Sunteți pe pagina 1din 13

   

Bine ai venit cititorule!

POVEȘTI
Stories

(HTTP://WWW.STEFAMEDIA.COM/POVESTI/) (HTTP://WWW
COMUNICARE
Communication
(HTTP://WWW.STEFAMEDIA.COM/COMUNICARE/) (HTTP://W
(http://www.stefamedia.com/)
RELAȚII PUBLICE GRATU
Public Relations
(HTTP://WWW.STEFAMEDIA.COM/RELATII-
PUBLICE/) (HTTP://WWW

Acasă (http://www.stefamedia.com/) » Comunicare (http://www.stefamedia.com/comun


comunicării. Modelul Shannon & Weaver

26 MODELUL MATEMATIC AL
noiembrie COMUNICĂRII. MODELUL SHANNON
& WEAVER
Câte cafele merit? Votează (click pe imagine):

Modelul matematic al comunicării. Modelul


Shannon & Weaver are un rating de 4,80 dintr-un maxim de 5 și 20
vot/uri

Articol de 1197 de cuvinte. Timp pentru citire: 7 - 11 minute

Astăzi vorbim despre un om genial, Claude Shannon, una dintre cele mai strălucite
minți ale secolului XX și modelul matematic al comunicării propus de acesta în
1948, dezvoltat apoi alături de Warren Weaver în 1949. Vedem ce spune acest model,
care sunt elementele sale constitutive, și ce lămuriri aduce în domeniul comunicării.
   
În plus, aducem în discuție redundanța și entropia, două noțiuni pe care le datorăm
aceluiași Claude Shannon.

1
Ca materiale bibliografice, folosesc „Teoria Comunicării” de Vasile Tran și Irina
2
Stănciugelu, respectiv „Sociologia Comunicării” a Simonei Ștefănescu, plus câteva
site-uri notate pe parcurs.

Conținut:

1. Ce spune teoria matematică a comunicațiilor


2. Elementele modelului matematic al comunicării
3. Ce reprezintă redundanța și entropia
4. Ce lămuriri aduce modelul matematic al comunicării
5. Două vorbe despre Claude Shannon

CE SPUNE TEORIA MATEMATICĂ A COMUNICAȚIILOR SAU


MODELUL MATEMATIC AL COMUNICĂRII?
Shannon era matematician și electronist, iar modelul matematic al comunicării,
invariabil, se va lega de aceste domenii de expertiză. Până la Shannon, comunicarea,
înțeleasă ca actul prin care o persoană afectează comportamentul ori dispoziția altei
persoane, pornea de la emițător (să ne amintim de formula lui Lasswell
(http://www.stefamedia.com/scopul-comunicarii-formula-lui-lasswell/)), mesajul și
semnalul nu erau delimitate, nu se spunea nimic de bruiaj și nici nu se vorbea de
entropie sau redundanță informațională. Dar toate acestea aveau să se schimbe
odată cu publicarea modelului matematic al comunicării.

Conform modelului Shannon și Weaver, „a comunica înseamnă a transmite un


3
semnal (…) care este primit” . Iar decizia de a trimite sau nu un mesaj, ori de a alege
dintr-o varietate de mesaje, revine sursei.

(http://www.stefamedia.com/wp-content/uploads/2013/11/modelul-
matematic-al-comunicarii.png)
afișează
Modelul matematic al comunicării
 
Sursa: Tran, Vasile și Stănciugelu, Irina, op.cit., p.41  

Emițătorul transformă mesajul în semnal, și îl transmite, printr-un canal, către


receptor. Acesta îl recepționează (integral sau nu, întrucât vom vedea că poate
interveni bruiajul), are loc decodarea (din semnal în mesaj), iar mesajul ajunge la
destinatar. Cu cât se pot transmite mai multe mesaje de la sursă către destinatar,
folosind același canal, dar fără a altera mesajul primit, discutăm despre succesul
comunicării.

ELEMENTELE MODELULUI MATEMATIC AL COMUNICĂRII


Sursa – este factorul de decizie. Sursa își asumă comunicarea, discutând în acest caz
despre o comunicare intenționată.

Emițătorul (sau transmițător) – transformă mesajul în semnale, adaptându-l


canalului de comunicare.

Canalul – reprezintă mijlocul fizic prin care se transmit semnalele. Cel mai simplu,
vă imaginați un cablu telefonic sau de rețea. Dar tot un canal de comunicare
reprezintă undele acustice sau luminoase.

Bruiajul – afectează comunicarea, obturând total sau parțial canalul de comunicare.


Chiar transmiterea mai multor mesaje simultan prin același canal, se poate constitui
într-o sursă de bruiaj.

Receptorul (sau decodorul) – transformă semnalele acustice, luminoase sau binare


în mesaje pentru a fi înțelese de către destinatar. Receptorul, ca și emițătorul la
rândul său, reprezintă mijloace de comunicare fizice (asemeni canalului) al căror
scop este să pregătească mesajul pentru transmitere / recepție. Și există trei categorii
4
de mijloace de comunicare fizice :

mijloace prezentaționale: vocea, fața sau întreg corpul;


mijloace reprezentaționale (se bazează pe reprezentări): fotografii, desene, cărțile;
mijloace mecanice: televiziunea, telefonul, radioul sau teletextul de care vorbeam
în articolul trecut.

Receptorul și emițătorul reprezintă tot odată punctele slabe în viziunea modelului


matematic, întrucât abaterile de la forma inițială a mesajului (datorate codării /
decodării sau a bruiajului), nu pot fi sesizate sau remediate.

Destinatarul – este cel îndreptățit să primească mesajul, punctul terminus al


comunicării.
   
CE REPREZINTĂ REDUNDANȚA ȘI ENTROPIA?
Claude Shannon este, după cum spuneam și la început, cel care introduce
conceptele de redundanță și entropie informațională, concepte ce pot fi explicate
foarte simplu prin predictibilitatea sau lipsa de predictibilitate a informației.

Redundanța – poate fi definită drept ceea ce este predictibil sau convențional într-
un mesaj. Când spunem despre un mesaj că este redundant, înseamnă că el nu
aduce nimic nou.

Entropia – este opusul redundanței, caracterizându-se printr-o predictibilitate b


scăzută și un nivel mare de informației.

CE LĂMURIRI ADUCE MODELUL MATEMATIC AL COMUNICĂRII?


Cu ajutorul modelului Shannon & Weaver, se pot evalua care moduri de transmitere
a informației sunt cele mai eficiente, adică au un cost scăzut și o transmitere rapidă.
Eventual, nu sunt influențate nici de bruiaj.

Doi, modelul „a fost utilizat, prin analogie, în lingvistică și în cercetarea


5
comportamentului” , trăsături identificare de Shannon & Weaver în comunicarea
tehnologică, fiind extrapolate ulterior altor modele de comunicare umană.

DOUĂ VORBE DESPRE CLAUDE SHANNON


Când stăm comozi în fața calculatoarelor, suntem tentați să considerăm cele mai
multe lucruri din jurul nostru ca fiind rezultatul unei evoluții firești (pe principiul:
dacă n-ar fi fost, ar fi trebuit inventate), însă fără câțiva oameni extraordinari și, din
6
păcate, prea puțin cunoscuți, alta ar fi fost realitatea. Claude Shannon este un astfel
de om, iar teoria comunicațiilor (parte a teoriei informației) a constituit baza
evoluției digitale, orice dispozitiv ce folosește un microprocesor, funcționând după
modelul imaginat de Shannon cu mai bine de jumătate de secol în urmă.

Se terminase al doilea Război Mondial, iar Shannon (care în timpul conflagrației se


alăturase Comitetului Național de Cercetări în Domeniul Apărării), lucra într-o
companie de viitor, Bell Telephone, înființată de nimeni altul decât Alexander
Graham Bell. Acolo, în două numere succesive ale revistei Bell System Technical
Journal, Claude Shannon publica „O teorie matematică a comunicațiilor”, pe care o
va dezvolta un an mai târziu (1949), alături de Warren Weaver, în lucrarea „Teoria
matematică a comunicațiilor”.
Apoi, prin 1950, la scurtă vreme după ce lansase modelul matematic al comunicării,
   7
Shannon propunea alt un proiect inedit: un șoarece magnetic (Tezeu) care se mișca

într-un labirint de 25 de pătrate, învățând traseele parcurse. Odată ce configurația
labirintului se schimba, șoarecele mai întâi se familiariza cu traseul, iar apoi mergea
drept la țintă. Era primul dispozitiv capabil să învețe, să adune noi cunoștințe. Ceea
ce ar trebui să facem și noi. A

(http://www.stefamedia.com/wp-content/uploads/2013/11/claude-shannon-
tezeu.jpg)
afișează
Claude Shannon alături de șoarecele magnetic, Tezeu
Sursa: afflictor.com

Ironia sorții face ca Shannon, cel care a inventat modelul matematic al comunicării,
să sfârșească bolnav de Alzheimer, incapabil să perceapă perspectivele pe care
cercetările sale le deschiseseră. În necrologul său, soția sa a scris că „ar fi fost uimit”
de toate acestea.
RĂBDARE SĂ
AI AVUT  CITEȘTI. BRAVO!
 
Dacă vrei, îți pot trimite un e-mail pe săptămână cu noutățile de pe blog.
E gratuit și amuzant.

Nume (obligatoriu)

E-mail (obligatoriu)

MĂ INTERESEAZĂ

Deja s-au abonat peste 800 persoane!


1. Tran, Vasile și Stănciugelu, Irina, „Teoria Comunicării”, Editura Comunicare.ro,

București, 2003, pp. 41- 43 ↩
  

2. Ștefănescu, Simona, „Sociologia Comunicării”, Editura Cetatea de Scaun,


Târgoviște, 2009, pp.28 – 29 ↩

3. Tran, Vasile și Stănciugelu, Irina, op.cit., p.41 ↩

4. Ibidem ↩

5. Ștefănescu, Simona, op.cit., p.28 ↩

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Claude_Shannon
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Claude_Shannon) ↩

7. http://afflictor.com/2012/12/09/when-he-got-a-pogo-stick-he-would-go-up-and-
down-the-hall-on-that-too/ (http://afflictor.com/2012/12/09/when-he-got-a-
pogo-stick-he-would-go-up-and-down-the-hall-on-that-too/) ↩

TE VOR INTERESA ȘI URMĂTOARELE:


   

Osgood-Schramm, modelul circular al comunicării

(http://www.stefamedia.com/osgood-schramm-modelul-circular-al-comunicarii/)
   

Fluxul comunicării inversat prin modelul ciupercii de Brower

(http://www.stefamedia.com/modelul-ciupercii-marten-brouwer/)
   

Modelul lui Gerbner şi importanţa percepţiei

(http://www.stefamedia.com/modelul-lui-gerbner-si-importanta-perceptiei/)
   

Modelul Westley MacLean pentru comunicarea interpersonală şi de masă

(http://www.stefamedia.com/modelul-westley-maclean/)

CATEGORII ȘI ETICHETE
Categorii: Comunicare (http://www.stefamedia.com/comunicare/), Teorie
(http://www.stefamedia.com/teorie/)
Etichete: Claude Shannon (http://www.stefamedia.com/subiect/claude-shannon/),
modelele comunicării (http://www.stefamedia.com/subiect/modelele-comunicarii/),
modelul matematic al comunicării (http://www.stefamedia.com/subiect/modelul-
matematic-al-comunicarii/), modelul Shannon & Weaver
(http://www.stefamedia.com/subiect/modelul-shannon-weaver/), teoria comunicării
(http://www.stefamedia.com/subiect/teoria-comunicarii/), Teoria matematică a
  
comunicațiilor (http://www.stefamedia.com/subiect/teoria-matematica-a-

comunicatiilor/), Warren Weaver (http://www.stefamedia.com/subiect/warren-
weaver/)

AUTOR: PAHON BOGDAN-ANDREI


(HTTPS://PLUS.GOOGLE.COM/111534794774010185509)
Sunt licențiat în Științele Comunicării (specializarea Comunicare și Relații Publice),
lucrez în calitate de consultant la o firmă de marketing digital și pentru articole
folosesc citate. Ce credeți, „mă calific” pentru a scrie pe blog?

UN COMENTARIU

sergiu Răspunde (http://www.stefamedia.com/modelul-matematic-al-


comunicarii/?replytocom=1136#respond)
27 noiembrie 2013 at 7:13 pm

Salut Andrei. Excelent articol. Mi-a plăcut acest subiect enorm. Avem multe de
învățat. Da, știam despre ilustrul Claude Shannon,citisem cu ceva ani în urma ,nu
mai rețin exact în ce carte,ceva referitor la persoana sa. Am savurat acest subiect!
Mulțumesc. STIMA.

LASĂ UN RĂSPUNS

Mesaj*

Poți folosi aceste Tag-uri HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title="">
<acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em>
<i> <q cite=""> <strike> <strong>

Nume* E-mail* Site


trimite comentariu
   
Acasă (http://www.stefamedia.com/) » Comunicare
(http://www.stefamedia.com/comunicare/) » Modelul matematic al comunicării.
Modelul Shannon & Weaver

Copyright © 2008 - 2018 Stefa Media - Comunicare și Relații Publice


Termeni și condiții (http://www.stefamedia.com/termeni-si-conditii/) |
Politică de Cookies (http://www.stefamedia.com/politica-de-utilizare-
cookie-uri/) | Parteneri (http://www.stefamedia.com/parteneri)
Resurse gratuite (http://www.stefamedia.com/resurse-gratuite/) | Mass-
media (http://www.stefamedia.com/mass-media/) | Noile media
(http://www.stefamedia.com/noile-media/)

Stefa Media - Citește. Verifică sursa. Descoperă adevărul