NORMA JURIDICA

Norma juridică este regula de conduită socială cu caracter social,impersonal,tipic și

obligatoriu , stabilită de stat în vederea reglementării relațiilor sociale,asigurată la nevoie
prin forța de constrîngere a statului.

Norma juridică este norma socială adoptată și asigurată de către stat,în vederea
reglementării unui tip de relații sociale. Norma juridică este elementul necesar al
sistemului dreptului (drept obiectiv,pozitiv,intern,internațional,material,procesual,public
și privat).

Elementele sau trăsăturile normei juridice:

1)Caracter statal- statul adoptă norme juridice.

2)Caracter general-norma juridică este adresată tuturor.

3)Caracter impersonal-rezultă din generalitate și nu vizează,nu se referă la o persoană

concretă.

4)Caracter special-normele juridice se adresează unor subiecți speciali(categorii de

destinatari speciali).

5)Caracter tipic-normele juridice reglementează un anumit tip sau modalitate de conduită

la care vizează membrii societății (familiale,învățămîntul).

6)Caracter volitiv- voința statului

7)Caracter obligatoriu-normele juridice sunt cerințe,exigențe ale statului.

8)Caracter formal-normele juridice sunt exprimate în formă scrisă în legislația statului.

2.Structura internă(logică) : ipoteza, dispoziția și sancțiunea .

Structura internă mai e numită logică și se compune din:

a)dispoziția normei juridice arată conduita destinatarului normei juridice,posibilă fie

trebuincioasă. Astfel zis dispoziția normei oferă răspuns la întrebările ce pot face,ce
trebuie să fac.

După modul de relementare a conduitei deosebim:

-dispoziții permisive– care arată ceea ce este permis.

-dispoziții onerative-caracteristice normelor dreptului public și arată ceea ce trebuie de
făcut.

-dispoziții prohibitive –ceea ce este interzis de lege.

După gradul de complexitate deosebim:

-dispoziții simple-prevăd o singură faptă,permisă sau interzisă.

-dispoziții compuse-prevăd două sau mai multe fapte,permise sau interzise,necesare

potrivit dispoziției.

După tipul sau domeniul relațiilor sociale deosebim:

-dispozițiie penale,civile,administrative,constituționale,familiale.

După modul de exprimare a conduitei deosebim:

-dispoziții describtive-ne descriu fapta dispoziției nedescriptive.

b)ipoteza normei juridice –este elementul logic al normei juridice care arată condițiile
împrejurările,cercul de persoane în prezența cărora are loc dispoziția normei juridice.

Ipoteza oferă răspuns la întrebările:

-cînd,unde,cine,în ce împrejurări.

După gradul de determinare a condițiilor împrejurărilor faptei deosebim:

-ipoteze determinare (strict determinate)-condițiile sau împrejurările sunt arătate prin

descriere ,enumerare.

După gradul de complexitate divizăm:

-Ipoteze simple –arată o singură condiţie, împrejurare de realizare a dispoziţiei normei

juridice.
-Ipoteze complexe – se divizează în cumulative(și una și alta) , alternative (alegere una
din două),și combinate.

a) Ipoteza cumulativă indică două sau mai multe condiții sau împrejurări necesare pentru
realizarea normei juridice.
b)Ipoteza alternativă – indică cel puțin o condiție,o împrejurare din două și mai multe
,suficientă pentru realizarea normei juridice.

c)Ipoteza combinată este asocierea cumulului cu alternativa .

c)sancțiunea normei juridice –arată consecințele legale ale faptei posibili fie trebuincioase
prevăzute în dispoziția normei juridice. Arată reacția statului în caz de respectare sau
nerespectare,executare sau neexecutare,a prevederilor dispozițiilor normei juridice.

După gradul de determinare deosebim:

-Sancțiuni determinate (se arată consecințele cu precizie de ex.nulitatea

contractului,demitere din funcție).

-Sancțiuni relative determinate (arată limitele de la și pînă la) .limitele pentru sacțiunile
legale ale justiției .

După gradul de complexitate deosebim:

-Sancțiuni simple – cînd este prevăzuta o singură consecință legală( se pedepsește cu

închisoarea).

-Sancțiuni complexe – prevăd două și mai multe consecințe legale ale faptei .

Se divizează în:

a) cumulative (de exemplu închisoare cu amendă)

b) alternative (închisoare pe 25 de ani sau detențiune pe viață).
-Sancțiunea combinată(asocierea ,combinarea alternativei cu cumulul)

După scopul urmărit deosebim:

–Sancțiune reparatorie (compensatoriu) (a prejudiciului moral,material).

-Sancțiuni expiatorii (de ispășire a faptelor ilicite:penală,contravențională).

-Sancțiuni de anulare(a actului illicit).

După relațiile sociale protejate deosebim:

-Sancțiuni juridice penale – se caracterizează prin aplicarea pedepselor penale.

-Sancțiuni juridice civile –au caracter reparatoriu și compensatoriu.(prejudiciu moral).

-Sancțiuni juridice contravenționale (amendă,privarea de un drept special).

-Sancțiuni juridice internaționale (satisfacția,retorsiunea).

După natura juridică deosebim:

-Sancțiuni pozitive (prin respectarea legilor și obligațiilor față de lege) reacția pozitivă a
statului în caz de respectare a legislației și de executare a îndatoririlor juridice. (de
ex.premiere,mulțumire).

-Sancțiuni negative ( conținutul codului penal ) Exprimă reacția negativă a statului în

cazul încălcărilor de drept(fapte ilicite) .

3.Structura externă (tehnico-legislativă).

Arată modalitățile de expunere a normelor juridice în actele normative .În acte

normative , normele juridice de regulă sunt exprimate în articole.

Articolele actului normativ se identifică după cuvîntul articolul ( art.) , un număr atribuit
(cu cifre arabe, dar sînt excepții și cu cifre romane), urmează un titlu. Articolul se
strucuturează pe aliniate (alin.) , aliniatele se numerotează (cifre arabe încadrate în
paranteze rotunde (1)),în aliniate pot fi enumerate și litere (lit. a) ) (care conțin ipotezele
normelor juridice).

Modalități de expunere a normelor juridice în cadrul articolului actului normativ:

-O normă juridică este în întregime, expusă într-un aliniat al articolului.

-O normă juridică este expusă parțial(incomplet) ,într-un aliniat al articolului,fiind

completată cu prevederile altor aliniate,din același articol sau din alte articole.

Dacă într-un articol sînt mai multe aliniate , atunci de regulă fiecare aliniat exprimă cîte o
normă juridică.

4.Clasificarea normelor juridice.

După forța juridică a actului juridic deosebim:

-Norme juridice din legi – au forță juridică primară și superioară.

-Norme juridice din acte subordonate legii – de ex. hotărîri de guvern ,dispoziția
primarului .Aceste norme au caracter secundar,rezultă din legi și se subordonează legilor .

Normele juridice incomplete, la rândul lor, se împart în norme juridice de trimitere ,de
exemplu:

După diviziunea dreptului în public și privat deosebim:

-Norme de drept public

-Norme de drept privat

După distincția de drept intern și internațional deosebim:

-Norme de drept intern

-Norme de drept internațional

După dinstincția de norme de drept procesual și material deosebim:

-Norme de drept procesual- norme juridice ce reprezintă procedura procesuală de aplicare

a legii.

-Norme de drept material – norme juridice care se referă la un domeniu al dreptului.

După modul de reglementare a conduitei deosebim:

-Norme juridice imperative- arată conduita obligatorie .

Se divizează în a)onerative (ce trebuie de făcut)

b)prohibitive (ce nu trebuie de făcut).

-Norme juridice dispozitive – arată conduita posibilă (neobligatorie) .

Se divizează în a)permisive (arată ce se poate de făcut).

b)de recomandare (conduită sugerată de un organ de stat (nu este obligatoriu)).

După tehnica exprimării normelor juridice deosebim:

–Norme juridice complete – în același articol sunt întrunite dispoziția,ipoteza și

sancțiunea.

–Norme juridice incomplete- acea normă în care nu poate fi regăsit un element

logic(parțial se regăsește un element logic într-un aliniat sau articol).

Se divizează în norme a)de trimitere(la o altă normă,articol)

b) de blanchetă – se completează prin prevederea altor norme juridice.

După gradul de generalitate deosebim:

-Norme juridice cu caracter general – se conțin în partea generală a codurilor .

-Norme juridice cu caracter special – se exprimă de regulă în partea specială a codurilor

și în dispozițiile de conținut ale legilor.

-Norme juridice cu caracter excepțional – astfel de norme vizează situații excepționale

(cutremur,inundație,coflict armat)