Sunteți pe pagina 1din 5

Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte,

Dect un nume adunat pe o carte,


n seara rzvrtit care vine
De la strbunii mei pn la tine,
Prin rapi i gropi adnci
Suite de btrnii mei pe brnci
i care, tnr, s le urci te-ateapt
Cartea mea-i, fiule, o treapt.
Aeaz-o cu credina cpti.
Ea e hriovul vostru cel dinti.
Al robilor cu sricile, pline
De osemintele vrsate-n mine.
Ca s schimbm, acum, intia oar
Sapa-n condei i brazda-n calimar
Btrnii au adunat, printre plavani,
Sudoarea muncii sutelor de ani.
Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite
i leagane urmailor stpni.
i, frmntate mii de sptmni
Le-am prefecut n versuri i-n icoane,
Fcui din zdrene muguri i coroane.
Veninul strns l-am preschimbat n miere,
Lsnd ntreaga dulcea lui putere
Am luat ocara, i torcnd uure
Am pus-o cnd s-mbie, cnd s-njure.
Am luat cenua morilor din vatr
i am fcut-o Dumnezeu de piatr,
Hotar nalt, cu dou lumi pe poale,
Pznd n piscul datoriei tale.

Durerea noastra surd i amar


O grmdii pe-o singur vioar,
Pe care ascultnd-o a jucat
Stpnul, ca un ap njunghiat.
Din bube, mucegaiuri i noroi
Iscat-am frumusei i preuri noi.
Biciul rbdat se-ntoarce n cuvinte
Si izbveste-ncet pedesitor
Odrasla vie-a crimei tuturor.
E-ndreptirea ramurei obscure
Ieit la lumin din padure
i dnd n vrf, ca un ciorchin de negi
Rodul durerii de vecii ntregi.
ntins lene pe canapea,
Domnia sufer n cartea mea.
Slov de foc i slov faurit
mparechiate-n carte se mrit,
Ca fierul cald mbriat n clete.
Robul a scris-o, Domnul o citete,
Fr-a cunoate ca-n adncul ei
Zace mania bunilor mei.

Testament , de Tudor Arghezi


Tudor Arghezi, autorul poeziei ,,Testament, este un reprezentant al
modernismului din perioada interbelica alaturi de Lucian Blaga si Ion
Barbu. Dintre operele sale putem aminti ,,Versuri de seara si ,,Flori de
mucigai, acesta scriind totodata si romane, pamflete si piese de teatru.
Poezia ,,Testament deschide volumul de debut ,,Cuvinte potrivite iar
tema acestei poezii este creatia. Viziunea despre lume desprinsa din text
este aceea ca o creatie poate fi perceputa ca o treapta atat a evolutiei
sociale, cat si a evolutiei spirituale.
O prima trasatura care face posibila incadrarea poeziei in
modernism este estetica uratului. Arghezi este renumit pentru aceasta
tehnica, introducand-o in literatura romana atat teoretic, cat si practic.
Astfel, prin intermediul unor versuri precum: ,,Din bube, mucegaiuri si
noroi,/ iscat-am frumuseti si preturi noi, se contureaza ideea ca poezia
moderna isi are resursele nu doar in realitatea placuta, expresiva, ci si in
tot ce tine de boala, moarte, suferinta, nedreptate sociala, si asa mai
departe. Estetica uratului este pusa in evidenta si prin intermediul
oximoronului ,,Veninul strans l-am preschimbat in miere/ Lasand intreaga
dulcea lui putere, sugerand ideea ca limbajul poetic poate reprezenta
instrumentul prin intermediul caruia realitatea poate fi transfigurata, iar
pana si cele mai putin frumoase elemente pot primi alt inteles si pot
deveni ceva atregator.
O alta trasatura consta in prezenta subiectivitatii. Astfel, textul
ilustreaza unul dintre principiile modernismului Lovinescian conform
caruia poezia se modernizeaza prin trecerea de la epic la liric, intervenind
subiectivitatea. Aceasta trasatura este evidentiata prin intermediul
verbelor la persoana I: ,,nu voi lasa, ,,am preschimbat, ,,facui, si a
adjectivelor pronominale de persoana I: ,,mei, ,,mea.
Tema si viziunea despre lume este evidentiata si prin prezenta a
celor patru elemente de structura si limbaj: titlul, incipit/final, elemente de
versificatie si relatiile de opozitie si simetrie.
Titlul se afla in directa relatie cu continutul textului, anticipand tema
si anume: creatia. Din punct de vedere morfologic, titlul este alcatuit dintrun substantiv comun nearticulat, care denotativ trimite cu gandul la un
document prin intermediul caruia sunt lasate ca mostenire bunuri
materiale. Conotativ, titlul sugereaza ideea ca, prin intermediul creatiei,

poetul isi lasa ca mostenire cititorului bunurile spirituale acumulate de-a


lungul existentei.
Incipitul reprezinta adresarea directa a eului liric catre cititor,
creatorul adresandu-se acestuia ca unui fiu spiritual, introducandu-ne si in
tema textului prin versurile ,,Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte/
Decat un nume adunat pe-o carte. Astfel, se sugereaza ca tot ce are
autorul mai scump, si anume, cunoasterea, este lasata mostenire
urmasilor acestui neam. Tot in incipit se contureaza si motivul mortii, fiind
accentuata ideea muncii depuse de stramosi pentru a strange cunostinte
si a le transmite urmasilor, prin versurile Prin rapi si gropi adanci/ Suite
de batranii mei pe branci Finalul este adresat cititorului, ce capata un alt
statut social, de noblete, avand atat o conotatie spirituala, cat si
sociala. ,,Fiul spiritual devine ,,Domn, iar ,,tatal sau, ,,rob, in slujba
dezvoltarii sale.
Tema si viziunea despre lume a poeziei sunt reliefate si cu ajutorul
elementelor de versificatie. Poezia este structurata in patru grupaje
literare cu numar inegal de versuri, rima este imperecheata, iar ritmul
este iambic.
Relatiile de opozitie se gasesc la nivel compozitional, pentru a se
evidentia trecerile de la munca fizica la cea psihica. De exemplu prin
versurile Ca sa schimbam, acum, intaia oara/ Sapa-n condei si brazda-n
calimara se face trecerea de la munca de camp la cea intelectuala, adica
se urmareste evolutia omului prin invatatura. Tot relatie de opozitie se
stabileste si intre scriitor si cititor in ultima strofa, prin versul Robul a
scris-o, Domnul o citeste.. Aici scriitorul este asemanat cu un rob care
munceste pe branci pentru a compune, iar cititorul cu un domn, pentru ca
acesta nu trebuia sa depuna deloc efort, ci doar sa citeasca cartea pentru
a evolua.
Tema si viziunea despre lume sunt conturate in textul nostru si prin
intermediul imaginilor si ideilor poetice.
O prima idee poetica este interpretarea creatiei ca o treapta a
evolutiei spirituale si sociale. Prin intermediul culturii si al literaturii, omul
se imbogateste ,,urcand o treapa a vietii sale intelectuale. Menirea
creatorului este de a atrage atentia celor mai tineri asupra bogatiilor din
jurul lor, si a eforturilor depuse pentru o evolutie sociala. Aceasta idee
este evidentiata in versurile : ,,Prin rapi si gropi adanci/ Suite de batranii
mei pe branci si ,,Robul a scris-o/ Domnul o citeste.
O alta idee poetica este conceptia Arghezeana, poezia reprezentand
contopirea talentului cu munca sub ,,focul inspiratiei. Pentru a crea si a

lasa ceva urmasilor, elementele cheie sunt talentul si munca: drumul


catre cunoastere si succes. Aceasta invatatura si lege a autorului este
prezenta in versurile: ,,Slova de fac si slova faurita/ Imparecheate-n carte
se marita/ Ca fierul cald imbratisat in cleste.
In opinia mea, creatia reflecta asupra realitatii evolutia spirituala, sociala
si culturala atat prin intermediul figurilor de stil, cat si prin intermediul
elementelor de recurenta.
In primul rand, cartea, motivul central al textului, reprezinta un
element de recurenta datorita sinonimelor acestuia prezentate succesiv in
text. Mai intai este prezentata ca o treapta, o etapa in evolutie sau o
legatura intre predecesori si urmasi, in continuare prin sinonimul
hrisov. Mai departe cartea este prezentata sub forma unor diverse
metafore: cuvinte potrivite, leagane, muguri si coroane, miere,
etc.
Mai mult decat atat, evolutia poate fi pusa in evidenta si prin
intermediul figurilor de stil. Repetitiile la nivel fonetic din versurile Le-am
prefacut in versuri si-n icoane,/Facui din zdrente muguri si coroane.
accentueaza ideea evolutiei spirituale, resturile fiind transformate in
conceptii noi si frumoase. In versurile Veninul strans l-am preschimbat in
miere,/ Lasand intreaga dulcea lui putere se contureaza un oximoron,
fiind puse in legatura cuvintele venin-miere si dulcea-putere.
Astfel, prin prezenta libertatii de exprimare si valorificarii esteticii
uratului care caracterizeaza modernismul, prin intermediul imaginilor si
ideilor poetice, prin prezenta elementelor de compozitie si de limbaj,
putem afirma ca in poezia Testament, se contureaza prin intermediul
creatiei evolutia spirituala, culturala si sociala a oamenilor.