Arhitectura Baroca – arta in sec xvi-xvii

(Dezvoltarea artistica si definitorie pentru cultura europeana)

Perioada incep sec al XVI, creatia artistica ajunsese la inovatiile aduse de Leonardo Davinci, Rafell,
Michelangello, Pitian (mai ales in natura romantica) ajunsese la apogeu. Toata lumea era de acord ca arta antica,
fusese depasita. Din acest motiv, ca orice apogeu, se creaza o perioada de criza.. Artistii, pictorii au un
complex legat de noutatea pe care o aduc in domeniu (e greu sa mai inovezi). Pentru artisti, spiritul adevaratei
renasteri prin simpla reluare a unor teme deja folosite nu reprezenta o materealizare a succesului lor.. Insa sunt
numerosi artisti care continua aceasta maniera de lucru a marilor maiestri. (ca Pitian, sau Michelangelo-era in
viata inca)( Rafael era tanar in 1520-moartea sa momentul de debut al manierismului). Manierismul este un
termen tarziu folosit, in sec xix, vine din cuvantul italian “maniera” care exprima modalitatea de lucru a unui
pictor. Termenul de manierism vitupereaza exagerarea stilistica in detrimentul exagerarii naturii.. Ca prim
moment de referinta s-a propus initial 1527- anul Soco di Roma (jefuirea Romei de catre mercenari lui Carol
Quintul, inceputul decaderii romei din punct de vedere artistic- insa nu intr-u totul adevarat) Altii autori au
propus anul 1590- moartea lui Rafael cand atelierul de la Roma ramanea fara un lider. Istoriografia respinge
aceasta periodizzare preferand sa vorbeasca despre o renastere tarzie sau renasterea manierista in care care se
observa o evidenta continuitate, modelele si aspiratiile estetice ale renasterii si anumite inovatii care tin de
originalitatea artistului si incercarea sa de asipromova aceasta originalitate. In fond daca il citim pe Vasari,
termenul maniera, nu inseamna altceva decat “continuarea si promovarea valorilor estetice ale renasterii
clasice” Chiar daca istoricii resping aceasta periodizare, ramane aspectul omogenizarii atat in tarile de sud cat si
in cele de jos ce tin de imbinarea celor doua experiente. Imprumutul tehnicii din tarile de jos si viceversa. (
Exemplu Albert Durer). Acest lucru face ca aceasta inovatie sa fie numita manierism international.

Parmigianino – Madonna cu gatul lung

Unii artisti se abat de la normele estetice stricte incercand sa isi promoveze

originalitatea si sunt considerati reprezentanti ai manierismului. – dar ei se
opuneau curentului. Respectivii artisti au avut succes in epoca ,contemporanii
nu erau atat de atenti cu estetica renascentismului. Madonna cu gatul lung :
Observam ca Parmigianino si-a insusit anumite lucruri de la predecesorii sai.
Modul in care realizeaza trupurile trimite la Rafaello. Anatomia corpului
trimite la Michelangelo. Spre deosebire de cei doi anuntati, el nu respecta
proportionalitatea,o incalca in mod voit si atunci rezulta o alungire
nefireassca a corpurilor – Bebelusul este mult prea lung. Trupul fecioarei este
construit dupa aceeasi logica- gat lung capul mic, umerii ingusti. Zona
bazinului devine foarte larga. Modul in care construieste perspectiva este la
fel de discutabil, pentru ca el nu mai respecta regulile matematice nu mai
exista o perspectiva geometrica, este aleatorie. Coloana trebuia pozitionata in
fata si nu in spate.

Tintoretto- despre care Vasarii a spus ca ar fi fost cel mai mare pictor din vremea lui daca ar fi preferat maniera.
Tintoretto – Descoperirea trupului sfantului Marcu

Un cetatean cu mana ridicata,un cadavru, lumina nefireasca. Perspectiva e creata corect. Este vorba de
momentul descoperirii sfantului Marcu si aducerii moastelor din Alexandria la Venetia. Cetatenii care il cauta
pe Marcu si insusi Marcu care e viu, iar in fata aparitiei dogele venetiei ce ingenuncheaza.

El Greco- Apocalipsa

Seamnaa foarte mult cu arata moderna. El Greco venise din Grecia a a asimilat estetica renasterii insa a pastrat
ce invatase din pictura bizantina si le-a combinat. Foloseste umbrele pentru a reda volumul corpurilor. Umbrele
amplificate da o senzatie stranie, de nelumesc- Aceasta reprezentare simbolizeaza primirea vesmintelor albe de
catre cei drepti.

Lucrarile acestea apartin lumii catolice, deja din mijlocul sec xvi, distinctia dintre lumea catolica si spatiul
protestant devenea tot mai evidenta, confruntari intre adeptii reformei religiose si intre partizanii bisericii
romano-catolice, excesele erau de ambele parti.

Reforma are un impact semnificativ si asupra creatiei artistice, vizibil mai cu seama in Europa de nord in special
in tarile de jos, acolo unde se raspandise calvinismul. Reforma calvina aduce cu ea un iconoclastmai frecvent
decat cel din bizant si de asemenea o critica foarte vehementa la adresa idolatrizarii relicvelor (drept pentru care
au scos icoanele din biserici) Noaua atitudine i-a afecatat in mod special pe artisti pentru ca sculptura religioasa
nu isi mai avea locul iar in nord se traia din arta religioasa. Principalii consumatori eru bisericile. Fara genul
acesta de lucrari pictorii sunt nevoiti sa dezvolte alte forme si in acest sens e remarcabil ca in Tarile de Jos se
dezvolta relativ devereme (in comparatie cu italia) peisajul, portretul si scena de gen cu subiect religios.. In
general sunt lucrari care ar fi putut fi vandute la iarmaroc. Lucrarile stineu cont de gustul publicului, nu
urmaresc aceleasi rigori estetice ca pictura italiana dar dezvolta forme. Peisaje din interiorul bisericilor, cu
icoane pe pereti etc.

Tot in tarile de jos in sec al xvi lea sunt foarte populare scenele de gen cu subiect religios. Ele sunt tratate intr-un
registru foarte familiar privitorului. De exemplu fiul risipitor la bordel – cu realitati din vremea lui, cu costum
din vremuri noi dar vanduta ca subiect religios.

Din punct de vedere arhitectural caracteristicile principale este accea a a supravetuirii stilului gotic pana catre
sfarsitul sec XVI (tot in tarile nordice- mai ales in anglia) In vreme ce in Italia arhitectura merge in continure pe
aspectele estetice ale ale renasterii insa nu doar la modul decorativ (ca Brunelenschi) ci mergand catre
aprofundarea elementelor structurale specifice antichitatii si combinarea lor.

(vila Cotar ? andreea Poreadre?-nu am gasit numele asta pe net)= se vede modul in care autorul combina
specificul arhitecturii clasice. Patru frontoane de templu, un spatiu patrat, iar in centru un plan circular. Aceste
elemente vor fi continuate mai ales sub impulsul contrareformei sau reformei catolice. In acest sens este notabil
faptul ca Biserica romano-catolica spre deosebirede cea etica protestanta a dorit sa foloseasca creatia artistica
cu scopul de a pune in evidenta forta bisericii universale a lui Cruistos si in acest sens biserica a apelat la cei mai
buni artisti ai vremii respective. Noul curent stilistic este cunoscut sub numele de BAROC. Un termen care
apare la sf sec al XVIII prima data folosit de Luigi Lvotzi (?) Baroco- cuvant portughez- perla neregulata,
barueco termen preluat din portugheza in limba franceza si din franceza in italiana dar nu mai avea legatura cu
prima expresie peiorativa.. Din punct de vedere stilistic termenul a fost folosit pentru a vitupera o ornamentatie
excesiva, sub influente neoclasice, o abatere grava de la canonul estetic al liniilor duble asa cum le regasim in
arhitectura antichitatii catre o preponderenta excesiva a liniilor curbe.

Abia la sfarsitul sec XIX Emnrich Galfin a reabilitat estetica barocului considerand considerand o evolutie
naturala a renasterii, insa Barocul nu este deloc un stil omogen sunt aspecte diferite si contradictorii, e un
teremen care s-a impus pentru definirea sec xvii.

Gian Lorenzo – Piata sf Petru.

Inspirata de contrareforma si de ideile renasterii, piata san Petru este trasata creand practic un soi de sinaxar in
aer liber. O preocupare foarte serioasa de urbanism, de viziune in ansamblu pentru a crea o imagine glorioasa.
Nu sunt elemente arhitecturale noi, toate erau cunoscute din renastere.

Adevarata inovatie a esteticii barocului in arhitectra il reprezinta maniera de tratare a fatadei vestice a bisericii.
Doua elemente : folosirea coloanelor in pereche- ceea ce era nefiresc- o abatere voita de la ordinile arhitecturale
clasice.(doua coloane una langa alta) si gatul de vioara care face legatura intre partea inferioara cea superioara
fatadei.

Aceste inovatii le gasim la Roma pentru prima data la San Ignatio (intemeietorul ordinului ieezuit, care devine
motorul reformei catolice, cu o noua dinamica a bisericii cu acentul deosebit pus pe educatie.

Biserica sf Ignatiu (vezi coloanele duble puse fara rost)

Modul in care este realizata in interior un stil de pictura al bisericilor care va fi cunoscut (da soto in su) de jos in
sus, tendinta de a sparge bolta bisericii si de a realiza din punct de vedere pictural fuziunea dintre biserica fizica
si cea din ceruri.
Sf Ignatiu – Interior.

Elemente arhitecturale care prelungesc arhitectura. Da privitorului senzatia de ameteala. Personajele care se
catara, efectul de tridimensionalitate executat prin racursie. Din punctul acesta de vedere noua estetica
promovata de Roma, Barocul, pune accentul pe monumentalitate pe naratie cauta si amplifica efectul efectul
teatral- imaginea pare reala scopul e de a crea emotie participantului la liturghie. Noul stil ca si in pictura si in
sculptura, accentul e pus pe extazul mistic.

Gian Lorenzo Berini – extazul sf Tereza

Caravagismul= directie in care personajele religioase sunt tratate ca inspirate dinr realitate, intr-un mod realist.
Sf Petru nu mai este vazut ca un print al bisericii ci ca un pescar batran iar rasticnirea lui nu are nimic din
sobrietatea traditionala, o scena reala, care prevede empatie. Numitorul comun al acestei estetici. Preferinte
pentru pictural decat liniar. Nu intereseaza foarte mult claritatea formelor ci emotia produsa de contrastul dintre
lumina si umbra. Aceasta noua abordare devine arta europeana pana in sec al XVIII atunci cand sub influenta
iluminismului si a miscarii intelectualilor din cadrul bisericii se va repune in discutie estetica si noul imbold al
miscarii revolutionare va fi neoclasicismul.