TIM VAN DORSSEL

 INVAZIA EXTRATERESTRĂ 
ULTIMA ETAPĂ A NOII ORDINI MONDIALE

1
 

Director: Sorin Chifulecu

!r"#c": Dei$o I$"%e
Coor&on"tor științi#c: Dr'E$il Str(inu
 Tr"&uc(tor: Ale)"n&ru *"co+
Corector: Ionu, Du$itru
 Tehnore&"ctor: Titel -"l&o.in

 To"te &re/turile unt re0er."te E&iturii SOLARIS

PRINT©.
Nici o /"rte &in "cet .olu$ nu /o"te # co/i"t(
f(r( /er$iiune" cri( " E&iturii SOLARIS PRINT©.
Dre/turile &e &itri+u,ie 1n tr(in(t"te
"/"r,in 1n e)clui.it"te E&iturii SOLARIS PRINT©.
C"rte" /rin /o2t(: e&itur"'ol"ri34"hoo'co$

Decriere" CIP " -i+liotecii N",ion"le " Ro$5niei

In."0i" e)tr"teretr(6 ulti$" et"/( " noii or&ini
$on&i"le7
 Ti$ V"n Dorel
tr"&': Ale)"n&ru *"co+ 8 -ucure2ti: Sol"ri Print6 9;;
Ale)"n&ru *"co+6 <tr"&'= >?;
IS-N @B88B9@?8;?8

IS-N @B88B9@?8;?8
Co/4ri%ht 9;; SOLARIS PRINT©

2
 

INVAZIA EXTRATERESTRĂ 
ULTIMA ETAPĂ A NOII ORDINI MONDIALE

&e Ti$ V"n Dorel

3
 

4
 

CUPRINS
Introducere..............................................................11
Capitolul I''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';?
Feno$enul OZN6 1ntre $it 2i "&e.(r''''''''''''''''''''''''''''''''''''';?
OZN8uri .(0ute 1n Co$o''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';
Un OZN /ir"$i&"l &e"u/r" Gre$linului''''''''''''''''''''''''''''''';@
E /oi+il un St"r%"teH''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 99
Do"rele e &echi&''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''9
Un &ru$ lun% 2i %r".''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''9
OZN8ul &e /e co"t(''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 9
Capitolul II – Sclavii lui Annunaki''''''''''''''''''''''''''''''''''''9@
Sunte$ in%uri 1n Uni.erH'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''?
Un&e unt e)tr"tere2triiH''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''?
Cronolo%ie'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ?B
Cu$ "r"t( un ne/($5nte"nH'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';
Fil$ul &e l" NASA "l 0+orului SFS8B "l n".etei Dico.er4'' '>
 To+lerone'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' >
Capitolul III – Desecretiarea dosarelor O!N'''''''''''''''''>@
Milit"rii +rit"nici6 irit",i &e "/"ri,i" OZN8urilor''''''''''''''''''''''?
S( ne /re%(ti$'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 
Dechi&ere" "rhi.elor ecrete OZN''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
Nici euro/enii nu c"/( &e OZN8uri''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
OZN8i2tii 1i cer lui O+"$" /u+lic"re" Do"relor XJ''''''''''''''';
„

Fr"n," &eecreti0e"0( &o"rele &e/re OZN8uri'''''''''''''''''''9

Un .ice/ri$8$initru ru/e t(cere"''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''?
Proiectul DicloureK'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''
„

Ar$"t" &in Nou" Zeel"n&( &eecreti0e"0( &o"rele OZN'''''

Ste/hen "in% și in."&"torii e)tr"tere2tri'''''''''''''''''''''''''B
C"/itolul IV  In."0i" e)tr"teretr(''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''B9
5
 

In."0i" e)tr"teretr(6 ulti$" et"/( " Noii Or&ini Mon&i"le''''B>

In."0i" e)tr"teretr( ete "/ro"/eH''''''''''''''''''''''''''''''''''''''B
Politicieni i"u 1n c"lcul 2i o /oi+il( in."0ie e)tr"teretr(''''''B@
Cu$ 8"u /eri"t "/one0ii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''@
Sf5r2itul lu$ii6 "&u &e in."0i" e)tr"tere2trilor'''''''''''''''''''''@;
De l" R(0+oiul lu$ilorK l" In&e/en&ence D"4K'''''''''''''''''@?
„ „

„ Ur$(torul r(0+oi ." # inter/l"net"rK''''''''''''''''''''''''''''''''''@

Capitolul " – Controverse și mistificări''''''''''''''''''''''''''''''@
Inter.iu cu Alfre& L"$+re$ont Qe+re 8 &irectorul <ICS=''''''''@@
„ Nu "/"rține lu$ii no"treK'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';
Contro.ere 2i $iti#c(ri''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';>
Eni%$"tic" Are" >;''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';
F"rfuri" 0+ur(to"re 1n ."ri"nt" ho$o "/ien'''''''''''''''''''';
Genneth Arnol& 2i chi," OZN8ului'''''''''''''''''''''''''''''''''''''';B
Un feno$en ce nu /o"te Fi control"t'''''''''''''''''''''''''''''''''';;
O$ul "r /ute" # o 1ncruci2"re 1ntre $"i$u,e 2i e)tr"tere2tri
''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ;;?
OZN8uri &etect"te o#ci"l n Ro$5ni"'''''''''''''''''''''''''''''''''';;
-(t(li" /entru cucerire" Lunii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';;>
Fil$ele "rtitice unt #c,iune'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';;
Capitolul "I – #nt$lniri și contacte'''''''''''''''''''''''''''''''''''';;B
Un r"/ort incre&i+il''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';9
Un ecret /re" %reu &e /(tr"t''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';9;
nt5lniri &e %r"&ul IV 1n Chin"'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';9
nt5lnire &e %r"&ul III 1n u&ul An%lieiH''''''''''''''''''''''''''''''';9
De ce nu8i %(i$ /e e)tr"tereștriH'''''''''''''''''''''''''''''''''''''';?
Zi"rul Die QeltK " /ro/u $"i $ulte cen"rii:'''''''''''''''''';?
„

A$eric"nii "u .rut ( &o+o"re un OZN 1n ;@>''''''''''''''''''';?9

R"chete nucle"re "$eric"ne6 co$/ro$ie &e OZN8uri'''''''';??
Secretul +ine /(0it'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ;?

6
 

In."0ie &e OZN8uri triun%hiul"re''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';?B

JNu unte$ in%uri n Uni.erJ'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';
Capitolul "II – Reli%ia și civilizațiile extraterestre'''''''''''''';?
E)tr"tere2trii nu unt &e$oniciK6 /un o"$eni &e 2tiin,(' ';>;
"i V"tic"nului
Capitolul "III – Ce ne reerv& viitorul'I '''''''''''''''''''''''';>
Ali"n," 1$/otri." unui &u2$"n co$un''''''''''''''''''''''''''''''';>>
Ser.iciile ecrete 2i feno$enul OZN''''''''''''''''''''''''''''''''''';>
Un %hi& &e /rinci/ii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';>B
O+iecte ce #&"u le%ile #0icii'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';
O+iecte /entru c"re nu e)it( e)/lic",ii''''''''''''''''''''''''''''';;
C5n& ." ".e" loc o $iiune /re M"rteH'''''''''''''''''''''''''''';
„Miiune /e M"rteJ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';>
Ce i$/lic( o c(l(torie /re M"rte &in /unct &e .e&ere ;
/iholo%icH 
Ce i$/lic( o c(l(torie /re M"rte &in /unct &e .e&ere ;@
#0iolo%icH  
Ce ne re0er.( .iitorul'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';9
Encel"&u''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';?
E)it( 2i "lte /oi+ilit(,iH''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';
Ete Encel"&u6 un" &intre lunileJ lui S"turn .''''''''''''''''''';
„

De ce ete Encel"&u "tr"cti.H''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';

Ce "u foto%r"#"t ru2ii 1n ;@B@ /e M"rteH''''''''''''''''''''''''''';B
Pute$ o"re tr(i /e M"rteH''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''';B
Sin%urul cor/ e)tr"teretru .i0it"t &e o"$eni''''''''''''''''''''';B@

7
 

8
 

INTRODUCERE
Această carte este o antologie atât de texte, cât şi de
subiecte ce fac parte dintrun !cotidian" al o#enirii ce
$ncearcă săşi explice cât #ai co#plex cu putin%ă tot ceea
ce nu intră $n paradig#a !cunosc, deci există"&
'e#ele !fierbin%i" ale ()*urilor, ale teoriei
conspira%iei, ale sfârşitului lu#ii adus de extratereştri sunt
 pre+ente $n aceste pagini& oate unii dintre cititori cunosc
de-a ideile, ca+urile şi teoriile descrise $n acest .olu#,
al%ii, poate, #ai $ncepători nu sunt atât de fa#iliari+a%i cu
ele& /n a.anta- pentru to%i cititorii există, totuşi& /nii .or 
afla că sunt printre noi se#eni deai noştri care au cura-ul
să reitere+e .orbele lui 0escartes, un pic #odificate !ă
$ndoiesc de realitatea oficială, deci gândesc&" Și al%ii care
spun "ândesc dincolo de realitatea palpabilă, deci exist"&
n orice ca+, atunci când iei contact cu toate
$ntâ#plările şi teoriile descrise $n aceste texte ori arunci
cartea spunându%i că sunt doar fantas#agoriile unui secol
 biasat de !bunăstarea" progresului, ori te apuci să cau%i
firul Ariadnei ce ar putea să te scoată din labirintul atâtor 
necunoscute fie ele oficiale sau paranor#ale& ert este că
trebuie să faci ce.a& 'rebuie să ai o reac%ie la infor#a%iile
ce%i sunt oferite aici, $n aceste pagini&
0acă $ncepi să $%i sci#bi .i+iunea asupra .ie%ii,
.i+iune ce se restrânge doar la planeta şi di#ensiunea $n


 

care trăieşti, .ei $ncepe o nouă călătorie& ( călătorie ce nu

%i .a aduce o bunăstare #ai uşor de atins sau o siguran%ă a
+ilei de #âine, ci te .a pregăti pentru #o#entul $n care
ne$n%elesurile de acu# .or de.eni $n%elesurile de #âine&
ă ele .or .eni din partea extratereştrilor sau a elitei
#ondiale nu #ai contea+ă& ontea+ă ce .ei face tu cu ele&
ată, acesta este u#ilul scop al acestor pagini9 să
descidă apetitul :sau săl a#plifice; cititorului pentru a
afla dacă to%i cei care $#părtăşesc ui#itoarele $ntâ#plări
ale propriei lor experien%e sau cunoaşteri, dacă
e.eni#entele ce alcătuiesc istoria necon.en%ională a
 planetei ă#ânt au un suport şi cau+a reală sau sunt doar 
nişte .eicule de #anipulare a #in%ii u#ane ce a a-uns $n
secolul al <<lea nefiind capabilă să treacă de ege#onia
instinctelor pri#are şi a .iciilor aferente unei ci.ili+a%ii
obsedate de !păcatul pri#ordial"& 0e fructul din o#ul
cunoaşterii&
antitatea, uneori, poate a-uta calitatea& =ă#âne, pe
u#erii #in%ii cititorului, sarcina de a extrage din această
antologie calitatea de care are ne.oie pentru a $n%elege că
nu tot ceea ce e oficial e şi ade.ărat, că nu tot ceea ce e
necunoscut e ireal&

ALEXANDRU *ACO-

1>
 

CAPITOLUL I
FENOMENUL OZN6 NTRE MIT 
I ADEVĂR

11
 

?ecolul << sa re#arcat prin po.eştile şi i#aginile $n

care ni se pre+intă apari%ii #isterioase de ()*uri sau
extratereştri, aşa că, deşi nu recunosc public acest lucru,
ciar şi ser.iciile secrete şiau creat structuri şi
departa#ente speciale care să se ocupe de astfel de
 proble#e&
onfor# organi+a%iei ?@' :?earc for @xtraterrestrial
ntelligence;, trei na.e extraterestre sar afla acu# dincolo
de orbita planetei luto& el #ai #are dintre ()*uri are
un dia#etru de 24> de #etri& elelalte două na.e sunt #ai
#ici& *a.ele  se presupune  au fost detectate cu a-utorul
siste#ului AA=, aflat $n AlasBa& (biectele spa%iale
extraterestre .or putea fi obser.ate cu a-utorul
telescoapelor $n #o#entul $n care .or a-unge pe orbita
 planetei arte&
Anul 2>12 ne duce cu gândul la calendarul aCa, care
se $nceie $n data de 21 dece#brie 2>12& Ar putea fi o
coinciden%ă bi+ară $ntre .enirea extratereştrilor pe planeta
noastră şi presupusul sfârşit al lu#ii indicat de acest
calendar& nfor#a%iile ?@' sunt $ntro bună parte
infir#ate de cercetările efectuate $n peste 5> de ani de
#onitori+are atentă a spa%iului cos#ic& @xistă $nsă do.e+i
şi teorii conspira%ioniste confor# cărora ?/A au clasificat
anu#ite infor#a%ii despre #isiunile efectuate de *A?A pe
Dună&
n 188, un oficial cine+ pre+enta, $n cadrul unui
foru# pe proble#e de securitate, fotografii de pe Dună $n
care erau .i+ibile ur#ele lăsate de oa#eni& ?/A au fost
acu+ate de ascunderea acestor infor#a%ii& Eotografiile,
12
 

confor# unei surse gu.erna#entale cine+e, ar fi fost

făcute la două săptă#âni după Fpaşii istorici" făcu%i pe
Dună de astronau%ii a#ericani Ar#strong şi Aldrin $n data
de 2> iulie 16&
/n alt oficial cine+, ao Gan, afir#a $n #artie 2>>
că a ob%inut peste 1&>>> de fotografii secrete apar%inând
 *A?A& n acestea Gan spune că ar fi .i+ibili paşii făcu%i
de oa#eni pe Dună şi ciar un scelet u#an abandonat
acolo& 0in acest scelet $nsă ar lipsi câte.a oase&
pote+a lansată de oficial era că o#ul a fost părăsit pe
Dună de o na.ă extraterestră Fcare doar ar fi prele.at
câte.a #ostre de %esut de la el"& Eotografiile de%inute de
ao Gan, după cu# susține acesta, au fost  ob%inute de o
sondă spa%ială& n ulti#ele luni au fost se#nalate tot #ai
des apari%ii de ()*uri deasupra #ai #ultor oraşe ale
lu#ii& 0octorul a+lan (t#an :a#basador $n rela%ia cu
ci.ili+a%iile extraterestre;, din cadrul o#isiei *a%iunilor 
/nite pentru studierea ()*, sus%ine, nici #ai #ult, nici
#ai pu%in, că de%ine do.e+i alucinante care $l $ndreptă%esc
să creadă că sunte# tot #ai aproape de o in.a+ie
extraterestră&
n =o#ânia, 2>> şi 2>1> au fost anii ()*, fiind
obser.ate obiecte neidentificate $n Hucureşti, Haiaare,
?ibiu, lu-, dar şi $n #ulte alte localită%i& Apari%iile au fost
conse#nate pe larg $n presă&
0ar, dacă $n =o#ânia apari%ia o#ule%ilor .er+i $n
farfuriile lor +burătoare nu a inco#odat pe ni#eni, $n
ina, anul acesta, au fost .ă+ute #ai #ulte ()*uri& Au
fost $ncise aeroporturi şi sa creat o stare de agita%ie şi
13
 

confu+ie a popula%iei& resa cine+ă a titrat cu litere #ari

că ne afla# $n fa%a unei "prein.a+ii" extraterestre&
OZN8URI VĂZUTE N COSMOS
Astronau%ii sunt $n general foarte re+er.a%i $n declara%ii
 pri.ind ()*urile& @xistă totuşi şi excep%ii& 0upă ce @dgar 
itcell a spus $n #ai #ulte rânduri nu doar că feno#enul
()* este real, ci că el repre+intă #anifestări ale unor 
.i+ite extraterestre, iată că şi unii cos#onau%i ruşi au decis
săşi expună părerea $n acest sens& 0r& @dgar itcell a
fost cel de al şaselea pă#ântean care a pus piciorul pe
Dună& @l ad#itea, $ncă $n 11, că Fse cunoaşte #ult #ai
#ult $n #aterie de in.estiga%ii extraterestre decât sa pus la
dispo+i%ia #arelui public", iar $n 16 declara FA# a.ut
oca+ia să discut cu persoane din trei %ări diferite, care
 pretind că, $n ti#pul exercitării atribu%iilor de ser.iciu, s
au $ntâlnit cu extratereştri"&
ntrebat $n continuare ce părere are el $nsuşi despre
do.e+ile .i+itelor extratereştrilor pe 'era, itcell a spus
F0in câte $n%eleg, din experien%a pe care o a# şi din ceea
ce a# .ă+ut cu ocii #ei, cred că există do.e+i foarte
 puternice $n acest sens şi gu.ernele %in secret păr%i #ari
din acestea"& n iulie 2>>8, itcell a surprins din nou
afir#ând că prăbuşirea unui ()* la =osIell, $n 147, sa
$ntâ#plat cu ade.ărat, iar gu.ernul ?/A ascunde ce
anu#e ştie $n acest sens& itcell po.estea că, fiind
crescut $n +ona =osIell, #ai #ul%i conte#porani ai
e.eni#entelor, ca şi #ilitari ori persoane din do#eniul
infor#a%iilor, care erau sub -ură#inte se.ere, au dorit să i
14
 

se confese+e $nainte de #oarte pentru aşi uşura conştiin%a&

Aceştia iau spus că Fprăbuşirea unei na.e spa%iale $n
apropiere de =osIell a fost un e.eni#ent real", iar 
#a-oritatea infor#a%iilor care sau .eiculat J ciar dacă
nu toate J erau autentice Fcă au fost recuperate corpuri, că
unele fiin%e erau .ii, că nu erau din această lu#e"&
nfor#a%iile erau cunoscute şi au apărut, $n ti#pul
derulării incidentului, şi $n +iarul F=osIell 0ailC =ecord",
dar $n +iua ur#ătoare au fost negate oficial, printro istorie
in.entată, cu un balon #eteorologic şi alte nonsensuri&
Da scurt ti#p după această declara%ie au apărut şi reac%ii
din partea celeilalte F#ari puteri" cos#ice& os#onautul
rus Alexandr Haladin a confir#at că ()*uri au fost
.ă+ute şi $n i#ediata apropiere a sta%iei orbitale =, ca şi
la os#odro#ul HaiBonur& 0upă părerea lui Haladin
există suficiente do.e+i care să -ustifice un studiu ştiin%ific
al feno#enului şi a sosit #o#entul că gu.ernele din
$ntreaga lu#e să recunoască oficial existen%a feno#enului
()*& @l a preci+at că Fgeneralul Kladi#ir .ano., fost
co#andant al Eor%elor ilitare ?pa%iale ale =usiei, a
confir#at că trei obiecte au +burat deasupra
os#odro#ului HaiBonur, la o altitudine considerabilă, şi
au fost ur#ărite pe radar& n nici un ca+ ele nu puteau fi
a.ioane"&
Haladin afir#ase şi #ai $nainte, la pri#ul Eoru#
nterna%ional de /fologie al Hra+iliei, că el şi colegul său,
cos#onautul usa anaro., au obser.at un obiect
lu#inos $n i#ediata lor apropiere $n ti#pul opera%iilor de
 -onc%iune a capsulei spa%iale cu sta%ia =& anaro. a
15
 

reuşit să fil#e+e apari%ia, iar fil#ul a fost pre+entat şi la

congresul din Hra+ilia&
Haladin sus%inea că acest fil#, precu# şi alte do.e+i pe
care leau e.ocat Far trebui să fie studiate de o co#isie
ştiin%ifică interna%ională"& os#onautul insistă că #ilitarii
ruşi aduc o contribu%ie $nse#nată la cercetarea ()*& @l a
dat ca exe#plu un ca+, cu un #are nu#ăr de #artori, de la
Gapustin Lar, o ba+ă #ilitară ultrasecretă destinată
racetelor, aflată la est de Kolgograd& n iunie 18,
deasupra ba+ei a apărut, +burând la -oasă $năl%i#e, un
obiect se#icircular, care a ilu#inat $ntregul co#plex cu un
far deosebit de puternic& Ful%i dintre foştii #ei colegi,
care lucrea+ă acu# la proiecte #ilitare ultresecrete,
recunosc că au .ă+ut ()*uri +burând deasupra centrelor 
de produc%ie, poligoanelor de artilerie şi facilită%ilor 
#ilitare"&
Haladin $şi ia totuşi o re+er.ă spunând că Fnu tot ce sa
raportat trebuie considerat ()*, $ntrucât este foarte
 posibil ca noi să ne confruntă# cu feno#ene naturale ce
$ncă nu au fost studiate $n #od corespun+ător"&
erită, $n sci#b, o #en%iune aparte faptul că ba+a
Gapustin Lar, ca şi localitatea MitBur, aflată $n aceeaşi +onă,
constituie pentru o anu#ită parte :şi nu cea #ai bună; din
ufologia rusă, ca şi pentru nenu#ărate istorii contrafăcute
eci.alentul ba+elor a#ericane =osIell şi Area 51&
onfor# acestor istorii, şi aici există ()*uri prăbuşite,
ale căror ră#ăşi%e ar fi fost folosite pentru de+.oltarea
unor tenologii #ilitare sofisticate, şi aici ar exista ba+e
extraterestre subterane etc& ititorul curios .a putea
16
 

.erifica aceasta el $nsuşi na.igând pe internet, după care

$şi .a putea antrena discernă#ântul deosebind ade.ărul de
#istificare&
UN OZN PIRAMIDAL DEASUPRA
G REMLINULUI 
'ele.i+iunea =ussia 'odaC a anun%at i#ediat
FGre#linul a fost explorat de sus de un ()*" J ei bine,
asta dacă .ă .ine să crede%i& analul ?BC *eIs anun%a
i#ediat F/n ()* #isterios .ă+ut pe cerul osco.ei a
stârnit specula%ii că oraşul a fost .i+itat de o na.ă spa%ială
extraterestră& ?a spus că obiectul $n for#ă de pira#idă a
ră#as ore $n şir deasupra ie%ei =oşii, $n capitala rusă"&
F'elegrap *eIs" adăugă F(biectul a fost co#parat cu
crucişătorul i#perial din fil#ele =ă+boiul ?telelor, iar 
#artorii spuneau că putea a.ea lă%i#ea de o #ilă"& F'e
?un", după ce a repetat ştirea, şia pus $ntrebarea care o fi
opinia exper%ilor ruşiN
0ata de  dece#brie J #en%ionată pe fil#e J li se părea
dubioasă, $ntrucât $n acea +i la osco.a a fost o ninsoare
 puternică, ori feno#enul nu apare pe fil#& F)eta'alB 
 *eIsletter" arată că straniul tetraedru care se rotea nu
 părea solid, a.ând o consisten%ă ce%oasă& nteresant este că
deasupra osco.ei orice aparat de +bor este inter+is, până
şi şeful statului trebuind să #eargă la aeroport cu #aşina,
nu cu elicopterul&
?cepticii au adăugat că, dacă i#aginile ar fi fost reale,
obiectele trebuie să fi fost .ă+ute şi de alte persoane, care
să dea telefon la poli%ie, ceea ce, din nou, nu sa $ntâ#plat&
17
 

oli%ia rusă a refu+at de altfel să co#ente+e ştirea&

/fologul france+ MOrP#e Heau a făcut o anali+ă
a#ănun%ită a fil#ului nocturn, #en%ionând că auto#obilul
coteşte spre stânga, cel care fil#ea+ă e $n dreapta
şoferului, fil#ând prin gea# prin fa%a acestuia&
(biectul apare clar $n spatele unor fire electrice& ri#a
ano#alie apare la #o#entul >>&11, când, aparent, obiectul
sare $n fața firelor& Aici, de fapt, #aşina a lo.it un #ic
obstacol, producând o scuturătură a ca#erei .ideo şi o
distorsiune a i#aginii& Da >>&12, #aşina face o $ntoarcere
$n /& (peratorul fil#ea+ă prin parbri+ul din fa%ă către
Gre#lin& Da >>&14, la un +oo# po+i%ia şi #ări#ea
obiectului #isterios ră#ân consistente cu obiectele din -ur,
ceea ce indică fie o fil#are autentică, fie un fals
extraordinar de bine făcut& Da >>&15, deoarece #aşina
continua să $ntoarcă, obiectul este $ncă $n .i+orul ca#erei,
dar obiectul dispare $n spatele unei por%iuni #urdare de
 parbri+, laolaltă cu alte obiecte din -ur& Apoi obiectul
reapare prin gea#ul uşii din dreapta& aşina trece sub un
 pod, iar la #o#entul >>&23 obiectul reapare pe fil#& ?e
.ede trecând prin spatele unor felinare&
'oate rela%ionările atestă destul de clar că nu poate fi
reflexia unui obiect din interiorul #aşinii& 0upă o pau+ă $n
care ca#era a fost $ncisă, obiectul reapare la #o#entul
>>&36 ca o pată nefocali+ată plutind pe cer& Da >>&37,
operatorul face +oo# la #axi#u#& ixeli+area obiectelor 
apare consistentă cu cea a restului i#aginii&&& Anali+a,
continuată astfel până la #o#entul >1&23, inclu+ând
.aria%ii de lu#ină etc&, $l conduce pe Heau la conclu+ia că
18
 

obiectul a fost fil#at cu ade.ărat pe .iu& 'o#as 0olbC,

specialist $n progra#e .ideo de tipul aCa, ?ofti#age,
After @ffects, a declarat că a descărcat fil#ul i#agine cu
i#agine, $ncercând apoi el $nsuşi ore $n şir să genere+e pe
calculator aşa ce.a până sa dat bătut, spunând că e
i#posibil&
/fologul rus icail erstein consideră că obiectul
 putea fi un balon solar, din cele care se .ând $n #aga+ine
cu 7 dolari bucata& Acestea au dia#etrul ca# de 2 #etri,
sunt $n for#ă de tetraedru şi e bine să fie ancorate& lutesc
după ce soarele $ncăl+eşte aerul din interior& 0ar cine să
aibă $ndră+neala să teste+e astfel de baloane deasupra
Gre#linuluiN *icB ope, fost analist ()* al inisterului
Apărării din =egatul /nit, a co#entat FA fost unul dintre
cele #ai extraordinare clipuri ()* pe care lea# .ă+ut
.reodată&&&"&
urtătorul de cu.ânt al -urnalului aerospa%ial de
specialitate FManeQs *eIs" a declarat F*a.e# nici o idee
ce ar putea fi"& Da câte.a luni după acest e.eni#ent,
enig#a pare să nu fi fost $ncă de+legată& 0ar $ntre ti#p s
au se#nalat din ina şi olu#bia pira#ide +burătoare
ase#ănătoare&&&
E POSI-IL UN S TAR!ATEH
u.ântul R?targateR se aude tot #ai des& n logica #ai
#ultor co#entatori, după Satergate şi #ai recentul
?exgate, ?targate ar trebui să fie ur#ătorul #are scandal
 politic ce .a +druncina ad#inistra%ia a#ericană& u alte
cu.inte, după banii negri pentru ca#pania electorală a lui
1
 

 *ixon şi după derapa-ele lui linton cu o stagiară la asa

Albă, A#erica .a trece printrun scandal legat de&&& farfurii
+burătoare şi extratereştriT
'otuşi e posibil să i+bucnească un ?targateN Acu# $n
nici un ca+ şi nici prea curând, $n ciuda faptului că,
teoretic, câte.a #oti.e sar găsi, dacă %ine# neapărat
 proble#a prăbuşirii de la =osIell a ră#as $n coadă de
 peşte, apari%ii ()* continuă să fie raportate, $ncă nu este
li#pede cu# stau lucrurile cu răpirile, po.estea cu angar 
18 :se spune că fil#ul cu acelaşi nu#e a fost inspirat dintr
un ca+ real; a fost $n#or#ântată şi, $n sfârşit, scandalul cu
fotografiile Area 51 $şi trăieşte ulti#ele +ile& 'oate aceste
e.eni#ente au a.ut loc la o distan%ă prea #are unele de
altele şi fiecare luat $n parte nu a a.ut un ecou suficient de
#are pentru a genera un seis# la Sasington&
=ă#âne de ur#ărit ce se .a $ntâ#pla $n continuare, #ai
ales că, $n confor#itate cu un sonda- reali+at la câte.a luni
după lansarea produc%iei ollCIoodiene Rndependence
0aCR, două trei#i dintre a#ericani cred sincer că o in.a+ie
extraterestră este posibilă&
Aceasta $nsea#nă că opinia publică este #ai pregătită
acu# pentru un ?targate decât acu# 5> de ani& 0ar #ai
este ne.oie fie de $ncă o perioadă de acu#ulare, fie de un
nou e.eni#ent, excep%ional de data aceasta, care să toarne
ga+ pe focul bănuielilor că Sasingtonul $ntre%ine de#ult
rela%ii cu extratereştrii&
Aşadar, totuşi, pe când un R?targateRN e #ai târ+iu
spune# noi, pe curând speră câ%i.a dintre a#ericani& 0ar 
el nu .a a.ea loc până când aceştia nu .or fi destul de
2>
 

#ul%i& ei #ai $n.erşuna%i dintre ei sau adunat de-a $ntro

grupare nu#ită R?targate oalitionR&
(biecti.ul lor declarat este acela de a face presiuni
 până când gu.ernul nu .a #ai a.ea $ncotro şi .a trebui să
di.ulge toate secretele $n legătură cu ()*urile şi
extratereştrii pe care le ascunde& Eondatoarea R?targate
oalitionR, ecilia 0ean, a preci+at pentru R'e
?cots#anR $n 2> aprilie Rrede# că #ilitarii sunt $n
legătură cu ci.ili+a%ii extraterestre de 5> de ani şi au
de+.oltat rela%ii de colaborare cu cel pu%in două ase#enea
ci.ili+a%ii, care se desfăşoară $n ba+e #ilitare subterane,
 printre care şi Area 51R& ?o%ul ei, =obert 0ean, este ofi%er 
$n retragere şi sus%ine că a a.ut acces la docu#ente secrete
ale *A'( ce con%ineau, $ntre altele, rapoarte de la autopsii
ale unor extratereştri& *u au fost făcute publice deoarece s
a considerat că ar pro.oca panică& Ru.ernul ştie lucrurile
acestea de 5> de ani şi, cu# un contact cu extratereştrii
este i#inent, ar trebui să le aducă la cunoştin%a opiniei
 publice de pe acu#R&
0upă +eci de ani de +.onuri, de teorii ale conspira%iei şi
de negări oficiale, .alul secreto#aniei se pare că, $n
sfârşit, a $nceput să cadă şi că foarte curând .o# afla
ade.ărata natură a farfuriilor +burătoare& n area
Hritanie, gra%ie legii Ereedo# of nfor#ation Act, care
 pre.ede că orice infor#a%ie secretă de.ine publică după 35
de ani, -urnaliştii engle+i de la #ai #ulte publica%ii au
cerut, $n luna august, socoteală 5 :ser.iciul britanic de
infor#a%ii interne; şi inisterului Apărării $n cestiunea
#ai #ultor dosare ()*&
21
 

DOSARELE SE DESCID
n lunga istorie a rela%iilor dintre extratereştri şi
 pă#ânteni, =obert 0ean aprecia+ă că există trei categorii
de #ărturii& (bser.a%iile făcute după cel deal 0oilea
=ă+boi ondial, conse#nate $n #ărturii, au fost
confiscate de către autorită%ile #ilitare, fiind %inute strict
secret $n anii Q5>&
ărturiile pro.in de la #ulte persoane, care pretind că
au fost răpite şi utili+ate drept cobai de experien%e sau
drept purtătoare ale unor #esa-e de pace sau de
a.ertis#ent legate de greşelile ci.ili+a%iei pă#ântene&
0e+.ăluirile pro.in de la persoane din $nalte sfere
 politice şi #ilitare după ce se retrag din func%ie& ele #ai
#ulte au lucrat $n ser.icii gu.erna#entale ce au legătură
cu obser.area feno#enului ()* sau ciar au intrat $n
contact cu extratereştrii&
ărturia şi de+.ăluirile lui =obert (& 0ean apar%in
acestei ulti#e categorii cea a faptelor recunoscute $n #od
oficial de către $naltele autorită%i #ilitare, de către *A'(
sau *A?A& Eapte care au speriat suficient de tare puterile
#ilitare pentru ca ele să le transfor#e $n Fdosare strict
secrete"&
 *u#eroase persoane care lucrea+ă pentru ar#ată au
trebuit să -ure că .or păstra secretul, ele fiind a#enin%ate
cu #oartea $n ca+ că nu se confor#ea+ă& ?e pare că unele
dintre ele ciar au dispărut $n #od #isterios pentru că au
.orbit prea #ult& 0ar =obert 0ean şia asu#at acest risc,

22
 

 ba #ai #ult, a a#enin%at că .a da şi nu#e dacă .a fi

 persecutat& Ui nu e singurT
 n ulti#a .re#e, tot #ai #ulte #ărturii ale unor foşti
$nal%i #ilitari .in să co#plete+e pu++leul pe care $l
repre+intă proble#a extraterestră& Eaptul că de.in obiectul
unor ca#panii de de+infor#are şi denigrare pare să nui
i#presione+e prea #ult, de altfel, ciar gu.ernele unor %ări
 precu# Anglia şi anada au de+.ăluit, recent, dosare
secrete legate de feno#enul ()*&
0upă +eci de ani de tăcere, autorită%ile lasă $ntrun fel
să Fscape" proble#a extraterestră& 0e ce se descid aceste
dosare oficiale e #ai greu de răspuns& Utiu puterile lu#ii
ade.ăruri despre extratereştri ce trebuie co#unicate
$nainte de a fi prea târ+iuN ?au este .orba doar despre o
cea%ă ce trebuie să adoar#ă curio+itatea, ascun+ând pe #ai
departe esen%ialulN
UN DRUM LUN! I !RAV
0upă anii de ar#ată, 0ean a a.ut o carieră de 14 ani $n
cadrul departa#entului ser.iciului de urgen%ă al şerifului
co#itatului i#a, din 'ucson& n 1>, el a %inut o
conferin%ă la /ni.ersitatea din Ari+ona, unde a .orbit
despre ()*uri& 0eclara%iile sale au făcut .aluri $n presa
locală& ai târ+iu, i sa refu+at pro#o.area $n cadrul
departa#entului şerifului pentru că credea $n ()*uri&
0ean a intentat o ac%iune $n -usti%ie şi a ob%inut despăgubiri
$n 12&
0in 1>, el a a.ut inter.en%ii la diferite congrese
despre ceea ce .ă+use cu ocii lui sau despre ce aflase $n
23
 

ur#a cercetărilor pe lângă anu#i%i anga-a%i ai ser.iciilor 

a#ericane şi ale *A?A& @forturile sale %intesc, $n
 principal, ob%inerea unei i#unită%i care să le per#ită
.ecilor #e#bri ai personalului #ilitar să #ărturisească
ce au .ă+ut sau au aflat despre ()*uri şi pre+en%a
extraterestră $n fa%a unei audien%e a ongresului fără a
risca să $şi piardă pensia sau să fie persecuta%i, după cu#
se $ntâ#plă $n pre+ent& 0ean $ncearcă, de ase#enea, prin
toate #i-loacele legale, să ob%ină o copie a docu#entului
topsecret al *A'( pe care la a.ut $n #âiniV .isea+ă să
adune $ntrun congres despre ()*uri toate #ărturiile şi
infor#a%iile credibile&
OZN8UL DE PE COASTĂ
0incolo de o #ul%i#e de fotografii trucate, de #ărturii
#incinoase şi de declara%ii ne.erificabile, -urnaliştilor lea
atras aten%ia dosarul Foasta *ortu#berland", $n care
erau strânse nu#eroase infor#a%ii despre un ()* enor#
care a fost obser.at şi fotografiat de nu#eroşi #artori
oculari& ()*ul cu pricina a fost un subiect de presă
celebru :inclusi. $n +iare de prestigiu ca FEinancial 'i#es"
şi "ndependent"; atât $n #ai 17>, la pri#a apari%ie, cât şi
$n iulie 177, când a fost obser.at pentru a doua oară& n
anii Q7>, inisterul Apărării din =egatul /nit a negat că ar 
fi fost .orba de o farfurie +burătoare, $nsă $n dosarul său
 pri.ind ca+ul din 17> se găseau patru confir#ări ale
acesteia, trei .enite de la radare #ilitare şi unul de la
radarul unui aeroport ci.il&

24
 

=ecent, după ce a făcut public dosarul, institu%ia cu

 pricina a dat un co#unicat $n care declară că, deşi nu poate
confir#a dacă ()*ul din 17> era sau nu o na.ă
extraterestră, este F$n totalitate cu #intea descisă" $n ceea
ce pri.eşte posibilitatea existen%ei .ie%ii extraterestre& :/n
elegant #od de a spune 0a, dar nu pute# de+.ălui #ai
#ult&;
0eşi #inisterul britanic nu este pri#ul care ia $n serios
existen%a .ie%ii extraterestre :gu.ernele din Eran%a, Helgia,
=usia, Hra+ilia, exic şi Argentina au a.ut, de #ai #ulte
ori, luări de po+i%ii $n pri.in%a ()*urilor;, totuşi aceasta a
fost pri#a confir#are oficială a faptului că farfuriile
+burătoare ar putea fi #ai #ult decât nişte si#ple fabula%ii&
onfir#area .ine pe fondul unui feno#en de entu+ias#
general, al cărui apogeu a fost atins când 2>7 acade#icieni
respectabili şi oa#eni de ştiin%ă cu patala#a au scris o
artă a ()*urilor :publicată $n #ai toate -urnalele
acade#ice din ?/A şi @uropa; $n care desfiin%ea+ă unele
argu#ente ale scepticilor şi acordă credit ipote+ei că nu
sunte# singuri $n /ni.ers&

25
 

CAPITOLUL II
SCLAVII LUI ANNUNAGI

26
 

0e neacceptat pentru unii sau fapt concret pentru al ții,

$n lu#ea științifică circulă o teorie prin care se spune că
o#enirea  o#ul  nu este produsul unei crea ții biblice sau
al unei e.oluții, ci produsul genetic al extratere ștrilor 
AnnunaBi creat de pentru a ser.i unui scop unic scla.ia&
0in descrierea unor texte antice se spune că, $n ur#ă cu
aproape 4>>&>>> de ani, *efili#ii :/ria șii; și AnnunaBii
au .enit pe ă#ânt for#ând o #ică colonie, unde.a $n
ceea ce astă+i cunoaște# a fi +ona ranului și raBului, $n
care prin utili+area ingineriei genetice aceștia au accelerat
de+.oltarea creaturilor ase#ănătoare pri#atelor de pe
ă#ânt cu scopul de a le pune la #uncă $n #inele de aur 
din Africa de ?ud&
Aceleași texte antice ne spun că au existat și eşecuri $n
dorința de a crea u#anoi+i #oderni, eşecuri ce au produs
#utan%i ce ulterior au ser.it drept #odel $n #itologia
greacă prin for#ele u#anoani#aliere&
0e cealaltă parte, știința $l consideră pe o#o
Australopitecus ca fiind pri#a fiin ță cu ade.ărat u#anoidă
și o plasea+ă $n ur#ă cu două #ilioane de ani& n aceeași
cronologie  la distan ță de un #ilion de ani $naintea lui
o#o Australopitecus  apare o#o @rectus și la $ncă
unul o#ul din *eandertal& Acesta din ur#ă sea#ănă
destul de #ult cu o#o Australopitecus&
=ecent, ideea pe care se spri-ină teoria pri.ind
#anipularea genetică este susținut ă de faptul că, $n ur#ă
cu 35&>>> de ani, $#preună cu o#o ?apiens, apare dintr
o dată roagnon, un o# care cuno ștea și folosea
uneltele și care $ și de+.oltase abilitatea de a construi
27
 

adăposturi și for#e de cultură și artă& 'oate aceste

ele#ente arată for#area unei societăți aflate la $nceput&
( descoperire relati. recentă arată faptul că o#o
?apiens, altul decât cel de roagnon, a precedat o#ul
de *eandertal cu aproape 2>>&>>> de ani, trăind $n era
glaciară J o perioadă presupusă a fi nefastă unei e.olu%ii
rapide& Astfel, o specie #ult #ai a.ansată şi de neexplicat
 $n lu#ea științific ă  apare $naintea uneia #ai pu%in
de+.oltate& Aici intră sub se#nul $ndoielii ideea unei
e.olu%ii progresi.e, $ncete şi ecilibrate& u siguran ță, #ai
sunt $ncă o #ul%i#e de lucruri ce nu pot fi explicate prin
teoria e.olu%ionistă&
/n argu#ent destul de greu de co#bătut de sceptici
este cel descris de tăblițele #esopota#iene $n care se
spune despre un F+eu" $nsărcinat cu #odificarea genetică a
lui o#o ?apiens& @A, F+eul" despre care care se face
referință, era fiul lui Anu, conducătorul unei alte lu#i& @A
a.ea titlul de F@*&G", adică F?tăpânul ă#ântului"& n
aceeași descriere se #ai spune că @A era cel care se adresa
Fonsiliului )eilor" $n nu#ele noucreatei rase
 pă#ântene& ( #ențiune aparte este cea $n care este descris
când acesta sa opus cru+i#ii pe care ceilal ți F+ei" o
foloseau asupra ființelor u#ane&
ând ideea creării unui Fscla." #uncitor a prins contur 
$n Fonsiliul )eilor", aceștia șiau pus $ntrebarea cu# ar 
 putea fi creată o ființă destul de inteligentă pentru a folosi
unelte și a executa ordine f ără a se $#potri.i& =ăspunsul la
această cerință a .enit de la @A $n adunarea AnnunaBilor,
care a F.ă+ut" prin crearea unui FAda#u" :Ada#; solu ția
28
 

 pentru ne.oia acestora& Acesta lea spus FEiința despre

care .oi .orbiți @<?' WT" 'rebuie doar să le inoculați
#ental i#aginea +eilorT"&
0upă ce @A a creat rasa u#ană, a .rut săi dea
$n.ă%ătura ade.ărului spiritual, lucru pe care Fonsiliul
)eilor" nu la acceptat, te#ânduse de faptul că șiar putea
 pierde controlul asupra lui Ada#u&
F)eii" nu doreau ca noua rasă să fie liberă și să
 pri#ească cunoașterea& Koiau doar să o controle+e& Aşa că
iau #anipulat pe oa#eni prin #inciuni şi falsuri,
inoculând $n #e#oria lor colecti.ă i#agini #alefice
despre @A și apropiații acestuia& Dau nu#it ?atana,
rin%ul ntunericului etc& Ade.ărul $nsă era că @A se
opunea trata#entului crud aplicat rasei u#ane şi că el era
ade.ăratul prieten al o#enirii&
  Această din ur#ă descriere pune cartea ene+ei şi
i+gonirea lui Ada# şi a @.ei $ntro cu totul şi cu totul altă
lu#ină& F0u#ne+eul" din Hiblie .rea să %ină departe de
u#anitate unoaşterea, dar Uarpele, ade.ăratul prieten al
(#ului, ştie că aceste creaturi #erită să afle totul despre
#oştenirea spirituală& 0upă ce u#anitatea a #âncat din
Ffruct" :a dobândit unoaşterea;, şia dat sea#a că era
goală, şia adus a#inte de scla.ia ei fa%ă de F+ei"& n #od
clar AnnunaBi nu au .rut ca rasa u#ană să se refacă din
 punct de .edere spiritual pentru si#plul #oti. pentru că ei
nu a.eau ne.oie decât de scla.i& ?copul creării lor era doar 
ca F(a#enii" să #uncească pentru bunăstarea F+eilor"&
F0o#nul 0u#ne+eu la i+gonit din grădina @denului
 pentru a lucra pă#ântul din care fusese luat& Astfel a
2
 

i+gonit @l pe Ada#V şi la răsăritul grădinii @denului a pus

nişte eru.i#i, care să $n.ârtească o sabie $n.ăpăiată ca să
 pă+ească dru#ul care duce la po#ul .ie%ii"&
?i#bolul Fsăbiilor de foc" ne arată #ăsurile luate de
F+ei" pentru a se asigura că ade.ărata unoa ștere nu .a
a-unge niciodată $n #âinile rasei u#ane& entru a
$#piedica și #ai #ult accesul la cunoaștere, u#anitatea a
#ai fost conda#nată $ncă o dată FUi lui Ada#, @l
:0u#ne+eu; ia spus Eiindcă ai ascultat de glasul ne.estei
tale şi ai #âncat din po#ul despre care $%i poruncise# ?ă
nu #ănânci deloc din el, bleste#at este acu# pă#ântul din
 pricina ta& u #ultă trudă să%i sco%i rana din el $n toate
+ilele .ie%ii taleV spini şi pălă#idă să%i dea şi să #ănânci
iarba de pe câ#p& n sudoarea fe%ei tale să%i #ănânci
 pâinea, până te .ei $ntoarce $n pă#ânt, căci din el ai fost
luatV căci %ărână eşti şi $n %ărână te .ei $ntoarce"&
AnnunaBi nu au a.ut niciodată inten ția ca oa#enii să
se ridice deasupra ni.elului existen%ei lor #ateriale, de a se
elibera sau de a $nțelege $n #od .oit ade.ărul despre
spiritualitate&
=eligia, aşa cu# a fost introdusă $n #intea o#ului de
AnnunaBi, are și a+i, $n +ilele noastre, scopul de a #en%ine
o#enirea $n ignoran%ă şi ser.itute& /r#ea+ă Degile lui
0u#ne+eu *u pune $ntrebări, *u căuta cunoaştere, pentru
că .ei #uri cu siguran%ă& Acestea sunt $n.ă%ăturile şi
co#porta#entul unui stăpân cu scla.ii săi& (#enirea sa
născut din ne.oia F+eilor" de a a.ea scla.i și de a #uri ca
scla.i& n #od ciudat, se pare că nici $n +ilele noastre
această dorință a lor nu sa sci#bat, poate doar F+eii"&
3>
 

SUNTEM SIN!URI N UNIVERSH
ână $n #o#entul de fa%ă, ni#eni nu a produs o do.adă
incontestabilă şi general acceptată a faptului că nu sunte#
singuri $n /ni.ers& 0e aceea, a crede sau a nu crede $n
existen%a extratereştrilor este, $n cele din ur#ă, o op%iune
 personală care %ine de ni.elul de educa%ie, de i#agina%ia şi
de entu+ias#ul fiecăruia dintre noi& *u .o# $ncerca să .ă
sci#bă# con.ingerile& *u $ntrun #od radical&
entru $nceput, ne .o# situa pe po+i%ia de #i-loc, cea a
scepticului& iar dacă nu există nepă#ânteni, pute#
obser.a că, $ncepând cu a doua -u#ătate a secolului al
<<lea, interesul pentru fiin%ele extraterestre aproape sa
transfor#at $ntrun feno#en social  dincolo de #iile de
Rca+uriR de $ntâlniri de gradul  sau de apari%ii de ()*
uri, sa pus $n #işcare o ade.ărată industrie care
exploatea+ă la #axi#u# dorin%a noastră de a consu#a
RalieniR& iile de căr%i, de fil#e şi seriale ?E, de -ucării, de
#esa-e publicitare, de -ocuri pe calculator, de printuri
$nsea#nă, $n traducere sociologică, faptul că extratereştrii
sunt .eritabile legende co#erciale ale secolului al <<lea,
iar i#aginea lor se .inde $n draci& *ea# $ndrăgostit de ei
ciar dacă le negă# existen%a, aşa cu# ne $ndrăgosti# de
 persona-ele din căr%i& estii ficti.e, dar si#patice, care ne
fac să .isă# şi să e.adă# din realitate&
@u unul, $nsă, nu sunt sceptic& *u aş a.ea cu#& Alături
de #ii de nebuni, de i#postori sau de exalta%i, fac parte
din clubul select al celor care :cred că; au .ă+ut ()*uri
şi nu #ie ruşine să afir# asta& *u .ă .oi plictisi cu
31
 

 po.estea #ea& @ clasică, oricu#& @ra noapte, era #are şi

rotund şi +bura aiurea&
Da ce.a .re#e după ce#i trecuse entu+ias#ul ini%ial,
a# $ncercat să anali+e+ #ai bine $ntâ#plarea şi a# a-uns
la conclu+ia că acea apari%ie a a.ut, cel pu%in $n ca+ul #eu,
coordonate si#ilare unei re.ela%ii #istice& e.a #i sa
arătat şi #a făcut să#i sci#b din rădăcini .i+iunea
asupra /ni.ersului& A# citit, când.a, $ntro carte
confesiunile unui ini%iat& 0escria re.ela%ia ase#enea unei
nop%i profunde $n care do#neşte un $ntuneric absolut&
Apoi, brusc, de niciunde, un fulger uriaş despică cerul şi
lu#inea+ă atât de puternic, $ncât po%i .edea 'otul până $n
cele #ai $ndepărtate +ări&
Apoi, din nou, se lasă noaptea, $nsă nu #ai ai ne.oie de
lu#ină, iar acu# po%i #erge oriunde pentru că cunoşti
toate dru#urile& Ui $n ti#p ce to%i ceilal%i sunt orbi şi
capti.i ase#enea celor din peştera lui laton, tu .e+i,
 printrun nou si#ț, $n be+nă&
Aşadar, re.ela%ia este un act indi.idual, subiecti.&
Atunci a# $ncercat să găsesc o teorie general .alabilă :şi
acceptată; care să ofere suficiente argu#ente pentru a a.ea
o po+i%ie fer#ă $n proble#a Fde ce să crede# #ai degrabă
că extratereştrii există decât că nu existăN"
entru că /ni.ersul este infinit& ar asta $nsea#nă că
unde.a $n această infinitate trebuie să existe atât alte fiin%e
careşi gidea+ă .ia%a după instincte şi ne.oi pri#are,
ase#enea ani#alelor terestre, cât şi alte fiin%e inteligente,
care au conştiin%a faptului că există şi a /ni.ersului $n care
trăiesc, ase#enea nouă& 0acă astfel de fiin%e nu ar exista,
32
 

atunci infinitul sar #ărgini unde.a, ceea ce este un

nonsens&
UNDE SUNT EXTRATERETRIIH
ai #ulte studii astrono#ice de dată recentă arată că
toate siste#ele solare pe care ar putea exista condi%ii
 pentru apari%ia .ie%ii, pe lângă faptul că se află la distan%e
uriaşe fa%ă de 'era, sunt cu cel pu%in un #iliard de ani #ai
 bătrâne decât siste#ul nostru& eea ce dă credit ipote+ei
că, dacă $n siste#ele solare respecti.e ar exista
extratereştri, atunci, cu siguran%ă, ei ar fi #ult #ai
de+.olta%i decât oa#enii& rin ur#are, ar putea folosi
călătoria E'D, călătorie care  contrar credin%ei co#une 
nu ține sea#a de legile ştiute ale fi+icii&
'eoria generală a relati.ită%ii a lui @instein oferă câte.a
indicii care duc către călătoria E'D, iar de la #i-locul
anilor X>, proble#a unei .ite+e #ai #ari decât cea a
lu#inii este subiectul unor cercetări foarte serioase& Aceste
cercetări au la ba+ă feno#enul de Rdefor#areR, creator al
spa%iului şi al ti#pului :unde conceptul obişnuit de
distan%ă nu se #ai aplică;&
?cepticii şi cei care nu cred $n existen%a extratereştrilor 
spun că Rdefor#areaR presupune cantită%i uriaşe de energie
exotică pe care ni#eni nu ştie cu# să o producă& 'otuşi,
astrono#ia #odernă stipulea+ă că această energie ar fi
#otorul pri# al expansiunii /ni.ersului şi că, prin ur#are,
ea $şi are ba+ă $n nişte legi naturale ce pot fi $n.ă%ate 
ciar dacă fi+icienii pă#ânteni $ncă nu au reuşit să le

33
 

descopere& *u acelaşi lucru se poate spune despre

fi+icienii extratereştrilor&
0e ase#enea, cei #ai #ulți care neagă feno#enul ()*
spun că pentru #a-oritatea ca+urilor se pot găsi explica%ii
RrealeR, iar pu%inele apari%ii care nu se -ustifică $n nici un
fel eci.alea+ă cu cri#ele care ră#ân nere+ol.ate de
 poli%ie :ceea ce nu $nsea#nă că nu a existat un cri#inal;&
nsă, la o pri.ire #ai atentă asupra =aportului ondon,
 pute# obser.a că, pentru aproxi#ati. o trei#e din
ca+urile de apari%ii ()* raportate $n ?/A, cei din Hlue
HooB nu au găsit nici o explica%ie& 'otodată, asu#ânduşi
riscul de a fi ridiculi+a%i de public, #ai #ul%i oa#eni cu
scaun la cap :pilo%i ci.ili, ofi%eri, poli%işti, profesori şi
ciar preo%i;, care, $n aparen%ă, nu au .reun #oti. e.ident
să #intă, an de an continuă să raporte+e apari%ii ale ()*
urilor& n plus, au $nceput să se $n#ul%ească acele ca+uri $n
care #artorul apari%iei este un grup considerabil de
oa#eni, nu o singură persoană&
0e exe#plu, cel #ai cunoscut ca+ european pe 3>
#artie 1>, poli%ia belgiană a fost asaltată de sute de
telefoane care anun%au că un ()* $n for#ă de triungi se
afla deasupra satului Sa.re, la sud de Hruxelles&
/n radar din apropiere a confir#at existen%a obiectului
neidentificat la altitudinea de 3&>>> de #etri& Ar#ata
 belgiană a tri#is două a.ioane de .ânătoare E16 pentru a
l intercepta, iar ()*ul a apărut şi pe radarele acestora&
@.ident, $n #o#entul $n care a.ioanele sau apropiat de el,
obiectul şia luat +borul şi dus a fost& u# spunea# la
$nceput, ni#eni nu a găsit o do.adă incontestabilă şi
34
 

general acceptată a faptului că nu sunte# singuri $n

/ni.ers& n fond, ()*urile sunt obiecte +burătoare
neidentificate, nu neapărat obiecte +burătoare
extraterestre&
'otodată, este e.ident că printre #iile de oa#eni care
 pretind că au .ă+ut ()*uri sunt şi câ%i.a, nu şti# câ%i,
care spun ade.ărul& ar unii dintre cei care le acordă credit
şi, $n plus, identifică ()*urile cu #i-loace extraterestre
de transport au şi $ncercat să intre $n legătură cu
extratereştrii prin progra#e precu# ?@'&
CRONOLO!IE

35
 

Sec. al II-lea d.Hr. Lucian din Samosata imaginează în cartea sa

"Verae historica" extratereştri care dispun de un sistem
universal de oservare! sonor! tactil şi vizual un #el de
megasim$.

Sec. al %VIII-lea Savan&ii concep sisteme vizuale de comunicare cu

Luna #ocuri în deşert etc.$

'()( *iuseppe +occoni şi ,hilip orrison dau startul ştiin&ei

moderne a căutării extratereştrilor printr-un articol apărut în
revistă "Nature" ! în care demonstrează capacitatea undelor
radio de a trimite semnale interstelare.

'(/ 0ran1 2ra1e ini&iază ,roiectului 3zma! prima cercetare

serioasă care dezate prolema semnalelor extraterestre.
,entru partea practică a proiectului! 2ra1e #oloseşte
telescopul radio cu diametrul de 4 de metri al
3servatorului *reen 5an1! S67.

'(' 8ntr-o reuniune a celor de la S9:I la *reen 5an1! în vestul

Virginiei! 0ran1 2ra1e prezintă o ecua&ie prin care estimează
numărul civiliza&iilor extraterestre ce ar putea exista în
galaxie; '/.///.

'(< 7nthon= He>ish şi ?ocel=n 5ell sesizează vira&ii inteligente

ale unei surse radio şi! crez@nd că sunt semnale
extraterestre! le numesc "icul om verde"! dar ulterior se
conving că acestea provin de la un simplu pulsar.

36
 

'(<' ,roiectul +=clop al A7 S7 cere guvernului S67 '/ miliarde de

dolari pentru construc&ia unei aze de cercetări cu './// de
telescoape radio de '// de metri diametru care să cerceteze
 în mod e#icient semnalele extraterestre. ,roiectul nu este
aproat.

'(<4 3 placă gravată care reprezintă evolu&ia speciei umane este

amplasată la ordul sondelor spa&iale ,ioneer ' şi 4! în
speran&a că va #i descoperită de extratereştri.

'(<B La aza 7recio din ,uerto Cico! 0ran1 2ra1e lansează primul
mesaD interstelar destinat extratereştrilor.

'(<< 3 enciclopedie de texte! imagini şi sunete este trimisă în

spa&iu la ordul sondelor Vo=ager ' şi 4.

'(<( 2ecanul S9:I! +arl Sagan! împreună cu Louis 0riedman şi

5ruce urra=! #ondează Societatea ,lanetară. ,rin
intermediul acesteia sus&in #inanciar dezvoltarea proiectelor
S9:I şi ale altor institute.

'(<( 6niversitatea 5er1ele= din +ali#ornia lansează S9C9A2I,

+ercetarea semnalelor extraterestre surprinse de
radioamatori$. ,rogramul #unc&ionează şi în ziua de astăzi.

'(E/ ,aul Horo>itz construieşte primul "analizator spectral" care

poate desci#ra mai multe canale radio simultan şi are marele
avantaD de a #i portail. ,@nă în prezent! Horo>itz a
monitorizat E/ de milioane de canale radio.

37
 

'(E4 Senatorul Filliam ,roxmire amenin&a A7S7 că va închide

S9:I. +arl Sagan îl convinge personal pe senator de
necesitatea institutului şi! ast#el! A7S7 #inan&ează în
continuare tehnologiile acestuia.

'(EB 0ran1 2ra1e şi al&i cercetători S9:I participă împreună cu

exper&i A7S7 la cel mai amplu program de cercetare a
semnalelor extraterestre realizat p@nă atunci.

'((4 La )// de ani după ce +olum a descoperit 7merica! A7S7

inaugurează propriul program S9:I. 7cesta constă într-o
supraveghere permanentă a cerului şi în cercetarea detaliată
a anumitor stele lista acestora nu a #ost #ăcută pulică în
totalitate$.

'((G Senatorul american Cichard 5r=an critică! în cadrul unei

şedin&e a +ongresului! activitatea S9:I! argument@nd că
timp de 4G de ani guvernul S67 a aruncat pe geam /
milioane de dolari pentru #aula&iile acestuia.

'(() Institutul S9:I intră în posesia echipamentului necesar

pentru a demara ,roiectul ,hoenix 4! care continuă
cercetarea intelor A7S7 prin amplasarea de noi telescoape
radio în toată lumea.

'((E 0olosindu-se de telescopul optic de ')B cm de la Harvard!

,aul Horo>itz începe căutarea mesaDelor extraterestre prin
analizarea semnalelor razelor laser care virează. +ercetarea
sa continuă! iar astăzi Horo>itz #oloseşte noul telescop optic
de 'EG cm.

38
 

'((( So#t>are-ul S9:Ihome a #ost lansat pe pia&ă şi a atras

milioane de useri care au instalat pe ,+-urile de acasă sau
de la muncă plat#orma S9C9A0I, IV. ,rin intermediul
acesteia! se decodează mesaDele radio înregistrate de
telescoape în vederea detectării eventualelor semnale
extraterestre.

4//G 8n Cusia! de la radiotelescopul sta&iei de cercetare 9vpatoria

sunt trimise peste un milion de mesaDe interstelare primite
prin e-mail de la navigatori pe Internet din toată lumea.

4//B La oservatorul radio Hat +ree1 din +ali#ornia începe

construc&ia celui mai per#ormant radiotelescop de pe :era.
7cesta va avea G)/ de discuri şi este otezat 7llen.

4/4) :elescopul 7llen va intercepta semnale identi#icaile de

origine extraterestră. 7poi va urma decodi#icarea acelor
semnale...

CUM ARATĂ UN NEPĂMNTEANH
?ă ne $ndepărtă# pu%in de lu#ile utopice din ?tar Sars
sau ?tar 'reB, $n care extratereştrii şi oa#enii se cunosc şi
con.ie%uiesc de-a de secole, şi să ne concentră# asupra
$ntâlnirilor de gradul 3 ale ci.ili+a%iei noastre
conte#porane& u pu%ine excep%ii, precu# si#paticul
 persona- @&'& din celebrul fil# o#oni# al lui ?pielberg,
cine#atografia şi tele.i+iunea neau obişnuit să .ede#
orice poten%ială fiin%ă extraterestră drept un in.adator 
respingător, agresi. şi de cele #ai #ulte ori&&& de+brăcat&

3
 

n lu#ina i#agina%iei cineaştilor, stai şi te $ntrebi dacă

Falienii", cu $nfă%işarea lor, care, de cele #ai #ulte ori,
nu#ai inteligență  nu sugerea+ă, cu #işcări greoaie şi
#e#bre destinate, parcă, nu#ai lo.iturilor directe sau
#anipulării de cada.re, nu sunt cu#.a nişte para+i%i ce au
 preluat tenologii superioare, #igălos elaborate, de la .reo
ci.ili+a%ie de#ult apusă& 0ar când totul se petrece $n
nu#ele soIului şi noi trebuie să fi# băie%ii buni&&&
0escrierile din literatura de specialitate serioasă sunt,
totuşi, #ai sensibile la aspectele practice pe care e.olu%ia
unor specii capabile de .oia-e interplanetare lear 
 presupune& ai #ult decât atât, +ecile de ani de
docu#entare asupra obser.a%iilor unor presupuse fiin%e din
alte lu#i par să distingă $ntre #ai #ulte specii&
0esigur, descrierile caracteristicilor fi+ice şi
co#porta#entale ale extratereştrilor nu sunt rodul .reunui
studiu ştiin%ific riguros, ba+at pe inter.iuri, fotografii şi
disec%ii, ci, #ai degrabă, o colec%ie de relatări subiecti.e
ale celor care sus%in că au fost #artorii unor astfel de
apari%ii&
0eşi nu#eroase puncte de referin%ă co#une fac
 posibilă o catalogare relati.ă a speciilor de .i+itatori
extratereştri ce conferă .eridicitate existen%ei unora dintre
ei, trebuie să %ine# cont de factorii  deloc pu%ini sau
negli-abili  care pot influen%a obser.atorii $n descrierile
lor& ediul cultural, ni.elul intelectual, profilul psiologic,
loca%ia şi tradi%iile sau religia sunt doar câ%i.a dintre
aceştia&

4>
 

#aginea consacrată din +ilele noastre a unui

extraterestru Freal" este aceea a unei creaturi ase#ănătoare
unui fetus, fira.ă, cu cap supradi#ensionat, oci #ari şi
#igdala%i de un negru absolut, pu%ine sau nici o altă
trăsătură facială şi extre#ită%i sub%iri& ercetătorii şi
 pasiona%ii ()* ştiu, $nsă, că $nfă%işarea .i+itatorilor poate
fi cu #ult diferită de aceasta& *u#ărul uriaş de raportări
ale unor $ntâlniri de gradul 3 din cea dea doua -u#ătate a
secolului al <<lea şi .arietatea caracteristicilor re+ultate
din relatările #artorilor au ridicat o nouă proble#ă $n
studierea feno#enului&
Astfel a apărut necesitatea elaborării unui siste# de
clasificare& Aşa cu# era de aşteptat, pri#a po+i%ie pe listă
este ocupată de fiin%ele cu trăsături aparent u#ane,
$#brăcate, $n general, $n costu#e dintro bucată şi care
.orbesc şi se co#portă ase#enea oa#enilor&
ea dea doua categorie este, probabil, cea #ai
răspândită $n obser.a%iile de acest gen u#anoi+ii&
Ase#ănători cu oa#enii, $nsă cu diferen%e anato#ice
.i+ibile, aceştia au adesea capul dispropor%ionat de #are $n
raport cu corpul, iar trăsăturile faciale .aria+ă $ntre abia
sci%ate şi inexistente& ( caracteristică co#ună $n ca+ul
u#anoi+ilor o repre+intă ocii extre# de #ari, fără pupile
şi care nu clipesc& 0i#ensiunile acestor extratereştri
Fclasici" rareori le depăşesc pe cele ale unui o# de statură
#edie, .ariind de obicei $ntre 1 şi 1,7 #etri& Dor li se
adaugă constitu%ia slabă, acoperită de costu#e strânse pe
corp, de obicei gri sau argintii :au existat $nsă ca+uri $n

41
 

care descrierile au ilustrat ceea ce ar putea fi costu#e

spa%iale;&
reaturile cu aspect ani#alic, ce.a #ai rare, sunt
caracteri+ate de trăsături specifice #a#iferelor, reptilelor 
sau peştilor blană, geare, coadă, sol+i sau alte texturi
ciudate ale pielii, ureci ascu%ite şi oci neu#ani&
a-oritatea, $nsă, pare să $#pru#ute detalii fi+ice ale
 pri#atelor, dublate de #ersul biped& năl%i#ea tipică a
fiin%elor din această categorie .aria+ă $ntre 1,8 şi 2,5 #etri,
iar co#unicarea se face, de regulă, fie prin sunete
ani#alice, fie prin telepatie& el deal patrulea tip este
repre+entat de extratereştrii robotici& @i par a a.ea corpul
construit din #etal sau din alte #ateriale artificiale, iar 
#işcările $i sunt nenaturale& 0eseori, $n ca+ul acestei
RspeciiR au fost raporta%i oci lu#inoşi şi abilitatea de a
 pluti prin aer sau de a face #artorii să plutească& Ei+ic,
creaturile robotice pot a.ea di.erse for#e, de la u#anoide
 până la #aşinării uriaşe, iar $năl%i#ea poate .aria $ntre
câ%i.a centi#etri şi 56 #etri& Kocea #etalică fără
inflexiuni şi telepatia par a fi #etodele de co#unicare
specifice acestora&
ea #ai per#isi.ă clasă $n #aterie de $nfă%işare şi de
co#porta#ent este cea a entită%ilor exotice& Acestea pot
a.ea trăsături u#ane sau ani#alice grotesc exagerate şi
co#bină, uneori, caracteristicile biologice cu cele
artificiale :gen cCborg;&
0e obicei $n po+i%ie bipedă, creaturile exotice au
$năl%i#i cuprinse $ntre 3> de centi#etri şi 3 #etri şi
co#unică $n special pe cale telepatică& A şasea şi ulti#a
42
 

categorie  cea aparițională  este şi cea #ai contro.ersată,

aflânduse la grani%a dintre pseudoştiin%a feno#enului
()* şi cea a paranor#alului& ai #ult decât orice,
entită%ile apariționale $#pru#ută caracteristicile
fanto#elor, fiind capabile să se #ateriali+e+e sau
de#ateriali+e+e şi săşi sci#be for#a&
anifestarea $n fața #artorilor poate fi selecti.ă şi $n
unele oca+ii a fost se#nalată abilitatea telecinetică de a
#uta obiecte şi oa#eni fără contact fi+ic& 0i#ensiunile
apari%iilor sunt ase#ănătoare celor u#ane, $n ti#p ce
#odalitatea tipică de deplasare este plutirea prin aer& a şi
celelalte categorii, extratereştrii RetericiR par să prefere
telepatia pentru a co#unica&
?i#pla asociere a ter#enului de extraterestru cu astfel
de apari%ii nu atribuie #odernitate ideii de fiin%e
nepă#ântene care au intrat $n contact cu ci.ili+a%ia
noastră& /n studiu superficial al istoriei şi #itologiei
greceşti, creştine sau celtice, de exe#plu, ne de+.ăluie
existen%a $ncă din cele #ai .eci ti#puri a unor figuri
stranii şi inexplicabile& ?ă fie de#onii, gno#ii sau +eii
.i+itatori de pe alte planeteN (ri, poate, @&'&ul +ilelor 
noastre este o tran+i%ie firească de la #isticis# la o cultură
do#inată de ştiin%ă şi de ne.oia de a crede că nu sunte#
singuri $n /ni.ers&
ncertitudinea $n această proble#ă nu .a fi risipită,
 probabil, decât $n #o#entul $n care .ocea di.ină se .a
face au+ită din cer sau pri#ul extraterestru .a lua cu.ântul
$n cadrul Adunării *a%iunilor /nite& ?au, de ce nuN,
a#ândouăT
43
 

eştii cerului
?tudii recent efectuate .orbesc despre nişte creaturi
ciudate, aşanu#i%ii peşti ai cerului, despre care nu se ştie
$ncă dacă sunt peşti, păsări sau .ier#i&
otri.it edi%iei engle+eşti a cotidianului Fra.da",
#isterioasele .ietă%i au trupuri lunguie%e ca ale .ier#ilor şi
 proe#inențe .aste pe lateralele lor ase#ănătoare celor ale
 peştilor& *u#ai că aceste .ietă%i nu trăiesc $n apă, ci $n aer&
ână acu#, ni#eni nu a reuşit să le găsească un nu#e
 potri.it& âte.a sugestii includ denu#irea de Fle#ne
+burătoare", Fentită%i solare" şi Fpeştii cerului"&
ri#a dată când o astfel de creatură a fost fotografiată a
fost $n ur#ă cu #ai bine de 1> ani de către regi+orul Mose
@sca#illa& ni%ial, el a cre+ut că e .orba de un ()*, dar 
apoi a reali+at că era ce.a ce se #işca la o .ite+ă foarte
#are& Astfel că Mose a $nceput să studie+e aceste .ietă%i şi
şia dat sea#a că ele in.adea+ă spa%iul de pretutindeni&
ai #ult decât atât, el a descoperit că aceste creaturi au
$nceput să se reproducă #ult #ai repede din cau+a
$ncăl+irii globale&
Eără a a.ea la $nde#ână un speci#en pentru a putea fi
exa#inat este i#posibil de deter#inat dacă aceste .ietă%i
sunt organis#e .ii, ciar dacă @sca#illa este de părere că
sunt&
!eştii cerului" au fost i#ortali+a%i doar $n fotografii
sau $n for#at .ideo& *i#eni nu ştie ce sunt, de unde .in,
dar de-a există oa#eni speciali+a%i $n studierea lor $n
Maponia& Aceştia spun că pasiunea lor nu este lipsită de
riscuri, $ntrucât aceste creaturi sunt otră.itoare $n se+onul
44
 

de iarnă& n Yara ?oarelui =ăsare, Fpeştii cerului" sunt

extre# de rapi+i, +burând cu 3>> Bilo#etri pe oră&
Anali+a fotografiilor şi a fil#ărilor acestor .ietă%i din
lu#ea $ntreagă indică faptul că ar putea creşte $n lungi#e
de la câ%i.a centi#etri până la câ%i.a #etri& u# ar putea
ce.a atât de #are să fie necunoscutN Aceasta este esen%a
#isterului&
Ar putea fi oriunde $n -urul nostru&&& $n at#osferă, $n
apă, ciar şi $n casele noastre& ână $n pre+ent, doar 
aparatul de fotografiat şi ca#era .ideo sau arătat la
$năl%i#ea .ite+ei cu care aceste fiin%e ui#itoare străpung
aerul& *i#eni nu ştie cu exactitate ce sunt sau de unde .in,
deoarece ni#eni nu a a.ut până $n pre+ent oportunitatea să
studie+e un exe#plar& ână când unul dintre aceşti Fpeşti
ai cerului" se .a sacrifica de dragul ştiin%ei, cercetătorii i
au lăsat $n sea#ă cripto+oologiei, acel sertar special al
+oologiei destinat #isterelor şi ca+urilor nere+ol.ate ale
ştiin%ei&

NATEREA UNEI LE!ENDE
 *eputând beneficia de o clasificare după catalog,
cripto+oologia ia $nregistrat sub nu#ele de Frod", Fpeştele
cerului" său entitate solară& 0eşi fil#ările .ideo sunt
$nregistrări clare ale existen%ei acestora, pentru ştiin%ă au
ră#as $ncă nişte creaturi fascinante şi #isterioase&
!eştii cerului" au apărut pentru pri#a dată pe #arile
ecrane prin #i-locirea producătorului Mose @sca#illa, cel
care ia descoperit dintro pură $ntâ#plare& n 14,
45
 

@sca#illa se afla la o fil#are $n *eI exico, unde a tras

câte.a cadre cu un aparat de fotografiat&
A ră#as ui#it să .adă că i#aginile sale erau populate
de obiecte +burătoare care nu se#ănau cu ni#ic din ceea
ce .ă+use până atunci, cu atât #ai #ult cu cât acestea
 păreau cât se poate de $nsufle%ite& 0eşi la $nceput a cre+ut
că este .orba despre păsări sau insecte, $n scurt ti#p şia
dat sea#a că fotografiile sale surprinseseră o specie
necunoscută& @sca#illa a fost cel care lea bote+at Frods",
eci.alentul $n li#ba engle+ă al cu.ântului !cilindru" sau
Fbaston", denu#ire ce a fost preluată $n această for#ă fără
a fi tradusă şi $n alte li#bi& eea ce a ur#at a fost o
ade.ărată .ânătoare de peşti ai cerului, $ntrucât @sca#illa
a reali+at de atunci sute de i#agini şi $nregistrări .ideo ale
#isterioaselor creaturi&
olec%ia sa de i#agini a fost $#bogă%ită cu alte câte.a
sute pri#ite din di.erse col%uri ale lu#ii& 0escoperirea lor 
recentă $i $nscrie printre ulti#ii .eni%i $n rândurile
cripto+oologiei& ?e pare că acestea se află $n -urul nostru,
$nsă .ite+a cu care se deplasea+ă şi culoarea lor alb
transparentă $i a-ută să se ca#ufle+e cu uşurin%ă $n lu#ina
+ilei&
re+en%a lor nu a fost obser.ată doar pe teritoriul
?tatelor /nite, ci şi $n anada, @uropa sau ina& 0eşi li
se #ai spune Fentită%i solare", se pare că aceste creaturi
sunt adaptate atât #ediului ac.atic, cât şi altora #ai
$ntunecate, cu# ar fi peşterile&
reatura 30

46
 

 *u#ele a fost inspirat de for#a corpului lor, care

a#inteşte de o bagetă sau de un cilindru& Dungi#ea lor 
.aria+ă destul de #ult& Au fost fil#ate exe#plare a.ând de
la 12 centi#etri până la câ%i.a #etri& Da di#ensiuni de
câ%i.a #etri ne pute# $ntreba cu# este posibil să nu $i
 pute# .edea cu ociul liber& /n răspuns cert la această
$ntrebare nu există, $nsă ceea ce #intea u#ană nu poate
explica este pus, de regulă, pe sea#a #isterului sau a
supranaturalului&
@ntită%ile solare sunt dotate cu o #e#brană sub%ire
aflată deasupra axei corpului cilindric, utili+ată pentru
 propulsia $n aer& ?a sugerat că Fpeştii cerului" ar fi
$nrudi%i cu specia ano#alocaris, cu deosebirea că sau
adaptat +borului& n ur#a surprinderii $n i#agini .ideo,
natura lor tridi#ensională a fost de#onstrată cu a-utorul
#ăsurătorilor şi testelor& Eor#a cilindrică face dificil de
locali+at po+i%ia exactă a capului şi a co+ii& n unele ca+uri,
i#aginile arată nişte aripioare ce .ibrea+ă odată cu corpul,
descriind o #işcare .ălurită $n aer, $n .re#e ce la al%ii,
aceste apendice a#intesc de aripile #ai scurte ale
albinelor& 0e cele #ai #ulte ori, creaturile sunt
transparente sau uşor albicioase&
ul%i au fost de acord că sunt i#posibil de .ă+ut cu
ociul liber din cau+a .ite+ei cu care se deplasea+ă prin
aer& Aceştia +boară ca orice insectă sau pasăre, $nsă la o
.ite+ă #ult #ai #are, uneori ocolind obiecte, do.edind că
 posedă inteligen%ă ani#ală& Anali+a fil#elor surprinse
arată că !peştii cerului" se deplasea+ă cu .ite+e ce
depăşesc cu uşurin%ă .ite+a sunetului&
47
 

?pecula%ii
n 17, cel care a $nregistrat pentru pri#a dată i#agini
cu aceste fiin%e +burătoare, Mose @sca#illa, a $ncercat să
atragă aten%ia lu#ii ştiin%ifice prin pre+entarea do.e+ilor 
fil#ate unei ecipe for#ate din +oologi şi eti#ologi de la
/ni.ersitatea olorado& n ur#a .i+ionării #aterialelor,
aceştia au declarat că nu au #ai .ă+ut ce.a ase#ănător şi,
cu siguran%ă, proble#a #erită aprofundată&
F=ods par să fie fiin%e biologice, $nsă fără a studia fi+ic
un speci#en este dificil să a-unge# la o conclu+ie& ar să
se $nrudească cu a#fibienii, deoarece au fost fil#a%i
 plon-ând şi ieşind din apă& @ste posibil ca ei să pro.ină din
#ediul ac.atic şi să fi e.oluat către cel aerian", este de
 părere biologul Gen ?Iart+, care a $nceput să in.estige+e
feno#enul rods $ncă din 18&
Ase#ănarea cu alte organis#e #arine nu se opreşte
nu#ai la a#fibieni& odul $n care sunt alcătuite a#inteşte
de cefalopode, #ai exact de cala#ari& n unele i#agini,
aceştia par să se expande+e ca un balon, după care se
de+u#flă, folosind un #ecanis# ase#ănător cu cel pe care
$l folosesc cala#arii pentru propulsie&
0acă aceşti rods sunt entită%i biologice, cu# se face că
 până $n pre+ent ni#eni nu a putut găsi un exe#plar #ortN
0acă aceştia +boară, după cu# se crede, $n fiecare +i $n
 -urul nostru, cu# este posibil ca nici #ăcar un singur corp
al acestora să nu fi fost descoperit pe pă#ântN ?Iart+
explică acest lucru folosind co#para%ia cu cala#arii
nea.ând oase, ci #aterie #oale, aceştia se pot desco#pune
rapid fără a lăsa ur#e& F0acă ne uită# la fosilele
48
 

$nregistrate până $n pre+ent, există o singură creatură care

a.ea un #od de loco#o%ie ase#ănător cu peştii cerului şi
aceasta era un prădător nu#it ano#alocaris, care popula
#ările $n ur#ă cu 4>> #ilioane de ani, fiind dotat cu
aripioare ce .ibrau $ntrun #od si#ilar cu cel al
#e#branelor .ă+ute la rods& @ste posibil ca ano#alocaris
să fie stră#oşii peştilor cerului de astă+i&"
re+en%a lor este destul de greu de ignorat, cu atât #ai
#ult cu cât do.e+ile existen%ei lor sunt #ai #ult decât
nu#eroase& rin ur#are, au fost propuse o serie de
explica%ii ale pro.enien%ei peştilor cerului& âtă .re#e o
creatură se află $ncă pe teritoriul labil şi per#isi. al
cripto+oologiei, ipote+ele asupra gene+ei lor pot să o ia
ra+na la propriu& lictisi%i de Higfoot, *essie sau
upacabra, a căror existen%ă nu a putut fi do.edită nici
#ăcar prin inter#ediul unor i#agini autentificate, oa#enii
şiau concentrat aten%ia asupra a ceea ce ar putea fi rod
 extratereştriV
 #aşinării auto#ateV
 fiin%e interdi#ensionaleV
 spirite sau fanto#e&
ntre toate aceste supo+i%ii care nu beneficia+ă de nici
un suport real, una singură este de actualitate& =ods pot fi
$ncadra%i pentru $nceput la categoria ()*uri, pentru că
asta sunt, cu siguran%ă, $n acest #o#ent obiecte
+burătoare neidentificate&
UNDE INTERVINE RAWIUNEA
4
 

ei #ai pu%in creduli au dat .ina pe erorile tenice ale

aparatelor foto.ideo, pe ilu+ia optică sau pe erorile de
 procesare a fil#elor& rin ur#are, au $ncercat să
do.edească faptul că nu există nici un #ister $n i#aginile
#işcate sau denaturate ale unor păsări şi insecte& ărerea
generală este că ceea ce .ede# repre+intă doar ilu+ii
optice, trucuri ale lu#inii, care re+ultă din #odul $n care
i#aginile :$n pri#ul rând cele .ideo; sunt $nregistrate şi
redate&
?a de#onstrat că trecerea prin fa%a aparatului foto a
unei insecte care bate rapid din aripi descrie o for#ă
cilindrică din cau+a efectului de #işcare $n ca+ul $n care
ca#era foto.ideo are setat un ti#p relati. lung de
expunere& n astfel de condi%ii tenice, ca#era se află $n
i#posibilitatea fi+ică de a captura o i#agine !curată" a
unui obiect ce se #işcă cu o astfel de rapiditate& @fectul
este cu atât #ai pronun%at $n ca+ul insectelor ce au aripi
#ari şi efectuea+ă +borul prin bătăi lente ale aripilor&
e fil#ul ce cuprinde cele două câ#puri intercalate ale
unei singure i#agini .ideo :deoarece #işcările sucesi.e
sunt captate şi afişate ca linii ori+ontale alternati.e;,
efectul Frod" poate fi .ă+ut alternând de la un câ#p la
celălalt, producând inter.ale distincte $ntre i#aginile
sucesi.e& Acesta este proba tenică prin care scepticii au
$ncercat să de#onstre+e că oricine poate produce efectul
Frod" dacă foloseşte corect ecipa#entul, lu#ina şi
subiectul&
0upă ce au #arcat rolul pe care setările foto.ideo $l
 -oacă $n apari%ia peştilor cerului, un alt experi#ent a fost
5>
 

făcut cu scopul de a de#onstra că este .orba doar despre o

ilu+ie optică& ( ecipă de cercetători, curioasă să afle care
este ade.ărul, a $ncercat să prindă creaturile $n .ederea
unui studiu a#ănun%it&
entru $nceput, oa#enii de ştiin%ă au plasat un nu#ăr 
#are de plase $n apropierea unor ca#ere .ideo, $n locuri $n
care pre+enta peştilor cerului fusese se#nalată anterior&
0upă ce ca#erele au $nregistrat apari%ia şi captarea lor $n
 plase, sa trecut la in.estigarea lor& articipan%ii la studiu
au fost surprinşi să afle că !prada" era for#ată din #olii,
fluturi şi alte insecte, $nsă nici .orbă de peşti ai cerului&
n.estiga%iile ulterioare au arătat că $nregistrarea .ideo pe
care se pot .edea +burătorii este doar o ilu+ie optică creată
de $nregistrarea cu o .ite+ă #ai lentă&
@xperi#entul a de.enit do.ada e#pirică a oa#enilor de
ştiin%ă că aceşti cilindri +burători pot fi captura%i nu#ai că,
la final, locul acestora nu se află $n $ntortoceata
cripto+oologie, ci ciar $n cataloagele de +oologie, unde
figurea+ă de foarte #ult ti#p& ul%i sau $ntrebat cu# se
face că feno#enul rods a intrat $n aten%ia publică abia $n
14, la ce.a .re#e după ce tenologia foto.ideo a
de.enit accesibilă #aselor& /n desen aflat pe o stâncă din
Argentina, ce se pare că are 5> de ani .eci#e, $nfă%işea+ă
nişte creaturi ase#ănătoare cu ceea ce nu#i# a+i Frods"&
onfir#area autenticită%ii lor ar dărâ#a $ntreaga
de#onstra%ie tenică a scepticilor, ne#aiputând fi .orba de
o ilu+ie optică $n ca+ul unui desen de 5> de ani aflat pe o
stâncă&

51
 

FILMUL DE LA NASA AL Z-ORULUI 
SFS8B AL NAVETEI DISCOVER 
/nul dintre cele #ai spectaculoase fil#e cu ()*uri a
fost făcut la 15 septe#brie 11 de una din ca#erele
na.etei 0isco.erC& Această sec.en%ă a fost de+.ăluită de
0on @aBer $n cursul e#isiunii ard opC, apoi a fost
reluată de ?igtings, @ncounters şi ciar de DarrC Ging de
la **&
ntre ora 2>&3> şi 2>&45 ', pe ca#era fixată $n
spatele cargoului na.etei 0isco.erC şi $ndreptată spre
ori+ontul terestru :$n ti#p ce astronau%ii $şi .edeau de
treburi; apare deodată un obiect strălucitor ciar deasupra
ori+ontului, adică deasupra Australiei occidentale,
deplasânduse lent de la dreapta la stânga&
Alte obiecte intră $n câ#pul ca#erei şi se deplasea+ă $n
toate direc%iile& Apoi, un flas de lu#ină #ătură ecranul&
a răspuns la această apari%ie, obiectul principal, cât şi
celelalte $şi sci#bă direc%ia şi accelerea+ă brutal& /nele
efectuea+ă .ira-e $n ungi drept& Abia acu# un al doilea
flas de lu#ină se $ndreaptă acolo unde obiectele erau
 po+i%ionate precedent& ?ec.en%a se ter#ină cu sci#barea
ungiului de .edere a ca#erei&
( du+ină de #ici obiecte strălucitoare sunt acu# actorii
acestei scene& ?cepticii au confir#at că aceste obiecte
sunt, de fapt, si#ple particule de gea%ă ce +boară prin
spa%iu& ar flasurile ar pro.eni de la o #ică racetă
utili+ată pentru a a-usta traiectoria na.etei& Ma#es (berg,

52
 

inginer la *A?A care a lucrat la această #isiune, asigură

că acest gen de feno#en este curent&
ntrade.ăr, #aşinăriile tri#ise $n spa%iu sunt, $n ti#pul
+borului lor, $ncon-urate de nori de balast& Atunci când
deşeurile sunt expul+ate din na.etă, ele sunt de.iate de la
traiectorie de propulsia acestora& (a#enii de ştiin%ă sus%in
că obiectele +ărite nu sunt cristale de gea%ă deoarece fi+ic
este i#posibil ca ele săşi sci#be direc%ia $n #aniera $n
care sau .ă+ut e.oluând acele #isterioase obiecte& 0acă
ele se găseau la 16 B# de na.etă, cel #ai #are ar fi trebuit
să accelere+e de la > la 4&>23 B#Z $ntro secundă&
e a e.iden%iat anali+a fil#uluiN *a.eta 0isco.erC se
găsea la 2&757 B# de ori+ontul terestru& Accelerarea ()*
ului principal a fost de 87&>>> B#Z& Da 3 secunde după
 pri#a ra+ă lu#inoasă, acesta şia sci#bat brutal direc%ia
şi a accelerat cu o .ite+ă de 34&>>> B#Z $n 2,2 secunde&
/nii au spus că ra+ele lu#inoase trase $n direc%ia ()*
urilor erau gata să le distrugă& oagland a presupus că era
.orba de utili+area unei ar#e gen ?tar Sars&
ercetătorii sus%in că pri#a ra+ă de lu#ină pro.enea de
la HaC @x#out, $n apropiere de instala%ia #ilitară de la
 *ort Sest ape& Ha+a de la ine ap, din Australia, ar fi
$nsă la originea celei de a două dâre de lu#ină& @xplica%ia
oficială dată de *A?A nu a fost deloc con.ingătoare& 0acă
obiectele fil#ate erau $ntrade.ăr particule de apă folosite
după cu# afir#ă *A?A, atunci de ce ti#p de #ai #ulte
#inute după sec.en%a care ne interesea+ă $ncepe opera%ia
de e.acuare a apei folositeN Ui de când deşeurile e.acuate
au $nceput să efectue+e .ira-e $n ungiuri drepteN
53
 

 TO-LERONE 
u.ernul britanic a făcut publice noi infor#a%ii despre
apari%iile unor obiecte +burătoare neidentificate
repre+entând a cincea astfel de colec%ie& @a a fost
desecreti+ată -oi de inisterul britanic al Apărării,
relatea+ă **& rintre acestea se nu#ără un obiect cu
for#a unui !'oblerone" ce planea+ă, re+iduuri albsidefii
şi lu#ini ciudate, toate pe cerul arii Hritanii&
nfor#a%iile făcute publice sunt cele #ai nu#eroase de
 până acu#, nu#ărând $n total 6&>>> de pagini, din 14
 până $n 2>>>& 0osarele includ #ărturia unui bărbat din
Hir#inga#& n #artie 17, po.esteşte acesta, sa $ntors
de la lucru la ora >4&>> şi a .ă+ut un obiect #are $n for#ă
de triungi ce plana deasupra grădinii casei sale&
Hărbatul spune că #aşinăria era silen%ioasă, $nsă câinii
din catier lătrau de +or& A dispărut după trei #inute,
 potri.it raportului, lăsând $n ur#a sa o substan%ă alb
sidefie, care sa putut .edea pe .ârfurile copacilor, unele
dintre aceste re+iduuri fiind păstrate de bărbat $ntrun
 borcan& *u se ştie $nsă ce sa $ntâ#plat cu borcanul
respecti. şi cu con%inutul său&
ntrun alt docu#ent, ce datea+ă din ianuarie 17, se
.orbeşte despre un bărbat care se $ntorcea acasă noaptea $n
sudul regiunii Sales, când a obser.at un tub de lu#ină ce
cobora din cer, care la $nceput părea o stea uriaşă&
'elefonul #obil al o#ului, dar şi #aşina sa sau
defectat, potri.it raportului, iar bărbatul a coborât din
.eicul şi sa $ndreptat spre lu#ina respecti.ă& ând sa
54
 

$ntors la auto#obil, i sa făcut rău, iar la scurtă .re#e

după acest episod a descoperit că are o boală de piele&
otri.it raportului, #aşina sa a ră#as $n acelaşi loc,
acoperită de noroi şi praf&
Alte rapoarte #en%ionea+ă apari%ii obser.ate de grupuri
de persoane, inclusi. una din 17 $n care cinci #e#bri ai
ecipa-ului unui pescador din area *ordului au anun%at
că au .ă+ut un obiect rotund, plat şi lucios ce plana pe cer&
Au spus că lau .ă+ut atât prin binoclu, cât şi cu ociul
liber, raportul #en%ionând faptul că #artorii sunt foarte
sceptici $n pri.in%a existen%ei ()*urilor& @i au ur#ărit
obiectul pe radar ti#p de #ai #ulte secunde până când a
dispărut, se #ai arată $n raport&

55
 

CAPITOLUL III
DESECRETIZAREA DOSARELOR OZN

56
 

Da #i-locul lunii februarie 2>1> a fost pusă la

dispo+i%ia #arelui public, prin Ari.ele *a%ionale ale
arii Hritanii, cea de a cincea transă de docu#ente
for#ată din 24 de dosare ale inisterului Apărării,
con%inând peste 6&>>> de pagini pri.ind feno#enul ()*
:obser.a%ii şi coresponden%a; şi acoperind anii 142>>>&
/fologul 0a.id larBe, cel care a ser.it drept consultant
 pentru acest proiect, a co#entat câte.a dintre ca+uri& n
16 a fost un .ârf de raportări, cu 6> incidente, acest
nu#ăr descrescând $n anii ur#ători& larBe este con.ins că
feno#enul sa datorat şi unor fil#e cu extratereştri
difu+ate $n epocă&
0enu#irea de F()*" nu ar fi potri.ită pentru toate
aceste rapoarte& @l citea+ă un studiu efectuat $n 155 de
inisterul Aerului ce stabilise că dintre toate incidentele
raportate şi exa#inate Fla cald", circa >[ puteau fi
explicate drept baloane, a.ioane, fulgere globulare,
obiecte cereşti etc&, abia cele cărora nu li sa găsit nici o
explica%ie putând fi catalogate drept ()*& (r, dintre
incidentele raportate $n docu#entele #en%ionate prea
 pu%ine au fost exa#inate #eticulos şi profesional din lipsă
de ti#p şi resurse& (fi%erii care au a.ut această sarcină
erau ocupa%i $n bună #ăsură să răspundă unor ci.ili care
erau con.inşi că ar#ata ascunde anu#ite do.e+i pri.ind
rela%iile cu extratereştrii&
0esigur, $n fişierele recente există şi ca+uri cu ade.ărat
interesante& 0e pildă, pe 26 ianuarie 17 la ora 22&4>, un
 bărbat :cu identitatea confiden%ială; $şi conducea #aşina
57
 

 pe o şosea lângă orăşelul @bbI Kale, din sudul Yării

alilor, când a .ă+ut Fo stea #asi.ă" apropiinduse de
#aşina sa& Apoi un Ftub de lu#ină" a coborât din cer sub
un ungi de 45 de grade& FDu#ina a $n.ăluit #aşina,
ră#ânând aşa circa cinci #inute& artorul a oprit #otorul,
a stins farurile, a coborât şi a făcut câ%i.a paşi $n lu#ina
strălucitoare& *u se au+ea nici un sunet, cu# ar fi fost
nor#al, de pildă dacă ar fi fost proiectorul unui elicopter"V
aparatul de radio şi telefonul #obil nu #ai func%ionau&
ând o#ul nostru sa $ntors $n #aşină, a constatat că era
 plin de praf&
A-uns acasă sa si#%it din ce $n ce #ai rău& A raportat
ca+ul a doua +i di#inea%ă, când $ncă se si#%ea rău& A a.ut
apoi proble#e der#atologice ce au necesitat trata#ent
#edical& *u există nici o #en%iune că acest ca+ ar #ai fi
fost ur#ărit sau in.estigat ulterior la fa%a locului&
n docu#ente apar câte.a ca+uri interesante obser.ate
 pe radar& e 15 august 17, $n -urul prân+ului, patru
#e#bri ai ecipa-ului unui trauler care pescuia $n area
 *ordului, la 1 #ile nordest de Eraserburg, au +ărit Fun
obiect rotund plat şi strălucitor" +burând la altitudine
 -oasă, la o distan%ă de cel #ult o #ilă& (biectul a fost
.i+ibil circa 3> de #inute şi a fost prins şi pe ecranul
radarului na.ei& Da un #o#ent dat, ()*ul sa apropiat
de #artori, apoi sa $ndepărtat, Fdispărând aproape
instantaneu"&
n di#inea%a +ilei de 15 februarie 1, controlorii
traficului aerian din restIicB, ?co%ia, au prins pe radar un
()* i#ens& ?e#nalul părea să .ină de la un obiect lung
58
 

de +ece #ile, lat de două, trecând cu o .ite+ă de circa

1&8>> B#Zoră deasupra ării rlandei& nregistrarea de pe
 bandă a fost exa#inată şi de exper%ii for%elor aeriene&
ntrucât $nsă $n acea +onă radarele #ilitare nu
$nregistraseră ni#ic, ca+ul a fost considerat $ncis& /n ca+
radar instructi. din aceste docu#ente este cel petrecut pe 5
octo#brie 16&
n #i-locul unui .al de obser.a%ii ()*, poli%ia a
raportat apari%ia unor lu#ini colorate inter#itente
deasupra golfului 'e Sas din estul Angliei, alertând
 pa+a de coastă, care la rândul ei a contactat a.ia%ia
#ilitară& =adarele sesi+aseră de-a un Fblip" stând ne#işcat
deasupra orăşelului Hoston din +onă& 0ar cu# se#nalul nu
şia sci#bat po+i%ia ti#p de  ore, sa a-uns la conclu+ia
că a fost doar un ecou cau+at de turnul $nalt de 83 #etri al
 bisericii din localitate& ar lu#inile .ă+ute de poli%işti sa
spus că fuseseră probabil stele aflate aproape de ori+ont&
/n ca+ cu Fdo.adă #aterială" sa petrecut la ora 4 $n +ori,
$ntro +i de #artie 17, $ntro +onă suburbană din
Hir#inga#&
(bser.atorul a fost tre+it de lătratul câinilor şi a .ă+ut
 prin gea#, plutind deasupra grădinii sale, un obiect
triungiular albăstrui, de #ari di#ensiuni, care sa
depărtat $nsă fulgerător când #artorul a ieşit din casă& n
ur#a sa a ră#as pe sol o cantitate din aşanu#itul Fpăr de
$nger", o substan%ă gelatinoasă, ase#ănătoare pân+ei de
 păian-en, se#nalată adesea $n conexiune cu obser.a%iile
()*, dar şi cu apari%iile Eecioarei aria& Da fel ca aşa

5
 

nu#itul ectoplas#, ea se e.aporă foarte repede, fără a lăsa

ur#e&
n.estigarea acestui ca+ concret sa $nceiat prin
cererea adresată de #ilitari #artorului de a tri#ite un
eşantion pentru a fi exa#inat, după care totul a fost dat
uitării&
MILITARII -RITANICI6 IRITAWI 
DE APARIWIA OZN8URILOR 
0atorită $n bună #ăsură stăruin%elor dr& 0a.id larBe,
un cunoscut ufolog britanic, $n ulti#ii ani a fost
desecreti+ată o #are cantitate de docu#ente ale
inisterului Apărării al arii Hritanii :inistrC of 
0efence J o0; pri.ind ()*urile& @le au fost depuse J 
scanate J la Ari.ele *a%ionale, de unde pot fi descărcate
de oricine $n pri#a lună gratuit, apoi contra unei taxe
#odice& n ianuarie 2>1>, larBe a intrat pe această filieră
$n posesia unui docu#ent de 5 pagini, elaborat de un
func%ionar superior al o0, pu%in ti#p $nainte de 25
septe#brie 2>>7, când #inistrul a aprobat transferul
fişierelor ()* către Ari.ele *a%ionale&
n acest docu#ent se spune $ntre altele F0e la sfârşitul
celui de al 0oilea =ă+boi ondial, o0 a fost $nsărcinat
cu $nregistrarea şi, din când $n când, cu in.estigarea
obser.a%iilor ()*& ontrar a ceea ce cred #ul%i din #arele
 public, o0 nu are nici un interes $n subiectul for#elor de
.ia%ă extraterestră care ar .i+ita =egatul /nit, ci doar $n
asigurarea integrită%ii şi securită%ii spa%iului aerian al
=egatului /nit"&
6>
 

Autorul docu#entului explică faptul că, deşi fişierele

nu con%in ni#ic rele.ant pentru apărarea teritoriului,
con%inutul lor este de un Finteres deosebit pentru un grup
#are de ufologi a#atori sau profesionişti din lu#ea
$ntreagă", care Fau bo#bardat #inisterul cu cereri
co#plexe de infor#a%ii #ai ales după pro#ulgarea $n
2>>5 a Degii libertă%ii de infor#are"& relucrarea acestor 
cereri a de.enit Ftot #ai costisitoare şi consu#atoare de
ti#p", $n #od special prin faptul că răspunsurile o0 au
fost puse la $ndoială de ufologi& n plus, Fdesecreti+area
docu#ent cu docu#ent a ali#entat specula%ii inutile din
 partea celor care cred că o0 ar a.ea ce.a de ascuns"& u
toate acestea, #inistrul apărării, 0es HroIne, era infor#at
că F&&& o0 este conştient că nu există nici o do.adă clară
 pentru a do.edi sau infir#a existen%a extratereştrilor, prin
ur#are fişierele sunt #ult #ai pu%in incitante decât ar dori
să creadă \industria] ce $ncon-oară feno#enele ()*"&
 ntrun proiect de trei ani fusese pre.ă+ută publicarea a
16> dosare ()* $ncepând cu ca+uri din 17>& Da acestea
sau adăugat $ntre ti#p alte două+eci de dosare&
a-oritatea docu#entelor pro.eneau de la secretariatul
?tatului a-or al Aerului, dar erau şi coresponden%e ori
docu#ente ale ser.iciilor de infor#a%ii& n proiect sau
in.estit 13&>>> de lire sterline pentru scanări şi 3&>>>
 pentru un softIare speciali+at de redactare& o0 a
 preci+at că sa făcut o excep%ie de la regula celor 3> de ani
$naintea desecreti+ării datorită interesului #anifestat de
#arele public şi al Flipsei unor #ateriale sensibile" $n
dosare& 'otuşi existau unele referiri la proble#e ale
61
 

tenologiei apărării, la rela%ii cu puteri străine şi uneori

co#entarii nepoliticoase, care trebuiau eli#inate $n
confor#itate cu regulile Degii libertă%ii de infor#are J un
efort deloc negli-abil&
aterialul sugerea+ă că o0 ar trebui să continue
 politica de #ini#ali+are a interesului sau $n ()*uri&
0rept re+ultat, $ncepând din 1 dece#brie 2>>, la
obser.a%iile raportate ciar de surse de $ncredere :a.iatori,
radare, poli%ie etc&; se .a răspunde printro scrisoare
oficială tip, coresponden%a fiind tocată după 3> de +ile&
( notă din noie#brie 2>> considera că gişeul prin
care se răspundea publicului la $ntrebări legate de
feno#enul ()* trebuie $ncis $ntrucât el Fnu ser.eşte
.reunui obiecti. %inând de apărare şi generea+ă doar 
coresponden%ă fără .aloare pentru apărare", deci, $n
.re#uri de cri+ă, Fdistrage resursele de la proble#ele de
 ba+ă ale apărării& o0 nu are nici un interes să #ai
 pri#ească rapoarte ()* după noie#brie 2>> şi nu .a
#ai reac%iona la ele"& Aceste #ăsuri sunt #enite să eli#ine
şi .iitoarele cereri de docu#ente ()* de la o0 prin
Degea libertă%ii de infor#are&
oti.a%ia acestor #ăsuri stă şi $n faptul că de la o
#edie de 15> de raportări pe an sa a-uns la 634 $n 2>>,
ceea ce ar fi i#pus un efort $n supli#entarea personalului
alocat $n acest scop& 0eran-at de acu+a%ia că ar ascunde
infor#a%ii pri.ind ()*urile, o0 a lăsat să se $n%eleagă
că a e.itat o abordare for#ală a proble#aticii ()* cu alte
gu.erne pentru ca Fufologii" să nu o considere că o
do.adă a unei conspira%ii interna%ionale pe această te#ă&
62
 

Da fel, au fost tri#ise instruc%iuni pentru ca personalul

#ilitar să descura-e+e raportarea obser.a%iilor de către
#arele public&
o#entând situa%ia, 0a.e larBe #en%ionea+ă că
Fo0 ar fi trebuit să $n.e%e după #ai bine de 6> de ani că
 printro astfel de #ăsură ()*urile nu .or dispărea pur şi
si#plu& A# senti#entul că la proxi#ul incident ()*
i#plicând aerona.e #ilitare sau ci.ile o0 .a fi obligat
săşi reconsidere această politică #ioapă"&
SĂ NE PRE!ĂTIM
/n obiect ase#ănător a fost obser.at şi pe cerul
Dondrei două săptă#âni #ai târ+iu& ă se $ntâ#plă ce.a
stă #ărturie faptul că anul acesta Katicanul, (*/, dar şi
oa#eni de ştiin%ă au a.erti+at din ce $n ce #ai răspicat
despre posibilele ci.ili+a%ii care near putea .i+ita& !*oi
crede# că aceasta este partea preli#inară a in.a+iei ce a
fost pre+isă pentru 2>1>2>11& 'rebuie să ne pregăti# cu
to%ii şi să luă# $n serios astfel de feno#ene", ne spune,
foarte con.ins, 0a.id ollins, astrofi+ician la
/ni.ersitatea ar.ard&
DESCIDEREA ARIVELOR 
SECRETE OZN
e 14 iunie 2>1>, politicianul italian ario Horge+io a
$naintat arla#entului @uropean de la ?trasbourg un
docu#ent $n care cere crearea unei Fo#isii @uropene
 pentru feno#enul ()*", ca şi desciderea ari.elor 
secrete, pentru a pune la dispo+i%ia #arelui public toate
63
 

docu#entele legate de ()*uri, din cele 27 de state

#e#bre ale /@& ario Horge+io este #e#bru $n
arla#entul @uropean de la ?trasbourg din partea
 partidului italian Diga *ordului& n docu#ent se
rea#inteşte că $ncă $n 178 Adunarea enerală a (*/ a
recunoscut $n #od for#al .aliditatea proble#aticii ()* şi
se sublinia+ă că un organis# de anali+ă şi dise#inare a
datelor colectate de di.erse institu%ii şi gu.erne europene
ar putea a.ea un i#portant i#pact asupra cercetării
ştiin%ifice şi ar oferi $n acelaşi ti#p infor#a%ii pertinente
 publicului şi #ass#edia&
deea nu apare pentru pri#a dată& n ur#a .alului de
obser.a%ii din Helgia, $n pri#ă.ara anului 1>
eurodeputatul belgian @lio 0i =upo a propus $nfiin%area
unui Fentru @uropean de (bser.are ()*" $n subordinea
o#isiei pentru @nergie, ercetare şi 'enologie& n ciuda
faptului că politicianul era rele.ant şi respectat, ini%iati.a
sa nu a a.ut succes& deea a fost reluată pe 17 august 13
de eurodeputatul şi fi+icianul italian prof& 'ullio =egge&
=aportul pe care la $naintat era .ast şi cuprin+ător,
făcând tri#itere la Fsecrete #ilitare, ci.ili+a%ii
extraterestre, supertenologii" etc& @l reco#andă $n fapt
extinderea, la ni.elul tuturor statelor europene, a
organis#ului oficial france+ ?@=A :de.enit la ora
actuală @A*;, singura institu%ie gu.erna#entală
existentă atunci pri.ind studiul feno#enului ()*& 0e
altfel, #aterialul fusese elaborat cu spri-inul lui Mean
Mac^ues Kelasco, pe atunci şeful ?@=A& 0in păcate nu sa

64
 

ob%inut necesarul de .oturi $n arla#entul @uropean, astfel

$ncât ini%iati.a a că+ut&
ario Horge+io nu este un fan ()*& =ecenta sa
ini%iati.ă a fost sugerată de Alfredo Dissoni, autor de căr%i
şi redactor la F=adio adania" apar%inând Digii *ordului,
apropiat ca ufolog de a#bele organi+a%ii i#portante de
 profil din talia /* şi ?/& /n alt consilier al
eurodeputatului a fost cunoscutul astrofi+ician şi ufolog
italian assi#o 'eodorani& ntro scrisoare el explica
gestul său prin ne.oia de a exa#ina Ffeno#enul ()*"
:deşi el prefera ter#enul de FEeno#ene Aeriene
 *eidentificate"; $ntrun #od ştiin%ific, deci şi $ntrun cadru
organi+at şi finan%at corespun+ător& ersonal nu este
con.ins că de+.ăluirea presupuselor secrete din ari.ele
na%ionale ar aduce infor#a%ii i#portante :$n afară de ca+ul
$n care acestea sunt docu#ente tenice rele.ante ştiin%ific;&
'eodorani ar dori crearea unui nstitut Utiin%ific
@uropean de.otat unor eforturi ştiin%ifice concrete şi
constante $n studierea feno#enului ()* sub toate
aspectele sale, inclusi., de pildă, acele lu#ini care $nso%esc
feno#enele geofi+ice :Feartligts";, lu#ini pe care el le
studia+ă de 16 ani :un exe#plu J fai#oasele lu#ini
inexplicabile ce plutesc tot ti#pul dea lungul .ăii
essdalen din *or.egia;& /n ase#enea studiu ar trebui să
i#plice co#peten%e precu# fi+ică, astrono#ie,
astrofi+ică, geofi+ică, inginerie, dar şi psiosociologie
etc& 'eodorani ar dori să .adă instalate $n puncte sensibile
ale globului #ai #ult instru#entar capabil să producă
Fnu#ere, nu cu.inte"&
65
 

n locul unor Ffanfaroni şi co#ercian%i care doar 

speculea+ă pe această te#ă, profitând de credulitatea
 populară", el ar dori să .adă cercetări pentru a $n%elege
cu# func%ionea+ă feno#enul ()* :$n #ăsura $n care el
există;& iar dacă sar de#onstra ştiin%ific că $ntregul
feno#en nu este decât o farsă bine structurată ori o
$nşelătorie, $ncă ar fi un re+ultat foarte i#portant& ărerea
sa este că Fpo.eştile aiuritoare ce circulă a+i pe această
te#ă" discreditea+ă eforturile serioase făcute pentru a
$n%elege ce anu#e se $ntâ#plă&
u toate acestea, 'eodorani nu exclude din start ciar 
cele #ai Fexotice" explica%ii ale feno#enului, doar că este
con.ins că paşi cu ade.ărat i#portan%i $n acest do#eniu
contro.ersat nu pot fi făcu%i decât printrun organis#
 precu# acel posibil F(bser.ator @uropean pentru ?tudiul
ştiin%ific al Eeno#enelor Aeriene *eidentificate", a.ând
fondurile şi co#peten%ele necesare $n acest sens&
Di#pe+irea lucrurilor ar a.ea o enor#ă i#portan%ă pentru
siguran%a transporturilor aeriene, pentru pre.ederile din
regula#entele #ilitare etc&, prin ur#are 'eodorani se
aşteaptă la o colaborare eliberată de pre-udecă%i $ntre ci.ili
şi #ilitari $n acest sens&
NICI EUROPENII NU SCAPĂ 
DE OZN8URI
rin anii Q>, Fepide#ia ()*urilor" a cuprins şi %ările
europene& n Helgia, for%ele aeriene au tri#is a.ioane E16
 pe ur#ele unor obiecte +burătoare neidentificate& Eără
succes& inistrul apărării, uC oe#e, a autori+at #ilitarii
66
 

să coopere+e cu o organi+a%ie ci.ilă de ufologi J ?(H@?

 J, iar colonelul Silfried 0e HrouIer, şeful operati. al
for%elor aeriene belgiene, a.ea să recunoască, $ntro
conferin%ă de presă %inută $n iulie 1>, că #ane.rele
()*urilor au depăşit capacitatea tenică u#ană&
n anul 2>>>, a .enit rândul ?er.iciului de nfor#a%ii al
Apărării din area Hritanie să acorde aten%ie unor 
subiecte si#ilare& 0esecreti+at $n #ai 2>>6, un
#e#orandu# de u+ intern ad#ite că !feno#ene aeriene de
tipul celor raportate ca EA* :Eeno#ene Aerospa%iale
 *eidentificate; există $n #od cert"V Fele pre+intă
caracteristici aerodina#ice #ult dincolo de cele ale
oricărei aerona.e sau racete cunoscute J cu sau fără
 pilot"& =e#arcând efectele distructi.e asupra aparaturii
terestre şi a oa#enilor a-unşi $n .ecinătatea EA*, studiul
#ilitar britanic nu exclude ipote+a extraterestră, dat fiind
că prea coincid raportările pro.enite din diferite +one ale
lu#ii&
n Eran%a, care şia pus pe nternet ari.ele ()*,
raportul (@'A :un docu#ent de > de pagini intitulat
F()*urile şi Apărarea& entru ce trebuie să ne pregăti#";
a-ungea $n 1 $n posesia preşedintelui Mac^ues irac şi
a pri#ului#inistru Dionel Mospin&
Autorii lui, ofi%eri superiori, ingineri, fi+icieni, biologi
etc&, a.erti+au că trebuie luat $n calcul şi scenariul unui act
ostil din partea extratereştrilor& nspăi#ântat de .enirea
alienilor pe ă#ânt, actorul a#erican 'o# ruise
inten%ionea+ă săşi construiască un buncăr unde să se
adăpostească la o adică $#preună cu fa#ilia sa& =efugiul,
67
 

ce .a fi construit sub reşedin%a starului din 'elluride, statul

olorado, .a costa 1> #ilioane de dolari şi .a fi utilat cu
cele #ai #oderne dispo+iti.e de apărare şi securitate&
OZN8ITII I CER LUI O-AMA PU-LICAREA
DOSARELOR XJ
„

()*iştii a#ericani iau cerut lui HaracB (ba#a să

aprobe publicarea F0osarelor <" a#ericane ce con%in
Fade.ărul $n pri.in%a unei pre+en%e extraterestre care a
intrat $n contact cu pă#ântenii", ade.ăr %inut secret de şase
decenii&
e#brii co#itetului de ac%iune politică pentru
feno#ene extraterestre .or ca (ba#a să facă presiuni
asupra ser.iciilor de infor#a%ii şi asupra ar#atei astfel
$ncât Rade.ărurileR să fie făcute publice&
()*iştii #ai .or să ini%ie+e audieri $n ongres la care
să depună #ărturie +eci de #artori pro.eni%i din institu%ii
ale gu.ernului a#erican care au de+.ăluit de-a do.e+i
extraordinare şi sunt dispuşi să depună #ărturie sub
 -ură#ânt&
n opinia lor, este redundant ca ?/A să #ai păstre+e
secrete docu#entele $n contextul $n care gu.ernul britanic
a dat publicită%ii #ii de docu#ente secrete despre ca+uri $n
care au fost obser.ate obiecte +burătoare neidentificate&
/n pilot #ilitar a#erican  ilton 'orres  a po.estit $n
cadrul unei audieri că $n 157 i sa ordonat să doboare un
()* uriaş care sur.ola un oraş britanic, după care

68
 

conducerea ar#atei ia ordonat să nu .orbească niciodată

despre cele $ntâ#plate&
FRANWA DESECRETIZEAZĂ DOSARELE 
DESPRE OZN8URI 
?tatul france+ a acceptat să facă publice peste 1&6>> de
dosare secrete cu infor#a%ii pri.ind apari%iile ()* din
ulti#ii 5> de ani de pe teritoriul său&
Agen%ia spa%ială france+ă se alătură astfel o#ologilor 
săi din area Hritanie şi =usia $n efortul de a face lu#ină
asupra acestor #istere, anun%ă ra.da& nfor#a%iile au fost
 postate inclusi. pe un site, dar acesta a cedat din cau+a
nu#ărului uriaş de .i+itatori& 0in cele peste 1&6>> de
dosare, aproxi#ati. 25[ fac parte din Rlasa 0R,
categorie $n care au fost incluse ca+urile inexplicabile a
căror .eridicitate nu poate fi negată& nfor#a%iile puse la
dispo+i%ie de autorită%ile france+e se $ntind pe o perioadă
de ti#p de peste cinci decenii, $ncepând cu 154 şi până $n
 pre+ent, şi cuprind date şi fotografii atât ale obiectelor 
+burătoare neidentificate, cât şi ale unor presupuse entită%i
extraterestre&
UN VICEPRIM8MINISTRU 
RUPE TĂCEREA
aul ellCer a fost .icepri##inistru al anadei şi
#inistru al apărării& n 2>>5, $n ti#pul unei alocu%iuni
 publice %inute la /ni.ersitatea din 'oronto, el a declarat
R0in păcate, ne $ndreptă# cu paşi #ari spre distrugerea

6
 

 planetei noastre& 0e #ult ti#p, .i+itatori .eni%i de pe alte

 planete neau pus $n gardă asupra direc%iei pe care a# luat
o, oferindune a-utorul& 0ar, $n loc de asta, noi, sau cel
 pu%in unii dintre noi, a# interpretat .i+ita lor ca pe o
a#enin%are şi a# preferat să trage# şi apoi să pune#
$ntrebările&
=e+ultatul ine.itabil este că unele dintre a.ioanele
noastre au dispărut& 0ar câte dintre aceste pierderi sunt
represalii şi câte sunt de fapt re+ultatul propriei noastre
 prostii este un subiect de contro.ersăR&
ellCer a cerut arla#entului canadian să %ină conferin%e
 publice $n legătură cu contactele cu extratereştrii& @l a #ai
afir#at F()*urile sunt la fel de reale ca şi a.ioanele ce
+boară pe deasupra capului nostru& A .enit ti#pul să se
ridice .ălul de deasupra acestui secretR& @l a #ai propus un
 progra# pe 1> ani ba+at pe o Reducare publică for#ală,
 proiecte educati.e, cercetări ştiin%ifice şi elaborarea unei
diplo#a%ii necesare $ntâlnirii oficiale şi publice cu
culturile extraterestre a.ansate ce .i+itea+ă $n pre+ent
'eraR& ellCer sa opus .ee#ent politicii lui Hus de a
#ilitari+a spa%iul $n .ederea unui ră+boi $#potri.a
in.adatorilor .eni%i de pe alte planete& @l a pri#it re#iul
 *obel pentru pace&
PROIECTUL  DISCLOSUREK
„

Da toate cele spuse se adaugă Rroiectul 0isclosureR&

Dansat de către gu.ernele a#erican şi engle+, acesta
reuneşte #ărturii de la cel #ai $nalt ni.el #ilitar $n

7>
 

legătură cu pre+en%a extratereştrilor pe ă#ânt&

(rgani+a%ia $şi are ba+a $n ?/A& rin inter#ediul ei,
autorită%ile acceptă să i se ofere publicului larg anu#ite
infor#a%ii ce au fost %inute #ult ti#p secrete& Astfel, pe
#ai #ulte siteuri de pe nternet, se găsesc docu#ente,
#ărturii şi rapoarte oficiale atestând obser.ările de ()*
uri şi contactul cu extratereştrii& u.ernul france+ a
descis şi el anu#ite dosare ()*& 0ar se poate foarte bine
ca acestea să fie, după cu# crede =obert (& 0ean, doar 
 partea .i+ibilă a aisbergului& (are ce se ascunde $n partea
ne.ă+ută a luiN
ARMATA DIN NOUA ZEELANDĂ
DESECRETIZEAZĂ DOSARELE OZN
Aşa cu# anun%a Agen%ia Erance ress, pe data de 22
dece#brie 2>1>, for%ele ar#ate din *oua )eelandă au dat
 publicită%ii sute de rapoarte desecreti+ate pri.ind
obser.a%ii de obiecte +burătoare neidentificate sau $ntâlniri
cu entită%i nepă#ântene& /n rol i#portant $n acest proces
la a.ut ?u+ane ansen, preşedinte fondator al organi+a%iei
 *eI )ealandQs /E( =esearc, ?upport and =esource
 *etIorB :/E(/? *);& @a a intrat $n coresponden%ă cu
co#andantul for%elor ar#ate neo+eelande+e, general
locotenent MerrC ataparae, cerând desecreti+area
docu#entelor $n .irtutea Degii pentru libertatea de
infor#are&
ni%ial generalul nu a fost de acord cu cererea, in.ocând
faptul că Faceasta ar necesita un efort substan%ial de
cola%ionare, cercetare şi consultare pentru a identifica
71
 

infor#a%iile ce pot fi făcute publice", iar el nu era $n

#ăsură să asigure personalul necesar acestei sarcini, a.ând
$n .edere că existau alte priorită%i&
'otuşi, $n dece#brie 2>>, după 14 luni de co#unicare
intensă $ntre păr%i, generalul ataparae ia co#unicat
doa#nei ansen că desecreti+area a $nceput& e 2
ianuarie 2>1> a fost raportată oficial deci+ia #inistrului
apărării al *oii )eelande pri.ind publicarea fişierelor 
clasificate $n legătură cu ()*urile şi extratereştrii& n
continuare, Eor%ele Ar#ate au a.ut ne.oie de un răga+
 pentru a eli#ina din fişierele gă+duite de Ari.ele *oii
)eelande datele cu caracter personal, nu#ele şi alte
infor#a%ii de identificare, $n concordan%ă cu cerin%ele
legale& (riginalele docu#entelor .or continua totuşi să
ră#ână secrete, unele ciar şi până $n anul 2>8>&
?u+ane ansen a subliniat că Fari.ele proprii ale
/E(/? *) con%in rapoarte credibile şi detaliate pri.ind
obser.a%ii ()* din *oua )eelandă efectuate de pilo%i,
controlori de trafic aerian şi personal #ilitar& n plus,
organi+a%ia de%ine #ărturii pri.ind obser.a%ii i#portante
()*, unele datând din 1>8"& @a era con.insă că
docu#entele desecreti+ate le .or co#pleta pe acestea $ntr
un #od fericit& *oua )eelandă ur#ea+ă astfel un #odel
adoptat de #ai #ulte %ări *A'( =egatul /nit, Eran%a,
?uedia, 0ane#arca sau anada, ca şi de %ări din A#erica
Datină exic, ile, eru, Hra+ilia şi recent Argentina&
Yara insulară se deosebeşte astfel de ?/A sau Australia,
care sunt re+er.ate $n acest sens&

72
 

 n circa 2&>>> de pagini de docu#ente date publicită%ii,

cuprin+ând rapoarte din 154 până $n 2>>, si#pli
cetă%eni, personal #ilitar sau pilo%i co#erciali relatea+ă
$ntâlniri stranii, #a-oritatea i#plicând lu#ini deplasându
se pe cerul nocturn& /nele dintre relatări sunt $nso%ite de
desene $nfă%işând farfurii +burătoare, descrieri de
extratereştri purtând F#ăşti de faraon" ori pretinse #ostre
de scriere extraterestră& 0ocu#entele do.edesc faptul că
organele gu.erna#entale au $nregistrat cu #ultă aten%ie
astfel de rapoarte&
oate cel #ai cuprin+ător fişier se referă la două
obser.a%ii pri.ind lu#ini stranii deasupra lan%ului #untos
GaiBoura din nordestul nsulei de ?ud& ri#ul incident s
a petrecut pe 21 dece#brie 178, când ecipa-ul unui
a.ion cargou, apar%inând co#paniei ?afe Air Dtd, a
obser.at $n ti#pul unui +bor o serie de lu#ini stranii $n -ur&
Du#inile au ur#ărit #inute $n şir a.ionul, stingânduse
câteodată, pentru ca să apară $n alt loc& ilo%ii au spus că
unele lu#ini a.eau di#ensiunile unei case, $n ti#p ce
altele erau #ici, dar cu sclipiri orbitoare& (biectele se
.edeau şi pe radarul controlorilor de trafic din Sellington,
ca şi pe radarul de bord al a.ionului&
Apoi, pe 3> dece#brie 178, o ecipă de tele.i+iune
din Australia, aflată $n +bor spre ristcurc, a fil#at şi
ea lu#ini neidentificate& @le au fost din nou ur#ărite pe
radar de controlorii traficului aerian din Sellington& ând
a.ionul a decolat cu aceeaşi ecipă, $ndreptânduse către
Hlenei#, la o $năl%i#e de 6>> de #etri a apărut un glob
lu#inos gigantic, ce sa po+i%ionat $n dreptul .ârfului
73
 

uneia dintre aripi şi a continuat să +boare $n tande# cu

a.ionul ti#p de circa un sfert de oră&
n tot acest ti#p a fost fil#at, obser.at şi .ă+ut pe
radarul de bord& o#entariile făcute de #e#brii aceleiaşi
ecipe de tele.i+iune au fost $nregistrate pe o bandă
audio& A ur#at un .al de alte obser.a%ii ()*& Eor%ele
aeriene au pus la dispo+i%ie ciar şi un #ic a.ion pentru
e.entuale noi apari%ii& ?a ob%inut cooperarea poli%iei şi a
obser.atorului astrono#ic arter din Sellington&
'otuşi, confor# docu#entelor acu# accesibile,
explica%iile oficiale au ră#as aceleaşi planete, lu#ini de
 pe na.e, trenuri, auto#obile ori e.entual #eteori%i&&&
S TEPEN AQGIN! YI INVADATORII
EXTRATERETRI
?tepen aIBing, unul dintre cei #ai cunoscu%i
fi+icieni teoreticieni conte#porani, afir#a la sfârşitul lunii
aprilie 2>1> că ar trebui să e.ită# cu orice pre% contactele
cu ci.ili+a%iile extraterestre& Această din ur#ă declara%ie a
stârnit co#entarii aprinse $n cercurile ştiin%ifice şi a
reacti.at interesul pentru #arele public& aIBing a fost
 până la .ârsta de 3> de ani profesor la /ni.ersitatea din
a#bridge, $n ciuda faptului că suferă de o parali+ie
accentuată, iar $n ulti#ii 25 de ani nu a #ai putut nici
#ăcar .orbi& @l a declarat că acu# extratereştrii există cu
certitudine şi $n #od firesc .ia%a trebuie să existe $n #ulte
alte locuri $n /ni.ers nu doar pe suprafa%a planetelor, ci
ciar şi $n #ie+ul stelor ori ciar plutind $n spa%iul cos#ic&
u# uni.ersul are 1>> de #iliarde de galaxii, fiecare cu
74
 

#iliarde de stele, este aproape inept să crede# că

ă#ântul este singurul loc pe care sa de+.oltat .ia%a&
=ă#âne doar să ne dă# sea#a cu# arată repre+entan%ii
.ie%ii extraterestre&
 *u ar trebui să ne #ire faptul că cei #ai #ul%i ar putea
fi $n stadiul de #icrobi sau .ie%uitoare pri#iti.e, tipul de
.ia%ă care a do#inat ă#ântul $n cea #ai #are parte a
istoriei lui& 'otuşi, $n .astul spa%iului ar putea fi găsite şi
for#e inteligente& aIBing este de părere că $n această
fa+ă a e.olu%iei noastre, contactul cu aceştia ar putea fi
catastrofal&
 0e ase#enea, el sus%ine Ar trebui s( ne uit(# doar 
„

la noi 1 n2ine pentru a 1 n,elege 1 n ce fel .ia,a inteligent( s

ar putea transfor#a $n ce.a cu care nea# dori să ne
$ntâlni#& #i i#agine+ că @ ar putea locui $n na.e
#asi.e, după ce au epui+at toate resursele de pe planeta
lor #a#ă, ce pot gă+dui 2 sau ciar 3 oraşe, #igrând astfel
$n $ncercarea de a coloni+a orice planetă la care pot
a-unge"&
n conclu+ie, spune aIBing, $n acest stadiu contactele
cu ci.ili+a%iile extraterestre sunt pentru #o#ent
Friscante"& F0acă extratereştrii near .i+ita .reodată, cred
că re+ultatul ar se#ăna #ult cu pri#a debarcare a lui
ristofor olu#b $n A#erica, .i+ită care na ieşit prea
 bine pentru nati.ii a#ericani ai .re#ii"&
0eclarând că, probabil, #ulte categorii de extratereştri
sunt de-a aici printre noi, Agen%ia A(D *eIs a cerut unor 
ufologi să co#ente+e aceste afir#a%ii& @ste posibil ca

75
 

aceştia să fie .iolen%i, pentru că şi noi pă#ântenii a.e#

 printre noi persoane .iolente& nsă dacă aplică# .ersul
 biblic Fprecu# $n er aşa şi pe ă#ânt", cei .iolen%i sunt
excep%ii rare&
?te.en reer, ini%iatorul roiectului 0isclosure,
consideră nefericit faptul că ?tepen aIBing şia adăugat
glasul la corul tot #ai gălăgios al xenofobiei şi spai#ei
fa%ă de ceea ce el nu#eşte Fextratereştri"&
F@ste cunoscut faptul că aceştia .i+itea+ă de-a
ă#ântul& 0acă erau ostili, sar fi .ă+ut i#ediat după
detonarea pri#ei bo#be ato#ice $n 145"& 0a.id Macobs,
 profesor de istorie la /ni.ersitatea 'e#ple din
iladelpia, sa declarat $nsă de acord cu aIBing,
spunând Fontactul cu extratereştrii nu este reco#andabil
şi trebuie e.itat cu orice pre%", dar e bine că aIBing a
re$nnoit interesul şi aten%ia asupra acestui subiect, $ntrucât
Fnu pute# face ni#ic atâta ti#p cât co#unitatea ştiin%ifică
largă consideră că este .orba de un nonsens"&
Eostul #inistru canadian al apărării, aul ellCer, $n
 pre+ent $n .ârstă de 86 de ani, a declarat agen%iei de ştiri
'e anadianress referitor la opiniile lui aIBing F@ste
trist ca un o# de ştiin%ă de reputa%ia sa să contribuie la
ceea ce eu aş nu#i #ai degrabă de+infor#are, pri.itor la
un subiect atât de i#portant"&
Dordul artin =ees, preşedintele ?ocietă%ii =egale
:Acade#ia de Utiin%e a =egatului /nit; şi astrono#ul regal
 britanic, a.erti+a $ntro conferin%ă de presă că extratereştrii
ar putea fi ce.a ce $n pre+ent $n%elegerea o#enească nu
 poate asi#ila şi percepe& F?uspecte+ că $n /ni.ers .ia%a şi
76
 

intelgen%a ar putea a.ea for#e pe care $n pre+ent nu le

 pute# concepe& Da fel cu# un ci#pan+eu nu poate
$n%elege teoria cuantică, ar putea exista aspecte ale
realită%ii care să fie dincolo de puterea #in%ii noastre"&
Degat de afir#a%iile făcute de aIBing, =ees a #ai spus
Fe ?tepen $l cunosc de peste 4> de ani, este o persoană
re#arcabilă şi din această cau+ă orice declara%ie profetică
 pe care o face capătă o publicitate exagerată& 'otuşi pot
spune, cunoscândul destul de bine pe aIBing, că el a
citit foarte pu%ină filosofie şi $ncă şi #ai pu%ină teologie9
deci, $n conclu+ie cred că nar trebui să dă# nici o
i#portan%ă opiniilor sale $n acest do#eniu"&

77
 

CAPITOLUL IV
INVAZIA EXTRATERESTRĂ

78
 

os#ologul şi astrobiologul aul 0a.ies, profesor la

Ari+ona ?tate /ni.ersitC şi director al !ost0etection
?cience and 'ecnologC 'asBgroup" din cadrul proiectului
?@' :?earc for @xtraterrestrial ntelligence;, a declarat
că in.a+ia extraterestră a $nceput, iar noi trebuie să căută#
se#nele unei existen%e extraterestre pre+ente sau trecute
0in lu#ile apropiate şi $ndepărtate, până acu# na
.enit nici un se#nal, de fapt, ni#ic de natură săi
entu+ias#e+e pe cercetătorii i#plica%i $n roiectul ?@'
:?earc for extraterrestrial intelligence;, care de -u#ătate
de secol scotocesc /ni.ersul $n căutarea unui ac $n carul
cu fân& Eără să ştie dacă Facul" există cu ade.ărat& e o
singură persoană această tăcere $nsă nu o de#orali+ea+ă
este .orba despre cos#ologul şi astrobiologul engle+ aul
0a.ies, profesor la Ari+ona ?tate /ni.ersitC şi director al
Fost0etection ?cience and 'ecnologC 'asBgroup",
grupul de oa#eni de ştiin%ă, -urnalişti, a.oca%i şi filosofi
dese#na%i, când R+iua cea #areR .a .eni, să spună bun
.enit  pri#ului extraterestru& rupul este finan%at  ca de
altfel #are parte dintre acti.ită%ile din cadrul proiectului
?@'  de o altă personalitate care crede $n extratereştri
dintotdeauna cofondatorul :#iliardar; al icrosoft, aul
Allen, cel care $n ur#ă cu trei ani a sponsori+at cu 25
#ilioane de dolari construc%ia FAllen 'elescope ArraC" $n
alifornia&
F@i nu ştiu că noi sunte# aici", crede aul 0a.ies& ată
aşadar de ce nu ne cautăT 0ar dacă, $ntro bună +i,
extratereştrii se .or decide să Fbată" la por%ile planetei
'era, cos#ologul este pregătit să le descidă& 0e trei ani
7
 

$ncoace, parabolicele #egaradiotelescopului sunt

$ndreptate către Rcelelalte lu#iR ale os#osului pentru a
capta un se#nal electro#agnetic&
0eoca#dată, /ni.ersul tace, dar 0a.ies, $ntrun
inter.iu acordat recent pentru săptă#ânalul italian !?ette"
:!orriere della ?era";, a explicat cu răbdare #isterul
acestui Fsilen+io sta#pa" de #ilenii& Fel #ai probabil,
ci.ili+a%ia cea #ai apropiată se află la nu #ai pu%in de o
#ie de anilu#ină distan%ă de noi, astfel $ncât ei acu# ar 
.edea 'era cu# era $n ur#ă cu o #ie de ani, $n 1>1>, cu
#ult $nainte ca noi să in.entă# radiotelescoapele&
@xtratereştrii ar putea $ncepe să trans#ită se#nale radio $n
direc%ia noastră atunci când .or pri#i #esa-ele noastre,
adică peste circa >> de ani& Apoi, .or #ai trece al%i 1&>>>
de ani până când .o# pri#i răspunsul"&
( eternitate, pe care $n opinia cos#ologului o pute#
folosi pentru a $ncepe de-a să in.estigă# atât uni.ersul, cât
şi propria noastră planetă şi ceea ce se află $n -urul ei&
0a.ies pare cu ade.ărat con.ins că Fin.a+ia", una
Fpacifică", a $nceput de-a, iar noi nu trebuie decât să
căută# se#nele unei existen%e extraterestre, pre+ente sau
trecute&  F0epo+ite de deşeuri nucleare, ur#e de #inerale
#odificate genetic $n siste#ul solar, F#esa-e $n sticlă" sub
for#ă de infor#a%ii digitale cifrate $n interiorul A0*ului
organis#elor terestre, ur#e de biotenologii sau
nano#aşini .eci de 1>> de #ilioane de ani, sfere ale lui
0Cson :fi+icianul Mon 0Cson a teoreti+at că o ci.ili+a%ie
extraterestră a.ansată din punct de .edere tenologic ar 
 putea săşi $ncon-oare propria stea cu structuri artificiale
8>
 

capabile să producă energie;RV orice ano#alie sur.enită $n

/ni.ers ar putea să tragă se#nalul de alar#ă $n biroul lui
0a.ies ce.a lipsă sau ce.a $n plus&
F*u #ă exta+ia+ă descoperirea unei alte planete
locuibile $ntâi de toate, locuibilă nu $nsea#nă locuită şi
ni#eni nu ştie dacă .ia%a $n sine e.oluea+ă $ntotdeauna
către inteligen%ă& Această probabilitate ar putea să fie
extre# de redusă", sus%ine 0a.ies&
Ui dacă ollCIoodul a pro#o.at fiin%a extraterestră
sub cele #ai diferite for#e, de la @&'& la A.atar,
cos#ologul britanic şio i#aginea+ă drept Ro inteligen%ă
 postbiologică, poate o inteligen%ă cuanticăR& u alte
cu.inte, uita%i de o#ule%ii .er+i, de obiectele +burătoare,
de #onştrii cu o #ie de capete& 0acă RdincoloR există şi
al%ii care gândesc la fel ca noi sau ciar #ai bine, ar putea
fi .orba despre pură energie, o #inte perfectă& Ui aceasta
ar putea ciar să nici nuşi dorească să intre $n contact cu
nişte pri#iti.i aşa cu# sunte# noi, oa#enii&
INVAZIA EXTRATERESTRĂ6 ULTIMA ETAPĂ A
NOII ORDINI MONDIALE 
unoscutul inginer ger#an Serner .on Hraun,
creatorul racetelor na+iste din cel deal 0oilea =ă+boi
ondial, a declarat la un #o#ent dat că pentru instaurarea
dictaturii #ondiale sunt necesare patru etape& ri#a etapă
este nu#ită F'eroarea roşie" J gu.ernul a#erican .a
con.inge popula%ia ?tatelor /nite ale A#ericii că e ne.oie
de un progra# pentru #ilitari+area spa%iului cos#ic $n
lupta cu =usia :=ă+boiul =ece;& Dupta $#potri.a
81
 

teroris#ului şi folosirea ar#elor spa%iale $#potri.a statelor 

din Flu#ea a a" .a constitui ur#ătoarea etapă& 0upă
aceasta se .a identifica ur#ătorul duş#an& ericolul
repre+entat de asteroi+i .a face parte din etapa
 pre#ergătoare in.a+iei extraterestre& A patra şi ulti#a
etapă este aceea a instaurării *oii (rdini ondiale&
reludiul presupusei in.a+ii extraterestre se .a
i#ple#enta sub for#a unui ră+boi cu accente nucleare&
Hine$n%eles toate acestea .or fi opera%iuni ce .or sta sub
se#nul păcălelii şi #inciunii, precu# se spune că a fost
e.eni#entul din 11 septe#brie 2>>1 sau alte catastrofe
 puse pe sea#a teroriştilor şi ce au fost intens discutate $n
#ass#edia&
entru ducerea la bun sfârşit a unei astfel de opera%iuni
de o an.ergură atât de #are era necesară crearea unei
fa#iliari+ări a oa#enilor, $ncet, $ncet, cu subiecte de genul
extratereştrilor, ()*urilor şi al apari%iilor din alte
di#ensiuni& a #i-loc pentru propagarea acestor idei şi
 posibilită%i ale realită%ii noastre, elita acestei lu#i sa
folosit de literatură, #ass#edia, fil#e de fic%iune şi
docu#entare& 'oate acestea pe parcursul a câtor.a decenii
trebuiau să descidă #intea o#enirii către naşterea unei
noi Freligii #ondiale" ce $i are pe post de F+ei" şi
Fcreatori" pe extratereştri&
n final, $n 15, ?te.e MacBson pune la punct un -oc de
căr%i nu#it Fllu#inati" ce pre+intă e.eni#ente
catastrofice din punct de .edere social, econo#ic şi politic
ce au sur.enit după crearea -ocului& /lti#a $ntâ#plare
 pre+entă $n acest -oc de căr%i este in.a+ia extraterestră&
82
 

INVAZIA EXTRATERESTRĂ ESTE APROAPEH
Da $nceputul anilor Q5>, când feno#enul ()* a căpătat
a#ploare, ipote+a unei in.a+ii extraterestre de.enise un
subiect al +ilei şi toate apari%iile se#nalate erau
considerate drept o pregătire a cuceririi ă#ântului de
către o ci.ili+a%ie extraterestră cu inten%ii #alefice fa%ă de
 planeta noastră& ?e spunea că această ci.ili+a%ie
extraterestră inten%iona $n pri#ă fa+ă să aibă o .i+iune
corectă asupra puterii de apărare a ar#atelor pă#ântene&
/lterior, această ipote+ă a unei in.a+ii din spa%iul cos#ic
sa banali+at, că+ând $n cele din ur#ă $ntro lipsă de
credibilitate, dar a ră#as totuşi un subiect preferat pentru
literatura şi cine#atografia ?E&
n +ilele noastre se pare că tea#a de a fi cuceri%i de
entită%i .enite din spa%iu re.ine $n actualitate& Autoarea
a#ericană @llen rCstall scrie $n cartea sa !n.a+ia tăcută"
:11; că fiin%ele ce locuiesc $n ()*uri pregătesc
in.adarea $n tăcere a planetei noastre na.ele lor se
degi+ea+ă $n a.ioane, elicoptere etc& Aparent aceste fiin%e
se pot transfor#a $n oa#eni fără a putea fi deosebite sub
nici o for#ă de aceştia din ur#ă& Yelul lor final, se pare,
este acela de a pune #âna pe +ăcă#intele de +irconiu, titan
şi alte #etale rare, $#preună cu di.erse #aterii biologice
ce sunt necesare re.itali+ării rasei lor& Ha #ai #ult, se
aruncă ideea nebunească cu# că !ele" sar răni cu undele
noastre psi&
0eclara%ia şocantă din 155 a generalului 0ouglas
acArtur, F*a%iunile lu#ii .or trebui să se unească
83
 

 pentru că ur#ătorul ră+boi .a fi unul interplanetar& @le .or 

trebui $ntro bună +i să facă front co#un $#potri.a
atacurilor fiin%elor de pe alte planete", stă sub se#nul
credibilită%ii celui care a fost co#andantul for%elor aliate
din acific $n cel deal 0oilea =ă+boi ondial şi totodată
co#andantul for%elor (*/ $n =ă+boiul din oreea&
0eclara%ia a fost făcută, după trecerea generalului $n
re+er.ă, +iarului !*eI LorB 'i#es"& 'ot acArtur este
cel care afir#ă $n 162 $n cadrul unei conferin%e %inute la
Sest oint Acade#C F?unte# #artorii conflictului final
dintre rasa u#ană şi for%ele sinistre .enite dintro altă
galaxie"
( altă so#itate, Serner .on HroIn, #ai declara $n
15 F*e află# $n fa%a unor for%e #ult #ai puternice
decât a# cre+ut până acu#, a căror ba+ă ne este $n pre+ent
necunoscută& *u pot spune #ai #ult acu#& ?unte#
anga-a%i $ntrun proces de contactare a acestor for%e, iar $n
6 sau $n  luni ar fi posibil să .orbi# cu #ai #ultă
 preci+ie despre această proble#ă&" oartea sa la
$#piedicat să #ai re.ină cu detalii&
n 17 apare cartea F)iua de după =osIell" scrisă de
ilip orso, unde se #en%ionea+ă faptul că după anul
18> sau de+.oltat foarte puternic siste#ele de ar#a#ent
cu fascicul de particule accelerate, dând naştere astfel #ult
discutatului progra# Fni%iati.a de Apărare ?trategică" şi
F=ă+boiul ?telelor"& Acest autor afir#ă că cele două
 progra#e Fau sci#bat =ă+boiul =ece şi iau silit pe
extratereştri săşi #odifice strategia& (#enirea a câştigat

84
 

 pri#a .ictorie $#potri.a unui ina#ic #ai puternic şi

superior din punct de .edere tenologic"&
POLITICIENI IAU N CALCUL I O POSI-ILĂ
INVAZIE EXTRATERESTRĂ
n ulti#a perioadă, $n Maponia au fost fil#ate
nenu#ărate ()*uri, unele $n ti#pul cutre#urului şi
tsuna#iului din 11 #artie, altele $n apropierea .ulcanului
?aBura-i#a sau a centralei nucleare de la EuBusi#a&
u o săptă#ână $naintea cutre#urului cu #agnitudinea
de  grade, pe 3 #artie, patru ()*uri au fost $nregistrate
+burând deasupra aeroportului aneda, trei dintre ele
apărând ca nişte lu#ini indi.iduale şi altul a.ând trei
lu#ini apropiate $ntre ele, infor#ea+ă 'e@poc'i#es& n
ti#pul de.astatoarelor cutre#ur și tsuna#i din 11 #artie,
#ai #ulte apari%ii ()* au fost se#nalate& n i#aginile
li.e ale tsuna#iului pot fi .ă+ute obiecte ce se #işcă
rapid, contrar sensului de deplasare a .alurilor& n plus,
i#aginile li.e de la ** arată un obiect $n +bor, $n
apropierea reactorului nuclear de la EuBusi#a& Apari%ia
unui ()* a coincis şi cu nu#eroasele erup%ii ale
.ulcanului ?aBura-i#a, ce sau $ntâ#plat tot pe 11 #artie&
Kă+ut din #ai #ulte ungiuri ale ca#erelor de
supra.egere, ()*ul +boară aproape de .ulcan $n ti#pul
erup%iei şi lu#ini strălucitoare tra.ersea+ă ba+a #untelui&
#agini si#ilare ale unor for#a%iuni de ()*uri au fost
$nregistrate de aceleaşi ca#ere de fil#at $n ti#pul
 precedentelor erup%ii din noie#brie şi dece#brie 2>1>&

85
 

e 21 #artie, un obiect negru a fost .ă+ut pe cer 

rotinduse şi sci#bânduşi for#a, fiind odată rotund,
alteori $n for#ă de gogoaşă ori ca o aripă $n spirală& /n roi
de obiecte strălucitoare a fost .ă+ut +burând pe cer $n 26
#artie şi pe 31 #artie& /lti#ul obiect a fost fil#at $n
ti#pul cutre#urului din 8 aprilie şi a apărut sub for#a
unor lu#ini strălucitoare&
CUM S8AU SPERIAT *APONEZII
?olicitarea #inistrului -apone+ al apărării de a se
elabora un plan de #ăsuri $n ca+ de atac extraterestru a
.enit la câte.a +ile după ce gu.ernul din 'oBio răspunsese
interpelării unui parla#entar, arătând că nu confir#ă
apari%ia farfuriilor +burătoare $n Yara ?oarelui =ăsare& u
toate acestea, ?igeru siba nu e singurul de#nitar nipon
adept al teoriilor ufologilor& urtătorul de cu.ânt al
gu.ernului din 'oBio, *obutaBa aci#ura, fost #inistru
al educa%iei, dar şi al afacerilor externe, se arătase şi el, pe
18 octo#brie 2>11, absolut con.ins de existen%a obiectelor 
+burătoare neidentificate& F()*urile există şi sunt
controlate de o altă for#ă de .ia%ă", a declarat şi siba $n
fa%a -urnaliştilor& roble#a e că planurile sale #ilitare se
lo.esc de onstitu%ia absolut paşnică a %ării, ce li#itea+ă
 posibilitatea de inter.en%ie a for%elor ar#ate la situa%ia
agresiunii din partea altui stat&
inistrul nu se descura-ea+ă totuşi, a#intinduşi
 probabil că pilo%ii -apone+i din ti#pul celui deal 0oilea
=ă+boi ondial se#nalau J ca şi o#ologii din tabăra
ina#ică  apari%ii ciudate $n prea-#a aparatelor lor de +bor&
86
 

Atât de frec.ente au fost ele $ncât au intrat $n folclorul

a.iatorilor sub nu#ele de foofigters& ărturiile au fost
considerate $nsă secret #ilitar, astfel că abia după
declasificarea docu#entelor acelor .re#uri sa putut afla
că #ilitarii ger#ani sau -apone+i credeau că au dea face
cu ar#e sofisticate ale a#ericanilor sau britanicilor&
SFRITUL LUMII6 ADUS DE INVAZIA
EXTRATERETRILOR
Fă#ântul este $n pericol de a fi atacat de extratereştri!,
a.erti+ea+ă #ai #ul%i oa#eni de ştiin%ă, care critică
ini%iati.a *A?A de a tri#ite #elodii $n spa%iu pentru a
se#nala pre+en%a oa#enilor $n /ni.ers&
ei care nu .ăd cu oci buni lansarea către ?teaua
 *ordului, situată la 431 de ani lu#ină de ă#ânt, a unui
cântec apar%inând for#a%iei Heatles spun că acest gest ar 
 putea atrage aten%ia unor extratere ștri #ai pu%in prietenoşi
decât celebrul persona- de fil# @&'&
!nainte de a tri#ite $n spa%iu ciar şi #esa-e si#bolice
este ne.oie să redescide# discu%ia despre poten%ialele
riscuri", a declarat pentru re.ista F*eI ?cientist" dr&
0ouglas KaBoc, din cadrul institutului ?@'& Fred că
este foarte i#portant să stabili# ce dori# să le spune#
altor fiin%e inteligente despre noi", a co#pletat el&
Kre#e de peste 2> de ani, căutătorii .ie%ii extraterestre
au utili+at telescoape speciale pentru a identifica
e.entualele #esa-e radio tri#ise de extratereştri, dar au
a-uns la conclu+ia că această #etodă nu este suficientă
 pentru depistarea altor locuitori ai /ni.ersului& Au otărât
87
 

$n cele din ur#ă să lanse+e aşanu#itele se#nale

 prietenoase către cele #ai apropiate stele&
ărerile sunt $nsă $#păr%ite, al%i specialişti criticând
lipsa de ini%iati.ă a ?@' care aşteaptă ca extratereştrii să
facă pri#ul pas& !area greşeală a celor de la ?@' este
lipsa de ac%iune& 'oată lu#ea stă şi aşteaptă şi ni#eni nu
face ni#ic", a declarat pentru !*eI ?cientist" dr& =icard
ott, astrofi+ician la /ni.ersitatea rinceton&
/n grup de oa#eni de ştiin%ă a solicitat de-a ?@' să
lanse+e $n spa%iu se#nale care să de+.ăluie pre+en%a
fiin%elor inteligente pe ă#ânt&
Da rândul său, profesorul Harrie Mones, de la
/ni.ersitatea (pen, a declarat că până $n pre+ent a existat
un !e#bargo neoficial" $n ceea ce pri.eşte infor#area
e.entualelor specii neprietenoase despre pre+en%a
oa#enilor $n /ni.ers& !onsecin%ele ar putea fi enor#e şi
sar putea a-unge ciar la sfârşitul .ie%ii pe ă#ânt"&
!0acă anali+e+i istoria coloni+ării pe ă#ânt, obser.i
că este .orba despre un proces cu#plit de sângeros& 0acă
extratereştrii posedă tenologia necesară interceptării
noastre şi tra.ersării /ni.ersului până la noi, nu .a exista
nici un dubiu că sunt fiin%e inco#parabil #ai a.ansate
decât noi !, spune dr& KaBoc& !Eoarte drăgu% din partea
noastră că lea# tri#is o ade.ărată enciclopedie despre
noi, dar acest gest ar putea sci#ba şi scurta .iitorul", a
#ai preci+at cercetătorul&
DE LA  RĂZ-OIUL LUMILORK
„

LA  INDEPENDENCE DAK
„

88
 

Mapone+ii siba şi aci#ura nau fost $nsă pri#ii

 politicieni de .a+ă care şiau asu#at public credin%a $n
()*uri& aul ellCer, fost #inistru canadian al apărării şi
ad-unct al pri#ului#inistru sub ierre 'rudeau, lea luat
o $nainte&
n 2>>5, a-uns la 82 de ani, el şia unit for%ele cu trei
organi+a%ii nongu.erna#entale pentru a cere
arla#entului anadei să organi+e+e discu%ii publice pe
te#a Fexopoliticii", respecti. a rela%iilor cu ci.ili+a%ii
a.ansate extraterestre&
Eostul de#nitar a declarat, $ntrun discurs %inut la
/ni.ersitatea din 'oronto, că Fobiectele +burătoare
neidentificate sunt la fel de reale ca şi a.ioanele"& F?unt
atât de $ngri-orat de consecin%ele declanşării unui ră+boi
intergalactic $ncât a# cre+ut de cu.iin%ă să o spun", a
afir#at ellCer& Acesta şia expri#at totodată te#erea că
a#ericanii ar putea i#plica o#enirea $ntrun conflict
interplanetar fără nici un a.ertis#ent, folosind ba+a pe
care .or so construiască pe Dună& 0e o ciocnire a
ci.ili+a%iilor se te#, potri.it unui sonda- reali+at la câte.a
luni după lansarea produc%iei ollCIoodiene
Rndependence 0aC", şi circa două trei#i dintre a#ericani,
care .ăd posibilă o in.a+ie extraterestră&
â%i.a dintre ei sau adunat de-a $ntro grupare nu#ită
F?targate oalition", careşi propune să prese+e
Ad#inistra%ia să di.ulge toate secretele de%inute
referitoare la ()*uri şi extratereştri& n ?/A, interesul
 pentru nepă#ânteni este de altfel destul de .eci, datând
$ncă dinaintea episodului =osIell&
8
 

Astfel, pe 3> octo#brie 138, $n a-un de alloIeen,

(rson Selles şi trupa 'eatrului ercurC au pre+entat o
adaptare radiofonică a celebrului ro#an al lui erbert
eorge Selles F=ă+boiul lu#ilor" :188;, retrans#is pe
$ntreg teritoriul ?tatelor /nite& nterpretarea a fost atât de
.eridică $ncât nu#eroşi ascultători au fost con.inşi că
asistau la o in.a+ie a #ar%ienilor, ceea ce a generat scene
de panică $n unele oraşe&
„ URMĂTORUL RĂZ-OI VA FI
INTERPLANETARK
Da 25 februarie 142, pu%in după ora 2&>>, #ai #ulte
obiecte +burătoare roşii sau argintii au fost se#nalate de
radare $n dreptul oraşului Dos Angeles, la circa 2>> de
Bilo#etri $n largul oceanului& iudatele apari%ii se #işcau
rapid $ncoace şincolo, iar artileria antiaeriană a tras
asupra lor, fără succes, 1&43> de obu+e, presupunând că
are dea face cu un atac al -apone+ilor& eneralul eorge
& arsall, şeful ?tatului a-or, scria ulterior $n raportul
său către preşedintele =oose.elt despre circa 15 aparate
neidentificate care +burau cu diferite .ite+e, de la foarte
$ncet până la 2>> #ile pe oră, la altitudini cuprinse $ntre
&>>> şi 18&>>> de picioare& ndesirea episoadelor de acest
fel la deter#inat pe generalul 0ouglas acArtur,
co#andantul for%elor aliate din acific $n ti#pul celui de
al 0oilea =ă+boi ondial şi co#andantul for%elor (*/ $n
=ă+boiul din oreea, să declare că !na%iunile lu#ii .or 
trebui să se unească pentru că ur#ătorul ră+boi .a fi unul

>
 

interplanetar"& este câ%i.a ani, $n 162, gen& acArtur a

reluat ideea !?unte# #artorii conflictului final dintre rasa
u#ană şi for%ele sinistre .enite dintro altă galaxie"&

1
 

CAPITOLUL V
CONTROVERSE I MISTIFICĂRI

2
 

n ulti#ii trei ani, specula%ia că ()*urile ar fi na.e

spa%iale ale extratereştrilor a $nceput să fie luată foarte $n
serios :ciar şi de Katican, care recunoaşte existen%a lor;&
0upă +eci de ani de +.onuri, de teorii ale conspira%iei şi de
negări oficiale, .alul secreto#aniei se pare că $n sfârşit a
$nceput să cadă şi că foarte curând .o# afla ade.ărata
natură a farfuriilor +burătoare, cel pu%in a celor din area
Hritanie&
ra%ie legii Ereedo# of nfor#ation Act, ce pre.ede că
orice infor#a%ie clasificată secretă de.ine publică după 35
de ani, -urnaliştii engle+i de la #ai #ulte publica%ii au
cerut, $n luna august a anului 2>>5, socoteală 5
:ser.iciul britanic de infor#a%ii interne; şi inisterului
Apărării $n cestiunea #ai #ultor dosare ()*&
0incolo de o #ul%i#e de fotografii trucate, de #ărturii
#incinoase şi de declara%ii ne.erificabile, -urnaliştilor lea
atras aten%ia dosarul Roasta *ortu#berlandR, $n care
erau strânse nu#eroase infor#a%ii despre un ()* enor#
care a fost obser.at şi fotografiat de nu#eroşi #artori
oculari& ()*ul cu pricina a fost un subiect de presă
celebru :inclusi. $n +iare de prestigiu că F Financial 
Times”  şi " Independent”; atât $n #ai 17>, la pri#a
apari%ie, cât şi $n iulie 177, când a fost obser.at pentru a
doua oară&
n anii Q7>, inisterul Apărării din =egatul /nit a negat
că ar fi fost .orba despre o farfurie +burătoare, $nsă $n
dosarul său pri.ind ca+ul din 17> se găseau patru
confir#ări ale acesteia, trei .enite de la radare #ilitare şi
unul de la radarul unui aeroport ci.il&
3
 

=ecent, după ce a făcut public dosarul, institu%ia cu

 pricina a dat un co#unicat $n care declară că, deşi nu poate
confir#a dacă ()*ul din 17> era sau nu o na.ă
extraterestră, este R$n totalitate cu #intea descisăR $n ceea
ce pri.eşte posibilitatea existen%ei .ie%ii extraterestre& :/n
elegant #od de a spune 0a, dar nu pute# de+.ălui #ai
#ult&; 0eşi #inisterul britanic nu este pri#ul care ia $n
serios existen%a .ie%ii extraterestre :gu.ernele din Eran%a,
Helgia, =usia, Hra+ilia, exic şi Argentinia au a.ut, de
#ai #ulte ori, luări de po+i%ii $n pri.in%a ()*urilor;,
totuşi aceasta a fost pri#a confir#are oficială a faptului că
farfuriile +burătoare ar putea fi #ai #ult decât nişte si#ple
fabula%ii&
onfir#area .ine pe fondul unui feno#en de entu+ias#
general, al cărui apogeu a fost atins când 2>7 acade#icieni
respectabili şi oa#eni de ştiin%ă cu patala#a au scris o
artă a ()*urilor :publicată $n #ai toate -urnalele
acade#ice din ?/A şi @uropa; $n care desfiin%ea+ă unele
argu#ente ale scepticilor şi acordă credit ipote+ei că nu
sunte# singuri $n /ni.ers&
ărturiile despre e.eni#ente ciudate care ar a.ea loc $n
.ă+du nu sunt specifice nu#ai secolului al <<lea& /nii
ufologi afir#ă, de exe#plu, că ro țile galbene descrise $n
artea lui @+eciel :un text biblic apocrif, scris acu#
2&6>> de ani; ar fi, e.ident, farfurii +burătoare& 'otuşi,
 publicului larg ia fost atrasă aten%ia asupra feno#enului
deabia pe 25 februarie 142&
n di#inea%a acelei +ile, un obiect neidentificat a apărut
deasupra Dos Angelesului, iar ar#ata a#ericana a intrat
4
 

$n alertă de gradul >& ntregul siste# de apărare antiaeriană

al oraşului sa pus i#ediat $n #işcare, cerul a fost in.adat
de lu#inile proiectoarelor care căutau obiectul, iar când
acesta a fost locali+at, tunurile au tras nu #ai pu%in de
1&4>> de proiectile asupra sa&
este două #ii de #artori oculari au pri.it cu gura
căscată cu# obiectul supus tirului nu are nici pe naiba şi
+boară nestingerit deasupra oraşului, pentru ca, după
câte.a #inute, să se $nal%e deasupra norilor& (ficialită%ile
au dat .ina pe personalul #ilitar de la radarul oraşului,
care ar fi declanşat alar#a din cau+a ner.o+ită%ii :nu
trecuseră nici trei luni de la atacul de la earl arbour; şi
au sus%inut, $n ciuda tuturor e.iden țelor, că nu a existat
nici un obiect neidentificat&
n 12, când ufologii şi curioşii au a.ut, $n sfârşit,
acces la dosarul e.eni#entului, sa descoperit un #e#oriu
către preşedintele =oose.elt scris de către co#andantul
radarului, $n care acesta #ărturisea că a dat alertă $ntrucât
14 Robiecte +burătoare neidentificate de #ari di#ensiuni,
 probabil a.ioane, au apărut brusc $n proxi#itatea Dos
Angelesului şi unul ciar $n oraşR& ?pre deosebire de
 britanici, oficialii a#ericani nu au a.ut decât un generos
"no comment"  $n această cestiune&

INTERVIU CU ALFRED LAM-REMONT
QE-RE 8 DIRECTORUL <ICS=
Alfred Da#bre#ont Sebre este doctor $n drept şi
 -udecător al 'ribunalului din Guala Du#pur pentru cri#e
5
 

de ră+boi& n pre+ent deține func ția de director al

nstitutului pentru ooperare $n ?pa țiu :?; & n scurtul
său ti#p, a a.ut a#abilitatea de a accepta solicitarea
 pentru a acorda un inter.iu& =ăspunsurile date de Alfred
Da#bre#ont Sebrene ne lasă fără replică& =edă# integral
conținutul acestuia ş i lăsă# la aprecierea du#nea.oastră
credibilitatea răspunsurilor pri#ite&
Cep.; 9xistă şi alte civilizaii în univers 7u luat contact cu noi

A.L.W.: Trăim într-un univers de origine inteligentă. Sunt

dovezi că există civilizaţii etice mai avansate decât a
noastră, care articiă la rocesul nostru de dezvoltare.
Cep.; ,utei detalia

A.L.W.: !xistă declaraţii ale anga"aţilor #uvernului Statelor

$nite care atestă că au articiat în rograme secrete
de relaţionare cu anumite civilizaţii extraterestre.
Cep.; 7ceasta înseamnă că deDa a avut loc contactul cu
extratereştrii

A.L.W.: %a. %uă susele acestor martori, #uvernul Statelor

$nite lucrează cu ei în secret încă din anii &'(.
Cep; 2eci

A.L.W.: Andre) *asiago, +iul unui o+icial A, a +ost înscris la

vârsta de  ani într-un rogram secret entru coii
suerdota(i care erau antrenaţi să devină am/asadori
 înaintea raselor extraterestre.

6
 

Cep.; Vreun contact

A.L.W.: A avut loc o întâlnire cu trei astronauţi de e 0laneta

1arte. 2n ianuarie 3((4, 5irginia 6lds, anga"ată a A,
a con+irmat că A 7tie că există o civilizaţie umanoidă
ce trăie7te la sura+aţa lui 1arte.
redem că în anul 4'(( î.8. +ragmente ale suernovei 5ela au
intrat în sistemul nostru solar 7i au distrus ecologia de
e 1arte. 1arţienii, cu vreo 9.'(( de ani mai avansaţi
decât noi etic 7i tenologic, s-au re+ugiat su/ ământ...
2n decem/rie 3((; am u/licat un raort ce includea +otogra+ii
+ăcute de ro/otul <ASA =over Sirit în care se
identi+ică anumite secii de umanoizi, animale 7i
structuri la sura+aţa lui 1arte. îl uteţi vedea e site-ul
!xoolitics.
Cep.; 9xistă trei astronau&i care ne asigură că au văzut via&ă
extraterestră

A.L.W.: %a, *uzz Aldrin, care a călătorit cu Aollo 99, sune că

la sosirea e Lună, în 94>4, erau două nave
extraterestre mari în "urul marelui crater. 5ersiunea
lui a +ost veri+icată de mai-marii o+iciali ai <ASA.
Cep.; 7m rămas #ără cuvinte...

A.L.W.: %r. Steven #reer, director al 0roiectului ?%isclosure@, a

adunat mai mult de '(( de mărturii de la armată,
guvern 7i agen(ii de in+orma(ii inteligente de ordin
suerior, care sunt martori ai rezenţei extraterestre,
iar aceste dovezi au +ost +ăcute u/lice în mai 3((4 la
lu/ul <aţional de 0resă din Wasington.

7
 

Cep.; exic! +hile! 5razilia şi ,eru şi-au #ăcut pulice arhivele

despre 3JA-uri.

A.L.W.: =ecent 7i ranţa, Suedia, %anemarca 7i 1area *ritanie,

care a scos la lumină .3(( de dosare 6B< adunate de
%9'', o unitate secretă a 1inisterului Aărării.
Cep.; 2e ce nu se dezvăluie existen&a vie&ii pe arte

A.L.W.: %in raţiuni olitice. 5om insera o între/are, invocând

legile li/ertăţii de in+ormare, entru ca <ASA să
recunoască viaţa inteligentă de e 1arte.
Cep.; Iar mar&ienii de ce nu se prezintă ei înşişi în societate

A.L.W.: 0laneta noastră este una de ordin in+erior 7i /ănuim că

se a+lă într-o carantină imusă de către conducerea
universului.
Cep.; Ki această carantină se încheie acum...

A.L.W.: redem că civilizaţiile etice extraterestre au utilizat

+enomenul 6B< entru a ne o/i7nui cu existenţa lor, iar
 între 3(9( 7i 3(3( utem încee să avem relaţii
descise cu aceste civilizaţii.
Cep.; Ki primul contact va #i cu mar&ienii

A.L.W.: %a, deoarece există multe avanta"e mutuale: ei ne ot

da tenologii 7i cunoa7tere, iar noi în scim/ avem o
lanetă verde reţioasă e care ei ot emigra.
Cep.; +um #unc&ionează universul

A.L.W.: !xistă multe dimensiuni 7i universuri aralele cu al

nostru. $nele civilizaţii extraterestre vin din altă
dimensiune, alt univers, de aceea 6B<-urile ot aărea
8
 

7i disărea.
Cep.; +um sunt aceste civiliza&ii mai evoluate

A.L.W.: Se are că trăim într-un univers organizat, iar

civilizaţiile mai etice au reu7it să domine dimensiunea
Tim 7i ro/a/il că ele sunt cele ce vor dezvolta
realitatea noastră.
Cep.; ... 2ar sună teriil.

A.L.W.: %uă unele teorii, evoluăm în +ormă accelerată entru

a a/andona economia de răz/oi ermanent 7i entru a
o trans+orma într-o economie sustena/ilă. on7tiinţa
umană se dezvoltă entru a intra în vârsta universală
7i entru a se relaţiona în mod descis cu aceste alte
civilizaţii.
Cep.; Ae-ar putea da o m@nă de aDutor

A.L.W.: !xistă o normă rimordială: nu se intervine în evoluţia

unei civilizaţii de e altă lanetă. %ar în +oarte uţin
tim omul va învăţa să +olosească teleortarea
cuantică 7i să scoată energie din saţiu. Suntem într-o
eră de tranziţie, în care tre/uie să decidem dacă
mergem către distrugere ori către evoluţie.
Cep.; 3cupa&ia dumneavoastră constă în a studia marele guvern al
universului

A.L.W.: !xoolitica este o 7tiinţă socială ce studiază relaţiile

dintre civilizaţia noastră umană 7i alte civilizaţii
inteligente din univers. $nul din rimii no7tri a )i
entru dilomaţia universală va +i rin intermediul
civilizaţiei marţiene.


 

Cep.; 8n&eleg.

A.L.W.: 0ersonal, lucrez cu doctorul <orman 1iranda, 7e+ul de

ca/inet al re7edintelui Ansam/lului #eneral al 6<$,
entru ca 6<$ să rerezinte 0ământul în +a (a
civilizaţiei de e 1arte.

@ posibil ca acest inter.iu să .ă lase la fel de ui#i ți, dar 

lua%i a#inte la #ărturiile celor care au participat la
?u##itul @uropean de @xopolitică din 2>>  astronau%i
de la *A?A şi Agen%ia ?pa%ială =usă, care afir#ă că a
existat contact cu ci.ili+a%iile extraterestre  şi la cele ale
organi+atorului său, Sebre, autorul F@xopoliticii Kesica
iscis", procuror general al Agen%iei pentru rotec%ia
ediului din *eI LorB şi consultant al Eunda%iei EordV
exprofesor de econo#ie la Lale şi /ni.ersitatea 'exasV
delegat $n on.en%ia 0e#ocrată din 'exas, $n 16& @i
.orbesc de o realitate #ar%iană, $nsă există oare #ai #ult
decât atât la scară galacticăN
  NU APARINE LUMII NOASTREK
„

/n profesor de egiptologie confir#ă faptul că

 pira#idele sunt opera extratereştrilorT ntro scurtă
declara%ie şocantă, apărută pe siteul AllneIsIeb&co#, dr&
Ala ?aeen, şeful 0eparta#entului de Areologie al
/ni.ersită%ii din airo, a relatat faptul că ar putea fi
ade.ărată infor#a%ia precu# că extratereştrii au construit
celebrele pira#ide egiptene&
Eiind $ntrebat #ai departe de dl areB *o.aB, un
delegat din olonia, dacă aceste pira#ide ar putea con%ine
1>>
 

tenologii extraterestre sau ciar un ()* $n structura sa,

dr& ?aeen a e+itat un răspuns direct& A spus $nsă un lucru
incredibil !*u pot confir#a sau nega acest lucru, dar pot
spune că $n interiorul pira#idei se află ce.a ce nu apar%ine
lu#ii noastre"&
0elega%ii la conferin%a pri.ind aritectura @giptului
antic au fost şoca%i de această afir#a%ie& 0r& ?aeen a
refu+at ulterior să facă şi alte declara%ii pri.ind legătura
extraterestră a pira#idelor cu ()*urile&
CONTROVERSE I MISTIFICĂRI
Da cinci ani de la #isterioasa apari%ie din Dos Angeles,
au a.ut loc o serie de e.eni#ente ce au fixat pentru
totdeauna locul ()*urilor $n cultura populară de
 pretutindeni& n iunie 147, $n ti#p ce +bura deasupra
statului Sasington, pilotul a#erican Gennet Arnold
sus%ine că sa $ntâlnit cu nouă obiecte neidentificate ce
+burau $n for#a%ie, fiecare #işcânduse Rase#enea unei
farfurii ce pluteşte pe apăR&
#ediat după #ărturia lui Arnold, care a a-uns $n toată
 presa a#ericană, #ai #ulte persoane au $nceput să
 bo#barde+e institu%iile şi +iarele a#ericane cu rapoarte $n
care se se#nala pre+en%a RfarfuriilorR& 0intre acestea, cel
#ai bi+ar a fost cel .enit din =osIell, statul *eI exico&
 *u#eroşi oa#eni din această regiune #ărturiseau că,
$n noaptea de 2 iulie 147, au .ă+ut un enor# disc
lu#inos& ?e pare că acesta sa prăbuşit, iar #ilitarii
a#ericani au .enit i#ediat şi au preluat epa.a na.ei,
 precu# şi  potri.it unora  câte.a cada.re de extratereştri&
1>1
 

ENI!MATICA AREA >;
?uspiciunile şi contro.ersele pri.itoare la celebra ba+ă
a#ericană top secret au apărut i#ediat după incidentul
=osIell şi nu au $ncetat nici $n +iua de astă+i& n deşertul
 *e.ada, la 25> de Bilo#etri nord de Das Kegas, se găseşte
cea #ai bine pă+ită şi #ai cunoscută ba+ă a#ericană& Aici
sau de+.oltat toate proiectele RspecialeR ale /? Air Eorce,
 printre care cunoscutul a.ion in.i+ibil E117A şi a.ionul
de spiona- ?=71& ei #ai #ul%i ufologi au con.ingerea că
$n Area 51 a a-uns şi epa.a farfuriei +burătoare $#preună
cu cada.rele extraterestre i#plicate $n incidentul =osIell&
?us%inută dea lungul ti#pului de nu#eroşi teoreticieni ai
conspira%iei, această ipote+ă a a-uns bo#bă de presă $n
18, când un fost tenician al ba+ei a afir#at că a .ă+ut
cu ocii lui nouă na.e spa%iale extraterestre şi cada.rul
 bine conser.at al unui nepă#ântean&
artorul a pus la dispo+i%ia publicului şi o serie de
fotografii ce pre+entau disec%ia unui extraterestru&
0e+#in%irile oficiale şi nu#eroasele anali+e independente
nu au făcut decât să sporească #isterul, iar astă+i nu#ărul
celor care $l cred pe respecti.ul tenician este egal cu
nu#ărul celor care $l consideră un i#postor&
Da Area 51, conspiraționistii afir#ă că sunt păstra%i
inclusi. extratereştri .ii& ?ubiectul a fost exploatat $n
 binecunoscutul serial F<Eiles"&
FARFURIA Z-URĂTOARE N VARIANTA 
OMO SAPIENS
1>2
 

 n anii X5>, 0eparta#entul Apărării al ?/A a finan%at o

co#panie canadiană ce ur#a să construiască o farfurie
+burătoare Rade.ăratăR cu tenologia pă#ânteană de
atunci&
=e+ultatul a fost K)AK, cunoscut şi drept A.rocar, un
.eiculibrid, cu turboreactoare şi cu o elice centrală
:ase#ănătoare celei a unui elicopter;, ce putea atinge, $n
teorie, 48> B#Z& ând a fost testat, $n dece#brie 15, sa
do.edit că for#a de farfurie este foarte instabilă, făcând
aparatul să se fâ%âie aotic la câ%i.a #etri deasupra
 pă#ântului&
anadienii au propus noi designuri şi tenologii pentru
A.rocar, dar a#ericanii nu au fost i#presiona%i de acestea
şi au abandonat proiectul& deea a fost re.igorată 3> de ani
#ai târ+iu de către in.entatorul MacB & Mones, care a creat
 prototipul eobat, un .eicul +burător relati. sigur şi
stabil& 'otuşi, ni#eni nu a reuşit până astă+i să reali+e+e o
farfurie +burătoare capabilă de .ite+a şi #işcările unui
()*&
G ENNET ARNOLD I SCIWA 
OZN8ULUI
 *ici $n +iua de astă+i de+baterea despre incidentul
=osIell nu sa $nceiat& #ediat după ce acesta a a.ut loc,
gu.ernul a#erican se pare că a $nfiin%at M12 :a-estic
12;, un co#itet de oa#eni de ştiin%ă, agen%i secre%i şi
#ilitari care au pri#it #isiunea de a cerceta ca+ul&
onclu+iile lor nu au fost făcute niciodată publice, dar,
$n 14, di.i+ia aeriană a ar#atei a#ericane, /? Air 
1>3
 

Eorce, a publicat un raport $n care pretinde că ade.ărata

explica%ie a incidentului se află $n proiectul (/D
:proiect strict secret $n 147;, ce i#plică teste asupra unor 
#anecine aflate $n nişte baloaneprototip ce a-ungeau la
#are altitudine, iar M12 ar fi fost o farsă #enită să
distragă aten%ia de la proiectele speciale ale ar#atei&
'otuşi, nici #ăcar oa#enii de ştiin%ă nu au acordat prea
#ultă credibilitate acestei explica%ii& Asta #ai ales pentru
că, indiferent de ce sa $ntâ#plat la =osIell, după 147,
oficialii a#ericani au luat foarte $n serios existen%a ()*
urilor& /fologii a.eau să se con.ingă de acest lucru $n
168, când sa publicat un re+u#at al acti.ită%ii aşa
nu#itului roiect Hlue HooB&
roiectul, desfăşurat pe o perioadă de 2> de ani, a
$nse#nat colectarea tuturor #ărturiilor, a fotografiilor şi
infor#a%iilor cu pri.ire la apari%iile ()* şi anali+area lor 
de către un colecti. de oa#eni de ştiin%ă&
=e+u#atul, cunoscut şi ca =aportul ondon, după
nu#ele distinsului fi+ician a#erican @dIard /& ondon,
care a condus proiectul, conclu+iona că nu există ni#ic de
.aloare ştiin%ifică $n acele #ărturii, că #a-oritatea spun
nu#ai ba+aconii şi, prin ur#are, nu are nici un rost să se
continue cercetarea farfuriilor +burătoare& ând acest
raport a fost $nsuşit de către prestigioasa Acade#ie
 *a%ională de Utiin%e a ?/A, co#unitatea ştiin%ifică
interna%ională a a.ut toate #oti.ele să Fconcedie+e"
contro.ersa ()*&
ână de curând aceasta a fost atitudinea celor #ai #ul%i
oa#eni de ştiin%ă, $n ciuda #iilor de se#nalări anuale, a
1>4
 

altor ca+uri celebre :cu# a fost cel din 27 august 18> din
 pădurea =endlesa#, area Hritanie; şi a #isterelor $n
care +ace $n.ăluită ba+a #ilitară a#ericană Air Eorce
Eligt 'est enter 0etac#ent 3, #ai bine cunoscută ca
Area 51&
Atitudinea cercetătorilor sa #ai nuan%at o dată cu
descoperirile astrono#iei conte#porane, #ai precis când
telescoapele :$n special ubble; au $nceput să rele.e
co#plexitatea /ni.ersului $n care trăi#&
Acade#icienii au $nceput să se gândească la faptul că
 pe unul dintre #iliardele de siste#e solare ar putea exista,
totuşi, .ia%ă inteligentă& nsă, cel #ai probabil,
extratereştrii inteligen%i se află la #ii de anilu#ină de
'era şi, prin ur#are, lear fi i#posibil să ne .i+ite+e, $n
afara situa%iei $n care ar dispune de nişte #i-loace de
transport E'D :fastertanligt, #ai rapide decât .ite+a
lu#inii J n&trad&;&
UN FENOMEN CE NU POATE
FI CONTROLAT
Astronau%ii cred că există na.e extraterestre care
#onitori+ea+ă ă#ântul, dar se feresc să .orbească
descis despre aceste subiecte& Hirocra%ii şi #ilitarii
#en%in secrete rapoartele despre ()*uri pentru că nu pot
explica şi controla feno#enul&
=aportul pri.ind un incident ()* la Aeroportul
FGogălniceanu" a fost $ngropat, ne de+.ăluie 0u#itru
0orin runariu, pri#ul ro#ân care a +burat .reodată $n
spa%iul cos#ic& runariu este de profesie inginer 
1>5
 

aeronautic şi conduce (ficiul =o#ân pentru Utiin%ă şi

'enologie& Eace parte din ecipa interna țională de
cercetători care a propus onsiliului de ?ecuritate al (*/
 planul de inter.en%ie $n ca+ de i#pact cu un asteroid, ce ar 
 putea declanşa catastrofe la ni.el planetar& o#isia sa
reunit $n osta =ica, +onă $n care se presupune că ar putea
lo.i ă#ântul $n 2>2 asteroidul Apopis&
=ep& ine se ocupă de interceptarea ()*urilor ?
0&& Da ni.el ştiin%ific, este acceptată ideea că
nu sunte# singuri& ?ă recunoaşte# $nsă că sunte# $ntro
fa+ă tenologică prea pu%in de+.oltată pentru a putea
 pătrunde adânc $n /ni.ers& @xistă o organi+a%ie
interna%ională ci.ilă nu#ită ?@', practic o re%ea de
telescoape ce supra.egea+ă cerul& ?e caută .ia%ă
inteligentă aflată la #are depărtare #ii de anilu#ină de
ă#ânt& ractic, se ur#ăreşte orice se#nal ce ar putea să
aibă o anu#ită logică şi care ar putea fi e#is de fiin%e
inteligente& n unele %ări au existat şi probabil că #ai există
$ncă institu%ii ce se ocupă efecti. cu identificarea ()*
urilor, care sunt de-a obiecte palpabile, a-unse $n i#ediata
apropiere a ă#ântului, şi care pot fi .i+uali+ate& n ti#pul
=ă+boiului =ece, orice descoperire $n acest sens era %inută
la secret pentru că putea fi .orba despre o tenologie #ai
a.ansată decât cele pe care le folosi# noi, tenologie care
 putea fi utili+ată apoi $#potri.a ad.ersarului& iar şi $n
 pre+ent, unele rapoarte, clasificate pentru 4>5> de ani,
sunt %inute la secret& robabil că abia genera%ia ur#ătoare
le .a cunoaşte& ntre ti#p, au #ai ieşit la suprafa%ă diferite
1>6
 

infor#a%ii, care au fost rapid decredibili+ate de cei

interesa%i& @ste relati. uşor să distrugi $ncrederea
 publicului $n astfel de infor#a%ii& 0eşi nu a# .ă+ut ()*
uri, eu sunt con.ins că acestea există&
=ep& u# se deplasea+ă acestea la distan%e atât
de #ariN
0&& ncă de pe .re#ea lui @instein se .orbeşte
despre interac%iunea câ#pului gra.ita%ional cu cel
#agnetic& rin anii Q5>, un o# de ştiin%ă ger#an a reuşit să
definiti.e+e această teorie, iar acu# câ%i.a ani sa reuşit să
se de#onstre+e experi#ental că un câ#p electro#agnetic
extre# de puternic poate să #odifice câ#pul gra.ita%ional&
Astfel, dacă a-unge# la o tenologie care să producă câ#p
electro#agnetic puternic, pute# #odifica local câ#pul
gra.ita%ional şi pute# călători $n /ni.ers cu .ite+e #ari,
 pe distan%e extre# de #ari, fără a si#%i accelera%ia& u
tenologia din pre+ent a# a.ea ne.oie de genera%ii $ntregi
 pentru a călători $n afara siste#ului nostru solar& u noua
tenologie&&& ute# bănui că ()*urile care .in pe
ă#ânt stăpânesc de #ult aceste legi ale fi+icii, pe care
noi abia le descoperi#, şi le utili+ea+ă& ?ă nu uită# că
#arile descoperiri $n #ai toate do#eniile au fost făcute $n
ulti#ele sute de ani& 0acă ne gândi# că o ci.ili+a%ie ar 
 putea fi cu doar 5&>>> de ani $naintea noastră, ceea ce
$nsea#nă o clipă la scara istoriei, din punct de .edere
tenologic sar plasa la un ni.el ini#aginabil pentru o# $n
 pre+ent&

1>7
 

=ep& ?e fac pregătiri pentru $ntâlnirea cu o

ci.ili+a%ie extraterestră?
0&& n #od e.ident nu& Eeno#enul se consideră
suficient de rar şi de aleatoriu pentru a nu necesita o
 pregătire pentru $ntâlniri de gradul 3& *u există planuri
 pentru aşa ce.a, nu există o concep%ie unitară la ni.el
#ondial& 0acă .a fi ca+ul, se .a aduna un grup de
specialişti, $n special din ar#ată&
=ep& Ar#ata func%ionea+ă după o logică a
confruntării& *u este riscant să o laşi să atace o ci.ili+a%ie
#ult superioară tenologic?
0&& (rice intru+iune $n spa%iul aerian sau
terestru al unui stat de către un .eicul necunoscut
constituie o a#enin%are la siguran%a na%ională, iar de acest
lucru răspunde ar#ata& i-loacele de detectare ale
ar#atelor puternice sunt suficient de sofisticate să
deter#ine despre ce este .orba şi dacă este ne.oie de o
inter.en%ie ofensi.ă& n orice ca+, dacă extratereştrii ar fi
a.ut .reo inten%ie ofensi.ă, a# fi !si#%ito" până acu#&
OMUL AR PUTEA FI O NCRUCIARE NTRE
MAIMUWE I EXTRATERETRI
=ep& are este i#plicarea lor $n .ia%ă pe
ă#ânt?are ar putea fi inten%iile acestora ?
0&& @xistă teorii confor# cărora noi a# fi cobai
 pe propria noastră planetă şi că apari%ia .ie%ii pe 'era nu s
a reali+at confor# teoriei e.olu%ioniste a lui 0arIin, ci a
fost ne.oie de un !sâ#bure", de o inter.en%ie din exterior,
1>8
 

care să transfor#e #ai#u%ele $n fiin%e inteligente, cu

aspectul nostru& nter.en%ia ar fi .enit din altă parte& ?e
 pune proble#a că .ia%a ar fi putut a-unge pe ă#ânt ca
structură A0*, .ectori+ată de o co#etă& nsă teoria #erge
şi #ai departe şi .orbeşte despre aducerea aici a unor 
fiin%e care, $ncrucişate cu cele de pe ă#ânt, să fi dat
naştere la popula%ia u#ană& ?ă nu uită# că, $n toate
descrierile, fiin%ele care ar cobor$ din ()*uri sunt exact
 partea care ar continua transferul de la #ai#u%ă la o#&
=ep& *e pute%i relata .reo experien%ă legată de
acest feno#en?
0&& Kă pot relata o $ntâ#plare a unui coleg rus,
care $n ti#pul unei expedi%ii a .ă+ut două ()*uri care au
+burat paralel cu na.a, apoi au dispărut& Da $ntoarcere, a
relatat şefilor, dar aceştia au a.ut o reac%ie negati.ă,
spunândui că el a fost tri#is $n cos#os pentru #isiuni
ştiin%ifice, bine deter#inate de la sol& ractic, a fost
con.ins să nu #ai po.estească ni#ănui acest incident&
0acă .rei să #ai +bori, ocupăte de +boruri, nu de
inter.iuri, i sa spus& (#ul neagă, de fiecare dată când este
$ntrebat de reporteri, $ntâlnirea cu acele obiecte&
OZN8URI DETECTATE OFICIAL
N ROMNIA
=ep& ot fi detectate ()*urile de radar ?
0&& /nele da& A# a.ut şi $n =o#ânia un ca+, $n
cadrul a.ia%iei #ilitare, $nainte de Q8, când ofi%erul de
ser.iciu de la ba+a de la Gogălniceanu a relatat ca pe cer 
1>
 

este o for#a%ie de nouă obiecte +burătoare ce se

deplasea+ă cu o .ite+ă foarte #are& o#andan%ii puteau
ordona celula de alar#ă, adică ridicarea a.ioanelor de
luptă şi ur#ărirea lor, dar nu au cerut decât obser.area lor 
de la sol& ăsurătorile radar au arătat că .ite+a lor era de
aproxi#ati. 6&>>> B#Z, că erau obiecte fi+ice, lu#inoase
şi au dispărut unde.a pe area *eagră, spre =usia& Da
6&>>> B#Z nu putea fi un a.ion, nici o racetă care se
de+integra, pentru că .ite+a nu ar fi fost constantă& ?a
făcut un raport, nu i sa găsit o explica%ie şi proble#a a
fost abandonată& @ste o atitudine, aş +ice&&& nor#ală $n
orice institu%ie de tip birocratic, aşa cu# este ar#ata&
Astfel se explică, $ntro oarecare #ăsură, de ce ră#ân
secrete astfel de $ntâlniri dacă tot nu po%i inter.eni, dacă
nu ai #i-loace co#parabile cu ale ur#ăritului, #ai bine
 pretin+i că este o eroare, că feno#enul pe care nu $l
$n%elegi nu există&
=ep& e co#bustibil folosesc?
0&& @ greu de spus, dar cu siguran%ă sunt #ulte
feno#ene fi+ice pe care noi $ncă nu le cunoaşte#& @ste
 posibil ca bătălia pentru resurse, care pe ă#ânt este $n
 plină desfăşurare, $n ca+ul ci.ili+a%iilor #ai inteligente să
fie de-a depăşită& robabil că ă#ântul, per#anent
#onitori+at din afară, este obser.at de ci.ili+a%ii #ai
inteligente, dar acestea o fac discret, fiindcă nu .or să
interfere+e cu .ia%a de aici&
-ĂTĂLIA PENTRU CUCERIREA LUNII
11>
 

=ep& 0e ce nu se reali+ea+ă un +bor interna%ional

 pe Dună?
0&& @xistă o abordare dintro perspecti.ă nouă,
econo#ică, a Dunii& Mapone+ii au de#arat de-a un progra#
de studiere aprofundată a astrului, cine+ii au anun%at că $n
aproxi#ati. 15 ani .or pune un o# pe Dună, iar indienii
au anun%at că pregătesc #isiuni lunare& oncuren ța
econo#ică este foarte $n.erşunată& @ste .orba, practic, de
un nou ră+boi, unul econo#ic& ar Duna $ncepe să fie
.ă+ută ca un poten%ial econo#ic suficient de #are pentru
%ara care $ncepe să o exploate+e& oncurenta este prea
#are pentru a se uni for%ele& #preună nu se fac decât
#isiuni pur ştiin%ifice&
FILMELE ARTISTICE SUNT FICWIUNE
=ep& Au trecut peste 6> de #ilioane de ani de la
ulti#ul i#pact cu un asteroid #are& e sar $ntâ#pla dacă
sar repeta istoria?
0&& ?unt aproxi#ati. 65 de #ilioane de ani de
când $n ur#a i#pactului cu un asteroid #are, ale cărui
ur#e se pot .edea $n exic, au dispărut dino+aurii şi sa
lăsat loc de+.oltării #a#iferelor& 0acă ar a.ea loc un
i#pact cu un asteroid ase#ănător, sar periclita existen%a
o#ului pe ă#ânt, pentru că ar crea #odificări #a-ore la
ni.elul scoar%ei terestre, să nu #ai .orbi# de cutre#ure,
tsuna#i, .ulcani reacti.a%i&
=ep& ute# pre.eni un astfel de incident ?

111
 

0&& 0eoca#dată nu a.e# capacitatea de a

 pre.eni, $n sci#b, a.e# capacitatea de a pre.edea un
e.entual i#pact& 0iferen%a dintre i#pactul cu un asteroid
faț ă de orice alt de+astru natural este că acesta poate fi
 pre.ă+ut cu ani $nainte& n #o#entul de fa%ă, *A?A are
sarcina de a cataloga cel pu%in >[ din to%i asteroi+ii cu
 poten%ial de a ciocni ă#ântul şi care au dia#etrul #ai
#are de 4> de #etri până $n 2>2>& ericolul a existat
 per#anent& *u#ai că acu# $ncepe# să $l conştienti+ă#&
n #o#entul de fa%ă este deter#inat şi se află de-a
$n aten%ia opiniei publice asteroidul Apopis, care $n 2>2
.a trece la o altitudine de aproxi#ati. 4>&>>> de B#
deasupra ă#ântului& Da 36&>>> de B# sunt sateli%ii
geosta%ionari, ceea ce a dat naştere specula%iilor confor#
cărora *A?A nu ar fi luat $n calcul o e.entuală ciocnire a
asteroidului cu aceştia, care iar sci#ba orbita şi ar putea
 produce un e.entual i#pact cu ă#ântul& pote+a este
nu#ai teoretică, iar *A?A a asigurat că Apopis nu .a
a-unge la ni.elul sateli%ilor geosta%ionari, a căror ciocnire
accidentală lar putea, teoretic, $ndrepta spre ă#ânt&
'raiectoria asteroidului Apopis $n cel #ai rău ca+ ar 
 putea intersecta ă#ântul unde.a $n +ona ?iberiei, .a tăia
(ceanul acific, iar posibilitatea #axi#ă de i#pact .a fi
$n +ona acificA#erica entrală&
Ar putea deci lo.i tot acolo unde a lo.it asteroidul
care a dus la dispari%ia dino+aurilor& Apopis are un
dia#etru de aproxi#ati. 32> #& n ca+ de i#pact $n
acific, .a pro.oca un puternic tsuna#i ce ar putea #ătura

112
 

alifornia, iar dacă .a cădea pe continent, pierderile pot fi

ciar #ai #ari&

113
 

CAPITOLUL VI
NTLNIRI I CONTACTE

114
 

(#enirea şia se#nalat de-a pre+en%a şi po+i%ia $n

siste#ul solar şi a trans#is infor#a%ii cu oca+ia
 progra#elor spa%iale ale *A?A KoCager şi ioneer, dar şi
$n cadrul unui #esa- difu+at de la (bser.atorul Arecibo $n
174&
Al%i astrofi+icieni sublinia+ă faptul că u#anitatea a
trans#is F#esa-e publicitare" către stelele .ecine $ncă de
la pri#a trans#isiune radio din anii Q2>& 0e atunci, acele
 pri#e trans#isiuni trebuie să fi parcurs de-a > de ani
lu#ină& /ndele radio, ca şi alte for#e de radia%ie
electro#agnetică, se propagă cu .ite+a lu#inii, 3>>&>>>
B#Zsecundă&
Aceasta $nsea#nă ca unei trans#isiuni radio $i ia patru
ani să a-ungă la cea #ai apropiată stea, Alpa roxi#a&
Aceşti din ur#ă specialişti sunt con.inşi că Fpri#ul
contact" .a fi #ai degrabă unul prietenos, $n genul celui
surprins de celebra pelicula F@'" a lui ?te.en ?pielberg&
NTLNIRI I CONTACTE
Anexa care #a #arcat cel #ai tare a fost cea intitulata
FAutopsii"& A# .ă+ut fotografiile unui disc de 3> de #etri
ce se prăbuşise la 'i##ensdorfer, $n er#ania, $n
apropierea arii Haltice, $n 161&
onfor# raportului, ar#ata britanică a a-uns pri#a la
fa%a locului şi a instalat i#ediat un peri#etru de securitate&
Aparatul ateri+ase pe un sol foarte #oale şi din această
cau+ă nu fusese distrus, ciar dacă o parte din el era
$ngropată $n #âl& n interior se găseau corpurile a 12
extratereştri, de di#ensiuni #ici, #or%i cu to%ii& n
115
 

fotografii se putea distinge că făceau parte din aşa+isa

Frasa gri" :reC J n&trad&;&
Euseseră $ntinşi pe nişte brancarde, iar apoi transporta%i
cu nişte -eepuri& 0octorii $nsărcina%i cu autopsia au tras
conclu+ia că păreau Ffabrica%i", fiind ca nişte clone, fără
aparat digesti.& *u ingerau #âncare ca noi şi nu a.eau nici
un fel de aparat eli#inator& *a.a lor a fost tăiată $n şase
 bucă%i, instalate pe transportoare şi re#orcate& R?cuttlebutR
era nu#ele păr%ii atribuite a#ericanilor, ea fiind dusă la
 ba+a aeriană Srigtatterson din (io& ă uita# la acele
fotografii şi nu $#i .enea să cred& *iciodată nu
$#părtăşise# ideea că era# singuri $n uni.ers, dar, totuşi,
ceea ce .edea# era greu de ad#is&
UN RAPORT INCREDI-IL 
A# .ă+ut #ulte lucruri teribile $n .ia%a #ea, dar acel
raport depăşea orice i#agina%ie& Koia# cu orice pre% să fac
o copie după acel docu#ent& A# făcut o fotografie a
coper%ii, dar, de tea#ă, nu a# luat noti%e decât la toaletă,
cu foarte #are pruden%ă&
?unt conştient de riscurile pe care #i le asu# $ncălcând
 -ură#ântul, dar cred că aceasta este proble#a cea #ai
i#portantă a epocii noastre& *u pot să $#i i#agine+ ce.a
#ai i#portant, iar $n to%i aceşti ani, opinia publică a fost
 păcălită şi %inută $n cea #ai cruntă ignoran ță& Ui, de fapt,
ce a# de pierdutN A# 64 de ani& ă .or o#or$N @u a#
spus nu#ai ade.ărul& ntegritatea şi credibilitatea sunt
do.e+ile #ele& ată ce conținea raportul

116
 

 Euseseră identificate, .i+ual, patru rase extraterestre

diferite& /na dintre ele părea identică cu a noastră&
( alta a.ea o statură ase#ănătoare cu a noastră, dar 
 pielea era foarte gri şi aspră& ea dea treia rasă este
cunoscută sub nu#ele de RgriR, iar cea dea patra
era descrisă drept reptiliană, cu pupile .erticale şi
 pielea ca a şopârlelor&
 Ki+itele extraterestre se derulau de o perioadă
$ndelungată, cel pu%in 2>> de ani, poate ciar #ai
#ult&
 @xtratereştrii nu păreau să #anifeste nici un fel de
ostilitate&
 Apari%iile şi dispari%iile rapide de ()*uri, ca şi
+borul lor păreau să fie de#onstra%ii #enite să le
do.edească pă#ântenilor capacită%ile lor&
 /n progra# oarecare părea, totuşi, să existe $n
spatele acestor .i+ite, +borurile transfor#ânduse
treptat $n contacte&

UN SECRET PREA !REU DE PĂSTRAT
=obert (& 0ean este astă+i pensionar& Aşadar a scăpat
de controlul direct al superiorilor săi şi de -ură#ântul
#oral al tăcerii ce ia fost i#pus&
n perioada acti.ă, după o carieră #ilitară strălucită,
confir#ată de decora%ii pri#ite $n ră+boaiele din oreea şi
Kietna#, a fost detaşat la entrul de o#unicare al *A'(
din @uropa :?A@, condus de generalul De#nit+er,

117
 

co#andantul supre# al for%elor aliate din @uropa;, fiind

nu#it analist al obser.a%iilor clasificate drept Fos#ic 'op
?ecret" şi, totodată, #e#bru al co#anda#entului&
Da scurtă .re#e, ia fost $n#ânat un raport ultrasecret
$n legătură cu o posibilă a#enin%are #ilitară contra
for%elor aliate din @uropa& ?pre stupefac%ia lui, posibilii
atacatori nu erau pă#ânteni, ci extratereştri, docu#entele
con%inute $n dosar relatând exclusi. despre apari%ii şi
 prăbuşiri de ()*uri $n @uropa& onclu+ia era clară
autorită%ile #ilitare ale puterilor i#portante se te#eau de
un atac extraterestru& =obert 0ean relatea+ă toate aceste
lucruri $ntro carte nu#ită R*A'( $ntâlnește @'R&
F?A@ a fost alegerea ini#ii #ele& 'rebuie să ai un
dosar fără nici un fel de pată şi să treci prin #ulte teste de
securitate ca să fii selectat& ia# dorit enor# acel post şi
 până la ur#ă la# ob%inut& Acolo dispunea# de o
acreditare \'op ?ecret os#ic]& @ste ni.elul de securitate
cel #ai ridicat de la *A'(& A# fost detaşat la centrul
opera%ional al co#anda#entului supre#& Da .re#ea aceea,
lucrurile puteau de.eni oricând fierbin%i, $n func%ie de cu#
doreau ruşii să -oace partida după sfârşitul ră+boiului& 0ar 
cel #ai tulburător lucru pentru #ine nu erau infor#a%iile
stupefiante con%inute $n docu#ente, ci faptul că apari%iile
de ()*uri continuau, stârnind #ari proble#e& n #od
regulat pri#ea# rapoarte legate de $ntâlnirea cu ()*uri
#etalice de di#ensiuni #ari pretutindeni deasupra
@uropei&
Euseseră se#nalate de către radare şi ciar .ă+ute de
către pilo%i& /nele +burau $n for#a%ie, părând să .ină din
118
 

/niunea ?o.ietică, trecând peste er#ania de @st, cea de

Kest, Eran%a, $ntorcânduse #ai apoi peste analul
ânecii şi $ndreptânduse spre nord, dispărând de pe
radarele *A'( deasupra ării *or.egiei& Aceste obiecte
erau foarte #ari, se deplasau foarte repede, la altitudini
#ari, ce nu ne erau accesibile pe atunci, şi păreau a fi
controlate $n #od inteligentR&
Eebruarie, 161

A# constatat, deci, că e.eni#entele cuprinse $n dosare

se petreceau $n continuare, iar $n februarie 161 lucrurile
luaseră ciar o turnură dra#atică&
inci+eci de astfel de obiecte au fost detectate pe radar 
deplasânduse $n for#a%ie dinspre /niunea ?o.ietică către
@uropa la o altitudine de aproxi#ati. 3&>>> de #etri&
?o.ieticii $şi $nciseseră pe atunci frontierele& 'oată lu#ea
a intrat $n alertă de gradul +ero& *ea# gândit cu groa+ă că
a $nceput din nou ră+boiul& A fost cel #ai #are nu#ăr de
()*uri ce au fost obser.ate .reodată& 0in fericire, şi
doar #ul%u#ită lui 0u#ne+eu, nu nea# lansat racetele
şi nici ruşii pe ale lor& n nouă #inute, ()*urile au
dispărut&
Utiu sigur că ?ir 'o#as iBe, co#andantul de atunci al
for%elor aliate din @uropa, a cerut de #ai #ulte ori
infor#a%ii, la Dondra şi la Sasington, despre aceste
obiecte, dar nu a ob%inut nici un răspuns& A# aflat #ai
târ+iu că re%eaua de spiona- Folu#bina 'opa+", aflată la
aris, intercepta totul şi trans#itea GHului, care ob%inea
astfel infor#a%iile secrete $nainte ciar ca noi să le pri#i#&
11
 

iBe a decis atunci să $nceapă un studiu intern pentru a

afla dacă acele obiecte repre+intă sau nu o a#enin%are
#ilitară&
NTLNIRI DE !RADUL IV N CINA
ina este din ce $n ce #ai interesată de proble#atica
extratereştrilor şi a obiectelor +burătoare neidentificate&
 *u este .orba doar de lu#ini .ă+ute pe cer de #artori
i+ola%i, ci de obser.a%ii cu un #are nu#ăr de #artori, de
aeroporturi blocate datorită ()*urilor sau de
spectaculoase răpiri cu tentă sexuală& n iunie 2>1>,
aeroportul interna%ional din ang+ou a fost blocat ti#p
de o oră, explica%ia anun%ată oficial fiind apari%ia deasupra
aeroportului a unui ()*& 0in cau+a acestuia au fost
 perturbate 18 +boruri şi $ntâr+ia%i 2&>>> de pasageri& n
lunile ur#ătoare au #ai fost opt obser.a%ii Fde #asă"V cea
din 11 septe#brie a dus, confor# AH *eIs, la
$nciderea, tot pentru o oră, a aeroportului oraşului Haotou
din ongolia nterioară&
)ou <iao^iang, secretarul general al organi+a%iei din
Hei-ing pentru cercetarea ()*urilor, a participat la
anceta feno#enului petrecut pe aeroportul din ang+ou,
ancetă ce nu a reuşit să elucide+e #isterul& @l a co#entat
că la organi+a%ia sa au fost pri#ite $n 2>1> peste 2>> de
se#nalări, #ai #ult decât dublul celor din 2>>8& Sang
?icao, cercetător la obser.atorul astrono#ic de pe
untele urpuriu al Acade#iei de Utiin%e a inei,
explică această tendin%ă spunând că Fodată cu a#eliorarea
.ie%ii #ateriale şi culturale $n ina, tot #ai #ul%i oa#eni
12>
 

 pot fotografia şi fil#a lucrurile stranii pe care le obser.ă&

ass#edia face cunoscute obser.a%iile ()* #arelui
 public, iar cu a-utorul nternetului #ărturiile sunt #ult #ai
uşor de colectat"&
n nu#ărul din 31 octo#brie 2>1> al publica%iei Fina
0ailC" este re#e#orată unul din cele #ai cunoscute ca+uri
de răpire ()* din ina& ?a $ntâ#plat $n iunie 14,
lângă localitatea Sucang, din pro.incia eilong-iang&
eng )aoguo lucra $ntro exploatare forestieră când a
.ă+ut, $#preună cu al%i doi #uncitori, o i+bucnire
lu#inoasă #etalică pe coasta unui #unte& re+ând că a
fost un accident de elicopter, sa $ndreptat $ntracolo&
Apropiinduse de obiect, la un #o#ent dat sa si#%it parcă
lo.it $n frunte şi şia pierdut cunoştin%a& ând şia re.enit,
era de+orientat, incapabil să co#unice& @ra terori+at de tot
ce era de fier&&&
 Aşa cu# a relatat #artorul, $n cursul nop%ii care a
ur#at $n dor#itorul său a apărut o fiin%ă fe#inină, $naltă
de 3 #etri, cu şase degete pe #âini şi cu Fpărul de pe
 picioare $#pletit", alt#interi $nsă cu o $nfă%işare u#ană
 bine propor%ionată& Da in.itat să facă dragoste, ceea ce,
după spusele lui eng, sa şi $ntâ#plat ti#p de patru+eci
de #inute, $n ti#p ce pluteau, $n i#ponderabilitate,
deasupra so%iei şi fiicei sale, care dor#eau adânc& Apoi
.i+itatoarea a dispărut& A doua +i, o#ul nostru a constatat
că a.ea o cicatrice inexplicabilă de 5 centi#etri pe coapsă&
edicul care la exa#inat ulterior a spus că Fle+iunea nu
 putea fi produsă de o cau+ă obişnuită sau de o inter.en%ie
cirurgicală"&
121
 

'ot eng afir#ă că, la o lună după această $ntâ#plare,

o for%ă la făcut să le.ite+e, să treacă prin peretele ca#erei
 până a a-uns la bordul unei na.e, unde erau nepă#ânteni
care .orbeau cine+ă& au arătat un obiect de cristal prin
care a .ă+ut păduri, ge%ari, situa%ia actuală a resurselor 
ă#ântuluiV i sa #ai spus că este i#portant să prote-ă#
#ediul& eng a cerut, la rândul său, so .adă din nou pe
.i+itatoarea sa nocturnă&  sa răspuns că nu este posibil,
dar J dacă e săl crede# J i sa spus că pe o planetă aflată
la #are distan%ă Fpeste 6> de ani se .a naşte un
extraterestru care .a a.ea genele unui pă#ântean şi pe
care $l sau o .oi putea $ntâlni"&
)ang Mingping, responsabilul ser.iciului de obser.a%ii
al Asocia%iei cinointernaționale de ufologie, a condus
in.estiga%iile $n acest ca+& ntre altele, $n 2>>3, eng a
trecut prin exa#ene #edicale şi printro probă cu
detectorul de #inciuni al poli%iei& @l a fost şi ipnoti+at,
$ncercânduse deter#inarea autenticită%ii afir#a%iilor sale&
Aceste probe arătau ca aparent el spune ade.ărul& Aşa cu#
a #ai declarat eng lui )ang )ixuan şi @riB *ilsson,
autorii articolului din Fina 0ailC", Feu nu credea# $n
existen%a extratereştrilor până săi $ntâlnesc", dar Fa .edea
$nsea#nă a crede"&
o.estea lui eng, ca şi altele ase#ănătoare au fost
$ntâ#pinate ciar şi de ufologi fie cu descidere, fie cu
scepticis#& ert este că asocia%iile de ufologi din ina
care studia+ă astfel de rapoarte de.in tot #ai nu#eroase&

122
 

NTLNIRE DE !RADUL III
N SUDUL AN!LIEIH
e 2> octo#brie 2>>, Alastair Ma#ieson raporta pe
siteul 'elegraps ştirea despre ceea ce ar putea fi
$ntâlnirea unui subofi%er de poli%ie cu presupuşi
extratereştri $n Siltsire, sudul Angliei& ?ergentul, al cărui
nu#e era cunoscut, dar nu a fost făcut public, a contactat
exper%ii ()* britanici după ce J aşa cu# spunea el J a
.ă+ut trei fiin%e nepă#ântene& n di#inea%a +ilei de 6 iulie
2>> era $n afara ser.iciului şi trecea cu #aşina pe o şosea
din apropiere de ?ilburC ill, lângă A.eburC, Siltsire&
0intro dată, a +ărit trei indi.i+i stând $n picioare $n
#i-locul unui lan de grâu de pe câ#pul din apropierea
şoselei& Aparent exa#inau o for#a%iune apărută cu câte.a
+ile $nainte $n lan& oli%istul a oprit #aşina şi sa $ndreptat
spre ei, să .adă ce anu#e se $ntâ#plă&
@l a po.estit ulterior ufologului AndreI =ussell,
speciali+at $n for#a%iunile din lanurile de cereale, că
Fapari%iile erau $nalte de peste şase picioare, peste 1,8> #
fiecare, şi a.eau părul blond& ăreau că inspectea+ă
culturile"& FDa $nceput a# cre+ut că sunt in.estigatori de la
#edicină legală, $ntrucât erau $#brăca%i $ntrun soi de
alate albe"& ând a a-uns la #arginea lanului, #artorul a
$nceput să audă trosnete $ntrerupte, ase#ănătoare cu cele
care caracteri+ea+ă descărcarea electricită%ii statice& ?ursa
+go#otului era in.i+ibilă, dar părea că se pli#bă deasupra
culturilor& ?picele se legănau uşor $n locurile de unde se
au+eau trosnetele&
123
 

oli%istul a strigat către cei trei Fbărba%i"& âte.a clipe

aceştia au ră#as ne#işca%i, fără săl pri.ească& 0ar când a
$ncercat să se apropie de ei, necunoscu%ii au ridicat ocii şi
au rupto la fugă F#ai iute decât orice o# pe care la#
.ă+ut fugind"& FAlergau #ai repede decât orice o# pe care
la# .ă+ut .reodată& *u sunt un nepriceput, dar se
deplasau extraordinar de rapid& a# uitat $ntro parte
 pentru o secundă şi când #a# uitat din nou nu #ai erau&
n acel #o#ent #i sa făcut frică& 'rosnetele se au+eau $n
continuare& A# fost cuprins de un senti#ent de nelinişte şi
#a# $ndreptat către #aşină& 'ot restul +ilei a# a.ut o
durere de cap pulsatorie de care na# reuşit să scap"&
artorul sa $ntors la locuin%a sa din arlboroug, după
care a contactat exper%i $n feno#ene paranor#ale,
spunândule că a .ă+ut un ()*&
/n purtător de cu.ânt al poli%iei din Siltsire a
declarat F0upă câte şti#, ofi%erul de poli%ie era $n ti#pul
său liber atunci când sau petrecut toate acestea, prin
ur#are nu a.e# nici un co#entariu de făcut, fiind .orba
de o cestiune personală şi nu de una a poli%iei"& @xpertul
olin AndreIs, care a in.estigat ca+ul $#preună cu
AndreI =ussell, a spus F?unt aproape con.ins că ofi%erul
a a.ut parte $n acea +i de o $ntâlnire de gradul &
@xperien%a lui $ncă na fost explorată $n
$ntregi#e"& =ecent, +iarul F0ailC ail" reproducea un
desen cu dia#etrul de 6> de #etri, Fo sofisticată ilu+ie
optică", si#ulând o figură tridi#ensională :un -oc de
cuburi; apărută $n lanurile de grâ, pe 11 iulie 2>1>& 0in
 păcate, #a-oritatea acestora, dacă nu cu#.a toate, din
124
 

această .eritabilă Fcapitală ()* a Hritaniei", sunt opera

unor Fartişti" care $şi pregătesc cu gri-ă crea%iile $n
studiouri, după care le pun $n practică $n cursul nop%ilor de
.ară&
ei care cred că for#a%iunile sunt #esa-e extraterestre
.in $n aceste locuri pentru a se prinde $n ore, aşteptând
alte se#ne şi con.inşi că $n felul acesta se $ncarcă de
Fenergie sacră"& ul%i sunt con.inşi că apropierea
feno#enului de fai#oasele #onu#ente #egalitice .eci
de peste cinci #ilenii de la ?toneenge şi A.eburC nu este
$ntâ#plătoare& Adep%ii teoriei conspira%iei sunt,
di#potri.ă, $ncredin%a%i că for#a%iunile şi #ultitudinea lor 
nu sunt străine de proxi#itatea unor acti.ită%i #ilitare
secrete ce se desfăşoară nu departe de acest loc, $n Ar#C
'raining @state ?alisburC lain&
DE CE NU8I !ĂSIM PE EXTRATEREYTRIH
n 161, tânărul astrono# a#erican EranB 0raBe a
căutat să esti#e+e nu#ărul posibilelor popula%ii
nepă#ântene din os#os, calculul său, ba+at pe legile
fi+icii şi biologiei, ducând la cifra de 5>>&>>> cel #ult& Ui
atunci, cu# se face că nu lea# găsit până acu#N
ZIARUL  DIE QELTK A PROPUS 
„

MAI MULTE SCENARII:
1& ?unte# singura specie inteligentă din uni.ers&
otri.it lui eter Sard şi 0onald HroInlee, 'era
este o planetă extre# de rară, iar condi%iile $n care

125
 

au apărut oa#enii au depins de prea #ul%i factori

 pentru a crede că $nlăn%uirea se poate repeta&
2& @xtratereştrii au fost de-a pe ă#ânt şi au dispărut&
el #ai cunoscut adept al teoriei, el.e%ianul @ric
.on 0_niBen, a scris o serie de bestselleruri pe
această te#ă, el do.edind pre+en%a extratereștrilor 
 pe 'era cu construc%ii #onu#entale de tipul
 pira#idelor egiptene sau al i#enselor statui din
nsula aştelui&
3& *ui pute# recunoaşte pe extratereștri & 0acă
inteligen%a nepă#ânteană ar lua for#a sferelor de
ga+ i#aginate de ecipa de cercetători condusă de
 prof& ircea ?andulo.iciu, de la /ni.ersitatea
FAl&& u+aR din aşi, e de $n%eles de ce nu o pute#
depista& =o#ânii au creat o structură ga+oasă
$ncărcată electric cu caracteristicile unei for#e de
.ia%ă, despre care prof& regoire *icolis, de la
/ni.ersitatea din Hruxelles, consideră că pot fi
rele.ante pentru existen%a unor alcătuiri
extraterestre&
4& @xtratereştrii ne tri#it se#nale, dar nu le pute#
capta& (ricât de perfor#ante ar fi aparatele
i#aginate de o# pentru a depista #esa-ele din
spa%iu, nu se ştie care e frec.en%a corectă sau $n ce
+onă a cos#osului trebui să căută#&
5& Ui dacă !o#ule%ii .er+i" ne e.ităN Aparatura creată
de o# pentru a scotoci uni.ersul porneşte de la
 pre#isa :sar putea greşităT; că extratereştrii sunt la
fel de dornici de co#unicare ca şi noi& 0ar dacă
126
 

lucrurile nu stau aşaN n 173, Mon Hall ui#ea

co#unitatea ştin%ifică lansând ipote+a că siste#ul
nostru solar a fost creat ca o re+er.a%ie naturală, $n
care sunte# lăsa%i să trăi# ase#enea ani#alelor 
terestre pe cale de dispari%ie&
6& @xtratereştrii sunt incapabili de co#unicare
interstelară sau&&& au #urit& @ posibil ca e.entualele
fiin%e din spa%iu să fie #ai $napoiate tenologic ca
noi sau, pur şi si#plu, să nu fi supra.ie%uit
i#pactului cu .reun asteroid& ai există, desigur, şi
ipote+e fante+iste, cu# că $ntreg uni.ersul e doar o
ilu+ie, ca $n atrix, sau că extratereștrii trăiesc
 bine#ersi $n lu#i paralele&

AMERICANII AU VRUT SĂ DO-OARE 
UN OZN N ;@>
0ouă a.ioane de luptă a#ericane au pri#it ordinul să
doboare un obiect +burător neidentificat :()*; deasupra
arii Hritanii $n ti#pul =ă+boiului =ece, afir#ă unul
dintre pilo%i, citat $n docu#entele desecreti+ate de
autorită%ile britanice& /n pilot a declarat că a fost pe
 punctul de a lansa 24 de racete $n direc%ia obiectului, care
se #işca aotic şi apărea pe radar ca un Rtransportor 
aerian"&
ilotul ilton 'orres, $n .ârstă de 77 de ani $n pre+ent,
a declarat că obiectul ră#ânea ne#işcat o perioadă de
ti#p $n aer, după care atingea o .ite+ă esti#ată de peste
127
 

7&6>> de #ile pe oră, adică 12&>>> de Bilo#etri pe oră&

0upă alertă, 'orres a pri#it ordin să nu .orbească
niciodată despre incident şi a păstrat tăcerea ti#p de peste
3> de ani&
ntro #ărturie scrisă, 'orres a descris cu# a decolat $n
grabă la bordul a.ionului său E86 0 ?abre de pe
aeroportul #ilitar din anston, Gent, $n #ai 157&
R@ra# locotenent atunci şi era# conştient de gra.itatea
situa%iei& a# si#%it ca şi cu# aş fi a.ut nu#ai un picior 
$ntrun concurs de dat cu şutulR, a spus el&
FA# pri#it ordin să lanse+ o sal.ă de racete $n ()*&
Autentificarea a fost .alidă şi a# selectat 24 de racete&
A# fixat %inta& :&&&; u cât este #ai #are a.ionul, cu atât
#ai uşor fixe+i %inta& ractic sa fixat singurăR, a adăugat
 pilotul& n ulti#ul #o#ent $nsă, obiectul neidentificat a
dispărut de pe radare, iar a.ioanele de luptă au fost
rece#ate la sol&
'orres sa $ntors la ba+ă şi a doua +i a fost audiat de o
 persoană care nu sa pre+entat şi care Rpărea un .ân+ător 
 bine $#brăcat de la HR& Ra a#enin%at cu periclitarea
securită%ii na%ionale dacă .oi sufla un cu.ânt cui.aR, a
adăugat pilotul&
0ocu#entele nu con%in nici o explica%ie oficială pentru
incidentul ce a sur.enit $ntro perioadă foarte tensionată
dintre (ccident şi /=??& A.ioanele erau constant
 pregătite de luptă la ba+ele britanice pentru a contracara
un e.entual atac so.ietic&
otri.it dosarelor, $n alte ca+uri obiectele +burătoare
neidentificate .ă+ute de diferi%i #artori erau, de fapt,
128
 

 baloane #eteorologice, nori sau a.ioane nor#ale& 'orres,

$nsă, aşteaptă de 5> de ani o explica%ie&
R*u .oi uita niciodatăR, a declarat el pentru 'i#es& Rn
noaptea aceea #i sa ordonat să descid focul $ncă
dinainte să decole+& Acest lucru nu #i se #ai $ntâ#plase
niciodată până atunciR, a adăugat el&
RACETE NUCLEARE AMERICANE6
COMPROMISE DE OZN8URI 
ai #ul%i #iliari a#ericani retraşi din acti.itate au
 po.estit că obiecte +burătoare neidentificate au
#onitori+at şi ciar co#pro#is racetele nucleare ale
?tatelor /nite&
@xistă peste 12> de #ărturii ale #ilitarilor a#ericani
care po.estesc de inter.en%ia Falar#antă a ()*urilor la
#ai #ulte depo+ite de ar#e nucleare $ncă din 2>>3& n
unele ca+uri, racetele au $ncetat, inexplicabil şi si#ultan,
să func%ione+e corespun+ător $n ti#p ce obiecte argintii au
 putut fi .ă+ute pe cer&
/nul dintre #artori, căpitanul =obert ?alas, se afla la
Ha+a aeriană al#stor# când un astfel de incident a a.ut
loc& Hărbatul a pri#it ordine de la superiori să nu
.orbească niciodată despre ce a .ă+ut& Ui colonelul
arles alt, acu# pensionar, a .ă+ut cu# un obiect $n
for#ă de disc a $ndreptat fascicule de lu#ină spre ba+a
aeriană =AE HentIatres, din Anglia& Apoi a au+it la radio
că un ()* ar fi ateri+at lângă depo+itul de ar#e&
ei doi, $#preună cu al%i patru #ilitari, #artori şi ei la
astfel de feno#ene inexplicabile, au %inut o conferin%ă de
12
 

 presă $n care au discutat repercusiunile acestor feno#ene

asupra securită%ii na%ionale şi au cerut gu.ernului ?/A să
facă publice toate detaliile referitoare la aceste ca+uri&
SECRETUL -INE PĂZIT
n doar trei ani, $ntre 16 şi 172, 12 oa#eni, to%i
a#ericani, au pus piciorul pe Dună& 0e atunci, ti#p de 38
de ani, nici un pă#ântean nu a #ai a-uns acolo& oti.ulN
?i#plu, ni sa inter+is să ne #ai .i+ită# satelitul& i
Fderan-ă#! pe cei care sunt acolo de foarte #ultă .re#e şi
le $ncurcă# planurile pe care le desfăşoară cu noi, cu
 planeta noastră, cu siste#ul nostru solar& iar sunt alte
fiin%e acoloN
Astrono#ul rus @.geni ArsiuBin şi #ate#aticianul
ufolog Kladi#ir A-a-a, $n fil#ul docu#entar difu+at pe
canalul rusesc de tele.i+iune ='=, sus%in acest lucru cu
toată fer#itatea, aducând $n spri-inul afir#a%iei lor do.e+i
concrete& otidianul Fra.da" a publicat şi el o serie de
destăinuiri şi fotografii despre clădirile aflate pe partea
ne.ă+ută a Dunii, despre entită%ile extraterestre care sunt
acolo şi despre #aşinile lor ciudate, enig#aticele ()*uri
care ne dau atâta bătaie de cap& 0ar există aşa ce.a acolo
sau sunt doar fabula%iiN A#ericanii care au a-uns pe Dună
spun ce.a $n acest sensN Au .ă+ut ei ce.a atunci când au
a-uns acoloN
n #od bi+ar, fil#ele făcute pe Dună de unele ecipa-e
au&&& dispărut din ari.e, ca şi cu# a# .orbi despre nişte
 banale $nregistrări .ideo făcute unde.a aiurea& 'reptat
$nsă, anu#ite lucruri, %inute secrete ti#p de treipatru
13>
 

decenii, au $nceput să transpire& e ti#pul #isiunii Apollo

11, $n 2> iulie 16, $n legăturile radio dintre *eil
Ar#strong, Hu++ Aldrin şi centrul de control au fost două
#inute de tăcere, -ustificate ini%ial de *A?A prin apari%ia
unei supra$ncăl+iri a aparaturii, apoi prin faptul că pulsul
lui Ar#strong a-unsese la 14> de bătăi pe #inut, fapt
 pentru care Fi sa trans#is o fra+ă codificată"&
0upă 4> de ani sa aflat că totuşi, $n cele două #inute,
$ntre Dună şi ă#ânt sau purtat discu%ii aprinse& Dui *eil
ia crescut, $ntrade.ăr, pulsul brusc, deoarece acesta a
.ă+ut ce.a ce ia tăiat respira%ia şi la făcut să strige la
colegul său&

I"t( o /"rte " con.or+irilor:

Ar#strong1 5e a fost astaN 5e dracu a fost astaN Asta e
tot ce .reau să ştiuT
ouston e se $ntâ#plă acoloN :$ntreruperi, para+i%i;
Apollo 11, #ă au+iN e se $ntâ#plăN
Armstrong: estiile alea sunt imense, domnuleC...
!norme... 6, %oamneC <u-mi vine să credC =eet, mai sunt 7i
alte nave saţiale aici..., aliniate e marginea cealaltă a crateruluiT
@i sunt pe Dună şi ne pri.esc acu#T
Ar#strong1 Astea sunt lucruri gigantice& *u, nu, nu este
o ilu+ie optică& *i#eni nu .a crede astaT
Houston; +e... ce... ce... +e naia se înt@mplă +e s-a
 înt@mplat cu voi

Aldrin1 @i sunt aici, sub suprafa%ă&

131
 

ouston e e acoloN :para+i%i, e#isie $ntreruptă,

interferen%e; ontrolul cea#ă Apollo 11&
Aldrin1 A# .ă+ut nişte .i+itatori& @i au fost aici
 pentru un ti#p, obser.ând instru#entele&
ouston *eclarT =epeta%i ulti#a infor#a%ieT
Ar#strong1 ?pun că aici sunt şi alte na.e spa%iale& ?unt
aliniate pe #arginea cealaltă a crateruluiT
ouston =epeta%i, repeta%i co#unicareaT
Ar#strong1 A# conectat trans#isia auto#ată& 4#i
tre#ură rău #âinile şi nu #ai pot face ni#ic& 4ncercă# să
fil#ă#& 0ar, dacă aceste ca#ere nu .or $nregistra ni#ic,
cine ne .a credeN
ouston A%i $nregistrat ce.a pe fil#N
Aldrin1 *u a.e# nici un fil# la noi& A# făcut trei
fotografii& Earfuriile +burătoare sau ceor fi neau stricat
fil#ul&
ouston Aici controlul& /nde sunte%i acu#N ei cu
gălăgia asta despre ()*uriN 'er#inat
Ar#strong1 Au ateri+at aici& ?unt aici şi ne pri.esc& ?e
uită la noi&
ouston (glin+ile, oglin+ile lea%i instalatN
Aldrin1 0a, sunt puse unde trebuie& 0ar oricine a
.enit cu na.ele alea spa%iale, cu siguran%ă #âine poate .eni
să ni le de#onte+e& 'er#inat !&

?ă #ai spune#, $n final, că această discu%ie a fost

recep%ionată atât de ruşi, care ur#ăreau $ndeaproape
#isiunea, cât şi de di.erşi radioa#atori de pe glob şi că,

132
 

$ntrun inter.iu, Ar#strong a declarat că, $nainte de

 plecare, au fost a.erti+a%i că pe Dună .or $ntâlni ce.a&
INVAZIE DE OZN8URI TRIUN!IULARE
n seara de 2 noie#brie 18, pe cerul Helgiei, $n +ona
localită%ii @upen, a fost .ă+ut un obiect triungiular, sau
ro#bic, cu an.ergură de 15 #etri  3> #etri& Acesta +bura
la -oasă $năl%i#e, sta%iona $ntrun punct, se $ntorcea $n loc,
se $nclina, după care se depărta cu o .ite+ă fantastică, toate
acestea fără nici un +go#ot& (ficialită%ile au pri#it $n
+ilele ur#ătoare cel pu%in 12> de rapoarte de la #artorii
$nfricoşa%i, $ntre care #ul%i #ilitari, -andar#i, poli%işti&
Acestea descriau obiectul ca fiind $#podobit cu lu#ini
#ulticolore şi a.ând un soi de ublouri& artea de -os era
 plată, iar cea din centru a.ea o lu#ină roşie, ca un girofar&
ând trecea deasupra unui auto#obil, acesta ră#ânea, pe
#o#ent, fără curent electric i se stingeau farurile, se
oprea #otorul, aparatul de radio etc&, toate re.enind apoi
la nor#al&
(biectele au reapărut după două +ile, se#nalânduse,
cu inter#iten%e, până $n pri#ă.ara anului 1>& @le au fost
.ă+ute, de repetate ori, pe radarele #ilitare& 0estui #artori
au .ă+ut obiectul aşe+at pe sol şi decolând apoi& ntre
aceștia sau nu#ărat un specialist $n #eteorologie al
for%elor aeriene, un profesor uni.ersitar, un locotenent
colonel al ar#atei& ?au făcut #ai #ulte fotografii şi
$nregistrări .ideo& Eotografiile, anali+ate cu #etode
sofisticate, au fost găsite autentice&

133
 

?a spus că erau a.ioane E117A :?tealt;, de for#ă

triungiulară, sau .ariante ale acestuia& 0in păcate,
diferen%ele sunt $nse#nate E117 este +go#otos, nu poate
+bura cu o .ite+ă #ai #ică de 3>> de Bilo#etri pe oră,
existând şi diferen%e $n pri.in%a lu#inilor, a ublourilor 
etc&
A#basada a#ericană, iritată de acu+a%ia că Air Eorce
efectuea+ă +boruri neanun%ate peste +one populate dintro
%ară străină, $ncălcând con.en%iile $n .igoare, a dat o
de+#in%ire oficială& 0ar iritate au fost şi for%ele aeriene
 belgiene, care se si#%eau u#ilite, fiind incapabile nu
nu#ai să alunge, dar ciar să identifice #isterioşii intruşi&
n sfârşit, era le+at şi bunul si#%, deoarece nici un
fabricant de ar#a#ent nu şiar testa o aerona.ă secretă de
a lungul autostră+ilor ilu#inate sau ra+ant cu acoperi șul
caselor $ntro %ară străină, $ngro+ind #ii de oa#eni şi
 putând isca astfel inutile co#plica%ii diplo#atice& 0acă era
.orba de a.ioane a#ericane, acestea puteau fi testate $n
linişte deasupra i#enselor teritorii deşertice din *e.ada
sau alte +one din centrul ?&/&A&
n 1>, $n luna #artie, #ai #ulte puncte de obser.a%ie,
.i+uale sau radar, de pe aeroporturi #ilitare au se#nalat
din nou apari%ia obiectelor& 0upă anu#ite surse, #artorii
au expediat 2&6>> de rapoarte, #a-oritatea la -andar#erii,
 pri.itor la obser.a%iile din noaptea aceasta& 'i#p de o oră,
$ncepând cu ora >&>5, au existat noua tentati.e de
intercep%ie efectuate de a.ioane E16& n trei ca+uri
obiecti.ul a fost fixat de radarul a.ionului pre% de câte.a
secunde, după care ()*ul sa făcut ne.ă+ut&
134
 

olonelul Silfried 0e HrouIer, şeful operati. al

for%elor aeriene belgiene, a.ansat ulterior general $n 11,
a con.ocat o conferin%ă de presă& a o conclu+ie finală la
ancetele care au ur#at .alului de obser.a%ii&
@l a preci+at că, ori de câte ori era prins de radar,
obiectul $şi sci#ba .ite+a $ntro secundă, de pildă, de la
circa 2>> Bilo#etri pe oră la circa 1&8>>, iar altitudinea de
la circa 2&>>> de #etri la circa 25>& ( astfel de accelera%ie
:#ini#u# 4>; este i#posibil de suportat de orice pilot
u#an& n plus, depăşirea .ite+ei sunetului trebuia să dea
naştere la un i#ens  bangR, cau+5nd spargerea gea#urilor 
„

2i alte stric(ciuni la cl(dirile aflate $n +onăV or #işcările

obiectului sau desfăşurat $ntro linişte desă.ârşită&
ane.rele au fost $nregistrate si#ultan de radarele a două
a.ioane, aflate la o oarecare distan%ă $ntre ele, ca şi de un
al treilea radar de la sol, ceea ce excludea posibilitatea
unui se#nal para+it& (ficial, 0e HrouIer a recunoscut că
nu există explica%ie pentru originea #isteriosului obiect
+burător, adăugând că #ane.rele ()*urilor do.edeau o
„

anu#it( logic(R&
JNU SUNTEM SIN!URI N UNIVERSJ
ereu ulti#a apari%ie este considerată .alabilă şi
extraordinară şi se uită #o#entele şi e.eni#entele
o+enistice anterioare&
Eiecare #o#ent legat de i#pactul .i+ual al oa#enilor 
cu na.e sau fiin%e neidentificate, cu apari%ii care apar%in
de-a unui do#eniu de obser.a%ie şi cercetare nu#it
ufologie, pare absolut nou, insolit şi sen+a%ional& ereu
135
 

ulti#a apari%ie este considerată .alabilă şi extraordinară şi

se uită #o#entele şi e.eni#entele o+enistice anterioare&
?e uită #ai ales că intensitatea apari%iilor sa accelerat
$ntrun #od spectaculos $n ulti#a -u#ătate de secol&
@.eni#entele celui deal 0oilea =ă+boi ondial, pe de o
 parte, iar pe de altă parte re.olu%ia tenică şi ştiin%ifică se
 presupune că ar fi tre+it unde.a $n galaxia noastră nişte
fiin%e inteligente apar%inătoare unei ci.ili+a%ii e.ident
superioare celei terestre şi leau adus aici, pe cerul nostru,
ca să cercete+e şi să obser.e cine şi ce sunte#, cu# trăi#
şi cu# #uri#, ce şi cu# reali+ă#&&&
n fine, #ai adaug că ipote+a singularită%ii o#ului $n
/ni.ers a că+ut de #ult& Eără $ndoială că nu sunte#
singuri $n nesfârşita lu#e de galaxii şi siste#e solare& 0ar 
$ncă nu şti# unde se află conlocuitorii noştri cos#ici& ?e
 pare că ei ştiu aproape totul despre noi, iar noi nu şti#
aproape ni#ic despre ei& ( $ntâlnire cu extratereştrii
re%inută cu peste patru decenii $n ur#ă şi relatată credibil
cu onestitate şi corectitudine ne .a arăta cel pu%in un
#o#ent pe care $l consider nu doar atestabil, ci
i#presionant&
A# credin%a certă că nu sunte# singuri $n uni.ersul
infinit& Eascinant pentru #ine, care a# trăit şi .ă+ut aceste
feno#ene, este să reuşesc când.a să $n%eleg cu# au reuşit
acele fiin%e, care ne .i+itea+ă periodic, să reali+e+e nişte
tenologii extraordinare& ?unt sigur că acele fiin%e pe care
lea# .ă+ut deaproape nau pornit de la descoperirea ro%ii
şi a alfabetului, ci din cu totul alte #oduri de $n%elegere a
ideii de ştiin%ă şi de tenologie&
136
 

@u sunt unul dintre aceia care ia .ă+ut& *ici acu# nu

ştiu dacă ar trebui să ne entu+ias#ă# de ei sau să ne
$nfricoşă#& @i sunt tot ti#pul printre noi, ei sunt pe
 planeta noastră& n ce scop, ce .or, ce culeg de la noi, de ce
nu ne iau $n sea#ăN ?unte#, oare, fa%ă de ei, atât de
in.olua%i $ncât nu #erită# să fi# lua%i $n sea#ă altfel
decât prin atestarea pre+en%ei lor pe planeta noastrăN&&&
a# aceleaşi $ntrebări ni le pune# toți&&& se pare&

137
 

CAPITOLUL VII
RELI!IA I CIVILIZAIILE EXTRATERESTRE

138
 

Eurtuna #ediatică de pri#ă.ară stârnită de declara%iile

 părintelui ie+uit Mose abriel Eunes, directorul
(bser.atorului Astrono#ic al Katicanului de la astel
andolfo, a tre+it .iul interes al publicului de pe toate
continentele fa%ă de atitudinea Hisericii atolice $n
contro.ersata cestiune a existen%ei unor fiin%e ra%ionale $n
afara ă#ântului&
ată, aşadar, câte.a pasa-e se#nificati.e din inter.iul
se#nat de Erancesco & Kaliante şi apărut $n
FDQ(sser.atore =o#ano" pe 14 #ai 2>>8, sub titlul
F Extraterestrul este fratele meu” :
Cep.; 8n *eneză se voreşte despre ,ăm@nt! despre animale!
despre ărat şi despre #emeie. 7sta exclude posiilitatea
existen&ei altor lumi şi #iin&e în 6nivers

D.#..:%uă ărerea mea, această osi/ilitate există.

Astronomii 7tiu că $niversul e alcătuit din o sută de
miliarde de galaxii, +iecare +iind comusă din o sută de
milioane de stele. 1ulte dintre acestea E sau aroae
toate E ar utea avea lanete. um am utea exclude
+atul că viaţa s-a dezvoltat 7i în alte ărţiF 6 ramură a
astronomiei, astro/iologia, studiază tocmai acest
asect 7i a +ăcut multe rogrese în ultimii ani.
!xaminând sectrele luminii ce vine de la stele 7i
lanete, curând vor utea +i individualizate elementele
atmos+erei acestora E a7a-numitele /iomarcări E 7i
atunci se va 7ti dacă sunt condiţii entru na7terea 7i
dezvoltarea vieţii. %e alt+el, teoretic vor/ind, +orme de

13
 

viaţă ar utea exista ciar 7i +ără oxigen sau idrogen.

Cep.; Vă re#eri&i inclusiv la #iin&e asemănătoare nouă sau mai
evoluate

D.#..:! osi/il. %eocamdată nu avem nici o dovadă. %ar cu

siguranţă, într-un $nivers atât de mare, această
ioteză nu oate +i exclusă.
Cep.; 7sta n-ar #i o prolemă pentru credin&a noastră

D.#..:red că nu. A7a cum există o multitudine de creaturi e

0ământ, tot a7a ar utea +i 7i alte +iinţe, ciar
inteligente, create de %umnezeu. Asta nu contravine
credinţei noastre, entru că nu utem limita li/ertatea
creatoare a lui %umnezeu. =e+erindu-ne la S+ântul
rancesco, dacă rivim creaturile terestre dret
G+rateH 7i GsorăH, de ce n-am utea vor/i 7i desre
un G+rate extraterestruHF Ar +ace 7i el arte din reaţie.

Aceste răspunsuri au fost calificate de #ass#edia

drept Fsurprin+ătoare!, afir#ânduse ciar că FKaticanul a
şocat lu#ea!& (ri Eunes nu făcea decât să repete ceea ce
declarase la 12 iunie 2>>> F$n orriere della ?era", pe
când era unul dintre cei #ai tineri participan%i :36 de ani;
la un congres interna%ional despre Fdiscurile galactice !
organi+at de (bser.atorul ?pecola Katicana la
/ni.ersitatea ontificală regoriană Fntro galaxie
tipică, la o $ngră#ădire de circa o sută de #iliarde de stele,
ar putea exista o #ultitudine de planete ge#ene cu
ă#ântul, cu fiin%e ca noi& 0acă, aşa cu# cred, ele există,
 pot fi considerate fra%ii noştri $ntru rea%ie& !
14>
 

( idee $#părtăşită de franciscanul ino oncetti,

do#inicanul =ai#ondo ?pia++i sau #onseniorul Ma#es
?cianci, profesor de #orală la nstitutul de Știin%e
=eligioase din ar#a, care a declarat la 23 aprilie 1,
$ntro conferin%ă %inută la entrul de ?tudii alileo, că Fnu
este nici o inco#patibilitate $ntre doctrina creştină şi
e.entuala existen%ă a unor inteligen%e extraterestre!& ar 
colegul de (bser.ator al lui Eunes, uC onsol#agno, a
 publicat $n 2>>5 o broşură de 5> de pagini intitulată FKia%a
inteligentă $n /ni.ers"&
@xponen%i #arcan%i ai Hisericii atolice sus%inuseră
acest punct de .edere $ncă din @.ul ediu& F*u există nici
o stea de pe care a# fi $ndreptă%i%i să exclude# existen%a
unor fiin%e, ciar diferite de noi!, spunea cardinalul
 *iBolaus Grebs, +is *icolaus de usa :14>11464;& 'otuşi,
$n 16>>, iordano Hruno, fost preot catolic, a fost ars pe
rug, printre altele, pentru că sus%inuse acelaşi lucru, fapt
care la deter#inat pe oanaul al lea săşi expri#e
Fprofundă durere! $n anul 2>>>, la $#plinirea a patru
.eacuri de la această cri#ă a nci+i%iei& Astrono#ul ie+uit
Angelo ?ecci, predecesor $n 185> al lui Eunes ca director 
al pri#ului (bser.ator al Katicanului, scria F@ absurd să
consideră# lu#ile care ne $ncon-oară drept nişte i#ense
 pustiuri nelocuite şi să căută# $n%elesul /ni.ersului $n
#ica noastră lu#e locuită"& Da $nceputul secolului al <<
lea, teologul Mosep ole afir#ă şi el Fare $ntrutotul
confor# cu scopul ulti# al lu#ii ca pe corpurile cereşti să
existe fiin%e care săi $nfă%işe+e lui 0u#ne+eu fru#use%ile

141
 

lu#ilor lor, aşa cu# face o#ul pentru lu#ea lui #ai
#ică&!
ai aproape de .re#ea noastră, adre io, canoni+at $n
2>>2, a replicat astfel la $ntrebarea despre existen%a unor 
creaturi ale lui 0u#ne+eu pe alte planete FUi ce, ai .rea să
nu fie, ca atotputernicia lui 0u#ne+eu să se li#ite+e la
#ică planetă ă#ântN Ai .rea să nu existe alte creaturi
care săl iubească pe 0o#nulN! ?unt gânduri for#ulate şi
de #onseniorul orrado Halducci, #e#bru al uriei
apale $ntro discu%ie dintro pau+ă a lucrărilor celui deal
7lea ?i#po+ion ondial consacrat obiectelor +burătoare
neidentificate şi feno#enelor conexe :?an arino, #ai
1; şi apoi de la tribuna si#po+ionului& Dea# regăsit
$ntrun text care $i reproduce conferin%a din 16 septe#brie
2>>6, %inută la un alt congres ufologic :=iposto, ?icilia;&
'eologul consideră că existen%a altor planete locuite
este posibilă, $ntrucât atotputernicia şi $n%elepciunea lui
0u#ne+eu nu au li#ite, .erosi#ilă, $ntre noi şi $ngeri
trebuind să existe alte fiin%e inteligente, probabilă, şi alte
fiin%e fiind capabile săl cunoască pe 0u#ne+eu şi săl
glorifice, fapt ce repre+intă scopul ulti# al rea%iei şi, $n
sfârşit, de+irabilă, pentru că locuitorii altor lu#i ar putea
să ne prote-e+e şi să ne a-ute, a.ând $n .edere di#inuarea
religio+ită%ii şi proble#ele ecologice cu care ne
confruntă#&
0ată fiind natura #anifestării la care participă#,
dialogul nostru nu putea să o#ită cestiunea ()*urilor&
/n argu#ent in.ocat atunci de interlocutorul #eu a fost şi
el reluat $n conferin%a din 2>>6& 0upă ce se referă la
142
 

obser.a%iile unor persoane calificate, el continuă astfel Fn

ceea ce pri.eşte existen%a a ce.a ade.ărat $n feno#enul
()*, trebuie să adaug o altă considera%ie, pe care a#
lăsato ulti#a pentru ai sublinia i#portan%a& @ste .orba
despre faptul că o incredulitate generali+ată, siste#atică şi
totală ar sfârşi prin a slăbi şi, $ncet, $ncet, a distruge
.aloarea #ărturiei u#ane $n sine, cu consecin%e foarte
gra.e şi i#pre.i+ibile, pentru că ea se află nu doar la
te#elia .ie%ii indi.iduale şi sociale, ci şi a celei religioase&
ărturia este $ntrade.ăr un #od funda#ental de
co#unicare, cerând $ndeosebi $ncrederea $n autorul ei& :&&&;
?ă ne i#agină# ce sar $ntâ#pla la ni.el practic, $n .ia%ă
indi.iduală şi socială de fiecare +i, dacă .aloarea #ărturiei
ar slăbi, a.ând drept consecin%ă di#inuarea şi dispari%ia
$ncrederii $n ceea ce ne #ărturisesc ceilal%i, lucru uneori
indispensabil pentru a trăi nor#al&! :onsignor orrado
Halducci, Da ciesa di fronte al proble#a degli /E(, $n
/E( *oti+iario, Anno <D, *& 68 *uo.a ?erie, 0ice#bre
2>>6 J ennaio 2>>7; ărturia u#ană, căreia
#onseniorul Halducci $i acordă o atât de #are i#portan%ă,
este $nso%ită uneori de F#ărturia !unor aparate care nu pot
fi $n.inuite de subiecti.is#& =ă#ânând $n aria Katicanului,
 pe internet circulă i#aginea unui ()* ce ar fi apărut
deasupra Ha+ilicii ?fântul etru la 2 aprilie 2>>5, +iua
#or%ii lui oan aul al lea& Degenda preci+ea+ă că
obiectul ar fi fost fil#at de o ecipă a unui canal 'K
ro#ânesc&&&;
@ firesc să ne $ntrebă# cu# se explică preocuparea
unor repre+entan%i de sea#ă ai Hisericii atolice pentru
143
 

astfel de cestiuni, ce par să naibă o legătură e.identă cu

credin%a creştinăN ?ă ne $ntoarce# la inter.iul dat de Mose
abriel Eunes +iaristului de la FDQ(sser.atore =o#ano"
Cep.; Interesul 5isericii pentru studierea 6niversului poate #i
explicat prin #aptul că astronomia este singura ştiin&ă care
are de-a #ace cu in#initul şi deci cu 2umnezeu

D.#..:0entru a +i reci7i, $niversul nu e in+init. ! +oarte mare,

dar e +init, entru că are o vârstă: circa atrusrezece
miliarde de ani, otrivit cuno7tinţelor noastre cele mai
recente. *i dacă are o vârstă, înseamnă că are o limită
7i în saţiu. $niversul s-a născut într-un moment
determinat 7i de atunci se extinde continuu.
Cep.; 2in ce s-a născut

D.#..:%uă ărerea mea, *ig *ang-ul rămâne cea mai /ună

exlicaţie de care disunem ână acum a originii
$niversului, din unct de vedere 7tiinţi+ic.

$n astronom onti+ical care accetă teoria modernă a originii

$niversului, considerând că ea ?nu e în contradicţie cu
credinţaIC Ji nu se ore7te aici. =eorterul aduce în
discuţie un nou su/iect +ier/inte:
Cep.; 7nul viitor se va celera icentenarul naşterii lui 2ar>in şi
5iserica se va con#runta din nou cu evolu&ionismul. ,oate
contriui astronomia la această con#runtare

D.#..:a astronom, ot să sun că din o/servarea stelelor 7i

a galaxiilor reiese un clar roces evolutiv. ! un dat
7tiinţi+ic. <ici aici nu văd o contradicţie între ceea ce
utem învăţa de la evoluţie E cu condiţia să nu devină o
144
 

ideologie a/solută E 7i credinţa noastră în %umnezeu.

Ui $n această pri.in%ă, Eunes a fost precedat de al%i

repre+entan%i ai Katicanului& n 2>>5, cardinalul aul
oupard, preşedintele onsiliului ontifical pentru
ultură, a declarat că teoria e.olu%iei şi Keciul 'esta#ent
sunt Fperfect co#patibile !dacă Hiblia este citită aşa cu#
se cu.ine& 0e altfel, $n 2>> sa organi+at o conferin%ă
 pentru a se #arca 15> de ani de la apari%ia lucrării lui
arles 0arIin F0espre originea speciilor"& (rgani+atorii
 J onsiliul condus de oupard, /ni.ersitatea *otre 0a#e
şi şase uni.ersită%i pontificale J cred că e.eni#entul a
contribuit la adâncirea dialogului dintre ştiin%ă şi Hiserică,
$ntrucât a .enit .re#ea ca Hiserica să pri.ească e.olu%ia
dintro perspecti.ă #ai largă& /n dialog la care sa referit
şi Mose abriel Eunes
Fredin%a şi ştiin%a nu sunt ireconciliabile& A spuso
oan aul al lea şi a repetato Henedict al <Klea
credin%a şi ra%iunea sunt cele două aripi cu care se $nal ță
spiritul u#an& *u există o contradic%ie $ntre ceea ce şti#
datorită credin%ei şi ceea ce $n.ă%ă# datorită ştiin%ei& ot fi
tensiuni sau conflicte, dar nu trebuie să ne fie frică de ele&
Hiserica nu trebuie să se tea#ă de ştiin%ă şi de
descoperirile ei& !
EXTRATERETRII NU SUNT DEMONICIK6
SPUN OAMENI DE TIINWĂ AI VATICANULUI

145
 

!Eeno#enul contactelor cu ci.ili+a%iile extraterestre

este real şi co#patibil cu teologia, $n $n%elesul Hisericii
atolice", afir#ă $n #ai #ulte inter.iuri din cadrul #ai
#ultor e#isiuni ale tele.i+iunilor italiene onsignorul
orrado Halducci& ?urprin+ătoare această afir#a%ie dacă
luă# $n considerare faptul că el a fost exorcist oficial
 pentru =o#a, diplo#at $n nunciatura papală de la
Sasington şi prieten al apei oan aul al lea&
Acest teolog a subliniat, nu o dată, că $ntâlnirile cu
F.i+itatorii din stele" nu au caracter de#onic, nu sunt
datorate unor deficien%e de natură psiică şi nu repre+intă
ca+uri de posedare de către entită%i #alefice, ba #ai #ult,
aceste $ntâlniri #erită să fie studiate cu #are aten%ie&
0acă ne aduce# a#inte de istoria exorci+ărilor $n #asă
ale Katicanului ce punea $n sea#a lui Ducifer şi a acoli%ilor 
lui tot ceea ce nu era benefic pentru .ia%ă şi cunoaşterea
creştinilor, afir#a%iile lui Halducci ni se par cu atât #ai
nedu#eritoare şi bul.ersante pentru o anu#ită atitudine
conser.atoare a institu%iei Hisericii atolice& Astă+i se ştie
că Katicanul ur#ăreşte $ndeaproape feno#enul ()* şi că
este foarte probabil să strângă infor#a%ii de pe $ntregul
#apa#ond prin inter#ediul ?&&K& :?er.i++io nfor#a+ioni
del Katicano;&
onsignorul Halducci #ai atrage aten%ia asupra
necesită%ii facerii unei distinc%ii $ntre contactele cu
extratereştrii şi posedările de#onice, sugerând ciar ideea
e.olu%iei spirituale a acestor ci.ili+a%ii extraterestre #ai
a.ansate decât cea a u#anită%ii&

146
 

ute# oare să luă# afir#a%iile onsignorului Halducci

drept po+i%ia oficială din .re#urile noastre a unei institu%ii
#ilenare precu# cea a KaticanuluiN ai ales dacă ele au
fost făcute $n spa%iul unor e#isiuni difu+ate la tele.i+iunea
na%ională italianăN
( altă persoană din cadrul Katicanului care a !aruncat"
astfel de idei este şi ie+uitul uC onsol#agno, doctor $n
ştiin%e, absol.ent al ' şi astrono# la (bser.atorul
Katicanului din Ari+ona& @l afir#ă $n spa%iul publicistic al
FarperQs aga+ine" cu# că F$n Hiblie există,
indiscutabil, fiin%e inteligente nonu#ane",
ute# spune că cea #ai şocantă afir#a%ie a acestui o#
de ştiin%ă ie+uit este F Și poate nu este atât de exagerat să
.ede# a doua ersoană a 'rinită%ii nu doar ca Eiul
(#ului, ci şi ca Eiul altor rase" şi continuă cu F'oate
creaturile acestui uni.ers au fost create şi iubite de acelaşi
0u#ne+eu care nea creat şi iubit şi pe noi&&& erită deci
săi nu#i# străiniN"& ar ca un corolar al $ndră+nelii sale
F0u#ne+eu este #ai #are decât toate uni.ersurile paralele
ce ar putea exista dincolo de /ni.ersul nostru"V F@l este
capabil săşi concentre+e $ntregul ?ău efort, $ntreaga
energie şi iubire asupra fiecărui #ărunt indi.id pe această
#ăruntă planetă a noastră& Ui sunt $ncredin%at că, $n aceeaşi
#ăsură, şi asupra altor indi.i+i de pe oricare altă planetă"&
Utiind din istorie puterea de adaptare a doctrinelor şi
dog#elor creştine aflate sub oblăduirea Katicanului, a#
 putea crede că Hiserica atolică ur#ăreşte prin aceste
declara%ii să aibă la $nde#ână un #ănunci de
!antecedente" $n e.entualitatea $n care se .a de+.ălui
147
 

oficial la ni.el planetar existen%a unor contacte reale şi

efecti.e $ntre gu.ernele #arilor puteri şi extratereştri&

148
 

CAPITOLUL VIII
CE NE REZERVĂ VIITORULH

14
 

0octorul a+lan (t#an, din cadrul o#isiei

 *a%iunilor /nite pentru studierea ()*, ne asigură că nu
există nici o legătură $ntre apari%iile din ?/A şi cele din
=usia& @l crede că apari%iile ()* din cele două %ări sunt
 parte a două #isiuni extraterestre distincte&
0e ase#enea, (t#an sus%ine că de%ine do.e+i
 personale care o $ndreptă%esc să creadă că in.a+ia
extraterestră .a $ncepe din ?/A, dar nu trebuie să ne
aşteptă# la o in.a+ie distructi.ă&
ALIANWA MPOTRIVA UNUI 
DUMAN COMUN
n cele din ur#ă, feno#enul ()* a dus la stabilirea
unor legături şi a co#unicării directe $ntre blocurile din
@st şi din Kest $n 162, lucru pe care $l consideră# $n
acelaşi ti#p interesant şi ironic& Da .re#ea aceea,
stabilise# definiti. că acele obiecte +burătoare nu erau
ruseşti, după cu# şi ruşii sau con.ins că nu sunt nici
a#ericane& ?a a-uns, astfel, la o $n%elegere #utuală şi a
fost descisă o linie directă $ntre ?A@ şi
co#anda#entul cartierului general al 'ratatului de la
Karşo.ia& u# nu puteai fi sigur niciodată de ruşi şi se
 putea foarte bine să fie .orba despre o capcană, nea#
asigurat de sinceritatea lor prin diferite #i-loace&
'otuşi, a.ând $n .edere că a#bele păr%i erau $nar#ate
 până $n din%i şi deasupra capului tuturor plana a#enin%area
unui ră+boi, sa considerat că legătura cu ei ar fi, cu
siguran%ă, un pas $n direc%ia cea bună& /r#area a fost
stabilirea unei linii directe $ntre preşedintele ?tatelor /nite
15>
 

şi cel al /niunii ?o.ietice $n ti#pul cri+ei racetelor din

uba& 0o.ada realită%ii ei #ia a-uns pe birou&
ntro noapte de ianuarie a anului 164, pe la ora 2
di#inea%a, când totul părea liniştit, controlorul centrului de
co#andă a intrat $n ca#era punându#i pe #asă un
docu#ent FArunca%i o pri.ire peste el", #ia spus&
0ocu#entul era nu#erotat cu cifra 3 şi era şta#pilat R'op
?ecret os#icR& @l con%inea foarte #ulte anexe şi
fotografii& Eusese conse#nat $n ca#era blindată de către
colonelul ger#an ein+ Herger, şeful securită%ii centrului
de co#andă, şi le era destinat so.ieticilor, $n .ederea unui
sci#b de infor#a%ii& Eusese finan%at din fondurile *A'(
şi editat $n cincispre+ece copii, $n engle+ă, ger#ană şi
france+ă& Eiecare dintre ele era nu#erotată&
SERVICIILE SECRETE 
I FENOMENUL OZN
/n do#eniu atât de #isterios precu# cel al studiului
entită%ilor extraterestre nu a.ea cu# să fie trecut cu
.ederea de strategii ser.iciilor secrete ce conduc destinele
lu#ii& pote+a lansată de adep%ii teoriei conspira%iei,
confor# căreia ser.iciile secrete, alături de grupuri de
interese ce sunt la .edere sau conduc destinele lu#ii din
u#bră, cunosc ade.ărul despre i#plica%iile feno#enului
()* din trecut şi #ai cu sea#ă pe cele ce .or ur#a şi
for#a .iitorul o#enirii pe ă#ânt, $ncepe să prindă tot
#ai #ult contur&
 *e pune# $n #od logic $ntrebarea ce na%iune .a alege
ci.ili+a%iile extraterestre pentru a intra $n contact9 şi,
151
 

totodată, dacă acest lucru ar scăpa de sub controlul şi

detec%ia ser.iciilor secreteN
@ste de-a istorie faptul că $n ti#pul =ă+boiului =ece
 principalii actori ai destinelor statelor lu#ii erau ser.iciile
secrete& Da fel cu# nu #ai trebuie spus că orice ser.iciu
secret nu este altce.a decât un #ic Fstat $n stat" cu
 propriile pârgii şi oa#eni atent aleşi, nu#i%i $n posturi
ceie, astfel $ncât indiferent de regi# balan%a puterii să nu
i afecte+e acti.itatea&
oncret, ade.ărata se#nifica%ie a puterii se poate
traduce $n +ilele noastre prin *E(=AY@& 0eci, cine
de%ine infor#a%ii cât #ai co#plexe şi elaborate despre o
 persoană, organi+a%ie sau un anu#e do#eniu, acela
stăpâneşte şi $i poate stabili .iitorul&
u atât #ai #ult atunci când .orbi# despre ser.iciile
secrete şi ne raportă# la infor#a%ii, acestea sunt institu%iile
care se află $n posesia celor #ai co#plexe şi elaborate
 ba+e de date din absolut orice do#eniu, ba+e ce sunt
re.i+uite şi actuali+ate la +i&
0in infor#a%iile apărute $n ulti#ii ani $n #ass#edia,
 precu# şi din folclorul teoriei conspira%iei pri.ind .ariata
ca+uistică ()*, sunte# destul de siguri că aproape orice
incident $n care se face referire despre extratereştri sau
.reun incident legat de feno#enul ()* are legătură $ntr
un fel sau altul cu ser.iciile secrete& Aşa că nu trebuie să
ne #ire faptul că fiecare ser.iciu secret de infor#a%ii are
un departa#ent special dedicat studierii şi ciar 
#en%inerea unor rela%ii şi sci#buri de infor#a%ii cu fiin%e
nonu#ane&
152
 

nsă, cu toate acestea, $ntregul feno#en trebuie pri.it

cu destule re+er.e din cel pu%in două #oti.e
a; 0in lăco#ia de sen+a%ional şi #i+ând pe teoriile
argu#entate sau nu ale unor oa#eni creduli, foarte
entu+iaşti sau destul de paranoici, extratereştrii şi
()*urile pot fi doar nişte crea%ii ?E sau fabula%ii
folosite $n exces de presa tabloidă&
 b; ?au, ştiut fiind faptul că, $n .irtutea unor concepte
obscure, ser.iciile secrete au organi+at $n a doua
 -u#ătate a secolului << ade.ărate ca#panii de
intoxicare $n #ass#edia, situa%ie fa%ă de care din
nou trebuie să fi# circu#spec%i fa%ă de cel pu%in o
 parte a incidentelor ()* ca fiind ade.ărate& ?ub
conceptul de securitate şi siguran%ă na%ională,
acestea au introdus agen%i sub acoperire $n posturi
ceie din tele.i+iuni, trusturi de presă, diri-ând
astfel şi #anipulând infor#a%iile destinate
 publicului&
UN !ID DE PRINCIPII
Eie că .orbi# despre A, ossad, 5, E?H sau
oricare din această lu#e, ele sunt construite sub for#a
unor cercuri de putere& ând .ine .orba despre păstrarea
liniştii $n pri.in%a existen%ei extratereştrilor, regi#ul politic
aflat la .ârf nu #ai contea+ă acesta putând fi controlat şi
#anipulat de sus $n -os& ?er.iciile secrete au propriile
#oti.e şi ac%ionea+ă $n aşa #anieră $ncât să li#ite+e
reac%iile necontrolate din partea #aselor de oa#eni&

153
 

?tanton Eried#an, un fi+ician care a trecut prin posturi

i#portante $n cariera sa şi care şia dedicat o bună parte
din cercetările personale studiului rela%iilor dintre
extratereştri şi structurile de putere ce conduc destinele
lu#ii, a identificat patru principii după care se gidea+ă
ser.iciile secrete din $ntreaga lu#e, principii care, până $n
 pre+ent iau a-utat să e.ite un conflict cos#ic&
n pri#ul rând, se caută poten%ialul tenologiei
extraterestre de agen%ii departa#entelor speciale şi se
stabileşte o rela%ie din care %ara pe care o repre+intă să aibă
cât #ai #ult de câştigat&
@.ident că nici un ser.iciu nu $şi doreşte scurgeri de
infor#a%ii despre legătura dintre gu.ernul pe carel
repre+intă şi ci.ili+a%ia extraterestră, luânduşi #ăsuri de
siguran%ă sporite&
el pu%in deoca#dată, ni#eni nu are interesul să anun%e
existen%a extratereştrilor, iar, dacă ar faceo, acest lucru ar 
trebui oprit prin orice #i-loace& 'otuşi, dacă o figură
 publică precu# preşedintele ?/A, regina arii Hritanii,
 preşedintele =usiei sau apa de la Katican, ar recunoaşte
 public existen%a .ie%ii extraterestre şi a feno#enului ()*,
atunci sar risca producerea destabili+ării la ni.el #ondial
din punct de .edere politic, econo#ic social şi religios&
n fine, ulti#ul principiu se referă la controlul
funda#entaliştilor religioşi care din cau+a dog#elor şi a
ritualurilor la care se supun fie nu recunosc posibilitatea
existen%ei lor, fie $i ase#uiesc pe aceştia cu slugile ?atanei&
Aşa că, atunci când acest aspect nu se află $n interesul
lor, re.enirea funda#entalis#ului religios $n aten%ie este
154
 

unul din cele #ai $ngri-orătoare #oti.e pentru ser.iciile de

infor#a%ii&
O-IECTE CE SFIDAU LE!ILE FIZICII
 *oul dosar de.ansa cu #ult ce aflase# până atunci& A
fost docu#entul cel #ai ciudat pe care la# .ă+ut $n .ia%a
#ea& @l a fost pus la punct de către repre+entan%ii #ilitari
ai fiecărei %ări *A'(, con%inând şi contribu%ia celor #ai
#ari oa#eni de ştiin%ă ai .re#ii& Acele obiecte +burătoare
.iolau toate legile cunoscute ale fi+icii şi ecipa de
cercetare a trebuit să #eargă pe la toate #arile uni.ersită%i
ale lu#ii pentru a colecta infor#a%ii $n legătură cu ci#ia,
fi+ica, fi+ică at#osferică, biologia, istoria, psiologia, ba
ciar şi teologia, fiecare dintre aceste do#enii fiind tratat
$n câte o anexă&
A# citit diferite teorii $n legătură cu cercetările lui
@instein asupra câ#purilor unificate şi asupra pre+en%ei
unor radia%ii puternice $n locurile unde ateri+aseră ()*
uriV a# aflat despre obser.ări ale ()*urilor ce se
$ntindeau din .re#ea ro#anilor şi până la $ntâlnirile cu
 pilo%ii noştri de pe E1>5& Eusese# sceptic până atunci, dar 
acel raport concidea că nu era .orba doar de science
fiction&
O-IECTE PENTRU CARE 
NU EXISTĂ EXPLICAWII 
e 15 noie#brie 2>1>, agen%ia =A *o.osti publica un
interesant inter.iu luat lui Kadi# ernobro., şeful
organi+a%iei publice ruseşti Gos#opoisB, dedicată studierii
155
 

feno#enului ()* şi a altor feno#ene inexplicabile,

inter.iu $n care se co#enta acti.itatea de in.estigare a
#isterelor do#eniului& ntrebat de +iaristul ?a#ir 
?aBba+ ce anu#e considera drept cel #ai interesant
e.eni#ent al anului care sa $nceiat, ernobro. a
răspuns că ari.ele de care dispun colegii săi con%in acu#
suficiente date pentru a anticipa ciar unele e.eni#ente
cu# ar fi apari%ia unor for#a%iuni $n lanuri sau a unor 
()*uri& @i ar putea să #eargă la fa%a locului $nainte ca
e.eni#entul să se producă& Fu cât astfel de anticipări
sunt #ai corecte, cu atât sunte# #ai aproape de re+ol.area
acestor #istere& n acest do#eniu sunte# $ntro co#peti%ie
foarte serioasă&&&"&
F(biecti.ul nostru ulti# nu este să ob%ine# i#agini de
$naltă calitate&&& A# .ă+ut sute de exe#ple& Ar fi ce.a nou
să găsi# do.e+i fi+ice, ce.a ce poate fi #ăsurat şi pipăit,
ce.a ce a# putea trans#ite inginerilor noştri pentru ai
 pune pe gânduri& @u .ăd ufologia ca o proble#ă de
inginerie, a.ând desigur şi di#ensiuni psiologice ori
sociologice&
a inginer aerospa%ial, eu a# fost interesat #ereu&&&
cu# .a arăta +borul peste 5> sau 1>> de ani& n fapt,
ufologia este o tentati.ă de a arunca o pri.ire $n .iitorul
#ai apropiat şi #ai depărtat& Asta este ceea ce ne
#oti.ea+ă"&
Da $ntrebarea reporterului dacă au găsit astfel de do.e+i
fi+ice ale ()*urilor şi dacă acestea au contribuit la
a.ansul tenologic al u#anită%ii, ernobro. a preci+at că

156
 

F$n circa un sfert de secol de când desfăşura# această

acti.itate, a# găsit câte.a du+ine de ele#ente #isterioase&
A# testat #a-oritatea lor $n laboratoarele noastre şi
 pentru cele #ai #ulte na# reuşit să identifică# $n #od
clar la ce ar putea folosi& ele pe care a# reuşit să le
identifică# erau foarte si#ple, de pildă o bucată de sâr#ă
sau o piesă #etalică& 0ar aceste obiecte sunt .eci de #ii
de ani, #ult #ai .eci decât tenologiile u#ane a.ansate&
?unt şi obiecte pe care nu le pute# identifica $n nici un fel&
 *ici #ăcar nu şti# cu# să le nu#i#& ?unte# precu# un
sălbatic căruia $i dai un radio cu tran+istori şi care nu are
nici o idee ce să facă cu el&&& @xper%ii sunt di.i+a%i $n
 pri.in%a func%iilor lor de ba+ă"&
ntrebat dacă gu.ernele sunt interesate de subiectul
()* sau #ai degrabă .or săl ascundă, ernobro. a
răspuns că cele două situa%ii nu se exclud&
Fu.ernele sunt răspun+ătoare pentru tone de gunoaie
$n #edia şi pe nternet& /nele dintre rapoarte sunt
$nşelătorii sofisticate #enite să inducă $n eroare&&&
?pecialiştii noştri, anga-a%i $n inginerie, sunt tot ti#pul
atraşi pe piste false& ă refer la contrafaceri de $naltă
calitate, reali+ate de falsificatori profesionişti"&
n legătură cu posibilitatea ca şi a#ericanii să de%ină
do.e+i palpabile, ernobro. a declarat F0acă .ă
interesea+ă, pute# publica fotografia unui obiect din Area
51 despre care noi presupune# că este o parte dintrun
()*& rintro opera%iune extre# de co#plicată, a# intrat
şi $n posesia unor obiecte& A# fost a-uta%i de parteneri din
Maponia, cu condi%ia să efectuă# o anali+ă detaliată asupra
157
 

obiectului, iar re+ultatele să le re.ină exclusi. lor& n fapt,

obiectele sau do.edit a fi capodopere de contrafacere&
olegii noştri -apone+i au fost extre# de supăra%i şi la fel
a# fost şi noi până nea# dat sea#a că, dacă cine.a
celtuiește atât de #ul%i bani să facă ase#enea falsuri şi să
le plante+e, $nsea#nă că există ce.a autentic de ascuns"&
Fât despre =usia, a# exa#inat toate e.eni#entele de
care ştia#& A# fost prin ba+ele ultrasecrete $n 1>, dar n
a# găsit ni#ic& Aparent, [ din rapoartele pri.ind
extratereştrii sunt falsuri&
'rebuie să acceptă# asta& 0ar cel pu%in 1[ din aceste
rapoarte sunt autentice şi aceasta este suficient să ne
deter#ine să #erge# #ai departe"& =ăspun+ând la o
ulti#ă $ntrebare, ernobro. a subliniat că un contact cu
extratereştrii F.a a.ea loc atunci când noi .o# fi pregăti%i
 pentru aceasta&
0acă pri.i%i obiecti. ci.ili+a%ia u#ană, .e%i .edea cât
de agresi.ă şi descreierată este a+i& *u sunt şanse de
contact cât ti#p sunte# atât de pri#iti.i& Ui $n #od cert nu
există şanse să ob%ine# tenologii extraterestre&
/neori spune# că faptul că nu a# fost contacta%i este o
do.adă că nu există .ia%ă inteligentă $n /ni.ers& 0ar 
nu#ai o ci.ili+a%ie extraterestră nebună ar fi dispusă să ne
contacte+e aşa cu# sunte#"&
CND VA AVEA LOC O MISIUNE 
SPRE MARTEH
( #isiune u#ană spre arte a fost propusă $ncă de la
 -u#ătatea secolului trecut, iar cu ti#pul ideea a $ncetat să
158
 

#ai fie doar o propunere fante+istă, principalele puteri

spa%iale $ncepând să elabore+e planuri şi să stabilească
%inte concrete pentru atingerea acestui obiecti.&
n 2>1>, preşedintele a#erican HaracB (ba#a şia
expus .i+iunea asupra acestei proble#e, anun%ând că ?/A
inten%ionea+ă să tri#ită o #isiune u#ană care să orbite+e
 planeta arte şi să re.ină cu succes pe 'era $n -urul anului
2>3>, ur#ată de o #isiune $n care oa#enii .or păşi pe
solul #ar%ian& Fnten%ione+ să .ăd cu ocii #ei un
a#erican pe arte", a spus (ba#a, care a.ea 48 de ani la
data discursului&
 *A?A anali+ea+ă #ai #ulte posibilită%i pentru a
$ndeplini acest obiecti., printre care şi aceea de lansa o
#isiune cargo spre arte $n 2>35, care să fie ur#ată de o
#isiune u#ană $n 2>37&
„ MISIUNE PE MARTEJ
erul a constituit o pro.ocare pentru oa#eni $ncă din
etapele ti#purii ale ci.ili+a%iei noastre& 0orin%a de a atinge
 bolta lu#ii este reflectată de nenu#ărate #ituri din toate
culturile lu#ii, de la +borul lui car la 'urnul Habel, iar 
capacitatea de a călători pe calea aerului era considerat un
atribut di.in $n #ai toate religiile lu#ii&
u ti#pul, puterea +borului a fost eliberată de
caracteristicile fantastice şi a fost adusă $n plan u#an de
#in%i geniale, precu# =oger Hacon sau Deonardo da
Kinci, care au elaborat pri#ele planuri ale unor 
instru#ente care să per#ită o#ului să +boare& (dată cu
 balonul fra%ilor ontgolfier, lansat cu succes $n 1783,
15
 

o#enirea a intrat cu ade.ărat $n era +borului& Aceasta a

cul#inat cu reuşitele spa%iale ale secolului al <<lea, când
o#ul a a-uns pentru pri#a dată $n spa%iu şi pe satelitul
natural al 'erei, Duna&
/r#ătoarea %intă a progra#elor spa%iale o constituie
explorarea planetei arte& Acest obiecti. nu este doar un
capriciu, ci un pri# pas spre coloni+area altor planete,
#isiune considerată esen%ială pentru supra.ie%uirea
ci.ili+a%iei u#ane&
elebrul fi+ician ?tepen aIBing a.erti+a $n 2>1> că
specia u#ană riscă să dispară dacă nu .o# reuşi
coloni+area altor planete& RAu fost ca+uri $n istoria
o#enirii, precu# cri+a racetelor cubane+e din 163, când
supra.ie%uirea noastră ca specie a fost extre# de incertă&
@ste foarte probabil ca frec.en%a acestor situa%ii să crească
$n .iitor& 0ar eu sunt opti#ist& 0acă .o# reuşi să e.ită#
de+astrul $n ur#ătoarele două secole, specia noastră ar 
trebui să fie $n siguran%ă, pe #ăsură ce ne răspândi# $n
spa%iu& ?ingura noastră şansă de supra.ie%uire pe ter#en
lung este extinderea $n spa%iuR, a afir#at o#ul de ştiin%ă&
rintre poten%ialele cau+e ce ar putea pro.oca
eli#inarea speciei u#ane se nu#ără i#pactul cu un
asteroid, o $ncăl+ire globală accelerată pro.ocată de
topirea per#afrostului, o erup%ie a unui super.ulcan
:precu# cel de la LelloIstone;, o pande#ie sau un ră+boi
nuclear&
u excep%ia ulti#ului, toate aceste e.eni#ente sau #ai
$ntâ#plat $n istoria acestei planete şi se .or #ai petrece,

16>
 

singura incertitudine fiind #o#entul $n care .or a.ea loc&

Aşadar, spre arteT
CE IMPLICĂ O CĂLĂTORIE SPRE MARTE
DIN PUNCT DE VEDERE PSIOLO!ICH
ri#ul pas pentru selectarea unui astronaut care să
re+iste presiunilor #entale i#puse de o călătorie spre
arte este testul psiologic& entru a fi recunoscut drept
un candidat apt pentru o #isiune spa%ială de durată,
astronautul trebuie să de#onstre+e că poate re+ista la
nenu#ăra%i factori de stres repetiti.i, fără a ceda&
Agen%ia ?pa%ială Mapone+ă foloseşte ca#ere de i+olare
 pentru a testa candida%ii pentru un post de astronaut& /nul
din testele la care aceştia sunt supuşi i#plică celebra artă
 -apone+ă origami, $n care o foaie de ârtie este pliată
 pentru a ob%ine diferite for#e geo#etrice& entru că
tradi%ionala artă -apone+ă necesită răbdare şi aten%ie,
 psiologii -apone+i au conceput un test pentru cei care
doresc să de.ină astronau%i aceştia trebuie să producă
1&>>> de cocori din ârtia de origa#i&
0upă ce aceştia ter#ină #isiunea, cocorii sunt anali+a%i
cu aten%ie& ?unt pri#ii 1> cocori concepu%i cu #ai #ultă
gri-ă decât ulti#ii 1>N /n se#n $ngri-orător, explică
 psiologul *atsusiBo noue F0eteriorarea acurate%ei
arată că astronautul de.ine nerăbdător $n condi%ii de stres"&
unca repetiti.ă constituie >[ din acti.itatea pe care o
desfăşoară un astronaut de pe ?ta%ia ?pa%ială
nterna%ională, iar incapacitatea de a #en%ine ni.elul

161
 

calită%ii ridicat după o perioadă lungă repre+intă o i#ensă

 bilă neagră pentru cei care doresc să de.ină astronau%i&
ălătoria spre arte i#plică to%i factorii de stres tipici
unei slu-be obişnuite, precu# lipsa so#nului, anxietatea,
.olu#ul prea #are de #uncă, la care se adaugă un factor 
unic i#posibilitatea de a renun%a&
e lângă toate acestea, plictiseala pro.ocată de lipsa
unei sci#bări de #ediu poate constitui un i#portant
factor de risc pentru sănătatea #entală a astronau%ilor care
 pornesc $n călătoria spre arte& 0upă ce .or pierde
contactul .i+ual cu 'era, astronau%ii nu .or #ai putea
.edea ni#ic, nici #ăcar o stea, din cau+a lu#inii orbitoare
a ?oarelui&
entru a testa efectul unei astfel de călătorii, Agen%ia
?pa%ială @uropeană şi nstitutul =us pentru roble#e
Hio#edicale au elaborat experi#entul ars5>>, $n care o
călătorie de 5>> de +ile până pe arte şi $napoi este
si#ulată,   pentru ca efectele #edicale şi psiologice ale
unei astfel de a.enturi să poată fi anali+ate&
entru călătoria spre arte .a fi ne.oie de selectarea
unor astronau%i cura-oşi şi descurcăre%i, deoarece distan%a
#are de 'era .a introduce o $ntâr+iere de 2> de #inute $n
co#unicarea cu ba+a& Astfel, $n ca+ul unei situa%ii de
urgen%ă, personalul de pe na.eta spa%ială .a trebui să
găsească solu%ii fără asisten%a celor de pe ă#ânt&
0urata lungă a călătoriei, 5>> de +ile, .a i#plica şi alte
 proble#e& onfor# psiiatrului spa%ial *icB Ganas, $n a 6
a săptă#ână a unei #isiuni spa%iale astronau%ii $ncep să
de.ină #ai distan%i de colegii lor de #isiune şi #ai
162
 

teritoriali& 0e obicei, furia fa%ă de ceilal%i colegi este

\re.ărsată] asupra colegilor de la sol& n ca+ul $n care
contactul cu ba+a .a fi #ai dificil, psiologii a.erti+ea+ă
că ar putea apărea conflicte $ntre astronau%i& ntrun
experi#ent si#ilar ars5>> efectuat $n 1, doi
astronau%i ruşi sau luat la bătaie&
entru a reduce posibilitatea apari%iei conflictelor,
 *A?A a luat $n calcul tri#iterea unui cuplu $n spa%iu&
Agen%ia spa%ială a#ericană a renun%at la idee, pentru că
exista riscul ca un astronaut să se afle $n situa%ia de a a.ea
de ales $ntre a pune $n pericol partenerul de .ia%ă şi a pune
$n pericol #isiunea spa%ială&
iar şi aşa, agen%iile spa%iale .or trebui să găsească o
solu%ie pentru ne.oile fireşti de inti#itate ce .or sur.eni
dea lungul a 5>> de +ile de singurătate spa%ială&
CE IMPLICĂ O CĂLĂTORIE SPRE MARTE
DIN PUNCT DE VEDERE FIZIOLO!ICH
( călătorie spa%ială de durată ar putea a.ea consecin%e
nebănuite nu doar asupra psiicului u#an, ci şi asupra
corpului astronau%ilor ce $ntreprind această călătorie&
@ste binecunoscut faptul că astronau%ii pierd #asă
#usculară şi osoasă $n ti#pul #isiunilor spa%iale ca
ur#are a faptului că nu folosesc suficient #uşcii şi oasele
$n absen%a for%ei gra.ita%ionale& 0e obicei, #asa #usculară
 pierdută se reface $n câte.a săptă#âni de la re.enirea pe
'era, $nsă oasele au ne.oie de #ai #ult ti#p de
recuperare, .ariind de la 3 la 6 luni& 'otuşi, unele studii
sugerea+ă că sceletul astronau%ilor i#plica%i $n #isiuni de
163
 

lungă durată nu re.ine niciodată la for#a ini%ială&

orpul u#an econo#iseşte resursele, distribuindule doar 
$ntre ele#entele care sunt folosite& 0e aceea sporti.ii sunt
ne.oi%i să $ntreprindă acti.itate fi+ică $n fiecare +i, pentru a
se asigura că #uşcii şi oasele sunt la capacitate #axi#ă&
?tudiile arată că persoanele paraplegice pierd $ntre 33[ şi
5>[ din #asa osoasă a #e#brelor inferioare& Astronau%ii
care re.in pe ă#ânt după #isiuni spa%iale ce durea+ă 6
luni $nregistrea+ă o pierdere a #asei osoase de 15[2>[&
(a#enii de ştiin%ă care studia+ă poten%ialul unei
#isiuni spre arte se te# că o călătorie spa%ială care
durea+ă aproape doi ani ar putea a.ea un efect de.astator 
asupra sceletului astronau%ilor& Astfel, odată a-unşi pe
laneta =oşie, aceştia şiar putea rupe piciorul cu oca+ia
 pri#ului pas făcut $ntrun #ediu cu   gra.ita%ie :ciar dacă
gra.ita%ia de pe arte este la o trei#e din ni.elul celei de
 pe 'era, #ai exact >,38 g;&
n acest #o#ent, $n ciuda progra#elor ce i#plică
exerci%ii fi+ice efectuate $n spa%iu, nu există o solu%ie
 pentru proble#a pierderii #asei osoase& ?pecialiştii *A?A
esti#ea+ă că astronau%ii care .or porni $n călătoria spre
arte .or fi selecta%i $n ur#a unei testări genetice
riguroase, ce .a per#ite identificarea celor #ai potri.i%i
candida%i pentru o astfel de $ncercare& =it#ul de reducere a
densită%ii osoase depinde $n bună #ăsură de #oştenirea
genetică a fiecăruia, iar rasa conferă de ase#enea un
a.anta-&
?tudiile arată că persoanele din rasa neagră pre+intă o
densitate osoasă #ai #are decât cauca+ienii, iar aceştia, la
164
 

rândul lor, au densitatea osoasă #ai #are decât persoanele

din rasele asiatice& ( călătorie lungă $n condi%ii de
i#ponderabilitate ridică o altă proble#ă ce trebuie luată $n
calcul de proiectan%i costu#ul astronau%ilor& entru că $n
absen%a gra.ita%iei coloana .ertebrală nu #ai este apăsată
de greutatea corpului, astronau%ii cresc $n $năl%i#e
aproxi#ati. cu aproxi#ati. 3[ după o săptă#ână
 petrecută $n spa%iu& 0acă această creştere nu este pre.ă+ută
de proiectan%ii costu#ului, acesta ar putea de.eni prea #ic
 pentru persoana care $l foloseşte&
/n alt pericol, unul extre# de i#portant, $l repre+intă
radia%ia& Eără protec%ia oferită de at#osfera ă#ântului,
astronau%ii din na.eta spa%ială care se .a $ndrepta spre
arte .or fi lo.i%i de ra+e ga##a şi de neutroni lansa%i $n
direc%ia lor de către ?oare& Ma#es A& aIelc+CB, #e#bru
al #isiunii ?'?> de pe na.eta spa%ială olu#bia, $şi
a#inteşte că Rnu era niciodată $ntunericV atunci când
stătea# $ntins, $ncercând să ador#, radia%iile $#i lo.eau
celulele .i+uale fotoreceptoare şi .edea# scântei
strălucitoare& ?punea# \SoI, toc#ai a trecut una
coloratăT]R& e #ăsură ce na.eta se .a $ndepărta de
ă#ânt, radia%iile din spa%iu .or de.eni #ult #ai
 puternice, solicitând un scut serios pentru a prote-a
sănătatea astronau%ilor&
os#onau%ii ruşi de pe na.eta spa%ială ir obişnuiau să
doar#ă cu capul lângă baterii #ari de plu#b pentru aşi
 prote-a craniul de radia%iile cos#ice& /n alt scut bun este
oferit de apă, gra%ie faptului că este bogată $n idrogen& 0e
ase#enea, deşeurile u#ane produse de astronau%i ar putea
165
 

constitui un scut bun, deoarece sunt bogate $n

idrocarburi&
u toate acestea, nici unul din scuturile antiradia%ii
concepute până acu# nu este suficient de eficient pentru a
 prote-a oa#enii de efectul de.astator pe care acestea $l au
asupra celulelor&
?e speră că, $n cele două decenii ră#ase până la dată
când *A?A şia propus să lanse+e o #isiune u#ană spre
arte, inginerii .or reuşi să de+.olte fie un scut #ai
eficient, fie o #etodă de propulsie superioară celor 
existente astă+i, care să per#ită reducerea ti#pului pe care
astronau%ii lar petrece $n spa%iu&
CE NE REZERVĂ VIITORUL
ro.ocările care ne despart de arte sunt #ari, iar 
#isiunile spa%iale nu #ai stârnesc aceeaşi e#ula%ie pe care
călătoria spre Dună a pro.ocato $n toată lu#ea&
0e această #isiune, $nsă, ar putea depinde
supra.ie%uirea noastră ca specie& 0e aceea, #e#brii
 *A?A sus%in că +idul care separă cetă%enii de oa#enii de
ştiin%ă ar trebui doborât şi că fiecare dintre noi ar trebui să
se considere parte a acestui efort, pe care ar trebui săl
aborde+e cu speran%ă&
'e#a speran%ei a constituit te#elia discursului %inut de
 preşedintele a#erican HaracB (ba#a atunci când a
anun%at planul *A?A pentru #isiunea spre arte RDa 5>
de ani de la crearea *A?A, %elul nostru nu #ai constă $ntr
o destina%ie pe care dori# să o atinge#& Yelul pe care
dori# săl atinge# acu# este capacitatea o#enirii de a
166
 

#unci şi $n.ă%a, de a func%iona şi de a trăi $n siguran%ă

dincolo de ă#ânt, pentru perioade lungi de ti#p, folosind
căi sustenabile şi, poate, inepui+abileR&
0acă acu# călătoria spre arte poate părea doar un .is
$ndră+ne%, dar nereali+abil, aşa cu# călătoria spre Dună
i#aginată de Mules Kerne a fost considerată #ult ti#p doar 
o te#ă a literaturii ?E, pentru genera%iile de peste sute de
ani aceasta ar putea constitui ba+a unor noi #ituri si#ilare
ene+ei&&&
ENCELADUS 
0e la po.eştile despre locuitorii Dunii până la
costisitoarele progra#e de cercetare puse la punct de
agen%iile spa%ile, identificarea pre+en%ei .ie%ii pe un alt
corp ceresc pare să fie o preocupare ne$ncetată a o#enirii&
e #ăsură ce #arginile /ni.ersului cunoscut se tot
$ndepărtea+ă de ă#ânt, posibilitatea de a descoperi fiin%e
.ii pe o altă planetă e tot #ai #are, ciar dacă, până acu#,
nu a.e# nici o certitudine, ci doar speran%e şi probabilită%i&
entru #o#ent, ne #ul%u#i# cu acestea, $n aşteptarea
+ilei $n care se .a confir#a, fără putin%ă de $ndoială, că noi
şi planeta noastră nu repre+entă# singura alcătuire
$n+estrată cu .ia%ă din tot /ni.ersul ăsta uriaş&
0ar, ca să gă+duiască .ia%ă, un corp ceresc trebuie săi
ofere acesteia anu#ite condi%ii& :Aici se pare că #ai a.e#
ne.oie să ne lărgi# pu%in ideile, deoarece noi tinde# să
crede# că orice .ietate de pe altă planetă trebuie să fie
$ntoc#ai alcătuită la fel ca .ietățile  de pe 'era& *u
neapărat să arate ca ele, dar să fie la fel la ni.el #olecular&
167
 

0acă se .a confir#a una dintre #arile descoperiri

ştiin%ifice ale ulti#ilor ani  bacteriile capabile să utili+e+e
arsenul $n locul fosforului  asta $nsea#nă că perspecti.a
noastră asupra a ceea ce $nsea#nă .iu trebuie să se
sci#be& Ui atunci, e posibil ca nişte planete cu $nsuşiri
care a+i ne par necorespun+ătoare să de.ină ce.a #ai
interesante $n .iitor, $n lu#ina concep%iilor noastre
sci#bate&
0ar, până unaalta, to%i oa#enii, din toate .re#urile,
gândesc după ideile din .re#ea lor, deci să ne #ul%u#i#
şi noi cu ideile conte#porane $n pri.in%a a ceea ce
$nsea#nă #ateria .ie şi a condi%iilor pe care trebuie să le
$ndeplinească o planetă pentru ca acolo să apară şi să se
 perpetue+e #iracolul .ie%ii&
An după an, beneficiind de progresele tenologiei de
explorare, astrono#ii descoperă tot #ai #ulte planete ce
 par să fie Rbune pentru .ia%ăR& ?ă ne $n%elege# nu .orbi#
neapărat de planete Rbune pentru noiR, adică bune să
trăiască oa#enii pe ele, ci de unele care oferă condi%ii
si#ilare  nu identice  cu cele de pe 'era, condi%ii care ar 
 putea per#ite ca acolo să trăiască nişte fiin%e adaptate la
acele condi%ii&
  Ui pe ă#ânt există #ulte locuri unde nu trăiesc
oa#enii, dar trăiesc destule for#e de .ia%ă, unele cu un
#etabolis# foarte original, unde pot suporta condi%ii
aproape ini#aginabil de dure&
Aşadar, ce căută#N
/n corp ceresc cu at#osferă, cu apă şi cu o te#peratură
nici preaprea, nici foartefoarte& Ui există planete dintr
168
 

asteaN u# să nuT (a#enii de ştiin%ă au găsit cel pu%in

una şi aşteaptă $n continuare date de la #isiunea spa%ială
Gepler, special dedicată acestui scop, dar proble#a este că
nu .o# şti ni#ic precis până nu .o# a-unge&&& dacă nu pe
ele, #ăcar aproape de ele ca să pute# culege infor#a%ii
edificatoare& ar unele dintre aceste corpuri cereşti, deşi au,
după datele furni+ate de aparatura de in.estigare, ceea ce
le trebuie ca să fie Rbune de trăitR, sunt prea departe pentru
ca noi să pute# spera, $n #od re+onabil, să a-unge# acolo
$n secolul ăsta, cu tenologia de +bor spa%ial de care
dispune# acu#&
0eci, ideea câştigătoare ar fi să găsi# o astfel de
 planetă  sau ceo fi  unde.a aici, $n apropiereV #ă rog,
apropiere $n ter#eni de distan%e cos#ice $nsea#nă, totuşi,
la distan%ă de câ%i.a ani de +bor cu o na.ă spa%ială&
n #o#entul de fa%ă, lu#ea sa.an%ilor se tot agită cu
 progra#e pri.ind cercetarea planetei arte $n speran%a de
a descoperi pe ea ur#e de .ia%ă& @ explicabil arte e
aproape de noi, .eicule tri#ise de pe ă#ânt au a-uns
de-a acolo şi au făcut treabă bună, adunând un .olu#
enor# de infor#a%ii, aşa că o #isiune u#ană pe arte nu
 pare ce.a i#posibil, drept care pregătirile au şi $nceput&
u# se $ntâ#plă adesea, concentrarea asupra unei
 proble#e ne face să pierde# din .edere alte oca+ii& n
ca+ul de fa%ă, obsesia pentru arte a dus la
desconsiderarea altor posibilită%i, RdesconsiderareR
inclusi. financiară, fondurile find direc%ionate spre #a
teriali+area ideii ce pre.alea+ă $n acest #o#ent  plecarea
spre arte&
16
 

EXISTĂ I ALTE POSI-ILITĂWIH
?iste#ul ?olar e destul de #are şi co#plex ca să ofere
Rop%iuniR interesante din acest punct de .edere& Ui, iată,
există un grup de oa#eni de ştiin%ă care, lăsândui pe al%ii
să se ocupe de arte, $şi $ndreaptă aten%ia spre un alt corp
ceresc din siste#ul nostru solar& *u e o planetă  după
defini%ia oficială  dar ce contea+ă cu# $i spune#, de
.re#e ce are ceea ce ne interesea+ă pe noiN
ESTE ENCELADUS6 UNA DINTRE 
LUNILEJ LUI SATURN.
„

/n grup de cercetători pasiona%i de acest satelit 

@nceladus Eocus roup  sa reunit recent la sediul ?@'
din ountain KieI, ?/A, pentru a discuta despre
 proiectul $ndră+ne% al unei #isiuni de căutare a .ie%ii pe
@nceladus&
a #ulte dintre corpurile cereşti cunoscute, @nceladus
 poartă nu#ele unui persona- #itologic $n #itologia
greacă, @nceladus este unul dintre gigan%i  fiii +ei%ei aia&
n bătălia dintre gigan%i şi +eii oli#pieni, @nceladus a fost
ucis de +ei%a Atena, care la străpuns cu o suli%ă, şi a fost
$n#or#ântat $n insula ?icilia, sub #untele @tna& 0ar, ca
un persona- +eiesc ce era, na #urit Fde tot" erup%iile
.ulcanului @tna ar fi, se spune, răsuflarea gigantului, iar 
cutre#urele ce +gâl%âie din când $n când ?icilia ar fi
 pro.ocate de #işcările lui&
DE CE ESTE ENCELADUS ATRACTIVH
17>
 

entru că, spun sa.an%ii, are toate ingredienteleceie

necesare .ie%ii& nfor#a%iile pri.ind condi%iile specifice de
 pe @nceladus au fost ob%inute, $n cea #ai #are parte, prin
anali+a datelor furni+ate de .eiculul de explorare spa%ială
assiniuCgens care, pornit $n #isiune $n anul 17, a
intrat pe orbita planetei ?aturn $n 2>>4& A in.estigat atât
această planetă uriaşă, cât şi nu#eroşii săi sateli%i& A
cercetat câte.a dintre lunile saturniene  oebe, 'itan,
@nceladus  şi a descoperit al%i șapte noi sateli%i naturali ai
lui ?aturn de di#ensiuni foarte #ici&
@nceladus este al şaselea ca #ări#e dintre sateli%ii
naturali ai lui ?aturn :care are foarte #ul%i  aproxi#ati.
6> ale căror orbite sunt cunoscute şi, probabil, .reo 2>> $n
total;& Are un dia#etru de circa 5>> B# şi, $n ciuda acestor 
di#ensiuni #ici, are o suprafa%ă cu structura surprin+ător 
de .ariată, cu cratere, şan%uri adânci şi creşte alternând cu
 por%iuni de relief plat&
=e+ultatele explorării au arătat că pe @nceladus există
apă :licidă şi sub for#ă de gea%ă;, carbon organic, a+ot
:sub for#ă de a#oniac; şi idrocarburi, detectate de
assini cu a-utorul spectro#etrelor& /na dintre
 particularită%ile lui @nceladus este pre+en%a unor 
Rgei+ereR care aruncă -eturi de ga+e şi cristale de gea%ă
 până la #ari $năl%i#i $n at#osfera sa, per#i%ând astfel unei
sonde care sur.olea+ă satelitul să adune nu#eroase date
 pri.ind co#po+i%ia substan%elor pre+ente $n aceste -eturi&
ei #ai opti#işti dintre #e#brii @nceladus Eocus
roup $şi i#aginea+ă $nsă că ar putea exista, $n lacurile şi
oceanele satelitului, nu doar substan%e organice co#plexe,
171
 

ci ciar for#e de .ia%ă  #icroorganis#e cu structuri şi

func%ii ase#ănătoare unora dintre bacteriile de pe 'era&
e @nceladus nu există lu#ină suficientă :cercetările
arată că acest corp ceresc reflectă aproape integral lu#ina
 pe care o pri#eşte;, deci nici fotosinte+ă, dar acesta nu e
neapărat un i#pedi#ent& e ă#ânt au fost descoperite
#icroorganis#e care nu au ne.oie de lu#ină şi nu
reali+ea+ă fotosinte+a şi totuşi trăiesc şi prosperă ciar $n
$ntuneric deplin& Acestea co#bină idrogenul cu carbonul
extras din dioxidul de carbon, for#ând #etan& ?unt aşa
nu#itele organis#e #etanogene&
Astfel de .ie%uitoare ar putea exista, speră astrono#ii,
şi pe @nceladus, unde cercetările au arătat că există
cantită%i #ari de #etan $n at#osferă& Adeptul acestui
#odel este ris cGaC, astrobiolog la entrul de
ercetare A#es al *A?A&
Al%i specialişti se gândesc la o sce#ă diferită& =onald
(re#land, un #icrobiolog care lucrea+ă $n cadrul /?
eological ?ur.eC, crede că o sursă de energie ciar #ai
 bună pentru #icroorganis#e ar fi acetilena  ga+ul acela
folosit $n aparatele de sudură oxiacetilenică&
Acest co#pus nu se găseşte $n stare naturală pe
ă#ânt, dar este pre+ent $n co#ete şi unele dintre
re+ultatele cercetărilor sugerea+ă că el ar exista şi pe
@nceladus& n acest ca+, ipoteticele #icroorganis#e
enceladiene ar putea #etaboli+a acetilenă, producând
etanol şi aceta%i, $n cadrul unui tip de #etabolis# #ai
si#plu decât cel al #icroorganis#elor #etanogene&

172
 

0ar pre+en%a acestor substan%e nu este un indicator 

credibil al existen%ei .ie%ii pe @nceladus& @ ne.oie de
coroborarea acestor date cu altele, #ai rele.ante pentru
identificarea acti.ită%ii biologice  deci a existen%ei .ie%ii 
 pe un corp ceresc&
ri#a astfel de infor#a%ie este propor%ia dintre doi
i+otopi ai carbonului  12 şi 13& :entru rea#intire,
i+otopii sunt specii de ato#i ai aceluiaşi ele#ent ci#ic,
a.ând acelaşi nu#ăr ato#ic  adică acelaşi nu#ăr de
 protoni  dar nu#ăr de #asă diferit datorită nu#ărului
diferit de neutroni&; n #ateria ne$nsufle%ită nu predo#ină
unul sau altul dintre aceşti i+otopi, dar $n #ateria .ie, 12
:i+otopul #ai uşor, cu nu#ăr de #asă #ai #ic; este, de
obicei, $n cantitate #ai #are& Aşadar, dacă #etanul,
etanolul ori aceta%ii pro.eni%i din e#isiile de ga+ ale
gei+erelor de pe @nceladus sar do.edi #ai boga%i $n 
12 decât $n 13, aceasta ar indica faptul că pe
#en%ionatul corp ceresc există acti.itate biologică&
/n al doilea indiciu ar fi configura%ia spa%ială a
#oleculelor de a#inoaci+i& ulte dintre aceste #olecule
 pre+intă feno#enul de i+o#erie  asta $nsea#nă că au
aceeaşi co#po+i%ie ci#ică, dar se pre+intă sub două
for#e diferite, $n func%ie de orientarea spa%ială a ato#ilor 
care le co#pun& Ase#enea a#inoaci+i pot exista sub
for#a a doi i+o#eri D sau 0& e ă#ânt, #a-oritatea
a#inoaci+ilor for#a%i $n cadrul proceselor biologice
 pre+intă o configura%ie D& 0acă şi pe @nceladus sar găsi
a#inoaci+i la care predo#ină configura%ia D, aceasta ar fi,

173
 

spune ris cGaC, Ro do.adă con.ingătoare că aceştia

au origine biologicăR&

0ar, ca să a-unge# să anali+ă# până la ase#enea ni.el

etanolul, #etanul şi a#inoaci+ii de pe @nceladus, ar trebui
#ai $ntâi să a-unge# acolo, nu cu o sondă precu# assini
:care este ecipată doar pentru a detecta pre+en%a unor 
#olecule organice si#ple, nu a unor co#puşi #ai
co#plecşi;, ci cu o #isiune concepută special pentru acest
scop& ( astfel de #isiune spa%ială ar necesita, aşadar,
construirea unor noi instru#ente, capabile de anali+e #ai
 precise decât o pot face instru#entele cu care e $n+estrată
assini :nu că acelea nar fi perfor#ante, dar nau fost
 proiectate pentru anali+e de tipul celor care $i interesea+ă
 pe Fadep%ii" lui @nceladus;&
(a#enii de ştiin%ă .isea+ă ciar la o sondă capabilă nu
doar să cartografie+e precis suprafa%a lui @nceladus şi să
adune date spectro#etrice, să facă fotografii etc&, ci şi să
colecte+e probe din at#osferă şi din -eturile de ga+e şi
gea%ă& n cel #ai fericit ca+, sar putea reali+a ciar un
lander  un .eicul care să ateri+e+e pe suprafa%a
satelitului, să colecte+e, de aproape, date precise despre
natura reliefului, despre substan%ele existente acolo şi ciar 
să aducă #ostre de #aterie enceladiană pentru anali+e&
@ posibilN Eoarte curând nu, din cel pu%in două #oti.e&
ai $ntâi, pentru #o#ent, toată lu#ea se ocupă de arte
:a se citi fondurile sunt direc%ionate, $n cea #ai #are
 parte, spre progra#ele de explorare a planetei roşii;& n al
doilea rând, un dru# până la @nceladus ar dura șapte ani
174
 

0AW ar putea fi folosită atrac%ia gra.ita%ională a planetei

Mupiter :cea #ai #are planetă din siste#ul solar şi .ecina
lui ?aturn; pentru a accelera .eicululV alt#interi,
#isiunea ar lua +ece ani $n loc de şapte&
0ar acest a-utor din partea lui Mupiter nu e disponibil
oricând datorită unor particularită%i legate de for#a
orbitelor corpurilor cereşti i#plicate, #axi#ul influen%ei
exercitate de Mupiter ar fi atins $n 2>152>17, iar apoi
efectul ar scădea treptat, ur#ând să reapară abia $n anii
2>3>&
@.ident, nu e ti#p suficient pentru a pune la punct o
#isiune spa%ială de ase#enea an.ergură atât de repede
$ncât să pute# profita de fereastra din 2>152>17&
=ă#âne ca specialiştii să se apuce cu năde-de de treabă,
a.ând $n fa%ă ur#ătorul ter#en  anii 2>3>, când .a fi
disponibil din nou a-utorul lui Mupiter&
0acă exper%ii $i .or con.inge pe cei care otărăsc
destina%ia banilor să ofere fonduri pentru pregătirea unei
astfel de #isiuni, @nceladus ar putea de.eni ur#ătoarea
.edetă a căutărilor pri.ind .ia%a extraterestră& ( #erită,
spun Rad#iratoriiR săi, deoarece are foarte #ulte de oferit 
are $nsuşiri ce pot să ali#ente+e năde-dile $n #ult #ai
#are #ăsură decât planeta arte, cea care Rconsu#ăR $n
 pre+ent fondurile destinate cercetărilor de profil&
=ă#âne doar să aşteptă# +iua când $n lu#e .a exploda
.estea că #isiunea spa%ială pornită spre @nceladus a găsit
acolo se#ne ale acti.ită%ii biologice, do.e+i incontestabile
că acolo există ceea ce căută# de decenii  for#e de .ia%ă
trăitoare pe un alt corp ceresc din siste#ul nostru solar&
175
 

VESTI!II EXTRATERESTRE PE MARTE I PE
LUNĂH
A.entura expansiunii speciei u#ane $n os#os ar 
trebui să $nceapă prin $nfiin%area de ba+e locuibile pe teren
fer#& 0esigur, #ai $ntâi pe Dună şi pe planeta arte&
0eoca#dată nu se prea ştie când& n per#anen%ă se anun%ă
noi ter#ene ale unor proiecte, care apoi se a#ână pe #oti.
că nu sunt rentabile econo#ic& ?ă fie oare singurul #oti.N
e a# #ai aflat despre aceste .iitoare destina%ii ale speciei
u#aneN ?atelitul #ar%ian ars =econnaissance (rbiter a
descoperit depo+ite for#ate de .eci i+.oare idroter#ale
din +onele .ulcanice ale lanetei =oşii, do.edind că pe
aici au existat locuri $n care $n trecut se putea $nfiripa
.ia%a, cel pu%in la ni.el #icrobian&
/fologul *or#an HrCden este #ai pu%in interesat de
astfel de detalii& @l .ânea+ă pe fotografiile #ar%iene
structuri care să con.ingă că planeta nu doar că a fost
odinioară purtătoare de .ia%ă, ci că pe ea ar fi existat ciar 
:şi poate #ai existăN; o ci.ili+a%ie a.ansată& @l .ede pe
aceste fotografii +iduri, conducte enor#e, o exploatare
#inieră $n trepte, ca şi aparente %esături de dru#uri,
sugerând o aglo#era%ie urbană&
HrCden ne in.ită să pri.i# selec%iile sale din i#aginile
tri#ise de sondele #ar%iene :pe care şi cititorul le poate
găsi pe internet ca să le -udece singur;, spunând Fri.i%i
aceste structuri&&& do.e+ile sunt copleşitoare că arte a
fost locuit $n trecut şi logic nu este un #oti. $nte#eiat
 pentru care nu ar fi locuit şi acu#& lădirile sunt intacte şi
176
 

structurile sunt e.idente& ( ci.ili+a%ie construieşte clădiri

 pentru a trăi $n ele&&& @xistă #iriade de structuri
geo#etrice&&& Această cantitate de geo#etrie este aproape
i#posibil să apară pe cale naturalăV statistica ne spune că
este i#probabil să fie orice altce.a decât o construc%ie
inteligentă&&&"
ât despre Dună J acu# un an şi ce.a, *A?A raporta
că există apă pe satelitul nostru naturalV nu doar un pic de
apă, ci probabil suficientă pentru a sus%ine .ia%a unei
colonii u#ane& isiunea, nu#ită D=(??, a costat 7
#ilioane de dolari& e  octo#brie 2>>, treapta
superioară a unei racete u+ate entaur a lo.it, cu 1,5 #ile
 pe secundă, suprafa%a lunară $n fundul per#anent $ntunecat
al unui crater, ridicând un nor de pulbere şi de pietriş la o
$năl%i#e de aproape 1> #ile& @rau frag#ente care,
confor# specialiştilor *A?A, nau .ă+ut lu#ina soarelui
de #iliarde de ani& Da câte.a #inute, $n ur#a lui sa
 prăbuşit pe Dună şi na.a D=(??, care a trans#is $ntre
ti#p i#agini, inclusi. $n infraroşu, ale pri#ului i#pact&
0in anali+a norului for#at sa dedus că sub praful lunar 
există o cantitate suficient de #are de gea%ă pentru a
sus%ine .ia%a unei ba+e locuite& n plus, cercetătorii au aflat
că există acolo şi o abunden%ă de idrogen $n stare
ga+oasă, a#oniac şi #etan, ce ar putea fi utili+ate drept
co#bustibil& /nul dintre specialiştii i#plica%i J AntonC
olaprete J spunea că .arietatea şi abunden%a unor 
#ateriale puse astfel $n e.iden%ă sugerea+ă o di.ersitate de
surse ale acestora co#ete, asteroi+i şi poate ciar şi un
ciclu acti. al apei $n +onele lunare u#brite&
177
 

n septe#brie 2>1> sa anun%at că Dunar rospector,

care orbitea+ă $n -urul Dunii, a ob%inut date din care se
 poate deduce pre+en%a probabilă a #iliarde de tone de apă
$nge%ată $n +onele polare ale satelitului nostru& Duna este
se pare bogată şi $n ele#ente rare, precu# europiul sau
tantalul, esen%iale $n electronică, ar#a#ente şi #ulte alte
do#enii, dar care ar putea de.eni pe .iitor obiect de şanta-
econo#ic şi politic& @xplorarea Dunii ar putea de.eni
treptat econo#ic .iabilă&
u totul altfel .ăd explorarea Dunii unii $#păti#i%i
()*& 0upă ei, +borurile lunare efectuate prin progra#ul
Apollo $n anii Q7> au fost $ntrerupte deoarece FDuna este
de-a ocupată de altcine.a"& *u reluă# aici bine
cunoscutele legende legate de #isiunile Apollo 1117 şi de
ceea ce ar fi găsit ele pe satelitul nostru natural& 0ar $ncă
din 2>>7 circulă o istorie confor# căreia fotografii
reali+ate $ncă de #isiunea Apollo 15 arată pe partea
ne.ă+ută a Dunii :satelitul nostru arată #ereu aceeaşi fa%ă
spre ă#ânt; o na.ă spa%ială fusifor#ă, foarte .ece,
 probabil nefunc%ională& Degende şi #ai suspecte,
deoca#dată i#posibil de .erificat, spun că, $n august
176, de la ba+a Air Eorce Kanderberg ar fi plecat pe Dună
o #isiune ultrasecretă FApollo 2>", organi+ată $n co#un
cu so.ieticii :NT;, toc#ai pentru a exa#ina de aproape
#isteriosul obiect& erită să rea#inti# cititorilor că
oficial ulti#a #isiune de acest fel a fost Apollo 17, $n
172, după care progra#ul Apollo a fost $ncis&
Alte articole care circulă $n #ediile ufologice #arginale
aduc pe internet, de pe fa%a ne.ă+ută a Dunii, fotografii
178
 

făcute de #isiunile *A?A $n care unele por%iuni sunt

F$nce%oşate"& ?ă existe oare totuşi o tentati.ă de a ascunde
anu#ite detalii inco#ode ba+e extraterestre, .eci ruine
etc&N
CE AU FOTO!RAFIAT RUII 
N ;@B@ PE MARTEH
n pofida unei $ntregi istorii de defec%iuni #ecanice
#isterioase apărute la toate expedi%iile sale fără ecipa-
u#an, $n afară de una, spre laneta =oşie, fosta /niune
?o.ietică a făcut o nouă $ncercare la sfârşitul anilor Q8>&
0ouă .eicule spa%iale fără ecipa- u#an au fost
lansate cu inten%ia de a fotografia suprafa%a lanetei =oşii
şi a uneia dintre lunile ei, obos&
obos a suferit o defec%iune #ecanică $n dru#ul său
spe arte& n 18, obos a-unge la destina%ie şi a
reali+at fotografii extinse ale suprafe%ei #ar%iene, $nainte
de a a-unge la luna obos& Apoi şi el `Qa cedatQQ, cu# sau
expri#at ruşii& n una dintre fotografiile trans#ise spre
ă#ânt de obos 2 $nainte de a suco#ba, se poate .edea
o u#bră $n for#ă de trabuc conturânduse pe suprafa%a lui
arte&
( serie de cercetări din do#eniul conspira%iilor pretinde
că această u#bră a fost aruncată de o na.ă spa%ială
extraterestră ciar $nainte de a spulbera sonda spa%ială
rusească&
PUTEM OARE TRĂI PE MARTEH
17
 

ra%ie datelor incontestabile strânse de ars @xpress,

astă+i foarte #ul%i oa#eni de ştiin%ă reconsideră experti+a
din anii Q7> ce a născut contro.ersa KiBing& n 176,
sondele KiBing a-unse pe arte au efectuat #ai #ulte
opera%iuni #enite să stabilească dacă acolo există sau nu
.ia%ă& are parte a acestor opera%iuni a a.ut re+ultate
 po+iti.e, KiBing 1 şi 2 descoperind o .arietate co.ârşitoare
de #icroorganis#e #ar%iene&
ai apoi, nu#eroşi cercetători au contestat calitatea
opera%iunilor, iar co#unitatea ştiin%ifică sa $#păr%it $n
două, entu+iaştii acordând credit #isiunii KiBing, scepticii
desfiin%ând progra#ul #ar%ian& ?e pare că specialiştii care
au afişat o po+i%ie #ai nuan%ată, de #i-loc, au fost cei care
au a.ut dreptate& Astă+i, spre exe#plu, şti# că solul este
acoperit $n #are parte de o pân+ă groasă de praf, de unde
şi culoarea portocalie a planetei&
ai şti# că arte cunoaşte două anoti#puri  .ara,
când te#peratura urcă până la #axi#u# 2> de grade
elsius, şi iarna, când coboară sub 2> de grade elsius&
'recerea de la un anoti#p la altul se face brusc şi este
$nso%ită de .ânturi puternice :4>> B#Z;& $n anoti#pul
rece, 25[ din suprafa%a planetei este co#plet $nge%ată, iar 
cerul e plin de nori de gea%ă uscată, aşa cu# arată o
fotografie reali+ată de ro.erul (pportunitC&
( +i #ar%iană are 24 de ore şi 3 de #inute& ri#ul
indiciu care $ntăreşte ipote+a că pe arte a existat sau $ncă
există .ia%ă a fost furni+at $n luna #artie a anului 2>>4,
când orbiterul arş @xpress a raportat o bruscă creştere a
concentra%iei de #etan $n at#osferă& ?ursa acestui ga+
18>
 

instabil putea fi o intensă acti.itate .ulcanică, i#pactul cu

o co#etă sau existen%a .ie%ii sub for#a unor 
#icroorganis#e nu#ite #etanogene :producătoare de
#etan;& ntrucât pe arte nu #ai există .ulcani acti.i, iar 
ciocnirea cu o co#etă nu ar fi scăpat radarelor orbiterului,
singura ipote+ă plau+ibilă ră#âne existen%a organis#elor 
#etanogene&
SIN!URUL CORP EXTRATERESTRU VIZITAT
DE OAMENI 
Duna, desigur, este cunoscută din ti#puri preistorice&
@ste cel deal doilea corp ceresc ca lu#ino+itate, după
?oare& Aşa cu# Duna orbitea+ă $n -urul ă#ântului o dată
 pe lună, ungiul dintre ă#ânt, Dună şi ?oare se sci#băV
noi obser.ă# acest fapt prin ciclul fa+elor lunare& 'i#pul
scurs $ntre două luni noi succesi.e este 2,5 +ile :7> ore;,
uşor diferit fa%ă de perioada orbitală a Dunii :#ăsurată fa%ă
de stele; deoarece ă#ântul se #işcă se#nificati. de #ult
 pe orbita lui $n -urul ?oarelui $n acest ti#p&
0atorită #ări#ii şi co#po+i%iei sale, Duna este uneori
clasificată ca o RplanetăR terestră $#preună cu ercur,
Kenus, ă#ânt şi arte&
Duna a fost pri#a dată .i+itată de către sonda so.ietică
Dună 2 $n 15& @ste singurul corp extraterestru .i+itat de
oa#eni& ri#a aseleni+are a a.ut loc pe 2> iulie 16 :.ă
a#inti%i unde era%i;V ulti#a $n dece#brie 172& Duna este
de ase#enea singurul corp de pe care sau adus #ostre&

181
 

n .ara lui 14, Duna a fost cartografiată de o #ică

sondă  le#entine  şi din nou $n 1 de Dunar 
rospector&
â#pul gra.ita%ional dintre Dună şi ă#ânt cau+ea+ă
unele efecte interesante& ele #ai e.idente sunt #areele&
Atrac%ia gra.ita%ională a Dunii este #ai #are pe partea cea
#ai apropiată de Dună a ă#ântului& 0in perspecti.a
noastră, pe suprafa%a ă#ântului .ede# doar deni.elări 
una $n direc%ia Dunii şi una $n direc%ia opusă& @fectul este
#ai pregnant $n apa oceanelor decât $n scoar%a terestră, aşa
că apa se ridică #ai #ult şi deoarece ă#ântul se roteşte
#ai rapid decât Duna deni.elările se $n.ârt $n -urul
ă#ântului o dată pe +i, cau+ând două fluxuri pe +i&
:Acesta este un #odel si#plificatV Eluxurile reale, $n
special cele de lângă coastă sunt #ult #ai co#plicate;
  0ar ă#ântul nu este nici co#plet fluid& =ota%ia
ă#ântului poartă deni.elările un pic $naintea punctului
aflat direct sub Dună& Aceasta $nsea#nă că for%ele dintre
ă#ânt şi Dună nu sunt ciar pe linia dintre centrele lor,
 producând o torsiune pe ă#ânt şi o accelerare a for%ei pe
Dună& Acest fapt cau+ea+ă un transfer net al energiei
rota%ionale ce face că ă#ântul să $şi $ncetinească rota%ia
cu 1,5 #ilisecundeZsecol şi Duna să se ridice $ntro orbită
superioară cu 3,8 centi#etri pe an&
 *atura asi#etrică a acestei interac%iuni gra.ita%ionale
este de ase#enea răspun+ătoare pentru faptul că Duna se
$n.ârte sincron, ca atare arată tot ti#pul aceeaşi fa%ă spre
ă#ânt& Aşa cu# acu# .ite+a de rota%ie a ă#ântului e
#icşorată de interac%iunea cu Duna şi .ite+a acesteia a fost
182
 

#icşorată, $n trecut, de interac%iunea ei cu ă#ântul, dar 

efectul a fost #ult #ai puternic& ând .ite+a de rota%ie a
Dunii a a-uns să se potri.ească cu perioada ei orbitală, sa
a-uns la o situa%ie de ecilibru& Acelaşi lucru sa $ntâ#plat
cu #a-oritatea celorlal%i sateli%i din siste#ul solar& n cele
din ur#ă rota%ia ă#ântului .a fi $ncetinită până când se
.a potri.i cu perioada Dunii, ca $n ca+ul lui luto şi
aron&
0e fapt, Duna pare să sară un pic, făcând ca unele
grade din partea $ntunecată să poată fi .ă+ute din când $n
când, dar #a-oritatea acestei fe%e :stânga; a ră#as
necunoscută până când sondă spa%ială so.ietică Dună 3 a
fotografiato $n 15&
Duna nu are at#osferă& 0ar do.e+i aduse de
le#entine sugerea+ă că ar putea fi apă $nge%ată $n unele
cratere adânci de lângă olul ?ud ce sunt u#brite #ereu&
Acest fapt a fost confir#at de Dunar rospector& @xistă
ce.a gea%ă şi la olul *ord şi astfel costurile unei .iitoare
explorări lunare au de.enit #ult #ai #ici&
rusta Dunii este $n #edie de 68 B# grosi#e şi .aria+ă
#ult, de la ( sub area risiu# la 1>7 B# la nord de
craterul Gorole., aflat pe partea $ndepărtată a Dunii& ?ub
această crustă se află #antaua şi probabil un #ic nucleu
:aproxi#ati. 34> B# ra+ă şi 2[ din #asa Dunii& ?pre
deosebire de cea a ă#ântului, #antaua Dunii este doar 
 par%ial topită& n #od curios, centrul de #asă al Dunii este
deplasat fa%ă de cel geo#etric cu aproxi#ati. 2 B# spre
ă#ânt& 0e ase#enea, crusta e #ai sub%ire pe partea #ai
apropiată&
183
 

e Dună se găsesc două tipuri de soluri unul cu# #ulte

cratere şi $năl%i#i foarte .eci şi unul relati. neted şi #ai
tânăr  #aria& aria :$ntins pe aproape 16[ din suprafa%a
Dunii; sunt cratere de i#pact uriaşe ce au fost ulterior 
u#plute cu la.ă& ( bună bucată din suprafa%ă este
acoperită cu regolit, un a#estec de praf fin şi resturi
 pietroase pro.enite din i#pacturi cu #eteori%i& 0in unele
#oti.e necunoscute, aria e concentrată pe partea
apropiată&
a-oritatea craterelor de pe partea apropiată sunt
 bote+ate după personalită%i din istoria ştiin%ei cu# ar fi
'Cco, opernicus şi tole#aeus& 'răsăturile de pe partea
$ntunecată au nu#e #ai #oderne cu# ar fi Apollo,
agarin şi Gorole. :cu un accent rusesc deoarece pri#ele
i#agini au fost luate de Dună 3;& n co#pletarea
 

trăsăturilor fa#iliare de pe partea apropiată, Duna pre+intă

#arile cratere olul ?udAitBen, pe partea $ntunecată, ce
sunt de 225> B# $n dia#etru şi 12 B# $n adânci#e, fiind
astfel cel #ai #are ba+in de i#pact din siste#ul solar, şi
(rientale pe partea .estică :cu# e .ă+ută de pe ă#ântV $n
centrul i#aginii din stânga;, ce este un splendid exe#plu
de crater #ultiinel&
n total au fost aduse 382 Bg de #ostre lunare de către
 progra#ele Apollo şi Duna& Acestea neau furni+at
#a-oritatea cunoştin%elor noastre detaliate despre Dună&
?unt .aloroase prin faptul că pot fi datate& iar şi a+i, la
2> de ani după ce au fost culese, sunt studiate de oa#enii
de ştiin%ă&

184
 

a-oritatea pietrelor par a a.ea $ntre 4,6 şi 3 #iliarde

ani .eci#e, cele #ai .eci de pe ă#ânt fiind $n general
#ai tinere de 3 #iliarde de ani, re+ultând că cele de pe
Dună ne pot aduce do.e+i despre istoria ti#purie a
?iste#ului ?olar&
Anterior studiului #ostrelor aduse de Apollo, nu a
existat un consens $n pri.in%a originii Dunii& @xistau trei
teorii #a-ore co-accretion  ce presupunea că Duna şi
ă#ântul sau for#at $n acelaşi ti#p din ?olar *ebulaV
 fission ce presupune că Dună sa desprins din ă#ântV şi
capture ce sus%ine că Duna sa for#at altunde.a şi a fost
capturată ulterior de ă#ânt& *ici una dintre ele nu a fost
foarte sigură& 0ar noile do.e+i sus%in teoria impactului şi
anu#e faptul că ă#ântul sa ciocnit cu un obiect #are
:cât arte sau #ai #are; şi că Duna sa for#at din
#aterialul re+ultat& ai sunt unele detalii de pus la punct,
dar această teorie este cea larg acceptată acu#&
Duna nu pre+intă un câ#p #agnetic global& 0ar unele
suprafe%e pre+intă #agnetis# re#anent ce indică faptul că
a a.ut când.a un astfel de câ#p&
Eără at#osferă şi câ#p #agnetic, suprafa%a Dunii este
direct expusă .ânturilor solare& n cei 4 #iliarde de ani
#ul%i ioni de idrogen din .ânturile solare sau i#pregnat
$n regolitul Dunii& Aşa se explică faptul că #ostrele aduse
de Apollo furni+ea+ă date i#portante $n legătură cu
.ânturile solare& Acest idrogen lunar ar putea fi folosit
$ntro bună +i ca şi co#bustibil pentru racete&

185