SEMINARE ŞI TESTE

Drept penal. Partea specială

Caiet de seminar
CIOCLEI, VALERIAN
Studii: Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, promoţia 1984;
Diploma de studii aprofundate în specializarea Drept penal - Ştiinţe crimi- Valerian Cioclei Cristina Rotam
nale, ca bursier al guvernului france/. (1991); doctor in drept al Universităţii
Bucureşti, precum şi al Universităţii MontpcHîcr ~ Franţa.
Activitate: profesor. Criminologie şi Drept penal - partea specială, Facultatea
de Drept a Universităţii din Bucureşti; prodecan ai Facultăţii de Drept şi
Director ştiinţific al Colegiului Juridic Franco-Român de studii europene
(2001-2008); jurisconsult (după absolvire); procuror (până în 1991);
diplomat (1991-1992); cadru didactic (din 1992); avocat, membru al
Baroului Bucureşti (1993-prezent); membru al Consiliului ştiinţific al Drept penal. Partea specială
Analelor Universităţii Bucureşti, seria Drept, Colegiului de redacţie al
revistei Curierul Judiciar şi Consiliului ştiinţific al revistei Caiete de Drept Caiet de seminar
Penal; director editorial Editura C.H. Beck (din 2008).
Publicaţii: a publicat numeroase lucrări ştiinţifice, articole şi cărţi, în
domeniul criminologiei şi dreptului penal, dintre care: Mobilul în conduita
criminală (1999); Manual de criminologie (1999, 2003, 2005, 2007); Drept
penal. Partea specială. Infracţiuni contra persoanei (2007); Constituţia
României. Comentariu pe articole, coautor (2008), lucrare distinsă cu
premiul „Hanibal Teodorescu" al UJR; Critica raţiunii penale (2009).

ROTARU, CRISTINA
Studii: Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (1991-1995); Insti-
tutul Naţional de Magistratură (1995-19%); doctor în drept. Facultatea de
Drept, Universitatea din Bucureşti (2004); doctorand al Departamentului
Drept Public al Universităţii Las Palmas de Gran Canaria (2000 - prezent).
Activitate: conferenţiar universitar la materia Drept Penal - partea specială la
Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti (din 2009); formator la
Institutul Naţional al Magistraturii, materia Drept Penal (2005-prezent);
cadru didactic (din 1996); judecător la Judecătoria sector 5 (1995-1999);
judecător la Tribunalul Bucureşti (1999-2004); judecător la Curea de Apel
Bucureşti (2004-prezent); redactor responsabil de rubricile de drept penal şi
drept procesual penal la revista Curiend Judiciar (din 2008).
Publicaţii: autoare a mai multor lucrări şi articole de specialitate, dintre care
menţionăm: Legea falimentului - doctrină, jurisprudenţă, legislaţie (2001);
Drept penal. Drept procesual penal. Teste grilă pentru examene de an şi
examenul de licenţă (2002, 2003, 2005, 2006, 2007), Fundamentul
pedepsei. Teorii moderne (2006).
Editura C.H. Beck Bucureşti 2009
Editura C.H. Beck este acreditată CNCSIS - Consiliul Naţional al
Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior
Cuprins
Drept penal. Partea specială. Caiet de seminar
Valerian Cioclei
Cuvânt-înainte.......................................................................IX
Copyright © 2009 - Editura C.H. Beck

Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck Schema generală de analiză a infracţiunilor.................................1
Nicio parte din această lucrare nu poate iî copiată fără acordul scris al
Titlul L Infracţiuni contra siguranţei statului.........................5
Editurii C.H. Beck.
Caracterizare generală a titlului......................................5
Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate editurii.
întrebări............................................................................8
Speţe.................................................................................9
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Teste grilă.......................................................................10
CIOCLEI, VALERIAN Titlul II. Infracţiuni contra persoanei.....................................12
Drept penal - partea specială : caiet de seminar / Capitolul I. Infracţiuni contra vieţii, integrităţii
Valerian Cioclei, Cristina Rotaru. - Bucureşti : Editura corporale şi sănătăţii........................................................12
C.H. Beck, 2009 Secţiunea I. Omuciderea....................................................12
ISBN 978-973-135-654-5 Caracterizare generală a secţiunii.................................12
întrebări..........................................................................14
1. Rotaru, Cristina Speţe...............................................................................16
Teste grilă.......................................................................25
343(498)(075.8) Practică judiciară...........................................................26
Exerciţiu.........................................................................31
Secţiunea a 11-a. Lovirea şi vătămarea integrităţii
Editura C.H. Beck
Str. Serg. Nuţu Ion nr. 2, sector 5, Bucureşti corporale sau a sănătăţii.....................................................31
Tel.: 021.410.08.47; 021.410.08.09; Caracterizare generală a secţiunii.................................31
021.410.08.73; 021.410.08.46 întrebări..........................................................................34
Fax: 021.410.08.48 Speţe...............................................................................34
E-mail: comenzi@beck.ro Teste grilă.......................................................................39
Secţiunea a IH-a. Avortul...................................................40
Redactor: Laura Trifa Caracterizare generală a secţiunii.................................40
Tehnoredactor: Cătălin Mantu întrebări..........................................................................41
Speţe...............................................................................42
Teste grilă.......................................................................42
Capitolul II. Infracţiuni contra libertăţii persoanei........43
Caracterizare generală a capitolului..............................43
întrebări..........................................................................45
 Speţe.......................................................................46 Speţe.....................................................................101
Teste grilă...............................................................48 Teste grilă.............................................................102
Capitolul III. Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală...... 50 Exerciţiu...............................................................104
Caracterizare generală a capitolului..........................50
întrebări.............................................................,....52 Subiecte de examen...............................................................105
Speţe.......................................................................53
Teste grilă...............................................................54 Subiectul tir. 1.......................................................105
Subiectul nr. 2......>..............................................109
Titlul III. Infracţiuni contra patrimoniului......................... 55 Subiectul nr. 3.......................................................113
Caracterizare generală a titlului................................55 Subiectul nr. 4.......................................................117
întrebări..................................................................57 Subiectul nr. 5.......................................................121
Speţe.......................................................................59 Subiectul nr. 6.......................................................125
Teste grilă...............................................................68 Subiectul nr. 7.......................................................328
Practică judiciară...........,........................................72 Subiectul nr. 8.......................................................132
Exerciţiu.................................................................77 Subiectul nr. 9.......................................................136
Titlul V. Infracţiuni contra autorităţii................................78 Subiectul nr. 10.....................................................139
Caracterizare generală a titlului............,..................78
întrebări..................................................................80 Subiecte de examen - răspunsuri..........................................143
Speţe....,..........................................................,......80
Teste grilă...............................................................82
Modtl rezolvare exerciţiu......................................................149
Titlul VI. Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de
interes public sau altor activităţi reglementate de lege.... 84
Capitolul I. Infracţiuni de serviciu sau în legătură
cu serviciul..................................................................84
Caracterizare generală a capitolului...........................84
întrebări..................................................................87
Speţe.......................................................................88
Teste grilă...............................................................89
Capitolul II. Infracţiuni care împiedică înfăptuirea
justiţiei............................................,..........................91
Caracterizare generală a capitolului...........................91
întrebări..................................................................93
Speţe.......................................................................95
Teste grilă...............................................................96
Titlul VIL Infracţiuni de fals..............................................98
Caracterizare generală a titlului................................98
întrebări................................................................100
 Cuvânt-înainte

Prezenta lucrare se adresează, în primul rând, studenţilor de la

-Hcultâţile de drept şi este destinată desfăşurării activităţii la semi-
narele de Drept penal — partea specială. Lucrarea este structurată
conform diviziunilor existente în partea specială a Codului penal,
liinităndu-se la tematica fixată pentru examenul de an şi pentru
examenul de licenţă, la această disciplină.
Acest Caiet de seminar se doreşte a fi un mijloc de fixare a
cunoştinţelor de bază în această materie, de aceea cuprinde o scurtă
irecere în revistă a noţiunilor teoretice din titlurile, capitolele şi
secţiunile stabilite în tematică, speţe cu diferite grade de complexi-
tate, întrebări şi teste grilă. Caietul nu oferă şi rezolvarea speţelor,
deoarece, fund conceput ca un instrument de lucru pentru semi-
nare, tui s-a dorit canalizarea atenţiei către o soluţie pretins corectă,
ci s-a urmărit punctarea unor probleme care să suscite discuţii
precum şi formarea abilităţii de a argumenta.
Am inserat două hotărâri judecătoreşti, ce nu se doresc a fi
modele de redactare, ci doar exemple privind modul în care arată
o decizie în materie penală, în practica judiciară din România. Şi
textde acestor hotărâri reprezintă, de fapt, un prilej de analiză şi
dezbatere.
Caietul propune, de asemenea, studenţilor, în cadru] unor exer-
ciţii, să încerce să redacteze dispozitivul unei hotărâri judecăto-
reşti, plecând de la o speţă dată. Se urmăreşte prin aceasta stimu-
larea dobândirii unor abilităţi practice incipiente, ce pot constitui o
bază minimă pentru aptitudini ce vor trebui dezvoltate în active-
laîca viitoare a absolvenţilor.
in partea finală, lucrarea cuprinde zece subiecte de examen,
prunele cinci aferente materiei studiate în primul semestru, iar
celelalte cinci din materia semestrului al doilea, oferindu-se şi
rezolvarea acestora, ca mijloc de verificare a cunoştinţelor. Tot în
pariea finală se oferă un exemplu de redactare a dispozitivului unei
hotărâri, ca un suport în rezolvarea celorlalte exerciţii.
 Credem că modul în care a fost concepută lucrarea permile
utilizarea ei şi de către absolvenţii facultăţilor de drept care doresc
să urmeze diferite forme de învăţământ postuniversitar. Astfel, cei
care pregătesc un examen de admitere la un Maşter în Ştiinţe
penale sau candidaţii la concursurile de admitere în diferite profesii
(avocatură, magistratură) pot găsi în acest Caiet un instrument util
de verificare a cunoştinţelor. în acelaşi timp, exerciţiile şi speţele
propuse în lucrare pot fi utilizate ca material didactic pe parcursul
formelor de pregătire postuniversitară menţionate.
Autorii
Schema generală de analiză a
infracţiunilor
Pentru buna înţelegere a explicaţiilor teoretice din partea
specială este necesară trecerea în revistă a unor cunoştinţe
predate !a disciplina Drept penal - parte generală. Aceste explicaţii
pot fi reunite într-o schemă care va fi utilizată pentru analiza
teoretică a oricărei infracţiuni cuprinse în partea specială.
I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic este reprezentat de valorile şi relaţiile sociale
protejate prin incriminarea unei fapte.
Fiecare infracţiune are un obiect juridic generic, comun unui
grup de infracţiuni (titlu, capitol, secţiune).
O infracţiune poate avea şi un obiect juridic special (specific,
propriu), în măsura în care valorile ocrotite reprezintă doar un
fragment al obiectului generic (spre exemplu, la infracţiunea de
ameninţare obiectul juridic generic este dat de libertatea persoanei,
in timp ce obiectul special se referă doar la libertatea psihică).
La unele infracţiuni există şi un obiect juridic secundar (adia-
cent), atunci când, pe lângă valoarea ocrotită în mod direct, este
protejată şi o altă valoare socială (spre exemplu, la atentat, unde pe
lângă valoarea ocrotită în principal, siguranţa statului, în mod adia-
cent sunt ocrotite viaţa, integritatea fizică şi sănătatea persoanei).
2. Obiectul material este reprezentat de acea entitate mate
rială, prin care se exprimă valoarea socială ocrotită, şi împotriva
căreia se îndreaptă fapta (elementul material al infracţiunii). Poate
fi obiect material al unei infracţiuni: corpul persoanei, un bun
mobil sau imobil, un înscris etc. De regulă, infracţiunile de rezultat
au obiect material, în timp ce infracţiunile de pericol nu au.
II, Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activ este persoana care comite nemijlocit sau care
participă ia comiterea unei infracţiuni.
 Este de interes dacă subiectul activ nemijlocit poate fi orice
persoană sau dacă acesta trebuie să îndeplinească o anumită acti-
vitate, să aibă o anumită calitate (funcţionar, militar, cetăţean
român etc), adică să fie circumstanţiat (calificat).
Este important de precizat, dacă infracţiunea poate avea mai
mulţi autori sau, dimpotrivă, este susceptibilă de a fi realizată doar
de un autor unic (in persana propria), cum este cazul la nedenun-
ţare, la pruncucidere etc.
Trebuie, de asemenea, stabilit, dacă fapta poate fi săvârşită în
participaţie (autori, complici, instigatori) sau dacă pluralitatea de
făptuitori este necesară în mod natural (ex: incestul), sau juridic
(ex: complotul sau asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni).
2. Subiectul pasiv este persoana fizică, sau juridică, vătămată
prin comiterea faptei, cea care suferă răul provocat prin infracţiune.
Trebuie stabilit dacă subiectul pasiv poate fi orice persoană sau
doar una care are o anumită calitate, respectiv dacă subiectul pasiv
este calificat (circumstanţiat). Există un subiect pasiv circumstan-
ţial, spre exemplu, în cazul pruncuciderii (copilul nou-născut) sau
în cazul ultrajului (funcţionarul).
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii pot constitui, în
unele cazuri, destul de reduse ca număr, condiţii esenţiale pentru
existenţa infracţiunii. Cu privire la loc, spre exemplu, în cazul
ultrajului contra bunelor moravuri (art. 321 C.pen.) este necesar ca
fapta să se comită în public. Cu privire la timp, spre exemplu, în
cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului (art. 156
C.pen.), este necesar ca fapta să se comită în timp de război.
Locul şi timpul pot constitui, în alte cazuri, elemente circumstan-
ţiale prin care se realizează varianta agravată sau calificată a unei
infracţiuni: spre exemplu, timpul nopţii, sau locul public, în cazul
infracţiunii de furt calificat.
IV. Situaţia premisă este o condiţie prealabilă pentru existenţa
infracţiunii. Ea constă în preexistenta unei realităţi (situaţie, calitate,
stare) fără de care comiterea faptei nu este posibilă (spre exemplu,
existenţa unei persoane în viaţă în cazul infracţiunii de omor, existenţa
sarcinii în cazul infracţiunii de provocare ilegală a avortului etc).
Nu toate infracţiunile presupun o situaţie premisă.
V. Latura obiectivă a infracţiunii este acea conduită aptă să
producă o modificare a realităţii, pe care legea penală o sancţio
nează. Latura obiectivă a oricărei infracţiuni are trei componente:
Elementul material (verbum regens) este chiar actul de con-
duită interzis şi poate fi realizat, fie printr-o acţiune (spre exemplu,
acţiunea de ucidere, în cazul omorului, sau acţiunea de luare a unui
bun mobil din posesia altuia, în cazul furtului), fie printr-o inac-
ţiune (spre exemplu omisiunea de a denunţa de îndată săvârşirea
unei infracţiuni, în cazul nedenunţării).
Urmarea imediată este modificarea pe care realizarea elemen-
tului material o produce asupra realităţii; aceasta poate consta
într-o stare de pericol (spre exemplu o stare de pericol cu privire la
siguranţa statului, în cazul trădării) sau într-un rezultat (spre
exemplu o pagubă materială în cazul înşelăciunii).
Legătura de cauzalitate este relaţia cauză-efect ce trebuie să
existe între elementul material şi urmarea imediată; această legă-
tură trebuie stabilită în cazul infracţiunilor de rezultat (materiale) şi
rezultă implicit din comiterea faptei (ex re) în cazul infracţiunilor
<Jc pericol (formale).
VI. Latura subiectivă reprezintă atitudinea psihică a făptuito
rului faţă de propria faptă. Elementul principal al laturii subiective
este vinovăţia, la care se pot adăuga unele condiţii privind mobilul
sau scopul infracţiunii.
Vinovăţia este atitudinea psihică a făptuitorului faţă de faptă şi
urmarea ei. Există două forme de vinovăţie, intenţia şi culpa, iar în
iazul unor infracţiuni, ambele forme se combină într-o formă
mixtă, praeterintenţia.
Intenţia se prezintă în două modalităţi: directă (autorul pre-
vede rezultatul faptei şi îl urmăreşte) şi indirectă (autorul prevede
rezultatul, nu îl urmăreşte, dar îl acceptă).
Culpa se prezintă, la rândul ei, în două modalităţi: cu pre-
vedere (autorul prevede rezultatul, nu îl urmăreşte, nu îl acceptă, ci
socoteşte fără temei că acesta nu se va produce) şi simplă (autorul
nu prevede rezultatul, deşi trebuia şi putea să-1 prevadă).
Praeterintenţia sau intenţia depăşită este o formă hibridă de
vinovăţie în care autorul comite cu intenţie o faptă, dar rezultatul
produs este mai grav decât cel urmărit sau acceptat.
 Mobilul este acel factor psihic de natură afectivă, de regulă
iraţional şi, ca atare, incontrolabil, care îl împinge pe individ spre
un anumit comportament.
Scopul este acel factor psihic de natură raţională, care desem-
nează rezultatul prefigurat şi urmărit de individ printr-un anumit
comportament,
VII. Formele infracţiunii se referă la fazele de desfăşurare a
activităţii infracţionale din punctul de vedere al laturii obiective. în
acest sens trebuie făcută distincţia între: acte preparatorii, tenta-
tivă, consumare, epuizare.
VIIL Variantele infracţiunii se referă la incriminarea dife-
renţiată a unor fapte, în raport cu gradul de pericol social pe care îl
prezintă. Există întotdeauna varianta de bază a unei fapte, varianta
tip, la care se pot adăuga diferite variaţiuni în raport cu incriminarea
de bază, acestea putând fi variante agravate sau variante atenuate.
XIX. Sancţiunile sunt acele măsuri cu caracter coercitiv, ce pot
fi luate în urma comiterii unei fapte penale, respectiv pedepse,
măsuri educative şi măsuri de siguranţă.
Prezintă interes felurile pedepselor principale aplicabile unei
infracţiuni (detenţiunea pe viaţă, închisoarea, amenda penala),
precum şi infracţiunile pentru care aplicarea pedepselor comple-
mentare este obligatorie.
Titlul I Infracţiuni
contra siguranţei statului
Caracterizare generală a titlului
I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic Valoarea protejată prin incriminările din
acest titlu este reprezentată de statul român împreună cu trăsăturile
sale fundamentale stabilite prin Constituţie, respectiv: suverani
tatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea.
2. Obiectul material. Infracţiunile contra siguranţei statului
sunt lipsite în general de obiect material. Excepţie fac: infracţiunea
de trădare prin ajutarea inamicului, unde obiectul material este
constituit din teritorii, oraşe, aeronave, armament, valori ete. predate
sau procurate inamicului; infracţiunea de trădare prin transmiterea
de secrete, unde obiectul material este alcătuit din documente sau
date care constituie secrete de stat (în măsura în care datele sunt
redate pe un suport material); la infracţiunea de atentat care pune
în pericol siguranţa statului sau de atentat contra unei colectivităţi
există un obiect material secundar reprezentat de corpul persoanei
(persoanelor) asupra cărora se acţionează.
II. Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activ. La cele mai multe infracţiuni din acest titlu
subiectul activ nu este circumstanţiat; la unele infracţiuni însă este
calificat, absenţa calităţii pretinse în textul de lege fiind de natură a
conduce la o altă încadrare juridică. De exemplu:
— la infracţiunea de trădare, in cele trei modalităţi
legislative
(art. 155, art. 156; art. 157 C.pen.) subiectul activ are calitatea de
cetăţean român sau apatrid cu domiciliul în România;
— la infracţiunile de spionaj şi acţiuni duşmănoase contra
sta
tului, calitatea autorului este aceea de cetăţean străin sau apatrid
care nu domiciliază pe teritoriul României;
Guvernului, al Parlamentului şi al unor partide politice, precum şi în
unele secţii de poliţie. în urma acestei descinderi în forţă, primul-
ministru a fost obligat să demisioneze. S-a apreciat de către instanţa
supremă că faptele inculpatului CM. de a determina, cu intenţie,
masele de mineri să săvârşească acţiuni violente ce au fost de
natură să slăbească puterea de stat întrunesc elementele
constitutive ale instigării la infracţiunea de subminare a puterii de
stat, în varianta atenuată, sub forma participaţiei improprii.
Este corectă reţinerea participaţiei improprii? Este corectă reţi-
nerea variantei atenuate şi nu a variantei tip (acţiune armată)?
2. începând cu anul 1996, în exercitarea atribuţiilor aferente
funcţiilor de conducere avute la Secţia Judeţeană D. a S.R.I. şi apoi
la U.M. (XXX) Bucureşti, inculpatul I.C. a sustras mai multe docu-
mente, unele clasificate secret de stat, pe care le-a deţinut la
domiciliu, punând astfel în pericol siguranţa statului. Ulterior, după
trecerea sa în rezervă, a încercat să pună la dispoziţia unui ziarist
de la cotidianul J.N. documente conţinând date şi informaţii cu
caracter secret, în schimbul unor avantaje materiale, dar a fost
surprins în flagrant în timp ce se deplasa la întâlnirea cu ziaristul
respectiv. Fiindu-i percheziţionată locuinţa, s-au găsit mai multe
documente, precum şi mai multe casete audio cu date şi informaţii
secrete. Care este încadrarea juridică a faptei?
3. La infracţiunea de „Atentat care pune în pericol siguranţa
statului" (art, 160 C.pen.) urmarea imediată principală constă în:
a) crearea unei stări de pericol pentru viaţa, integritatea corpo
rală ori sănătatea unei persoane care îndeplineşte o activitate
importantă de stat sau altă activitate publică importantă;
b) decesul, vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei
persoane care îndeplineşte o activitate importantă de stat sau altă
activitate publică importantă;
c) crearea unei stări de pericol pentru siguranţa statului.
4. în cazul infracţiunii de „Complot" (art. 167 C.pen.) subiectul
activ:
a) nu poate fi un cetăţean român;
b) nu poate fi un cetăţean străin;
c) poate fi atât cetăţean român, cât şi cetăţean străin.

Teste grilă

1. Infracţiunile de trădare (art. 155, art. 156 şi art. 157 C.pen.)

au ca subiect activ:
a) numai cetăţeanul român;
b) cetăţeanul român sau persoana fără cetăţenie care domicili
ază pe teritoriul statului român;
c) cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domicili
ază pe teritoriul statului român.
2. Infracţiunea de „Trădare prin ajutarea inamicului" (art. 156
C.pen.) poate fi săvârşită numai:
a) pe câmpul de luptă;
b) în condiţii de luptă;
c) în timp de război.
 - la infracţiunea de divulgare a secretului care pune în pericol
siguranţa stalului, calitatea autorului este aceea de funcţionar.
Infracţiunile contra siguranţei statului sunt susceptibile de a fi
săvârşite în participafie: coautorat, instigare, complicitate. Pentru
existenţa unor infracţiuni este necesară o pluralitate de făptuitori
(de exemplu: complotul, subminarea puterii de stat).
2. Subiectul pasiv. La loate infracţiunile contra siguranţei
statului subiectul pasiv principal este statul. In unele cazuri avem şi
un subiect pasiv secundar: în cazul infracţiunii prevăzute de art. 160
C.pen. (atentatul care pune în pericol siguranţa statului) — o persoană
care îndeplineşte o activitate de stat importantă sau altă activitate
publică importantă; în cazul art. 171 C.pen. (infracţiuni contra
reprezentantului unui stat străin) - reprezentantul unui stat străin,
III. Locul şi timpul
în general nu prezintă relevanţă, însă pot exista şi excepţii: în
cazul infracţiunii de trădare prin ajutarea inamicului faptele trebuie
săvârşite în timp de război. Timpul este, aşadar, un element esen-
ţial în cazul acestei infracţiuni.
IV. Situaţia premisă
Unele din infracţiunile acestui titlu presupun existenţa unei
situaţii premisă. De exemplu, în cazul infracţiunii de trădare prin
transmiterea de secrete este necesară existenţa unor secrete de stat,
în cazul variantei tip, sau a unor documente sau date ce pot
periclita siguranţa statului, în cazul variantei atenuate.
V. Latura obiectivă
Elementul material. Infracţiunile contra siguranţei starului se
săvârşesc, de regulă, prin acţiuni, fiind aşadar infracţiuni comisive.
Există şi o infracţiune omisivă, aceea de nedenunţare. în cazul
multor infracţiuni elementul material are şi o cerinţă .specială (spre
exemplu: fapta să fie de natură să slăbească puterea de stat).
Urmarea imediată se caracterizează prin producerea unei stări
de pericol pentru siguranţa statului, motiv pentru care infracţiunile
din acest titlu sunt infracţiuni de pericol. în cazul unor infracţiuni
putem constata şi existenţa unei urmări imediate secundare: spre
exemplu, în cazul art. 160 C.pen. urmarea secundară constă într-o
atingere adusă vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii celui ce
îndeplineşte o activitate importantă de stat sau publică.
Legătura de cauzalitate. Fiind vorba de infracţiuni de pericol,
legătura de cauzalitate rezultă ex re. în cazul unei urmări imediate
secundare, legătura de cauzalitate trebuie stabilită.
VI. Latura subiectivă
Vinovăţia. Toate infracţiunile contra siguranţei statului se
comit cu intenţie, cu excepţia infracţiunii de nedenunţare care, sub
aspectul laturii subiective, poate fi săvârşită atât cu intenţie cât şi
din culpă.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru realizarea
infracţiunilor, pot servi pentru individualizarea pedepsei aplicate
inculpatului. Deşi în art. 157 C.pen. este menţionat cuvântul
„scop", nu este vorba despre scopul ca element al laturii subiective,
ci de un scop ce fine de realizarea laturii obiective.
VII. Formele infracţiunilor
Prin derogare de la principiul conform căruia actele preparatorii
nu sunt sancţionate în sistemul nostru de Drept penal, art. 173
C pcn. prevede că în cazul unor infracţiuni contra siguranţei
sloiului actele de pregătire sunt asimilate tentativei şi, ca atare,
suni sancţionate.
Tentativa se pedepseşte la toate infracţiunile din acest titlu
jart 173 alin. (l)]; face excepţie nedenunţarea (art. 170), infrac-
ţiuni; omisivă, la care tentativa nu este posibilă.
Ciinsumarea infracţiunilor are loc în momentul producerii stării de
pericol, moment ce coincide, de regulă, cu momentul realizării i
material.
VIII. Variantele infracţiunilor
Deoarece sunt fapte cu un grad de pericol generic ridicat, chiar
ir, varianta de bază (tip), legiuitorul nu a prevăzut decât într-un
riiţui caz o variantă agravată [art. 165 alin. (2)]; există în schimb
trei infracţiuni pentru care au fost prevăzute variante atenuate
[an. 157 alin. (2), art. 162 alin. (2), art. 169 alin. (2), (3) şi (4)).
IX. Sancţiuni
Pentru aceste infracţiuni sunt prevăzute sancţiuni foarte aspre,
de regulă pedeapsa detenţiunii pe viaţă alternativ cu pedeapsa
închisorii de la 15 la 25 de ani, Ia care se asociază, de regulă,
pedeapsa complementară:
- este prevăzută o cauză de nepedepsire pentru participantul
care denunţă săvârşirea infracţiunii înainte de consumarea ei
[art. 172 alin. (1)] şi o cauză de reducere a pedepsei pentru partici
pantul care înlesneşte arestarea infractorilor după ce urmărirea
penală a început ori infractorii au fost descoperiţi [art. 172 alin. (2)];
- tăinuirea şi favorizarea privitoare la infracţiunile contra sigu
ranţei statului se pedepsesc mai sever în comparaţie cu infrac
ţiunile prevăzute de art. 221, respectiv art. 264 C.pen.; tot diferit
faţă de regimul comun, în cazul celor mai grave infracţiuni contra
siguranţei statului, tăinuirea şi favorizarea săvârşite de soţ sau o
rudă apropiată se sancţionează, dar limitele pedepselor se reduc la
jumătate [art. 173 alin. (3) şi (5) C.pen.).
întrebări
1. Care este subiectul activ al infracţiunii de trădare?
2. Care este situaţia premisă a infracţiunii de trădare prin aju
tarea inamicului?
3. Infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete are obiect
material?
4. Care este subiectul activ al infracţiunii de acţiuni duşmă
noase contra statului?
5. Care este diferenţa între infracţiunea de trădare şi cea de
spionaj?
6. Care este subiectul pasiv secundar al infracţiunii de atentat
care pune în pericol securitatea statului?
7. Care este elementul material al infracţiunii de atentat contra
unei colectivităţi?
8. Care este diferenţa între noţiunea de „acţiune armată" şi cea
de „acţiuni violente săvârşite de mai multe persoane împreună" în
cazul infracţiunii prevăzute de art. 162 Cod penal?
9. Care este elementul material în cazul infracţiunii prevăzute
de art. 163 C.pen. „actele de diversiune"?
10. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de subminare
a economiei naţionale?
11. Ce se înţelege prin noţiunea de propagandă în contextul
infracţiunii prevăzute de art. 166 C.pen.?
12. Care este tipul de participaţie în cazul infracţiunii de complot?
13. Poate exista complicitate în cazul infracţiunii de complot?
14. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de compro
mitere a unor interese de stat?
15. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii de comu
nicare de informaţii false?
16. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de nede-
nuntare?
Speţe
1. Inculpatul CM. a fost condamnat, printre altele, pentru infrac-
jiunea prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la art. 162 alin. (2)
C.pen. S-a reţinut în fapt că, în toamna anului 1991, un număr mare
de mineri (de ordinul miilor) a venit din Valea Jiului în Bucureşti,
sub pretextul unor revendicări salariale, instigaţi fiind de inculpatul
CM. Pe drumul spre Bucureşti, minerii au ocupat abuziv mai multe
trenuri a căror circulaţie a fost deturnată, tulburând activitatea de
transport pe calea ferată, au distrus bunuri, au violat o femeie, au
prixJus vătămări corporale şi moartea a patru persoane. Ajunşi în
i:aji;ia!ă, înarmaţi cu bastoane de cauciuc, bare metalice şi sticle
iiKriiiiiare, minerii au atacat forţele de ordine şi au pătruns în sediul
 Titlul II

Infracţiuni contra
persoanei

în Titlul II sunt cuprinse infracţiunile care au ca obiect juridic

generic persoana omului, drepturile şi libertăţile fundamentale ale
acesteia: viaţa, integritatea corporală şi sănătatea, libertatea şi
demnitatea. Titlul este structurat pe patru capitole:
- Infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii (Capi
tolul I);
- Infracţiuni contra libertăţii persoanei (Capitolul II);
- Infracţiuni privitoare la viaţa sexuală (Capitolul III) şi
- Infracţiuni contra demnităţii (Capitolul IV) - infracţiunile din
acest capitol au fost abrogate prin Legea nr. 278/2006.

Capitolul I
Infracţiuni contra vieţii, integrităţii
corporale şi sănătăţii

Acest capitol este format din trei secţiuni:

1. Omuciderea.
2. Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii.
3. Avortul.

Secţiunea I. Omuciderea

Caracterizare generală a secţiunii

I. Obiectul ocrotirii penale

1. Obiectul juridic. Valoarea ocrotită prin intermediul infrac-
ţiunilor din această secţiune este viaţa persoanei.
 2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei
persoane în viaţă.
II. Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activ. Autor al infracţiunilor de omucidere poate
fi în general orice persoană. Pot exista cazuri în care legea
prevede un subiect activ circumstanţiat, de exemplu: în cazul
infracţiunii de pruncucidere, subiectul activ este mama copilului
nou-născut; în cazul infracţiunii de omor calificat [art. 175
lit. c)], soţul sau o rudă apropiată; în cazul infracţiunii de omor
deosebit de grav [art. 176 lit. g)], judecătorul, procurorul, poli
ţistul, jandarmul sau militarul.
2. Subiectul pasiv. Poate fi subiect pasiv orice persoană în
viaţă. în anumite cazuri, legea prevede un subiect calificat, de
exemplu femeia gravidă, în cazul omorului deosebit de grav
prevăzut de art. 176 lit. e) C.pen.
HI. Locul şi timpul
în general locul şi timpul nu prezintă relevanţă în cazul acestor
infracţiuni. Locul public reprezintă un element circumstanţial în
cazul infracţiunii de omor calificat [art. 175 lit. i) C. pen.].
IV. Situaţia premisă este dată de existenţa unei persoane
în viaţă.
V. Latura obiectivă
Elementul material este reprezentat de uciderea unei persoane
şi se realizează, în general, printr-o acţiune, dar poale consta şi
într-o inacţiune (lipsirea unei persoane bolnave de îngrijirea
necesară datorată). Există o singură excepţie, în cazul art. 179
C.pen., unde elementul material constă în acţiunea de a determina
sau de a înlesni sinuciderea.
Urmarea imediată constă, în cazul acestor infracţiuni, în
moartea victimei, cu excepţia infracţiunii de determinarea sau
înlesnirea sinuciderii, unde poate consta şi în încercarea de sinu-
cidere a victimei.
 Legătura de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea ce repre-
zintă elementul material şi urmarea imediată (decesul victimei sau
încercarea de sinucidere) trebuie stabilită.
VI. Latura subiectivă
Vinovăţia. Legiuitorul a incriminat săvârşirea omuciderilor cu
intenţie (omor, determinarea sau înlesnirea sinuciderii), dar şi din
culpă (uciderea din culpă).
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă în privinţa existenţei
infracţiunilor.
VII. Formele infracţiunilor
Tentativa se sancţionează doar în cazul infracţiunilor de omor
(art. 174, art. 175, art. 176 C.pen.); este posibilă, dar nu este sanc-
ţionată, în cazul infracţiunii de pruncucidere şi a celei de deter-
minare sau înlesnire a sinuciderii; nu este posibilă la uciderea din
culpă. Consumarea are loc în momentul producerii urmării ime-
diate. Aceste infracţiuni nu pot fi continue sau continuate, din
cauza specificităţii urmării imediate.
VIII. Variante
Pruncuciderea are doar variantă tip, omorul are şi două variante
calificate, care îmbracă aspectul unor infracţiuni distincte (art. 175
şi art. 176 C.pen.).
IX. Sancţiuni
Pedeapsa cu închisoarea sau pedeapsa detenţiunii pe viaţă,
alternativ cu pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi.
întrebări
1. Care sunt teoriile privind apariţia vieţii? Care sunt teoriile
privind momentul instalării morţii?
2. Este sancţionată eutanasia în Dreptul penal român?
3. Poate fi comisă infracţiunea de omor şi prin acte omisive?
4. Care sunt elementele obiective ce permit conturarea vino
văţiei, pentru a putea fi diferenţiată infracţiunea de omor (tentativă
de omor) de alte infracţiuni contra persoanei?
5. Este diminuată sau înlăturată răspunderea penală în caz de
unor in persana sau aberaţia ictus dacă autorul a exercitat o
acţiune ucigaşă?
6. Sunt sancţionate actele preparatorii în cazul omuciderilor?
7. Care sunt condiţiile pentru a putea reţine că omorul a fost
i'omis cu premeditare?
8. Poate coexista premeditarea alături de scuza provocării?
9. Ce persoane intră în categoria de „rude apropiate"?
10. Ce înseamnă „starea de neputinţă a victimei de a se apăra"?
11. Care este deosebirea între omorul săvârşit prin mijloace ce
pun în pericol viaţa mai multor persoane şi omorul săvârşit asupra
a două sau mai multor persoane?
12. Ce se înţelege prin sustragere de la urmărire sau arestare în
cazul infracţiunii de omor calificat?
13. în cazul reţinerii omorului pentru a înlesni sau ascunde
săvârşirea unei infracţiuni [art. 175 lit. h) C.pen.] această infrac
ţiune este absorbită, sau intră în concurs cu cea de omor?
14. Care este conţinutul noţiunii „în public" în cazul infracţiunii
du omor calificat?
15. Ce se înţelege prin expresia „cruzimi" în cazul omorului
deosebit de grav?
16. Care sunt opiniile privind timpul scurs între omorul săvârşit
anterior şi cel ce face obiectul judecăţii, în cazul infracţiunii
prevăzute de art. 176 lit. c) C.pen.?
17. Care este condiţia ce trebuie îndeplinită pentru ca uciderea
unei femei gravide să constituie omor deosebit de grav?
18. Care este conţinutul conceptelor de „copil nou-născut",
,,iii!eiiiat după naştere", „stare de tulburare pricinuită de naştere"?
 19. Ce se înţelege prin „vehicul cu tracţiune mecanică", „îmbi
base alcoolică ce depăşeşte limita legală", „stare de ebrietate", în
cazul infracţiunii de ucidere din culpă?
20. La nivelul căror elemente constitutive apar diferenţe între
infracţiunea de omor şi cea de determinare sau înlesnire a sinu
ciderii?
21. Care este elementul material şi cerinţa esenţială ataşată
acestuia, în cazul infracţiunii de determinare sau înlesnire a sinu
ciderii?
22. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu inci
denţa dispoziţiilor art. 75 alin. (1) lit. b) C.pen.. în cazul comiterii
unui omor calificat asupra soţului sau unei rude apropiate? (RIL,
decizia nr. IV din 26 septembrie 2005 ).
23. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu apli
carea art. 176 alin. (1) lit. b), în cazul actelor de violenţă comise,
în aceeaşi împrejurare, cu intenţia de a ucide, asupra a două
persoane, dintre care doar una a decedat? (RIL, decizia V din
20 februarie 2006).
24. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu
problema caracterului complex al infracţiunii de ucidere din culpă,
comisă în condiţiile art. 178 alin. (3)? (REL, decizia I din 15 ianua
rie 2007).
Speţe j
1. Inculpatul a lovit victima, socrul său în vârstă de 75 de ani,
de mai multe ori în cap şi peste corp cu un ciomag, provocându-i
astfel o hemoragie meningo-cerebrală, cu focare multiple, ce a
determinat moartea. Care estejncadrarea juridică a faptei?
ulpatul a aphcat victimelo lovitură *dp cuţit, a cărui
lamă a pătruns în cavitatea toracică prin spaţiul intercostal,
lezând pleura şi producându-i un pneumotorax. Această lovitură
nu a pus în primejdie viaţa victimei, aşa cum se arată în raportul de
constatare medico-legală, şi a necesitat 18 zile de îngrijiri medicale.
Care este încadrarea juridică a faptei?
3. Fapta inculpatului de a arunca victima de la etajul al Hl-lea al
unei clădiri, provocându-i leziuni grave - fracturi ale coloanei
vertebrale, ale coastelor, ruperea unor organe — constituie infrac
ţiune în ipoteza în care nu a intervenit moartea victimei? Dacă da,
care este încadrarea juridică a faptei?.______
L C Mj u — W . 1 5 ^ ,U ■ - .
4. Ce se poate reţine in sarcina mernpatului care a lovit victima,
cu consecinţa unor contuzii cranio-cerebrale vindecabile în 7-8
zile, dar care au declanşat o meningită acută, survenită la un orga
nism cu grave alterări hepato-renale şi miocardice, având ca
urmare moartea victimei? . AJU-C CfuJLţSlj>» C£
5. în speţă, instanţa a reţinut că victima, în vârstă de 81 de ani si
suferind de anumite afecţiuni (diabet, ulcer) s-a deplasat în acea zi
cu bicicleta la parcela pe care o avea pentru a desfăşura munci
agricole. Inculpatul, care avea un conflict mai vechi cu victima,
pricinuit de situaţia juridică a acelei parcele, după o scurtă alter
caţie, a lovit victima cu sapa în cap, iar aceasta a decedat. Instanţa
1-a condamnat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de omor
calificat prevăzută de art. 174-175 ljţ. d) C.pen. Este corectă înca
drarea juridică? rvu(p % K-^-P4^ &&< i ~^i '
6. Inculpatul, nervos că fiica sa în vârstă de 2 luni plângea, i-a \$UrA,
aplicat o lovitură puternică cu palma în cap. Lovitura a determinat i^r" J
o înfundare a oaselor craniene şi o dilacerare a creierului ce a avut r*
ca efect moartea copilului. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
7. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a imobilizat vic-
linui şi a lovit-o timp de 8 ore cu o nuia pe tot corpul, producând
tumefiere a acestuia şi, în cele din urmă, decesul? V^ h i~ j ^6
8. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a fi aplicat
victimei, aflată într-o avansată stare de ebrietate, o puternică lovi-
luiâ cu pumnul, care a proiectat-o într-un bazin cu ape reziduale,
căderea ci fiind auzită de inculpat, care a părăsit locul faptei, fără a
încerca să o salveze? OAi:)^ 4 \ i $
9. Inculpatul a determinat victima prin lovituri repetate să iasă
din camera situată la etajul IV pe uşa unui balcon fals, ieşirea nor-
mală fiind blocată de el. Victima a părăsit balconul, sprijinindu-se
 cu picioarele de pervazul ferestrei a& la etajul HI şi, când se afla în
această poziţie periculoasă, inculpatul i-a cerut să plece de sub
balconul său, i-a aruncat hainele în stradă şi i-a închis uşa de la
balcon, determinând-o astfel să se deplaseze pe spaţiul îngust unde
se afla, spre fereastra de la casa scărilor, singurul loc prin care, în
condiţiile date, mai putea reveni în clădire. Victima şi-a pierdut
echilibrul, a căzut şi s-a accidentat mortal. Ce se va reţine în
sarcina inculpatului?
WLA 1*T*)10. Inculpaţii, după ce s-au înţeles să aplice victimei o corecţie
~ '^ s ^ ^ nOl & râ' însă uciderea acesteia - s-au înarmat cu bucăţi
lemn smulse dintr-un gard şi au aplicat victimei lovituri violente
■'în zona capului, producându-i un traumatism cranio-cerebral acut,
cu fractură de boltă şi iradiere la bază, care, în cele din urmă, a
avut drept rezultat moartea victimei. Care este încadrarea juridică a
faptei? Care este forma (şi modalitatea) de vinovăţie?
1, Constituie infracţiune fapta unei persoane de a încerca, din
răzbunare, să lovească vieri mpite, cu autoturismul pe care îl con-
3 ducea cu mare viteză, chiar dacă acestea nu au fost lovite
datorită modului în care au acţionat spre a se salva? Dacă da,
care este încadrarea juridică?
Ml2. Care este încadrarea juridică a faptei unei persoane care, ^
gpri'ectând cablul de la reţeaua de curent electric de 220 volţi, la
\KJiT&M t|ardu! împrejmuitor din sârmă al terenului său, cultivat cu porumb,
fl^ a cauzat astfel moartea victimei, care a atins sârma gardului
încărcată cu electricitate? Care este forma de vinovăţie?
'. Inculpatul a aplicat victimei cu un briceag, în partea infe- v
iară a coapsei, o lovitură care a avut ca efect secţionarea arterei \^,
femurale şi care, din cauza unei hemoragii puternice, a
provocat la «curt timp moartea victimei. Care este încadrarea
juridică a faptei?
14. Inculpatul, în timp ce se lupta cu fiul victimei a
aplicat o de cuţit victimei, care s-a interpus între cei
doi. Care va li juridică a faptei, având în vedere că
inculpatul susţine că a fost în eroare cu privire la identitatea
victimei, în sensul că nu a prevăzut interpunerea acesteia?
15. Nemulţumit că soţia sa părăsise domiciliul conjugal şi
introdusese acţiune de divorţ, după ce şi-a aşteptat soţia la
locul de muncă şi au mers împreună într-un parc,
inculpatul a atras-o într-un loc retras, unde i-a aplicat o
lovitură în regiunea gâtului, cu un cuţit de dimensiuni mari,
impropriu de a fi purtat în mod obişnuit asupra unei persoane.
Care este încadrarea juridică a faptei?
M o?î
n speţă, s-a reţinut în fapt că într-o seară, după trei săptă-
de la un incident în cursul căruia inculpatul şi victima s-au
lovit reciproc, cei doi s-au întâlnit din întâmplare la un bufet,
iar
ulterior, în timp ce se îndrepta spre casă, victima a fost
urmărită de
inculpat, însoţit de alte trei persoane şi, deşi a încercat să
fugă, a
fost lovită de acesta în cap cu un par smuls dintr-un
gard,
suferind leziuni ce i-au pus în pericol viaţa. Care este
încadrarea
juridică a faptei? _. A
17. In speţă, inculpatul şi victima, rude de gradul 5, au
încheiat
un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere.
între cei
doi existau relaţii încordate, determinate de faptul că
inculpatul
nu-şi îndeplinea în bune condiţii obligaţiile de întreţinere.
Pentru
acest motiv, victima a introdus o acţiune pentru rezilierea
contrac
tului, ^icjiujie_Ja_^areJnşă_ji_je^unjajL In ziua săvârşirii
faptei,
victima se afla la masă împreună cu inculpatul şi familia
acestuia,
între cei doi s-a iscat o ceartă determinată de modul în
care
inculpatul îşi îndeplinea obligaţiile de întreţinere, iar
inculpatul,
aflat în stare de ebrietate, a aplicat victimei o lovitură cu un
cuţit de
bucătărie în zona pieptului. Victima a decedat. Instanţa 1-a con
damnat pe inculpat pentru infracţiunea de omor ca|ificat.comis di
interes material. Este corectă soluţia? U*- J.*<M<*. i*W*S (*>
18. în speţă, în actul de naştere al inculpatului, partea vătămată
nu figurează ca tată al acestuia, nefiind stabilită paternitatea, dar
ditLprob.e rezullăxu certitudine că inculpatul s-a născut din relaţiile
din afara_j£ăsâtorie.i. dintre mamă <?j patiffl vfttamata Acesta din
urmă 1-a considerat întotdeauna drept copilul său, 1-a adus în
domiciliu şi i-a dat îngrijirea necesară. La rândul lui, jqculpatuj a
considerat-o pe partea vătămată ca fiindjaţâi sau, rwlpnin dintre g'
fiind de notorietate în comuna în care locuiau . Dacă inculpatul a
ucis-o pe partea vătămată, care va fi încadrarea juridică a faptei?
 ;
19. Care va fi calificarea juridică în cazul uciderii soţului, dacă în regiunea icică, punându-i în pericol viaţa? iJuî"{L.A"1 !
fapla a fost săvârşită după ce hotărârea de divorţ a fost atacată cu <y, *Vi
recurs de către făptuitor, dar numai pe capătul de cerere privind
partajul, în ceea ce priveşte desfacerea căsătoriei, hotărârea Fiind
definitivă şi irevocabilă?

e încadrare juridică poate primi fapta inculpatului de a fi

ucis victima prin aruncarea de la etajul VII, în timp ce aceasta se afla -i-j
în pat înuvun somn adânc, datorită unei stări avansate de ebrietate?
y~pH > 2l.irrspe{â, inculpatul major a aruncat victima în vârstă de 9
ani de pe un pod plutitor, iar aceasta a decedat. Care este înca-
r,
i'? )
drarea juridică a far
!, 'j-f- 22. Care este încadrarea juridică a firptei lîî&ulpatului care a
J lăsat victima, persoană în vârstă, aflată în stare gravă de ebrietate,
ţ;?Jf (]U p5 violarea ei, pe câmp, parţial dezbrăcată, .noap tea, la sfârşitul
lunii noiembrie, pe vreme geroasă, iar aceasta a decedat din cauza
şocului hipotermic? f) h r). jfij ^J^?~^
Y 23. în speţă, prima instanţă a reţinut existenţa agravantei prevă-
> •?■ zute de art^iîS4iţ^d) cu motivarea că, după ce a împuşcat victima
'în piept şi aceasta, grav rănită, nu a mai putut opune rezistenţă,
inculpatul a izbit-o cu gâtul de balustrada metalică a unui podeţ,
provocându-i leziuni prin ele însele mortale. Instanţa de apel a
schimbat încadrarea juridică, reţinând în cauză doar infracţiunea de
omor. Care din cele două soluţii este corectă?
24. Ce încadrare juridică se poate reţine pentru fapta inculpa-
ii de a intra într-o încăpere unde dormeau mai multe persoane şi
de a trage rafale de pistol automat în direcţia uneia din ele. pe cure
;
a şi ucis^p, fă/ă a le răni pe celelalte? ,vv : f -..
;
calificarea juridică 'a faptei unei persoane care,
săvârşind un furt în dauna unităţii şi fiind surprinsă de paznic
imediat după aceea, cu bunul sustras asupra sa, pentru a păstra acel
toracică , a aplicat paznicului o puternică, lo.viu«4-de_£uţit
26. X a fost chemat la o secţie de poliţie pentru a i se lua o
declaraţie în calitate de făptuitor. De faţă la luarea declaraţiei a fost
şi un student la Academia de Poliţie, aflat în practică. Deşi i s-a spus
să aştepte pe hol, pentru că va ii chemat să dea o nouă declaraţie, X a
plecat. Studentul, observând acesl lucru şi cunoscând din momentul
declaraţiei domiciliul lui X, a plecat acasă la acesta, pentru a-1
surprinde. Studentul a ajuns înaintea lui X, i-a spus soţiei acestuia că
trebuie să-i permită accesul în casă pentru că este în misiune şi s-a
ascuns într-o debara, cu gândul să-1 ia prin surprindere pe X şi să-
1 ducă Ia secţia de poliţie. în momentul în care X a venit acasă, soţia
1-a informat despre prezenţa unui poliţist în debara; X s-a înarmat cu
un cuţit şi i-a aplicat studentului o lovitură în zona toracică, punându-
i viaţa în pericol. Ce se va reţine în sarcina lui X? „,, _
,._.,.. ,'"'■ ._ -gT i^^-4--J.. 0 "O(,'
27. în fapt s-a reţinut că inculpaţii au încercat să o violeze pe
P.V., cu care se aflau în acelaşi apartament, cu toate că femeia le-a
spus că, dacă nu renunţă, se va arunca pe fereastră. Ignorând acest
avertisment repetat, inculpaţii au stăruit în intenţia lor, astfel că, la
un moment dat, P.V., aflată în dormitor, dându-şi seama că nu mai
are nicio posibilitate de scăpare, a sărit pe geam de la o înălţime de
31 m, decedând în urma leziunilor suferite. Care este încadrarea
Jl câ afa ptei?
""" . aw h?o^l*frM & £
28. în fapt, inculpatul a sustras dintr-un vagon 9 saci cu zahăr;
fiind văzut de o femeie de serviciu, care i-a cerut a doua zi, într-o
discuţie, să restituie zahărul sustras, inculpatul a încercat s-o
mituiască, oferindu-i un sac cu zahăr; la refuzul victimei şi ame
ninţarea acesteia de a-1 denunţa la organele de poliţie, inculpatul
i-a aplicat lovituri puternice în cap cu o lopată. Care este înca
drarea juridică a faptei? j
' î ,
, i j "-. ■ ( ■ . ■ i. • f ■■' "'■>-■'' .

** 29. Fapta unei persoane de a aplica victimei numeroase lovituri

de curea, pe tot corpul, cu o deosebită intensitate, lovituri care au
i"jprovocat multiple echimoze, interesând mai mult de jumătate din
\ suprafaţa corpului, plăgi contuze, fracturi ale coastelor, stază în
organe şi care au produs decesul victimei, poate fi calificată drept
infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi?
30. Instanţa de fond a reţinut următoarea stare de fapt: din
primăvara anului 1977 inculpatul S.P., fără ocupaţie, părăsit de
 soţie, locuia sub acelaşi acoperiş cu sora sa, S.L., în vârstă de 58 de 34. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatei care,
ani, pe care adesea o bătea, spre a o determina să-i cedeze o parte conce-
din câştigurile pe care aceasta le obţinea din practicarea cerşetoriei, pând un copil în afara căsătoriei, a ascuns sarcina de familia
precum şi pentru a o constrânge să întreţină raporturi sexuale. în sa, a
ziua de 19 ianuarie 1980 inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a născut într-un loc retras, fără a anunţa pe nimeni, şi a
bătut-o din nou pe sora sa: aplicându-i cu un corp dur mai multe asfixiat
lovituri, i-a zdrobit ambii globi oculari, iar în cele din urmă, întru- copilul imediat după naştere?
cât femeia a început să ţipe, s-a urcat cu genunchii peste toracele
acesteia şi a strâns-o de gât cu ambele mâini, violenţe care au 35. Ce se va reţine în situaţia în care inculpata,
cauzat moartea victimei. Ce încadrare juridică va reţine instanţa? bolnavă de
schizofrenie, şi-a ucis copilul, imediat după naştere, dacă
v ^ JÎ. Cum poate fi calificată fapta inculpatului care a vărsat con- expertiza
ţinutul unei sticle de petrol peste doi copii ai concubinei sale, pe medico-legală a stabilit că mama, la momentul săvârşirii
când aceştia dormeau, şi apoi le-a dat foc, iar când copiii, tre- faptei, a
zindu-se, au vrut să se salveze,; a încercat să-i împiedice^împre- avut discernământ?
jurare care a dus la producerea de arsuri deosebit de grave pe
70-90% din suprafaţa copului ambelor victime şi, în final, la 36. Inculpata a născut un copil, neasistată, şi apoi 1-a pus
decesul acestora? într-o
sacoşă şi 1-a abandonat pe scările unei biserici. Copilul a fost
32. în urma unui conflict personal, inculpatul a aplicat persoanei găsit
vătămate o puternică lovitură cu o bâtă, în zona toracică, după câteva minute de o persoană care 1-a dus la spital. S-a
provocându-i ruptura splinei. Fiind internată în spital, victima a consta
fost supusă unei operaţii de spleneoctomie, apoi externată. După 5 tat că noul născut este sănătos. Ce se va reţine în sarcina
zile persoana vătămată s-a reinternat, constatându-se că prezintă o "
mamei?
ocluzie intestinală, complicaţie Ipostoperatorie j cu dezechilibru
'metabolic grav. S-a efectuat o nouă intervenţie chirurgicală, de . 37. în speţă, inculpatul, care avea asupra sa o armă de
data aceasta pentru ocluzie, însă a intervenit o altă complicaţie vână
-jperitonită postoperatorie - din cauza căreia victima a decedat. toare, a fost trezit din somn de un zgomot şi, fiind noapte, a
Se poale reţine vreo infracţiune în sarcina inculpatului? A fost văzut o
întrerupt în cauză lanţul cauzal, între fapta inculpatului şi decesul „mogâldeaţă" despre care a crezut greşit că e un animal;
-victimei?
\ . . • ■
înfricoşat,
- \ 33. Inculpatul era în stare de ebrietate,şi făcea zgomot în faţa el a tras în acea direcţie un foc de armă, vătămând în mod grav
.blocului, motiv pentru care vecinii au chemat poliţia. Agentul de inte
ţ
poliţie sosit ia faţa locului i-a aplicat mai multe lovituri inculpa- gritatea corporală a victimei. Care va fi încadrarea juridică a
tului în zona abdominală pentru a-1 determina să tacă şi apoi i-a
faptei?
jsf>us să-1 urmeze la secţia de poliţie. Inculpatul a scos un briceag şi
i-a aplicat poliţistului o lovitură mortală. Ce se va reţine în sarcina 38. Inculpatul, aflat în stare de ebrietate la volanul
inculpatului? autoturis
mului proprietate personală, a produs un accident rutier în
care au
decedat 2 pietoni şi fiul său, care se afla în autoturism. Ce
se va
reţine în la telefonul mobil. Arma a fost luată
sarcina de un copil în vârstă de 5 ani care, manevrând arma în joacă, a
inculpat împuşcat un alt copil. Cine va răspunde penal pentru această faptă
ului? şi care este încadrarea juridică?
39. I 41. Aflându-se într-un vagon de tren, inculpatul a ameninţat
nculpat victima cu un pistol că o va ucide. Observând că trenul se apropie
ul a de gară şi a micşorat viteza, victima a sărit, dar în cădere s-a lovit
manevr cu capul de un stâlp şi a decedat, inculpatul a fost trimis în
at
neglijen
t un
utilaj la
locul de
muncă,
produc
ând
moarte
a unui
coleg.
Ce se
va
reţine
în
sarcina
incul
patului?
40. S
., soldat
aflat în
post, a
abando
nat
pentru
câteva
minute
arma,
pentru a
purta o
discuţie
judecată pentru infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinu-
ciderii. Ce va decide instanţa?
42. în speţă, inculpata, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, a
mers la locuinţa unei vecine, bănuind că acolo se află concubinul
ei. Bătând cu violenţă în uşă, a cerut victimei să deschidă, profe
rând ameninţări la adresa acesteia. Cunoscând firea violentă a
inculpatei, victima a refuzat să deschidă, motiv pentru care incul
pata a început să lovească în uşă cu un picior de scaun, ameninţând
în acelaşi timp cu moartea. în disperare de cauză, victima a încer
cat să se refugieze într-un apartament vecin, escaladând fereastra
de la baie. în timp ce victima făcea această încercare şi avea încă
picioarele înăuntrul camerei de baie, inculpata a reuşit să spargă
uşa şi să pătrundă în apartament; speriată, victima şi-a tras picioa
rele, însă s-a dezechilibrat şi a căzut de la etajul doi pe bordura de
asfalt a blocului, suferind un traumatism cranio-cerebral, care i-a
provocat moartea. Ce se va reţine în sarcina inculpatei?
43. Inculpatul a aplicat timp de 10 zile concubinei sale lovituri
pe tot corpul, cu o curea ce avea o cataramă metalică, astfel încât,
după 7 zile, victima nu se mai putea deplasa. Inculpatul a ţinut-o în
tot acest timp încuiata în casă pe concubina sa, renunţând şi el să
mai meargă la serviciu. în timpul în care se odihnea, inculpatul
chema un prieten să o păzească, deoarece victima avusese o
tentativă de suicid. Victima a reuşit totuşi în una din zile, în care se
alia acasă doar cu inculpatul şi acesta era la baie, să se deplaseze
până la bucătărie şi să se arunce pe fereastră. Victima a decedat şi,
cu ocazia autopsierii, s-a constatat că aceasta prezenta staze în
toate organele interne, din cauza loviturilor aplicate. Ce se va
reţine în sarcina inculpatului?
44. Victima, împreună cu soţul său, protestau în faţa primăriei
pentru că nu le fusese repartizată o casă. La un moment dat, victima
a ameninţat că-şi va da foc, dacă nu este primită de primar. Soţul i-a
procurat victimei benzină şi o brichetă, iar aceasta şi-a dat foc. A
fost internată în spital pentru că suferise arsuri grave pe o mare
suprafaţă a corpului şi a decedat după 7 zile. Se poate reţine vreo
infracţiune în sarcina soţului? Dai' în situaţia în care soţul a stropit-o
pe victimă cu benzină, iar aceasta din urmă a aprins bricheta?
Teste grilă
1. Există agravanta prevăzută la art. 176 lit. b) C.pen. (săvâr
şirea omorului asupra a două sau mai multor persoane):
a) doar dacă rezultatul faptei constă în moartea mai multor persoane;
b) dacă prin mijloacele folosite a fost pusă în pericol viaţa mai
multor persoane;
c) indiferent dacă au murit mai multe persoane sau mijlocul
folosit a pus în pericol viaţa mai multor persoane.
2. Omorul săvârşit asupra fratelui soţiei reprezintă:
a) omor calificat, săvârşit asupra unei rude apropiate [art. 175
lit. c) C.pen.];
b) omor simplu (art. 174 C.pen.);
c) omor calificat, profitând de starea de neputinţă a victimei de
a se apăra [art. 175 lit. d) C.pen.].
3. La infracţiunea de pruncucidere (art. 177 C.pen.):
a) tentativa este posibilă, dar nu se pedepseşte;
b) tentativa este posibilă şi se pedepseşte;
c) tentativa nu este posibilă.
4. Fapta mamei de a aplica lovituri în cap copilului în vârstă de
2 luni, producându-i o fractură de boltă craniană având ca rezultat
moartea, constituie infracţiunea de:
a) pruncucidere;
b) omor calificat;
c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
5. Dacă în urma unui accident de circulaţie au fost ucise două
persoane, fapta constituie:
a) infracţiunea de ucidere din culpă, modalitatea simplă;
b) două infracţiuni de ucidere din culpă aflate în concurs;
c) infracţiunea de ucidere din culpă în formă agravată.
6. Dacă făptuitorul ajută victima în aplicarea unei lovituri
mortale cu cuţitul într-o z.onă vitală, în scopul sinuciderii, se poate
reţine săvârşirea infracţiunii de:
a) omor;
b) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
 Practică judiciară
Prin sentinţa penală nr. 336 din 25 iunie 2008, pronunţată de
Tribunalul Bacău, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei
din art. 197 alin. (3) teza a II-a C.pen. în art. 197 alin. (1) şi art. 174
-art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen.
Inculpatul D.E. a fost condamnat pentru săvârşirea următoa-
relor infracţiuni:
- viol, prevăzută în art. 197 alin. (1) C.pen., la pedeapsa de 9
ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drep
turilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen.;
- omor calificat, prevăzută în art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h)
C.pen., la pedeapsa de 19 ani închisoare şi 9 ani pedeapsa comple
mentară a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a)
şi b) C.pen.;
- violare de domiciliu, prevăzută în art. 192 alin. (2) C.pen., la
pedeapsa de 4 ani închisoare.
în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3)
C.pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa
cea mai grea de 19 ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară
a interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) şi b)
C.pen., sporită cu un an închisoare, în final având de executat 20
de ani închisoare şi 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii
drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că,
în seara zilei de 21 noiembrie 2007, în jurul orelor 23:00, după ce a
consumat băuturi alcoolice, inculpatul D.E. s-a hotărât să meargă
la domiciliul numitei C.R., în vârstă de 78 de ani, cu scopul de a
întreţine relaţii sexuale cu aceasta.
Pentru a pătrunde în locuinţă, cunoscând că uşa de acces era
asigurată cu un zăvor, inculpatul a spart un geam din partea dreaptă
a casei, după care a intrat în camera unde dormea victima. Incul-
patul a început să o dezbrace, moment în care victima i-a cerut în
mod insistent să părăsească locuinţa. în timp ce întreţinea raporturi
sexuale cu aceasta, pentru a nu ţipa şi a nu-i mai cere să părăsească
locuinţa şi bănuind că a fost recunoscut de victimă, inculpatul i-a
acoperit nasul şi gura, astfel că nu a mai auzit-o strigând. După
comiterea faptei, inculpatul a părăsit locuinţa victimei, fiind depis-
tat de către organele de poliţie în ziua de 22 noiembrie 2007.
în raportul de constatare medico-legalâ se concluzionează că
moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se insuficienţei
cardio-respiratorii acute instalate după un sindrom anoxic-asfixic
cu hemoragie externă şi şoc hemoragie, consecutive unei rupturi de
col uterin prin viol şi asfixie mecanică prin obstrucţia căilor res-
piratorii superioare (nas, gură) - omucidere. Leziunile de violenţă
s-au putut produce prin obstrucţia căilor respiratorii superioare
(nas, gură) şi datorită unei agresiuni sexuale (viol cu ruptură de col
uterin) şi au legătură de cauzalitate directă cu decesul.
în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptei de viol, se reţine
că, prin rechizitoriu, inculpatul a fost trimis în judecată pentru
comiterea infracţiunii de viol, în forma agravată prevăzută în
art. 197 alin. (3) teza a II-a C.pen.
Potrivit textului de lege menţionat, forma agravată se referă la
producerea, în afară de urmarea specifică violului, a unui alt rezul-
tat care constă în moartea victimei.
Din raportul de constatare medico-legalâ rezultă că moartea
victimei s-a datorat şocului hemoragie, determinat de ruptura de
col uterin prin viol şi asfixiei mecanice prin obstrucţia căilor respi-
ratorii superioare (nas, gură).
în raport cu succesiunea momentelor survenite, inculpatul a
acţionat în baza a două rezoluţii infracţionale distincte, care impun
reţinerea a două infracţiuni concurente.
Astfel, intenţiei iniţiale a inculpatului de a întreţine relaţii
sexuale cu victima prin constrângere şi profitând de imposibilitatea
de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa datorită vârstei şi stării de
sănătate, concretizată în dezbrăcarea acesteia şi întreţinerea de
relaţii sexuale, i-a succedat acoperirea de către inculpat a căilor
respiratorii superioare (nas, gură), pentru ca aceasta să nu ţipe şi să
nu-i mai ceară să părăsească locuinţa, bănuind că victima l~a şi
recunoscut, ceea ce ar fi condus la identificarea ulterioară a sa de
către organele de poliţie.
Succesiunea acestor momente demonstrează că inculpatul a
depăşit intenţia iniţială, atunci când a „sufocat" victima, ceea ce
evidenţiază că el a prevăzut şi acceptai posibilitatea ca rezultatul —
decesul acesteia prin asfixie mecanică — să se producă.
Rezultă că inculpatul a ucis victima pentru a înlesni ori ascunde
săvârşirea infracţiunii de viol, forrna de vinovăţie fiind aceea
prevăzută în art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C.pen.
In aceste condiţii, s-a apreciat că inculpatul a săvârşit infrac-
ţiunea de viol, în forma simplă prevăzută în art. 197 alin. (1)
C.pen., în concurs cu infracţiunea de omor calificat prevăzută în
art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen.
Având în vedere considerentele reţinute şi încadrarea juridică
dală faptei de viol prin actul de sesizare a instanţei, s-a dispus
scliimbarea încadrării juridice în mod corespunzător.
în drept, faptele inculpatului au realizat conţinutul infracţiunilor
de viol, de omor calificat şi de violare de domiciliu prevăzute în art. 197
alin. (1), art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) şi art. 192 alin. (2) C.pen.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul D.E., criti-
când, în principal, încadrarea juridică reţinută de prima instanţă.
Astfel, inculpatul consideră că încadrarea juridică corectă a
faptelor este cea reţinută în actul de sesizare al instanţei, respectiv
infracţiunea de viol comis în forma agravată prevăzută în art. 197
alin. (3) C.pen., în concurs real cu infracţiunea violare de domiciliu
prevăzută în art. 192 alin. (2) C.pen.
Prin decizia nr. 103 din 19 august 2008 a Curţii de Apel Bacău,
Secţia penală, cauze cu minori şi familie, a fost respins ca nefondat
apelul inculpatului.
Instanţa de apei a reţinut că, în mod corect, instanţa de fond a
dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de viol pre-
văzută în art. 197 alin. (3) C.pen. în infracţiunile de viol prevăzută
în art. 197 alin. (1) C.pen. şi omor calificat prevăzută în
art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. h) C.pen.
Agravanta prevăzută în art. 197 alin. (3) C.pen. se referă la
producerea, în afara urmării specifice violului, a unui alt rezultat
care, de data aceasta, constă în moartea sau sinuciderea victimei.
Pentru realizarea agravantei enunţate, este necesar să se stabilească,
pe de o parte, raportul de cauzalitate dintre fapta de viol şi
rezultatul mai grav produs (moartea sau sinuciderea victimei), iar,
pe de altă parte, praeterintenţia făptuitorului. Dacă făptuitorul a
acţionat cu intenţie în ceea ce priveşte moartea sau sinuciderea
victimei, infracţiunea de viol intră în concurs, după caz, cu
infracţiunea de omor sau infracţiunea de determinare sau înlesnire
a sinuciderii.
Analizând situaţia faptică relevată de ansamblu] probelor admi-
nistrate în cauză, instanţa de apel consideră că inculpatul D.E. a
acţionat atât cu intenţia de a viola victima, cât şi cu intenţia a o ucide.
Potrivit datelor existente în raportul de constatare medico-legală,
moartea victimei s-a produs ca urmare a şocului hemoragie, deter-
minat de ruptura de col uterin, şi asfixiei mecanice prin obstruefio-
narea căilor respiratorii superioare. Ţinând cont de circumstanţele
în care au fost săvârşite faptele, instanţa de apel, ca şi prima
instanţă, apreciază că inculpatul a acţionat cu intenţia de a suprima
viaţa victimei, rezultat care chiar dacă nu a fost urmărit, posibili-
tatea producerii acestuia a fost prevăzută şi acceptată de inculpat.
Având în vedere că moartea victimei nu a fost un rezultat care a
depăşit intenţia inculpatului, instanţa de apel a constatat că
încadrarea juridică dată faptelor inculpatului de către instanţa de
fond este corectă, nefiind întrunite în speţă elementele constitutive
ale infracţiunii de viol comisă în formă agravată prevăzută în
art. 197 alin. (3) C.pen.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul D.E..
invocând cazul de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 14
C.proc.pen. şi solicitând redozarea pedepsei.
Examinând hotărârea recurată prin prisma criticii formulate şi a
cazului de casare în care aceasta formal se încadrează, înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat.
Materialul probator administrat în cauză în cursul urmăririi
penale şi în faza de judecată a fost corect evaluat de către instanţele de
fond şi apel, atât sub aspectul situaţiei de fapt şi a vinovăţiei incul-
patului, cât şi al încadrării juridice a faptelor comise de către acesta.
Inculpatul nu a negat săvârşirea faptelor pentru care a fost tri-
mis în judecată, însă a contestat schimbarea încadrării juridice dis-
pusă de instanţa de fond, soluţie menţinută de instanţa de control
judiciar, susţinând în esenţă că nu a intenţionat să ucidă victima,
moartea acesteia fiind un rezultat praeierintenţionat al infracţiunii
de viol.
 Aşa cum corect au reţinut instanţele de fond şi apel, modalitatea
în care inculpatul şi-a conceput şi realizat activitatea infracţională,
împrejurările în care faptele au fost comise (victima fiind o
persoană în vârstă de 78 de ani), ca şi concluziile actelor
medico-legale întocmite în cauză demonstrează existenţa unui
raport de cauzalitate directă între leziunile de violenţă suferite de
victimă, produse exclusiv de către inculpat, şi decesul acesteia,
situaţie în care nu se poate susţine că inculpatul nu a acceptat
măcar rezultatul letal al acţiunii sale, chiar dacă nu 1-a urmărit.
In consecinţă, inculpatul a acţionat cu intenţia indirectă de a
suprima viaţa victimei, astfel încât corect s-a procedat la schim-
barea încadrării juridice, în sensul reţinerii infracţiunii de omor
calificat.
Sub aspectul individualizării pedepsei, înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie apreciază că au fost avute în vedere prin coroborare toate
criteriile prevăzute în art. 72 C.pen., atât cu privire la tratamentul
sancţionator stabilit pentru fiecare infracţiune reţinută în sarcina
inculpatului, cât şi în ce priveşte pedeapsa rezultantă. Pătrunderea
pe timp de noapte într-o locuinţă, violarea unei persoane în vârstă
de 78 de ani (despre care inculpatul cunoştea că locuieşte singură
şi are posibilităţi reduse de ripostă, inclusiv datorită afecţiunilor de
care suferea), urmată de uciderea acesteia prin asfixie mecanică
reprezintă fapte cu un grad ridicat de pericol social, ce denotă o
periculozitate sporită a persoanei care le-a comis şi justifică
pedepse într-un cuantum superior minimului special.
Conduita procesuală corectă a inculpatului, faptul că acesta nu
este cunoscut cu antecedente penale care să atragă starea de reci-
divă, ca şi împrejurarea că la momentul comiterii faptelor se afla sub
influenţa băuturilor alcoolice, nu reprezintă circumstanţe de natură a
conduce la un tratament sancţionator mai blând, ţinând scama de
circumstanţele reale grave în care faptele au fost săvârşite.
Prin urmare, pedepsele stabilite de instanţa de fond şi menţinute
de cea de apel răspund imperativelor înscrise în art. 52 C.pen., iar
sporul aplicat la pedeapsa cea mai grea, de un an închisoare, este
justificat faţă de numărul şi gravitatea infracţiunilor comise.
In consecinţă, critica formulată de inculpat nu poate fi primită,
sens în care recursul declarat de inculpatul D.E. împotriva deciziei
nr. 103 din 19 august 2008 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală,
cauze cu minori şi familie, a fost respins ca nefondat.
Exerciţiu
Inculpatul A.D. a aplicat în ziua de 30.07. 2006 mai multe
lovituri de cuţit în zona toracică, vecinului său I.S., pentru că
acesta intrase în curtea sa şi îi lovise nejusîiflcat copilul.
I.S. a decedat după 2 zile, ca urmare a loviturilor primite.
A.D. a fost arestat preventiv la 2.08.2006; măsura preventivă a
fost prelungită şi apoi menţinută de instanţa de judecată pe
parcursul soluţionării cauzei. Soţia victimei s-a constituit parte
civilă în cauză cu suma de 13.000 lei din care 3.000 daune mate-
riale, constând în cheltuielile de înmormântare şi 10.000 daune
morale. Inculpatul a beneficiat pe parcursul urmăririi penale şi a
judecăţii de serviciile unui apărător din oficiu.
întocmiţi minuta (dispozitivul hotărârii) pe care trebuie să o
pronunţe instanţa la 3.05.2009.
Secţiunea a H-a. Lovirea şi vătămarea integrităţii
corporale sau a sănătăţii
Caracterizare generală a secţiunii I.
Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic. Infracţiunile din această secţiune au ca
obiect juridic generic relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii
corporale şi a sănătăţii persoanei.
2. Obiectul material este reprezentat de corpul unei persoane
în viaţă.
II. Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ poate fi orice persoană. Există cazuri în care
calitatea subiectului activ reprezintă o circumstanţă agravantă |de
exemplu, la art. 180 alin. (l1) şi alin. (21) sau la art. 181 alin. (l1),
subiectul activ trebuie să fie un membru al familiei victimei].
 Subiectul pasiv poate fi orice persoană în viaţă. Şi în acest caz, intenţie indirectă sau praeterintenţie, iar în varianta de la alin. (3)
legea prevede uneori un subiect calificat [de exemplu, la art. 180 doar cu intenţie directă (cu menţiunea că este exclusă ipoteza
alin. (l1), şi alin. (21) sau la art. 181 alin. (l1), subiectul pasiv punerii în primejdie a vieţii).
trebuie să fie membru al familiei subiectului activ; la art. 182, în Mobilul şi scopul. Prezintă relevanţă doar scopul, în cazul
varianta agravată referitoare la fapta prin care s-a produs avortul, infracţiunii prevăzute de art. 182 alin. (3) C.pen.
subiectul pasiv este doar femeia gravidă]. în cazul pluralităţii de
subiecţi pasivi vor exista atâtea infracţiuni câte victime. VIL Formele infracţiunilor
Tentativa este posibilă, dar nu este pedepsită în cazul acestor
III. Locul şi timpul nu prezintă relevanţă.
infracţiuni, cu o singură excepţie, în cazul vătămării corporale
IV. Situaţia premisă grave comisă cu intenţie directă. Tentativa nu este posibilă în cazul
infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi a celei
Trebuie să existe o persoană în viaţă asupra căreia să se exercite de vătămare corporală din culpă.
violenţele.
VIII. Variante
V. Latura obiectivă
Toate infracţiunile din această secţiune prezintă variante agra-
Elementul material. Se realizează, de regulă, printr-o acţiune. vate, mai puţin infracţiunea prevăzută de art. 183 C.pen.
Aceasta poate fi directă (lovire, împingere etc.) sau indirectă (spre
exemplu, tragerea scaunului, în momentul în care victima vrea să IX. Sancţiuni
se aşeze). Elementul material poate consta şi într-o inacţiune (de
Pedeapsa prevăzută este fie închisoarea alternativ cu amenda
exemplu, omisiunea de a anunţa victimei prezenţa în curte a unui [art. 180 şi art. 184 alin. (1), (2) şi (3) C.pen.], fie exclusiv
animal agresiv). închisoarea la celelalte infracţiuni, cu un maxim de 15 ani în cazul
Urmarea imediată. Constă în provocarea unor suferinţe fizice, art. 183 C.pen.
atingerea adusă integrităţii corporale sau sănătăţii victimei. Există
şi o excepţie, ia infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă şi
moarte, unde urmarea imediată este moartea victimei. loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Legătura de cauzalitate. în cazul unei simple loviri, legătura
rezultă din chiar materialitatea faptei. în ipoteza producerii unor Infracţiune Vinovăţia cu Vinovăţia cu Forma de vino-
consecinţe mai grave (zile de îngrijiri medicale sau decesul privire la ele- privire la văţie cerută de
victimei), trebuie demonstrată relaţia cauză-efect, între violenţele mentul material urmarea ime- lege pentru
exercitate şi rezultatul produs. (exercitarea unor diată (moartea existenţa
violenţe) victimei) infracţiunii
VI. Latura subiectivă Omor intenţie + intenţie - Intenţie
Loviri sau intenţie + culpă - Praeterintenţie
Vinovăţia. Infracţiunile prevăzute de art. 180 şi art. 181 se vătămări
săvârşesc cu intenţie directă .sau indirectă. Infracţiunea de loviri cauzatoare
sau vătămări cauzatoare de moarte se săvârşeşte cu praeterintenţie, de moarte
iar cea de vătămare corporală din culpă se săvârşeşte din culpă. Ucidere culpă + culpă Culpă
Infracţiunea prevăzută de art. 182 C.pen. poate fi săvârşită cu din culpă
 Notă: Diferenţa între cele trei infracţiuni, care au aceeaşi urmare imediată
(moartea victimei), constă în forma de vinovăţie cemtă de lege. Pentru a
detecta care este forma de vinovăţie cu care a fost săvârşită fapta, vom face o
distincţie artificială între vinovăţia cu care au fost exercitate violenţele şi
vinovăţia în raport de urmările faptei. Din însumarea celor două rezultă forma
de vinovăţie cu cate a fost săvârşită fapta şi, în funcţie de aceasta, o vom
încadra în una din cele (rei infracţiuni.
întrebări
1. Ce se înţelege prin noţiunea „îngrijiri medicale"?
2. Care este diferenţa între fapta prevăzută de alin. ( l ) şi cea
prevăzută în alin. (2) din art. 180 Cod penal?
3. Care este diferenţa între infracţiunea prevăzută de art. 180 şi
cea prevăzută de art. 181 Cod penal?
4. Care este forma de vinovăţie şi care sunt modalităţile aces
teia, în cadrul infracţiunii prevăzute de art. 182 Cod penal?
5. Care este urmarea imediată în cazul infracţiunii prevăzute de
art. 182 Cod penal?
6. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între infrac
ţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi cea de omor?
7. Care este urmarea imediată a infracţiunii de vătămare corpo
rală din culpă?
8. Care este diferenţa dintre infracţiunea de ucidere din culpă şi
cea de vătămare corporală din culpă?
9. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu raportul
dintre infracţiunile de lovire sau alte violenţe, sau vătămare
corporală, pe de o parte, şi infracţiunea de rele tratamente aplicate
minorului, prevăzută de art. 306 C.pen., pe de altă parte (RIL,
decizia nr. 37/2008).
Speţe
1. Se va reţine vreo infracţiune în situaţia în care făptuitorul
pune piedică unei persoane, iar aceasta cade şi se loveşte uşor?
2. X a suflat praf de bachelilă în ochii colegului său. Se poate
reţine în sarcina acestuia vreo infracţiune? ]<£'fcJ (c<)
3. Fapta inculpatului de a fi lovit victima cu pumnii, peste faţă,
cauzându-i pierderea vederii la un ochi a cărui capacitate func
ţională era afectată în proporţie de 66%, din cauza unui traumatism
anterior, reprezintă infracţiune?
4. Din actele medico-legale se constată că partea vătămată F.D.
a suferit o paralizie recurecţională, ca urmare a lezării nervului
laringelui, leziuni care sunt definitive, reprezentând o invaliditate
definitivă de 15%. S-a menţionat că din punct de vedere funcţional
nu prezintă deficienţe care să-i reducă acestuia capacitatea de
muncă în raport cu profesia pe care o exercita. Prima instanţă a
apreciat că pierderea corzii vocale stângi este suplinită funcţional
de cea dreaptă şi că victima, nefiind de profesie cântăreţ, artist,
orator, nu a fost lezată, astfel că fapta inculpaţilor se încadrează în
art. 181 Cod penal. Este corectă soluţia?
5. Se poate reţine infracţiunea prevăzută de art. 182 Cod penal
în situaţia în care inculpatul a lovit victima cu un ciob de sticlă
producându-i o cicatrice facială stânga de 7 cm, consecutivă unei
plăgi tăiate care i-a modificat înfăţişarea fizică, astfel încât aceasta
apare cu o uşoară asimetrie prin modificările ţesutului cicatricea!?
6. Inculpatul a aplicat victimei o lovitură în zona abdominală
fără a cunoaşte că aceasta e însărcinată. Ce infracţiune se va reţine
dacă s-a produs avortul, iar victima a necesitat 18 zile de îngrijiri
medicale?
7. Inculpatul a lovit victima cu consecinţa producerii unei
fracturi a braţului cu durata de îngrijiri medicale până la 90 zile.
Fractura s-a produs în locul unde victima mai suferise o fractură,
iar în lipsa acesteia durata de vindecare ar fi fost mai mică de 60
zile. Din raportul de expertiză medico-legală reiese că fractura
cubitusului stâng s-a putut produce prin lovire cu un corp dur şi că
prelungirea îngrijirilor medicale de la 40-50 la 80-90 zile, necesare
pentru vindecare, s-a datorat terenului patologic preexistent pe care
a suferit leziunea, astfel că s-a impus imobilizarea din nou în aparat
pentru 4 săptămâni, osificarea nefiind completă după 50 zile.
Există legătură de cauzalitate între faptă şi durata îngrijirilor
medicale. Ce infracţiune se va reţine?
8. Inculpatul a îmbrâncit puternic, cu intenţie, victima, în cursul
unui conflict personal, din care cauză aceasta s-a dezechilibrat şi a
căzut, suferind leziuni pentru a căror vindecare a avut nevoie de
îngrijiri medicale de 80 zile. Care este încadrarea juridică?
9. Ce infracţiune reprezintă lovirea unei persoane care suferea de
o gravă maladie cardiacă, despre care făptuitorul avea cunoştinţă,
urmată de moartea victimei din cauza insuficienţei cardiace, declan
şată de violenţe, stresul şi efortul făcut în condiţiile agresiunii?
10. Inculpatul, fost boxer profesionist, a aplicat o puternică
lovitură de pumn victimei în zona feţei. Victima s-a dezechilibrat,
s-a lovit de un plan dur şi a decedat. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
11. Inculpatul, luptându-se la pământ cu victima, a reuşit să o
deposedeze de un briceag cu care apoi i-a aplicat o lovitură în
gambă, lovitură ce a secţionat artera tibială şi i-a provocat o hemo
ragie puternică ce a condus la deces. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
12. Inculpatul şi victima, aflaţi sub influenţa băuturilor alcoo
lice, s-au luat în joacă la trântă pe un câmp. Inculpatul a reuşii să
trântească victima la sol, după care a imobilizat-o cu faţa spre
pământ, el aflându-se deasupra ei şi, cu forţă, a tras cu mâinile spre
spate capul victimei şi un picior, provocându-i hiperextensia
coloanei cervicale. Victima a decedat după 2 zile. Ce se va reţine
în sarcina inculpatului?
13. Ce infracţiune reprezintă fapta lui A care, lovindu-şi în mod
grav cu pumnii şi picioarele soţia, a determinat-o pe aceasta să sară
pe fereastră de la etajul I, suferind leziuni pentru a căror vindecare
a avut nevoie de 80 de zile de îngrijiri medicale?
14. Inculpatul a lovit în mod repetat victima, provocându-i mul-
tiple traumatisme în zona toracică, ce i-au pus viaţa în primejdie şi
care au necesitat 30 zile îngrijiri medicale. Care va fi încadrarea
juridică?
15. Inculpatul a aplicat victimei, în vârstă de 23 de ani, multiple
lovituri în zona feţei, ceea ce a condus la pierderea a doi dinţi. Ce
se va reţine în sarcina inculpatului?
16. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a aplicat unei
bătrâne în vârstă de 70 ani o lovitură în zona feţei, provocându-i
pierderea unicului dinte pe care îl avea?
17. Prima instanţă a reţinut în sarcina inculpatului infracţiunea
prevăzută de art. 182 alin. (2) Cod penal pentru că acesta a aplicat
mai multe lovituri victimei, i-a tăiat părul şi i-a ras sprâncenele,
considerând că aceasta reprezintă sluţire. Este corectă soluţia?
18. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a cauzat vic
timei o plagă muşcată a marginii libere a pavilionului unei urechi -
cu lipsă de substanţă în proporţie de 2/3 şi care, cu toată intervenţia
de specialitate într-o clinică de chirurgie plastică, n-a putut fi
remediată?
19. Inculpatul, enervat de faptul că soţia sa plecase de acasă,
lăsând cele 5 fetiţe singure, a avut o izbucnire de moment şi a
aruncat un taburet în direcţia patului unde se aflau două din fiicele
sale. Piciorul metalic al taburetului a lovit în cap pe una din fetiţe,
cauzându-i leziuni ce au provocat moartea. Deşi inculpatul a
aruncat taburetul de la o distanţă relativ mică, el nu 1-a orientat
spre capul fiicei sale, ci fără o ţintă precisă, şi doar întâmplarea a
făcut ca acesta să lovească în cap pe minoră. Ce se va reţine în
sarcina inculpatului?
20. Inculpaţii, lucrători la o sondă petrolieră, au organizat după
orele de program, împreună cu ceilalţi colegi, o petrecere în aer
liber. După ce au consumat băuturi alcoolice, cei doi inculpaţi au
cuprins în braţe victima dorind să facă o glumă, au deplasat-o, cu
toată împotrivirea acesteia, şi au purtat-o deasupra unui foc. Hai
nele victimei fiind îmbibate cu petrol, au luat foc cu uşurinţă, iar
atunci când s-a reuşit stingerea acestuia, victima era deja decedată.
Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor?
 21. Inculpatul a aplicat victimei numeroase lovituri, dar acestea
au produs leziuni superficiale (excoriaţii, echimoze, plăgi contuze);
traumatismele mai profunde au fost cauzate prin lovituri date cu
picioarele încălţate cu încălţăminte uşoară. Victima a căzut într-un
şanţ adânc de 2m, plin cu apă, dar inculpatul a salvat-o de la
moarte prin înec, sărind în şanţ cu riscul propriei vieţi. în conti
nuare, inculpatul, lăsând victima pe câmp, a plecat în sat pentru a
aduce haine uscate pentru victimă şi pentru a-şi schimba propriile
haine ude, dar, fiind sub influenţa alcoolului, a adormit. Când s-a
trezit, a plecat la locul unde o lăsase pe victimă, ducând cu el
îmbrăcămintea necesară, însă victima încetase din viaţă. Ce se va
reţine în sarcina inculpatului?
22. în urma unui accident de circulaţie rutieră s-a cauzat vătă
marea corporală a victimei, având ca urmare internarea în spital,
tratament medical şi alterarea temporară a condiţiilor de viaţă. Care
va fi încadrarea juridică a faptei?
23. în urma unui accident de circulaţie provocat de un şofer
profesionist, partea vătămată a necesitat 8 zile de îngrijiri medi
cale. Ce se va reţine în sarcina şoferului?
24. Instanţa a reţinut că inculpatul, după ce a consumat băuturi
alcoolice, s-a deplasat cu autoturismul pe drumurile publice, unde a
intrat pe contrasens şi a lovit frontal un autoturism, care se deplasa
regulamentar din sens opus. în urma impactului, o persoană a
decedat, una a suferit leziuni ce au necesitat 17 zile îngrijiri medi
cale, alta a suferit leziuni ce au necesitat 53 de zile îngrijiri medicale,
iar cea de a 4-a persoană a necesitat 5 zile îngrijiri medicale.
Ce se va reţine în sarcina inculpatului, dacă buletinul de analiză
toxicologică a indicat o îmbibaţie alcoolică în sânge de 1,4 %o?
25. Inculpaţii, unul mecanic, celălalt mecanic ajutor la între
prinderea de exploatare Metrou Bucureşti, conducând un tren de
metrou, la plecarea din staţie au pus în mişcare vehiculul, după
care au anunţat că se închid uşile, fără a fi observat că persoana
vătămată, care încercase să pătrundă în ultimul vagon după darea
semnalului sonor, a rămas prinsă între uşi, cu laba piciorului stâng
şi cu mâna dreaptă în interiorul vagonului, iar cu restul corpului în
afară. în urma pornirii trenului ea a fost ţinută în aceeaşi poziţie
până la capătul peronului, unde s-a izbit de peretele tunelului,
căzând pe terasamentul căii ferate şi suferind leziuni corporale
grave, pentru a căror vindecare a avut nevoie de 200 zile îngrijiri
medicale. Care va fi încadrarea juridică? Ce va reţine instanţa, dacă
expertiza efectuată în cauză a stabilit o culpă de 50% în sarcina
celor 2 inculpaţi?
Teste grilă
1. Lovirea intenţionată de către făptuitor, cu aceeaşi ocazie, a
două persoane constituie:
a) o infracţiune de lovire sau alte violenţe (art. 180 C.pen.);
b) două infracţiuni de lovire aflate în concurs;
c) o infracţiune de lovire sau alte violenţe în formă continuată.
2. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală ce a pro
dus victimei leziuni care au necesitat 18 zile de îngrijiri medicale
constituie infracţiunea de:
a) tentativă de omor;
b) lovire sau alte violenţe;
c) vătămare corporală.
3. Dacă făptuitorul a aplicat intenţionat victimei lovituri care au
provocat vătămări ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngri
jiri medicale, fapta poate constitui infracţiunea de:
a) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (1) C.pen.];
b) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (2) C.pen.];
c) vătămare corporală (art. 181 C.pen.).
4. Făptuitorul (F) loveşte victima (V) cu un cuţit în zona
toracică, producându-i o leziune profundă. Transportată la spital, V
este examinată şi tratată superficial de medici, iar după câteva zile
decedează. Expertiza medico-legală constată o culpă medicală, în
lipsa căreia leziunea ar fi necesitat circa 40 de zile de îngrijiri
medicale. F va fi condamnat pentru infracţiunea de:
a) omor (art. 174 C.pen.);
b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.);
c) vătămare corporală (art. 181 C.pen.).
 Secţiunea a IlI-a. Avortul
Caracterizare generală a secţiunii
Deşi există o secţiune cu acest titlu, ea nu cuprinde decât o
singură infracţiune, intitulată „Provocarea ilegală a avortului",
astfel încât analiza făcută secţiunii va corespunde analizării acestei
infracţiuni.
I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic este complex. Este ocrotită prin intermediul
acestei infracţiuni, pe de o parte, sănătatea, integritatea corporală,
viaţa femeii însărcinate şi libertatea de a duce la bun sfârşit o
sarcină, iar, pe de altă parte, este ocrotit produsul de concepţie.
2. Obiectul material este şi acesta complex, constând în corpul
femeii însărcinate, precum şi în produsul de concepţie.
II. Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activ poate fi orice persoană(chiar şi medicul
specialist), cu excepţia femeii însărcinate.
2. Subiectul pasiv este doar femeia însărcinată, în variantele de
la alin. (2) şi (3).
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii
Prezintă relevanţă locul comiterii faptei, pentru existenţa infrac-
ţiunii în varianta tip de la art. 185 alin. (1) lit. a) (fapta săvârşită în
afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate).
IV. Situaţia premisă este dată de existenţa sarcinii. Dacă
femeia nu este însărcinată, se poate realiza, eventual, o altă infrac
ţiune contra vieţii sau integrităţii corporale, dar nu se poate reţine
infracţiunea de provocare ilegală a avortului.
V. Latura obiectivă
Elementul material se realizează printr-o acţiune, aceea de
întrerupere a cursului sarcinii. Cerinţa esenţială ataşată elemen-
tului material este ca acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii să
se realizeze înlr-una din împrejurările prevăzute la alin. (1) (în
afara instituţiilor medicale, de o persoană care nu e medic de
specialitate; dacă vârsta sarcinii a depăşit 14 săptămâni) sau fără
consimţământul femeii însărcinate.
Urmarea imediată constă în oprirea evoluţiei sarcinii, urmată
sau nu de expulzarea produsului de concepţie. Pentru varianta
agravată există şi o urmare imediată secundară, constând Fie în
vătămarea corporală gravă, fie în decesul femeii însărcinate.
Legătura de cauzalitate trebuie dovedită, în mod special la
varianta agravată, care prevede decesul femeii însărcinate.
VI. Latura subiectivă
Vinovăţia este cerută sub forma intenţiei directe, la variantele
tip, şi praeterintenţiei, la varianta agravată de la alin. (3).
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă pentru încadrarea
juridică.
VIL Formele infracţiunii
Tentativa este posibilă şi se pedepseşte. Consumarea are loc în
momentul întreruperii efective a cursului sarcinii.
VIII. Variante
Infracţiunea prezintă două variante tip în alin. (1) şi (2) şi două
variante agravate în alin. (3) şi (4).
IX. Sancţiuni
Pedeapsa închisorii pentru variantele tip, iar pentru variantele
agravate pedeapsa închisorii şi interzicerea unor drepturi.
întrebări
1. Care este valoarea socială ocrotită în cazul infracţiunii de
provocare ilegală a avortului?
2. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de provocare ilegală
a avortului?
3. Care este situaţia premisă pentru existenţa infracţiunii de
provocare ilegală a avortului?
 4. în ce constă elementul material al infracţiunii de provocare
ilegală a avortului?
5. Care este urmarea imediată a infracţiunii de provocare
ilegală a avortului?
Speţe
1. Ce se va reţine în situaţia în care făptuitorul exercită mano
pere abortive asupra unei femei însărcinate în 7 luni, cu acordul
acesteia, dacă aceste manopere au declanşat naşterea unui copil
viu, iar femeia a decis să păstreze copilul?
2. Inculpatul a aplicat mai multe lovituri victimei cu pumnii şi
picioarele. Victima, ţipând, 1-a rugat pe inculpat să înceteze pentru
că este însărcinată. Acesta a continuat însă să îi aplice lovituri pe
toată suprafaţa corpului. Victima a suferit leziuni ce au necesitat 30
de zile de îngrijiri medicale şi pierderea sarcinii aflate în luna a
4-a. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
3. B a efectuat în luna a şasea de sarcină manopere abortive,
fără a reuşi însă întreruperea sarcinii. După o lună, aceasta a născut
un copil cu malformaţii, cauzate de manoperele abortive. Ce
infracţiune se poate reţine în sarcina lui B?
Teste grilă
1. Diferenţa între provocarea ilegală a avortului care a avut ca
urmare moartea victimei şi vătămarea corporală gravă, ce a avut ca
urmare avortul apare la nivelul:
a) elementului material;
b) subiectului pasiv;
c) situaţiei premisă.
2. Fapta inculpatului de a aplica soţiei sale, însărcinată în 5 luni,
o puternică lovitură cu o bâtă peste abdomen, pentru a o ajuta să
avorteze, lovitură care i-a provocat însă moartea acesteia, reprezintă:
a) omor deosebit de grav;
b) ucidere din culpă;
c) avort urmat de moartea victimei.
Capitolul II Infracţiuni
contra libertăţii persoanei
Caracterizare generală a capitolului I.
Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect
juridic relaţiile sociale privind ocrotirea libertăţii persoanei. Se
poate vorbi şi de un obiect juridic subsidiar, respectiv sănătatea şi
viaţa persoanei, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 189 alin. (2)
şi (6) C.pen.
2. Obiectul material. Deoarece obiectul juridic se referă la un
drept subiectiv, în cele mai multe cazuri infracţiunile din acest
capitol sunt lipsite de obiect material. Pot exista şi excepţii, cum ar
fi, de exemplu, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 189, când fapta
este săvârşită în varianta agravată a supunerii la suferinţe, ipoteză în
care corpul persoanei devine obiectul material al infracţiunii.
II. Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activ nu este circumstanţial. Excepţie tace art. 196
(divulgarea secretului profesional), unde subiectul activ trebuie să
aibă o funcţie sau profesie prin care să poată lua cunoştinţă de
anumite date. Participaţia în general este posibilă, iar la unele
infracţiuni (lipsire de libertate în mod ilegal, violare de domiciliu)
comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună repre
zintă element circumstanţial pentru o variantă agravată.
2, Subiectul pasiv nu este, de obicei, circumstanţiat. Pot exista
şi excepţii, de exemplu în cazul art. 189 alin. (2), pentru una din
modalităţi, când victima trebuie să fie minoră.
III. Locul şi timpul, în general, nu prezintă relevanţă. în cazul
violării de domiciliu [art. 192 alin. (2) C.pen.j săvârşirea faptei în
timpul nopţii reprezintă element circumstanţial.
 IV. Situaţia premisă IX. Sancţiuni
Pentru existenţa infracţiunii de violare de domiciliu, este nece- Este prevăzută, de regulă, pedeapsa închisorii, iar în unele
sară existenţa unui domiciliu în sensul legii penale. cazuri (art. 193 şi art. 196) pedeapsa închisorii este prevăzută
alternativ cu cea a amenzii.
V. Latura obiectivă
Elementul material se realizează, de regulă, printr-o acţiune, Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă,
în unele cazuri (lipsirea de libertate, violarea de domiciliu) ele- loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi lipsirea de liber-
mentul material se poate realiza şi prin inacţiune. La unele infrac- tate urmată de moartea victimei
ţiuni, pe lângă elementul material există şi o cerinţă esenţială, de
exemplu, în cazul infracţiunii de violare de domiciliu, pătrunderea Elementul Vinovăţia Vinovăţia cu Infracţiunea
trebuie să se facă fără drept. material cu privire la privire la urinarea
elementul imediată
Urmarea imediată constă în încălcarea libertăţii sub unul din
material (moartea
diferitele ei aspecte. Poate să fie şi o urmare imediată care să victimei)
constea într-un rezultat mai grav - decesul victimei - în cazul
Exercitarea intenţie + intenţie = omor
lipsirii de libertate în mod ilegal în varianta agravată. unor violenţe
Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, din materialitatea
faptei. Există şi excepţii (lipsirea de libertate urmată de moartea Exercitarea intenţie + culpă = loviri sau
victimei), unde legătura de cauzalitate trebuie stabilită. unor violenţe vătămări
cauzatoare
VI. Latura subiectivă de moarte
Lipsirea de intenţie + culpă = Lipsire de liber-
Vinovăţia este cerută, de regulă, sub forma intenţiei, directă libertate tate urmată de
sau indirectă. Excepţia apare în cazul art. 189 alin. (6), unde forma moartea victimei
de vinovăţie este praeterintenţia.
Mobilul şi scopul nu prezintă aspecte relevante. Exercitarea culpă + culpă = Ucidere din
unor violenţe culpă
VII. Formele infracţiunilor
Tentativa este posibilă la toate infracţiunile din acest capitol, Notă: La lipsirea de libertate urmată de moartea victimei, decesul trebuie
dar este sancţionată doar pentru infracţiunea de lipsire de libertate să fie determinat de lipsirea de libertate, nu de violenţele exercitate, poate în
[alin. (l)-(4)] şi pentru infracţiunea de sclavie. Infracţiunile se aceeaşi împrejurare, dar cu rezoluţie infracţională distinctă.
consumă în momentul producerii urmării imediate.
întrebări
VIII. Variante
Pentru infracţiunile de lipsire de libertate, şantaj, violare de 1. Când poate intra în concurs infracţiunea de lipsire de liber
domiciliu, există variante agravate; pentru celelalte infracţiuni din tate în mod ilegal cu cea de viol?
acest capitol există doar variante tip. 2. Care este urmarea imediată a infracţiunii de lipsire de liber
tate?
 3. Care este elementul material al infracţiunii de sclavie?
4. Ce se înţelege prin „muncă obligatorie"?
5. Care sunt agravantele în cazul infracţiunii de violare de
domiciliu?
6. Care este obiectul material ai infracţiunii de violare de domi
ciliu?
7. Care este elementul material al infracţiunii de ameninţare?
8. Care este cerinţa esenţială la infracţiunea de ameninţare?
9. Când se consumă infracţiunea de şantaj?
10. Care este elementul material al infracţiunii de şantaj?
11. Care sunt persoanele ţinute de secretul profesional?
12. Care este forma de vinovăţie pentru infracţiunea de violare
a secretului corespondenţei?
Speţe
1. Inculpaţii au hotărât să recupereze de la victimă o sumă de
bani pretins datorată de aceasta. De aceea, au imobilizat-o şi au
condus-o într-un loc părăsit, unde au legat-o cu lanţuri la picioare
de un par şi au sunat-o apoi pe soţia acesteia, căreia i-au solicitat
suma respectivă în schimbul eliberării victimei. Ce se va reţine în
sarcina inculpaţilor? Sunt întrunite elementele constitutive ale
infracţiunii de şantaj?
2. Ce se va reţine în sarcina inculpaţilor care, în scopul de a
săvârşi infracţiunea de viol, au urcat victima cu forţa în auto
furgoneta condusă de unul din ei şi au transportat-o contra voinţei
ei la locul unde aveau intenţia să săvârşească violul, însă victima a
sărit din maşină şi şi-a fracturat braţul?
3. Ce infracţiune săvârşesc cei care au legat, în scopul imobili
zării, o persoană agresivă până la venirea organelor de poliţie?
4. Urmărind să lipsească pe concubinul surorii sale de libertate,
pentru ca aceasta să-şi poată lua lucrurile din locuinţă, inculpatul
s-a întâlnit cu victima, a obligat-o să se urce în autoturismul său, a
dus-o în afara oraşului şi a legat-o de un copac. întrucât victima 1-a
insultat pe inculpat, acesta a lovit-o cu pumnii şi picioarele în
abdomen şi torace şi a abandonat-o, în stare de inconştienţă. în
urma loviturilor primite, care i-au provocat rupturi ale organelor
interne, victima a încetat din viaţă. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
5. în speţă inculpaţii au luat partea vătămată într-un autoturism,
spunându-i că vor merge în oraşul Alexandria spre a se distra, însă
au dus-o în Bucureşti, la locuinţa unuia dintre ei, unde au ţinut-o
închisă timp de cinci zile, silind-o să se prostitueze. Ce se va reţine
în sarcina inculpaţilor?
6. Ce se va reţine în situaţia în care, pentru a face o glumă,
făptuitorul a închis-o pe sora sa minoră într-un beci timp de câteva
ore, iar din cauza temperaturii scăzute, aceasta a intrat în şoc
hipotermic şi a decedat?
7. în speţă, inculpatul, în urma unei neînţelegeri cu tatăl său. 1-a
trântit pe patul din bucătărie şi, imobilizându-1 prin apăsarea
toracelui cu genunchiul, i-a legal mâinile şi picioarele cu o bucată
de sfoară, după care, astfel legat, 1-a dus în pivniţă unde, după
aproximativ o oră, victima a decedat. Moartea s-a produs, conform
expertizei medico-legale, ca urmare a hemoragiei consecutive
traumatismului cu ruptură de splină, produs prin comprimarea
toraco-abdominală. Care va fi încadrarea juridică?
8. Reprezintă infracţiune fapta inculpatului de a pătrunde într-o
casă la care a găsit uşa de la intrare neasigurată?
9. Chiriaşul a formulat o plângere prealabilă la Parchet, soli
citând sancţionarea proprietarului apartamentului în care locuieşte,
care a pătruns în repetate rânduri, fără acordul său, în locuinţă. Ce
trebuie să dispună Parchetul, în situaţia în care cele relevate în
plângere se dovedesc a ii adevărate?
10. Numitul L.A. a înmânat inculpatei cheile apartamentului
său pentru perioada cât urma să fie plecat în concediu. Inculpata a
găsit în apartament cheile părţii vătămate, care locuia şi ea în
acelaşi imobil şi care era plecată pentru o perioadă de timp.
Folosind aceste chei, inculpata a sustras bunuri în repetate rânduri
din casa părţii vătămate. Ce se va reţine în sarcina sa?
11. Care va Fi încadrarea juridică în situaţia în care inculpatul
pătrunde în locuinţa victimei, fără acordul acesteia, şi apoi refuză
să o părăsească, la cerinţa expresă a victimei?
12. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a pătruns în
curtea vecinului său pentru a recupera nişte bunuri împrumutate?
13. Ce infracţiune va fi reţinută în situaţia în care inculpatul a
ameninţat victima cu un cuţit, fără a efectua şi alte acte care să
demonstreze că îşi pune în practică această ameninţare?
14. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a ameninţat
partea vătămată că, dacă nu îi va remite suma de 2.000 lei, o va
denunţa la poliţie pentru un furt săvârşit în urmă cu 3 luni?
15. Săvârşeşte vreo faptă penală soţul care foloseşte dispozitive
de interceptare a convorbirilor telefonice pentru a verifica fideli
tatea soţiei sale?
16. Sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de
divulgarea secretului profesional în situaţia în care medicul anunţă
autorităţile despre faptul că un pacient al său, care lucrează în
alimentaţia publică, are o boală contagioasă?
Teste grilă
1. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă
agravată atunci când fapta este săvârşită:
a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei;
b) în timpul unei calamităţi;
c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.
2. Violarea de domiciliu (art. 192 C.pen.):
a) are ca obiect juridic relaţiile sociale de ordin patrimonial;
b) se grefează pe o situaţie premisă care constă în preexistenta
domiciliului în sensul legii penale;
c) este incriminată în forma tentativei.
3. Violarea de domiciliu (art. 192 C.pen.) va fi reţinută în vari
antă agravată atunci când este săvârşită:
a) în timpul unei calamităţi;
b) prin folosire de calităţi mincinoase;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită.
4. La infracţiunea de şantaj (art. 194 C.pen.):
a) tentativa este posibilă şi se realizează atunci când subiectul
pasiv nu a cedat constrângerii şi nu s-a lăsat şantajat;
b) tentativa nu este posibilă;
c) tentativa se pedepseşte.
5. Prin aplicarea de violenţe fizice, făptuitorul constrânge vic
tima (V) să-i dea o sumă de bani. A doua zi, în timp ce se îndrepta
cu banii spre locuinţa făptuitorului, V este interceptată de organele
de poliţie, care fuseseră sesizate de un martor. în sarcina făptuito
rului se va reţine:
a) şantaj;
b) tâlhărie;
c) tentativă la şantaj.
6. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta in
fracţiunea de:
a) lipsire de libertate în mod ilegal;
b) violarea secretului corespondenţei;
c) divulgarea secretului profesional.

Capitolul m Infracţiuni
privitoare la viaţa sexuală
Caracterizare generală a capitolului
I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridiceste reprezentat de relaţiile sociale referi
toare la libertatea şi inviolabilitatea vieţii sexuale a persoanei,
precum şi la moralitatea vieţii sexuale. Există şi un obiect juridic
secundar, integritatea corporală şi sănătatea persoanei, sau viaţa
acesteia (în cazul unor variante agravate, ca de exemplu, în cazul
violului urmat de moartea victimei).
2. Obiectul material.Infracţiunile din acest titlu nu au obiect
material, întrucât obiectul juridic constă în libertatea vieţii sexuale,
care nu se poate obiectiva într-o valoare materială. Când faptele
sunt comise prin utilizarea violenţei fizice, se poate discuta de un
obiect material secundar, corpul persoanei.
II. Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activnu este, de regulă, circumstanţial, la varian
tele tip ale incriminărilor. Există însă şi excepţii: în cazul infrac
ţiunii de seducţie, unde subiect activ poate fi doar o persoană de
sex masculin; în cazul infracţiunii de incest, unde subiectul activ
este rudă în linie directă sau frate (soră) cu victima; în cazul
infracţiunii de hărţuire sexuală, unde subiectul activ îndeplineşte o
funcţie ce îi conferă autoritate sau influenţă asupra victimei. Unele
infracţiuni necesită o participaţie naturală (de exemplu, incestul).
2. Subiectul pasiveste uneori circumstanţiat, în funcţie de: sex
(la seducţie subiectul pasiv este o persoană de sex feminin); vârstă [Ui
actul sexual cu un minor, la agravanta de la viol prevăzută în alin. (3)];
calitatea de membru al familiei [la viol în varianta de la alin. (2)
lit. b1)]; calitatea de rudă în linie directă, frate sau soră (la incest).
111. Locul şi timpulnu prezintă relevanţă.
IV. Situaţia premisănu prezintă relevanţă.
V. Latura obiectivă
Elementul materialse realizează, în toate cazurile, printr-o
acţiune. Deşi în toate cazurile are valenţe sexuale, elementul
material diferă de la o infracţiune la alta: act sexual de orice natură
(art. 197 şi art. 198); raport sexual (art. 199 şi art. 203); acte de
perversiune sexuală (art. 201); acte cu caracter obscen (art. 202).
Prin excepţie, la hărţuirea sexuală, elementul material nu are în mod
direct conotaţie sexuală, constând într-o ameninţare sau o constrân -
gere a victimei, în scopul de a obţine satisfacţii de natură sexuală.
Urmarea imediatăconstă, de regulă, într-o încălcare a liber -
tăţii sexuale. La unele variante agravate există şi o urmare imediată
adiacentă: de exemplu, în cazul violului urmat de moartea victimei,
urmarea imediată constă în decesul persoanei vătămate.
Legătura de cauzalitaterezultă, de cele mai multe ori, din
realizarea elementului material. în cazul în care urmarea imediată
constă într-un rezultat, legătura de cauzalitate trebuie stabilită.
VI. Latura subiectivă
Vinovăţia. Infracţiunile din această categorie pot fi comise
doar cu intenţie. In cazul unor variante agravate (viol urmat de
moartea victimei), forma de vinovăţie este praeterintenţia.
MobDul şi scopulnu prezintă relevanţă
VII. Formele infracplunilor
Cu excepţia seducţiei şi a hărţuirii sexuale, la celelalte infrac
-
ţiuni tentativa este posibilă şi se sancţionează. Consumarea are loc,
de obicei, în momentul realizării elementului material al infrac -
ţiunii, moment ce coincide cu lezarea libertăţii sexuale sau tulbu
-
rarea moralei publice.
VIII. Variante
Seducţia, incestul şi hărţuirea sexuală sunt incriminate doar în
varianta tip, celelalte infracţiuni conţin variante agravate.
 IX. Sancţiuni 4. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de seducţie?
La infracţiunea de hărţuire sexuală pedeapsa este închisoarea 5. Care este elementul material al infracţiunii de seducţie?
alternativ cu amenda; pentru celelalte infracţiuni sancţiunea este
6. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu sensul
pedeapsa închisorii. expresiilor: „act sexual de orice natură" şi „acte de perversiune
sexuală" (RIL, decizia nr. III/23.O5.2OO5)?
Explicaţii privind diferenţa între omor, ucidere din culpă,
loviri sau vătămări cauzatoare de moarte şi viol urmat de 7. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de corupţie sexuală?
moartea victimei 8. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu
ipoteza incestului comis în condiţiile de la viol (RIL, decizia
Elementul Vinovăţia cu Vinovăţia cu pri- Infracţiunea nr. n/23.05.2005)?
material privire la vire la urmarea
elementul imediată (moartea 9. Care este subiectul activ al infracţiunii de hărţuire sexuală?
material victimei)
intenţie + intenţie = omor Speţe
Exercitarea
unor violenţe
Exercitarea intenţie + culpă = Loviri sau 1. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care, încercând să vio
unor violenţe vătămări leze victima, a izbit-o cu capul de o piatră, iar aceasta a decedat?
cauzatoare
2. Care va fi încadrarea juridică pentru fiecare inculpat, dacă
de moarte
Acte sexuale intenţie + culpă Viol urmat unul dintre ei a întreţinut acte sexuale cu victima prin constrângere,
prin de moartea iar ceilalţi doi au ţinut victima imobilizată?
constrângere victimei
3. Inculpatul a întreţinut acte sexuale cu fiica fostei sale soţii,
Exercitarea culpă + culpă = Ucidere din
unor violenţe culpă
persoană suferindă de o atrofie musculară, deci în imposibilitate de
a se apăra, împotriva voinţei acesteia. Ce se va reţine în sarcina
Notă: La violul urmat de moartea victimei, moartea trebuie să fie determi- inculpatului, având în vedere că victima, majoră, nu fusese înfiată
nată de actul sexual sau de violenţele exercitate pentru întreţinerea actului de inculpat, iar fiica nu gospodărea împreună cu mama sa?
sexual. Dacă pentru violenţele ce determină moartea există o rezoluţie
infracţională separată, se va reţine viol în concurs cu loviri sau vătămări
4. Inculpatul a exercitat asupra victimei violenţe, în scopul de a
cauzatoare de moarte. avea raport sexual cu aceasta, iar victima, pentru a se apăra, s-a
urcat pe pervazul unei ferestre de la etajul 3 de unde, dezechi-
întrebări librându-se din cauza stării de temere în care se afla, a căzut şi a
încetat din viaţă. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
1. Care este subiectul activ al infracţiunii de viol? 5. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a între
2. Care este accepţiunea dată în doctrină noţiunilor de act ţine raport sexual, prin constrângere, cu bunica sa, care locuia în
aceeaşi casă?
sexual şi raport sexual?
3. Care sunt diferenţele între infracţiunea de act sexual cu un 6. Inculpatul a întreţinut relaţii sexuale cu victima prin constrân
minor şi cea de viol? gere. Pe fondul panicii determinate de strigătele victimei, inculpatul
a sugrumat victima, care a decedat. Ce se va reţine în sarcina
inculpatului?
Teste grilă
1. La infracţiunea de viol (art. 197 C.pen.):
a) subiectul activ nu poate fi decât bărbatul;
b) subiectul pasiv nu poate fi decât femeia;
c) subiectul activ poate fi orice persoană, indiferent de sex.
2. Violul (ari. 197 C.pen.) este în varianta agravată:
a) când făptuitorul profită de imposibilitatea victimei de a se apăra;
b) când s-a cauzat victimei o vătămare corporală;
c) când victima se află în îngrijirea făptuitorului.
3. imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea
la întreţinerea unui act sexual reprezintă infracţiunea de:
a) viol;
b) viol în concurs cu lipsire de libertate;
c) viol în varianta agravată.
4. Violarea victimei, urmată de uciderea acesteia, pentru ca
fapta să nu poată fi descoperită, reprezintă:
a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art. 197
alin. (3) C.pen.];
b) infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 175 lit. h)
C.pen. (pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni);
c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat
[art. 197 alin. (1) şi art. 175 lit. h) C.pen.].
5. Actul sexual cu un minor în vârstă de 5 ani, atunci când
acesta nu se opune, reprezintă infracţiunea de:
a) act sexual cu un minor;
b) perversiune sexuală;
c) viol.
Titlul III Infracţiuni
contra patrimoniului
Caracterizare generală a titlului I.
Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest t i t l u au ca obiect
juridic general relaţiile sociale privind patrimoniul. Nu este ocrotit
doar dreptul de proprietate, ci şi posesia şi detenţia. Poate exista şi
un obiect juridic secundar în cazul unor infracţiuni prin intermediul
cărora sunt ocrotite şi alte valori: spre exemplu, viaţa şi integritatea
corporală, în cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie.
2. Obiectul material este reprezentat fie doar de un bun mobil,
în cazul unor infracţiuni (furt, abuz de încredere), fie atât de un bun
mobil, cât şi de un imobil, în cazul altor infracţiuni (distrugerea),
fie doar de un bun imobil (tulburarea de posesie). Poate exista şi un
obiect material secundar, cum ar fi corpul persoanei, în cazul
infracţiunilor de tâlhărie şi piraterie.
II. Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţial. Sunt şi
excepţii, cum ar fi, spre exemplu, în cazul delapidării, unde subiectul
activ este dublu circumstanţial, respectiv funcţionarul care are
calitatea de gestionar sau administrator. în principiu, pot exista toate
formele de participaţie penală (coautorat, instigare, complicitate).
2. Subiectul pasiv nu este circumstanţial. Poate fi subiect pasiv
persoana fizică sau juridică vătămată prin infracţiune.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii - pot constitui
elemente circumstanţiale. De exemplu: noaptea, locul public, în
cazul infracţiunii de furi şi a celei de tâlhărie, conduc la reţinerea
unor variante agravate, care în cazul infracţiunii de furt îmbracă
forma unei infracţiuni distincte (art. 209).
 FV. Situaţia premisă
în cazul unor infracţiuni, cum ar fi furtul sau tâlhăria, este
necesar să preexiste posesia sau detenţia persoanei vătămate asupra
bunului ce constituie obiectul material al infracţiunii. In cazul
abuzului de încredere, dimpotrivă, trebuie să existe un raport
juridic în baza căruia bunul este deţinut de făptuitor. La infrac-
ţiunea de tulburare de posesie este necesar să existe un bun imobil,
în posesia subiectului pasiv.
V. Latura obiectivă
Elementul material constă, de regulă, într-o acţiune (luarea
unui bun, distrugerea, inducerea în eroare etc), însă multe din
infracţiunile din acest titlu pot fi comise şi prin inacţiuni (abuzul de
încredere, înşelăciunea, însuşirea bunului găsit).
Urmarea imediată constă, în general, în producerea unui
prejudiciu. Poate exista şi o urmare imediată secundară, constând
în atingerile aduse sănătăţii, integrităţii corporale sau vieţii, în
cazul infracţiunii de tâlhărie şi a celei de piraterie.
Legătura de cauzalitate rezultă uneori din materialitatea faptei
(la infracţiunea de furt, la cea de distrugere), iar în alte cazuri
trebuie stabilită (de exemplu, la infracţiunea de tâlhărie, în varianta
agravată, ce a avut ca urmare decesul victimei).
VI. Latura subiectivă
Vinovăţia sub forma intenţiei este necesară pentru existenţa
tuturor infracţiunilor contra patrimoniului, cu o singură excepţie, dis-
trugerea din culpă. în cazul unor variante agravate [art. 211 alin. (3),
art. 212 alin. (3) C.pen.] forma de vinovăţie este praeterintenţia.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă.
VIL Formele infracţiunilor
în cazul infracţiunilor contra patrimoniului, actele preparatorii
nu sunt sancţionate, cu excepţia unor acte pregătitoare realizate în
vederea comiterii furtului calificat de produse petroliere. Tentativa
este posibilă (cu excepţia infracţiunii prevăzute de art. 219) şi este
sancţionată în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 208-212,
art. 215, art 2151, art. 217 şi art. 218. Momentul consumării infrac-
ţiunilor patrimoniale este diferit, în funcţie de specificul fiecărei
infracţiuni. Cele mai multe infracţiuni pot îmbrăca forma continuă
sau continuată şi, ca atare, pot avea un moment al epuizării.
VIII. Variante
în cazul majorităţii infracţiunilor (art. 211, art. 212, art. 215,
art. 2151 C.pen.), pe lângă varianta tip, sunt prevăzute şi variante
agravate. Unele infracţiuni (tăinuire, abuz de încredere) prezintă
doar variantă tip.
IX. Sancţiuni
Cele mai multe infracţiuni se sancţionează cu pedeapsa închi-
sorii, iar unele se sancţionează cu pedeapsa închisorii alternativ cu
cea a amenzii (distrugerea, distrugerea din culpă, însuşirea bunului
găsit, abuzul de încredere).
întrebări
1. Care este obiectul material al infracţiunii de furt?
2. Care este obiectul material în cazul furtului de folosinţă?
3. Care sunt teoriile privind momentul consumării infracţiunii
de furt?
4. Ce se înţelege prin noţiunea „două sau mai multe persoane
împreună", în cazul infracţiunii de furt calificat?
5. Care este accepţiunea noţiunilor de „armă" şi „substanţă
narcotică" în cazul infracţiunii de furt calificat?
6. Care este accepţiunea noţiunilor de „persoană mascată",
„deghizată", „travestită"?
7. Daţi exemplu de situaţii în care o persoană se află în impo
sibilitatea de a-şi exprima voinţa sau de a se apăra?
8. Care este accepţiunea noţiunii de „loc public" în cazul infrac
ţiunii de furt calificat?
 9. Ce mijloace de transport nu pot fi considerate mijloace de
transport în comun, conform practicii existente în cazul infracţiunii
de furt calificat?
10. Definiţi noţiunile de „efracţie", „escaladare", „folosirea fără
drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase"?
11. Care sunt actele ce servesc pentru dovedirea stării civile,
pentru legitimare sau identificare?
12. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J, în legătură cu înca
drarea juridică a faptei de însuşire pe nedrept de cabluri, linii, echipa
mente şi instalaţii de telecomunicaţii, etc. (RIL, decizia nr. UI 2006).
13. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de furt la plângere
prealabilă (art. 210 C.pen.)?
14. Când trebuie exercitate violenţele, în raport cu sustragerea
bunului, pentru a putea fi în prezenţa infracţiunii de tâlhărie?
15. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie urmată de
moartea victimei şi cea de omor pentru a săvârşi sau a ascunde
săvârşirea unei tâlhării?
16. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. în legătură cu apli
carea dispoziţiilor art. 2 11 , raportat la art. 192 C.pen. (RIL, decizia
XXXI/2007). ■
17. Care sunt diferenţele între infracţiunea de şantaj şi cea de
tâlhărie?
IX. Care este diferenţa între infracţiunea de tâlhărie şi cea de
piraterie?
19. Care este elementul material al infracţiunii de abuz de
încredere?
20. Ce bunuri nu pot face obiectul infracţiunii de abuz de încre
dere?
21. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de gestiune
frauduloasă'?
22. Care este elementul material al infracţiunii de înşelăciune?
23. Care este urmarea imediată la infracţiunea de înşelăciune?
24. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. cu privire la apli
carea dispoziţiilor art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, în
raport cu art. 215 alin. (4) C.pen., în ipoteza în care beneficiarul
unui cec cunoaşte şi acceptă împrejurarea că respectivul cec nu are
acoperirea necesară? (RIL, decizia nr. IX /2OO5).
25. Arătaţi care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiu
nile de abuz de încredere, gestiune frauduloasă şi delapidare?
26. în ce constă elementul material al infracţiunii de delapidare?
27. Care a fost soluţia adoptată de I.C.C.J. cu privire la
încadrarea juridică a faptei de însuşire, folosire sau traficare de
bani, valori sau alte bunuri, pe care le gestionează sau adminis
trează, comisă de administratorul asociaţiei de proprietari sau de
locatari? (RIL, decizia nr. 111/2002).
28. Care sunt asemănările şi deosebirile între infracţiunea de
furt şi cea de însuşirea bunului găsit?
29. Care este elementul material al infracţiunii de distrugere?
30. Care este diferenţa între infracţiunea de distrugere (art. 217
C.pen.) şi cea de distrugere calificată (art. 218 C.pen.) şi între
infracţiunea de distrugere şi cea de distrugere din culpă (art. 219)?
31. Care este obiectul material al infracţiunii de tulburare de
posesie?
32. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire?
Speţe
1. Inculpatul a pătruns într-o casă de unde a sustras o casetă de
bijuterii şi un telefon fix, prin smulgerea cablului prin care acesta
era conectat, bunuri pe care le-a pus într-o geantă. în momentul în
care se pregătea să părăsească acea casă, a fost reţinut de organele
de poliţie. Ce se va reţine în sarcina sa?
2. Făptuitorul a pătruns printr-o gură de aerisire într-o boxă
aflată la subsolul unui bloc, unde erau depozitate mai multe bunuri.
A pus un radiocasetofon şi mai multe casete într-o geantă, toate
aceste bunuri fiind găsite acolo. Când se pregătea să părăsească
boxa prin gura de aerisire, a auzit un zgomot din direcţia uşii şi,
crezând că este proprietarul, a abandonat geanta şi a părăsit în
grabă boxa. Zgomotul auzit de făptuitor provenea însă de pe holul
din scara blocului. Proprietarul a venit la boxă abia peste 3 zile,
când a constatat că cineva pătrunsese acolo şi pusese acele bunuri
în geantă, motiv pentru care a anunţat poliţia. Organele judiciare au
prelevat urmele papilare lăsate de făptuitor şi, întrucât acesta avea
antecedente penale, a fost identificat. Se poate reţine vreo infrac-
ţiune în sarcina sa?
3. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a luat o drujbă de
la vecinul său, fără consimţământul acestuia, spunându-i că o va
ţine drept garanţie, până când acesta îi va plăti sumele datorate
pentru efectuarea unor munci agricole?
4. Inculpatul a pătruns într-un apartament de unde a sustras
haine aparţinând unui bărbat, unei femei şi unui copil. Ce se va
reţine în sarcina acestuia?
5. Făptuitorul a solicitat victimei, pe care nu o cunoştea, să îi
împrumute un minut telefonul mobil pentru a da un telefon de
urgenţă, întrucât bunica sa se simte rău. După ce a efectuat apelul
telefonic, făptuitorul a fugit cu telefonul. în procesul penal, incul
patul a susţinut că încadrarea juridică a faptei este aceea de abuz de
încredere, întrucât bunul i-a fost împrumutat de partea vătămată.
Ce încadrare juridică trebuie reţinută?
6. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului de a
pătrunde într-un apartament de unde a sustras un televizor, un calcu
lator şi o cafetieră, pe care le-a transportat pe rând la autoturism?
7. Inculpatul a sustras un autoturism pentru a se deplasa cu el la
munte, propunându-şi să-1 aducă în parcarea de unde îl luase după
3 zile. La câteva ore după ce a sustras autoturismul, inculpatul a
aflat că este căutat de poliţie, care îl suspectează de furt. în această
situaţie, inculpatul a dezmembrat autoturismul şi a vândut compo
nentele acestuia. Ce se va reţine în sarcina sa?
8. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului care a forţat încuie-
toarea unui autoturism, pentru a dormi în interiorul acestuia, iară
a-1 mişca din locul în care era parcat?
9. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a luat o bicicletă
din rastelul aflat în faţa unui magazin şi a circulat cu ea, până într-o
comună învecinată, iar apoi, în loc să o restituie părţii vătămate, a
depus-o drept garanţie, pentru a obţine cu împrumut o sumă de bani?
10. Făptuitorul a sustras un cal de pe câmp, s-a deplasat cu el în
satul vecin, unde 1-a abandonat. Care va fi încadrarea juridică?
11. Fapta inculpatului major de a fi înlesnit unui minor în vârstă
de 13 ani sustragerea unui portofel din poşeta persoanei vătămate,
acoperind activitatea ilicită a acestuia cu corpul său, reprezintă
infracţiune? Dacă dat care este încadrarea juridică?
12. Conducerea liceului X a formulat o plângere pentru că o
persoană necunoscută a sustras un laptop din secretariat. Martorii
au declarat că au văzut o tânără îmbrăcată într-un tricou negru şi în
pantaloni, care avea părul lung, strâns într-o coadă, pe când
părăsea în grabă curtea liceului ducând în mână un laptop. A fost
identificat autorul furtului şi s-a constatat că acesta corespundea
descrierii făcute de martori, doar că în realitate nu era vorba de o
tânără, ci de un tânăr. Se poate reţine în cauză infracţiunea prevă
zută de art. 208 - art. 209 alin. (1) Ut. c) C.pen.?
13. Ce infracţiune va fi reţinută în sarcina inculpatului care a
sustras bunuri dintr-un autoturism parcat pe un bulevard?
14. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care s-a apropiat de
victima unei agresiuni săvârşită de altă persoană şi, profitând de
faptul că aceasta se afla la pământ, i-a smuls ceasul de la mână?
15. Care va fi încadrarea juridică a faptei inculpatului care,
pentru a pătrunde în curtea părţii vătămate, de unde a sustras mai
multe bunuri, a săpat o groapă pe sub gard?
16. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a pătruns pe
poarta deschisă, a sustras mai multe bunuri dintr-o curte şi şi-a
asigurat scăparea prin grădină, unde a escaladat un gard pentru a
părăsi curtea?
 17. Inculpatul a urcat într-un troleibuz aliat pe traseu şi a sus
tras un aparat de compostat. Ce se va reţine în sarcina inculpatului,
dacă în troleibuz nu se afla niciun călător?
18. Care este încadrarea juridică a faptei unui şofer de taxi de a-şi
însuşi un obiect uitat de un călător în autovehiculul condus de el?
19. Cum va fi încadrată fapta de a sustrage certificatul de
înmatriculare a unui autovehicul?
20. O firmă de transport avea în curtea unităţii un rezervor de
500 de litri de combustibil pentru alimentarea vehiculelor firmei.
Ce infracţiune săvârşesc doi inculpaţi care pătrund în timpul nopţii
în curtea unităţii şi sustrag 50 de litri de combustibil?
21. Inculpaţii au pătruns prin efracţie în depozitul unei firme
de telefonie şi au sustras 200 de metri de cablu telefonic. Care va fi
încadrarea juridică a faptei?
22. După desfacerea căsătoriei, inculpata a continuat să
locuiască împreună cu fostul soţ, parte vătămată în proces, pentru a
îngriji şi educa copiii rezultaţi din căsătorie. Aceasta a înstrăinat
bunurile personale ale părţii vătămate, fără acordul acesteia. Ce se
poate reţine în sarcina inculpatei?
23. Soţii trăiau despărţiţi în fapt, soţia ocupându-se de creşterea
copilului minor. Pentru că fiul lor a suferit un accident, soţia a
vândut mai multe bunuri mobile pentru a face rost de bani, pe care
i-a utilizat pentru tratamentul copilului. Soţul a formulat o plângere
prin care solicita condamnarea soţiei pentru infracţiunea prevăzută
de art. 210 C.pen. Ce va trebui să dispună Parchetul?
24. iMătuşa şi-a găzduit nepotul din provincie, care urma să
susţină examen la facultate, în Bucureşti. Mătuşa a sustras din
bagajul nepotului suma de 200 de lei. Care este infracţiunea ce se
poate reţine în sarcina rnătuşii?
25. Inculpatul, muncitor într-o echipă de fierari betonişti, a fost
tolerat să doarmă alternativ, timp de aproximativ 6 luni, în una din
cele două camere situate într-un cămin de nefamilişti, în care era
cazată echipa din care făcea parte. Cum va fi încadrată fapta sa, de
a fi sustras într-o noapte, pe când se afla, pentru a dormi, într-una
din acele încăperi, diverse obiecte şi sume de bani, aparţinând
muncitorilor din ambele camere?
26. Ce se va reţine în sarcina lui B., care a sustras două pahare
din hotelul unde era cazat?
27. Partea vătămată a invitat acasă o prostituată. După ce a
întreţinut relaţii sexuale, partea vătămată a adormit, iar prostituata
a sustras mai multe bunuri din casă. Fiind trimisă în judecată
pentru infracţiunea de furt; inculpata a solicitat încetarea proce
sului penal pentru lipsa plângerii prealabile, întrucât la momentul
săvârşirii faptei era găzduită de partea vătămată. Ce trebuie să
dispună instanţa?
28. Cum poate fi încadrată juridic fapta inculpatului de a
sustrage bunuri din camera de hotel unde este cazat?
29. Inculpatul a intrat în restaurant şi a avut o discuţie în
contradictoriu cu partea vătămată, pe care a şi lovit-o cu pumnii.
Agresată, partea vătămată a plecat din restaurant. După plecarea sa,
inculpatul a observat că partea vătămată uitase un portofel pe
masă, împrejurare în care şi-a însuşit respectivul bun. Ce încadrare
juridică se va reţine în sarcina inculpatului?
30. A trebuia să ridice din bancă o sumă de bani aparţinând
firmei la care era angajat. L-a înştiinţat despre acest lucru pe B şi
au convenit ca B să simuleze un atac asupra lui A, căruia sa-i
aplice câteva lovituri şi să-i ia suma de bani, urmând ca apoi cei
doi să împartă banii. Care va fi încadrarea juridică a faptei reţinute
în sarcina fiecăruia dintre cei doi?
31. Inculpaţii au lovit, cu ajutorul unor răngi, doi ciobani aflaţi
cu oile la câmp, furând mai multe oi; după sustragere, inculpaţii
i-au lovit din nou pe ciobani, pentru a-şi asigura păstrarea oilor. în
sarcina inculpaţilor au fost reţinute două infracţiuni de tâlhărie în
concurs. Este corectă soluţia?
32. Făptuitorul a lovit victima de mai multe ori, având impresia
că aceasta a injuriat-o. Victima, speriată, a scos telefonul mobil din
buzunar, încercând să sune la poliţie. Făptuitorul a smuls din mâna
victimei telefonul, pentru a o împiedica să sune la poliţie. A înmânat
în acelaşi timp telefonul unui văr de al său şi i-a spus să facă ce vrea
cu el Ce infracţiune se poate reţine în sarcina făptuitorului?
33. Inculpatul s-a apropiat de victima care vorbea la telefonul
mobil şi i 1-a smuls din mână, fugind cu el. Care este încadrarea
juridică a faptei, având în vedere că partea vătămată nu şi-a scos un
certificat medico-legal, întrucât asupra sa nu au fost exercitate
violenţe fizice?
34. Inculpatul a invitat-o pe partea vătămată, pe care o cunos
cuse în acea zi, la el acasă, la o cafea. După ce i-a oferit o cafea şi
partea vătămată a încercat să se retragă, inculpatul a ameninţat-o că
nu îi va permite să plece, dacă nu îi dă ceasul şi inelul. Se poate
reţine în sarcina inculpatului săvârşirea unei tâlhării într-o locuinţă?
35. Inculpaţii au pătruns într-o seră pentru a sustrage morcovi.
Acolo, au întâlnit o persoană pe care au început să o lovească
crezând că este paznic, până când aceasta le-a dezvăluit că şi ea
venise pentru a fura morcovi. Instanţa a schimbat încadrarea
juridică a faptei din infracţiunea de tâlhărie în cea de furt calificat,
motivând câ a existat o eroare cu privire la persoana agresată. Este
corectă soluţia instanţei?
36. Câte infracţiuni vor fi reţinute în sarcina inculpatului care a
ameninţat trei persoane în aceeaşi împrejurare, luându-le banii pe
care îi aveau asupra lor?
37. Inculpatul s-a dus pe o parcelă care nu îi aparţinea şi a
încărcat portbagajul maşinii cu porumb, care fusese de curând
recoltat şi depozitai pe câmp. In momentul în care încerca să pără
sească parcela, doi poliţişti i-au făcut semn să oprească. Inculpatul,
în loc să încetinească sau să oprească autoturismul, a accelerat,
conducând autoturismul în direcţia celor doi, şi a trecut printre ei,
accidentându-i grav. Unul dintre poliţişti a decedat a doua zi,
celălalt a avut nevoie de 90 de zile de îngrijiri medicale. Care va fi
încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpat?
38. Cum va fi încadrată fapta inculpatului de a sustrage bunuri
dintr-un magazin, motiv pentru care a fost urmărit şi somat de un
poliţist, de a se întoarce apoi şi de a-1 lovi pe poliţist cu o sticlă
peste mâna în care avea pistolul, cu urmarea declanşării focului şi
împuşcarea mortală a unui martor?
39. Inculpatul a pătruns prin efracţie într-o locuinţă cu intenţia
de a sustrage bunuri. Partea vătămată se afla în casă şi, după o
confruntare fizică cu aceasta, inculpatul a legat-o de un picior al
unei mese, pentru a putea sustrage bunuri. Ce se va reţine în
sarcina inculpatului?
40. Z a cumpărat în luna februarie 100 de oi de la V. Cei doi au
convenit ca preţul să fie plătit în mai multe tranşe până la sfârşitul
lunii iunie, urmând ca, dacă Z nu îşi îndeplineşte obligaţia, să-i
restituie oile lui V. La 3 august, întrucât nu plătise preţul, Z a fost
nevoit să restituie oile Iui V. în tot acest timp, Z le-a spus
prietenilor săi că a cumpărat 100 de oi şi le-a şi arătat. La 7 august,
inculpatul le-a spus prietenilor săi A şi B că noaptea i-au fost
sustrase oile şi că, din informaţiile sale, acestea se află la o stână
din satul vecin, împrejurare în care i-a rugat să îl ajute să le
recupereze. Noaptea, cei trei s-au deplasat în satul vecin, au ajuns
la o stână şi au constatat că oile se află acolo. Z i-a rugat pe A şi B
să conducă oile la stâna sa, în timp ce el va avea o discuţie cu
ciobanul. Z a pătruns în coliba ciobanului angajat de V şi, pentru
a-1 împiedica pe acesta să se opună sustragerii oilor, i-a aplicat mai
multe lovituri cu un par şi apoi l-a legat de un stâlp, aban-
donându-1. Z, A şi B au fost trimişi în judecată. Ce ar trebui să
dispună instanţa?
41. Inculpatul a pătruns în curtea unei societăţi comerciale,
sărind gardul, pentru a sustrage bunuri, moment în care a fost
atacat de mai mulţi câini folosiţi la pază. Inculpatul a pulverizat un
spray lacrimogen însă, cum acesta nu a avut efect, a fugit, de teamă
să nu fie muşcat. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infrac
ţiunea de tâlhărie. Este corectă încadrarea juridică?
42. Fapta inculpatului care, primind în custodie, pe baza unui
proces-verbal, de la executorul judecătoresc, anumite bunuri pro
prietatea persoanei vătămate, refuză să le restituie acesteia, repre
zintă infracţiune?
 43. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane de a
primi un telefon mobil pentru a-1 repara şi de a refuza să îl mai
restituie?
44. Făptuitorul era angajat ca zugrav la o firmă. întrucât nu i se
plătise salariul de două luni, făptuitorul şi-a dat demisia şi a reţinut
uneltele folosite în procesul muncii, care îi fuseseră încredinţate de
firmă, menţionând că le va restitui la plata drepturilor salariale
restante. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina acestuia?
45. Partea vătămată a împrumutat vecinului său, pentru două
săptămâni, o maşină de tuns iarba. Vecinul a decedat înainte de a fi
restituit maşina. Partea vătămată a solicitat soţiei celui decedat să îi
restituie bunul, însă aceasta, deşi ştia cui aparţine maşina, a refuzat
să i-o înapoieze, spunând că ei nu i-a fost înmânat niciun bun. Se
poate reţine vreo infracţiune în sarcina acesteia?
46. Proprietarul unei turme a angajat un cioban, pentru a avea
grijă de oi. Ciobanul a tăiat toţi mieii născuţi în perioada de două
luni cât a păstorit turma, pentru nunta fiicei sale. Se poate reţine
vreo faptă penală în sarcina ciobanului?
47. Inculpatul a venit la apartamentul lui V. şi i-a spus că este
prietenul fratelui său, că acesta a rămas fără benzină la o distanţă
de 500m de locul respectiv şi că are nevoie de 100 lei pentru
benzină. V. i-a dat inculpatului 100 lei pentru a-i înmâna fratelui
său. Ulterior, V a aflat că fratele său nu trimisese niciun prieten la
ea. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului?
48. D. avea un cabinet stomatologic şi trata pacienţi de
aproximativ 3 ani, în cabinetul său fiind expuse diplome de licenţă,
maşter şi autorizaţii de funcţionare. S-a constatat însă că D. nu
absolvise niciodată facultatea de medicină. Ce se poate reţine în
sarcina lui D.?
49. X a cumpărat de la Y o cantitate mare de marfă şi i-a lăsat
acestuia o filă cec în care era menţionată suma reprezentând preţul
stabilit de cei doi. Când s-a prezentat la bancă şi a introdus cecul la
plată, Y a constatat că nu exista acoperire în cont. Y a formulat o
plângere penală. Ce se poate reţine în sarcina lui X? Dar dacă X a
lăsat un cec în alb drept garanţie , înştiinţându-1 pe Y că nu are
disponibil în cont şi că îi va plăti ulterior cash, dar acest lucru nu se
întâmplă şi Y completează cecul, îl introduce la plată, constată că
nu există disponibil în cont şi apoi face plângere penală?
50. Ce infracţiune reprezintă fapta de a induce în eroare o garde
robieră prin atribuirea calităţii de depunător al unor haine pentru care
s-a eliberat fisă, pierdută de depunătorul real şi găsită de inculpat?
51. Care va fi încadrarea juridică a faptei de a depune la o
agenţie „Loto" un loz falsificat, ulterior constatat nevalabil în
cadrul operaţiei de omologare?
52. Inculpatul i-a vândut lui B o vacă pe care o furase cu două
zile în urmă, fără să îi aducă acest lucru la cunoştinţă cumpără
torului. După câteva zile, victima furtului şi-a recunoscut animalul,
iar B i-a înapoiat bunul şi a făcut plângere la poliţie împotriva
inculpatului, care a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de
înşelăciune. Ce ar trebui să decidă instanţa?
53. Un vânzător gestionar, angajat la o unitate de comer
cializare a fructelor, a fost răcit timp de două zile şi a rugat-o pe
soţia sa să se ocupe de vânzare. Soţia şi-a însuşit sumele obţinute
din vânzarea fructelor, fără să-i spună soţului. Cine poate fi tras la
răspundere penală pentru lipsurile din gestiune?
54. Care va fi încadrarea juridică pentru fapta gestionarului care
a scos în mod repetat sume de bani din încasările zilnice, dintre
care pe unele le-a cheltuit, iar pe altele le-a ascuns în magazie?
55. B a intrat într-un restaurant, s-a aşezat la o masă pe care a
găsit un telefon mobil, pe care 1-a băgat în buzunar. Cel care
ocupase în prealabil masa s-a întors şi 1-a întrebat pe B dacă nu a
găsit un telefon, dar B a negat. Se poate reţine vreo infracţiune în
sarcina lui B?
56. X, nemulţumit că un proces pe care îl avea la judecătoria
Craiova se tergiversa, a protestat în faţa Ministerului Justiţiei, unde
şi-a parcat autoturismul, 1-a stropit cu benzină şi i-a dat foc. Auto
turismul a explodat, aterizând pe spaţiul verde din faţa ministe
rului. Nu s-au înregistrat pagube şi nu a fost rănită nicio persoană.
Reprezintă infracţiune fapta săvârşită de X?
 57. Nervos că fiul său avusese un accident, S şi-a scos din garaj
maşina proprietate personală pe care o condusese fiul său, a luat un
ciocan şi a lovit-o timp de 5 ore, până a distrus-o. Ce faptă penală
se poate reţine în sarcina lui S?
58. X a scris cu vopsea sloganuri pe Coloana Infinitului? Se
poate reţine în sarcina sa vreo faptă penală?
59. Mai mulţi romi au ocupat o casă de vacanţă aflată la mar
ginea unei păduri. Deşi proprietarul le-a pus în vedere să pără
sească imobilul, aceştia au refuzat, argumentând că, la momentul
când au ocupat-o, casa era părăsită. Proprietarul a formulat plân
gere penală împotriva lor. Se poate reţine vreo infracţiune?
60. Ce se va reţine în sarcina inculpatului dacă, după ce a
cumpărat unele bunuri sustrase de la autorii furtului, s-a înţeles cu
aceştia ca el să le găsească alţi cumpărători, iar apoi, în baza
acestei promisiuni, autorii l-au solicitat să le transporte şi valorifice
mărfuri sustrase ulterior de ei, dăruindu-i unele bunuri furate?
61. Fiul i-a spus mamei sale că a cumpărat o bicicletă cu 100
lei. Mama 1-a întrebat cum a reuşit să obţină un preţ atât de bun, iar
fiul i-a spus că vecinul lor sustrăsese bicicleta din parc şi i-o ofe
rise la acest preţ. Mama şi fiul au convenit să folosească amândoi
bicicleta. Se poate reţine vreo infracţiune în sarcina mamei? Dar în
sarcina fiului?
Teste grilă
1. Prin infracţiunea de furt:
a) posesia de rea-credinţă este ocrotită în orice împrejurare;
b) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită în nicio împrejurare;
c) posesia de rea-credinţă nu este ocrotită contra proprietarului
bunului mobil.
2. Infracţiunea de furt poate avea ca obiect material:
a) imobilele prin destinaţie;
b) lucrurile ce nu aparţin cuiva (res nullius);
c) lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae).
3. Nu poate exista infracţiunea de furt atunci când:
a) bunul în cauză aparţine făptuitorului;
b) bunul în cauză fusese înmânat făptuitorului de către persoana
vătămată;
c) bunul în cauză fusese pierdut.
4. Infracţiunea de furt nu se consideră a fi consumată dacă:
a) acţiunea de deposedare a persoanei vătămate a început, dar
ea nu a fost dusă până la capăt;
b) făptuitorul nu a reuşit să păstreze bunurile, fiind prins ime
diat după sustragere;
c) făptuitorul sustrage bunul dintr-un loc asigurat cu pază, dar
nu reuşeşte să treacă de paznic.
5. înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt:
a) doar dacă au valoare economică;
b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă;
c) indiferent dacă au sau nu valoare economică.
6. în cazul inculpatei care, neprimind chiria de la partea vătă
mată, i-a luat acesteia, fără consimţământul ei, o bluză, afirmând că
i-o va restitui când va primi chiria, instanţa supremă a decis că:
a) fapta constituie infracţiunea de furt, deoarece făptuitorul ştie
că ia un bun fără consimţământul posesorului său;
b) fapta reprezintă infracţiunea de furt, deoarece nimeni nu-şi
poate face dreptate singur;
c) fapta nu constituie furt, deoarece lipseşte scopul însuşirii pe
nedrept.
7. Dacă făptuitorul pătrunde într-o locuinţă în care locuiau două
persoane şi sustrage bunuri aparţinând amândurora, încadrarea
juridică va reţine:
a) două infracţiuni de furt;
b) o infracţiune de furt;
c) o infracţiune de furt în formă continuată.
8. Fapta şoferului de taxi care, deşi observă că partea vătămată
coboară din maşină fără să-şi recupereze un bun depus pe bancheta
din spate, nu o atenţionează, iar ulterior îşi însuşeşte bunul
respectiv, reprezintă infracţiunea de:
a) însuşirea bunului găsit (art. 216 C.pen.);
 b) furt (art. 208 C.pen.);
c) furt calificat [săvârşit într-un mijloc de transport în comun —
art. 209 alin. ( l ) lit. f) C.pen.],
9. Furtul unui bun dintr-un autobuz oprit la capăt de linie repre
zintă:
a) furt calificat, săvârşit în public [art. 209 alin. (1) lit. e) C.pen.];
b) furt calificat, săvârşit într-un mijloc de transport în comun
[art. 209 alin. ( 1 ) lit. f) C.pen.];
c) furt simplu, întrucât autobuzul, neavând niciun călător şi
fiind oprit, nu servea ca mijloc de transport în comun.
10. Sustragerea unui bun de către un făptuitor reprezintă:
a) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public, dacă bunul
se afla într-o cameră de hotel;
b) infracţiunea de furt calificat săvârşit într-un mijloc de trans
port în comun, dacă sustragerea are loc într-un taxi;
c) infracţiunea de furt calificat săvârşit în loc public, dacă fapta
are loc într-un magazin deschis, dar în care nu se află niciun cum
părător.
11. Reprezintă infracţiunea de tâlhărie (art. 211 C.pen.):
a) furtul săvârşit prin întrebuinţare de insulte;
b) furtul urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păstrarea
bunului furat;
c) furtul săvârşit asupra victimei aflate în stare de inconştienţă
sau neputinţă de a se apăra.
12. Tâlhăria este o infracţiune:
a) complexă;
b) de obicei;
c) simplă.
13. în cazul infracţiunii de tâlhărie:
a) infractorul profită de starea preexistentă de inconştienţă sau
de neputinţă a victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa;
b) victima este supusă în mod obligatoriu unei violenţe fizice;
c) persoana asupra căreia se exercită violenţe nu este în mod
obligatoriu cea care suferă prejudiciul patrimonial.
14. în cazul în care doi făptuitori, după o înţelegere prealabilă,
atacă victima, unul săvârşind acte de violenţă, iar celălalt sus-
trăgând bunul de la victimă, se va putea reţine:
a) infracţiunea de lovire sau alte violenţe pentru unul dintre făp
tuitori şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt;
b) infracţiunea de tentativă de tâlhărie pentru cel ce a aplicat
loviturile şi infracţiunea de tâlhărie pentru celălalt făptuitor;
c) coautorat la infracţiunea de tâlhărie.
15. Dacă făptuitorul solicită victimei să-i predea haina, amenin
ţând-o cu un cuţit, şi victima se conformează, încadrarea juridică va fi:
a) şantaj (art. 194 C.pen.);
b) ameninţare (art. 193 C.pen);
c) tâlhărie (art. 211 C.pen.).
16. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la vola
nul unui autoturism, a lua acest autoturism şi a pleca de la locul
faptei cu el, urmată de restituirea autoturismului după numai o zi:
a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă;
b) nu reprezintă infracţiune;
c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.
17. însuşirea unui bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu,
reprezintă:
a) furt;
b) însuşirea bunului găsit;
c) abuz de încredere.
18. Nu poate exista infracţiunea de abuz de încredere (art. 213
C.pen.) în cazul în care făptuitorul îşi însuşeşte:
a) o sumă de bani pe care avea obligaţia să o depună la C.E.C.
pe numele proprietarului;
b) o sumă de bani care îi fusese dată cu titlu de împrumut;
c) o sumă de bani care îi fusese înmânată pentru a procura plăti
torului anumite servicii (o excursie, un bilet la spectacol ctc).
19. Situaţia premisă la infracţiunea de abuz de încredere este:
a) existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul;
b) însuşirea pe nedrept a unui bun de către subiectul activ;
c) existenţa unui act translativ de proprietate.
 20. Sustragerea de către tutore a unei părţi din pensia de urmaş
şi din alocaţia de stat cuvenită minorilor aflaţi sub tutela sa con
stituie infracţiunea de:
a) furt;
b) gestiune frauduloasă;
c) abuz de încredere.
21. Obiectul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă este:
a) doar un bun mobil;
b) doar o sumă de bani;
c) o universalitate de bunuri mobile şi/sau imobile.
22. Subiect activ al infracţiunii de „gestiune frauduloasă" poate fi:
a) numai un gestionar sau un administrator la o persoană juridică;
b) orice persoană al cărei patrimoniu este prejudiciat;
c) persoana care are sarcina de a administra sau conserva averea
altei persoane.
23. La infracţiunea de înşelăciune (art. 215 C.pen.), urmarea
imediată constă:
a) într-o stare de pericol cu privire la patrimoniul victimei;
b) într-o pagubă ce se produce în patrimoniul victimei;
c) în obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material
injust.
24. Infracţiunea de înşelăciune săvârşită prin întrebuinţarea de
nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase:
a) poate intra în concurs cu alte infracţiuni (fals, uz de fals, fal
sul privind identitatea etc);
b) absoarbe în mod natural infracţiunile de fals, fără aceste ele
mente circumstanţiale neputându-se reţine săvârşirea infracţiunii de
înşelăciune în forma agravată prevăzută la art. 215 alin. (2) C.pen.;
c) conferă infracţiunii de înşelăciune caracter de infracţiune
complexă.
Practică judiciară
Prin sentinţa penală nr. 2619/29.11.2006, pronunţată de Judecă-
toria Sector 1 Bucureşti, în dosarul nr. 33795/299/2006, în baza
art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. e) Cod penal, cu aplicarea
art. 37 lit. a) Cod penal, a fost condamnată inculpata S.A.M., la
pedeapsa de 5 ani închisoare.
In baza art. 61 Cod penal, a revocat liberarea condiţionată
privind restul de 373 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa
aplicată prin sentinţa penală nr. 90/28.01.2003 a Judecătoriei
Sectorului 3 Bucureşti, pe care 1-a contopit în prezenta, inculpata
urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la
care a aplicat un spor de 6 luni, în final inculpata urmând să
execute 5 ani şi 6 închisoare. A făcut aplicarea art. 71 — art. 64
lit. a) teza finală şi lit. b) Cod penal. în baza art. 350 alin. (1) Cod
procedură penală, a menţinut măsura arestării preventive luată faţă
de inculpată. în baza art. 88 Cod penal, a dedus perioada reţinerii şi
arestării preventive de la 25.09.2006 la zi. în baza art. 346 alin. (1)
Cod procedură penală, a luat act că partea vătămată G.G.C. nu s-a
constituit parte civilă. în baza art. 191 alin. (1) Cod procedură
penală, a obligat inculpata la 800 RON cheltuieli judiciare către
stal, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi avansat din
fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, prima instanţa a reţinut că în data de
25.09.2006, în timp ce se afla în Piaţa Amzei, inculpata S.A.M. a
observat-o pe partea vătămată G.G.C, care avea pe umăr o poşetă
în al cărei buzunar exterior inculpata a observat că se afla un
telefon mobil. Inculpata a urmărit-o pe partea vătămată, în timp ce
aceasta se uita îndeaproape la vitrinele magazinelor, şi a urmat-o
pe aceasta când a intrat într-un magazin de pantofi. Aici, s-a aşezat
în spatele părţii vătămate şi, profitând de aglomeraţie, a împins-o
pe partea vătămată de mai multe ori, până când poşeta pe care o
avea pe umăr s-a deplasat către spate, după care a acoperit poşeta
părţii vătămate cu sacoşa pe care o avea în mâna dreaptă, iar cu
mâna stângă a sustras din buzunarul exterior telefonul mobil al
acesteia, după care a părăsit în grabă magazinul, intenţionând să se
îndepărteze de locul faptei. Inculpata a fost imobilizată în momen-
tele imediat următoare de organele ce poliţie care o supraveghea-
seră până în acest moment, asupra inculpatei fiind găsit telefonul
mobil, care a fost restituit părţii vătămate în prezenţa martorei D.F.
Inculpata a negat săvârşirea faptei, atât în cursul urmăririi penale,
cât şi cu ocazia audierii în faza cercetării judecătoreşti. Inculpata a
susţinut, că nu a sustras telefonul mobil respectiv, că a intrat în
magazin pentru a proba o pereche de ghete după care, în momentul
când dorea să se îndrepte spre casă, s-a întâlnit cu numitul B, pe
care îl cunoştea din penitenciar, care i-a dat să ţină în mană un
telefon mobil, fără să îi spună ce este cu acest telefon. Inculpata a
susţinut că s-a deplasai câţiva metri împreună cu numitul B,
intenţionând să iasă din piaţă şi să ajungă la staţia de metrou pentru
a merge acasă, însă a fost oprită de organele de poliţie, care au
găsit asupra sa telefonul mobil şi au învinovăţit-o de furt. A sus-
ţinut inculpata că numitul B a fugit în momentul în care de ei s-au
apropiat organele de poliţie.
Instanţa a înlăturat apărările inculpatei, ca nesincere, necorobo-
rându-se cu materialul probator administrat în cauză. Astfel,
instanţa a constatat că în cuprinsul procesului-verba! de constatare
a infracţiunii a fost reţinută şi descrisă întreaga activitate a incul-
patei, organele de poliţie consemnând în detaliu actele materiale
prin care inculpata şi-a pus în aplicare rezoluţia infracţională.
Martora D.F. a declarat cu ocazia audierii în faţa instanţei că,
deşi nu a observat momentul în care a fost comisă fapta, a văzut că
organele de poliţie au luat de la inculpată un telefon mobil, pe care
partea vătămată 1-a recunoscut ca fiind al său. Instanţa a reţinut în
acelaşi sens şi declaraţiile părţii vătămate, date în cursul urmăririi
penale, din care rezultă că aceasta a simţit că este împinsă de
persoana ce se afla în spatele său, iar când s-a uitat a observat că în
mână aceasta avea o sacoşă din plastic pe care o ţinea foarte
aproape de poşeta sa, în momentele următoare fiind întrebată de
organele de poliţie dacă i s-a sustras vreun bun. Declaraţiile părţii
vătămate confirmă menţiunile procesului-verbal de constatare a
infracţiunii.
Instanţa a mai reţinut că susţinerile inculpatei nu pot fi primite,
întrucât din actele dosarului reiese că sustragerea bunului s-a
realizat în interiorul magazinului, or, inculpata afirmă că telefonul
i-a fost dat de o persoană care nu fusese în magazin, cu care s-a
întâlnit în faţa acestuia.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, instanţa a
avut în vedere dispoziţiile art. 72 Cod penal. în acest sens a evaluat
modul concret în care a fost săvârşită fapta, urmările ce puteau fi
produse, poziţia constantă şi evident nesinceră a inculpatei, cir-
cumstanţele personale ale acesteia, aspectul că a suferit numeroase
condamnări pentru săvârşirea unor infracţiuni de aceeaşi natură
(astfel cum reiese din fişa de cazier aflată la fila 32-33 din dosar),
dovedind astfel o periculozitate sporită. Condamnările anterioare
nu şi-au îndeplinit scopul reeducativ, condiţii în care apare ca
evident că ocrotirea ordinii publice şi a valorilor sociale enumerate
de art. 1 Cod procedură penală poate fi realizată numai dând
prioritate scopului eliminatoriu al pedepsei.
împotriva acestei sentinţe a formulat apel inculpata, criticând-o
sub aspectul nelegalităţii si netemeiniciei, considerând că sporul
aplicat de 6 luni închisoare nu se justifică, pedeapsa de 5 ani
închisoare care a fost stabilită pentru infracţiunea ce face obiectul
prezentei cauze fiind suficientă pentru atingerea scopului pre-
ventiv-educativ şi sancţionator al pedepsei. Examinând legalitatea
şi temeinicia sentinţei apelate atât prin prisma criticilor formulate
de apelanta-inculpată, câl şi din oficiu, sub toate aspectele, potrivit
art. 371 alin. (2) Cod procedură penală, Tribunalul a apreciat că
apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel, din fişa de cazier a inculpatei aflată la fila 31 d.u.p.,
rezultă că aceasta a fost în repetate rânduri condamnată pentru
săvârşirea infracţiunii de furt calificat după cum urmează:
în perioada minoratului a fost internată la SSMR până la 18 ani
prin sentinţa penală nr. 3312/6.12.1995 a Judecătoriei Sector 5
Bucureşti; ulterior, a fost condamnată la 1 an închisoare tot minoră
fiind, prin sentinţa penală nr. 1126/22,11.1995 a Judecătoriei
Sector 3 Bucureşti; a mai fost condamnată la l an şi 6 luni închi-
soare tot în minorat, prin sentinţa penală nr. 270/18.02.1998 a
Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, a fost condamnată la 3 ani închi-
soare, pedeapsă în care a fost contopit şi restul rămas neexecutat
din pedeapsa anterioară de 117 zile, fără însă a i se aplica vreun
spor. Din această pedeapsă inculpata a fost liberată condiţionat cu
un rest de pedeapsă neexecutat de 357 zile. Ulterior, a fost con-
damnată la 3 ani închisoare tot pentru o infracţiune de furt calificat,
pedeapsă în care s-a contopit restul rămas neexecutat de 357 zile
închisoare, fără a primi vreun spor. Şi din această pedeapsă
aplicată prin sentinţa penală 1776/15.06.2001 a Judecătoriei Sector
4 Bucureşti inculpata a fost liberată condiţionat cu un rest neexe-
infracţiuni, o periculozitate sporită, precum şi faptul că anterioarele
culat de 315 zile închisoare. Prin sentinţa penală 1655/25.06.2002
condamnări nu au condus la reeducarea acesteia. De aceea, Curtea
a Judecătoriei Sector 4 Bucureşti inculpata a mai fost condamnată
a considerat că o reducere a cuantumului pedepsei nu ar fi de
la 3 ani închisoare pentru furt calificat, i s-a revocat liberarea
natură să asigure îndeplinirea scopurilor prevenţiei generale şi ale
condiţionată şi au fost contopite 2 pedepse de 3 ani închisoare
prevenţiei speciale. De aceea, conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) Cod
fiecare, care au fost constatate ca fiind concurente, pentru întreaga procedură penală a respins ca nefondat recursul şi conform art. 192
activitate infracţională inculpatei stabilindu-i-se ca pedeapsă alin. (2) Cod procedură penală a obligat-o pe inculpată la cheltuieli
rezultantă aceea de 4 ani şi 6 luni închisoare. Ultima condamnare a judiciare către stat.
fost de 4 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală
nr. 90/20.01.2003 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, din care s-a
Exerciţiu
liberat condiţionat cu un rest de 373 zile închisoare. Din această
expunere a antecedentelor penale ale inculpatei, rezultă că La 14 ian. 2007, ora 23:00, A şi B au pătruns într-o farmacie, în
pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin prezenta sentinţă sporita afara programului cu publicul, cu intenţia de a sustrage bani. în
cu 6 luni, este chiar blândă faţă de perseverenţa infracţională a interior au constatat însă prezenţa unei farmaciste, pe care au ame-
inculpatei şi specializarea acesteia în săvârşirea unor infracţiuni ninţat-o cu un cuţit să spună cum se deschide casa de bani. Aceasta
îndreptate împotriva patrimoniului, cu atât mai mult cu cât rezultă a refuzat, motiv pentru care A a imobilizat-o şi a legat-o cu o curea
că inculpata este consumatoare de droguri, faptă ce în sine prezintă de un dulap, timp în care B încerca să deschidă casa de bani. în
pericol social deosebit, şi care este de natură să o determine să momentul în care B a încercat să forţeze încuietoarea casei de bani,
săvârşească infracţiuni de furt calificat, în vederea procurării unor s-a declanşat alarma, cei doi s-au speriat şi au fugit. Farmacista a
sume de bani. reuşit să se dezlege la câteva secunde de la fuga celor doi.
împotriva sentinţei penale şi a deciziei penale a formulat Din fişa de cazier a lui A, născut la 30 decembrie 1984, rezultă
recurs inculpata, criticând cele două hotărâri ca netemeinice sub că a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 112/2003 a judecă-
aspectul individualizării pedepsei şi solicitând redozarea acesteia. toriei J, definitivă prin neapelare la 5 ianuarie 2004, la un an închi-
A fost invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 Cod soare cu suspendarea executării pedepsei. B, născut la 29 decem-
procedură penală. brie 1993, nu este cunoscut cu antecedente penale.
Curtea, analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor for- întocmiţi dispozitivul hotărârii judecătoreşti.
mulate, cât şi prin prisma cazurilor de casare care, conform dispo-
ziţiilor art. 385 9 alin. (3) Cod procedură penală se pun în discuţie
din oficiu, a constatat că recursul formulat este nefondat. Inculpata
a fost condamnată la 5 ani închisoare pentru că a fost surprinsă în
flagrant în timp ce sustrăgea un telefon mobil din geanta părţii
vătămate G.G.C. La aprecierea cuantumului pedepsei şi a modului
de executare a acesteia instanţa trebuie să aibă în vedere gravitatea
faptei comise, dar şi periculozitatea inculpatei. Periculozitatea
poate fi dedusă în special din antecedenţa penală a acesteia. Incul-
pata a fost condamnată în repetate rânduri pentru fapte de aceeaşi
natură, ceea ce indică o specializare în comiterea unor astfel de

Titlul V Infracţiuni
contra autorităţii
Caracterizare generală a titlului
l. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest titlu au ca obiect
juridic generic relaţiile sociale privind autoritatea, iar unele din ele
au şi un obiect juridic secundar, deoarece prin intermediul lor sunt
ocrotite şi alte valori: libertatea, integritatea fizică şi sănătatea
persoanei (de exemplu, în cazul infracţiunii de ultraj).
2. Obiectul material există doar în cazul infracţiunilor prin
intermediul cărora este ocrotit un bun ce reprezintă autoritatea (de
exemplu, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 242 C.pen., obiectul
material constă în înscrisuri: dosare, registre, documente) sau o
persoană care este reprezentantul autorităţii (de exemplu, în cazul
infracţiunii de ultraj săvârşit prin exercitarea de violenţe, obiectul
material constă în corpul persoanei).
II. Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţial. Pot exista şi
excepţii: în cazul infracţiunii prevăzute de art. 243 alin. (2) şi
art. 244 alin. (2), subiectul activ este custodele, iar în cazul de la
art. 242 alin. (3), este funcţionarul public.
Subiectul pasiv principal este instituţia a cărei autoritate a fost
prejudiciată. La infracţiunea de ultraj, subiectul pasiv secundar este
funcţionarul public ce îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul
autorităţii de stat, iar în cazul agravantei de la alin. (5) subiectul
pasiv poate fi doar un judecător, procuror, organ de cercetare
penală, expert, executor judecătoresc, poliţist, jandarm ori militar.
Şi la infracţiunea prevăzută de art. 239 1 subiectul pasiv secundar
este circumstanţial soţul sau o rudă apropiată a uneia din persoa-
nele prevăzute în art. 239 alin. (5).
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii
în cazul infracţiunii prevăzute de art. 241, timpul reprezintă un
element circumstanţial, existând o variantă agravată, în situaţia în
care purtarea tară drept de uniforme, grade sau insigne militare se
săvârşeşte în timp de război.
IV. Situaţia premisă
Unele infracţiuni pot prezenta situaţie premisă. De exemplu, în
cazul infracţiunii prevăzute de art. 236, situaţia premisă este dată
de existenţa unor însemne ce constituie simbol al autorităţii de stat.
V. Latura obiectivă
Elementul material se realizează, de regulă, printr-o acţiune,
fiind vorba de infracţiuni comisive: manifestarea prin care se
exprimă dispreţ pentru însemnele României, la ofensa adusă unor
însemne; ameninţarea, lovirea sau orice acte de violenţă, vătămarea
corporală sau vătămarea corporală gravă, la ultraj, etc.
Urmarea imediată este reprezentată de starea de pericol pentru
prestigiul şi respectul de care trebuie să se bucure autoritatea. La
unele infracţiuni există şi o urmare imediată secundară: de
exemplu, la infracţiunea de ultraj aceasta constă într-o vătămare
adusă integrităţii fizice şi sănătăţii persoanei.
Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, ex re,
VI. Latura subiectivă
Vinovăţia. Infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu intenţie,
directă sau indirectă. Excepţie face art. 242 unde varianta din
alin. (2) poate fi comisă şi din culpă.
Mobilul şi scopul nu au relevanţă în privinţa încadrării juridice.
VII. Formele infracţiunilor
Tenlativa este posibilă la majoritatea infracţiunilor, dar este
sancţionată doar în cazul infracţiunii prevăzute în art. 242 alin. (1)
C.pen. Infracţiunea prevăzută de art. 241 C.pen. are un caracter
continuu, celelalte infracţiuni pot îmbrăca forma continuată.
 VIII. Variante
Cu excepţia infracţiunii prevăzute de art. 240, care are doar
variantă tip, celelalte infracţiuni din titlu prezintă şi variante
agravate.
VIII. Sancţiuni
De regulă este prevăzută pedeapsa închisorii, dar la unele infrac-
ţiuni [art. 241alin. (1), (2), art. 242 alin. (2), art. 243, art. 244]
pedeapsa închisorii e alternativă cu cea a amenzii.
întrebări
1. Care sunt însemnele României?
2. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de ultraj?
3. Care este elementul material al infracţiunii de ultraj?
4. In ce constă latura obiectivă a infracţiunii de uzurpare de
calităţi oficiale?
5. Care sunt formele infracţiunii de port nelegal de decoraţii sau
semne distinctive?
6. Care este obiectul material ai infracţiunii de sustragere sau
distrugere de înscrisuri?
7. Care este situaţia premisă a infracţiunii de rupere de sigilii?
8. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de sustragere
de sub sechestru?
Speţe
1. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a lovit un
poliţist ce a intervenit în aplanarea conflictului dintre acesta şi
prietena sa, cu menţiunea că poliţistul se afla în afara orelor de
program într-un loc ce nu avea legătură cu sarcinile sale
de serviciu, dar că a intervenit după ce şi-a declinat calitatea
de poliţist?
2. Poate fi reţinută în sarcina inculpatului infracţiunea de sus
tragere de sub sechestru dacă a vândut un apartament pentru care
exista o sentinţă civilă prin care s-a dispus înfiinţarea sechestrului,
însă această hotărâre nu a fost pusă în executare?
3. Inculpatul a sustras într-un mijloc de transport în comun un
telefon mobil de la partea vătămată. Aceasta şi-a declinat calitatea
de poliţist şi i-a solicitat inculpatului să-1 urmeze la secţia de
poliţie. Inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona feţei, încercând să
scape. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
4. între părţi, care erau vecini, a avut loc un conflict particular
şi o altercaţie în cadrul căreia s-au proferat insulte şi s-au produs
violenţe reciproce, în legătură cu un dulap aparţinând familiei
inculpatului, pe care cealaltă parte, agent de poliţie de poliţie, îl
deţinea pe nedrept, inculpatul stăruind să-1 restituie. Ulterior inci
dentului, lucrătorul de poliţie a restituit dulapul familiei inculpa
tului. In sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de ultraj
prevăzută de art. 239. Este corectă încadrarea juridică?
5. Un agent de poliţie şi un gardian public au încercat să
silească o persoană să-i însoţească până la locul unui accident, în
legătură cu comiterea căruia persoana respectivă nu a avut nicio
legătură. Ce se va reţine în sarcina acestuia, dacă a avut o atitudine
ofensatoare şi 1-a ameninţat pe agentul de poliţie?
6. Fapta inculpatei de a lovi un pădurar, peste mână, cu un
baston confecţionat din textolit, pe motiv că acesta semnalase
poliţiei faptul că un fiu al inculpatei sustrăsese material lemnos din
pădure, faptă ce a cauzat victimei leziuni care au necesitat pentru
vindecare 45 de zile de îngrijiri medicale, a fost calificată ca fiind
infracţiune de ultraj prevăzută de art. 239 alin. (2) C.pen. Este
corectă încadrarea juridică?
7. Instanţa a reţinut că, la 7 august 2006, inculpaţii A şi B au
intrat în sediul primăriei comunei pentru a discuta cu primarul,
partea vătămată în cauză, în legătură cu indemnizaţia lor de con
silieri, pe care o considerau nejustificat de mică. întâlnind pe
partea vătămată, cei doi inculpaţi au proferat insulte şi ameninţări.
Inculpaţii au fost condamnaţi pentru infracţiunea de ameninţare,
împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către Parchet, cu
 8. Se poate reţine vreo infracţiune, pe lângă cea de furt calificat,
în sarcina inculpatului care, fiind surprins de poliţie sustrâgând
bunuri, a declarat cu ocazia identificării sale altă dată de naştere şi
alte nume ale părinţilor, însă a indicat în mod corect numele său?
9. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatului care,
mergând la centrul de achiziţii al unei societăţi comerciale, pentru
a valorifica un cablu electric de aluminiu ce provenea din furt, şi-a
atribuit cu ocazia perfectării actului de achiziţie o identitate falsă?
10. Inculpatul a determinat o altă persoană care a acţionat fără
vinovăţie să falsifice mai multe borderouri de achiziţii animale, pe
care le-a prezentat băncii, pentru a justifica destinaţia unui
împrumut. Ce se va reţine în sarcina inculpatului?
11. Ce se poate reţine în sarcina inculpatului care a falsificat
actele contabile ale unei societăţi comerciale cu răspundere limi
tată, prin ştersături şi adăugiri, acte ce au fost folosite la întocmirea
evidenţelor contabile?
12. Care este încadrarea juridică a faptei angajatului unei socie
tăţi comerciale care a întocmit facturi nereale de livrare a unor
mărfuri, pentru a acoperi lipsuri din gestiune?
13. Ce se va reţine în sarcina inculpatului care a formulat o
cerere de chemare în judecată având ca obiect modificarea unui
t i t l u de proprietate, cerere în care afirma că defunctul nu are alţi
moştenitori, deşi cunoştea că există moştenitori?
14. Ce faptă penală comite un student care copiază la examenul
de drept penal?
Teste grilă
1. Subiect activ al infracţiunii de „fals material în înscrisuri
oficiale" poate fi:
a) orice funcţionar;
b) doar funcţionarul public;
c) orice persoană.
2. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri
oficiale (art. 288 C.pen.):
a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar;
b) esle necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe
juridice;
c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.
3. în cazul infracţiunii de „fals intelectual":
a) alterarea priveşte materialitatea înscrisului;
b) alterarea priveşte conţinutul actului;
c) alterarea este întotdeauna ulterioară întocmirii actului.
4. Obiect material al infracţiunii de uz de fals poate fi:
a) doar un înscris oficial;
b) doar un înscris sub semnătură privată;
c) un înscris oficial sau un înscris sub semnătură privată.
5. Fapta soţului care a semnat o cerere de schimb de locuinţă,
atât în numele său, cât şi în numele soţiei sale de care era despărţit
în fapt, după care a depus cererea la primărie, constituie:
a) fals în înscrisuri sub semnătură privată, în concurs cu uz de
fals;
b) fals în înscrisuri sub semnătură privată;
c) fals intelectual.
6. încredinţarea unui înscris care serveşte pentru dovedirea
stării civile ori pentru legitimare sau identificare spre a fi folosit
fără drept poate reprezenta infracţiunea de:
a) fals în declaraţii;
b) fals privind identitatea;
c) uz de fals.
7. Subiectul activ al infracţiunii de „fals în declaraţii" este:
a) martorul, expertul sau interpretul;
b) persoana care face în public declaraţii calomnioase;
c) orice persoană, capabilă să facă declaraţii producătoare de
consecinţe juridice.
 Exerciţiu
La 20.07.2008, T., folosind un contract de vânzare-cumpărare Subiecte de examen
fals al unei case şi un act de identitate fals, a încercat să vândă
imobilul lui C, la biroul notarial X. Notarul a redactat actul de
vânzare-cumpărare, dar mai înainte de a-1 oferi părţilor pentru a-1 Subiectul nr. 1
semna, având suspiciuni cu privire la veridicitatea actelor lui T., a
chemat poliţia. T. a fost reţinut şi pe numele său s-a emis un I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări - 4 puncte
mandat de arestare pe data de 21.07.2008. Inculpatul a fost pus în 1, Care este obiectul juridic şi care este obiectul material la
libertate la 15.12.2008. infracţiunea de trădare (art. 155 C.pen.)?
întocmiţi dispozitivul hotărârii pronunţate la 15 iunie 2009.

2. în ce constă distincţia între vătămarea corporală (art. 181

C.pen.) şi vătămarea corporală gravă (art. 182 C.pen.) din punctul
de vedere al laturii obiective?

3. Cine nu poate avea calitatea de subiect activ Ia infracţ:

de avort? îunea
4. în ce constă este elementul material şi condiţia ataşată aces-
tuia, la infracţiunea de viol?

II. încercuiţi varianta corectă - 2,5

'ntncte
p
1, în cazul comiterii unei infracţiuni de atentat (art. 160 C.pen.)
prin uciderea victimei, se va reţine:
a) infracţiunea de atentat în concurs real cu cea de omor;
b) infracţiunea de atentat în concurs ideal cu cea de omor;
c) doar infracţiunea de atentat deoarece aceasta absoarbe omorul.
motivarea că încadrarea juridică este greşită, pentru că ar fi trebui
să se reţină infracţiunea de ultraj şi nu cea de ameninţare. Ce va
decide instanţa superioară în grad?
8. Partea vătămată Z, poliţist comunitar, se afla în timpul servi
ciului, patrulând împreună cu un coleg al său. Inculpata S, soacra
părţii vătămate, 1-a insultat pe Z, după care 1-a lovit cu o sacoşă în
cap, acuzându-l că a lovit-o pe fiica sa cu o zi în urmă. Ce
infracţiune se poate reţine în sarcina inculpatei S?
9. Inculpatul a fost condamnat, între altele, pentru săvârşirea
infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale şi port nelegal de semne
distinctive pentru că oficia slujbe religioase, deşi nu era preot. Este
corectă soluţia?
10. Parchetul a sesizat instanţa cu fapta inculpatului de a-şi
atribui fără drept calitatea de detectiv particular, ce întruneşte ele
mentele constitutive ale infracţiunii de uzurpare de calităţi oficiale.
Ce va decide instanţa?
11. Ce încadrare juridică va primi fapta inculpatului de a soli
cita spre control certificatele de producător ale mai multor per
soane, cărora le-a spus că este funcţionar la primărie, obţinând
astfel mai multe sume de bani drept taxe?
12. Cum poate fi calificată fapta inculpatului de a sustrage
mărfuri dintr-un vagon, după distrugerea în prealabil a sigiliului
aplicat pe uşa acestuia?
3. Infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri
(art. 242 C.pen.) are ca element material în varianta tip:
a) reţinerea sau distrugerea unui înscris emis de un organ de
urmărire penală, de o instanţă de judecată sau de un alt organ de
jurisdicţie, ori împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat
unuia dintre organele menţionate să ajungă la acesta;
b) sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document
sau orice alt înscris care se află în păstrarea ori în deţinerea unui
organ sau unei instituţii de stat ori a unei alte unităţi din cele la
care se referă art. 145 C.pen.;
c) sustragerea oricărui înscris aflat în păstrarea sau deţinerea
unei persoane juridice, de drept public sau privat, dacă acest înscris
avea o valoare sentimentală deosebită pentru subiectul pasiv.
4. Sustragerea de sub sechestru reprezintă o infracţiune:
a) de pericol;
b) de rezultat;
c) complexă.
5. Sustragerea şi însuşirea de către custode a unui bun legal
sechestrat reprezintă infracţiunea de:
a) sustragere de sub sechestru (art. 244 C.pen.);
b) furt (art. 208 C.pen.);
c) furt (art. 208 C.pen.) în concurs cu infracţiunea de sustragere
de sub sechestru în formă agravată Jart. 244 alin. (2) C.pen.].

Teste grilă
1. Lovirea unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii, dar care
şi-a depăşit atribuţiile de serviciu, reprezintă infracţiune de:
a) ultraj;
b) ultraj în concurs cu infracţiunea de lovire sau alte violenţe;
c) lovire sau alte violenţe.
2. Fapta subiectului activ de a lovi un poliţist pentru a-şi asi
gura scăparea, după ce a sustras un bun, reprezintă infracţiune de:
a) ultraj;
b) ultraj în concurs cu infracţiunea de tâlhărie;
c) ultraj în concurs cu infracţiunea de furt.

Titlul VI
Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi
de interes public sau altor activităţi
reglementate de lege
Acest titlu este format din patru capitole:
Capitolul I: Infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul.
Capitolul II: Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei.
Capitolul III: Infracţiuni contra siguranţei pe căile ferate.
Capitolul IV: Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru
unele activităţi reglementate de Lege.
Se va face câte o caracterizare generală a infracţiunilor cuprinse
în fiecare din primele două capitole.
Capitolul I Infracţiuni de
serviciu sau în legătură cu serviciul
Caracterizare generală a capitolului
I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest titlu au ca obiect
juridic general relaţiile sociale privind buna desfăşurare a atribu
ţiilor de serviciu. întrucât prin intermediul unor infracţiuni sunt
protejate şi alte valori, se poate vorbi şi de un obiect juridic secun
dar format fie din relaţiile sociale privind ocrotirea patrimoniului
(spre exemplu, la infracţiunea prevăzută de art. 248 C.pen.), fie din
relaţiile privind ocrotirea demnităţii, libertăţii, integrităţii fizice şi
sănătăţii persoanei (art. 250 C.pen.).
2. Obiectul material. în general, aceste infracţiuni nu au obiect
material. Există şi excepţii, de exemplu în cazul infracţiunii prevă
zute de art. 252 C.pen. (documentul ce constituie secret de stat) sau
în cazul art. 250 C.pen., când purtarea abuzivă constă în exerci-
tarea de violenţe (corpul persoanei).
II. Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activ este, de cele mai multe ori, calificat: funcţio
narul sau funcţionarul public. Prin excepţie, la infracţiunile de dare
de mită şi trafic de influenţă, subiectul activ nu este circumstanţial,
ci poate fi orice persoană. Infracţiunile sunt susceptibile de parti-
cipaţie sub toate formele, cu precizarea că, în cazul celor cu subiect
activ circumstanţial coautorul trebuie să aibă şi el calitatea cerută
de lege subiectului activ.
2. Subiectul pasiv principal este instituţia pe care o reprezintă
funcţionarul. Poate exista şi un subiect pasiv secundar (adiacent),
respectiv persoana fizică lezată prin săvârşirea infracţiunii (în cazul
infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 247 C.pen.).
IU. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă rele-
vanţă, cu o singură excepţie, în cazul conflictului de interese
(art. 253' C.pen.); în cazul acestei infracţiuni, pentru una dintre
modalităţi, existenţa faptei este condiţionată de o perioadă de timp
de cinci ani, în interiorul căreia să fi existat raporturi comerciale
ori de muncă, între funcţionar şi persoana care realizează un folos
material de pe urma activităţii acestuia.
IV. Situaţia premisă constă în preexistenta unor atribuţii de
serviciu de care este legată săvârşirea faptei.
V. Latura obiectivă
Elementul material constă într-o acţiune sau inacţiune, prin
care se aduce atingere bunului mers al unităţii sau intereselor
legitime ale unei persoane. La infracţiunea prevăzută de art. 252
C.pen. există o cerinţă esenţiala ataşată elementului material,
constând în aceea că fapta trebuie să fie de natură a aduce atingere
intereselor statului.
Urmarea imediată. Cele mai multe infracţiuni din acest capitol
au ca efect producerea unei stări de pericol, dar sunt şi infracţiuni
la caxe rezultatul trebuie să constea în producerea unei tulburări
însemnate bunului mers al unui organ sau altei instituţii de stat sau întrebări
altei unităţi la care se referă art. 145 C.pen,, sau o pagubă patrimo-
niului acesteia (art. 248, art. 248', art. 249 C.pen.). 1. Care este subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu
Legătura de cauzalitate trebuie stabilită doar în cazul infrac- contra intereselor persoanelor?
ţiunilor de rezultat (ea rezultă ex re în cazul infracţiunilor de
2. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de serviciu
pericol).
prin îngrădirea unor drepturi?
VI. Latura subiectivă
3. Care este elementul material al infracţiunii de abuz în
Vinovăţia este cerută, în genera], în forma intenţiei, directă sau serviciu contra intereselor publice?
indirectă. La infracţiunile prevăzute de art. 249 şi art. 252 C.pen.,
4. Care este urmarea imediată a infracţiunii de neglijenţă în
forma de vinovăţie este culpa.
serviciu?
Mobilul şi scopul. Existenţa infracţiunii prevăzute de art. 247
C.pen. este condiţionată de un mobil special, în baza căruia acţio- 5. Care este elementul material al infracţiunii de purtare abuzivă?
nează făptuitorul, ura sau desconsiderarea pe motiv de sex, religie,
6. în ce constă diferenţa între infracţiunea de lovire sau aîte
naţionalitate etc.
violenţe şi cea de purtare abuzivă?
VII. Formele infracţiunilor
7. Care este diferenţa între infracţiunea de neglijenţă în păs
Tentativa este posibilă în cazul majorităţii infracţiunilor din trarea secretului de stat (art. 252 C.pen.) şi cea de divulgare a
capitol, dar nu se sancţionează. Tentativa nu este posibilă la infrac- secretului care periclitează siguranţa statului (art. 169 C.pen.)?
ţiunile ce au ca formă de vinovăţie culpa. Multe dintre aceste infrac-
8. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de luare de mită?
ţiuni pot fi cornişe în formă continuată. La infracţiunile de pericol,
consumarea are loc în momentul realizării elementului material; 9. în ce constă elementul material al infracţiunii de luare de
pentru cele de rezultat, consumarea are loc, după caz, în momentul mită?
producerii tulburării activităţii sau în momentul producerii pagubei.
10. Care este elementul material al infracţiunii de dare de mită?
Vffl. Variante 11. în ce constă diferenţa între infracţiunea de luare de mită şi
Infracţiunile prevăzute de art. 252, art. 253 1, art. 256 şi art. 257 infracţiunea de primire de foloase necuvenite?
prezintă doar variantă tip. în cazul infracţiunilor prevăzute de
12. Care este sancţiunea prevăzută pentru cel care oferă foloase
art. 246-250 există, pe lângă o variantă tip, şi o variantă atenuată,
atunci când subiectul activ este un funcţionar. Celelalte infracţiuni necuvenite?
prezintă şi variante agravate. 13. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de trafic de
influenţă?
IX. Sancţiuni
14. Care este diferenţa între infracţiunea de trafic de influenţă şi
De regulă, este prevăzută pedeapsa închisorii. La infracţiunile
cea de înşelăciune?
prevăzute de art. 249 alin. (1) şi art. 250 alin. (1), (2) şi (3) C.pen.,
pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii.
 Speţe
1. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina poliţistului însărcinat
cu evidenţa proceselor-verbale de contravenţie şi valorificarea lor
prin dare în plată, de a nu-şi îndeplini timp de peste un an această
obligaţie, cu urmarea că amenzi contravenţionale de peste 150 de
milioane lei s-au prescris?
2. Cum poate fi calificată juridic fapta şefului postului de
poliţie de a săvârşi acte de violenţă contra unei persoane, întrucât
nu s-a prezentat la chemările anterioare, pentru a fi cercetat într-o
cauză aflată în curs de urmărire penală?
3. Cum poate fi încadrată fapta unui profesor, membru al
comisiei de bacalaureat şi examinator în cadrul acelei comisii, de a
fi primit de la două din persoanele ce s-au prezentat la examenul de
bacalaureat diverse sume de bani, în scopul de a le asigura reuşita
la acel examen?
4. Este corectă reţinerea art. 41 alin. (2) C.pen. în sarcina incul
patului condamnat pentru infracţiunea de luare de mită, cu moti
vaţia că foloasele promise au fost date ulterior în rate?
5. Inculpatul, avocat, a fost trimis în judecată pentru infrac
ţiunea de luare de mită, reţinându-se faptul că a pretins şi primit de
la un client sume de bani în plus faţă de cele stabilite prin contract
drept onorariu? Ce va decide instanţa?
6. Ce se va reţine în sarcina celui care a oferit unei secretare o
cutie cu bomboane, pentru a-i elibera o adeverinţă?
7. Cum poate fi încadrată juridic fapta unei persoane care a
pretins şi primit o sumă de bani, lăsând să se înţeleagă că prin
influenţa sa va asigura intrarea la liceu a unui tânăr?
8. La dala de 30 septembrie 2004 s-a sustras din depozitul unei
unităţi o cantitate mare de gresie. în urma cercetărilor efectuate,
organele judiciare au ajuns la concluzia că autorul faptei este A.D.
în cursul cercetărilor, acesta a recunoscut fapta şi a declarat că a
putut sustrage gresia, deoarece 1-a mituit pe paznic, pentru a nu
interveni. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de
furt calificat în concurs cu cea de dare de mită. Inculpatul a invocat
că pentru infracţiunea de dare de mită beneficiază de cauza
specială de înlăturare a răspunderii penale, întrucât a denunţat
fapta. Poate fi reţinută această apărare?
9. Inculpatul, director de bancă, a pretins sume de bani unui client,
în scopul acordării unui credit, pentru care respectivul client înde-
plinea condiţiile necesare. Inculpatul a fost trimis în judecată pentru
infracţiunea de abuz în serviciu? Ce va trebui să dispună instanţa?
Teste grilă
1. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice
prezintă consecinţe deosebit de grave şi dacă:
a) se cauzează o tulburare însemnată a bunului mers al unui
organ sau al unei instituţii de stat, ori al unei alte unităţi din cele la
care se referă art. 145 C.pen., sau o pagubă patrimoniului acesteia
mai mare de 100.000;
b) se cauzează un prejudiciu mai mic de 100.000 lei;
c) se cauzează unui organ sau unei instituţii de stat, ori unei alte
unităţi din cele la care se referă art. 145 C.pen. o pagubă mai mare
de 200.000 lei.
2. Neglijenţa în serviciu (art. 249 C.pen.) se săvârşeşte:
a) numai din culpă;
b) numai cu intenţie;
c) atât cu intenţie, cât şi din culpă.
3. Infracţiunea de purtare abuzivă:
a) absoarbe în mod natural infracţiunea de loviri sau alte violenţe;
b) intră în concurs cu infracţiunea de loviri sau alte violenţe
(art. 180 C.pen.);
c) nu intră în concurs cu infracţiunile de vătămare coqiorală şi
vătămare corporală gravă.
4. în cazul infracţiunii de luare de mită (art. 254 C.pen.) folosul
injust:
a) trebuie în mod obligatoriu să fie determinat în cazul accep-
tării promisiunii;
 b) poate consta într-un împrumut;
c) nu poate consta în efectuarea unei plăţi de către mituitor pen
tru cel mituit. Capitolul II Infracţiuni care
5. Elementul material al infracţiunii de luare de mită (art. 254 împiedică înfăptuirea justiţiei
C.pen.) poate consta în:
a) darea de bani ori alte foloase;
Caracterizare generală a capitolului
b) promisiunea sau oferirea de bani;
c) acceptarea promisiunii unor foloase. I. Obiectul ocrotirii penale
fi. Constrângerea rnituitoruîui de către cel care a luat mită de a 1. Obiectul juridic. Infracţiunile din acest capitol au ca obiect
săvârşi această fapta este: juridic generic relaţiile sociale privind înfăptuirea justiţiei, buna
a) o cauză de nepedepsire; funcţionare a acesteia. întrucât prin intermediul unor infracţiuni
b) o cauză care înlătură caracterul penal al faptei; sunt ocrotite şi alte valori, există şi un obiect juridic secundar,
c) o cauză de reducere a pedepsei. constând în relaţiile sociale privind ocrotirea integrităţii fizice, sănă
7. La infracţiunea de dare de mită (art. 255 C.pen.) elementul tăţii (art. 271, art. 267 1 C.pen.) sau libertăţii persoanei (art. 260,
material al faptei: art. 259 şi art. 266, art. 271 C.pen.).
a) se săvârşeşte doar anterior efectuării sau neefectuării actului 2. Obiectul material. în general, aceste infracţiuni nu au obiect
de serviciu; material. Când sunt apărate şi alte valori, precum viaţa sau integri
b) se săvârşeşte doar ulterior efectuării sau neefectuării actului tatea fizică a persoanei, obiectul material poate consta în corpul
de serviciu; persoanei (de exemplu, art. 267, art. 2671 C.pen.). Infracţiunea pre
c) se poate săvârşi fie anterior, fie ulterior efectuării sau neefec văzută de art. 272 C.pen. are totdeauna obiect material, reprezentat
tuării actului de serviciu. prin înscrisul emis de organul de urmărire penală sau de instanţă,
sau alt organ de jurisdicţie.

II. Subiecţii infracţiunii

1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţial. La unele
infracţiuni, subiectul activ trebuie să fie calificai: martor, expert,
sau interpret pentru infracţiunea prevăzută de art. 260 C.pen.;
funcţionarul public pentru art. 263 C.pen.; persoană aflată în stare
de reţinere sau deţinere pentru art. 269 C.pen. Participaţia este
posibilă la majoritatea infracţiunilor.
2. Subiectul pasiv principal este statul prin organul judiciar a
cărui activitate a fost pusă în pericol. Poate exista şi un subiect
pasiv secundar (adiacent): persoana fizică ce suportă consecinţele
tulburărilor ce apar în înfăptuirea justiţiei (art. 259, art. 260,
art. 261, art. 261', art. 266, art. 267, art. 2671 C.pen.); judecătorul.
procurorul sau un organ de cercetare penală, poliţist sau jandarm,
în cazul infracţiunii prevăzute de art. 272' Cpen.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă relevanţă.
IV. Situaţia premisă
Unele infracţiuni din acest capitol presupun o situaţie premisă,
ca de exemplu: existenţa unei cauze civile, penale sau disciplinare
în cazul art. 260, art. 261; existenţa stării de reţinere sau deţinere
pentru art. 269, art. 270 Cpen.
V. Latura obiectivă
Elementul material constă, de regulă, într-o acţiune, dar poate
consta şi în inacţiuni (art. 262, art. 263, art. 265).
Uroiarea imediată principală constă în punerea în primejdie
a bunei funcţionări a justiţiei. La unele infracţiuni, alături de
urmarea imediată principală, se poate produce şi o urmare adia-
centă constând într-o vătămare adusă subiectului pasiv secundar
(art. 267, art. 267'C.pen.).
Legătura de cauzalitate. Cele mai multe incriminări din
capitol reprezintă infracţiuni de pericol şi, în consecinţă, legătura
de cauzalitate rezultă implicit. în cazul în care existenţa faptei este
condiţionată de producerea unui rezultat (spre exemplu, tortura
care a avut ca urmare moartea victimei), raportul dintre elementul
material şi urmarea imediată (decesul victimei în exemplul ante-
rior) trebuie stabilit.
VI. Latura subiectivă
Vinovăţia. De regulă, forma de vinovăţie pentru aceste infrac-
ţiuni este intenţia, directă sau indirectă. Există şi infracţiuni unde
vinovăţia poate consta atât în intenţie, cât şi în culpă (art. 262,
art. 263, art. 265 Cpen.).
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă, cu o singură excepţie:
în cazul uneia dintre modalităţile torturii, fapta are ca resort „un
motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea".
VIL Formele infracţiunilor
Tentativa este pedepsită în cazul infracţiunilor prevăzute de
art. 2611, art. 2671, art. 270 alin. (1), (2), (3). Infracţiunile unde
forma de vinovăţie este culpa nu sunt susceptibile de a îmbrăca
forma tentativei. Cele mai multe din infracţiunile acestui capitol se
pot săvârşi în formă continuată. Infracţiunea prevăzută de ari. 266
este continuă.
VIII. Variante
Unele infracţiuni au doar variantă tip (art. 261', art. 265,
art. 267, art. 268, art. 272), altele au câte o variantă asimilată
(art. 261 şi art. 272'), iar în unele cazuri există variante agravate
(art. 259, art. 263, art. 266, art. 267\ art. 269, art, 270, art. 271).
VI. Sancţiuni
De regulă, este prevăzută pedeapsa închisorii. La unele infrac-
ţiuni, pedeapsa închisorii este alternativă cu cea a amenzii. în
cadrul unor infracţiuni sunt prevăzute cauze de nepedepsire
[art. 260 alin. (1), art. 262 alin. (2), (3)J, sau de reducere a pedepsei
[art. 259 alin. (3), art. 260 alin. (3) Cpen.].
întrebări
1. Ce se înţelege prin noţiunea de „probe mincinoase"?
2. Care sunt modalităţile legale de săvârşire a infracţiunii de
denunţare calomnioasă?
3. Cine poale fi subiect pasiv al infracţiunii de mărturie minci
noasă?
4. în ce constă clauza de impunitate în cazul infracţiunii de
mărturie mincinoasă?
5. Care este diferenţa între infracţiunea de încercare de a determina
mărturia mincinoasă şi cea de tentativă la mărturia mincinoasă?
6. Care este subiectul pasiv al infracţiunii de împiedicare a
participării în proces?
 7. Care este diferenţa între infracţiunea de nedenunţare a unor
infracţiuni (art. 262 C.pen.) şi cea de nedenunţare Om. i 70 C.pen.)?
8. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omi
siunea sesizării organelor judiciare?
9. Care este elementul material al infracţiunii de favorizarea
infractorului?
10. Care este diferenţa între infracţiunea de favorizarea infrac
torului şi cea de tăinuire?
11. în ce constă diferenţa între următoarele două infracţiuni:
omisiunea de a încunoştinţa organele judiciare şi omisiunea sesi
zării organelor judiciare?
12. în ce constă elementul material a! infracţiunii de arestare
nelegală şi cercetare abuzivă?
13. Cine poate fi subiect pasiv al infracţiunii de supunere la rele
tratamente?
14. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de tortură?
15. Care este diferenţa între infracţiunea de tortură şi cea de
purtare abuzivă?
16. în ce constă elementul material al infracţiunii de represiune
nedreaptă?
17. Care este diferenţa între infracţiunea de supunere la rele
tratamente (art. 267 C.pen.) şi cea de represiune nedreaptă (art. 268
C.pen.)?
18. Care este situaţia premisă la infracţiunea de evadare?
19. Cine poate ft subiect activ la infracţiunea de înlesnirea
evadării?
20. în ce constă elementul material al infracţiunii de nerespec-
larea hotărârilor judecătoreşti?
21. în ce constă elementul materia! al infracţiunii de reţinere
sau distrugere de înscrisuri (art. 272 C.pen.)?
Speţe
1. S-a reţinut în fapt că, în timp ce era audiat de procuror în
legătură cu săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie, în momentul în
care i s-a prezentat declaraţia spre a fi semnată, inculpatul a inoto-
tolit-o şi a rupt-o, spunând că nu corespunde adevărului. Parchetul a
reţinut pentru această faptă în sarcina inculpatului, pe lângă infrac
ţiunea de tâlhărie, şi pe cea de sustragere sau distrugere de înscrisuri.
prevăzută de art. 242 C.pen. Este corectă încadrarea juridică?
2. S-a reţinut, în fapt, că inculpata a împiedicat-o pe partea
vătămată să folosească un teren asupra căruia aceasta fusese pusă
în posesie, în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitive, iar
pe executorul judecătoresc 1-a împiedicat să pună în executare
această hotărâre, fără a folosi violenţe sau ameninţări. Prima instanţă
a achitat-o pe inculpată cu motivarea că neexistând violenţe sau
ameninţări fapta nu reprezintă infracţiune. Este corectă soluţia?
3. S.C. a condus un autoturism fără a poseda permis de con
ducere, fiind cercetat penal. în cadrul audierilor, martorul B.F. a
făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului, arătând că în reali
tate el a condus autoturismul la acea dală. Ce infracţiune se va
reţine în sarcina lui B.F.?
4. în sarcina inculpatului s-a reţinut infracţiunea de mărturie
mincinoasă alături de alte infracţiuni, întrucât iniţial a avut în
dosar, anterior extinderii penale, calitatea de martor şi, în această
calitate, a dat declaraţii necorespunzătoare adevărului. Este corectă
încadrarea juridică?
5. Inculpatul P.A. a fost trimis în judecată pentru infracţiunea
de cercetare abuzivă, reţinându-se că a aplicat mai multe lovituri
cu bastonul de cauciuc peste palme şi braţe unui minor, pentru a-1
determina să recunoască săvârşirea unui furt. Inculpatul s-a apărat,
arătând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei
infracţiuni, deoarece nu s-a acţionat cu intenţia de a obţine decla
raţii întrucât la momentul săvârşirii faptei nu exista un cadru
procesual, împotriva minorului nefiind începută urmărirea penală.
Ce ar trebui să decidă instanţa?
 6. Cu ocazia dezbaterii la notariat a unei succesiuni, una dintre 5. Infracţiunea de încercare de a determina mărturia mincinoasă:
inculpate s-a declarat unică moştenitoare, deşi ştia că decedata mai a) se poate săvârşi şi printr-o inacţiune;
avusese o nepoată aflată în străinătate, iar cealaltă a declarat că a b) se poate săvârşi şi prin convingerea martorului să dea de
fost vecină cu defuncta şi ştie că aceasta nu mai are rude. în sarcina claraţii mincinoase;
primei inculpate s~a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii, iar în c) se poate săvârşi prin corupere sau constrângere.
sarcina celei de a doua, infracţiunea de mărturie mincinoasă. Sunt
corecte încadrările juridice? 6. Omisiunea sesizării organelor judiciare (art. 263 C.pen.) se
poate comite din punct de vedere al vinovăţiei:
a) numai cu intenţie;
Teste grilă
b) numai din culpă;
1. în cazul „denunţării calomnioase" (art. 259 C.pen.) învi c) atât cu intenţie, cât şi din culpă.
nuirea mincinoasă: 7. Ajutorul dat făptuitorului, în urma unei înţelegeri avute cu
a) se poate referi la o faptă care ar expune persoana ia o sancţi acesta anterior săvârşirii faptei, pentru zădărnicirea urmăririi penale,
une disciplinară; a judecăţii sau a executării pedepsei, reprezintă infracţiunea de:
b) se poate referi la săvârşirea unei contravenţii; a) favorizarea infractorului;
c) se poate referi doar la săvârşirea unei infracţiuni. b) tăinuire;
2. Retragerea mărturiei mincinoase înainte de arestarea incul c) complicitate la acea infracţiune.
patului sau, în toate cauzele, înainte de pronunţarea unei hotărâri
ori a unei alte soluţii ca urmare a mărturiei mincinoase, reprezintă
o cauză de:
a) impunitate;
b) reducere a pedepsei conform art. 76 C.pen.;
c) o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei.
3. Subiect activ al infracţiunii de „mărturie mincinoasă" este:
a) doar martorul;
b) martorul sau persoana care încearcă să-1 determine pe martor
să dea declaraţii mincinoase;
c) martorul, expertul sau interpretul.
4. încercarea de a determina o persoană, prin corupere, să dea
declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor repre
zintă:
a) instigare la mărturie mincinoasă;
b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia
mincinoasă;
c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă.

Titlul VII
Infracţiuni de fals
Caracterizare generală a titlului
Acest titlu cuprinde trei capitole:
Capitolul I - Falsificarea de monede, timbre sau alte valori.
Capitolul II - Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de
marcare.
Capitolul III - Falsuri în înscrisuri.
I. Obiectul ocrotirii penale
1. Obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale privind
încrederea publică în autenticitatea unor bunuri sau valori mate
riale (monede, timbre, instrumente de autentificare, înscrisuri etc.)
care au fie o semnificaţie oficială determinată, fie aptitudinea de a
certifica (proba) o stare de fapt.
2. ObiectuJ material. In principiu, obiectul material al infrac
ţiunilor din acest titlu este reprezentat de bunurile şi valorile
ocrotite de lege împotriva falsificării. în cazul falsificării prin alte
rare entitatea falsificată (înscris, monedă etc.) constituie nu numai
obiect material al infracţiunii, ci şi produsul acesteia. în cazul fal
surilor prin plăsmuire (contrafacere) entitatea falsificată (monedă,
titlu de valoare, înscris) reprezintă doar produsul infracţiunii de
falsificare, nu şi obiectul material al acesteia.
II. Subiecţii infracţiunii
1. Subiectul activ nu este, de regulă, circumstanţiat, deci poate
fi orice persoană. Există şi excepţii: spre exemplu, în cazul
infracţiunii de fals intelectual, subiectul activ este funcţionarul
aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Participaţia este posibilă
la toate infracţiunile.
2. Subiectul pasiv principal este instituţia sau organizaţia care
a emis moneda, titlul de valoare, înscrisul etc. Subiect pasiv
secundar poate fi persoana fizică împotriva căreia înscrisul produce
efecte juridice sau care a fost indusă în eroare prin intermediul
monedei, a titlului de valoare falsificat, a înscrisului etc.
III. Locul şi timpul săvârşirii infracţiunii nu prezintă rele-
vanţă, cu o singură excepţie: în cazul falsului prin folosirea emble-
mei Crucii Roşii există o variantă agravată, dacă fapta se comite în
timp de război.
IY. Situaţia premisă
Există mai multe infracţiuni în acest titlu care presupun o
situaţie premisă, cum ar fi, spre exemplu: preexistenta unei stări de
fapt sau de drept care să justifice întocmirea unui înscris fals (în
cazul falsului în înscrisuri) sau existenţa unei valori autentice, care
să servească drept model (în cazul falsului de monedă sau a falsi-
ficării instrumentelor de autentificare).
V. Latura obiectivă
Elementul material constă, de regulă, într-o acţiune de falsify-
care. Există două forme de falsificare prin acţiune: contrafacerea
(plăsmuirea) şi alterarea (modificarea). Prin excepţie, elementul
material poate consta într-o inacţiune (Ia falsul intelectual, în
modalitatea omisiunii de a consemna unele date sau împrejurări).
Urmarea imediată constă, de regulă, într-o stare de pericol
pentru încrederea publică, în autenticitatea unor bunuri sau valori
materiale. Prin excepţie, la falsul prin folosirea emblemei Crucii
Roşii, urmarea constă în producerea de pagube materiale.
Legătura de cauzalitate rezultă, de cele mai multe ori, din
materialitatea faptei. în cazul falsului prin folosirea emblemei
Crucii Roşii raportul între elementul material şi pagubele produse
trebuie dovedit.
VI, Latura subiectivă
Vinovăţia. Toate infracţiunile din acest titlu se săvârşesc cu
intenţie, directă sau indirectă.
Mobilul şi scopul nu prezintă relevanţă, de regulă. Prin excep-
ţie, în cazul art. 285 C.pen., latura subiectivă conţine o cerinţă
esenţială, dată de existenţa unui scop special (fabricarea ori deţi-
nerea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsify-
carea valorilor sau titlurilor).
VII. Formele infracţiunilor
Actele preparatorii nu sunt incriminate. Tentativa este posibilă
şi este incriminată în cazul unor infracţiuni (art. 282, art. 283,
art. 286, art. 288, art. 289, art. 290) nu este posibilă sau nu este
incriminată în cazul altora (art. 285, art. 287, art. 291, art. 292,
art. 293, art. 294). Consumarea are loc, de regulă, în momentul
producerii elementului material, fiind vorba despre infracţiuni de
pericol. Majoritatea infracţiunilor din acest titlu pot căpăta carac-
terul de infracţiune continuată. Deţinerea de monede sau valori
falsificate [art. 282 alin. (2)] constituie o infracţiune continuă.
VIII. Variante
Majoritatea infracţiunilor prezintă doar varianta tip, dar sunt şi
infracţiuni care au variante agravate (art. 282, art. 288, art. 294
C.pen.).
IX. Sancţiuni
Infracţiunile din acest titlu se sancţionează cu pedeapsa închi-
sorii ori cu pedeapsa închisorii alternativ cu amenda.
întrebări
1. Care este diferenţa dintre infracţiunea de falsificare de
monedă (art. 282 C.pen.) în varianta falsificare de cecuri şi infrac
ţiunea de înşelăciune prin cecuri [art. 215 alin. (4) C.pen.]?
2. In ce constă elementul material al infracţiunii de fals material
în înscrisuri oficiale?
3. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual?
4. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals în
înscrisuri sub semnătură privată?
5. în faţa cui trebuie făcută declaraţia falsă, pentru a fi în
prezenţa infracţiunii prevăzute de art. 292 C.pen.?
6. Care este cerinţa esenţială în cazul infracţiunii de fals privind
identitatea?
Speţe
1. X a cumpărat o cantitate de mărfuri de la Y şi i-a lăsat aces
tuia o filă cec. în momentul în care Y a introdus fila cec la plată, a
constatat că X nu avea cont deschis la acea bancă şi fila cec era
contrafăcută. Ce se poate reţine în sarcina lui X?
2. Cum poate fi încadrată fapta aceluia care, după ce a cumpărat
de la un cetăţean străin 10 bancnote a câte 20 de dolari, falsificate,
dându-şi seama că sunt false, le-a pus în circulaţie?
3. Ce încadrare juridică se va reţine în sarcina celui care, în
cadrul unui schimb de valută, remite celeilalte persoane, contra
unei sume în lei, o sumă în dolari formată din mai multe bancnote
falsificate?
4. Fapta inculpatului de a fi întocmit pentru o altă persoană o
cerere de eliberare a unui certificat de urbanism şi de a fi semnat
cererea în numele acelei persoane constituie infracţiune?
5. Care este încadrarea juridică a faptei inculpatului care s-a
legitimat în faţa organului de poliţie cu un paşaport emis pe
numele altei persoane, pe care lipise propria fotografie?
6. Ce infracţiune săvârşeşte directorul unei bănci care a semnat
o adeverinţă prin care se atesta, în mod nereal, că o anumită
persoană este salariat al băncii, confirmând astfel conţinutul fals al
acesteia, deşi ştia care este adevărul?
7. Expertul tehnic, desemnat să întocmească un raport de exper
tiză într-o cauză civilă, a întocmit greşit raportul din punct de
vedere tehnic, în mod intenţionat. Inculpatul a fost trimis în
judecată pentru infracţiunea de fals intelectual. Ce ar trebui să
decidă instanţa?
 2. Omorul săvârşit cu premeditare [art. 175 lit. a) C.pen.]:
a) implică doar o chibzuire anterioară asupra faptei;
b) implică exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de
pregătire a infracţiunii;
c) implică existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii
de a comite infracţiunea şi săvârşirea acesteia, chiar dacă făptui
torul nu a chibzuit asupra faptei şi nu a pregătit-o.
3. Fapta inculpatului care. cu ajutorul unui somnifer, reuşeşte să
adoarmă victima, după care o leagă de copac şi îi aplică o lovitură
de topor în cap, fapt ce duce la decesul victimei reprezintă:
a) infracţiunea de omor calificat, inculpatul profitând de starea
de neputinţă a victimei de a se apăra [art. 175 lit. d) C.pen.];
b) infracţiunea de omor calificat [art. 175 lit. d) C.pen.] în
concurs cu infracţiunea de lipsire de libertate (art. 189 C.pen.);
c) infracţiunea de omor „simplu" (art. 174 C.pen.).
4. Infracţiunea de vătămare corporală gravă (art. 182 C.pen.)
poate fi comisă:
a) doar cu intenţie;
b) fie cu intenţie, fie cu praelerintenţie;
c) doar cu praeterintenţie.
5. Actele de violenţă intenţionate care au pricinuit victimei o
vătămare ce necesită pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri medi
cale constituie infracţiunea de:
a) vătămare corporală (art. 181 C.pen.);
b) vătămare corporală gravă (art. 182 C.pen.);
c) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (2) C.pen.].
6. Lipsirea de libertate în mod ilegal se va reţine în variantă
agravată atunci când fapta este săvârşită:
a) în scopul de a obliga victima la practicarea prostituţiei;
b) în timpul unei calamităţi;
c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.
7. Există infracţiunea de violare de domiciliu (art. 192 C.pen.):
a) şi atunci când pătrunderea inculpatului fără drept are loc
într-o locuinţă care nu este efectiv ocupată de partea vătămată;
b) şi atunci când pătrunderea în domiciliu se realizează cu
intenţia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care Je
împrumutase părţii vătămate;
c) şi atunci când inculpatul refuză să părăsească locuinţa la
cererea expresă a unui vecin al locatarului.
8. In cazul în care, prin constrângere, două persoane au fiecare
raport sexual cu aceeaşi victimă, sprijinindu-se reciproc (prin
imobilizarea victimei), calificarea corectă a faptei este:
a) câte o infracţiune de viol în variantă agravată [art. 197
alin. (2) lit. a) C.pen.] pentru fiecare făptuitor;
b) câte o infracţiune de viol în variantă agravată [art. 197
alin. (2) lit. a) C.pen.] în concurs cu complicitate la viol în variantă
agravată, pentru fiecare făptuitor;
c) câte două infracţiuni de viol în variantă agravată [art. 197
alin. (2) lit. a) C.pen.] pentru fiecare făptuitor.
9. Conform soluţiei pronunţate de către I.C.C.J., într-un recurs
în interesul legii, în cazul în care făptuitorul ucide o rudă apropiată,
iar aceasta din urmă locuieşte împreună cu autorul faptei, este
săvârşită infracţiunea de:
a) omor simplu cu reţinerea circumstanţei agravante prevăzute
la art. 75 alin. (1) lit. b) C.pen. (săvârşirea infracţiunii prin acte de
cruzime, prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode
sau mijloace care prezintă pericol public);
b) omor calificat, art. 175 lit. c) (asupra soţului sau unei rude
apropiate) cu reţinerea circumstanţei agravante prevăzute la art. 75
alin. ( l ) lit. b) C.pen. (săvârşirea infracţiunii prin acte de cruzime,
prin violenţe asupra membrilor familiei ori prin metode sau
mijloace care prezintă pericol public);
c) omor calificat, art. 175 lit. c) - asupra soţului sau unei rude
apropiate.
10. Infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, în varianta
agravată (dacă în schimbul eliberării se cere un folos material):
a) va intra în concurs cu infracţiunea de şantaj;
b) va absorbi în orice ipoteză şantajul;
c) va absorbi şantajul în ipoteza în care folosul material se cere
în mod direct persoanei vătămate.
 III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de vătămare corporală
3,5 puncte Subiectul nr. 2
I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări — 4 puncte

1. Cine poate fi subiect activ în cazul infracţiunii de spionaj

(art. 159 C.pen.)?

2. în ce constă elementul material şi cerinţa esenţială necesară

pentru realizarea laturii obiective, la infracţiunea de pruncucidere
(art. 177 C.pen.)?

3. în ce constă elementul material şi urinarea imediată la

infracţiunea de provocare ilegală a avortului (art. 185 C.pen.), în
varianta tip?

4. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de divulgarea

secretului profesional (art. 196 C.pen.)?

II. încercuiţi varianta corectă —2,5 puncte

I. La infracţiunea de „Trădare" (art. 155 C.pen.) elementul ma-
terial este reprezentat de:
a) acţiuni de provocare de război contra ţării sau de înlesnire a
ocupaţiei militare străine, ori de subminare economică sau politică
a statului, ori de aservire faţă de o putere străină, sau de ajutare a
unei puteri străine pentru desfăşurarea unei activităţi duşmănoase
contra siguranţei statului;
b) acţiunea de a suprima sau ştirbi unitatea şi indivizibilitatea,
suveranitatea sau independenţa statului;
 c) acţiunea de a intra în legătură cu o putere sau cu o organiza-
ţie străină ori eu agenţi ai acestora.
2. Uciderea unui poliţist cu o armă artizanală pregătită special
în acest scop, de către cumnatul său, din cauza unui litigiu privitor
la o moştenire reprezintă:
a) infracţiunea de omor calificat;
b) infracţiunea de omor deosebit de grav;
c) infracţiunea de omor calificat în concurs cu infracţiunea de
ultraj.
3. Fapta de a pune o picătură de otravă în cana cu ceai a
victimei şi de a o ajuta să bea, la rugăminţile insistente ale acesteia,
faptă care i-a determinat moartea reprezintă:
a) infracţiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
b) fapta nu reprezintă infracţiune;
c) infracţiunea de omor.
4. Poate exista infracţiunea de omor calificat, în varianta omo
rului săvârşit asupra soţului sau unei rude apropiate [art. 175 lit. c)
C.pen.J, atunci când:
a) făptuitorul a tăgăduit paternitatea în privinţa victimei şi acţi
unea sa a fost admisă;
b) făptuitorul se afla în curs de divorţ cu victima;
c) făptuitorul nu cunoştea legătura de rudenie cu victima.
5. Dacă în urma unui accident rutier victima necesită pentru
vindecare 8 zile de îngrijiri medicale, fapta va fi încadrată ca:
a) vătămare corporală din culpă fart. 184 alin. (3) C.pen.j;
b) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (2) C.pen.]);
c) fapta nu este infracţiune.
6. X a aplicat cu intenţie o lovitură de cuţit lui Y în braţul drept.
provocându-i o leziune ce a necesitat pentru vindecare 12 zile de
îngrijiri medicale. Din cauza unor complicaţii generate de vătămare,
victima a decedat după 20 de zile. Fapta reprezintă infracţiunea de:
a) ucidere din culpă;
b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte;
c) omor.
7. Făptuitorii, încercând să pătrundă în locuinţa victimei, au
sărit gardul în curtea acesteia, iar în momentul în care se
pregăteau să intre în casă au fost surprinşi de paznic şi au fugit.
Fapta reprezintă:
a) tentativă la violare de domiciliu;
b) violare de domiciliu în formă consumată, în varianta tip;
c) violare de domiciliu în formă consumată, în variantă agravată.
8. Prin aplicarea de violenţe fizice, făptuitorul constrânge vic
tima (V) să-i dea o sumă de bani. A doua zi, în timp ce se îndrepta
cu banii spre locuinţa făptuitorului, V este interceptată de organele
de poliţie, care fuseseră sesizate de un martor. în sarcina făptuito
rului se va reţine:
a) şantaj;
b) lovire sau alte violenţe în concurs cu şantaj;
c) tentativă la şantaj.
9. Victima unei infracţiuni contra integrităţii corporale sau a
sănătăţii (art. 180-184 C.pen.):
a) poate solicita doar repararea daunelor patrimoniale, nu şi a
celor morale;
b) poate solicita şi daune morale;
c) poate solicita şi daune morale doar dacă s-a comis o infrac
ţiune intenţionată.
10. Făptuitorul a lipsit victima de libertate timp de 20 zile,
ţinând-o închisă într-o pivniţă, în scopul de a obţine o răscum
părare, într-o zi când făptuitorul i-a dus victimei mâncare, aceasta
1-a insultat, iar făptuitorul i-a dat o palmă. Lovitura a proiectat
victima pe un perete din apropiere, motiv pentru care aceasta a
decedat. Ce se va reţine în sarcina făptuitorului:
a; infracţiunea de lipsire de libertate urmată de moartea victimei;
b) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu cea de loviri
sau vătămări cauzatoare de moarte;
c) infracţiunea de lipsire de libertate în concurs cu cea de vătă
mare corporală.
 III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de lipsire de libertate
3,5 puncte Subiectul nr. 3
I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări - 4 puncte

1. în ce constă elementul material (şi modalităţile acestuia) la

infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete (art. 157 C.pen,)?

2. Care este numărul minim de zile de îngrijiri medicale pentru

reţinerea infracţiunilor de vătămare corporală (art. 181 C.pen.) şi
vătămare corporală din culpă (art. 184. C.pen.)?

3. în ce constă elementul material al infracţiunii de şantaj?

4. Ce diferenţe există, la nivelul laturii obiective, între infrac-

ţiunea de viol şi aceea de act sexual cu un minor?

II. încercuiţi varianta corectă - 2,5 puncte

1. în cazul infracţiunii de „Complot" (art. 167 C.pen.) subiectul

activ:
a) nu poate fi un cetăţean român;
b) nu poate fi un cetăţean străin;
c) poate fi atât cetăţean român, cât şi cetăţean străin.
2. Pentru a obliga victima să-i cedeze, inculpatul o loveşte de
mai multe ori, cu putere, în zona capului, cu o lopată, după care
întreţine cu victima un raport sexual. Loviturile primite i-au
produs victimei multiple fracturi craniene în urma cărora aceasta
a decedat, la câteva săptămâni după agresiune. Fapta inculpatului
reprezintă:
a) infracţiunea de omor (art. 174 C.pen.)> în concurs cu infrac
ţiunea de viol (art. 197 C.pen.);
b) infracţiunea de omor calificat, comis pentru a înlesni sau a
ascunde săvârşirea unei alte infracţiuni {art. 175 lit. h) C.pen. | în
concurs cu infracţiunea de viol (art. 197 C.pen.);
c) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei [art. 197
alin. (3) C.pen.].
3. Ce încadrare juridică se va aplica faptei celui care, pentru a
se sustrage arestării, ucide 2 poliţişti în plină stradă prin explozia
unei grenade?
a) art. 174 C.pen. raportat la art. 175 C.pen. literele e) (prin mij
loace care pun în pericol viaţa mai multor persoane), f) (în legătură
cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei),
g) [pentru a se sustrage (...) de la arestare (...)] şi i) (în public),
combinat cu art. 376 C.pen. literele b) (asupra a două sau mai
multe persoane) şi f) (asupra unui magistrat, poliţist (...)];
b) art. 174 C.pen. raportat la art. 175 C.pen. literele g) şi i),
combinat cu art. 176 C.pen. literele b) şi f);
c) ari. 174 C.pen., raportat la art. 175 C.pen. literele f), g) şi i)
combinat cu art. 176 C.pen, literele b) şi f)-
4. Fapta de a aplica victimei o lovitură cu piciorul în zona
abdominală faptă ce a pus în pericol viaţa victimei şi care a produs
leziuni ce au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale, reprezintă
infracţiunea de:
a) tentativă de omor;
b) lovire sau alte violenţe;
c) vătămare corporală gravă.
5. Aruncarea victimei de către făptuitori într-un bazin cu inten
ţia de a face o glumă, faptă ce a determinat decesul victimei, care
nu a putut fi salvată, poate fi calificată drept:
a) infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte;
b) omor cu intenţie indirectă;
c) ucidere din culpă.
6. Lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189 C.pen.) este mai
gravă în cazul în care fapta este săvârşită:
a) prin simulare de calităţi oficiale;
b) în timpul nopţii;
c) de către o persoană mascată, deghizată sau travestită.
7. Ameninţarea lansată de proprietarul unui teren celui care îşi
depozitase pe terenul său nişte materiale de construcţii, că îl va da
în judecată dacă nu ridică materialele:
a) reprezintă infracţiunea de ameninţare;
b) reprezintă infracţiunea de şantaj;
c) nu reprezintă infracţiune.
8. Imobilizarea victimei prin legarea mâinilor şi constrângerea
la întreţinerea unui raport sexual, reprezintă infracţiunea de:
a) viol;
b) viol în concurs cu lipsire de libertate;
c) viol în varianta agravată.
9. Ameninţarea adresată de un subaltern şefului său că va da în
vileag, în situaţia în care nu va fi avansat în funcţie, informaţii pe
care le-a aflat dintr-o scrisoare adresată celui din urmă şi pe care a
desfăcut-o, a citit-o şi a sigilat-o din nou reprezintă:
a) infracţiunea de ameninţare în concurs cu cea de şantaj şi
violarea secretului corespondenţei;
b) infracţiunea de şantaj în concurs cu cea de divulgare a
secretului profesional;
c) infracţiunea de şantaj în concurs cu cea de violarea secretului
corespondenţei.
10. Fapta părinţilor de a deschide corespondenţa copilului lor
minor, în vârstă de 12 ani, şi de a nu-i mai permite acestuia să se
întâlnească în viitor cu prietenul care îi trimisese scrisorile
reprezintă:
a) infracţiunea de violare a secretului corespondenţei;
b) nu reprezintă infracţiune;
c) infracţiunea de violare a secretului corespondenţei în concurs
cu cea de lipsire de libertate în mod ilegal.
UI. Analizaţi pe scurt infracţiunea de şantaj - 3,5 puncte
Subiectul nr. 4
I. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele întrebări: - 4 puncte

1. în ce condiţii se poale reţine ca încadrare juridică o tentativă

la infracţiunea de atentat (art. 160 C.pen.)?

2. în ce constă elementul material la infracţiunea de incest şi

cine poate fi subiect activ al acestei infracţiuni?

3. în ce constă elementul material şi care este situaţia premisă,

la infracţiunea de violare de domiciliu?

4. La nivelul cărui element constitutiv apar diferenţe între

infracţiunea de omor şi cea de ucidere din culpă?

II. încercuiţi răspunsul corect -2,5 puncte

1. Inculpatul i-a aplicat soţiei sale, însărcinată în 3 luni, mai
multe lovituri cu o bâtă în zona abdominală pentru a o ajuta să
avorteze. Intensitatea loviturilor a determinat însă rupturi ale orga-
nelor inteme şi au provocat moartea victimei. Care este încadrarea
juridică a faptei?
 a) infracţiunea de omor deosebit de grav;
b) infracţiunea de ucidere din culpă în concurs cu cea de
provocare ilegală a avortului;
c) infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
2. întreţinerea de acte sexuale de către o persoană de sex mas
culin cu un minor de acelaşi sex în vârstă de 16 ani contra unei
sume de bani:
a) nu se pedepseşte;
b) reprezintă infracţiunea de act sexual cu un minor;
c) reprezintă infracţiunea de corupţie sexuală.
3. Există infracţiunea de violare de domiciliu (art.192 C.pen.):
a) şi atunci când pătrunderea inculpatului fără drept are loc
într-o locuinţă care nu este efectiv ocupată de partea vătămată;
b) şi atunci când pătrunderea în domiciliu se realizează cu
intenţia inculpatului de a solicita restituirea unor bunuri pe care le
împrumutase părţii vătămate;
c) şi atunci când inculpatul refuză să părăsească locuinţa la
cererea expresă a unui vecin al locatarului.
4. Uciderea fratelui mamei reprezintă infracţiunea de:
a) omor;
b) omor calificat;
c) omor deosebit de grav.
5. Aplicarea mai multor lovituri cu băţul unui minor în vârstă
de 10 luni de către mama sa, lovituri care au produs ruperea unor
organe interne şi au cauzat în final moartea acestuia, reprezintă
infracţiunea de:
a) pruncucidere;
b) omor calificat;
c) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
6. Conform majorităţii soluţiilor date în practica judiciară,
elementul circumstanţial al omorului deosebit de grav prevăzut de
art. 176 lit. b) C.pen. (asupra a două sau mai multor persoane) există:
a) doar atunci când uciderea a două sau mai multor persoane a
avut loc printr-o singură acţiune;
b) ori de câte ori două sau mai multe persoane au fost ucise de
infractor în aceeaşi împrejurare sau cu aceeaşi ocazie, indiferent
dacă omorul multiplu s-a produs printr-o singură acţiune sau prin
mai multe acţiuni;
c) atunci când omorul este săvârşit de o persoană care a mai
săvârşit un omor, indiferent dacă pentru omorul anterior făptuitorul
fusese condamnat definitiv sau nu.
7. Dacă în urma unui accident rutier victima necesită pentru
vindecare 8 zile de îngrijiri medicale:
a) fapta va fi încadrată la vătămare corporală din culpă [art. 184
alin. (3) C.pen.];
b) fapta va fi încadrată la lovire sau alte violenţe [art. 180
alin. (2) C.pen.];
c) fapta nu este infracţiune.
8. Nu poate fi subiect activ al infracţiunii de avort (art. 185
C.pen.):
a) femeia însărcinată;
b) medicul de specialitate;
c) o persoană care nu este cadru medical.
9. Fapta de a aplica victimei o lovitură cu piciorul în zona abdo
minală, lovitură ce a pus în pericol viaţa victimei şi a produs
leziuni ce au necesitat 7 zile de îngrijiri medicale, reprezintă
infracţiunea de:
a) tentativă de omor;
b) lovire sau alte violenţe;
c) vătămare corporală gravă.
10. Nu există infracţiunea de violare de domiciliu dacă:
a) proprietarul imobilului a pătruns în locuinţa chiriaşului fără
acordul acestuia;
b) făptuitorul a pătruns doar în curtea imobilului;
c) chiriaşul a continuat să locuiască în imobilul închiriat şi după
pronunţarea unei hotărâri definitive de evacuare.
 III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte - 3,5 punere Subiectul nr. 5
1. Răspundeţi pe scurt Ia următoarele întrebări -4 puncte

1. în ce constă elementul material al infracţiunii de trădare

(art. 155C.pen.)?

2. Ce condiţii sunt necesare pentru a se putea reţine preme-

ditarea, ca element circumstanţial al omorului calificat [art. 175
lit. a) C.pen.]?

3. Ce diferenţă poate exista între momentul consumării şi

momentul săvârşirii faptei, la infracţiunea de loviri sau vătămări
cauzatoare de moarte (art. 183 C.pen.)?

4. Care este diferenţa între infracţiunea de viol şi infracţiunea

de incest din punct de vedere al obiectului juridic şi al laturii
obiective?

II. încercuiţi varianta corectă -2,5 puncte

1. Diferenţe între infracţiunea de spionaj şi cea de trădare prin
transmiterea de secrete apar la nivelul:
a) subiectului activ;
b) subiectului pasiv;
c) elementului material.
 2. Omorul cu premeditare [art. 175 lit. a) C.pen.]:
a) se răsfrânge asupra tuturor participanţilor, fiind un element
circumstanţial real;
b) implică curgerea unei perioade de timp de la luarea hotărârii
infracţionale şi până la comiterea omorului, chiar dacă făptuitorul
nu a chibzuit asupra faptei;
c) presupune luarea hotărârii infracţionale şi exteriorizarea aces
teia fie şi numai într-un singur act de pregătire materială sau morală.
3. Dacă făptuitorul a ucis în aceeaşi împrejurare, cu intenţie,
două persoane, se poate regine:
a) săvârşirea a două infracţiuni de omor simplu aflate în concurs;
b) săvârşirea unei infracţiuni de omor;
c) săvârşirea unei infracţiuni de omor deosebit de grav.
4. Aplicarea unei lovituri de cuţit în zona abdominală, ce a pro
dus victimei o plagă penetrantă care a necesitat 18 zile de îngrijiri
medicale constituie infracţiunea de:
a) tentativă de omor;
b) lovire sau alte violenţe;
c) vătămare corporală.
5. Când făptuitorul aplică deliberat victimei lovituri care, deşi
nu vizează o zonă vitală, i-au pus în primejdie viaţa şi au cauzat
vătămări care au necesitat pentru vindecare 20 de zile de îngrijiri
medicale, încadrarea juridică poate fi:
a) lovire sau alte violenţe [art. 180 alin. (2) C.pen.j;
b) vătămare corporală (art. 181 C.pen.);
c) vătămare corporală gravă (art. 182 C.pen.).
6. Violarea victimei urmată de uciderea ei, pentru ca fapta să nu
poată fi descoperită, reprezintă:
a) infracţiunea de viol urmat de moartea victimei (art. 197
alin. (3) C.pen.j;
b) doar infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 175 lit. h)
C.pen. (pentru a înlesni sau ascunde săvârşirea unei infracţiuni);
c) infracţiunea de viol în concurs cu cea de omor calificat
[art. 197 alin. ( I ) C.pen. şi art. 175 lit. h) C.pen.].
7. Deschiderea unei scrisori adresate altuia poate reprezenta
infracţiunea de:
a) lipsire de libertate în mod ilegal;
b) violarea secretului corespondenţei;
c) divulgarea secretului professional.
8. Actul sexual cu un minor (art. 198 C.pen.) poate avea ca
subiect pasiv:
a) o persoană în vârstă de 16 ani, dacă fapta este săvârşită de
îngrijitor folosind calitatea sa;
b) o persoană care nu a împlinit vârsta de 4 ani;
c) o persoană între 15-18 ani, dacă fapta este săvârşită de admi
nistrator, folosind calitatea sa.
9. Dacă făptuitorul aplică victimei multiple lovituri de cuţit,
pentru a fi sigur că va reuşi să o ucidă, iar loviturile produc decesul
rapid al victimei printr-o hemoragie internă şi externă masivă, este
săvârşită infracţiunea de:
a) omor simplu;
b) omor deosebit de grav - prin cruzimi;
c) omor deosebii de grav - prin cruzimi, împreună cu reţinerea
circumstanţei agravante (săvârşirea infracţiunii prin acte de cru
zime) prevăzută de art. 75 lit. b) C.pen.
10. Fapta unei persoane de a determina un minor în vârstă de 5
ani să se sinucidă, prin aruncarea de pe un pod, reprezintă infrac
ţiunea de:
a) determinarea sau înlesnirea sinuciderii;
b) omor simplu;
c) omor calificat - profitând de starea de neputinţă a victimei de
a se apăra.
 III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de vătămare corporală
gravă — 3,5 puncte Subiectul nr. 6
I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări - 4 puncte

1. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de delapidare?

2. în ce constă urmarea imediată a infracţiunii de tâlhărie

(art. 21lC.pen.)?

3. în ce constă elementul material şi urmarea imediată la infrac-

ţiunea de înşelăciune?

4. în ce constă elementul material la denunţaiea calomnioasă, în

varianta tip?

II. încercuiţi răspunsul corect - 2,5 puncte

1. Fapta de a lua un fierăstrău mecanic ascuns de muncitori
între frunze pentru a nu fi sustras, cunoscând acest aspect:
a) reprezintă infracţiunea de furt;
b) nu reprezintă infracţiune;
c) reprezintă infracţiunea de însuşirea bunului găsit.
2, Fapta de a condamna o persoană ştiind că este nevinovată,
reprezintă infracţiunea de:
a) represiune nedreaptă;
b) arestare nelegală şi cercetare abuzivă;
c) supunere la rele tratamente.
 3. Fapta inculpatului de a solicita părţii vătămate telefonul mobil 9. La infracţiunea de mărturie mincinoasă subiectul activ poate fi:
pentru a chema o ambulanţă şi de a fugi cu telefonul reprezintă: a) orice persoană care face afirmaţii mincinoase în public;
a) infracţiunea de furt; b) doar martorul ascultat într-o cauză penală;
b) infracţiunea de abuz de încredere; c) expertul chemat să realizeze o expertiză într-o cauză civilă.
c) infracţiunea de înşelăciune.
10. Se va reţine infracţiunea de furt săvârşit de o persoană
4. X a împrumutat lui Y un autoturism pentru o săptămână. La având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică:
împlinirea termenului, Y a refuzat să-i restituie bunul lui X. Fapta a) atunci când făptuitorul are asupra sa o pereche de cătuşe;
lui Y reprezintă infracţiunea de: b) atunci când făptuitorul are un cuţit la vedere şi e văzut de
a) furt; mai mulţi aiartori;
b) abuz de încredere; c) atunci când făptuitorul are asupra sa un briceag pe care îl
c) înşelăciune. foloseşte uneori la desfacerea cutiilor, la locul de muncă.
5. Fapta de a oferi un cadou unui funcţionar din primărie, după
întocmirea unui act în virtutea funcţiei sale: III, Analizaţi pe scurt infracţiunea de fals material în
a) reprezintă infracţiunea de dare de mită; înscrisuri oficiale - 3,5 puncte
b) reprezintă infracţiunea de primire de foloase necuvenite;
c) nu reprezintă infracţiune.
6. învinuirea mincinoasă făcută prin denunţ sau plângere, cu
privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o anumită persoană
reprezintă:
a) infracţiunea de denunţare calomnioasă;
b) infracţiunea de mărturie mincinoasă;
c) infracţiunea de arestare nelegalâ şi cercetare abuzivă.
7. Sunt aplicabile dispoziţiile art. 210 C.pen. (pedepsirea unor
furturi la plângerea prealabilă) în cazul în care subiectul activ este:
a) fie găzduitorul, fie găzduitul, care fură unul în paguba celuilalt;
b) doar găzduitorul care săvârşeşte furtul în paguba celui pe
care îl găzduieşte;
c) doar găzduitul care sustrage bunuri de la persoana care îl
găzduieşte.
8. Dacă funcţionarul corupt, în scopul de a satisface solicitarea
mituitonilui, nu îndeplineşte un act privitor la îndatoririle lui de ser
viciu, iar această neîndeplinire constituie prin ea însăşi o infracţiune:
a) luarea de mită va intra în concurs cu respectiva infracţiune;
b) luarea de mită absoarbe respectiva infracţiune;
c) luarea de mită se reţine în variantă agravată.

Subiectul nr. 7
I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări - 4 puncte
1. Cine poate fi subiect activ al infracţiunii de fals intelectual?
2. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de omi-
siune a sesizării organelor judiciare?
3. în ce constă obiectul material al infracţiunii de furt?
4. Care este situaţia premisă a infracţiunii de mărturie minci-
noasă (art. 260 C.pen.)?
II. încercuiţi răspunsul corect - 2,5 puncte
1. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri
oficiale (art, 288 C.pen,):
a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar;
b) este necesar ca înscrisul falsificat să ti produs consecinţe juridice;
c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.
2. Inculpatul, încadrat ca agent de pază la o societate comercială, a
permis celorlalţi doi inculpaţi să sustragă din incinta unităţii mai multe
anvelope, indicând locul unde erau depozitate şi ajutându-i să le
încarce într-o maşină, primind pentru aceasta a doua zi trei anvelope.
în sarcina acestuia se va reţine:
a) infracţiunea de abuz în serviciu;
b) infracţiunea de furt;
c) infracţiunea de luare de mită.
3. X, aflându-se împreună cu un prieten, Y, a fost de faţă când
acesta din urmă, fără o înţelegere prealabilă, a smuls din mâna unei
femei un portofel, după care a luat-o Ia fugă. Cum însă victima
ţipa, autorul furtului a aruncat portofelul într-un tufiş, de unde
inculpatul X, aflat mai în urmă, 1-a ridicat, fără a fi observat de
persoana vătămată, iar mai târziu, întâlnindu-se cu Y, i 1-a remis.
Ce infracţiune poate fi reţinută în sarcina inculpatului X?
a) infracţiunea de însuşire a bunului găsit;
b) infracţiunea de favorizare a infractorului;
c) infracţiunea de tăinuire.
4. Făptuitorul a sustras paşaportul victimei, cu intenţia de a-1 folosi
peste o săptămână pentru trecerea frontierei, când urma să-şi atribuie
altă identitate. Având în vedere că inculpatul a fost descoperit imediat
după sustragerea paşaportului, în sarcina sa se poate reţine:
a) infracţiunea de fals privind identitatea;
b) infracţiunea de tăinuire;
c) infracţiunea de furt calificat.
5. în cazul infracţiunii de evadare:
a) pedeapsa aplicată pentru această infracţiune se adaugă la
pedeapsa ce se execută;
b) pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se conto
peşte cu pedeapsa ce se execută;
c) poate avea calitatea de subiect activ şi persoana care avea
îndatorirea de a-î păzi pe cel care a evadat.
6. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană, de
către un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu,
reprezintă:
a) infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoa
nelor;
b) infracţiunea de purtare abuzivă;
c) infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.
 7. Fapta şoferului de a permite unui coleg care lucra la depo III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de trafic de influenţă
zitul de produse electronice să ascundă în cutia unui televizor pe 3,5 puncte
care şoferul urma să-l transporte la un client, un aparat foto
sustras în ziua anterioară din depozit, urinând ca după ieşirea pe
poarta unităţii şoferul să predea aparatul foto celui care 1-a
sustras, reprezintă:
a) infracţiunea de complicitate la furt;
b) infracţiunea de tăinuire;
c) infracţiunea de favorizarea infractorului.
8. Fapta de a cumpăra de la o casă de schimb valutar o
bancnotă de 100 euro, care se dovedeşte ulterior a fi falsă şi de a o
vinde după câteva zile la o altă casă de schimb valutar, cunoscând
că este falsă:
a) reprezintă infracţiunea de uz de fals;
b) reprezintă infracţiunea de falsificare de monedă sau alte valori
(prin raportare la infracţiunea de falsificare de valori străine);
c) nu reprezintă infracţiune.
9. Fapta unui şofer de tir de a adormi la volan şi de a produce
un accident rutier soldat cu dărâmarea unui gard de lemn, dărâma
rea unui stâlp electric şi secţionarea cablurilor de înaltă tensiune, în
condiţiile în care prejudiciul total este de 300 RON:
a) nu reprezintă infracţiune;
b) reprezintă distrugere din culpă;
c) reprezintă distrugere calificată.
10. Rugămintea mamei inculpatului adresată unui martor, de a
nu depune mărturie împotriva fiului său:
a) reprezintă infracţiunea de împiedicarea participării la proces;
b) încercarea de a determina mărturia mincinoasă;
c) nu reprezintă infracţiune.

Subiectul nr. 8
I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări - 4 puncte
1. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de tăinuire?
2. Care este forrna de vinovăţie în cazul infracţiunii de nede-
nunţare a unor infracţiuni?
3. Cine poate fi subiect activ la infracţiunea de mărturie minci-
noasă?
4. Care este urmarea imediată la infracţiunea de neglijenţă în
serviciu, în varianta tip?
II. încercuiţi răspunsul corect - 2,5 puncte
1. Ce infracţiune se poate reţine în sarcina făptuitorului, dacă
acesta solicită unui vânzător un telefon mobil, pentru a-1 examina,
şi în momentul în care primeşte aparatul fuge cu el?
a) infracţiunea de furt;
b) infracţiunea de abuz de încredere;
c) infracţiunea de înşelăciune.
2. Degradarea autoturismului propriu, marca Dacia, prin apli
carea cu intenţie a mai multor lovituri de topor:
a) reprezintă infracţiunea de distrugere, prevăzută de art. 217
C.pen., elementul material constând în „aducerea în stare de
neîntrebuinţare a bunului";
b) reprezintă infracţiunea de distrugere calificată;
c) nu reprezintă infracţiune.
3. Fapta unei persoane care contraface un cec, îl prezintă la o
bancă şi obţine o sumă de bani reprezintă:
a) infracţiunea de înşelăciune prin emitere de cecuri fără acope
rire [(art. 215 alin. (4)];
b) infracţiunea de falsificare de monedă (art. 282 C.pen.) în
concurs cu infracţiunea de înşelăciune;
c) infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288
C.pen.) în concurs cu infracţiunea de înşelăciune prin folosirea de
mijloace frauduloase jart. 215 alin. (2) C.pen.].
4. Fapta inculpaţilor de a sustrage un autoturism, de a se
deplasa cu el în alt oraş, unde l-au dezmembrat şi au vândut piesele
componente constituie:
a) infracţiunea de furt de folosinţă în concurs cu infracţiunea de
furt calificat;
b) infracţiunea de furt de folosinţă în concurs cu infracţiunea de
distrugere;
c) infracţiunea de furt calificat.
5. Fapta inculpatului de a falsifica grosolan un loz, prin apli
carea menţiunii „Câştigător-Dacia 1310" cu un pix roşu şi de a-1
vinde unui bătrân în schimbul verighetei acestuia:
a) reprezintă infracţiunea de înşelăciune în concurs cu infrac
ţiunea de fals material în înscrisuri oficiale;
b) nu reprezintă infracţiune;
c) reprezintă infracţiunea de înşelăciune.
6. Fapta şoferului angajat la o unitate, însărcinat să transporte
marfa, de a prezenta documente false cu ajutorul cărora a ridicat o
cantitate mai mare de marfă, folosind o parte din ea în interes
propriu reprezintă:
 a) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de mărturie mincinoasă
concurs cu infracţiunea de înşelăciune; - 3,5 puncte
b) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în
concurs cu infracţiunea de gestiune frauduloasă;
c) infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în
concurs cu infracţiunea de delapidare.

7. Pentru existenţa infracţiunii de primire de foloase necuvenite:

a) este necesar să fi existat o înţelegere prealabilă realizării
actului între funcţionar şi cel care oferă foloasele necuvenite;
b) este suficientă existenţa unei promisiuni sau pretinderea unor
foloase necuvenite de către funcţionar;
c) este necesară primirea unor foloase după îndeplinirea actului.
8. în cazul în care prin acelaşi denunţ mai multe persoane sunt
învinuite mincinos de aceeaşi infracţiune, se va reţine:
a) o singură infracţiune de denunţare calomnioasă în varianta tip;
b) mai multe infracţiuni de denunţare calomnioasă în concurs;
c) o singură infracţiune de denunţare calomnioasă în varianta
agravată.
9. Fapta unei persoane care, văzând că din incinta unei între
prinderi s-a aruncat peste gard, de către o persoană necunoscută, o
sacoşă despre care şi-a dat seama că ar conţine bunuri furate din
unitate şi pe care şi-a însuşit-o, reprezintă:
a) infracţiunea de tăinuire;
b) infracţiunea de furt;
c) infracţiunea de însuşire a bunului găsit.
10. Fapta lui A de a ameninţa şi a-1 lovi pe copilul procurorului
care îl ancheta într-o cauză penală, cu scopul ca acesta din urmă
să-i dea o soluţie favorabilă, reprezintă:
a) infracţiunea de lovire (art. 180) raportată la art. 239' (cazuri
speciale de pedepsire) în concurs cu infracţiunea de ameninţare
(art. 193) raportată la art. 2391;
b) infracţiunea de ultraj (art. 239) raportată la art. 2391;
c) infracţiunea de ultraj, în concurs cu cea de lovire şi cu cea de
ameninţare.

Subiectul nr. 9
I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări -4 puncte
1. Care este elementul material al infracţiunii de abuz de încre-
dere?
2. în ce constă obiectul material şi care este elementul material
la infracţiunea de înşelăciune?
3. Care este elementul material prin care se poate comite forma
tip a infracţiunii de purtare abuzivă?
4. Care sunt modalităţile elementului material în cazul infrac-
ţiunii de fals intelectual?
II. încercuiţi varianta corectă - 2,5 puncte
1. înscrisurile pot fi obiect material al infracţiunii de furt:
a) doar dacă au valoare economică;
b) doar dacă sunt acte ce dovedesc starea civilă;
c) indiferent dacă au sau nu valoare economică.
2. Fapta inculpatului de a îmbrânci victima care se afla la vo
lanul unui autoturism, a lua acest autoturism şi a pleca de la locul
faptei cu el, urmată de restituirea bunului după numai o zi:
a) reprezintă infracţiunea de furt de folosinţă;
b) nu reprezintă infracţiune;
c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.
3. Fapta de a avea o înţelegere prealabilă cu autorul unui furt de
a-i depozita bunurile sustrase poate constitui infracţiunea de:
a) tăinuire;
b) complicitate la furt;
c) favorizarea infractorului.
4. încercarea de a determina o persoană, prin corupere, să dea
declaraţii false într-o cauză în care are calitatea de martor reprezintă:
a) instigare la mărturie mincinoasă;
b) autorat la infracţiunea de încercare de a determina mărturia
mincinoasă;
c) instigare la încercarea de a determina mărturia mincinoasă.
5. Fapta de a contraface un act provenind de la o societate
comercială cu răspundere limitată şi de a-1 depune ca probă într-o
cauză civilă reprezintă:
a) fals în înscrisuri sub semnătură privată;
b) fals material în înscrisuri oficiale în concurs cu infracţiunea
de uz de fals;
c) uz de fals în concurs cu infracţiunea de fals intelectual.
6. în cazul infracţiunilor patrimoniale continuate, caracterul de
consecinţe deosebit de grave se determină prin:
a) raportarea la prejudiciul produs prin fiecare acţiune sau inac
ţiune ce intră în conţinutul infracţiunii continuate;
b) totalizarea prejudiciilor ce privesc patrimoniul aceleiaşi per
soane fizice sau juridice (nu prin totalizarea pagubelor produse
unor părţi vătămate diferite);
c) totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor
fizice sau juridice prin toate acţiunile sau inacţiunile prin care se
realizează elementul material al laturii obiective a infracţiunii).
7. Nu pot face obiectul infracţiunii de furt:
a) înscrisurile fără valoare economică;
b) energia fără valoare economică;
c) imobilele prin destinaţie.
8. Pentru existenţa infracţiunii de delapidare este necesar ca:
a) subiectul activ să cumuleze calităţile de funcţionar, gestionar
şi administrator;
 b) instigatorul sau complicele să aibă calităţile cerute de lege
pentru autor; Subiectul nr. 10
c) subiectul activ să fie funcţionar.
I. Răspundeţi pe scurt la următoarele întrebări - 4 puncte
9. Furtul săvârşit între foştii soţi:
a) reprezintă un furt ce se urmăreşte numai la plângerea preala 1. Care este situaţia premisă în cazul infracţiunii de abuz de
bilă; încredere?
b) nu reprezintă infracţiune;
c) reprezintă un furt ce se urmăreşte la plângere prealabilă
numai în situaţia în care cei doi locuiesc împreună.
2. Care este forma de vinovăţie în cazul infracţiunii de gestiune
10. în cazul infracţiunii de tăinuire:
frauduloasă?
a) fapta prevăzută de legea penală din care provine bunul
tăinuit poate consta doar într-o infracţiune de furt;
b) sora tâinuitorului beneficiază de cauza de nepedepsire dacă
foloseşte bunul tăinuit de fratele său; 3. în ce constă elementul material al infracţiunii de distrugere?
c) nu există situaţie premisă.

III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de înşelăciune - 3,5 puncte

4. Care este elementul material şi cine poate fi subiect activ al
infracţiunii de luare de mită?

II. încercuiţi răspunsul corect - 2,5 puncte

1. Elementul material al infracţiunii de delapidare constă în:
a) însuşirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau admi
nistrate;
b) însuşirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau
administrate;
c) primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau admi
nistrate.
2. Făptuitorul care, încercând să-şi asigure scăparea după ce a
sustras un bun, a ameninţat şi a lovit un poliţist, săvârşeşte;
a) infracţiunea de furt în concurs cu cea de ultraj;
b) infracţiunea de tâlhărie în concurs cu cea de ultraj;
c) infracţiunea de furt în concurs cu cea de ultraj şi cea de
ameninţare.
 3. Pentru existenţa infracţiunii de fals material în înscrisuri
oficiale:
a) este necesar ca subiectul activ să fie un funcţionar;
b) este necesar ca înscrisul falsificat să fi produs consecinţe
juridice;
c) nu este necesar ca înscrisul să fie folosit.
4. Inculpatul, aflându-se la volanul unui autoturism pe care îl
conducea fără permis şi fiind legitimat de organele de poliţie, a
prezentat un buletin de identitate aparţinând altei persoane. Ce se
poate reţine în sarcina inculpatului în concurs cu infracţiunea de
conducere pe drumurile publice fără a avea permis de conducere:
a) infracţiunea de uz de fals şi infracţiunea de fals privind iden
titatea;
b) infracţiunea de fals privind identitatea;
c) infracţiunea de uz de fals şi infracţiunea de fals în declaraţii.
5. Făptuitorul a sustras paşaportul victimei cu intenţia de a-1
folosi peste o săptămână pentru trecerea frontierei, când urma
să-şi atribuie altă identitate. Având în vedere că inculpatul a fost
descoperit imediat după sustragerea paşaportului în sarcina sa se
poate reţine:
a) infracţiunea de fals privind identitatea;
b) infracţiunea de tăinuire;
c) infracţiunea de furt calificat.
6. în cazul infracţiunii de evadare:
a) pedeapsa aplicată pentru această infracţiune se adaugă la
pedeapsa ce se execută;
b) pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se conto
peşte cu pedeapsa ce se execută;
c) poate avea calitatea de subiect activ şi persoana care avea
îndatorirea de a-1 păzi pe cel care a evadat.
7. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană, de
către un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu,
reprezintă:
a) infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor;
b) infracţiunea de purtare abuzivă;
c) infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi.
8. Există infracţiunea de tâlhărie în cazul în care:
a) furtul este urmat de întrebuinţarea de ameninţări pentru păs
trarea bunului furat;
b) furtul este săvârşit prin întrebuinţarea unor mijloace frau
duloase;
c) furtul este săvârşit asupra unei persoane care se afla în stare
de inconştienţă.
9. Infracţiunea de favorizarea infractorului se poate reţine doar
atunci când:
a) există o înţelegere prealabilă între persoana care a săvârşit
infracţiunea şi cel care îi dă ajutor (favorizator);
b) nu există o înţelegere prealabilă între favorizator şi infractor;
c) pentru infractorul favorizat există o hotărâre definitivă de
condamnare, iar favorizatorul îl ajută sâ îngreuneze executarea
pedepsei.
10. Fapta lui A de a-1 imobiliza pe B şi de a-i smulge acestuia
din mână telefonul mobil, pe care urma să îl ţină drept garanţie a
faptului că B îi va restitui o sumă pe care A i-o împrumutase în
urmă cu două luni, termenul de restituire fiind de trei săptămâni:
a) nu reprezintă infracţiune, ci un litigiu civil;
b) reprezintă infracţiunea de furt calificat;
c) reprezintă infracţiunea de tâlhărie.
III. Analizaţi pe scurt infracţiunea de delapidare - 3,5 puncte
f
 Subiecte de examen — răspunsuri

Subiectul nr. 1

I.
1. Obiect juridic. Statul cu atributele sale fundamentale: suve
ranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea. Obiect mate
rial - nu are.
2. Urmarea imediată: la art. 181 avem între 21 şi 60 zile de îngri
jiri medicale; la art. 182 avem 61 zile sau mai mult (la varianta tip)
sau una din consecinţele prevăzute pentru varianta agravată (pier
derea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmi
tate permanentă, slujirea, avortul, sau punerea în primejdie a vieţii).
3. Femeia însărcinată care îşi întrerupe cursul sarcinii.
4. Elementul material constă în actul sexual de orice natură cu o
persoană de sex diferit sau de acelaşi sex; condiţia ce se cere este
ca actul să se realizeze, fie prin constrângere, fie profitând de
imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa.

II
1. c; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c; 6. a; 7. a; 8. a; 9. c; 10. c.

Subiectul nr. 2

I.
1. Cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care nu domi
ciliază pe teritoriul statului român.
2. Acţiunea de ucidere a copilului nou-născut, cu cerinţa ca
uciderea să se realizeze imediat după naştere.
3. Acţiunea de întrerupere a cursului sarcinii; stoparea evoluţiei
sarcinii, urmată sau nu de expulzarea produsului de concepţie.
4. Persoana care în virtutea profesiei sau a funcţiei intră în
posesia anumitor date confidenţiale (ex. avocat, medic, farmacist,
notar etc).
 II.
1. c; 2. a; 3. c; 4. b; 5. c; 6. b; 7. c; 8. a; 9. b; 10. b.
Subiectul nr. 3
I.
1. Elementul material constă într-o acţiune ce se poate realiza în
trei modalităţi: transmiterea secretelor de stat; procurarea de docu
mente sau date ce constituie secrete de stat; deţinerea de docu
mente ce constituie secrete de stat.
2. 21 de zile, respectiv 11 zile.
3. Acţiunea de constrângere realizată prin violenţă sau ameninţare.
4. Deşi elementul material este identic (actul sexual de orice
natură), în cazul violului apare o condiţie: actul sexual trebuie să se
realizeze prin constrângerea victimei sau profitând de imposi
bilitatea ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa.
II.
1. c; 2. b; 3. b; 4. c; 5. a; 6. a; 7. c; 8. a; 9. c; 10. b.
Subiectul nr. 4
I.
1. Va fi sancţionată pentru tentativă la atentat persoana care va
efectua acte pregătitoare (producerea sau procurarea mijloacelor
ori instrumentelor, sau luarea de măsuri) în vederea comiterii
infracţiunii [conf. art. 173 alin. (2) C.pen.j.
2. Elementul material este reprezentat de un raport sexual.
Ambii parteneri ai raportului sexual au calitatea de subiect activ al
infracţiunii. Autorii sunt circumstanţiaţi, în sensul că trebuie să
existe între ei o relaţie de rudenie specială: rude în linie directă
(ascendenţi ori descendenţi) sau fraţi şi surori. în plus, fiind vorba
de un raport sexual, autorii trebuie să fie persoane de sex opus.
3. Elementul material constă în acţiunea de pătrundere fără
drept în domiciliul unei persoane sau în refuzul de a-1 părăsi, la
cererea acesteia. Situaţia premisă constă în preexistenta unui
domiciliu în sensul legii penale (locuinţă, încăpere, dependinţă sau
loc împrejmuit ţinând de acestea).
4. La nivelul laturii subiective, forma de vinovăţie: în timp ce
omorul se comite cu intenţie (directă sau indirectă), uciderea din
culpă, după cum o arată şi denumirea, se comite din culpă, în
ambele modalităţi (cu prevedere, simplă).
BL
1. a; 2. b; 3. a; 4. b; 5. b; 6. b; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.
Subiectul nr. 5
I.
1. Acţiunea de a intra în legătură cu o putere sau cu o organi
zaţie străină ori cu agenţi ai acestora.
2. Adoptarea rezoluţiei infracţionale şi chibzuirea asupra faptei;
Exteriorizarea rezoluţiei infracţionale prin acte de executare;
Existenţa unui interval de timp între luarea hotărârii de a ucide
şi punerea ei în executare.
3. Momentul consumării faptei coincide cu momentul produ
cerii rezultatului (decesul);
Momentul săvârşirii infracţiunii coincide cu momentul reali-
zării actului de executare (lovirea sau vătămarea).
4. în cazul violului, obiectul juridic este libertatea sexuală a per
soanei, în timp ce la incest se protejează normalitatea şi moralitatea
vieţii sexuale; elementul material la viol este actul sexual de orice
natură, în timp ce la incest este incriminat numai raportul sexual.
O.
1. a; 2. c; 3. c; 4. a; 5. c; 6. c; 7. b; 8. a; 9. a; 10. c.
Subiectul nr. 6
I.
1. Funcţionarul care are atribuţii de administrare sau gestionare.
2. Urmarea imediată are un caracter complex, ce decurge din
complexitatea infracţiunii.
Urmarea imediată principală este similară celei de la furt:
schimbarea stării de fapt a bunului.
 Urmarea imediată secundară: atingerea adusă integrităţii corpo- 4. O tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei
rale, sănătăţii ori libertăţii persoanei, sau decesul victimei [în ipo- instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele prevăzute de art. 145
teza de la alin. (3)J. C.pen., o pagubă patrimoniului acesteia sau o vătămare importantă
3. Elementul material constă în acţiunea de inducere în eroare a a intereselor legale ale unei persoane.
unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte minci
noase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate; urmarea imediată n.
constă în crearea unei pagube.
4. Acţiunea de învinuire mincinoasă făcută prin denunţ sau plân 1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. a; 6. a; 7. c; 8. b; 9. b; 10. a.
gere, cu privire la comiterea unei infracţiuni de către o persoană.
Subiectul nr. 9
II.
1. a; 2. a; 3. a; 4. b; 5. c; 6. a; 7. c; 8. a; 9. c; 10. c.
1 însuşirea unui bun mobil al altuia sau dispunerea pe nedrept
Subiectul nr. 7 de bunul respectiv, ori refuzul de a restitui bunul.
2. Obiectul material poate fi atât un bun mobil, cât şi un bun
I. imobil; elementul material este realizat printr-o acţiune: inducerea
1. Funcţionarul aflai în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte
2. Intenţie şi culpă. mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.
3. 3. întrebuinţarea de expresii jignitoare faţă de o persoană.
- bunurile mobile; 4. Falsificarea unui înscris oficial, fie prin atestarea unor fapte
- bunuri imobile prin destinaţie; sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, fie prin omisiunea
- bunuri imobile prin natura lor, dacă au fost dezmembrate şi au de a insera unele date sau împrejurări.
fost furate bucată cu bucată;
- energia care are valoare economică; n.
- înscrisurile.
4. Preexistenta unei cauze civile, penale, disciplinare sau altă 1. c; 2. c; 3. b; 4 b; 5. a; 6. c; 7. b; 8. c; 9. c; 10. b.
cauză în care se ascultă martori.
Subiectul 10
II.
1. c; 2. b; 3. b; 4. c; 5, a; 6. b; 7. c; 8. b; 9. b; 10. c. I.
1. Existenţa unui titlu în baza căruia făptuitorul deţine bunul.
Subiectul nr. 8 Poate fi un contract, un act al unei autorităţi ori o situaţie de fapt în
baza căreia se transmite detenţia bunului.
I. 2. Intenţia în ambele modalităţi pentru varianta tip. Intenţia
1. Existenţa unei fapte penale din care să provină bunul tăinuit. directă în varianta agravată.
2. Intenţie şi culpă. 3. Distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare
3. Martorul, expertul, interpretul. a unui bun, împiedicarea luării măsurilor de conservare şi de
salvare a unui bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate.
 4. Element material: acţiunea de a pretinde, primi, accepta pro-
misiunea de bani sau alte foloase; inacţiunea de a nu respinge o
promisiune de bani sau alte foloase. Subiect activ: funcţionarul
(varianta tip) şi funcţionarul cu atribuţii de control (în varianta
agravată).
II.
1. a; 2. b; 3. c; 4. b; 5. c; 6. a; 7. b; 8. a; 9. b; 10. c.
Model rezolvare exerciţiu
X, în vârstă de 46 de ani, a fost trimis în judecată pentru săvâr-
şirea infracţiunii de omor calificat, reţinându-se că la 30.09.2007 a
ucis-o pe soţia sa Y, prin aplicarea unei lovituri de cuţit în zona
toracică.
X a fost reţinut la data de 30.09.2007 şi arestat preventiv la
1.10.2007, iar starea de arest a fost prelungită şi menţinută până la
pronunţarea hotărârii judecătoreşti.
Din fişa de cazier judiciar rezultă că X a fost condamnat la
23.04.2006 prin sentinţa penală nr. 218 a judecătoriei J., definitivă
la 15.05.2006, la 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a
executării pedepsei.
Pe parcursul urmăririi penale şi a judecăţii, X a beneficiat de
serviciile unui apărător din oficiu.
întocmiţi dispozitivul hotărârii judecătoreşti ce va fi pronunţată
la 16 septembrie 2009.
Hotărâre 16
septembrie 2009
In baza art. 174 - art. 175 lit. c) C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a)
C.pen., condamnă pe inculpatul X la 21 de ani închisoare şi 5 ani
interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), după execu-
tarea pedepsei principale. în baza art. 67 alin. (2) C.pen. aplică
inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare.
în baza art. 83 C.pen. revocă suspendarea condiţionată a
executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală
nr. 218 a judecătoriei J., definitivă la 15.05.2006, şi dispune execu-
tarea acestei pedepse pe lângă cea de 21 de ani închisoare, urmând
ca în final inculpatul să execute 23 de ani închisoare şi 5 ani inter-
zicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) după executarea
pedepsei principale. Inculpatului îi va fi aplicată şi pedeapsa com-
plementară a degradării militare.
 Face aplicarea art.71 - art. 64 lit. a), b) C.pen.
Menţine starea de arest a inculpatului şi în baza art. 88 C.pen.
deduce reţinerea şi arestarea preventivă de la 30.09.2007 la zi.
în baza art. 191 alin. (1) C.pen. obligă pe inculpat la ... lei chel-
tuieli judiciare către stat, din care ... lei onorariu apărător din oficiu
va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Cu apel în 10 zile de la pronunţate pentru procuror şi de la
comunicare pentru inculpat.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 16 septembrie 2009.

Preşedinte