuri/e
şi celelalte produse ale bronzieriler atestini şi villanovieni (p. 398 sq.):
cf. fig. 208 şi 199. Dacl din Dacia avem mai mu lte coifuri italice, in
schimb nu putem Încl cita nici o cllirasd, nici o cnemidtf, şi nici un scul
din aceasm epocl, deşi e foarte probabil el ele nu au lipsit, deoarece
le ~ im în imediat!! vecinll.tate. E drept insli. că aceste arme defensive
fiind lucrate în foi mai subţiri de bronz şi aplicate pe piele ori lemn ,
s'au distrus mai uşor, iar de alt:i parte fiind arme de mare lux, n'au
fost curente şi deci trebuie sl1 fie rare şi în morminte (p. 399 sq .). Astfel
dam rdsboinicii (bci din primul hallstatt au fost, ca şi Achaei i din lliada,
lupdtori pe jos, Înarmaţi cu Hlnci şi spede; numai şefii au avut care
de l uptă, cu două roate, şi, in afam de coiful de bronz pe care-I vor fi
purtat şi unii lupt-ltori pedeştri, au purtat cuirasă, enemide şi scut.
Când au ven it Scythii, cli. l dreţi arcaşi, cari dela distanţă acopereau pe
adversar cu o grindinll de săgeţi cu va.rful de bronz, Thracij din Car-
paţi au fost biruiţi. Deaceea s'a trecut brusc din bronz IV În forme
strdine ale fierului: spedele scurte şi lancile de fier sun t scythice, iar
DU gctice-evoluate. fireşte, pentru un timp legl1tura cu V e rupta:
nu ÎntUnim în hallstattul li dacic nici spada-pumnal târziu-hallstat-
tiana , nici situ lele cu deeor figurat greco-oriema 1, nici formeLe elenice
pătrunse in aceastli vreme În Dalmatia. Desigur, autoc hthon ii din Dacia
n'au fost distruşi ori alungaţi, ci au fost numai acoperiţi. Suficient
totuş, pentru ca întreaga lor cultura să se Întunece şi ea un timp (p.
401 sq.).
UI/elte, vase fi obiecle de gospodArie casll;cd îll m~tal. Ca şi În Apus,
hallstllltu i e sArac şi in Dacia în obiecte de fier de genul celor enume-
rate. Fie c:i s'au distrus de rugin!!., fie că vor fi mai existând prin tum"li
înc!t n csl1 paţi , fie cl bronzul e Încă predominant adesea până in La
Tene 1, faptul riimane indiscutabil. In special e o chestiune pe care şi
 798
Dcchelette a Ii'!.sat-o făr~ ri'l.spuns clar: 3U avut hallstattienii seceri şi
securi de fier? Rlispundem pentru Dacia hotArît: mt. Ci în h:lIlstatt
Carpato-Danubienii au desvoltat anume tipuri din bronzul IV Într'un
chip specific. Securi le a douille ca şi ce le :\ ai lerons au dpl\tat un diş
din ce În ce m:lj lat În formă de segment de cerc (cf. tipurile dela
Bonyh:1d), iar seceri le şi - au deschis tot mai mult curbura prea strwi'l.
din vremea bronzului pur. Cât priveşte cuţitele, ele apar chiarin hallsa«
destul de numeroase În materialul cel nou, fierul, În special in mor-
mintele scythice ale Daciei (p. 402 sqq.).
Securi. 1Il bronzul IV Dacia trece aproape exclusiv la tipul de securi
il '"ăOliiTIe.: rn vreme ce securile a ailerons devin cu totu l excepţional e .
Numlrul cel mare de securi :\ douillc in depozitele din Carpaţi pro-
voacl intrebarea dacă nu cumva ele serveau - ca în Apus - şi ca mo-
ne~. Cred cii. numa i din frecvenţa lor nu se poate trage o concluzie
ho~rîtoare, deoarece secerik sunt poate încă mai numeroase dedt se-
curile în foarte multe depozite, şi tOtllş chestiunea obiectului-monetă
nu s'a pus şi pentru seceri. Probabi l nu obiectul precis, ci metalul
turnat, În sine, puteâ servi ţ; ca monetă. Dar aşa servea ş i boul, oaia,
calul ori omul. Tipul de securi cu t/l.işul lat e frecvent (cL fig . 194 ori
pl. XIX) în Dacia, dar nu e exclusiv. De a ltă parte bronzul IV e tocmai
vremea c1:ISic.'i a securilor geto-cimmerienc, tip Ţufall\u (fig. 265, etc.,
v. mai sus, p. 684). Iar acest tip îl vom regllsi şi in fier în La Tene, deci
a existat neintrerupt ş i in hallstattul lI, desigur susţ inut şi de pre-
zenţa Scythilor,clrora nu le era necunoscut Îndi din patria lor orientalll.
T in Însli si'!. rele\'ez un lucru. Dacia in general, pentru securile ei, face
parte din V, iar nu din E: securile il douille sunt tipul comun ; hale-
bardele 4Igeto-cimmerice. dela TufaHiu sunt excepţ i onale. Ele se gb<.'Sc
În vliile de sus il ie râurilor şi in ereerii munţilor, din Slovacia şi plini'!.
În Muntenia: ele sunt tot getice, dar de tip oriental, ea tezaurclc dela
il Iikhalkovo ş i OaIj (p. 404 sqq.).
Cuţilc . Cunoaştem frumoase exemplare ardelene de cuţite cu mâ-
nerul dintr'o bucată cu luma şi t.=iişu l in S prelungit, tipice pentru bronzul
IV daco-pannonic, dela CQhobll (fig. 328), din Bihor (fig . 257), etc.
(p. 406). Dela Susall' (pl. XIX 1) avem exemplare .a languette. şi tl
soie., tot din bronz IV. Cuţitele de fier apar odad. cu Scythii (cL fîg.
241); în Banat ele Sllnt probabil importate din V Încă din hallst'atlu l
nescythic (p. 4077. - Bn'u : deocamdati'l lipsesc. Ca s impl ~ ipotezi'!.,
ne-am putea g!indi la faptul eli Thracii din Carpaţi au putut avea incă
www.cimec.ro
din haJlstatt obiceiul documentat in La Tene de a purta părul, mustâ-
lile şi barba lungi, retez!indu-Ie doar din când în cftnd cu cuţ itel e (foar-
fccile Înd!. necxistftnd): p. 407 sq.
Seceri. Depozitele de seceri din bronzul 1V dacic sunt foarte nume-
roase şi bogate; alăturea de tipurile central şi v<.'Steuropene, avem in
mare numi'!.r de e.xemplare tipul a croehet, specific pentru regiunile
noastre p!in1i în Caucas. S'au descoperit şi tipare de seceri, astfel că
nu se poate pune - decât cel mult parţial - problema unui import
din afară al acestor unelte agricole. Evident, noma::ii Scythi ,"'aduceau
cu ei tipuri nouă de unelte de fier pentru nevoile agricole. Deaceea e
probabi l dl secerile de bronz au fost folosite şi În tot hallstattu l, pânli
la venirea Celţilor . Părerea lui Reinecke, că ,n bronzu l lVz se desvoltă
o form1i gellerald de secere mai deschisă, IIIt se con firmă prin depo-
zitele bine definite ca epod, dela Şp3lnaca, Soseni, Panticeu, Kemecse,
Pusztabodoly6, Kajnyikfalva, etc. Această formă e · amestecată cu cele
vechi . Dela venirea Celţilor Însi'!. tipul de secere din Dacia devine total
altul: e cel celtic, adoptat şi ca metal ş i ca formă (p. 408 sqq.).
Dălţi, lesle,!ierătlrae, ciQCan~, cllfmak de miI/eri, Iwdiţe, zăbo!e tk frau,
etc. Avem din bronzul IV :\.Stfel de unelte şi obiecte uzuale dela Gllftc-
1';/0, Şpălnaca, Potsdg, din părţile Sighijoarei ş i din Bihor (v. indicaţiil e
la p. 410). Excepţional e doal'1i ciocanu l -târnăcop (Pickel) de miner,
găsit la CI/lieri/a, identic cu unul găsit intr'o m""ă de sare deJa Hall-
statt şi folosit probabil şi la noi in acel aş scop (p. 410).
Vase d~ melal. Dacia oferit intre a. 1000 ş i 300 a. Chr. o frumoasă
scrie cle vase de aur ş i de bronz, de patru origini: itolic", greacă, local ă­
,I;clicd şi 1 0caHl-scytlzică. Primul ş i al treilea grup merg Împreună ş i
sunt mai vechi, iar al doilea cu al patrulea, şi sunt mai recente. Toate
vasele de origină italică Sunt de bronz. Avem urmiltoarcle form e: căI­
dărtife hemis ferice, numeroase (fig. 195, 197, 200, 20J; cL fig. 272)~
si/ilie (fig. 200, 202), etlpC (fig . 203) şi eelli (fig. 200 şi 273). rncă nu
s'au găsit În Dacia ciste ş i IlruC. Dar modelul În lut ars dela Tg.-Mu-
relului (fig. 191 cu 192) ne arată că urnele de bronz de tip villunovian
au fost bine cunoscute în Carpaţi. Căldaruşele din Dacia sunt - ca
şi ceştile - de un tip mai vechi u decât situlele şi cupele; ele par a fi
ven it mai înainte aici. Decoraţi a situlelor e cu obişnuitele bărci solare
şi protome de palmipede, cea a d1 l dăruşelor numai cu br!i.uri de puncte
ori perle, ori cu lini i gravate (fig. 195 sq., 197 sq. şi 201). Nu putem
da c:t sigur faptul imiti'!.rii În Dacia a căld1iruşelor şi situlelor italice:
 68.
dar anume fragmente de tablă de bl"Onz dela Guşteriţa ne~ar sugera
avem un UP'1;, de gust greco~scythjc aparţinând cel mai fArziu sec. V
o atarc activitate industrialli getid1 in plin bronz IV. Cupele, mai ales
a. Chr. (pl. 1[ 1-2). lnsf"-rşit de pe Tisa de Sus, la Muhipus::rta în
acele aşa de elegante dela Fizeşul Gherlii sunt aduse din SV. Dcche·
Borsod avem o imitaţie in plmânt ars a unu i vas ionian de bronz cu
lette atribujse vasele de tip silu/4, cisltI, cflpd ~site in N Alpilor uzului
r'Mnuşi'i theriomorphi\ (fig. 258), aparţinând, fireşte, tot hallstattului II.
funerar. Se poate. Dar în Dacia toate aceste vase se glisesc În edepozitet:
To~ G.'ecii fabricâ, în special la Olbia şi În celelalte oraşe dela Pont,
elc sunt tczaure ale celor vij, adesea negustori (Ia Hajdu de slibii, la
ogh~zlle de. bron~: aplicele de gorytos, bdiţările, colanele, inelele, pen~
Fizeş de securi, etc.), iar nu zestre a celor morţi (p. 411- 414). Dim-
A

dantlvele, pieptenII, vasele Impodobi te cu figuri. fie în bronz fie În ar-

potriv1\ vasele metalice indigene din bronzul IV sunt toate de aur. Avem
gint ori aur, glisite in mormintele scythice. Dimpotrivă, cazanele mari
din Bihor patru şi din TârtltlfJa 111i,4 unul: cele dintâi mai vechi , cu
de bronz ca acel dela Scor/aru (fig. 1 sq. şi pl. 1, 1-2), ornamentele
profil caracteristic şi pentru ceramica bronzului mai vechiu dacic (cf.
carelo.~ d.e pro.ccsiune (fig. 10 sqq.) şi aJte podoabe barbare şi le făceau
pl. XIII, 3- 6) şi cu caneluri verticale concentrice spre fund, car i le dau
~cYlhll sl.ngurl. Vom a~ribu l deci acele vase mari şi rustice arte i propriu
un aer de foarte apl"Opintli Înrudire cu vasele archaice greceşti de bronz
ZIS s~ythlce,. doar cu Influenţe slabe greceşti. Totuş ca num1l.r şi răs­
~ godrons. glisite la Glasinac (fig. 274), dar cu mlinuşi În genul ce~
p!indlre fabncatele scythice, ca şi cele greceşt i, r1\mân simple accidente
ştilor h.allstattiene; ultimul, vasul dela Biia, e mai nou (pl. XIV, 1-2):
in ~ijl~cul lumi! getice, unitar stilizate după vechile tradiţii ale bron~
sintez.:t extrem de interesantă a formei mai vechi a bronzului dacic,
zului Ş I cu predilectă adoptare a formelor sudvestice, Ln special italice
de calotă hemisferidl., cu sistemul decorativ ita lic al butoni lor reliefati
înconjuraţi de triple cercuri concentrice (ef. d. p. În fig. 272, cll dliruş'a (P·4 16-4 19)·
dela Rossin,-fig. 222,ardelean1t,-şi pl. XI thracidl.) şi cu cercurile
orizontale de perle, deasemenea general veneto-illyre şi central-euro~
di;;a;;~~ie~~l~~~::i~~l~n:~e~~~~e~e;:iici~d::~~u~u:~~e~ ~~~
~~n ~u avem o aşa mare varietate de forme şi bogâţie de motive ca
pene, vasul dela Biia uneşte decoraţia în linii punctate În formă de U
de pc apliccle de cingl1tori dacice dela Şpă l naca, Guşteriţa, etc., şi mă­ aiCI. Fie clI. ~ vorba de splendida ceramică excizată dela Ghonerig (fig.
~77 ~q.)1 an Pusztas::enljdtlos, fie că, dimpotrivA, urm!lrim elegantele
nuşile terminate in duble spirale ca brl\ţlirile de tip dacic, pe larg discu-
tate mai sus. Şi in vase, arta aurului se arat!i deci mai originală decât opun blină~ene, :1dunate la Muzeul din Timiloara (fig. 275 sq., 282,
arta bronzului Ln Carpaţi. Nimic mai natural dacll. ne gAndim c:1 aurul 28.5,303), fie c.'i. ne ocupăm de tipurile canelale ardelene (ef. fig. 279 sq.)
era la noi acas1\ In el şi din bielşug, in vreme ce În S italo-grec el era on de ~Ie exclzate d~nll.rene, - evoluţia şi intreţeserile acestor tipuri
ne sunt lnc.li neclare. Singuru l lucru evident e doar1\ decadenţa tu turor
rar şi scump, aşa cii talentul greco~italicilor se exercita aproape exclusiv
acest~r fo:me pe mlisurli ce lnaintlim dela bronzul III spre bronzul
asupra bronzului (p. 415 sq.).
IV ŞI. mal ales, spre adevliratul hallstatt. Şi daci'i În cutare formă dela
Odată cu apariţia Scythilor În Dacia, Începe şi importul direct, prin
C()';)am~ ori GhidJaM" (fig. 279 sqq.) sau, mai ales, În cea dela Ba-
E, de fabricate elene archaice. C'\ ş i în V, v:lliele ionicne de bronz apar
întâiu În Carpaţi in hallstattul II. Până aC~lm avem doar trei docu-
raolt ~fl g. 267), vedem anunţ:lndu.se hallstattu l, iar, d. p. ceştile din
mo~mllltele ts~hice. ale Ardealului se vll.d clar derivând din prototi-
mente despre această penetraţie. Hydria deh. Belle in Bereg (pl. XV III
~un ale v4r~t..el bronzului (fig: 282, 285 sqq. şi 303. cu 283 sq., 301 sq.
1- 2) e cea mai veche nu numai la noi, ci În general in Europa cen-
Ş I 304), apoi In general evoluţia dela urna şi camfora. din vremea bron-
tral1\; clici hydria dela GriicJrw;U e de un tip mai apropiat de profilul
7.ul~ i. (fig. 286 şi 299 sq.) Ia urna din hallstatt (fig. 21)0 sqq.) e Încă in-
ce vor lua aceste vase in sec. V. 1\I10livul decorativ al sirenei dela baza
sufaclent documentată. De aceea ne~am oprit mai sus exclusiv asupra
toartei hydriei dela Sene o aşează de vreme În sec. VI. Credem că acest
vas a ajuns in Carpaţii nordici nu pe valea Vardarului, Moravei şi a tipurilor vArste! fierului (tscythict), indic"-nd predt s'a putut, filiaţia
Tisei, ci prin Pont, Moldova nordid1 şi Galiţia. Dela cealalta extre· cu formele mal vechi. Cimitirul de urne dela Bandul de Câmpie in
Mureş.Turcb (bronz IV) e caracteristic pentru stabilirea legăturii cu
mitate a lumii getice, la BăIănoaia ling;\. Giflrgiu, la SV de Bucureşti,
hallstattul: avem urne troncconice largi la gură (p. 286), cratiţe fobate

www.cimec.ro
''''
VASILE P},RVAN. GErICA
(ibid. ş; ef. pl. XXIl 2: SJ. GhtoTghe) ccşt; eu o toam (fig .•88) or;
cu dou3. (fig. 287). eventual vase conjugate (fig. 28cj).~ prezent~d ~orme
aşa de apropiate . de cele ce vor urma dupll a. 700, meAt COnt1nU1tat~
dintre cele dou3 epoci e perfect asiguradi. De altii parte am aritat ŞI
mai sus că formele de vase villanoviene plltrund şi in Dacia (fig. 19 1
sq. şi 291 sq.) astfel că la venirea Scyt~\il~r exista in Dac,ia o tradiţie
ceramid de Înd.urire vestici, total a.slmala~ la str~vechllc procedee
locale de modelare şi ornamentare (caneIuri şi proeminenţe de o ve-
chime merg~nd pllnit în eneolitic). Deasemenea nu lipseşte din Dacia
nici imitarc3 urnelor italice cu picior din perioada Bcnacci II (fig . 293)·
Astfel dar1i toate form ele ceramice ale halIstattului daco-scythic sunt
evoluâri ale tipurilor mai vechi din bronz. Ba chiar, unele rorme,. ca
acelea ale cratiţclor {ocupelon) largi tscythicet, indi c:'\ un conservatlsm
mcrgând până in neolitic (fig. 3°5, 293, 266). E ai~j ~ perfectă conti-
nuitate şi un exc1usivism rcgionalist, foarte caractenstlc, faţă de ecle-
ctismul industriei metalelor. In adevăr Scytl'tii au anume forme în metal
_ arme şi podoabe - care vor coe.xista cu cele locale dace, moştenite
din bronzul IV. In ceramid insă Seythii n'au nimic. Era dealtfel şi
greu, ca nomazi, să dea vreun impuls acestei industrii care putea fi
perfect înlocuită de cea in lemn (p . 42 0--43°)' . .
Obiecte de podoabă. A patra perioadă a bronzulUi carpato-danublan
a fost cu dreptate numită tie bel âge du bronzct: tot ce industria locală
născocise in materie de fibule, pendantive, aplice, etc., se adliuga cu
fabricatele italice contemporane (villanovianeşi atestine), a d ror con-
tribuţie era foarte importantă nu numai în materie de arme şi .vase,
ci şi ca obiecte de podoabli. Sunt cunoscut~ din toată Europa. cmgi-
torile late de piele, chimireu, placate cu fOI de bronz, de argint sau
de aur, gravate ori reliefate, geometric ori figura!. Ital i~ :illanov!a~li
le cunoaşte şi Dcchelette crede c."i aici ar fi de dutat onglOea chlml-
relor din toată Europa. Ne îndoim. In Dacia ele er:lu comune în bronzul
IV şi foil e de bronz ce ni s'au păstra~ dela Şp~lrmca, Gu!teriţa, Peci~a,
&mccse şi Suseni sunt toate împodobite exclUSIV cu motIve geometr~ce
gravate. In vreme ce Însă la Şplilnac.a, Peeica. şi Kemecse avem ~ottve
destul de indiferente, la Guşteriţa şi la Susenl avem numeroase s,mbo~e
religioase uraniene (cf. p. 430 sqq., cu fi~. ~05, 206 ~i 217) . Dacă aph·
cele late de aur dela Fokoru (fig . 220) ŞI dlO coleCţi a Egger (fig. 222)
au fost cingători ori diademe, e greu de hot~rÎt. Extrem de frecvţn.a ~
În bronzul IV şi hallstanul 11 dacic podoaba În (orrm. de nasturi on
www.cimec.ro
...
discuri convexe, mergând până la diametre de peste 15-20 em., În
general de bronz (fig. 247), dar foarte des şi de aur, ca la Fokorrj (fig.
220) la Şmig (pl. XlIl 1- 2), la ŢuJalău (fig . 265). Tot aici sunt de
notat marile discuri convexe cu umbo, foane numeroase spre sfârşitul
v~rstei bronzului carpato-danubian (ef. p1. Xl), purtate de sigur nu
numai de femei, cum s'a crezut, ci şi de li'trbaţi, potrivit modelului
ee ni s'a păstrat-indicaţii decorative - chiar din h alia (P1.XX,3):
eatc trei discuri, din cari două pc dni, iar al treilea ca pav.l.ză abdo-
minaM (p. 432 sqq.). - Dar podoaba clasică a cpocei de care ne ocupăm
e Jihula. In locul acuilii din bronzul III, existent si În bronzul IV În
fo rme caracteristic tmodernet ca aceea dela Bezded (fig. 306), cu crucea
hallstaniană, oamenii bronzului IV dau fibul ei o însemnătate hoti'i.ri~
toare. In special Tlu-acii din Carpaţi desvoltl tipul plurispiral, cu scut
şi pendantive (fig. 307 şi pl. Xli), cu aplice şi pendantive (fig. 308),
ori numai cu numeroase spirale (fig. 222 şi pl. XJX 2). Fireşte fibula
~chelarit e comun!i şi la noi in bronzul IV = hallstatt I (fig. 203) de-
altfel ca şi pendamivele de acelaş tip (p1. x..'CV 1). Mărimea fibulelor
cu spirale ajunge până la dimensiuniJe gigantice de 36 cm. lungime
(fig. 308)j de obiceiu ele sunt însă de 5-8 em. In hallstattu l II (<<scythia)
fibula În arc e caracteristică ş i la noi (fig. 241 sq.). Dar avem in Dacia
şi fibule Q IlQv;cella, pc valea Mureşului, foarte probabil dinainte de
venirea Scythi lor aici (p. 438), iar de du~ lini ştirea turburări lor scy-
thice, spre sUrşitul sec. VI avem fibule tip Certosa, în forme chiar
din sec. V a. Chr. (Ia Oradea Mare). Total absente sunt pânll acum
la noi fibulele cu resort bilateral, cele serpentiJormi! ş i cele Jdrd resort,
deasemenea, din a doua perioadă a hallstattuJui. Dar absenţa acestor
fi bule ~r~punde cu abs~nta situlel~r cu decor figurat greco~oriental,
caractenstIcdn V vencto-Illyr tocmai in sec. VII-VI. Un timp Scythii
ne-au rupt legătur ile cu V. Dar pe vremea fibulelor tip Certosa aceste
lc~turi erau reluate (p. 434- 439).- Foarte numeroase şi bogate sunt
şi celelalte podoabe, pentru ÎnS§ş corpul oamenilor bronzului IV dacic '
păru l , fruntea, gâtu i, urechile, braţele, pieptul, picioarele: pentru toat~
se n!iscocis~ ceva. Spirala e. fireşte precumplinitoare (fig. 222 şi 309 :
aur) . Dar Ş I lanţul de cercun, prelucrat În multiple şi compli cate pen-
dantive, de obiceiu cu roata cruciferă ori cu motivul securii simple
ori duble (~f. fig. ~61 t 310 s~q.),. ori spiralele de aur ca la Saraslu (fig.
212 sq.) on lanţunle de c~rhontl de aur ca la Tufalău (ca in fig. 235;
cf. şi fig. 222), ori însfârşit acele coulanls de roţi crueifere şi boabe

6 ••
cruciforme de colier glsite în mormintele haUstatului l11n Aiud. al3turea
de obiectele scythice din mormintele contemporane (fig. 244 cu 247
şi 242), nu sunt o simplli excepţie. La aceste podoabe at1rnate de gât,
de hai.ne ori de fibule, trebuie aclaugatc colierele de perle de diferite
materiale: aur, bronz, os, etc. (p. 441); cele de sticl1\, ambii, fildeş
şi mărgean, predt am putut urmliri, lipsesc la noi. Pentru împodo-
birea pieptlin5turij au servit de sigur şi în Dacia mari ace de bronz
şi diferitele spi rale mici de aur (mai puţin probabil enormele spirale
duble de bronz): p. 442. Dar principala podoabA. a capului e şi acum
diadema şi din fericire avem exemple de tot felul. Astfel, pentru stilul
carpatic al bronzului IV c de citat fi g. 313; Hampcl a distins palru tilmri
(p. 443 şi n. 1). Iar pentru sti lul geto· lu\\Istattian, cu influenţe orien.
tale, e de citat diadema deJa Mik.halkovo, pl. XV 3. Avem apoi eventual
diferitele taelliae ca la Fokoru, etc. (fig. 220 şi 222-), dadi e sti le expliclm
astfel, iar nu ca aplici de chimire, şi foarte probabi l unele din pl!!icile
de aur ca acele dela Carani şi unele roţi cruci forme ca la Aiud (p. 443)·-
Avem trei tipuri de cercei: panglidi (rtypc rubanne.),.pendeloqu~ şi
t:croissann (cf. p. 443 sq. cu fig. 215 sq. şi 222), ca În V; avem apoi
ca tip t5cythic. cerceii·br!!iţl'i.ri (fig. 241 sqq.). Torquts. Colanele de
mctal sunt familiare locuitorilor din Carpaţi incit din bronz. Preţioasll
e constatarea perfectei continuitl'i.ţi stilistice din bronz in hallstatt : fig.
314 (sec. IX) cu fig. 250 (sec . Vl), pentru stilul indigen; fig. 238, 262
şi 315, pentru influenţele vestice şi sudvestice. O imeresand continuare
tipologicli din bronz in hallstattul II e colanul de spirale metalice tu-
bulare (fig . 243); dimpotrivă sunt strict hallstattiane colanele de cruci
tubu lare (fig. 244)' Numeroase sunt În Dacia tipuri le de brăţări; 1.
masive, de aur, cu spirale la capete, evoluând apoi spre tipul gol pe
dini1untru (Firighiaz.Bellye) : cf. şi p. 325 sqq. cu fig. 211, 218 sqq.,
228 sqq . ; 2. bar!1 deschisl'i., simpHl., cu capetele turtite ori subţiate :
fig. 204, 2 şi 2<>9; 3. bare goale, cu proeminenţe: fig. 316, bronz,
continuat în hallstatt cu 317°, pentru care ef. tipul 6; 4. bare cu ca·
pete sti lizate 7.oomorf, închise ori deschise: fig. 237 sq.; 5. bara ma -
sivi1 de profil ungruular cu suprafeţe gravate: fig. 246; 6. roata
dinţa~: fig. 246; 7. firul subţire cu capetele libere În formă de con uri :
"cytluet: fig . 24' sqq. (p. 444-449)·
Care e partea nol/d, adus~ de Scythi, in arta podoabelor dacice dintre
a. 1000 şi 300, aşa cum ea decurgea din aru bronzului carpatic IV,
resp. din influenţele vestice? Te2aurele de aur şi argint din Rusia
www.cimec.ro
8o, 60,
sudic!l sunt. În primul rând opere de artă elenicl şi apoi scythicll. Astfel
~e ~orme ~IPSes~ până.acum in Dacia. Aplicele de hamaşamente de stil
Iranian eXlsd ~I la nOI <,Krasnokutsk = Craiova: fig. 252 cu 254), dar
sunt rare. Poate s11~tunle in nenumăraţii turnul; ai Daciei ne vor dâ
În a~bel~ direcţii m.ai mult~. ştiri. ~umeroase sunt in Scythia ca şi în
Daela fOile de aur ŞI d'Iuturn. cusuţJ pe haine: În Scythia aceste foiţe
sunt sau de stil grecesc (chiar cu scene religioase), sau de stil asiato·
s~hici in Dacia, fie eli. sunt plane, fie cl sunt convexe, la Şmig (pI.
XIll ~ 1-2 CU. fi~. 22.1), Tufaldu (fig. 265), Otlaca (fig. 207), etc., ele
sunt I~podoblt~ JO st~ lul bronzului IV dacic ; la fel la Fokoru (fig. 220),
unde 1I1s11, ca ŞI la M lkhalkovo şi Dalj, intervin şi motive hallstattienc
(pl. XV sq.). Acestc aplice, fie în aur fie în bronz, sunt o mocUi car.
patiel!. mult anterioarli venirii Scythilor aici. Aceeaş constatare cu pen·
dantivele (p. 449 sq.).
Şi t~tuş, ca ~I ~mc~t ~xotic in mijlocul Geţilor din Carpaţi, Scythii
sunt ~IOC defiOltl prin IOventarul lor archeologic (cL mai sus cap. 1).
Ba chiar anume elementc scythice au trecut şi la Geţi: fibulcle dela
Crislelti (fig . 255) şi Bregetw (fig. 394) reproduc identic motivul scythic
dela Krasnokutsk şi Craiova (fig. 252 şi 254), şi dimpotrivl nu au nimic
dcaface cu motivul sarmatic dela P~zt6 (fig. 318). La fel vasul dela
M.urupuszta (~ig. 258~, e un d~cument de veche influenţ3 greco·scy·
trudi. In SPCClaJ Îns.!i lOeleJe spl rale deschise, de bronz ori de eJectron
c.u ~petele stiJi zate în protome de balauri, şerpi , etc., autentic scytho~
slberlenc.. (cf. p'. 412),. numeroase în ţinutul carpato-danubian (fig. 319),
au crea~ 10 .Da~Ja o direcţie decorativ3 bine defini~: brnţnrile cu capete
de şerpi, Ori .st,~dardul dacic cu cap de balaur, din La Tene·ul carpatic
s~t d~ studl~t I~ le~turl'i. cu aceste forme (v. mai jos). In general Înd
mCI stJiul anlmallcr scythic (fig. 10 sqq.), nici ten4inţele decorative
g.rcceşti, n'au prins În Dacia. Geţii au fost geometri zanţi în hallstatt
Ş I au r1imas Cll at6t mai mult şi în La Tene, cu cât Încă din sec. V a.
Chr. se apropie ş i Celţji dinspre V cu acelea~i tendinţe ca şi ei .
In ~~ur~, .Dacii. trliesc În bronz IV (hallst. 1) şi baUst. 11 pc baza
cultur~1 dl~ bronz. In, pe care o continuă. Populaţia Daciei e, dupli
aş~7J.~l l c Ş I mo~mlOtelc ce se constată. foarte numeroasll. Ocupaţia
prInc ipal ă e agricultura. importanti!. e şi metalurgia: în special bronz
;~r~iv3c~r:~ ~~h~~O~t ed: ~c:~ ~:I~~~~c;:~/~~!~ţi%7. ~a~~~t~~
ŞI sate, pe v!1de udate de ape. Inventarul satelor e foarte sllrac, doar

ceramidi; metalul e aproape oee:<istent. Dup3 mulţimea I~ncilor şi spe-
delor găsite in depozite, trebuie sl postuJlm În bronzul IV existenţa
unei clase numeroase de rli.sboinici liberi, luptAnd sub conducerea se-
niorilor din castelele de pe in~lţimi, cari mai Întrebuinţau la risboiu,
ca eroii lliadei, Încă şi carele de luptâ, scuturile, coifurile, platoşele
şi cnemidele. Arcul nu era întrebuinţ.'lt decât, poate, de glotaşi, cari
vor fi mai folosit şi acum, ca în eneolitic, frumos prelucratele sligeţi
de sile=<. Inflorirea civilizaţiei materiale din Dacia între 1000 şi 700 ,
şi numărul aşa de respectabil al fabricatelor italice importate aici aratA.
:~I:~:lu~ir::~:~a de:O~:::~ ~;a ~~ ~te;A~~ec;:~~ n~:ii !;:~~~~ar~:
N şi V.In Dacia principaleler1l.sp!lntii de drumuri comerciale erau pe vAile
de sus ale marilor râ,uri: Tisa, Somcşul, Mureşul şi altul şi fireşte la
pasurile peste munţi cari duceau dintr'o vale Într'alta: spre Siret, in
Trei Scaune, spre Nistru În Ung şi Bereg, spre Vistula şi Elba în Arva,
etc. _ Ca şi ~rallii aşa şi nobilii sunt foarte conservativi; podoabele şi va-
sele lor de aur, ca şi armele lor. ne stau mărtUrie pAn1l. Ia clderea lor
sub Scythi. Portul şi împodobirea clasei bogate sunt foarte fastuoase:
arta dacicl a aurului ca şi a bronzului in bronzul IV ne arată ci avem
a cluta şi in Dacia imprejuriri ca la Mycene şi Troia. Firesc lucru,
la astfel de curţi strălucite negustorii de arme, vase şi podoabe de bronz
fabricate in Italia nordicl găseau muşterii numeroşi şi darnici.- Ritul
incinerării e general, in morminte izolate ca şi în tcâ,mpuri de urnet.
Culru1 solar e bine documentat, mai ales prin simbolele circulare
şi crucifere de bronz ori de aur. Chiar Scythii le adoptă. Dealtfel ei
aveau de~acasă un zeu suprem ceresc, de caracter luminos, Mithras,
clruia ii d~deau ca tovară~ pc Anaitis: pe aceasta din urIN. insă o cam
confundau cu vechea divinitate chthonian~ dela Marca Neagrll şi Me-
diterană.,.Marea Zeiţb a rodirii, a vieţii, a mdnillirii, care ţine vecinic
cu ambele mâini într'o cupă Înaintea pieptului, In.utura sacrli spre îm-
părtlişanic (ind. din Troia 11). E .. AQtBJlt; BacnJ.qtf} = Diona Regina
3. Thracilor, de care chiar Herodot mai avea ştire în ce privea Icgl-
turile ci cu toţi barbarii, pân3 la Scythi şi la I-Iyperborei (ce. mai sus,
p.660 sq.). Totuş la Geţii din Carpaţi nu avem pân:1. acum, nici din bronz
1V, nici din hallstatt II, nici o imagine divin1l. anthropomorphli: e o epocA
anicottic4. Zeul suprem e adorat f1I.d chipuri cioplite, iar muritorii la
trecerea În lumea de viaţă vecinid., impreun1l. cu zeul ceresc, îşi ni~
micesc prin foc, pe rug, imaginea lor trupeascl, fiind siguri de existenţa
www.cimec.ro
'.,
sufletului /drd aceasd. carapace. Scythii introduc mai ales prin Anaitis
cea chthonizatli a lor oarecare turburare sudic! in uranismul pur al
Geţilor. Dar incidentul scythic nu va fi cataStrofal: in burgurile de
pe vArfurile munţilor, in La Tene-ul carpatic nobilimea getid. reve-
nită treptat la vechea putere ,i bogăţie Îşi va relua vechile tradiţi i ura-
niene În chip desliv:1rşit. Zalmoxis va fi in La Tene tot strlivcchiul zeu
ceresc din vârsta bronzului, iar nu cumva vreun demon subp:1.mftntean
(P·454-4;9)·
rn a doua parte a capitolului VI am tratat La Tene~tllgelic (p. 459-646).
Vom reda iar1\~ foarte pc scurt rezultatele cerceti\rii,
Cclţii sunt po meniţi de istoricii antici ca prezenţi la Dun1l.re în a. 335.
De fapt ei erau iocă. din sec. V aici . Şi anume : din TtÎrOc%în Carpaţii
Slovaciei, din BQrsod pe Tisa de Sus şi, se parc, chiar dela Siuva, (Alba
de Jos) in Ardeal. avem mărturii archaeo-La Tcne (arme ş i podoabe),
aparţin:1nd primului val eeltic, ajuns încă Înainte de a. 400, prin Boe-
mia şi Moravia pan~ În Carpatii getici (fig. 320 sqq. şi p1. XXVI). Cât
priv~te La Tcne-ul 1 (400-300 3. Chr.) avem fibule dela S~drial
şi Kopisch în Ardeal şi dela Ti"osulin C.âmpia muntean~, iar dela Prejmer
(Tartlau) lângă Braşov un mormânt cu car. Un centru important al
industriei celtice in Carpaţi pare apoi a fi fost ind din La Tene-ul 1
şi MuftCaCÎtll În inima însă ş a Cctiei septcntrionale.
Totuş, În general, cultura ce1tică se ara~ mai efectiw În Dacia de-
abia din La Tene-ul II , dela 300 încoace, adicl, fireşte, dela aşezarea
În m:lS1 a Cel ţi lor În vec in~tatea Daciei, de jur Împrejur (v. cap. V)
şi chiar, pe ici pe colo (valea Someşului, Maramureşul, Moldova nor-
did şi Basarabia sud id), în Dacia ins3.ş. Odată însii bine Închis cercul
celtic împrejurul Daciei, penetraţia cehi'că e fundamentală.. Intreg as-
pectu l culturei din Carpaţ i şi dela Dunl1re ş i Tis3, manifestatii. prin
cele doua mari industrii etnografice hotiirÎtoare, metalurgia ş i ceramica,
devine cclti c. Un obervator superficial al lucruri lor ar fi înclinat sl
creadă e1l. e vorba şi de o compl etă celtizare etnograficA a Daciei. Dar
lucrurile stau cu totul altfel. Marea inflorire a civilizaţiei La Tene in
Dacia e În perioada a III-a, deci după a. 100 a. Chr. şi durea....li mai
bine de un secol jumlitate, p:1nll. dupli a. 50 p. Chr., când influenţa
roman1l. devine precumpănitoare. Dar incA de pe la 200 a. Chr. Ceţii
reuşiseră a se organiza serios politic În Carpaţi. Iar dup1l. 100 a. Chr.
cade tocmai vremea celei mai formidabile expansiuni pe care au ttiit-o
vreodat~ Thracii din Carpaţi: epopeea lui Burebista, t::ucigătorul de

... VASILE pARVAN, GETICA
Celţi •.Deci nici poveste de Celţi În Daci a, atunci când Dacia era, in
cultura ei, mai profund celtid dcdt oricând. Este clar astfel d inrAu-
rirea civilizaţiei celtice in Dacia s'a exercitat pe calea lentll. şi indi-
rectA a raporturilor indelungate de vecin!!.tate, mai puţin pacifid la
început (sec. V, IV şi III), apoi prietenow, de alianţă chiar, şi expe-
diţii comune spre Macedonia şi IlIyria romanA (sec. Il), ins{;\rşit vio-
lent duşman!!., de anexare a numeroase teritorii cc1tice În NV, V şi SV
şi de masacrare şi desfiinţare a triburilor ş i statelor celtice din Apusul
Daciei. Astfel dar~ enormul num1i.r de aşez.l\ri L't Tene pres1i.rate pe
toatl1 întinderea Daciei , cu puternicele burguri de piatdl. pe vArful
munţilor, aparţin localnicilor. Când vom examina mai jos in am!l.nuntc
L1 Tenc-ul dacic vom constata apoi că, de fapt, aceşti localnici dAdu-
ser!1 un aspect particular, local, culturii celtice împrumutate aşa de
bucuros şi complet, cu excluderea aproape total1\ chiar a inOuenţei ele-
nisrice aşa de puternice, ce-i venea dela Pont şi din Miaz.lzi. La Tene-ul
getic se altoeşte pe o tradiţie foarte puternid aborigen!\ a Carpaţilor,
nu numai din bronz, ci adesea începând chiar din neolitic (p.
45r466 ).
Locuinle. Sate. Cetăţi. - Casele din La Te.ne-ul carpato-danubian
sunt construite ca şi pe vremuri În neolitic : pereţi de nuele (pe Du-
nlire de trestie), Îngroşaţi cu lut şi apoi neteziţi şi spoiti; acoperişul de
pae sau de stuf; forma patrulatern; dimensiuni le de 2X2 pân!!.la 4X4 m.
La munte casele sunt de bârne, pe temelii de piatrn şi au dlteodatl
chiar douli Îndperi cu ferestre mici . Vatra e de obiceiu intr'un colţ.
sau pe o lature, iar nu la mijloc (p. 466 sqq.). I n castelele şefilor Daci
locuinţele sunt zidite (d. p. la Costefti) ca şi Îns!lş cetatea: jos temelie
pe stânca vie, de câteva rânduri de blocuri mari de piatra, frumos ecuu-
risate, prinse Între ele cu crampoane de lemn ; deasupra (dela J - 2 m.
în sus) zid de clir1\mizi mari, uscate la soare, pri nse Între ele cu lut
galben. Grosimea zidului e enorm1\.: pftnli la 3 m. (pl.XXVIl şi XXV11 I 1).
Sclri largi de piatr1i., frumos slipat!!., duceau la 'Palau (p1. XXV]] 1 2).
Unghiuri le cll1dirilor poard un simplu profi l linear vertical (pl. XXIX 1 ;
cL şi 2). Excelentă ceramid celtid şi manete greceşti şi celtice datează
aşezarea. In a1te ceUţi (G-răd;ştea MU'JCe"~"JÎ) avem şi c11\diri de teehnică
sudică-romanli (sec. 1 p. Chr.). Atribuim tipul mai vechiu de palate
sec. 1, poate chiar II a.Chr.,iar pe cel mai nou vremii de intensli pene-
traţie roman!!. de sub Cotiso, Dicomes şi urmaşii lor pân!!. la Deceba/ru
(p. 466-47o).
www.cimec.ro
•
.'7
Ca şi locuinţele, lalele din La Tc.ne p!lstrează in multe privinţe strl,-
vechile tradiţii de aşezare ind!. din neolitic : mici, înghesuite, f1ră uliţi,
îndrite cu val şi fi n, pe câte un promontoriu Înalt deasupra vreunei
v3i (de râu, ori de şir de lacuri), ori pe o insulă, În care caz nu mai era
nevoie de a1te îndrituri). Atât satele din câmpie, dt şi puternicele ce-
d-ţi din munţi sunt înconjurate de un val înalt cu paJisadA (Ia Costeşti
parii merg pân!l la 30 cro. diam.). Valuri.1e ttu erau calcinate. Supra-
faţa unui sat obicinl!jt Ol! trece În general de 2 h.1 . Mormintele, toate
de incinerare, sunt lân!f.i, ori chiar sub locuinţe . Inventarul lor e extrem
de s!!.rac. Doar urna şi dou!!. trei podoabe. Amforele greceşti sunt folo-
site in S şi E Carpaţilor drept urne funerare. Numeroase depozite de
semi nţe în gropi de bucate (cL p. 136: sin): grâu, in, cânepll., meiu,
leguminoase. Principalele descoperiri în sl!.p1i.turile aşezări lor sunt
vasele: indigene, celtice, greceşti (acestea deocamdatl!. numai În
Muntenia şi Moldova). Apoi, fireşte, obiecte de fier, de sticlA,
de piatrl\, de os, etc., mai rar de bronz şi alte materiale (p.
47o--47 2 ).
In ce priveşte cetălik dace din Carpaţi, putem fixă. urm!!.toarele ele-
mente de caracterizare: poziţia pe inl1.1ţimi, etajarea în tuase, multipla
circumvallaţie, palisada incoron!lnd enorme valuri inaintea zidurilor,
combinaţia şi legl1tura pietrei cu lemnul În technica de murus Gal/ieus
(dar de alt tip decât cel descris de Caesar, b. G. VII 23). apparei11agc-ul
t; crochet, Întrebuinţarea turnului de ap1i.rare (ca la Greci) drept element
de completare a cetAţii. Toate aceste elemente se regbesc şi în V, mai
ales În La Tene IlI, deşi ca origini ele se urd înapoi pânA În sec. IV
ş i chiarVa.Chr.S~ le examinl1m pe rând (p.473 sqq . }.-Cetăţi l e sunt
pe munţ i i cari domin!!. imediat viile, şi anume astfel aşezate incAt o
parte a vârfului fortificat s.."i se continue printr'un istm pAn1i. la alt munte
ori la masivul cel mare din care face parte: aequali dQrso c01ltimmm:
ttsque adproximtltll castellum (Tac. Ann. IV 47): exemplu clasic la Co-
stelti, pl. XXX. Muntele nu e I!!.sat cu forma lui conid, ci e tl1iat În
scAri, constituind o scrie de tuase concentrice : pe cea mai de sus, acro-
polea sau tpalatub, pc cea mai de jos, mormintele. Diferitele terase
sunt fortificate cu valuri ori chiar ziduri şi turnuri spre partea abrupt!!..
De obiceiu zidul cel mare inconjurl!.tor c pe una din terasele cele mai
de jos, şi anume pe margi nea interioară, planA a terasei, al drei mal
c>..1erior,abrupt,e apoi Înclodatl1. fortificat prin marele val cu palisadd;
acest val inconjurli pe dinafarn zidul ca la cetăţile mai târzii aşezate

6,8
În c:lmp, alcli.luind intre val şi zid un şanţ adl1.nc. Mitrimea ce~\,ilor
dace e foarte variatii: dela mici burguri de dteva sute de metri patrati
pllnă la fortificaţii de mai multe hectare, cu terase spaţioase, mari zi-
duri de piatră şi enorme circumvallaţii (Grtfdritea Munce/uilli În Tran-
.silvania, KrivdllY în Slovacia). [n ce priveşte zidul insuş, avem jos mari
blocuri de piatră bine ccuarisadi. legate între ele cu ba.rne şi crampoane
de lemn (eL fig. 323 sqq. şi pl. XXX[ sqq.) pe o inlUţÎme de 1-3 m.
{după necesit3ţile de nivelare şi Întărire a pantei) şi o litrgime de 2~3 m.
iar deasupra, probabil, ca şi la turnul-palat de pc terasa supenoara.
(eL mai sus, p. 6g6), cll.rlimizi mari patrulatere uscate la soare. La unele
cerliţi constatam şi archaicul appareil a crochct (pl. XXXIV 1). Pentru
apărarea zidurilor avem, e drept cam rari, şi turnuri patrulatere elCterne
(fig. 324 şi pl. XXXIII 1). Turnurile de pe acropole servi au drept
locuinţe ale stlipânilor ce~ţii . Sclri monumentale urcau la ele (pl.
XXVII sqq.). Intrarea În turnul-palat era foarte targ-l şi închis.!i. cu
mari porţi de stejar încheiate cu cue şi balamale de fier (Costel/i).
Pe din1l.untru porţile erau încuiate cu manele groase de lemn (piatra
cu jghiabul respectiv pl1strată la GrădÎltea Mllncellllui). Se -pare d,
la porţi cel puţin, Dac" au intrebuinţat bolta tiI piei" cimre: Gr1l.dişte:
pl. XXXV 2. Dealtfel la Gr1idişte avem şi numeroase alte dovezi de
technică greco-rornan1l.:altare, sculpturi, clir1l.mizi, burlane de teracotA,
etc. Antichităţile mărunte ~site În cet1l.ţile dace de pe munţi ne arat.li
ci aici se desf)şura o viaţă intensă şi bogată: fierari, bronzieri şi ar-
gintari (nicovale găsite) lucrau pentru principe; negustori de departe, greci
(monete din Histria şi Mesambria) ori celţi (monete eravisce), ori Daci
-c11111torind pftnll. acolo, aduceau vase, ustensile şi podoabe de stil grecesc
.şi celtic, pentru oameni şi cai; enorme bogiţii (tezaure de monete de aur I
culese pe Gridiştea Muncelului: kosoni, ori, În apropiere: lynmachi, ca
'Şi de monete de argint, chiar romane, dar numai pânll. Ia începerea
r1l.sboaielor hli Traian) erau adunate În aceste burguri. Origina lor, În
timp, nu poate fi încl precis fixatA, deoarece nu avem destule slipl\turi.
Unele elemente, ca acea construcţie circu1ar1l. dela Muncelul, analoag-l
cercurilor de piatrli dimprejurul tumulilor etrusci sau attici, ori l'appareil
a crochet ne amintesc de hal1statt; posibil ca chiar din La Tene 1
aceste cetl1ţi sli fi început a infiorI. SigflT "ÎlIsd, ca şi în V, ele fIInt la
apogeul îtl/roririi lor în La Tbze /lI. Aş atribui chiar vremi i strlilucite
a lui Burebista ridicarea celor mai multe din aceste burguri: numai
-atunci Dacii au fost aşa de bogaţi şi de puternici şi au avut atâţia
www.cimec.ro
4
6911
meşteri greci la dispoziţie, spre 3. cHidl. formidabile1e şi numeroasele
ind.rirÎ din munţi (p. 473-482).
Umlle li ustensile domestiu. Dintre marile ateliere metalurgice din
Carpaţi ş i dela Dunl1re cele mai bine cunoscute pnn~ acum sunt cele
dela MrmcaCÎ în nordul Daciei, În plin ţinut getic, şi cel dela S::alacska
În Pannonia centrală, deocamdad puţjn interesant pentru noi. Dupl1
multele fabricate de fier, arme şi unelte, găsite in Transilvania sudve-
sticl au trebuit desigur sit fie foarte active atelierele din apropierea
minelor de fier dela Cudgir, la Gridiştea Muncelului, Costeşti, etc.
Nu avem Însil. suficiente cercetll.ri pe teren spre a identifică. cu preei-
ziune atelierele pe care lebliouim şi aici ca şi in Eşi NTransilvaniei.-
Secun·. Tipul OrtlatJasso îl gisim şi la K6szeg În apropierea Datiei (fig .
326) şi originea lui ou e În V ori În N, ci la noi În Carpaţi, În perioada
a IV-a a bronzului (cf. şi p. 403 sq. cu fig. 270 sq.): pJ.rerile mai vechi
despre o origine germanicl a securii cateia (Dechelette II 3, p. 13S6sq.)
nu se mai pot susţine (p. 484). Columna Traianli cunoaşte securi de
lupti't de specia cateia. fAri'\. prelungirea muchii pe mâner, deci de un
tip mixt: secure-ciocan (cc. fig. 327). Fireşte, securea de tip vechiu,
â douiUe, ca in bronzul IV, e mai departe În uz, dupl1 cum vedem din
fabricatele puse În circulaţie fie la MrmcacÎ, fie la KiJs::eg (fig. 329 sq.).
Tot dela M"ncacl avem un al treilea tip, ca un tranchtt de curelar (fig.
330, no. 15) şi un al patru lea, de ciocan-topor (ibid., no. 14). Insfârşit
de lângă Owa Sibiiului avem un fel cu totul excepţional de cateia (fig.
342).-Cuţite . Ca şi securea, cuţitu l serveşte şi ca unea ltă şi ca arm:1.
Deaceea În morminte se gliseşte aHlturea de arme (cf. din cele mai vechi
timpuri La Tene fig. 322: S::t"dr6 şi pl. XXVI: Si/iva/). Se pare cl
tipul curent din bronzul IV (fig . 328: Coltalm), cu mânerul tot de metal ,
n'a fost prea simpatic oamenilor La Tene-ului, clici g1I.sim mult mai
des tipurile d.soie. şi .a languette., cu mânerul de lemn, de corn, ori deos
şi cu lama de vreo patru feluri (enumerate la p. 487): v. fig. 330 sqq.
Dar nu e prea rar nici tipul cu mJ.nerul de metal, eventual cu o verigă
la capăt, spre a fi atârnat la brJ.u cu o curea, ca d. p. În Banat (fig. 333),
În orice caz cu un puternic mâner terminat in formă de bulb ori buton,
ca in vremea mai veche La Tene: d. p. la Munc:J.ci (fig. 332), la Balsa
(fig. 334), la Cohalm (fig. 336). Impreunl1 cu cuţitele trebue8c pomenite
şi cosoarele, asemănil.toare cu cele de azi şi rlispândite În La Tcne În
întreaga Europil. deopotrivit; Muzeul Brukenthal posedl1 o bogat1l. co-
leCţie de cosoate dacice de pe v-lile Târnavelor şi OltuJui (fig. 337)·

Unul din aceste cosoare mai plstrcază chiar inelul cu care coad.'l cdt
bine fixată in lemn strâng !ind bine mânerul de lemn pe fier, ca să nu
crape. Columna lui Traian cunoaşte un fel de cosoare de luptă (fig. 341)
deaproape înrudite cu tipul păstrat în atâtea exemplare la Sibiiu, dar
cu lama ceva mai ingustă. Dimpotrivă cuţitul-spadă dela Grădiştea
Muncelului, pi\strat tot la Drukenthal (fig. 336) e cu totul drept, cu
un singur diş, şi fâcut nu numai spre a tăia, ci şi a împunge. Şi ca formă
şi ca intrebuinţare e general european (p. 4 8z-4<)o)·
Dălţi, cuţiu, ciocane, cle,te fi alte fwel1e de meseriofi. Tot dela Muncoci
avem ce.'l mai bogati'i colecţie geto-celti cl de scule de meseriaşi: lemnari,
curelari, fierari, etc. (fig. 330 sqq.). Iar aceea ce lipseşte din inventarul
dela Muncaci e completat de cel mai bogat dela Szalacska. In adevăr,
în toată Europa celtidl. ori influenţată de Cclţi aceste unelte se făuresc
acum după modele identice. Un singur amănunt ar mai fi doar de rc-
Ievat aici: atelierele celtice ale Pannoniei fabricA şi instrumente chimr-
gicole; archeologul care le-a adunat la un loc declara cA nu ştie cum si
le explice: din fig. 338 se vede Însă f3.ră greutate că sunt nişte bisturiuri
de diferite necesit1ti chirurgicale: poate pentru nevoile umane, poate
pentru cele veterinare, egal: Împreună cu cele doull cuţite de forme şi
mărimi deosebite ele aI cătuesc o ftrusi. de chirurg din La Tene-ul
mijlociu. Dela Costelti mai avem şi o mică nicovalA de orBurar (în
La Tene, de predilecţie argintar) ş i o nicovală de fierar. Fier!l.strae şi
ile bine plstrate nu avem din Dacia, aşa cum avem din V(p. 490-494)·
Unelte ogn'cole fi dtferite mtensi!e camice. Thracii din Carpaţi şi mai
ales de pe câmpiile înconjurătoare au fost din timpuri immemoriale
agricultori: deaceea li s'a şi atribuit n!l.scocirea secerii de bronz (p. 294sq.).~
Totuş plflguri de bronz nu cunoaştem. Deabia dela venirea Celţilor
avem fierul de plug : s'au găs it exemplare caracteristice, de m1irimi va-
riate atât in Transilvania meridionalA (fig. 339). cât şi la Muncaci, În
Getia nordicl (fig. 329 şi 340). Totuş, chiar În La Tene fieru l de plug
nu e prea frecvent. Ţăranii daci continu!!. În general a ara cu ratiţa de
lemn. _ Total deosebit de cel din bronz e tipul de secere din La Tene: fig.
34°,332,33° şi 337; deasemenea coasa, fie t:.\ languettet, fie.a douille.,
e de tip caracteristic celtic şi e nou3 în ţinuturile noastre (fig. 337)·
Cosoarele de vie sunt şi ele de tip general celtic: ca şi pentru coase,
Transilvania ne-a procurat exemplare caracteristice de cosoare (fig. 337)·
Intre aceste trei unelte: secera, coasa şi cosorul, e un schimb de
influenţe tipologice pe care-l putem bine observ:t în colecţia de
www.cimec.ro
q
8.,
modele de cuţite de luptă dacice de pe Columna Traianâ (fig. 341). S'a
încercat chiar a se distinge, pe baza exemplarului dela Muncaci, un tip
special de coase de luptă (p. 497). Cu at!l.tea unelte şi instrumente tâioase
nu e de mirat că găsim în săplituri numeroase gresii de ascuţit. Tot
Bici ar mai fi de pomenit undiţele şi tridentele de pescuit, găsite in aşe ­
zlrile din câmpia munteanl, În special pe malul Dun.!!:rii (p. 494-498).
Dintre ustensilele casnice şi de bucătărie avem: ocrcmailleres. dela
A'fullcaci (fig. 344) şi dela Crtlsoni şi un frumos trident-furculiţli de
scos carnea din cazan la Mtlncoci (fig. 343)' C.1zane nu ni s'au păstrat
în nici una din loca l ităţile cercetate pânA acum, afar!i poate doar de
Coslelli (fragmente, de tablă de bronz). In ce priveşterd,niţelerotative,
num!l.rul lor în a.şezt1r il e La Tene din Dacia e respectabil: materialul
din care sunt {lcute eSau trachytul, sau lava basaltică. Dăm în fig.
345 trei calilli: dela Sighijoom, Tinosul şi M4ndstireo (p. 498-500).
Arme. După cum Scythii aduseseră cu ei spada scurtă şi pumnaJul
de tip irano·siberian, aşa Celţii introduc în Dacia armele de tip vestic
(dac-li. le-au folosit şi Geţii, e o altă chestiune: v. mai jos). Cum Celţii
sunt in Carpaţii nordici şi la Tisa încă din sec. V, natural primul tip
de spede celtice din Dacia e cel al pumnaJului de c. 50 cm. cu duble
antene ca d. p. Ia S::etUlro in Borsod (fig. 322), În continuarea tipului
târziu hnllstattian d. p. dela Kiiicky. Tot din vremea mai veche, nefiind
Încă prelucrată antruopoid (ca În La T tlOe II şi chiar 111) e probabil
şi spada scurtă cu duble antene dela Muncaci (fig. 346). Insă spada
caracteristică şi pentru La Tene·ul getic e cea de tâiat, nu de împuns,
merg!lnd pâni1. Ia pcste un metru lungime (Gruio) , dar de obiceiu men-
tin!lndu-se între 70 şi 90 cm. Necropolele ş i mormintele celtice dela
Apahida ([;g. 347), Baua, Gyoma, K&zeg, Hodsdgh (fig. 349), mai toate
de cavaleri cclţi din La Tene 11, ne-au d1t exemplare caracteristice
(v. descrierea pe p. 502 sqq.). O altâ grupă interesanti!. e alcătu i tă de
s!l.bii le La Tene Il ş i I Il din centrul, S şi SV Daciei: Aiud, Crai'l.la,
Sibiiu (fig. 336), Severin, Gârla Jl1ictl, Şim;mt, Gnu'a (pl. XXXVII fig.
1 şi 3) şi GogOfiţo. Totuş Dacii par a fi avut inci dela începutul La Tene-
ului tipul lor propriu de săbii. Acest tip DU ne e documentat literar
şi monumental decât din sec. 1 p. Chr., pentru Daci ca şi pentru Ba-
srornii din Dacia estică şi pentru Roxolanii din acel eaşi ţinuturi: e un
iatagan de forma bine cunoscut.!i d. p. din arta pergamenică pentru
Perşi i reprezentaţi c1izuţ i cu arma lângă ei (Muzeul din Neapole);
la Daci acest iatagan e de dimensiuni mici, cel mult ca o sabie actualA

8 ••
şi cu di.işul pe partea interioarii a curburii, În vreme ce la Bastarni (i\Ion.
dela Adamclissi) ~i la Roxolani e de tipul de glaJii qr/os praelongos Illra-
que manll rl'g,mt (Tac. Hist. J 79) şi cu tăişu l nu numai pe dinluntrul,
ci, se pare, uneori pe dinafara curburii, ca la adevliratele iatagane, iar
nu ca la fCoasele.şi «cosoarele. de lupti dacice(cf. pentru s3biile dace, in
afară de cunoscuta scenă a sinuciderii lui Decebal, şi de scenele de lupte
pe Columna Traianii, încă şi fig . 341 şi 350 cu 342). Firesc lucru , spada
dacidl e înrudită atât cu cea greceasă şi cea illyricl, cât şi cu cea per-
sană, dar e de un tip pregnant d'ferenl;al de cele dimâi şi mult mai va-
riabi l decât cea de a treia. In orice caz la Daci trebuie ţinut seam1\ cl
spada-coasă , spada-secere ori spada-cosor au putut fi producte locale
de simp l ă adaptare a uneltelor agricole ca arme de atac (p. 500-50<)·
Cu totul altul e cazul cu Ii1ncile din La Tene-ul getic. Aici nu mai
poate fi vorba de o distincţie precisă tipologică intre ce ar fi pur etltic
şi ce 3r fi gctic. Cel mult decoraţia unora din ele cu motive gravate ori
ajutate ar putea eventual ajuta la o stabilire de familii deosebite. Dar
materialul găs it până acum nu e prea bogat ori bine conservat şi deaceea
am preferat mai sus, p. 509 sqq. o c1asare topografică . In adevlIr, chiar
la MU1ICaci, atelier mare, e o completli anarhie tipologicl1: Mna ori
darde de toate mltrimile ş i contururile la un loc, Într'un fel de sintezd
populard, inconştientii., într'un sing'" ateli er (fig. 330 sqq. şi 352) i nu
lipsesc decât modelele capricioase, prea artistice, .cchancrces. ori tflam-
boyantes.i v. descrierea mai sus, p. 510. Pentru Hl.ncile mari se f!l.cdl:
şi un tcă1ciii u . de fier cu care se puteau înfige în pământ : am dat exemple
deJa M,mcacilt (fig. 329 ~i 340), Clljleri/a (fig. 339) şi Ichimelli (in N
Moldovei: pl. XXXV1 1). Din mormintele dela Baua şi dela Hodsdgh
în ellmpia Tisei putem cita i ar!l.ş I ănci numeroase din La Tcne Il cu
reminiscenţe din 1 şi în soc ietate interesantli: la Balsa cu o sl1geatii
«scythică., la Hodsagh cu frumoase slibii La Tcne Il destul dc bine
pllstrate (fig. 334, 351, 349). Alte exemple, dela Apahida, Aţel, etc.~
mai sus, p. 512 sq. şi fig . 353 sqq. Ne vom opri un moment doar la
colecţia de l!lnci din I\'Iuzeul Brukenthal (fig . 354 sq.). Un vârf de darc:b
dela Mdgdrei are teaca impodobitil prin torsiune şi decoradi cu un nod
(ca la fibulele contemporane, fig. 389 sq.): fig. 354i lancea dela Şeica
Micd e lungă de 65 cm., din C'drc insl1 2/3 sunt tIa saie., coada, cue se
introducea, ea, în lemn (fig. 336); dela Cross-Propstdarf avem o dard/I
f1irii aripi, ta douille. (fig. 355): mai cunoaştem exemple atât dela Mrm-
<:aci în N Daeiei (fig. 332, 8) ciit ş i dela Bi/Ult În SV illyric (cit. p. 513).
www.cimec.ro
•
8.,
lnsUrşit liincile dela Croia pe Dunarea olteanll, altfel obicinuite vechi
La Tene (pl. XXV 2), au printre ele şi una de bronz, dar nu turnatll,
ci lucrată cu ciocanul ca l ănci l e de fier.
]n ce priveşte sdgeţile, influenţa nomazilor iranieni le-a dat în La
Tene, mai ales in c:'l.mpia moldo-valachă, o Însemn1itate pe care la
Dacii v4rstei bronzului n'o avuseseră. Geţii devin în E arca';' edldrt
încă din sec. V a. Chr. Avem trei tipuri de fiere de sl1geţi (v. fig . 337
Şi356Şi pl. XXXVI, ,).-Asupraseerm·/or de luptd ne-am oprit mai sus,
când am vorbit de securi le-unelte (ef. p. 483sq . cu fig. 326sq. şi 329 sq.),
definind mai de aproape ce era o eateia de tip getic şi care e originea
sccu.rilor din epoca merovingiană (p. 509-516).
Ca arme defensive, deosebim: sClI/uri şi cOlfllri la Celţii noştri, numai
scut"ri la Geli . Fiecare mormânt eeltic conţine al!l.turea de s!!.bii şi lănci
şi un scut: adid. de fapt în săpl1turli numai ce a fost de fier Î.n scut ~
1111100 extern şi mdmlf(l inlerioardi restul fiind de lemn şi piele a putrezit~
Am dat exemple dela Baqa, Apaltida, Jlodsdglt şi Mllneaci (fig. 349,.
353, 347, 334 şi 357). ]n La Tcnc 111 umbo e rotund, iar scutul mai
elipsoidal. Scuturile dace de pe Columna lui Traian (fig. 358) sunt la
fel cu cele celtice şi cu cele romanc. A fost insii tot aşa scutul şi În La
Tene-u l mai vechiu? Credem c!!. nu . Ci, În l e~tură cu tradiţia mai
veche din bronz ş i hallstatt, a trebuit s3 fie rotund, eventual oval, dar
retezat în semicerc pe cele dou!!. laturi (cc. p. 314 şi gravurile de pe
cingătoarea din fig. 206). - Dacii din La Tcne-ul t:\rziu nu purtau coi~
furi; cel puţin aşa ni-i prezintii Columna Traiană şi Monumentul dela
AdamclissÎ. Ce1ţii insli, în archaeo-La Tcne-ul carpato-danubian, par
a fi purtat curent coiful de tip italie, fie de origin c sudică fie de fabrică:
celti c:ă (fig. 321 şi pl. XXVI). - Nu avem ştire de purtarea cnemidelor
la Geţ;; d;n La Tene (p. ;16--519).
Steaguri fi trompete. Dacii aveau ca stindard nalional un balaur,
draeo (fig. 359 şi p l. XVll 1-2): s'a relevat cl şi Parthii ca şi Scytho-
Sarmatii au avut acest steag şi s'a atribuit introducerea balaurului ca
steag al cohortelor romane din Imperiul tarziu eventual influenlei
parthice ori celei sarmatice. Totuş lucrurile nu sunt chiar aşa de simple
ş i sigure. Nici o descoperire archcologică nu confirmă existenţa balau·
rului ca steag seythic, aşa că afirmaţia respectiVI a lui Arrian pare a fi
o confuzie. De altă pune, sti listic, baJaurul dacic cu gura lui de lup,.
larg clseată, se l eagă de fiarele cimmero-getice studiate mai sus, cu
pri lejul tezaurelor dela Mikhalkovo şi Dalj. ]nsUrşÎt, ti pologie, origin ile

balaurului steag sunt În Assyro-Babylonia. unde, d. p. pe o stelă a
lui Nebukadnezar I(112o a.Chr.)îl ~sim atât cu trupu l de şarpe c4t şi
cu capul de fiara t printre alte simbole. Capul balaurului dacic sti lizat
ofensiv, in chip de bestie care atacA, deci carpato-caucasic t hallstattian,
e evident un cpv}.aXn1l?W)I pre-scythic. Trupul enorm nu are nimic
de-a face cu şarpele subpământean, ci cu conceptul demonului serpenti-
form care sboortT prill vă:dllh . •Cavalerii danubien it, A~vinii-Dioscuri,
numiţi ş i u:avaleri thraci. ş i tCabiri. , sunt reprezentaţi În ţinuturile
noastre c.!l.teodatii. 0' lut stt,ulard dacic tft mUlld. Dar aceşti zei sunt ce-
relti: ei st1lpanesc uraganul, din care ş i- a u f!icut si mbolul lor zoo-
morf. Dealtfel steagul Însuş era aşa construit Încat şu era ca furtun a:
(dracones) IIiat" vasto per/labiles et ideo ve/ut ira pereiti ribila"tes, cau-
dllrumqlle volumina relillqllclItes in velltu",. Cultu l «cavalerilor danubieni.
răspAndindu-se pe toa~ graniţa nordici şi În spec ial În IlIyricum, unde
din sec. III Înainte avem centru l real al Imperiului, steagul lor, draco, c
adoptfltofic ial În imperiul roman pentru intreaga armadi. - [n ce priveşte
1.~J.'jlbmJ (fig. 350) patrulater, de stofa, cu insigne brodate pe el, ca şi
În Râsitritul iranian, el e cunoscut şi la Daci. Columna lui Traian il repro-
duce, fie in cet3ţile dace, fie ca trofeu. Totu ş ni s'a ~rut demn de notat
ci Dacii merg În lupte numai cu droco În frumea lor, cit vexillflm de fapt
e un steag roman şi că pe zidurile cetăţi l or d,ce el e ridicat printre ca-
pctele de romani infipte În pari, deci mai mult ca un trofeu străin, În
vreme ce draco falfâe tocmai in mijlocul cetăţii Ulng5 turnul-palat al
principelui. - I nsfârşit trompetele dace, aşa cum le vedem reprezentate
pe Columna lui Traian (fig . 359) sunt complet identi ce cu cor1fyx-ul
cel tic, aşa cum îl vedem sculptat pe monumentele gallo-romane. Se
pare cl Dacii importa" din V, gata turnate, trompetele lor. I n orice caz
pavilionul trompetei era un cap de animal fantastic, cu gura larg des-
chisll , creasta zbârl i tă şi urechile ciulite, Întocmai ca animalele geto-
cimmeriene (p. 519- 523).
Care de lupld au avut Geţii În vremea bronzu lui . I n La T ene cunoa-
ştem d in Dacia numai care de luptă celtice, dela Prtjmu, ori Balfa
(fig. 360). Totu ş chiar la Ce l ţi carele de luptl1 nu se constat11 decât plină
În La T ene Il : posibil chiar ca nici În La T cne II s1l. nu fi mai fost
adesea dedt un vechiu rit fun erar (de îmmormântare cu car, de fapt
incinerare, numai cu roatele). In orice caz trebuie notat d ia Aiud
s'a găs it un cuţit (fig. 361) tot din La T ene Il, care potrivit mărturiilor
autorilor antici a fost interpretat drept o coasd de cor celtic.- Ca piese
www.cimec.ro
•
8"
de harnaloment avem: ;dhale caracteristice dela K6s::eg (fig. 363). de
un sistem destul de rar; felul comun e cel dela Hodsdgh (fig. 349)' La
Brukenthal avem nişte lâbale de tip KOszeg. - Pinteni La Tene bine
plstraţi avem dela MUtfCacÎ şi dela BroţOfJ (fig. 364). - Aplicele scy-
thice de harnaşament dela Cra;OfJQ, de argint (fig. 252 sq.) sunt fireşte
in afam de cercul cultural daco-celtic (p. 523-527).
Usttttsile pelltm grila corpului. Bricele sunt de forma unor cuţitaşe
late, cu lama subţire ş i t!iişul convex : la M,lllcacÎ, la Hotbdgh (fig. 349),
la Verlcl (eventual dublu : fig. 333). In Dacia sunt destul de rare, nu
numai pentruclt erau prea delicate ş i le-a mâncat rugina, dar ş i pentrud l.
D:lcii din La T~ne purtau bl1rbi lungi. In ce priveşte /oar/eale , de aceeaş
form1l. În La T cne ş i în vremea romanlt, e o ustensillt b a na lă in staţiu­
nile ş i mormintele celtice şi romane din Dacia (fig. 33°, 349, 353).-Piep.
teni de un tip foarte interesant ş i nou, de OS t avem dela Medial şi dela
OClla S ibiiulll; (fig. 365); primul e Împodobit cu un an imal gravat În
stilul vechiu .geto-ci mmeriCl: Mikhalkovo -Paşac hi o i. - Fragmente de
ogl;,,;:i de metal alb, probabil de fabricaţie itaJicl, avem dela TiMrul
pe Prahova (p. 527-53°).
Veţminte li podoabe. Notele originale ale culturii geti ce din La T cne, ma-
nifestate În arta de a cll1di cet!!.ţile, ori de a flurl armele, sunt îmmulţite
ese nţi a l prin arta podoabelor dace de argint, demn pendant. la arta au-
rului din bronzul IV r. hallstattul 1 carpatic. - Felul dacic de a se Îm-
brllca: bllrbaţi i cu o d1 maşll-blulâ peste pantaloni, femeile cu o fust!!.
peste dimaşa lunW-l, - cerea întrebuinţarea curelei ori c/u'mirului. Avem
del:l Cioara În Alba de Jos un fragment de placă de argint din coperişul
metal ic al unui chimir de piele lat de 157 mm. , ca acelea din hallstatt,
dar aparţ in ând La Tene-ului III (fig. 366). lndeobşte înslt blrbaţi i
poartA În La Tcne curele inguste (cf. Dacii de pe monumentul dela
Adamclissi) , iar fem eile l anţuri elegante de metal , mai ales argint, că­
zând liber pe şo l duri. Chiar sllbiile sunt acum purtate cu l anţuri (fig.
348, 338 şi 346). - Lanţurile ornamentale, de bronz, argint sau aur,
purtate de femei, sunt de doult feluri: de piept, legând ca un colan larg
cele doult fibule cari ţin eau mantia Încopciatit pc umeri; v. fig. 368,
dela Cyoma, - sau de cingdtoare, v. fig. 367, dela JilClll de Sus. Pentru
alte exemple, v. fig. 36<) (Cerbel) ş i 372 (Remetea) şi p. 535 sqq. :
Cioara. Someftll Cald, Cum VtIii, Olpret , MtIgura, Poszdg, Setlertlf,
Oradea Mare . Aceste l a nţuri au nişte pendantive curioase in form3
de ţinte drepte (fig. 37°, dela Somel"lCald) ori de sârme rbucite (fig.

VASILE pARVAN, GETICA
37 1 : Oradea A1are} , sau, încli mai interesant, de minuscule pumnale
(ibid.). _ Dar podoaba caracteristicli pentru Celţii purtAtori de tor-
qtUs e, tocmai, colanul, începând încă din sec. I1~ a. Chr., ~i anu~e
la noi în Dacia de obiceiu de argint, dar adesea ŞI de aur . In special
e comun colanul Ucut dintr'o singu~ bam de argint rlsucită (ca pe
vremuri În bronz şi hallstatt), cu capetele prelucrate fie in cârlige, fie
in chiotori, fie libere, stilizate zoomorf (v. pentru toate fig. 373 şi cr.
fig. 371), ca în h.aIlstatt la Sdl1georgiu Trdsedtl (fig. 262) ori la Nog? -
Gdj (fig. 23 8).-Dar mai ales e caracteristic pentru La Tcne-ul III. dlO
Ardeal tipul de colane cu capetele stilizate În protome de şerpi , on de
alte bestii stiiimoase, .cimmero-geto-scythicet: ]a Marca, la Olprtl. Ia
Ddrlat ori, ind, la Sângiorgill-Trdsedll. - Jnsă podoaba de corp cea
mai frecventă în La Tene-ul dacic e brtlfara. c.'\ şi În bronz IV = hall-
staU 1, aşa. şi în La Tene lI- III , Gelii îşi arată originalitate~ lor ar~­
stidl. în special În acest gen de obiecte. Vom deosebi dar!!. In Dacia,
aHhurea de tipurile de bdi.ţări comune cu V celtic. pe cele specific ge-
tice. Ca tipuri generale La Tene 11, reţinem: J. bara crcstlt'li, fig. 346,
9; 2 . bara unispiral~, cu capetele gravate (şi În La T~ne III) , fig: 373;
3. bara ornată reliefat cu S-uri, ca la Gyo",a, fig: ~74; 4· bdi.ţl.~lle de
hemisfere de bronz, foarte populare în NV Daclel, unde Celţu. erau
chiar etnografic prezenţi: fig. 375 dela Diosag, fig. 376 dela StinttDalla.
fig. 367 dela Jucul de Sus, fig. 377 dela ApaMda, fig. 368 ~del~ Gyoma.
Ca tipuri generale La Tene III, notăm: 5. fir de sârm~ !OchlS cu ca-
petele rlisucite spiral pe bad. dincolo de închi~ere: fig. 378 ~ela Cerbel,
fig. 372 dela Remetea; 6. vite de sârmli rb~c~te. c~. o frânghie: fig. 379
dela Cerbel., 7. bande late ornate cu cercun ŞI Imn ~e pun~te: ~g. 3~O
şi 381 : Cerbel. InsU.rşit avem formele specific ~aclce, 1I~1~ on plun~
spirale, cu capetele in formli de protome d.e şerpi .. Ac.est tiP .de bdiţ~n
cunoscut şi din Italia (Ornavasso,l\lolltejortmo ) caşi din GreCIa, IIIyna.
Thracia, Spania, etc. şi nu mai puţin din Scythia, iar chiar .în Dacia
având ca precursor tipul inclelor tscythice. cu cap~~ de şe~pl, se ~re­
zintJ. totuş În Dacia într'o Înfliţişare particular stilizată ŞI. alclitulOd,
prin una din speciilesale,lm tip 71011 . Deallr,n.u a.vem d~câ~ ~ smgur~ pe-
reche de bră\~ri, dela Totefti (fig. 382), uOlsplrale ŞI stIhzate mal de-
grabli sudic şi sudvestic decât dacic şi , poa~e,. o bmţarli .cu. prot~me de
taur (ca in Scythia). Deasemenea nu au mml~ caractenstlc getlc brl-
ţ~rile deschise ori unispirale de argint Cll o vagi indicaţie la. capet~ a
unor protome de animale (fig. 373, Ardeal; fig. 372, Banat). Dlmpotn\'li
www.cimec.ro
•
s ••
spirakle de braţ fi cele de picior, caracteristice pentru tezaurele de
ar~int dacice, oledtllne lin tip de sine sttItt!J.or. Sârma multiplA În~
dOlrll în spiral~ e de tradiţie a bronzului; dar capetele turtite şi împo-
dobite in exterior prin presiune cu un şir de palmete en creux e tot
ce poate fi mai «modern. La Tene (cf. cupele deliene, p. 207 sqq. şi fig.
J62 sqq., dela Crdsani) şi, În aceeaş vreme, amintesc, într'un chip
destul de viu anume procedee decorative assyro-scythice (MelgunofJ,
bordura tecii de pumnal, sec. Vl a. Chr.: Minns, p. 171). Cat priveşte
tenpul de şarpet, el e propriu zis de o speţA zoologică destul de nepre-
cisll: un bot ascuţ it oarecare. Aceste spirale sunt destul de popular
lucrate: massive (cea dela Se1ler'Uf, la Muzeul Brukenthal, cântlireşte
40J gr.), foarte largi (p1tnA. la un diam. extern de 125 mm.), de o ri-
sipA de material barbarll (bara, cilindrică, are o lungime, desfltşuratA.,
de peste doi metri şi un diam. de 4 mm .), ele sunt, par'cli, turnate
toate în acelaş timp, din acelaş tipar; e de ajuns sll se compare pentru
identitatea tipului fig. 371, 373, 383-385 intre ele: e una şi aceea,ş
formli, la Sett.enq. Helur, Vaidei, DârkJ;. Oradea-Mare, etc. (cr. p.
549). Suprafaţa de rlispllndire a acestor podoabe e destul de mare:
alAturea de 1 0calit3ţile citate, de Vertes În Bihor ori de Cerbel in Hunie~
doara, avem brnţări cdacicet chiar Ia Tata in Pannonia. - Ceeace
trebuie Însă evitat, stilistic ca şi istoric, e confuzia cu britlirile medie-
vale din ţinutul carpato-danubian, stilizate, pc baza influ enţe i iraniene
in tcdiţi a. mai nouA, sarmaticli, tot cu capete de animale, ca in vremea
geto-scythidi., dar Într'o modelare deosebită: a se compara d. p. brli-
,ltrile din cimitirelc «vechi ungare. dela Pi/iny ori Lipta-Gerge În N6-
grad, de prin a. 1000-1038 p. Chr. (p. 550).
Fibtl!e. De sigur Da~ia nu are în La Tene varietatea şi bog~ţia de fi-
bule din bronzul IV Ş I hallstatt, iar vremea scythicli a fost defavorabilA
acestei podoabe de Îmbr1'tcAminte. Fibulelc de fier, de bronz şi mai
ales de argint din Dacia aparţin la o scrie destul de tArzie de tipuri (mai
ales La Tcne III), din La Tcne·ul I neavând decilt puţine exemple:
Sedritll, Media! şi Ti"os1ll (fig. 388), iar din La Tcne-ul Il numai pil-
d.cle pur cel~i cc din mormintele dela Balta (fig. 386), Apahida (fig. 387)
ŞI Gyoma (fig. 368). l arll tipurile ce ne ofer~ tezaurele de argint dace:
1. fibuJa cu piciorul msfrânt şi plin de nodosităţi, ca la Pos::dg ori Md.
gura (fig. 389), Încli din La Tene II, dar cu deriva ţii mai frecvente
În La Tene III j 2. fibuJa cu nodositAţile pe arc. iar nu pe picior ca
la tipul 1 din care Se trage (fig. 372: Remetea), eventual În varietatea
dela Tit/oStIL (fig. 390); 3. fibula .cu scuu, probabil de reminiscenţA
hallstattian:1, ca la Cerbel (fig. 391},la R~tea (fig. 3~, 4) ori la Şael
(pl. XXXVII 2); 4. fibula teu scuustilizatii anthropomorph (reminis.
cenţl!. din La Tene 1) ca în fig. 393; 5. fibu la În formA de ancoră. care
nu e cumva exclusiv cromanlb, ci se ÎntâJneştc Înd din La Tene-ul
III, ca la Aţel (pl. XXXVII 2) ori spre Sighiloara; 6. fibula cu arcul
dintr'o buca~ cu piciorul lui, ca la Remetea (fig.372, J şi 3); 7. fibula
dintr'un singur fir de metal, egal de gros , ca la Tinorul (fig. 392); ~.
fibula .Nauheim. ca la Tillosul (fig. 388) ori RemJ!tea (fig. 372), databll
şi la noi, ca şi în Germania, tot în vremea lui AugustuS; 9. fibula cu
disc, cunoscut1\ de obiceiu din vremuri mult mai tArzii, dar la Ti1lostll
(fig. 388 ) sigur incl!. preromanl!., in vreme ce la Bregetio (fig. 394), ea
poate fi şi mai târzie. - Ceeace trebuie reţinut În ce priveşte fibulele e
ci îndeobşte ele sunt de forme general La Tene, iar nu particular da-
cice. _ Dimpotriw pendantivele cu tcUet şi eprmrnaieJ, ca la Medial, So·
meţul.Cald ori Oradea Mare (fig. 370 sq.), prinse de obiceiu in inele
largi, cari alcltuiau partea centralit, de leg-lturit, a lanţurilor or.namen-
tale de piept ori de cingătoare, sunt in adev!!.r caracteristice pentru La
Tene-ul nostru târziu.-In cepriveşteinekh, nu cunoaştem Înd din
Dacia (afară poate de Poiana: inedit) tipul .a chaton., ci numai pe
cele analoage cu brltţările, simple (fig. 388: Tin.osul) ori plurispiralc
(fig. 372: Remetea, de argint). - Colanele de mdrgele sunt tot ~a de
frecvente în La Tene, ca şi mai Înainte (os, tcracotă, metale preţIoase,
chiW imbar, sticlit, etc.). Cunoaştem de aur dela Crdsa",' (fig. 176) şi
de stiei1\. colorată, în special foarte interesante de pastă verde opacl,
dela Tilloml (fig.. 388); locurile de aprovizionare cu astfel de podoabe
erau altele pentru Dacia decât pentru Apus, deaceea determină rile ti·
pologice şi cronologice din V nu se potrivesc la noi şi trebuesc fixate
din nou. - Nu putem răspunde la chestiunea <Iad ambra (existentlla
noi atAt în Gorj cât şi în Buz1!.u) a fost fie exploatati1 fie rn.'I.car Între·
buinţată la noi în La Tene. In adevăr nu o găsim nici În morminte,
nici În aşez1!.ri. Explicaţia cu ritul incinemii şi arderea satelor dace În
msboaie nu e suficientă; căci împrejurări analoage au fost şi la Adria-
tica, şi totuş ambra se găseşte; e mai probabil ci efectiv ambra a fost
foarte puţin în uz la noi. - Ind mai caracteristicl1 e lipsa OIlrului in
La Tene·ul (bcie. Doar ici·colo , ca la Totelti in Haţeg (brAtiiri le masive
cu capete de şerpi tratate prea naturali st ca sl!. fie originare din DacÎ:1:
fig. 382), câte ceva de aur; altfel pretutindeni (v. lista, destul de lungi'i.,
www.cimec.ro
la p. 559) in Dacia argintul e acum metalu l de predilecţie pentru fa-
bricarea podoabelor. Şi in vreme ee Ungaria propriu zis!, ori Boemia,
cu~oaşte încl din belşug aurul, iar la Herc::eg-Marok În Daranya s'au
găSit podoabe de aur de stil central- şi vesteuropean celtic, Dacia face
corp cu regiunea iJJyricl şi est·alpină În precumpănirea absolut! a
argintului asupra aurului. De altii parte constat1l.m În Italia septentrio-
nal!! fenomene analoage, tot in La Teoe-ul In : ba chiar formele de
brăţliri ori de securi de luptli. dela Gillhr'asco sau O",aflasso sunt iden-
tice cu cele din Dacia, şi am arătat mai sus eli nu Dacia le-a primit
din hali a, ci foarte probabil invers. 10 adevltr e În toate aceste fabri-
cate - cum a observat şi Reinecke - un conservatism carpatic care
merge În tipologia lui pAnA spre bronzul IV. Naşterea artei argirttrdrli
la Daci În La Tene nu se poate explica doar cu afluxu l de metal (ca
monetA) din Sud, Începând din sec. IV încoace (v. mai jos), ci ş i cu
împrejurări de caracter etnografic şi cultural-artistic specifice pentru
vremea respectiv!!.. Consider!lnd insli cl alAturea de puternica influenţi\
celtidi, evidentl şi În tipurile de podoabe examinate mai sus, nu s'ar
putea, sub nici un cuvânt uita influenţa greco·iranhmă contemporană,
inţelegem eli În Dacia evolUţia ideilor artistice din bronzul IV ş i hallstattul
jJ trebuia s3 iâ un curs simţ itor deosebit atât de cel din V italo-celtic
cat şi de cel din E pur scythic (p. 550-561).
Cera7llica. Problema ceramicei La Tcne În Dacia e destul de com-
plica~ din punctu l de vedere istoric-cultural : ceram ica aceasta preci-
1.caU cronologic, dar nu identifici\ etnografic c!lmpul ei de răspllndire ;
e~ cs.le o marfii care circul!!., ca fi cea greceascil, la naţiunile cele mai
dIferite. Ea nu apare la noi înainte de sec. III pentrucA deabia de pe
1:1 a. 300 Getii intrll În raporturi mai strânse cu Celţii. Dar pe urmă
şi Dacii fac vase de tip ceJtic. In orice caz cantitatea de vase eeeltice.
din Dacia e enormă: intreguJ ţinut e, din acest punct de vedere, (leel-
tizau. To.t\1~,. în nici o aşezare La Teoe din Dacia nu lips eşte marfa
local!!., prun!tlvit, r1iu arsă, de forme quasi-neolitice. O pildl!. aml1nun-
ţÎtă au dat mai sus, în ana li za stilisticl a ceramicei dela Cr4sani (cap. IV).
Dar cazul e general. Şi Între moda l ocală şi cea str!!.in!!. consta~m un
schimb de valori interesant: tipuri Iwud executate În material primitiv
şi tipuri strdvech" prelucrate la roaM. E clar : ~r:tnimea geticA pl!.streazlt
înclp!!ţânat tradiţia veche; târgoveţii, proprietarii bogaţi şi nobilii adopt!!.
cu plAcere modelele nou!!., importând marfli autentic strltină, celticl
ori greceascit, sau provodind imitarea ei În Dacia. Dar ridicarea naţiunii

gete politic ş i economic in sec. 1 a. Chr. - epoca lui Burebista -
duce la r!l.spândirca fabricatelor mai de lux p An1i in stratele de jos ale
popu l aţiei. Aprioric, imensa majoritate a vaselor La Tene din Dacia
trebuie deci sl1 apart in1i perioadei a ll1 -a. Cercetăr il e pe teren confirmă
str!l.lucit această ipotez§. istorica. Acest paralelism economi c-artistic e de-
altfel un fenomen general istoric revenind regulat ş i În Dacia: În (!1Ieolitic,
întliu (populaţie sedcntm'11 agricol1i foarte numero asă şi, concomitent,
frumoasa ceramidi pi ctatli de cultura n, r1ispânditJ prin comerţ pre-
titundeni), ca ş i pe u rmă in bronzul llI- IV (vremea clasicii a tezau-
relor de aur şi a comerţu lui cu Italia: ceramidi spl en d idă de tipuri lo-
cale imitând într 'o pastă excelentl1 deco raţiile gravate ale obiectelor
metalice) .
Principala Înrâurire celtiC'"J. În D acia vine dela NV, dinspre Carpaţii
Slovaciei şi Tisa de Sus, unde Cclţii ajunseser1l. inelt din sec. V a. Chr.
Atât în Ardeal cât şi in Moldova Celţii au venit dinspre NV, iar nu
dinspre V ş i SV. FOnl/ele ceramice create de ei f" kgălllrd cu V bot",
fi bavarez au circulat apoi În întregul ţinut getic din platoul transi lvan,
ca ş i dela S ş i E Carpaţi lor. Pân!! şi la Crdsani pe laIomiţa anume ti-
puri tceltice. se leagl cu precursoare ale lor directe din Bavaria La
Tcne-ului 1 ş i II . Fir eşt e , nu lipsesc nici leg-Iturile cU SV illyro-celtic
şi le vom arăta. Dar ele sun t mult mai pUţin pregnante. Archcologii
cari au mcut lucrliri de am!!.nunt, pe teren, la ApaJu'da (Kovacs) ori la
Ba/fa (Reska) au relevat cu dreptate direcţia I\TV din care venea spre
Dacia influenţa celtidi . D ar ei lucrau chiar în I\TV Daciei, unde era
natural s!! avem o atare infiuenţă , d at!!. fiind prezenţa Cotinilor, Anar-
#ilor şi Tcltriscilor din Slovacia şi Ga li ţia csti c!'i . Mai puţin aş te ptată e
constatarea eli aceeaş origine NV e de atribuit întregei înr~uriri indu -
striale celtice asupra Daciei , p ânl1 chiar in Moldova ori în C~mpi a mun ~
teanli. -S1I. vedem acum care sunt principa lele tipuri de vase La T ene
din Dacia.
Urne. Vestu l cunoaş te , din Boemia ş i Bavaria panl În Dretania şi
Britania un tip de urn1i derivat desigur din situlele de bronz analoage:
fig. 395 d. p. cu fig. 200. In Dacia il regăs im la Sighiroara (fig. 395).
deci în S Transilvaniei, ceeace Înse.'\mnl1 di vom aVe3 a-l găs i curen t
ş i în alte pl1rţi mai apropiate de NV celtic. Din această urnl1 derivli
direct tipul barbar comun În Carpaţi şi pe Dunlirea mijlocie în sec.
lI- VII p. Cbr., după cum inţe l egem din staţiunil e dela Sântâna de
Muref şi Bandul de Câmpie (v. mai jos): ef. fig. 398 sq. O altii forml1
www.cimec.ro
•
8'3
Înrudit:! şi totuş rarA , de urn ă avem dela Tit/osuL din La Tene III (fig.
400). In Dacia Îns!! forma de urnll caracteristică pentru regiunea de
NV, ccelticllt, e ('ea. bitroncconicA dela Ba/Ia ş i Apahida, În feluritele
ei variaţii, dela profilul quasi-villanovian (fig . 402, 1) p~nă la acela
aproape sferoidal (ce. fi g . 401- 406): exact adică precum o g11sim pc
Dun!!rea de Sus, d. p. la &arba1Jtia (fig. 407 ş i 462). Şi această form!!
de urn!! se re~seşte in D acia p~nă tâ.rziu in vremea năv1i l irilor bar-
bare , d. p. Ia BandllL de Câmpie (sec. V- Vll p. Chr.) : fig. 405 cu p.
s6c) sq. E continuitate deLa La T b,e II pli"ă in sec. VII p. Cltr. ? Sau
e numai o întâ.mpllhoare revenire de forme, produse în a ltă parte, pc
baza comunll celticll In primul caz am avea fireşt e Înd un argument
pentru continuitatea D aco-Romanilor în N Duro.ri i. - Un al treilea tip
de urnă, din La Tene, dar ti llyri ct, iar nu celtic, e cel în formă de clopot,
~Ş 3 cum il găsi m la noi la Cruia. In timpul bronzului aceste urne erau
comune în Carpaţ i ca şi În Balcani (p. 422 cu fig. 286). D ar la noi ele
au fost pe urm!! înlocuite, d. p. de tipul bitronconic, în vreme ce în
Illyri3 (ce. Donja Do/ina) ele s'au plistrat pAn!! În vremea La Tene-ului.
To tuş unele forme analoage dela Crdsani (p . 184 sqq.) par a se fi mo-
~t e nit direct din vremuri mai vechi (ce. staţiunea dela u c}'inla de
Muref). - fns fArşit dela Timi,oara avem, ca mi c t X vota o ur nă imi·
t4nd cistele .a cordons. de bronz (fig. 408) ş i o mare tamforb servi nd
ca urn!! (fig. 409). - Ca ornamentare, urnele getice din La T eoe, fi e de
tip .Sighişoarao (fig. 395), n e de ,;p oApahida. (fig. 40Z), sunt destul de
s imple (fi g. 395-+11) : 2igzaguri şi valuri grafitate ori gravate, zone ori
linii venicale ori orizontale, drepte ori oblice , benzi ci rculare de cer-
curi concentri ce; inco lo doar profil e orizontale, adAncite ori În relief,
obţinute prin inv!lrtirea pc roată. In genere pasta e cenuşie, bine spll~
I ată ş i arsl, mai rar brun-roşcată. Ceramicl pictată nu avem decât,
excepţi o nal, d. p. Ia Sighi,oara , probabil importată din V.
CUpt. Orice mormânt La Tcne trebuie s!! cuprindă, tradiţiona l
(ca şi in bronz ş i haJIstatt : p. 422 şi 424) triada: urna, cupa şi cratiţa
(ori hoLul).' cf. fig . 404 şi 406 ori 407. Formele cupelor variază dela
tipul elegant hemisferic dela Ordsaui (fig. 123 sqq., ori 126) ori dela
Sighişoara (fig. 41 3), nepot bun al cupelor italice de bronz dela Fi::lfUl
GherJii (fig. 2°3), pânll. Ia @cratiţat <lScythi clb cu proeminenţe tthrace.
(fig. 266 ş i 305), fireşte mult Înnobilat!! prin road, ca d . p. Ia JUC1lL
,u Sus (fig . 36,), la Apahida (fig . 4'2) ori la Ba/Ia (fig. >j06). Evident
cupa La Tcne din Dacia e adesea doar un UpTJţ În miniaturl\, deaceea
 VASILE p}.aVAN, GBTICA 8,.
atat ca mlrime cAt şi ca profil ncest fel de vase se prezint~ într'o foarte
interesantă varietate pe care o notăm aici pe scurt, doar prin no. figu-
rilor: 420, 45°, 449, 44°, 397 (fragm. 2 jos la st.), 414 dr., 415.
Baluri fi ettti. Punem ÎmpreunA aceste tipuri pentru rolul identic
pe care-I jucau în inventarul mormintelor La Tcne. Dealtfel În afar1
de Apalrida, st1!ţiune de tip cel tic pregnant, unde bolurile sunt nume-
roase (fig. 404 şi 416), toate celelalte locuri, incepand chiar cu Balta
(fig. 406 şi 417), cunosc ceaşca, iar nu holul, potrivit vechei tradiţii
încă din bronz (fig. 287 sq.). Ceaşca de tip local e simplu troncconicli.
(fig. 59 sqq., dela Grăsan;, fig. 415 dela Tinosul, pl. XXl dela Poiana).
Dela Sighitoara (fig. 418), Poiana (pl. XX I) şi Tinorul avem şi forme
de ceşti de un tip unghiular, stmin. Foarte variate sunt formele de cttli,
căni şi oalt cu ° toartli. ~site în attz4n'k la Tene: sunt de fapt vasele
cele mai frecvente, Întrucât servesc atât la p!tstrarea cât şi la transpor-
tarea lichidelor inlAuntrul gospodăriei, pentru diferitele nevoi ale
casei şi ale alimendi.rii. Deosebim trei tipuri : 1. archaizant bitroncconic,
ca la Zimnicea (fig. 419); 2. pântecos şi scund, ca la Cr4sani(fig. 77- 81),
la Roaua, Brate" Chiletli, Sf. Gheorghe, CenUll, Râtl/OO şi Ti"dsul (fig.
421,423,425.434,436,437,429,433); 3. de tip svelt sudic, ca la TârguI
Secruse, Daltlie, 1'il11110ara, Zil1l11icea, Sf. Gheorghe şi Tinosui (fig. 422,
424. 409. 426, 435, 4Z1, 427 sqq.). De un tip diferit sunt ulcioare1e
cu ga.tul stra.mt dela Târgul Semesc şi SighifOara (fig. 439 şi 438), amin-
tind vasele.gdrtlfi de tip bavarez, fâtă toarril.. -lnsfârşit avem cettile-
strecurdton', ca la Crăsani (p. 210) ori Sigltitoara (fig. 44') '
Vase larg tkschise de tipurile castroane, strAchini, farfurii, fructiere.
etc., cu sau f4rd picior. Avem douli. serii de forme: 1. cu buza dreaptA
şi ţnguslă, simplu profilată, analoage cu tipurile bavareze, atât basille
mai mici ori mai mari, dt şi .cupc cu picior Înalt., la Poialla (pl. XXI),
la Tinosul, Zimllicea. Chepeţ . Sd,.:ielli, Poialla Selei (SanniztgclllSa) ,
Aiud, ori Siglu'foara (fig. 415, 44°, W, 444, 446, 449, 397, 45 0 , 45 2,
455); 2. cu buza lald, de ° mare varietate de profile, mergand până
la exagerări, pe care modelele lor vestice (vase metalice din Hallstatt)
nu le formulaserll.. niciodată, fie pentru strllchini şi basine, fie pentru
«cupele cu picior înalu, resp. vase~suport (câteodată identice cu cele
- anterioare-din Italia), la Poiana (pl. XXI ), la Cr(Isafli(fig. 87-J22: cu
elemente de inspiraţie kx:ald, Încă din cneolitic), la Zimuicea,Ti"osul, Sighi-
toara,Oltem', CerMl, Cam4lăIl, Dablic, Sâllzie"i ori Aiud (fig. 414,444,
4' 5.443.445.45°.455.443.45'.453.454.448.446. 397)· Din tipul de
www.cimec.ro
.,'-----_=.::==-------'''-'
cratiţă larg troncconică, veche Înd din neolitic şi pllstradt În popor
pa.n~ in La Tene, d. p. Ia Crdsani (p. 199 şi fig. 88) ori Timitoara (fig.
457) derivase o formA cu picior scund, iar apoi tot mai Înalt (p. 197
sqq. cu fig. 87 sqq.) ale cărei buze, dup~ pilda vaselor metalice din Vest,
afectând forme analoage, de basene ori tipsii, se Hl.ţiserA treptat alcA-
tuind un tip caracteristic La Tene în Dacia: 1. de eupe cu picior Înalt,
ca la Sighitoara, Tinosul ori Ailld (fig. 455. 415, 397); 2. de vase-suport,
ca la Sjg"#oara (fig. 443, 445), quasi-iden/ice cu tipul analog di" fitrul
ilalie; 3. de cratiţe şi farfurii ca la Olteni ori Certlal (fig. 451, 453 sq.),
cu obicinuitele ornamente În zig-zag . Vasele cu picior Înalt dela Pecica
(fig. 456 şi 458) sunt de un tip italie pregnant: foarte natural, deoarece
ne afHim pe valea de jos a Mureşului dltre Banatul de Câmp, unde in-
fluenţele italo-illyrice au fost Întotdeauna puternice. Demnă de notat
c marea varietate de profile larg deschise, în ce priveşte buza lor, la
Zimmcta şi Tinorul (fig. 444 şi 415). La fel. avem pentru cupele cu
picior şi vasele-suport bogate serii de profile, fie la Crasani (fig. 103 sqq.),
fie la Sighiţoara (fig. 443, 445, 45°, 452, 455), la Ti,wsul, etc.
O menţiune specială merită marile dolia Sau pithoi ~site curent
in staţiunile La T~ne ale Daciei, la cAmp, ca la Cr4sani (fig. 157- J 59),
ca şi la munte, d. p. Ia Cosletti. Caracteristice mai ales pentru La T~ne-ul
111, aceste mari recipiente de păstrat apa - eventual in atelierele de
fierărie, ca in Gallia-sunt de un tip şi o facturll cari indicll limpede
influenţel e meridionale, venite fie prin CeIV, fie - suntem după 100
a. Chr. - direct dela Greco-Romani.
Reţinem darA , pentru Dacia Iransilvană, prezenţa a dou4 familii
de fabricate: 1. primitive. de ripuri şi factură localli., eventual de imi-
tare ţărăneascl a formelor nou~, şi 2. perfecţionale, de pastă excelenrJ.
in special cenuşie. lucrate la roatA, şi, adesea, importate din regiunile
celtice Învecinate, dar, fireşte, Înd!. mai frecvent fabr icate chiar la noi,
dupA modelele ccJtice. Dimpotrivă În Dacia mo/do-valahd avem trei
fami lii de vase: cele douA ca în Transilvania, şi 3. vase elenislice: am-
fa", de diferite origini, indicate adesea de stampilele de pe mănuşile
lor (Thasos, Rhodos, Cnidos, etc.), cupe delie'Ie, canlhare tattice. (eL
fig. 459)' Probabil că nici Transi lvania n'a fost total lipsită de atare
produse (ceva În llceastll direcţie ar fi de constatat la Sighişoara, pl.
XXXlX 1 , dar de origine sudvesticll. mai tirzie, iar nu elen isticli. din
vremea cupelor deliene); dar p"nă acum n'avem nimic precis, nici din
săpături, nici altfel. ]n ce priveşte fragmentele de vase dela Sighitoam,
-==----

pictate cu Linii late cafenii pe un fond de pasti roşie ~t1nd În galbcn~
roz, asettlănlhoare cu cele dela Stradonitz, ele au putut fi aduse chiar
din Gallia În La Te-ne 111 (Dechelene), deşi nimic n'nr Împiedeca s~
fi fost fabricate şi in regiuni mai apropiate (Boemia, Bosnia: Reinecke).
(Cp. pentru cele de mai sus, privitoare la ceramicl. pp. 561-591).
Vtue de sticlă intregi nu avem incA din s!!.păturile noastre. Dar sta~
ţi unea dela Til/oml ne~a dat fragmente foarte caracteristice pentru felul
acesta de marfA importat din Sud. Predomin!!. pasta verde şi albastră
de diferite nuanţe, cu ochi şi pete galbene ori albe, iar fragmentul din
fig . 460 e multicolor: ca fond vio let~ametist, cu ochi şi vine de nuanţe
clare, roşii, galbene şi alburi i. In general, din La Tene Ilf (cf. şi fig . 388).
.'.
btdttstria ". comerţul; ciratlalia fabrt"catelor străine fi a moneleij arIa
geticădi" La Tem!. - Ca şi În V, La Tene-u l getic se distinge inainte
de toate prin melallirgia sa activ! nu numai pentru nevoi le interioare,
dar chiar pentru export. In adevăr, daca. atelierele dela .Muncaci În N
Daciei sunt foarte productive pentru nevoile pacinice ale Geţi l or sep-
tentrionali (oferind unelte agricole în primul rând), flră îndoiai! fabri-
cile de anlle în stil dacic: s!l.bi i curbe, cosoare de lupUi., securi «geto-cim-
mcrienet de fier, etc., au trebuit să fie În Transilvania de unde de fapt
am putut releva exemplare identice cu cele reprezentate pe Columna
lui Traian ori pe Monumentul dela Adamclissi (fig . 342 cu 34' şi pl.
XXXVI :z). Evident, atel ierele din Transi lvania, pe cari înainte de toate
avem a ni le gândi instalate in cetăţile de pe munţi, unde de fapt s'au
găsit şi scorii de fier şi nicovale, lucrau în mari cantit!!.ţi - cum am enu-
merat mai sus speciile - nu numai arme, ci şi unelte ş i ustensile pentru
viaţa agricol3 local!!.. Credem Însă eli. iataganele bastarne figurate pe
l\1onumentul dclaAdamclissi ar putea fi tot de provenien~ transilvant1 (iar
nu cumva scythic!l. ori sarmaticll.). Pentru e"."tragerea argintului nu avem
documente suficiente; dar nicovale de argintari s'au glsit la Costelti,
iar minereu brut conţinând argint s'a gAsit· la Crădiştea MllIzcellllui. Cum
Dacii au bătut manetă de argint şi au fabricat şi ne n um~rate podoabe
de argint, este exclus ca ei s11 fi folosit numai argint importat (eventual
ca monetă din Thasos ori Macedonia), ci au trebuit 93 extrag! şi ar-
gintul din propriile lor mine. La fel c cazul cu allrul. La cucerirea Da-
ciei de Decebal se pomenesc cifre fantastice (Carcopino a Încercat,
subtil, să le emendeze acceptabi l) de cantitatea de aur şi argillt pe care
www.cimec.ro
.'7._ _ _ _ _ _""-'==_ _ _ _ _ _=
Traian a luat-o ca pradă de aici. Evident, chiar cu admiterea unei
enorme acumuH!.ri de obiecte şi monete de aur in casteJeie principilor
daci, pe cale de biruinţe şi p~dăciuni împotriva Grecilor (Dromichaites) f
ori Celţilor (Durebista) şi de plăţi pentru serviciul de mercenari in Sud
l (ind din sec. V a. Chr.), totuş o parte importantă din aurul Daciei
~ Extragerea aurului din minele Daciei a fost de sigur
cu totu l primitiv! inainte de °Jenirea Romanilor: s'a cules aurul din
nisipul rAurilor, s'au ales pepitele din conurile de dejecţii ale vliilor,
s 'au splilat măcinllturile de minereu din diferitele placerI naturale . Dar
de o prelucrare sistematică a filon uri lor quarţoase nu credem cl se
poatc vorbi În epoca preroman!. Totuş, cum :tm Încerc:tt a demonstra
În chip repet::lt mai sus, vârsta aurului nu e În La Te-ne.J ci În bronzul
In i IV. Atunci aprovizioneazli Dacia toat!!. Europa Centrallt, Ger-
mania şi Scandinavia cu aurul ei palid (pentru argintul matin din el).
Aurul Agathyrsilor, de care vorbeşte Herodot e pre-agathyrsic. Şi, la
fel, aurul lui Decebal va fi fost Îll bunit parte sau pre-La Tcne, snu
pseudo-dacic. Dar dacă fierul şi ltrgintul sunt metalele clasice ale La
Tcne-ului getic, brollzul nu e mai puţin folosit şi în această vreme:
colane, br!!.ţl'l.ri, lanţuri, fibule, vase, figuri ornamentale, aplice pentru
haine şi harna~amcntc, care, trompete, steaguri, etc., aşa de numeroase
in La Tcne-ul dacic, postu lea.z.!l o importanUi. activitate În rnetalurgia
şi industria de artă a bronzului. Necunoscutlt Dacilor pare a fi rAmas
industria smalţului decorativ, aşa de r.!lspânditA. la Celţi; o dovad:1 În
~IU:eld~a~~~~:~~~u::~~n~~~i:~;~~ld~e~~:~~n~~e~~c~~~~:,:~~;:'.ad~C:;~.'
/
Tratatele clasice asupra numismaticei barbare central-europene din
La Tcne, de Blanchet ş i Forrer (v. p. 598 sq.) trec şi Dacia printre
regiunile de monetlirie cel tic!!., fitră a determina o familie speciallt da-
cicl, autonomă faţ11 de monctăria propriu zis celtid. Totuş chiar la
Blanchet şi Forrer găsim tipuri de monete care Îndi din 1874 fuseseră
caracteriz.1te de Biclz drept specific dacice. O reluare a chestiunii, În spe-
cial pe baza cercet3rilor lui Gohl, a dat lui Moisi l ocazia sl'I. determine o
întreagă serie de tipuri pe cari ci le caracterizează drept .dacice•. De
fapt, ca şi bt4rgtlrile, podoabele ori vasele getice din La Tcne, aşa şi mo-
1lttele sunt creaţii getice cu elemente sudice trecute prin m!lini celtice
şi cu mtJloace le/miu inspirate dela Celli. Cee:tce e exclusiv dacic e pre-
dilecţia pcn lru monetele mari de tipul tetradrachmei şi emisiunea mixtă
~raclmle skY'phate cu capul lui I-Ierakles-Alexandros (dupit

7. 6
tetradrachmelc lui Alexandru cel Mare) pe avers, şi calul (dupli sta-
terii lui Filip Il) pe revers, fireşte tot În mlirimea tetradrachmelor t lrzii
dacice (Bielz), imitate dupli cele th.'1siene. Forrer a datat aceste tctra-
drachme dupa a. 200, in dau.!!. emisiuni : t200-J50 a. Chr.' ş i te. 150
a. Chr o, : dupa. cum nu intervine încll., ori intervine, influenţa tipului
. Macedonia It creat În 158. Dar şi Forrer ca şi Cohl şi,du~ ei, Moisil
vorbesc de o monetlirie dacicl În sec. IV a. Chr.: auasta e o imposi-
bilitate istoncd. Nu la noi, dar chiar În V nu glisim monete de nici un
fel în mormi ntele La Tene-ului 1 (Dechelette). Iar, pe urmA, baterea
de monetl1 a început deabia cllnd n'a mai fost deajuns de cea autentic!i
din S. Prin urmare deabia între 280 şi 200, dac!i a putut începe la noi
imitarea stateri!or lui Filip 11. ]0 realitate la M,mcoci ca şi la Szalocska
mooetăriile ccltice respective sunt active mai ales În La T coe 111 . Iar
la noi, fie la Cudgir, fie la Sebefel ori la Peteuo, deabia din epoca lui
Burebista, c1lnd pretutindeni se ridic! pe virful munţilor castelele no-
biliJor, putem conta cu o mone~rie localll. Am încercat dară a demon-
strâ (p . 599-605) că În Dacia nu se poate vorbi nici de serii ni ci de
tipuri stri ct cronologice, ci mai degrabă de emisium' de calităţi d,Yerite,
adesea aproape contemporane, iar că epoca de principal:1 act ivitate mo-
netad!. dacicli e între c. 100 a. Chr. ş i c. 50 p. Chr. Am mai arătat ci'\.
Dacii n'au bătut t,ici 11tollet ă de atlr ,Iici mOlletă de bronz . JnsfâNjit deşi
Dacii au cunoscut !nonetele celtice din Pannoni a imitate după denarii
romani (s'au găs it monete ale Eraviscilar chiar în burgul dacic dela
COdefli), ei ou s'au simţit Înclinaţi să dea nici o dcsvoltare imi ~rii
locale a acestui tip de monete. Foarte explicabi l dud ne gAndi m dl
aproape nicioda~ Dacia ou suferise prea mult de lipsa de mone~ ex-
celeotii sudid1: macedooean1i ş i thasian1i intaiu, romana pe urmi'\..
De fapt, ex.'lmin!lnd comerţul din Dacia Între c. 400 a. Chr. şi 100
,p. Chr. (p. 606-619) constatllln c:1 el este complet dependent de Sud.
Până pe la a. 200 a. Chr. nu poate fi evident vorba dec.ât de S grecesc ;
S roman nu Începe a juca un rol decât abia din sec. II a. Chr. încoace .
Cu toată această orientare statornidi. SN a penetratiei economice În
Dacia, marile drumuri comerciale de aici sunt ori entate spre V ş i spre
E . ln adevăr S î mbră ţi şează regiunile carpato-balcanice prin cele două
mări care se intind din Mediterana departe spre N : Pontul Euxin şi
Adriatica; ş i Grecii ş i Romanii au preferat, fireş te, drumul apei: Întâiu
pe mare, apoi pe văile marilor dluri, În sus (pe Dunl1re), ori la vale
(pe Sava). Cât priveşte drumuri le de uscat, din 1\ibcedonia, Thracia
www.cimec.ro
•
.,.
şi mai tArziu IJlyria, direct spre Miazănoapte, ele au fost intotdeauna
frecventate - tot dealungul v1\ilor marilor rluri - dar mai mult de
ritshoiniei decât de negustori .
Fllrll indoeală, Grecii, În special cei dela I-listria ş i dela Olbia, vin-
deau Geţilor din Carpaţ i numeroase produse ale metalurgiei lor : arme
şi unelte, cu lama de oţel excelent din N Asiei Mici ş i mftncrele bogat
gravate, vase de metal (bronz, argint şi aur), candelabre (ca acel dela
Crlsani, pI. X). ori lampi (ca la Poiana, pl. XXI 2), de bronz, aplice
de haine ş i h arnaşamente , podoabe, oglinzi, toate de metal, apoi po-
doabe de stielll , vase de teracotl1 din Delos, din Attica, din Asia Mic:1 ,
etc. Dar fIU acesta era come rţul cel mare eu Da.cia. Ci acela ClI vin ş i
untdelemn. La inceput sunt T hasienii cari domina importul de vin
sudic în Dacia (sec. IV şi 111 a. Chr.). Apoi, mai ales din sec. II inainte,
Rhodieni i şi ins f1rşit Cnidienii iau În stă p âni re toate dlile comerciale,
nu numai pe valea Dunărei in sus, ci ş i pe toţi principalii a flu enţi pllnă
in Carpaţi ş i până în Moldova nordică. In schimbul vinului Grecii
iau grâu , sarc, cai, piei, eeam, miere, lânii, bl ănuri ş i nu rareori sclavi .
Cum insa bo~ţiile Daciei erau aşa de variate, pentru o bţinerea lor
nu erau dc ajuns vinul şi uleiul ş i atunci Grecii trebuirll sli. plă tească
şi în bani: aşa avem a ne explica marele numlir de tezaure monetare
din Dacia, începând chiar eu sec. IVa. Chr. Penetraţia economicll.
grecească c adâncă : duJY.I. descoperirile de manete, nu numai câmpia
moldo-valahli, ci întreaga Transilvanie, până În Carpaţii nordj ci, a in-
trat În sfera de influ enţă a comerţului grecesc. Fireşte numai moneta
de argint - staterii lui Filip 11 şi tetradrachmele thasiene în primul
rând - e un document În accastă privin~. În vreme ce monetele ele-
nistice de aur, gbite in Dacia, dealtfel de preferinţli În regiunea cetă­
ţi l or de pe munţi, sunt î nd eo bş te pradă de mboiu ori plată pentru ser-
viciu l ca mercenari În Mia711zi .
Din scc. Il a. Chr. Romanii Încep sl1 fadi o vic concurenţă Grecilor.
1n sec. 1 a. Chr. pe n etraţia romana. În Dacia e general:1 : tezaurele de
denari republicani se găsesc rltspftndite pe intreg teritoriul Daciei.
Totllş, Întocmai cum ca intensitate Grecii sunt mai activi În E ş i SE,
tot aşa Romani i precu mpanesc în V şi SV Daciei (cf. înşirarea princi-
palelor descoperiri monetare caracteristi ce din valea Mureşului, a Târ-
navelor şi din SV Daciei, la p. 610 sq.). Impreu n?l. cu denarij romani
su nt mai ales numeroase drachmele apoUooiate şi dyrrachi ce : ele in-
di ca oarecum simbolic originea pan-adriaticll. a penctraţi ei romane în

,.. VASILE PÂRVAo"'l, GETICA
'3.
Dacia şi C.1 atare cxplicl ,i imprejurarea de ce nucleele de civtJ Roman;
1/,egotiandi eaflsa in Dacia COt/S1"SttllleS au trebuit sl1 fie mai numeroase
în Danat, în Oltenia şi În Transi lvania, decât În Muntenia şi MoldoV3 _
De altă parte din cronologia tczaurelor monetare romane din Dacia
mai reiese un lucru important: multe teZ.:lUre se opresc brusc cu data
denarilor lor prin a. 45- 44 a. Chr. Aceasta nu poate fi o întâmplare.
Ci e un semn că pregătirile de r1isboiu ale lui Caesar Împotriva lui Bu-
rebista fac pe ccrlllenii romani cari încheiau şi În Dacia, ca pe vremuri
in GalIia, numeroase şi importante afaceri, sti fugd, ascun::ându-ţi te-
::aurrle: soarta rccend a semenilor lor din GaUia ii învăţa di nu era
aldl. salvare. Romanii au venit În Dacia, pân§: la Augustus, pe drumurile
grele şi primejdioase ale Macedoniei şi Dalmaţiei (v. p. 613 sq., prin-
cipalele tezaure de monete din SV italo-grec g~site in Dacia); dupii
ce Îns.ll. Augustus asigură prin înfrângerea Pannonilor şi a Dacilor.
drumul Savei p5nll în Banatul dacic, evident toat.ll. circulaţia intre Italia
şi D-;cia trece pe aceasdi arter1i. Pe ea va plltrunde ~poi biruitor roma-
nismul pânA la gurile Dunării.
Avem relativ puţine monete celtice În Dacia, iar tRegenbogen-
schGsselchen. de aur doar de pc valea Mureşului . Deasemenea sunt destul
de puţine fabricatele celticc de artă şi de preţ în Dacia: n'avem nici
podoabe de aur de stil celtic, nici frumoasele fabricate ccltice smtll-
ţuitt, ba chiar apliccle şi ornamentele de bronz de stil celtic sunt curios de
rare în Dacia. Numai fabricatele cceltice. modeste, de fier, ori de pA-
mânt ars , sunt în adeWir foarte numeroase. Este deci evident cli. între
Celţi şi Daci sunt mai degrab.ll. raporturi etnografice, de cultură popu-
lară şi influenţe de conlocuire pe teritorii învecinate, decât relaţii co-
merciale propriu zise. Popoare de cultur!i quasi-identicli., Celţii şi Dacii
n'aveau ce schimba «comerciab . ../
I nteresant e cll. şi in L'l Tene, ca şi În hallstatt, Dacia face parte din
clientela central-europeană a industriei greco-italice a vaselor de bronz,-
acuma de origine din Copua ori Gumae. Avem din judeţul Hrmieooara
resturi de vase de bronz italice (p . 618, cu fig. 200, 3), fireşte, din La
Tene I U. Tinorul, in Ciimpin muntean.ll. ne oferli şi el un fragment
de vas de bronz din epoca lui Augustus (fig. 461). Totuş, în privinţa
acestui articol comercial nu trebuie uitată partea importandi pe care
o aveau oraşele greceşti dela Pontul Euxin chiar În vremea târzie a in-
flucnţei preponderente romane În Dacia. Monetele din Hislr;a şi Me-
rambria g.ll.site la Costefti ne aratA că. Transilvania nu eel. in La Tene
www.cimec.ro
•
'3'
mai pUţin legată de Pont de cum fusese in hallstatt, cu concursul Scy-
tlUlor. De sigur tot aici, la Grecii de pe coasta thracicli., mai găseau apoi
Dacii şi putinţa de aprovizionare cu amukte prophylactice de toate ma-
terialele ş i formele. Citim numai figurina de bronz din col. dr. G.
Severeanu: un taur, in stil naturalist thraco-scythic din Dobrogea,
având pe grumaz numele thrac ..Ata~, iar pe spate dedicaţia •An6l-
(l)WVl [le] e[iJxt"I']: sec. IV-III a. Chr.,-şi inelul cu pentaclu
pythagorician găsit la Poiana pe Siret.
Asupra artei getice din La Tene ne vom oprl pe scurt (p. 620-626),
deoarece am insistat repetat şi mai sus . Dacia fiind la r.lI.scrucea drumu-
rilor dintre arta natura li stă din E şi cea geometridi. din V (gtmuintI
"" în Carpati) a fost un momcnt impind de contactul mai viu cu E
prin migraţiile cimmeriene întâiu, scythice pe urnU, să ias!!. din tradiţia
ei geometricli şi să adopte formele naiv-naturaliste ale ruls.ll.ritenilor:
tezaurele dela Mikhalkovo ori Dalj ne stau mărturie despre începutu-
rile stilului geto-cimmeric. Această inf1uenţ.li. a E n'a displirut În La
Te.ne, cu toad precumplinirea Celţilor: colanele şi br!iţ.li.rile de argint
tCU capete de şerpi. sunt un produs al naturalismului estic, geometrizat
măcar în decoraţia prin gravare de argintarii daci din sec. 11- 1 a. Chr.
Aceste brliţi"tri au creat dealtfel în medii culturale analoagc, la Germanii
din sec. I II- IV p. Chr., probabi l prin mijlocirea Suebi lor vecini cu
Dacii Încli. din sec. I p. Chr. tipul thannoveran. (Kossinna) frecvent
nu numai În Germania vesticli şi centrală, ci şi, mai ales În Suedia şi
Finlanda, În special de aur (cf. p. detalii criticc, p. 620 sqq .). Altfel,
cutare aplicli de cingătoare cu figuri omeneşti, ca aceea dela Cioara (fig.
366),ori fibule cu masca umanli (fig. 393) ori figurine de bronz (fig. 180)
sunt mai degrabli dovezi de influent! mediteraneanl'i, pe calea roman1i.
deco1t de influenţă orientall1. Geţii rumân În deobşte reprezentanţi ai
stilului geometric. Ca şi la Celţi 1tIt a'f)(!71J nici la Geli reprezentt!ri an-
Ihropolllorphe ale divi1litt!/ii. Şi ceeace e Înd mai caracteristic septentrional ,
nu au nici temple. ]n general Getii nu domin1i materialul plastic În nici
un chip. Ce~ţile lor de piatră sunt aproape total lipsite de orice fel
de decoralie, fie mll.car şi linear!i. Dou!!. trei Încercări la Cr4dlftea Mun-
celuilli (pl. XXXV 2) ori la Coslefti (pl. XXIX 1) sunt absolut naive.
In toat!i architectura lor monumentalli e prezentă tirania ideilor ar-
chitecturii În lemn: ca Grecii din sec. vn a. Chr. Dacii traduc in piatru
şi ci'l.rumid.ll. uscată la soare construcţiile lor în şarampoi şi bârne de
lemn, avo1nd deasupra nuele lipite cu lut. Şi cu toate eli meşteri cioplitori

de sigur strnini le taie blocurile de piatr!l. În linii foarte regulate
(cr. scara din fig. 2, pl. XXVIII), le~tura acestor blocuri e ~cută ca
În V celtic cu bârne ori crampoane de lemn (pl. XXXII sq.). Iar dacă
faţa temelii lor dc turnuri şi curtine apare destul de cclasicb (fig. 324
~i pl. XXXI-XXXllI), apoi cpi loţii . rotunzi de piatri'i. puşi În picioare
drept contraforţi ori umpluturili a ziduri lor (pl. XXXIII 2) sunt pur
..archaism. septentrional. Evident, spre sfâ rş itul sec. 1 a. Chr. şi Înel
mai mult in sec. 1 p. Chr. Dacii împrumută dela Romani technica de
a c1ilidl cu mortar (cf. clădirile de pe terasa de jos a Grilidiştei l\'lun ce-
lului) şi de a impodobi construcţiile lor În chip sud ic. Dar cu astfcl de
manifestări suntem introduşi - IliCit Inainte d~ Traian - /" epoca ro-
,mană Il Dacie;.
Asupra mormilltelor din Dacia La Tene-u lui trebue să ne oprim
cu oarecare insistenţă . Trebuie deosebite: mormintele pur etl/iet, ca
la Balfa, Apahida, Gyoma, Ai/uI, Si/ival. Gn/ia, etc., şi mormintele
propriu zise getice, În special în preajma aşwri l or omeneşti statornice,
cercetate mai ales în câmpia munteanl, ca la Poiana, Crdsani, Piscul
Coconilor, TiMsul, Zimnicea, Mitndstirea, etc. Din L'l Tene [ nu avem
nici un morm1lnt cercetat sistematic, aşâ. d nu putem amcl care era
ritul immorm1lntl1rii la Celţii din Dacia in sec. IV. Din La Tene II
avem ins:1 numeroase morminte cehia serios cercetate şi publicate,
toale de ;nciI/CTare. Inventarul (ef. fig. 462) e simplu: urna, cupa şi
boLl1I ori ceafea, tradiţionale; armele fr1lnte (dar nu totdeauna) Împre-
jurul urnei; câteodată, ca la Bolta, roatele carului de lupt:1 (fig . 3(0);
În s fârş it ceva alimente pentru hrana in viaţa viitoare: de obiceiu ~ini
şi purcei, eventual chiar mistreţi , - deci exact ca în V; lucruri pre~
ţioase nu s'au ~sit decât rar (cf. fig. 367 sq.). Mormintele erau plate,
colective ; cadavrele erau incinerate (d. p. Ia Apahida, s!l.pl1turi le Lui
Kovacs) pe b1!.nci de piatrn (bolovani Îngr1!.mll.diţi) lungi de c. 2.50 m.
şi late de c. t m. Cenuşa cu oasele calcinate nu era pusl\ totdeauna
i" urne, ci adese.'l Lângă urnele funerare (cf. fig . 360 : Balta, deci ca În
Pannonia : fig. 462); groapa are forma unui puţ ori a unui dolill"" adânc
de c. t m. - Cât priveşte acum mormintelegetice din Dacia, avem În cârn-
pia muntean!!. acel eaşi morminte plate de incinerare lân~ aşezări sau chiar
:sub locuinţe, cu un inventar incit mai slirac, mormintele fiind de ccivili.,
deci fără arme; interesante sunt vasele de rit funerar: urna, cratiţa şi
eeaşca : ele conservă, tradiţional, forma strl!.veche, mergând ca profil
.oriornamentarepân!!. În neolitic.-O necropoHi de câteva sute de tllll1l1li,
www.cimec.ro
•
'JJ
toţi cu morminte de incinerare, avem la COloL, lAn~ Sibiiu, din La
Tcne III şi vremea roman!!.; de reţinut itrekk şi brdţările tpirole cu ea-
~le de Itrpi vsite in mormintele de aici. rn CAmpia munte..1n1l. şi În
l\Joldov~ se intrebuinteazA ca în Rusia sudid am/oreu grece,li ca fiTile
funn-are (d. p. I:J. Critsa",', la Poiana, poate chiar la Sllceava).
Cel\'ii erau inc!!. În La Tcne II adepţi ai il/lnlmării, din Gallia şi până
in Pannonia. Numai la Rin, şi În Dacia (toată), ritul incinerll.rii e general.
Oacl la Rin Celţii vor fi fost influenţa-ţi de Germani ca sili adopte inci-
nerarea, În Dacia e clar ca ei au adoptat ritu l dela Geti cari Încă din
vârsta bronzului erau incineratori. Dac!!. deci la Dun:l.rea mijlocie in-
cinerarea devine genera l!!. deabia În La Tcne III (sec . 1 a. Chr.), atunci
ea evident nu ar putea sta În l egAtură cu coborirea Germanilor din N
(cum propune Reinecke ca primd'ipoteză), ci (lCU alte motive.. (a doua sa
ipoteză), şi anume, cu intinderea din nou a Geţilor prin Burebista pân!!.
În a.ceste regiuni. Pannonia, Dalmaţia estidi şi Moesia îşi schimb~ ritul
funerar de sigur sub influenţa Getilor. Religios deci şi Celţii, ca pe
vremuri Scythii veniţi in Dacia, sunt desnaţionalizaţi de Geţi. - Din
cauza ritului incinerllrii general în Dacia nu ne putem da scamâ din
studiul mormintelor descoperite p1ln!!. acum (aşa cum vedem lucrul
clar la Scythii ş i la Cel ţii inhumatori) intrucât ritul jerfjrji femeij la
~~i (cunoscut din autori şi la Geţi) se confirm.ll. sau
nu. - In ce priveşte archaismul ceramicei din mormintele getice ale acestei
vremi, el reprezintă nu o primitivitate, ci un exclusivism religios faţă
de ele~entele ",;ii ne (~ 6.6-633).
Rebgro ge//Cd nu e prea mult lămurită prin monumentele desco-
perite pe teren În La T enc- ul getic. Totuş, cAteva construCţii enigma-
tice, de pe terasele inferioare ale cetăţilor dace dela Grădillea Mun-
cebtLui şi COSlelti merit:1 a fi considerate aici mai de aproape. - La E de
cetatea dela poalele Muncelului, pe o terasă larga, e o incint.ll. rotundi1
dublll. de blocuri de andcsit: cele din afarâ mai scunde şi mai groase,
lipite, cele interioare mai Înalte şi mai înguste ş i s ubţiri, spaţ iate; tot
a.1 lapteul!,. bloc interior e s irnţjtor mai lat ca celelalte şase (nu insist
asu~lemn:tlliţi~,fimhobce a acestui fapt): incinta are un diametru
de 30 m., iar grosimea tzidului. e de 43 cm. (cc. pl. XXXV 1). Interiorul
ineintei n'a fost ind suficient cercetat. Evident avem inaintea noastrili
o construcţie de caracter religios: este ea un mormânt, ca acele incinte
circulare din prima vârstil a fierului acoperite de un lllmullu?: . des
cordons circulaires composCs de blocs plantes dans le sol: les pierres
de ces enceintes peuvent ctre espacees ou jointives. (Dechelette),- şi
ca incintele ctrusce ori attice din aceeaş epocl? Este incinta noastm.
însăş, hallstattian3.? Mediul La Tene în care. ne aflâm . Ia G~dditlea
Mrmcelului, excelenţa prc1ucrlirii roce1or erupnve (andcslt, daClt .p?r-
phyric) nici, cu o dibăcie quasi-egiptean~, ne înd~amnli. a p~ne ŞI 10-
cinta dela Grlidişte (pc care deocamdatl o w'nUlm a fi mal degrabli
un mormânt decât un templu) tot în La Te-ne.
De altA parte, la CO$Ufti, tot pe terasa inferioam.,avem nu una, ci
vreo patru grupe de alitlieri, de blocuri rotunde de calcar, in ,forma .unor
tamhuri foarte scunzi de coloane (v. pl. XLl sq,) : avem Impresia de
;::~~~~i~il~J~:i~~~~Ei;::~e::C~!~:;t~:!~i,;:;~~:~~:,~,,~i.°~~i;~
altarul în formA de tron eare încheia la unul dlO capete ahOlerea, Avem
aici deaface - datli pluralitatea construcţiilor - cu morminte ale ullor
familii diferite? Sunt locuri de inchinare către zeul suprem, adorat
pe în!l.lţimi , Zalmoxis, orânduite de ginţi deosebite? Avem a~ căuta În
apropierea lor câmpllri de urne? Ori cumva crypte ~pate. I~ stâncă
pentru vreun preot-profet, 'XT1~~ (~f. p. 162.), care, dJ.dea alcl rnspun-
A
suri credincioşi lor? Fapt e cii ahru er:le dela ~teş~ execu~te 10 acelaş
material, în acelaş sti l, şi pe aceleaşI terase artificiale ca ŞI cetatea, nu
pot fi decât din La Tene Ill. , de Înflorire populară a culturii din Dacia. Du~ întreruperea produsă
Sunt acum construcţiile acestea religioase dela Grli.dlştea Munce-
lului şi dela Costeşti gel.ice, ori ce/J.ice? S'ar putea evident glI.si argu-
mente numeroase pentru a susţine ccltismul lor, dar nu pentru epoca
protoistoridi În care ne aflăm, Atât ca material şi sti l, dt şi, ca varsti,
aceste construcţi i sunt specific dacice. Iar dadi vrem ~u once p~eţ .SA
le leg1l.m eu alte regiuni de civilizaţie european1l., atunCI sâ ne ammtl.m
e.1i. tot la Grădiftctl J\ lbmccllllui avem şi tl'appareil a crocheu archalc,
de veche manier.1i. sudică, iar nu vestic-Ii, 1n vremea cAnd Dorienii se vor
fi aflat mai aproape de Dacia, va fi fost la Thracii din Carpaţi şi la ci o
anume comunitate de rituri şi tradiţii. Un rest din ele p.1i.strat până În La
Tenear fi eventual construcţiile rituale descrise mai sus.
!~~~·:~:~~:~~~~~;~;,li~:~!~~:i.c:tE~:;.~~t.i ~;~~~~~~~:Ţ;
adopte numele şi imaginea sudică. Avem d. p. d~la Drobeta ~n !t~p'.ter
\lirlinesc dacic, cu părul şi barba t1!.iate ca la Geţl (p. 640), Dlmpotnv1!.
www.cimec.ro
a avut un mare succes iconografie imaginea zeilor cavaleri (<<hraci. ori I
.danubic~j~), .de origin~ ~yn cretjs~icli., irano-thraco-elenicA. ln sf1rş it strA-
vechea dlvlOltate femlO103, prelOdoeuropean!l., adoptatli ş i de Scythi
ca ş i de Thraci ş i adorati'l la DunAre şi În Rhodope sub numele de ..A()-
UItI' Baoll'Jtf} = Diana Regina (cf. p. 163) nu se gliseşte reprezen-
tatii iconic dec1lt ori pe monumente iraniene, ca În Rusia Sudică,ori
la Poroina in l\lchedinţi (p. 20 sq,),orÎ pe imaginele de cult ale pomeni-
tilor tC".Ival eri danubieni . ,
Cât priveşte chipul de ba laur, droco, de pe stindardele getice, el \
nu poate avea nici o leg.1i.turll. cu cultele chthon iene, ci e o imagine ura-
nian! a furtunei, pe care cavaleri i solari, acoliţii zeului suprem al Ce-
°
ruJui , o birllesc ţi poortd i,1 suliţă(p, 453 ş i 521 şi pl. XVIII). E mon-
strul biruit, purtat În triumf pentru inspliimântarea vrăjmaşilor, e deci
prin excelenţli un ânorgtinatov. Exact ca şi monştrii patrupczi dela
Mikhalkovo, Dalj ori Paşachioi.
Evident, avem şi În Dacia numeroase amulete, de tip solar, ca şi
de tip chthonian : primele În legă tură cu roata şi svastika, cele din urm~
cu diferitele chipuri de animale şi figuri neînsufleţite, Probabil şi sticla
coloratii teu ochi. a avut un rol profilactic, In ce priveşte mlirgeanul
şi ch.ihlimbarul nu ne putem pronunţa, negbindu-l în s!i~turi .
Intr'un cuvânt, Încheind retrospectiv, La Tcne-ul dacic e o vreme
în sec. vn şi VI de nhi1lirea scythicli În evoluţia înfloritoare a bron-
zului IV dacic spre hallstatt, o adevăratA renaştere se produce in Car-
pati, deoparte prin penetraţi a tot mai activă, elenicA şi elenisticli din-
spre E, iar de alta prin p~trunderea nu numai culturalll. dar pe alocurea
chiar etnograficlS a Celţilor: Grecii veniserll. În Dacia încă din sec. VI,
Celţii ajung aici abia la sfârşitu l sec, V, dar influenţa amânduror po-
poarelor e quasi-contemporan1i . Agricultorii getoMdaei asimi lcazlt or'
a lun gă pe nom:lzii iranieni ori pe vagabonzii (în căutare de p.1i.mânturi
nou.1i.) germa.no-cclli. Cet1!.ţi geti ce se ridic1i in toate părţile pe vârful
munţilor, ateli ere metalurgice ş i «fabrici de arme. de tip getic se Înte-
meiazlt, se bate chiar monet1i 4dacicli._, dupli imita ţia celor grcco-ceJtice.
Dar mai ales se creşte În toate chipurile productivitatea 13rii. Popu-
l aţia din munţi şi pll.duri se intinde În stepli, colonizând agricol; nc-
gustorii straini pun in valoare bogăţiile ţării cumIXirând pe rmrfuri
ori cu monetă bun3 sudicl! produsele h3rruciei ori suhsolului dacic.
Progresele ' teehnice nll.scocite de vecini se r1!.spândesc şi in Dacia :
 .,.
mctalurgia, emor3.ritul. rotativ,ceramica de lux acu~ la roatJ. ~e creea7.l
o artă dacid a argintului, Cll motive zoomorfe, orientale, getlzate geo~
metric. llog3.ţia crescută a tuturora, fruntaşi şi popor I creeazJ. n~vOl
de lux, adid de civilizaţie sudid : vase, candelabre, p?do~bc, aphce,
de bronz ori de sticlă, din Grecia, din Italia ori din Egtpt, Iau dr~mul
Daciei, Ind mai mult sun t clutflte vinurile şi untdelemnul sud iC ~
şi teraeotele ieftene din Delos ori Attic:I şi Asia Mic:1,
pentru nevoia
de ~~~~:te: }!~:7!~::' sudice cronologia de amlinunte a ~La
? 'ene-ului
dacic e, fireşte, perfect asigurarli. Treptata plitrundere mdlu .. a Gre-
~~~~ :r~i~:~Z:~i: ::It~cl :~'d: ~~~~i~~lo:~ :~a~::~:~~~! ~d~i:~~
ei izvor de inspiraţi e, elenic şi italic, e astfel o introducere la Romanl~~,
trăită de Geţi efectiv, până în strat~l e ccl~ ~ai adânci al~ popula~l~I,
ind cu dou3 secole Înainte de vemrea pC! mi lor negustori romam 10
ţin~:~~u~ly;:-:~~e~;I:. D~,ri~:in Celţi, ,inten~ificată ~in ,sec . Il
a. Chr, chiar de Romani, occidentahzarea Geţllor dm Carpaţi n~. putea
duce decAt la un singur rezultat: în momentu l cllnd ~o.manl1 l~u
definitiv la Dun3re rolul civilizator al Celţilor, supun~ndu-I ŞI pe aceştt~,
din Gallia şi pAn3 la gurile Dun!irii, formelor de VI3~ romane, .~acla
era perfect prc~tită să devie şi ea roman!i, RomaOlzarea Daclet se
anunţase de altfel anthropogeografic ind deJa 1000 a. Chr '.'. când c~.ltu~a
viLIanovianfi îmbdi.ţişa şi intreg massivul ~arpatic: C~lţu au ffiJJloc~~
îns!i apoi şi elementele materiale. ale cultu.ru g;~co-Itahce. lar RomanII
au tras concluziile : at5.t etnografice cAt ŞI spirituale. ..
Pentru a înţelege naşterea, desvoltarca şi persisten{~ ror:aantsmulu~
danubian, trebuie să. cunoaştem În~int~ d~ or.ice protoistoria Europei
centrale şi carpato-balcanice in mllemu l mtâlu a. Chr .
www.cimec.ro
GETI C A
ESSAl D'UNE PROTOH1STOIRE DE LA DACIE PENDANT
LE PREMIER MILLJlNA1RE AV. j.-CHR. LES FOUfLLES
DANS LA PLA1NE VALAQUE ET LES GITES DU MASSIF
DES CARPATHES.
11 Y a cinquante an8, Grigore Tocilescu prc!:sentait a Prague, en 1876, une
these sur la Dacie p'iromajne: plus ou moins revue et corrigee cette these
paraissail en 1880 dans lea Annaks de I'Academie Rownaine. Simuhan6nent
Cari Gooss publiait 8CS Skiz::m ::ur fJOrr6mischen CUll/lrgeschichte del' mjl1kun
Donouc~endm dana I'Arc/u'o d. Vei'. f siebenb. Londesk. 1876 el 1877. Vingt
ana apres paraÎS8aÎt le manuel d'areheologie de Fr. v. Pulszky, Magyarorszdg
Archaeologidja, en deux volumes (Dudapest 1897). En '913, apres la mort
de I'auteur, I'on publiait I'ouvrage de Nicolae Densusianu, DaciapreisUmc4,
80rte de roman mythologique et philologique tout-a-fait absurde. En 19 1 %
M. 1. Andrietcscu presentait une these a Iassy toujours sur la Dacie Pri-
Tomaine, bien faite, mais s'oecupam seu lement du niolill,jq/u.
L'ouvrnge de Tocileseu etait assez peu utile meme il y a cinqu:lOte ans;
celui de Pulszky ctait incomplet et peu sur deja a son apparition; il ne reste
d'utilisnble que Goosspoursesmateriaux,jusqu'a 1876,cequiestassezpeu.
Quant :lUX ctudes de dctail, l'âge du fer de la Dacie a etc tres neglige. A part
quelques bons articJes de Paul Reineeke, de Louis de Macton, de Joseph
Hampel, de DeHa POsta et de Max Ebcrt, seulement des comptes-rcndus de
fouilles et des nOles de decouvertes, parfois assez mal interpretees. En Tran-
sylvanie meme, lea fouilles d'.1!tienne Kov:ics et de Martin Roaka ont fourni
des contributions importanteB soit a I'erude de l'âge de La Tene, soit au hal\-
stattscyth.iquc. On trouvcaisement dans les notes de notrc livre toutes les
indications bibtiographiques.
Lorsque nous avons commenee, il y a cinq ans, nos fouilles protohistori-
ques dans la plai ne valaque, il n'y avait donc, en aucune langue aucun livre
utilisable d'orientation generale sur "age du fer des regions earpalho.danu-
bien nes.lInousafaliuaiosiconstru iredetoutespieceslesystemede reeherches
7,6 .,.
el accomplir pour la premiere Cais l'assemblage des rn316riaux necessaires.
Ce qui veut dire que le lecteur trouvera ci-des.soU3 loule une scrie de de-
(3U1S; qu'i1 soit slÎr que j'cn trouve cncore plus, mais queje pense â y teme-
dicr par de continuellcs rccherches 8urle terr'ain meme, arin de pouvoird'ici
quelques annCea danner une nouvcl\e editian, oompletement remaniec, de ce
premier etsai.
Il me faut maintcnant accomplir un devoir tres agreablc: remercier de
l'amitie qu'ils ont euc, de me communiquer soit du materiei soit des infor-
mations inedites, M. M. Csa ki, dircctcur du Musee Drukcnthal, de Si.
miu, feu Frnn~is Lâszl6, directeur du Musee National Szekler de SJ. G/IMI'-
g/~. le comite de direction des collcctions de la viUe de Sigh4oara,
M M. ~lienne )3ray, dicecttur du IreCe eBethlent (avec des collections impor-
tantes d'archeologie, ethnographie el histoire naturelle) de Aiud, J . Teutsch ,
fondateur et consccvateur de la coUcction J. TculSCh de Bra/OfJ, George.
Postelnicu, conservateur du Muste de la viile de Tim4oara, D. M. Teodo-
rescu, dirccteur du MusCe archeologique de Cluj et Alexandre Ferencu, son
a.ssistant, ~Balş, mcmbre de l'Academie Roumaine, 1. Andricşescu ,
8Ous-directeu r du Musee National de BucaT~st. Quant â mes elcvcs, que j'ai
charges de trnvaillcr sur le ten'ain (fouilles ou carte archeologique) 'd'apres
un plan fixe d'aV3ncc, je leul' ai donne la possibilite de publier leurs propres
contributions soit cn meme temps que ce livre, dans In revue Dacia, soit
mcme avant, dans le Du/utin d~ /a Commission des Monumcnls Ju"slor;tjues.
L'on trouvera dans les notes de mon livrc, ou dans la lege.nde des illustra-
tions, le nom de chacun de ccs j eunes chercheurs et I'indication du trnvail
qu'il a fait. Je dois cncore un mot de remercicment amon ancien collabora-
teur, M. Pccurariu, le dcssinateur du Muste National, qui a execute tous
les dessins inedits du present Iivre.
.'.
Bien qu'il fOt asscz difficile de resumer un Iivre ou In rechercbe et la cri-
tique du deu:il joue un rOle aussi important que le ttavail de synthese, il
me faudra me soumettre a cette epreuve, pour donner en une langue etran-
gere au moins un apen;:u general des resultats auxqucls je suis arrive.
Ce livreetant le prcmieressai d'ecrire I:!. protohistoirede la Dacie pendant
les douze siecles qui se sont Ccoules depuis I'âge «mycenieM jusqu 'iI. I'âge
«romaim de la Dacie, il ne pouvait offrir ni un simple ricit, dans la maniere
des manuels d'histoire, ni une si mple dereripl;on des materiau:t, comme dans
les traites d'tantiquites.,- mais, bien, un expose critiquc, ou la misc en valeur
des documents, tres souvent mal interpretes et mal dates, devait continuelle-
ment preceder les essais de condusions generalcs. L'on trouvera donc ici
des reponses aussi a des questions de detail concemant I'archeologie
www.cimec.ro
protohistorique de l' Europe carpatho-danubiennc, mais ceci n'a pas ete
le but principal de ce line.
Les. sources pre~ic:res dont la protohistoire de la Dacie doit proceder,
appartlennent a trolS champs de rechcrches differents: les lluteUnl anciens,
~~O:I~;!~~~e~~:r~:I~~~~:' /::r::~::ii;~e:c;i~p~~~c::r~su:~,!~n:i:~i~u:~~
mr, sefondantsurlcsmi!mesauteurs, nussi bienl'autochthoniedesThraccs
dans les Carpathes que leul' arrivCe ici a peine verslemilieuduIV-es. av.J, _
Chr., lorsque les GCtes dela MCsie inferieure se semieor refugies en Dacie aux
devant des Macedoniens vainqueurs! Avec les auteunl seuls I'on ne pcut af-
firmer presque rien de precis au sujet de l'histoire des Daco-Getes avant
Alexandre le Grand , ou mame, s'il s'agit de vraie histoire nationale, avaot Bure-
bista. - Quant aux gltmu, a la toponymie el l'onoTMSlitJU~, I'on constate tres
souvent le danger d'en donner des etymologies et des explications toul simple-
ment dilettantcs; el pourtant, la defaut d'autres renseignements nous sommes
oblige. d'employcr cea documents aussi dont ni la geographic, ni j'ethno-
graphie historique ne pourraient jamais se priver. - Au contraire le mate-
riei archeologique, et en premier lieu celui qui a ete releve directement des
fg~~~~:~~;:;;~~~I~;~~f::~1~i~~~~;I:~E~~;!~~0~~
materiei archeologique tout un long chapitre de l'his1oire ancienne de l'Eu-
rope, il partir du lII-e millenaire av, J,-Chr.
Notrclivrcsedivisedoncendeuxpartiesinegales: lapremiereetrnoindre,
tmitant du materiei historique et Iinguistique (chap. II, III et V), I'autre,
de bcaucoup plus large, etudian t le materiei archeologique (chap. IV et VI).
Le I ~er chapitre s'occupe des migrations cimmero-scythes, c'cst-â-dire tnonce
le POlRt devue initial de I'histoirede J'age du fer en Dacie, le VII-e tire
les conclusions de tout I'ouvrage.
Nous avons poursuivi dansle l -tr t:llapifre la questioll de la chute du monde
richemenret hautement civilisedu bclâgedu bronzecarpatho-danubicn saus
les coups des peuples migratcofS, partÎs â la recherche de nouvelles terres
cheznous,commeen Italieet .enGtCcc,auplu8tardversl'anloooav.J._Chr.
Nous avons essaye de dcmolltrer (p. 3 suiv.) que les invasions cimmeriennes
d'abord VerB les Carpathes, ensuite vers la Thrace et l'Asie Mineure,ont
~~rsc~~:;~~c:'~~~:_:~reX;;~ ~:;~~ !·~~~~u;; a~!~ ~~nm~~:a~:~sl::=:;
ponto-caspien - Ia cause principale des mouvcments de pcuples dans la
seconcle moitie du II-e millenaire av. ].-"Chr. -etaient deja declanebees
vers 1600 av. J.- Chr. Si les Scythes du Sud de la Russie 90nt prezoroastri-
ques (Rosto\'tzeff), ou bien preavestiqucs (Vasmer) et Zor03stre a vecu vers
", 8'0
1000 av. J.-Cbr. (Eduard M~yer), il est evident qu'ils ont du commencer
leurmigration versl'Ouestavantl'an 1000 etpar suitcc'cst3vant loooque
les Cimmeriens du Sud de la Russie, poussts par les Scythes vers 1'0, le SO
el le SE, ant du s'ebranler pour des siecles la venir. L'archeologie de la Dacie
vient confirmer cette supposition d'une maniere presque inattendue. Les
tldep6tst de bronzes, parfoisdevraisttreaom 3"CC beaucoup d'objets d'ar,
cachesau-devantdesinvasions, partouldanslaregiondesCarpathes,appartie.n-
utnt pour la plupart ou bien a l'epoque immediatcment previllunovicnnc de la
Dacic, donca la fin du Jl-e millenaire, ou, encorc, ala dernicreperiodede I'age
du bronzc carpathiquc (1OOC>--700 3V. J.-Chr.). ]1 s'cnsuit done que les mi-
gratians cinllncro-scythes avaient commence tcllement de bonne heure, que
vers looo-goo av. J.-Chr. tout l'Orient de I'Europe etait en pleine agitation.
Nous ne possedons aucun vestige scythiquc de l'Europe carp:l.lho-danu-
bienne, qui (Cit anterieur au VlI-e 6. av. J.-Chr. Les Scythes 80nt donc arrives
cn Dacie trois sicdes aprea les premierea invasions cimmeriennes. Comme
les Tartares du Moyen Agc ils se sont lancea a la conquctc de l'Europe par
trois chemins (p. 6 suiv.): 1° par la Galicic, vers le Brandebourg d'un c6u~,
vers la Slovaquie de l'autre; 2° par la Moldav1e et le col d'Oituz, vers la Tr:m-
sylvanie centrale et mcridionale; 3° par le steppe bcssarabien, valaque el
dobrudschiote, vers la Petite-Valachie et le Banat d'un c6te, la Bulgarie de
I'autre. Entre les trois vagues de migrations il y a un tres large manque de
continuite. Nous avons done a({aire a de simples iles ou archipels iranicns
au milieu d'une mer de populatiens indigenea, en esptcc thraces, infiniment
superieures par le nombre el evidemment iOl!brnnlables dana leun traditions
spirituelles. L 'on connaissaÎt j usqu'a present assez bien lea embranchements
septentrional et central de la migration scythique; I'on etail au contraire
mal renseigm: au aujet de J'embranchement valaque. C'est pourquoi j'ai cru
utile de donner de suite, dans ce mcme J-cr chapitre, la serie illustree des
monuments iraniens trouves dans la plaine valaque, prcsquc tous encore
inedits (p. 9 suiv., fi g. 1 suiv., el pl. 1 suiv.). A relcver: le chaudron de Scor-
loru dans le Brăila (p. 9), le groupc en bronze d'Anaitis t rouve a. Nae"i dans
Ic Duzeu (p. 12), le pcigne en bron:f-C de B/lcoretl (p. 16), les appliques de
harnais, en argent, trouvl-es a GraiOfJo (p. 20 el 361), le rhylon en argcJll
dare trouve 11. Poroina dans le Mehedinli (p. 20), enfin la nombreuse seric
de tclochettest el de figurines d'etendards, cn bronzc, d'appliques, de figu-
rines el de pendantifs en bronze, trouves un peu partout dans la plaine vala-
que et conserves dans la collection des bronzes du Musre d'AntiquitCs de
Ducareat (p. 21 suiv.). - En ce qui concerne les Scythes de la Bulgarie, ils
prolongent jusqu'â 1'1!gee la civilisation greco.scythe, authcntique, de la
Russie meridionale, autant par la richesse que par le style des objels decou-
verts dans les tombes scythiques (ou lhraces d'inOuence iranienne) fouiUees
en Bulgarie centrale et meridionale (p. 33)'
www.cimec.ro
...
Herorlole est assez \'aguement informe sur les faits r.ilcontes ci-dcssua.
Lea Olbiens lui ont fait part de bon nombre de recits el legendes, qu'il 3 re·
produit a"ec fidelite dans ses Histoires. Ces Hellenes dont les relationa com-
merci ales avec les SCYlhes de Transylvanie 80nt aussi confirmees par des
derouvertes arch&'logiques, lui ont donne de bonnea informations sur les
tAgathyrscst. Au contraire la plaine valaque, ou les Histricns etaient chez
eux, dominant par Icurs factoreries la voie du Danube deja â partir du Vl-e S.,
est restet: presque inconnue a I'historien d'Halicamasse, qui n'a pas visite
Histria et par suite cn a pâti.
Les renseignements d'Herodotc, meme quand ils sant bien vaguel, ont
beaucoup de prix par leur nuance trCa forte d'autopsie (pas d'Herodote,
mais bien des ncgociants dont il tirait ses informations): voih\ p. e. Ies Aga-
thyrscs;Herodotenousfaitconnaitre leur pays, leursmoeurs, leurnationalitc
d'une maniere parfaitement exacte: .ils babitcnt le bassin du MurcŞt (Moru) ..
cequi est confirme par les decouvertes archoologiques; ils onl etedes Scythes,
mais du temps d'Herodote ne le 80nt piUI, tayant des mocurs Ihracest,-ce
(jui est aussi tresjusle, vu que les sepu ltureascythiques de la Dacie aont
antericures au V-e a.; .ill 80nt riches en ort: lrea possible, car la Dacie de
la derniere periode de l'âge du bronze a etC extr€mement riche en objet8
d'or el par suile les ScYlhcs conquerants enpurent devenir les possesseurs.
l\leme le real un peu confus sur les Sigynnes nomades parcourant la plai ne
danubienneetlavalleedelaSavcjusqu'al'Adriatique,enpays.enetef, lrOU\'e
une confirmalion inanendue dans I'aspect de la civilisation haUstattienne
de ce eoin extreme de la Peninsule des Balkans: I'on y trouve des formeI
semblables a l'inventaire scythique des Carpathes el de la Russie meri-
dionale: c'cst Paul Reinecke qui le premier a releve ce fait ai preaeux pour
III diffusion des lmniens en Europe centrale (p. 33 auiv.).
Si les Agathyrses d'Hcrodote 80nt des Thmces nes riehes el tres effeminl:s,
~ veut dire que pendant les deux siedes qui s'ctaient ecoules depuis leur
arrivee dana la vallce du Mureş ,en bandes de guerriers iraniens a che va l,
rudes el pa uvres (cp. dans le VJ-e chap. Jeu rs aepultu res), ils se 80nt de~
nationa lisesdevellllntladassedominantede laOacie.1i s'ensuitdoncque les
Th races claient vers 700 depuis longlempa ici, ce qui sera demontre plus
largement ci-dessous au V-e et au VI-e chap.
Le JJ-~ chop jtr~ de notre livre tmite de J'histoire de la Dacie depuia le roi
Spargapeithes (vers la fin du V] -e s. av. J.-Chr.), jusqu'â Dccebale. exdu-
si vement â I'aidedesauteursanciens. Avrai dire ce n'est quedepuis Ale·
sandrc le Grand quc cea auteurs commencent a ctre un pcu micul' renseignes
sur la Dacie el mcme pour cette epoque assez tardive ce sera toujoun aux
monuments (v. chap. VI) que nous devrons faire appel pour loules les quea·
tiona concernant la civilisation de cea regions. Ce n'est pas pour la premiere fois
que le materiei discute parnous dans ce chapitrese trouve mis acontribution
par les savants. Toutefois non seulement les details de "interpretation,
mais aussi le point de vue general, dont les sources ont ete envisogees, a ehe
."
tres souven t errone. L'on a considere la Dacie comme habitc!:e d'abord par
des pClIples inconnus, cn5uite par des Scythes, finalement par les CetQ
thraces, arrivC:s ici de la Thracc propre. Or, si les Daca-Cet'cs etaient des
Thraccs meridionaux, la ou les sources reCusaient toute information sur la
ci,,;lisation de la Dacie, "on prenait tout simplement des details con«mant
~:a~hr:::s ~~~~:!c!:ed~:li~;;a~~~:~is~t!~: :ia~~u~:~rs~ac~a~:rICSniat:~
opinions ni la mClhode qui les accompagnc. Les Daca-Cetes sont des Thraces
~:P~:n~~i~~~u::el~~~:tn~:,~t~l1~c~a~;a~ee~~iSI'!~~: ~~teb~un7~~s~~;u~
cnfin la grnnde massedes Thrnccsdu Nords'etendaittresloin vcrsl'Europe
Centrale atteignant "Oder moyen et la Vistulc infc!rieure.
L'exp6dition d'Alexandre le Crand contre les Triballes en 335 (p. 43 suiv.)
a pour but la pacification de la region ayant pour centre la vaUee et la vine
d'OtsCfW I'ile du Danube ou Syrmos cherche un refuge pour les siens n'est
~s ~~~~~!~v:'~:~~~:~~~:tU ~;en~::~lt;;O~a~~~a~~:n~u~l~u7.~~~:t:
ou une fausse explication d'Arrien lui-mcme, ajoutc!:e au texte primitif du
rapport de Ptolemee fi ls de L.1gU8: l, 1'7;00 VtU/a 'l"w1' ev tep" JurQqJ. Les Tri-
balles n'ont jamais depasse vers I'E la region Dimus-Girid(lf)Q. Alexandre
passe le Danube chez les Cetes de Valachie quelque part entre Oescus et
Trimammi"m (p. 46); le root de Ptolcmec chez Arrien fouroit de nombreux
details, dont le plus important, la densite de la population gcte sedentaire
de Valachie, s'occupant d'agricuhure, a etc brillament confirme sur le ter-
rain par nos fouilles juste dans ceHe region (p. 48). La deuxicme grande
expedition hellenistiqueau N du Oanube a: lieu dix ans apres «!le d'Alexandre
(c. 326): Zopyrion, son general, gouveroeur de la Thrace, voulant conqueri r
la region geto-scythe comprise en tre les Carpathes et le Borysthcne, avec
8.1 metropole Olbin , est bnttu par les Olbiens et ensuite aneanti avec ses
30.000 soldats pa r les Geto-Scythes (p. 50). La troisieme offensive grecque
contre les Cctes de la plaine moldo-valaque est celle de Lysimnque. Les
somces anciennes sont d'accord pom dccrire cette guerre cornme bien longue,
d'au moins dix ans (302-292). et finissant par une tatastrophe : le roi Lysi-
maque, avec toute son armee, sa familie et san tresar tombe dans les mains
du roi gete Dromichete. 1'ai essaye de demontrer que la puissante orgnnisa·
tion politiquc et militaire des Cetes a du avoi r san pivot central dans In Va-
lachie du NE et que I'encerclement de Lysimaque a cu lieu quclque part
dans le steppe de lalomiţa ou de Brăi la. Un des points de depart de ~'offen­
sive grecquc a pu etre Axiopolu, probablement une fondntion de LYSlmaque
mCme. La marche des operations contre Dromichete a ete analogue a ceHe
www.cimec.ro
."
executee par Valens en 367-369 contre les Coths et il celle de Priscus, ă.
la fin du Vl-e s. contre les Slaves (p. 55-64).
M:ais la victoire decisive des Getes contre les Scythes d'un c6tc (v. pour
le r61e d'Atheas dans la vallee du Danube, p. 51-54), contre les Crees helle-
nisliquesde "autre, fut cependant vaine. La grande puissance thrace des Car-
pathes fut emp&hee encore pou r longtemps de prcndre son easor par suite
des nouvelles, violentes et popu leuses migrations celto-gennaniques. Les
Celtes d'abord, vers la fin du V-e et au cours du IV-e 8., les Dastames, les
Skires, etc., au UI-e s.,arriventdans les Carpathes scptentrionaux et ensuite
en Moldavie et prennent domicile sur le Bas-Danube; une grande partie
de la Moldavie, de la Dessarabie et de l'Ukraine mcridionale jusqu'en Crimc!:e
sera soit occupc!:e soit terrorisee par les Celto-Cermains.
Les sources litteraires et mcme les inscriptions ne contiennent presque rien
de precis au sujet des Celtes de la Moldavie ou de ceux encore plus nombreux
des Carpathes scptentrionaux, de la Dacie du NO et de 1'0, de la Pannonie,
ou de In Mesie. J'ai recueilli et examine ci-dcssus, p. 65 suiv., les informations
fouroies par les auteurs anciens 8ur les evenements accomplis entre 300 et
100 av. J.-Chr., avec la scu le intention d'attacher quelques noms propres,
de peuples ou de chefs, a de vastes phe.nomcnes anonymes, dccisifs dans
I'histoire de la civilisation eu Europe Centrale et cclai rcis presque exclusive-
ment a I'aide du materiei archc!:ologique, comme nous le verron8 par la suite
dans le VI~e cbapitrc de ce livre. En effet les sou rces littcraires racontent
presque exclusivemcnt des faits de guerre: soi t des invasions furibondes
celto-basta rno-geteS en territoirc macc!donien, throce, ou grec; soit des ex-
peditions de mercenaires ge.to-celtiqucs, ou bastames, payecs par les rois de
MacCdoine, de Syrie ou d' Asie Mineure, ou par les commandants rotruUns
en Orient; et au contrairc les tcmoignages autJlentiques de la vie materielle
dans l'Eu rope carpatho-dnnubienne, conscrves dans les cmplacements ou
dans les scpultures de I'âge de La Tene, nous rcnseignent d'une maniere
indubitable su r la naissance- j uste au milieu de ce chaos-d'une belle,
fraiche,puissanteetrichecivilisationd'inspirationccltiquc,fIorissantpar-
tout, et provoquant la fondation d'innombrables centres nouveaux: il y a
donc, malgre tout, une evolu tion cconomique tres favorab le dont !'cssor ne
pourrait etee compris sans la presence des circonstances relativement paei-
fiques, qui auraient permis d'un cate le developpement de la vic agricole
indigene toujours plus loin dans les larges plai nes qui entourent le massif
des Carpathes, el de I'autre la pC:llctration des negociants meridionaux, grecs
d'abord, romains ensui te, jusqu'en Transylvanie mc.me, avcc leurs marchan-
discs de hlxc et leul' belle monnaie.
Les autcurs anCÎcns nous informent qll'a partir du commencement du
l-crs. av. J.-Chr.les Getesreussisscntaconquerirla primautesurlespeu-
ples danubiens. Les Celtes, les Bastaroes, les Seytbcs, finalement les
 VASILE pARVA.'l, GETICA
Sarm:nes, jusqu'alors en perpetuelle migration '\'en le S, sont peu ?t peu en-
freints ou apprivoisCs et fixes dans des emplacements agricolel soit par les
Cetes au N du Danube, soit par les Romains, au S du Oeuve, Toute t'auen_
tion des sources Iitteraires et epigraphiques se concentre?t partir de I'an 70
:IV. ) ,-Chr. sur un grand nom: Durebista , le roi gete, quj unit en un seul
rayaume tous les rameauX desanation, depuialesCarpathesseptentrionaux
jusqu'au Pont Euxin (p. 74 suiv.). Lea Cehes au couchant, lu Bastames au
levant scnlou biendctruÎts,oucncore reduits n I'clat de sujets. Toutes les
guerres sur le Das-Danube seront d6sonnais en fonctien des Dacel aussi.
El pourt'ant les ccrivains anciens, a pact les quelques informations helle-
nistiquessauvees par Slrabon, ne peuvent presque rien raconter sur la Dacie
elle-mcme. En effct tOUle I'attention est dirigc..~ maintenant vers les troubles
provoques sur le Das-Danube el cu Thrace par les migratiens sannatiques,
Icsquelles â leur tour, provoquaient le dcplacement des Dastames de Mol-
davie vers la Thrace et par suite le desordre general dans les Dalkans. Camme
jadis Alex:mdre le Grand ou Lysimaque, les gouverneurs roma ins de
la Macedoinesontforcesa prc!scnt de partirsanscesse en guerre vers le Bas-
Danubc: et Je Pont Euxin. Lucullus Varra en 73 el suiv., C. Antonius en 62 et
suiv. dirigentdesexpeditionsderepression sauvage, chassant devameuxdes
peuples entiers (comme les De8SCs du Rhodopc, jusqu'en Scythie Mineure),
ou detruisant des villes venerables, comme Apollonie du Pont. Les guerres
civiles entre les triumvil13 augmentent le desastre creant dans les pays da-
nubiens un vrai chaos, ou les barbares eux-memes prennent parti pour l'uD
ou pour !'autre des dictateurs de Rome. Ce qui reste constant dans le boule-
"crsemenl general c'cst J'accroÎsscment de la puissance daco-gete. ]'ai essaye
ci-dessus, p. 80suiv., d'jntrodu ire,t res prudemment, quelque ordre dans la
confusion des renscignements anciens conccrnant I'cpoque de Burebista et
de 8Cssuccesseurs immCdiats. Maisjusqu'â I'expedition de Crassus en 29
av. ) .-Chr. contre les Dacea et les Bastarnes du Bas-Danube-relatce avec
force dctails, d'apres de bonnea sources, par Cassius Dion-il nous est
presque impossible de donner une description satisfaisante des evenements
accomplis cn Dacie ou sur le Dallube (p. 85 8uiv.), avant ceHe date.
Le changement de quartier general, cffecruc par les Romains li I'occa-
sion des grandes guerres d'I1lyrie, dans le sens de donner â la route Aquileia
-Siscia la primautc sur toutes les autres qui conduisaient aussi vers le Da-
nube (d'ou la deeheancede la route maccdonienne), entraina avec lui le dc-
placcment du front offensif romain contre les Daccs. L'expcdition de M.
Vinicius, en 14 av. J.-Chr. (p. 93), cont re les Quades, Jes Dastarnes, les Catins,
les Oses et les Anartes, bien que ne visant pas les Daces eux-rnemes, ponait
p. e. un coupdecisifâ leur autorite dans les Carpathesseptentrionaux, depuis
la Moraviejusqu'en Maramureş. La d6.cision d'Auguste de continuercontre
les Dates la politique offensive de Cesar (guerre cont re Burebista pr&.e
www.cimec.ro
845
li ctre dc!clanchec en 44) mene ffiaintenant It des auaques exc!cutets au N
du Danubt dace, la ou, vers 7+ av. J,-Chr., Scribonius Curio n'avait pas cncore
ase a s'aventurer: Dacia tenusfJenil, ttd tenebrasraltuumtxpavil. Je crois avoir
prouve (p. 94 suiv.), que les victoires contre les Dacu, dant Auguste parle
dans san testament ont ete obtenues plutat au S dea Carpathes; que le gc-
neral AeliUI Catus qui ctablit en M6sie les 50.000 Daces pris en guerre est
identique avec le consul Sextus de I'an 4 apr. J.-Chr. et que c'est li lui que
nous devons attribucr - pour le moment seulement comme hypothese-
la premiere aonexion romaine de te rritoire dace au N du Danubc, par I'occu-
pation d'une bande de territoire dec. 40 km. de largeur en Petite- el Crande-
Valachie, sur la rive mc.me du Oeuve, jusqu'au t:petitt fJallum romain, depuis
Calafat jusqu'a Giurgiu (p. I'1.7 suiv.), comme ti!te de pont en face des ela-
bli88Cments mititaircs de la rive droite, Ratiaria, O~scus et Novat. En 6 apr.
J.-Chr. fut fonde le commandement special de la Mesie. En It Lentulus
fait une rtu~ia generale contre les Daces habitant le long du Oanube depuis
le Banat jusqu'au Pont (p. 96), et leur interdit de s'approcber de la rive meme
du Oeuve (proh;ber~ DanufJ;o), ce qui natureJlement n'empecbe pas les Getes
de conquerir en 12 Aegyssus et en 15 Troesmis, les deux puissants châteaulC
forts du royaume-client de Thrace en face de la Gili~ scythique. Mais les
troupcs romaines ci rculant sur les vaisseaux de la floue de guerre du Da-
nube retabliront chaque fois I'ordre avec la plus graode promptitude.
Nous avans raconte, QVec les rectifications neeessaires, l'histoire de la
garde des frontieres du Bas-DaDube depuis Augustejusqu'a Domitien (p. 100
suiv,) insistant tout specialement sur le rale de Plautius Silvanul, le gou-
vemeur de la Mesie en 52-53 (p. 103 suiv.): en effet, c'cst It lui que nous
croyons devoir attribuer le second accroissement de territoire romain en
Dacie par I'annexion de presque loute la plaine moldo-valaque, depuis Se-
verin jusqu'A Cetatea-Albll sur une grande largeur, jUlqu'aux «grandst val-
lums romaios de la Petite- et Grande-Valachie, de la Moldavie et de la Bes-
sarabie, c'est-A-dire dans la profondeur de Craiova, Ploeşti ou Adjud (p. 128
suiv.). Les royaumes-c1ientB fondes en Dacie, sur la rive mi!me du Da-
nubc, et "clargissement des frontieres de la MesÎe, juste dans cea regions,
dontparle l'eloged'Aelianus, correspondent tres bien surle terraÎn a I'cspace
indiquc par les vallums sus-rnentÎonnCs. Je n'insiste plus sur d'autres conc\u-
siona que I'inscription d'Aelianus pcnnet de tirer (p. 103 suiv.). Je passe aussi
saus silence les evenernentB racontes par Tacite sous les anneea 68 el 6cJ a
propos des mvasions snrmatiques en M6.sie (p. 106 suiv.). )e m'arrete seu le-
ment un moment sur I'interpretation que I'on devrait donner d'apres nous
aux guerrea de Domitien contre les Daces (cp. pour les dctails et la critique
dessourccl, p. 108-1 17).
De meme que la fondation de la provincc de Mesie dans les dernieres
annmdu regned'Augusteestunesuitedesexp6ditionsrepeteescontre les
 '.,
Daus dl l'Ouat, ainsi la fondation de la Mesie l nfericure sur toutc la rive
droite (en ces temps-Ia gctique) du Bas-Danube jusqu'a la mer, a eu! la suite.
des guerres contre les Dacts dt l'Est , c'est-a-dire de la plaine valaque et de
Moldavic. La politique romaine d'eneerclement de la Dacie par des royau-
mes-c1ients sarmatiques ou germaniques (a 1'0 les Jazygcs el lea Suebes,
a I'E les Roxolans et les Bastames), occupant les deux plaines fertiles
du Danube pannonien el du Danube scythique, n'avait eu aucun succes: les
Daces etaient de beaucoup plus puissants que les petits bats barbares pro-
teges par les Romains tout autour des frontieres de la Dacie et les Romains
ne tiraient aucun avantagc de I'argenl dcpense avec leu rs clients. Domitien
cssayc donc dc transformer la Docil llk-mtmt tII etal clitnt Jl Roml.
FormtJlcmmt-apres beaucoup de deboires-80n but est aueint par les
victoire! finales de Tcttius Iulimus et la soum ission de Decebale qui est
couronne a nouveau ( !) comme roi des Dacea en la personne de Diegis, san
envoye au qU3rticr-genc.ral romain; I'inscription de BaaJbek, mentionnant
l'officicr C. Veliu-s Rufus, lequel upldilionlnt ft:cÎl contre les Marcomana,
les Quades el les Sarmates per rtgnum DtClbali rt:gis Dacorum prouve que
t3nt que Iutianus, aprea Tapae (a. &), se trouva encore present en Dacie,
mena~t Sarmizegetusa, Deeebale a reeUement accepte le rble de roi-client
de Rome. Mais m realiti ni Domitien, ni, aprea lui, Trajan, n'ont suffisarn -
ment approfondi le probleme dacc. La Dacie n'etait pas seulement la montagne
herissCe de forcta impenCtrables, repaire des pillards qui menaţaÎent san!
cesse l'oeuvre romaine en Orient, - mais elle etait aussi, et encore plus,
la plainc que la montagne prott!geait aussi bien vers 1'0 que vers l'E. Ce-
re~~a:;al~!~:a~~=: ~:~;~r::: :e:~~:~~~~b~!~i~: :~!!: :~t :al~t~~~
deja sou' Marc-Aurelc la Dacil Romaine etait ti la discretion dts barhares ho-
hitant les dlUX prairies: l'empereur lui-meme permettait 3UX jazyges de 1'0..
de passer regulibement par la prOfJince pour 311er chez les Roxolans de I'E,
leurs congenercs,avec lesqucls ilsav3ient conserve d'ctroitesrelations.
Certes, les Romains n'ctaient pas tel1cment dcpourvus de sens politique ou .
stratt!giquc pour ne pas comprendre le probleme des dtux plajnes geliqllu; la
verite est qu'ils etaient trop faihles pour le resOlldre.
En cffet , l'on peut tirer encore, de 13 maniere dont Trajan a arrange les
choses sur le Bas-Danube, les cone1usions suivantes. Quoique I'empereur
ne pensait pas il. changer de politique en ce qui concerne la conqu€te de la
Dacie, tellequ'elleavaitcteenvisagee parCCsard'abord, par Auguste ensuite
el aussi par Domitien: assujetir exe1usivement la Dacic mont3gneuse, -en
re-t1ite c'est Trajan lui-m€me qui fait le plus pour l'org3nisation de la Mesie
lnfcrÎeure el du territoirc geto-scythe qui Illi eta;1 annexe au N du Donubt.
Deja I'an 100, avan! les guerres d3ciques, il commence la r60rganîsation
militaire et administrative de la Scytbie l"lineu re: des camps d'auxiliaires
www.cimec.ro
..,
en pierre IIOnt bâtis, les It!gions de la Mesic changent de residence et deux
ea.mps nouveaux, â DurOSlorum et â Troesmu re~ivent la mission de garder
la plaine geto-scythe. Â peine la Dacie est-clle conquise et Trajan eleve en
Moldavieâ I'embouehure du Sereth un camp d'auxiliaires, â B4rbofl·, reliant par
la voie directe et tres courte, nre/cu-B4rboti, 13 Dacie orientale Il la Seythie
Mineure, le Trotu, et le Sereth en aval. Cependant, bien que presque toutc
la Moldavie et la Bcssarabic avec la cOte septentrionale du POnt Euxin fussent
consider6es comme appartenant a I'empire et que de petites gamisonsromaines
risidasscnt dans les vilJes grecques, c'etait aux rois sarmates qu'etait confiee
la garde de I'intcrieur, en cehange de stipendia annuels payes par l'Empi re,
maia qui paraissaient aux Barbarcs toujours trop rMuits et qu'ils comple~
taicnt par des pillages. C'eat le commencement des methodcs du Bas-Empire
qui paye peu les barbares SQudoyes pour dtfendre les frontierea, ce qui en-
traine naturellement la devastation des pauvres villes romaines par leurs
w.efensturst mcmes (p. 120 suiv.).
Comme du temps de Lysim3que Dromichete mettait comme condition de
p3ixlarestitutiondesesforteresses du Danube, ravies par les generaux du roi
hellenistique, ainsi Dteebale aprea avoir pris partrabi80n le gencralromain
Longinus, proposait :\ Trajan pour la liberation de san ami la , t:s/itut jon du.
paysjusqu'au Danuht: il s'agissait naturellement de la Petite- et de la Grande-
Valachie en grande partic aMcxees deja avant Trajan et maintenant presque
entierement BOU' le contrOle romain. D'ailleurs le monument d'Adamclissi
ne commemore pas d'autres vietoires et conqu&es que eelles remporttes
contre les Bastames, les Sarmates et les Daces de la Moldavie et de la Va-
lachie. Cependant oi la plalne jazygo-gcte vers la Pannonie Inferieure, ni
la plainegcto-sarmatecn face de la Mesie Inferieure n'ont etieolonuits.
Ces pniries ctaient seulemcnt prott!gfes par de nombreux numeri de Suri
sagittarii qui faisaient ici la gardc du steppe, comme leurs frcres en Afrique
celle du desert. II est superflu d'insister sur eette curieuse annexion de droit
et desannexion de 13it, qui rendait les deux plaines devrais foyera d'anarchie
et de pillagc al'interieur des frontieresd e l'Empire et empt!chait tout deve-
loppemcnt serieux du Romanisme, conscrvant les formes primitives de la
vie indigene, en I'espece gete, antericure a I'arrivee dea Romains.
Brer, il nous faut confesser, avec regret, que le probleme getique ne se
trouve ni resalu ni trop ecl3ire par les seules saurces litteraires et monumen-
tales, classiqut:s; comme pour l'âge villanovieo, ou pour I'âge scythique, ou
pour I'cpoque celtique de la Dacie, ainsi pour la periode romaine e'cst aux
fouilles que I'on devra toujours demander la plupart des renseignements
deCÎsifs.
Nous avons t'outefoÎs cssaye dans le lIJ-e chopil,e de notre livre (p. 130
suiv.)dedonneravecleconcoursdesautcuraanciensaumoinsuneebauche
du table3u general de la civilisation materielle et spirituelle des Getes a
13 6 '.'
~~~is~~e'aP~t;r:~~~:~s;~ ~~:~el, e:;~~, d~:l~:~~~~e~:;n:a~C~r~~:n~;~n~u:ue~
cas etrc edaires par les document' archeologiques. Le r6mltat de ces errorts
:t e~e p::~o~:iS~~:~\e:nd:~~:~i c~~~~u~rr~u7i p:~:~t ~e;O~7;;~~:;
ccux-lâ n'ont eu la liberle d'esprit de distinguer cotre la ClVlhsallon
getiquc: restec septcntrionale, el la civilisation thrace, ou IC8ele~ents mc-
ditcrranecns ont provoque camme chez lcs Hellenes el les l tahques. une
vrnit denationalisation religieuse el sociale de cea lndoeuropec.ns deraanes.
Nous avons dane retabli le poinl de vue critique, de la methode compacee,
a I'appui de laqudle nous avans pu definit t~ut~ u~e serie de pbcn~menes
de civilisation specifiquement gC1CS, el par sUite mCXlstants chez les 1 hraces
du Sud ou bien ehet les autrea voisins de I'E ou du SO.
pr~;~:~:;o~~::o~::i::~ ~~: n;:: ::~~:~~~Ii~~i~~a~ta::.;e:~f~e::~
mentaire81 de Trajan, lea t:Geticat de Crhon et le8 tGetleat de Olan Chry·
soatome, sant perdues. Nous travoillons done a I'aide de sourccs de seeonde
.: : : ' !:::~~!:7auo~ :~tt::P!i:~:io~"~o:~~:n~a:~ ~;u::s~:;a~~~
ce qui suit. . race de chevaux lres cnviee par les voisins (p. 139). L'ameublement de la
Les Gctes sant partout et par excellence sCdentaires. Leur occupahon
principale est I'agricu lture. Ils cleven~ des ch~vllux aussi,. lu rtout ~:ms la
plaine valaque et en Dobrudcha; mals les ontmaUX c1asslqUes de I tnve~­
lai re vivant getique sont - pour les travaux des champs, ou pour la eha.lr,
le lait, la peau, la I:line, etc. -le boeuf el le mouton. Le peuple el~ orgamse
par lribus (gentu, lbl''1), ayant chacune une capitale : e'eat. un ftlllag~ Jor-
Jljii,-parfois un ehâteau fort ,avec la residenee du chef de la tnbu, du tpnnc~,
sur quelque hauteur inaccessible. La fortification en rase campagne est faue
seulement en terre battue avec des palissades; dans la montagne ou sur la
rive rocheuse du Danubc mesique, en pierre el en bois. Les habitations sont
des cabane! (catae: Ovide) petites el tres serrees, a parois en brancbagea
,epaissies avec du torchis, ou bien, dans la montagne, cn ~outr~ sur foode·
mena en pierre; Slrabon et Dion mentionneot en Scythle Mtneure encore
des habitations troglodytiques. La forme des maisons cat carree, pas ronde
ou ovale. Les femmes gete! remptissent toule la besogne du ~enage elles a
~:u!:::~I~:;~U:::~~::~~~ ~:~;r:~r:~:u:r::a~r:~~:: e~o::~~~;e(m:i:::::
a
barqucs, chars, charrues, hamais, pelisses, caftans, bonnets fourrure, chaus~
sures) est I'affaire des mâles (p. 132-136).
Les grains sant conscrvCs dana des trous 11. ~orme ovoide creuae& li
meme le sol et specialement prcpares pour reste r blen se~s: le. ~om de ces
recipients tlait cn Thracecomme en Asie Mineure, celUI de flfl(·US). Le
www.cimec.ro
l
champ n'eat laboure qu'une scule ann&:; an choisit I'annce suivante une
Ilutre pareelle, tandis que I'ancienne cst laissee en (riche pour se reposcr.
Du temps d'Ovide il n'y lIvait pas de vigncs en Scythie Mineure, quoique
un peu plus vers le S,1I. Mesambria , les inscriplions en connaissenl. Strabon
nous assure quc les Getes avaient posscde beaucoup de vignobles, mais quc
legrand prltreDecenee, pour foreer le peuple li s'abstenir du vin et des
suites de I'enthousiaame dionysiaque, avaÎl convaincu le roi Burebiata d'or-
donner Ia destruclion de tou. Ies vignobles. Nous avons cependant montrl!
ci·dessua (p. 137 suiv.) que ni avant, ni aprea Burebista, la vigne n'aurait
pu se de\'elopper dans des conditiona vraiment satisfaisantes Ia cause de la
rigueur du climat, piUI forte il cettc epoque-Iâ que de n08 jours. Le grand
nombrc d'amphores a vin grec, trouvecs dana lea emplacements daco·gctes
prouve que les GetC8, comme lea Celtcs, n'auraient pas etc empeches du
tout 3 celebrer le dieu de la (olie dÎ\~ne. par un simple decret de
!eurroi.
Le soc de la cha rrue getiquc (ou le coutre), n'c!tait quc rarcment en fer
(v. ci·dcssaus); d'habitude il esten boia, comme le reste de la charruc. Les
boeufs sant atteles li un joug double, qu'i1s portent sur le cou, el non aur le
front. Le char (p/austrum) 11 quatre roue! (a buit rayons) eat lire aussi par
les boeu(s. Lea Getes de la plai ne sont de grands cavaliers: ila c!levent une
maison gete est en bois, comme d'aillcurs unegrande partie de la vaisselle
et des ustensilcs de mcnage. Lea noblcs et meme les rois ne d iffercnt pas
bcaucoup des paysans en ce qui concerne le confort de leurs habitations.
Cependant les aspects du luxe meridional (~ en ar et argent, tapis et
draperies de grand prix, mcublcs en materiei precieux) ne manquent pas :
qu'i l s'agisse de Droillichete le vainqueur de Lysimaque ou de Dccebale le
\'ainqueur de Domitien (p. 141 suiv.). Nous possedons des informations suf-
fisanteS su r I'aspect de XQIJOoqx)(!OI des hommes comme des femmes getes,
portant de beaux bijoux el des habits pailletes ou brodes (p. 143).
En ce qui concerne la musiquc, Theopompe attribue aux GeleS la connais·
sance de la Iyre et son cmploi solennel dana les processions religieu&es et
guerriCrC8. Malgre les Icgendes aur Orphce et Thamyris, nous sommes d'avis
que la Iyre n'etait pas familiere aux Getts, Jesquels ont tres probablemenl
connu des les plus anciens temps presque exclusivement les instruments a
\"cnt:13fIOtc, lehautbois, lasyrime, ele.
La mCdecine popu lairc etait, paraÎt·il. une specialile getiquc. Platon cn parle
dans des lermes qui font de Zalmoxis un f)eo; la:red;. Dioscoridc, Gale.ne
et d'autres mCdecins grecs de l'cpoque romaine nous ont transmis toute une
serie de noma daces de plantes medicinalcs. Des savants modemcs oot es-
saye de retrouver dans tclle glosse comme LlăQao!; ou dans tel Ilom romain
comme N ereu/es I nv;ctus le vicii Esculnpe get.ique (p. 145 suiv.)
 - - .-'0
73'
J'ai soumis a W1C critique serree les renseigncmcnts ancicns sur la p?1>:-
gamie gctiquc (p. 146 suiv.): la conclusÎon cn a ete que le pcu~ le gete ctan
nlonogamc el que la polygamic, generale dans les moeurS des ffinisonS royales
;~i;~~~~~:e~~!~~i~ane~i::Si~~a~e:, ~a P~~e b~~iqe~s~c~ ~~:~ c~::;
nob/es et communs est bien documcntte (p. '47 SUlV.). Lorg:ulIsatlon m,iI-
f;~;§:~~~~1~î\;~:~i;~}i~:~f~I:~:~~~~~~~E::l~~::'~~:rg~~
les Daces ne mettcmen Iigne que de I'infantericiclans la plnmclls possedent
aussÎ unc cxcellcntc cavalerie, conuue deja au V-e s. av. j.-Chr. Les fan-
tassins sont armes d'cpecs recourbl-esetsedMendcnt avcc des bouclicrs ah-
longs; les cowalierS combattent ii 1:\ maniere 8CYlhc, avcc rare . .
La religian dace a ete intcrpretee jusqu'b, present com~e un 8lm~le fU-
meau de la religion des Thraccs de I'l!:gec. Les informatlons foumlcs par
Herodote su r le dieu dacedu ciel(serein ou voile), adoredans les grottes,
sur les 80mmels solitaires des hautes montagnes, onl ete presentees comme
des preuvcs de I'existence des cultes chthoniens chez les Getes, ?almoxis
devenant l'egaldeHada, tein Gott der Unterweltt (p. 152, note). De m.c.m~,
tll!llll11
le maÎtre de la foudre. Le grand p rchre du dicli esl un ascctc so htal r~ <JUI VIl
dans une ccrtaine grotte sur le sommel d'une mOl\lagne sauvage el lIl~cces­
si bie Nous ne connaissons pas chez les Ghcs ni des dieux locaux, OI des
:i~~::nc;;::m:e:h:r:~e!!lr;:~ i~yo:tq~:~~b::ll~~C;~"i~: .?r~:u;;~~~
citi
de ces septcntrionau.'C a. I'influence de Pythagore, do~t Zal~oxls auralt ete
le disciple! C'cst vrai qu'3, san taur Hermipp.us CallimachlUs ~resentc Py-
thagore comme f)afp(wv M';~ptl(OVţ{t:"o,. L'ldenlitedeZalmoxls ave~ Ce-
bcleizis et Zbelsourdos (v. p. 157suiv.) n'est pourle moment qu'un~ s,.mple
hypothesc. 11 n'y a pas dc preuves de l'exislence des ~ultes o rglastlques
chcz les Getes. La nheocratielt getique est un conte de dllettantes (p. 159)·
www.cimec.ro
8,.
l'ai eas:lye de rMuter les theorics modemesde ]'identite de Zalmoxis avec
_A.donis etdel 'immortalite gc!tiquedel'âmetineiner unterirdischen Walhalla.
(p. 160) et, au contrui re, j 'ai indique toute une serie de sim ilitudes entre la
religion gc!tique el les anciennes religions indoeuropeennea, p. c. celtique,
germanique el rncmc acheenne (du tempa ou les Hellenes n'etaient pas encore
devenusdesmediteranecns-chthoniens):p. 161;quant aux prctres, prophctes,
sorcicrs, medecins, aScCleseta I'ordre religieux des xy(orat(chez les Getes)
ou :iColan:al (chez les Daces), j'ai commentl.~ les SQu rces maisj'ai evite les hypo-
theses (p. 162); an peut tres bien pense,. a des innu cnccs iranienne8 en ce
qui conccrncl'organis.'lliondcs t moines,getes, maison ne peut rien prouver.
Ce qui est certain, c'est la grande religi()si(i des Getes.
Les sou rces ne connaÎsscn t aucune divinile femin ine chez les Cetes. l'ai
montrecependantque In CrandeDcesse, dont le culte cst illuSlrccheznous
des le ncolithiqlle ct ensllitc :!ll':ige du bronze, par des imagcsen lerre cuite
parfois tres resscmblal1tes il la deesse aux serpents de Crete, doil ctre iden-
tifiCe d'un e6tc!avec 1'"'AQ't8p" BaotJ.flt'/de Thrace etde Peonie du tcmps
d'Hc!rodote, dom les adoraleurs et le rituclsont septentrionaux, etdel'autrc
e6tc! avec la divinilc! c1assiquc de I'c!poque daco-romaine, Dial/a Regina (p.
163 suiv.).
Les auteurs anciens ne nous renseignem point sur I'activitc! industrielle
el art istiq uc des Daco-Cetel. De la languc date nous ne possedonl que quel-
ques noms propres el quelqucs glosses medicinales, - des noms de plantes
chez Dioscoride. Bien peu, assurcment ; mais assez, pour nous rendre compte
que les Daco-Cetel sont apparentc!s aux Thraces, comme les Phrygiens el
les Armeniens, mais ne som pas idemiques avec eux. Le voca lisme et le con-
sonantismedaceson t diffcrems du thrace (p. 165); d'autreadissemblances
enlre lesdeux peuples frercssont foumics par I'onomastiqueet latoponymie.
Les Daces llvaiem connu Ica Crecs deja au VII-e s. :IV. J.-Chr. Ils cu rent
done assez de temps pom se familiariser avec la civilisation cI la langue
grecque, de tellc maniere qu ' ils pussent conslituer au J V-e et au U1-t s.
llV. J .-Chr. , sur lesborelsdul)ontEuxinunc populatioll mixte (ftI,UJ.11J1'l!r:)
quiparlaientcnmcmetcmpalesdeuxlangues.Tclprinecthraccdel 'cpoquc
d'Auguste, conunc Cotys fils de Rhocmetalce composait mcme des pocmcs
engrcc; Ovide a 80n tour avait ecrit en gete (p. 166 sui v.). Dans la partie
occidenta le de la Dacic In connaissance du latinadu ctre courante il. partir
du temps de Coliso. En tout cas les Burri de la vallee de ]'Olt et du Lotru
auronIJ'occasion . quandTrujan commellcera sesexpeditions cont re lea O acea,
d'envoyer a I'cmpereurdes Icuresen latin.
Le type physique des Daco-Gctes est iIlustre par les dcux monumenta
dassiqucs: la Colonne Trajane et le Monument d'Adamclissi. A Ovide ils
paraiss.1ientassezinlonsi,ltirsutietsqualidi(cen'erait , pluslecas, lorsqu'ils:
admiraient scs poemes en gete 1). Ils etaicnt â ce qu'i1 paraÎt, pour la plupart,
grands, bien bâtis, blonds, aux yeux clairs: les tAgolhyrsest, de leur temps,
teignoient en bleu (catrul~) leurs cheveux blond,. - Leun vetcments
etaient bien simples : une blouse (chemise), par dessus les pantalons, ceinte
d'une courroie (chez les femmes une jupe par deasus la chemise, tres longue).
C'tst un costume qui se retrouve presquc identiquc chcz les Thraco·Ph[)'giens
et chez les Imniens, ou avec certaine! variations chez les Celtes et chez les
Germains. Par le mauvais temps les Cetes portaient de grandes pelisses, avec
la fourrure il \'inlerieur (pelliri Getae), et, tres probablcment, comme le clieu
th race Te'.eoqx)l1o" uncapuchon prolonge su r les epaules. Leu", chaussures
etaient commechcz les Cehes el les Cermains, des brodequins (p. l~). En
ce qui concerne le tntouage, ni les anciens, ni les modernes ne sont d'ac·
cord. 11 semble que chez les Getea ce Jl 'c!taient quc les esclavcs qui se ta·
touaient, tand is que chez les Thr:u:cs cene prntique etait un pri\'ill.'ge des
nobles(p.J70Suiv. ).
En genem l, les auteurs anciens, â commencer par Herodote, chez lequel nous
lisons la celebre opinion sur les Getcs: $f!t1tXWII ... a)'''eEI&faTo,~al~IXaWfarQl,
apprc!cient la nation daco-gete, 11. Ia dirference des tribus t!uaces du midi, d'une
maniere nes favorable: ils attribue.nt li ce peuple. un caractere tranquille,
de la sagcsse et de l'idealisme: unde el p~ne omnibus harbaris Gelae sapien-
liora remper extitemnt Grecisque pelle consimiles (Oioo Chryaostome, chez
Jordanes). Cependant certains auteurs modernes, par antipathic pour les
Valaques, descendants des Getes, ont presente ceux-ci aussi dans une lumitre
excessivement defavorable (cn choisissant toules les informations desobli-
geantcsdesancie.nssurlesThracesengcneral,ete.n les appliquant aux Ge tes):
nous prcnonsla li bertede croi re qu'il yavait tres peu agagner par cet exces
de zele, soitpour la scicncc,soit mc.me pour la politiquc de la generation
precedente (p. 17' suiv,).
Commc contrOle immediat, sur le terrain, des sources litterai res concer-
nant les Cetes de la plaine valaque, j'ai donne au IV-e chapilre de ce livre
la descriptiondes fouilles quej'ai faitesaCrtlsa"iavec Andrieşescu, en 1923'
J'avais choisi en prcmier lieu cet emplacement du second âge du fer, parce
qu'ilestsirueenpleinsteppe,au dch\de la frontiere orientale (M ostiştea)
etmeridiooale (Icscollines), des forctscle la Grande-Valachie, Nous avion!
a poursuivre dans cene rL-gion le triple problcme: 1· de la progression des
Cetes des Carpathcs vers le steppe du Bas-Danube, 2· des mouvements
des Scythcs nomadcs dans le steppe, et 3' de la prc!sence des Cehes, au moins
par \'influence de leur civilisation, dans le steppe gcto-scythique. Les
fouillesnousont fourni des reponses acesqucstionsctencoreadcuxaulres:
I'la penetrationhellenistique, quis'est montree partout tres efficace dans la
plaine valaque, et 2 ° le traditionalisme de la civilisation carpatho-danubienne,
dont les fonnes quasj·nc!olithiqucs se retrouvent en plein La Tcne, parmi
des formes grcco-celtiques (p. 173 sui\',).
www.cimec.ro
Comme en Russie meridionale, ainsi dans la plaine valaque, I'on voit surgir
surtoute la lignede demarcation entre les forctset!esteppe desemplace-
menus norissanus, relie. cntrc eux par une route ininterrompue, transconti·
nentale. vraieartcre de la vie economiquemondiale: letront;on de cette im-
mense voic, passant par la Dacie geto-scythique suivait depuis le confluent
du Trotuş avec le Seret h une direction NS, passant par Panciu, F~ani,
Buzilu, Urziceni, Valea l\lostiştei, pour s'unir sur la rivc du Danube avec
la grande voie de la djrection EO, constituCe par la vallee mcme de ce flcllve.
O'autres points de contactinteressantsdecesgmndes voies avcc Ics chem ins
vers laTransylvnnie, laValachieoccidentale elia Petitc·Valachieontcteetablis
ci-dessus(p,l75 suiv.),
L'emplacemcnt de Crăsani (cp. fig. 27 el pl. VI Il) est situe su r In hnutc
riveescarpee de la lalomita: il occupeun promontoireavancedccctte rive
(mcridionalc). Un fossc profond separe ct dCfend la station vers le haut
plateau dont clle se detache (p, I77'ct pl. IX 1). La strntigraphic des
fouiUes (cp. Ies coupea des fig. 29 suiv,) nous permet d'etablir lesfaits qui
suivent .L'end roitactcoccupeatroisepoquessuccessivcsetpa r troisfois
13 station a peri pa r le feu, Cependant la troisieme couche est de beaucoup
plus epaisse quc lea deuxaulres qui I'ont prcccdc!e: el le a doncjouid'une
paix plus dura bie. Des la premiere couche nous nous trouvons en plein La
Tene el en pleine penetration hellenislique. D'aprea les tessona de vases
grea nous fixons les debuts de I'emplacement verd 300 av. J.-Chr. Cepen-
dant les Celtes ne sont pas encore ici: dans la couche la piua profonde
nOlls ne ren controns que des tessons indigenes et grea; les tessons tcelti-
qucst llpparaissent un peu plus tard.
Les habitations ne sont pas, comme d'habitude dans le steppe, troglo·
dytitlues ou â demi enterrCta, mais, comme dans la montagne el dans les
rcgionsboisl"Cs,ellessontaurasdusol: les«colonstsontdoncvenus,enaval
de lalalomita,delagrandeforc.tvoisinedesGctcsdescollines(p.J78--J83)'
Ontrouvedeslancesenfermcmedanslcscouchesprofondes;aucunepointe
de fl echei il pnmÎt que les Scythes n'ont joue aucun rble dans I'histoirc de
ctt emplacclllent, Les habi tations de Crllsani sont construites comme li l'âge
nc!olithique loujours avec des paroisenbrancbagescpaissiesavecdulorchiset
couvcrtesderoseauxouelechaume.En dehors du badigeonnage a terre glaise
des parois el du pavement, ces cabanes carrt~es, tres petitcs (2 X2 m.) sont
parfoia blanchics d'une matiere tres dure el bien polie. Le foyer est un peu
rehatlsse, de 30-40 cm., au·dessus du niveau du pavement. Cea petitcs
chaumieres IOIll eXlrCmement serrCes, Le bois jouc un rale decisif dans la
construction el J'amcublement. Pour s'c!clairer an employait meme des lampes
de type grec, en terre cuite; tout-aAait exceptionnel est le candela bre en
bronze, a trois branches, trouve a c6tcdevascsgrecs (v. fig. 175 et 18J suiv.,
et pl. IX sui".). U8 tombes ti inciniration etaient creusCes aupres des

habitations ou mcme SQus cllcs. La cendre etait souvenl dcposee dans des
amphorcs grecques(p. 186).
La ci,omique de Crbani appartient .a trois famillcs: l ' indigene, 2' celtique,
3' grecque. La premiere est travaillee presque loutc sans tour. On e.n peut
distinguersept types de vascs: 1. des urne! (p. 186)cn forme dc SC3U, â proe·
minenccs tenanl la place des anses (fig. 39-58), de tradition nc!olithiquc.
maia modifiees. Ce type de vaSC8 possedant non seulement des ana logies.
mais tres probablement aussi des modele! en boi!. est tres connu dans le
SE de l'Europe Il I'âge du bronze el du fer , comme form e carncleristiquc
de l' urneindigcne ; lI.destasses, loujoursdc lype lresancien, mnis frequemcs
surtout dans 1'0 de la Peninsule des Dalkans el en Transylvanie a I'epoque
hallstattiene (scyth;que): fig. 59-63; IIL des cruches dc forme bitron·
conique(des typcs:hydrie, amp h o rc , loulroph ore)ăd e u xaoses ho,h:ofltales
(p. lgo),souvcnttravaîlleesautour, parfoisIl3Ilsestorses:fig.64--68,-d'o-
rigine indigime evidemment plus 3ncienne ; IV-V, des oenochoCs de di-
vcrscs grandeurs, lcs uncs lravaillees sans tour et â 3nsc elevCe en angle au-
dessusdu rebord, portant un boUlon su r le 80mmetde 1'3Ilgle (fig. 70), d'an·
cienne tradition du bronzeet du hallstatt dans le SE (p. ' 92 suiv.); d'autres
sont tccltiquest, lravnillees au tour (fig. 77 suiv.); les anscs des vases de tra·
dition indigene sont, elles aussi, cannelecs ou toTWI (fig. 72 suiv.); VI. des
vases a pied, avec ou sans tfenctrcst (p. 193 suiv. ), toujours de tradition lres
ancienne, a partir du neolithiquc; sur leur evolution el les rapports du lype
avec1'0 ct le S j'aiinsistep. 194etje suis revenu auchap. VI (v.ci·dessous) :
fig. 83 suiv. ; VII. des bassins, des soupieres, des assietlcs el des coupes (p.
195 su iv.) ; a c6te des formes largement ouvertes de viciile tradition enea-
lilhiquc du SE, mais connaiSS3llI aussi les formes metal1iques de Hallstatt
(fig. 87suiv.), nous rcncontrons Ics formes nouvellcs, occidentalcs, travaillees
au tour, soit aux rebords largement evases (fig. 103 suiv.), soit 3UX Icvres
c!troites, tres apparentCes au coupcs du I·er âge du fcr italiquc (ep. Ies fig.
123 suiv. CI 203) importees cn Dacie aussi (p. 199 suiv.). - Ouant aux cruches
oc.nochoCsou taSSes, etaux pa:lsoires, travai llecs au tour. eo terre grisc, d 'une
pâte IrCa fine, la station de Cril.sani offre un invcntairc aussi riche et varie
que les autrescmplaccments daces de I'âgede La Tene (p. 200suiv. et fi g
129suiv.).
Parmi les V3ses grecs trouvCs ;\ Cril.s,1ni nous rclevons tout d'abord les
nombreuses amphores et les innombrables tessons d'amphores, parmi les-
quels il fautnoter les anses asceaux rhodiens du lI-es. av. J.·Chr. (p. 204-
a
el fig. tso suiv. ) ; Thasos aussi parait ctrc represcnte Cr!sani (fig. '52 suiv.),
mai! nous n'en posslodolls 3ucun secau. Des rebords depithoi de typc grec
(fig. IS7 suiv.), des vases hellcnistiques c6telir el dtliens (des coupes; fig.
160 suiv.), el meme un fragment de vase attique de la m€me epoque (fig.
171): p. 207 suiv. On a trouve a Cclsani aussi un nlOllte pour imiter les coupes
www.cimec.ro
'-"- - -
delienncs (p. 208 CI fig. 172) ct ceue marchandise etait si agreable aux Getes
qu'ils ont fait a CrlI.s.ani meme I'cssai un peu paradoxal de decorer des cru-
ches celtiques nec des palmettes dC.liennes (fig. 173). Par suile la thc!orie
de Cou rby sur I'origine exclusivement delienne des coupes de ce gen re doit
ct re modifiee (p. 208 suiv.).
Les objel8 en metal sont tres peu nombreux: a peine une perle de collier
en or (p. (76), une monnaie celtique en argeot (fig. 179), unc tetradrllchme
de la 1\<lacCdoine ' (donc 158- 150 av. J.·Chr.), la tete d'une fi gu rine en
bronze(fig. (80), d '3ut respetitsfragmentsenbronze(fi g. 183suiv. 186, 188),
quelques lances etd 'au trcsdebriscn fcr, eo fin un beau candelabre en bronzc
atroi! branchcs (p. 2 1L et fig . 181 suiv. avec pl. X). On a trouve du vcrre
multicolore 3ussi: dcs fragments de vascs (fig. 189 suiv. ).
Dref, nous avons a C, dsan;un ctablisscment gel iquc dc la plai ne, fonde:
par des habit:mts qu i venaicnt des regions boisecs sous·c:.rp3thiqucs, en
aval de la Ialomita vers 300 av. J.-Chr., pour s'adonner dans le terrain de
stCppc.cxcellent pour I'econom ie ::tgricole, a la culture du bie. Des led c!but
I'emplacemcnt subit I'infl uence de la pc!netration hellenistique, arrivant ici
en amontde lalalomil3 ; en effcl au confluentdecette riviereavec le Oanube
il y avait last3tion de com merce de Ca,rium, en plcin territoiregete de la
Scythie Mîneure, reliee par terrc aussi directement avec la grande viile io·
nienne d'Histria. Les amphores thasiennes et rhodiennes ont dO. certaine-
ment 3rriver a Crils.1ni par la voie de I'cau: depuis I'egc!e, par le Pont Euxin
le Oanubc et la Ialomiţa. L'influence celtique est tres puiss.1nte: des vases
indîgencs de fonn es archaiqucs subissent maiotenant des modifications dans
le sens des nouvellcsformcs.A c6te de l'imporlationdevases, lampes,bronzes
et verroteries grccques CI mcridionales, nous devons admettre un commerce
important avec les vases de fabrique celtique, authentique. R;Ln de scy-
tn;que.
Nous donnons dans le V· e cltapilre (p. 220-289) un euai de reconstitution
de la carte de l'Eu rope Centrale al'cpoque geto·scythique, a J'aide de la lOpa-
nymie conscrvcechez les auteurs anciens et en premier lieu chez Ptolemte.
En effctln tradition geographique romaine, depuis Agrippa jusqu'll Marin
de T yr ct lC8 carlographes anonymes du temps de Marc-Aurele, nous offre
les moyell8 de retablir par la toponymie toute une serie de faits historiqucs
el et hllographiqucs depuis longtemps disparus a I'epoque de Ptolc!mec.
Les frontiercs de la Dacie, teHes qu'elles sont fixees par Agrippa (a I'E
le steppe sarmatiquc, a 1'0 le flcuve Vistula, au N la Mer BaJtique, 3U S le
Danube) sont confirmees d'unc maniere inattcndue, par les noma de peuples
et de localites, conscrves chez PtolCmce. Mais la frontiere meridionalede la
Dacie n'est pas exacte mcme chez Agrippa: en eUet les mcmes toponymiqucs
daco·gctes qui documcntaient J'cxpansion ethnographique de cette nation
vers le N cll'O(entreC)OOet 500 av.J.-Chr.), prouveront sa dispersion vers

le S aussi, au deHa du Danube, jusqu'aux Alpcs, â )'Adriatiquc1 a I'~gee et
au Pont Euxin. II m'cst impossiblc d'enumerer ici tOUles les preuves, mais
I'cxamendclacartc Ilalafindecelivrescrviracommeargumenlsymhc.
lique ă I'appui dc ce brcf resume.
]}lolCmec connaÎt sur le cours moyen de J;. Vistule les Co;sloboci Irons.
mOfllam· (p. 221 suiv.), et en Posnanie, sur la Warthe la locnlite Stlidava (Iue
par Cunt7- GetidtWa), laquelle trouve une compagne en SusudtWtl sur l'Oder,
entre Franc.fort et Breslau (p. 222). Sur la Vistule supcrieure nous rencon·
trons les Ilrsietai et en Silesie tchCque les villes Armlion et Arsekvia. Entre
le8 Costoboques scptentrionaux el les Arsictes, Ptolemee localise les Anarto.
phracti. Au S des Arsictes, en continuation jusqu'allx Carpathes Deskides,
nous retrouVODS d'abord les Sabot,., ensuite lea Piengitae, c'esH\·dire les
Piegetae, et enfin les Biess; (p. 223). Pour la question des Buri ep. p. 223, note 3.
En Moravie nous trouvons Ia viile de Singone (p. 224) CI su r la rive slovaque
du Danube les tribus des Racalae et Raca/riae. En Pannonie ]nferieure, au
gnmd eoude du Danubc, il ya la viile de Carpit (c.p. Ies Corpi des momagnes
slovaques voisines et la riviere K dQ;ill~ ehez Hc!rodote). Toujours en Pannonie
nous eonnaissons la riviere Aroban, a ce qu'il parait du memc nom que la
rivierc Rabon en Petite-Valaehie (le Jiu): comme Samus el Asamus; c,l'ailleurs
la riviere Marus (ou Morgtul- Mareh) de la rive opposte du Danube a
la meme racine que Maris de Dacie (r. Margus de Mesie): p. 2%5· ur la
question de la frontiere occidentale du peupJe dace vers la Doheme, repre-
scntec mame au l-er s. av. J.·Chr. par le Marus, et seulement apres I'arrivee
dea Quades deplacCe vers J'E, cp. ci-dessus, p. 226.
Nous apprenons de diverses saurces qu'avant !'etablissement des Sarmates
Jazyges dans la plaine hongroise (20-50 apr. J.-Chr.) les Daces occupaient
tout ce territoirejusqu'3u Danube pannonien. II sera done tres naturel de
trouver des restes de toponymie dace en Pannonie, comme temoignage de
I'existenee d'anciennes enclaves getes dans ce pays iIIyro-ceItiquc. C'est
:linsi que la tribu des Colacliani devrait 3voir quclque rapport 3vec les Coeltlae
et Colelat thraces ; dans le tcrritoire des Colaetion; nous trouvons la viile de
Sala de nom purement thrace. Une origine semblable cat li supposer pour
les vi lles de Cflr/a, C/zertobalus et Gerulata sur le Danube. Sur la Drave in·
ferieurenous avons Berebis (p. 227) et sur la'Save infcricureSaldae(p. 228 ),
loutes les deux d'origine evidentedaco·thrace. D'aillellrs les migrationsdaees
vers 1'0 ne sant pas documenttes seulement par SaMae > Soldensii, maia
aussi par Singidunum (ep. Singidava), la viile cchique, .dllnum, elevCe cn ter·
ritoire des Singi, arrivCs, par Singont, jusqu'en Moravie, et, par Singos, jus-
qu'en Macedoine.lls'agitnaturellementde Indispersion des peuples daco·
gctts provoquee par le premier choc violent re~ de la part des Scythes,
lesquels les chasseront ou les entraineront dans Jeursinvasionstumultueuses
jusqu'au Drandebourg, ta l'Adriatique ou a J'~gee.
www.cimec.ro
'57
En eHel Ptolemee mentionne en Dalmatie la tribu des LlaoV(}OLOt, nommes
par Pline Daorizi et par les inscriptions Dawrsi, dar:s la region de Salonae
(p. 38et 229):j'a i montrcqueeenomestcomposede.dâot + iÎ.o(}ool (irnn.
t3uru.§.u - blanc) tLcs Dahae (Oaces) blancst: oomme tant d'autres en
Scythie, il est l'appcllation iraniennedequelque tribugCto·scytheechouee sur
les bords de l'Adriatique au V11-e ou Vl-c s. av. J.-Chr. Quclques pas plus
loin vers lc SE noua trouvons les IaqdUl,ftat, evidemment thraces (p. 229)
et lea Ex{etOI'ft;et Scirliana, pour lesquclson doit comparerSkiTtos, dact(n)sis,
de Torni sur le Pont Euxin (ihid.). Nous relevons une fois pour toutes que
du tempa de l'Empire Romain toua ces »Cuples etaient illyrises dcpuis des
siecles'); leurs noms pcuvent pourtaJlt tres bien servir a rClrouver leur an·
cienne origine tlrangert, Salo,llI, clle·mcme, CI la tribu des ft1 av,ol dans le
\"oisinage de ceHe viile, ont etcaussi considerL'C'!s comme thraces. Mais ce
qui est absalument caracteristique, c'est le nombre relevant d'clcmcnts gi-
tiguts septentrionaux dans In region Salona-Apollonia: Asamo, AJ;;i;:;o,
Berzumno, 8eQp{ooua,Elpmlxtov et-jusqu'a un certain point-Scoo'ra
elle me.me (p. 229 au iv.).
De la mme maniere nous pouvons identi(ier des elements daees en Peonie
et en Macedoine. Ainsi, dans le territoire des MaeJi, une Desudl1fJa; dans
la meme region,la rivierc Iaercn1ar;, identique avec la Sargt/ios dace (une
viile, Ieeyi*'t~lov, doitC1re relevtesur l'aulccvoÎe des migrations getiques,
dans la vallee du Das·l-Jebre, vers la Bithynie: v. ci-dessous): p. 230.
Toua ces trois noms se reduisent au nom de tobu iranienne des I(.l(!jlunot
- Sarge/at; il s'agit done de migrations contcmporaines avee celles des Aga-
thyrses et des Sigynnes. Dans la presqu 'ile de Chalcidique nous trouvons
la viile de Singos (ep. Singidava, Singone, Singidunum), - et cn gmathie
les villes de Tv(},ooa et Exuliea.Quant a la region comprisc entre le Nestos
et le massif du Rhodope, chez les Edones et les Trouses, il faut retcoir que les
premieu etaient gouvernes vers SOO av. J. ·Chr. par un roi au oom de Gita,
') Je dois RVouer (IUC !'Artide de Norbc.rt Jokl, l11Y"j~r, dans le Rto/ltJtiJr.o" dt'f Vo,·
IUchichudel\1u;Ebc.rtm'uun peu d~pu r lah!!.te Bvec laquellei l paraÎtuvoir
lt4! 4!erit;il mceuffirad'<ndonnrorun seulexcmple, presqueinattendu: "AEuSnoll;
devient c:hc:tquclque eopiste ignorant de Procope "Â;lollu. A IOn tour "Â;lonude·
vient un nom thrlce. iauffixe en ·0/)-, avce Ic:qucl Joklopcre pourdimontrerquc
lu Thraeu el lroa lIIyru flaient trb ltroilromront apparenfk. - Now rrofuaonl , na·
turellemronl, d'lIdmellre cettcth60rÎro de la presqu'identitl de l'iIIyre I\'eC le thracc
non 8r'\llemenl pour le trb bon motiCque luCaitl hiatorÎquClctllreh60logiqucl ,'r
opposenl,maieparoequc memeleaparalU:lee linguiatique!l queI'onBpporte1 l'appui
de la thbe tonl peu oon\.. incanll: cn rorfet la pluplrt del m011 iIJ)TU relKmblanu
IUJl: thruCcl tont 10ut limplemronl du i1imtnll thrfUU pin/Iru dam I'ill)'re /1 I'occa.ion
dea migrations thMlees en terriloire iII}'Te. C'at d'ojlfeuTl JI"pcin' de VII' qlle/er
philo/agll.r oublitnl porjo;1 d. prtt/dre.n
'OfIJ;dbotion dans l'/tud. du mluopiqu. auni·
 .,8
el lesseconds paraissent ctre, toulcomme les Agathyrses, des Scythes thra_
cises. En tout cas H6.rodote {ait des CCtes el des Trauses un groupe a pan
panni les autres Tbraces (p. 232). Nous considerons aussi comme des Scylhes
thracisl,.ts, mcme d'apres leur nom (cp. aussi Tomaschck) les Sauae (kbtra)
arrives dans le Rhodope en m(:me lemps que les Dii ( Dai) et les Trausi,
passes d'abord par les Carpalhcs (Agathyrsi), et conservant de leur contact
avcclcs Thraces septenlrionaux toute unescrie de croyanccset dc coutumes
analogues 1J. celles des Cetes fimmortcls». mcont('Cs en dctail eher. Hcrodotc
(p. 232suiv. el les nOles). J'ai explique aussien relation nvccccs migrations
gcto-scYlhiques de la Dacie vers le Rhodope le passage ou Cassius Dion
mentionnc les 41 Daces du Rhodopet (L I 22, 6-8), passage qui avait etc
inlerprel(~ jusqu'a prescnt dans le sens d'une migrntion edacct du Rhodopc
vers le Nord (p. 233)·
A I'E des Trausl'S nous trouvollS sur le versant oriental du Rhodopc les
KOf!7tllot, diminutifde Kâeno" le grand pcuplegctc du N du Oanube (p. 233
suiv.). Dans le Rhodope mcme, ou nous avions rencont re les Llio,>LlăOI ,
nous retrouvonscnoorclesDiobessi. lesquels, comme p. e. Ies Matoopt{}vvol .
seraient un peuple melangc, de sujetsmcridionaux, les llesses, et de aei-
gneurs venus du N, les Dii ou Dai. Au N du Rhodope nous co~aissons les
Sia/tlae, 11. Ia racine Sia-, d'origine gctique: ep. Sia-maILS (vieus) et les Siensii
dela Dacic(p. 234.). 11 semble que les GCtcs habitaient ce territoire en masses
compactes, car la fondation de Philippe 11 sur 1'lIebre, Philippopolis est
appclce en thrnce PulpudefJa. non Pulpupara. O'ailleurs toute la vallee de
I'Hebre est piei ne dc Cetes. Andrinople s'appelait, comlne je I'ai montre
â uneautreoccasion, UscuJava, la "ilie des Osei, c'cst-a-dire des Cetes de
j'O(e}scILS; Dimum sur le Danube se retrouve dans Dymae sur I'Hebrc in-
fcrieur; su r lc borddel'~gee nous avons .EdJ.tl: autour de la Propontide di-
verses 1'yro-, Tyri- ; en Mysic une K{ot; comme en Scythie Mineure; en Bi-
thynie une LlaxlfJv'a (p. 235)·
D'ai lleurs les doublcs gelo-bithyniqucs SORt nombreux; jc renvoic â la
liste quej'ai donneci-dessus, p. 23$. Jene poumlÎs, non plus, revenir cndc-
ta il sur tant d'autres pa rallcles gcto-thraccs, reunia ei-dessus p. 236 su iv ..
pour demontrer, d'accord avec les prcuves CÎ-dcssus cnumerces, quc les Daco-
CCtes des Carpathes, deplaces d'abord par les Cimmcriens, ensuite parles
Scythes, ont du commencer leurs mig rations vers 1'0, le SO, le S el le SE
deja vers 1)00 av. j .. Chr. et que ces mouvements etaicnt depuis longtemps
finisvcrssooa". J .-Chr., epoquea laquelleaucungrecet aucun Lh raco-scythe
ne se souvenait plus de eesevenements, pouren raconter quelque cbose aux
contempomins d' Herodote. En ce qui conceme les migrations vers le N,
jusqu'a l'Oder et a la Vistule inrcrieure, il pamit qu 'eUes ont ete provoquCes
par le courant septentrional de I'invasion scythique, pa r dessus les Carpathes
galiciens. Les mouvements cehiques (el germaniques :lussi. par ricochet)
www.cimec.ro
~"1...? _ _ _ _ _ _-..:::.
n Fsu ),,
I~f. _ _ _ _ _ _-2±C
commenees Îl partir du V-e s. de 1'0 vers l'E ont repoussl: de nouveau vers
l'Orient grand nombre de tribus gctes qui etaient arrivces quelques siecles
lluparavant jusqu'â l'Ode r et jusqu'en Boheme; c'cst pourquoi nous avons
si pcu de vestiges de la presence des Ceto-Scythcs dans ces regions (p. 237
,u;v.).
Quant li I'expansion gctique vers la Calicie et l'Ukraine. Ia loponymie
nousorrrelescontributionssu iv:m tcs. EnlrclaVistulcelleTyras, tau-dessus't
de la Dacic, oabitcnt les Dasrarncs; entre les Bastames et les Carpatoes ga-
Iiciens ct moldaves, de 1'0 :t I'E, on rcncontre: les Carpiatli, les Tagr; et les
T)Tagelae; ces derniel'8 s'ctendent sur les deux rives du Oniestre moyen:
I'tolcmec connai! d':li llcur8 en Podolic une Clepidava, au milieu des emplace-
rllwts celtiques de cettc partiedu cours du Tyras: Carrotlllnum , Matlonium
(on peU! I'expliquer par "iranien aussi), Vibanlavarillm et Eraclllm. C'esl
le territoire des Teurisques dant parle Ptolemee. Mais cnlre les Cnrpathcs
etleTyras lcs deuxgrandspeuplesgetiquessont:au N de la Moldavie Ics
Cos/obaci, :I.U S, en Bessarabie el dans le dep. de Kherson (Ukraine), les
Carp; (p. 238 suiv.).
En realitc les Carpi sont connus sur tout I'enorme territoire qui s'ctcnd
depuis la Slovaquie ct la Galicic occidentale sur les deux versants des Car-
pathes jusqu'aux embouchures du Danube, du Tyras el du BorYSlhcne (v.
p. 239suiv.). Les bouchcs memcsdu Danubcsolltoceupees par les Celtes
Britogalli el par le rameau bastame des Peuani (p. 240). Les noms de viUca,
Aliohrb:, Arruhium, N(}TJitx!unum, confinnent la prescnce des Celtes sur le
grand fleu\'e. Mais la loponymie de la Moldavie est par exceUence gctique:
Tyras, flarpis, Zargitfava , Tamasidava , Pi,oho,idava, ou encore Tirepsum ,
[,cina , Capora (Alincum , Ermerium, Urgum, peu probables). Sturum (p. 240,
cp. ei-dessous, p. 750 suiv.).
Les Cosloboqucs se trouvaicnt a califourchon sur les Carpathes du Mara-
mure~ el de la Bucoville, comme les Petits-Russiens de nos jours, en Slovaquie
elen Polognc; la majoritcdcce peupleoccupaitccpendantlcs rc!gions seplen-
trionales dc la Moldavie (p. 240 suiv.). 1Is etaient une vraie nation, a organi-
sat ion monarchique bicll ctablie : 11. I'occasion de leurs grandes invasions par
la Moldavie et la Dobrudcha, jusqu'en Grece, :\ I'cpoque de Marc-Aurele,
noussonullcsaussiinrormessur leu rsexploitsetsur leurs roispardesinscrip-
tiolls (p. 241). Touterois le vrai Ilom gencrique des nombrcuscs tribus gClt3
qui occupaient le grnnd pays silue entre les Carpathes et le Ilorystbene, or-
ganisees cn un seu l peuplc, ctait celui des Carpes.Lcurs Învasions dans l'Em-
pire Romain sont {ormidables. Jls sont tres conscients de leur puissance ;
ijţlei, riia X{!e{rr;o,'" TW1' r6r()wv iOllSJ., disent-i ls. Encore en 380,
sous le nom des KWJ7too6xm, ils c!laient une nation redoutable dans la Dacie
carpathiquc (p. 242). C'cst done aux difrerentcs tribus carpes qu'appartiennent
les nombreuxonoma'ltiquca thraco-getiques, rcncontres dans les inscriptions
",
des villea grecques de la c6te scythique du Pon t Euxin. V. ci-dessus,
(p.243 suiv.) une liste de noms gttiques, mcntÎonnQ dans la rCgÎon a 1'0 du
Borysthene (en ce qui concerne le terriloirc cnlrc: le Borysthene et le Cau.
casc, les Getes ncsontpasici chczeux:populationflouantc, individuellement
ou par petitcs enclaves, ils ressemblcnt aux Mold:wcs du l\loyen-Âge, qui
frcquentaient les mcmcschemins, sansjamais s'yfixer). Au cont rai re. a 1'0
du &rysthcne nous renconu-ons mCffie des toponymiques d'aspecllhrace.
Nous trouvons p. e. a J'cmbouchure du fIeuve une tribu des Sardi. A t'en-
trCe de ,'estuaireest l'jjede Bue::an, dontlenom n'a pascncorectceclairci
'C l {jUC nous mtuons en relation avcc In racine ber(t!}:::, tblanct, ttache de
blana, CII thrnce (CI cn albanais), (rCs connue par des noms getes comme
Bcrzobis, /Jcrsamoe. Ber:runmo, Bllr:r;ao1l et lJnzu"a (p. 245). Or A 6V;rc:~ est
aussi cn grec le nom d'une ile (I'ile des Serpcnls en face du delta danubien)
confonduc deja chez les anciens avce 1'î1e de Derezan. Enfin nous connais-
sons su r le llorysthene les villes de Itf!lIIOI'CL ,EII{!OI' (p. 246).
Nous croyons pourtanl que le grand nombre des Getcs constates Olbia a su r tOUS les details de nos remarques; il suffira de noter que pour Schlitte
al'cpoquehclJenistiqueet romainc, est iei d'origine receme (a parti rdulV-es.
av. J .-Chr.), tandis que la nation barbare prCdominante au VJl-e-V-e s.
av. J .-Chr. etait celle des Scyllus. En efret la dispersion des Getc;a â I'E du
Tyras, jusqu'en Crimee a etc pro"oquee par t'invasion celtique (IV-e s.) el
ensuitc la pression celto-baslarne (III-e s.), laquclle d'ailleul'3 a pousse 1«
Cehes eu:c:-memes jusqu'au Bospore Cimmcrien. Naturel1cment le fleuve
Tyrasest reste la frontiere constante entre la Dacie el la Scythie ethnogra-
phiques, tel qu'il avait ele deja du temps des Cimmc!riena (p. 247). Cependaot
lea infiltrationa trop encombrantes des Cehe! el des Dastarnes om empCche
la cr6uion en l\'loldavie et Bcssarabie d'une grande puissance gete aflalogue
:.\ celle du massif des Carpathes.
La situation ethnographique de la Dacie propre, eotre la Theisset le Se-
reth, les Carpatheascptentrionauxct le Oanube, peut ct reexpUquCe loujours
:.\ I'aide presque exclusi"e de PtolCmec. Cer auteur cnumere lea peuples de
la Dacie pa r g roupes, de 1'0 It I'E et du N au S. 11 en forme sur la c,1fte trois
groupe8 verticaux de cinq peuples chacun. Le premier comprend les tribus
:.\ 1'0 de la Transyl"anie et de la Petite Valachie; le troisicme les tribus de
la Moldavie (avec le pays des Szeklers) et de In Cmnde-Valachie; le groupe
:O~:;al~et~t:~~:~ac~~e.laJ ,~a~:n~;6 ::~::'U8e'::~-~-~;~: a~;~~~~~j~lf:~n~:
ce regroupement des listes de l)tolC.ml-e (p. 2-48 suiv.). Je note ici un seul
fait: les cartes d'origine t:ptolemeiquet. oornme p. e. celle du cod. Urbinas
82 du X III -e s. (d'apres Heiberg-Cunu, du X I-e) procedent avec le place-
ment sur la carte des tribusde la Dacie toujours d'aprea les mcridiens (I,ais),
comme ci-dessus, et non d'apres les paralleles (cinq). comme i\lueller, et
arrivent a des resultata assez semblablcs aux nOlres. - Des quinz.e tribus
www.cimec.ro
connues par Ptolemee, trois seu les, les Anartes, les Teurisques etles Colenses,
semblent avoir etc d'origine cehique: [outes les autres sont daces;pasune
seulen'estiranienne(p.25°)·
pour les "iIIes de la Dacie, "original de Ptolemee a surt!ment utilisc les
commentoires de Trajan el l'ocuvre de Criton, peul-ctre aussi celle de Dion
Chrysostomej il connait quelqucs villes a noms romains, comme Vlplonllm
}::I~:~~tet i~:~nl:ubo;":~~:'Clc:t~~ 1~~~:::I~:f,:~~s~se~~,~~u~oeu~ll~
daces SOnl chez PtolCmee plus nombreux que dans les Jtincraires ou, encore,
;i~r:~:~n~~~~~:::~:~;::~~:~i:~:O::C,~ir::i;~;~~!I~~i:1:~c::~:~~;,~~:E:
de Ptolc!mce, qu'ont pratiquCc, soit Mueller, soit le dernier commentateur
d~s renseignementa qui nous regardent, Gudmund Schlitte, Ptalemy's Maps
of Narlhnn l;'urope, 'opcnhllgue 1917. Nous ne pouvons nous arreter . ici
~~~~~l~~sg~§
de l'OIt moyen, dant la capitale Bu"dava est connue ausal par les luneralres.
n
De meme 1J(1jlf'OL, d'aprea Schlilte dau bie de d<plYOt, est certainement le latin
Bitj;au lieu de B;tti, c'est-â-dirc les Bitssi.daees, ren~mrCs ausaida.ns les
Carpalhes septentrionaux]. Ptolc!mee loeahsant les vllles de la DacIc par
les degres de longitudeel de latitudequ'ellesoccupent, nous pouvons essayer
de preciser leur vr:lie situation. La maniere dont elles sont cnumcrCes nous
fail suppose rque l'original de Ptolcmce les a lues sur une carteet non dans
un commentaire. II n'est pas imposaible, qu';i la date ou Ptolemce n!digeait
::e~~r;~~I~~:'ri~e:UC;;;~:::~:~s ~~ ~:j::se:a.l~a~~:~~:t~n~:!:::a :~e~;
geographe de Ravennc 80nt des informateun UlJles pour con trOler les indi-
cat iona de Ptolcmccsur les villes de 1:1 Dacie(p. 255).
J'ai cssayc (p. 256 8uiv.) de fixer sur la carte au moins 3vec appro~i~a­
tion les loca lites dacea connucs par Plolcmee, el de contraler leun ongmes
ethnographiqUl.."8. Un voilâ, tres brii..vemenl, les resuhalS .• POVX"OI'tQ 1', ch~7. Ies
Anartes, celtique. LioxMuvu, peul-ct re alire Liait'lc5ava dans le NO, touJours
en territoire anarte. floqd},IQOOJ'. trC:s connu, getique.• At!,....op~(!a, da,ns la
region de Rodna ou Bistrita; dace: <Jexo + rr.:rraea (p. 256 SUI".). Tt!up01J -
101', dans le NO de la Moldaviei dace: ui+buw (p. 257). fJaTe(~~va, mcme
region (costoboque): dace:pat(a)n'+dava: cp .. te dieu Pauw (IbM.). Koe,-
c{6at'u, mcme region, getique, banal (p. 257 SUIV). flnf}Ma lJu, en l\101daVie
centrale, li 1'0 du Sereth, probablement gctique dans la premiere moitie du
mot ausSi: v. les arguments p. 258. OtiJ.ma1'/:h,: quelque part dans le Bihor
(ihM.). NtL"ovxa, auj. Cluj; peut-ctre scythique pa r la racine du nom : Napae
lribu iranie.nne tres connue (p. 259). Palavissa, auj. Turda, gctique. IaJJv<u,
n flanwela AVi'OUOfa, AI,;,ovoda. romnines. ~'avyl~av« dans la vallee
supcrieurc du Maris. gctique. OtiTloova dans la Moldavie du sa, getique.
JII aeX~al1a, queIque part vers le NE d' Apulum, getique: cp. J1l Ull'd-(}Wra el
MarclilÎum (p. 259suiv.). Zlfl{daua,peut-t:tre li Cenad dans I'extreme O de la
Daeie,gctique(p.260).1:tyyI6ava, lacapitaledclat ribubienconnuedesSingi
(cp. ei-dessus, p. 744 suiv.), su r le Mureş (l\'ln ris) ell 3val de Deva(p. 260).
"Anovloll et r cepl!;t:ea, connucs, getiques, sur le Mureş. Koplba:va , peUt-
ctrc dans le Trei-Scaune, gctique (p. 253 el 260) .• Pa,dbava , dans la Mol-
davie du SO: cello-gCtique, vu que Rllmae est cclti que (p. 261). f1t (!OVjl
(ad Pirum) : origine el situation peu claÎres (p. 25' CI 261). Zovolc5avQ,
quelque part dans le NE de la Valachie, gctique (p. 253 ct 261). lloiin'da,
plus ex.. ctement n U1olJ«, gClo-scythique; formation toponymique comme
1'yri-da, Jbi-da, de flW,oL, Palati, tribu iraniennc, du S de la I\Ioldavie
(p. 26t sui\'.). Nous relevons done les Socat: li Sacidava (E de Durostorum).
les Sarga/ii sur la Sargetias, pres Sarmizegelusa, les Napaci li Cluj et sur le
Naparis en Valachie, les Palaei sur le Seretll infcrieur: tous des Scythes (p.
262). ZoveO/Jaea dans le NO du Danat, gClique (p. 253 CI 262). A leLol,.
dans le D.. nat, comme en Dalmatie (p. 229 et 262). ~ Atnddava, dans le Banat :
..Ia Cite llianeha en gete (p. 262). T'/JIOi!OI1, pres de Caranscbeş, getique
(p. 262). Zat!ţu'cy8{)ovoa fJaolutOv, a deriver de Zaeţ"~-t'J'8fiotJ-oa, un
onomastÎque +;: euphoniquc + egeta, toponymique gcti<jue bit n connu +
1.. terminaison commune gctique -sa: par suite l'E'gel/lSa de Zo,mos (1'.
263 suiv.)... Yb<u:a.." Aquae, con nu, romain. NeTII'{)ava dans I'E de la
Valachie, peul-ctrc sur la blomita: an peut cmender Nep i-dllvO, d'apres le
nom de la rivicre, Napa.ris, c'est-Îl-d ire d'apres le Ilom tie peuple Napaei,-
done gcto-scythiq ue,-ep. ci-dessus Nap/l-clI; mais an peul lire aussi
Neli(n )dllva, «le vi llage des rOSC.. \I>..-.., en gete, d'apres Tomaschek (p. 264.).
Tlaoov, en Valachie ceJlll11le, d'upres nous gctique, de Tio(cp.lavillede
Tiol) + SOli (commc dans Blei't-ool'): p. 26... sui\'. Z€iJy)lU, pour Po"lu, ro-
main (1" 25' et 265). L!lee'lu, auj. Orşo,'a. III aussi Tsiernil, geti{llIe (p.
265). 'A~ţtollfa, ă j'E de Tibiscum , getique, u'aklllcfI-, tipicrret (p. 265).
t.I(]ov{J'ti"fl" connu, gchique (1'. 265). d>euufllu, dans la haute PetÎte- Vala-
ehic, â ee qu'i l parait, getique, comrne BO'IJtI'(}ur;, flQetCoveler;, :EYou'l:e(]le,
(p.266). 'Aey.ll't'u, dans la basse Petitc-Valachic, getique, commc'A(}xovlIt:\;
(p. 266). JIlI'OII (ad Pinum) , romain?, inconnu. 'AţmurfltOV, connu, gc-
tique (p. 266 suiv.). IOeI'Oll , peut-ctre dans le Vlaşca , getique (p. 267).
De la regiona l'EduSerethnous connaissons CC8 noms: ZOf!Ylbavo, gelo-
scythique, cI" ci-dcssus les Sartatii (p. 745); TUl luof{)«NJ. dans la region tle
www.cimec.ro
Bârlad, gClique; flf flOPoel{)uuu sur le Sereth inferieur, en lerritoire cellique
(Brilogalli el COlemji), peur-clre gCto-ccllique (?): PirolJoril (p. 267).
A 1'0 de la Theiss nous dcvons considercr quelques lIoms cocore qui prc-
sentent un certain inter€t. 01iOXCl'OI', vers la Moravie, peut-etre imnien:
ep. Uscanidali (p. 268). Bdel'«l'OI', peut-elre celtique. ~A{Jltrta dans la re-
~~O;J~~s~;tr~~~i~::.e j; J;~~~i~~:~~n :l<~111::1:;;p~?t~~::e(~;~'~~eTf;~O:;8
suiv.). n toOIOI', probablcment cehique (p. 2~). lluetlt:n<ov, peul-clre sur
I'emplaceme.nt de I'acluelle viile de Szegedin: nOIl1 donne fi la viile et au
neuve (Ia Thciss): I'on a propose des ctymologies cchiquCIl el sCYlhiqucs;
en tout cas, P:IS gctÎques; 11011 /iqrtCl (p. 269 suiv.).
Lesilincraires romains nOllsoffrent une autre serie encore de noms pre-
romajns, qui mcrÎlcnt d'ctre discutCs. LeJerala en face de Viminacium, a
ce qu'i l parait, celtique (p. 270). Apa jluvius, plut6t iranien que gttique.
Arcidava, conuu, gctiq ue (cp. p. 262). Canonia, peu cl .. ir, peut-ctre celtiquc
(p. 270)' Polula el llacallca, gctiques. Bertovia, getique, . Ie village des bou-
leaun (P·270). Catanae (Gazanat:?), peUl-etre getique; Agl1(lviae, errone,
pour 'AxţlOvla (cp. p. 265). Burticllm, Bnu:.la , Cersie, gctiques (p. 27osuiv.).
B/andiana, gClique, eL Blllndonll en Dalmatie et B/l1rtlldustn Phrygie (cetteder-
nicre viile non 10indel'Acmoniaphrygienne, identique avcc "Acnloniadace).
PdendOfJ(l au lieu de Pelen(liIVa, peut-t:'1regetique: cp. p. 26, (110).I)I·{)a) et
p. 27J· Rusidava el Bu"iJm.:a sur l'Alutus, connues, geliques (1" 271). Arulela,
de AlulUS > Alute/a, par dissimilalion: malgre son aspect latin , ce nom pa-
rnîtetregetique, lant par umcine alut-, que par sa temlinaison-Ia(p.
27J)· C~Jollia, pres de Sibiiu, getique (p. 271). SaciJava (GR) au SE d'A-
pulum, plus probable qu'Acidava (TP), geto-scythique: SQcae + dava (p.
271 suiv.); cp. Ia Sacidava de Mesie et la cohors Il Aure/ia lIova Sacorum
(p.272).
Lesinscriptions nousoffrcnL uncimage unîlatcralede la viedaco- romaine:
eell'est Ciuc la population dcsvilles qui «ccriu;orccttt population est inter-
nationale comme origine, romaine comme languc; les Daces h..bitenl la cam-
pagneet ilssont des iIIell rc!s. Cependam les quelques tahl/lae eeratflt: trouvces
dans les mines d'or de la Daeic fournisscnt des preuves tres preeieuscs sur
lavieactivequiflorissaitdnns lcsvillagesdaces-tousavicuxnomsindi-
genes-et sur les progres que faisait mcme ici la romanisation.
Dellsara Karlum , Cerna, Kflviert:tium, J.1arcinium, Sclaieta, 1'txJela, Re-
T
seulum, peut-ctre aussi Jmmenosum (de in M~lIesa (?): P.274), vil1ages, daces,
autou r d'Albumus (p. 274)' .4 cOle d'l!UX un -Abruttus r«:onstitue d'apres
le nom aCluel d'Ahrud,getique (ibM.). Micia â )'0 de Deva, sur le Mureş (p.
2N). Samum, vicus, sur la ri"icre SamUJ dans le NO de la Dacie; un peu
plus loin la regio Atls(altlensium) (1" 275) et le village R .. u/(um), oicus An-
[ll1m(enS;,(m)] (on avait lu ju squ'ă present R[~sc]ul(um) vieus An[artorum],
 86,
cequietaiterronenonseulementau pointdevuegeographique [lesAoartes
sont beauooup plus loio veu le NO] mais aussi oomme restitution epigra.
phique). Maflla , viile, d'apres laquelle le nom de la province Dacia Malumsis
~~~~~~~~:~
ne pouvons pas offrir des argumenls dCCISLfs (p. ~78 e l 272 SUIV.).
TirOlls Dlaintcnant Ics oonclusions des COllstlltallons enumereC8 cl·dessus
1. Les CCles se sant ctendus jusqu'en Dohcme, a l'Oder Illoye n, li la Vistule
inferieure, aux marais du Pripct el nux calaracles du Dniepcr. L'arfinnalion
d'Hc!rodote (V 3) qu'apres les lndes les Thraces 5OI1t le plus grand peuplc
du mondc, se conrinne par ce flti t . (p. 279). 11 . La crilique des infor~ations
(oumies par Ptolemee. en comparalson a"ec Ics 80urccs parallc.les, n est pas
trop dMa"orable li cel auteur, lequel s'cst servi presquc toujours d'cxcelle.nts
cprototypcst, oomme p. e. l'itineraire du chemin de I'ambre ou ,l'enqucte
d' Agrippa. Ses erreurs de longitude et de latitude sont com~n~ees par la
direction approximative presque toujours exacte deses locahsatlons carto·
graphiques. 111. Les tdoublest toponymiquC! d~ Pt~lemCe corŢespondent it
des realites ethnographiques, reprmntant des mlgratlons effectlves (p: 280).
IV. En effet les Costoboqucs, les Diesscs, les Durea, les Racates, les PICgCtcs
el les Carpes de I'extreme NO, oonstituant des edoublest des.mcmes. no~
de tribus de la Dacie prop re, ont habite dfectivement les rCglOn~ elOlgnces
~~~~n~o~:I~ll::!~cnnl1c~ :I~~b~:r;o~~:ite :\'~:i:!:~:e~~:sr a:~~~~:~~~~n~n~
fi~:~~;2f~~~~~~~f;:;f~~::~[~~ft~f.~;!t~;t~~,~~~~~:~
Bonat (v. Ies tdoublest toponymiqucs) et n cte patronnee par les Scythes
(v. les Daoi aorsoi) (p. 281). VII. La migration getique "ers ]'ggce ct la Pro·
pontide s'est dc!rou lee aussi seus des auspices iranicns (Ies Trnusoi > Aga·
thyrsoi, les Satrae >Uatra) toujours vers le VII-e s. a" .. J.. Chr. T~ls ele-
ments geliques parais.sent 3\'oir che pouss6s vers le S dCJa. par . les rr~ro­
Cimmc!ricns, a partir de I'an <)00 av. J.-Chr. Vers soo ces mlgr.lllons etalent
depuis Iongttmps finies (p. 281 sui". ). VIII. Entre les Carpathcs et le Dory-
sthene neurit vers 1000 av. J.-Chr. une civi lisation unÎtaire, lrCs probable-
ment surune baseethnographiqucanalogue: les Getes (Corpi) jusqu'au Tyras,
ensuite les Cimmc!riens mc!.innges aux Carpes el aux Tyregctcs, jusqu 'au
www.cimec.ro
Borysthene. Les Scythea Ont pousse les Cetes "ers 1'0. Mais les Ceho-
Bastarnes lea ont ramenes. Toute la region boistt jusqu'au Dniepcr a ett~ do.
minee par les Cete'i au contraire le sttppt, mcme en Dacie du SE, a ete ira-
nien, e'est -a·di re, a partir du U·e s. av. j.·Chr., en Russie, intensement
sannatiqllt (p. 282 suiv.). IX, PtolCmee connait en Dacie quinze lri bus, dont
douze geriques. Certaina noma de tribus, comme celui des CallcoenltS (cp. Ies
CaucoHude Bithynie)impliquent une grandeantiquitc!dcssourccs premierea
de nolre auteur (IX-V lI-c s. av. J,· Chr.). J\'Iais sen enumeration n'eat pas
complete. Nous dc!duisons cncore, toujours par ses listes , d'aut rcs tribua,
rclles les Singi, les Sangi, les UIi, les Appl/li (confirmea par d'autres sou rces
aussi), lea Duci (nom dc tribu du NO de la Dacie), ct, par Ics inscri ptions,
les Amamtllsts et les SI/cei. Au contraire les Sarga/at, les Saci, les Napat,
lesPa/i, Ics AM'ontc!ledesnomsdetribusscythiques, qui se sontcnsuite
getisc.!es(p, 283suiv.).X . .Lenombredestvillestde laDacieconservccschez
Ptolemee est d'ul1e quarantaine; les itineraires et les inscriptiolls nous four-
nissent encore une vingtaine ; cependant le nombre des villages daces a dO
tlre enorme : de la seu le region d 'Alburnus les lahuliIt ctratat enumcrent
touteunescrie. La densitc de la populationthracede la Dacieetait vraiment
imposantc. A l'arrivCe des Scyt hes, les Daco·Getes des Carpathes nomme.
rent les emplaccment.s dea intrus de noms daces: Saci-dova, Sargi·daw, etc.
(p. 28.,. suiv.). Xl. L a toponymie getique est en general d'aspcct thrace. Ce-
pendant certaines differences, tellea ·daf;a, au lieu de -para, ou la phonetique
specia le dace, nous forcent a considerer I'enonne groupe get'ique comme
coordonne et non pas subordonne au groupe thrace, el, par suite, fonnanl avec
les Phrygicns et les Armeniens d'un cOte, les Thraces de I'aulre, le quatrieme
gmnd rameau du puissant Ilrbre indoeuropeen des Thraco·Phrygiena. Natu-
rt:lIement Ics lIIyriens n'ont rien li chercher dans cettc familie. Leur toponymie
et leur onomustique vont d'acoord avec ceUes des halo-Celtes, landis que
les noms gcto. thra ~e8trouvent leurs analogies chez Ics Greco·l raniens. Malgre
les no~breu scs infdtrations iraniennes (ScYlhes, Sarmatu, plus tard Alains),
la DaCie n su conserverson caractere uhracet. A cOte des Agathyrses, la do.
mination ÎraniCllllC parait avoir perdu ici par denationalisation encore les
Daci ( Dai) et les C elae: les premicrs ă 1'0 el au S, jusqu'â l'Adriatique et
a 1' J!:gc!e, les derniers sur le Bas-Danube el sur le Tyras. Authentiqucment
thraces sont les noms dcs Corpi, dans loute la montagne, jusqu'au dela du
Trras, el des Trtri ( 1'rari) sur le Danube. Les Carpo-Daul se maintien.
nent comme n:ltion a part dans les Carpathes, jusqu'a la fin du IV-e s. apr.
J.-Chr. La toponrmic de la Dacie n'etait qu'e.n tres pelite mesure romaine
i I'arri,'ee des Slaves; les Romains avaicnt eux·mc.mes accepte les noms
thflJces ; dans les regions quj n'ctaient pas encore romanisees de la Dacie
septentrionale, d'ailleurs commc dans les Balkans, chez les Bessea, cette
toponymieetaitprononcee a lagcte, parune populationquiparlaiten tthracet
(p. 28S-288). XIl. En suite de tout ce qui precede, la chronologie d«
~~E~::;;'=~:;~:;2~1~:::~~~e~: E~::'J:~~:7;.::~;;:
scythiques. Au Vl-e s. il yavait de nouveau partout ?essituations. politi.
ques et elhnographiques bien consolidees. La toponymlc geto-scythtquc de
la Dacie est definilivcmcnl fixee deja au VII-Vl-e s. av. J.-Chr. Des ma-
difications celtiques, sarmatiqucs, etc., y furent inlroduites pas il pas
jusqu'au U -e s. apr. J.-Chr. (p. 288sq .)
enAdvC~:ilc;:P~~~i::q~,::u~,::nl: ;~ot~~~:t::;:P~t;tia ~ac~:~s p:~~;sdec~!7~
du II-e millenai rc av. J.-Chr. Nous avons releve des le commencemcnt qUt
les rccherches introductive! et prcpat1l1oircs, soit sur I'âge du bronzc, soit
sur I'!igcdu fer dans les Carpat hes, manquenl prcsque compielement. La chro_
nologie dc notre protohistoire differe de t..'Clle dc l'Europe centrale, occiden.
tale ou meridionale; chez nous les datations plus ou moins sures commencent
vers l'an 1000, en mc.me temps que I'importation des produits fYÎllano\'ÎenSl.
Anticip:mt sur les resuhats des conclusions de notre chap. VI, nous avons
etabti ces dates, diffcrcntcsdecellesde nos pr&lccesscurs il. commenccr par
Paul Reinecke: bromte /Il c. 14.00-1000 av. J.-Chr.;bron.:t I V (- Hallstan I
dans 1'0 et le 50) c. 10G0-ioo av. ].-Chr.; Itr 1 (I-Iallsutl - Hal1stau II
+ L.'1 Tene 1 dans 1'0 et le SO) c. 700-300 av. J.-Chr. ; fu Il (La Tene)
c. 300 av. J.-Chr.-so apr. J.-Chr. (p. 28g-292).
Lacontinuitcparfaitede l'evolUliondcs formea du bronze l.1I dans la 1\'-e
periode de cet âge (cp. Reinecke aussi), voire pendant .scpt stecles dans.loUt
:~i~~;~~o:;u~~~~~~i~~~::~:~~gc:atpl~i~:e~~~iv;~nC::~~ju::u'~ I~~~;~I~~
Scythes. Le fait etabli que ces Iraniens trouverenten Dacie un grand peuple
~::: ~~: 7po;'Cs~:et d:Srvl~el~~~rT~~~:s~:;~~ri~~a~:n~i~lu::~e!::i (~.
293). ]1 rtsulte de l'etude des cmplace",e"ls et des dip61s des dcux dernicrcs
pcriodcsdel'âgedubronzecarpalhiquc,qucnousdevonsreconstitucrla
vie socia le et poli tique des Thraces de ceHe conlrCc d'apres le modeleque
l'lliadc el l'Odyssee nousont conserve, tout au moins dansleurs parlics les plus
anciennes,pourles Acheens. Riches scigneuT5 epris d'or et de bronze, COOl-
haltant sur des chars legers a deux roucs, nrmes d'epees, de Ilinces, de C3S-
ques, de boucliers et de cnemides, richesen paruresclvasesenorctenb ronze.
ces guerriers reg-nent, du haut de leur châteaux sur les sommets des mon·
~!:e~~~:?u~~~~~~:~:U~~~~::~:;~,o;;~:~:~::o:;~~n::~:~eti~~;
la .Crandc Deesset des aborigenes preindoeuropeens n'est pas morte. - Tout
www.cimec.ro
le monde etant riche, I'importation de bronzcs italiques est tres active, a partir
del'an 1000. Ce n'estque I'arri\'eedeshordesscythiquesqui interromptcttte
civilisationflorissante:ily aura pendant un siecle et demi la plu.scomplete
passivite et dc!cheancc de la vie indigene. Mais bicnt6t - deja au VI-e s.-
~~i::;~ I~:i~t~v: ,:'~s~:::e:;cee:a !:a;~I:~i:en:e~~e;e ~~s ;::rae:sd~:~
cehes(p.293-297)·
II n'y a pas assc;.; de recherches sur le termin pour pouvoir etablir le rap-
ponpr&::isquidevraitexistcremrelesdebutsdc lacivilisationdufercnDacie
el les premieres cxploitations siderurgiquescheznous.Nouspouvons toule-
fois Clablir certains raits caracteristiques. L'on a travai lle le fer chez nous
seu lement aprea l'arrivCe des Celtes dans les Carpathes septentrionaux, au
V-e S. , lorsque les 1'turisqueJ de la Slovaqu ie (repandus plus tard jusqu'el1
Galicie et sur le Dniestrsupcrieur)rolldent leu rs ateliers la-bas,et dOIll les
forges de i\Iuncaci sant jusqu'a prc!sent les mieux connues. D'autre part en
Trans)'lvanie les plus nombreux emltl/;"; se trouvent c;'(actement dans la
region des minca de fer du 50 du pays, ce qui naturellcmcnt ne pourrait
pas etre une circonstance fonuitc. Mais les autrea rorteresscs daces aussi ,
du massif des Carpathes, M4gura, Boiul Maft, Almnpll lt1ar~, Bointl/i, Bud-
fJdr-ul, C~/alea Billorului, A/tllll, Pelriţul, Tllrda, ele., ou encore Krivony
en Slovaquie, semblcnt avoir ete avant tOUI d'importantsateliers sidcrurgi-
ques(P·297-30Z).
La ccramique de la Dacie nous offre des indications plus precises sur
I'approche des lemps nouveaux: les urnes de type villanovien commenccnl
lout-a-coup li paraÎtrc partout, comme forme elrangere au milieu des rormcs
10C3lcs du bronze dace. Le Banat, en sa qua lite. de region tn!s Iiec a PO iIly-
rien el alpin est tres ncne en formes hallstattiennes, occidentales. Les umes
de ttype villanovien. sant notecs par l\tIîlIe ker dans un grand nombre de
localites (p. 304). Cepcndant les tresoT5 d'or de j'cpoque l OClO-7oo av. J.-Chr.
trouves dans le Danat (v. ci-dessous) sont plutOt de types tT3nsylvains de
I'âge du bronze. Par ses montagnes le Banal est li e li la Dacic propre; scule-
nlcnt In pluinc manifeste des tendanccs vers un certain «i llyrismet popu-
lai re (p·30S)·
L::a ceflunique de la Transylvanic connaÎt trCa bien les umes will:moviennest.
i\laiselle nous offre quelquc chose de sensatÎonnel par desslls le marche:
]'imi tation en terre cuile des rormes Illctalliqucs importees dc 1'0 vCneto-
illyre (fouillcs de Kovdcs).TeI vase tprotoetrusque., espece Cortleto (c. 1000
---900 av. ] .-Chr.) a etc imite avec fidelitc par un potier de Târgul-MllrtIUluj,
mais, confonnement aux goOts dccoratiIs du pa)'s, a etc, de plus, cnrichi
des cannelures caracleristiques paur ]'âge du bronze de la Dacie (el mc.me
pour l'eneolithique), sur le col (horizontalcs) et sur la panse (obliques), et,
eneare. des proeminenccs traditionneUes chez nous: p. 306 et fig. 191 suiv.
 86,
Cette fois nous gagnons done meffie un bon poiUl d'appui chronologique :
au plus tard ,'ers 900 le Dacie se trouvait complelement penetree par les in~
f1u enct:s de I'age du fer alpin el italique.
Quant !lla ligne extreme jusqu'ou arrivait \'influenct: italique du Nord ehlre
1000 et 700 av. J.-Chr., voiei ce qu'on peut preeiser. Des chaudrons hemi-
spheriques de type italique (fig. 195,197, ele.) ont etc lrouves partout chcz
nous jusqu'!l Kultgsowce sur le Oniestr galieien. Des casques de type italique
ont cte trouves mcme au-dela du Dniestr, en Podolit, Les petim ehaudrons
italiques du Nord 80nt en Dacic les plus anciens sp6cimensdt: produitsdes bron-
ziers de 1'0 importes chez nous el ne se lrouvenl (Iue dans les dep6ts de la
JV-e periode de I'âge du bronze carpathique. Nous possedons des exemplaires
de Brl11111/ (fig. 195 suiv.), d'Alba-l lIlia (fig. J98), de lfajdl;-B6s~rmelty (fig.
200), de Kd"torjdtlos; (fig. 197), de Mdriaptks (fig. 201), de Taktakenh, de
Fi::eful G/rerlii (fig. 203) el peut-ctre de T obesdorf, pres Mtdiol' On a trouve
une cpec d OIltelllles, en bronze, 11. DUMar! dans le Târnava-j\rfare (p. J08):
c'cst naturellement un produit importe d'Oecidenl vers 1000--900 av. J.-Chr.
Des vases italiques, des types silule el cisle,ont ete trouvCs â Vitl {p·J09),a G"f-
Imia (j/)id.),a lIajdu-BiMzărmblY (p. JIOCl fig. 200)et il Sinyii(p. JII et fig.
202). Nou8rcncontronsde bellescoupe8et tassesde typc:italique o Fj,zefu/.
Gllerlij (fig. Z03), Hojdu-BiiszărmellY (fig. 200), ele. (v. ci-dessous, la descrip_
tion de la eivilisation dact: au premier âge du fer). Par suite de la penetration
intense des produits de I'halie septentrionalc, les bronziersde la Dacie corn-
menceut ă. changer de style, accordant une attention beaucoup plus gnmde
1tlatechniquedesfeuilIcsminces,graveesoutr3vailleesau repousse. Acom-
parer dans cette direction les feuilles de bronze 11. appliquer sur les larges
<.'Cinturcs de cuir en usage ZI. cette cpoque en Dacic auei, lrouvCes a Şpdl·
"aco (p. 31J et fig. 205) ou a GUflerifa (p. JI4 et fig. 206) ; les motifs de Gu,tc-
riţa se rctrouvent d'ail\eurs aussi en Grece et cn premier licu dans legea_
metrismc dipylonique (p. Jq.). L'on considere aussi comme produit indi-
genedacelevasevotifachar,ornededouzeprotop'Csdecyglles,trouve
dans le district d'Ordflie (p. J17 et fig. 200), comme d'ailleurs benucoup
d'autres symboles solaires au"i, tfOUyeS un peu partout en Dacie (p. 317
suiv.). L'orfcvrerie dacc ellc-meme ne peut pas se 80ustrairc ZI. I'influence
de l'Occident veneto-illyre et tel disque collvexe en or, trouve la OtUua (p.
318 et fig. 207), ou cncore tcl vase d'or de BUa (p. J30, ep. ci-dessous), en fom
la preuve. Se fondant sur ees clements italo-hallstattiens, aisement datables,
constates dans la civilisation du bronze dace, Rei nec ke a dislingue trois sous-
periodes du bronze IVcarpathique(l1so-850! v.la lisledcs dep6ts dusi-
fies par Reinecke ci-dcssus, p. JI9): nous exprimoM nos reserves en ce qui
coneerne la necessite de distinguer Iro;s 8Ous-pcriodes, alors que les depots
ne fournissCllt, a vrai dire, que Jeux series de types italiques, et nous sommes
d'avis que I'annee 1150 comme commencement de I'âge t:i taliquCf du bronze
www.cimec.ro
dace est exageremcnl recul~, vu que mcme en Europe centrale I'influenct:
~:~:.n~:atil~i~I;;~:?i~n~en;~;~~:se ~:~:~i~=~~~a~~~ I~~:ec~~ !~: a:.iI~~~
j~~~~.::I~:~e mo<hflee pour la DaCIe dans le sens qu'elle prolonge ses cffc.ts
.Les relalionsde la Dacie avcc ,'Italieet le SOsont confirmees de 10Ules
manieres comme ininterrompues el profondes a partir de J'an 1000 (p. J I 9
~~i~~!, c:~e~~ ;:l:::~L:!~z:.a~::j:l~:;':~i~:~se:;;o~~l1;r~i t~~: :~~;:
ont ele Irouves a Ah~s ou a,Are.alia (p. JI9 suiv. et fig. 208), et en general
le commercc des arllclcs d eqUlpcmcnt de gucrre (v. ei-dessous). O'autre
part les fi~ul~s daces du premier âgc du fer 80nl elroitement apparenlces
aux lypes ltahques el du SO (p. JI9); J't':change d'idCes paraÎt avoir ete reci-
proque:, d'.anciens typcs carpathiques adoptCs parl'ltalie el des types plus
recent"! Ilaliques acceptc. en Dacic (p. 32 1). La ccramique hallstattienne
du Haut-Danubc comme celle du SO it'alo-iIIyre trouve des analogies en
Dacie, 80uvem jusqu'ă dcsdetails deconltifs. tcls Ics«fenEtresttriangulaires
des va~ :\ haut pied de V,llci ~VIII-e s.) relrouvecs;\ G-yiing)'Os en Hongrie
sep.tenttlonale(dans ladecoratlOndestclochcnc5tscythiques),oudansla
plallle valaque (vasea de Crdsani, It pied surclevc. de I'.âge de La Tene): p.
J22. Telle grande plaque ornementale, en Ierte euite, de Siglu;oara, peut
cue comparee aux pier.res sculptc!es de Nesaelium (pl. XX, fig. J el 2). Les
morsde cheval bolognals de la 801Isperiode Benaeci 1 (e. 1000) sont rcs-
semblants a ct:u.x du bronze JV dace. En un mot, )'âge du fer de l'Europe
centra le retablit a partir de I'an 1000 I'unite! de civilisalion de J'Italicel des
Alpes jusqu'aux Carpalhes moldaves et au Oanube sC)'l hique (p. 323 suiv.).
11 y.act:pendant un,domainc ou la Dacic, dans ses plus larges Iimitesetona-
grap.hlqucs. tellca qu ell.ca om etc precisCts au V-e chap., se preseme d'une
ma?~ere complctc~cm .,ndcpcndante du reste de l'Europe, dans la premiere
mOltle du l-er millenaire av. J.-Cor.: c'est l'orfevrerie. La Dacie riche cn
~~n::u~~~: ::~~r~:i:I:~v';;~~tj~,s1~::~ ~~~d~ne~~~~ :~~s t:~~f~;:~~;\!~~:
cn bijoux ou en vases, maia aUlIsi, et encore plus commeobjets de Juxcet
de par.urc, oeuvŢC:s e.n Da~ie et portant la marque du style getique. En effet
le motlf d&:orallr de la splrale, commun a la Scandinavie et â la Dacie, subit
da~s les Carpalhes unc slyli sation tout-a-faÎt particuliere. Les fibules pluri-
splraJ~s en bronz~, comme cc.lles de Susen; (fig. 307) ou dc Medved::e (fig. J08)
~i~:e,I~:n;i~~~.;~!~ul.:: ~;;~q~:: ~~a::e~s~ I~a:;~~::t:~t~e:v~u:sv~~:
d or t rou vC:s. ~CI a U881 speclfi qucs pou r le style getique, que le seron t les
Irl1I~aux en flilgrane pour le style etrusque, et, e.ncore plus tard, les parures
c!Olsonnees de I'art samlatique (p. J2+ sui v.). Les debuts de I'art dace de
75' - --"0
I'or sont nllturellement plus anciens que la IV-c periode du bronze, :\ la-
quelle appartiennem prcsque tous les tresars caractcristiques cn or, trou,-es
chez nous. C'CSl pourquoi, p. C' t le riche tresar de bracc:lets d'or trouve li.
PirigMa::, dans le Banat, a ete date par certains S3vants â une periode asaez
reculee(lI-e)del'âgedubron7.e(cp.p. 325suiv.ctfig.20C)suiv.). Orcetresor
contenant trois types de uracelel!, parmi lesquels celui 3 doubles spir'llies
:\chaque bout de la lige est cJassique pour J'artdcs Carpathcs, ne pourrait
eu aucun cas ctrc plus ancien que le debut du l-er millcnairc, parcc que les
bracelets du tresorsont decores aussÎ d'ornements pointilles el gravCs, d'un
stylc bien defini par les bronzcsde la IV-c pcriode. Toujoursdc la mcmc
cpoque dcvrait ctrc le tresor Il spîrales bandces et gravccs a orncments li·
Ilcai res. trouvc?!. Sarasdll (p. 327ctfig. 212suiv.). Tout·/l.·fllitcaractcristiques
pourl'art dace de l'orsontlesdisquesconvexes de Şm;g(p l. X III CIp. 329).
de Vati"a (p. 679) et dc TlIfaMu (p. 386 et fig. 265), tandis que, au con·
traire, les disques d'or d'Ot/aca (p. 328 et fig . 207) sonl evidemment
infiuencCs par I'art ycncto·illyre. Ou type Firighia:: des brncclcts a quatrc
spirales d6coulcnt d'une maniere tres logiquc les formes constatecs il
SrJc/~i"id(fig. 218), a AcâJ, 11 ffojdu·S::ohos::/d (fig. 219).11. Fokoru(fig. 220),
a Perru; (p. 679), etc. (p. 329 suiv.). Ces formes sant confirmees, commc
style et comme epoquc, par le beau vase en or de Biia (pl. X IV), c1assique
pOur la I V·e pcriode du bronze carpathique. Or c'cst de Biia mcme que
nOliS possCdons un bracclet oeuvre exactement dans le mcme eaprit dcco.
ratifque le vasc(fig. 229):cebracelet, avecmaintsaulres, destyleidentique,
de Pi~a (fig. 228) ou d':l illeurs (fig. 230 suiv.), fait la lia ison entre le style
plus ancien. en fii roulc, de Fi righiaz, el le slyle plus recent, des tiges
gravCcs,ciselc!es, ou pointillces, ou encorecompletementcreuses a l'ntcrieur
et decorees au rcpoussc: le bracelet de Bi/lye (fig. 232 el pl. XVI 6) est la
demiere et la plus clegante edition de I'origi nal de Biia (fig. 229)'
Maisac{)tedececourantstylistique, aUlhentique dace, intimement relie
aux fonncs plus ancicnn cs dc la 111 ·e ou mcmc de la lI ·e periode de I'âge
du bronze local, nous rencontrons toujours dnns In. region carpatho·danu·
bienncunau trc(.'Ourant, non seulementgecmctriquemaisausside profondes
tendanceszoolllorphes, de type indisculablcment oriental. Expliq uant les lresofS
deMikltolkovo(p. 332suiv.), Fokoru et Dalj(p. 333) lessavantsont insiste
sur leur aspect localet ccrlainschercheurs ont mcme essaye de carncteriser
ces tresoTS comme spCcifiquemcnt t hraccs, t'and is que d 'autres les ont auri·
buc!s aux Ci mmcriens ct d 'autrcs cncore aux Scylhcs. En r61ite les fibules
de Mikhalkovo el de D:ilj (pl. XV et XV I), comme tel vase trouve a Pa\'3.keuy
(fig. 226 suiv.), etaient dccorecs de figures theriomorphes bien connucs, p. c.
des haches gravCes du Caucase (fig. 224)' O'autre part le diademe de Mi khal·
kovo (pl. XV 3) est pri mitivcment ome au repoussc du motif du croissant,
cn haut d'u n pilier forme de cercles superposes, exactement de la mcme forme
www.cimec.ro
que tel ornemelll en brooze d'AnanÎlw (rig. 223)' Tous les troil tresors, el
~~:UI'~: ~:~:~i~i:t:~t:~~~~~~ :~~:ttare~:F~::r~:I:.!~~::n:o~~pti!:e~o~:
::;:~~:~~,~eus~::: i~:: :r:c~~a~ua::~: ~:~e~: ~::î~~:ed~:i~!~~;~
pathes la hachc de type oriental, en or a Ţujo/4u (fig. 265), en bronzc dans
l' Ung et le Bereg, ou dans les Alpes Transylvaines, jusq u'a Draj"a (cp. fig.
256 et 2io suiv. et v. ci·dessous): c'cst le temps ou les Cimmeriens cemmen.
ccntleurp ressionet leur contact plus intime avec les Thraces des Carpathes,
maisavatlt Ia catastrophescythique. J1ya, entre loooe17ooav. J.·Chr. une
grande nClivitc commune, gcto·cimmerienne, promue et renforcee d'un cOtc
par la pc.nctration villanovicllnejusqu'cn Ukraine, de I'nutre par la·circula.
tion dCl4 procluits caucasicns jusqu'au dela des Carpathes. Nous attribuons It
ccttC pc!netralion de l'esprit de l'Asie Antcrieure en Dacic l'origine du <:ou.
ranI 7.oomorphe dans 1'art carpathique de l'or. Orune telleex.plication fixe
('n meme temps les dates: le premier courant, gecmctrique, eSl l'ancien ;
I'autrt, 7.oomorphe, le suit sana le modifier. Le bracelet de BilIye (pl. XVI 6)
est presque conteOlporain avec le tresar de Ddlj, dans lequel, â cOte! de la
fibule thc!riomorphe (pl. XVI 4) il y a Ic bracelet de type transylvain (pl.
XVI 3)· Mais le bracelel de Dălj est un peu plus ancien, moins evolue, que
celui de Oc!lIye, lui.mcme antericur a I'an 500, lorsque I'esprit nouvcau,venu
de 1'0 ctrusco~heI Jeno·ce l tique, commc.nce son influencc decisive (p. 340).
Par coosequent la demonstration est faite: le courant aUlhentique thrace de
I'orfcvrerie dans lea Carpathes, d'origines tres archaîques, s'approfondissant
jusqu'lI la H ·e periode du bronze dace, cst actif meme aprea la naissancc
du couranl geto·cimmcrien,dontlesdc!buts sont a fix.er au I X·e s.av. ].·Chr.
Les dcuxstylessont ega lcmcnt carpalhiques, mais ils ne doivent point ctre
confonduSi iistravaillcnt paralll:lcment, maisilstirent leurforcedesaurccl
tres di[fc!rentcs. Nous examinerons ci·dessous, a\'ec I'art scythe, d'autres
2SpeCtS et prolongcments d u style gcto· cimmerien. Ce que nous vou lions
preciscr ci·dessus, c'clait l'i nsuffisance de la thecrie purement cscythiquet
pour I'cxplication del formes d 'art ~ rien tal» dans la Dacie hallSllluienne
(cp. p. 332 suiv., p. 336 su iv. et les fig.).
Mais I'art de I'or des premiers siecles du l·er mille!nai rc, en Dacie, prc!~
sentecncore d'autres aspeC18 caractc!ristiques. C'est ainsi, qu'en continuation
du rite de I'inhumation 11. feuilles, appliques ou pendantifs d'or dc!cores de
simples lignes pointillc!ea et deposCs sur le fro nt ou sur la poitrine du mort,
deja :i I'âge eneoJith.ique et des premieres periodcs d u bronzc, sur le Da nube
comme sur la T heiss (p. 342), nous rencontrons dea fe uilles d 'or analogues
dans des lombcs de Caran; el de Beha.Veche (p. 326 el 342 el fig. 223 sui v.)
des demiers temps d u bron7-t dace i plus ancicns, probablement d u bronlr.C
encore tpur), sont les pendantifs rclies en chaine, trouvc!s ÎI Alba Iulia, ou
 '"
les parures de Borfa et Şdrmdfac (p. 343 ; cp. fig. 235)· Au contraire le tresar
de Gyoma {p. 343 suiv.}, attribue aux l ran iens, ou le brace let de JI1ojna, ou
encore le collier et les bl'3celcts de Nagy Gdj, son t tout simplement hallstat_
tiens,s30saucu nmc!langeoriental, ettenantdu style del'Europe centrale (fig.
'3&--'3 8). .
La ceramique hallstattienne de la Dacie est totalement neghgc!e, meme
COOlme recueil de materieI. En dehoT8 dcs formcs diles wi llanoviennest et dcs
formes sumommees tscythiqucst (v. fig. 240 CI 239), loute la ceramique excisCe
~:~r;~:F~::':~~l:~:;~!~:,C~'~~~:;~:~;:>~::;:r~;~:~~:~~~
impossible de donner quc1quc precision jusqu'a ce que la stmtigraphic des
nouvellesfou illcs quenous avonsen vuenousaurn micux rellscigoes{p. 345
:':~v~~~'e~~~:f;:::: :~,~;:~c~~ ,~:::u':~~, l;~~:,,:; ~';:~~;~!~n '~:c .
Ccrtains 8:lVants oot meme ete ellcJin8 a appcler tscYlhiquct tout le premier
âge du fer de la D:lcie: VII- IV-e s. av. J.-Chr. Cene opinion est complete-
ment erronee. La Dacic etait entree dans le hallstaU avant I'arri\'ec des ,Seythes.
L 'intervention de ces lraniens n'apporte rien de decisit dllns la civi lisation
de la Dacic. Ce sont au contmirc les Scythcs qui pc:rdcnt Icur nationalite.
~:~:sP~su~:~:e~!~:~~~;~~;a~~~n;;:c~e:I~~s:i~~:ntS~li~~~~~td::::~~~
de ce qui est local ou occid~nUlI (p. 348-]65 et fig. 24o-256). Les rCsuhats
~;~~~~~c'~~E:~~:~:~~::~~:I;:!~:~p~f~:,~?i.~I'~~~~~~~::!~~~~;
ou poignards, hnches doublcs, plates, ct pointes de neches typiqucs.; fc~
de lances communs dans le 80 aussi, jusqu'a l'Adriat ique; quelques m lroi ~,
desappliques, des couronnementsde baldaquins, 3clochettes, deschaudrons:
de style scythique, c1assique. C'cst lout. Mais mcme ces objcts scythiques
n'ont pas ele trouves dans un milieu purcment iranien; dans les memcs
~~i;.be:~~)~ :!~1e;t~noa:~iCO~~~ P'd~~b~c~ill~}fi~;y~440~~i~!~~a~~ ~::~:
tel bijou (le collier de Rokama::: fig. 250) ou comme la ceramique
des tombes scythiques, tant de choscs sont appelees «scythiquep parce
qu'elles appartiennent a I'cpoque scythique. Mais rien dans leur forme
ou leur decoration n'autorise un tel classcment. El le cas estidemique
pour les haches doubles el simples, de cuivre ou de bronze, appel~
par des savant.s hongrois scythiques ou aga thyrses, mais cn reahte
beaucoup plus anciennes que ces Iraniens en Dacie (p. 363 el rig.
'56).
www.cimec.ro
,.,
- Passant maintenant il. Ia descriplion generale du hallslatt gelique (p. 370
suiv.), nous 3\'On8 ~ fixer nos rtsu llats : 1" du poi nt de vue topographique
(p. 37 z-39 r) CI Il' du point de voe typologique (p. 394- 453)
1'. La Dacie n'a pas ete e!tudi~ d'une maniere egalement intense sur
~o':q~; i~:~nt~;:~t~:~i;: !~~~al:i~e:.!:y~::~~a~~r~~~t~~1 ~ua:~~i~1 r~:::~
pieteI unilale!ral:nousyvoyons-dans bon nombredc pelitsmusCes lo-
cauX, pleins de ChOSC8 IrouvCcs ou achetecs au hasard, asscz raremcnt pro-
venant de fouill es SysteOlaliques -plut6t des dep411ct des Irborl quedes
inv~ ntaire s d'cOlplaCCOlents ou de sepultures. Mais nous pou\'ons <:n lout
caS localiser su r le lerrain , a I'aide d~s nombreux rapporl s public!sdans l'Ar-
("aeologia; Erltsilli Magyarhonban,
ct du recuci! de I-Iampel, A bronzkor em/ekei
toutc line seric de stations de la IV-e periode du bronze date (1000-700
av. J.-Chr.). L:t plupart de ces emplacemcnts ont continue a Ileu rir apres
7ooaussi. Un grand nombrc toutefois a disparu a l'arrivCe des SCYlhes. Ce
qui est assure, c'est que la Dacie a ili tris ptuplie pendant la I V-~ plriode
de I'dge du bronze.' le Net le NO de la Transylvanie, avcc la vallc:!e du Someş,
la vallc.!ed uM ure" laval lc!ede l'01t, 80ntpleinesdest3tions deccttee!poque-ci.
Nous possedons de Pelrif (p. 372), de Re fi (ibid.j el d'Apa!u'da (p. 373) des
resles cera miques interessants (I'cmplaccment de Pelriş continue a \"ivre
aussi a I'âgeproprc du fercarpalhique). A Valasut(p. 373}I'on atrouvedans
un de!p61 d'objet8 specifiques du bronzc IV un miroirlcytltiqlle(!). Du B.11Or
nous avons des vascs d'or(pl. XII13-6)ctd'inte!ressantsdc.!pOlsdccarac-
tere familier (l'invenlaire des 3nncs et oUl il5 d'un chef de famili e: cp. fig.
257), CI non comme rcia l. De Bene noos posse!dons une hydrie archaique
grecque du VI-e 8. (pl. XVI II 1-2). De Multipus::ta un vase en terre cuite
~~~:a;ette~7r ::~or:r~;!~~;t,g;:k;;,a~~O;;~m!r~~~c;:~Zl::~~;~~k '(:8;'7;:
cp. fig. 259, et nOlrc texte ci-dessus). Les bracelets de Jlajdu- Szoboszld (fig.
l 17) el ceux de l'Ung el du Bertg (fig. 316) annoncent la prcparation du hall-
Slan gctiquc, typique. Bla/cf/i, Ku"u et Ungllrat doivcnt ctrc mcntionnes
paracquit deconsciencelopographique(p. 377).Au contraire Orodta-IWart,
avecsa fibule Cerlosu, CI Debreczt n, a\'ecses fibulcs typiques pluri spi rales,
du brom·.c lV, meritent loutc I':lttention de I'historien de la civilisation (p.
377)· De Suseni nous possedons un important dep6t du bronze IV (fig. 307
et pl. X il 3 el XIX 1), qui nous aide â mieux comprendre les de!pOts de
Şpdlllaca, de Ldzârpolak et en general I'cvolution des grandes fibules car.
pathiques en bronze (p. 378). A CiPdu I'on a trouve! une tombe tumulaire hall-
Slattienne (p. 379 et fig. 260). Auclu'nla le MuBtt National de Buca rest a fail
des louillesdansla slalion:dcshabitationsetde la ceramiquede l'âgedub ronze
et du second âge du fer (p. 3i9)' Aiud, Alba-Iulia et Stingeorgiu-Trdscdll
sont des stations hallstauienncs classiqucs (p. 380 suiv., cp. fi g. 244 et 261
,-.,- -
suiv.), La ecramiquc d'Aiud (fig. 264). Gârnbaf (fig. 263) el Blaj (fig. 291
suiv.) est de )'cpoque scylhique, maia d'nnc:ienne traditien de I'îige d~ broru.e
local. D'aulres localites, delavallee inferieurerlu Murc,sont notCes CI~dCS9US.
p. 382. suiv. Dans les vallees des Târnavc le hallstatt gcti~uc est a~ss~ tfes
noris~nt, malgrc la presence des Scythcs dans cette, reglOn: A S.g"'10ara
I'on a trouve des assiettcs en bronte de type hallstattlcn alpm (p. 384). Les
stations de Şoarf, Rodblro cI Proltea-lI1icd documcntcn~ a leUT ,tour ~ar des
casquesou dcsfibulcsen bronzclcs relationsdc In Dac,c,avcc IO,SOll cntre
900ct 800, soitentrc 600et SOO:IV. J ,.Chr. (p. 3848U1V.). Dans lavallee
de l'Olt le beau district de Trei-Scaune a ete pendant le bron7.e I V el le hall-
stnU Jldnccs tres pcuplc ; sa contribution 1. I'ctude des rapparts enlrc les
Cete! el les Cirnmero-Scylhes est iml>ortantc: de Ţllfalill4 (Og. 265) naus
avans le tresar ti haches d'ar, de Dobolii-de-Jos (fig. 251) la grande epce 11
poignce decorec cn style Mikhalkovo-?alj-Paş3chi.oi (p: 386 suiv.). ~a .ce~a­
rnique d'/ cafaMIi (fig. 266), Baraolt (fIg. 2(7), B,ta (fIg. 268) et ll/em. (fIg.
269) meri te loutc notre attention. Au 8 des Carpathes nous relevons: BO~(lnfll.
pres de Călllrali (cer.1mique t ypique de la l V-e pcriode du b ronze dacc, Iden-
tique avec les lonncs trouvees sur la Theiss ou dans 1' llIyric hallstatticnne);
Severin (pl. XXV 1) el Rafaila (pl. XIX 2), pour les libulcs du .bronze IV ;
Sinaia, Drajna, PârscOfJ, Nehoiu pour les haches de type ca rpathlque, fgtho-
cimmcrien. (Ţufal!l.u , Ung, Bcreg, etc.): cp. fig . 270 suiv. . dans des lonllCS d'unc rare elegante, comme it Suseni (pl. XIX 1), a Fi::eful-
Comme en Gaule occidentale le hallstatt commence aU!SI lres lard en
Dacie. Prenant son essor il. peine au VIl-e s., il cst dc!rangeet empechc! dans
san developpement et dans ses relations avec 1'0 el le 80 .par Ics invasio.ns
~:r~~~~uu~~o~sP~:~~~~~e:~~~~~~~~~~ta!~~~I:e~~~sm~~:p~:~:nsl ~: ~~:
de I'incineration, general dans les Carpalhes des l'enColit~ique. - r:es Aga-
thyrus ont ete vÎte t hracises. L a riehe9se en or de la D aCie hallstattlcnne se
confirme par les dc!couvertes archeologiques, mais pas pour les A ga.thy~s:
ce sont plutOt les nobles du temps pre-scylhique, lesqucls, e n contlOu atJon
::~eb;;~laI:~I:~:lsd~o::e~~~em«:~c:;~i:: ~~~::~o~::v:~e e~~h!~:~~s~~e.d~U:C~
et I'argellt ne jouent presque aucun role d ans le hallstatt ge~lque, m C~t:
apres I 'arri v(.~ des Scythes. Le hrolll<'.c et I'or sont encore touJours les me-
taux c1assiques des bijoux et des parures. Seu lement les epees et.les lances
~~~u~ f~:. ~~r:,!:n\~:g~ a:5~its~i~~;~r .r~~en:::~:g~:,s:~I~~a:l~1~:~c~~
dans les sepuJtures, le metal manque presque eompleteme~t. Les
paysans vivent loujours a I'âge de la pierre, de I'os et du b~IS. ~s
emplacements du hallstatt dacique n'offrent que de la ceramlque an-
ttressante. Autrement c'est vers les IIITnllli que se dirigent tous nos VQCUX
d'avenir(p·39 - 394)·
'
www.cimec.ro
II' . Du pointde vuelypologiquenouspoumnsctablircequisuil. Jusqu':i
'"
l'arrivCe des Seythes (c. iOO) nous sommes toujours a la dernierc periode
:~:~~~~ f~;!~c~t;::;~~~:':;}~~i::~~~~~~::~~::~~~:;n~:n~n:;
continuent sur les bases lypologiques du bronze I V ausai saus les Seythes.
maisellessecomplctent par des formcsoceidcmales, du hallstattta rdif lea-
queJlcs rcusaissent la penctrer de nouveau en Dacie Îl partirde la ' l-c ~oitic
du VJ-e s.
br::~~siIS~~di;:tiţ~:~S p~: l~lItyn;:~~ra~a~~~a;~~~t:~~~:~'~'~:c:~;~i r?~:~u~:
it Bundorf est uniquc: il est arrivc en Dacie par la voie du commerce avcc
les vases de bronze \'cnus d'Occidcnt (cp. p. 308). Ce 'lui est curieux, c'est
que les Cetes n'ont pas importe lc typc des grandes CPCC8 hallstatticnnes
en fer, quoiqu'ils 1\l ienl con nu: cn cffet I'epl-c fSCYlhiquQ de Dobolii-d~-Jos
(fig. 25 1) a les dimensions des epees du premier hnllstatt (typc Il , done avant
ioo), voi re 113 cm. el des anlcl/nu d'ull lype sp&:ia l. Apres I'arriv(.:e des
Seythes nous avons Ica glaivea couJ'ts (plUl6l des poignards) efi fer (fig.245.
24;·249), adeux tranchllntsou 3. un seul, du typcgellcralement connu (p.
394 suiv.). En ce qui regarde les [,mus, les hommes du bron7.e IV les fondcnt
Ghcrlii(fig. 203), 3. ŞptIlnaca ou Ltiztirpatah (fig. 259), tandis que les Seythes
neproduisent quedea fomles popu lairescnfer(cp. fig. 246). Nalurellernent
le type du hallslrolltlardifcst toujoursil.douilleetil. ncrvure mediane, mais
il est plus long et beaucoup plus etroit. Un exemple c1assique de I'csprit
conservatifdesGelcsnousestfoumi parJalanceenbrom:edeGrllia,ba ttue.
nanfondue,d'apreslemadelcdeslancesenferavecleaquelleselleactc trou-
\'te (pl. XXV 2, en haut a dr.): s i les Getes employaient encore dans lea pre-
micrs temps de I'âge de la Tcne des hmees en brollze, comme 3. Cru ia, d'au-
tllnt plus les:lUrom-ils utilisCcsa l'âge hallstattien(p.395 s uiv.). -LcsCetes
conn3issaient deja avant I'arrivee des SCYlhes la hac"~ d'armcs. Nous avans
parlcci-de.'1sus des hachcs ecim mcro~~ctiquest (fig. 270 suiv. ou 265; cp. fig.
25 6 ): ce type dc hAches-com me Ics lancea e n bronze, type Cruia-se
~~~V:~t!l~r:~e~rt(~.t !~_~~::~~ :~~i!~~J)~si~'~~~â~ee ~e~:nS~J~~'~:~
::
p13te el il dcux tranehanta identiquea (fig. 245 el 247) est en fe r i ellc se re-
trouve dans le SO aussi, p. e. It Glminac, comme type hallstattien generalisc
(cp, p. 42+). D'ailleurs I'usage de l'arc avaitetc gencralisc! dans lea pays
danubiens la I'âge du fer toujours par la migrat ion iranienne (p. 397 suiv.).
Ccpendant les Seythea cux-memes emploient encore le bronze et non le
fer, pour en faiet Ics pointes de leurs f1eches (fig. 245 ct 248) ; le fer
ne sera employe courammeot a cet elfet qu'a l'âge de La 'fene. 11 faut
,6,
:I;::~~~t ?'~;C.le:va~:~~n~~da~;n~â;c~ ~:m~r::l~h:~Oi~~:~eq~iu::~itq~O~~U~~
gmnd r61e nUl( âges precedents. En Ci: qui concerne lea ehart de peru, lea
rOllta d'Abos el d'Arcolia foumÎssent la preuvc que les Thracc=s des Car·
pathc8 employaient CC!ttc arme orfensivc :\ la J V-e periode de l'âge du bronu:
les chars semblcnt 3\"oir ete importts du SO, avc:c les casques, el les autrcs
:~~:::~1~::;;;(~~~~!(~:~:'~::::::~jî;:~~i;~:'(((Z~;;:;;~I~~;i.~
bollclitrs du mCnle type. 11 n'cst pas proba bie que ces annC8 alcnt manque
~~~zz nr~~~i,~a,::'!:~~~/~~u~,en~adc~;,S ~~Sp~~~OJ:S C:°~:~~::'ti~~o:~cn~::~~I~::O~:
luxeeslplusp recai reencoreque ccl1edescasquesoudc8vascs: le!fcuilles
r~~~~~:~:[:~;~~:::'~~::::~i;:;;~'~i:.r~:::'::~~:;;::~~E~~~;7;~~~
riers daces de I'âge prtscythique (bronze lV = hallstatt J ) ont etedes COln-
baltant' ~ pied , armCs de I'epec: el de la lance. commc les Acheens de I'IIiadC! ;
seuls lcs chefs ant poss&1e des chars de guerre ă dcux roues, el , en. dchors
du casque, porte par beaucoup de fantassins aussi , ils ont dO ctrc 3rmCs de
~~~:~::':te n~~i~:~~S c~n~eCO~\~cc:~e;ej~u:~. l~i~~~U~: :rit~h~:. ~r;;:; :
pointes en bronze, les nobles seigneurs qui les :lltenclaicnt SUf Icurs C~3rs de
gucrrcet Icsguerricrs a pied armesde I'epee ctde la lance,-el les.1hraces
des Carpathes ont etc vaÎncu8. C'cst pourquoi nOUl voyonsla DaCIC passer
brusqucment des formes du bronze IV it des formcs etrangirts du fer: les
~~~~e~;.o~::ue~:I:~:~;et:~:e f;:I:I~:~ ~::i~~eS:e:~/;udru :I~~t dg'~I~q~li:~
la Dacie ne connail ni le poigna rd du hallst3ll1ardif, ni les situles Il decor
figure greco~orieotal, oi les formc8 hellcoiqucs parvenucs juste a.ectl~ epoquc-c~
cn Oalmatic. C'cst evident que les autocht hones de la DaCie noot etc OI
~l:U!~: ~~u~;i:~~~f~::~tS~:I:~~:~ ~;~:;l;~i,~ rs~~'~li~:~i;~g~Î~8o~:c~~~::::~
un certain Icmps (p. 401 suiv. ).
Outils, tJQus t!l uSfemius de mel/age en milal. Camine en Occident. le ha~l~
~i1~et~i:i~:I~g~t~ ;f~g,~1~\~~~:~~~ll~~~~~~;~7;\:t~
hachcs oi des fauciUca en fer a I'epoquc hallstattienoej ont~e1lea existe? I ous
croyon~ dcvoir repondre par la negative. Les Carpatho-Danubiena ont de-
veloppe pendant la demiere periode de leur âge du bronze dC81ypes
www.cimec.ro
,6,
'"
specifiques de hachcs ct de faucilles. Les hacbes, la douille comme a ailerons,
ont obtenu un tranchant tre, largc en forme de segment de cerele (ep.
les types de Donyhâd) el les faueilles ont parfois ouvert-pu toujoul'll
_Ia courbe tropetroite de leur forme de J'âge du bronze pur. Quant
aux couteaux, ils commencent deja a I'âge hallst3ttien. 10ut d'abord, na~
turellement, dans les tombcs scythiques, ia prcf~rer le fer au bronze
(p.402suiv.).
Haches. Pendanl la lV-e periode de son âge du bronze la Dacie passe
presquecomplctemcntau typede hachesa douille, etlcshachcsaailerol\s
devicnnent tout-a~fait exceptionncJJes, Le grand nombre des hachcs a douiUe
trouvcesdans lesdcp6tsdesCarpathesprovoquelaqucstiondeieureventuellc
utilis:llion C(lmme monnaie. Nous &ommcs d'avis que de la scule Jriquence
des hachcs on ne pourrait tirer nucune conclusion, vu quc lesJallcilles80lll
peuH!tre encore plus nombreuses chez nous el pourtant personne n'a pense
i cn faire de la monnaie. 11 est vrJisemblablc que le metal fondu cn l ui~mcmc,
el non par la form e qu'il prcnait, pouvait servir camme monnaie nuasL Mais
de cette maniere, le bacuf, le mouton, le cheval et I'homme meme etaicnt ...
de la monnaie, li. 3cheter avec, d'autres marchandises. - Le type de haches
a tres large lranchant est nasa cannu en Dacie (cp. fig. 194 et pl. XIX), mais
il n'est pas exclusif. O'autre part le bronze IV est juste l'âge c1as.sique des haches
tg~lo~ci mmcriennc Iype Tufaliiu (fig. 265. etc. i voir ci-dessus, p. 759). -
Mais ce typc se retrouvcrn en fer, â l'âge de La Tene, ce qui fait aupposer
qu'il existaitaussi pendant toul le hallstatt Il, soutcnu, sans doute puissam~
menI, par la presence des Scythes, au.'tquels ce lype ctait connu deja au temps
ou ils setrouvaient dans leur patrie orientale. II faUl c:ependant relever un
fait caracleristique. La Dacie fait p'lTtic, en general, par ses haches, du monde
occidental ct non de I'oricntal : scs hachescommuneasont du typcdcs tccltsti
les hallebardes .8eto~cimmeriquest sant exceptionnelles. Cea haches d'armcs
sc retrouvelltdane Ics valh!cs superieures des rivicreset dans Ics hauts massifs
des Carpathes, dcpuia la Slovaquie jusqu'en Valachie : elles sont gctiques,
pour sur; mais elica sant de type oriental, comme les tresara de Mikhalkovo
el de Dalj (p. 4°4 suiv.).
COuleoll%. Nous conJlaissons de beaux exemplaires transylvains a poignee
de bronze fonduc avcc la lame, dont le profil est une S allongc!c, typiques
pour le bronze IV daco-pannonien: ll. ColUllm (fig. 328), dans Ic Bihor (fig.
257). etc. (p. 406). De SUlen; (pl. XIX 1) nous possed.ons des exemplaires
â languctte et â soic, toujoura du bronze IV. Les couteaux en fer paraisscnt
en mcme tcmps quc les Scythcs (cp. fig. 241); dans le Banat ils sant probable-
ment impartes de l'a, peut~elre mcme avant L'arrivCe des Scythes (p. 407). -
Us rasoirl manquent. Pour expliquer leur absence, nous pourrions pe.t18Cr
en guise d'hypathese au fait que les Thraces des Carpathes ont pu a l'âge
hallstanien auui portcrlcurcheveux. moustacheset barbes longuescomme

a I':îgede La Tenc, se servant seulement dcs couteaux pour les rajuster de
tempa en temps: p. 407 suiv.
Faucillel. Les depOts de faucilles du bronze lV dace sant tre. nombreux
et richcs; a elite des types de l'Europe centrale et occidentale, nous poasc.
dons un grand nombre d'exemplaires .a crochet., specifiques pour nos re-
~~::silej8~s~u~au~ ~~tU~:':~ ~:o:a:r~a~o;;::~~:~ ;:~~el~~::!n~e:t ::~~o~~
nellement- Ieprobleme del 'importationdel'ctrangerdeccsoutilsag ricoles.
C'est evident que les Scythes nomadt!S n'apportaient pas avec eux de nouveaux
types d'outilsen fer pourles besoinsde I'agriculturl!. Nouscroyons doncque
les faucilles de bronze ont ete utilisees en Daciejusqu'a l'arrivee des Ccltes.
~~~~!~:o~~ ~:u:~~~e:~usr~ It~~r!~I~:~tt~:{~:nl~~e.b~:n: c~~fi~md:U~~st~
les dep6ts hien dates de ŞplUnaca, Suseni, Panticcu, .Kemecsc, Puszmbo-
doly6, Kajnyikfalva, etc. Cette forme est une simple variete parmi d'autres
plusa nciennes. Â partirde l'arrivee des Celtes le lypede faucille est en Dacie
aussi completement change: I'on adopte la faucille celtique en fer, plus pra·
tique et plus durable que I'autre (p. 408 suiv.).
Oiuaux, Iralle/letl, seUs, marlt!aux, pUI de mil,e"rs, homeţons , mors, etc.
Nous poss&lons de I'epoque 1000--']00 (hronze IV) tels outils et objets
usuels de CU/Ieri/o, ŞplflMca, POlSug, de la region de Sig/Ii/oor" et du Bihor
~~in~~r,i~:!~vt!O~sc!,;lt~,~~', ~:~J~:::~e:s~n~1~:;:~~~~eP(il::a~::u~;:
de sel a Hallstatt mcme. Comme la Dacie est extrt!memcnt riche en minca
de sel, ,'instrument de Guştcriţa a du naturellement servir au meme usage
que cclui de Hallstalt (p. 410),
Vases tm mita!. La Dacie offrc enlre 1000 et 300 av. J.-Chr. une bclle sCrie
de vases en or et cn bronzc, de quatre origines: ilalique, grecque, locale·
gitique et locale-scylhique. Le premier et le troisicme groupe de vases VOnt
ensemble et sont plus anciens; le deuxicme el le <Iuatrieme groupe de meme,
etilsson tplus reccnts. Tous les vases d'origincilaliquesont cn bronzc.Nous
;~~s~:~~~;~ ~~;. f~;:)~SSt~~~;:C~~;.: ;~:/~::}, ~~;;,"~~~;i.q~;~)(~i:~n~~ (~~:
200 el 273). On n'3 pas encore trouve en Dacic des els/es et des IIrt~S. Mais
le modele en terre cuite de Tiirgul-Mure,lliui (fig. 19' et 192) prouve que
les umes en bronze de type villanovien ont ete bien connues dans les Car·
pathcs. Les chaudrons, de mcme que les tasses, appartienncnt li une epoque
plus ancienne que les situlcset les coupes de nas rc!gioDs; chaudronsct tasses
onl duclre les premiersarticles d'exportation pou rla Dacic, envoyes par les
bronziersatestins.Ladecorationdes situlesmontre leshabituellcs barques 50·
lairesctprotomesde paJmipCdcs, celle des chaudrons se resume au contraire
aux bandes de perles, aux lignes pointillecs ou aux ligncs gl1lvees (fig. 195
www.cimec.ro
'79
"7
suiv., 197 suÎv. et 201). Nous ne pouvons pas nrfirmer que les chaudrons,
ou les situles italiques om etc imitecs en Dacie; mais eertains fragments
de larges feuilles de bronze de Gu~terita nous suggerent une telle activit c
en plein bronte IV. Les coupes, et en premier Lieu celles de Fi::tlul-Gherlii,
d'un profil si elegant, sant 3pportCes du 80. Dechelette avait attribue les
vases dea typcslitule, ctsteet COllpt, trouvCs au N des Alpes, Il I'usage fune.
raire,Possible. Maiacn Dacietouscesvasessetrouvent dansdes.dcplltM:
ils sont done des tresars des vivants, pour la plupart nc!goeianta bronzicrs
(a Hojdu en epees, a Fi::elcn hachesa douille, etc.), et non des invelltaires
des decCdes (p. 4U -·P4). - Au contraire lea vasea indigenea en metal, de
10 lV-c periode de I'âge du bron,..c, sont sans exception en or: <Juatrc du
Bihor et un de TlirnatJa-M;c4. Les vases du Dihor sant les plus nnciens,
avec leur profil caractcriatiqlle aussi pour la ceramique du bronzc dace
Cep. pl. XllI, 3--6) el avec leurs canne lures vertieales coneentriques vers
In base, ce qui leu r donnc un aird'etroite paremc!aveclesvasesgrecaarchai_
ques en bronze, .11 godronst, trouvc!s a Glasi1tQe (fig. 274), - maia a anses
du mcme genre que pour lea tasseshallstattiennes;lecinquicme vase en
or, celui de Biia, est plus reccnt (pl. X.IV 1-2): il offre une synthese lres
intereSS3n1edcsformeaplus anciennes du bronze dace, en ca lotte hc!misphe_
riquc, el du sYSlcme decoralifitalique des boulons en relief, entoures de
tripleaeercleaconeentriques (ep.p.e.fig. 272 le chaudron de Rossin, - fig .
222 parure lransylvaine et pl. XI vases Ihl1lccs de Vlei-Trn); d'alltre part
levasedeDiia unit aux eercleshorizomauxdepctitespcrlesenrelief_ motif
commlln a I'anvc!neto-illyre et oi celui de l'Europe centrale- Ia d«oration
en lignea pointi llees eu forme de U, trea connue des appliques cn hronze
des ceintures daces de Şp!llnaca, Guşteriţa , etc., et, finalement, les anscs
terminees en doubles spirales du type des bracelets daccs en ar, largcment
discutees ci-dessus, ou de cclui des appliques de Valin:. (cp. p. 75 8).
L'art dace de I'or se montre doncaussi dans les vases, plusinventifet
origina l que I'art du bronze. Rien de plus OiIturcl , si nous pen80ns au fait
que I'or etait tres abondant chez nous, tandis que dans le 8 italo-grec il
ctait rareet cher et qlle le talen t des Grcco.ltaliquess'exer~il prcsque
e:cclusivement dans ,'an du bronzc battu, eiselc!. et grave (p. 415 suiv.).
Avec l'app:lfition des Seylhes en Dacie eommcl1ce I'importation directe, par
I'E, des praduits grcc, arehaiqlles. Comme en Europe occidentale, les vasea io-
ruens en bronze font leur premiere apparilion dans les Carpathes a la se.
conde periode hallstattienne. Nous ne poss&lons jusqu'ă present quc trois
lemoignages de cettc penctration. La hydrie de Bene dans le Bereg (pl. XVI II
1-2) est la plus ancienne de son type non seulement chez nous, mais en gt!-
neral dans l'Europe centrale; car la hydrie de Crâchu:illest d' un type plus
rapprochc par le profil au): hydrics du V·e s. Le motii decoratif de la sirenc,
fOrTllant la basc de I'anac verticale de I'hydric de Bcne cla"se ce vase asscz
 tOt dans le Vl-e s. Nous sommes d'avis que ce vase n'cst pas arrive dans
les Carpalhes slovaqucs par la vall6e de l'Axios, du Mllrgus el de la Tisia.
mais par le Pont Euxin , la Moldavie septentrionale el la Galicie. - De I'autre
c:tln':mÎte du monde gelique. a Bil14nooja pres Giurgevo. au 50 de Duca-
- rest , nouspossedonsunUfh1t; de goutgrcco-scythique. appartcnant au plus
lard au V-c s. (pl. 11 J-~). - Enfin de Muhipus::la dans le Borsod, sur la
Theiss supcrieurc, nous avons une imitation cn lerre cuite d'un vase ionien
en bronze, a anse thcriomorphe (fig. ~58) , appartenant, naturcllemenl, lou-
jours il la deu.'ticme periodc hallslauienne. Ce 80nl les Grecs cncore, lesq uels
cn premier lieu It Olhin , mais aussi dans les autres villes du Pont, produisent
pourlesindigcnesgeto-scytheslesmi roirsenbronzcamolifszoomorphes (pl.
XX IV), les al'pliqucs des carquois (pl. V), Ics bracelets, colliers. anncau:t,
pendantifs, pcigncs(pl. 1I3),vasesadccor figurc,soitenbronzc,soi ten
argent el mcmecnor, trouvesdanslesscpulturesscythiques.- Au conlraire
les grands chaudrolls ell bronze, lei celui de Scor/aru (fig. I sui". CI 1'1. I
t- 2}, lesornemenls en bronzc des chars processionnels (fig.losuiv.ct
pl.l l l) et d'autrcsparuresbarbaresetaient fnites par les Scythes eult-mcmes.
Nous attribuerons done ces grands vases el les divers ornements rusliques
il I'art seYlhe, a peine influence par I'art mcridional. - Ccpendant, camme
nombre et dispersion, les produits scythiques CQmme les oeuvres
grecques, sont plutOI des apparilions exceptionnelles au milieu du monde
gctique, destyleunitairesur I'anciennebase del 'âgedubronze et de sympa-
thics bien prononcCes pour les ronnes du 50 et Cl\ premier lieu itaLiques
(P· 4,6-+'9)·
La dra",jqll~. La lypologie el la decoration de la ceramique de I'âge du
bronze carpatho-danubien est I'un des problemes principaux de I'histoire
de l'art industriei popu laire en Europe. Nous ne Irouvons nulle part une
lelle "ariclc de formes et une telle richesse de motifs ornemenlaux. Qu'iI
s'agisse de la splendide ceramique excisCe de GIiU1U!sjg (fig. z17 suiv.), ou
de Pus::lauenljdnos, ou bien, au contraire, des types si elegants du Danat
(CI'. Ies exemplai res du MusCe de Tjmjţoara , fig. 275 suiv., 282, 285, 303),
ou encore des types transylvains a carme lur~1 (fig. ~79 suiv.), ou des typt.'S
danubiens excisCs, - I'evolution el les influences rc!ciproques de ces types
sont encorc pcu ec1a ircies. La seu le chosc indiscutable, c'est la decadence
de lOUles ces belles formes, si soignees, a mesure que nous sorlons du bronze
propre {Il el HI)et nous rapprochons pa r sa dernicre periode (IV) du pre-
mier âge du fer. C'est vrai que lelle forme du bronze, comme celles de CovllSlla,
ou de Ghid/aMu (fig. ~79 suiv.) ou, encore plus, celle de Baraolt (rig. 267)
annoncenl c1airement J'arrivee du hallstau, et que p. e. Ies tasses des sepul-
tures tseythiquest de la Transylvanie trouvent leur prototypes e"idents dans
lels vases analogues de I'âge du bronze (cp. lig. 282, ~8S suÎv. el 303, a"ec
283 suiv., 301 sui". et 3o;j.},-maisen general l'evolution de J'urne el de
4' A. R. - M~"fi,;il.. Sf'!:/im,;; It'tltlu. Sma /11 . T".... 11/. .u..... ".

www.cimec.ro

devrait chercher ici I'origine de toulCS les ceintures d'Europe de ce type.
Nous cn doutons fort. Elles etaicnt communes en Dacie a la demiere pcriode
de I'iige du bronze el les feuilles de bronte conservee~ b. ŞP4buzc,!, GUf/er;la,
Pu;ca K~m~cse et Sus~n; sont toutcs dccorees de motlfs geomctrlque8 grave,.
Mais ;andis que les ceinturea de Şplilnaca, Pecita el Kemecse ne portent
que des omements indiffcrents, en tout cas bien connus de nolre age du b~~te,
cellca de Guşterita et de Suscru sonl omCs de nombreux symboles rehgleux
solaires el ouraniens(cp. p. 4308Uiv. el fig. 205, 206et 217). Nousne pour-
rions preciser si les appliques en or de Fokoru (Fig. 220) et.de la collection
Egger (fig. 222) oot revetu des ceinturcs, ou bien ont etc dca dlademes.- Tres
frcquente dana le bronze IV el le hall~tatt Il dacc~ est la parure e.n forme
de boutoftS ou de disquts COtJfMxtS, aUClgnant parfOls dea dHlmctres ~e plus
de ]5-20 cm., en general en bronze (fig. 247), mais tres souvent aU~1 cn or,
comme a Fokoru (fig. 220), a Şmig (pl. XIII 1-2), ou b. ŢuJaMII (fig. 265).
A la meme familie de parurcs appaniennent lea gnlOds disques eonvexes
il umbo trCa proeminent, trouves un peu p:lrtout vers la fin de I'âge du bronze
carpatho-danubien (cp. pl. Xl), et portea non seulement. par les femme:"
E:~3~~~~~:O~~:;;::t3'~:.:r.::I!:~~~~~:~~::~::~~:~ ~c~~:
la parure c1assique de l'cpoque qui nous preoccupe est la Jthult . Au !Jeu de
l'cpingle utilisee pendant la III-e periodc du bronze ee pren:mt des form~
tres .modernest a la IV-e periode, telle I'epingle de Btzdtd (fig. 306) a crOIX
hallstatti~ne les hommes du bronze IV cmploient preaque exc1usivement
la fibule. Les 'Thraces des Carpalhes dcveloppent maintenant aurtout le type
plurispiral, a bouclier et pendantifs (fig. 307 el pl. XlI), a app.liques et pen-
dantifs(fig.308),ouseulementa(tres riches etnombreuses}aplrales(fig.2Z2
el pl. XIX 2}. Naturellement les fibules tâ lunettest ne manquent pas a ,cette
cpoque(fig. 203),commed'ailleursles pendantifsde la merne fox:nc (~1. ~VI).
Les dimensiolls des fibules :\ spirales atteignent des proportlons mvralscm-
blablc8 Uusqu'a 36 cm. de longucur: fig. 308); mais d'habitude elita n'ont
que 5 il 8 Cfi. de longueur. Pendant Ic sc~n~ hallstat~ «((8cyth~qu~.) la fibule
ten arOestC3mcle.rÎstiquechez nousauS81 (fig. 241 SUlV.). Mals Ion a trouve
en Dacie cocore des fibules a novicellll, dans la vallc!e du Mure" lrCa probable-
meot de "cpoque anterieure a 1'3rrivee des Scythes (p. 438), et des fibules
Cutosa, de I'cpoque postcrieure au desastre, du V'!--e el V-e a. (a ~ra~ea­
Mort), lorsque la Dacie etait de nouveau tranqUllle,. Ies Scy~hes sctalenl
apprivoisCs et thracisCa, et les relations avec le .SO aV~lent reptls leu~ cours
normal. Nous ne connaissons pas encare en DaCie les f,bulea d ressorl blla/iral,
suptntiJormes, ou sant rtssort, loujOUr8 de la deuxieme pe.riode hallstatti~nne.
:1\'lais l'absence de cesfibules correspond il I'abse.ncedes slt'ules adecor flgure
greco-oriental, caraclcristiqucs dans )'0 veneto-ilIyre juste dans ce temp!:
www.cimec.ro
88,
VlI-e-VI-e 8. Les Scythes ont interrompu lea relationa de la Dacie avec
1'0. Cependant a I'cpoque des fibules Cerlosa ccs relations avaient etc reprises
(p. 434-439)· - Tr~ nombreuscs et riches sont aussi les aUlres parurca de
corps de la I~-e penode du bronzc ~ace. La spirale est nalurellement pre-
~nderan.te (fIg. 222 el 3og: or); malS l~ chaine fortDee de cercles 11. pendan-
ufs mulllplcs, avee ou sans la roue cruC1fere ou le motif de la hache simple
OII do~ble (fig. 261,. 3'0 auj~. ), ou encore les spirales en or de Saradu (fig.
212 sUl~.), ou les chamea de8pmllea .pendantives de Ţufal!u (cp. fig. 235 ct222),
ouenfm les couwntsarouescruC1feres,et Icsperlescruciformesdeariches
et pesants colliera, trouveea dans les scpulturcs du lI-e hallstau a Aiud â
cOte d'objets seythiquea des tombes coDtemporaines (fig. 2# 247 et 2;2),
ne sont p3S une simple exception. A ccs parurcs suspenduca au cou, sur les
vetcmentaou auxfibulea, DOUS devons ajouter le,collieradeper]ese ndivers
materiaux: or, bronze, os,etc. (p. 441); les collien en verre, ambre, ivoi re et
corai l manquent jusqu':\ preaent dans notre haUstatt. Pour cqui librer et parer
la coiffure il ya eu chez noua aussi de grandes epingles en bronze, de petite,
spirales en or, peut-ctre aussi, mais moins probablement. Ies enormei spi-
rales doubles en bronze (p. 442). Maia la principale parure de la tete est a
cctte cpoque aussi le diademe, dont nous avons les e;'(emples les plus varies.
Pour le style carpathique du bronze IV il faut citer la fig. 313; Hampel a
distinguc gllalre lypes (p. 443 el n. 1); pour le stylc geto-hallstattien il. in-
f1uences orientaJcs, il faut citer le diademe de Mikhalkovo, pl. XV 3; il y
a enfin le type des diverses tanziat. comme a FokorU, etc. (fig. 220 Cl 222)
et des plaquel ovaJes d'or comme:\ Carani el a Beba-Veche (fig. 233 suiv.),
ou eocore des roues cruciferes appliquees sur le {rODt des morta, comme a
Pişchi el il Aiud (fig. 242. 247): p. 443. - Nous avons trois types de pendants
:~7;i:I:S~2:)~:r;:~1:n :~due~~~eo~~~e:7;;::: ~~. :~a~~;~~v~:~~~~~~::,
les bracelets-pendantsd'oreilles, groscercIesouverts auxdeux boutaen forme
conique (fig. 241 8uiv.). - Torques. Les colliers en metal sont familien aux
Carpatbo-Danubicnsdes 1'4ge du bronze.Anotercorruncfait tresprccieux,la
continui te parfaitc stylistiquc des formes de J'âge du bronze dans le thall~
etata : fig. 31+ (IX-c siCde) avec fig. 250 (VI-e siecle) pour le styJe local;
fig. 238,262 et315 pourlcsinfluenccsoccidentaleset italo-illyriennes. Une
interessante continuation typologique des formcs du bronzc dans le hallSlatt
ecythique cat le colJjer a spirales mc!talliques lubulaires (fig. 243); au con-
trai re les colliers a croix tubulaires (fig. 244) sont strictement hallstattiens.-
Les types de 6raceuts daces de l'cpoque 1000-300 sont nombreux: 1° mas-
sifs,cnor, aspimlesauxdeuxbouts, evoluam ven le type creux al'interieur
(Firighia:z> Btllye): cp. p. 325 suiv. et fig. 211, 218 suiv., 228 suiv.; 2° tige
ouverte, simple, aux bouts ecrasCs ou amincis : fig. 20.... Z et 2og; 3- tiges
creuses, a proc!minences: fig. 3I6, tbronzet, continuc au hallstatt par 317 a,

t~i~iI:~~;::~::~~;L~;f~;:f:l~'I~\:;~Eg
Quelestl'aportlloIlUQu,aveclequellesScythescontribuent al'art dacedes
pafurcs, de I'cpoque 1000-300, tel qu'il derivait de I'aft de t'âge du bronze
et des inOuenccs occ:identaJes? Les trCsors de In Russie nu!ridiona.lc sont tOUl
d'abord des oeuvrcs d'art grec el seu lcment cn seconde ligne d'art scythe.
Ces formei m:mquent jusqu'a prescnt en Dacie. Les appli quC8 cn metal
~~~:n~!~:c:;:t ~~~:~:~~;s~l~t~~i::~~n;i;~ f:~~u:;~;:)~ ~~:i~I~:S:~:
~:~:. :O~l~:::~;~:s ~:~~:s afOI~!~;~i~a~:sle;c~s~~~~~::~:: I;I::/J~~~!: ~a~~:
cgard. 11 y a cucare a noter les feuilles el les pnillcttcs en or cousues sur les
v12temcn18, aussi nombreuscs en Dacic qu'cn Scythie; ccpendant cn Scythie
cel appliques sont plulat de stylc grec (parfois meme 11. scl!nes rituelles), ou
asiato-scythique; en Dacie les appliques su r vctemems, soil planea, soit con-
vexes, 80nt de style local,goomet rique. deladernicreperiodedu bronze dace:
cp. Ies disques de Şmig (pl. XIII 1-2. et fig. 221), de Ţula/d" (fig. 265),
d'Otlaca (fig. 207), etc.; quant aux disques de FokoTU (fig. 220), ici, comme
~ J\olikhalkovo et Dalj, il ya aussi des motifa el des proddes hallstattiens qui
intervie.nnent d'une maniere decisive (cp. pl. XV sui v.). Toutes ces appliques.
en or ou en bronze, sont une mode carpathiquc bien plus ancienne quc la
venue des Scythes dans ces regions. La m€me constatation est a faire pour
les pendantifs (p. 449 suiv.).
lie:td:U;:C~' J: ~~~::~e:n;a~i~;u:~~~:~t:;;~;c~~:~7~::(~i:'U;i_~~:
chap. 1). Il y a memes des elcments cl'art scythique acloptes tels quels par
les Cetes. Les fibulcs deCristefti(fig. 255) et de Bregelio (fig. 394) reproduisent
de maniere presquc identiquc le motif ornemental scytlu'qlle de Krnsnokutsk
et de Crniova (fig. 252 et 254), et au contraire sont completement differentcs
de !'ornement sarmat;que de Pâszt6 (fig. 318). De meme le vase de Muhi-
puszta (fig. 258) est un document d'ancicnne influence greoo-scythique.
Maisccquiacrceunevraiedirectiondecor:ttiveen Dacie, ccsont lesan neaux
ellspiraleouvcrte, en bronzeouenelectrum, auxboutsstylisesen protomt!s
de scrpcnts ou de dragons, authentiquement scytho-siberiens (cp. p. 452),
tres nombreux dans les regions carpatho-clanubiennes (fig. 319): les brnce-
lets â tetes de scrpents ou bien I'etcndard dacc a tete de dragon, de l'âge
de La Tene carpathique, ne pourraient ctre suffisamment eclaircis sans teoir
compte de ces fonnes scythiques de I'epoque hallstattienne (v. ci-dessous).-
Cependant, en general, ni le stylc animalier scythique (fig. 10 suiv.), ni
les tendances decoratives grecques, n'ont pu prendre racine en Dacie. Les
www.cimec.ro
'"
Getes qui avaient ~te toujours des ~ deptes du style geomctrique, garuerent
ees tendance~ a I ep?que hallstattJenne et lorsque ies Celtes, .1J partir
du V-e s. pnrent r6udenee tout autour de la Dacie, cette direction artis-
tique, partagee auasi p:ar eux, fut cncore plus fortement ctablie uans les
Carpathes.
En un mot les .Dacest vivent pendant la IV-c periocle de I'âge du bronze
(tballstatt. J) el la J1-e pcriode haUstattienne (~ythiquet) lout-la-fait dans
leurs traditions localcs de la llI-e periode du bronze, qu'ils ne font que pro-
longer en plein âge du fer. La population de la Dacie est, d'apres les emplace~
ments et Ics sepultures constatCcs jusqu'1I. prc!se.nt, trL'S nombrcuse. L'oc~
:p:~~n i~~~~~~~e: ~:8 ~:~~Cn:t8 I~:~ 1~~7c~~u~etta:~~ I~~~::~~~~ j~~]:r;~:~
des Scythes cst un des3stre. - Les emplacements daccs de I'cpoquc 10000000OO
sont de deux 8Ortes:joTtercsses Su r les hauteu rs, viI/ager dans les vaUCei ar-
rosCes par des riviercs ou des lacs. L'inventai re des villages est tres simple
el pau~re: de la cc.ramique seu le; le metal est presque inexistant. D'apres
la mulutude des lances et des epecs trouvees uans les cdcpOtst,i l faul sup-
poscr pour I'âge du bronze une cla5Se nombreuse de guerriers libres, combal-
tanlSOUs ladircction des seigneurs des châteaux-forls sis sur les ha uteurs,
lequels, comme les hc!rosde I'lliade allaientengucrre surde beauxcharsde
bronzc, biendefcndus(:ontrelescoupsmortelspardesC:J.sques, descuirasses,
~:~ 1~~~~~~~ai~~sd: I:~e:~~t:u;'a~esn;:il~p:~ ~:P:~~~~i;:I~m~~t~,~~:
eneolithiqucbeaucoupdeceseommunsauront peut-etre encore employeles
pointes de f1ec.he en silex. Cependant la grande florai80n de la civilisation
matcriellede la Dacic cntre Joooet 700 et les quantitessi importantesde
produits italiques importes dans les C~rpathes prouvent que J'etatde guerre n'y
ero.itni trop frcquent ni trop destructif:d'ailleurslacirculation economiqueetait
Ires vive sur des espaces beaucoup plus vastes vers I'E, le N et 1'0. En Dacie
Jtsgrandscarrefoursd~voic8eommercialessctrouvaientdallslesvallcesdcs
~:~:p;~~;~:: ::;;ct~~::sl~SJ:O~I~~~\~~s!~e~;Şi'!e ~~]':~t~t ~?~~I~::~
vers le Seret h dans le district de Trei -Scaune, vers le Dnic81r galicien, dans
les comtl'S d'Ung et de Bereg, vers la Vistulc et l'Elbe, dans le cornte d'Arva.
etc.-Comme les paysans, les nobles sont tres conservateurs; leurs pa-
rures el leurs vascs d'or, comme leurs armes en sonl le temoignage jusqu'a
leurchutC80uS la domination iraniennc. Lccostume el la parurcde la c1asae
riche sont ,res fastueux: I'art dacc de l'oret du bronze pendant la IV-e pe-
~~e~c: 1;~g~!~e.b~~:: t:U~i;~!~r8a ::;sh:::~ ~;i~:n~:: ~c:a~~~:~I::~~
d'armes. de "aaes et de parures italiqucs trouvaient aecuei l amical el bon ne
OC"cas.ion de g:Ji n.- Le riIe de I'incineralion est genera l. dans tles scpulturc,
 886
isolees ou dans des cimetieres d'urnes. Le culte du Soleil est biea document~,
surtout par les symboles circulaires el cruciferes en bronze ou en or. Memes
les ScYlhes adoptent ces tpVJ.axT~!?fa. Dailleurs ils connaissaient meme d:tns
leur patrie orientale un dieu de la lumiere. Milhras, auquel ils donnaient pour
compagne Uminine Anaitis. Depuis que cea Imnicns s'etaient etablis Sur la
cOte du Pont leur divinitc feminine s'etait syncr~tis~c avec la tGrande D~
chthonienne de noa regions, divinite supreme de la production, de la vie et
du salut, reprCse.ntee des l'c!poque de Trait:. U avec un vase tenu des deux
mainsdevantellc, ou Icscroyantsvenaicnt puiser la boisson sacreede la com_
munion dans la vie etemelle. C'est AQTEJUt; 8aot.1.tlt11 - Diana Regina, des
of
Thraces, deesse sur laquelle Herodote lui-rneme avait cncore entendu des
recits mcrveilleux a propo5 de ses rappor18 cultucls avec les barbares sep-
tentrionaux, jusqu'aux Scythes et aux Hyperboreens (v. ci-dessus p. 739).
Cepcndant chez les Getes des Carpathes toute image divine, nnthropo_
morphe, manque aussi bien a la IV-e periode du bronze qu'â la II-e
hallstattienne. C'est une c!poquc aniconjque. Le dicu supreme est adore sans
nurone image sculptCe et les mortels eux-memes en passant de cette vie a
l'autre d~truisaient par le {eu leur image mortelle, «!:lant tres aOra de leur
aurvivance dans la compagnie des dieux sanscette campacede chair. Les
Scythes introduisent par leur Anaitis chthonisee un ccrtain trouble dans
)'ouraniame si pur des Getes. Mais )'incident acythique ne sera pas decisif:
dans les chateaux-fort8 su r les hauteurs I'aristocratie gctique revenue a san
ancienne autoritc el richesse, reprendra ses tmditions ouraniennes sans
aucun melange ehthonien. Zalmoxis sera la I'âge ccehiquet de la Dacic tou-
jours I'ancien dieu du ciel, de I':ige du bronze, etnon, commel'on a {ait la
confusion de le croi re, quelque demon de l'cnfer tc!nebreux (p. 454-459).
Nous avons pursuivi dans la seconâl. par/il. du Vl -e c"apilu I'âge de La
Tble en Dacie (p. 45cr---(46). Nous rendrons ici trCa brievement les resultats
de nos recherchcs.
Les auteurs ancic.ns mentionnent paur la prcmier~ fois les Celtes sur le
Danube en 335. En realite ils etaient ici depuis le V-c s. En effet des restes
de l 't.'lrch aeo-LaTen~ (armes et parures), appn rtenant a la premiere vagtJe
de migration celtique, amvee encore avant I'an 400, par la Jlohcme el la Mo-
ravie, dans les Carpathes getiques, ont etc trouvc!s dans le TI,rdcl au N de
la Slovaquie, dans le Borsod su r la Theiss supc!rieure el, il ce qu'i1 parait.
meme aSi/jvD.J en Transylvanie (fig. 320 suiv. et pl. XXVI). En ce qui concerne
la I-ere periode de )'âge de La Tene (4C>O-JOO av. J.-Chr.), nous possCdons
des fibules de &d~ et de Kopisch en Transylvanie el de Tinosu/ dans la
plaine valaque; une sipuhure ti chIU de la maroc epoque paroh avoir etc trou-
vee a Prejmer (Tartlau, pres Braşov) (p. 460 et note z). Un centre important
de J'industrie celtique dans les Carpatbes :1 etc des le l-er La Tene la region
de Mllncaci dans le cocur mEme de la G~tja septentrionale.
www.cimec.ro
Toutefois,engeneral, lacivilisationceltiqueajoueun r61eplusreellement
effectif en Dacie seulement aprea l'an 300 (Il-e La Tene), c'est-a-dire apres
la prise de possession celtique de tous les pays autour de la Dacic (v. chap. V)
el meme, par ci par 1:\, de certaines regions en Dacie meme (vallCe du Someş,
le Maramure" la Moldavie seplentrionale, la Bessarabie meridionaJe). Une
lois le cercle celtique bien ferme autour de la Dacic, la penetmtion celtique
a ete fondamentalc. Tout l'upect de la civilisation dans les Carpathes, sur
la Theiss et su r le Danube, manifeste par les deux grondes industriea popu-
laires dc!cisives, la milallllrgie et la ciTamjque, est devenu cehique. Un obser-
\'ateurdc la seu le surface des choscsaerait enclin!!. admettre une complete
celtisation de la Dacic. Maialasituation recUe esttout-a-faitdilferente. La
grandefloraison de la civilisation de La Teneen Dacie a lieu dans la IU-e
periodc de cet Jige, c'est-a-di reaprea 100 av. J.-Chr. et dure plus d'un siecle
et demi, jusqu 'en 50 apr. J.~Chr. , lorsque I'influence romaine devient de-
cisive partou! en Dacie. Mais d~ja vers 200 av. J.-Chr. les Cetea avaicnt rc!ussi
3. se donne; une tres serieuse organisation politique dans les Carpathes. El
aprea I'an 100 nOU8 noua trouvons devant la plus fonnidable expansion que
les Thraces des Carpathes ont jamais rcalisee: c'est l'epopee de Burebista
ele tueur de Celteu. Pas de Celtes done cn Dacie, juste :\ la periode ou la
Dacieetait plus profondement tceltiquet quejamais. 11 en rcssort donc que
)'influence de la civilisution celtique s'est exercee sur la Dacie par la voie
lente et indirecte des rapports d'un tres long voisinage, peu pacifique dans
ses debuts (V~e, IV~e el U l -e a.), ensuite amical et meme tres intime, par ce
que renlorce p3r des alliances el des expeditions communes contre la Mace-
doine et J'LUyrie romaines (II-e s.), {inalement degringoIe dans Ia p lus sa u~
v3ge inimitie, menant p3r les guerres de Burebista contre les Cehes:\ une vraie
catastrophe des etata celtiques des Carpathes moravcs et du Danube moren.
Les Getes annexent tOUle une serie de territoires celtiques au NO, a 1'0 et
au 80 de la Dacic, massacrent la population celtique et aneantissent les
Clals celtiques a 1'0 de leur paya. Ainsi donc le nombre enorme d'cmpJace-
ments.ccltiqucS$ repanis sur toute J'etenduede la Dacie d 'une manierepresqu'
egalcetlespuissantsch âteaux-forlsen pierresur lcssommetsdesmontagnes
3ppartiennent aux indigenes. Quand nous cxaminerons ci-dessous en
detail I'âge de la Tene en Dacie, nousconstateronsquecesindigenesavaient
meme modifie, d'une maniere tres personnelle, J'aspect de la civilisation
celtique de leur pays. Les Cetes empruntant :\ leurs voiains cette civili-
sation de caractere «occidentalt avec tant d'entrain qu'il n'avaient m~me
accorde nulle influcnce rCelle a la civilisation hellenistique qui pe.nc!trait en
Dacie par le Pont el la va llCe du Danube, n'avaient cependant pas tnahlleur
proprc passe: J'âge de La Tene se gre{fe en Dacie sur une tradition tres puis-
sante de I'!lge du bronze carpathique et parfois se souvient encore meme
des lraditions neolithiques (p. 459-466).
 ---
'"
llabi/uJiofll. Vil/agu. Ch4teoux-jorls. Les maiSODS du second llge du f~r
carpatho-danubicn sont construites comme a l'âgc n60lithique: pamis en
brnnchagcs (sur le Danube en roseaux) epaissies avec du torchis el ensuite
polies el badigeonnees de blane: la fonne carrec; le loit en chaume ou en
roseaux; les dimensions: 2 X2 jusqu'a 4 x 4 m. Dans la montllgnc les
maÎ80ns sont bâties cn poutres sur des fondcments en pierre el possCdent
souvent deux chambres a vrnics (cllctrc8, maistres petites. Le royerest place
d'habitude dans un coin ou presd'unc paroi, non au milieu de la chambrc
(p. 466 su iv.). Dans les châtcaux forts des chef! da(.."t!s les habitations SOnt
bâtics (p. e. a Cotltlll) dans la tcchn ique mcmc de la forteressc: en bas Ic:s.
(ondcmcnts. sur le roc vir, consÎstant cn quClquC8 rangCes de g ros blocs re_
gul icrelTlentequa rris, re liescntrc eux par dcseramponscn bois; au-dessus
(a p:lrtir de , It 2 m.) muren gr-.mdes bri ques scchecs nu solei l, fixeesaVec
de la terre glaise; I'epaisseu r dc mur est enorme, jusqu'a 3 m. SO (pl. XXVll
et XXV lIlt ). De l:irges escaliers en pierre. d'un beau travai l, conduisaiem
au epalaiu (pl. LXV I Il 2). Les angles des bâtiments sant dccorCs d'un simpl~
profil lincai re vertical (pl. L'UX t ; cp. 2). L'excellente ceramique celtique
et les monnaics grecques el cehiqucs trouvCes dans les decombres, datent
:l\'CC precision l'emplacement. Dans d'autres châteaux-fortll (p. e. .Grdd'it~a_
MunuhllU/)noustrou\'onsaussi des blitiments construits dans la technique
romaine( I s. apr. J.-Ch r.). Nousanribuonslctypeplusanciendepalaisau
I-er, peut-ctremcmcau II-es. av.J.-Chr.,et letype recent a I'epoque de la
plus intense pcnctration romaine, a partir de Coliso" et Dicomtl, j usqu 'a De-
cibale(p·466-47 0 ).
Comme les habitations, ainsi les fJillog~1 de l'âge de La Tene collscrvelll
itbcaucoupd'egardslesanciennes t rJ.ditionsdepl:u:cll1entetdeconstruc-
lion de l'âge n60lit hique: petits, tres serrl-s, sans rucs, dCfendus pa r des
remparts (ă palissade) et des fosses tres profonds, ils sant bât is su r quelquc
haut promontoi reau-dessusd'uncprofondc va ll6c (de rivicrc ou de lac), ou
dans une ile (en ce cas tOut rcmpartctait superflu). Lcsvi llagesde la plainc
;IUSSÎ bien que les puiss:llltesforte ressesdesmontagnessont mun ics dehauts
rcmparts a pa lissadc (a Coslc/li les pal is ont cu des diamCtre.'1 q ui allaicnt
jllsqu'a 30 cm.). Les rempa rts n'ctaient pilS ca lcines. La surtace d'un village
ne depasse pas, en general, 2 Ha. Les scpu ltures, toutes d'incincration
sontaupri.sdt'shabitations, ou m em CaU-deSlOIl/. Lcu r În\'entaire est tres pauvre.
A peine une urne el quclq ucs parures sans valcu r. Les amphores g rccques
sont utilisCes aussi en Valachie et Moldavie comme urnes funcrai rcs. Nom-
breux depOts de grains de toute sortc dans des trous pratiqul'S it ml:me le
sol (cp. p. 136: sin); l'on a trouve dedans: du blc, du lin, du chauvre. du
millet. des legumineuses. Les principales decouvcrtes dans les fouilles d'em-
placements sant les V3SCS: indigenes, celtiques, greCi (ees demicrsjusqu'a.
prescntseulell1cnt en Moldavieeten Valaehie);endehorsdc la ceramique,
www.cimec.ro
on trouve naturellc.mcnt des objets en fer, en verre, en pierre, en os, etc.,
plus rarement en bronze, en or, ou c.n d'autrcs materiaux (p. 470-472).
En ce qui regarde les fort~resses doas des Carpathes, nous pouvons les
caracterise rpar les elC.ments suivants:la position sur des hauteurs; I'ct agement
en terra5lCS, la multiple circon\'allation. Ia palissade oouronnant d'enormcs
remparlsaudevantdesmurailles. lacombin:nion, pou r sesmurs, dela pierre
:l\'eclc bois dans la lcchniquc du murrll GallicuJ {mais d 'un autre typcque
cclui decrit par Cesar, h. G., VII 23), I'appareillagc it crochet, I'emploi
des toursde dCfcnse au devant du front des courtines (comme che7. les Grees) .
1'0uscesclc!menuse rel rouventen Occident aussi, de prCfcrenee a la dcr-
niere pcriode de I'lige de La Tene, quoiquc CII ce qui concerne
leurs origines, elles remontcnt au IV-e el mcme au V-c s. Nous les cxamine-
rons tour a tour (p. 473suiv.).-Lcschâteaux fortssont bâtis sur les pics
dominant immCrliatcment li ne vall&:; l'emplaceillent est choisi de tellc ma-
niere quc le pic fortific! puisse se continuer vers les autres mOlltagnes, ou
vcrs le h.. ut massif dont il fait partie, par une sorte d'isthmc c!trait, par ou.
I'on ait la possibilitc! de se retircr de la forte resse trop menacc!e par les as-
saillants: a~quali dOTlo eOJI/;nUlim IIsque. ad proximum easle.Jlum (Tac. AtUI.
IV 47): exemple classiqucâ COJIt'.fti(pl. XXX; cp. XLIII :z). La montagnen'est
paslaissCe a\'ec sa forme coniquc, naturelIe, maiselleesttailleeCll escalier, et
tr.ansformecainsienuncseriedeterrnsscsconccntriquesetageesl'uneau-dcssus
Jel'autre:surlaplushauteestplaceel'acropoleoulecpalaist, surlaplusbasselcs
tombeaux. Les differentes terrasse5sant dcfendues par des remparts ou mcme
dcs murailles et des tours vers le cllte abrupt. D'habitude le grand mur d'ell-
cw.te.setrouvesu rl 'unedcsplus largesterrasscsinfc!rieurcs : il cst bâtidu c6tc
j"tlrieu,de la terrasse, tandis que le c6te exlbie/l,de la mcme terrasscest
occupc par le grand rempart ti palisJade; entre Ics dcux fortifications reste
un large csp.. cc: ell fo rme de fosse(pl. XLIII 1). Les dimcnsions des forteresses
daces ' )varicntbea ucoup: depuislespeti tschâteauxaquelquescentainesde
mctresdesuperficic habi table j usqu'aux\'astcsfortific:lt ionsdeplusieu rshccta-
res,âterrn8scsspacieuses, grandes murai llcsen picrrcct ci rconva llat ionscnor-
,Iles (Grddri tea-!I1l1J/uJuJui en Tra nsylvanie ; Krivâny en Slovaquie). - En
ce qui concerne le mur mcme, SOl base est formec de grands bloca de pierre
calclli rebicn c!quarris.reliescntreeuxpar de longuespout resctpar des
crll.lnpons en bois (cp. fig. J23suiv. et pl. XXXI suiv.); cene basc s'elc\'e
parfo i s(d'apres l esl\I.:cessitcsdelapente)jusqu'ă3m. dehautcur. Son cpais-
scur va j usq u' ~ 3 m. 50 Au-dessus de ccue basc le murcoillinuait en briques
.sCchecs au soleil, comme en GrCcc archaiquc, â Troie ou 11 Oogaskoi
1) Le probl~me tlca premib"es originea cthnographiquc:s des Gip/tlblfrgcn (GOtze)
cn Europe reste c;nCUfC a rfsoudre (cp. Prăh . ZCluchr. V 1913. p . 460 lUiv. et SS8~
VI 19'+, p . 230 l uh·. ; Xlfl - X 1V 1922 . p. 19 sui".)

(". ci-dessus, P. 776). - Dans d'autres forteresses nous COrultatons
I'emploi de I'appareil a crochet (pl. XXXIV 1). certainement assez
arcbai'que pour notre epoque. - On erigeait pour la dc!Jense des murailles .
des tours quadrangulaires, extc.rieures par rapport au front des courtines.
un peu trop rares pour €tre vraiment uliles (fig. 324 et pl. XXXlH 1). Les
ttourst tout en haut de I'acropole ttaientles bnbitlltions des chef,. Des ea-
caliers en pierre conduisaient aux palais (pl. XXVII suiv.). L'enw!edans la
tour-palai, etait tres large et fcrmee par de gra.ndes portes en bois de chene;
lesclousquia\'lIientrelielesplanchcset lesgondsel lesferrurespar
lesquelles la porte avait ete suspendue, ont ct~ trouves sur place (Cos-
Jtfti). ĂI'inlcrieurlesportesclaient bien closea pendnnt la nui t, ouen cas
de danger, par de grandes poutres qui pouvaient ctre fixees. horizontale_
meRt, contre les battants dans le mur mcme de I'entr«: (a CrtfdJi1ea-J\1un_
ulli/ui nous avans encore sur place unedespierresaveclnraillurerespective).
II semble que les Daces nvaient adopte poor les porte, l'U1'c tn pltin cintrt:
Crtfdiftt, pl. XXXV 2. D'ailleurs nous possCdona a Gridi,te aussi d'autres
tc!moignages de I'adoption des modelea el de la technique grCco-romaine:
desaulels, dessculplures, des briques et des tuyaux en terre-cuitc, etc. Les
menusobjetstrouves dans les fortere.sses daces de la montagne ,montrem
qu'on y d~ployait une activite imense et productive: forgerons, bronziers
et otfevres (an a trouve leurs enclumes) travaillaiem pou r leprince;des
marchands greCI et celtes (monnaies d'Histria, de Mesambria ou des ~ra­
visques), venus des paysloimains ct des negociants daccs allant jusqu'aux
grands marches etrangers apportaient des vascs, des ustensiles et des pa-
rures de style grec ou celtique, pour les hommcs, les femmes ct les chevaux;
d'enormes ricbesses (tresors de monnaies d 'or t-rouvCs dans le cbâteau-fort
meme de Gridiştea-l\'luncelului: des .koso~. - ou aux alentours: des 'lysi-
maquest, -et aussi beaucoup de monnaies d'argent, meme romaines, mais
seu lement jusqu'au debut des guerres de Trajno), etaient amassees dans
ces forteresses. Nous ne savons pas cncore, faute de fouilles suffisantes, il.
quelle cpoque precise I'on commenţa Il. bâtir de telles fortereases. Certains
clements, comme p. e. Ia construction ci rculaire de Muncelul, analogue aux
cereles de pierres entourant les lumuti ctrusques ou attiques, ou, cncore,
I'apparei l a crochetd! Muncclul, nousfompcnser au premier âge du fer;
il est tres possible que deja a la premiere pcriode du second âge du fer
ces forteresscs aient commcnce â fleurir. Ce qui est touttJois absolumntl
sur, C'tst que les chiteaux-forts daca sont d l'apogie de leur Jlveloppement
d peine dans la Ill-t piriode de La Tine, c'cst-A-dire a partir de I'an 100
av. J. Chr. Je suis meme tres enc1in d'attribuer a I'epoque gloricuse de Du-
rebista la construction de beaucoup de ces forteresses: c'cst 3. cette seule
pc':riode que les Daces onl ete suffisamment riches et puissams et ont eu .i
leur disposition assez de construdeuf'S grecs des villes du Pont, pour ele\'('r
www.cimec.ro
-o'
les oombreux et formidabl es châleaUx-fort8 des montagnes (p. 473-482).
Oulils el usttnsiks domestiquts. Panni les grands atelicf'S siderurgiques dcs
Carpathes CI du Danube les mieu:c connus jusqu'a present sont eeux de Mlm-
caci au N de la Dacie, en plein territoire gete, el de S::a/ocska en Pannonie
occidentalc, pour le moment peu interessants pour nous. D'aprea les nom-
breux objet8 en fer, armes el outils, trouves en Transylvanie mc!ridionale,
il faut admettre que les ateliers existants autour des mi nes de fe r de Cudgir,
p. e. a Gridiştea-Muncelului , a Costeşti, etc., ont dO: etre aussÎ tres actifs.
On n'a pas touterois rait assez de recherches sur place, pour qu'il nous soit
possible d'identifier nvec precisÎon les ateliers que nous supposons avoir ete
tres nombreu:cdans le SO de la Transylvanie, comme d'ailleurs nussi dans I'E et
le N du pays. - Hachts. Le type d'OTn(lf}QSso se retrouve encore a Koszeg
dans le voisinage de la Dacie (fig. 326). Son origine est d'aiJleurs dans les Car-
pathes: â la demicre epoque de notre Agedu bronze l'onvoit se multiplier
un pcu partoul en Dacie le type fig. 270 suiv. (cp. p. 403 sui v.), dant la cattia
daco-ccltique derive en ligne directe; la thoorie de I'origine germaniquc de
la cattia (Dcehelette U 3, p. 1356 suiv.) doit elre abandonnee (p. +84). La
Colonne Trajane connait des hachea d'annes, genre cateia, saru le prolonge-
ment du mail sur le manehe, mais plutOt avec lemail en marteau, done des
hachcs-mnrteaux(fig. 327). NatureUement la hachedu vieux type, a douille ver-
ticale, comme:\ I'âgedu bron7.e, continue aetre en usage; I'on praduit en-
core en masse des haches de ce type a Mlmcoci, a K6sztg ou ailleurs (fig.
329 suiv.). Toujours de Muncaci nOU8 possedons un type de hacbe-trancbet
(fig. 330, no. 15)et un autre de hache-marteau (ibiti., no. 14)' Enfin d'Ocna-
Sibi,i,/ui nous connaissoos un type tres etrange de cattia (fig. 342). - Cou-
ttoux. De meme que la hache, le couteau peut servir d'ustensile aussi
bien que d'arme de cbas.se ou de combat. Dans les scpultures il se trouve
toujours :\ eOu! des armes (ep. peur le vieux type de coutelas de l'archaco-
La Tene les exemples de Szendro, fig. 322, et de SilifJOf, pl. XXVI). II semble
quc le typc cauram du bronze IV (fig. 3z8 : Cohalm), a mancbe en metal
avee 1rou de suspension. n'a pas ete trop sympathique aux hommes du L3 Tene
daee, vu que les types asoieet IJ.languette, amanche en boia. en corneou en
os,eta lame plus ou moina variee, appartenant a quatre varic!tes principales
(v. p. 487), sont de bcaucoup les plus frequents: fi g. 330 suiv. Quant au type
a manche metaJlique terminee soit en anneau de suspension (fig. 333, du
Danat), soit enforme de bulbe oude bouton,comme au debut de l'âgede La
Tene, nous en trouvons assez d'exemples, p. e. a Muncaci (fig. 332), a Dalsa
(fig. 334) ou :\ Cobalm (fig. 336). - A cOte des couteaux il faut mentionner
lesstrpts, presque identiques aveccelles d'aujourd'hui et repandues partout
en Europe a I'âge de La Tene. Le MusCe Brukenlhal de Sibjiu possedeune
riche coLlCC1ion de serpes daces des vallc!es de l'Olt et des Tâmavc (fig. 337).
L'une de cea serpes conserve encore I'anneau par lequel le manche en bois
- - - - - -
V .... SILE " ,\RVAN . GiiiCA
etait bien fixe sur le fcr de la soie. La Colonne Trajane connaÎl un type de
scrpe de guerre (fig. 341), apparenle aux {ormes de ser~. de Sibiiu , mais
:t Jame plus <ltroite. Au contraire le couteau-glaive de Grădi,tc,a-Muncelului,
l:onsen'c aussi au Brukenthal (fig. 336), est tou t droit, Il un seullranchant,
ctadaptcnonseulementpou rlccoupdc tai1lcmaisaussipour lecoupd 'estoc.
Comme forme el usage c'est aussi un outi l connu partout en Europe (p.
48'-490).
Ciseallx, lrollc!teu, morlealiX. Itnailks tl mltres o/ltils d'artLsa"s. C'est tou_
joursde MUllcacÎ(IUenOUsposstdons la plus richecollcctiongcto-ccltiquc
d'outi l8 d'artisans: charpcntiers, forgerons, tonneliers, charrons, harnacheurs.,
scllicrs, etc. (rig. 330 suiv.). Ce qui manque, (,:o mme information technique,
rlansI 'inventairede MUllcacicst fourni par cclui cncore plus v:trie de Sza_
laeşka. Ell effet d ans toute l'Europe tceltique. tous ces instrumen ts et out ils
se fon t d 'apres des modeles identiqucs. Les ateliers de Pannonie produiscnt
des picces tres fines, p. e. mcme des instruments de chiru rgie (fig. 338):
pour les be90ins de la m&lccine humaine ou vcterinaire. De COSltiii nOU8
poss&lonsuneenelumed'orfh'rc(a l'âgede laTene, plullltargentier)etune
cnclumede forgcro11. Nous n'avonsaucunc limeet aucune scit bien con.
scrvees dans les colJections de Dacic (p. 490-494). . exemplai res camclcristiques (v. leu r description p. 502 suiv.). Un autre grou pe
Jnslrllmenls agricoles el divers IIstel/sihs domestiques. Les Thraces des Car·
pathcs et Surlout des riches plaincs ellvi ronn an tes ontlhedepuis les temps
les plus anciensdes agriculteurs: on leuramC:me Iluribuc l'ill\'emÎon de la
(auci lle en bronze (p. 294 suiv.). Ccpendant nous ne connaissons pas de
SOC8 de eharrue cn bron..--e. Cell'cst qU'llpres J'a rrivee des Ccltes que nous
\'oyons :tppam itre le soc. de charrue e"fer: l'on:1 trouve des cxcmplaires ca-
ractcrisuque8, de diverscsgrandeurs,aussi bien cn Transylvanie meridionale
(fig. 339)' que dans la Getiaseptentriollale (l\'lu11caci, fig. 329 et 340). Mais
mcme a I'âge de lA T cne le soc de fer n'~st pas frcq ucllt. Les pays:ms daces
eontinuent :3. se servi r de la charrue en bois dur. - La Jaltcille La T elle est
tOlalement d ifferentede cel1e de I'âgc dubron7.c: fig. 340, 33 2, 330 el 337;
de mcme 1:1 Jallx, soit al:lllguettc. soita douillc, est nou,'elleclans nos regions
el d 'un type spccifîquemcnt ccltique (fig. 337). Les str-pes de vigncron &01lI
;JLlssiun einnov:ttionceltiquc:nou:;possedons debcau xexc mplaircsde Tr:m.
sylv:lnie (fig. 337). Entre ees trois instrument! llgricoles, 1" fauciUc, la (aux
ct laserpe, aeulieuuncertainccha nged'influencestypologiques,qui ont
prod uit, paraÎt-i l, la scrpe de guerre dace (rig. 3+1, d'aprea la ColonneTra-
j:Ule). On a mcme CSS:1YC de definir d'apres des exemplaires trouvCs:3. Muncaci
un type special de fali),' de gu"rc (p. 497). - Beauco\lp de picrres ti alluler
dans les fOllilles des empl:lccmems La Tene de la Dacic. - D ans Ics regions
desgl1l ndslacsetdu Danube I'on trouve nalurellemcnt desllameţotlS el des
tridenls (p. 494-+98). - Parmi les uSl'cnsi lcs domestiques el de cuisine il
f:mt releverles erimtlillires trouvCcs it MIII/cad (fig 344) el :\ Crdsolli el un
www.cimec.ro
.-,,- - --,-Ş,
beau trident pour tirer la "iande citite du chaudron, il Muncaci(fig . 343).
Nous ne pessedons cncorc aucunchaudron La T ene, c.'Cccpte peut-€treala
stlltion de Cos/elti, ou I'on annonce quelque chose de semblable, en hronze.-
En ce qui conccrne les mQulins d bras, leur nombre dans les emplacements
La Tenc de la Dacie est assez grand: le materiei dont les moulins sont faitS
est ou bien la lave basahique, ou le tmchyte: nous reproduisons, fig. 345,
trois calilli: de Sighiloora , de Tinosul et de Mdlldstirea (p. 498-500).
Armes. La presence des Celtcs dans le voisinage de la Dacie des le V--e 8.
Eait connaitre :l UX Cetes tous les typcs d'annes celtiques du La T ene a com .
mcncer par le poignard .lt doubles aotenncs du V·e s .. lei celui trouve a Sze"drli
(fig. 322), long dt: c. SO cOl., descendant du type hallslauien tnrdif, p. e. de
Ki ~ ieky. C'CSL toujou rs Il. I'cpoque des debu ts celtiques qu'appartielll aUBsi le
glllivecOUrl:3.doubles anlennestrolivea Muncaci(fig.346).Mais l'epee carac·
leristique pour le La Tene getique aussi c'cst ceHe de miile, non d'esloc, al-
I:1nt jusqu':3. plus d'un metrc de longueur (Gruia) , mais gcncra lemcnt avec
des dimensions modcrecs de 'JO-9O cm. Les necropoles el les tombe,
celtiqucs d'Apal/ida (fig. 347), Balsa, G)lQma, Kbszeg, Hodsdgh (fig. 349),
presque toutes d e cavalicra ccltes du La T cne Il , ont fourni de nombreux
interessant eSI celui du centre el de l'Ode la Dacie, appartenunt au La T ene II
et III: Aiud, Craivo, Sib;iu (fig. 336), Severin, Gtirla-MicA, OslrOflU I. Şimia",
Gruia (pl. XXXVII 1 et 3) et GogoP/o. - Cependant les Oaees semblent
avoir eu des le commencement du second âge du fer leu r type propre d'c!·
pecs. Ce type n'est pas confirme par les auteurs et les monuments qu'a peine
au I-er s. apr. J.· C hr. chez les Oaces, les Dastarnes et les Roxolans: c'est un
yatagan de la forme connue par I'an pergamene chez les Perses (telPerse
tombe I'c!pee pres de lui au Musee de Naples); cet yatagan a chez les Daccs
des proportiol\s3sseZ modestes, etalltau plus de lagrandeurd'un sabre actuel
d 'officier, - tnndis que chez les Bastarnes (monument d'Adamclissî) et les
Roxolnns c'est un de cea gladi; qUQS praeltmgos utraqllt mtl"U regu71l, dont parle
Taeite, llist. 179,ctdont le tl"dnchant est non seulementsurlapa rtieinterieurc
de lacou rburc,commeehez les Daces,maisaussi , parfois, sur la partiecon·
\'cxe de iri lamc, comme pour les vrais yatagans. L'c!pc!e dacc, souvent une
simple famc ou 5erpe adaptee aux buts de guerre (cp. pour les epCes daces t
encore Ics acenea de la Colonne Tmjane representant 80it des IUtll." , soit le
suicide de Dceebale, el nos fig. 341, 350 el 342), est apparentee la I'epec grccqul:.
illyrique ct persane, mais elle represente un type bien diffcrencic! des deuK
premicrs et beau<.:oup plus variable que le troisieme. En tout cas, il faut tenir
compte du fait que I'epee·faux, l'ep6e·faucille el I'cpl-e·scrpe ont pu
!fes bien etre chez les Daces des produits indigenes, de simple adap.
tation paysanne des inslruments agricoles comme armes offensives (p.
500-5"9)·
 78. VASILE pARVAN, OUICA
T out 311lre est le cas des Iancu du La Tcne getique. Ici la difference t}'pO+
logique mtre ce qui serait pucement ce/tique el ce qui serait g'tique est presque
nuUt. TOUI 3U plus la dckor:l.lion de queJques exemplaires â motiIs graves
ou ajoures pourraÎt etabli r une divenite d'origine cthnographique. Maia le
materiei trouve jusqu'a, preswt n'cst ni trop varic ni 3!8C:Z bien conserve
poue pcrmettre de tel! c1assements. Nous avans done donnc ci-dess~
p. 509 suiv. une simple distributien topographique. En effct , merne a Mun_
caci, grand atelier, J'anarcbie typologique est complete: des /of/etlCI desjatlt~
lou de loules formes et grandeurs possiblc8, pcle-melc, dans une sorte de
synthtse populaire inconsciente, sortant d'lIn scul atelier (fig. 330 suiv. el
352); il n'y n que la familJe capricieuse des lancea echllncrees et flamboyantes
qui manquej v. Ia descr. ci-dessus, p. S10. Les gmndes lancca avaient aussi
des talons cn fer, il. I'aide desqucls elles pouvaient clre fixCes en lcrre:j'ai
donnc des exemplcs de Muncaci (fig. 329 et 340), GUIJ.eri/a (fig. 339) el jehi_
meni (en Moldavie septentrionale: pl. XXXVII). Les tombes de Ba/sa et de
Hodsdgh dans la plaine de la Theiss contiennent de nombreuses lances du
La Tene 11 il reminiscences du La Tene J el en soeicte intcressante! a Balsa
avec une pointe de flCche t8cythiquQ, il Hodsâgh avec de bellea cpees La
Ten.e Il as&e2 bien conservees (fig. 334, 3SI , 349)' O'autres exempleş, d'A-
paluM, Alei, etc., ci-dessus p. S12 suiv. el fig. 3S3 suÎv. Nous accordoos
un moment d'attenlÎon a la col1ection de lancea du Brukenthal (fig. 3H suiv.).
Une pointe de javelot de M4giluI' II la douiUe decoree par toraion el au-dessous
par un noeud (comme les fibules contemporaines, fig. 3B9 suiv.): fig. 354;
la pointe de lance de Şei&o-Mie4 est longue de 6S cm., dont pourtant 'Ia.
pour la soie (fig. 336); de Gross-PropsJt1orf nous poss&lons un j avelot sans.
ailerons, a douille (fig. 35S): d'autres exemples a Muncaci au N de la Dacie
(fig. 332, 8) et a Bilwtdansle SO illyrien(cp.p.SJ3).Enfin parmi les lances
?e Gnlia sur le Danube serbo-valaque, du La Tene ancien (pl. x,'XV 2),
.1 y en a une en bronze, battue, non fondue.
L'influence desnomades iraniens a relevc! pendllnt le LaTene lavaleurdes
jltclws, si peu appreciees a I'âge du bronze. Les Gctes de la plaine moldo-
valaque et du Danube infc!.rÎeur deviennent deja au V-e s. de bons arcllers
a chev;'ll. II y a trois typcs de pointes de fleches La Tene (en fer): fig. 337
el 3S6, et pl. XXXVI 1. - Sur les Iwdul de pure j'ai insiste a l'occasion
de la description des haches-outils (ep. p. 483 suiv. el fig. 326 suiv. et 329'
suiv.) dc!finissant la cateia gelÎque et I'origine des haches analogues mero-
vingiennes (Sog-SI6: v. p. 779).
Nous distinguons comme armes dijtmitJts: chez nas Cehes desboudiers et
des easquerj chez les Gec.es des bouc/ius seulement. Chaque sepu lture ccltique
foumit , a cOte des epees et des lanccs, au moins les restea metalliques d'un
bouclier: I'umbo exterieuret lapoignk interieutCj le reate, en bois ou en cuir,
a peri. J'ai donne des exemples de Balsa, Apahida, Jlodsdgh et Muncaci (fig_
www.cimec.ro
89'
34-9, 353, 347, 334 el 357)· A la derniere pc!.riode La Tene I'umbo est circulaire,
le bouclier ellipsoidal. Les boucliers daces de la Colonne Trajane (fig. 358)
sont identiques avec les boucliers contemporains celtiques ou romains. Nous
doulons fort que le bouclier ait eu la meme fonne aux periodes plus anciennes
du La Tene; il est probable qu'ă cette epoque-Ia, en continuat ion avec la tra.
dilÎon de I':lge du bronze et du premier âge du fer, le bouclier avait soit une
forme ronde, soit la fonne ovale echancree sur les deux cOlea de la longueur
(ep. p. 314 el les dcuins de la ceinture, fig. 206). - Les Daces du La Tene
tardif ne portaient pas des casques; c'est du moins de cette maniere que la
Colonne Trajane et le Monument d'Adamclissi nous les presentent. Les
Celtes de I'archaeo-La Tene carpatho-danubien semblent au contraire avoir
portc!couramroent le casquedetype italique, soitd 'originemcridionale, scit
de fabrication celtique (fig. 32J et pl. XXVI). - Nous n'avons aucune in·
formation aur I'usage des cn/midu chez les Getcs de l'âge de La Tene (p.
5,6-5'9)'
Enseignes el JrampeUes. Le, Daces portaient en guerre comme enaeigne
militaire le dragon: draco (fig. 359 et pl. XVII 1-2). L'on a releve que les
Pllrtbes et les Scytho-Sarmates ont eu la meme enseigne et I'on a attribue-
I'introduction du dragon-ense.igne dans les armees romaines du Bas-Empire
(paur les cobones) a une eventuel1e infIuence pllrthique ou sannatique. Ce-
pendant la qucstion n'eat pas si simple et si c1aire. Aucune decouverte archc!o-
logique r\econfirme J'exÎstencedu dragon commeenseigne scythique, de sarte
que I'affirmation respective d'Arrien parait etre une simple confusion . D'autre
part le dragon dace, avec sa gueule de loup ferocement ouverte, se rattaehe
du poinl de vue stylistique, plutOt aux monstres cimmero-getiques de Mi-
khalkovo el Dalj (ep. ci-desaus, p. 758). Enfin les origines typologiques du
dragon-enseigne se retrouvent en Mc!sopotamie, ou nous decouvrons p. e. sur
une stele de Nebukadnezar J (U20 IIV. J.-Chr.) parmi d'autres symboles aussi
le dragon a la tete de bete feroce et au corps de serpent. La tete du dragon
daee, stylisee de moniere offensive (bele qui menace), par suite com-
me a l'âge hallstattien dans Ics Carpathes et le Caucase, est evidemment
un IPtJAwet11etOV prucyJIu'que. Son corps enorme n'a rien de commun avec le
serpent katachthonien,mais il exprime le concept du demon gui w!e par It
citi orageux. Les te;'lvalien danubienst (Ies Aţvins-Dioscures), nommea auuÎ
tc3valiers thracest ou tcabirest sont reprc!sentc!s dans noa rc!gions awc une
tfUeignt! dace en mai1U. Mais ces dieux sont de nature "late: ils maÎlriaent
l'orage, dont ils se sont fait un symbole zoomorphe. D'ailleurs I'etendard
lui-meme eta it construit de faţan a rendre dea sons semblables aux
sifflements de la tempele: (dracones) hiatu vasta perjklbilel el ifko oelut ira
pwciti libilan.tes, caudorumque fJOlumina rebirquenJes in. wntum. Le culte des
ecavaliers danubienat se repand sur toute la frontiere septentrionale de l'Em-
pire el l'llIyrique cn est completement penetre. Or c'eat dans cette region
,,- ...
---_ 89' ,8,
cn os, d'un type tres interessant et nouveau, ant ete trouvCs a Meaiafet â
(Jena-Si";;ulu; (rig. 365): le peigne de :Mediaş est decorC de la (jguce d'un
animalgl'll.veen stylc tgcto-cimmcrÎcn.: Mikhalkovo-Paşachioi._Des frag-
ment.! de miroir1 en metal blanc, probablemcnt de provenance italique ont
ele trouv61 ă Tinosulsur la Prahova (p. 52 7-530 ).
Viumntu d parurtt. Les neles originaJes de la civilisation getique de
l'ige de La Tene, docu mcntecs pa; I'an de bâtir les foftcresses ou de fabriqucr
I~ annes, sont accrues d'une maniere consiclcrable par l'art des parurcs
duces cn argent. - La maniere dace de se vctir (les hommcs, d'une blouse-
chemise par dessU8 les pantalons, Ics fcmmes d'une jupe par dCSSU8 la longuc
chemise) obligcait a ]'cmploi de In ceinlure. Nous possedons de Cioara, dans
l'Alb:H..Ie.Jos, un fragmcntde plaqued'argent, qui avait recouvertune large
ceinture d'ancien type hallstntticn (157 mm. de hauleur), de In Ill.e periodc
la Tcne (fig. 366). Muis en general les hommes portem pendant le second
ige du fer des ceintures de cuir fermecs ;\ agrafes en metal (cp. Ies figures
des Daces sur le monument d'Adamclissi), et les femmcs des chaines-ccin-
ture5 en metal, trea souvent en argent, dont une partie, libre, tombait, avec
d'autres penduntifs, d'une maniere elegante Sur les hanches. Les epks aussi
sont maintenant suspenducs au nune :i I'aide de ehaincs assez compliqueea
(fig. 348, 338 el 34 6). - Les chaines omementales en bron7.t, en argent, en or,
portees par les femmcs, sont de deux sortes: des chaineucs de poitn't/e reliant
comme un large collier les delL,( fibules fixees aux epaules (pour retenir le
mlUlteau, ou mcme tout simplement en guise d'omemcDt): v. fig. 368, de
G)"oma, -ou decrint,"e: v. fig. 367, de Jucul-de·SIU. Pour d'autres exemples,
cp. fig. 3~ (ClTbtl) el 372 (Remdea), et p. 535 8ui .... : Cioara, SomefUl-
Cald, C"ra-Vt1ii, Olprtl, Mdgllra, Por;:og, SenUUf, Oradea.Mare. Cea chaines
daces sont ornees de curieux pendantifs en forme de dous droits (fig. 370
de Somt/ul·Cald), ou lordus (fig. Jjl d'Oradea-Mare), ou encore, en forme
de minuscules poignards (ibid,). - Mais la parure caractcristique pour les
Cc"esporteurs de tor9ucrest,justement, lecollier, 3 pOlrtirdu III.e s., chez
nous d'habitude en argent, mais tres SOuvcnt :lussi en or, Trea commun est
le collicr {nit d'une sculc barre d'argent, tordue (comme 1l.I'âge du bronze
ot1:lupremier âgedu fer)etatÎxdcux boutsprcparessoitencrochets, soit
eli anneaux, soit en protomes zoomorphes, libres (v. p. loutes les "arietes
fig. 373 et cp, fig. 371), commc au premier âge du fer â Sângeorg;u-Trhsct1u
(fig. %6%) ou a Nagy-Gdj (fig. %38), -Mais le type de eoUier caractcristique
pourlall l-eperiode La Tene est celuj auxboutsstylisesentctesdeserpents
ou d':mtres betea feimmero-geto-scYlhiqucs»: 3 Marca, a Olprd, a DârlOf
ou encore ;\ Sâng~rg;u-Tr4Jc4u.-Cepcndant la parure la plus frequente
:tu La Tenc dacc est le bractkt. Comme au bronze IV ( = hallstatt 1), ainsi
aII La Tcne Il ct III les Cetes manifestent tout speeialement leur originalite
d'esprit dc!coratif dans ce gcnre d'objets. Nous distinguerons done en Dacie

www.cimec.ro
"~o

3 c6tedestypcsdebraceletsconununsavecl'O, les lypcs speofiqucmcnt geti.

~.~~~·97:~~Ct~~:S u~~;:;~~I~e:~:~sx~;cn~~~x ~~~~~e(!~~i' :l~g{ad~~~~ecJi;~:

fig. 373; 3' la llge dc!coree du motlf de 1'8 en relicf, comme ă Gyoma, fig. 374;
.f les braceletsă Qves. (fes popu laircs dans le NO de la Dacic, ou lea Celte!
etaienl presents meme au poinl de vue cthnographiquc:: fig . 375 de Diosâg
376 de Sâlll;oana, 367 de JuclIl.(Je·Sur, 377 d'Apahida, 368 de Gyoma. No~
distinguons ensuite comme types gencraux du La Tenc 111: S' lige filifofme

~~x~:~t~~: ;~~~::e~~I~~I::/ ~:a~~: f;lu~~:uS~i~ll:St~;~~:ne~C~r~~': i~~

379 de Cubtl; r tlge plate ornce de cerele! graves el de lignes pointill ~8:
fig. 380 el 381 , de Cuhel, Nous nvons cnfin les formes gctiqucs, uni- ou pluri_
spirnles, aux extrcmites termillCes par des tetes de scrpent. CeHe varictc de
bracelets connue eu Italie aussi (Ornavasso, Mon/cjarti"o) commc en erect
en 111yrie, en Thrnce, en Espagne, etc., el, ce qui est tres important, en Scythi~
aussi,et ayant mcme en Dacie paur prccurseur le typc des anneaux-spirales tscy_
thiqueu a tete de serpent, se presente dans la region des Carpalhes tmnsyl_
vains-ala llI-epcriodcde LaTcne - dunsunestylisationtout-a-faitparti_
culiere etjormallt-par I'une de ses especes-un type nOIl~au. Nous ne possk_
dans en or qu'une seule paire de bracc/cts ft tcte de scrpent, de Totclli(fig.
38z),detypeunispiraletdestylcplut6tmeridional,greoo-italiquc, - et, 3 ct
qu'ilparait, un brncelet ă protomc de t3l1reau (tels les braceletsgreoo-scythes).11
n'y a de mcme rien de particuliercmentcgelique. dans les braceletsou\'erts
ou unispimux d'argent avec une vague indicationgmvl-ede protomcs d'ani_
m3UX aux deux eXlrcmites (fig. 373, Transylvanic; fig. 37Z, Banat). Au COn-
traire /el spirales de bras OII de jambu, caracteristiques pour les tresors d'Q1'_
gent daccs, constitue1lf. U1I type parliculier. Le fii plusieurs fois enroul6 en spirale
est d'unetradiliananciennedel'âgedu bronze, mais les extrcmiu!s aplaties et

~:f:;j::::~:~r.:,~:i~~:d;~~:~~~~C(!~~~:;~:~:?:F::!!:::~q::
quc parente d'esprit decoratif avec les orfcvres qui travaiUaÎcnt au VJ-c s.

~~ S~I~u~SS:~~~~~h~~u~t~~; :r;~~:le~~ daep::~feu~:o:~ ~~~nd~'rt al~~~

espece 7..oolo!,riquc assez vague: il s'agit d'un mllSttm quelconque. Ces spirales
sont travaillees d'une maniere trCsTtls/Î(JlIt: massives (celle de Senerul, lIu
Brukenthal, pese 40J g r.), lres larges (dillln. CXt. jusqu'a 12S mm.), d'une
prod igalite barbare du materiei (Ia tige, cylindrique, derouk~ , II une longueur
de dcu=< metres et un diametre de 4 mm.), clles onl )'apparcnce d'avoir e.:i
toulCS fonducs cn Illcme temps, dans le mcmc Inoule; il surfit de comparer
POUT I'idcmitcdu typelcs fig. 371 , 373, 383- 385 entrcellcs: c'est uneet
la m€me forme it Set/trlli. /Jet fU, VaMei, Dtiriof, Oradea-Mare, etc. (cp. p.

www.cimec.ro
,88 VASILE P}.RVA,."l, GBTICA
f~:'3~~:~~A~I~:~~~;:~,~~~~:::~;e~ :gl;;~~~~'re:::f~
connnissons des perles d'or de Crdsani(rig. Ij6) et d'aulres de verre COIOTe,
d'une t res belle pâte vertl! opaque, de Tinoml (fig. 388). Les rnarc.hes
!:~~e81:l q~nci~u:·aPl~~::ii~:~:aitc.:~;b~:rq:i ~e~r;cte:;ti::~~n:~:
logiques el chronologiqucs de 1'0 ne peu\"cnt ct rc admlSCs teUes
:~:~I~:n c~~z l'~~'~~~ (cxi~;~; ;l:czPO:;::S a~:liln~3n:uc~;se ~:~:s a~:
Gorj el de Buzeu) a cte expfoitc ou au moina achete dans le COlllffic rCCet
employc pend ant nolrc second âge d u fe r. En cffel nOU8 ,ne 1~ re~lcontrons
nulle part, ni dans les tombes ni dans les emptacem~nts. L expl~cahon que le
~;e.~~i.;;~~:~g:~~~E~::::~~:I!:: :0~~~;;~~::~'~~';:;:~:'S
de I'ambre sur les c6tes de !'Ad riatique. 11 est done beaucoup plus p robable
q ue )'ambre etait reellement peu usile chez nous. - E ncore pluş frappame
est J'absence de I'or du La Tene dace. A peine par ci par 111. quelque parure
~:t~r~::m;,~;o::~i ~~i~~:~e:eml:ssg:C~:~t~g~e3~:r~~~:~::te :~;:; ~:;.
rout I'argent qui se rt 3. Ia fabrication des ~aru res daces ~cp. Ia longue
liste de t rouvailles donnee p. 559). Et tandls que In B ongne propre ou la
Bohemc utiliscnt cncore I'or a pleines main s et p. e. 3. Herc::eg.Marok dans
le Darnnya I'on a t rouv6 des parures du st)'le celt ique de l'Europe cent.rale
et occidentale, la D acicfaitcorpsavec la regionillyrienneet desA lpesoncn.
tales en ce qui concerne I'usage p resque exc1usi f de I'argent. Nous consta-
tons d 'aut re part un phCnomene analogue en Italie septent rionalc, to~joul1
3. la IIl-e periode de La T /me. Bien plus encore: les f~rme8. des hnche8 d armes
ou des bracelets de Gillbiosco ou d'OrtlaflosSO sont Idenll qucs avcc cclles de
la Dacie et nous avans dej1l. ment re que ce n'cstpas In Dacie qui les a rcţues
d ' ltalit, mai, que trCs probablement le contraire a eu tieu. ~n effet I 'o~ ~ut
retrouver dans touS les produits daces du La Tenc - Rclllecke aU~1 ~est
empare de ce (ait-un conservatisme carpath iquc anant par sa typologle JUs-
qu'au _bel âge du bronzet. La naissance de I'arl ae l'argmt chez les Dam
pendant le second âge du fer ne pourrait s'expliquer .par le seul afflux de ce
~~~fJ@EI~:~~r~~~
www.cimec.ro
"9
E:~~dd~:;!;~~~::'~~';~~'~:'~~~ ~~::::~:u~?i:~:~:~=~
des Idees arlJstl~ues du bronze IVeI du hallstatt 11 a dO. prendre en Dacie
:~ :~~ot:=~~[~~t ~~ ;;~~u:)ue prenait dans 1'0 celtique ou dans
La ~hamiqlle. ~ probleme dc la c~ramique La Tene en Dacie est asscz
~~~J~~~~~~~~~
de ~ntac~ plus mtlme avcc le~ Cehes avant 300. Mais apres ~ Ics Daccs
aUSSIfabnqucn t des vases tcclltqucst. En toul cas la quantite de vases feel-
tiqucst de In Dacic .est enorme: tout le pays est - au moins a. ce point de vue-
completcmcnt c.clllse: Cepcndant nul emplacement La Tencde la Dacie n'j-
,"-ore la ~era~lque mdigene, primhh'e,. mal cui le, de fonnea quaai-noo1i~
thlques. J en :u donne un exemple detal1Jc! el raisonne ci-dessus chap. I V
par les fouillea de CrtTs(lIli.MaÎslecasestgeneral. Etentre la~ode locaJ;
ell'autre il Y a tout un ~han~e. ~e foones el de procedes: des types nou.
~eaux, becul« en matenel p rl mltif, et des types tres arc!Jaiquel t ravaillea
;~~!~~ ~i:~~:;~~::~JI2::~~~,;~:~~~~~:~~~;::E~::=~
quant 1 Jmtla/tOIl de cette marchandise en Dacie mcme. Mais la p rosperi te
in~Olparablc de la nati~n.~ete au I~er s. av. J .· Ch r - c'cst l'cpoque de Du-
reblsta-dollllc la POSSlblh te :\ tout le monde d'acheter les produits plus
soignes des grandes fabriques celtiques de vases trnvaillant pour l'cxporta-
~::/~1~!i~:;I~~~~~;~~~~2~~~!;::~ ~:~i~~~:i:~~:~;:?:~:S:
un phdnon.lenegeneral. d'hlstolre de la civllisation que ce parallelisme cntrc
la prosperi te ccollomlque et la Ooraison artistiquc: d'abord pcndnnt I't'-
nto.lithique (population agricole tres nombreuse el en mcme tcmps ccramique
»Clnle du style D, rcpandue par le commcrce un pcu parlout), ensuite pendant
le bronz<: IJJ et IV (I'cpoque c1assique des tresors d'or et du commerce avcc
I'ltalie: ceramique trCs belJe de typcs rc!gionau..'t: imitant en une pâte excellente
lesdecorations gravCes des objets en metal).
L'infIuence celti,q,uc .Ia plus efficace en Dacie vient du NO, des Carpathes
slovaques et de la ~ hClss supe~eu re, ou les Celtes etaient arrives deja au V-e
~·u a~'O~'~~)o!7cs ~~:;,:;::ecr::~:rC:u.~:!d:;;;tj~:: ~;e:';~!J;;:~~
batJorois oot ensuite circule dans tout le territoire getiquc du plateau transyl_
vain et de la plaine moldo-valaque. Mcme fi. Crdsani sur la lnlomiţa certains
types celtiqucs montrent des relations avec la Batiere des periodes 1 Cl II de
J'âgede La Tene. Certainement, les rapports avec le SO illyro-celtique ne man_
qucnt pas. Mais ils sant moins importants. Les arcb<..':ologucs qui ont fait
des travaux de delail sur le terrain, a Apahida (KOv3CS) ou a Ba4a (Raska)
onl justement rcleve la direction NO d'ou venait vers la Dacie I'influence
celtique. Mais ils ctudiaient le NO meme de la Dacic, ou I'influence dom
nous parlons etaient tout-:\-fait logiquc, vu les Cotins, les Anarles et les rtu._
risqlles qui habitaientles regions vaisincs, en Slovaquie et eo Galicie orientale.
II est plus curieux de constater que nous devons attribuer la mcme ori-
gine lointaine, du NO, â I'influence celtique exercl-e sur la plai ne valaque
ou sur la Moldavie. - Examinans maintenant les principaux types de vases
La Tene de la Dacic.
Urner. Nous cannaissons en Occident (de Baheme jusqu'en Grande-Bre_
tagne) un type d'urne tres prabablemcnt derive des situles en bronzc, ana_
logues: cp. p. e. fig. 395 et 200. Nous le retrouvons en Dacie aussi, â Sighi.
şoara (fig. 395), c'est-:\-dire en Transylvanie meridionale. ce qui veut djre
que nous le retrouverons couramment dans les regions daces plp,s proches
encore du NO celtique. De cette urne derive en Iigne directe le type barbare
commun dans les Carpathes et sur le Danubc moyen pendant les II-e-VIl-e s.
apr. ].-Chr., tel qu'il apparaît dans les stations de Sântatto-de.Murel et de
Batulul-de-Câmpie (fig. 398 suiv.; v. encore ci-dessous). Une autre fonne
plus ou rooins rapprocbee de ceHe-ci, mais tres rare, acte trouvee â Tinorul
et appartient au La Tene 111 recent (fig. 400). La fonae d'urne classique
pour la Dacie du NO (Ia region oceltiquet du pays) est ceHe bitronconique
de Ba4a et d'Apaltida dans ses nambreuses variations depujs le profil quasj_
viUanovien (fig. 402, 1) jusqu'a celui presque sphcrique (cp. fig. 40l-406):
c'est-a-dire exactement camIne il Scarballf;a (fig. 407 et 462) sur le Danube
superieur. Cette (onne d'urne se retrouve en Dacie jusqu'a l'cpoque
des invasions barbares, p. e. a Bamlul-de-Campie (V-e-Vll-e s.): fig. 405
et p. 569 suiv. Y -a-l-;l lme COllli1lu;te par/aitc, sur k sol de la Dade mhne, depuis
le La Tine II jusqu'au VII-e s.? Ou, peut-€tre, il ne s'agit que d' un retour
fortuit aux memes fonnes, sur la base commune celtique qui a ete f~nde
aussi dans les pays d'origine des barbares! Dans la premiere hypothese
nous aurions un argument de plus pour la th60rie de la parfaite continuite
daco-romaine au N du Danube. - Un troisieme type d'urne, cette fois,
((Îllyrient. en foone de cloche, apparaÎt, p. e. â G-ruia. A l' âge du bronze ces
urnes etaient comffiunes dans les Carpathes comme au S du Danube (p. 422
et fig. 286). Mais chez nous elles ont etc ensuite remplacees, p. e. par le type
bitronconique, tandis qu'en I llyrie (cp. Donja Doli1la) el1es se sont conser_
veesjusqu'a l'âge de La Tene. II parait toutefois que certaines formes analogues
www.cimec.ro
p. e. de Cr4sani (p. 18+ suiv.) derivent en droite ligne des types de I'âge
du bronze (cp. Ia statian de Lech;llla-de. Mllrtf). _ Nous possedons enfin
de TimifOara. comme pctit ex voto une urne en terre cuite imitant les cirter
ti cordotu en bronze (fig. 408) et une grande amphore employee comme urne
(fig. 409)' - En ce qui concerne I'ornementation des urnes getiques du La
Tene, qu'clles saient du type tSighişoarat (fig. 395) ou du type tApahida»
(fig. 4~Z), elle est tr~ simple (fig. 39S-4u): des lignes andulees ou en zig.
zag, pemte~ au graphue ou en b.lanc, ou g~vees, ev. flpeigneeM avant la cuisson;
les decoratlons par zones ou ilgnes vertlcales ou borizontales, droites ou obli.
ques, gravCes ou peintes sont frequemment employees ; des bandes de cerelcs
concentriques ou tout simplement des rainures hori7..ontales obtenues au
lour en mcme temps que les profils du vase peuvent les completcr. En general
la pâle est grise. tres bien lavee et cuite. plus rarement brune-roussâtre.-
La ceramique .peinte est tres rare;. nous n'en connaissons qu'a, SighjfOara,
probablement Importce de 1'0 cc!tJque.
Coupes. Toute sepuhure La Tene doit contenir, traditionnellement (comme
a I'âge du bronze ou au premier âge du fer, chez nous: p. 422 et 424) la
tria de: Ur1le, coupe, ass;elte (ou bol): cp. fig. 404 et 406 ou 407. La forme des
cOupes varie entre le type elegant, hemispherique de CrtIsani (fig. 123 suiv.
ou 126), ou de Sighişoara (fig. 413), descendant dircct des coupcs italiques
en bronze de Fi~efld-Gherli; (fig. 2°3), -et I'Qssiettet $ScytbiquClt a pro-
imioenccs nhracest (fig. 266 et 305), naturellemcnt tres ennoblje par le tour,
com",e p. e. â JllclIl-de-SlIs (fig. 367), â Apahida (fig. 4 (2) ou â Bal[a (fig. _
406). II est evident quc la eoupe La Tene de la Dacie n'est souvent qu'un
UPfI' en miniature, ce qui fait que cette variet.e de vases presente toutes
les dimensions possibles et des profils tres varil'S (fig. 420, 450, 449, 44°,
397 frogm. 2 en bas â g. , 4'4 dr. , 4(5).
Bo/s tt tasres. Nous mettons ensemble ces deux types :\ cause du râie iden-
tique qu'ils rcmplissaient dans I'inventaire des scpu ltures La Time. D'ailleurs,
si oous exceptons Apahida, station de type exclusivement celtique, ou les
bols sont lres nombreux (fig. 404 et 416), toutes les autres localites coonais-
seot In tasse, et poiot Je bol, c'est-Îl-dire restent fidelcs :\ I'ancienne tradi-
tion depuis I'âge du bronze (fig. 287 suiv.). La tasse de type local est tron.
conique (fig. 59 suiv. de CriIsan;, -fig. 415 de Tinorul, -pl. XXI de Poiana).
De Sighişoara (fig. 418), Poiana (pl. XXI) et Tinorul nous possedons aussi _
des tasses d'un type angulaire, ctranger. - Les formes des tasses, crucher
et pots :i une seule anse, trouvees dans les emplacements La Tene sont tres
variees: ce sant cndfet les vases les plus frequents puisqu'ils servent aussi
bien :\ la conservatÎon qu'au maniement des liquides pour tous les besains
du menage et de I'alimeotation. Nous distinguons trois types : l ' archaisant,
bitronconique, comme :\ Zimnicea (fig. 419); 2' trapu et pansu, comme
3 C1ăsani (fig. 77-SI), il Roaua, Bratel, Chiltll;, SI Gheorghe, Cernat,
 _ _ ~
9<>.
Rd[nov ct Tinosu/{fig. 421, 473,425.434> 436, 437, 429. 433); haUl el eJe~
gant, meridional. commc â Poiana (pl. x..X I), il l'tîrgul-Su"ue, Da[lIie,
Ti",#oara, Zimnicea, SI Gheorghl1 c~ Tu/osul (rig. 422, 424. 409. 426, 435,
4%I , 427suiv.). D'un type dif(crcnt sont lesva~8 agoulot tres ttroit, ce qui
cn fait d~s flacons II. anse, tres appare.IllCs:lux f1acona de Davicre, sans anse,
du debut de I':ige de La Tene. trouvCs /1. li1rguJ-SccJUsc et a Sig"iJoara
(fig. 439 el 438). - A. Ia mcmc familie apparticnncnt les tasses-passoires,...
comme it Crllsulli (p. 210) ou S;ghifoara (fig. 441).
~~~~:!.:;;:F:EE~::;?;~~::rI?;::~~:n:~,~:~::~~:~:::;~
~/;;;ţ,fC;;';;'~/~t;~/:~~~~:~: ~:a~~~'~~~!~~)~~~I~~V:~ ~,;~:;:;~ fr';;~'~~~:
440, #2, 444, 446, 449, 397. 450, 452, 455): 2' a h~vrc largcmcnt aplatie,
d'unc grondc va rictc de profils, accusant parfois dcs cxagerations q~e les rno-.
dc.lcsoccidcntaux de ce typc (Ics vascs mthalliques hallstlluiens) n'av3lcntjamais
formu lCes, soit polir les bassins et soupieres, soit pour les coupes a haut pied
(:~f:~~:~:~~::~.{e;fJi~~f~~~~·a:~:~::'V;~:~:}!:;i~~!::'P~~~~
Cunat, Comdldu, Dalnic, SWlZie"i ou Aiud (fig. 'P40 4+4. 'P5, 443, 445, 4-)0,
455,443,45', 453, 45 .... 448, 446, 397)· Du type de soupicre largemem tron_
coniquc, cxistant deja au noolitbique el consen'e chcz les paysans jusqu'au
second ;Îgc du (er, p. c. il Crds(mi (p. 199 et (ig. 88) ou a TimiJOOra (fig. 457),
s'etait developpec une fOmle a pied eourt, et puis toujours plus baul (p. 197
suiv. et fig. 87 suiv.), dont les Ic.vres, d'apres l'exemple des vases en metal
de 1'0 , affcctant des fOmles analogues, de bassins ou de plats, s'ctaiem pcu
a peu elargies ce aplatics horil'.onta lemen t, constituant un typc tres caraete_
ristique pour la Dacie de I'âge de La Tcne : l ' de coupcs ti haut pied, comme
it Siglzifoara, Til/orulou Aiud (fig. 455, 4'5, 397); 2' de vases-supports, comme
a Sighişoara (fig. 443, 445), (juasi-idelltiqllcs avcc le type allawgue de
~~:'at(l:~ :;;~.~~~ s~:v.~~ aS:~P~;~~~neC~tsd;~~S~:~~~~:. e~0~~;~:'a~.O~7iva:
a haut pied de PeNca (fig. 456 et 458) sont d'un type italique tres prononec :
ce n'cst que tres naturel, vu que nous nous trouvons ici dans la vallee infe-
rieurc du Murcş, vers la grandc plaine du Banat, ou les influenees italo-
iIlyriennesonttoujoursetetrespuissantes.lIfautenoorercmarquerlagrande
varietc des profils chez les vascs largemeot ouverts, surtout en ce qui con~
cerne leu rs levres, a Zimnicea et 3 1'inosul (fig. 444 et 415). Une richesse ana-
loguede la varietede profila est a reteoir pour les coupes a pied et les vases-
supports de Crdsani (fig. J03 suiv.), de Sighifoara (fig. ++3 . 445. +SO. 45~
4-55), de Tinosul, etc.
www.cimec.ro
Les grands doUa ou pithoi, trouves courammenl dans les stations La Tene
de la Dacie, dans la plaine, p. e. a Crdsm,; (fig. 157-159), aussi bien que
~~~~!f~~~~:i:~ f~~~:~~~~~~~~~t~i;;i:~ţ~;~n~~~ff
dionales, venu(."S scit par I'intennediaire des Cchcs. sait dircctement _ nous
somD1es n I'epoque de Burebista el de Cotison - de Grece ou de Rome.
Nousconstatons done, paurla Dacie transylfJa;l/c, la presence de deux (3-
2~~:i~f~~::;~~~~g~~~~fi~~~~1;;::~~:~i;:~~~~f~~~5~Jff~
chez nous d'aprl.:s des modc.lcs celtiques. - Au contrnirc dans la Dacie mo/dl)-
ealaque nous rcncontrons troit (amjJJes devases: les deux deja connucs de
Transylvanie et en plus une 3-ieme, les vases lzeliinittilJUes: amphores de di-
\'erset originea, tres souvent prCcisees par lessccaux que portent les anscs
(Thasos, Rhodes, Cnide, etc.), coupes diliemtes, c4111hares t3ttique~ (ep. fig.
459)' II est probable que la Transylvanie a aussi connu ces produits (Ies
ccupes de SighÎf()(U'(I, pl. XXXIX 1, ne sant pas hcllenistiques, mais plus
r&entes), maia jusqu'a cejour nous ne possedons ricn de precis, ni par les fouil-
les ni dans les collectiolls deja existamcs. Encequi toucheaux (rngmcnt5 de
eam $~ints (de Siglufoora) a largcs bandes brunes sur fond jaune-rose, com-
mc aStradonitz, ils ont pu lrCs bien provenir de la Gaule meme pendant le La
Tene 111 (Deche.lette), quoique rien n'empeehe qu'ils aicnt etc praduits
dans quelq.ue ateJje~ plus rapprochC (Boheme, Bosnie: Reinecke). (Cp. pour
tout ce 'lUI a e((~ dlt de la eeramique, pp. 561-591).
Nous ne possedons pas cnoore des vases de verre entiers de nos fouilles.
Mais la station de Ti"O$u! nous a (oumi de fragments toul~a.fait caracteristi-
ques pou r ce genre de produits importes du Midi. La pâte verte et bleue
ie f~~;~;~: ;~~cf~~. a4l:~~u~t ~::~e;!~n:s~~ e::a;:~~~or:~:o~~~:t~~~~~~
e
thyste comme fond , a yeux et veines de nuances claires : rouges, jaunes et
blanchâucs. En genera l ces vases appartienncnt 11. Ia llI·e pcriode de La
Tine (cp. Eg. 388).
Indudrie et commtrce; la circulatioll des p,oJuiu ilra"gers ti de Ia ml)"na;e;
rart gitique ti Npoque deLa Tbte.-Comme en Occident, l'âge gctique de
La Tene se distinguc avant tout par sa metallurgie active, travaillant non
seulemcnt pour le marcile intcrieur, mais aussi pour I'exportation.
En ef(et, si les ateliers de Muncaci ont ete sunout aetifs pour les
lli..- _ __
besai"s pacifiques des Cetes scptentrionaux, au:<qucls ils foumissaient des
;nslrume"ll agricous, sans doute la Transylvanie, ",,,ce ses forges du SO du
pays. a dO. fournir les annts de stylc dac<: (cpees courbcs. se~pes?C g~erre.
haches tgeto·cimmericnncst en (er, etc.). dont des e.'\:cmplalres Identlques
avce les types representes sur la Colonne Trajane el sur le Monument d'Adam_
c1issi (fig. 342 el 34t ct pl. XXXVl 2) peuvcnt clre vus dans nos musees ac-
~~~:sI~~~~~~~~~~~:~~;::~i;~sd~~~~t!l~::~~;:(:p~e;ig~;;~a~~;83;~r;:;:~
il est tres vraiscmblablc qu'en meme tcmps les yatagans bastarnC8 figures
;i~~~~I~:;~~,~l~~j~~ir,~::;~i~!.~~i~~t~:ff:lg:~;f~~~~~i~~~
:~:;:';~r~lIa::~s l~aJ~al~rf~::e!~:P:c~ ~C3:~r:o~;:~c~:~~e;:t ~~~~b~;tq~:
~~~~::~V~:.~~~::'~:~::~U~,{~~::~~:~~~;:'~J;~;:~::~~: t~:
quctc de la Dacie I'on a evalue - paraÎl-il - les tresars de Dc!ceb~~e :\ des
chiffres fantasliques (Carcopino a dcmicrcment essayc!, tfes subtliement,
d'cmendcrlespassagesrespeclifs).l1 cstsurqu'uncpartici~portante de I'or
el de "argcnt-ohjets et monnaies-accumulc ~ar les prln.ces da~es d~s
Icurs fortcrcsses sur les cimes des montagncs, avalt ete acqUise par des VlC-
(oircs el des rapines en pays ennemis: dans des gllcrres, contre I ~ Grecs
(Dromichctc) ou contre les Cehes (Durebista). ou cocore comffiC sala_re pour
j'ofCîce de mcrcenaires que deja depuis le V-c s. 3\'. J.-Chr. les Getes cxer-
<;:aientdanslcscontreesduS.Maisunetr.e sgrandcpartiede leurorlesGetes
le tiraient de Icurs propTes montagncs. La tcchniquc de \'extractÎon de rar
des minci de la Dacie a du etre tres primitive avant !'arrivee des Romains;
I'onacueilli !'or du sabie des rivicres, !'ona chcrchelespepites dans les c6nes
dedejcclion des hautes vallecs des montagnes,. I'on a !ave les cbou lis desdi-
fE~II~~:ifdd:':ifiK~;i~:~~~g:~~~i~~~~~:l~~.12
n'esl pas a l'epoque de La Tene, mais a ceHe du bron7.c: III et I V. C'est en
ce t'emps-la que la Dacie approvisionne de son or pile (melea bcauco~p d'ar
gcnt natif) loute l'Europe Centra1e, la Germanie et la ScandinaVlc. L'or
des Agathyrscs, dont parle Herodote, est pre-agathynique. De m€me I'or
de Decebalc aura elt! en grande partie ou d'origine pre-La Tene, ou pseudo-
~~:~,u~~ ~::;i~~[;rp:: 1~;f~:tu:7~; ec~~~:~esd:: ~:tJe~e~:
UX
I:S ::::e
www.cimec.ro
braa:lets, des chaÎnes, des fibules, des vases, des figurines ornementales.
desamulettcseldcS3ppliquespourlesvctemcntset leshamais, deschars, des
trompettes. des enseignes, etc., tous cea objcts de premiere neccssite impo-
::!~~i~n ae~X 7!t~~~1~S~~on;;:7 I'~~ dd:~o::nzi:~ d;~ux~~g::g~~y
le ~~:
an:u
traire aucun temoignagc su rl 'existencccn Oacie de "industrie cehique si flo-
riuante de I'email. ous auribuons ceue absence au fait que les Cehes eux-
memes, les seuls specialistes de cette industrie en Europe centrale, n' habi-
laient pas la Dacie. En Boheme et en Pannonie, ou ils ctaient chez eu>.:,
cetteinduslrieaprisunessorconsiderable.-Passonsmaintenantlll'industrie
mon/taire dace .
Les Imitea classiqucs de numismatique barbare, de l'Europe Centrale, ii
I'âge de La Tene, de Blanchet et de Forter (v. p. 598 suiv.), comprennent
aussi la Dacie parmi les pays :\ monnayage celtique, sans distinguer unc fa-
miJIe de monnl'lies spCcifiqucment daces, c'est-a-di rc une industrie mOlle-
laire autonome a cOte des ateliers monctaires proprement celtiques. Nous
tfOUVons pourtant rncme chez Dlanchet et Forrer dcs types de monnaies
qui deja en 1874 avaient ctc caraeterisl"es par Bielz comme specifiquement
dace9. Revenant su r cette question, a I'aide des recherehes de Gohl, Moisil
a eru pouvoir determiner lOU le une serie de types qu'il appelle 41dacea.. En
dalite, comme les cll&t~Q/I:c-forts, les parures ou les tulSeJ getiques du second
âge du fer, ainsi les monnaitssollt des produits gctiques sur base d'elements
meridionaux passes par des mains celtiqucs el d moytn.s uclmiqlles empnm-
tls au:c Ce/tu. Ce qui est exelusivement dace, c'est la predilect ion pour les
piecesexcessivement largeset platesdu typedestetradrachmeset I'cmission
mixte de letradrachmcs scyphates il. lele d'Heracles-Alexandre (d'apres les
letradrachmes d'A!exandre-le-Grand) sur l'avers el a chev31 (d'apres les
stateresde Philippe Il) su r le revers, naturellement, dela grandeur, toujours
exagcree, des tetradrachmes tardives daces (Bieiz), imitecs d'apres Ics tha-
siennes. Forrer a d3te ces tctradrachmes aprea 200, en deux cmissions: 41200
-150 av. ] .-Chr.• CI (IC. 'Sa a. ] .-Chr..., d'apres la non-intervention ou l'in-
tervention du type de la .Macedonia b crM. en 158. Mais Forrer, comme
Cohl , el d'apres eux Moisil, parle d'un monnayage dace au IV-e s. :IV.
J.-Chr.:or, c'est ulle impossiMliti lIistorique. Memeen Occident, d'autant
moins chez nous, on ne trouve aucune sorte de monnaie dans les tombes
de la Ttne 1 (Dl-ehelcue). Et aprea, le monnayage barbare ne commence
qu'a I'epoque ou la monnaie authentique du S ne suIfit plus. C'est done,
tout au plus VCt1 280-200, qu'a pu commencer chez nous I'imitation des
state.res de Philippe 11. En realite les ateliers monetaircs celtiques d~ Mun-
caci el de Sza/acska sont actifs surtout a la rII-e periode de La Tene. En
Dacie, a Cudgir et Stbtftl, ou a Pete/ea, c'est â peine a partir du temps
de Burebista, lonque les montagnes se peuplent des châteaux-forts des princcs
daces enridlis par les guerrcs victorieuses, que nous poU"ons penser a
un monnayage local vraiment actif. )'ai denc essay~ de demontrer (p. 599-605)
que l'on ne peut pasparleren Dacie ni decseriest ni de ttypestslrictemcnl
chronologiqucs, mais plutât d'imissiont de qualitis diffir~n/~s, Ires SOUVcm
prcsque cOnlempomines,-ct que I'epoque de la principale activite rnone_
taire dace serait il fixer enlre c. 100 av. ) .-Chr. et 50 apr. j .-Cbr. l'ai aussi
montre quc les Daces n'Onl frappc ni de la ",Oflna;e i'n bro"::fJ tii d~s Piua
d'or. Enfin quoique Ics Daces aicnt connu les monnaiC8 celtiqucs de In Pan-
nonie, imitCcs d'apres les deniers romains (I'on:l trouve des monnaies irQ_
visqlltsdans le château fort dace de Costelit), ils n'ont pas scnti le besoin de
donner cours it des imitalions loca les de ce typcdc monnaies. C'csllres ex_
plicablc, si nuuspcnsonsau fait quc la Dacic n'avait presquejamais SOu((en
de la discuc d'cxccllentc monnaic meridionolc: maeCdonicnne el thosienne
d'abord, romaineapres.
En cffet, CIl e.xamillanllc commcrccde la Dacie entre 400 av. ) .-Chr. el 100
apr. j .-Chr. (p. 606-619), nous constatons qu'il est complctement depen_
dant du Sud. JUSqu'3 200 av. J.-Chr. il ne pourrait s'agir, naturellement,
que du S grec; le S romain commence 3 jouer un rOlc sur le Das-Danube
~e~:e~c;~:e~~:~~n d~~~~li~u:"~!·~~I~~ !1~~g:cp~~t~:so~;~~a~~~nie:t::~
1'0 ou vers I'E. C'CSl quc les Grccs ct Ics Romains out toujours prefere la
voie de I'cau. Or le Sud embrassc. Ies regions balcuno-carpalhiques par les
deux mers Întcrieures dctachecs de la Mediternulec tres loin vers Ic N,le
Pont Euxin el l'Adriatique, et de cetle fa~n I'on penetrcrn en Dacic soit
par la grandc voie orientale de t'eau, POnt EtL-Qn-Danube, soi t par la voie occi-
dentale de I'eau, Adriatique--Savc-Danube. Quant :lUX voies de terte par la
Macedoine, la Thrace el plus tard 1'llIyrie, droit au N, clles out C:le toujours
frcquentecs-cgalement le long des grands cours d'eau-mais plut6t par
les hommes de gue rre que par les hommes d'affaires.
Sans doute les GrcC8, cn premier !ieu ceux d'Olbia el de Histria, vend:aient
:lIIX Gches des Carpatbes de nombreux produits de Icur melallurgie: des
arrnesetdesoutils,alamesd'unacierexceLiclll,d'originet.chalybc»,etapoignees
richementgravees,desvasesenmetal, dcbrollzc, d'argentou.d'or, descan-
dclabres (tel celui de Critsani: pl. X) OU des lampes (comme celle de Poi ana:
pl.XXI) en bronzc, desappliques de vClements et dcharnais,dcsparures,
des miroini, en bron7..e,desparuresen verrede diverses couleurs, desvases
en terre cuite de Delos, d'Attique, d'Asie I\lineure, etc. Cepcndant le grand
commercc avec la Dacie n'etait pas celui des articles citc, ci-dessus.,
mais le commerce avec le vin et I'huile du Sud. Au lV-e et au Ul-e s. ce sont
les Thasiens qui dominent le marche. Ensuite, surtout depuis le ll-e S., les .
Rhodiens el finalement les Cnidiens s'emparent de toules les voies commcr-
ciales de la Dacie en amont du Danube et de ses grands affluents jusqu'cn
www.cimec.ro
l\1oldavieseptentrionaleetdanslesAlpestransylvaines.Ent.~hangeduvin les
~e~~I:i:~i~::tf::rr~~~de~ ~~ ::v::~:~~i ~: :l~:~~"rv~ii:lie:~i!~=
de la Dacie ctaient tellement "ariCes, que. pour les obtenir, le vin et I'huile
ne suffis:lient pas; il (allait payer en argent auui : c'cst ainsi que la Dacic
::~:::er~~ul:o~~::j:U~?~~;~::~~ j~:q~~~I~~I~~;e~a~~s e~'a~f:,~at~
quie: des st:utres de Philippc Il et des tetradrachmes de Thasos en
premier lieu, tant d'auues en secondc ligne. Ce qu'il faut retenir
dans cet ord re d'jdc:es, c'cst que seulement I'argent, et nen I'or,
... temoigne en Dacie de la realitc et de I'intensite des rclatiens COOl-
mercialcs de la Dacic avcc le Sud. L'or grec trouve en Dacie a ete
soÎt conqu is sur des vaineus,soit acquis par les mercenairesau scrvicedes
rois du Sud.
A partir du II·e 8. Ies Romains commenccnt :i faire en Dacic une vive
concu rrencc aux Greca. Au I-er s. Ia penetration romaine en Dacie est ge-
nerale: les lresors de denicrs republicains se trouvent repandus sur tout le
territoirc de la Dacie. T outcfois de mcme que les Grect avaient 8urtout e:c-
ploile la Dacie moldovalaque, ainsi les Romains sont de prc!ference aetifs
dans la Daeie transylvaine et dans le Banat (cp. le tableau des principales
decouvenes monetaires caractc!ristiques, de la vaUec du Mureş, des Tâmave
et du SO de la Dacic, ci-dessus. p. 6ro suiv.). Avec les deniers romains nous
trOu"ons trea souvent dans les m~mes tdep6tst les drachmes d'ApoLionie et
d'J!:pidamne: elles indiquent d'une maniere presque symbolique le caractere
pan-adriatique de la peoetration romaincenDacieetexpliquentainsiencore
le motif pour lequel- vu la direction dont elles venaient - Ies stat ions dcş
ciws Roma"i negotiandi cauta i" Dacia consistentes ont du ctre de beaucoup
plus nombreuses en Banat, en Petitc·Valachie et en Transylvanie, qu'en
Grwde-Valachie el en Moldavie. O'autre part la chronologie des tresors
monetoires romainsdc la Dacie nous offre encorc un autredetail historique,
dela plus grandc sign ifieation : la date des monnaiesde beaueoup deces tre-
sors s'arrcle brusquement li. I'an +5 ou 44 al'. j.-Chr. Ce ne pourrait pas l!tre
unpurhasard. Carnou8savonsparles3uteursancicnsquec'estjusteacette
date que Cesar prcparoit sa grande expcdition eQntre Burcbista. Pour ne p3!<
essuyer le mcme sort tragique que leurs compatriotes cn GllUlc, quclques
ansauparavanl, les eitoyens romains qui faisaient des affaires en Dacie s'~n­
fuienttncachontlcurs trlsors. -Lcs Romainssont venusen Dacie,jusqu'â
Auguste, par les routes djffieiles et d:mgereuses de la Maeedoine et de la
Dalmatie ('f. p. 613 su iv. Ies principaux tresors monetaires du SO, italo-
grec, trouves eu Dacic); mais aprea qu'Auguste cut assure, par la victoire
decisive contre les IlIyro-Pannoniens et les Daces. Ia routc de la Sm;e jusqu'au
Banatdace, touteIn eireulationentrc l'Itnlieetla Dacie prit ccttc voie. C'CSt
7 9~ VASILE rARVAN. GETICA
- - -'-'.
d'ailleurs le long de la meme roule quc dcscendra aussit6t aprea le Romanisme
triomphantjusqu'aux bouchcs du Danube.
Nousposs&lolls peu de monnaies celtiquesde 111 Dacie, et quantauxt:Regen-
bogenschi.isselcr.en. d'or, I'on n'en a trouve que quelques dizaines dans la
vaII&: du Mureş. La rI..~ l te des produits celtiques d'art ct de prix en Dacie
cstegalcment pau"re: ni des parures d'ordeslyleceltique, ni des emaux cel-
tiques,ni meme des appliques el ornements en bronzedestyleccltique n'ap_
paraissent cn Dacie, si ce n'est 1Oul-3-fail exceplionnellement. Au COn-
traire les produ itspopulaireset tout-a-fait modestes de la sidcrurgie el de la
cer-l.Ini<IUCSOlll rcprcscntCs a profusion. 11 ressort doncd'une maniere evi_
demcqueles mpportsentreles Celtesclles Dacesnesoll t pasd'unena ture~_
nomiquc tres:Jvancce, maisplul6tde caractere ethnogrnphique, c'est-a-di re
d'influence populaire rcdproque entre voisins de civilisations analogues. Le
commcrccdaco-celte dans ces condilions ne pouvait pas ctre bien intense.
11 est tres interessantdeconstaterque la Daciecominue it reSler, camme
â I'âge hallstauien, une bonne cliente des bronziers italiques pcnd:mt le La
Tene recent avec la seule diffcrence que ce n'est plus I'ltalie veneto_
iIIyre, mais Cap"a et Cumtu qui exportent maintenant des vases de bronze.
Nous possCdons du district de JJllni~doara (cp. p. 618 et fig. 200, 3) et de
TinO$ul en Valachie (fig. 461: ce demier-renvef!er I:! figure - poumit ctre
aussi la bobeched'unchandelier:Vulpc)desfragments caracteri stiquesdevases
de bronze du l-er s. :IV. j .-Chr. Cependant , al'egarddeCClartidedecommerce,
il ne faul pas oublier la part tres importante qu'avaient les villes grecquC:$
du Pont, meme 3 !'apogee de I'influence romaine. Les monnaies d'HistriQ
el de .il1~sambria, trouvees:i Cosu/li, prouvem que la Tr.rnsylvanie n'etait
pas Inoins !iee au villes du Pont, :i !'âge de La TClle, que du temps de !a do-
mination scythique, avec le concours de ces lraniens. C'est toul speciale_
ment d:ms ces villcsgrecques, qlle les Daces dcvaients':tpprovisionnerdes
amufetlu propllylactiquts si usitces a I'âge de la Tene dans toute l'Europe,
dans touS les materiaux Cl tOUles les formes possibles. Nous mcntionnons
ici seulemcnttcllefigurine cn bronzedelacollection dr. G. Scvcreanu (pctit
tallreau en bronze, de style naluraliste thraco-scythe, dela Scyt hieMincurc,
portnnt sur I'cncolure le nom thraee"Ara~ et sur le dOIl la d&lieace
' .k nol(l)wl't I l;} e[<{)r..rJ~ /: IV-III s.), ou tel unncau a pentaclc pytha-
goricien, trouve a Poiol/o sur le SCretJl.
Nous nous arrcterons un moment sur I'artgelique du La Tlmc (v.p. 620--626),
pourcompleter ce que nous avions dejâ dit plus haut. La Dacic se trouvant
au carrefour des deux courants artisliqUt.'S, celui venant de I'E a tendances
naturalistes et celui de 1'0 a vieille! traditions goomtlriques (autochtholltS
aussi dans les Carpathes) a ete un moment auiree, grâce au contact plus
intime avec "Orient, pendant les mignuions cimmero-scythes, par les fonntS
naivement naluralislesdesOrientaux: h..'S lrl-sorsde MikhalkO\'Q ou de Dalj
www.cimec.ro
en font temoignage. Cettc inf1uence de I'E n'a pas completement disparu
pendant I'âge de La Tene devant I'influence geometrique preponderante,
imposee par les Cehes: les colliers et les bracelets d 'argent â t:tC1.e de
serpenttsont un prorluil du naturalismeorieOlal, tresgooml-trise, c'estvrai ,
par I'execution dans les ateliers des orfevres daces du U -e et du J-er s. av.
J.-Chr. Ces bracelets ont d'ailleurs erec dans des milieux de civilisation ana-
logues, chez leii Germains du JU-e et IV-e s. apr. j.-Chr. , probablement
par l 'intcrm(.~iairedesSucbes, voisinsdcsDaeesdepuis le I-er s. apr. J.-Chr. ,
le typc thannoveran. (Kossinna), frcquent non seulement en Allemagne oc·
cidentaJe el centrale, mai!! :Il1ssi en Sucdc et cn Finlande , de prcfcrence en
or (cp. Ies details crilique8 ei-dessus, p. 620 suiv.). Quanl a I'applique de
ttinlure, It figures humaines, trouvec:\ Cioara (fig. 366), ou aux fibules It
masque hUlllain (fig. 393), d'origine dacc, cn argent, ou aux figurine!! en
bronzc(fig.180), ilfaut remarquerquedetclsdocuments n'ont riell de commun
avec la tendance naturaliste orielltale, et qu'ils sont des signes de I'influ ence
grko-romaine de plus en plus efficace en Dacie. Cepcndant les Gctes reste-
ront en general de tres fideles representants du goometrisme. Comme chez
les Celtes, noua ne voyons chez les Getcs OUClllle reprtse"lalioli anlhropo·
morphe de la divinile. Et cc qui est encore plus dccisif pour leur mentalite
scplentrlona le, ils n'ont pas des temples. En general les Gctes ne dominent
lemalerielplastiqued'aucunemanicre.Leschâteaux-fortsen pierremanquent
de leute decorat ion, Illeme Iineaire. Quelques essais 3 Gr4dl;tea-Muncel/lllli
(pl. XXXV 2) ou a COllel,i (pl. XXIX 1) sont absolument naifa. Dans loute
leu r arehitectu re monumentale se manifeste la tyrannie des tdees de I'an
de bitir cn bois: comme les Grea du VlI-cs., les Daces traduisent en pierres
elenbriquessechCes3usoieiiieurconstructionssurpilotsctenpoutres
au dessus desquellea il n'y a que la parci en branchage et torchiset le toit
dechnume. El malgrel'incontestable presencedes tailleursde pierrcsctran-
gers, qui leur preparcnt des blocs tres bien.equa.rris (cp.l'cscalierde la pl.
XXVIJI fig. 2), les constructeUr8 daces emploient le systclllc barba re connu
aussi des Cehes, c.le relier les bloca par des poutrcs et descrampons cn hois
(pl. XXXll suiv.). Et si !'aspect extcricur des tours ct dcs COllrtines rait lInc
impression assez .classiquct (il n'en existe plus que la base, en pierre: fig.
324 et pl. XXXI-XXXIII), en echange les «pilotst en pierre, mis deoout
commedevraispilotsen bois, soit pourfairc officcdccont reforts,soÎt,tout
simplement, conune remplissage de l'interieur des murs (pl. XXX III 2), sant
du pur tarchaismct septcntrional. - Vers la (in du l-er s. av. j .~Ch r. ct de
plus en plus pendant le l-er s. apr. j .-Chr. Ies Daces empruntcnt aux Ro~
mains I'art de construire avec du mortier, des briquescuites, etc. (v.lesbâti-
mentsde lnterrasse infcrieuredc Grildl;tea-Muncelului)et de decorcr Icurs
constructions d'apres Ies modeles du Sud. Maisa\'ecdetcllcs lllanifestations
nous sommes dijd - avanl les Romains - ti I'âge romoi" de la Dam.
 II faut maintenant insister un peu sur les ripulturcr daces de J'âge de La
Tene. On doit distinguer: les tombes purement ull;ques, comme p. e. il
Ba4a, Apahida, G)'oma, Aiud, SiHoa!, Gru;a, etc., et les tombes vraimem
gitiquts, tout d'abord aupres des emplacements humains de ca.
r:tClcrc sCdentairc, comme les villages fouilles dans la plaine moldovalaque,
li. Poiana, Crtbani, Piscul-Coconilor, Tinollll, Zimniua, ftftIncfstirea, etc. lin')'
a jusqu'a prescnt aucune tombe de la premiere periode La Tene qui ait ete
fouillee avecmcthode ; c'est pourquoi nousne pouvons ricn affimlerquant
IIU rile funcraire des Cehes de la Dacic au IV-e s. Nous posscdon& au con.
traire de nombreuses scpultures celtiques de la H-e pcriode La T ene, tres
bien fouillces et publices, toules du rite de I' incinlration. Le mobilier de ees
tom bes (ep. fig. 462) est tres modeste: l'llrne, la cOl/pe etic bol (ou la Iane),
lr:tditionneJles ; les annes, trCs souvcnt replil-es ou meme brisces, autour de
I'urne; parfois, comme a Balta, les roues seules d'uu char de guerrc (fig. 360);
enrin de la nourriture pour la vic d'outre-tombe: d'habitude des volailles
et des quartiers de porc el de sanglier, comme en Occident; on n'a d&:ou_
vert que trCs mrcment des objets preeieu.x (ep. fig . 367 suiv.). Les tombes
.ctaient plates, collectin;s; les morts claient brliles (p. e. ~ ApaJu'aa, fouilles
de KO\'3CS) su r des bancs en pierres (des amas de gros ca illoux) longs de 2.50 m.
et larges de 1 m. La cendre et les os calcines n'ctaient pas toujours recueillis
dans l'urne, mais etaient souvent placCs h e6te,:" m€me dans la terre (cp.
fig. 360 : Ba4a, -comme en Pannonie : fi g. 462.); la fosse a la forme d'un
puits cylindrique ou d'un dolium ovoide, li profondeur moyenne d'un metre._
En ce qui concerne les sepuhures gitiques de la Dacie, nous relevons dans
la plai ne valaque les memes tombes plates:\ incincration tout autour des
emplacements ou eocore sous les habitations mcmes, a mobilier encore plus
pauvre que les tombes eeltiques, puisque les armes manquent. Les vases
du rite funeraire getique (urne, plat, tassc) sont intcressant8 par leur tradi-
tionalisme, qui conserve des formes tres arehaiques, allant, com mt profil
ou decoration, jusqu'au neolilhique. - Unc necropole de quelques eentaines
de trlmrlli, tousatombesd'incineration,3 etc enparlie,et assezmal, fouillce,
a Cafol! pres Sibiiu: nous y constatons des 8cpulturcs de la llI·c pcriode
La Tene el de I'epoque romnine; les lombes dnces contiennenl ici parfois
des anneaux el des braceltts-spirales ti ltIe de urpent. En Moldavie et en Va-
lachie les Gctes emploient, cornme en Russie mcridionale, les amphores grecques
comme urnes frmiraires (p. e. ~ Poiana, li. Crtfsani, peut-ctre memc a SUUatJa
en Ducovine).
Les Celtes ctaient meme a la U-e periode La Tene, depuis la Gaule jus-
qu'en Pannonie, encore et toujoll rsdes adeptes du rite de I' inhumalion. Scule-
ment sur le Rhin et en Dacie (partout) les Celtes etaient aussi, comme toUl
le monde, dcs incim!mteurs. Si les Germains les avaient infiuencCs dans
les regions rhenanes, en Dacie les Getcs, depuis toujours(aussi pendanttout
www.cimec.ro
I'age du br~nze) des adeples de I'incincration, ont dO, peut-ttre, les decider,
des leur amvCc dans les Carpathes, a adopter le rite de nos regions. Ainsi
do~c, si l'incinc~lion ne de\iem generale sur le Oanube moyen qu'a la 1I1-e
penode de ;t-'l1 ene (l-er .5. av.. }.-Chr.), il est evident que l'adoption du
nOU\'eau flte ne pourralt avolr ete produite par l'arrivCc des Cennains
(tprem!i:.ru hypotl~ese de Rcinecke), parce qu'ils sont venus plus tard, mais
par tdautres motl fa» (tsecondet hypothesc du meme savant), c'est.a-clire
~~'!H~;::~{O,~:'~~:~:;~~Ii:~S:'~F. i~~~:~O~,;~~~~:~E~:~~~n:i~
ehangent maintenant de rite funeraircsous l'influence gctique. Au pointde
vue religicux, les Cehes, de m€mc que les Scythes de leur temps, sont de-
~~I~~:~i~~:s ~~ ~;:usGi~::~:1~:~;sd:~:l~: ~i~~~: ~~nc~:~r~~~~ta~:~t ~~
lerres dans la mcmc lombe, nous emp&he de discerner soit chez les Cehes
~=:~~:~I~~~~~;~:::':I::~~t~;~::~;:~~~~~h:~~:~~ F:~
cIrc IdenufJC~ â sa place fatale par son squelctte mcmc. - Quant li. l'archaisme
~~t:~it~~r:t;:ii:u;a:c;x~7:~:~: ~~ti::e~a~:~=~~~i::X~'~~'~I~: ~a~t~r!~
jalousement gardec ct conlinuellement reproduite (p. 626-633).
La religion giti'Jue n'a tire jusqu'a presem trop d 'avantage des fouiJIes
an:.heologiques. Ccrtaines constructions enigmatiqucs des tcrrasses infcrieurcs
des ehllteaux-forts getiques de Crddiflea-Munulului et de Costelt; meritent
pourtant un examen lres attcntif. - A I'E de la forteresse Iflevee su r un eperon
trd avancc de la gmnde montagne de Muncelul, sur une large lerrasse, se
trou\'c une double eneeinte circulaire a grands beaux blocs d ':mdesite, Ires
soigneusement equarris el polis : la rangee extcrieurecst composce de blocs
jointifS, plus courts el plus larges, la rangec interieure, de bloes espact!s,
plus ha~ls et plu~ minccs: chaglle stplieme hloc ;,Ilbieur est plus large que lu
~:~=i::: a(:cn ~~~mnC~r~d:1 3~a~.~~;p;~::e:;a;:~~~e~;:C:I:~;: e:;'~:~i~~~
(cp. pl. xx..'Cv1). L'interieur de I'enccinte n'a pas cncorc dument etc fouille.
Nous nous trouvons, il n'ya pas adoutcr, devant une construction de carac-
Icre religieux: est-clic une tombe, commc les enceintes circulaires du premier
âgedu fer, couvertes d'un lumlllus?: tdescordons circulai res oomposesde
!~J:i:tli::':(~~:~~I:t:~,: '::t~:~e~~::s:i~~~n;:;u!,:~:::~ ;:~q~::~~
m6ne epoque? ESI-ce q ue notre cnceinte esteUc-meme du premier ilge du fer?
L'ambiancc La T enc dans laquelle nous nous trouvons a CrtIdillea-!t1un-
ulului el I'exccllence de la technique, quasi-egyptiennc, (pl. XXXI V 2)
J' A. R. - M"",m'i/4 Str/iunii IUQr~•. SlriQ 1/1. T_.IJJ. M_. JI.
 VASI LEPARVAN.Ofi T/CA
dans laquelle est travaiUh la dure roche eruptive (andesite, dacite porpby_
rique), nous invitent a dater I'enceinte de Gr.tdişte (pour le moment plus
vraisemblablemenl une tombe, qu'un temple) toujours a I'âge de La Tene.
O'autre part, â COSllfti, sur la terrasse inferieure de la forte rcsse.,
nousconstatons Don pas une seule, maisplusieunconslructionscurieuses: qua-
tre groupcs differents d'aligMmt!nlS de petits tamboun de pierre calcai ~
(v. pl. XLI suiv.), dans la maniere des alignements reetilignes m~lilhiques.
Et,a ladiffercnccdcsalignementsparsixrangees d'Aboba en Bulgaraedu I'\~
en lerritoire geliqul sur la rive droitl du Danube, on n'a pas encore trouvi
a COSilfLi, comme la_bas, l'autel en forme de tr6nc Îl l'un des deu:< bouts de
~8~~:e:::~~u~:n~a~~i~e~~ ~~:a~ti~~e:O::S::II~~::8, :~o~:~ou:,:a~:~~
cemcnts arranges pnr diverses tribus ou famillc8 pour celcbrer le cu lte de
Zalmoxis, le dieu du Ciel adore sur les hauteun? Avons-nous peut-etre
a chercher dans Icur voisinage des amdiirls li um~ţ y attenant.s? Ou plUl&.
la grottedequelque pretre-prophete, )a{cn'l' (p.16l), qui donnait detemps
en temps des reponses et des conseils au pelerins venusjusque la-haut? Ce
qui est sur, c'est que les alignements de Costeşti, executes dans Ic meme.
mate.ricl, daM te meme style et sur les memes terrasses artificÎeUes que la
fo~~c:;-=p::i:n~~~it :e:~~~!:~~e~:llţ=e d~a ~~~tea-M~DceluIUj
el de Costeşti? L'on pourrait trouvcr assez d'arguments pour SQutenir leur
origine celtique Ccp. ci-dessua p. 777, note 1). mais pas pour
I'epoque protohistorique a laquclle nous nous trouvonJ (La Tene
Hl). Auai bicn par leur materiei, que par leur style et leur âge.
ces constructions sont daces. Si nous voulons a tout prix leur
tTOOver des rapports avec d'autrcs aspects de la civilisation europeenne, il
acra peut-etre interessant de mentionner la presence a Gr!ldiştca-Muncelului
de I'capparcil a crochett, de maniere archaique meridionale el point
occidentale. A l'cpoque ou les Doriens s'etaient trouves plus proches voisins
de la Dacie, il n'est pas impossible que des rites et des traditions communcs
les cusscnt unis aux Thraces des Carpathcs: un faible resle de cettc colllmu·
A
n~:~~:~:~;i~::~h~~~~e ~::,:.,:;~e~. le syst!me des constructions reli·
Nous ne connaissons chez les Cetcs aucune representation iconique du
dieu supreme. Memc apres la conquct~ ron;~ine, les Gct~ ne reprCscnt~l
pas leur Za/moDs, mais tout au plus Jupiter, 5 Ils se sont sufllsamrnent adaptcs
a ta mentalite nouveUe. Nous possedons p. e. un Jupiter de Drob~ta, tres
paysan, tres dace, dontles cheveux el la bube sont coupCI ti la. geu:t(p. 640)·
Tres reproduits sur les monuments ont etc, au contntire, les dieux cavalietl
(tthracest ou tdanubienst), d'originesyncretiste,irano-thrnco-he1ICnique. Enfm
I'anciennedivinitefiminine, preindocuropeenne, adopteepar les Scythesromme
www.cimec.ro
par les Thl'1lCCl et adoree sur le Danube et dans le Rhodope SOUJ le nom
d' "A(J'CEJlu; BOOlÂl/t'l - Diana R~gina (e[ p. 163) ne se trouve represeotee
t:n~:~~:e~~~~i~~~::~s a~:r;;:! ~::~e ~~~~~n~i7p~;;~::~)~~r::::,;;
sur les Images de culte des tcavaliers danubien~ deja mentionnCs.
IOuant au dragon (draco) des enseignes getiqucs, il n'a aucun rapport
aVec les cult~s chtho~iens,bjen au controire, il est ('image celeste de I'orngc,
que les cavahers sohures, 3colytes du dieu supreme du ciel, tuent el porlent
en triomphe tr.lllSpercc en haut de leur lances (p. +S3 et S21 et pl. XVU 1):
c'est le monsere vaincu ct devenu MOT/?Ojf(lWV comme les betes phantasti-
ques de Mikhalkovo, Dalj et Paşachioi.
cll~::e~~ol:: ~~e!'i:~~: ~~s~e~:a~i::~:~:~:;~~e~:s s~:s:{~ ~11:::ed:r~
nicres en rapport :l\'ec diverses betes et figurcs inanimecs. Le verre colore ca
yeuxtaeu:lussison r6leprophylactique. Quant au corail eta I'ambre, noua
ne les avons cncare trouvCs nulle part dans les fouilles.
En un mot, pour conclure, le second âge du fer est une epoque de pros-
peritc populaire de la civilisation daa:. Apres "interruption produite aux
VII-e el VJ-e s. dans I'evolution du cbronzet daa: vers le_hallstatttpar('in-
\'Uion seythique, une vraie renaissancc prend son essor dans lea Carpathes,
grâa: d'un c6te a I'act:ive el energique penetration economique grecque el
hellenistique, el de J'aUlre a la migration civilisatrice des Celtes vers I'E,
jusqu'en Transylvanieeten Moldavic.Les Grecs ecaient deja en Dacie au VI-ea.
Les Celtes n'y sont qu'a la fin du V-e,-nuis l'inf1uence des deux peuples
est presque contemporaine. Les agricu1teulS geto-daces assimi lent ou cha.ssent
les nomades ironiens et les vagabonds (ala recherche de terres nouvellcs)
germano-cehes. Des fort eresses getes s'elevent sur les pics dominant les
vallees, des ateliers mClallurgiques el des tfabriques d'armest de type ge-
:~;;: ;~e~:~:I~t(~u::. f~~rse 1'::::C~t I:u~~::~: :::;::n~:~e~:l;~at~~~~~~
tivite du paya. La population des hames rl--gions boisCes descend dans le steppe
etyfondedcscolollicsagricoles;lcsnegociantsetrallgersmCllcnten valeur lcs
richesses du paysenachctant contredcs marchandiscsou contre de la monnaie
d'argent les produits de J'activite daco-gete ou du sous-sol. Les progres techni-
:~; a~~~:~f P;~r 1~:8V~~~I~n:c ;e~~:~el:t c~a~i~::U;;i ;ul:e~i~!~:~:, !:;~U~i~
art dacc de J'argent prend naissance, comme synthese du naturalisme ira-
:~~s e~ed~;~;~;~:~~r~a:-~e~;~~~'o~~~~~~a~~;:~~g::ne;a~~'e dr~p!:
briliante du commercc avecla Greceet surtoutl'ltalic: des vascs,descande-
labres, des lampcs,desparures,desappliquesen bronuou en verre, de Grece,
d'ltalie el mc.me d'egypte aont dirigees vers la Dacie. Et les viRS et ('huile
----0
 de Grece, les terres-cuites a bon marche de Delo, ou d'Attique et d'Asie
l\lineuresont achetees en massc par les paysans daccs.
Avec tant de produits meridionaux la chronologie detaillee du second
âgc du fer de la Dacie devicnt tres precise el sUre. La penetr.ltion grecque
d'abord, romaine ensuite, peuvent ctrc suivies dans lOUles leura phasea.
/ La Livilisation celtiquc tdlcment apparentee il la romaine pa r ses doubles
origines, hellenique et italique, est pour les Cetes la meilleure introduction
au Romanisme. Deux siecles avant I'arrivee des premiera negociants romain,
en Dacic, les Daccs avaicnt deja un avant-goflt de la civi lisation romaine
par la civilisation ccltique qu'ils avaient adoptCe ,ans rescrvcs.
C'est ainsi quc I'occidentalisation des Gctes des Carpathes commencte
IND 1 CE')
:m IV-e s. par les Celtes, intensifiCe depuis le U -e s. par les Romains eux_
memcs, ne pouvait conduirc qu':\ un scul rCsultat: au moment oi, les Ro-
ma ins prcnaient dCfinitivement sur eux le ralc civilisatcur qu'avaiemjoue
j usqu':\ ce momen t-Ia les Cehes, en soumettant ceux-ci . nussi, depuis l'A.
t1antique jusqu'a u Pont Euxin, aux form es de vie romaines. Ia Dacie etait
completcment prepar&: 11 devenir clle-mcme romaine. La romanisation de
la Dacie s'annoncait du point de vuc de la geographie humaine deja depuis
J'an 1000 av. J .-Cbr., lorsque la ci \rilisation villanovienne embrassait aussi
tout le massif des Carpathes. Les Celtes ont ensuite fourni 'Ies cle-
ments matcriels de la civi lisation productive gr6co-italique. Les Romairu om
tire les conc1usions : ethnographiques et spi rituelles.
Pou r comprendrc les origincs, I'cvolution et Iti persistance du romanisme
danubicn il faut connaitre avant tout la protohistoire de J'Europe centrale
et carpat ho-balcan ique au premier millennirc :IV. }.-Chr.

www.cimec.ro
~_ _ _ _ _ _ _ _~VA=S1=L~~~=RV
~ AN
~.~G
.~nC
_ A_ _ _ _ _ _ _ _ _ _"8
_
~,.,~----------~~~------------ ~

www.cimec.ro
 '09

www.cimec.ro
 ~~~EJj~'1'~~' S86.

Ca~~;,~J!e~~F~:.:~::I).,~· ~
g:~1~~'3:;: ~~7.' J3, 1]8:-Cu1ium. '9.
C4f~,'''IJ,IJ''J6:ScY'hiiln­
C4JW/J.iberi.""SI,jn~Ir,~7.

nordltalice In Daei., 307 :a~~~f;~:~;in'noD:i'~:;6twomiU;

i§~~:;:,'t:" " ~;Wf~tn~~:~1~~~i 7~~~IC,

~Y.!~J:T::: :::~
S20.

]27, ]41, 381. «l, 449.

1'~~)E:5~.n;;~:~ţ~~::&:~ Ca;;s......" (l'uloe.) virruri d . IJllttl KYthl«.

§3~:~: ţff4~~1.:i~d:;~~~~":d~~':~:
~/.Q6r'debronll.C:aţi' 1 43,'8s,lll. ~~~~~+~~:::I~~=~.~~:: ~~;
c.-JIl4htu ROl bronH, eba Ic:II Olt_, 74'. C4;~~ Lor. Th\e In Dae", 49': de pri.. peflde.

~~el~i~~ltio:, 'Ql ~.: _ lA T~ne

Ino.c:ia,da.iric:lri. 5791qq.:ulcMold.lrJ.
c!.!.7.~~i~=::: I~:;'; du '-"" daee.
C~.~, ';;I~ma de rornw ita1;que, 769.
1~~~·PJ.~;,'rE::':',.,.
,1.
Cor,;. 43, 139. *'17, 15,. 268. al" .h.
187,21)3,74407'7,7U:coIorIib\ilaPN\DD'

www.cimec.ro
www.cimec.ro
8,. V.\S ILE PÂRVAN, GET/CA 8"

www.cimec.ro
 "7

www.cimec.ro
 VASILE pARVAN. Gh'TICA 8 ••

J.'. l811. 391, 5.l'l.4.ll_llJ,llS_lJ9.

Poltor'lta .. r.30
431 MI·. 560, 758.759. 770 -
"' lMlnlU Api""", ' 07 MI.
F.,'I. b _ .tllqu.t. 751.
"'.,,n_
771.
.•ru..... da... ," ch'ta.... lorb d _
~::::'~!:';!:~,~:i; (.'50.,;" 789M1.
fţ§,~~:ri!~C;JP·I~1.95;s~ m IQ.

ţ:::~::i.d;~.'«h;~. 73°·

H~~~~~~ ~:~il~~·. ~~" ~~I':i!

IJfljtN •• '4: llfaoc:ilnl" 767: Sc)' lh,1 111-. 6.
lI(ljJil-8IJu/ffmht)'d.. positdllbron •• 29 ' .310.

ti: J~~ t~iJ.8!',.J:-.: 4:.:.;n::r~'lq~:

;;~!::b!t~::'Uj5~~07:61~"~' 376 IQ.,
lfoJkJ»nwllfto-c.immtriquc., 765.

:~;~;f~~t~ţ~~:;~

www.cimec.ro
 -

In O.ci •. hJ.
Gel;,I4S.
in(ortlU!;epenu\le.u.rncd;1I

I'~~':~~~i,{fl~.'." ~ 1. ',."m_

~t~]~f~~~~ti1::3~14:: ~~~I,~
U.,41
K.m' 1., 46,

l~§:~~i:it;~t1!~~J:;.>
5:&.
K..",udI
KfJ('YCI(,~.:&7J.
m. KaI;T(}cnCO;.27J.

www.cimec.ro
 8'3

KallUfI6m<4 ' , 21".

K_Uf,f;Upe,ic"tioJefli}-,<4'S,""'.
Kdl-dl.l- , ,,68.
Kar&.laţ , "69.
K 0fl6wtC1l',"68.
K o",u~op . ;68, ,,'.
K al'daC!u/.z69.
KaP6oflll', z6{l .

':~;~i6~~~ nord.;"lit, '10; bron~"ic.­

K a.;'Jid0V1l0~, '4, Iz.

:!~~~'!\'II,
Kd,lfIl, col., 3311.
'... "5, '16, ]0.
~'::~!:~~i~~i:J~10; demonii 1I;1I;, i, 510.
K a!.ma· /lV(;." ,
Ku(pfu- ruoa. " , .
Z~~:~:,?~, ~,:~]:~.
Z~?':~~~i;··:~L,~i.~~~'·~~~· ,j".
l{ u(}1f06aN;w . <4" 'I4 ~, ah. '47·
KdQ."TOI , <4 ' , '134, ,~6.
I{ll{lnOO-, 'lJ6.

f:.~~=P'lo:a: :~6;.
"". ,(rad.),z,'
Canod.
KtÎ(!ou;.15S.

;~E.6:;'~:';1:'!~~7' '158, , ..O; v. ,i 1. Clm_

K d{)olO' (phopri ' ),'I5'.

:!~~~~n~~fJhia. 'I!7.
:!~::.'~~;. ";::.
K d(}{IlI{ , 2~"
:::f:~~~' 244·
Hâmo" '4 '.
ff!'::~~f:,.a~~o
Ko'....ol/, Y.'. I~n"ro w.

~E.;~I~.~~:;,~." ; ". ",. ",. "'. ",

::!!.~ . ~!~\5!~·
KtlU-16100,.<48• 271.
Kt.d""IlI~,I71'

f~i~~;~;;~~~~~:I:J,:ti
www.cimec.ro
~""L-- _ _ _ _ _ CV.:.:::AS='L::..:E'-",',\R:.:.:VAN::,:;"c:.C8=TIC_A_ _ _ _ _.~l.
'~"~ ______
- - - - - - ______
~~~ "_"

www.cimec.ro
------\·,\ ... ILEI·~A '27

www.cimec.ro

---,
www.cimec.ro
.'0 \'A';ILt: v.\RVA.."'. GETICA
-~'
"
_.
~ --------~=-------------~.,.

www.cimec.ro
~ --~VAN,GHTICA ~--------~~-------------~'~"

www.cimec.ro
VASILErÂRVAI\,I,.f,' TICIf
----- 946
'"

.!. Qii~(U . 21li

Sl1OIp(bt' l.oo 'I'h~ (JI I)~cic. 742, 792.
EOV~W,2b7 •
.!'o1J(lllOI'• • li 7.
1:0ikJ~,2H .
.!'OVOOt!(~(JOO. 2U. 288,
.!'OVOOVlwl'.2H.

'~i!~ ~~i::';:~':i:'~?W!,~i5:~:r;

1~~§1~~~;~:~tţ1;;~:~
T~;;.238.:Z."'~2."7.
TtIIlkur. de piure ~lnJllltn tn DlClt, 700.
T"I!Ul!rcrh dtpoz;uil, 1 " . brofU'n italiqun.

S~f~:~7~~~I;~t:~i~r7~i~S~·.I,~: :;t ::!:

~§.rr~~~:·. piuI. 40S.
TdJ.aveo;, 1i40 26.4.

www.cimec.ro
." 8"

" A. R. _ M~_,UI, &c,i_ii IIIlWic#. &rill III. T_. III ,uni. r.

www.cimec.ro
." "9

~~j::~~:~:!~~ :~~.~.~~,'::~:

::t~~~)IJ§~l~~;~~~
~~:J#1W;~~~:6:i:~~. 37°
V~/p.o R. Ii E., ,91.

www.cimec.ro

,-
!!',IAr o .. ~Q.4.

:r:.:i.::!.)'. ~!;·~,~-iJ" .... Tim. 1•• 60.

LISTA FIGURILOR DIN TEXT

"rOU1'(I, Aqua •• 1'1. 1b... 7S0.
'}'(I:1o:Ul'/U,1B/I,
23-24. - PcndllntjYe d cbronz.
28-J8. - Plllnuri fi 9CelÎun i 1111.' sipl!.t uri lorddll CrAsani . . . . . . . 175- 18 3
~-Cllztl nuldel aScorlnru.
%. - Idt':nI. DcsU'Uf1\rel\ ormunentului .
3. - A"ortil. Vedere Internll!. .
"', - Idl!rll. Vedere din falA.
S. -Idcm. Vedere din spate . . . . . .
6. - ! (lelll. Recon Slituirell completa a grupului.
7· - I}itpt(!nde SC)'l hic dda Bucure~1i .
".
..
.6
8. - A ip'I,· ul dela Bllilnoaill . . . . . . . . . , •
9 . - IdI!rll·Dclllliudelllrnlnufl·· . . . . . . • • .
.,
.8
10. -VArfdellAlp debaldachin aeythic . . . . . . ' . • .
II. - Virf de IIllp de b.1ldachin scythic • • . . . • • . ••
1%. -VArfdellllpdt baldachin IIC)'lhic. [i'raKm~ 1 ,.
'3
1]. - Vlrfuldc ItAlp de ooldllchin O .••• . . . • • . . . • •.
14. - Vlr(de IIImpli de "indud ori de sceptru.
1$. - ArlicA de gor)'lO" . . . . . . • . . . . . . . •.• "
,6
16. - Dcrbcc:edebron1: . . . . . . . . . . . . . • . . . • .
17. - Chiotoare În {orml de ClIp de iepure 27
18. - l\<lAne r deeulit.bron7. . . . . ' . . . . . . . . . • . 28
19. - Ap liu de bronz A . • • . . • . • • . . . • • . . • . •• %8
:10. - Aplica de bron2 B • • . . • • . •
21. - Figurin. de bron1:11 unui taur mugind . . . . . . . . • . %9
2%. - Ch iotolll'e de bron1: . . . . . . . . . . . • • . 30
25· - M/lner d e oglindA . 31
26. - I~ibul/l de bron7. ,i fier. 32
27 · - Vedere g('nerall II ellpliturilor dela Pisclii C,as/mi . 174

39-:;:: =!;:~~j~r:;:sc;:4:n:~!::~e ,i pro{ile . . . . . . . . . 18",-::~

'76. -Uollbi d e lIur. de colier,Crlsan i . 216
177-178. - DouA perle de ~Iidi, Crlisani . 216
179· - l\1onelil de aryinl concad, tip daco·c:eltic, Cr1sani . %16
.80. - Capu l unei figurine de bronz, de tip hdlenistie, Cr!i5llni. 216
,81-,82. - Candelabru de bronz cu trei ramuri, Crilsani. 217
18J. - Figurini de bronz, Criisani . • • . . . . . . . . . . • • . 218

www.cimec.ro
 LIS1'A FIGU RILOR OIN TEXT
8"
Fil'.

:i
184. _ UrI,arlde bronz,Crlsani . 22J. - Omlmenl de bronz dela Anonino, Rusia . . . . . . . . . .

:= ~f:!:~'~~~;,;;:~:: o~~n~n~~~~:, ::~:~(:,u:~

185. _ CataramA (safmatici?). Crl.sani .
186- 188. - Fibule. Crls,'m; .
189-190. _ Ft'1IRmc:nte de vase de ' liciA, Crbllni • . • . 2. 19

Fi:~;~~~f~ti~i~d~ ~·.o·.u~.~~ .~~ ~:ru' I~;te·. ~~a~hi~i: i~

191 . - VIIB de pAmint dela Tllr(lul-Mure,ului . . . 307
192 . - Va.de bronzilalic . 3°7 227· -
'93. - Inele de aur ddll Braduţ. . 30S JJ7
'94. - Securi de bronz dela Brdduţ . • 2%8. - Drl~rii de lur. PiPta, T irn. Midi . . . . . . . . . . . • 338
'95. - Clld!lrufl t10rditalicA dela Brttduf .
229. - Brltariideaur. Biio.TArn.Micl. 338
11)6. _ OrnluflcllIeie altei clldiirUft! norditalice dela Brad"l · . 230. - DrAlRrllde l ur. Origine ardeleanA . . . . . . .
197. _ Oldl\ru,i\dcbronzdelaKdn/orjdnoti.,. 13" - Motive deoorntive ale brlitiirilorlrdelene de aur
108. _ Fragment de cl\ldiiru,1i norditalicA dela Alba III/ia •• 232. - Uriltlrii de lur dela 8i1/;jt! (Tolna) . . . . . . . . . . . .
199. - Coirul italie dela lIajdli.IJ4J::6rmb,Y . • . • 233. - Foaie de lur haU,tauianl dintr'un mormAn!. Btba Vtthe .
2.00. _ 1 ~i 4. Chipuri de lebede dela G'lfterî/a, - 2. Cupll de bronz 23 ... · - PodOIlbe dintr'un mormAnl hallsl-attiltn. arba Vttht •• 34'
dela Madaeaka În Negmd. - J. MlnutD unui V1lJ d e bron1: 235. - Pendanlivde aur,tip.ungllro-romllnt. 343
gbit nu departe de HunicdORrI.. -S. Cupll de bronz dela 136. - Tuaurul de aur dela G:fCrtIO •
Hajdu-D6sz6rmcny. - 6. Oall de Rromli cu I~i picioare 237. - Uritul de lurdela Moj"" . . . . . • • • . . . • . • . .
de pe dealul Codlea Ilng! HmfOv.-7. Situlii dela l-Iajdl1_ 8
13 . - Co:li~~ ~;::~:~i dee p~:~~ .dela Nug;j-Gdj În Torentll, cu
OOs?;Ormen)'. - 8. Cildlru,l de bron?; deha Hljdia-BiSuiSr.
239. - Vas dela Apahida . • • • • . . . . .
3'-
men~' - 9. Car cu clldare din linutul Orqliei . . . 347
201. -Cl ldilruş1de bron7 dela Mdriap6u . :t.t0. - ProfiJede vase glsile la Tg.-Murqului •• 348
202. - Silull de bronz dela St,,>'f'Jin Szabolcs . . 2-+1. - Obiecte din monninte dela Tg.-Alurqului . . . .
203. - Dcpoxitul de bron?; dela F";rcllI/-Ght:rlii • .
20 4. - o parte din depo%ituldela $ptf/"ata.
20$. _ Apliccde bron?;. mai ale. de cingltori. in depoxitul dehl $ptf/mlt;a
31"
3 1S
316
~;:
2+4. -
=~~:::: in :::!n~~7cl:W2";i~I~e1~ ~~;:j~th.j: ......
PodOllbe de bronz hallJlaltiene glsile la Aiud pc Dellul Co.
206. _ Cingiitoare dela Gllltt:rita (Eruebctfah>a) Ilngi Sîbiiu . 3 17 oo'ului • . . • . . . . . . . • . . .
2.0']. - Disc convcx de lurdela Otlata. • . . . . • . • . . . . . JI8 2.45 . - Inventar de mormllnt aeyt hic dela Aiud •• . . . . • • . •
2.08. _ Roatele de car de lupti dt'11l Abot ,i dela ArtaUa in Solnoc- 2.46. - I n;:::~~cd:=:::I:t .1C~~i~ ~I~ ~i~d, .c~ o.bj~c~e ~e. li~ ~~~ti~
Dobila. ]2.0
209. - Drilliri de aur dela Firigllimt . 3'l-4 2"7. - Invelllltrui unui mormAnt aeyt hic dela Ailld cu lucruri \'esticc -
2.10. _ Drlllllri de aur delll Firiglria:l .
2.11. - BrltAri de aur dela Firig""a. . . . . . . .
325
326
2,.B. - VQ~~~:II~~e::g:;ii ~::?~n'i.::~~~~te·ae-;;.::~cla· ~j~d" 3SS
356
212. - Podoabll spimll de Ilur deln Sarnl/III. 2.49. - Pumnal scYlhiedeJIl Vdr't!ţ . • • • . . • • . . • . . . . .
2 13. _ Podoabi\tlpimHi de lIurdcln SI/rasdl/. . ]17 250. - Co:;;~~:A I~r .h~llJ.,a~ti~". d~la. ~(/~Q~ .~ ~i~!I •. ~e .O~ig~n~
214. _ 1'odoabA de aur dela SarOld/l. 328 3S7
215. - Cercei de aur delll Saraldll. 328 25t. - Mtl.nerul unei Iilbiî scythice. DoboIi,..dt!-JQS in Trei Scaune 360
216. - Cercei de nur dela Sarastfll. . . . J~ 252-253. - Aplice de hnrnllfllmcnt seYlhic din luaurul dela Craiova • •. 36,
217. - Cingitori de bronz dela pmta. 25..-255. - Ornament de frAu teythic de argint. găsit la Kra!nokutsk pe

::!: =::~: ~: :: 1~~l:I!~::I~:;:~~"a~ll;a;ti~n:d;II'Haj~u~S~~;::f~
220. _ Obiecte de aur din tezaurul dela FokQf'u in Hc\'eJ • .
221. _ Disc con\'c:t (caPIC) de pAmint dela Gumelnita .
2.22. _ Obiecte din coleCţiI Eggt<r, Viena. in cea mii mare parte din
Ardea/din epocn HaUltatt ,i La Tme . . .
Nipru, ,i o ribuJI de bronz dela CriJtqti pc Mure, lingi T.-
1\1ure'ului . . . . . . • . . . . . • . . . . . • • . . .
3"36,
:;~: =~:::~ ~~ -:::~iz d~i~iPB~::a~.~o~9.n.: Î~ ~ra.m~, .br~n.z ~i ~u~
258. -Vas de p!mlntdcla Muhipus:taÎn Bor$Od . • • . . . . . •
37S
259. - Opartc:dindepozÎtuldcbronzdclaiAUdrpatakin Bereg. 376

www.cimec.ro
 LISTA FICURILOR DIS TEXT ..,
:60.
261.
:6:.
-
-
-
Obiecte dintr'un mormant hallstaltinn dela Cipt!1I ~ l\1Urt'f .
Podoab1haIl5lattÎanAdebronzdela I J/bn-lIllia .
Torquc5 de argint dela Slinfţrorgi/I-TrIJsrdll.
3n
380
]81
314.
)IS·
Di.del1'll de fir de aur de tip tungaro-rornân • .
Torquu de bron.:t deln Krm::nahorlta . • . .
Torquel de nflrÎnt din S Cllmpiei (Arde!!I).
..,'
::63. -Vas tscythict dda Gdmbol . • 382 316. DrilAri dc b,onz din comit. UI1l ,i BtI'et( . • . .
::64. -Val tscythict dda Ailld.. 381 3T7. I1rAllr! de bronz ,i de aur deie Ildjdli-S::obm::16 • . . • . .
44'
::65.
266.
-
-
Sccu~ ,i discuri omnnlenlale de hur delh TII/alllll .
Cralitll. fSC)'thicA' dela / m/tlldll . . . . . . . . • . • • •
386
388
)18. P7s!o;,:~:~; brom: dintr'un mOnTllm de pe vremea nllvlliirilor, ""
2&, . -Vas de II1ng1l Baraolt. • • . . . . . . . •. 388 3 19. - Inele ~cIChi61: de bronz ,i dc de~ron din RomlÎni~ ,; l"~a~ia',
268. -Frngmcnt de \'3S dela Bita in Trci-ScfIune:. 389 conSldcnlle macythicc sau de inn.IC)'thicll • • . .
269.
270.
27 1.
-
-
T ipllrddll llitnjin Trei Scuunc . . . . . . . . • • • .
Securcdc luptA lip.ungnro-romRnt .
Secure lip tunga ra-romAnt.
3&J
396
3Q6
320. -
3:: 1. -
I'lbcil de: argint IIrchaco- La T~ne din comit. B()t's6J .
Coif nrcru..eo_La Tme din comit. T/ÎrQtz . • . • . . . • • • ."'"
.6,
32::. - Spndli Ilrchaeo_ J.AI Tb!c , i CUfit \'l:chiu Ln T~nc deJa S::~ndr{j
272. - CAldAruşll veche italicA. de bronz. RDJsill, Gcrmanil!. inlloraOd. ,6,
273.
:74.
- Cen,cAde bron:l;,Sibiill •
- VAS grecese: de bronz aurit abil la Glasinoc .
323.
3%<f.
- Sectiuni prin :I'lidurile GrddilteiMllnull/lui.
Ziduri dda Pintra Ro,ie • • • • • . • . . • . . . . . • .
",
• ,6
275. - Vas de pim!!.nt ars. TimilOllra •• 325. - Ruinele .CetAţii Zincit de lingi Tllrda . . . . . . . • • . m
:76.
277.
- Vas de pAmint ars. Tim#om(l.
- Vas de pllmint ars dela Ghunnig.
326 .
327.
- Sccurede: tipdncicdela K6s::tg . . . . . . . .
Sc.curi de luptll. dacice, dupl!. CoI,mma Troi"t/n. ."
278.
279.
- Vas de p;1m!l.m an: deln Ghuntlig.
- Vas dela Cowuno . .
328.
)29. -
Cuţit de bron.:t dela CoJro.lm . . . . • . • . • . . • • .
Unelte de (ier dda Mut/eaci •••
'"
",
280. - Frngm. de \'IIS dda Ghid/aldu.
281. - Fragm. de vas dda Cltid/aldu. •
. ...... ..• . 3)0.
3)1.
-
-
Arme , i unelte de fier dela Mut/caci
Arme ,i unelte de fier dela Jolu1/eM. ..'",
,86

".",".
:8:. - Vase de pAmAnt ars. Ti,,/iloaro. 421 332. - Arme ,i unelte de: fier clt-Ia l\flll~an'.
283. - ee,li din mormintul tac:ythict no. 9 dela Tg.-i\1l1rq/lllli. 413 333. - Cu]ite La T tne: dela V6rltl . •••
::84, - Cc:afCA din mormantul 3 deln Pilelti. 33-4· - Arme: din morm. celtice dela Boba , . . • • . . • . . .
285 . - Vas de pAmint ars. Titnlloara. 413 335· - CUlit ,i ah fragm. de fier din morm. cehic deln Ba/lo •
:86. - Urni şi cralilA cldu Btlrli/1I1 dt Campi~. -4::3 336. Arme ti unelte de fier, La Tme, Sibiiu .
287-::88. - Ce,ti dela Bondllldtl Câmpitl. • ••
289. - Ceafdl şi VIIS triplu comunican! de:IR Darullli dtl C/Smpit . -42S
337·
338.
-
-
Arme ,i unelte de ner, La Tme, Sibiiu . . . • • . . . .
Obiecte din monn. cellÎce dela GJloma ,i din Po"nm,;" .
,.,
24}0. - VIIS dela TimifOllro.
291-292. - Vase tse:yt hicc, dela Blaj. . .
-4z6
-426
339·
340.
-
-
Fiele de pluij ,i un tciJdiu' de lance. Sibiill.
Seceti, fiere de plug, e:tc.,dcla Mllt/cad . • • • . . • . . .
,.,
,.,
293-294. - Vase din mormintele fScyt hice t dela Pi,c";. . . .
29S-::911. - Urne din morm. fSC}·t hicct deln T8.- MI/retllltii •
4Z7
428
341. - SDbii c urbe ,i CUlite de lupti, dacice, -dupA Colllmna Tmi"n4 497
342. - IOlagRO ti secure de lu ptA dacice. Sibiill. 498
299-302. - Vase şi ceşti din morm. tscyt hicct delll 'l'g.- Mllrqlllll; . H3. - 'I'ridentdeln /\1""cat; . . . • . . • . . . . . • • .
303. - VAS de piim!lm ars. TimilOllro. 3+4. - CremllicrA deln Afullcaei . , • . • . . • • . • . . . • • •
3°-4. - Ceşt i din morm. fKythicet deln Tg.- Mure,ullli. 34S· - Trei eatilli, de la r aţlnile La Tble, gAsite la Sig1/11oaro, TinoslIl
)05 . - .Cupe' (cratite) din morm. f.ţC)'thice' ddn ·rg.- Mllrqului. fi M41/1flfir~0 . . • . . . • • . • . . • • • • • . • . .
)06. - Ac din depo:l;Îtul dela D~::dtd in Swbolca . 434 346. - Antichiliilidin epoca mai veche a rierului, din pJirtile MIII/-
)07. - Fibull de blOnz dela SII/~"i . 435 tooului • . . • . • • • • . . . • . • • • • .
)08.- FibulidebronzdelaMtdvtd.=.t.. ....•••••• 436 347. - Obiecte de (ier din cim. La Tene dela Apaltida • • . . . •
309. - PodOllblideAurdeorigineardeleanA • . . . . . • • • . • . 348. - Fragmente dintr'un lant de (ier din monn. dela Apallida . '0'
)10. - Pcndanli v de bronz dela S/. CllwrRlle •. 3-49· - In'\'l:ntarul morm. cclric dela Hodsdgl! • . • • • , . • • • • '0'
3". - Pendantiv de bronz,tip tungaro-romlnt . 441 350. - Stindarde: (wxiUa) ti iatagan, dacice, dupii CollI",,,a Traiand. '0'
,.,
312. - Pendantiv de bronz gAsit in comit. S::obo/,. 441 351. - Inventar celticdin cim.dela Baha . ,08

www.cimec.ro
8,6

352. - Obit:ctede (icrdel. l\Iunctln . ,08 397. - Fragmente de ' ..se IA Tb\e. Aiud . • . • • • • • • • . ,66
35). - Obiecte de fie.r din dm. La T ene dela Apahida . 31)8. - Vas barbar. Budapesta • • • • . . • • . . . ,67
35"'.
JSS .
-
-
Virfuri de IAnci dela CncOW/ (Sibiiu) ,i Mdgtlrn (Krid>llv) .
Virfuri de Iind La Tme, Sibiiu . '" !:: =0;~~i~:CO;;::/~ .va.au~ ~~~r .(fi~ .• 3~~ : ,67
,6'
'"'" ,6'
356. - VArf de dgeatJ. dda lIfm~tJci. 401. - Urni IA Tble II. Aiud • • . • . . • •
357. - Umbo dc scut celticdc:la Mun(;(lrj. ,,6 4°2. - Prorile de urne La T~ne dela Apnhida • . • . ,6,
358. _ Scuturi dacice. dupl Columlln TN1itllllJ. 4°3. - I)rofile de ' " le d in morm. c:ehic:e dela Baba . . • • • . . .
359. - ,i
St i~;,:~~ . (d,aCOnt.J) trompele tolbe dRcice . dupA Columna 4°4. - In\'entarul cen.mie obicinuit nI unui mormAnl eellic La "~e

360. _ Morm. celtic cu car de lupt!! , dela Baba .

,,' 40S. -
II dela Apahitla . • • •
Urni IA "rene II. Aiut! . . . . • • . . . . . . . . . . •
36 1, _ CUlitdc Iuptii,poatc fixnt launc:ardclupll.Aillll.
Car dacic, dupli Columna Traiam'l .
'" 406. - In"cntllrul cemmic obicinuit al unu; mormAnt «Itie La T~ne
I I delll. Baba . • . . . . . . .
362.
363.
-
- Zlbale La Tbte dela K 6sflt • . ,,.
'" 407. - Vatoc IA "rene dela Scarbantia .
'7'
J6",.
365.
-
_
SAgeatA ,i pinten La Tme clei ", MIII/eRei.
Piepteni 111 Tenc, de OII. dela Mldial ,i dehlOma Sibjiului.
408- 409.
410-41 1.
-
-
Vase La Tene. Timiloara • • • . . . . . . • •
Fragmente de vale IA Tl!ne delll S1. Gheorghe. ,,,
574

Pl~:': lI.r8~nt in relief de pe o c inglloarc din tcuurul de la 412. - P rofi le de eupe La Tb\e dela Apahitla .
366. -
413. - VII t.. 'I'ene dela Sighi/oara .••. '7'
m
367. - hwcnlarul unu i monnA.nI La 'J'blc, del. JUCIII tIe SUI • 53. 4'4. - Profile de VIle La 'r~ne dela Zimnicea • . • . • • • • • • . 57 6
368. - Podoabe d in morrn. unui cavaler tth, la G)'oma . 415. - Valle ,i prorile de ''Dse dela Tinolul • •• 577
369. - LAnl d e argint dela Cu~/. '"
536 4,6. - Proml! de baluri lA T~e de la Apnhida . 57'
370.
37 1.
-
-
Ine l decorativ de argint , dela S omqul Cald ••
T ezaurul de ugint dda Oradta·More • • • SJ7
41 7.
418.
-
-
CeafCIdda &ua • . . . . . . . . . . . . • .
Cea~.IlLA "enedeht Sirthi,oora. '7'
372. - Tezaurul de argint La Tme III dela RtmttUl . 538 "19.- Val La T~e dela Zimnicea • • • . . • . . . • . . . • • •
Vue IA Tene di n Muzeul Nalional SeCUtlC (Sf. Gheorght)
37J. - Te:taure ardtlme de argint in Muu:u l Nalional din Budapeata 420.-
'7'
374.
375.
376.
-
-
-
Brlilarlde bronzdelllo Gyomn.
Briiliri de bron2 dela Dios{ig .
Drillarl de hron z dela Sântiooll(l .
..',., 421.
4:!2-426.
-
-
4'.1:7-43°.
-
Cini IA'rm(', ibid•• . • • • • • • • • • • . . • • • • .
CIini La Tme, ibUl .•
Ce'li Lo'f~cdela 7'itl()fIIl . • • • • . . . • . . . . • .
'7'
,80
,8,
377.
378-381.
382.
-
-
_
Brlllri de bronz dela Apallida .
Orlllri de aur ,i de argint dela CulH'l.
Brll1ri de aur din linutul Halegului . . . . . . . • • • .
..'", 431-.133. -
434· -
435. -
Clni ,i «a,cI LaT~edela Tinoml . . . •
FrIIgm. de \'DI IA 'rene dela S1. Gheorgh~.
VII' IA 'I'~ne dela Zimniua . •• • . • • . . . . . • .
,8,
,8,
,8,
383. - Orlllri de argint dela Htlllr ,i Vaidti • .
..6
,.,
,., 436. - Clinilil La Tene dela Cernat . . . . . • . • . . . • . ,8,
384. - Podoabe de argi nt dela Dt'irlOf . 437. - Cani La T enedela RIi,tloo . . . ,8,
385. - Orlla1! de argint din ArdMI. 438. -
439. -
Ulcio r La T~nc d('11l Sighi,oora • . .
Ulcior La 'J"ooe dela TllrCIII SUlltlU
,8.
,8,
386.
387.
-
-
Obiecte din morm. celtice dela Balsa . • .
FibulA de brom; dela Apahida • «o. - Oaai n mare La Tene dela Tinrnul • . • . ,8,
388. _ Obiecte de metal ,i atiel ! giisite la Ti"oml pc Praho"u . 441. - StrccurAtori La Ten!: dela SighqoartJ . ,8,
389.
390.
-
-
Fibulii de pe Mligura IAngt Poroli$smn. • .
Fibule dela TinOSt.1 .
'm" +p:.
.,43·
-
-
Ua,i n La Tene dela TinOflll . . . . . . . . . . • . . . .
Va,.,uport dela Sig"qoara ,i (ragm. analog dela Olu"i .
,86
,86
391. - Fibulli de argint dela Cubtl . 444. - Vue , i profile de VllIIe dela Zimtluta . ,87
392.
393.
394.
-
-
-
fibuli dela TiMlul • . • •
Fibulli de argint dacid. Budapota . • .
Fibule dela Butetio .
...
,,6
445. -
+46. -
«7. -
Val 'luport dela SighifOOra . • • • . .
Vatoc La 'nnc dela Sân::itni,i Chtptl.
VII La Tene dela S1. Gheorghe • . . •
,88
,88
,88
,6, «8. - Vale La T ene dela Comdldll ,i DaJ"ic • ,88
395.
396.
-
-
Urni La Tb\e gbiel la Sighi,oora •
Urni la Tble delll Tortul Suui/or . . . ,6, 4.9. - Dasin La Tcnc dela Chepel • • • . • . . . . . • •• ,8,

www.cimec.ro
b" .. '

:!:: =~:: !:: ~~: ::: ~~~:.~;niMl~'~. 'de;u' C~~l~';

,.. X.
XI.
d4!labre el\ bronze" trois branehe"lrou\'E:' Crbani: pholographi4!
III sitl4, il cOl4!d'une amphore greeque CI d'un vase indigene.
Le cr.ndE:labre cn bronze \'U in litu pl. LX, fig. 2.
1.
Le 1r00r de Valtchi Treune pra PI"'\'en (Bulgarie) 1).
VAI CII picior dela Sighi,~"a.
XII.
1. Appliquc d'argcnt de Bulgarie: 2, Fihule en bronze. de Iype carpa-
453. VAS La Ten(' dela Oltc"i . .
thique, de la IV-e p&. de I'lige du br.; 3. Fibuleenbrontcdelyt)c
454. - Vas La Tble ddu C",,(ll . . . . • . . . . • • •• .
carpalhique, de 14 IV-e p4!r. de I'lge du br.
4SS. - Vase La T ene dela Sighi/OlIro •. . . . • . . . . • • •• •
", XIII. 1. Disque d'or de ŞI1u'g, 2. Idn/l, ibidem; 3-6. Vases d'or du dq,arl. de
456.
457. -
458.
Vltse cu picior dela P«iea .
Vns La 'J'cnc, de tr,ldiţÎe ncolitidl, In TjmilOf/fn •
Vase cu picior delA Ptciea . ..
'9J
'
DI/ltlr.
X IV. 1. Vite d'or de Biia: 2. l\Umc \'ase; vue de la partieo În(4!rÎeure.
XV. 1- 5. Objcl. cnraeu!rillique. du Irbor de /I1jk}wlkOO().

~ir ~ i~:~:~i~~;i~fg~::E:!~ ~j::;~f::":L"",;~ '" p;,,:

XVI. 1-4. I'arut('. en or de Dalj; 5. Disque omementlll en bron1.<.'; 6. Dracelet
'9S en or de BtllJ'f!.
6" XV II. 1. tCII\'lIlier dllllubient portant le araco; 2. Dracollel el tJt~..j/ul d liCeI.
XV III. 1. Pllrlie inf4!rieure de I'llnac \'erticnle de I'h}'drie de Bel/t; 2. Hyd rie
noniu,illsilll... . ....•.... 6" en bron2e de ner/C.
XIX. 1. DtpOI en bronz.e de SUlelti; 2. ObjcIs en bronu ItOUV& il Ra/ailo.
x..X. 1. Plaq ue en lertr-cuil'" de Siglllfoora; 2. Plaque en pierre de Nuaujum,'
LISTE DES PLANCHES ') 3· PlasltOndeeuiraue ilaliquecn bronzc;4. Vascsdel'Agedubronu: .
TimifO/tra.
XX..!. 1. C&ami<luc de III Itation gCto-cchique de Poiana; 2. Uem. En ru.UI
1.1. Chaudronscythiqucde bronze (Scortnru-Brlihl); 2.Vuedellpartie in_
.. droite une lompe cn bronze 1\ anse surmonlee d'un eroiuant bouletE.
ltticuredu chaudron; 3. SlllIuetteen blon7.Cd'Anaitia ;4.L:tmtme.
XX II. I.ldem. En bas .. droite ttramiquepeinte celtique:2. Cb1lmique hallsuu.
Vue de c{)to!.
tienne CI de La Tble. Sj. Glteorghe.
II . 1. Ba"in en bronze trOIi\'i Il Bllllnoaia prb Giurgc\"O; 2. Dttail de J'anw:
XXI II . 1. Cu.mique hal1J1l1l1ienne de Blaj (le. urnea), Gdmbal (c:oupe , dt.)
du UP'I' de DA.llnOllÎa; 3. Pcigne en bron:tc. trouvt il nuca~Clt.
el Aiud(tasse 'g.); 2. Urne bllllslatt.i",nne "'Iamphore de l'Agc de
III. 1. Faitc de hampe d'un baldaquin scY' hique; 2. Auue exemphlll'!:, in.
La T~ne, Ti"u.,oora.
comple!: 3. Troi s Î~me ~xemplaire; fUllmentaire; 4. Quatri~me ex~m_
XXIV, 1. Miroir 8C)'thique de P4uca cn Tran,yl\'anie; 2. Manehea de mirei,...
I V. 1. F~::ir:,~~lIn:;~e :~g~:e ::Pt~::Y~h~;u;~~i.. Coulanl
de hamai. sey_ scythiquetdelll)-longriesepL,"'t plaque d'or de Kul-Ohaen Russie.
XXV.!. Pendanlifa iii tlunellcs.du dE:parl. de Mehedinţi; 2. Lances en fer CI
tique;J. Delieren bronu.detl)·le sc)'! hlque:4.Telede~lierde
(en haut 1\ dr.) cn bronzc de Gruja.
V. 1. A:~ri'~u!r:: bronze d'un gorJ'tos (ev. d'une cuinasse Ic)'t hiquc), de x..'{V I, 1. Objcls Irouvb dan, la tombe cellique de Si/ivoi; 2. Casque de type
ilnlique mai, de fabricat ion celtique, ibM.
VL 1. T:~~!:ugr::. bron7.c: Coullint en bronz.c; 3. AppUque "'" bronu:
::1.
XXVI I. 1, Escalier de la toUr-pallll. orienllile Hur I'acropole du chAteau dace de
COJtelti; 2. U I lour-palai. occidentale sur I'ocropole du ch!heau
VII. 1. Pe:d::llli~c~: :r:n:~t~~u;>"'~~II~:7;1:: :;o:~~li;~u~1:~C~;f);:;~ miroir, dal.'C de COIUlt;.
XXVII I. 1. Vue du mur de la lour repr. p\, x'XV II, fig, 2, prise li l'intE:rieur de
VIIl . 1. V::odn:~~ :~II~~~elll~:;:::i~: :r~~: ~::7 ;1~~i1~;; 2. L'empla_ ll1tour:cnbasdegrandsblocsenpierrecalcaire.enlmutdesbri_
(lUCI a«.h6c:1 au IOleil ; 2. Vue de l'cscalier oonduisant 1\ la tour.
cemen! La T~ne de Piscul C rlsani10r coup4! par les lorrt.nts en lroi.
palBil repr. p\. XXVII ::1 et :cx.VIJ I 1.

IX. ,. ~!~~~~!~~:~'~,::,~I;::'~~:;~.~I ~'d;:7~~;:: ;~)~:"C:: x.xrx. 1. Mur mtridional de la touc-palai, orientale de I'acropole de COJUlt;:
2. AUlre vue de l'int4!rieur de la lour-palai. occidentale de Ctnte,ti.

1) Spre I economisl spaţiul lipArit dAm ICUIII lisll numai pe franluze,te; II fd, ') On troU\'e Iei indieation, bibliographiques en deŞSOus de chaque rigure: c'elt
am daI li,ta ligurilor din leXI numai pe romAne'le . pourquoi nous ne rfp4!lons ici aucunecilation.

www.cimec.ro
 Q6,
"0 VAS IL E ,'ARVAN, GKTICA

XXX. Vuc globale du pic .ur lequel a tIt bAti le chlll~'u fort dacc de COItqll.
1.
1. Partie mtl"idionale du mur d'cnoeinte de GrMiftM Munuluilii \'Ue
x.x..X I.
de J'inttticur; 2. D~llil de la vue d'cnlCmble de la fig. " pri'lussi
lJ'jnttrieur du c.hAtclu fort dace de Grldi,tci Munttlului.
Xx..X II . 1. C6tt oriental de 1. lour I de Callq';; 2. Le meme mur. \'\.1 du S .
XXX III. 1. La lour I .~c le boUl de la courtine de I'E du chltt.lu dlce de COt/q,i;
2. Vuedc J'intuieurdc la muraillc de la couninc cit&! filZ. 1 .
XXX IV. 1. tAppar61 Il crochttt II C,.tdilltO_Munec/lllui; 2. FOII de colonnu. en CUPRINSUL
andâitc ă GrMilteu-Muncdllilli.
XXXV. 1. Enceinte aacr6c de CrtJdilUO-Mu"ullll"i; 2 . Clef de voCIle de la porte
du château fort de GrlJdi,uo-Mutlcd'l/uj, 1. Introducere . .
0
XXXVI. 1. Objels en fcr do la ata tion du aeeond A~t du fe r d'/chbrumi en Moi_ II . Cap. 1. Migmsii ci mffiero-scythe ; sec. X-VI a. Chr. . . 2-4
dovÎe; 2. AnTIC ' re pr~&enl&1 lu r le troph&: du Monument d'AdQm_ 1U. Cap. TI . GeSii d in C"rpa\i dela Spa rgapeithes la Decebalus 40- 1 30
XXXV II. 1.
diSIi.
EpU:1 eeltiqutl du MuKc de Turnrl- Sewrin; '1. Fibulel en argent
IV. Cap. llI. Cultura geticli (dup!!. ştirile litera re antice) . . . 130- 173
. . 173--220
d'Atd(1. I CI '1 ai.)et de $Qtl (1. 'lei 3); 3. Epu:seehiquel de Gruio. V. Cap. IV. S!!.pllturilc dela Crăsani . . . .
xx.XV IlI. Cb'amique du second 1ge du fer, Sighl'looro; '1. C~ramique du second • 220-289
VI. Cap. V. ExpansiuneA geticll Între 1)00 ~i 500 3. Ch r. .
J.

1ge du fer, Aiud. . • 89-459

x.."OC IX. 1. ~nlmique du lecond 1ge du fer, Sighi,oaro; 2. Vue-.,upport., it. VlI. Cap. VI. 1. Vârsta fierului În Dacia. H allstattul .
pied lur~le\'~ , ibid. V111 . Cap. VI. 2. Vârsta fieru lui in D::IcÎa. La Tcne-uJ. . . . 459-64 6
XL.. 1. CUamique hallSUlitienne et de I'lse du bronze, SI. Gheorghe; 2. <;t. . 647""724
f'llmique .celtiquet (un .eul frllgl1\Cnt excePI~), ibid. l,.X. Cap. VII . Concluzii . . .
. . 72 5-804-
XLI. 1. .Alignementt I de Cc»tqti vu de l'Ei '1. tAlignemenlt I de Cortttti x. Resumi . . .
vu de 1'0.
Xl. Indice . . . . . . . .
. 805-84"
XLII . 1. ,AJignementt II de Cottqti vu du N; '1. Mlme talignement t vu du S.
XLIII. '1. Coupe en Iravef'S de la plli.llIde du chltCiu fortdace de COl/qti;
. 84 1- 848
XII. Lista figurilor . .
l.. Portic du chemin nncien qui montAil ,-efi le chlleau de COftqti.
XIII. LJ.·ste des plaI/chei . . .
.848-850
85 0
XIV. Liste des cartes . . . . . .
85 1
LISTE DES CARTES xv. Cuprinsul.

1.urSeythclcnD(l(:ic.
II . L'cxpotuiQ/I gltiqllC cn Europe.
III. A. Lt premiu 4ge dllltr tII Dflcic.
1lI. B . Le urond dgt du 1" ttI Dotic.

www.cimec.ro
 Vcdcrc!<runduluiea7A1nllluidinriR.I.
(ep. mal I U ~. p. 10).
V.. e "" Il p;on,~ ,nfk;~ ..", ..... t ......... ron. (C;.
dn' .... p_ 7~11 ~I 7611).

FiR. 3· Fig. 4-
SlIltuctădc!lrOIll::1I7.cl\Cl
.-\o::eea,_ Vedere de profil. (:\ I ~L

~~11~~it~~~;~~~~1:'!' U rnf~ ~~'. ţ~S:~!: «(;,.O_UI

www.cimec.ro
 F ij,C. I ,
n,15ill de hronz /o:A~i l tu ml llllOllia tftnf.(Ji Giuruiu.
( \ '.IIlI,isU8,P. I" i 4 1'1i(1) .
' .....'n ..... hron,~ J=;~~~ :
~~~At,:,;:.':!rb (;,ul1l'~o. ((:,.

I '·i~. ;:. F ig. J.

D.-1:lliudcl:llIlliTlu,ai.r{J'J•• uIUideln 1'U,:plcIIC de h ranI! gllsil 10 U UCUH'Şli. pilii
lJ.ll;lnoai:1. (.\ lai iUt, p.11) i .fI '
sq). sus,p.16).
Il«.d,Jc]·• .,.... ,Ju liP'I'> d .. U~ll"'Ni •. (CI.
I'~",,,: rn "ron%t~. I~~"'~ ~6~:a""u (t;,.,J".UI.
,Jno"·,P·7/,II).

www.cimec.ro
 Fi~. 1. F ig. 2.
l'od 01l bildel!llRlp deooldllChin Idem. fll r lfil;urll dealli -

"'I~~~;: ~~~~~~:~ ~~::"~;n ~:~hi_

quC_«;,.tI""".,p.7 18eI7t.11) ~:~~~:;',ip~.~;~8;;~~

Fi,.:.J. Fi,.: . .. .
M,."" frll,.:rnellt . (.\ Illi IIU~. !dem, n umai figll'" de anima l. {l\ lai
p.l.. ).
'l·rou1<n,.. u~n'pl.rr",: fr~lIn ...n.
UlrC. (C'·dno .... p_ "'1,,, iD~) I).~~ r::~~~~:";;;~dl~,,;~l; f;~tr~ld~t8).i-

www.cimec.ro
 FiU . • . Fig. :1.
PQduabădcslin d ordorileeplru C hiowftre de bronz. ( Mlli IUS
.c)'lhic. (Moi 8U~. p. :15). p.z8) ,
o:
r"I~,,~·I(C7~.J;~.. ~_~ ;~;I)!~\:i).hi- Cc.ubn~eo~: .. h:n.o;:, :)'~I;,'~u~. fC,-

Fi".). FiH.4.
Ikrbceede bronz, de stil sc),thic.(Mai eapdcbcrbccedesti l

~.rt~:· !~\I:!h:~I'd~' :~~~

IUI,P·:17)·
1~locr cn broruc'JI:I;:8)~~ ;'6~t"l"c, (l',.d,..",
.rlOC. /Ci-d........ p. ,~8l

www.cimec.ro
 F ir.t.I.
Aplll:Adc/lorytol(n.decuirad), de raclurAArf:CCaSCA,in
hrumo;. (~ I ai 811.'1, p. l6).
,\ ppll'lU~ ~I\ h"';~,ll: ~~u; :::!J:'~~:·p~·~Zs !,"';o:;-) KJlh"l"t, d"

www.cimec.ro
 FiU.z.
ChioIOJrcd,'hnm/'(\".
P·3 0)
C:O"1.n~.c~~8();~U'7i8';d""".,

I\ plid de
"l'l,h(lU~ cII bmnu

Fi,.; . 4.

~':::.~c ~: ~~:~:~, ~~~;~E:\;C'~~~~~'

www.cimec.ro
 Fi!(.z.
PcnUllllliv dehrQIl7.(\'.

I'C"dAnti(.,nl~':',::·(c;_d"'U.
1>.7381'17(8),
Fi~ , 1 .
I'l'ndlllllu·dcbrllll7.

I~;'~,,~;: ~.~; li~~i~;iKi:

Fj~. ).
I\llIncr deoJ:lindit.broll7.(v.p.JZ).
\I,nchcd·unn"roorhrontu(ci_d""",,.,P.728tI16Ih.

Fi!!. 4.
Fibuli IIIlrnUl.1id (1), de bronz ~i fier (\. p. p) .
.... 110..1" ..r"",l;qo~ ('J en bronte 1'1 cl> fcr{ci_d<'flu"" 7z8 "1 768) •

•11,,.,,,,"1, S.... ,'''~'' , ..,,,, •• •-V.." III. T() ... III••lt ...... ~.

www.cimec.ro
 FrJt. I .
"ederell ,-aii Jlllom'lc, lunuA P,scul ('rli~:llIi lor (, .. p. 177).
\ '"r de la ,·.lI f~ d" 1. 1.I"mlul p''''' de l'u.:"ICrlUo".lot (~I.dClL'U •• p. ,...)

FiI,:. ::l.
A ş\:zurea l .a T cne del:, )',scul Crb.1l1i1or (rupl:1 de :Ip~ ill Irc: i ,""ri

1:"ml'l.~"mc", 'l"~~~~"~~~~~~:~~~~,;~;~~~~!~;;)
www.cimec.ro
L. lu 'omm. rn I1o i.
 \ 'acil.: PAn"lln. Gt'liw

Fijl • • .
Şa nţul cart' dt'5p.1 rţÎII Il~Ulrca 1.!t'IÎeA dela Crbani de rUlul pl:lIoului Înlll.
(mai 8U5. p. l77 l.
lA r....n; <l .ddcl~~:t~',~ :~ ..~','l·~!n:!ld'!,ul. '::I(l~,:r(~)':"ti_J:...~~' ;b;7;,~ (sI. d.,", ,1 ..,
U
'

Fi l!.z.

www.cimec.ro
Can~.:~~::I~:J" cc~ 1~~~~::\::;;::':~j:~~~~~i:~:~:~;:~,,:~~;;~~;II;.':7~;~~' [ ~5(~t ~~~n:q·)·
 Fig. 1.
Cllnd('lttbrul de bro nz vAZUl ill ,illl În pl. IX, rj~.:z.
(i\ lttis us. P. 18S,l ll sq.,il I 7).
I ... andd~hrr cnbroouc,·u, .. s,lu JlI. I X.fill.7. (Ci.du..... JI.,..,)

www.cimec.ro
-
Vasile I't.r,,,, •. Grll(U

www.cimec.ro
 Fi ~. ~ .

•r;,i.b~~~~z~;'~~~ ~~.t~, C:'8~;:i~. (~;'(!.~'~;, d::s~

Fig. 1.

~rrl;r~;:~.~:::i:,,~le~~~~n~.~~~.,
~;7-t<Od~"~::4V;'~~S~::~·;· r~:i;'·";;;'~;i
I,'ortmr/lf/lltn//J,.//(iirtr, Sofill
",1':5.1'. 21 (ml.i !iU~, 1'. JO~,
nOIII ~).

~';'~''l:~k,~:.~~n'fc:~!t.~~~:'·~'~;7~·;

F,g, J,
Fihula U" bronz de tip Cltrpacic (pc:r, I V II br.), dupli Filimon
Pân:Lll. in Dari" I 19:!4 (m"i ~ Ull. p. J2S, 378, 435 sq.) ,
,i
t ,bul. "j.,t::.,:: ~"t~~~~~rg:,~:qi"iQd:.a 1(c:,I.~;:.:::,r·p~;r,.~~ ;~oţr.. d.pr~

www.cimec.ro
- 4

FiR.".
Fi}!.!. ld'rII,ibillrtll,fig.].
OişcJC::llurdclll~·mil:(T/\rlln\a.l\laro:-),
!II ,\ Iuzeu l IJrukclllh:11 (m;Ii sus. p.
J l 9"4JJS<.j.).
1),"1 ...... ·or deş",'••• " Mu.Ee IIrtlhnlhol,
...,t.. ,u (t,.dn.u..." nil. 770.771)

~L ~~
/11"111, ibidrm ,i p. J86. U rlii , ibidem, (jg. 4.

Fi I(. J. Fig. 6.
\';IS de !lur di n Bihor, dupA J lampd. hI~f,jbid('/Il.(ju. 1.
Brtm;;kQr, II I, pl. CCX LVI , rig.:Il (mai

\"•.., d'u. d"S~:;...I:.. d!7~!,I~r"~~~'r~ lI~m!><1.

... t. {c •• d''Itu., 1'.767 tl,6.)

www.cimec.ro
 Fig.l .

'I~n'r ,:~~I:'~t ~a~l4~ :~::~"U:~f~rj.,,,rt.

www.cimec.ro
 ".slle Plr\"lIn. Gt/'(Q

I;ill.'
Fihur~ de II l1 r delll.\/,M/tIlkOl:Q. Jupli I ladaC7.ck. in Fi~. l.
J(llImhrJ/r IX " )O\~/5~~lr.' ~~d;~lAi 9119. ".
Jll I' lacA ciecorati\/ldcllurdclll
.\Iihlm/km.·/). d upA Il nd:1C-7.c k .
filmle d·.... du ,r~,~Je;~~:!h~:Jr~;:; ~~~~~t I l~d.oel! .. k ... , 1. r., ".37. fi~. '5 (v. 1'. JJas(1l
.
r::3::~ ~:irr. t:"d,!::~::I!~i"'j8 d.:~~:~

F ig . .. .
Fibulădc au r dcla JlIikJl/llk()f:o • •bid., FI ~. 5.
\"1 llJOJ. ". 116, fil/. 6J (ma i $U~. Itlt"m. jbid~m. p. 116, fiA:. 1, ..
r,bul .. d·". d.. ,\~~h~,~,,:'~,I~":"h I LA.J.«.. k Id"}~i~i ~c~~~t!),;,~,J;. ~~~':"" )'
I.~. (fi.d".." •• ". i58 'UI\".)

www.cimec.ro
\"II~;IC" " !\nllll Grtitd

Fi U. I . FiJ.:.l,
OrnlU!)"", de .. ur dcl ..
1J.. lj,du]ln Ebun în Jah.
rrJlr~fl~ XI IC)OI!, p, 2!jIJ,

?:~~~;';;:i:~~i:~~~:~~

Fig ....
Fij.( .J. I'llldiclc brom:lluritddIlD:llj .
ifI. ibitl" p . 260, fi~. 115 (\.
IJr~11H!I
de .. urddl\ Dalj, id, ibid.,

~!~;~~~E#~~~:J?:~'~';~
p,26 1, rig. 11 6(\'. p ,JJlS<!(I"i

lI,u~1/1 ;~' (~~~d!~~!;a~_:)~t~.~~~v } :l>crl.

Fi j,t.S
Dis.: orn:ullC'III!,ldehmm:,
dupi\LindC'n .chmil . l l/tC"r.
tIImrr, [ II , \ ' 111 1 fi ,·. 7: Fig. 6.
' . m, n, (". P,"33 sq,). Hrlilarlidcaur dcl" JJtllyl', dupli

~):2!~~ :~~:;~;::,L:~n t)7i~,~

EbC'rI,I,,,.,I).170,fill.lll

:~;:'~~l<ll ~~,:';::~~~~:~/~J:;'~~8 d.~~:\.

www.cimec.ro
- 4

\lr-.-.. /. ·"~<I""". IfI~i..., !iru" flf 7....... III, .\f~ .... ~

www.cimec.ro
-
,'".It Pinlln, Gtlic(I

www.cimec.ro
- Q

www.cimec.ro
--

FiJ(.2.
Plucll dcpillln\ de III

I~i". 1. i~';~~~:l~:';~ ,\~,;~.PI:

Ph,ci\dclera<:ottldcl:,Sit:lllfOllrll, Xr/llr.-K"mm. III .,
după C. Pctrllllu, .lf,,::u'~ d;,r 1<)05."·337. fiI{.
";'(I",il'-(/IIIII,1), ' 4\1 (111111 lIU~. 4JJ (mai 5 U~. p. 32<1.,

~::'::7<.~fi;:~~
p. 3.12, 38.. ).

~I'!:~~:: .~~ :~?~~::' d;. ;~~_~!':::::.

Fig. 3.
P ieptar \Cchi u illllic. dUI)l\ L in den -
&c hili i!, . IlIrrtr7mrr, " III l, fi.':'. J

fi::;"~~;:~~~:~I~~li~j :~:.~~;31:

Fil/ . ..
\ '~<c din epocII b ron zului 1:. :\ IU7A!ul din 1'i mif()(l rtI (\'.P. 420 Hq<I')'
v .." de r'Alle ;1" l1.om~ ... )I,'I ,,~ dc Ti..,',.,..", (ci-de •• " •• p. 76R <'\ .,",-,).

_\l r",o,i,l~ SUI",,,'i IJ/M;U , .'i".". III. 7om, III, IIr ... ~

www.cimec.ro
 F i!.:".,
Ct'MllTlid dm ~11I,iune" !.:"l'lo-cdticli de]" I'mmUl pc Siret.
(\!tlisu't.P.i ll ).
('~",m'lI"" oi .. l~ JI~l1on 1{"lo-~~~~,:u:u~,~,)J'''''''''' (.\1<..1.1.,;0') le,.d.,." ..

Fig.::!
/d,,,,. SUII IR dreapto o lompA de bron>: cU cornul lunii.
(i\ laisus,p.jll,i7 I j ).
J<kM. I-:n !~::!~n~'i~, ..~~~(..~".d=:;'~ r>two,~z.e :"::~, ';~6i"'lt~ d'"n

www.cimec.ro
\ 'asilc l·iln~lI, G,.,im

Fig. 1 .
"',.//1. JU81n dr('.<pl •• .:enunică l)it:I:U>'icehid.

ftf,.~. I-n I~. 'd'~~~~:~:;:~~ ;~;:~. c~h"lue (c"

C.,nunid hnlliilanianll .i
Fig. ~.
La T Clle din :\Iuzcul dd:1 Sj.,Gh"'!rl!"".

(·~r~n'''I''~ n.lbl~I!t~,,~ ;':\;,;:~u;:~:a;:~~~';:~,c.?;'L_'h~ (Tnn.)l"~n,~

www.cimec.ro
 Fiu. 1.
Cenllllid ha1l81allilmAdcla !Uflj(l,lrncle), GIî",I>tI,(CUI)1I dr,)
,i . /ill/I (CU,CII III.): IIl:1i su ~, p. 355 .\1(1" .18l, 'PS ~q".pK.
•
l·.... "',<lur:I".U.uIU{I:~~~": :~:~il!~~~~,~)j,~;~~1/';'~':" li.) fi ,1,,,,1

Fig. l.
L'rnă hallS"Ulilln~ fi :lIllrur:'t I.a T ;:'lle din \Iu1-cI,lI d.-Ia "fomlOflrtl,

l .. ~ l~n.l.m~m~ ~ an'~~~<~:;:;·f~;E::~:~·;'n~.u \Iu~~ lIf TIM'~r#

www.cimec.ro
 Fij.!.I.
O,.:lindli KYl hl cA dela l 'dllCll in Albll-dc-J05, dupA " am!"cl in . I~.
X III I RI).l, Il. 393 (mai sus. 1'. 356, ... 53).
",roil 1C)',luque d~ ",Iur.. ~n "'ralU\""m,~, d·.rr~ Ilamp~l, 1, r,(li.d~... u., p, 7('~),

Fi,!:.:;:,
;\I!\ncrc de ou l in~i ~c)'thicc dm l'n1;lIria de X şi plllca de lIur de/a Kul-Oha in
ltusil.dt'S.tlulli'lllampel, 1.(., p. 395 (mui .'iUS, p. 356, "53, SilI).
'bnchu de ,",ro". "'1.hHIUH t~.~~II.m;~r;~ ;:~~.!!~"~~;U;~ dt Iwl·Oh<a t" ]{u.~,~, d'.prh

www.cimec.ro
,....s

Fill. ' ,
Peno.llllllll-C"'-If,;helari_di n .\ Idlcdinli,dupl
UlrdciIA,inJ)uârlll!)24 ('".P.31)C1.4J7).
~~~~~~!i~~r~~l,',';~~"~~ t::-:l~~~~:~ '~~. ,~~cI,I~';~::

F ig. 2.
l./ln<:1 .le fier ş i unR, su~ III
dr"de hrun7., dehl G"IIIf1În
.\ Ichedi/lli. <l upii I' ii r \'n ll ,

l~!jf~i~;:;~~~;:~~)~,~)i;~~i

www.cimec.ro
www.cimec.ro
--

Fi/-:. 1 ,
St."tlrll la turnul.pal"l Oe E de J'\' ~cro!1(,lcll ceHl,i, dllel'! dela (.'Olfl""

"c~!1er d~ 1:~~~;.~~~;~;·).;:;~~~~:r.J~:. ;~=I;~',~~~de'ic!?':II' (Imune- d~

Fill .z.
T urnul-Pl.'", ue \' 1)(.> aeropolea CClul ii daCe dda Cullqti (SAI'. D. ~1.
'l'eodol't'uu):lllal suS, P.46S, .niL
L.. !out.p;at.il ~ldcm~l':I,::wI;!'r:r'~'~d.~~I(':I~ d;~{..d;7~"'I~'" ((oll,lIu de \1. 1),

I
l www.cimec.ro
\"•• ile Plrnlll, Gtlica

Fijl . l .
\,,,,derelldin:luntrull;f.,duhlllurnulu,di n fiI: . ..: ~ pl. XX\" ', : J05 piatrfl.
MI~ cărAmid:; ,,('MiA (lI;\p. 1) • .\1. Teodore~"u): \'. la noi, p. ~6S, .nlL

~l~d:nn;,~~: ~I~:':r~:ri~~, ~~~~~~~: :~i~ ~;~~f,~~,I'(;'::,:\i,~· d':~I: j~ !I':~~c~::~:'

www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro
"ti!lc rAr ' 'lto. Gt/icn

l~iA. 1.

Zid ul de S II I cetAtii Cf/ldiflNl Ifllllf'l'ft,III;. \l\l\ UI di n iotctiOl. (~ I ai su~.

p· 47Ssqq.,i(·;zS).
I'_n, .. "~I'ld ....... l.. du "'u, d·....~;;;,~: d;. ~;~d~:~:~.:!) ....,/NII", 'Ue de l'tn ...... ell~.Ic.:,.

FiR.:!.
Amllr'llllll 11. n I! . • , lullt.OI d in in terio rul ce tă ţ i i dj.ce. ( ~I n i 5U5, p. 475
'(1(1·, 623).
l><!n.1 d., b d~.,ct~~~:~I~t ::,,!U~~: ('Cr.d';;~::~.' ~~i;'~'~~:,,~,U ~~~~,cau ro'l d.~~

www.cimec.ro
Vui\c Pin an, Oftica

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 Fig . • .
\pP;IrI:il ~ crochcu III GrtJdi1fM-.\Im,rtl,,/,,/ (mai .. u~. p. 477) .
• ,\p....~,l • nochtc •• C;.dJ'II~"._\I'...ul.. ,..' (c,.dru"<. " . nil)

Fi~. 2.
T;\Illburi de coloan!: de nnd"~il la Gr/Jdi,uo-JI /ll/u{If'lfi (mai SUlJ. p. 4i7).
I-"'lf' d~ co!OO1\('1 efi .nd6,t~ • Ctlfdttln·,\f .. ,.ul.. /... (c,-dtu .... p, 1Io(IU;".).

www.cimec.ro
 Fi!!,_ ,
Incinu, sacră dela Grl1i1Î/lta-Mllnullllll; (m:tÎ su~, p_ 4';. 634 S<!(I ).
b'u"'le Me.oM. de (;. tJtJ.tuQ-,l/u"u/.. /u, (c,_d,"Uul. 1'_ 80 , )

Fi~ . 1 .
el'wiu tic bolt:!; u ll-or!li dda Grtl<!illta-.\IImC('/III", (\'. m(li sus, p. 47<), (,14).
CI~(de "o,CUc de 1. purle du chil"u_forl de (;,<lJ'jI... _.\I u..,.du/ui(ci.d~,u., P_77 11 ,1?91

www.cimec.ro
 XXXV I

- - - r,'

.,.:: --00-

::::.":. '::, ~: ' ,.d'::.. :?:i.;;:~[~ :~;tt:: ~::::'::, (:~':'::::~,

www.cimec.ro
V.,ik J>trnn . (;nica

I~ig. r.
S~bii I;chil;c dlll l\lu~.cul rc/(ional clei:. TllrWI.St:fJt'rill. dupit /llIrl:licil ll.
in Durill I H)24 (m:ri 'us, p. SOS.q.).
EI"'c, cdr,,'I"H d" Mu.tc de 1'..'"" ....""' ''', d'.pr~ IJlrelcitl, I.c. (c: •• dn.all,lo p, ,8r),

Fig. 2.
Fi buledeargintdcla. lttl.r.l,i21I.,
,idda Şaq{Ardeal),r. 2,i 3,in l\ luuul

:~~~~~h~;~~~~:~(~~;'i~;\,~L~)~~:~k~l~,:
dt5,11""(c;.d,:""o,p.,8,),

Fig. 3.
S!bii ~Iricl; delo Gr/.ill, dupil Pân1ln în Dada I 192" (mai lUI, p. 505 " 1')'
Ephs ccllt14und.,G,,,,;,(d.,.,, dt Mchc:dmlr), lI'ap.b " '",an. IJ«:u. I r1)2 .. (cr.dc.. u., p,78 , )

www.cimec.ro
 FÎ~ . :!.
\·n'<C Ion T ~lIc din ~'uZ('ul liceuluÎ lJ.ethl.,n dela , /i"d (",ni SUll, p. 569).
C ..... n""' ... ,Iu ..,'·"nd .Ilie du f~r au \luso!e d" <':QIIt,:e Ik~"'~" 0.1', Imlt (c,-d ...." .. l' 790 c~ ...... ,.

www.cimec.ro
 Fig . • .
Vnse Lu T mc din l\ 1U7.eU] dela Sighiloortl (mIIi IiUS, p. 589).
(·~tam,q..., du ~o;>nd tll:edu rer.u l\I~deS,.b,jlWt"fei-dC:U\l" P.7'1 ' n ," .V .).

]7ig.z.
\ 'Il,-S\l l)(,lr! dela Sighi,oam(tnlli !ous. p. 58.:).
\.~ -"",'1>0"' .• p,w .. "tI,,~, de Si,lti_r<. (e,·d ...... u .. p. ,,,,a).
!oI._,itl. ,""(I'~"" 1J/<I<Iu, ....." .. III, To",. III .1/(0" •

www.cimec.ro
 ..
r
Fig. 1.
Ctrumid h'III~lIltIinllii ,i dlll brunz dela ;\Iuzeul X:ltionlll ~CU('5C din Sj.
G/'r/J"hc (mai 5U~, p. 420 şq(I ·)
Ctram"l"" bOn.UI"'''fI. <1 ~~;~; .~~ ~~~~,~j~")I\lI1 s~..1<l .. <1,-
li" l'Aw" du Sf, (iA~",z~~ (~i.d .... ",

Fi ~. 2.
Ccr:lmid La 'l'l>nt (lIf:lrli de un fragment) dela :\luzeul :\. S. din Sj.·Chtorght

CtumllLUt '(flluIUd (UII Kul f~~;~Uu~c~'I:C~~ ~l~+ ;';~hon~1 $uklcr de Sf. Ci"~hr

www.cimec.ro
 Fi~. 1 .
t\ li n 'crcll I dcln (.'ml"I,("Ap. IJ .:\ 1.Te()dll rt!<,- u ):\cd."... tl"l~llr" E: \. m ai

.'\Iollnc"",,'" I de C... ,.", ... .!~ I :.U(~:~:I;C~JJ" ~tt\). T.,.><Iur.."""" u.d""~II"" .01

F;/.:.2,
1\1inle rcll I del u CUI /('I l i vhtJ li d inbllre " (dp. n. !\o I. T codornc u): m II i
s tJ ~, p . 631 sqq
·.\ 1111....,,,,,,,, . J de COIlr", ,'" d" 1'0 (fou,lIe1 de ;\1. 1). T eod"'ncll)' c,-d~uu .. p. &O ••

www.cimec.ro
 Fig.!.
Ali n icrcR II Jdll C<Jltr,1I (IlAI'. ci!.). "buIA din X: mAi sus, p. ('l7 !l(1~1
·· \ IoIl"cm~f1n II .t, Cu""" (fou,lI" ~jl,J, n • .tu l\ c:j.d.... ut, p. 80~

www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro

I
www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro