Riga Crypto şi Lapona Enigel

,de Ion Barbu

„Riga Crypto şi Lapona Enigel” este o baladă modernistă, scrisă de Ion Barbu.

Titlul acestei opere ne prezintă cele 2 personaje ale operei: Regele Crypto şi lapona
Enigel.

Balada deputează prin descrierea unei scene dintr-o nuntă (atmosferă lumească). Această
povestire are ca rol înrămarea poveştii principale, anticipând astfel şi una dintre temele operei şi
anume iubirea ( fie ea şi neîmplinită ). Menestrelul este rugat să recite, aşa cum spune şi tradiţia,
o poveste de dragoste, astfel făcându-se trecerea la principalul fir narativ. Prezenţa acestui fir
narativ făcând astfel posibilă împărţirea pe M. ale S.

În expoziţiune se prezintă un timp vag, ca de basm, ce învălue cele 2 personaje şi lumile

lor. Crypto este descris ca fiind un rege care domneşte peste o lume limitată. Acesta este unic
prin faptul că nu poate evolua ( nu poate înflori ), fiind astfel „ocărât” pentru unicitatea sa. De
altfel numele său derivă din numele unei ciuperci, o plantă ce trăieşte sub vălul umbrii,
bucurându-se de umezeala acesteia.

Enigel ( din cuvântul grec Angel=înger) reprezintă echilibrul fiinţei umane, înţelepte, a
cărei singur ţel este drumul către cunoaştere, venite din ţara gheţurilor, ţara înţelepciunii.

Intriga este declanşată de momentul încare Enigel, în călătoria sa către Sud ( simbol al
cunoaşterii şi al spiritului ) îl întâlneşte pe Crypto. Lumile lor fiind opuse ( Crypto-lumea
materială vs. Enigel-lumea spirituală ) face ca singurul mod prin care aceştea se pot întâlni să fie
spaţul oniric ( spaţiul visului ).

În desfăşurarea acţiunii Crypto îşi arată iubirea sa pentru Enigel. Acesta o invocă în
lumea materiala, regatul său. Crypto încearcă să îi ofere dulceaţă şi fragi elementele ce semnifică
„dulceaţa” lumii sale., pentru a o convinge să rămână alături de el. Însă acesta nu îşi dă seama ca
prin aceasta îi cere să facă sacrificiul suprem, să renunţe la destinul ei, pe scurt, să moară.

Enigel nu este impresionată de aceste elemente de factură materială, deoarece ţelul ei este
continuarea drumul către Soare ( simbolul cunoaşterii supreme ). Dar există un lucru ce îi ţine
împreună şi anume iubirea unuia pentru celălalt, lucru ce a făcut posibilă această înfăptuirea
întâlnirii.

În punctul culminant, după refuzul lui Enigel în favoarea lumii superioare, Crypto
încearcă să iasă la lumină, să vină el în lumea ei. Acest lucru s-a dovedit a fi o greşeală, acesta
nefiind conceput pentru această lume, lumina arzându-i pielea şi transformândul într-o ciupercă
otrăvitoarem pierzându-şi unicitatea.

În deznodământ se prezintă o altă nuntă, dând o structură circulară operei. Nu este cea
aşteptată, dintre Crypto şi Enigel, ci dintre măselariţă ( o plantă otrăvitoare ) şi Crypto. La nuntă
sunt prezente mai multe plante otrăvitoare, plante care după credinţa populară nu ar fi decât fiinţe
nebune, pedepsite.

Tema acestei balade este iubirea neîmplinită datorată incompatibilităţii celor două
personaje, dar şi a lumilor de care aparţin. Aceste lumi nu numai că sunt puse în antiteza precum
observăm în alte opere, ci mai degrabă se prezintă incompatibilitatea dintre cele doua caractere
ce definesc omul: materialul şi spiritualul, fiecare definind cate un ţel, din care putem alege doar
unul.

La nivel formal structura poeziei este una modernă: strofele alternând de la 3 până la 7
versuri, masura variată, rima inconstantă precum şi folosirea ingambamentului ( continuarea
unei idei de la o strofă la alta ).

Având în vedere cele spuse ( structura, tema romantică, mesajul încifrat precum şi
prezenţa firului narativ ) putem concluziuna că „Riga Crypto şi Lapona Enigel”, de Ion Barbu
este o baladă modernistă.