ISTORIA ROMANILOR

045P.-

SERIA -1800-1834

TOM. XI
ISTORIA ROMÂNILOR
CURS FACUT LA. FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESCI,
DUPE DOCUMENTE INEDITE,
DE

V. A. URECHIA
PROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESCI, MEMBRII
V.-PRE§EDINTE AL ACADEMIEI ROMXNE, MEMBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIE/
SPANIOLE, AL SOCIETATEI ECONOMICE MATRITENsE, AL INSTITUTULUI ETNOGRAFIC
DIN PARIS, AL SOCIETATILOR GEOGRAFICE ROMANA §I ITALIANA, AL SOCIE-
TATEI ACADEMICE INDO-CHINEZE, MEMBRU FUNDATOR 51 V.-PRE§EDINTE AL
ATENEULUI ROMIN, AL SOCIETATEI DE ARCHEOLOGIE FRANCEsX, AL
SOCIETATEI HERALDICE FRANCESE, AL INST. ERALDIC DIN ROMA. LAU-
REAT DE LA BRITISCH-ATHENEUM, PRE§EDINTELE CONHSIUNEI
liONUMENTELOR, PRE§EDINTE FUNDATOR AL SOCIETATEI MA-
CEDO-ROMINE, PRE§EDINTELE MANTENANTEI FELIBRIGIII-
LUI LATIN, DELEGAT GENERAL AL ASOCIATIUNEI 6ME-
NILOR DE LITERE 11 DE SCIINTE DIN PARIS, MEMBRU
COR. AL INSTITUTULUI DIN COIMBRE (PORTUGHEZ),
§I AL ALTOR SOCIETATI T CONGRESE
LITERARE §I IS 1 ORIC,E.

SERIA 1800-1834
TOMUL AL X1-lea

21-1-ts

BU CURESCI

T1POGRAFIA I FONDER1A DE LITERE THOMA BASILESCU

89, STRADA ()ASARME', 89.
1900
 VOLUMELE APARUTE
SERIA 1774-1800
Vol. I. 1774-1786. Alexandru IpsilanteMavrogheni.
0 II. Anexele la vol. I.
Ill. Epoca WI N. Mavrogheni. 1786-1791.
IV. 1791-1792.
V. 1793-1796.
VT. Anexe la volumul V.
VII. 1796-1800.
SERIA 1800-1834
VIII. 1800-1806. Primul volum din secolul al XIX-lea.
IX. Al 2-lea din secolul al XIX-lea. Ocupatiunea ruséscA din
1806-1812.
X. Al 3-lea din secolul al XIX-lea. Anexe la vol. anteriefte.
XI. Al 4-lea din secolul al XIX-lea, 1812-1818. Domniile lui Ca-
ragea i a WI Sc. Calimach.
XII. Al 5-lea din secolul al XIX-lea. Domnia lul Alex. N. Sutul i a
luI M. Sutul. 1818-1821.
 atre fector,
Acest volum fi cel al X-lea, all intlirdiat a apare din causa
.rever tipografilor, din anul 1899. Ele se impart in urma tomulut
XII deja in mande bine-voitorilor lectort. Cerem scuze.
Volumul X-lea va mar avea, in 1900, o a II-a fiarte, cdcr fórte
abundente culegert de documente inedite avem pentru domnia lur
Caragia.
Vor mar aprea apot, volumele urmdtóre:
Vol. XIII. Revolutiunea de la 1821.
XIV fi X V Domniile lut Gr. D. Ghica fi Ionita Sturdza
XVI Ocupatiunea rusésat si Regulamentul organic din
18 28 18 3 4.
XVII un indice general al tutor XVI volume.
Criticelor reil-voitbre vom 91spunde la finea lucraret, cdreia am
consacrat 50 de ant de muna. Celor cart ne-ail ajutat 4.i incuragiat
le aa'ucem aict mul(dmirt sincere §.i asigurarea recunoscin(et nóstre.
Sinaia, 1900 April. V. A. URECHIA
 g.POPESCU B JENARtf
AUTOR...r.);e2&cchhi.....
V Oarhe7;7

ISTORIA ROIVIANILOR
DOMNIA LUI AL. MORUZI LA MOLDDVA
ANEXE LA TOM. VIII.

CAP. I
Al. Moruzi Domnu Moldova. Rufin desfire MOrUZI.
Rusia contra lui Al. Sup.Guvernul frances si Domnit
din Princifiate.--Cle(maron firecefitor la Moruzi.Bel-
leval ministru lui Al. Moruzi. Generalul Briine
contra lug' Moruzi ,si a lui /pi/ante. Coresfion-
a'in(a lui Belleval cu Hauterive.
In tomul VIII al lucrarel nóstre 1) am amintit, ca secolul al 19-lea
se deschide, pentru Moldova, cu domnia continuata a luI Constantin
Ales Ipsilante. Acéstá domnie se terminä cu finea lul Iunie 1801. Ur-
ma§ul la tronul Moldav fu Alexandru Sulu.
Despre domnia lui Al. Sulu in Moldova, am vorbit pe scurt In
tomul nostru supra citat. In volumul de fatá vom aduce maT mult do-
cumentele colectate cu referinta la acéstä domnie.
Am vNut ca ce desfälurare de ImprejuriírI Alex Sutu ajunge,
In 4802, Domn i al t6rel muntenescl i cum (WO putine (Ale de dom-
nie acolo, el fu läsat iard§1 numaI ca domnia MoldoveI.

1) VW. Tom VIII pagina 304

Mora Romdnilor de V. A. Unschiä. SEcoLtn. XIX.XI.
 V. A. t.litRcitiX

Patin mal remase Alex. Sutu, Bonin i Moldovel dupe' ce perdu

Domnia tèrel muntenescl. Moruzescii çJi i n6pte se mi§cafi la Constan-
tinopole sá puna mana pe vre-unul din tronu,V. Agentul rusesc din
Capitala turcä considera, numal ca juratate le - victorie numirea
Constantin Ipsilante-pe tronul muntenesc. Et lucra decl din rësputerI,
impreunä §i cu C. Ipsilante, in favórea lul Alexandru Moruz, Cu atat
mal mutt ca acesta nu numal era partizan al Mnscalilor, dar Inca da-
duse destul banY legatiunif rusescl
La 1 Octombre st. n. Rufin arm* guvernuluI fran6es apro-
piata urcare pe tronul Moldovel a lui Moruzi §i îi esprima pärerea
de rëa despre cäderea Sute§tilor §i a Ca(imache§tilor. Von Knobelsdorf
representantul Prusiei la Constantinopole, raportä RegeluI sal, in 4 Oct.
1802 (stil not* deci la 22 Sept. stil vechiú, ,36 Pòrta a mazilit pre
Domnul Moldovei i Ca a conferit coròna tërei acesteia lui Alex. Mo-
ruzi. Knobelsdorf aprobä alegerea §i e sigurdei lucrul e probat
§i Franciel II convine. Uri moment Moruzescil fu sesera bine
vOnti de Francia ales francais n'ont en &Aral qu'a se loner de la
Maison Moruzzi» 2).
Numal la 9 Octombre 1802 acela0 Rufin catre Talleyrand scriind
aratä, cA Moruzi este numit Domnul Moldovei, ba ea Inca §i Panaite
Moruzi ruda nouluI Domn al MoldoveI, care in acel moment se gäsea
la Paris, va fi neintaNiat numit Dragoman al Porte' in locul princi-
peluI Calimach vcare nu maI este dealt o umbra».
Cu t6te aceste Rufin nu e deplin multamit ; el credo ca. deaca. Na-
poleon ar pretinde, Pórta ar primi cererea primului consul al Frantel
ar destitui pre Const. Ipsilante, caci mare este prestigiul Francid
dupä ultimele victorii ale eI. Rufin insinnézä acésta, addogènd ca de
s'ar face una ca acésta s'ar maxi prestigiul Franciei 8).

Yell' doc. 336 Hurm. Tom II supl. I pag 242.

Ve41 Hurra. sup]. I p. 242.
Ne serait-il pas à présumer qui les Tares achèveraient de croire
toute-puissance de la France, et qu'une partie des Grecs eux-mémes, révoquant
en doute cello de la Rumie, ne lour serait plus si aveuglément dévouée ? Sans
avoir, comme cette dernière Cour, aux yeux des uns et des autres, l'odiouse
réputation de faire tt beaux deniers comptants les Hospodars de Moldavio et
de Valachie, la République serait universellement reconnue en possession de
les défaire sans intérêt et pour le plus grand bien de Phumanité.
Les deux Princes, Citoyen Ministre, ayant été visiblement nommés par
la Russie dans un moment oh le début do notre navigation et de notre com-
merce dans la Mer Noire peat beaucoup dépendre de lours dispositions, l'im-
portance du choix de nos commissaires qui doivent résider anprès d'eux
 igT0111A ROMANIL011 A

Despre numirea luI Moruzi desigur nu se tanguesce Rufin, ca de

a luI tpsilanti, macar CA In raportul de la 9 Oct. 1802 qice apol ca :
«le prince Moruzzi a traité assez froidement le citoyen Franchini
«que je lui avais envoyé pour le compliment d'usage».
Motivele principale invocate de ambasadorul rusesc pentru a obtine
mazilirea lui Alexandru Sutu din Moldova sunt coprinse fiti nota consulut
Rusiei din la0 tramisä. *i la Petrie. Otomana, prin care, la II. Aug. 1802
acesta face musträrt WI Alexandra Sutu pentru modul sé ti de-a ad-
ministra Ora *i pen tru birurile cu care o apasa. Dam In nota actul acesta
pre care Rufin 'I trimite dupa o traducere din grecere, ministrului
Talleyrand insotindu-1 cu note caracteristice de -care e bine sa tinem
séma i not 1).
Bucarest et à Jassy, no peat avoir échappé à votre sagesse, et je ne doute
pas qu'il ne tombe sur des sujets aussi incorruptibles qu'exercés dans la po-
litique. Harm. Vol. II supl. I pag. 242.
1) Rufin catre Talleyrand, despre nota presentatrt de costa ul Pera,
general al RusieT de la Ia0, principelaY Alexandra Sata, ca pri- 19 Oetomb.
vire la rétta stare a Moldovel. 1802
(vol. 205. D. N.)

Citoyen Ministere, Péra, le Vendémiaire, an 11.

Je crois devuir 701.1s transrnettre ici une note officielle remise par le
Commissaire g6n6ral des Relations commerciales de Bassi% à Jassy, à Pliospo-
dar de Moldavie, Alexandre Sumo. chargé provisoirement do la Principaut6 de
Valachie et qai vient d'étre déposé et remplacé par le Prince Moruzzi. Comme
cello noto n'est qu'une traduction d'une première version grecque, il est pos-
sible (lain y nit des inexactitudes, mais le fond me paralt conservé dans toute
la véritò du texte, d'après la voix publique.
Jusqu'a la date de Le Consul de S. M. l'Empereur de toutes les Rus-
cet office, la Russie, sies, résident en Moldavie, Valachie et Bassarabie, a
bien loin de se récrier l'honneur de reprósenter au Prince des di tes Provin-
sur le systeme d'opres- ces que I' exagération enorme des droits ot imptits
sion dont elle se plaint est parvenue à la connaissance de son A.ugustre Sou-
aujourd'hui, y'applau- verain qui, touché de commisération de la position
dissait haatement et en affrease de ses corréligionnaires orthodoxes, veut bien
secret, parce qu'il pous - tendre une main paternelle et secourable aux habi-
sait les habitants de ces tants des sus-dites contrées.
trois provinces au déses- C'est en conséquence do ses sollicitudes pour la
poir et à P6rnigration, conservation des pettples quo S. M. Impériale a de
ce qui augmentait la nouveau enjoint au soussigné de s'informer de toutes
population de la non- les vexations- et impositions qui, depuis que cos Pro-
4 V. A. UR8CHIÁ

Tendinta vèqutä a Cut tel rusesci este de a se amesteca In (Oto

afacerile interne ale Principatelor §i de a Fe erige in protectorele le-

vello Servio, de la Cri- vinces sont sous sa protection spéciale, s'y exercent
rnée et des autres nou- il16galement et contre les traités.
velles possesions russes Ces traités, qui indiquent les priviléges et dégr6ve-
sur la c6tes de la Mer ments accord6s aux habitants, furent dans le temps
Noire. confin-1'6s par un Kattich6rif ou commandement de la
La Russie ne v:sait Sublime Porto Ottomane. Ils sp6cifient les droits paya-
alors qu'a Pacquisition bles annuellement connns pour n'étro pas on6reux
des individus Valaques, aux peuples et qui diffèrent beaucoup des extorsions
Moldaves et Bessara. actuelles, qui les oppressent et les désolent.
bien. Beaucoup d'ob- Pour coupor court Zi ces impositions intolantbles,
servateurs pr étendent a 6t6 ordonné an soussign: de s'oppoler 4 l'avenir,
qu'aujourd'hui elle en tant aux premPres innovations qu'A, celles qui sont
veut au territoire. Quel- plus r 'centes, et de faire cet éllard ses reprjoenta-
ques-uns croient que ce tion9 S. A.
n'est pas pour le gar- D'après les régistres de ses prédécesseurs. le sous.
der, mais pour en dis- signé a trouvé que suivant le trait6 de Kainardjik,
poser, en faveur d'un on ne plrcevait dans le bolle saiscul que huit Sferta
Prétendant à indemnité. en contributions de 60 mille piastres ch.aeune, et
Ils disent que cette qu'en hiver, il se faisait une antro perception (lite
Cour est d'accord sur ajoutorintza, divisé° en quatre sferta.
ce point avec d'autres Ce fut Constantin Moruzzi qui inventa une autre
Puissances de l'Europe ajoatorialza d'até et ainsi, d'encare en encare, les
et les Tures ne sont perceptions se sont 61evées à quarante deux sferta.
point encore guéris de On laisse à la juste cons'd6ration du Prince Irt juger
ce soupeon dont ils ne si cette exaction exorbitante peut so coneilier avec
nous exceptent pas. la teneur précise des traités.
L'attendrissement de Ce n'est pas tout; on prend le b16, l'orge et le mil-
la Russie sur le sort let des cultivateurs à des paiements arbitrairement
dos Rayas en gén6ral, fix6s par les acheteurs, souvent milme sans les payer.
m'effraie plus pour la L'aprés le Kattich6rif, les approvisionnernents de
Po te qu.'il ne m'Gdifie. redevance doivent s'acheter sur les lieux mêmes à un
Craait pour rendre E- prix amiablement convenu afin que les habitans ne
bree et heurevx les Tar- soient point détournés du travail de la culture néces-
tares de la Crimee, qu' saire et que leurs bestiaux ne soient point abim6s
elle proposa pour la par le transport de ces approvisionnement a Galatz,
première fois en 1774 oh ils sont molestés et vox& jusqu'A la r6ception de
le d6tachement de cette ces denrées. Cet usgge si injuste a 6t6 établi, commo
presqu'ile et son ind6- notoire dans tout le pays, sous la Principaut6
pendance temporaire d u de Callimaki, et sous la d6nomination de Sursat. C'est
Grand Seigneur. Pea une tyrann:e qui d6gollte de la culture spontan6e. Le
années aprés, en Prince doit savoir d tit être abolie par les plus
pleine paix, Russie sévères défenses, C'est à sa sagesse de rétabir l'ordre
incorpora la Crin& 4 convenable, à m6nager le temps (le travail aux pan-
ses autres Etats. dres habitants, à leur épargner des dépenses inutiles,
 ISTORIA ROMINILOR 5

gitim al stArilor de jos din Principate, pledAnd causa scumpA sor,

acea a u§urArel de dad §i de beilicuri, de earl ere' in adeviSr, peste
puterl insArcinate.

11 m'a été assur6 qu'a ne point permettro que les prix des approvision-
Jassy, Roman, Kichnou nements soit déterminé à Galatz, que la vente y soit
et Galatz lame, on a vu faite A un prix arbitraire et que le vendeur soit forcé
les grenadiers russes prandre au lieu d'argent du sel des mines dont le
8e promener en corps transport cofite autant que ce fossile, surtout pour di-
et manceuvrer. vers habitants qui ont une longue route A faire et
O'est une affaire di- 6prouvent un (Whet, souvent une porte sèche, lors-
gne de remarque que gulls ne savont que faire et leur sel.
l'agent de Russie parle Cet abus existe depuis Michel Vodg et Callimaki,
sans cesse des Princes et, comme il est contraire aux ordres de la Sublime
Moruzzi, Kallimaki et Porte, qui efijoignent que le paiement du charroi des
Michel Vodit, et ne approvisionnements soit fait en argent-comptant,
nomme jamais les Ip- ne peut subsister à Pavenir. C'est une extorsion qui
silanti *re et fits qui conduit A la ruine total° et A la asertion du pays.
ont été HOspodars in- Les habitants sont tellement surchargds de corvées,
termédiairement et dont qu'i18 n'ont pas méme le temps de songor à leur affai-
les r4nes n'ont pas, au res domestiques, pas le loisir de pourvoir è. lours
su de tout le mon,le besoins : ils sont sans relAche occupós A des travaux
rum, pesd stir les peu- forcés, tantat A la réparation des forteresses, tantOt au
pies. transport des bois, tantat au ser vice de la poste.
Le mot de sursat est Il est reconnu que le Kattich6rif porte que la coupe
un terme tire composò des fourrages et des bois et leur transport, seront 8o1-
de doux impératifs, dés en numéraire. Cependant. les pauvres habitants
mane venrls, pour ex- ne revivent rien ; et ils sont fore& de charrior dos
primer le temps de Pan. bois. non-seulement pour la Cour du Prince et pour
née auquel le b16 de- ses Ministres mais encore pour les batisses des ar-
vient marchandise. Ce- chontes et nobles, qui viennent du fanal, pour les Ecu-
mot est reçu sur les yen dits Salakhors.
deux rives du Danube Chagas année, on rassemble les chariots que les
et est aussi ancien que habitants doivent fournir pour les réparations des for-
turc. 11 West teresses ; et, en sus, on per9Jit une contribution en
pas de l'invention de argent dite Emmala, destinée pour les dites répara-
Callimaki. Now ; mais leo forteresses une fois répar des, comment
Au surplus, toas les justs:fier l'exigea-nce d'une somme de 175.000 piastres
abus aunt frs dans cet que Pon continue de prendre pour le m'ème objet ?
office ne sont que trop Cependant, sous les princes précédents, sous celui qui
vrais its subsistent de régne aujourd' hui, on retire cetto somme. Il en est
ma connaissanee depuis de méme de la perception connue sous la d6nomina-
1759. tion do frais de la Vestiaria.
Ontre la corvée de la coupe gratuito des fourrages,
il fad que les habitanss paient en argent 30 piastres
pour chaque Stogoro.
6 V. A. URECHIA

Precum bine observa in nota sa marginara Rufin, Rusia, in tre-

cut nu vedea Cu °chi rÉSI apäsarea Cu dar! a locuitorilor din princi-
pate, caci aceste II lmpingea la emigrare in Rusia, unde era lipsa de
locuitorl. Rusia acum pledeaza causa locuitorilor cu gand de a le lua
apoi Odie, cum a facut i ca Tataril din Grimeea.

Ils sont encore tenus a payer pour la Porte une

autre sume de 60.000 piastres qui excèdent de beau-
coup les frais de son entretien.
Il existe un autre impét de 20 paras par ocque
de beure, lorsqu'on va dans les villages prendre cette
provision.
Toutes ses exactions augmentees encore par les 15
pravnicks ou Baillia, sont des inventions faites par
les Princes _Micha Voda et Calimaki et grèvent sin-
gulièrement le peuple.
Le beurre exigé sert aux cuisines des Grecs amenés
de Constantinopla par les Princes, et qui, sans expé-
rience, sont cependant employés It l'Administration
des affaires, de préférence aux hornmes d u pays. Ces
étrangers, sans crainte de Dieu et sans principes, dé-
pouitlent et ruinent les habitants en doublant leur re-
cette pour leur propre compte.
Vicnt encere la demande des moutons de la Prin-
cipautd, autre fardeau non moins pesant que tous
cena.: dont il a déja ()té parlé. L'achat s'en faisait
jadis au prix volontaire des vendeurs ; mais aujourd'hui,
les gens du Prince parcourent les habitations, chonis-
sent et paient les moutons A vil prix, les prenant par
force ; et, non contents de la perte qu' gis occasion-
nent aux propriétaires, ils accablent ceux-ci de mau-
vais traitements.
L'acto relatif aux deux Principautés, signé par le
Gd Visir le 28 X-bre 1783, porte, ainsi que le Katti-
chérif en 26 articles :
«Que les Princes en place et ceux qui leur succédet
graient, paioraient le Harratch et impositions suivan-
eles anciens usages, sans exiger de tribut des habi-
« tants, mais, sur ce qui est réservé aux Princes eux-
«mémes, savoir, les Douanes, les mines et autre8 re-
venus,. Or, les tributs qui se prélèvent actuelle-
ment sur les peuples offrent une grande dissemblance
avec cette disposition.
Enfin, quoique la S. Porte ne perrnette pas aux
Princes de se servir de tous les revenus et qu'elle
désigne précis6ment les revenus dont ils peuvent dis-
 ISTORIA ROMAN1LOR 7

De sigur atdtea acusatiunr aduse lui Al. S.utu pentru ca Rusia

se dolAndésca mazilirea luI, erau de prisos, dupe ce representantul
rusesc Tamara dobindise pe C. Ipsilante la Bucurescl. Era cestiune de
cäteva vile Oa ce se dobandéscd Rusia schimbarea de domnie a
Moldova La acésta Tamara a fost intetit si de insu§I Moruzi r2.i Con.
Ipsilante care acusad pe Alex. Sutu la P6rtd, cd este de partida
Francesd 1).
Guvernul din Paris regretä ca perde pe Sutesci din fruntea tö-
rilor romdne i in Octombre 1802, in nisce instructiunI diplomatice
date generalului Paine, i se aträgea atentiudea asupra nodulul poli-
ticel grecesci in politica Turciei 2). Guvernul Frances aratd cum Rusia

poser à leur gré pour lours &Tenses, néanmoins, les

Princes en charge ont de leur chef soumis les habi-
tants it toutes sortes de tributs et s'en servent pour
leurs propres bénófices et pour acheter la prolongation
de la (lurk) de leur Principaut6, d'oh proviennent les
fr6quents changements do Princes et la ruine du pays.
Telles sont en peu de mots les preuves des abus
etablis contre les stipulations dos trait6s. Fond6 sus
les ordres de son Souverain, le soussign6 a l'honneur
de faire ses représentations au Prince afin
prenne les mesures convenables pour l'abolition des
dite abus et pour l'amdlioration apporter dans la
position des habitants. Le soussignd insiste en mdme
temps poura avoir par dcrit une riponse ec /a présente
note.
Donn6 à Jassy, le 1/18 Aofit 1802.
Pour copie
S.: 1?uffin
Vecji" scrisórea RegeluT hederik caträ Knobels-
i
dorf, din 8 Octornbrie 1802 in Aete i fragmente»
de N. Iorga II pag. 373.
Vetp: D. Fotino tom. II pag. 211.
Instructiunile date generalaluT Bruno cu privire In- Paris,
sern natatea grecilor In conducerea politiel otomano. Sopt.-Octom.
1802.
(Vol. 205. D. 72.)
Paria, Vendérniare, an ti.

Vous dovez vous appliquer particulièrement à diriger et 6clairer Pagence

dos commissaires 6tablis dans les Principaut6s de Valachie et de Moldavie.
8 V. A. URECHIÀ

a tavorisat pe tanariotY, acest factor al politice) sele. Mal aratä guvernul,

cum Principatele ail ajuns pe mAna grecilor §i cum ele ti-se dedéri
mat inainte prin patronagiul seraiuluT, One' la tratatul din urma infra
Rusia *i Turcia, de cand nurnirea Domnilor la Tronurile romAne
inceput a se face ea protectiunea RusieL
Guvernul francez '§i propune sä exercite i el influenta sa in
aceste numiri §i chiar recomandä luI Brune sà stäruiascä pentru
Hangerli, Dragomanul luI Cäpitan-Pap, pentru cá dOnsul aú seconclat
Cu zel pe Rutin in gräbirea päcel dintre Franta i Pòrtä.
Ces deux residences, par leur position geographiquo sont des postes d'ob-
servation d'une grande importance, et, par la nature de la constitution politique
des dens Principautes, peuvent nous fournir des moyens d'intluence qu'on
petit reprocher à l'ancien gons'ernement français do n'avoir pas su apprecier.
Je crais devoir vous faire A ce sujet quelques observations. Les Grecs
en Turquie, par l'activité, la finesse et Pambition qui caractérisent cette nation,
ont su conserver sur la marche des affaires, sur Padministration interieure,
et tame sur les rapports politiques de l'Empire ottoman, une influence que
tons les gonverneinents de l'Europe, A l'exception de celui de Russie, ont
trop dédaignee jusqu'à ce jour. Plus la decadence de l'administration turquo
se prononce, plus il est important de multiplier ses moyens d'ascendant sur
un peuple à qui peut-6tre, plus qu'A toute autre cause, cette decadence doit
étre imputee. On ne pent nier en effet que le devouement d'une grande partio
de cette nation A la Russie n'ait procure à cette Puissance des avgntages dont
elle a su tirer le plus grand partí, dans les vicissitudes de la guerre et dans
les intrigues de la paix ; et ainsi une grande partie des humiliations que
l'Empire Tare a essuyees dans ces derniers temps pou.t étre impute() sans in-
justice It la connivence constante et presque genérale des °rocs avec ses
en nem is.
Cette nation a toujours consid6r6 la Franco sous l'unique point de vue
do ses rapports d'intimit6 avec les Tuns dont elle deteste le joug. Cotte con-
sideration a da lui faire perdre de vue les rapports de goat, de caractère et
d'esprit qui, sous d'autros aspects, peuvent lui donner quelque analogie avec
la France. Ello n'a d'ailleurs jamais ét6 attire° A nous par auctine marque
d'attention et de bienveillanco. La Revolution française, ot surtout la dernière
guerre, ont pu donner une autre direction A ses idees. Sans rien faire qui
puisse flatter l'imagination de co peuple sur la perspective d'un affranchis-
sement, on pout l'appeler A des sentiments de confiance par toutes les marques
d'interk qu'il est possible de lui dormer dans la position où il se tronve.
Les gouvernements de Moldavie et de Valachie sont pour les Grecs une
sorte de privilège constitutionnel, qui leur est assure par Pusage où sont les
Tares, depuis plus d'un siècle, de .ne les conferer TVA des Grecs. Jusqu'à
ces derniers temps, le patronage du Serail, des Ministres et des Pachas en
faveur disposait do ces places. Mais depuis surtout le dernier trait() qui a 6t6
conch' entre la Porte et la Russie, dans un des articles duquel une sorte de
protection personnelle dela part de la Russie en favour des Princes Grecs, est
 ISTORIA ROMINILOR 9

Era prea tdrpliti ~ad recomandatiunea guvernulul francez in

favòrea Jul Hangerli, cáci, precum véçluräm, politica ruséscà biruise
la Constantinopole §i Moruz era deja Domn al Moldovel, inainte
de ee generalul Brune s6 fi sosit la Constantinopole cu noile in-
structiuni.
Cu bite acestea situatiunea cea noua a FrancieT la finea anului
1802 §i in urma lmpäcärii cu Turcia indémnä. §i pe Ipsilanti i pe
Moruz sä caute a dobAndi buna vointä §i a guvernului francez. iVloruzi
cere §i dobèndesce .de la Talleyrand, prin Han), in Noembre 1802,
un profesor francez pentru familia sa. Cetáténul Clémaron trece prin
Constantinopol de unde plècä, ca sh ajungá pre noul Domn al Moldovii
Moruzi in catea catre Principate.i)
consacrée, le Ministre de Russie à Constantinople a obtenu une grande infia-
ence sur les destitutions et les nominations des Princes de Valachie et de
Moldavie.
Vous ne devez pas négliger de chercher les moyens d'avoir une part con-
venable dans cette influence. Rien no serait propre 0, nous attirer la confiance
des Grecs, comme la nomination d'un Prince à la recommandation de l'Am-
bassadeur de France, et rien ne serait capable de donner de la duré° a co
genre d'influence comme le choix d'un homme de cette nation qui marquerait
par ses talents, son cródit personnel et sa bonne conduite.
D'aprés les renseignements que j'ai recueillis dans la correspendance,
me paraitrait que l'homme, qui serait le plus digne, àcet 6gard de l'appui, do
la 16gation française, serait le Bassa Engherly, drogman du captan-Pacha. Le
citoyen Ruffin a constamment témoigné quo cet interpréte avait second6 avec
zéle ses efforts poar accaérer la paix entre la Franco el la Sublime Porte.
1. Pera, Ruffin ciare Talleyrand, despre sosirea luI Cl6maron institutor
18 Novele. trances al. principelui Moldovei, Meruzi.
1802.
(Vol. 205. D. 418)
Citoyen Ministre, Péra, le 27 Brumaire, un ti.
Le citoyen Clémaron, arrivé ici le 18 avec sa femme et un très-jeune
fils, fat aussiteit présenté à la maison du Primo llioruzzi, Hospedar do Mol-
davie, qui était déjh parti pour Ba Principauté. Le frère du Prince, qui remplit
les fonctions de son résident près la Porte, fit l'aceueil le plus gracieux.
l'instituteur français et à sa famille, et les achemina dès le lendemain par
terre vers Silistri, oh l'Hospedar, fnarchant à petites journées, attendait ses ba-
gagos el le reste de sa suite. J'al, dans le court intervalle quo le citoyen
Clémaron a pass() ici, fait tout ce qui dépendait de moi pour faciliter et ac-
célérer son voyage. C'est le seul point sur lequel j'ai pu, jusqu'a présent, lui
prouver mon empressement à l'obliger ; et toujours d'aprés votre recoman-
dation, je suis prét 0. faire pour lui tout ce qui dépendra de moi.
Signé : Ruffin.
10 V. A. URECHIÀ

Tpsilante i dènsul cautä sä se desculpe inaintea luY Talleyrand

de purtarea anteriòrä in Oioa declardril resboiulul contra Francioi. Cu
acest scop ja de secretar pe aventurierul frances Belteval. Acesta
la Viena ajungènd la int6rcerea WI din Paris, aflá de cäderea lust Al.
Sutu si se gräbesce a'l paräsi si a-si oreri serviciile noulul Domn al
Muntenilor. Comptänd pre relatiunile ce Belleval putea sä aibä cu gu-
vernul francez, istetul Domnitor Ipsilante sè gräbi sá si-1 apropie.
Acesta, la rèndul s'éd, serie luT flauterive §ef de divisiune in Minis-
terul de Externe al Franciel, in Decembre 1802, ca Ministru de Stat
al relatiunilor externe a Valachiei, o scrisòre lungä in care face apo-
logia lut Ipsilante i tinde a proba, cum ca acesta iubesce Francia
si in interesele eI este gata a lucra.
Scris6rea luT Belleval nu pare sä convingä mult in tot- casul pe
generalul Brune, noul ambasador frances din Constantinopole, de
(5re-ce la inceputal anultif urmAtor 1803 'I allärn lucränd cu energie
contra lul Ipsilante si contra luf Moruzi 1).

1. Eatil scrisérea luI Belleval, din BucurescI, din Decembre 1802 &are Hau-
terive.
(Vol. 905. D. 20i.)

Citoyen, Bucarest, Décembre 1b02.

Vous m'avez autoris6 à vous demander quelquefois de vos nouvelles et

je suis trop flatt6 de la permission pour ne pas en profiter. Je vous offre,
Citoyen, on compensation do mes importunites, mes faibles services en ce pays-ci,
et tout ce qui peat ötre à ma disposition ; mais n'exigez pas un silenee absolu.
En arrivant à trasbourg, j'appris la deposition du Prince Alexandre
Soutzo do l'une de ces Principautes. A peine arrive Vienne, j'appris la de-
position de l'autre et son depart pour Constantinople. Mais ma bonne fortune
a voulu que le Prince Constantin Ipsilanti dont j'ai ea Phonnear de vous
parlor si avantageasemcnt, et dont les principos et les connaissances sont, je
vous assure, au-dessus de tout 6loge, ait eté nomm6 A la Principauté de Va-
lachie. Comme il a été mon premier Prince, ou pour mieux dire, qu'il n'a
jamais cesse de Petro, il m'a repris à son service avec le même titre que
foccu.pais autrefois aupres de lui. . . Je lui suis attaché par inclination, par
reconnaissance, et paree qu'il aline les Français . . 11 faut, poUr se faire une
.

idee de l'attachement leur porte, avoir 6t6 témoin comme moi de ce

qu'il a souffert à 1 'époque de la declaration de la guerre d'étre dans l'obli-
gation, comme Grand Dragoman, de faire executer les ordres de la S. Porte
contre ceux de notre nation ! . . Il faut encore avoir éte témoin comme moi
.

de ce qu'il a pris sur lui pour adoucir la severite de ces ordres, etc. Et plu-
sieurs l'ont calomni6 au point de mettre sur son propre compte les arrétés
du. Divan ; tandis qu'nn coup d'ceil sur le passé eat suffi pour voir qu'il n'en
etait que l'organe, trés-souffrant de l'étre ! D'autres lui out fait un crime
 ISTOBIA ROMANILOR

Lupta energicA a noului ambasador frances din Constantinopole

contra influentel muscalesci a iirovocat un zel §i mal mare din par-
celul musc'älesc. Acesta gäse§ce mijlocul de a'§i face mänä mal bunä
Cu boerimea i Sera silindu-se a dobandi de la P6rta hati§eriful de care
am vorbit maï sus. In asemenea condiSiuni lupta nu era egalä : tot in-
fluenta muscdléscä avea sá covsèrOsca, ea care aducea prin hatiprif
multe bunuri §i incä §i maI multe se ¡Area ca promite, prin aceea cä.
Rusia devenea protecti5rea de tòtä çlloa a Principatelor, prin dreptul
ce dobändea de a interveni ambasadorul sèil in favórea a orf-ce a-
faceri ale acestor
d'avoir compos6 le manifesto ou déclaration de guorre ; un coup d'ceil encore
sur sa position, et on aurait vu s'il pouvait s'en dispenser.
Pour juger de ses vrais sentiments pour la France, il hut voir de quelle
manière il a v6cu avec les Frangais jusqu'à P6poque de la guerre. II faudra
le voir à présent que la paix lui permet de se livrer à ses sentiments, et
vous serez plus en mesure, Citoyen, que tout autre, d'en juger par la manière
dont il favorisera, j'en suis certain, les Francais établis dans cette Princi-
pauté . Rion de plus ordinaire, et rien on méme temps de plus injusto quo
.

de juger un homme d'après nos passions ou d'après la livrée qu'il porte ; je

puis fournir l'exemple de ce dernier genre d'injustiee. Il a plu & Robespierre
ot consorts de me faire inscrire sur la liste des éraigr6s lorsque j'étais envoy6,
de Roi de Pologne par le Roi de France, et il s'est trouv6 des gens qui,
d'après vous le savez, auprès un tel brevet d'6migration, m'ont regard() et d6-
none6 comme Pennemi du nouveau régime. Vous "(Res encore en mesure, Cito.
yen, d'approfondir ma condulte envers tous les Francais, do quelque religion
politique qui'ils fussent, depuis 5 ans que j'habite un pays qui est dans yap)
Département. oilft cependant les hommes ! En général, il ne sa vent ou ne
veulent juger que d'après Pappareuee... Pardon, Citoyen, d'avoir fait une 6pi-
sode aussi long, sachant combien vos moments sont prkieux ; mais, j'aime
mon Prince au-delA de ce que je puis vous dire, et je voudrais éviter qu'un
honlme qui jouit de l'estime universelle et de la confiance intime du Ministro
des Relations Extérieures, pfit prendre des pr6ventions contre S. A. d'après les
clamours ou de quelque m6chant, ou simplement de quelqu'homme aigri par
des mauvais traitements auxquels le Prince de Valachie est bien loin d'avoir
jamais ea la moindre part.
J'adresserai au citoyen Champagny la traduction de mon diplinne de na-
turalisation en Prusse il aura la complaisance de l'adresser au Ministre dos
Relations Extbrieures. J'ose vous prier, Citoyen, de faire pr6senter cette pièce
au Ministre de Justice et de la faire accompagner d'un témoignage d'intérót
assez prononc6 pour d6cider ce Ministre A me faire ram le plus tól possible
de la liste de proscription.
J'ai l'honneur d'òtre avec une bien haute consid6ration, Citoyen, votre
très humble et tr6s-ob6issant serviteur.
Signó: Le Général G. L. Gaspari-Belleval
Secrétaire d'Etat au d6parten ent des Eelatiune Extkrieures.
42 V. A. URECH1A

CAP. II
Alexana'ru Moruzi Domnul Moldovel. Arzul bokrilor.
FiYManul Sullanulut.Acle relalive
Teranul sub Al. Moruzi.
Am v'élilut joculuI cdror influintl esterne datorézä Alex. Moruzi
rechiämarea sa la domnia Moldovei. mire acere influintf este §i aceea
a lui Frederic:Wilhelm Regele Prusia
Déca la finea luI Septembre 1802 se intAmpld imbedcarea din
non cu caftan de domnie, a lui Al. Moruzi, el pe dará ce sosesce in
térd se simte datorid a adresa o scris6re de multämire Regelui Pru-
sier, recunosctind cà acesta, prin Knobelsdorff representantele sí la
Constantinopole, a intervenit in fav6rea luI,ca sä fie reinstalat In domnia
Moldovei 1
Putine scrid cronicele interne despre acéstä domnie. Ea se in-
témpld in un timp fòrte de cumpänd pentru intréga Europa, din causa
re'sbéielor AustrieI i Prusiei contra lui Napoleon *i a aliantelor ce
gróza de Napoleon a provocat in intréga Europa.
Pe data cum dobdndesce domnia, ba pbte inca inainte de is-
banda definitiva, ajutat de Agentul rusesc, Moruzi provoca pre Mitro-
politul Iacob Stamati *i pre unit din boieril DIvanuluI, sA manifesteze
multdmirea tèrei pentru numirea luI de Domn.
Aceste manifestdri se fäcurd.
Mitropolitulul lI scrie Moruzi, in 14 Octombre 1802, cd a primit
manifestarea tèreI in favelrea sa, *i a ardtat-o la Devlet §i pre la alte
locurI, de s'ad incredintat de bunele simtiminte ale tdrel *i cum fostul
Domn i-'a calomniat numal ardtAnd pre Mitropolit §.1 pre boierl nesu-
pufi, de rea credintd Moruzi indeamnd pre Mitropolit §i pre boierI sa
fie uniti ffintr'un duh la cele bune, ca fi cdnd ar fi un trup».2)
I. Vedi scris6rea in Acta si fragmente de Iorga. II, pag. 375.
2) N'avem arzal boiorilor, dar avem respunsal la el al Porta. El esto
copiat din Cod. Mitropoliel do Iast. E adresat luT Moruzi.
Copie de pe firmanul Impé'rittesc ce-di venit cátre Alex. Moruz dupA'
111agzarul boierilor din 1802.
cAlesule intre DomniT a &multa' Mesia Hale Bogdan Voevod Alexandru,
sävòrsirile tale sil se incheie ea pace ! A.jung6nd acÓst lealtà imp6rittéscii a
 ISTORIA ROMANILOR 13

Moruzi ca sA se pa'A si mal energic contrabalanta jocul

al ministrului frances din Constantinopole, cerosa Mitropolitulut

mea poronca sciut sa-tt fie, ca fiind aratat i vederat la imperat6sca mea
marire, ea tu cel mal sus pomenit Domn, crescut i hranit fiind din copilaria
ta in sfera pre puternicit mele ìmpëriI, la cate pena, acum huzmetur i hebi
a stralucitet mole imperatit aI fost fenduit i mat v6rtos in cele mal* din
'nainto ale tale Domnit a teril romanescl §i a Moldovit, nu numat te-ai purtat
cu credinta spre multamirea imperatel.cit mole mrirl, aretand vrednice de
lauda' slujbe i credinta, si (lupa cea firésca a ta intelepciune, iscusintä, drep-
tate 5i credinta te-al sirguit la indreptarea i ocármuirea color rezemate pe
umerile vredniciet tale incredintate tie pricint 5i la aperarea 5i ocrotirea raia-
lelor 5i la paza Nizamuld gi a banal rènduelt a acestor doue ri, cum 5i la
mernurietul lor, dar i de acurn inainte vel pune tata virtutea vredniciel tale
ca a arett vrednict de lauda slujbe. Pentru acésta s'Ira harazit putin mai
nainte din bogatele mele imperatescl indurart Domnia Moldovit asupra vrei-
niciet tale qi prin coa de mal' nainte data a mea poruncrl, infrumusetata ea
cel plin de marire hatihumaium s'a intarit IsTrzarnul terit Moldovil, §i fiind-ca
este sella ca n'al lipsit dintr'un inceput a artita la malta mea imperatie
multa credin i silinta a boierilor nurnitalul llfemlechet, and tot-deauna
bune pentru den5it marturit 5i incheza5luirT, c ara filtra cea de mal nainte
dupe pace a ta Domnie la Moldova, &A 5i in vremele acestea de acum stail
statornici i neclintitt in cala cea drepta a supunerit i a ascultarit i non-
baténdu-se din stejerul datornicel credinte, intarind 5i incredintand acestea
pentru den5il bune marturit 5i aretart a tale 5i acest de curend trimes Nagzar
al lor la inaltul imperatescul mea prag, s'ati adaus catre Un5it imperate5cile
mete indurart ì bogata milostivire. L'entra acesta dar, dape cel sfant dat acum
Hatihumaium insemnandu-se in calemul imperatesculut Divan acest mal sus
pomenit Magzar yi acolo pazindu-se, s'ají dat din poronca imparatit mele
dins acéstit inalta poruncá cuprindatere, ca sit fact lor aretare pentru ac6sta
sa fact vederat catre totl, ca, s'ari facut 5ciuta i placuta la imperatesca mea
marire sirguinta i osirdia ce aa aratat la saver§irea celor &Adate catre proa
puternica mea imperatie ca dreptate 5i ea credinta 5i spre caviinciasa multa-
mire pentru cele catre dênit reversate ca imbelsugare stralacite ale mole im-
peratescl indurart i poroncitdre, ca dupe cele aretate péna acum vrednice de
lauda' urmart i bune chipurï ale tale, asemenea 5i de acutu se arett necon-
tenit acea saclita credinta i dreptate a ta i acea firósca purtare de grill 5i sti
pul teta virtutea i puterea ta, ca s'A cercetezt 5i s'A indreptezt ca brin
laudat chip 5i placute arruar): bite pricinele tarit Moldovil. &oeste tete canos-
cute facendu-se iscusentil tale, tu mal sus pom9nitu-le Domn, te vol parta
dupe chipul de mal: sus aretat i incingendu-te ca tata' v:rtutea 5i revna, vel
areta acea firésca a ta dreptate i acea spre multamirea imperatescil mele marirt
plecare a ta; iar voi boierilor poinenitet terI i cet-1 altt locuitort, de vreme
di de catre vot in cel mal sus pomenit Magzar atl fleta rugaminte, ca sit nu
fie iertat de a ve lipsi de acuin inainte de pomenitul vostru Domn, care ac6stií
cerero este unita i potrivita cu imperatesca mea vointa i pentru ca aretatul
Dornn este singa drépta i credinci6sti i emectar Nafta' mete imperatid, fiti
44 kr. A. URkCtia

boierilor, ca sa arke i obstia, téri, prin un arz catre Pòrta multa-

mirea lor, cà li s'a dat pre Moruzi ca Domn §i c art scapat de M.
Sutu 1.
POrta rdspunde Indata la arzul Orel cu lungul firman ce am dat
la pag. 12 in nota.
Am vdquf ca Intre capetele de acuzatiune aduse de Muscali
AI. Sutu, era, cä Insärcinase peste puteri Moldova cu däri. Era decl
o consecinta, ca Rusia sa impingä. pre Al. Moruzi la un act care sä
purA a confirma ardtdrile Agentului ruses°. Decl Inca in cale spre
Moldova, orl pote chiar inainte de a pleca din Constantinopole, noul
Domnitor scrie Mitropolitului Iacob i Divanulul tèrel, sä. chibzuésca
ddrile, cad acesta e un drept vechiti al lor, al tärel de a a§ela In00
birurile i afacerile interióre. Este aci o prima revendicare a autono-
mid, care Divanurile ad hoc de dupd rOsboiul Crimeei o inseriserd intre
punctele cerute Europei. Moruzi numia acésta autonomie cu vorba
apronomion» §i dicea cá el n'a primit sa se calce «pronomione al WO
sa se reguleze afacerea darilor In mod direct, la Constantinopole.

urmas a parintI i stramosI credinciosI catre proa puternica mea imp6ratie

catre carel are stralucita mea imp6ratie ca tot chipi ban ipolipsis i cro-
dinta si are adevrat i nestramutata tncreclintare, ca va pane tót silinta
atat spre r6suflarea si 'mina stare a raialelor, cain si la alte trebI a inalteI
mele imp6ratiI, partandu-se ca chiparI vrednice de lauda i ar6tand placate
slujbe, ve): r6manea ca total linistitt despre ingrijirea arzaluI pomenituld
Domn, ci dar inteun caget i inteo unire dimpreuna ca Domnul vostru vet):
pane nemarginita silinta la oclihna i baria statornicie a t6ril Moldova, fiind
choler a imp6ratil mole í spre resatlarea saracilor raiale, iar ma): vértos su-
puindu-v6 poranciI i voinei pomenituliff Domnalu.I. Vostru i partanda-v6 dup6
celo dup6 vreini si acum in arma ale mele porancl inalte i infrarnasetate ca
hatihumaium, v6 ve): sirgui ca tótä sill* spre lacrarea color caVute supu-
nerel si creclinteI vóstre, ferinda-v6 in tot chipul de miscarea impotriva. Spre
ac6sta dar s'a i dat acésta inalta porunca a mea, prin cue poruncesc, c ajang6nd
acolo si urmatI dap6 stralacita eI coprindere, cer6nda-ve negresit supanere
asentare, luand aminte si ferinda-v6 de cele impotriva urmari. Ac6sta sciind,
daì supunere imp6ratescaluI mea seron. S'aa scris cutre sfarOtul lumina
rogop la anal 1217 intru cea pazita de DumneVed pazita cetate a TarigraduluT.
(Din condica MitropoliI de Iasi'. la pag. 17 verso.)
Se vede din data acestaI firman cti cate-va vilo Daiwa dup6 firmanul do
namire a luI Moruz s'a provocat Magzaral boierilor in favórea none): DomniI
1. Scrisorile luI Moruzi cutre Mitropolitul, se pot vedea in Erbiceanu.
Istoria Mitrop. IasÌ, pag. 68 doc. No. 58 si 59.
 ROMANÌLOR

Scris6rea tul Moruzi In acéstá cestiune pórtà data de 1 Noembre

1802.
Nu numal respectarea «pronomielor» tijrel ce-1 dreptul, ur-
märia Moruzi, ci i interesele sèle. El nu voia s'ä. se imputineze pr6
mult dárile, c'AcI cjicea. el In scrisére, cä «cheltuelile de acum
20 de ani acuma sunt indoite» i ca decl trebuesc chibzuite
In vedere Cu nouele necesitiltI ale tèreI §i ale Domniei.
Vom reveni asupra acestel a§eddr1 a ddrilor, ceva mai la vale.
Aci, se cuvine, dupe programul ce ne-am impus, sä urmkim.
actele principale interne din Domnia luí Alexandru Moruzi.

Biserica.
Avènd in frnnte doi mari metropolitl, pre Iacob Stamate 1), apol
pre Veniamin, Biserica sub domnia luI Moruzzi este In cuvenità vadti
*i In dorita prosperare. In anexele acestuI volum dm loc clitor-va
documente referit6re la dotatiuni i Imbunätätiri in bisericI.
Ne mArginim aci de a arSta, cum, sub acest domnitor, biserica
nationald este minunat plinli de toleranta religiósà. Acésta este pro-
bat prin mal multe hrisfwe ale lui, dintre care datorl suntem a aduce
la cunoscintli cele urmätóre

1. La Mitropolia de Ias1 se conserva marmura dupa moral-anta mitropoli-

tuluT Stamate, ca inscriptiunea aceasta :

(Sub acésta marmura alósä diutealte, s odihnesce trupul Mitropolitultil

Iacob Stamati, care-le la anal 17437 in Iunie s'a nascut, si anul 1764 April in 3,
s'a fama claugar. §i in arma diacon sf. MitropoliT, vrednic ati statut, pana cand
la anul 1782 Dechemvrie 16, episcop la Husl s'ail suit, pe care-le milostivul
Dumne4eil, acel pr6 inalt la anal 1792 Junio 21 Pati inaltat, care-le in car-
gue de 21 anI, ce att pascut turma luT D-011, ca bunlitate si5varsit-ail multo
trebuincidse zidirl" la IlusT, la Niamtu i lag, precum la top.' place. La Mar-
tie 9, 1803 ail implinit cea dup urma obstésca datorie, ca t6ta cinstea l'Atea
Mohlovei sfinta Mitropoliei.
Pótra de circa 2 metri lungime, marmora fruniósa, este in Linda Mitro-
polio): veda. &pasa prin ingrijirea I. P. S. Mitropolit al MoldoveT si SucevoT
Iosif. Ea va fi conservata, pe cat anal:ara, ta launtrul vecheT Mitropolit
Se va observa tendinta de versificare In textul acesteT inscrierI funerare.
16 V. A. trRECIIII

Hrisovul din 1803, Nov. 8, prin care acordä luteranilor din

Ia§I un loc pentru facere de bisericä §i de cimitir '). Hrisovul aduce
credinta §i a Mitropolitulni Veniamin i a Episcopilor Gherasi de Ro-
man §i Meletie de Hui.
Hrisovul din 1805 Ghenarie 20 2). Insu§1 Mitropolitul Veniamin
impreunä cu boieril, Postelnicu Lucache §i Visternicul Iordache Roset
inträ. cu anafora lui Alex. Moruz, la 4804 Dec. 22, arseltänd, ca Lipo-
venil din hít6. Ora s'afi jäluit cä sunt supëratI §i el §i preotil lor de
catre ispravnicl §i de cdtre altif, earl nu-1 lasä sä-§I eserciteze in li-
bertate cultul. Domnitorul se vede c aü r6nduit pre Mitropolitul
pe ace§t1 2 boeri sâ cerceteze temeiut tänguireI Lipovenilor. Comisi-
unea acésta prin anaforaoa de care ne ocuparn, aratä, cà Lipovenii
aü douò cärtI Domne§c1 anterióre, de la Alex. Constantin Voevod §i
de la Alex. loan Mavrocordat Voevod pentru nesupèrarea bisericilor,
a schiturilor, popilor i cälugärilor lor.
Ded §i Alex. Moruz le face Hrisov in 1805 Ianuar 20, ca sä
fie biserica lipoveaná deplin toleratà numai sä nu aibä voie de pro-
selitism 8).

VedI Uricar tom. IV pag. 170.

Atlittor In Uricar tom. 1V pag. 137.

3. Noi Alexandru Constantin 3foruz Voevod, cu mila tut Dumneddi

Domn Teril ilfoldovel.
1. Inaintea DomnieI mole anaforaoa acésta cetindu-se s'a vi5dut cerco-
tarea fricutii de Preosfintia sa pirintelo Ilitropolitul si de toff boeriI oranduitt
Dec1 hotiírlin i Domniea mea, ca totI lipoveniY ce se allí cu locuinta in Dom-
nésca n6stril teari, bisericele si schiturile lor dimpreunil ca popiI si citlugitra
sii nu fio sup6ratI de care nimene Mtn nimica, la a leget lor orAndueli,
insii sit nu ailfa' eI niel. o volnicie a primi la a lor lego si credi-ntI, pe nicI
unul din pravoslavniciI crestinI, darA nicI din or ce alti cre Until ar fi, fiirit
numal aceI de o credintA si o lege a lor vor fi primitI intro dônsiY, iar cand
improtivit vor arma, vor fi supusI vinoviíieT, dupii, cum prin anaforaoa ac6sta
so coprinde, pentra cii top' aceï din altit lege, cariI In pitméntul acesta
vor schimba ere linta lor, .datml sunt a I. nbrAisa adevZirati loge co ai totl
locuitorit pravoslavnicI aT teril acestia, iar nicI de cum alta. Drept aceea po-
runcim d-le Vol Logofet, ca sii li so fac i hrisoval Domniet mole ca
titriturit, cuprindiitoril intocma dupit cum mai sus hoVirtm. 1805 Ghenar 20.
((fricar T. IV p. 137). Proc. Fa. Logofet.
 ISTORIA ROMINILOR

Nu se va sustine dar, cä a fost act de netolerantä religiòsä mèsura

ce a luat. acesta§ Dornnitor, in 1804 Mar 18, trimitind carp' circulare
la top' ispravnicii, ca de la anal viitor 1805 sä nu mai 00', evreii tinea
mo§ii in arendä. Acéstä mAsurä Domnitorul o ja numai vedênd asuprirea
ce safer de la evrel sätenii §i negre§it imboldit §i de agitarea din ce
In ce intetitä. a Oränimii, agitatiune de care avern a vorbi mal la
vale.
IatUt circulara cätre ispravnici, in c,.estinne:
«Din sloboçlenia ce pänà acum aìi avut jidovil a cumpdra veniturl
de mo§ie aice in Ord, cu care prindònd local! stä4 Ann luI mo§iel §i
puterea stäpanirei asupra venitului, nu putine asuprelnice supérAri
pricinuesc locuitorilor, din partea carora §i necontenite plängeri se
vëd. Deci acéstä uritä urmare ce din nebägare de seamd nu s'ail
socotit, fiind cu totul impotriva legii cre§tine§ci §i a Pomniej nc5stre
bunä vointä, de a avea jidovii prin chipul acesta stApänire asupra
cre§tinilor, mat mult nu s'ail putut suferi, ce am hotärit cu total
se opreascä, §i. jidovi cumpärätori de veniturile mo§iilor sä nu fie.
Pentru aceia dar se porunce§ce §i D-vostra, sá dati de §cire in tot
tinutul acela §i sä le arAtati tutulor jidovilor, ca de la anul viitor,
venituri de mo§ii sä nu cumpere, cAci nu vor fi ingäduiti, afará numai
de orändile lAuturel, de care nu sunt upritd, cautând insä. D-v6stra
ca i ace§ti jidovi ce Wail aflat orAndatori in anul acesta, sA nu se
pägub6scä de dreptul ion» 1804 Maid 18 1.
Evident cä m6sura lui A. Moruzi era incomplectä pe cat Limp
lasá evreilor dreptul de a tine cArciune in satele stbrse de ei §i al-
coolizate.

Sala sub Al. Moruz.

Am aittat deja in urmä care fost-a mersul evolutdonar cultural
in ambele principate. Cu Mitropoliti ca Iacob Stamate §i Veniamin
Costake, §c61a §i cultura nu puteadá sá nu prospere §i in Moldova.
Incd de sub domnia lui Al. Sutu fu trAmis la Viena un tiner fecior
de boierit arma§ul Ión Canano, fiul SpAtaruluT,*erban Canano. La Viena
junele boerü nu se purta bine §i fatal set il rechiamd. Mar apoi la 1800,
toarnna, Spätarul *erban Canano iertä gre§ala fiulul seu §i-1 trAmise
la Berlin. Aci tênerul arma q ajuns in Sept. 1800, studia 1. germana
1. Uricaral Tom. IV pag. 176-177.
Istoria Romanitor da T. A. Urechia. SEaca.m. XIX.XI. 2.
18 V. A. ITRÉCHIÀ

pare-se ca se purta bine, dar nu mal primi bursa otärita de tan' sèd, asja
ca in favórea lui interveni la A. Moruzi insml regele Friederic Wilhelm
diverse persóne oflciale prusiene, din Berlin i din Constantinopol 1.
Un frumos act al lui Al. Moruzi fu inflintarea in Ia0 a unel
case de orfani, prin hrisovul sail de la 1801 2.
Cultura prin scr5le Inca a fost o deosebita preocupatiune a Jul
Al. Moruzi.
Imediat dupa ridicarea pe scaunul Mitropolitan a luI Veniamin
Costake, AI. Moruzi dete hrisovul relativ la aia çlisa Academie
din Ia0 3.
In 24 Mai 1803 Al. Moruzi dá hrisovul prin cate se organiséza
4 §coll la Fogani, Bèrlad, Galati (Mavromol) §i Ki§inea. Totodatá
reinnoesce hrisovul dat de el in prima sa domnie, pentru §c6la din
Roman §i Hu§i 4.
La 29 Maid 1803 Domnitorul WçIá c6Ila de limba elena i Mol-
dovenésca la Biserica Mavromolul in Galati aprecum a fost mal inainte»5

Anul 1084 nungsra intre eel mai memorabill al istoriei culturale

Moldovene.
Cand amintim de documente referitóre la §cóle, din acest an, pe data
condeiul vrea sä scrie numele Mitropolitului Veniamin. Ne-am deprins
ca totii a pune la ..numele lui tOta mi§carea culturala de la ace§ti anl.
Veniamin Costache (Negel) succede la Mitropolie lui facob Sta-
mate. Nu pot afirma, cu D. Erbiceanu, ca «cel äntêiú fapt ce'l
s6vir§esce IVIitropolitul Veniamin dupá suirea sa pe tronul archi-
pastoresc, este inliintarett de coil romanescl, ca contra-pond c6lelor
aprópe numai grecescl i din carI nu profitaü atat de mult fiii roma-
nilor in desvoltarea simtulul originei némului lor. Limba romanésca
marginiti aprópe numai in biserica se considera pe atuncl ca ceva
necivilisat, proprie numai pentru teranI, iar In casele i salónele
boierilor nu se auçlea pe acele timpuri decat grecesce §i frantuzesce».
Val de frantuzeasca ce vorbiaa. Despre insu0 Scarlat Calimah s'a
scris ca «ce prince n'est pas fort en francaiso 6.
Vedl Acte si fragm. de Iorga II.
Ve di Uricarul de T. Codrescu I p. 158. Yell Cod. Mitrop. de IasT
In mi.nile L P. S. Mitropolit Iosif.
Yell' Vol. IV din Isbria CultureT de V. A. U.
Vedl Uricar III p. 22 etc.
Ve4T Uricar I p. 117.
Acte §i fragmente. II, pag. 365.
 ISTORIA ROMINILOR 19

Mal mult sciati romanesce unii Turd. A0a Pasvantoglu sciea

bine romanesce: «Spricht gut Walachischeol.
Apof realitatea nu era tocmai a§a de rea : din gcólele ce ex1stati
(le-am vegut in urma), nu era isgonita lirnba romanesca i ea era
limba statulul §i nu numai a bisericeI. Doue, tref hrisóve scrise grecesce
nu pot proba contrariul, cand avern ca miile de cele scrise romanesce.
Se póte ca salkele despretuiaa limba romanésch.' i if preferail limba
greca §i pe icf colea limba francesa ; dar astaqf inca putine sunt sa-
16nele in call nu tronéza apr6pe exclusiv limba francesá. ? Pa nu
cum-va limba germana chiar i densa nu lea stapanire in casele roma-
nescf mal culte ? A.poi de aci nu urmézä, cá Vladicif i Mitropolitil,
car' nu sciil Inca frantuzesce sea nernteve i de aceea graesc numaf
romanesce, stint restauratori al Umbel national°. Departe de mine de
a impulina meritele i laudele Mitropolituluf Veniamin ; ed nu neg
dragostea lui pentru limba romanesca, dar nui'pot, ca istorie, conveni,
ca Veniamin, venit la Mitropolie, in 15 Martie 1803, ease clile dupa
moartea tut Iacob, pe data incepe el curentul national, pre cand acest
curent exista deja : uitat'am meritele Mitropolitului Iacob Stamate, din
acest respect ?
Mitropolitul Veniamin se pune, dupa D. Erbiceanu, pe data dupa
ce ajunge la Ia§f, sá inflinteze §coll romanescl. E de mirare numaI,
ca nu'l gasim facend tot ast-Idl in episcopatul sea de 4 aril la Hui
in episcopatul sea de la Roman, din Iunie 1796 pana la 18032.
In aceste Episcopate activitatea lui Veniamin este indreptata la
biserica i la spitale §i alte bine-faceri. Niel chiar ca scriitor roman
nu a debutat Veniamin liana la 1803.
Conclusiunea nósträ este, cä in 1ai, Mitropolitul Veniamin
un media ambiant format, un curent insemnat cultural, datorit la
totl predecesorii sel, fie din cler, fie din lumea civilä. Acest curent
impingea §céla spre nationalisare Inca' de mult. Veniamin are meritul
de a fi intrat Cu Ota mima i cu tóta mintea in acest curent, §i in
curend istoricul 11 va afia pa§ind in fruntea inf.
Istoricul veridic nu póte nega niel Domnitorulul Alexandru Mo-
ruzi merite, in ramal colar. El a provocat unele lucrärl relative la
§coll, scriind catre Divanul terei, iar nu catre ObOésca Adunare (cum

Acte i fragmente. II, pag. 365.

D-nu Erbiceanu face o er6re punkd data de 1792 la pagina LXIII
din Istoria Mitropoliet Moldova): pentru trecerea lui Veniamin la Roman.
20 V. A. URECHIA

scrie prin anacronism D-nu Erbiceanu). Insu§1 Moruz spnne in hri-

sovul WI al *ciMelor, din 24 Maiä 1803, cä.: noi din copileirie
iubind inv4etturcip, acésta l'a Indemnat sä se ocupe de §c6le. ApoI,
ceva mal mutt, In brisovul stiä niel pomenesce de o prealabilä anafora
a Divanulul.
Moruz era obligat de a Ae ocupa de c151ele din Moldova de chiar
hatichumaiumul Portel, de la 1803, al Sultanului Selim al IV-lea Acesta,
la art. 44, cum am vitilut, se ocupä. de §c6lele Orilor roman() §i im-
punea Domnitorulul de a ingriji de ele, de spitale, de drumuri, etc.,
prin o administratiune ptimèntéscd i nu grecéscà.
In 15 Februarie 1806, mi§carea culturalä romanésca dobéndesce
puteri, prin reorganisarea de catre Mitropolitul Veniamin, a tipografli
Mitropoliel. Mitropolitul cere DomnitoruluI Moruz un hrisov In fa-
várea acesteI tipografif opentru tipdrirea cdrfilor de trebuinta prei.»
Eaca hrisovul dob6ndit :
(Facein scire ca acest hrisov al DomnieI male tuturor era se cade
sci, cg al nostril. cinstit i Duhovnicesc parinte P. S. Sa Kiriokir Veniamin Mitro-
politul Orel aretandu-Ne cumcg Tçnorp4í de aice ce este pentru tiprtritul
cgrtilor de trebuinta tereT neavênd camera statorniai pentru lucru, ce tiin-
duse ca nisce nimii cariI dupg vremI mill murind i altil imprästiindu-se,
ati venit in pr6stg stare, in cat de multe orT din pricina acésta a lipseT oame-
nilor trebuinciosT, reman() neluerradre de nu se pot face MVO cele de trebuintg
pentru ca srt se OM indrepta si aduce tipografia in nana orénduialg i in
cuviinci6sä stare, art fticut cerere cgtre Domnia mea, ca drtm 22 oamenT
din oameniT streinT de peste hotar, ce va ggsi, pentru lucrul tipografieT, adecrt
cind. 111-ktop1. patra drugari, patru pilcarl, patru probarT, doï prifetcNori,
unul piestor de Kinavar, unul trepM5tor §i unul bucrttar, earl oamenT adu-
aèndu-1, sg-i asecje ca sg fie statornicT la tipografie. Domnia mea socotind cg
nu de puting folosintrt i podoabg este de a fi in orasul acesta tipografie Mtn'
bung orilnduialg i alcgtuire la lucrarea eT, am. gasit a fi ca toatg cuviinta
cererea ce Ni ad Mont Prea sf. Sa, ca sq '1 dgra agiutor de oamenil arbtatI
dupg rtifna ce avem i Domnia mea ca srt aducem intru cea maT bung stare
toate acele care sunt spre folosul i landa Patriel, pentru aceasta prin hri-
sovul acesta al Domniei mate hotorim, ca pentru 22 oamenT streini ce va gilsi
Proa sf. Sa si-I va aduce dintr'alte prtrtI de locurT de peste hotar f &de bir
In visterie, i fgede niel un arnestec de dare ca alti locuitorT ai t5reT, pentru
trebuinta tipografieT, earl oamenI sg aibg adeverintg si de la DreggtoriT mar-
ginal, cg sunt adevi5ratI streinT, adusT. de peste hotar, frtede bir, srt fie iertatl
.si scutitl." de tot birul VisterieT, si de alte darT i havalele ce vor fi Po altI
 ISTORIA ROMANII.OR 21.

locuitorT, eI nicT o data cAt vor fi la slitjba tipografieT sa nu fie supi5ratl

intru nrmica, ea sa's'i caute on toat odilina llama de literal acesta. Pentru
care poruncim Domnia mea Durnitale vel Aga si Dregatorilor de margin)."
si altor Zapcil aI orasulul., peutru num6rul oamenilor streini de maT sus
arkatI, ce va aduce din alte partY. de locurT streine, cercetandu-se i adeve-
rindu-se de streinI, sii urmatY intocmaï precurn mal sus prin hrisovul acesta
se hotareasce. Poftim dar Domnia mea cmi dragosto si pro alt1 fratI Domnl,
cad din pronia Durnnecjeésca se vor ortmdui ca Domnia acesteY ten, sii bine-
voiasca a intari, c miluirea este pentru al obsteï trebuinta i folos. Scrisus'a
hrisovul aeesta la scaunul Domnia mele in Orasul laii intru. a 2 doranie a
noastra la Moldova, in anal al doilea la anal 1806 febr. 15.
Semnat, 'Po d&
(pecetea gpd.)

Dar cea maI importantä creatiune in acest an este aceea a se-

minarului de la Socola. Aci era o monastire de maid. Acestea ati
fost strëmutate la Agapia.
O legendd ulteribrä, raportatä in «Felia rentru minte, inimd
literaturä», No. 34 din 1848, pretindp, cä. Mitropolitul Veniamin, in
pizma boierilor, cart' nu putean. suferi ridicarea la trépta de boier a
fiilor din popor, s'a hotdrit si facd Seminarul de la Socola.
Adev6rul este, cä necesitatea rädicarei clerului o indicase nu-
mero§i Domni anteriori §i ìnsuï Mitropolitul Iacob Stamati. Venia-
min sosesce la momentul psiehologie §i el obtine de la Moruz hri-
sovul de fundatiune a acestui seminar 1.
(Déca cea maI micii vatamare a sanatatif, face pe oni a nu'i place noel
bunatatile trupulnl, nod. ale norocireY, cu cat mai ales cea mal mica vätii-
mare intru cele duhovnicescT aduce cea ma): niare Rita° a ctigetulta, la ceí
ce sunt bine eredinciosI DoinnY i Ociirrnuitorl nor6delor. Intre alte domnesci
pärintescl a DomnieI Mete priveglaerl, pentru indestularea buneI vietuifi
a supusilor, nu am trecut ca veclerea i asecjarea din no a scéleI de la mo-
nastirea Socola, care acum s'aI alcatuit spre invilitatura, indreptarea i desö-
vérsita catihisie a color, car): se vor invrednici prin bisericeseile ean6ne a se
hotari sa primésca dam] emulaI preotil. caril ma): inainte lipsitY fiind de
acésta mai ântéiti trebuit6re la dé-nsii invatura si sciinra, era v&juta gresire
intre cele duhovnicescI i socotita vatamare, dupe insasl arkarea Preasfiinti-
tulul duhovnicesc;ulul nostru parinte a MitropulituluT

1. Uricar, tom III, pag. 37,

22 V. A. URECHIA

cS'pre aceasta dar, pentru ca s pótä avea si cele trebuinci6se a petre-

cera vieta, ca t6tri indestalorea i multämirea, ace): care vor fi vrednicI a
primi acel dar, si maT naite vor fi oranduitI sp.° catihisie inv'étritureI la
ac6strt sc61, de la numita monastire Socola, iatrt bine-voind Domnia Mea, prin
acest al Nostra Doinnesc hrisov, randuirn, pe Diva cele alto veniturl a numi-
teI monastirI, sä se dea din Domnésca Nóstirt Visterie, cate 2.500 leI pe tot
anal, luandu-se cate o a patra parte pe tot cItertul, precum in intaritura
anaforaleI de obste a birulttI pre larg se art. i hotärim Eparopia coa de-
grirsit la Pre isfintitul alesul de Dumnedea duliovnicescul nostru pärinte Kirio
Kir Veniamin Mitropolitul MoldoveI, pe care nu numa '1 indatorim, ca srt
pritnésca Nina' acestia nestramatat pe tot (Vertu]. din Domn6sca Nósträ Vis-
terie, dar osebit sä se ingrijaseti cu neatArata datorie si ca rivna osardnica
pentru buna inv4rtturä. ca deplina sciintä a catihisieI Ultra cele biseri-
cescI a nurnitilor alesl i randuitI cutre acésta, cat si pentru ale vietuireI lor
trebuincióse, c-t potrec-6nd ca indestulare in vrernea inviaitatura, si esind des-
toinicI darula, sit nu inceteze pararen a ruga, pie dätiltoral bineluI,
tival Dainnedea, pentru acésta t6rii, i pentru eel' ce locuesc integnsa.
cAcestea randuinda-se i hotiirindu-se s'art dat i domnescul nostru hri-
sovul acesta, intririt ca a misted DomnéscA isc1itur i pecete, ca credinta
proa iubitilor nostril fiT, luminatelor Beizadele : Constantin V. V., Dimitrie
V. V. si Nicolai V. V., si märturia PreasfintitaluT Mitropolit al MoldoveI
Kirio Kir Veniamin si iubitorilor de Dumnedeti, Kir Gherasim Episcopal Ro-
manuluï, Kir Melitie Episcopal HasulaI si a cinstitilor si credinciosilor boe-
rilor Divanalui Domniel mele, D-lor Costache Ghica Vel-Logotat, de Tora-de-
Jos, Iancul Baza Vel-Logotét de Tóra-de.Sus, Nicolae Bals Vol-Vornic de Tora-
de-Jos, Alexandrul Iancu Leo Vel-Vornic de T6ra-de-Jos, Gavriil Conachi
Vel-Vornic de 'Ora de-Sus, Dimitrie Sturza Vol-Vornic de Tora-de-Sus, Dimitrie
Ghica Vol-Vornic al obstia, Lucachi Arghiropolu Vel-Postelnic, Alexandra
Mavrocordat llatnian, Nicolae Biv-Vel-Postelnie, Epistat camareI, Iordache Roset
Vel-Visternic, Alex. Bals Vol Aga, Grigorie Ghica Vel Vornic, de Aproll,
Dimitrie Bogdan Biv-Vel Sprttariii, Epistat Comisiel, NicolaI Bals Vol Spittaria,
Vasile Roset Vol-Ban,Nicolai Dimachi Vel-Caminariu si a tutulor boierilor Dom-
nia Mele mart i micT. Pottim frätesce Domnia Mea si pro altl lurninatI Doma,
earl' in urma Nóstra ver primi din prouia cerésca ocarina irea acesteI de Datnuedert
päzite turi, cu crestinesc cuget, pentru a Domnielor-Sale s1av i veclnica pome-
nire, sit adaug i s intä'réscit acéstit milìi, ca in vecI nesträmutatä sä se 0-
zésert. S'a scris la anil de la liristos 1804, Ultra a duoa Domnie a Moldova,
la anal al treilea In lima ial Octombre, intru al nostra domnesc scaun In IasI,
(halt) 10 Alexandra Constantin Moruzi Voevod.
(1._tej
 ISTORIA ROMINILOR 23

Profesoril randuiti la acest Seminarid, care se redeschide in

tómna anului 1804, luna WI Octombre, (lupä Diptichul Seminarului §i
pre cat din traditiune raportézä. D. C. Erbiceanu 1, ail fost : Dascalul
Constantin, Paharnicul Enache, Calugiirul Toil, dascal de teologie. Va
sä çlicä, abea vre-o trei profesori sunt cunoscuti. De altmintrelea nici
credem ea eran cu mult in ai multi §i gändim, cä are dreptate George
Asaki, and in bropra sa «Cliestia invòtaturei publice» la pagina 9,
ne spune, ca la Seminarul din Socola in 1804, se invëta dórä «gra-
matica romänä. §i alte cunoscinte, ce se socoteail trebuit6re pentru
epanghelma de paroch».
Ori cat de putin se va fi fost invèlat in Seminarul de la Socola,
la inceputul existentel luI i pe multi ani Inca, nu r6mane mal putin
un institut important. Din nenorocire evenimentele politice, cari suceed
neintaNiat dup.' inflintarea lui (d'intre cad invasiunea nouä a Ru§ilor
§i neintarçliata inlaturare din scaunul Mitropolitan a lui Veniamin),
fost pentru putin intarçlietóre desvoltarei Seminarului de la Socola.
La acéstà intaNiere de desvoltare a c6lesi românä, cat pe ce sä
contribue, chiar din anul inflintärei seminarului, §i imprejurarea cu-
noscuta a impr4tierei in public, ha panä .5i in läuntrul palatului
domnesc §i al Mitropoliei, de satire politice in timba romanésca. Aceste
satire de venead la cunoscinta Domnitorulul in urma organisärel Se-
minarului, cine p6te sci ce isbiri avea sà dea acestei §coll chiar
Moruzi! Din norocire pentru §cdlele romane afacerea este din Martie
§i Aprilie 1804. Divanul tdrei emotionat de aceste pamflete, manifes-
tatiuni de altmintrelea ale opositiunei nationale, nu se da in laud de
a tramite la Pòrta un arz.magzar, prin care sä aréte indignatiunea,
sprijine pre Moruzi Vodä.
Metropolitul Ventamin s'a preocupat i de musica bisericésca cer6nd
la 1805 Inflintarea unei §coll de psaltichie la mitropolie, prin anaforaoa
catre Domnitor, care a primit rezolutiunea lui Morin in 4 Octombre
1805 2).
Invòtätor la acéstä §céld de muzica a fost numit protopopul Petrea
Cu léfa de 300 lei pe tuna, din cad 100 prelevati asupra budgetului
general al §còlelor.

Istoric. seminar. Veniamin din lasT., 1885, pag. 34.

Ve4I adistti anafora in anexe, la Istoria culture!. de V. A. Urechia
Tom. IV,
24 V. A. URECHIA

Teranil sub A. Moruzi.

Obidnuit indata dup6 studiul asupra bisericilor §i asupra §c6-
lelor avem deprinderea sá ne ocupan."' de administratiune, gravitatea
insd a cestiunei tëranilor ne indeamnä a-I da precädea.
Reactiunea boerésed de dup6 pacea de la .5istov §i cea de la lassi
(1791--'1792) a mers tot sporind, a§a ca Cu inceputul secoltilui al XIX_Ioa
e mare agitatiunea intre Véränime. Ca tot-d'a-una Muscalii nu sunt
streini la acéstä. agitatiune. Interesul lor e a se intretine in principate
agitatiune, care sä le dea ocasiunea, decä nu dreptul, de-a interveni §i
a se constitui arbitriul liare clasele sociale romAne, tot-d'a-una spre
dauna independenteI sed autonomiel tërei.
Dräghici, in Istoria Moldovei pretinde cá Moruz prin purtarea sa
inteléptá a stärpit ca toful dihonia ce se layse intre locuitorii mo§iilor
Cu stäpanil pentru pämént, infruntandu-i cu mare asprime pe tulbu-
rätorl §i mal fäcènd modificatiuni in ponturile GhicAi, la multe inda-
toriri, dut tit-np §i dup6 starea pämèntului, cä numérul locuitorilor
sporise cu mult mai mult de la contenirea bejeniilor din Moldova.
Asprimea §i infränarea tulburatorilor in cestiunea agrara
stärpit dihonia, cum gice Dräghici, ci a putut'o numaT s'o näbu§éscä
pe cdt-va timp. Intä ce putem spune despre acésta grea §i parid astäçll
existentà cestiune agrarä.
Existenta agitatiunel agrare o proMm prin scrisorile cari le pose-
dem in original, corespondenta dintre Mitropolitul Veniamin §i un
boer Vasile Melinoschi séd Melinescu, trimis la Petersbarg in intere-
sele Ore]. lntr'o scrisére din 20 Iunie 1805, la intrebarea mitrop olituluf
despre afacerea teranilor, Vasile Melinescu, tatäl cred acelui-alt V.
Melinescu, care inapreuna cu M. Cogalniceanu sprijini pe terani
Divanul A d-hoc al Moldovei, itspunde :
In ce chip sä" se urtneze la pricina dihoniel a boierilor ca erana §i la pri-
cina nesupunorei téranilor spre a implini datoria lor ca lucrarea acelor 12
cjile a boerescului, Corespondintele descrie starea Praailor, oil pe ciad el era
In térii geratt ticilloA cui ca °rail silitI a semitna 'Ano §i isgonitI do pe
o ino0e po alta, pentru crt stuipânil mo§iilor socoteau maI ca folos a se prt.-
vana dobit6cele pe nuffiile lor decál a se hräni gettnd a audi
disele teranilor ca sui sciu ce qic eT, atuncI pede c4 as1 face deslegare 'raro-

1. Tom. II pag, 69.

 ISTORIA ROMANILOR 25

bareI V6stre si asI gasi verI-o mijlocire a face ajutor impotriva rétilitI acostuia,
niel pe voI supunèndu-v6 grijeI revolutieI séti zorbalel, niel pe dônsil col de
istov saracie. Dar acum, ce scia eti Preosfintite Stapane ! la aminte glastilui
noroduluI l ca un pastor, ca un piírinte iubitor do fiI, cercetéza, v646nd im-
prejur Para patima si Vira procopolipsie, starea taranilor i boerilor. Gusta din
masa si a minora i altora.... Ca tilraniI i copia* lor mananca numaI matunga
sóc i uscata si de Eta cate verI-o vaca pentru verl-un pic de unt sél de
smintana Oare milnanca eI patio de graa ? ca de ar sci ei gustul el, Muna
fara nici un zapcilic spre lucra jasa* do sine s'ar indemna spre lucrarea pa-
mantuld...... gin Israil fie-eare avea mostenirea sao insinttiaza anol co-
respondentele, ariltênd cìi 6ranil se cade sii aibil i eI ogorul lor.
Ce 10e propune corespondentele mitropolitului ?

El aprobä mòsurd ce a luat prelatul Ore], de a se potoli

spiritile rätäcite (cum 4ic §i acjf guvernele) prin citirea prin biserici
moliftelor S-tului Vasile. Dar mal' aclaogä. §i un léc de mal mare
eficacitate: Inclémná pe mitropolit, ca sä incépa mäcar la miniile mo-
ndstires0 sä imburAtätéscd sórta tèrahilor :
41. Arará de datoria lucruluI acelor 12 cjile ce este legiuita, mi se pare
cii trebnesce a imbiirbata lucrares paméntaluI si ea óre-caro multamire do
plata a ostenelet
2. A hotari incredintata vade de anI spre petrecerea taranilor pe mosie,
iar mal inainte de sosirea vadeleI a nu'I sili sii se ridice.
Acea multimire de plata pentru ostenéla p6te sa so alcatitiasca intru a
10-a parte sail si din maI mult din semanatura séti din secerea pfinel, precum
si Melinita petrecereI pe mosil, pe e& este ca prelungirea de 20 anY, i maI
mult, ea era este mal bine. Iar mal vôrtos traiul féranilor col filra stramutare
pito sa''I indemne spre coa mal cu silinta lucrare a parnèntuld i sadirea
livecjilor Moldavia i Valachia slobodind pe téranl de sub robie, n'ad facut
sórta lor mat norocitil, ca nu le-ail dat incredintatil nadejdie asupra traiuluI
lor in toar* ci lasandu.-I ea pe nisce ati inceput a nu baga de séma
de dansI, socotindu'l ca pe nisce striinL.. Pentru acésta vi se cado pro sft. a
ve sfatui si a afla ca boieriI ceea-ce polo fi maI bine, chibzuind nu numal pentru
insusI al lor folos, ci pentru folosul a tot norodul i evimeria (bunul
Chi boiera desi traesc filtra bogata indestulare i norodul va fi suspinand, ci
trebuesc analoghisita multiimirea séa folosul 1 Cine va grai cuvént pentru ti-
calosul norod, tara numaI P. Sf. archipastorul luI ? P. 8. esti aparatoral lui
mi(pocitor inaintea lul Dunineljed si al stapanirel ceI politicescI.»
26 V. A. URECHIA.

In acéstä scrisóre admirabirá pare cà corespondentele nu cutézä

a propune mitropolitultu, ca solutiune la intrebare : Improprietei rirea
téranilor. 0 va propune deschis in altä scrisóre, din Iulie 1, anul 1804.
IlespunOnd mitropolituluY care 'i scrisese di este tòniti de rescóla
teranilor, Oke :

(Amelia (lenevirea) i cilderea 1ucrreï päinanttiliff do o parte, si de

alta grija do revolutie, aceste stint celo doue sfirsiturT a intrebiíreI ce mi s'ail
pus inainte, iar intro &Insole, in tnijloc, ticil1oia s6i1 cäderea boierilor. Tr6bii
de cumpäna! Dar fac intrebarea : puté-se-va indrepta lucrarea pilméntuluI,
numaI cu sila, spre implinirea dltoria lucrulul a celor 12 dile a boeresculuI ?
Eri amtivallol) i prepul cä stint alte pricinI a ciiderei lucrä'reI pilm6ntuluf. Cea
d'antôlli c Pranii mosiile lor nu art, de nici pentru ale altora pur-
tare de grijri, i al douilea, de si nu cea do pretutindinea, dar obielnuitil, c el
sunt saracl Ø dobit6ce nu ag ».
Aiurea adiloga corespondentele despre starea fóranilor si lipsa lor de
vite : sciu ticrilosia Oranilor nostri, am intrat prin easel° lor, 'i-am v&Jut
la iarmaroc virujéndu'sI cea ml de pe urtnil päreche de bol. Adeveir ark,
mima ferUnd se &dim), in mine, in cat socotiam de ar fi fost cu putintil
cum* t6te vitelo din iarmaroc si sä le impart pe la toff col ce nu ail, panä
cand niel un gospodar sil. nu rZimanii ea sä nu aibä' o pilroche de bol si o vaci-i!...
Mal categoric grilesce indatä, corespondentele, despre leacul de adus ces-
tiuneI agrare : cDup'6 acbsta (descrierea fticutä stärei fóranulta) inviI D-lor
boeril so gandósca ce se cade sII facä ? Antêiu, deacä nu vor 8 dea locuito-
trilor ate o bucath ioc, de ajuns din mosiele lor, unde pururea, furl stril-
imutare, SiI se hrä'néscä, apoI sit facii milcar dup6 rilnduiala nemtilor, sä le
cdea, in arendii ca vade de anI si ca toom.6111, hotärind printr'ònsa ce al
cpliítéscii 86 i cate (pie sI lucreze ? Al douilea, pentru a se aduce pe locuitorI
«in starea de bunI gospodarI, este trobuintä de a le da ajutor ca dobitdce
tsi cu alte trebuincidse spre lucrarea petme'ntulul SI se cérg de la M. Sa Vodä :
«aro din milostivirea sa n'ar lace bine ea o suina de ban): spre acest ajutor,
cpentru care va da col Prea Inalt si va blagoslovi piimental cu indéstulare,
epentru cil t6til indurarea ce se face locuitorilor este o plea) ce se adung din
taburri ce es din päin6nt i iarlIl asupra lu.l. intorcèndu-se spre rodirea luI,.
Corespondentele dostept i omeuos indémnä apoI boeriI proprietarI
cerceteze cum stii afacerea Oranilor in Bucovina mäcar 8rt vac,16 nu vor
putea imprumuta cu ceva de la acel strainI, acum locuitort de acoto, ce odti-
nedra aft fog de o supunere cu moldovenii?»

1) AdieN: neg.
 ISTORIA ROMANILOR 27

Ct privesce cgróza iávoligiel), dice corespondentele cc g am audit c boierii

din starea de mijloc ingrozese, en pilda Francio. Se vede c stime'nta ce rea
cu buná sdmá se ascunde 'in Ora
Dar ca sántenta franfuzdsch sg nu le fie periculdsg, pentru ea o s:nui
de boeri prin pasquelurile lor» s'a nu 's1' mai ar'éte ahturile, si glocuitoril src se
supuná lucrulul», corespondentele lut Veniamin Il indeamnii srt dea Orel oca-
siune a V. manifesta liber Osurile i cererile e. Li revolutia ce ameninta,
curespondentele zice Cil pane co pricing : Pontru cii, niel paten au
(Oranil), nic mijlocire dc (2'0 putea c4tiga multiimirea cu chipul cel Cu
relnduialä. D'aceea dupe a mea gnomi cea slabí, pentru de a putea intgnipina
tit° urmgrile cele role, se cade a deschide an drum legiuit, spre deescoperirea
vuintelor si a nevoilor a fiesce carol' stilrf de 6meni (CA tag revolutia
sg cuibgresce in inimile Cmlenilor, car): n'aii drum leginit de a'sf arta ah-
turile í nacazurile sale, ca o scantee ce se tä'inuesce in cenuse,.

Din corespondenta lui Melinescu, pe care o aduseram mai sus, se

vede, repetim, ca cestiunea agrarä era in mänite muscalilor un factor de
agitatiuni. Melinescu bun patriot esclamä insii catre Mitropolitul Ve-
niamin la 1804: «Prea sfinte nu socotiti di Rusia va mintui Moldova,
Nu 1 Nu ! Ci Dumneçleii, o va mäntui».
S'ar crede din taá corespondenta cu Melinescu, ca Mitropolitul
Veniamin va fi sincer apèrator al teranilor, dar Istoria este datóre
adevòrul i adeverul e alt-fel. Mitropolitul Iacob indemnase pe Vasile
Melinescu, in 1803 luna Februarie, sa mérgä. la Petersburg, ca
aiba intelegere secretä cu Muscalii in privinta nevoilor tèrit. Meli-
nescu, in 29 Marti° 1803, nesciind cä murisa, scrie Mitropolitultu
Iacob, din Peterburg, cà a sosit acolo dar bolnav de friguri i ca de
aceea ceÛ :Wet n'am putat Sd fac nimic pentru afacerea iubitd mie,
care este binele Patriei, I. P. o. nepretuitd inimei mele. Suspin'drile
3alele locuitorilor se iteksc in auçlul ; infra cat me va ajata
Dumneçled eit nu me void cruta».
Jata dar ca incä Iacob Mitropolitul sa preocupase de jalele lo-
cuitorilor. Douë luni dupé aceea Melinescu serie noului Mitropolit
Veniamin, in 15 Maid 1803, cä lipsit a face aretare ministrului
celui din tdid pentru starea améndoror principatelor», färä insä a
mai pomeni de jalurile locuitoril r. Vëçluram insa din scrisorile 1111
Melinescu, din Juniti, mai lamurit §i netägaduit pusä in fatá cestiunea
algrar4.
28 V. A. UHECH1X

Dupe acele s3risorif ne-am fi asteptat sa gäsim pe Mitropolitul

Veniamin in fruntea unui curent favorabil teranilor. In loe de acesta
el s mnéza impreuna cu boierii din Divan cloud acte, cart sunt de-
parte de a face dreptale rìmniin I. Neeste acte cart sunt anaforaoa
Divanulut terit catre Alexandra Moruz, din 1805 Ianuarie, propunênd
un nod as, Ornint relativ la relatiunile dintre ran i mosieri. Dom-
nitorul se gräbesco a intäri a doua U Ianuarie 3, anaforaoa Divanulut
iar Divanul impreund Cu Mitropolitul, speriatt pare-se de propria lor
faptä nedréptd, cornil un al doilea act in paguba autonomiei terit: et
adresezä un magiar la Pórtä in privinta cestianei agrare, dutand
sa justifice nedreptul ase4amant agraz'.

Ce çlic boierit impreund cu Mitropolitul Veniamin i Episcopil

in anaforaoa dire Alexandru Moruz?
Se jäluese ca neamul boieresc are o pe.trecere straintorita din
pricina impulinarei s/ujbei ce primesc de la locuitorit de pe mosiile
lor. Acestia se folosesc si dobandesc de pe mosielelor i niel macar
ciueala slajbel lilelor anulo! nu daii boierilor farä. numai 12 çlile. Apot 12
qile era de ajuns pe vremea veche, cand mosiile era fara pret, tara
nelocuitä, cheltuelile micsorate, i t6te intru igtinatate. Boierii area ca
acum Wispta si ei imbunatatirea situatief lor, cäcl netagaduit este
do tot!, cä acest cin al boerilor ridicä sarcina pam6ntulut intru Mae
intimplärile stand fatä si inainte la implinirea imp6ratescelor i dom-
nescelor porunci. Asta-(li cheletuelile sunt marl, scumpetea nespusa,
lar locuitoril aù primit usurare de bir si de havalele i dènsii ur-
meiä alisverisul cel mal folositor pe mosiele ndstre, hränindu-se et
dobitoacele lor, v6n4endu-le cu preturt bane, fära nici un folos
pentru proprietarit rnoiìbor. Mai folositi sunt ce! ce ail sate fir& lo-
cuitort, lar cel cart ail sate pe mosh sunt intristati i mahniti ca cu
12 cjile pe an ce da locuitorul, proprietarul ntiV poate face cel putin
semändturile pentru casa si pentru negot. De aceea boieril Divanulul,
Cu Mitropolitul i Episcopii, nemulOmiti cu cele 12 (life, ba chiar si
de modul cum Véranit le lucreza acele 12 qile, s'atl adunat in Divan
«cu durere(!)cdtre locuitorii simpatriotii noqtria at alcatuit
socotintä in ponturt pentru o m6surata indatorire pe an din partea
téranului. Boierit se mai róga, ca dead. Vodd va incuviinta anaforaoa,
sá li se dea vole sä intre si cu Magzar catre Pórtal... Boeril spell
chiar, cä cu vreme, «de la prea puternica ui»brire a hranit6rel nóstre
 ISTORIA ROMA.NILOR 29

imperatii, vom dobandi noi seail urma§fi no§tri, dup6 vreme, acea mi-
lostivitóre desavar§itä dreptate a deciueleI slujbel dilelor anului».
lata acum ce dulce sarcinä pun boterfi pe grumazii säténulul
Toll teranil earl aft plugurl sunt datori sa are §i sa grapeze
pe fie-care an cu fle§ce care plug, in folosul mo§ierulul, cate 80 prajini,
acésta fie prim5.vera, fie tómna, dupä pofta boierului.
Fie§ce care gospodar sä pra§6sca pe fie-care an 15 prajinl dom-
nesci de porumb, s'a string& produsul §i sa-1 due& la co§arele boierescl.
Sá secere fle§ce cine 30 de prajinl domnesel §i sá transp6rte
la aril'.
SA coséscii o falce de ren, s'o adune §i s'o clildésca stogurl.
S5, dea 4 clad pe an la orl-ce tréba
Sa aducä pe fie-care an cate 2 care de lemne de foc la casa
boIeruliff, orf sa, se invoiasca cu ansul deaca pädarea e departe de 2
()Ile sa-1 dea altA munca el §i boll lui pe 2 dile.
Locuitorii sa dea ajutor lg reparatinnea iazultif §i a morilor.
pranfi sa ingradésca, tarinele §i sá facd co§arele pentru po-
rumbul ce sunt datorI sà dea ca dijma boierulul.
s'ar crede cà atatea sarcini, carl bolerif de la 1804 substituesc
celor 12 dile de boleresc, aü sa fie cel putin compensate prin mari
milostive darnicii de pärn6nturl pentru munca proprie a t6ranuluY.
Din contra, a* d6m6ntul din 1804/5 mat obliga pe Oran, prin atico1ul
9, 10, 11 sa dea §i dijma din tot ce recolt6z5,, una din dece, ba s'o §i
care la aria §i coprile stäpantfluf mo§iel. Prin art. 11. i46ranul e dator
sA dea §i pe stupi ate 2 la sutä. Cine n'are de cat 50 va pläti
boierulul ego 5 parade de stup. Cine '§I permite sá aiba mat mult de
100 va pläti boierului de la 100 'nainte tot cate 5 parale de stup.
Proprietarul nu se indatoresce sa dea pa§unat pentru oile §i stanele
t6ranu1uT, decat ca o noua invoire. In ima§ul satuluf nu pot pa§una
de c5,t de la 10-15 ol de t6ran, iar pentru cele-l-alte chiar i in
ima§ul satulul sa platésca de fie-care 6ie cate 4 parale pe an. bicésta
macar ca la art. 20 din a§ed6m6nt sá dispune, ca proprietarul sä dea
ima* pentru un num.& de vite a locuitoraluf de la 16 pana la 4 dupa
frei trepte ale locuitorilor : frunta*I, mijloea§i §i coda§i.
Dupa ce ast-fel se desp6ie pre skean apof regulamentul de la 1805
monopolis6z5. §i carciumile din noil in favórea proprietarului mosief.
Deca cumva téranii aú vii lei aft dreptul sa se folosésca de vinul din ele,
dar numal pentru insä§1 a lor trebuinta §i sä-1 metahiriseascet tot
pana la 20 Dec., ea sa aibá adica car?.iuma boter6sca cand sá vinda
apol pana la noua recoltA a vinului.
30 V. A. URECHIA.

La mosiile unde proprietaril nevole de lucrul llorara téranul

e dator st se invoiasca el (art. 15) adeca sa.-1 platéscä munca in banl.
LoeuitoriI sunt datorl sà dea munca mal sus arktatä pana la distantä
de 5 óre de sat. De manca hotárita nu este dispensat de cat nevcl-
nicul si flacäul neinsurat, care séde cu tatä-skti.
Acest monstruos ase0mant a fost subscris de urmatäril prelatl
boierl
Veniamin, Mitropolitul Moldovii, Gherasim, Episcopal Romanulai,
Meletie, Episcopal HusuluI, Stefan Sturza Logofet, N. Roset Logorét,
Costache Ghica Logof., Constantin Dais Logor, Constantin Greceanu
vel Logof., Teodor flaI Vornic, Cost. Paladi Vornic, lordache Roset
Vist., Vasile Roset Vornic, Grigoras Sturza vel Vist., Alexandu-Iancu-
Leu Vist., Dumitrachi Ghica vel Vornic, Dumitrache Sturza vel Vorn.,
Manolachi Dimachi Vornic, fladucanu Roset Hatman, Meca Bals Aga,
lordachi Catargiu vel patar, Inrdachi Bal s vel Vornic, N. Bals Vornic.

Monstru6sa elucubratiune a Divanului de la 1805 (frica le era de

rèsólä a tkranilor decä el ar sci ea lucrarea n'ar fiaprobata mal
departe), boierli cred a s,i-o asigura prin incuviintarea Portli otornane
decl indreptéza indatä la acésta un magzar, noil act de umilire a
Ore' si de incálcare a autonomief.
Chiar insusl magzarul §i. aseqkniêntul pot proba enormitati-a sar-
cinelor puse de Divan pe grumazil tèrAnesci. In adevkr aceste sarcinl
sunt numaT pe jumaate pentru tóte tinuturile care vin pe marginea
Moldovel si in apropiere de raialele turcescl a Ismailului si a &Miel
(art. 7 din aseOmènt). De ce ? Pentru cá bine intelegeati autorii ase-
Térnkntulul, cà tèranif din acele part,i vëçlènd sórta mal burla din t,krile
vecino séd din raialele turcesci vor lua lumea in cap si se vor pustia
satele din acele partí.

Din corespondenta Mitropolituld Veniamin cu Melinescu am

vkçlut agitatiunea care era in teará pe la prima jurnätate a anula! 1804,
Cu putine lunl mal nainte de scrisórea lul Melinescu s'a(' intamplat
in Tal un scandal de care astä-qi nol" putin ne putem da séma.
aruncat la curtea domnéscá si la Mitropolie un panflet, la Martie 16,
1804. Acest panflet ajuns la cunoscinta nósträ, dar in condica
Mitropoliel de lasi aflam o anafora din partea Mitropolitului Venia-
min si a tutulor boerilor mari dio Divan catre Domnitorul Alexandru
 tSTORIA. AOMINIL011 31

Moruz, prin care Divanul desaproba fapta, Cu indignatiune. Boieril de

Divan cauta a se desvinovati in mod vag de acusarile din panflet.
Vodd pune resolutiune pe anafora invoiesce boierilor sà ducä fapta
prin magzar la cunoscinta Portil, iar pe de alta parle Marele Logofdt,
Cu marele Poste'Die §i marele Visternic sa fa cá cercetare, sA afle
deaca mai sunt i alipartizani ai necunoscututui autor al painfletutui
ca sä fie pedepsiti 1). Aceste acte sunt proprii a ne dovedi esis-
tenta in Ia*t, in 11/foldova chiar, a unut curent politic opus celui ru-
sesc, in truntea cäruia pä§ea Divanul tèril i Moruz Vodä.. Duhul
frantuzesc fácea pasqueluri, satire, cart nu crutaii, nici pe Voila., ha
niel chiar pe Mitropolitul Veniamin, care i el innota in apele mus-
calepi, or cat ne place a-1 aréta nationalist.
Ca sä ilustram asertiunea n6stra cu documente, vom aminti Inca
odata, ea i Veniamin as,tepta mantuirea tèrii de la Muscali i de aceea
continua lui V. Melinescu misiunea secreta la Petersburg. Veniamin
era in corespondenta, ca §i reposatul Mitropolit Stamati, Cu mai multi
bärbati muscall. Mitropolitul Stamati in 1803 A prilie 1 stèrnia la Peters-
burg prin Vasile Stefanovici Tamara fostut Min istru rusesc in Cons-
tantinopole, care trecuse indarat prin la§i, sè serie noului Ministru al
Rusiel Italinschi, sä continue §i el a apdra Ora fatä cu Pérta Otomana.
In August 19/31 1803, din Buiuc-dere, Andrei Italinschi asigurä pe
Veniamin, ca. va continua a lucra in interesele Moldovei veste*ce
ca este in lucrare hati§eriful pentru reinnoirea vechelor pronomii
ale térii. 2)

Administratiunea sub Al. Moruzi.

Alexandru Moruz lä sa. la Constantinopol Kapu-chehaia adecä agent
al sea pe insu§1 frate-séti. Sosind la Ia0, In silit sä descincla la casele
Logofkului Aleco Mavrocordat, cad de mai multi anT, cum am ar6tat,
palatul domnesc fusese incendiat §i nu se gasise timp pentru
recladirea lui. Putin dup6 aceea Moruz hid resedintà in casele unde
la 1860 am a§eçlat Universitatea din Iai, precum atesta inscriptiun ea
*i marca Wei, existente [Ana asta-Ot pe párta de peaträ, ce dä acces
in curtea Universitatel. Curtea, adecà palatut domnesc, incendiat la

Ve(p: anaforaoa i arz- ilagzarul boiorilor dospro pain tlet In condica

MitropolieT lasT pag. 31 verso dela 1804 Marti() 17 si In Uricar III pag. 57.
Vecil Istoria MitropoliI de Erbicoana, Iast pag. 71 si 73 docturentele
61 9i 64.
32 V. A. URECIIII

1783 sub Alexandra Mavrocordat, fu reclädit de Alexandra Moruz.

Acesta numi o comisione compusd din Spätarul Sä ndulache Sturdza,
mat apoi Hatman, cumnatul Domnitorulul, Toderascu Bal§ fratele Logo-
fkulul C. Bal, i paharnicul Iordache DräghicI
Multd activitate se puse la reconstruirea palatuluI, care inceput
la 1803 fu gata la 1806 August 28, de S-t Alexandra. Precum vom vedea,
Moruz n'a avut parte sä locuiasca in noul palat, in care avea sä se
strämute douë Que dup6' sfintitea lui.
Cunòscem pe Alexandra Moruz de bun administrator.
Divanul lul A. Moruz la 5 Ianuarie 1803 se compunea din boeri
in activitafe §i din mazili, In modal urmätor :
Veniamin Metropolit Moldova'
Gherasim Episcop Ronian
Meletie Episcop Huîï
Neculal Rosset Log.
C. Bale Vel Log.
lordache Canta Loq.
Mihalache Sturza 'Vel Log.
lanai Razu Log.
C. Greceanu Log.
Iordache Bale Vist.
C. Ghyka Hat.
Vasilie Costachi Vornic.
Todoraecu Bale Vornic
Sandu Sturza Vist.
C. Bale Vel Vornic
C, Paladi Vornic
Gavril Konachi Vornic
Lupu Bale Vel Vornic
Manolachi Dimachi Vel Vornic
Alexandru Ianculei Vornic
Raducanu Basset Hatman.
Neculiti Bale Vornie
lord achi Rosset Vel Vist.
Dumitrach6 Sturza postelnic
Acéstä listä de nume arétä cä. Divanul nu era pe tnAna grecilor,
ci a unel oligarhil compusä din v'ro 3-4 fat-rah' de boierI päininteni.
1. Yell Istoria MoldoveI de DraghicT., tom II pag. 66. WO calendar
pentru poporul romfinesc, de la cantora FoeT, siltescl, pe anul 1845 pag. 135 la
art. «Palatal ocarmuiret din Iasi,. Ad i nu se mentionézti ea membriI a-i comi-
sianeï decat pro Sandulache Sturdza, pe care il zice Vistiernin, avnd de
ajutor pe Vornicul Iordacite Drtighici, pro care dup5 sevar§irea PalatuluT, spre
resplatire Voda Il numi paliarnic.
 ISTORIA ROMANILOR 33

Cu atät mal r6u deacá teara merse spre peire Cu asemenea Divan
romänesc
Acestur Divan, care constituia drecum ca o Adunare a terel, A Mo-
ruzi ordond SQ afle mijlocul de a taceta catahrisele. abusurite isprav-
nicilor prin judete. Se gdsesce cä mijlocul cel mal propriii pentru aceasta
este, sä se fad leff bulle acestor functionart. Boerii, propun addugirea
lefilor Cu incepere de la 1 Ianuarie 1803 §i sunt sigurl, CAOra va primi
acésta reformä ca mare multämire(!). BoeriI propun, cA de Ore-ce cassa
räsurilor este in defuit, apoi deficitul cdt i noua sumd trebuinci6sä
pentru sporirea lefurilor, sd se. cisluiascd pe tearä.. Se adaug lente la
10 judele §i anume ; Sudva, Maitu, Roman, Bacàì, Tecucl, Tutova,
Dorohol, Boto§anl, HärldCi, ddndu-se 700 leí, pe lund, In loe de
600 cAt era panä acum. Domnitorul aproba anaforaoa printeo lungd
resolutiune §i sperä cA vor inceta abusurile «lar carI din ispravnicl,
de acum inainte se va abate spre nedreptate §i räpire, nu numal cä
scotèndul va pläti indoit apucciturile cele nedrepte, dar i scutetnici
li se vor läia i In stujba Domnéscä nu va incdpea niel odiniódo.
Doninitorul ordonä, pentru mal multd solernnitate ;i tärie, sä se emità
hrisov Domnesc, care sä se conserve in Archivele MitropolieL
Actul din 1804 Ghenarie 18 1) §i acel din 1804 Ghenarie 5, din cartea
de documente a Mitropoliet de 14 cum §i actul din 1804 Ianuarie 11
§i cdrtile de la visterie in acela§i scop, teite aflätóre In Visa condicä de
documente a Mitr. de Ia§1 2) merita ts5tä atentiunea nósträ §i decl le
däm aci ca note.
1. Uricar tom. I pag. 202.
2. Ana foraoa
eDupg luminata porunca tale adunandu-no la un loe, am luat
sérna eu luare aminte punerea la cale ce de ciare Ingltimea ta s'arí socotit
a se face, ca i spre multgmirea Dregiaorilor ce so vor rèndui po la tinuturI
spre inehiderea ca total a urmrtrilor ca catarhirisis, ce Intealtit vreme
avut Dregnoril, spre asigararea locuitorilor, si se ruai adaoge lofile isprav-
nicilor la töte tinuturile, $i precum la töte altelo, asenainea vi la neésta
obvtie, crinoschd u-se pärinteasea milostivire a Init'ItimeT tale, adueem egtre
Inaltimea Ta plecatrt inchinkiune eu multämire $i ca pentru un lucru ce
vederat este cá are mal buda' chibzuire, socotit vi de obvte folositor, ne rugh'm
ca dupil hotlidrea co al' Rima, urmttndu-so pentru acest adaos de lefile isprav-
nicilor, de la 4i I a curg5t6reI luni Gbonarie, sil se faca de ciare Inatimea
Ta enviincioasa pariere la cale, ert ata aceasta cum vi ad (-are iaruíT ca mi-
lostivire, pentru deobvte folos, intArit prin hrisovul InaltimeI tale de mal'
nainte a so atta pe la tinuturl samevl rinduiti de visterie ca leafil i cheltu-
/gloria Romtictilor cis V. A. Urechiti. SZCOLUL
34 V. A. URECHIÀ

Prin anaforaoa boierilor '*1 iétì ca mobil la lucrare curmarea ca-

tahriselor §i pentru acésta stAruesc sa se adaoga le fele i veniturile dre-
gAtorilor.

ialrt de la casa Risurilor, sa rannie fara strhautare in toatil vremea, cacI

Tacar ca casa }Muffler nu este acum in stare ca sì poatil da si acest adaos la
lefile ispravnicilor i iénitinind acu in sarcina Ora cu darea acestor banI; dar
socotind folosul de obste al locuitorilor ca inchiderea desevérsit a urmaritor ca
catahrisis, ce intealta vreme urmat de catra dregatorl, tncredintam
timei Tale, ca tara ca tÓtä multimirea va primi a se insircina sä dé baniI
acestia, fárä s simta cat de putina greutate, fiind un kern. Mae nesimtitor
impotriva greutateI ce intealta vreme aa suferit prin acole cti catahrisurY
asaprele a dregatorilor. §i dupá aceasta ne rugarn, ca si acea ca milostivire ho-
tarire a Inaltima Tale, care din ceasul ce al sosit nu numaI al cugetat, ci
al' pus in lucrare, oprind acole cu catahrisurI apucaturI a Dregatorilor, prin
caro oprire de obste s'ati facut mutt simtitére usurinta, ca chipul ce se va
socoti de call Inaltimea Ta legandu-se i intarindu-se ca cea mar: mare in-
tarire si ca acele maI vrednice chipurI, sit se pue la cale, undo cu total in-
chiléndu-se toate mizlocirile prin care intr'alta vrerne ail urmat DregatoriI
apucaturI i asuprele locuitorilor, sa nu maI r6nirie Dregatorilor cat de putin
median la asa urmarI. i sa fie a A' prizi i aceasta ca tita statornicia fara
stramutare in tétil vremea. Cad' dupa punerea la cale co s'ari Neat, cu adaogirea
lefilor, nu riinittne niel ispravnicilor cat de putin mal malt vre-un cuvint de
nemultamire, ce mal ales cad i dupa aceasta se vor atla abatut la
cat de patina armare neaptirat trebue sit so podepseasca. fiind cri
adaogirea ce 8%i Meattmpotriva'
de catraInaltimea Ta si se faca lefilor, coprinde pe o
lunii 4375 leI, socotindu-se acest adaos pe noue laut in anal acesta, adoca de
la I a curgsétoard. lunI G-henare i liana la sfarsitul viitíanf. lunI Septembre,
nand se implinesce un an de la inchierea semel ce s'aii Meat easel Rasurilor,
se coprind 39.375 leI, si procura si ma'''. sus Wail lis: Casa Risurilor nu este
in stare Ea fispunda acestI Wulf neajungènd acestI banI iratud easel nicI
pentru lefile ate pang acum se afla rinduite, de catra nol slugele InaltimeI
Tale, ne gasindu-se chip ca sti se adaoge iratul easel, se socotesce, ca la 20 a
viitéreI hull' August, impreuna cu cusururile ce niaI r5man pana atuncI din bana
inviatulut, sa se rindu6sca, ca sa dé Ora attt acestl bruit pe anal acesta, cum
lipsa ce mg are casa Risurilor din irat, (NO suma lefilor rinduite sa se
plateasca. Iar pe anal ce so va incepe de la I Octombre i inainte se va face
atuncl chibzuirea cuviinciósa i panero la cale si pang la vremea ce socotim
a se reindui si a se lua din Ora baniI acestia, plata lefilor cu chipul ce so va
socoti si de &Ara' Inaltimea Ta, se va iconomisi de catre Casa Rasurilor, pentru
cd ispravnicil, dupa randuiala ce Wail urmat i pan's' acum, trebue ieie
lefele pe fiescecare lung. §i fiind-ca porunca Inaltimel Tele catra noI dat
si ca deosebita milostivire, cd ad socotim si déca poste hotarirea Malta de
earl Inaltimea Ta se envine la vreunul din tinutuff a se ma): adaogI lefele,
nu lipsim a insciinta, ca cu bung chibzuire socotind, gasim cu cale, ca la lea)
tinuturI adica Sucéva, Neamtu, Roman, Bacau, Tecucii, Tutova, Fuilcid, Doro-
Botosanl si Harläti, ce sunt socotite a avea léfa doI ispravnia 600 leI
 ISTORTA ROMANILOR 35

In aceste opiniuni este i VodA, cum se p6te vedé in resolutiunea

pusä pe anafora

pe lunií, sit se mill adaogA cate 100 let pe lunä ca sä fie fiasco care din teaceste
tinuturI cate 700 lei pe lunil, ¡net acest adaus sA se pne la cale si sil urmezo
a se da pe anal ce se va incepe de la I a viiteareI hint Octombrie cand pentru
acesto este a se socoti si a a se face de isn6vA chibzuire. 1803 Ghenar 5.
Vedi pag. 27 verso 34 din Condica de la Metrop. IasI.

1) Rezolufia lut 16n Alexandru Itforuzi

Inaintea DomnieY mole eetinduse acéstä obstéscA anaforA, eu cale s'ail
gìtsit t6te cele cnprinse inteinsa, clod dupg cum i mat nainte era neince-
tata a nostri pärintbscA ingrijire, ce avern spre odihna i fericirea locuitorilor
domneseeI n6stre törI, ail pus la cale rinduirea sirnesilor pe la tinuturl in-
tirindu-o acésta prin domnescul nostru hrisov, ca sil fie eI staternicl pe 111110
boeril nostril' ispravnicii yinuturilor i pAzind coprinderea asedilrilor hotrtrite
prin hrisov, nu de patina trebuintii stilt care cuviinciósa pazi a bunel o-
randuele. Pentru care si iarii poruncim, ca çi de acum inainte SamesiI sit
urmeze nestrimutat i neschimbat tóte datoriile lor, sciind cA off-caro dintr'-
insil va cuteza a so abate cat de putin, lipsindu-se din slujbi so va si pe-
depsi cu. strilsnicie. Asisderea i acum voind Domnia mb ca sa se desrAdä'cineze
urrnitrile acole rele i apucAturile celor netrebnice castigug, ea sä lipséscA
aceste i mat in unnA si asa si remae nesupératI locuitoriY, petrec.6nd el
intru vietuirea cert odihnitá i plinA de veselie, ca sii fie Ora intru fericire,
care este cea real* intai buni-vointi 5i coa ma): mare dorinti a nóstrit ; am so-
cotit ca cuviinti critre acésta adAogirea prin cat se va putea a lefilor isprav
nicilor tinuturilor, ea avênd i d-nélor indestularea venitului i multamin-
du-se, sä nu fie nevoitI pentru trebuintile lor spre urmarea Auld' castig si a
nedreptiitet, ci indestulandu-se cu rinduita léfi i av6nd de ajuns trebuinci6sa
cheltuiali, si p6rte de grijo, cit nisee dreg:keg bunI pentru ocrotirea locui-
torilor si pentru Asutlarea lar, ingrijindu-se ca coa mal mare silinti ca
sit nu so asupréscit el. si ca si lips6scit intru tot tkä nodreptatea i rä'pirea
celar co se Anduesc spre off-ce slujbe si a ocolasilor i si remae odihniti
nesupäratI supusii, pentru care preveghiazA neincetat Domnésca Nóstrit purtare
de grije. Drept aceea prirnind Dornnia mea cele cuprinse prin Anaforaoa a-
cesta, intririm i hotArim, BA so pne in lucrare cele scrise i poruncim, s'A se
serie Pomnescele nóstre cArtt ei.tre boerit nostri ispravuicil tinuturilor, aré-
titóre pentru adilogirea ce s'aii fricut idler Domniilor Sale, ca s'A se incre
dinteze cit are domnia mea si pentru D-nblor purtare de griji, ca nu cum-va
silitl de trebuinta cheltnelilor, sii alunece la nedreptiitI i nectiviincióse
impotriva Domnescelor n6stre poruncl, cAci spre acbsta diíruit lor
aditogirea ac6sta a lefilor, ea sä' se mu1tám6scA cu acolo drepte i nesmintite
veniturl. Tar off din ispravnid, de-acum inainte, se va abate spre nedreptate
rapire, nu numal ci scoténdu-1 va plä'ti indoit apu aturile cele nedrepte,
dar i scutelnieil li se vor tAia i in slujba domnésciti nu va incripea niel o
86 V. A. tillEdHIÀ

La pagina 27 verso In condica metropolitului de la Ia0 se Ola

circulara ce s'ad scris pentru adäogirea lefei ispravnicilor. Se veste-
sce acésta addogire dregdtorilor in interesul incetäril abusurilor, ame-
nintanduse Cu pedéps6. pe cei care vor mai face abusuri. Domnitorul
poruncesce sA se fac6 §i hrisov domnesc, apoi adauga :
gAm poroncit d-sele vol: vist : c scotAnd copia asomen° depe anaforä'
sh' trimita dregiltorilor la tóte tinutarile 9i vi s'a da insciintare, c dalia ho-
tarlrea ce s'ah facut, la tinutul aceda de la 4i intal: a cargatóreI lunI ghonari,
peste 400 le pe luna ce eran enduitT de maI nainte, léfa la doI dregatorI,
Ball mal adus 400 lel ca sil fie chte 800 loI pe lima, vi D-v6stril la semile ce
vetI Inchia eu seama räsurilor dapa acésta hotarire, v yeti scralea ca 16fa
acelor ispravnicI. lar pentru oprirea vi tnchiderea cu total a urmarilor ca
apucaturii de asuprirl de pe la loCuitorI, macar a indestul vi Oda' aice s'ah
dat poroncile DomnieI niOb i credein c vetI fi Inteles cIt sant de nep/acute
vi nesuferite 1)-niel mele, vi iarilvi din copia anaforala pe larg v yeti pliro-
forisi vi rivna ce-avem spre Inchiderea ea total a unor ava urite i necuvi-
inci6se urmarI vi cá suntem hotaritI pentru aceI cari i dalia acesta se vor
aluneca a se maI abate la impotriva urmare, a nu trece niel de cum grevéla
cu vedere, macar orl a cal; dar nu lipsim v.1 prin acéstä' carte a Domniel ruele
a serie vi-a ve porunci cu striisnicie, ea In tot chipul feriada-ve vi privighind
ca neadormire vi pentra 6menil aveti ritnduitl printre locuitorl, ea total
sa fie oprit alunecarea la cht de putin interes spre asnprirea locuitorilor, &ad
léfa rhnduita vi alte veniturI, cari dupä condice vlsterieI, mai are isprä'vnicia
dupa chibzuirea ce s'ah facut este indestul ca ra riSmânetl multamitl, i ca
pentru un lucra ce desivarvit voim a se pazi ca statornicie, s scitI cil nicl
de cum nu TODI conteni a privigbea vi a face cele mal' adinci cercetarI vi
d'Id pe vre un dregatoff Wi vom afla ca cht de putin, c s'ah abatut la
urmare Impotriva hotarireI, niel de curn nu va putea afla cuvént ca
traga asupra sa milostivirea Dom niel nade, ci maI ales pentru acea mai mica
alunecare, pornind asupra sa urgia Domniei mole, va fi pedepsit vi ca adaogire
peste hotartrea ce s'ah facut spre pildá v'a altora, procura aceI carI M'a
diniórä'. Pentru ac6sta, spre maI multa intarire i veelnica nestram atrae, po-
runcim, sa so faca pentru ac6sta hotarlre vi doninescul nostru hrisov, care a-
deverindu-se vi intarinda-1 ca domnésca nósträ iscalitura vi pecete, sä se isca-
lésca dupa obiceiurl vi de catre Proa sfintu Mitropolit i iubitoriI de D-4eti
EpiscopiI vi pue in pastrare la S-ta Mitropolie, ca sa rema() pururea. ne-
smintit v nestramutat.
Semnat :
(Din cofidica de doc. copiI a Mitropolitulul Iosef, din IavI. Pag. 25 verso).
 ISTORIA ROMANILOR 37

At de putin cusur vor fi urnfärorl: intocmat la holiirArea i la buna

Dorunief mele, fácénduse cunoscuta credinciása lor s1ujb, vor fi in tátii vremea
cupring cu rnu1 i cinste, dupli vrednicia slujbeI.-1864 Ghenarl II.
Semnat : Ilforuz V. V.

Mai urmeazä vi Circulará de la Visterie catre ispravnIct pentru

adaogirea lefilor lor. Se tramite Cartea Gospod cu copie dupá anafora
sa stea azite bine pentru depururea la sämevia tinutulut.*i se pro-
mite in urma a se tramite vi copie de pe hrisovut Domnesc In cestiune.
In privinta pädurilor Moruzi dä un noii nizam, ce aci dam intreg
anecsat in facsimile.

In multe m'esurt ale Sale administrativo Moruzi imitéza cele ce

ari vèlut la muntent. Ava la 1 Ianuarie 1803, Alexandru Moruz inflintéza
Vornicia de obge, maI apoi sub Alexandru Calimach, numita Vornieia
de politie. Primal vornic de obvte fu boerul Manolake Dimache.
Din DiZiallUl de infiin tare al acestel vornicil, vedem, pA Vornicul
de obvte, in demnitate este al 5-lea Vornic mare al Verel vi are in
Divan scaun in urma celor 4 vornict.
A tributele Vorniculuf de obvte sunt apr6pe aceleavi ca ale epi-
tropiel obstirel din Bucurescl. Vornicul de obste este ajutat de un boer
de clasa II-a pre care 11 alege insuvl Vornicul de Obvte vi-1 intäresce
Vodä. Un logofet este pus la dispositiunea VorniculuT de obste.
Casa Milelor este pusá asemenea sub administrarea Vorniculut
de obste. Semile anuale ale casel de Mili, le presintä Vornicul de obste
DomnitoruluI, care le trimite in cercetarea velitilor boert.
Vornicul de obste, lmpreunä en Aga, fac cisniurile pentru pane
vi carne in ora, fixand pretul lor, prin anafora cätre Domn. In fine
Vornicul de obste, are ingrijirea civmelelor vi a apelor.
Vornicul de obste, urma sä fie plata din casa Mililor cu léfá
egalä vornicilor marl. Fiind-ca, din casa Milelor nu putea sA ja léfa
mal mare decat ceea ce se da Mainte simplulut epistat al Case!,
Domina a hotärit, ca neajunsul lefil pana la cea de Vornic mare, sä.
i-se dea din casa räsurilor, adeca de unde se plateaii top' functionarii
%kit 1).

1) Ve ll ITricarul tom. I pag. 103,

38 V. A. URECHIA

CAP. III
Yu Sicilia.
Incercare de codificare a leguirilor dup'é care sit se dirigä ju-
decätoril i insusi Divanul Domnesc se face sub A. Moruz, in domnia
aceasta a doua la Moldova. Totu§I numai in domnia tirmät6re a 1111
Calimach Scarlat, Moldova avu codicele Feu regulat, precum la limp
vom avea de a vorbi.
Cu deosebire importantd este mesura luatd de Alexandru Moruz
In interesul justitid, fatä cu suditil, earl nu se supuneail legilor Orel.
In 15 April 4803 Domnitorul dispune, pentru ca sit protégä dreptatea
pdmèntenilor, ca pe viitor suditi sá nu maï fie primiti arenda§T la
mo5i1 boeresci i mänästirescI O.
Un rénd de cärti scris pe la téte tinuturile pentru sudetit
ce tin mo§i1 in arendä cu anul.
1. Uricar tom. IV pg. 154.
Din jalobele ce s'ail dat, luandu-se insciintare, cum cii unit din supusil
RusescT si Austriace3cI, ce se afig aice in Ora, tiind ca anal mosil boerescT,
inZiniistiresoT si de la MOT, i intämpländu-se a avea pricinl en locuitoril, stä-
pftniT mosiilor ce tin in orandg, seati rnegies1 din pregiurul lor, voesc a face
supärgrI, socotind cí aunt 8udi i nu vor putea fi judecafl, nic invinovatiti
ca raelele, dup'd pronomiile cele de olvte ale terif, i nu se supun Mad aunt
chirtmati de astre d-vòstrli a merge la cele ce trebuinta i obiceiul piimitntuluT
cere, sä se facil cercetare la starea loculuT, care armare a lor, este nu numaT
pricinuitbre de pggubire pgméntenilor, ce si impotriva buniT riinduelY si a
privileghiurilor asedate, i pentra ca sii lips6scri acest feliä de stipèrgrI, se
serie d-vdstrg, sg insciintati pro totT suditiT de la acel tinut, care tin mose in
arena, cg porunca DomnieT mele este : suditiT ce tin mosil in arendtí, la pri-
cinele acele ce va cere trebuinta. dupä obceiul pgméntului, a se cerceta la
starea loculuT, sg se supuie ca i raelele a merge and vor fi chiamatI de
d-v6stril i datorT a arma la tit() dupg, privileghiurile pgzite de obstie la acest
feliti de pricini; pentru care s'ail dat de scire [tea la general Consulatul Ru-
sew,. cat st la K. K. Agouti() din IasT, ca sit' arete suditilor ce tin mosiT
cari vor primi sii se supue a arma dupri porunca aceasta, sii tie si de acum
ca raelele de aice, iar ceT ce nu vor voi a se supuno, de la viitorul
sfeti Gheorghe inainte sii se lase de a maT tino mosil eu anal, i deacg vre-
unit dintrinsiT, nicT se vor su.pune ca raelele, nicT vor esi de pe mosie, sä in-
sciintatl pe Domnia mea, ca sg se urnieze pentru uniT ca acoja obsteseile pra-
vile, dupi5 obicoiul pgmêntultfi, ea sg conteniascä jalbele i pricinele de su-
p6r1rI.-1803 April 15. Proc: Vel. Logof.: Bay.
 ISTORTA ROMINTLOR 39

*i pe cand Moruz im.)unätatea leafa slujbasilor principali din

judele, dädea i instructii ispravnicilor pentru judecätele ce le fäcéii,
Iatä douti circuläri de aceastá naturA, una relativd la mezaturile de
proprietäti, din 1803 Dec. 8 si alta relativä la judecAti. Vodä cere is-
pravnicilor ea : cusa judecätil sä vO fie in VA:a vremea deschisd i ne-
opriti toti acel ce vor veni cu jalbe si pricint de judectiti pani la cel
mat* mic lucru, pe care sä.-I primiti cu blandete si cu mare luare a-
minte sá le dati ascultare i Mr& a avea V0i3 seari a pártini, dupd
dreptate sá judecatio. NemultAmitii cu judecata ispravnicului ati apel
la Divanut Tërii 1).
Aci este locul sà arnintesc si de acest fapt, care se referä. si la istoria
baroului Moldovén. Prin circulara Domn6sca din 1803 April 10 Moruz
reguléza ce fel de vechilf, adicd ce fel de representanti pot sa aibä ra-
zäsii in procesele tor. Dispositiunea acésta urmäresce si un alt scop
decät introducerea plenipotentiel formate ; ea voesce sA ridice rAzesilor
dreptul de a mal reclama contra sentintelor tribunalelor sub ctivént
cA räzäsil earl representat la jud .catä avut deplinul lor con-
sentiment 2).
Dintre procesele diverse intèmplate sub domnia LW Al. Moruzi,
citArn urmtitórele

Uricar tom. IV pg. 214-216.

Ve 4I Uricar tom. IV pag. 155.

cLa prieinile de judecAtl intro räzasiI mosiilor, ve4I5nd Domniea mea o rea
armare obicinuita, adecA and nu pot veni toff cittI impreura sunt
aleg reispunletorI pe caro dintre dansiI 1.I socotesc, i dupI ce judecata dri ho-
tarire asupra artarii lar, si a dove4ilor ce se ved la fiesce care parte, ciel-
Fait): ce la aeea judecafá n'ati fost, orl pentru a lor puren, ca nu s'ar fi in-
destulat la dreptatea lor, see di acel de flash: trirae-A, n'ar fi sciut ce eä res-
pun4i, pornesc de isnoav4 impotriva judechtiI, i innoiese prieinele, ca care
osebit di niel ()data judeatile dintre dénsiI nu se sffirsesc, i iniT lor le
este de Arilcie cu eheltuielele ce fac i perderea vremil, dar si DivanuluI
aduc necontenite sup'eriirl i pentru ac6sta scriem d-vestrI, sä datI de scire
in tot tinutul acela, ea or care din rezai vor avea pricini de judeatl la Divan,
totl impreunU nu Tor putea veni, acelor ce-i Tor alege si-i vor rendui in
pricina co Ta fi, su le deje seris6ro de vechilic din partea tuturor; a sunt deplin
respumblitorl, cu care soris6re sti vie inaintea d-vestrii a dregatorilor i ade-
verindu-o el, sa o incredintatI i d-vestril si asa acel ce vor veni la Divan,
vor fi prim41 a intra in judecatA, iar fará serisere ca act=sta nu se vor primi
si le va fi zadarnia cheltuiala si osteueAla eu venirea pe aicI. 1.803 April 10.
Proc.: Vel Logofet.
40 Ir. A. URECHIÀ

Lunga judecata a familiel Holban cu niamurile 13usculescI, Do-

hotesci si Märäsescl pentru mosia Culicent. Preste 30 de ant durä a-
cest proces. La 21 Mal 1803 Domnitorul Al Moruzi dä carte cdtre is-
pravnicil de tinutul Hertel, s'A punä in stäpanire pre Ioan Holban e-
pi`ropul copiilor mortulul seü frate Vasile Holban
Procesul dintre Economul Urecbe protopop de Harläti2) cu me-
delnicerul Branzä pentru restituirea unor documente de rnosie si de vil
incredintate acestut din urmä sä, le ducä la Socl, la alte ramure din
neamul Urechesc si care acel Branzä pretinde cà le-aii rerdut cu o
geantä ce avea, pe drum. Divanul condamnä pe medel. Dränza
restitue acele documente, ort s'A pläteascá tòtä cheltuiala facerei de
hotärnicil noue prin boieri hotarnicl Aceastä cheltuiall taie suma de
400 talen l pentru cinci botarnicit.
Judecata räzesilor de la Sohodol Cu cäpitanul Stamatache
pentru un loc de prisaa si o poianä, cumpärätura din 7163, pe apa
Nigerulut In Sin. Bacäulut. Se trámite hotarnic la poianä i acesta
face harta loculut si o trámite la d-1 Vornicul, ca in vedere cu ea sä
decidä. 9.

CAP. IV
Finan/e.
Deja am aretat mal' sus, cá inc6 mal inainte de a sosi in térä. A.
Moruz s'a preocupat de Finante, solicitat la acésta de cätre chiar Mus-
call, carl din réoa ase4are a därilor acuse obiect de acuzare luI A.
Sutu.
Prima anafora a boierilor provocatl de Domnitor ca sà facä o
nouä a§elare a därilor este din 1802 Noembre 16, in urtatórea co-
prindere:
Cartoa avtind sigiliti de ceará rosie la esterior este bine conservará
la Bibl. Urechii. Sigiliul p6rtá data de 1793 si in scut armele ambelor prin-
cipate. Niel o vorbá sloveneascá din vechile formule.
Economul Linche protopop la Hárláti fu taral CluceraluT Alexandru
Urechia, pärintele autorultif acesta opere istorice. Actul este in posesiu-
nea Bibl. Crechiá de la GalatI.
Actul original este la Bibl. Urechiii din Galaff.
 ISTORIA ROMANILOR 41

(Primind ca plecriciune luminata carte a Katie. Tale, cuprincrét6re tu-

turor povétuirilor ce se cuvin lii chibzuirea i socotinta birulni tëret ea fiind
aceste cunosetzte qi bine alciituite s Ora lipsi de acum inainte izvodirile din
no`i ale acelor frirsä ränduélä, necontenite birart precu.m si insärcinärile
dreptkile locuitorilor Orel acosteia, dupi noima vredniculut de inchiniíciune
impärkesc hall-serif, care acum däruit tërel, ca milostivit6re intarire
color din vechl pronomit si cu indurarca ad5ogiret i altor noue ne am
adunat ca totit de obstie si ca luare aminte intelegénd t6te celo de &Mel
inältimea Ta arätate nouä, pentru fericirea Orel, buna stare a tutulor locui-
torilor, i ocrotirea i milostivirea cuítr tôLe strile, lipsirea havalelor si des-
riidäcinarel tutulor ritpirilor i nedreptkilor i puind temeiii intru cea cunoscutil
do MI tatelepciune, iubire de dreptate i bankate a Maria Tale, iatá prin
plecatit anafora ma'am de obstie intra o gra'suire chibzuirea si socotinta nästril
caro ngdrijduirn a va fi primita si de okra Inälpmea Ta, flind socotitä si al-
atuitä dupit starea Orel' de acum, cu 6rescare ingreuert socotindu-se lipsirea
cea ca total a havalelelor numaI spre usurintä ; ca aeest chip dect birurile
until an, ce se vor hut de la locuitoril täret atilt al satelor, cum si aï Or-
gurilor si al tutulor color ce sunt supust a pliiti bir, sit fie 3500 pangi de
bant afarä de Nina räsurilor, cart sunt pentru plata lefilor i dark' de t6te
resumaturile Cämärei Gospod, care Bunt pentru ifyf(Istim (sic) sialte cheltuelt
ale Domnulut i afarii de banit trebuinciosl pentru tinerea ruenzilurilor Ora,
cart se vor lua osebit pe tot anal, dupä cea adevératit trebuintä ce va fi, ca
sfatul de obstie, ca o deosebitä trebuinta a Vera, carea ca bun'a"
8'0 socotit de catY..va ant a se tine deosebit de Epistatt si ail lipsit supérii-
rile locuitorilor de mat inainte si se va socoti osebitä lacero de bine, gäsin-
du-se chip de a lipsi si facerea fénulta si suragiii plätindu-se i aceia iaräst
la Epistatt din banit ce se vor string° a menzilhanelelor, i afarä din venitul
cel din vechiti obiclnuit al Alärief Sale D6mnet, a Botosanilor, si al tiganilor
Gospod; i dintru acestii sumä de 3500 pane de bant sä fie si plata scutelui-
rilor, contenind de istov i desrädäcinändu se asupritórele chipuri a tuturor
de obstie ce se vor atia In t6te dregiitoriile mart si mid si a tuturor slujba-
silor, i mat mu/t dock ac6stä sued din bir a Ord sä nu mat fie si alie
cerert de bant ca numire de grajdiii domnesc, i altit pentru unt impk'atesc
altil pentru a Visteriet cheltuelt si In scurt pentru multe asemenea nu-
mirt isvodite din noil in tótä vromea spre impilarea Norodulut Dar si aceste
3500 pungl de ban! prin inte/epcianea adincimet mute' inAltimet Tale sh se
implinéscii ea bung chibzuire si de isniivrt alckuire ce se va face prin sfatul
obstesc, cumpénindu-se a so lua din t6rä &wit starea intra care se va afla
pilmktul in fosco care an, si cat pentru acésta rémâne dopii norocita sosire
a inältimet Talo a se puns la calo. Iar cfind nu se va face contenire tutulor
42 V. A. URECHIX

havelelelor si a izvedirilor celor räpito're, care ac6sta nu nädäjduim, mal mult

din iubire i dreptate a inältimel Tale, atuncl mai multa' greutate se va pri-
cinui TereI ; acésta este socotinta prEi plecatelor slugI al M'Ario): Tale, potrivit
si ca bunii-vointa a InilltimeI Tale de a cundsce si téra linistirea i de a se
trage rugele siíracilor locuitorI si aI tutalor de obstie, pontru indelungarea
anilor vietEY pré puterniculuI Imp6rat iubitoruld de doled si a inältimeI
Tale, dar fiind-cä fericirea unireI Ora razimä in lesnirea petrecereI fiesce-direia
stärI, ne rugä'm Inältimel. Tale, socotind i pentru ac6sta ca fireasca
sä fie ascultatä si primita si a nóstrit rugä'ciune pentru insiirci-
blandebunätate

narea si asuprirea n6muluI boierese i pentra greutatea caselor ndstre, dupä

cum t6te aceste la norocitii sosire a InältimeI Tale le vom face cunosoute
arkate, spre a putó atla liman si mangaere prin cea doritä' de bunä de obstie
punere la cale.
InältimeI Tale proa plecate sine : N. Roset Logoftt, Iordacke Canta
Logoftt, Costantin Bale Logoftt, .16n Raza Logofit, Drakaki Lapasti Logoftt,
31. Sturza Logoftt, Costak,e Grecianu LogoPt, Costake Ghica Fratman, Teodor
Bale Vornic, Manolake Konake Vornic, N. Bale Vornic, Costantin Bale Vornic,
Costantin Pala le Vornic, Alexandru Ianculeu Vornic, Sandu Sturza Vistier,
Gregoriu Sturza Vistier, Iordacke Roset Vistier, Demetrie Ralet Vornic, De-
metrie Sturza Postelnic, Vasile Roset Trornic, Alexandru Bale Aga, Iordake
Bale Vistier 1).

A*ia dar boieril propun lul Vodä, incä inainte de sosirea kif la
Ia§I, ca tot birul Orel sä fie in sumä. de 3500 pungí, adecä de 1,750,000
lel, afarä de apanagiul Doamnel, de rusumaturile 1;11 Voda (Ocne,
Témi) i de darea pentru pote. Boierii nu uitä a solicita §i pentru
el imbunätAtire de situatiune.
Nu e mulpmit Alexandru Moruz cu anaforaua acésta. Deci pro-
vòcä, dupd sosirea in térä, notiä chipzuire a Divanulul. Acesta aduce
Domnitorului urmät6rea a doua anafora
Dup'6 al 2-lea luminatii poruncä a iniltimeI tale, ce prin idula ni s'a
dat, ca sá ne adutiärn iaräst la un loe i ca totil dimpreunil sa socotim pentru
suma biruld co p6te Ora, dapil starea do fa, ca s'A dee la visteria inaltimei
tale, neflind primita suma ce s' aa arnat prin cea dintdiú anafora, arfita ndu-se
de catre not, ca n'ar fi ca ingreutarea ril suma aceea a liza de 3500 pungi
de bala, i buna-voinfa inalpimei tale (iba ca sa dee Ora aceea re se cade
dape atarea f i putinfa ei de acum, j'ara ingreuiare ei insircinare, päzindu-se

Pag. 192, vol. I, manuscrisele Acad.

 ISTORIA ROMiNILOR 43

prea deplin inaltele piintec poruncI, ce prin vrednic do tátä inchinaciunea

Sfintul Hatihumaium se den, cure 0 buns stare a OM i dréptit cumpii-
nire a el, ccï privind scoposul inältima tale mal malt la viit6rea fericire
§i impodobirea el, primwI ca pärintéscil dragoste t6trt greutatea suferitä pentru
ituriata fériT. §i pontru ajutorul tutulor celor ce le trebuiesc sprijin6la
timel tale, fri seopInd din conqicele Visterid, suma birulul ce da Ora la
anul 1783, iar dupg veletul otomanicesc 1189, fi socotind fi eheltuielele de acum
ii potrivindu-le eu starea de fafh sa facem o drdptgi cumpan:la at& la surna
birulul, ce acuzn f;ra sh dab. cum vi la chipul asecla riI in Prapi prin data
anaforale, adicii una cuprinOt6re de suma birulul, §i alta de chipa a§eTérii,
arearn Inilltima tale. Decl aclunandu-ne ca totiI la un loe si mal intaiil
do t6te cercetand din conclicele Visteril, sumele birulul ce da Ora la 1783 dupg'
noirna de mal sus numitula Stint Hatihumaiurn, am aflat cri tot bind. WU
intr'un an atuncea, aferä de venitaile Maria. Sale D6rnna, bez ruzurnaturilel
coprindea 941279 id, gfard de rasar chtz 14 parale pe leg, in tru care sank'
se coprindea 0 104499 le). scutelnicil. Acum dar cu adancil luare aminte §i
starea de aeum puind inaintea ndsträ §i (grit, ca totil inteun cuget
am socotit, ca póte féra slí dea fart, de prea 8inzfit6re greutate 1.700.000 lobed-
candu-se pe t6te starile Viril ce dal bir. Intru cu.° sä se coprin0 0 238.638 lel
scutelniciI, afara de veniturile cele obicinuite a Maril sale Minnapi afara de
cele 15 parale de leg rasura, ce sunt pentru lefile celor ce alujese pYrilpi afara
de rusurnatud. Insil suma acésta puindu-se alaturea pe langä sarna anula 1783
se mal incarcä téra ea 653.721 lei. Dar mal ìitâiuí am socotit (dup6 cum mal
sus am pomenit) alipveripul Ç'ri pi atarea el de acum, al 2-lea acaderea
banilor de argint pi aria ogirea galbenilor, care sea lere pi adtiogire se socotepce
la alipveris, in preful marfurilor ce yin de peste t6te hotarele in Ora acésta;
al 3-lea macar ca acésta socotqa nu este facuta Apt regula negufatoréscá,
cacl trebuie sa se incarce mult red mult scumpetea ce curge in ted féra, in
tot felul de alipverip ce se fac,e in launtru intrasa, penh pi la cele pentru
hrann', insh n'am statut numal pena aicea cu privegherea pi luarea aminte,
ci am intina socotintele nóstre pi mca nainte : Este §ciut InilltimeI tale §i tutulor
color ce malta pronie iaii oranduit sa ocarmuiasca §i s oblilduiasca nor6de,
a nu se adage de 2 margia, de c..re atinendu so, pricinuesc lor lovire §i
sfarimare neepärate, adicä nici le impilézä povóre in cat sa nu pdtä ridica
putinta lor, ca an le aluca la peire pi la desnadajduire, dar nicl le lash
intr'o ugurinfa °tat de nemg'surata, in cat sa uite datoria supuneril i aa-I
deprinia in sburclaciunï, in lenevie pi in trandavie, cad anandoua pricinuesc
lor de istov pi,rz,lare. Des aidajduirea napce risipire pi pustiire Ora pi, uitarea
datoril sale; lenevirea pi trcindavia pricinuere întdui incetarea la tot felul de
lucrare a pamêntulul din care spdnzura cea dintdi ticalopie la tdta atarea,
44 V. A. URECHIX

mal ales lipsepce fi chipul prin care p6te Ora ac 'sta a implini neapërata sa
datorie catre prea puternica pi mult milostiva impërätie, cu dare de zaharea
pentru hrana norodulul Tarigradulul. Al 2-lea incetjz5 tot felul .de neguratorie
prin scumpetea chiriilor la epirea peste hotar la t6te matahurile ce Ora acésta
sc6te. Al 3-lea lipsesce aujba ata de atarea boierésai, cdt neguilátoréses
bisericdscli mazil 11c5,neg'Cisini niel ca banl ajutor la trebuinfele cele neapërate
ce cere fiepce care stare; f i apa t6tii alcatuirea politicdadi ese din hotarele sale.
Acestea dar tóte socotindu-le ca luare aminte i cumpä'nincl starea t'éril de ac)I,
(jicem c Oto sil dea suma de mal sus aretata, Uta nu acjsta s'a fie o
legiuire fi nesträmutatii, cacl intä mplärile viit6re ateit fo' osit6re, cdt
nefolositdre, pentru un norod sunt atta de asome, inca niel col mal strif.-
bItiltorI ocia politicescl nu pot mal nainte s le va, niel' puterea oblä'duiriI
sä le opréscX. Pentru acdstä suma arëtatä cisluindu-se in tertg Ora i imbra-
candu-se pe Oto straile birnice ea bunri i dréptil curnp5nealä, nu numaI dupsé
putinVt fies-ce cäruia tinca, ci mnc i dupä putinta fie-ciiraia sat, insä pe suma
locuitorilor cc se ajlä acum in Ora, iar calad nescaiva sate vor veni despre
hotarele 0.11 f i se vor apey,la aicea, acele sä se ase;le in Visterie ca deosebit
bir, lipsind fi jafurile tutulor celor ce dupë vreme se orfinduesc in slujbe.
Itgm'ane ca sit ne poviltuim la luarea birului totd duna din intamplárile ce
vremele vor nace pi celad alipveripu, ile i Hiele pitmentulul vor fi in bunä
s'are, atunera suma arëtatet socotim ca n'a fi teril ca Ingreuiere a o da ; con
si din impotrivg (de care ferésca numnocieu) ctind vom vedea cä' alisverisurile
ati incetat si ti mpurile nu dau rödele piimêmtului cu indestulare, cum i off-ce
altit intfimplare pricinuiitúre de vätämare nono lulul vremea va nace,
vom arta InriltimeI tale.
In semi tot-de-una puind temeiu i avilnd povätuitor, vremea si intitm-
pl5rile ce Oto sä nasa, noI ainine asa socotim, dar cea de siivêrsitA hotärire
riimâne la malta intelepciane a Inältituet Alariel. tale.
Urmézil iscitlitarilo boerilor si a Alitropolitilor ca mal sus 9.

A§a dar acum boerii i ropun ca Ora Moldovel p6te da ca bi r 4700000

mil le' pe an, dará de apanagiul Dórnnei, afarà de ban:1 po§telor §.1
peste 15 parale la lea, rasura din care se plAtese lefile functionarilor.
Se pare cA. §i ac6stä apzare de biruri era inciárcatä, de Ore-ce vedem
O. la 19 Seplernbre 1803, se face alta mai scäçlutä. Domnitorul reduce
budgetul propus de boeri, la un milico 50 mil lei Cu tótá opo-
1) VOY Uricarul T. L, pag. 4-5.
VOY nota consuluI rusesc din lag cutre Domn, i cea cä'tre caimacamit
Moldovei in contra incäraril téril cu birurI. (Uriear tom. IX, pag. 118-124).
 ISTORIA ROMINILOR 45

sitiunea boerilor, carI rrotestad ca Ora are a präti i quota parte din
baniI impu0 1661 rumAnwI pentru plata lefilor o5tirilor turcepi.
Cetirea anafo-alet boerilor dà preci6se detalii asupra cifrelor speciale
de venit §i spese.
Dupä refuzul 1111 Vodd de a primi a§eçlarea biruluI la suma de
1.700.000 lel, boieril il mal reduc la 1 600.000.
Domnitorul Moruz mal reduce la 1,550,000. bugetul pro pus de boieri
Boieril fac o nouò anatora pentru esplicarea i a§esprea birurilor in-
cep6nd da la 1 Octombrie, de§I Domnia a inceput de la 19 Septembre 1).

1) Tata acéstrt anafora :

Pr ea Inaltate Dòmne,
Cu tit6, luarea atninte citind intilr;rea ce s'a'l Meta de cara Iniltimea
Ta la prea plecata nósträ anafora pentru hotarita suma a birurilor ëriI, am
vkjut si am Inteles ca multimilor cuget milostivirea IniltimeI tale ciare lo-
cultora: toril de a si ridica leI 50,000 la la anul acesta din suma de 1600000
lei ce s'a socotit ca sfatul de obste ca s fie därile anula, socotindu-se usu-
finta acésta din banil imdatultif teriI românescI, ce este Indatorit4 t6ra a plAti,
remilnénd a si implini In anal acesta numaI 1,550,000 leI, banil VisterieI,
afarrt de rasurile obicinuite i afarA de hotArita sumil a imdatului ; decl a-
dunându ne de obste si chibzuind tRe socatintele ce s'art putut face ca s Be
potrivite ca pArintescele ingltimeI tale folosit6re povitairl, parara buna sta -
tornicie a locuitorilor teriT, nu am putut gsi alt chip pentra linistita im-
plinire a sumeI acestea, docta a iiirnauea iariti rénduiala ce ail fost pântl
acum la stringerea darilor din tearA, ch'eI de a se face din noil alcrituire bi-
rurilor ea o asolare de istioavg., nu r6mitne niel chip, niel vrerne si niel
socotim crI este ca putintä In anal acesta din pricina insircingrif banilor im-
datuluI toril rumanescI, care sunt osebit a se lita din tearI peste suma hotil-
rittA a birurilor pe un an. Drept aceea iati prin acésti a nóstrA prea plecatg
anafora artuím socotinta nisträ care este acésta : Ana IncepereI iraturilor
Domniel socotindu se de la 1 Octombrie traed, frtril a nu se analoghisi
de la 19 Septembrie, p6ng la sfarsit, de and s'a hice Dornajo nouh", pentru
ca si nu se facA inc`arcituril socotelilor, va merge p6ntl la 1 Octombrie a
curgitoruluI an si Intru ackstil curgere a anulo.): dintaiti se vor implini acestl
1,550,000 leI al Visteriel intru acest chip : adia scii46ndu-se dupi socotéla
Visteriel baniI ce s'el luat pénit,' la sfttrsitul lui Martie civerturile Octombria
si Noembrie, slujba ajutorintiI de iarnä, dajdiile mazililor, a ruptasilor si a
ruptelor Cimiril, care peste tot fac 719,185 lel 78 banI ceea ce mal romana
46 V. A. URECHIÀ

Din anaforaoa acésta se 'Ate vedea cát de pu[inl erail Inca ji-
dovii in Moldova, de Ore-ce birul for pe §ése luni taie numai suma
de 18.814 lei.
pénil la implinirea de 1,550,000 lei, 830,814 leT §i 42 banT sil se impliniísca
de la 4i 1 Aprilie Oda' la sfiirOtal luí Septembrie viitor in acest chip.
fug :
lel ban!
192,235, cincI clverturi dupi5 urmarea co ati fost i Ong nun], adia
Aprilie, Mauh, Junio, Mlle, August i Septembrie la orënduite
vremi.
180,000, s se implin6scil i rénduiascg la 23 Aprilie, dupil effertul
Aprilie, in vreme ce s stringe baniT cheltuielil Visteriel, care
dare este maT jos dectIt suma analu.1 trecut a cheltuelilor
de 35,472 let
405,361,12 ajutorinta de vérti Cu 11,257 lel ma): jos cleat suma anuluI
treed socotindu se §i at:6sta la vremea
24,474,60 *e diljda. a mazililor §i luptaOlor.
10,189,99 Ruptele Citmarii i neguptoriT la Sft. Gheorghe.
18,554, Jidovil pe §ase hint
830,814.42
Cu acest chip implinindu-se sarna banilor visteril cat pentra banil im-
datulul chibzuirea ce am putut face este acésta : Ca peste 270,000 lei ce s'au
luat din 01.'6 §i sunt sit se ja §i de la miriI (?) din socotéla zachorelii anuluI
trecut i 100,000 leI ce s'ail strins cii slujba ajutorintei de iarnil actin), care
fac 370,000 lel, sa se mai ja din tearil osebit 'Atli la sfilr§itul lunel Marta)
viitor 450,000 la adia :
100,000, SA se stringt1 impreuda cu. 180,000 leI co se vor rêndui
luna luT Aprilie amain, dupifi cum s'aii (jis alai sus in locul
cheltueliT VisterieT, care s'A se respurapi numaT de locuitoril
birnici afara de scutelnicl.
250,000, Sit' se randuiascri, §i s'a" se stranO in anal acesta ca numiro
de imdata tä'ril romilne0T, tocniaI in vremea aceea cfind in
anul treed s'aïi luat §i s'ail stráns banil zacherelit
100,003,-- So vor striinge impreunil ca slujba ajutorintel de iarnli a anu-
luT viitor dup6 cum s'a urinat i in anal acesta.
450,000,
AceOia §i cu. 350,000 let ce s'ati Nat i sunt sit se ja in socoteala
treed fac 820,000. Peci panil la impliuirea sumeI rindatulul clit vor
 ISTORIA ROMANILOR 47

Din t6te anaforalele boierilor se vede cä nu prea se lnduplecA

a scade birurile, cari nu pro umerit lor apésati, ci pre ale celor slabi
§i neboieritT. E nostimd teza ce ati sustinueo Divanul, clt deaca s'ar
prea upra de birurt téránul , s'ar deda la petrecerl §i la lene-
vire !
Dect nemultämirea birnicilor este pe Otà lioa mal mare .5i
pe ea compteazä Rusia, ca sa tulbure, la trebuintd, lucrurlle In tearä,
prin tearä In Orient, in Turcia. rata de ce guvernul rusesc prin
general consulul seí face, In 1804, noue demonstrante guvernulut tul

maI riámäne se vor lua din tara in anal viitor ca bunä, chibzuire dupl; starea
si intämplarea anulan', fiirri a nu simti multä greutate locuitorif i atuncea
de va fi cu cuviintä si va socoti a se face de isnoavä asezare i alcäluire bi-
rurilor anuliff ca temelnia indreptare si de o potrivii cumprtnire a Oril.
Prea Inilltate Doamne, ~al ca chipul acesta ce 'l arättim nti d'djeluim
färä de inloire ca niel locuitorilor póte sä se pricinuiascä sinqitdre sarcinei
saú str:chciuni jai-vial se rainduesc a da ce ah' dat si in anil trecutI si tot
sub aceleasi numirI, dar nicT. zaticniru trebuinta inidatulul se pricinue$e
ca intärzierea asezilriI nonfl. Cind dar ver fi po la tinuturI si din ce): mal
ispititl in ale pämentuluI stiinta si aleg dregritorl, apoi nieT l'Uta greutate
nu vor simti locuitoriI la implinirea aceasta, cricI alisverisul t'axil' se urtnézil
ca folosintil si sporire, resuflare de havaleli a,t avut din ceasul ce ah lacre-
dintat pronia cereascri ochrinuirea inaltima tale ; femäne numal ca Upe' cura
s'a arätat milostivirea InáltimeT tale prin faptil de s'ah scázut si din coa din
I-iä anal ora sarna socotitä a birulul tilreI si s'al usnrat i acum ca indurarea
milririT. tale din suma imdatulul, pentru care d:n partea norodului aducem
iná.ltimei tale multilmire de obste Se adaugI milostivire a se da cel.e mal pu-
ternicl porund cätre dregtitoriI tinuturilor spre a ?mina cumptna dreptatil la
strângerea banilor chellueliI a uforintel de vara fi a rindatului, potrivind
din vreme in vreme puterea cea adevtfratä a satelor rara' interes i hatir, fe-
rinlu-se prin infeleaptcl, caduca cercetare de starea cea adev'eratä a tinutuluI,
iar na prin neadeviárate i pärtinit6re aretilri a unora si a altora sä se insole
inaircintind peste cuviintä uncle din sate, ca care chip poste sä le aducli stri-
ciiciunI; care mesto cutre dregäted. poroncI lucrändu-ce ca intärire i privi-
ghere pururea de caro Domnia luT Vel Yist. nu mima): ch acéstä bunä stare
va putea fulosi si acum spre statornicia 5i intemeierea trtril, dar va re'tnänea
si mai in urmii inlesnire la viitorul au, pontru or-ce alaftiire a biruld se
va socoti ca sil se facá in tara.
T.Trmeazá. iscuiuitarile Mitropolitule i boierilor.
48 V. A. WIECHIA

Alex. Moruzi, 1mpärt4indu-I acestuia observärile de la St. Peters-

burg In favtrea birnicilor moldoveni
Inainte chiar de aceste protestdri muscalescI, vedem o mare adu-
nare a DivanuluT terei, care face, in 1804 Iulie 5, o nouä necjare a
birurilor 2).

Cu referintd la dmdatD avem de la Al. Moruzi actul urmätor: 0)

No l Alex. Const. Ifloruz Troevoi ca mila lai D-de5 Doran ttYriI Noldovii
citit inaintea DomnieI mele anaforaoa ce ah fAcut cAtre noI D-lor
boierif pentru chipul cura are s'A se urmeze darea biritlu.i analuI acesta la
Visteria DomnieI mele i pentru banil Indatului ce sunt s se dea de aice
la tema rornaneascA dupii Sft. Hatihumaium i duplí inadins vrednica de In-
chináciune poruncil. i fiind cá D-lor boieriI ali tf5t1 sciinta pentru aeeste rin-
duelI i pentru starea féril, ai judecat eu cale aetsta 1nadins armare in anul
acesta, adeverind c chipul acesta este cel mal cuviincios acum in vremea
acésta i cá nu se va aduce greutate s3.i stricáciune birnicilor i fAgä'duind
cA vor lua silvArsire aceste ca multAmirea i resiflarea locuitorilor, fára niel
o sdruncinare a unel pArtI; Se dh' voill dar si de ciare Domnia mea VisterieI,
ca s'A /tila a da pentra acésta acele de pe vromI obicinuite cArtI gospod. §i
fiind-cA dupi5 a Dumisale boiorilor socotinti, scutelnicii n'al 85 intre la bant
pentru imdat, porancim, ca sA serie crirtile DomnieI mole cAtre ispravnicl,
ca afara de scutelnicit ce ah s'ft seutéseä' dup6 isvcidele visteriel, coi ce
vor trece si or care vor fi, sä se puie indatii, ca se prinIA i aceia dupë starea
lor, usurAndu-se Iii cAt s'o pute.1 birnicil. Pe lAngA acésta poruneim, ca sa se
dea de la Visteria DomnieY mole poruncl. eu Irle catre ispravniciI tinuturilor,
sri facá acele cA(jute cercetArI, prin biza,' i chibzuitä,' r4nduial5 pentru atarea
flepe c5ruia (inut f i a locuitorilor satelor, cu Luna' dreptate i farcl grefalra
Si sa trim;t5 lamurite isvdde la Visterie, ca dupé acele 8á se faca cádutá in-'
dreptare pi cumplinire, dupé' cele prin Sft. Ifatihumaium vrednic de inchinaciuni
date poruncI pentru oeratirea i resalarea siiracilor locuitorI. Dattlre este Vis-
feria de a pururea a parta de grijil pentru tóte acestc, dAnd cAtre ispravnicI
Innoind acole cuviincióse poruncI i povèluirI, cum i ispravnicil urmAnd

VecjI notelo RusescI, filtra acest obiect In Uricariul, Tom. IX, pag.
118-123.
Ve(Jí' condica Mitropoliel pagina 41 si Uricariul, Tom. I, pagina
8-29.
In condica Mitropoliel de la lag fila 24, maI existil o falmácire dup6
hrisovul grecesc a luI Alex. Moruz tot relativA la aseqarea dArilor. Ve(11 si
condica Academief 1, pag. 205.
 IfiTORIA ROMANILOR 40

privighere acele cuviinci6so chipurT ca se pith' lua fázi turburare aeele dose-
vérsire si cat se píe mat adevëratil sciin, ea in vreme sá facii care Visterie
insciintilrile are-tate, de pe care are sil se facii cersata cumpänire, precum pentru
acésta si D-lor boierii prin anafora no fac arRare, care de obste folosit6re
fiind sit se Elea cum mat in gro.b6 i vor fi mai bine primite. lar cand la
urmarea cereetilril si indreptäril ce are sä se facä, se vor depärta de calea
dreptätil, din nebägare de sbma, lenevire, patimire, seati pentra rail castig, sti
scie, a in loe do bane rosplätiri dilute la eel vrednici i credinciosi, vor cas-
tiga asupra lor turbararea Domniel mele i nu se va ierta lor pedépsa pentru
strimbiltatea ce vor face pentru säraci i ciltre hränitórea lor Patrie, nu va
lipsi si dupri acésta Domnesca si pärintésca asträ purtare de grip, cercetand
pentru celo urmät6re i atland a fiesce cAreia pä'rti stare, dar si Vistoria se
va invinuvrtti ca dare de respans, deaciI nu bine si dupt; cuviintä se va arma
aceste spre folosul i resutlarea locuitorilor, fiind dat6re pentru totl a parta
de grijil si a lua seam i fiind ca privighere a da dregatorilor si altor réin-
duiti cele cklute povätuirl i indemnäri i cercetand nelipsit pentru cercetil-
rile si fapte'm lor.

Ca se ne putem da mal bine séinä. despre situatiunea Orel, la

aseçtarea acestor biruri, in 1804Eulie, se cuvine sa resumam aci
tabetele statistice intocmite pe judetele tere't si se facem asupra tor
unele observatiuni.
Observam eä statistica acésta se face in vedere i ca agita-
tiunea agrara ce am semnalat ca se intèmpla la inceputul Fecoluttii.
Domnitorul votesce sii scie ce fel de painènturi sunt in fle-ce sat si
déca este loe destul pentru agriculturä i ptisunat?
Condica ludilor coprinde urmatórele rubricl:
a) No. 6menilor s66 liuçlf din fie-ce sat;
Repartitiunea birului pe tref rani;
e) Suma tolalá a birului pe un an;
Judetul, ocolul si numele mosira, Cu aretare de modul cum se
hranesc locuitorif de pe mosie si de ail destul loe ori nu?
e) Scutiti fárá bir ;
f) De cine sunt scutiI acestia

1. Condica Mitropolitului Moldova' fila 11 verso si 12.

Istoria Románifir de V. A. Urechid SECOLUL XIX.-X1.--4

 V. A. URECHIX

Dam in nota, jos, tabelele aceste importante.

Din cifrele statistice date in notä constatam, ca in Moldova la

Tabel general

d TINUTUL OCOLUL No. Anual ScutitT Mazilil

liudilor totalul bir.

Berhometele . 1.611 139.220 si

Siretul de sus 1.962 plus
a a gios 2.117 156 la MazilT
1 Suceava . Moldova . . . 1.642 387 RuptasT 314 18
c=olmuzol . . 1.529 183.30 Rapte.
MunteluT . . 647 180 SuditT.
Total . 9.508 140.136,30

Muutele . . . 918 126,712

a de sus 2.135
Petrel' . . . . 1.323 mazill 1.128
2 Niamtul MijloculuT . 1.366 ruptasI 1.509 381 116
Bistrita . . 1.024 rupte 1.573,60
Siretiul . . 1 330

Total . 8.086 130.472,60

Ocolul de sus . 1.655 MazilI . . 88

3 Roman a a jos . 901 RuptasT 187
a a mijloc 2.409 Rupte . . 21
Tirgul Roman 160 Bresle . 104 339 88

Total. 5.125 76.923

 ISTORIA ROMINILOR 51

inceputul acestut secol nu era ti de cAt 96.371 de birnici, cari, plä.tiaii

1.009.989 leí. In anésrá sumä inträ §i biru a 1 669 de mullí, a 1.428 mp-

re8umàtorFi

Ruptag Ruptele Sud i tT JidovI Bresle scutite

Visteriel de prin sate

27 474 Liad'''. si anume

11 rapte 8 30 120 SlujitorI aI IspravnicieI
la VisterieI prátind iar 36 in srtul Boroia-Bogdli-
9 plraind nu- de 2 orI 33 noscI.
mal: de 2 or1 pe an. 29 1 Copil de casrt.
pe an. 11 20 Postelnicet
263 Preott
166 ' 19 DiaconI.

4 938 si anume :
6 a) 224 SlujitorI ispravnicescI
6 din Letcant Garcina,
145 48 9 TurturescI, Gura vil".
4 b) 10 Slujitor ai c4pitanuluI
6 de Niamtii ot tirg.
1002 e) 99 niel ot Bicaz.
cl) 3 CopiI de calt.
135 e) 14 Ciocli din Piatra.
30 PostelnicI si altI cu
&l'II de ertaro.
f) 384 PreotI.
164 Diacont

21 339 si anume :
9 a) 120 SlujitorI IspfávnicescI
13 din AverescI, Radial,
187 21 743 BrIttescI, Sagna.
h) 19 egpitanI de Baltag din
117 Rufetul agieI, in Odobescl.
1 d:n Rufetul pitgriet
,
1 , Portariel.
1 Copil de casA.
1. Molí de coi din orasele judetulut 1 Aprod.
2. plus 100 din Piatra Niamt. 20 Ciocli.
3. JidovI hrisovolitl de Roman plIttind pe 3 AparI. 20 Postelnicel.
t6tit luna. 102 Preott 21 D:acont
52 V. A. URECHIÀ

ta§i, a 892 rupte, iar scutiti Cu diferite numirl era!) de o parte 5.168
indiviçli §i cu nume de breste 11.269 de indiviçli. Intre ceI scutitl de

6 JUDETUL OCOLUL No. Anual Scutitt MaziUT.

Z liuqilor totalul bir.

Bistrita de jos .
I

1.841
» » sus . 861
Tazläul de sus . 569
4 Bacää . » särat . 903 139.811'60
221 43
» de jos . 1.220
TrotuquluI . . 1.258

Total. 6.652

I il

Rädiciunt . .
LunciI . . .
1.562
1.440
26.896
23.392
I 3
13 ---
51 Patna
Zabrautri.
t.i§iti2i .
. .
- .
1.252
825
24.752
14.584 --
45
--
Vrancif .
Garlilor . . .
1.706
1.141
48.400
48.864 10 ---
Milcov de sus
» » jos .
Ghiliescilor .
1.150
667
1.503
15.004
9.256
15.180
45

-
8 --
Total . 11.246 166.528

Polocin alai.' 1.054 16.972 32 --

6 Tecuciii .
Berheciä .
Zeletin .
MoineecT . .
.
.
930
1.006
804
15.464
16.014
12.492
56
28
90
-
Tirgulut
Tirgu.1 Tecuciu
.
.
997
846
169
18.120
14.600
2.436
30
23
15
--
-136rladaluI

-0c.

401
Total . 6.242 100.761
314

1 Prin atunurT
§i vii.
 ISTOR1A ROMANILOR 53

boieri si de manästirl, ba si de boieri gred si de turci, gdsim, la Oc-

tombre 1803 o card de slugi scutite in nurntlr de 5.355, din cari 4.189

Ruptas
Ralptele Suditl Jidovi Bresle scutite
Vistoriel de prin sate

2 1.251 liu41, care

8 130 SlujitorI IspravnicescI din
3 ScortenI si LeontinescI.
80 79 17 2 76 PlilesI ot Totrus.
220 PlilesI ot ComiluescI si
38 Iunca.
508 Rueftul ()end.
53 9 Ciocli.
8 la casa menziluld.
15 PostelniceT si alti ea cArtl.
185 PreotI.
91 DiaconI.
,

_ _ 5
___ __ 34 ___

28 47 Bresla negutitorilor cu ca-

10 sapiI pitan I si alisveri-
19 sul ArguluI.
28 6 Liwjf. samesiet
9 _ 45 Haimanalele.
3 160 Sluj.is pravnicesc in Mates
OchesescI.
5 Copil de cask%
98 ' 2 ArmiíseI.
1 Aprod.
1 CoprinsI In if ra to- 40 Postelnicei si alti ca eft*.
tau l a birnicilor. 195 Preotl.
156 DiaconI.
54 V. A. URECHIX

anume ardlatf pe la boierf, 244 slugf mönastiresci, 667 slugT de jup6.-

nese vkluve, 30 la Divan Efendi, la besleagti. Agasi din Tassi, la bes-

6 JUDETUL OCOLUL No. Anual . ScutitT Mazilit

1iu4i1or totalul bin

7 Covarlui 4 Ocoale i 3.591 66.283 71 113

Tirgul Galati MIìt mulli cu mazili, rup-
ruptag §i tag §i rapte.
rupte.

8 Tutova 4 Ocoale i 4.090 82.614 459 330

Tirgul faril rnazili ca mazill, rup-
rapt*: §i tag §i rapte.
rapte.

9 Vadui . 5 Ocoale 2.654 41,422 182 188

Mil mazili,
ruptag,
rapte §i
negufalori
 ISTORIA ROMINILOR 55

leaga din Foc§ant, 11Arlad, ctc. §i in fine 159 slugi scutite de diverse
autoritAll, dragomant §i consult stròini, etc .

Ruptas1 Ruptele 8uditi: Jidovl Bresle scutite

V isterieI de prin sate

500 Liudl, ingt

160 SeimenI pgrcillabef.
259 35 183 18 20 VozarI (marinan).
15 a capitantilul de Covurlui
82 CglArett
31 Calrirasl.
20 PostelniceI, etc.
115 Preotl. 57 DiaconI.
568 si an ume :
111 slujitori isprav. din maI
26 37 30 Jidovi multe sate.
In tirg. 12 SeimenI a curtiI.
24 Seimen1 hiltmlinescl.
36 Armiíset
3 Copif din eas5.
48 A.prozI. 45 Postelnicet
167 Preotl. 122 Diaconi.
1001
117 SlujitorI ispriívnicescl.
96 SeimenI htitmiinescI.
192 38 4 16 Jidoff 2 LefeciI aI hiltmilnieI.
88 SeimenI aI carp.
22 Seimen1 al hagief.
18 DAr'äbanl.
8 Rosa'.
13 LipeanY.
4 CglifrasI de Tarigrad.
17 ArmiiseI aI armilsieI.
29 Därabanl idem.
106 Aprozt 10 PortgreI.
172 Copil de casa.
2 FustasI de Divan
19 Podan.
24 LemnarI at curtiI gospod.
2 CilpitanI de billtag.
21 Ctirbunart gospod.
35 PostelniceI, etc.
117 Pre*. 79 DiaconI.
56 V. A. URECHIÀ

Intre cet scutiti co name de bresle afläm 2 612 slujitori isprAv-

nicPsci i 6ment inarmati, Cu diferite niirniri alti 1.300, vre-o 200 de

c.; JUDETUL OCOLUL No. Anual ScutitY Ilazilii.

liudilor totalul bir.

10 Facia 5 Ocoale 4.381 :i8.656 169 245

MI mazilI,
rupta0,
rapte, etc.

11 GreceniT . 757 11.029 1

ctt rupta0,
rapte §i
strbt

12 Codru . 832 11.834 10 20

ca mazilf
i 2 Orb'.

13 Hotiirni-
cell): . . 2.264 20.652 2
cu mazill
rapta§1. §i
1
rapte.

14 Orheiti . 12 Ocoale i Ur- 13.754 249.235 103 648

gal Chiqinetl. ca mazilf,
rupta§1.
rapte §i.
565 strbT
din Orheiti
 ISTORIA ROMINILOR 57

copii de casä, 4.000 de plaiasf, 444 postelnicel, 508 rufetasi al OcneT,

si peste 120 c515rasi de Tarigra d. Evreii din tòte satele Moldove) abia

RuptasI Rap' ele Suditi JidovI Brosle scutite

VisterieI de prin sate

383 limy, insA :

143 70 -- 14 jidovl 125 SlujiturI ispriivnicescI.
in sate 1 Porairel.
4 jidovI in 6 AprodI.
ralciii '1 Copil de cask'.
42 In Husl 25 PostelniceI, etc.
121 Preoti
104 Diacont

7 3 _ 92, din care :

74 SlujitorI ispravnicescI.
16 Preoti.
Il
2 Diaconl.

12 jidanY 76 Ing :
59 SlujitorT isprgvnicesci.
16 Preott
1
6 Diaconi.
I

162 Jug :
2 14 13 in sate 135 SlujitorI ispiivnicescl.
24 ProotI.
3 DiaconI.

183 192 90 jidovI 1.569, insii :

din sate 330 Slujit. s6rdiirescI in antelo
149 In tir- Cosusna, PeriSicina, Ba.
guile Chi- cioiti, Sirlitel si Buiucant
sinert, Or- 50 Slugitorl aI Polcovnicului
heid si de Chisineu, ideni.
Trilanistl. 604 Slujit. CdpitänescI din sa
tele Spea, DubhsariI-vechI,
CFI-idea, Jora, Rä'zi na. Bri-
teniI. 2 Calaras1 de Tari-
grad. 50 PostelniceT, etc.
H 412 Preop". 121 Diacont
 V. A. URECHIA

sunt in nutar de 2.340, iard cel din telte ora§ele nu ajung la 1000. Ca
sä vadt economistul pericolul In care ne afläm, compare aceste cifre
relative la evreI cu cele ale statisticeI actuale !

d JUEDTUL 1 OCOLUL N. Anual ScutitT MazilI

liulilor totalul bir.
1

15 Soroca . 7 Ocoale 1.011 144,288 144 124

16 Herta . . 2.018 23.064 128 2

ca mazilY,
rupta0: i
rapto.

17 Dorohoiti 4 Ocoale 5.460 83.449 46 15

cu mazilT,
rupta§T 0
rapte

18 Botopnl 4 Ocoale cu térgu 4.279 74.056 189 7

cu mazih rup-
ta0", rapte 0
negutgtorI hr i-
swolitT

Harlä'a 5
'5 Ocoale 0 térgu 4.396 71.999 491 20
19
 ISTORIA ROMANILOR 59

Biserica scutea §i ea 2 823 de preoti, 1.031 de diaconY §i 179 de

ciocli.
Deacä am socoti la un Ice num'erul birnicilor cu al scutitilor de

Ruptas1 Ruptelo SudifI 1 Jidovl Bresle scutite

Visteriel 1de ptin sate
bee e.) 02 o
5 CD g3, 0
380, insa :
47 162 = 1 4= c2
... 03
es t!1 'TO
129 SlujitorI ispravniceseT.
ari-...
E P2-.
.41 398 Slujitorl capitiinescl din
CD cp Z.
,....0 CD ir
5 sate.
t e a' 2 CalarasI de Tarigrad.
ii i g ,:, ...z 30 PostelniceI, etc.
c)
r7
17:
CD e0 co
228 Preoff.
z ,-.El
o==w -r, 43 DiaconI.
s.. C ,... 13..

10 99 300 106, insa :

41 Slujitorl ispravnicescT.
6 PostelniceI, etc.
49 Proof)...
7 Macon)...

60 prin sate 272, insa

150 in 96 81ujitorT ispravnicescI.
Dorohoiii 10 PostelniceI, etc.
145 Prooti.
21 Diaconl.
1

0 5 5' ce
77 -- -ci ,IZ CD 363, insa
'....."'gg 7 138 SlujitorI vornicescI.
0 C' 4 40 CiocliI
4.' -11
75 ,-
D2 ...' 10 PosteiniceI, etc.
135 Preofl.
..L.

=3 0 .=.' SZI ,cp

.T... 22 DiaconI.
CI 00 e.? a

17 16 60 prin sato 293 insa :

60 in Har- 120 SlujitorI ispravnicescI.
Mr'. 10 Cioclit.
136 in: 20 PostelnieeT, etc.
tefilneseI 130 Preofi.
13 Diacon.':
60 V. A. URECHIN

tot felul §i am adaogi i numèrul boierilor, dup6 lista din Uricariul

tom. VII-lea, pag. 378, am ajunge, pentru Moldova, abia la o po,,ulatiune

6 JUDETUL ()COMM No. Anual ScutitI Mazilt

Z liucjilor totalul bir.

20 Carligii-
tura . . 2 Ocoale 1.832 20.811 206 4

21 Ia'í . . 7 afaril 9.718 132.645 729 312

de°coal()'
ora§ul lag. ca mazilY. cu 360 161 de
rupta§T, la BejenarI.
rupte, 30
bejenarT ot-
cordon i
40 jidovI.

1
 ISTORIA ROMANILOR 61

de circa 121.000. Socotind acésta cifrrt ca capl de familie i immultind

Cu 5 am avé a§a dar pentru Moldova (afarii de streim) abia o popu-

Raptasl Ruptele SuditI JidovI Bresle scatite

Visteriei de prin satel

4 8
264, insa
49 SlajitorI ispravnicesd; 39
Seimen1 hatmänescI ; 18 Seim.
21 prin sate hagiestl; 16 Darabanl hagiesci:
70 in tèrgu 1 Talumbagiri ; 2 CalarasI de
uranios. Tarigrad ; 1 Lipcan ; 3 din ra
fetal pitárieI ; 1 din rafetal is-
pravniciel; cartel gospod. 5 Ar-
maseI; 24 Darabanl de temnite;
9 PortreT; 2 Copi din casi;
10 AprodI; 6 Fastasi i de harem;
6 PostelniceI si all): ca cartI;
59 Preoti ; 11 Diaconi.

1.687, insa
104 34 -- 148 jidovi 234 Slujitori ispravnicescl; 126
prin sate. Podan; 192 LemnarI al carp'
gospod. ; 65 CarbunarI, idem ;
85 Comisei al. ComisieI si Pita-
rieI; 61 SlujitorY aI VorniculaI
de obste; 121 TimirasI; 1 t Sei-
menI hatmanescl ; 76 CrilarasI
hatmanescI ; 18 Lofegil idem
.
23 Seimenl. hagiescI ; 9 Dilril-
banI ; 24 RosiI; 8 Capit de bal-
tag hagiescl ; 5 LipcanI : 3 A-
proll , 4 Calaras/ de Tarigrad;
22 Fustasl de vatra aI ArmilsieI;
1 Armi1§e1 al Armiisig; 16 Drt-
riaarill ; 6 CopiI de casa ; 21
Fustasi de Divan si de harem:
11 Portara ; 2 TeslarI aI mirth
gospod.; 12 SeimenT, idein ; 12
Thietorl de lemne al cartiI
gospod.; 51 Joldonarl; 100 Dar-
varl al Comisid si Pitaril ; 35
PostelniceI s'i ca ciirtl de ier-
tare ; 266 Preotl ; 51 Diaconl.
62 V. A. URECHIÀ

lal,iune de peste 605.000 locuitorf. Ori cg, catagrafia ilcut5. sub Moruz

6 JUDETUL OCOLUL . No. A.nual Scatifi Mazill

liudilor totalul bir.

22 rèrgul lag 1.052 12.565 lei. 650 22

in care intrii
mazili,rupta§1
rapte §i 1596
leI de la ne-
gutiitorii hri-
sovolief, 27 ch.
starea I ei 79
de a II-a.

11
 'STOMA ROMANILOR 63

a fost eronatti, seail ca teara, lucru ce este Rate posiNI, era cu totul
pustillä in urna atdtor nenorocirT ce cOuserti asupra ei.

Rupta§T Ruptele Suditl JidovI Bresle scatite

Visterief de prin ate

1.371.
3 66 367 AT AgieT: insil : 76 Seimenl :
In jora,idovii
8 DarabanT ; 13 RosiT ; 10 Ca-
pitarn de BAltäg ; 31 Tulam-
bagil; 9 Trambaci: Dobo§; 24
Apart
AT HatmanieT: 13 Seimeni :
1 Lefegiri ; 2 Calarag; 4 Trull-
bad' Dobo; 2 AparT.
20 Fustag do Divan i de
Harem ; 3 Copii din casrt ; 1
Comisel.

Vel portar : 27 PortTirei ; 9

BeOit
AT artnAqiet : 3 DarabanT ;
14 Mehterl cref,:tinl; 7 Topeit
9 Trombaci, Dobcq.
AT isprilvnicil Curter : 30
Lemnart teslarl i chetrarl ; 5
otrarl.; 7 AparT.
34 Crd'ArasI de Tarigrad ; 30
LipcanT.; 60 SeimenT al curtiT;
7 Suilgii. 2 PodarT ; 9 Timi-
rag ; 28 i cantara-
gil al: VäruiI. 33 CazapT. 289
Iffilrginel'
Suditl rusescl din care : 232
Cre§tinI, 57 JidanT. 243 Sa
cliff AustriacT din care : 102
cre$tinl; 141 JidanT; 86 Ciocli;
112 Postelnicel ; 101 PreotT ;
9 DiaconT.
64 V. A. URECHIÀ

Puierea armatil, ce brurnä era, numèra apri5pe la 1300 de ()mew',

(seiment 825, fusta§i '269, aprogi 171 §i vozari 20). Vozaril serviatl
Resumat

-
CD
Locuitorl Mr- CD co.
Hid pe judb- Suma anualli
tela la §ir
cum staft In a birulut
:-.
:-
)-
-._ , ,
'FA..
at/

al
o
af
'-'
t,..
o
"TD C
CZ
co
).4
oC.- c'd
-C1
8
Bresle
urmli. ci3 r-=: g 1:-4 '-' iS.i '-' 'ft,

9.508 110.126 314 18 39 11 160 - 474

8.806 130.472 381 116 145 48 35 100 928
5.525 76.923 339 88 - 187 43 74 339
6.979 139.811 221 43 80 79 15 32 1.251
11.246 466.528 124 - - - 5 -- 559
6.242 100.761 314 - - 98 11 - -
3.591 66.283 71 113 259 35 18 - 500
4.090 82.615 459 330 267 37 - 30 568
2.654 41.422 182 188 192 38 16 - 1.001
4.831 58.656 169 245 143 70 14 46 583
757 11.029 1 - 7 3 - - 92
832 11.834 1.0 20 - - 12 - 76
2.264 80.652 - 2 2 14 13 -- 162
1.011 144.288 144 124 47 162 686 - 380
2.018 23.061 128 2 10 4 300 - 106
5.460 83.449 46 15 5 3 60 150 272
4.279 74.056 189 7 6 77 35u - 363
4.396 71.999 491 2u 17 16 60 19 i 293
1.832 20.811 206 4 4 8 21 70 264
9.718 132.645 729 312 104 34 148 - 1.687
1.052 12.565 650 22 3 66 367 - 1.371

96.371 1.609.989 5.168 1.669 1.428 892 2.340 704 11.269

 tstotuA noMANtL01,1

pentru poIiia Dunärel. Inca prin tratatele de Kiuciuk-Karnardgi Prin-

cipatele fura obligate sä aibd vase pentru politia Dunaref.

120 Blunter): ispravnieesei 263 Preoff. 49 Diacont 20 PostelniceI

224 » 1 384 3 164 » 30 *
10 1 aT ciipitilniel.. 102 s 21 D 20 D

120 e , isprAvniceM. 185 * 91 » 15 *

19 » a): capitiIniet 195 i 156 D 40 1
130 » isprrivnice$1. 115 * 57 D 20 i
160 » » 167 1 122 / 45 i
111 * * 117 79 35 *
117 * * 121 * 104 I 25 *
125 & * 16 D 2 30 *
74 » I 1.1 D 6 * 6 D

59 » » 24 » 3 i 10 »
135 » 3 228 » 43 * 10 *
129 » » 49 * 7 » 20 *
398 * 1 145 » 21. i 6 1
44 * / 135 » 22 1 112 *

96 P 130 » 13 »
444
138 » D 59 » 11 »
120 z *
276 * 51. * 99 P160.
49 *
' 101 D 9
305 *
234 » »
2.823 1.031
404,
2.612

14 Cioeli. 4 Untir. de Tarigr. 172 CopiI de easii. 48 Aprozi.

20» 2 » / 1 106 »
9» 2
40.
10.
4
76
34
3
1
»
3
a
,
7
10
D

178 171
86 1
120
179 502 Rnfetul ocnit
Oastea.
529 &linen): prin Wet° ;
17 Arm4e): ;
29 Darabant ;
54 Fustag;
41 Diverse arme;
20 Ifarinarl (vozaff).
Totora Romanitor do V. A. Urechi4. Eiseman XIX.IT.-6.
66 V. A. URECHIÀ

Ocupandu-se de regularea biruluI èrií, Moruz n'a trecut cu ve-

derea pe Mazill, si in 1803, Martie 20, allí dat hrisov recunoscend pri-
vilegiile acesteI interesante clase din neamul romanesc 1 Al. Moruzi
ordonä ispravnicilor respectarea privilegiilor Mazililor, neindrasnind a-1
supra cát de putin peste currinderea hrisovulut «Al 2-lea sa adunI
dela fiscse-care ocol cate 5 6 mazill din cel mal de frunte i sa le
citescl copia hrisovuluï, ca sá se insciinteze Cu toti de mila i punerea
la cale ce am facut Domnia mea pentru densa. *i al 3-lea poruncim
stee copia hrisovului de a pururea la semesia acei ispravnich, impreunä
Cu alte trebuinci6se hartil i sä avem réspuns ca al luat cartea Domniel
mele impreuna Cu copia hrisovuluI».
Cetind actele de mai sus relative la mazilf lntelegem ca are drep-
tate. Draghicl cand spune ca : «treptele privilegiate, precum ruptasiI,
ruptele visteriei, ruptele cämäril gospod i maziliT, carI erati Imprästiall
neregulat cu darea la felurI de zapcii al StatuluI, pus inteun
estract i i aft supus pe totl catre Visterie ca condeiele lor osebite».
In condica Mitropoliei Ia0, 2 cu data din 1803 April 2, sunt cärtile
domnescl catre to5te tinuturile comunicand hrisovul In fav6rea Mazi-
Mor sí (M'Id instructiunl pentru apérarea lor de abuzurile i despo-
tismul ispravnicilor.
Tatä acéstá carte circulará :
«Duré multe jalbe ce ati dat catre Domnia mea Mazilii din t6ta.
Vara pentru asupririle ce li sé pricinuesc de la o vreme incóce, stri-
candu-se t6te privileghiurile lor, ce aCt avut mal 1nainte, cercetand
Domnia mea ,hrisóvele lor, ce le ají de la alt1 Domni mai inainte, cum
si de la Insasl Domnia mea, din cea-l-altä Domnie a nóstra alce la
Moldova si urmarea ce se pizesce pentru dènsil acurn, s'al) cunoscut
ci Cu adeverat sè al% asupriti i supératl peste randuiala i rara drep-
tate. DecI bine-voind Domnia mea a-1 pune si pe densit la cale, ca
si nu fie intru acésta supérare i sä li se pazésca cele cuviinci6se
privileghii, precum s-ati socotit ca cale si Cu dreptate, facut acum
de iznoavä hrisovul Domniel-mele cuprindétor de Vd:a urmarea ce s'ail
gäsit de cuviintä a se pazi pentru densil, de Pre care hrisov scoten-
du-se asemenea copil i iscalindu-se de catre Vel Vist. sè trimite
Dumitale. Ce dar poruncim D-tale, ca sé fif urmätor si D-ta i ()mena
D-tale la t6te intocmal dupd cuprinderea hrisovululn.

Ve41 13ricartil tom. III, pag. 79 9i. 145.

Pag. 23 verso.
 ISTORIA ROMINILOR 67

Nu putem aduce tbte actele ce cunóseem pentru miluirI si scu-

Uri acordate de M. C. Moruz. Ne märginim a reproduce aci un hrisov
acordat lui loan Adamachi, ca remunerare pentra serviciile aduse
Wei prin comerciul ce fäcea acest naintas al neuitatulul Adamachi,
care a dat Acaderniei tòtä averea sa

I.. Alexandra Constan iin Moruz Voevod, Domnul Moldova, intrtresce lui
Ioon Adamache scutirile date de Dona auteriorI.

Cu mila lai Dumnezeft 16 Alexandra Constandin Moruz Voevoda,

Domn th'ri) Moldavia.

Facem scire ea acest hrisov al DomnieT Male pentru Adamachi loan, de

aice din ora$ul E3iI, carel, prin jaloba ce ail dat cutre Domnia Mea, a.ti fäcut
aretare, ea are hrisoave de miluire de la eel' maT inainte de NoT luminatT
Domni, rugändu-se, ca $i de cAträ Domnia Mea su i se intareascii acéstä mi-
luire. DecT cercettind Domnia Mea i ved8ndu-se $i hrisoavele de miluire
incredintändu-Ne de slujbele sale $i de folosul ce aduce cruniiril gospod, cum
$i de alisveriN1 ci aduce lecuitorilor ca negutitoria care face, n'am. trecu.t
Domnia Mea cu videre rugtimintea luï, ci prin hrisov,u1 acesta hotärim :
pentru aperare därilor i angäriilor, sä nu fie superat in t6tä vreme cfa.
niniic.; iar la slujble visterieT s aibrt a scuti acesto bucate, adicä : doue
sute ship): i sfini de desatina $i tot vinul ce va face din cilia' pogóne.de viu ;
pe aceste bucate, fiind drepte a sale, niel un ban sii nu pläteascä ; cum $i
pentru una ciWil ce va avé aice in teara pentru tinerea bucatelor sale, i pentru
una dughianä ca off. ce fel de marfä va avé aice in ora$u E§if. una crämä
ca beutueä ce va avé, sä fie scutite de banif agiutorintilor, cum $i de t6te alte
däri i angäriT, oft cite vor fi asupra altor *le, dughenT i crA$me deosebit
pentru clece liudi Ornen): strein1 fär de bir in visterie i fär de flies]: un
amestic de bir cu vre-unii din lecuitoril tern:, ce.$I va put() gìísi i aduce de
acum inainte dintealte 0111 de locurl, de peste hotar, cari suí fie adeveriti
prin márturia dregiitorilor de marginT, cuí stint streini, sä fie aperatt qi scutiff
de tot bird visterieT, cum $i do t6te alto duírl$i angärii orT-cate vor fi asupra
altor lecuitort Drept aceea poroncini Domnia Mea dumi-tale vel Agri, i dre-
gtitorilor de margine, i slujba$ilor desiitnici i vädraff $i altor zapcii, de etitro
toti EA' se urméze intocma precum mai sus se poroncesce prin hrisovul acesta.
Poftim dar Domnia Mea, pe alti fratt luminati Domni, pe care sfäntul Dum-
nedoil II va orändui in arma N6strä la domnia ace$tii terT, sá nu strice acéstr'
ci maï värtos se aditogä i sä intäreascrt, pentru a Domniilor Sale vecinic"
pomenire.
6E1 V. A. tIRE6fia.

CAP. V.
Comert. Industrie. Edilitalea fiublicd.
Prosperitatea comertului si seirta breslelor aii atras si ele aten-
Punea inteligentului Domn Alex. Moruz. Posedem de la dènsul actul din
4805, Mai 5, prin care s6 desparte in douë breslele blanarilor si a co-
jocalilor. Blanarii sunt opritt de a face coj6ce, ci numai cusme si blane;
iar cojocarii numaT cojòce. Domnitorul acorda protectiune cojocarilor
oprind vèndarea de cojòce venite din data de cat numai la cojocafi
cari apoT sa le vènla insil.
Este cunoscut de altmintrelea hrisovul clat nPgutatorilor Incft la
Domnia antaia a Moldovii de acestas1 Domnitor 1.
Iassii datoreso luT A. Moruzi frum6se lucraet in imbunätatiri si
etlilitate. Acest domn a facut maI multe cismele in lasst precum si
apaductul prin tot orasul Cu depositul principal seati casa apelor pana
astä-11 aflat6re la manAstirea Golia, In chioscul de unde apa se im-
pfirtea pe la cismelele publico §i boierescY in timpul domnief lul Moruz
si chiar mal apol era 1o3 de intrunire a societatil resene. Aci vinead
boierii, ba si negutatorit, dupe somnul, de-a miaza-zi se ja dulceata
orÌ rahat si apa rece 2
Scrisu-sari hrisovul acesta la scaonul romnia Mole in oraFd EsiT, intru
a doa domnie a Mstrg la Moldavia in anal dintgl.
La anti' 1803 Ellie 26.
Alexandra Constanein Moruz Voevoda.
(_Y7E7) &lima vel Vie. procit.
&ail trecut h condica Visteriei, Constandin Vasa Medelniceru.
Vedi originalul hrisov cedat de mine Academia Romano.
Cine nu cundsce aceste frunvise versurl: serse in casa apelor de la Golia,
de asupra leula din gura cgruia curge apa care apa se imparte in tot orwl.
Etc Tav Ickkov TOW Zwai6iy icrxt Maw cpXoTep6c,
K'sfc Tlv iscaLv To5 Iecdoo uSpoX6at Spoospóc
E'zet ?Mpg, iS6 Spciaoc, int ir5p, Mil vergiv.
E'e0o7cop.at. xvt xsvC wo Surd r4 porpt ¿6v.
O'Xlv p.lacc¡sv vly cp4on; o ,riic Inastoç cgoralp,
0 'AXeaxv6poq Moup6oClc T64 6640)10 6 cott.
VW chrisoval cismelelor din ha de la 12 Ma 1804 0 anaforaoa adusg,
Acad. Cod I, pag. 264-275.
 ISTORIA ROMINILOR 69

*i la Focpni a adus apa, in 10 April 1800, Alexandra cerènd in-

voirea Domnitoriului Ipsilant, ca se tragà isvére de la Pitulosa de pe
teritorul Muntean
In archiva Mitropoliei din la§f se conserva uricul lul A. Moruz din
10 Sept. 1803, folio mare, scris romanesce, semnat de domnitor, Cu sigilul
mare de chinavard, Cu ambule marcf intre lauro cu buzdugane §i pa-
loe; sigilul pérta data 1802. Hrisovul este relativ la impärtirea de ape
prin Ia§f. Ddruesce mitropolief 11/,, mésurä de apä. Mal este un hrisov
al apelor din 1804, cu privintd la apaductul Ciriculuf §i §épte amen12
§i inca un Uric. din 12 Mai, 1800,-8. In fine unul pentru venitul easel
apelor 4.
Pentru conducerea lucrdrilor de edilitate Alexandra Moruz, dupò
pilda muntenilor, insarcina o comisiune speciala numita Naziria de
poduri."
Pavarea oraplui cu traverse este veche deprindere. In docu-
mente de la inceputul secoluluf al XVII-lea se pomenesce de strade
4ise poduri 4. Moruz reparä cu grin41 de stejar de a curmezi§a
strada de la pérta Curtil panä. la Sf. Nicola° cel sarac, &lie& pan&
in strada CopouluI, asemenea podia vechift, podul ro; etc. Sate in-
tregI eraa scutite de dart §i puse la dispositiunea Naziriel pentru la-
crarea podurilor. Padurile t6te erail la dispositiunea Naziriei pentru ta-
ierea grinpor de pavat. DrAghicI spune, ca Naziria deveni o slujbti
forte ban60... de aceea se numia la acésta Nazirie numal boierl mari,
earl se folosead panä la 100.000 lei vechi pe an
De la Moruz incepe ora§ul a fi luminat nóptea cu luminarI de
sea, cate un felinar la 25 de case. Luminatul era in grija celor
magazil. Ace§tia eraa datorl sa puna §i la feréstra seaa tiNheaoa du-
ghenif séra cate o luminare.
Serviciul ce-1 fac açll gardi§til sé facea de culuccii permanenti lualf
cu cheza§if §i puV sub ascultarea lui Vel-Capitan, cel d'antéia zapcia
dupe" Agá. Vel Cdpitan avea grija buneI rénduell i paza felinarelor.
Pentrupaza de népte, Moruz inflinta 3 categoril de strajf §i anume :
prima strap. a Curtif Gospoi, compusa de neferl sead arnautif OgéculuI,
sub conducerea lul Deli-Ba§a, or! a unuia din subalternii sé!. Cate °data
mergea cu acésta strap' nu numal Camarnul cel mare, ci ca sa se aréte
Uricar IV. pag. 88.Acad. Cod. I, pag. 245-266.
Uricar y 38.
Uricar IV pag. 97.
Uricar V, 48 §i 103.
Ved bunrt-tirli actul din 1659 August 9, Pachet 15. Doctunentele
astirei Galata la arh. St.itului, BueurescI,
70 V. A. URECHIÀ

grozav de ingrijitor de huna orènduialä i paza oraplut, mergea insu0

Domnitorul deghizat in straie arnautesci. A 2-a strajä era 41.95. a Hht-
maniet, compusa din Arnautf, Seimeni §i Bulub4e1, sub ascultarea
lui Ba.5 Bulucbn, seaii a vätafulut de Hatmanie (Ore cum directorul HM-
m'afile». Mal adesea conducea acéstä, straja insint lIatmanul. Straja
acésta avea misiunea specialá sä cut' eere suburbiile.
A 3-a strajä era acea a Agif sead Politiei, compasa din roO, din le-
fegit *i din térgovett, sub conducerea vatafulut de lefegii i a Agli,
Vel-Capitanul inlocuia in fruntea acestel patrule pe Agá. Acésta patrula
nu patea sé se abate din stradele ora§ulut prin
In interesal spilalulut de,la Sf. Spiridon din Int, M. Moruzi, care a
construit langa clopotniVá 2 frumése ci§mele (Cu inscripti un' romänesce
§i turcesce) a miluit §i Biserica, cu hrisovul séti din 10 Septembrie 18041.

CAP. VI.
Hotare. - Pamentun ocVate de Talar?' in Basarabia.
Hatihunzaium.
Ne mal remane a face mentiune de done mésuri luate In Domnia
lut Alexandru Moruz ; ambele se referá la aperarea solului teril.
Una din ele privesce hotarele Moldovel despre Ardeal, unde Un-
gura cotropisera din pamèntul téret. Moruzi a trimes in cercetare pe
stolnicul Ioan Varnav Ispravnic de Bacau.
Därn in notä raportul energic al oranduitului comisar, din 8
Tulla 48042.
Ve4I actul in Cod. I. pagina 267 de la Academie.
Instiintare ce a venit de la Dumnett-lat Stolnic, kan Y4rnav Ispravnic
de tinutul Bacaului, pentru indreplarea hotarulai 1Ylotiovel despre Transil-
vania. 1804 fulie 8.
Dup6 cum am instintat cinstite): Visten):, de la 22 a le trecuteT
Iunie, cum a atuncea am priimit insciintarea oberstmlul de Oic Svereda,
s'all ränduit cornisie, care la 28, tot Iunie, au trebuit sa' se arte la margine,
spre cercetarea intindera de hotar ce calcase Secuii. M'am pornit de la 26
Iunie i am ajuns acolo unde am ga'sit si pe tos): aceY orfinduia, din partea Se-
cretariuld oberstiului Cic Svereda, Lazar Perentl', Oral' Reta de Cc, Anton
§andor asesor. Tartler inginerig, Dorvas ingineriti i ea top.' am intrat in
cercetare de comisie ftiand sffirsit cercetAriT, precum in gios pro larg voirt arka.
In mergerea cea dintili a mea acolo, din cercetarea ce am fiicut prin
 ISTORIA ROMANILOR 71

Värnav infundä minunat pe ComisarlI austriacI servindu-se la

acésta ca documentele de botärnicie. Dupä obiceiul lor el voiati sä
legitimeze incäloarea pämtmtuluI térel, schimbänd numele muntilor
0 ale apelor. Finalmente ispravnicul Värnav ca§tiga causa, ca multä
directoral de la poarta lui Grhirmitiu, Porueinicul ofiteriti comandant asupra
strAjilor, nu se vede a fi fAcuttg vre o intindere, de cAt oprirea poenii lul Stan,
partea ce trece in Moldova, de un Ilies Cadar, precum am insciintat de atuncea
einstiteI
La mergerea mea acum de . al doilea, am gtiait de la poeana NY Stan, o
graft's de patru in Moldova pe pdrelul Cighiesulul, care il numesc
Unguril Cioghis Potoc, cale de dotiä ceasurI in curmezis la acest loo, coprin-
dënd in acea intindere i trei ferestreie a locuitorilor Moldovel, ce sunt facute
pe petrelul Cighesului; pentru care mat tiniAiti am stätu.t acolo ca comisarii, ofi-
teriI rAnduitY si le am fäcut intrebare : ca ce chip ail pogorit acea strajä in
Moldova ? i mi'ail dat räspuns, crt acel loo unde asozase straja ar fi fost mama
Austrittca intr'un brad, pi locuihrit Moldova ar fi scos-o i eA pang acolea
ar fi mergAnd hotarul TransilvanieI, unde mergénd mi-ati i arätat un brad ca
o titiiiturA In trénsul in patru commix): sApatri, fiind ca un pAlmac i ma' bine
in copacia, care sä'pg,turii ail is cA ar fi local aceI mane Austriacesci, cc ar
fi scos-o locuitora Moldova. Deci la aceastA arIrtare, cu puterea hotärniciot
i-am facut pe comisaril i ofiteril de aii rè'mas fart& cuvént, i singuri ai i cu-
noscut, cá aá gresala precum cá ar fi fost acolo marca, pentru cá in hotar-
nices in radul semnelor ce sunt arnate, despartirea hotarelor se aratti
Kite marca Austriceasdi in verful muntelui olitariul i din Solitariul, nu
maI pomenme a fi march panä dinaintea porteI luI Ghirmiti, iar ace' brad
scobit cade pe malul pArAalal Cighiesu, ce este curetor pe lêngii poiana
lui Stan, intro muntele Crifitcnicul si intro muntele Fierbicalia ; i de acolo
ail mers ca tota la local ce sZi numesce poiana lui Stan unde am gAsit in
poianA, i isvorul fOntAneI ce este pomenitrt in hotiirnieä, i cetind hotarnica
ascultind glilsuirea hotArnica de toate semnele ce se pomenesc, dupä ce ail
ajuns la pArAul CishiesuluI ail inceput huh's): si jici, cA acol pArâil s'ar fi
kumind pArAul räiArasulai, i ci acea poiang n'ar fi poiana lid Stan (sail
Cotamba) precurn este pomenitA in hotarnicii, pentru cA mantel° Citirgenicul
n'ar fi venind in dreptul ioï, ci malt mal la vale, spre apa Trotasuld. DecI
fiind cA prin hotArnici se aratA, a in v'èrf al munteluI Carricniculta mist si
bouri dumnescI, am filers acolea, drept pe vérf al munteluI, peste pArAul Cighe.
salmi, cam spre meazii-cji indreptul poieniI luI Stan si s'a gäsit un bour
tr'un fag, dar locuitoril Moldova' ce stint trAitorl in acel loc, ail arätat
bouri an' mai fost si fAril acela, i cAutAndu-se n'am putut sil gAsese pentru
a ace" nuei nuli e pacl marl' s'ari gAsit cralutY la pilmAnt putrecji si arqI
72 V. A. URECHIX

agerime demonstrAnd comisarilor vecinului stat, cä el:incAlcasera pa-

rantul terel. Moruzi fu mulifimit de modul cum Varnav se purlä in
sinul comisiunel de cercetare a conflictului de hotare.
insu pentru dovadil ad fost indestal si acesta unul, spot comisara, ofiterii
nu s'ad multOmit a remane acel vé'rf de munte CgrOcnic, ci all inceput
()ice a tot alt munte este Caracnic, mal spre Trotug, i cit sciel bine ca intro
acel manto aunt mai multI bourl, i asa ai parees de m'ad dus spre obcina
muntelul, spre Trotup, pe un plaid pánii la niste copad l inseennaff, pentru cO
de la acel loe sg so despartO doue plaiurt in Moldova ; i maear oh singur
vedea cg nici o inchipuire de bona, acole smug nu ad, dar spre oaregcare
indreptare a greseleT ce Meuse, ail inceput sit fug' strigare i st )icit cum cO
ca adevgrat aceia sunt bouril, si a acel loe este muntele CaracniculuY, dar
eí spre a putea dovedi, eh si aceastii cerera este fell cuvent de dreptate, acolo
le-am cerut sg mg ducg drept in pargul Oighioalui, spre drept curmezesul
picioruluI FilgetuluI alb, WI zic Ungura Fierbic gi trecendu-se pgrOul sg
me duce intru o poeang ca fantang, adecit pooana luI Stan, proem serie
tarnica, care viiciënd crt4 stramtoresc a'nal: da poeana si fantana Fillet partial
Cighies, n'ail avut ce face alta, decal all parcos se mg ducg sg-na deje acele
cergute somne, apucat muntele la vale spre *Ad, ce ail apucat consta
muntela pe ande m'ati trecut ¡nog peste alt Oral pang la Cighieg, ce se
scurg din mantel() CaracniculuI, duc:indume algttuea ea puiräul Cighiegului
uimand curgerea luY, pe care hotgrnica nu'l pomenesce, pentru ea' de ande
s'aq gitsit acel hour in virful COrgcniculd, mergênd drept in poeana luY Stan
trece unja pe din sus de obarsia *Auld' acestuia gi nu mai este nicI un
pgrail, pang in *dui Cighiegului, si de aceea nicY se rnaT pomenesce prin Ho-
tgrnicil alt pgrgil pénii la Cighie i cu toate cit i acest chip ad cOutat, dar
iar poeana si fantrina n'atl gesit sti-mY dea, ce numal pitritul Cighieguld ; cat
din poeana luY Stan ce ea am cerut pang' afarA langg Trota, alta pomnii pe
Orsini Cighiegulta nu ma): este nicgiurT, decelt niste copad i ciuntitT de cetre
un hagi Dimitrie ot Comenesa, calm stint incg si de la acel loe, uncle pasase
strajg, mai dare in Moldova spre apa Trotusuld. DecT canoscênd si la aceasta
ce all gregalg, ati intors i ail Jis, cg ea adevgrat aceea este poeana luY Stan
ca fantina pe caro el am ceruto i acela este muntele Cgracnicul, undo s'al
&it acel boar, gi ca grii§alg ail flcut acea intindere ; i aga indatg ail ridicat
straja de unde o aseciase, remilind si se pgzeascg la acest loo hotarul intro
Moldavia ca Transilvania, din vérful Muntelta. COräcnicalui, de ande este
bour, drept in apa Cighiealui, i trecend apa in ceea parte, se meargil pe la
local ce se chIamrt poeana luT Stan si de acolo sg se sao la deal prin poeang
tiiind curraezig un picior ce se numesce Filgetul alb, lar Ungura ii zic Fierbic
gi prin colo-alte swine naintel urmtoadu se dupli hotarnicd ; inteacest chip
 ISTOR1A ROMINILOR 73

A doua afacere este arzul Orel citre Willa Otomani, cerind res-
tituirea unor prtménturt cotropite de tatari, din partea Basarabiei. Dint
in nota si acest arz important 1

a fost cercetarea prin comisie, la care cercetare carat dovelit precurn

arbt, Cil SitcuiI ail voit s scHmbe numirile pitriilor i a muntilor, ea s poatI
ea chipurI nedrepte a trage in stäpanire din hotaral Moldover o bucatii de loe
sub a lor striptinire, ciar dup5 ce i-am dovedit si i-am Meat de ati römas
de cuvént, singarl ofiteriI comisan f ail facia cerero, ca Sil poruncesc locuitorilor
din Moldova, sii nu se intindä maI mult din aceste mine arötate ca st'aptl-
nirea, i asemenea ail poruncit i ìniI nemesilor Seca! locuitorI Transilva-
nieI, ca Sil nu cuteze a trece peste acole semne in Moldova ; (led pentru a
se p5zi nestrriruutat, i spre a nu se uita numele loculd aceltiea, am mutat
straja plaiuluI din Moldova de unde era 15141 Trotus acolo in poeang, langra
isvorul Milting., ce este pomenitrt in hotarnicii ; cilci deaa s'ar mai gUsi vre-o
poeana, afar5 de acésta pe apa CighieuluT, dup6 tortipul ce-1 arma Scuii, maI
ca mare greI i ca alta mare zribavrt i prelungire se putea descoperi adevii-
rul, si a siiviirsi comisia, din pricinil eh' nu s'ail urmat buna orrindueala, ca
pe la cele locurl insemnate sA se fi pus o deasebitU,' paza, ori Cu. strUji, seail
ca then de copa3I, deosebit cum am mat insciintat cinstite! visten!, la acel
loe in poeana lui Stan, se a`.15' un Ilies Cadar, pe hotarul TransilvanieI, ca
casX statornicit i cu alti dit sear] treT feciorI insuratT sedötorI la acea pustie-
tate, i acela ail fost si este scornitorul a toate pricinile aceste, care de va
sedea maI malt acolo, tot deauna trebue 8h adita pricinI de amestecre ca
acoste, i mat ales cri face si p5gubire loculuI MoldovieI trecênd pe f Luis ca
bucatele co le are de le piisuneazii, care de se va socotI de dare cinstita
terie, bine ar fi s5, se facil aiëtane Marte! sale luT. Vochi, srt se facri cerire la
local ce se va &Idea, sä.-1 ridice pe acel Cadar, ca ferioriI luI de acolo,
asede la satele Transilvanie!, ear sit nu saz5 lAngg hotar, depiirtat de sate
Sil canto numaI chipurl de neodihnii i tulburail margine!, i rémaind la
acest loe pricina linititit precum arèt, n'am lips't a insciinta pe Cinstita
Yisterie.

1. Arzal ce ears Pout de &dire boierig lifo1do01 pentra Nueait Ca' islafi,
in 1803 Fevr. 20.

Cutre proa mnaltu.1 t prea strìflucitul prag al proa putarniciI, drepteT

proa milostiveI impöriitil (Caro tu vecl 86 fie pIzitä strillucind intru
si Mere) cu tart plecaciunea i genuchI plecate insciintAm noI proa pleca-
74 V. A. URECHIX

S'ar putea dice ca boierif nu reclarnaa restituirea pätnéntulut

incalcat in sudul BagarabieT de Tittarl, numat din interes patriotic,
ci pentru cá acel pätnént era rrtpit din mqiile lor, tottis,f, fie
tele slugI i supusI raialo cet ce locuim In ptuantul MoldoveT, Mitropolitul
credinciosif i prea plecate slugi boierit c din inceput prtzitI fijad
cliafendepaift supt prea fericita umbril a proa puternicif ìmprii, ca niste
bunI supusI al acesteI Orl, care are marea lacta a se nu.mi chalet a prca
puterniciI imprii, ctotigând tot-d'a-una mueble si rodurile acole care proa
intelépta pronie a stä'panilor ca ces desavtirsitA dreptate si milostivire ne co-
prinde; numaI putin preeum si de curttnd ani fost miluilt dup6 acea deosebitli
imprIrtitésca" cu milostivire vointA, cu cel vrednic de InchiniiciunI hatihumaium
spre innoirea si introirea pronomillor a plecatulta nostra pmént, na putin
nesimtit, ce ca marI lucrilrI, micI i mar): i fiesce-care stare 1mplôndu.-ne de
&VA' bucaria, cilstigând resu.flare i usurare i aceea cu bung dreptate co proa
bogat se revars5, cutre noI ocârinuire i ocrotire, prin acel ce dupë milostivire
s'a ortinduit nourt Dotun, tila din strAmosif s61. fiind credinci(IsI slugh" proa
puternicrf impgratiI, nimia alrá uu avem vrednic spro mu1mire, dectlt a
ruga pro prea milostivul D-4ett pentru indelungirea anilor vietiT a proa pu.-
ternicului i proa milostivuluI nostru impkat i pentru slava i strrtlucirea
celor-l-altI proa naltat1 stipîinï, carf spre intilrirea si prairea n6strA a color
miel slugI, cuget i p6rt`á grije ; imp6ratul color ce imp5rAesc, milostivul
D-4oí, s intiiréscrt i s'a". p'dzescA itnprtriitésca lut staptinire ca nesfíirsitif slavä
vrednic4 fericire, spre bucuria n6strg a prea plecatelor slugi, a prea fe-
ricito): Împríiì. Dintru aceste ce bogat i cu mare bandete si cu milosti-
vire imparAtestile seale s revarsä" catre noll luAnd bune nlidejdI noi prea
plecatele slugI, indrasnim a face insciintare, c'ä lAngrt marginea hotarelor pie-
catuluf nostru pamênt catre cazaoa Ismaitului 6re cand p).ea puternica im-
plrätie eta miluit pe un Musaid dandu4 voie sa faca o capla de vite ca ho-
Carie loc pentru punea vitelor, car6 cala este acum in nauntru'in diastima
care din paméntul Moldovii, la anul 1123 art fost dat tatarilor pentru
arat i pentru papunatul vitelor lor, ne inca petndu-I local hotarelor ce se nu-
mesce Hala Papa Urdul. StripftniI acestor disk) ce so numesce a MusaituluI
cette putin adäoqthi' cdsla, art facut-o sat i din vreme in vreme epind din
hotarele ce se pause pentru piunea vitelor acestel cale, pe de o parte litrigA
o siliste tritä'rbscA, ce se numeste Culacal, si pe de alta parte 16130 silistea co
se numeste Ciomoit, care si acum este locuitri de 8 trttarI si 2 raiale, peste
aceste hotare intinlindu-se in paméntul moldovif art rapit o mare intindere
de pliment din mopiile n6stre a prea plecatelor slugi a intpër4i1 tale, f
fiind-ca de la o vreme impreuna ca alt sat din caazoa lsmailulul, care se
numepce Ortek-Burnu frtcut vacuf ceI dupg vremi multezemii, pontru
 ISTORIA ROMANILOR 75

Je tinem bunä socotéld pentru asemenea revendicatiune din care pro-

fitä patria.

comia sa, din di in 4i in tiirie se intind in oar i lesc hotarelo citslet räpind
priméntul nostru si ne lipsesc de drepte veniturile mosiilor nóstre, care din
mila prea puternica imp'ératiT ni s'ati slobodit a ne hrAni. Avènd dar nol'
proa plecatele slugl intArire i mngâere, cA prea puternica lmpörie dintru
sa insAsi milostivire voesce de a se ph'zi nestriimutat tdte acre ce aunt spre
interrirea cheleruluI aet trebuincid 3e si vechi ale n6stre pronomil fi fliC Cu
un chip nu sufere cel ma): mic dintru acolo ce sunt spre striaciunea si su-
pérarea ncistrA celor slabl si silracT (avern si in t6te dilele inaintea ochilor
nostril i acole necontenite strasnicI sfinte porunci co se dati de dare col' din
prejur marl' Vizirï i cutre PasiI i Zabetil tutulor tagmelor pentru diafen-
depsis si nesupérarea nóstres a credinciopilor raiale) ; pen-Yu acésta dar, ca s'A
ne méntuim de acea intru t6te (pleb) gAlcevire, pAgubire i stricilciune,
ni se pricinuesce de o parte do multAzant, ea cAlcarea mosiilor nóstre, i pe
de altA parte de ciitie aceï ce s'atl obicInuit intru a face ré'il si rilpirI de
dobitóce i alte lucran, avénd seAparea lor la acea câluí, alergärn la inila
dreptatea prea puternicil impéfAtii, ca sí se facii ilhac sub stapanirea Mol-
dova' local acesfa ce se numepce Cdsla pi reara n6stre's se fit' gtiduepce 8 plä-
tiscti la vacuf pe tot auul aceea ce se va socoti ca analoghia numai pentru
acest Musait-Ccislasi, iar Otek-Barna fijad cA este departe de rnarginea pA-
méntuluI nostru si in launtru In cazaoa Ismailulu, p6te ca si riinifinii sub
calemul Ismailulut §i fijad cuí nu este afar4 de sciinta proa inteleptilor nostri
stripitni, cum cuí locuesc i alt tritari intru acoasta incunjurare a loculul' ce
atirérnas pentru hrana Tirtarilor, suí nu se supere ca nimic alta decAt
cu upurul §i alenul pentru vite i stupT si casele lor, dupti invoiala care
de la sine ati primit sii plAt6sch' ca cuvént do niimealä. Cu acost chip ne ru-
gAin sA se facg i pentru acestia ce se vor aaa ca locuinta pe acea cAslii.
Ca acésta indrAsnim noT proa plecatelo slug'i a ingreuia proa inaltele
a stApAnilm notriï, ne rugäm procura la t6te pricinile asia si la aci'3sta sA nu
ridice de asupra nóstrA mila i milostivirea proa puternicil' impérätiï, fiind
spre intArirea Nizamulul: i folosinta piméntuld nostru, ca acea dasiivérsit
prizire a vechilor n6stre pronomiT en care ne-ati miluit».
S'ati iscrilit de Mitropolitul si de totT boieri puindu-se i pecetile,
s'ail scris cum este coala de hArtie turc6scA llamai pe jamétate la inceputul
coaleY, lAsIndu-se cea-l-altA de s'a scris turcesce, cum se fac si notele ce se
dati mesa. seati in alai
DuT condica Nitropola de 140. fila 18 §i 19.
70 V. A. URECIIIX

Din téte documentele ma'!" sus citate or' aduse in notä credem
cä. resultà convingerea, ea A. Moruz a fost unul din administratoril
cei bunI at Moldovei. Acéstä calitate i o recun6see §i Generalul Conte
de Langeron. In mernoriul ski lice, ca §i nol, «Moruzy avait des
qualités estimables: C'est la seul bon administrateur qui se soit ren-
contré dans la longue série de ces misérables princes, toujours uni-
quement occupés de s'enrichir et souvent déposès ou etranglés avant
d'en avoir eu le-temps» 1.
Férte important este actul, care, la 1803, Turcia se decide, la in-
stigatiunile Rusiet, a-1 acorda din nod Principatelor. Este vorba de
flatihumaium, de care am Meat in treacat mentiune, in tomul VIII 2)
al luerkei néstre.
Acest «hatihumaiuma coprinde 47 de articole. Sá antlizám aci
pe cele me importante.
Art. 1. Recunoasce Domnilor §i autoritätilor térilor romdne,
jurisdictiunea asupra 163uitorilor päinénteni, iar in cas de judecatä
intre un romä.ri *i un turc, O. asiste la judecatä. §i «Divan Efendi»
lingd Domnitor. Turcilor li se va recunoasce apelul la Cadiul de Giurgiii,
la care Domnitorul va avea sá tramitä procesul in cercetare.
Art. 3. Admite marturia Crqtinului in contra Turcului, la judecatä..
Art. 4. Dispune, cä TureiT care cad in vinä sä fie trämi§i la
serhaturi peste Dunäre, «uncle sel se pedepseascei de zabitii lor».
Art. 5. Opresce intrarea de Turd in Principate pentru afaceri.
Negutitorii Turd vor putea infra numaI muniti de tescherea §i cu
lnvoirea Domnului «ori a vechilului sal*. Turcii sä nu posedä.
Principate case, (mid sä are, niel sä samene, niel sà cearä banI de
la locuitori, ca dar, &de' le-ad çlis Build dimineata».
Art. 7. Otäresce intárcerea la stApanii lor a mOilor ménasti-
resci, orl domnesci, sétil parlicularilor, räpite de Turd din Serhaturi.
Art. 8. Recurrésce Ore! Rumanescr dreptul de a redeschide portul
ski la a0)qul de Flocio, spre mal mult c4tig i inlesnire a espor-
tutu! productelor *i a inlesnirei transportului acestora de la un judet
la altul.
Art. 9. Repetá proibitiunea pentru Turcil negutitori de a avea
In teará averi, mo§il, vite... Da niel sä Ord pasce vite in principate
nu li se dä vole.
Art. 10. Opresce pre trämi§il Turd din Constantinoele, la du-
Hum., Vol. III, supl. 1, pag. 108.
Pag. 338. VecJì uricarul T. III (pag. 176). S.d S3 publicä act.:st act cu.
variante atribue data de 1801 Iunie 1.
 iSTORTA ROMANILOR 11

cue §i 1ntórcere, de a requizitiona pe locuitorl far de plata, oft de

a lua cal de pqtä fär'ä otärite tescherele. Tätaril emisari sä nu se
abatä din calea lor dreaptä, niel sà requizitioneze pre löcuitori.
Un alt articol (al. 13) permite locuitorilor din Principate purtarea
de ori ce haine colorate.
Urmeazg articolul reguland modalitatea clinoromiilor de la Tore
la Roman §i viceversa, in conrormitate cu dispositiunile anteriórelor
1ractate ruso-turcesci. (14)
aMumbaictoa» se ieartä, dar tdranif sä fie obligati a nu ascunde

Reproducem fratiltumaiumul dat de Pcirtii Principatelor dupä brosura

Const. RadovicT din Golescl, mare logorét al Orel' Valahiel. Acestä brosurii
poartä, titlul : eArlunare de tractaturile ce s'ati urrnat intro prea Puternica
Imp6rAtie i malta Poartä, insä acele numaT earl sunt pe seama Principatelor
Valachia i Moldova, inreputo de la pace l co s'a sävèrsit la Cainargik in anal
1774 si pänä la cea de acum de la Ackerman 1826., (In 120. Buda 1826
pagina 25).

Ifatihumaium
In vremea intru care s'aii svirit pacca intro prea puternica
mea si a AustrieT, milostivinda-se impkatia mea pentru proasta stare, ce ajun.-
sese locuitoriï ValahieI din pricina rè'sb6ielor, am dat porunch hotärit6re de a
fi ertate de haracl, adba : de bir, de Idighia darurile; richiambighia intillas da-
torie de banT, si gmänäturile. Cum si in anal 1786 in luna lul Maiti, s'ati mal
dat i alta hotärit6re poruna a impgrätieT mele, eoprim4ät6re : de a nu se
maT supra prin nedreptätT acestI eiracl lOcuitori. Dupil acésta primind ana-
fora d'n Valahia, isehlit de Mitropolitul, de Episcopi, Igumeni si de totT.
preota de pe la MäniistirI si de prin sato, de boierT, de cilpitani si de totT
ceI-1-alti zabitT, cuprinOtóre, cg din pricina supiirarii o,îtirilor, unii din
16cuitori instreinat, altil s'ati departat, pi tot norodul ajungênd in fòrte
pròsta stare, eicta, dari panat cu totul Principatul Valahiti; i ca avend catre
proa puternica impi:irätia mea mare supunere i nädejde, cer de a se inno-
prea nalta hotärire coprind6tore pentru buna oinduial i privileghiurl ale
Principatulul ValahieL. Citnd cercetänd condicele cele pästrate in Divanul
pärätieI mele pentru hotäririle, ce dupä' vrenif s'ati dat, s'ati giisit inteacele
hordrirea impgrätieT rnele, datä în anal 1774 lam care se coprindea c:
§ Cap. 4.L5cuitorif ValahieI i Moldovil, plätind birul dupii starea lor
sri nu se mal supere de nicl o dare de banT, nicI de orI-ce alto diirl. §i
orI când se va intanipla pentru pricinä' intamplaqi intro tare i intre
yre-un 16cuitor al act stor 2 Principttuirl, sear' intre 2 lr caitorI ; acea pricing.
78 At A. IIRECHIX

oile lor §i a vinde din ele la «gélepin, iar Domnul sa aiba grije a le
trimite la Constantinopole.
Art. 16. Amintind ea nu se va mal lua fära bani zaherea din
teara pentru Constantinopole, cere inse, ca tbranif sä fie obligati a adce
zaherea de vènqare, pe bani, la Braila, «vènçl'énd'o ca pretul ce se
obicinuesce».
Se acorda, prin art. 17 amnislie completa «boierilor *i la Vote
raialele Valahiel §i ale Moldovei».
Un articol, (urmatoriti, 19,) probeazd cum fanariotii continua a
fi puternici la Constantinopole. Se 1plice in acest articol ((cä boeriile...

cercetandu-o cu dreptate cel dupa vreme DOMII, sa hotarasca dreptatea ce se

va descoperi, iar la hotaririle pricinilor, ce ce vor intarnpla Intro turcI si
16cuitoril acestor dou6 PrincipaturI, sa fie fa ta celda pa vreme aflat Divan Efendi
langa acel Domn; cand nu se va putoa da savar-sire pricinil, cunosc6ndu-se
gandul acestor, ce trag, semi se trag la judecata, cauta numaI spre a supra
si a prigubi pe saraciI 16cuitorI, sa nu li se erte de a pricinui pagubl acestor
grad 16cuitorI, printr'acele minc;m5se ar6tarI, ci liotarirde acelor prigonite
pride, sii ja slivarsire fata si cu Cadiul (adica judecator al Giurgiovulul);
fnsìi hotarindu-se judecata (NO dreptate; care judecatorl aï Giurgiovuluï, cand
le va orindui acel dup. vreme Domn, sa bage fkte bine seama, de a nu cum
va hotki impotriva dreptatiI, bland bine seama tot-d'auna, de a nu fi supäratl
acestI grad 16cuitorI.
§ Cap. 2.$ ca lacuitoril aI acestor 2 Principiturl s'a' nu fie siliti de
a se judeca in alto locurï.
§ Cap. 3.--$ fiind-ca, s'aa dat lap de pravila coprinOtor, ca marturia
a unuI 16cuitor inteaceste 2 Principaturi, ce va da asupra anal tale, esto
primita si placuta la judecatoria Vasietulul (adica a pravililor) si la unispietu
Vezinaluï; de aceea a se urmeze dupli coprinderea pravileï.
§ Cap. 4.§i ca or-care turc, macar ostas va face vre-o grosalä, sit' se
trimita la Serhaturile de peste Bunke, unde sa' se pedepséscA de zabitif lor.
§ Cap. 5.§i ca, eu t6te cA' sint date felurimI do inane poruncI, de a
nu indrasni nime (impatriva Nizamuluï ce WO dai) sa vio intra aceste 2
PrincipaturI, seail de prin cetlitl de poste Dunäre, seal" de pro hotarele DunariI,
si de a se darama cu total Caslalele, ce se facea mal nainte in principatul
ValahieI si sa se gonésca tol col blästemati, ce se vor dovedi inteacest Prin-
cipat far de niel o treaba, i oranduiala ; (lar cu t6to acestea, nu este anevoIe
de a se tntampla blastematI ca acestia, sii Amble prin teara, si dupa ce tntre
ol se vor galcevi, ea om6re until pe altul, si apol si ceae pret pentru sang),
prin judecatl mincinóse i vicléne, cer6nd prin inse1at6re arkari lucran I si hut
ale color mortI si on aceste mijlóce sii pagubésca pe saraciI lecuitorI; pentru
 ISTORIA ROMINIL OR 79

trebue sd se dee i la Grecl §i la pamènteni, la eel ale0 credincioV,

dupe alegerea Domnitorilor. Ace§tia vor alege «pentru boeriile cele
pamëntesci pre cei mai vrednici dintre boerii päinénteni».
Cheresteaoa pentru Cetatf, se va plati de Visterie din haraciul
Wei la Turd. (20).
Art. 22, ficséza haraciul: Valahia va da 679 pungi de banf, iar
Moldova 135 pungi §i 445 lei. Se mai cere in plus peste haraciu, de
la Valahia pentru ldighie, 180 pungl in bani (Hi in natura, iar de la
Moldova, in banT §i lucruri '180 pungY i pentru «Richiambeghie» cate
50 pungi. Se suprima aMucarelul» i alte
Indemnati de Domnitor boeril ceruserä. Domnia pe viata. Dead
aceea de acum inainte, bez aceï hetgriti i nuni6ratI de prin cetittI negutgtorI,
nicI unul s nu indrilsnéscri sil tréc tu Valahia, i chiar aceI orinduitl ne-
gutiltorl, clind vor vrea sil trécil in Valahia, s arete twhereoa chiar Dom-
nuluT, sear la vechilul sea ; si cu acest mijloc pátg a se negustori. Si
acestia ce pesto hotar vor trece, pentru negutiltorie, s n pátii a zicli . casa
lor, nicI sg are, nicI s semene, nicI sí ceno bani de la vre-ua leicuitor ca un
dar, cgcI iaui cuventat bunä diminera, i in scut, cii nicI un mijloc s nu
supere pe likuitoril acestuI Principat. Care toto acestea, fiind-cg se coprind
intocmai in inaltele hotgrirI, ce s'ati dat maI nainte, pentru buna org:nduialit,
sunt datori intocmai de a urrna.
§ Cap. 6.Si cì pentru asemenea mincimise prigonia, sg nu fie slobod
de a se trimite mumbasirl in Valahia din partea vizirilor, judeciitorilor,
zabitilor, spre superare fiind Egracilor locuitorI.
§ Cap. 7.Si cg orI elite locuri i averI mongstirescI, seati alte or caruia
alt obraz s'ati stgOnit in silg, i Mr de .dreptate de asenienea blástematI,
fgcendu-se pentru toate scumpg cercetare si dovadg, sit, se intoareg la sta-
pling lor.
§ Cap. 8.§i di de va face trebuintg sil se imprenoiascil si sil se lu-
crezrt Schelile cele vechI ale ValahieI ce se nurnesce Ora p de _Rod, spre
maI mult c4tig i inlesuire a cgratalig prodacturilor ValahieI, din loe in
loc, seati din -alto locarl in Valachia ; este slobod lgcuitorilor ValahieI, im-
prenoiaseg acele numite Schell, cu mijloc nu aducetar de pagubäl la nalta mea
Impergtie.
.§ Cap. 9.Si cg nu este slobod negutg,torg turd sg aibg in Principatul
acesta averI i mo0I, nici. vito ale lor sit le pascg.
§ Cap. 10.. -§i cila este poprit Vezirg, sentí Pa§il, ce merg in tinuturile
lor, seittl se. inter°, de a na se abate I;lin drumul ion cel drept, i trecénd prim
Principatul ValahieI sit supere pe 16cuitorI, far% de platil cele spre
Juana' lor trebuincioase, sentí caI de postk; de aceea imperiltia mea niel intent'
 V. A. tilECHIX

Rusia ar fi voit, probabil Turcia ar fi dat'o. Nu era inse interesul Ru-

siei stabilitatea domniei. Fie-care schimbare de Domnie flind o noad
ocasiune de intervenire in afacerile interne i externe ale RomAnilor
din Principate. Convinea §i Turciel ca §i Rusiei sä admità posibilitatea
schimbäret Domnilor, mdcar la 7 ant', cad aceite schimbäri de dom-
nie, cum s'ail veçlut, erad ocasiuni bine venite pentru ca*tigul acelor
din Constahtinopole.
De aceea dupe ce la art 24 Poarta recnnoasce dreptul Domnito-
rilor de a hu fi maztliti «papa nu vor face gre§alä véditep, apoT la
art. 38 fiXeazä termenul domniel, nu pe viatä, ci la 7 ani. Ace141
articol recunoasce din nod Rusiel dreptul de a invoi ea mazilirile,
dupe ce i Se va dovedi gre§ala Domnitorilor.
chip nu primesco de acum inainte lgeuitoriT acestul Principat, sii se supere
sg se pggubdscii printr'aceste mijloace.
§ Cap. 11.§i cii sead naafi seail altiT, ce merg si vin, pentru trebnin-
cióse pricinI, la multe pgrtI, improjurui acestui Principat, sit nu se abata din
drumul lor, niel sii calce in Principatul Valahiel, nicisii ceae mat multi' cal
de postä dedit se coprind in teschcroalele, ce all la mitnele lor ; cum si
chiar aceia, co vin inteacel Principat al ValahieT pentru trebT orAnduite,
iargsT sä nu ceae mai multI cal de cap: se coprind in poruncile ce ail ;
deacg p"ng actinia s'ari urmat in potrivg, de acum tnainte, cu mare sirgit-
intg di se pgzéscil t6te cele prgvilnicite hotgrirI ; si care va indrgsni sa
cea maT micg urmare impotriva naltii poruncl, acela se va pedepsi far de chtusT
de puting zgbavg.
§ Cap. 12.§i fiind-cg sunt date multe poruncI horáritdre, ca : nand
ValahieI trec peste Dunäre, la orase, sato si tilrgurT, pontru orT care
pricinrt de dare si blare, sg nu se supere de HarapciT i ZabitI, niel prin
cerero de haraciti spente, nicT pentru orT-care alta pricinuire; niel 6meniT
harapciilor si a colpciilor, eu pricing ert cauta supusT al lor, srt nu intro in
Principatut Valahiei; de aceea prin nalte hotgrifi se poruncesce zabitil, sit se
popréscg acesel. 6menT de asemonea
§ C. 13. §i cii 16cuitoriT ValahieI, dupil ertarea i slobocionia ce art,
sit nu se supere de nimenea asupra portuluT i lurnin6selor haine.
Cap. 14.§i fiind-cg este hotarit: di, or carele 16cuitor al Valahiei se
va tureit acela sg nu mal p611 cere mostenire de la pgrintiI luT, seail de la or
care altg ruda, s'aii hotilrit 4 capete de prAvilil, ce coprind: t Deacil (catare)
crestin dupg ce se va turci, va muri, pgrintele al aceluI turcit fiä nu póte
a mostoni averea acelui fig. 2. Deacg un crestin se va turci, iar nevasta sa
va fi tot cresting si va muri, acel turcit bgrbat nu mostenesee averea nevestel.
O. Deaca unul crestin turcit, va muri Mica sett crestin fiind, acest fin nu p6te
 ISTORIA ROMANII, OR 81.

O dispositiune in care sa simte jocul Rusiel spre: stabili bine

influenta pe lingd ttirAnimea romäng, este acea de la art. 35, care
opresce pe boerl de a-I asupri: aBoeril acestor s'ä se depärteze de
cererile lor cele necuviincioase (fatä Cu Veranil) §i mal vèrtos de acele
cererl pre care nu pot sd le rabde hicuitoriI, din pricina scaderiI ce
aü incercat aceste l'érI in vremea r'ésboaelor §i cand vre-unul dintre
ace*tia nesupun6ndu-se Imp6rätescel mele poruncI va pägubi pe sä-
raciI locuitorl, se vor pedepsi de Domnil eel orinduitf».
Din acest scop Hatihumaiumul, la art. 35, cere ca birul sä. nu-1
pläteascá numal täranil. Vorbá sd fiel

nu*eni averea taica sett 4. Deacä un turc va slobodi pro robul luI cre§till
fiind, 9i dupe slobodenie va muri in legea creOinéscii, acel turc nu elo0e-
!lope averea acela slobod creOin.
§ C. 15.Si fiind-cä slobodit, ertat de a se face mumblia, §i
a se campera pe tot anul oI din Principatul Valahia prin mijlocul cola &Tit
vreme mäcelar-ba§a ; dar fiind-ca este trebuintä de a se aduce oi din impe-
räte§cile mele tinuturI, pentru merticurile ale Miriula, 9i pentru hrana lo-
cuitorilor TarigraduluI ; de aceea, lecuitoriI ValahieI sä nu ascundä oile, ce le
ail spre vindare, ci cu pretul co se obicinuwe, sä le vinda la negustorI, §i la
Gelepi. i cel dupe vreme Domn sri ingrijéseä de a se trirnite la Tarigrad
cat maI multe oI va fi prin putintä : i aceste 01 sä le vindä lecuitoril nu.-
rnaI la aca negustori §i GelepI, ce le cumperä pentru a le duce Jailing in
Tarigrad, iar nu §i in alto pärtI.
§ C. 16.$ Principatul Valahia, este ca un cheler al ImpergieI
niele §i cererea cäratula de naultä zaherea este hotiirttä, §i maI vartos la
aceste 2 PrincipaturI al ValahiT §i al Moldavia, in local color mai din nainte
zaherelI, ce se da din téte felurile de seminte, ce obicInuese sri samene ace§ti
lectritorI; de aceea necontenit sit care destulä zaherea la schelile DunitriT,
vindénd-o ca pretul ce se obianue§ce, la coräbieriI, ce adunä zaherea pe Ana
Imperätiel, iar nu la altiI streinI. Si 16cuitoriI sä nu sä lenevéseä, läsandu.-§I
arritura i semänätura, ca cuvént eä ceruta zaharea implinit prin zaha-
rboa, ce a o avea de vindare, nicI aseunda semänäturile, c4a cu acest
mijloc, §i. lecuitoriI Valahia se folosesc c4tigancl §i lecuitoril Tarigradului
sa nu coree lipsri de cele spre hranä. La acésta dar pricinä, col dupe vreme
Bonn i boeril vor pane tétil euviinci6sa sirguintä.
§ C. 17.§i ea' orI-ce gre§e1I se vor fi urmat, seaU de boierl, seail de ra-
ialele Valahiel si a Moldovei in vremea acestui treeut sunt kite ertate
de critre Imperritia mea, ne mai socotind nicI odatä', sN ma dojonesc, seati sa
resplatesc, pentru. aceea ; cum §i de actin inainte in catti vreme se vor atla in
Istoritt Rontdnilor do V. A. Urochi4. Szooton. XIX.X1.--0
82 V. A. URECHIÀ

Articolul politic de cea mat mare imporlantä. §i de marl conse-

cinte este art. [37, care renoind vechiul tratat co Rusia, recunoasce
acestia protectoratul asupra Principatelor : «Prea puternica impe'rettie
a Rusiei are dreptul sd ceard cele ce va socoti cá sunt spre folo-
sul Valahiel fi Moldova).
Ca imediatä consecintä a protectoratului, art. 39 recunoasce
Rusiet dreptul de a se amesteca in afacerile interne ale Principatelor.
Domnul i boierif sunt in drept sá intocrneascä i sit orinduiasc5
birurile de peste an, dar mat sunt obligatI In aceastä afacere, a as-
culta de pov6tuirile elciului rusesc i deci a consulilor depinOnd
cea ma mare supunere catre Impëratia mea, file de a se abate din datoriile
suptineriI, nu all alt a astepta decid milhi, indurare si cuget bun,
. § C. 18 ca la pricina hotarelor ';(lespre Dunare, ce este Intro Princi-
patul Valahia si Nazirul Silistrei, sa se urmeze ell bilgare de sémil cea in urmil
de al doilea data hotarire, intru care se coprind si cele mai 'taint° date nano
poruncl.
§ C. 19. erg boieriile Principatului Volaltiet fiind-crt
trebuie s'a se (lea fi la Greci fi la pameinted, la eel' aleï, credinciosT, ce pot
bine sa la intrebuinteze; de aceea acest cap al boorilor spanzura la cei (WO
vreme Domni, ca sil, intrebuinteze in slujbele lar, pe COi credinciosi i vred-
aleOnd pentru boeriile cele pilm6ntenesci pe coi mai vrednici din boerii
pliménteni.
§ C. 20. i ca cand vor trebui cherestele, pentrii zidirile cetatilor
din teara turcésed', sit se tale din muntii Valahief i Moldovil,si sit so care la
locurile cele trebuincitise ; si dupli primirea tescherealelor de la Arhitectoni
numal do cat sa se platésca atat pretul cherestelei, cat si caratul, din suma
birulta, ce stint dab:ire aceste tgri ski dea, fara a li se popri nicI un ban.
§ C. ca de scuni inainte, sit se popr6scadobitkele, ce sunt ale
Martgalia Ustasi si din tinutul luï, de a nu mai trece spre prtsune inteacest
Principat, macar vara, macar iarna, lipsind si acésta pagubil de la 16cuitori.
Mai gasindu-se in condica DivanuluI, cit pe langa privileghiurile ce mai
la vale se vor jiee, ca s'ati adliogat i privileghittl col spre ocrotire, adica
ca de acum inainte srt bage f6rte bine séma, miscand cele cuvinciúse la neta-
gliduita supunere, Mr' de a so abate din drttmul col drept, i aratand t6trt
supunerea la eel dupil vreme Domni, bagand séma ca testa cuviinta la slujbele
impgratesci, departandu-se cu total de la cea mai mica greséla ; care porund
sant acestea :
§ C. 22.cri de acum inainte sit nu so c6ra mai multrt dajdie, decid de
la Principatul Iralahii 679 pane de haul ; iar de la Moldova 135 si 445 lei";
care bani srt se dea la savarsitul anului si nu prin bavalele.
 ISTORIA ROMINILOR 83

de Elciul acesta. Am arkat deja in urma cutn Rusia a aplicat aceste

dispositiuni i cum Moruzi, numit Domn al Moldovel, aü cautat in
deprt a evita amestecul Rusiei in meqarea birurilor anuale al Ora-
nilor Moldoveni.
In art. urmatoriti 41 Turcia 10 reserva dreptul do a cere Principa-
telor Intretmerea o§tirilor turcesci pana la evacuarea tdrilor, evacuare
ce prornite a o race pana In un an.
Art. 44 se ocupa de poste (MenzilurI), de spitale, drumurl
c.6le. Se ordona ca Domnitorul s'A incredinteze aceste gaceri numai
la boera pämatteni.
O dispositiune inca coprinde acest articol, acea cii averea
§ C. 23.§i cii de la Principatul ValaitiaT, sii so mat dea in naht si in
lucruri 180 pungi pentru Idighia, i alte 80 pentra daritl col din nainte,
adicg (richiambighia); iar din teara MoldavicT pentru Idighia in banT i
plingï, i penttu richiambighia 50 palie, si mal mult sil nu sit ceae.
lucran180
§ C. 21. íi oil de la'..DomnI sii nu sil mig ceno po tot anal Ipcaghea
adecit clieltuiala pentru. Macare ; si cg pang nu a face vro-o gres61n, care
sit fie miirtunisitil, sil nu s'A sccitil din Domnie.
§ C. 25. Fi cit de la DomniT, co dupg vremo se oranduese intaiasT.
datii Donug, sil 1111 sit ceae darurT si avaeturi mal' multo decat cele din
vechime obirInuite; i chiar aceste damn i avaeturT, sit nn sg
de la lù'cuitorT, ci ciliar din voniturile Doinnilor, CLIIII : din Ocne, vana, si
rusurnaturt
§ C. 26 1 cit. Pasif, Kadig si ce`f-l-alti zabitf, ce sud spro milrginele
acestor 2 Principaturl, sil nu facit porund alo lor, lasand pe celo imp5rriteseT;
si sil nu trin41 din parten Ion mumbasiff pelara primiroa banilor, caro o
fac nurnaT pentru castigna; citel aceste nu lo primesce impiiriitésca mea mgriro.
§ C. 27. i cand se intampli de a se scae vre uniil din slujbg,
atta do noI a sg aseda de ciare 1nip6r4t6sca mea mitrire, acestia nu ail velo
s'A ceno inteaceste 2 Principiturt, niel un dar si niel un avaet.
§ C. 28.§i cil dinteacesto 2 Principatitef sil, nit so ceao IItibuinbaia adecii:
sporig, i alte Zaherelf, ca mijloc, in cat sí nit se aducil nid O sup5rare 16-
cuitorilor ; i cilnd imp6riltia cumpitri ziltorea dinteacesto 2 PrincipaturT, sit
plìltéscit pretul zahorelg ea bani numilratT, fiir do a se ingreuna 1cuitorìi cu
cilratul. Cum si cand negutittorg tara cump6rg zaherea, sii o plilt6scit ea
pretul co se obidnitesce, dand acel. barg pentru zaherea, ciliar in mana vin-
dtorilor.
§ C. 29. §i fiind-cg ca mijlocul, ce se ciimp5ra ole intr'aceste 2 Prin-
c;paturT. prin GelepT, se arma o mare pagubil si nedreptate la lücititorT, cum
nua nainte s'ati dovedit, s'ati poprit de a nu so mal face cumpkare ca acele
84 V. A. IJRP.CitIi

gdrilor pArnênteni nu trece la clironomf, rude, ci re'inane a «Casa

copiilor sërmanio sétit la alte asememea case de facerl de bine. Averea
calugärilor de la Miinastirile inchinate trec la Meinästirile respective.
Prin un amestec ciudat, In acela* articol 44 se çlic douiá vorbe
cu referintä la (ntirea pAmènteanà. dar pentru osta§if ceT din in-
ceput obicinuiti pentru paza érei, cel dupä timp Domn orIndu-
easca, chipzuindu-se pentru aceastä pricind dimnreuna ca Boerib.
mijlóce; dar fiind-cii este trobuintil de a so aduce oI in Tarigrad ; de aceia
16cuitoriI PrincipatuluI ValahiI, aseundil oile, care le ail spre véndare;
ci ca pretil1 ce se obicinue§ce, sil le vinditi la negutOtorI qi la Gelepl. §i prin
ingrijirea celta. dupii vreme Dorun, cae oI va fi prin putintil mal multe, sil,
se trimitil la Tar;grad, vAndindulo 16cuitoriI numaI la aceI negutiltorI i Ge-
lopI, ce sunt a le aduce in Tarigrad iar nu §i in alte 041 ; pentru care de
acum inainte se va pune sirguintO spre tac trebuinciósele mijlóce.
§ C. 30.§i and se vor cero inteaceste 2 Principaturl chorestele seail
alte trebuinci6se spre zidire, intal sg se trimétil cOtre cel (1111)6 vrerne Domn
insemnare de acea ceratit sumil, i apoI dup6 'acésta si se care la hotarele
acestor PrincipaturI, ande 5uí. se §i pliitéscg pretul cherestelelor i china cri-
ratuluI in manan 16cuitorilor, cu banI nurn6ratI §i cu Fetal, carele va da
mana 16cuitorilor sii vêndg; care platìl si se dea de aceI ortinduitI spre pri-
mirea cherestielelor, fOr de a se sili IticurtoriI sil care aceste cherestell seail
alte trebuinci6se dará,' din hotarele t6riI.
§ C. 31. AAderea, i cOnd se vor cere inteaceste 2 PrincipaturI vacI
senil care, sil li sii plgtéscil fir de catu0 de puting" prelungire, fiír de a li se
popri nácar un ban din obiclnuita chirie.
§ C. 32. Bez negutitoriI ceI ca fermane, SIL nu fie slobod de a trece
inteaceste dou6 Principaturi, niel unul din striiinil locuitorI de pe marginen
Dungril, i din jamad, ce aduc sup6rgrI i pagubI 16cuitorilor, preamblându-se
intfaceste PrincipatarI, care niel' si are, niel sil samene locurile acestor 16-
cuitorI, niel si bage vitelo lor spre p4une i hrang. Iar care va indrilsni sil.
se Orto impotriva acestiI orAnduelf, si se pedepsése4 strapic.
§ C. 33. §i t6te betune, ce §i dalia' pace se vor fi stiiplinit de tara', si
se intórcil la stripanil lor.
§ C. 34. §i and nu. este fórte mare trebuintA, sti nu si triméti
cesto PrincipaturI mumbaOrI din partea lmprìíil mele ; i efind se vor tri-
mito, sil nu ceae trapOdul lor de la lilcultorI, nieT ca prefgcuto pricinuirI
sii'9I pielungéseg ederea lor ; care túte aceste privileghiarI s'a6 prisosit la
cele mal din nainte hotOrirI, ca tot-d'a-una sil se pOz6sci §i in vreme de
trebuintil, si se cauto acole hotOrief, ce sunt pentru títe aceste pricinI. lar
caro va indritsni, sh' faca or ce impotriva aeestor privileghiurI, unul ca acola,
 ISTORIA ROMINILOR 85

In art. 46 Poarta se leaga a nu mai tramite Principatelor

porunca nepotrivita Cu privileghiurile i cu obiceiurile Principatelor.

Ne-ar r6mAne sa vorbim de parta0a lui Al. Moruzi la agitatiunile

politice din Orient, din Turcia. Rolul lui Al. Moruzi in acéstä directiune
este cu totul subalternizat agitatiunii amiculut sëti Al. Ipsilant. Balotat
Intre intluenta rusésca i acea francesa, c5reia pärtinesce seaii nu,
railcar or care va fi, sg fie aretat la proa nalta Pórte ca sä se pedepsesce, Si
fiind-ce maI nainto, s'aií dat hotarire, cU BoeriI, caro ail slujit ca credinte
nfárimii mele ImperetiI si se supun Domnilor lor, sU li sil dea cbiar acolo
drepturI i Boeril, ce ail avut Inaintea resboiuluï, dándulise in stgpánire si mo_
sale lor.
§ C. 35.§i pc ingut aceste, fiind-cä am din sinemI bung cugetare de a
se pázi tot-d'a-una cele vise privileghiurl si de a se preface si de a nu fi
puse la nicI o plate mosiile boerilor, de la care dobándesc cele trebuin-
cióse, si de a primi dupe obiceiul cel vechiil folósele, ce spre eI mute §i do
a ajunge in treptele pä'rintescilor lor boeril, dar cu hotertre, se nu se lone-
vésce ditus de putin, de asI arma coa dupe datorie mare supunere i plecare
la porunca i voia Domnilor. Acestia dud asa se vor putea, sa se pue sir-
guinta spre a li se pgzi privileghiurile, odilina, siguranta i cAtre eI buna cit-
getare ; i fiind-ca acéstii strguintil pricinuwe slujbe care PrincipaturI, s'aii
poruncit : Boieril acestor doue Principaturl, 8a se departeze de cererile lor, cele
necuviincase, i mal Mitos de acele cererI, pe care nu pot sit le rabde
cuitoril, din pricina sea deret, ce at cereal acest loe in vremea resbdelor ;
and vre unul dint'aceptia nesupunôndu-se i Impotriva impertitesciI mele po-
rune): va pegubi pe säraciI lecuitorI si se va amesteca in lucruil, ce nu i se
cuvin, si va intrebuinta lucruri necuviincióse i darurI peste mesurg, prici-
nuindu-se ea t6te acestea urmerl superare la buna oranduiale, i cänd se va
Impotrivi la acole bune mijlóce, pe care stepAnirea intrebuintéze spre ocro-
tirea striphniriI texil i spre odihna i mfingierea noroduluI, acestea se vor
pedepsi de Domnil cel oránduitY do dare mgrimea Imperetil mele. Pentra
aceea pue-se tótii sIrguinta, do a se pedepsi dupe mijlocul cps, i do a se in-
temeia odihna sgracilor 16cuitorI si paza bunuluI Nizam, §i birul de peste tot
anal, ce se cuvine de la ttite raialele, sä se starlet de la Ott ca dreptate,
dupá cum se va cuveni la fie-care, iar nu ea pricinuirT nectiviinci6se, uniI
din raiale sä,' nu plet6scil bir, i partea ce sä cuvenia pe séma lor, sä se in-
caree pe cele-l-alte raiale.
§ Cap. 36.Pentru t6te aceste s'a' se pue mare bilgare de skine, spre a
se pgzi dreptatea In vecI ; pentru tóte aceste privilegbiurI, s'ail dat
sfintil hotgrire piing de milostivire In anal 1784, and imper4ia vecinicul
86 V. A. URECH1À

dupe" scirile ce vin despre victoriile ori perderile lui Napoleon, Al.
Moruzi crede a trivia pre toti §i nu se inV:lä decat pre sine§i. Cu
atAt mal lesne era el controlat in demersurile i cugetele lui, cA el, ca
C. Ipsilant, avea de corespondent)" In Viena, Berlin, bilrbati atArnand
de o curte ori de alta *i acei barbati, dealtmintrelea bine remunerati
de Domn, comunicad cartel lor, tótâ corespondenta lui A. Moruzi.
(Vecjl diversele scrisorl din Acte si fragmente de lorga, II, pag. 396,
396, 397, 899, 400, 401, 402. Acolo se pot vedea numele diversilor barbati:
earl erail agentil corespondentI aT Domnilor romant)

pomenit i preasliivit unchiul metí, Sultan Hamid (pentru care fie milli si
ertare), dupä cum s'ail gäsit serse t6te aceste privileghiurI, ce stint pricinuitóre
de a se preface, a se impodobi i mult a se locui Principatul Valahiel, sea-
ptindu-se de t6te felurimile de nedreptati i daff de bant Do aceea, dupil
milostivirea impäratieI mele, ce am catre tot): eel scaptitaff si saracl, care
milostivire, este una din därurile cele luminóse, ce are pers6na mea cea im-
partitésca si una din 111101-Roselle mele milostivirI, ce de catre proa sfäntul
si stapftnul a t6ta luniea Dumnecjell, ca o paznica data mie ; fost data in
anal 1792 nalta hotarire impodobita, si coprincjétóre de ;west° 2 orttnduell,
una in anal 1774 pentru care mal sus s'ail cjis ; si alta de o potriväca aceea,
ce s'ati dat in anul 1784. Facèndu-se acésta armare, cad am vrut, i in cjilele
maxima mele imphatescI, sti se pazésca aceste privileghiurl intocmg, si se se
savörsésca cele spre bung prefacere, i ca sii lipsésca acole &if. de banI, ridi-
ctindu-se si in soroc de 2 anI dajdea ; i dupii implinirea acestor dol anT.
se intocm6setti plata acelor hottiriti burl, ce ma): nainte s'ail numit, adeca:
tizighea, Idighea, richiambighea, si alto avaeturI, ce sunt de o potriva cu celo
mal sus (jise priviloghiurt
§ Cap. 37.A.ceste se coprind in poruncile ce mal nainte s'ail dat ; dar
fiind-ca dupti cursul vremii, la unile din cele mal dinainte 4ise oränduelI,
s'ati urmat rria si impotriva dreptatiï, i fiind-ca dapá legaturile co sunt intro
impikäliia mea si preaputernica imp6ratie a tótä Rusia, are dreptate prea
nalta impé'rafie a Rusiel, 8 ceae, cele ce va socoti ca aunt spre folosul Valahiel
si Moldova; fi ea de acum inainte sti se interneieze savtirsirea acostor cps()
privileghittel, Elcial col din Tarigrad al acesteI impriratiY, au ariltat catre imp"?' atia
mea, prin nota, ca din parka imptYrafiel sale, ca pe leinga cele Inca nainte
privileghiurI, sa ceara adaogarea de cele ?flea de la vale capete:
§ Cap. 38.Ca de acrun tnainte Domnil sit domnésca hotarit 7 anI;
socotindu-se din (jioa ce se numesc Dome, si Ora la acest soroc de 7 aní
si nu se maI schimbe, ci numal când se vor dove li adevirrat grqig, care
gre0a 8a se faca cunoscuta de catre implfra0a mea la Elciul impraie Rusid)
 ISTORIA ROMAISILOR 87

Boieril moldoveni nu se par a fi fost multrimitl cu domnia

Al. Moruzi. Und din el conspirad cu Alexandru Sutu §i cu Rusia de
asemenea nemultämità de cele ce scié despre apropierea lul Moruzi

fri cdnd dup¿l acata se va dovedi, si se va marturisi, ch adevé'rat a fost

vinovat cu acea grefalcl, aluna numal este gobod al schimba.
§ Cap. 39.Birarilo, avaeturile i cererile ce se prisosira in arma sine-
talaï ce saa %cut la anal 1784 táte sä se dobóre ; si dupti acel temeia, Domnul,
ca Bona' dimpreana s'A intocm6sca si sa orandu6sch'. birtirile de peste tot
anal, impärtindu-se cu mijlocul drept. Ceï dup'ë vreme DomnI al ValahieI sí
faca aispunsurI la scrisele, caro, cel dupll vreme Elciu Russiei va face, atat
pentru acest cap al birulul, cal si pentru privileghiurile loculuf, si mal vartos
pentrn paza privileghiarilor, ce 'l'Ara acésta hotarire ert cuprind.
§ Cap. 40.Ca ea total s'A se ridice, i sa lipsésca urrnarea ces rea co
se arma la pricina color ce nu platesc bir, adeca : a scutelnicilor boeresci,
ca acest mijloc sri se usureze greutatea acestiI datoriI, ne ramitnOnd niel' anal
din locuitorI slobod de bir ; bez acei scutelnici, ce se coprind in visterie duis4
vechiul obiceiii ; i sa se poprésca tòte suptirecrile i puterea ce ars asupra
locuitorilor aceia, ce string birurile.
§ Cap. 41.§i caí pentru implinirea lefelor a ostirilor, ce sunt in
Principatul Valahieï, este trebuinta sa se dea un ajutor din Moldavia, urmandu-se
aceste Implinirï pentru birul lefilor ca mare dreptate, dup'6 nalta hotá'rire,
co se va da pentru ac6sta pricinä. Sil' se mal porunc6sca DomnuluI Valahiel, ca
dimpreunä ca boeriI, cat maI ingrab s scóta ostirile, i s'a se oranduiasca
acole trebuinci6se pe t6ta luna lefi. ce mal. sus s'ail dis ; i fiind-cä' aceste
asY lua savérsirea prin stringere de banI, dupa ce Domnal va slvérsi
acésta datorie, dapIl acbsta sa r'émae teara api5rata de bir in soroc de un an.
§ Cap. 42.Orl cate mijhice se vor face de imp'ératia mea pentru cele
spre hrana trebuincióse, cum : unt, oi, zaherea, intaia sä' se faca cercetare de
catlí suma e trebuinciAsa, si acole sumI sa se arlo in poruncile, co se trimit,
acele porancl sil se coprindä si catre boerY, care s'a se cetésca de fata in
Divanul Valahiei ; i fiind-ca pentru acésta pricinä' intre Domn i intre bou):
este sil, se faca chipzuire, de se licite acésta cerero s'A se implinéscii intocmaí,
seau mai putin ; pentru aceea, o asemenea cerero ce este sa se faca prin urmarea
Domnulal, sa fie ascaltata la P6rt'á ; iar pretul acelor cerute oranduell, sa se
platéscii de impkatie, fitnìl niel o ziThavá, si en pretul ce se obicinuesce, iar
intralt chip, s'A nu se faca armare de implinirea ZahereliI, si de a angarelil
cttrataluI. §i Domnul col Upe' vreme, ca credinta trebue sil se sirguiasca, de
a se hotari. protul Zalierelif la chela, ce-1 vor aduce, socotindu-se i china.
Dile impláratescile poruncI, ce vor fi pe sbnia PrincipatuluI ValaiiieI, sa se
88 v. A. URECHIÀ

de Francia. In 1804 amicil din Constantinopole al lui C. Moruzi prind

Ore-care scrisorl schimbate de Al. Sutu cu unil hoeri din Divanul
lui Al. Moruzi. In urma acestor descoperirl Al. Sutu, la staruintele

cetései de fati In Divanul Bucurescilor, i dupé" acésta sä se pue In con-

dicele Ora.
§ Cap. 43,Téte boeriile acestuI Principat, st's se dea la peonentenT ;
dar si aibi vole Domnul cel dupii vreme sil alégi i sil orfInduiasci intracestea
dintre grecl, pre ce l cinstiO, cu fciintä, Ø vrednici de acele Boeril. i and
se va Intámpla vreunul s urmézi reti 1ntru acea boerie, ce se Etna, Domnul
si-1 pedepsésci pe acela cum 0 pe piméntenii eel vinovati,
Intércii inapoI aceI banl, ce fir de dreptate jail luat.
§ Cap. 44.Orl cate cheltuell vor fi trebuinciése pentru iconomia Menzil-
hanealelor, si le orinduésca pe tot anul cel dup5 vreme Domn din preuni cu
boieriI si mal mult dead acea hotgritä sumi si nu so Implinésci, cu nicI
alt chip de pricinii. La otcarmuirea spitalelor,9c6lelor, drumurilor color noae
a altora multor asemenea lucran f pimantenescI, si se orandueasei de caro
Doma la acole otcarmuirI, numaI BoerI p'imanténI. Orl-care cilugir nu-si va
avea inchinarea la memistirile cele de jos si va muri inteacest Principat al
(numele tereI), tart averea aceluia este pe séma casiI eirmanilor copiI, seail la alte
asemenea, spre facerI de bine. De aceea de dare nimenI si nu ceae acole avuturI,
ci prin porunca celuI dupe vreme Domn strtngêndu-se, si se dea la acole case.
Iar cand va muri vre anal InteaceI cilluggel, ce lsi art inchiniciunea
la monästirile cele de jos, a aceluI avers, este ca un venit al acei monistirI,
unde ail fost Inchinat. lar cat pentru osta0I cell din incept obicInuitI pentru
paza locului, cel dupi vreme Domn si i oranduiasci, chipzuindu.so pentru
acésti pricini dimpreuni cu boerii.
§ C. 45.OrI ate locurI din principatul ValahieI i MoldoNeI luat,
0 fir de dreptate s'ail stilpanit de Tura', tóte si se dea inapoI la stiipAniI lor ;
din care cele ce se tin de Valahia sunt spre *tile GiurgiuvuluI, Brìtilel, i
Kale, 0 peste Olt ; iar despre Moldova cele ce sunt in Raiaoa Hotinului
la acoja la caro se vor trimite aceste poruncl ImpkitescI spre suívêrire, si
se hotirésci vremea. §i fiind-ci este férte bunti-vointrt a Imp'érr.tieI mele, cum
maI sus s'ail dis, de a se pane mare Ugare de stnnii, ca do acum Inainte
bez negutitoriI fenmanifti, orI-care din löcuitoriI tériI turcescl, sean din IamacI,
seau altiI, impotriva acestor hotartri vor trece intr'aceste 2 PrincipaturI
löcuésci, seati si pigubésci pe 16cuitorI, acestia sit se poprésci i si se gonésci.
§ C. ca de acum Inainte, töte inaltele mele poruncI, ce se vor
trimite Inteaceste dour) PrincipaturI, si fie potrivite cu acesta de acum pri-
vileghiurI i cu privileghiurile i obiceiurile acestor Principaturt
 ISTORIA ROMINILOR 89

Jul Moruzi §i C. fpsilante, este surghiunit la insula Cipru. Negre0 cä

Italinski declarä, cä asemenea fäptuiri sunt färd cirea lui 1).
In curènd termenul domniei lui Moruzi i a lui C. Ipsilante
§ C. ca sä se srivèrséseg t6te mijlócele care pricinuesc buna pro-
facere, buna stare, i indostulata odihng, a acestora ce silversesc slujbele la
schelele acestor PrincipaturI si in scurt, de a nu se erta cea mal micg abatere
impotriva acestor privileghiurY, ce printeacgstrt naltrt hotärire s'aii sitvársit.
Pentru acésta s'ati dat acéstli hotgritóre naltg poruncg, ca : atát tu, col
numit Domn al ValahieY, (resp. Mold.) dupA fir6sca ta credinth, dupg dreptatea
dupti rávna ce al spre a mg multä'mi cát i boeriI ceI pilménteni, ariátánd dator-
nica multgmire pentru privileghiurile, ce v'atI invrednicit si sirguindu-vg la
iconomia ntijlócelor, ce prin naltele mele hotgrirY so cer deopotrivrt cu cele
mal sus serse hotitrid, sh punetI totdeauna tótti sirguinta i puterea, spre a
vg parta cu cuviinciósä supunere i plecare, spre a at'vérsi cele cuviinci6se
supunere ca credintg, i spre a pune mare bggare de sbnig, de a nu slobocji
a se intémple cel mai mic lucra, impotriva acestii nalte porund, si in po-
triva ImpgrtitesciI mele vointI, pentru care s'ati i trimis acéstg poruncä.
DecY dar poruncesc, ca tu, col numit Domn al sg cetescI
ac6stg nana poruncg de fatg cu Mitropolitul, EpiscopiI, Arhimandrip, Calu.-
Ora i Igumenil, si de fatit cu totl boeriI si locuitoril i sg publicarisesci
dreptatea Impgratiel mole, ce dovedesce a mea bung-vointg facI pe
top.' sg tntel6gg, cIl: In ciltrt vreme, atát boeril, cát si cei-l-altI Igcuitorl. al
Principatula ValahieI, nu se vor abate din drumul cel drept, miscánd cele
cuviincióse spre supunere i plecare, si aducónd datorita supunere la naltele
poruncY ce s'ati dat, vor fi in vromea dreptelor 4ile ale ImpgriitiI mole cu
Vd° mijlócele miluitl do Impgrgtescile mole milI, ce ca imultire se vor da, la
hito raialele ceale supuse in lipsg i neputinciosl.
lar tul col numit Domn, si dupg tino mostenitorit in can,' vreme vetY
arbla supunere, i multgmire pentru Impkätecile mole luminóse facerI de
bine cgtre vol' i vetI implini t'U° datoriile ce se cuvin, dupg cele mal sus
date poruncI ale ImpgratieI mele, sg tiI fórte bine incredintatI: cg de nu se
va arta niel o gresalg mruturisitg, si fkirte cunoscutit, nu vetI cerca niel o
grije de scgtere din Domnie si de surghiunlac ; si ca In câtIl vreme yeti' fi
statornicI in credintrt i dreptate, yeti fi statornicI in Domnia Valahiel ; si
atuncY, nu numal t6te aceste poruncI se vor pgzi, ci se va pune sirguintg,
de a se arma, atát din partea Impgrgtiel. mole ; cát si din partea marilor
VizirI, si prea slgvitilor VechilI al ImpgriltieI mole, acole privileghiurY cate
imvrednicit 16cutitoril. PrincipatuluI Valahiel, si tótg odihna, ce art cerca

Iorga. Acto si fragm. II pag 394.

90 V. A. URECIIIA

avea s'A-1 puna influenza francesä, dar atund Rusia va lua din noil
sub protecliune pre ambil DomnI.

In dreptele (jile ale luminatuluï. mosuld mea &atan Mahmut Han (pe carele
Domnul Dumne4eti raverse mila ertaril). i ca, este feorte adevIlrat i temeinic,
ca aceia depe marginea DunariT, si din SerhaturI, si alte locurl, sur] mari,
seatl miel, de vor indrasni prin luare de ball): sä se porte impotriva acestul*
Niza m; acestia numaf decat dapa allana neclreptelor ion armad:, se vor pe-
depsi. .A.sa dar, dupa ce ve): face cunoscut si tu! cel dupa vretne Domn, atat
boerilor, cat si la totl pamónteanY raiale intelegerea acesteI nalte
porund, le vol' porunci i vel: puna la orand.uiala spre a ara pentru Inte-
meierea i viata ImpóratieT mele, i statornicia a luminil i immaririt mele,
baga:ad s6ma la or-ce lucra va fi impotriva la acoasta nalta a mea porunca.
S'ati dat acest Hatiliumaium la anal 1803.
ANEXELE LA VOLUMUL VIII
 ea tre rector,

Este evident, cd volumele VIII, IX §.i X, nu aii" necesitate absoluta

de anexele ce n' azi incitput in ele. Tolug clam loc aci anexelor volum.
VIII*) credénd cti aceste acle poi aduce lumind asupra multar ces-
tiunY, carY intereséa i storia n6strd aa'ministrativa , judici ara, economica,
financi arii, etc., pe leingd cd sunt un razim fi maY tare la conclusiunile
n6stre istorice din acele volume.
V. A. URECHIA.

*) Va urnul, o parte a II-a §i III-a a Volumula de fa, cu anexele

volumelor IX qi X.
 ANEXELE TOMULUI VIII
Din 1802 lunie 20 este hrisovul domnese pentru tiganl, lingurarI
ursarl de la Alex. Vodd Sutul. (Academie, cod. 1, pag. 187 192).
Biserica Munieanif. Note *i anexe la pagina 14-28.
In 10 Februarie 1803, se reinnoesee Cartea de scutirI i benetIcil
acordate de Alex. C. Moruzi in 21 Iununie 1799, bisericel Sft. Elevterie.
Vell la pagina 14, vol. VIII al Istoriel Ilomanilor de V. A. Urechid.

In 9 Martie 1803, se dä hrisov mdndstirei Sft. Spiridon-Nod din

Bacuresd, cea ziclitä de riipos. Scarlat i Alex. Ghiea, ca sd aibd tirg
la Ro§il-de-Vedea.
Asemenea, cu acéstä datd emite alt hrisov al acesteï mdndstirI,
acordandu4 privileghiul «pe t6te bdltile i gArlele din judetele Romanall,
Dolj §i Mehedinly, sä iae vama, ce se lua din vechime de vame§ii
domnesel, din tref banl un ban de la pesee». Pescarii sunt obligalf
a da clael o sji ca navodul pentru memästire.

Môndstirea Dealulul din jud. DA.mbovita a fost sfárimatd mal cu

total de cutremurul din 1802. In Noembrie 1802, ea capëtd hrisov de
miluire. I se cid biserica Sft. Vineri din Tirgovi§te ca metoh, dupë ce-
rerea Mitropolttulul Dositel (Filiti), aprobatd de Domnitor.

Anexa la pag. 24 (VIII).

Printr'acéstA proa plecatit a mea anafora frisciintez luriltimeI tale, cil dttp5
datoria ce are plecata slug4 a Milriel tale a priveghea j'Ara tke, afland si
despre o Maria femeea, ce de felul eI este de aicea din piin.tint de la Herristirtii,
Inchipuitit fiind in port bilrbAtesc, a filcut invoire ca Maria fata co slujea
Costea Vritaful de arabagiI ot Sft. Ecaterina, ca care s'a si cununat, de loe am
trimis zapciI de ail filcut chibzuire de cercetare aInnuntil i adeviSraM fiind
94 V. A. URECHIÀ

urmarea acésta am ridicat-o pe numita la Agie, careia &T'O' cercetarea ce 'I-am

fama, a marturisit adevIír, arlltandu-se crt esto fata anal, Lazar slujitorul Agesc
ot Herastraa, ce a murit, si de sunt ca la 6 anI, mal intliti a tinut in ca-
satorie pe un Petre Olteanu birnicul Herastraa, cut care a %cut si un copil si
a Wat pe anal Stancu Biinic, nalbitor do panze tot de la Hrustrilhí, cu carel
avétal vietuire rea a fugit in Bucuresa, de sunt vre o 20 a A, si de frica ca
sa n'o cun6sch s'a schimbat in portal barbatese, cum si numele din Mafia,
Alivia, si s'a bilgat sluga la Dtunn6luI Postelnicul lacovache, ande s'a allat
péna acttm. §i fiind-ea o propunea numitul stapan eu ar fi avat a faca ea fata
vrea sil i-o dea in spinare, socotind-o de brtrbat, ca una ce a avut libov
cu fata, tem6ndu-se de vre-o pedépsil, art cagetat in sine sil sav6rs6scrt numal
cununia, precum a si s6V6rsit-o, maT virtos ca mijlocul acesta sa se cortoro-
s6sca do barbatu-still i apoI de loe sa si fuga si de aceea (jis°, cii a urmat
fapta ca ae6sta. DecI cereetand atat la pravilele impbratesci, cat si la cele din
arma politiceseI curg6t6re. nu s'a putut atla niel o inchipuite de vre-o urtnare
ca acésta, adica a se canana viniere ca muiere, spre a se orandtti la pravilI
yi pedepsa invinovatireI, ci se vede curat ca este armare facutä de numita
Marjal numal dinteo bicisnicrt nebunie a el, iar nu do veri un cuget ca fétttate.
Invinovatirea et este ca a infelat taina eunu,niel, dar mal' multa, invinovatire
la Nita nasi-sa, ce aa cuntinat-o, cae): (NO co a venit de i-a spus o alta femee
ea srt nu-I camino, cii ae6sta este m'are iar nit barbat, precum niel ea n'a
tilgraduit, ea n'a vrut srt Inteléga a nu I cantina si sil insciinteze Agia, fac6nd
inselaciune preotilor ce i-art cununat. Do cure, do se va giisi ca cale de nieta
Mìiriet tale intelepciune, pentra ninuita Maria, ce din pr6stil minte a ei a
eilatat de s'ati cununat ca nelegiuire, pentru invinoviitirea el sa se pedepsésea
ca bataie, sa se faca surghian la o rainastire, ande se va cuveni sil Oda pana
se va pocai, ca s'a fie spre pilda i ahora de a nu se mal: arma o fapta ea
acésta. Cum i numita nasi-sa sil se corte si ea ca bataie pentru o indrasnéla
ea acésta ce a fama, fiindtt-I prin sciinta. lar hotarirea... etc.-1801, Oct. 7.
(ss.) Vel Aga Const. Caragea, ion Creteanu Paharnic.

Domnitorul botAresce :
ceinstit si crodincios boerttle al DomnieI mole, Dumn6ta biv vol Bane
Caragea, epistatule al AgieT, am v15(jut Domnia mea anaforaoa ce ne facI Dum-
n6ta dimpreuna ca Paharniettl lón, judecatoral AgieT, pe care gasind- o Domnia
mea ca cale, poruncim dar, ca atat pe Maria, cat maI virtos pe nasi-sa Nita,
sa le pedepsiti ca strasnicil batan) i apoi ca acòstil a nóstra domn6scia volnicie
sil trimitI pe Maria ca singa DomnioI mete la schitul Viforata ot sud
Dambovita. 1801, Octotnbrie 20.
Cod. XLIII, fila 600.
 ISTORIA ROMINILOR 95

Episcopal de Arges, Iosif, in Martie 1800, argil luí Alexandra Moruzi

cra Salta, sotia de al doilea a polcovnicului Sandu, l-a läsat epitrop averel d
asupra anei copile de 1.0 anI, ce avea de la bärbatul dintôiìl ,Insa nu wilt
ca co socot61ä, a läsat epitropia acesteI copile asupra mea, di ea la laceren
dietil n'arn lost, nid cinevasT dintru ai meT, la care mie nu-mi (la mttina,
fiind-cil nu este parte bärbätéseä, ca si so p6t4 lua infra purtarea de grijiti a
mea, (WO cum mulff copiI sgracT so 014 pro la sfintele case ca ac6sta. §i cu.
t6te c numita reposatä (jice in diatä crt s'o (Jail la un obraz de einste
va veni la vérsta disätorieT, care am si filcut cercare la cttte °braze rnaT de
ciaste se aflä aid in acest jade, 'dar fiesce-care af6tilndu-si greutatea easel
sale, s'ail ap6rat de ac6stii priinire, insä maT intòiä am fost scris Dumn6luT
polcoviticuluT. Sandu, fiind bine näcliijduit cil va voi a tinea copila tot la casa
DumnatiT, wade a si crescut i sä si p6rte grije de cele läsate eT., paitä
vromea crtsätoriel, si s'a,i1 ap'érat cut märitatul al douilea, cii indatä dupti m6rtea
rt'SposateT a dat pricinä do turburare ca vorbe notrebnice . . . . Episcopul
eere ca epitropia obstiriT sii ja asttpra i cracerea fetoi si ingrijirea averei.

Domnitorul pane la 29 Martie 180(1, nrittät6rea resolutittne pe anaforaoa

Episcopulai :
dubitorttle de Dumnecjeu sfintia ta, Episcope de Argos, chir Iosife, am
v.6(jut Domnia mea anaforaoa ce ne fad, la care r6spundent sfintid tale,
de vrenae ce acea Cóposatti, caro scia ea esto si Epitropie de obste si va fi a\ i.Ind
niscai-va rude, la stintia ta llama ail niizuit i S'a incredintat si pe sfintia
ta ail ales *tornl i archiereul eparchieT de a läsat epitropia acésta asupra-tT,
trebue sfintia ta, nu numal sil nu te tragl, ci inert sii aibT bucurie i cinste
pentru bun ipolipsis i credinta si evlavia eparhiotilor, ce ail asupra sfintid
tale, primind cut bunri-voire a face bine intru nisei) lucran T sutletesd ea acestoa.
De aceea si Domnia nu se amestecit intru astä pricinuí, ci sfintia ta precum
vol socoti maY bine, veT ingriji i vol intocmi cele de folos acestd fete s6rmane.
Cod. XLII, fila 29 verso.
o6 V. A. URECHIÀ

ADMINISTRATIUNEA TEREi MUNTENE

isoo 1808
Paclurea -Paid przzitli de o polcovnicie noua cu 40 dmenl, intocmitli de
Alex. Moruzi.
. . . .Vlahiscoe.--Find.-crt pentru odilinavi buna petrecere a locuitorilor
Ore): Domn:eI mole de catre hotI vi frtatori: de rele s'a fost intocmit do Maria Sa
Alex. Veda Moruzi, altuí polcovnicie noua, ca 40 CimenI de slujba, care SA fie
statahlre vi restul mutata de marginea padureI VlasieI, la pod la PascanT, in
drumul col mare vi care numesce polcovnicia de la Vlasia, carele ca slujitoriI
ce i s'ail dat indestuI, avedand stray pe la drumurI in 5 locuri; adeca la Fer-
bintI, la Turloaia, la Miíra-Saraca, la Calda'ruvanl vi la Racotevci, sa paz6sca
inconjóre nelipsit lioa vi nóptea tóte locurile, ea sil nu gasésca fadteril.
de role mijloc a so pripavi vi a se incuiba in padure, ce pricepeind vi dovedind
pe uniI ca aceln intr'acol fel do timenY, primp' vi in buna paza tri-
m6trt la 1)umn6luI vol Spatar.
fiind-crt acéstä polcovnicicie s'a intocmit a fi Lira de niel o dare de
plocon la Sprartrie, vi nicI srt se stramute in cat va sluji bine, de aceea dar
numitul Polcovnic, s'a nu se cuteze a lua bara de la slujitorI, nieT cu name
de plocon al sad, nicl parale de s'épthiftna, ca si nu bage pe verI-anal do
rand, ci totI slujitoriI deplin nelipsitl din slujba vi pentru ostenGla
luI s'a oranduit JÓfit cafe taleff. 20 pe luna, carele de so va dovedi in urma
Cu cat de putina urrnare impotriva, seati ca nesilinta vi ca nevrednicie la slujba,
nu numaI va fi lipsit, ci se va vi pedepsi stravnic; drept aceea i s'a dat
ac6sta carte a DomnieI mele luI (Stoian Bosniagul), carele dupg alegerea
Dumisale vel Spatar, prin scirea DomnieI mele s'a oranduit polcovnic la
Prin care poruncim atat PolcovniculuI, cat vi ennenilor sel, sui fitl
tart sirguinata spre acestea ce v'atl oranduit vi sit intimpinaff. tot r5u1, pri-
veghind 4ioa i n6ptea ca neprecugatare i neadormire, a nu trece prin ocolul
acesteI capitanii, om ca banuiala, neintrebat vi necercetat, ca s'a nu scape
sentí facatoriI de ri5i1 neprinst Catre acésta, sa se ferésca i Polcovnicul qi rhnonil
acesteI polcovniciI a nu care conace vi a face cheltuala locuitorilor prin sate,
seail cal de calrtrie, cad: pentru aceea Polcovnicul are ima, iar slujitoril stint
scutitI, ferindu-se iaravI Polcovnicul vi ómenil sZil a nu propane pe cinevavilea
err pricina de hop* settil gazda de hop', fail de a fi adev6rat, pentru vre-o pizmil
veche, seaa pentra vre-un interes de dobanda nedrépta, ca ridice vi Ora)
de colo pana colo, precian vi la ambletele lor sil se piírte ca buna oranduiala
printre locuitorl i ca cuvinte de oruenie, Mil do a ocari, orI a injura, seel a
bate vi a casni.-- 1803, Gilman
 IgTORIA ROMINILOR 97

Ostire la Agie i Pompiert

Ai Alexandra Const. Moruzi Vvd.

Primim Domnia mea anaforaoa ce ne face Dumn6lui Ghica si crediocios
boierul Domniei mele biv'vol Ban Caragea, epistatul Agiel, si poruncim Du-
mitale vol Vistiere, sa faci oranduiala la Dania:dui vol Vornic al politiei, ca
din birnicii politiel sa se dee aceste lude patru-deci, ca sa so presere la st6-
gurile cele mai jos numite, deosebit poruncim i Dumitale vel Logofete de
obiceiurI, s adaogl la br6sla, Agiascaaiçidece neferi, lefile pe luna cate taleni
patru. 1801, Aprilio 6.
Prea Intapte Ddmne,
Insciintam Marie): tale, ea intro alte intowniri ce a cautat a face plecata
sluga 'Maria tale la tagma Agiasca, atat de a puns la oranduiala ca locurile
tirgului pentru mat buna strajuire a politia, cat de a se chata cele urmat6re
porunci i trebi, precum si la iangane (incendil) co p6te a se intémpla, feréscil
Dumnedeil, sa fie fail de zati gni re, dup6 cercetarea ce amfácut st6gurilor, am fNut
cele ma): mid' ce sunt 22, lush' de foc, de cazaci si de v6natorl, di din liude
. . . ce este oranduiala ca s'A fie la acute numite stéguri, ail rimas numai linde

198, cu care, socot6scil malta intelepciune Mariei tale, cu ce Inlesnire s'ar

putea chute trebile i stragänirea ce s'ar caveni a se face; de aceea dar, ea-
noscuta Rind buna Marie): tale râvn i cugetul co se revarsa Mtnt t6te, de a
se arma ca obladuire pana col rug mic lucru, Meg de cusur, pentru mat buna
petrecere i folosul al obsteI, nu lipsesc prin acésta a mea anafora, a arka
Maria tale : fiind-ch de la 1799, Maia 12, s'a mi. ULM Maria tale ar6tare
de catre Dumn6lui Yoruicul Golescu, cand se afta vechil al Agiei, ca sh' se
hotarascil de Maria ta din birnicii politicI liude 150, a se presura la acute
stégurI, caro s'ati i prima de Miíria ta, i dandu-se porunca a se face, s'a facut
name' vre-o trel-decI de liude, lar mai In trecutele dile, Cu luminat pitac
Maria tale, s'a mai dat tot din birnicil politici alti 30 de liude, care s'a
facut pesto tot liude 60. De se va gasi cu cale si va fi buna vointa Mariel
tale, spre mai intemeierea stégurilor, sil se mal ajutoreze la strájuirea ce face tre-
buintil, a se int6mpina vre-un heder, precum este vointa sh se anata-
nisésch cea de atunci luminata hotarIre a Mariei tale, Si macar eg pang la
150 liude ce s'a fost dat porunch a se face, mal lipsesce liude 90, dar fiind
multrunit asa, muLcar liude 40, ca ca cela ce s'a mal dat, sui se faca peste tot
*Meal liude 100, ni 6 rog s'a" fie luminath porunca a Maria tale, ca iarasi din
birnicii politiei sa se dee liude 40 de a se presara i acestia la stégurile cele
numite ; asisderea am socotit, fiind-ca inteacéstil vreme urméza do a se mai
Cod. XLIII, tila 259.
Istoria Bandana,' de Y. A. Ureohid. Elsoottn, XIX XI.-7.
08 V. A. URECEIIÄ

spori i stégurile Neferilor, dup5 trebuinta ce este, ci sit fie luminatg porunca
Maria tale, ca peste liude 30, Neferif ce stint afarg din zap . . . lor, sä so
.

mat spoiéscg liude gece noferI, ca asemenea 16f, precum sunt i ceI-l-altI:
cate talerI 4 pro lung, ca sIi p6tg §i sluga Mgrief tale a Sérérgi la vreme t6to
trebuintele cele de Agie curgétóre. lar hotilrirea, etc.-1801, Aprilie 5.
Vel Aga' Caragea.

Anexe la pag. 39 (VIII). AbusurT In plasT.

Icò Alexandra Conet. Ilforuzi Voevod i gospodar...
Cu randuialg fiind anaforaoa ce a fgcut Domnief rnele, DumnéluI vel
Vistier o intgritn, gi pentru ca s se facil urmare i s5vérgire la Vote, precum
se coprinde maI jus; ca impliniret de dreptul acestor jgluitorf plgiasf, orlinduim
gi Mamba* inteadins pe , care mergènd la Clucer Bilrcilnescu
ispravnic, SIi implinéscg banii dcigelor i banil ce lo-ail tras ca nume de zaharea,
luand i féspuns de la numitul Clucer pentra fieg-care aceste dou5 madele,
cum se coprinde maI jos, sit implinéscg gi bdnif fénulut pe cat se va dovedi
c li Wag luat mal malt peste cump5rii,t6re, precum gi pentru scilcyémint ce
cer, filcéndu-se cercetarea acésta sg aducil Domnief mele insciintaro, urmand
16cuitoril pentru untal Mumbaelei, cum se coprinde maI jos. 1801,
Maiil 13.

Prea latiltate ahnne,

Lilcuitorif plitiasI din plaiul despro Bun sud Saac, all jäluit Mitriel tale
arkandu-T, cg stint incgrcatI fórte, din earl pricing unif all fugit, rugandu-se
a dobandi milk' de scritjérnint, i osobit de acésta, cg in anal trecut ail fgcut
8050 doago gi nu li s'ad plgtit, asemenea i talerI 303,90 le-ail tras Dum-
nélor booril Isprarnier nharea, 0 in loe a li se da adeverintg, Dumnólor le-art
cenit zapis, ca sil fie multilmitI pe acéstg, smug ; ag*Ierea s li se platéscil gi
121 caro f5n, stanjenT 4, co ail dat in banI, carul Po talerI 17, pentru conacul
Mgriel salo Hazan-ba, 5,ti alto 50 care po talerI 18 pentru conac a agchorliilor
de la CotroconI, gi la oranduiala untuluf do . , . Inip5ratesc, sg li se facil
sciicji5mint, fiind cii acolo in partoa loculuf, undo so an cii locuinta, se
lipsí d,3 iarbg, ca pricina secetel, gi din pricina greutiltilor vindut maI
t6te vitelo, a de nu vor area acbitil mili su.ut prilptiditl din fata pgmantuluf,
pentru inlesniroa lar si to milostivescl. Maria ta, a porunci s se stringil
untul in plaiti, sä.-1 lamuréscil captinlail do acolo, gi la vreme eg vie oranduitul
sg-1 iae, crtd maf multll zmilcitutro li se f tco pang la Dumnélor
pgtimind pagubg sub name de lipsil; ii caro jalbg poruncindu-se de cgtre
Mgria ta, ca SIi cercetez ca am5runtul i s fac ar5tare MgrieI tale in scrig prin
 ISTORIA ROMINILOR 09

anafora, am adtts pre vechilif jaluitorilor la Vistierie, i cercetand tóte ma-

delele, cat pent ru pricina inca'regturil ludelor ce ail, f6dul di la trecuta pervi
soama din lade 80 ce s'a hargzit scgdilmant de cgtre Maria ta acolar judet, s'a
impartrisit si acest plaiti cu lude 31, ca analoghie la fies-care sat cate un ludo
dou'6, precum ail socotit Dumn6lor Ispravnicif ch' s'a cuvenit si a fost de ajuns
din maT sus arkata sumg ce s'a hgrazit acoluf judet, cacI 27 ail facut celuf-l-alt
plaiii al Teleajenaluf, si 22 ce rëman pan la 80, le-aa presiirat pe cincf Oast
ale judetulul, iar c li s'a fAcut acole lude 31 scgOmant ce se aratg in Vistierie,
ìnsuI jaluitorif marturisiel inaintea mea Cil li s'ail dat scg46mant ce se aratrt
In fóia indreptilrii, la fies-care sat, numaT diserg, ca nu le este de ajuns fiind-cg
nu ail cunoscut simtitóre usurintrt dintru acestea, si cum ca a ail avut
&TA acole 80 lude s'aq hgrazit numaT plaiuluf lor, si v546nd ca
nu le ati pro táte de aceea ail jaluit, iar dupizi ce s'ail incredintat di art fost
date la tot ju.detal, (liserg numaf, ea patina mangaere li s'ail facut ; ande la
acésta urmézil sil fie lurninatg porunea Maria' tale, cgtre Dumnélor boorif Is-
pravnicY, ca sil dee ri5spuus: de ce nu le-a facut mal malt scale-taut cloaca ail
avut trebuintg de mal: multii usurinta, si pro de alig parte sii insciinteze Milrieí
tale de mal este trebuinta de u6urintil ? la plaiul lor ? cate lade ? cu ce cuvênt ?
si fauna' vor avea luminatrt porunca Algriel tale, in ce chip sii urmeze pentru
fugarii ce ail, fiind-cg pentru acésta ail mal dat altil jalbg osebitg; le-am 4i8
ca sil dee fol de numele fugarilor acelora, din ce sat stint, ca sii le facil volnicif
cu Mumbasir, sg mérga sg-I aducg la urma lor pro cati vor fi strilmutatf de la
luna lui Ghenarie, cu lét 99 inc6ce, de la care soroc se dail fugarif la arma
lor, i s'ag muliimit, numaf diserg, ea acestI vechilf ce ail venit cu jalbg nu
sciii nuniele tuturer fugarilor, iar merend la plaiti vor cerceta, si ca un om
vor trimete foile acestea, ci atunci li se va face luminatele poruncile
tale de volnicii ca Mumbasir, dupiS oranduiala Visterief, a se aduce la urma lor ;
pentru 8050 d6ge ce ail Meat in anal trecut, aceste d6ge ag fost oranduite cit
suta talerI 5, si Durnnélor Ispravnicif pe t6fa' suma oranduelif ce a fost
la .acel jade t de 15.000 d6ge, s'a scgclut ca hotáritg plata lor in socotelele
Visterief, ande urma a le plati i jilluitorilor suma ce ail facut ef, i avénd
dreptate a lua plata cea orandnitg de Maria ta. Dumnélul Cluceruluf Ianacho
Ba'regnescu, cel ce si atunci cand s'a facia ddgele era Ispravnic, sg le pliitéscrt
d6gele ce a filcut acest plaiii, dup'6 hotaritul prat ce a fost oränduit, siSil dee
r6spuns de ce nu le all p1gtit pang acum, cäci la Visterie s'a scadut ca plata
lor, din anul trecut ? Pentra talerl 303,90, co le-ail tras Dumn6lor Ispravnicif
zaharea, intreband pe jilluitorY and s'a urmat acésta ? 4iserg, cii asta iarng, dar
tv6sta pricing, nu este sciuta VisterieT, ca sii iaii banT de la liicultorf pentru
zaherea, farg num CT la trecuta luna luI Ghenarie, dupé trebuinta de zaherea
co a fost pentru tainaturilo ostirilor, si dttpi5 lutuinatele Mitriel tale poruncT,
ce a avut Dumnélor boerif CaimacamT a face chibzuire si oranduialg pentrtt
'100 'tr. A. CtIECHIA

acestea, a randuit si la judetul S6cuienilor 250 chile orz, scriind Damnélor

Ispravnicilor ca s iae acest orz de la co: ce vor ave zaherea a lor, si trimi-
têndu-se la Schela Lichirescilor, dupe adeverintele primitoritlai de teslimat,
sa-1 plä'téscil color de la eare-1 vor lua, chila Po taleri 5,60; dupe aceea catre
sfèrsitul lunoi lui Februarie, aretand Durnnélor Ispravnicil discolif la acéstil
madea, si cum a numaï 207 chile ail facia teslim, neaflandu-se orz tn judo,
si li se scade lipsa de primitor, li s'a trims respuns c numai cel ce a apucat
de I-a primit, pan atunci, sa fie trimes si sa-1 platésca cu pretul ce s'a aretat,
iar casar ce va fi fost remas sa nu se mat triméta, ci s remae ; unde Intéia
Dumnélor Ispravnicii nu urrna de loc sil faca oranduiala In plaiii de zahe ea,
Hind sciut cif plaiul n'are orz, mai vèrtos ca nu s'a cenit ca cisla pe lude,
ci a fost cumpêratóre de la cei ce vor avea ; si al douilea nu trebuia sa le
iae bani nicI pentru plata orzului, nici pentru alt cuvênt nl ridicariI, In vrerne
ce plata a fost randuita de la Visterie, prectun i ridicarea cusurulul ce re-
masese noimplinit Cu porunca Visteriei, ari remas neimplinit dupe discoliile
ce ail aretat, care luare do bani pentru acésta fiind nesciuta Vistoriei
de dreptate nrmata, se cuvine sa se poruncésca Dumnélor Ispravnicilor, ca
negresit sa-I intérca Inapoï, i sa, dee rêspuns : cum s'a Indrasnit de ail Meat
urmare ca total impotrivb.' i nesuferita? Pentru 171 care f6n, ce all rêspuns
In doue randuri in bani, card pa talen l 17 si 18, Visteria, dupe trebuinta ce
a feet pentru tainaturile Maria sale Hazan-bas si ale ostasilor ce s'ail aflat
in BucurescI, all cerut fên de la ¡adept]. S6cuienilor, si Dumnélor IspravniciT
randuind in judo cu cisla, se vede lecuitoril acestuf plaiti, ori pentru depar-
tarea localuï, ori pentru cif n'ail avut fên, ail beat rugaciune ca sa se gaséscil
Mu din alta parte sil se dee la magazie, si el sa platésca ca pret ce va cumpêra,
Visteria nu a oranduit plata acelui fén de tainaturile Wariei Sale DOI
si ale ostasilor din Bucurescl, ci Dumnélor Ispravnicil se canijsce cit ca
acest pret gasind fénul din préjma Bucurescilor, 1-a %cut teslim la magazio.
cad 16masita nu vede, acel judet si 15cuitoril. plaiului 1-au plittit, dupe cum
inaintea mea diserii, cit intêiii fèn natura li s'atl cerut sa aduca,
si °I neavênd fên 1-a plait ca bani, prin vetasii plaittlui, dar sa fi avut
sa-1 fi putut aduce nu-1 platea ca banï, act silitl n'ail fost la acésta, insa
de va fi fost pricina inteacest chip, precum se cunésce ca a fost accst pret do
taleri 17 si 18 carul, li s'a parut ca este proa malt, si racar cit inteacea
vreme de iarria era Mimi scamp, mai cu pret dup5 cum ei 1-ail platit, dar
se dä' banuiala ca tot nu se va fi cumperat ca acest pret. ci mal cu putin
6res-ce, si s'a facut catahrisis la acesta madea, ori de catre vifitaf al plaiului,
seail, de ca'tre altil cu luare de bari mai malt decat pretul cumperatoril, si
trebne sa fie intrebatl Dumnélor Ispravnicii prin porunca, cum s'a intêmplat
pricina ? de catre cine s'a cumpkat fênul si s'a Meat teslim la magazie? ca srt
se dovedesca adeverul ca ce pet all cumpkat fênul, si de li se va fi prisosit
 ISTORIA ROMANILOR 401

niscaI banI, preste pretul ce el cumpgrat sg se Implinéscá prisosul ce va

fi de la cel ce le-ati luat banI de la el, i sa-1 dee jgluitorilor, iar pentru
plata VisterieY, pe acel fên niel phnii acum nu s'a slobodit a se da, ci cfind
se va orhndui de cä'tre 11gria ta. li se va da si lor, cu mijlocul co veI porunci
Mìlria ta; pentru. unta' Tarigradald le-am arátat rnusaadeaoa ce li s'ait filcut
estimp de cgtre Mitria ta, ca a da nuntaI chte dou'ë oca si jumiitate de lude,
iar nu treI, precum urmat in anal trecut, care fiind hotgrit si ca platrt
trebue cgpulascg si sg-1 riSspun4t1 ne mal cerend alt sciltrémijnt, cácI scrt
cigméntul si usurinta li s'aá fäcut din cea neodihnitil purtarea de grijii a
Máriet tele ce al' pentru tos! de obste, maT. inainte phng a nu le cere oi, ca
ridicarea de o jumaate, doui5 din trei ce art dat in aniI trecuti si prisosul de
o para la oca peste suma anula): trecut, si nu mal incape acum alt sciimònt
la ac6sta, care cunosdnd ajutorul ce li s'a fricut, a Rimas funui cuvént. Reman°
pentra primirea si liimurirea a se face in plaiti, iar sil nu-1 ducit la Ispravnicat
a se nilpgstuesc; li s'a ar6tat cà Visteria, o magazie in judot pentru primit
lgmuritul untuluí are, si trebue sui urmeze dupé poruncile ce s'ati dat ca a-1
duce la acea magazie din jade, iar chnd vor vedea cä li se face nilpástuiie la
cantgrit, care nu se astéptg du.0 tarda strasnice ì infricosate poruncI ce sunt
date pentra acésta, si nu-sI vor afla dreptatea de la Dumnélor Ispravnicii,
atuncI sil vie numal unul seag doul din el s'A; jäluiascrt Mariei tale, si negresit
îi vor alla dreptatea, nu numal. ca despilgubirea lor, ci §i ca pedepse cuto-
zatorilor ca urmare ìmpotriv, fiind-cg asuprirea nimënttia nu este primitg la
vointa 14IgrieI tale ; pArerea mea iutr'acelasI chip este a se urma, pentru care
&LO porunca nu lipsiI a ar6ta MilrieI tale, iar hotgrirea cea desiivésit ri5mAne
a se face de ciare M'alta ta. 1801, Maiti 1.2.
Vel Vistier.

Alexandru Const. liforuzi Voevod.

Cu t6te crt 'mg de la int'Oitil Divan, prin cercetiírile ce ca de-amëruntul
am fgcut Domnia mea, s'a gásit Ioan Dimitriu ea total impotrivii urmiitor orin-
duelelor ce a avut de la magazia de niel', si prigubitoriii magaziel., la care fiesce-
cara era dator a sluji ca credintg, si a areta oÌrdio pentru cea de obste lipsil
trebnintit, si a fe'mas ca dréptg judecatil, bun dator a plgti totI banii
In soroc de patru-rjecl de dile, si el sg-s1 cauto ca acel ovreil, ca bou sii-s1
itte inupoi, seag bucate pe s6ma hii, dupe cum pro larg se vede araatá pricina,
en hotiltirea aceea a j'Idee:11a in buiurdisma DomnieI mole de la Aprilie 12.
Dar milostivire fgcènd iargsi Domnia, dup6 multele liii rugciunl, i s'a fgcut In
urmg musaadeaoa ce a cenit de a primi magazia Cu paguba sa, i porumb m
local banilor la sorocul ce InsusI s'a legat, la care soroc fiind cg n'a fiicut porumb
teslim, turnia ca de atund srt se ridice la Inchis6re, sà plia6sa, baniI, dup6
102 V. A. URECHIÀ

hothrire, ca nisco banI obstesei ; cu t6te acestea, dupe PAR) co ne-a dat
magazierif i Ionith, am mai. Infiltisat actun do isn6va inaintea n6strii pe Ionitit
cu Medelnicerul Arbut, epistatul magazieI de aid, undo am eerut de ni s'a
af6tat zapisul luI Ionith, ce a dat la magazie, in urma hothriril. n6stre, pe carole-1
vëdum scris i isclit Joan Dirnitriu, feigaduese", prin care se légh eh pain
la 25 ale luI 'gain, de nu va face teslim la Focsanit nostri do dinc6ce suma
de chile 1545, sä, fie dator ca s numere la magazie toti banit dttp6' hothrire
en dobanda lor, care zapis nict InsusI nu-1 thgh,dui ch al ltui esto adev5rat,
pentru care am cercotat Domnia mea de ah fhcut magazieriI datoria lor,
trimith adech la soroc 6menI spre a Incilrea bueatele, soail nu, ca nuldin pricina
lor sh se fi Matt vre-un cusnr, si nu thgrtdui niel mnsui Ionith, cit inch' inaintea
soroculuI ail trimes, carI dup6 ce a mail asteptat acolo s't peste mince luI, inch
alte patru dile, el numaI 170 de chile a avut do le-ail dat, dup.6 ce al si scris
dupZi mergerea luI la FocsanT, CA 400 chile are gata, decI fiind-eh numitul
Ionith cu netrebnica lul urmare ce din Inceput s'a purtat in prieina ac6sta,
eäutat la o trébil obstésch sit fach. Inselheiune a se castiga pro sinesl, zhtignind
trebuinta cea de obste i piigubind magazia, si pre catY a ajutat la acel peris-
tasis, cu care magazie a fost inshrcinatt acesti negatätorI magaziert de a epistrtsi
a sluji numaI pentru binele i trebuinta de obste, undo i Domnia ati flicut atata
Ingrijire, i totI dimpreunh ajutand de a proftacsi si la o intamplare ca acea hrana
cea trebuinciósh norodulut, cu care a lui netrobnicie i Inselheiune co s'a purtat,
a dat §i o prieinh ca la altit Intêmplare de trebuinth sh so sfiasch a nu maI intra
alt negutittor la ac6sth episthsie, si a so trago fies-sarele de *tornl acela, care
dutp6 datorie se cuvine a face do obste; pentru inselhcinnea unuia ca acestuia,
eu care s'a purtat, heänind In gandul luI mestesugurt do a se castiga pro sinesI,
nu numaI dator este sit pratésch ea dreptul magazieI, ci inch ea un Insellitor
fhtsémator bineluI i folosulut de obste, sh se si pedepséseä spro pilda altera,
(WO ale chruia annul, IIII era cu cale a i se mai primi nici o natura la ma-
gazie, ci ori malt, orI putin sh fie al lut si el sä, pratésch tot' banit la magazie,
dar cu Vito acestea dicem, cit eat porumb a apucat do a primit magazia ptuth la
25 ale luI INV], sa i se fach socot6la i sh fie primit, schdênda-se Ionita cu
acel banI, iar ceI-1-altI bawi tott sh-t platésch la magazie, pentru care am si
poruncit Domnia mea, sh se Inchidh in hiere la Bas-ciohodar, ca in sore() de
20 de 4i1e sil plat6sch, negresit, iar nepllitind sh se ridice si la pusearie pana
a piliti, filrh de a maI astepta alta porunch.-1801, Septemblie 6.
Cod. XLIII, fila 470.

Prea Inältate Démne,

Epistatil magazieI de aicI ati jaluit Mariem tale pentra Ioan Dimitriu de
la FocsanI, eh in urma ltuninateI 'totally)." ce s'a facut de chtre Inilltimea ta cu
Divanttl, ca sit plht6sch numitul loan talon. 17.000 at magaziet ce pricinuia
 ISTOR1A ROMANILOR 103

ci i-a dat arvuna pentru porumb, de la Moldova, chile 6000, s'a rugat 'Griot
talo, ca sil prim6scil magazia poramb numaI de acestl banI, adecii chile 1540,
carel a dat i zapis au logiltura ea pfini la 25 ale trecutula" Maui'', de nu va
aduce porumbul acesta la Focsani" Ora, sii aibi a plati baniI ca dobtinda lor,
asa plecand de aid a lisat vorbi, cii pAni nu va serie el de la FocsanI, sii nu
se trimOti om nl magaziel, iar la 16 ale luI Maui sosind cartea Id' ca sa trim6ti
magazia om a primi 400 chile porumb, a si trimes treI 6menl, caro de pre druin
a tocmit mal bine de o suti care, si ajung6nd la Focsam, In loc de 400 chile
co scriseso, a giisit omul magazioI numaï ca vre-o 50 60 de chile, si (WO co
ailselat 6meniI ptini la sorocul fiigiidiielil luI, ail maI sequt Inca patru gile
de-abia a dat pirItul 170 de chile, care acoste tumid ale luI qtjôndu-le
6meni" magazieI, sculat de ail venit niel, iar el dup6" plecarea Ion a fimblat
cu mestesugurI, a trimis scrisorI niel cum cil porumbul 1-a adus la
neon', si randarl, rtindurI a inceput a trimete cete, cete, ca sii dee porumbul
pad' la sfòrsitul laI Junio, care porumb de nevoIe I-a si prima magazia, si au
ingrijit pentru yinqarea luI pentru a o face pro numele pirItalta si a opri banit
pre séma magazioI, acum pirltal se afill aiûi, cu care (pc cil s'afi
infatisat din laminae:" porunea Milriel tale, Inaintea Dumnélul vol Vistier si a
DunnanI vol Postelnic, cer jiluitoril si fie silit Incheia socotéla
si a plilti dreptul magazieI, dnpe a crtrora jaihi poraneindu-se de ciltre
ta zapciuluI, ca si infitiséze anìndou pìlrile inaintea nástri, unde si fie si
llumnálai vel Tistier Racoviti, i Duinnaul biv vol Ban Caragea i DumnéluI
vel Postelnie, spre a se cerceta pricina, a adus ortinduital zapciti -May de
Visterie, inaintea ntistri pe Medelnieerul Hagi Chiriac Arbut, anal din jiluitorI,
ande dimprenni ca Dumn6lor oranduitiI hoed intAnd In cercetarea
no aratil Medelnicerul zapisul co a d it pIrital loan, seris de la 5 ale trecutuluI
Mani, i ca coprindere dup5 cam so aratil mal sus in jaiba opistatilor,
neaduchd Ioan tart suma de porumb ptini la 25 ale MI /GM, si plâtéscui
baniI magazieI ca dobAnda lor, cmn i cheltuiala úmenilor magazia co se va
trimete pe acolo pentru primirea porambulaI; am intrebat apoI si pro plfit ce
r'éspunde i dise, cii indati co a sosit la FocsanI llama" de eat a pornit spre
ovreiul en care aioa tocm614 ea aducil porumb do la Moldova, care ovreia
inergènd, a si incircat tot porumbal si I-a pornit la Focsanl, dar pro drum
oprindu-se canelo din porunei, s'a Mat la ocna ca inearce sane, i dintru
acésti pricini s'a Meat ziltignire la caratul porumbulul do n'a putut sosi la
soroc, ci a yenit ma" In urmi cu sése 411e, adeci la sférsitul luI Mahl, precum
()ice cii este martor la ac6sta si DumnéluI Clucer Calfooglu, Ispravnicul jade-
WO, de care yHum chiar la mAna Medelniceruld Arbut o scrisáre do la 30
ale trecutulta Mali, a Dumngul Glucernial Calfooglu, r5spun4ènd eitre Me-
delnicer, ci phitul s'a purtat ca túti silinta i na fost pricina dinteérisul, ci
zitignirea s'a intamplat din carius", e ici din poranc4 domnésci s'a luat la oena
104 V. A. URECHIX.

de a Incareat Bare; iar atund dice Clucerul, cit a Ineeput a veni care cu po-
rumb peste 750 de chile, cum si pentru cel-l-alt iar 11 Insciint6za Dumn610
Hatmanul Costache, ca se afla pre drum viind i filra de zabava se va aduce acolo
In FocsanY, dup5 cum dice ca a lnsciintat i Mariei tale, ca peste sorocul cel
poruncit n'a trecut mai mult de douë, trei dile si a 1neeput a veni porumb, de
care dice pirItal c 6menil' magazieI n'a vrut st00, cudi. de ar fi asteptat
acolo plat la deco ale lui Junio, tot porumbul so Ineiirea, niel banI pontru
china carausilor n'a primit Medelnicerul dup5 cum i-a scris, i asa a facut el
cum a putut si a trimis la magazia de aicl 891 de chile, iar 484 de chile
neavénd mijloc de a-1 trimete 1 a descarcat la Foesani, i fiind-cil tot porumbul
dice Ioan ca I-a fost dus la Focsaiii numaI casése dile In arma soroculuï, care
zilhavii s'a flint din marea carelor, iar nu din lenevirea ial, dup5 cum pentru
adista a scris i Dumn61n1 Hatmanul Costache catre Dunn-161d vol Postelnic, i
catre Dumnélu'l vol Hatman Aloxandru Costache, fratele Dumisale, cere pIritul
ca sa-sI oranduiasea magazia a niaf primi i col-l-alt porumb, ce ma este la
Focsanl, pe s6ma magaziel, dup5 hotarit prof i sì fie isbavit. Ded. citind si as-
cultand ca luare aminte Vito indreptarile i r5spunsurile ce all avut amèndou5
partile, arkam Inaltimei tale, sorocul ce s'a dat pmnitulaI nurnal 20 de dile, a fost
de tot sourt, pentra ca era v54ut de pastrarea trebil", ca In (pie 20 nu se pite
aduce atata suma de porumb la FoesanT, In VT81/10 co porumbul era in Moldova
nebatut in patule, i t.rebuea sá' se faca de atuncI socotail, ca are sa mérga
plrItul de aicl la FocsanT, sí poniésca de acolo pre ovreiti In Moldova, ande
era porumbul, s pue sa-1 bata, s prinda caro ca chirie, i asa sa-1 pornésca
sa-1 aduca, care acestea cum c nu s'a putut face In 20 de dine, nu fémane
Indoialii, ma): vértos ea s'a Int6mplat i aeea zatignire ca marea carelor din
poruncrt domnéscrt, din care nu putina perdere s'a dat trebeT, i aducerea a tot
porumbul In FocsanI de a fi adev5rata la sfêrsitul lui Maití, na nurnal' nu se
socotesce lenevirea ptrìtului, ci hied multa silinta se vede ca a Meta de a s5-
vèrsit ac6sta tréba numai In dile 26. Drept aceea chibzuind cele eu calo si drepte
asupra acestei pricini, dicem, ca ca pricina aceliff zapis ce a dat pIrltal la ma-
gazie, nu se cuvine a fi °Audit si a se stinge omul, ci de va dovedi pfrItul
cum ea tot porumbul la sférsitul laI Maiil 1-a adus In Pocsani, precum dice,
nu ail cuvént jaluitorii pentru cinci, Ose dile numai ce s'a facut zabavil peste
soroc din pricina luilnil carelor, a nu-1 primi magazia, iar cat cusur de porumb
nu se aila adus la Focsan1 Sat la stèrsitul lui Maia, sca46ndu so col adus la
Focsani, i lasat sa-s1 priméseil Ioan pe Om laI, vImyéndu-1 ande i cu ce
pret va sci, i la magazie sa nu. se descarce ca vre-o paguba de la acel poru.mb,
iar hotarirea cea de saArsit rknane a se face de cutre Inaltimea ta. - 1801,
August 14.
Ve l Ban Brancoveanu, vel V ornic Golescu, vel Vornic Ceimpineanu, vel
Vornic Pica rescu.
 ISTORIA ROMANILOR 105

Crutarea padurilor d'A la 1802 loc unor noue dispositiunI domnescl.

Unit proprietarl se jäluesc, ca (Smenif boerilor ispravnicl, aiii ntrat in
semetie in Ociare §i a stricat din pomit sanato§1 §i roditori, cum §i
nisce podurt de beilic ce afl mai pus Dumnélor pre apa OltuluI.
Voda pune resolutiune in '1802, Octombrie 30, catre ispravnicT, ca
§i el sä dea enizam», atät altor satenl dupè' alte mo§il, cat §i (5menilor
Dumnélor, de a nu se mai tia §i a se sfarama de catre nimenl, arara
numai din satenit ce locuesc pe méstä mo§ie, carl nu sunt opritl dup6
(Jondica Divanultd, a lua lemnele cele trebuinciòse caselor lor, fara
de plata, ferindu-se §i el' a strica copacit roditorl.
Vecinil can' vor 'ace pagube, sa se cerceteze §i s'A aléga pretul
stricaciuneI.
lar cat pentru podurile str'eine, fiind-ca pentru und pod numai a
fost dat jaiba mal dinainte un Sandul Vdrzarul, arkand ca cu pollul lui
in 7-8 luni s'a ca§tigat acest arenda§ a Ipotescilor, luand destul venit,
otaräsce sa plAtéseä arborii täiatI pentru pod.

In 22 Octombrie, 1803, Domnitorul intaresce judel la Campu-Lung.

ales de orii§enP.

A ctele urniät6re amintesc 1) de jafurile savèr§ite in Ora Ruma-

nésca de diver§I functionari. O comisiune a cercetat acele jafuri §i a
ficut ca o parte din sumele jafuite sa liare in Visteria dornnéscd,
2) de zaporojenit cart, la Dunare, cercara a-§1 apropria venitul de pesce
al tuturor bältilor te'reI. Acésta pretentiune a lor fu respinsa.
16) Constantin Alexan ira Ipsilant Voevoi i gospo lar. Zemle rlohiscoe.
Proa Sfintia ta Parinte 3Iitropolite al Ungro-Vlahia, vé facem in scire,
eh' Dumnélor booriI ce sunt «Anda** asupra corcerarilor ce al venit de pro
hi jadee, si a socotelilor Visteriel, ne Menea afétare priu anaforaoa de la
22 ale acestoI lunï, cum crt talen T sése sute treI-OcI mil si nou6 sute Opte-
decI si tra sunt arkatl tu socutelele Visteria cii s'a luat in vremea
Domniel sale Mihaf Foda Suftt de pre la ¡aleto, si s'a cb.eltuit ca pecetluiturI
domoescI, care pecelluiturI, dic zarafil fi logoferri Vistriel, c intdmpleindu-se
r(!svriltirea trecutii, s'art r(pus Cu total de la Visterie, i asa nefiind niel' o
dovadg, IndestulatA spre incredintare cii s'a cheltuit acestï banT totI ca adev6rat,
&ese Dumnélor boeril cu cale, ca sii se indatoreze toï zarafil i logofetil
Victoria ce a fost primitorI i cheltuitorI acestor banI, la jurrunint, crt

Tom. VIII, fila 197.

106 V. A. URECHIA

cheltuit acéstii suma, de bata t6trt cut adev6rat ca pecetluiturile numituluI

Dornn si n'a mal r6mas asupra lor niel un ban, spre a face ar6tare Domniei
malo de suma Ce prin jurilmint vor da sólita c au pritnit i olí art cheltuit
lies-care din orI-ce dajdie, ca sil, se vadrt de se implinesce ttit6 acéstrt mal sus
n imita suma de bant choltuitI, seail a fost si naliturI asupra lor i int6m-
1)landu-se r6svriltirea se t6inuesce; pentru care iati cì se oriinduesse
ca sil aducii la slinta Mitropolie pe tog zarafiT i logofetil. Visteriei, ce a fost
primitoril si clieltuitoriI acestcr banI, si fijad-oil ac6sta este o mare sumii de
banI ce I ar6t6 cheltuitf, pentru care so ciidea oil sil arfe dovodl indestuliittire
de incredintare, off sil fie r6spund6tori; pentra acee3 dar dicen', di jurrimintul
sí .1 facil in sfinta bisericii inrtuntra, untle s fif insusI Prea Sfintia ta im-
briicat, spre a-I indatori sil miírturiséscil prin jurilmint dreptul adov6r, fijad
fatii si Diunnélui vol Granittitic Ba1, pre aceste ponturi
Cum cil ail cheltuit acéstil sumil, de banitufi ca adev6rat, cu pecetluiturile
DomnieI sale Mihai-Vodii, si n'a maI r6mas niel' a fost naht asupra lor, care
ca int6mplarea r6svriitirel se Uintiesc.
Cum cil ca adev6rat in trebuinta domn6scii eu pecetluiturile DomnieI sale
MiliaI-Vodil s'a cheltuit tog acesti bani.
Cum c'd chiar atuncI in vremea Domnior sale Mihal-Vodil, fiind aid, ptinii,
a nit lipsi, s'a cheltuit ca pecetiile ce s'a infiitosat la Visterie.
Cum ea' n'a adunat dup6 lipsirea Domniei sale Mih.aI-Voclii niscal-va pe-
cetluiturI de pre la unikaltil, si a dat banl dinteacestit n'Imita suma, si in
scurt c6 nu s'a filma niel un fel de economie.
co miírturie vor face prin jurilmint la aceste numito ponturI, sii ne
ar6g Proa Sfintia ta in scris prin anafora.
Cod. XLIX, fila 78.

Banii ce se implinesc din jafuri, pentru care a fost dat luminatil poranca
Mrtriei salo luI Voda. a se trece si in Condica DivanuluI t6reI spre a fi scititi.
dup6 caro acea paruncil a dat Serdarul Chitorana co este rilnduit la ac6stil
fdie de cati bata s'a implinit si so implinesc la Visterie din jafttrl;
precum mal jos se v6d
Talen l BanI

4.162 60 De la Polcovnicul Desliu din Vote socotelele.

8.500 De la Clucerul Dumitrache 134i1o1 pentru socotelele
4.265 60 De la DumnattI vel Grárniltic din ftutisagurile Mehedintilor.
435 Din datoria Racoviceanultfi, care banl ail fost la Vamesul Oltului
luat.
6.966 -- De la Villcea din f6n i porumb.
199 00 De la Rada. Logofet ot plaiul Teleajenulut
 ISTORIA ROAIINILOR 407

Talert liam

0.330 De la Inimii-rea ce-i cisluit mar mult ca Ilatman Negro.

1.000 Ipac de la DiunnOluI pentru oracciI.
413 Adust do mumbasirul (Multa.' co-I furaso din plata vacilor.
5.604 98 Do la Gorj din furtisagurT.
1.010 Ipac de la Gorj, ce-I luase ispravoicil do la 28 panduif ce i-a
filcut slujitort
600 Prin Bibec pentru un Zapciii ce furase talen. 4000 si 1-a cacirdisit.
614 Din vin4area fermio.' Meliedintilor.
1.200 De la carel co era sd care fònul de la Gorj, canelo Mohedintitor.
800 Ipac asornenea de la cele do VdIcea.
2.000 1_3e la Clucer Cernitd.
2.080 Din datoriile Racovicenilor si jaf afilo (Multa.
427 60 De la Cdpitan Dittnitrache Driighicioiu din jafurile
20.000 De la Clucer Slatinoanu i Paharnic Faca din furtisagurile Se-
cuienilor.
1.965 Pentru 205 liude ce s'a gdsit furtisag la Romanati.
5.639 63 Adus de cercetdriT. ValcoI din r'émitisita porumbului si a f6nului
alte jafurf.
1.000 90 De la Paharnicul Fdlcoianu din furtisagurile lalomitol.
1.095 Pentru natal llut-pacului breslelor ot sud Teleorman.
370 De la Chiritd Caplescu i dota zapciT ot sud Saac.
72.738 71 Pan acum la August 3, lét 1803. implinitT la Visterie, afara din
ertiiciunea co s'a fiticut.
Cod. XLIX, fila 79.

165 Constantin Alexarviru Ipsilant Voevorl i gospoclar.

Cinstitilor i credinciosI boerilor Doinniel mele, Dumn6te vel Bane Ila-
nolache Cretulescule, Dumnéta biv vel Bane Costache Ghica, epistatule al
logofetiilor, si Dumnéta vol Postelnice llavrocordate, i Dumn6ta biv vol FM-
pescule, ve facem in scire, c in vara trecutd, cand s'a intemplat spaima aceea in
partea Craiovei, aflandu-se niel Dumitrache BrdiloT. Clucerul, 1-am fost oranduit
Domnia mea Ispravnic la Cernet in sud NehedintI, dandu-I povatuirile i po-
runcilo cele cuviinciOse, spre a se osardui pentru odilina i buna petrecere ea
linisce si ca dreptate a lricuitorilor si spre urmarea poruncilor cu bund armare,
ca s lipséscd acea catahrisis do mal inainte, si ande asteptam o slujbri ca
credintd, dupe poviituirile co i-am dat, a venit la atiqul DomnieT mole cele no
nildä'jduite, cá dupd ce in urmrile luT. s'a purtat impotriva poruncilor si po-
vdtuirilor astro, apoI s'a indrdsnit a face si oranduelf de cherestelo pentru
casa Id, a cutezat si la randuiala untulul VidinuluT a face o mare catahrisis,
págubind pro liicuitori la primirea i luarea untuluti cate treT oca drept una,
408 V. A. URECHIÀ

alte nedreptatt nesuferite, care urmart ale sale macar ca dup'6 cum am 4is
mat sus, ail venit tóte la audul nostru, dar le-am trecat ca tacerea, ea prin
cercetarile ce vor face stí lugm pliroforia do savérsit, si acolo mide ne atiam
intra aceste numite cereetart ale sale, p-nä ne pliroforisim destivérsit, de
o-data am vëdut alta deosebitä netrebnicie a 14 scriind o ast-fel de carte
catre Caimacamu/ nostru de la Craiova, care iata o aläturam Inteacest pitac,
su se yap de Dumnévóstra, asupra intemplarit acelor patru zapcil, care in-
tómplare pote su fie oil chiar de catre niscat-va hop: i facgtorl de rolo nesciutt,
necunoscutt. pentru vre-o agonis614 si folosire de avere i bant ce ar fi putut
gulsi asupra lor, dupe naravul hotilor, seau pOte sä fie pentru vre-o pismg
patimä in parte asupra acelora, iar numitulloin. dupe oo mustréza i scr:e
Caimacamulut nostru de ce su nu-I princja, féspunsul ce i-a facut ca ceatal
mazil in tret dile, apot dise ci dinteacesta sococotesce ca s'a apart Craiova si
ea nimenea a Amas cugetitriI desarta, i caveat pricinuitor de spaima i tur-
burare linistet coi de obste, in vreme ce cat pentru a insciinta la Caimacamul
ca acésta datoria vi-a Meta, pentru ca un Ispravnic este dator sui insciinteze
Caimacamulut de ori-ce, iar urmarea ce este a se face, aceea este la ingrijirea
Dumnélta, i pentru cact nu s'a trimes f6spuns in 3 dile, sa dica c dintru
acésta cun6sce ca s'a spart Craiova, acesta este o cugetare viclenìt a scoposuluI
sn, do a da pricing de spaimä noroduluI, insust numat din sinest, iar nu de
la altit de acolo, niel in Cer,et scim cä nu stint niscat-va ipochimene altit
de a face acest fel de cbibzuire, cum ca dintr'ac6sta se va fi spart Craiova
trebue sa se risipesca tott, de cat numat ale la ipochimene care o socóte si o
cjicea acesta de la sinest, fiind-cg in Cernet se atlg .numat nisce tirgovetf si
Omen): prostt, netrechdu-le prin gand nisce chibzuire ca acelea. Scris'a catre
acesta numitul Brailo.0 i &Are Domnia mea acesta carte grecesca, care iarilst
o aráturam inteacest pitac, sa o vedett Durunev6stra, prin care core sa inmultim
harturile, ca sit se mat faca i altI neferi langrt Besléga, sa-I trimetem
pandurt ca indestulare, sa-I dam vole ca sa Leg si 30 de arnguti, cerero desartä
fä'r' de trebuinta, in vreme ce Domnia mea pro cat este trebuinta de slujba
si de paza NizamulaI, avem acolo randuitl /Anil Besléga si neferit si pandurii
coi trebuinciost, i cand sunt coi trebuinciost pro eat( se cuvine ca stint de lipsa,
drept ce o are si cu ce socotéla cerc sit strInza i sit facil nefert mat multt,
de vreme ce not vre-un fesboid nu avem etc eel de dincolo, ci este bung li-
niste si pace, dar si cand ar fi fost o banuialä ca aceea, co diafendipsis p6te
face ca ac6ste cererI, far' de altg putere mat multa, de cat a da numat o
pricing de malinire si de vrajba color do dincolo, ca aceste dar douili he) echeturi
ale lut, adeca : a Carta ce a scris catre Caimaccimul nostru ca acel fel de
mustrare i barfire de vorba, i ca cerorea ce face de da vote sa mat stringa
ostasI, nu so intelege alta decat ca Brgiloiu acesta se dovedesce insust pe sine
de turburgtor i voitor de neodihna lacuitorilor, pentru niscat-va sfarsiturI de
 IStORIA R OMANILOR 409

role cugete i interesan l ale litY, i micar ci se vede impreuni ca dénsul

iscilit la acest art): i col-l-at Ispravnic, Costea Paharnicul, dar fiind-ci Briiiloiu
a fost ca JAM tréba judetuluT insireinat si a sciut-o i numitul Paharnic,
Costea, ci pro Brailoiu '1 av3m incilreat cu miscarea i lucrarea a orT-ce
nu urmézi a da si asupra lui vre-o vini a acestd netrebnicil, fiind-ci a is-
ciilit la aceea ce a gilsit cu. cale Brailoiul acela ce avoa tr6ba asupra-sI; drept
aceea pro Briiloiu ca pre un vinovat aduchdu-1 aici, poruncim ca suíl Mfg-
Opt): inaintea Dumn6v6strä", cetitl in fati aceste netrebnice scrisorile luT,
pre care si-1 i Intrebatl ca co socotélil i indrian6li a scris acestea? si ce
pedépsrt i se cuvine unuia ca acestuia, sil avet1 a face Doinnid mole anafora
In scris. 1803, lanuarie 2.
Cod. XXXXIX, fila 132-133.

Ca-tea ce s'a flout catre Catovein, Comandirul Zaporojenilor Rug.

Cinstite Dumnéta Catoveiu al zaporojenilor Rug, singtate si tot binele
îÏ poftim de la Dumnecjeil, I facem In scire, ci aid la Domnia nóstri veniri
ca juíIb locuitoriT nostri pini6ntenT dimprejurul biltilor VériT din sud Ialomita
ot plasa Otelniti1, cad din inceputul lor, eI i piiriniÏ lor, hrinit ca
vesmarca pesceliu dintr'acele WV; filri de a fi altI strbinI ìngiidaii, ci ca nisce
OmöntenT ad avut obiceid el', a fi biltile pe se'rna lor, dup6 care acel obiceid
ce li s'a. uimat din inceput, s'a'l apucat ì estimp de ad facut cheltuolele cele
trobaincióse pentru vénitórea pesceliu, iariL z.aporojenif co sunt subt comanda
Dumitale, viind do dincolo de peste Dunilre, a6 ficut zapt aceste bilti si ad
coprins tóte garlele, ad jifuit lésa lor, stricind i teite inchisorile 16cuitorilor
si isgouind pro 16cuitorT, ci Inca' se afluí i acum acei zaporojeni i acum la
acele bL1i pentrt ridicarea i vènatórea pesceluT; deosebit de acésta
tirile i boeriT ce stint stìipâni acelur biltT, cu asomenea jilbi voniril la Domnia
mea, pentru zaporojem, cer6nd dreptatea de a fi opritI si de a-si avea stipanirea
biltilor sale si slobocjenie 16cuitorilor ; pentru care acésti pricini si de la Is
pravnicii judetului si de la cei-l-alt- ship:mg ai nostri din partea loculuT, ne-ail
venit insciintiirl care ne scrid si ac6sta, cil nu numaï biltile acolen le ail co-
prins, prigubind si pro stipaniT moiiloi i pre 16cuitoril de dreptul lor, ci
Inca unii dintre acei zaporojenT, la qi ìntêiu acestel lunT, ntiptea spre
ad esit de ail cilcat un sat anume PartanT, maï jifuind pro un Alincu 16cui-
torul ca talen 60 si cu. We miiruntaiele ce le avea in casa, pro un Unchias
Ilarin cu talen i 20, intepiindu-I. si cu sulita, din care unul apripe este sil-s1
dee sfèrsitu/, lucran i fapte care nu sunt crestinesd, i caro aduce mare
desaiimaxe a se aw,li di le fac zaporojenil Dumitale, ce Bunt tot de o lege, ci
acestea nu credem sii fie in sciinta Dumitale, nidT. socotim a lo suferi,
sciindu-te zabit drept i cuminte, intuí trimetem omul nostru Intr'adins cu.
ac6sti scrisire catre Dumnóta, ca maI intéid pentra bIltI, fiind-cuí nu se cad()
BO V. A. URECHIÀ

a fi ingaduitI la o Intindere si ea armare ca acésta ; Dumnéta Miel' de

acolo, facéndu-le zapt de a se trago si de a nu se amestoca In baltile
care din inceput Eta fost si sunt de hrana parnéntenilor ce sunt acolo imprejur ;
asisderea sil facI Dumneta cercetare de a gasi pro aceI zaporojenl co au ciilcat
numitul sat si all jafuit si asna pro RicuitorI, ea nu mima' sil se despagu-
bésea lücuitorii de jaf al ce li s'a Wat, ci i ped6psa co li se cuvine s li se
faca, spre avea 16cuitorir odihna dupti atatea necazurl co atí patimit intru
acésta trecuta r'ésvratire a vremiI, do care si asteptam rëspunsal Dumitale de
indreptare, si fil Dumnéta san6tos. 1803, Iklaití 10.
Cod. XXXXIX, fila 53.

Grava cestiune a suditilor continua a apésa asupra tèrilor romano.

Mésurile luate contra suditilor, oprirea lor de a posede imobile este
un mijloc Ore-cara de mic§orare a dificultätilor ocasionate de suditi.
Unja din ei, ca si OCA fi proprietarT in Rumania, renuntä la protec-
tiunea stréma. Pro la 1804 se putea cine-va face supus paméntean, Cu
un simplu decret domnesc.

161 Constantin Alexandru Ipsilant Voevod.

De vreme ce acest loan Ogranul voesce a fi Raja, primita este DonmioI
mole anaforaoa ce ne face DumnélaI vol Vornic al politiel, pentru care si po-
runcim : sa se asede la dajdie Intre ruptasil Bucurescilor cu suma ce se arara
mal jos, si 1)umnév6stra Ispravnicilor al judetulur s'A aveti a-I intórce InapoI
ceea-ce i s'a luat, cunosc6ndu-1 de acum inainte de Raja, asedat eu dajdio In
Visteria DomnieI mole. 4804, Augnst 8.
Cod. L, fila 255.

Prea lneatate .136ntne,

InsusI Ioan Ogran aduc6nda-ml porunca Inaltimel tale, ce se da in dosul
acestel anaforale, ce am ariltat InaltimeI tale pricina luI, si cunoschd de sine%1
hotarirea Mariel tale, ea nu este primit a se numi sudit i sa-sl tie acare-
turile, ci sa lo vinda i sa se duca la tinutul sètí, cadacii rnare rugiíciune ca
sa, fie ertat, i lepadand i patentele ce le-a avut, primind de a fi Raja, mimar
se r6ga s'A fie asedat Cu deusebita rupt6re intre ruptasiI Bucurescilor, ca
nu aiba amestec cu locuitoril tkanT, fijad j om stfdin si parte negustorésca,
tnsa han Ogran sin Gavrila, ci socotind ctí aeestea este eu caviintí ca s vadil
altl asemenea ca dônsul, Sit nazuiasea la acésta mil ä a Initltimel tale, de se
va gasi ca cale de catre Inalta intelepciunea InaltimeI tale, si se róga ca
i se faca laminara porancil catre Durnnélor boeriI ispravnicI, sil mal supere
 ISTORIA ROMANILOR 111

ceca-ce i-a1 luat doe inapoï ettn6sca de Raia §i ca este rqe4at

ca ruptórea lu BucureseT, si iarag remane la intelepciunealthneT tale, cum
so va gäsi cu cale de catre Inaltimea ta.-1804, .A.ugust 6.
Ve Vornic.

Fdptuirile suditilor austriacl aduc nevoia de a se face o anchetä

asupra lor In Oltenia, la inceputul anuM 1805. Eacä un act relativ :
Zemle Vlahiscoe Cinstitilor §i credincio0lor beerilor DomnieT mole,
Dumnéta vechilule al CaimacamieT §i Dumnevóstrii divanitilor de acolo, siinetate,
s'a vecjut de Domnia mea insciintarea cum §i osebitul tacrir ce ne-al trims
Dumnéta vechilule al CaiinticamieI, aretatóre pentru netrebnicele urmarT §i
atacsiile ca care se Ora ceT de acolo suditi al Nemtid, insa numai eel mai
iar nu 0 eel' maT mari, fiind-ca pentru aceTa ce are'ti, cum c e partii
ca cinstea lor i cu. Iona oranduiala, pentru care fiind trebuinta a se cerceta
acestea ca tót scumpetatea, i fiind-eti aceste pricinT ca nisce urmate ce sunt
acolea in politia Craiovel, iarOT aicea se OW dovedi prin marturiT, spre in-
destulata pliroforia nóstra, jata orandulin Logofetul de Divan,
carel hand de aicl tacrirul ce ne-aT trimes Dumneta vechil Caimacamule,
cum i catastihul de numele acelora, cat): s'ati ales a fi bunT §i adeveratl suditi
ehesarice§cY, irapretina eu ce se orandui din par'ea cinstitulta
Agentul senior Marchelius, viind am-éndoul in Craiova, poruncim, ca pentru
tóte cele ce ni se arata impotriva urma'rï, s'a se facii in fata bocului cercetare
ca ten' scumpetatea prin marturiT vrednice, sii se aduca Domniei mele pliroforio
in scris de cercetarea ce s'a facut, pontra fie-care pricing osebita aretare pro
Iarg in ce chip s'a dovedit adeverul; pentru ac6sta v facem Domnia mea sciut,
cii pentru catT se vor fi fiieut suditi de la rezmerita inc6ce, qi mal vértos in
vremea résvratiriI, nici unul din vol. na suntetT tinutl in sénia, nici cunescuti
de suditl, precum §i uniT ce vin din launtru ca pasaportan l de drum se numesc
pre sine0 suditT, nief su.nt slobo41 suditiI a fi macelari seaii bacanT, seati a vindo
marfa en mrtrunteaoa, ci marfurile ce aduc, ail de a le pune la magazie ai a
le vinde ca ridicata ; do aceea dar s'a dat la mana otanduituluI nostru, lista
ce s'a Meat din tinutul acesta pentru 641 suditl aa remas a fi buriT aeolea
in Craiova, ca sii ve fie sciutl i cunoscutT, ci dar sa avetT a face urrnaro in-
tocmaT precum ve poruncim, tolco pisah g-pc1. 1805, Februarie 9.
Cod. XLIX, fila 206-207.

Zemle Vlahiscoe.Fiind-ca DumneluT einstit senior DIarchelius, inca' do

la 3 ale tiecutuld. Decernbrio, prin nota a Meat aretare pentru un Ion PopA
de la Harmisek, ce tine in arena muntole Zanoaga de la Reghiment Comando
pe hotarul tenT nenite-vI, cum ea' Ianachi Simboteanu de la sud Gorj, ciacand
412 jr. A. tiltEctia
hotarul, dupé ce a luat dela numitul Ion rjece berbecl din oile sale ce le avea
la papune inteacel munte, '1-a pi gonit afara ca bite dobitócele sale, pricinuindu-I
pagube, pi cum ca pentru ac6sta se cere din partea Excelentil sale Comandir
Gheneralu Mitroschi, nu martial a se face luI Ion implinire de aceI cjece herbed'
pi de alte pagube ce i s'a pricinuit, ci pi a so da chizap numitul Simboteanu
a nu mal face urmiirI impotriva impgratescilor tractaturi ca calcare de hotar ;
pentru care 6ind trebuinta a se face do acésta cercetare la fata loculuI prin
chiar vederea hotarelor Ora, dup6 copia hotarnicieI pi a hartei ce este Muth',
s'a dat porunca DomnieI mele Care Durnnélul vol Logofat, spre a se face
alegerea de orn practicos i ca sciinta, ca sa se oranduiasca la acésta tréba,
de unde nea venit anafora de la 21 ale hi:Trite' haul Decembrie, arkatóre, cil
s'a secotit a fi bun de a se orandui la acésba tréba,, boerul DomnieI mele biv
al 3-lea Logegt, Raducan sin Dumitrache biv vol Clucer, avemd idee peste ale
hotarelor triI, ca unul ce si la lét 1792 cand s'a facut semnele hotarelor, a
fost pi el atunci impreuna ca tatiil si, insa acum in vremea jornal nefiiind
cut putinta a se face acésta cercetare, cad este trebuintil sa se vaGla linia stariI
loculuI, dup5 hotarele ce sunt puse, pi O.' varia pi local acela do unde Sim-
boteanu a Mat berbeciI, de este pätnênt al OM aceptia seati al chesaro crilopcel
stapanirI, s'a gasit ca cale, ca la luna lui Mai a sii se faca armaren acesteI
cercetarI; drept aceea dar dupò alegerea Dumitale vol Logefgt, oranduim pro
nutnitul boer Ilitducan biv al 3-lea Logofat, caruia Iipi poruncirn, ca ca ac6sta
porunca a DomnieI mele, mal infaiti sa se arte aid la cinstita Aghenlie, ca
sä insciinteze in launtru (purr sorucului cand are sä,' mérga, spre a so afla in
fata loculuI i vre-un obraz ce se va orandui din partea chesaricepciI stapanirI,
cum pi acel jaluitor loan Popa, luand oranduitul boer la maim si i osebita
carte de la cinstita Aghentie catre eel do la hotar, a nu se zitbovi (WO ce
va merge acolo, pi rip luand de aid copie dupa hotarnicia OM, cum pi alto
caviincióse pliroforil de orI ce trebuinta va avea spre facerea acestel cercetarI,
la luna viitoruluI Mai11 sä mérga la sud Gorj, unde poruncim ca irnpreuua ca
anal diu ispravniciï judetului, luand pro numitul Sinaboteanu, duca' in
fata loculul acolo la hotar, unde sa se faca de ciltre Ispravnic pi de catre
oranduitul boor, cercetare ca t6ta scurnpiitatea, de fata fiind i acel jaluitor
Ioan Popa, pi de s'ar dovedi cä Simboteanu ca adev6rat a calcat presto hotar,
fiind-ca acésta este armare impotriva tractaturilor imp6ratescI, sa-1 ridice °ran-
duitul cercetator i sä-1 aduca aim la Domnia mea impreuna ca cercetarea ce
vor face in scris, ar6tatike pre larg, atat pentru netrebnica urmare a Simbo-
eanultii, cat pi pentru pagaba aceld loan Popa, spre a so da de la Domnia
mea caviinciasa hotarire pentra ac6sta, i saam receh g-pd. Ghenarie.
Cod. XLIX, fila 207- 203.
 ISTORIA ROMINILOR 113

Ce T oranduitI ta slajbele Epitropiel obstestI :

Constantin Viorosanu etr.

1 la cutia milostenief
Constantin Buri
Alecu biv vol
la cutia scólelor
Ilie Postelnic
Anton Berbicernu, Logofk la cutia scidelor.
Plucs Postelnicul (doctor)
Constantin Clucerescul la cutia orfanotrofiei
Dumitru Logofk
D Bordescu, la cutia cismelelor.
Ionita biv trete Logork, Barnes al Epitropief.
Vasile Gramatical.

Iro Constantin Alexandra Ipsilant Voevod.

Cinstite si credinciése al DomnieI mele, Dumnéta vel Vornic al obstirilo r
Grigorie Ghica, pro acestI mal sus numitl sa-T metahirisescI Dumnéta in trebile
Epitropiel, precum sunt oriinduitI de dare Domnia mea. 1803, Ghenarie 5.
Cod. XLVII, fila 180.

Anexa la Volumul VIII. pag. 42.

Acte relative la organele Insarcinate ca justitia:

Carte catre Condicarul ce se an slujind la Divanul Domnia mele ot
Craiova, ca s MIA a tine condica si a trece in ea tke pricinele si poruncile
ce se trimet de la Domnia mea la Divanul Craiovei, cartile de judecat i ana-
foralele si orsf-ce tréba se cauta, atAt care inträ', cat si cele ce es de la Divanul
CraioveI, care se afla in tot-d'a-una sciute spre a se pazi buna orAnduiala
intru t6te.
Remunerarea CondicaraluI :
Ertare de rAndul dajdiilor VisterieT; se souteasca o pivnita si bucatele
aiba scutire. 1803, August 8.
Cod. XLII, fila 145 verso.

In 1803, Noembrie 15, Constantin Ipsilant. Carte catre credincios boerul

Domniel. mele, Durnnéta vel Postelnice. Fiind-ca Inteacésta vreme de iarna,
lioa s'a micsorat i trebuinta este ca, top.' dregatoriI i slujbasiI CurtiT Dornniet
mele, sa se minece mal de diminétii la tréba, poruncim dar Dumitale, sri arétI
Istoria Ranutnilor de V. A. Urechiá. Szoom. XIX.XI.-8
444 V. A. tÌRÊCIIEX

domnescul nostru pitac la totl Dumn6lor velitiT boerT, cum si zapciilor

fites-caruia slujbas, ca la 4 c6surT dirninéta s'a se atle fites-care la Curto, ur-
mand negrosit poruncal acesteia. 1803, Isloembrie 15.
Cod. xur, fila 169 verso.

Numele boierilor divanift, judecatori la Craiova, la Noembrie 25, 1804.

DivanitI, :

1. DumnéluI biv vel Vistier Damitrache Bibescu.

2. ) Clucerul Ioan Argintoianu,
(la 1804, Septembrie 4, iail urma
3. » 2 Paharnicul Gheorghe Argintoiann, frate-gil.
4. » » Clucer Constantin Briiiloiu.
5. erban Otetelepnu,
(in local le, la 1801, Februarie 20, Olucerul
Ion Vladoianu.
6. 2 Serdar Panaiot.
7fr

La Depdrtamentul Oremenalion:
4. Biv vel Medelnicer Paianu.
§atrar Prascoveanu,
(in loen-'! la 1805, August 8, Sluger Duruitru.
» » Vistier Constantin Prisilcoanu.
» * Arma Medeln. Sambataianu la 20 Februarie 1804.

La Departamentul de patru ot Craiova:

Sluger Alexandra Bengescu.
Constantin Bazescu.
Serdar Gheorghe Socotoanu.
Comis Draghid: Babeanul 1.

1. Cod. XXXVII, arbiva StataluT, Bucuresci, 'Arta titlal

cCondica luI Alexandia Voilii Ipsilant, din anti 1797, 1798, 1803-4804
sl 1805, de porunel i pitace.»
 ISTORIA ROMANILOR 115

Justitie. Se coprinde la filete 1. §i 2 (färä verso), acte din 1797,

August 14 (Alex. 'psilent) t 1798, Ghenar 29, i 1799, Tillie 14, de
la Alex Moruzi. Apol pe verso al 1110 2, incep acte din 1803, Oc-
tombrie 28.
Acte &Ind diverse deslegärl pi obiceiuri juridice
Persistä dar mal putin ca in secolul XVII, obiceiul la hotärnicit
de a bate copiii la r étra de hotar, a-1 da de chicd, a-I trage de urechl,
ori de a cälugdri vre-un bäetan in amintirea hotärnicieT.
La 12 Aprilie 1126 cand Papa Honorius al II-lea confirma privilegiile nA-
nastireI de Altuch, treI-4c): si opt de nobilI, earl a servit de martorI, art fost
supusI la tratamentul tragerel urechilor.
Nobleta nu era scutita de acest tratament, c ci s'a observat ca, printre
persímele chiamate a servi ca martorI la acte de asemoriea natura, figurail
adesa nobilI i InaltI demnitarl, ca Henric, Duce de Corintia, i fratiI s61 Alaric
Honric Duce de Saxa, Ducele de Zuringhen, Marchisul de Stiro, si o rnultirne
de ComtI, MarchizI, EpiscopI sear' Prefect", de orris%
Pentru episcopI se facea esceptiune. EpiscopiI cloaca emit present): la hotar-
nicil: se supuneati numaI ca se inal6sea ca martorI tu act, faril a mal suferi
ac6sta umilitóre ceremonie.
In Franta Insa palmuirele aii prevalat asupra tragerei urechilor.
Donatiunile lul Guy de Montfaucon, facute bisericil din Autun, sunt
certificate, In 1122 de catre Ponce, canonical de Rebel, care fu martor In
copilaria sa i cprimise o palma ca sa nu uite».
In 1034, Robert, Duce de Normandia trimite pe Guillaume, copil Inca,
ca se dopue pe Altarul Sf. Petra des Preaux, actul prin care ced6za acesteI
ranastirI domenul de Furstinville. Trel: juni nobilI :,sistati la acesta cerernonie ;
fiul luI Humfred des Pr6aux, Hugues de Valeran si Richard de Sillebon.
Cand total fu gata Humfred sé rapede asupra lor i incepu palmuiasca.
Ce aI ? intr6ba cu mirare Richard. Pentru ce mé palinuescI ?
Arnica! rspunso Humfred, din causa cii tu escI maI teniir de cat mine,
presumtia este ca a): srt trilescl rnaT mult decat mine. Palmele ce ti le-am
dat ail de scop ca sii te.faca a'tI aduce aminte, la trebuinta, cä aI servit de
martor la acest contract.

MateI Faramitil ca Polcovnic de judetul ilfov, ail prins hotiT si le-ati

dat drumul banI i lucran. In Ianuarie 1800 el este la Inchiscirea
SpatarieI pang va plat) bani): abusiv luatI. e§i poruncim Dumn6tale vol Spiltar

1. Acest obiceiii nu e namai roma.nesc ci i europenesc.

416 V. A. tRgCHIX

ca dupg oranduialg lutind cartea PolcovniciI ce are la mring Fgrgmitil (care

vade bine inchis) sá se dee cartea DomniT-Mele de la Divan pe nnmele Pol-
eovnicaluI, ce s'el orinduit In local 111». 1800 Ianuarie 21.
Cod. XLII Fila 154 verso,

Diverse obiecte de zestre :

Talen f Bisel

5 boccialicurI 200
10 gevrele 140
5 cgragsI borangic 40
1 rochie agabaniti 31
1 rochie de atlas cu. antereti sadea 39 60
1 rochie atlas ca flor i 42
1 binis de atlas desblgnit 24
O fatg de atlas dela un bini ca nurcil 13 --
O masg cu 12 servete si un peschir 22
O pgreche hamurI ca algmurl galbene 50
Doug si juingtate misek pântece de vulpo 90
1 brig de dimie 12
Incaltáminte i fesuri" 20
9 cotI ghermesit pentru giubea 19
8 cotI saliu pentru antereil 18
1 Imurluc, o pgreche salvari si I mintean 80
Postav si un basdic blane i nula la bliinitul uncitritfircl . 147
O pgreche desagI 6 60
Cod. XLII, fila 118.

Tata' nu respunde pentru flil s6T:

16 Alexandru Constantin Moruzi Voevod i ospodar.
Poruncim Domnia mea, Dumnév6strg ispravnicilor ot sud Gorj, ca de este
precum aratá jaluit6rea, cg pentru vinovgtia fii-sgil s'a prgdat, sg avetI dará
a nana cum se coprinde mal" jos, si negresit sá i se Idtercit ceca-ce i s'a luat.
1800, Decembrie 7.

Prea InPate Dòmne,

Insciintilm Mgriel tale, cg Mata Holteiu, fiul acesteT jältrit6re, se aflg la
inchis6re, trimes de cgtre Spgtar, de la 16 ale trecutuluI Septembrie, invino-
viltit cá impreung cu un Gheorghe, tovarrisul gil, ce nu s'a prins, ail impuscat
pre o fatrt a unuI" Gheorghe Mazálu din Batid Sticelele, sud Gorj, ci cât pentru
 ISTOR1A ROMAINILOR 117

invinovgtirea luI i osittida co i so va cuveni mal pro urrng, to vel insciinta

Mgria ta, iar pentru cererea jitluitoareT, ce dice printeacéstA jaiba'cit i s'a luat
do &are Dumnélor ispravnicii ot sud Gorj, talerI 20 glóbg, cum i talert 6
de crttre a.eel Cgpitan, pentru fapta fialut eT, care de va fi adev6rat, se envine
ca prin lurninatg porunca Mario): tale, sg, i se dee baniI 'inapot, de vreme ce
plirintit nu se ()sirviese pentru greselile ce fue fiii lor ; de aeésta nu lipsim
insciinta Mariet tale. 1800, Decembrie 7.
Teodor otino Strdar, Constantin Caclica Medelnicer.
Cod. XLIII, fila 218.

Protimis.
Creditorii urmgresc averea lut D. Turnavitu, Intre eart negufa'tort suditt
ce ne-ati adus 0 imptrritesct firmane cgt i alte °brazo raele...c. Cer ei venitul
ruuntilor dela Aref afiind dréptg pereusie a Turnavitulut pana la sorocul ce 'I
avea cumOratt». Nu. s'a fgcut tnezat dupg orinduialg, ca si eelor-l-alte lucrurt,
in vrome ce era musterit a da un pret din care s'ar fi impg,rtIsit i et la
dreptul ce al." a lua, cu câte ceva bant illosnenit stilpânesc muntit, dar creditoriI
ait mustirig arendator cu 7500 talert VocIrt da protimis moponilor, ou pretul
dat de alta de 7500 talert, in 1800 Februarie 18, dupg anaforaoa lut vel Vistier
Constantin Ghica si vol Postelnic, din 1799 Octombrie 11.
Cod. XLII., fila 201 verso.

Moratorium refusat. Ciudotli mida' pentru datornic.

Aleesandru Constantin fforuzi Voevod, gospodar Zemle Vlahiscoe
Manolache Bogasier no ri5mgind odihnit la anaforaua Dumnelor velitilor
boert s'ag infgtisat la Divan inaintea Domniet mele cu Ene Dascrtlul, unde
nu avu Manolache alt cuvint vrednic Impotrivit, farg mima): cera milostivire
dela judecatg, spre a nu i se vinde acareturile acum, ci sg-I dee soroc de 5
ant, i filtra aceasta diastimg" sg continee curgerea dobetnclit, si sg-1 plitteasca
atunct numat capetele, cu dobònda cea socotitrt pring acum, si in cea do pe
urmg dise, cg unul din acaretele ce sunt amanete la Iane, 1-art toemitd
acumg FI '1 vindg in tal. 5000 si cera (lea acel talert 5000 la Iane i pentru
ceia-l-altí talerl 9239, bant 83 sg-I dee soroc, iarg Iane prevalisttncl In po-
trivrt rea proeresis co are Manolache spre plata acestor bant i prelungirea
vremi cg nu'l m'O:Oto astepta, i vèl6nd si Domnia mea, cg Manolache insust
prin zapisul s1 41 are judecata frteutg, de aceia i s'ata' Lis hit Manolache,
datoria judeciltil este a urma dreptatea, iarit milostivirea ce cero flind spre
pagaba imprumutgtorulut, nu poste judecata cu cuv6ntul milostivirit sit faca
sil/4 s't ne dreptate imprumutatorulut, ci acéstii milostivire páte sa o eérg de la
insust imprumutgtorul si, citare care sil, pue mijlocitort, ca de se va pules
118 V. A. URECHIX

sA-1 induplice spre a-Y da sorke, iari de la Domnia mea atta numai mu-
saade i-se face, ca in diastimi do 20-30 de dile soroc siigisésci a le pino
amanet in altrt parte sii ridice banY i sA plitéseä luY lane, i spre Inlesnire
si dee Iane sineturile amaneturilor la Zapciul cel orrinduit, iar and nu va
putea face acest mijioc, atund. hotirim sii facä urmare dupi anaforaua jct.-
deeitiY, ca sii vtn amanoturile la mezat spro implinirea datorid amaneta-
raluY ; (led cu ac6sti osobire intirim Domnia mea anaforaoa d-lor velitilor
boerY, adici dupti ce se vor viudo amanoturile, de se va implini din vIn-
darea lor suma datorid amanotartilitY, bine, inri de va lipsi, cu acea
intro lane la curama de Impreuni ca coial-alff datornici pe cea-l-alti, avere
co va ma): fi a la Manolache, adici pro maría din privilie, iarä pentru
(psi si lane, cii Manolache '1 art inselat do 'Y'aii luat din mftni zapisele until
acaret din cele puse amanet la dfinsul, eu cavènt si-1 vmnii, si-I deje din
banr, vi In urtnil vIndêndtt-1, nu '1-a;i dat nimic din vIndarea aceluT a-
careti, niel rnicar un ban, vi cera Iane ca siacel amanet si fie supus datorid
luY la aceasta i (jis lat Iane, c h' nu are cuvént, ci de vreme ci singar
dice ei s'art inselati are dar a fi ribditor, Insi Ene ail fosti fi-
giduit prin jaiba ld, ci in pricina acésta a datorid co Core a ist implini do
la Manolache va da la Cutia milosteniei talen 1000, dicem Domnia mea pentru
acGsta, ci dreptatea niel si cumOri, niel se vinde ca banI, vi srtracif
acestia earl se ajutii dela cutie, nu ari trebuinti de acest fel de har a lu.Y
Iane, ci mal eu cuviini gisim Domnia mea a se ajuta InsusI Manolache da-
toral, fiind v&iit ci a i scipitat si se afluí insircinat ca attitea datoriI, po-
runcim dari ca ca acd talerI 1000, sii so midi Manolache chiar din suma
datorid ce este ditor luI lane.-1800 August 13.
Cod. XLIII fila 91 verso.

Ps-ea Intiltate lAntne,

Ioan. Basealul a Alit Ini4imeI tale pentru Manolache negustorul de
tt:cY, dicend ci la päsul i trebuinta luY '1-a imprumutat eu Well. 16000 in
eoroc de 6 lad, si ca zihigo, din care Ail datil numaY talen t 3000, fiat%
pontru ce1-1-alti banY '1 p6rtrt ca prelungirY .si core si Ho or6nduit la D-lttY
vol Vornic al Obstirilor, ct si se vindi zildgele la mezat, &TA coprinderea
zapis.tluY, pecetluindu-se A bolta ea marfi co are, ca. de nu i se va implini
banil din zi11.6ge, sii i se implinbsci si din maría boli i figiduesce, ca
dee ajutor la cutia milostenid si a podului talerl. 1000; intru a otiruia jalbi
poruncindu-se de &titre Inilimea ta vitafuluI de curte ca si infitiseze pe -
ittemdoui5 pirtile, intfa la judecatii inaintea n6stri, undo si fie si Dumnealul
vol Vornic al obstirilor, spre a so cerceta pricina, si in co chip vom gisi
cu cale, si facem :Grid talo anafora, adus orânduitul &pia pe amtnidd
fatä inaintea ncístri, unde fu. si Dumnéltif vol Vornic al obstirilor, vi in-
 ISTORIA ROMANILOR 119

tränd In cercetare, ne arata Ioan Dasciilul In copia adeverith de proa sfintul

Pärintelo Mitropolit, zapis en lét 1799 Februarie 7 al parhtulut Manolache,
adeverit do 6 martort, i ca Ice deschis de nurnele linprumatätoralut,
intru care zapis serie Hanol.ache, c'a la mare trebninta ce a avut, niters
la ansul do sa rugat, i i-a Mont bine de i-a gasita la alte parti
tocma, in galbent i ban): dQ arginti cu dobénda ate talen t 5 la punga tale16000,

pe luna, in soroe, de 6 luni, vi ca zalog zapisele vi scrisorile acareturilor

ce are de movtenire vi de cumpariitére, insa un loe din Mahalaoa Popi Ru.-
saint cu cash' i carciuma, alte case vechl ce Bunt tot inteun cuprins, 36
pogéne vie in &Atli Tohanilor, din care 12 pogeme sunt lucrat6re vi 24 0-
E4 i bolta i pravg,lia de alat urea, i pravalia ce a cump'érat-o dela Frone
ar'étand i cate zapise a dat, ale fiev-chruia acaret cu legatura, ca trecènd peste
soroc, sil aiba a umbla banit tot en asemenea dobénda. vi neplatinclu-I când
If va core tinprumutatorul, atund sh aibh -vole c& ori s'a dee
vinde lucrurile acestea la Sultan-Mezat, sail sh doe aceste Inertia la alta
manä, ea salt ia banit ca dob8nda lor pe deplin, vi el sa fie datof a plati
la acola ce-I va arta acol zapis al luti i sa-v1 scéta zalógele ; Seattlatreba.t4
parhtul ce rgspunde, vi niet zapis, niet datoria acéSta nu o tägriclui, fára nu-
mat .pricinui, ca jumätate din banil acescia s'ar fi traend din dobamjile ce
at fi plait luí Line. cate 5 tal. la plinga Po banit to fost tmplumutat
mat inainte-, cerénd ca st i se faca socotéla do isnévrt pentra acole datorit
si se scarp ca dobênda ce a dat mai tnult de cate (jece unul, vi ce va mat
ramânea dator sit pliitésca, a caraia cerero fijad fail cale na s'a primit la
dreptate, pentra c tóte acole socoteli ce vor fi avut mat tuainte intre dénvit,
rafuit intro dkvil printeacel zapis ce al dat in urrna, unde nu sa
vOura intratt mal multi ban): din socotelile de m!1 inainto, klupa cereetarea
co cm scumpatato al fitcat, ci numat talert 1300, iarh cei-l-alti bunt stint cl.att
din, mana, culatt In galbent vi in bard de argint, vi mat vktos ch, cluph pm,
vilnicésca condica, nu póte judecata a intra in socotolt izbranite de mat naintea
zapisulut ce se da In Lama, ci dupa acest netägaduit zapis ce este de bunk'
jatorie talen t 1,6000, am facut socotelh cu dobênd6 cirepta la (lece Bnul, din
care am scacjut talert 3746 ce a dat Manclache, insa taler. 3000 bant gata, vi
talen t' 746 thrguelile ce ail luat Iane din prävälia hit, macar ca in acole tar-
guelf, (Pm Manolacho ca sunt tal. 800, dara cerdndu-i-se sit arias ale Tut
lane seati catastih, .vi n'au arkat, ,ci de va arta, va scadea ea tal. 54 i ava O-
man° Manolache si mat dee jhluitoralut talen t 12154 din capote, i talen t 1985,
banI 82, pentru care banl, dupä dreptate vi dupa zapiselo lul Manolache, intrtt
care 41 face judecata singar, gitsim u tale apuce Zapein Prin scirea
Dumneal at vol Vornic al obOirilor sh facä Ìriiplinira, iara neplìltind, sit fie lumi-
nata porunca Mara' tale caro starostea de negustort, ca sit vtri4a amaneturile
ca mezat, i sa se implinésca acésth datorio prin Zapcial cel oränduiti facènd.
120 V. A. URECHIÀ

starostea de negustorI i catagrafie de marfa ce are Manolache in prgvglie,

de nu. se vor ajunge banil jelaitoruluT din amaneturI ea dobenda lor piingtu
4ioa ce se va desface iarg hottirirea.-1800 Tulio 13.
Nicolae Brâncoveanu vel Logofit, Isaac Ralet vel Vornic, vel Vornic
Grádifteanu; vel Vornic Fálcoianu, vel Logofti Grigorie Breincoveanu, vel
Clucer 13516ceanu, vel Paharnic, vel Stolnic Neator.
Cod. XLIII fila 97

lata pi socoteala:
Taza dob8ada
TalerlsanI 'Cal.Banl
16000. AU fost capote dela let 1799 Februar;e 7, pina la August
31 tot acel an pro lunI 6 si 4ile 24. 900.72
7000. Se scade daff din capote la August 31 iétu, 99.
13000. Remita capote.
746. SA scade targuelile ce ail luat loan Dascglul de la prg-
välia luf Manolache.
12254. Rmban capote de la August 31 lét 1799 'Ana la Tu-
lle 15 lét 1800, pe luni ece, (Ale 15. 1097.10
1985.82 Suma din potriva doben4iT. 1985.82
14239.82 Adeca talen l 14 mil si done' sute treI-4ecI si no* banï
opt-lecI i doui, rijnitin bund datoria la Manolache
riispanlg lui loan Dascillu.
Alexandru Moruzi.

Un Moratorium ciudat i da Insu0 Mortal. Un evreri a pus

tand-va gémuri la Cartea Domnésca i nu i s'a plätit. El reclama
jura cä n'a fost plata. Vodä, la 18 Februarie 1800 hotäresce, ea evreul
sd alba ingäduiala cate-va
Alt Moratorium, de 40 ile, e acordat 1111 A tanasiu Nedelcu Armira
dator cu 500 taler1 lul *tefan A.ndrlanopolit. 1803, Octombrie 282.

Rada Golescu, la 3 Vebruarie 1880, raportkg DomnitoruluT Mona

cá s'a jgluit nisce evreT, Cil ail pus gémurl la casele domneseT, qi nu
plgtit. Rada Golescu i-ag pus sii jure cg nu primit banil. El ail jurat.
Dupg aceea, Rada Golescu le-a çlis, sg astepte pang or intra banl in casg, dar
ei ref usa.
Domnitorul, la 18 Februarie, 1880, hotgrasce ca evreil gemarT. (sé aibg
ingIduialrt de vr'o cgte-vasT 4i1e,.
Cod. XLII, fila 214 verso.

Cod. XLIII, fila 25.

 ISTORIA ROMÀNILOR '121

Amanetarul cat §i imprumutatorul dinaintea mantel, ea unit ce a5

protimisis, se cacle lua ei maY intéitl, atat capetele cat §i dolAnda :
I a Alexandra Constantin Moruzi Vbevo3 i os-podar.
De vrerne ce vie-o pildä do asemenea pricini nu s'a gilsit, ei pravilele dail
drept precum ni se arétá do Dumnélor boeriI, i amanetaruluI ì impramu-
tátoralui din naintea nuntii, a nu se pagubi de dobCindá, poruncim dará ca
dobônda ce a hat ei Eno ei Arsenio pan la judecatá, ca intárirea nóstrá ce
li s'ail fost dat pentra datoriiie lor, sii fie bine Wail, jara ce dobkda a.:1
mai luat orl Ene or): Arsenic in arma judecatil inc6ce, acea dupá hotárirea ce am
fácut cu. Divanu, all o Intörcii ei unul altul, ca sii se ajute datorniciI i zapciiI
facil urmare spre svèreirea i isbranirea pricinit 1801, August 4.
Cod. XLIII, fila 477. verso.

Prea Inaltate Ddmne,

Dupá luminata porunca MarieI tale, ce ni s'ail dat din Divan ca prac-
tica in seria, cum ca toti ddtornicii impreuná cati sunt fárá de amanetuft, ei
sant imprumutátorI din arma insurilril luí Manolanhe, aI fricut cerero de a nu
se da luí Ene amanetaru i doböndá la banil sT, proem nicY, Arsenio sit nu
ja o dobêndil, de vreme cil ei pligubese mai t6te capetele; la actista voind
Maria ta a lua pliroforie, de se cade a lua i acea dobéndil, in vreme cilnd
sunt atatia datornicl, earl' iel' perd dreptal lor, 0 din capote; de aceea dara
ne-ai poruncit Miiria ta, ca sii cercetám atat Iii pravilI, cat ei din altá para-
digmata de asemenea intkiplate pricini, intrebandu-se la acésta ei unia din
parten negatritorescii, cam si urm6za Intro negutátorl la acest feliil de pricinil
arZelám MárieI tale ca anafora, dapii caro armátorI fiind luminatei porunci,
am intrebat mal intet:il pe uniI mai adiatI din partea negatáturésca, i dupa
ariStarea ce in Boris ahí dat, dupá cum se -va veden ei de &Are Mária ta, proa
puting sciintil all de vre-o asemenea priciná, cum i dapá cercetarea ce am
Meat i noI, nu se afluí pildá cii s'ar fi int6mplat, iara diva' povi3tairea pra-
vililor se dä' carat intelegerea, chi atat amanetarul ccit 0 imprumutatorul din
naintea ntn1il, ca unit' ce ati protimisis, se cade lua mal intdiil, ated ca-
petele cdt i dobencla; o mai intêiuí pentru amanetar aram, cuí imprumutand
pro Manolache ei neincredintandu-se ipochimenulaT slií, ci lucrurilor, care ahí
ei primit drept amanet, are tart voia suí vtníjii amanetal, la caro s'att !acre-
dintat, tragii i capetele ei dobénda, dupá pravilele impilritesci, cartea
25 titlu 1. cap. 27. undo ()ice grecesce
caci nutnal atuncl s'ar pá-
gubi de dreptal siii, and orl zestrea nu s'ar implini, care are protimisis
multá de cat d6nsul, sear' amanetul n'ar prinde bana ca care all impramutat
Po Manolache, lar datornici nu al nicl, un cav.ent asupra lui, ne
122 V. A. URECHIÀ

avend nicl protimisis ; asisderoa 4icem i pentru Arsenic+, ca fiind iruprumu-

tator din naintea nuntif avend pronomion de a se protimisi mal mult de
i
eat darurile din naintea nuniï, i decat cele-l-alte dupa nuntä datoriI,
mal ales eil i hotilrire de judecata atl dobendit panil a nu se arta
datorniel, clupa care ail i pritnit dreptal sal, nu a' niel asupra ial vre-un
onvent de a'l pagabi de dobénda, niel rnuierea cu darurilo din naintea n.untiY,
niel ceï-l-altT dupa nunta datornicI, cut cuvent cii ei pagubesc si din capote,
cacl aceasta provlima ce o fac el acum, namal zestrea seal amanetarul ar putea
sil o facii, adeca eel ce art protitnisis, iara nu siei, fiind aplos datornicI
fini niel un protimisis, cael la adunarea datornicilor, chid un negutator
face stasis, cel mal tare si en protimisis, p6te face piril asupra coin): douilea,
cand I-ar pagubi, si cel de al douilea asupra celui de al treilea, i cel de al
treilea asupra celuI de al patrulea, inri nu dandaratile dupa cum cerca
el actin], fin a de niel 1.1.11 euvent; doei noI, dupi cercetarea ce am factit'o,
dupil cum am gasit ca cale, nu lipsim a ar6ta Maria' tale, iara
1801, Iulie 18.
Vel Ban Brdncov ;nu, vel Logoftt Ghica, vPl Vornic Golescu, vel Vornic
CcImpineanu, vet Vornic Veicarescu, biv ve! caminar Nestor.
Divort in familia Dudescu §i punere sub epitropie a ambilor soV :
16) Alexandra Conitautin 1Iforuzi Voevol i gospodar Zemle Vlahiscce
Asa si so urmeze, pentru care si poruncim Epitropilor casiI, ca drtpa cum
se cuprinde maI jos, si datl acei talen: einel, impartiti : juntatate CdminaruluI,
ti juanatate CaminaresiI. 1801 A.ugust 27.
Cod. XLIII, fila 450 veteo.
Prea Intilrate D6mne,
Pupa lumiimati porunca Maria tale, strangitndu-se ca totiI la sfinta
tropolie, spre cercetarea prieiniI, Dumnelui. Caminar Constantin lludescu ca
Durant:5cl Ciiminilresa Lucsandra sotia Dumnélur, i fiind-ca atat Dumnelu'l
cat si DumneeY, aii provlimata a ar'éta unul asupra altuia pana a se cerceta
ca de amaruntul, si panil a se gasi o casli deosebitti u se muta, dupra tuna.] ata
porundi a Inalfimet tale, si gash-a ca cale, ca acum de o camdatafederea Dumnéel
fie tot acolea un-lc ai e kit, in casa sotalui Dumnéel, vi din
talerT cinc i ce stint oranduitl a se da pe fie-cure i la Epitropia easel Dudes-
citlui brana, si fie luminata porunca Marei tale, ea taleff 2.60 sii, dee
Daninéel Carninaresi de la tji int6il de August, pentru cheltniala DumneeI
a copiilor, iara talen I 2.60 sil dee la Dumnélui Caminar pentru hrana Dumi-
sale, ci si se poruncesca Epitropilor easel, ca sil fie urmatori.-1801, A.ugust 26.
Doofteiii al Ungro-Vlahiet, Constantin K... () vel Aga, Constantin It:-
Fpescu vel Vistier.
 ISTORTA ROMNILOfl 123

Criminal tinut la pedépsä reste termen

Alexandra Constantin Mormzi Voevod

Ortinduirn pe sluga Domniet mole . . . Zapciu armasest,, sil mérgit la

Mänastirea Marginent sud Prahova, de ande ridicând pe numital Vasile sin
Misal Simigiu, aducg niel, ca la Departamentul JudecifiT Cremenalion,
dandu-st chezgsie in scris, ca alta datii nu se va mal. parta in niscare netreb-
nicit, sa se slobódä.-1801, Octombrio 8.
(L. S. Gos.)

Cod. XLIII. fila 61G.

Prea Intiltate Dòmne,

Dupä porunca faand cercetare pricinit acestut vinovat, anime Vasile

sin Alisal Sirnigiu din BacarescI, se giisi trecutti vina lut in condica anula
cu. 16t 1797, nurarul 92 ca coprinderea, cii acesta la 16t 1793, vrénd sii se
faca Diacon, çi avênd par inteacea shirni, lasat pilna a nu lua cinul Diaconiel,
de sine-st cu inselilciunea ail s'aja Diaconesce impreung cu Preotul la dod sfinte
biserict, atta la vecernie, cht si la sftInta Leturgbie, si dovedinda-se s'ag ras
s'ail bata La -Mufla din 16t 1797, ca mijloc i piaste-
grafie art pratiat chtt-va tigani Domnesct, ca Armasu s'art schimbat,
s'ail orhuduit sa-I cerceteze, i sg-t vatasascii, i ca acest fel de amagiri
ag strins peste falert 400, pina atad s'Oí prins, si dupg urmrtririle NI de
catre Mária sa Alexandra Voda fost oshndit la oca, i dupg
cinct lunt dob6ndind ertaciune, nu s'all pgrasit, ci la Libe din 16t 1798,
merge'nd prin ettte-va sato din sud Mor, i iargst Cu inselaciune a t luai de
pe la una din lücuitorit cel-ce avea oï, cäte doce i mito 20 de parale de
om, ea nume ca sa't scape el de beilic, si dändu-le i rävas ca iscalitura
sträing, si ca acest mijlec, ag strins Orla la talert 15, ale cgruia fapte cer-
cetandu-se si cunoscendu-se d crttre judeeátorie, ea urmarile luí i-att curs din
nevrhstnicie, s'a oshadit de catre räposaful Doma, si s'a tritnis surghiun la
mänastirea Marginen:1, in soroc de ad don): ì julatate, spro a se pocai,
la lét 1798, Decembre, al cgruia soroc i 'art implinit de di trecut peste patru
luid, de ac6sta nu lipsim a insciinta Mitriel tale. 1801, Octombrie 5.
Dumitrie Sprztaru, Tcodor Fotino, Constantin Caclica, Manolache To-
pliceanu.
124 v. A. URECHIX

Un tia sudit reclama de la mama romAnä mo§tenirea Incsá flind

ea in viétä
Carte din 28 Octornbre 1803.
Cinstit Dumnéta Senior Markelic, Aghentule al impëratesceI CurtI Austriel,
am fOut Domnia mea jaiba ce:dikialuitorul acesta catre cinstita Aghentie, la care
réspundem, c muma lui, care este raja, fijad vie iar nu mata, el nu péte
ea de vie srt o moOenésca, i pricina de care se jaluesce. fiind a mumeI lta, el
nu are a face, &Ad cum dicem, muma-sa trilesce i ea are a t'Ata qi a provalisi
de are a ()ice covafi, iar nu jaluitorul. 1803 Octombre 28.
Cod. XXXVII, fila 2 verso.

Reclamatiunea pentru o cas6 desfliqatä in interesul public al

ap6rdril une' t'éri in timp de resmerita
Id) Constandin Alexandru Ipsilant, Voevod i rspodar.
Cu cale fijad anaforaoa ce ne face Dumnélu'i vol Logofét, i poruncitn
Domnia mea, c a de la negustorii Raele s'A aiba a implini Zapciul col oránduit,
dela fites-care, acest analog de bani, iar dela negustorif suditi, oranduim pe
Munsiu. Cocsu ca dala fite-care prin sciroa cinstitei Aghentil, s'A Implinésca acest
analog de bant.. 1803, Septembre ,30.
Cod. XLVI, fila 62.

Prea Inatate Dennne,

Cu plecata anafora insciintam InaltimeI talo, ca in luminata hotarire
InaltimeI tale, ce dat la trecuta luna a lui August, pentru casa lui Tanasie
Boiangiu, ce este lipita de zidul mOnastiiii Sfintului Gheorghe NotI,11. in vremea
re'svrätirif 8'az1 stricat pentru Diafendipsis al nabnastiril §i a color ce a i avut
lucran spre pea acolo In mit-nastire, se cuprinde ca talen i 978, ce s'ad pretuit
de 11-aunar-Baq, su se faca in doné, 9i o parte su o platbsa meínastireai iar o
parte su o platòsca toti ati: aí avut boli" ca lucran t: cu marfurl inläuntrul
ménastiril, ca drépth' analoghie, care analoghie si se faca prin mine plecata
singa Xara tale, facéndu-se armare aceotil luminatei Mach' tale hotarirI. Egu-
naenul al i platit pe jumétate talen)." 489, iar pentru coi ce art avut boltI cu
marfurI §i lucrari acolo in monastire. spre paz, ceréndu-se dela Egumen lúe
anume, i dat pe col ce mai jos se arata, care ati boltl, qi se aduna In suma
46, chentat cu. Zapcial col oränduit pe unif dintr'in01 i. le-am afétat
luminata Marif tale hotárire, tiicénd cà off ei dintre siiìeI sa faca analoghie de
voesc, sall ea le o fac oil, i uniI fiind sudiï, alta raiale, de o cam-
data impotrivit, maI pe urma ail cjis c gil lea gula, i iarag at is ca
vor sa dee jaiba Mari' tale, insa la pricinuirea ion de impotrivire nu am Osa
niel* un temen vrednic, i dupa ce li s'al; dat peste o luna de slile ingadttiala,
 ISTORIA ROMINILOR 425

niel un fel de urmare fäcut, a dark' urmand luminateI Märil tale po-
runcT, am facia eti analoghie, i ajunge pe fe-care boltä la acest ajutor talerT
loco bag 75, penbm care sti fie luminata porunca Inältimei tale, ca pe suditl
prin Marafetul cinstitol Aghentii s4"-ï apuce s implindscä, cum si pe raiale
apace iaräsT Zapciul a impuni, färä de a le mal asculta cuvént de pricinuire,
ca sä se dee Boiangiu.luI spre a lua pricina isprävire, iar hotruirea. 1803
Septembre 30. Isaac Rolet, vel Logoftt.
Raialele ce fine bolft Sudifil ce bo41
Theodor Bogasieru, Vasil° i Constandin,
Sotia lu.T. Voica Bricanu, Gheorghe erban,
Alan Arménul, Panait Mihail,
Idn Efstatiu, Vasile Rechea,
Hristea Bogasieru, Con standin Civara,
Agop Arm6nul, Musat Brasovénu,
Hagi In Lipscanul, Dan Brasovénu,
Mihale Gheorghiu, Idn Marco Brasov-611u,
Hagi Teodor Bogasier, Gheorghe Brasovénu,
Mincu. Bogasieru, Apostol Gheorghiu Brasov6nu,
Nicolae Bäcanu, Toma Brasovénu.
Zarnfir Brasovénu, Rada Catana Brasovénu,
Gheorghe Lipscanu, Torna Nicolau,
Constandin Brasovénu, Ida Brasov6nu.
Vartan Arménul,
Hristea Bogasieru,
Vasile Bogasieru,
Dimitrache Bogasieriu,
Voico Cofetariu,
Stoica Bogasieriu,
Nica Cerven Bodalä,
Dobre Cofetaru,
Constandin Costea,
Theodorache Cofetar a.
Enciul Cofetaru,
Paraschivu,
Lin Bogasieru,
Theodosie Bogasieriu,
Rilducan Nicolae Lipscanu,
Theodorache,
Grigorios Bogasieru,
Popa Hriso.
I26 V. A. URECHIA

Ccite-va procese curidse, gratitiri, hothriri, etc.

In 20 Septembre 1799, departamental raportézit DomnitoraluT :
Semnatil Nicolae Stolnicul, Antonio Fotino, §tefan Itedelnicer, Scarlat
Romanescu, Rilducana Orèsca Pitar si Diamandi Pitar,
CA s'al infatosat la judecata Drägan Vizitiu ca cuedna Luxandra Cara-
manl3ica care l'a fost tocmit cate ea 20 parle pe i i eä nu '1.-atí p1tit, ba
Inca' Parí i bätut si pe el si pe o fiicä. a lut
Pentru o daraverO de 3 talen l si 15 parale, intervine justitia departa-
mentulai, ha chiar si a divanulta. la 4 Octombre 1799. SeninatI Nicolae Eran-
covénu, vel Logofk, Constantin Filipescu, mare Vornic, Scarlat Campineanu, mare
Logoifit, Constantin §tirbeT, mare Vornic i Cretulescu mare Vornic. Procesal
dm.I 01)6 in 1800. Cacána Laxandra pretinde, cli ail insultat'o fata jOluitoraluT
Drägan, Stana, care fatä este carciurnär6s4.
Departamental judecatoresc i Divanul propun DomnitoruluT, ca cucóna
sì pliltésed datoria (dar pentru necinstea ce '1-ari fácut Stana, sa fie luminata
poruneä a Mari tale cUtra DamnéluT vel S'Atar, ea acolo, la fata loculaT, ande
art ocarit'o sa se certe Stana en bätaIe, spre pildìi i Infranarea altera,.
Alexandru Moraz aproba anaforaoa.
Coa. XLII, fila 84

DupIi jaiba FrosineT sotia lu.T. George Bairactuu, Domnitoral Alexandru

"Moruz, la 8 Martie 1300, iarti dela Oca, la care ora ()salida färil de soroc,
pe sotul eT, pentra c atl ranit ca pasea pe un Nefer tovards al sel coa por-
aire spre a sivèrsi neidere, In -vreme cand se intorcea dela Afamati, fiind
mersT impreanä ca Mina ta, cel ránit rilmaind sacatefsit*. Domnitoral pune
resolatiune de ertare In 8 Martie 1800 pe anaforaoa semnatä de Diniitrie Ralet
Spataral si a judecatoruluT Spätär;e1, Teodor Fotino.
Cod. XLII, fila 239.

Anafora din 1800, Martie, relativA la clironomia si datoriile r'éposataluT

Aloca Inicarescu.
Se constata csá are 73,593 talen T datorie.
O comisiune, compasa' din Constantin Filipesca vel Vornic, Rada Golosa',
Isaac Ralet, vol Vornic si Ioan Floresca, regulézI afacerea acestei clironomiT
Incurcate si propun sä se plOtéseä ca incetul din arendarea mosiilor i orin-
duesc i sarna necesarä pentru cresterea copiilor, cam i indestularea ca lip-
Burile de zestre a sotieT rOposatuluï, Elena.
Rosolutiunea domnéscO, din 14 Martie 1800, interes6zO istoria familiet
rácIirescilor.
Cod. XLII. fila 2H verso.
 ISTORIA ROMINILOR 127

La 22 Noernbrie 1799, Constantin Filipescu, Isaac Ralet, mare Vornicl

si loan Florescu, mare -Vornic al Obstirilor, arétil 1121 Voda tpentrit casa 1.'6-
posatulal Aleen Vacarescu, ca a banuialä ca ar fi hrapite lucrari i juvaere
de citre uniT altiT, cum i asupra datornicilor este bànuiala, ca unele din
datoril, lo-or fi .1 Se cere o carte de bllistlim pentru aflarea ade-
vZirulut. Domnitorul aproba in aceassi i, sil se dee de la Mitropolit cartea de
blesta'm ceruta.
Cod. XLII. fila NO.

O anafora si o resolutiune din 1800 Martie 20, relativa la o nona reclama-

tiune a Ecaterinil, sotia luT Enache Vacarescu, ca referinta la impa'rtirea lo-
culuY de ease intre (Musa si Aleen Vacarescu.
Cod. XLII, fila 25D,

Anafora din 21 Martie 1800, a celor 4 vornicT, ca referinta la vindarea

din averea riSposatulta Alecu Vticarescu si la pretentiile DomniteI Elena vrt-
cNrescu, in referinta la tiganT si la un loe de easä', scos in vincjare.
Domnitorul dit in 12 Aprilie 1800 resolutiunea impotriva acesteia.
Cod. XLII. fila 236.

Dalia jaiba Vatafulu.i de visterie Marin, col patru VornicI marI, Fili-
pesen, Rada Golescu, Isaac Ralet si loan Floresea, arel Dom nitorul uf, cu anaforaoa
din 5 Martie 1800, ca popa Iordachi Macariu, a cump6rat la mezat arenda
mosiilor caseT AposatuluT Aleen Vacarescu, in 1-aloa 20.500, pe 5 anT si avAnd
sa ja si el datorie de la fe'posatu.1, talerl. 7815 csunt a se tine in sémä, care
dupa dreptate se envine ca si el se rbspunda drépta zeciuélit ZapcialuT, irisa
nu la totY baila cumpë'ratoriT arendel, ci mima): pie suma datoria, care are
sä ja parltul, aVènd nurnitul jaluitor Vdá dreptatea la acésta, ca unul, ce este
rinduit de Maria ta Zapciu asupra tuturor pricinilor casa' si a datornicilor
sirguitori si siluitorT, spre implinire fieste-caruia, trepadfindu-se i ostenin-
du-se de atita vreme*.
La 31 Marfil:, 1800, Domnitorul aproba anaforaoa.
Cod. XLII, fila 239.

Anaforaoa lu Dumitrache Ghica Ban. fi Dumitralscu Racovita Ban.

Am v'Eklut acestii jalbä', ce tia dat Mä'riel' tale, Serdarul Nicoli, pentra care
arb'trun InaltimeT tale, ca dupii moartea riiposatuluT Vistior Ienache Vacärescu,
fiind noT orinduitI dimpreuna ea prea sfintitul parintele Mitropolit i alt1
boierT, pentru 11110'461a avereT r6posatuluT la mostenitorif si i fiind fe'po-
satul dator, la uniT-altiI, intre alfï datornicT a fost arëtat si jaluitorul, liand
ea in vremea, cand lipsea de ala, fiind dus la Silistra ca slujba domnésca,
trimis eéposatul de i-a luat sase telegiri vineti, fagä'duind ca-T va plati,
128 V. A. URECHIX

si cit dupá ce a venit de la Silistra, a facut si cerero si i-ar fi fágáduit röpe,

satul ca si-I pliiteascá, dar .dupil patine cjile bolnávindu-se si murind, Ripo-
satul n'ati apucat a-Y da niel un ban. Pentru care in catastichul ce s'a fácut
de datornicl, carI aveal s'a,' ja de la röposatul si s'a dat la santa Mitropolie
spre a li se pláti dintr'ale rilposatulaI, s'a fost pus si idluitoral a i se da
pentru aceT telegarl, talerl gas() sato; dar in urniii dand jaiba' la Demn, cá
nu este multdmit pe acest pret si mai argtandu-se si altI datornicl, ce nu erati
intratI in catastich si fiind-cd averea röposataluI atuncl se impártise, ati fost
Amas ca acole datoril ivite in aria cate se vor dovedi bune, s'a' se implinéscii
din partea sufletuld, ce se afla atuncT la mine Banul Ghica, dar n'el apucat a
li se face niet o implinire, fiind-cá acea parte a sufletuluI, s'a dat la sfanta
Mitropolie si noI nu ne-am maI amestecat.-1800 Februarie 21.

Rota* rirea lul A. Moruz.

Poruncim Domnia mea Proa Sfiintiel tale T'Adate Mitropolite, din baniT
pártil sufletulul röposatulul Vistier Ienache Vácirescu, sil se plátascá. jálui-
toruluT Nicoli Serdar talen l 300, ce are se mal in casual din talen'''. 900
pretul acestor telegart 1800, Februarie 25.
Cod. XLII, fila 229.

16 Alexandru Constantin Moras Voevod i gospodar

S'a cetit inaintea Domniei. mole anaforaoa ce ne face prea Sf. Párintele
Mitropolit, si cu Dumngui vol Vornic al obstirilor pe care o intárim. si po-
runcim, ca dandu-se fite-cáruia zapisele i rávasele mortului ca sil-le pástreze la
lada EpitropieI. 1800, Septembre 21.
Cod. XLIII fila 145 verso.

Prea Ineáltale Ddinne,

Insciintam InáltimeI tale, ca la 21 ale trecutului. Tulio prin luminatul pitac
ni se dä in scire pentru Parte.nie pro-Egumenu Znagovén, cum cii s'a dat ob-
stòsca, datorio, si ne porun.cescI Ináltimea ta, ca sá oranduim dotII 6menI, unul
din partea MitropolieI si altal din partea EpitropieT, sá faca' catagrafie de orY-ce
avere se va gasi a acestuI roliposat, in care catagrafie sii se artite si suma banilor
ce sunt hotáritI de Mä'ria ta a se pláti rbposatuluI de la col de acum Niistavnic
al m5ntistirei. Znagov, cum si tdte datoriile orI cate va fi mortal dator, si dupii
ce se va scdte mat intéiti trebuinciósa cheltuiald a pogribilnieT, pe cat se va
gási ca cale, apoI sll se adune si datornicil, si fä'candu-li-se cunoscut römasul
Aposatului, sil ne silim a le face vre-un sulf, arötand si 111'6.10E11d tale in seria
Cu anafora; decI urmiltorY fiind luminateT poruncI, am oranduit 6menT de ail facut
catastih römaselor mortulul, caro römasurl afltmdu-se nisce cArpgturI vechT si
 ISTORIA ROMINILOR 120

sparte, s'ail dat de s'a vindut ca mezat, i banii co a prins, tnìpretin i ca coi
hotrtrItI de la Inatimea ta, care i-ail i Implinit Tétavu de paharnicei, i-am allí-
turat filc'èndu-I tot o suma, am adus apoI si pe datornica col* ea amanettin,
deplin li s'ail luat de la mili* si vinclêndu-se s'ail aliiturat DITA
pereusie, (iar datorniciI ceI filriti de amaneturl all r5mas sg-si iae banI
dupa analoghia ce va ajunge pe fiesce-care) am sciidut apoI i condeile colea
cu cuviintil, si duprt, oriinduillrt, i ceea-ce ail Amas pereusie curato, asternem
socot6la maI jos, ea s'O se valii de Inaltimea ta; tot iiimasa mortuluI este za
talerI 1538 banI i02; iaril datoria pre eilt s'a putut afla i i 's'a ariltat
acum ca zapise bune i févase ale riiposatuluT, dupA diatil, i afaril (le diatil
s'ail adtmat talen f 2577, banY 18; care analoghindu-se cu avutill, se cnvenea sri
iea fiesce-caro datornic drept taled 23 bani. 2; pentru care sil bine-voesci
ta a se da ltuninatg poruneg de sloboOnie, ca si so plailiscii datornicilor, i sii
li se ja de la mitra zapisele i riivasele ce lo aii de la röposatal i sil se pue
In pilstru la lada EpitropieI, spre a fi sciutil prieina In vreinI euviiii3iiíse, In ce
chip s'a urmat si s'a deshicut; de acésta artiiin Milriei tale si cum va fi la-
minatA ponina 1800, August 30.
Dositeial al Ungi o- Vlahiel, _Mata Faleoianu vel 'rumie al ohátirilor.

Pereusia rt'posatulul.
Talen l Banl

111 99 Dupil vitujorea luerurilor r5posatuluI bez 4 parale la leil ce le-ail

luat Starostea eu Zapcial, dupIl
1708 Col carI din poruncil Vatavu de paharnicel de la nils-
tavniciI münNstireI Znagov bez talerI 228 ce i-art oprit Zapeittl
pentru qeciuiala si cheltuiala AnaforaleI, de pecete.
1.819 99
34 3 Dalí vtinjarea amancturilor r5posatuluI ce s'alío scos de pe la da-

Taleft BanI
5 3 Do pe o farfuri6ril argint prost dramurI 33 Po parale G.
5 De pe o pereche pidtale aramil poleitil eu colon ponosit.
20 De pe dotilá petrahire vechi eu fir.
4 De pe o pereehe paf balite miel prCiste ca colonas vechiti.
1.853 102 34 3
315 Se scade
Insii:
30 Lui Anastasie Postelnicel, i s'art luat amanetn. : 2 epi-
traltire, 1 colan ea 2 paftalute tuinbac poleit ca colan
vechitt si o farfuriérri argint prost.
¡atora Eatnanitor de V. A. Ureolia. SacoLuL XIX. XI. 9.
'130 V. A. URECHIÀ

Talen T Danl

5 La phrintele Dionisie ca amanet 2 paf talute argint prost

cu colan mätase vechiä.
10 La eg,umenul Nuceténn ca amanet nisc; artf.
30 La Teohari negustor ca amanet un ceasornic de aur al
Polcovniculd Erdonita ot Rada Vodä.
30 La dohtoru Marco ca amanet un gear tot al numituluI
poleo vnicel.
50 La Ene Stegara ca amanet o suia matostat.
30 Sirnbria la 2 slujnice.
100 Pogribania ca pomenirile pänä la un an.
10 Un guindar.
20 Havaet anaforaleI de acum, de scris i de pecete.
315
1538 102 r6man pereusie cu.ratä, ca s se 1mpartä pe la datornid, co se vi5d
arlitatI Inainte pe anume ca suma banilor co are s ja fiwe-caro
cgt, cg nu vine dupä analoghie ne ajungèndu-se avutu sg li se
dee dreptul pe deplin.

Dreptul ce ad ad hte datorniciT atAt dupd diatd, cdt i atara de Cit cuvenit a lua dupd
diatd, dupit zapisele ce oil. analoghie.

Tale! BanT Talan l Dan!

600 Dumnigu'i Paharnic Vinti1. 357 60

400 Hristea Gheorghiu. 238 40
120 DumnéluI Clucern Comäneanu, bez tala):
80 ce art dat in donf telegari. 71 60
50 1.6n Catopulea 29 105
60 DumnéluI biv vol Vornic Rada Golescu 35 90
200 Grigorie Bujoreanul. 110 60
20 DumnéluI Pitara Dumitrache Schilitii. 11 110
64 Neagu Lipscanu. 38 16
23 CO Peto Cojocaru. 11 118
45 Egumena ot Sf. loan. 26 97
25 60 Polcovnicu. Ionitä ot Rada Vodä. 13 49
50 Veme§oia a Vame§ului Mihalache 29 105
30 Dascglu Hristodor ot Yorn. Grädi§teanu. 15 105
5 Doctora Pascale. 2 117
4 Polcovnicul Diamancli 2 46
40 Pgrintele Egumen 11Iihaliot Chiril. 23 100
50 Sfintia sa pgrintele Vaidica Ileopoleos. 29 105
50 Pgrintele Troados. 29 405
 ISTORIA ROMINILOR 131

Talen T BanT Talen BanT

70 Pirintele Egumen Viciresténu Nicodim. 41 95

5 DumnéluI Serdaritt Brezoianu. 2 417
150 Vasile Brasovénu. 89 75
5 Stanca sotia luI Ene Spätaru. 2 117
10 La pärintele Duhovnicu 8'60. 5 117
100 La Andronache biv Logofiit za Tainil Ha-
budeanu sin popa Filacton. 59 90
15 Stefe Vinetanul. 8 112
15 La Logorku Ionitä de Divan. 8 112
123 18 Paraschiva Bäcanu. 71 48
250 La DumnéluI Dohtorul Silvestru din talenI
550 cate talen l 300 se v'éclu in .dosul
zapisultil dat. 149 45
2.577 18 4.531 116
Iarä acestia nu s'a putut impárti 6 405
1538 102
Cod. XLIII fila U6.

16) Alexandru Constantin liforuzi Voevorli ospod.

Nicolae §itrarn Marghiloman, nefémaind odihnit niel la acesti anafora
a Dumnelor velitilor beerl, s'así Infatisat la Divan tnaintea DomnieI mele, ca
Costea Clucerul, undo din cercetarea co filo= i Domnia mea pricinei, am gäsit
färil de cuvênt cereret ce face Marghiloman, de a i se da jumátate dintre cele
12 pogóne de vio ot Vernescl, i dintr'acea atreia parte din mosia VernescI,
pentru crt niel insusI nu thgàclui cii diata i condichelul ce ail ficut aceia
feposatä Cioranca sunt unite améndouë, i cum cii t6te cele läsate luI, de
aceea reposati Cioranch prin diata el i le-am luat deplin, cum si mosia din
Venoso): nu tiigiidui ci este lisatä do acea rgposatil prin diata eT, pentru
chivernisirea bisericoI de acolo, caro acea chivernisire a bisericel si si tino
de Costea Clucer pani acum, cheltuind de ail merimitisit casa si biserica, cum
alte namestiI ficfind Inprejur, asisderea i pentru acelea 12 pogime de vie,
iarisl nu tilgidui Marghiloman, cii fiind lisate de i6p6sata tot printeaceeasI
ca sii se vintjä, se dee pentru facerea pomonirilor el, Costea i-ati
fiad pomenirile el pani la 7 anI, fini namaï pricinui 4idind ci sii arte
Costea socoteli prin jurämént do cati cheltuiali a fácut, i cara datorie a
mórtei a plitit, si si int6rcil si- el baniI pe jumkate ca si so stipanesci In-
preuuil mosia, i via ea namestiile lor pe jurdtate, mal adiugand a 'ice,
cele mal multe din potnenirile r6posateI aceia le-ar fi ficut Carlova, hui nu
Costea, ale cäruitt pric;nuirf le gäsim Domnia mea desarte si cereros Jul ne-
dreptä, ciel pentru mosie nu pele el a strinauta oranduiala dietiI, ci trebue
laq V. A. tIRgCHIÀ

s'a se urmeze dapa curn ìnsni aoea iéposata a randuit, &tia venitul aceI
masa sli fie pentra chivernisirea bisericeI de acolo, i epitropia i purtarea de
grijil s'a o alba vara-sa Stancuta sotia Costa', dupil caro si rea if este cererea
de socotéla impotriva dieta, asisderea i pentru vio, de vreme ce acea rhosata
a lilsat-o ca sil se vincjil, si sil se dee pentru pomenirile ei, i fiind-cli po-
menirile nid insusI Marghiloman nu trigaduesce ca le-ail facut Costea pana la
7 anI, si a tinut via drept cheltuiala pomonirilor, bine a stapanit Costea
acea vie, si bine s'ati dat zestre fetil Costal, si Marghiloman de 4ice ea la
pomenirI ar fi cheltait mal mult Carlova, acesta nu este dava a lui, ci este a
CarloveI, carele de ar fost precum qice Marghiloman, ar fi putut Carlova
faca dava, in vrome cat a tea pana la mórtea luI, iarrt Marghiloman de
vreme ce intru int.6iasI data nu s'ali amestecat, niel la facerea pomenirilor,
niel la plata datoriilor, nicI la cheltuelile judecatilor, ci ail tras Carlova
Costea ca sota" acel Aposate, ci multamit de si ail luat legaturile sale
dapil diata, i aa tacut pana acum, na are niel o dreptate la cererea sa,
anaforaoa acesta a Dumn6lor velitilor Boon, fiind dr6pta i ea cale, o intarim
intru t6te, i hotarim, ca dupil cum sil cuprinde mal jos asa SIL so urrneze.
1801, Iulie 29.
Cod. XLIII, fila 499.

Prea In4ate Dómne,

Pe ac6stil aluturata anafora a departamentulul nergmaind iltraru Nicolae
multamit, din luminata porunca oranduitul Zapciu 1-art infatisat inaintea !Ostra
cu Clucer Costea, (}icilhlil c avènd o ruda a Dumnélor, pro rposata Maria
Cioranca Sardareasa, si pre langa alta legaturI ce le-ail lasat prin diatl, i-all
lasat 12 poema de vie lucrat6re in Dealul Vernescilor, ea casa si cu.
de peatra si alta casa de peatril ca al treilea parte de mosie din N'amasa', si
cate-va oca aramii i cositor tipsiI, i t6te acestea le stilpanesce paratal in sila,
de care cera i jaluitorul, ca sa iae pe janAtate, fatil fiind i paratal Clucer,
ne arata o copie, ata duprt diata Cioran, cat i dupa un Condichel al
dietiI, fijad adeverit de r'éposatul Mitropolit Cosma, inca de cand se ah Episcop
al BuzguluI, cara chata se vOn. ea 16tul 1780, Maui 4, scriind pentru a troia parte
din mosia din VernescI, i casele ea chiliile, ca le lusa sotaluI suí, ca sil saga,
sil se chivernisésc:1 cat va avea viatil, boa dupa mcírte sa ri.imae da chivernialla
bisericeI ot Vernescil. din Focsanl, de unt-de-lemn si altelo ce vor fi trebuinta,
lasand-o acesta sub purtarea de grija a vara-se Stancuta sotia parí-taita Clucer,
i acelea 12 popíne de vie din dealul Vernescilor impreuna cu altele le lasa
sa se vincla pentru da-liana sufletuluT, implirtilsind din alta fémasurI si pro
rudele luI si la orancluiala dietiI lasil Epitrop pre parintele Episcop Buiért i pro
varrt-sa Stancata sotia paratului ; vëcjurilin i codichilul dieteI ca létul 1786, Sep-
tambre 8, ce mar facut pentru nisce prisos de paremia, oranduind ande sil
 ISTORIA ROMANILOR 133

se doe, si cum crt de i se va intémpla sf6reit in BucureecI, ()ice sit' o ingrtipe

la Colta, lásftnd Epitrop pentru cattarea sufletuluT pre Constandin Potea in locul
Teri si Stáncata; dupá care Aspunde párátul Clucer, c murind acea ri5posatii
a plait destule d.ttoriI, i s'atl luat i dupá pára barbatultu sgiri Stefan Cioran,
multI cal, in ()Hole rò"pos ttuliiï Ma-Troghene, i-art facut i pomenirile pan la 7
an): Durnn6luï in-Trent-la cu lonit CM:lova, i ca voia chiar a pilrintelul Episcop
aá fost incárcatl ca s urmeze ca plata datorillor §i a pomenirilor, frtrii de a
nu Instatina din celo mi§erttdre lacrurl, ci sì le stápfinésca Dumn6lor, ca un
neam, fácênd destulá cheltuialli ei la ehivernis6la bisericei ot VerneecI. Deci
fiind-cá jitluitorul §atrar, &Tit intrebarea ce s'art fácut de nol, tae logaturile
dupti diat i le-art luat el, si moeia de la Verne-xT fiind datil ca diatá pentru
ehivernisirea bisericeI ot tam, nu 'Ate nicI unul, niel altul sá o strámute ea
schimbarea strunilniceI, ci dupá diatá gásim eu cale, si fie sub pástrarea de
grijii a StiineuteI sotia páraulttI ei a clironomilor ci, asemenea (licern ei pentru
acelet 12 p9gine do vio, fiincl-cá clironomii art implinit pornenirile, all plait
datoriile, cum nu pot trtgildui niel §arariu Nicttlao, arniÓz s atbrt pâraul
Clucer t6trt pacen pentru cererea viol, care ne-am indestulat cil s'ail fost dat
zestre de Cárlova uneI fete a párátuluI Clueer, iar pentru niece tipsit de anima
cositor, ce maI ()ice jálttitorul cif, le ar stápanit pfirattl, mácar cì nu
so vede in diata riiposatel aretate de a fi perousio, darii Clucer i dete voie, ea orI
cAnd le va dovedi jálttitorul, cil din avutul ráposateI sunt acest fel de lucrurI
In stápanirea sa, sit i le me fárá de niel un cuvént do pricinuire ; la care
rárnase i jfiluitorul multrtmit ; iar hotárirea...---1801, Julio 18.
Vel Ban Brdncoodn, vel Vornic Stirbeiu, ved Vornic aimpineantt, vel
Vornic Vticiirescu. biv vel Cantina). Nestor.
Cond. XLIII, fila -199.

Femeea care calomnieaza eipoeltimene» ce nu sunt de seama et,

cd ati fost in rela[iunt Cu ea, se cérlä Cu pedeapsd:
Ith Mihail Constantin Segal Voecod. i ospodar
Poruncim Domnia mea si fie aplirat i ne sup6rat Androno biv vol Vainee
do pira acesteI muïerT, pe care ea pre o neastampärribíre i obraznicii, ce fara
do sfiialit i flirt de rueine indrasnesce ail arta netrebniciile 01 prin jalbl
care DomnI, &Tit ce s'ad si isbrrtnit odatrt prin zapisttl et poruncim Durn-
nattI vol Span s o ridicI de aieI din po!itie i sá o isgoneeci dull. 1802,
Martie 13.
Cod. XLIV, fila 157 verso.
Prea Intzltate Dòmne,
Urmaorirt fiind ltuninateI Mariet tale poruncf, ce ni se di la ac6strt
ar'etrunt, cii ac6stli pricinit inea de la 16t 1799, Noemyre, coreetAndu-se de not
134 V. A. URECHIÄ

dupg asememea jalbí, e ne fusese dat jaluitérea atuneI, s'atl deveclit tat)
el no adeviirate, i vietuirea ei scrirnavii si necinstita, dark pentru ca
sa nit maT catigoriséscg numele prIratulal, fiind ona einstit, si mal vértos pen-
tru a eI scapataciune, '1-am fost parachinisit de i-a dat talen t 100, ea o milos-
tenie, plecurn maI Po larg pliroforie veI lita Maria ta din chiar al et zapis co
ail dat atuncf, acum ea se vede ca desi va fi mat vre-o greséla paralul cu dinsa,
ca Me ea ail tilggduit el atuncl la cercetarea co am facut, si eunosednda-1 pe
dènsul au putero de chivernisélil i om cinstit, socotind iara cui ca acest fel
de pornirY, '1 va infricosa de a-I da orl and ii va cero de cheltuiala, ca sui nu-VI
strice ipolipsis, de aceea, si nu gasiin ca cale cererea eI, mal vértos impotriva
(poem, eN, uneia ca ace$tia, ce defaiméza ipochimene asemcnea cinstite ce nu sunt
de otriva e, i se cuvine 5i certare, ci acésta Aldine la lunainatil hotarirea
Marie]: tale, a i-se da nizarnul cel cuviincios. 1802, Martie 10.
Dositeiú Mitropolitul

Catre cinstitul Consulat al Impërätepei Curii Rusty&

Dela Logofetia mare a Principatultd Valahid.
Se face cinstituluI Consulat insciintare, cui dupii juba ce ail dat
Mastrapa suditul RusioI, prin cinstitul Consulat pcntru unchlu'so Panait
Arnaut, ce in vreinea rsvrti tirii Bucurerscilor a impufcat pe fratele numitului
Mastrapa, cerênd a se aduce acest Arnaut in cercetarea judectitil, atí dat Maria
sa proa inältatul nostru. Doma Principal Valahim indestulate porunci, ca
gaseseA acel Arnaut, verI de unde va fi sa se ridice si sä se aduca în jade-
cata, dupA carI porunci s'au facut téte cercetarile, si niciairI, niel aiel nu s'a
ggsit, pentru care s'a si luat pliroforia e's: este fugit la Tarigrad; deci pentru
acésta avem ciaste a féspunde cinstitultu Consulat, ea ac( st numit Arnaut
niel nu se atla nicairea si ea este fligit la Tarigrad. 1803, Ianuarie 4.
Neacsul Bodan, i loan §ainoial i erban Sin Braga ca eetasiI nostri Ne-
goanl din sud 13azéu, jcIluinm Maria' tale, ca nol avénd niosie de Descillecatére
la satul NogosanI plaint]. Parscovuluf din sad Buzi5u, din caro mosie ail Tindrit
prtrintil nostri stanjen1 3656, la un Manaila biv Clueer, pe care /a mo'rtea sa
ail dat Danie la sfttnta Episcopie Buzi5u, si din sunt ileum patru anT proa sfintia
sa pä'rintele Episcop avénd deosebi partea dintre a nilstra, au luat boerl
hotarnicI pe DumnéluI °lacer Costea Ilias, si pe Vistieru Dina Vernescu, earl mar-
génd la fata boulai, dupa semnele ce le avea in ocoluica ristra, att facut pe-
rierghie la tot cuprinsul mosia, iar la mijloc despre am&A i avênd nol o
bucata de lea ca live@ do poluI i cu vre-o Ieco case pe dinsa, care de vre-o
cati-va mil ni s'au impresurat de an Ienache LogoRit, Ulcer IliasI, i §erban
Antonescn, ce sunt si el cumpératorI de la mosnenil. 'Irlrgoveni i se vecinos
 ISTORIA ROMANILOR 135

Cu mosia n6strä NegosanI drept acel loc. avem in Ocolnici un semn ce-I ()ice
Peatra Oncif, care acel semn nu este peste acea bucati de loc, ci acel loe
fémine in tr osia néstri, si la hotärnicie pontra ca s inselim Episcopia, n'am
aritat acel semn cum ci este pre acea bucati de loe, cii atuncI ar fi intrat
acela in partea EpiscopieI, ce am socotit cii. rthuilind no luat ge Episcopie,
lurtm noI, acum Antonescil nu ne ingiduesc, ci in silnicie vor sä-1 stii-
pfinésci tot el*, ci fiind c noI suntem in pricina de judecati Cu Dumnélul Clu-
coral Costea, i ginere-s5u Damn()luI Singer Nicolae Greceanu, iarisT pentra nisce
petice de mosie la earl' oránduit hotarnicI Damn()luI Cilpitan Costache Lupul, i
Vitaf Petre de plaiu Perscovalta, ne rugärn MirieI tale, si fie luminati poranca
tot &titre DumnèluI ne cerceteze i acésti pricini prin carte de blistem asupra
Tárgoveuiler, de la caro ail cumpiritére AntonesciI, ca si arte pe undo le afi
fost stiptarirea, si descoperindu-se droptatea, sa r6mie acea bucati de loe buni
EpiscopieI, ca si esim din pëcat, inri de vor pricinui AntonesciI ea prepunere
asupra semnelor, ci nu se pot dovedi, atuncI fijad ci mosia Damn()lor hotirith'
stiutá suma stänjenilor ce ail, si se furl cerero de boerff hotarnicI, ea si le
inplinesci suma Sthnjenilor ce li se coprindo 'de hotirnicie, i asa se va vedea
prisosul ce cu silnicie s'au coplesit, care prisos fiind luat de noI ca inseli-
ciune dela Episcopio, procura mal sus arRim, iarissi la Episcopie a se da, ea
siesim din biinuiali, si ce va fi mila Märiei tale. 1801, August 24.
Cod. XLIII. fila 453.
Dumnéta Vel. Logoffit de téra de jos si cercetezI jalba aceasta.
(8ig. Domn.)

16) Alecsaiadru Consta tin lIforuz, Voevod i gosporiar Zem Vlahinoe.

Cu orfinduialti fiind anaforaoa care face DumnéluI vel loge& de téra de jos,
poruncim Domnia mea Domnévóstri ispravnicilor judetular sa aveti a face urmarea
ce se coprinde maI jos. 1801, August 28.

Prea intiltate
Oupil luminata porrinca Miirie. tale am teorisit jaiba aceasta, i de vrerne
ce insisI jfiluitorir acestia arati, cii acel codru de loe este al sfinteI Episcopir
Buzeti, care cotiro, de loo cit '1-ail tilinuit la hotirnicia mosie Episcopier ce
s'a Moat de sunt acum 8 anI, no vr6ndil ariite ca este al sfintei Episcopir,
ca sa-1 pót stipäni el, precum stipanit do la acea hotilrnicie inc6ce,
tocmaI acurn cfind pretinderisesc Antonescil acel codru de loe a-1 lua in strt-
pânirea lor 11 aratrt, di este al sfinteI EpiscopiI, ea sa iasi el de subt pkatul
inselä'ciunel ce ail %cut EpiscopieI, la care acésta 'Ark' a lor no fiind aid fati
Antoneseil ca sii cercetez pricina, i ca vtiq do este procura arati
sail nu, gilsesc ca cale si fie luminati porunca InilltimeI Tale care Dumnélor
136 V. A. URECHIÀ

Ispravnicii judetultti, sil aducä fatrt inaintea Dumnélor atat pie piratii Antoneci, cat
pro cei Targoveni, de la care ail cumptiatiire Antonerii ca sh-T pue fatä
jäluitorii accOia, ande sä fie si vechilul sfintii sale Episcop, i titt de fatä cu
toti aceSia s'A cerceteze pricina mntôití dumnélor, atat prin judecatä, duprt scrisorilo
ce aratä jäluitorii ea' tía i o parte i alta, eta qi la fata locului cu boerimea
celufi i primiti de toti prin carte de blästem asupra Tärgovenilor pentru vechea
stäpanire, si de se va dovedi cil acel codru de loe este al sfinteT EpiscopiT, pro
cum arkil jaluitorii, i rilu il pretendirisesc Antonwii: sil-1 des in sttipanirea
Episcopiei, lipindu-1 mo0e a Episcopiel, ande sii pue senme
peatril hotar, i sil dee i carte do alegere pre indreptarea ce vor face, ca
lipsésca pricina dintre dêniT, watt fiind intrialt chip pricina, i ne odihnindu-se
de acolo vre-o parte, peatra s'A nu pue, ci nurnal mune, ì ca alegorea boeri-
naOlor din fata locului, cual i cercetaroa lor in scris ce vor faca, 84'4 trimitä
la luminatul Divan lntiltimii tale, ca o 4i randuitä de soroc in scris, lar ho-
tärirea 1801 August 27.
Constantin Cretuleseu vel Logofet.
Cod. XLIII fila 453.

Porunchn Domnia mea, No nsi Coks5, ca sa implinesct droptul

ruini de la acei ce vor fi datorT, iar care va ()ice cii are impotrivä a r6spundel
sti-i InfiltisezI la Duninélor voliti boeri, ca sii cerceteze pricina prin judecatii i sil
ne arate in scris prin anafora. Iar pelara al douilea provlimä a jilluitoruluI,
mergi la cinstita ngentie sä facT arkare de acésta, spre a so puna la
cale.-1813 Oct. 29.
Cod. XXXVII. fila 3.

Alexandru Coustantin Moruz Voevol

Oranduitn pe sluga .Domniei nicle . . . . crtruia Ii dam acésta Domnésca
mistra volnicie, sii mérga, i prin marafetul ispravnicilor judetttliti, sil aplico
pro numitii väta§i a implini de la dôn;ii acéstil rtimiisitrt de indniht. . . . 1801
Martie 14.
Cod. XLIII, fila 248 verso.

Prea inPate Dennne,

Cu prea plecata mea anafora ark InaltimiT tale, &A inca' de la Septembre
al trecutului an 1799, am tocmit 400 mil indri1i de brad, ea anfandouT viitasil
de plaiti din Sud. Saac ìnsii ca Vátav Andrei ot plaiul despre Buzeu, i cit.
Viltav Moise ot plaittl Teleajenulul, dandu-le de atuncI toti baniI deplin dupä
tocmealä, ca in primilvearä sa-mi trimita t6til suma §indrileI la grädina mea de
aici, din ctwe trimis Yrttav Andrei 157,400 nu mal rgmaind rám4itil
42,600. Asi§derea §i Vatavu Moise mi-art tritnis 114.400 si au rörnas 1..61401
 ISTORIA ROMANILOR 137

85.600, cì fiind-ca acéstil rámitA nu pod nicT inteun chip sg o scot de la

numitiï vrttaff, i io le-am plätit de atund toi banil deplin pro patru sato de
miïsindrilU, m rog Mara tale, s fie luminata' portmcg en Mum-basir oranduit,
ca prin marafet Dumnélor boerilor ispravnicI aI judetulul', sit' so facil tacsil de
la numitiI vUtavY acóst rmiliit, iar aniI DUD: tale srt fie de la Dumnecjeil
indelungatI Mtn. fericiro.
Al Maria tale proa plecatil slugg, Nicolai Brancovénu vol Logof.

1-6) Alexandra Constantin .11foruz Voevod i gospodar.

Cinstit i credincios boerale al DomnieT male Dumnéta biv vol Bane Ca-
ragea Epistatule al AgieI, am vgr,lut Domnia mea anaforaoa ce ne facetI,
poruncium DumnbluY ca sg i se Mel pedépsa Wail la Agie, si ce choltuialä
va fi pricinuit cold junghiat pan a se vindeca sri plätéseg tatiil lui Ionitg,
apoI fiind ca i tatg-s5i1 cere surghiunlucul, luT, poruncim su se trimitrt la
mönastirea Märginenr.-1801, August 14.
Cod. XLIII. fila 411 yore°.

Prea inaltate Dóvine,

Cu proa plecat attafora insciinta'm MUriel' tale, cilla 14 ale trecutuluI Julio
un Ionitä baiatul until Costandin Cojocaru din mahalaoa Apostol, vérsta
de 12, anT a lovit cu cutitul pe un alt brtiat aflame Dinul al unuI Potro
Dulgheru, intru gala in cal a piltimit bgiatul ca dou5 gpaituanl diutandu-se
cit doctoral in asternut, cu cheltuiala stä'pang-Ati, am ortinduit pe §atrar Gri-
gorasco, Logofk Ages° de l'a cercetat pe lovitul bäiat, i i-a luat tacrir
ail arkat c atlandu-se el la Dambovita ca cate-va jilo mai inainte, acel Ionitg
biliat, ait venit impreung ca alti biletI i 1-aii imbrancit in apa adéncä, iar
dupg pitting vreme intalnindu-se amandouï pro drum tu mahalaoa SfinteI VinerT,
intrebandu-1 pe Ionit6 de ce s4-1 dee brand in apä, a inceput a-I injura
apol: tragéndu.-1 spre dénsul, i-a tras cutitul din braa Dinulul, i 1-ail
lovit in c6stA ca cutitul, iar ca priíselele alte douil oil.' in spate, si '1-ail aruncat
jos injungheat; spro cercetare aduandu-se i Ionitä la Agie, auta a se indrepta,
4icénd c dupä imbranceala lor ce ail fgcut la Darnbovitg, intalnindu-se iarasI
amandoul 'l-a injurat Dinul, 4icandu-I de ce sä-1' dee brand in apil, apticandu.-1
si de jubea 'I-a rapt-o luandu-1 §i de Or ea alt1 dou.Y. ba'etT. co era impreung ca
dénsul, iar el temand.u-se nu vre cuinviq sil-1 lovéscii ca cutitul ce-1 tinea in
mang de cur* o parg, i Pail tras din mang, §i unde se lupta el ea Dinul §i
cut cet-l-alff clod' bgetI ce ati fost de impreung ca Dinul, cercetandu-so i eI la
Agie, ati ar6tat c IA in brttaia lor nicY do cum nu s'ail amestecat, fiind-cil era
altl: de departe cand sä trggea unul ca altai, Ionitá ea Dinul, i ati vëlut
Ionitii pe dénsul, iar nu ca ce '1-a lovit, nu scirt, atata numai§citi", Cil apro-
piindu-se i eì de dénsil '1-a vZicjat pe Ionitil aruncand un cutit din mang jos,
138 V. A. U1RECHIÀ

si a inceput a fugi, si e1: gonindu-1 striga ca sä-1 prindlí, si '1-a prins un alt
brtiat do '1-a dat in mina unta Negul, si '1-a das la prävälia Nicra strtpAnu Di-
nal al', lar de juboa spart'o n'a väylit, s'a adus si cutitul de s'a vOut singerat
panä la juniätatea fierulta, i indoit flcut areal, intrebandu-so Ionitil de ce '1-a
incovoi tt, a räspuns a s'a temut nu-1 lov6scri i Dinul pe el cu acolas cutit,
dupi tacrirul lor ce se aval mal' sus s'art corcetat la Armonopolo la list. 244
undo sä vedo invinovätind pe col: ce lovesc cu cutitul do a face omor, i de
ni fama cea caca putinä ranä, intocmal: ca pro ncigas, deosebit tot la acel cap
mimat pe coi ce se chiamä in fans (mulsanc) adea pe copil de vé'rstil de 7 ata,
iarlift la acel cap dice, a de s'ati fticut ranä eu. organä' viartmätúre, de va
muri cel lovit, sä so mimare si acola, iar de nu va muri sii se batrt i sil se
surghitanésa; s'a adus si Costandin Cojocarit tatil invinovätitulta Ionitrt, caro
plangênd aratä., cii in cato-va rindurT '1-a dat si de alte necazurY acel zglubiä
de copil al lta corkd i insusl: tatil-s6A a i se face cercetare cu oares-ce
si rugandtt-so de a i se face surghittnul lta la o mänastire, fijad si vé'rsta lut-
copiltirésa, (si din norociro i lovitul copa s'a sculat) ; de acésta nu lipsim a in
sciinta ArárieT tale, ca dup5 orand tiala pra-Tilelor ce-1 osändesc la bätaie si la
surghiunlác; si dupä insttsT, cererea tata-se-1, in cata vreme se va socoti de malta
intelepcinnea Näria tale i se va hotärt i sorocul ce are a eclea la mänastire co
se va orAndui, cum si pedépsa ce i se cuvine a se face, si ana Mida' tale sä fie
de h Dumnezeil multI: i fericit1.-1801, August 8.
Cal. XLIII, fila 442.

Vel Agli loan Crefulescu Stolnic.

Vinqlare la mezat bunts-voie fila 60 verso.

Strigarea o face Starostea de negutritort

Pentru pretul cel dupi linda' su dea Starostea in scire fa rudo si la vecinf
si cal]: bant va esi local la inezat, sL aibI shrostea al. da in mâna Noagulta.
jäluitorulta.--' 803, Ghenar 21.
lnvoiala orrtsenilor din Urzicetnt cu proprietatea, in 1803 Decembrio 4.
Fäleoianu, citeazä cobiceita petmdntul01; urmeazä inbírirea lut Vodrt din
Iunie 4. 1803.

Un proces oribil urmtí in 1802 Un bAiat de roman fu dat de

pärintif sòi la un Pa§d ture, pentru o suniä. de banf. Domnitorul la
cererea rudelor interveni i balata' fu rescumrérat.
 ISTORTA ROMANIL0T1 139

Pupáriapil intrebuinta0 la luerrirI.

/6.) Alexandru Constantin Ipsilante Voevod gospodar Zemle Vio/acece.
Poruncim Dornnia mea Dumnéluí vol Armas, primind Doinnescul riostra
pitac Sh" aibg dupá datorie a da pe 6e-care cíife cinci-spie-dece oarnenI din vi-
novatil pusciirieT ca sII lucreze la currttitul oditilor Arn.tutilor din cartea
Doninescrt, toles pisah gospod. 1803. Maitt 15.
Cod. XLIX fila E 6.

Din actul ce däna aci se pòte vedea forma in care se dedeati

la 1801 hotaririle judecgteT:

Sentinte datet de judeeata.

Pitarul Velcea i loan Scufa i Spirea Cazoti, vechilI si celor-l-altl Lo-
varas): ocnarY, de la lét 95 si 96, neiemAntind odihnitl la auaforaoa Dumnélor
velitilor boerl, s'ari infatosat la Divan cu Clucerul loan Hagi iloscu, unde
cetindu-se apelatia lor, i anaforaoa Dumnélor velitilor boerl, s'a frtcut cercotare
la fies care madea in parte. Intóiti pentru pira ce aduc ocnariI asupra
dickd cII Clucerul sellad tot fundamentul ocnelor, indatii ce s'a in-
té'mplat mazilia, arkAndu-se de musteriti. a cumpiirat ocnele pe d'ata sa, cu
ale sale mestesugia a mijlocit, de lc-a luat Domnia ocnele din mAna lor si
le-a cumpgrat Clucerul, ca nume cii Domnia i le-a dat in credintií, si acésta
li s'a fácut lor la luna luI August, adecii, tocmaI in vremea cAnd este temoiul
aliveriulu çli folosuluï, ce p6te sil aibrt acest husmet, din care acesta i s'a
pricinuit pagubri peste 200 de pungI, si de vreme ce Clucerul fagAduesco,
nu le-a avut cump6rate, ci in credinta, mufa ca la acesta, sil incredinteze
Clucerul ca juriimint, cum cä ocnele i s'a dat atuncl dela Dornajo, ca srt le
caute in credintii, iar nu le-a avut cumpérate, niel a metaltirisit de la sine vre-un
mestesug spre pagaba lor i vor r'enifinea odihnitI.
Clucerul impotrivii a dis, crt pentra intrega pliroforio, atAt a jäluitorilor,
cum si a judeateI, ea s'a dat atunci ocnele in credintá, de la Domnie, iar nu
le-a avut cumpijrate, are dovedl in scris pitacur:le si crtrtilo caimacamilor nom-
nidal Ipsilant, i alte engrafa dela DumneluI Hatmanul lorgache Mavrocordat,
cum si urmárile de corcetilrI ale judecaltilor, prin care se face lumin6sii dovadil,
cum di husmetul ocnelor s'a (.3iutat in credintil, iar nu 1-a avut cumOrat.
acéstä luare a ocnelor de la dasil, a facut-o Domnia pentru ca
el n'aii urmat a da baniI, co li se coread, al sfertulta, i insisI eI au fost pri-
cina la acésta, iar Dumneluí nu nuinal n'a lucrat niel un me;tesug, precum
die, ci si inca a si ajutat.
I s'a 'lis CluceruluI de Mi-fria sa, cum da de au fost ocnele In credintii,
140 V. A. URECHIÀ

precian jic, trebue s6 alba si mastraf de socotéla ce a paradosit DomnieT, trobtte

sil fie ar6tat inteacea socotól i ceea-ce a luat de la ocnaril col veda', cum
ceea-ce va fi dat, ei sil aducg acele socotelI ca s'A le vadg. Dote pliroforio
Mrtrioi sale pentru acésta la Divan si Dumn6luI Banal Racovitg, el atunci
(NO venirea Caimacamulta, a indemnat DumnéluT mult pe jgluitorT, ea sil dee
cava banf, fiind-ch se cereal, spre a se implini trebuintele Domniel, si la dares
banilor amelisindu-se, dup6 ce li s'a facut inggdnialrt phnit la Septembrie, deu6
dile, din pricina arnelieI dilreI banilor ce li se cereart i n'al urmat, s'a dat
ocnels asupra Clucerulul. Unde i Mária sa ar6til la Divan, cl i MrtrieI sale
i-a filcut ocnaril acestia multe prelungirI la leggturile sor6celor ce avea cu
dénsiI, de dares sferturilor, nevrad mä'car niel pentru cheltuiala drumulul
Märiel sale, a se aréta eu vre-o prphimie si Maria sa trechda-le cu vederea,
so vede cl ei fiind nlrlviï inteacele prelungiu, art seeotit sil se p6rte cut
aceeasI adiacrisie, ea si in vremea Mgriel' sale, dar la col ce urmh MarieI sale
saipAnitor, n'a prins loe ngravul lor, pentru aceea se vedo eh' li s'a luat oc-
nele din miIinI i s'al dat Clucerului Moscu, carel de va fi adev6rat in ere-
dintrt, iar nu ~Orate, nu se invinoviltesce intru nimic la dovada
niel panul:. Marca ocnelor, fiind-cl Domnia le-al luat, niel pentrt co die eh
li s'al pricinuit dinteacésta, fiind pira lor sebep davasi, cue niel jurrunint nu
i se cmle Glucemia, ci r6mfine numaT pentru vre-un viclosug do va fi meta-
hirisit Clucerul inteaseuns spre pagaba si nedreptatea ion, care judecriteI nu
esto sciut i cunoscut o fi judecilteI de Dumnedeil.
Al doilea Oil a ocnarilor, fu pentru troI apise de datorie ale *istove-
nilor, die6nd, cl la vremea ce a %cut Clucerul ocnele zapt, merg6nd la Cite-
nita, a luat pre Ciimgras de acolo si aducélndu-1 in BucurescI, l-a pus in popr614
la casa sa i iindu-1 inchis cu arnilutI paznici, en silI si multe infricosiirI,
i-a luat ata alta scrisorl ce a avut do socoteli, cat i zapisele de datoriI,
tiind zapisele toemaT un an. tocata atuncI le-a dat lor Mapa, die6ndu-le sg-sl
iae baniI de la coi' datorI, dup6 ce adech aceTa ce eral datorI esiserrt motluzI.
Impotrivit a réspuns Clucerul, cl orI-ce urmare a flícut atunci, a fost
indatorat cn porunca stä'phnireï si acole zapise de datoril ce le luase dela Ch-
margsnl ot Oltenita, le-a avut adevérat la sinesT parir' la Tulio, dar le-a tinut
pentru cl se atla in judecatg ca jäluitoriI, si la "Tulio sAv6rsindu-se ehrisolo-
ghiele, chnd atund isbrgnindu-se i invoindu-se insisT jaluitoriT prin zapisul
lor ca Dumn6luI Hatmanttl Mavrocordat, co era rhnduit din partea DomnieT, ca
sil rgfuiasert si sil isbrrinOscg Po jgluitorf da cgtre Domnie, a dat i acole zapise
la Durnn6luT Hatmanul, si jäluitoriI le-ail primit din inshs1 mgna Hatmanului,
iar nu de la Clucerul, i dup6 co le-al primit ea multrunirea lor, apol ail dat
zapisul lor de desfacere. S3ufa, unul din tovargy, nu thgadui, ci mgrturisi
4ic6nd, el adevérat acole zapise de datoriI de bunh'-voie i fge de niel o silg
scirea si a celor-l-altI tovar4I, el lo-a primit din mílnele D-sale HatmanuluT, dar
 istoRik RoMitNiLon 441

dise, cil s'Eta Inselat de 1e-al primit, frtgáduindu-le Hatrnanul Mavrocordat,

la sarea ce era sil le plilt6scil Domnia, le va sc6te incA cate parale doce la
suta de oca si pro urmil la zapisul co a filma, a pus munal cate talerT. 1 suta.

Mothrirea.
Fiind-cA ata filg6duelele de plata mai mult la suta de oca, cat si exollisis,
ce acum dise CrL S'ati Inselat de dat, le-att fitcut ca Hatmanul Dravro-
cardat, ce era randuit din partca DomnieI, de aceea nu li se °avine a face nici
o dava asupra CluceraluI.
Al troika, pira fAcurií ocnaril pentru 1.136 000 oca sare, ce ail avut
mai mult peste cea ar6tatil de Clucerul cit a fost, i s'ar fi titinuit de Clueerul.
Clucerul a r.6spuns crt Dumn6lui a avut 6meni randuiti i prin mana acelora
s'a %eta primirea. Sil se cerceteze dar acel primitori i chnd se va dovedi ca
a luat Clucerul in socotéla sa, mai mult decat a ar6tat, nu numaI sit plilt6sca,
ci sil se si osandésa S'ati intrebat ocnaril, ca ce dovedl fac cererea ac6sta, In
vreme ce el sunt davagiI i lor li se cacle sil doved6scii, i r6spunserii, cit precum
Clucerul a avut 6monI rtInduiff, asa si eI ail avat si la socot6la co ati argtat
de sarea ce s'a scos si cata i unde s'a aflat, al avut túta suma dopliat, ce
s'a filcut zapt de ihnenit CluceruluI, luttndu-se din Malla 6menilor lor.

T'otro* ea.
Inaintea Durnn6lor velitilor boerI, sil se aducä i imeniI Clucerului
dmenii ocnarilor, care prin carte de bliistem sil se cerceteze si srt me socotélA
eu amrtruntal.
Mai cerurg ocnariI pentru saroa ce al opritrt la copre, cilcY spre ttimnii
este obiceiti sil so slob6d4, si ail arkat si paradijmrt ciliar a Clucerttlut, cil
pentru o putinrt vreme co s'a zrtticnit sarea Clucerultti, s'ail fost indatorat
ei de au plata i dob6tulti, iar sarea lar s'a tinta, din pricina CluceruluI, 2
anI Inchieti, si dup6 pilda ce s'a urmat la Cimera], ceruril i ion a li se plati
dobitndil pe vremea ciit a stiltut inchisil. Clucerul se ap6rrt, crt si pre acel an
a watt °cuele in credintri i Domnia le-a tinut oprite.

I iota). ir ea.
Sit aducil Clucertil socotelile ce a Incliciat ca Domnia, si de se va dovedi
eil i pro annl 97 a avut Clucerul ocnele in credintii, nu pot face dava asupra
Cl u cer ul
Al patrulea, maT ftícurrt ocnarii cerero i pentru cheltuiala citmitret Clu-
ceruluI, cdre ii hotilrilsc Dumn6lor velitilor bocrI, s'o plilt6scil cut
acum, cii de vreme ce avoa sil me, CUM de nu-I corea de atunci ìndatul, ci ati
llisat 01)4 acum de se mai Incarcil ca alfil dobemdil ? S'a,t1 introbat Neri do
142 V. A. URECHIA

canoso et de ca dreptate are sil iao °lucera acet bant dopé chertrie? si rus-
punserä di are sä iae ca adevérat; decl li s'a qls, cá de vreme ce märturisesc
acea datorie a lor din chelärie bunä, trebuo srt vi-o iae Clucerol ca dobéndä,
dupté cm si la banit lor s'a pus dobénchi.
A.sa dar, la anaforaoa Domnélor velitilor boorI, n'a fäcut Domnia sa
o scbimbare hotäriret Dumnélor, fär' de noma): acele osebiri ce sunt mal: sus
arkate, spre a aduce, adecA Clucerul Mosco, socotelile co a inchoiat cu Domnia
pentru lipsa de un milion í atatea oca, émenit amändoror pärtile sä, se -In-
fatiseze inaintea Dumnblor boerilor, sii arke adevérul prin primire de blästein.

Anexe la capitolul financelor.

Pitac la boerl a so string e la un loc sa faca socotelile Visteriet.

16) Constantin Al ex nclru Ipsilant Voevod.
Cinstitilor i credinciost boerilor velitt ai Divanolut Domnit mole, cu
tóte crt in trecutele (jilo s'ail fost rinduit prin Pitacu Domniet mole, unit din
Dumnealor boert de a cä'utta socotelile VisterieI, darä fiind-cä voim Dornnia mea
de a se face ac6stä cAutare a socotelelor de ti*: Dtuun6v6strä Impreunä, pentru
acea darä poruucim, ca adunindu-vé cu totit la un loe s citutatt dimpreunä
atät socotelile Visteriet, cal. i socotelile Caso! Rasorilor, si dop5 sä0rsirea
acestora sii avett Domn6v6strä a cätzta apot si socoteltle Epitropil, adicä a ve-
niturilor i cheltuelilor CutieI de milostenie, ale cismelolor, ale scólelor, ale
podurilor si ale orfanotrofiet, cum si socotelt de veniturt i cheltuell ale spi-
talurilor Coito): si ale sfäntolul Pantelimon, care t6te aceste sä' le si Dimuriff
sil facetI Domniet mole arétare; pentru care or6ndoim pe vétafu. de Visterie
spre a face ac6stiti poruncä la tott Datnnevdsträ canoscutä si a o si urma.
tolico pisah gvd.-1802, Noembrie 5.
Cod. XLVIII.

Mal däm aci lec la tren acte referit6re la ludri de socotell par-
Vale ort generale.
ko Costantin Al exandru Ipsilant Voevod gospo lar. L ?rae V lahiscoe.
Cinstitilor i credinciosl boerilor Domniel mele, Domn610 vel Vistier,
Durnitrasco Racovitä, Durnnéta vol Spätar Scarlate Ghico, Domnélut biv. vel
Vistier Costache Ghico, DomneluI vol Vornic do Téra de sus Golescule, Dum-
nélut vol Logofét de obiceiorl Constantin §tirbeil, i Duinnélu.I val Vornic
de r.féra de jos Scarlat Ctimpineanu, fiind-cä' atäta vreme este de când dat
 ISTORIA ROMANILOR / 43

porunca Domniei mele pentru de a se cauta socotelele ce sunt ale Visteriei,

intre care sunt si socotelile Hristi Ghiuleragasi si ale lui State Resul
pentru tilinaturile ce a`i dat la ostirT, pentru care acestI duoi numiti Hristea
si State Resul, pururea i necontenit ¡IDA ne dad multi, ca au a lua dela dénsi/
ca pricing ea soc,otelele lor nu s'a t sférsit, se prelungesc de atata vreme,
rabdand si col ce art a lua deis dènsil de drept al lor. ELM* daril oranduim
In parte si intradins pe Dumnélor mal sus numitii boerI Domniel: mele,
ye poruncim, ca sa v adunatl impreuna, ande sa avetl acésta de cautat si de
a incheia socotéla numitului. Hristea Ghiuleragasi si a lui State Resul pentru
tainaturile ce ail dat la ostirl, care sa o facetI si a o alegetl cu dreptate si
färil de inciircatura térii, de care sa faceti. Domniei male anafora in scris, care
anafora ca izbrInire si cu. incheere de socotelile acestor cloi numiti, negresit
o cerem Domnia mea pro joi, care o si astept ea zapciu cel oranduit, si fara
de a fi zilbava mal mult.-1803 Ianuarie 17.
Cod. XLIX, fila 20.

16.) Constantin Alexandra Ipsilant Foevod i gospodar Zemle Vlahiehoe.

Find-ca mat jos arétatil: ce ail fost rinduiti magazieri la locurile ce se

areat4, arl tgdait inaintea Domniel mele la Divan, ea ni3T sporul acela cu
care 11 Indatoresc Dumnélor boerii velitï ce all fost rinduitt socotitorf prin
anafora a1 rëspunde na Fad luat, nid vre-o alt-fel de iconomie n'aìl facut,
cu env-61A, c intru tOte sunt curatI, poruncirn Domnia mea Zapciule ce
estI orindurt, ca pro ti acestI magazieri sa-I dud la sfinta Metropolie, ande
s5-i indatorésca pré sfintia sa pArintele Metropolit a primi fites-care bliistem,
ca nu este asupra lui nicl un prisos, niel n'a i fa'cut vre-un fel de sfetirismos,
adica flidr. n'all. luat bad In loo de filina séd de orz, nid cit ati vindut la
nimenea, nid ca a i dat bani ca sa iae Tescherele de mal multa suma decat
cea-ce atl dat tu naturä,, i primind blastem pe aceste ponturl, vor fémanea in
pace si ne supératI.tolico pisah gvd.-1803 Februarie 19.

lonita 3-lea Logorét

). la Bistret.
Constantin
Anton sat.
Panaiot, Portar I la Pristol si Negotin ot Motatel.
Gheorgh.e, Polcovnic
Nicola°, Logofétu
Enciul
}laCioroiu.
Nicolae Theodor la Motatei.
Panaic, la Ostrovenl.
Fatache la Izlaz.
444 V. A. URECHLA.

Nicola°§i'tt. la LicIrescI.
Constantin la Bri
lane la Ostrovent
Cod, XLIX, Ella 27-20

Congtantin Alexandra Ipeilant Voevod.

Cinstitilor i c.redincio$1 boerilor DomniT mole 1)umn6ta biv. vel Bane,
Nicolae Brâncovene, Epistatule al Casa' fäsurilor, Dumnéta biv vol Bane,
Costacne Ghica, Epistatule al logofetieT marï, éra de sus si de jos, si Darn-
néta vel Postelnice Mavrocordate, si Dumnéta vol Vistier Filipescule, adunttn-
du-ve la un loc, sil teorisitT Dumn6v6stril socotéla acésta a Case): resurilor, de
chnd se MI5. Epistat Dumn(3luT biv vol Postelnic §tirbeie, pentra care sil o
incheet1 si s o aretati Domniei mole prin anaforaoa Dumnévéstiq in seris.
1803 Decembre 24.

Prea Inaltate Dòmne,

Fiind-eil anal s'a implinit de aid mö aflu la Epistilsia Case): rilsurilor,
me rog sil fie luminatil porunca Mririei tale a mi se ineheia socotéla dela De-
cernbrie 1, panil acum de primire si daturT.-1803 Deeembrie 22.
Constantin .Ftirbeitl.

C. Alexandru Ipsilant, allâ Ora Inglodatti In grelo datoril. Pe längtt

acésta téra are a pläti i pentru otirile turcescl intrate cu scop de
a o apèra de Pasvantoglu. Nu se gäsesce alt mijioc de a se aduna la
Visterie sumele necesare decat supunêndu-sein mod esceptional
la darea vinâriciulul i a dijruct i clasele privilegiate.
A supra acestor därT reclamä privilegiatil i preferrt sä plätésc5. o
ajutorintä.
1) Jaiba prin care neamurde i MaziliT, i PostelniceiT, i Cumpanistil, din 3
judete, acestia ()ic cil: Ve(jénd trebuinta ce este spre plata lefilor ostilseseT,
ea sil se mrintuéseil Ora, suntern osarduitorT i no i voim de a da acum un
ajutor de banT, care se va gasi ca cale, pro chibzuirea de obste, numaï
Lt plata de vin4riciii sil nu fim indatoratT, ea sil nu perdem ca urmarea acésta
privileghiul acela ce dinceput si in tart vremea ni s'ati pilzitsi ni s'ail urmat.
Rezolufie : Vo(14 introito la Mitropolit si la credinciosiI boierl Dom-
nieT i «Impreunil en Durnnéta vol Vistier, fiind-ert la eunoscuta mare trebu-
441 ce este a terei spre plata lefilor o$tilor imperiltescI, pentru folosul de
obste si onìuduoalâ i raluitoriT acestia ei 1.00 vin si se regri si primesc a da
ajutorul euviineios i et de banT, numaT de plata -viniíriciultii â rég'l sä, fie
aperatT, pentru ea sil na li so smintésert ea acésta privileghial scuteleT co aii
 ISTORIA ROMANILOR 445

avut, care acésta fiind i Domniet mole voitä de a le si pä'zt privileghiul lor,
numat trebuinta mare ca este sä se intêmpine, primirn rugäciunea i cererea
lor i poruncim, cit inaintea Preasfintiet tale si a boierilor Domniei inele sä,
se facä chibzuire de ajutorul ce este a'l da, analoghisind insä cu:suma ce ar fi
fost sii dee in plata vinäriciulut s'a' ni se arete prin anafora ea Vado]. do
Viste:He. 1862 Octombrie 18.
1802 La Octombrie isI fac anafora, en sfatul de obste nu
numat pe jiluitorit (de sus) ca si pe t6te némurile, i Postelniceit, i
si Compani;stit cat se OVA astä-41 in 17 judete ale Ora, cat i aceda din Bu-
curesct, sii dee in sumolo de ajutor al platel lefilor ostäsescI, adecit némurile
i postelniceit (fiind-cá sunt scutitt de dajdie), sil dee fiesce-care cate talert 40
lar mazilii cumpanistit plätea si dare sä dee pe jumetate (cate talen 20)..
De care fácénd apol i socotail, cil dupe No. 6 sunt aceste breslo sciuto
In Yisterie, insä pe 250 postelniceI Po talen'. 40 i 416 neamuri iar pol talort
40 si 2119 mazilt si 41.9 cumpanistt pol tau): 20, fac talert 77400. Asisderea
si altit ce ait cärti donmeset de scutéla vinäriciulut (afarä insä din logofetii
Divanului, aï Vistieriet, aï DivanaluI Craiovet, Samesii, condicarii dupe la ju-
doto, i logofetiile starostiel., i logefeth. MitropolieI i a1 Episcopiilor)
toti catï ail edil): de scutélä sil, facti, i ei ajutor, (latid fiesce-care cate talert 20,
iar plata vinäriciultu co o randuise Po poruncile aullador Boierilor Caimacarnt,
sit se ridice deasupra lor, ca s'A nu Ii se strice privileghiul ce din vechinie ail
avut i li piízit pururea panii acum. fusil fiind cit intre densit unii sunt
seraci., iar alta' mai ca putero, se giísi ea cale cererea ce facuril jluitoiii, ca
fiesce-care breaslä osebitä cart se atiä 16cuitori la un judet, faca' milä intre
(Musa, prinénd pe fies-care dupe starea i i puterea luI, ci dar sä fie luminata
porunca Tthlriei tale cätre Dumnélui vel Yistier, spre a face cìírt Domnesai cutre
Domnélor ispravnicit judetelor, ca sit ridice pe slujbasii vinitriciului de-asupra
acestor bresle i si li se slobédii, vinurile fild de a le face catusI de putinä
superare ca vre-un fel de cerero, de vreme co ati remas aperati ca vintirittil
Po de alta parte . . . mal silesce a face cisla de bant ajutorulut, ca droptate,
ca sä nu so incarce co! mai säraci . 1802, Octombrie 9.
IscillitI : Dositeirc al Ungro-Vlahieï, Necule Breencoveanu, D. Racovigi ,
Ban, Costache Ghica, Scarlai Ghica, Manolache Creplescu, Radu Golescu,
Isaac Ralet, Scarlat . . . , Radu Sedtineanu, Stefan Vdcarescu, Vornic,
al. Vornic, Manolache Gr&lipteanu.

Pe anafora este rezolutia aprobatbre

Constandin Alexandru Ipsilant Vo evo I.
In resolutie Vodä explicil, ca dind insit cit acest ajutor de plata vineri-
ciultu este cenit dela aceste bresle a. fost mime i nurnal pentru gra.bnica
Istoria RomHailor de V. A. Urechid. BECOLUL XIX.- XL- 10.
146 V. A. URECHIÀ

trebuintg la plata lefilor, ca proftacsind ca un ceas mal inainte sg se ridice o

suma din qtirï i sg se facg uprare tgreT i o mintuire fär de zábavii, de gren-
tatea aceea, care pe langg plata lefilor aro ì ca darea de tginaturï,.
Vodg decI pune soroc de 20 cjile pentru plata ajutoruluï, cgcï de vor
intarcjia, petitionariï ca vechull aï tuturor breslelor . . . vor fi apucatï a plliti
pentu totï. Deacg se va fi apucat a se percepe eeva pe vingrici A, s'A se ting in
s6ing numele ca la ajutor al acesteï, mima prisosul sg li se Intórcì i neajunsul
sg se implinéscg. 1802, Octombrie 21.

De ceca ce aú voit sä scape privilegiatfl tot scäpat, cum

vom vedea mal la vale.
Budgetul t'era muntenescl In 1803. Evident numele de budget
nu-1 avead ai no§tri la inceputul secolulul, mal' ales di. Visteria era a
DomnitoruluY, totugi afläm la unele Domnil Ore-care lucrärI analòge
budgetelor.
In August 1803 C. Alex. Ipsilant voesce sA reducä därile grelo
ale tdrel muntenescI. Cu acest scop convòeä Divanul §i gob$tea boe-
rilon ca sä. stabiléscä veniturile i spesele Visteria
Boerimea se aduna §i supune Domnitorului urmät6rea anafora :
Prea Inatate Dòmne,
. Dupg luminata poruncg MArieï tale ce prin Domuescul Pitac ni s'atí dat,
ca s facem chibzuire pentru Asidosia, care dupg fir6sca Mgriei tale buniltate §i.
milostivire ce al argtat i argtï neincetat egtre ticAloii supuOI rárie'l tale, incii
din (Pm ce din buna ngsträ norocire ti s'ag. hgrázit Domnia aceste ri, aï
botgrit a se publicui in taá Ora, i n'anida-ti-se milA do sgraeil liicuitorI potra
greutatea, lipsa i nernárginita ticálo0e, i pentru alte nesuferite greittlitY ce in
vreme de (lee° anï ati eercat, ca ttite cg datoria Ora insg pAng acum nu s'ati
rAmiind a se inlesni in urmg din tertipul ce s'ari facut.al ngdgjduitului
venit, din vingriciul privileghiatilor, care IncA pAng acum necunocsut este &kg
sumg de banl se pele stringe dintr'insul, i de le ajunge a inlesni rgspunderea
datoriilor tgril; darg ca sä fie sciutg milostenia aceia a proa puternieff.
care Dumnezell in ved sg o pgzéscg nebiruitg, ce Mi revársat egtrg acéstg
ticìulósAt6rg, prin Trednic de inchingciune Hatiserif intgritoriu de Vote cele vechI
privileghiurï ale pgméntuluI §i de Asidosia de un an, a binevoit M'Aria sa §i a
hotgrit, ea acéstg Asidosie sg se publicuiaseg intru acesta urmAtgre lung negre0t.
.A.dunandu-ne dar top,' i chibzuindu-ne, am facial scumpg cercetare pentru tre-
buincidsele cheltuelf, caro dupg trebuintg urrnézg a se face In diastimg do un
an Intreg la lefile atdt ale celor vecht ostirl ale plimdntulut, Cdt f i ale acelor
ce acum de curênd s'ag strdns pentru paza hotareilor Orel, la lefile boImilor
color ce slujesc Divanuluï domnesc, ale departamentelor, ispravnicilor judetelor,
 ISTORIA ROMINILOR 141

judecatorilor si ale zabitilor din tóta téra, cari slujind tot anal, n'ail alta a do-
b6ndi cleat numaf acésta 16f, care acésta suma a lefilor se aduna pe fies-care
lunä talen l 90,716 ban'i 40, iarti peste tot anal se adunrs talerl 1.088.592, farrt
de a maf adaoga niel macar un ban pentru cheltuelile Visterif donmescI, ce si
acestea sunt negre§it trebuincióse, care rgman de a le economisi Maria ta precum
Dumnezed te va lamina. Lasand dar norodul slobod de haraciul impkatesc si
de ale vidiruluf WI pe lima si de t6te sumele i ajutórele, rZimane ca s pla-
t6sca fie§-care Ludo pe lung, pentru aceste negre§it trebuincióse lefl, talen f treI,
ban): tref, sare se aduna intr'un an sa dee fies-care Ludo cate talen . 36 banI 36.
Adeca a treia parte din ceea-ce da pe fiq-care an in anii trecuti, afarä din
zaharele, tainaturf i altele, ce da 16cuitorif farii de a li se plati, care se aduna
mai inch' atta, i cu acésta numaf intra acest an darea trebuincióselor leff,
nadajduim sa se multamésca i sa se mangae ticalosul norod, pentru care vor
ridica marine lor spre raga milostivaluf Dumnezed pentru vecInica stare a
pré puternicef ImOratif i pentra indelungimea vietif i sanatatea Mare tale,
al obstesculuI nostru parinte, si de binefac6tor al tuturor supu§ilor Marief tale,
de nu ni se va intampla insä vre-o alta nenadajduita peristasis, care razaman-
du-ne la marea milostivire a luf Dunmezed, si la Ingrijirea ce se face pentru
nof de catre pr6 slavitif nostri stapanI, si la ochiul cel cu neadormire i prive-
ghere a 'Oriol tale, nadajduim ca de acum sä petrecem in odihna, insa pentru
deslusire am asternut in Perilipsis i socot6la ce am gasit-o cu cale, iar cea
mal des6var§itch ibzuire i hotarire, rilmane la Malta intelepciune a Marie' tale.
1803, August 9.
Dositeirt al Ungro-Flachiel, Ramnic. Nectarie, Dumitrache Ghica, Ban,
Alexandra Bráncovau, Ban, Sacrlat Ghica, vel Spritar, Manolache Crefulescu,
vel Ban, Constantin Ghica i Vistier, Radu Golescu, vel Vornic, vel Logofn
Isaac, vel L000fit StirbeI, vel Vornic Celmpinénu, Constantin Filipescu, vel
Vistier, Grigorie Ghica, vel Fornic al obftiei, Stefan Vticetre,.ca, vel Vornic,
Istrate Creplescu, vel Logofit, Dumitrache Racovigt, vel Vornic, Mihalache
vel Vornic, Radu Srcitindnu, vel Vornic, Grigo.ie Balénu, Clucer, Du-
mitrache Varlaam, Iordache Cantacuzino, vel Pitar, Iordache Golescu, vel
Stolnic, Dumitrache t tirbet.

End rezolutiunea Domnéseä. :

IG.) Constantin Alexandra Ipsilant Voevod i gospodar. Zemle Vlahiscoe.
Cinstitale ì credincios boierule al Domnief mele vol Yistier, am v'6dut
Domnia mea anaforaoa acésta, ce ni se face de sfintia lor Parintif Arhieref
de obstea Dumn6lor boerilor, care si fiindu-ne primita, o intarim Domnia mea,
poruncim Dumnblor sa se si faca acum dela Visterie Domnescile ndstre cartT,
atat legate catra ispravnicii judetelor, cat si desehise catra 16cuitorf In tata
t6ra, care sa se cit6sca de fata prin t6te satele in audul tuturor de ob§te vesti-
I4 8 v. A. URECIIIÄ

Ore de Asidosia acésta co ain hotirit Domnia mea pe an, in care vrome nu ail
a fi sup6ratI Cu nicI un fel de alti dare, decat numaï Po talen I 3, blitI 3 pe
luni de tot ludele ad a da pelara plata lefilor ostisescI, i acelora ce slujesc
In trebile t6riI, iarrt t6te cele-Palte suuini, ajat6re i orI-ce alte diirI ca verI co
fel de numirI orad pani acum, t6te pani acum s'ad ridicat i ad lipsit cu total
a nu le mal da. -- 1803 August 14.
Din actul de sus se vede ca le file pe an se urcad la suma de
1.088.592 talen. Peutru acoperirea acestei surnI se impune o singurä
dare pe t6ransi de 3 talen' §i cati-va banT, dei bolarii gäsesc cá. ve-
nitul ddrel acesteia nu va acopen i nevoile tèreI.
In 1804 se c6rcä a se acopen i d lIcitai cu o adflogire la dare.
Eacä actul:
IÑ Constantin Alexandru Ipsilant Voevod.
Pr6 sfintia ta Parinte Metropolite, ittbitorilor de Dumnezod EpiscopI
Dumn6v6stri boierilor Domniei mole hal6 i mazili, ant v6(jut Domnia mea
obst6sca anafora ce ne facetI, prin care v6 rugatI ca sui no induplecim a fi
primita' cea d'intaid anafora ce ne-atf tima, ca dup6 aceia sui urnieze
ca cuvé'nt cui, chibzuindu-v i socotindu-v6, am v6dut cil este lucra preste pu-
tinta de a se implini socot6la color de acum choltuell, dup6 randuiala aceea ce
curgea in 16t 1783, fiind vremile aceste de actun mult maI deosebite dora
cele de atuncY, i cheltuelile cut mult maI adiogate, cum i pretul fies-aruia
lucru impatrat, fiind maI yertos acusa adiogite i lefile i tainaturile Ascher-
liilor trebuinciosï pentru paza t6rii, care lefi i tainaturI nu era in vremea
aceea, nefiind trebuinti de ostia, si a do se vor orandui a se arma actun
diljtliile dup6 cel de Munei mijloc, se va face mai atare pagaba. i stingere
Ore' i vetI fi silitl apoI pentru neputinta iconomisirei cheltuelilor, sui sc6tetI
ajutor i havaetele sui rinle neplitite, neput6nd Visteria Cu cea de fauna suma
si le economis6sci i ci pentiu id( nu este de ajnias vechia suma' cate saispre-
dece parale la leí, i trebuinta este si se faci notf6 adiogirI de alto patru
parale, i ci de si este randuiala ceI d'intaid anafora spre paguba n6stri, atarnh."
insä" spre maro folosul t6rei, pentru care luand Domnia mea Orna aceI
anafora, vedem cui oranduiti cincI semi fe-care po talen): Ose i l'arada i dou6
ajut6re Po talen l Ose i juin6tate, i pentru a minzililor cheltuelI Po talerI s6se
un ort. Unde fiind cui simile din viernes ce s'a6 tintina inci din Domnia
sale, ati curs tot-d'auna cate patru leI, care s'ad pizit i mal pe urmii, si a v15
sili ca sui facet1 actun randuiala ~flor cate s6se leI, na curo din alta &wat
din imputinarea ludelor, cicí Intealt. chip nu ora cu putintil a esi suma ce atl
chibzuit trebuinci6si pentra curg6t6rele cheltuell, i fijad csi pana nu se va
face ase(Piantal, nu p6te fi cunoscut cate lude aii de a so aserja, cid' de vor
 If;r0RIA ROMANILOR 149

oei mar putinr de patru-(Jecr de mil, dupé care sumil at" oranduit smile, nu
pato sil iasä' suma caro o oranduitr, iar de vor 6i mai malt, care o si
dupé 'Avila ce insi-vé ati aiétat, fhcOndu-se Indreptare la catachrisis atat poslus-
nicilor cat i scutelnieilor ì n6murilor, i mazililor i breslasilor i cumpanis-
tilor, atuncr se phte face scádere din suma ce oranduiti acum a da fies-care lude,
apur sh se asede i semile dupé cum ail fost din vechime cate talen patru,
asa s sd fach statornic i oranditiala dhjdiilor, panh child darh von' lua acésth
pliroforie, fiind ch fáccIndu-so asedém6ntu1, trebue sh fie cunoscutil suma care are
a da ludele pe fies-care an, s'a I seris chrt" de aeedém6nt catre 16cuitoir, aré-
tiithre cum cit aii da pe an cate s6pte-decr si opt de le", parale (Jece de lude,
dinteaceetr s6pte-(jecr si opt ler ei parale dace, ce" sépte-(lec" si dorn do
lei ah a'r da in s6se diminir, adech pe fies-care doué lunrcate talon dour-spre-
(Jece no!, in care se cuprind i rhsurile, schd6nd dotu lel i parale (jece din
salmi care oranduitr in anafora pe fies-care ludo, ca sit rémhe chte talen i dour-
spre(Jece de 'untie, iar ace): talerr cate sése i parale (Jece ai menzililor sh-r dee
In doué castiurr, primévéra i tdnina cate tre" ler i cincr parale, i ca acest
mijloc rémane de o camdath lucru athrnat, precnm i 1mi-A prin cea
anafora 115 rugati sh avetr voe, ca sh facet' al doilea chibzuire pentru analoghia
banilor, dupé suma ludelor i dupé intémplarea vrerner, fAckdu-se dar si sit-
vhsindu-se aseOrnéntul i luancl intr6gh pliroforie cat ail de a se asecJa ludele,
chibzuire i pliroforie sit va face atunci. i intocinirea semelor, cand Milner va
rémanea tonieinic i statornich acea orandnialá, clrept aceea printeacest Doinnescul
nostril pitee, vi so face sfintiaor vóstre, i Dumn6v6stril acestora sciinth. Tolico
pisiIi gpd. 1804 Italia 16.
Cod. XLIX fila 169.

Casa räsurilor continuä a fi in deficit. Atunci intervine o nouä

cbibzuire a boerilor §i o nouä resolutiune a Jul C. Al. Ipsilant:
/6-.) Constantin Alexandru ipsilant Voevod.
De vreme ce prin cercetarea i teoria co s'a Meta socotelilor Case! ril-
sulilor, de chtre Proa Sfintia sa phrintele Mitropolit si de cutre Dumnélor
boon' Divanultir Domnier mele, se gilsesce cit /ipsese bani" acester pricinr, care
lipsil curge din imputinarea Dumnélor ce ail fost, eel ce ah slujit
trebue inc lefile lor, primith este Domnior mele ac6stil obstésch anafora,
spre a se implini banir acestia de la ludele térh, fiind însit cit dupé fir6sca
mArturisire ce avem Dornnia mea chtre Phcuitorir nostri, voind apururea a lor
repaos i usurinth, pentru ca sh nu le cacJh ca gre'l najlocul ré8punderir acestor
bani in treI dietiun ; de acoea dar hotdrim, ea de la inceputul tirmiltorului
, eptenibrie, peste dajdiile canonisite st se pue pe firs-care luna a da lude eilte
o jumirtate de lac, ea in diastimei de (,lece hod 84se istov ;sea implinirea acestor
?ad, pentru care poruncim Dumitale vel Vistiere, ci si osebitele cuviincihse
450 V. A. URECHIÀ

poruncile mole citre ispravnicii judetelor, spre a pune in urmare implinirca

acesteI junfétätI de leu la téte ludele pe fe-caro luni, la drtjdiile canonisite,
caff banI sii aibi a se trimete la Casa risurilor, iar pentru urmarea direI le-
flor, porancim ca primind Casa lipsa banilor acestei triminiI cate putin, precum
s'a (jis, dup6 ce se va istovi implinirea acestet lipse si se va Inlesni plata
lefilor, atuncl si se incépi a se da lefile pe fies-care dou6 lunl, i Dumn6ta
vel Logofete al obiceiurilor, asa si urmezT. 1801, Septembrie 14.
Co'. L. fila 289.

Prea Intiltate Dòmne,

Dup6 luminat pitacul ririel tale, ce esto coprirujetor pentru o triminie
intr6grt, ce face trebuintä a se pliti lea, si nu se ajung banit Case!. risurilor,
care lipsi nu dóril ci so pricinuesce din anul asedosit, ce cargo maI dinainte
pentru imputinarea ludelor ce se atli; dap6 ltuninati porunca Inältimet tale,
adunandu-ne cu totiI la Visterie i aducénd pro Samesul Casei risurilor, ne-a
arbtat i no-a dat pliroforie de socotelile CaseI, pina la sf6rsitul luneI acostia
a luI Septembrie al acestuT armitor an, si dup6 veniturile co a avut Casa fi-
surilor i dup6 darea lefilor ce se unnézi Cu catastisele cele pecetluite de
Mina ta, invederat se cunósce ci lipsesce o triminie Intrégi peste talerI 190.000,
dec pentra acestI banl, cunosandu-se ci se cuvine si este trebuinta a se r6s-
punde, nesttInd alt mijloc, fiind-crt coi ce el slujit urtn6zi si-vi iae lefile, cu
sfat de obste s'a gisit cu cale a se implini de la lindele t6riI, Insii de va
ajunge suma ludelor VisterieT. la 40.000, le vino tot analagon citte taleri 5 de
lude, si ca si nu cacji grei t6riI de-odati, dar niel in vreme de prinaiv6ril
si nu fie 1.6cuitoriI sup6ratI i ca acésta, peste dilj Hilo cele obicInuite, ca scum-
p6tate am chibzuit, ca In treI otiunI srt r6spungi t6tä' acésti lipsi a lefilor,
socotindu-se la lude 40.000 si adaoge, insä i t ¡lea 2 de lude la bartil
mezilhanelilor, cistiul dominio! Octombrie si la deminia de Octombrie
Noembrie, de lude Po taled 1,60, asemenea si la diminia Decembrie i Ghenarie
che lude po talerI 1,60, si cu acest mijloc, pini la sf6rsittil luI Ghenarie,
si Implinesce tela numita lipsi a direi lefilor, ce este pina la sfcIrsitul acesteI
lunI Septembrie, r6má'ind in prinaäverd i 16cuitiril usuratl, numal co. obicI-
nuitele drtjdiI, iar pentru. urmarea dä'reI lofilor dela Octombrio inainte, chibzuind
acbsta, o gisim a fi cu ränduiali a se pliti dominio, iar nu triminie, precum
s'a urmat pânii acum, pärerea nóstri o araitn Alirio): tale, iar hotirlrea.
1804, Septembrie 9.
Dositeiii al Ungro-Vlahiel, Dimitrie Ban, Dumitraco Ban, vel Ban,
vel Ban, vel Logofiri, vel Vistier, Badu Golescu, vel Vornic Isaac Ralet, Con-
stantin Stirbeiii, D. Racovird Vornic, Barba Stirbeii vel Vornic, vel Vornic,
htrate Crefulescu biv vel Logofët, vel Vornic al ob,stirilor, Nicolae Racovipl
vel Lego.M.
 ISTORIA ROMANILOR 151

Greutdtile VisterieI nu Impiedicd pre sluibqit mari, de a-§i face

parte bund in banfi adunatt de la t6rd.
16 Constantin Alexandru Ipsilant Voevod i gospodar.
Dumnavastrg oranduitilor boorI, am falut Domnia mea anaforaoa ce ne
facetI, care si chibzuind-o Domnia mea, ggsim cu cale eg acestI talerT 500,
simbrie de sama haraciuld ce ne aratatI cí urmózä pro doné lunI, Decembrie si
Ianuarie, sa-1 analoghisitY Dumnevastrg pro tjilele a douö numitelor lunI, De-
combrie i Ianuarie, si pre doua-cjecI i douö de qile Decembrie, ce a fost
Clucer Grigorie Filipescu, iae analogul ce i se envine, iar de la 24 qile
In urm i ptting la sfarsitul luí Ghenarie, iae Vornicul Manu, analogu
ce i se envine, i acasta o 4icern pentru acel talen f 500, ce se cuvino draptg
rgsurg pa sama haraciulul, spre a nu se plgti de la Visterie rásura haraciu.lul
de dona' ori, de caro si poruncim, ca inteacelas chip sg facetI Dumnavústrg
socotaa, si dela cine ce ramiine de implinit, s-o: implinascg Tatavul de Vis-
tono. 1803, I un i e 22.
Cod. L, fila 308.

Prea Ineiltate Ddnine,

Dupiá luminatrt porunca Mgrie'l tale, ce ni s'a dat pontru cgutatul soco-
telelor rébasitelor Visteriel, vedem cuí la socotelele ce in trocutole (pie s'a
ineheiat, este si Durunalul Clucer Grigorie Filipescu, imuí.iui ea talen 500,
carI banI, intreband pro DumnaluI cu ce cuvint i-a primit, ne arét crt pentru
simbria Dumisale de sama haraciuluT, cine a luat-o, ne adeverim, a a luat-o
DumnaluI Postelnicul Manolachi Manu, cgruia i se envine de a o lua,
DumnaluI a implinit baniI semi' haraciulul de la politia Bueurescilor, i iargsI
DumnaluI i-a istovit la Visterie, si en tate ch' sama haraciuluI urmazg pro
Decembrie i Gheuarie, si DumnaluI Postelnicul Mana s'a fgcut Epistat Vor-
nicieI politiel la Decentbrie 22, iar pang la vasta vreme, neapuctind a da la
Visterie, DumnaluI Chicana Filipescu, niel* mgcar un ban, dreptatoa urmazg ca
col co a fácut implinirea i sgvétrsirea dgjdiei, acola sg se si impgrigsascg do
rgsurg, iar pentru aceI taba 500 ce sunt asupra Dumnalul CluceruluI Gri-
gorie, sit va(jg luminatg porunca AllírieI tale catre mumbasir ca sá-1 apuce
sit pllítéscg baniI. 1803, Iunie 17.
Manolache Crefulescu Vornic, vel Vornic Golescu, vel Vornic Ciimpi-
neanu, Grigorie Brancoveanu.

. . . Vlahiscoe.Fiind-ort negupitoril co se negutiltoresc eu prilváliI si

v1nd mara cu cotul, atat coi din orasul Bacurescl, cat si in têrgurile dupa
afarg, sunt datorY a da de tatg prgvglia ro unul vechig, ploconul
noug, dgm Domnia mea, volnicie (lec liber) omului ce este orgncluit do
152 V. A. UHECIIIÀ

caro Dumn6ta vol Cilmeras, ca s aibe a chata si a stringe acest venit dupe
la t6te priviliile ce vor fi aicl in orasul BneurescI si do la toff
sii iae dupe obiceiil, (poi) taler unul vechiti, iar maI mult si nu cuteze
a face vre o supurare pesto acel obiceiti. Pentru cate so poruncesce si Dumn(dor
zabitilor din orasul BucurescI, sil datI mana de ajator spre a putea stringe
acest venit, insusl Domnd a poruncit. 1802, Noembrie 12.

Continuä a apèsa asupra Ore)", posderia de havaeturi §i dad.

Däm aci acte relative la havaeturf diverse:
Carte de slujba inParcatulut si descarcatulut bufilor.
Atonopol de butari, dar benevol; care are 6menii sí, slugI i iganY,
nu fie obligatt Taxa : deseercarea in pivniti a une butI nutrí, talen): unul,
banl 30, Scosul butil din aceeasi pivn4il, talen l 1, banY 90, si apoI taxe maI
miel. 1801, Martie 10.
Acest venit pro jumetate, este al EpitropieI podurilor.
coa. XLVII, fila GS verso.

Havaetul lu vr1 Cupar.

Zemle Vlahiscoe.Find-ce mesurititúrea butilor ca cotul de aicI din Bu-
curescI, este venit al boeruluI DomnieI mole, vol Capar, dem Domnia mea
acestä carte ce se va orlindui de vel ()upar, sii aibe a alubia
cu cotul col pecetluit de la Visterie, si de la col ce vor vrea a-vi l'Asura, insil
de bttni-voia lor nesilitI, sí mesóre ea cotul drept, si si so iae de t6te butea
ce se va mesura, cate talen I unul, iar na mal mult, crt, se va pedepsi, i saam
receh gpd. 1803, Ianuarie.
Cod. XLVII.

Havaetul luz vel Camaras.

Zeinle Vlahiscoe.Dumn6v6stril ispravnicilor de prin judote, siinetate;
fiind-ce or5nduitii ca slujba coteritula, prin jalba co ail aretat la Domnia
mea, cum ci uniI din ceI ce tin preveliI i vind marfil cu cotul, nu se supun
a pleti obicInuitul coterit, dupe ponturile domnescI, renvind reni4ite si
actun, vC poruncim Domnia mea, ci aretand la Dumn6v6stre pro unil ca aceia,
oil pro pilmatenI, oil pro suditl, sii urmatI DuninGviístril intocmaI (hipe pon-
turne domnescl, ce sunt dato de mal: inainte pentru raudniala acesteI slujbe,
si dela care va fi de implinit, si si implinitI Dumnévestril dr6pta slujbet, i
saam receh gpd. 1803, Octombrie 23.
Cod. XLVII, filu
 ISTORIA HOMANILOR 153

Zemle Dup6 obiceiil, fiind-c4 totT. negutritoriI ce se negutii-

toresc ca prívliï i vind mufti ca cotul, atat aici in orasul BucurescI, ctit
si in fèrgurile de pro afaril, sunt datorI a da de tót prvìJia, inteun an al
Po taleri 1 vechiti, care vonit esto al Dal-11011A, vol Cuimuíra, drept
aceea dìim volnicie care s'a oranduit do D11111116111t vol ea-
rniira§, ca s aibì a criuta si a string° acest venit de pro la táte
co vor fi aic in orasul Doinnief mole, Bucuresa, precum mai sus se coprindo,
iar ma): 'milt nu, pentru care poruncim Domnia mea zabitilor din Bucuresa,
srt-I dati manä de ajutor spre a putea stringe acest venit, i saam recoil gpd.
1804, Ianuarie 1.
Cod. XLVII.

Carte gospod, spre a se implini havaetul Pttyiei de plairt, (lela Vernescu la

Fornicul Cdmpineanu.

Iii Con stantin Alexandru Ipsilant Voevod i gospolar. Zemle Vlahiscoe.

Dumnév6stra ispravnicilor ot sud Buz, sAndtate, Dumnélui cinstit i ere-
dincios boerul DomnieT mole, vol Vornic de Ora de jos, Scarlat Campineanu,
filcu arátare Domnia mole, cum cri tefan Vernescu co s'a randuit Viltav la
plaiul in local PileleanuluI, se impotrivesce la darea havaetultil Vor-
niciei, pentrn care, fiind-cii de si s'a randuit de cUtre înine Domnia mea, Vátav
dup6 cererea lácuitorilor, dar cu acésta nu páte a prigubi pro Dunin6lui Vor-
nicul, de havaetul co are a lua, fiind obicInuit venit al Dreeitorig Vorniciel,
IC porunchn dar ca sii, indatoritI pre numitul Vritav, a pl-ati Dumnatei Vorni-
filrU do impotrivire, caro prin oranduittil nostrti ce vine acolo cercetiltor,
sit se si trimétA la Dumnália, ac6sta poruncitn i fit): s4.nátosT.-1803, Ghenarie 28.
Cod. XLIX, fila 23.

Havaetal Sp6taru1u1.
Zemle Vlahiscoe.-12tipil vechiul slujba vAriirittiliti din
judetul Buzáulul si sud Sham Ramnic, co este venit a lui ftori Spritar, dropt
aeon, dilm Domnia mea, ac6stil carte la mana ornulta cc-1 varandui al doiloa
Spatar la sud Slam Itùmnic, cut care sii aibìi volnicio a cillita acéstii,
dela toti cei ce ail vii dealurile dinteacel judc i pliltesc viniiriciu, sa aibil a
lua vildrilrittil dup6 obiceiil, ins;I de om po banT. cinci deei pe an, asisderea
de butea cu yin ce se vinde in ciarn, pie cop crite o vadrä de vin, si de to-
cit6rea ett tescovinii ce se -dude, Po bani 45, si de vita ce se prinde in vie
facênd striciiciune, po haul 20, si de vracnita deschisi Po ban): BOO, si de
rìtnatorT bant 50, si do ále seal de caprii pe banT 10, iar mai Inuit sti nu in-
diiisnéscrt a lua ca se va pedepsi, pentru care poruncim Domnia mea si Dum-
nùlor ispravnicilor, pro coi va aráta or:Induitul dela al doilea SpRar, cii
154 V. A. URECHIÀ

nu se supune a pläti vadraritul clupi5 obiceia, pro unil ea aceia suptmetT

fara voia lor a da vadräritul dup6 obiceiul lor, ca asa este porunca Dorado):
mala, i saam receh gpd, 1802, August 20,
Cod. XLIX.

Zemle Vlahiscoe. Fiind-oaal doilea SpiItar are venit obicInuit parparul

la sud Slam Reannic, din popóre sciute, ce a luat in totI aria, am dat Domnia
mea ac6sta carte beeruluI Domniel mole, al doilea S'Atar, ca sL aibil volnicie
ornaisí ce-1 va oranclui la acel judet, iae de la coi ce platosc
parprzrul, irisa' de fundul de bute ii de fundul de putinti de stejar, bani 12,
gi de fundul de purine's de brad, bant 6, du.pséi obicei6, rifara din dealurile
nastirilor care va fi avónd ca bris6ve domnescI i in care va fi coprincjénd
piírparul, iar mai mult sil nu indrasn6sch' a lua, CA va intórce inapoI si se va
pedepsi, i saam receh gpd. 1802, August 20.
Cod. XLVIII, fila 131.

Zemle Vlahiscoe.Fiind-cä slajba gardurtirituluI din sud Baza i Slam

Rémnie, este venit a lui al doilea Spatar, drept aceea, ciara Domnia mea acéstil
carte la mana omuluI co-i va orandui al doilea Splitar la sud Buziiti, ca care sil aibä'
volnicie a cauta acksta slujba, si de la totI col ce ah vil in dealurile dinteacel
jude i platesc vinttriciA, sit aiba a lita gárdurarit dup.6 obiceiii, insa de popor
cate un gaiben turcesc de talerï 2 pi bani 90, care ca cislä platesce fies-care
la scaunasul col oranduit de gärdurarI pro popor; asisderea si de batea ca vin
ce se vinde prin crame in dealuff, de bute cate talen): unul, si de tocit6rea de
tescovinä co se vincle in deal, ball): patru-decI i cinc!, si de grópa de tescovina
ce so vinde in deal, Po banl o sutä trel-cjecI i dottl, si de vracnita deschisa, Po
banI cincI-(jeci, si de vitelo ce so prind fildnd stricaciune prin vil, Po banI
dou-decI, si de rimh'torI, po brin): cinc!-decI, iara mal' mult si nu indrilsn6scil
a lira, ca se va pedepsi, pentru cara poruncim Dotada mea si Dumnévóstril is-
pravnicilor de judet, pro ce): ce va aréta oranduitul de al doilea Spatar, ca nu
se supun a-si plriti gärdwiíritul, pre uniI ca acoja si-I supunetI i fara voia
lor a da dupil obiceiil, ca asa este porunca DoinnieI mele, i saam receh gpd.
1802, August 20.
Cod. XLVIII, fila 134

Zemle Vlaltiscoe. Fiind-ca slujba ardurarituluX din sud Dual si Slain

Ramnic, este venit a NI ftori Spiltar, drept aceea clara Domnia mea acéstä
carta la mana omulul ce-1 va orandui al doilea Spatar la sud BuZ60, ca care
si Etnia volnicie a cauta acéstil slujbil si dela top' ceI ce ari viI in dealurile
dinti'acal jude i pliltesc vinaricia, si aibä a lua giirdurarit dupti obiceií, insä
de popor cate un galben turcesc de talerl 2 si banI 90, carI ca cisli &atasco
 ISTORIA ROMANILOR

fies-care la sciiimasul cel oranduit de gärdurar pro popor, aOsderea si de butea

cu Yin CO so vinde prin carciume in dealurl, de bate cate talent. anal, 1 de
tocit6rea do tescovinä ce se vinde in dealurI ban)." 431, i de grópa de tescovinrt
ce se vinde Po banl 132, si de vracnita 1 deschisg Po banI 50, i de vitelo co
se prinde filcend striacittne prin vil, Po banI 21), i de rimItorY., po banI 50,
iar mal malt sU nu se indrasnésc5 a lua, &A se va pedepsi. Pentru care po-
runcim Domnia mea i Dumn6v6stril ispravnicilor de judete, pro eel' ce-i va
arta oranduitul de al doilea Spiltar, cá nu se supun a-VI pliiti gilrdurrtritul,
pro uniI ca acoja supunet1 i Viril voia lor a da dupö
Asemenea in 1804 si 1806.

Condica lut Ipsilant, No. 47, Arhiva Statulul. Gardurtirit.

Carte domnéscil cutre Epistatul ArrartsieI, obligand mal multe (popire ot
sud Saac», anume BozieniI, i Valea-luI-Seman, i Ira i Valea-Crtlu-
gtiréscti, etc., su-sI drégä gardul i sil plAtéscil straf pentru vitelo ce fac stri-
cä'ciunl. Sá itte de parleaz cate butt 52, si de vracnita deschig cate banI 300,
si de yitele care yor face stricticiunl prin dealurI, cate banI 50, de gr6pa de
tescovia, banl 133, i de rimiitorI bani 50, i de tocitóre cate banI 45, lipsind
acost Yenit dela totI col ce ali fost obiceiti do art pliitit in anit trecutI, inaI
inainte apucand si pro coi cu vitelo ce vor face striciiciunI prin dealurI, ca su
ispiiséscrt si sá nu i se pliitésca i paguba; asisderea si de la col ce yor viudo
vin ca butile prin dealurt, sit aibil a lua de bate cato o vadrU de Yin. Pentru
care poruncim Durnnévósträ ispravnicilor ai judetultil, i altor slujbasI, g
feritl a nu ve amesteca inteacestii slujbg i sii datI i ajutorul ce se cuyine
oranduituluI de Duinnélul Epistatal A.rmilsiel, ca sut p6tä crtuta slujba.-1803,
Februarie 23.
Asemenea s'a facut pro 1.804, Genario.
» 1805, si pro 1806.

Ifavaetal Vorniciel.
Carte domndscA catre ispravnici.
Se face cunoscut, eä" pro anal acesta, Mt 1803, a cumperat Dumn6lor
volitif vornici, slujba Verniciet dintr'acel judet.
Se trä instructiune in 11 ponturI :
1. Cumpöratorul de judet sti fio dator a se areta la Ispravnic, ca carte
domnéscii la manä, cu autorisare de a vinde la rendul sea pro plasï (posticurI),
singur nu ar putea auta un intreg jade.

1. Slay. gpATC111110 f. 4}yrio)(i6ç i aniten tried. §i KJMIIUIÇ Pórta.

156 V. A. IMIECIIIÀ

IspravniciT s tr6cil in condica judetuluI, omul ce este declarat de

cumpérator pre plag; srt arate pretal convenit si acela srt doe garantie
ea va piji pontttrile.
Opresce sub-vim-jam dela eump6riltorY la altiT, pro rate, afarrt nurnal
daca ar voi sii campero chiar din srttenif
Cumptirrttorul sii scie cii orI-ce urmare impotrivil se va dovedi, adecrt
tilinuire Beet furtisag de cite ale liicuitorilor, dosite sentí vindute, off schimbate
intr'adins, soaìí departate pro la alte locurT, ca sii nu le mal part alla pigubasul,
nu numai vita aceea are de a o plilti ca dublti pret, ci incil ca un hot sear'
gazda de hotT, ca ocna are a se pedepsi in 2 ant Proem si °and so vor do-
vedi, cii ail filed cele-l-alte vicleniT, a lua vite de pesto camp, numindtt-lo
perdttte de pripas, orT a lAga vite Inteadins prin holdele bucatelor lor, va fi
osiudit, pro langrt pedépsrt, a plrtti indoit.
5
Despre vitele co se intetmplii a se perde dola sine-le, sii se restitue proprie-
taruluT, producènd dovada de proprietate, plìulind colacul dupi5 obicoiui, insii de
cal Po talerT unul i jumkate i haul 20, de bivol, de boil, de vacrt, Po banT
100, do nîwìltor, Po ban): 50, de oaTe, i capril, Po ban)." 10.
Cand vitelo fac striciicinne in tarinrt, sii faca ispilsenie la fata loculuT,
de Vornicel, impreunl co preotul satulta si ca col mal bkrinT si do frunte
sätenT, si acea pagnbA si se plitéscil, de col cu vitele î VorniceluluI o Oat;
pentru infranare, adecg: de cal . . . donI, de bivol 40 banI, .le boil, de vaci,
. . . . , de caprii Po haul 10, do rimator Po banI 50.

Oranduitul ca slajba VornicieI, sii facsá, ft5le in scris de vitele de pripas

si o dee la DurnnCluI Ispravnicul, cu anume afétare a vitet Dumnélor is-
pravnicil si strige la de terg, ea sii atle ce pltubasI. lar si n'aibrt vole, niel
a-1 vinde, alci a-1 schimba, niel a-1 dosi, Bici sil cuteze a trago vite de peste
camp neperdute, seail a le higa prin holdele bucatelor.
Pentru. herghelii Intree i turme de vite multe, and se va in-
tCmpla a se pr:pilsi; perdute fijad ca adevërat de furtunT int6mplilt6re, iar nu
trase cu vre-un mestesug al vorniceilor, si va fi numai ale until' stiipan, atuncl
dela acel stipan. sil iae pentru fies-aare folurimo de vita colacul, ea ghibil co
sunt cand face stricticiune la bucate, a da de bol, vacrt, Po bani 20, de Pal,
de bivol, Po boa 40, de oftIe, de capril, Po banT. 10.
Fiind-cil cumpkiitorii de slujba Vornicim, ati aface numai prin satele
judetulta, al teá din plait-Lei, lar la plaiurl att alaco velasiI de plaiti, i vt5tasit. pla-
iurilor sit urmeze intocmal i intru túte acestor ponturi., fitr' de a nu se amesteca
la vre-o armare impotrivit, cil i Viltafut va fi pedepsit ca Vornicelul.
Ispravnicil sii doe copio i va-tseilor, dapii acesto ponturI.
 ISTORTA RONIA.NILOR 457

11. IspravniciI sä, ingrijésed de vorniceI, do urmilrile lor, efiind-cti suntetI

datori, ca nisce drog5torI, a int6mpina orl-ce miscare i pornire asupra 15cui-
torilor. 1803, Ghenarie 1.
S'art Meut asemenea pro 1804, Ghenarie 1.
1805, 1.
» 1806 i 1807, Ghenarie 1.
Cod. XLVII, fila 19 verso.

Efavaetul Dumndlor velitilor vornid:

Taleff Bani
230 Planul MunteluI-de-Sus, judetul Siret.
230 Vulcanal
Gorj
270 Covacil
370 brezal ilcoa
380 Cozia
180 Aref
Argos
250 Lovistea
220 Nucs6ra
Muscel
220 DAmbovita
220 Tirgoviste
Dambovita
180 DAmbo vita

La Vornicia dejo.:
150 Ramnic sud Slam Rennnic.
250 Slänic
I Buzi
250 Parscovul
370 Planul despre Baz5L1
Saac
380 Teleajenul
350 Prahova sud Prahova.

Cáminaritul :
. Fiind-cA clup6 obiceid slujba Cilmindritulul este venit al Dre-
.
gétorieI Climinärid col marl, s'a dat acést4 carte a Dom niel mele,
ce s'a oranduit de caro Dumnélta cinstit i credincios boerul Domniei mole,
. . vol CUminar, ca canto acéstd slujb i sd, stringä' venitul CImingrieT,
care este obicInuit dupe' Condica Divanulul, a.dicg din t6rgurile i console
balciurile marl din 12 judete de din eke de Olt, afarg de sfinta Mi tropolie, Episcopiile
i mönristirile cele marI, Dumnélor velitii boerl, dola vel Ban pan4 la vel
cerul de arie, i din jupanesele vëduve ce ad stdtut boeril Durnnélor velitT, i
din cot ce ad hriseive i crirtT. domnescï de scutélA, dela ceI-1-alt1 totl de obste
158 V. A. URECHEA

iae caminarit, de butea do vin parale 55, de rachiurT de t6ra, butea mare
Po talerT 5 vi de baten mica pro jumétate, talerT 21/2.
lar de la rachiurl streine, era oranduit prin Condica Divanulul s'a
tésca de butea mare talerI 7, vi de butea mica pro jumetate, talerT treT vi 1/2.
Dar fiind-ca rachiul stririn este oprit de a se aduce in fjra, ande dar se va
gasi racial strein, veil la cine, de la acela sil se me caminaritul indoit ; cum vi
pentru streinf, (tiara din trebuinfa fxre1, fiind-ch nu este slobod al- 1 aduca in
iar intérnplandu-se lipsa de via pilniêntesc, urméza a fi trebnincios cel
strein, pre cat va fi trebuinta, atuncI en voTe de la Domnie prin marafetul
celuI dupe vrerne Caminar, sí se slob6da a intra in Ora viuul strein, pro uncle
va fi lipsa. lar cand pro ascuns se va cacerdisi ca vre-un fel de mevtevugire,
Sil se faca de ciare col dupe vreme Caminar controbont (sic), care venit, po-
runcim sa se iae de ciare oranduitul acesta al Caimilcarniel pe vir, pro cate
butI cii yin i rachia se va gilsi In carciuma seail In magazie, vi s dee lava
de plata, /Oita; numaT din butile ce ail platit cäminarit la Caminaral ce a fost,
vi va fi avénd ravav de plata. Acole ravave sa se tie in séinà i sá, nu trulrasnésca
oranduitul acesta a face superare, ca a apnea sà lao al 2-lea ciirrinarit i pentru
cato butt cu vin se vor mal aduce prin carcinme in tóta curgerea anulul, sa
platésca tot ca acest mijloc ce poruncim luT . . ..... sa dee oranduitul
acesta ravav de plata vi apoI i vor vinde acole butt ca vin,
i rachia, sil fie carciumariT cu total nesuperatT intru nimic. Pentru care po-
runcim Dumnévtistrit ispravnicilor de prin numitele judete, sà datI ajatorul
cel caviincios spre cautatul í strinsul acestul venit. lar cand oranduitul ca
slujba ac6sta va cauta Sil facil vre-o urmare Impotriva, oft' a lira mal mult,
seaü a cere caminarit de unde nu se cade, sil nu-1 ingiiduitt, cà Dumnévóstra
vett fi respunletort, fiind-ca prin sate pro la arciume de prin drumuri vi pro
la carciumele morilor, (sic) caminarit nu este. 1803, (Thenarie 7.
Cod. XLVII: Ma 23.

Asemenea carte s'a scris *i la 5 judete peste Olt.

Asemenea carte s'a fäcut §i po lét 1804, insä la Ole judetele.
Flrisov stabilind pon turile caminaritula
(Instrucfia autorisarel8l stringa venitul).
Sfinta Mitropolie, Episcopiile, sfintele menastiff, Dumn6lor boerit ve-
litI, de la Tel Ban pang la vol Clucer de aria, si juptInesele co le veijum, ale
caror boerT aa statut velitT, a I sà scutésca cate o pivnita lu Bucuresci. dupe
coprinderea ponturilor Divanultd.
Call orl ail carp'. vechI domnescI vi hris5ve, de a se scuti carcium
de caminarit, carel Inoindu-se, vor avea Vale, seat de actun lnainte se vor in-
vrednici acestei doninescI milc, prin carti noire, acestea vor scuti carcium dupe
 ISTORIA RO MkNILOR

cirtile ce vor avea la mang, de vor avea drepte bucatele lor, seari chiar car-
ciumele lor adev6rate, Lea' de a fi slobod acésti dornnésci mil ce li s'a ficut
si o vin4g altaI obraz, i fr . . . . de a fi slobod dupb' vechiul obiceiti,
sí mitésci cárciumì lam care nu se vinde vinul lor. Iar pentru tagma lo-
gofetilor DivanuluT. i aT VisterieT, are a: urma otgririle si poruncile domnescT,
ce sunt date de mal inainte, a scuti si cárciume strNne, impotriva ciror po-
runcT nu ag a fi sup'ératI.
Caff se scutesc de cruningrit ca ale altora cártI, si se vor dovedi,
plitésci oranduitul cimingrit indoit, spre ped6psa vielesuguluT, iar stri5inul
cirti ce vor avea sg iae de la manile lor, ca nisce pricinuitóre de netrebnicg
pagubg venitulid boerieT.
Chid vre-uniT ca socotéla si nu pllítésci cimingrit, isï vor pune
vinurile ca sg vincji in vre-o cárciumg de cele ce se scatese de carniniirit cu
carte domnésell, i fickdu-se cercetare se va dovedi acest viclesug, atund
acelor carcIume, ca nun: ce s'ail ficut pricing de pegubg
ca nisce neascultritorf poruncilor DomnieI mele, pentru ci ail primit vinul
altula In cárciumelo lor, sii plitéseg cgmingrit pentru tot vinul co se va grisi
In cárciumele acestor careiumari, eat si pentru vinul ce ail primit In cárciu-
mole lor, ca si scutéseg de climingrit, Mil de a avea carte de scutélg si in-
tr'acest chip si pigub6sci fini. cuvInt venitul boerieT.
Caff se afIg afarä din carciiimele care sunt hotar Bucurescilor, adecil
imprejural politieT acesteia, in vreme ce plgtesc birul lor aicI In BucurescI,
ca i bucurescenii, iar darea ciminäritulul resistal si nu plgtésci, pricinuin-
du-se cg Meuse afarg, acelora sg nu se dee ascultare, ci precum
orison): la Bucurescilor, negresit si se supue a plati cimingritul.
Cáte buff ca vin i rachig se vor gusi prin cárciumile i pivnitele
careiumilor color ce plitesc cgmingrit si plgtéscii pe in pentru tOto butiiie
inainte i piing a nit se incepe i dup6 ce se va sfdrsi vinul i vor cumOra
altul off dela boTerf sead dela vil si plitéseg asemenea i pentra vinul col
nog ce ail cumpkat.
Pentru baile ca "4 in co vor vrea sii-1 facg rachig, si pliit6scg cruni-
nirit i pentru vinul acelor but): cand vor vinde dintrInsele off ca vadra orT
ca ocaua.
lar cand niel decum v"6114are nu face dintr'acest vin i '1 va face tot rachig,
atunci are a plgti numai al rachiulul Cgminiirit.
Vinul strgin afarg de trebuinta Orel fiind cri nu este slobod, orT
iintèmplêndu-se lipsä de vin pgmêntesc urm6zi a fi trobuincios, cu voia dela
Domnie prin marafetul celuT dupg vreme eliminar si se slob6di a intra In toar
vinul strëin precat va fi trebuinta i uncle va fi lipsg, iar eand pe ascuns se
va cacerdisi ca vre-un fel de mestesug, si se facg de citri cel dapi vreine
Cimin ar Controbont.
160 V. A. URECIIII

9) Cilminiiritul este a se plAti batea cu vin parale 55, batea ell rada de
tòrrt ca mastica Po taleft 5, si cea mai inicì bute cut rachiti de tbrA pe jurdtate
talorT 21/2. Tar pentru rachiul strein cum serie condica DivanuluI, a se pliIti de
batea mare talen i 7 si de butea mica pe junAtate talen 1 31/2, fiind cì rachiul
str6in este oprit de a se aduce In 161.4 ca i vinurile str6ine, unde dar se va
gilsi rachiti str6in verI la cine, si se in dela acola cminuínit Indoit.
Butile co se vor gAsi pliltite de ciiminilrit la Cilmintiria ce ati fost, i vor
avea ri5vaso adevërate de piafa, acelea ca nisce pliltite sil nu so supere ci sil le
tie r5vasele In Orla 1803, Ghenarie 7.

Asemenea s'al" facut i pe ornul CraioveI arara Insa de pontul

al 5-lea i din euvént dela pontul al 2-lea pentru logdetI.
Asemenea %cut pe lé,t 1804 Ghenarie 10. DumnéluT Clucer
Slatineanu Iordache epistat.
Asemenea Mcut §i pe anul 1805 Ghenarie 20 in epista§ia
Caminariel Dumnélul Vistier Teodorache, Insà acésta osebire s'ati pus
färà de voie i stobozenie. Cu tbte cà scrie la ponturile de vama ca
sa se faca controbont de cutia milostenieI, dar flind cà cutia n'are
¿Iment a pazi i coprinde marginele, de aceea dar poruncirn sui se facâ
de catre cel duph vreme Caminar controbont.
Asetnenea s'ad fäcut *i pe 1805 Dechembre 20, Epistasia Clucer.
Mavrocordat.

1.6-3 Constantin Ipsilant Voevod.

Cinstitilor i credinciog boerilor Domniel molo, Dumnbta Caimacamule si

Dumnélor boerilor de la Divanul nostru ot Craiova, dup6 mil se coprinde mal
jos inteacéstii anafora, ce ne face 13'1ml-1611a biv vel Ban, Epistatul logofotiilor
mar); sil avetl a face urmare IntocmaY, seati fijad pricina intealt chip, sä In-
sciintatI IJomniel mole. 1804, Martie 6.
Col. L, fila 93.

Prea In4ate Ddmne,

Dupà" luminatri porunca raltimel" tale, ce ni se d la acésti jalbri, am

%cut cercetare, i citind ponturile slajbeI acestia, ce sunt orânduite prin lu-
minate cilrtI domnescY, vélul coprimpnclu-se pentru Craiova si cele eincT judete
a preste Olt, ca iae fumirit de la totI ce'l ce vor avea pivnite si cilrciume
do vincjarea vinuluI, i prvtu1iI cu marfil do vimpre, i magazil qi alte dughene,
vea' cu co fol de marffi seall bucate ar vinde, de la. totr s.b inc fumilritul dupil
 ISTORIA ROMANILOR 461

obiceiul vechiä, afara din sfInta Mitropolie, Episcopiile, AannIstirile cele marl,
afarti din Dumnélor velitil boerI, care este vechiti obiceiil, i afarrt din cell
ce vor avea cArtI domnescI de scutélä; iar dela cel-l-alti toti col ce vor avea
carciurne, srt iae funretritul, insä de cea mare talen ): 5, banT 66, si
de cea de a doua manä, adecä de rnijloc, Po talen l 2, banI 96, si de prävälia
seail carcituna ma): mic, po talen l 1, banI 48; hail catI suditi tin ca chirie
fumäritul acelor prävälif s si-1 iae fatuarul dela stilpanul
din care aceste pontw.1 ne-esind de slujire intr6ga, am citit pontttrile ce sunt
pentru furnärit aicI in Bucurescl, i vöuï numai acéstä deosebire, adecä,
ande ()ice pentru velitil boerl care-I sunt a scuti, coprinde sa fie Ora la vol
Clucer de arie, cum si japanesele viiduve ce ail staut boeriI lor velitI, ca all
scutésd cite o pivnitil. féclui si la randuila crtminärituld, care acest nizam,
adeca aid: In BucurescI, sI fie si pentra orasul Craiova, este intocmaT cum se
areatä maI sus la fumrtritul Bucurescilor, nu are hotrtrire de a scuti niel o
carciumä seati prävälie venta boefl, ci ori cate va avea, mi-a mitts jäluitoriI
si o adeverintrtca Mt de acum, Aprilie 26, iscälitä de un Atanasie Polcovnicul,
ce se atlä aicI In Bucuresci, ea coprindere, crt a avut fumilritul acesta in 6 anI
de rénd, si la Craiova arma a le scuti cate o pivnitä, atat boorii pang la vel
Clucer de arie, i Episcopiile, i m5nästirile cele marl, cat si jupanesele v6duve
co art statut boerii Dumn6lor velitI, iarä boeriI al doilea, ceI mal jos de Clucer
de arie, cum si neamurile, plilteart fumrtrit ; ma): areatä c cele de frunte sunt
hipscilniilesi cele ca marfil de Becirt i brasovenie seail bilcilnii, seaii trtbäciirif
carciuma boltitä i boiangeriile; cum si celo de rnijloc, ()ice cì sunt
präväliile ca orI-ce marfil se 0il in ulita tArguld i bilcilniile raja, cojocariI
subtirY, i1icarii, cismariI, conduragiil, carelanii, tutungiil, papugiil, brutariile,
simigiriile, potcoväriile, rumaniI, tiganY, silpunaril, lumînrarii, covaciI, sticlarii
selariT i tilbäcarif miei, iaril brutäria seail simigiria ce viudo i bragrt,
bildnia ce viudo i vin, sunt In randul color de frunte ; asisderea si cele de
a treia maul sunt bädniile i carciumele de prin mahalale, i cel ce lucr6zil
&tan de lang, i cismariT i cojocarii grog, i têmplaril, dogarif, fierariT, olarii
opincarii, adus si dela fumarul de aicI din Buouresci, In scris pentru
randul präväliilor care sunt cele d'intéiil si cele de mijloc, si care sunt cele
de jos si se asénignrt ca urmarea cea dela Craiova; (loci cat pentru alegerea
prävilliilor de marl' si de mijloc, desi micä, bung este arkarea ac6sta si se
cuvine srt-sI aibä urmarea, cum si pentru boor): i nuThristiel
i jupanesele
chive; Dumn611t1 Caimacamul i ea Dumn6lor boeril Divanulai Craiovei,
urmeze obiceialui si ponturilor donmesci, a da nizarn, ca sä nu so prtgub6sa
fumaral; iarrt pentru bowl.): de al doilea i postelniceiï i neamurile si cum-
alp ce nu vor fi avènd luminate sineturl domneseT, cu coprindere
de a scuti carciuma Beall prävälia de fumärit, acoja s plät6scä pre deplin dupii
ponturi ì la orI-caro din präväliI vor fi chiriasií suditI, fumilritul sil si-1 iae
htoria Romdnilor de V. A. Urechiá ErcoLuL XIX.X1-11
162 V. A. URECHIÀ

farming de la stapanul pravaliet, pentru care gasesc cu cale, sa fie luminata

porunca Inaltimet tale, catro Dumnélul Caimacamul Craiovet i cutre Diunnélor
hoed).- divanitr, sO dee lama de ajutor fumarultit, a- T /ua fumaritul dupé
ponturt, iara fijad pricina intealt chip, sil Insciintam Maria tale. 1804, Maia 2.
V el Logopt.
ko Constantin Alexandra Ipsilant Voevod.
De vreme ce privileghlul cump6ratorilor este Inoit Ina din anul trecut,
file de cuvint este dar pricinuirea Clueerului Coma', a se ap5ra de cumparti-
t6rea acestel slitjbI, mal v6rtos and ni se areatI di pre anal trecut, macar de
si nu era Incite hrisovele cumpaniilor si macar desi ail fost apucatt cumpanistil
p1at6sca aminartt, dar iarrist n'ati platit, care acésta, fiind-ca era bine sciut
Clucerulul Corni, dator este dara, numitul Clucer, a plati suma de talerI 2250,
ce insust a marttuisit-o si a dat-o la Cochit-vechi, pentru care si poruncim Du-
mitale Caimacamule, i Dumn6v6stra boerilor divanitt, aict la Damn6lul Epistatul
Caminariet, ea Clucerul Cornea are a cauta acolo venitul slajbet acestia, ea
aceeasI oranduialil, dap)" pennies ce este data a se urma aict, adeca la car-
ciumele privileghiate, butile ca rachia sil platésea cruningrit, iar vasele miel cu
rachia, sa nu platésca, urmandu.-se i Intru cele-l-alto intocmat daps° coprin-
derea ponturilor slujbot; ei dar asa su urmatt negresit, precum maT sus po-
runeim. 1804, Lille 18.
Cod. L, lila 224.
Prea Inaltate Dennne,
Pentru slujba cOminaritulut dela 5 Mete ot preste Olt, ce a aratat Mariet
tale Dumn6lut biv vol Clucerul Iordache Slatineanu, Epistatul Cruninariet, crt
1-a vindut pre anal acesta Dumnélut Clucerulut Britiloia, prin Cochi Vechi,
co s'a bleat in Divanul Craiovet, drept talen t 2250, pro care ban): it si cere,
iar printeacéstli jalba cutre Maria ta, Clucerul Cornea se apara de cumpgrat6rea
acestet slajbe, pricinuind de a plati si campanili° de acolo, cart campanil,
(afara din cea de la Valcea care platesce) se apara a nu plati caminarit dupö
privileghiurile yacht ce ail, iar fiind-ea si in anul trecut, cu ate di nu li se
incise hrisbvele, and Dumnélut Caminarul Iordache Filipescu, s'a fost miluit
de atre Maria ta cu ac6sta dregaorie, si ail fost si apucatt cumpanistit a plati
caminarit, dar iarast nu ati platit, ea o are sciuta, cu cat mal vértos in anul
acesta, inoit t6te aceste hri3dve, dela Mehedintt, dela Gorj, i eumpania
cea nouil ot Craiova, Inca din anal trecut dela August, Mt 1803, precum
cea veche tot dela Craiova, la Flebruarie, 16t 1804, si nu mal ramane niel un
euvint Clucerulut Cornea de pricinuire, lar hotarirea ramane a se face de cutre
Maria ta. 1804, Iulie 16.
Vel Ban Manolache Cretalescu, vel Postelnic Iorgache .11favrocordat, vel
Vistier Constantin .Filipescu.
 ¡STOMA ROMANILOR

Trel porunct legate la Iffehedintr, Gorj 9i Valcea, pentru caminarit.

Dumnévústra ispravnicilor ot sud Gorj, sanétate, TI5 facem in scire,

Durnnélut cinstit i credincios boom' Domniol mete, vol Caminarul, ne-a facia
arétare, cum ca negustorasit cump6nast dinteacel jade, na se supun a plati
caminarit, ca cuvint ca ail hrisov, in vreme ce in hrisovul lor nu se coprinde
a fi scutitt, pentru care vé poruncirn Domnia mea s cercetatT, i cand in hri-
sovul lor nu so va copr:ndo de a fi scutitt de caminarit, atuncl. indatoraft
Dumnévéstra a plati dreptul caminarit, dupé ponturilo ce se coprinde in dom-
nésca místra carte de slujba caminaritulut, and. Dumn6v6stra si mana de
ajutor oranduitulut om al Dunned vol Caminar, spre a putea stringe acest
venit, insa din térgarile i orasele si balciurile mart, fiind-ca prin sato si pro
la carciurnele de prin drumurT, si pro la carciumele morilor, carninarit nu
este, si fitI sanétost 1803, Iulie 29.
Fijad-oil varna tabaculut esto obicInuit venit al dregétoriei Caminariet,
dupé cum ne adeverini Domnia mea din condicele Divanulut. am dat acesta
domnésca carte a místra ce s'a oranduit aicT in orasul Bu-
curescl, de Duma 1uT cinst:t i credincios boerul Domniei mole, vol Caminar,
ca sll aiba a lua dela tabacul stréin, de oca una cate 50 de pantie, iar dela
tabacul de aicT de Ora, sa inc cate 10 parale. Pentru care poruncim Domnia
moa Dumnélor zabitilor din orasul Domniet mele &mesa., sa. 60' mana do
ajutor oranduitulut (le la vol Caminar, ca sa stringa vama acésta pro deplin
in (instil BucurescI; saam receh gpd. 1803, Ghenarie 7.
Asemenea s'a fiicut si pre orasal Craiovet, insii pro lét 1804.
Asernenea si pro 16t 1805.

Havaetul Vonzicului de harem.

Carte doinnésc,i pentru slttjba sapuntirituluI, venit al Vorniculut de harem.
Dela tott eel ce vor lucra sapuu ca cherhanale, sa aibii a lua dela fie-care
stipunar, pro cut sapun ar face, de 1 oca cate un ban, dripiEi obiceiii. 1803,
Ghenarie 1.

Havaetul Ciohodarulut.
De vreme ce tot): eel' co se negutatoresc si lucréza mes-
tesugul cismariel, vechiul obiceia este de pliitesc pro tot anal ciohodarit, care
este venit al boerului Dourniot melo Cloho lar, adoca de téta pravaha po talert
until vechia, autorisa prelevarea suinet acesteia. 1803, Glienarie 13.
Asomenea ca la Bucurescl si la Craiova, si pro 5 judete, pro 1804, 1805
si 1806.
464 V. A. URECHIÀ

Venituri intrand in Visteria domn6s* oil la Cutia milelor,

la spitale:
Famarital din Craiova si din térgurile si orasele a 5 judete ot presto
Olt, este milli a spitalurilor de &Arad ì bolnavI, ot mäniístirea St. Panteleimon,
. . . Voda da carte, pre 1803, randuitaluI EpitropieI mänristireI, ca sa caute
acest vault.
Carte de vama tabaculul EpitropieX.
Zemle Vlahiscoc. Fiind-ca pentru ajutorul CutieI do milostenie, a fost
oranduit a se lua dela tot tabacal sträin ce vine aid in t6r4, la una oca, pa-
rale 26, si dela tabacul de aid din Ora, la oca 8 parale..m dat Domnia mea
acésta carte ce ail cumpkat de la Epitropie pro anal acesta,
lifit 1804, venitul acesta, ca sit alba volnicie a lua dela tabacal sträin si dela
tabacal din Ora, procum maI sus se coprinde ; pentru care porancim Domnia
mea si Dumnévóstra zabitilor din °rasa' DomnieI male Bucuresd, sa datI
mana da ajutor campäratoruluI, ca sa pótii stringe acest venit, i saam receh
gpd. 1804, Ianuarie 1.
Alte dart. Carte de fumaritul Bucurescilor.
Dapil obiceiil s'a dat acésta carte a Domnid mele . .
carele pro anal acesta, lät 1803, ail cumpärat famaritul Bucurescilor, ca sä'
alba a cauta acésta slap* afarä din sfinta Mitropolie, miinastirile cele mail,
Dumnélor velitiI boerI, dela S el Ban pana la vol Clucer za arie, i jupanesele
vädave ce ail statut boeriI Dumnélor velitl', carI dupä vechial obiceia, sunt
de a scuti cite o pivnita, alai% de coi ce ail hris6ve i ciirtile Domniel mele
si ale Divanuluï, de a nu fi fumarit, iar cel-l-altI toff, ce vor avea pravìilii i
carciume, sa aibä a plgti fumä'rital dupg obiceia ; Irisa de prä'valia seaul. car-
ciuma mare, Po talen l 5 si 66 de bani, iar dela pnìivalia seau carciuma maI
mica de a doua Juana, Po talen l 2 si jumätate si 36 de banI, iar dela pravalia
seal carciuma mai mica de a treia mana, Po talen l 1, banl 48, si nu nial malt,
ca se vor pedepsi. lar catl suditI al sträinelor curtI, tin cii chirle
marital acelor pravalif sa si-1 iae fumarul dela strtpanul pravaliilor, armandu-se
dupe; obiceial ce se va fi urmat i la anil trecutI. Pentru care porancim
Domnia mea Dumn6v6strä zabitilor Bucurescilor, pro care II va aräta mal sus
numitul, ca nu se supun plati famarital, pro uniI ca acoja faceti a
plati i fara de voia lor. 1803, Ianuarie 1.

Erbetritul.
SA se ferésca' ma): sus numitul a nu arma Inteacestas chip, ca se va pe-
depsl, ci sa Le erbä'ritul numaI dela aceI maI sus numitI. Pentru caro po-
 ISTORIA ROM XIVILO R 165
_

rancim Domnia mea, Dumnévóstri zapciilor din orasul DomnieI mole Bucuresci,
pro care va arta mai sus namitul c nu se supino a pliti erbilrital, pro una
ca aceia faceti si flie de voia lor a-si pliti erbilritul dup6. obiceiii.
1803, Ghenarie.
Asemenea 2 crirtI ca ac6sta, s'a fileut una pro 5 Mete ot preste Olt
alta pro 12 judete dinc6ce de Olt.

La 16t 1800, s'a pus la eirtile erbiritaluI

La Bucuresel, afaril din vitelo ce se tlie la scaunele Bucuresci, cate sunt
scutite dup.6 ponturile cuísuípiei politiel.
La Nrii, afarä din scaunele acelea ce se Tor fi scatind cu osebite carta()
Domniel mele.

Tutuntsritul.
Zemle Inahiscoe.Dat am domnésca nóstrii carta, care pre anal acesta,
16t 1803, a cumpkat slajba tatunirituld din sud si aibi dar Tolnicie
printeac6sti carte a Donlniei mole, a &data slujba dup5 obiceiti, si deis totI
cei ce vor avea pogóne de tutun, s'a" m6s6re pog6nele drept ca stanjenul ce i
se va da pecetluit dela Visteria Domniei mole, si pre cate pogóne va aves,
fie-carele sii plitésci de pogon Po talar): piltra vechi i poclonal de nume Po
banI opt-ijecT, iar mal mult sup6rare si nu faca, ci so va pedepsi, i slajba§ii
co -ver alubia ea tatunirital, pentru mancarea lor si a cailor lor, suOrare
seail cheltuialii röcuitorilor, niel latean chip si' nu se indrisnesci a face, ci
t6te orl-ce le va trebui, cu toeméli i cu bani gata si cumpere, iar Neri do
plati sil nu se indrilsnéscii a lua, a se va pedepsi; pentru care poruncirn
Domnia mea §i Duinnélor ispravnicilor ai judetului, sii ciatatI sii fiï ca
veghere de a nu ingidui pro slujbasi si fila armare mai mult, eil yeti fi riis-
punlétori, si si le (MI caviinciosul ajutor, ea la o slujbil ce este a VisterieX
Domniei mele, i saam receh gpd. 1803, Iunie 15.

Carte de slujba pogonäritulut strbinilor.

Zemle Vlahiscoe. Dat-am domasen nostri carte, care pre anul acesta,
16t 1803, ati cump5rat slujba pogoniritului strilinilor din sud . . . . si taba
dar volnicie printeacestil carte a Domniei mele, a °raudal 6menI si cauto aebstii
slujbi, i nAsurand viile ce ail aici in piniktul carI nu sunt
legati cu dajdie la Visterie drept dup.6 obiceiti, eu stanjenal col pecetluit, ce
se va da dela Visterie, sii aibli a lua de tot pogonul po talerl douI vechi, iar
mal mult si nu se Indrisn6sci a lua, ci se va pedepsi, si slajbasii coi ce Tor
'Alubia ea acésti slujbi, pentru mancarea lor si a cailor lor, suOrare
torilor seati cheltuialii si na faci niel latean chip, ci tóte ori-ce le va trebui,
166 V. A. URECHIÀ

cu tocmél i cu banY gata art cumpere, iar Elea de plata sí nu se lndrasn6sca

a lua, ca se va pedepsi, urmand insa cu cautatul acest,q slujbo, dup5 obiceiul
dupti oranduiala ce se va fi urmat i in anif trecutT; prin care poruncim
Damn()lor Ispravnicilor ai judetuluI, sa nu ingaduitï pre slujbasI a face urmarl
impotrivg, i saam receh gpp. 1803, Junio 15.
Ponturile de vindare oierituluf pre anul acesta 1805, Ilfartie 1.
Zemle Vlahiscoe.Fiind-c4 slujba oierituld din tart t6ra pro and acesta
cu Mt, . . . vindut cinstituluI i credincios boeruluI .DomnieI mele
Dumn6luI vel Vist. Dumitrasco Racovitg, am dat ac6sta domnésca mistra carte
ea s'ail rgnduit de boerul cumOratoria Tacsildar la sud . . .
spre a chata si a stringe venitul slujbeI acestia, urmand intocniaI ponturilor
ce se cuprind maT jos :
Mitropolia, Episcopiile i tate mangstirile, Dumnélor velitilor been'. si
jupgnesele vaduvo do orT-ce trópt i toti de obsto, sa platésca ()fora de 6ie
haul' 10, si poclonul (1E10 obiceiti pang la 10 pe banI unul, si dela 10 In sus
pe banI 80 de numo, iara cuT. se va face de catre Domnia mea ridicgturg, i se
va tinea in séma suma ridicatureI, (MO pecetluitul DomnieI mole; asisderea
ceI cu. hris6vele DomnieI mele ce se cuprinde de oierit, fac6nduli-se pece-
tluitul Domniel mole, vor scuti suma hris6velor.
Ton.' ceI-l-alt1 locuitorI aitare)", i striliniI ce se vor afla cu. el In térg,
verI-cari, sa plat6sca &fora deplin, de 6ie Po banI 10, si obicinuitul poclon, si
nimenea scutit si nu fie, asemenea i oile suditilor de se atla se46torY prin
satele törcI, sa plalésea olerit doodata ca locuitoriI Ora; tqisdetea si pentru
oile Tutuienilor suditi, cand vor trece in lguntru la local lor, cafe ol vor
avea ma): multe decat se cupriude ravasole de plata oieritultif, sti plat6sca
acole oierit.
Pentru oile ce se cumpra din Ora prin Casab-Basa pentru mine,
cum i pentru cele ce cumpara golopil din Ora pentru Mum-Ba6oa TarigraduluI,
slusbasiI sil urmeze infra acelasI chip, adeca : cate oI se va gasi cump5rato
de plop): pang in (jioa co va incepe a serie, pentru acelea sii nu fie suOrati
gelepiI de plata oTerituluI, ci sii le iae nurnal In scris, ale cjrul caitiu
gelep sunt? de care fachnd catastih curat in co lee anume sunt i subt a
cgruia vatav parlare de griji se atlg, sii triméta Domniel mele acole catastive,
cum si pentru cate oI va cump6ra saitil si gelepiI in arma scrisuluI, fiiind-cg
acolo urm6z5 a fi platite de vin46torl, iargsl sa nu'i supere saitil i gelepii
pang la oranduita lor sumii, darg i pentru acolo sa facä slujbasiI catastih,
precum am slis maI sus, osebit sá trim6ta Domniei mole; iarii pentru caprele
ce string negustorif zalhangiI de taie la zalhanale, °and va giisi cumpkate de
negustorl pentru taiat la zalhanele, pang in gioa co va incepe a serie, pentru
acele s'a nu fie sup6raff negustoriT zalhanagil, ci sg le iae numaT in serie ale
 ISTORIA. ROMiNILOR 167

caruT zaIhanagill sunt, de care Maud iar4sT catastiv curat in ce lee anume
aunt ì supt a cartfia vatav purtare de grija se aft' i cate ? s triméta DomnieT
mele acole catastise.
Sa aiba oranduitT slujbasT si tot ajutorul dela Domnie la Tacsilu banilor,
ca dela Vote oile str6inilor verI cand i verT ale cut se vor alla in Ora Dom-
nieT mole la pasune, s iae oranduitul oTerit pro deplin, far' deosebire, prin
silinta zapciilor judetuluT.
BirsaniT i tutuieniT, ardelenil, suditl nemtestI, ce vor avea vite marT
In téra, ca!, boT, vacT, bivolT, s platéscil vlicaritul strè'inilor ce este obisnuit,
adica : de vita mare, cate banT 33, si de vita mica pre jum5tate, ins4' cu acest
cuvênt de vita mica sa nu supure slujbasiT pentru sugtorT, frtc6nd adecil tunsI
mar!, i sueitoriT vita mica, ci tunsiT i manzatil se socotosc vita
dela care s lao vaarit pe jumatate, adeca doul drept anal, ìanií Cu sug5toriT
64' nu aiba' a face, iara str5inT sa pliitésca totT de vita Me banT 66,
dupit obiceiil.
Toff 15cuitoriT do orT-ce trépta sit aibrt a arta ttite oile lor la boerif
slusbasT faril de a si le tainui, &gel orT earl se va dovedi c5 a amblat a'sT
aseando §i a'sT trtinui oile ca gaud ca sift' pagub6sca Visteria, pe unul ca acela
nu numaT vom da de a's1 plitti t6te oile indoit, ci inch' Il vom si pedepsi
duprt trépta ce va fi, si fies-care parcillab din fies-care sat, srt fie dator a areta
la slu§basT oile sittenilor, lug si pe str5iniT ce se vor afla in préjtna satului,
ca' de se va g;risi vre-un parcalab ca ail sciut oile satenilor §i nu ail indreptat
pro slujbasT, ci tainuit, acel plircalab se va pedepsi.
SlujbasiT sa' aiba a se feri de a nu face vre-o paguba, nedreptate seail
cheltuialit 15cuitorilor ca a le lua cevas pentru hrana lor si a cailor lor fara
de plata, cad orT-care ne vom insciinta ca nu ad urmat dupii porunca Dom-
nieT mole, dupa ce-1 vom pune de va pläti acésta paguba '1 vom i pedepsi ;
poruncim Domnia mea si Dumnélor ispravnicilor si zabitilor judetului, sa datT
tot felul man'a de ajutor slujbasilor, spre a putea Atli* slujba fitra de cusur,
ca sit nu se intêmple sfetirismos, cacT pentru orf-ce paguba se va intómpla
din pricina ne-ajutoruluT Dumn6v6stra, votT fi ri5spunOtorT, cum impotriva, cand
vor fi 15cuitoriT sup5ratl de catre slujbasi ca vre-un fel de nedreptate, ittrasT
vetT fi rbspunTétorT, i saam receh gpd.-1805

Hrisovul de oierit a fi tòmna.

Cate bunatatI se fac dup5 vremI, orI de obste, seail in parte, care caut5 la
vre-un luau subiese, seail la vre-o folosire a ob4teT, nu numaï cil trebue de
a r6manea ca nisce temeiurT neclintite si nestigmutate in vocT, dup5 tot cu.-
vintul dreptiitel, ci Inca sunt si la! Dunine4e1 bine placute si de 6menT stint
laudate, si maT vinos pomenire ve$nica i nemurire numeluT aduc acelora co
Cu caldw:6s4' rivat se silesc de a le sévir§i si do a le arma, aceste and do obste
168 V. A. URECHli

toti ómeniI sunt indatoratI de Dumnedeiasca scriptura. a le s6virsi, Cu cat maI

virtos stapanitoriT, carora dela Dumnedeiasca pronie li se incrediOtze obladuirï
de OA i nor6de, en mult maï mult sunt datorI a se a16th catre supusiI sI, nu
numaI DomnI ea stapanire, ci i prtrinte cu libov, i a rärarsa catre dinsil cat va
fi cu putinta, tot-d'a-una. isr6re de milostivire dintr'aceste ce invrednicit,
urmator find a-tot Ziditorului; drept aceea i Domnia mea pana ne-am luminat
dela parintele luminilor, dela care cob6ra tóta darea cam bona si tot darul col
desèvirsit, dela inceput, de &Ind Dtunnedeiasca buna-vointä ne-a invrednicit a
domni i aceste douil pravoslavnice principaturi, chiamand nurnele sért infra
ajutor, nu am trecut ca vederea nu numaI cite imbunatatirI am cunoscut
putem a-le hrtrazi supusilor nostriI, si le-am pus in lacrare, le-am urmat
le-am pzit, nesocotind intru nimio pagnbele :si grelele cheltuell ale n6stre,
ci Inca cate role am fédut crt curméza spre stricaciune ca pagaba lor, ne am
silit i ne-am nevoit de a le desiMacina ca totul si a le conteni precum sunt
cunoscute in domnescile n6stre hris6ve i porund, ce s'ail dat pentru acolo
pricinI, si mal virtos si de obste se märturisesce si bine proporeduesce.Dintre
care acelea una flind i slujba oierituluï, ce este venit al camarel domnesci,
care din vechime se obipue a se cauta aid in Pra Romandsch thmna petnä
'la luna tut Octombre, fi dela o vreme incdce Domnil ce arc fose dupè" vreml,
silitä fiind de trebuinta, a mute° de a cauta primavéra, la cat catrahrisis ajan-
seso cautatul acestil slusbe dintru acesta, si cate nripasturT i nedreptf se facea
sgracilor locuitorI din pricina cautatulnI primä'véra, vëdêndu-se si Maria sa
parintele nostru intru cea de a doua Domnie a Maria sale, de aceeasI rivna,
iarasI atí fost silit de a muta cautatul cif, a se urma dupä obiceizd vechiú, adeca
t6mna pe la luna Jul Octombre, (-het nu s'a pazit acea hotarire a Maria sale de-
sévirsit, cad in cea dupg ulna la renirea nóstra inteacésta Ora am gasit-o can-
tandu-se iarasI pe vremea prinfivereI, numaI cu pricinä c i la Ora MoldoveY
tot inteac6sta vreme se cauta, i iarasI ca asernenea înc i cu mat multa
catahrisis i apastuirI silracilor locuitorY, cautIndu-se, cacI slujbasiI vierI, dupg
relee lor naravurl, ni5plistuind la scris cu sume ma): marl' decat sunt, fi pri-
mind vite aterpe ad: mi6re ca sunt ca miel in ptintece, altele c ai cede doul
miel,'inert unit dintre eel mal fara suflet slujbasl, ail indrasnit pe alocurea
dupi5 vreml de ali scris i berbeciI i apiT in rindul oilor acelor grdse, caro
aceste netrebnice urmarT ale ion i jaftul: neputandu-le suferi Domnia mea ilia
intr'un chip a-se urma, macar ca mi-se face fi rugaciune prin anafo, a de
obfte a sfiintia lor parintilor arhierel al Ord si a taturor Dumnélor boerilor
nostri, ca se lasain cäutatul slujbeI acestia de a-se arma iarasI t6rnna dup6
vechiul (Mice): al 061; dar Domnia mea, proem la altele, asa si la ac6sta
voind maY. Intìul i mai cu dinadinsul dreptatea i odihna saracilor locuitorI,
deck interesul nostra, pentru acea nu am cautat niel pagaba CamareI ce se
pricinuesce ca micsorarea sumeI tOmnal ci Inca fiind-ca in anal acesta, art
 ISTORIA ROMANILOR 160

apucat de s'a vinclut acéstg slujbg de cu prinigvérl si nu se póte a-se Ind core
si la tóinng alt oierit, plimaind a-se cere oieritul toeing la Octombrie al viito-
ruluY an cu lét 1806. Osebit de pagaba cc mal sus ar,teim, suferim ca bun`ci
priminfuifi payiba analogului ce ear fi clir,lut se lurvn idea cele 6 luni dela
luna lut Aprilie pi ptinei la lgna la Octombrie, nunial i numaY ca se deal-
dricingm i aceste nedreptgtI ce s'al urrnat Ong acum skacilor 16cuitoff., sg
vedem pe supusil nostril precum la cele-l-alte si la aceste, mu1trnii i odih-
niff, se le dgin si pricing ca ac6sta de indemnare i spre mai multg sporire
a dobitcicelor lor, dupë cuiu firesce o rivnim acésta; i printr'acest al nostru
domnesc hrisov hotiirim i poruncim, ca de acum inainte slujba oierituluY, orI
In credintii de va fi, seari de se va vinde, dup6 obiceI, chutatul ei sg fie tónma
iarg nu primgvéra, dupti cum s'a urmat inteacéstg terg din vechime, and
slujbasiI boerI nu pot face vre-o altg ni5pg.stuiro locuitorilor, ci artnézg ca luarea
oierituld numaI pe vitele co sunt viidute si de fatii, pentru cg, este inve-
derat la obste nedroptgtile ce al pricinuit cautatul eI de ca primgvérg, cari
sunt ca total nesuferite omenireI, i niel odata ca nicI un fel de pricinuirI
orI do pagubg, CgingriI domnescI, seati trebuinta de banjo. VisterieI, seag cu
cuvint cIl i la téra Moldova tot primgvéra se cautg, sit nu fie slobodenie a se
maY chata aci inteacéstg tort oieritul de ca primilvérg; pentra caro acéstä ho-
tgrire i obst6sa facere de bine ce am sgvérsit, nu numaY cg pohtim si ruggm
si pro col dIn urma n6strg fraff luminatI Doran', ce se vor invrednici dupg
noY dela Dumnezeiasca bung, vointg, a stripani acestea pravoslavnice tni, de a
so pgzi nestrgmutat si a o intiiri si cu cinstitele Domn6lox hris6ve, i subt
blilstem Dumnedeiesc punem pe col ce va cuteza a o maI str&nuta iarasY ca
vre-un cuvint de pricinuire deArtg", sg-sI aibg a da grel r6spuns inaintea
InfricosataI judecgtI a luI Durnnedeti, pentru t6te acole nedreptAl ce se vor
mal pricinui skacilor de cgtre slujbas, ca unul ce filmsi se face pricing a
color f6utgtI i nöptistuirY, si and de acum inainte, orI din partea biseric6scg de
va fi, seati mirenéscg, orl din ceI-ce stint isaliff la anaforaoa ce ni s'ail filcut
acum, ori diadohiI lor, SeAfi altiY, orl pontru vre un interes al lor inparte, seati
la vre-o provlimg, de se va indupleca si va sfgtui si va primi st isciiléscg spre
mutarea acesteY bune hotrtrirl, unul ca acela, ca un vrgsmas al patrieY sale si
ca un iubitor de Autate, sal aibil inpotrivitor pe Dumnedel, i intru t6te apnea-
tur le si aile salo, el si némul laI procopsalg in vecY se nu vadg ; si poruncim
ca acest hrisov dupö ce so va trece in condica DivanuluY si a VisterieI, sa se
dea apoI in pgstrare la stinta Mitropolie; (kept aceia spre Intemeierea i paza
la chte maY sus so coprinde, Il í intarim cut Masi. credinta n6strg, _loan Con-
stantin Alesandru Ipsilant, Arvd. martorl fiind pre iubitiI Domnií mole fi;
Alesandru, Dumitrasco, Gheorglie, Nicolae i loan Vv4Y, si tot sfatul cinstitilor
credinciosilor boerY velitl al Divanula Domniei mele ; Dumitrasco Chica vol
Duinitrasco lia.oviVi vol Vistier, llanolache Biaucoveanu vol Ban, Gro-
170 V. A. URECHIÀ

gorie Caliarh ve! Postelnic, Stefan Väcgrescu vol Logoftit de Ora de sus, Isaac
RAlet vel Logof6t de t6ra de sus, Barbu Stirbey vel Vornic, Istrate Cretulescu
vol Vornic, Scarlat Slätineanu vol Vornic, al Obstirilor, Constantin Bälticeanu
vel Logof6t de Ora de jos, Gregorio Babeanu vol Logof6t al Obiceiurilor, Antochie
vol Hatman, Costantin Varlaam, vel Vornic al Pofide, Costantin Filipescu vel
Cheer, Ienache Golescu vel Paharic, §erban Grliditeanu vel Stolnic, Costache
vol Comis, loan Caragea vel Medelnicer, Costantin Groceanu vol Shger, MihaI
Perdicari ve! Pitar, Ispravnic i purtator de grije fiind la acésta, Damn610.
Dumitrasco Racovitg. vel Vistier ; si s'a scris hrisovul acesta dela Visteria DomnieI
mole intra al troilea an al DomnieI nóstre, In luna luI Iunie a vel6tuluI 1805
scriindu-se de Costantin Rittescu Loge& de visterie.

17ri8ovul pentru ol'erit a nu plati mönästirile i boeril

Frica luT Dumnede:1 de impreting vi milosirdia, Sind am6ndou6 rgdgcinate
tn inimile stäpanitorilor, bat rgsboiti fórte asupra orI-ce nelnlesnire vor cerca la
s6virsirea facorilor de bine, caro sunt datorY a le hgrazi, vi a le revgrsa catre no-
rodul ce s'ati incredintat dela Dumne4eti a-1 oblädui, ggsesc tóte Inlesnitele mijlóce
la orI-ce bung cugetare vor face, vi fac pro celo mal pelt) a siivirsi ca ces
mal: maro usurintg, aceste aduc cele mal inalto facerI de bine noródelor acelora,
ce se oblitduese de acest fel de stgpanitofl, i loru-sl le sunt pricinuire, nu
numaI inteacest veac do coa mal mare laudg, fgc6ndu-se destivirsitI noroduluI,
ci i (1E11)6 s6vt.rsire nemuritoriti le face numele ca pornenirea acelor fapte bune ;
drept aceea i Domnia mea, din yr.-6sta pruncie, din vremea ce ne-ati slobolit
vr6sta de a putea face chibzuirI, alta mai ea dinadinsul n'am cugetat, decal
cum am putea rád6cina in mima nóstrit maI ca prisosintä acoste dou6, pang
cand Dunmezoiasca pronie ne-ati invrednicit de a si domni, cand i firea ne-ag
silit de a le face tnvederate cu feluri de chipurI la totl supusii nostril, ca41
milostivul Durnne4ert no-ati invrednicit a-I obladui, i cu multrt scumpätate
silindu-ne, nu nurnaI obice:urilor vi privileghiurilor ce al avut fies-care, le-am
pgzit si le-am intemeiat, ci i alte multe le-am hgrazit, i usurinta le-am intocmit
Imbunittat:rI i facerI do bine le-am savarsit, sirguindu-ne a deseadticina orI ce
fel de rele urmilri, jafurl i aptistuirI, ce ail fost r6ti ngrävite intre (Biwa,
care aduc mahnire In inimile gracilor ; precum si aicI inteacéstit de Dunine4eri
pgzitg Ora', cate manggierI am frtcut supusilor nostril, sunt de fatg, Invederat
si de crttre totl mtirturisite. Nu am trecut cu. vederea de a face si la acelea
indreptarea ce s'a cuvenit, Lulea sfintele m6nästirl i met6se, care aunt IticasurI
DurnneleescI, unde se sgvirsese sfintele rue, lipsite de muele ce din vechime
ati avut, i obstea Dumnélor velitilor boerl, carI sunt ocgrmuitor1 a tótá sistema
acesteI iubitóre de Christos stilpanire, de la mare pang la mic, de la o vreme
In cóce lipsitI cu total de privileghiul scuteleI oeritulaI, i pllitind de-a valma
ca obidä vitele ce ail, intocmaI ca si cel prostI, Mel de niel o deosebire, ctirora
 ISTORIA ROMANILOR 171

acestora macar cí mal inainte li se da de la Visterie o patina sumii de banI

cu numite de rädieliturrt de oierit, dar f6rte próst i de nimica, i aceea une-orl
li so da, iar mal de multe orl ca felurl de pricinuirI nu li se da ; jara Domnia
mea dup6 rugäciunea ce ni s'ei fctt prin anaforaoa de ol:03, adhogénd milos-
tivire si la ac6sta, hottirim ptinteacest al nostru hris3v, ea do acum inainte,
Metropolia, Episcopiile, mOntistirile cele marl', metOele lor, i Durnn6lor ve-
litii boerI dela vel Ban si panit la Chicoria de arie, cunt i jupänesele vildave
iarìi pänli la acéstä tr6ptä, s aibí privileghiul scutelil oferitulaT pe Oh) oile
ado va avea fies-care, drepte vite ale salo, precum se urmézti si in tjra Mol tovil,
Mil de a fi sup6ratI cu cea maI patina cerero, forinda-se ìns i mai sus qi§ii
privileghiati, de a nu mesteca oI str6ine täränescI, carI plätesc olerit, in oile
sale si fächdu-le c sant ale lor, sti nu p1ät6scä oleritul pilgabind Camara, caci
unul ca acela dovedindu-se bite° vinä ca acésta, do orl-ce trópt i stare va
fi, nu numaI c i se va tidier' acest privileghill al scutelil oleritulta de nag
va mal avea in tótti viata lul, ci inert osindindu-se, so va pane de va pliiti
oIeritul indoit pe acole vita, ce ca vielenie le-ah scutit, numindtt-le ale ha, si
se va i pedepsi MIT de milostivire, ca un nemultämitor i nectznosc6tor mileI
Domniel mole, si pAgabitorI de dreptul Criniärel notnnescI, i acost hrisov dup6
ce se va trece In condicele DivanuluI si a VisterieI, apoi sä se dea in pils-
trare la sfinta Metropolie, ca s fio sciut i päzit i acest privileghiii ce am
häräzit inteacéstä de Duninet)el piízit térh, si mai sus numitilor; politim
darä si pro col din urma nósträ, fratl luminati DomnI, ce se vor invrednici
dela Durnnetjoiasca bunä vointit dup6 nol a fi stäpiinitoriI acestel tea, sä bine-
voiascii i Dumn6lor a intäri acest privilegitio, co am lfiräzit mal sus numitilor
i ca cinstitele Domniilor sale hrisóve; decl spre intärirea i poza a elite
mal sus se cuprinde, am inairit hrisovul acesta ca îiistiï credinta nested
Iti Constandin Alexandra Ipsilant Voevod, martorI puind pe proa Whip Dom-
nieI mele fiI: Alexandra, Dumitraco, Gheorghe, Nicolae i loan Voevotjl,
tot sfatul cinstitilor i credinciosilor boerI volil aI DivanaluI Domniel mole:
loan Durnitracho Ghica vol Spätar, Dumitrasco Ricoviti vol Vistier, Manolache
Briincoveanu vel Ban, Gregorio Caliarh vel Postelnic, tefan Vilaresca vol
Vornic de t6ra de sus, Barba tirbeI vol Vornic, Istrate Cretuleicu vel Vornic
Scarlat Slätineanu vol Vornic al obAirilor, Constandin Bälaceana vol Vornic,
al obiceiarilor, Antonia V. Holman, Constandin Varlam vel Vornic al politioI,
Constantin Filipescu vel Clucer, loan vol Comis, Enache Goloscu vol Paharnic,
Sorban Geddisteanu vel Stolnic, Costaehe vol Comis, Rada Fiircäsana vol Serdar,
Io3n Caragea vol Medelnicer, Cons'antin Greceanu vol Sieger, Mihai Pertlicari
vol Pitar, Ispravnic i purtiitor de griji fiind la ac6sta Dumn6luI Dumitrasco
Racovitä vol Vistier, i s'aï dat acest hrisov dela Visteria Domniei mele, intra
al treilea an al Domniel astro, in hull luI funk) al létaluI 1805, scriindtt-se
de condicarul Rritescu., Logofét de Divan.
172 V. A. URECHIX

Otaftina.
BoeriT i Ricuitori'l birnicl protesta in contra asedare): de otastina a cate
20 de parale i jumatate do pogon de vie.
Domnitoxul hotaresce :
«In pravilnicésea condica care iaras'l de Miiria sa parintele Domniel: mole
este nomotetisitil, se hotáresce ea otastina sa se platéscii In vin, din 20 de vedre
o vadra, iar nu in banT. Cand dar acésta botriere este pravila pentru totI de
obste, ea acea poruncil ce-o véclum Domina mea, data la jaiba vóstra, nu se
Oto anerisi pravila cea de obste, mal: virtos ea din Inski: jillbile v6stre, atit
cea de Mune, eta i acésta de acum, vedem ca tnsi-v5 miirturisitT, eli, atat
inaintea acelei poruncI, cat si de la acea poruncil incdce, dares otastineI atT.
cut-o ca vin, iar n cu bani, cum putetI dar acum preste atila suma, de ani' sa
strárnutayi: urmarea aceea a clara otistina in vin ? ci trebuo ca si de acum
inte asemenea s urmat):).-1804 Februarie 24.
Cod. LII, fila 37.

Notili sate din plasa Ramien do sus, judeVil R.-Sarat, s'aii jaluit pentru
incarcatura ce li s'a fäcut la plata de vinäriciii.
Hotarirei DomnitoruItti:
Dumnéta vel Vistier, la ceea-ce die ca ail niai dat DomnieT mole jaibi
pentru acestea i n'al atlat niel o dreptate, minciuna areata, cri Domnia mea
acum intaia data este ea, veden' jaiba dela aceste sate ca arkilrile ce fac. DeeI
poruncim sä cercetezi Dumnéta co doved1 al 11 acesto cate jilluiesc i pentru
tac, sa fuel arátare Domniei mole, cti intr6ga pliroforiei.-1804, Februarie 26.
Cod. XXXVII, fila 54.

Dijmaritul §i Vinäriciul extraorclinar dela privileghiqi.

Se inflintéza o cascl specialii de boeri, in care se va Nférsa acest
vena, ca sä servéscd la plata datoriilor te'rei i a o§tirilor turcescr.
Pitac prin care se imputernicesc patru hoerX velitl, a tinea socotéla banilor
ce se vor stringe din dijmrtrit fi vineirieiä ce di plätit privelighiatil,
16 Constantin Alexaniru Ipsilant roevod.
Fiind-cit col noI ecstraordinurion dijmarit i vinäricil co prin socotiála
do obste s'Iza scos astimp, de a plati adeca i privileghiatif de obste, este numaï
numai pentru greutatea datoriel ce all riámas Ora dat6re din trecuta resvra-
tire, si pentra multele i grelele cheltneli curgaiire ce sunt, a caror venitur):
din numitele slujbe trobuesc bine economisite de a so pláti adicá da-
toria Orel, si a se r&punde í cheltuelile co sunt ; pentru aceeo dar deosebim
 ISTORIA RoMANiLOit 173

dela Visteria Domnil mole venitul dijmäritulul si al vingriciuld dela privi-

leghiatI i facem deosebita Casi, la care oranduim pe Dumn6v6strä cinstitilor
credincioOlor boerilor DomnieI mele, Durnnéta vol Postolnice Mavromrdate,
Dumnéta biv vol Vistier, Costache Ghica, Durnnéta Vornice de tara de sus
Golescule i Dumnéta biv vol Lega& Giegorie BrAncovene ; pentru care po-
runcim Dunm6v6strä maI sus numitilor boerI, ca s luati asupra Durnné-
v6stril ingrijirea i marea aminte pentru buna Ldiichisis a numitelor slujbe,
stringónd la acéstä casa tot venitul dijmritalui i a vinäriciuluI privileghia-
tilor, de care A' tinet1 socot61 i sä avetI i ingrijirea ca din venitul acestor
slujbe sä se dea, prin scirea i porunca DomnieI mele, in plata datoriilor
cheltuelilor co wat ; si fiind-ch pana a se strInge si a veni la acéstil casa
banil numitelor slujba maI este zabavii, adunandu-se mai ca Intarliere, i tre-
buinta fiind mare si grabnicii, urinézil de a se face acum imprumutilrI do ball' si a
se pläti dobandä' cate 4ece la pungil ; pelara aceea dar Duinnévósträ sil crtpuitI
de a rildica cu imprumutare aeum banil ce trebue, cu acéstil oranduialii insil, ca din
venitul co se va stringe al dijmäritului si al vinäricialuI privileghiatior, filfa]:
datoriile imprumutärilor nou°, ce se va face acum, sil se pliltéscii, i apol sil se
dee in colo-l-alto datoriI trecute ; (lea ca la o tróbil obst6scrt folosit6re de usurarea
greuth'tilor féreI, sí aveti Dumn6v6stril ca osärdie tart ingrijirea acesteI trebi,
spre ;mina urmare si Avarsire, tiind socotal de banii ce se va strInge i unde
s'ail dat si economisind plata datoriel Oral si r6spunderea cheltuelilor; pentru
care poruncim Domnia mea si Dumitale cinstite si credincios boierule
DomnieI mole vel Vistier, ca orI-ce trebuintil vor avea Dumn6lor oranduitiI
boorI al acesteI Case, de cartI i poruncI seati Mumbasiri pentru buna diichisis
a numitelor slujbe si a stringeriI veniturilor, s dai Dumn6ta tot domnescul
nostru ajutor dela Visterie, tolico pisah gpd.-1803, lunie 91.
Cod. XXXXIX, fila 09.

Carte de slujba dijmaritului.

Zemle Vlahiscoe. Dat-am domnésca nósträ carte, . . . carel° pro anal
acesta 16t 1803, ail cump6rat dela Cochil"-vechi slujba dijnirtrituluT dela sud
s. aibA dar volnicie printr'ac6stä carte a Domniet mole, a orandui
slujbasl, su cante slujba acésta la numitul judo, dup° coprinderea poruncilor
co maI jos se areat4 :
Mitropolia, cate trole Episcopiile, m6dástirile cele mar): i metosele lor
cele seiute, dijmarit sä nu plutésca, dupel vechiul obiceitl.
Dumnélor booriT, cum i jupanesele vëduve, ce le-ati stiltut boeriI Dum-
n6lor In boorif cu caftane, i fecioriI de boerf ce sunt sciutI, ianuíi s nu
tésert dijrnärit, precum a fost obiceill din vechirne.
Neamurile i scutelniciI i maziliI i altiI, ce ati ciirt1 dorunescI, sä' li so
pilzésca privilegbiul ce nil, insii cele ce vor fi inoite de Domnia mea
174 V. A. URECHIÀ

TotT ceT-1-a1tI ce vor avea stupl i ritniltorT, sil aibá a-0 pIrtti dijrnäritul
la oranduitiT slujbasI, dupe obiceiti, do taii lira (sic) Po banI trel-spre-deco nouT,
si poelon de nume, adoel col ce va avea dela dece lire in sus, orT cat de mulff,
sii pliitésert cate banT treT-spre-dece i poclonul Po banT opt-decT, iar care va
avea cate deco numaT, sil pliltéseä cate banY patru-spre-deee si nu alt poclon,
iar slujbasiT s aibi a cilata slujba, ca cereiltura ca tot, plat la Septembrie 10.
Col ce scutese dijmaritul, fúrte sil se feréscrt do a nu amesteca stupiT
i rimátofiT, do al acelor ce pliitosc dijinárit, in bucatele lor, ca gand ea sit pii-
gubéseil slujbm, cii apoI uniT ca acoja dovedindu-so, nu puma): ell pro acole lire
ce so vor dovedi aseanse, va pliti dijmniirit indoit, ci Inca si pre ale luT drepte
bucate ce va avea, dijinárit dupe obiceiä itt risMd cli téra, i li se vor
strica de tot privileghiurile scateleT.
G. BueriT ceT ce scatesc dijrniirit pro drepte buettele co vor avea de ta-
maslae, de dijrnärit srt nu so supere, iar pontru cele ce vor avea cainperate de
negatiitorie, pro acelea s plitóscii dijmärit dupe obiceiii.
Top eel ce veil avea stupi rliurttorT, si avetT a ve areta bucatele
yeah.° la oranduitiI slajbast, eiteT ori care 10 va dosi bucatele sale, dovediodu-se-
va pláti dijinärital Indort.
Poranchn Dotnnia Inca si voile slujbasilor co vott ambla ca ac6strt
slujbA, pentru mancarea v6stri i a cailor vo-stri, superare seati cheltuialrt
torilor si nu facetT, ci tate orI co va trebui, ca tocinélii i ca banT gata srt
luatT, iar Era' de plan,* sil nu ve indrasnitT a lua, si la túte, dupe cum se co-
prink) maT sus, A' fitT urinittorI, eil orT-care se va cuteza a lua mal malt peste
porunca DomnieI mele, seti va face superare seati cheltuialä lecuitorilor, unil
ca aceia dovedindu-se, nu nantaI crt °eel-ce va ilia va pliiti indoit, ci inert se
va si pedepsi. Prin caro porunciin Dornnia moa Damn()lor ispravnicilor aT ju-
detuluT, sit na iae peste aceste poruncT de maT sus aretate, cii veff fi respandetorT, ci
dupe acoste porancl ve poruncim ca i Dumnéviístirt sil le daÇi tot ajutorul col
cuviineios, ea la o slujbi co este a VisterieT donmeseT, i saarn recoil gpd.-1803,
Iunie 15.

Talinleirea linOriltesculul hatihumaium, ce s'a dat la sfbrsital lane); lul

h velét 1218, pentru dijmnitrit i viniiricil, dela privileghiap, ca
numaT pre acest an cu lét 1803, si plätbscil, Mill de a se null' urma altrt datii,
care dupe ce s'a citit fatil in Divan, s'a dat in pristrare la sftnta Mitropolie
Iulie 19.

Alesulo dintre DoinniT din neamul Mosiol, Indatil ce veT primi acéstrt proa
Inaltrt imperátésca n6strä porancrt, sil-tI fie canoscut, ert din cele panä acum
trimese de &Are tine, serse cutre proa malta nóstrá Púrtrt, s'a cunoscut cum
crt din pricina treculelor ri8vriltir i ariniatirelor inC6mplárI, ajtmend s'una
 ISTORtA ROMINILOR

ce este datóre téra Ruman6sca. a se r6spunde la douk' sute de pungt de banI,

Oto si mal mult, si pentru urmatórele de multe felurI cheltuelI, ajungênd starea
fére'l la o ticalása schimbare, maI vIrtos ca din pricina mai sus numiteI datorii,
cea mai atare suma s'a ridicat ca grelo dobéndl, care si curgénd spre sporirea
tical6sei Raja, dintr'aceste nesuferite cheltuelI en total pagubindu-se si din pre-
lungirea greutatilor, ajungand ca totiI la ce a desavérsita neputintil, ca totul
vor slrtbi la Aspunderea mal sus numitelor datorii, i cum ca dinteacùsta
inteadev6r se va prelungi r6spunderea datoriei niirel, i cand nu se va gasi
mijloc nentru aceste urrnatóre, fruí Indoiala, Incet, incet, ac6sta datorie so va
mal adaoga si se va mal' spori ; pontru caro si fackndu-sec uviinci6sa chibzuire
de catre rivnitoril patrieI, boeriI divanitI, cari ca t6te ca pentru maI Inlesnirea
r6spunderil numitelor datoriI, mai Inainte pana a se inmulti, s'art fost socotit
ca s'a se Intocm6scil o deosebitil dajdie de obste, a se da do tal Raiaoa cate
talen l 3, senil 5, dup6 analogonul puteriI fiel caruia. Dar pentru acea desavèrsit
cuuoscutrt ticalosie i slábiciune a s6racelor raiele, cu neputinta a fost a intra
In lucrare mijlocul de mal sus socotit, i iarag de alta parte fijad ctmoscut,
ca dup6 urmatóre greutati Intealt mijloc, nu in sférsit r6spunderea a mal-
telor acestor datoril, necontenit ingrijind ca s'a se chibzuiascil un alt mijloc mal
Indemanat, spre Inlesnirea acestui lucra greti, ca sfat do obste, s'a gasa ca
cale, ca din pana5nteniI t6reI, ce sunt din vechime miluiti subt umbrirea prea
puterniceI n6stre imp6ratiI, ea no-dare de orI-ce fel de dajdii, atat
si EpiscopiI, cat i cel-l-altI boerI, i ca un euvint i tóte mönástirile ce cu
nume de mili sunt nodajnice, catI adecrt sunt slobodI de dajdie, sil dee Inteacest
urmator an dijmarit i vinariciti, Misa dijmaritul sa se r6spunda de catre totI
dup5 mijlocul ce din vechime s'a obicInuit, iar vinariciul sil se r6spun4a fusa
de catre 16cuitorl dup6 vechial obiceiá, adeca cate ciad banI do vadea', iar de
catre Mitropolit, episcopI, boon i mi-ina'stirl, i totl cei-l-altI dajnicI, cate nona
banI do vadril, si pentra ca sil lipsésert asupririle i nedreptiitile ce pot sa se
Intémple la strIngerea acestor maI sus numite alciltuite dajdil, srt se unneze
cu luare aminte capetele si ponturile ce pentru acésta se vor Intocmi dola
Visterie; pentru care, ca sa nu se maI céra in vre-un fel de chip, niel de Quin
vre-odata de acuna Inainte, acésta de acum dare ce s'a chibzuit spre ajutorul
Ora, ca cuvInt ca s'a mal urrnat acésta i alti data, ti-a facut arbtare numitiI
boeri, cer6nd de obste ella nafora prin rugaciunI, ea s'a se Intocm6sca ac6sta ea
intárire din parte-ti, prin donmescul t6á hrisov, coprindkor i ca cele de catre vol
obicInuite bisericescl afurisenil, si mal 'artes ca sa nu se mal* c6fa aceste numite
dela cel slob,odi i nesapusI la dajdie, sa se dee si InaltA n6stra poruncil impodo-
bita cu sfintal hatihurnaium intaritor, acestor alcatuite pentru numita nedajnicI ;
catre acésta si din cele ce seria, s'a cunoseut cil datoria ce este sa r6spunda
t6ra mirla i cele-l-alto datoril ce s'ara mal adunat, purtilt6re ca grelo dobóndI,
ca sil se r6spunda i 1'1 se economis6sca urmatórele cheltuelI ala t6reI, peste
176 V. A. URRCHIÀ

putintä fiind ca sä se Intocnu5seä lucra 1ntr'alt chip, cu Ott) ea' din cele maI
sus de obste chibzuite duíjdii, nth' suma cea adunatä, cum este eunoscut, de-abia
se adunä la nouä sute de pungI de banI, si nu maI multä, dar fiind-cii este
ntidejde ca ac6stil sum ä a se maI usura nutnitele datoril, si din cele-l-alte urmät6re
veniturI, care cu ajutorul lui Dumnedeil, este sit se Aspundil maI inainte de
datoril, va lua sférsit i acésta. Asupra citruia i se cere ea sil se Ma caviin-
ci6sa prea Inalta n6stril rnusaadea, la rugäciunea numitilor boerI; canoscut fie
cit acéstä artitatil credinci6s4' rivng, ant din partea ta, ettt si din partea nu-
mitilor boeff, s'a primit de bural si läudatil la prea Inältata mea putero; decI,
precum seriti, dm ì imOrilt6sca nóstril voie, ca sit se iae Inteacest curgaor
an, spre ajutorul Ord, dela ea' maI sus nedajnicI, numita dare de dijmärit
ftiril, de a se socoti ac6sta de aeum inainte, ca pi1d urmatil si alte
cliitI; asupra ettruia s'a dat de mull acéstä trimisä a nósträ proa Inaln poruneä,
impodobitä ca sfintul nostru ttup5rätese hatihumaium, care intelegênd-o dupä
intelepciuuea ta, c dupä cum s'a gilsit ca cale si s'a hotärtt ca chibzuire de
obste, ea sil se re'spunerá inteacest urmiltor an, numita dare de atre totl ne-
dajnicil, adeeä Mitropolit, episcopI, mniistirT, boerI i totI spre aju-
tomi numiteI datoriX, s'a dat proa Malta mea vole, de urmare, ca sä se iao
numaI inteacest curgaor an numita dare, färä a maI socoti altä clan' drept
pildä mal' dinainte urman, st tirmezI dupe' rnijlocul ce s'a vis, puind tea cu-
viinci6s4 silinta, spre s6vérsirea acesteI trebuinte, dupil vrednicia i credinta tal
ingrijind i mängaind pro 16cuitoriI raiele pentru r6sutlarea i odihna lor; asa
dar urmézsg dupé cum printr'acest prea Inältatul nostru Impilrätesc hatihumaituu
ti se poruncesee, feriada-te de orI-ce impotrivirI dela cate-ti poruncim».
BoeriI ail primit asa dar acésta dup6 ce biserica ail afurisit ca ea s:1, nu
so ropete la alti anI, i ati cerut s se scátil i hatihumaium ajator, dar pro
viitor sil nu se iae drept pildit (precedent).
Cod. XLIX. fila 108.

I@ Constantin Alexandru Ipsilant Voevod.

Dumnév6stril ispravnicilor ot sud Buzë'ú, vetI vedea aiétarea ce ne face
printeacéstä anafora, DumnéltA vol Vornic Barba VAarescu, pentru care si
poruncim, ea cätI dintre acel ce nu vor avea privileghiurI de scutéla
sti-I apace vinaricoril dajnicilor a le lua vinäriciul deplin pre drepte
vinurile lor, i Dumnèvdstrii, sit le facetI ajutor de a-VI putea hie via-
riciul. 1804, Martie 24.
Cod. L, fila 35,

Prea ináltate Dòmne,

CumOrátoriI vintriciului Oränesc dela sud Buz66, ail jilluit MilrieI tale,
cit nisee obraze, prin osebitii f6Ie ar'étatil, ati plätit vinuíriciul ca priviIeghiatT,
 ISTORIA ROMINILOR 177

filetInd inselaciune a rlimânea si la aniI viitorI scutitt ca caro si Minador

s'ail pggubit, cerênd dreptate i Implinire; prin a cilrora jaibil ni so poruncesce,
ca sii-I caut la catastihul do vingriciti, de ati pliitit privileghiatil Inteacel judet,
si vgdéld de suut acel privileghiatl seaii nu, sg faca' InitiltimeT tale arkare
in scris. Fie sciut MgrieT tale, eh' acoja cu adev6rat ail piala intre privileghiatt
arta tI fiind si in catastilml ce am dat la Casa acestuI husmet, i pricina de
ail plgtit, este, cii acolo la judet aflandu-mli, pentru tila dinteacestia filcènd
davagiallic jilluitoriI vingricert i-am chiiimat de fatil i intrebAndu-T ande le
sunt privileghiurile de seutélg ? mi-art dat rtispuns hotilet, eh' nicI-odath vingriciil
n'ail pliitit, drindu-ml si acel fel de cavint, cit de se vor os'andi la vre-o ju-
decatil, vingriceriT ea tiftrant se multgmesc de a plgti de douil ort adecg
ca privileghiatT, precum '1-ati platit si ca ttiranT.; achstg pricing ail fost do
ati plittit In réndul ; actun riárnftne hotrtrtrea IngltimeT tale, ea
sit li se cauto privileghiatilor boeril ispravnicT ai judetulut de vor fi aviind
vre-un hrisov, i dupg Insciintarea ce va face, sil se dee isbrilliire precum va
socoti proa malta intelepciune «MgrieI tale, iar anil Milriel tale fie dela Dum-
negeti nniltT i fericitT. 1804, Martie 19.
Barbu Vctre8cu vel Vornic.

Ponturile vi; griciului pre anul aceda 1804, Auust 30.

Constantin Alexandru Ipsilant Voevod i gospodar.
Fiind-cil pro anal acesta cut lét 184 . . . a cumpiftrat vingriciul domnesc
col obisnuit dela sud . . s'a dat darg dela Dorunia mea aceste ponturI la
maulle numitula boer cumpgrgtor, ca care sil aibil a orändui slujbasI in tau
popórele acestui judet, sii caute venitul slujbel, ca armare dupg ponturile co
so coprind maI jos, care tacit din anal trece prin chibzuire do obge s'a tu-
tocmit §i s'a intilrit de eitre Domnia mea, cu hottirtre, ca sit lipséscrt adieg
total acel din trecutiT anl catahrisis, si nu numai acea incgraturg la Oca, dad,
ca nume de obiceil sit nu sg mal facg, ci niel alto nedroptritt nilpìlstuirt In
pagaba lücuitorilor, intru nimio maI mult poste dreptul Visteriet adicil sil
nu se faert.
Mitropolia, &cite trole episcopille, nuIngstirile cele marI en mettjcele 101'1
Dumnblor volitiT boerI, al doilea si al treilea, pana la boeria con trua de pro
tirilla' ce se face co. Caftan, si fecioril de boert i jupilnesele vëduve, co vor fi
stiant biirbatiI lor, pang la ces maT de pro urmil boerie cu Caftan, vingriciii
sil nu pliitéscri, precum i némurile si boerirnea i rnazilil, i altiI co ail hristive
crirtI innoite de Domnia mea, iargsT vingriciii sit nu pliltésert.
TotI cel-l-altI de obstie, sg plia6seg la oriinduitiT slujbasT vingricig
drept cate cincT bata de vadril fitrit altil inertrcilturg.
M5nrtstirile §1. bisericele cate aii hriselve i cartI domnesei Innoite de
Rotradmilor d. V. A. Ureshi4. 82COLUL XIX.- XI.- 12.
178 V. A. URECHIÀ

Domnia mea, Nail cate se vor inoi, sit aibh lua muele deplin urmindu-se
duph coprinderea hrisóvelor ai a artilor ce ail, care sit aibh ale arta la
vinhricerI.
4) TotI ce sunt subt privileghiurl de a scuti vinìlriciìl, ferte sh se ferésch a
nu cere sh se seutésch vinitriciti euiva, din eel' ce pltiltesc vinilriciil, pentru
a off carel s'ar alla intro faptii ca acésta, i se va lua privileghiul dela minh,
cum ai col ce ca meateaug ca acesta va imbla a scud vinul, dovedindu-se de
boeriI vinìlricerï, sil se zipuce sil plhtbsch vinitriciil indoit.
5) MesurhOrea FA se fach dréptil ca cotul inferat, ce s'a dat slujbaailor
dela Visteria DomnieI mele, care mesurrttere Sil se fach duph ce ferbo
iar nu mal inainte, i sil nu se strimbe cotul nieT trite° parte niel intealta,
ci sh se pue drept in vas, cum i la lung, Uga ce este a farit din fund sh nu
pue in mesurAtere, ci sil mesere lungul numaI din fund piing in fund, lipsind
cum am Jis mal sus acea inchrcriturit la ¡Jew dotte a nu se mat face
niel Math.
6) Rhvaaele de plath, ce se dart la mina color co plittesc vinlIriciìl, sh se
fach ca desluaire, adech sh se serie inteinsul aaa : atitia banI a dat catare
vinhriciti, pe atitea vedere, inteatite vase, earl' fac talen l atita, ai iarili ase-
menea rilva slI pue in fundul fie-citruia vas en suma vedrelor ce a fost
inteinsul, i Cu suma banilor ce a platit ai ca numele stitpinulul vinuluI,
lipésch in fundul vasuluI spre a fi sciut, pentru care aceste doue revaae sti nu
iae vinariceriI nicl o para, sh se dee ai la mina schunaauluI din fie-care popor
f6Ie iscillitit de insuaI Taxildarul, in care bile sil arete pe toff poporanil dintru
cest popor, fe-care chte vase ail avut, ai in tot vasul cite Tedre ail fost i ctiff
bad i s'a Meat pe suma vedrelor ce ah pliltit, care Me nimenea sil nu fie
volnic a o lua dela misina slujbaauluI, ci sil stee la densul, avend datorie sil
Pitstreze scitunaaul pink cand din porunca Domnesch i se va face, ca sit o
arete la vreme de trebuintil.
7) nicendu-se mesurAtere vi platindu-se vinlIriciul, indatä sä dee slobo-
denie sluabaaul ridica vasele nepoprit, fhrit a cere vre-un havaet, ca pricinit
did' 1-a slobodit maI inainte decht hlta, dupe cum se nAritvise de la o vreme
!fleece, deck pentra rilvaaul ce-I va da de slobodenie chtre scriunaa sh iae
riceriI numai doue parale.
8). La scaunele de carne menhstirescI i boerescI ai cele ce sunt scutite
ca thrtI domnescl, Sil nu aibil niel un fel de amestec tacsildarul i slujbaviI a le
face 're o cerero ca nume de havaet.
9) PriOnile i judecittile ce 80 vor intêmpla intre pogonarlY popúrolor
deba acel judet, sh se caute do boerul tacsildar, insit feriada-se de a globi seall
jafui ',pre cine-va, fInI llama): sit le caute drepthtile inteadever, iar slujbaail
sI nu se indritsn6sch fruit de acirea vi porunca tacsildardul de a face cevaa, cum
nicl. ispravnicii sil nu se amestece la judeciitile pogonarilor, lar cand Tacsildarul
 ISTORIA ROMiNILOR 170

slusbasii vor face napastuirT si jafurt atuncT datorY. sa fie ispravniciT a da

seire DomniI mole.
Pentra máncarea slujbasilor i pentru brana cailor lor, off-ce le va
trebui s campero eu banT, Era a nu se supra cinevas macar ca cat de Min.
Paralele de crania sa nu srt iae, farä nutual paralele ravasuluT de
slobotienia butilor, cum s'a6 ois la punctul al §6ptelea.
La pop6rele co sunt cu total nAnastirescI, sa nu Earl vinariceriI intru
nimio a face, fail numaT de orandititil mänästirescl sa se ings6re ca cotul
domnese, dat dela Visteria Domnief mole, s serie si s1 iae banl, urmand
intocmaI dupii aceste ponturt a nu näpästui si a incarca pe nimenea macar
ca o vadra, cacT ca nisce nemaltarnitorl miel domnescT, fdrte strasnic se vor
pedepsi ; iar la pop6rele care an vinariceff domnescI si mnilstirle, di amble
6meniI milnastirescI eu vinariceriI domnescI impreuna, s serie (NO obiceiii,
partea de bani a mdnastirel, sa o iae ni6na'stirile pe deplin, farä a pre-
tenderisi vinariceriT, nicT qeciniala, niel cbeltuiala pentru eI.
Dupg aceste maI sus numite ponturT, aU s urmeze TacslidariI si slusbasiI
la ciiutarea acesteI slujbe, iar care va urma impotrivä la eel maI putin hicru,
vie omul act:4a ce va fi supbrat, sI dee ¡Obit DomnieT mole, i dovedindu-se
vinovat, acel tacsildar seail slujbasiI, nu numaT sä platésca indoit, el sil se si
pedepsésea.
Pentru care strasnic se poruncesce de catre Doninia mea TaxildaruluI
dela numitul judet, sil caute sal fie urmator intocinaT maI sus numitelor ponturt
atat Insusl, cat si slujbasi lul, ce'i va randui prin plasl, carora sri le citésdi
lor aceste ponturt ca sil le mug si sii le inteléga'. spre a nu cuteza a incarca
la másuratóre cát de putin pe einevast, orI a ambla ca alt-fel de cot, seati ca
coturi vechi din anil trecatI, oil a face verl-ce nedreptate vre-untaa ca vre-un
fol de mestesug, orT nescare-va cheltitelI 16cuitorilor pentru conace faril de
platil, ci cu totul sa se ferésea de acel catahrisis ce se arma maI nainte in
tróba vinariciulat cad hotarire avem nesehimbata : pe unul ca acela de orl- e
tréptil va fi, nu numaT sa-1 punera a int6roe indoit, ci sa-1 si pedepsim strasnic.
tolico pisah, gp- d. 1804, August 30.
Cod. XXXVII, fila 249.

Arzul ecitre IrapWifie de dymárit i vináriciul privileghiatilor i de asidoeie

Noi credineidsele slue ale pea puterniceT Impärätil (a ciireI stapanire fie
vesnica i nebiruita). Mitropolitul, Episcopil, arhimandritil, egumeniT, boeril si de
obste raelile 061 RomanescI, cu. WO' plecachinea i supunerea indraznini
araiim la proa Inaltul Prag al prea puternicr ImpäratiT, cl maI nainte chib-
zuindu-ne ca prea Inaltul nostril Domn, ca sil gä'sim mijlocul räspunderir datorier
pentru care era silit Maria sa de cutre felurr de inprumureirt i maI
virtos peutru räspunderea datorieI Impäratescii Mirit
180 V. k. URECHIÀ

Dupg ce In multo chipnrI si In multe qile cu felurite de cercgrI, ne-am

strgduit la acéstä pricing ca s afigm si sil ggsim vre-un mijloc analogon a
acesteX trebuinte, in cele de pe urmg am dat carar, ca dijingritul i vingriciul
Intr'acest namaï curgätor an, sil plgtéscil to de obste dela Octombre pang la
Marti°, de ìmpreun M6niistirile i ceI-1-altI privileghiatI i dandu.-se acest carar
ca sfat i ca socot6126 de obste, am facia anafora obstéscrt &litre Maria sa Domani
nostru, ruggndu-ne ca srt se intrir6scil si prin sfinta vrednicg de inchinilciune
porunai, de a fi numai Math' act'mta,§i dupil obstésca nósträ rugiciune, bine-voind
si pro puternica Irnprìítie, no-ati miluit la acéstil cerero ca hiirgzirea sfintului
vrednic de inchinticiune Hatiserif, care si citindu-se de fatä In Divan, ne-am
bucurat toff fgcénd de obste inchiniciune pentru proa malta i pentru prea
puternica Impniiie. VI...6nd dar acum 111gria sa Domnul nostru, dupg firbsca'I
milostivire i bungtate i iubirea de 6menI, care ad af6tat i areatil cutre noI,
tieiiloi supusI, din ceasul banal venireI 111rtrieI sale, ca sil se publiculascri si
asidosia ca care intr'un an au miluit t6ra proa puternica Impärgtie, pentru ca
sil citnósci i sg simtil ticuulósa Raja rnila proa puternicieI sale, care din nemir-
ginita milostivire ail rev6rsat asupra acestei mult pittimait ërT pentru at-am
greutilt1 ce ail cercat in curgere de 10 ani, §i hotgrInd Mitria sa ca negresit
si se vest6asci Mtna acéstil curg6tóre lung, cii tóte cit pgua acu.ni nu stint sciute
de este ca pntintil ca dintru acest chibzuit mijloc de darea
inplin6sci datoria rel, (cicI Ong act= -venitul ce s'ail ales din
dijingrit fiind proa putin, fémane nutuaI al vingriciuluI, care si acola este nesciut
inca). Ne-am adunat totT la un lee si am filcut chibzuire prin scumpg come-
tare pentru trebuinciósele cheltuell ce urinézg negresit sit se faca In t(Stä cur-
gerea acestuI an al asidosieI, numaI ca darea lefilor optirilor atat celor vechi
ale pamentului, at pi la cele anume de curend strinse pentru paza hotarelor
are pi ale boerilor divaniØ, i a celor ce se aflä in slujba Visterid f i a Di-
vanului, i ale ispravnicilor judetelor, judecittorilor si a zabitilor din Vet tbra,
care slujind poste tot anal, numaI ac6stil 16fii all a dobändi i frail a mal adäoga
nicI un ban mgcar pentru cele din Cite dilele cheltuell ale Visterie1, ci
acestea fiind prea trobuincióse, rämttne ale economisi Mitria sa .Domuul nostru
dupil cum Dumnezeil '1 va lamina, care aceste lefl a unuI an sä aducä taler1
1.088.596, acestia numaX á ne este negeesit trebuincióse pentru aceI co slujesc
analoghistinclu-se pro Liude, cade-se sit dele fie- te-care Liude inteun an Me
talerI 36 banI 36, rämäind slubodi s6raciX do ImOritescul Haraciuí, i de
(Virile pe fie-care lung ale VidinaluI (ale Vidiiulur) ì de Ole sumele i aju-
tórele ce dideail In aniI trecutI pe tot anal, afarrt de zaherele, täinaturT i alte
asemenea, co si acestea se da de ciltre sgracii läcuitori, si nu li so Oran, care sil
rnaI aduna mal alto athtea, ac6sti puting dare numaX pentru lefi av6nd
o iispundi 16cuitoriX in diastimil de un an al asidosieI, suntan' Vino Inefedin tatt
cri se vor multilmi si se vor infingAia cu. Loth, ridic^ind mall): rug ittire &are
 ISTORIA ROMANILOR 181

Dumnelea pentru vecinica stare a proa puternicoI Imprniittf i indelunga viata

si Anatate ale bine-voitorilor nostri stapanI, de nu ni so va intèmpla vre-o
nenadajduita Intèmplare din vre-o nä'valire a fadtorilor de role In Ora, na-
dajduim la nemarginita milli a bine-voitorilor nostri stapanI, ca ea cea de obste
spre toff milosirdie i mangaere i inteléptil obladuire a Maria sale Donmulta
nostru, care din ceasul buriel-venirY a Marieï sale am cunoscut pana, acum, sa
ne mangaem totI de obste si s ne bucurain ca nisce slue mu1tamit6re, pazind
totdeauna ca t6o, credinta, ravna si supunerea, sadacatul col caq.ut catre fad.-
t6rea n6stril de bine proa putarnica Impb"ratie. _Asa dar fierbinte ne rugrun
mileY proa puterniceI ImpërtitiI ca in curgere a acestuI an, sci Mate slfracil
lúcuitori slobo;l1 de biruri: prin mila asidosiet fi nesupërati subt umbrirea
ocrotirea nemarginiteT milostivirI a prea puterniceI Impöratil, spre a putea simti
desavérsit mila ce s'a revarsat catre ne rugarn iarasI ca plecacittne
acésta adica : si se milostivéscrt proa puternica Imp'ératie asupra acestor tied*"
s'éracI, spre a se popri necontenitele trocen l prin téra ale str6inilor fara de
memuriet, caro dup6 ce sunt sup6rat6re fiind-ca primesc prapadenia menzilu-
rilor, ce se tin cu marl cheltuell, praprtdind satele, supkandu-se ticalosiI
toll do catre acestf tredtorI ca hrapire de zaherele, i vitele lor, atingèndu-se
si de cinstea lor, earl acestf tredtorI i avénd memuriet i neavand, tree tot].
prin Ora ca sa-si faca voile si poftele lor, din care pricinrt se prapadesce
prunantul i rócuitoril, i nid menzilurile rmàn, niel: satele ; drept aceea fier-
binte no 'rugam, ca sil se faca Indreptare si acestel: greutatI, dandu-se strajnice
peruncI pentru acbsta si va cun6sce mare milostivire ticrtlosil raele i éra, cand
va lipsi i acésta catahrisis pe langa cele-l-alto, cad gasindu-si odilina lor, vor
simti muele proa puterniceI ImprìliI, rugandu-se napristan luI Dumnezeti
pentru vednica stare h proa puterniceI ImpëratiI i Indelunga viata si gnatate
a voitorilor nostri de bine stapanT si iarasI cum va fi proa malta porunca.
1803, August 10.
Cod. XLVII, fila 151.

Ponturile de vinariciul prioileghiatilor.-1803 August 25.

I66 Constantin Alexandra Ipsilante Voevod gospodar Zemle Plahiscoe.
Fiind-ca In acest an ca Mt 1803, pentrn greutatea datorie ca care ulna
Ora insiircinata din trecuta fe'svratire ce a fost, Sfintia ion PrtrintiI arhierd
cu Dumnélor cinstitY i credinciosI boerI Domniel rnele, cu socot6la de obste
ail gasit cu cale a ajuta téra i cut din privilegbiul Durnnélor, spre a plati
adeca estimp i mönastirile, i boeriI, némurile si maziliI i totI privileghiatiI
de obste, cum si eel en cart): de scutéla vinariciulul, cate banI 9 de vadril,
ca acéstrt hotartre Insa, ca numaY Inteacest tiinp s'a' se urmeze acésta, iar In
altI anI sit D.1.1 maI fie privileghiatiI supkaff, si pentru ca sa nu se ma. facil
182 V. A. URECHIA

de catre s/ujbaeiI vinaricerY, orY ceI oranduitY ca vinariciul privileghiatilor, orY

eel oranduiff eu vinariciul dajnicilor, acel din trecutiI anI catahrisis, ei nu
numaI acea incarcatura la cléce-dou5 ca nurne de obiceI se lipsésca cu total,
ei i alte nedreptritY, deptistuirI i pagube ce se fac de catre slujbaeiI
ricen presto dreptul vinariciuluY, care Inca de cand am venit Domnia mea au-
4indu-le ne-a fost nasuferite, pentru aceea ant poruncit ca Sfintia lor parintiI
arhiereI i Dumnélor beeriI, de °bete, sa c1iipzuiasc i s intocmésca ponturile
stint cuviincióse, de urrnarea slujbaeilor la cautatul slujbeY, spre a lipsi orI-ce
nedreptate, pentru care ne-a0 ei Matt a rióstril ca maY jos numitele poruncI,
ce cu socotéla de obete s'a intocmit, care ei Domnia mea gasiI ca cale le-am
intarit, ca nu numaI estimp cand plates° totI de obete vinariciti s urmeze,
ci ei in altI anI viitorI, and all platit vinäricia numaY dajniciI sii se pazésca
de dare slujbaeiI vinaricerI, care ponturi inricar cli intr'adins s'ati trimes mal
inainte prin cartile Domnid mele catre ispravniciI judetelor de a le ceti in
t6te &Aurae i prin tóte satele, ca sa le amp' i sa le scie ca totl de obete,
a a /ipsit incarciiturile i nedreptatile, ce se urma maI inainte in pricina
vinaricialuI ; dar pentru ca sit' se faca bine cunoscute ei la totI cat): nu le va
fi aulit, fiind-ca acum s'ati oranduit a cauta vinariciul privile-
ghiatilor la sud Rita poruncim oranduitilor slujbag, ca de isnévii
sa maI citésc i acum la totl de °bete aceste Domneecile nóstre ponturY, spre
a se face sciute fie- caruia, ca col ce inpotriva ponturilor va cerca cat de pu-
tina incarctitura ei nedreptate, orY de care cump6ratoriI vinariciuluY dajnicilor,
ori de catre oranduitI Cu vinariciul privileghiatilor, anal ca Reels ea Indraz-
néla se vie ca sti dee scirea DomnieI mele prin jalba, ei-eI va atilt téta in-
destularea decY atat oranduitiY aceetY boerY, cat ei slujbaeiI ce-I va orandui
prin plaeI sii aiba a una, ei a stringe vinariciul privileghiatilor cu mijlocul
co se cuprinde maY jos adeca
Mitropolia, episcopiele, manastirile marY ei mid, cut mettieele lor, velitiI
boerY a-1 doilea i a-1 treilea de orI-ce trépta, jupanesele vduve, fedora de
boerl, postelniciT, némurile, maziliI, cupetY, cumpaniile, cum ei ceI ca cartI
de scutéla, dela totI sa iae vininiciui cate 9 banI de vadrií, earl mina estimp
all a da, acest ajutor, iar nu ei in altI- anI.
nésuratórea sa se faca dréptil, ca cotul inferat ce s'a dat slujbaellor
dela Visteria DomnieI mele dupili ce va ferbe vinul, iar nu mal inainte, i sr'
nu strimbeze cotul nicI intr-o parte nicY intr-alta, ci pue drept in vas
cum ei la lung, déga ce este afara din fund, sti nu o pue in m6surat6re, ci
sii mesure lungul numaY din d6ga Oita in dagia, lipsind precum am 4is maY
sus, aceea incarcatura la 4eco done', nu numaY estimp, ci niCT intealt1 anY
viitorI sa nu se maY facit
Ravagele de plati ce se dati la mane celor ce plates° vininicill, sa
se faca Cu deslueire, adech : sil se serie inteinsul aea: atatea ballX a dat cutan
 ISTORIA ROMINILOR 183

vingricia, pre atatea vedre, intr-atatea vase, care fac taleff atatea, i iarttl ase-
arenas rgvase se puje in fundul fle-cgraI vas, ea suma vedrelor ce ail fost
IntrInsul, i ca suma banilor ce ail plgtit, si ca numele stapdnului vinuluI, se
1ip6sca in fundid vasului spre a fi sciutI, pentru care acestea dou6 rávase sanil
iae vina'ricerif niel o pgra, sg se deo i la mana scauirasului din fie-care popor
föle iscalitil de Taxildiuml, in care f6Te stt se arete pe tot): poporanit dintr'acest
popor, fie-care cate vase a avut, i in tot vasul cite vedre a fost, i catI huff
s'a fgcut, pe suma vedrelor ce a pritit, care f6Ie nimenea sa nu fie volnic a
o lua dela mana scatinasului, ci sg stea la dinsul, avind datorie saunasul sg
o pgstreze pang cand din porunca Domn()sea se va cero, ca sa o arte la vreme
de trebuinta.
Fgc6ndu-se m6suratórea i platindu-se vinariciul, indata s dee slo-
borjenie slujbasir a ridica vasele nepoprite, Mfg de a cere vre-un avaet, ca pricing
cad.' sloboipt maI inainte de cat altiï, dup6 cum sa déravisera dela o vreme
Make, decat numal pentru ravasul ce-I va da cgtre slujbasI pentru sloboclonie
sui iae vingriciul dou6 parale, dar mal inainte piing nu va plat] viniíricial, sä
nu fie slob* nimenea ridica vasele ca vin.
La scaunele de carne miThastirescI i booresci si cele ce sunt scatite
ca ciírtI domnesci, se nu aibg niel un fel de amestec .taxildariï i slujbasil,
a le face vre-o cerere cu name de avaet.
Pentru mancarea slujbasilor i pentra hrana cailor lor, orI-ce le va
trebui sa cumpere cu banì, fail a sup6ra pe cine-va ea cat de putin.
Paralele de cramg sa nu se iae, luirá numaI paralelo ravasuld do
slobogenie butiilor, cum s'a dis la pontul al patrulea.
Toff privileghiatiI catI ail vil de obste, sciind marea trebuinta ce este
pentru mantuirea Orel din sarcina datorieI, i cif numai odatg, acum inteacest
an ail a face acest ajutor de a plati vinaricia fies-carelo, dar sa aibg a aféta
In adev5r cat vin ait filcut, si a plgti filra' de nicI o impotrivire
precurn ca socot616 de obste s'ati gasit ca cale, cacI cine se va cuteza a tginui
vre un vas ca vin din bucatele sale, ca socotéla a pagubi slujba si a nu plgti
vingricia, adeca din Ow vase ce va avea, sh arete di a Clout numaI sópte
sentí opt, acel prisos de vin tginuit sg se scie cui are a-1 lua slujbasil pe
DomnieI; drept aceea cam am cJis, fies-care se aibg a-VI ari5ta tot vinul ce vor
faco la slajbasY, Meg de a tginui vre un vas.
IspravniciI judetaluI, datorI sil fie a da tot felul de ajutor slujbasilor
pentru cautatal slujbeI i pentru strinsul banilor vingriciuliff acestuia, dela
tot): privilegiatif, ca nu din pricina ajutoruluI lor sil se pricinuiasca slujbasilor
we-o nelesnire, seail vre-o pagabg slajbeI, ca, vor fi respinaptori i Insusi la
acea paguba'.
Niel taxildaril vingriciuluT, nicI slujbasil de prin pluíI sui nu se
indrazn6scil nicI until a opri vre-un ban din venitul slujbeI, cu nume de sim-
184 V. A. URECHIX.

brie, seatt de cheltuialii, fiind-ca fies-cartria avem Domnia mea a orandui

pentru slujba luT plata cea cuviinciósa.
11. Poruncim Domnia mea numitilor maI sus orhnduitilor slajbasl, sh
cad*" slujba acésta Cu dr6pth credin í ca tart oshrdia, fiira do a face ori
seaa slajbasiT ce vefi randui in plasY, cel mal putin sfeterisinos, eh si
pentru slujbasI avetI insi-ve a respunde i sciinci bine, ea do ve ve0 socoti
intocmaT ca nisce vinovatT i PatrieI i Domnieï si dupe ce yeti plati in-
doit, vö yeti' pedepsi, i la nicT o slujba altil-data nu ve vet): invrednici a mal
fi ortindnitT.

Protichiii (adao8) la 12 judge.

top' banil ce se vor stringe aI acestuT vinaricia, sii avetY a-1 trimite
rándurY, rAndurT, prin socotéla ea tahrir, aid la deosebita Cash ce s'a intocmit
pentru acésta, unde stint rhnduiti DumnéluI vol Postelnic Mavrocordat, i Pum-
n610 Costacho Ghica biv Vistier, i Dumnéla vol Logofet Golescu i Dumn6luI
biv vol Logofét Grigorie Brancoveanu.

Protichiii la 5 judele ot preste Olt.

fiind-ch la judetele de preste Olt am orânduit Domnia mea cap sluj-
bol pe DumnéluI biv vol Vistier Barba 1tirbey §i pe Dumn6luI biv vol cri-
minar Samurcas vechilul CüimächmieI CraioveI, sit aibli dar oranduitiT slujbasI
a se ajunge ca Durnn6lor nu,niiI boerT si a asculta de povetuirea Dumnélor,
pentru buna cautare flirt de casar a slujbeT, la caro i baniI ce se vor stringe
al vinariciultd, trimita ca buna socot614' pe totl prin catastih la Dumn6lor.
VerT-care din privileghiatI se va cuteza a face vre-un viclesug, adech
via ce va 6 adevérata a lui, orY t6th, sea'l pare dinte6nsa, sa o thgadiriasca
sh o numésch eh' esto a vre-und dajnic ca care se vecinesce alliturea, ca
cu acésta sit pitgubésch slajba do acel patru bull* de vadrd, ce sunt dela ciadi
banY de vaddi ce platesc dajniciI pfina la 9 ce plates° privi1eghaii, sri scio
ch acest privileghiat tot vinul ce va face intra'acea vie tainuith are a pagubi,
slujba01 pe séma DomnieT, dar si dajnicul acela ce va primi a face
o economie §i un viclesug ca acesta, asemenea are si el a pagubi alt athta vin
din adeverata vie a luY, lahndu-se iar pre séma DomnieY.-1803, A.ugust 25.

Hrisovul pentru dijmarit pi vinäricii privileghiatilor.

11) Conatandin dlexanclru Ipoilant Voevoi bog. milt., i gospodar Zeml Vlahiscoe.
Fiind-ca Ora acésta din int6mplarile trecutelor resvratirI ce a patimit,
nu llama a ajuns la o prósth stare, ci i supasa, a remas la o mare suing de
datorie, precum de obste este sciut, pentru care inch de cand pronia dumne-
ze6sca no a talas err Domnia la acest scrum, si am grisit t6ra Mtna acósta sar-
 ISTORIA ROMINILOR 185

eing de datorie, n'am lipsit Dornnia mea a pururea a ingriji de a se giisi mijloc
de milrituirea eT, de aceeast greutate, dar intilmplgrile altor noT rilsvrititirT din
vecingtatea de dincolo, ce sunt sciute, pricinuind Ore): lAngil aceeasT veehe da-
torie i alte greutiitI de cheltuell curg'kóre, ca o multiple de lefurI la ostiri
pentru paza el, precum s'ati fcut f6qute i cunoseute de toff, si cu alto co-
ma' adesea i grelo, ail adus pe Thcaitoril ei. a fi fgril de putintiti i Mil do
ngdejde de a ridica aceeasI sareing veehe a datoriet
Pentru aceea dar in multe chipuri no-am chipzuit de acbsta dimpreung cu
Prea Sfintia sea alesul de Durnnegoii Mitropolitul Orel, i pgrintiI episcopY
ca Dumn6lor cinstiff si credinciosT boeil velitT aI DivanuluT Domniel mole,
çi ca bite crt s'aií iconomisit de o cam-datä prin imprumuthl de banI a se face
usurare de cea maT multi'', parte a veeldi datoril, dar fitirg de plata de dobrinc)I
grelo nu s'ail putut ggsi mijloc, care doban4I morg6nd spre sporire, ea cht dar
se zitibovea plata acestor datoriT, cu atilt maT mult arma a se inegrca. Acéstg
dar mare sareing a Ord fijad sciutg tuturora i cunoscutg fiind pr6stiti starea
löcuitorilor intru care a ajans din trecutele rësvrititirT, eg putero n'ati fémas
la dänsiT de a Aspunde i acole datorii po hIngg curg6t6rele cheltuelT ce ne-aii
ar'dtat Prea Sfintia sa Mitropolitul i en Dump()lor boerii päni6ntenI cu fierbinto
rivng iubitori patrieT, la acéstii mare trebuintii a tilret i ve'cjenid ert Intr'alt
chip nu poke lua sfirsit féspunderea acestor datoril, care de mergea maT mult
se inmultea, insiT de sinesI aU chibzuit sg ajute astg una datg Ora i eu din
privileghiul Damn()lor, spre a se infintui dintr-acéstä mare sarcing, çi prin ana-
foraoa ce ne-ati fiticut la Iunie 8 a acestuT an, ne-ati arkat cg, prin socot6la
de obste a pgrintilor arhiereT, a Dumnélor boerilor haba i mazilI al doilea
si al treilea, s'art grtsit cu cale, ca estimp intr)acest an sii plgtéseg i mtings-
tirile, Damn61or boeriT i tot): privileghiatiT de obste dijmilrit
dijmgrit drept i vingriciti cilte nottä banY de vadriti. A crtror rivet lttuditincl-o
Domnia mea si primind anaforaoa ce ne-ail filcut, am i deosebit i despartit
din Vistoria Doi-Janie]. mele venitul ce se va string° a-1 dijmgrituluT si al vi-
näricialuT privileghiatilor, fiie6nd o deosebitrt Casg, Intoemitg cu patru boerT aT
DivanuluT, la care sg se stringg tot1 banil din venitul numitelor slujbe la
acéstg Casg, i prin Epistiísia Ditnin61or, en seirea si porunea DomnieT melo sil
se dea plata datoriilor féreT, Mil de a se amesteca seail a se imprtrtitisi Visteria
seati °Amara DomnieT male la aceste venituff infra nimio. De altä parte, fiind-cg
am avut Domnia mea insciintare din jälbile ce ni s'ail dat, cum eg malt ca-
tahrisis se fiticea maI inainte din pricina vinäriciuluT, cLoT vinä'riceriT in toti
ardf urma de fgcea incgrcilturI la ece, douë, ca name de obiceT, i Inert une
orT i maT mult cleat la (pee, clod i treT, i alte nedreptgff, earl cu total
fiind nesuferite DomnieT mele, i vr6nd Domnia mea, ea sti le radicilin acestea
si Bii lips6sert desitivirsit acole role urnairirT si nedreptäti, nu numaI acum
inteacest an and ail a pläti qi pnivilcghiaiT toff vingriciil, ci si dela Ricuitora
186 V. A. URECHIÀ

dajnicï de ob0e a nu le maI arma vinariceril niel acum, estimp, niel intealtl
anI viitorT, am poruncit ca Prea Sfintia sa Mitxopolitul °i ca Durnn61or boeril
de ol*e, s intocm6sa ponturile cele euviinci6se i drepte, de urmarea sluj-
ba01or, carY ariltindu-ne prin anafora ponturile ce art chibzuit, le-am infarit
Domnia mea, i dup6 ce s'aìi Neat mal inaintea vinilricialui public° in t6ii
la toff de obste, prin t6te d6lurile, i vane, satele §i ora§elo, trec6ndu-se in condica
DivanuluI, lo-am dat §i s1ujba0lor atilt celor oranduifl eu vinilricial privile-
ghiatilor, cat i cump6'ratorilor de vinä'riciul cel obicInuit al dajnicilor, ca §
uniI i altiï sà so fereseä a nu face cat de puting ineitircaturä mal mult, niel
la privileghiatI, niel la dajnicI, hotärind ca nu numaT ostimp and plates°
toff de ob§te vinilriciu, ci niel in ann.' viitorl, cand a6 a pläti numaI dajniciT,
sil nu se mil urmeze Eton inciírcilturti la deco dotte, seati mäcar la deco una
ca nume de obicei, i pentru mal bunii nadejde de a nu face vre-o impotrivä
armare dupii ce a venit vremea vinäriciuldl, am randuit inteadins din boerii
credincio# aT DivanuluI DomnieI mele, ca vinriciul privileghiatilor, de a-1
eäuta in eredintii ea drépti oranduialä, indatorind pro ace§ti boefl a ingriji
0 de urmärile cumOriltorilor de vinäriciul dajnicilor, i a0a Wail ce se vor
string° dela t6te judetele al venituluI aeestuia din vinäriciul privileghiatilor,
sit' se trimitil toti la numita Casil, ca dup6 curn am gis mai sus sà se dea in
plata datoriilor rel, MidAjduind ca ajutorul luI Dumnegeä, ca ca veniturile
acestor slujbe i cu din altele cc) ingrijind Domnia mea, se va iconomisi a-se
u§ura 0. a se mantui t6ra dinteacéstä mare sarciniti a datorieï vechr. Bind
insti cà acéstä dare, do a pläti adeeä estimp i inkästirile °i boerif vinäriciti
dijmilrital gout ca bottler°, ca nurnaI acum odatä Intr'acest an sil se
urmezo, la acéstä mare 0 deosebitä trebuintii, ce s'atí int6mplat Ora, canos-
cutti °i winch' do top:, iar nu °i altä datä, intealtY anl, pentru ca nu care cum-va
sit se mal eérä i altä data dola privileghiatl dare, orl-ca errant de ajutor
selti ca pricing ci't Wail mai luat altit datä, fileutu-ne-a,i rugilciune de ob0e
Sfintia lor pärintir archiereI i ell Dumnélor boeril, prin numita anafora, ea ea'
se loge aebsta prin Domneseul nostru Hris9v, cum °i prin putero de blästem
afurisenie de a-so ptizi, §i eiltre ac6sta sit mijlocim a se intiiri 0 ea Malta
impbrät6seä poruncä', ea sä na fio privileghiatil altit datti bantuifi; a cgror ru-
eiciuno fiind in adeviir dréptä ca cale, am primit-o Domnia mea i faeand-o
cunoseueä acésta la prea Inaltul Devlet, a bine-voit prea puterniea
de ail dat Malta poruna de intärirea privileghiuld pilm6ntenilor, impodobitä
cu sfänt i vrednic de inchinächme hatiprif Impèriltese, copring6tor, eh' acéstä
araatti eredincidsä rivnä a patriotilor primit de bunä i lä'udatil la prea
malta sa putere, i hotaresce, ea numaI inteacest an urmindu-se ac6sta,
datä sä nu mal OA cu niel un fel de cuv6nt, care impi5rAtéseä porunciti, dup6
ce s'ati citit la Divan intru audul taturor la Adunarea deplinit, tree6ndu-se
la eondica Divanului °i a VisterieI, s'ati dat de Domnia mea la sfanta Mitro-
 ISTORIA ROMINILOR 487

polio ea sä se tie la phstrare in cinste. Dad fiind-ca acéstii bung oshrdie

rivna ce a arkat Sfintia lor parintif arehiereI i Dumnélor boeriI estimp de-ati
ajutat Ora la acéstii mare trebuintii, i ca din privileghiul Dumn6lor nu se
cade a se Ilia drept vre-o pilda rea alta data de a ma' fi suphatl, ea pricing
s'ail maI urmat, ei purnrea si se paz6seä privileghiul co ail avut sfintele
ménastifi, Dunux61or boeriI, némurile, maziliI, juplinosele v'éduve i chtI era
nedajnicf de aceste dad, i sa nu li-se strémute scutéla, care d'inceput si din
vechime ail avut-o i precum niel odinkira mal inainte n-ati maI phitit
nell i dijrnuírital, asa ei de acum inainte si nu platéseh i tokleauna sit fie
aphaff i nebantititl; éta dar si printr'acest Doinneseul nostru Hrisov al nos-
tru, o intarim si o legiuim achsta, ca sa se ph'zésca nesträmutat i prin
putere de blastemufl i afurisenie, ce dela obstea phrintilor arhiereT s'a dat,
o leghm ca niel sh se mal Ora alth data, niel. si se pomen6sch niricar achsta;
pentra care, mäcar cii suntem fhra indoéla ca i Dumn6lor fratiI Doma, ce
in lima néstrit, duph vremi vor oblhdui Ora adista, niel vor cugeta un luau
ea acesta a-se isterisi piiménteniI de un privileghil vechiii, care din ineeputul
Ora li s'ah urmat i li s'ati peizit carele este hirazit i intarit i ea proa
Inaltul impOratesc hatiserif. dar ea túte acestea qicem : col ce din sfetnict
dregOtorI al Dumnélor, vor fi pricinh de indemnare a se calea adista
rho i legaturii, si a se strica un privileghih vechih ca aeesta pitméntenilor,
unul ca acela intoemal ca un vrajinas patrieI si ea un caleator de blitstem
si se socot6sea i sh se osilnd6scii; pentru care si poruneim, ca acest domnescul
nostru hrisov si se serie in Condica Divanuld, in Condica Visteriei t6reI, in
Condica Logofetiel* de obiesTurf, 0 la Epitropia ob061, i si se dee la sflinta
Mitropolie in pastrare; si am pus martorI la adista pro iubitil nostril fif :
Alecsandru Vvd. Dumitraseu Vvd. George Vvd. Nicolae Vvd. i loan Vvd.
pe Dumnélor cintiti i credinciasi boeri veliti al Divanuluf Domnief mele :
pan Dumitrasco Racovith vol Vistier, pan Searlat Ghica vel Spatar, pan Ma-
nolache Cretuleseu vol Ban, pan George Mavrocordat vol Postolnic, pan Rada
Golescu vol Vornie din Ora de sus, pan Isaac Ralet vol Logofht de thra de
sus, pan Constantin §tirbeI vol Logofét de obiceInef, pan Scarlat Chmpineanu
vol Vornie de t6ra de jos, pan Barbu. Mareseu vel Vornic, pan Mate! Fhl-
coianu vol Vornic, al Obiceiurilor, pan Istrate Cretulescu vol Logofbt de t6ra
de jos, pan Mihalache Mann vol Vornic al politief., pan Iordache Filipeseu vol
Ciiminar, pan Constandin Gradi0eanu vol Paharnie, pan Ienache Goleseu vol
Stolnic, pan Todorache Maresca vol Comis, pan Scarlat Isvoranu vol Singer,
pan Ian= vol Pitar iar Ispravnic la Epistasia facereï acestuI hrisov, Dum-
n6luf Isaac Ralet vol Logorét de Ora do sus, scriindu-se hrisovul acesta la
intliul an dintru mntâia Domnie a Domniet mele, aid in orasul Seaunulta
Domnia mole la BucurescI, la anil dela naseerea Donmulut lisas Christos,
1803, Septenibrie 5.
188 V. A. URECHIÀ

Ponturile de virularea vintáriciuluï. rranilor hirnici nitínástiresd, 1803, &lie 1.3

Zemle V7ahiscoe.Fiindci ail cump6rat anal acesta ea

domnesc col obicInuit al dajnicilor, ca muele m6niistircscl, care
mile, ea socotéla de obste, prin a,naforaoa ce no-ail dat Sfintia lor pilrintiï ar-
hiereI i ea Damn61or cinstitl i creclinciosl boeriI velitI. al DivanuluI Domniel
male, s'a gilsit Cu calo intr'acest an a se lua pre s6ma VisterieT, pentru cur-
Otórele cheltuelI ce are Ora acum acósti una datil, s'a dat dela Domnia mea
la manila nutuitaluI boer cumpiiritor, acésti domn6sci a nóstri carte, cut care
sil aibil a orandui slajbasI la judet, sii caute venitul acesteI slujbe, ca armare
intocmaI dup.() poruncile ce se coprind mal jos, care ponturI, prin chibzuire
de obste, s'a intocmit de prea Sfintia sa Mitropolitul si de Dumn61or boeriI,
s'a intilrit de crttre Domnia mea, cut hotirire, ca sil lipsésci adeci ea total acel
din trecutil anT. catahrisis, si nu nurnaI acea incirciituri la 4ece clod, ca nume
de obiceiil, si nu se facä, ci niel alte nedreptitI, nilpästuirY i pagube locuito-
rilor intru nimic mal mull peste dreptul VisterieI, adecil :
' 1. Löcuitorii dajnicI de obste si plitésert viniiriciul drept la slujbasT, cat°
cincI banI de vadri, frtri de altrt
La tóte popórele ce sunt inteacest judo, unde era si iriil mänästirescI,
estimp nu are a face aid. orn milnistiresc, niel biscricesc, ci cato 5 WO deplin
de vadrä, i ci piírpärul are a se lua dela tot dajnicul ce plitea viniricitil,
numaï de cumpäritorul viniriciuld, cum s'a (jis mal sus.
M6suritórea si se faci dr6pti cu cotul inferat, ce s'a dat slujbasilor
dela Visteria Domniet mole, care m6surit6re, se fac'a dup6 ce ferbe vinal,
iar nu mg putin, i sil na strambeze cotul, nicI Wee parte, niel intr'alta, ci
pue drept in vas, cum si in lung, d6ga ce este alar din fund si mi o
pue in m6suritóre, ci si misóre in lung numaI din dógil pani in &SA lipsind)
precum am lis maI sus, acea incircituri la ()ace dou6, nu numaY estimp, ci
nicY in altl ani viitorI si nu mal facä.
Rivasele de platil ce se &III la 'liana color ce plitesc viniriciil, sil so
faci ca deslusire, adeci, si se sale intr'énsele asa: atatia banI a dat cutare
vinilricii pro atatea vedre, intr'atatea vase, care fac talerI atatia, i iariisT ase-
menea rilva§e sii pue in fundul fie-ch'ruI vas, ea suma vedrelor ce ail fost in-
tr'emsele, i ea suma banilor ce ail plìltit, i ca numele stipanului vasuld,
si-1 lipésci in fundul vasuluI spre a fi sciut ; pentru care uceste dou6 rivase
sil nu iae viniiriceriI nidI. o para, si se dee si la mana sciunasuluI, de fies-care
popor, f51e isciuiti de insusI Taxildaral, in care f6Ie si se arete pro top' poporaniI
dinteacel popor, fies-care cate vase ail avut, in tot vasul cate vedre ail fost,
si câI haul' i s'a ficut pre suma vedrelor ce a ? care Me, nimeni sit nu
fie volnic a lua dela maim Scrtunasului, ci sä stea la d6nsal, avénd datorie
 ISTORIA ROMINILOR 480

srt o pgstreze Scgunavul, pang cand din porunca domn6scri i se va core, ca sil
o arte la vreme de trebuintg.
Fic6ndu-se m6surgtóre i plgtindu-se vingriciul, Indatä sg dee slobogenie
slujbavilor a'vI ridica vasele nepoprite, filr' do a cere vre-un avaet ca pricing
ego): '1-a slobogit ma.T. Inainte dealt altiI, dup6 cum se nririvise dola o vreme,
Inc6ce, dealt pentru riivaval ce va da pontru slobogenie care Segun i, sri
vingriciul n umaI dou6 parale.
Scaunele do carne mringstirescI i boerescI, vi cele ce sunt scutito cu
egrtI domnescI, sg nu aibg niel un fel de amestec taxildaril i slujbaviI, de a
face vre-o cerere en name de havaet.
Pricinele i judecitile ce se vor int6mpla intro podgoreniI popgrolor
dela acel judet, sii se caute de boerul Taxildar, insii ferindu-se de a globi seant
a jilfui pro cinovavI, frie de nutuaI sg le caute dreptritile infra adev6r, iar
slujbavil sg nu se Indrgsnéscg, fiirg de scirea i porunca TaxildaruluI, de a face
cevavI, cuar nicI ispravniciI sg nu se amestece la judecritile podgorenilor, iar
cand Taxildarul vi slajbaviI vor face ngpastuirI i jafurI, atuncI datori sil fie
ispravniciI de a da in scire Domniel mele.
Pentru mancarea slujbavilor i pentrn hrana cailor lor, orI-ce le va
trebui, sl campero ca banI, färg a nu se supra cinevavi ingcar cat de putin.
Paralele de crania sg nu se iae, fgrg de numaI paralele rrivavuld de
slobogenia butilor, cum s'a gis la pontul al 5-lea mg sus.
1)rip6 aceste maI sus nurnite ponturi, art sg urmeze taxildaril i sluj-
baviI la cgutatul acesteI slujbe, iar caro va arma impotrivg la cel mal mic
lucru, sil vie omul acela ce va fi supörat sg dee jalbg Domniel mele, vi dove-
dindu-se vinovat acel Taxildar seag slujbav, nu numaI sit plit6sci indoit, ci sil
se vi pedeps6scg.
Pentru care stravnic se poruncesce de catre Domnia mea, TaxildaruluI
dela numitul judet, sii caute si fie urmg.tor intocmai mai sus numitelor pon-
turI, atat insuvI, cat vi slujbavil ce'i va randui prin puiii, cgrora si le cit6scil
vi lor aceste ponturI, ca sií le augg i sä le intelégg, spre a nu cuteza a lair:area
la m6surgt6re ca cat de putin pe cinevavI, off. a Imbla ca alt-fel de cot seari
Cu coturi vechI din aniI trecutI, orI a face verI-ce nedreptate vre-unuia cu
vre-un fel de mevtevug, orI nescarI-va cheltuelI 16cuitorilor pentru conace firg
de platg, ci ca totul sg se fer6scg de acel citahrisis., ce se urma maI Inainte
In tr6ba vingriciuluI, cg hotgrire avem neschimbatg, pro until ca acela, de
orl-ce tréptg va fi, nu numal sg-1 supunern a intórce Indoit, ci sg-1 i pedepsim
stravnic.-- 1803, Iulie 31.

Zemle Plahigeoe.Dumnévbsteä, Ispravnicilor ot sud . . . . Angtate, v6

facem In sciro, cii sfintia lor pgrintii arhiereI i ca Datnn6lor cinstitI vi credin-
ciovI booriI Domniel mele do nWte, pentra gceatiti d aerial ca cara a I.'S n as
190 V. A. URECHI1

Ora Insircinati din trecuta rsvrtire, i pentru curetórele grelele cheltuell

ce sunt cunoscute, a gisit cu cale, prin socotéla de obste, a ajuta Ora i eI
din privileghiul Dumnélor, spre a pliti adeci estimp i inönlistirile, i boeriI,
neamurile, mazi1i i top* priveleghiatiT, cum si ceI ca ciirtI de scutélii,
ricial cate banI 9 de vadri, ieri dajnicil si plitésci tot dupti vechiul obiceiti
cate 5 banI de vadri, i pirpiral, ca acésti hotifire ìnsi, ca namaï Inteacest
an sa na mal fie privilegitiatii supiirati, dar pentru ca si nu se mal facii de
citre oranduiti slujbasI vinliricerl, cel din tromp anI catahris, si nu numaI
aeea Incircituri la Ore doné cu name de obiceiti si lipsésci ca totul, atat
dela viniricinrile priveleghiatilor, cat si de la lücuitorii dajnicI, i alte ne-
dreptiiti, nripistuirI i p9gubrt ce si ficen lücuitorilor de citre slujbasii
ricen'" pesto dreptul VisterioI, care Inch' de dud a venit Domnia mea audin-
ne-a fost ne suferite, am poruncit daril aeum, ea Sfintia ion priniI ar-
hiereI i cu. Dumn61or boeriI de obste chibzuiasci i sii intounescil ponturile
cate sunt cuviincióse de urmarea slujbasilor la ciutatul slujbeI spre a lipsi orl-ce
nedreptate, pentru care ne-a i Meat anaforaoa dela 28 ale hula acestia cu pon-
turile ce ca socot6la de obste s'ail Intocmit, preemn maI jos se areati pro larg,
care gisindu-lo i Domnia mea ea cale, intuí le Intirim, ca nu numal estimp
cand plitesc tofí de obste viniriciul sil so tirmeze, ci i in Ott anI viitorl
cand ail a pliti llama dajniciY, sit se piízései de cutre slujbasil viniiricerl adeci :
LücuitoriI dajnicI dup6 cum in totI aniI zip i estimp ail si pliitésci
viniriciul cate 5 banI de vadril i pärpirul dupi obiceiuí, ffirri de ¡Ilia' in-
cil raturi.
Mitropolia, episcopiile, münistirile cele marl cit inet6sele lor, boerimea,
de orl-ce trépti, caro din ceput a i privileghiul de a nu plati viniriciI, cum si
coi-l-altI privileghiatt si ca un curent totI de obste, s'a gisit prin sfat de obste
si fad' estimp ajutor pentra mare si multi trebuittti a necurinatelor i gre-
lelor cheltueli ce are Ora asti una data', de a plati i acestia viniriciui cate 9
banI de vadri, Insi numaI estimp a da acest ajutor, lar na i intealt1 anl,
luandu-se estimp impreunii i made do viniriciti ale münistirilor pre suma
VisterieI Domnesci.
1f6surritórea si se filet dupil ce va ferbe vinul iar nu maI Inainte,
si nu strambeze cotul niel late° parte, ci si se pue drept in vas, ctun si la lung,
d6ga ce este afarrt din fund si nu o pite Iii m6suritore, ci sit mi5s6re lungul
numai din (160 panii. In (160.
1r6vasele de platil ce BA da la mane color ce plitesc viniriciil si se
Lei ea deslusire, adeci si se serie Inteinsul, asa, atatia banl a dat catare
PC data vedre, Inteatatea vase, care fac talen l atatia, i iarïT asemenea
rëva si pile in fundul fie-ciruia vas ca suma vedrelor ce a fost Intr'Insul,
cu suma banilor ce a plitit, i ca numele stipanuluI, lip6sci In fandul
vasuluI spre a fi sciut, pentru care aceste doué rgvase sii nu iae viniiriceriI nicI
 ISTORIA ROMINILOR 191

o para, 0' se dea si la !liana schunasului de fie-care popor &tie iscillith de insusi
Taxildarul, in care feie sil arete pe to poporanir dintr'acel popor, fies-care
cate vase ail avut, si in tot vasul cilte vedre a foe, i cati bani i s'ah Meat
pe suma vedrelor ce ati plhtit? care Life nimenea sit fie volnicI a lua dela
'Ana schunasultif, ci sil stee la &instil, avend datorie schunasul sh o piístreze
pana cand din porunca Donmesch i se va cere, ea sit o arete la vreme de
trebuinth.
Ftleendu-se mesuriitóre i plittindu-se vinitriciul, indatii sh dee slobotienie
slusbasii ridica vasele nepoprite, fáril de a cere vre-un havaet ca pricinit ch
i le ail sloboc)it mar inainte decat alti, duph cum se nhrilvise dela o vreme
incece, (heat pentru Avast"' ce-T va da pentru slobogenie chtre scilunas, sii hie
vinhriceriul numai eke dou5 parale.
La scaunele m5nristirescI i boeresci si cele co sunt seutite cu chrtI
domnescI, sh nu aibä nicI un fel de arnestec Taxildarii i slujbasii a le face
vre-o cerero ca niune de havaet.
Dupe aceste mat sus nutnite ponturi ail sil urmeze TaxildariI i sluj-
baii chutatul acestei slujbe, ittra caro va urma impotrivil la eel mai putin
lucro, sit vie omul aeela ce va fi sup5rat sit dee jaiba Domnier mele, si dove-
dindu-se vinovat acel Taxildar seail slujbas, nu numal sii prätesch indoit, ci si
se si pedepséscii.
Deci ea sa fie tuturor de obste cunoscut, cii ail lipsit inchrehturile si
nedreptrttile ce se uima mai nainte In pricina vinitriciului, iata duph anaforaoa
Dumnélor velitilor boerl mai nainte din vreme se trimit catre Dumnév6stril
ispravnicilor aceste ponturI, ca ea 6meni randuiti intre densii, sit le citifl prin
tete Muffle, satele sit' le intelegh ca toff de obste, ischlindu-se de boerinasl
si de mazili, de preoti, piirchlabi si do fruntasl si sil se trimitä aid spro incre-
dintare crt le-ah inteles cu. totii.
Laugh acésta ne-ad face Dumn6lor boeril aretare, prin numita anafora,
cum ch zabitil de prin judete de vro-o trel pitru ani inc6ce ah Inceput in snit
si ca hrhpirI a izvodi un noh obiceirt, adecit pan neferl pela drumurl si pe la
podurile de peste ape, de prtzesc and tree butt: eu vin, si ja de bute cate tal
natal, inch si mai mult; asisderea trimit neferi si pe la crImi si la carciumele
de prin sate de fac asemenea urnthri, luandull ittra cate un leä de bute,;seail
cum pot rape, precum si de pe la moil, asemenea adaos fac ca nume de havaet,
duph cum si la ale TAIllet, so nrträ'vise de lua havaet in douse cum
rugandu-se de obste Sfinta ion phrintii arhierei, si ca Dumnelor buerii, ea
ditm Domnia mei nizam a lipsi acestecu totul ; deci fiind-ch nicilDomniei
mele nu sunt suferite acest fel de urnihri ale aut,li ea se fac_de chtre neferii
zabitilor, iii vreme ce zabitiI si neferil sunt oranduiti do paza:si de striijuire,
de a intampina si de a opri ale altora shun i nedreptitti a ciluta'sil facii
iar sit nu le ausjim Domnia mea dela insusi ett le urinezit, i mai
192 V. A. URECHIÀ

värtos cg, pentru slujba lor ea plata de 16fä oranduitä de atre Domnia mea
Cu mult adaos din ceca ce lua mal' nainte spre a so multruni vi a fi feritT do
niscare-va berecheturI in potrivä, iatá chiar strajnic v6 poruncim Donmia mea,
crt dupä' ce vett face acestil poruna vi hotrtrire a Domnia mele, cunoscutä,
atät zabililor cal vi neferilor, sä. IngrijitI tare a nu fi ingiiduiti' mai mult, a
se tace acest fel de lar): nedrepte i pagube 1cuitorilor, i freí de a se
amesteca mai mult la acest fel de lucrärI, siVvI cante tr6ba zabiltitculuT lor
spre care sunt oräduitY, i saam receh gvd.-1803, Tulio, 30.
Cod. XLIX, fila 81.

161 Constantin Alexandru Ipsilant Voevod.

Poruncim Domnia mea Dumitale vol Vistior, ca din barril' venituluI vi-
näriciultil al acestui urni6tor an, sä, so dee Pluitorilor acestora aceI
3500.-1804, Mal 21.
Cod. XL, fila 195.

Prea inaltate D6mne,

Dup 1umintii porunca Inältima tale, ce prin graT mi Wat dat, ca
cercetez pricina acestel ce da il M'Oriol tale cump6riitoril' milet
clirosuluï bisericilor domnescl, urmand, am filcut acéstá cercetare i ar6t
timel tale, a clirosul bisericilor domnescl, are milä de vinäriciä la sud : napa
ce cade i in Ilfov, vi In top.' anil obicIndesc de vind cu o luna doné vi pros
maT inaintea viniíricinlul, fusil prin scirea DumneluI vel Logof6t ce se afiä,
ava dar s'a faca urmare vi la let 1802, cump6rat acevtI j61uitorl: vinii-
ricial bisericilor domneseI la luna luT Tulle in talen l 6000, num6rand
vi top'. baniI inainte, iar in urmä pentru grabnica trebuintä térel ce era atuncI,
ca sfatul de obvte, s'ail luat pe séma trebuintel t6te muelo m6nästirilor de vi-
intre carI mili s'el luat i acel vinäriciii a clirosulul, dar pana a se
stränge vinäriciti iearrig pentru grabnice trebuinte cine a vrut de a dat baúl
VisterieT pentru. mila de vinärici6 dat art't de s'ah' strins pe suma lor,
ava dar vi j6luitorif mergend. la Visterie ail dat talerT, 3509, pentru care
banI ati dovadä ca r6vavu1 zarafulul Ghiz Davet al Visteriel, i pänä la taleri
6000 mal r6maind talen 2600 dator I la Visterie, pentru acevtI bant
fäcut musaadea de n-ati fost sup6raft, acum féluitorii ìT cerurit aceT. talen
3500, de undo va fi ca cuy-Rata, ca cuv6nt cii pretul doplin al toctuoleI rail
r6spuns la cliros, la a aurora cerero nu lipsi, a ar6ta Mä'riet tale, vi procura
va lamina DuranezeI pro Inältirnea, sä fie ponme.' DinmieT. tale. 1804,
Mutilo 12.
Cod, L, fila 135.
 t8torttA R0mARILoR 198

16) Constantin Alexandru Ipsilant Voevod.

Oranduim pe al nostru Bas-Ciohodariu Gheorgbe Caza, sä mérga la sud
Slam-Ramnic, undo pe langrt cercetarea ce are a face clujbasilor vintiricierT,
dupe osebita poruneä a nósträ, ce s'a dat la anaforaoa Proa sfintieI sale Pa-
rintelut Mitropolit si a Dumn61or oranduitilor boerI, sii facä cereetare i pentru
t6te acestea aretate ale jeluitorilor, cate se cuprind ma"' jos, la care cercetare
sä fie impreunä i una doi din bierinasit prtméntenI, earl vor fi mat vrednicl
de credintg, i in co chip va dovedi adeverul pentru fie-care mad6, sii insciin-
teze DomnieI mole si va avea a-1 doilea poruncg de armare.-1806 Ianuarie 11.

Pitac la bis' vol Vistier Filipescu, la biv vol Hatman Caliarh, dupe jaiba
lui Dumitrache Bali, sin portar Stamati. Acesta a cenit sg nu fle superat
malt pentru dajdia Victoria Domnitorul (lice cii aceea de acum internplare
fiind extra-ordinarii, nu are a face cu cele canonisite diijdieï, ci trebue sii fie
urmeterI a pläti i eI ajutorul acesta pentru marea trebuinfa' a Ora care este
sciutä. Pentru aretarea ce fac coi maI cm putero dinteinsiI cii sant suditT, la
acésta 4icem, a de fac aceI suditI negotul prin vèndarea märfurilor cu ridi-
cata, dupe coprinderea imperätescelor tractaturI, aeeia n'ail a fi superatI la
darea acestaI ajutor, iar de fac aicI in térg alis-veris heliacopolis, seag se chi-
vernisesc cu lucrurile de mestesugurI cii mâinile, prin case si pnìlviuil In
politie, aceia totI ag a intra la acest ajutor impreang cut jiilaitoril i a res-
punde dreptul analogon ce 'I va ajunge. De care sii si aretatI D-vósträ la cin-
stitele consulatu.rI ca sä-I supuie i färä de voia lor a da ajutortil acesta pen-
tru trebuinta Ora, in care ei se hränesc si se chivernisesc lucrandu-sI mes-
tesugurile i fäc'èndu-sI alis-verisurile ca mgrant6oa. Pentru aretarea ce fac
cg all plätit multI bavalele in oranduiala ovreilor, dand i taleff 500 la acel
hahanif, aceste havalele ce dic, la 1)mill:tie nu stint sciute si de a vrut se dea
ajutor la milostenie dela breasla lor, acelor haharnI streinI, Domnia nu'I ail
silit, ci eI dintru a ion vointä de vor fi dat precum dice si ca ac6stri pricinuire
nu se pot apera de respunderea acestuI ajutor al tereI, ci trebue siI '1 1mpli-
n6scil negresit.)-1803, Noembrie 20.
Cod. XXXVII, fila 9.

Carte catre vestapil plaiurilor pentru soirni

Sluga Domn:eI rnele vitae dela plaiul . . . sud . . . . se
apropie vrernea a se trrunite soima eel obicInuitT, dupe care acest obiceiä este
dater i plaiul acesta a da soimiI ce se areatä mat jos, iatä cä maI de'nainte
itI porancim Donmia mea, IA portI glija din vreme, sä gäsescI soimI bud, fra-
mes'', insä oimóie, adecä parte femeiascä, iar nu soimI parte bärbritéscil, niel
sti fie niseare-va giurele. insti i ac6sta srt seiT, ea' nu voim Domnia mea a cum-
Ora si a aduce din altä tearti, fiind NI se atIrt alce, i acoja la vremea crind
htoria Romanilor h V. A. Urechiá finourr,
194 V. A. uREcHili

este a'l trimite, avetI gata si pana la 10 (lile ale lunei luI Iunie, s'a' fie
adusI in Bucureseï negresit, Cli off care nu va arma a'I aduce ptinA atuncl, i
se va trimete eprizbifir* cu greil treapZid acésta. 1803 Apzilie 20:
§oiviii
2 plaiul Lovistil sud Argos,
1 * Arefulul * *

2 i Nucsórel * Mukel
D ifirgovistel * DAmbovita
1 DArnboviteI a Muscel
1 * /0 b Dambovita
2 » PrahoveI i Prahova
1 * TeléjenuluI i Saak
2 * Despre Buzilti » *
I 2 PirscovuluI * Buz5A
1 i SlitniculuI * 1
15 actea cincI-spre-(jece.
i in 1801, Aprilie 26 s'ail fAcut asemenea.

Carte la vátaf de plaiii pentru

1.6) Constantin Alexanclru Ipsilant Voevod i ospodar.
Sluga Domniel mole, vAtase dela plaiul . . . . sud . . . . fiind
pentru soimiI coi obiclnuitI, ea tdte c s'ad dat poruncile Domnia mele, cum
crt s'ali ridicat ac6stii havalea, darA fiind Cli acum ne-art venit prea Malta po-
runcA irnp5rAt6scii, i stt cer, i fiind cá i plaial acesta dup.() obiceirt este dator
a da soima ce maI jos so insenmarA, iatA itI poruncim Domnia mea srt portl.
grijrt sIi grttescI soiml buni, frumosI, insA soimoaice, adeert de partea femeiascA,
iar nu soimI parte bArbAtéscrt, niel sri fie niscare-va giurele, InsA i acésta sri
sciI, cA nu voim Domnia mea a cu.mpséra si a aduce din altrt tearit, fiind crt se
aflii ala', si asa strasnic itI poruncim sui faci tot felul de silinIi i sti. &ese):
negresit ca pánl la clece 4ile ale viitorulul Iunie, fiirA de niel o smintélà sii fie
adusI aici in BucurescI, cii neurinfind 'ti-se va trimite mum-basir cu treapild,
ci dar s'A urmezI cum poruncim, i stingherart sil nu se facil, cA nu voim, de
indreptare inaintea Domnil mele nu vel avea, ac6sta. L6t 1805, Maiti 20.

Prea Ináltate Ddrnne,

Dup`6 luminata porunca MAril tale, ce prin pitac ni s'ail dat, cum cA ne-
puténd suferi M'Aria ta catachrisisul ce s'ati fdcut la poslusniciI de aiel din
politia Bucurescilor, prisosind peste suma dajnicilor i %mí ceI maI cu putero
fauntasI, s'A vedem catastihul eatagrafic ce s'al %cut, sA chibzuim ctttI por
 IgTORIA 11.0M/INILOR 19t

slujnicI dint'aceia se cuvine a ri5manea pe la boieril i obrazele ce li se cade,

car): i aceI si nu fie fruntasl, ci numaI 6menI de mama, adecg zidarIj
nanT. si barbierI, cum si scutelniciI din politie ce vor fi fruntasI acum la ase-
45mint sì dee dajdie i In local acelora A' se dee stapanilor altiI, cart sä p6til
rgspunde inteun an dela 25 de lei. pan la 30; urtugtorI fiind porunciI, ne-am
adunat la domn6sca Visterie i cetind catastihnl catagrafiI, vsétjuin i noI, ca
uniI aa facia la tréba acésta a poslujnicilor catahrisis, care se si cuvine a se
indrepta, läsandu-se color ce li se cade a avea poslujunicI numai cel ce aunt
trebninciosi pentru poslusania casiI lor, Intre carI pe langa, zidariT i lemnariI
barbieriT, ne ruggin Maril tale sa se laso eke un croitor i un cojocar i altiI,
cti de acestia fiind iarásI trebuincio#; Insg nu din coi ca prgváliI In targ,
ca putere a purta dajdie, ci din coi ce se supun pe lucru la stripan, iarti nu
ca dare de bani, iarg pentru cuI se cuvine i cate câT fies-cgruia, r'émane la
rnila Marif tale, cum si breslele slujitorescI, si nu fie fruntasI pltindauI loc,
ci sg slujasca, iarä eel ce vor fi fruntasI sä se dee la dajdie; aOsederea i sea-
telnlcil sil nu fie iarOI de frunte, ci de mijloc, dup6' cuprinderea ponturilor
VisteriI, maI mult de cat pan la talerI 30, ce are a da la stitpanul Art, ca
dée la dajdie, si color ce ati avut, sil li se dee altii in lee, 6menI de mijloc
dup6 ponturile Visteril, i câI scultelnicI se vor gäsi asum la asecAmilnt ca
putero i vrednici a ri5spunde VisteriI mat mull de cat pan la talerI 30, ce,
are a da la strtpanul s'66, sa dee la dajdie, i color ce ail avut sil li se dee
altiI In loe, 6menT de mijloc dup.6 ponturile VisteriI ; pgrerea mistra inteacestas
chip este, iar Intarirea desgvirsitri fe'mane a se face de inalta Intelepciunea Maril
tale. 1804, Martie 20.
Dositeift al rIegro-Vlahil, Duntitrache Ghica Ban, Dumitraficu Ban,
Manolache Brdncoveanzt. vcd Ban, Scarlat Ghica Ban, Manolache Crefuleseu
vel Ban, Constantin Ghica vel Logofit, Constantin Filipescu ved Vistier, Con-,
stantin Ftirbeiii Fornic, Grigore Brdncoveanu ve l Vorric, Barbu Vaceirescu
ved Vornic, Barbu vel Vistier.

I61 Constantin Alexandru Ipsilant Voevod.

S'a cetit Inaintea DomnieI mele acésta anafora co ne filen Dui-maul vol,
Postelnic, i Dumnélaï vol Vistier, pentru caro fiind osebit de acole ciirtI de
postelniceT, care s'ati gasit calpica, fácut de Postelnicelul acela, MihaI, pro caro
'1-am osandit Domnia mea, trimetòndu-1 In ped6psa ocneI, i osebit de aceste
cartI de scutelnicI, care prin cercetaie se gasesc iarasI Calpica Nolte de Faca,
ma In trocutole (pie, ni s'aii mal argtat de DuinnéluI cinstit si credincios boerul
Domniei mele, vol Postelnic, i alte cartI de postelnicei mincinóse, caro s'art
gasit, i acelea iarasI Capica Mute, urtnéza dar dintr'acestea sä luam Intrégit
brinuialg, cum cg trebue sä maI fie si alte asemenea WO de postelniceI i scu-
496 V. A. URECHII

telnicl, frtcute ca peceff lipite si Mate prin mijlocirea de viclenie i InselkiunT,

si fiind-cil voim Domnia mea a ne pliroforisi cu intr60 ì deplinà Incredintare
de maI stint, adecil i alte asemenea ciírtI mincin6se, poruncirn dar Duntitale
biv vel Bane, Epistatule al logofetirlor mali, ca pentru. postelnicI sii facI
mele de publicatie In tótii teara, cum si aicT In BilcureseT, si armlike vol Vis-
tiere, pentru scutelnicT sit fad asemenea ctirtI ale Domniel mele de publicatie,
larasI in tart t6ra, precum i aici, ca vor fi afend In manile lor ciírtI
gospod., orI de a fi postelnicf, se.iti de a tinea scutelnieT, totT acestia ea fie
datorI, ca In soroc de astrt-4I pang in done lunT, srt se arete aicl negresit
acole 6'41 ce vor fi avénd, spre a se face cercetare pentru fies-care carte ce
se va areta, din crue cilrti, cate prin cercetare se vor ggsi adeverate i bune,
se vor da iarilsI InapoT la manile acelora, ca sii aibiti mile aceea a DomnieT mele
de privileghiul postelniciei, seail de tinerea scutelnicilor, ce se vor fi coprinOnd
Inteacea carte, iar eke se vor giísi Calpica ea pecetT lipite, seau luate prin
mijlocirl viclene i ca mnelàciuni, túte acele.1 sil le iae dela manile lor,
ni se mina ca di le spargem, catf lush' in diastima acestuI soroc de done lunI
nu vor fi urmiitorI a veni ca sa's1 arete clirtile ce vor avea, orI de postelniceI
sea r] de scutelnicI, spre a se face cercetarea co am clis maI sus, top: aceI sii
ssie ca hotgrIre, cii dupe Implinirea acestuI soroc, ail a rentrInea acole
achera, netinute In semil i ca o hArtie albg, i fiind-ca voim Domnia mea de
a lipsi veff-ce biinuialg de Inseliiciune i viclen:e urmatri In pricina acestuT fel
de doff, facem dar acesta hotArlt4 randuialii, care si poruncim sií se urmeze
de acum Inainte, prectim muI jos arbtrun, adeciti verl-cine va fi vrednic si se va
cuveni a castiga ac6stil min', dela Dornnia mea, orT do privileghiul postelnicieT,
seati de tinerea de 6menï scutitl, acela cerero Inteill prin jalbà cutre
Domnia mea, a druia jalbti buiurdisindu-se ca poruncA hotilritii de a se face
Postelnicel, seart de a i se da scutelnicI catl vom chibzui Domnia mea ea' i se
cade, asa sil i se facg cartea n6stril copringiit6re de acea mill, pentru care acel
fel do aril poruncim, atilt Dumitale biv vol Bane, Epistatule al logofetiilor
marI, cat si Dumnéld vol Tistier, sii aveff a randui cate an Logofet, atilt la
Divan, cat si la Visterie, earl si fie IncUrcatI ca acesta, spre a serie, adeca
acest fel de cilrti, numaI ca mane i cu slova acelul randuit i sciut Logofet,
carele sit fie dator a tine la sine In piístrare acole jilbi ce se vor buiurdisi de
Domnia mea, si dupe ce Insug acel Logofet va serie cartea si o va trece In
condicg, aduciIndu-mi-se apoI potrocolita, orl de vol Logcrfet, orT de vol Vistier,
nu numaI sii se pecetiuiascii de Dornnia mea, ci sa" se Intiírescg ca InsusI dom-
nésca ndstri iscaliturrr, i asa sI se dee la m'Inile aceluia co va dobandi aces%
mil5 dela Domnia mea, iar cate ca'rtI nu vor fi randuite prin buiurdisma Domniel
mele a se face, niel vor fi serse ca stove acelui randuit Logofet, niel vor fi
intiírite cu InsusI iscibitura n6strii, tóte acele ail a fi achera si netinute In
sémrt, ci dar inteacelasY chip sit' urmeze de acum Inainto randuiala dirtilor de
 ISTORIA ROMANILOR 197

Postolnieot wail de tinerea do (intent scutitY, care acéste a n6stre domn6sce

porunce, se se tréce atAt in Condica Divanulut cat i In Condica Visteriet
Cod. L, fila 103.

Prea Intiltate Minne,

Dupe laminate porunca Mrie tale, ce ni s'a dat pentru cercetarea ctirtilor
de postelniceI ce s'ail gasit in hártiiile luI Ioan Faca, eu ce mijloe s'ail facut,
am adus inaintea nóstre pro Tudorache Logofetelul ce a scris cartea cea cu 16t
1802, Pecembrie 2, de liude 30 seutelnict care carte este Calpieon eu pecete
lipitrt, tiliatil fiind din alte laminate poruncI ale Wail: tale, si intrebAndu-1 cum
sc:e prieina, gist) ce intra acea vrem3 intr'una din gile ceutAnd pre Ioan Faca la
Curte si negäsindu-1 atuncI in grebe, pe nrme Pad intàlnit i gis numi-
tuluI Taborache ea se gesésce pe MihaI Postelnicelul eel ce din luminata
ranee Mari): tale s'ail trimis la osánda °oral peniru asemenoa Calpica 61.0' de
postelniceI ce s'ati dovedit acum de dam], fiind c ail resat la el o carte a
Merit sale Alexandra §utu de scutelnicil ce are, se '1-o dee, si cl se face altà
sarte asemenea, ca se se innoiasce si de cetre Mena ta, i scriindu-o sti o dee
iaresI in rana luI Mihaiui, asa numitul logofet gesindu-I, gesind pe postelnicelul
acela ati gesit cartea si fee-6nd alta intocmaI ca cuprinderea aceea, all dat
la mAna luI Mihaiul Postelnicelul precum 4isese Faca, apoI nu scie de s'ail
pecetluit orl ba, i ca ce mijloc, cii n'ail maI vegut-o ; am intrebat-qi pe Ionite
Logofetela, a anti t slove se vede la a doilea carte ot. lét 1804, Februarie 20,
se arete in ce chip este pricina, i gise ce atuncI asupra prAnzuluI
/End, rail gesit in Visterie loan Faca si 'I-ati dat cartea d'int6iil cea Calpicon
ca 16t 1802, Dccembrie 2, si poftit ca se o preface scriind alta ca prosti-
chin de lude 10 scutelniciI peste treI-lecI ce era In con-Palte, si de nu o va
isprevi One va fugi dela mule Faca se 'I-o dee sil o pue impreane ca cea-
Palte pecetluite, In dulapul ce este in dos de al Vistula, i s6ra o va lua him*:
de acolo, decI ntunitul logofetel ail scris i pane' a o isprevi de scris fiind
plocaso Faca de la Curte, le-ail pus pe am6ndouse intru acel dulap dupe cum '1
gisese Faca, dar do s'ati pecetluit seati nu, si de ail maI luat-o Faca de acolo,
nu scie inteacestas chip, merturisire nurnitii logofeteI ce este canal pricinet
dupe poruncrt nu lipsim a areta ItItirieI tale. 1804, Maiii 6.
Vet Postelnic, vel Vistier.

Eace formularul and certI de postelniceI :

Girt): do postelniceT, care se fie numit tot boerul Domnid mele, sciut
canoscut, ce este In orAnditiala postelniceilor se aibe privilegbiul eel obi-
cInuit al scuteleI pe drepte bucatele cele de dijmerit i vinericiti dupe orAn-
duiala ce ail si altI postelnict 1803,
Vod. T, fila 78, Tem.
198 V. A. URECHIÀ

Zemle Vlahiscoe. Dup6 obicein, fiind-ca malurile de Bare, ce sunt In sud

Slam Ramnic, Bazrt i Saac, se päzesc de 6mena camarasilor dela ocne, ca
nu se faca risip ca carul sean cu calul, afarä' nuing de 6meniI ce platesc
sararit, carY sunt sciutT, mns i acel an vole s iae numaY cu traista, pentru
trebuinta caselor lor; drept aceea, dam Domnia mea acésta carte la mana .
. . pre care 'l-a oränduit Dumnélul Epistatul ocnelor, ca sa fie de rig la
malurile dinteacest judet, s Ode grije i g fie cu priveghere a nu ingildui
pro nimenY s faca risipa si s iae sare cu carul seail cu calul, afara numal
de col' ce platesc grarit, earl sunt sciutY, insa i aceia sil aibl vole a lua numaI
au traista, pentru trebuinta caselor lor, i pentru ca se branesc cu sare din-
tr'acele maluff, fret de banI, sil me dela dénsiT mielul, Ursa', casul isap oca
lana, seail cate talen l cincT dela cine nu va avea de acelea, dar off pe cine va
prinde furand ca carul sean ea calul, vitele p6te sä le iae de gl6ba, iar pro
dup6 obicein, prin scirea Dumnélor ispravnicilor de judet i v6tavilor
de plain, g fitY la mana de ajutor oranduituluI de DumnéluY Epistatul ocnelor,
spre a putea pazi dup6 cum se cade, si sa nu curga paguba Cilmärel, i saarn
receh gpd. 1803, Februarie 4.
Arz catre Imph'restie pentru mdrtea vitelor i pentru lipsa zaherelel. 1805,
Aprilie 16.
NoY prea plecatiI robI aI prea puterniceI Imp6ratil,Mitropolit, episcopl,
totY boeril i zabitY i capitanY, si din partea a t6til raioa t6reT Romanescl, prin
plecatul nostru arzmagzar i ea multa umilinta i plangere arttim prea pater-
nice): Imp6ratil, ca In anal acesta, intémplandu-se aid. In Ora grea iarna, care
de multi' ani', din eel' maI 136tranY ai nostri, n'am pomenit acest fel de iarna
naprasnica i Indelungatil, gel dela trecuta luna a lai Octombrie Incepèndu-se,
nicT pang acurn la luna luT Aprilie, n'ail contenit inteaceste septe lunl gerurile
ninsorile, si nu ne-ati ajuns numai greutatea ierneT acestia, ci Inca si o
epidemie de bóle vitelor marl si micT, adecri bol, vacI, bivolT, cal, ol i stupY,
nenum6rat ail perit In OM' téra, rnurind necontenit, earl' nid pânhí acum nu
s'a ostoiat bóla dintre vite i ne afiam cu totl de obste la o mare intristare,
r6milind ca totiT i mai v6rtos gracile raiele i Era sem6natuff din pricina peri-
ciuneT vitelor, fiind-ca asta-t6mna pre cand era rremea sem6naturilor, Incepénd
de atuncY iarna i b6/a vitelor, an r6mas grad' lticuitorii i fära sern6natnrY
de tómnri, cu. tóte cä Domnul nostru, intre alte silinte i ingrijirT ca care se
ogrduesce totdeauna, silindu-se pentru odihna i repausul Aracilor 16cuitori,
v6dônd acésta greutate a ierneT si lipsa de bucate, ca sa nu se Intémple si maY
mare lipg, a trimes i peste Dunare si pro alte 041 de a cump6rat grin ca
sa-1 dee pre la löcuitori semene, socotind cä dóra spre primavéra mal
osteindu-se bóla vitelor, si maI sca46nd si groutatea ierneY, sa se semene acest
grin, ca sil fie pentru 6r1-care ajutor likuitorilor, dar si acésta n'a folosit,
 ISTO RIA ROMAN ILOR 199

fiind-ca niel gerurile despre primavera scadut, niel bóla vitelor n'a contenit
niel plat acum,si i acel grill ce s'a cumpgrat, nu s'a putut A se semene tot,
care fiindu-ne cunoscuta a nestra datornica supunere spre 1mplinirea zaherelilor
ce ni se cer, macar c 'Ana acum nu ne-a sosit impsératesc firman poruncitor,
de implinirea cerutelor zahorele, dar fiinda-ne sciuta urmarea de an §i anfért,
de aceea ca toti de ob$e indrasnim i &And la proa stralucitul Prag al proa
puternicel ImpöratiI, fierbinte ne rugam, ca sil fad; mila cu seracele raiele ale
Ord, si de sama zaherelelor ce se da la Imp5ratesca cetate a Tarigradulg, de
grail si oI, de nu se va putea de tot A fim iertatI, sii fim macar indatoratl ea
sil dam coea-ce se va putea, pentru ca este temere, ca nu care cum-va A se
intemple vre-o lipsi i fdruete mare seracilor lecuitod, fiind-cg alte day, pang
la sfirsitul lunei luI Aprilie, °rail tete semgnaturile serAnate, atilt de grga,
orz, mejO, &it si de porumb, care este pentru hrana löcuitorilor, iar acum a
trecut i jum'étate din luna luI Aprilie, i niment n'a putut Sil semene nimio
din prieina iornd si a periciunei vitelor, care si Ong acum tot mor, si ah'
rémas biotii 16cuitorl de pun cat de putin porumb cu sapa numal, i pentru
acesta mare lipsa çi stinahorie, ce s'a Intemplat estimp aid in Ora din Intern-
plarea acestor mad 1mpotriviri de mal sus aretate pricinT, facem acesta ruga-
ciune la proa puternica Imperitie, ca noI totd'auna avem supunere si protimisie
la tóte poruncile impgratescl si la We cererile ce ni se fac, de a ne aréta ca
silintele pro c"At putem, de a nu se face un casar, dar In anul acesta, pentra
aceseg greutate i lipsa, sa faca milä ImOratia la acesta ob$esca ruggciune a
supusilor robI al Impöratiel, i ca totiI, dela mare p"Ana la mic, de obste, suntem
si vom fi, de a fi ca genuche plecat catre rnilostival Dumneleg, pentru bung
starea, Intemeerea i indelungata viaä i vecinica stipitnire a proa puterniceI
Imp6rätiI. 1805, Aprilie 16.
I& Constantin Alexandru Ipsilant Voevod.
Pentru ca sil se osarduiasca acestI aurari a aduce si pro col fugarl la
arma lor, ne milostivim Domnia mea i radicara 1ncarcatura, care li s'a fost
facut, pontru care si poruncim, ca de acum inainte A dee numaI Po dramurI
sease de lude, iar nu.seapte ; asisderea i pentru pecetluitul domnesc, A dee mimal
Po talorI sease, lar nu doce, cum i pentru poclonul Arma§id sa dee numd po
talerI patru, iar nu ciad, i Dumnéta vol Arma, inteacel chip sa urmezI a
Implini dela dènsil acesta datorie a lor, fara de a fi supöratI ca nimio mal
malt. 1803, Iulio 12.
Prea Inc1Çate Dòntne,
Dttp5 luminata porunca MHO.' talo, am cercetat pricina jaluitorilor nitrar
teta plAngerea lor este de incarcatura care li facut dela venirea
Marid sale Alihe Welk' Sutu, deosebit i acum s'a mal Incarcat la aur Inca
200 V. A. URECHIÀ

un dram maI malt peste ceea-ce da inainte la ArmAsie; jar iserä, crt peste
avaetul ce da, s'aii maI Inarcat Inc4 ca talen l patru mai mult, a6emenea
avaetul ArmasuluI cola mare, din talen l patru s'a fAcut Po talen l cincI ; deosebit
(pc, c Wail mai supgrat si de ajutorul breslelor slujitorescI, i-ail pus
si pre clilnfl de all dat de lude cAte talen l patru, ci cat pentru ajutorul acesta,
4is cl acésta nu este doarA vre-o dajdie urmiitóre, ci este Intèmplitithre,
si nu se vor maI supra, i acesto sup6rATI qic cä li s'ail Meat din qilele
Mihal VoclA Sutu, din Domnia de acum, si tot cu acest fel de armare cjic
li se cere i acum, iar cand li se vor arma darea (Mpg cum a fost in (plele
MArie'l sale Alexandra IrodA Moruzi, cjiserA ca nu numaT vor rmanea
ci Inca' se vor sill de Tor aduce si pro fugarii ce all fugit, la urma lor,
carl' i aceea cpse, cà iar dia pricina riInclircAtureI ah fugit, si de angar:ile ce
s'ail pus totdeauna nelipsist, iar acum °And va fi mila Mumriel tale, ca sI dee
adecil la darea auruluI, 81 le fie po dramurI ease de lel, hull nu seapte cum
li se cero acum, asemenea i avaeturile cele-l-alte ale ArmAsiel, s'A-1 Aspunija
dupi5 cum ii Aspunde, iarAs1 ca atuncI, adecti taleri ease BA dee pentru pe-
cetluitul domnesc, i talen l patTu pentru poclonul ArrnAsieff, iar nu ca
ciltura care s'a fAcut, duph cum mal sus aratil, ci ac6sta rhmane la mipocirea
buna hotArlre a Marie): tale. 1803, lull° 10.
Vel Vistier Racov4.5, Gheorghe Postelnic.

Costantin Alexandru Ipsilant Voevod I gospodar. &ride V lahiscoe.

Cinstite i credincios boeirule al Domniel melo, DumnéluI vol Logogt de
teara de sus, Isaac Ralet, fiind cl toff cap.' auí brisdve i &ATV de milli si alto
privileghiurI domnescT, nu pot cere de a avea si de a li se urma acole mili si
privileghiurI, Mil de a li se Innoi ântêití acele hriske i cArtI, duph oranclaialA
cluip6 obiceiti, cu domnescile astro intArirl ; poruncim Dumitale, al dal' de
scire la toff catI so envine, spre aduce hristivele i cilrtile ce ail, ca prin
jalb5 datA cAtre Domnia mea, s'Al'sT cérA innoirea lor, i asa li se vor pAzi ace-
leasi mili si privileghiuff ce vor avea, iarà fArA: de a nu le Innoi Intêití prin
Intarirea Domnie mele, hrishvele i chrtile, s'A scie fies-carele, cl nu vor putea
avea Ilia' una din muele i privileghiurile acelea. tolco pisih g-pd. 1803
Maiti 4.
Cod. XLIX, fila 50.

Pentru jafurile ce fac belii cu nume de avaet. Cinstit Dumnéta Divan

Efendi i Dumnéta vel Postelnic. Fiind cil acum s'ah oranduit non besleagA
i se dee stranicà poruna, ca de acum inainte s'A Dopsiascil ca total acest fel
de jafuri i supgrArI a nu se maI arma de cAtre beslil. 18041 Ghenarie 7,
Pod, XXXVII, fila 27. yersq
 1STORIA ROMAN1LOR 201

Isnaful tabacilor se jaluesce, c li se cere o rlima0ta de 850 talen T dela

maï multe dan. Domnitorul pune resolutiunea : (Banff vameT i al ajutoraluT
lefilor ost4escI suntetI datorl sa'T datT precum IT datl totT do ob0e, iar pentru
baniT peilor ce le namitT vol de beilic, acele poi nu sunt date voila cu vre-o
havalea nedrépta. ci vi s'ail dat dupö pretul care curge. DecT sil urmatT a face
implinire Met' do a pricinui cerero de soróce, c v6 vetT p6depsi., 1863,
Decombrie 20.
Cod. XXXVII, fila 24 verso.

cDumnéta vol Vistier, am f6t,tut Domnia mea argtarea ce ni se face prin

anaforaoa acésta, la care i r6spundem, ch. a se face masalagiT diu llicuitoriT
judetului IlfovuluT, acósta nu este primit DomnieT male, nicT dam slobocjenie
a se arma, ci poruncim ca inteatatea sentiperi ce se allá aicT in politie, orT
din col fiira pricinii, seat din ca. ca pricing dajnicl, sa se faca §i sa se 1mpli-
n6sca suma masalagiilor dup6. caidal VisterieT). 1804, Ghenarie 19.
Cod. XXXVII, fila 32.

Carte de eäreria i de hcraria din Bucuresel

. . . Dupa obiceiti, s'ad dat ac6sta carte a DomnieT mele . . . . canelo
pe anal acesta, 16t 1803, ail cumOrat säriiria i heräria din Bucurescl, ca aceste
ponturT, : sarea dupa obiceid sa o vénila numaT el, iar alt nimene sil nu
o véntja. lnsti sarea pisata ocaoa pe banT 6, iar ce a nepisata ocaoa pe banT 5.
lar pentru her suditiT Rosiel i aT Nemtiel" stint sfobocjI, iar pentru cel-l-altI de
ob§tie s se armeze dupa obiceid a fi popritT, i numaT horaria Domn6sca
se véncjil, ocaoa iar nu maT malt cad de se va dovedi orT aevoa seati
printr'ascuns c nui vêndut maT scamp, se va pedep0. 1803, Ghenarie 1.
Cod. XXXVII fila 84.

Carte de neájarit
. . obiceid s'att dat acéstrt carte a DomnieT mele . . .
canelo pro anal acesta 16t 1803 ad cumpërat slujba Majaritului, ca sa aiba a
inbla aici In omul Bucurescl, sit cante acéstil slujba 0 dela totT ce'l ce vor
avea posee de vénlare, sa hie de carul ca poses próspät, fiind de balta seal de
hele§ted, ori de gânl, Po talerT anal bam 12, iar de canal de pesce sarat sä iae
de vita Po banY. 220. Insit de carul ca pesce próspät, sa iae i cate treT oca pesce
dupa obiceid, iar maT malt sä nu se supere. Dar dela poscele de hele§teli seat'
de Dambovitä, ce nu va fi ea carul, do majarit, de vaina sa nu se supero. Pentru
care porunciin Domnia mea Dumnévóstra zabitilor din ora§ul DomnieT male
Bucuresci, sil dati mana de ajutor maT sus numituluT, ca s p6ta stringe 0 a
lua acest venit. 1803, Ghenarie 1.
202 V. A. URECHIÀ

Asemenea doué câri ca acésta täcut, una pe 5 judete ot

peste Olt §i alta pe 12 judele dincece de Olt.
Carte de s äreritul muntilor.
. . . . Dupi obiceiti s'a dat acéstü carte a Domniel molo DumnéluT .
, carele pe anal acesta, lét 1893, al cumpirat slujba
muntilor, sä fati a (turbia prin ti:U° satele cele sciute din judetele Saac Buziti
si Slam R6mnic, sil caute acésti slujbi i dela totl 6meniT ce se índestulég
ca sare din muntI funi banl, s aibl a lua de omul casnic Po bard 66 dupä
obiceití, iar maI mult nu, ci so va pedepsi. msi acésti slujbi si fie volnic a
o cinta piini la Sfintir Apostoll, i numaI o luan do banl si fie, iar dela Sf.
ApostolT inainte si nu se cuteze a mal' fimbla; pentru care poruncim Dornnia mea
Dumnév6stri ispravnicT dela tóte judetele, pe care va arta maI sus numitul, eit
nu se suplirle a'sï pliti siriritul, pe uniT ca aceia si-I facetI i fär de voia lor
Ion a'§I pluíti siraritul, dupi obceiti. 1803 Ghenarie 1.

Carte de bärit.
Tot pe 1803 . . . . , ati cump6rat slujba Terbärituld din tóti Ora, ca
sii aibá a cinta acésti slujbi aicT in «astil BucurescI, si dela totT cati vor
stringe vite de negutitorie, sentí de matrapazlic, seati pentru de tgiat la scaune
In BucurescI, sii iae : erbilritul dupä obiceiti, insii de cal i de vitä
maro Po banI 23 si de 6ie i de capril cate banI 8, iar un mai mult, cii se va
pedepsi. Insii fiind ci erbarii obicinuia de se intovirisia ca varnell i pizia
impreuni cu vame§iI tärgurile unde se And vite i apuca pe RicuitoriI carl
vénd unul la alta* vite de hrani, de le lita de oparte vame§iI vara:, de alti
parte erbariI erbiritul, pentru acésta. . .

Vodi ordoni incetarea abuzuluT.

Firman pentru viírai

Glorieux Juges et Cadis, mines d'éloquence et de v6rit6, et vous qui com-
mandez sur les Cadiliks et leurs dépendances, sur les routos qui vont et 1, ien nent
par mer ou par terre dos confins de PAutriche aux endroits ci bas désignés,
estimables intendants de pain et gardiens des 6chelles et mitres Officiers, que
vos pouvoirs soient durables, et vous joyaux des Princes Chrétiens, VoTvode
de Valachie et Voivode de Moldavie, dont la fin soit heureuse.
A Parrivée de ce signe honorifique Impèrial sachez que le tr6s-noble
parmi les Princes Chretiens, Ambassadeur d'Autriche Baron Herbert Renskial,
dont la fin soit henreuse, a *osé aux pieds de mon thavre (4 mes étriers)
uno suppliquo &rife, par la pelle il sollicite que les negociants qui importent
des marchandises, soit par torre, soit par mer, ou par fleuve, ou pour celles qu'ils
 ISTORIA ROMANJLOR 203

achétent dans Pintérieur des frontiéres Ottomanes, pour les expédier dans leurs
pays, uno fois qu'ils auront acquitté pour une seule fois et dans un seal en-
droit la redevance douaniére de trois pour cent, de ne lour demander rien en
plus que ces trois pour cent, et ainsi qu'il est accord6 aux mitres sujets (grangers,
part les trois cents aspres i tt titre de droit de bonne arrivée, qu'ils ne
soient point molest6s par des demandes de droit de transit, ni de droit sur les
cuirs, ni sur ancune autre denomination, et comme les négociants sujets des
Puissances amies et alliées tt mon Empire, qui achétent dans mes 6tats pour
envoyer à leurs pays des marchandises et d'objets, de même les négociants de
l'Empire Césarien ont la faculté d'acheter et en voyer à leur pays des marchandises.
Et comme il est mentionn6 dans le traité de Bozoroftza d'accorder aux
Autrichiens ainsi, pour la saticfaction du susmentionné César, les immunités
qu'on accorderait à d'autres pour des marchandises, dont l'exportation est pro-
hibée et il Tient d'être accordé aux sujets Busses d'acheter dans les Etats
Ottomans et exporter du coton brut et filé, des cuirs, de la cire et de la laine,
ainsi qu'il appert du trait6 de cotnmerce conclu avec les Russes, un négociant
Autrichien, le nommé Démétre Georgevitch, sujet d'Ardeal, qui est soumis
l'Empereur de Rome, ayant achet6 dans ma capitale quelques objets, et ayant
payé à l'intendant des Douanes les droits y afférents, conformément aux clauses
du Trait6 impérial, contre la quittance qui lui fêt remise, Tient d'envoyer un
domestique it lui, sujet étranger, pour vendre dans mes Etats des marchan-
dises autrichiennes, en passant par Varna, Sistov, Roustchouk, Silistrie, Islimie,
Giurgevo, Vidin, la Valachie et la Moldavie, ou si le susdit négociant Au-
trichien importera de ce cêté-ci des marchandises, ou achetera avec ses deniers
du coton brut oa filé, des cuirs, de la cire et de la laine, contre quittance des
droits payés aux intendants des Douanes, ou les choses qu'il importera de
l'Autriche pour les vendre dans les Etats Ottomans, s'il ne les vend pas
par 1A, et vondrait les transporter A. Constantinople pour les y vendre et payer
les droits aux Donaniers d'ici, qu'on ne puisse pas lui demander dans ces en-
droits, et surtout en Valahie et en Moldavie, contrairement aux clauses du
Traité Impérial, double droit de Douane, ou. cadeau, ou droit local, et si son
domestique passe par hasard d'un cêté à Pantre , ou pendant son séjour
quelque part, ni les préposés à la capitation, ni les autres, lui demandent do
l'argent comme payement de capitation, droit de passage ou de transit, ou sous
attcun autre pretexte le molester et le contraindre, mais par contre, lui douner
aide et protection pour continuer en sOret6 son voyage par mer ot par terre,
oil par Heave et sans ancun empêchement.
A Pinstar donc de pr6c6dents pareils, mon autorisation Impériale ayant
été sollicitée, mes ordres magnifiques sont donn6s pour que, en dehors de l'ex-

1, (actch6) aspre; tiers du para et dont 120 font un ghourouch ou piastre,

204 V. A. URECHIÀ

portation des grains qui sont prohibes et de l'importation d'animaux infectes

de maladies contazieuses, les clauses du Traité Imperial soient exécutees.
Par consequent J' ordonne A vos Eminences et autres susmentionnes que,
pour les objets et marchandises non prohibees, que le susdit négociant Autri-
chien achètera A Constantinople, en payant les droits établis par le Traité Im-
perial, ainsi que le coton brut et filé, cairs, cire, laine qu'il achetera dans
vos parages en payant totalement les droits de dounne contre quittance authen-
tique et scellée constatant le payement, de ne point le molester par des recia-
mations de droits de domine et atares redevances, et m'eme s'il veut acquitter
Constantinople les droits de douane et y vendre des objets ou marchandises,
de ne lui demander, surtout en Valachie et en Moldavie, ancun droit, ni cadeau,
si ce n'est pas potu la partie qu'il fera sortir et vendre; de 'neme les pré-
poses A la capitation ne prendront au domest:que, sujet étranger du susdit ne-
gociant, contrairement aux clauses du Traite Impérial, aucun droit de captation,
ni les autres anean droit de passage, de transit (de routes), ni sous aucun nutre
nom quelconque le rnolesteront et le contraindront à quelque payement, !mis
lui donneront aide et protection pour cffectuer sArement ot sainement son
voyage par mer et par terre, ou par tleuve.
Tels étant mes mires Imperiaux vous aurez A vous y conformer.
Ecrit au commencement du Redjel de l'alinee 1217/1802.

Nol Caimacamil prel Romelnesef.

Poruncesce Divanul Dumnevestra negustorilor, ce suntet1 incArcatl cu
vama carvasaraleI domnescï, ea pentru banil ce avet1 a lila vamti dup6 rnA'rfuri
de ale negustorilor snditI aI Rosieï, sil nu le facetI sup6rare cu a plati baniI
vameI top-. do ()data, ci ales liesapu sil aveti a lua plata banilor ~1 pe
marfurile lor, ne talud secotela ca dAnsil pana se va da cea desever§it ho-
trtrire.-1802, Septembre 24.
Dositeill al Ungro-Vlachiet, vel Logofit, Gheal ghe liravrocorclat Calma-
cam, vel Vistier, Costandin Stirbey, ScarTat a'impineanu.
Cod. XLVIII, fila 145.

JGi Consta ntin Alexandru Ipsilant roe vod i gospodar Zemle Nahishoe.
Cinstitilor i eredinciosI Dumnév6strii boierilor velitl aI DivanulttI Dom-
niel mele, v15 facem Domnia mea in scire, ca dela cinstita Aghentie ni se faca
arikare, cum a vamesil Campineanu impotriva face nedropttiti negustorilor su-
ditl ce sunt Ricuitort unif aid Iii BucurescI, altiI la Brasov, cut cerero de vaina
mal* m'AM de cát aceea ce i-se cado, ata dela pelle de capfl, cAt si dela pelle
de boti si de vacg, §i lAnga acesta alta mal: rea turnare face,.ca §i dela mar-
furI ce vin din 'nauntru, carI na ati de a piad nimio, la CA,mpina le cero vania
 IgTORIA ROMANIL01( q05

acolo, din care acésta pricina sä tin märfurile poprite acolo de li se pricinuesce
multri pagubli; pentru cire vränd Domnia mea, ca sil se dée Nizainul cel cuviin-
cios, atat la aceste jalbI ale negustorilor suditI, cat si la jalbele ce impotrivil
da i vamesit Campinit, porancim Dumnävústril, ca adunandu-vä cu totit, ande
viind si orandiiitul cinstitd Aghentii do improuna ca anal clout din negustorit
suditt jaluitorl, i aducénd de fatil i dintre vame$it vechilta CarvasaraliI, sit
punet1 iinaintea numnévóstra tarifa veche, care este pentru suditiT Neuitie, ca
sil cercetatt i sil si vedetf cum cuprinde tarifa veche pentru peile de capra,
de vacil si de bol, si ce cerero le face vamesit Campinii; asisderea sii vedett
DuninGvdstril i pentru marfurile ce nu al de a se vamui la Campina, care
sunt acefea anume, ce cuprindare are tarifa veche. seal ponturile echT, ciun
s'al urmat, si ce mere impotriva face aeum vame-sit Campinil ? Poem care
art5tarrim intr'acest pitac si copit talmacite de pe note, ce ne-ail dat cinstita
Aghentie, pentru acésta, ca sil vedett Dumnévústra provlima negustorilor suditt
la fies-care madea, si chibzuirea co ve): face Dumn6v6stra asupra Nizainulia
acostil trebt urniatire t.trifot veecht, si ne-o arkatt in scris cii vritavu de Divan
prin anafora, care o si asteptarn rani de zabavii, fiind cil se jaluesc negustorit
suditI, ca li se face dintr'acésta zaticnire si pagubä alisverisuluf lor ca poprirea
tinerea marfurilor la Campina. 1892, Noembrie 30.
Cod. XLIX, fila 10.

22 cal-0 de yawl care se d imprcund ca cataloagele

Zemle Vlahiscoe. Dat-am cartea Domniei mele carele pe anal acesta 16t
1803 al cumpärat vama . . . sud . . . . sil aibii printeac6stil carte a
Domniet mole, a ea:Ida si a stringe venitul vamet dupä ponturile, carT s'ail
str:gat 11 vênclirea vat-liner acesora, ca dela totf negutitorit i alte raele ale
proa puternicit stapaneseit n6stro impäratit, si viimuiasca dupä Catalog si dupil
ponturile ce i dat, iar dela negutitorit i altI suditt at Rosid si at Nemtiet
cum si at alter carp:, cloyed:0, sii iae vama dupä osebiti tarifa ce i s'aii dat.
Tar pentru marta ce nu se va cuprinde in tarifii, sii fail a lita la sutil trot .far
de alta trecëtóre, iar mat mult sl nu se cuteze a face vre-o armare, avad
suditul teskerea, ea al platit °data vamil In tärile turcescI, dela acela ce va
avea teskerea, de plata, nimic sti nu aibä a core. Seai cand suditit yer campera
mana turcésca din stäpanirea proa puternicii n6stre iimpératit i o vor vindea
iarag in stapanirea proa puternicit irnpäratil, sa plätésca vama 5 la 0/0 dup5
Intoemirea co este facuta i prin pontur11. Poruncim Domnia mea Damn&
vásträ ispravnic:lor, pentru cot ce vor sta ca impotrivire, si le datI mina de
ajutor (WO obiceil, spre a putea stringe acest venit, care venit fiind este al
alma' rel DomnescI, sa nu se supere de fileciitiala la implinirea de banit vamet,

'Turbo adaose j)s ca alti maul.

206 V. A. URECHIÀ

fiind c asa véndut, cum si vainok.iX sä nu se supere a se ridica dela vamil

si a se trimite dupg podvoade i angaril, ca sì. OVA cata tr6ba vìmeL 1803,
Ghenarie

Nota grificK a consululut rusesc Luca Kirilof, din 1803 lunio 21, a
pllit6sca suditif la märfurt turcescl, caro aid so vinde, la sutil 5, dupil fir-
manul impiSrätesc.

Vamile
Condica Jut lpsilunt (Arhiva Statulul, Bucurescl) No. X LVII.
Cataloga" viimilor pro anul acesta 1803, Gh.enario 1, dupi-i care are a arma
oranduitul Vames, a vilmui marfa negutiltorilor, sear' a orl-ce Raja a proa
puterniculuI nostru Impkat, intocmaI cum se coprinde maT jos :
Suma Pro- Cum
ces veche thichld sil se urmeze
CoprInderes estalogulul vechifi Bali( Adeoeul ce Wail Meet In snul trecut Raul Beni

Argintul viti pro unde va s'a finduit a se lua la oca

troce, de povarä . . . 060 bPnI 18 si vine la po-
varil 1320 1980
Arama lucratä la sutil . 3 ararna lucratä de surrica la
oca AllOA 9
Arama nelucratä pro undo
se va vinde, la sutil . tin0À la oca M1011 3
amnia Manta de tocal 12
Astarul ce se numesce
Alkagfill de bucatil . 7 3 9
Astarul ce se numesce so-
vat, de bucatrt . . . . 5 4 9
Astarul ce se numesce
sumca, do bucatrt . . 4 de 2 bucilti, fiind-cA sunt
jamiltätI, de bucatil . . 5 9
Abaoa ce vine din Ora
turcésert niel, de bucatil 5 albä 7 12
aba négra ce vine din téra
turc6scii 15
abaoa ce se numesce maris,
de bucará . . . 21
 iSTORiA ROMIÑILOfi 207

Suma Pro- Cum

ces vacile thichiti sil se unnege
Coprinderea cataloguluT BanT Adaosul ce s'el flicut In anul trecut BanT B nT

Abaoa care merge de aiel"

la Ora turcésdt' de povarit 300
Abaoa ce va cwi din téri,
va mergo la Moldova
sean la Ora unguréscii,
de povara 180 s'a rancluit a se lua la suta
de han): 3
Alunile, la suta de oca . 30 120 150
Arniciul vopsit, de oca una 6 15 21
Anasonul, de oca una 1 de t6ra turcésert . . 1 2
Amnarele, la sida de banT 3 3
Alagelile de burnbac, de
una 12 12
Blanile de Rumele, de po-
vara 240 cele do él'e grése, la o
blaná,' m'a bani, iar
povara ce are 100
660 7
Bliinile cele albe subtirl
seria negra de Rumio,
de povara 480 s'a tanduit la blana 12 b.,
carl. vin la povarii . . 720 200
BlAnile, de povara . 360 s'a oranduit a se lua 3 la
sutil felurimea . . . . ORMINO

Baciinia pro unde va intra cum §i perita alta mrirf uff

si urmeze dupii ponturl. ce intrri In 17 judete,
s'a' anime prin trec'étére
dupé, pont al 9-lea . .
ce merge la Mol-
dova seati la Ora ungu-
résca, de dilatar . . . sil dee trec'étére pro unde
va intra, de car . . . 30
l3ordu§e1c de unt-de-lern,
de un borduf . . . . de una oca trel banT
borduful sil se socotésdi
60 oca §i. s iae la un
borduf ..... . 120 180
Butea cu miere ce merge
208 v. A. OFIÈCHIX

Suma Pro- Cuto

cea veche thichiti BC ae urmeze
Coprinderea cataloguluT vechlil BanT Adaosul ce ea% Mcut In anul trecut BanT Bata

la Ora turcéscii . . . 240 240

BivolI vindutI la obor, sg
plittéscit curnpgrgtorul
varnit de un bivol . . 40 40
lar cand va cumpëra mo-
nastire seati boer, pentru
trebuinta easel sale, sit
iae vama dala vincjittor.
BivoliI earl' es la Ora tar-
céscg 40 40
Bi voliI carIse tae la scaune 20 ml 20
BivoliI earl es la téra un-
gw:éscg, insg de se va
da vote 60 60
Burnbacul care merge la
t6ra ungaréscit, pe uncle
va intra, de povarg . 300 . 300
Bumbacul ce va veni
In térii 240 ocaoa 7 ban!, care vino
la povarg 110 660
Bumnacul tors, de oca una 4 5 9
Branza ce vine din t6ra
unguréscri, sail va mergo
de aid acolo, de povarg 40 40
lar cAre va merge la Ora
tui céscii 145 de oca un ban, tug nu
acea care merge pentru
Capanul TarigraduluI, ci
acea care merge In alte
041
Bucatele seati altele caro
aunt numite In catalog,
ce se vind prin térgurI
senil prin sate la negn-
tritoff, sá plittéseg cum-
pgrittoi ul vama dupg ca-
talog, iar alte urmitrI
nu are a face Vamesul,
 M'ORIA ROMANfLOR sr30

Suma Pro- Cum

cea veche thichirt el se urmeze
Coprinderea cataloguluT vechirt BanT Adaosul ce Wad Ilcut in anul trecut Bani Beni

urmändu-se d up'6 pontul

23. rns s scie, cii za-
hereaoa i alte lucranI
co vor veni aid in ora§
pentru trebuinta politiei
Bucuresel, orI de
tori aduse, seail de ne-
gutiltori cumpiirate, si
ad use are a so vämui
do vma oboruluI tèr-
guluI de afarä, iar cAnd
va vinde (rupt) prtnAn-
tean unul la altul vi-
te seati seminte pen tru
hrana lor, s aibä pace
de vamil
Bumbacul, de oca una 3 3
Brótele test6se care merg
la t6ra unguréscil, de
undo se va si ridica, la
sutä 3 3
lar la schela rel' ungu-
rescl ea nu so supere
Vinul de aicl care merge
la Ora turcéscii, de bate 300 seail la Moldova . . 300
Vinul de aid' care merge la
t6ra unguréscrt, de bute 1200 1200
Vinul ce cump6ril sudita
de aid' de prin dealurI
si-1 aduc In orasul Bu-
curescY, sead prin alte
ti5rguff, pentru negutii-
toria lor, sä plät6sca
vamii In tilrgul unde 11
va vinde, iar nu unde
11 va cumpZira, (1146 co-
prinderea tarifuld, la
sutä 3
letoria Romdnilor de T. A. 17reehiII. SzooLur. XIX. XL 14.
2td V. A. tRECHri
Suma Pro- Cum
cm %vello Maja 85 e urmeze
Coprinderea catalogululvechiS BanT Adeoeul ce e'ail tâcut In ama trecnt Banl BanT

Vitelo de boI, i vacI, de se

va da vole a merge la
Ora turcésca, de vitrt . 20 de undo se va ridica srt
dee vara de Titil . 20
Vinul ce se vinde in tèrg,
s'a platésca vin4ritorul
de bute 50 50
Vitele de boI, ved ce vor
aduce turciI din Ora tur-
cesa, ea s'a le pue la
suhat aicI in Ora, de va
fi ca sa le intima iartt$I
la local lor sí le taie
la zalhanale, aicI sa'qI
platesca varna clnd vor
intra, de vita . . . . 20 20
Yitele ce merg la Ora un-
guresca, insrt do se va
da slobohnie, seria vin
de acolo Mol*, de vita 40 40
Vitelo ce vor aduce turcil
din Ora turc6sca si Tor
voi sa le taie la zalhana
aicI, sa'ql platésca Tatua
unde va tine suhatul,
de vita 20 20
Vitelo de bol i vacI ce se
vind la obor, s platésca'
cumpgrátorul, de vitì . 20 20
lar calad va cumpgra boer
seart monasire
tesca vinOtorul.
Grial ce se vinde in tèrg,
platésca cumparatorul
din cjece banI . . . . 1 1
lar cand va cumpgra boer
seati manastire pentru
trebuinta caseI sale, s'A
 ISTORIA ROMANILOR 211

Suma Pro- Cum

cea veche thIchiii sil se urmeze
Coprinderea catalopulta vechirt BanT Adaosul ie s'ají fama In anul trecut BanT BanT

vindRorril.
Giitanul de lani de aid
din léri, co mergo la
t6ra -turc6sci, seail la
Moldova, la sutil bucati: 15 la suti treI.
Gogo3ele de cernéli de oca
una 5 4 9
rioAcSo, de povarI 360 s'a randuit la 033 una trel
bara.
DulceturI de rodzahar i de
chitrií, de un horcan . 4 de una oca 8 12
Dohodul do 2 berben'te 104 120
Z6ma de liimie 1a silla de
beni 3 Ei

Zabarul de Venetia de oca

una 4 la sutii troI, care vine la oca 9
Zmaltul, do oca una . anoA 6 3 pol
Zenghinurile, adeci sciiri le
turcescI, de o piireche . 18 albo i galbone, la sutil treI 18 36
Zenghinurile, udeci scirile
turcescI albe, de o pirec. 12 care vin la pireche . . 9 21
In seati cinepii ce se vinde
In tèrg ca ocao, sui dee
~J'aorta din 10 banI 1 1
Intil seail canepa pentru
intrat seaï Ot, de pov. 59 La san' treI, care vine la
povari 170 220
Inul i canepa do t6ri,
vrénd a o sc6te din téri,
de ande se va ridica si
plitésci cumptiritoral,
la suti 3
Icrole de kefal, de povarii 360 la suti 3
lar fiind mal cate putine,
de oca una 15 la sutil' treI, cara vin la oca 11 26
Calul ce se vinde la obor
sii dee cumpèriltorul . 40 40
Iar cand va cump'éra mire
 12 V. A. UREdt111

Suma Pro. Cum

cea veche thichiit sit Be urmeze
Coprinderea cataloguluT BanT Adaosul ce s'aii facut in anul irecut BanT Banl

seail boer pentra tre-

buinta case sale, sg plg-
téscg vimptorul.
Calul ce va esi din OA',
big de so va slobocji . 40 40 80
Cafeaoa (11aXgrkoa), de po-
varg 560, la suti 3
Insg fiind niai cilte putin,
la 1 oca 6, la sutg tre, 1ns i cea
frantuzéscg, care vine
la oca 6 12
Cositor, de povarg . 240 la sutg 3, care vine la o
povarg 1080 1320
Card cu lemne de foe, ce
se viudo In térg, sg ur-
meze dupb" pontul 56.
Chihlibarul, pro ande va
intra seall va osi . . . 108 unde se va vin de, deis sutg 3
Cherestea, adecil lemnele
cele lucrate co merg la
Ora turcéscá, de car 10 10
Cascavalul ce merge la téra
turcéscg, de unde se va
ridica 533 la o mie oca 533
luand cgrtulie, sit trécil
la vamg nesupgrat.
Kemelile de postav de t6rg
ce merge la Ora tur-
céscg sea ti la Moldo va,
orI la alte 041 . . . 6; la sutg 3
Cb.itra, de povarg . . . 120 la stag 3
Cracatita, de oca una . . 4 8 12
Cuele de fier, de oca una apol 2 3
lar fiind alto fiare lucrate,
de 1 oca apol la sutil 3, care vine la oca apol 4
Castaraile, la o sutil oca 30 la sutg 3, care vine . . 120 150
Curmalile, de oca una 1 la sutg 3, care vine la oca 2 3
Calevril, de o parodie 3 3 6
 ISTORIA ROMINILOR 213

Suma Pro- Cum

cea veche thichlfi si se armen
Coprinderea cataloguluT vechlii BanT A daosul ce s'ají facut In anul trccut BanT BanT

Candel, de una oca . . . 5 la sutg 3, care vine . . 8 13

Catiff cari se vind la obor 40 off. unde se vor vinde, sil
plrabscg cumpgrätorul . 110 150
CatiriT carI es din Ora . 40 de unde se va ridica . . 20 60
i de treckdre in Ora tur-
céscg, cum si in Ora
unguréssg 60
Condita, de oca una . . 7 la sutil 3, caro vine . . 6 12
Caretele care vin de vin-
Ore, la sutil
C6ja de narama, i de por-
. . . . 8 - 3

tocan', de oca una . . 1 pol 1 pol

Cofeturile, de oca una 6 la sutil 3, care vine . . 6 12
Carul de dóge de brad i
stejar 60 ce se vinde in ihrg, apgrat
fiind de vama poduluI,
sg dee din 10 banI . . - 1
Cremenile, de 1000 cremene
Cocunarile, de oca una .
Capero, de oca una . .
15 la mira' 3, care vine . .
1 poi la sutil 3, care vine
1
. -
21 37
3
3
Catranul ce merge la Ora
turcéscg sea ti aicT, de 2
berbentI
Carul de fén, din 10 ban1
120
1
-- 120
1
Cósele, la 100 Ose . . 60 la sutil 3, care vine . . 165 225
Carai de sindrilä de stejar 30 din 10 ban1 . . . . . _ 1
Cara! de funil de teig,
doniff, alba (X%Asin)
si banite
lar and se va vinde in
60 - 60

Irg mal* cgte patine,

din 10,banI 1 _ 1

Coviltirile, jugurile, osiile,

r6tele:ce se vind la térg,
din 10 bata 1 -- 1
Carul de:,tronur1 . . . 40 40
Carul noll ce se vinde in
tèrg, din 10 banT . . 1 - 1
214 V. A. URECHIÀ

Suma Pro- Cutn

ces veche thichiti ah se urmeze
Coprinderea cataloguluT vechift BanT Adaosul ce s'ea Meta In anal trecut BanY Bant

Carai de spoiala . . . . 40 40
Carul de raci: 300 . . . 30 rad do balta 30
Carul do legumi, de car 40 40
lar legumile i zarzava-
turile ca se mine in t6rg
ea spinarea, nu au vamil,
urmand &T'O' pontul 52. Asemenea.
Carul de strugurY . . . 30 ce vine din Ora turcésca
trel." oca strugua i . 150 180
Carul de struguff de térd
unde se va rinde, dod
oca struguri i bani . 30
Carul de varzii, de car
verze 2 si 15 15
Carul de pepenT, crastaveti,
de car noull pepea i
crastavetI . . . 9 9
Carul de par)." sean nuele
co se rindo in targ, la
10 bani . . . . 1 1

Lana turcanll ce eso la alte

pdrff, de povard . . . 45; la sutil' 3 75 120
Lana ce se vinde in thrg
Cu ocaoa, la 10 ball): . 1 1
Umiile, la 1000 lamii 14
lamii 80 40 120
Lä'miile ce merg la t6ra
unguréseá, de povard . 160; la surá . . 3
Lolachiul, la sutá . . . 3 3
Lintea co se vinde la obor,
din 10 banT . . . 1 _ 1
Luntrile do nevod . 111 120 120
Luntrile de pod . . . . 60 60
Luntrile cele mal mieI. 40 40
LicuriciI ce vin din Ta-
ri gr a d, de oca una . . 1 pol 4 pol 6
Lana tigge ce vine din
téra turcéscil, sil pliitésca
 ISTORIA ROMINILOR 215

Snma Pro- Cum

cea well° tbichid sil se urmeze
Coprinderea catalogulul vechiti Beni Adaosul ce s'afi facia In anul treed BanT Ban'

la schela pre unde va in-

tra in térä'. la suta de bant 3 3
lar fiind suditt si avénd
tescherea de platä, sä nu
so supere nimio. lar
pentru läna tigate ce va
esi din pä'méntul Ora
si va mergo la Ora un-
guréscrt sail la alta parte,
de va fi sudit col ce va
sc6te lIna, seati rala,
platésca la suta de bant Aiemenea la raja, lar su-
3, pro uncle va esi. ditil sä dee dupë tarifä.
Lulelile cele bune, la suta
de bant 3 3
Lulelile cele mat próste,
de un cos 30 90 120
Marfa de Rumele, ce vine In
adecii bogasie si al-
tele ce sunt de bumbac,
care trece prin schela
Giurgiulut §i a Zimni-
ciler, mergènd spre Ora
cilacbscä, pro unde va
intra, de povaril . . 330 330 660
Iar mergénd spre Ora un-
gurésel, mil' la Moldova,
de povarä 660 660
Materille de Misina sentí
Venetia, ca fir sentí sade,
mergénd spre Ora crag-
césca, pro undo va intra,
de povarä 1320 1320
lar de se va viudo aici, sä
dee la Bath' 3 2
Marfä et-ce fel ar fi, viind
la carvasara, vameAt
aibg vole sal o desoaroo
216 V. A. URECHIA.

Suma Pro- Cum

ces veche thichid al se urmeze
Coprinclerea catalogulul vechiti BanT Adaosul ce Wail Brut In anult recni BanT Buff

qi di o preNiascii qi
iae la suta 3 0 la alte tikgurI vame0I
sa aiba vole a o serie
iae la suta . . . . 3
María de cojocarie, orI-ce
fel ar fi, pro uncle va
intra, de car . . . . 2160 2160
lar pro unde se va deslega,
la suta 3 3
María de Lipsca, dim-
preuna ca cele-l-alto ce
vin din launtru la tèr-
gun i iar se intorc Ina-
orI cata se va vinde,
sa dee la suta de banI . 3 3
lar cele-l-alte povari. earl'
Tor sa m6rga la Ora
ungurésca Nail la Mol-
dova, sa dee de dong
teancurI de cate oca 60,
dap() obicein . 300 300
Marfa de Lipsca, orI-ce
fel ar fi, care vine aid,
sri dee la suta de banI 3
Marfe de Lipsea sear! de Tarigrad, de va fi sudit sa dee dupé ta-
iarfiind raja sa dee la suta de banI 3
María, orI-ce fel ar fi, caro va veni in Ora' de prin alte parvI sträine,
atat in BucurescI, cat i in térguil, u.nde se va deschide, sii aiba a
plati neguta'torul vama. Insa de va fi raja sä platésca dupg catalog,
iar de va fi sudit sii platésert dupä tarifa. Iar eâte dintr'acolea nu
vor fi llama() niel in catalog, niel in tarifa, sii aiba a plati la sutä 3.
Cum 0 cand se va face viinjare la alta 'liana de negutittor 0 va
vrea a o seäte din téra, sa aiba a plati vama acel cumpärä'tor, orI
de unde o va ridica, dupä cum s'a slis mai sus, orI dup5 catalog,
seail dupg tarifa.
Asemeuea i orI-ce fel de mar% de baciiniI va veni dintr'alte parí
va vrea sii o tréca orI in Ora Mold.oveI, seail in Ora ungu-
résca, sil platésca pro uncle va intra, de cantar . . . . . 30
 ISTORIA RONIANILOR 217

Ponturile de vilw,larea viiniilor pe anul 1. 1804 Ianuarie

(Pe 1803 el' fost apr6pe aceleasi)
VAn4area vamilor pe anul acesta 1. 1804, so face cá aceste ponturl co
se cuprind mg jos unnat6re color din anul trecut, i ea adaosul ce s'el Wat la
suditT adica : la marfurile co eumpära sudita din stapanirea prea puterniceT
n6stre impruittii si le dnd iar in stripanirea prea puterniciT ImpärritiT, ca
platésca vamil ciad la san' la acele marfurl turcescY, pent va care sil alba
vamesil tot ajutorul DoinnieT.
CtIte ati fost slobode in anal trecut, sunt i acurn slobode, iar cate ail
fost oprito sunt i acum oprite a esi din teara, 2 ori-ce provlima vor avea
vamesil, arate spre ajutorul i folosul acestuT huzmet; cánd nu va fi impo-
trivitóre la oränduiala nizamulul, nieï va fi de stricaciune i paguba
a obsta', sui li se prim6sca provlima lor i sa se pue in fapta eu. urmare, luand
poruncile Domnil mele do se va gasi ca cale dup5 co so va teorisi.
Cumpiiratoril vamilor sí alba a vamui marfurile raelelor dupg coprin-
derea cataloguluT domnesc ce li se va da la m'AM pecetluit, tirmator celuT din
anul trocut, iar dela nogustorii ce ea adevifirat vor fi sudiff aï Rosit i al' NemtiT
seail altor curtl ca dove41, sui aiba a vamui mä'rfurile lor cele steéine, si cele
co scot din stapitnirea proa puternicil astro imperuíii dupä tarifa cea veche,
care li se da deosebit, i pentru cate nu se cuprind in tarifa anume sui iae trel
la sutrt fara de alte trecét6re.
Cumpiiratora aibil a p!ati sferturile la fie-care 41 int8i1 a luniT,
acum inteiä srt pliltésca pe dod lunT lanuarie i Februarie.
Cump6ratoril sil aibä' a da chozas pe banT, negustor om de credinta la
cantara', ca sä' rtipunla sferturile la soróce, i col ce va cumiZsra varna i nu
va da om de credintä chozas li se va lua slujba !napa, si se va vinde la altul,
orT.-ce pagaba so va intêmpla sit o platésca acel cumpärator.
Vamosit sil fie nesup'e'ratT de angarii i s'a alba m'AJA de ajutor atta de
la Dumn6lor ispravniciT si capitana', citt si dela vatasil de plaiurT la ce vor
avea trebninta In tréba fama, si orT-ce implinire li se va face de baniT.
4eciniala sil nu li se me.
Cärtuliile Carvasaralel sti se tie in sema la täte vilmilo dup6 obiceiti.
De so va intèmpla vre un obor seal vre-o schela, i vre-un targ a se
opri do vre-o bari, seal de alta intemplare, sa fie in norocul lor. 8
Marfil stfeina co va intra in Wat teara in 17 judete srt platésca vamrt

Ponturile pe 1805 Ianuarie 1 sunt coprinse in aceeasT. condicil fila 280'

Din ponturile din 1803 la acost articol s'a suprimat vorbele : «Jara'
din vitele mal-1 pentru care mal jos se va serie».
3, In 1803 era aci adaosä' vorba : c repttix. In 1,805 este ca i In 184.
218 V. A. URECIIIX

acolo unde se deschide, fatil fiind vamesil vilmil acoja, i scriind cate una, sii
se socot6scii dujid catalog, si si so lao yam. lar vamesil de pe la schele, pentru
intrarea in toara de orl-ce rntrfii, si iae precum la vale se oranduesce. Care
vamesI dupi5 datorie, sii pecetluiasci Vito tjncurile i sN le serie in cirtulie cite
una, una, insemnand i baniI ce ail luat, ca si i se prindi In sérnil negusto-
mini de vamesul acela, dintrii a ciruia varni va area si deschidri marfa,
sii plitéscil vaina, iiir de nu vor picji vamesit de pe la schele cele mal jos
oranduite adici pecetluitul miirfii i trecutul in cirtulie, si cele ce se oranduesce
a lna, off-ce sfeterismos se Ta intémpla la obicinuita varnii, sa plitéscä ins*" eI
sil so si pedepséscii, cii pentru acésta li se oranduesce a lua dela marfi cele
maI jos ariState, adeei . tal banI.
Tal. BanI
La povara seail téncul cu ofl-ce fel de marfil luerati a fi de mil-
task' mail de bumbac, sti dee negustoril de pov6ra seail téncul mare cum
si de téncurile de alagele 5.
Bumbac lucrat de povdri, 1.60
Bumbac nelticrat de povári 1 --
Abalile de un One 2 -

Blinile de piel do die orI-ce fel ar fi dupg pov6ril

Asemenea i pieile de die dup6 povdril
Mania oil-ce fel ar fi de car mare seail mic 2
saftienie de pov6ril 2
Mesinelo de pov6ri 1 9
Tilpile de cisine de o tura 1 9
Herul de cantai 3
Tutunul bun ca bohce, de povdri 1
Tutunul basma de di, do pov6rN 30
Aramil lucratil de pov6ri 60
Anima nellicrati, de pov6ril
Astarul de poveni séti téricul mare. . . ......... 1
Magi de cojocirie lucrati afari din piele de die, off-ce fel ar fi,
30

de pe-fari 4
Sticlirie de car 1
Caféoa Emen, de pov6ri 1 60
Caféoa frantuzései de poydri 1
CipritanI de zahir, de cantar 15
Timae de poviri i .6
alt her lacrat, de car 1 6
10. T6te aceste mill' sus arétate se inteleg pentru marta ce merge la tar-

1. In 1805 se adaogil aci : tScumpies de car 15 banI.

 iSTORIA ROMANILOR 210

gurile de pe afarg ale te'riI, iar can() acéstä marfg se duce la Bucurescl, si nu
iae nimic din cele mal sus arätate vamesil de pe la schele, ci sg 'sI plg-
tescg rama deplin la carvasaraoa Domnéscg, iar carY din negustorI vrènd srt
insele rama Domnéscg nu va arta adevrirul la schelg, cg are s'a' aclucg la Nr-
gurile de prin jadee, CA s'a,na plgtésca rama trecät6rei, ci cu curênt eh' o
duce la &cansa, o va duce la tèrgurile judetelor, acela dovedindu-se filtra
acel viclesug, s platéscg rama indoit, cum i ramesiI schelelor sg fie datorl a
trimete adesea Catastih la Carvasara de col' ce ag trecut prin schelele lar
pentru Bucuresci.
11. Pentru marfa ce vine din téra urceasci fiind-cri ponturile in-
tocmit cum se vede mal: sus la capul al 9-lea ea nu sg platéscg varng la schelg,
ci unde se va deschide marfa, lar la schelg numal trec6t6rea, s aibg a arma
schela ZimniceI ca i cele-l-alte scheli, adecg sg nu iae rama depliná ci
numaI trech5rea.
12 Pie-caro neguster, orl str6inY 011 pgmemtenI, care, orI va aduce marfil
din locurI sträine, seati va ridica ca si nu o sc6tà din tearg, si nu aibg role, ne
fiind vamesul de fatg, niel de a's'í deschide marfa, niel sä aleagg, ci mal intóirt
o la.' ehenie pe vamesiä, si pe urmg fatg ca varnesul s'A inceapg a deschide seag
a alego, iar de va arma impotrivg, negustorul srt fie sapos pedepseI ca a plgti
rama indoitg.
13. Tdtg maría negustorilor suditi ce ver aduce la orY-ce parte de loc
viind la Carvasara, sii aibg a plgti rama pe tótil maría pe sin, si asa sa aibg
voYe a o sea() din Carvasara. Iarg eätg marra se va ggsi de negustori tginuitg
ne arlitatg la ramesl, ca sii plgtésed rama pe aceea marfg tginuitg, sg aibg
a lua ramg indoitg, dovedindu-se eg ag fost in adersér cacirdisitg.
Asisderea orY-care din negustorY dupg ce va intra in tearg va ascundo
si va cacirdisi marfil, sa sg se dolAndéseg cu rama, anal ea acela dup6 ce se
va fue dovedit ca un pggubitor de Cgmara domneascg, sä plgtéscg, rama in-
doit i sg, se si pedepséscg ata el clit i cel eu. dênsu insotit, adecg aceluia
intru a curuja casa seda prgrälie se va tginui marfa.
In 1803 articolul acesta era redactat ast-fel
OrY-care din negustorT dupä ce va intra in Ora va ascunde si va
cacirdisi marfa ea s'a se dobAndescg ea rama, unul ca acela dupli ce se ya face
dovedit, ca un pagubitor de Cgmara domnéscg, sii plgtéscg, rama indoit i si
se si pedeps6scg, atAt el cät i cel ca dénsul insotit, adecg aceluia intru a cä'ruia
casi seati privrtlie se va tginui maría.
In 1805 articolul e redactat ca la 1804.
OrT cätg mara strang se va aduce la tirgurile de pro afarg ale Orel:
§i se va vgimui de vamesul de acolo, intknplemdu-se ca negustoril. si nu
vin4g, seart si vindg dintr'insA numaI, si va vrea ca si o aducg in BucurescI,
sii aibg a lua cgi tulio de la varnesul de abril pre câtil marfg va aduce in Bu-
Q20 V. A. URECHIÀ

curescT, i cu acea cartulie viind aid In Bucurescl, vamesul carvasaraleT luand

In seria maría negustorulaT ce a adus In ButcurescI, sa'sT caute socotéla Cu
vamesul de ande a plätit si s iae vama inapo1 pro acoa marfa nevindutä ce
ail adus'o in BucurestT, iar negustorul srt nu se supere, cum si la alto tirgurI
mergänd negustoriT, sa nu se supere de vamesT, cä acest pronomion numal Car-
vasaraoa 11 are.
OrT calk' marfil sträina i orT-ce fel, purtandu-se din tirg in tirg,
de dare negustor ca sa o vindä, si iae cä'rtulie din partes de unde o va ridica.
ca sa nu se supere de alta vama la alt tirg, iar de nu va lua cartalie, este in
banuiala ca a carcidisit'o, i unneadi ca vamesul acela la al caruI tirg duce
negustorul maría, sti'T cearä varna i bi faca OlcevarT si pricinT de judeciitT
Fiind-ca maría ce de prin alto partl ströine de pe dug se aduce la
sborul ce se nurnesce Drägaica, dupa vecbiul obiceia plätea vama la schela
pro uncle intra in Ora si asa alta vama nu maT platea la Dragaica, dar dupä
hotarlrea ce esto facuta, schelele Eta sil iae numaT acea-ce rinduit maT sus,
iar Irma deplina s'o platésca negustorul acolo uncle o va deschide, i asa marfa
ce o va aduce la Dragaica, fiind-ca are sa plätäscrt vama acolo, poruncim dar
ca la vremea acestuT biiciil, s märga omul carvasaraleT domnestI trimes de
vol Vanie bi vamuiasca marfa ce va aduce la Dragaica, mns numaT maría
ce va aduce din locurT sträine sil o vrunuiascä, afara numaT cata marfil vamuia
mai mainte sfInta Episcopie a Buzäulul sa nu se amestece orinduitul om al
CarvasaraleT la col mic, fiind-ca vama aceea are sa si-o iae tot sfinta Epis-
copie dupii hris6vele ce are.
Arendarea pentru zaher6oa ce va esi de pre mosie boeréscä' seall mä-
nästiréseit' ce tin, asemenea i vinul i rachiul ce '1 vind orT cu mrtruntisul
In carciume, orT ca rä'dicata, fijad adevärat roade ale mosieT manastirescI seati
boerescT, sil nu platésca vamä, iar de vor cumpära din alte partï cand numaï
vor 'rinde cu ridicata, sil platésca obisnuita vamä', iar vimjénd Cu maruntisul
In carciume sa nu se supere.
Cate nu sunt numite in catalog marfil sträina, de negustor si do alis-
veris sa platésca vama la suta treI.
Marfil de Rumelia ce va si mérga la tära Ungurésca sea la teara
Cazticéscii, musulurT, arniciurT, mutase, seati bogasie seaa orT-ce fol de marfil,
sa platéscil trecätärea la scbela pe unde va intra, inr de va trece prin Baca-
rescT, sa nu se supere de vamesul scheleT si acea treatóre s'o iae Carvasaraoa,
iar de va deschide marfa in BucurescT seaa in tirgurile de pro dark' si va
vinde, sil pla,t6sca vama pe deplin dupä ponctul 9-lea.
Marfa de Venetia, de Gratia sea rt orT-ce fel de marfli ar fi ce vine
din alte 041 sträine aicT in Bucurescl, bi tart a plati rama la Carvasara, iar
mergänd la tirgurile de prin judete sh' se urmeze dupä cuprinderea pontulur
al 9-lea.
 ISTORIA ROMANILOR 221

CazaciI carl vin cu marra de cojocarie de la teara Cäzäcéscrt sead din

teara Le§asca sà plätéscrt vamä dup6 coprinderea pontulta al 9-lea. Iar de vor
fi suditI a RosieI qi ni altor CurtI, sà urmeze dup6 cuprinderea pontuluI al
3-1ea pentrn ca 64'0 pllítésa marfa pe cata' malla ar viudo.
Siieäria din Bucurescl, sarea véndI, adica : cea pisatä oca Po banI
6, iarä cea nepisatií oca po banf 5, iar de se va indasni orI-care sail printea-
scuns a viudo sare mal scumpä, Mi:te se va pedepsi. Asi§derea §i liefaría
din BucurescI sO vinde Cu acéstii oranduialii, ca suditil sä fie slobodf, lar pentru
ceI-l'altl de obsee sa se urmede dupä obiceid a fi popritI, inril numaI la Ho-
raria domnóscä sil se vénda oca cate... iar mal' mult nu.
Erbilrit orI-cine va campera si va stringe vite de negustorie sad va face
matrapaslic, adecI : bol, vaci, bivoll, caI, capre, el, off boleriü maro, satí al douilea,
verI egumen, negustor sal cine ar fi, sä aibä' a plAti erbrtrit dupä obiceid,
de vite marI cate banl 24, iaril de 6ie i caprä cate 8 banl, pentru caro sà
fie cumpkätorli erbIrituluI 1nsciintatI cit de la vitele ce cumpka läcuitoriI
pentru hrana lor, erbIrit na ad a lua, ci numaI de la col' maI sus numitI.
21. Fumäritul bäli1or, säräritul rnuntilor, col ce va cumpiára sií scie
are a anta slujba numaI panil la Sfintil ApostolI, insit ramal o inane de banl
sil fie, iarit dela Sfinp Apostoli inainte sil nu maI aibit velo a anilla.
Vama tutunuluI de tearä sä o pliitéseI cumpärätorul unde se va vinde
dupä catalogal ce s'ad fä'cut.
Craiova co. 5 judete, Valcea, Dolj, Gorj, MehedintI i RomanatI ca
schelele lor, cata marfil s'ar radica dela Craiova, dela aceste 5 judete, 9i va
vrea s'A o trécI in Ora Ungur6scil, si va trece prin schela Cainenl, plit-
t6sca vama la CainenI, i orl-ce marfil va esí prin schela Cainenilor si va
marga la Craiova sail la aceste 5 judete, sä se urmede dup6 cuprinderea pon-
tulul al 9-lea, carI vame§I aI Craiovei sit scie ca peste banT, cumpIrätoriI ad
s'a dee milete ce sunt randuite mal dinainte prin hris6vele i eärtile DomnieT
mete, §i peste acole ad sà dee peste banil cumpärätureI Inca, talerl

1. In 1803 finea acestuI articol era redactatil asa dela acest punct :
2 §i pentru acelea aìl sä dee peste banI cumpäiátorif i talenI
patru-sute la spitalul §i la c61a de la monastirea ObedénuluI din Craiova, ce
prin hrisi5ve are a lua. In 1805 finea acestuI articol era ast-fel:
. . . gCarl vame§I ai CraioveI sI scie a' peste bard, cumpkItoril
sit dee §i milete ce sunt oranduite mat dinainte prin hriscivele i eärtile Dom-
niel mete, curn i banil ce sunt oranduitI pentru doftorul i spiterul dela
Craiova i pentru aga de cica° dup6 cuprinderea hrisóvelor i eiírtilor, iarä
la térgu de peste säpfamânä' si la balciurile de peste an, ce se fac la mo§ia
FrIsinet din sud Romanati a DuranéluI Vornieul Grigorie Bancovénul, nu ad
aface vame§iI, fiind vama hbr6zitä a o avea DumnéluI, cum are §i rnosia Obi-
Dntil din sud Ilfov.
 V. A. IIRECHIX

310, pentru d Atoro" i spiterul de la Craiova, insi t : 220 ce era vechi,

si talerI 90 prostisoolul ce s'al filcut de Domnia inca, cum si la térgul de
peste gptAnning, i balciarile do peste an ce se fac la mosia Fr8inetuls4 sud
RomanatI a Dumnelui Ba,nuluI Nicolae Brancoveanu na ati a face vamesil,
c'AcI vama acestora s'ad hAriizit Dumnélui a o avea cum are 'si la inopia Obi-
leso): sud Ilfov cum i talerl 400 mila sc61ei ot Craiova s'A o dea.
Vilenit coi co va cump'éra sA scie a are sA dee la ea' ce lacrezil
puturile ca pi-icurá cate banl 60 de vadrA, cart bani ad si'l p15.tescii cand vor
lun .varnosil p'écurA de la mosnera in fe-care gptAmanA (hipé hotArarea si po-
manca Domniel mole si cele 41 dile pe an dup5 obiceiul vechitl 1)
°Lupina mi p'écurile col ce va cump6ra sA scie, ch' pesto baniI cura-
philt6rei are sA dee talorI 203 pe an boerilor Campeni: i L'povedi pentru p6-
curile ce sunt pe ruosia Dunine!or.
Tinta, i rachiul de Ora Turcéscli aun i horilca din Ora LesascA
dup'6 hotAririle co sunt fAcute prin hristíve, al a fi mi total oprite spre a ntt
trece in térA niel cum.
Pentra cat vin va face brasoveniI suditi oil in viile lor co ad aicl
in tea', orl de curnOrat, adicA 1341 marT, seal burle i vor vrea a le trece in
Ora UnguréscA, pentru tot acel vin ce-1 scdte din terg, sA plAtescA la sutA
trel, T'ata, iar vinurile altora sa nu le amestece in vinurile lor.
Branza de aid ce merge la Ora Ungurescri sti plAtescA de povarA
Po bani 41, dupg cuprinderea catalogalaI, iar branza co duc barsanii dela oile
lor pentra trebninta caselor lor, iar nu pentru negustorie, de vamri sti nu se
supere.
Pentra cherestole, fiind-ca vamesil de pe afarA na cauta a N'Ami pe
la tirgurl dap obiceiud, ce amblA pria Ocluid unde tae §i almea pe lt)-
cuitori. de le lua vamA, aceste sunt opritl vamosiI de a face, ci numaI pe la
tirgurI vin se vilmuiascA.
FocsanI cel co va cumOra s'A scie cui cherestelele de casA, lemn de
foc, grad, mlaï, porumb, orz, fasole, varzA, cepa', Unta i altole ca acoste bu
cate, leganal ce vor viudo la tirgu Focsani, nu are a viimui acaba, noesind
din térA, dupi5 hotrtrirea ce s'ati fost fAcut, insA cele care vind i cump'érii
seniI i löcuitoril filtro (Masa' pentru a lor trebuintA, afarA din cele ce scot
negustoriI pentru negustorie; iarA dupA hotArirea ce esto fAcutA prin anafora
si prin cercetarea de judecatA, sunt opriti vamesiI a na indrAsni sä, cera vama
niel' de la fuina ce cumpgrA brutariI pentru panoa tirgului, niel' do la rae

1) 27. In 1803 acest articol era ast-fel redactat :

Vuilenit ceI ce va cumpb'ra sA scie cá are sil dee la ed ce lucrezA Mari,
de OcurA cate bani patru-decl i cincl de vadra si cele patru-4ed de (jile pe
an In 1805 ea in 1801.
 iSTORIA ROMANILOR

niel de la lopetY, niel de la funiI niel de la altele asemenea nesupkind, nicI

Po vind6torI ilid . pe cumpikiltorI, niel sO tie drum 15cuitorilor a vrtmui pe afarrt
luerurI ce vin in tirgu Focsanilor din vinijare, iar esind din t6rg afarä, numai
de la acelea 'Ate sg iae vami cind vor
Pentru miere, fiind-crt vamoil nu urmail dupi obiceiil i dupit catalog
a vgmui dupä' ce se streckg prin buff, ci dup5 ce o string negustoriT prin
butl, II apuert de vimaia butile, apoI dupg ce o scurg clind oste a vinde it
apuca de le lutt alfil van* care si acésta fiind preste obiceiii, se di in scire
tuturm cumpkiltorilor de vgdf, ca sii fie inseiintatI cum ert butile cu miere
cind si scurge din eón, nu ati a le vilmui, fOri numai dupä ce scurge si alego
eéra, atuncI and vor vrea a vinde sear' a vgmui clupg catalog.
Pentru vitelo de bol i vacI, cal, bivolI este porancg strasnicg data
a nu esi la Ora stAing, iar la Ora Turcéscit cu. cirtile Domnit Mole de se
va da voel si fie slobod a soite prisosul ce va prisosi lü'cuitorilor de vincjare.
&herelole sunt oprite ca Diet cum sii nu fie sloboijonie a esi din
jérg halm un grilunt.
Pentru peile de epure sil plilt6scO cumpkgtoriI de undo va ridica,
la suta de piel, banI 72, insg cele ce se vor ridica din BucurescI, inri pentru
celo de pe afarg va plgti pe unde le va scáte, asisderea si plritéseg i vind5-
toral off prin sate séti prin târgurï, uncle se face vim-Area, do o pielo un ban,
la caro si se urrneze inteacelasI chip, ad : ScilunasiI call se ortinduesc prin
sate de string piel de epure oft' de citre sudiff, ség de cifre Raiale, si fie
daterI aceI scrtunasI a arfa pe viragtorI la VamesI ca suma pieilor ca
lao vamesil. varng de la In cptort
Pentru piele de boil si de vacrt. pentru pieile de caprä sail de die,
are asa urmg luatul vOmil dup5 cum este scris in catalog, iarl pentru pielo
de bog si de vacrt ce aduc TabaciI In Bucurescl dela Zalhanalele lor, sail cum-
p5ril dela macelaril de aicI si le arghisesc la cherhanalele lor, vinOndu-le
tilbä'cite, sg fle ap5ratI de vami, dup5 hotrirgrea ce s'ati Meat de Domnia Mea,
dar sg le vincjg si el dupg nartul ce li se va puno, lar rnOcelariI pentru peile
de boil si de vacrt dela vitelo ce le tae la scaunelo din BucureseI si le vind
off la tabacI séti la altT, sii pligtéscg de o piole haul 20 ; Asemenea si pentru
pone de caprit si de 6ie co tao micelaril la scaune, sg plrit6seg acel milcelar
când le va vinde, de o pielo 2 banI, si de peile de mel un ban, iar tabacil
&Ind vor vindo acest fel de piel de caprg si de (foie si miel orI aduse dela
vitelo lor, fiind, s6ilcumpikate dela micelarI, si fie apkatt de vamii, vinijandu-le
argilsite cum s'ail mal sus.
Lina ce vine din Ora Turcéscii sg plitéscii la scholil pe uncle va
intra in toa, la sutä pe banI 3, iarg fiind suditi" i avênd tescherelo de platg
sg nu si supere nimic, iar pentra Irma Ogae ce va esi de aid . din toril, si va
224 V. A. URECtilI

merge la t6ra Ungurésci 01 la altg parte, do vor fi suditI cel ce sc6te lana,
plitéseá dupg tarifá, iarìt fiind Ra6, s plitésci la sutil trel
40, Vaina do la Zaher6oa ce se viudo in targ afarg si in targurile de
prin judete, si iae de la camp6ritorl pe cate scie catalogu, iar dela vinptorI,
iarg card va cump6ra M6nastirea sóìî booriI pentra trebuinta easel' sale, attincI
sg se iae dela vin46torl, cum si pentru vite asemenott si se urmeze, i asa
este si in catalog scris, ca cump6rgtorul s plìtésc rama.
Zabel.6oa i orl-ce alto lucrurI va veni aicI in BucurescI pentru tre-
buinta politie" Bucurescilor, ori do RicuitorI aduse, séii de negustori cump6rate
aduse, sil aibil a se vimui de vaina OboruluI targaluI de afarä.
Fie-care musterill de vamg si de slusba vamel si fie insciintatI
6menI al str6inilor CurtI nu stint sloboll niel primitl a cump6ra niel vama
niel slujbg de ale vrtmilor.
Fumgritul Bucureseilor se viudo, dark' din Sfanta Mitropolie,
nastirile cele marI, Damn61or vulitilor boor" dela vol Ban pang la vol Clucer
de arie, i jupanesele viduve ce all stitut boerii Dumnélor velitI, care dup6
vechiul obiceii stint do a scuti cate o pivnitg, i afarg din eel ce ail hris6ve
cärtI domnesci, de a scuti fumgritul inoit de Domnia Mea, urmându se dupg
obieeiul ce se va fi urmat In mull trecut, iar cei-l-altI totI s aibg a plriti
dup6 obiceid. Iar ca1 suditI aI str6inilor Curtl tin Cu chino priviliT, fumg-
ritul acelor privilil sä §i'l iae fumara de stipanul priviliI lor.
Vamesit oborului targuld de dark' si scie, cil peste ban): cump6ritoriI
are sä mal dee muele m6nastirilor ce sunt oranduite prin hrisóve si cgrtile
DomnieI mele i al Suiulgi-Ba i tal. 100 ce iargsl prin hrisovul DoruniI mele
s'ari fácut milä noug la mgnastirea Spirea.
Art. 44 era redactat asa in 1803
VamesiI oboruluI t6rguluI de afarg, se scie ca peste banI cunip6ritoriT
all sit' dee milele ranastirilor ce stint oranduite prin hrisóve domnescI, cum si
talerI dourt sute III miinastiriI CimeliT, i talerI una sutil al Suittlgi-Bas,
talerI dou6 sute ai m6nastireI Särindar.
In 1805 redactiunea acestul articol este ca in 1803.
Camp&Mora vimilor Si scie, Cl peste banil CimgriT ail si dee muele
m6nistirilor ce cu hris6vele i clrile Domnii mele ail a lua Sin Vimi ; asis-
derea i Carvasaraoa are sg dee muele ce vor fi numite prin hrisóvele
Domnie'l mele, dela Carvasara jails): peste haul' cump6ritoril, asemenea ag
mal doe peste baniI Ci'mgreI i oranduitul hava et al logofetiilor, i al Divita-
ruluI si al MuhurdaruluI cum si al cutieI de milostenie dupi intocmirea te
este Mufti.
SI scie vamesil, CA la tarp ot AgestI sud Ilfov, de se va inoi de
Domnia mea hrisovul Agescilor, nu all vamesiI a se amesteca intru nimic, precum
si la targul dela satui Mello sud Ialomita.
 ISTORIA ROMANIILOR 225

CumpérAtoriI vdmilor sá fie Insciintatl ck' dela zaherelele domnescI ce

duc 16cuitoriI la scheld din poruncd donin6scil, cum si dela cherestelele paint
trebuinta impératéscd, nu ail a cere varnd.
Pentru rachiul co-1 fac IdeuitoriI pro la casele lor, i pro la via: din
livecjI de pomi si din teseovinil si din drojdil: de via, vainesit el, nu aibd vole
a ambla prin sale pro la casele 16cuitorilor a-I supéra de varnii, iar v1ncrèndu-1
la negastml, si plät6sci neg istorul varnä acolo de ande-1 ridicä, i Iuand ter
cherea de varnd la orI-ce tiig 11 va duce, in coprinsul verl-cdruia vames,
hat vindarea, de vamil sä nu se supere, .afard numaI pentru rachiul ce se
va aduce pentru. politia Bitcurescilor, la acela sd nu se amestece vainesiI de
afarä, ci sá so viimulascil de varnosul Bucurescilor ; iar and. vre-unul va avea
rachiul söl plait la vamesul de uncle '1-a ridicat si-1 va aduce in Bucuresd,
vamesil din BucurescI sä nu-1 supere de altil vamil, ci hand rdvas mute
vama de la acel vamos ce a dat rävas, iar cand vre-un 16cuitor va avea
rachid Inuit si va vrea InsusI sá facd, acest alisveris ea sil-1 clued la thgurile
de prin judetele dela vale sä-1 vindd, asemenea sá urrueze ca sä doe varnii
la van.esil de undo-1 ridicìl, i luand tescherea la ori-ce tirg va mergo si va
vinde, sii nu se supere de vamil, ci cu acest rnijloc sd nu Indrasnésed vamesii
a-I face supérare si la vre-un 16cuitor ce nu. va avea casa luI land vio seail
lama ogradd, i isI va ridica ca sil.-1 clued' la casa luI, ci atat acesta, eat si
totI lécuitoril de obste sí fie nesupératI de vamil prin sate si pro la casele lor,
vamesiI sresT. caute vama dela acel co'sI ridicil si-1 pogSrd la vale, iar dad
16cuitoril II va duce in tirgurI si in bilciuiï de pe aprópe, pe ceea-ce va
face vindare sii iae vaini dupifi catalog, iar peutru rachial ce-1 fao aiel in Bri-
curesa sii urmeze dupé catalogul ce s'a indreptat, precum mat la vale se aretd.
Pentru rachiul ce obicInuesc rachieril de BucurescI de merg la dealurI
ea vii i fac rachiurI buno, prefdcute pentra präväliile lor, si-I aduc aid de-1
pun In präfäliile lor de-1 vind cu maruntisul, fiind-cd apuraron s'ail intémplat
pricinl de judecätI ca vamesii oboruluI tirgaluf de -afarii, autand vamesil de
a lua ciociuialii, de pro vindarea ce face In priiväliI, iar nu precurn 11 sine
pro el. De acea hotdrire s'a fost filcut ca sii me vapid de la acest raehiii bun
prefä'cut, Me 10 paralo de vadrä si asa este saris si in catalog ; iar col ce va
aduce aid orI-ce fel do rachil si va viudo ca ridicata, de la acela s'a' iae din
10 banI, until, pro vindarea ce va face in tirg dupö catalog, iar pentrit rachiul
ce-1 scot rachieril de aid din Bucuresci cu cazauele, s'a hotarit do Domnia
mea, ca pentru cat rachid vor face din drojdiile vinuld lor, sad din vinal lor
stricat, care acel.e vinurl sunt plätite de varnii, siti nu se supero, fiind-cd
platit vamd pro acel yin al lor odata, insä acola ce-1 va rinde ca märuntisul
prin carciurne, fär' do numaI via-08nd cu ridicata sti pliltòscA vamd, iar pram
cat rachid vor face din drojdil de Tin cumpörat, orl din vinul cumpörat deis
altiI de aicl din BucurescI, la care vaind nu to plìltit, sii pliltéscii
latoria Romduilor de V. A. Urechid. SEcoLut, XIX. XI. 15
q26 V. A. uREctta

Pentru triistaril, ce lucrézil triiistl de pör de capri, in catalog

este oranduit a lua dela carul de Or de eapri banl. 180, sii scie vamesii eil
de ande va campera triistaril peral, are si hie varnä dupe catalog dela cum-
p5ritor, si land cartulie sii nu fie superat de altil vamä, nic pentru peral cel
Oita, nicI pentra lacran ficute vindèndu-le, i orI uncle lo va vinde,
pace de vamti. lar cine va sea() acest [el de lacrurl din terii, sii plit6scil la
scheli pro uncle va trece, la sata de bull', treT, urmandu-se pentru peral ce
va esi din téril dupe intocmirea cataloguluï.
Pentra scumpia ce fac tabaciI din BucureseY aid. in tèrit pentru ines-
tesugul lor, si fie ap5ratI de vama, precum ati fost si panii aciuu, fiind-ca in
catalog era numit numaI pentru seumpia din Ora Turcésii, iar cand i scurnpa
de aici din teril se va vinde, pie ande se va vinde, ori in BucurescI, sail prin
tirgarile de pie afari, acolo si se iao varni de la vindätor, din 10 banY, unul,
iar tabaciI, pentru. cea Mouth' de el pentru al lor mestesug sil nu se supere de
vaini; cum si pentru scumpia ce va 13§i afari din t6ri si urmeze dup5 catalog,
Pentru legumele ce fac gadinaril de niel d;riBucurescI prin
lor si le aduc in spinare in tirg do le vid, precum si pescele pr6sp5t dela he-
lestee, wail din Dambovita, si scie vamesiI 61 nu ati a lu.a vami, iar ca carol°
aducênd, sii plitésci dup5 catalog, daril i ei ferte si se fer6sci a nu face vi-
cleniT, ea si aduci de afaril ca carul ii si-1 descarce in marginea Bucurescilor
apoI sii-1 care ca spinarea in tirg, mart va intétupina pie 15cuitoriT co yin
de afari ca earnl la tirg cu de acestea pentru vindare si le vor lua el', ea sil
le descarce in marginen Bucurescilor, ea si lo &Weil in tilrg cu spinarea, ca si
pigubései vama, cil dovedindu-se inteacel viclesug, apme vamesil sii iae
vami indoit i si se si pedepsesci.
Pentru crivatul ce dice in catalog : Bucatelo si altele», acest cuvemt
adeci de altele, sii scie vamesil, ci se intelege pentru cate sunt numite in ca-
talog, la care all a lita varna dupe catalog, iar alte urmirT nu are a face.
lVfarril de brasovenie, ce aduc Brasovenii pentra suditI
esto tarn inteadins, are a se vamui marfa ion de brasovenie la eke se cuprinde
In tarifä dupil cuprinderea tarifeI, iar pentru cate nu sunt in tarifi numite, ati
a pliti la satil, treI, din care taler unul de povilril art a pliti la Campina
aid viind sC. i se socob3sei marfa dupil tarn, i tiindu-i-se lu seamil acel cate
taler unul de povari, ce ati dat la Campina, si plitésci i cusurul ce i se va
mal." face.
Schela Zinmicel fiind-cil nu se vinde si are a se tinea de Carvasara,
dupiobiceiul ce all fost, si scie eumpériltoril, ci acésti schela pesto cele oranduite
mal sus, de mirfurT str5ine are si se vi'mniasch i milrfurl de ale tail, care se
-and in cuprinsul schelei Dornniel, si care sunt obisnuite a se viimui de schelti
cand ese afari din toril, la acebo sil cie ci vamesiT de judet nu ail a face.
Pentru lemnele do foc, siI urmeze vamesil hotirirea ce s'art fost Meat
 ISTORIA ROMANILOR 21

a ha vamg inteacestas chip, ad. : dela cara mare cu patru bol, incarcat ea
lemne de padure, groase, de cer, de garnetii, stejar sati tufan, rapte parale ;
si de cara de adoua mâng cu do I bol, tot ca acest fel de lemne, cincI parale;
dela cara ca lemne de hinca, ad. jugastru, carpen si altele ca de aceste, sa
iae ciad parale, ínsí dela cela ce este la nar't dof zlotI, iaril dela cela ce este
la nart 50 de parale, sii iae patru parale, iar dela caria de un 1e1 sa iae
treI parale, iar nu mal mult.
Pentru vama r6ingtorilor ce se viudo in teara sead prin tfirgarI, hota-
rirea este Menta maT dinainte, ca dela vinOtori sg iae vamg de un rAmator
barif 40 de catre vamesii locului, ande se 'rinde cum si acel cump6rgtor cAnd
i va vinde, are a plati si el ca un vinOtor acolo undo-i vinde, iarg cumpörgtoril.
de ramatorI, precum si cei co ad angtoriI lor de prasila, nu ad a face vamesi
de prin judete, ci numaI vamesi schelil cand i va sciite din téra are sii iae
ceea ce la vale se oranduesce, adica In off-ce parte de loc va vrea sa scOtil
rilmatoriI din teara afarg, pre la care selle% va trece, sg platesca la 'rama
scheleI, la suta de banI, treI, veri negustor de va fi sad chiar stapanal
sead si de prasila de va fi, fär do a argta vre-o pricing cli s'ají platit
vre o vamg de vincjkor, i st fie ind.ttorat, ca aducilndu-I la schelg, sa platead'
si apol sg-i tr6cd far do a pricinui ca i-ad vindut, seati ca nu i-ad vindut in
hotarul ilreT, pliitind i gostingritul dupg obiceid, de va fi raja de un rAmatorid
bala' opt, iar de va fi sudit, dupg. tarifa.
Alada ce o aduc negustoriI suditl a o trece In alte locurI, (lupa ce
va veni aicT in Bucurescï, si aiba a se pecetlui de Carvasara, ca ca pecetea
Carvasaralil sa o sciitg din térif afara.
Pentru cherhaneaoa de aicl. Intru caro so vapsesce bumbac tors, are a
se urma plata vamiI, precum s'ad urmat dupg simfonia cea mai dinainte fricuta
adecg pentru oca una banI patru i jumdtate. 1804 Ianuarie 1. Art. 58
si 59 nu erail in cponturile» varnale din 1803.

Tarifa vamilor pe anal acesta 1803, dupa cale are a urma orAnduital
vamos, a ~ni mgrfurile negutatorilor suditI, al* RusieI, a! NemtieI si a altor
precurn la vale se oranduince, fgra de a li se mal cero alta treegtdre.
Bani
Ienibahar. oca 2
Anasonal - » 15
Cuisáre » 211/2
Radacing de piper » 48
Chebabie (este ca si piperiu) P 4
Cacoole . . » 2
Chimenul » 15
ScortisOra » 16
q28 V. A. talEcitrA

B .n1
NucI de Hindiia » 13
Cum6r11 oca 1
Piperal . . . ciinta. 96
Fruncjieoara » 25
Salepul. » 3
Susamul » 12
MuOaral » 66
Cafea Iemen »
81/2
Cafea Frantezico. » 96
Zaligrul nelucrat » 26
ZahArul criplitirif §i milrunt praf . » 60
Zaharica . » 4
De scortiqoarri zaharica » 120
Reventul » 30
Ceaiul » 12
China » 11
Tiriacul oca 18
Oclif de rae. » 2
Castorhi (do doftorio) D 80
Afionul » 71/2
§ofcrana » 18
Casie. » 2
Mac » 6
SaparicX e 71/2
T5miiie négiä . .. . . . » 15
Tiimftie albi 1 90
Sinaminchi . . . . » 3
Sanitzul . 6 » 8
Rikina galbinii * 15
Racina alb'a' * 50
Sabur * 5
Camforul qi siiricica » 11
Cardamomo 2 20
Samfintii de Dafin cânta 15
'paupers » 30
Tiperigul » 165
Trementinal .. » 48
Comidul o 6
GomalacX 2 15
§oricklicil » 48
 ISTORIA ROMANILOR 229

Baia
Drarghiros (argintil viti) 7112
Siliträ cinta. 50
Puci6sii 3 11.
ChitrOn 2
Drojdiï. de vin 211/2
Piaträ acrii 71/$
CarmAzul 54
CiviC 11
Chinavarul 18
aral 144
Da'can (lemn de boiele) 86
Bäcan vinilit 0 do alta felurime . 21%
Alegeh.er oca 1
dint& 211/8
Stubo ftilióra 27
Unt-de-lemn de Belisigan oca 40
Asiboé (pArnênt rop) ciInta. 71/2
Arsenic 40
Vitriol 1V/,
Goo0le de rainä 90
Belamut (la vopsele) . 3
Ohimin alb 90
Ghiochich1 fäpsa (rikläcina de viipsa ro0e) 30
Cleiul de pesee oca 4
Ciris-praf citinta.
Gérä .
Lurninärile do seii
Untul-de-lemn
..... 120
44
44
Siipunul 45
Untul 33
Soul 30
Bczir 44
Catranul smóllí 41/2
Untul de lemn, capere, miisline de franta
Antoghen sticla
Capero de Alisir 0 de Criin canta. 6
Vi§ine uscate, pere i cirep 12
C6jä, de litinfte 0 de portocalii i Naranzrt 15
mia 18
Portocale i Näranze 20
230 V. A. URECHIÀ

BanT

Masline felurime canta. 15

Alune 15
NucT mia 2
Coconare canta. 33
Fistichif oca 4
Hurmale de Misir canta. 12
Hurmale marI 24
Stafide negro de Momia, i din alte pärtI
cusu inzusä 16
Stafide negro ot. Iconi6 iar cus iuzusä . » 33
Stafide rosiT. » 45
Stafide negre (marT) . . .. D 8
Smoehine de traistä si de cutí° . . . . , 8
Smochine Insirate, cate de siruri mi"' Opus): » 36
Smochine dela Moreiapäpuse ; de päpuse , 60
Hartupul » 24
Migdale B 48
Ambezia . » 18
Castane » 12
Näscopite » 30
Halva de petmez » 40
Regeli cu miere oca 1
Regile ea Petmezii cânta. 30
Mi6r6 * 45
Petmezul * 9
Nardeuchiul » 5
Otetul » 8
Mina de Lämile » 8
Vutcr felurite (sticle o sul) . » 54
VutcT. de TriestI (sticla) ) 1
Bucalia cu ara,ebi , » 2
Bucalia cu Ruin » » 1
SpirturT. de Ungaria (i-proci) sticle 100 » 50
Apä de Melesa, (Mätäcina), sticla . . 1
Icre negre »
371/2
Icre rosa * 20
Morun » 17
Nevre oca 1
Csihiriti perechia 1
CsihiriT (lela Midia » 2
 1STORIA ROMANILOR 231

Ban'
CrirnurI uscate de marea Négr. . . canta 18
CrirnurI de vaca grata' 12
LimbI de vadi i sugiucuri 40
Buruasii de her Alb (la patru sute cincl-
decI 108
Her neluerat 13
TolurI de fier 48
Cue de Rusia 27
Otelul 59
Brice (Testeaua) 2
Ace ca gámálie m iia 2112
Ace cu urechI 21/2
Pretcara anal 1
Pilo (Testeaua) 11/2
Pile de . . . . (Testeaua) 3
FòrfecI i Bricege de Rusia. Testeaua ) 2
Lactit de desagl suta 36
Amnia' ne lucratri cant. 1.32
A rama 99
Vase de anima oca 41/2
Ibrice de cafe la una 6
Morisce de cafe.), 2 » 3
Lidarghiros (madem) cant. 30
Aram hurdä oca 3
Vergele de cositor cant. 120
Cositor lticrat 150
Plumbul 13
Tabla de sticlri venetia, cele de mijlocii,
senducul cu 6 sute . . . 180
Ipac table de venetia mid senducul cu
6 sute 90
Table de o jumikate de cot veneticá, son-
ducal ca 3 sute 240
Table mari de Beciii, senducul . 150
Bucaluri sed t sata 15
Handres groase (márgele) cant. 48
Márgilritar minemos, testele 12 20
Gresiile, de una 1
ArcerurI de barbiefi, de una
Cremenile, mia 6
1232 v. A. URECIIIX

Barif

Tasca de copaciti . . . . oca 3

lasca de bar* » 1
Scrinduri de chiparos cânt. 12
ScindurI de nuo * 6
Abanosul » 43
LIJI de chipgres marI §i. miel una 20
Sandalos cant. 39
CimiOrul. » 21/2
Illing.tilrcI » 12
LingurI de lean suta 3
LingurI de Cimisir . » 3
PeptenI de lemn. suta 2
Pepten1 de cirnisir » 4
PeptenI de os » 18
PeptenI de filde legaura 18
Fildepl dinte oca 4112
Balamd4u1 (dinte de pece) . . » 16
Cornul de Cerb cant. 22
PerI de Coadá de Cal oca 3
Coade de Cal ' 1'12
Coaml de Cal » 15
PerI de rrimatorI » 21/2
Buretele » 3
IráturY de rogojinI suta 24
Inul de blisir
Inul de Rusia .

At4 §i canepii nelucrata

. ....... cant. 30
1 20
221/2
AtI de in de Rusia » 50
Tiriplic do Hotin oca 41/2
Sf6rX ruséscit' cant. 30
tréngal. gros » 12
Otgdne seati Palamaria cu sm6111, orI La
sm6h1 cant. 30
Bumbac nelucrat » 40
.414 de bumbac sail bumbac tors do hin li
de srarc oca 41/2
Scufle li ciorapl do bumbac » 8
Atli de bumbac mie sail alt-fel vopsitrt »
41/2
At4 de Aoghira » 7112
Atil do lyinlbac o' ITindi( . , , , * 17
 1STORIA ROMAN1LOR 033

Bala

Mátasä, nelucratá, felurimi 'oca 20

Ibrisin de felnrimi de matase si de cazas » 40
Cédi1 dä bici cant. 16
Burungiuc Sianemifies-care » 41/
Burunciuc de Tarigrad topul 12
Burunciuc lat frances » 60
Buruncinc ingust frances a 38
Melis si Heleli » 30
Calces (ciorapi lungI de mátase) test. 120
Tulpan Mormeri topul 33
Humaird , 36
Basmas-haras 2 45
Panzá latá de Olandä, 120
Ptinzä batista ingustá 38
Panza latá de Rusia 15
Panzi1 ingustá rusescil 71/2
Berbutie rus6scá cant. 22
Panzá lata ruséscá pcntru musama . topul 20
Berbutie lesésca 15
Berbutie de saci suta 100
Ipac, insá mal ingusta topul 15
Pänzá latá ruséscá, do ventrelele corabiilor 25
Ipac insä mai ingustá 15
Panel' de bumbac 41/2
Bogasie albe i alta feluri ca ape, sail ca
lustrar!, Donlueul 41j
Pànz ot sat Riza din préjma Trapezundii . oca 30
Pana de la Ostrizíve 4142
Astarul . topul 41/2
Citul de Tarigrad i de Anadol . 9
Feto de plapome ot Tocat la 20 90
Cit do tocat ot de Ti.bechir 11
Ipac de cele mal miel . 71/2
Panzrt allá si basma Indico ot Tocat topa]
cu. 10 gherinelo 7%
Basma de Tarigrad bunti, topa de 10 glier-
mel o 15
Cit rusesc topa], Po coti 36 30
Alagea rus6sca cel mare top ad. latá . . . 30
Ainge maI íiignsfì . . , to;)111
234 V. A. URECHIA

BanT

Aba de Rusia topul pe cop: 60 10

lpangele cercazese. una 15
Fote de Brasa i de Tarigrad pärechi a 9
Foto de Salonic 2 15
Foto de Misir OCA 3
Plosoape i dusumele de Tesalonic . . . . pär. 41/2
§al de .Magripia alb ca lustran l si alto fe-
larI, Donlacul 40
Ipac saluri albe ot tam anal 6
§alari de Magripia ca lastrurT unul . 15
aluri de misir unul 41/2
Fesurl de la Tunis . . . testeaoa 27
Barete sa6 scufie Francesti duzina ' 71/2
aiac lat topul pe coi 25 49
§aiac ingust * » » 38
Sof gros de la 'Mica topal 71/2
Soful si salal. de Enghino topul 108
Postav Frantosesc de Olanda si Londra topal 360
Postav Frantosesc . eeee topul 240
e

Postav de Paris topul 120

Postav de Venetia saié topal 900
Postav Lesesc topul 120
Vela postäväriile rusestY ea' se la ca analogic) &TA
cele ma): sus araate
Abaoa de Tara Turcésca top ul 41/2
Timuses ad. Boto cant. 99
Catifea cu fir cota 16
Hetai ca fir francescä . . cota 7
Hetai farg. fir francéscä . cota 3112
Catifea §i Carnuha färä fir cota 10
Micas de Ageeli cota 16
Tabinitä latä cota 71/2
Tabinitä Ingustä cota 3112
Atlas de Florentin cota 41/2
Atlas do Venetia cota 31/2
Atlas cu fir si Hetai ca fir do la Hiu . 180 oca
Atlas si Tabinitä färii fir de la Hia . . . . 99 oca
Sandal Francesc cota 31/2
Sandal de Tarigrad de la Hitt oca 90
DamhanesDonloc pe coi 5 60
 1STORIA ROMANILOR 235

Bani

BeteliI i alte colucrurI de Tarigracl donlocul pe cotI 5 120

Pismi sad6 cu florI cota 21/2
Alag6 i ghermesit de Tarigrad cota 21/2
Alag6 de $am topa 22
Taclit Alag6 de Halep topa 18
Alag6 de Manita; topa 41/2
Cutnie de Tarigr id topul pe cotI 10 . . 221/2
Cutnie i ghermesit de Brusa topul cotI 10 221/2
Fete de perine ea fir cu perzuri de la Pela-
zicti perechea ... . 27
Fete de perno cgrete lidiches prrechea 54
Fete de perno tgsut cu. fiir Orechea 90
Fete de perno färg tesäturI de Erg . . perechea 45

Feto de perno de catif6 sac16 pgrechea 18

SamurI bunI de Rusia pä'rechea 180
Samurl ce es din Lehia rusascg, nuil proA 90 perechea
Samurl de Beeiti perechea 40
Vulpe négrä pgrechea 360
Vulpe bunä, roOe ruse#I tan6oa 30
VulpI de tara chgcéscg 131/2
VulpI maI pr6ste 5
Cacom ul BOTO° 36
Latea 10
Iurca tanécla 1112
SangepiI nelueratI oca 161/2
Stingepil negri nelucrati oca 30
StingepiI nelucratr. Si biriotid, oca 40
Jderil .. tan6oa 51/2
Carsacul 4
Gap de 'c'ulpe i pehlele perechea 6
Dihortil tan6oa 1
Curtida tan6oa 4
Blang de Lup tan6oa 4
Blang de EpurI RusWi tanelele o sutä 30
Blanä de epurI albI Bedecul 12
Blang do epurI de Ostrov . cu negrele tanele 100 25
Hgrqil Rusellt1 tan6oa 15
Hhíriti ot Potcali 1
Hániti de CM-ni 4
EllirOI de miel prost a 100 30
236 V. A. URECHIÀ

Blanil de castod una 4

PisicI Negre tanboa 11/2
Piel de ursii tanéoa 50
Muda de samur oca 400
Pacele si piciere de samur oca 200
Harda de jder oca 120
Hurda de vulpl si de dihor . . Oca 10
Pirdece ne samur perechea 6
Coade de samur una I/
.2
Piel de caprg i de c'e ot Anghira . . . una 18
Giuvaerica Margáritar i ciasornice de sin, la
salí de talen l . . . . ... 120
Ilgtanil de mgrgean bun oca 240
Ipac de margean de mijloc oca 180
lpac de m'argean mal prost oca 120
Mgrgean nelucrat oca 120
Chilibar nelucrat oca 180
IgreturI feluriml topa 10
§gret de firti . . dram 1
Cove're RusescI una 5
Pasle de Tesalonic cota 2
Plapome lucrate ot Smirna una 12
Lana cant. 15
CartI de joc duzine 12 10
Ghelmesele ciabuce nelucrate suta 41/2
Coarde testeaoa 41/2
Piel de Bivol una 10
Piel do junice U.I19. 6
Piel de vaca'
Piel de vitel
Piel do cal
........ . . . .
una
una
una 3
4
3

Afe sani una 1

TelatinurI porechea 12
Telatinurl de Mg-Hin perechea 6
Piel de la TabacI una 1
Saftiene una 21/2
Tiftic . . oca 11/2
Ghioderi de la Hin 1
Ghioderil de miel si do caprg tan6)a 21/2
Tara pen`ru cato ni so cuprindo in ne6sta talifa, sí plat(scii trd la sitia,
 1STORIA ROMANILOR 237

filrä de alte trecgtoff, iarti cand vor avea suditil tescherele c ari plitit°-
data vama pe marfa lor In Viril° tul:cesa, gima intra nitnic m'Arare
sit na li se faca 1).

Catalogul Trämilor pe anud acesta 1. 1804. Iunuar I. duplf care are a

arma ordnduitul Vamesil a vämui marfurile negustorilor ea ori-ce Raja a
prj puternicului nostru Impt"rat, intocmai cum se cuprinde mai jos.
Po. D'O
Argint viii pe unde va trece de pov6rä care vine
Aramil lucratrt de §umla . . . . . .
Aramä no lucratä pe miele s'a' va viudo la . .....
........
. . . . . oca

»
18
9
3
Astarul ce so nume-Ae Deabez de bucatä 9
Astarul ce se numeste soyas de 2 9
Astarul ce se mimaste umea, de_douä bucátf, Bind-cd sunt
jum4Y, de » 9
Aram'A lucratä. de Tocat oca 12
Abel albá ce vine din Tara Turcéscá ala', de bucatä 11 2)
Abaoa n6gr:1 ce vino din Tara Turc6scli
Abaoa ce se nume§te Mara, de
.. » 15
» 91

Alune, la o sutil
...
Abaoa ce va osi din Tarä si va mergo la Moldova sí:1 la
tara Ungur6scii, la sutil . . banl 3
oca 150
Arniciul rápsit, de » 21
Anasonul de Tara Turcésoll, de 2 2
Amnarilo, la o suti banY. 3
Alagolile de bumbac de una 11 1)
Bliínile do Rumelia, ing celo de oaio gr6se la o bltsni, iar la
payara ce are o sutil blane 900
Blánile cele albo subtiri s61 negro de Rumelia, la o . Maná' 11
Care vine la pov6il 1200
Bllinurile felttrite, la sofá de hui'. 3
Bilcilnia si alto milrfurf ce vor intra in 17 judete, sit s!1 ur-
mezo pontru trecUidre dup'é poulul l 9-lea

La 1. 1805 si 1806 s'al pus si acest prostichil la slarsit.

1). Sail cand suditil vor cumpUra mrfit turc&cil din stiipiinirea proa
puternicei Impillriltif si o vor vindo iaritT in stiipAnirea prea putornicel.
ImpUrätiX, sil pliitéscA venia cind la sutil dupil intocmirea co 8'10 Mea
din 1. 1805.
In 1805 se adaogil la 12 banT.
In 1803 se laxourt 12.
238 V. A. URECHIÀ

Mania ce va merge la Moldova sal la Tara Uugur6-sei, s dea

trecètóre pe uncle va intra, de car 30
Burdusele de unt-de-lemn, de oca trei banY, i Borduful
se socotései de GO °ea., i s dea la un Burduf 180
Butia de miere ce merge la Tara Tare6sei 240
Bivolil earl se vénd la °born, sit plit6sci cumpéritoriul vami
de un Bivol 40
lar când va cumpéra Ministirea s61 Boeriu pentru trebuinta
casiI sale, si in vami dela vilmjétorI
Bivorf earl esi la Tara Turcésci 40
BivolI earl se taie la seaune 20
BivolY earl' esti la Tara Ungar()sea, Iasi do se va da . voie 60
Bumbacul care merge la Tara Ungur6sci, pe ande va intra,
de povari 300
Bumbacul co va veni aicl in Tara, de p)vari 660
care vine la oca 6111 7
Bumbacul tors, de oca . . . . una 9
Branza care vine din tara ungur6sei s6i1 va merge de niel
acolo, de povari 40
Iar care va merge la tara Ture6sci, de car 245
BrAnza care merge la tara turc6sci, care nu este pentru
eapanul Tarigradulta, ci ìii alte pirtI, de
Bucatele s61 allele, cari sunt numite in catalog, ce se vénd
prin tärgurI séti prinsate de negustorii, sit plit6sei eum-
péritorul vami dup6 catalog, iar alte urmirI nu are
a face vame;iii, urmandu se dup6 pontal al 53. Insi
si scie cit zacher6oa i alte lueruri ce va veni aicI In
oras pentru trebuinta politieI Bucurescilor, orf de 15cui-
tor' aduse, s6.1 de negustorI cump6rate i aduse, are
a se vimui de vamesul oborulul tirguluI de afarii,
iar cind va vinde piméntena unul la anal vite
séminiturI pentru liran, sit aibi pace de vami.
Bróscele testae earl' merg la tara ungurósci, la o sutil . banl 3
iari la schela téri sä nu si supere.
Yinul de aid care merge la tara turc6sei s66 la Moldova,
de bate 300
Vinul de aid ce merge la tara ungur6sci, de bate 1200
Vinul ce cumperi suditiI de aid de prin (Mittel si aduce
In orasul Bucureseilor 561 prin alto tirguri pentru
negustoria lor, sit pliltéscit vami in Wag undo le va
 ISTORIA ROMiNILOR 239
Banl

vindo, iar nu unde le va cump6ra, dup6 cuprinderea

tarifii, la sutil 5
Vitelo de bol* i vacI de se va da voie a merge la tara tur-
c6sca ca sit le pue la salud, aid in tara de va fi ca
s'A le int6rcii iarasi la local lor, sa le taie la zalha-
nale, ail plat6sca vama cand vor intra, de . . . vita 20
Vit9le ce merg la tara ungurasca, irisa de se va da slobo-
zenie, s6i1 vin de acolo aicI, de vita 40
Vitelo ce vor aduce turcil din tara turcésca i vor vr6
le taie la zalhauale aid, sa-1 platésca vama unde 's1
va tinea suhatul, de vita 20
Vitele de bol i vad co se vind la oborti sit platésca curn-
p6ratoriti 1), do vitil 20
Graul ce se vinde in targ sil platésca cump6ratorill din 10, bani 1
lar cand va cump6ra Boeriu séti Maniístir6 pentru trebuinta
casa' sale, sil platéscil van(16torul.
°gitana' de lana de niel de tara co merge la tara tur-
c6sca s6a la Moldova, la o s'ara banl 3
tiogo:?ele de cernélri, de oca una 9
(ìhitilsuiul, de oca . » 3
Dulceturile de riida zahar, si de chitra, 2) de oca » 11
Dohotul, de dou6 berbenite 120
Urna de Litniftiuí, la o mita b n1 3
Zahrirul de Venetia, la silla treI, 2) caro vine 13 oca 11
Zaharul de Misir, la sutil troi, care vine la 9
Zmaltul, de 71/2
Zenghinurile ad : scarile turma' galbene, la salta treI, care
vine la o pareche 36
Zenghinurile, ad. scarile turceseT albo, la sida 3 . . . . 21
Inul s6ii canipa ce se viudo in targ ca ocaoa sa dee van-
46toriil din 40, bani 1
Inul s6ilch'nipa pentru intrat s6i1 esit, la sutil, trei, caro vine la povóra 220
'mil si canipa de tara vrilnd a scke din tara do unde va
radica, sil platésea cump6riltorul, la sutil 3
Icrele de chefal, la sutil 3

In 1805 se da vama de 50 banY de vita ce se vinde in tórg.

Iar cand va campera Boeriu sal Manastirea st platéscii variptortil.
In 1805 vaina este de 12.
240 V. A. untixt-itA

BanT

Tara fijad mal cate patino, la oca 26 1)

Calul ce s va rinde la obpr sil dea . . . . . . cumpëratorul 40
lar ufind va enmpséra Manastirea s6`,1 Boeriti pentru trebuinta
casil sale, s'a' platésca vane,torul.
Calul ce va osi diu tara, de se va . . slobni 80
Cafi5oa, la sala de banT 3
Iara fijad maI cate Mina tot la sutil trel; care vino tul"'
cea frantuzésca oca 11 2)

Cositoriul, la s'Ah' trel*, care vine la pav6ra 1320

Carul de lemne de foc ce se rinde in tärg, sa se urmoze
dupa ponto]. al 56.
Chehlinbarul pe ande se va rinde, la sutil de bant 3
Cherestéoa ad : lemnele cele lucra° ce merg la tara tur-
Osa, de ear 10
Cascavalu ce merge la tara turcésca de ande se va radica,
la o rnie oca 532
si luänd cártulie sti trécä la vama no sup6rat.
Chestelole de postav de tara ce merg la tara turcés,.4, orT.
la Illoldova s61 la alta puíri, la sufí. bansi 3
Chitra la o suti » 3
Cracatita, de oca una 122)
Calle do fier, de oca una 3
ia,ra fiind alte flor lucrate, la suta 4
caro vino la oca 800
Castanele, la sutil trei, care vine la o sutil 2 159
Curmale la suth treT, care vino la o sala » 3
Caletri de o pareche 6
Candelul, de Oca una 13
Condita, de oca una 11
Catarl ori ande se vor viudo, se platòsca cump6riltoriti 150
si de unde so va radica 60
si do trec6t6r3 in tara Turcésca sati Ungur6sca. 3) 60
Carul de ddge de bradi si de stejar ce se viudo in targ a-
Orat flind de s'ama poduluI, sil dee din 10 han)." 1
Cremenile, la o mie 36
Coconarile, de oca una . 3

In 4805 se reduce la 24.

In 1805 se adaogil la 12.
Acest alinoat lipsesco la 1805.
 ISTORIA ROMANILOR 241

Bant
Caperile, de oca una 3
Catranul ce merge la tara Turc6sca salí aicI, de doua Berbenite 120
Carul de fan, din 10 banI 1
Cósele, la o sutä 225
Carul de sindrila de brad 40
Carul de sindrila de stejar, din 10 ball.]: 1
Cara de funiI de teid, donite, halbii si banite 60
iar cand se va vinde in targ mal cato putin, din 10 banT. . 1
Coviltirile, giugurile, osiile, r6tele ce sa viudo la targ, din 10 banl 1
Carul de tronurI 40
Carul en raci de balta 30
Carul de legume 40
iara legumole si zarvaturile ce se aduc in targri cu spi-
narea, nu aa vama, urmandu-sa dupa puntal al 52.
Carul de strugurl ce vine din tara turcésca, treI oca strugur qi . 180
Carul de strugurI de tara undo se va viudo, dou6 oca struguri si 30
Carta de varza, de car verze dona si 15
Carul de pepenT si crastavetI, de car 9 pepeni si crastavetI i 9
Coral de parT sati nuele co se vind in targ, la 10 banI 1
Caretele care vin de vingare, la o suta han]: 3
Cilja de narainza i portocala, de oca.' una 1)/2
Cofeturile, de oca una 111)
Canal no ti ce sa viudo in targ, din 10 bani 1
Carul de spoiala 40
Lana turcana ce esa la alto partí, de povórá. 120
Lana co se vinde in targ ca ocaoa, din 10 bala): 1
L'Amalio, la o mie lamaT, paisprezece ramal si 120
Lilmaile ce merg la tara Ungurésca, la suta de banI 3
Lolachiul, la o suth' de banI 3
Lint6 ce se vinde la obor, din 10 banI 1
Luntrile de navod 120
Luntrile de pod 60
Luntrile cele mal micf. 40
LicurinI ce vin din Tarigrad, de oca una 6
Lana tigae, ce vine din tara turc6sca, sa platésca la schela pe
ande va intra in tara, la salta banI 3
Lira fiind suditl i avénd tescher6 de plata, de vama s'A nu
s'a supere nimic, iar pentru lana tigaie ce va esi din pa-

1. Ridicat in 1805 la 12.

Istoria Rorattilor de V. A. Urechisi SECOLIM XI..-16
248 V. A. UttECHIÀ

Bata

mantul t'arel qi va mergo la tara Unguréscil, san alta

parte, de va fi sudit col co salte lana, sil dee dupil ta-
rifa, fijad raja sil dee la suta de banT, trel, pe unde va e§i.
Lulelile cele bune, la suta do boli' 3
Lulelile cele maI pr6ste, de un co§ 120
Marfa de Rumelia ce vine in tara, : Bogasie qi altele ce sunt
de bumbac, care trec prin schela GiurgiuluT §i a Zain-
nicilor, mergénd spre tara Cazticésell, pe ande va intra
de parcia' 660
Lira mergkInd spre tara Ungur6sca. Batí Moldova 660
Materiile de Misina saa Venetia ca fird saa sudé, mergênd spre
tara Cazacésca, pe ande va intra, de povara 1320
lar de se va vinde aicI, sil dee la sutil de banl 3
Marfa orl-ce fel ar fi viind la Carvasara, vame§iI sil aibii voie
descarce §i sa o pretuieascg, la sutil 3
A.semenea §i la alte targarY s [tila voe vame§il a o serie §i
iae, la sutil 3
Marfa de cojocarie orT-ce fel ar fi, pe ande va intra, de car . 21 60
lar pe unde se va deslega, la sutil 3
Marfa de Lipsca de inpreunil cu altele ce vin din launtru la tar-
gurI §i iar Sil !libre inapoT orI cata se va vinde, sIl deje la
Bufa de bani 3
Iar cele-Palte poverI ata vor sa mérga la tara Ungurésca salí la
Moldova, sl dea de dota téncuri de cate oca 60 dupa obiceiti 300
Marfil de Lipsca sati de Tarigrad, de va fi sudit, sa dee dupg tarifa
dupa pontul dintaiti §i al treilea, iar fiind Raja, sa, dee
la sutil de banY 3
María orT-ce folia ar fi care va veni in tara de prin alto partI strë-
ine, atat in Bucure§ti d'A §i In targurI ande se va deschide,
aiba a plati negustorul vama, insa de va fi raja sa plgtés2a
dupa catolog, iar de va fi suda sg doe dupi tarifa, iara cate
dintr'acele nu vor fi nuinite nici in catalog, niel in tarifa,
sil, aiba a plati la sea 3
Cuni §i cand se va face vantjare la alta mana de negustoria,
va vrea a o salte din tara, sa aibil a plgti vaina acol cum-
pi5ratoriii, orI de ande o va radica, dula cum s'ail jiSuí maT.
sus, orI dupg catalogd saa dula tarifa. Asemenea i orT-ce
fel de marfil de bilcanie va veni dintr'alte pgrtI qi va avea
sil o tr6clí salí in tara MoldoveI sati in tara UngurC,sca,
plat6sca pe linde va liara, de cantar 130
 ISTORIA ROMINILOR 243

Baia
§i land cartulie, s'A trécI ca pace.
lar deschi0nd undevas, sil plOtésca vama ENO' catalog, do va fi
raja, iar flind sudit sii dea dapa taritA, iar cat nu vor fi
numite In catalog sail tarifa s'a deo, la sutil 3
Marta de aid de tarti vrand si o ducli In tara Turc6scrt, srt
a-sI plati varna de unde o va radica, jar neaT6nd cartulie, off
prin ce judet Ta trece va gasi vatuesul, sail pe ande
va esi, s aibrt a plati dupO catalog
Marta de brasevenie ce aduc Brasovenil. suditI aid In Ora, Sil
platésca vama ca niste suditT, dupil cuprinderea pontuluI
al 54-lea.
María de Rumelia undo se va deschide, pretuind vamesii, sil iae
la Baia 3
Matasil ce vine din tara turceascrt si merge la tara ungurésca, sad
ciizacéscil, de povara 900
Iar cand se va deschide aid, pe cata marfil va vinde, sa dee la sutil 3
Marge'aria de Venetia, la sutil 3
Mosinele ce Tin de la tara Turcéscrt i merg la tara ungur6sca sari
la tara cazacéscil, de povarti 330
Mesinele co Tin din tara Turcéscil ins galbine, i buíeaní si albe,
de una 4'(2
Mosinele liochid, de una
Mazare, pentru esit, de o chilli 6
Morunul care merge la tara Unguréscii, de pova ií 120
brumal care vine din tara turcésca off ande se Ta vinde, Sil dee
de car 3 ea de peste si de un Moran 40
§i de un Nisetru . 111)
Merele carf merg la tara Turcésca, sil dee de car 45
Menlo earl' Tin aid, sil dee de car 100 mero, si banf 30
Mortmul ce nu va aves cartulie, sa dee de car peste oca, treI- si 460
Midiile sail stridiile atft't murate cat si pnispete, sa dee la suta de
banI 3
Marta de Tarigrad ce o aduce in butt sil dee la sun, . . . 3
Marta de aid de tér',1 vrand sil o ducti la Ora Unguréscil, sil aiba
a'd plati Tama pe unde o va sane
Morile de lemn care le aduce pe apa, la Duntire 600
Máslinele de Rumelia, de povar- 180
Mlaiul mäcinat ce se vinde In targ cu ocaoa, din 10 banI 1

1). Sporite la 12 In 1805.

244 V. A. URECHli
Ban't

Nalautul ce vine din t6ra Turc6sca, do oca una

Nis_asteoa, de oca una 3
Näscopitele, la suba de banI 3
Postavul subtire Englesesc, de bucatil 600
Postavul felendres si alto postvarI, do bucata 240
Postaval aricle i alte postavarI asemenea, de bucata 120
Postavul saft, de bucata 120
Postav de Brasov, de bucata 120
Postavurile de tea care ies la Ora Turcésca sal Moldova, de cot 3
Postavul de Lipsca mahut, de bucatä 480
Postaval saiu i salta, de bucata 360
Plumbul pe ande va intra saq esi, la oca, trei bata, care vine,
do povara 330
Piperul la och' 9 banY, care vine de pivórti 990
Pietrele de mórá de Harlati, de o pilreche . . 180
Pietrele de móra de aja de Ora, de o ptireche 60
Plocadrile care merg la t6ra Turcésca, de puyara .. . 240
Peile de lup care vin din t6ra Turc6sca 9
Peile de Bis 60
Peile de vulpe, de sder, de lup, de vidril de ala,' din Ora, din
10 banY 1
Peile de vulpe, do sder ce vin din téra Turcéseä, la suta de bani, 3
Pelle de dihor co vin din t6ra Turcéscil, la s'ata de banI . . . 3
Piele de capra neargä'sita veri pe ande se va vinde, stI aibá a
plati vancretorul, de una 2
§i cump6ratorul vrand a le sc6te din térk si le tróca in t6ra un-
gurésca sail la Moldova, stI platéscil si el la schelii pe unde le
va sc6te, de o piele 2
Sail cand chiar stapinul piellor va vrea a le sc6te pentra a 1111 folos,
stI aiba a plati si el vama de ande le va radica, de o pele 2
§i asemenea stI platesca tot el trecgthrea la schela pe uude le va
trece, de o pielo 2
Pielea de capril argh'sitil ce se chémii cordovan, cate se vor radica
din orasul Bucuresef, stI plat6sca la Carvasara, de una . . . 9
'ara cate se vor radica din t6rg, sil aibi a plati la selle% pe unde le
va sc6te, do una piele de optare ande se va vinde, orI prin
sate, satl prin targurl, stI platésca vanOtorul . . la una 1
§i cumpislratorul pe ande le va sc6te din Ora sí platéscä, la suta
de pie! 72
Pieloa do 6ie l de capril si do miel ce se vindo in t6rg, sil dea
 ISTO RIA ROMANILOR 245

BanT

vinigtorul din 10 bara 1

iar fiind sudit, s dea dupa tarifil
Pieile de dio marI ce se vind de negustorl, s platésca vtIncretorii
de o piele 2
Pieile do miel sa platéscii vanc,16torul do una 1
15i vrénd a le sc6to din Orí atara, sa platésca cumpèratorul, la
suta de piel 60
vrçnd chiar stapfintil pieilor a le radica po sérna iaL sil plii-
tbsca vama de unde lo va radica, curn i trec6tdrea pe tinde
le va sc6te, chipa culi mal sus se aréta.
Pioilo de bol sal de vaca veri pe unde so va vinde, st aiba a plati
vénOtoriT vaina de . . . . una 20
curnp6ratorul viind a lo salte din Ora, sa le tréea in téra un-
gurésca sal in Moldova, orI la téra turc6scif, s platésca la
schela pe ande le va sedte do . . piele 10
Pieile de boI i vaca ce vin din Ora turcéscà lucrate si se vind
aidf, sa deo de o piele 45
i de vaca, precum ì pieile de vaca §i
Tara' pentru pieile de boil
de die qi de miel ce cumplIra tabacii pentru al lor me$elig, 131 se ur-
mezo hotararea ce s'a %cut de Domnia mea ; adica cate din tru acole piel
cumpkil de atara de prin têrgari, i platesco vaina vincrétora acolo, sa
iae tochere de plata vaina, si el aducèndu-le aicI in Bucurestl,
mi si supere do vainiz9if. t1.3'rg.iluf de aicf, adica ciincl le adac crude,
fiiind-ca nu. suferirn Domnia mea de dmi5 oil a se plati, iar pentrit celo
co se cumplira de prin sate tara' de vaina, la acelea sit pliit6scit tabaca cand
lo adtic crude, fiind-ca v6nOtorul vamìí pentru. ele n'ala plata, iara cand
acest fel de piel le vind tabacil crude, tabaca s'a' nu se supere de varnii,
fiincl-ca atí si el. s'a' le vinija dupil nartul ce li se va pune.
Jara' m'acolara pentru tóte felurimile de piel de la vitelo ce talo
la serme, sil platésca ctind le vor vinde, dupa intocmirea ce
este tacuil'.
Papucl de Tarigrad ca mesl, de o pereche 11
Papad' de Tarnova ea mol 9
Papad de Ruscitic cti mesI 6
tara coi-Palti [upad tara mesI 3
Pecara ce ésa la Ora turdsca ca carul, de douli Berbenite . 120
Pastramaoa care vine din téra turebsca, de car 120 .

Pastramaoa i gliindenul de Caisar de oca una 3

Patina de strugurI ce vin din téra turcéseil 15
246 V. A. UHECHIA.

BanT

Patinele de miere ce merg la Ora turcéscil, sii se tragg cn

tarig gpod §i sá dea de o patina hill 30, caro vine do cfintariii 20
Peg°le care merge la Ora ungur6scg, de oca un ban, care vine
de povarg 110
Pe§tele próspgt care vine din Ora ture6sch de la vad, de car, oca
pe§te patru §i 120
PWele sgrat care vine din t6ra turc6seg, de car pesce oca trei, §i 240
PeOele de he1e0eii sail Dambovita ce se aduce in t6rg cut spinarea
nu are nid vamg, niel miijarit urmandu-se dupg pontul al
56, iar aduandu-1 ca carul, s dea din 10 ban): 1
Pastrama care merge la tara turcésci, de car 240
Putina de varlaria 30
Patina de icre negre de oca una, patru banI i jum6tate, caro vine 180
Putina de icre ro0I, do oca una, dol bina, care vine 80
Papornitile de icre ro01, din 10 papornite una
Prunile uscate, fasole, boba, cépa usturoiul, nud i unte, seminti
de in, de can* i alte legume, de uncle se va ridica §i va
e0 din téra, si dea cump6ratorril, la o nth', banI . . . 3
Pómele off ce fel ar fi, de car 40
Peile de cal argasite, care vin din tara turcóscg, ce se chitmä Chin-
crecri, la suta de bad 3
Peile de cal ce se vind in t6rg, la 10 bad 1
Piral de capra si plat6scg, cump6rator;I de car 180
lutInd cartulie, sa fie apifirat de altg vaing ; iar pentru Oral
Wait, orl pentra lacran l fa'cute din p6r, off unde le va vinde
si fie nesup6rat de varlig, dupg pontul al 50-lea.
lar and de aceste inertia ficute din pr de caprg vor e0 din
Ora, la suta de banI 3
lar cand Oral ne lucrat se sc6te din targ, si i so tio ill s6inri ace):
banI o Rita opt zed ce ail plgtit &tad Pal rildicat, de un car
§i cusurul si-1 platósca a fi la sutg trot
Patachina care se campen g de aid din targ de pe la stapaniI trio-
lor i iesil afara, de unde so Mica, si dea cumpgratoriI, la
sutii 3
Tara patachina care se viudo aid prin targuff, si dea
de oca una 2
Portocalele, de la o mie portocale. 15 portocale §i 120
Potc6vele de cal, la suta de banI 3
Piatra caril-puci6sg,, piatra vângtg, la sutg 3
 ISTORIA ROMINILOR 247

BanT

Peile de lup, urs, vulpe, pisic, dor, vidrii, dihor ce se vinde in

Virg, din 10 banl 1
Pe§temanile cele bune, la suta de bani: 3
Pe§temanile cele mal próste, de until 4
Pilnzii de Bra§ov i Le§éseh' gris, la sutil, trel, care vine la bucatil 29
Pe§tele pr5spät de hele§tel saï de la alto garle, ce vine cu carul,
din deco banT. 1
Rachiul pentru e§it, la suta de bauf 3
Rachiul ce-1 aduc de la potgorie, din 10 banI 1
Insä s cie, eti pentru rachiul de aici din tarrt, ce se aduce lu Bu-
caresci, are sä se värnuiaseä de vame§if Bucure§tilor, i numai
de la cel ce va vinde eu rädicata, pentru vandarea ce va
face are sä ja vana, din 10 banI
Iarä pentru rachial ce-1 adue rach:eril aicT in Bucuresef, insä
bun prefiieut pentru präväliile lor, vind en märuntiqul,
la acela s ia vamii dupä hotArirea ce s'a fiicut, de vadril . 3
Urmandu-se dupä cuprinderea pontultil al 49-lea.
Iarif pentra de térrt ce se vinde prin targurile de pria judete, ho-
tärirea s'a fost flout, a vama sä se ja de unde so rädicii,
lu.ând artulia, ori ande-1 va duce, de vamä sI nu se su-
pere, lug lä'cuitoril prin sate niel pentru cel ce vind, niel
pentru cel ce cheltuesce sä nu fie supäratT niel decum de
vamil ci siI i-o caute vame§ul de la eump6rätoriu1 ce rildica
rachiul, dupit pontul al 48-lea.
Rimätorii earl yin din tara turcéseä pentru hranä, p ande va intra,
de un rimrttorig 20
bland chi:tulle pe la orT-ce schelti va trece sit aibiti pace.
Rimittoril Ostrovenilor ce se obi§nuese de-1 in aidi. in tarit furi§,
fijad-el dajdie aicl in Val nu dad, pe naii ea aceia dovedindu-I
vame§iT, sI aibti a lua vamä ca §i de la ce!-Paltf, de un ri-
miltor 20
Tara rimiltorill ce es din 17 Mete la alte térI, sh' plitt6sca la sehelit,
la sutil 3
Urmfindu-se duprt pontul al 57-lea.
Rimiitorii ce se vind In téril salí prin terguri, cunipèraoriT., co
sunt a-I: so6te din térI or): peste Duniire sail la Ora Leeescii,
orl la Ora Ungurescg sari la Moldova, sad veri undo, sil
vindiltorif, de un rtingtor 40
RiingtoriT. cari vin din Ora ungurésert alci pentru Nome §i-1 due
iarrt inapoI, intrat sail e§it, de un rimätor . . . . . 6
248 V. A. URECHIÀ

BanT

RimitoriT call se taie la scaune, do unul 1.0

Reventul, la o sur banT 3
Rogojinole cele de OM' si dejo, la Om banT
Rogojinele ce merg in Ora turcéscil si yin de acolo niel, la o sail
de banT 3
Roscovele, la o Burg banT 3
Rachiul ce '1 scot rachieril d;n Bucuresel ca cazanele pentru negastorie,
ai se urmezo hotirirea ce gil Meta do Domnia mea precurn la pontul al 49
pe larg se areati, ca pentru rachial co '1 fac din drojdiile vintani lur, i din
vinul lor stricat, ca uniT ce art plätit vami pe Tin, sii fie no-sup6ratT de varnii
la rachitl, ÌflS Po ceea-ce vor vincle cu milruntisul in ca're:ume, iar pe ceca
ce vor vinde ea riclicatu, cum si pentru rachiul ce-1 vor face din drojdiT
din vin cump6rat de niel din Bucuresd, la care Nawut s'ail plitit, la acelea sri
plitésci vamil, de vadri 15
Sera de undo se va ridica, la o mie oca 360
Saftienele ce yin si rgtniin aid, insii galbine, i Bacan
negre de Ora Turcéscil, de unul 9
Saftienele ce .vin din Ora Turcéscil i rnerg la t6ra un-
gur6sci s611 la Moldova, sti dea la scheli pe undo
va intra de povari 330
Saftienele Liorhiu co vin din Ora Turc6scil si se \Ind
aicT dee de anal 15
SangepiT care vin din Ora Ungurésci pentra intrat
esit de povarg 660
Iar cand se va vinde aidla suta . de banT 3
Sf6ra
Ungur6sci, do va fi rain, si deo .
Iari care va merge la tara Turc6scil
...
str6ngurile sear] alte miruntill, co yin din Ora
do povari 120
180
Strgmiturile, adici lfina cea väpsifìi 66
Scumpia care vine din Ora Turcésci 30
hart dela scumpia ce fac aid in OA tabacil pentru Enos-
tesugul lor, nu are a se supéra de vamilurmân-
du-se dup6 pontul al 51
Iarg clind scumpia de aid se va vinde orT in BucurescI
séti prin tirgurile de pe atan, si doe finTétoriI, din Om banT 1
Scumpia ce ese aicT in téri si merge in tara tinguréscri,
si platésci vamg pe uncle va esi la sutra' 3
Sacul de Mini ce merge la tara Turdscii, hug de se va da voe 10
Sorocul de Samur ce vine din tara Ungurésci . . . . la suti 3
Sticlele ce vin din tara Unguréscil i tara Legscil . . 3
 ISTORIA ROMANILOR 249

BanT

Sticlele ce vin de la Targoviste de car 40

Srnochinele Lopintir i stafidelo Razachiä la sutil 3
Sc6rtele de cisme de car 60
Smochinile i stafidole do cantar 60
Sardelele, sombrilla lacherda de un baria 180
Sacazul de oca una 10
Sideful t-,>i bälagdesul si fildesul, la suta . do bani 3
Silitra
Sacul de silpun, rachií bun ....... .

Scórtele, scandurile late saq alte cherestele . . .

.
de oca una

la 10 bard
3
180

Femanta do in seati de chnepa ce so vindo in targ . la 10 bani 1

Trimaie co vino din téra Turcesca la sufí 3
Tamilie co vino si va sa tr6cri in alto 041 de povarri 18')
Tutunul turcesc bol-icé-oca 9
Tutunul turcesc dizi-oca 6
Tutunul basma oca 6
T utunul G hiusufl u de un t6nc 120
Tutunul co vine dela Ian ini oca 9
Tutunul Tonbec 18
Tutunul do Ora, orä unde so va vinde, sìi platéscri vaina
cumparatorul do oca una 11/2
§i luand Cartulie, este slobod ca acea vama a sc6te rifara
din Ora orT unde va vrea.
Talpile de cisme si de pipuel do Ora Tarcéseil ce vin, do o *eche 3
Untul inciircat in cara o mie era 4801
Care face la o sutil oca 48
Unttil co se vinde In tiirg en ocaoa, din ()eco banT . 1
Usturoiul, c6pa, prazul, de car o sutil capatara i. 80
Uleiul de samtmtii, de in soati canepa do oca una 3
Firul pe ande va intra s'A so tirmeze dupri ponturä si
sa so dea do un funt 260
Fi:julo ce vin din tara Ungur6scit de un frail 6
Fidétia de o cofa 120
Feligenele la sutil 3
Fisticurile do oca una 9
Franele co vin din tara Turcéscii cu Baslaerile lor . suta 3
Feral pe ande va intra, s'a se urmeze dupa ponturT
sa deje do cantar 40

1). In 1805 este vama de 580.

250 V. A. URECHIÀ

BanT

Fasolea ce se vinde prin thrgurT, sa dee vaina vinç16-

toril, din 10 banI 1
Fasolea ce se vinde in Ora prin sate, de unde se va rä'dica
a merge la tara str6ina, s platésca cump6rätorul la sutrt 3
Härsiele negre sead albo ce vin din tara Turcésca, sead
din alte t6rI str6ine la sutil' 3
Harsiele de tara ce se vind la tirg, din cjece banT . 1
Hirsiele ce obisnuesc de strang dela turme islicariI i co-
jocaril grog asupra fdtriciunil oilor, undo le va
aduce, de le lucréza, siL aibh a piad varnil, insa de
vor avea voe do una 6
Jara scoténdu-le in tara Turcésca, siL plat6sca de unde
le va radica la mita 3
Iarh' pieile do miel albe si negro ce cump6ra si se no-
gustoresc cojocariI grog de le fac cìlciuli, blane si
cojSce, s'A aiba a plati acel cojocar gros cumpkator de una 31
lar vama fiind platita de vInOtorid, cojocari sIL nu s'a
supere a da alta vama, iar vin46ndu-le si e lu-
orate, sá plat6scá vama ca IliSCO vin46torI.
Horihca din bucate ce se lucrézh aicI in t6rk, la po-
veril'', de se va da voe de oca una 1
Hhrtia bulla Leon de un top 302
Hartia Tercapela de un top 218
Hhrtia Bota de un top 15
Thirtia cea mare Turcésca albk si vapsith la sutil 3
OlariI ce fac 61e, afara de cei ce platesc fui/Arad, dad
de un captor pe an 100
°total pe ande va intra seati va esi de povara 300
Otetul ce vine din tara Turcésca do vadra 3

In 1805 se redact(3za asa acest articol :

Jara pieile de miel albe i negre ce cump6ra si se ne-
gustoresc cojocariI grog de le fac cuiciuli i blane
coj6ce, sIL aiba a face urmare dupa hotararea ce
s'ad facut de Domnia mea, ca pentru cât dintr'u
acole piel cump6rate, oil' de pe abra, sead dela ina-
celar', nu vor avea dovada ca ad plata vinOtorul
vama, sIL platésca cojocariY, de o piole 3
In 1805 vama este de 21.
In 1805 nu e trecuth.
 ISTORIA ROMANILOR 251

BanT

Orezul, do un sac de chile sase 80

Orzul pentru esit de
Piperigul de oca una 151
Céra care vine din téra Turcésci s61 de la :Moldova, pe
unde va intra de oca una 9
Ceara ce se vinde In tèrg ea ocaoa, din cjece banI . 1
C6ra do aiei de Ora, de ande se va radica, adocrt ceriirit, de oca una 6
Cismelo de Tarigrad, do o pAreche 18
Tara cele de Indern6 si deRuscittc 15
CinOtorile de TArnova seail de 1Jdrin, la suta . . . de banI 3
Ciorapil coi marI seati micl: de lan4, InpletitI, la sutil 3
Cern614 de oca una 15
C6iul seati Badi6mul ce vine din Ora Turcésci 1,64 da
la Lipsca, la suti 3
Gém-sacrtz de oca una 41/2
§ofranul de Beciti, pe tuido va intra si se va vinde, la
suta de bahl 3
§alole ce se fac niel, cele maI buno 3
§alele ce se fac niel, celo mal próste 2
§alvariI de postav ce merg la Ora Turcéscii, sa la Mol-
dova 20
§i iamurlucile ce se fac aicl, de postav de Oil, co merg
la Ora Turcéscil sért la Moldova, la sutA 3
uílilo TurcescI cu abaua lor 54
Csirihid de Tarigrad I t sutg 3
Vameif. ati a viimui si a lu t vatuil do la raiale dtipI acest catalog
dupg coprinderea ponturilor, iar cát nu se caprinde intriacest catalog, anume
mrtrfurI str6ine, vameA socotind marra, s iae la mira', treI, iar pentru suditI
sil, se urtueze duprt cuprinderea osebitel tarife ce li s'ah dat.-1804 Ianuar 1.
Negustoril su.difI al Nengiel pentru vama peilor de caprä verdi. IMspuns
in dosul jolbei s'a* scris aicl cri se uitase. Dumnilut vel logf. de Ora de sus
sá cerceteze jaiba aasta, vrdend coprinderea ponturilor fi sä ne arql in serio
prin anafora, 1803, August 22.
biv. i el ilfcaelnicer.
Fila-Litera

1). In 1805 vaina este de 12.

252 V. A. T.JRECHIA

Pr ea Ináltate Dónine,

Maim milostivireT Marie Tale, ea atilt parinti nostril eat si nol, peste
patru-decI aril de °and no negatitorim niel in paméntul Oril, en piel de capra
lu.erate i nelucrate, seeténdu-le din Ora in lanntru, am plait vama dupa
tarifa, adica la mesinele de 6ie, un ban de una, sahtienile doI banl i jum5-
tate, asemenea si la pelle de eapra neluerate ate un ban de una, pana in
Domnia d'intaiil a Náriel Sale Alexandra Veda Moruzi, cand atuncI ca pri-
cinuirile vamesilor, cit pretul pieilor s'al inaltat, dup.() judecatile ce am avut,
s'a hotärit a plati eke del banI do o piele, precum platese si pe pa'mtmtenii
asa am platit pana in anal trecut, and am vgdut cit vamesiI ait facut alto
iscodiri puindu-no pret si la piel marI, si la vatuf si la brúste, ea cuv6nt
ea nri sant numite in tarifit, i ne-ati luat cate deee banl de piele, care alfa
data nu s'a mat pomenit, am Wait MarieI Sale pentru acésta, fiind ea ni se
oprise o sl.ma de piel, i fiiebndu-se luminata porunel catre Damn6lor BeeriI
IspravnicI, nu am folosit nime, ca s'a intamplat martea Stolnieulul Palada,
si silniT fiind de nevoe ca sa nu ni se putred6sci marfele inchise, am eautat
a da cat ne-ati cenit de ne-am radicat marfile, Milostive Winne; aceste piel de
capra, nu ea nu sunt numite in tarifit precum iscodesc vamesiI, ce sunt asedate
pieile de la tabacI, pentru ca atunel clad s'ari intocmit tariEa, numaI tabaciI
Weal negustoria caprelor si de am:3a i noI ca unil ce le cumpöram de la ta-
bad:, de aceea i la tarifit sunt numito piel do la tabacI, alt n6rn de piel
avea de vindaro de cat piel de capra lucrate ii piele de 6ie, earele le fac me-
sh:el i sunt numite in tarifa, precum arétam mal sus; apoI socetésca malta
Maria. Tale intelepcinne, eand pieile de eapra literato, caro cu ELMta cheltuiala
se luer6za de se fae Salitiena, si dupa tarifa avem de platim doI banl si ju-
nfétate, apol ea euviinta este la acelea nelucrate, can nu intra niel o °bah
tuialtz si este de prat mal mic, s plat6sea dece bani, co nu s'aii maI pomenit
niel o data; ei ne rugam iubirei de dreptate InaltimeI Tale, sa ni se faca aye-
dAmént de aid i pentru acésta, fiinrl-ca vino vremea aeestei negustoril acum,
ca sit nu mal plitimitu ea-am patimit i anul trecut, sa ni se pricinuiasea pa-
gube i judecatl ca vamesiI, ci sa se NAN, tarifelo din condicele Divanului,
O. se pue si acésta la intocmire, precum s.tnt tact bine intocmite i asedate,
si cuni va fi mila Maria' Tale.

Pr6 plecatiI Maria Tale doué-zed si opt negustorI d'n Brasov,

sépte sate ce sunt in tinutul Brasovului, suditi ehesari-
cestI, ea negustorI cu piel de capra.
Cod. XXXXVIII. Litera K.
 ISTORIA ROMINILOR 253

Anafora in dosul fad lai Ienache al doilea Armay, pentru a.l Yawl ot G-iurgiu
Ii Constantin Alexandria Ipsilant Voevod.
Dapa pliroforia ce ne dri Dumn6luI vel Logf. de coprinderea ponturilor
Divanulul, en. oranduiala fijad anaforaea ce ne face, o mtarim i poruncim
dumneav6stra ispravnicilor al judetolor, sí facetI urmare (IRA cum se cuprinde
mal jos. 1803, Sept. 4.
Cod. XXXXVI, fila 39.

Prealtate D6mne,
Diva luminata porunca InaWilla tale, ce ni se d'a la ac6;ta jalba,urmand,
am facut corcetare i vëcuT ponturile i catalogui vanieI scriind cliiar asa tu-
tunal de téra oil uncle se va viudo, s platéscii vama cumpáratoriul, de oca
una, un ban si jumátate, i luand cartulie este slobod ca acoa vamh' a'l sc(Ste
Mara din t6rá off ande va vrea, dup5 care ponturI dreptate are jaluitorul la
cererea ce face, pentru care gä'sim ca cale sa fie luminatá porunca Märiel tale
cuítrì dumn6lor ispravnicil judetelor, ca pentru aceI matrollazI ce areatá
toril cì cumOra tutun in judetul lor i \rind, sa-1 indatorésca a plati vanirt
dupa ponturI i catalogul lor, iara pentru vamosii din alte judete, ca nu tin
In séma ravasurile acelera ce merg cu tittun cumpárat din judetql lor, esto
iarasI rea urmarea acelor vame-g, ca dup5 ponturl si catalog, cumpëratorul pia-
tind vamä la vamesit loculut de uncle catnpr ttttunal, ri se supárit acei
cumpgrator do vatneA altul jade, cand are ravas la mana de plata de care
sunt vinovatI aceI vamesI, in vrerne ce ponturile i catalogul, ce aii In maul,
tot un fel de cuprindere ai, i cu ac6sta se face i embodion la alisverisul
negu.storilor, i pentra acésta gasim ca cale sa fie luminatri prima catra
dumn6lor ispravnicil jucletelor, sä cerceteze ca scumOtate si dovedindu-se ur-
Marea fä'cutrt en adevárat precum jaluitoril areata in jalba, pue pe sea
vamesi ca na numat ceea ce va fi luat 1.6'1 impotriva ponturilor si a cata!o-
gala domnese, si jacket, inapt, ci Inca sa se platésca i tea obeltuiala co
va fi pricinuit, atat jaluitortiluI vame cat i acelor negustorI, dandu-le nizani
a se pazi de urinal.): impotrivitoare ponturilor si catalogului domnese, iar hotil-
rarea. 1803 Sept. 3.
Tr el Logof. Is. 1?alet.
Cod. XXXXVI, fila 391.

Prea Inaltate D6inne,

Dupii luminata porunca Inaltimer tale ce ni se da la acésta jalba, ur-
'nand, am facut cercetare, i citind ponturile vilmeI i tarifa co esto pentru
saditI, land. s6ma i cererilor ce fac, v64ui: ea pieile de capra vorqI nu stint
aflame cuprinse in tarifa, ci se Mabee In pontul de la sfárOtul tarifeI, care
lice cil, acole no numite in tarifit, sä' platósca troI la sitta, si peste acésta v64111
2t4 V. A. tIRECHIÀ

si judeciltl urmate, Insu, maT întâiìl anaforaoa ispravnicilor Prahovii cu

Mt 1798. reeembre 6. si altrt anafora ot : DepartamentuluI de Opt cu. 16t 1799
Ianuane 19, and s'ail judecat uniidintre jitluitorT cu vamesiI ampenT pentru
acést4 prieinrt a pieilor de eapril Terry, uncle la judecairt s'ati filed dovaditi
prin values]) anipeni ce art fost la Mt 1794 si la 1. 1797, cum crt suditil
plait squat pentru acest fel de piel de capra ver41, at si tteI la sutil, si atAt
duprt urmarea ce aú fost pat atund, ct i dupiti cuprinderea tarifeI, ail ho-
tArat judecata de atund, ea sh' pliltésca tot trel la stitii, din care aceastä ju-
decata se face indestulare cit nu este precum jitluitoril areatiti, cum cit numal
din anul trecut art inceput sit li sit hick' acéstrt suOrare, ci este urmatil
dinainte. Asisderea nu se peat() ajula jilluitorif niel ca pricia a pildeI
Stiftienilor, chd acolen ca niste numite in tarif5, urmég i vama dupä' tarifg,
niel ca cuv6ntul pieilor de la tabad, ad de la tabacf clie6nd, este vorba
pentru cele tailcite adea lucrate, iar in cele de pe (Irma cjiserri jeluitoril
crt pieile de capril ar fi cuprinse in cuvéntul de tarifil, ce cjice Gheoveri de
miel si de caprK taxa dd banI i junigtate, dar la aceste luand gam, v6(juI,
mal sus lipit de acel condeirt tot in tarirá Gheoderi de Hin taneaoa un
ban, si atilt dintr'aceasta at si ea acel cuvtInt al tarifeI citi este si pentru pieile
de met intr'un cuvént ea de capr5, se (14' curatiti intelegere ea: Uheorgeri este
alte pel lucrate din alte locurI, fiind a' pieile de mol, de celen de capriti, tut
mure osebire inteacest pilmént, si tarifa nu este filcutU name pe pilméntul
Ora' romanesti, ci pe toatiti stripftnirea prea puterniciel ImpilritiI ; drept aceea ce-
rerea jitiluitorilor suditI de a plä'ti eke doi banl la pelea de caprit, iar ate
trei la anti'', fiind frtr de cuv6nt dr6ptil, am gilsit eu cale ca si de acum rnainte
sä plitt6scil suditiI la at el fel de piel de capriti, trel la sutg cura s'art urmat
pfinA acum, iar cea des6v6rsitil hotitirtire rämAne a se face de catrI Maria
1803 Sept. 14.
Isaac Ralet, vel Logof.
Cod. XXXXVIII litera K

JG Constantin Alexandra Ipsilant Voevod i gospodar.

Cererea vamesilor este nedreaptit i fitirit de cale, crtcI pastrama la care
all vamesil: a lua vama cate talen: dol de car, este numititi Ritos in catalog,
adecA numal ceea ce merge la 6ra turceasd, lar acésta ce inttrt in BucurescI
fiind intru adev'ér pentrtt hrana numai a color stiracT i prostl ai Politiel, nu
numal nu se cuvine a se ingreuia ca dama vAntil, ci mal -v6rtos so cade a se usura
spre a se putea vinde mal cu eftiniitate pentru ajutorul i folosul sr)racilor
prostl, pentru care dar poruncim cu hotárire ea vamesii sh' nu iae varniti mal
mult de la acéstli pastranirt ce vine in Bucurescl, de at numaI acea ce ail fost
 ISTORIA ROMANILOR 255

obisnuit de a luat pana acum, adica un lei de car, precum si chiar acestl de acum
vamesI nu tagiiduese cii asa s'aa urniat si asa ail luat i ei Ora acum, pentru
care dam acest Domnescul nostrit sinet la mainele negustorasilor ce aduc pas-
traina la Bucuresel, ca mal malt peste obiceiul ce ail urmat sa nu fie suOra-t1
de catre vamest 1803, Noem.bre 19.

Prea Inältate D6mne,

Dupa luminata porunca Inilltimel tale ce ni se dil la acesta jalbil, am alias

inaintea mea pe jaluitoriI cumpratI vamesI ai OboruluI, i cetind ponturile
catalogul vamilor, vMuiul coprindêndu-se la catalog pentru pastrama ce merge
la Ora turciasca, si dea vamil de un car, doI leI, iar pentru pastrama ce vine
aicI in BucurescI nimio nu se pomenesce, mai v6dui1i la sfarsitul cataloguluT
unde dice asa :
Vamesil ail a vilmui ì a-VI lita varna de la raiele clupa acest catalog si
dupI coprinderea ponturilor, iar de la suditI dupa coprinderea tarifel ce s'a i
dat, iar cat nu se cuprinde in catalog aflame, cum si in tarifa suditilor,
orI ce fel de marfa va fi, vamesiI socotind marfa, sil iae la Kith' treI :) Dupa
care acest cuviint de la sfarsitul cataloguluI, iseri vamesif cii tn.): la sata so-
cotinda-se face mai molt, fiind-ca pastrama s'a scumpit din pretul ce era maI
'nainte, de a ajuns ocaoa i pana la dece pantie, dar fijad seris in catalog
pentru téra;turcésci taleri dol, de aceea aicI eI nu cer mai malt de cat acel
taled doI de car, fiind la ac6sta mal ca usurinta i fina de galcéva le platea,
iar jäluitoriI arkara ea' din vechime metaherisind negustoria sorocurhor, tot-
d'auna ail adus pastrama in Bucuresci mal de prisos, si and o aduc in Bu-
caread, daal Tama cate umul de car, si apoI dinteacesta pastraml iarasI
prisosea a nu se vinde la locuitoriI I3ucurescenI, o incarca de aicl si o due la
Ora ture6sci si platea alta Irma, de un car, talerI dot', 'ma numai pe aceoa
ce o scke la tera turcesca, si cum cil la stransul sorocw:ilor platesc osebit
vanif de vita' si osebit erbarit, apoI dupa ce We vitele la zalhana, platese ose-
bita vama pe sea si osebiti pe piele, cum si pentru-cil taie, osebitil plata dal
dupa obiceia si la niel una nu se imp Arivese, lar pentra pastrama ce aduc in
Bucurescl, cer a li se pazi obiceiul ce urmat Fiat actuu chiar i intfacest
an la vamesiI acestia ; acestea audindu-le vamOI 4iserA, ci acele daff ca nisee
Tech): obisnuite le dial pe la locrurile uncle s) fac vindarile, i prea patine
dintro cele co yin la vaina Bucurescilor, i de s'ati urmat pfinil acum a da
numaI cate taleff unul de cavil ca pastrama, trec6.nd prin nebägarea de séma
a vamesilor ce aa fost, dar cer ca dupa catalog sa urmeze dand voe jeluito-
rilor a-sI alego uha din dou'6, cdica off sa, plat6sca treI la Rita diva cum serie
la sfarsitul cataloguluI fijad marfa de negustorie, sari sit' platòssii cate talerI
duI de car, cum esto oranduit pentiu eel care nierg la t6ra turcésca, i eI tot
0:56 V. A. UBECIIIÀ

cornrii a da mima' cate talen unta de car, ca cuvint do obiceirt urmat. Deci
fiind cererei vamesilor este ca cuvint drept, adicì dupIt coprinderea catalo-
gulul, care catalog vino avea urmarea in toemai, i ande este hutiírlrea cum
are sii se urmeze, si ce si iae vamesil, nu Incape a se cerceta obiceiul mal yertos
ciind este de tGrA lucra cunoscut, eh' pastrama in patinhí vreme do niel s'ail
Indoit la pret si a'l si maI trecut, urmézA dar ea si vaina s aibii osebire din
urmarea cea veche; drept acea dintre cele dou6 cereri ale vainOlor, chibzuind
oí am gAsit coronen de talori doi la car mal' ca usurintA i mai de folos jA
luitorilor, intaiii, ch la s'ah' treT vine mal multrt, si al doilea c tot-d'a-una,
pot sii aibii prigoniri la cercetarea pretalui aun atí cumpárat'o si cum '1 tine,
ci ca srt lipséscA acelea, am gAsit ea calo ca talen doi sä" pliitéscil jeluitorii
do carta cu pastramii ce 'I aduc In Bueuresci, iar hotArirea. 1803, Sep-
tentbre 14.

hace Ralet vel Logoflit de rara de sus.

Coil. XXXXVI fila 1"12.

(inc Pitare peeeluite CUT( Ei'at lipit pe la túte

16) Constantin Al. Ipsilant Voevod.

Printeacésta Domnés( ii nústrA poruncii, care Inteadins s'ah pus lipitrt aici
inteacest loe spre 'redoren fies cilruia, sil dee in stire tuturor do obste, a pe
aceste urmilbire doult luni i jumlítate pän la sfirsitu. lui Decernbro sama dela
carále ca /mune de foc ce intrA de vamjare in Bucuresti, are a o piad locui-
toril tkani numaI pe cat se coprindo maI jos adicA, do la carul mare ea patru
boj IncArcat ca lentito de pildure gr6se, de cer, garniii, stejar sail tufan, patra
parale, do la carul de a dona manil ca doi bol, tot cu acest fel de lemne, trei
parale, iar do la carul cu lemno de luncA, adicA jugastru, carpen si altele
ea de aceste, doug parale, fiinci cil urtnarea ce %coa vamesii de luuí panä acurn
de la carttl ca lemne de v/mjare, ce vin la Bucuresci o nesufe.ritA varnA In-
potriva catalogului si a ponturilor dornnesti, se da plicinA de a cere si loctt-
itorii pret ne suferit; pentru aceia darA, hita dAm hotiirìtìl nIndttiali cate cat
al tértmil a plAti vama, cine clara din vamesI se va Indasni a cere si a lua
mal mult, are a se pedepsi ca bAtaie i ca parlare prin thrg dará si locui-
toril térani ca t6te eh' li-sall ridicat nartul de la vem)area lemnelor i li s'al
frtcut i acest sell'émtint la vaina, sil aibll i eT a vinde lemnele cut un pret
drept cusincios, dupä cum i altrt datä viudo filial do a se lacomi cu cerero do
pret scump fiiri do m6suril.-1803 Octombre 18.
 tgTORiA ROMINILOtt 257

IJi Alecsandru Constantin Ipsilant Troevog, gospodar Zemle Vlahiscoe

Cu randuialii fijad anaforaoa ce no face dumnealuT V. Ban ipistatul logo-

fetiilor marT, poruncim cinstit i crediticios boor al Domniel Mole, biv vol.
Ilatmane Costacho Eraclie, caimacamule, vi dumneav6strd boerilor divaniT de la
divanul nostru ot Craiova, sii facetT urmarea ce se cuprinda mal jos. 1804)
Ianuarie 16.

Prea Inhitate Ddynne,

Dupii luminata poruncd InilltimeT Tale, ce ni se dil la ac6stil jalbii, urrufind,

am Witt cercetare, i cetind ponturile vdmilor, vëtjum la capul al 9-lea
scriind chiar ava : tad rnarfa stf6ind ce va infra in told tha in 17 judeto,
pliítóscii vamd acolo ande se va deschide, fatil ca vamevul vdmeT aceea, scriinci
cdte una, sit se socotéscd dupd catalog vi iae vama, vi supt acest pont
stint legate tóte vdmile Ora a urma, afard din Carvasaraoa Bucurevtilor care
are osebit prochimion ; s'ad (jis dard jriluitoraluT, cd negustoriT ce obivnuesc a
to-tibia Cu mrtrf tulle lor din t6rg in térg, nu pot a se numi cii fac viclenie ci
el o aratd, vi r6spunserii, cd do la acest fel de negustorI nu fac cerere nicT
supilrare, ci numaT de la negustorii aceia carl ail boli in Craiova, stdtiltóre
aduc milrfurT striiine inteadins pentru boltile lor, care ca EA nu pldtéscil vamd,
se invoiesc ca vamevul de la Slatina, Era a deschide marfa, de pliitesce un
putin lucra, vi yin la Craiova cu tevcher6 cii ail plitit vama ; la ac6sta le-am
jis, cil de vor avea negustoriI boltall din Craiova priviuit a dumnélor vi
Slatina, t6te se adund i pentru prtivaliT din Slatina vi pentru Craiova, vi des-
chipncl la Slatina in prdvdliile lor, pot sd o p5rte de la Slatina la Craiova, vi de
la Craiova la Slatina; vi la acésta iardv 4iserri, cti de la acela ce va avea vi
prdvillie in Slatina iarilv nu cer nimic pentru marfa co va deschide la Slatina,
dar cere de la aceia ce sunt boltavI i ail boltile lor ca marfil in Oral ova vi la
Slatina nu ad prrivilliT, a cdrora cerere and va fi ava, nit numaT cd ail drep-
tate a so indatora aceI negustori ce fac vicleniT, ca acolé sii plitéscii vama Po
deplin la Claiova, ci bled sunt vinovatl vi pedepsitl ; pentru care gases° ca
cale sil fie luminata porunca Iniiltimei tale cutre dumnéluT caimacatnul CraioveI
sii o cercerceteze acésta, i earl din negustoriT boltavl vor aduce indrfurl pen-
tru bo1ilo lor din Craiova, vi ca vicloniile ce se ar6t6 ma! sus, vor fimbla a
nu plilti van* sii nu le tie in s6ind rrivavele de la Slatina, ei ad-T Indatoréscri
a pl tti vaina de plin, danda-le nizam a se feri de vicleniile earl aduc pagubd
la huzmetul domnesc, iard hotildrea coa desilvdrvitil f6mrine a se face de cd-
trd Inriltimea ta. 1804 Ian aario 15. Vel. Logofgt
Cod. XLII, fila 110 verso.
/Writ; Romdnilor de V. A. Urechid. SiccoLui.
Q68 ir. A. URECFa

Prea Inältate Dòmne,

Dupg laminatá porunca InaltimeI tale, ce mi se dil la acéstg jaiba a 28
negastorl din tinutul Brasovulul, suditI chesaricescI, urmand, am fgcut cerco-
tare, si cetind atat tarifa ce este pentra suditI, i ponturile viimel i anafo-
ralele de judecritI ce s'ad urmat, argt inca Dumniet tale, cg mgrfurile negustorilor
suditI ad acéstg randuiala : cate sunt numite in tarifa anume, plgtesc dupg
tarifa, iarg cate sunt numite, plgtesc trel la sutil, i peile de caprá verqI
ne fiind numite anume in tarifa, vamesii le ja vana, treI la sutg, si bine ur-
meza vamesil, inri pricinuirile jäluitorilor de a le aduce la alte numirI din
tarifg si la obiceiul vechid, cum si la pilda säftionilor sunt netemeinice, pentru
cg pricina ce se pornesce intr'ac6sta, este, ci la vremea cand s'así t'Acta ta-
rifa orad telte lucrurile eftine si (lupa pretul lor era si vama, acum ajungand
la pret intreit i impktrit si tarifa fiind tot cea veche, vád pe cele nurnite in
tarifa, cum sant sgftienile, de nu vine vama lor la suta de banI, niel o jumé-
tate de ban, iarg la pelle de bod si de vaca' i mal putin, si pe langg acesta
arát N'Ira tale si anaforalele judecgtilor ce s'ad urmat, ci de la létul 1798
este anafora dela ispravniciI Prahovel: si la lét. 1799 este altg anafora de la
Departamental de opt cand s'ati fä'cut judecata intre suditl ca vamesil, prin care
aceste douh' anaforale indatorézg pe su.ditl a plilti la pieile de caprg, treI la
sita ; mi-ail ariStat jillaitorif si o copie de anafora a rdposatalul vorniculuT
Campinénu de la I. 1800, cand fati" de a fi si vamesil de fatg, dupi pilda
saftienilor, ggsesce ca cale a pláti suditiI doI banl la peile de capea':
pentru acéstg anafora me' adeveril crt tot atuncl iargsI prin cercetarea rho-
satuluI vornic si a duninealuI Polcovniculul Mana, ca vamesil fati s'ad
anerisit. Mal v&juI i altá anafora a dumnealut biv. vel log. Isaac Ralet
fgcutg din luminal porunca Ináltimel tale la trecuta lung a lul Septera-
bre 14, in dosul alteI jglbl a jgluitorilor, cand n'ad arlitat jitiluitoriI de acéstg
anafora a ráposataluI vornicului Campinéna, i dupg cuprinderea tarifel
dupg cele-l-alte judecatI, gäsesce Cu cale ca sh pläteascg jgluitoril la peile
de caprg, treI la satg ; nu-I ajutg pe jgluitori niel. 0111781'bl, ce dice, ca din ve-
chime nurnal doI banl s'ad platit antéid, ci atuncI fiind fost pieile eftine pcite
si fi venit tref la sutil acei doI banl la o piele, si al doilea, cg si de s'ad
trecut do vamesI Cu nebägdre de sémg a nu lua trel la sutg, ad fost pagaba
lor si folosul jglaitorilor, fiind-cl tarifa este ne schintbatg din vechime ; ci
fiind-ca jgluitoril cer de la Mirla ta a se da hotgrire, sri nu mal facg pricinI
galcevarI cu vamesil, ara InáltimeI tale curgerea pricineI i dreptatea in ce chip
mi s'ad pgrut cg este, iarg hotärirea desgvársitg timan° a se face de cgtre
timen ta.-1804 Ianuar. 18.
Vel Logofrt.
 ISTORtA ROMINILOR 2N9

Anaforaoa in dosul pilhel a 28 negustorl din finutul Brafovuluf pentru

pieile de caprii ce le ja vamefil tres la surd.
16) Constantin Alexandru Ipsilant Voevod

De vreme co pieile de capril vercil nu sunt nutuite In tarifa, bine la va-

nie01 vaina, fret la Rita, i drépti este anaforaoa ce le face duronealuI vol
ban epistatal logofetiilor marl, pe caro o si intarim Domnia mea, si poruncim
cu. Intariro, asa sä. platésca negresit suditiI, vama acestor felid de piel, ad. la
Rita trot 1894 Febr. 14.
Cod. XXXXVI 131a 261.

Anaforaoa in dosul fabel vame0or oborulur, a li se plti din banit yawl

tal. 747.
16) Consta ntin Alcxandru Voevod

Dumneata vel post. am vildut Donmia Mea ariitarea ce no faceti prin

acésta anafora, pentru care poruncim, ca din banl vamilor, eh se platésca jalui-
torilor acestl talen I 747; insa fiind-ca din baniI viimilor sunt patru sferturi
luatI, din sferturile viitóre sil li se platésca acesti banI. 1804 Fehr. 18.
Prea lntiltate Dòtnne,
Dupa luminatii porunca MarieI Tale, am cercetat si pentru peile vitelor
ce s'ail taiat in cita vreme ail fost scaunile asupra portaruluI Costache Ca-
adica dela 4 ale luI April si pl-ti la sf&situl luI Maiil, sa face vania
tal. 359 si pentra pieile vitelor ce s'ail tliiat In cata vreme ail fost scaunile
asupra paharniculuI Manolache, &Ilea dela Iunie Intêiuí i pina la 20 ale lul
August lét. 1803, se face vama tal. 388 si bag 40, care se aduna peste total.
747 bag 40; iara de cind s'aií luat scaunele asupra macelarilor inace, in-
susI jtluitonil afétaril, luat vama dela macelarY, i diva luminata po-
runca ark, si cum va fi porunca InaltimeI tale.-1804 Ianuar. 28.
Vel Post.
Cod. XXXX, fila 278.

Fila 68 cod. 37. Porunca ce s'a &cut la jaiba luI Atanasie Atanasiu,
vannsul Craiovei. (Mind-a' husmetul acesta al vamilor (dupse obiceiti vamesul
de Craiova da 3000 taleri pe an la cainmcam) este cureitor pe an intreg, trebue
dar si se cuvine ca i havaetul acesta sit' se ja ca analoghie pe lunilo i ciilele
ce ail cilimaciimit fies-carele din boiera cairnacami pe acest an,. 1804 Martie 17.
260 V. A. URECHIÀ

N.-B. 4 ame0.1 Atanasiu s'a jäluit cì ati dat cei 3000 talen l caimacamulul
Samurcas si acum noul caimacam 'I mai cere incá odatit acest havaet.

Conetandin Alexandra Ipsilant Voevod.

La acéstä anafora a .D-luI biv. vel. Ban Epistatul logofetiilor marI, ne

rmriind odihniti Teohar, vainesul Focsanilor, s'al infittisat si la Divan inaintea
DomnieI mele, prin Vechil Costi Polcovnic cu. Teodorache post. Vechil din
parten 15cuitori1or pä'rtiI loculuI, si a color ce °biomes° a face rachiurI Cu
vomite acolo, ande eetindu-se cuprinderea cataloguluI Mtna audul narnituluT,
Costi, la intrebärile ce-I face, v'e'dum cri niel o seiintä din felul ce se cuprind
in pontarile familor nu are, ei ea un practos la intrelArile ce-I filed' la ale
viírneT, far de socetélä si fä'r de a sci ce cere, s'al pornit de a supra odihna
oamenilor impotriva a insesT ponturilor si a catalogalui vrimil, ca care ati
eump5rat, indräsnindu-se incrt de a esi i inaintea Domnid mele la Divan;
pentru care de fatä fiind cunoseut dupe" ponturile vrtmeT, care sunt ca tótri in-
telegerea i curatä deslusire, eä cererea '1 este flea de cede, ca pe un nevrednic
de a fi vames, hotarim, nu numal sa fie lipsit din tréba vámeï, i In local 1111
sä' se oranduiaseii altul, ci inch' sa plätòseä i t6trt eheltuiala ; de care poruncirn,
ea prin marafetul D-lor Ispravnicilor aI judetulur sa so pue hotarirea acésta
in faptä i sä faceti i euviinci6sa implinire de dr6pta cheltuiala jilluitorilor,
carom le &Am acestä Domnéseä a mistril intärire, ea dupa cuprinderea poutu-
rilor värnd ce mal jos se areatil pe larg, sá nu fie supiSratI impotrivit 1804
lunie 15.

Prea Inältate Ddmne,

Trinase ce a fost ceaus de FocsanI, si Ivan de la satul Cotestl sud Slam-
RAmnic vechilil si altor locuitorT al !Arta loculuI, earl obisnuesc de fac
Cu vomite In Muffle ca viile, prin jaiba ce a5 dat Marie): Tale pentru va-
mesiI Focsanilor, die cri numitul yams impotriva ponturilor si a cataloguluI
Domnesc i obieeiulta ce s'a urmat, cauta sup5....a de Vitillg prin deal si pe
la casele lor, pentru rachiul ce-1 vind la negustorT; in dosal eäreI jalbI
so porunceste de &Ore Inaltimea Ta, ca sä cerceteze jaiba v5dÉsind i ponturile
vámilor, i sä ark Ináltimer Tale; si aid inttimpländu-se vonind i Teohare
varnesul Foesanilor, prin care dice, ea jäluitoriI nu se supun a pläti vana
rachiultii dup5 inntur1 si catalog, i-am Mates:a dar pe amandou5 partile
inaintea mea, i fricènd cercetare, disera jaluitorii, ei rachiul ce-1 lucrt5za cu

cazane din yin si din tescovina, obiceiul lor este ca de la col ce rädieä ra-
chiul din deal si-1 duce la vale prin judete, sal '1 trece peste hotar, de-T
eumpbrat sail Meat de el, plitteste vama pe loe, iar vindiitoril ce nu pog5r,
 ISTORIA RONIANILOR 261

rachiul la vale nu se supärä, iar and rachiul se aduce pentru BucurescI

do cumpärätor slti de insusT acela ce Pail fäcut, nu se supära' de vames.nicI vindä-
torul niel cumpäratortil; impotrivä vameul disc), ea de la rachiul ce duce in alte
parti: si prin judete, nu aro niel o pricinì . flind-ch' ia vaina de la acel ce riidieä
din deal si pogt5rä la vale. lar de la rachiul ce vino pentru Bacuresel flind
CA de la cumpériitorul ce-1 rìdic nu ptite Itia vamil, cere dar ca sil plgtéscii
vindätortil vamg, cu cuvént c a;a ar fi scriind in eatalogul varniI, la slova
Rita. Am cercotat dar catalogul viimel i väditI scriind chiar asa «dar pentru
rachail de tell ce se viudo prin térgurile do prin judete, hotärire s'a fost
fäcut, a Tama sti se iae de unde se rildica, i luand cgrtulie, orI unde-I va duce,
de vamil sä nu se supere, iar locuitoriI prin sate, niel pentru rachiul ce-1
cheltuesc si niel pentru rachiul ce-1 vind sä nu fie supäratI de vamä, cit vaina
siti vi-o canto de la cumpärlitorul ce ridicit rachiul, urmandu-se dupg pontul
al 48-lea». Am cäutat i acel catalog de pontufl i väduI scriind chiar asa
Pentru rachiul co-i fac locuitoriI pe la casele lor, si pe la vil de livedI
pomI, si din tescoving si din drojdil de vin, vamesiI sit nu albg voie a ambla
prin sate pe la casele locuitorilor sä c6ril vamä ; iar vindändu-1 la negustorT,
sä plätéseg negustorul vamii acolo de unde-1 ridica', i luand tescherea, la orT-ce,
tärg Il va duce, de vaniä sä nu se supere, atoll nurnaI pentru rachitil ce
se aduce pentru politia Bucurescilor, la acela nu se amestece vamesil de
afarä, ci sit se viimuiascä da vamesii Bucurescilor, iar and chiar stgpanul ra-
chiuluT, MI a se face vindare, va vrea sii-1 illicit la térgurile de la vale, sä
plätésca si el vamä de unde-1 ridicit, i unde-1 va viudo sä nu se supere ; iar
ducéndu-1 pesto BucurescT, acolo nu are sä dea nirnic, i vaina o pläteste la
BucurescI. Dupt5 care vamepil dise, a el cero vaina dupg coprinderea catalo-
guluT, care dice: pentru rachiul ce aduce in BucurescI ca sä se vamulasca de
vamesii Bucurescilor, i numaT de la col ce va viude ca ridicata, sä le ja
iar coi ce-1 vor vinde BucuresteniT, atlas do eT prin pritväliI, sä dea
vara de vadrii, treT-deci banT, urmandu-se dupä pontul al 49: cii acestea
is TamesultiT, a nu are cuvént niel este in mäna lul sit schimbe urmarea
cataloguluI si a ponturilor ea sa urmeze rinduiala ce este intocmitä pentru
BucurescI la judet, si cea care este pentru judet sä nu o pä'zésca, si räspunse,
cit jaluitoril nu fac rachiti numaI din bucatele lor, ci cumpära si de la altiI
vinurI, i apoI deacä vind rachitil pe loe la cel ce aduce pentru BucurescI, luT
nu-I dati niinic, i la acésta dar nu are cavênt, cit ponturile dice curet,
la rachial ce vine pentru BucurescI sti nu iae vamesiT de afarä vanig, niel
de la vindätorI, nicT de la cumpärlitori, neamestecandu-se intru nimic la acel
rachiii, vama aceea ce e randuitä a o ha la BucurescI, am cercetat
prin altl vameg vechl, ce-ail statut atat la acest judet, cat si la alte ju-
cle0 s sit iae pliroforie cun. s'a urniat obiceiul i pe langti altil, dail mar-
262 V. A. URECHIÀ

turie si un Manolo Constantin ceaua, ce a fost vamea la Foesant in caff-va

anI aci de rind, si Hristodor ceauaul spataresc, ce a fost yams in Buida
anI, i prin cuv6nt si in scris, CI nu numaI locuitoriI primilnteiff de la acel
judo, ci ai din alte judote, cum si de aicI din Bucurecl", in totI ana obis-
nuesc de merg negustoril i fac rachiurl multe la vomite in judetul Focsani-
lor din vin, i orI de-1 vand pe loe, sail de-1 ridica pentru Bucurescï, de la
acel rachiii nu ja vama la judet, ci la Bucuresd, iar col ce duce la alte part):
macar al suí, macar cump5rat, platesce vama acol ce ridictí. DecI atilt dupa
coprinderea ponturilor catalogulul Doinnosc, care ei curata intelegere. cat
ai dupa priloforia Math' de la altY vameg veciff, a s'a urmat obiceiul unit
Cu ponturile, gasesc ca cale, di jilluitorif s aiba' pace de acéstil cerero a va-
mesuluI, co esto ca totul impotrivitóre ponturilor, caro ponturl ca desluaire ea-
ran' si ca destula intelegere, pe larg, ail coprindore a se ha vama de la tot
rachiul si nu pierde, oranduind aflame de undo sa se me, si dupZi acésta in-
tocmire urméza tóte vamile Ora cu liniatire sciindu-sT fie-care a sa datorie,
iar numaI acest yam§ ca un apractos i cu total neintelegtitoriu. catatoguld
Domnesc i ponturilor ea care a cumpërat, pentru ca face smacinar1 çi tar-
bura odihna címenilor cu corer): impotrivitóre, ca cale ar fi fost sa plat6sca
cheltuiala jaluitorilor, pentru care al.& InaltimeI Tale. lar hotarirea... i proci.
1804. Iunie 5.
Constandin Ghica vel Logf.
Cod. L, fila 222.

lib Constantin Alexandru Ipsilant Voevoci i gospodar. Zemle Vlahiscoe.

Cetinduse inaintea DomnieI Mole acésta anafora ce-ne face dumnéluI biv-
vel Ban Epistatul logofetiilor marl, s'aa argtat din porunca n6stra i dumnéluI
clucarului loan Hagi Mosca cumpgratoriul vamilor de estimp, el de are a dice
ceva impotrivil din partea vamilor, si arRe ; i ail dat raspuns, ca nu are nicI
un cuvént de impotrivire, dupa caro Domnia mea nu m'am grabit ilaras1 a. da
intarire, ci am lasat vreme de ingaduiala, ca in soroc de lit° 60 al apela-
tiilor de se va araa ca vre-o nemultamire, sa se cerceteze, i &wand de la
anafora, pana acum,ljtreI luni, mi-a arkat. Decl de vreme ce sorocu apelatiei at"'
trecut, i anaforaoa acésta o gasim ca cale urmata, intarim tiara si domnia mea ai
poruncim, ca diva cum se cuprinde maI jos intocmal si se urmeze. 1804
Mauui 5.

Prea hesitate INmne,

Dupa luminata porunca InaltimeI Tale ce mi s'ail dat, ca sa vtid jaiba rufe-
tuluI cojocarilor din Craiova, se viídu i inciintarea divanulul CraioveI, cum
 ISTOBIA ROMANILOR 263

anaforaoa dumnealuI biv-v. logo. Isaac Ralet pentru rama peilor de miel ce
taie mäcelaril la scaunele din Craiova, si de la mticelarï le cumperä cojocaril
Craiovel, cum-a diva ce mileelaril platesc o varnii, apaI si pe cojocart IT alma*
a pläti altä vama tot pentra ace16# peI, si cojocaril n'ati avut acest
fel do obiceiti, aretând i un sinet vechiä domnesc al reposatulta Domn
doilea Grigore Vodä Ghica, pentra aptirarea cojocarilor de a nu pliiti acel fel
do varnil, apoI se 1-5(ju si cuprinderea cataloguluI si a ponturilor viimei, cum
indreptarea ce s'aq facia prin hotarirea Mtiriei silo in anal trecut pentru
vama peilor ce cumperä tabica din BucurescI, i cele ca calo se aret
tale ; urmancl luminateI AlärieI tale poruncT, am vedut c toatii jaiba cojocarilor
este a nu se pläti vamä pe peile ce cumperä de la mäcelarY, cu cuvent
vaina este plätitil de mricelarT, i cli. obiceiti altä-datä n'ati avut a Oki,
all fost sup'ératI ; am velut i insciintarea divanului CraioveI de la Decembre
7, prin care arétä, c vedurAm ca serie la catalog, Ursine ce obisnuesc si
string de la tame islicara si colocara gro5I asupra tátatutlia oilor, unde le
va duce sä le lucreze, si plät6scil vama de o hfirsie 6 banl, i supt acest con-
deiii serie: ciirä, la peile de mel albe i negre ce cumperä si se negustoresc
cojocariI grosI de le fac cìtciuli, blane i cojoace, si aibil a pláti acel cojocar
gros cumperätoriul, de una, treY buff» ; la aceista cero divanul CraioveI cum
sIi urmeze ? ad. la acole peI ce lo chid mgeelara si plätesc vamä,
cumperätoriï cojocarY, salí nit ? iarä dumn6laï biv. vel. log. ice, c dupä
c.ceastä cuprindere a cataloguluI, se Intelege, c sunt douse' vämI la o vintlare.
Am vedut fails)! la catalog si hotärarea ce este fäctitä la vaina peilor ce cum-
perä tabaciI, prin care se cuprinde intru acest chip, ad. cate dintr'acele
cumperä de pe afarii de prin t6rgliff i plätesce vaina vindetoriI, acolo sä, se
ja acea teschere de plata vätneI, i el aducendu-le aci in Bucurescr, sä' nu se
supere de vamesiI thgulta de niel, fiind ca nu sufera Maria ta de dolia orI a
se pläti, iarä când le vend täbilcara lacrate, nu ail a se su.pera intru nimic,
fiind cii, are a li se pune i lor nart. Chibzuindu-le dar toate acestea ca
do amilruntul si laänd de s6ma cuvéntaluI din catalog, uncle 4ice pentru aceste
piel de miel albe salí negre ce este pus- sub cuvéntul hirsiilor, care string co-
jocarii i islicara de peste camp la fAtilciunea oilor, gal de vamä, plätitä' de
vinfOtorI, si se indatoresce cumpleriltora cojocarl i islicarI a da vaina; nu
remane indoialli, c doarä vorba cpeilor de niel» nu este pentru altele, ci chiar
pentru acole ce le cumperä do afarä filed de vatnä, si atilt dapä acésta, cAt i
dupa urmarea peilor ce cumperri tabacii, dreptatea mi se pare intru acest
chip, adia elite dinteaceleasI poi de miel albe salí negre vor campera cojecaril
CraioveI de la miicelariI din Craiova, triiate la scaunele de acolo, fijad ca la
acelea mAcelariï plätesc vamä, colocariI fric6nda-le
cojoace, pentru acole pieI cumpeiate do la milcelari, de Tamil sä nu se
264 V. A. URECHIX

supere, iarg cAnd si colocara le vor vinde iarrisï poi ne lucrate, atina sä
p1iUeasc i el vamä ca niste véntlgtorT, cum si cele co vor aduce de afarg
nu vor avea dovadgc ail plätit vtaiptoriI vama, la acelea s pltésc co-
locara vamg, iarg fiind valva pliltitri de vIntrétorI, colocara sä nu se supere
a da alta vamg, de care in ce chip mi s'ail pärut a fi ca cale, arët Malita tale.
jara hotärdrea... 180 lanudo 28.
Vel Logf. Constandin Ghica.
Cod. L. fila 98.

Ico Costantin Alexandru Ipsilant Voevod

napa pliroforia ce ne clg dumnealuI vel agg printeac6stil anafora, pof-

titu dari sil se facg de acum tnainte scgOrnintal brutarilor ilece dramurI, ad.
din o sutil dramurl ce vindeail pAná acum la o para, acum sä vIntlä Po dra-
murl noug-qeei la para.-1804 Link, 26.
Prea inaltate D67nne,
Dupg lurainatil porunca Ingltimel tale, cercetând cum se politefsesce
vintjarea graulta, dupg pliroforia ce-mi dete vamesul oborulta térguliff de abra,
cum i dupä probele ce-'ml aduce orándnitul zapciii al Agiel tot-déuna de la
t6te tArgurile ce se fac la obor, m adevera ea brillara politiei cumpgrg grail
de pe la locuitora cel carI aduc grAil la targ de vén4are, chila Po tal. 16 si se
sue páng la tal. 24 si banY 45, de care si nu lipsim, dupä poruncg, a 1nsti-
inta Muíriel tale.-1804 Junio 25.
Ve l Agh' Grigorie Ghica
Cod. L fila 179.

lui Constantin Atexandru Ipsilante Voevod

Cu cale fiind anaforaoa aceasta, poruncim Domnia Mea dumitale Caimaca-

mulo al CraioveY i beerilor DivanuluI Domnica mole de acolo, sä facstl ur-
mare dupg cum se caprinde majos prin Mumbasirul cel ortind uit. 1804 Iunie 2.

Prea Inligate Ddinne,

Dupg luminata poruncg Iniiltime Tale, ce mi se dá la acéstä jaiba, urmánd,

am luat grua cerereI ce fac vamesa GraioveI, i (kph' anaforaoa ce am fäcut
Milrieï tale mal inainte, la jaiba din partea negustorului, stgpinul märfef,
orfinduit i Mumbasir ca de fatä cu vechilul din polea vamesilor Craio-
ver, sil se cerceteze la Judetul OltuluI, ande s'a intémplat pricina, pentru-cg
dinteo tescherea a vaniesmlia scheleI s'atl dovedit, Quin cg marfa aceea venea
 ISTORIA ROMINILOR 265

pentru Craiova, i deschiderea mirfei. la Slatina s'ari Meat Cu viclenie

ea si pigub6sca pe vamesa CraioveI de dreptul lor, si de nu se vor pu-
tea invoi si a se multami cu izbranire de acole, si vio la luminatul divan a
Marie): tale, si acum jaluitora dic, ca negustoril stapanil marfiï se afig la Cra-
iova incarcatT ca tr6ba untuluI, de uncle nu p6te lipsi, si de cercetarea ce s'ail
ficut la judetul °Italia n'ai riimas multamitI, corénd a se cerceta la Craiova.
DeeI ca bite cif nu este cu yid*" de a merge de la judetele do din c6cede
Olt la Craiova, daril fiind &a este trebainta de a se cerceta i negustorul, sta-
pfinul marfeT, enrole se atli in Craiova, de ande nu pote lipsi, si de la Slatina
pang la Craiova stint numal opt ceasurI, unde pot varnesiT Slatena cu hales-
nire de a merge, lar de la Slatina ping aci la BucuresoI este cale tr1T-gecI
de ciasurI, gasesc cu cale si fie luminata porunca InaltimeT tale ca Mum-Ba-
sirul ce este oranduit ca alegerea Ispravnicilor de la Olt, sa-I duca si la Dum-
nealuI Caimacamul CraioveT orf pe vamesul Slatinel, sai pe Vechilul sìíil, ca sa
se faci cercetarea pricineT si acolo de fatg cu tota i &tad nu se vor invoi de
a rimane odihniff cu corcetarea i alegerea ce va face si Dui/India Cai-
macamul, sa-I aduci la luminat Divauul Mgriel tale, insti Irani acésta vreme a lu-
cruluf ea bite ca sunt porund. ca Mum-Basir do a nu trage pe ipotesiar prin
judeciti, dar vamOI nu a I lee de camp, Inca la ac6sti vreme mg' buni
inlesnire ari, cad alisverisurile conteneazi, de aceea in ce chip mi s'a parut
a fi ca cale, ark Ing.ltimeI tale si rimane la luminata Mariel" tale porunca.
1804, Ianuarie 30,
ve l Logofit Costache Ghica.
Cod. XXXXVI, fila 402.

16) Constandin Alexandra Ipsilante, Voevod

Credincios boerule al DomnieI Mole, Dumnéta Biv-Vel Bane Epistatule al

SpatarieI, primind acest Domnescul nostru pitac, sg daï strajnici porunca la tot):
Capitana de pe la marginile Bucure-cilor, ea pentru câI negustorl de carg
si carat° i butóie vor veni de afari, si nu 'I slob6da a intra in Bucurescl
pang nu vor cauta Omenil ce sunt oranduitl de vamesil CarvasraleI pe la mar-
ginT, ea sg nu aibg neseari-vas marfa tginuitä i si o cacirdisascii de varni.
toko pisah gpd.--1806 Februarie 1.
Cod. XXXXIX, fila 242.

Hilostiv Bojio 16) Const. Alex. Ipsilant Voevod gospoiar. Zeinle Vlahiscoe.

DumneavOstra Ispravnicilor ot sud. lalomita, sanalate ; v facem in scire,

chi la Doinniea Mea all dat jallart curnOratorif Tama: acestul judet, cum ci tot
alisverisul vinOrilor s3 f ce prin sate vinOnd locuitoriI cele co ati de v6n-
266 V. A. URECHIA.

ciare la negustorif turcI, i negustoriT turcT sunt 1mpotrivi-le a le pliti vama ce

sunt datorI dupa coprinderea ponturilor, cum si locuitoriT se apiri cu coprinderea
ponturilor vAmil, care cjice c vama si. o plitésci cumpkitorii negustorT, i cu a-
eest mi jloc el se pigubeac de drep tul vimeI, ce li si e avine a lila i cer porunea Dom-
nil Mole de Indreptare.DecI fiind-ei vaina este huzinet al CimiriI DorunescY, la ca re
prin ponturile vimeT suntetI dumneav4strA IndatoritI a da tot felul mtinli do
ajutor vamOlor si a lo implui dela col co S impotrivese, cum i negustoriT
ni si se indatorései si si impline ASGA vaina prin zabital jucletului, cii pentru aceea
este orinduit zabit eu neferl i cu lefa indestulati, iar and zaAtitul ca neferit
luI nu urm6zi dator;e1 sl ujbeT sue, duinnévóstri suntetl "IndatoratI a lasciinta
DomniT Mele, ci de este din nevrednicia lui, sA se sehimbe a se pune altul,
ad,sta ne urrnându-o este casar al dumn6v(Istri, ci nu vIS urmatl datoria ce
avetT, pentra care strajnie v poruncim, ea prin zabitul judetul.uï sii implinitT
negresit dreptul vimiT dela cine va avea a lua, cici mai viindu-ne vamos]: cu
jalbi, cii din nesilinta ce facetl nu li se impline-sce dreptul, sii citl ci pe in-
sivi5 v vom Indatora la plata', i pricinuir1 de Indreptare nu vor fi primito;
asisderea si pentru locuitoriT vinOtorI, caro dapi cuprinderea ponturilor n'aii
si fie sup6ratl la plati de varni pentra cele ce vind prin sate la negustorl
daril si pe el si-I indatoratl a arta la vamesi orI coea-ce va vinde la negus-
torT, cu nurnele negustoruld i cut lucrul ce ati vindut ca si scie si vamesil
ce si ceari si de la cine, iar si nu tiinuiascii, ei d)vedindu-sa in urmil se va
pe,depsi, ii saam receh pl.-1806 Mai11 9.
Cod. XLIX. fila 261.

A nexele Cap. XXXVI (vol. VIII)

Am aretat in acesI Cap. al Vol. VIEE, (pag. 655) cate decisiuni
intèmpina comerciul roman din causa suditilor stréini, protegiati in
paguba negutitorilor pamènteni. Cate un ispravnic mal bine inspirat
se incumeta, une-orl, a impedica pe sudil.i sii faca comerciii ca
ceca ce era un drept esclusiv al pamèntenilor, ori cii lua
ten tele de sudetie din mande sudiVlor cari faceatl asemene comercia,
ori cumpèraa proprietäti imobile. Din nenorocire, asemenea vremuri
eraii revocate neintarqiat prin intervergiunea Consulilor.
Iatä unele acte de acésta natura:
Cidra anstita Aghentie a chesaro creteptii Curt%
De la Logofetia mare a principatalut Valachiet:
S'ají prima ea cinste i en prietenie ee'qpunstil cinstiteT Aghentil pentru
suditif de la Craiova, de impreuni i cu deosebita Carte de ponina scrisi
 1STORIA ROMANILOR 267

cgtre dêniï, i cit pentru cererea ce face cinstita Aghentie, de a se porunci

slujbavilor vi dregiltorilor Doinneva din partea loculur, a nu fi suditii bEintuitI
In chipurI i ca mijkice impotrivit6ne ; de aoésta sit' fie cinstita Ighentie bine
insciintatg, eh' Mgria sa pré Ing,Itatul nostril Domn, Principal ValabieY, dupg
cum Ong actin] ava vi de aicl lnainte va da poruncile Ifgrel sale dupg pof
titórea cenere a cinstitei AghentiI, fiind-eg dupii cum s'ail maY vi ar6tat ein
stiteY AghentiI, itria Sa ca niel* un [el de chip nu voesce a da pricing de
mghnire, trebne Inst i suditiI sii urmeze aceea ce InsgvI vi cinstita Aghentie
o (lice vi o arotg, eg n'ail voii a vinde ea dramurile vi cu nairunfip:ul Brichnit
fi alte ca aceste de ale meincaril fi Puturli ce sunt supuse la nart, in
vreme ce acest fel de lucrurl ce. metahinisesc el, nu sunt aduse din Ora
Nemteaseg, nid din Europa, ci aceste sunt lucrar! de Ora Turcéscg, ce nu
surt slobode a le vinde cu mgruntuvul, fgr' de n urna! cu rildirata, iarg vini
()area ea mgruntivul la acest fel de lucrurI din te'rile Turcevd, care iaste
supuse la Nant este ?mind a Raielelor TurcefaCand dar impotriva a-
césta vor fi unngtorI vre-uniT din suditY, a face ad : alivveriv cu mgruntivul
la acest [el de lucren!, care este al Raielelor Turcevd, ce p6te alta a-I socoti
dregtoriI DomnevtI and IT giisesc vinciênd, de cat cg. sunt Raiale, vi ea pe
nisce Raiale din Isnafu aceia, siléseg a fi uringtorI Nizatnuld vi Nar
WWI ; dregRoriI urruézii a da Nizamul acela ce pentru Vote Raialele este poruncit.
De acea dang avem cinste, din porunca MgreI Sale PrincipuluI, a fe'spunde
einstiteI AghentiI, spre a o face acésta bine cunoscutit vi vciutg suditilor, ea
nu din ne intelegerea vi din ne urmarea Ion, sil se dea pricinI de vre-o
nire, precum nu poftesce Ilgria Sa,Decemvre 30, 1802.
Id) Constantin Alexanclru Ipsilante Voevoi

Dnpg pliroforia ce ne dit DumnéluI vel Vornic al politieI prin acéstä

anafora, ponuncim D-vóstrg Ispravnicilor ca pe m jos nnmitil 16n vi Toma
soditY, sl nu-Y mat sup5ratI de warn inalnte, ci sit fie in pace, dilnduli-se
inapoi i patentele ce li s'ati luat 1804 August 9.

Prea inaltate Dònzne,

It% §uvtecul vi Toma Bgncilg suditl chesanicescI, ce se aflä ca locuinta

in sud Saac, ail jgluit InilltimeI Tale eg le este alivverivul aid in Ong cu
marfii de bravovenie, vi D-Ion IspavnicI le-ati luat pa,tentele vi I-ail inchis ea
sg plgtésca bir, luându le vi cgte tal. 3 de om, se reigg, eg de nu stint pri-
miff a fi stalitl cu familiile lor alci, sit li sit dée patentele cum vi aceI cgte 3
taleri vi sg se dueg inlguntrul, intea ciirora jalbg mi se poruncesce ca sg cer
cetez vi st ari5t IniltimeY Tale prin anafora. Vel sci Inaltimea Ta, ei la cer"
268 V. A. URECHTX

cetarea comisiC li se pusese soroc de 40 de dile si se rliclice i X se ducg

in Mantra, actin' dupii cercetarea co le-am Meat m adeveriil embo-
disit de cifre Dumnélor Boerif ispravnicY de nu ail putut si-sY faci grairea lor
a se duce inguntru fiind-cg, avut Ja poprélii, i deosebit m plioforisiti eh'
aicI in téri nu MI casi, ci nisce bordee, sotiile lor sant iarisi ungurgice)
acaretuff salí alt-ceva nu ati de cat cite un cal de 'sY cati marfa din Brasov,
si cite o vacii pentru brama caselor lor, °I nu stag la un loe, ci arnbli, prin
térgurY i balciurf cu ma,rfi do brasovenie, fiind parte negustoréseg, i vgdên-
du-i eg aii mare protimie de a se duce inapoY, err pré plecata sluga IniiltimeY
Tale nu 'I-arn lisat ci nu sunt ca vre-o pagubi Ora la alisverisul lor, i ca
acest fel de negustorY sunt i altif, si de va fi buna-vointa InilltimeT Tale
dupi acea figiduiali ce le-am dat, si fie luminatii porunca IniltimeY Tale cite.'
dumnélor beera ispravnicl a nu-I mg supra de acum inainte si si le dee si
patentele ce luat, lar hotirirea ..-1804, August 7.
Vel Vornic.

Si nu nu mai contra sudititor avea sä se apere negotul roman,

ci §i de administratiunea proprie a Wet, administratiune jac45, care
rechizitiona dupä plac. Nina i a bruma de 6ste ce avé in ten d re-
quizitiona cu de la sine putere pe téranul comerciant, cum probézd
§i actul urmätor :
16) Constantin Alexaniru Ipsilante frvi

Cinstite si credincios boeriule al DomnieT Mete dumnéta, vel Postelnice

fiind-ci am luat Domnia Mea insciintare, cum ci impotriva porancilor ce
inteadins ati fost date pentru aceste da a nu esi alici nimene din Neferl
ArniutY inaintea carelor cu lemne de foc si ca altele ce aduc locuitoriY
de vinqare pentrA trebuinta politiel, iarisT se indrisnesc Arnriutl i Neferi
de es afari i fac zapt carele ca lemne de foc i cu alte trebainciése ce aduc
de vindare locuitoriY, trigandu-le indee i incolo, de na 'Ate norodul
apuce si si cumpere, jata dan % maT intéig la ale néstre Ogeacurl Tufeksi-Ba..?a
si Deli-Basa si la eel-1'34Y zabitY, ca mare strisnicie am porunPit de a nu se
cuteza la o urrnare ca acésta, dar si dumitale poruncim ca si argtT de
obste porunca acésta la dumnélor boerh, ca i dumnélor sil dea Nizam Ar-
niutilor i gmenilor dumnélor a nu se cuteza, si iasi, inaintea locuitorilor
de a I trage incóce i incolo, cildf poruncii si avetY data off carele se va prinde
veil a ea om ar fi fir' de osebire adirii, ba Domnésca néstrit curte spre
a se pedepsi tolico pisah gopri 1803, Octomvre
Cad. IL Fila nu versa.
 ÍSTORIA ROMANIL011 269

IG Constantin Alexandru Ipsilante Voevod

Dumnéta vel Postelnice pentru pandurif ce sunt randuitT din porunea

Domnid Mele de locuesc prin mahalale, ne-am insciintat cum c esind Atril
la marginea Bucurescilor ande sunt seménAturT de porumburT ale orilsenilor si
ale altor locuitorT de afaril, de le fac stricilciune si pagubil atat pe ascuns cat
si pe fatil prin silniciT, Inekcandu-Pe ca porumb luat de prin numitele térinT
ale locuitorilor si aiucéndu-1 aid de milnanert si '1 vid, poruncim clara' srt-t
aducr fatil inaintea dumitale pe totT zabitiT acelor pandurT, eiírora pe tanga are-
tarea ce le ved face de acéstrt netrebniert urmare a 6menilor lor, sIi le daff a
1ntelege, cAcT ea niste pandurT ce sunt 6meniT nostrif, nu munid nu se cade
faca, dal-de acestea, ci inca mal* vértos sunt datorT ca pe altil ce-T vor veden
filand aeest fel de hrilpiri i urmilri netrebnice cu pagaba locuitori'or,
popréseä i srt ni Inguidue, cita de acea ii avem Domnia Mea pandurT, ea sil
fie pentru paza rii, i nu ea sil fie hriipitoriT si pilgubitoriI locuitorilor ; (lea
srt-T indatorezT dumnéta spre a da negresit strasnice porund la tótil obstea
pandurilor ea eu total sri se prtritséseit de aceste ne'rebniciT si sil nu se In-
drilsnésert nirnenT de acum inainte de a se atinge de Orina cuivas si a lua macar
un stulet de porumb salí a bantui pe cineviq in vre-un fel de chip, ¿lid avem
a orandui osebiti 6meni ai nostri inteadins sii pilzésert si sil privegheze pentru
acésta, unde si de se va si gilsi vre-unul urniator 1mpotriva acesteT poruncT,
sii scie cii hotilrlre nestriimutatil avem spre a osandi pe Insug zabita cu cea
maT strasnica i farrt milostivire peldpsa tolico pi8ah.-1805, Decemvrie 14.
Fila 281.

BRESLEL E
Aete relative la Alaimarbaa §i brésla intrunitit a lemnarilor, zida-
rilor, tèmplarilor, strungarilor, carämidarilor §i nisiparilor.
Carte de la Domnie la mana luI IonitA Vátaful pro earele 'I-am filcut Domnia
Mea maitrarbas peste lemnarT, zidarI, têmplari, strungarI, crifitmidarT í nisiparT
din BueureseT, ca sil aibil In zaptul si sciinta 10 pe totT dintr'aceste bresle
luerézil si se hriinesc cu aceste mestesuguri In Bucuresd i ca sil cunósert
totT de mal' mare al lor si de epistat pe maT sus numitul Ioniií Maimarbas
Bind-e4 cát se envine pentru slujbele acestea atat ale orinduelilor NizamuluT
lor, cat si pentru ale obstieT trebuinte ce aii de lucrul acestor mestesugurT, i
pentru unile binale tmpotriva pravililor (sic) fétiliniit6re la vecinT si Pricinui-
tóre de eillearea ulitiior slobode obstescT, sunt t6te ar6tate pe larg la hrisovul
ce'l sil aibil dar oranduitul austa Maimarbas datorie, ea prin purtarea
de grijil, t6te acelea cate sunt oranduite prin hrisov sil se urmeze i sA se pil-
2/6 V. A. URECIIIX

z6seg peste OM vremea, sil caute vi se judece vi pricinele ce vor avea bres
lele acestea Intro (Mush' pentru ale mestesugurilor dupa oranduiala hrisovuluT
fiind-cg are a se afla nutnitul slujind la lucrul Curtei gospod, ori clnd este
de trebuintg, sil aibg dar numitul Maimarbas acest privileghia adica : ceausil
sg I fie apgrati de tóte dajdiile precum ail fost obicinuit. Asisderea sg aibg nu-
mitul lonitit Maimarbas un scutelnic al luT, care era obicinuit de a-I avea Mai-
marbasa, om Lira de pricing, gasit din stféinatate. Caruia dupa cercetarea ce
i se va face de la visterie, sa i se dea pecetluitul Domnese la mina, lui spre
a-I avea nedajnic i pururea scutit, pentru ajutoral easel luT. Sil scutéscil
o carciuma a lui alcI In oravul BucurescI de fumarit, de camingrit, de vaing,
de ortul vii risen si de tóte altele ate sunt pe alte carciume. Dupg aceea sg
se siléscil oranduitul Maimarbasa intru slujba lui a fi cu osirdie, cat i pentru
top' ai breslelor care lucréza mestesugurile aceste sii nu faca Inselaciuni vi
pagubil noroduluT acestuia.-1802, Oct. 28.
Estract din Hrisov. Acésta epistasie a la Maimarbasa, am factit'o Domnia
Mea deosebit cofichion> imbracand pe numitul Maimarbasa cu caftan.II diisi 6
scutelnicI dintre primanteni ca pecetluitul Domnesc.
IT face pentru osten6la si 16fa, cate ti. 50 pe lung de la Casa rasurilor ; sa
aibg Inca numitul boerul DomnieT Mele Lazar Maimarbav a pune osirdie si
silinte Infra sljuba acésta, ca prin Ingrijirea sa sil se pazésca o bung ortinduialg a
breslelor acestora, ca nu numai ei adica sa srt folosésca, i sa se cavtige din
mestesugurile lor, ci i norodul sa 'si aibii inlesnirea farg de pagube vi farg de
Inselaciuni Infra trebuintele lucruluT binalelor, luand séma numitul Maimar-
basa i pentru unele binale ce sunt dupa pravile oprite, adicg care astupg vi
1nchid lumina t ecinului, cum vi cele ce ar cguta sil coprindg si sil strimtoreze
ulitele obsteY ca Intinderea ce fac si altele asemene vatamilt6re, ea indata sa
dea scire la Domnia Mea. Pentru care oranduim Domnia Mea si nizamul maI
sus numitelor bresle, prin poruncile ce se coprind mai jos, dupa hris6vele Dom-
nesci ce am v'éclut a fratilor Domni i parintelui nustru, i dupg trebuinta ce
urmézg acum spre bung oranduialg :
La fie-care dintre aceste bresle sil fie randuit cite un ceaus i iargs
dinteacest rufet clte 4 sail 5 fruntasT (ari vor fi mesterT mai buni, maT b-
trâni mal de ispravg, ca ca acel fruntasi dimpreunii sg povatuiasca breslele
vi ea aceia impreuna sil fie si la pretuirile ce din porunca se fac. Carl sii aiba
a se stringe si a veni la c Longea, lor In ()Hole de serbgtorT dud nu lucrbzg, uncle
are a veni i mumitul Maimarbav de a criuta trebile ce vor 11, care acesti ceausY
in cat ce vor afla slujind ail a fi nedajnici, scutiff pe capete!e lor, dupil oran -
duiala hrisóvelor ce all fost.
Cáti lucréza yi se hranesc cu acest mestesug si cu acest alivveris, adica
lemnariT, cgramidarii, nisipariT, si tamplariT veri dajnici ver scutelnici vi Po.
slusniciI verT iamact dupg la ogiacurT, veri calgrasT de pe la lipcanT, verT 6meniT
 iStORIA ROMiNILOR 211

domnesd, toff s aibg a cun6sce pe numitul Maimarbasa zabit la ale megtegu-

guri'or dandu1 suptinere i ascultare la oranduelile breslelor si ale megtesu-
gurilor, care le aretrun tnaT jos gi plritind fie-care lemnar i zidar ajutor la Epi-
tropia podurilor, dupil cum ail plgtit i pang acum. Din care are a da numitul acel,
ti. 750 la cutia podurilor ce sunt obicinuitT pracum da i pang acum, si pri-
sosul este al luT, pentru cheltuelile ce are cu plata de leafil la un logoföt
la 2 6menT de slujbä. Maril de brésla cgrgruidarilor, nisiparilor, ce chit la
Epitropia podurilor, 4eciuiala din alisverigul ce fac.
CatI vin dupä Dunrtre lemnarl si zidari spre a metahirisi mestesugu-
rile acestea , aice, ut aibri a se aréta numitulut Maimarbag spre a fi scititT luT,
earl gi ea-ad vor vrea a se duce la patria lor sui in revag de la epistat cum
nu este In pricini cu cinevag pentru vre-o vinä, gi aga cu. rilvagul epistatulul
mergênd la Spiltririe i se va da rilvas de drum. DumnéluT Maimarba sui aibg
tine catastih de top' câT sunt mesterY cu sciinta mestesugurilor acestora, pii-
mêntenT sell streini, earl sunt sloboc)I a tocmi de sine' binale si a lucra, gi
pentru a nu se face cinevag de sine meter färg de a gel deplin mestesugul
acesta i luand lucru cuivas strice sail sa Insole ca suiT ja banT, de aceea
4icern, cui afarii de mestera breslelor acestora, pentru care are a tinca nurnitul
Maimarbas catastih, cum si din mesteriI ceT ea sciintg ce vin de peste Du-
n:Are, altiT sii nu fie volnicT a face toemell, gi a lua asupra for nrunegtil gi
zidirT, dacil nu geie megtesugul, ci se lucreze cu ilioa la megterT, sail undo
va gäsi gi ja plata dupg megtegugul luT, urmand nartula ce en socotélä
de obgte, am dat.
Ucenicil sit slujascil pe la megteral lor pane va Inveta megtegugul
deplin si and va fi sit iésä facendu-se destoinic, al dug stilpanu-seil la adu
narea luT Maimarbas ca betranil bresleT spre cercef are, gi fiind vrednic, sii aibil
a fi slobod de sinesi la lucra mestesuguluT ce ail Invetat, ca i ceT-l-altT meg-
trecendu-1 Maimarbag la catastihul de mesterT.
Pricinile ce se va intèmpla intra aceste rufeturT pentru
megteguguluT cum gi pentru calf() si ucenicT, Mnimarbas dirnpreung ea be-
trânil aceluia, adicg de va fi lemnar ca betraniT lemnarilor, itir de
va fi zidar, ca betraniT zidarilor, fAc6nd longe (AcalyE) dupg obiceiul lor,
sä le cerceteze si et le judece dupg obiceiul lor, gi care va fi vinovat
vrednic de eertare, are voie a'l intelepti Maimarbas dupg obiceiul lor, la
care acésta lunge datorT sä fie cap' sunt din isnafurile acestea a se supune si
a veni and se va chiama cu ciaugul lor, ingear ver din ce breslil ar fi ; iar
care se va areta ea nesupunere, are vole Maimarbas arete DomnieT Mele,
ca sg se lipséseä din isnafirl acesta.
Sit aibit Insä gi numitul Maimarbas a prizi Intru téte dreptatea
buna orinduelg isnafurilor acestora la ale megtegaguluT gi alisverigelor atat In
parten fies-cgruia, cat gi de obgte gi sit se ferescil de orT-ce cusur gi urmare
21q V. A. tHltdilit
impotriva. DecI, acest hrisov poruncim Domnia Mea sit se citéscrt Intru au4a1 tu-
turor isnafurilor acestora la longea lor, ca sa, fie scint fie-caruia nizamul ce am
dat Domnia Mea spre a-I urtna cu totiI, care si pentru ca sit se pazésca acum
tot-d'auna nestramutat, l'am *Matra si Cu Domn6sca n6stra iscalitura si pe-
cete, scriindu-se aice In orasul DoinnieI Mele, Bucurescil, la 16t 1803, Ghen. 2
de Kiritit Dasclu1 Slavonesc.
Lazar Maimarbasa, pesto dulgheri i zidaff se jaluesce la Domnitor,
dulgheriï i zidariI earl' sunt iamacI pe la hogeagurI nu se supun a plati baniT
cutiel ccarY sunt pentru ajutorul podurilor, dupti cum platesc si mes-
toff zidarT i dulgherI. Deosebit de acésta nu se supun a p jai baniI care sunt
pentru tóto breslele: ajutorul ostasilor, lic6nd ca stint humid si ei ail stapé`nT
carT arétil pe Tufecci Basa si pe Deli Basa si pe Buluc-Basa....,
Domnitorul la 27 Noembrie 18)3, poruncesce luT vel Spatar i luT vel
Aga si luT vol Camaras, pentrn breslasiI ittmacT pe la hogeacuri, ca top: acestf
breslasï sit fie IndatoritY a plati, atat ajutorul podurilor dupit oranduia lahriso-
vuluI, cat i banii ajutoruluT cheltuielelor ostasesef.
Fila 19 Cod. 37.

Bresla Tabacilor
(Suplim. la Volum. VIII pag. 656)
Poruncri in dosul jalbel tabacilor.
Costandin Alexandru. Ipsilant vd. gpd.
s'ati Infatisat jaluitoril tabacT Inaintea DomnieI Mele, undo dupil
cercetarea ce s'a facia s'ail dat In cele de pe urmil botarlrea nóstra, ca pentru
pile ce curnpka afara de prin tikgurT, pentru care plittesc vin4i5toriI vaina
acolo, sit iae tabaciI la manele lor acea tescherea de plata vamiT, si aduand
pelle aicea, sit nu se supeve pentru varna de cittre vamesii targuluI de aicT,
fiind-ca s'ati Oita odatit varnit pentru dênsele aicea, si nu suferim Domnia
Mea a se plati de doui5 ori; iarrt pentra cele ce cumpka de prin sate, fiind-cuí
pentru acelea nu s'ail platit vama i urinézil a le avea i eI cumpb'rate cu pre;
maT. eftin,eitel Inteun chip se vInd prin t6rgurY de catre vIn4koriT ce pia-
t3sc vanart, i Intealt chip se vind prin sa'e de catra vim:Peril' ce nu plates°
vamil. Pentra acelea s'ail 4is, cit ail a plati vaina cand le aduc alci, fiind-crt
vintyétoril nu ail plait vre-o vama afara, iarg cand tabaciI le vind lucrate
unele i alte'e, s'ail hotarlt de Domnia Mea a nu plati el vaina, precum nicI
pentru peile ce cuinpká de la mä'celarT, fiind-ca plittesc inacelarrf vaina, dar
sit fie si eI indatoratT a vinde dupti nartul ce li se va pune; ded am dat la
manile lor an6sta Domn6sca nóstrit poruncil a o avea drept sinet, ca sit fie
 iStOictlik RoMINELOFt 21J

nesupgratT de vama cand vind orT-ce fel de pele, dupa hotarirea ce s'ail fX-
cut, pi srt urmeze vinPrile lor a le face dula' Nartal ce li se va da. 1802
Decemvre 27.
Cod. XLIX Fila 15 vel Logf.

Ana foraoa in dosul jaiba tabacilor din 1803, Iulie 26 pentru scumpie.
La 1797 t'U fost ap6ratil scumpia de vama de Ales. Ipsilant, ca sinet Dota-
nesc din 1797, Ghenario 14. D3 atund a fost scutitrt de varnii t'a tóte pon-
toril° varneT numaT cand se va vinde pe la targurT sit plitit6sca venia. t DecT
pi ransa çi sovarfu cum pi frunza de mar urméza a avea tot acésta randu614
In vrome ce este pentru al lor meptepug, pentru ea dupii coprinderea ponturilor
p a cataloguluT, lucrurile ce nu sunt numite i randuite de a lua yema care
sunt ale paméntuluT tent, acele nu art vaina. 1803, Tulia 16.
Cod. XLV, Fila 875 (verso).

Const. Alexan,lru Ipsilante Voerod §i gospodar Zenai

Vlahiscoe

S'ati citit inaintea Domniei Mele anoforaoa ce ne face Duinn6lor cinstitT

credinciopT boerT velitT ai DomnieT Mole, prin care ne areta vrednicia i slujba
flirt de cus..ir cu care s'ají purtat Lazrtr proin Polcovnic, in cat ati fost epistat
de Mairnarbapa, care-le intrebat fiind de Domnia Mea, sil, ne arke In adevgr
care all fost pricina pentru care ne.atí dat jaiba de rugaciune, cef6nd slobodenie
dinteac6sta epistasie, fa mt arZitare crt atat pentra nesupunerea ca cara
i se areta uniT din isnafurile weste : lemnarT, zidarT, carrimidail i nisiparT,
cat pi maT virtos pentru troposul cu care i se arata aceT ce IsT metahirisia in
tréba acésta. DecT de vreme ce Dumn6lor boeriT il cer, arëtand trebainta ce este
de obpte in ac6sta vreme, i printeac6,ta anafora ne face cunoscut rugiiciunea
de a-I orandui iarapi pi fiind-ca Domnia Mea cercandu-I Ii gasim vrednic pi cu
desavérpita sciinta la aceste meptepugurT, primim dar rugaciunea Dumn6'or pi nu
numaT II oranduim pe numitul.... sit aibuí iarapT epistasia acésta, ci vom da
Domnia Mea asupra epistasieT luT pi nizamul acela care se eade, cu tropos de a
putea pi el a sluji pi de a fi cunoscuta pi fo'osit6re slujba aeesteI epistasir a
luT; pentru care pi poruncim, ea totT de obsce catT sunt la isnafurile acestea
de lucréza meptepugurile lemnarieT, zidarieT, caritimidarieT, nisiparT i t6inplarT,
orT care pi ver-1' din ce br6slií ar fi, sa cuneisca pe maT sus numitul de epistat
supuindu-se la nizarnul i oránduelile breslelor acestora, care prin epistatul ion
ají a se da.-1802, Deceinvre 2.
Cond'ea XLV (domn6scA) a lui Alexandru Voevod Ipsilante 1802-1803-1804 (Arhiva Statulul).

Urmézrt anaforaoa din 1802 No. 46.

laIna Romanilor de T. A. Urechid SitcoLtn. XIX.XL-18
04 jr. A. URECiia.

4 Cu plecat'A anafora insciintám AL Tale pentru epistasia MaimarlaculuT ce

este peste breslele de lemnarT, zidarT, carImidarT, nisiparT vi tb mplarT, Inteacéstli
vreme dupg Inté`mpiarea cutremur iluT ce el fost, din care s'art stricat &Atea
gi al-Atea zichiriT vi binale de obvtie, este bine cunoscut la Malta intelepciune
a M. Tale, cita de mare este trebuinta acesteT epistasiT, spre a avea un ipokimen
carele, nu mimal sciinta mevtevugului sil o aibii desav6rvit vi cu vrednicie de a
face zapt pe totT catI lucr6z6 mevtevugurile aceste, s'A nu ingiiduiascrt a face
1nvelaciune noroduluT, ci s'A lag un ipolipsis bun ipokimenul 866 de a se putea
incred.e vi a se nä'clajdui cine-va &I pr:ntrInsul se fac tocmelile cele maT multe
de zidrtriT vi binale, spre a nu se mal face noroduluT acole InvelkiunT vi pagube
ce se fticea maT inainte arome de atre aceste bresle, naif mancind banil vi
l'Asand lucrul neisprAvit, altiT striand lucrul, din cara f6rte prttimia obvtea,
ptIn6 and s'ati riinduit de cätre M. Sa Alexandru Vodrt Moruz, Polcov. Lazar
epistat numitelor bresle. Acesta fiind om de ispravA, cu vciinta mevtevugulul
deplin vi ca zabtlic vrednic, de care avea vi órev-care temere vi grije totI aï
isnafurilor acestora, nu mima): vre un cusur In cat s'al aflat el nu s'ail in-
t6mplat, ci vi grevéla altor ca1f1 de mal 'naintea luT, le-ati indreptat vi atl
fost tótil obvtea odihnittl de slujba luT.»
BoeriT cer In local luT Ionifti (cel randuit dupg demisia Polcovniculta)
col ce a fost maT 'nainte MaTmarbava, care a ajuns intru slabiciunea bètrdnerilor,
nu póte face serviciil bun.
Se r6g4 sa se numésell iar Polcovnicul, &Ad boeril aducéndu-1 e '1-am filcut
sri Intelégti, c6 dator este la acéstrt vreme cind are obvtia atatea trebuintI din
nevoia cutremuruluT ce s'a Int6mplat de la Dumnecjeti.» Cere sil' i se fa, it' vre-o
mfingftere de hranti, di are casti grea vi ca copil, vi are nevoie de a plati la
epist6sie vi un logof6t vi un nefer.
Semnaff : Dumitrache ban, Nicolai vel ban, D. Racovit vel ban, Scarlat
Ghica ban, Rada Golescu, Const. , tirbel, Scarlat CiimpimInu, Grigore Brein-
covénu, Barbu Vil' direscu vist. Istrate Cretulescu.
Vod6 numesce, la cererea prin anafora a boerilor, din 16 Oct. (1802), la
episrásia breslelor de lemnaff, zidari, cariimidarT vi nisiparT. pe Lazar Polcov-
nicul, om cunosator de mestevug vi fiind-ci are a tino un logofetel vi un om
dota' cu 16fá i cu cheltuia I, boeriT divanuluT propun srt faca Vod5 vi luT
orânduiala de milrt dornnéseA, ea sil se mfingfte &l'YA ostenelile slujbeT la vi
sa-vI aibti hrana vi chi verniséla. VoclI a cercat vi el pe Laziir Polcov. vi gg-
sindu-1 vrednic vi ca vciinta mevtevuguluT deplin, 'l-a orancluit lar la epistiivie
spre Indreptarea nizamuluT.

MevteriT din brésla tamplarilor vi lemnarilor se jrtluesc, In Martie 12

1804, luT Vod6 : cca un Ion tamplarul din mahalaoa ColteT, este vre-o clitit va
vreme do and s'a ave4at la d-lul Medelniceru Arbut posluvnic al d luT vi,
 ISTORIA ROMANILOR 275

d-luT neavênd mijloc ca alt tropos a'l scuti s'ail pus vi i-ati scos luminata
carte a MilrieI Tale de scutélil pe numele fabriceT de postav, di are et'
lucreze la mengheneua fabricei cind se stricti. cLurninat i mult milostive D-ne,
acest Ion têmplarul este scutit numaT pentra casa d.luT, ca Sil lucreze easel
Dumisale cele trebuinci6se, iar nu pentru fabricil cì el la tréba fabriceT nu scie
facil nimic, ci orT.-cand se intêmplil de se silica cevavI de ale fabriceT la
menghene sari cevavT, se drege de un Iaccb Suditu iar nu de el. Pentru
care ne rugilm ea totiI de obvte milostivireT Miirid Tale ca Sil se avede numitul
Ion têmplaru la cinstita visterie a Millie! Tale, fiind-ca este trebuincios In brésrá
eu mevtevugul luï, fiind-cA nu sunt indestui mevterT têniplarT a 1ndestula
lucriirde politiei vi poruncile InilltimeT Tale vi vedem cuí Did la unul din
boeriT ceT marl asemenea posluvnic ca dênsul din vre-o bréslil, nu este ca nu-
mele fabricd, cuí nu este vre-un oiu scApiltat &I fie posluvnic, ci este om care
Int6rce praválie cu 2--3 &AM,.
Domnitorul aproba totuvT la 12 Martie 1804, rgmanerea luT Ion t6mplaru
ea posluvnic al fabriceT de postav vi dupil cererea medelniceruluI Hagi Kiriae.
Arbut, dil hrisov deosebit de scutire de posluvnicie luT Ion têmplaru pe nu-
mele fabriceT de postav.
Cod. XXXVII, fila 62 (verso).

It;) Const. Alex. Tpsil. Voevod gospod. vmle Vlahiscoe.

Cinstitilor vi credinciovT boerilor DomnieT Mele, Dumnéta biv. vel. Ban Ma-
noloche Briincovene, i Dumnéta ve! Spa. Scarlate Ghica, vi Duff néta ve!
Aga Gregorie Ghica, i Dumnéta biv vel. Logofete Gregorio Brâncovene vi bir.
vol Paharnice Manolache, v facem Domnia Mea In vcire pentru tabaciI din
Bucuresd, cti Inca' din anal trecut, de la luna luT Noemvre, dup'O' juílbile ce ne
ari fost dat, cuí nu se pot suferi a plati vama la peile tilbri,cite ce vind aicT In
politia Bucurescilor, cu euvint avut obiceiti a plati i cuí cele niaT
multe pei le cumpëfa" vi vind6toril pliltesc vaina; am hotrirlf, ca pentru peile
de boil vi vacil, cum vi peile de 61e v't de capril vi miel ce aduc tabacil din
Bucuresd de la zalhanatile lor, sari cumpgril de la mileelariT de aid vi le ar-
gitisesc la cherhanalele lor, vindêndu-le tilbacite, sa fie apgratI do varnii,
pentru cele ce cump&A de pe afarrt, suí se urmeze intr'acelavT chip, adicti ate
din acole peT cumptirä de pe afaril, de prin têrgurt i pAlesce vaina vindti-
torul acolo, eh' lao acea tevcherea de plata vilmii, i aducèndu-le aid in Bueuresd.
Sri nu se supere de vameviT tòrguluT de aid, adicil cand le aduc crude, fiind-cuí
r.0 suferim a se pluíti de doaZi ori, iaruí pentru cele ce cumpgrii, de prin sate
fuíruí de vana', la acole suí plìítóscti tabacil vamil cand le aduc crude, fiind-cti
vind'étoriT vamil pentru clénsele n'ail pIttit, iar cilnd aceit fel de peT le vInd
2.16 V. A. URECHIÄ

nu se supere de vamO fiind-di art i eT si le vituri

tabacil lucrate tObAcite, s
dupil nartul ce i se va pune, caro nart nieT pftnA aount nu li s'ati
mat pus, iar apdrarea vOmerpT-ail avueo si o ail, si dupil co vama nu pliltesc,
ape.'" pi vIndarea o fae cu un pret de nesuferit, orinluim Domnia Mea pe
Dumnea-vestrO, ca strIngkidu-ve la un loc, sil aducetT inaintea Dumnea-vesträ'
pe doi trel din tabacT, si cercetatT cu scumpetate, ca sii ve pliroforisitT pentru
fiesT-care felurime de peT, cum le cumperi pi ce che!tuialO rai la lucru tilb5
cituluT, i 1ilsindu-le un ciptig cuviincies, sil s000titT ci ea ce pret se e ivine
a le vinde, ficend la acestO dreptil chibzuire a li se pane un nart cum-
ca nicT el si nu aibi cuvInt a se plange de pagubil, dar niel norodu
si nu piltimescO, tabacil cea maT multi marfil a lor o vind la ca-
vafiI politieT, din care lucrezä marfa de Incriltaminte ce se vinde la norodu de
obotP, care gi,:ind Ispravnicil ci cumpera peile scumpe pi neavênd nicT acoja
vre-un nart orinduit, alI ajuns lucra de nu pite cine-vasT ajunge sii cumpere
incilltimintele cele trebainciese ; pentru aoeea darrt poruncim, si arlucetT inaintea
Domnea-vestrA pi doT treT din cavaff, i dupit ce vetT pune întêili tabacilor
nartul cuviincios, aretind cavafilor acel pret, cu care ail a campera fies-cara
felurime de saftian i mepinT pi tirilpI do la tabaoT, si cercetatI apoT pi ce chel-
tuialO all ci eT la filcutul litcruluT, i cip'igul ce li si envine a lua pi eT, pi
apa si le punetI i lor un nart drept, la fies-care felurime de Inciltriminte
cum se cuvine a vinde luerurile gata la norod, de care Cu bunO pliroforie
cu drepti cumpilnire orinduind Dumnea vestri" i unora pi altera nartul
cel cavincios, sO aretatI Domniei Mele, cum are a se una vindarea de la tabacT
la cavaff ì vindarea cavafilor la norod de lucrurile lnatilminteT ? Apisderea
fiind-cil cavafil" aduc mani pi de Teara Turcemcil, si cercetatT pi pentru acea ase-
menea curnperiltura pi co clieltuiali ail, pi si le punetT nartul cum li se ca-
vino si vIndii la norod lucrurile gata, pi si aretatT DoninieT Mole ca anafora
In sc'nis, filf1 zilbavO, cu Viltavu de Dival, ca si dam Domnia Mea Intarire a
nu maT patimi obstea scumpetate. Tolioo pisah,. gospol. 1803, Odom. 15.
Cod XLIX fila 105.
Frrisav Brbierilor. Fiind-cO rufetul brirbierilor mepterT, earl locuesc aid In
°rapt DomnieIMele BucurescT, all avut obiceiurile i apediimenturite ce se coprind
maT jos Inca de maT inainte din vechime, asisderea all avut i un protomepter maT
mare peste denpiI adici staroste pentru purtarea de griji i chivernise'a rufetuluT
lur; care obiceiurT cerend a li se intilri pi do cure Dornnia Mea, dupil ce ne am
pliroforisit, 1-iil ea le-ail avut a este atat prin hrisovul altor fratl domnT, cat pi priu
un sinet al M. Sale pirinteld nostril 16t 1796 care le ail la turrna Ion, am poruncit
alegO staroste dupil obiceiurT, pi all ales pe curuja am dat Domnia
Mea acest hrisov al DomnieI Mele, ca sil aibil a fi staroste i purtitor de grijI
peste totl birbieril de aid. i el, impreunil ca pease epitropi me§terT al bresleT
 'STOMA ROMANILOR 277

acestem mai b5trAtil i maT de cinste al lor ce vor fi, sa pazésca orindun-
duiala ce aii intro eT, alicuí:
A) Totl câi lucréza megevugul acasta aicT in BucurescT, orT pilmênted
sat str(rinl, din off-ce parto ar fi venit, sati calitrav, dorobant, sèrb saa off-ce
fel de slujitor ar fi, sa aibit ascultare de starostea vi de aceT 6 epitropi la cele
ce-I va povkui pentra ale mevtevuguld.
13) Pentru ucenicI, cand vor voi sil iasiti de la mevterI sil fie datorI a da
de vcire starostieY i epitropilor ca prin vcirea i voia lor s ias, iar de sinevY
sa nu fie volnic, niel vre anal din mevterT srt nu indraznescit a lua ucenicul
altuia.
Cilnd se va 1ntêmpla orT grevala sil faca vre-un brtrbier de a nu lucra
bine, orl do a nu pazi Duminica sari alte s6rbittorI, sail judecatrt sul aiba unul
eu altul pentru ale mevtevuguld lor, sil nu fie volnic boer mare, a;a satí altT
zapcil a-Y judeca, fart); trimat starostea dimpreung cu epitropil judece
siti I indrepteze (140 obiceiurile i rènduiala lor, eertíludu-Y i dojenindu--. dupa
vina co vor face.
Pana nu 'vi vor deschide mevteril cd marl de nainte pravaliile lor
sa nu aiba vole barbierI.
Pent'. Cutia de milosteniI, ce ail avut obiceiri a sine bresla acésta,
CA se lao de la tot mevterul din Duminica In Dumica câte bani 3, i de calfa
ate banY del, &Ind a evri bad orI-cine ar lucra mevtev,igul acesta i sit se
s-tringit In Catie de staroste, cara Cutie sa se tie pecetluita atAt de staroste,
cat vi de epitropT ea pecetile lor vi srt se pitz63ca pe tot anul, ea dintre aceT
bad sil se cheltuiasca la praznicul prapadomneT Paraschivel, ce 1 praznuese
eT, i la mórtea vre-anal meter din brésla lor, co nu va aye cu co sa Y faca
trebuinciósele ingropareY vi ale pomenireY, dinteaceY bad sa-i slujasca i sa-T
faca pomenire luT, cum vi de va e6mane vre-un meter de al: lor la slabiciune
vi la srtracie din bóla, Bart din alta intêmplare, iaravI dintr'aceY bad slu-
jasca cu ceeace va fi cu cale, dupa starea luT. Pentra care aceste cheltuelT,
dind se va Int6mpla trebuinta a se face, ca toti impreuna sil deschi4it cutia vi
ca sfat de obvte a epitropilor sil se cheltuiasca, vi atilt din baniT ce vor strInge
la cutie, cat vi de cheltuia'a ce vor face la acele mal sus arëtate, In totl aniY
sa aibrt starostea a'vl da socotéla 1naintea color 6 opitropY, eari cheltuelY sa se
arke prin f6ie anume la ce, ande i cat dat, ca sa fie cunoscuta i celor
l-altT do obvte, spre a i se veden slujba de este cu credinta sari nu.
DecT, am Introit Domnia mea hrisovul acesta ca iscalitura i pecetea Dom-
niet mele Ca sil se urmeze pr3cutu poruncim mal sus, scriindu-so hrisovu
acesta 'a I-iul an din inté`ia Domnie, aicY in oravu scaunuluY Domnid aiele
BucurescT? la 16t 1803 artio 16, do Zamfirache logof. za taina.
278 V. A. URECHIA

Anexa la vol. VIII pag. 656

Fiind-crt pe Naum, mesterul croitorul, '1-am fä'cut Domnia Mea Terzibasa de
croitorY, i dat acéstii carte a Domniel Mele la mina, prin care poruncim
la t6til brésla ea sa tag a'l cunbsce de Terzibasa rinduit de Domnia Mea.
fiind-ea pentru nizamul eroitorilor ca Terzibasa lor stint date hris6ve DomneseT
coprindélo're pe larg do orinduiala Terzibasil a breslel i de obiceiul i privile -
giul ce ail urmat la brésla aebsta, poruncim ea numitul Terzibasa dimpreunii
cu epitropul bresleT sit' urmeze acele hrisóve ce ail pazinda-se intru tole
obiceiul ce s'au urmat, dupii coprinderea hriskelor, atat pentru Terzibasa in
parte, cat si pentru breasla.-1803 Jlfaii 1.
Cod XLIX Fila 77.

Anexa la pag. 657 (vol. VIII)

Hrisovul bresiel ovreilor (Staroste)

Dat'am acest Domnesc al nostru hrisov luT David pro care-le '1..am facut
Domnia Mea staroste de ovreT, si este si Hahambasa, ea sa aiba brésla ovreilor
si ca starostea lor privilegiurile ce din vechime ail avut prin hriscivele fratilor
DomnI de maT inainte, adica starostea impreuna ca totT ovreiT sa fie ap'ératT
de OW alto orinduell ce vor esi peste an in Ora, numaT ruphirea lor
sa o dea, cum s'aa asedat i maT mult sit nu fie supkatl. Pricinile cele mai
micT ce vor avea ovreiT intre dònsil sa le jude:.e starostea, si cele maT marl
carT nu sunt odihnitl pe judecata lui, sa le judece dumnélui vel Camaras
Asijderea si casa starosteluT sa, fie aOrata de fumarit si de alte orinduelY, cum
si de dijmarit i vinäriciti pe drepte bueate ala luT sa nu platéscil. §i and
stringe baniT dajdieI de la ovreT sit la starostea dupa obiceiti de nume cite Wall
30 pentru ostenéla lilt Care fiind-ca este si hahambasa it ja de tot ovreiul
casnic cite talen T unu pe an si alte veniturT ce se numesc ale hahamuluT
dupti orinduiala i obiceiul ion. Asemenea sil tie ovreiT i povernile ce le-ail
avut facute pe cheltuiala lor in BucurescT, pe locul ce li s'a dat de la Domnie
si sinagoga 'or. DecT dupa cererea co prin jalbä ail facut Domniel' Mele sta-
rostea, atat pentru a se pazi oranduiala bresleT, cal çi pentra a luT ajutor,
dupti ale sole slujbe, ne am ruilostivit si adilogam i aceste adica pentru prici-
nile ovreilor fiind-ca sunt rinduite a se cauta de starostea lor, Bi earl nu se
vor odihni pe judecata luT sa le judece dumné!ul. vol Camaras, de aceea sä nu
Be amestice zapciT marT i micT aT targuluT la prieinile i judecatile ce vor avea
ovreI Cu ovreT intro dénsiT. Asijderea sä aibit starostea in dreptul söù, atit
pe (wren' piimantenT, eit si pe ceT strginT, ce yin, sä-T ibit in sciinta sa, tiind
eatastif curat pentru totT de obstie.
 ISTORLk ROMANILOR 279

starostea are 2 priivälil drepte ale sale, in care se Mili si Cu

sederea, sä' aibli dar in locul scutireI casa, ap6rarea acelor dou6 prävälil de
fumärit si de alte ofindaell. Sit tie si o circiumä in cara se viudo vinui
ovreilor, scutitä si ap6ratä de f atara, de aminhit, de vamä, de t6te alte orin-
duell ce vor fi pe alte pivnite. Sä tie starostea si un vier la via sa, om strZiin
çi fliede pricinä de dajdie, scutit si apërat do rinda' dttjdiilor visterieI si de
alte orinduelf. Pentru care poruncim si la tott ovreil, sit dea starostii suya_
nena i ascultarea cea cuviinci6-ii si A-1 pratimis5scil ori unde i infra. Oto
locurile, ca pe un staruste i halrambap al lor. lar acel ce se va arta impo
trivitor, neurmator ci nesupus, sit i se faca cit4utit dojanä, urmándu-se filtra Oto
dupil obiceiul ce s'ati urmat si pana acum; si am adeverit hrisovul &Teta cu
însiti Domnésea n6strii iscrtliturä' ci pecete i cu credinta... etc.
(scris de Kirirt Logolet).
Cod. LI, fila 9W.

Dintre boeriI noi semnatI la acésta anafora cititm pro Grigore Caliarhi
ve! Postelnic, pe C. Bälénu, Tel Logofè't de Ora de ;os, Grigore ve!
Logofe't de ob.ceiurI, etc. 1805 Aprilie 17.

Deja la 1803 Ghenar 4, s'el filcut carte luI Moisi ovreiu a fi staroste de
ovni in Craiova, care s'a facut intocmai dupil cartea cea Teche a Domnuld
Hangeri.

Anexe la pag. 658 (vol. VIII)

Anaforaoa in dosul jaiba: tuturor ovreilor din Bucuresci impreund Cu starostea
lor pentru o Anet ovreicet nebuna, a se face surghiun.

Constantin Alexandru Ipsilante Vvd

Poruncim Domnia Mea dumitale ve! Spiltar, ca acéstä Ana ovreicii ridi-
clindu-o do aicT singa Domniei Mete Zapciii Spätgresc, sii o trécii dincolo preste
hotare in Moldova, prin marifetul Ispravnicilor nostri de FocsanT, de unde
sit n.a mai fie slobodä a se mal intórce.--1804, Aprilie 24.

Prea Inältate IMmne

Dupä luminata poruncri, a M'Aria' Tale am cercetat jaiba breslei ovreilor
ce ají dat Märiei Tale, cura si judecata pi anaforalele hahamilor, care v646nd
sant adev6rate, precum intru acéstri jalbti areatI, fiind-cli acata ovreick
despArtit de bärbatul gil de attita vreme, cinc( §i s'ad izbriinit de el vi s'ají
280 V. A. URECHIA

despärtit luandu-sT ceea-ce s'ati cuvenit, ci acéstä cerero ce face acum stint
Riede cale, si nu lipsiT a aréta Miiriei Tale de a se face lurninata porunca
MärieT Tale ciiträ DumnéluT vel Spiitar de a se face surghiun, si ce va fi lumi-
minata MärieT Tale poruncti.-1804, April 3.
Al doilea Celina).*

La nota de la pag. 658 (vol. VIII).

Numirea lul Panait Tigara staroste de negustorl
BoieruluT DomnieT Mele Panait Tigara pro carele '1-am fticut
Dornnia Mea staroste de negutitorI, ca sì ailaa volnicie printeat65tii carte a
DomnieI Melo, a ciiuta trebile i judecätile i alte so?otelf ce vor avea neguti-
toriI Intro dé'nsiT ca eritocrite si a'tele cate ca porunca DomnieT Mele 0 de
Ja judecata d-lor velitilor boerT i se vor orandui, cum si catagrafia cand va fi
trebuintä si se va porunci a face präväliilor si alter avutur1 i pretuirI de
zestre dupli dreptate si pentru aceste ostenell ce are a face la slujba si po-
runcile DomnescI, sì aibì dupi5 obiceiti, a fi el si casa lul apgratii de Vail
podvada i angariile, sä tie si un loge& scutit, care este trupreunii cu désnsul
ostenitor la dusul trebilor ce i se vor porunci de care Domuia Mea ; sr' MU,
a sine douij pivnite aicT In oraqul DomnieT Mele Bucureqei ap6ratii de fumgrit ;
scuteascä dirept bucatele luT de dijrniirit çi viniiriciu. Asijderea si . . .
string iniere Infierat cu fierul DomnieT Mete
alte vedre, ta'riti de numaT cu acele care (lacune ha'rtia rupai)
aibil a lua de taw, vadra cate un galben turcesc de tul. delft
banT 20. Asemenea s aibä si o prä'välie in BucurescT scutitä de t6te pod-
repo ce vor esi pe alte prävälif i douT seutelnicI. carI dupil ce 'I va gasi.
sti aduc'ä la d-lui vel vist. ca sit le dea Poruncim Domnia Mea
voui5 tuturor negutitorilor, iri avetl a'l sci cun6sce pre nutuitul botrul
DomnieI Mele de staroste, caruia WI daft' dupil datorie:ascultare. 1802 Noembre.
Fila 89.
La 1803, Noembrie 15 s'ati fäcut Carte de staroste luT Athanasie proin
staroste.

Nota la pag. 658 (vol. VIII).

Vlahiscoe. Fiind-cä Ivan proin staroste de negutitorT, pentra Htranetele
sale, qi pentru a sa sciipatriciune i greutatea easel Infra care Ee aflä dupii ale
sale slujbe, art avut prin Cruff DoninescI, Mat de la fratiI DornnI do
mal 'nainte, cat si de la Märia Sa pärintele DornnieT Mete, ca sä tia lude
8tféinT 6 scutitI cu pecetluiturT DomnescI, dupii oranduiala VisterieT, sit tie 0 a
 ISTORIA ROMANILOR 281

pravaiie, cum oi o circitima in BacureocI, scutite vi apérate de fumárit, de ca-

minarit, de 'cama oi de tóte darile ce sunt pre alte prilvìuliT i efireiume, M'arn
milostivit gi Domda Mea de '1-ani Innoit oi 'I-ara introit mila ce ail avut, ea sä
se paz6sca nestramt:tat; pentra care poruncim !a totl catl se cuvine intocmaI
sa Jiff urruatorI i saam. reeeh. pd. 1803, Aug. 5.
Cod. XLIX. Fila 154,

Anexa la pag. 658 (vol. VIII)

Hrisovul Boiangiilor din Bucurese%

Fiind-ca intre a'te rufeturl ale politieI Bucurescilor s'ail aflat vi brósla
Boiangiilor, cart ca nisce trebuinciool ca sunt (hotel', ali avut i privileghiurl
DomnescI, coprincrétdre de oranduiala gi obiceiurilor aceste rufet, precum
m'arn p'it oforisit Don3nia Mea dintr'o anafora ot. lét 1781, Febr. 25 a EpitropieI
obstireI, intitiritil de Maria Sa parintele .Domniel Mele, cL.princrét6re cri all avut
BoiangiiI oi Carte mile a fe'posatuluT Dorna Costandin Gehan Vvd cu. 16t 1704
Ghenarie 12, prin care gitisesce ea cale, ca bo'angiiI. Sri fie rufet, ea oi alte
ruf etorl oi sil aiba i prJeoti dintie eI, dupa care acele sineturI Domnescl
all fost boiangiiI nesup'ératl luerandull meoteougul lor filet' de a se amesteea
altiT, iar intr'acest an danfla-ne jalba bo'angiii, cura ca sunt supkatI de catre
epistatiil fabr:ceI noua de oalitirl i ghermesiturI arnestecandu-se fabrica oi
la meoteougul lor, ruin i epistatul fabriceI impotrivá' dandu-ne jalbil cum citi
boiangiiT ati facut menghen6, cara este dat numat fabricel d'a o avea, am fiticut
Dorunia Mea cereetare prin judecata, rap, ca amêndoub' pä'rtile, oi in cele de
pro urrnil. s'ail hotarit ea dupa, coprinder-a hrisovaluI ce are fabrica de sal-
dagelac ruinglien6 i lucr I mengheneleT ara a'l tinea nu tnaI fabrica acésta, iar
altiI nimeta nu S3 slobod a avea menghen6, fiind slober)1 eatl vor voi sil m6rgiti
Ja fabrica sa-oI menghen6sca locrurile lor vechI sail nolI, iar boiangiiI nu
sunt slob*" a tinea menghenelP, precum nicI maI 'nainte n'ail avut, i fiind-cl
boiangii1 facusera o menghen6 impotriva lirisovuluI fabriceI de saldagelac
s'ati indatorat boiangiiT, ea ca soroc et o scóta afana din Ora, sa o vimja, a nu
so pagubi ; aoijderva are a tine fabrica oi o pravalie ca osebit boiangiul
insa sa nu se a-nestece acésta praviVie a fabriceI la alte luerurl ale norodulaI
vechi sal nouI a le viipsi, ce numaI la ale fabricel lucruri ce va sc6te, lar
cele-l-alte lucrurI cate ali norodul do obste treb inta de vapsit, vechI
nouë, Ca se vaps6sciti de isnaful boiangiilor oi sit le deje lustra at hier oi cu alt
meot. oug al lor, cum urma i maI 'nainte, far' de a me'ahirisi i lucrol men-
ghenuluI dapil care ac6sta hotarire dat DJmnósca nóstra intarire fabriceI;
dar pentru ca sa se paz6sca i sa se urmeze nestrá'mutat acest nizam intre fabrica
ca rufetal boiaigiilor a na fi irt,r4f supaatl dupa vrarnI, aí cerat rufetul
282 V. A. URECHIÀ

boiangiilor ea sa li se deie vi lor Domnescul nostru Hrisov de intarire, ea-

prinOtor vi de ccle-l-alte orândael i obieeiuri ale rufetuluT lor, precum
ail vi alte isnafurI, a arora cerero i rugaciune primind'o Domnia Mea li
dat acesta al nostril Domnese hrisov, prin care hotartm, ea pentru nizamul ce
are a se urma intro boiangil ca fabrica, s li se pazésca orânduiala ce am dat
maT sus, vi impotrivil sa nu fie sup'äratT la mevtevugurile lor, iar pentru cele-
l-alte oränduelT a breslelor, vecjènd Domnia Mea parerile ce ail avut in si-
notar le vechT ; avivderea chibzuind vi cele de lipsa vi trebuincióse bresleT
care pr'n isaiturile lor tuturor de obsce le-ati cerut ca s le aibil precum
lead vi alto isnaftirT pe larg; ate daril din a Tie cerute de dênvil sub
turFe tuturor s'ari gasit cu cale precum le ail vi alte rufeturl i ate se cu-
prind in sineturile vechT, iata le intarim printeacest Domnesc al nostru
hrisov, de a Ji se urma.
alégil rufetul pe unul dintre e mill-mare, sa le fie Proestos, care
prin vcirea DumnéluT ve! Camarav srt se oranduiascii, ca,re-le sa fie vi hrisovul Dom-
nesc la a luT ingrijire; sa tie Proestosul vi un ciauv sub ascultarea sa pentru
trebile rufetuluT, cum sunt vi alte isnafurT, i d'impreuna ca douT, trel bètrAnY,
ai rufetaluT srt judece pricinele ce vor avea boiangia cu boiangia, atat pentru
ale mevtevugulul lor, cat i pentru ucenic i calfl, dupil oranduila rufetulul lor
indrepteze, iar earl nu se vor odihni pe judecata Jut, si1.1 judece Dumné-
luT ve! Cilmarav, nefiind volnicl pentru pricinT ale mevtevuguluT lor a merge
la alte judecatoriT.
Sä tie Cutia cum ad vi alte rufeturY, care Cutie pecetluitii de b'étraniT
bresleT, sri se tie de Proestos, vi din saptëmfina in s'épt6manit sa dele la Cutie
fiev-care pravalie ate parale patru ; cum vi afile and vor fi destoinici a
deschide pravalie, ca cirea rufetulul, sit dele la Cutie taleff ece, asemenea
ante and se vor toemi la meter sa deje la e itie, Insit: calfa mare talerT 5,
calfa de mijloc 21/2 taleff i calfa mica, parale 50; avivderea ucenicul and se
va tocmi la meter, sa fie prin vcirea ProestosuluT vi trechdu se zapis l la con
dica rufetulta, sit deje stapantil ueeniculuT taleri anal, cum vi and vre-un
meter va face vre-o grevalii, orT a strica !nerd cuiva sail a face ermare
polriva hrisovuluT, pe acola sa-1 judeee Proistosu i eu bëtrânii bresl I vi sa-i
faca dojana era cuviinciósä spre infranare i dupa vina sa pue i ceva la Cutie
precum va gasi Proistosul i btraniT bresleT ca cale.
La 6 lunT sit deschida Cutia fata la adunarea breslil, ca sa se vada co
strins vi dintfacéstri Cutie sa se ajute ceT scripatatT din bròsla lor, care nu
vor fi vrednici a se chivernisi, sail va &lea la vre-o bóJit indelungata, cum vi
ceT ce vor muri din bròslä grad. sa se ingrópe ca cheltuiala de la acésta Cutie.
Cilnd va merge cia-avu refetului sit chame pr,) vre-unul din rufet la
Proestos vi la barfinT, orT pentru vre-o judecatil, sari pentru alta trebuinta,
fie supus do a merge vi sa aiba vi ciauvu: ate o para do pravale pe siiptëmänii.
 ISTORIA ROMINILOR 283

5. Niel un boiangiil sii nu fie volnic a deschide priivrtlie filrA, de scirea

isnafalnY, adica de va fi din eeT ce ail Inv'état mestesugul aieT, cand se va
eumisce de vrednie vi va pune la Cutie ceea-ce este oranduit, atund ssa' des-
ia: de va fi str6in ca sciinta mestesuguluT dep'in primind a fi vi el rufet
langa eel 1-altI, i pazind oranduelile rufitulail dandull la Cade eel 10, precum
vi cele urmilt6re pe aptiVuanii, va avea voie a deschide prtivillia ce va vrea
desehicfil. Calla sti nu o deschia lângit mesterul ce ati lucrat, s'a' fie mal de-
parte miicar peste eineT seati v6se
Calfele sá nu fie volnice a se lua de la until la altul fiira vcirea Prois-
touiluT vi a biitranilor, lar and vre-unul din ceT ce nu-Y dii mana sti tie calla,
se va bolniivi, ca sii nu-I saqii priviuia inchisiti, sii se ia o calfli de la eel ce
va avea maI multe, sil se deja la col bolnav, precum nid pritviuia fabriciT de
saldamgélic, niel rufetul basmagiilor, earl' sunt deosebitT Cu hrisévele lor, s'a' nu
la calfele sail aceniciT boiangiilor, niel priméscA Meg de adeverinta Prois-
tosulul rufetuluY, precum nicT boiangiT, grt nu primésa de la fabria sail de la
basmagiT, iar earl va urma tmpotrivil, sit se judeee la Domnélal vel
ca sgif ja cOuta certare.
NimenY din alte rufeturi sti na sii amestice la mestevugul lor, adicil
nielbasmagiiT, nicl abagiiT,nicY ciaprazaril, niel ibrivingiiI, nicT mittiisitragiii armenT
niel a1t1 orI-eine ar fi ; dar niel boiangiii sii nu se arnestece In mestesugul al-
tora, ea sit se pótil hrlini fie-care eu mestesugul lar.
Cand va veni mana de vapsele pentrit mestesugul lor, sii nu fio volnic
nimenT din isnaful lor a merge singur sil o copringil, ci cu toff d'mpreuna mer-
gênd, sa ja fies-care dupa puterea sa si sit pue la Cutie cate un ban si jumg-
tate la ocaoa ee boia.
Cand vre-unnl din boiangiT va strica lucrul cuï-vasT, sail va fnsela pe
eine-vasT,arkand stapanul lucruld pe acel boiangiti la Proistos, dafor sii fie
Proistosul vi cu ceT maT Mfg a aduce pe acel boiangiti si prin cercetare sri
facA negrevit tnde:Aulare de platiti aceluT stilpan.
DecT acest nizam nu este dat numaT pentru alisvcriv pi castigul
ci maT vêrtos pentru al obsteI folos, i fies-care a nu piltimi
intru trebuintele lor ce ati de lucrul utpsitulul, i dupil, cum ale lor oranduelT
obiceiurI le-am tntiírit prin acest hrisov, ava vi a norodulul celuI ce are
trebuintii de viipsit voim vi cerem Domnia Mea sit Ii sit pilz6sa dreptate la
plata v'ApsituluY, tnlesnire infra trebuintele lor, fitri de a pätimi ne-
casurI sait pagube ; poruncim dar* ca i isnaful acesta sit pAzéscii un drept
enmpkitii plat4 pentru viipsitul lucrurilor norodulta, filrg de a cere pret de
nesuferit, ca si na pricinuiasca' necazurT, cit vor perde privilegiul ce ail ;
vi am tntärit hrisov al acesta ca malta vi Domnésca nóstril isalitufa i pecete
ca credinta prea iubitilor DomnieT mele fil: Alexandra Vvd, Dumitravcu Vvd,
Glieorghe Vvd, Nicolae Vvd vi roan Vvd, martorT fiind si Du mnélor cinstitY vi
284 V. A. LTRECHIA

eredinciosY boerii velitY al' DivanululDomniei Alele si Ispravnic fijad facereT bri-
sovuluT acestuia dumnélta cinstit si credincios boerul DoinnieT Alele Pan Isaac
Ralet v. logof. de Téra de sus, si scris j'Alba al douilea ai din antela
Domnie a DomnieT Alele, aicI in orasul BucurascI, la anul de la nascerea
Dornnulul nostru Is. 'Iris. 1803. August 23, de Raducaa Poenariul, al 3-lea
logofét.

Chrigovuluf Chiprovetilor 1803. Aug. 1.

Starostea si cu epitropiT anume de la curnpania Chiprovetilor de la Ramnic

de la vel-Ocna ot preste Olt, çi tuturor calor de la acésta cumpanie, cate se
oprinde in f6ia lor ca sati a}341,`, la visterie, v'égénd Domnia Mea ea ail
asetjamint prin bris6ve domnescI, atat de la Do:nnia Sa parintele DornnieT
Alele, Alexandru Vocla Ip-silant, cum si al Ihmnii Sale fratele Alexandru Voda
Moruz, i prin alte hrisóve ale altor fratI trecutI DomnI mal dinainte,cat i mal'
dupii urmii, de oranduelile diijdiilor si a milelor ce sunt a li se päzi, dupa
cura printx'acest ein3tit hrisw ce ara bine-voit a le da, se coprinde, prin care
hotarim ea: thtôili, cruel cincI-clecI i patri, In lude noug-4-3ct i ése, ce
se coprinde numele Ion In Mi' pecetluita, sui dea totí p3 an ti. una mie dou'é
sute nou'6-(jecI i ése, si eI intre ansia' sii se cisluésca, dand fies-care dupa
puterea luI; i deosebitii nailä am fil3ut Domnia Mea, ca cruel' do:.46-061, in
lude patra-461, earl iara$1 se coprinde numele ion inteaceiasi f6ie, tot din-
tre dèn5ii, sii scutésea drapte bicatele ion de dijmilrit i viniriciui i mestia s'A
aiba a da de cruce p ) an, cate ti. patra-rlecI si dota, cara fue inteun an la
aceste cruel do,16-4ecI, ti. opt sute paira-cjecI, si piltra aceste er :el doui5-
4ea. fil2rIndu-se alegere de catre t6 ii obitea aeesteI cumpana, s'a vie ca
adeverinte iscalle de cei-l-a1, si li se vor da deosebite cart1 ale Do:nnil Alele
pe L'amelo hr de znila ce am fiícut ea das'1, a uuti dijmaritul i vinariciul,
cara dajdie a acestora, cu suma color din sus, peste tot so fac intr'un an ti.
dou6 mil una sutil treI-lecl i 63e; i wy,e-AI bara, sii aibii a i da la visteria
DomniT Mele dupil urmarea dajdiilor ce so vor orandui p3 cele-l-alte bresle ; si
deosebit sil aiba a da la Cwza rasurilor de tot lea cate parale sé3e spre-cjece,
precum se urmézil si la cole-l-alte bras'e ; iar mal mult dinteacest aserrémint
ce li s'ail facut de Domnia Mea, de nimio sa nu fie suparatt. Asij [crea Eä: aiba
volnicie acestI mal sus numitl negutitorI chiproveti cati sunt ca birul lor la
acésta cumpanie, ea sa sort ca casete Ion la Craiova, la Ramnic si la Ocnele-
marl, sala" vinda marta Ion ca radicata si cu maruntisul in prarali1
orI-ce alisveris ar vré frira de niel o smintéla de nimenI,precum
catandu-si

si de ciara dumnealor ispravnicl filtra nimio sii nu se supere. La implinirea

fies-eáruia an, la cjioa sfantulia Vaiile, adunandu-se negutitoril si cu epitro-
pa, sa iae Ama' starostil, si de nu va fi slujit bine, sail va fi facut niscare-va
 ISTORIA RorAN1Loa 285

mancatoril, s'A aiba volnicie sii al6ga dintre clènsiI alt staroste, ti prin scirea
Domniel sa-I asele staroste. Staro3toa i °u epitropil sii aiba voTe sa judece pe
negutitoriT de la ac6sra cumpanie cand anal cu altul vor aré pricinT; iar cand
va avé vre-un negutitor pricinui cu alt orr. de Ora, sail va fi alto pricini marT
de obste, atuncT sIl rémle sub judecata dumnealui vc1 Ban. Sui aiba vole sta-
rostea si ca epitropil, ci si primiscr4 la acéstii cumpanie negufitort strtini
c41 de mulp., inst crerinY, serbt i att-fel de 6menT, (latid in scire la vistieria
DomnieT Hele, ca sii li se adaoge n u mete in catastifulpecetluit, sporindu se si suma
bAnilor. Pe Aratenä Fi pe ovrel, °TI n.1 var fi legal cu birla la visterie,nici
de curn prirn jsc5 a (ine prvtii, sé vênçla Cu märunt;ful, ci indata ce
s'ar ispiti vre-unul dintealestia deschicla prilvalio a viuda cu maruntisul,
Indatri sii faca scira dumn6alui vel Ban, ca sil-I isgon6scii. Asisderea i ncgu-
titoriT (Tasan"( carl na vor fi ca bir la ac6sta cumpanie, sail lo atl cu deo-
sebita dajdie la viitieria Dorrin6sca, iorast sil nu fie slobodl a sl deschide Faya-
liile sii vimja ca miiruntiiul. Cand s'ar intétnp'a sii móra vre un negutitor
crestin filede clironong adeve.ratT, sa nu fie slobodl nimenT la lucrurile
marfa tul a le km si a le viudo, ci starostea i ea epitropiT mergand, sil pe-
cetluésert marra 3i ce ar fi, si as,q6ndu-se la un loe sub pecete, sii faca scire
la Domnie de tóte cate vor fi f6mase, si asa sil stea, pana cand va veni stil-
paniT ceT ce li se va cadea a lua acele lucrurT. Pentru-ca fiind 6 nenT stAinT
si vrénd Domnia Mea sa se adaoge acésta cumpanio i cu a41 strtini
de prin alte ptirg, le am %cut asedémint pentxu randul dajdfilor i pontru
alta obiceiurT ce MI avut maI dinainte, sa fie In paca si de cal de olac, de
imprumutarl criad s'ar int6mpla la alta rufeturT, de fumilrit, de cotarit, si de
a'te angariT ale OriI, pentro cii a-este mili si orandueli co se coprind mal
*sus lo ati avut si mal Inainte, precum am v'équt Domnia Mea hrisovul Domniel
Sale Vodil Alaroz, i alto hris6ve ale altor fratl Domni trecutI. i pentru ea sa
se pazésca nestramntat milite acestea ce se coprind mal sus, am intarit hri-
sovul acesta cu pecetea i iscalitura DomnieT Mete. 1803. Aug. 1.

Chrisovul cumpaniei ce % nouti ot orqul Craiovel sud

Dolj, 1803. Aug. 28.

Starostea i ca col douI epitropT anume do la campan:a ceo,

nou'l a orasuluT DomnieT Mete Craiova sud Dolj i tuturor negutitorilor de
la ac6stil cumpanie, cfitI se coprindo in f6ia lar ce s'aii aptjat la visterie,
carT fiind-cri ail avut asecjeimint prin hrisóve Domines I de oranduiala dajdil-
lor si a milelor ce sunt a se puizi, dupil cum printfat.est cinstit lirisov al
DomnieI Mete ce acum Intru acésta de Datune4eti harizita int6ia n6stra Dom-
nie a TériT Rumanesel am bine-voit a le da se coprinde, prin care botarim
gsd V. A. IIREdkii

ea cruel pépte-decT si vépte, in !ale una start city:I-Oct pi part': si aibi a

da pe an ti. trot mil una sutä' opt-spre-dece, bag pése-ded, i cruel pése-dect
pi patru, In ludo pése-dect si patru, pe an ti. una mie patra sute parru-decl,
pi numele acestora se copriude in fetia pecetluiti, cilrora si li se daa adeve-
rintil de la visterie pe numele lor, spre a fi sciutt pi cunoscutt, a want la
acéstil cumpanie, cale fa r3 peste tot intriun an, la a..3este cruel, una sutil patru
4ecT pi una, ti. patru mil ciad I sute cinct-decT pi opt, banI p6se-deci, pi acestI
broil sil aibil a1' da la visteria Domniei Mele dupil urroarea diljdiflor ce se vor
orândui pe melt, precurn pi cite pantie p6se spre-dece de tot leu ce s'ai In-
tocmit a se da la Casa risurilor, pentru lefile celor ce slujesc ; ca mal mult
din acest aped'émint ce li s'all ficut do Domnia Mea, de nimic sä' nu fie su-
pgratl ; pi dupil rupttirea ce li s'ail filcut srt aibii a le face starostea cis's' pe
dreptate, dup.(' starea pi puterea fiep-ciruia, purtind grija a le stringe pi baniT
ruptorilor, ea sil-i dea la vremea cea orinduiti do la visterie. La implinirea
fiep-arttia an, la dioa SfrIntulut Vasilie, et intre dênpit aduandu-se la un loo
pi luttnd sérnä starostil, pi and nu se va purta bine, si alégi altul dintre
dênsiI, care va socoti, pi prin scirea Domniet srt-I apede staroste, si and vor
cunbsce cii sunt asupritt pi nipistuitt de staroste, sä mérgi la dumnealor bo-
ieril eaimacanal at Craiovei, sail la ispravnicit judetului, si-vi arke jaiba, ca
sä' li se faci isbrinire, pi and dupii acea alegere ce le va face nu se vor odihni,
vor veni pi la Divan de unde 'pi' va afla t6tri dreptatea.
Am ficut Domnia Mea mili ca dênpii ea pe drepte bucatele Ion de dij-
mirit i viniricii si nu se supere, si fie apliratI de cal de olac, de zaherele, de
vase, de apternuturile musafirilor, de fumarit, de arniniirit pi de cotirit ; mal
adilogind Domnia Mea pi acéstil mili cu d'ènpil, ca sti aibrt ate o can do prit-
villie scutitä' a tinea starostea, pi lude dout 6ment firi de pricinii, pentru ciutatul
trebilor cumpaniet ; a fi ap'ératT torí acepti cumpanipti pi de vama butilor, pre
cum pi de avaetul ce ar eilutrt Polcov. a pretenderisi de la &kph'. Apipderea
and s'ar intélnpla sil méril vre-unul dintekpit, sa nu agar], voie a pune din-
Waite bresle la cumpanie, ci numat feciort de at lor, sail de ar veni vre-unil
din negutitorit striinl, care duprt mila acésta ce am fä'eut Domnia Mea ar vrea
srt se apede In WA, primindu-se de cumpanie, si vie dintr'énpit ca cartea
dumnealui Caimacamultfl i de la starostea pi de la altit dinteaceptI negutitorr,
pi afétindu- se la Domnia Mea, apa va intra la ae6stil, bresli, iar intr'alt chip
sil nu intro nimenea ; sil dea scire la visteria Domnéscii pentru all vor fi mal
adaus pinil la Implinirea anulul, ea sil li se serie nu mele In eatastiful vistieriet.
Starostea pi ea epitropit sä aibil vote srt judece pe negutitorit de la acéstä
cumpanie, and unul si ca altul vor fi av'ènd pricia ; iar and va avea vre-un
negutitor judecatä cu alt om de téri, sail ar fi alte pride mal de obste, a-
tund s'é rimtte subt judeeata domnealuI ve! Ban sail a dumnealor boerilor cal-
ma,eamt al Craiovet. Si aibi vote starostea pi ca epitropit ea FA primései la
 ISTORIA ROMANILOR 8r7

acéstä cumpanie negutitorT crevtinT sérbI vi alt-fel de 6menT, tina' nu pamiIn-

teni. Care aceste indreptarl le-ail avat vi de la alti trecutt DomnT, i pentru
ca sa se pazfraciti aled'émintul i muele ce se coprinde mai sus, nestramutat,
am 1ntarit acest cinstit hrisov ce s'ail dat de la vist3ria DomnieT H310 §i eu
domnésca n6striti, pecete, In anal d'intiliiti a celel de I) ainnedert harazite nouii
Domnie a TéreT-RumanescT, la anul mantuireT,t803. ztag. 23. tolico p.$)h. goepod.

Chrieovul de lwie 24 negutitort prinantent din orapl Bueureset

De vreme ce 24 negatitorT pitimantenT ce sunt veda) brésl a scaunuluT

DomnieT Mole Bucarescl, ail avia privileghiurI prin hris6ve vi cartile Domnilor
de mal nainte vreme, pracum vi dela parintele DomnieT Mole, tiara cara se co-
prinde, de a scuti alca drepte bueatele lor de dijiratirit i vinariciii, platindu-vf
drépta lor dajdie, dupa oranduiala visterieT, sil li se prizéseil pe deplin ì nes'ra-
mutat. Deosebit de acésta i pentru cautat trebile ee fac tanga starostea za ne-
gutitorT, cum i judeeititT, socotelI i mezaturT, care sunt trebile obstiel, drept
ostenéla lor ati avut mi' de li ridicat dajdiile visterieT la lude vése, a
fi scutiff de baniT dajdiilor lor, i 1ntre clênviT cu féridurl sil se Imparta sil
fie cate trei napristan, rautand Impreuna ca starostea trebile ce li se vor
porunci de la Domnia mea vi de catre departamenturile judeeatoriilor, ca sa
p6ta vi eT a avea prilej spre a vT cauta vi de trebile caselor lor. Avijderea
a% avut acest privileghiii, adica a scuti aceste lude dou6-4ecT i patru neguti-
torT i coi ce sunt ca elénvil la o cruce ato o pivnita de tararira, de caminara,
de vama. de vin Domnesc vi de ortul vatavesc. Ne-am milostivit Domnia Mea
Intru acésta de Dumnedeti hariti7ititi nou'é intéia domnie a TeriT RomaneseT
le-am harrizit tóte aceste maT sus priveleghiurI vi le-am inhirit aceste mili, ca sa
li se pazésea tot-d'auna. Dupui acésta hotarlm Domnia Mea vi poruncim, ca sta-
rostea a-esteT bresle ni-1 odini6ra sil nu fie volnic a sc6te vi a pune pe cinevavl
la acésta brésla din lude douiá-ilecl vi patrit ce sunt ca numele lor ageijatT in
vistierie sub pecetea gospod, fara de nurnaT eel ce-vl vor da obstésea datorie
saiti d'id din mita flomnésciti se va erta vte-unul, atuncea starostea cu alegerea
negutitorT ai acestei bresle, pe aeel ce va arltita de vrednic In seri
sub iscaliturile lor, so va aveqa, insiti, din ,leT ce se vor trago dinteacestia, ca
sa nu rIlmfie isterisitl de oranduiala némuluT lor; cand nu vor r'émanea din
némul unora ea aceia, atund cu asemenea alegere a ob3tiei acesteT bresle, su
va ase* dintre altf negutitorT, carT vor fi destoiniel, vi vor infra intr'aceva
lude dou'6 4ecT i patru negutitorT la acésta bréslá. Pricinile de judecatT co
vor avea atat lntre dênvil, eum i altil de vor a,vea ca eT, întêiü sa li se
caute de catre starost, a de negutitorl Impreuna cu negutitoril acestel campanil
i and nu se vor patea isbrani, atuncT orl-care parte nu se vor odihni, dand
jaiba la judeeata ce vor fi oranduitT din porunca gospod, sui li se cauto jade-
288 V. A. URECIW

cata. Drept aceea am bine-voit Domnia Mea, si ca o cumpanie veche ce sunt

si printfacést/ a 'Asti./ Carte le Intrtrim tjte celo rual sus numite lirtrAzite de
a li se psázi nestriimutate.
dat acéstiti Carte it-tab:it/ cu Domné;ca pecete i iscilliturrt de la vis -
teria DornnieT Halo, la anal mantu'reT11803, intru 'nte'iul an al DomnieT N6stre-
Sutra cintita politic a scatintiluT IhinnieT Hale BumreseT, scriindu-se de Alec,
sandru log. vistieriel. Tolco pisah ospo la. 1803, Iunie 1.

Chrisovul la lwle 23 bltanarl strelnä i la le 9 ail file lor, de aid

din Bucnrescl.

Acestor lude doué-decT i treT blitinarl stréinl i lude nouA, cillfile

iaräsI bliinarT, ale ciirora nume s'aiti asedat prin osebite foi sub pecetea Dom-
niel m le, earl' fiind negutitorI bliinari, ennenI strilinl do fetal lor si sedétorT
prin hanurl, veniff fiind de multé. vreme aicI in pitiméntul tériT, i avand acestl
cojocarI stréinT i dajdea Ion la visterie deosebitii rdptére, a da lude doué-decI
treY din cap in cap po ti.sase-spre-deca, care file ti. treT sute sase-decT si
opt i lude node, cairn° lor ciao ti. opt pe an, care fac ti. sapte-decT si doT,
atat baniT lor cat si aT citilfi'or fac ti. pe an patru sute patru-deeT, earl banl
sii aibií a-T da dupiti cum se va orandui pro mazilT, av'end eI si hriséve de la
trecutil DotunT, cum si al DoninieT sale piírinteluT Diinnieï mete Alecsandra Voditi
Ipsilant, care &ail védut do Domnia Mea ; ne-am mitostivit Doninia Mea asupra
lor, si le am intitirit acest asedéinint, ca si de-a :um inaInte asa srt so urmeze
pentru stringerea banilor siuii alégil dintr'énsil pe unul, acela srt aib/ purtare
de grije a siringa da la totT si s'a T aducii ins* la visteria DomnieT mete. lar
¿daré. dinteacest asedémint sä nli ail)/ a se maT supéra de nicT un fel de
dajdie, ce s'ar Intômpla sä iasrt pe obste, funi numal dintr'ansiT, carT vor tinea
prilvälil la ulitrt ca marré., srt plikésert pe an f Id/lit pre vechiul
In han do va avea odae de sedut, pe aceea s/ nu so supere de funiiirit, iar
neavand dughéniti afané. si va lucra la odaia din han, s/ plititésciti fumitirit ; si de
cot/rit, hie/ poruncim Domnia Mea nu so supere, fiind-crt marra lor nu se
vinde ca cota, i ca pe nisce stréinT 'f asedrtm Domnia Mea sub acest pr:vi-
legiii, sI fie de acum inainto sub purtarea de grijiti a dumnélu ;

de care 1T peruncim, vel-vamese, sä fiI cu privighiere i off catT altiT vor mat
nazui aicT In piiniêntul Ora, ins.1 stréinT fiind, sé. insciintezT DomnieT Mele de
clénsir i crilfile lor, ea sé. li se adaoge nuTele la fdia pecetluit/ i sil li se dea
sinetuff gaspo 1 pe a mané., cum si acestora, ca sit' fie iarrisT sub acest pri-
; si de acum Inainte off-ce pricin/ de judecatä sari ce socot6lä va avea
intro d'énsiY, numaT vel Carnä'rasul ssá alb/ a-Y judeca si a T indrepla, iar cand nu
se va odihni pe alegeraa sa, cu anarora sg-T what' inaintea DomnieT Mete, iar
alt judecititor sail zapciti, volit sail orT din ce tréptiti, nicT cum sä nu se ames-
 ISTORIA ROMANILOR 289

tice la judeciltile si socotelile ce vor avea Intre densii. Poruncim Domnia Mea
dumneavóstrri vel-spälar i vel-agil, vel-cilpitan za dorobanfi si altl boeri si
zapciT, carI dupii vremI v yeti orandui pe tirg, ori ea vre-un asedemint
cislasi, sari veri cu ce fel de slujbil, sil aveti a ve feri de d'ensii ì clfiIe lor,
crt cine se va cuteza a-I lanttli sail a le face vre-un val peste porunca Dom-
niei Mele, sit scie el va petrece sarbil de Domnia Mea; si ant Intiirit ac6sta
carte cu MOO pecetea i iscillituva Domniei Alele. Tolico pisah, gospodar.
1803, Octombre 10.

Chrisovul cumpaniel cel vechl ot oraául Craiovel sud Dolj

Starostea ì cu epitropiI aflame de la cumpania cea Incite

a orasultg Domniel Mele Craiovel. sad Dolj i tuturor negutitorilor de la acéstä
cumpanie, call se coprinde In fóia lor ce s'arl asedat la visterie, care fiind-a
ati avut asedemint prin hrisóve Domnesci de orinduiala (15jdiilor si a milelor
ce sunt a se püzi, dupe cum printr'acest chrisov al Domnii Mole, co acum
Intru acest4' de Dumnedeil hilrrizitrt Intaia nóstrrt Domnie a Téril RumRnesci,
am bine-voit a le da, se coprinde, prin care hotiirim, ca cruel cinci-decI
patra in Jude una sutil opt sil aibil a da pe an, ti. doue mil dou6 sute
sai-decI si opt, si cruel una, in lude unul, pe an ti. doue-deci i unul si
nutuele acestora se coprinde In fóia pecetluitil, crtrora el li se dea adeverintrt
de la visterie pe numele lor, spre a fi sciute i cunoscute, cg, sunt la véstil
cumpanie, care fac peste tot Inteun an la aceste cruel cinci-decl i cinci, ti.
doue mil douse sute opt-deci si noué, i acesti bani sI aibk" a-T da la visteria
Domniei Mete, duprt urrnarea diljdiilor oe se vor orindui pe mazili, precum
citte parale sese-spre-dece de tot leu ce s'a intocmit la Casa rilsurilor, pentru
lefile celcr cn slujesc, iar mai mult dinteacest asedatint ce li s'ail filcut de
Domnia Mea, de nimic sA nu fie superati si dupe rupt6rea ce.li s'ati facut sa
aibil a le face starostea cisla pe dreptate, dupil starea si puterea fies-aruia,
purtlind grije a le stringe si banii ruptorilor, ca dea la vremea cea orin-
duitti de la visterie. La Implinirea lies-ctlruia an, la 4ioa sfantului Vastle, ei
intre dénsii adunttndu-se la un loe sit' Me séma starostii, si and nu se va
purta bine, srt alégil altul dintre densii care va socori, si prin scirea Domniei
sr1-1 asede staroste, si cttnd vor cunósce cl sunt asupriti i nitOstuiti de sta-
roste, sii mérgil la damnélor boerii calinacaml aT Craiovel sal la ispravniciI
judetulut srt-§I arke jaiba, ca sii li se facii isbrilnire çi and dupä: acea alegere
ce le va face, nu se vor odihni, vor veni si la Divan, de unde vor afla
dreptatea. Am filcut Dorenia Mea mill ea dênçil, ca pe drepte bucatele
lor, de dijmitrit i vinariciti ka nu se supere sil fie apera de cal de olac, de
zaherele, de vase, de a§ternuturile musafirilor, de fumiírit, de aminilrit si de co-
Istoria Romanitur de Y. A. UrechiN. BEcoun. XIX.XI.-19.
 9() V. A. unkcHrA

aiba a tinea i eke o can de prä'valie, scutita, a tinea starostea

lude dol dmen'T file de pricinil si un log. pentru caiitatul trebilor cumpanid ; a
fi apératl totl acesti cumpanistI si de vama butilor, precum si de havaetul ce ar
cauta Polcovnicul a pretenderisi de la clérisit Asijderea cand s'ar intémpla sa
móra vre-unul dinteasil, s nu aiba a pune dintr'alte bresle la cumpanie, ci
numaT feciori de-al lor, sail de ar veni vre-uniI din negutitorii strainT, care
dupä mila acesta ce am facut Domnia Mea, ar vrea CA se ase(le In téra, pri-
mindu-se de cumpanie, sä vie dinteênsiI cu cartea d umnéluT caimacamuluI
de la starostea §i de la altil dinteacestT negutitorT, i arsétandu-se la Domnia
Mea, asa va infra la acé.ta brésl, iar Intealt chip s nu intre nimenea ; sä
dea In scire la visteria Domnésca, pentru catT vor fi maT adaos panä la impli-
nirea anuld, ca sä li se sale numele In catastivul vistierid.
Starostea si ca epitropiT sii aiba vole sa judece pe negutitorii de la
acésta cumpanie ; cand unul ca altul vor fi avénd pricinii mare de obste, atuncl
sa réman sub judecata dumnéluI vol Ban sail a dumnblor boerilor caimacami
al Craiovd. Sii aibil vole starostea i ca epitropil ca sii priméscil la acéstil
cumpanie negutitorT crestinI sérbT i alt-fel de 6menT, Insil nu paméntent De
se va Intémpla a veni niscai-va negutitori stréinT ea milrfurT In orasul Ora-
joyel, sérbI, armenI, ovrd, earl' nu vor fi legatl ca dajdia In visteria Dom-
nieI Mele, unit ca aceia sa nu aiba voie a viudo ca muíruntíuI, ci numai eu
radicata, iar dovedindu-se cii ati vindut ca maruntis, starostea ca epitropiT
aibiä a arta la dumnéluT caimacamuluT CraioviT, ca isgonéscil. De se va In-
têmpla a muri vre-un negutitor strein, nitnenT sa nu aiba a se amesteca
marfa sati la lucrurile aceluI mort, ci starostea cu epitropi'l mergênd, sil ja In
saris si täcénd catastich, i pecetluindu-se de staroste si epitropT acole réma-
surT, sii stea sub pästrare, papa vor vPni clironomiI cel adev'éraff de ad primi acele
rilmasurT prin scirea DomnieT, care aceste Indreptarl le-ail avut si de la
alti fratl trecutI DomnI; i pentru ca sä se pazésea asetlémIntul i milele ce
se cuprinde maI sus nesträmutate, am Intarit acest cinstit hrisov ce s'ati dat
de la visteria Domniel Mele, si cu Domnésca n6s1ril pecete, in anal d'ntéiti
sod de Dumnecleil harazitä node' Domnie a priT Romanesd, la anul mantuird,
1804, Februarie 29. Tolico piaah. oapodar.

Anexe la pag. 661 (vol. VIII)

Prea Inatate D6mne

Duph' luminata parunca InältimeT Tale, co ni se d'a la acéstiljalbil, urmand,

am facut cercetare de Nil ca Ionita biv al treile Logotk vechil din partea
fabricd de sandagelic, unde réspunse Ioniii Logofiitu, ca dupa luminatul hrisov
 1STORIA ROMINILOR 291

at Mrie'l Sale, nu este shbod nimene a tinea menghene, si la jaluitoriI boiangil

gasind menglienea s'atl luat dela eY; impotriva jaluitoriI iserì, ca menghenécia lor
este mica, care sa metaherisesce numia la vechitorI, dupil ce le vopsesc le da
lustru, iaril nu se amesteca In luau ce este al fabriciI,lar mengheneaoa fabriciI
este mare, ce este trebuinciósa la luerurI noue, i ca un rufet vechiii ce este
ca CartI DomnescI, earl' stint birnicY ai visterieI, i pliltesc i ajutorinte la vretni
de trebuinte, se rógil, a li se pazi orinduiala dreptiltiL adidll off s fie sloboc)I
a tinea mengheneaoa ac6sta pentru vechiturI, sati de sunt oprif; sa fie si fabrica
cum si pravalia de boiangerie a fabriciI oprite a nu se amesteea sil, vops6sert
lucrurI vechI, niel sll dea la menghen6aoit fabricil lueruff vopsite de
tie alta menghen6 mica de vechiturI, ci fabrica sa aiba tréba numaï cu lucru-
rile noue ce le face din fabrica, si pentru lucrurile ce le vopsesce ei, le va da
lustra pe cat va fi prin putinta cu fiérit sari cu alt mestesug, iar nu eu men-
ghena ; intrebat daril jeluitoriI de cand metaliirisese acéstrt menglien6 ?
punserit, ca menghenea fiind cu cheltubla grea nu p6te sa o aduca fiesce cine,
Thia nainte ail avut mengliene un basmagia ce all murit, iar din anul trecut
s'ag silit i eI cheltuind maT mult de tal. 690 de all adus acésta menghene
mica, pentru care menghenea eerura ca de va raminea sil n'o metaliirisésca, sll aibg
vole a o sc6te din t6rri sit o vinqii, ea sa nu pilgub6sea, banil ; am citit luminatul
hrisov al Maria Tale, ce s'ail dat fabricel de sandagelie fi V601 delft trecut Gbe-
narie 15, ca coprindere, cii dumnéluI vel Yornic al obstirilor Grigorie Ghica
s'ail indernnat a izvodi Mtn' acéstiti t6ril numita fabriert Wm care sa lucreze
gliermesituri, saliurI si alte cumasurI, ce se lucréza de matase, si fir, si menghenea,
cum si prefacerea matasurilor do aicI din téra, §i téra Turcésert a le aduce in
finta matasurilor Tarigradulul, care se aduce de negustori ca mane chéltu6Iii,
pentru ca s'ail isvodit acest mestesug ca grea cheltuialii, ce nu Tail avut pfina
acum Ora i s'ail dat i privileghiurl, ca nimenea altul sa nu fie volnic atat aid
In politie, cat si Mtn' alte ora,se aleOra.' a deschide doosebita fabrica, sail deo-
sebit a lucra acest mestesug al sandageliculuT, adica aliuni, ghermesituri i fate
curnasuri ce vor putea esi din matase si fir si mestesugu mengbenele'l si pre-
facerea matitsiT de aid* In finta mìltuisiTarigraduld, niel cel ce va sci a lucra,
niel cel ce va putea cu a sa cheltuialii sil tie acest fel de fabrica, afana numaI
din numitul boer, iara ce] ce va avea sciinta mestesugului sil mérga de va voi
sui lucreze la fabrica cu piata ; sui tie fabrica si o pravalie de boiangerie ce este
trebuinciósil fabriciI, scutita si apgrata de tóte. cerut si jaluitorilor sineturile
DomnescI de ortnduelile rufetuluI lor ar6tara o anafora a duinnélor boe-
rilor epitropl, cu lét 1781, Februarie 25, prin care areta, ca din vechim3 all
fost acest rufet precum dovedit dinteo cute a Mitriel Sale Aposatul Domn
Veda Gehan, ot 16t 1764, Ghenarie 12. si gilsesc ea cale, ea sa fie si acestia ru-
fet cum stint si alte rufeturr si sa aiba si proestos dintre eI, ca sa' caute prici-
nile ce vor avea pentru mestesugul lor, i cel cu sciinta panIl nu se va asecja
292 V. A. ITRECHIA

la orinduiala rufetuld, sil nu fie slobod a deschide prilvOlie vi lucra ; care a-

nafora, tot atuncT, la illartie 9, se vede intiíritil v't de Miíria Sa piírintele
Tale, ea siti fie vi acevtia rufet cum sunt vi cele -1-alte rufeturT, dupti privileghiul
obiceiul ce ati avut ; imI maT af-dtarii vi o anaf ora cu lét l03, Iulie 30, iscillitO
de dumnéluT Banu Brincov6nu, fiind fost vol logof. vi de vel carnifray, cand
judecat cu un pri'vtiliay, care tima de basmagiI, ce era atuncI pentru nisce
ciliff, i jai* daifa orinduiala rufetuluT vi a privileghiurilor DranneseI T-ail judecat
vi indreptat ; din care se dii curatil, intelegere, crt rafetul boiangiiior este
vechii vi are vi privileghiurT Domnesa ; am luat dérá, Orna cuprindereT luminatuld
MOHO Tale hrisov, ce s'el dat fabriefi de sandagelic, i nu se fe4u vre-o altii
impotrivire 11861 numaI la menghenea, cA" dupit hrisov nu pot jitiluitoriT sii tie
menghenea, dar ca sil se chivernisésci vi jilluitoriT cu mestevugul lor, care din ve-
chime '1-art avut, fiindtt-le cereraa cu orinduialO vi unitil dreptOteI filfa' de impo-
trivire eu cuprinderea hrisovuld fabrica, adicrt niel e1: sil se arnestece la mes-
teyugul fabriceT cel ce prin hrisov este numit, niel sil tío menghenil, precurn
niel fabrica sail prilvAlia fabrica si nu se amestice la lucrurile vechT, camele el
le viipsese, niel sil trécO lucrurile viipsite de el prin menghena fabricei ; de
acea dupO cuprinderea hrisovuld fabricel, tgä'sesc cu cale, ca menghena
sO lipséscrt de la mestevagul lor, in soroc de douia lud sil o sati din
unde vor vrea jiluitoril, srt o vingO vi mesteyugul s'A vi-1 Neri cu fier sail ca
alt lucro, fiirrt de menghenea, dar vi fabrica prectrm vi prilvOlia fabrica si nu se
amestece in lucra mestevugului lor, precum mal sus se aretii, ci numaT la a-
colea ce es din lucru fabriceï, vi niel menghenea miei care se metahirisesce
vechituff sit nu tie, ci numd o menghenea mare, care este indestul la o fabrica
a se sluji la lucrufl noue ; de care dupi orOnduiala rufeturilor de se va giisi
de Mìtria Ta cu cale, sil li s'A dea vi luminat hrisov pentru paza obiceiulul vechiti
vi a buneY orinduell, ce se envine a avea breslele, iar hotruirea cea destivtlryitri;
rZimine a se face de ciare Intiltimea Ta. 1803, Harie 22.
Isaac 1?alet ve l LogoPt.
Cod. XLVIII litera C.

Costantin Alexadru Ipsilant Vbevori.

cererea ce face Dumneald ve! Vornic Gr.sorie Ghica printeacéstrt

anal ora, de a se urma futre boiangiria fabriceT i t'Are isnaful boiangiilor, este
unitil vi ea cererea ce vi instivI boiangil fäcea ea sil g aibi Lidia fabrica bo-
iangiria sa, spre a vápsi numd lucra ce va evi dinteacésta fabnicit, iar la alte
lucrurT ale obvta niel la vechT, niel' la noui sil nu se amestece infra nimic,
ci t6te acelea sá. ss vapsései de isnaful precuru s'ah' unnat din ve-
 1STORIA ROMAMLOR 293

chime vi pana acurn, ca sì lipsesal tiara ne invoirea, i ne intormirea ce este

intro fabrica Cu boiangiiI asupra pretulul de plata vapsituluï, i ca sì lipsésca
prigonirile co putea à fie In pricinI de stricarI de cumasurI ale fabriceT, or!
ca lo urma boiangiff la vapsitul lor, sail ca nu le-ati lama dupa ronechiul ce
li s'atl dat dela fabrica, prirnim Domnia Mea cererea acésta a dumnealuI Vorni-
spre a'sI avea fabrica osebita boiangiria sa, fiind acesta nu numaI filet
de niel o pagubli a boiangiilor, ci i urmlitóre hrisovuluI Domniei Mele, si po-
runcim ca de acum inainte t6te lucrurile obsteï, vechT sati nou6, sa le v(psésca
numaI isnaful boiangiilor, precuni s'ail urmat din vechitne i pana acum, la care
acelea intru nimio sil nu se arnestece fabrica, ci acea boiangirie a fabriceI sa
vapsbsca numaï cele ce va fi trebuincióse ale fabriceI none lucrurï, urmand
pentru menghenea a o avea numaI singura fabrica dupa coprinderea Domnes-
culul nostru hrisov, ce este dat pentru acesta. 1803, Iulie 13.
Cod. XL VIII, fila 348.

ito Costandin Alexandra Ipsilant Voevod.

PostavariI fabriceI neremaind odihnitT la anaforaoa dumnealor oranduitilor

bowl, s'ail infatisat la Divan inaintea Domniei Mole cu Medelniceru Hagi
Chiriac Arbut, Epistatul acesteI fabricï, clic'end iarasI ea, Modelniceriu le ia
cate tal. 40 si 50 pe an si ca apururea II bate, in cat nu maï pot bufen i a
fi In slujba vi In lucrul fabriceI mat mult, cerend slobcajenie, pentru care vrênd
Domnia Mea a ne pliroforisi mai intéia de rénduiala lor, ved,um i Domnestile
sineturl ce stint date EpistatuluT, cii dupa cum sunt i alte bresle de obste,
asa sä fie aseqatï far' de vre-o insarcinare sati deosebire maI multa, adicä' o
septemana slobodI in tréba lor i o septemana in lucrul fabricel, sail scriind
acesta, cit postilvarul ce nu va luera septemana ce este de rend, sii dea tal. 5;
iara dupa ce no arta cit spre maI matt' usurinta lor, insesl de sine ail lasat
numaï cate 60 parale pe septemana de platesce altuia ce lucréza la fabrica,
in locul celuI de lipsesce, dar de vor vrea sit lucreze top', qise ca nu va lua
de la nimenT parale, i acesta o cere ca dinadinsul a'1" respunde datorialor in lu-
cru, pentru care s'aìl intrebat postavaril de 11 supera Medelnicera maï mult
peste rtindul gptemaniT fies-caruia, adeca : de II maï alma in septamana in
care ei sunt slobocjI, cum si pentru banI de le ia mal mult de cat 60 parale,
qisera ca in septemana ce sunt slobodl nu-I supera, precum i pentru sap-
temana care stint do rend and nu pot mergo la lucru, InsusI el nu tilgaduira
cit maI Limit nu le ja de cat pantie 60; aceste dura fiind netagaduite de densiï
o marturisindu-le InsesI et inaintea n6stra, cii asa se urméza de catre Medel-
nicer, li s'aii gout intrebarea ca si arete: care le este pricina nemultamireT lor ?
respunsera, cii cer iar ca orI sa fie sloboll' do lucre fabriceT, sail s4 se
294 v. A. URECH1I

schimbe Epistatul i s'a se Anduiasca altul in local lledelniceralut A carora

cerero o gasim Domnia Mea cu total depral gi ne primita, in vreme ce cu
mijlocul acesta en niel un chip nu este ca p itinta a o saferi Domnia Mea,
fiind fabrica acésta futocmita prin DomneFl hotarlrY, qi cu prea inaltul Im-
p5ratesc Hatiqerif Intrtritii, care ca un lucra ce este de folos ob0esc i pod6ba
patriel, nu numaT cerem §i voim de aVi avea statornicia el, ci ì a o mal in-
temeia, §i a o maY imbunatilti eat va fi In putintii, uncle i nici o greutate nu
gasim Domnia Mea a avea postavariY, in vreme ce dupit eel' ce sunt scutitY
de dajdie, apoY cu indestula wrinta Ion le este lucru, adicil inteo s'épt6mána
numaY cát or putea file de suma de oca hotitrItii, i a fi cea-l-alta Apfémii'na
slobo4Y; a0jderea §i eererea ce fac de a se schimba Epistatul, sil se rinduiascii
altul, nicY un euv6nt nu avura vrednic, In vreme ce nu Jimai in vre-o urmare
Imp )triva nu se gase§ce Medelnicer 11 spre nedreptatea çi sup5rarea ion
mult peste cele orinduits, ci inca ca netagaduirea lor fu u0irarea ce ail, 0
dupa Vita cérta mal dete o acéstii fìlgilluialil acum inaintea DomnieI Mele Me-
delnicerul, c pe tóta (voa la fie§-care om ce va lucra In fabricii, le va da §i
ate una oc milaití. Dec1 facéndu-ni-se bine cunoscut ca pornirea Ion este
fara niel un cuvInt, am hotarit Domnia Iea i am indatorat, ca sil fie urmii-
toff ca supunere la datoria lucruluY fabriceY, §i cát pentra pricinuirea acea ce
In cele de pe urma mai iseril postavariI, c II bate Epistatul, ea sa ráma,e
dar 0 la acésta fara de cuvint, am radicat acésta de a nu maY bate, nicY Epis-
tatul fabriceY, niel Spiitaria, ci Epistatul sa fie dator a arta la Domnia Mea pe
cel nesupus, i ins4i Domnia Mea cercetiind, IT vom face pedépsii aceluia cu
osinda la ocna ca until rtí i impotrivitor, 1803, Junio 21.
Cod. XLVII, fila 938-340.

Prea Inaltate Dòmne

§ese-spre-ijece lade postavarY de aicY al fabricer de postav, all jrduit MarieY Tale,
ea din partea tuturor postavarilor, pentru Medelnicerul Hagi Chiriac Arbut Epis-
tatul acesteT fabrici, dicênd : cII de se intêmpla a se bolnavi vre-anal din-
tre dé'n0Y, nu se iarta vremea aceea a béleY, ci IL apuca de 1i platere rindu-
rile pe ale nu slujepe, lanil earl' din &I nu pot lucra, le ja ate ti. 40 i 50
Medelnicerul platesce la Visterie numaY ate 10 pe an. Cánd vor faca
agonisita pentru hrana vietiT 11 radica ca hIItIIT de-1 duce la Went, §i cum eh'
le esto ca gal a fi o s'éptèrnana de rind §i una slobogY cerènd Sil se ierte
de la slujba §i sa se dea la dajdie ;-dupii a carora jalba insa ni se poruncesce de
eátre Maria Ta, cil aducénd Vataf a de Divan inaintea nóstrá pre jaluitoriY pos-
tä'vari, ca Epistatul fabriceY, Medelnicerul Arbut, sa vedem maY intéiii coprin-
derea hrisovula fabriceY qi a Pitaculaf, ce in urmá all dat Maria Sa Alexandra
 ISTORIA ROMANILOR 295

Vodit Ipsilant parinteleltimeT Tale, s cercetam apoT de earl urmat oi de s'att

pazit decritreEpistat t6te Intocniaï precum sunt orinduite pentru postrivarT, seati
de nu ear/ pzit i de ail vre-un cuyint postavaril la jaiba lur, sail fara. de
cuyint vrednic se impotrivesc, i sil argtrim MarieT Tate In scris ; urmiltorT Bind
luminateT poruncT, aul infatioat oranduitul Zapciil pe amêndod partile inaintea
n6stril, i cetind maT intôiìl numitele doe; hotarirT ce ni se arkii de catre Me-
delnicer In copiT, viSqum ea brisovul :Oriel' Sale Alexandra Voda Moruzi ce
dat pentru orinduiala acestel fabricTscrie, ca oranduitiT postavarT sit" fie nelipsiff
din luau' fabriceT, luerand oranduitul tort oi dea la yreme la Epistatul
fabriceï, oi peste acela ce va mill" avea fabrica trebuinta oi de alt tort
c6ril de la Domnie ajutor, Epistatul, ca sa i se lucreze de catre ceT de aicT
postavarT prin tocméla invoita, dupa cum si ceT-l-altT platesc ocaoa de tort.
Aoijderea scrie, ea de nu va arma vre-unul din postilvarT poslusania lor,
va lipsi, sail va muri, s dea altul In loc, inrI in pitacul MarieT Sale Alexan-
dra Voda Ipsilant, ce s's.il dat in arma, se face pentru postavari alt aoedilmint,
ca Sil lipsesca suma ocalelor de tort ce li se lua, si sa slujascii, o sè"ptemana,
cat va putea Vireo, oi alta s'éptëmana sa fie sloboql ; iaril cand unul va fi in
adeyer bolnav i neputincios de a hiera, sul nu fie supilrat sati silit in ilelo
bólel luT., iara nefiind bolnav, de ni va alma a veni In stiptgmana de lucru
la fabricil, Epistatul srt arae la Spatilrie, i DumnealuT vel Spiltaru pue
pe acel postävar sa platesca ti. 5 la fabrich" ; dupä care pitac aü dat pi
Maria Sa Yoda Alexandu Moruzi In urma, la a doua Domnie, asemenea
intarire ; am cercetat i pentru cele ce se jaluiesc postavariT, si la We se apZira
Medelniceru ca *tick-tire, : cl nu numaT pe col ce s'ail intiimplat de s'atl

bolnavit nu supgrat, nicT a-I duce la slujba, pana' a nu se zdreyeni, nicT

a le lua bani de s'épOmanil pe vretnea 1361e1", ci Inca and aul avut vre-uoul
dinteksiT trebuintil pentru agonisita i brain luï, nu silit a da dupil po-
ranch', cate tal. cincYpe gptämanil, ci orT s'ati pus alt om, in bou-i, saul 'I ail luat
cate tal. 1, banI 60 pe sgpOmanii. de ati platit la alt postavar ce pune in
local luT, dupa cum pentru acésta am luat i noT pliroforie din cereetarea ce
am filed., cil aqa urméza Medelniceru, laril tocmitl a da Cate tal. 40 oi 50 pe
an dise Medelnicera Cl nu are nicT un postavar, cum oi pentru cererea ce
fac postilvariT, a da suma de tort oranduita lucrata pe la casele lor, iara nu
In fabrica, rilspunse Medelniceru, ca nu face nicT o imbunatatire postavulta,
cad' torchdu-1 pe la casele lor 'I lucrézil gros i prost, lavI In fabrica lu-
crandu.1 oi care nu va sci, Inv* de la ceT-1-alt1 ce Kitt, i t6rce subtire
precum trebue, unde i niel '1 silesce peste puterea lor, ci numaT aceia ce pot
t6rce in gptgmana care este de rênd ; is jaluitorilor ca sul aduca pe acel
postavarl ce ()lc ca '1 are Medelniceru tocmiti de le ia banT peste an, oi
rgspunsera, ea aceia nu vin fiind-ca sunt ,6menT de le da mana a da banY
a fi slobo4Y DecT scriind In clod) botarirT DomnescT, cl postavaril" ce nu vor
206 V. A. URECHIA

veni in septgniana lor la lucru fabriceY sil-i arete Epistatul la dumnéluT ve!
Spgtar, ca sil-i supue a da pentru acea septemang Cate tal. 5 la fabricg, si
luandu-le Medelniceru mal putin ca a treia parte, adicii cato 60 parale pe
septeming. precum dovedit din cercetarea nóstrg cara si acele parale le
altor postilvarT ce lucrézil in locul lor iarg nu-Y remane in png, urmarea sa
nu numaY nu este impotrivil, ci Meg' si co multil usurintg postilvarilor ; aijdeiea
scriind crl o septitimang sil fie de rend si alta slobo4T, bine '1 siksce Medelni-
ceru a veni la réndul lor, la care acésta nicY ail cuvint cil le este cu grail
pentru cil acéstg oranduialit, o ail si alte bresle, si sunt multiltnitY do o sit-
versesc pentru apgrarea çi scutéla lor ; iar pornirea acelor jiiluitorT la acesta,
se cun6sce cil este din vre-o zavistie, Insit noi ve4end done hotrtrirT Dom-
nescI date pentru acest rand a lor, nu patem 4ice alta, de cat cil sunt datorT
sg urmeze acebo hotrtrirY, remanend desartg si para lor ce fac, cum si cg, ar
fi avend Medelnicf-ru pe uniY din postgvarY tocmiti de in banY peste an, cgcT
nu ail putut'o dovedi ; de care si nu lipsim dupg poruncii a areta Mgriel Tale.-
1803, Martie 22.

Dumitrache Ban, Dumitrasco Ban, Gheorghe Postelnicul

Cod. XLVII. F11. 338-9-40.

IlrisQ-vul de ot de Spania

Fiind-cg imbunlitritirea, indestularea gi imbelsugarea uneT Off este a so

sili oblgduitoriul çi stgpanitoriul aceluT loe orT-ce mijI6ce ar fi putincióso,
spre a se aduce de la streine locurT verT-ce felurime da matahurl folositóre
ar fi de lipsit inteacea tóril, ca sg se isvodéscg, si sil se inmultéseg in tinutul
stgpanireI sa'e, nu numaT pe sema trebuintel aceluT pgrnent, spre a avea in-
destulare, ci inch' de va fi putintg sg si prisoséscg, ca sil iasìt si la acele pgrtl
ale pgmentenilor alisverig, pricinuindu-se dinteacestea o eftihie si un bun
folos la totT supusiT seT. Intre care aceste matahurI fiind unul si vitelo de oY,
care sunt de mare trebuintil la totT da obste, ca un lucru ce carnea lor este
pentru hrang, iarg lana lor este pentru imbrilcrtminte, socotesc Domnia Mea, et' de
vor isvodi aicT un nog soitl, de la care Sil pkil cunósce toles paimentul acesta,
mi numaY laudg se aduce pentra silinta pricinuirel a-estul obstesc folos, ci
¡nag si sufletéscg pomenire se savergesce ; drept aceea fiind-cg ne-am insciintat
pentru un soli"' de oT ce sunt de Ispania, care fac king bung, co multg deosebiro
de cat lana oilor ce se aflg in pgmentul acesta, dupe care imbungtgtirea laneT,
urmézg fgrg indoialg a fi si imbungtititirea luerului ce s'ar face dinteensa,
flind crt dinteacésta póte sg se imputineze, sail In cele de pe urmii sil si
lipéscg cu totul aducerea din acebo pgrtY stréine a postavurlor si alter lucrurY
 ISTORIA ROMANILOR 297

%cute din láni, micar ct 'site o biliuialìl cum c'i le s ) vJr aduce acest fel
de of aid Intr'acest puirnênt, dupi clima locale, p6te si nu tritiicil sail si se
schimbe i tiinta MneY lor, dar dupi pliroforia ce avern cum cil la pirtile vecine
In Ungaria s'ail adus acest fei de of, carI all i trìlit i Did Ulna nu 'ï-all
schimbat, pentru aceea darlI, acum de odati, am hotirât a se aduce of maT
patine ca si se varrá Inteiil de pot trili, i apoT slI se tyluci vi maT multe
spre a se inmulti la totï. Deci cercarea acésta fiind privit6re spre un rnare
fo'os al obsteT, voit-arn Domnia Mea de a se gisi om vrednic ea sil so MAI.-
cinezo si sil ia asupra tréba alesta, ciruia si i se dea de la Domnie si a-
jutorul ce va fi de trebuintil, de care socotindu-se a fi destoinie Dumn6luf
Sinior Gaudin secretarul cinstitel Aghentif, s'ati si poftit a face acdsti slujbl
pirnêntuluf i ea dragost) ail vi prima Insircinar.3a, vi fiind-cil va si intro
In cheltuiala de la sine et' a face cisli de of prin invoirea ea stipenul mosief
unde-i va plicea local, ail cerut si de la Domnia Mea a i se da ajutorul
co maï jos intro aceste ponturf s'ail aretat:
Aceste of Ispaniole ce se vor aduce acum de la Ungaria, Inteiil maT
p Itine drept cercare si se vor ay* niel, si nu fie supuse niel la plati de
oierit, niel orfinduialef beiliculuT, ilia alta vre o superare salí cerero de ciltre
slujbasif Domnief i al' OM, si nu li se faci; Inmultiudit-se suma i páni la
2000, slí fie nesuperate.
Pastorif earl sunt trebuineiosf, trei la fie-care sutil, si nu fie superatf
de dajdie sail de vre o alti superare, orï piimentenf de vor fi din coi
pricing de dajdie, satt streinf.
SI aibl acest pronomion, ca In local ce va vrea sI pre aceste of
uncle urmezi a face saiele sari aria, adecil cala pentra iernatee, strángêndu-91
acolo si nutretul cel trebuincios,dupil ce se va invoi ca stipénul mosief pentru
pentru pisune, plitindu-1 dreptul seil pe fies-care an, dupi sinifonia co
vor face, sil nu Ora si le scritil alt-cine-va, sail sI fie superat In vre-un fel
de chip, ca sI nu piargli cheltuia'a ce va face.
Niel ispravnicif, vre-un om Domnes', si nu iibil vote si hripései fenul,
rind vor avea ei lips, care va fi ficut pentru oile aceste.
Folosurile ce vor esi dintr'aceste of ad, : brânza, lána, mief, nimenea
sil nu pdti sil 'e brill:resat In silnicie WA de scirea stiOnuluT ion, i Sinior
Gaudin sil fie respunOtor spre cármuirea acostor of, ca un lucru ce este al
aduso et' cheltuiala sa, sI n'aibi însl vole a sc6te folosurile ce ar fi do
la aceste of afari din toril, ci iarisT airT In teed sir. le dea, pazindu-se legiuitele
ponturf ce stint pentru acestea.
Si se dea har de la Ocni pe fio-care an la fiev-care 'Astor si la flog-
care die, doue oca sane.
Fabr:ca Domnesci si so protimiseicil la cumperiltdrea land ca pretul
cel de po urini co vor (la altii.
298 V. A. UHECHIÀ

8. DecT aceste ponturl primindu-le Domnia Mea, hotarim ca sa le aibh'

cásla oilor acastora de Ispania pe deplin, mnc i cand va maï avea trebuinta
de alte ajutorurY, sa faca DamnéluT maT sus numitul melare DomnieT Mele
si cele ce vor fi eu cale si fax de supilrare, spre ajutorul acesteT burla Incepere,
i se va face, cana privileghi sa se urmeze atat la Sinior Gaudin, cat si la
clironomii si; i spre a se pazi aceste cu nestramutare, am dat Domn'a Mea
hrisovul acesta adeverit ca ìnsÌli Domneasca Nestra isc!itur i pecete, i ca
credinta iubitilor Domniel /1813 fif : Alexandru, Dimitrasco, Gheorghe, Nicolae
Ien Voevoc)1', martorT fiind i Dumnélor cinstitT i credinciosT BoerT Velitl
DivanuluT ThmnieT Mole, Dumitrache Ghica biv. v. Ban. Epistat spatarieT, Du-
mitrasco Racovita v. Vist, Manolache Brancovenu v. Ban, Grigorie Caliarh
v. Post., §tefan Vacarescu v. Vor. de téra sus, Isaac Ralet v. Log. de Ora de
sus, Barba tirbraT v. Vorn., Ierate Cretulescu v. Vorn., Scarlat S atineanu v.
Vorn. al Obstirilor, Costandin BilAh'ceanu v. Logofet de Ora de jos, Grigore
Baléna v. Logofet do ObiceiurI, Antonio v. Ilatman, Teodorache Vacarescu v.
Vist., epistat caminarieï, Costandin Varlaam v. Vorn. de politie, etc. si s'a scris
hrisovul acesta intru al treilea an dintru intèia Domnie a DomnieT Mele aicT in
orasul scaunuluT DomnieT Mele Bacuresa, la aniT de la nascerea DomnuluT
nostru Isus Hristos, 1805 Aprilie 24, de Chirith' Logofet de Divan.
fila 303

Fabrica (le torsul bumbaculut

Fiind-ca imultirea felurirnilor de mestesugurl de mana ce s'ar putea is-

vodi intr' o Ora, nu numaT este de mare folos i indestularea locuitorilor eT, ne
avénd trebuinta atuncT a aduce si a campera ca preturT scumpe de prin alba
partT streine acelea ce sunt de lipsa, ce si lauda si podóba patrieT aceea prici-
nuesce, care acésta i obladuitoriT ce s'arr invrednicit de la Dumnerjeti a avea sta-
panire de teri si de noróde, cand vor inlesni-o prin Domnescile séle ajutorurT
facerT de bine, de a putea, adica sil fana pro supusil sel IndestulatT i ca ceea-
ce n'ad avut, nu patina pomenire el' isT dobendesc. DecT, fiind-ca Kir Onorie
de Gaudin (rowarv) i I6n Papa Polizoe, s'ati aretat catre Domnia Mea, ca Cu si-
unta ce fac, vor sil aguca mesterT de un noil mestesu; dapa a Englezilor
tertip, adica mestesugul de torsul bumbaculnI, cu care mestesug se face o mare
Inlesnire, sil pita un om scete bumbac tor3 inteo cat ar putea s'a scetil
Cu alto mestesuguri in trei 'mitra septemanT, si un ast fel de lucra de mare
fotos obste si pricinuitor de indestalare, cuviincios fiind, na numaT a so primi,
ci Inca a se si Indernna si a se trap en ajutorul la o incEpere de acésta huna
lucrare, si ca sa petil' merge lucrul acesta spre sporire si adaos, le dam aceste
privileghiarT cu ponturile ce mal jos se areta, 3(14 :
 ISTORIA ROMINILOR 299

Flind-eg mal sus numitit vor sä' faca kerhana, siipue in lucrare ca este-
n614, la care in adevi5r este, eg all s pue cheltuialg cu aducerea ergaliilor
acestui rnestesug, i 6ment cu sciinta meste9ugu1uT cu plata, srt nu aibrt dar
vote ninienea altiT In t6fg Ora Domniel Mele, ort din ceT ce se vor fi aflând acurn
aiet, sall carT ar mat veril de acutn inainte din alto piirtl, a deschide sail a
lucra chipul a estut mestesug d3 torsul bumbaculut, duprt mijlocul adieg acesta
al kerhanelet, pAng in sorocul de ant 20, Incepéndu-se arta de la 16t 1805
Ghenar, ci alt1 top' sil fie popritt a lucra ca acest fel de mestesug al kerha-
nelet, iar care vor avea sciinta rnestesugulut aceluia, sall care vor vrea sit in-
vete dupá, orânduiala kerhanelelor, sit fie primitT a lucra la acéstg kerhana cu
plata simbriet ce li se va cuveni, ascultänd de acesti mal sus numitt dol is-
voditorl aT mestesugulut acestuia, cunoseemdu-ï ca fisco mg mart. aT lor, iar
cet-ce se vor arbla cu imp3trivire, sii'l pedepséseg la Cgmara Domnéseg.
Atät mal sus numitit, cat si mesteril ce vor fi In kerhana, lucrgtoril mes-
tesugulut, sit fle ap'ératT de r'andul dgjdilor, In câtil vreme se vor atla lueránd
Ja kerhana, pe caro aducêndu-i la Crtmara DomnieT Mele spre cereetare, sg li sg,
dea tescherele la mana', ca s'A fie seiutl a nu se supra.
Orinduim Domnia Mea ca sg aibg, kerhanaua ac6sta In vremea hotrtrirg
de ara 20, si órnenit de slujbg, scutitT lude 15, insg 6menit filrg de pricing
de drtjdT, care cercetändu-se dupg oränduiala visterlet, sg li se dea i pecetluirile
Domniel mele, ea sii fie la pace si nestiOratt.
Sg fie da,torT mal sus numitit a da pe fie-ca,re an la Cgmara Domnit
Mala, cate 25 sulurt de tors subtire 9i bun de cel mal de frunte. Indatorim
dar pe numitit mal sus, ca st pue tot fetal de silintg a aduce mestesugul acesta
la spprire i adaos, ea sil se cumiscrt rod de bun'étate, i sit pricinuiascg efti-
natate, i indestulare prtméintuluT de acest lucra, care tuturor de obste este tre-
buincios. Drept acea, ca sii se pilzéseg, oränduelele ce mat sus se arétá, am dat
acest Domnescul nostru hris)v, Intrtrit ea Domnésea N6strii iscgliturg 9i pecetie
ca eredinta prea, iubitilor Dornajo'''. Alele fit etc. (ca la ultima hrisov).
Cod. XLVII, fila 369 versa,

Fabricci de farfura

Flind-eii imultirea felurintelor mestesugurilor i lucrurilor de rmint, ce

s'ar putea isvodi lateo Ora, nu animal este de maro falos i indestulare lo-
cuitorilor, el neavênd treb iintii atuncT a aduce si a cumpr)ra cu pret,url scumpe
de prin alte pgrtt stAine acele ce sunt de lipsìt, ce si laudg 9i podéba patriet
aceea pricinuesee-, care actista i ob!gduitoril ce s'atí invrednicit de la Dumne4ert
a avea stitpanirt de Off i nordde. cand vor indriizni prin Domnestile Sale aju-
toral.): a faca bine do a Mea adieg pro supusit sèl indestulatt si ea
300 V. A. URECHIÀ

cele ce n'art avnt, nu putinii pomenire îi dobóndesc, gi .fiind euí Durangu): cin-
stit si credincios boeriul DomnieT Mele Constandin Filipeseu biv. v. vist. ne ati
arätat, c eu silinta ce ail rácut ail alms megterl de un noil megtegug ad. fti-
etort -le farfuril ca ce megtegug se p.Ste pricinui aid in térit o indestu-
1ät6re eftiniltate la pretul cumpóriltoriT felurimilor de farfuriT, lucrandu-se
aceste farfuriT niel, se pot vind.3 ca un pre; ma): scäcjut ca cele ce se aduc din
alte pärtT strgne, de care ne-ah fticut duronóluT numitul boer (1(1115 cererl;
intêRi adicii, a nu fi nimenea volnic In diastima de 4ece anide acum inainte a
deschide undevag niel in téril fabriert de a hiera acest fel de farfuriT, gi a
doua,a fi miluitä do la Dotunie ac5stii fabriciti, ca ajutorul ace'a ce s'ar socoti
de Domnia ; decT anest fel de 1 ucra, In a devèr privegte spre un
bun folos al obgteT, eileT dintru acésta póte sil se imputineze sail in cele de
pre urmä sit i lipséseä ca total aducerea farfuriilor din alte parfi, i find-
cit numitul boer are acéstil fabricil ea ostenélii spre a se pune In
lucrare megtegugul ce s'ati dis, la care Tatra adefér este eä are 84 pue chel-
tuialii ea aducerea unelteIor acestuT megtegug gi plata 6menilor ce art gciinta
acestuf megtegug ; am primit Domnia Mea cererea i rugilciunea Dumisale, gi
lath' Ii drun acesta al nostru Domnesc hrisov de intrtrire, ea sit fie volnic si
slobod a face acéstit fabricä i nimenT altiT, orT din ceT ce se vor fi afland
acum niel, Sail earl' ar maT veni de acum inainte din alte pruIT, it nu ailia voTe,
a deschide sail a lucra chipul acestuT mestegug de facer, a farfuriilor, dupa: mij-
locirea adieä a acesteT fabrice, In soroc de acum Oat in doce anT, ci alii totil
In WM téra sil, fie popritT a lucra acest megtesug al facereI farfuriilor, iarä
earl vor avea geiinta megtegugulta acestuia, sail earl din piinAntenT vor vrea
sit iron*, sit fie primitT a lucra la acéstit fabricit ca plata simbrieT ce li se va
cuveni ; la care fabrieä orinduim i ajutoriii de la Dornnia Mea, ea sit aibii
a finé lude 20 scutitT de dajdia VisterieT,. ca pecetluiturile Domniel Mele dapá
indatorim pe maï sus numitul boor, ca sit puo tot felui de si-
linte a aduce megtegugul iresta la sporire gi adaog, ea srt-gT cunóseä rodal in
bunä pace, gi sil pricinuiasert eftinätate gi indestulare prunêntuluT de acest
lucru, care de obgte este trebuincios. Drept acea, ca srt se pilzéscil orinduiala
cea maT sus afétatil, intärim hrisovul acesta cu insägY Domnésea Nóstril
pecete, ca eredinta prea iubitilor Domniei Mole fir: Alexandra, Dumi-
trap°, Gheorghe, Nicolae gi Gregorie gi eu miirturia Domniilor sale cinst tilor gi
credinciogilor boerT velitT aT DivanuluT Domniel Mete, Manolache Brancovénu,
ve!. Ban, Scarlat Girica biv. v. Ban Epistatu Spätar., Grigore Caliarh v. Post,
Constandin Cretulescu v. Vor. de Ora de sus, Grigore Ghica v. Log. de tóra
de sus, Barba tirbeiti v. Von Petrache Ritoridi y Vor. al obgtirilor, Dumi-
trache Racovitii v. Lng. de Ora de jos, Enache Vit rtrescu v. Log. de ob'egurT.
Constandin Santana, v. Vor. al politieT, Mihalti Racovitrt v. Clucer, v. Pall,
Constantin Campineanu v. Stol, gi ispravnic, Grigore Welt v. Log. de t6ra de
 I§TORIA ROMANILOR Jai
sus ; i s'ail scris hrisovul acesta la anal al patrulea dintru Intéia Domnie a
Don-miel Mole, aid. in «astil scannuluï Domnieï Arel() Bucurestl, la anul de la
zidirea lumeT 7314, iará de la nascerea Domnului Dumnecjeil si mintliturul
nostru Isus Hrist. 1806. Angust 3. de Cliiritä Log. de Divan.

MORI DE CAI
Costandin Alexandru Ipsilante V oevoi gospo lar zemle Vlahiscoe

Dumnéta vol Aga, Inteacestä vreme a iernel din iutimea genital

pede sä Inghete morile ce sunt pe apa Dttmbovitel" si sä pricinuiaseä vre-o ne-
Inlesnire, si zäticnire la indestularea mAcinisuluT, i fiind-ch' luärn Domnia mea
pliroforie, cuna eit a fost orânduiala fácutä ca cele mal malte si mal marT
mänäAiri de aicl din Bucuresei sit aibä fies-care cite o mórä de caï, spre a
se afla la o Int8mplare ca acésta, care acésta fiind cu bunä orìriduialit, atät
pentru trebuinta si Intemplarea piitimirel de obste la vre-o acest fel de in-
témplare a Inghetatulaï mori!or de p3 ape, cat si pentru Insu0 a rnonästirilor
acelora folos de venit, datorl era si sunt EgurneniI acestor milnästiri de a a vea
Ingrijire fe-care pentru tucíra sa, sä se afle in stare de a lutra la Intêmplare
de trebuintä ; drept aceea poruncim Dutnitale, ea sit daï de scire, ea acest
Domnescul costra Pitac, la fies-care din párintiI EgumenI Mänästirilor acelora
cu morile, si sä i epistäsescI a le aduce in starea lor fi-ira de zábavä, ca
intre in lucrare de tnäcin;s de zaherea, tol. pisca gpd. 1802 Ianuarie 12.
Cod. XLIX, fila 19.

Ica Costan lin Alexanira Ipsilante Voevoi gos podar zemle V lahiscoe

Fiind-cli In vremea ierneI din iutimea geruluI 'Ate sit inghete morile
sit pricinuiascä' vre-o ne Inlegtire i zaticnire la indestularea mAcinatuluï, si
fiind-eä luäm Dimnia mea pliroforie din condicile Divanuluï, cura eä ali fost
orginduialä filcutä, cA cele maï multe si maï marï mönästirï de da din Bu-
curescI si de pe Imprejurul Bucuresciuluï, care mal' jos se Insemnarä, sä'
fites-care cite o mórä de eaï spre a se afla la o intêmplare ea acésta, care
fiind ca orginduialä bunä, M'a pentru txebuinta si Int6mplarea patimeï do
obste, la vre-o acest fel de intêmplare a inghetatuluI morilor de pe ape, cit si
insusI a monastirilor acelora folos deosebit, datorl sunt EgumeniI aceï monästirT,
de a avea Ingrijire fies-care pentru móra sa mal' din vreme, de a se afla In
stare spre a lucra la Inthiplare de trebuintä ; drept acea poruncim Dumitale
vol Agä, ca sä daT de scire, ou acest Domnescul nostru Pitac, la fe-eare din
pärintiï Egu molí monastirilor acelor cu mrile, si sä si epistäsescI a le aduce
 Ö2 V. A. URECIIIÀ

In starea lor filrá, de zahavg. ea s intre in lucrare de mácinis. tolico pisah

gpd. 1803 Octomvrie 2.
Cod. XLIX. flia 101

Io) Costandin Alexandru Ipsilante Voevod

Dutnn6ta vel Agá incrk de antärtf din 16t 1803 Oetomvre, s'a dat porunca
Domnief Mole prin pitac la Agio, ea dupá oranduiala ce a fost Monta de maT
inainte, fies-care mánástire din cele ce se insernnaril mal jos, sá fie datóre a
avea cate o mórá de cal, i fiind cunoseutá cat este de trebuinciósil urmarea
acésta de a nu pátimi obstea de inlesnire gi zatignire la indestularea
atat pe vremea iernel cand din iutimea gerulul ingliétá morile, cat si
pe vremea vera cand din venirea apelor mari se int6mplri inecáciune, precum
si acum este de fati"' v'édut c s'ati inthnplat ; p runeim dará ea ca acest
Domnescul nostru pitac s .indatorezT pe tóte aceste móniístirI, ea acum ne-
gresit fáril de zábavä eatusl: de putinh", fies-care s ingrijéseil de a'sï faee si
a'sf avea móra sa in stare, si de urmarea poruncef s aibI a arta Doinnief Mele
care diotfaceste milniistirT a filcut m6r i &I i intrat in lucrare de macinis
qi caro nu. tolco pisah gpd.-1805, Iulie 13.
Cod. XLIX, fila 227.

Sfanta Mitropolie 8. Arhimandrit

Radu-Vodá 9. &anta Spiridon
B. Sfantu Gheorgh 10. » Greci
Mihaf-Vodil 11. Mari i Stavropoleos
Sfiintu Ión 12. Vileárescf
a Sárindar 13. CotrocenT
Sfinta Ecaterina 14. Márcuta
14 adieil patru-spre-dece
Cod. XLIX, fila 227

la) Costandin Alexandru Ipsilante Voevod

Dumnéta vol Agá Bind-eh' ne-am instiintat Domnia Mea, cum cti dintea-
c6stá trecutii plinirä a apel DamboviteI s'ail fácut stricáciune mare acestoi
de mal' jos numite patru morl milaástiresd, i dintev.c6sta imputinêndu-se In-
destularea milciniquluï, se priciuuesce o iipsì de pana in politie, si fiind-cá
acésta este o neapératá trebuintá pentru hrana norodulul de obste, poruneim
Domnia Mea, ca pe cate patri) EgumeniT acestor mäniistiri indatorezi
 ISTORIA ROMANILOR 303

dumnéta i sii le fad mum.basiret spre a drege negresit mum indatg, farg
eatusT de puting zabavg, tag off-ce stricaciune va fi si pe la aceste morT, ca
sg intre cat mai in grabg in lucraren de macinis. to lico pisah g pd. 1805
Iu/ie 16.

Sfântu Gheorghe Sáriiv1arií

Mina- Vod Sfci ntu Spiridon noti

Asemenea Pitac s'ail Moot si la Dumnélui vol Spatar pentru aceste trei
Mgniistirl, insg Cofrocenf, Miircuta, Trachrescï.
Ma 929-930

Costanclin Alex andru Ipsilante Voevod

Cuviosilor Arhimandritt i Egumeni de pe la m5niistirile cate mai jos

sunt anume ar6tate, Bind-cit ne-ant insciintat Domnia Mea cum ca dinteacésta
trecutii plinire a apeI Dambovitii fitcut stricaciune morilor mongstirescI,
dinteacésta imputinandu-se iudestularea tuilcinisulul, se pricinuesce lipsg de
pane in politie, i fiind-cal acésta este o neap6ratg trebuintg, pentru hrana
noredului de obste, strasnic poruncitn Donartia Rea, ca tott catl sunteti
jos numii, acum indata, fail de a face zilbavg cat* de putin, suí a,veti a drege
negresit t6tg, orl catii striciteiune va fi la morT, ca sa intro cat mai in grabg
In lucrare de muícini i Damnéta vel Logof6t da éra de sus, sii fad ac6stg
poruncii a 'Asti% cunoscutg i sciutii la totT Egumenil acestor mniistiri. tolico
pisan gpd 1805 Lille 17.

lifonastiei : Radu-Vodg, Sfanta Ecaterina, Arhimandrit cu Zhitari, Sfantu

Gheorghe nort, MihaT-Vodg, Sgrindarul, Sfantu Spiridon cel nog, Greci i Stn-
vropoleos, CotrocenT, Milreuta, Viiciiresci.
fila 230.

PLATA DE OIUM LA MORI,

Costandin Alexandru Ij8ilante Voevod

Cu t6te ea dupit multe jalbe ce ni s'ail dat, cum cit arendasii morilor
fac nedreptiltico cereri de oem tutti mult de cat obiceiul veohin, Îfl(ii
304 V. A. tJREdFIEA

de la 16 ale trecutuluI Maul, s'a dat porunca DomnieI Mele, ca pentru eeT de
obete ce vor avea trebuinta de micinie pentru easel° lor, sri nu fie superatI
de citre arendaeI cu ma-I multi cerere de oem, de cat 'mina pro eat a fost obiceiul
vechiii ad.: decniali, dar fiind-di pentru graul ce se placing de brutal:I pentru
trebuianta obetes i a noroduluI politieI Bucurescilor, a fost osebit obicaiul a
nu se supera cu maI mutt oem de cat parale 30 la o chili, pecum ne ade-
verim Domnia Mea din Domnescile sineturi ce le TOUT, una a MrtrieT Sale
pitrintele DomnieI Mole ei alta a MilrieI Sale frateluI Alexandra Vodri Moruzi,
poruncim duri, ea pentru brutarif politiel si se urmeze i de aci inainte darea
oemulta de chila de grail pe parale 30, iarrt nu maI mult, ei DumneluI vel Aga
si indatorescI pe arenda,e1 ca intru acelaeT chip si fie urrniitoff negreeit.
1803, Julie 12.
fila 347.

Prea IncIltate D6mne

InriltimeT Tale penl.ru oemul ce p'itesc brutariI politiel Bucu.

rescilor de graul co'! n acinri pentru hrana obsteI, pe la morile ce sunt pe apa
DambovitiI aicI Imprejarul Bucurescilor, cil fiind oranduitI prin anaforaoa
Durrnelor Velitilor Boefi ei ale AgieI, care se ved intarite una de Mrtria Sa
Alexandru Vodi Ipsilante din a doua Donnie, ei alta de Italia Sa Alexadru
Vo.irt Moruzi, care se alrlturarrt la pleeata anafora pentru mal buna pliroforia
VariT Tale, Infra care se ved cuprindetóre eu hotririre ea si plitéseii brutaril
de chili cate parale 30 pentru oem, do flee care chilii, precurn ei la socotelele
oemuluI ce s'ail Meta ei se fac sunt trecute, acum viind brutaril, mi se jeluiri
ci uniI din arendaeiI de pe la uncle morI, nu maI tngilduesc a micina tot
Cu acest pret ei cer adaes, pricinuind tri intrairea MarieI Tale la acesti porunci
nu ail, di care fac rogilciune MiirieI Tale, ea si se dea luminata poruncil Initl-
timiï Tale, sit plitésci iarii asemenea pe cate 30 para'e de chili, dupi cum s'ail
urmat panii acum, a ertrora rugiiciune pArendu-mi-se a fi ca cuviintri, nu lipsiI
a Insciinta Mririei Tale e't cum a fi tuila InilltimieI Tale.-1803, Iulie 6.
¡anca vel Legere?

Anexe la pag. 601 (vol. VIII)

(NarturI)

ko Co8tan'ia Alexaa Ira Ipsilante Voevcìl gospo lar zemle V 1 ahiqcoe.

Cinstitilor i credincioeI boerilor velitl aI. Divanulul Domniei Mele, fiind

ci voim Domnia Mea a se Li; ma drpptatea letra t6te cum qi Infra vIndarea
 iSTORIA itOMANILOR

a bite lucrurile cate sunt de trebuinta vi hrana politieT, porancim dará, cä adu-
nandu .ve; la un loe, ande fiind vi dumnéluI vol Agá, sá avetT a face cercetare
ca scumpétate, atta la r'éndul feliurimilor de bilcánil vi altor lucrar): de post, cat
vi la pan° vi carne vi orI-ce de ale minclireI, pliroforisindu-se de lucrurile striáine
ca ce pret se cumpsérá de bticanT, vi penfrii graii ca ce pret se cumpërá de bru-
precunaçi cele-l-alto asemenea, dupá care chibzuind dumnévéstrá en dréptá
socotérá Cu ce nart se cado a se vide de isnafurI fiev-care felurime, sá arkatl
DoinnieI Mele in scris prin anafora. tolico pisah. 1802, Noembre 12.
Cod. XLIX. Fila 7, Vel Logof'ét.

Costandin Alexandru Ipsilante Voevod gos podar.

Dupa cum s'aii gásit ca cale de eälre dumnOlor velitiI boerT, intárim Domnia
Mea, ca letra tóte s'a se urmeze cum se euprinde mal jos, vi poruncim Domnia
Mea dumitale vol Agá, ca dupä ce veI face canoscut la teitá obvtea nartul a-
cesta, apoI sá indatorescI atat pe cele-l'alte isnafurI de a'vI vinde fiev-caro fe-
lurimI ca pretul ce se euprinde mal jos, cum vi pe lumináraril de séti sä urmeze
vi el nartul acesta, care luminárarl má'car cá ne-ati dat jalbá cerénd a li se mal
inálta pretul, dará dupä cercetarea ce li s'ario fácut, ca indestula musaadea le
este pretill de parale douii-clecY i patra. 1802, Decemvre 9.

Prea Intfltate D6mne.

Din luminatá porun á InáltimeT Tale, ce prin pitac ni s'ail dat, ca sá chib
zuim ca ce nart se cacle a se vinde felurimile de bä'cániI vi alte lucran i de
post vi orI-ce de alte mincárI, ne-am adunat la un loc unde a fost i dum-
néluT vol Agá i aduand pe bacal-bava ea catI-va din isnaful bácanilor, am
fácut cercetare prin negustori de cinste vi a diafori ce ati sciintá ca ce pret
cumplirá bacanil: marfa de bactinie, co vine din téra Turcéseá, dará din cele de
aid ce ne sunt sciute, vgd6nd i alte narturI de mal' nainte, vi insciintárile
ce ati venit acum de la Capichi-haele serhaturilor, i prin socotélá dréptá in ce
chip am gäsit ca cale pretul cu care se cuvine a se vinde atat bäcániile cat
alte lucrurT, arkám mal jos in condee anume, rknánésnd cea desiivèrf¡itá hol-
rire la Inältimea Ta. 1802, Decembre 5.

Taled Parale
Nahutul de Ora Turcéseä oca 18
Stafide rovil » 8
Stafide razachiI » 24
Istoria Romdnitor de V. A. Ureelii.d. SEcoLuL XIX,XL-20
bo6 V. A. URRCIiIA

Talen P arsle
Másline negro trigl6ne8
Stafile negre
Siipun de Crit, catápur`i mari .. ...
OCA

*
a
. 1
22
24
8
Ipac, slipun,calApurl miel » 1 4
Caracatita cea bunii » 3 10
Milidonl » 1 20
Migdalele de Hitt :o 1 25
Mlislinile vercil I -- 26
Mitslinele de Rumel , 1
Untul-de-lernn » 1 12
Orezul D ---. 22
Anasonul de Tarigrad D --- 36
Anasonal de Ora Lesascrt D 16
Anasonul de Ora Romitnéscil » 12
Coconariile D 1 12
Stafidele negre ce se qic chiutiuzisil 2 1 8
Piperul, iará cu para, doub" dramurY la o para * 4 20
Smochinele de cutie » 26
Fid6ua de Odriu » 32
Fid6ua de aicI de térä » 25
Pastrama de Tarigrad » 1
Gogosile de Ristic a 3 2
Zaina de Irtmie SI 18
Icre tescuite » 1 20
Icre de moran indulcite 2 1 20
Icre de stiucá » 1 20
Icre de crap ) --'. 20
Casul sárat D 12
Trimilia, iará cu para, dod dramurI de para » 4 20
Untul topit . . » 32
Mierea
Brinza de burduf
Casul próspiSt
»
N . 24
14
5
Butul, pastramá de caprh" D 5
Lintea D 3
Usturoill, suta de cápátin'i » 8
OfirbunI ciubuce . . , » 1
Sula de oca, cárbunI de tandurii, iaril iarna tal. 1
parale 20 $ 1 5
CitrbunT tigáneri » 1/2
 1§TtAtiA 361

Talen l Parale
Bolun OM 6
Arp4c4 de orz » 16
Mani:Ward » 16
Otetul de vin » 8
Otetul de mied . 5
Pastrama de vacA 0 carnati: de zalhana 10
Prunele uscate la inane 2 8
Prunele uscate la lojnita' II -- 6
Catranu » 8
Siipunul romanesc » 17
Säminta de in » 4
Fasolea 4 5
Urda sArasä » 12
Lacherda . . » 1 20
Halvaua de Tarigrad qi Rusciuc, cu cutia . . 2 1 10
Halvaua de Odriu D 1 20
Tahttaul 2 1
&Lune de téra Turceascrt » 15
iara cele de aicT 2 6
Buretele bun de mare » 10
Smirna 2 -- 20
Caféoa Emen » 4 20
Caféoa frantuzésc4 2 3 20
Enibahar » 1 30
Teri:,le de chefal de Rumelia . _ 5
Cofeturile 2 1 20
Zaharul de Venefa » 3 20
Zaharnl Turcesc » 2 20
Capere de Venetia 1 10
Condita » 5
Candelul de Venetia / 6
Candelul Turcesc ... ... » 4 20
Cojile de NiíranzA » 24
Calacanul Nemtesc i 26
Calacanul Tureen 20
Comidul 2 10
Dramul de Canfor » 4
Cositorul ca tiperigul luT » 4 30
Licurini » 1 30
lifoscopitele » 1
È,J08 V. A. ill:MCI-Ili

Taleri Tarale

Niihutal prajit » 30
Drama! de Nucus6ril * 10
Dramul de Cuisére » 2
Piatr4 vinata » 1 30
Piatril aerti 2 1

Puei6sii a ...-- 25
Rahat Locum e 3 80
Mia de scrumbiT de Mare a 25
Suta de scrumbiT de Duniire * 7
SakiIzal a 6 20
Seortisérri banii, iaril, ea drama! 2 15
Supine useate » 3
Curmale 2 36
Silitri 2 10
Dramul de saran do Beciu $ 5
Drama! de sofran de Rumelia » 3
erbetul do zahilx, iarit ea paraua, 2 drinurl la para 2 4 20
Iarba de puscil » 2
Samolada a 1
Uleiul » 30
Caseavalul de amp
Caseavalul de munte
»
1 .
-- 14
18
Ghiudemul de Merodenfl
Smochinile de And
Nautili de ér-
»
*

2.
. 1
14
6
Tint préspét a 20
Miia de sardele » 8 13
Tirihin bun » 2
Siipunul de la Smirna a --- 30
Fideaua de Venetia
lerele de ehefal In céril
Migdalele curiitite
.. .......
.
. »
a
»
7
2
35

8
Maztire » 4
Chipa * 2
Puiul de giiinii mare * 6
1 2. 1 de mijloc » 5
S a 3. de:e6drt » 4
Rata » 4
Doug oug iarna (si vara &el) ,/ 1
Wing bunii gracti 2 12
 ISTORIA ROMANILOR 309

Talen Pantie

Clarpon
Gaseil grasii, bang
Curcanul mare
2

»
. 15
18
20
Sacaua de apg in poporul Agiel (vara 3) . . ,,
4
Sacaua de apil in poporul SpagrieT (vara 4) . , 5
Spanacu (iarna 3) » 2
rigdgcina grésg, de teling (micI 2 la para) iarg vara
2 marl la para, mici. 4 la para , 1
Vece rridiicinT piitrunjel (iarg subtirl 15 la o para) 2 --. I
Legiitura de 5 marule , 1
MorcovI marl 6 (iarii mid 12) , 1
Varzg nemtéscg (iaril vara 2 de o para) » 1

Caplitfing de varzii acrA 2 3

Dodé sfecle mail (maT micI 4) » 1
flulie mamo (midi 3,) 11 --- 1
RidichT sèrbe0Y 5 marl' (micI 10) » 1
Praz 6 fire gr6se (a doua mink' 10, a treia 12) » 1
Conopide marl D -- 5
» 'a doua mfing , _ 4
D a treia mfing , .._ 3
Laptele curat (vara tel.' parale) » --... 4
Ciosviirta de epure » 4
.-
Morunul práspZit
Somnul gi crapul sgrat
2
v -. 16
8
Ciortanul si cosaca! sgrat » 6
§aliiil §i §tiueg, sgratii » 8
Crapul, qtiuca qi qalati de JAVA, présOt . . 2 -- 10
Pe§tele de hele§teil préspk, cel mare 2 12
1-)ece fire -de hrén 2 .-- 1
Lumingfi de ski, insg luminä'rariI sg fie datorI a
pune la lumingrI jumkate sell de caprg, jumkate
de vacii, iarg unturii de rimiltorT 9i alto felurimT
sii nu amestece in lumingri, pentru a atund
sunt vrednicI de pedépsil , -- 24
Duntitrache Ban, Nicolache Bra'ncovénu Biv vel Spat , lifanolache vel Serdar
Co8tan4in Stirbeiii , Scarlat ainapinén.u.
Ca sii se pátti stabili raporturi fare actualele pretuff, §i altele din vechime, sa
luiiin aci unele articole:
Actualmente ocaua de orez bun costg 0 leI, 90, in 1803 costa 22 para,le.
4 2 » icre tescuite costil 16 MI, In 1803 costa 1 1. 2) par.
310 V. A. URECHIA.

Actualmente ocaua de unt pr6spgt costa 4 lei noT, î 1803 costa 20 par.
puiul de gä'ina 70-80 banT nouï, in 1803 de la 4- 6 par.

Io Costantin Alex. Ipsilant Voevod.

Dupi cum s'ail grisit ca cale de ditra dumnélor velitiT boerT, intarim si
Domnia Mea, asa sa urmeze, i poruncim Dumita,le vel Agá, dupa ce ve l face
cunoscut la tutl de obste nartul acesta, sa tndatorescI apol pe brutaff si pe
jamblarT qi pe simigiT, de a urma cu virujarea dupil nartul acesta, negresit.
102, Decem. 3
Cod. XLIX ilia t3.

Prea Ineiltate Ddrane,

Dupil luminala poranca InaltimeT Tale, ce prin pitac ni s'ail dat, ca

chibzuim a se pane un nart cuviincios, atat la alto lucran l de ale mancariT, ce
sunt pentrU hrana norodulta, cat si la pane, am facut cercetare i ne am ade-
verit, eh' vindut la targul de afara, acum inteaceste jile, chila de grail
carat numaY bobul tal. 11, iara da cel maT prat nu s'ail Intêmplat a veni,
dupA care prat facènd socotélii i puind tóta cheltuiala i cástigul brutarilor
gicem : panea sa fie la o para, dramurl 65, si covrigiT dramurl 60, si pane
de zilsita dramurT 203, ci de va fi primitil Inal timeT Tale acéstA chibzuire, se
va da poruncä cilträ Dumn6luT vel Aga de trinare, grijind Dumnaluï, ca
svótil brutariT pe t6ta cjioa pane indestula, alba, hu.na çi c6ptii bine, si sa nu
faca lipsui, ci deplin dupil nartul ce li se va pane, fémilind cea desiivèrsita ho-
tilrfre la raria Ta.-1802, Decem. 7.
Durnitrache Ban, Nicolae Brd ncovénu vel Spat. Manolache Vornie, Radu
Golescu, Costandin Stirbeitit, Scarlat Ceimpinénu.

Costandin Alexanclru Ipsilante Voevod

Am vi4ut Domnia Mea anaforaoa ce ne face dumnalor velitiT boerT

de nartul ca care se cuvine atat ba,aniT a vinde bactiniile, cat si precupetii legu-
mele, ate aflame aunt ariaate Inteacast catalog, care le intarim i Domnia Mea,
ca intra tóte cele-1alte sa se urmeze dupa nartul acesta, iarg pentru unta-
de-lema çi icrile tescuite, ca BA nu maT fa'mfte bAcanilor vre-un cuvInt, iata
le &cam Domnia Tea agaos la untul-cle-lemn ce-1 vind cu miiruntisul Inca
 ISTORIA ROMANILOR 311

patru parale, sill vin4a adica pe 60 parale ocaoa, Usa acela ce-1 vincl numai
cu pararla, jara la icrile tescuite dou5-deci parale, sa vincje, adeert oeaoa pe
doui lei ; deci inteacestas chip poruncim Dotnniei tale vol Aga, sa clai nizam
atat bulanilor, cat i procuptilor, ca srt vin4 dupii acest prat, care pret
faci Dumnéla si la obste cunosc,ut. 1804 Aprilie 3.
Codal XLVI, fila 314

Prea Intiltate Dcimne

Dupil luminata porunca, a Marierfale ce ni s'ati dat de a pune nart, cu

ce pret sa se viuda badiniile si alto legumi do ale manearii, cat pentru
canii am oranduit eu pitacul nostru ira °brazo practicovi, irisa Dum-
n6lui Serd. Dirnitrie Polizu i Yarnesul Costandin çi Andronie Papafilip
ea sii faca eumpanire drepta, la tdte, care ne-ail i arétat in scris pretul
ce s'a socotit ca cale a se viudo fies-care felorime de bacanie, chipa pretul ce-1
~Ora bacanii si chipa cheltuiala ce aii, puindu-li-se i cuviinciosul castig,
eurn ea la t6te ail amas si bricanii multamitt afara numai de unt de-lemn
si icre, clara oranduitii nu le-arr primit pricinuirea lor ce aretrt la aceste douiá
condee, ci ail facut aceia ce ati cunoscut ca este ea dreptate, deei baciiniile
apndu-se vi de catre nol ea ea daptit cumpanire s'ea intocmit pretul lor,
de catre numitii oranduiti, Cu acelasi pret le-am asedat a se viuda, jara cele_
l'alte legumi ce iese din Ora, le-am pus ca pretul nartului ot. I& 1802, amanénd
cea deslivêrOta hotarire la Inaltimea Ta.-1804 Aprilie 2.
Hanolache Crefulescu vel Ban, Costache Ghica vel Logofét, Barbu Ycti
rescu vel Vor., Nistor Ca minar.

Nartul Ba caniilor
Talefi Parale
18 Nahutul cu radicata, iar cu parale 20
1 8 Stafidele rosii cecherdeseze, lar razachii parale 28
22 Maslinile negre Triclénes
24 Stafide negre
1 8 Sapun de Crit, ealapuri de cele mari
1 4 Ipac-gpun, calapuri de cele miel'
3 10 Cracatita cea bung,
1 20 Milidone
1 25 Migdale de Hiu
_ 26 Maslinile cele ver(IT
1 Maslinile de Rumelia
1 10 Unt-de-lemn cu ridicata, iar CU paraoa 56
312 V. A. URECHIÀ

TalerT Persia
_ 22 Orezul cu chila, iar cu paraoa 24
_ 86 Anasonul de Tarigrad, iar ca paraoa 10 dr. la o para
16 Anasonal de téra Leséscá
1 12 Coconarile
I 8 Stafidele negre, ce se cjice cusiuzum
4 20 Piperul, iar cu paraca, 2 dramurT la para
_ 26 Smochinele de cutie
_ 32 Fid6ua de Andrine, iar cu paraca 10 drainufi la para
1 _ Pastraroa de Tarigrad
3 20 Gogosele de Ristic
_ 18 Zama de 1,mM
1 20 Icrile tescuite
1 20 Icrile de morun sárat
1 20 Icrile de stiucá
_ 36 Icrile de crap
_ 12 BrAnzá grata adicA cas
4 20 Tamfie, iar cu paraoa, 2 dramuri la para
_ 32 Untul topit
..._ 26 Mierea
_ 16 Brtinza de burduf
8 Brtinzá pr6sptitá
6 Butul de pastramá de caprii
_ 3 Lintea
_ 8 Suta de cápát6nY usturof
..... 1 CárbunI ciubuc
_ 1/2 .Crtrbunl." tigánesd
_ 8 Bobul

._
_
20
6

8
Arpticas de orz
Miintittircile
Otetul bun
_ 10 Pastramä, de vacá si earnati de zalhana
_ 8 Prunele uscate la wire
.. 6 Prunele uscate la fum
_ 8 Catranul
M.IM 18 Sápunul de térá
___ 4 Sëniinta de in
_ 5 Fasolea
_ 14 Ardea saratti
1 20 Lacherdá
1 10 Alvaoa de cutie, de Tarigrad si de Rusciuc
 If,TOFIIA ROMANILOR 313

Talerl Parale
1 20 Alvaoa de lndrinea
1 Tahttnul
20 Alunele
10 Buretele bun de mare
20 Smirna
5 Caféoa Emen
3 Caféoa frantuzescrt
2 Enibahar
5 Icre de chefal de Rumelia
2 20 Cofeturile
3 20 Zaharul de Venetia, lar ca roam, dramurl 2 la o para
2 20 Zabarul turcesc
1 30 Caperile de Venetia
5 Condita
2 30 Candelul de Venetia
4 20 Candelul turcesc
24 C6ja de naranzä
26 Caltranul nemtesc
20 Calacanul turcesc
10 Comidttl
5 Dramul de Camfor
4 30 Cositorul ca tipirig
1 30 LicurinI
1 Mustopitele
30 Nähutul präjit
22 Nisa0eaoa
12 Nuc§6rit dramul
3 Dramul de cuivire
1 30 Piaträ winätä
1 Piaträ acrä
25 Puciésä
23 Titri
3 30 Rahat Locum
30 Ilia scrumbil de Mare
2 Suta scrumbiT de Dunäre
6 20 Sacitzul
16 Scorti§6ra bunä, iar ca paraoa, dramul 2 parale
3 20 Rufiile uscate
30 Hurmalele
2 10 Silitra
314 V. A. URECHIX

TalerT Parade

5 Dramul de vofran de Vghena

3 Ipac, dramul qofran de Rumelia
4 20 §erbot de zahar, iar ca paraoa, 2 dratuurl la o para
2 Iarba de Pura
1 10 Samo/ado
30 Uleiul
16 Caravalul de =Me
1 10 Gbiudemul ea mirése
15 Stnochinile micT
6 Nahutul de Ora
20 Untul práspét
8 13 Mitt de sardele
2 20 Csirihul de Smirna
30 Sapunul de Smirna
1 }Id6tia de Venetia
8 Julie de chefal
2 8 Migdalele curatite
25 Fidéua de aid* de Téra
1 Suta de carbJnY de tanda,ra
5 Otetul de mied
4 Mazerea
2 Cépa
6 Puiul de gin a mare
5 i » » de mijloc
4 » 2 s mic
8 Rata
1 TreT oug vara, lama douii
12 Grtina grasa
15 Claponul
18 Giisca grasa
20 Curcanul mare
12 » mic
4 Sacaua de apa in poporul AgieT, vara treT parale
5 Sacaua de apti in poporul SpatarieT, vara patru pantie
2 Spanacul, iarna treI
1 Radgeina mare de telina
1 Dece fire plitrunjel
1 Capatina de varza nemtésca
3 Capatina de varza acra
--- 1 Dou'é sfecle mail, iar miel 4
 ISTORIA ROMANILOR 315

'FalerT Parale

1 Gulie
1 CincI rlidichT grbescï
1 §ése fire de praj
5 Conopida cea mare
4 » » de mijloc
16 Moran prósp5t
16 Morun srirat
6 Ciortan si come särat
8 aliiti
10 Crapul, stiuca si saläul de balta, pr6spét
12 Pestele de helesteil mare, iar mic 8 parale
12 Anesonul de Ora Romitnéseä
8 Somnul si crapul srirat

Ico Costandin Alesandru Ipsilante Voevod.

IntArim Domnia Mea nartul acesta, ca fie§-care felurime de material CO

se areatil maI jos, 85, se vinqii si sil se cumpere Intocmal dupli pretul ce se
vede insemnat, cum si plata lucriltorilor sä,' se urmeze iaräff dupä' cum se areatil
mal' jos, pentru care i poruncim DumnéluY vel Spálar i Dumnélul vel Agri
s'A ingrijitT de a se urma si de a se piizi nartul acesta, ne ingiiduind pe nimena
a da mal' niult peste acest hotrait pret, lar cel ce se va dovedi Impotriva ur-
rnAtoriti, ca dare mai multa, sil se pedeps6scil. 1804, Septembre 14.
Cod. L, fila 283.

Prea In6ltate Denme

Dupä' luminatä porunca InriltimeT Tale, adunändu-ne la un loe, §i flicénd
chibzuire pentru nartul materialurilor ce infra la binale,i plata lucrä'torilor, In
ce chip vine a se urma, ar5ti'im MrtrieI Tale, maI jos pe anume, çi hotärtraa
mane la Mirla Ta a se da luminata ponincti s'a' se urmeze, i cel ce va da rnaI
mult, A' se pedepsésa. -- 1804, Sept. 14.
Dosit. al Ungro- Vlahiel, Dumitrache Ban, Dumitrafco va Ban, Scarlat
Ghica Ban, Nanolache Ban, vel vel Vistier, Radu 3-lea Logofrt
vel Vornic. Dumitralscu Racovitä Vornic, Barbu Stirbel vel Vornic, Isaac
.Ralet Logofeq, vel Vornic al obftiret.
Talen Parale
1 10 TreI sute (300) de parcele de uluc.
6 0 sutri uluc, lungul, palme 4ece,
316 V. A. URECHII

Taleri Parale

2 20 Talpa, lungul, stinj. 3, latul, palme una, grosul, o schi60.

2 Talpa lungul stinj 21/2, latul, grosul asemenea ca cea de sus.
1 10 Talpa, lungul stinj. 2, latul, grosul memenea.
2 Grinda, lungul stinj. 4, latul, grasa!, o schi6pá.
1 20 Grinda, lungul stinj. 31/2, latul, grosul asemenea.
1 Grinda, lungul stinj. 3, latul i grosul asemenea.
25 Grinda, lungul stinj. 21/2, latul, grosul asemenea,
15 Grinda, lungul stinj. 2, latul, grosul asemenea
10 Cu varl.
2i TAlp6ia, lungul stinj. 2, latul 2 si o schi6pii, grosul 3 deget e
15 Tálpola, lungul stinj. 11/2, latul, grosul, asemenea.
6 Tinichéua, lungul stinj. 1.
16 Scandura de anin, lungul stinj. 11/2, latul 2 si o schi6pá,
grosul 21/2 degete, 100 la o de anin, lungul stinj. 4.
2 20 100 141 de teiit
5 20 1000 cáramiql: oltenesd.
4 1000 arámicri de al douilea nváná.
8 20 1000 oca var.
8 1000 olane arse bine.
1 20 Dulgherul i zidarul mestor, vara.
1 Al douilea maná, vara.
30 Al treilea maná, vara.

lard de la Septemvre.
1 Mesterul dulgher si zidar.
30 Al douilea.
20 Al treilea.
4 Inrdául de nisip de cilla' vedre.
25 SalahorT pe qiva de vara, iará de la Septemvre inté`ití, 15 parale.
15 Salahoriï
PrecupetI de cherestea si de var sá nu fie.
Costandin .4le8andru Ipsitante Voevod i gospodar zentle Vlahiskoe.

Cinstitilor si credincio0 boerilor Domniei Alele, dumnévdstra biv vol Pos-

telnic Costaehe Caragea Caimacamule, dumnév6strii boerilor divanitT dela Di-
vanul nostru ot Craiova, sánátate ; am vilqut Domnia Mea Insciintarea ce ne
facetY, pentru neinlesnirea ce ne ar6tati cit avetl la preinoirea i meremetul
caselor, práváliilor si altor binale ale politieT, din priciná a nu vine varal si
sindrila cea trebuinci6sit cu indestulare, ci i ate patine ce vin dinteaceste
 istoktIA ROMIN 1L O 3'1'7

materialuff, cer locuitoriT varnicerI i indrilarl un pret ne suferit, ci fijad-

( voim Doninia ea Intregimea politiel n6stre de acolen, vi a caselor i names-
Hilar dumnévóstra de a veni In starea lor, iat am scris Domnia Mea paran-
cile cele trebuincióse la Ispravnicil VâlciT, Gorj i MehedintT, pentru a prof-
tacsi locu'tora vindrilarI i varnicefl cu indestulare aeeste trebuinci6se mate-
rialurI, iar pentru nartul de plata varuluI vi a vindriliI, dupa plroforia ce luitim
Domnia Mea de la unul din dumnévóstra boeriT Domnie Mete CraiovenI, ce se
aflara niel, de pretul ce se urma mal 'nainte acolen, i dupiti chibzuiraa ce am
M'out in ce chip sa, platésca acum infeacéstiti vreme, ea nu cum-va sfiinduse din
pricina pretuluI putin, sil contenésea a aduce aceste materialurl, vi sil se pri
cinuiasca vre-o zatignire çi nelesnira la trebuinta ce ayer:, am randuit Domnia
Mea nartul varuluT, mia de oca tal. opt, adica Cu un leil mal mult din pretul ce se
rinden mal nainte, vi la mia de vindrile de brad, tal. dora* vi un ort, cu
duce sail cincT-spre-dece mal mult din cát se vindea mal 'nainte, care pret este
vi cuvineios de a se plati loeuitorilor pentra pricina care am dis, de a se In-
demna vi insuvT el a inlesni acésta trebuinta ce are polie a, pentru caro i po-
runcim sa se faca de dumnévóstra cunoscut nartul acesta, atitit la vinOtori
eh' t §i la curnOriltorI, dupii cana srl, se vi urmezo. 1803, Martie 4.
Cod. XLIX, fila 34.

Nartul ce s'el gt8it cu cale a se pune la bac'esnil i alte ce se vind,

Insemnate mal jos.
Nartul Ctun Bit cade
ce Mi fost In ce chip hilcanii sA vindl
In 1801 Ilic clt vInd. acum
tal. parale tal. parale tal. parale

18 24 24 Nahut ea ridicala, iar cu paraua 26.

1 8 1 8 Stafide roviI,:ceher leseze, iar razachie 28.
22 -- 26 21 Maslinile triglenes, iar ca paraua 26.
24 28 26 Stafide negre.
1 8 1 16 1 14 Silpunal de crit, calupurl marI.
1 4 1 16 1 14 Silpunul, calitpurl miel.
3 10 5 10 4 20 Cracatita bunil.
1 20 3 10 2 20 Melidona.
1 25 1 25 Migda'e de Hin.
26 30 28 Masline verdt
1 1 8 1 4 Masline de Rumelia.
1 10 1 26 1 20 Unt de lemn
22 32 28 Orezul.
36 36 Anasonul de Tarigrad.
16 34 24 Anasonul de iec.
4 12 1 26 1 18 Cueunarile.
318 V. A. tirtttlia
Nartul Cum se elide
co ail font In ce chip bAcanii sA viuda
Iti 1804 Oic cl vend scum
tal. Pantie tal. pantie tal. parale

1 8 1 26 1 20 Stafide negre cusiuzica.

4 20 4 24 4 24 Piperu, iar Cu paraua 2 dramufi.
26 32 _ 30 Smochinile de cutie.
32 1 33 Fideaua de Odril.
1 --- 1 36 1 20 Pastrama de Caisaru.
3 20 4 _ Gogo0le de Rtistic.
18 20 Ulna de lamaie.
2 20 2 24 2 20 Icrele tescuite.
20 2 Icrele moI.
1
1 20 __ 1 20 Icrele de qtiucii.
36 1 18 1 _ Icrele de crap.
12 14 Nasitru grat.
4 20 4 30 4 30 Tamitia, iar ca paraua 2 drarnuri.
32 1 1 __ Unta! topit.
22 1 30 Mierea.
16 _ 34 24 Branza de burduf.
8 _ 8 Nisetra prcisp6ta.
_ 6 _ Butul, pastrama de capra.
6
e 3 6 _ Unte.
6
_ 8 16 .._ Suta capatanT usturoiti mare, iar mic par. 8.
10
I. _ 1 20 CarbunI ciubuc, suta.
1 10 1 10 CarbunT tigane0T, suta.
8 8 Bobul.
_ 6 32 12 Arpacq de orz.
20 20 20 ManatarcI.
10 16 _ 12 Pastrama de vaca 0 carnatT de zalhana.
8 _ 8 Prunile uscate.
_ 6 8 7 Prunile afumate.
8 12 Catrauul.
18 _ 24 &pun romanesc.
MEMO 4 6 S6minta de in.
_ 5 -- 8 5 Fasole.
_ -14 16 Urda Banta.
1 20 _ 1 20 Lacherda, lar cu paraua tal. douT
1 10 1 20 HaIva de cutie de TarigTad i de Rusciuc.
1 10 1 24 1 20 HaIva de Odriu.
1 1 14 1 Tahtnul.
20 -- 28 20 Alunile
 ISTORIA ROMANILOR a19

Nartul Cum se cade

ce ail fast In ce chip bacanit al. vIndO,
In 1804 tile ell vendacuin
tal. parale tal, pamle tal. parale

10 10 Buretele bun de Mare.

2 20 3 20 2 20 Cofeturile.
20 25 20 Smirna.
7 Caf6ua lemon.
20 7 -- 5 Caféna frantuzéscit
30 4 30 3 30 Ienibahar.
5 10 Icre do chefal de Rumelia.
3 20 5 10 4 20 Zaharul de Venetia, lar ca paraua 2 dramuff.
2 20 3 Zaharui turcesc.
1 10 1 24 1 20 Capere de Venetia
7 20 7 20 Candelul de Venetia.
4 20 4 20 Candelul turcesc.
21 24 C6je de nirtinza.
26 1 10 30 Calacan Nerntesc.
20 20 Calacan Turcesc.
10 10 Comidul.
5 - 6 5 Camforul, dramul.
4 30 4 30 Cositor iTiperig.
1 30 1 32 1 32 Licuritif.
1 1 Mostopin.
30 36 32 tighutul prgjit.
22 22 Nisa06oa
12 14 12 Nucgóra, dramul.
3 - 3 3 CuiOre, dramul.
5 30 5 30 Peatrg viIngtg.
1 1 Peatrg ¡tag.
25 32 23 Puciósg.
23 23 Telos : adicg plata, ocaua, far firul, una o para.
3 30 3 30 Rabat Locum
30 ScrumbiT de Mares mifq.
30

16
7- 7
16
S?rambil. de Dungre, suta.
Cänél bung', iar ea dramul 2 parale.
3 20 3 20 Supif uscate.
36 1 24 1 Hurmale.
1 10 6 2 20 Si litrg.
5 5 §ofranul de Bea, Jramul.
3 8 5 ofranul turcesc.
4 20 6 5 -- *erbet de zahgr.
 V. A. UREClia
Nartul Cum se cacle
ce au fost In ce chip banal si virull
1n 1804 çlic ell vind, acum
tal, parale tal. parale, tal, parale

2 2 Iarba de pusca.
1 10 1 18 1 10 Sarnolade.
30 1 Uleiul.
16 20 Cascavalul de carnp.
24 24 Cascavalul de munte.
8 8 8 Otetul.
1 10 2 1 20 Ghiudemul cu mirostuff.
15 ._.. _. 15 Smochinile raid.
6 _ 6 Nahutul de Ora.
20 30 Untul pr6spa.
33 1 10 1 Sardele, suta.
2 20 4 3 Csirihul bun.
2 20 2 20 » maT prost.
30 30 Sapunul de Smirna.
1 1 Fidéua de Venetia.
8 14 14 -- Icrele de chefal ne tescuite, Cu céra
2 8 3 20 2 20 kligdale curatite.
-- 25 25 Fidea de Ora.
I 1 10 CarbunT de tandara, suta de oca'.
___ 5 5 Otetul de med.
4 7 Mazarea.
2 3 3 Ceapa.
6 6 Puiul de Obra mare.
_ 5 cel mal' mie.
4 __ 5
4
»
* cel mal' mititel.
8 12 Rata.
_ 1 1TreT ouii vara, iarna doné.
42 _ 12 (Vana hétrana.
15 _ 20 Ciapon.
18 20 Gasea.
20 ,-. 30 Cercan.
. 12 20 o cel mic.
_ 3 _ Sacaua cu apa in poporul AgieT, iarna 4 parale.
_ 4 __ 3
4 Sacaua In poporul SplitarieT, lama 5 parale.
_
2
1 _ __ _
2
1
Spanac.
O raciacina de telilla cea mare, iara micT,
2 la o para
1 1 RaclacinT de patrunjel 10.
 ISTORIA ROMANILOR 321

Nartul Cum se cade

ce art feat In ce chip
In 1804 site a TInd. scum
tal. parale

-_
tal. parale tal. pantie

1 __ _ 1 liorcovl marl la o para 6, iarri micI 12.

_ _ Varzg nemtescg.
_
_
1
3 __
__
_ 4 1
Varzg acr.
_ Done sfecle.
_
_
1
1 __
_
_
_
1
1 Gal' una.
1 1 Ridicb1 serbestY 5.
5 OWN.. 5 Cunopida cea mare.
4 4 de mijloc.
3 3 cea mica.
1. 16 fire praz.
4 5Lapte curat, ocaua.
4 5 Ciosvarta de epure.
16 20 Morunul próspet.
16 16 Morunul sgrat.
6 6 Ciortanul si cosacul sgrat, ocaua.
10 8 Crap, tiuc iplait de baltg.
12 12 Pestele de helestert mare, iafa' col mic 8 pantie
12 12 A.nasonul de terg.
.mMa. 8 Somnul i crapul srtrat.
8 8 stiuca sgratg.

Zw Costantin Alexandra Ipsilant Troeved Gospodar.

Citindu-se 1naintea DomnieT Mete anaforaoa ce fac dumnélor velitiT boerl,

aretatóre de nartul cu care ail gasit ca eale a se rindo lucrurile de blicrinie
çi altele, am poruncit DumnéluT vol Agrt de s'aii aretat nartul acesta la bilcanT,
ert de ail a provalisi °evils impotrivg, s'a arete, si ni s'ail fìcut arétare cg numaT
la 11 condee din felt rimile lucrurilor ce sunt aretate Intriacest nart, nu sunt
odibnitY, din care, cat pentru 6 condee dinteacestea 11, le am prima Domnia
Mea cererea lor, si le din vole &a' vIn4rt precurn ei InsusT u cenit adicg :
sfafidile cusuzumu, ocaoa a cate parale 52; stafidile razachiT Ate parale 36,
caracatitg bung 5 leT; tahitnul cate 48 parale ; cafeua frantuzescg cate 6 /eI,
si migdalele curgtite cate 3 leT ; iarg cele-l-alto 5 condee nu li primit ce-
rerea ; ci poruncim ca sgpunul eriticum, calapuff marl si Cyan calapurT micT,
vincka ocaua pe tal. unul, iarg nu parale cate 56, precum cer eT ; orezul
vin4g ocaua pe parale 28, iarg nu ate 32 precum cer el'. Mierea s o vim:1g pe
parale 30, iarg nu 36 cum cer el; pastrama de Caisar i ghiudemul, sil virula
ocaua pe parale 65, iaril nu cate 70 precurn cer eT; decT ea acéstg, osebire,
Mole Romanilor de V. I. Ureela SIWOLUL XIX.XL-21
322 V. A. uREciiii

inta'rim Domnia Mea nartul acesta, c afara dintr'aceste maT sus numite con-
dee, intu t6te cele-l-alte sa faca vin4area acestor felurimi cut pretul ce maT sus
este anume afétat ; pentru care poruncim Dumitale vel Aga, ea nu numaï
ingrijesef de a se pazi nartul ac63ta IntocmaT fttr multa schimbare saù ur-
mare impotriv a, i scotênd copiT asemenea, sa se pue pe la ri5spantiT prin térg
spre a fi sciut tuturor pretul ea care ail a cump'éra aceste luerurY, ci
Indatore41 Dumnéta pe bacanT, cui atat nartul acesta sa I pazésca, cat si la
cumpene sri se fer6sca a nu face viclenil, fiind-cä noT insine avem a priveghia
si a face cercärT pentru acésta, si and vom gasi vre-unul impotriva, strapica
pedépsil are a cerca de la Domnia Mea. 1805, Martie 28.

Prea Ingrate Ddmne.

Dupa luminata porunca a MarieT Tale, ce ni Watt dat la jaiba bacanilor, in
care (Pc ca nu le dti mana a vinde marfa cu pretul nartuluT ce ail fost intre-
cutul an, adunandu-ne la un loe, uncle Iiind qi altT din dumnélor bowl, am
facut ca totif impreuna chibzuire, chemand §i pe bacan ba§a i cu 241-va din
isnaful bacanilor, i cate condee se gäsirii, cu pret indestulat la nartul anulta
trecut, le-am asternut dupri ace' nart, iarit cate condee am socotit cit nu le
da mama bileanilor a vinde ca pretul acela, maT seun3pindu-se lucrurile, li s'ail
facut cuviinciósa adaogire, i arëtand Mariel Tale maT sus, atat nartul din anul
taecut i pretul ca care vinde bacaniT, cat i nartul ce se gasi ca cale a li se
pune acum, care de va fi primit i Inaltimel Tale, sa se intarésca cu luminata
pecete, i sit se dea porunca DumnéluT vel Aga, ca sa se ingrijésca si sit pri-
vegheze, ca sä se fazésca, scotênd copiT asemenea, care sa se pue pe la A's-
pantii prin térg, spre a fi sciut taturor nartul eel hotarit, ca s'a nu urmeze
bacaniT impotriva, iara col ce se va dovedi viclenind ort in cupene, sait in
scumpet peste nart, sa ja cailuta ped6psa. 1805, Martie 21.
Vel Ban Manolache Brdncoveanu, Radu Golescu, vel Vornic Stefan Vd-
cdrescu, Barbu Stirbei v. Vor., vel Log. Costandin Bíhceanu, vel Log. Uri-
gorie Baleanu, iVestor Chminaru.
Cod. XLIX, fila 211--213.

Nartul ce o'a 96 sit Cu cale a se pune la bdclinii, ce se vN/ insemnate

mat' 308.-1806 Pebruarie.
Natal oe a foet la Cum Be cade sk
létal 1805 ylns10 ncum
TalerI Feral° Talen T Parale
24 24 Nahutul ca ridicata, iar ca paraua 26.
1 8 1 24 Stafide rosiT ceherdeseze, iar ea par. 1128.
24 28 Masline negre Triglenet, iar cu paraua 30.
 ISTORIA ROMINILOR 323

liartul ce a test la Cum se cade al

16tul 1805 viuda acum
Taleel Paraje Talad Parale
26 26 Stafide negre, iar cu paraua 28.
1 2 10 Sapun de Crit,calnpuff mar): vi miel'.
5 5 20 Cracatitn burla.
2 20 3 Melizonn.
1 25 2 20 Migdale Hiu.
28 30 Mlísline ver41.
1 4 1 24 Mnsline de Rumelia.
1 20 2 -Unt-de-lemn
28 36 Orezu
36 36 Anasonul de Tarigrad.
24 28 Anasonul Inesc.
1 18 1 10 Cucunarile.
1 12 1 20 Stafide negre cupiuziusi.
4 24 4 24 Piperul, iar cu paraua 2 drarnuri.
36 36 Fid6ua de Edrine.
30 30 Smochine de cutie.
1 25 1 25 Pastrama de Caisar §i ghiudeln.
4 4 Gogo0 de Bastir:.
20 20 M'un de Inmete.
2 20 3 Icrile tescuite.
2 2 20 Icrile mol'.
1 20 1 20 Icrile de §tiucn.
1 1 Icrile de crap.
14 16 Nisetrn sh'ratn.
4 30 4 30 Tämne, lar cu paraua 2 drarauff.
1 1 4 Unta] topit.
30 1 4 Mierea.
24 32 Bránza de burduf.
8 _ 8 Nisetra pr6spiStn.
6 6 Butul, pastada' de capri.
20 20 Milnatárcile.
12 12 Arpaca9 de onz.
12 12 Pastramil de capa' 9i carnal* de Zalhana
1 20 1 30 Lacherdn.
1 20 1 20 Halvaua de cutie.
1 20 1 20 Halvaua de °dril
1 8 1 8 Tahfin.
20 30 Alunile.
20 20 Smirna.
324 V. A. URECHIA.

Nartul ce a feat la Cum se cade all

loStul 1805 vIntlA acum
Talerl Pantie Talerl Pantie

7 7 __ Caféua lemon.
6 _ 6 _ Caféua frantuz6scil.
_ 36 1 ___ Stafide razachiT.
3 _ 3 _ Migdale curtitate.
3 30 3 30 Ienibahar.
10 _ 10 _ Icrele de chefal de Rumelia.
4 20 4 20 Zahar de Venetia
3 _ 3 .__ Zabar turcesc.
1 20 1 20 Caperile.
7 20 7 20 Candel de Venetia.
4 20 4 20 Candel turcesc.
_ 24 _ 24 Cojele de naramzil.
30 _ 30 Calaican nemtesc.
10 _ 10 _ Comidul.
5 _ 5 Dramul de camfor.
4 30 4 30 Cositor si tipirig
10 _ 10 .._ Burete de Mare.
1 32 1 32 LiculinT.
2 20 2 20 Cofeturile.
1 _ 1 10 Mostopitele.
_ 32 _ 32 Niihutul priijit.
_ 12 _ 12 Dramul de scortisórii.
..._. 3 _ 3 Dramul de cuistire.
5 30 5 30 Peatiii vfin4tii.
25 _ 25 Puci6sa.
3 30 3 30 Rahat locum.
30 _ 30 __ Mia de scrumbiT cele de Mare.
7 _ 7 ScrumbiI de Duniire, suta.
16 ___ 16 20 Canela buna.
3 20 3 20 Silitra.
_ 5 5 Dramul de sofran de Venetia.
___ 5 _ 5 Dramul de sofran turcesc.
5 _ 5 _ erbet de zahiir.
2 _ 2 _ IarbA de puscil.
1 10 1 20 Samolado.
1 _ 1 _ Uleiul.
.... 20 _ 26 Cascaval de drop.
11 24 1 Cascaval de munte.
 ISTO RIA ROMANILOR 325

Nartul ce a feat la Cum se car% ali

ld tut 1805 viutlA acum
TalerT Finale TalerT Parale
___ 8 8 Otetul.
1 25 2 _ Ghiudemul ca mir6se.
_ 15 ___ 15 Smochine midi.
_ 6 _ 4 Lintea.
_ 7 ___ 4 Maziirea.
___ 8 _ 6 Bobul.
_ 1 1 Rildacing de telinä', mare, iar maY mid, doué
la o para.
1. _ 1 10 rädäcinT piarunjel.
_ 1 __. 1 6 morcovT Mari, iar micT 12.
_ 1 _ 1 0 varzA nemtéscii.
_ 4 4 0 varzä acrä.
_ 1 _ 1 2 sfecle.
1 _ 1 0 gulie.
_ 1 1 5 riidichT s'érbesd
=1. 5 5 Conopide marT.
_ 4 4 » cea de mijloc.
_ 3 .... 3 v cea micä.
_ 1 _ 1 6 fire praz.
_ 5 _ 5 Ocaua lapte de cel curat.
5 _ 5 CiosvArta de epure.
_ 20 _ 20 Morunul pr6spiA.
_ 16 _ 16 Morunul silrat.
_ 6 ___ 6 Ciortan si cosac siirat.
_ 8 _ 8 Crapul, qtiuca si qará ul de baltä.
_ 12 _. 12 Pestele de helesteil mare, iar cel mic, par. 8.
_
.
_
_
18

_
8 ___

1 10
8
8
Somnul si crapul grat.
alritil gi tiuca säratä.
Halvaua de aicT de cea bunti.
_. 6 _ ___ Nählitul de Orr..
_. 30 _ 30 Unta! preospsét.
1 _ 1 10 Suta de sardele.
3 _ 3 ___ Csirihiu bun.
2 20 2 20 » cel maT prost.
_ 30 .__ 30 Sä'pun de Smirna.
1 _ 1 _ Fidéua de Venetia.
14 14 _ Icrele de chefal In cutiT, cu OA.
_ 25 _. 25 Fidéua de Oa
1 10 1 10 Suta de oca de cilrbunT de tandura.
326 V. A. URECHIÀ

Nartul ce a test la Cum se cacle ea

141111 1805 vintlä acum
Talen l l'arate Talerf Parale

1 20 1 30 CárbunT ciubuc.
1 10 1 10 Clama* tigänestt
...- 12 _ 12 Anasonul do Val.
1 _ 1 _ Peatra acrii.
_ 12 _ 12 Catranul.
_ 24 _ 24 Säpun prost.
_ 6 3 S6mêntrt de in.
_ 2 _ 3 Ceapä.
_ 6 _ 10 Puial de gin it mare.
MEMP 5 _ 8 » » &n'A mic.
4 _ 5 s s gin ä cel mal' mic.
_ 12 _ 20 Rata.
_ 1 ..._ 1 Tra oulá vara, yi 2 ¡ama.
_ 12 _ 20 Mina b'étränä.
_ 20 _ 30 Claponul.
_ 20 _ 30 Oftsca.
_ 30 1 Curcan mare.
_ 20 _ 30 » de mijloc.
_ _ _ 20 1 mic.
_ 2 _ 2 Spanac ocaua.
5 _ 4 Fasolea ocaua.
_ 10 ._ 10 Suta de cá'pätênT usturoil
_
.
_
8
7
3 _
_. 10
3
7 Prunile uscate la lojnite.
Prunile opärite.
Sacaua de apI, vara, in poporul Agief, iarna 4
__... 4 _ 4 Sacaua de lipa, vara, In poporul Spätariel.,
iarna 6.
CoeL XLIX, fila 244-248.

Costandin Alexandru Ipsilante Voevod.

Poruncim Domnia Mea Dumitale vol Ag, ca (lupa acest nart sä dal." nizam
a se urma IntocmaI vilujarea acestor pe anume arkate lucrurY, cu pretul ce este
orinduit, care nart are a se päzi frá catuq de putinä strämutare Fati schimbare,
Viinä And se va da acel de isn6vA, care este a se Intocmi pentru rânduiala
rufetule bäcanilor, dupä cum am poruncit la acéstä anafora co ni s'a fäcut
de Prea sfintia sa Párintele Mitropolit si de dumnélor velitii bou. 1806
Februarie 28.
 ISTORIA ROMANILOR 327

Prea 1n4ate D6mne

Dupä luminatä porunca MarieI Tale, ce priu pitee ni s'ad dat, aductmdu-se
inaintea n6strit bacal-basa cu catI-va bácanÌ de aja din BacurescI, i vklênd
atat nartul ce a fost In anul trecut, cAt i Insciintärile capuilihaelelor de
pretul bacániilor ce curge acum pe la serhatuff, si înciintuírile ispravnicilor
de pretul legumilor, am Intocmit nartul ce se vede aini, cát i pretul ce se
cuvine a viudo acum, de se va gä'si si de catre Märia Ta cu cale, lusa, fiind-ch
In totY aniï se fac nartuff, i bacana numaY o luna, dou6 le pä'zesc, i Incep a
vinde iarasT dupä voia lor, urméza a se da o deosebitä strasnica luminata
porunca a Märieï Tale, ca si de se va Int'Impla peste an a se scumpi vre-unile
din lucrurT, sg, nu Indráznésca bacaniI a le sui pretll parla nu se va da alt
nart, iarasT cu luminata pecetea M'aria Tale. 1806, Februarie 28.
Dumnélui .Medel. Radu Golescu, vel Loggpt, Isaac Ralet, Barbu Stirbei
vel Vornic, Ienache B"drcnescu vel Logofist, Dumitrache vel LogoPt, Iordache
Crepulescu vel Clucer.
Cod. XLIX fila 246.

Ito Constantin Alexandru Ipsidante -Voevod, i gospodar Zem. Vlahiscoe.

Dumnéta ve! S'Atar, fiind-ca am luat Domnia Mea Insciintare cum ca aren-
dasiI çi staptiniI morilor s'ad naravit de la o vreme Inceoce de iati oem de la
ceI ce vin ca bucate pentru macinis, din opt ocä', una, si din noua oca, una,
ata din grâil cat si din porumb, Inca si ate o oca si doug de vin le iati pe
deasupra, ca care acésta urmare fiind-cä se pricinuesce nu mima nedrépta pa-
guba la stapániT bucatelor, ci Incä i scumpete la vin4area faineI si a m'Ala-
iuluI, poruncim dar, ca s'a Indatorescl. Dumneata pe top' arendasil i stapánil
morilor, ca mai mult de da 4eciuiala din 4ece oca, una, sä nu cuteze de acum
Inainte a cere si a lua oem, nieï sil se Indraznésca a pägubi pe coi ce vin
cu mäcinis la meirä, ca cerero de ocale de vin, ci precum dintru Inceput s'ad
urmat de s'ad platit oemul din olece una, ava srt se urmeze si de acuma
Inainte ; pentru care sa i IngrijescI Dumneata a se pazi nizamul acesta, spre a
nu mai veni la au4u1 DomnieT Mole, cii, se fac acest fel de nedreptilft color
ce ad tribuintii de macinisI; tolico pisah gospod.-1g03, Maiii 16.
Cod. XLIX.

Ito Constantin Alexandru Ipsilante Voevod

Dumnéta ve! Agá, fiind ca nartul ac.ela al panel' de una mira trel-cjecT
dramurI la o para, care s'ad dat brutarilur, ail fost oranduit numaI pro vremea
ierneI ce ad trecut, ItY poruncim dara, ca de asta 41 1nainte sa IndatoratI pe
brutarY sit faca pane de o suta cincI-(jecI dramurI la o para, si asa sA sc6t4
328 V. A. URECHIÀ

mane panea de vimjare In têrg, insii cciptii ei lucratá bine, ei apoT de alta
parte, sá fui cercarea ce eeti poruncit ei ne vei arta. tolico pisah gpd. 1803,
Martie 7.
Cod. XLIX Fila 34.

Pitac la Agá. Fiind cá pretil' graula art scalut, II indatoréscii pe bru-

tari a vinde palma la o para, dramuri 140, adicá ca 4ece diamuri adaus peste
130 ce era panä acum.
Cod. XLIX Fila 60.

Pitac la eiga pentru nartul brutarilor a vinde 100 dramurt la o para

Dumnéta vel Agá, fiind-c4' brutarii politiei ca necontenite jillbi ni s'ad plins
cm crt ea neputintä ei ca pagubá ei stingare le este a vinde pane pe nartul
cu care-le s'ad Indatorat, provalisand c4.' grial al ajuns de s'ad suit acum
Inteacßstrt vreme la pret scump, iatá dará ca sii mi le mal' römae cuvint de
pricinuire, li se art voie a vinde acum intriacéstá vreme panä se va maI in-
drepta ei se va mai vedea ei pretul grauluï, una sutá dramurl la o para, deci
aducênd pe brutari inaintea Dumnélui, Sri le citesci acest Domnescul Nostru
pitac, ea s'a' le m'Al cá Domnia Mea, iatii a am %cut acéstá musaade, dará
sá scie crt cerem negreeit pa/lea Sil fie tot-d'auna cu indestulare In politie, seo-
Ond de douii ori bite° qi, o sil fie intocmai la dramuri fle de vre-o lipsii,
curatii, albil ei cdpfa' bine, pentru c4' de nu vor urma dupa cum poruncim ei
ori vre-o lipsit de pane in tiIrg se va intèmpla, san nu va fi panea alba, curial,
ceptii ei lucratá bine, ori mai miel', ea cat de putiná lipsi de o Ruta de dra-
muri, bine sI ecie cá nu numai ca ocna, ci ei ca rdpunere de viatä, vor fi
pedepsiti.-1803, Octombrie 6.
Cod. XLIX Fila 102.

lio Costantin Alexanclru Ipsilante Voevod

Dumniga biv. vel Post. Epistatule al AgieY, primil fiind DomnieT Mole,
acéstá anafora a Dumitale, o intrtrim ei poruncim, sá se faca jáluitorilor brutari
acum de-o catu-datá scrujärnéntul ce se ardtá mal' jos, ca sá vincjä adicii panea
pe dramurl 70 la o para, din 80 de dramuri ce li s'ad fost pus mal' inainte
nartul. Sá fii Insá cu priveghere, cá indatá ce vol' vedea eI incepe a se mai
eftini cumpgra'tórea graului, sil ne ardtT, ca s4' se facá iaideY cuviinchisrt indrep-
tare.-1806, August 5.
Prea Inaltate Dchnne
Din luminata poruncii Märel' Tale, am vdcjut jaiba ac6sta a Isnafului bru-
tarilor ei ardt Ináltimei Tale, cä ade v grata' este fäluirea lor, fiind-cá nartul pa-
 'STOMA ROMANILOR 329

neI s'ail fost pus dupil fiétul ce se Meuse la grail, ad. la tal. 26, jaluitorii Insa
cump'éra graul ca adaus indestulat peste suma aceea a fiétului, sa suitul pre-
taluï acum pima la tal. 37 si mal' jos de tal. 36 pana la tal. 35, nu-I pot lua ci
fiind cii dupii oranduiala li se cunvine 6res-caro musaade, cad cu adev'érat nu
le da mama a lucra dupa cum s'a urmat pana acuma, am socotit, de se va gasi
ca cale si de catre Inaltimoa Ta, sa li se faca de-o cam-data scitOtn'ènt cate
10 dramurI la o para adica din dramurI 80 ce li s'a fost pus nartul, scapn-
du-se dramurI 10, sa fémaie dramuri 70, care vine la patru pantie, dramurI 280
dupa trecere de vreme, precum nadajduim a se maT tmbelsuga graul, voiti fi
ingrijat a arma iarasI indreptarea cea cuviinci6sil; cu tóte cad. acum fac multa
strigare si jaluire, arkand, c dupa cum ail ajuns de cumOrìi. acum graul, de
nu se vor scade mar cite 20 drainuri de o para, mijloc de a sc6te pane, nu
ail, oil tug am socotit dupil cum maI sus ar'ét.iar hotarirea.... 1896, Iulie 27.
Vel Agri
Cod. LXVIII Fila 45.

AnexI la pagina 665 (vol. VIII)

Ico Constandin Alexandru Ipsilant Voevod.

Dupa ar6tarea ce ni se face, anartuluI cu care se cuvine a vinde panea

de cutre brutarI, poruncim, Dumitale vel Lgu, su indatorezY pe brutarl, a vinde
panea la obstea noroduluT, cate una suta dramurI tocmaI la o para, ingrijind
dumneata nu numaI pentru a se pazi si a se urma nartul acesta, ci i pentru
a fi panea de grail spalat, aptu bine si indestula, ca su fie In deajuns pe tre-
buinta noroduluI, In téte ile1e ne lipsit, caro acest nart facI Dumneata
sciut i cunoscut obstet 1804 Martie 13.
Cod. L. fila 80.

Prea inálfate Minute

Dupa luminata porunca Mariei Tale, ce prin pitac ni s'a dat, ca sit
pretul ca care se cuvine a vinde brutaril plea la obstea noroduluT
politieT, dupii.pretul cu care cump5ra graul, am adus pe §atr. Ivan ce este ran-
duit la tèrgul de alma de pune pretul grauluT, i facand socotéla la trel chile,
chila po. taleri 16, bag 60 cump'érat6rea, puntmd si cheltuelile cele trebuin-
ci6se ; asisderea socotind dill, pane ese dintreaceste trei chile, vine sa vinda
brutariI palm dranaurT 102 la o para, dupa cum se vede in socotéla ce am
asternut ma jos. Dec.:" dupii ace5t nart-urméza a so da laminala porunca MarieY
330 V. A. URECHIÀ

Tale, ca si vinqi brutarif 'Anea, indatorindu-se a o sc6te de grill spilat, cópti

bine pi indestuli, pe cal este trebuinta noroduld, in tóte qilele, nelipsit.L1804
Martie 8.
Vd. Vor., Vel. Afid.

Aiarta qrdulut de acuna ce s'ah' cump&at Cu .fidt

TalerI BanT

49 60 TreI chile, cite tal 16,60, socotindu-se cump6riltórea una cu

alta.
20 Tóti cheltuiala.
6 Captigul brutarilor la lece una.
75 60
4 peciuiala ce dati brutarif la cel ce vind pinea.
79 60
4 60 Se scad tiritile pi zlisitile.
75 Riman.
Oca

792 Ati epit treY chile adici banita oca 33, iar nu 35, fiind graul upurel,
care l'ad cantirit atat atr. Ivan, cit pi inpine not
200 Se scade Insi 64 spilatnl pi micinipul pi 136 titratele pi zisitele.
592 R6ulane si fie fiini cernuti.
177 Si incarci la 4ece, tref, api pi sarea.
769 Aceste ocale socotindu-se in draniurI vine dramurt 307.600, iar talad
75, fac parale 3.000 cu care analoghisind cele dramuff 307.600 ce
ese panea c6ptii bine pi albi. Vine sí Ni* la para, dramurI 102
pi maf r6mao dramurf 1,600 care na ajung si se imbrace niel cate
un dratn la para.
Ood. L, tila 20.

lo Constandin Alexandru Ipsilante Voevod.

La jaiba ce ne-ail dat in trecutele (lile oripenif de [Lid din Buza pentru
vin4area lucrurilor de mancare pi altele, arkand cá se urmézi cu un nesuferit
pret, inci de atuncI vi s'ail trimis porunca Domnief Mole ca si datY nizamul coi
cuviincios, de a se vinde cu cuviinci6si cumpinire, in urma crireia poruncT,
luand insciintarea v6strä cum cii la tóte cele-l-alto aff Andait cuviinciosul pret,
pi ceretI numaI a vi se trimete nartul cel -de ale: pentru ale manaril, indati am
pi porancit DumnéluT ve! Agá de vi 1-ail pi triples, pi unde avteptam si aucjim
 ISTORIA ROMINILOR 331

gi nizam gi oranduiala bunä datä de (Titre vol, pentru hrana noroduluï, dupä
porunca ndsträ, Impotrivä vät)um, eä voT nu atI fost urmlitort poruncilor ndstre
Ili voitort de rrit obptiei, si pornitort interesulul vostru, care acésta s'ati cunoseut
1nvederat, din pretul si micgorarea acester peed ce s'ari cumpérat chiar de
acilea din orqui Buzadul, pe care iatä v'o trimetem ea sä o vedetT, si drä-
muind'o A' cun6gtefi ce fel de logrijire avetY pentra cele trebuinci6se ale brand
locuitorilor acestuT judet ; eAcT in vreme ce aid In politia Bucuregtilor se ur-
mézä vlin)area panel .cate 80 dramurT la o para, (care vine la prima cea de
patra parale 320 de dramurI), unde tótä zahareaua cea trebuinciósä pentra
politie vine de pe la teara, cum gi de acilea vi de la alte judete, pe ande ne-
gregit se cuvine a fi malt maT eftinä zahereaua, Impotrivii vedem eti aid In-
tr'acest judet, gi ma): virtos In ora, uncle e ehiar gederea vóstra, panea care
se vinde ca patru parale esto de dramurT 195, care va sä 4ich et este lipsä gi
maT mica cu 125 dramuri de cdt cea de aid, unde s'ar cuveni dupii tot cu-
vintul drept, a fi maT scumpä; ei dar acéstä rea urmare gi scump'étate a panel,
care se urnaézii aid, fiiind bine IneredintatT Domnia Mea eli nu se pricinu-
esce Ilia' nu curge din alt-cevag, far& de numat din läcomia interesului pi
matrapazIdcul vostru, meigarilor, iatä vii poruncim stragnic, ca sä dap.' ni-
zamul cel cuviincios, de acum inainte, gi sä vä päräsitl' de acest fel de urmärT
did v'a' vom sfärIma Domnia Mea capetele.--1806 Matti.
Cod. XLIX fila 251.

lo Constandin Alexandru Ipsitant Voevod gospod.

Dumnéta vel AO, dupä porunca ce am dat, sä facT Dumnéta urmare pentru
miicelarY, ea pe r)ile de dulce sä vintjä ocaua carniT de oT, 6 parale, si vaca
patru parale, iaril, In postuff sit, aibil musaadeaua acésta, a vinde cu cate o para
mal mult. Drept a,ceea, dupii, ce ye): face nartul acesta cunoscut la ti5til obgtea,
di indatorescI apol: pe macelail a fi urm'itorT. 1802 Decembrie 9.
Cod. XLIX fila 14.

Prea inedtate Ddmne,

Cu prea plecatä anafora arkam Inältimd Tale, ea spre a se da nartul

&Anil', dupä cum ni se poruncesce prin luminat pitacul Märid Tale, este tre-
buintä a se faee maT MORI cesniii ; ci srt fie luminatä porunca InilltimeT Tale
care DumnéluT vel Vornic al obgtirilor, ca, din cate patru felurimile de vite ce
se taie la scaune adica: bol, vacI, (A' gi ritmätorT, sä cumpere ate treT, una de
frunte, alta de mijloc si alta de códä, frig nu vite de cele bränite Inteadins,
ci de cele ce obignuesc milcelaril de tale la scaune, gi sii puie sri le taie, sä
se Tincjil atat carnea eat gi pielea, gi sii arte IniatimeT Tale cu anaf ora, catY bag
este cumphiltórea a treY vite din fie-care felurime, gi catT all prins pe vincjarea
332 V. A. URECHIA

lor, dupa cum s'ad urrnat si In alte ato', ca luându-se pliroforie de adevdr,
se paii face nartul drept, jara cat pentru posturi, ori In ce chip se va da
nartul, gasim cu cale sa alba voie mlicelarii a rinde carnea In posturi cu o para
mai mult de eat nartul dulceliil, spre a se ajutora si ei °ares CO cu ac6sta, lusa
carnea sa fie si pe post si pe dulce grasa, buna si de vita sanatósa, io.ra ho-
tarirea Antine la l'aria Ta.-1802, Decembrie 7.
Dumitrach,e Ban, Nicolae Brdncoveanu, vel Spdt., Manolache Vornic, Rada
Colma, Costache Searlat aimpireanu.
Cod. XLIX fila 14.

Ico Constandin Alexandru Ipsilant Voevod.

Find-ca boierul ce este ora,nduit epistatul asupra carnurilor, facu aretare

Domniei Mele cum ert, vitelo ce sunt strInse pentru hrana politiei Bucurestilor
ne avênd suhaturile lor cu locurile de pasune fi de brand', slabesc, din caro
multe s'ad si bolnavit, care vite ca unele ce sunt pentru bruna i trebuinta de
obste a politiel, se cacle a avea protirnisis la subaturi si la tocan de brand' mal
.

mult de edt altii ce impart, fiind pentru sinesi alisverisul lor. De aceea dar, am
dat acest Domnescul nostru pitac boerultil ce este orancluit epistat asupra
carnuriler, ea eu plata de batir' la stap6niT mosiilor sa se protimisésca la locuri
de suhaturi si de Osuno, ce sunt trebuinei6se flama pentru vitelo ce sunt de
trebuinta politieï, arara lusa de suhaturile ce tin GelepiT de trebuinta oilor Ta-
rigralulut Deci, poruncim Domnia Mea, dumn6v6sUll ispravnicilor judetului, ea
sa aveff la amista a da ajutorul cel cuviincios de Inlesnire boerului epistat,
afara din suhaturile Gelepilor, sil,' se protimisésed la alte suhaturi i locuri de
Mune ce vor fi trebuinci6se pentru bruna vitelor politieT, ca plata de banl la
stapénii moiibor, tolico pisah gospod. 1803, Iunie Q.
Cod. XLIX. fila 65.

Ab Constantin Alexandru Ipsilante Vod. ospodar Zemle Vlahiscoe

Dumnéta vel. Aga, 6ind-ca lud'm Domnia Mea insciintare, cum cd impo-
triva obiceiulul vechiti s't a nizamuld ce este dat, unir' altii din stAini si ma-
halaga locuitori Bucurescilor, tale prin mahalale la locurT deosebite carne si
vind cu pretul dupa cum le este voia. neputtmdu-se cu acèsta pazi nici nar-
tul ce am dat, si fiind-crt Domnia Mea are oAnduite cate scaune ca vindare
de carne srt fie In Bucuresci i la ce locuri anume orrtnduite, unde pot agiunge
toff orasenii de a'si cumpdra carnea trebuinci6sa, poruncim Dumitale, sit coree-
tea, si mai mult de cat scaunele acebo ce sunt orènduite si la locurile ce sunt
numite, sa nu IngaduestI pe nimenT altul a radica scaun sad a face vinciare
de carne, iar eare-le duprt acéstd porunca In urea', se va gasi Cu urmare Im-
 ISTORIA ROMANILOR 333

potriva nizamuld ce dan, nu numaI scaunul i se va tia i arnea i se va

lua de beilic, ci se va vi pedepsi. tol. pisah gospod. 1803, Aprilie 27.
Asomen ea Pitac s'ail dat i catre vel Spatar.
Cod. XLIX Fila 48.

Ico Constantin Alexandru Ipsilante Trod.

Proa Sfintia ta parinte Mitrop lit al ITugro-VlachieT, vi dumn6v6stra cin-

stitl i credinciovl boerilor DomnieT Mole, Halé §i mazîli, v facem In vcire
ea, tr6ba carnurilor de hrana politieT, ca obvt6sca ce este, facênd in trecu
tele ()He l'avalé la dumnévóstra, de a se socoti, ca sa se pue la un nizam,
spre a fi politia indestulata vi a se vinde ca un pret cuviincios, OH de
trebuinta, ca prin boerii rênduitT de Domnie vi cu pretul nartule de 6 parale
ví de 5, sa se faca cercare spre a se lua pliroforie félutä vi corma a adev.6-
rala' traba acevtia, ca sil' se chibzuiasca a se puna la un nizam statornic de
urmare pe tóta vremea, dupa care este vi rénduit boerul &hiña i-am vi num6-
rat Domnia Mea o indestulata suma de banT pentru cumpëratul vitelor, aviv-
derea i 6menii cal* trebuinciovI de slujba s'all dat, i In patine cjile ce ail fost,
dupa ce une-off era lipsa de carne, alte-orT rprósta vi Biaba, apoI la socotéla
neail arlitat o mare suma de paguba, In cat vi pana acuma avem a lua peste
talen l cincI-cled vi una de mil, dupa acésta am orinduit Domnia Mea de isnoava
altI boeri meemorii, carT luand tréba acésta asupra-le pentru putine cjile, iar
ne-ad facut i acevtia arkare, cit numitul nart niel cum nu se p6te economisi
tréba acésta provalisInd paguba i cerênd slobohnie dintru acésta epistagie,
precum i macelariI fiind uniT dinte6nviI adull Inaintea DomnieT. Mole vi In-
datorindu-se de a lita tréba ac6sta asupra lor, precian ail fost i mal Inainte,
dupa ce vi un adaus la nart li s'ail fagiiduit, apèrat, pricinuind Intêiti, eh'
siírtnaé de capital n'ail, apoi cit vitelo ail ajuns la mara pret, i ea nu sunt
vrednicT a se Incarca cu tréba acésta, provalisind vi el paguba 1 Inaltare de
pretul nartuluI i ava stati vj boeril: meemoril ce sunt asupra traba, avteptand
a se da un nizam vi In ce chip ara a se urma, vi la ce are a rlimanea tr6ba ;
dad fiind-ca tréba accésta nu este a DomnieI, de a faca adica alivveriv carnu-
rilor vi de a avea epistasia cuirnil asupra--1, niel póte Domnia a tina cu chel-
tuiala sa de banT, trebuinta acésta, (dupá cum niel nu s'ail urmat acésta vre-o
data) de cat a Ingriji pontru Indestularea politia a nu fi lipsa vi a se vinde
ca un pret drept, ce se va gasi ca cale vi fiind-ca acésta trebue a se pune
la cale acum din vreme de a so hice mai Inainte ingrijirea pentrul cump6ra-
tul gi stringerea vitelor calor trebuincióse vi pentru cele-l-alte gatirT, pana a
nu intra In Urna, ca o tréba dar ce este obvt6sca i delicata a brand politiel,
poruncim Domnia Mea, ea sa '76 arlunatI en totiT vi Impreuna eu socot6la de
obvte sa chibzuiti, la ce cale sa se pue vi la ce nizam sa intre tréba acésta ?
:j34 V. A. UhECI-ili

de care ra're de zabavil Sil ne i facetl aretarea In scris prin anafora de obste,
crt cum ()learn, din vreme sa se face protimia cea cuviinciesa a nu veni obstea
la vre-o lipsil de hrana cea trebuinciása. Pentru care renduim Domnia Mea pe
fateful de prtharnicel, s arete porunca acésta la prea sfintia sa Mitropolitul si la
totI dumnélor boeril qi Meal, spre a se aduna srt face chibzuire de ni-
zamul acesteI trebT, si far de zabava, sa ne aduca anafora. tolico pisah oa-
pod. 1803, August 10.
Cod XLIX Fila 84.

Epiata sia Carnal din Bucureact

Se face cu carte Domnéscrt Epistat pe biv vel Pah. Manolache, cu pontu-

rile de mal jos :
1. Agia sa nu axe havaet cu niel un fel de cuvint dela acésta madea, niel sa pe-
depsésca, niel sil ridice pe macelarl. Dace va gasi pe vre-unul din el ce viudo
off cu pret peste nart, saa lipsa, pre acela sa-1 triméta la numitiï boerT
epistatI can' sa aiba Domnéscil voe sil pedeps6scrt pe ceI vinovatT. Cand ep;s-
tatul nu va face Indreptare, s arete Agia la Domnie.
Pretul camel sa fie de oae cate sépte pantie, iar cea de vadi ate 6.
In postarT Insä s adauge cate o para la ocil, fiind-ca In 4ilele de post ma-
alma numaT uniT din beerT carne si dupa ce se cheltuesce putina carne, cur-
getórele cheltuell sunt tot aceleas1 si maruntaele cele de vite ce perd earnu-
rile cele mail, la cine sa se vinda. Iar cata cum) se va lua de portarie pentru tre-
buinta mosafirilor si de Divan Efendi si de Beslége, pentra conacurile lor,
fie fär de acest prisos de o para.
Sa nu fie dator Epistatul sail macelariT a da carne si la deosebite trti-
naturI de va fi trebuinta.
Flind-ce suma cea mare de vite care sunt trebuincióse a le avea strInse
pentru iarnui, hrana i paza lor pricinnesc proa marl cheltuell, dati greutatea va-
ma' ca multele saele, odaT, i cu alte trebuincióse, ce de-odatä trebue sit face
pe a locurea imprejurul politieT, de aceia i se da se aiba acésta epistasie pan la
Pascele multi': 1805.
Fiind-ce vara trebue Sil tie vitele la suhatuff mal aprepe de politie,
sui aiba dar epistatul protimis de eat altiI ce ar lua aceste suhaturT ca arena',
ca pentru o trébe obstésce ce este, dare numaï din gelepï, pentru cart sui i se dea si
cuviinciesele nestre DomneseI poruncI ce va fi trebuincióse pentru acesta.
NumaT de la Sft. George sä fie dator epistatul i macelaril sui tale mieT
si sil vinda carnea a color miel cate 8 parale i pane la sfersitul luT Iulie.
Din cate oi se vor taia la mamlarI de la Paste si pane la Sf. Gheorghe
(ce atuncT se s ilrsesce scrisul oeritulu1), pentru 5.000 dintrInsele se nu pia-
 ISTORIA ROMANILOR 335

tésca oerit, iar cate se vor gasi maT multe de cat acestea, pentru acelea s pia-
teasca.
Sa nu platésca ierbarit pentru vitelo de peste an, iar vama vitelor
peilor sa platésca.
MatrapaziT nu numaT sa se poprésca de a cumptira vite pentru ma-
tropazlic, ci pi stréiniT sa se pedepsésca, &and boeriT ispravnici ajutoral col cu-
viineios 6menilor epistatuluT la cumpkatórea pi la adusul vitelor. Pentrit care
sa i se faca pi Domnescile Nóstre cartY catre ispravnicul judetului pentru a-
césta dupa obiceiti.
Ma carne va lua boerul domnesc, sa se socótéscil la sfêrtiitul fie-
carol luni cu epistatul pi sa platéscil dupa cele maT sus arkate fiaturT. lar de
nu va plAti pe luna trecuta, sa nu fie datorY mlicelariT a maI da carne in ve-
resie.
Find-ca trebue atilt la hrana vitelor cat pi la Baratta peilor o Indes-
tula suma de sare, facem Domnia Mea acésta oranduiala, ca srt aiba epistatul a
lua pe fie-care an mertic de la Ocna Telega, cate 30.000 oca sare, srt aducI
epistatul nu cheltuiala sa.
Deci indatorim Domnia Mea pe numitul epistat, ca pururea pi In tóta
vremea, nu numaT nartul s pazasca, dupa cum ma! sus e hotarit, ci sri Ingri-
j6scit de a fi tot-d'auna In tèrg carne cu Indestulare i grasa, päzindu-se pi la
cantar vIn4are drópta, far de vre-o lipsa, de a cunósce dinteacésta obptea fo-
los, 1ndestulare pi o dreptate buna, pazita spre multamirea noroduluT, ca sa
nu vedem impotriva cele nenadajduite.-1803, Sept. 9.
Fill 152.

Ito Constantin Alexandra Ipsilante Foevorl

Dumnév6strä cinstitilor pi credinciopi boerilor velitl Divanulnl Dom-

niel Mete, Haló sorocul vremeT pe cat ari fost hotarit a a-
vea epistasia carourilor biv vol Clucer. Manolache, se apropie a se sfêrpi
fiind-ca numitul epistat ce ail fost pana acuma, nu primesce a se maT
cina cu acésfa' trail i pe vremea viitóre, trebuinta este dar, pentru acésta, a
se face maT din vreme o cuviinciósa schepsis In ce chip are a se tam de
acum Inainte ? ded poruncim, cui, adunanda-v6 top impreuna, nu numaT sui cer-
colas! pi srt vedeti de sunt niscare-va altiT mtqteril, care ar primi epistasia
acésta asupra-le, cu afótare de ponturile pi narturile cu care o cere eT, ci pi chib-
zuire sii facetT dumnóvástra, ca ce nizam se cuvine a se da la acésta UNA,
care este pentra hrana obOeT? pi sa facetT DomnieT Mele arótare prin anafora,
fara de zabava, cu vatavul de visterie. tolico pisah gospoi.-1805, Ghenarie 31.
Cod. XLIX. Fila 105.
336 V. A. URECHIÀ

Anexe la pag. 667 (VIII)

Ponturr pentru Epistroia vin(Prei, earner ljt 1805.
Zemle Vlahiscoe. Fiind-crt pe acestea urmlítórele, am oranduit Domnia Mea
purtetor de grip asupra trebeI carnurilor de trana oboteI politid, pe Dumnélul
cinstit i credincios boerul Domnid Mete, biv vel Ban Costache Ghica, cu pon-
turile ce mal jos sunt aretate, am dat la manile domnid sale acéste Dom-
nesca nóstre Carte, prin care se, face zapt t6tui tréba, precum oi pe mecelaff,
oi sui urmeze in totul ponturile aceste, adice :
Agia sui nu We avaet ea niel un fel de cavInt de la acéste madea, niel
sil ridice pe nfacelarY, iar de va gesi pe vre-unul din el, vinOnd ori ca ce
pret ma sus peste nart, ori lips's.' la dramuff, sail carne rea i slabe, pe acola
se-I trimétil la Dumnéld numitul boar, care ara Domnésea Nóstre voIe sui pe-
depsescrt pe mecelaral vinovat, iar and Durnn610 orinduitul boer nu va face
indreptare, sui arete Agia la Domnie.
Vini)area carnil sä" curgli peste Wit vremeaacestuI an, cu pretul acesta ad :
cea de miel, ocaua cate 10 parale, cea de 6ie hullo cate 10 parale, de vace cate
opt parale, iar cea de rImetor, cate 15 parale ; in posturl 1nse, se. se adauge
cate o para la oce, fiind-cil In Ode de post manance mania uniT din boerI
carne, oi dupe ce se cheltuesce putine carne, curgetórele cheltuell sunt tot a-
eels, i märuntaiele celo din vita se perd ca unele co nu ail la cine se vinde,
iar cand carnea se va ha de portarlo pentru trebuinta mosafirilor oi de
Divan Efendisi sad de Bao-Beoli aga pentru conacile Ion, se o iae fare de acel
prisos de para.
Sit nu fie dator orênduitul boer, niel milcelariT, a da carne oi la deo-
sebite tilinaturl extraordinario.
Fiind-cil, suma cea mare de vite, care sunt trebuincióse a le avea strinse
pentru lame, hrana i paza ion pricinuesc prea marI cheltuell' din greutatea
vremd, cu multe saele, odel i alte trebuinciese, ce de-odatrt trebue siI face
alocurea Imprejurul politid, de acoja i se de se aibil acéste epititoie, pane la
Paotile anuld cu let 1806.
Fiind.ce vara trebue suitie vitelo la suhatuff mal aprópe de politie, pre-
cum oi iarna asemenea la cale, se. aibil dare orénduitul protimisis, de cat altiI
ce ar lua aceste suhatuff cu arende, ca pentrit o trait obotésce ce este, afaril
numaI din GelepT, pentru care se i se dea oi cuviinci6sele nóstre Domnesd
porund, ce va fi trebuincióse pentru acesta.
De la (jiva Sfantulta Gheorghe Inainte, sa fie indatorat DumnéluT oren-
duitul boer spre a se tila miel la scaune i se se vincjil carnea lor peste
ota, vremea cu pretul ce mat sus &art dis, ocaua pe parale
Pentra plata oierit ilia, de oile co so vor strInge pentru fait la scaun
 iSTORIA 110111iNILOTI 337

pAnä va esi milcelaril sil stringN, oï, slujbasil, boeriT, ispravnicii, cata-
grafiia, pentru a nu se urma si est timp pagubil huzmetuluI Domnesc, dupil
cum s'ail i tntèmplat de s'ail gäsit oI de cumperat de mkelarl i ne aretate
de slajbasil oerieT in catastih, din care nu putinil pagubrt se face Crunrtril Dom-
nesti ; de aceia deli ea sä nu se mill int6mple unele ca acestea, sil fie datorT
mkelariT a ha rävas de la cel ce-1 viudo oile, cum ert ail cumperat de la
(Mosul atätea oT, si de vor fi plätit oieritul sil arete In rävas eä le-a
iarii de vor fi neplätite, s arete In rilva Cil nu sunt prätite, si are a le pläti
adicil: vindetorul i avênd rnìlcelarii acest fel de rrtvas, sa fie aperatT, iarrt ne-
avènd, sä pliltéseä acel mäcelar oieritul.
Asisderea sII nu ptilt63eil ierbärit pentru vitele ce se vor tilia la scaune
peste an, iar Tama, vitelor si a pieilor sII o pliitéscil.
Matrapazil sil se opréseil de tot de a nu mal cumpera vite pentru metre-
pazlic, dând boeriT ispravnicT ajutorul cel cuviincios omenilor of6nduituluI boer,
la cumpérätóre si la adusul vitelor, pentru itc6sta sil i se fiteä i Domnestile
Nóstre Crtrti eiltre ispravnicil judetuluT, iar dud impotriva acesteI poruncT se
vor grtsi cumperatori de vite pentru matrapazlic, diim veo i slob)denie ofèn-
duituluT boer, ea Sil iae acole vite MO pe séma DomnieT, si pe acel matrapazI
sII 'T aducil inaintea Domniei Mele, fäckdu-se urmare intocmaI dupil nizamul
ce este dat pentru sureceiI.
cata carne va lua boerul Domnesc, 61 se socot6st a la sf6rsitul fies-ciíriT
NM' cii DumnéluI orinduitul boer, sil pliitéseä dupil cele mai sus aretate fiasturT,
iar de nu va pliiti pe o lung trecutil, sil nu fie datorl mkelariT a maT da
In veresie, lao unII boerul qeciuiala sa dupä obiceiti.
Fiind-eil trebuintä este atilt la lirana vitelor cat si la säratul pieilor, de
o indestulatil sumä de sare, facem Domnia Mea acéstii orinduialä, ca sil aibil
orinduitul boer a ha pe acest an mertic de la Ocna Telega 30 miT de oca,
care sane sä o adueä ca cheltuiala Dumisale.
T6te antarele ca care ver vinde milcelarit carnea la obste sil se
facil iar la visterie, srt se pecetluiasert c pecete Domnéseä.
Nimenea acï InAuntru politieT sil nu aibil vole a trtia vite si a vinde
carne la obste, färil de slobodenie cu tescherea in scris de la Dumnéluï orên-
duitul boer, lar care va indrrizni impotriva DomnesteY Nósfre porancT, unul
ea acela ark° numitul boer la Domnia Mea, ca srt-1 pedepsim spre pilda
9i altora.
Fiind-eil n'ail apucat a se face ingrijire mal din vreme, si nu este ca
putintil a se pretafcsi acum In grabä Implinirea acesfeT trebuinte, crtcT dulcele
PastduT viitor s'ari apropiat i vremea este scurtil, niel Bind Cu cale de a se
face oraduialii de acésta In térti, de aceia milostivire Bland Domnia Mea,
pentru aceia de acum cunoscutrt trebuintil politieT, ca sil nu pritiméseil In dulcele

Mork Ronidnilor de V. A. Urechici SICCOLIM XIX -- IX.-22.

gjs V. A. UR1E6IIII

Viitor de lipsa acesteT brane, dam de la in§ine noT cincT mil' de oi, care ail
a se plati de DumnelnY orenduitul boor.
15. DecT indatorim Domnia Mea pe Dumnélal ortinduitul boer, ca pururea
0 in tót vremea, nu numaT nartul sa se pazéscii dapil cum mai sus s'ail ho-
grit, ci sil §i ingrij6sca de a fi tot-d'auna in terg carne cu indestulare, bana
grasa, pazinda se §i la cantar vincjarea dr6pta faya de vre-o lipsil, ca din-
teacésta s cun6sca ob0ea folos, indestulare §i o dreptate bine pazita., spre
multrimita noroduluT, iara srt na vedem impotrivil cele ne nadajduite. i saam
recech gospod.-1805, Mart. 10.
Fila 302.

lo.) Constantin Alexandru Ipsilant Voevod

Proa Sfintite Parinte Mitropolit i Dumnévóstra cinstitilor i credincio§1

velitilor boeri aT DivanuluT DomnieT Mele, fiind-ca sorocul epistasieT carnurilor,
care ail fost data asupra Dumn6luT biv vel Ban Costache Ghica, implinit,
poruncim, adunandu-vg cu toff la un loe, sii chibzuitT ce nizam se cuvine a se
da pentru vinchlrea carneT, pe acest urmator an de acum inainte, qi ca pentra
tréba ce este obstéscri, fiind pentra brana norodului politieT, fara zilbav'ä sa a
fetaff DomnieT Mele In scris, prin anafora, ca viltaful de visterie. Tolle° pisah
go8pod.-1806, Februarie 24.
1806, Iunie 4. S'ati facut porunca Gospod catre ispravnicil de Buzeil, ca
sii insciinteze ce nizam ail acolea chit pentru vin4area caraurilor, adica cu ce
pre i vinde fie$-care felurime? de sunt canoscuti coi incarcati ca vingarea camel?
sail vinde cine va, qi numaT pe cata vreme voesce? §i de viudo tot pe un fel de
pret peste tot cursul anule, sail sa face sch!mbare dupil vremi? de cand si pana
cand sine vinsjarea un fel, §i ca ce pricina sii schimba pretul ? §i pentru t6te
acestea sii insciinteze.
Cod, XLXI, Ella 255

Anexe la pag. 667 (VIII)

Carte frqat la ispravniciä de Argep a réMa'nea scaunile de carne
pe tOna mhelarilor vechä, fl8 cu hotärlt pref. Vaca 5 parale fi dia 6,
care es urmeze peste tot anal
Dumnév6stra ispravnicilor ot sud Argq sanrstate, am vi5lut Dornnia Mea
insciintarea ce no facetT, cum di macelariT de acolea ne urmand a face yin-
()area carniirilor ca un pret cuviincios, i &and i zapis, ca nu le mai da
 IgtORIA 1iØMAÑ1LOIg36
mana a vinde ocaua de (lie, nicT elite vépte parale, vi ocaua de vacri cate 5
partite, s'ail gasit dar un Stamati, negustor de acolo, caret° voesce a lua asupra
lui epistasia acésta vi a rinde ocaua de (lie vése parale, i ocaua de vacil patru
parale, in urma careia insciintarT a dumnévéslra se aratara macelariT eu jaiba
Domnia dicênd ca. de s'aü i amagit uniT dintr'énvii de ail dat zapis ne-
avteptand a se stringe vi ca.1-alff de a se sfiltui ca totii, dar eT nu se 16-
Oda. a primi de a rinde ca pretui acela ce Domnia Mea vom gasi ca cale,
numaï pagubil sil na li sil pricinuiasca, i cerura ca sil nu fie isterisitT de
acest alivveriv care dintru inceput '1-ail avut, ea nivce paméntenT vechT ai ora-
vulat, ci tot-d'anna vi in tilt° vremile ail ingrijit pentru hrana obqtel ora-
vuluT, mai virtos ca ail ridicat banT ca dobéndii de all cumpkat din vreme
vite pentru tréba oravulaT, i acum rknan vi indatoratT neavénd cu ce fés
punde, ar'étand vi acésta, ca in multe réndurT s'ati gasit Cate un epistat de ail
luat tréba d'asupra lor vi tiind'o numaT pe vara vi pe támna, apol iarna iail
incarcat lar pe dênviT; dupa a carer jalba aducénd pe unul dintekviI, ce ail
venit aici inaintea DomnieI mele i facêndu-i-se intrebare de pretul ea care
priiresc a ramanea scaunele lar asupra lor, in cele de pe ulna dote raga-
duiala vi se lega inaintea DomnieT Mele, a vinde ocaua de 6ie 6 parale i o-
caua de vaca 5 pantie, Tull peste tot anal fiíra de a face deosebire dulceluT
Craciunulal sail al PavtelitT ; pentru care macar ca acel Stamati negustor, ne
scrietT ci o primesce vaca cu o para ma jo-s, dar nu se léga insil a prizi
nartal acesta peste tot anal, ci din jaiba ce no-atT trimes'o a boerilor i ora-
venilor, vedem, cli acest pret ce ni'l aratatT Dumnévéstril, este numaT pe dulcele
acesta, iar in dulcele Craciunulai dice si vinda vaca 5 parale si dia veapte,
avivderea vi la Pavtl tot asemenea ; de care facénd Domnia Mea chibzuire la
pretul ce-1 fagliduiesc macelarii vi la pretul cu care se Incarcil, acel negustor,
vi gagind mal de folos obvtel i mal eu eftinlitate pretul ce frigaduira mace-
lariT, le-am vi dat seaunile, sii fie iar asupra lor, ca acéstil hotarire IDA pre-
cum insavT se legara inaintea DJmnieT Mele, ca peste tot anal, fuíni de me-o
osebire sil vInJuí Ola 6 parale vi vaca 5 parale, vi cantarele sii le fie drepte
gTijind de a fi oravul peste tart vremea indestulat. Deci, ca acest nart porun-
cim srt aibii macelariT vechl scaunile iar asupra lor, facênd nartul acesta cu-
noscut la tot oravul, vi sa purtatT griji dumnévdstai, de a se pazi nartul
acesta tot-d'auna vi de a fi indestulare de carne buna in orav, i railcar cii acel
negustor pang a nu-T da cartea DomnieT Mole de epistasia scaunelor, ne fiindu-i
sciutit hotilrirea néstril ce avem a face, nu putea face stringerea de vre-o
suma de vita pentru scaune, dara ca töte acestea vi de va fi apucat a string°
carevalT, p6te ca un negustor ce este si vi le vindii, far de a fi silitT macelaril
de a le lua i rimatoril.-1803, Sept. 13.
Cod. XLXI, fila N.
340 V. A. URECHIA

NARTUL LEMNELOR DE FOC

Ica Constandin Alexandra Ipsilante Voevod

Prea sfintia Sa pirinte Mitropolit i dumnévéstril cinstitilor i credincioqT

boerilor DomnieT Mele Haiti i MazilT, vö facem in icire, ei In iarna trecuti este
sciuti lipsa i scumpitatea C3 a fost pentru 'emnele de foc, din care multT s'éracT
multe silrace aü pitimit qi ail petrecut frigul iernei fill de cilduril, Inca §i
inpine noi in ccite-va rénduri amfost flu-a de lemnele cele trebuincidse, §i uncle so-
cotém c acum pe vreme de varil ctind nipal-va sléte nu sunt, niel vre-o vreme
In potrivi nu este, a fi lemnele cu oftinitate, in potrivii audim, c all ajuns carul
cite talerT 3 0 treT i jum'étate, acum Intfacéstil vreme de varil, dar, inert de iarnil la
cati scumpitate 'Ate s ajungii? care acésta din ce curge nu ne putem pricepe, ci
ca sit nu ajungi tréba i pe viit6rea iarni a piltimi norodul In pricina tern-
nelor de foc, trebuinti fiind a se pane la cale din vreme 0 a se face maT
'nainte Ingrijirea cea cuviinciósit, iati dar, ci pentru o irébil ob06s^ii ce este
acésta, poruncim, ca sit v adunatI cu totiT qi impreuni cu socotéli de obste
sit chibzuitY nizaniul, ce trebue a se da la acésta de Indreptare, spre a fi adicii
politia Indestulati de lemnele cele trebuinci6se, i spre a se vinde cu un pret
drept qi cuviincios de a putea i ceT s'éracT, a ajunge sii, cumpure qi firi de
zìíbavi si facetT DomnieT Mele ar'étare in scris prin anafora de obste; pentru
care rinduim Domnia Mea pe vkaf al de paharniceT, si arite porunca acésta la
prea sfintia sa Mitropolitul 0 la to dumnélor boeriT Halé i Math', spre a se
aduna, sii faci chibzuire de nizainul acestel trebl, qi si ne aduci anaf ora.
tolico pisah gospod.-1803, August 10.
Cod. XLXI, fila 85.

Ito Alexandra Constantin Ipsilante Voevod gospod.

S'ati citit fitaintea DomnieT Male anaforaua ce ne Men dumnélor velitii

boerI pentru réndul nartuluT NincjilreI lemnelor de foc do cutre locuitoriT Oran):
aicT In politie, la care ficênd §i Domnia Mea chibzuire osebit pentru pretul
fie-ciruia felurime a lemnelor, pentru ca si nu Amite locuitorilor féranT cu-
vintul de nernultimire, §i pentra ca se Indemne de sine0 a aduce lemne
Cu Indestulare spre vindare In politie, am acliogat Domnia Mea pretul la fic§-
care felurime a lemnelor, 0 am hotirit, ca carul de lemne de cer i tu fan cu
patru boT si se vindi pe talen i treT. Carat ca asemenea lemne cu douT boT pe
parale qépte-decT, cam' cu lemue de stejar, carpen, ulin qi a'te ca patru boT
pe parale opt-decT, carul ca asemenea lemne ca douT boT pe parale encT-decT ;
 ISTOREA 110MANILOR 311

carat cu rgdg,cinI incárcat bine Cu patru bol, drool lei, carul cu asemenea lemne
eu clod bouT un leí, caral ca lemne de crang subtiff qi de tufe ca patru bol
60 de parale, carul cu asemenea lemne en douI bol un leg, carul ca legg
turI incgrcat bine ca patru bol, pantie 60, carul iar ci asemenea legrtturI
Cu douI bol, un leg, carat ea lemne de sabio, de Ohl qi de anin parale 30,
suta de oca clirbunI ciubuce de ghiveciti parale 50 i suta de oca crobunI de
tandar, un ; decT cu acéstg adgogare a pretului intiirim Domnia Mea ana-

foraua clumnélor velitilor boerI, §i porancim atAt dumitalo vel Agg, s faci
urmare intoemaT precum se coprinde mai jos, i sri ingrijitI a se pgzi niza-
mul acesta al nartuluI, cum i dumitale vel Vistier, si fad poruncile Domniel
Mete clitre ispravniciI numitelor judete, cu coprinderea ce se aratii, mg jos, §i
vameqiI oborulal sg tie catastih de eke care ca lemne vine pe tótg séptgmana
de la fieq-care judet. 1802, August 22.
Cod. XLVI, fila 5.

Prea Inältate Dòmne.

Dupg lurninatg porunca Mriel Tale, ce prin pitac ni s'ail dat ea s chib-
zuirn nizamul de indreptare ce trebue a se da pentra lcmnele de foc, spre a
fi politia indestulatg i a se vinde cu un pret drept i cuviincios, sg numaI pg-
timéseg norodul lipsg i scumpete, ca astg iarng, ne am adunat la un loc
fgc6nd chibzuire pontru acés4a, prin somtélg de obste, cat pentra pretul ce am
ggsit eu cale vi drept a se vinde fiwcare felurime de lemne, arétgm
Tale miff jos, de care sg se dea luminatiti poranca Maria' Tale ciare DumnéluI
vol Agli, ea sIl hick' nartul acesta cunoscut la totI, de pe cara scoténdu-se copiI
sg se lipésert la strgjile din egpiitgile podurilor color mad, §i sii indatoreze qi
pe zap El' t6rguluY, ca sii privigheze porunca a se arma nartul acesta, 0 de va
indrgzni vre-unul din eel ce cumpgrg a da pret mai mult sg-I arte MgrieI
Tale, ca sii i se facg cgrjuta, peclépsg, iar tgraniI ce va cere pret maI mult, sg
i se ja lemnele frog de banI ; pe tgraniI ce yin ea lemne de vinc)are la t6rg,
sii nu 'I inggduéscg a desciírca carul, §i a face dintr'o cgrutg douiS dupg cum
s'ati niirg,vit de la o vreme inc6ce, cii cum vine cu card incä'reat din pildure
ava vinqg in thg, vame0Y sg se pgrgséscii a nu face cererI de vamil rug
de ci ja numai dreptul vgmeI, dupií cum este r6nduit in ca-
talog, iar nu maI mult, iar pentru nizamul trebiI de a nu fi lipsg de lemne
fiind-cg insciintându-so de nart pgte si contenéseg i si imputineze aducerea
lemnelor, pentru acea urtnézg a se fa e laminate poruncile Maria Tale critre
ispravnieff de la treI judete dinprejurul Bucurescilor, Ilfov, VlaFa §i Mambo-
vita, ca nu numaï si indemneze pe locuitorT, ci siléscg a aduce lernne
iadestule pesto Vag vremea, nelipsit, dar si dea, dumnélor nizam yi la pgdurI
342 V. A. URECHIA

qi la podurile de peste apg, ca sA nu fie supsératI loca/toril' cu cererT mal' mult

peste ceea-ce da mal 1nainte; siii se dea gi aid porundi clitre vamegil' oboruluT,
ca sii tie catastih de atto care de lemne se aduc pe t6tri gpfémilna de la fieg-
care judet, spre a se cundsce dinteacésta care din ispravnid este silitori
urmiitorl poruncii? iar hotiirlrea. 1803, August 13.
Duntitrache Ghica Ban, vel Vornic Golescu, ve! Lagotee Isaac, vel Lo-
gofet ?tirbeiú, vel Vornic Campineanu, vel Splitar, Stefan Veicetrescu Vornic,
Dumitrasco Racovitli Fornic, vel "fronde al obstirilor, vel Lagotee.

Nartul lemnelor de foc propus de Divan

T ajen Y Paraje
2 Carul de lemne de cer gi tufan ea 4 bol.
1 20 Carul de asemenea lemne ca doul bol.
1 20 Carul de lemne, jugastru, carpen, ulm cu 4 bol.
1 10 Carul de asemenea lemne ca dod bol.
1 20 Carul de adiicid Inclircat bino cu 4 bol.
1 Cual de rticlacid ca doul bol',
1 10 Carul de lemne de crâng subtirT gi tufan cu 4 bol.
1 Carul de asemenea lemne cu doul bol.
1 10 Carul de legriturY Incarcat cu 4 bol.
1 Carul de asemenea legáturl ea 2 bol.
30 Cual de lemne de salcie, de teiil gi aoje.
1 5 Suta oca ch'rbuni clubuce de ghiveciii.
_ 35 Suta de oca Arbunl de tandarrt.

Nartul lemnelor de foc, prin anafora stabilit.

Carul de lemne de cer gi tufan en 4 bol, 3 tal.
» » 2 bol, 70 parale.
, a stejar, carpen, ulm ca 4 bol', 80 parale.
»
D a 2 bol', 50 parale.
A ca rAdacinI cu 4 bol, 2 leï.
» 2 bol, 1 leil.
ca lemne de crAng subtire gi do tufo cu 4 bol', 60 parale.
» f f 2 bol, 1 leri.
Cara' CU legaturI Incilvat bine cu 4 bol, 60 parale.
» , » 2 bol, 1 !el
Carul cu lemne de salde, teitz', anin, 30 parale.
Suta de oca de arbunT de tandarrs, 1 leil,
(Cod. XLVI tila 5).
 ISTORIA ROMANILOR 343

1w Constandin Alexandru Ipsilante Voevod.

Cinstitilor i eredineiogI boerilor Domniei Mete, dumnóta ve! Sirgar yi
dumn6ta ve! Agri, fiind Cli am adicat Domnia Mea naftal de la lemnele de foc
ca sil vindg locuitorT slobodI precum se vor ajunge cu mugteriT prin tocmélg
Invoitg fila de nart, poruncim dar ea acésta sä o facetT dumn6v6stril sciutrt In
politie, spre a o goi gi locuitoril ce vin ca lemne de vindare In Bucurescl,
mugteriT ce cumpgrg lemne. piaah oopodar.-1803, Septembrie 27.
Cod. XLIX Filo 98.

Anaforaua pentru nartul lemnelor cum sá urmeze

Fiind-cg locuitoriI eran! vindëtori de lemne, dupg ce li s'ati adicat,

dupii ce li filcut 4e Domnia Mea gi Mata musadele, fémaind a piad o vamg
fórte uérui, ei s'ati argtat cu o mare neomenie, lacomindu-se i cerênd la lem-
nele ce le adule de vindare iin pret fórto nesuferit, primim darg anaforau a ce
ne %Pe Prea Sfintia Sa Pgrintele Mifropolit i ou dumnélor boeriT, i hotiírtm,
ca de acum inainte sil, se vinda lemnele dupg nartul ce esto hotririt de Domnia
Mea de care gi poruncim DomnieT Tale ve! Postelnice, ca dintre postelniceiT
halé, sil orênduescI patru postelniceT la cate patru podurile rnarT, dfind la mana
fiegegruia cate o f6ie pecetluitg de Domnia Mea, arkiltóre de tóte felurim ile
de lemne cu ce nart MI a se vinde, carT s'A ailog a insemna pe jug pretul aceluT
car en lemne cat este a le vinde, i sil tie i catastih de unde ati venit acele
lemne, adieg omul anume din ce sat gi din ce judet? crtrora postelniceT le olla-
duim Domnia Mea ca peste talen i dece ce ati 16fa pe luna, sg li se mal dea
çi altY cate talerT 15, léfil pentra ostenéla lor, i ca s'a nu'gT petrécil tétil vremea
inteacésta, sil se schimbe pe fie-cara luna i Sii intre alt postelnicel In local
tul; sa le afétI insg ac6sta poruncg a DoinnieT Mele,ca sil se fer6sch in tot chipai
a nu face cea mal mica abatere in tr6ba acésta la care sil orênduesc, cacI ggsindu-se
In ving strajnic se vor pedepsi de annnia Mea ; agigderea i Durnnéta vel Vist.
sa facT porunclle DomnieT Mete la aceste treT judete Ilfov, Vlagea gi Darnbo-
vita, ca negregit sii pornéseg pe locuitorT gi fila de voia Ion a aduce lemne de
vindare cu Indestulare.-1803, Octombrie 28.
Cod. XLVI, Filo 80.

Prea intilpte Dennne

Cu pleeata niístra obgtéseg anafora ar6trini MgrieT Tale, ca dupg luminatg

porunca IngltimeT Tale, ce prin palle ni s'ad dat in trecutele ilo, pentru lem-
pele de foc, a se pune In orinduialg, ea gi vindarea sg o faca locuitoril cu un
344 V. A. URECHIÀ

pret cuviincios, i indestulare sr' fie a nu 'Mimi norodul ea in iarna trecuth',

am fost aretat'time).* Tale prin plecata nástra anaf ora atat pretul lemnelor
ce ni s'ail prout cu cale, cat si mijlocul de a nu se da zatignire dupil indarat-
nicirea locuitorilor, care vitjum cum s'ail purtat, ca se trag inapoi a nu veni cu
lemne, ea peatru mésta s se faca luminate poruncile Maria' Tale catre dum-
nélor ispravnicii,de a'T sili i fara de voie ca s aduca lemne indestule a nu
fi ()rapt lipsit; in urma aritand Maria Tale :Ina', ert din pricina cad' s'ail pus
nart s'aii tras traniT ca total ne viind nimenea ca lemne, i ea ea pricina nar-
tuluT se face met' mare lipsa, iartisi din luminata porunea MarieT Tale 8%35 ra-
dicat nartul, lash-ride-se OranY slobo4T a vinde lemnele cum se vor putea tocmi ;
Insii stint s fie Inaltimei Tale, ca nevenirea lemnelor intru acele 411e n'ati fost
din punerea nartulta, ci una din stricarea vremeT, fiind atund zl6trt i ploT
du$ cum este sciut, si alta, ea napadise totT la culesuff de viT, la culesul de
porumb i strinsul altor !mate, dar acum vedern cì ranii s'ail obraznicit cu
total i Ma pe lemne un pret f6rte nesuferit, c lemnele cele gróse dupri. ce
face dintr'un car dotta, vind carul si pana la talerT 8, cum si cele de tot sub -
tiff, care se vindea maT inainte 20-30 de parale acum face douè care si vinde
col putin earul cu talerT 4, si and actin] urméza acest fel, Cu eat mal virtos in
vremea ierneT, atuncT vut lucru este ea póte s ajunga earul i pana la talerT
20, pricinuindu-se o mare lipsa si scumpete Domnescului Maria Tale oras, care
niel °data nu s'a mai pomenit, pentru c tot-d'auna la totT luminatii Domni
art avut lemnele nart, nefiind sloboV de eapul ion a rinde cum vor vrea, fiind
sciuta diacrisia lor, ca este de tot fara rénduiala i neomenirea cu care s'ati
arétat in fapta, dupa ce li s'aìi facut de catre Maria Ta i multa musadea.
rênduindu-se sa dea vama f(Irte usóril; nu lipsim dupa datorie a arita
Tale, ert nart ce s'a &it ca cale de eiltre Inaltimea Ta de s'ati pus la
intarirea anaforaleT, nóstre care este cu dreptate facuta, A' se dea de isnov lu-
minata porunca a InaltimeT Tale ca sa se urmeze i sa se pazésert nestramutat,
de care pentru ea sa, nu se intêmple prigonire intre tërani ca eel ce cumpéra
lemne. sa se oranduiasca un boerinas la ate patru poduri marl, cii viind ca-
reto ea lernne sii insemneze cu tibiir pe jug pretul fies-caruia car, dupa fetal
lemnelor, precum este hotarit de catre Maria Ta, dar sg, se faca luminate po-
runci si la ispravnicT din trei judete ce sunt imprejurul Bucurescilor, Ilfov,
Dambovito i Vlasca, ea srt silésca pe locuitori i ma de voie a veni cu lemne
necurmat la térg, dupii cum renca i intealtT &ill', ea sii nu fie lipsa, de care
orênduitul boerinasul si faca catastih de cate lemne se aduc pe t6trt séptamfina
de la fies-care jade? iara hotarirea cea desilvérsita rimane a se face de catre
Inaltimea Ta.-1803. Octombrie 25.
Dositeiu al Ungro-Vlahiel, Dumitrache Banu, vel Spatar Ghica, vel Ban.
Orefulescu, vel Logofit Isaac Ralet, vel Logoffit Grigorie Bra'nco-
veanu, vel Logoffit Crefulescu.
Cod. XLVI. Vila 89,
 'STOMA ROMANILOR 345

Ice Constantindlexandru Ipsilant Voevod, gospod. Zentle Vlahiscoe.

Durnnéta vel Spgtare facem In cire, ca varne0T oborultii tèrgulul de afara,

In potriva cataloguluT 0 a ponturilor cu care ail cumjArat vama, lacomindu-se
ail ciltuat a lua pang, actin] vault.' de la carele cu lemne de foc ce vin de
vinqare In Bacuresel cate parale dotA-1-lecT, i cate doui5-cjecT i cincT; precum
tn0ne NoT suntem pliroforisitY de aceste, de la chiar unil din locuitoril O'rani
ce 1-am intatpinat la qirile nóstre pe afarti , iar din osebite insciinpirt ce
anent, de la unil ail luat i ate un slot, in vreme ce catalogul i ponturile
DomnescT ca care ail cumparat serie
«De la carat mare ca pafru bol incarcat ca lemne de padere,greise, de cer,
garneatil stejar sail tufan, §épte pantie, 0 de carul de a doua mana cu deal'
h&j', ce sunt tot cu acest fel de lemne cincT parale. Iar lemnele de luncii adica :
jugastru, carpen qi al.ela ca de acestea, la carul incarcat bine cind parale
de la carat de a doua manil, patxa parale, de la carat de a treia rating, treT
pantie», cu care ar.éstil rea urmare a vame0lor ail dat §i dail invederat pricina
locuitorilor OranI ce aduc lemne de vinclare, a scumpi lemnele 0 a cere pre-
turT marl, precutn o 0 qic cgtre tort' muqteriT de Nil, ea dupg vama ce pia.-
tose lad qi eT pretul vinOrilor, dupa care acésta rea urmare a vame01or,
macar ea li se cade a le face o osanda de pedépsil, i prin luarea de socet6la
ceea-ce s'ar giísi luat maT malt peste catalog sa se iae de la vamei# pe stana
Camara, dar Domnia Mea, acest folos nu primim, ei in loe de altil °Andti am
dat acésta hotorire, care am facut'e in0ne cunoscuta prin graiii i chiar unuia
din tovarglil vatne0 ai oboruluT, pe care 'I-am adus asta Ji fatrt inaintea
DomnieT Mele, anume Stavri, a lica fiind-ca in noua lunI qi junfétate ce ail
trecut, din anal acela panti acum all luat atata adaus de parale mal mult peste
q6pte i peste cinci §i peste patru, ce coprind ponturile, acum dar pe acesto
douii lanT qi jum'étate, panil la s1ér0tul anuluT, stí ia numaT cate atata, Mica:
De la carul mare, ca patru bol, incarcat cu lernne de pildure gróse de cer,
garnita, stejar sail Man, patru prate
De la carul de a doua mnânti, cu detfi bol, tot cu acest fel de lemne, trel pantie.
Jar de la carul ca lemne de Luna, jugastru, carpen 0 altele ca de aceste
dou6 para'e. Dupil chiar acésta hotarIre fackd Domnia Mea tidule pecetluite
cu pecetea N6stril, cu arRarea acésta anume de Ate parale are a OW locui-
toril Tamil la fie care car do lemne, peruncim dumitale, lipésca acesto
tidule la Vote drumurile oraviluI pc uncle intrg tömanil cu lemne de vin4axe,
ca sil fie In vederea de fatii, ai in sciiinta tuturor, cate pantie all a plati varria,
iar la patra podurl marT, iatil oranduim Domnia Mea §i de la Cartea DomnieT
Mee cate un ciohodar, sa stea ne lipsit la venirea qi intrarea locuítorilor ea
lemne de vindare, a le arta i lor, i a nu ingildui pe oranduitiT vame0lor sil
346 V. A. URECHIÀ

iae maI malt o para. Dect, poruncim, ca i dumnéta s dal strasnicrt porunci,
cipitanilor, slujitorilor strejarI, ce stint atilt la marginile a patru podurI mart
cat si pe alte drumuft ale marginiT, care ail intrare In Bucuresct, frte"6ndu-le
sciutl acésti oranduialrt de vama lemnelor, ea si Ingrij6sci si et a nu ingidui
Cu niel un chip pe orênduitI vamesilor st ja mat mutt, iar pe cara '1 va
gìsi Impotrivi fileénd cerere, numat de cAt aclucil la Domnia
Mea. tolico pieah ospod.-1803, Octomb. 18.
Cod. XLIX fila 109.

Aneze la pag. 668 (vol. VIII)

Ito Constanrlin Alexanglru Ip3ilant Voevoi gospoiar zemle Vlahiscoe

Fiind cii de obste ni s'all dat pat en mare nittlinire pentru luminlirile de
cérii rosie, ce se vind de la lumtnirie, si se aduc de cutre norod prinose la
sfintele biserict, crt cunip6ritorit acestor luminixt pentra lor
de ctistig, ail tot felul de amestectiturI nu numat de unt-de lemn, ci i alte
amesteciturI In céri, i eu act5sta fac o de fati Inseliciune norodulta, si o
urmare ea total tmpotriva ponturilor DotnnescI ce li s'ail dat de cumpgritóre,
prin care tare sunt legatI a se feri de nisce armin ca acestea, care acest
lucra nesuferindu-1 Domnia Mea, nu numat pentru Inselicianea ce se face
norodulut, ci mai têrtos di este ca mare noeuviin;rt pentrn sfintele biserict
la Dumnec,teescile s:ujbe a se arde acest fel de lunitnirl, ce nu sunt de dal
curati, ci ca felurt de amesteetituft inteksele, care pricinuese si o putóre prin
biserici. De aceea dar am hothrit, sii ridicrtm vtnlarea acestor luminirt de
céri rosie dintre cele-l-alte husmeturi, ce so vind la cochit vechl, i si se
canto de om at Nostril, rênduit Intr'adins, pentru ea si lipsécsil det-iv'èrsit
acea catahrisis, i fiind-ei acum se apropie si cplele sfintelor skbitorl a
Nascent, ctind este cea mat multi trebuintii de lunitntirI la Mite sfintele
biserict si la tot norodul de obste; intuí orttnduim pe al nostru Tufekci-bas
Gheorghe, ea d'impreunti ca lane, ce se orkcluesce a tine ntimita lumtnirie,
si mérgi la luminrtria de céri rosie ca sil o facrt zapt, i câi eérti so va
gisi Inteènsa a luminirilor, Insrt numat aceea-ce va fi Ora' ci ratrt, fin i de
ilia un fel de amestectituri, sil o cantirésci, i pecetluind-o si o oprései,
ca si poruncil a se pliiti acea cérrt lumintirarilor, ian câti céri sail
ditim
lumtnirt lucrate amestecate de unt-de-lemn, si cu alto amestecituri Impo-
triva ponturilor ca care all cumptirat, anelea si le ridice din lumtnárie
si le dea inapt lumtnirarilor ea si le scóti afarit din téri aing, de a fi
slobod si le vinc)11 alci, i fiind-cuí cumptirtitorit lumtnilriet avea a tine lumi-
nä'ria ac6sta si a face alisverisul ei pttni la srersitul luneI acesteia, adici : pe
 ISTORIA ROMANILOR 347

un an deplin, poruncirn Dumitale vel Yistier, ca din sfertul land acesteia sg

scarra pre cumpgratorT Cu analogonul acestor ()Pe pana la sférvitul lane acesteia,
tolieo pisah.-1802, Decembrie 8.
Cod. XLIX, fila 11,

Cartea pentru lurninarit de arts'

Zentle Vlahiscoe.Fiind-a pentru lumingria de céra rovie intru care se

lucréza vi se vinde lumingrile de Ora, care aduce norodul prin6se la sfintele
biserid, Inca din anal trecut din jalbile ce ea mare mahnire ni s'a dat de
obvte, de dare cumparatoriT acesteI 1umînìriT pentru multa lacomie a lor de
cavtig, feluri de mestecaturT pun in cérg, nu numaT seil i nnt-de-lemn, ci vi
altele, cu care facea o de fata invelaciune norodulul, vi o urmare cu total
impotriva ponturilor i cartilor Domnescl ce li se da de catre cumparatére de
la Domnie, prin tare tare era legatT a se feri de nisce urmitirT ca acestea, vi
eT purarea era impotrivg unnatorT, care lucre nesuferinclu-1 Dmnia Mea nu
puma pentru invelliciunea ce se facea noroduluT, ci maT vi5-rtos pentru marea
necuviinta ce se arma a se arde prin sfintele bisericT la Durnnegeescile slujbe
luminarT necurafe, ce nu sunt de céra safi, ci cu felarT de amestecaturI In-
tr'éltsele, care pricinue vi o putbre prin bisericT nesuferitg, de aceea dar Inca
de atuncT ant hotarat vi am radicat vingarea acesteI luminariT de céra rovie
dintre cele-l-alte huzmeturt ale vamilor, ce se vindea la cochit ¡men qi am dat
nizam, sa se caute de omul nostru oraduit pentru ca sil hi:13(meg
desavèrvit acest catahrisis, dapil cum s'a filed acésta cunoscut i sciata de
obvte incti de atuncl atat din Pitacul ce am dat Domnia Mea cu acéstil ho-
thritre, cura vi din ridicarea vi isgonirea din Cherhanbua (mini-idol a cumpg,-
fétoruluI din anal trecut, facAnd-o zapt de atancT, i cautand-o pan acum din
anal trecut, cu omul nostru orénduit.
DecT, dupg nizaatul acela ce maT inainte este dat, cu hotarire ca pururea
tot-i'auna sii se unneze spre a se cauta de omit orèncluit de la Domnie
vi a nu se maT vinde intro slujbele viírneT, ca Srt lipséseg acel catahrisis o-
randuim Domnia Mea pe . . . . sä faca zapt de la 4i intéitt a luneT acesteia
Ianuarie pe acest an ca lét 1804 Cherhen6ua luminarilor de Ora rovie, ca dupä
obiceiul i caidul DivanuluT, numaT la acésta cherhonea sa se lucreze i A' se
vin4a lumtnilff de céra rovie, iar altiT Fa nu fie volnicY i dupg pretul cereT
ce gmbla inteacéstìi vreme in térg, se va da nartal cel dept, ca care A' .vinrja
la norod ; poruncim insg, maT sus numitule orènduit, ca nu numaT luntinarile
sa le lucreze intocmaT la dramurT, nescgdute, fail de vre o lipsil, ci sa te vi
f erescT a nu te cuteza pentru vre-un interes in parte al tgil a pune off seil,
sail unt-de-lemn, sail alt-fel de materialurT sa amestecT, e sil le lucrezT numaT
348 v. A. URECHIX

din cerr curatr safi, s4 fie la ac6stil cherhanea orT inruntru luminrrieT,
imprejurul lumtniirieT la vre-o magazie san invecinata macar o oca de ser',
crol' avem a face cercetare cu tot felul de mijléce de fatr qi pre sub cumpR,
§i de se va grsi vre-o laminare de da% amestecatg, verT cu seil, verT cu alto
feluff de materialuri, sati lipsr in dramurT, sail se va gilsi inruntru lumlnrtrieT
macar o oca de seil, §i de alto materialuff pentru atnestecarea cerieï, orT afaril
aprápe de lumtniirie in vre-un loc, bine sa scil cr. ni 1 un fel de pricinii de
indreptare nu aT, ci cu cea stra§nicr pedépsr te voiii pedepsi, spre pilda
invètrtura altora slujba0 DomnescT, pentra Cil Domnia Irea tntr'adins
numaT pentru ca Sil lipséscil acel catabrisis ce se urma, am ridicat ac6sta din
vindarea vilrnilor, ii 8aani receh o8pod.-1804, 'anuario 1.
Fila 206.

NARTUL LUMiNARILOR DE SEO

loi Coiatandin Alexandru Voevod i ospodar, zemle VIaltiscoe

§i cu seul care '1 iail cut eftiniltate de la

Fiind-cri lumbirrarii se ajuar
mrcelaril Bucurescilor, fiind-cr i puinìl vreme a r'émas piinrt a eqi seul noti,
nu primim Domnia Mea a se ingreuia ob§tea noroduluT politieI ca un acest
nesuferit pret de parale dou6-decT qi opt la ocaua de lumtniírT, filril numai
ca s'A nu le maT rbnaae luminroarilor o vildita pricinuire, musaade facem
le maT adrogilm alte doué parale la oca peste doui5-decT §i piara ce era parir
acum, ca Sil N'inda adicr ocaua Po parale clJuë-deol" §i ése, ptinr la e§irea sea luT
noti, ci dar Dumnéta vol Agil, en acest pret indatorescY a face vindarea
luminiírilor, fIcand'o acésta cunoscutr i la ob§te ca slti le tie sciutil.-1803,
L'He 12.

Prea 1nlá4ate Dennne

Dupr luminatr porunca lIrrieT Tale aducé'nd inaintea nt:Istrr dumn6luT

ve! Agr, pe lutninitrarii de aicT din BucurescY am cercetat jaiba lor, prin care
se plâng crt le este peste putintr, a viude lumintirile de seil dupa nartul ce
fost pus, ocaua Po talerT 24, fiind-cii, pe den§il n ulula cumprriit6rea seulul
tine parale 26 atara din alto cheltuelY ce maT ail, §i dieénd lumanttrarit
§i de la Vasito Tufecci Ba§a ail cumpiSrat acum de curè-nd o su mIl de seil
cu pretul ce s'ail dis maT su, s'a adas numital Va3ile inaintea netstrA,§i intre-
bandu'l, ne arará Cil cu acest pret ati vindut luminilrarilor seul, adicrt ocaua pe
parale doug decT qi q6se ; decT cu tóte Cil seul acum 11 cumpgra luminararil
scump, dar datoria lor este, ca cumpere din vreme seul ce! trebuincie4
 RoMitiVILoit 349

Minna, cAnd este Indestulare, act atunct pot de-1 jail cu prat mat jos, pi apot
In urmil peste an de se pi int6rapla a nu ajunge i mat cump6rA niscat-va sail
mai scamp, se Imbraca until peste altul pi le dil mina a vinde lumtniirile dupa
nartul ce li se pune tómna; dar fiind sciut ea seal co s'a gaga pe la dênpit
li s'ai1 luat, trimit6ndu-se la altil trobuinta, nu r6mAne la aceptia 1nvinovatire,
dar niet ail iariipt euvint a eere Intocmirea nartulat, chiar dad( acest prat de
parade 26, cad' obicinuese de camp6rA pi soul de la macelarit de aid' ocaua
Po parale 15, pe care dupil ce-1 lAmuresc r6mitne din dou6 oca una pi jum6tate,
pi le vine ocaua pe pantie 20. amestecAnda-1 pi pe acela In lumitairT, cu ca re
seil scade pretul celut-l-alt ce '1 e ImpAra mat scamp, pi este pi vremea seurtil
papa, a epi sett noil.
Pentru aceea s'a gasit cu cale, ca peste pantie dou6-4ect i patru ce vindea
ocaua de laminar'!" panA acum, sA li se mat ada.ige alte patru parale, ca sa
ocaua pe parale 28, Insii aceste clod) sA le fie numat pentru cheltuelt,
iar captig Sil nu iae, pi vintjarea Cu acest pret sil se urmeze mina pail la
t6mnil, la ispravital zalhanalelor, când ese eu1 no5, iar atunet Sil lo pue alt
nart cuviincios dupd pretul seulut ce se va rumpe, pi luminiirt BA fie lades-
tale, iar nu cut II va trebui o oca po qi sil dea nutnat o laminare, lar ho-
tarlrea 18(3 kale 26.
Vel ¡Jan Cr rtulescu, y. VOr. Golescu, v. Vor, Cdnipineanu, v. Vor. Ra-
cove0, v. Logofrt Cretulescu
Cod. XLVI, fila 346.

ko. Cons& Alesanira lpsilant V oevo L. Gospol Zemle Vlahiscoe

intArim pi Domnia Mea Anaforaua ce no fac clumnélor velitit boon i Po.

runcim Dumnelut vel. Aga, sil Indatorepct pe lumIniirart a face urmare Intoc-
mat dupa cum se cuprinde mat jos.-1803, Noemvr. 5.
Cond. XLVI, fila 92

Prea Inaltate Ddmne

Pupa luminata porunca Maria' Tale adunfindu-ne la un loc am facut
chibzuire pentru nartul luminarilor de soil, cu ce pret s'ar cuveni a se vinde,
afetilm Maria Tale, cA pretul Halal din anulut trocut ail fost 19 parale
dupA care se dedese pi luminararilor nartul ce ail fost pAnil acum, estimp,
milcar cä din poranca Imparat6scil s'ai1 adaugat fiatul seulut cu dou6 parale
facadu-se parale 21, dupa care este pi pretul seulut de capril, dar lumina-
rarit se plang, CU zalhanagift nu se pot In voi de a 'e da seal ea acest pret,
provalisind Cri vitele pe anul acesta ail fost scumpe, i li se pricinuere pa-
gaba, rare a-ésta fiind i nou6 sciutU, urinézil sA fie silitt luminarariT a da pi
35O V. A. eilECUtIA

o para gi douii maI mult, pentru ca p6tii face suma cea trebuinciósä peste
an, ci atat pentru acesta, cat ì pentru ciL i cale-l'alte cheltuelY ale luminii-
rarilor maI scumpit, am gäsit Cu cale, ca pe anul acesta sil se vinli lu-
minärile de sal de caprä curat ocaua pe parale dotre*-4ecI gi opt, dupii cum a-
raiim MärieI Tale mal jos In socot6la oe-am fricut, care acest nart club-
zuit ea este drept gi emprima, ca care pot luminäraril a vinde dupä pretul
seului ce ar6tiim mal sus, gi dupä cheltuelile ce a ; decI, sii fie luminatä
porunca Alada Tale ciitre dumn6 uI ve]. Agrt, ca indatoreze cump'era
tot seul ce le este irebuincios peste an, dand legiituri i chezligie, ca s'a' fie ora-
gul peste tot anul indobtulat de luminarI, vinOndu-le cu prdtul ce 4icem mal
sus, pana la Implinirea ermita', fi-ira de a gäsi pricinri cii, nu ajuns seul
ati cumpkat mal scump. Iar hotarirea, 1803, Noem. 3.
Trel. flan Crefulesca, vel. Log. Ralet,vel Forn. Faleoianu, vel Log. ere-
Nlescu.
Cid. XLVI, fila 92,

Anexe la pag. 668 (VIII)

OrageniI din Pitea, judetul Arges, cer sii nu se ja seul de la Hristea lu-
nalnärarul lor, ca sit fie pentru trebuinta oraguluI, iar Domnitorul pune reso-
lutiune pe acéstä petitiune : cSeul un sii ja de la nimenI cus totul, c6 numaI
pe da î ajunge analoghia dupii suma vitelor ce ati strins, ca care a-
cea analoghie co o dli nu i se pricinuesce niel o pagubii, fiind cii li se Va%
tegce cu pret indestulat. Trebuie dar, ca i acel Hristea sä'gI féspunc)4 ana-
loghia la darea seuluT, iar a nu infra gi el la analogilie, dupit cum ceretI
acésta nu este cu putintä, fiind ci 'Ate s'A facii una sutif de mil' de oca gi
pricinuiascä cA este trebuincios pontru ora.-1804, Ghenitrie 7.
Cod. XXXVI, Fila 29.

jáluit SurecciiI cerkd sit li se dea pret mal' mare pe sed decät 23
parale oca.
cm n anul trecut pretul seulta de caprA a fost 19 parale ocaua, estimp
dupä tacsidul ce s'a dat de Domnia Mea la prea malta Pórtä, prin Inalt Im-
pärätesc firman, s'a hotärit a fi ocaua Po parale 21. DecT, ca acost pret avetT
a da seul estimp, dupä ImPériitescul firman. 1803, Noembrie, 25.
Coti. XXXVII. Fila 10. Verso.

Poruncä din 28 Noembrie 1803, pe jaiba luminärarilor. Serie Vodä luI

Paharnicul Manolache epis'atul cranurilor politieY, cit precum s'a urinat panä
 IgTORIA ROMANILOFt g

acum de s'ad dat jdluitorilor seu de la miicelarT pe 12 parale ocaua, cut a-

eelasT pre sll li se dea si de acum inainte.-1803, Noembrie 28.
Cod. XXXVII. Fila 14.

Ice) Constantin Alexandru Ipsilant Voevod, gospod.

Priinitìl fiind DomnieI Mele Anaforaua acésta, o intrtrim i poruncim, ca

Cu acest pret de parale dou6-qecT si cincT sil pliitésed jaluitora lumindrari oca
de sed de caprd la negustorT, cdrora chIndu-li-se suma do 'rota jos arblatri oca
una sutil-sése-cjecT de mil, s'a' fie datorT, ca ca acéstd salud a seuluI de capril
çi cu seul cel vor lua de la mdcolar1, sd implinescd trebuinta politieT pe un
an deplin, adicd de acum de la Sfintul Dumitru si pánd iarási la Sfintul Du-
mitra al antilla viitor, dupti însilçi legiitura si chizdsia ce ni se aratd
dat prin Zapisul lor.-1805. Octom, 21.
Cod. XLIX. Fila 465.

Frea Inaltate M'irme

Dupd porunea Mariei Tale, aduc'énd pe lumindrara politiel 1naintea ndstrii
çi Intrebánda-I ea ara') en cátä sumli oca da seil pot economisi trebile po.
liba de lumindri pe un an de ile, de la Sfintul Dumitru pana iards1 la Sfintii
Durnitra al anuluT viitr, cu to5te c cererea lor era mare de oca 200.000,
dar noi ved6nd cd anfértT li s'ad dat oca sed 130.000 si in anul trocut 165.000,
cu acéstii sumii all putut economisi trebuinta politieT, le am dat si noT es-
timp oca 160.000 ca ca acéstd surnd ce vor ~para çi cu seul cel vor lua de
Ja milcelarT, cat va esi, fard de a fi sloboril mdcelaril a vinde seul ce vor sc6te
la sdpuniiriT, ci mima la dánsiT, sd economisésed trebile ohstei cu indestulare
pánd la Sfintul Dumitru al anula viitor, flícëndu-se nizam unul pentru altul,
prin Zapisul ce all dat, ca orT cánd se va Intèmpla vre-o lipsìt sa se pedep-
86801, iar pentru pretul ca cát s'a' cumpere oca de seil de la negustorY, ca
t6te ert apururea pretul seuluT de caprd se politifse ca doull si treT parale mal
jos de cát seul de vita mare, dar fiind-cii negustoriT In anul acesta all curn-
plirat eaprele mai cu 6res-care pret de cát In aniT treeutT, ca sd nu le r6mile
si lor cuvint, am gdsit en cale, ea In anal acesta sit vìnìt ocaua de sed de
caprii Po parale 25, nuniaT cuniOra maT jos de cat pretul seuluT de vite
marT si al cervisuluï, noT letra acest chip am glisit cu cale. Iar Hotarirea....
1805, Octombrie 26.

vel Vist. Racovitä, vel Pahar. Caliarh.

352 jT A. URECLIII

Anexe la pag. 669 (VIII)

NARTUL PESCELUI
Const. Alex. Ips. Vod. gpd. Zem. Vlahiscoe

Dumnéta, ve! Agä, fiind-cä am luat Domnia Mea plirof, rie cum cA pes-
cele atilt cel pr6spät cat i cel särat se vinde aicI In politia Bucurescilor ca
un pret Rorie scump i ne suferit, care most fel do nedreptäti fiind-cä nu
sunt suferite Domnieï Mete a se face locuitorilor politieT, i maI vèrtos In cele
care sunt de hrana norodulul de obsto, porancim dar, ea dal. In scire la
totI vinOtoril de p see, cum ce,' de aicI inainte vInOrea pescelul' próspät de
helesteil, are a fi oeaua pe parale doki-spre-lece cel mare, si cel mic para'e
opt, dar pescele särat ocaua pe parale s63e, care acest nart sä 'I publicues:eT
Dumnéta la toff de obste, ca sä fie sciut, (Mud i strajnic4 poruncä la totT
pescariT, ca ce acest pret sii face' vInqarea peseeluT, eta cel próspät, cAt si ce!
särat ; pentru care si poruncim Dumitale, sii IngrijescI apururea spre a nu se
face '12in ()area pesceluI impotriva acestuT Nart, cad de ne vom Insciinta, eft'
se face vin4area pescelul cu alt pret, Impotrivä rnal' melt, nu numal tot pes-
cele aceluia i se va face lama, ci se va i pedepsi, ci i asupra Dumitale
fate ne vom turbura ; drept aceea sä, IngrijescI f6rte, ca nu pintre ascuns
pescariI sä face' vindare eu pret maI mult, Faii ca zapciiI Durnitale BA fie a-
ajunsT, cii veY avea a Aspunde inaintea DomnieT Mele. ii saam reeech gospod.
1803. Maui 15.
Cod. XLIX. Fila 57-58.

Anexe la pagina 669 (vol. III)

LEGUMELE FA'Rek NART
ko Constantin Alexandra Ipsilant oevod Ø gospodar Zemle Vlahiscoe

Fiind-eä grädinariI ail avut acest obiceiti prin sineturi DomnescT Intiirim
dar si Domnia Mea, ea flume): ei adicii grädinarii sä nu fie supusT la part vInpnd
cu märuntisul, lug ca acéstii oränduialä ca insäsT eT sä-sT educe,' si vIncjii
verdeturile acele in targ, päzind dreptatea de a nu face scunipiltate, precum
pentru Tara aduand ce spinarea, iar nu ca carel, sii li se urmeze obiceiul
ce ail avut spre a fi nesupëratI, 1803 Mullí 20.
Col. XLIX Fila 299.
 iSTORIA ROMINTL OR 353

Prea ingtate Dómne

Dupit luminata poruncil, IlitrieT Tale, co mi se dì la ae6stiljalb, urmttnd

am fiicut cereetare si vNuiti aceste sineturi la mäna jilluitorilor: 1782 Main,
Anaforautt dumnélor boerilor epistatl, in dosul jalbiI gradinarilor, intaritil de
llitria Sa,r6posatul Nicola° Vodil Caragea, prin care se cuprinde, Cil zarzavaturile
ne avkd statornicie, nu se 'Ate tirmit nartul ce li se poseso, fiind-cil acaba
ce era puse in num.& de fire, co crescerea fiickdu-se eilperanI, se pilgubesc
iar alte zarzavaturI inmultindu-se si eftinindu-se, ajunsese la jurdtatea pretuluT.
nartulul, i CA merge se null' eftinesc ; do aceea ail gLit ca cale, ca gr4dinarii
zarzavagif sil in4a zarzavaturile fret de nart, precum si vittilsia de precupeff
sil nu fie niel de cum nefiind trebuinei6se, cum si pentru vamil, sii fie apératT
aduckd ca spinarea, lar ca carul aducénd zarzavaturI sil plittéscit
1796, Decembrie Anaforaua iaruíí in dosul jalbit grädinarilor zarza-
Tagil*, a dumn6luI Yistierdlui Filipeseu, fiind foit vel Logofel prin care aratii
obiceiul ce ati fost avut jilluitoril dupit mal sis numita anafora a Epitropiesi, care
anafora tot Wend, la Decembrie 30 se intilresee de Maria Sa pärintele ISlilrieT
Tale, ea gradin aril si zarzavagiI Bueureseeni s aibit obiceiul lor, dar se in-
datores, ca sit fie si el urmAtoff a:vinde zarzavaturile i legutnele cu pret
farti de a nu face precupiI í scumpiRate.
1799, A.ugust 12.Anaforaua dumnélta vel Agil, ce se afla atund in
dosul jiibit griidinarilor zarzavagiI i precupeti din Bucuresei, prin care se
cuprinde Cil ail védut si altil bottirire de la la 195 a ni avea gr4dinaril
nart la zarzavaturI, Insii °and grildinara ce ar aduce in têrg si le vor vinde,
ianut precupetii sii fie urmittort nartuluI, si aratiti cit s'ail fost ortinduit si
viital nutuaI asupra precupetilor, ca un ingrijtior, a nu se face intro dksiI
urmilrI impotrivä. ; and fackdu-se intrebare do la Agie proeupetilor, de nu
primesc a avea intro d6nsil ve"taf sit so ridice, i ail f4cut cerero ea vittaftil sä
aib4 asuprii-le, ca sil li se scie oranduia'a, si la vreme de trebuintil prin viltaf
sii se 01.4 cele trebuinci6se, dup4 cum de mal 'nainte el ail cerut de li s'ail
orinduit vataf ; care anafora tot atuneI se intilresce, August 27, si de Märia Sa
Alexandra Vodit Moruzi, cu acestil cuprindere, insu numaI geidinarilor le clä
Mina Sa intilrire dupti sinetul ce atl avut, ca caul RIOT el or aduce verdeturT
In t6rg de vincjare, sit fie slobocji a vinde filrii, de nart, cum si ca vre-un nume
de viltaf a de precupetI si nu fie sup'éraff, si de varniti dup4 obiceiul ce ail avut.
DecT, dupii, aceste sineturI Domnesel, earl s'ail fätut prin cercetatoff, se
face dova,i4 cil nu este cu putintil a se urma nartul la zarzavatuff, neput6nd
avea statornicie la un carar, i cluprt Dumn6luI i prin luminata hotilrirea
MilrieT Sale prtrinteluT MilrieT Tale, se cuprinde, ca s4 li se pitzéseä obieeiul,
dar si el sil fie urmätoff a vinde zarzavaturile ca pret enviincios, spre a nu
Istoria Ronicinitur de V. A. Urecla SECOLUL
354 V. A. URkCIIIA.

face precupiI si scutnpiltate se cuvine daril si acum a se da luminatr por unca

ArrtrieI Tale, sr nu fie suptisi la nart, Visa nurnaT gradinaril and vor vinde
si ea maruntisul, iara precupetiI sil fie supusl nartuiuI, przind tog si grit-
dinariI dreptatea de a nu face scumpiltate la vindare. De care arb't InaltimeT
Tale, si Amalie la lunainata Milriei Tate poruncil.-1803, Aprilie 16.
Istrate Cretulescu, Isaac ve l Logofrt.
Fila 299

NARTUL UNTULUI
Ito Constantin Alexandra lpsilant Voevod

pupa cum s'a grsit cu cale de crtre dumn6lor boeriT, prin chibzuirea ce
all front, Intilrim sll urmeze, si poruncim DumnéluI ve! Vistier sll facT cuviinci6sele
porunci cum se cuprinde maI jos.

Prea Ináltate Mime

Duprt luminata poruncil Mìirieï Tale, ce mi s'a dat prin Pitac, pentru
pretul untuluI, adunandu-ne la un loe, uncle aduchd dinaintea n6stril pe sta-
rostea de negustorY, din eel ce metahirisesc negutiitoria untuluï, ciirora duprt
cercetarea ce le-am Meat, cel féspuns le fusese, cit din pricina Turcilor
(.41.0.10: ea sunt prinjudete nu pot sit se negustorésca In liniste, initlândsi pret
maT mutt peste porunca, la care li s'ati front arëtare, cit s'ail dat lunainatele
poruncl InrtltimeT Tale, si &Mail ispravnicT si &Are zabitl, ca sti fie cut total po-
pritT uniI ea aceia i uncle sit n'ailar a stringe altiI de pro la locuitorI, de
cat numai negustoriI pilméntenT, i mrcar cit urma de a se pune est timp
pretul untuluI cu o para maT jos la oca din ceea-ce ati fost din anii trecutI,
ctícI duprt angarii/e ce era oranduite an pe t6ril, ca dilaff de unturI, inc6ce
In colo, si ca prapridenie de vite, care aceste ca mila lui Damneder' estirnp
lipsesc cii totul, pretul untului s'ail %out 14 parale ocaua, dar pentru folosul
locuitorilor am grtsit ca cale si cu droptate, ea sit se urrneze i estimp ocana
Po parale tot 14, dupr cum ail fost din mail trecutt fiindu-le In destul si
Cu acest pret sit aib a cumpilra negustorii pilmêntenI unt de pe la locuitorY,
la care nu le mai rrmilsese cuvint de pricinuire, atata numai ar6tand
Tale, ca uniI dinteksiT vrénd a gringo sumil mal multrt de cat altiT, in-
draznesc de dart si mnalçit pret maT mutt peste porancil ; decI pentru acésta
de se va bine socoti si de catre malta Intelepciunea Maria Tale, se va da
luminatele Tale porund catre dumnélor ispravnicI, cil eel ce se vor dovedi,
orI din negustoff sail dintre untaril lor, frtoèn 1 vre-o urmara impolrivrt, nu
 ISTORIA ROMANILOR 355

mima): untul Ea se ia platindu-se dupil pretul col hotiirtt, ci Inca s'A se si

pedepsésca ; pentru cae de chibzuirea ce am fileut na lipsim a arta Mariet
Tale. 1803 Maiil 6.
Ve l Vistier, vel Postelnic, vel Vornic, vel Logoftt, vel LogoPt, vel Vornic.
od. XLIX, Fila 2L9,

BRAGAGERIILE
Iw Constandin Alexandru Ipsilant Voevod gospodar Zemle Vlahiscoe

De vrerne ce din dotfé-decT de pravalit de bragagirie prin cartT Dimnesct

a fi, se ga3esce Ileon lipsri una, fiind nutnaT 19. Si fiind-ca insesT bragagit
primase a deschide jìIuitoru1 p deovni: o bragagirie, chipa arRarea ce ni se
face printfacésta anafora, primim tiara jaiba si cererea jaluitorulut, arda
1T darn la manT acest Domnescul No9tra sinet, ea sil aiba voie i slobodenie
a deschide si a tino o prilvalie de bragagirie, intrand fusa si el Inteacel aju-
toriti al CutieT, dupil oranduiala ce este 11ton:útil prin eartI DomneseT pentru
acésta bragagerie.-1803, Noebrie 9.

Prea Intatate Dcímne

Dupa luminata porunca Mariet Tale am cercetat si din 20 pravalii bra-

gaga ce prin Domnesc Kisov sunt legate la Epitropie, iar nu maï multe, se
gtisesc numaT 19, iar una lip3esce, dupil cure chiar i cei-l-alti bragagit
arétat, earl i primira ca In loe aceleT btagagiril sil deschida numitul jaluitor
bragagirie, intrand si el Inteacel ajutor al CutieT, de care nu lipsii11 a Inseiinta
Inaltimet Tale.-1803 Octombrie 29.
Vel Afitt.
Cod. XLIX, Fila 443.

IARBA DE PI.1CA
Ico Con standin Alexandru Ipsilant Voevod

Poruncim Domnia Mea vamesilor Carvasaralet ea pentru câi negustoft

vor aduce spre vil-1hr° aicT In politia Bucuresct iarba de puscil, fisicurT
gl6nte, sil avett 1ngrijire si numal de cat sit datI In scire la DumnéltiT vel
Aga, arlandu-I numele acelui negutator, cum si cita suma de acest fel de
marfil ail adus, i DumnéluT'vol Aga va urma dupil porunca ce are de la
Domnia MPa. tolico pisah go8podar.-1803, Septembrie 22.
Cod. XLIX, Fila 29.
856 T. A. iiRECtili

Anexa la pag. 669 (vol. VIII)

/0.) Constandin Alexandru Ipsilant Voevod
Dumn6v6stri Ispravnicilor ot sinitate, vd facem in scire, ca' din
slobodenia ce art bican'T i altiY, atat aid In BucurescI, cum si miruularil si pri-
viliasiI pe afari prin judete, a vinde fies-care nepoprit sàricieà i ioricióicà la
verl-ce fel de om, fárà niel o cercetare pentru ce trebuintä o cumpiri, s'ati
Intêmplat a se face si primejdie de viati onienésci, lucru care nu póte si fie
suferit, pentru care ficéndu-se chibzaire cu sfat de obste, s'ati gisit cu cale,
ca atat aid. In politia Bucureseilor, cat si pe Mari prin judetA, totl de obste
si fie opritï a nu mal vinde de aceste dou'e" materialurl, firi de numaY Dun-
n6luI biv vel Postelnic Emanuil Persianos Arhiiatros al DorunieI Mete si
alégi pe unul douI din spiteril de aid, 6menY de ispravi .si ca credintrt,
si-1" randuiasci ea acoja nurnaI sii albà voie a tinea In priviuia Ion,
oricióicii,si a vinde, Insi nu la fites cine i oil.% cum, ci si la 6menI care ail
a o pune la Nutt., cari i aceia sii dea chezisie bunä cum ei o iati pentrut
lucru, i luand rávas de la DumnéluI Arhiiatros &Ore acel oranduit, asa
aibi voie a vinde, iar fir' de chezäsie nimànul si nu vindii, micar orI la cine
ar fi, cum si cel ce va lua pentru lucru si o tie ea lacät, ca pecete
buni pästrare, a nu gisi vreme vre-un cm rd Il si furo dintr'8nsa ; decI
vd poruncim Domnia Mea, ca off cati siricici i sorici6ici se va gisi verI
cine din negustorl si mimularI ci se afli intr'acel judet, pe tôti si o pe-
cetluitI i si I oprift a nu ma): vinde nicI de cum, ci aceI negustorI totI ce o
si o ad.i.ci aicY, ca si se campero de citre ceI or6nduiff i alesT primitorl,
earl' ail sii urmeze precum ma sus s'a jis, atat eI cat si col ce vor curnp6ra
de la &Visa, ficénd dumnév6stri pentru ac6sia publici In tot judetul, eh' In
soroc de dile 20 dupi primirea porunca acestia veff-carele se va gisi in
urma numituluT soroc ci ai avut i art tilnuit acest fel de material, hotirit
si scie. ci nu numaT i se va lua fit% de niel o plati, ci ìnei until ca acela ca
un neurmitor porunceI se va si pedepsi strasnic.I805, Martie 31.
Cod. XLIX, fila 217.

NIZAMUL PRECUPETILOR
Pitac de a se opri precupetiï sa nu maï iasea inaintect carelor,
cumpere, innintea noroduluI politiel.

Ico Constantin Alexandru Ipsilante Voevocl

Dumitale vol Agi ItI facem In scire, cii precupeta Bucurescilor nu sunt
ca alt chip, slobodI, do cat etind vin locuitoril cut cele de trebuinti ale politieT
de vindare, la ()Role de térg, flicénd InsusI locuitoril acea vindare a Ion la no-
 ISTORIA ROMAN1LOR 357

rod, cele co rëmán ne vind.ute In iva aceea a térgulta 'a orägenT, acelea ati
numai: voie precupetif a lo cump'éra gi a le viuda pesto s6pfémánä ca pretul
nartului; acum Impoiriva audim, cä a-el precupetY es Inaintea carelor i tim-
bra, gi p afarä, In judete de ridieä de tóte felurimile de lucrurT, tntre cara gi
varal mal Ortos de pe la värniceriI satulál, asemenea ridicându-1 fac precupq
nesuferite; pentru care iatil eä-ff poruncim Domnia Mea, printr'acesta Domnescul
Nostru Pitac, care Pitac s pui: s'A -se citéscg In trel 4ile de rênd la ttirguri, Intru
audul tuturor, ea mi nutnaï precupetil sä, le au, ci gi teraniY, orägenii
totI do obste, spre a gci nizamul acesta, i s aibä a face zapt precupetiV, ca
se päräs6seä, de unele urmärT ca acestea, ne ingäcluindu-ï mult a egi inaintea
careto; sail a mal ämbla pe afarä de a mai ridica felurimile lacrurilor i alto
trebuincióse politieT, caro îns i locuitoriT aceia pot sä vie siti-gi facá,
rigul ca vindarea la obgtea noroduluY, i cánd dupä acésta veY dovedi san ved
prinde vra-un precupet fáckd (armare ca aceea dupä trel" ile dupä ce veT
vesti poranca acésta, sä aibY negregit a'l da In scirea DomnieT Mele, ca sä i se
a cä cea stragnic4 peclépsä. Tolico pisah, gospod.-1803, Mart. 22:
Cod. XLIX, fila 40.

Z?In. ihiscoe. Grigorie precupetul, vincl6torul de bob, fäcënd

vindare Impotriva nartuluï, dupä vina s'a trimis la °l'Inda, Ocne'f, i find-
cit mama luY prin jalbä a cenit milostivire de la Domnia Mea spre a fi
iertat, ne-am milostivit Domnia Mea, clupä plángerea i rugäciunea eT., de '1-am
iertat, cu acéstä hotärtre tusa, ca de 'acum Inainte sä, nu mal' fie precupet. Dec1,
dará poruncim slugilor DomnieT Mele, cämäragilor de la ocna Telega sud Prahova
primind Cartea acésta a Domniel" Alele sit avetY a'l slobodi de la °s'inda OcneY.
1803, Martie 29.
Cod. XLIX, fila 41,

Ico Constantin Alexandru Ipsilant Voevod

Dumnéta vol Agá, ItT facem in scire, crt pentra precupetiT Bucurescilor este
acest nizam dat prin Pitac nostru de la Martie 22, cum eh' nu *sunt slobodI
Intealt ohip, de cát mima dupä ce face insugY locuitora ce aduc cele tre-
buincióse politieT vIndare la norod, cele ce le fémán nevIndute in cjiva acea a
tèrgului la ora', acelea numai art yola precupetiI a le cumpbra gi a le viuda
peste gpfémInä ca pretul nartuluï, iar a egi precupetrf inaintea locuitorilor,
er! dará din Bucurescl, sart ináuntru Bucurescilor, ori: a Ambla prin sate pe
Mara de a ridica si a cuprinde felurimile luorurilor de vindare, sä vie sä gi*
faca aligverigul lor ca \dudare la obgtea norodulu21, care acest nizam s'a gi
päzit la ce): dinaintea Dumitalo Agi, dupg, poruncä, iarä acum audim cele MI-
petrivä, cit precupetiT caprind gi Int6mpinä pe locuitoriï ce vin ou oil ce f el
358 V. A. URECHIÀ

de luerurT, de le iati, ea sh le precupésca, i ava sa istPris-vce norodul, ne pu-

tand a cump6ra cele frebuinci6se caselor lor, din pricina precupetilor, de care
tata ca poruncim Datuitale strajnic, ea nizanul ce este daf, precum il argtam
maT sus, sg se paz6sca negrevit, ne ingaduind sa faca Impotriva armare Tol.
piaah.---1803, Sept. 30.
Cod. XLIX, tila 96.

Porunca ce s'a fäcut la anaforaoa Agiet pentru precupeit

Dumnév6stra velitelor boerT aT DivanuluT Domnier Mele, ande te afli i Dum-
néta biv. vel Logofete Grigorie Brincovene, vi Dumnéta vol Spiitar vi Dumnbta vel
Ag'á, Sciut este ea Inmultirea precupetilor vi a matrapazilor vi slobocjenia Ion a se
amesteca Intru t6te, In adevèr pricinuit6re de scumpete, dar vi InlesnireT no-
roduluT de a gasi peste an vi peste s'Otomana cele trebuinciríse de brana, in
vreme ce nu sunt gile de té'rg vi carril nu vin féraniT de afea este lar vi
acésta de trebuinta a se pane la o ca'e, fiind-cg unil pot a'gí capui zaPhereaua
cea trebuinchisa, pe mal multa vreme, dar col* mal multT, sgra-T, nu pot, carT se
tin Cu cumpgratul pe fitev-care cji din té'rg. Intru aceea dar, ea vi acésta stina-
horie sa n'o aiba norodul, dar vi ratahrisis acela al precupetilor sa lipsésca,
poruncirn, ea adunandu-ve fnapreuna, sit socotitT catI se cuvin a fi la num6r, dupg
trebuinta politieT, adieg pravaliavIprecupetT cu pravaliT, carT srt se faca isnaf
ca alta s'A nu aiba voTe Avivderea sa chibzuitT Dumnév6stra ce feluff anume de ale
mancaxel numaï sit vincia aceva pravaliavT, afara de zarzavaturT, care ea tildes-
talare le aduc invivT gradinariT Bucurescilor de vlOare In tèrg, indatorindu-se
aceste pravaliT atat pentrit a'qï capui de acole trebuinci6se lucran T a le avea
peste an, spre a le gasi norodul cu inlesnire, eat i de a vinde duprt
rana' fusa sg fie sloborll a intra singurT ca cele ce aduc de vil-10re In têrg, ca
sa'vT faca fnvisT eT vinbrea pana fu spartul tfrguluT, fara de a cuprinde ca-
rele precupetiI, satí a le evi Inainte, i ava sit arataff Domnief Mele cu anafora
In serie nizamul cel maï bun vi cuviincios la acésta. 1803, Noetnbrie 8
Cod. XXXVII filo 6.

Anaforaua boetilor, din 1803, Decembre 10.

BoeriT gäsesc Cu cale, ca sa nu fie mal multY precupeti In BucurescT de cat

40, carT sa se intocmésca In rufet, dupg cum sunt i alte bresle, cárora sa
se faca vi lurainat hrisov M. Tale spre ali avea cuviinciosul privileghiit, ca
nu-maT acevtia s'a vincja lucrarile ce sunt de precupetie, caro se vgd In-
semnate In alaturata fóie, iar alt Dime s'A nu alba a sinde aceste lucrurT.
Aceste lude 40 precupeti sit se albea de catre Dutnnélul vel Agal ómenT (le
 ISTORTA RONIÀNILOR 359

credintä si ca statornicie buna, din care 4 sa Y asede In thgul Cuculuï, iar 4 su-I
puo pP celo 4 podurl' marl, pe fie-care pod mare ate 6, ImprastiatI de la un
cap pan la altul, iar nu totl la un lee, i alrf 12 prin mahalale, uncle so va
socoti mijlocul loculul Sil li se orindulascil un viltaf prin alegerea Age, un
om mal" do isprava care va fi Ina de frunte, ca sil lutelégil de tréba si sil se
pérte cu orIndu;a14 buna la dator'a lief. Cum si dud se va Inrètnpla a muri
vr'unul dintr'ènsifi, aräsI Aga s alégil pe a'tul. De earl sil faca dumnéluY ve! Aga
ft5ie afétandu-I cu runnel° lor in ce loe si inir'a cui prilvalie s'ail asedat
fieste-care, spre a fi cunoscutT de dumneluY si Agiei a-I cerceta tot d'auna ca s'a"
vinda dupa nart. and vin féranI de afara cu legume, pomo i altole do fin-
dare, sil nu Indraznésca procupotil a le esi inainte ca saI agliséscii, sic'. le
campero marfa i sa o preeupéscii, cum nit.): dupa ce intra In tèrg sil nu
se arate eY musterel a pricinui scumpete noroduluT, ci sil vInda singurI t6-
raniI eu o-aua cu paraua, de diminéta pina Ora, cum si maI multe dile, si
and nu se va mill' putea zìibovi i va vrea ca sa vInd'é cu ridicata eeea-ce
le-a ramas, atunel sil aibä vole precupetiT a cumpè'ra re'masita,. lar dovedindu-I
se Dr:nand impotriva sil se pedepsésca ea taiga si ca oena. Tótil zehereaua co
este trebuinciósa orasuluI poste tot anal s fie datorl precupetil din vreme a
o cump5ra dupa afaril si a o pune la magaziI, ca orI cand va cäuta mustereil
sil gas6sca cele trebuinciése, sa nu fie lipsa niel de cum, vIndênd tot-d'auna
dupa nartul cela ci se va orêndui, fara de a se rezima la Amäsita ce qicem a
cumpära do la tärani ce vin aci la tèrg, ci aceea sa le fie ca un prisos. La care
acest nizan ce se gilsi cu cale, remasera si ei multamitI, dar 4iseril ca es
TurciI de la siutaturY de coprind mcif t6tg, marfa si eY nu pot sa apuce, maY
virtos si estimp fiind si vremea intärdiata acum s'a ridicat t6ta marfa dupá
afara si el se afla numaI cu ce a ma putut apaca; ci cat pentra anal acesta
alta indreptare nu se 'Ate face de cat sa le dea nizam si nartul cel cuviincios
pe marfa ce ail, dar si catá marfil se va fi afland strinsa la altiY, earl' se nu-
ruira pana acum precupetl, iar acum r'éman afaril din breaslii, dupil alegerea ce
dieem a se face, sa aiba a o lua prin marafetul dumnélul vol Agil, iaras'l precu-
pep ce sunt a se a'ege si a se face rufet. lar la anul viitor A' se facil ru-
fetulai precupetilor portind DomneseI catre ispravniciI judetelor, ca Sil se pro.
timis6sca maI int6iti ei de cat Tana' a cump6ra téte cele ce sunt trebuincióse
peste tot anal pentru pol tie, pe care Sil le ja ca tocméla buna si ca banI
gata, si ca pretul ca care vor cumpèra sa Insciinteze pe ispravnicil Mariel Tale,
ca asupra acele pret Sil li se pue nartul.-1803 Decembre 10.
S'a lama Pitac la Aga', fiind-ca uniI din precuperf es po afara inaintea
carelor ce yin cu Zaherea de le cumpära, i apoI le tin ea In urma s le
vInda Cu prettier' nesuferite, Sil cerceteze si de va gilsi off-ce fel de zaharea,
la precupetI, sa o pecetluiasca 1 Sil aräte Maria Sale si la cine anume.
1803. Decem. 13.
360 V. A. URECHIX

Ica Constantin Alexangru Ipsilant Voevoi

Dumnéld vel Sprit si Dumné vel Agg, fiind crt no am instintat Domnia
Mea, cum crt precupetiï Bucurescilor in potriva naizamuluI si a strajnicilor po-
runcY ce sunt date, es pe afara pe la margin! inaintea locuitorilor, Ora, ce
vin de afarrt cu var do vitu)are i cherestele i altele, ce aduc pentru
risul lor aicl in politia Bucurescilor, si le cuprind lucrurile ce le aduc cu chip
de tocmélrt nelasfindu-I de a intra in iutuntrul politieY facil vire¡area la
eel ce ati trebuintä d3 °taste, care ac6strt netrebnicrt urmare a negustorilor
fiind cu total popritti i nesufaritil Domnia Mele, strajnicA poruncim dumné-
vóstrii, srt aveff al opri dtIndu-le nizam i venindu-le de hac, ca sä nu fie vol-
nicI rota Limit a eqi pe la margin): inaintea Oranilor, dupil cum si pentrn
Arnäuti asemenea vi s'art poruncit prin deosebit Pitac, i sti fie feranil
slobocjIin voia sa ail* aduce var, cheresteaua, lemnele, zaharéua
ce va avea de vinlare a intra ca dónse!e in politie de a le vinde venia cine se
va putea tocmi i a11 face alisverisul lor spre a li se face vre-un fel de ste -
nahorie salí silti de ciltre nimenl, undo si de vetl giísi prin ingrijirea si strä-
juirea dumnéluï pro vre uni): ca acoia fticènd urmare in potriva porunciI, srt
avetY. negresit a trimite aicI la Domnésca Neistra curte spre a i se face ctidutä
pedépsä.ii saam receh gospod.-1804, April 8.
Cod. XLIX, Fila iGO.

Irrisovul precupefilor

Cu t6te cä precupetia fiind un lucra necuviincios, ati fost iporuncl

DomnescI date, ca precupetil nicI cum sii nu fie, niel sti se audrt, Die! sil potne-
néseä Dakar name de precupet, dar pentru multe pricira cuviiciósti care pri-
vesc spre inlesnirea i implinirea trebuinteï noroduluY, nu a sttitut in putintä
a lipsi precupetiT cu total, fiind insA cut acòsta' precupetie nu era putt la vre-
nu nizam, mutt): din 6menil ceI prosti metahirisea precupil ì and era in-
destulare in patio:, cele trebuinci6se iar la vrenae de iarnrt impotrivitóre sä
trtigea i nimenl niel o ingrijire nu avea, nicY era indatorat a string° din vreme
cele trebuinci6se, ca et nu fie lipsä in politie la vreme cAnd nu pot veni t6-
rani' de afarrt srt le aducä, i asa prea de multe off ajungra norodul politiei la
prttimiri din pricina lipseI celor trobuinciáse, ne-avênd de uncle srt le curnper6.
De aceea dar Sfintia Sa pilrintele Mitropolit si dumnélor velitiï boerl, ca pentru
o trebuintrt obstéscA, prin .A.naf ora de la Decetnvre 10, la 1893, ne-ati ariltat
fgand chibzuire, a gutsit ce cale a se face o indreptare la ac6sta, ca raid
politia sä nu pätim6scä de lipsti in vreme do ittrnä i in vrerne (And nu vine
 ISTORIA ROMINILOR 361

teranI de pe afarg, niel precupetiI sg nu fie lgsaff slobocjI la vointa lor de a

vinde luerurile eu pret nesuferit, ei sg intoctnéseti ae6stg euvinciósil orandu-
ialg ea mijlócele ce maT jos sunt aretate, adieg sit se hotiirasert a fi rafet de
precupetl, dupil cum sunt i alte bresle, care sii, nu fie la nuttier mai mult de
cat plant-40cl' in teat politia, si spre a'sf avea euvinciosul privileghiti sa li se
dea i hrisovul Domnie Mele de hotgrire, ca numat acestia lucrurile ce sunt
de precupie care do Damn()lor s'ati insemne in deosebitii foae, itir alt nimenI
nu aibg voie a vinde aceste lueruff ; earl acestl lude 40, precuperi sg, se a-
légrt de dumnéluI vel Agg timenI de creclintii i cu statornicie bung, din care
patra sg se aseze in ttlirgul Cucultff, iar 2 sii se pue pe ce'e 4 poduri mari,
la fies caro pod ate O de la un cap pang la altul, iar nu totI la un loe,
MO 12 prin mahalale uncle se va socoti mijlocul loculul, i prin alegere ar fi
sri se orandniascrt un otn Mai de ispra,vrt vrttaf, care va fi maI de frunte ca
sit inte16c;iti de tròbg si sa se pórte ea oranduialii bung la datoria luI, cum si
and se va intkiplit a muri unul dintr'insI iargsI sg fie srt alégg pe altul si
sa -1 aseze in local celuI mort, din care sti facil datnnéhlY vel Agii cire aretand
numele lor in ce loe si intea eut prgvglie s'ail asezat, fies-eare spre a fi cu-
noscutI divanuluI si a fi a cerceta tot-d'auna ea sii Amuí duprt part, si and
teraniT de afarg vin ca legunif i p6me i alte de vinqare, stt nu sii indrits-
néseg precupetil a le esi inainte, ea sg-I mrtglisésa, sii, le enmpere marfa
o precupéseg, cum niel duprt ce intrit in têrg sii nu srt arete el musteril a pri-
cinui scumpete norodulta, ci srt vincjit singurI Omni)." cu ocaua i ca paraua
de ditninétg pana Ora sail si mai multe 4ile, s't and teraniI nu vor putea
mai zrtbov6seg si va mea sit vinqií en ridieata ce le-a remas, atuncI sg, aibg voIe
procupetiI a cumpera'remasita, iar doved:ndu-se urmand in potrivg sti se pe-
depse:ca numitul si cu ocna. 'Nth' zahereautt acestor felurI de lueruff catti este
trebuinci6sa ora3uluT, peste tot anul, srt fie datorI precupetil din vreme a o cum-
pera de p3 afarg si a o pane la magazil, ea ort cand vor eguta musteriT ca
sa gils6sea cele trebuinciese, sg nu fie lipsil niet odatg. vitupnd tot-d'auna dupa
rartul ce li se va orandui, sg nu so rezetue insrt precupetiI la remiisita ce
vor curnpera de la teranI ce yin tèrg, ca cu acole srt facg indestulare, el
acela sa lo fie ca un prisos. i and vur vrea precupetil sii mérgii, afarg ca
sii campero cele treb tincióse sii, li se filet poruncT Dumnesei cgtre ispravnicil
judetelor, ea sil se protimiséseg mal intèirt el' de cat tot"' alti negustorI, a cum-
pera Vito ce sunt trebuincióse poste tot anul pentru politie, pe care sg, le ja
en tomé a invoitii si cu banl gata, si de pretil ea caro vor cumpera sti, in-
seiinteze ispravnieiI, ea asupra aceluT pret sg, li sii pue i nartul. Beef t6te a-
cesto cate ni s'art aretat chibzuindu le Domnia Mea si giisindu-le a fi at cale,
tot atunei la Decemvre 13 s'a,1 dat $i Domnésea Nóstra intgrire,poruncindu-se
dunruSluI v-l Liga,ca Rrt le i pne in urmare, dar pflnii a se alego suma pre-
cupetilor ce al primit a se iusaroina, eu tróba ac6sta zabovindu-se urma,rea,
362 V. A URECHIÀ

dupä al douilea p^runca a n6stra ce s'ari dat ciltre dumnélul vel Log. de tera-
de sus, si catre dumnélnI ve! Aga, ne-ail vault Anafora iseitilita de durunéler
de la April 22 acestiff lét, prin care ni se face afelare i ii ail ales a fi de
viitaf precupetilor pe Andrei sin Durnitru ot mahalaua sfintieuI Ilia, si strin-
gad pe totI precupetiI, le-ail argtat mizamurile ce maI sus se euprinde, si ail
fost primitort ea vor urma IntoemaY, (land prinsóre ca do acum Inainte va
lipsi catahrisis cel rbli obisnuit, si el' ail sa fie órnetil sciutI si alesT care sil
se aseze la locuri sciute, si sit fie datorI a tine politia cu indestulare NA, de
lipsä si sä faca vinilare la norod dupii natal co li se va pune, care acestI
lude 40 ce sunt alesI a fi precupeti ail dat si zapis de la trecuta lunil a la
Martie 3. la 1805, cu legatura ea sa aiba portare de grija pentru tóte cate so
cuprind la Anaforaua obstésea a le avea in t6tri vramea, Mfl de a fi lipsa de
coca si ea vor pazi tilt() ponturile ce maï sus se arata ; iar cand nu le vor
pilzi, nu puma sa li sä la privileghial de la mana si sil se ridiee isnaful a-
costa eu tot a nu mal fi, ci Inca sii se pedepsésert eI co tòrgul si ca ocna ; ale
carora name spre a fi sciutI carI sunt precupetiI coi legatI prin zapis, s'ail
insemnat In dosul acestuI Hr;sov ; asisderea s'ail inseinnat si ace:ea co sunt da-
toria lor a le avea de vinclare, spre a fi sciut ea' ce1-1-altI orilsen1 earl nu
sunt la isnaful acesta sunt opritl de a le vinde, si ca tóte eN, 1ntr'ar.est za -
pis sunt legaff ca sii fie la We urmiitorl intocmal dupil. Anafaraua obstésca,
si Anaforaua serie, ea sit', fie aseclatea lor In locurT oraduite, dar In urmil
dand numitil precupetI jalbil Domnief Male, cit nu ail paten a inn pravillil in
rerg spre a tine precupiT intiqnsele, fiind chiriile seumpe si negotul lor de
putina Omit', etrènd ea sil aibii prilvaliile !or tot w de le-ati avut si maI Inainte,
acésta cerere a lor cu musaadea pritnind Domnia Mea, am poro ncit dumnéluI
vel Aga, ca sil fie slobeirf a se aseza In lecurile undo vor putea, dar Insii
locul acola unde cer eI sil se arze sii fi ) sciut si DomnieI Male. Drept aceea,
mijlocul a,-..esta ce s'ail intoctuit asupra rèndueleI precupetilor, fand pentru bi-
nelo si tnlesnirea trebuintolor noroduluT la vrernI de lipcil, porancim dumitale
vol Aga, ca sil poi hotarlrea aeif)sta in fapta, si appnd právaliile precupetilor
prin loeurile co le va fi en Indemanare, sil aducI foaq DomnieI Male arka-
t6re cu numele fies-caruia precurt, si In es loe s'ail asezat? lush' fiind-ea dupa
zapisul ce all dat precupetif, asemenea slobelenie ea féraoil all Sil aibá si gra-
dinariï, cum si dupa al douilea Anaf ora ce s'atl arétat inal' sus, sunt a fi slo-
bode si muerile ce aduc In fe-cara 4i diminNa Ent laptuff, leguniT si zarza-
vaturi si altele a le manciíriT, care se obisnuesc de se pan pe marginea po-
dale de vind pana la pranz si apoI se raiipese, poruneim, ca niel' grildi-
nariT, nicI muerile sii nu fie oprite. Drept aceea, ea sit' se pazéseä, nizamul a-
cesta a pururea ca nastra'mutare, am dat acesta Domneseul Nostril Ilrisov la
manila precupetilor, ea si privileghiurile lor sa se urineze si elf datoria lor sä
0 palésea, ea apoI ca niel un mijloe nu vor putea scapa do pedépsa acea-ce
 ISTORIA ROMINILOR 363

prin zapisul .lor sunt legatT, care isnaf fiind s ¡pus la Agie, poruncim ca
dupä ce se va trece Hrisovul acesta si in condica Agia sä se dea apoT la ma-
neta vätafuliff de precupeti"; si am adeverit Hrisovul acesta cu insäsT ere-
dinta Domniei Mete, ID) Costanclin Alexandru Ipsilant Vod.-1805, funja 12.
Cod. XLVII Fila 335.

Anexa la pag. 670 (Vol. VIII)

FACERE DE TiRGURI I EALCIURI

Carta Domnésea,' prin care invoesee dumné'uT cinstit si credincios boer
DomnieT, vol Logofk z t obiceiuff Constantin tirbel", s faca', t6rg pe naosia sa
Breaza, din judetul Dambovita, pe gptèmênä odatä Vinerea, cci dupä cercetärile
%cuto constatat eä," nu se aduce strieäciune ca acésta altor tirgurt
Ordon Isprvnicieï, s dea de scire locuitorilor imprej .rimeï, ca s vie la
arest tirg cu cele ce vor avea de vindare si de cump6rat tpurtand dumnév6strä
grije sä, nu se fa niscal"-va pricita i galcevurl. lar vil:u-jarca vinultfi si a
rachiultfl are a fi numaT a sfapánuld mosieï, dup5 obiceiul päméntulta,
a durunéluT vel Logobit,.-1803, 6-henar 13.
Cod. XLVI Fila 54.

lw Constantin Alexandru Ipsilant Voevod

Fiind.eä atat pentru alisverisul locuitorilor párteT. loculaT, wat mal Ortos
pentru desrádá marea fácëtorilor de 1.66 i hott ce pururea se audea, in
partea loculuT, s'a gäsit ca cale facerca acestuT têrg dupä rugh'ciunea ca ne ail
dat cuviosul Arhimandrit Igumenu MlínästireT Radulu'i Vodä, fiind i frtede vä-
támara altor vechT térgurl, därn dar poruneä si hotkire, ea odatä pe gptiSmanii
adicit Dumineca, si se faeä acest têrg pe mosia Mh'nästird la Baltea care CA
se urmeze ne strrtmutat, spre a fa 'eatat locuitora si negustori21 alisverisul lor,
cat si m6nästirea s aibä vindarea vinulifi si rachiultil ea pe o dréptä mosie
1"

a sa ; pentru cara poruncim dumnév6strä ispravnieilor, sá facetY public d'Ud

scire locuitorilor i negustorilor a se aduna, i sit epistäsitY de a se isvodi
a se face ca statornicie térgul acesta.-1803, Octombra 6.
Cod. XLXVI, fila 67.

Prea InPate Ddrnne

Dupä, ja'ba co art dat M'aria Tale, pärintele Arbimadritul Ignatie Egn-
menu sfintel" nAnästirT Radu Vodä, ca," intra acest judet Ilfov avênd santa
mäna'stire o mosie ce se numesce Bälten1 in partea Vläsil, ragandu-se
364 V. A URECHIA

Tale, de a fi luminatä porunert, ca sit se fach' tèrg la numitul loe cate °data
pe s'éptilmanä. Ni se poruncesce de Milria Ta, ea sä facem cercetare de ni sunt
alte tèrgurI apr6ps imprejur vechT, la care sit facit vre-o vät6mare ? do este
futre' adev'ér folosul locuitorilor pitriT loculul ? i ä insciintam lifärieT Tale
luminata Poruncii Märief Tale uriniitorl afländu ne, am t'Acta cereetare la fata
loculuT i ne-am adeverit, eil alte teirgurT apr6pe Imprejur vechT, la caro sil
aducri vre-o vätit-t are, nu sunt, fara mimar cale de cincl ceasurT este térgul
Gherghita, ce se face Vinerea unde niel o supé'rare nu se aduce, si de a se
face tèrgul la numitul loe, esto de folosul locuitorilor pentru alisverisul lor,
mai vktos i fäcénd rugäeiune locuitoril pärtcl !oculta' spre a se face térgul
la numiful loe, hotärindu se a fi Dumiui a, ea sil se pdtil fies-eare indeletnici
a mergo pentru alisverisul lor cu ceea ce vor avea de vinlare; pentru care nu
lipsim dupä, poruneä, a insciinta l'Aria Tale, si arta vieteT MilrieT Tale sä fie
de la Dumnedeti multT si fericitt 1803, Octotnb. 5.
Grigorie Beildnu Cluceru, Dumitrache Stolnic
Cod. XLXVI, fila 67.

firisov de térg epférnitnal pe mosia luT Nicolae Brâncoveanu Gägenil ot

sud Saac. Tot venitul térguluT este al proprietaralut Vin çi rachiil
numai proprietarul 1803, Febru are 18.
Fila 57 verso.

Cartea dumnélui biv vol Ban Nicolae Brancoveanu sit aibii a tin3 4
scaune seutite la mosia dumnéluI Obilescil, jud. Ilfov, sca me se ttite i apärate
de ierbärit, fumara, vana etc. ce dad alto b cattne.-1803, Februare 18.
Asemenea 7 seaune pe GägenI tot a lui N. Brâncoveanu si 2 scaune
in Bucureset 1803 Februare 19.
Tèrgul era odatii, pe an, tiind o septataniti la GageniT luT N. Brancoveanu
do diva Sf Apostol Toma tulla sit fio si obor pentru vite i bucate, si la acest
térg sit tm se amestece niel ispravnicil, niel varnesit niel ierbarit niel Zabitit
Acum Ipsilante mal dil si al douilea térg la Sf. Iebn Teologul, Sept. 26, pa 8
dile, conform hrisovuluI de la 1799 Iunie, de la Moruz Alex.andru. Voevod. --
1803, Februarc 19.

Anexe la pag. 671 (Vol. VIII)

Pita c la biv. Vel Clucer Baleanu, Ispravnie de Hoy, pentra mutarea
térgulul de la Tiirtasesci al PostelniculuT Bujoreanu i invoiala dintre locuitorl
ea 864)8110 mosiel pentru vindarea vinulul si a ra.bittlut 1803, Noembre
Cod. XXXVII fila 12.
 1ST° Ft EA Ft OMANILOR 36r;

Fräsinetul f i Tergul de acolo.

Vlahiscoe. Find-ca la mostia Frasinetul din sud RomanatI a dumnélul

cinstituluisi credinciosuluI boPriul DomnieT Mete Nicolae Brancovénul biv. vol
Ban, pentru IndamInarea i Inlesnirea locuitorilor partiT locului la alisverisul
lor, Eind departatt de a te tèrgurl. Inca, ma de nainto a fost orénduit a se
face térg pe t6ta s'éptilmana ()data Vinerea, cum si Weal trar'un an odata
la injum'étatirea prazniculul, precurn ne pliroforisim Domnia Mea din Cartea dumi-
sale fratelul Alesandra Moruzi, cu lét 1801, Aug. 12, unde acum dapa ruga-
eiunea ce ail facut Domniel" Mole Dumnéliff Nicolae Brancovénu biv. vel Ban,
ca Inca un bMciií pe an la 14 4ile a 111'1 Decenivre i atat bal-
acesta, c5t si cela de la injurnatititirea prazniculul, sa fie cate o s'épt'émana
undo si fie si obor de vite, si vama ce se va aduna atat de la tôrgririle de
de peste gptémilna, cat si la numitele balciarl, no-a rogat ea sa o harazim a
fi pro séma casiï dumnélu'i, file de a se amesteca vamesiï DomnestI tram
nimic i ca la un lucra ce este mai spre adaugirea alisverisuluI locuitorilor,
ara prima Dimnia Mea rugaciunea domnieT sale, si iatil poruncim domnieT-v6s-
tre, ispravnicilor aï Judetulta, sa ins iintatT la totl call se ctivin de acésta
Indemnatl: ca sa se adune fies-care la acest té'rg i balciarI cu cele ce
ail de vindare salí de cump6rare spre a fi alisveris fiind folosul lor purtand
durnn6 al de grijä, ea sa nu se Intknple pricinl i ga.cevurT, Intru aclunarea
norodului, i deosebit porancim ea sa nu aiba Vamcsil DomnescI 'infra nimio
a face si a se arnesteca, ci off-ce venit se va aduna do vomit dela acest férg
salí obor si de la balcitui sa aiba a so lua si a se stringe de oranduitul om al
dumnélu'i stitipanul mosieï i fiind ea oranduit vama acesta dumisale i or'ti
cand se va Ir.tèmpla a face vamesil vre-o sup'érare si a cere i eI vamiti
locuitorilor ce vor veni la acest Wry, dumnév6stra Ispravnicilor nu lima): sa
nu IngaduitI ci sui i Impliniï cEea-ce va fi luat r6i1, si de vrerue ce 1)&43 sa se
Intknple prigonixo mire vamesi netiind sémil cartuliile de cata marfa sa ra-
dica la a3est tdr g §i balciurY, vrand ca sui iae eI varnii dupil a ea marfa, po-
runcim Domnia Mea, ca acea marfa ce se ridica de la Frasinet sa nu se supere
de vamil de catre nicT un vames, ci sui fie sloboda i ne supkatä,' de a o wince
cumpëratorn: ande va vrea ea eh' urmand vamesi'l Intocu3aY
ponturile si catalogul vamilor, care se dad vamesilor Domniel Mole de la Divan
la mat* de a Ina numaY treatke, lar care din vamesl sa va lndrasni de a
cere salí a lua vama pentra acea marfa, ce ce ridica de la Frasinet, ne primind
cartuliile drapt bane, i va una imp)triva aestei port-tun' a D.minieI Mele,
poruncim domaid-v6stre ispravnicilor ai Jadetuluï, na numaï luarea cé ré i Im-
potriva porancet Domniel: Male sa o implinitY, ci sa o ar6tati Domnie'l Mole, ca sil
se pedepsasea.-18^.3, Decemvre 8.
Fila 187
gd6 V. A. URECklit

Iw Constandin Alexandru Ipsilant Voevod

Dumn6v6strg ispravnicilor ot. sud. Buz611 sangtate, am fella Dornnia Mea

Insciintarea ce ne-atI trimes Impreung si cu o jalbil ca din partea a Vita obstea
orrtsenilor de la Buzeti, prin care aretatT, ca obiceiu ar fi fost a se face tèrg de la
Valea TeanculuT nunial: de 4 off, pe vremea culesuluI viilor, adeeil de la 20 Sep-
temvre pang la 20 Octomvre, iar de la o vreme Inc6ce din iiicomia cumperiltorulul
Varna acestuI terg, ail lungit vremea facerel têrgului atilt maT. naintea culesului,
cat si In urma culesuluI, din care s'ar fi pricinuind cheder orilor din Mizell,
neputad a se duce pre acolo sa cumpere cele trebuincióse cand se Int6mplil
conace, i cer ca Inceputul aceluI tèrg sa fie de la 20 Septemvre i sg se
sfèrséscri la 20 Octomvre ; la care acestrt Insciintare a dumnévóstril, frtcènd
Domnia Mea chibzuire, gitsind Mil, de niel un cuvint i ne primitg cererea
ion, pentra cit cu cat se lungesce lele t(Irguluï si se jai:14We i adunarea
aligv( risuluI, cu atat maI viirtes sg folos( see obstea locuitorilor si a negusto-
rilor, ci acesta se cun6ste de fatg ea este vre-o zavistie a celor ce gonesc en-
teresurile in parte i pismuesc folosul cel de obste, iar la pricinuirea ce qic
cil nu pot merge BuzoeniT pe acolo sit cumpére cele irebuincióse, la acesta
respundem Domnia Mea, ea' cum de pot cumpgra In cele palru septem'anT ce
numaI Inteacea vreme voesc a fi adunare aceluI terg, asa se p6te cumpera
0 in eel( a-l-alte ()He ce tine tèrgul de eand se Incepe si pang, ( and se sf6r-
sesce, sail inteacele paint sepremanI srt cumpere cele trebuincióse mal de
prisos, ca sg le aibg gafa si pe cele-l-alte septilmanT ce nu pot merge pe
acolo; ci dar porlincim ea fergul niel Thr,cultiT sil T aibìt urmare i fiinta aceea
ce si pang acum ati avuro.-1803, Sept. 22.
Cod. XLIX, Fila

Cartea Episcopiel Rjmnic pentru tergul de pre mofia Dragäsanit ot. sud. Valcea

Zem. Vlahiscoe. Find-cg pe mosia sfintel EpiscopiI ROmnic ce se numesce

Drilgilsara ot. sud. Valcea, este obiceiul de se face airg pe fies-care septemang
odatg, Duminica, care terg din Inceput '1-art avut sfinta Episcopie aperat de eiltre
vamesi, i vama ce s'ailadunat de la acest t'èrg luat do 6menil: Episco-
iar vamesil Infra nimic nu s'ail amestecat, de care cu t6te 61 do Joni,
treI anI Inc6co se porniserg cu pirg, Vamesil CraioveI cerad de la sfinta
Episcopie, ea oil se, arete sineturI DornnescI pentru acest tèrg si pentru
de carne ce se pun la acest tèrg, sail sit iae vamesiI venitul ce se wlung
seminile

dar Episcipia av6nd inet rie acetal terg repuse, fite tait iubitoriul de Dum-
nezeil Episcopul 116innieduï chir Nictarie arettare la fra,tele Alesandru
Morlizi, prin anafora, cand Domnia Sa cercetand si pliroforindu-se de pricinrt
 iSTORIA ROMINIL011 861

cg," nu all avut a face vamesif nicY odatg ca acest têrg, all dat Domnésca ho-
tg,r.re EpiscopieI, ca sg, fie acel térg si de aicea inainte precum avut
pang atund nesupërat de cutre vame0, care hotgrire ne all argtat'o iubitorul
de Dumnedefi Episcopal RamniculuI ee am v6dut'o i Insu-mi Domnia Mea.
Bed am bine-voit Domnia Mea, dupg sinetul Domnesc ce'l v'éduiii, de am Intgrit
mila acésta a sfinteI EpiscopiI, ea dupg cum s'a urmat ping acum, kog se nr-
mew si de acum inainte, a nu se amesteca Vamesil Infra nimica, ci t6te ve-
niturile aceluI t6rg de la orI-ce ar fi sa' se stringii pe séma EpiscopieI, cum
s'ati urmat si pan acum ; de care poruncim la toff Cali se cuvine Intocma sg
fitl urnAtorT. ii-saanz receh gpod.-1803, Septem. 6.
Cod. XLIX, Fila 166

Zemle Vlahiscoe

Fiind-cl oboral i tèrgul de afaii este pe mosia FundenT din sud Ilfov
care vine pang in marginea Bucurescilor, a dumnélul cinstituluT i credinciosul
boerul DomnieI Mele Constantin Stirbeiu vel. Log. de obiceiurT, am dat
dumnéluT acéstg Domnésea Ii6strA Carte, ca sI aibg a'sI loa paraua de loc, cum
luat si in anil tree*" i dupg, obiceiil ce sg, urmeazl si pe la cele-l-alte
mosiT ca ob6re, fiind-el este dreptul mosieT, care se cuvine duranéluT, dupg
cum pentru acésta ne ari5tg de vèdum Domnia Mea si Ogrtile fratilor DomnI
de Ira nainte ; pentra care poruncim Domnia Mea i Vamesilor oboruluï,
s'a" nu aiba aface ca acest drept a stgp6nuluT mosieT Intru nimic, ci caute
vatna Domn6scg dupg catalogul i dupg ponturile VgmeT. ii sawn receh gospd.
1802, Decem. 27.
Cod XLIX, Fila 17

Zapisul Urzicenilor

Adicg noT eel maT jos iscAlitT incredintam cu acest zapis al nostru la mginii
locuitorilor tta.govet1 de pe mosia n6strg 11TrzicenT, jad. Ialomita, carT sunt ve-
chill si din partea celor 1-altY cart' att case si prAvglie In LTrzicenI i opr6ne
la tèrgul oboruluT, ce all da, pAng a-um banT pe case i prIvIhil i opr6ne,
afaril de la ceI ce sunt clgc sT, ca sg, se scie, cl aveMd intre noT multe pri
gonirI pentru alisverisul rachialuT la care era eT slobodf, i pentru baniT ce ne
da chirie pentru case, i prgvglie i opr6ne Ong In cât i la Divan inaintea
Marie)." Sale, ne-am Infiltisat, In cele de pe urma de a nóstrii bung voie ne-am
invoit i ne am asedat Intre noI Inteacestas chip adieg, ca ceT ce ail fricat
plinA acum vindare de rachiti, sg fe slobodI name. In cincI anT de acum
Inainte a mai vinde rachiti, cu acest asezgmlnt, ca pntra acest alisveris al
 V. A. tIRECIIIA

slobodenieI vindäriI rachiulul, ce li se art intr'acestI cincI anI, fiindci dupä

obiceiti este a stipkilor de mosie, pentru aceea de aid inainte pan In soroc
de treI anY, sä ne plä'tésci numitiI nou5 stipkilor de mosie pentra una suti
opt-decI vedre rachiä, de vadri eke tal. doul, adici pe fie-care an, pe cate 180
de vedre, iaru dupi implinirea acestor IrcI anT, pe alti dora anI inainte Ora
a se implini soroeul de cind anI si ne plitéseä numitiI pentru douä sute vedre
rachiil pe an, vadra iaris (ate tal. don't', si alisverisul rachiulaI si fie al lor
inteacestI urrniterI cincY anT ai soroculd, iar dupä' implinirea acestuI soroe
si nu maI fie numitil slob* a vinde rachiil peste gptämani In orasul Urzi-
cenI, prin casele si pruivuil ile lor, ci si fie ca totul opritY, firi de numg. Du-
minica la liva t6rguluI oboruld, atuncI iarilsI si fie slobodl a vinde, înii in
cat va tine tärgul oborulul, iar dupi, sivêrsirea oboruluT, orI cat rachiti le va
remanea ne !irrulut si-1 aduci si pite la magazia n6stra', ea sii stea pece-
that de noY si de el', panil Dutninici cand va fi a-1 sc6te ;arils la obor f-pre
intjare ca si nu avem nol' binuiali, cui fiind rachiul lor prin casele i pri-
iuille lor, vor face vindare printr'ascuns si peste sëptämani in oras, eicI
dupä implinirea sor3culuI de cindi anI , asa ne am legal ea -vindarea rachiuluI
sä fie a n6stril stuípênii mosieï, iar el si nu maI vindi rachiti lu oras
firi de numal din Durninici In Duminici, la qitia t6rguluT oborulta, pre-
cum, mai sus am dis ; asis.derea si ai bi a ne da nurnitiI pcntru case si
priväliI din ora isopräne de la fèrgu 1 chore 10, fiE §-care pe an cate talen I 6,
In t6tä vretnea ring de a fi supirat: de mal.' mult, cum nicI de vre-o
dupi, cum nicI pani acurn fost supiratI de claci, care acestI tal. sése,
jumátate si ni-1 dea la stantul Gbeorghe, si jumätate la sfantul Dumitru,
precum i banil vedrelor rachiuluI pani in sorocul de cincI anI, iaräsI de douiS
orI sii ni-I rèspundi pe an, la sfantul Gheorghe jumätate si la sfantul Dumitru
jumätate ; asemenea sii avem noI a le da la call' dintr'ksiI vor cere locurI pe
mosia nóstri, ca si le curate si sá le faci livedf de fin pentru trebuinta vite-
lor, din care pani in soroc de treI ani si nu avem a cere dijmi din firm
ce-1 vor face, iar de la treY anT inainte, atuncY si intemeiazi i sä'
face acele locurY livedI de fin, si aibui numitiI a ne da zicivali de cat fin vor
face, si acele liveli si rämae statornice ale lor, dupi obiceill'dandu-ne numai
4eciuiala, iar pea tru catT altil vor vrea de acum inainte a veni ea si locuiasci
pe acéstä mosie a 'Asti* aceï Ora' cand nu vor fac3 mntêiü asedämint ca noT,
si nu fie slobodY ; pentru care acest asedärnint i invoire ce am ficut, ne
dat i nurnitii alt asemenea deosebit zapis la manile nästre, care zapise ne
am rugat i MineT Sale liff Vodä', pre a Iniltatulul: nostril Domn
ca pentru pricina ce a fost sciuti i iuminatu liii Mini Sale Livan si ni le
intirésci si cu luminati pecetea Mirief Sale de a li se pizi urmarea asedäruin-
taint acestuia, precum insus se Coprinde, spre a lipsi prigonirea dintre noI
si dintre ; p.ntru care a adeverit zapisul acesta ca isciliturPe nóstre spre
 ISTORIA ROMANILOR 360

incredintare, iscalindu-se si alte °brazo märturiT, baza' frte de a nu le da noT

lor rachiti precum le-am dat parar' acuna, sì aib numitil a ne aspande baniT
pe suma vedrelor ce S3 aratä mal' sus, preciim si in pr:miiveara viit6te de nu
se vor apuca curete locurT, si sil faca livedl de fin, atancT de loe sä pIrt-
téscä pe fies-care an cate vedre dori6 sute, vadra Po tal. douT.-1803,Decern 4.
Alexandru Falcoianu, slugeru, adeverez ; Sultana Fglcoianca, Clucerésil, am
eti fiirul vechilul D u inneaeT, Ionitä Rafailä, bi v. 3-1ea Logofët martor; Ior-
dache Tache Tufean, ceausI de aprodT, si am Ecris Grigore Logof. i sunt ca
martor.
Cu acest zapis viind atudndou5 pärtile inaintea mea, si arkanclu-mi insesT
s'ara mulfimit i 3'all asedat dupri, cum intr'énsul se coprinde, '1-am adeverit
si &I ca iscglitura.-1803, Decemb. 4.
Logf. Cretulescu.
Cod. XLVI fila 128.

Anexe la pag. 672 (Tom VIII)

16.1 Constantin Alexandru Ipsilant Voevod.

'ahitara de Dumnedeil, sfintia ta Episcópe a sfintel Episcopil Buzëti, find-

c la t6rgul Dräggicei, ce se face pe toi ana in oraval BuzguluT, acum la 24
curg6toreT lunT, este obiceiul a se afta acolo si clumn6luI bas-besleagii, spre
a prtzi si a da nizamul cel cuviincios, de a nu se intémpla vre-o pricinä, sail
vre-o netrebnicg. urmare de catre negustorii turd i alt1 sarhatlä1, ce obicIn u eSc
de merg la acel targ si fiini-cg, se apropie facerea acelul te'rg i urmézii
merge acolo da0 obiceiti dumnéluI bas-besleagil., pentra mal sus arkata pricinä
a NizamuluI ce prives,-e spre paza têrguluT, poruncim darä, dea de la
sfánta Episcopie tal. 600, spre aï fi pentra cheltniala ce are a face in cata,
vreme va sedea acolo pang, la sfe-rOttil tergitluT acestuia. tolico pisalz gospod.
1806, Iulie 12.
Cod. XLIX. fil. 216.

Cartea pentru beaciul ce se face la Riureni sud Valcea, porunch chlre ord2z-
duitul ce merge acum 8 stea pan la stivêrsirea beilciulul, a nu
se face nescal-va furt4a.guri de catre hoti.
Zemle Vlahiscoe, Fi'nd-cg la opt ale lunei lui Septemvre viitor in totT
aniT este obiceig de se face balciti la RiarenT, in sud. Valcea, ande pentru ca
sil nu se intample locuitorilor si altora, carf vin ponina alisverisul lor la a-
cest balci ti, a s? face niscaT-va farti ttg tri, sail jafurT de nilcaT hoti, sail bor-
24
370 V. A. URECHIA

fag, cum si pentru intatplatoarele gilleevarT, ce se obicinuesc pe la billciurT,

urmézil dupil trebuintrt a se afla i unul din zapciii spiltiireseT ca ernemI In-
destuT pc.ntru buna pazil i striljuirea bciuhui, pinil la s'Avé'rsireil lttI ; de aeeea
dar spre a putea face negutiltorit ì locuitoriT alisverisurile lor In odihnii,
unì oré"nduit Domnia Mea de la Spiitiírie pe Dumitru Buluc-Basa Caraghiez
impreunA cu... neferi, lusa ca sil l'iba a merge la numitul batea-1 prin seirea
tusa si a DuranéluT Caimacanulul CraioveI si a Dumnélor ispravnicilor aceluT
judet, unde sil striljuiasea qiva i neptea bâlciul aiesta pentru tete cilte maT
sus (jicem, spre a si putea face fie-care alisveliurile lor In pace si nebilntuitT;
pentru caxe poruncim, atilt tie or6nduitule zapciii, ea nicT tu, niel neferiT
sil, nu v indrAznitI a face la mergerea i intercerea vestril locuitorilor vre-o
superare, ca conace fiíril de plata, ci col ce vor avea locuitoriT de ale mancrt-
riT, cu tocmélil i cu, banT gata sil cump'erati, fliril do a le face cittug de c'át
maT multil superare, &A tipa strapic yeti fi pedepsitt. ii saan reeeh gospoi.--
1804, August 29.

Fila 244.

loi Constantin Alexandru Ipsilant Voevoi gospodar etc.

Staroste de negustorY, 'tT facem In gen.° pentru t&rgul DrägaiceI de la

Buzeti, care era obicinuit de se facea la 24 ale acesteT lunT, crt de vrerne ce se
ande i in pilrtiie vecine cum si la Tarigrad de naprasnica b616 a CiumeT, ea sit
nu se intkuple cum-va si tarei vre-o molefselil din multa adunara a noroduluï,
eare din tete prtrtile vine la acest té'rg i sii se pricinuiaseA vre-un reil, de a-
ceea hotarilt, e estimp sil lipsesa acest terg al Dragaicil, pentru care'tY
porancim inteadins, ea sil aibl acum maT nainte din vretue a da de scire
acest Domneseul Nostro Pita' la totT negustoriT do obste in BucurescT, spre
fiesce care a nu face niel un fel de miscare i &ira de mergere la acest
t6rg al DrágaiceT. cii estitnp a lipsit, duprt cum si alte en' pentru acest fel de
Int6mplare ati fost oprit, tolico, pisah gospod.-1803, Iunie 6.

Pitac la Vistiernicul Rai Mosca si la Dumn6luT vol Agrt s corceteze

pe Andonie Boreli *) sudit frantuzese ce art esit mufluz, cu creditorff luT, ca
orT sa induplice pe creditorT la una din dotte mijlece ce 116 cer..t Andon, a-
dieii ori s'A se viuda avutul i s'A se impar'il cu analoghie, off s'a' se Incarce
unul Cu tetil pereusia i marfa, lui i acela sii rëspundil, sari sri chibzuiascri
DumnOluI cele Cu cale si sii arete en Ana`ora

*) Acest Boreli ajunge prim bucrttar la Greg. Ghica Vedil In 18!:'.6.

 ISTORIA ROMINILOR 371

lo) Constantin Alexandru Ipsilant Vbevod

Fiind-cä atat vamesill cat i hangiil art rémas odihniti la acéstä Anafora,
dan(' si arleverintil dupg oranduialg de la Logofetia Divanulta, adeveritg
de Dumn6lui vel. Agg, dupg multgmirea dar amêndoror partilor, intiirim
Doinnia Mea, sä, se urmeze precum se cuprinde mai jos.-1804, Iunie 3.

Prea Indltate Ddrnne

Dupg luminata' poruncg IngltimieT Tale ce mi se dg la acéstg alaturatg

A_nafora a Dumnélu'i vol A.gg, urmand, am adas inainte pe jaluitoril vana*
aï oborului rèrguluT-de-a,farg cu cati-va din hangiI carT att hanurï aicT in Bu-
curesd, si facènd cercetare, dupg ce m'am pliroforisit de curgerea pricineT si
de urmgrile ce s'ail fama mai nainte, am intrebat apoT pe améndouê pgrtile
ce ati a provalisi ? i4iseril vamesï, ea dupä, cuprinderea catalogulul ce este rèn-
duit a lua cjeciuiala, cere sa le 13'41686', van.ä, dupg pretn1 fênulu'l ce s'ar putea
vinde ca carul, cand Il aduc hangiiI in têrg pentru cate parale 20 de car, pre-
cum hangiii voesc a pfati, se pagubesc mult din leciuiala ce li s'ar cuveni, qi-
cad si acésta, cit hangiiT cand aduc fénuri la llanta.): nu-1 aduc cu carul de
care obicinuesc locuitoriT de aduc fên de afarg, ci &ese care de cele marI
le incarca peste M6SUTA puind intr'un car si peste o mie de oca, adieä, i mal
mult fên de cat se envine inteun car de mésurg si apoT 'I vind la calkorT
ocaua Po parale 3, de prind pe un car cnbfiên talen 75; in potrivii hangill rés-
punserg, a este pentru primejdia de foc ea sunt opritT a aduce de mi vara in térg
Vénul ce le este trebuincios la hanurT peste an, il pun pe marginea Bucures-
caer, si pe langg irosóla ce li so face, plgtesc i altä chirie de a luc cttte pu-
tin la hanurT si hanurile le tin cu cheltuelT grele, fácênd cerere, ca sit plä-
Oscit tot cate parado 20 de ear, cuna' vine varna dupg pretul fènuluT ce se
politifsesee Van i; la acel cuvént al ion sg multgmirg si vamesiT a le piad vama
dupg pretul de varg. Dar qiserA vamesiT, ca acel fel de care incgreate cum le
aduc hatigiil in caro infra doné si treT care de cart sunt obidnuite, si vara
pcite sa alba pret un car de aceie talerT 15, iar lama pot s'A faca talerI 30 si 40
un car ; si luand seama arêtgrilor de la arnêndoué pgrtile i prin socotélg ca tah -
min, am ggsit, cit intr'un car de rnésurg, cel mal de jos, dupg ce s'a scade fi-
rosal fömane fên bun 5P0 oca ; este si cumpérgtórea fènuluT de afarg pe vreme
de vara carul mare de a aicrI 5 parla' la talerl" 6 ; la aceste dar chibzuind drep-
tatea, am gasa si vinc)area fénului ce faT, hang'il la norod peste cuviintg si ce
rerea vamesilor peste rênduialg, si facéndu-T sit intelégg si pe o parte 14.1 pe
alta, ea multgmita si a hangiilor si a Tamesilor, 'i-am invoit ea sti se urmeze
vama Mulla a plgti hangiil la un rar de Mi de m'Aura cale 30 parale. cu
372 V. A URECtilA

piisos de pantie gece cum urma pana acum ; si pentru ea sil se prtzéseä a-
césta rênduialii, sa se déa i luminatil intarirea InaltimeI Tale, a nu mai fi intre
et pricinI i galcevtiff ; asisderea si pentru hangiY, ca sa nu mal vinga fên Cu pret
poste nY6suril, sì li sil pue nart; asupra carul na,rt socotind pretul col cum-
panit, a nu se face inselaciune, am gasit ca cale : fênul sil se vingla ea °calla,
Insii pc vreme de yarn sil vingil ocaua o para, iar pe vreme de iarna fiind-cil
ail cheltuia,la ruaT multa sa vinga °mutt o para si jumatate, i dupil acéstil so-
cotéla, la o para ocaua prinde pe un car de fên taleff 12: 60, iar cate o para
jumatate prinde taleri 18. bara 90, un car ; care acésta de va fi primit
Talo, sil se déa luminata poruncil catre dumnélia vel, Agit. sai indatoreze pe
hangh a vinde fen dupil nart, i ea unii ce sunt narilvitl la scumpete, sil nu
care cum va sit aduca pe caletori la stenahorie, sil jira ea nu ita Mu, sail sil
aibìl iên stricat, i pentru acesta indatoreze ca tot d'a una sil tie la ha-
nurl fên bun, sil nu fie ud saü muced, i sa nu fie lipsil niel odata, ei cand
vor eiluta ceI ce aU trebuinta de cumpérat, sa giiséseil; intru aeest chip mi s'ail
parut a fi cu cale, iar hotarirea...-1804. Mart. 8.
Cod. XLVI Fila 159.
Vel Logofát.

Ifrisovul dumndlui Vist. Filipescu pentru veit4ia de arabagri ot Focfani.

Fiind-ca facerile de bine i ajutorurile ce sa savêrsese de catre DomnY

si obladuitoriI,carI invrednieit de la dorunul Durnnegeti a avea stapanirea si
puterea acésta de a face haruri spre supusI lor eel credinciosT, este in adev6r
pricina care indétnna, îmbarbiitózii i intaresee inimile supusilor catre stapan
spre osardica slujba cu fierbintala i eredinta desavêrsit ; drept &Tea, fiind-cii
dumnéltil cinstit si credincios boeriul Domnia Mete Constandin Filipescu biv.
vol Vist, ca un vechiti pamèntén Efghenist dintre eel d'intèiil at pamêntulta a-
cestuia, care eu durere silindu-se pentru patrie, atfit pentru ale teril folosurI,
cat si intru slujba Dorunilor eu osordie i credinta, precum si de insine Domnia
Nóstra este eereat i cunoscut, dupil, a Domnia Sale vrednice i credinci6se
slujbe, cum si dupil greutatea easel* co are, este i eguti-1, ceidendu.se a fi aiutat,
flicutu-ne-a rugaciune, ca sa4 h7razim Veithsia de araba gil ot ocsani, care va
tilsie, ca VA° ea nu a fost oranduita din poruncii Domnéseil, dar pentru in-
lesnirea ciltorilor i a negustorilor ce aa trebuinta de care si carute cu chiriI,
ca sa le p6ta, gasi cu inlesnire i cu siguranta, s'a olicInuit a fi viltasie de a-
rabagil si Ja FocsanY precum este ak.l in 13ucurepT, do undo si are vataful ira-
tul ga, precum prin ponturile DoruneseT, ce se dial la mana viltavuluI
din BucurescT se cuprinde, i toti aceia ce ail trebuinta merg la vatav d cer,
cu ace,t ruijloc IT ail inlesnirea totl cet ca trebuinta ; am primit rugaciunea
dumnéluT Vistieniulut, i printr' aces'a Domnescul Noqtru grisov, ce-I dam iT
 'STOMA BOMANILOR 373

hárázim vatásia de arabagit ot FoesanY, ca s-o aibsa' atat dumn6luï cu stator-

nicie, ctLt i in némul Damn()tut lut in urrn, ordnduindu-se de catre dumnélu%
pi vatav pe cine va ale ge, mu de isprava si de eredintá, iar SpAtiíria sail vilta-
vul de arabagil din Bocuresd sá nu aibá, ilia un arnestec, ci oil ce folos va fi,
O. fie pe s6ma easel. dumnéle. Vistierulut ; pentru care nu suntern la indoialá)
si fratiI DornnY din arma n6strá, vécpnd háritzirea ae6sta, eä este la loe euviincios,
vor bine-vol si dênsiI a 'f-o intári, ea si a Domniilor Sale mill si Neel de bine sá,
fie in urma de 0,1tI tinute in sema i spre a se pázi cu nesteálnutare am a-
deverit Hrisovul acesta eu insäsI Domn6sca IST6strá iseilhituril i peceto, i cu
credinta prea iubitilor Domniet Mele fit : Alexandru, Dumitrasco, Gheorgite, No-
culae i Ioan voe vor)I, i eu márturia dumn6lor boeril velitY ai Divanultil Dorn-
nid Mele : Pan Durnitrasco Ghiea biv. vol Ban epistat SpAtárid, Dumitrasco
Racovitá, vel Vist. Manolache Brancovén vet. Ban, Gregorie Caliarhu v. Post,
§tefan Vacarescu v. Vorn, de teara de sus, Isaac Billet. v. Logf. de teara de sus,
Barbu tirbet vol. Von Istrate Cretulescu vol. Vora, Scárlat Slátinénu vel. Vorn. al
Obstirilor, Consta,ndin Bálácen vol. Vorn, de tears, de jos, Grigore Billénu v. Logof
de ObiceiurI, Antonie vol. Hatman, Teodorache Vácilrescu biv. vol. Vist. epistat
Crtmináriel, Costandin Varlaarn vel. For. al politid, Constandin Filipescu v. Clu-
ceriii, Tanarle Golescu vi. proi v. Pit. si ispravnic Isaac Ralet v. Logof. . de
teara de sus, si s'ail scris Hrisovul acesta la 16t 1805. August 22, de Chirit4
Logof. de Divan.
Cod. XLVII, Fila 338.

Anexe la pag. 637 (VIII).

Ito Constandin Alexandru Ipsilant Voevod. gospod. zem. VIaltiscoe.

Cinstitilor si credinciost boerilor Domniei Mele, DumnéluI biv. vel. Vist.

Constandin Ghico, i Dumnéta vel. Vorn, de tera de sus Golescule, mrtcar eit
niet o frieä, salí vre-o temere nu este, dar fiind-cA la fies-care politie pentru
ea sá-st aibá locuitorit d buna petrecere si odihna in VAN vremea fárá de vre-o
grijá, trebue a se face din vreme cele euvinci6se urmä'ff si ingrijirt de pazá
si de niza,mu cel bun, care acésta InsusI negustorit i isnaf tulle nóstre ale po-
litiel so3otindu-o ca este cu cuviinta, voescil si cer kingurt de
a face si de a linea fies-eare 6ment cu arme, ea sil se afle pentru vre-o ne-
sciutrt intêmplare de trebuintii, spre a fi atat de pazá i spre strájuire ins*"
lor, cal si pentru a obAet politiel strájuire intro care locuesc, pentru care /In-
duim pe dumnévóstfá mal sus numitilor boerilor Domnid Mele epistatI,
l'Ang4 dumnévósträ pe rnedel. Arbut si pe Ianache Caribol, ea sá Watt MI_
preon4 asupra-vg ingrijirea acesteI trebI, und Sil chiá,matI si s stringett la
374 V. A. UtlECHIX

durnn6v6stril pe totI negustoriI i isnafurile politieT, ea s punetI In faptii nizatnal

acestel trebT, spre a fi adicit cel ce se vor face puraitorT de ame órnenI eu
ctpteiù,sciutt si cu bun erniet, ca nu cum-va sa intro niscaT-va Ceneni netreb-
niel', farii de ertp4t6iti, cu niiravurI i scopuri rete de agoniselT i dobéndI ne-
drepte, i pentru ca sa fie sciutt totT aceI bunT puraitorl de arme, spre a se
putea cun6sce aceI fdnìt de eilprtt6iti, srt se facii, un catastib de numele si che.
zasia Ion, si asa sa p InetI dumnév6stril tr6ba acésta la orinduialiti, si nizamul
cel bun, care se cavan spre a se afla la o trebuintil i Intèmplare gata de pa',
si de striijuire. 1803, Ghenarie
Cod. XLIX. Fila ')3.

ho. Constan lin .11exand ru lpsilant Voevod i gospo lar Zem. Vlah.

Cinstitilcr i credincios" boerilor DomnieT Mele, Dumn6luT vel SOL, si

Dumn6lui vol Aga si D'u/1'16'11T vel Camiíras, yeti vedea anaforaua ce ne facu
Dumn6lul vel Vornic al politiet, care de si este asa, cd, din Ron,datil plugarl,
vinr,VtoA de lemne, bi.rnic prim'nten`i, i altiT din parta negustor6scii, se glisesc
iamacT, ac6sta este Intru adever nu numal spre pagaba Yisteriel, ei si o ea-
tahrisis. In vreme ce Iamacii trebue sil fie din coi carl sciti a metaher:si arme;
drept acea dama, ca attlt Spataria, Agia, egit i Ciimilaiisia srt nu prim'sch de a
face iamaci Romclra plujari, dajniel piimiintenT i negustorii, i cercetarea lor
se facd si prin Vendeja politieT, de a se putea lua pliroforie pentru starea
fies-caruia, si a se trece si la catastihu Visteriel, av6nd tescherelele Ion adeve-
rite si de durnn6lul" Vornicul politieI, izad pJntru cati iamacl sunt aT og6culta
Curtil, fiind cii am fdcut Domnia Mea oranduiala de num6rul lor, poruncim
Dumitale vol Cuímdia, ca sd ne faci un catastili de totT acoja, precum i Dutn-
n6ta vel Sptitar i Dumnóta vel Agt1 pentru cittI sunt trebuineiosT la Spa-
tiirie §i la Agie, asetnenea sa ne dat" cate un eatastilt. 1803, bevruarie 19.
Cod XLIX. Fila 113.

Prea Ináltate D6mne

cand tniluit Inaltimea Ta cu dregatoria VornicieT politieT Buen-

reseilor, am intrat In eercetarea locuitorilor, i am cunoseut un mare catahrisis,
din pricinii cit de la o s6tna de vreme s'ají tot flicut i deosebit iamacT pe la
ogécurT, caro in t6te dilele so fac atál din birnict si poslusnici bereseT si din
altY 6menT, earT pot de a se pune in dajdie sti se facrt sporu VisterieT i pentru
sa se implinésea lipsa pentru eeT ce mor, si altil ce fug, fiind ceT maT multT
nestatornicT ; atn cautat sa gasese la Vornicie vre-un eata,stih de acestI Neferi
§i m6 pliroforisiti eli ad fost atiit de Neferil Curtil cat i de aT Spg
 ISTORIA ROMÀNILOR 375

tariet i Agia, cum si douti anaforale sub pecetea Sa13 Alexandra Veda
Moruzi de la trecuta rasvratire, dacendu-se, lada zarafiet politiet cu táte catas-
tisele ce ail fost la Yisterie, impreunií ca cele de acolo s'au prapadit, acum d
luminaill porttnca Inilltimet Tale, oranduit de a face catagratie i cercetare,
Véd cil, unit din iamact ce se numesc al za,bitilor Ourtil, aï Spatilril" si al Agict
sunt dintre birnict, alta din poslusnicT, din putea negustoré3ca, din Romant
pingan T si din vindetort de lemne, si nu se fac ca vre-o scire de la Vornicie, ci
zabitit Curta le dli tescherelele r, i In urmrt it arata Domnélut ve! Ca,
maras, color de la Spatarie i Agie li sul dil tescherelele la mant ctt pecetea dum-
nélor Dregatorilor, si cine rnerge de se arata cul vrea sa se numésea iittnac-
na este oprit a se da teskerea i una ca acestia deosebit i catithrisis fue, dara
stita i ca impotrivire zapciilor, i v'édé-nd i altit asemenea se indemnécit ; am
itiétat Inaltimet Tale prin graiti si mi s'al poruncit a merge la Dtunnélut Pos-
telnica epistatul Camitirit, sii dea catastih de Nefera Cur01, si sí priz :sea a nu
fi din partea negutiátonscei, saii din Romdnit pamateni, ci din alg dment
strhinä, cari sti scie de a metaherisi arme la vreme de trebuinfh, ci Inca ca -
tagrafia nu am ispravit-o si ved multime de nedreptaft si ara Inaltimet Tale,
si pagaba Visteriet, cii curge; de care me rog Inaltimet Tale, ca sa, se faca ho-
tarlre de catre Inaltimea Ta, ceitl Nefert Cu lamacit lor sunt de a fi la zabitit
Curta Tufecci-Bafa. Deli-Bafa §i alta, si la Sprttarie i agie ? i acest numitt la-
ma', de se va socoti de catre 'imita Intelepcinne Inaltimet Tale, s'a aibrt po-
nuca zabitit ca sa-i aduca la Vornicie. ca sta-i cerceteze i cunoscéndu-se
este ea oranduiala, adicil a nu fi din birnicl, din poslusnici, i scutelnict boe-
resol' i parte ti negustoréscit, s'a li se dea adeverinta Vorniciet, se va face si a
Dumnélor zabitilor, si asa, nu póte unul adiefendipsi si pe altul tot ca o tes-
chorea, sail cum se va socoti de intelepciunea Inilltimet Tale, voiti a,vea porunca
In ce chip sa urmez.-180,9, I'ebruarie 6.
al Marit Tale prea plecat sluga
Manul vel Fornic al politiel.

ite Conatandin Alexandru Ipsilant Voevod

Dumnéta vol Spittar vel Agii, fiind-ca pandurit ce slujesc Curtit ati
i
zabit al lor rinduit de Domnia Mea pe Sardariul Preda Bujoranul, poruncitu
dar, ea pentru vert-ce armare de vre-o vinovatire salí pricinrt s'ar gasi de
dumnévéstra vre-unora dinteolinsit, dumn6v6stra aveti numal de a-i cerceta
ou ar6tarea vinet lut, sa avett a-I trimete la numittil boer, zabitul lor, ea el
sa, faca pedépsa aceita' pandur vinovat, dupa vina ce va avea, ea un zabit co
le este anduit de Domnia Mea, lar na alt zabit, itupotriva randuelet ce sfil og &u-
rile. tol. pisah gospod.I803. Aprilie 22.
Cocha XLIX. Mi 46.
376 V. A. L3REC11IA.

Anexe la pag. 638 (VIII)

16) Constantin Alexan lru Ipsilante Vo evo i gospodar Zonle Vlaltiseoe

Durnnéta vol Spiltar si D unnéta vol Agg, fiind c dintru acésta tramita
rUvratire a vremeY ce ail fost, a parta arme asupra-le i pting
acum in Iii.intru politiet, Mea ce nu sunt in niel o slujbil a vre-anal ogée,
din care multe pricint si primejdiI se intèmplii, cara ac6sta fijad in potriva
bung orândueil, ne primita DomnieI Alele, si ara de niel o trebuinta In
vreme de liniste si pace, a fi slobod fie-care inlauntra politiel, a parta arme
asupril-le si caiafeturi de cfirjalit, iatg atu dat Dotnnia Mea nizam, mntòiií la
ogecurile Cartel, Tufecei-Basa. Deli-Basa,, cual i Bas-Besleaga, poruncindu-le,
ca nurnaf neferii acoja ce se atla In slujbli ne lipsitI sii aibil armele asupra
eiliafetul lor. iara iamaci cari sunt eu prilvalii de mestesugurI de alis-veris
se hrilnesc ca negustorie, earl nu sant fa slujbil, sa nu fie slobodl a parta
arme asupra-le in BucurescI, eare acest nizam asernenea i intoernaT slI avetI
a le da dumnév6stril eu strilsnicie bulugbasilor si neferilor spgtarescI si
ageseY si fiind cI, dupil cum am (jis mal sus, in vreme de liniste si de pace
nu este trebuintil a parta alti nimera arme inlituntru politieT, iatil poruncitn,
ea la totI de obste sil facett clara aeest nizam cunoscut ca niel streinit, niel
pgm6ntenit, niel slugii boerCseg, niel mgnastir6scit, niel vea-cine altul nu tat
voie a parta arene in Bucuresci, ci i coi ce vin de tatua din caletorie, carl
ail avut arme la drum,aid intrAnd in politie sunt netrebuincitise de a le mal
purta In egt 'I va fi sederea in BucurescI, i cand nurnaT va fi a se Intúrce
a caletoria luT afara, atunci si-le va lua la drum ; care acéstil porunca dupa
ce o vetl face dumnév6stag cunoscutil la totl, sa avetl apol a face ingrijire,
eare nu va fi urmator si in potriva poruneeI se va gasi cu arme asupra
O, i ca caiafeturi egrjalesel, numaI de cát sil se ia armele aceluia de bei'ic.
cara sil le piara drept straf, i sg-1 aretatI pe unul ea acela, cine este si al
cuI om, salí de capul lar? ca sii se pedepséseg; acest nizam sa-1 facetI de
obste cunoscut si la cinstitelo consulaturi, ea asemenea sá, indatoreze i duni-
nélor pe iasaci si neferf ce an, spre a fi urmgtorT, pentra buna orgnduialg,
ne avènd trebuintg Inlguntra politieT, si in vreme de pace a gmbla ca arme
asuprg-le, asetnenea i turcilor negustorI can' vin de afara in BueureseI pen-
t'II ale sale pricinI, ori de negustorie sau de davale, sg li si faca de eiltre
dumn6vústra cunocut nizatnul acesi.a, ca in cata vretne se atta in BucurescI,
fara de fzebuinta este a gmbla cu arme In politie, ei intrAnd in BueureseI sg
le laso la odaie, In han, ande este coniticit, i egnd se ealetor6zil de a se inhírce
la druin pot sa si le in mapra-le ; clara i pentra neferil ce am 4is maT sus
 ISTORIA ROMANILOR 371

care p6rta arme asupra lor, qicem Domnia Mea, c de vreme ce armele sunt
pentru Mena 1.'61 si hotï, de care cum-va vre-unul dinte6nsil se va inifirnpla
In vre-o pricinii de vrajbii i grtle6v1i, ce va avea cu cine-va si a sloboqi pis-
total saii va da cu arma vittilmiit6re, pe unul ca meta prinOndu-1 aducetT
la Domnia Mea, ea sii i se iae si aceluia amelo si srt se gonéscá, de la ogée ;
drept aeeea ii o facet1 i acesta cunoscutii, la totl neferif, ea sii, se ferésett de
árnblare ea aceea; langrt acésta, fiind-ert pentru aruncatul puseelor si a pis-
t6lolor néptea si qiva aicï in BucurescT, este nizam dat de Dotnnia Mea, ea
nimenea sii nu si bSíJii armii, porancim ea srt indatoratI pe toti vatiíseil ma-
halalelor, srt ingrijésert de acésta, si pe cara se va inférnpla a fi aruneat pusert
pistol, nurnaT do cat ItAndu-1 in ochl ca om este, srt atenga a da de seire
dumn6v6strii, ca orT-cine va fi acela prindetT, sil-1 ridicatT si sii-1 da tl in
seirea DomnieT IIeIe. ii saam receh gospo.l. 1801. Aprilie 25.
Cod. XLIX. Fila 47.

lo.) Consta n'in Alexan lr u Ipsilante Foevorl Gosporiar %dende Vlahittoc

Dtipii cum giicit ett cale prin socotéla de obste a prtrintilor archierer
si a dumnélor velitilor boerT, la trebuinta co este veit1utii i cunoscutii pentru
pazit politiel si a tèreT sil se urmeze, i ortinduim pe dumn6lor biv. vel. Vor.
Manolaehe Cretttlescu, biv. vel. Vist. Constantin Filipescu, vel. Vor. Scarlat
Cilmpinén a ve!. Vor. Barba Viiciirescu, ca adunandu-se la un loc de impreuna
Cu Dumnéluï. Vor. politieT, unde viind i numitil patru negustorT i adunandu-se
din toate rufoturile politieï ene douï, treï. s5 se faciT urmarea dupg cum se
cuprinde mal jos, si Dumnélul Vor. politie" sii fartiti i tacsilul de banT.
1803, lunie 12.
Fila 282.

Prea Jìilate Dd.rnn e

Dupii luminatrt, porunca Prea InaltimeI Tale, ce prin pitac ni s'aii dat,
(a sil facern chibzuire pentru trebuinta lefilor ost4escl ce sunt pentru paza
politieT si a tì.'treT, care se ahunii pe sumrt po. tal. 16.803, bez ceI ce se vor
maï adattga dupit trebuintg,, adunandu-ne la un loc si chibzuind multe felurf
de mijI6ce, n'atn atlaf ¡L'hit mal en inlesnire si fara de insarcinare ai siiracilor
raele, de cát a se inearea toate pravilliile de aici din politie, atát cele din
hanurt si cele din tárg, cát si bite cele-l-alte din tot ocolul politieT, sii dea
fies-care dupa starea pravalieT, ca sa se implinésett acésta suma pe t6tri luna, Cu
incepere de la Maja intéiti si pánii la sfèrsitul luï Septembre, ce se face pe
cinc' lunT, i pentrit a nu 'e eadea cu grert odata résputujéndu-se, am gii,sit
378 v. A URECHIÀ

Cu cale de a da acum inainte pe treT lunT, adica : pe Maiti, Iunie, Iulie si la

inceperea luT August pe cele-l-alte dou6 lunT de va face trebuintii. DecT,
fie luminata porunca Marie Tale sub pecete, de a se orandui patru boeff
altI palm negustorT, ad. Sad. Polizul, Alecto]. Arbut, Potro Vasiliu i Mihail
Balatan, de impretina cu DumnéluT Vornicul politieT, ca sit aducii din t6te
rufeturile cate doul, treT si sa-sT faca dar grin) eivotXoTtavs tin analoghian, intro
dònsiï, duprt starea fie-caruia i DumnóluT Vor. politieI sit faca tacsilui banilor
dupa a lor cislrt sub iscaliturile darntOlor oranduitlor patru haul. 1803,
Janie 10.
Dosoftci al Ungro-Vlahie, Nectarie Rimnic, Dunatrache Bann, Nicolae
Bann, Dunatrafco Racovita biv. vel. Ban, Scarlat Ghica vel. Spat.. Nano-
lache Vornic, Buda Golescu, vel. For., Isaac Ralet vel. Logot., Constantin
bein vel. Log., Constantin Pilipescu vel. Vst., Gregore Br(incovt!n, lstrate Ore-
tulescu, vel. Logof.

Anaforaaa din dosul jalbil hangiilor, vtitafului de brutari i v`citafului

de meiceltirT de la Craiova pentru fa:n, orz, carne, pdne ce arc dat arc
Omit Jraiahul dinctíce, ;si nu li s'arc plátit banit.

lw Constandin Alexandru Ipsilante Voevod.

Cinstit i credincios boerule al DomnieT Mete, Damn() a biv. vel. Ca-

minariú vechilule al CrtimacamieI CraioveT, veT vedea arstarea ce fa
DomnieT Mele DumnéluI ve. Yost. printT'ac6sta anafora, pentru care poruncim
Dumitale, sit indatorescl pe ispravniciT de Dolj, sit platéscrt negresit dreptul ce
ait sa lea jaluituril acestia, i sa instinteze DomnieT Mole cum ca s'ail Meat
urmare poruncei lidstre, i ca li s'ail ph-Wt.-1803, August 23.

Prea hesitate Dchnne.

Dupa luminatrt porunca Maria' Tale am cercetat de cele ce aratrt ¡alai-

toril ca all dal si nu li s'aii platit, si in catastisele ce s'ail fost trimis la vis-
terie de catre Dumnólui Postelnicu Caragea de la Craiova, aflandu-se caimaeam,
nu s'afi gasit aceste trecute, intreband acum chiar si pe DumnbluT post. Ca-
ragea de acésta, arata DumnéluT, crt jaluitorT all dot ea adevérat i aa sa ieae,
crt ispravniciT de Dolj sunt datorT sit le plat6sca ; ci duprt luminata poruncii
ara, ca de se va gasi cu cale si de catre Maria Ta, sii, se dea luminata
Tale porunca catre DumnéluT Caminarul Sanr r.-as vechilul Caimileamieï, spre a
indatora pro ispravnicil de Dolj, sh. platésca Wuitorilor dreptul ce ail sa me,
 ISTOHIA ROMNNILOR 379

iitra porunca cea desavörsit remilne a se da de catre lnaltimea Ta. 1803, Au-
gust. 18.
Gheorghe Havro.:ordat vel. Post.
Cod. XLVI. Fila H.

Slugilor Domniel capitanilor i tuturor pandurilor nostri de peste

Olt, vi5faPem in scire, ca credincios boeriul DomnieT Mele GigArt 'I-am rinduit Dom..
nia Mea epista.t mal mare peste top' panduriI i zapciiI lor,catI v aflaff peste Olt,
ca sa ve 'Arte grije sIt v contag-lirisaseti §i sit vöpazaseil; huna orinduialiti ca unor
ostasT ce suntetl aI DomnieI Mole; decT v poruncim dart, ca ca totI sa avetI a-1
nösee de epistat al vostru, caruia dati cuvinciása ascultare, duprt datorie, ea unta
zabit mal' mare al vostru ; de care scriem i Datnitale cinstit i eredin-
cios boerule al DornnieI Mole vel. Caminare Sanaurcals, vechilule al Cilima-
camiel CraioviI, sit fiI inseiintat de ac6sta, cit am orinduit pe numitul beeria
DomnieI Mole, Epistat peqe túte capeteniile pandurilor de acolo. tolico pioah
go3pod.-1803, Septembrie 13.
Cod. XLIX. Fila SO.

Ico Constandin Alexandru Ipsilante Foávo,I. Gospodar.

S'au cetit inainteit DomnieT Mele anitforaua ce ne-all filcut duran6lor

orinduitiI boeff cereetaturI, cum i anaforaoa DumrlilluI vel. Vist. si nu era in-
dest t eererea Sr.lariului Vasile, numaI pentru caPI itil dovedit ea ait cum-
perat f6nul si orzul cu pretttl ce ¡trata, pentru ert era dator Serdarial sa fi
arötat atuncI la Visterie si la CaimileamiI nostri, crt rinduelile de f6nil si de orz
nu vin de la judete, eil pretu cu cara se gronsc aeestea de a se cump6ra din
i

Bucures .1" spre a proftacsi si a implini trebuinta, este scump, ce ca scire

slobodenie sii o faPil acòsta, iar nu singur de sinesT, care acòsta cereetare ce era
de lipsil in anaforaua Dumnblor boerilor, am facut-o Domnia Mea acum i ne
pliroforisim din insciintarile in scris ale Serdariulta Vasile, ce se gasira in Vis-
teria Domniei Mele, cit inca de atund ail arötat acésta in douë si in treI rin-
durI la Visterie, cit randuelile de la judete nu vin si ca conacile le implinesce
cu fènul i cu orzul cumpörat eu mare pret din tfirg si de unde gasesce, certmd
pururea prin ser sorile hil, ea sil i sit proftacsésca din rinduielile judetelor
orzul, Hulul cel trebuineiosu de a nu se cumpöra ca atâta pret scurnp, dupa
care acestea si netun de insciintarl ale lut, ce sil Oirá, in Visterie inca de atunct,
;itsim clara cererea 'al cu cale si fara de vina in piti,guba VisterieI de acesti
banY, in vretne ce cusurul nu esta a luI, ca el 'si-ati facat datoria de a tirata
de atunci, ei Visteria se ti-idea sil ingrijascil a proftacsi fènul si orzul cel tre-
b u incios de conuco, la vreme ; drept acea porancim Dumitale vel. Vist. ea
su i se dea, de la VistArie acestt bani SerdarkluI Vasile, ea si el s'a cariz a plati
celot co ati a lila, caro pururk a, ne supera ca jalbi.
380 V. A URECHIA

Prea Inaltate Mnine.

Serdariul Vasi'e Isvoranu ce ati fost Ispravnic la Ilfov cerênd cu jalbiti

de la Maria Ta, ca sit i se platésciti tal : 4208. bag 60, pentru 871 care fèrl
po. tl : 3, afara din cate tal : 7, ce ait maT tinut Visteria in sémil, si 1595.
banT 60. pentru 796, chile orz pa. tal. 2, iarils afara din cate tal. 5. ce i
mal tinut in sémil. ca cuvint eh' acest fên si orz ca acest pret l'ail luat
el de pe la nail' din boerT si de la Targa-de-afara cu rizapazar de ail implinit
trebuinta tainaturilor aschniiitor, dupli poruncile ce ail fost avut atuncT, cure
¡MIA orinduita fiind de Maria Tu la Dumn6lor boeril socotitorT, ca sa cerceteze
acéstil priciniti si sri insciinteze illarieT Tale en anafora ail si facut ar6tare
MarieT Tale, prin anaforatia Dumnêlor, ca s'ail incredintat de la insusT
ce ail vindut fênul i emit, cum ca. cu adevèrat fênu cate tal : 10. Pail
Wait, iar orzal de la 0 si banT 60, si paníi la 8, care-1 fitcu boeril socoti-
torT unul peste altul chila cilte tal. 7. si aT poruncit Ma.cia Ta prin graitl, ca
sa i sil cerceteze la Visterie de este nurnitul Sordar:u nescarT banT dator
la rernasiturile VisterieT i sit arete MilrieT Tale cu anafora ; dupil porunca
Marie Tale facênd cercetare la Visterie, m'arn adeverit atat din socotelile
VistereI, cat si din insilsT anaforaoa Duinnêlor boerillr socotitorI, ce ati facut
dare Maria Ta pentru t6te r6masiturile si furtisagurile ce s'ail gitisit la ja-
den IlfovuluT, cure anafora este intitirita si de Maria Ta, cum cit asupra numi-
tuluT Serdariii cum citi altT bani nu maT stint de cat llama un condeiti de tul.
2685 ce 1-ail afêtat beeril cercetatorT ca ar fi luat din judet banT pentru 447.
chile orz ce ail cisluit mai mult de cat ortnduiala Visterief, pentru cure bani
s'ail i indreptat inaintea Dumnêlor boerilor cercetatorT, cum ca pentru 300.
chile orz ait avut porunca YisterieT a lua aceT banI earl '1-a,i1 ì dat Clu-
ceriuluT Bita, ce ora incarcat ca tainaturile in Domnia Mariel Sale Alexandra
Voivod, dupri cum adeverinta su ce ail dat'o in Visterie aratiti, pentru alt orz
ce al1 fost cumparat Cluceriu Bit de la Targ-de-afara de art dat in local
acestor 300 de chile, iar 147, de chile ari qis ca niel curo nu s'a,i1 luat din
judet, scitiOnd in urma satele ce n'ail avut a da orz, pentru care ceriindu-I
atât Dumnêlor bonii cercetatorl, cat si eu, ca ce p6te sil incredinteze de ail
scilijut aceste 147 chile orz ea alev'érat? si (Ike, c;ii va da zapis la Visterie,
cerceteze boeril ispravnicT, i cand 1 va dovedi cit ail luat banl i pentru acest
scilijëmént ce ail facut, 4ise citi va p'atl Visterieí indoit ; dec.! intfacest chip
fiind pr.cina nu lipsim a arta MilrieT Tale, iar cererea ce fa-o de a i se plati
acestï banT, pentru ca siti dea si el pe cat este dator, sii nu maT supere
ce ail a luat ea ja!be pe Maria Ta, arêsta elmine la mijlocirea MgrieT Tale.-1803,
Septembrie 30. Va. !Tidier,
Cod. XLVI. Fil1, u
 NTOMA ROMANIt011 881

Anexe la pag. 640 (vol. VIII)

Jiïlosti Bog.16) Constandin Alexandru Ipsilant Voevonl i gospodar, Zen?. Vlah.

Flind-ca pe Damian Buluc-Basa 'I am %cut Domnia Mea capitan de pan-

durT, ca ca 6aieniT luT sil se afie de slujba aici, 'I-am dat acéstii Domnbsca
carte, ca care s'a aiba yac) a merge sa string de la judetul Vasca i Teleor-
man pe &nena 6i% ce avut i maT inainte NeferT, cu carT sri vie aid la
Domnésca Ncistra Curte, spre a fi in slujba firecum li se vor porunci. Pentru
care poruncim Domnia Mea si dumnévéstra ispravnicilor de la nurnitele ju-
dete, ea sil se dea acei 6menT pe carT T-ail avut i maT inainte, fariti de a se
opri, avhd i ajutorul dumnévéstra la acésta, ca frri. de zilbava sil se afle
aicT, tolico pisah gospodar.
Cod. XLIX. Fila 2J.

Pitac catre Arhidtros pentru panduril ce patimesc de bar4

ho Constantin Alexandru Ipsilant Voevod

Cinstit i credincios boerule al Domniei Mole Dumnéta Arhiétre a

nostru, fiind-ca una din pandurT ce slujesc, se afla patimind de 661, ciirora
s'ail oranduit spital la o casa ce este aief aprepe In manastirea
poruncim Dumitale s ingrijesci de dénsiT de telte b6li'e.
Cod. XLIX. Fila 44.

Pitac catre vel Spatar pentru o casa de vital

Dumnéta val Spatar, fiind-ca unil din panduril ce se afia slujind s'ati bol-
niivit, care fiind cap va la num6r, trebuintil este de o casa mai indestulata de
a Inculpen totT, pentru odihn i pentra a se cauta la Uta lor, i fiind-ca dupa
porunca ce ara fost dat Dumitale de a se gasi o casa' ca acésta, in care s'A In-
capa toff, loand inscrintare cul s'ati gäsit o casa ca acésta aid langa Curte in
mahalaua Mihaiii-Voda, a une): fe meT ta care nu vade nimenT, dar femeea nu
voesce a o da, care acLtit impotrivire a femet fiind far de cuvint l numaT
din Adate, in vreme ce dupa cum ne-am adeverit casa este fi-ir de satasluire
de émeni intr'énsa, si are a i se plä'ti chirie, iataporuncim Dumitale, ca sa fan-
duesci zapciii, carele dupa ce va aräta acelel femeT, porunca Domnief Malo, sri
facul casa zapt i sa o gatésca cu un ceas maT nainte pe sénia pandurilor
bolnavl de a intra intr'ènsa, i poruncim ca de la Cutia spitalurilor marT
se dea pe téta luna cate talare 8 plata de chirle. 1803, Aprilie 18.
Cod XLIX. Fila 43.
 V. A. tRtCH11

lo) Constantin Alexandru Ipsilant Voevocl

Dumnéta ve! Vornice al politieI, fiind-ca DumnéluI cinstit si credincios

boeral Domniel Mete, biv. vol. Post. epistatul AgieT, ne-ati facut arlitare cum
ca la stégurile si capitaniile AgieI are lipsg de oranduiala slugitorilor, porun -
eiin clara Damitale, ca din 6menil ce se vor gasi aici in po litio, farii de pricing
de dajdie, srt Ingrijescl a se trimite la Agie, spre a se asec)a de catre Duinné.
In vel Aga, in local color ce lipsesc. tolico pisah gospod 1806, Martie 2.
Fila 246.

lo) Constandin Alexandru Ipsilant Voevo d

Cu cale fiind anaforana ce face Domnieï Mele DumnéluI vol Spatar

Dumnélui ve! Agg, o intarim Domnia Mea si oranduim pe cgruia
dam Domnésea Nóstra volnicie, ca sí ridice pe numitul Sina Arngutul. sa-1 daca
la Oena Telega, unde s se osandésca un an pentru pila i infranarea si altora
de eare poruncim Domnia Mea cámgrasilor de la numita Ocna, aducênd oran.:
duitul zapcili, sa-1 bagatl in Oen i s datl adeverint la manile mumbasi-
ruluI de savé'rsirea poruncei.-1804, Aprilie 17.
Cod. XLVI. Fila 328.

1-)rea Inältate Dennne

§ciut este InaltimeY Tale, ea nizanul ce-1 dlim cu strajile ce se oranduesc

de catre noT. plecatele Mariel Tale sine, aici in politia Bucurescilor, nu este
de alt Mi de numai ca pe coi vor int6mpina pe ulitele tòrgultii si prin
=balate a fi in cugetarIréle si alt`i 6menT necunoscutI çi tara felinar s i radice
la dregatoria SpatárieI salí a Agieï, de la care schimb s'ar patea ggsi, ea sa le
facem cercetare, iar pe care vor vedea a se impotrivese, rara a le face vre o
zdrobire, ca tuijloc cuviincios sa-I ridice la grosurile dregatoriilor n6stre,
noI cercetandu-I, pe cel care-1 vom atta In ving sa-I dm nizamul ce se envine
decl, lerI n6pte avênd Agia oranduit si pe un §tefan Odobas de neferI agesci
ca opt neferI, ca sa arable ca straja in poporul AgieY,p3 la un eeas si jumbtate
din nópte, ari Intémpinat In ulita Pesearil, r pe un Ionita slujitor Spataresc
de la stégul al treilea de soutelni^Y, ce Amasese In urnag de straja capitanuluI
ea s boa vin de o para de la o carciumä, de ande n'el vrut sa I deschicia, pe
care slujitorig, i ne mal cercetandu-1 acestI ArnautI, cine este si de ande,
sail a-1 trimite la Spä'filsie, salí la Agie, i Agia dupa oranduiala sa-1 trimita la
Spgtarie, ca s'a' se cercoteze, apacêndu ridicat cu lovirI de palme de
dus pana la acea carciuma, nade se abgtuse slujitoriu sa boa vin, si unul dintre
aceT arnautY, numele luT Sina, de odatrt ag scos ia'aganul i 1-ail lovit pro slu-
 ROMAIsTILtill

jitor in cap, unde v'édut, si chiar de noi Wat iplin de sango, filia' de
a i se Impotrivi slujitorn întru nimic, precum ne-am adeverit ; ci fiind-eA urmarea
acestra arnOut, ce a ridicat iataganu asupra slujitorulg, ail dat o rea pricida'
impotriva orânduela ni2amulu1, ne rugám Mliriel Tale, ea pentru infrinarea
si altora ea dasul, ca luminatO porunea Inliltimel Tale s'O' se oranduiaseá
°linda OcneT., ca s'a' se vegheze si altl' a ni' mal urma asemenea, iar hotOrirea...
iproci. 1804, Aprilie 9.
Cod. XLIX. Fila 328. Ve! Sptitar, ve? Aga.

Pitac catre Durnnéld vel SpOtarul pentru gOlc6va ce s'ají intemplat intre
isacciT einstituldi consulat al RusieT, cu una' din neferii luT Cara3hios si Ispir,
In dosul Metocului a 40 de Mucenid, la mahalaaa Pitar-Mns in grádina anal
Popa Ivaseo, ca insusT Dumnélul' sa mérgO î fata loculut nade sO stringa pe
cáfi mahalagil imprejurasI intèmp,at fatá, earI ail védut ca ochii lor
pricina, cum si pe insusi gazda acea stápfinul easiI si al gräding, ea prin cer-
Marea ce va face Damn614 ea scumpOtate si prin primire de blAstem de la
Prtrintele Mitropolit, ea fites-carele s'A arete cum ail curs pricina glcevii, cine
ail fost întêití pricinuitor gfticevel, ce pornire ají fácut, din ce pricina s'el in-
cuput, si cine sunt viná la acéstO inté'mplare de gáleéva ?
Cod. XLIX. Fila 47.

Anaforaim in d,osul fiaba' lui Dobre Cazacu, din &ala a3i,a8cli, a fi

iertat de slujba erizaciel.

Constantin Alexandru ipsilante Voevod Gospodar

Dupa aretaTea ce ne face printre acéstrt anafora de patima si neputinta

intru care se aflit jOluitorul muta Dobre, poruncim sO fie iertat si aperat de
slujba cOzAciet 1803, Ianuarie 31

Prea intiltate Demtne

Duprt !minará porunea lnaltimel' Tale am cercetat pricina acesta

si ca adeveral: se vede a fi omul cuprins de b6la pelepsid, ce pátimesce de
este acula treY ara' de dile, mal vé`rtos trecut in v'èrsta betrOnetelor qi nu este
vredaic a mal fi de slujba, i i se envine a se impOrtAsi de mra M'Aria Tale,
de a fi i rtat de slujba ritzOcieT., fle care nu lipsim a insciinta InáltimiT Tale.
1803, Ianuarie 27.
Fila 92. lancul ve?. AA
384 V. A. tIRECHIÄ,

Voda face pensie de 8 taleff pe luna tu! Parthenie ce ati fost topciti in slujba
Domnésca la rnzboin, de la Catia milelor, «porancim dumnévéstra vel Vornicilor
obstirilor.» 1803, Februarie 24.
Cod. XLVI. Fila 61 verso

Pensie de la Cutia milelor pe viat,a, léfa 15 talerI pe luna luY Gheorghe

Cavarcalial ostasul din slujba Domnésea, eacY a perlut o nana In faboin
are 5 copit Casa laY va fi apérata, de dajdiY. 1803, Martie 21.
Cod. XLVI. Fila 61 verso

Gavrila ostasul mére in fézboin i 'Poda face sotieY si une! fete cilte
15 taleri pe luna in tot-d'auna de la Cutia milelor, i casa laI sentirá de téte.
1803, Martie 4.
Cod. XLVI. Fila 61 verso

Pensie 16n Cara Baraectar, ostas care perdat o n'Ana' la Asboiti,

cite 15 talerY pe luna de la Cutia milelor si casa lul senda 1803, Martie 4.
Fila 61 verso

Asemenea PArvan ostas, a perdut o mana la resboin. I se acorda scutirea

case! tul de oa-ce dajdil. 4803, Hartie 4.
Fila 61 verso.

Io) Constantin Alexandru Ipsilante Voevod

Poruncim Domnia Mea, ea mila ce an avut-o jaluitoriul acesta pana acuna,

tot aceeasY s4 o alba si de acum inainte, de a-sY avea ea a laY in care lueréza
cismarie i vinde i vin, ap6rata de ciohoda'rit, de fumarit i de caminara.
1803, August 17.
Cod. XLVI, fila 21.

Prea 'n'atad bdoine

Dupa laminara' poranca l'aria Tale ce mi se da' la a-és.a jaiba, urma-
tor fiind, din eercetarea e6 fcuiìí ru'am pliroforisit, ca, acest jaluitor afrand u-se
slajind, 'inca -dintra întêia fericita Domnie ParinteluY InaltimeY Tale, vataf
triimbitas1 domneseY, i ajungènd la desav'èrsita saracie sí nepatinta, mal vértos
si sceat tiind, acum ;a a dona domnie iarasT a 'Marta Sale (lupa eererea si
 tsTORIA ROMANILOR

rugacitineit lui, ce al fcut, s'au milostivit asupra:f miluindu1 prin uminata

eart . de a-sT avea o eascióra a sa in cure liter6iti putintel mestesug a cisma
riel', (indo "sT vinde i vin ap6rata de ciolio larit si de fumara oi de caminarit,
care carte o vet)uiri, eu let 1797, Octombrie 18. si en enprinderea inai de sus
ar'étata, Inoindu-so acesta mila si de ciltre lutoinatii Donini din urna ei fiind
nutnitul acesta so afla si a, im si ijind tot vataf de trilmbitast, earole prin jaiba
lui cera de a se innoi seutéla acestor p 'tino havanturi, ()ice ca au dobendit
citan sése rimatori imprejurul casei, si ea la einci, Ohe ulee de stupi, cum
putinticii viisdra, ea un pogon, face rugaciune Mariei Tale, ea sa i se harazésea
si scutirea do dijtnarit i vinariciu pe drepte biteatele lui, de aceste ce aratA
toriul ca le are nu pot face mai mult la plata de cat tal. 7 mult opt pe an
de va fi prima Mario Tale pentru a lui seapataciune a se Innoi mita co ati
avut eu aperare de vinari in si dijn ari, voiii avea luminata porunca ea sil se
faca si sinet. 1803, Iulie 8.
Isaac Ralet vel. Logof.
Cotl. XLVI. I Ha 21

-Inaforaua ce s'el' j'Acta de la Sphtlirie in dosul pdbil Neculi Seimen

neputinciosul pentru apPrarea 8luj6el.

hio Constantin Alexandru ipsilante roevod

Dupit aretarea ce ni se face printria,-.6bta anafora de prústa starea

luitoriului Nicolael poruncim sa fie aperat de slujba. 1804, Nadie 29.

.Prea Intiltate lh:rmne

Dupa luminata porunca Mariei Tale am cercetat jaiba acestui jaluitoi

si m'aun indestulat, eu adevi5rat se afia slujind do multa vreme, este si ca
patina In trupul lui de multa vreme, fara niet un pailegiu Cu care slt se
páta, ajutora, ne avònd niet vi'a, nici alt-eeva, ce pentru cernea ce face a-I
'erra do slujba, ea cale fiind, atlAndu-se de atrita vreme slujind si neputincios,
nu lipsif a în uiiva Mario' Tale, si remttne la pila Iniiiirnii Tale, a se bo-
tad. precum Dtunneqeu va lumina pa Inaltitnea Ta alupra luT. 1804.,
Martie G.
el. Speitar 6aliarh
Cotl. XIXI, Fila 313.

Zem. Vlahiscoe. Fiind-ca Apostol Topci-Basa In vremile trecutelor rasbelie

s'un atlat necontonit slujind Domniet si (eral, dr6pta credintil si ni primejdia
1st ria 12oni47 'lar de V. A. Urce/ ta. SkCOLUL XIX.Xl. 2.
g86 'fr. A. URECUIA

vieteT sale, precum qi acum bales se aflA slujind Topci-Bap al Domniel N6st-re,
pentru aceste dar cunoscute DomnieT Mele drepte çi credinci6se slujbele luT,
cu cuviintit fiind a se Impiirtilqi de mila #i ajutorul DomnieT, ne milostivim
printeacest Doronescul Nostru sinet 11 miluim, ca sä aiba a tine lude patru
6meni fiíril de pricinii de dajdie, scutitT #1 ap6rati de randul dajdiilor VisterieT
de alte angariT, pe carT gasinda-r, sí se cerceteze dupti oranduiala de vor fi
In 13.,cureqm de DumnéluT ve! Vornic al politiei, iarA de vor fi de ¿data', de
dumn6lor ispravniciT judetelor, i fiind fara de pricina sì. li s dea adeverinta
pe numele i chipul lor, spre a li se da i pecetluiturT de la Visteria DorunieT
Mete, ca sa fie pentru ajutorul i poslu#ania caseT Itil ; a#1#derea sa alba a
tinea #i o pivnita, dr6ptr% a sa, aie in orapl Domniei Mele Bucure#0, scutitii
#i apaat4 de fumara, de carninarit, de vamil, de vin Domnesc, de ortul rata-.
sesc, cu #1, de t6te altele darI ce vor fi pe alte pivnite. Drept aceea poruncitn
Ja toti &III se cuvine, ca sil se urmeze i sa i se paz6ssil milele aceste a pu-
rurea #i in ttita vremea ne st.ramutat. ii malo receh go8pod.-18P4, August 10.
Fila 214.
Isciálitura gospod. Vel. Logof.
Pecetea gospod.

CUTIA MILELOR

N'am amintit nimica despre Cutia miletor din Domnia de la

180'2-1806 a lui Costantin Alexandru Ipsilant. Impliniin ac5std lacund
voluntard, voluntard cae' asisten la Cutiel milelor nu era absolut indis-
pensabill pentru facerea istoriei Domniel acestul Principe. Aci o sd
urmärim totu§i, in ordine cronologia, principalele cestif referitóre la
acéstá oCutie a milelora.
In primele luni de Domnie, Ipsilante constata, cd este in deficit,
aCutia milosteniitor» dujä anaforaoaDivanului. Aceda propune spo
rirca veniturilor cutiel, Divanul propune §i Vodd aproba a se percepe
In profitul Cutiei o taxi de ajutor, de la cununii cate 20 talcre de la
boeril de clasa I, cate 10 talere de la cel de clasa
Se mal propune ca confesorii bolnavilor in extremis, sá le sug-
gereze cugetul a lasa cava avere Cntiel milelor. Venitu! Cutiel sd se
administreze de negutatorI EpitropI, rinduity, prin un same§ ales de
negutätori §i neamovibil. Epitropil neguldtori sd aibd dreptul de a
intra prin ve! Vornic al ob§tirilor cu angora la Vodd, in afacerile Cu-
tiel. Ace§t1 epitropi negulatorl sil Ele alev de Mitropolitul §i aDumné-
lor boerii».
 IgTORIA 110M;MIL0R 387

foi Constandin Alexandra Ipgilant Voevod gogpod. Zein. Vlait.

Am vdqut Domnia Mea anaforaua ce ne face Prea Sfintia sa parintele

Mitrepolit vi cu Damn()lor boeril, vi cat- pentra ajutoral ce ad socotit a se
face OntieI milosteniI de la cantina* spre 6rev-care adaos al venituluY sarachor
de obvtei ea cale il gasim i .Domnia Mea, fiind fara de indoiala, cì i dum-
nf):or boeri i totI de obvte la faceff de bine ca acestea, din care se
ajuta obvtea saracilor, (,vor fi gata pe langa theltuelile ce fac ale nuntey
lor a impartavi vi pe Arad eu _acest putin itjutori pentru sufletescul folos.
Mijlocu4nsa care ni se arata de a fi indatorat fiwcarele a- merge Intêiii
in Epitropie, ea sa la ravas ea ali platit ajutorl CutieY, vi apoI s mérga a cere
s1obo4enis. prin ravav de cununie, iaril 'Ana nu va aduce adeverinta de la Epi-
tropil CutieY sil nu sa dea slobodenia cummieY, acésta ni se pare a fi pricinui-
Ore vi de mahnire vi de un. trépad color cu trebuinta eununiilor a se porta
de la un loo la altal, maI vértos obrazele deosebite a fi datoraff, pang. nu va
educe adeverinta Epitropilor a nu se da slobodenia cununiilor, ci cjicem,
prea Sfintia sa Mitropolitulsa Indatorezii pe eel ce are randuit la Mitropolie dupii
favavele onnuniilor, cum vi Protopopil Bucurevcilor, carI dad ravave de cununie,
a ¡Irma acésta randuiala, adica: band vine fiev-care la Mitropolie sad la Epitropia
pOlitieY a lua trayav de cununiey Sil Ingrijasca dand pecetea sail ravav de cu-
nfmie, SI in i cest ajutor al VutieI saracilor, precum s'aii gasit bu bale : de la
been tilerIt 20, de la al douilea stare de boer110, de la eel' de a treia stare
telex): 5,1 iara de la- eel' de obvte talen Yvi eat pentru, a ntu se perde acest
fvenit al milostenfeY4 Prea Sfintia Sa Mitropolittil, ca un ajutator i ocrotitor al
dreptuluT saracilor, InsuvI va ingriji a indatori prea randuitnl acela te-I are la
Mitropolie,, cum vi pro ProtopopiI Bucurevcilor a tinea catastih adevérat de baniY
ce ad strins de la cununil i a-Y da pro fiev-eare vreme la Epitropil CutieY
de milostenie; eu cale este vi ardtare ce ni se face, pentru eel' co se
sav'èrlese, spre a fi indemnatI de Dultovnicl intru spovedaniile Ion a impartavi
vi Cutia saracIon oit cele ce Invil se vor proerisi, fiind pentru uvurinta su-
fietelor;t sale ; pentru car& i poruncini, ea sil faca Mat Proa Sfintia Sa Mitropo-
litul glieL in BucureseY itatxe Duho'vnici, A.rhiereI i catre PreotiI de aicY vi de
pe alar 4 ice ad sloboclenia DuhovnitieY, cat vi parintiY Episcopil asemenea catre
preotit DuhovnicVdin. judetele sale, InFiintarI prin care sa indatorésed pro totY
Duhovnicil de obvte t avia negrevit acestä ingrijire, sil edite aminte i Sil in-
demne pe fiev-care, la fervitul Ion, orI mare orI mici parte barbatésca sail mule-
résca, parantén sad streink mirean sail parte bisericòsca, a Impartavl vi CutieY
saracilor cii bat invil se vor proeresi de bun cugetul lar, dupa starea pereusiI
ce vor avea, &and Insa fiev-caruia sa inteléga, Cil hotarirea este data: col co
nu va face acésta datorie a impartiivl vi Cutia saracilor eu cea ce se vor proe-
g8g Ve. AL tIRRCI-II1

risi de bunA voia lor, s scie, c dieata aceluia nu va avea a se tinea in semä Intru
nimio, tija l'ya fi primitO drept dietO la niel' o judecatO, i acbsta va fi Indos-
tul, färrt de a se cere sail a se lua a treia parte, vare o 4ic dumnélor
indatorind S9ntia lor pArintif Arhierei: pre Duhovnief, ca s trimittlinvciintare
la Epitropie de mila i. imparta'cirea siirvilor ce ati filcut catare obraz Sali ca-
tare om, din catare loc, i eind enanco? ca s ingrijascO Epitropia a trimetg
primései la Cutie aceI banT. Am vedut Domnia mea vi mijlocul care pent4ta
bina economie i chivernisirea venitu'ui i cheltueliler acestor Epitropii,
chibzuit Prea Sfintia Sa POrintele Hitropolit vi ca da-131361°r boeriT, spre a se stringe
ad. tot iratul Cutiel", de acum Inainta de negutOtoriT epitropi rânduitT, carI
aibii Inca pOstrareat banilor i the/tuiaia asupra ion, precum vi . amcv de a se
falo prin alegerea negustorilor, earele pOzéscrt datoria slajbit lui, de la
Casa negustorilor epitropY, frai de a se ridica de la tréba luY, off de ciare
Vornicu Obvtirilor, sea do °are a1i spre a-I metaherisi in alto trebl, i a,r11 prA-
mit Domnia Mea tlibzuiredPrea SfintieI Sale vi a dumnelor boerilor, ea o buntl
cu cale pe este, ea acestii orinduialä) trisa, ea orinduita taca negustori epi-
ttropi si aiba role pentru prieinile i trebuintele ce vor fi ale Epitropie a taco
IngicT anaforidele lox caro Domnie i ca acole anaforale ale, lor eit se arete
pria Dumn610. vol Vornic al .obvtirilor la DOMIli0 trebuintele ce ver ti, care
negustorl dind i impOrtind lefa cea orinduiti,t dupa eatastihl ce se Va taCQ aeum,
de orfinduitele obraze i pecetluit de neY, 81 nu aiba niel cu poranea Vorni,
euld Obvtirilor, niel cu alt cuvint, a cheltui vi a da din bani, de CM -cu
lituril Damnélor velii boeri, prin intOrireal n6strä ca Domnesca pecete, jara fila
de acestLeinet- cu iscilitunilo boerilor vi ea pecetea Domnescrt indrOznind a 114
Yor priti din, casele 1or5 caro negastorT Idupä °una Free Sfintiä Sa Mitropolit
ca dumnelor boerri gOseso ea calevor fi ne bintuitT de catre Vornicu. Obvti-
rilor, nu-1 judecd vi a ntt-I necinsti vre-un fel de chip, iari, cOrid se ra
afla Iri vre-un fel de casar vi 'amelie la acéstO obvitscrt 1r6bA, aretindul-se
stä'panire, Domnia va face ceriarea loe ; fiind-crt nu i se aratO negutatoriI
aceia antare cari T'Or si se orinduiaseá la acestä," Epitropie, vi de al a.tinea nu-
-maY Qatia venikalal Si a cheltuelilor milostenieï, sal vi cele-ti-alta veniturt ale
EpitropieT, crtet intru Iic6stO anafora vedem namindu-so iraturile catiilor
ItiCO3 ; penda acea t'erg porunciat, cd Proa Sfintia Mitropolital vi &master
Amera ce a ehibzuit acest tnijloc al mal' buneY economiï, si facli ì alegerea de
°braza negastoregcl, cinstitT ea °u ban i.dipsis í cut temere de suflets vi si-mi
-arete- =unte prin anafora ca rinduiaseá prin Domnesca N6strrt IntOrike,
desluviodu-ne vi lii canje cata Venitul ati de a-I tinea, fiind-C1 pentra Cutia
tvenituluT podurilor sant rincluiff negust r1.1-1803, Ap).:lie 10.
1Fibi'uo.
 ISTORIA ROAIANII.OR 380

Prealtate Dennne
Insciintarn Mariel Tale, ell pentru ajutorul CutieT de mi!ostenie am soco-
tit sa se maT adaoge i acest venit, a1ic tot omul la vrémea crbatoriet sa alba
a da, ttliii boeril cate Were 20, a douilea alarm 10, al treilea mana talerT 5-
eel' ma! prosa de a patra mana cate Were 1 si pana nu va aduce col ce este
se ins6re adeverinta la Epitropie, dat obisn titul havaet, ravas de
cununie sä nu se dea ; asislerea st indat)réiett Prea Santia Sa parintele
tropolit pe ton DuhovniciT, atat pa eet de aiel din politia, Bit-u,rescilor, cat si
pe eel de pe afarii, de prin orase, uncle se aula boerinasT, negustorl i 6menT
chivernisitT i ca putere, ea pe fie-care crestin, la sf6rsitu vieteT, eand 'I spo-
ved,.sc, sa-1 sfiititia3ca, sil I indeinneze, ca din avutul lor sa impartasasett si CutioT
milostenieT ca cea ce se va tndura va laQa cugetal, din bun proerisis al
arkandu-i sil o scie ea esto de mult fo'os si usurinta sufletuluT ski, In-
partasindu-se Inuit! saracT si neruernieT dinteacel ajutor, si urmand dupa sit-
vërsirea aceluT ipochimen, srt fio dator Dultovnicit a da de scire la Prea, Sfintia
Sa Prtrintele Mitropolit, clicT rudele aceluT reposa,t or merg la sfinta Mitropolie
ca sil'! Intarésert diata, sail nu, cum si ceT de sine! cart merg ca dietele la
Prea Sfintia Sa, ea sa le iseal6sca, va bine-voi Pro, Sfititia Sil a osteni
aeésta ingrijire, ca numaT de cat Insemnanlui-se numele i malialitott aceluT
räposat ce all Tmpartasit Cutia prin dieta i ca cata suma ? sa o trimita
la Epitropie, ea sa oranduiasell om de a stringe baniT, fiind-crt multa
Bunt lipsitT, ila múrtea lor se Ingrépil ca ajutor de la Cutie. Asa dara
cel nu putero se cuvine a face acest ajutoru, iara care nu va urma
acésta din buna vointa sa, art scie atat el, cat si rudele i clironomil lul,
acea dietil nu se va tinea in sém, ci se va strica, si se va lua a trait" parte
la Cutie din tot 'avutul ski ; pentru acésta aducem aminto MarieT Tale, pentru
iraturile cutiilor, cl totT baniT sI se stringa de crttre oranduitii negustorii Epi-
tropT, i sI se dea diva Intocrnirea catastihulut de lefi, ce este sil se faca acum,
iarrt din baniT ce vor prisosi sri nu aibil vote negustoril a-T da nimenul, nicT ca
porunca dumnélor velitiI boerT, iara de se vor Indrazni vre-odata a urma im-
potrivii, si a da bauT, sa aibrt a.T pune la loe din caselelor ; téte pricinile i tre-
buintele ce vor fi ale Epitropiel sil se Luke MarieT Tale prin Dunn-Ain.'" ve!
Vornic al obstirilor, iara cand vor vedea negustoriT, ca nu li se aratrt cererile
salí de si se arata sunt cit alt-fel de mijléce, atuncT insis'l sI aiba vole a areta
la Obladu;re pilsunile i trebuin tele co vor avea, prin anafora ; cum si and nu
se vor purta ca oranduiala oranduitiT negustorl, off ton, orT dinteksiT, sä nu
aibil vote Vornicu de Obstiff a-T judeca, saü a.! dojani i a-'1 necinsti cu nescal
vorbe, fä,"ra de cal sil aréte la stapanire, si stilpfinirea cercetand i dovedindu-T
In vre-o vinä, atuncT li se vor face cuviincidsa cereetare ; i same s Be faca
3 90 V. A. URECHIÄ

duprt alegerea negustori'or EpitropT, päzind acolo si cautand trebile co are, iara
sa nu se ehirtme ridice de la tr(tba lor de DumnéluT vet Vornic do
Obstiff, metaherisindu-1 intr'alte trebT a'e dutni-sale, i tréba cutiilor sil sacyä
jos ; de acésta arb"trtm Maria Tale si cum va fi luminata por Inca. 1803
Hartle 24.
Ths!teiu al Ungro-Vlahiel, Constaniin Pllireseu, Visti,er, Constarylin
Cretuleseu, Vornie, Grigo-ie Caliarh.

Havaetul caftanelOr continuä a se percepei cum se 'Ate vedea din

acest act :
Cu cale fiind anaforaua ce ne face prea Sfintia sa parintele Mitropolit
Dumnélor orInduitil borí, eat pentru ispravnicT poruncim Domnia Mea Dumi-
tale vel Vist. sii fad urmarea ce se coprinde mal jos, iara pentru, boerT
en caftane i cele-l-alte deregatoriY, poruncim vatafuluT, de Visterie, ea Impli-'
nind de la fies-carele baniI ce sil aratä Intrut acesta foie sa I fad teslim la
Epitropie, cum si pentru cele de la Craiova sii facA osebita porunea DomnieT
Mele, ca asemenea sil se fad' implinirea i A' se trimita aid la Epitropie. 1803
Martie 29. -
Cod XLVI. Fila 169.

Prea Inaltate D6mne

Fiind-ca acum de Sfinta Inviere a DomnuluT i MantuioriuluT nostru Isus

Hristos este a se da mangaere saracilor, la Cutia milostenieT, i banT nu sunt
strinsT din iraturT, ea niel vreme nu este aeum, ci de la silntul Gheorghe
inainte, far de numaT pentru dumnélor boeriT halea pamantenT i grecIf cari
cinstit cu Domnescele Marie)." Tale caftane si ispravniciT de prin Mete, cuin
Intfaléstä Elie se aratä anume, iara de cand flout si s'ari rinduit sil ras
pm* acest havaiet, care nu s'ail dat niel pat* acum, sä bine-voeseY Mana Ta
de a fi luminata porunca citri dumn6luT vel Vist. sa li sii traga baniT de Vis-
terie din baniT ce-Ttrimet, i A' se dea la Epitropie, lax% pentru boeriI Cu caf-
tane i dregatoriT sa se orinduiasca un zapcitt al DivanuluT, ea sa-I implinésca
cum mal fini zabava ; iari pentru deregatoriile ot. Craiova, ce s'ari Insemnat
osabit tot In acésta bile, de va fi primit la luminat au4u1 InaltimeT Tale, si se
dea luminata poruneä catra dumnéluT Cairnacamu, ea MA' prelungire In-
plinéscg i eg, profta,csjscd la epitropie spre a se putea Int6mpina trebuinta
ce este ; de acésta aférit'm Inältimei Tale, vi cum va fi luminatá por na-1803,
WEartie
 ISTOBIA ROMANILOR 391

Dosofteirt al Ungro Vlahiei. Constantin lilipescu o. Vist., Constandin Cretulescu

Vornie, Grigorie Caliarh.

TalerT Avaetu boerilor eu caftane 1516; de la boeriile CraioveT 290, de

la ispravniciT de prin judete 1750.
Cod XLVI Fila 169.

Ito Constan-1in Alexandru Ipsilante Voevo,l

Fiind-ca este vciuta i cunoscuta trebuinta i starea Cutiei de milostenie,

poruncim Dumitale vol. Vist. ca de la araforaua ce ne face DumnéluT vol.
Vorn. al Obvtirilor, s tragT acevtï bariT de pe alliturata Me de la toti isprav-
niciT ce wint eemiiv'ta la Catie, pe care sa-T facT Dumn6ta teslim la DumnéluT
vel. Vorn. al Obvtirilor. 1803, Septernbrie 22.
Cod. XLVI. File 59.

Prea Inalfate Ddmne.

Cu plecata anafora invciintam MilrieT Tale, ca luand F6ma iraturilor Epi-
tropiT de la burla venirea Mìriei Tale vi pana ac,um, v6duia c intealte re-
mavituff ce are sa iae milostenil sunt i Dumnélor boeril ispravnieT do prin
judete a riispunde talen).* 2240, havaettil Dumn6lor, ce este canonisit prin hri-
sóve DomnevcT, cum fea, ce s'ail alaturat aratri pe anlme ; pentru cara fiind-
ca Epitropia este supgrata pe t6te 4ile1e de catre cei ce ah' sa ieae, i banT nu
sunt a li si5 da; sil bine-voevoT M'aria Ta. de a fi luminata porunca' catea Dum
néluT vel. Viet. ca sa traga' acevtT banT de pe la ispravnicT, dtipì cam ava
urmat vi pana atuncT, ca si pót i Epitropia intAmpina trebuintele i porancile
ce sunt date ; de ac6sta m'A MarieT Tale, vi cum va fi luminata porunca.-1803,
Septembrie 3.
Cod. LXVI. Fila 59. 3fatel P"dlcoianu vel. Vorn. al 011tirilor.

Ito Constandin Alexandra Ipsilante Voevotl.

Cinstit vi credincios boeriule al DomnieT Alele Dumn6ta vel Vist. fiind-ca

ispravnicil ce se orinduesc pe la judete nu sunt urmatorI de sinevI a da
Cutiei de milostenie ce este canonisit, jata poruncim Dumitale, ca de asta-41 ina-
inte ispravniciI ce se vor orindui sá nu fie sloborIT a pleca la judete pana nu
vor plati 1nt6iii la Epitropie ajutorul CutieT de milostenie. tolico pisah gospod,
1803, Septembrie 22.
co, XLIX. Fila 92.
392 Vi Ai UREC1-la

16.)Constanlin %Alexandra lpsiiante Voivoi

Cinstite i eredincios boerule al DomnieT Mele, Durnnéta vel. Vist. fiind

-DumnéluT. vél. Yort al nbstirilor Mea arate Doinniel Mol& prin anafora, cum
ca duninélor toeril c) all imbriicat Domnesoele ncistre caftane n'Eta urmat A da
ajutor CutieT de milostenie, ce este eanonisit prin sfatul de obste, cu,DomnescI
hrisóve, si fiind-ca este i cunoscuta trebuinta i starea Cutieï, cat pentru
col ce ati lefI la casa Ra.urilor ts'oti dat Nrunca l7omnieT* gele la clamada.
vel. Logof. de Obiceiurl, ca din len' s oprósca r5milsita ce este la Odie; iara
pentru ceI ce na aí lefl, ca óte a se naba fites-ckuia Au osirdie s'a dea
ajutorul gala, sciind binele crestinesc ce de ckst.. pricinuesce dintearest, ca
ce s'aü cinstit cu Domneseele n6stre eaftanek si '11 iatístarea i chiverniséla dintea,-
c6stä' teark cu scutirl i alta mi I de privileghinA, din care se cacle dupa cresa
tinésea datorie, a .se aj uta si ceT .saracI i escapatatT ; dar do vreme ce de
la cel mal multT din boeff ce ail Imbracat caftane, ne arata Dumnéltil Vornicu
obstirilor, c niel pana acum nu a luat Odia ajutorul s60., i sunt ramasitä ;
poruncim clara, ea eand i dupa AcOsta miTor .da- ajutorul CutieL sa aibI Dum-
t'él-a a opri de la scutelniciT ce ara fites-carele la Visterie, dreptul CutieT, ce sunt
rema$ita, care sa se faca. teslim_laDumnéluT Vorn. Obstirilori Mijo pisah gospod,
1803, Septembrie 22.
Cod. XLIX, Fila 93.

Ico Constandin Atexandru Ipsilante Vbevod. tem. nahiscU.

Fiind-ca este sclut si cunoScnt' trebuInta l prósia Stare a CutieT de mi-
lostenie, si -fiind-cl $i durnhélor bcteriI ce ailinbradat Doltneseele N6stre ea,f-
tane, sciind clatoria acésta, aü resput1S dupa ente ni se anta printr'acésta ana-
fora, cl vor plati cluinnélor la luarea lefilor, pbruncini dafa dumnélui v.-Tiogof.
de ObiceiurT, ca dupa alaturata fOie sa opresa din lefile dumn6lor b eii1ot banii
ce sunt rkaasita, la Outia milostenieT, de la catI ail 16fa de la Casa rasurilor, pe
carY dumnéta teslim la DumnéluT vel. Vurn. al Obstiri1or.-1803, Sept. 22.
Cod. XLVI. Fila 432.

Prea Inaltate Ddnane.

Cu plecata anafora.Insciintam Mariel Tale, cautand séma remasiturilor ce

are sa iae Epitropia din iraturI, vadum ca Dumnelor boeriI ce s'ail einstit ca
luminatele Marjal' Tale .DomnescI caftane, de la buna-Teniiea M'aria Tale
pana, acum nu s'ail putut implini maI mult de cat tal. 1522; l'ara tal. 454a
sunt i pana asta-0 férnasita, pentru care s'ail fost rinduit i mumba$ir de
 ISTORIA itOMANTLOR 393

Maria Ta vataful de la Visterie, spre a Iniplini acest havaet al Cutia, dupa cum este
alcatuit prin hris6vele Dornnesa, vi am arätat ea numitul zapciti n'all patut In-
plini mai malt de cat lama ma sus aratata, ca cuvint ca pe unde ail mars
de ati t.erat, ail dat Aspuns c ra luarea lefitor dumn6lor vor plati, i so ca
acttsta prelangire nieT pätia ticum n'ati mai luat Epitropia nitnic, ci care ail sa
iae de la Epitropie cu porunci Domnesci necontenit pe tdite ilele fac suparare
si nu este mijloeu de ande a li sa da, din priciart ca nu se pot lua remasiturile
de pe unde sunt ; pentru care, de va fi prima la luminat au4u/ Maria Tale, sa
fie laminata poranca catre dumnélar V. Logof. de Obiceiurl a opri din lefile
ce an sa iae dumné or boerir, earl sunt datorY s raspunda la Epitropie ta-
vaetu dupa dregátoria si duprt Oislil, precum arétam In f6la ce se aläturá länga
anafora, lark' call nu vor avea leff, II va ostibi dumnélul v. Logof. din f6ie,
aratand Epitropia de va face deosebita anafora &titre Maria Ta, spre a se ortndui
mijloc a-I Implini ; de ac6sta ark Maria Tale si cum va fi luminata porunca.
1803, Septembrie 3.
T? el. Vornic. al Obstirilor.
Cod. XLVI. Fila

Se acorda Culiel venit de 2000 talere anual din embaticul mantis-

tirel Stri haia, data in arena unuI Mihalache Chirita.

A» Constantin Alexandru Ipsilante Voevod Gospod. Zemle Vlahiscoe

Am vedut Domnia Mea anaforaua ce ne face Dumnbla cinstit §i credin-

ciosul boerul Dornnia Mele vel. Vornic al obstirilor §i dupa pliroforia ce ni
stí cla do pagnbile co In adevär a cercat jaluitoral Mihalache, nu din re-o
obisnaira peristasis, ci dintfacésrá extra-ordinarA Intèmplare, cuvinci6sa este
dar singatavasis ce se face, cu a fine adisä tot el manastirea si pe alfi cina
aril' de acum inainte, cu asemenea embatie de tal. 2000 pe an, pentru care
intärim Domnia Mea anaforaua acésta, ca dupa cum se euprinde maI jos, asa
sil se urmeze. 1803, Aprilie 26.
FiIa 191-i92.

Prea Inaltate Ddmne

Mihalache Clirifa de aid, prin jalba arata Maria Tale, ea la 18t 1798
Aprilie, in 4ile1e ha Constantin Voda, Hangeri, Wind de la Cutia milostenia
cu embatic pe cina anT mónastirea Strehaia din jud. MehedinfI, cu avedärnint
dea la Cutie pa fie-car4 an, Po talen I 2000, care asedämint s'ar fi si
urmat, si cil In qileIP Maria Sale Alexandra Voda Moruzi, InttimpleM-
394 V. A. unEr.nrX

du-se cli/carea loculut do catre pasvangil, cum f i catre osstirile imp",

riihrt, ail ajung si panii la numita manrtstire, i iar fi hriipit atat zillteréua
vinurile ce ar fi avut strinse, cat si alte lucrurT, pagubrt ea de 3000,
asemenea s'ail intêmplat i In cjilele Sale Mihaitt Vodií Sutul, cind ail
pogorit pazvangiiI iar In partea locultq i deosellit crt 1-ar fi luat tal 314S,
baniT catastihuluT ce s'ar fi aflat la omul s'éti ce avut purtrttor de grijil
orinduit acolo, 'f-ar fi luat si zaherka i nisee vinurT ce le-ati avut shinse,
cum si pre chiar omul seit Impreunil, pe care dupsa, ce l'ar fi jrtfuit de t6te ce
ail avut asupräsT, l'ar fi si pedepsit cerèndu-I 25 piing cut banT ca sit nu-1
omóre, prieinuindu-se pagubil dintru acésta a doua eilleare a filekorilor de rgil
peste tal. 30.000, afarrt din od6rele bisericeT ce ail luat, si vre-o efite-va suflete
de tiganT ce ail robit, ardênd i chiliile din liluntru milnrtstireT, rugandu-se
MrtrieT Tale, ca srt te rnilost:vesa a se da aeéstrt mrtniístire asupra-T ia,ril cu
asemensa soroe si ca singatavasis de embatic, lhsând numaT po tal. 500 pe
an, si de care Mrtria Ta mi se poruneesce, ea teorisfind jaiba i cererea CO
face, s'a arn MiirieT Tale In sPris prin anitfora ; urmrttor fiind luminateT po-
runcT, am intrat in cercetare, si i ât pp/11m ertlearea, arderea i jafuirea co s'ail
intèmplat la mailstire m'ant pliroforisit de la uniT din durnn6lor boeriT ce
fost ispravnicT pe acea vreme la jud. MehedintT, cum si de la altiT, fiind de
totT scint4 ac6sta ; hurt pentru pagubile ce aratii itoriul ert s'art pricineit, ne
Ineredintilm din Inseri,.a tnraturie ce ne area jrduitoral a unor boerinaff
preotf si megiast lo-uitorT din partea loculitT, 61 ca adev'érat s'ari inhImplat,
fiind-ert aPé tit pagubil ce intru adevgr Watt intÉimplat jilluitoriulta i s'a
pricinuit din vre-o intamplare obieTnuita, sail din ne ro lirea timpilor ci din
nitvtttirea vrrtsrnasilor in teal% si din peristasis extra-or lìnaric, pilrerea mea
Infra acelas chip este, Insii de se va gilsi cu vale si de Inaltil intQlepciunea
MilrieT Tale, (It pentru veditele pagube ce i sait Int(Thtplat jilluitortilul in tree
cutiT anT, it i se rnaT dea rnh'nristirea arésta asuprrt-T tot ea asemenea soro-
ce art avut, insil fret do sadere de embatie, si tot cu talen doug mil sil res-
pundil pe an la Cutie, no Fit6nd prirni a se prtgubi Cutia, in destul socotindu-se
acésta reusaad6 ce i se face ca darea maniistireT iarití cu asemenea soroc,
in care diastimil póte sil se ajutoreze si el óres-cum la Intamplilt6rele sa'e pa-
gube ; hotgrirea Insii, cea de,siiv'èrsit rgmane a se face de chlre Inalfa Intelep-
ciune a MitirieT Tale.-1803, Martie 30.
Gregorie Ghica Vor. al Obstirilor.
Cod. XLVI. Fila 191-192

Prea lnalfate Dòmne

Cu pima. anafora ìneiintitm Mitrei Tale. cit land sétna la condica de
inchima socotelitor ce ail dat Dumnélui vet. Aga pe opt lunT cat ait fost Dum-
nOlui Vornic de ObstirT, vedênd o inult4 rernilsitrk Ce se aratii, care Wail putut
 ISTORIA ROMANILOR 395

se implinéseA, dup4 cum mal' jos se insemneazá pe anume, VA rs.4 se va de

Mária Ta, Epitropia '11' are a rdspunde lefl la Ate-va °brazo, unele ackiAtate,
altl betcgiri slufitI de pe la rifsboaiele ce s'al, jnt4mplat in ani4 t'Ye?*
peste Ott orinduiri cu luminatele .yariei Tale poruncl, care aceste f ef fac
pe luna cate tal. 318 qi fie-care are a lua pe cate 7 fi. 8, lu4 ui alfa pf
cate treY fi zuaca; deosebit din simbriile doicelor ce crese copiiX sërrriani a! cor,
fanctrcfiel, eare ati ia pe 61 lunY pfina In sférsitul acestuI urmator an, i deol
sebit din lefile boerinasilor epitropY i logofetY ce slujesc in trebilq Epitropief
si afar4 din lazaretul Veärestilor, care este poruncit4 epitropia uísávérséseá,
si dará din cite-va luminate pitace ce sunt orinduite a se da ajutoruff pe la
°brazo se4pAtate din jupánese, i afar4 din tal, 11.69.60 te-1 aratá DamnéluY Vol.
Agá', il s'aii imprumutat Epitropia la trebuintele ce ail avut, deosebit din
elironomiile copiilor s6rmanY, ce elup4 vrernY s'ati fost rádicat baniI lor de dum-
nélor Vornid Qbstirilor si eheltuit in trebile CutieT milosteniel, i este
Cutia datóre a-Y pune la lor, dup4 gum pentru telte acestea, ail fácut lafétare
InintirneY Tale, Prea Sfintia Sa parintele Mitropolit si dumrWor boeril"
fost orinduitT asupra intocmirilor catastiselor de lefl, Cil cu iraturile de list
timp s'a' se plAtdse4 intdiil tiite pitacele gospod. si datoria Epitropie, si de
la viitoriul let. 1804 fiind.- rIírnân töte veniturile 1.ntregY ne stirbite, se va
Intocmi i catastiful lefilorl care anafora primitil fiind, la luminat aucjul Inil-
;imei Tale, s'ati buiurdisit, c4 asa sá, se urmeze, ci din iraturile ce maY in jos
se Insenmar4 eg, sunt rgmil,s4Y, care se va socoti de cátre Inaltimea Ta a fi
bune, se va orindui mumbasir ca laminará, porunc4, de sl va Implini spre
r4spunderea datoria Epitropief si va fémRne iratu curat si de acum tnainte,
ce va fi luminatá porune4. 1801, Septernbrie 26.
Matra' Ralcoianu, vel Vor. al OlVirilor
Fila glt.

50-0 de la DumnòluY Clac. Hagi Mosca pentru Ocne

200 de la Polihronie Gelep-Basa
20 de la Pallar. Manolache, pentru episfásia Carne)."
1284 de la DumnéluY Vorn. Costache Ghiea, din Oerit
4500 de la Visteria gospod. dupá laminat hrisovi., pu 6 lunY, dd la Apri-
lie i pAnA la sfèrsitul lui Decembrie.
6684

Constantin Alexandru ipsilante Voevod Gospodar

S'ati citit inaintea Datnniel Mole anaforaua ce ne face Dumnélul vol.
Vornic al Obstirilor i fiinda-ne sciut4 trebuinta ce are in adevgr Cutia mi
lostenieY de obste, ip,t4, si poruneim, ea si se dea la Cutie acestI banY aflecá : tal.
396 V. A. URECI-11À

500 de la DumnOlui cluccr Ilagi-Moscu dupd deosebit pitac ce s'ad fAcut de

catre Domnia Mea, insil, din sfertul viitor ce are a da la Cámarrt i. tid. 200,
sti se implinésert de la Gelep-Bava Polihronie, prin zapciii orindait din sluj-
baviT Epitrupiet i tal. 1287 de la DumnéluI Vist. Costachi Ghica, ce este dator
din oerit; asisderea poruncim vi Duminale vel. Vist. ea siti se dea de la Visteria
DomnieT. Mole acevti tal. 4500 la Cutie, insiti din fëmitiviturile ce vor veni de
po la judet", fiind-cri Visteria nu are banT acum, jara Paharnicul Manolache
acum ad intrat la epistitisia ertrnei nu are a fi supgrat de aeéstrt r6-
mitisitrtporu.ncim insd Dumitale vel. Vornice al Obstiri!or, ea dupit porunca
ce esto datiti ca deosebitá buiurdismd la acefavT anafora a Prea SfintieT Sale
Mitropolit, srt se urmeze intoemaT i dinteaceste iraturT de estimp srt se plrt-
tósert Pitacele gospod. i datoria Epitropiei i léfa color slutitI i sacatefsitT
In slujba tèrnT la fe'sb6e, lar pentru lefile obrazelor sciipdtate vi a altora de
obvte, ce ad orinduialiti la Cutie, la Inceputul anului viitor fácéndu-se vi In-
tocmindu-se intéid eatastif al lefi lor i peeetluindu-se de Domnia Mea, atuncT
veT in-epe Dumn6ta a face orinare de pare, iar acum n'aT a fa^e Dumneta
niel o dare de leff pand atunct 1803, Septembrie 30.
Cod. Fila Di.

Piatc la Mitropolitul din 18 Noembrie, 1803 prin care-T cera sd chib-

zuiasciti un mijloc de chiverniséld lui Chiritii, caro este sApritat vi caro in vre-
mea rgsvrAtireT s'ad aflat ca slujbd i ca ostrdie, cum este vciut i miirturisit
de tott
Cod. XLXVIII, Fila 8,

In Decembre 1803, Domnitoral cere unel contisiunI counpusl din

Mitropotit, Vistiernicul Filipeseu SpAturul Caliarh, aicatuirea catas-
i

tihulul general de t6te ajut6rele i leffle date de la cutie, lntre care

lefi sunt §i acele ale celo r rèrn4 infirmi din ultimele resbdie pentru
teard.
Pitan crttire Mitropolitul ivistiernieul Fdipescu vi Spiitarul Caliarb Vor-
nicul Obscirilor ati fost orinduitf asupra Intocmirel lefilor CutieT, vedem ert
ca necontenite jrtlbi vi plitingerT suntem pe t6te dilele supgratT ; pentru care
4icern, ed am dat tylev'érat porunea nóstriti, ea pánii la ineeputul luT l'anuario
viitor sd, se pliltésed din iraturile de estimp numaT acele datoriT vechT ce esta
Cutia datóre i cAte-va leff la ceT ce din rasbóie pentru teard s'ad sacatestefsit,
dar s'asternoti vi atastifdl cel ob-vtesc pentr i cátl srtnt intealev6r vrelnicT
spre a ni-I arta, ea pecetluinflit-qe de Domnia Mea, sil ineépd a S9 da si
a^elora-l-altT de la viitorul Gbenarie inainto ; impotrivd insd, in trecut( le qile
 igMBIA 11031ANILOR

ni s'a fäcut argtare, cä Catia n'are iraturl de banT i pentru acoja suntem su-
pératl.' tot-d'auna Cu jäll11... care acésta nu o plitem audi, in rreme ca iratu
rile care le scim cg. sunt canonisite nu s'al ridicat, ce cu zapciI $i mumba$ir,
se implineso, pe langä care acele vechl. estimp fälut $1 cire$1,-caro adaos
un noil irat. Al doilea eì 1 S. Ta pgrinte Mitropolite ì d-v6strä velitilor boerl
mai pus numitY, carl' ne-afi arétat cum c avetY a intocrni catastiful &tela pentru
dare de lefl, de obste, la care se cuvin de la Ghenarie Inainte cum qi pe
acéstä, vreme päng la, ?llenarte a se piral datoriile cele vechI 4$i a se hräni
aval sacatefsitT, trebue sä fie sciutä i sä fie chibzuite $i iraturile ce are Cutia
din care al a se pläti acestea. Al ireilea á, dupa ,cum am audit, cg s'en In-
templat si urmat ruai nainte, a se ridica banI cu taina rnilosteniei sära-
cilor, (ou pitacuri domnesaf), care $t cand noi nu o primitn m'ésta a o face, ea
acésta niai värtos nu suferim In alto chipurl, a se risipi venitul sairacilor
pentru ce s'a' -audim apoi cg Cutia ni are veniturile el? Drept aceea poruncim
crt pánä intfo séptemänä de dile i catastihul lefilor sg-I j.ntocmitl, srt ni-1 aré-
tati, dar qi socott5la iraturilor CutieT pe anul acesta sä o cgutatT, sä,' o lämuritT
ea. scumpiltate i it ne-o argtati.-1-1803, Decembre 7.
Octombre este reInoit acest pitac ou ceva modificare neesentiale.
Cod. XXXVII, Fila 16.

Porunca ce se obicfnuesce la jalbilo care oer leafá

iPrea tfinta ta Pärinte Milropolite i dumnévéstra boierilor, ce suntetil
oränduitI asupra IntocruireI lefilar de la Cutie, sg teorisig jaiba acésta, si de
i se cade jittuitórei a se implirt4i bu milä de lag de la Cutie acum la Ghenarie
viitor, cand este a se intocmi catastihul, srt se aqede $i ea analogun dupä starea
et--L1S03, Decembre 18.,
Cod. XXXVII. Fila 25.

La 'rima anutui 1803 Cala tot 1n liosa de bani éste.

lo) Constantin Alexandru lpsilante Voevod ospodar

citit Inaintea Domniel Mele anaforaua proa Sfintid Sale Mitropolit

$1 a Dumnélor oranduitilor boerl cu deosebitä f6ie de A:1244a ce ne aratit ea
are -Cutia; a lita. pentru care qi poruncim Dutnitale. ve! PoStelnie,ca de la fie-
rara kri de la totI sä ränduesci a se face tansil negre$it, $i fárä de zgbavä de
acéstä' Támg$itä, ce este drept al CutieT sgracilori,care este nettiggduitä datorie
a fieq-cä'ruia, ara da a patea sä se impotrivésa etr niel 11R auvint, iarä carel
nn va arma a pläti sä' aibY a aféta Dotnnia. Mele.-1803, Decembre 20.
Cod. XLIX. Fila 441.
398 y. A. filltdiiA

Prea 'alifafe INnnne

Insciintam Mude'. Tale, cil dupa luminatit porancii adunaudu-ne /a un loe,
am luat seama iratulu CutieT de milostenie de cstimp let 1803, unde silitt amn
fost a lo impreuna vi ca veniturile din anal trecut let 1802, fiind multa rémil-
vitit, din care unele s'ají Implinit i altele nu, si s'ail adunat iratul de anul
estirar' tal, 39061 banT 75, din care seridéndu-se rilwasiturile ce sunt de a se
implini in tal. 20988, banT 90, reman primitt talen. 21099, barif 82 ca talen.
6026 bant 97, ce s'au luat de Dumnélut Vornien °Mica din iraturile celor-
l-alte Cutit ; am sea(jut si cheltuelile ce s'a facut de amèndoui duinnélor Vornicit.
talerl 21 832, barT 67 ; si maT prisosesc talen T 2.2 7, ball" 15, In cittastib, care
sunt acinn la Epitropie, cuin ina'nte la perilipsis se :trata téte pe anume,
cale implinindu se remaviturile ce sunt, sa se Implinésca de impreunii cu bani"
ce sunt in catastih, se ved ea sunt sì prisosésca vi tal. 4.167 bant 93 la Epi
iropia, de se vor implini irisa tito remitsiturile vi su rlAteseit vi dittoriile vechl
si noue ce are a respunde Cuila milosteniel, i rentane auul viitor ea téte ira-
tarile intregi, (are dupa luminata porunca ce ni s'al] dat, atat prin Domnescul
pitae, cat vi prin grain. de la sfant Vasile inainte al viitorul.n 16t 1801, ne
vom aduna iarasi la un lt c, i ca o scumpit osirdie stifletécit de obrazele ce
Ultra adeviSr vor fi vrednice de miluit, VOJII intocmi catastih lefilor dupit
starea fie-cariiit i dupit puterea iratultu Cutiet obstescT ; de a 'ésta arenan Ma
riel Tale si cum va ti luminatit porancl 1803, Decenbrie 20.
Dosofteia al Ungro-Vialtiel, Constantin Filipesen, Vist

De la Menzilurz (puta) Cutia continua a prtini o subventiune §1

in '1800-1800:
16rt Florescu, mate Vornic, ca anitforoua din 17 Alarde 1800, cere Dom-
nitoruluT, ca dupa hrisovul ( utiet milelor, ep'statit menzilhatuelilor sa plittésca
lai Cutie cite talen 250 pe an, can bao"' nu-1 au platit de la 1799, Iulie 6.
Cod. XLII. lila 237 aersu.

16) Constantin Aleo.andru Ipsilante Voevo(1

Fiind-ca Dumnélor cinstitt i credinciovt boierit Domniet Ie1e velitT ce

ail fost orinduitl asupra soeotelelor Epitropiel cbstesci, ne ail facut anafora
de la patra ale trecutet lunl Decemvre, cum cl din venitul Cutie" de milos-
tenia saracilor se gasesc remavita de anul trecut al lauloT 1802, acestt banT
ce se ved maT jos, talerT 8138, prin care anafora gasesc Dumnélor ca cae vi
cer, ca prin porunca Domniet Melo, sil se :ii)plinéseit de la fiescarele din obra-
 1 TÓRIA RomiiRtf,ott

zele ce sunt datort acest1 bant, ca un irat canonisit al Cutiet milosteniet san,-
cilor de obste, ce are a-1 da fies.carele faril de niel' un fel de impotrivire ;
poruncim Domnia Mea, ca unul dintre slujbasit Epitropiet, ce sunt oranduitt
Ja Cutia milostenieT, sa faca niutnbaseret a Implini toti acosa bant, attit de la
boerit cumparatorii slujbelor, ce se arata mal jos, crit si de la cele-1-alto obrase,
fara de zabava sii aduca Dornnief Mete r6spuns cum ca s'ah facut tacsil,
si va avea porunca, fara de a opri si a lita vre-o deciuiala de la acestf banI
ce sunt aT saraeilor de obste,
talere
500 De la Ocne (ce sunt obisnuitt de 1 dail pest-) baniI Visteriei Doinnesci)
1000 De la camOratorir °irrita( uf peste bata Visteriei Domnesct.
740 De la cump&iitora dijmaritului poste banit Visteriet Domnesci.
340 De la cumpi5ratoriI vinariciului peste barat Visteriel. Domnesci.
250 De la epis'atit Menziltirilor.
300 De la Bragagil, sfert de santa Dumitru.
88 De la Tratase Starostea de negustorl din vindarea mosiet Sinescil.
20 De la mosnent ot Dragara: din jud. Argos.
500 Dr la Mitropolie.
300 De la Episcopia. ROmnicului. jnOitta pra/ml-
eiler.
150 De la Episcopia Argesulut
2C0 De la Episcopia, BuzeuluI.
2140 Ipac de la Episcopia sfert. preoti or de Sf. D umitr u
1710 Ce s'ah luat dedumnéluI Vornicul Costantin §tirbeiti cAnd se afta
ve! Vornic al Obstirilor ca anaforaua DumnéluI, Buiurd sita de
Domnia Sa Fratele Alexandra Voda Moruzi, cuprintrét6re ca iar
sa-1 pue la loc.-1803, Ianuar 0.

Comisiunea orènduitä. la Cate, in _Alarde 1803, este ordonatà sä.

facä catastihul definhiv al miluitilor. Acqtia sunt Impärtitt in 6
stärt : cate 40 talen, 30, 20, 15, 10 §i 5 talen.

lo) Constantin Alexandru Ipsilante Poevod ospodar

Prea Sfintia Ta Parinte Mitropolit i dumn()vóstra cinstitilor i credinciost
boerilor Domniel. Mete biv. vel. Vist. Constantine Filipescale, biv. vel Vornice
Constantine Cretulescule, ve! Vornice a' Obstirilor Gregorio Ghica i biv. vel
Hatmane Gregorie Caliarh, fiind-ca trebuintrt este a se face si a se tocmi
un catastili do ciltI se cuvine a avea Ida de la Cutia milosteniel de obste, la
care trebuesce a se pune scumpa osirdie suflet()scit prin amarantil chibzaire
si cercetare de ipochimenele ttoelea numat CO sunt vrednice in adevér de milrt
400 V. A. URECIIII

ajutor, spre a nu faco iarilsT catahrisis acela ce era ubidnuit de se urma

mai 'nainte. eheltuinduse baniT milostenieT graeilor la cine nu se cuvine, si
rtimaind siiraciT ceT vrenid de 'allá MI de niel un ajutor ; de aceea uranduim
pe Prea Sfintia Sa Pgrintele Mitropolit, si pre dumnélor mal sus numitilor
boerilor DomnieT Mete, ea sit v adunatl cu totil tinpreunii, unde urmand dupil
cum poruncitn maT sus, Cu fierbintélil sufleLsc s intoemitl un calastili de
numele acelora care in adever sunt vredniee si facénd 6 starT, cea Maro
pu. tal. 40, cea de a d Ata pu tal. 30, cea de a lreia p)tal. 2, oca de a
patra po tal. 15, cea de a °in -ea po tal. 10, cea de a ésea pi tal. 5, dupil
care 11-6stil orênduiala urméza ca cele maT pr6ste eu tal. 5, sil fie cele mal
multe, cele de 10 sil fie mal' patine, cele de 15 sil fie si InaT reitine, si asemenea
cele 1-alte panri la patruAecT sii r'émae cele maT patino la numk de eta totT ceI-
l'altI, $i acum se apropio i sfintu'e Pasd, and fraile mal 'nainte din vreme
sil se afle un catastilt ca acesta, de aceea i poruucim ca panit tuteo septemana,
silvèrsind negrcsit, sil ne i ariSta;T si viltaf de pilhiírnicie zapt sii argte porunca
la t6te obrazele spre a se aduna. To/ico pinah gospo lar. 1803, Martie 12.
Cod. XLIX, fila 35

Intre veniturile Cutid continuil cuin tnat sus s'a vOut a

fi §i darea de la 20 bragagii, ce aceVia s'ají obligat a pláti, ca sá
aibä monopolul fabricArei §i vinqarea de bragá.
In 1803 sunt lusa unirla' 19 bragagii i ve! Aga in 1803 0c,tombrie 29,
raportézä lui Vodá, cka cAutat §i n'a gásit de cdt 19 bragagerif din 20 «ce
prin Domnescu hrisov sunt k ga¡I la Epitropie a fi, lar nu mai multe. .P
lar bragagii rèrnán incArcati ca acOstä a eeluT al 20-'ea.
Vodá da voYe un uf Poleo vnic a deschide bragageria a 20-a aintránd
insä §i el inteacel ajutor at Cutief, dupá or6nduiala ce este intocmitá
prin cartea Domnseca.-1803, Noembrie 91
Mari i neinläturabile eraü abusurile ce se fácead la Culie, din
cure se acordar] leff la buen §i jupánese de boerf §i la «obraze sciute»
duph bunul plac al luí Vodá. ;Yapo' toti cei ce It'aveau poart do a
munci, autart sá fie frecuIl la catastiliul Cutiel. Numal cei cari riu
&n'ad ac1init:1 la «sportula» boerilor qilef i a lui VodA erari respin9i
de la Cutie.
Asupra jalboI untii individ ui. este siirac Domnitorul constatand (a nu
este niel bétran niel* si:trae, ci tina. 9i zdraviln, 4ice cii nn i se cuvine mila
serie luT ve! Ban Manolache Cretulescu sil-1 pue in vre-oslujort. 1804
Martie 10.**)

*) Ve4T Cud. XLIX, fila 442.

**) Veql Cod. XXXVII, fila 60.
 lstoRi noliANfLoll 401

Anexele Cap. XXXVII (vol. VIII)

Capitolul XXXVII din tornul nostru al VIIE-lea tratézä clespre edi-

litatea publica dintre 1802-1800. Sub titlul de Edilitate» am atins in
acest capitol despre Epitropia obtirilor, veniturile §i socotelele el,
hotarele Bucurescilor, incendiul din 1801, Bucuresch dupä incendin,
regulamentele pentru constructiunile noui ; despre Dambovita; §antu-
rile de al rare de innec al Bucurescilor ; despre pavele ori poduri la
Bucureci §i la Craiova ; despre baltacurile din capitalä. ; despre cu-
rätirea strarlelor ; zalhanale, piete, promenade publice; paza de foc ;
despre apä la Bucurescf, Craiova, Focpni ; ; Ifigiena publicä.,

doctor!, farmac*r, gerahl sari hirurgi.

Un important stoc de documente referitóre la t6te aceste cestiunt
incäput in vol. VIII. Aceste documinte le aducem aci.

Anexe la pag. 674

IGi Constantin Alexandyu Ipsilant Voevod

Or5.nduim pe dumn6v6stril cinstitilor i credinciosT boerilor Domniei

Mele biv. ve!. Bane Durnitrache Ghica, biv. vel Vistier Costache Ghica, vel
Vornico Goles3u, vel Vornice Grigorie Briincoveanu, ca adunanda-vä la un loe
sil cereti de la Epitropia podurilor socotéia de túte veniturile podurilor ce ail
fost asuprale cii socotélil teorisindu-le clutnnéverstrii, si incheindu-le sa araati
DomnieT Mole de impreuna si ca anaforaua dumn6v6str4. 180.3 , De-
centvrie 18.
Cod. XLVI, lila 1.3.

Porunca Domn6sca ptha po ¡indormia Epitropiilor podurilor pentru voni-

turile CutieT de la cliramidarT.
cCinstitilor si credinciosilor boerilor Domniei Mole. Dumn6ta biv. ve!.
Bane Dumitrache Ghica, i Duinnéta biv. vel Bane Gonstantin Ghica, epistatule
al logofetiilor niarT, i Dumnéta vel Vornice de teara de sus Golescule si dum
neata vol Vornico de teara de jos Grigore Briincovene, ce sunteff orinduitt cu
osebita porunca DotnnieT líele a auta socotéla veniturilor i cheltuelilor poli-
tiel pe anal trecut, vetT. vedea arRarea ce fac Dornniei Alele printeacésta ana-
la tor;a Romilnilor de Y. I. Ureehia SecoLuL IX XIX.-20
402 V. A. URECHII

fora EpitropiT podurilor i eat pentru acele dou6 provlime ce fae a se rindui
darea aceste rinduiell vi pe afaril in tearì în ceste 12 judete, i pentru
slobodenie cìtrìmidarii i olangiit sil faca, crìmkJi i olane pana nu vor lua
vole de la cumpkatoril acestui venit, niel sa ineépa a cara de afaril pana nu
va merge la omul cumpkatoruluI, st serie caramidile din fie-cure captor, riispun-
dem, cii nu le gasim Domnia Mea ca cale aeestea, pentru eatahrisis ce urm6za
a se face cu acest mijloc vi ma): virto3 ell euvintal pentru care s'a faeut rIn-
duiala de darea acesteI deciuiell la casa podurilor nu este altul, de cat: car6le
ce intra in BucurescI impovarate ca earamida, nisip i olane calcand podu-
rile politieI le stria vi le sfilrama.
Cand dar caramida, nisipul i olanele ce se lueréza vi se cheltuesc pe
afara nu intra in politie, niel se face eu acelea vre-o stricilciune podurilor,
nu este eu cale a se supune vi acelea la ae6sta dare, fara de numaI acelea
care infra In Bueuresel. Pentru care, acelea sa chibzuitY dumn6v6stril mijleeul
spre a nu se cacerdisi vi a se pagubi dreptul easeI podurilor de qeduiala
lor, ci sa se platésea negrevit deplin de la aeelea ce vin in politie vi sil faceti
Domniei Mele arRare prin anafora in skis filra de zabavä.-1804, Gltenarie 7.
Cod. XXXVII, fila 26.

1'6 Constantin Alexar dru Ipsilante Voevo

Cinstitilor credinciovY boerilor DomnieI Mele, ce suntetI orinduitI

i
cauta soeotéla Epitropiel: podurilor, a vedut Domnia Mea anaforaua ce ne
facet)", vi cat pet:Cm condeiul de deciuiala vinariciuld, nu tntelegem ce qe-
cluialii este ac6sta, in vreme ce nol alta eciuiaIuí nu scim, de cat din muele
vinkiciuluI monastirilor, earl mili Inteacesta anu trecut in socot6la de obvte
precum este vi Inciv dumn6v6stra,' bine seiut,'s'ail luat de impreuna cu
priveleghiatilor In datoria teriI; avivderea vi pentru rindurile podurilor iarävI
veiut este vi dumn6v6stra ell Mtn' acest trecut an dupa grabnica trebuinta
ce aí fost la luerul podurilor, Poruncil am fost dat, ea nu numal sa nu maT
lipsésea podaril din hiera, ci i altI salahori s'ati luat eu plata de ban)", de
care sa ne arRatI dumn6v6stra ce baul: sunt aeevtia asupra pcdurilor, sail de
ail luat de la dènviI aeevtI banI einevavY vi nu ail pus la lueru dupl. porunea ;
Tara aceT talerI 1439 ce sunt asupra Maimar-Fav Lazar, p3runcim Domnia
Mea, ca sä se implin6sea de la Lazar prin zapcilticul ViltavuluI de Divan, ne-
av6nd vre-un cuvInt drept de apkare, cand In ponturile eartiT Domnescï ca
care ail cumpikat, nu serie caramidariile do afara ; avivderea i pentru paraua
leuluT lefilor, poruncim, ea DumnéluI biv. v. Log. Stirbeia, co a fost Epistat
CaseI Räsurilor, s aiba a arRa socotela de acea para, cum vi pentru ace). ta-
 igTOitiA 403

leri. 4371, poruncim, ca de la Visterie 85, argti Dumnéta v. Vistier -socotéla a

acestor banI, precum se coprinde maï jos.-1804, Ianuar 19.
Fila 448.

Prea ináltate Dchnne,

Dupa luminata poruncil a Marieï Tald, ce prin Pitac ni s'ail dat, lutInd in
socotéla Casa podurilor, se vgdura cincY condee din veniturile acesteI case,
rërna0ta de anul trecut nemplinita pAna acum, ci fiind-ca podurile ail mare
trebuintil, dupa cum este védut, sa fie luminata porunca Mariel. Tale de a se
Implini acéstä r6rna0tä, iar hotarIreaiproei. 1804, Ianuarie 14.
Dum;trapo Ghica Ban, Costache Ghica vel. Log , Radu Golescu v. Vorn.,
Gligore Brcincoveanu v. Vornic ;
Talen l Baal
3400 La Yisterie, din cjeciuiala vinriculuT, paraua de la teal lefilor
sa se faca socotéla dupa catasti*ele de treimenele ce s'ail dat
qi cAtl banI vor fi réma0ta asupra CaseI Rasurilor sa se I'm-
plinésca.
420 La podan I dupa rindurile lor ce nu le-ail slujit.
1439 80 Asupra polcovniculuï Lazar MaimarBap din Ivenitul leciuelg
crlimiilor§i a olanelor i a nisiparilor, care macar c pri-
cinuesce cum eh' In zapisul lor de cumpgratére a acestuI
venit, scrie ca Sli se ja o deciniala 0 de la caramidariile ce
ali fost Imprejural Bucurescilor, dar fiiind c chiar ilnteacel
zapis dice, ca ail cump'érat slujba dupa coprinderea carteï
DomnescI, i fiind-ca In cartea Donanésca cuprinde c numaT
de la cgramida ce va intra in BucurescI, ca unele ce acole
care fa,c stricä'ciune podurilor sa se iae acésta
nu i de la caramida ce ee'mâne afara i nu infra In BucurescI,
n'are numitul Polcovnic. cuvInt de Impotrivire, ce este dator
plateasca acésta réma0til.
Pentru talen l 4871, ban! 45, ce arata epistatiT easel podurilor
c all dat la Visterie, spre a se plati salaliorilor ce ail tia
podinI §i stapénilor .cu padurile, sa arate Visteria socotéla la
cine 0 aft banI aii platit?
Venitul de 4eciuial a vinliaiciuluT milelor múnastirilor era venit al po-
durilor dat in licitare.
Asemene decimele cumpératurelor nisipilui, caramidd qi olanelor, cricT
nu erail deajuns veniturile cele-1.alte. 1803, Ghenar.
Cod. XXXVII. Fila 64.
404 V. A. LIRECIlli

Venitul poduld de la CalugärenY este dat EpitropieI podurilor. Se vinde

pe an de car cu bol sad ca cal, de e inegreat, de orY ce material° ti banI
jug. De car desert, de jug 3 bant
Fila G, verso.

Venitul podurilor din Bueuresci

BanI

240 Carul cu martá de lipsednie

180 e a blanä de tara turcéscä

240 e e marta' cazäcéseä

6 Vadra de rachiti de tear'ä
12 e g strein.
45 Carul cu postav runittnese
30 e piel de miel
45 e c de vacä
60 e bogasie, astax, pestemane
60 i piel de epursi
45 c e c6se
60 i Brasovenie
60 de Bogasie, lima musulurT sail marfil, de Rumelia
60 e c ArnicY
45 4 aba de Dolin
30 e c c c Tuzluc
60 sticle din läuntru
30 e e e lesesei
60 Carril ca postav linos° si alto lucrurT
60 i lana de negutitorie
30 i c piel de caprii
60 c arará; lucratä
30 e fier
30 e butea de vin, off mdnästirese, orY boeresc, °fi féränisc.
e
Asisderea de la alte eari-i ce vor veni in BucurescI ca alt-fel de mar-
f urI, care nu sunt numite, sá dea de tot carul banI 30, cum si cAnd vor seilte
din BucureseI negutitoriI vin si rachid pentra negutitorie, Sil ducil In ¡eark
sail la altä parte streinä, s plAtOseä asemenea podiirit.
Se esceptä suditil rusesel si nemteseY ccarl" vor intra si vori esi ea marra',
dupä 1mpärätescul firman, n'ad a pläti niel podärit, niel trecgtorY, niel nimic
alt, flril numai vama la 0/ trel de va fi chirigiul cal:1110 rala de aice, chi-
rigiul sI plátéseä... Daeä chirigiul e sudit si negutitorul ca marra raja,
ORA' clarea podurilor negutitortil 1801, Hartie 10.
 ISTOMA ROMAN1LOR 405

Iw Constantin Alex. Ips. Vod.

Dumnév6stra Epitropilor Casa podurilor mari ale politieT, am vè'qut Dom-

nia Mea anaforaua ceca ce facetY, i cát pentra cele 1-alte slujbe yeti urma
le da cu desave`rsita vinbre musteriilor, eu pretal ce ne afétatI c ati esit la
mezat, carora le intarim i noT cumpratelrea, cu acésta Domnésca N6stra bniur-
disma, i poruncim s li se faca i deosebite In partI cä'rtile Domnesdf, cu pon_
tan de cautatul slujbef, iar podaritul i4eciuiala, caramicjile, olanele si a nisi-
pulla' s'a le ma'í faceti: de isnava °data mezat, i cu pretul ce va esi s'a le vin,
detY, lipsa ce va fi pana, la suma eu care r6rnasese asupra,
i luT Anaistasie
o va plati acel Anastasie.-1804, Februar 2.
(Anaforaua recesce intrég ).
Fila 232. Cod. XLVI

Anexe la pag. 676 (V1II)

Const. Alex. Ipsilante Vod.

Cinstitilor i credinciosT boerilor Dornnief Mete, ce suntetT orinduit1 cu

cercetarea celor ce all case dará din hotarele orasuluf Bucuresdf, porunca
Domnief Mele ce s'ají dat catre dumnévóstra prin buiurdisma, la obstesca ana-
fora coprinde, ea pe col' caff ar'état de catre Dumnéluf vel. Vor. al politief,
se Osen a fi ca easele lor dará' din cuprinsul hotarelor orasuluT, sa-i coree -
¡fifí ce fel de 6merff sunt ? strainT satil pamantenf, si de mide sunt venitI ? Asis-
derea si casele ce ail sa le vedetf insiva dumnév6stra de ce stare sunt ? iar al-
tul nimio nu se coprinde In porunca Nostra ; acum vedem, c necontenit ni se
dail jalbe de afta uniT, plangéndu-se i rugandu-se, ca sa nu li se clarame
casele ; pentru care flind-ca nol' pana acum vre-o acest fel de porunca, nu avem
data, poruncim dará', s'A cercetatT, ea sa v'e" pliroforisitf, nu cum-va, mol' ce vetY
fi avé-nd dumnévóstra rinduitl ail gasit acest mijloc i sperie 6menif, ca s'A le
iae rusfeturf ; cadí de ne vom adeveri. cum ca fac aceI rinduit'l o netrebnica
urmare ea acésta, s eiY ca hotarire, c stranic i grea pedépsa ail a cerca
de la Domnia Mea. tol-o pis. gopd. 1805, August 12.
Cod. XLIX. Fila 123.

IÑ Constantin. Alex. Ipsilante Fod.

Primita fiind Domniel Mele acesta obst6s anafora, ce ne fácil pré Sfin-
tia Sa Parintele Mitropolit i dumnélor boerif Divanulaï Domnief Mele, o In-
tárim, ca intru tate asa s urmeze, pentru ca,re i poruncim dumnevastra cin-
406 V. A. URECHIÀ

stitilor i credinciogI boerilor Domniet Mete, velitilor vornicT. srt avett a le

pane in fapta si a Ingriji de a se urrua uiza-nul acesta tntocmaT precum mai
jos se cuprinde, epistrtsind dumnév6stril prin privegherea Maimar-BaseT de a nu
se face turnare la lucraren binalelor impotriva aeestor hotarite si poruncite
de Dornnia Mea, ci pe verT eine'l va veden urmand arete la
dumnév6stril, cum i durnnév6strr, s4 afelatI DomnieT Mele, ea sil i se strice
acea esire a binalelor peste rinduiala ; asisclerea si pentru varu ce se va aduce
spre vimjare aicT In politie ; portmeim ca iarrisT prin epistilsia durnnér6strN,sil
se pue in armare rinduia'a ce se cuprinde maT jos.-1804, Sept. 14.
Fila 289.

Pri" Inaltate D6mne.

Dupa luminata porum a InaltimeT Tale, ce prin graiil ni s'A dat, ea sa

chimbzuim pentra binalele cele arse din tftg, in Ce chip s'ar patea Meta, ca
fie de apururea ocrotite si pilzite de primejdia foculaT, asemenea i pentru in-
lesnirea i ajatorul acelor ce vor voi a-gT Innoi ace le binale arse, sil chimbzuim
a se pune un nart cuviincios la feluritnile materialelor, ce sunt trebuinci6se,
adunandu-re eu totiI d'impreunil i tro6ndu -se schepsis, in ce chip am gasit ea
cale ari5t4m InilltimeT Tale : binalele cate sunt sh' se facil in local celor arse de
la Hanul luT Serban-Vodii panil la Sf. Gheorghe, sa fie túte numai de cate un
cat, no fiind nimenea slobod a face pe linia acesteT ulite bina cu dou6 caten,
niel pe o parte niel pe alta. T6te acebte birlaba sil, fie datorT stiipanii a le face
de zid, dintre earl ce ce vor avea putere si vor voi sit facil binalele lor boite
de zid, slobo4T sil fie, iar aceT care nu le va da mana a face boite, totT aceT
srl fie datori sil-sT faca cu tavan bagdadiT, care pentru a patea fi ferite de pri-
mejdia foculul, grimple tavanuluT sil fie ingropate Iii zid, i deasupra grinzi-
lor sit pue uluce sa6 scandurT, tenechele, peste carT astern6nd pArant de dout5
degete gi corasan de un deget, sit pardoséscrt atuncl podul casiT ca cArlimi41
alatuite ca var si cu nisip, iar invelit6rea, acestor binale orT en boite de var
saii de tavan, eh' fie daton a le face inteacestas chip; ertprioriT sil fie intratI In
zid, i strasina srt fie de caramidil sc6sil afaril ea de o palmrt i jumetate, peste
carT egpriorT O' se pue scandurI tenechele, i d'asupra scandurilor corasan si
apoi peste corasan olane. Asijderea i pardoseala de jos a prilv5.1iilor sit fie
orT de ea'riinaidi sail de peatril, si ea un euvint, qicern, CA la Oto aeeste binale
lemnele despre niel o parte sil na fie neimbriteate cu ziduri, afar5 din feres-
tre, usT i paturT, care aceste numaT ail de a fi de lerun, iar coi ce vor avea
putero, de vor voi le vor captusi eu er i usile i faestrele. Binalele ce Mi
a se face pe ulita Cojocarilor, care se incepe de la covrigilrie i merge spre
Hanu ColteT. asisderea si cele ce sunt a se face pe ulita care mergo la cigmea
si merge spre Baed,tie, sil fie datorl stapiniT acastor binal. , ea en totI ba si
 ISTORIA ROMANILOR 407

le facg ca cite un cat numaï sag top' sg si le facg cu cite douse caturi, iar
nu uniT sg le faca ca cate un cat si altiI cu cate done; de vor voi Irish ca
le facg cu doue catuff sa fie datorI a face boite la catul cel de jos, si sobe
jos sl nu aiba, fara numaI la cata de sus, iar pardoselele, taranurile i bye-
litorile ;I fie tot dupg oranduiala co s'ali 4is maI sus. Samarurile, targbile
cesimalele s lipséseg cu total. Totl acestia, and va fi sg inc6pa facerea bina-
lei, sa fie datorl sg chian-_e maI inteiii pe Meimar Basa, ca ariito c:It este sa
se facg ingltimea aceleI binale, spre a nu fi vre-una ma,1 inaltg de cat celea
de alaturea sail mal esita spre pod, ci ca acel rnijlo.3 sg se pa4ésea marginea
ulitelor, precum sunt mgsurate i insemnate de dumnélor velitil VornicT, adica
ulita cea de la §erban-Aroda pan la Sf. Gheorghe sg fie de stanjenI 31/2, ¡al'
a Cojocarilor si cea catre Bgratie sa fie de cate treI stanjenI tocmaI, pentru
care se si poruncesce D-le Heimar-Basa, ca in tete privaghezs si s.g iae
séma pe Ja binalele ce se lucrézg, ca nu cuvas sg se intinqa spre pod esind
afarg din mesura cea rinduita, niel sal): inalte cinevas binaua mal mult de
cat altul, ci si cele de la erban.Voda pan la Sf. Gheorghe, cat si cele de pe
ulita flojocarilor, de pe ulita BgratieI sa fie la inaltime de o potriva, iar and
va vedea pe vre-unul urmand impotrivg sg-'l arete dumnélor lTelitilor Vornicli
ca sg-I strice acea esire a binaleY peste rinduiala. Nartul a fies-care felurime
de material ce este trebuincios a intra la facerea acestor binale sg se urmeze
intocmaY dupg pretu ce prin osebit catastih aretam Ingltimil Tale, anume:
pentru varal ce se va aduce de cutre locuitorI spre vin4are aid In politie ca,
sa nu se ja numaI de uniT, i alii sa stea ca lucrul binale'or joq, fiind-cg
aceste binale sunt tot la un fel de stare de stapinY, de acea darg gasim ea cale
se rinduiasca cate un-] I, alicg din part a bisericéscg, si din partea booresca
cat si din partea negastorésca, treI negnstorI de starea inteig, al doilea, si al
treilea, ca sa primesca tot varu ce va veni, i printeacestia sa se impartg cu
dréptg analoghie pe la toff ceY caff au trebuintg de lucru binalelor color arse,
pretul sa '1 platésca fies -care (WO nartul cel hotarit, lar eine se va
indrazni a esi afarg la margine ca sa InCempine pe locuitorif varnicerI i a da
pret mal' mult peste nart, nu numal banil ce-1' va da sa si-I pearqa, ci
sa se si pedepséscg. Cate din pravgliI lucréza cu foc, i ate lucruff all pri-
mejdie de foe. cum : spitgriI, luminariï, simigiriT, brutariI, jimblgra, bucatgriI,
lacgtuseriï, cazangiI, ferarI, rachierT, facg la o parte deosebit, unde se va
socoti, iar sa nu fie in terg, cum si iarbg de puscg sa nu aibg voie nimenea
a tinea prin prä'vgliï, ci pentru tits acestea sg se urmeze precum prin osebitg
anaf ora am arätat inert de maI inainte.-1804, Sept. 13.
Dositei al Ungro-Vlahiel, Dimitrie Ban, Dumitrcwo Ban, vol. Ban Scar-
lat Ghica Ban,... biv. vel. Ban,... vel 40gof,... vel. Vist., Rada Golescu,
408 V. A. URECHIÀ

vorn. Constantin A tirbeirc, Dim. Racovird, Vorn. Isaac Ralet, Logof. vel. Vorn...
vel, vorn. al obstiret.
Cod. L. Fila 289-230.

16) Constandin Alexaniru Ipailante Voevod

Fiind-ca nizamul care s'a dat pentru facerea binalelor, ce s'ati ars in
trecuta primejdie a foculuI se cuvine a se arma, nu numaI pentru meremetuiri
de binale, ci si pentru tot): altiI verI-care de acum inainte vor voi a face binale
noue aid in politie, off in térg, sa prin mahalale, ca un lucra ce este cuviin-
cios si de mare trebuinta, facé-ndu-se acésta pentru a patea fi tot-d'a una
ferite i ap5rate binalele politieI de intêmplarea primejdie1 foculiff ; de aceea dará
poruncim, dumnévóstra cinstitilor si eredinciosI boerilor Domniei Mole, vaiitilor
vornicI, ca verI-eine de acrun inainte va voi a-sI face pravalil, case sail off-ce
alto Binale, s fie datort a si le face intocma 8i chiar cu urmare fi fiinta
aceea a nizamulut ce este ar'état in obst6ca anafora, care s'ati huiurdusit de
Domnia _Yea, adica, afara de u i ferestre i paturt care asemenea at a
fi de lema, tót cea-l-alta fling& a binalit sä fie de zid, urmandu-se atat pentru
tavanuff, cat i pentru invelitorl' a fi precurn in numita anafora se da po-
vatuire pe larg, ci dar sa avetI dumnóvó3tr a ingriji si priveghea prin ma-
rafet Maimar-Bas, spre a se face urmarea precum poruncim, iar cel ce va urma
sa-1 alit! DomnieI Mele ca sì se strice si sr'. se sfáranie binaua ce va incepe.
a o face impotriva nizaruuluI care este poruncit i hotarat ee Doinnia Mea
Tolico pisah gospodar. 1804, August 18.
Cod, ELIX, Fila 194.

Anexe la pagina 677 0 678 (VIII)

Id') Constantin Alexandru Ipsilant Voevod gospodar

Cinstite i credincios boerule al Domnieï Alele, Dumneta ve! Voruic al

Obstirilor, fiind c Dambovita a inceput a se desgheta, cand trebuintiti este a se
face din vreme mare ingrijire si paz a podurilor, ce sunt peste apa Dambovita,
ea nu cum va din nä'valirea i nä'padirea sloilor de ghiatk proptindu-se din
susul podurilor, sa faca daramare i stricaciune:acestor podurI ; pentru eare cu
tole ca am fiticut porunca DomnieI Mele cutre DamnéluI vel Spatar si catre
DumnéluI vel Aga, ca sa oranduiasca 6menT la telte podurile ca cangI, dar si a
dumitale datorie fiind, poruncim Domnia Mea, sa orinduiesd pe polcovnicu de
poduff ca podariT, sa fie impreuna de paz a si indata ce va vedea ca se proptesc
sloff de ghiafai in propte:ele si parif podurilor, numal de cat impreuna cu 6meniI
 ISTORIA ROMANILOR 409

SpätarieY si AgieT, sll proftacseasa ai d'Arma si a i micsora spre a Inlesni

strecura s tréca pe sub podurile apeI la vale, avand i Dumnéta acéstil Ingrijire
pànä, se va isprä'vi venirea acestor sloI de ghiatä ; tolico pisah ospod.
1803, Februarie 23.
Asemenea dou6 pitace ea aceste fäcut unul la Dumn6lul vel S'Atar
la vel Ay,ä, i alta! Llame la Durrtnélui vel spätar pentru &ata de
la morl
Cod. XLIX, fila 80.

IÑ Costantin Alexandru 1:psilante Voerod gospodar Zemle

Fiind-el din pricina aruneärilor i lepädä'rilor ce fa P unil din locuitoriI

Bucurescilor de multe feluruni de ganó() i a'tele pe Dtimbovita, iarä mal
vértos din pricina cojoearilor si altor feliurI da binale ce le scot si le fac a-
supra apeï, si de o parte si de alta, urmég ca din vreme In vreme matca
acesteY ape nu mima sä, se Ingasteze i sii so si strimtoreze din trebuinciósa
lärgime si adIncimea, el, In cát si la vreml cand se inmultesce viitnra apeT,
pene sä se Intêmple si vërsare cu Ineckiune pricinuit6re de primejdie i de
pagulA la ob te, ci In cele de po urmä cu vreme póte sil-si lase si curgerea
din match' pe unde este acuna i sä se abatä pe aiurea, co ca,re iarg,¡i se va
pricinui nu mima paguba obstel, ci iestenisis politiel de o acest fel de tre-
buinciósil indestulare a apel i pud6136, a orasuluï, pentra care cu tóte cl luä'm
Domnia Mea pliroforie, cum eh' din viitura apeT ce ad fost acurn, s'al i stri-
cat nnile din chioscurI i binale ce ati fest pe apa D'Ambovita, (clara pentru
acésta Intr'adins ortnduim si poruncim, dumnévósträ velitilor Yornicl de Teara
de sus si de Teara de jos, ca Insi-v6 prin vederea dumn6v6strä, sI cercetaff pe
diastima apeT ctitä se atlä in oras inlh'untra, si veri-ce de vor fi de acest fel
de ehioscurI i binale aruncate i scóse po apä, nu numaI sI datT nizam, ca
acelea stricate sä nu se mal' facä altele, i sä fémae Dambovita slobodä
deschisä, si md i acele cate vor fi Amase nestricate pânit acum, s'A datl
dumnévósträ, nizam a se radica negresit, ea sä r6mh`e marginea si lamina apeï
slobodil, cum si t6rusi'i ce-I bat pe marginea Damboviteí cu care intril In apii
de strimtor6zA la'rgimea ei sit lipséscit; pentru cara porancim i DamnéluT. vel
S'Atar si Dutun6luY vel Agit, ea Impreunii cu dumnélor vel YorniciY, sit facetY
umbasilrit de indreptare cu nizamul acesta, i sä, purtatT grija de apururea
tot-d'auna a nit Ingadui pe numitil sit arunce off-ce fel de gun6e sati
a'tele pe apa lArnbeviteY. tolico pisach gospod. 1803, Martie 12,
Cod. XI,IX, fila 38.
410 V. A. LIFIECHIX

Conetantin Alexandru Ipsilante Poecorl gospo,lar Zemle 71 ahiscoe

Dumné`a vol Ag, fiind-cil pentru a nu se arunca gunoiul In apa D'ambo-

vital' este dat nizara si de mal inainte de Domnia Mea, care nizam Intelesem
61 nu s'ar fi pazit, si niel' zapcii1 politieT nu ari ingrijire de a se pilzi nizamul
acesta, cu caro se pricinuesce o mare iiititate, t'II Ja curgerea DamboviteI, as
tupandu-se drumul el' do acel mordalic al gunoiulul, cilt i ape'l se face o ne-
curiltenie, din cara so pricinuesc si 136le; pentru aceea strasnic poruncim Dumí-
tale, sil IngrijescI tare acum si tot d'alma spre a se prizi nizamul acesta, ca
sil nu se ingilduiascii nimenI s arunce de acum Inainte gun6o In apa
boviteï, ci aceia ce ati gunoiti sì '1 ducil pe la hatacuff si pe la alta locuri
gropI, ande este trebuintii de a se astupa, pentru care sil daT poruncil la
totT zapciil agiesdr, ca sil ailA ingrijire do 4-6sta.tolio pisach los poi. 1804,
Aprilie 20.
Cod. XLIX, fila 169.

Anexe tot la pagina 678 (VIII)

Zemle VI ahiscoe : Boorule al DomnieT Mele, Postelni -el Constantin Pastia
epistatule al santurilor de la sud Dâmbovita, tréba santurilor dintru
inceput ail fost si este sub a ta grijil, ca nu care cum-va daril dupil ispriivirea
santului celta' noti, cara cu sfat de obste prin anafora Intaritil si de Domnia
Mea s'ail chibzuit a se fave acum prin epistAsia Serdariulta lordache 11..sliu, sil
gilsescI la urmil vre-o pricinilcì are vre-un cusur, fiind-cil iarilsI sub ata purtare
de grije are a fi, precum i p'an4 acurn este; de aceea dar, iatil te orindulin
Domnia Mea si poruncim, ca Impreunii cu Serdariul Desliu, s fil si InsittI la
térd facerea acestiff noti sant, si sìl. epistilseseT pânì lu sfe-rsit, urmand anadndouI
cu silvèrsirea santuluI, Intormal dupil cuprinderea anaforaleI cea Intilritil de
Domnia Mea, spre a nu se face vre-uu cusur, cita la urmil cuvInt de indreptare
nu veI putea avea Inaintea DomnieT Mele.-1805, August 1.
Xi,IX Fila 230

/6") Constantin Alexan,iru /paiiant Vbevo i gosporl r. Zemle V lahiscoe.

Prea sfintia ta Piirinto Ititropolite, iubitorule de Diunnellell, episcopi

dumnévéstril cinstitilor i credinciosl velitilor boerl al DivanuluI DomnieI Mele
Halé si Mazulì, fiind c dupri anaforaua ce ne-atI facut pentru santul
vital ce se face acum din flor', ail adus orinduitul cercelAtoriil insemnare prin
atitt pentru cate morl se atlil pe apa DamboviteI, de la gura santuluI in
 ISTORIA ROMANILOR 411.

jos si pang, unde dg Dambovita In Arges, cat vi pentra suma ardndiT fies-egreia
morT, care suing a arendel mori/or se cunósce eg orinduitul a fäcut catastih, iar
nu cu aclincä cercetare, póte sä fie sumg mai multä.; de aceea poruncim,
v646nd sfintiile v6stre, si dumnévóstra Impreung' cu dumnéluT vol Vistier foile
orAnduitulta cercetgtor, sg chibzuitT suma cheltueleI, cum si ce trebue sä dea
fies-eare analagon pentru trebuinciósa cheltuiaiä a facereT acestiff nog sant
care este spre folosul celor ca morile i sg ne ara tl In scris fiir zaavg
spre a se face baniT tacsil fiind trecutT pe in In cheltuelile facerd numitulul
sant.tolico pisah gospodar. 1805, August 9.
Cod. XLIX, fila 231.

16) Constantin Alexandra Ipisilante Voevod

D3mnóta vel Spätar si Dumnéta vol Vornice al Obstirilor, fiind-cä podul

de pe apa DgmboviteT ot GorganT., sunt datorT mahalagiiT Gorganultg, earl sunt
locuitorT fgrg de platg de chirie pe livedea, ce a fost Domn6seg, de Impreung ca
egumeniI de la doué Monastiff Radu-Voda, care ad din sus
morile de earl se folosese cu venitul ce ati, de a'l drege si de a'l face acest
pod, dupg cum ne pliroforisim Domnia Mea din condicile DivanuluT, care pod
fiind-cil, are trebuintg, de meremet, poruncim dumn6v6strg, ea viind In fata po-
duluT sg'T facet)." prin vederea dumnévóstrg catare de meremetul ce-i trebue,
atât spre a se Implini grile eu podinile ce va fi de lipsg, cum si proptelele
si pull de dedesupt ce nu vor fi bunT, ea sg se Intemeieze cut altele nouT,
lgngg aeestea sg se faeg pe margin)." de o parte vi do a'ta parmaclácurT de
rênd de la un cap pang la altul ; a3isderea si o bueatg de pod ce este peste o
scursóre din Dambovitg, In partea de dinc6ce, fiind strieatg, iargsT sg se dregg
dupg ehefsul (devizul) ce vetT face dumnévósträ de cheresteua ce trebue,
fgekd fOie, s indeor;tT ailt pe rnahalagiT, egt i pe egumeniT amCindouï, de a
o aduce si de a se face dresul desävársit, prin Ingrijirea f epistasia dumnévóstrg
negresit.tolico pisah gospod. 1803, Maiil 8
Cod. XLIX, fila 52.

161 Constantin Alexandra Ipsilant Troevod.

Poruneirn Domnia Mea, Vgtase de Aprocg, ea páng In soroc de treT qile

sg, ImplinescY negresit de la obrazele ce se aratä,' maT jos suma banilor pe cgtá
IT este insemnatä la fies-care, si sunt datorl a-T fe'spunde pentru trebuinta fa-
eerel santurilor, dupa ana'ogh'a ce pr;n anafora s'ati fgcut pe stipttniT morilor,
care s'ati Intdnit i de Domnia Mea, si sa, ne aducetT rgspuns, iar and päng
la nutnitul soroc nu se Vol. p tì, iar sä rgspundf cu pliroforie, p ntru care
cuvInt nu pl4tesce fies-earele, ea CA dm poruncg. saam, receh ospod.
412 V. A. URECHIA.

Tala!
250 Vornicul Barbu §tirbeiq
210 Sfinta.Mitropolie
170 Cluceriu Ghitä, Cretulescu
160 Clucerésa Elena Dadésca.
20 Monastirea Arhimandrit.
810 Adica opt-sute dece

Constantin Alexandru Ipsilant Voevod.

Cinstit i credincios boerule al DomnieT Malo, Dumnéta, biv. vol lanie

Epistatule al SpätärieT, fijad-a suma banilor ce s'all analoghisit de dumn6lor
velitiT boerT pentru trebuinciósa cheltuiará a santuluT Ditnbovitiï, pe stäpâniI
morilor este a se 1mplini Rifa de iábavä, ea sä se dea pentru s'Av6rsirea san-
yuluT, ce s'a 4is maT sus, acum pinä este vremea indemanatä, poruncim dar sh"
facT Dumnéta cuviinciosul rnumbasirot stäpánilor acelor morT, ca Res care sa-ti
räspundg analogul al banilor ce se arata prin deosebitä 16e, care este allíturatä
la anaforaua durnnélor veJitilor boeri, jara cand veT vadea, dumnéta cá, se pri-
cinuesee zabava din partea stapánilor morilor la rgspunderea acestor banT,
atoad]: implinescI de la arendasiT ce vor fi tiind acele morT, precum asa
se cuprinde si la Dornnésca 116stra intärire, ce s'a,ri dat priu Buiu,:dismn la mal
sus numitaanafora a dumnélor velitY boerY i p-itnä, In soroc de ciad, sése dile
cerem negresit de la dumnéta istovul acestor ba,nT. tolico pisah gospo 1. 1806
Aprilie 22.
C0. XLIX, Fila 210

Acest act de mal' jos e f6rte deteriorat. Prin el Vodä ordonä Mitropoli-
tilor, Episcopilur, boerilor, cfiind-ca podurile In próstä stare ai ajuns precum
le-am gäsit Dornajo. Mea, si cum vedetT i insive dumnévóstrá, c totT de
obste marT i micT patimesc . . i ac6stä mare trebuintä. obstescii, neput'and
. .

a se zAbovi...» (Vodìi ordonä s'A se adune cunde citind acéstä anal ora (mi) rail
ail fost oranduitI epitropT, s theorisitY . . . . cât pentru iratarile s'A
string4 oxeste iraturi, s chibzuitl dumneavósträ cum le gäsitY acele iraturT ?
cara este minocul mai cu orinduiará i maT Inlesnit de a le avea Epitropia
de sud de ajuns aceste iraturT, dupá stricarEa si de desávi3rsit sfärimarea Infra
care el anins de sunt acum sal ce alt adaos si de ande chibzuitY
dumnkósträ a se putea ? si s'A se mal' faeä de a fi de ajuns. Pentru
dupá mare . . . . ce este la acésta trébä obstésa când vre-un alt mijloc
de . . . . a se maT adäoga din alta parte, cum se va gäsi trebuintlurmézá a
se provlima de la VIVA obstia de vre-un ajutor.
tacetY dunrnévósträ ch bzuire azupra intocrnirei i ingrijireT acestel
 ISI'ORIA ROMANfLOR

EforiT a podurilor, care este mijlocul a band chivernisirI si a buneT . . . . la

OVA tréba obstésca, de a fi in bunk' stare .si a nu cadea la vre-un catahrisis.
pentra tóte pe larg s faceti Domniel Mete anafora in scris, care o
asteptam fara zabafá de la osirdia sfintiilor v6stre parintilor arhierd si a
domnielor Tóstre boerilor Domniel Mole. Pentru care si oranduim zapciti pe
de Divan, . . . sa arke la tke obrazele porunca acésta, spre a se aduna si
a se face urmare fr prelungire. 1802, Noembrie 24.

Ito Constantin Alexandru Ipsilant Voevod gospodar...

Poruncim Domnia Mea Epitropilor marT aT politieT, primind domnescul

nostru pitac, s avetI acum din vreme a face meremetul cel cuviincios ande
va fi stricaciune, si a drege Podul Calicilor, tlind-ca LunT la opt ale lung De-
cembrie este ca s piece de aid Maria Sa prea Inaltatul Rasan Pasa.tolico
pisah. gospod.-1802, Noembrie 30.
Vel Logofrt.

I6) Constantin .Alexandru Ipsilante Voevod

Dupa pliroforia ce &la' Domniel Mete dumnélor velitil VornicT, printea-

c6sta anal ora, cum a m6suratórea acestor podur1 s'atii facut de fata ca maha-
lagiff, cum si cisla pro eat ajunge pe fies-care mahalagiii sll dea, s'ati facut ca
dreptate, intà'rim Domnia Mea si poruncim Dumitale ve! Aga, sg facT negresit
fara de zabava tacsilul aeestor banY, de la fies-carele suma ce se cuprinde
maT jos in asternuta socotéla, urmand ca darea banilor a unuT pod in
mana Dumn61ui vel Vornic Barba Va,carescu, i a color-l-atto podurT in mana
DumnéluI biv. vel Clucer Gregorie Baleanu; de care poruncim i durnnév6stra
numitilor boerT, ea indata Mil' de prelungire de vreme a merge sä' tocmitT
trebuinciósa cherestea, sa se acluca cum maT in graba sub epistasia dumnévóstra,
a se pane in lacrare facerea i savérsirea acestor podurT, sirguindu-vg de a se
face podurT bune i ca santarl, dupa cum se cuprinde maI jos, lar pentru
astuparea puturilor Inca dc la 13 ale trecutultii Octombrie este data porunca
DomnieI Mete, prin buiurdisma la anaforaua dumnélor boerilor, ce ail fost o-
rinduitT pentru cercetarea putuluT ce este pe locul Clucerulul Barcanescu,
dupa care acea de atuncT hotarire are a se urma, i poruncim Vatafule de
Aproll, ce estl oranduit zapciii, sri facT negresit urmare dupa acea porunca,
ea sa se destape i sa se curate atat putul acola de pe local BarcanesculuT,
cat si putul ce mi s'a aratat printeaceeasI anafora ca este sub 'Arta CluceriuluT
iarasT pentru Ecurgerea apd--1.804, Februarie 20.
Cod. L, fila 4.
414 V. A. UREMIA

Prea Intiltate D6nine

Dupa luminatil poruncalliirieT Tale, ce s'ail dat, ca de iznovii
podul ce urmézii din zidul Hanulul CoIti 'Anil la DumnéluT Cluceriu Hagi
Mosca, i podul ce este iariisI din zidul HanuluT Coltii pe langli, DumnéluT Clu-
ceriu Biilénu, Our' la Dumneag Brineasa Moruzoe, spro a nu maT Arntinea cuvint
mahalagiilor ce se jeluisera, ca s'ar fi ntipastuit la mesuriitórea intairt, am mers
la fata boulai i de fatii cu mahalagiii am mësurat atandoue aceste pod ,r'1,
dar v5(rénd cui i podul de la Diuuneaq Bilneasa Moruzoe, panä," in dreptul casel or
StolniculuT Dimitrache, pe ulita ce merge spre podul Mogosóel, i podia ce nr-
niézui din partea DittnneaeT Buínesii pana in dreptul pruivuiliei BiiltilretaluT,
impotriva hanuluT §erban-Voda, sunt stricate f6rte reti, i de nu se vor
face si acestea, nu numai celor ce Tin cut mufti la carvasarana Domnéscii li se
face cheder, ci i tuturor de obste, am pus de am mkurat $i aceste doue
bucátT de pod, ca i acestea sii se faca din nor', i iarasT mal jos am asternut
socotélii de baniT ce merg la fies-care pod, si pe fies-care mahalagiii cilt ajuns
cisla dupii dreptate sii dea ; ci sii fie luminata porunea Marie' Tale, ciitre
DumnéluI vel Agii, ca sa implinéscii de la fies-care mahalagiu banii ce ajunge
sui d.ea dupU, acóstii cisla ce s'ail fiicut, i banii ce sunt pentru podul ce merge
de la carvasaraoa spre Hagi Moscu sli se dta la Dumnélui Vornicu Barba
Vrtclirescu, ca prin epista,sia Dumnélui sa se flier' acest pod, iar banii ce sunt
pentru doub" podurI, adicil eel ce urnika din coltul Hanului Coltei Our' la
Stolnicul Dumitrache, i cel-l-alt ce urmézri din p6rta Dumnewn Bin se! Moruzoe
pan'a la Baltiiret, sii, se dca la Dumnélin Cluceriu Ba 6nu spre a epistitsi Dum-
nélui la facerea acestor podurT, fiindcA insusi dumn6lor mat sus nurnitil do
boor): insarcinat si ail primit a face acéstil epistikie, însi podurile ate
trele Fii se facii Cu santuri, i puturile ce sunt din vechime sii se deschiqa
sui se curate, ca sii aibil, Linde sa se scurga apa, CUM pentru acésta si pretul
de stânjenT palme taleff 16 S'iLti socotit ind.estul, iar hohirirea 1803, Fe-
bruafe 13.
Podul din zidul Hanului Coltil pe laugh' humn'lui CluLeria Bidt!nu
pdiai la casele StolnienluI Mmitrache
ottinjenI Palme Talen t pe de o parte tal. 8.
49 13 395 Ham' Colti
2 16 Hagi Jane
29 4 252 Clueer Billean cu aT Ulici6reT
22 192112 Clucer Biírcanescu ca tal. 16
20 2 162
20 160 VilAroe
 ISTORIA ROMANILOR

S tanjenI Palma Talenl

9 2 58 Stolnicu Dimitrachc
2 Ulici6ra sa o'platésca Bil16nu cu Bilreänescu
125 3 1235
Pe de alta parte talen l S.

23 184 Armasopulu Cu scufa

29 4 236 Mariuta Vilar6e
40 4 324 Vasilache
31 5 1271 Maria Sa Beizadea
127f Dumneael' Banesa Moruzoe
28 5 226 Baltas6e
153 2 1227

Alt pod ce este sà se fa à din potriva Dananéef &Wesel' Muruzoe

la hanu luI erban-Voda pe länga Sardar Polizu.

12 3 99 Romanet
15 7 124 Sardar Polizu
40 320 Manastirea Cotrocera
68 2 543.
10 7 87 Dumnélul Clucer Barcanescu
2 3 19 Gheorghe Croitoru
3 5 39 Masai Témplara
10 2 100 Stamatache
4 40 Iouitä Cojocaru
4 32
3 2 26 Constandin Lacatus
2 30 Ulicióra la Lefter
3 3 27 Patras Croitor i Gligore
1 4 12 Manolache Condoragiu
1 6 14 Damara Lipscanu
5 1 41 Preda Barbieru i Iancu Vutcaru
1 5 13 Mihaiu Lipcanu
16 128 Enache Bältáret
69 6 598
Aceste doug poduff, sä se strInga 'muff la Dumnéla Clucer Balénu, si
co Epistäsia Dumnélu'l sa se faca alt pod ce este sä.' se facii iarä's din zidul
hanulul' ColteT pana la 1)=1161a Cluceriu Hagi Moscu.
41(3 V. A. UREd-tlik

8tanjenT Palme lert Pe de o parte talon 8

12 7 103 Armappulo en scufa

22 2 178 Sitrindar6sa Obedénea
38 304 DumnéluI Vornicu Matache Racovita
2 4 20 Ulici6ra
5 4 44 Barbu Polcovnicu
5 40 Anicuta Vaduva
5 40 Biserica Eni
10 80 Sotia lul"
29 1 236 Damn6luT Banu Manolache Cretallec i
13 104 Copiii -riiposatultil Andronache
143
- o
-
1119

2 7 23 Preda Barbieru
16 4 132 DumnéluT. Vornicu Barbu Vacarescu
43 :t41 Manastirea ColteI
5 4 44 Medelnicer §tefan Belu
3 _ 24 Ulici6ra
10 80 Barbu Polcovnicu
42 4 340 Dumnéei Vorn. Cilmpen6sca
31 168 DumnéluT Clucer Hagi Moscu
144 3 1155
Acest pod sa se strInga banii la Dumn6lta Vornicu Barbu Vilcarescu
CU Epistasia Dumnélui s so faca, fiind-ca din bumi voia Dounn(dui au prima.
Cod. L, fila 4 5.

Constanlin Alex. !psitale Troevorl i ospo 1. Zemle Vlahiscoe

Fiind-ca Dumn6luI vel. Loggét Isac Ralet, ne facu aretare cum ea podi-
prul ce urméza pe la 'Arta Dumnélul atta este de nil stricat, in cat dupa
ce se va dezgheta nu este putinta de a mat trece cineva0' pe acolo, §i fiind-
ca din podul cel mare al llogoOief se scot podine vechT, poruncim Domnia
Area Epitropilor podurilor mari, ea eu dintre cele podira vecht ce se scot de
la Podul Mogo§oel, sí meremetis6sca acest podi§or de la párta caselor Dum-
néltif Logofét, 'Ana In maidanul ce este In dosul caselor DumnéluI Vistierulul
Costache Ghica, spre a se drege, fiind o putina diastima. Tolico pisah gospo 1. -
1803, Februarie 22.
Ced. XLIX, Fila
 IStORIA ROMANILOR 41 7

Ji Consban lin Alexandru Voevod i gospodar Zfmle Vlahiscoe

Cinstitilor i credinciosI boerilor DomnieI Mele, Dumnéta biv. vel. Bane

Dumitrache Ghica, i Dumnéta biv. vel. Bane Nicolae 13rancovene, Dumn6ta v.
Vist. Dumitrache Racovita, Dumnéta biv. vel. Vcrnice de era de sus Manolache
Cretulescule, Dumnéta biv. v. Vist. Filipescule, Durarle:a vel. Logofet de obi-
ceiurI Constandin Stirbeiti, si Dumnéta vel. Vorn. de Tera de jos Scarlat
pineanu, ve ,facem Domnia Mea In, scire, ca pentru podinile i urpii ce trebuesc
la facerea dintreg a Po Mal ilogoOei, Manda se socotéI i mesuratere,
dat EpitropiI podurilor acesta 1nsemnare aretatere de suma ceea-ce trebuesce,
precum vctI vedea dumnévestra din alaturatul perilipsis ce-1 alaturam Intr'acest
Pitac, care suma fiind maro, dupa cum ve V vedea urméza a cadea o multi
greutate locuitorilor, maI fertos acum tu vremea primavera, and astépta fies-
carele, ayi face alaturile de hrana cea de peste an si a's apui de narnestiile,
ingradirilor lor. Decl fiind-c i podul este trebuincios ade-
vera,t a se face, dar si cea-l-alta greutate ce urméza a cadea asupra locuito-
rilor, mai v'ertos acum in vremea primaveril, trebuesce chibzuita, pentru aceea
clara oranduim pe dumnévestra, sa ve adunatl Impreana, ande s'A socotitI
una si alta, si sil chilyzuitY a gasi un mijloc ca care si podul sa se faca, dar
si locuitoriI sa nu simta atata greutate, si sa aretatY Domniel Mele prin ana-
fora In scris cu Vatafa de Divan Tolico pisach gospod. 1803, Martie 5.
Cod. XLIX Fila 32.

Constandin Alexandru Ipsilant Voevod gospodar Zemle

Fiind-ca Podul Calicilor s'ad stricat ferte rea fa-.6ndu-se gaurI de nu maY
'Ate cinevasI trece pe dtinsul, poruncim Epitropilor ai podurilor, ca din podi-
nile vechT ce se scot de la Pt dul MogosoaeT, alegénd cate vor fi maI burle ea
sil pita dainui cevas, si, le care Polcovnicu. la Podul Ca'icilor, puindu-le pe unde
va fi trebuintä, spre a se indrepta eres-ce i acel pod, fiind mult trebuincios.
Tolico pisach gospod. 1803, Martie 15.
' Cond. XLIX Fila 38.

Pitac de a da Armafu pe frita Pm 20 de vin ovan pentru Podurile atar!

Poruncim Domnia Mea Dumnitale ve! Armas, primind acest Domnescul Nos-
tru Pitac, si aibI a da pe teta' diva ate 20 de vinovatI de la puscarie, ca si
se afle nelipsitI la lucrul podurilor mari ale politieI, ci dar asa si, urmezI ne-
gresit.Tolico pisah gospod. 1803, Martie 29.
Cond. XILX Fila 41.
Istoria Romdnilor de V. A. -Urechid. SzootyL IXXXI.-27,
418 ir. A. uREctia

Icò Const. Alexandra Ipsilant Voevod Gospodar

Find-ca lucraren gi savérgirea podurilor o cerem Domnia Mea farade

zilbava, ca un lucra ce este din cele maT trebuinciése a obstieT, primita este
DomnieT Mole anaforana ce ne faca EpitropiT podurilor, pentru care si porun-
cim dumneav6stra ispravnicilor ot. sud. Ilfov, ca prin zapciiT pluíilor, sa avetT a
Indatora gi a supune pe totT podariT catT se afla locuind In satele judetuluT,
spre a se afla negresit fieg-carele la ré-ndul sht6maniT luT, de Lunl diminéta pana
Sambata séra nelipsiti din lucra, cum i cel ce din neputinta de b6la saa de
vre-o trebuinta a lucriíril piim6ntuluT, nu vor patea InsusT sí vie, sa-si pue cu
plata sa om vrenic in loc, caci pentru aceea sunt scutitT a da dajdie, i li se
§i emeclic de la EpitropT, acole cate patra pando pe 4i, gi asemenea armare
sa fad i Dumnéta v. Vornice al politieI prin zapciul plasilor pentra ceT de
aicI.-1803. Maja 8.

Prea Inállate Dkane

Cu prea pleeata anafora, aretilm Marief Tale, pentru podaril ce se afta se-
d'étori pe afaril in judetele lor, cum i pentra unil din ceI ca locuinta ala In
politie, c mergènd pe la dênsiT capitaniT de pod, gi dandu-le tuturor de scire
ca sil vie la lucra poduluT, precum sunt IntocmitT, urmat a veni totT,
maT vèrtos din ceT de pe afara, pentra ea/1' fijad-ea Casa podurilor nii are
mijloc a trimite atatia 6menT de aici dupa dênfiT, ca In vreme sa le faca mum-
basirlic i sa-T pornésca, risipitl fiind si departatT ca saderea, no r.igam Mariel
Tale, sa fie luminata porunca, catra dumn6lor boerT ispravnici din Ilfov, ca prin
zapciil plasilor sil6sca a veni fieg-care la rindal s6ti, la 't'eral podulia
precum sunt orinduiff, In dou6 cete, adica o dita Inteo sptomn sil lucreze
la pod, si o s6ptemanä sil -fie slobo41, si alta dita iarrisT asemenea, iariti carl
din ei, nu vor avea mijloc a veni In vreme de lucra agonisitelor sita din alta
pricina din neputintil Invederata, unii ca acoja iitrasI silitT sa fie trimite nu-
maT de cal 6meni In local lor, ca plata tocmita de sinegT, de a se afla !unea
de diminéta ca totiT in lucra po luluT, ca uniT ce se scutes3 de la Domn6sca
Visterie de dajdie si li se da si emectic, fies-caruia ate piltra parado pe 4i
de la Casa podurilor. 1803, Maiti 6.
Dimitrie Poliz Sárd., Magia Wiláceanu.
211
 iSt011IA. RO MANiLOR ¡vio

Ico Constantin Alexaniru Ipsilant Voev)el

Cu cale fiind anaforaua ce ne face pré sfintia sa parintele Mitropolit i dum-

néluT v. Vor. al Obstirilor, .o intarim Domnia Mea si poruncim, ca Intra bite
sa se faca turnare IntocmaI dalia cum mal jos so coprinde, pentra care, rindaim
mumbasir pe boeriul Domniel Mele Mateiti Greceanu polcovnie zapcia, ca sil se
faca Implinire, i sil se faca si osebita porunca Domniei Mole catre IspravniciI
Vlasca, ca dupa sf4sital luneI acestia s trimirá pe douI, tret. din sateni oi
OgrazenI, spre a li se da si cusurul dupá toemélii, si a se pune In lucrare facerea
a^estaI pod ; in 1803, Iulie 42.
Fila 352.

Prea Inaltate
Mahalagiilot sfeti Ilie prin jaiba ce dat MarieI Tale, arata, ea' prin maha-
lana lar fiind ulitá mare, din plol si din ambletele carelor fileut gropI
adancï si bataeurY, In cat patimese f6rte rtí, atat eI cat i altI calkorT, si mal
vèrtos t'Alma i iarna cand sunt slóte cu mare diseolie dile pe la casete lar
care cu lemne, M'a si alto trebuinte, Inca mal.' de multb orT cu spinarea le cara
din pedal cel mara al Calicilor pe la namestiile lor ; pentra care vèdèndu-se
Ultra atata patimá, inca, din anul trecut ati volt a se face pod, facèndu-se
eisla; 1e-a6 dat ajutor si sf1nta Mitropolie eu tal : 200, si altY. boerI din partea lo-
calle pentra Inlesnirea ce avem de a trece si a veni la luminata curte MarieI
Tale, si s'ail i strins din banI prin mumbasiretul polenv. de poduri tocmin-
du-se i podul cu sateniI ot. OgrazenI sud. Vlasca : dandu-le si arvanil tal: 200
dupa arbtarea ce die ca le-a l fä'cut proin palcovnieu, clara cu intèrnplarea anuluI
trecut, do s'aq rásipit ónemil,qic ea ait reanas tréba gua de niel o energhie
si pana acum i cer dreptate spre a se orandui murnbasir iarasY polcov-
nicul de pad, care este si acum, cit st stringa bariil jai-patata si do la ce1-1-altl.
inahalagiY, carY apucat sa dea, ca sit aducá i locuitoril ot. Ogra-
zeniI, ca care s'a6 tocmit podul, ca sil li se mal dea si cel-l-alt cusur de banY
pana a li se implini tal : 332, baniI junAtate, dupa legatura za isuluI lor, spre a
se apuca de facerea podule, ca sit nu inaI patim6sca acea reutate i necaz
al noróelor. Intra a carora jaiba ni se poro nensce de Mari Ta ea aducèndu-I
inaintea nóstra pe páritul prin polcovnicu, sit cercetam jaiba acésta si orI
1ndreptám, sati sa 1nsciintam Marid Tale curgerea priciniY, prin anafora; ded
unnatori fiind lurninafel ponina., 'I-am adus de fata inaintea nóstrá, si intreband
pe 'garita' polcovnic, s'A ne arte ce banl Implinit si ce s'al facut ? puse
1naintea n63tra o f6ie cuprinlátóre za tal : 261, banl 105 1mplinitT de la ma-
bala,gil, din cara se seudo cu tal. 205 arbtand ca talen 203 s'ají dat lo-uitorilor ot.
420 ir. A. MIECHIÀ

OgrazenI arvunh pentru facerea poduluY, iar tal: 5, cheltuiala s'rinsuluY banilor,
si tal. 56, banY 105 sunt asupra luY, ari5thnd si f6la eislel cat ail fost s'A dea fie-
care, i ce este sh naT dea, si care n'ah apucat s maT dea niel de-cum, ca In-
têmplarea fugiY, cum mal jos s'ah. 1ns mnat fies-care pe mune, ci fiind-ch acest
pod este de mare trebuin i foiositor, atat malialagiilor si 'altor trechtori,
darti i podóba politiet sh, bine-voesel .Mä'ria Ta, ea ca anumith,' porunch sh se
rânduiasch mumbasir Mateirt Greceanu, ce este acum poleovnic de pod, ea sil
staingh banil jumhtate de la mahalagiiI ceI care n'ah apacat sì dea nieY-de-cum
su-I fach teslim in m'Ana luY Antonie Merhecénu biv. log, za tainh, unul din
mahalagil, Bind om de ispravil i ca credin i cerut de mahalagiI ea sh nu
se mal' tie de polcovnic i sä sfeterisésch dinteérisi Mil de a da la trebuinta
podulur, si s aibä' a lua iarhs de teslimet de catI bata II va da ca s p6th
cunósce In urmh ce bani s'ah' luat si la cine sunt, ingrijind numitul polcovnio
ea (lapsa' ce vor aduce acei tocmitI locuitorI cherestéua si se va apuca de fa-
cerea poduluY, s stringh si pe ceia-l-altY bant jam6tate i sh I dea tot la pu-
mitul logof. avea gata, ea, indat ce se va shvérsi podul, si-I r6spump, locui -
torilor, spre a nu sta aid In zadar sä' piar0 vremea i sil' se zaticn6sch de
hrana câmpuluI; cha', acésta rughm pe Mhria Ta, de a se face s't osebith lumi-
nath ponina chtre dumnélor boerlY ispravniel ot. sud. Vlasca, ca sti tri-
mith dout freí ómenI din Aten): ot. OgrilzenI aid. la Epitropie, spre a li
se da si cusural Oda la tat. 332, baniI jumétate duph, toctnéla ce ah fheut prn
zapis; de acésta argthm M'Aria Ta'm si cum va fi luminath ponina-1803, Madi"' 15.
Dositeiti al Unyro- Vlahie, Vel log. al Okstirilor.
Cod. XLVI. Fila 352.

Constandin Alex. Ipsilante Voevod

Cu cale fi nd anaforaua &Asta, primita este NninieI Mole, pe (are o in-

tiirim i oränduim pe Dumnéta biv. vel. Vornice O descule, ea lutind in aja-
tor pe acel Phun Polcovnicul, aibä' ingrijirea facereY si a sä'vérsireY a
cestuI lucri, pentru care strasnic poruncim, atAt Dumita'o vol. Sphtar,
indatorezI pe BoeriI i Boierhnasil i negustoriI ce ah vil' In partea loculuY,
ea cut a lor cheltuialh aduch nisipal i molazul, i Damnitalo vel. Vornice
al politiet s IndatorezI pe mahalaga a aiuce brazda ea carele lor, cat si:Dum-
nevóstra Ispravnicilor din Ilfov, sti IndatoritI pe locuitoriI satelor ce sunt:rpe
aprópe, ea sh aduch tufo, i parI i nuele, i M'eh de zhbavh, 511 sti pue in lucrare
facerea acestor treI pod rT d3 pe ac,.elf.-:a trei batae,urI ; poruncim fusa Dumi-
tale vol. S'Atar i Dumnitale vol. Vornice al Politiel, ea gardurile cate vor
pricinuitóre de opritóre a drumulut sh se strice negresit, ca sh rémhie malurile
la c11p6tItiul podulta deschise i slobode
Cod. XLVI, fila SIL
 ISTOIAIA ROMANILOR 421

Prea Ináltate Ddmne.

Dupa luminatti porunca InaltimeT Tale, ce ni so da la acésta jalba, urmatorT

fiind, insine am f)st la fata locu'ul si facênd croetara pentru t6te cate -put-
torn: arata, unde aflat Ng' i caff-va din jaluitorf, am vddut ea rat se jg,-
luesc, êntêití pentru drumul cel mare ce arata cì l'ar fi Imprejurat Nun
Polcovnicu eu gard si ad lasat o parte strîmt i at lacurT, pe ande Stringên-
du-se noroiul, s'ad Meat acest stramtorat drum de nu se 'Ate amb'a, fiind-ca
.paritul yi de a facut imprejmuire eu gard, de sunt ca la patru aril* de la pliro-
foria ce am luat, si de ar fi inchis dramal, tfmenT pang acum n'aii facut vre-o
pira, dar niel nu Pad, inchis, el a tnchis numaY !omit luI ce Pail cumparat,
apoT i drumul ce s'ati v'édut ca este amblat)r nu esto strtmt, ci 'Ate si m6rgii
alaturea i patru chief cara, dar pricina nordielor ce si adun pe acel drum este
cacY fiind local adace, din pricina ploilor, si scurgemdu-ss de pro imprejur, se
face mare sldta, pe unde adevarat ci si aduce mar e zatignire, na numai color-
imprejurasl vecinT, et si drutrasilor ealdtorilor in politie, mal vértoS ea-
dere, din pricing, ea nu se maI plite &Ara trebuineidsele lemne si alte ageniseli
de hrana (rtiseni'or, cum §i pentra gardurile viilor ce dice ci Il s'ati stricat
catra drumasI. De aeeasta sciti oil plecata sluga MarieT Tale Vornic de politie,
ca, In anui track fiind Mai-mandar ea aduceraa ElcialuT Englezosb pre aid
prin Bucurescl, i fiind drumul treceril pe la lacut acesta, pe unde ni era
nadPjde a trece pe drumul cel mare niel macar calaresce, ara is de 4'aa
cat gardurilo de pe la uoile vil de acolea, si am treLt ca Elciul pána am dat
In drama! cel maI bun si 'I-am adus in BucurescT, iar nu ci s'a stricat de catre
alti caletorl druma0, preeum cc jaluito-, si niel ei acum nu tagaduiri,
garduff si peste patina Trull° s'ati si -Neat, si iartisT nu av4, mijlocul si maY
amble einevasï; am cercotat dupa acésta si p?ntru eel tit% 50, ce mai arafg ji-
luitorii,c ail luat pirata Palm Polcovnicu arvuna pentru podut Ce s'ati fost
chibzuit cu toff 4e a-I face pe acel drum, si s'ad amelisit de nu s'ad fóuf, i
ne-ati Aspuns ptratta ci devi5rat i s'ati dat awl prima el
In Juana, ci aceT earl si simfonisise ca si se apace de 'facerca aceluT pod, si
fiind-ca nu se ajungea baniT, eg, nici nu avea putero maha'agiii ba fa-i
ad Meat, dar banil stati si pang acum la aceia, cu t6te astea socotind ea, pe
acest drum mare ce este §i at Tarigraduld i al Giurgiulaï si al Craiovei, face
trebnintit pe ter locuri ce sunt batacufl, negre0t si se faca pod, itm chib-,
zuit de a se face poduri de nuele ca pleturT, tufa çi moloz cu temeiti bun,
CADY del a se face de podina, una ca arrge o suma MA° mare de banT 0 In
partea loculd fiind c1' ma): mu1ï niste sdracime, nu are de uncle a se im-
plini, al dollea ca niel póte tinca gala 'malt fiiad-ca páte a se jura podinile,
apol çi stricandu-se:si mai mare novae se Vote face, ii cal de nuele dupa
42'2 T. A URECHIA

cutn s'atl ohibzuit. de a se face si maT mult póto siti tiiiiascil se ch3lttiesce si
maT putin si se merimetisesce si lesne, acT fies-care de pro imprejur p6to
saie, care cu earu, care cu mfinele, si lesne '1 merimetisesee, care aceste podurT
fiind ca are si dumnéliff Vornicu Golescu vie anolea aprópe, si preeum am so -
cotit i noI a se face cu acest mijloc, adeeit : nisipul, mo'ozul se se aduce ca
eheltuiala a ctitT-Ta bocri, boerenasf i negustoriT ce atí vi t pa alocurea si
trebuinte, care ftri si primit de a se face, iar brazda se o admit, mahalagia de
acolea de prin prejur cu carele lor, fiind-ce si eT isT ail alisvorisu lor si
ail trecerea pe aPolea si tufa i pariT cu nuelile se se indatoreze prin strasnica
laminate porunca Melia Tale a le aduce locuitoriT IlfovenT, ce sunt aprópe, adia
Siibiirenilsi altiT, fiind-ce i ei ori-ce ar avea de vindare pentxu politia Bu-
curescilor le care pa aceste drumurT si ail mare tr.buintiti, precum si in dilele
XerieT Salo Alexandru Vode Moruz ne am pliroforisit, ea de a lor buna-
voie ail dat ajutor ; i pentru acesto dise DumnéluT Vornieu Golescu, caDurn-
néluT primesce a se incarea cu purtarea de grije dupii, cuprinderea acésta co
se arata, and se va face hoterirea prin strajnica luminata porunce, si sit i se
(lea infra ajutor i pirtitut Polcovnie, spre a se orandui Epistat pane la sa-
versirea lor, i cu acesta nu numal cii este datorie de a se pane in lucrare
se se face podurile de la acele treT batarturT fiind si drum mare, si este si pen-
tru folosul a tuturor de obste, dar si stilpfinirea p6te avea o nesévirsita po-
menire care §i noi plecatele MarieT Tale shigI o gesim cu cale de a se face si
nu lipsim si dupe luminata porunca a inseiinta MerieT Tale, lar hotertrea....
proci 1804, Raja 31.
Vel. Spätar Caliarh, vel. Vor. Grigore Ritoridis,

IÑ Constandin Alexandru Ipsilante Voevod

Dumnévestre Ispra,vnicilor of. sud. Vlasea, sanatate, ve fanem in scire, ce

Inca de la 15 ale trecutel Jun): Mullí, Prea Sfintia Sa Pitrintele Mitropolit
cu Dumnblul cinstit si credincios boeriulul Downie): Mete, Grigore Ghica
vol. Vorn. al Obstirilor, prin anafora all aretat Domniel Melo pentru un pod
ce este si se face prin malialaua DudesculuT, care Mee din kinut trecut Par fi
tocmit mahalagiii ca sittenil ot. Ograzenl: dintr'acel judet, prin zapis, i li s'ar
fi si dat tal. : 200 arvunit, maT remilind su hie inert tal. 132 pfina a li se im-
plini baniT jumetate dupe tocinéle, si intempltindu-se fuga Bucurescilor all re-
mas prieina acestui pod far' de nicI o energhie ; fiind-cit, attest pod este f6rte
trebuincios, atAt dumnelor boerilor, ce sed in 'mica, loculuT, ca Tenirea la Dom-
nesca Nestre Curte, cum si la totT mithalagiil si altT trecetori ce patimesc de no-
róie and sunt ploT si sloate, am gasit cu cale anaforaua ce ne ari facut prea
*intia Su i Duninélui vel. Vornic, si am intarit-o ca Dornn6sca Nóstrit pecete,
 ISTORIA ROMANILOR 423

oranduind i Mumbasir pe Polcovnicul de pod, ca s strIngg cusur

de bani de la maha'agiT, dupg cisla ce aii fama Intre dénsif, ea phng a se
isprgvi podul sa fie banil gata a so e6spunde satenilor.Pentru caro porancim si
dumn6v6strg, ca sg trimetetl do1: treT dinteac.i . ätenl: mal de ispravg, a carera
nume se Insemnarg mal jos, lusa dupg sftirsitul acesteT urmat6re lunT, ea s'Oli
se dea si cusur pana la baniT jumi5tate, ea sa Incépg a cara tre-
buinci6s4 cherestea si a se apuca de lucra, ca pina, In doug luni s'a dea podul
gata dupg leggtura ce ag fgcut cu mahalagiii, darg intiirdiere sh' nu se facg ca
trimeterea lor, cita nial dându-ne mahalagiii jaiba ea n'atT facut Dumnévóstrg
niel' o urmare, se va trimete Numbasir ea trépäd.-1803, Iulie 21.

Numele satenilor ot. Ogrii zen1 cu care s'el, tocmit podu

I. Ilie sin Barbul

Ene Bopianu ot tam.
loan. Vläseeanu ot. tam.
Gheorghe Poslusnic ot. tam.
Lazä'r Arabagiu ot. tara]
6, loan sin Dancea ot. tam.
7. Ene Holteiu ot. tatn.
8, DrgghicT sin Stoian ot. tam.
Nistor Ciupitul ot..tam.
Ion Budur ot. tam.
Voicu Badur ot. tam.
11
Cod. LIX. Fila 76.

Constandin Alexan-7ru Ipsilant Voevod

Fiind-cuí pentra podul ce a läsat prin Dieta sa Panait Gheorghiu de a

se face de la Gorgani inainte podul ce se numesce de peimênt din banil pert.
usiei sale, de catre epitropiT sel, detefg jaiba DomnieT Mele, totT mahalogiiI
chtI sunt locuitorT de o parte si de alta, In t6tg diastima acestel numia unte,
cuí epitropil numituluT mort Panait Gheorghiu nu fac niel o ingrijire de gatiri
a facerei acestiff pod, cu pricina cum el nu dat pana acum de la Dum-
nélul: Ban Nicolae Brancoveanu banil ce este dator aceluI rgposat Panait Gheor-
ghiu, in vremea ce epitropil ad strinsT i adunatl pina' acum din alfa' peri-
usie a numitulni: mort slima de tal 15 mil, din care aésrá prelungire Cu
care se aretii epitropiT spre facerea qi sgvérsirea acestuY pod, pgtimesc de obste,
In cat In vreme de nor6ie nu p3t el a rata trece, niel' el' niel alta' pe acel
drum. Del, fiindch acel r6po3at no o Are lega,t4 acésta ea numaT ca bAnT de
424 V. A. CRECHIÀ

la DumnéluI Banu Brancovén a se face pedal acesta, ci ca un lucra sufletesc

vrednic de pomenire sunt datori epitropiI, ea en col' una d'intòiii banI aI
pereusieT luT sil se faeä acktii facere de bine, si find-cu ati epitropii a'ti banI
din pereusia nurnituluI mort, poruncim Domnia Mea, DumnékI vel. SpAtar, ea
sá indatoresei pe epitropii ce s int a ipra, parausiei mort rluI Panait G-lieorghiu
ca negresit su faca incepere i sä, si luci'ez la fauna poduluI acestuia, pana
4-1 s5Vèrsi, ruai virtos acum cand este vremea do lucru, panil a nu intra in iarnit
si pentru baniT ce a a lua de la Dumnélui Pana Brancovean, nu vor fi iarasI
pägubitI, ci dupil pr inca e este dafa in vrarno 'I vor lua.tolico pisah gosp.
1803, Iulie 29.
Cod XLIX fila 78.

ku Constan lin Alexandru Ipsilante Voevo I Gospo lar

Cinstitilor si credinciosi boerilor Domniei Mele, dumnéviístril velitilor

VornicT de Teara de sus si de jos, D imneta vol. Vornice al Obstirilor,
podul ce urméza pe lang4 hanul ColteI, caro mergo la Carvasara, cum si cela
care vine pe la Manilstire iarasT la Carvasua sunt la o pr6sta stare stricate si
prapitidite,rin cat nu'numai carale si alte povari ca milrfurI ce ati a n'ergs la Car-
va,sara n'al pe rinde trece far' de can il si prirnejdie, ci si alti trecötorr de
obste pititimese la apeste locuri ; Poruncim dumnévóstril, sa mergetI insivë la fata
loculuI, ca sA vedeti cata este stricaciunea. eare trebuo a se meremetisi? ce chel-
tuialg trebue a se face, si cine se cuvine a infra la analoghie pentra lacrul
pi meremetul a,cestor poduri ? de me sa facetI DomnieI Hale aretare prin ana-
fora in s'ris far' de zilbava. tolico pisah gospoi. 1803, Sept. 1.
Cod. XLIX. Fila 87,

Iw Consta ndin -11exandru Ipsilante Voevod

Poruncim Domnia Mea Polcovnice de podar', ca din podinile vechi ce se

scot din podul nou ce se face al CurtiT, cate sunt maI bune i mal silnatóse
bite sa aibi a le eilra la podul Mogosóieï, ca care sa aibi a astupa gaurite ca
s Int pe acel pod. unde de mane negresit sil ineépil la astupatul acelor
gaurl ca podinile ce se scot ve In, fall de a se cuteza de a se risipi si a se
lua inc6ce si incolo, ca ai a da s6ma de dênsele. tolico pisah gospol. 1803,
Sept. 10.
Cod. XLIX, Fila 91

I(i) Constantin Alex. Ipsilant Voevod

Polcovnice de poduri, iata-ti pnruncim Domnia Mea strasnic, ca pu totT

podarii catY sunt la stégu acestei Polcovnicir, St1-1 al:pe titt in shijba la lucra'
 ISTORIA RONIXIIILOR 425

podurilor, färli de a cuteza do a da si a rasa indee si incolo, off

cu. nume de rênda sali ca alt/ pricin/, niel s'a cutezi a le lua banI de riui
duri, ori ta ori altil, si a atice pe totI in slujb/ la lucrul podurilor,
errei pe tóte avetu Domnia Mea a trimite irsine ca yad/ si sii-4 nu-
mere de sunt totil in luerurile poiurilor, si de vom g/si vre-unul lipsä, s ea
cl ai a te pedepsi. tolico pisah gospod. 1803. Sept. 16.
Cod. XLIX, tila 90.

Asemenea pitac fl,cut ca ase nenea cuprindere i la Dumnélui vel

Vornic al Obftirilor

Consta ndiii Alexandru Voevod gospodar Zemle Vlahiscoe

Cinstit si credincios .boerule al Domnie Mele Dumnélui v01 Spritar, 'tI

facem in scire, rá attiti pe marginen orasului, cal si inituntrul Bucuresciior,
mahalale si dn tóte stricate -fiind, drumurile, siti-id-inda-se gropi adêncl
bAltacurf grosnicepprocurn sunt VOute, a ajuns literal pana la atta, in cAt
nu nurnaY mahalagiil, ci insusi imprejarasit. acei ce sunt imprejur, cum
totI er/seia plitimeseu dd obste neputénd fa trece si a-si taco âmbletere
ci §i a se inehido Bueurescil de tr ñu putea aditá that mUlt Ja veni de pe
afar/ locuitori -Orara cu zitharele de tirana politiei, ca leMne de foc i ca alta
ce sunt trebuincióse noroduluT, care locuitori puind in Ondut lar patima
1111 a trago la intrarea in/mitra' politieT, c ori carul are a se fármaf off vitelo
a le vátruna, si r'émáxi pe Id, pe acolea, c4uti prin gropi si prin nor6e, se'
mira' cum sil se mai indemnd a veni in'Bucuresci, bal i de vin cu celea
trebuincidse politiel din pricina ce am ci a necazuliii si a prirnejdiilor ce p4-
timesc, scumpesc Iucrurìle cerénd preituri marT, si jeade t notodului politiei
nu numiit greutatea de cheltutala. ci ne ajunge discolie de celo trebuin
cióde, si lar mal v4rtos acurn eh se apropie si vremea greutiltiI iernei cand
va A. 7reme ger6s5, de a Inghdta lacuT se Oto v6ni ea 4lestifre de pe afarh ca
cele irenbuincióse, si impotriva de va fi vreme slotds/ ca plof si ziipadlit, atuna
r`étii aceSta negr§it va fi mar =Tez §1 ca adevgrat p6te sil pricinuiascá §1
lipsa de cele Ire'buinci6se ale caWor lor, he hial pniénd nimehea d intra in
Bucuresci ; pentru aceea dad:, ea un lucra ce pentru toti. orá§eni'í de o'bee
este folositor i mult trebuinciósá dreg-rea drumurilor Ja, care -vine ate osnrdui
si a ajula fies caree in parte si mi MI de obste fAr' de deoseire pentru insusi
binele lor, lata' am rinduit Dornnia Mea pe Dumnélui vel Voruic al politiei,
ca sI indator60c/ pe totI mahalagii pártil locurillo; ad.sl.hirnici),' pi scutelnicil
poslujnica si bresle onbire, ca ca carale boit1./ pol9zo ce ea
indo lulay sj platflurilp surpatt), j tufe, si, 9i-ce ase d9 trpbuintä a
astupa 45til gropile §i batruiile cate sunt pe margine si 14untra Ja
426 V. A. URECHIA

Ja tóte prtrtile, si a drege drumurile bine, fildnd lacre de temeiii de a sta si a

tinea vremo Indestulatiti, iara nu siti fach' nema! carpelT, caro in putine dile so
stridi i Vénittne ostenbla in zadar ; asupra careia trebT porunchr Dumitale, sa
rinduescI de la Spitititirie zapeil i slujitori de ajutora Dumnélui Vorniculiti,
spre a indatori pe toff fIc¿Ind mumbaseret i strimt6re ca In putine
cjile sti, se drégiti drumurile ate sunt stricate, atat la margine, cAt si in Irtuntru
prin maltalale. folie° pisah ospoi 1803, Septembrie 27.
Cod. XLIX, Fila 49.

Ito Constandin Alexandru Ipsilante Voevod

Cinstitilor i credinciosi boerilor DomnieT Mete, Dumnélui vel Agiti Gri-

gorie Gh.;ca i Dtunnélui vel Vornie al politieT Mihalache Mane, fiind-ert la face-
rea podurilor marT este trebuinta de o suma de salahorT pentru lucre! santurilor,
de a se face cu un ceas mai Inainte santurile spre a se putea lucra si a se ispriivi
podul, i fiind-citi In Bucuresci multi sunt ce so ineunjurrt in politie fariti de
traiti, fi-n..1i de mestesug i fitiril de niel' o slujbrt, poruncim dumnévástriti, ca din
uniT ea aceia ca siti avetT a stringe ca roja si fìirìi voia lor ciff vor fi trebu-
inciosT, carT ce zapcii de al' dumnév6str4 siti-T dati la lucrul santurilor
du-le pe 4i dite parale tre1-4ecl de om, fiindu-le cu indestulare u nu putea pri-
einui nimic, cari platiti st li se (lea de la Cutia poiurilor. tolico pisah gospoi.
1803, Septembrie 25.
Cod. XLIX, Fila 96.

bu Constantin Alexandru Ipsilant Voevod

Cinstite si eredincios boerule al DomnieT Mele, vel Logof6t, fiindciti pentru

o bella ce este la margine lingrt oborul tfirguluT de afaril, eare este de multe'
stric4ciune §i vrttrtmare noroduluT, ne insciintitim, cit In Domnia fratelui Alexandru
Vod4 Moruzi ai fost Dumnbta orInduit pentru a cerceta si a ehibzui m'jlocul
indreptrtrii si al scurgeriT acei ape, de a seca si a se usea bed ei. Pornncim
dariti sit ne arliti ce cereetme i urmare ai filcut atunei, si care este acum
mijlocul indreptitiriT, orl vre-un handae (hindic) a i se faca i ca ce mijlec,
Cu alt-fel de lucrare? to/ico pisah gospo'l ar.-18O3, Septembrie 24.
Cod. XLIX, Fila 97.

Constandin Alexandra Ipsilante Voevod

Poruneim Domnia Mea, Poleovnice de podua fiind-ert podul Curtii de

lângit p6rtrt stail apropiat a se sfèrsi, i fiind-cA pentru cit mal' In graba lucrare
gvarsire a poduluT MogoOei s'en dat porunca Domniei Mele Dumm5lui vel
Agiti, si ciare Dumnélui Vornicu politieT, ca srt stringiti salahoff ce Indestulare
 ISTORIA ROMINILOR 427

pentra lucrul santulta, din dmeniT ce se afla incunj irandu -se in Bacuresci,
far de mestesug, far de tróbil si sunt My de nicT o slujba, ertrora srt li se pla-
téseil de la Cutia podurilor cate 30 parale pe qi, a le fi ca indestulare, neputénd
a pricinui nimic, ia'rt porunciin clara, ea la o parto sil luerezT ne contenit, do
ande inceput acurn de la ZlatarY in sus, dar de alta parte sil incepT si
de la lianul 10' Filaret ladee, ea din spra amêndou'6 puírtile sa se lucreze de
olairt, i spre a se puta ispravi c'at maT filra do zabaril.---1803, Sept. 25.
Cod. XLIX, Fila 99

Ice Constandin Alexandru lpsilante Voevod

Cinstit si eredincios boerule al DomuieT Mele Dumnéta ve! Spiltar, fiind-eii

din pOrta curta caselor DumnéluT CaminaruluT Dudescu si pânuí In p6rta
nrtstiref sfintilor ApostolT, am v6dut Domnia Mea o mare drirrtpanaro si stri-
eilciune poduluT, In cat si earele ce vin se primejdaesc si totT trec'étoriT patimesc
maT ales aeum, in cat ail avut trebuinta si Dumnélar velitiT boerI aT. Divanultil
Domniel Mele a trece si a veni la curte pe acolea, fiind podul mara de la
ZliltarT stricat, ande fiind-cuí si de o parto si de alta, pe arn6ndouli liniile
nurnaT DumnéluI numitul boer de o parte alioli cu casele Damn6luT, de airuí
parte tot prilvalii ale salo, de la care urm6zii sil fi avênd un lndestulat fotos
de chirie, dadre dar este casa DumnéluT sii se lagrijóscil de dregerea acestuT,
pod, in cat II tino diastima ac6sta a prilvilliilor si a easeT Dumn6ltif, (lupa cum
ceT-1-alt1 maltalagiT a ac6stii datorie pentru Mea cea-l-altrt diasternil a
acestia, ad. : din porta manastirii incdee si pana In poda cel mare al curtiT,
drept aceea strasnic porancirn Dumitale vel Spatar, sli AnduescT zapciti harnic,
care s indatorésea pe viltaful casiT numituluT boer, ca in traT patru 4ile
negresit si Vira de zabava sil alba a face dresul ce este trebuincios, orT cu
podele off cu moluz, cate este cu indestalare pe la zidurile surpate, s'a care
si sa astupe dte gropile ce sunt, atta inteacéstil ulituí, cat si insusT inaintea
portiT Dumnisale, in dreptul bilcanieT, facênd or6nduitul zapciti epistilsie asupra
vatafuluT pentru cea mai In graba siivêrsire. fiind-cuí insine avem a trece in--
tearlins peste treT-patru dilo pe acolo, ea sa vedem de s'ail Neta dresul cel
frebuincios san nu. tolco pisah gospod. 1803, Octombrie 1.

Ico Constantin Ale.vandru Ipsilant Voevorl

Primita este si DomnieT Ifele anaforaua ce no fac dumnélor orinduitil

boer", insg, ca acésta oranduiala, ca cea de acum astupare ce ati fama Cluceral
Barcanesca eu 6meniT sel acum, sa-1 destape pe cat destupat prin Hum-
basiretul zapcittlaT celtif orindait, cum si pantra putul acola ce-1 fagaduesce
Clucera a-1 face 'latí la loca ce tal ardtat 4icem, ea de se va veden
42.8 V. A. URECHIÀ

atund c'd 'Ate fi folositor i acela pe cat folosesce putul acesta asa va face pe
acola, si va ri5manea tntfacel loe, iar neputend fi acela folositor pe eat este
acesta de acum, va retnane tot acesta deschis in local ItiY, iarrt curYttitul celil-
lalt de peste, an ce ni-1 arata dumnélor boerii, s se faca cu cheltuiala tuturor
mahalagiilor, proem se cuprinde mal jos -- 1803. Octombre 3.
Coil. XLVI, fila 61

Prea Inentate ainzne

Dupil luminaUt porunca Mariei Ta'e de la aliiturata jalbil, prin orinduital
zapciil vrttav de aprodi, infiitisindu-se inaintea nóstril doi din boeril vocini
ad. Duninélui Clucer Bilb6n si Dumn6lui Serdar Gregorie Romanet ea Dam-
nélui Clucer Biircrinescu, r'éspunsii Clucer Barcanescu, cri si de va fi fost nlat
Inainte pu t pe acest loe, dar atund era casele acestea de beilic, si pe Janet
alto havalele se va fi filcut i pu t pentru scurgerea ape' de sub pod, lar In
9 anT de eand aU luat durnndluI aceste case prin schimb, niel de cum acéstil
hava,le de pu t n'ail avut-o, aretand spre dovada un brisov cu 16t 1797, lure 22,
de stint anT 9, a MiIrivi Sale Alexatdr i Veda Moruzi, prin care dupil zapisul
de schirnb a epitropului Maniistird Panteleimon aloverit de proa Sfintia Sa
Mitropolitu si de Dumn6lui Banul Dumitrache Ghica, it clii si Maria Sa intil-
rire, ea sì stripan6sca" casele ca locul lor far de laiintuialit i fiir de nicI o su-
p6rare de catre nimeni, aretand lam acest hrisov i cuprinderea zapisuluT de
schimb, &I in dece ani panil atund se obisnuise prin porund Domnescr a fi
casete acestea de beilic, far de nicr o platil de chirie, lar ca all fost putul po-
dului pe acest loe, salí cl n'au fost, nimie nu se pomenesce 'Mtnu acest hrisov,
de care dice Dumn6lui Cluceru Barcanosea, ca acolo uncle daunii-di fìLrl de
scirea Damn61a1 au deschis malialagiii putul, II este local trebuincios ca sil si
facil bina, lar la alb', parte tut pe local D uinnólul primesce sil fuel put, daril
scurgerea apei de sub pod este pentru trebuinta tuturor mahalagiilor
de obste, iar nu numal pentru treb unta Dumnélui, de aeeca cere ca sg-s1 fuel
cd-l-alti mahalagii puturi prin curti a scurge fies-eare partea de apii ce i
se va cuveni, i asa, va face si Damn6lui pu t unde IT va da mana, ca sI nu
tragil ac6stiti greutate mum-a sinAttr; lar vecieir riLpunseril, cl putul acesta cand
all luat DumnéluT Cluceru casete ail fost -Meat, cum si de attmci i pana acum
n'aii lipsit puttil niel de cum, si de aceca ea la un lucra obisnuit sciut
pus sil-1 destupe vëdénd cl piitirresc cu toti de obste de apa ce se stringe
sub pod, iar Durnné'ui °lucent all oranduit cimeni de l'au aztupat, dupil cum
sciil i eü" plecata slugl Milrid Tale Vornicu Fllcoiaui u, ea in Domnia intèiii
a Maid Sale Alexandra Vodil Moruzi, cand s'ail filcut podul s'ail fá'cut
acest p..t pe local Dumnélui Cluceru Borilnescu, iar p-ntrd ceea-ce ccrea, Clu-
cerul Barcilvescu a five si vecini p tturi respunsera nurnitil vecini,
 ISTOMA ROMINIL011 429

ca la Dumnélul clucerul Balén este puta sub "Arta, iar pentru scurgerea apeY,
iar la alti vecinI nu vine cut lesnire a se fa,ce putuff, cacI apa at6rna spre
locul DumnéluI Clucerul Bareanescu, despre care parte cade si casete Durnnélul
Cluceruldl Balk. Dect, fiind-ca acest pu t ce este pe local Dumnélut CluceruluY
Barcanescu s'ati aflat facut mai nainte pana a so face DutnnéluI stapanu loca-
luI, dupg, cum 'este sciut, si fiind-ca este trebuincios pentru obste, nu 'Ate
Dumnélul Clucera a se Impotrivi la un la-ru ca acesta obstesc ce ati fost pri-
mit, niel se 'Ata apara Cu mal sus numitul hrisov de intarirea schimbulaY,
chi intru acest hrisov nu serie nimio de put, niel sil fie, niel*. sa nu fie, tusa
fiind-eil, Visa Dumnélul °lucera, ea loca unde se alia puta 11 este trebuincios
ca sä-s1 faca bina, si ea va face putul Intealta parte tot pe loca Durnnélut,
am oranduit pe ingin ral gospod, ca sil mérga la fata loculuY, Sil cumpanésca
local si sa vaga, de se p6te faca pa t unde Vice Dumnélul °lucera, i mer-
génd ingineru de ail cumpanit, no aratiti, ea se 'Ate face putul acolo ande cere
Dumn61u1 °lucera, fiind loca tot de o potrivä ca local ande este putul cel
vechia, asa clara ca Invoirea si a Durnnélul °lucera Barcanesm se gäsi cu
cale, ea pana cand va fi a sl face DumnbluY bina sa se scurga apa de sub pod
tot In putul cel vechia, iar atund sil deschiVa Dumnélul °lucera Barcanescu
cu a Dumnéltd cheltuiala alt pu t in local undo ati afétat inginerul, iar cu-
ratitul putulni de peste an sa se faca cu cheltuia'a tuturor rnahalagiilor,
mêind cea desavérsit hotarire a se face de catro Intiltirnea Ta 1803 Octom-
brie 2.
Gheorghe Mavrocordat vel Post., Isac Ralet vel Logoftt, Mateig _Fea-
coianu, vel Porn., Grigorie Brel ncoveanu vel Logoftt.

h.) Constantin Alexandru Voevod.

citit tnaintea Domnied ffele anaforala ce ne faca Dumnélor velitd
Vornid, ca arkarea de cheltuialä ce trebuesce la aceste podan l si ce cade
dreptal analogul pe fle-care din Dumnblor boeriY i boerinasY, jupanesele,
negustoriI ce sunt pe liniile acestor podurl, si pentra ca sil se osirduiasca
fites-care a da analogul sëuí, ca la un lucra de maro trebuinta ce este pentru
fites-care din Damnélor, intarim Domnia Mea anaforaua acésta i poruncim
Dumitale vel .A.ga, ea sa r1nduescY Zapciu a strYnge si a implini de la fies-care
acestY banY, care sa se faca' toslim la Dumnélui vel Voroic al Obstirilor ; fiind-
ca acum In graba nu se pa() aduce podina si a se face Incepere din noti, cacY
iarna apropiat, porancim Dumitale vel Vornic al Obstirilor, ca ca din baniI
acestia ce se va stringe, sa facY Dumnéta acum de o cam data meremetul gro-
pilar a color ce sunt la tret patru locurI, i apoY pe vreme de ia,rna (aran-
du se podina telta, tu primä'varl veY face tneeperea a le face din no ti intregi
Asisderea sa, indatorésca Dumnélui Aga si pe samesiI Carvasaralei pentru po-
disca aceea de la Ouvasara, precum. So caprin le mai jos.-1803, Aprilie 20.
435 V. A. UREMIA

Pea McRate Dòmne

De la una ale acestel tirmatdre 'tuff, prin luminat Pitac Maria Tale ni se
drt In seire pentru podul ce urmézii pe Janet Hanul ColtiT, care merge la Car-
vasara, cum si cel ea vina p3 la Alanastire jai*la Carvasitrit, cri sunt la o prtístrt
stare, stricate ì prapadite, In eat nu numal carale i alte poverI cu marfurl ce
ail a merge la Carvasara, nu aii pe unde trece faril de caztia si primejdie, ci
si MO: trec'étorI de obste patimese, i no poruneesce Iaria Ta, ca sii, mergem
insine la fata loculuI, sii vedem cat este stricaciunea care trebue a se mere-
metisi ; urrnatorl hind luminatet Marie]. Tale poruncI, am mers In fat-,a loculuI
nAsurand ma): Intêni din podul ce este inaintea portit CarvasaraleI pana
la p6rta Dumnéel. Ban6si-Mttruz6e s'atl gasit stanjenI 124, palme 6, care fa-
ckdn-se socot6fil stanjenul Po tal. 12, bitnI 60, duprt cum ne am indestulat
de la epitropiI re'posittulul Panait Liptcan, ea asa ail tocmit si el actun sil-I
facii un pod la GorganT ce a lasitt mortu prin diata, si se fac tal, 1559, banI
45, care bara s'ail analoghisit de veciniI ce sunt sedetorI pe annThrlod6 liniile,
cum maI jos s'ail Insemnat valuate, ca sii se va(lii de Maria Ta; catre ac6sta
am pus de ail mi5surat si gropile ce snnt la treI patru ice tri, çi trebuesce la
meremetul co slm face acum de o cam data, podinI 139, si ursI 9, afarrt din
cheltuiala inert-111a; Insii acest meremot este in zadar i cheltuiala perdutii,
acele grturl dreOndu-le, la alta parte se fac altele la ice Iiind pc firm putrada
si mancata. fara de cat o cheltitiala sit se faca de °data, si de isti6vrt, ea sil fie
temeinica si bunrt, ca sil tie multl anI; pentru curo sil bine-voestT Maria Ta
de a se orandui un zapcia de al targulta sil stringii acesti baní analoghie de
la fie care, ce l'a ajuns drephil si al facii, teslim la, Dumn6lul vol. Vorn, de
Obstirl, unde DumnéluT ert ingrija,seil a aduce salmi' si a intocmi podul sa-1
Insil letun de stejarii, s'aniltos si zclravan, iar nu zacut la piinAnt i che-
rest6ua bunil grósii, si eat tine ulita de atil, atatit sa lie podina de lunga,
cu sant cara sant '1 vu ghizdui cu podina (Tit veche, orl-ce va 'ma lipsi
fie datori aceI 6meni sa o pue de la dénsil, iar podina ce este dinaintea portil
CarvasaraleT, sa fie datorI numaI vatuesiI a o faca, fiind-crt nuunitI vamesil si no-
gustoriI ca marfa, urdina pa dinmt ; asisderea am m'ésitrat si podia col CO vine
pe la Manastire, din coltul ziduluT Hamlin): pana din susul portií
Dumnélui CluceriuluI Hagi losen, i am atlat stanjent 141, palme 4. Stanjenul
Po tal. 12, banI 60 facutul ca tart cherest6ua gata, fac tal. 1768, banI 90,
acestia analogisindu-se de veciniI ce sunt pe amadouo liniile, s'ai1 In-
semnat suma banilor tnaI jos cat are sit', dea fies care ; ci i pentru acest pod,
zapciul ce Fe va orandui va face implinire de banl si dandu-I tot la Durn-
néluI Voinicul de Obstifi, va urma intocmaI precum s'ail 4is mat sus pentru
podul de lane" Hanul ColteT, si fiind-ca acest pod de la podisca Carvasaralel
 ISTORIA ROMANILOR 431

si pánA la párta Dumnéel 1311'neseT-Muruz6e, si de acolea panil la riispantia po-

dula Mogosúiei are sant ca si podurile cele marT, va ingriji Dumnéldi vol.
Vorn. al Obstirilor, ca la facerea din noll a acestul pod, din sus de podisca,
Carvasaralei, sil mal" sitie podul mal' sus din ceea-ce este, si cu analoghia de
ce mergo spre pórta Dumnélul" Vornicul Stef_Vacsárasca sii-1 maT pogóre, ca
se Ora scurge apa i tina in santul podulul" Mogosóel', impreunand santui
acesta ea al podulul: Mogos6ei, cAcl de va fémanea in starea ce este acum ia-
r`Eisl' se imple santul de boclucurT si apri, si iarasi o ridicii podina in sus, si pu-
trezindu-se se stricrt in scurta vremo, de r6aAne iarásï la starea acéata de a
cum, si noi de chibzuirea ce am fietit, ar'étáni Miiriel" Tale, iar
1803, Septembre. Vel. Trorn. Golescu, vel. Trorn. Campinean, vel. Vorn. al
Olytirilor.

Analoghia poclulu'l ce urmali pe leingli Hanul Coltel Ola la pdr ta

Dumndet Bh'nes61, Muruzdia.
StiinjenI Palme 'ralea BanI
22 4 281 30 Sunt datorl" a Aspando tot analogon acesti vecinT, Insi:
Talen f Bani
140 75 Hanul Oolei, la 1.1 stanjenY, palme 2, pe ju-
mgtate, stanjenul po. tal. 12, badi 60.
140 75 Armas Opalon cu nepotul sui Scufa a-
semenea.
281 50
30 375 Sunt Aspundií acesti vecirif, insrt
ralerl

162 60 Hanul Coltel" la stásnj. 113.

162 60 Dumnég Modelnicerésa Viliróia, aseme-
nea pe stânj 113.
50 Iene Arbut pentru 4 stitinj.
375 20
22 2 278 15 S11-1' r6spunda vecina acestia, Insii:
Taleri Bani

139 72 Durnnélul" Clucer BAlénu pu st. 11 pa'm. 1

139 72 Dumn6ei Pilhiirnicésa Pro-fira Cioranca
asemenea.
278 15
432 V. A. URECHEX

40 4 506 30 SO'-i raspanda acestT veciat, Insa :

TalerT Barii

253 15 D -luT Clue. BOreaneseu pe stitnj. 20 pal. 2.

253 15 Dumnéel. PilhOrnieasa Profira Cioranea
506 30
9 4 118 90 SO-i dea vecinit ace§tia Insa :
TalerT Bf1111

59 45 DumnéPt Ban6sa Moruz6ea.

59 45 Dumnélut C!ucer Barciinescu
118 90
Cod. XLVI, fila :31,

Pitac la vel Vornicul obOrilor §i la vel Vornicul politieY, sa dréga pa-

veoa unet stxade, dupa reclamatinnea mahalagiilor din podu Calicilor. 12 No-
embrie 1803.
Fila 2 verso Cod. XXXVII

Pitac la Polcovnicul de poduri sii dréga o podira dupil cercrea mahalalet

Moldovenilor, din Bucureset. 1803, Deeembrie 14.
Fila 24 Cod. XXXVII.

Diatet Grecénu Polcovnicu de podurT cere &a' aiba vote sa per bp'ii Tama-
§ita septemanet de la podan, pcintz se va aduce podina, eh' se aflä' fórte scapti-
tat §i cu casa grea §i alt mijloc de chiverniséla nu are.
Domnitorul, la 26 Ianuarie 1804, inctiviintéza asemenea cerere, care de
sigur urtua sa intardie orT-ce lucrare a pave'elor, de óre-ce Poleovnieu de po-
duff era interesat sa nu Napìl asemenea luera'rT, pentru ea podarit sa conti-
nue a-t plati luT pretul sgptamAneT neltierafe. 1804, Ghenarie 26.
Fila 35 verso cod XXXVII.

Locuitorit de la cap' podulat Calicilor cer sa." fie scutitt de podvedt ca

sa 'Nita face pod peste baltacul de acolo.
Domnitorul ordona : ,Dumnéta vel Voruice al politiet i dumnévóstrO is-
pravnicilor ot sud Ilfov, primitii esto Domniel: Mele jaiba §i cererea locuitorilor
'Mg 1ntairi sa li se rinduiascá un soroc cuviincios pe eat's: vreme sO póta face
acel pod, In care vreme a lucfaret §i a facerel aceluT pod, poruncim sa fie a-
pèratt de alte podvedI si angarilt. 1804, Februarie 8.
Fila 42. cod. XXXVII.
 ISTORIA ROMAN1LOR 433

Vodä ordona Yisteriel, dupä cererea Polcovniculaï de podurT :

cFiind-cá trebuinta lucruluT podurilor este multä, care se apropie oi vre-
mea a se incepe s i se facì i sä i se dea podara steguluT». 1804
Februarie 14.
Fila 46 cod. XXXVII.

Ito Constandin Alexandru Vbevod.

Dupä, pliroforia ce ni se dä, a pricinel, printeacestä auafora, orInduind

pre sluga DomnieT Mele, copil de casa de visterie, ca cáre poruncim dumne
v6strä ispravnicilor ai judetuluT, s avetT a face armare intocmaï precum tuaT
jos se cuprinde. 1804, Februarie 28.
Cod. L fila 16.

Prea Inelltate D6 tnne.

Dupä laminará porunca Nasa Tale, ce ni-se d'A la acestä jalbA urmánd, am
fácat cercetare i viluití zapisul pfiritilor cu lét. 1801, Ianuarie 24, iscälit de
Bucur 'Palay i Dumiiru Pärcillabu oi patru patera ot. Meira Brä'iloiti sud Dtun-
bovita, cum oi de d'énsul ca cincT cetaoï aï luT tot din sud Dámbovita, ade-
verit oi de ispravnica judetulta, ce-1 del la mana mahalagiilor ot mahalaua ne-
gustorilor, ca coprindere, c s'ad intocmit s faca 80 stánjent de pod, stánjenu
Po tal. 2, banT 60, insä, numaY facutul in pä'dure, iar adusul sä fie a mahala-
tinut de legal-Lira ce o fäcuse cu un an maT inainte a-
rénd oi banil luatY, venit Mumbaoir ca trepad, i cäcgind ca rugaciune,
ioT pun sorocu, cä, pänä la jum6tatea postaluI do atuncT sä fie podul isprá'vit,
iar ne tiindu-se de aoegmint se Mg/ ca sä, le vie Mumbaoir om Domnesc a
face cheresteua podulaT i färä de voia lor ; acum jäluitoril printr'acéstä jalbä
clic, cui OLA acum podul nu fäcut, i cer ca ea Mumba§ir sä'T silescä
face podul; decT dupg zapisul ce v6tjuiti, primitá' este cererea jäluitorilor,
inteacestä vreme discolie este adusä, iar de a face cheresteua in pädure este
inlesnire cá' inteacestä vreme nicï alt hiera nu ad locuitoriT, pentra care gä'-
siT ca cale, sä fie luminat porunca InältimeT Tale cAtre ispravnica judetuluT
ca Mumbaoir sä-I indatoresa pe päritil locuitora, fäcêndu-le mumbaoirläc
de a face cheresteua poduluT dupä tocmelä, oi apoT mahalagiT vor ingriji pentru
aducere, de care dupä' porunc4 arel Inältima. Tale, oi iémáne la luminata Märiei
Tale poruncä,. 1803, Februarie 23.
T/ el. Logolgt.
Cod. L tila in.

istoria Romanilor de V. A. Ursoldd. SEcoton.

434 V. A. URECtia

lío Constandin Alexandru Ipsilante Voevod

pupa Ansforama Dumn6luI oranduind pe sluga Domnieï Mete Zapciu

täresc, eu carele poruncim, ca prin marifetul dumnélor ispravnicilor ai judo-
tuluY, sä facii urmare dupä cum se coprinde maI jos.-1801, Martie 10.

Prea. Inaltate Mime

Dupil lurninatá porunca MilrieT Talo, ce mi se dl la acést jlb, insciin-
tez Märiel Tale, c Logof. Spiridon Condicar Vist. ce este unul din nialialagii
ot. mahalaua Scaunelor ail tras la judeca,ta Spiltäriei pe DrrighicI jaluitoriu, qi-
cênd, cil prin chezilvia luT, ail tocmit ca nurnitii din jalbrt treI sittent cu zapis
de sinifonie, ca sit facil podu in soroc de doite lunI, si de la toeméla panrt
acum de sunt doi anI i jumétate urniiitorl fost, cácI niet cheresteana
n'art maI adus'o, si fiind cil, mahalagiii din tocm6lä ati dat paritilor dou6 sute
de talen T (200), vi se stinaliorisesc de acest pod, cum mal' ales intru aréstrt vreme
de sl6te cero asI afta indreptarea; s'A vedut la judecatä i zapisul cu 16t 1804
Septem. 17, si iscillit de paritil treI sätenI si de acest Drághicl jäluitoriul in
care pe larg aratrt mesura cherestelei poduluI, co felurime de lemne sil fie, vi
inceperea de lucra poduluT de la ce loe si pana unde sit-1 tiiv6r§ascii
sil arete, stanjenul po. tal 7 si cil numitul DrághicI jäluitorul, sil respundil pentru
dtinsiI la ori-ce, iar la iscálitura sa dice, el, este chezas pentru densil; de aceea
dupä cuprinderea zapisulnI apucandu-se DriighicI aducä pe cel legatI in
zapis trel isprävi podul, dopil legätura lor, satl sil respundil el pentru
el, s'a indatorat ca in soroc de dou6 s6ptiámanI aducil
la Spiltilrie, ca sil se cerceteze de judecatil i siti-I supue urnia facerea podu-
luI precum sunt legati in zapisul lor, si de la doue a acesteI lunI clindu-sí cho-
zas s'ají slobodit, ca pana' la numitul soroc sil-I aducri, si dupiti ce se va silvarsi
lucrul poduluI atunci póte sil rema° scilpat din chezrisia lor, si in urniii pentru
eheltuiala ce dice el, ati filcut pentru densiI, prin judecatl ît va eiluta cu eT ;
decI acei ce s'A legat in zapis pentru facerea acesttá pod, se aflä
locuitorl de afaril, de se va giísi ca cale si de malta MilrieI Tale intelepciune,
se va da luminata MiirieT Tale porancrt cu Mumbasir, sit mérgil sil le facil
mumbasirlac panil va eilra tótil cherest6ua si o va aduce aicI, ca sä faciä i sa-
versirea poduluT cil destulil vreme prelungit peste sorocu co vi rail pus,
cilcI dupil ce mahalagiii le,ati dat si attitI banT, apoT FA si stinahorisesc do nu
pot esi din casil din pricina sufeinOI shitei, de noroiul ce se aflä ; iar hotilrirea
1804, Mart. 12.
loan Cretulescu Paharnic. Vel. Splitar
Cod. L, Fila 23.
 ISTORIA ROMANIL011 435

Ico Constandin Alexandru Ipsilante Voevod

Cu cale fiind Anaforaua acésta, primita este Domniei Mele, pentru care
el poruncim durnn6v6stra epistatilor Case): podurilor, ca ca din podinT vechT
aveti a face podul acesta, pe subt care sa se faca ei acest trebuincios eant
spre a se scurge apa In Dimbovitil. 1804, 'unjo 24.
Prea Inaltate D6mne
Am vëcjut jaiba ce ah clat II:14101nel Tale pirltul Egumen de la sfintul
Ioan, cum CA nu se póte a se face sant prin manastire ca sä se scurgá apa din
podo. Mogee6ef pe acel perita dou-e' madele, una pentra el de unde este
sä se incópa a face eant prin 'Arta rninastiref este temelia clopotnitei cfit tine
lamina porta' si facêncl sant pene sa se strice clopotnita, ei a dona ca pe unde
este sa se faca eantu, prin curte sunt tot gropf de grill, si mi se porunceece
de catre Inaltimea Ta, a m duce insuml" ca s 764, de se pricinueece stri-
cacittne faandu-se acel sant, iar de se pricinueece stricaciune, sa gases°. un loe
cuviincios de a se face; dupa luminata porunca m'ara dus insana i am vut
ca. asa este m'in dice Egumenu, ca sapind drept prin mijlocul porteT, unde este
temelia clopotnitef o sa se sapo de adinc de 4 palme si de lat 3 palme, ei
mergénd apa printeacest sant póte ca Incetti cu incetu sil se strice temelia,
stricindu-se temelia 'Ate i clopotnita s carpí, ci am gasit alt loe tot pe
pod drept de unde se face acum poda kg SO faca sant drept pina la 'Arta r
posatulta Brincoveanu, si de aeola drept pina la poda peste Dimbovita unde
merge la Dudescu, c acest sant a mal fost, si de cind nu s'a facut pod s'a
astupat; dar fiind-cii 'podine none nu sunt pentru acel poil co se face, sil fie
luminata porunca In ä tima Tale, ca din podina coa veche care se saite, care
vor fi bulle, sa se deas'a se faca acel pod ; i sä fie Marief Tale vecfnica po-
menire. 1801, funie 20.
Rada 3-lea Lorfit.
Cod. L, Fila 177.

Constantin Alexandra Ipsilante Vocvod

Dupa trebuinta ce are Casa podurilor pentra plata podinelor, primita este
DomnieT. Alele anaforaua ac6sta ce ne face epistatiT, pe caro o intarim, ca la
col maï din urma mueteriii ce ati dat suma de tal. 29.500, pentru aceste numite
mal' jos eése iratuff ale podurilor, sa dea epistatiT zapis do vincjare pe anal
viitor, eu Incepere de la cjiva tntéiil de 'anuario al létulutil 1805, si s'a' rs-
puncja cumpkatorul la Casa nurnita suma de banI Elena] pe ein.t804, Iulie 4
Anaforaua bita grecesca.
Ood. L. Fila 4ui
636 V. A. URECHII

Anaforaoa in dos ul yilbet mahalagiilor ot. Antim, spre a li se da podint 1120

Io.) Constantin Alexandra Ipsilante Voevod Gospodar

Poruncim Domnia Mea Epitropilor CaseT podurilor marI ale politieT, ca din
podinile cele vechT;sii datI acestor malia'agiI suma de maI jos arRatil, de podio!
1120, ca sil facii podul acela cu a lor cheltuiala.-1804, Tillie 20.

Frea Ineiltate .1)6mne

Dttnd jalbä InaltimiiI Tale mahalagiii ot. A ntim, pentru un lee nmoI fúrte
ra, ce este In mahalaua AntimuluI si Tor sal facit cu cheltuiala lor, dar ca
podine de cele Teal ce se scot, si cer a li se da Tole sil ia de acele podine
ca faca, i mi se poruncesce de catre Inaltimea Ta, ca sì fac teslirn ale
podini irebuesc ikrt ark ; dupil luminata porunca am niésurat acel loe, si s'ail
gilsit de sttinjenI 140 si la un stiinjen merg podine opt, care so file podine
1120. Adev6rat mare trebuintrt este de acel pod, i filandu se, vecTnica po-
pomenire va fi IrialtirniI Tale.
Cod. XLVI, his 413 Iewlu Golescu

/co Constantin Alexandra Ipsilante Voevod

Dupa anaforaua Prea SfiintieI Sale Mitropolit si la Dainnur oranduitil or

boerT, poruncim Domnia mea dumnévóstrii ispravnicilor aT judetultiT, Ito sil ur-
matI dupa cum mal jos se cuprinde ; pentru care orindulin Mumbasir pe sluga
DomnieT Mele Aprod ceausesc.-1804, Septembrie 21.
Cod. L. Fila 301.

Prea Intiltate 136mne,

Insciintam MiirioT Tale pentra ulita ce merge prin mahalaua Dudescu,

care se incepe din podul cel mare Domnesc al Calicilor, i nurge panil se im-
preuna cu podu mahalalel ArhimandrituluT, drept pórta DumnéluT CaminaruluT
Constantin Dudeseu, citi In ii de la 16t 1802 and jalba mahalagiiT i arblfind
oblilduireT neputinta ce patimesc de multele nor6e si batacurile ce s'ail facut, In
cat nu mai oste en Fitintit a intra cara clan(' sunt ploI i slóte si a-s'í aduce
cele trebuinci6se pe la casele lor, de cat ca spinarea le cara din podul cel n are,
undeasa T.6d6nd marea neputinta ail voit a face pod prin mahalitua lor cisluittdu-se
Litre dênii, cu t6to cìi. lipsa din banl fiind eel mal multT scapittatT, dar le-a
dat ajutor i sfinta Mitropolie ca tal. 100 si din acei boeri ce stint seporT
 ISTOREA ROMANIT,OR 437

In partea loculuI cu cAt putut, i fAcêndu-se baniï jumétate s'aii dat sA-
tenilor OgrAzenT, cu care ail fost i tocmit facerea poduluï Inca de la lét 1802,
dar Intémplfindu-se spargerea Bucurescilor a fumas tréba filril nid o energhie ;
In anal trecut pornind jalbil MArie Tale peniru pricina acestuI pod, s'aii flick
luminata poruncIi cu. Mamba* de a tilers la dunin6lor boeriI ispravnicI ot.
sud. Vlasca i luAnd patru din sAtenT anume Voicu sin Constantin, i Lazilr
Arabagiu, i Ion sin Barbu, i Gheorghe sin Dumitru vechill si ande dupri
poruncri aducéndu-I aid 'I-am Infritisat la DurnnéluT ve! \Tornio de ObstirI,
dAndtt-sT cuvInt cil nu li s'atl dat baniT jumétate dupá tocmélil tal. 332, ci flume
tal. 110 ail fost luat pentru aceea i el' Waal fricut nicI o urtuare ; cercetAnd
Epitropia pentru ce nu li s'aii dat baniI jumétate Inainte dupil tocatélil,
Indestulat cit prin Polcovnicul de pod fijad rInduit Mumbasir sii, strIngil bang
de pe la mahalagiI ca poruncil gospod., dupri cisla ce s'a, filcut, i v'éprid vremea
rrtsvriltitri a stricat din bag cheltuindu-I la alte p6surl ale luI i cAtre maha-
lagiI all afétat ca all dat baniI jumaate, si asa apucAnd epitropia ca strIns6re
all dat dintr'énsil, si ce ail mal lipsit Implinit gazcla mahalagiilor
Anton Berheeénul, i dindu-T In mAna, acelor patru siltera de la OgrAzenI sud
Tiara, le-ail i luat de isnovit zapis, puindu-si soroc ea pAnA In sférsitul luneI
Matti ot 16t 1803, sa dea podul gata dichd atund, cit ail i dénsii cherestèua
gata; acum vedem MAria Ta, cit nu numaï de facerea poduluI s'ail apucat srt'l
silvérséscA la soroc, ci Ind mAcar o scândurii din t6tA cherestéua n'ail adus ;
pentru care sA bine-voescl Maria Ta, de a fi luminatil porunca en Mumbasir
Aprodu ceausesc, Sil m6rgil, la numitul judet, i prin marifetul dumnélor boerilor
ispravnid dAndu-I tot feint mánA de ajutor prin zapciul plAsiT, oninduind si
slujbasilor de judet sA le facil tot felul de Mum-basirlic pánA va porni
cherestka poduluI, apoI sA-I iae çi pe &MOT aducti aid, ca sit se siivér-
séscA tot lucrul poduluI, dupg legAtura ipisulta lor, i silvèrsind tot lucrul
se vor da si cusurul de banI, cad este ca pkat siti Amá.e atAtia ma-
halagiI ca baniT datt, i sA l path:116RA de nesiivérsirea nor6elor, maI vértos
ca eu facerea acestIT pod se diafindipsesce mat mutt podul ce! Domnesc al Ca-
licilor avénd aralfic obstea a se abate pe acéstA u1it4.-1801, Sept. 21.
Dositet Al Ungro-Vlahiel, ve! Ban BrAncovenu, Radu Golescu, AN-
halache Gradistdnu, vel Vornic Obstirel.

ZPntle Vlahiscoe. podu ce se face In mahalaua Gorganilor cu

banil ce ail lAsat mortul Panait Gheorghiu, sunt tocrnite cAte-vasI sate a'l sti-
vèrsi, din care satul 316ra de TIA`rtie i Ogrezenil ail dat jAlbY Domnid Aide,
ca eI fiind legatT sil facA una sutil stAnjenI pod pe pilmént, si treI-decI stAn-
jenT pe pad, all si silvérqit parten lor de pod, s'ail m6surat din portinca Dom-
iei i 8'4 gAsit cit maI sunt datort sit maI f acA c.n stAnjen de pode;
438 V. A. URECRIA

asernenea §i satul Drilgrunescil ail sitivér§it yease-ded si seapte stanjera de pod pe

pamént, si treT-decT si treT stênjenT pe parT pe cal a fost tocrnitT, si en toti
cenit plata lor, pentru care fiind-eg DurnnéluT cinstitul i credinciosul
boerul DomnieT Mele biv. vel. Ban epistatul Log,fetillor marf, frica arètare cum
cil prin cercetarea ce ail filcut celor ce a tocmit aicl facerea acestuI pod cu
locuitorT, fata fiind si una din malialagiT, sail adeverit cil aseziírnIntul de plata
ail fost pe un stanjen de pod filcut pe parT, Po tal. 14, jara pentru stanjenu
de pod filcut pe pilinênt po. tal. 13, si numitele sate ail luatT banT
Tnainte maT multf de jumiltate, pentru ca sil nu se facri dar vre un sfeterismos
la Implinirea dreptuluT numitilor locuitorf, oranduim pe . . . caro luand
de aicT banil ce sunt pentru acest pod sil ia i pe unul din mahalagiT, ce va
fi mai de ispravil, sil m&gil ciliar acolo la satele unde locuesc aceï 6menT, ce
ati tocrnit lucrarea i facerea a^estuY pod, si sil le dea fies-ciiruia pe a manrt
drept pe cat ail lucrat, la cara dare a banilor sil fie fatá, atta preetii satutlul
si zapciiIplrisil si sil ine acleverintil cu f6ie In scris pe numele fies-cgruia cate
cal ati dat, In caro puiudu-sT degetele primitoriT banilor sit iscalésert si preotiI
zapciiT martorT, pe cara fdie sa o aducil aid la Domnia Mea, si asemenea
urniare are sil se facii si la cele-l-alte sate dupii ce vor silvêrsi stAnjenil de
pod ce sunt legatT. ii saam receh ospod.-1.804, Noembre 20.
coa. XLIX, fila 201

I6) Constandin Alexandru Ipsilante, Voevod gospodar

Din banil luT Panait Gheorghiu ce s'ail implinit de la casa rliposatuluT

boer Nieolae Brancovfm biv. vel. Banu, care s'ail pus In: depositen la
cinstituluT consulat, fiind-ca pentru facerea podulid ot Gurga,ni s'ati luat
întòiìl ban1 numaT pe jumikate tal. 5659, dupii anaforaua Durnisale Vorni-
culuT Golescu de s'ati dat locuitorilor color ce s'ail Inciircat slI facil podul,
ail rapas la cinstitul consulat al 'e'reY tal. 5659, pe jumkate, cu acest dar al
nostru Domnescu Pitac sit se dea de la cinstitul consulat si cei-laltT tal. 5659
pe junfétate baniT poduluT, spre a se plriti locuitorilor, carT ad lucrat i ait fiicut
podul. tolico pisach gospod.-1804, Decembrie 2.
Cod. XLIX. Fila 202.

Zemle Vlahiscoie. Fiind-cg locuitorii din satele ce se aratil maT jos prin
zapisele lor inciircat cu facerea poduluT GorganT, si tira' din eT nicï priori
acum nu 'T-aii isprAvit pitrile stanjenilor ce ail luat, din care priciniti piltimesc
trecetoriI mare greutate stand podul nesgvêrsit, drept aceea dar, volnicim pe
sluga DomnieI Arel() .
. Ciobodar, care luand de aid pe Dumitrache
. .

dpitanul cel cara ait tocmit acest pod cu satele de mal' jos, sil mérg4 pe la
mol sìttonY, caff vor mal fi datorT ca fémilsitg de pod si sg le faca raumba-
 ISTORIA ROMANILOR 439

seret pornindu-I a aduce ala cum mai fitira de zabava t6ta podina ce mal sunt
datorl, dupì zapisele lor, si s i i ispravéscri podul ce maT lipsesce, spre asT
lua i eT in urmii cusurul do plata ce este hotiirit do Domnia Mea. ii saam
recelz gospod. 1804.Decembrie 26.
Cod. XLIX, Fila 203.

16) Constantin Alexandru Ipsilante froevod

Prea Sfintia Ta Piirinte Mitropolite si Dumn6v6stril cinstitilor i credin-

ciosT boerilor velitT aT DivanuluT DomnieT Alele, do iTpreunii cu Dumnéta vol
Vist. Constandin Filipescu si ca DumnéluT biv. vel. S'Atar Caliarhu ; fiind-cil
dupii orinduialri este trebuintA a se cercota si a se incheia socotelile Epitro-
piel °Mira' pe anal trecut, ca sií ni se facä' sciut si cunoscut la ce catastili
se aflrt Odia milostenieT obsteI, poruncinl, dar di adunAndu-vli impreuntl la un
loe, sa avetT a ciluta socotelile Epitropilor din qi Întêili Decembrie de la lét 1804
pAnr% la sfêrsitul luT Decembre, de off-ce voniturI si cheltuell s'ati urruat pe
acel an, si s'A faceff Domniel Mete aretare prin anafora cu Tritaftt de Tisterie
1805, 'armarle 19.
Cod. XLIX, Fila 20i.

Constantin Alexandru Ip3ilante Voevod gospodar Zemle Vlaltiscoe

Strasnic poruncim Donania Mea epistatilor a CaseT podurilor marT ale

politiei, îndatii dupA primirea acestuT Domnescul Nostra nizam numaT de cAt,
sii avetT a lipsi din slujba Casel pe Zamfir biv. vel. Vist. samesul çi sti-1 si is-
gonitT a nu se mal amesteca Infra nimic de acum inainte la tr6ba acésta.
tolico pioach gospod. 1805, Februarie 1.
Cod. XLIX, Fila 205.

Constandin Alexandru lpsilante Voevod.

Dumnevóstrli epistatilor a podurilor mil' ale politieT, in doub' rindurT vi

s'art dat poruncile DomnieT Mole inc'A din anal trecut, CA, ca din podinile vechT
facetY podul de la párta DumnéluT vol Logofill Ralet, si urmare niel pfini1
acuno nu atI filcut; decT strasnic vii poruncim, crt din podinile vechT ot. podul
Tirgului de afarä', si ot. podul liii erban Vodä' sii, faceti negresit podul acesta,
adea din p6rla DumnéluT Logorét Ralet si pAnA in p6rta Dumn6oT Vornice-
seY Catrini GrecéncAT, ca di se impreune ca pedal ce ese din p6rta DumnéeT,
cerem Domnia Mea si poruncim cii . . . podul mesto, s'A se facii filrrt de ztl-
bavA, a &Anda firere s'A avetT a o protimisi cu a nu se da podinile vechi
440 v. A. URECHIA

alte trebuinte, ci int8iti pe acesta savèrsitI, tntocmaI s urmatï ca ap este

vointa DomnieT Mele. Mico pisach gospod. 1805 Aprilie 10.
Cond. XLIX. filo 215.

Io) Conflan,lin Alexandru Ipsilante Voevod.

Fiind-ca podul de pe langil zidul Curta gospod si pocha de la Gor-

ganT este trebuintii a so face acum &ira zábava, podinile vechT ce
s'ah fost dat pentru facerea de pod pe ulita ce urmézil de la Antim pe langii.
zidulta curteT répocatuluT &multa Dudescu, stail si pana acum acolo r'ésipindu-se
si furándu-se de uniT si de altiT; poruncim dar, Polcovnice de pod, eh' impreuna cu
al nostru al douilea comis, sa avetI a ridica tóte verl-cate podine veti glisi acolo
in mahala Maga Antim, ceroetilnil sa ar6tatl verI la cine se vor giísi pe a-
colo podini hrapite i furate, si carandu le pe t6te la locnrile mal sus numi-
telor doné' podurT, sá, le si punetT in lucra, ca ca se faca si sa se s'évêrsésca
aceste dota)" podorT negresit. tolico. pisah gopod. 1805, Iunie 29.
Cod. XLIX, Fila 223.

Io) Costan 'in Alexandru Ipsilante Voevod.

Chistit si credincios Boeriule al DomnieI Mele, Dumn6ta biv ve! Vornice

Grigorie Ghica, fiind-ca dupti cisla ce s'a asedat pentru facerea poduluI ot. sfete
I6n cel Noil strins de la unil din malialagiI tal. una mie dod-decl i cincT,
carT ball]: se afla la Dumnéta, poruncim, sì ï facT teslim la Epitropia podurilor
marT ale politiel, de unde sil ieT i Dumnéta arleverinta de teslimat. tolico pisah
ospod. 1805, Iulie 3.
Cond. XLIX fila 224.

lo) Constan din Alexandru Ipsilante Voevod.

Dumnéta vel Vornice al PolitieT, fiind-ca facerea poduluT ce urinéza pe

Janga zidul Domnescil isidstre curtT, o cerem Domnia Mea a se siivêrsi cat maI
In graba si fax de zabava, poruncim dar Dumitale, c prina Dual' sit gasescI 3')
de salahorT, i LunI dirnin6ta facl' teslim in miinele lui al douilea comis,
ca sa se incépa negresit lacrarea numitulaï pod, clirora salahorT se va da plata
de la Domnia Mea de om po parale 30, precum urméza de se platesce de ob-
§te, ci dar aqa it urmeg negre§it. tolico pisah gospol. 1805, Septembrie 12.
Cond. XLIX, filo 235,
 ISTORIA ROMANILOR 441

16) Const. Alex. Ipsilanf Voevo L gospo lar Zemle Vlahiscoe.

Cinstite si credincios Boeriule al DomniT Mele, Dumn6ta biv. vel. Bane

Episto,tule al SpittarieT, fiind-c mai prin tóte mahalalele mide se af% batacuri
locurT noroióse, vedem c mahalagiii ce locuesc pe la acest fel de locuri ab'
fácut i fac poduri chiar co a lor cheltuialii, fiindu-le de trabuint4, nu numai
pentru trecerea ion i pentru inlesnirea aducerei celor trebuincióse la casete lor,
ci înc i pentru a se mantui de putórPa si stricaciunea aerului si fáfémarea
li se pricinttiascil dintea-elo batacurT, cu mirare ne-a
sitn6tititii Ion, ce p6te sit
fost cand Insine Domnia Mea trecònd inteaceste dile la plimbare pe aci prin ma-
halaua Gorganuld, am v'équt podul ce se incepe de la capul podului de peste
Dimbovita, si mergo pana la capraul pod de peste grial din Gorgan la o
asa próstil stare si darripilnare, in cat la vreme de iarlla i ploi6sil urin6za a r6initne
eu totul pitrasit, i deosebit elt o putóre de nesuferit vatè'inátáre senátittil tir-
mézit a fi a pururea pe la acest sem-et din pricina mulimiT noroiului, care
aceste t6te curg numaT din amela si ne-ingrijirea mahalagiilor, si din nesim-
tirea folosuluT i rktluT lor ; drept aceea strasnic poruncim Dumnita'e, ca negro-
sit filfa* de zitbava' adunand pe toti acei mahalagii ce locuesc in partea locului,
cum si locuitoriT din mi ce obisnuesc de lucrea7ii la podan i aducIndu-i sit
pliroforisescT ca cata surnit de banT se p6te face pedal de la maT sus numitul
drum, pe care eisluindu-T cu dr6ptil cumpitnire pe numitiT mahalagil, sil arki
Domniei Mole aceea ce se 11, 1.1 cari din mahalagil se va arta cu indárlitnicie
la plata banilor dupa analogul ce-1 va aj Inge, pe unul ca acola iarásT s'a' mi-1
afétT, i ve): ma porunca Domnil Mele de urmaro ce se va cuveni. tol. pisah
gosporl. 1806, Maiti 2.
Cod. XLIX, filo 230.

.16.) Constantin Alexandru Ipsilante Voevorl

Poruncim Domnia Mea Dumnitale biv. ve!. Bane Epistatule al SpiitiirieT, s'A
fui tacsil negresit de acosa' banT de la aceT mahalagiT, ca srt se implinéscit drep-
tatea teranilor ce sil fzicut podul acesta. 1806, Iunie 29.

Prea Thaltate Dennne

Cu plecata n6strit anafora ara= MitrieT Tale, cit mahalagiii din malialaua
Antimului aretat, eä" el mare discolie i trag neeaz pentru un batac de
noroiii ce se atlit a^olo in partea 'oculta' schitul sfintalui Nicolae, la care ma-
halale sunt mal multi postitvari, i locuinta Ion i trebuinta lor este garla la
care aduc pe pristaz lana de o spará, si treeerea ion este pe acestil ulitrt,
442 V. A UFIECRIX

la apil, la tôrg si la alte trabuinte ale lor, p3 care vëc,iénd ca de vre-o cl-va
aT ineóce nicT iarna nicI vara na se usuca, s'ail sfatuit cu totiI ca ca faert pe
acel batac un pod, pe care qi toctnit i l'ai si facut, din care malialagiil
unif din bun proerisis si voia lor ail dus analagon de a dat banI ca la o mie
de lei, maI mult pentra pomanii, c vNênd pe mahalagiI ca patimea mare necaz,
mat pentru apa, cat si pentru lemne, cil le cara cu spinarea la casele lor, ne pu-
ténd a-le aduce cu carale iarna, vre-o tal cind-sute lipsesc pani la luiplinirca
sumeI acestuI pod, carI banT analoghisit pe uniI din maba'agil a da cate
treT si cincI let, precum si din acéstrt aliturala f6Ye se arata, carT maT ina'nte
primea a se face pod, si fagadue a da, Ina acum v6Pnd 61, s'ail facia p d se
Indaratnicesc si nu vor si dea, si lueratoriT ce1" ce ail facut podul silesc si cer
baniT, pentru caro ne rugä'm Maria Tale, ca si fie luminata porunca i ea zap-
ciil orinduit si Implin6sca acestI si va fi mila Marie]: Tale vesnica potnenire.
Dosoteiii al Ungro-Vlahicl, Iosif Argq, Costanlin Dudescu lije. vel Logoftt
Cod, XLVIII, fila

164 Constantin Alexandru Ipsilante, Voevorl

Aliticar crt postivariI i mahalagiiI SpireI i ScbituluI prin jaiba ce ne ail

dat acum In urma acesteT anafora, pricinuesc qicênd, cad nu ar fi avut nicI o
trebuintiti de podul acesta, dar flind-ca prea sfintia su Parintele Mitropolit, si
iubitorul de Duranegeil Episcop Argesanu si Dumnaul Loga Dudescu, prin alli-
turata ana,fora ne incredintéza, ca j numitil maT sus mahalagiI ail trebuinti de
se slujesc ca podul acesta, en dreptate este daril a face si eI acest putin ajutor
la plata cheltue'd acestuT pod; pentra care i poruncim Dumitale biv. vel. Bane
Epistatule al SpatarieY, si faci" tar.sil de 1, fies-eare an4logu ce 'l-a ajuns 3 da
duprt alaturata f6le. 1806, August 10.
end. XLVIII, fila 49,

Prea InaItaly Drí7nne

Am fédut luminata porunca a Mariei Tale de la acésta jalba a postilva-

rilor si gaitanarilor mahalagil din mahalaua Spinet, prin care insciintez MarieT
Tale, cii ceT earl ari silvêr§it aiétatul pod, ce se incepe din coltul ziduluT mi.
nistireI Antim si merge pana iarils In coltul ziduluI curteT DumnéluT biv. vel
Constantin Dudescu, arkat la Spatarie cu ac6sta alatura+il anafora intirita
si ea luminata pecetie a MarieT Tale, in cara fiind-ca mi se poruncesce ca ne-
grosit si fac tacsil acestI banT de la paritiI mahalagiY, am si oranduit pe ste-
garul spataresc, ca (lupa Mia care se vede alilturata tot lanza acésti anaf ora,
apuce implinésit si impotrivindu-se la r6spunderea banilor, ail adus
lnaintea mea de le-am cd ce cuvint nu voesc si platéseii, de vrome cri si
:
 ISTORTA ROMANILOR 443

trecerea lor este pe acea ulita pe unde s'a facut podul acesta, cum ()ice la ana-
fora, oi m'am pliroforisit i fusil-11ff prin oranduitul zapcia ce am trimes de a
v'ecjut ? Aoit dar li s'ail dat soroc de treT, patru ile, ca s'a se stringa ca totil la
un loc i sil se eisluiasca de isnóva, oi sit pue oi pe altI din nuthalagiT ce n'ar
fi puol Intra mea fóíe, precum eI provillisesc, i mai treckd o't peste acest soroc
cate-va 4ile çi niel' o armare nu facea, vi46nd cit col ce MI lucrat podul facea
strigare, cerênd banT, am trimes iaraoT de ail adus dintre dkoil pe cure puin-
du.-T la inchisóre, apoT ait venit ca ragiiciune inaintea mea fagaduind cit vor
nutuaT sa se s1ob644 pe chezaoie, sa se stringa a doua i cu totil sil, se
cislehtsca, oi unde se aotepta en ispravrt, se aré-tara eu jaiba ac6sta ce ati dat
catre Ilaria Ta, de care nu lipsim a face iutit pricina oi cum se va hotitirl de
Inaltinvit Ta, sa arn luminata poi:anca cutn sit urtnez 1806, August 8.
Cod. XLVIIT, fila 4.3.
Vel Splitar.

(Anexe la pagina 679, vol. VIII, nota 3)

Veniturile poiurilor ot. Craiova

Po Bani
600 carca cu marfil de lipseanie
180 carul cu blane din tera Leoitsca
210 mal eu marra din tera Cazac6sca
6 de la vadru de rvhiti de Ora"
12 de la vadra de rachia strain
45 cara' cu postavurT de Ora oi abate
1 de piele de miel
3 de piele de vaca.
240 carul cu bogasie, astaruri i peytemanurT.
1 de piele.de epure.
45 carul cu c6se.
120 earul cu mufa de braooveme.
120 caral cu arnicia.
45 cual ca ala de tera Turc6scrt.
30 carta cu aba de Tuzluc.
6) cara' en stic:arie din nauntru.
30 carul cu sticlarie din tera Leoasea.
60 carul cu postav de tera Leoascrt i altele.
90 carul eu lana de negustorie.
60 carul ca p.& de capra.
44t V. A. URECHIÀ

30 carul Cu fier.
45 de butia Cu vin, de la eáTt plUtese
60 do la butia cil vin mìtnìstirésc i boer6seri ce scutesc
Asisderea si de la alte care cu alto feluff de miirtarT ce vor
veni in Craiova si nu se cuprind intru a-éstá f6Te, sui se ia
de car eitte ireI-decT banT.
60 carul en scumpie.
6 carul ea grindI marT.
3 carul ca grincri miel.
3 earul cu s findurT de stejar.
earul cu scandurT de anin.
7 cual ca scanditfl de tea.
7 caria ea alune.
9 carul ea prilstinh.
7 carul ca tuilpi marI de stejar.
3 coral cu stoboruff.
3 carul ca luiiJT.
3 earul eu clipriorT.
3 carul Cu nuele.
7 cara! cu fin de vindare.
3 carul cu trestie i ovar.
Butia de vin si rachiii efind se va seáte din Craiova, Insu pentru negus-
torie, plAtesee podara ea si la filtrare.
Taleff 10 de la curnprirátoril fumiiritului thn eincI judete.
Cod. XLIX. fila 87 M.

lo.) Constantin Alex andr u Ipsitante, Voevod gospodar Z ende V lascoe

Dupá obiceiti s'a dat acéstil porunert a Domniei Mele earele pe

anul acesta 161 1803 s'aii orinduit de la Divanul CraioveT, asupra venituluI po-
durilor din Craiova, ea sil aibui volnicie a lua de la totT orinduitul aeesta venit
intocmaT cum se cuprinde mal sus; pentru care porunchn i zapciilor din ora-
sul Cralovel, sii avetI a da ajutorul cel cuviincios, iar pentru suditii aI Ru-
sia si al' NemtieT, care vor intra ci vor osi cu marfii, dupii Imperiitescul fir-
man n'ati a pliiti niel podárit, niel' trech't6re, niel' nimio altá frirá numaI vatná,
leT cáte treI, ei de va fi ehirigiul camita' Raia de aic'f, i stápinul márfei sudit,
oránduitul acesta sil aiba a lua acea ce este ortinduit, de la chirigiti, iar de va
fi chirigiul sudit çi stripántil mria..feT Raia va avea a lua podaritul de la negus-
toral stilpinul márfeT, iará cand va fi i stiiptinul márfel i chirigiul tot sudit,
de la aceia n'are a lua nimio. Tará de la ceTtalti totT de obst9 sit' alba a lita
deplin. Tolico pisah g os po .-1803, Itartie 13.,
 ISTORIA ROMANILOR 445

Asemenea si pe lét 1803, Martie 25, la care s'ati facut pros-

filcut
tichiù aceste douö condee, insil
Ban'
3 De la carul cu nisip ce vine cu chirie.
3 De la ca,rul ca cilramidrt ce vine cu chirie.

Ice Constandin Alexandru lpsilant Foevod Zemle Flahiscoe

Carte la Caimacamu eraiovii 0 la Divaniti pentru iratul veniturilor

podurilor din Craiova

Cinstitilor i credinciosiT boerilor Domnid Mele, Durnnéta biv. vel Postel-

nic Costache Caragea Caimacamulo i Dumn6v6strit boerilor DomnieT Mele de la
Divanui nostru ot. Craiova, sanatate ; vö facem in scire pentru venitul podurilor
de aicea de la Craiova, de care ne-a,tY trimis fiic6ndu-ne rugaciune deobste
spre a se face un adaus cuviincios, atat spre ajutoriul cheltueleT, care cu deo-
seb re trebuesce la facerea podurilor MUM dupil stricaciunea ce li s'ail inf6m-
plat, cat si la dresul i meremetul lur dupil vremY, spre a fi intif de ajuns, ca
vrand Domnia Mea a-vi avea aceeast politie podóba veni In stare cu
Mote cele trebuincióse, precum i dumn6v6stril a vi5 avea Inlesnirea i tot):
locuitori la intrarea i esirea ion sil nu patim6sciti de noróie,
Iatii am filcut Donunia Mea adausul acela ce cuvenit, i Intocrnind o Me
pentru tóte, am pecetluit o Domnia Mea si o trimetem duinn6v6stril, de a o pune
la faptii, afara' insil din cumpöriltoriT sluibelor, car): aceia iati de dart
la Catia milostenid osobit ajutoriil si avaeturi nu se cade a se supera si la
poduri, dupit cum niel aid nu se va supera pentru poduri; cilutatI mnsit de-
avetl Ingrijire, ca nu cum-va cel ce va fi orënduit a stringe acest venit al po-
durilor, sa facil vre-o armare 1mpotrivil, de acelea si a lua ma)." malt ;
1803, Martie 14.
Cod. LXIX, Fila 38.

Anexe la pag. 679 (vol. VIII)

1co Constantino Alexandru Ipsilante Voevotl.

Dumnéta vel Spitt. primitii fiind DomnieTtMele anaforaua ce no fad, o

1ntilrim i porunchn, ca sil i ptif Damn% In fapta, mijlocul lipsireT acestuI
lac ca orinare la t6te intoemaY precum maY. jos 1ntr'ac6stil anafora se cuprinde.
1804, Maiii 4.
Cod. XLIV, fila 3.0.
446 V. A. URECITU

Prea 1nli4ate Ddnine

Pentru un lac en multime de apit ce este in potriva laminatel Cur0

gosporl. zidul grrulinit Dumndlut Gminariulu Dudescu, din care nu nu-
maT putóre se prieinuesce, ci i discolia mahalagiilor, ce se aflii locuind im-
prejur, 5,4 mi se poruncesce prin luminatul Pitac Milriel Tale de la 25 ale tre-
eutulul April, ca sit orindu ese Zapciil spittitresc, spre a cerceta sil vadrt de este
sant fileut de maT nainte pentrn scurgerea apeT aeestuT lac si s'ail astupat,
salí de nu va fi sant sit se faert, Fati verT cc ce a't mijloc si chip sil se seurgrt
Jaca, sil se usuce i sti, 'ipséseil; IntoemaT urmiltoriti fiind luminateI poruncT, am
oranduit Zapciii spätiírese de ail mers la fata loculiff, i dupil enm am vèlut
eil art adus räspuns, cit la locul asta ande este adunatrt 1111110rue apil v6dut
si un sant säpat din lac panrt in matea gareT, dar la cate va loeurT diiraman-
du-so astupat, eu tóte aceste file6'ndu-se chibzuire impreunii, cc Suiulgiu-
Basa s'ail gäsit mijlocul de tämilduire, ea sil se destupe aeest sant, srt se ingrii-
d6sell de arnkdotiä pìirtile Cu gard de nuele, sil se acopere po de-asupra
seandurT ea sil mi sit därirne sil se astupe iaräsT, i dupä ce se va seurge tot
Jacal, sil se pue cera pletire de nuele pe acel loe de lacar, ca sg se mal inalte
locul, ea cand va veni apa din ploT sa se pi5til scurge pe san in garlrt, i deo-
sebit a gura santuluT, ande va sii se seurgil apa in gnlul trebue sil se faca
stavilá ea la morl, la cara sil se indatoreze moniisiirea Arhimandrit a orandui
purtrttoriti de grijä din 6meniT monästiriT, adicä ca cand va veni garla nutre
srt scob6re stavila, sII nn eurgil apa din garlii pe nn Cil asemenea va ti lac
preeum este; dar pentru ea acesto maT sus arbtate luerorT trebnese sil se facii
ca cheltuialil, nu lipsim a insciinta Miíriel Tale, crt de e va bine socoti de
crttre halla intelepciune a MärieT Tale, se va indatora mahalagiil din ac6stil
mahala Arhirnandrit, ce sunt septorl prin prejurul laculuT si coi de pe
tarea, carT all a trece si a 'árala pe acest loe, ea en eislä dupil stare fies ea-
ruja, Sri räspundä acéstä cheltuialil i sil se orinduiascii Zapciil spiltärese mum-
basir pentru silvirsirea trebil de impreumi ca Suittigi-basa, cuele sIt epistil-
saseil panä se va isprrtvi, sit nu sil fach cusur de luerrttorT.iar hotrtrárea cea
desilvftsit.....-1804, April :30.
Vel
Cod XLVI, Fila 340.

lcb Constantin Alexandra Ipsilante Voevorl

Dumnéta vel Spät. am vOut Domnia Mea ar'étarea ce ne facT printr'acéstrt

anafora, pentru care tiind-c4 prtmintul de subt acest loe trebue sti fi avkd stilpan,
poruncim durIt, sä se indatoreze insusi stiipanulpilm6ntula pe care este lacul
acesta, ca en a sa cheltuialä sä-I seurgil, spre a r'6manea uscat, iar cand stäpanul
 'STOMA ROMANILOR 4-47

paméntulul nu va primi a-I scurge cut cheltuiala sa, atuneT ea acéstil, Domnésea
Nóstra porunca sa publicuesa Dumnétit, dand scire, atat eat si idiom
ca sil le fie sciut, ea orI-cine se va gasi srt se rgit si sit desece painêntul acesta
de apa care este pe demsul, acela are a fi (lupa pravila bun stapein peacest loc,
facenclu-se ohavnic al ea, cilrui '1 vom da si Doinn6sca lióstra intarire la mallet°
Jul pentru statornica stiipanire, eta' Jacal nu numaI niel un folos nu aditee
stìlpânulul piírnêntuluT, ci mal vartos cit putórea sa pricinnesce striearea vez-
duhulul si aduce Ha la 6menI; drept acea dara verI-cine se va gasi sa-1 seurga
usuce, acela dupa pravilI va fi bun stapan pe acest loe, si de urmarea
silv6rsirea poruncil sit ne ar6t1. 1g01, Iunie 23.
Col. XLVI, fila 38.

Prea In riltate D6Inne

Primind i col de al douilea luminat Pitaculltituel Tale, ce mi se po-

runcesce pen'ru !acid ce este Impotriva luminatel CurtI gospod. langa zidul
gradineI CaminariuluT Dudesee, ea far de alta prelungire sil aibut a pune, In
faptil urmarea dupii, ni7amul ce este dat, care se coprinde in anaforaua mea,
si MIìl do zabavä sa, se faca scurgerea i starpirea acelta la', spre a lipsi eu
totul si a Amilnea uscat, nu lipsim a arèta Marie Tale, cit NM' de atund de
cand mi s'itil dat lurninata porunea asupra, anaforaliI ce am fácut, am orinduit
zapciu de a mers la fata loculuI de Ituprettnil eu Lazar Polcovnicu 31aintar-
Bas i cu Suiulgi-Bas, sii faca schepsis pentrit cheltuiala ce ar putea merge, sa
se faca cu tnijlocul acola ce am ar'état sii, se scurgá apa dintr'acel lac, si dupa.
ce 'nff-a adus respuns orInduitu zapciu, cii pe laugh' t6te acele dresurl mal face
trebuinta a se cara si catil-va suma de caro de pamçnt, ea sit se arunce la acel
lac, cad Intealt chip putintá nu este a tántildui st&pireit laculuY, si aeeasta tar
de ajutorul stiipardrI niel eil este mijloc pe cine a se Inbraca, fiind-eil, nuing doI
treI mahalagiI sunt ea 6res-care stare, iar cel-l-altI totI niste váduve s'érmane
si lath' 6med prostI si tigan1 si saraq de tot, care se afla imprejurul
ce este mosia Duron6lul CaminariuluI Dudeseu ; am mers Insusl plecata
a Maria Tale acolo la fata loculuI, ande adue6nd tot pe acestI mal sus nu-
niitii- Lazar Polcovnieu i Suittlgi-Bas, cum si pe acei, dol treT matimagit ce
sunt mal deosebitI, i vKénd ea este intocma dupii cum mi s'a afeitat cu ade-
v6rat, Cu putinta nu este a se face vre-o tarnaduire pana nu se va arunea In-
destulat patnént Inteacel lac; fiind-ca cea mal multa scursura de apa ploilor
vine atat din malul CurtiI Gospod., cat si de la cele mat de la d61 case de
po Imprejur si se scurge la acel loe, unde este lac cac! este mal adincat ; am
tntrebat apoi pe numitil Lazar Polcovnicit si Suiu'gi-Bas, ea sa m1 arto ea cate
care de pilm(3nt ar trebui, si al ce mijloc de tnlesnire, ea sa nu mérga cheltuéla
448 V. A. URECHEI

peste fire, si de unde s'a se care paintInt? rgspuns pentra cara ea merge
ea la 5000, care cara ca luminata porunca Marjal Tale catre Daran6hil vel.
Vornic de politie s faca oránduiala de 15 care a se Na de prin mahalalele
de prin prejuru parta loculuI, cu plata Cate parale patru de car, adica Cate
60 de parale pe t)i. la 15 cara, si pä'inéntul pentru mai apr6pe sa-1 sape i sa-1
cara din pólele mabita): ce este despre pitaria gospod., o parte numaI din jos,
care sa iae de rándul, de unde nu póte aduce vre-o stricaciune cu a strica Baiu-
rul precam i lusos): am v6dut, apoI sa se faca si urinarea santuluf ce am
afe'tat la Intêia anarora, cara pentru acestea disera numitii ca mergo cheltuiala
peste tal. una mie, dad" chibzuind de unde 'Ate a se Implini aceti bara, am
cercetat de starea caselor aceleY mahalale dimprejur, ca ce catastasis ail? si m'ara
pliroforisit ea la t)te cele mai multa sant numal nisce v6dave sarace si alta
prostime, cari traesc ca mita, iar mal ca stare sunt numaI vre-o douI tel., si
aceia ati sa dea ceea ce va patea dupa starea lor ; este si manastirea Arhiman-
dritul, dara este mal' departata si na so interesesce atata; cu tóte acestea
manastirea pa° a se Indatora a ajuta cavas, iar ceI-1-altI de unde este a se
Implini nu pool' sci ; asisderea mai ar6t InaltimeI Tale, ca pe ranga acel lac
am vgdut ca mal' este si altul tot acolo apópe Miga casa MedelniceruluI Ni-
coli, cc-i die Rosca, de unde-mi arata namittil Aledelnicer c ati Inceput a des-
tupa un san ce este lángii casa si, cara trebue a se indatora sal pue ea s'a-
deschiqa si ceI-1-altI dinainto mahalagiI de pe Imprejural sarituluï, pana sa-1
dea In féspunderea santuluT ce merge pe la vamesa aamandi Desliu din ma-
hala! a SI. Lie, s'a ce scurga in Dámbovicióra spre tigania Duinnélul VorniculuT
Golescu, s'A se stèrpésea i acel lac, s'a nu se maI adune opa sa se maI baltéseil,
care si pentru acésta trabilla sa se faca prin laininat Pitac M'Aria Tala porun-
citor, sa se Indatoreze fies-earele Imparte si a puna sa se destupe santul ; de
acésta nu lipsiuí a instiinta MariCI Tale, lar hotarirea... iproci.-1801, lidie 5.
Cod. XLVI Fila 334.
Vel. Splitar, Caliarh..

Pitac c"itre Polcovnicul de podurl pentru a curtíti pravaliafil podul de

noroirt, i a nu arunca gunoiu in Ddmbovird.

Boeriule al Domnia Mete Mateiu Grecescu, Polcovnic de podurT,

podurile mari ale politieT se fac ca atata ostenérá si cu maro greutate de chel-
tuiala, precum este cunuscut de obste ; Tata poruncim, sa ingrijescI acum
tot-de-una, ea sa, se pazésca acest nizatu Int6ia totl pravaliesil ce cad pe li-
niile acestor podurI sa curete tot-de-una Inaintea pravaliet lui gunoiul si tina
ce 39 face asupra poiuluT, urmándu-o acésta fiasco carel ea o dator;e netrtga-
daifa a lor ; al douilea, fites-- are zarzavagit ce sade asupra p)duluI do fac
 ISTOR1A ROMANILOR 449

Cu mrtruntisu vIndilrile lor i alisverisul tor, asemenea sit fie indatoraff tot-de-
una sil curiltéseA partea aceea unde sq, tina si gunoiul de pe pod ; al treilea
fiind-ca cu mare scArbrt arn verjut Domnia li a pe unil arum-gild gunoiti,
billigariil ce scot de prin grajdurl i Unit, asupra podurilor ce sunt pa DAmbo-
vitit aruncilndu-le In aprt, ca care acéstii netrebnicit fapta i podurile putrodesc
apa DilmboviteT o spurcrt astuprt i zatigneve curprea et. Iatit ca-fi po-
runcim strasnic, sit fad pentru ac6sta luare aminte si tare Ingrijire, cu
scumpRatea, 4ioa i miptea, si pe caro vel gas', sil prindI i numat deck sa .1
1

dal' In scire Domniei Mele, ca sil se pedeps6scrt. folic° pisah gospo 1803,
Septemvrie 29.
Cod. XLIX, Fila 98-93

Anexe la pag. 68o (VIII)

Constwatin Alex an lru Ip3ilante Voevod Gospoclar. etc.

Ca cale fiind anaforaua acés+a, primita este DomnieT Mele, pe care o In-
trtrim, i poruncim arAt dumnévóstrA Epitropilor Casil podurilor marl' ale po-
litiT, cat i Durnitale Epistatul ArmrtsieT, srt avetT a face urmare IntocmaT pro.
CUM se cuprinde mai jos ; porunciru Msg. i Dumitale vel Spruar i Dumitale
vel Agil, Zapciilor marl* aI politiesí, srt avetT a publicui anste straptice poruna
la totT cfitT ail casrt si praying pe rnarginele poduril r, ca ba nu cuteze nimene
de acurn inainte a ruaï arunca pre podurT lrtturT, gun6e, i alte spurcaciunT
murdalicuff, de caro si putoare nesuferitit se face, si putrajune podurilor se
pricinuesce, jara cAnd i dupa ac6sta se va gilsi vre-unil In potrivit tirmiltorT,
poruncim nu numaT sii se pedeps6scii, ci sit se si gerernetisósca, ca cu. pilda
acelora srt se infraneze i sit se invete si multi altT a nu una asemenea
ci siti prtz6sca negresit porunca ce li se (N. 1804. August 3.
Cod. L, fila 246.

Prea lnedfate Minute

Intre altele ce dupit datorie se silesce sluga Miiriel Tale de a intocmi

ale nizarnulta trebuinte spre folosal al obstieT maT vIrtos, am chibzuit a se
da un nizatn i pentru cele pain podurT din oras%11 Bucuresd, pe la vare
buciunil lumea din t6te protile locurilor, atiit la luminatul Milriel Tale Scaun,
(At s' la V6rg viind i Intorc6ndu-so, sii fie nelipsite 16 care Cu bol cu toc-
m6Irt de platit do la Cutia obstel, care sit fie ca rmndul, i orinduirn Intro dksil
vinovre,il de la puscrtrie sii maturo, sit le rfinéscit apururca de murdarlIcurT si
Istorat Ro)Iani/or de V. A. Urechid BECOLIM IX XIX.-29
450 V. A. URECHIA.

nor6e, iCu aceste cara sa se ridice, sa se care la loe departat afara din Bu-
curesa, ca sä fie tot-de-una curatit, si cu acest tertip póte daInui si po_
durile mari Indelungatä, vreme ; iara intealt chip sa i sfarama curênd si se
face si cheltuiala ma): multä cum si frawantare aiese ort care sa fie legate
asupra Epitrophor podurilor ca sa fie cc& grije in tóta vremea and se vor
stringe noroae la podurile acestea, sii pue sa le ranésca i sa le ridice
tina de murdalicuri, ci de se va Lasi cu cale si de malta Maria Tale intelep-
ciune se va da lumina% porunca, cu hotarire de a face urmarea ce se cuprinde,
aniT Inaltima Tale sa fie de la Dumnecjeti multi ì fericitt 1804, August 1
Cod. L. Fila 146.

Ico Constantin Alexandra Ipsilante Voevoci

Porunchn Domnia Mea Dumitale vel Vornice al politiet sii da pe téta

(jiva cate... care cu boi negustorilor din tèrg din läuntru pre unde acum se
face podurt ca sa le metahirisasea la trebuinta ce ail si cuviinci6sa plata lor
sa dee de la insusi arel negustort tolico pisah. gospod 1805, Septemvrie 29.
Cod. XLIX. Fila 23%

Ito Constanclin Alexandra Ipsilante Voevod

Dumnrata biv. vel. Bane Epistatule al Spatariet i Dumnéta vol Aga,

fiind-ea pe marginile podrrilor cestor notfé, este pamênt aruncat de catre sta..
pánil ce-vi fac binale, poruncim srt-i indemnati a ridica molozul, salí off-ce alta
aruncatura va fi, negre0t. tolico pisah. gospol. 1805. Septemvrie 29.
Cod. XLIX, Fila 235.

Ito Constantin Alexandra Ipsilante Voevod.

Fiind-ca tot): catI ail trebuinta de a aduce in BucureseI butl ca vin, cheres-
tele i alte asemenea poväri ca acestea, navalesc a le fi trecerea si aducerca
acestora tot pe podul Mogos6a, in vrame and ch,.restelele fiind trebuinciöse
Ja binale ce se lucréfa In térg, mai aprdpe le este a se aduce pe podia térgului
de arara, de cat pe podul Mogos6a, Inca i prin ulitele mahalalelor pot sa le
aduca, Iiind-ca acum pretutindenea este uscat, si aPésta se urméza ruling dinteo
obicinuire fat% chibzuinta naravindu-se din vremea pe and tra podurile stri-
cate ; drept aco a poruncim, Dumitale biv. vel. Bane Epistatule al Spataria, ea
prin capitanii ce sunt orinduiti pe la straiile de marginea politiel, sii cla
Dumnéta nizam, negresit, de a nu se ma &Ara aceste tot pe podul Mogosáa,
 ISTORIA ROMINILOR 451.

Ci á se eaxe pe la podurile §i ulitele mahalalelor, care cad In drépta locului

un !e este a se deseArca acea povarA, pentru CA din pricina acésta podul Mo-
go§6eT a inceput a veni iarAg la dirApänare, i stricAciune, Nat peste putin
are s ajungA la starea ce maI dAttnAdl se afla.
Cod. XLIX. Fila 219.

Anexe la pag. 681 (VIII)

he Constantin Alexandra Ipsilante Voevod

Cinstite §i credincios boerule al Domniel Mole Damnéta ve! AgA,

pentra scaunele de carne din Curtea Veche, i pentru tAierea vitelor InlAun-
trul politief, am ',Nut Domnia Mea din condicile Divantillff nizamul ce ad
fost dat prin doug hotArtrY DomnescY, ca secotéla i chibzuirea de ob§te, care
nizam gAsindu-I §i Domnia Mea cu cale pentru ferirea de molifséla aerulnY, care
aduce và'fAmare la sAnAtate de obste, §1 pentru curAtenia apef DâmboviteI §i a
mAtcef el"; iatA poruncim Dumitale, sI indatorep`f pe t6ta brésla rnAcelarilor, ca
de astadT Tnainte negre§it sil ridice i s'a', fie opritI cu totul de a maY Ilia In
Curtea Veche, sali In alai,' parte in lAuntru politiel vite, off i ce fel marl §i
miel, ci toff mAcelariI sI i &WA vitele sI le taie la zahanaua ce Inca' din
anul trecut, dupA nizamul ce all fost dat, ali fost Meath' §i ail gAtit-o la Rada-
VodA, ca acolo ed. §i le taie §i sä le curete, §i numaI carnea vitelor curAtitä
§i griped sa o aducA in politie la locurile ce se aratA [itai jos, uncle am gAsit
Dornnia cu cale qi de trebuintA a se afla acestea scanne cu vindare de
carne, in fie-ce parte a politief de a putea ajunge ca inlesnire totY or4enil
maha'agiiI despre tóte pArtile sI cumpere mal de aprópe carnea cea trebuin-
ciósA de hrana lor; care acest nizatn, poruncim Dutnnitale vel AgA s ingri-
je§cI ea nu numaI acum, ci tot-d'auna sA se pAzéscA negre0t, indatorind pe ml-
celan, ea nu cum-va cu vre o netrebnicA pricing de vre-o depArtare a zalha-
naleI de tAiere a vitelor, sI facA vre-o zAbavA sati lenevire la aducerea Cu
Indestulare pe la bite orinduitele scanne a cArnif ce-Y trebuinciósa de hranti
politief pe Ole dilelc de dulce, §i a pricinui norodultd vre-o lipsA, avem
a face In§ine cerci tAff adesea, §i nu lining inAce'ariI vi,r fi pedepsitT stra§nic,
dar §i Dumnéta,, pentru neingrijire veY avea a da Aspuns; drept aceea
epistasescI Dumn6ta, ca scaunele ce sunt In Curtea Veche sA se ridice negre-
it cele-l-alto i sI Amiie numaï Po eitt argtilm mai jos, cum §i la cele-I alte
locuff in parte sA se afle do-a pururea scaunele ce orInduim maY jos pentru
inlesnirea ob§tieT talco pisah gospod.
TreY la s-aunele vecht
Tref In Curtea Veche.
452 V. A. UtItCHIA.

Dalo)" pe podul Mogosoai.

Doné' pe déla Thrgulut de afma.
nul pe podul Calicilor.
Bode' la Baffle si pe pedal la! arban-Vodg.
'Cual la GorganI.
na! la Tabact
Cod. XLIX, fila 26.

Ico Constandin Alexandru Ipsilante Voevod Zemle Vlahiscoe

CinstitI i credinciosI boerilor Domniel Role Dumnéta vol Vornice de

Tara de sus §tefane Väcgreseule, si Dumnéta ve! Vornice do Teara de jos
Constandine tirbeiil i Dumnéta vol Yornice Istrate Cretulescule, fiind-cg prin
locurile acestea din tèrgu, caro cu sfatu de obste s'all hotgrit a r6mane piata
deschisä pentru obstescal folos i trebuinta politiet, voim Domnia Mea a sci
cate pi-Avala a fost pe acole loeurl? cine anume sunt stgpfiniI acestor prg-
vglil? ce s:mfonie ail avut fies-case cu stgpanil loculuI de subt acele prävglil ?
cal chirie plgtea eI pe an la stapanil locurilor, si cata' chirie lua eI de la acole
prgvä ? Poruncim darg, ca fge6nd Dumnévelsträ scumpg cercetare de tete
acestea cate s'ati (jis mal' sus, sg argtatI Domniel" Mole prin anafora Po larg
cu Intrégg pliroforie. tolico pisah gospod. 1805, Ghenarie 30.
Cod. XLIX Fila 205.

Corte pentru bucata de loe de la curtea Domnésca cea veche, ce cca httrazit
Maria Sa la tott veciniY.

Zemle Vlahiscoe. Find.-ca locul ande ail fost partea de sus a Curtei
DomnescI cet vechl In räspantia dintre treI podurY marT, se aflil o Encara' do
loe Domnesc deschis, slobod, a cgruia loe periferia din porunca násträ mësn-
randu-se, ati esit despre foisorul lot Hagi Teodosie stanjenI Ud, palme patru,
despre pravgli6rg iargsI a numituluT Hagi, stanjenI unul, palme dou6, i despre
cafeneaua lut A.Itentop stanjenI patru, palme treT, si pe fa tg pe langg' podul
cel maro a luT erban-Yodg, stanjenI patra, palme sase, i fiind-cä m'am mi-
lostivit Domnia Mea si am hrilit bucata acésta de loe Manid-o danie la totI
cap: sunt vocinï Imprejural acestut loe, adicg : nu numall acelora ce se aflg
algturea ca locu acesta, ci si celor din potrivä dopg acestea podurT, dg-n dar
ar.est Domnescu Nostru sinet la inhale tuturor mestor imprejurasT ea sg fie
barata a-ésta de loe a lor ohavnieg si nestrgmutat in verY, filrg de a fi volnie
nimenea dupg vreme a face vri-o bina pe déaslil, ei sil fie de-a pururea deschis
si slobod, ii aam reccch. gospod.-1804, lulie 24.
Cod. XLIX. Fila 240.
 ISTORIA 110.MANILOR 453

Izo Constantin Alexandru Ipsilante Troevo I

Cinstitilor si credinciosT boerilor DomnieT Mele, Dumnéta biv. vel. Banc

Scarlat Ghica, i Dorunia ta biv. ve!. Vornice Radule Golescule, epitropilor
spitaluriler nutrí, fiind-crt pentru chioscul de la Herh' strlizi, care este zidit de
Donenia Sa, Fratele riostra Alexandra ',roda Moruzi, si este legat sub purtare
de gryi a spitalurilor ?nazi, In cate-va rindurT am fost (jis si Dotunia Mea
ea sil se dréga ehioseul acesta, fiind stricat din cutremur, si pana acurn, niel o
urmare nu vedem, niel o urmare sil se fi Ríen t, si fiind-ca de nu so va drege
acum, urméza apoT ca Incet, incet sil se drtrap9ne si sil S9 strice cu total, cara,
si nu este eu cale a se perde o zidire ca acésta Domnéscil, mal vértos fiind,
legata si la asa loe, de unde s'ail nadajduit cea mal buna Ingrijire do a se
tima pururea i tot-de-una tntru Intregime si starea ce se envine; poruncim
dar, ea acum far de altit prelungire sil avetT a face meremetul si t6trt dregerea
veri cata va fi trebuinciósrt la strteaciunea ce este, ca srt se achica zidirea acésta
la finta i starea el cea d'intêirt. tolco pisah ospod.-1805, Iunie, 27
Cod. XLIX, tila 223.

Anexe relative la incendiT (pagina 681, VIII)

Nu mal suntem tocmaI in timpul cdnd pentru stingerea unui in-
cendiii se invoca *i se preAmbla pe strade lama vre unui sfint, de *i
tot nu s'a renuntat de tot la asemenea mijlóce de stingerea foculul
totu*I gttvernul are ceva grije sii esiste i atte naijleIce mal practice,
mai eficace . Se pede vedea acésta la capitolul XXXVII ( VIII) al
nostru *i pin actele ce aducem
*) Acest obiceiii era si In apusul Europa, desi se cunoscea credem pe
acolo nsul pompeT de incendia inventatrt de Ctesibius cu doui5 secole inainte
de Era crestinrt. Guy Tornei pretinde, ea in evul media Intrégit Europa ui-
tase do pompa luT Otesibius i ca si ea considera in endiile ea un flagel, o pe-
dépsa divina:
.Pendant tout le moyen age, à l'époque oit presque tontos les maisons
étaient construites en beis et formaiont des labyrinthes de rues kroites et
tortueuses, nos pères vivaient dans une superstitieuse terreur des incendies,
les considérant conme un .fijau du ciel c mtre lequel il n'y avait point a lutter
par des nzoyens humains.
Quand la flamme s'arekait on attribuait sa mansubtude A un mirtv-Ao. En
vouiez vous quelques exemples?
Sous Childebert ier, le feu prit aux maisons baties sur le pont qui reliait
l'ile de la Cité au Grand-Chatelet, et gagna, de proche en proche, une grande
pardo do la ville. Le poke Fortunat rappelle que saint Lub n, évèque de Chartres,
5o trouvait &ore Paris, oil le roi l'avait invité a venir passer les fêtes de
454 V. A. URECHIÀ

Ipsilante Vo14 Constantin

Cartea lui Vodii cAtre Dumnelui vel Vistier ca din muele Domniei Mete
dea jìl.luit3rtilui banii ace,tia pentru tésurile ce ail Molt 1803, Ghen arie 20.

Prea Inaltate Ddnine

Dupit luminatrt porunca MAriei Tale ce 'mi dal' la acé-itil allituratii jalbrt,
acesti cilldiirari de aid ail cercetat la vistrrie de ail dat numitulu jìlluitor niscaT

Paques On eut recours aux prières du Qa:nt, et, grace A son intercession, dit
la chronique, le feu s'arrêta.
Paris fill encore bral6 presqne entièrement sous le régne de Chili:Perin
Icr en 585 On lit dans Gragoire de TOUra, qu'une femme parcourut les rues
pendant trois jours en annonont ce desastra, qui lui await eté r6v6i6 dans un
songe. Ses avertissements, 'twins heureux que conx de lonas, furent méprisés
et l'incredulit6 des Parisiens ne cessa qu'aux premières lueurs de l'incandie.
Gregoire de Tours ajoute que eelui-ci fut géneralement attribue, par les ha
bitants (le l'Ile-de-nance, à l'enlèvement d'un talisman qui devait preserver
leur capitale des ravages du feu. En realit6, le prodige consistait dans !Impru-
dence d'un rnarcha,nd qui s'6tait approche d'un tonneau d'huile avec une chan-
delle allum6e.
Dans l'ancien Paris, il n'y avait qu'un petit nombre de fontaines ot les
maisons baties sur le bord de l'eau, même sur les ponts, défendaient de toutes
parts les abords du fleuve.
Comment aurait-on pit lutter avec quelques seaux d'eaux portés A la
main et lances, A force de bras dans les foyers ? Ausii se bornait-on A signaler
le danger et A le fuir.
Des que le veilleur de nuit, du haut de la tour du guet, jetait son cri
sinistre : «Au feu!» le tocsin des paroisses voisines réveillait los habitants
affoles qui se sauvaient, emportant à la hate leurs effets les plus precieux, et
tout ce monde, oubliant le precepte : (Aide-toi, le ciel t'aidera!» te mettait en
prieres. Cette manière de combattre les flammes dura indefiniment, car, si j'ai
parlé tantat de Childebert et do Chilperic, j'aurais pi citer des faits bien plus
modernes.
Le 6 fevrier 1661, le feu prit au Louvre dans la galerie des peintures
qui fut tres endommagée. Huereusement, on avait, quelques jours auparavant,
&ménage un certain nombre de toiles, les plus grandes ec les plus précieuses
pour faire place aux machines d'une ballet projeté. Cest ce qui diminua le
desastre. Le feu avait d6jA, gagne la grande galerie, losqtte Louis XIV, se con-
formant It un usage constant à l'6poque, fit apporter, de Sitint-Germin-l'Auxer-
rois, le Saint-Sacrement sur le lieu de l'incendie pour en arraer les pro ;res.
11 alla acompagn6 de la reine, le recevoir A la porte du Louvre, ot, quand les
tableaux furent brales, le reconduisit A pied jusqu'à reglise.
Numai la 1705 se intrebuintézil, in Paris primele pompe imitate de Du-
mourrier-Duptirrier dupA pompe olandeze.
 ISTORIA ROMANILOR 455

bag pentru pi-ea acestor tésurT de Ware (ianganuluT Agiel) i m'am adeverit,
ea' nicI in Domnia MarieT Sale Ilihaï Vodá, Ilia' la Maria Sa Alex. Voda Sutu
do acestea nu s'ail plititit, far' de numaT in caimaramie acum facia imam
ianganuluT Domnieï, adeca : sacale, cane, topáre i meremet tulumbet, care sunt
In curtea Dotnnésca sub pastrarea luT BaOttluc-baa i acestea s'aa plititit, lar
acole té-surT ce arata jaluitorul a ail WO, nu se gases° platite, ce pentru a-
cestea cum va fi luminata porn nca MarieT Tale se va tirma 1803, Ghenarie 9.

Incendiul gròznie care pustiaza Bucurescii in 1804 August 28 *),

indémnd pre guvernul ful C. A. Ipsilant sá rt orgardzeze §i compleeteze
eapitänia de loe.
Iatä, acere:
Zentle Vlahiscoe. Fiind-cg la capitaniile de foc, care sunt dotfe" in brasla Spa-
tarésea i dotfe" in brasla agiascg, avénd fiq-care apitan la stégul sal cate 53
de ómenT, trebuinta este a se orindai ca,pitanT &nog de credintiti §i cu vred-
nicie cercatl: i destoinicY de slujba acésta, ca la u trébg ce este cu deosebire
pentru primejdia de foe, cand se intêmplg verl-de ce parte de loe in:auntru po-
litieT, earl ace0T capitanT ca uniT ce se afla de apururea pazind napristan la
Spatgrie 0 la agie, intrand fie§-care cu. &Lea sn: la rind, unul Inteo sep-
fémang i altul intealta; cuvine-sa eg nu numaï s fie apkaff cu a nu da niel
un fel de avaet, nici eel de la Spatarie niel eel de la agie, ci Inca si pe catiti
vreme se vor purta en orênduiala, pgzind i urmandu-0 datoria slujbeT tor ca
osirdie, cu credintg si far de cusur, srt fie tot deauna statornicT i nestramutatt
de catre Dumnélor boeriT, ce se vor afla dupg vreme In dregateria SpatgrieT
AgieT, frog nu maT and prin cercetare se va gasi in ving dovedit §i vrednic a-se
lipsi de slujbg, Mind sa se lipséseg prin qcirea Domniel prin carte gospod sg
se oranduiasca altul In locul aceliff lipsit. Drept aceea fiind-citi §i pentru
capitanul de foc din brasla Spätar6§cg ne adeverim Domnia Mea de
la Dumn6luT cinstit §i credincios boeral DomnieT Mele v. Spatar, cum cì se Oa
slu§bq la trébg aresteT capitniT cu ti5th' osirdia §i credinta, fiind destoinic
cu vrednicie la slujba acésta, if dm acésta Domnésea n6stra carte la manele
prin care IL oranduim, i poruncim, ea fgra a da vre un avaet la nimenea,
sg fie captan de foc la stégul d'intélil, din care slnjba fail de pricing cuviincicisa
§i ving doveditg, sa nu fie lipsit tilel qi precum s'ail lis, sa fie apururea
statornic qi neschimbat, pa,zindu-st §i urnaandu-§I datoria slujbel luT, c In-
datiti ce va merge verT In care parte pe loe a politieT primejdie de foc, numaï de

*) SA se scie cand all ars térgul, In luna luT August 251 létul 1804, In
qilele tot a e luT Constantin Vodg Ipsilant. (Vedf «Pe file de edslovs) met-11040
presentet Academia' române de V. A. U.
456 V. A. URECHIÀ

i sìt alergo el si tott 6mo til luT eu top6re, sadilt si Lambe spre
cat sh' sarä,
a Intómpina primejdia si stinge aprinderea focului. 1804, Septembrie 20.
Cod, XLIX. Fila E.

lie Constawlin Alexangra Ipsilante Voevod

Cinstit i credincios Inerule al Dotunief Hele, Dumnéta biv. vel. Bane E-

pistatule at Spätärief, Cu t6te e pentra a nu SJ a loco faufi in politia Bue 1-
rescilor a-1 face clitif, ci fin 'rile sä' si le pue fies-carole Marti din BuenrescT pe
margine si departe de ease, iar in politie sii a ludí fies-care ate putin pentru
putine ()He, sunt poruncT date pentru acésta si mat dinainte, dar niaT vêrtos
In ano trecut, pentru cil)I din prieina finurilor care ca nebrigare de sémrt
läsase de aduserrt, nu nurnat prin mahalale, ci i chiar In thg, inté'mplat
multe primejdiT de foe, strajnice poruncI ale Domniet Mele s'ati dat, indato-
rindu-se nu numat ceT ca finurile de si le art scosafarii, ci si pentru a aduce
In politie s'a oprit; acum darrt fiind-eä so apropie a se face finurile cele noue,
cand de loc Incepe a le si citra, in politie, de areea iatä, mai inainte din vreme,
poru.ncim Dumitale, ca Nizamul co este at de Domnia Mea din anal trecut
pentru aducerea finurilor In Bucuresel sil se prtz6scii ca tótii strä§nicia, i ni -
menea sä nu se ingiiduéscii, cu niel un fel de mijloc, a aduce firmer In politie
mat mult de cat pentru trebuinta de patine ()He, care niel pe acele sä nu le
pue apr6pe de binale si grit linT, alicii In rnijlocul loculut unde sä, fie depärtat
de binale, ci dar sä daT porunca zapciilor Dumitale, ca si la rnarginT in Po.
litio sit ph'zéseä ea multä ingrijire nizamul aoesta tot-deauna cu nestramutare.
tolco pisah ospod. 1805, Iunie 17.
Asemenea Pitac s'a fiticut si la vol.
Cod. XLIX, fila 221.

lo) Constantin Alexandra Ipsilante oevod

Cinstit §i credincios Boerule DomnieT Mele Ditinneta biv. vet. Bane E-

pistatule al Sp'attirie , fiind-cä acoa casii de pe marginea Dambovitel, care acum
In trecutelo s'ati fost aprins, de s'ar fi Inténiplat aprinderea ei n6ptea putea
sìt se pricinuéseä o primejdie de mare iangin qi de multrt pagulort obstiet, nu
numaY pentru cilei era inväluitä ca sovar, ci i mat &tos pentru eitel este
viriti intre alte case de prin prejur firi de a fi acolo loc in lestul de casi,
poruncim darrt, cä nu numat sh' nu fie slobod a o mal preface sttipanul et, ci
inert i acea cat va fi mat Amas ne arsrt, sit pai Dumn6ta ,sä, o sfralme de
tot, ca sit rbmaie locul slobod spre a se mal rrtri desimea binalelor de acolo.
tolco piiah gospoi. -- 1806 Hartle, 27.
Cod. XLIX fila 218,
 ISTORIA ROMANILOR 457

Ito Constandin Alexandru Ipsilante Vocuott

Fiind-eit din nepurtarea de grijit ce ari negustoriI si alfil ce sa atlit cu

sederea prin hanurl si prin prvaliT InItuntru t&gululuI de a sTrnatura si a sI
sterge copilla, se inigmplii apururea primejdiï de foc, precum çi mal In tre-
cutele dile s'ail intimplat, atit la hanul luI Costandin-Yoda, cat §i al Papazo-
NY, de s'ail aprins cosurI. filfa poruncim Dumitale vel. Agri, sit dai strajnica po-
runeA tuturor celor ce se aflA prin hanurI çi prIvitiiI Inauntru térgulttI, inda-
torgridn-I pe fies care asI derege çi asI matura cosurile tot-deatma, si a avea
ne lipit fies-eare pritvìtlióç putini cu apii çi eilngl, pe la easele
lor, dupit Nizanul ce este dat, drtndu-le it Infelépri, cit de astil-di inainte vcrI-
carele nu va fi t rmittur, unul ca acola strasnic se va pedepsi. tol. pisah gospod.
--1806 Iulie 11.

Anexa la pag. 682 (vol. VIII)

Prea Intatate Dòmne
Inseiinfrim MArieI Tale pentru aceI lude 7 ce tia fost In bilnuial1t ett ati
pus foc la grajdul luminateI Domnitii Ecaterina Mavrocordatina, Insit
Gheorghe suditul eliesaricesc, vizititi al luminateI Domnifit.
Gheorghe Holteiu, ipac.
Badea Buclitariu sin Nicola, familias in mahalaua olarilor.
Lambru Holteiu sin Hrisaft. de la Filipopolt
Vasile Holteiu sin Glieorglie Costanciotul. 1 Unen! al 'pedal
Mihaitt Holteiu sin Volea ot. GitiescI, Raudas. gpd.
Mihaiü Yizitiu, ungur sin Mihaiii de la Ardél.
7
Cit cercetAndu-se f6rte cut anfénuntul fies-carele deosebit çi iariísI tofl
impreunii, niel curn nu s'ail putut dovedi vinovafI la acéstii, urmare, arkand
Gheorglie Yiziti 1, unnl rlintre acestia cii Intr'acceasI Mari pe la 6 césurT
din di fiind adormit dupli prand desteptat sofia luI din somn, cii
aprins grajdul, si alergfind ají giisit intre grajd si Irún zidul se6leI Domnescl
viril Intre uluce cundac insrc carbane de qhiveciii aprins infitsurat In chrpti
çi prididind Cu arunear.: de apit t'U stins focul, iar Glieorghe Tiganul dormea
In beciti eu feeiorul, çi insusT luminata Domnita atuncI in furia foculta '1-ail
desteptat din somn, Asisdrrea çi ceI-1-alfI ad : Badea Bueittariul scedel" lipsia
de la casa Jul In maha/aua Olarilor, i Lambru Holteiu fiind Pazarghiden
çcólit lipsia de, din perunea dascillilor la têrgtt de d'Ira, pentru ea s4 ea-u-
458 V. A. URECIIIÀ

pere ciapU i varzì, i Va,sile Holteia avênd mestesugul dulgherief lucra la

Vivliotica, sus in fcati, precum la acésta dit miiaturie si insusI dasclul Lamina
nu s'al pogtnit de sus Intru aceeast ji niel de cum, i Mihaiil Holteiu ca
un randa ce era s'al aflat la cuhne spilland vasele, cum si Mibaiii Ungurénu
fiind vizitill la Panait Dohtorul Craiovil, nepotul dasertluluI Lambru, si fiind
venit cu stkafinu!si5l1 In gazdil la sc6;ii., Intr'acea undil a aprinderei se afia z4-
cAnd de bóla frigurilor ; dupii, ale ciirora arèlïirf privind judecata si la chipa-
rile i starea lor, se v'édurit totl a fi 6ml-a fórte prostaticT, ne dând niel unul
dintr'ênsif bilnuialil a fi amestecatI la acésta urmare, ci dat Intelegerea
judecittiT c prin curtea scoliT fiind drtunal de se pogoaril la Dambovita, str6iniT
ne Incontenit tree pe acolo la aprt, si se cunósce cA dintre ceI trecRoff
aruncat condacu. Dar acestI Lude 7 cercetandu-se la Spatilrie si aicY, si pedep-
sinduse la Spiltilrie, gilsit nevinov atT, la Sprartrie i aicT. Drept aceea gilsim
cu calo : torf sil se slobodil eu chezilsie si fiind-cil condacu ce s'ati gilsit pus
cunoseut a fi urmare de ale trecittorilor ce obisnuesc prin curten sc6161 de
st cobór5 la Dambovita pentra apli, a fie laminatrt poranca 1Uriel Tale crt-
tre DumnéluT vel A.grt, ca sil Imbodisasciti a nu mal fi 8lobor,11 ninien 8t tr jets
printr'acea curte, ci acea ulicidra s. fie numal pentru trebuinta feota, dan-
du-se FtOinilor drum pe din dosul Rfantulul Spiridon cel nefiind loe
deplirtat, ei acel p.tit(r de foc cri ctind da,.4 se va dovedi vre-unul, In foe sil
se sgvfir§éscii, iarii de o cam datrt ael ne sciut puitor rie foe gilsim Cu
viintii sil se pedepsésert bisericesce, si sil fie lurninatit porunca MilrieT Tale
ciltre Prea Sfintia Sa praintele Milropolit, ca sil se eitéseg cartea cu Infricosa-
tele blgstruniírT si anteeme In audul noroduluT In fata loculuT linde sául gilsit
condacu, si norodul sit arunce petre si prtmènt. iar hotilrirea...-1804, Sept. 16.
I). Clucer, Constantin Stoln, Teodorache l'otino Serd.
Cod. L. fila 296.

Paza de ciuma
Cinstite si credinciosule boerule al Domnief Mole, Vornice al obstirilor
Grigorio Ghica, fiind cit pentru paza i intèmpinarea (fer5scii, Dumnedeti) a
a nrtprazniceT !A e, am dat Domnia ltea poruncile cele euviincit'w3 a se urma ni-
zamul ce a fost, dupá cara fiind-cil este trebuintil a se face si la Vrt,ciirescI namesliile
LazaretuluI ce ail fost prin che:tuia'a acea ce si inal 'nainte s'a dat de la Epi
tropia ObstireI. Poruncim dar, ca pentru patri]. M'Al, si cosare lipite cu pilmént
invitluite ea §ovar si ctt curtea, tul do gard, spre a se fam acestea in etarea
ce aii fost mal 'nainte, sil ditT Duran6ta din baniT C.ttiei ObstireT, cheltuiala na-
mestiilor acestuT Lazaret, ea prin orinduitul SprititirioT sil so faca' acestea precuM
ait fost i maT 'nainte. Mica pisah ospolar. 1802, Docembre
Cod. XLIX. Fila
 ISTORIA ROMANILOR 459

Ito Constantin Alexandra Ipsitante Voevod

Cinstitilor i credinciog boerilor DomnieT Mete, Dumn6v6stra biv. vel.
Bane Dumitrache Ghica i DumnéluI Tel Post. Iordachr3 Mavrocordat i Dam-
nélul Tornic de teara de sus Golescule, fiind-crt In Hrisovul spitalurilor
serie la cap. dintaiii, ca Damn6lor eel do marT epitropT ai acestor spitaluff
care sunteff Dumn8v6stra biv. vel. Bane Ghica, i vel vornice Golescule im-
prettna cu Dumnélul vol. post. ce va fi dupa vrena, in toff aniT s la
socotéla celor de al doilea patru epi repT ai acestor spitalurl, earl' sunt capzi-
manl la t6te veniturile spitalurilor, i fiind-ca void Domnia Mea sa ne pliro-
forisim de starea acestor spitalurl; pentru acea dal% poruncim Dumblor la
cate treI impreuna, ca dupa tranduiala EtrisovuluT, s avetI a cere vi a lua sétna
socoteleI epitropilor al doui'ea de tóte veniturile i cheltuelile eitalurilor, care
socotéla lamurind'o prin bunk' cercetarea Dutnni5v6stra sa o afétatI DomnieI
Mele in scris prin anafora, tolico pisah gospod. 1803, Ianuarie, 3.
Cod. XLIX. Pila 223.

Carle legata catre I-pravnicI ot. s.td. SlamRamnic, cum ea Maria Sa a

oranduit doctor al oravuluI Focvatif pe Spiridon Calogheras, en 16fa pe Luna
cate tal. pt-decI poruncitóre ca pe fiev-care lura dea de acolea de la Is-
pravnicat, i in urea le va por 'nil Maria Sa in ce oranduiala sa li sa tie in
Cod. LXIX. Fila 52-53.

Pitac catre Arhiat; os pentru reretele c. le daii cu nurntrul i numiri ne?ciute

Const. Alex. Ips. Vod. gprl. Zent. Vlahiscoe

Cinstite i credincios boerule al DomnieY Mele D-ta arhiatre al nostru.

fiind-ca ne am invciintat Domnia Mea pentrit un catahrisis ce se urtn6za In
pricina doftorielor ce do obvte sunt trebuincióso, care se fac vi se lart de la spi-
tarie, cì uniI din doftoril politiel" vi ea unil" diu spiterI avki intre dêniT sim-
fonie, nu scrirt recítele cu Hose col obivnuit i ca numirea cea vciata a dof-
torilor do a fi cunoscut fievcartt;a, vi de a patea cel cut trebutinta a merge la
ver-caro spitarie sì campero doftoriile cele trebuinci6se ca pretul cel cuviincios,
ci pun intfacele retete numere i numief ne volute, caff sunt cunoseute nu-
mal spiterilor acelora cu cart sunt simfonisaff, vi cu acest mijloc dandu se
acolo doftoril Tama de la spitaria ea care sunt simfonisatY, se face un mare
catahrisis la plata acelor doftoriT incarcandu-se cel cu trebuinta cu pret ne
s- ferit pe cat Tor spiteriI aceia a cere, de se pagubsvte i patitnev',e obvtea,
460 V. A. URECHIX

care acésta ne fiind suferitä DomnieT Mete, iatä porancim Dumitale, s aféff
porunca n6strä Intòill la izioftoriT politicT, ca sil se feréscá de un lucra ca
acesta, isä albo a serie recetele cu ifosul cel bisnuit si cu numirile cele sciute
ale doitoriiloi, spre a pian, mergo col co trebuintäla verT-care din spiteriile
politiei, s cumpere acolo doftoriT cu pretul cel cuviincios, eilt i spiterilor do
pe la tóte spiteriile lor, aseinenea sì facT canoscutä porunca an6sta si sil T in-
datoreseT, prin scirea cinstiteT agentieT, de a nu turna maT rualt aoest catahrisis,
pentra e dupil apesta de vor urma iarrtsunele ca acelea, s eie cì i dofto-
rul acela va fi In vinil de osandil, si spiterul acela, deprt ce nu va loa niel o
platä pentra a^ele doftoriT, va fi apol si p-Tlepsit. tolico pisan gogpol. 1803
Maiii 10.
Cod. XLIX, fila 5-53.

Anexl la pag. 682 (VIII)

100 nace la Spatarie i Agie pentru epistati prin mehala le a cerceta de
entitate

Constawlin Alexangra Tpsilante Voevod gogporlar, Zem. Trlahiscoe.

Fiind-cuí pentru folosul cel de obste trebuinta este de a se faoe pu-

rurea ingrijirea i paza politieT pentru vre-o trithiplare de aprasnicil b6lä
(care sil nu o dea Dumre4e5), spre a se putea face Intêmpinare 1.'61110 din
vreme, prin care cu tóte cuí din Condicile Divanulul ne pliroforisim Domnia
Mea, cii pentra acésta, ail fost nizam dat, ca fites-care rnahala suí aibii cale un
Epistat dintre mahalagil, eare pe tóte (Piel° sii facil cercetare la totT mahalagiiT
de b6iri sail de siinätate i sä riiportuiascä ; dar socotim Domnia Mea, cil de
a se afta unul in t6tii vreinea insärcinat cii tréba acósta, Mil de a se schimba
In ränd, este cu nedreptate, porOndu-sT agoniseala i mestesugul sü. l'entra
aceea facem Domnia Mea indreptare .acestul nizam, cii nuinaT pe cate o luna
sluj6scil i apoT sil intre altai in rand ianiiT dintre mithalagiT, spre a-sT fue
datoria fies-care pe cate o lunii. Drept ireca poruncim, ca Vornicia politieT sä
turnen acóstä oranduialil (lupa e im icem i in dosul acestui Domnescul
Nostril Pite, sä se tr6cii numele Epistatilliff co se ,orAiditesce la rnahala, cä-
ruia Epistat diim Domnia Mea poruneä, sä fe datorT, ca pe t6te qilele i in
tole diminetile lutInd pe unul dintro preotT si pe Viitavu mahalaleT, sii Inconjure
tóte cacele si prävilliile pe rand ale acesta maha'ale, ca sii eerceteze din afara
casei pe fies-rarele de s.äniltitte sail do bóiuí, nu numaT prin intrebärT, ci i prin
vedere, orT bärbat, femeie, copiT, si gT, d la cel d'intéiii si panti la cel mic.
sti Aportui4sca po cjiti4 la Spätärie si la dainnélor Epitropil mari
 ISTORIA ROMANILOR 46f

spitalurilor, ea indata ce se va gasi un bolnav, orT. de ce neputinta, ruma' de

cat sa se faca eercetare 136leI aceleia ; de care si poruncim Domnia Mea tu-
turor mahalagiilor de obste, ca fites-carele s'a na se ascunqa, ce in a.lev'ér
ar'éte pe fies-care bolnav, cual si la datulu EpistatuluI pe fies-care luna, CA
nu vi5 ac6sta esta pentra folosil fies-caruia ; sa alba lusa oranduitul
Epistat 'bita osirdia fill pregetare a face cercetarea acésta ca scumpatate, ca
o tréba, ce cand va cauta cu osirdie este folosul de obste, jara cand in po-
triva, se va cauta ca lenevire este pricinuitoare fátamarit de obste ; deosebit
poruncim, ea la cercetarea ce are a. se face mahalagiilor, sa nu aucjim vre-un
catahrisis acestuI nizam, de vre o cerere salí dara, oil. alta vre-o eupgrare
mahalagiilor, c fórte s'rapic vom pedepsi pe cel vinovat. Tolico pisa h gos-
pod 1803, Ianua,rie 24.
Cod XLIX Fila 22.

Anexe la pag. 683 (vol. VI1T)

Ico Constangin Alexandru Ipsilante Voevod.

citit inaintea Domnia Mole anaforaua ce ne face Prea Sfintia So

parintele Mitropolit i ca damnélor orinduitiI boerT, i cat pentru a se rindui
pe politie darea acesteI lefl la trebuinciosil treI doftorI, acésta socotim ca va
fi si cu discolie a se stringo, si se va da si o pricina numal de sup'érare a
orasenilor si de vre-un eatahrisis, iar mijlocu I de al douilea ce ni se arata de
cutre oranduitele ohraze, Mire care este si unul din dumnélor EpitropI al
spitalelor, a se da, Meca, din veniturile spitalurilor marI, II gasim i Domnia
Mea en cale, si poruncim, ca iaras1 Prea Sfintia ta Mitropolite i en dumné-
voastra ortnduitilor boeff, fac'énd alegere de treI doftorl i chibzuind cata 16fa
sil se dea fies-caruia i cu ce mijlóce i orinduiala, sa iie afétati in scris prin
anaf ora, ea sa intarim spre a so da aceeasT 16fa din veniturile spitalurilor.
1804, Apri!ie 17.
Fila 327.

Prea Inaltate Dòmne.

Dapa luminata porunca M'aria Tale, ce prin pitac ni s'ail dat, adunandu-ne
la un loe, am fácut chibzuire pentra locuitorii politicI Bucurescilor ceI s'arad
seapatatl, earl la bálele i neputintele lor neavíAnd a't mijloc ca sil aduert
dof tor en plata patimesc in jale ne eautatT, si intreband pe aceI dout doftorI
ai politieI cum de nu tnerg i la saracime, cand se Intampla de se imbolnavesc,
spre a cauta i ajutora la patimile lor, in vreme ce o-ten6la nu le este In
zadar, avênd 16fa (u:incluirá mai mult pentru uniI saracT, ca mol' ce nu le da.
462 V. A IMECHIÄ

mana sil p1at6sca rewunsera cil orT cat d pro-qt si sarae o n dancht-le scire
ca s'ail bolnavit, indala merg de 'I v6d caltil eu tótlL protimia, dar nu pot
sil proftacsasca la totT fiind °raso' mare si noroch mult, de caro vb"g1C,Ind si
noi ca duprt starea orasuluY si dupa multirea norodulta nu sunt de ajuns
accsti doui doftorY, am socotit cil este de tr .buinta srt se mal orinduiasert alti
douI sati treI doftorY, i asa vor putea proftaPsi la totl saracit bolnavi a-Y
cauta si a-Y ajota la b6lele i patinaile lor, dopa' crestinéma vavnil i iubire de
6menY ce aY Inaltimea Ta catre totI de obste, a nu piltimi nimenT cat de prost
siirac mil de cantare, dar léfa la acestI trel doftorI nu este mijlocul a so da
niel din venitul scélelor, de ande primese aceT dota doftorY, In vreale ce cheltue-
lile saclor s'ail Inmultit si nu este vre-un prisos, precum niel' de la Cutia
milostenieI, niel de la alta parte, de eat am socotit ea sil li se dea léfil off de
la politie pe cat se va chibzui cu o dréptii analoghie, sail de la spitahl de ciutna,
ea unul ce este oranduit iarrtsT pentru pol.tie, si din mita ha Dumnec)eil
suntem feriff de aceasta b6111, si off de la cara dintre acestea dou6 locurI se
va grtsi cu cale de catre Ta a li se orindui tOfu, Sil avem luminatil
poruncii, ca sil scim in ce chip sa ormana, si prin deo3ebitil anafora, vom ar6ta
Inaltimi Tale, ce doftorT s'aii ales de a se orindui, ca ce mijloc sa se siringa
venitul lefilor, s't cata 16fil sil se dea fig-caruia, iar hotarlrea... iproci.-1801,
Martie
Dositeirt al Ungro-Vlahier, Dimitrie Ban, vel LognPt, vel Spraar.
od. XLVI, Fila 327

163 Constanlin Alexandra Ipsilante roevo.1

Dupa alegerea prea SfiintieT Sale Parintelut Mitropolit, §i a Dumnélor

orinduitilor boefl, orindJim Domnia Mea pe mal jes nomitil tre.1 doftorl, a fi
Impreuna cu trei ca sa fie sése doftori ai politiel, carera acestor treI
de acuna orinduitl, poruncim sil li se dea Mi pe toatil luna, fig-earnia Po tal.
opt-4ecI, din veniturile spitalelor cela marI de cima, si sil fie datorT a urma
precum mal jos se coprinde.-1804, August 7.
Prea ltealtate Dc;mne

Dupii lurninatil porunca MilrieT Tale ce s'all dat anaferaleI nóstre, ca

osebit de oeI treT doftorT al politieT ce sunt ortncluitY cu léfa de la cutia
obste., adiea Silvestru, Constandin si Constandache Caracas ne fiind do ajuns
dupil Inmultirea wroduluT po'itieY, il s maT orinduiascil altT treY doftorT a
crtrora loll srl se dea din veniturile spitalurilor color marT de duma, am filcut
alegere si se gasi cu cale a se orindut aeesef treI doftorT, Irisa Gheorgho
Schina, Atanasie Itinidis si Gregorio Saitu, carera sil. le den léfil pe lurI fie-
 iStORIA ROMINILOR 463

chruia pu tal 80 si sh aibh deoria a merge la bolnavT, orI at de prostY

s'Arad, a-1' chufa la neptitintele lor ca t6th sil'nta. 1804, Junio 16.
Dosit. al Ungro-Mahiet, Dimitrie Ban, Vel Logofrt, Vel Sp7tar,
.E ~n'al Persiln .

Cod. XLVI, fila 430. Cu acest act se termiiA Cod. XLVI.

Ift) Constan lin Alexandru Ipsilante V oevod

Poruncim Domnia Mea, Dtimitale vel S'Atar, pentru anea Anca Arrneanca
vkluvh, sh o tre3etT surgun peste Dunare, de unde sh nu se mal intórch.
1804, Septembre 19.

Prea lnaltate Dennne

Instiintez MhrieT Tale ch aci In BricurestY In mahalaua armenilor, este

o Anca ArmeanchvIuv, cara atnb'a eu un fet ierb irT numindi-le
fi de patima gflbinriT, dánd mal dhunh-IT si unta' Manolo, calfh de dulgherT,
din mahalaua Sfinta E( aterina, care intru acea li le-aü luat i allí i murit,
nu flamal ch niel o thmhduire nu face, ce niel stie mesura lor at trebue
le dea, fr nurnaT âwbl numa1 ca phrere Inselánd lumea, decI ca sh nu
se int6rople din pricina eT si la altiI vre-o pritnejdie precum s'ah Int6mplat
numituld. Manole, am socotit, de so va gasi ea calo si de malta Miiriel Tale
intelepciunesh se isgoa6sch nutnita dintr'acÓst ear, sh-sT rnérga la patria
eI, de unde s nu se mai Intóra. lar hothrirea ..--1804. Septembrie 13.
Spritar.
Cod. L, sfila 299.

Constantin Alexandru Ipsilante froevo I

Fiind-ch DumnéluT einstit si credincios boeriul DomnieT Mele biv. vel

Vornic Grigorie Bráncov6n este de a mergo Inhuntru la BAT, spre a se &huta
la patima intru care se aflh, i ati fiicut rughniunca DorenieY Mole, ca sä mérgh
Impreunä ca DumnéluT i Doftorttl Constandache Caracas, primith fiinda-ne
cererea i rugh,cinnea Dumisale, poruncim mal' sus numitulul Doftoru Cons-
tandacho sh' mergI Impreunh' cu Dumnéluf Vornicu, dar link' a te Int6rce de
acolo di, aibY lhsa vechil aid In loca-ti, ca sä caute de s'araci bolnavT ot.
spitalul Mánristire sfIntultil Pantelimon. tolico pisah gospod. 1805, Maní 24.
Cod. XLIX, fila 218.
461 V. A. tIRECI-ili

Ito Constantin Alexandru Ipsilante Voevo I

Cinstitilor i credinciogT boerilor Domniel Mele, Dumn6ta biv vel Bane
Dimitra .he Ghiea, i Dumn6ta biv vel Bane Searlate Ghi-a, epitropilor a spi-
talurilor ntarä de la Dudegef, pentru tresti noté stiracT bilrbati i femeT
care mai jos pe anume sunt arRatl, ne plirofori3im amnia Mea, cum ell in
adeva sunt nu numai srcT, ci i bolnavi invech;t1, i fiind-cli a se lua uníi
ca acegtia in ne bligare de sémil gi ea nigto lepadatl, nu numal este iinpotriva
crestinegcei datorii, ci i impotriva iubirel de 6meni, mal v6rtos cand intro d8tnii
fijad orbi i slutitf, se póte intêmpla gi primejdia vietilor, cAlcandu-se i fäll-
mandu-se de unii earl ftirA luare aninte 'si ati anabletele pe ulite, ca cara, ca
butci i &Atari ; de aeea dar il poruncini dumnevósträ, ca adunand Dumn6ta vel
AO pe acestf =I jos numitI, ea s aveti a-i orindui gi a-I ageda in Wane spi-
talurilor marl, undo pe langrt odihna lor sii ailA din venitul acelor spitaluri
cele trebuinciése pentru hrana i imbrilamintea i inadirea lor, clirora s'a"
se faca gi cil aarea ca doftoriT la cati dinte6ngil va fi tTebuintsa". buco pisah
gospod.-1805. Noembrie 29.
Cod. XLIX, MA 240.

Find-ea r'éposata pilhrtrnicésa Maria Mihailésr'a de la sud Buz ce all

murit fiir de copif mostenitori, din indemnare sufletósel ati hotarit prin
de a se face un spital de säraci bolhavl la Build'', pe 7)toia sa, asupra
ruja cranduise epitrop pro riiposatul Gregorio Hrisoseoleu biv ve! Pahar. ne-
potu-seil, i epistat pe prea sfintia sa Orintele Maropolitul tere i chiar Dosof-
teä, 'Inca fi'ind episcopu Buz7ulul, ca din averea r("posateä, ce prin. dijta sa
orinduit, se sav6rg6sch spitatul, care spital sivt"rpinlu-se ca ate cele tre-
rirnin i numaI ca sti ase ,le un Doftor, i um. Gcrah, cu dohtoriile
buincidse,

cele trelntincilme in spiteria spitalului, pi de a intra la cäutare holnaviä Barad,

flicut all ragaeiune Domniei Sale fratelui nostril Donan Alesandru Moruzi Voevod
prea Sfintia sa Oriutele Mitropolit, da' improunii eu oranduitul bot-r epitrop, ea
sii ajute çi Domnia Sa din Doinnegcile mili, la acest luau sufletesc, cu óre-
care venit curglitoriii pe an, de a se putea tine spitalul in oranduia'a luI, cu
tóte cele trebuinci6se, a eiírora rugliciune primindu-o Domnia Sa, ea pentru o
faptil buna pricinuitóre de folosal sufletesc pentru adgpostirea si sprijinéla celor
saraci, care n'ail putere a se eäuta pe sinesi la neputintele gi b6lele lor, ca s'a
aibg la acest loc odilua ticiIoi spre a se cauta cu doftoriT,ca Gearah, ci lira*
cu 6meni i muierI poslusnice, cu lemne pentru încìthtitu1 ca3elor, eu tóte pos-
lugania cea trebuincióaä. Ali. bine-voit Domnia Sa i prin Hrhovul DomnieI Sale
ce-1 vOurilm, ea 16t 1799, Decembrie 7, ati hAárit i aii orinduit, ca sii iae spi-
talul pe tot anul de la °cue bolovanI saro dotal sute chid' deeI, agigderea
de la epitropia obsteasell sii so deo spitalulaf aeesta, pe tótiti na, cite ti'. 20
1
 18TO1IA ROMINILOR 465

din barril preo;ilor eparhieT Buzaalli ce se aduna la Cutia EpifropieT, caria sa

fie ajutoriti la lófa DoftoruluI gerahuluT, si osebit stt aiba spitalul si 25 lude
scutitT pentru lemne de incallitul saracilor bolnavI, si alte poslusaniT spitaluluT,
pe care gasindu-T numitul boer Epitropu, 6menT str6inT, adusY din strainatate,
sa li se faca de catre ispravnicil judetuluT cercetare dupa orInduiala, i ca
adeverintele ispravnicescI viind la Visteria Domnasca, s li s dea pecetluiturT
DomnescY pe numele i chipul lor, ca sä se fie ne dajnicT si apè'ratt de tate orin-
duelile tara, indatorind pe boer Epitrop, ca prin osardia sa, prin epistasia prea
SfintieT sale parinteluT Mitropolit, sa se silésca a mira In faptä acésta fapta
buna de a se Intocmi spitalul ca Doftorl, cu Terah, i ca tata orinduiala cea
trebuinciósä', primind saracT bolnavl la odihna si cantare, urmándu-se Intocmal
orInduiala dieta acel: raposate ce att fiti-ut pentru acest spital. DecT, fiind-ca
arr dat Domnioi Mele jaiba. Clucerésa Maria Hrisoscoloia sotia reposatuluï boer
Epitrop ce att fost la acest spital, ca acurn se alla DucnneaeT epitrapa acestuT
spital, cum ca spitalul este In orinduiala InT, i urm(iza cerbd a i se Innoi mal
sus nurnitelo milT si de catre Domnia Mea ; a earuia rugä'ciune primindu-se, ca
pentra o rapta bona pricinuidre d. folissul sufletesc, ne-am milostivit i Dom-
nia Mea de 1-am lnnoit si 'T-am intarit tate muele acestuI spital, ce se coprinde
maT sus, ca Fa se urmeze ne strätnutat, Intarind, hrisovul acesta isca-
litura si pecetea Domnieï 1VIele i cu credinta proa iubitilor DornniI Mele
Alesandru, Durnitrasco, Nicolae, Gheorge i I6n Voevod si ea marturia Dumnélor
cinstitY i credinciosl' boerT velitT ai Divanula DomnieT Mole: Duniitrasco Ra-
covitä v. Vist., SParlat Ghica v., Spät. Gheorghe Mavrocordat v. Post. Rada Go-
lescu, v. Vorn, de tara de sus, Isaac Ralet v. Logof. de tara de sus, Costandin
Stirbeiti v. Logof. de obiceiurT, Searlat CAmpineanu v. Vorn, de tara de jos, Bar-
bul Tä'carescu Vorn., Grigorie Ghica v. Torn. al obstirilor, Istrate Cretulescu
Logof. de Ora de jos, Mihalaehe Manu v. Vor. al politieY, Iordache Filipescu
Caminar, Costan. Gradisteanu Paha,rnic, Ienache Golescu v. Stoln., Scarlat lz-
vereanu v. Sluger, çi s'ail seris Hrisovul aces'a la intélul an dintru Intaia
Domoie a DoT niel Rele, aicl In orasul DomnieT. Mele BucurescI, la anil.' de la
nascerea Demonial Dumnedeil si mántuitoriuluI nostru Isus Hristos, 1803
Junio 6, de Chirita Logof. de Divan.
Cod. XLVII. Fila 195.

Constandin, Alexandru lysilante Voevod

Dumnéta vel Ag, fiind ca pe la locurile ce s'ail varsat Dimbovita, acum

tragéndu-se apa 'napa' att 1sat nomol si tina si alte nacuratiI, care din pricina
01.00: Ineingêndu-se de caldura se face pudre si stricaciune aeruluT, din eare
pricinuesce vkilmare la sanä'tatea 6menilur ; de aceea dar poruncim domnieT
tale, ea pe totI stapéniT de case ce cad in popor.11 agieT si sunt septorT pe mar-
¡atora Romanitor de V. A. Urechiá, SzcoLui, IXXXI.-30.
460 V. A. URECIIIX

ginea DImbovitei Indaterezi Duninéta, ca sä. oprinqa gunoill acolo prin lo-
curile acelea unde s'ail fe'rsat Ditubovita spre a se goni en a.ksta putórea aceo,
de a mi se pricinui b611i, la sänätatea norodultii, tolieo pisah gospod. 1805,
Iulie 15.
Cod. XLIX. Fila 229.

Pitac la vel Logoflitul de téra de sus, dupil jaiba pärinteluT Zihno ar-
chierul-epitropul spitalului Coltei, s'a sc6til din hanul moniistirei pe negutiltoril
cari nu sed ei In han sail na'st tin marfil pqn oda, ci se märginesc a le sub
luchiria ca mai nutre pret. Doninitoral ordonil sc6terea acelora din han ca din
venitul acelor od41 sä se foloséseä spitalul.-23 Noembrie, 1803.
Fila 11. Vel Spátar.

Anexe la cap. XXXVII (vol, VIII), despre apa.

Observäm cä exista' la '1802 o reCutie a Cimeleloro mentionat6
de acte cu acéstä data (Luna Decembre).
Resolqiuneo, pe jaiba liii Stroe Suilgi-Bqa pentru c4nul,ua din Boiangil.

Dumnéta ve! Vornice de Ora de sus, Golescule, i Dumnéta ve! Vornice

de téra de jos, Grigore Brancovene, yeti veden jaiba acésta, de care, cat pentru
aretarea ce face Suilgibasa, 61 din pricina binalelor ce s'al zidit la Curtea Veche
s'ail astupat drurnul savaculni prin care se face scurgerea apel do la ac6stil cis-
mea, fiind cì. cisméua acésta este ca multi ani mai veche de cat facerea acelor
binale, poruncim ea prin vederea dumn6v6strä in rata loculul sí cercetati cum
si In ce chip s'ail Indrä'-mit acei cu binalele de s'ail astupat savaeul, §i chib-
zuind cele cu cale pentru destuparea acestui savae, care o voim si o cerem a
se face nogresit, s afétati Domniei Diele pentru o präväli6ril ce aratä. c fiind
pe local cismelei filcutil de ciara ce del Muna' Suilgi-Bas, pentru folosul tre-
buintelor acestor cismele si a savacului, egumenul Aghiorghitul s'ail frictit
stilpan pe Onsa flie8nd si alto trei tilräbi, de ail astupat lamina cismelei, en
cuvint cl in vreme cand s'a cumOrat nu i s'ah' pliitit local ; la acésta
el netrebnica este barlirea egumentilui, carele a ne schinlosi Indritiznesce
qice, el nu i s'a plätit, ca cum maniistirea acf;sta ar ti din altii térä i ca cum
cisnikua s'ar fi facut pentru vre-un interes la parte al uívai, ifWnu pentru
trebuinta obstei norodului de aicl, unde i mänästirea acésta se afiä. Ci dar
jarìíT prin vederea Dumn6v6stril In fata loculiff sil. cercetaff si gilsindu-se ar6-
tarea SuilgibaseT adeveratii, mi mima pentru ac6stii prtívilhióruí, sil so tirmeze
 ISTORIA ROMANILOR 467

de acum inainte randuiala aceea precum se va fi urmat atund cand faeut,

ci §i acele tarabT sa, se sfartime. F$i sa ne facetY arlItare prin ana,fora de urmarea
ce atY facut la acilsta Domn6sca, a Ntístra' porunca. 180-4, Februarie 3;
Cod. XXXVII, fila 37 verso.

Suilgi-Bava cere reinnoirea privilegiilor sale, Domnitorul prealabil ordong,

la 23 Februarie 180 EpistatuluI logofetillor mart s ceroeteze mai int6iii daca
indeplinit Suilgi-Bqa datoriile, cacT insu§T Domnitorul a viqut 2 ci§mele,
din têrgul de afara, ea' nu functionéza.
Cod. XXXVII, fila 5( verso.

Ica Constandin Alexandru Ipsilant Voevod.

Ca cale qi primita' filarl Domniesi Male anaforaua acata, o intarim ea

Intru t6te aa sa se urmeze precum maY jos se coprinde, pentru eare i po-
runcim Dumitale vol Aga, ea facénd tacsil de aceT talen 100 ca analoghie de
la acta): opt maY jos numitY, sa' 1.ndatoresci pe Saiulgi-Bap a pune in lucrare
urmarea ce se arata mal' jos i sa se deschiza curgerea apeT de la acésla civ-
mea negreOt far de alta prelungire, ca una ce este de multa trebuinta noro..
dula!, fiind In mijloculti poIitieY, precum qi acele boite i tarabi, fiind-ca pri-
einuesce stramtorare u1iti i intunecare la lumina poruncim sa se-
sfarame §i. s farnfte ei§rnétta In fiinta eT, sloboda precum ail fost maT. nainte.
1804, Martie :30.
Cod. XXX VII. Fila 45.

Prea Inaltate Ddinne

Pentru astuparea savaculuT prin can se facea curgerea apeT ot eimea

din 13( iangiT, entn i pentru pravalidra din zidul acesteT ci§mele ce ce de§ert
cuvInt aù facut-o egamenul Aghiorghit, zapt, prin luminat Pitacul MarieY Tale,
ni se poruncesce, sa mergem la fata loculuT §i prin vedere sa cereetam, cum
§i In co chip s'al Indraznit acel cu binale ot. Curten Teche de ali astupat sa-
vaca, i drept cara loe s'a astupat savacul i chibzuind cele en cale pentru ur-
marea destuparil luY, caro o voescI i o cerT M'Aria Ta negre§it, s'a arlam In-
scris prin anafora ; urmatoff fiind luminateT poruncT, ara mers In§ine la fata
oculuY i facênd scumpa »ereetare, ne-am Indestulat, ea' maT nainte vreme
turra apa ce curgea de la *mea In antu poduluI ce este pe Muga eimea,
sg, (lacea la vale spre Pescarie, pana da In §anta poduluY celuY mare al ThrguluT
de-afana §i mergea de se varsa In Dámbovita, apol ne Ingrijind liniatii
ed.'elorT pe ain'éndoalí liniile poduluT a destupa §antu and se implea de pa-
mént, §i ne avénd apa eiqmelil ende se scurge, infra prin pivnitele acelor se-
468 v. A. URECHIX

dätorI in poteiva cistueleT, unde asa vad6nd rb'posatu Dumitru Cismegiu-Basa,

tata' cestuI de acum, ca nu se maT curma galcevurile, ai gasit acest mijloc
si cu dheltuiala de la cutia obstiT, ati frtcut un savac pe din dosul pravaliilor
si mergea mima pana In zidu curtil gospod. cea veche, si do acolo se versa
apa prin Curte si apuca la vale fiind spre DAmbovita virane, iariti acum fiind-ca
t6ta curten gospel s'ail facut binale, pivnite si zidirI marT, inri tändu-se
locu, rnijloc nu ail rrtmas unde sil se scurga, si asa sta santul inchis, ne av`énd
unde sil se risipe apa ; a sparge atatea binale ce s'ail fiticut in Curten Veche
nu se pote, pentru cä' el n'ail facut binale pe acel sant, ci pe loe slobod, In
launtru cuprinsuluï Cartel VechT, ande se varsa apa incotro vrea, niel savac
s'A nu facä numat pana trece zidul curteT, iar maI mult nu, si fiind locul la
vale sa rapedea, dar acum inaltandu-se locul si facendu-se zidurl; n'are loe de a
se maï duce ; a piitimi iarìíi veciniI de Muga cismea cu inecatura ce li se face,
nu este cu cale, fitir de cát am chibzuit acest rnijloc, ca sil se dea pe subt
santu podule ce urinéza pe läng,i1 cismea, unde 'I ail fost curgerea dintru in-
Mas data, lusa de la cismea i pfina in raspántia unde aplica alta ulita In
dr6pta, sil pue Suiulgi-Basa chiunghiurI de cele marT pe fundul santuluI, ca
sä se &tea apa ce curge de la cistuea pána sa se tórne in santul col mare de
subt podul T6rguluT de afaril, si de acolen sil m6rgiti. la Dámbovita ; pentru care
intrelAnd pe Suiulgi-Basa, ea cata cheltuiala pele sil mérgii, tniicar ca dice cil
rnerge mai mult, daril nol '1-am indatorat sil o facil cu talen l 100, carl banT,
fiind-crt nu se face meremet sail destupare de sant ca sa.I den Suiulgi-Basa
din tala."' 60 ce are pe luna dupiti cum se coprinde si in luminat Hrisovu MarieI
Sale parintelui MarieI Tale, ce se face acum de isnOvii, sil fie luminata porunca
Inaltima Tale, ca acel de prin prejuru cismeleT, ce li se sup.Ora pivnitile de
apa ce se scurge de la cismea (caro pe anume se aratä mal' jos), sa ritispubda
cu analoghie acestI bonT, fiind pen'ru folosul lor, ca sa nu li se di-tirante pivni-
tele din pricina apeT, ne-fiind niet vre-o sumit mare, si Upa ce se va face, ort
cand in urma se va strica si va fi trebuintä de meramet, atuncY acea chel-
tajará de subt santa poduluT sil fie dator Suiulgi-Basa a r6spunde din 16fa ce
are, si iar pentru santa poduluI cänd se va umplea de noroiä si se va astupa,
sunt datorT pravilliesir de pe acest pod a-1 curati si a-1 destupa ca a ion
cheltuialä', inri cát pentru acelea polite din zidu cicinelil, cum ci tilritibile ce
sunt pe crunarile cimetei, fiind-ca niet Mánastirea are cuvint a le pretenderisi
sil le stilpanésciti, in vreme ce acest lo 3 inca de atunci de cánd s'all facut cis-
m6ua all esa din stapásnirea Mánastiril, nicT Suiulgi-Basa a le inchiria pe la
uniï altiT, ca cuvint pentru meremetul savaculul, ne coprindändu-se In Ilrisovu
Domes° de a le stilpäni si a le lua china pentru meremetul savaculuT, giísim
cu cale, ca sil nu le alba nicT o parte nicT alta, ci sa se sfaráme cu totul fémaind
cistn6ua atát acelea poliçe, aduc de spochiba cismelei i strim-
 ISTORIA ROMA.NILOR 469

porarea uliteï, cat si ta'rAbile de pe cam'Ari astupá ulita cisrneli, de care si nu

lipsim dup4 porunc4 a insciinta, InältimeY Tale, iar hotarirea Martie 15,
vel. Vornic, vel. Ay&

Numele stäpänilor pivnitilor.

Apostol Carciumar Ivan Boiangiu
Apostol Islicaru Grigorie Btirbieru
Sand Bumbri,car Sfantul Gheorghe vechiti
Ianache alva,ragiu Stefan §alvaragiu
cu top opt.
Cod. L. Fila 45.

Constandin Alexunlrts Ipsilant Voevod, vel gospodar Zentle VlaItiscoa

Ffin41-ca trebuinta acéstaa cismeleloreste obstescg, pentru care sfintia

ion ph"rintii Arhiereï si dumnélor boeriT prin socotéla de obste, gasind ca cale
de a se face acestg, imprumutare din banil spitalurilor marT, primitg este si
Domnia Mele anaforaua ce ne fac, i porunoim Dumnévéstr4 epitropilor mar):
ai spitalurilor, sa (latí acéstä, sumä de bant la Epitropil obstireY, imprumut, pre-
cum serie mal: jos, si Dumnéta vel. Vornice al obstirilor Indat4 s'a' i pui in
fapra' lucrarea i dregerea cismelilor.-1803, Iunie 15,
Fila 293,

Prea Inältate Dchnne

Dupä luminata porunca Mgriel" Tale ce ni s'ail dat, ca sui facem chibzuire
spre a gAsi un mijloc de ande s'a' iasa talen)." 8000, ce trebuiesc la meremetul
si dregerea celor stricate din cu.tremur, la apele eismelelor din Bucuresd, ne-am
socotit In multe chipurt si alt mijloc na gAsim, de cal numa,l sui se ja de Epi-
tropia obstireT imprumut acestY banY re trebuiesc, de la Epitropia spitalurilor
&Lama, caro banY va fi datóre Epitropia eu incetul sä"-i pue la loe, tusa fAr de
doblindA, si acest4 chibzuire a ncistr4 de se va gAsi de Maria Ta cu cale, sä se
poruncA de urmare, ast1 data sá se faca si dregerea, pentru cr;
cu cat se va mai zAbovi cu atata se imultesce stricáciunea si se pricinuesce
mai grea cheltuiala, sail Oto sui rémaie politia Bucurescilor lipsit4 de apa cis-
melelor, de caro ar'éTárn Ináltimel: Tale si Amane la luminata hotárire i po-
Tunca InAltimeT. Tale.-1803, Iunie 13.
Dositeiu al Ungro-Flahiel, Nectarie Rimnic, Dumitrapco Racovitä vel
Ban, Manolache Cretulesczs vel Vornic, Constandin Pilipescu Vistier, Isaac
Ralet Logoftt al Obstirilor, Ctimpinénu Vornic, Oregorie Brancovénu, Barba
Väclarescul Logoftt, Istrate Cretulescu.
470 V. A. URECHIÀ

Neguta'ora se jaluesc crt cis néita din salvaragiI este stricata. Do.unitorul
ordona hiT vel Agia sit fie reparata i 'Y imputa negligenta 1903, Noembrie 18.

Ice Coneaniin Alexandra Ipsilant oevo 1 yospodar zemle Vlahiscoe

Dumnéta vel Aga, am védut Domnia Mea aretarea ce ne facl printr'a-

césta anafora, pentru care Mud-ea aceY streinI acleca Sandal i Apostol crciu-
j'f Ivancea boiangiu de sinesI ail indraznit Mil de scire si porunca Dom-
nésciti, de ail astapat cismé ia, embodisind inlesnirea adapariï noroduliff a-elel
partl de loc ce este In mijlo-a politiel, IT ostridim dura pentru vina lor si po-
runcitn, ca însuT eY cu a lor chelt iialul sil destupe savacul pentru scurgerea
apeY; asupre canora sit ftcl Dumnéta mumba,sirlic spre urmarea in faptrt i sil
no aduci riispuus, cum ea dest ipat savanul i s'ail slobodit curgerea apel
de la acósla cismea. 1804, Ianuarie
Fila 1G

Prea In44ate Ddmne

NegustoriT din alvaragii de aice din BacurescI (land jalbrt catre Inalti-
mea Ta pentru cism6ua din ,$alvaragil, ca sil se dea porunca InaltimeY Tale de
a se meremetisi, mi Wart poruncit de catre Inaltimea Ta, ca sa cercetez si ea
rii6t MarieY Tale p-ntru ca nu s'aii Ingrijit a se drege i cisméua acésta, ce a
ramas paraginita palm Ileum ? de cate dupii porunca arkand Maria Tale prin
anafora, cum cit apa se aduse lu acsta cismea, dura astupandu-se savanul pe
uncle se scurge apa din cismea, i intrand prin pivnitile unor pravaliesT de
prin prejur, aceY pravaliasY dupa arRarea Suiulgi-Baset, de sine s'ail pus si ail
astupat cism6ua ca t)tal, enbo iisind apa cut total ; dupa care anafora de iznóva
poruncindu-ni-se de catre Ina,ltimea Ta, a su ar6t Mariel: Tale pe anume cine
sunt aceI pra,vitliesT ce ail astupat cismCma, dupii porunca nu lipsiT a matt
MarieY Tale pe Sandal carciumaral si pe Apostol carciumarul si pe Ivancea
boiangiu, pe care 'f-ail arefat 6meniT Sulgi-BaseT Initintea m a cil art astupat, care
ca t6te ca tagaduesc, tiara fiind. ea 6menil" Suiulgi-BaseI aratil In frica luY Dam-
nedeil, cacY and ail gasit cistn6ua astupata si ait vrut ca sii o destupe, numitil
s'all impotrivit, ne ingaduindu-I niel intr'un chip a destupa eisra6ua, dicênd cil
din pricina cistnelei li se Imple pivnitile de apil pricinuindu-li-se pagubil, carat
se intelege, ca, ca adev6rat numitif ari astupat'o, interesandu-se pentra diafen-
depsis al pivniti or lor, ea de nu s'ar fi astupat de dênsil, el na ar fi statat
Impotriva cismegiilor ea sa nu o destupe, daril ca tóte acestea cismeua acésta
este dresa, ea de si s'ail spart crite-va alame din pr:cina astuparel cin1eliT, acum
s'art dres, si do va fi luminata porunca Inaltimei Tale se va slobodi apa, de va
cargo iarasY, llama sa fie luminata porunca Marie): Tale a so destapa savant'',
ea sa aiba pe unde a se scurge apa si cum va fi porunca Mitriel" Tale.-1804,
Ia n u3rie 3, vei Aga,
 ISTORIA ROMANILOR 471

firisova

pentru purtart a de grija i pentru meremetul i curgitul atat

a color douö cismele ce sunt fileute de Domnia MilrieI Sale pilrintolut Dom-
nieI Mele, una inituntrul Thrgulta in Boia,ngiI si alta pe pedal MogosileI, in
mahatma Montistirel Siirindar, carI ail izvorul lor din apele ot Teplestl, cât i
pentru cele-l-alte cismele din BucureseI, ce In urmii maT iiicut, izvoral
din apele ot CretulescI, am fileut Doinnia Mea Sniulgi Basa pe Stoian i Petre
in local tatäluI lor, cum si eI, atäta de la Muria Sa pärintele DomnieT Mele
6,1 si de la alti fraff DomnI, prectun din Ffris6vele ce le-am v64ut ne-am ade-
verit, ad. el' i casete lor 86 fie ne dajnicI si ne supöratI de off-ce
oränduelI a'e VisterieI si ale CAtuAril DomnieI Mete, seutite si ale lor drepte bu-
cato de dijrnärit, stupl: si rätnittorI, qi viile de vinärieiti si 150 oI de oierit,
cum si o prAvillie si o cArciumä sit fie ap6rate, i patru lude seutitI fie orI-ce
fel de diljdiI si orânduell, ca pecetluiturI de la Visterie Domnid Mele. Asijde-
rea sit aib6 pentru cbeltuiala si osten6la lor, ce fac la aceste dou6 fantftal vechT,
18f6 de la Epitropie, din venitul cismelilor eke talere 60 pe lunit, i osebit
pentru cheltuiala i purtarea de grip,' a fantanelor noue ce in urmil s'ail fiticut,
sit aib6 pe an ale talere 200 Insrt si din venitul cisrnelelor cum si G lude
ströinI ne dajniel, i pontru .departarea loculuI de la matca apolor, fiind de
trebuint6 ce are de ajutor, am oränduit Domnia Mea eincI fantilnaff
lemnar, clod zidaffs un uleer si un olangiu seutiff. Asijderaa i pentru dou6
eismele ce s'ati scos tot din apele ot CretulestI la t6rgul de Afaril, pentru chel-
tnia'a si ingrijirea si acestor cismele, de a se tinea tot-d'a-una in stare banil,
Inch' de la Ike 1796 de eit'nd s'ati fäcut, i s'ai1 orânduit i deosebit irat,
talen f 100 pe fies-eare an din varna oboraliff T6rgaluI de afaril, care banI
se dea pe tot anul peste baniI CamäriI, si lude 4 strilinl scutitI cu peeetluiturt
dapä orânduiala VisterieT, precum si pentru ac6sta v6dum atilt cartea Maria
Sale plirintelur Domniel Mete; pe IA ngii eele-l-alto oranduim ea si aceste sil
se pilz6scli. DecI sä fie datorY a avea purtare de grijil pururea in tótä vremea
pentru meremetul i cariltitnia i indestularea de ap6 1a bite aceste eismelele
veclif i noiff, a tinea si ale cilpui ca a lor cheltuial6 dintra acestI mg sus
ban)", ce li se dit spre a nu fi stricate, sail lipsit i imputinare de apit, i spre
eumpäni ea m6surA dróptä apele fies-eAraia cismele, ea LIt fie la t6te de in
destulare, afarä numal and va fi trebuintil a se face unde-va alte fantânI
noue, sail a se aduce altä apil de la deosebite locurI, eI sil nu aib6, a face la
acelea; care adistil purtare de grijä a tuturor eismelelor vechI si noal, i dupä
mórtea lor o dilm Domnia Mea eopiilor lor sail la rudeniile lor, cart vor fi ca
sciintä la mestesugul acesta i destoinicI frebei acestia; i intiirim hrisovul acesta
eu credinta Domniel: Mele Ia) Costandin Alexiandra Ipsilant Voevod
ca eredinta prea iubitilor DorenieT. Mele fil: Alexandru, Dumitrasco, Gheor.,
472 V. A. URECHIX

ghe, Nicoiae si Ion Voevog. MartorT pain d si pe Dumnélor cinstitr si credinciosT

boerir velitr al' Divanulur Domnier Mole: Pan-Damitrache Ghica vet Spiltar,
Marolache Britincov6ou vel Ban etc., S'ail scris hrisovu in anal al 3-lea la Int6ia
Domnie, la anul 1801, Decernbrie 18 de Chiritit Logof6tul Divanulur.
Pentru fäntinele din Craiova era orinduialrt de ajutor de la Visterie. «dar
pentru mal' bunit ingrijire, ca S/6 fie tot-d'auna in stare bunil, Hiiria Sa pärin-
tele Domnier Mole incil dintru I-a Domnie, a orinduit ca s fie 12 fäntinarr scutiti
si pentru trebuinciósa cheltuiairt de meremet la numèrd frintinilor ati filcut
acest irat : ca sa fie in Oritsul Craiover 2 pivnite si 2 scaune de carne scutite de
fumitrit, de cruninh'rit, de vamr si de &are polcovnic si aitr zapcil cum si de
tóte dä'rile ce dart alte prrivillir de pivnitr i yam de carne»
Acest venit s'aìi pus sub epistrtsia episcopulur ot It6mnic.
Acéstä' regulä' s'a intrtrit in adoua Domnie la 1797 Iunie, 22. Acum in-
arose° i Vod5.-1803 August 13.
Fila 120 verso.

Zem Vlahiscoe. Mind c Mrtria Sa prea luminatul i prea Inältatu fratele

Nostru Alesandru Muruzi Voevod, annual Tent Holdover, v'ét,länd lipsa ce art
de apr locuitoril Domnier Sale din Focsanii Holdover, ail hotarit sil le winch'
trebuinciósa apr i s deschidä cismele in Focsanit de acolo, daril fiind-c4 in
pratile lo'ultir din colo in Moldova nu s'ail grsit ape, poftit'ail pe Domnia Mea
sil bine-voiascä a da voie i slobodenia, ca cu cheltuiala Domnier Sale sil aduca
apele ce se gasesc dinc6ce in pätOntul terir n6stra la Pitulésa, laseindu-se insts
la izvor apti ceetti ar fi trebuinci6sii fi de ajuns pentru trebuinta locuitorilor
celor de prin prejur, i dändu-se parte dintra acésta aprt la Focsanil tereT nóstre,
pentru trebuinta orrsenilor, dupr ce se va duce la Focsanir Holdover, care acesta
flind de folos la amèndou pilrile, ca sil se adape cet tnsetosatr, ca o faptil
crestinésert si lacere de bine, vrednicil de pomenire, la care se cuvine fiescare
a se arta cu osirdie, am bine voit Domnia Mea de am primit i ne-am in voit
la pofta i cererea Domniei Sale, si am dat yore, prin deosebitr porunca Nóstrrt,
care am trimis crtre ispravnicii nostri de Focsanr, ea sil aibä slobodenie orin-
duitir fratelur Nostru Dom, ca ca cheltuiala Holdover sil aducrt apa cea trebu-
inciósr de la numitul loe Pitulesa, lasändu-se insil acolo la izvor eta va fi
de ajuns pentru trebuinta locuitoriler imprejurasl, si dändu-se i in teara rids-
trä cAtil va fi trebuinciósil pentru trebuinta locuitorilor a Focsanilor nostri,
cum mar sus s'ail Jis; drept aceea darlI, spre a fi in tótii vremea sciut li s'aii
dat de ciltre nor acestil slobodenie la o lacere de bine ca ac6sta, si pentru ca
Sil se pre,scr si sii se urmeze ne strarnutat, ca o pricinuit6re de folos la anlêndou'6
fapta iubit6re de 6menr, am dat acéstá Domnésca N6stril carte spre
tntrrire de a se ulna pre cum mar sus s'att Jis. iisaam receh gospod.-1804,
Aprilie 10.
Cad XL VII, tila 234.
 ISTORIA ROMANILOR 473

loan Con8tan4in Ipsilant Voevocl.

Dumn6lor Ispravnicilor ot. sud. slam. Rámnie, siiniitate; am v'élut Domnia

Mea inpintar(a ce ne facetY, cum crt locuitoriI de prin prejurul satulta Pitulésa
din plasa llijlouInt, ati fticut aretare prin jaiba catre Domnévóstrii. cà de se
va da slobor)eniea molo la Pitulésa, et urm6zrt a remánea lipsitY de apa cea tre-
buinei6sii, la eare vé rrtspundem, c Domnia Mea am grijit ae6sta mal dinainte,
ca acest mijloc am dat slobocjenie dupit' pofta ce ne-ati fi-1mA Luminiltia Sa
fratele Alexandra Vodrt Moruzi Domnal 31o!dovei, adica srt se tase acolo la Pi-
tul6sa In loe la izvor ara' aprt va fi de ajuns pentru trebuinta locuitorilor
imprejarag, cum ql la FoesaniI nostri de dineóce sa se dea parte dintriaceste
ape pentru trebuinta ortisenilor, i cea-l-altrt sil, se tréert de cea-l-altrt parte
In FocsaniI MoldoviT, pentru care s'art i trirnes porunea Domniel Mete catre
Dumnévóstr4 ca acest mijloc de urmare §i fitY siinrttosY.-1804. Aprilie, 18.
Cod. xLvir. Fila 235.

Anexele la Cap. EdilitateT sub Constandin Ipsilante

M6surI interesAnd siguranta publica
Tigant ursart Pentru ca sà nu se sperie caii dP la butcele boe-
repi, Domnitorul opre§ce intrarea tiganilor Cu ur§I prin Bucurerl.
Slobodire de arme.De asemenea opre§ce Domnitorul slobolirea
de arme de foc n6ptea i ijiva plin Bucure§ci, sub pedépsä de con-
fiscare a armei pedepsire de cutre Domnitor.
i

Oprirea vizitiilor de a rnAna iute.In mai multe rènduri, Domni-

torul reinnoere prin pitac oprirea vizitiilor boeresci de a goni caii
pe strade, precum aoésta se Ote vedea din actele ce däni in note.
spitate, doftorT, SpiterT.La 3 farmarie, 1803, Domnitorul ordonä
luarea socotelilor spitaluriler mart.
La 6 lunie, 1803, cum vei-jurgm, Constandin Ipsilant semnéth
lirisovul pentru spitalul infiintat la Buzòu, prin testamentul Céposatei
pabarnicese Maria Mihäilescu.
La 29 Noembrie, 1805, Domnitorul D'imite la spitalul de la DuciqUi
O bärbatt §i fernef sUraci §i infirmi, cal sä fie intretinuti acolo in tot
tirnpul, din budgetul spitalului.
Incä pe la tina anului 1802, este térnd din noli de sbugnirea
ciumet Deci Domnitorul, ordonà sa se refacd la Vàcäre§ti localul
pen tul Lazaret.
La 21 Ianuarie, Domnitorul trimite 100 de pitace la Spdtärie §i
 V. A. URECHIA.

Agio pentru numirea a atAtor epistatT, cari sä cerceteze prin ora.), §i

mahalale despre sdnAtate ; li se dar' instructiunile deja cunoscute din
publicatiuni'e nóstre anteri6re. Noroc cA aceste dispositiuM avut
sä fie aplicate, cae' Ora a fost ferilä de asa data de reinoirea
Eaciti actete relative ad.

Pitac de a nu mal infra ?d'O in Bucuresel

Cinstit i eredincios boeriule Durunéta Epistat al ArmisieT,primind Dom-
nescul Nostru pitae, sì aibT a opri pe tofi tiganil ursarI de a intra cu ursT
In BucurescT, precum obisnuesc si acum maY ales la aceste ArbitorT ale Pa-
tela!, ca ea una' ce sunt prieinuitorT a se Int6mpla hatale, spitiriindu-se eau i ntt
numaT in BueureseT si nu-I las' sil intre, ci si dupi marginea Bucurescilor
sil-T isgonesri, tolico pisah gospod. -- 1803, Martie 30.
Codul XLIX. fila 41.

Ico Constandin Alexandru Ipsilante Voevorl Gosporl. Zem. Vlahiscoe

uniT din netrebnicT firiti niel' o sfialrt indriznesc a arunea pusel

si pist6le nóptea i iva, aici inliuntru politieT, in mijloc la Mata norod, din
care pede a se intèmpla i primejdie de mórte, pòntru eare acésta fiind-ert am
dat nizam si de trua de inainte de oprire prin pitace i ponina Domnesci, ea
pentru un lucra tira orînduial, iatil (film Domnia Mea de obste a-éstil
porunert, nimenT orT-ce fel de om ar fi, nu este slobod a aruncit
puscI i pistóle n6ptea sati qiva iticT In politie, iarìí cel ce impotrivrt va face
minare, are a i so lita armele i rildiettndu-se se va si pedepsi; ded pentru
ea si nu pricinuiaseil nimenT eil n'ail sciut porunea i nizamul acesta, clara
Inteadins poruncim Dumitale Epistatule al Spiltilriei, eil nu este slobotienie a
arunea nimenT 'mea salí pistol aicT in politie, si apol duprt acésta in tirmi
pe care VA' gilsi Impotrivil urmiitor, orI-ce m ar fi, sil aibI a-I lua armele
ar6t1 la Don.nia Mea, ca si se pedepséseil, tolico pisah gosporl.
1802, Decembrie 8.
Asemen6a pitac s'a* feicut si la Dumnillui ve! Aya.

IÑ Constandin Alexandru lpsilant Voevo I.

Dumnéta val. S'Atar, fiind-di din r6i1 naravul si netrebnicia vizitiilor

earT nu imbu incet pe ulitele Bucurescilor, co alérgi cu butea i carita si
ermita' t'Are atála norod, s'ail intèmplat In multe rindurT primejdiT, erdcfted
6menT i muTerT, pree.m i in trecutolo ()He asemenea s'ati intêmplat un vi-
zititi al Limotescului a da peste o lomee de ail eileat-o i farrtmat-o, care
pitimesce i acum, iatii Inir'adins poruneim Dumnétale, ea eu acest Domneseul
 ISTORIA ROMANILOR 475

Nostra pitac srt aibT a da i Dumn6ta vel. Spiitar i Durnn6ta vol AgIl nizam
la toi viziitil de obste, spre a se pgrgsi de acel r'éti ngrav, i farrt de a maT
alerga pe unto off cu butcil, ori cu caratrt, orI cut cgrutil, sail calare pe cal,
sii, aibii a ambla incet i ca ferire, dandtt-se i Testa celor amblAtcfl pe pod
de a nu se face cificare i primejdie cui-vasT, ca f6rte se va pedepsi unul ca
acela, de care sil, si ingrijitI, i cand i dupg vestirea acesteI porunct, in urina
vetI veden vre-un ambland iarrtsI fgrg, de socoteala si alergand, pe unul
ca acela sil avetT a-1 prinde si a-I ridica dandu-I in scirea Domniel Mele, ca stt
se pedepsesca. toile° pi8ah gospod. 1804, Aprilie 13.
Asemenea pitac s'art faut i clitre Dumnélui vel.

Io) Consta ndin Alexandru Ipsilante Volvo 1.

Dumnéta vel Agrt, rugear ert atat pentru cea farg de orinduialg alergare a
color ce arnblg ea batel pe podurile si pe ulitele politieT, i pentru ceT ce amblii
nóptea fro de felinare cunt çi pentru sträjI a fi ne lipsite privighind qiva
nóptca, 0111 maT clat poruncile DomnieT. Mele coprindk6re de cuvinciiosul ni-
san ponlru aceste ; dar fiind-cii nu nurnaT vro-o indreptare nu vodem frIcutrt
la acesiea, ci mal vèrtos impotriviti no incetat pliroforie de tnu:tele ha,tale
care se int'étnpirt din pricina alergilrilor ce fac cu bitcelo, precum si hotia de
furtisagurY sii, urm6zil míptea in p care aceste curg din pricing, an' stet-
jile nu sunt urmilt6re a priveghea, spre a se pilzi nizatnul ce este dat, de a
nu ambit' nimenI alergandu cu ()Lava pa podan l si de a nu fi slobodl sii,
atuble fitrit felinare de la an coas din rópte. De aceea daril poruncim Dumitale,
ca de acum inainto sa se popr6scg, Cu total ac6stil desfluimatuí i ne treb-
nicii urmaro a alerggril butcelor pe podurI, ca cum ar merge ca postea, ci
ambletu fies-caraia sa fie Meet ca ofinduialg si cu Ingrijire de a nu se pri-
cinui calcare si viltilmarea noroduluT ce urding pe podan f si pe ulitY, Mtn,'
care sunt i 6-nerff betrara i ne putinciosI, si muIerl si copiT, fiind ac6strt aler-
gare nu numaI frtr de nicI o trebuinta si pricinuitóre de hatale, precurn s'ail
jis, ci Inch i polurilor se aduce mare stricrtciune i dgrgpiinare in putinrt
vrome. Asijderea sil so urmeze negresit i nizamul ce este dat pentru feli-
nare de a nu ambia dupg, un ceas din n6pte fill: de felinar, precum
agescT sa amble necontenit dioa i nóptea inconjurand tot semtul tinu-
tuluI AgieT,ca sit ingrijuseg de a nu lilsa pe nimenY sit alerge ca butcile, niel
a ambla ncIptea filrit de felinare, citci egad i dupg acésta va mal veni la audul
Nostra vre-o intimplare de hata pricinuitil, de alergarea butcelor, sari vre-o
armare de hotie i furtisag in politie, insusI a^eT za,pciT aT striljilor vor fi res-
pundetort tolico pisalt gosporl.t805, Nair' 3.
Asemenea s'ail fgcut si la Spiltgrie.
Pod XLIX. Fila 917-21S,
476 V. A. UREMIA

Iw Constan din Alesandru lpsilante Voivod.

Dumn6ta vel Poste'nice, railcar eg pentru cea flirìi orinduialg alergare

a ce'or ce âniblli cu butcT, pe podurile si pe ulitele politieT dat poruncile
DomnieT Mele de a contini acésrá ne urmare, dar fiind-eg nu numai vre-o
indreptare nu vedem filcutrt la acésta, ci maT Ortos Impotrivil ne inceta,t ni se
dli pliroforie de rnultele hatale care sli int6mplg din pricina alerggrilor ce fac
cut butcile ; :de acea dura, poruneim Damitale, sg aféti acest Dornnescul
Nostra Pita; la toff Dumn6lor boeriT de obste, marl si miei, prin care inda-
torim pe fies-care, i poruncim, ca de warm inainte s lipsésci cu total ae6sta
desfrtimatrt urmare; nu oprim Domnia Mea pe nimenea de a se plimba
butca si a nu se duce fies-care la trebuinta ce va avea, dar insrt srt na alerge
ca de poste, ci âmbletul sg II fie incet, cu orinduialg cu ingrijire de a nu
se pricinui cucare i viitilmare noroduluT ce urding pra podan T pe ulite,
intro earl' stint i 6menT betrttnT, neputinciosT, i muTen i copiT, caci a alerga
Cu butca pe pod, nu numaT este o urmare ftirrt de minte, destgimatil i frtril
de nicT o trebuintg, ci mai vórtos i pricinuit6re de hatale, precum s'atl cps,
ineg i podurilor se aduce stricilcinne si dgrapilnare in pitting vreme ; drept
acea sg. o fuel Dumn6ta acésta cunoscutg isciutil la t6til obste, boerilor, cure
urmézil fie-cure negresit precum poruncim.-1805, Maitl 4.
Cod. XLIX. Fila 218.

Cartea gospod. la Ispravnici pentru 5 dezertori.

Dumnévóstrg Ispravnicilor ot. sud. Baia fiind-cg de la einstitul con -

sultat s'ail frtcut ar6tare DomnieT Mele pentru acestT cincT dezertorT soldatT
Rug, annme Ctirstea, Noise, Marco, Pavel si Stefan, aud cui se Ail aicI intru
acest judet earl' sunt ciutT i Dumnévóstrg, vg poruncim dark ca indati dupg
primirea acesteT porund numaï de eat srt-i ggsitT Damnévóstril, i Egli de
zilbavg, Cu 1nscintarea Dumnévóstrii sg-i trimeteff alcen in bung pazg, ca sla-
jitoriT de jade, ea sil nu scape vre-unul, i fiff saniltosT.-18Q2. Decernbrie 3Q.
Cad. LXIX. Vila 11

Anexe i note la Cap. XXXVIII (Vol, VIII)

Cum ca data adusa de Engel pentru cetirea hat4erifului la in-
ceputul DOMDiEl lui C. A. Ipsilant nu este exacta (23 Octornbrie 1802),
se 'Ate intelege confruntand-o cu acea de 14 Octombrie 1802, la care
C. Ipsilant era ajuns nurnal la Radovan, In qiva marelul cqtrernur,
 ISTORIA ROMINILOR 477

care ruinä o !arte din Bucurescl. Deacä Engel s'a servil cu stilul ;

la 23 Octombre stil nob Vodd nu era ajuns la BucurescI. De s'a servit

de stilul vechib, apoi la 23 Oetombre stil vechiä nu era ajuns niel
la satul Radovan unde poposi. Am arëtat In volumul VIII (pag. 694)
ca durä data de la Hathumeium, cetirea lul n'a putut fi in 1802 ci
In 1803.

Anexe la pag. 702 (VIII)

Nu numal vite refuza C. Ipsilante a trimite la Constantinopol, ci
alte zaherele, de sigur la indemnul mascalilor. In 5 Iunie 1803 Ora
trimite ciliar un arz catre P6rtä arëtändu-I ca este cu totul stdrä
ca nu pelte a trimite proviantul de unt cerut.

Arz cátre prea Inä !Oda p6rteg, a prea puternieil ImpAlípi,pentru untul

NoI prea plecatii i supusiï redinciosT ai prea puternicel Imp6rAtil: (a

cáruia stAphire si putere Domnul Dumnedeti sil o inmultéscii si sil o p4zéseg
In ved). Smeritul Mitropolit, episcopri, arhimandritfl, egumeniL boeri'l si ce-
totI de obste, cu tic416sa rae, locuitorl al.' OPA romftnescI, ca genuchele
plecate Inchinandu ne afe'tä'm printr'acest al nostru prea plecat Arzmagzar, ea
viind Prea malta ImpërAtéseli poruncA pentru untul mutpaiuluY a miri&i, s'ad
cetit ca tóta luarea aminte In Divan, gi ni s'ah' fAcut cunoscut . aceste prea
Inalte poruna pentru acest unt, ce ni se cera din pámètitul Ora Românesel"
la ImpiSrAtesc Mutpaiul oca 99.000, care s'A se fuil teslim la Silistra, i ca t6tA a
n6strä prea plecatä supunere Intelegénd prea 'malta poruneN, am inteles, ca
nisce supuse i osIrditc're Raeli aï prea puterniciel.' Imp6rAtiT, dupii a n6strli
datorie, unindu-ne ca Maria Sa Domnul Nostru, sli Ingrijim, ea suí punem
porunca In lucrare, silindu-ne din tí:lb,' virtutea spre cea mai huna lesnire a
savérsirg i usurare a greutAtilor ce are madeoa acésta, i mal' vértos intea-
césrá stare de acum ce se afluí ticAl6sa téril; pentru cuí dupa cum este canos-
cut si prea puternica ImplárAtiï, ac.4)3tA toril din trecutele Int6mplate greutAT
ce ati cercat, si din multimea ainaturilor ce a dat spre hrana obstirilor ce
gedut In toril Mata vreme, desertat si de vite si de zaherele s'ati golit, de
obiceiii rhipindu-se Indice i Incolo In vremea trecuteT räzvratire i pentru a
lua sférsit impáratescile poruncT, ca tótg, prea plecala nóstrá osirdie a supu-
Olor i eredinci6se sine, Intêmpinarn cele mal' marI nevot Darea acestuï unt
pentru mutpaiu, acesta unt a mirieT, ali luat IncPpere de putinä vreme si din-
tra'ntéiti numaY de 25.000 oca se facuse tertip, maT pe urroil urcat
478 V. A. URECIIIA

cu adaugare suma si ail ajuns acum la suma 90.000 oca. pentru care multe
mijlece i ce multe chipurT in cursul acesteT vr mi s'ati chibzuit i s'ail pus
In lucrare spre a se inlesni acésta greutate a grace RaeleT, si niel until dintre
aceste miNce n'ail putut folosi spre inlesnirea i inti:mpinitrea acestor neo-
bisnuite cererT; ce fusese facia ()data ca sa se stringa ca cisla untal acesta de la
grach 'ocuitorl Raele, din care acésta li s'ati pricinuit multe stingerl si pa-
gube, pentru cl pan a se face stringere din t6te satele a fies-citruia casil la un
loe, ca s mire la burduse, sI intèmpla multe lipse, urmarT neobicinitite, si abia
ajungea seracul sil aducti untul sail a'l face teslim i sil litimuréscil ca s itte
a treia parte a pretuluT, i totT graciT cartea si se tanguia pentru nedreptatea
ce li se fiticea ; alta data se facea tertip iargsT de se stringea cazale treT din tóte
tinuturile rel' rumanescï, i dintr'acele trei sil se stringa untul mutpaiuluT,
care si acel tertip era prieinuitoriti de pagubg si de stricaciune, pentru ca se
deosebea cele maT marl treT cazale din caro se stringea i mal mult de suma
ce trebuea, si tot acel prisus infra in manile matrapazilor, si se risipea ; atn6n-
douiS anste tertipurT, din cercare s'ail dovedit a fi si gracilor pricinuitúre de
stingere si la imbelsugarea untuld Impergtesc de mare stricaciune ; aceste din
cercare sciindu-le i noT earl i cu ochiT v606-ndu-le, ne-am indemnat es timp
noi supusele shigT impreunil i cu Mana Sa Domnul Nostru, ca sit facem multa
chibzuire si scumpti cercetare, ea srt gä'sim vre-un alt mijloc maT cuviincios
silv6rsitor, eca si suma untulul sa se stringg i ticìíloit locuitorl Sil nu pa-
gub6sca i srt lips6sca tot ca pana aCUM curgatore'e herecheturi, ce se urma
intfacéstil negutatorie a untuluT, i cut multa cercare am dat la acest mat
jos aretat tertip sa se cumpere adica prin negutiitoriT pilm6ntenT de la Raele
ca a^el pret care eumpariti i negutititoriT capanlaT, i ell acest mijloc sit lip-
s6scg relele urmarT i striciticiunI ce se fiticea ca mare pagubil i obida a sit-
racilor Raele, de a nu se pri inui lipsa i imputinare la imbelsugarea untului
imp6ratesc, ce tóte ca are sIL ajungg si sit se sue la pret, pcntrucil inconju-
ritindu-se aicT in Ora de multime talicaf, adecil etirutasT cit tescherele ale
zabitilor serhaturilor, arT urea printr'ascuns pretul i fil- matrapadac cum-
pgrand d'n Ora, pe care talica0 i ca multe chipurT i mijlúce s'atl straduit,
so straduesce lfaria Sa Domnul Nostra de a-I popri sii nu intre In
tér4, scriind Inca si pe la serhaturI pe la totT zabetiT, ca sil nu le deje
tescherele i xucsaturT ; all scris i poruncl pe la capitaniI
ca orT uncle-1 va ggsi oprésca i gonbsciti, darg ca tóte aceste, de
a-I face zapt este peste putintli, i t6til tera este pling de ace§r1 crouta§T;
fiind-cti din pricina acestora i pretul untuluf se ural si until' se risipesce
si se pricinuesce i lipsa ; de aceea daril ne ruggm miliT prea puternieil
impiiratiY, ea pentru desbrtrarea i oprirea acestor carute i talicati, sa so deje
vre-un nizam, i atund tot untul Ora stringhdu-se de &Mal negutatoriT ea-
panlitill duprt nizam, catadtsesce la Impërlitòsea eetee ; cIfre acesta ne rugrun
 ISTORIA ROMINILOR 479

de cum-va nescarl negutatorT vor face aretare c acest sinet ce s'ail dat
este spre paguloa la negutatoria lor i pricinuitoriul de lipsa, sa nu li sa dee
a-cultare, pen'ru c aceste sunt cuvinte interesate ale unora din negutatorY,
earl' numaI pe sine se folosea, din cele maI d'inainte trecut9 mijkice la stem-
gerea untuluT pentru mutpaial imperatesc, noI Insa drept adeverat aretam la
Prea Puternicul Devlet, ea' de acum inainte lipsind cele mal dinainte rele
urmarl, cfind se vor opri i talicatii, nu numaI ca In top' timpiI va avea un-
tul in belsugare, ci i pretul lui va fi maI jos. Dupil supusa nóstra datorie
marturisim adevEirul, la de obste a n6btra facetóre de bine Prea Malta Pórtil,
ast timp este lipsa tare de dobit6ce, pentru ca din pricina trecutelor res
vratiff paméntul s'ail golit, satele raiaua s'ai1 imputinat, Ora ail
hranit intru tót vremea atatea ostiff, respundend o multime suma de taina-
turl ; s'ail Intemplat catre acbsta i iarna sa fie estimp feirte grea i negasin-
du-se fen niel cum in Ora, acum in vremea primilvereI multime de dobitóce
ali perit, i tóte aceste o data luttunplându-se din pecatele nóstre, no aflarn
intr'o nemarginita jale, intristare a sutletaluI, pentru acésta vrednica de rnila
hal si starea saraceI raiele, ne fiind destoinicI i putinciosT a sluji dupa da-
toria nóstra si a areta *Alta supunere, dupa cum a pururea suntem obicInuiff
saversim cu tóta placaciunea i osirdia imOratescile poruncY, i fiind-ca
Prea Puternica Irnperatie din nema'rginita catre noI milostivire, ne da' acésta
vole, ca pentru off-ce cerere ni se face, Domnul Orei s faca chibzuirea im-
preuna cu boeriT pamentenT, de este prin putinta a saversi Mtg. ceruta suma
sail nu, la care si cele prin Domnul Nostru date anaf orate i cele ca ruga.
ciune aretärT ale boErilor sa se asculte, Indraznim pentru aceea s nazuim la
limanul iubireY de 6menT i nemarginitel milostivirI a Prea Puternica Im
pgratiï, care In multe chipurl i In t6ta vremea i la ori-ce -Intemp!are ne-ail
miluit i ne miluesce, sa se milostivesca i acum asupra ticalóseI raele, revar-
sandu-sT milostivirea cii vre o scadere asupra acesteT cerute snma, de unt, care
mailnainte cu putina vreme dupa cum mal sus s'aïl aretat ail facut Incepere
dea numaI 25,000 de o a, s; aeum ail ajuns la 90,000 de oca, care suma
marturisim a este o mare greutate a saracilor raele, i pentru c vedem cu
ochii nostri c Prea PuterniceI Imperata ti este min,' de noï i ne miluesce
In tot chipul, cuprindE5nd cele vrednice do Inchinaciune trimese imperatesd
porund, ca i cele prin Domnul Nostra de catre noI Matte anaforale sa as-
culte, indraznim dar cu MCA' plecaciunea s aretam tóte necazurile acesteT ma-
dele si s cerem mili si merhamet de la noianul milostivire a prea inteleptilor
si milostivilor nostri stapftnl, la ticalósa stare a Ord n6stre, si la neputinta
ce din trecutele tntemplate reutatI ail patimit, i rugam ca ferbintéla Sli mi-
lniasca pe ticalósa Rae si asupra acestei madele, ca sa se osIrduiasca si
d'impreuna ca noi spre cele maY ferbinte ragaciunT, pentru veni-a stapfinire
 480 V. A. tIRECHIA

Indelungata vista, prea milostivilor nostri stapanY, i iarï cum va fi po-

ronca Prea InalteI puterI. 1.803, Iunie 5.
Cod. XLIX. Fila 90.

In 1806, lipsa de carne este iara§1 mare la Constantinopole. C.

Ipsilante prov6ca Divanul VéreT s vaijä ce este de facul,.
1o) Constantin Alexandru Ipsilante Voevod

Prea Sfintia Ta parinte Mitropolite, iubitorilor de Dumneleti sfintiilor

vóstre episcopl si Dumnévósträ velitilor boerI al Divanulal DomnieI Mole,
fiind-ca Devletul pentru marea lipsä si trebuinta de carne ce patimesce Tari-
gradul, face cerero prin firman, ea peste suma oilor ce este orinduita a so
stringe de aiel din Ora pentru. Mumbaia sil, se mal strInga inca 30.000 mil
(de 01) care acésta cerero este ne obiclnuit i pAmil, la inceputul regepuluI s'a
se sí trimita la Tarigrad, s'ad"' provalisit data' ac6stä, cerere la Gelep-Basa, si-all
. dat atspuns, ca nu-I este prin neputinta, aré't'and ca el abia va patea s'a stringä
elle ce sunt orinduito pentru Mumbaia. DecY, fiind-ca, cum s'att qis mal sus
se face tare cerero pentru ac6stä suma' de a se strluge si a se proftacsi la
numitul soroc i Gelep-Basa arata mare discolie si neputinta, la stringerea lor,
poruncim dara, ea adunandu-v5, sfintiile v6stre i Dumnév6stra cu totil aicl
la Domnósca Nóstra Curte, sá facett cuvinciósa chibzuire pentru acésta fara, de
zabava si sì ne arkatI in scris prin anafora, pentru caro orinduim i zapci5
pe vatafal de Iristerie. totco. pisah gaspoi. 1806, Mai11 18.
Cod, XLIX. Fila 252.

La ocaziunba caletoriel spre iérä a lut C. A. lpsilante, in-

t6mpinat la Varna o dulegatiune din Ora. In acésia delegatiune era
Paharnicul Grädisténul. Acesta .filcu spescic caletorieT luT \roda, spese
ce le reclama In 1803.
Anaforaua in dosul jeilbet Paharniculta Gradiptdnul a-i se plati tal.
371 ce ah cheltuit la Farna, la baria venirea Sale.

Jo Constandin Alexandru Jpsilante Voivod.

Poruncian Domnia Mea Dutuitale ve!. portariil, s daI Dumn61a acestl

talar)" 371 Paharnicula Gradisténu.-1803, Noembrie 28,
Prea Inaltate Dchnne.

Am cäufat eatastibul Dumisale paharnicultil Gradisténu ce l'ail dat de

cheltuelile VarniI si am gasa, ca peste tal. 2134, ce i s'ail fost dat, i se-
 'STOMA ROMINILOR 481

fricea s mal iae Inca tal. 371, dupii. catastihu ce ail daf, care soco`indu-se cii
sunt maI malt, nu primit Visteria atuncT, dar fiind-cii ()Ise Paharnicul
a eheltuit a-estI banT In curgere de 60 de (jile ce ati gelut la Varna. fé-
mane cum va lamina Dumnecjeri pe Miiria Ta. 1803, Noembrie 7.
Gheorghe Mavroeordat vel. Post.

In 1804, sub Domnia lui C. A Ipsilante, atAt de mare era lipsa gi

mizeria in teara muntenéseä In cat téranil se vindeati ea robT.
Vodä scrie lui vel. Vistier, c5. s'a ingciintat pentru netrebnice
fapte ce s'ail urmat la jud. Vdlcea, cum cd multi din locuitori se aflä
vinduti pe bani, de eätre cei-l-altI sätenI al lor gi orägenI prin zapise
in scris, la boerime gi negutätorl, cu tocméld sd le fie supugi ca in
chip de robI, panä vor plä.t1 banil... Vodà trämite inteadins pre Tu-
tungi-Daga al sä(, a: cerceta la fata locului. Acesta aü adus pliroforie
cá din insegl zapisele ce s'afi gdsit la mAnile acelor neguldtorl i boe-
rime! d'impreund gi cu aceI locuitorI supu0 lor, dovedit adevërate,
cari locuitori andu-se pe la satele lor i ludndu-se acele zapise s'art
adus aid j chiar dintr'acel cumpärdtorI patru, unde aici, in Bucuregel,
se aila i a1t1 dinteacel cumpärätorI.
Vodd ordond sá je Visterul zapisele de la toti, fiind impotriva
legel gi omenirei a supune om slobod la robie. 1804. Aprilie '13 *).
Täranul nu era fericit sub Domnia lui C. Ipsilante ; vedem aren-
dagi, ea la mogia Popegti i Rdsaga, amenintánd täraniI cu arme
bätä21, ca sà1i fac pontul, adied peste pont 1 **)
In asemenea situatiune fiind Ora, nu era lucra rar sá se ivésed
proteste contra nouluI Domn, in curênd dupd venirea lul. Am ar'état
asemenea cum chiar in fata Domniei str6ine, sprijinitd de muscall, se
manifesta pe fie-care ai mai domirit un partid ce 1-am numit national
ante boieresc. C. Ipsilant lud mäsuri de represiuni contra conducë-
torilor opozitiunel. Aga pro Faca unul din eï, 61 surghiuni la mònästire,
la Sinaia. ***)

Constandin Alexandru Ipsilante Voivod.

loan ce i se (lice Faca, carele din Incept om ca cugetare rea gi ca

netrebnicli fire fiind, nu ne este sciut In ce chip s'aii vilrit In céla boeréscii, ortn-

Ve01 Cod. XLIX fila 60.

**) Cod. XLIX peg. 141
) Fila 161.
Iatoria Ronttini/or de V. A. Urechid BECOLUL XIX IX 31
482, V. A. URECIIII

duinduse si in ispravnicie si in huzmeturT, carele vedem in ce huzmetuff ail

fost orinduit, tot-d'auna s'ati ar'état lacom, hrtipitor i pornit a se folosi pe sinesT,
chiar i prin necinstite mijlóce, precum si in trecutele dovedindu-se hrapirile,
catahrisis i betide luT, indatorat a intórce inapoT acelo furtisagurT,
ail castigat musaade là acésta, f6spund6nd parte nuniaT din cele hrapite, si in
Nreme ce se cuvinia a fi cunoscaoriti binelul ce ail cercat si a si veni In
simtire si a multami, cad nu 'T-ail luat pentru acésta, caluta ped6psa, firea luT
cea rea nu Pail lasat sil rilmae panti, acum ne pedepsit, ci ail inceput s'a go-
nads vatur`i ¡?i sit' risipeascrt barfell de cuvinte netrebnice i ne infiintate, fi
traind in fandasil sts ziddsch rele asupra capulul sell, Si care fan-
dasiT Inca de an s'ati filcut cunoscute, daril stapanirea nicT catadelisi sil-I
dea ac6sta paia, cil dom.% 'I socotesce a fi in fiinta un acest fel do nimica onf,
ci cu indelunga rabdare att trecut cu vederea ped6psa ce-i se cuvenea ; nepo-
depsindu-se insil atuncT, firea luT cea rea aruncat Ja alto maT netrebnice
urmarI, in cat sil indritizn6sca ne simtitoral a lucra corespondentil i lucrani
impotriva datorieI luT si a multilmiril ce se cuvenea sa aibil, pentru bunatiltile
cate ail dobéndit in téra acésta, faril de a avea catusT de putin meriton, lu-
crurI maT pre sus nu numaT de a luI stare, ci si a celor frail de asemanara maT
marI de cat el ; de care acestea pliroforisindu-ne din Inns): tacrirul luT, pen-
tru ca sil nu ramae nepedepsita netrebnicia unuia ca acesta urtt si de nimic
om, i ca sti nu se socotéseit unu ca acesta i alfí asernenea lul, ca ar putea
sa insele stilpanirea si a implini vointele i alte cate fara cuviintil i frail vred-
nicie le gandesc, macar cit vrednic era a i so face pedjped de cap, dar mi-
lostivindu-ne pentru muTerca i copiT luT 'I pedepsitu cu surghiun la manils-
tirea Sinaia, stergêndu-1 si din cinul boeresc, ca o ocaril ce este Intro c6ta boe-
r6sca aflarea acestor fel de netrebnicT ; i printr'ac6sta poruncim Dumitale
biv..vel. Bane, epistatu Logofetiilor mari, ca de la Divanu Domniei Male sti-i
faca carte do surgunluc la manastirea Sinaia, petrecênd acolo Melds si cu paza,
care acesta poruncil sil se tr6ca si in condica Divanului DomnieI Mele; poruncim
dumitale vol Vist., ca stti-i stingT numele luT dia Arhondologliie, dandu-i-sola dajdie
atat scutelniciT cinuluT ce a avut, cat i acela ce prin deosebita carte in vremea
rtízvratiriT i-ail luat, care carte si vrand sil o Inoiasca ati indraznit sa faca si la
acesta calpunzalacul acela ce cu putin maT. inainte '1-ail lama acel Postelnicel,
taind ca fúrfocele pecetT de la alte porunci DomneseT i lipindu le ca mestesug
la alto cartY mincinóse, inseland ea acésta Dotun6sca n6stra Visterie ; poruncim
dura i dumitale vol Spititar, ca de la inchis6rea ce se afla acum puindu-I in
legaturile fiarelor sa-1 trimefi la manastirea Sinaia, undo acolo sa petr6cil in-
chis. 1803, Maiti 6.
Cod. XLIX, fila 164.
Intre motivele cari le aduce Ipsilant, sunt unele, car.' le banuim
a fi «nascociri.» i ast6.--(14 politicianh nqtri, spre a se doborl Intro
 ISTORIA ROMANILOil 483

el, nu se dar' in laturi de a aduce adversarilor acus611 de natura a-1

arta lumei ca neone§ti, mi§ei, hotY, etc. Tot ap cred cä fäcea
Costantin Ipsilant la 1804. Faca era unul din capit opositiuneI contra
Domnului i contra directiund politice, care impingea tenle romano
in bratele flusiel. Faca intretinea corespondente cu guvernul Frances;
el scrise chiar i lui Napoleon.De aci acusarea luI C. Ipsilant, crt
Faca «caz inceput sá gonésed venturi fi set risipéscd bdrfeli de cu-
vinte netrebnice.»
Cum nu era sit fie opositiune In contra unul regim, care nu res-
pecta nimio in terd ? Dreptui de proprietate era ilusoriu. Te isgonea
in timp de pace din casa ta proprie, In 24 de Ore, ca sä fie data pri.
111'110 turc venind in tea. Vreal nu vreat, ti se lila casai apoi ti se
promitea chirie, in conditiunea cea maT huna! Mal adesea nu ti se
d'adea niel o desp5gubire.
Ico Costantin Alexandru Ipsilant voevod
Cinstite i creclincios boerule DomnieI Mete, Durnnéta biv. vel. Postelnic
epistatule al AgieI, fiind-el pentru conacul DumnGluT cinstitultif Hamet Efendi,
ce esto a veni pe aici trec6tor intr 'aceste cjile, trebuie de a se gati maT dinainte
o oasií, poruncim dar ca cu acest Domnescu nostra Pitaci. sil rAnduescI a so
degerta casa Slugerulul Gheorghita 21Ieftupciu, pi a se gati muttindu-se numitul
Iffeftupciu in vre-o alta casa in celta vreme va teclea aici Dumndlui numitu
musa/ir, pentru care vreme i se va piad i china cea cuviinciúsa. Tolico pi-
salt.-1806, Iulie 11.
Cod. XLIX, fila 256.

Din primul moment al sosirel luI Vod5. In DucurescI se practica

ast-fel de requizi(iuni de case*).
Pentru gAzduirea do TurcI, la casa speciale aBeilicul» i pe
aiurea, Vod6. C. Ipsilant aprobil requizilionarea de mobilier, asternu-
turi etc dupii. cum In trecut, de la negutatorit ovrei i armeni, dar de
de la Romant :

Ita Costandin Alexandru Ipsilant Troevod

era pentru talen) 166 ce s'ají clieltuit la tmbrricilmintea conaculta MiírioT

Sale InI tatuluT Hasan rasa, poruncim, ca do la Visteria DomnieI Mete sil li
se dea acetT banT, i pentru nizamul ce cer de a se da de aicl inainte, po-

*) 1802, Noembrie 11. Vorla dl Pitac la Agil sil deserte case:e reposatuluI
Pabarnic Joniuí, sil V.O cilteva ilc Nazirul
484 V. A. URECHIÀ

runcim Domnia Mea, ca dupa obiceiul ce ail fost, sa se urmeze vi de ad i tna;nte,

spre a avea ac6sta datorie la trebuinta de Intêniplare a vre-unuT mosafir, iar4I
starostea de cupetT armenI i ovrel, sil M'U' Irisa oranduitul primito/. datoria, ca
primindu-le cu catastih sa le vi dea 'Mapa' deplin, iar rapunêndu-so va fi Inda-
torat a le ri5spunde de la deinsul. 1803, Junio 18.
Cod. XLIX, Fila 310.

Prea Inaltute Ddmne

Dupii luminata porunca MilrieT Tale am cercaba cererele ce se face da
catre starostea do negustorI pentru conacile musalirilor vi am luat puro.
forje, ca vechiul obiceill era : starostea Impreunil Ca cupetiI si armenT i ovrel
sa fa3a tedarie atta de Nternuturl, cat vi do cele trebuincióse la bucatarie,
In ii oranduitul primitor acestor lucrurl are datorie, primindu-le ca catastih,
alba grija do dénsela, sa le Intúrca iaravT pe deplin t6te starostil pi cand dupa
Intêmplare se va rapune ceva, este indatorat a le Aspunde ; Inteacest fel ora
vechiul obiceiti ; acum cer vi celo-l-alto isnafurT sii ajutoreze la cele trebuinci6se
Ja conacurT, care pana acum nu s'A urmat ; qie, ca la Imbracilmintea conaculuI
InilltimeT Sale Hasan-Pa§a a dat prin Aftanasache, ce era Muna staroste,
marfil In macralicurI de o sutil vase le, vi acevtI banI nu s'ail dat Iorgangiilor,
miel i cer acum; aceasta cercetand am dovedit, cil ava este: marfa s'Eta dat, Irisa
zabovind mult aicl Inaltimea sa, lucrurile acola ce s'aiI dat sfilernat de tot,
In cat nu s'ail gasa sil ja Mapa' nimic ; i ce va fi luminatele poruncT a Marjal
Tale.-1803, Junio 9.
Al douilea Caminar.

Asemenea procedimente in fav6rea musaftrilor turcY, nu impe-

pedicarecun6scem,pre C. Ipsilante de a aplica cAt mal strins ni-
zamul opritor locuirei de turcl in Principat.
IacA aicl cAte-va de asemenea acte
Zemle Vlahiseoe. riind-ca ne-am Insciintat Domnia Mea, cum cit un Rus-
tala liagi Ruvciucliti, ce se afta Inconjurandu-se la judetul ArgevuluT, in felurT
de chipurl suparil i naciljesce pe locuitoriI satelor de acolo, cu cereri nedrepte
In cat nu pot avea odihna lor de a-vi cinta de munca vi hrana lor, oranduim
de la DumnéluI Bas-Bavl6ga pe si m6rgil la jud. Argev, de unde
prin scirea ispravnicilor ridicand pe numitul Mustafa, sil-1 aduca aicT la Domnia
Mea, unde poruncim dumn6v6stril ispravnicilor, si datI de scire i satenilor de
In Rachitele, cum vi altor jaluitorT, ce vor fi In pricina cu numitul Mustafa,
si vie vi eT. alci, ca sil se facii cercetare pentru a fie-caruia dava. tolieo pisah
o8pod.-1803, Iulie 13.
Cod. XLIX, Fi la 74.
 I8TORIA ROMANILOR 485

Ica Constantin Alexandra Ipsilante Voecod

Dtunn6ta vol Vornice al politieT, Inca din trecutele (Me fost dat po-
runca DomnieT Mele, spre a face cercetare catI turtucaenI so vor fi afland
aicT in politia Bucurescilor, sil se radice gi sil se trimita la urma lor, i niel
o urmare pantl acum vedem cil nu s'ati facut. Acum ne-ati venit in-
sciintare de la slavitul Ismail Aga Tersenicolu, cum el multI turd dintre
ceT turtucaenI se era in BucurescI i itrandu-le zapciul Rugfet cate tal. 70 II
aseando gi IT tainuesce, pentru care mitcar ca-am dat porunca DomnioT Melia gi
catre DuranMiff vol Spatar gi Dumitale vel Aga, dar iata poruncim
Dumitale stragnic, sa fad' atnarunta cercetare, i orT cat): din turtuertenI RO
vor fi atland aicI in politie, sa se gas6scil i facènd fdie de nutnele lor, sil ne
af6tY, ca Sil se trimita la urmele lor, care acésta o cerera Domnia Mea plat
dou'6 tibe, et se urmeze negregit. tolico pisah goirpod. 1803, August 9.
Cod. XLIX, Fila 84,

1803 Octombre 2. &ail facut carte de volnicie ca sa se trimita doul nefert

de la Dumn61uI Bag-Besléga la satul GolescI jud. Mused, sil aduca do acolo
pe un Mar, Hasan-Turcui, ce s'ati incuibat la un locuitor de acolo, care carte
s'ail dat in manele lor de Dumn6luI vol Postelnie.
Cod. XLIX, Fila WI.

Constantin .Alexandru Ipsilante Voevod ti gospodar Zemle Vlahiscoe

Dumn6v6stra ispravnicilor ot. jud. Ialomita sanatate, am v6i)ut Domnia

Mea insciintarea ce no facetT pentru G locuitorr din sold TratnavanT dinteacel
judet, carT intovaragit ca douI SilistrenI turd impotriva nizanuluT teriT de
g'ail Dicta In silnicie o l6sa pa mogia manastiril RaduluI Vela, luand gi tot
venitul pesceluT, i apoT dupä ce marturisit fapta lor dat a plati
paguba mantIstiriT, ceia-1 altT lasandu-se pe chezagie, filet el s'aU sculat n6ptea
ca chezagiI lor impreuna i cu nevestele i co tot avutul lor de all fugit tre-
dud in cea parte la Silistra, iara doui dinte6ngil Rind remaff in popréla acea
la Ispravnicat, 'a-ti i trimis dumnévóstra aid la Spatarie; pentru care iota 8'4
scris porunca DomnieT Mole printea-6sta deosebita carte catre capicbehaiaua
nóstra din Silistra, ca sa c6ra de dincolo pe wet fugari, a se da inapoT co tóte
ale lor, sa se aduca la urtna, care carte sti trimete dlunnévóstra, spre a o da
la capichehaia, ingrijind dumn6v6stra de a loa pe aceT fugan l gi facturdtt-T zapt
dinc6ce, sil avetT a insciinta DomnieT Mete, fiind-ca pana a se aduce gi aceT fu-
garT, am poruncit ca i acegtT douT ce stint trimigT aid sil stea la popréla;A.-
c6sta vIl poruncim Domnia Rea, fitI siinatogI. - 1804 3Iartie 28.
Cod. XLIX, Fila 158.
486 V. A. IMIECHIÀ

O cestiune de memorat din domnia luI C. Ipsilante mire 1802--

180(3 este ace de aptirare a otarului térei despre Ardcal.

Most Boji Ito Constantin Alexaniru Ipsilante Voevod i gosp. Zemle Vlahigcoe

Dumn6luT cinstit i credinciosul boeriul DomnieT Mele biv. vol.

Banul Dumitrasco Ghica, prin anaforaua de la 15 ale trecuteI luni luí Junio
no-ail Meat ar6tare, cil n4ce muntT ai DumnOuT ot Penteleu, ertrora li se dice
Billescu si Rumanescu de la plaiul Parseovulta, jud. Built" i s'ail calcat de
cram vecinit stäpftnitori de acea parte, din teara nemtésch, mutänd incli in lüun-
tru in panca prel mistre i chiar tabla ce era afe;latä pe hotar ; deogebl,t
all venit Domniei Mele insciintare si de la viltaful plaiuluT de acolo, fitc6nd
asemenea ar'étare, cum cit Cu adev6rat veciniT din acea parte s'ail Intins de ati
ciileat peste holm., Impresarand nu numaT nut-114a muntT, ci si parte dintr'alt
munte al tad, care sil numeste Cumin, muta'nd fi tabla inlä untru pe päment
de al p"rel, care ae6strt urmara a vecinrailteT fiind nedrépth i neputilndu-se
suferi a se ingadui, ca sit se facil cea maT putin6 strilmu tare hotarelor Ora, Inch'
de la Iulie 24, prin notil de la logofetia Divanului Domniel: Mele fiícut
ar6tar6 dare einstita Agentie, ca In grabil Sil scrie la locurile undo se cuvine,
spre a so rindui din partea stilpanireT chesaricescI obrazele co s'ar socoti, ea
sa vie in fata loculuT; unde i Domnia Mea avem a rindui boerT inteadins
pentru indreptare sisil implinésea si orT-ce pagubil vor fi pricinuit acesti In-
presurititorT cu aebsta intindere si ealeare de hotare, infAnandu-I ca s4 nu so
maT euteze de a face urmilef ea acestea, si de la cinstita Agentie, prin notil de
la i int6iil a acestei Ina, face r6spuns, cum cii s'ail 1111dt-tit de la excelentia
Sa general Comando a merge acolo in fata locului pentru cercetarea acesteT
Dumn61uI maiorul Capusermensul, care la 12 ale acesteT lunT August
este a se afla negTesit acolo ; decT Wit si din partea DomnieT N6stre te orin-
duim pe Duinnéta, credincios boeriule al DomnieT Mete biv. ve!. Ser. Pe-
trache, ccii unul ce a! fost pi la intocmirea hotarelor &el, cänd 8'ai amlat in
lét 1792; pentru care-ti poruncim, ca luand copie de la Divan, dupä hotar-
nica prei, ce 8' ars fäcut In numitul veldt, sa mergY Mil de zilbavil la jud.
uncle poruneirn si dumnév6strl ispravniePor aT judetulfil, sil mergeff
unul din dumnévóstrii impreuna cu Serdariul i eapitanul Stati Macoveiu
ce esto vechil din partea DumnéluT Banuliff, ea la numitul soroc sIl v6 aflatI
In partea loculuT, uncle impreunilndu-vb cu trimisul de dincolo, Sil cereetatl Cu
t6ta scumpatatea si IntocrnaT dupg, hotarnica co s'ail intoemit in 16t 1792 ur-
mand, de se va gilsi tablele mutate In plim6ntul treI, sa se mute iarilsT
In locul acela unde s'ail pus la vremea ce s'ail dis mg sus, stand Insi-v6 cu
ansil acolo 0E4 se va aseda unde ail fosf, i dupii ce se va face indreptare
 iSTORIA ROMANILOR 487

ItotaruluT, cu urmare precum poruncim, sit cercetatT, apoi i dintru a cuT pri-
cinii fiicut acòstrt ci-ilcare, ea acola ce va fi fost pricinìt, sii, se indatoréscii
a plrtti tútrt pagaba ce s'ad pricinuit, si do Indreptarea i urmarea ce se va faco
sii, lincintatI DomnieI Mole. i saam receh gospo 1. 1806, August 4.
Cod. XLIX. Ella 259-860.

C. Ipsilant ca atalf alti Domni, aü dama multi din tiganii Dom-

nesci ai örei, pe la boierii fa.voriti. A§a in Iulie 1806 a diiruit 10
Salne Vornicului Samurca.

Cate-va notite despre condicile principale care neall servil la

vol. VIII, pentru C. Ipsilante:
Cod. XLVII in folio, incepènd cu luna Oclombre 4802, de hris6ve,
*i de obiceiurI a Mdriei Sale Domnului Nostru Constantin Ipsilante.
Cod. XLVIII asemenea in folio.
Cod. XLIX in folio. CoprinOncl actele ce am reprodus din dom-
nia fui C. Ipsilant. Codicele este lacunar. La inceput are lipsä 8 file,
acele tocmal In care aü fost trecute cele 17 cal ti descbise catre ju-
dote §i cdtre locuitori vestind Domnia nouä a fui C. Ipsilant. Mai lip-
sesc alte 17 ciírtl cätre Caimacamul Craiovei §i ispravnici j entru
acestni object i un pitac catre Vorn. Cretulescu, Vorn. Ctilnpin6nu
§i Agl, ca sit cerceteze pentru binalele, ce s'ad stricat din culremur.
 ANEXA LA TOM. IX.
Cap. XII pag. 146.

La Academie, Codal No. 322, fila 83 verso, este o resolutiune data unor
boert de opositiune, cg de nu se vor liniti vor fi pedepsitt.

Anexa la pag. 152 (IX)

La 15 Octombrie 1807 Lamarc serie din Bucuresct lut Chainpigny,

s'a lätit sgomotul, ci (Moldova, Valahia i Serbia, ati si riániting Rusiet, i ci
ea le va ridica la rang de regat, filcérvi rege peste ele pe Ipsilant.

Anexa la Vol. IX pag.

Lamarc Champigny
Bucarest, 30 April 1808.
Vendredi 8 de ce mois le general Mi losevict a notifié officièlement an
Divan de Valachie, qu'une lettro de Monsieur le Maréchal do Prozorovski
annonce que le Prince Ipsilante vonatt d'être &vos() de l'une et de l'autre
principauté par l'Empereur de Russie, qui lui a donné des torres aux environs
de Moscou, avec un village....

La 2 Aprilie 1808, tot din Bucuresct, Lamarc serio hit Champigny,

Divanul lut Ipsilante a fost destituit de Ru§T i cii boierit (sont déjà en que-
relle ouvertes.

Anexa la Cap. XXI (pag 324. Biserica)

Dositei itlitropolitul catre Lamarc,
BucurescI, 5/17 August 1808.
La reclainatiunea unor evreT, eh' Dositet ati botezat o familie evreiascg, Dosi-
tet féspunde, cii el na '1-a silit, ci et ail corut sii se boteze i ci sunt tn vérstii.
IJu copil de 5 ara nu va fi botezat, dar mama tul fiind botezatii tl tine cu ea.
490 V. A. URECH1À

Ledoux serie 10 Marct,

Bucurescl, 20 Mal 1812.
Ignatio Mitropolitul (instan() ici dopuis trois ans par la Cour de Russie,
ro9oit Pordro de partir pour la Crim6e.
Acésta o considera Ledoux ca N'un de apropiorea pilca

Anexa la pag. 302 (IX)

O nouii eircularil catre ispravnicI, din 27 Februarie 1811, corénd rus-
punsul, ce Ineg n'ail venit la Divan ecti, acolo poruncI s orInduitI a se
iseäli do preoti i parealabiI satolor i sil le trilmitetI aicl la Divan, spre in-
credintaro, sciut la tql de obste nizamul acesta, si pe langá
fiicut
ac6sta, sil nu'l punotl la nita,re, i tart ingrijirea sil o avetI de armare in
faptä 1811 Fobruare 27.
LXV, fila 60.

Carte de ni ttijie de
Acestia ptizose drumurile si potecile plaiurilor i all grijä de totI ciltI
amblä prin plailí, fijad datorI siti aibä, Ame de drurn. Sil c6r6, pasus al Ex.
Genolalulul do la col ce vin din Ardeal. Sil ja chozbie de la sMonI, ciL nu se
vor doda la hotil ; sil aibil sub dilnsul Po p1uíiaï i potocasI i sil priveghoze
pe tkä vremea lul asnpra hotarulal t6reT cprecum intocmit prenoit
po urmii intru a dona Domnie a rëposatalul Doran Ilihail Sutu, cit niel lo-
euitoril fôrit do dinc6ce sä nu se intinda a alca hotarul peste semn dincolo
niel col do dincolo sä nu se intinqii a cillca hotarul dinc6co, si can(' so va
intómpla a se face vre-o intindere de ciitre ce í de dincolo, sil fio (latea. a in-
sciinta numal decat aicoa la Diran, mal inainte panil ce nu s'a jäluit stäpanul
acoloi mo01. 1810 Ianuarie 28.
Cod. LVII, fila 51 verso.

Prea cinstitt Dumndvdatrti Caimacami.

Dupä acóstit prea cinstitil poruna, ce mi-se dli, prin Buiurdizmi, aducônd
pe paraca fatil cu jäluitórea l'am cunoscut anal dintro mahalagil Cartel gospod.
Ritipier numaI ca trupul, canelo milcar crt d'intéiasI datii vrea s'a' se apere pe
sinos)." a nu so da vinovat, clara mal la urmii strinatorindu-1 eu cercetarea
singar de a luT. bunä voie se milrturisi, cit cu adevgrat ati luat din casa jälui-
t6rel cate le core ea cu f6ie, darrt el ca un om sane le-ail risipit i le-ati ira-
prästiat ca vingarea in vremea rgsvrätiril pe la multI de niel din Bucuresci,
rachiefl, MeanT, biutarI, earciumarI, arkandu-le unora i numele, iar altora
Dumal casele; dea fiind-crt acesta este un s4rac, §i de la dônsu nu se Oto
face jältdtdreI niel* un fel de implinire, sä mi-se deje porunca proa cinstitu-
 ISTOR1A ROMANILOR 491

lid. Divan, do al: aduna pe top: atf. areltat pArAtul cu ft5io, ca i eil
dad judeatil, si pe caro 11 va dovodi judecata eumpôrrttor no tagaduit, de
la acela sit faa jfluitoariI implinire, i 'Metí ea un cumpörrttor do la acest fol
de rintipier, In vremo de ravatire, co niel" o datìl nu putoa credo cit sunt
luerurI ale luí, dupil epochimentt ce'l vcdea, judecata s4 aibri proa cinstita po-
l'anea do a orândui fiekaruia i ped6ps'd, spre pilda si. a altor cumpërrttoff
asemenea lor do la acest fol do ipochimonT, iar hotkirea...-1807 Octom. 23
Cod. L1V, fila 191.
loan Sdrdaru.

Ctre Excele qa Sa Tainicu Sovetnic fi a feliuri de ordine Cavaler

Serghie Lascarof
De la Divanu principatului Rumdnesct
Art v6(jut Divanu acdsta din potrivrt Po Prednojenia Excelentii Talo, la caro
na lipsim a riispunde, cit dupil coprinderea jaba' jaluitorulul ce mi dat
atunel" ciare Divan, at i ciare Excolenta Ta, plin caro se aratil Davagiu
asttpra gineruliff söit Andric polcovnie, cit ca cuvônt do clironomie tino In sil-
nicie aceea moie, i ca o hotildre ce este Lenta' Intre °brazo do Clirononff,
fémône bun i nostrëmutat, si la acest fel de pricinii, acest fel de armare
se envine a se face, daril fiind-a numitul Andricul, &TU co ail vonit
aid ail araat Divanulia altìl anafora iari10. a Dan-meta vel. logofilt, scrisrt
de mai inainte i intiiritil do 111iiria Sa Vod5,1a prigonirea ce [di avut mi un
Anghol Polcovnie, pentra arenda acosté]: ru*: co o tinea numitul Anghel,
prin caro j s'art dat droptate, ea intorcénd huï Anghel bani arendeT, ce avea
si mal tio pina la implinirea soroculd de eina mal, sit stilphn6seiti el venitul
moio'f, de aceea nu pote socoti Divanul pe numitul Andricul Postelnic
tine vonitul acestei moiï ea un clironom ce a pliitit ea arendas ; i pinil la
implinirea sorocului nu Oto depArteze judecata de dreptatea ce are a
stringe si a lua vonitul moiol po s6ma si, ea unta ce prin h.otrtrire Dona-
nòscii, el ail 1ntors banil arenlii la coi mal d'inainte arendasi, (lea Inteaccst
chip fijad curgerea pricineT, röí sup6rá audul Excelentil Tale trtinuind adev6rul.
Illanaache Crctiliescu, ,Ftefan Veicarescu, lasac Ralet. 1807 Noombro 18.
Costandin Cretulescu, Barbu Veicarescu, Anton Postelnicu.
Costandin Brdeiceanu, vel.
Cod. L1V, fila 180.

De la Divanul principatuluI 7ri R.umetnesd

Cinstite D-ta frato biv. vol logofote Balen° Epistat al SpiitarieT, einstita
Agliontie a Chesaro-eraesoi crup: prin notil ail facut ariitare la Divan, a de la
magistratul BrasovuluT., vonit insciintaro, cum a la hotarul Brasovulta
s'ati prins treT. 6menT fUe6torI do rolo, anume : Durnitru. Musatu, i Istratie Cio-
492 V. A. URECHIÀ

canul 1.1 Dumitru Stoian, din ceT co ati prildat si all jáfuit in trecuta var4
práváliile Bucurescilor, Aida' Po boerI, pe negustorI si pe altí crilkorilttându-le
aur, argint, settle i alte luerurl, carI acestl hotI se afirt acolo la inchistirea
magliistratulnI cerónd a se da in scire pentru acestI prinsl hotI la totI de
obste, ea ort carde va fi prádat í jrtfuit intru cuuItorii, , s iasá de
fatá spre a mergo acolo la maghistrat, spre descepen i pagtibile ce se vor
fi templat do acole jafurl de catre hotT. Dec1 primind D-ta acost Pitac, nuniaI
do citt s publicariseseI in tot poporul Spätariel i orT. si cine se va arka pritdat
jefuit dinteacea cgrétorie a vremeï sá vie la spálitrie, i apoI s daI
D-ta seire la cinstita Aghentie sil ortuadulaseti din parto'i vre-o perstiná, ca do
fatii cu págubasul, acolea la Spátárie, sil iae fies-caruia Ogubas tacrir adev6rat
fara do ingrouiarea sufletuliff, adia local unde sali jáfuit, eitti hotI si co fel
de tímenI era acoja, ca ce lama anume jafuit, ca care tacrir sil tri-
miti D-ta impreunii i págubasiI la cinstita aghentie, ca sá le arao de acolo
mijloc de despágubire.-1807, Noembrie 20.
Cod. LIV, fila 178.

intarirea Divanulut la anaforaua departamentului de pdpte, pentru vinde

cu mezat ltfedelniceriu Costache Brezoianu, o mofie ce se numesce
Iffa gurele din jud. _Ufo?", fiind la grea saya racione, fi
fara chiverniséla.
De la Divanul principatului Valahiei
Papá arb"tarea ce se face Divanulul printeacòstá anafora a dopartamentului
pentrtt prieina trebuintiI vindgriI acesteI moiT, poruncesce Divanul, staroste
de negutkorI, sil facI véndarea acesteI mosil prin meza, dalia oránduialá, prin
sciinta tuturor, carI so envine, si apol si urmezl intoctual precum se cuprinde
Noembre 25.
Nanolache Crepilescu, ?tejan Picaresco, Constantin Crepleseu, Barbo
Picaresco, Anton postelnicu, Constantinpostelnicu, Constantin Bala'anu. vet Vise.
Cod. LIV, fila 183.

De la Divan
Dumnévóstrii ispravnicilor ot. sud. PrahoNa, flirtear ca duph' jaiba co am
dat in trecutele dilo pentru acbstá pádure Dutunòei spátárósa Cantacuzin, ea-
tegorisindull véndarea ce ati L'out, s'ari fost dat porunea Divanulta catre
D-vóstrá, cìi acea vêndare fiind faeutá pe local care esto al eóposatuluI sotuluI
Dumneaei, earele are clironom, sil rInuttie no tinutit in sétná, i pentru cumpse"-
rator popriti cu total a nu mal Rija dintr'acea padure, dará fiind-eá aclara
printeacéstá jalbá, ce ni trimis, insotitá de pliroforie, ca in zapisul de
 ISTOttlA ROMANILOR 493

vlinclarea acesteI pOdurT este iscOlit i chiar Clironomu AposatuluT, pe care

zapis ni'l areltil de'l v4uT, fiind-ca acest fel de simfonie facuta de bulla
i
vele prin zapis In scris isc1it i de Clironom si cu cea mal multa parto
din suma banilor toemeliI datl i primitI de DurnneaeI, nu este ca dreptate
a se strica, de aceea clara dupil puterea a zapisuluI simfonie porancim, sa fie
slobod jilluiterul, a tilia aeea padure, si mai multa poprire la ac6sta sIL nu-I
facet1.--1808, Ghenarie 14.
Cod. LIV, fila 221.

De la Divanul Principatulut Valahiet

Proa sfintia ta pilrinte Metropolile, fiind-cii din casa riiposatuluI BanuluT
Dimitrache Ghica, din prieina resmoritiT, se afla in 141, i lucrurI ale caseI
risipite, i mal vêrtos cu raposarea D-lui este banuiala ea se tainuiesc multe,
trebninti fijad a se descoperi si a se atitt t6te, Divanul serie Prea SfinvieI
Tale, ca sii daI o carte de blastem, atat asupra 6menilor caseI, cat i asupra
altera, ce vor fi avénd atat la el', Ball le vor fi sciind la altiI, cum mai v(3'rtos
asupra acelul brastem, sO [Oto fiesT-care adev6ru1, adecii ori lulIJI tainuito, orI'
hartil, orI zapise, orI datoriI saii orI-ce lucrad ale reposatuluI ea s se stinga
de ande vor fi sa nu se ri5pue ca vro-un mijloc.-1808, Ghenarie 19.
Cretulescu, Stef. Vacareacu, Anton Postelnic, Barba Va carescu, Cona-
tantin Bala cdnu, vel vistier.
Cod. LIV. Fila 261 verso.

Porunca ce s'a facut la casa Ilfenzilurilor, in pricina ce are lspir Buluc-

bapa cu un surugiii de la Popta Pitead.

De la Divan
Pentru ca suí nu'l maI rZimaie luT Ispar-Buluc-basi niel un cuvènt de
pricinuire, i pentru ca sil se stinga orI-ce bmnuialuí ar fi astipra acestuI sur ugia,
poruncesce Divanul vataguld de Divan s'a duca Po am6ndou5 partile, la Prea
Sfintia Sa Parintele Metropolit, nade fata eu Spataru sa se dejo numituluT carte
do blestem do la Proa Sfintia Sa, care citindu-se intru atujul luI, i primindu-1
sil iae dorada in scris de la Prea Sfintia Sa, cu care opa sIL f6maie In pace
si aptirat de cererea luI Ispar, jara neput6nd primi blastem, sil no aducii zapciu
itispuns in scris de la Prea Sfintia Sa.-1808, Ghenar 22.
Cod. LIV. Fila 229.

De la Divanul principatulut Vlahiet catre chesaricdsca Aghentie

S'ala cetit la Divan jaiba a OproI TOrculuI Insetita si ca nota cinstiteT
AghentiI, prin care v6(jum ca se face cerero a se aduce la Divan Enuta Viltaf
494 V. A. UREMIA

Marza, i Apistolache, impreuni si cu. altl 6menI din sud. Saac, spre a se cor-
ceta de iznóvä prigonirea gialcevil co a fost intre el, nofiind mult4mit TiIrcI
pe, cercetarea ce ati Mkt acolo in fata locale oainduitul Logofiit prin carte
do bliistern asupra martorilor, la caro si respundem cii dragoste cinstitoI A-
glientil, cii duprt ce odatii filcat cercetare prin carte de bliistoni i mIrturit
si am tracut sonata lor in scris In dosul ciirtei de Milstein, fa tii Hind i oran-
duitul Striljemesster din partea cinstitei Aghenil, niel (MO pravilii, nicI dupri
ebiceiul pramktuttfi, Divanul nu. mal p6te intra lu altri cercetare, fiind.ea' dupil
legea n6strii, altii-datii mai mare prin alt rnijloc nu se p6to face, do ciit prin
carte de hilistem, care si frickda-se, proem s'atl qis mal sus, cererea lui Tara
nu este primitii.-1808, Glienarie 24.
Cod. LIV. Fila 149.

De la Divanul Prinfipatulu Tri Romanescl catre cinstita Aghentie

a chesaro-cra'escil cura.
La pricina bander ce care casa lui Sipter ciirritas suditul Chosaricesc
de la casa rdposatuld. Vornic Scarlat Sliitin6nu pentru o cartitä, faciind in SCriS
Divantil cerero de la Dumnéliti Vornicu SlittinÓnu, pilrintele roposatultti
Vornicul Scarlat, ca pliitòscii din partea finial Darnisale, co so cuvine
a lua din casa cea parintéscii, sciut oste ciastitii Aghentil rò'spunsul co al dat
Dranuatil Vornicu, cil rang nu va inuri nu'l pite sal clironomisescil fin' D-sale,
care :acest respuns v4andu'l Divanul, al scris i Duran61111 VistieruluI Fil
pesca morn D-luI Vorniculni, fitcênd Intrebare: de unde al a so implini
mesa barn? si D-1ai aí dat féspuns in scris, cl Dumn6ei Vornicbsa fiica D-salo
nu 'annuli cii nu ail luat nimio din periusia riiposatula Vornicul Scarlat,
ci niel &liar zestrea Dumnéel, r6mitind panii tu jitia do asti-di tilt° In casa
riiposatulul sotalaI Damisale. Deel dap, Aspunsurile ce s'ail dat
do et-are arnandoi0 partile, no fiind la mijloc Tre-o perousie a riSposatuluT vor-
nictiluI Scarlat Slatineanu, iarsai maT vértos niel zestrea Diunn6e): ne fiind
rhitine dar, ca creditoriI r6posatuluT sii fie Ing'Aclaitori: On dupii miír-
.

tea vorniculd Slìltineanu, i atuncl din partea de clironomie din casa D-luT
ce se va cuveni pe chipul rëposatuluI Vornicului Scarlat, dupri co se va in-
plini lipsa zestreI ce va fi avkd Dumn6ei Vorniceasa, din casual ce va r6-
iiirinea Vornicului vor lua i datornicii; de aceea si nu lipsi Divanul a 'fusel-
inta cinstita Aghentii.-1808 Ghenar. 30.
Porunra ce s'art facut la anaforaua iSflniet sale parintella Episcop Buzn pentru
a fi osait Iorga de la Tohani Sud. Saac. de catre sotia sa un an de
Dela Divan.
Dupi pliroforia co ni so dii asapra prieinel de critre itibitorul do Ditinneijoii
Sfiiiitia Sa Episcop Blizei, cii 0,alo find acksta anafora a Sfintia Sale o in6i-
 1STORIA ROMINTLOR 495

resce Divanul, spre asI avea urmarea intocmat i poruncim Dumneavústril

Ispravnicilor at Judetulut, crt atat copila sil o luatt de la parit si sil o datt
la murnii-sa, cat i Po el sg'l indatoratt a parta grije de cheltuiala coa trebti-
inchisil pentru copilii, r6spund6nd-o la murnii-sa pang la imllinirea soroculut
do un an cat ad a fi deosebitt.-1808, Fobr. 12.
fil. 22 vers.

Hotarirea Divanulaï ce s'a dat intre M'ea elniceriu Nicoli ru

Sërdar Enachr, pentru imbracarea caftanuluï.
Dela Divan

Do vrento co din insust sinetul co ati arsétat la judecatil vochilul Ma-

delnicerulut, sub iscrtlitura D-luI Se.rdarulut, sil face curatrt dovadg, c Siirdarul
s'a inciircat a rnijloci spre a dobandi Medolniceral Caftanul Modelnicoriot, Sea-
telnicil i dupil acea filgilduiallh 1-ati si dat acet tal. douij mii, iaril Medoluicoru
nu are vro.° alta catust de puting dovadd din urmil precian i pentru madeatta
scutolnicilor filcéndu-se dovadg, co so aratiti in dos si Medelnicerul no avênd
alta impotrivit ;de mona darg provlima jurg,mêntulul asupra Sordarulul, co al
fiícut o la judecat;í, nu este primita dreptiltel i Anaforaua acoasta fiind dr6ptrt
si Cu calo, o intgrosce Divanul, spre a'st avea armaron intocluat.Manolacito
Cretulescu, E;tefati Vilcgrescu, Isaac Rabel, Barba Vilciírescu, Constantin Billg-
Vel. Vist. Varlaam Vol. log. Dimitrache Ghica. 1808 Febr. 4.
Cod. LTV fil. 245 vers.

De la Divanul Printipatului Valachiel catre D-lor

Boeril ispravnid ot. sud.

Cinstita Chesaro-Criliascil Aghontio, prin notil ail filcut atZitaro Divantilut

cii do la magistratu Brasovului i-ag vonit insciintaro, cum di un Oheorghe
Corbul, co mal 'nainto so numea Purice, locuitorig de la Brasov din Scheirt
afarg din cetate, sunt acuin cato-va s'6ptgmant do cAnd al plocat ca inarfg
de acolo si ad venit drept niel la BucurescT i crt in arma plecgril luis'oil
gilsit vinovat la uciderea unta' om do acolo, dupii, a cilruia fapta pito sil nu
so mal int6rcil Napa' la locasul sí, cerentd a se a% urma acestuT vinovat,
spre a se trimite acolo la magistrat, ca sit i-se facg clitluta decI po-
runcesce Divanul, crt fa'ril de a vesti Dianneavóstrd fapta acestut vinovat, ci
numaI numelo çi porecla lut, cum si de unde esto, sil facett cuviinci6sa cor-
cotare in t6te oraseis si satele acestut judet, prin Zapciit plìtilor, ca srt se
&ósea acest ucigas si. de se va giísi la vre-un sat din plaig, apr6pe do ho-
tarul OreI Nemtesa, sil se trimitil c'tt tnsciintnrea Dumneav6strrt arëtgt6re
496 V. A. URECtiIi

de fapta luT si in bunä 'miza ca sal faca teslim la directoral vrtmeT de acolo
si sil iao adeverintt de primirea luT, jara de se va gasi la vre-un sat maT
departat de hotar, atuncI sä-1 trimitett Dunatioavdstei iarilsi în 'mina 'mea'
drept niel la Divan, ca sa se faca teslim la cinstita Aghentie.
Cod. L1V al. 137.

De la Divanul principatuluI pret Rumánescl

CinstitI clumneavóstra ispravnicI BoerY, Dumnéata biv. vol. Vornico
Constantin Cretttlescu, D-ta Tel. Vornice Bilrbucene Vuícuírescu1 i D-ta vel.
Vornice Constantine Macen, facem. Dumneavóstra In scire, cil pentru patru
141 ale raposatuluT BanuluI Dimitrache Ghica, ce s'a adus din Brai-wv, fiind
dilionie bite ClironomT, adicit DonmuluT Banu Costache Ghica, DumnuluT biv.
vol. Logf. Grigorio Ghica cu. Dumn6eIbanósa sosia r6posatultal, cerènd. ilumn6ei
a se deschide ladile la cinstita Aghentie, Mea boeriT ClironomI fileilnd cerero
prin anafora, ca sä se deschida la sfinta Metropolie, sail la alta casa do boer,
Divanul chibmind ail gasit mai primita dreptilteT cererea boerilor ClironomT,
In vreme ce cinsiita Aghentie este a arcilla stäpánire, iaruí obrazele ce se pri-
gonesc sunt paniêntenI al loculuT; de aceea Divanul a hotarlt: sa se deschida
aceste lil4I la stinta Metropolie; pentru care, dupa cererea Dumn6eI BaneseT
oranduesce Divanul din partea Dumnéel pe Dumneavústra fratilor vol. Vornice
Vacarescule, biv. vel. Vornice Balacene, cum si din partea DivanuluI Dumnóta
frate biv. vel. Vornice Cretulescule, ce dar primind Pitacul acesta al Divanultn
sil facetT osten6la a morge la sfinta Metropolie ca de hita cu Dumn6lor
boerT Ghiculesci si cu Dumn6eI Brtneasa, sail vechilul Dumn6eT, s'a se deschida
'atine i filcéndu-se catagrafia de tóte, sli ni se arate nona a o veden; iarrt lucrurile
sa se pue iarrisI la loe in ladT, pecetluindu-se atat de Dumneavdstra, cum si
do amIndou5 palillo prigonit6re, 1808 Febr. 10.
Cod. LIV. bi. 2t2.

De la Divanul principatulu1

Cinstite D-ta frate Vornice al Obstirilor, fiind-ca Skdarn1 Enache, fost e-

pistat ArmäsieT mai In trecutele dile dat obstescul sfarsit, Mil de a avea
Clirononil, Para de numaT sotia sa se era Ingrecata, scriem D-tale, sii oranduescI
oni al EpitropieT, ca sii m6rgil la casa numitultil ri5posat, ande fatìl fijad atilt sotia
ri5posatu1uT, cat i alte rude ale sale, sil faca' catagrafie de tart pereusia rtipo-
satuluT, bani si alte lucruri miscat6re i no misciltdre si orT-ce va fi afiand In
pär In casil'I, asisderea de va fi luat cinevas din rudele r6posatuluI ceva din
pereusia luI orI-ce, si le iaT de pe la manolo acelora i sa le tropel si pe a-
 ISTORIA ROMANILOR 497

colea la catagrafio, care catagrafie impreunii i ea tal pereusia s`i le irle in

zant la Epitropio, ca stí stee in bunil pAstrare, pAnil cAnd va nasce sotia fé-
posatillui, i atunci va chibzui Divanul cele ca cale a so urma pentru pereusia
r6posatultti, dupa care catagrafie sui (Ice cate o fAie iscrtlitil do Dumnaa, una
la so0a rilposatulai si alta la rudelo salo, spre a lo avea dovadil la m'Ande
lor.-1808 Februarie 24.
Cod. LIV. Fila 110.

Catre einstital Divan

Jilluesc Divanului pentru un Samoa Ovreiu ceprazar de aici, &II in ilele

%riel Sa13 Alexandu Vodil lIoruz, am dat numitului sremi vintri 13 1/3 mut-
calar): de margiiritar si o pereche paftale de aur. qi intêmplAndu-se atunci Re-
belion ovreilor, numitul ea pricinil crt L'a prAprulit i ol ta si ceI-1-alti prici-
nuesce i nu vrea s'A mi le deje, ea care judocandtt-m5 inaintoa Domuilor Te-
litilor boeri ce era orAnduiti atunci asapra pricinei ovreitor, adecrt DumnéluT
Danu Caragea, si Dumn6lui Tel Logof. Isac Ralet i Dumn6lui Cilmmarn Nestor,
atí hottirit prin anafora, ca plAtésert ovreiul sculele, ca unu ce oil prin
marturii l'am dovedit, eh' nu i s'ati luat nirnic, ci mima pricini aruncil ca
sìVrnlmAnAnce sculele i intAmplêndu-se si Mazilie, atuncl att r6mas pricina,
m'ara mal judecat si la MAria Sa Domnul nostru Constandin Ipsilant, i iarrtsi
'ml am atlat dreptate, orAnduind pe Dumn6ltil Polcovnicu Anton, ce se atla
atunci vel Ciim'Aras, ca srt cerceteze mal curat pricina, si din lenevirea ve-
me'l ce 'I avarn, finn ott bolnav, luat niel" atunci pricina sfArsit
si el mb" atta ptiguba7 pAntí in gliva do astil-0, ci ovreiuld atine]:
niel un ac nu i s'a luat, ci dte ale lui ail fost cacerdisite prin vecini
acum se afla in bunä stare, m'e' rog cinstitului Divan, ca sui se milostivésca si
su nu mr, laso ptigubas de dreptul metí.
Plecatei daga, loan Liplineseul.
Zapciule ce esti oráliduit ca anaforalilo judec4ii, sil 'I infiltisezi la Divan
inaintea mista 1808, Fobruarie 9.
biv. vel
Cod. LIV, fila 294.

De la Divan
La Divan inaintea nóstrii, ail esit Dunmúltti Ioan Liprtnescu Cu Pamuil
ovrein ceprazar, cerénd Liptinescu. stí 'I deje Samttil nisce scule co i le-atí fost
dat sil i lo vin4iti, adieil 13 1/2 mutcalarl miírgilritar si o pereche paftalo de
tau., pontru care introbandu so Samuil, r6spunse, crt avênd acole sculo ltingrt
ansul in 4itta aceoa s'aìl filma turburiíri asupra ovreilor i aflAndu-se el In-
Istoria Emânilor de V. A. tirechid SECOLUL XIX. XI. 32.
408 V. A. URECHIÀ

chis la Agie, unde viind uniI din turburiltarI ca deshrace, i gilsindu-I

sculele in sin i luat ; iar Lipinescul impotrisiti ne aratil aliturata copie
chip)", anaforaua Dumnealor fratilor velitI boerY ot. 1802 Maiii 6, de cercetarea
ce al ficut asupra acestel pricinl, de care v6lum, CA la Inchisdre fiind Samuil
all incredintat pe Lipänescu chiar atuncl inaintea Mimador boerilor, i ci
adits Lipinesca i duo! boeri martori, pe Paharnicul Scarlat 111ihrdlescu si pe
Stolnicu Alexandra Filipescu, cu care al dovedit, cum cit lui Sainuil la acea
rasvritire nicI o pagub4' nu i s'a Wat, si cum 61 si sella lui asemenea ail
atat citre Lipinescu, cal si care s6cri-sa, sit n'aibil nicI o griji, cit sculele nu
sunt rilpuse, numaT si'í scape brirbatu-sill de la inchisóre; de acea hotilr6sc
Durnnélor boeriI dator pe Samuil, orl a da sculele, sal a le pliti cu pretul, ce
va dovedi Lipinescul cit filcea; ad use Lipinescu i acum mirturie in seria a 1Jum-
n6luI StolnifnIff. Filipescu, prin care tut asemenea arati dupi cum al ar6tat
atuncI la judecata Pumnélor volitilor boierI; clec! dupii corcetarea ce ami fama
si noI acum, v6plid cri mal sus numita judecati este dréptil si cu huna orla-
duiali, In vreme dupi ce trocase furia turburirei, ait ar6tat ata el cat
sella la, cit sculele nn sunt ripuse, si neav6nd niel actun vre-un cuvént vrednic
de impotrivire, hotilrim, ca maI sus numitul ovreti orI sil deje sculele precum
le-aii luat, &id si le plitéscil cu ,pret ce va dovedi Lipinescu cit filcea, pe cate
ovreiti poruncesce Divanu zapciului ce este oranduit, apuce sit facil 1mpli-
nire.-1808 llartie 15.
Cod, LIV, fila 291 verso.

Fiind-ci Ecselenta Sa gheneral Cusnicof al filcut cerere Divanuld a se

gäsi un Ilateid Selohnef ori-oan din Odesa, care al luat banf imprumut de la
unii de acolo si ad dosit, i dupil cercetarea ce s'a filma In arma luí, s'ad
dat blínitiahtí cit ar fi vena aici iii éri, Divanul poruncesce Dumnév6stril sa
faceti cei.cetare ia tot judetul, prin slujbasil cel oränduitI, de a se gisi i gil-
sindu-se cu pazi sa se trimiti aicI, ca sä se arate Escelentel Sale Gheneralului ;
asemenoa vö prancesco Divanul, sä' facetI cercetare a gilsi si pe un Ofsinic
auditorul ce a fost in slajbi la Arhangeloprofchi Aluschetarschi-polc, care
din porunc.i Escelentef Sale Gheneral Cusnicof, s Ora a se grisi si gäsinda-1
ar5tatl, cii ail venit la Ecselenta Sa Glieneralu un plic cu KrisorI pe nu-
mele lui de la Ecselonta Sa ministrul de justillo Knezu la . . . . , caro plic
oil si mérgii insusI &a' de la Ecselenta sa Gheneral Cusnicof, sal sil arito
unde se atta qi undo voesce sI i se trimitil acest, pe amuele cuI e scris plica.
1808, August 25.
Cod LV, fila 116.

Poruncii, la Anaforatta DepartamentuluT de criminal, pentru Ilota ce ad

pridat pe sotia unu.I. Manelache din sala Pro-oca, ale cirora hoti nume se arati
 ISTORIA 110M1NILOR 499

maT gäsesce departamental en cale, ca pe.ltrit Dinn Cprimní, ca un enn93-

cut do on' stée la litchis-5re Oral se va dovedi vina sail indreptarea
iar pontru eeT.-1-altI 6, clued la ftita loculul sii le facii eercetare
dind vor mirturisi cele co ati arétat i pfiritif si-I aduert iaruii inapoT la In-
chisdre.-1808, Sept.
Cod. 5, fila 146.

Numele

Negoitil sin N6gu. Hodorog ot ViispescÌ ;

Popa ot tam ;
Radii Burducénu;
Ionitil sin Mateiil ;
Vlad 01t6nul
tefan sluga
6.

De ics intdiul Divan.

Costi Petra suditul Frantuzesc, no fémilind. multilmit pe acGsta Anafora
a judeeiip de patru, ai dat jalbi DivanuluT, aret"Ind, cä el aflaIndu-so cillètor
nu 'Ate fi ingiduitor panä la implinirea sHocului de patru lunT, ce s'ail
dat Medolnicet esel de ciltre judecat t departamentulta, si core a i-se implini
dreptul fill do alai prelungire, orf de la Modelnicer6sa, sail de la fiul s611,
caro ail luat in stipfinire casa parintbsci din mAna mumei sale, la caro s'ad
fost incredintat jilluitorul de aid imprumatat pe Medelnicarbsa ; dupil a eiruia
jalbil &Indust' porunci care orinduitul Zapciil, ea si infiltiseze pe amilndone
piirtile la Divan inaintea ndstri, dat alituratul tacrir al Medelnieeresel,
fijad scris de la 15 ale trecutei luna luf Iulie, prin care arati, ci de prisos
este a so ìufuíia la Divan, cid datoria aeGsta fiind Lama i ne tigaluitil, aro
a so pliti tot din casi, adeci de cUtre tiif Dumisale, precum s'aI
cele-l-alte; din care until. adeei Lanett Niculescul aflandu-se aicT, ail dat r6s-
puns, ci pentru acésti datorie de talen f 3000, fiind-cil n'ail arifitat-o Medelnice-
r6sa mum si, ciind al arëtat i cele-l-alto datoril ale mil, aro binuiali cil
va fi econornicI i ne adev6ratil. DecT, de vreine ce datoria aci5sta nu o WO-
duesee Medelnicerbsa si dice, ert are a se pliti de casi, adeci de care fiff sal
ne avénd alt mijloe de platrt, cil esto dator jilluitorul sudit a astepta pang va
lua sfèr4it judecata dintre dèn.ï precum ail provalisit MedelnicerCisa la judeeata
DepartlinentuluT, si Hind-ea tdtil casa afarii de destrea Rea sale &maraud(' Ru-
sitíea s'ail dat in zaptia 130erilor NiculescI, fiilor Dumn6oT, prin hotirtroa
DivanuluT, pentrn pricinele ce F,unt anótate IntniceeasT Itotrtrire, de unde ur-
500 V. A. URgCHIX

rnózìl asI lita i Med.elnicerésa 4ostrea, i cele-l-alte drepturT ale sale ; hotrtresco
Divanul, ca datoria acésta sa o pliltéscil jäluitorulul acum pesin ca dobènda ei
lace, anal din boeriT Niculesel fiil ModelniceresoT, i criad va impiírti casa
atuncT do va primiAledolnicerésa blrtstemu, cil datoria acésta nu oste economica si
adev6ratil, va rgmanea bine plihtitli din casä, iar do nu, sil se sca4i1 din zestroa
111edelnicereseI, i din cele-l-alte drepturl ale Dumisale, ce i se vor cuveni a
lita; drept aceea porancim strasnic, Zapcittle, care esci orinduit, s implinescI no-
gresit jälttiterulul acestT banT cu dobfinda lor, precum s'a 4is maT sus, de la
booriI Niculescl fiiI Medolniceresel, färrt de altä zabavä. 1808 Septem. 16.
D. Mitro, Constandin Váeäre8cu, qtefan Vaciirescu, Isaac Ralet.
Cod. LXV, fila 137.

SUDITI
Catre gheneralul Enghelhard

La predlojeniea Ecsolentei tale en No. 5292, scrisä de la 20 ale trecutu-

luT Dechembre, uilsotitil cu jaiba tul Aftanasie Dimitriu sudit frantuzesc, pentrn
care ea cinste rëspunde ExcelenteI Tale Divanul, cti jäluitorul ail avitt judo-
catil la Divan ca un Mihalachi Ruta sudit rusesc pentru o crdcare de loe col:
fticuse jilluitoru.lui Aftanasie acel Mihalache Ruta], i prin cercotarea ce ati
cat DivannI ail Osit in adefér locul cracat de Miliale Rutul, pe care aii zidit
si indatorat Divannl a'l strica si a slobo4i locul jälititoruluT. Dar phitul
Mihale Rutu fiind sudit mese nu face supunere hotilrireI Divanulut 1810
Ghenar 7.
Cod. LXVI, tila 19.

Domnita Ecaterina Caragea ce alt tinta in ciísiiterie pa repaosatul Ban

Enache Vticrtrescu cera sculele depuse la mitropolie ; DositeT nu i lo-a. dat de la
1797 pAnii ce a fost destituit de RusI.

&alele dur Enache Vacitrescu puse spre phstrare intriun sipet

de la Sf. Nitro polie

3 ful do impärteala averoT rlIposataluT, ce din porunca Domn6scil la leat,

97 s'O filcut pe chipa]. a treI copiT, InsI 2 parte leiirbiltGscii (Nicolaki i Ior-
gacho) si alta parto feingsd, anume Elena, ce acuna se atlä mata. Caro sunt
isciilite de P. S. pärintele Mitropolit, Chir Dositeiti, de riSpaosatul Ban Dimitri
Gitica i de Duinnúlul Banal Dumitrasc Racovitii i de DumnauT Banal Ma-
vrocordat, afirtmlu-se atunci vol Spiltar i do riiposatul Vornic Niculae Filiposcu.
 1STORIA ROMANILOR 501

Sculele precuni sunt prttuife in mal sus numitele fol de zestre

(Dupii f6ia ce este pe chipul riSposatol Elena fii meI: 1. Avozea de dia-
manturi cu 2 capote, pretuitil drept tal. 5500. 1 prtreche cercel smaragd iovola(?)
drept tal. 1000 11 vire mä'rgilritare, ce in Líe se t'uniese 12, drept 2500.
1 inol Cu berlanturl dropt tal 800 Çdup'd filia ce este pe chipul finita: mi5ii
2 hielo miel' * 2 200 i clininar Nicolae Ylicrtreseu.
duprt 16ia ce este pro chipul Bulla meI
1 piir. corcel brilant drept tal 1500
Ioidache Vacilroscu*.
`rae aceste juvaere lo primesce la 17 Martie 1810 Ecatcrina Caragea
sotia luT B. Ianache
Martor la prirnire: Manolache Vornic
Cod. LXII, fila 223.

JUSTITIE
De la inaltul Divan fi comitet
Cinstit Dumnéta vol Vornice de téri de jos qi Dumnéta vol .Agä, ci-
tu-Ida-se la int6iul Divan inaintea nóstril acéstil anafora a Dumn6v6strN, s'al
cetit impreunil si osebita jalbl, co all dat Sardana arët:Ind pagubil de talen):
9151 a i-s'ati pricinuit in banl i in diamanturI, ciad ail trimis
sa Domnita ca siL astupe acole ferestre, pentru care aceste lucrar): fiind-c5 in-
sa0 Dumn6luI vol Aga, ne-ail dat pliroforie, prin grail, cum c ()mena Lu-
miniitioI sale n'al intrat nicI de cum in5untru, urtn6zil dar a fi acole lucrar):
tot acolo intr'acea casrt, sail do-0 se vor fi perdut, urm6z4 cerceta Serdarul
6meniI sèl, ce all fost atanco inliluntru ; iar pontru ferestre, de vreme ce ail
fost acolo dinteun inceput vre-o sup6rare nu pricinuesc Luminitiel sale
DomniteI, dupit pliroforia ce no datl, hotilresce Divanul, Sil orAnduitI a lo des-
tupa, ca sil ri5mile deschise tot precum ail fost.-1810 Aug. 7.
Illanolache Cretulescu, Grigorie Ghica, 1strate Crefulescu, Constandin
Blilaeann, vel Vistier.
Cod- LXVII, fila 213 V.

Jadee-ami orinduitI la 18 Febnuarie 1810.

La Ilfov Tot Mehtupciu biv vol Vist.

Arges Clucer Enache
Dolj Rada Manosea
Gorj ChiriiL§etrar
502 V. A. URECHIX

Preda Bujor Sordar

MohedintY. Pitar Dina
Romanatf Vistier
S'a Mat al 2-lea Spiltar Mate' §i ca Modolnicorul Matof Ciupelnitònu
cu. Pitavul Divanule.-1 Februarie 1810.
Cod. LV1I, fila 76 verso

Condicaril dupii la furl* in 1810 fi 1811.

Vedf Cod. LVII, ills 77.

Judectitoril la .3 departamente la 1809 Oct. 22.

VedI Cod. LVII, fila 77 verso.

La departamentul de opt.

Clucorul Stanciu, Ciiminar Nestor, Sordar Anton, Sordar Nicole', Singer

Lupea, Singer Riducan Grecoanu, Slugor C. Greceanu, Modelnicer Mih. Pan-
tazoglu.
Post. Mihail Perdicara. Biv cap. za lefegit Ianache Mardagiu.

La departamentul de ipte.

Biv vel Logore't C. Calialh, Stolnic N. Crot6nu, Stolnic Nicoli, Modoln.

Mate): Grecenu, Slug. Toma Comino, §etr. N. ot ProscovOn'f, §otr. Ilio Rain°.
Biv notori Post. Const. Cozonea, biv treti Logofelt Toodorache Clon, N. Ki-
toran biv Viltaf Zabot.
Cod. LVII, fila 77 verso.

Cdtre gheneralnl Enghelhard

Cu cinsto ati primit Divanul predlojenia ExcelentoT Tale, scristi de la Ta-

lle 4, sub No. 2228, dupil jaiba co au dat ExcelenteT Tale Elenca, vbduva a
Dobrotei I Nicolau, pm-aril un focior al cY, ca o necinstesco, o bate, si aí Jis
cì sa o otn6re cerénd a so faco surgan, care ac6stii pricina s'ati Lost oramluit
la DumnatiT cinstitul Spiitar si nu lipsim ca rrspuns catre Ecselenta Ta, ca se
va face urmaroa dupii poruncii.-1810 Julio 9.

Eeselentel ;5'tcter

Domnul senator trimito jalba a suditilor austriacesof anuire Mapacat So-

fian qi Franciscul Calmaer ca hArtiile alliturate pentru nisce ertleasce ce
 ISTORIA ROMÀNILOR 503

stint ale la Potro Pantazi co ati esit mohluz i s'ail facia strtpan 13ica crtnirt-
rasul, pontru banT al suditilor. -1811 Martie 4.
Cod. LXIII, fila 37 verso.

De la intfiul Divan fi comitet al principatulutValaliieL

Alecu Racovitil, aii ruinas fill!' do paint)." si so incunjurii po po-

dun: abaténdu-se in era si in uriniirT notrobnice, si pentru voni In cuno-
scintii, s dilVQ1nicie Zapciu spiartresc, carelo
de aid sil '1 duc'a la ranilstirea Znagovul; itI scrie Divanul Sfintid Tale, rigs-
tavnice al numitd mrgaistire, sh" se tie acolo in milnästire in pazrt i frtril
doua, poruncA a Divanuliff sil nu fie slobod.-1812 Martie 10.
Polcovnic Loghinov, Isaac Ralet, Barbu reicarescii, vel Vist. vel. Logoft't.
Pentru ac6stti prieina s'ail Neat aretare care Excelenta Sa, care s'aii tre-
cut in condica i ail voila r6spuns de a fi slobod Divanul de al trimite pe nu-
mitul surgun la Snagov.
Cod. LXV, fila 163 verso.

Ecselenta Steter

Aghentul austriacesc ail trimis notil cti apelatia a doftorulia .5tefan Piscu-
pescul Cu ininiístirea Campulungulta, pcntru pricina de judecata co are, ea i
so face niipistuire .si corcetezo dupá pravilh i sí insciintoze.-1811 Marti() 29,
Cod. LX1II, fila 416.

Scuatoru/ .

Ca dupil nota DivanuluI cu. No. 369 de la 10 Martie scdsí, o intiiresce de

a fi cinovnici orilillluiti pe la Diva,n de al douilea i lu Creminalion i la Do-
pertamentul do opt judeciltorl.-1811 Martio 29.
Cod. LXIII, fila 67 verso.

JUSTITIE CRIMINALA
Critre Ecselenta Sa Gkeneral 5'teler

Cu cins'e artiliu Ecsolontei Tale, 61 Epistatql oonelor all facut arëtare

In scris DivantiluT, a, la 6 ale acestil InnI pe miedul noptet,
Cmera inarmatf citicand ocna Tolega, ail coprins si all legat pe pazitorii co so
501 V. A. URECHIÀ

afled la ocnIt' si scoti)nd d'in lAuntrul ()ella 16 hotT vinovatT, ail frigit ea &O"
d'impreuniti, ci Divanul indatg ail frica poruneI cutre ispravnicii din jud. Pra-
hoya i Dfunbovita, ca Sii porn6sati Po polcovnicI i pe vititasil plaiurilor Sii '1
cate, sri gonéscri in tilte pärtile i s'l prindii negresit ; pentra caro nu lip-
sesee Divanul a arao, Excelente' Tale inté.nplarea acbsta. 1811 Aprilie 12.
Cod. LXVI, fila 87 verso.

&mienta kFteter

Sonatorul insciinteazií cii dupii hotrirtlrea celul maT mar comandir al

arrnie" Cutuzov, po vinovatiI Dimitrie sin Glieorgheio Erghelegiu, si pe cio-
banal Nestor Pite, ce el omorit pe un soldat, dupiti praviliti poruncesce ca
se spfinzure amôndot-1811 Aprilio 22.
Cod. LXIII, fila 41 verso.

Catre Eeseleno Sa Gheneral Steter, de la inteizil Divan

lspravniciI jraletuld Dambovita,"ca insciintare scrig de la 23 ale acestif

ail trimis la Divan 4 hoff, care s'ail prins de un Alexe postelnicol ca altf
Dcaitorl din satul Bitinestil, ascunsI fiind inpreajma aceita sat, carI hott singar"
márturisit crt sunt dinteacel 16 vinovati, caro ail fugit in trocutele dile
de la Cena Telega, pe carT Indatii Divanul Pail trimis la crimenalion, a li se
face scumpil corcetare, atât de vinovititia lor, pentru caro ail fost ost"inditI
trimisl la ocnii, si de mijlocul cu care ati sCapat de acolo, cum si cine sunt
aceia anume co ail cillcat ocna scos ? cum si gazda la cine sunt ? i ca
examen de cercetarea lor sil se arae DivanuluI.
Asijderea i Ispravnicil din judetul Su° insciinteag, cii la 25 ale acesteI
Polcovnicul de judet cu petera lovindu-se ca treI hotl ce s'el ivit acolo
la valen CepturiI, prin fézboiil ai prins vial pe un Titinase Arnitiutu, iar pe col-
1-altI In bititaia ce ail fiticut impuscandu'I murit, rilnindu-se si un cenas do
ai catanelor si un slujitor ispritivnicesc; ata pe acel viii cht i capetele color
omoritT tritnis alce, po care hot i capetele tritnis la criminal sil i
se facà cercetare si ca egzamen sri se arke DivanuluI iar capetele sii le pue
in rilspitintiI la 'Arta pusciiriet S'ail maI adas de la acest ispravnieat si alt
hot anurne Gheorghe, care si acesta este din lude 16 scapatI din cena Tclega
s'ail trimis i acesta la Cremenalion, spre face cercetarea impreunA cu
4 cu asemenea cercetare, de care si nu lipsirn a insciinta ExcelenteI Tale,
1811 Aprilie 30.
Cod. LXVI, fila 84,
 ISTORIA ROMINILOR 505

Ctitre ?teter

De la Divanul Craiovel astil-di am primit cartea si insciintarea Dumnélta.

pitarttluI Glicorghe Argintoianu Ispravnic ot sud MehedintY, cum crt la di intiiiu
al acestel lunI, la un c6s din nipte, ail venit o c6tii de hutI la TAntiirenI
Inteacel judet unde se face si tiirg, i merg6nd la schitul ce este acolo ail
prins pe egumenas si chipa ce I-aii luat tot ce ail avut i l'ah citznit, l'ati luat
pe egumenas ca clinsií si in treI patru. c6surI cAt ati sedut hutiI la sella
zapciul i negittiitoriI icu. muscaliI co ail fost la cfartir ali fiicut rézboiti ca arme,
iar hotii ail rilnit un soldat si o slugrt a numitulttI egumen si pe un soldat
singa unuI ofiter poracic trtiat d'anplcerile ; 1141 ati fost ea 23 si dupil
ce s'aii dus ca egumenasul pfinrt la un loe ati scris egumenasul ciare negtt-
PtorasT s4 trimith talerI 2500 hotilor, ca slobodóscg ; de caro Divanul
CraioveI art dat porunch' ditre IspravniciI de MehedintY i de Gorj i cano Pol-
covnicil ce sunt oraduitl i ata) slugeral Teodor comandir pandurilor, ca
ridice poterI i ca orI ce mijloc sh prinh hotiI; de care si noI am mal seria
intóiulul ociirmuitor al DivanuluT CraioveI i Dumn6lor boerilor diianitï, ca
sri facrt t6te mij16celo a se prinde hotiï negresit ; ci dar nu lipsim a face a-
c6sta cunoscutil ExcelenteT Talo. 1811 Maiti 9.
Ignatie Rada Golescu, Isaac Ralet, Manolache Mana, vel. Vist.
Cod. LXVI, fila 24 verso.

MORATORIUM
Cti fre luitul intdiul Divan fi contad al principatultd
Valahieä. De la clepartanzentul politicen.

Duprt porunca slAvituluT Divan, prin zapciii viitaf de aprodT, s'ah Infriti-
sat la judecati inaintea nóstrh Hersu 0-Treitt de la Ploese, ca jaiba ce MI
dat piltra col de maI in jos numitI creditorI ai lin, qicènd ct din Inttimplarea
vromilor le-art remas datorI tAlerI 4395, cenind soroc do patru anI ea sil se
mal intremeze i muncind, ca incetul, sil se pena', Pía fliede a i se lua marfa
din nu'in4 i frtedo a-1 arunca la vre o inchis5re, ca 811 se pri1pildéscrt cut total,
in dosul areia jalbá poruncindu-ni-se de slrivitul Divan, ca sal cercetilm ce-
rerea ce face.
Ani cenit de la zApciri, s'á ne aducií de fat4 si pe creditoriT luI i ne-
artitii Barbu ceausul vatafalut do aprodi, cá." cercetftnd de &III', ce): mal
multT S3 atlii &LO' afaei, dar de la patru creditorI cari ail fost aci anttme
Marca Ovreiu, ce are s'a" ia talen I 1230, i Moise Ovreiul ce are sä ja talen l 40")
i alt Marca Ovreml ce are sil la taima 500, adus adoverinte In scris
506 V. A. URECHIÀ

sub iscilliturile lor, crtri pun soroc de treI anl, cam i pentru Panait Spaiu
ail adus lnscris de la Costache qi Thhail, cil pentra baniI ce ail sá ia 0. el,
dat ce!-1-altl creditor! soroc i eT asemonea se frig',Iduesc ca sä"I doa.
Deci creditorit acetia, carT dall soroc de trel anT, prin adeverintele lor
j6laitoralai Horn avénd sil ja talerI 2225, iar creditoril care stint pe afaril
avênd siti ja nurnal talerI 2176 i (ILO pravili fijad datorT a arma ceI ca
maI putinil vointei i primireT celor ca sume mai mar!, do la judecatrt so gil-
sesee ca cale §i ou dreptate jaluitoral Her§u Ovreiul s6 aibuí soroc de trel
ruff, despre too creditorif ca muncéscil caute do alijveripl
lul nesupërat pentra anal din creditoriI la soroc sii pliltòsca ta-
turor filed° nicI o pagabil lor, iar honrirea cea desevar§in rémtme a se face
de ogre slilvital Divan. 1812 April 2.
Grigorie Asan Stolnic, Constantin Orescu Serdar, Dimitrios Serdar, Ioan
liuddnu Sluger.

Creelitorii ce aft sä ia de la jeluitorul Herfu Ovreiu.

TalenT

1230 Alarm. Ovreiu

900 Mor. Milutia al
800 Gavril Ovreiu
400 Moise Ovreitt
200 Burgh Ovreiul 1 suditl chosaricesci
90 Sal: Ovreiul
80 Aron Ilerp
170 Zalmiin tovarg§ul Ber§cal
90 Panaiot Spahul
50 Marca Ovreiu
4465

De la inteiul Divan.
Fiind-cuí am v'eldat i inOne noI adeverintele color In dos ari5tatY, plant
creditorI ce li se adang suma co ail a lua de la jaluitoral Her§u Ovreiul in
talerI 2,225, marturisita i de zapciul col oranduit, prin caro dart jrtlaitoralai
soroc de treI ani, supag sunt dar diva praviti qi creditorl al luI
ea sumo maI patine a fi armiltorI veinte! §i primireT color ca sume maI mar!.
Drepi; aceea ca cale fiind anaforana acC3sta a judecateI deportamentaluT, o intii-
resce Divanal i hotilresco ca IntoemaI srt'§I aibii urmarea su. 1812 April 11.
Golescu, Barbu Vereärescu, vel Fist.
Cod. LXXIT, fila 2.
 ISTORIA ROMANILOR 507

De la Vornicialor.
Ascultand einstitil porunea insumi Clueerul 16n lillcoianu Epistatitl
VornicieT OIIirilor, (avènd. Stolnicul Dina Predescu alto trebT, incarcat de ciltre
slitivitul Divan) am mers la casa Damn61uT LogofiRuluT. Toodorache Vilcrtreseu,
uncle atlat lucrurile i scotêndu-le t6te in vedore cato una, una, s'ail fricitt
alrtturata catagrafie iscitlitìl do instunT ; stati i pang aeum in zaptul si pur-
tarea de grijii a Dumn6luT 1-x.)gofiAttluT Vrteilrascu si nude din lucran, eirpe-
tart vecht, intro dênselo fiind tu a4e4r, sunt s wise strierteiuneY; pontru ewe
de armare dupil poruneil nu lipsesc a insciinta slìtvituluï Comitet si cum va
fi bunil botrtrire. 1812 April 29.
.1.671 Palcoianu.
Cod. LXXII, fila 3L

De la intéiul Divan fi comitet al principatului Valahid.

Dumn6ta EPistatule al VornicieT Obstirilor, am v6(jut ariitarea co facoti

printeacéstä anafora, cum si alrtturata catagrafie a lunurilor rilposatof Spitta
reso Catinaf Nogel6oT, pentru caro poruncesce Divanul, ea luentrile ce s'art
gäsit in casa ande all zilcut r.6posata Sprartrésil, sit so impartil t6to de pomanii
pontru sutlotul s1, iar colo-l-alte cate din olo vor fi haine i carpoturT, sil so
vòmjrt la mezat prin starostea de negat6tort i baniT protuld lor, sä'i doa la
DantnéluT Vist;erul Teodorache Vileäreseu fratole féposateT, ca srt'T tie in prts-
trare impreunä cu cole-l-alte sineturT, i zapise do datoriT si scald° ce s'ail grisit
dupä mórtoa riiposatoT, care stint arRate in aläturata catagrafie. 1812 Maiu
Isaac Ralet, Barbu Veiccirescu, vel Vist, vel Logofit, biv ve! medelnicer.

Porunca Divanului.

Dumn6v6strä Ispravnicilor ot Romanatl, viind sluga divanuluT . . . .

. . . . Zapcirt Spätärosc, sil aridice pe paritT, poruncim eil nit numaï vre o
impotrivire sil nu arétatI atat Dumnev6stril, cat si veri alt-cine din dregiitorii
slujbasiT judetuluT, ei incä datT i manrt de ajutor spre siivérsirea po-
runeol, de care se poruncosce i Dumitalo einstite biv vol Logofot Constantino
Dudeseule, intélule dregiltor al Divanuld CraioveT. i Dumnevóstre boorilor di-
vanitt do acolo, sit dap'. manil de ajutor oranduituluT munibasir, spro sovCr§i-
rea porunceI. 1812 Mill 10.
508 V. A. URECIIIÀ

De la inteial Divan pi comit6t.

Cinstite Dumnéta Epistatule al Logofetia mar." al Ore." de jos fiind-&í dupa

pliroforia ce ni so da prin alaturata anafora, de catre Dumn6lia vol Logofkul
do Ora de sus, faco trebnintil a se protocoli sineturile schitulid Parlita, ce so
afl la Dumnka, ca s li so vacja coprinderea de este intocinaT cu condica ce
are sellad; de aceea dar scriem Dumitale, ea, orI sa le da]: in mana orandu-
itulul do vol Logofot, slt le protocolisésca si iarrtsï s'a' ti le aducii, salí cbiar la
cas-t Dumitale sh le citésca i acolea sa ti le si dea thapol, ca sii nu se mal
faca prelungire pricinei co este intre jillaitorul egnmen, cu acel Petre capi-
tana]. 1812, Maiii 22.
Isaac Ralet, Bar/u Vadirescu, vel Vist., vel Logofit.
Cod. ',XXII, fila 01.

PROCES Cu nLANT

catre Ecselenta sa d. gheneral-maior cavaler ?teter

vit president al Divanulta.

De la inteila Divan.
Cu cinste primind predlojenia EscelentoY Tale, de la trecutul Mal' 26 sub.
No. 3696, prin care ni se poruncesce a da sfirsit pricineI cererilor Mariei Sale
Constantin Voda Ipsilant, ce face de la casa Diannélia Visterniculd Filipescu
arkam Escelenteï Tale, ca acGsta pricina fiind cercetati i hotarita de la Comi-
total de mal Inainte, lata s'au scos alaturatul perilipsis, de judecatile ce s'el
cautat i de mijlocul cercetrtrilor ce s'ail facut, cuprimik6re si de dovc4ile co
ail arkat, care cetindu-se se va da intrég4 pliroforie, dupl caco botartro s'ail
facitt i socotelli i (buret), precum alaturata fóo cuprinde, paindut-se condeile ce MI
a lita arendasil cu &apanda lor, caiu si ceea ce ail fost datoff arendasiI sii doa
Ataxia' Sale, asemenea s'ati pus cu dobanda la 10 nnul pe an dupa pravilrt
sa alego sii ja arendasiI do la Atarjea Sa talori 27844, 48. Ci dupa poruncrt
arkand Escelentel Tale spre a se da pliroforie la cel mal mare comandir pre-
curn se cere ; si pricina intarcjioreI ali fost, cacl vechilul Mario! Sale nu
arikat, niel arendasil cerero n'all facut. 1811 Iunie 2.
Cond. LXVI, fila 102.

Intarire ce s'el dat la jalbele paharnicaluï Bengemu pentru DumnélaI

chicoria Cornita Brìtuijiti, pentru ImptrivireA col face de nu'l Ingadnosce
pe Paharnic lace acarettifl pe local ski.
 iSTOREA ROMANILOR 509

Cu t6te eh* pentru pricina acésta s'a i dat porunca Divanulut in trecutele
ilo prin Mumbasir oranduit a se aduce acì amendod pártile fi*, ca sá stea
In judecatil i D-lut Paharnicul jáluitor viind, din partea Dumnélut clucerula
pánr acuna nu s'ad arátat vre-un vechil °d. D-lul clucerul :
judecata era datóre a precurma si a hotári acóstì pricinil intocnutt dtipii po-
runca i povata pravilelor; de accea Divand, prin alátttrat pitac ce so vede,
scris de la 17 a acestei lunT, a.i por ancit cáminarulut Nistor, boerul Nornicos,
ca srt arto co povatil dar] piavilele la asomenea pricint? carel prin alliturat
rZispans al D-sale, seria de la 18 ale acestet lunT, ce ad fácut cátre, Divan din
josul pitacalut, dr% pliroforie, cil Oto zidirile ce vor face vecinit, pravilele
duesc, a fi d.oparte 4ece sad done-spre-(jece pici6re de casa vecinulut si5d
muta' pentru grajdurl fac deosebire de a nu avea usa in potriva usa veci-
nulut ; ci dar de vreme ce pravilele acest fel Francesa cilnd. jaluitoral
Paharnicul Gheorghe Bengescit va urma Inteacesta st chip ca cládirea binalolor
D-sale a fi depártat de cjece sail dod-spre-cjece pici6ro de la casa vecinulti1
adecá a D-lut clucerulul Gomita' si usa grajdulut a nu o pune impotriva uset
caeI Clucerulut, hottiresce Divanul, ca ca acest mijloc co s'ad (iis mal sus sil
aibiti vote Paharnicul asl clädi aceste binale prin marifotul i ajutorill
cinstitalut Divan al Craiovet 1811, lunie 19.
Al Ungro-vlahieI Ignatie, Poleo vnic Loghinov, Parla Golesen, Isaac Raid,
Iffihalache Manis, vel
Cod. LXX, fila 97.

De la intdiul Divan fi comitet

Dupd jaiba ce ail dat DivanuluT Ion sin Stan Ciobanul, ce acum se aflii
soldat la Folovschil olanschil polc, asupra slugerulut Nicolae Urláteanu, di la
16t 1807 fiind oranduit slugerul [(supra pandurilor pro judetul Buzeulut
el aflandu-se cioban la nisce ot In partea loculut, prin inchisóre si ea Wat
apucat slugerul de i-ad lutat talen t 150 : orancluitul zapcirt viitaf de .
ail infiltisat la inteAul Divan inaintea mistrá pe jálnitorul Ion cu. pfirttia 1.1r-
láteanu, ande tilgiiduind ca totul Urliiteanu, c nici Il cunósce pe acest Ion,
niet vre-un ban ari luat de la el, si clicénd cá Oto primi si bliistem, la ac6sta
jiluitorul impotrivá rgspunse, cjic'end, cá va aduce márturil din partea loculuT,
cara* ca ochit lor ad felut cánd i-ail luat slugerul acestT bant, ce insust acel
martorl l'ad imprumutat ca dönsit, &árala puindu-1 Divanul soroc de o lunri
ca SIL aducsá aicT pe acet marturt, si trec6nd la mijloe dou6 lunT, ail venit
iarNO singar la Divan cjickd, c n'ad putut giisi pe acot martort; co canelo
din istuivri Infritisandu-i oránduitul zapciil pe parttul Urldtoanu la intêntl
Divan Inaintea astril, am indatorat pe Grlateana do a tnerectinta prin blástom
510 V. A. unnuta
dupl cum InsusI al fost primit maT inainto, luat acetT. banT de la
jilluitor, si in Divan flind fata i cu jiltutorul Ion ad incredintat Urlriteanu
sub bliístemul nostru smeritului .Mitropolit, cì niel' nu m'ése° pe jilluitortil
Ion, niel ad mat vre-un ban do la el ; dad de vrome ce jilluitoral martorI
n'ail adus, si pirata]. Urlilteanu atí incredintat prin 'Alistan taga sa, hotliresce
Divanul, sil rrimile ea total in pace si nesupörat do acéstrt piral si cerero a ja-
luitorulat 1812, Ianie 24.
Ignatie Mitropolit, Const. Ghica vi prezident, Const. Samurcas, Isaac
Ralet, Barhu racarescu, Const. Varlaam.
Cod. LXXII, fila 172 verso.

Intilrirea ce s'ad dat la anaforatia D-10 vol Logofiit de tera de jos pontru
o butcri, co ail luat Nicolae Ruciirénul de la Dumitrache Paca ot. sud. Nus-
col sudit nemtesc din satill DcímneT, protul buted implinéscil do la nu-
mita' RucIrénul. 1811, funjo 24.

De la inttliul divan fi comitet

Dupil arataroa ce ni-se face asupra pricinoT prin alraurata anafora de
ciltre Dial' val Logofötul, volnieesce divanul pe sl mérgil in sud.
Alascol ando off. sil implin6seil de la pariltal Rucilrean banil potala butcoT
talorT dottg miT, s'al ja orT 1)3 insup: orT vochil ca adoverintii tri scris
frir' do primi nicY im cuvi'mt do pricinaire achica aici la Divan
sl sea la julecItil fatii eu jöluitorul.--1811, huila 27.
Ra lu Golescu haac Ralet, MThalarhe Manu.
Cotl. I.XX, fila 101 v.

Familia Viicarescu

Ofitre &solo* Sa, mal marele comandir al arinioT DuniireI si al 'total

de pe marea Négril, Domina admiral si cavaler Cieiacov.

De la inWiul Divan Ø comitet al principatuluX

Cu pleciiciuno facom arötaro ExcelentoT Tale, Cil incá de ctind se tala

ainT Glavnoio comandir, Luminiltia sa graf Cutazof, din poranca luminiltioT salo
s'a(' trimis in jadotal Ruz6olut Iancu Et'dcilresru, fila DitninéeT elttceresel. Da-
deascal, spre inteloptia sa, pentra ére-1 caro pricinl ale tinoretelor lul, si 011a
acum so Olí petree6nd tot la llamita' judot ; ci de atancT esto tro-
cutil ata va vremo i intima numituluT no avénd alt fecior piItimesce In destulil
 1STORIA RONIÀNILOR 51

intristare, Divanul face rugrwittne l'AcelenteI Tale, ca 8'1 bine-voescl a se erta

numitul Iancu Vaciirescu si Divanul si aib cinstitä porunea do voie i slobo-
denie, ca sí sink) Ispravnicilor de la Buziiti pentru venirea s aid. 1812,
Junio 4.
Ignatie Illitropolit, Constantin vitprezident, Barba, Viit:areseu, Constantin
Samureqs vel
Cotl. LXV1, fila Ht.

1810 Decembrie 30. Incredintrun cu ac6stii carte a ndstril ciiparintif,sca neistrli

nuvie GiuleptI, ce avem In Ora Ruman6scit la sud. Ilfov ca celo ce sunt pe
dansa alliturate, ìnsì satul Gialetl, carcittmile, morile, pildurea si alte cum
piirtile de mo-ie ce s'art cump6rat i s'ati alilturat pe lang4 ac6strt mosie a
n6strii, le-am vindut EcsolenteI sale Gheneralul Iosif Fonton, Luand de la
email 5.000 adicii ciad l mil galbeni. Olandezl pretul cump6rAturel numitei
mosiI, dandu-1 i alto scrisorT am avut ale numiteI mosiI i fijad CA la 16t
1807 la luna luI Octombre furat un sicri.i al nostru ca sensor:
alte lucran, intro care ora si cate-va sensor: i sineturl a numiteI
n6stie, pentru aceea adeverim ca cartea acésta, crt ori cand se vor grtsi nutni-
tele aris3ri, de vor Catlett In manile n6s're s fint datori a le da si acestea
numituluí cump6rAtor, iar dovedindu-se a se afirt la altii i aretandu-le, sii nu
le tie In sétnIi si sit Amax) resuflate, crtd nol printeacéstii carte a vIndtirel
facem strtpan des6varsit pe numital Ex.celenta sa General Iosif Fenton, ca
aibi a strtpilni desIivarsit numita mosie a nóstrii, fijad-cti am luat de la &Instil
tcqsf baniI cump6r4tureI, insii ciad l galbonI ; dar fiind-c i nurnita rnosie
a mistri GiulestI ca cate-va lunI mal nainte, adieu la 1810 Februar 7, arn
fost dat'o In arendil pe cjece anT, adia panrt la 16t 1820 Decembre 12, fijad
tocm6la cu arendasul, eh' cand In di^stima do dece anI vein gitsi musterei
ca sil o vindem acéstii mos:e curnOriitorul sii nu fie volnic a intra in stii-
panire inaintea vadeleI de 10 aril ; pentru aceea dar unman]. cump6riitor
Excelenta Sa glieneralul Iosif Fonton nu pótolua mosia in stilpanire desivensitri
de nu se va trece vadeurt de dece anI, ce dat mosia in arendg, iar trecad
vrernea acésta, atuncea va intra in segpanire desivarsiti, atat el cat si copil
si.11si clironomil ce va avea, cuíci mosia i vindut desiiv6rsit si el este
stiipan mosieI ; drept aceea i-am dat lu manil cartea txceasta a n6strii
prin care int4ritn cele ce s'art Jis maI sus, adeverind vIndarea acésta ce ara
Meta, pocetluind-o si cu. MAO pecetea n6strii.
Pentrn ac6stil vindare de mosia Gialet ast6-41. la 7 ale urmritorului
August 16t 1811 s'a scris cartea Divanulta care laminiitia sa domnita Rain
Ipsilanti sotia Mitrieì (Sale DomnuluT Constantin Tpsilanti, a de voesce sit campero
 V. A. UlItCHIA

acéstri mosie, &T'A protimisisul ce aro, ea pretil], simfonia si legiaurile ce se

tirata In mal sus numitul zapis, tu soroc de aeum panii In patri' lunt sil trimitii
baniT co se aratii aï vinditreT, aid. la Divan, ca trimitii, si lunainiaid
Sale zapisul vimpreT, procum si de nu va prilni, iarIsT inteacest soroc
insciinteze pentru neprimire.
Acéstri carte s'a fiicut si atro Dumnéld. Vornicu Grigorie Brancovénu
tot inteacésta dar nui cti soroc, s dea r6spuns, fiind vecin ca mOia Mo-
gosoaia en. GiulestI.-1811, August 7.
Cod. LXX, fila 122.

?teto'

Dupri porunca Cattizovulut, tia° hotlirArile DivanuluT ce ati dat asupra

pricinilor do prigonire ce are Paliarnical Stan Jianu eu vechilif mosieï salo
si ea sotia pentru despiirtire, stt iiimae jos, pfinii va veni de la senator hotrirtre.
1811 Octombre 11.
Cod. LXVIII, fila 14 v.

Vornicèsa Smaranda pelara 5000 galben1 ce are a lita de la

casa riIiposatulitt bilrbatuld. si Vornical Lallovari llanolaclio. 1812 Glionar.
LXIV, fila 12

Episcopal de Buzeti si boeriff Rada Goloscu, 'Barba illfineseu, C. Predescu

si N. Vonariciu sunt insiircinaff a face Catigrafia periusioT domnitei Vgclircscu
(a lui Enache),-1812 Febr.
Cod. LXIV, fila 13.

Divanul constan° o comisiune din boeriTBarbu Vricrirescit, Vor. C. Varlaarn

ban. Vist. Moshu Grigore Caribol i Iordacho Lehliu si autorizii vinderea
de el. a averef nernisclitire a boerulitï biv. vel. Logof. Const. Dudeseu, care
emigròzli din toril, urmatére fiind (cererea luí) coprinderoT tractaturilor.La
29 falle 1812.
Cod. LXIV, fila 95.

N-1re 8hvitul Divan.

Insciintez slavitulid Di van, oil pelara dittoria de talen I 4929 ca peste ce are a
ha cliir Conshantin Banal de la un ffristoa Cliem din socotéla Vghienel (Viena)
 ISTORIA ROMANILOR 513

eare acest Hristea Checus fugit fiind de la Vgiena art fäcut ferpot chir Cons-
tantin Belul aid nisee marfg a le Mihdache Cucanghelnl tovargsul numitulta
Hristea Checos incit de la trecutul let 18W Octombre 11, prin scirea chesaro
craesta. cantelariT de la Dimitrie loan epitrepul luI Mihalache Cucunghelol.
si fiind-cg acest Cucunghelul nu este sciut unde se atlg ca sii platescil banit
datorid de la trecutul let 1811 Deeembre 1, s'ail dat porunca slgvitului. Divan
la stilrostie, ca dintr'aceea marfiti ferpot trisitil a Cncungheluld, sg se vintjg la
mezat atata en cAt acted, se pot pliiti banit dupg coprinderea hotgrird. slrivi-
tultd Divan, ce s'ail dat de la 28 ale trecutuld Septembre let 1811, dupg
cAre poruncg oral:Ater fiind, s'a strigat la mezat dintr'acea marfil ferpotarisitg
adecg o caleascg stricatä si o caratrt stricatil, si niste emen-cafea insg, una cu
miros de muc:gairt si alta stricatil i nisce civit prost si nisce sticle cu yin
bordon stricat si ag esit la niezat preturile ce se aratg, maï jos in socetelg,
din care nu se implinesce suma datorid luT chir Constantin Belul dupg ho-
tiíra,rea silivitului Divan, pentru care nu lipsiiuí a insciinta slavituluI Divan
ca sil am cinstita portincil sil le del aeeste pretur): ce all esit pang ileum la
mezat sail no. ? 1812 Maili 31.
Gheorghe Starostea.

Marfa care s'ati strigat la mezat.

talorl ban!
45'i O calésert stricatg.
300 O caretil strieatii.
300 60 ocil Emen-cafea ea mires de mucigaiil Po talen T 5.
80 40 ocg ipac stricatil po talen 2
1120 70 °oil, civit prost pe talen 16.
160 160 sticle cu vin Bordon stricat po talen l 1.
2416 Adecil patru-suto sese-spre tjece.

De la inteául Dvai i comitet

Poruncesee Divanal Dumi tale staroste za negutraorT, srt haraciladisesc1

mezatol acestor Inertin . acelor din urmit mosteriI co pretul celor in dos arkate,
care b3n1 dal la Constantin Belli secfestrantul lucrurilor acestora.-1812
lunie 15.
Con stantin Ghica vit-prezident, Barba Viicrtrescu, Constantin Varlaam.
Cod LXXII, lima 119.

htoria Romanitor de V. A. Urechí4. SitcoLur. XIX XL-31.

514 V. A. URECHIÀ

Anexe la Vol. IX Cap. XXIII (pag. 48g.)

Anexe la Capitolul Finantelor.
Marti deschise la &Ste judefele pentru a plati locuitora °el* dupti
vin(larea Caimacamilor,

Ice Constantin Alexandra Ipsilante Voevod, ca mila luI Dumnetjeil domnu

amilndorora tärilor Moldova i ValahieI. Dumneavästrä Ispravnicilor ot. sad._
s'angtate, fiind eg dumnealor beeril ce ail curnpärat de la CochiI vechI slujba
oerituluf Indoit, ai flied arätare Dornajo! Mole, cum di locuitorif i altil ce
sunt dajnicI de oerit, nu se supun a plilti oeritul indoit, dupg cuprinderea
ponturilor ce sunt date, iatg Intradins ve trimitem acésta Domnbsca n6stril pe-
runeg, ca sä o arätatI la toff de ob0e, §i sg-I IncredintatI, cä vin4area acéstit
de oorit Indoit s'ail filed prin hisgg §eirea, vointa i hotgrIrea nästril, spre a
se intampina adicil greutatea trebuintelor, ce sunt pentru hrana ImpärriteNilor
0$irI ; decI Bind eg cum s'ail 4is darea acestaI oerit Indoit, este ajutoriä
pentru mantuirea i folosul tuturor, s'a Iudatoratl daril pe totI dajniciI de oe-
rit al pläti, cu. urmare Inteemal dupä ponturile vImjtiriI, se s'atl filcut la Co-
chi! vechl Inaintea Sfintiet Sale piárintilor ArchiereI 0 a dumnealor Beerilor
Divandul Dornajo! Mole ; pentru care vil portmeirn, ca datI tot fe-
lul milng de ajutoriu oränduitilor slujbag, spre a se face negre0t taxilul ba-
niler a ace0iI slujbe, dupg ponturI, i ftleändu-se taxilul, si nu so iae de sluq-
baql nicI un ban, ci fárii de zgbavil se aveti trimite dumneavästrii totl
deplin drept la Vistoria Domniet Mole. ii sawn recela o8pod.-1806. De-
cm-are 19.
Cod. LIV, fila 6 verso.

Anexa No. 14
Prea Intiltate Dòmne

Dupg luminatä porunca Maria tale ce ni sau dat, ca s egutilm socoteala oe-
rituluI, ce s'au fost scos indqit spre a vedea catI banI ail respuns cumpä'riltoriI
Inainte la Visterie, cat! au prima Gazdia acesta Huzmet de la fiteq-care Jude;
rang a se lepilda de acéstrt slujbrt, i cAtI banI ali venit de pe la judote la
Visterie, de cAnd au remas pe A/2a Domniel i cat): banI rämilno sil maT inc
cumpgrgtoril afaril din ce au prima dé pe la jadee? pentru care sà chibzuim
de undo sil se iae aceseT banI ce rämâne a lua cumpärgtoril", ca sil li se räs-
 ISTORIA ROMINILOR 515

puncg, si s arötam InNltimel tale prin anafora ; urmatorT fiind, ne-am adunat
la dornniasca Visterie, si cercetiind ac6st6 socotaii, vum, c dumnélor boerii
cumpArgtoriT au fost Aspuns la Visterie douö cilstiurI tal. 350.666, banl 80,
earl banI s'ati trimes la ; ail fiicut i alto urtabire cheltuelI tal. 47337
banT 8 si se &lung aceste doug same tal. 398.001 banI 88 ; iarti baniT ce
all primit Gazdia a acestuT huzmet de pe la judete sunt tal : 178969 banT
105, care scgOndu-se maT sus numita sum, römane sti maT iae dumnélor
boerii cumpä'iltorT tal. 219043 banl 103, ditpii cum se vede in socot6la ce
am asternut mal jos ; pentru care acesti banI am facia chibzuire de ande s'a"
iasg, ca s se dea cumpariltorilor, si gisim Cu cale : sil r6spum4ú teara dupti dreaptil
analoghie ce va ajunge pe fie-care judet, in vreme co acescI banT s'ati dat pentru
teal% in jaf tune Blida, si neputéndu-se ctiu.ta slujba din pricina c s'ail cillcat
unele judete de vriijmasl, iarill eara este dat6re röspumpl i in aria%
dupil ce se vor indrepta judetele dup4 ce s'ail fost alcate de viljmasT, si isT
vor veni in stare, ch'utandu-se huzmetul, bani ce se vor strings se vor scade
din suma ce este stt röspitmg teara. Asisderea fiichnd si socot6la judetelor de
ctitT banI ail föspuns la Gazdia huzmetulul si la Visterie si taxildririturT, vedem
cil mal este römilsita tal. 5126, dupri cum se aratti i aceste mal in jos, de
care arm6,zI a se da luminata poruncil Afririe1 tale, ea sti se implinésea" i acea
ramAsitil din judetele ce sunt dat6ro, insA pe acestI banT ce ati sà in D-lor
boeriI cumpAriitorl are a se socoti dobtInda cat se va mal face pan's' li se va
röspunde, care doblindii, sil li se dea din banil huzmetulta, co se vor stringe....
Dositeti al ungro-vlachiel, Nectarie, Ra,mnic, Iosif Argos, Constantie Buzeu,
Dumitrache Ban..., vol vist vel vorn. Isaac Ealet; Constandin Cretulescu,
Barba. Viicarescu, vol Vornic , vel Vorn. Ión Coman6nu vol Logf , vol
Logf. 1807 April 8.

Socotéla de banif ce are sh iae dumndlor boeril cumpMitort.

TalerT BanI
350666 80 don" CásturY ce aïl r'éspuns la Visteria.
11992 Avaieturii le
198 64 Cheltuiala GazdieI
22597 74 Dobanda banilor pilnri la sfarOtul luT Martie
12550 Taxildririturile
398004 88 Tótil suma datoriilor
178960 105 So seade ce a primit
219043 104 Remilne sil mat iae cumparritoril
 516 V. A. URECHIX

Socotaa de Riimrifite ce este pe la judefe.

Talen BanT

337951 116 T661 primirea de pe la judete din care a luat :

141015 11 Visteria.
178960 105 Gazdia.
12550 Taxildaritul de la 13 Judete.
5427 1V6mrt5ita
337951 116

De la Divan ctirtX de slujba Oeritului

blind c slujba oeritulul din tart Ora pe anul acesta cu. leat 807 s'a
--vindut la s'ail dat acésta carte a DivanuluT ce s'ail
oranduit de duningor Boeril cump6ratorT tacsildar la sud . . . spre a cauta
si a stringe venitul slnibeT acestia, urmfind intocmai ponturilor ce maI jos sa
coprind e.
Mitropolia, cate trele Episcopiilo, Manastirile cele marT cu rnotosele
lor, dumnélor Velitil BoerI, de la val Ban pana la vol Clucer de Ario, i jit-
panesele viIditve iarasT pana la acésta tr6pta, cum si altiT ce vor avea hrisóve
si cartl domnescI a scuti oerit, sL tag privileghiul scutold oerituluT pe t6te
oile ce va avea fies-care drepte vite ale sale, Era de a fi snOratI en cea maI
pitting cerere, ferindu-se insa si mal sus numitil priveleghiatT a nu mesteca oI
streine sì le faca cri sunt ale lor, cad unul ca acela dovedindu-se inteo
ca acésta, nu name i se va radica privileghiul scuteld ooritulul, ci Inch' se
va i pedepsi, dup.' coprinderea Ilrisovulut Domnesc.
Toff ceT-1-altI locuitorT al riI, pamtinteniT i streiniI, cum 0 Barsani
Tutuonil, sali ori ce feliu de suditT, earl se obi§nuesc de tin oT sati alto
vite marl, ce vin In Ora la pasune, sh aiba a plati oeritul de 6ie Po banT (jece
ploconu dupii obiceI, pina la c)ece po banI unni, i de la (pee In sus Po
bani opt-tjed de nume.
3\ BarsaniI i Tutuenil Ardelenl si altI suditI, ce vor as-ea vite marl'
In Ora, cal, bol, vacT, bivoll, sh platésca vacaritul streinilor, ce este obidnuit,
adica de vita mare banT treI4jecT i treT, si de vita mica pe jumëtate, Insa ca
acest cuvint de vita mica sa nu supere slusbasit pentru sugatorl, file-6nd adica
tunsf cal marT i sugatorl vita mica, ci tunsT i manzatii adeca doI drept anal,
WI ca sugatoriI sa nu aiba a face, iara streinT din Moldova salí din
t6ra turcbsca sa plat6sca de vita cate banl saT-qed si sase, dupa obiceiil.
4) Pentru caprele ce ail str;nse negutatoriT zalhangii de taiat la zalba-
nale, cfite dintru acelea capre vor apuca de vor taia pana in litta do sfhau
 ISTORIA ROMANILOR 517

Damara, Octomvre 26, ail sil fie nesup6rate intro nimic de oerit, hag cite se
vor gilsi vii ne tgiate, de la ziva sfintului Damara tnainte, sil pliltóscil i ei oerit
asemenea ca taranii, dupg hotäririle domnesci, ce sunt Node ì dupg obiceiii
co din vechime urmat.
Toff locuitorii de ori-ce trópt sil sibil a arta tóte oile lor la Boorii
slusbasi, Erg do a si le tginui, &del or): carelo se va dovedi, oil ail gmblat
ai aseunde i asi tginui oile, en gand ca sit pggribéscil Vistieria, pe until ca
acela nu numal. cil '1 vom da de asi plgti t6to oile indoit, ci Inca Il vom
si pedepsi dupg trépta ce va fi, si fe-care pärcillab din fle-care sat, sg fio da-
tori a arta la stujbasi oile siltenilor, inch; si pe strgini ce se vor afla in
prójrna satulni, cg de se N a gä'si vre-un pgralab cg au sciut oile siltenilor
si nu ail indreptat pe slusbasi, ci le-ati täinuit, acel pgrcglab se va pedepsi.,
Sä aibg rinduitil slujbasI si tot ajutoriu stilpilnirii la tacsiltil banilor,
ca de la tóte oile strg:nilor, Teri ctite i Teri ale col se vor afla in térg la
pilsone, sg Tao oranduitul oierit pe deplin, fgrg deosebire, prin silinta dregg-
torilor judetelor.
Slusbasii sit aibg a se feri, de a nu face vre-o pagubrt, nedreptate
sail cheltuialä locuitorilor cu ale lua cevasi pontru hrana lor si a cailor
fiírii de platg, cg pentru orl-care ne vom insciinta cg urmat dupg porunca
ce se dä, dupg ce Il vom pone de a pläti acea pagobg, 11 vom si pedepsi; po-
runcim darg si dumnévóstrg boerilor Ispravnici, si altor slu jbasi ai judetolui
sil datI tot feliul mang de ajutor, spre a se putea sevirsi slujba filrg do cusur,
ca sg nu se intample sfetirismos, cg pentra ori-ce pagobil se va inttimpla din
pricina neajutorolui duinnévóstrg, yeti fi rasputurétort cum si impotrivg ctind
vor fi Mcititorii suparatI de cgtre slojbasi, cii vre-un fel de nedreptate,
Teti fi AspunOtori. 1807. Octoinvre 10.
Cod. XIV. fila 101.

Anexa No. 15.

Ica Constandin Alexandru Ipsilant Voevod.

Fiind-cg dupg catithrisis ce s'ail urmat pe la judete de ciitre comOrgtorii,

tacsildarii i slojbasit acestal oierit, avem Domnasca insciintare cut oh' s'ail
fried luare de pe la 15cutorI cu molt mill aclgogatg de cat cuprinderea Pon-
turilor acestui Huzmet, de aceea dug poruncim, Vgtase de Visterie, sg stringi
pe aceti niai sus numitI cupargtorI tacsildari si slujbasi aicl la Visterie, de
ande pe toff inpreung sg-i aduci la sfanta Metropolie sä se fach' acolo jut&
mânt Evanghelicesc Inlìmuntral sfintei bisericI, cum cg nu ati luat maI malt
niel titear un ban peste cuprinderea Ponturilor, si aducandu-no anafora de la
51 8 V. A. URECIIII

pr6 sfintia sa párintele Metropolit de primirea salí ncprimirea jurlimantuluï,

atuncI voiä da Domnia Mea cuviinci6sa hotilrire pentru acésta.-1807, Maiii 7.
Cod. XLVIII. Fil. 117-115.

Catre Exceleqia sa Tainicul Sovetnic, p: a fel de ordine cavaler hinarar,

Gherghie Lascarof.
Dela Divanul prinOpatulni Valahil.
Dupiti jaiba ce ati dat Exeelentil Tale, in trecutele Jile, dumn6lor boeal
cump6rlitori al acestul de al doilea oorit din anal trecut, ar6tilnd c aii A-
mas s me din anal trecut acea slujbil o mare sum de baril, i ruglindu-se
a li sti pläti, priu predlojenia Ecselentel sale, ce salí trimis la Divan, ni se
poruncesce, ca sui facem negresit chibzuire a g;isi ori-ce rnijloc cuviincios spre
implinirea dreptultil dumnélor ; dupä care nu lipsesee Divanu a r6spunde Ec-
selentiel. tale, ca in multe rindurf fäcénd felurt de chibzuirT pentru ac6sta,
alt mijloc nu putem gäsi, spre despilgubirea numitilor boerf, de cilt a li se
face tot din terä, precum i dintr'o anafora a sfintilor pärintI ArhiereI, si a
dumn6lor fratilor boerT, ce o v6ijutn scrisrt din anul trecut s'ati fost gäsit eu
cale, fiind. Insä cil acéstä suma de banY ce o cer numitil boerl este alt cusur
no irnplinit, chiar dintr'acel Huzmet al oeritultil: celut de al douilea, ne apu-
c6nd sä-1 implinóseä (duna', pentru cunoscutele impotrivirI ale vremeI ce Sati
intimplat, am chibzuit i gäsit eu cale, prin sfatul de obste, ea si estimp
plätbscli oeritul Indoit, fiind mal vértos i acum vremea oeritulut care sä,
urmeazh, milear &II i acest mijloc nu este destoinic. i prin implinirea banilor
ce se cer de cutre numitii bJerT d'impreunil ca dolAnda lor, care e peste tot
tal. : 251,893, se face insli indestul ajutor, i pentru eusurul ce va mal r6-
mfine ne plata vom face tipa deosebitä chibzuire, do unde sä se plät6scil, frträ'
de a se sup6ra I6cuitoril, i prin deosobitä notli voin ar6ta Ecselentiel. Tale,
care acéstä chibzuire a nóstrii, ce 8'40 (Jis maI sus, de va fi primita i Eeso-
lenta sale, ne rugiim sil avem r6spuns in grabä, spre a o pune in lucrare
acum, cAnd este vrenutia oerituld, ca acest mijloc scapä i teara de o
datorie mare, care din i in 4i cresm, adrtog6ndu-se cu grelo dobiln4-1807,
Noemvre 20.
Cod. LIV. Fil. 178.

Pitac catre D-luf, Vel. Vist. sa gasasca ntwiteril sa venda indoiala oeritului
pe anul acebta, sa se implin jsca pagaba anului trecut.
De la Divanu printipatulul 'Pera Ramanescl, catre D-lui fratele vel. Vist.
Fiind-cli D-lor cumpiirritoril: slujbeI oeritulul indoit de anul treent, ail
r6spuns la Visterie suma drept cat cumpiírasera acéstii slujbil de la Cochi-vechT,
 ISTORIA ROMANILOR 519

iarg din tearg nu s'au putat stringe de cgtre Dumnélor oeritul deplin din
pricina Intamplgril vremilor, proem este sciut, remilind a maI lua Odd la
implinirea sumeI ce ail dat d-lor la Visterie tal.. . . precum prin obsteasca
Anafora a pgrintilor ArhiereI si a d-lor fratilor velitiI boerT, este alésii,
hotgritg acésta suma, cii cu acievgrat din pricing, cg nicI nu s'ail putut cauta
slujba, lipsesce acestI bani pang la Implinirea sume! ce all respuns-o cumpg-
riltoriI la Visterie, caro cumpargtorI dand acum jalbá EcselenteI sale Gene-
raluluI Latcarof, cum si DivanuluI, si de &Are Ecselenta sa filcandu-se in scris
aretare la acest Divan, cii dupg cele mai sus aretate, dreptate ail la cererea
care fac a li se phiiti acéstrt stung, i ca sg facem negresit cbibzuire, a se
glisi mijlocul col cuviincios spre implinirea dreptuluI dumnélor, Divanul
a fgcut fella): de chibzuirsi in ot chipul pentru respunderea i implinirea
acestiI drepte cereal a d-lor, i nicl un mijloc altul nu s'a putut afia, mal
cuviincios, decal acésta, ce cu sfat de obste s'ati hotgrit, adecg a se urma
estimp plata oeritulaI indoit i macar cg in anal trecut, dud 8'10
oranduit a fi luarea oeritultil indoit, fost aretat care locuitorI, prin car-
tile Divaaului, ce s'ati dat guild la mänile cumpgratorilor, cum cg nu mal
intru acel timp are a se plgti oeritul indoit, pentru intampinarea, implinirea
celor de atunci silnice, primejdiöse i neapilrate cererI ce se fgcea din térä,
si eh' alta data nu li se va mg arma acésta plata de oerit indoit ; dan g fiind-
cg acestg suing co s'ail aretat maI sus este cusur neimplinit chiar al aceeasI
primejdi6se trebuinte, ce s'ati respuns atundf, sgracit locuitorI aI
teril nu sunt In stare de a se mal insgrcina acur i ca respunderea acelor
banl, pe Janga alte atatea i atatea greutgtI ce sunt asupig-le, proem deobste
este vedut, de aceea clarii trebuinta esto a so plgti i estimp oerital indoit, precum
s'ati vis, de care si scriem Dumitale, ca sg ingrijescl a eguta si a ggsi musteriI
cgrora vendändu-se acesta' indoialg a oerituluI de estimp. si ne aretatI, ca
vedem catg sumg 'Haut prinde pe vändarea acesta IndoelI, care are a se da
cumpärgtorilor de anal trecut, in sumg de tal. . . ce ail a lua, i cata sumg
remano teara daióre pang a istovi plata acestiI sume.-1807 Noembre 13.
Cod. LIV Ida 133.

Pontarile oeritului indoit pe let. 1807. Noembre 20.

Fijad-cuí cumperätora slujbeI oerituluI indoit din anul trecut, din pri-
cing cg nu s'all putut cguta slujba din cunescutele impotrivitöre intamplarT
ale vreineI, le lipsesce o suing mare de Null, pang la Implinirea sumo! ce all
respuns cumpargtoriI la Visterie, pentru care iipsii filcendu-se cercetare de dare
Sfintia sa pgrintele Metropolit, i pgrintiI ArhiereI, i d-lor fratI Velitl Boon',
s'at1 gásit arötarea d-lor adevgratg, precum prin obsteasca Anafora pe larg se
520 V. A. URECHIÀ

areatä, i apururea en necontenite j41bI cerandu-s1 dreptitl, tot-deauna li s'aid

aibit ìngllduialll panä se va gäsi rnijlocul inlesnit, de ande sit se im-
plinéseil i li so va da ca care acésta fiind prelungitI pan'ä acum, in cele
de pe urmat all dat jalbii si la Märia Sa proa Inältatul Printip i Feld-mare-
sal Prozorofschie,si de Miiria Sa dandu-se jalbrt d-lor la Ecselentia sa Ghinarar
Lascarof, ati facia Ecselentia sa arkare la acest Divan In scris, cl dupä celo
mal sus arritate dreptate a:1 la cererea ce fac a li se pläti acéstä sumä, ce este
alésrt prin cercetare, i sI facem negresit chibzuire a gäsi mijlocul eel caviincios
spre ìinplinirea dreptuluI d-lor, Divantil a &cut felurl de chibzuirI in tot
chipul, i nicI un mijloc altul nu s'ail putut atla cuviincios, (it'd silraciI
locuitorI avand atatea greutiltI asuprä-le, nu stint in stare de a se maI insiir-
cina si ca rëspunderea acestor banI, ci eu sfat de obste s'ail hotulrì, adica a
so arma i estimp plata oerituld iarìtI indoit, i mäcar el in anal trecut
s'aii Witt arillare prin cärtile slujbel, cl nu mal. inteac,e1 timp ati a
oeritul indoit, pE,ntru intampinarea color do atuncI silnice i priniejdi6se co-
reri, dar fiind-cl acésta cerutä samii este casar neimplinit chiar al aceeasI
prirnesdikä trebuintä, ce s'ail rdspuns atund ; de aceea datfi trebuinta este, ca
peste oeritul drept ce este de oaie po. han! 10 si ploconul Oa, la 10 po.
banI unul, iarii de la (pea fa sus po. bata opt-ded, de name, sä se maI
téseä alt atata, care vine indolt o acéstrt ìndoiall strigandu-se la Cochi-vechlt
dupli orânduialll, s'aìi cumpfirat de. . . . ; decI dat acéstä carte a Diva-
nuluT la mama . . . ce s'ai1 oranduit tacsildar la sud. . . spre a auta si
.

stringe venaul slujbel acestia a indoelel oerituluI, intocinal dupii ponturile

slujbeI oerituluI drept, afarii insä din .suditI, care nu ail a pliiti la acéstri
invoiala, niel oerit, niel vlldllnit, ci numaI de la ceI-1-aItI, sri canto slujba cu
urmare dupii ponturile co mal jos se coprinde
Mitropolia, cato trole Episcopiile, Milnllstirile cele marI cu. Metkele
ion, d-lor VelitiI Boerf, de la Vel Ban pang. la Vol Clucer de Arie, i jupa-
nesele faduve iar4I panä la acésta tr6pta, cum i alti ce vor avea hriscive,
i crirti doinnescI a scuti oerit, sit aibit privileghiu scuteld oeritulta. pe WO) oile
ce va avea, fiesï-care drepte vite ale sale, Lill de a fi sup6ratI cu cea maI
putinä cerero, feriada-se insli i mal sus nutnitil privelegMatI, a nu amesteca
oI streine; sh' le facit el sunt ale Ion, unul ea acela dovedindu-se intr'o
vinä ca ackta, nu numai i se va fädica privileghiul scuteleI oerituluI, ci inert
se va si pedepsi dupä coprinderea hrisovului Domnese.
Totl locuitorI aI toril, i streinif carI se obijnuiesc de tin
of si alto vite marl aid fu tearä la pkune, all aibit a pläti acktit indoialli a
oeritului, de oaie Po bani (pee si ploconul dupfi obiceiii, panä la (pee Po banf
unni,si de la 4ece in sus po. baal opt-zed de nume asisderea ceI-1-alti streinI
afarä din suditI ail sä pliit6scii si vìtciutitni, tasI acoja ce ail fost obiceid de
 'STOMA ROMANILOR 521

platea de vita mare banI §eai-decI i vaso, 0 de vita mica pe jumatate, adica
ttini i manzatil doI drept unul, hug sugatoriI sil nu se supere.
Teti locuitoriI de orI ce trépfii, sí OA a arka tote oile lor, la boeri
slitjba§1 fail de a 0-le tiiinui, cacI orl care li so va dovedi Cil ail fimblat a§T
ascunde i ag Mina; oile lor, c.t gand ea sa pagub6scil Visteria, pe unul ca
acela nu numaI ca-'1 vom da do as1 pläti t6te oile indoit, ci Inca '1 vorn
pedepsi dupll tr6pta ce va fi, 0 fie§I-care Parcalab din fiesI-care sat sa fio
dator a araa la slujba§I oile satenilor, Inca §i pe straini ce se vor atla im-
préjma sated, a de se va gasi vre un parcalab ca ail ciut oile sIIteuilor,§i
nu ail indreptat pe slu§b4i, ci 'earl tainuit acel Parcalab, se va pedepsi.
Se aibil oranduitii slujbag tot ajutorul stitipanireI la taxilul banilor, ca de
la t6te oile straine, verI cate i veii ale cuI se vor afla In teara la Ault°
(afara din cele suditerI), sil ja oranduitul oierit pe deplin, fina de osebire, prin
silinta dregatorilor judetelor.
Slujba0I sil aiba a se feri de a nu face vre o paguba, nedreptate
cheltuiala locuitorilor, ca ale lua ceva pentru hrana lor 0 a cailor lor fried
de plata, cil pentru orI care no vom inwiinta cil n'ati urmat dupa porunea ce
s'a dat, dupa ce '1 vom pune de va plati acea paguba '1 vom §i pedepsi.
Poruncim dar 0 d-v6stra boerilor Ispravnicf, i altor slujbap. at JudetuluI, sa
datI tot felul 'liana de ajutor spre a so putea savar0 slujba fara de cusur ca
sil nu se tntample sfetirismos, ci pentra orI ce paguba se va Intampla din
pricina neajutoruluI dumn6v6strit', veti fi Aspund5torl, cum qi impotriva cand
vor fi locuitoril sup5ratI de catre slujba§I, cu vre un fel de nedreptate, iar4I
vetI fi riispumAtorl..-1807 Noembre 20.
Manolache Banu, ktofan Viicarescu, Isaac Ralet, Constandin Vornieut
Barba Vornicu, Anton Postelnicu, Constandin Balaceanu Vornic, Vel. Vist.
Constandin Vorlaarn.
Cod. LIV fila 143.

Anexa la pag. 491 (IX)

Ponturile de vinc,14rile oeritulul, ce s'art scos acum pcntru 1808, de
ajutorul oOrilor.
De la biul Divan
Mind ca pentru ajutor la implinirea grabnicelor trebuinte i cererilor
ost4escI, ce ni se fac, nofiind alt niijloc de uncle sa se implinesca, ga-
sit cn cale, cu sfat do ob0e, ca pe anul trecut 1808 sil fie oerit Indoit, i fiind
cii de cu tionia s'a vindut un oerit drept, care s'al i implinit, acum dar s'ati
maI scos alt oerit, ca sil fie Indoit, ca acésta oranduiala co numai priminteniI
Si platésea de die Po bani: 10 §i ploconul pana la 10 po bad unni, iar de la
10 in sus po bull' 80 de nume si dea §i de rava0 co va lua de plata oeri-
522 V. A. URECHIÀ

taita ate 2 parale si nu mal' mult. Iar cine va avea de la 10 in sus cat de
multe, sA ja i ate 4 parale de numárgt6re. Care acest oerit are si so ja
de la o! i capre, de la miel i ezt de est timp, freí osebire, pe chte se vor
gitsi la vremea scrisulut in pb'r ; sA nu indrisnéscA insg a coro oerit pe vite
m6rte, adecA pe poi, i nurnat cele se vor fi vil' in p'ér la vremea scrisulut.
lar suditif s'A nu se supere, cum si la Monastirt si la Boert care sg pgzéscii
privileghiul care s'el urmat si la oerital de ea t6mnA. AsiOerea s'A fie
nesupáratt de oerit i mgcelaril politiet Bucurescl, pentru vitela ce ea adevárat
vor fi de Wat la scaune, care slajbA ea cercAturg ca tot are sg se cauto pAng
la August Cu acéstg orindnialit s'ati :vindut ajutorinta oeritalut acestuia la
Dumn6ltit biv val vistier loan Hagi Mosca i s'a dat ac6stg carte a Divanulut
ce s'ati orinduit de Durnn6lut boierul cumpki.tor, taxildar la sud
carel° sit t'iba' a orindui sltqbaOt prin plAst i prin scirea i aja--
toral dumnélor ispravnicilor judetulut, sa cauto acest huzmet, ca mijlócele co
so aratil mal jos, fusa:
4. Mitropolitul, cAte 3-le Episcopiile, Monastirele cele mari ea metkele lor
i dumnélor velitit Boert de la vol Ban ping la vol Clucer de arie i jupAne-
sele vMuve iarást pana la acéstg tréptii i alta ce vor avea hristive si cArtt
domnesct a scuti oerit, sA taba privileghiul scutelet oeritulut (numat se scu-
tesce oile proprit. si nu streine).
K. coi-l-alt1 locuitoff al terei i stráinit (afarg de suditi) sá aibil a
plAti acéstit indoialli a oeritutut, iar ce! strAint, afara de suditt, sg pliitésca
viicitritul, de vita mare 66 bant §i de micil pe jumi5tate. A.dicg tunsit qi mAn-
zatil drept unul, iar suggtorit sg nu se supere.
F. l'off locuitoril de off-ce trépti sg taba a st. ar6ta oile lor la boierit
slujbast . . . . sub ped6psa de piará indoitg si pedépsg. Pircillabil din sat sg
arete oile sAtenilor, iar sub pedépsg.
A. Fiind pliroforisit Divanul, di in anil trecuff s'a fAcut catahrisis de
cutre cumpárgtorit i slujbasit ooritulut, la cäutatul acestet slujbe, s'a fAcut
cunoscut boerilor cumpáratort, acum cit nu este permis ciitahrisul de niel' un
fol. Ispravnicit sil fie (lea ca priveghere.
Ispravnit sg deo ajutor talxildarilor la implinirea banilor. 1809
Aprilie 24.

Anexa No. 6. (pag. 492. IX)

) Vin4area oeritulut in anal acesta co. lét 1811 este pe tela"' teara cu
judetul Bráila dimpreuná, i dupg greutAtile si trebuintele ce sunt ca sfat de
obste s'ail socotit a se arma iargst indoit, precum qi in anul trecut adeeä
de bite oile §i caprele plantenilor impreung ca tutea' si ezit sg se in po bant
 ISTORIA ROMANILOR 523

dou5-cjecI cum 0 pecliinele Indoite de la una pilna la (pee ate doI banI de
6ie, iar de la ijece in sus, oil can: suma va avea fie-care striptin s ja poclo-
nul cate take unul banI patru-gecI de mime, ci de nurn5ratiird ate opt pa-
rale de turma i pe ravac de tot numele cate perii parale, iar oeritul pe vite
m6rte ch.' nu se air% adeca pe poi, ci numaI pe cele ce se vor atla viI in Or
in vremea ce se vor scrie de atre slujbag.
Cei ce se numesc suditT, i cunt §edblorI in casele lor prin satele t5reI
platésca acum oeritul de o potriva cu paminteniI ce in tea ra se vor grisi
la scris.
SuditiI calkorI ail a platesa oeritul In vremea cea orInduita,
adeca la Decembre, dupil copriuderea osobitelor ponturl.
Vincjarea oerituluI este afar% din Peer!, de la vel Ban ¡Ana la Clucer
de arie i japanesele vgduve tot papa la acéstil trepta, i mOnastirile i motea-
pie i schiturile dupa coprinderea hrisóvelor domnescI.
PanduriI din patru judete, sud, peste Olt, co se vor fi afletn4 acum
in slujba impliratéseci nu ail s plat6sca oerit pe drepte vitelo ce Tor fi avénd.
Oile ce vor curnp5ra macelariI pentru trebuinta politieT sa nu fie ca-
librate de oerit, fiind-ca pentru aceea platesc oerit locuitoriI de la earl le
cump5ra macelaril, precum i vitelo ce vor fi avênd strinse pana la 25 ale
acesteI lunI April sa dea f6ie ea su fie acelea ap5rate.
Oile i cele-l-alte vito sirbescI ce art trecut in Vining din teara tur-
césea aid in pilmintal tereI, cum §i cate vor maI trece de acum inainte, oerit
a nu platós* precum s'ati urmat in anul trecut ; iar and din SirbI se vor
dovedi cit ati ascuas ol de ale pamöntenilor, ca gand ea sa le seape de oerit,
uniI ca aceia pentra infrénare sa plat6scii oeritul indoit, de oaie Po banI pa-
trit-ciùcl.
BaniI sa, se r5spuncja jum5tate Inainte, Indata dapa vin4area slujbei,
iar eel alti jamiltate inainte peste trel-cjecI de rifle dupa vIn(jarea slujbeI, din
cure acegl ban): dupg col din urma ca§tiil, sa se popr6sca talerI 30.000 pentru
ocritul suditilor al5torI, carI banI sit plat6sca la sfioital luI Octombre,
dad atuncI incep a se serie qi oile lor.
Cumpgratorul sit doa cheza§ negutiitor de credinta, ea a ri5spuncla banil
la sor6ce.
10 Boerul curnpflirritor de a fi ca sit mite slajba Insug, sa se fer6sca de
a face cea maI patina nedreptate 15cuitorilor, ca Ware de ban): maI malt peste
suma cea hotarItä, cli apoI ceea co se va dovedi cit all luat mal malt prin
catahrisis, va fi silit ea si Intóra InapoI Indoit, iar de va fi ea sa vênjli huz-
metal la alta], indatorat esto a se chez4ai ca acel cump5rator, ea sa nu faa
jaf i nepiistuirI locuitorilor, ci sit urrneze inteemal dap,i coprinderea ponturi-
lor, ad. impotriva urmAnd, Divanul nit va indatora pe cal de al doilea cum-
Orator ea a Intóra inapoI Indoit, ci se va indatora cumpératortil asupra ea-
524 V. A. URECHIÀ

ruja rämäne huzmetul de la Cocha' vechI; asemenea i cumpärätorril de al

doilea de va dovedi cil taxildarul nu urmézil dreptätil, ci se abate la urmiirI
de jafurI i nedreptritl, sil 'I frica cunoseutI Divanuld cu vina lor, ca Sil fie
supusï pedepsel ostilsescI i prin caraulh osänditi.
IspravniciI judetelor, sil fie datorl ca sil dea tot felul de mânil de
ajutor cumpärätoruluI, ca mazAli, i cu cato doI dmenI de fies-care plasii,
din slujitoril zapchlor, salí de prin sato, ca 6menY ea plata, ca sä se cauto huz-
metal filr de casto, ci numaï acelor 6menI de prin sate sil li se pliitóscil de
taxildarul in câta vreme se vor atta slujind.
Avaeturile sunt s se räspundrt de la totï baniI vind6reï slujbeY adecil :
ditinnúlor velitilor logofeti ca dol al doilea logofeff, la pungg, Po talen l ciad
60 i cale talar]: do): banI 75 al dumn6lui vol logofet za Obiceituï, mi un al
2-lea logorét, i cae talen l loco la pungii pentru ()brazo scäpätate, i cûte ta-
lerI anal la pungii la Cutia orfanotrofieI, pentru c i luat Mäniístirea
Strihaia i talerI una-mie-opt-sute al cismelelor, i talerl una-mie-doug-sute-
ciad decY aï CutieI de milostenie, i talen): 350 aY doftoruluI de la Craiova, i
talen l una-sutä aI m6nilstirel Arnota, i cate talen l dece de judet ai m6nästirei
Stavrodromi, dupä coprinderea hrisóvolor i cate talen I 36 de jude aï extrae-
tortilui, cum si taled una-sutil din t6th slujba aY divictaruluI si ce intämplare
din peristasis al vremilor se va intämpla, pe séma cump6ratoruluI ah fie, a
Divanal mi se amesticii.-1811 April. 21.
Valorf
330,009 Adecil trei-sute-treY-decI de miI afi rämas de la Cochii vcchl
tul asupra dumnealta paharniculta Mihaiil Filipescu si baniI sin
riispundil in gata, iar s nu catite a'i ecsotlisi in niscarva socoteli.
Iosif Argos, Rada Golescu, Isaac Ralet, Vol. Log. Vol. Vist.
Cod. LXXI fila 21 verso.
(A se vedea oeritul ii la fila 230-34 din aceiasI condich).

Anexa No. 7 (pag. 492 IX)

De la 'intaul Divan
Catre vUäei de p'aiurl

Fiind-cii se apropie vremea cAnd incep a se pogori aici in taarit TutuenI

din teara ungureascä spre ernatic i fiind-cil slujba oeritulta in totI anil
piigubesce ca oile suditilor din Transilvania, cil SCOIX.51'h la ernatic sume marI
si la platä se perde frichd felurI de inij16ce, adicil dupii co merg pe la judete
unii din eI le amesteori ou ale piini6nteailor ce pliitesc oeritul priniä-vcara,
 ISTORIA ROMANILOR 525

altiI se perd prin bìl1ï, iar altiI ambländ de la un judet la altul nu se pot
grisi de slujbasl i pentru ca s nu se mal pricinuiascil ac6stil pagubä si de a
lipsi mij16cele care le obicinuesc, Divanul te insilreinkrt si poruncesce
urmezl lnteacest chip:
Cisite °I vor coboril pe la acel plairi ail s pliltóscil oeritul ad.
La vi entes coborittaluI oilor, sil numerI fies-care turmä i sa cereetezI
cilt1 stäpfia sunt pe acole oI, s iel in seria si sit facI catastili de sumele i
numele stilpftnilor, cu einul si porecla lor, si in ce sat, In ce judet din Tran-
silVania se aflä sedetorI, si In ce judet de ale tug are sil ereeze? i pe
gpt5mitna sä trilmiT catastih la D-luI fratele Vornic Manu chabzimanu slujbeI,
de suma ce se va coboril, iar dupìl ce se va Incontina coborrirea sit impreunezi
un catastih de t6ta suma si iscitlind sit Il trimetl.
Sä id in scris i tole vital() mail ale fie-cäruia stä'pfin: cal, bol i vac'l
ce vor avea, earl' ail a pläti viteritul, dupti vechiul obiceiti.
La top' acestia ce vor trece sil le fad' cerero de plata oerituld frirrt
de a le face silä, ci ca cuvént sìt le dal a tntelege cä' sail acum sail maI pe
urmrt oeritul tot ail sil '1 pliltéseä, urnand pentru luarea banilor duprt ponturI
adecti, de oaie pe lânà jece i plocon de la una pftnrt la rjece po. banI until
iar de la ()Bee insus po. banI opt-cjecI si de num6riltóre parale patru i pentru
rävas pantie opt; cum si pentra fácilritul sträinilor dupä obiceiti, insii de la
vita mare po. banI 33 iar mai mult sil nu te indriisnesti a las, cad veI fi
r5spuntrétor.
Care din stilpanY vor pläti la coborit sä le dal: rilvas de platil, in
care rilvas srt arétI maI mntâiti plaitil i suma oilor i stìtpànul, precum se aratil
mal: sus, lar care vor )ice crt nu ail banI, nefiind niel stilpiiniT ca oile, BA nu'I
oprescl, ci sil dai pe chezit'sie vrednicä, ca la orandulta vreme sìt 'tl plä-
téscil obritul iarilsì la D-ta.
La tóte judetele sunt oränduitI tacsildarI dupá orand.uialti pentru
acest oerit i ca sil nu se Impotriv6scrt eel ca oile, d suma te au coboritt
duprt numöriltórea ce vei face aci, sìt le daI tidulii la Wart, In care sit ar5tT
suma oilm, numele stäpfinilor ittocruaI dupä cum II voI lua In seria, si jut-
detul uncle vor sä fie la ernatic, ca num6rfindu-se de slajbasI oile si situ datä
gilsindu-se potrivitil num'érrtt6rea D-talo si a slujbasilor, sil se apace de (Titre
D-ta chezasil la vrerne a pläti dupii acea tidulä.
NI vor Oral oeritul aci, sä' le dal rilvas de platil IntocmaI dupä
catastih ce aI a trimite la P-laI Vornicul, iar earl nu vor pläti srt ladatorozI
pe ciobanI a da do scire stitpniior, ca .4)5 scie cit aci pe uncle ail coborät ail
sil plätóscrt i oerital.
De care cuinvasI vrea uniI din striprinil oilor se va tuttimpla a esi
prin altä parte, si nu vor arma a veni aci sil plilt6scil, s'ati dat poruncrt
tacsildaruld do a-i apuca sil plilt6scti dupil tidula D-tale ; ci ti se poruncesce
526 V. A. URECHIÀ

de la fe-care turmi cum si cite rivase de ale ll-tale de platti Tor gisi sil le
stringi i sl dea altele, ca Sil se vasji de se potrivesce cu catastihu ce ti se
poruncesce a'l trimite.
9) Toff baniI ce veI lua din oerit, sil 'I trimeti prin siguranti la orin-
duitul tacsildar al judetuluT anume aratind in catastih cine din
mocanI ati plitit, ca Sil cie din vreme ceia ce vor pliti la acel plaiil, si co-
responderIsind atat ca tacsildarul, cat si ca D-luI fratele Vornic Mann. deal'
cu acéstil slujbi a oerituluT la tdti teara, este insircinat D-luI fratele
unman] boer, pentru tóte cite mal sus se c3prinde, si te coresponderisescI
ll-luI i aI serie pentru ori-ce armare a acestil slujbe, si a lua povatii, dar
ca o sluj1ìl ce este a hazneliI impi5ritesci, Divanul itt poruncesce, s fiI cu
°chi]: deschisí, ca si nu care-cuniva si se strecdre niscal-va oI dintr'acel plaiil fiat
a nu le num6ra si a le trece in catastib ce aï si trimeti: sail si te amigosd
de u nu ar6ta adev6rul dovedindu-te lute° faptä ca acésta Sil OÏ ea dupri
ce vol plilti indoii, apol ye! fi si judecat a te pedepsi i intocmaT armatI
precum ti se poruncesee si de primire.ì poruncil sil aibìl Divanul Aspuns in
grabri.-1811 Iulie 20.
Cond. LXV, fila

Anexa No. 8 (pag. 492.vol. IX)

De la intaiul Divan fi comitet

Fiind-ci in ponturile oeritulaI locuitorilor pimintent ce s'ati véndut la

trecutul April 21 let 1811 se coprinde cit suditiI ce sunt musafirï adicil
coi ce adue oile lor aid in teari la plisune i iar so intorc inapoT, ci ad WO
pliit6sci oerit la vremea cea ortinduiti dupi obiceiul vechii, dindu-se i ose-
bite ponturT ale Divanuld; acum dar dupi cererea boeruluI cumpiritor
s'ail dat acésti carte a divanuld ce s'ail orinduit tacsildar
la sud . . . . carele in luna luI Octombre sil incég a face catagrafie
dupA obiceiil si la vremea cea oranduitil cum s'ati urmat si in altI aril sit in
plata oerituluI iarilsT dupi vechial obiceitl, proem in ponturI la vale se
oranduesce :
Toll: suditiI ce se alfil ca oile lor aid in teari la pisune verI care
are a OW in obicinuita vreme drept oorit de oaie Po banT tjece si poclonul
dug obiceid, piniti la 4ece Po ban)! anal, iar de la (jece in sus pe banl opt-
(jed de nuini5r, pentru care si fah' slujbasil tot ajutorul de la ispravnid
dregiltorI la tacsilu banilor.
BirsaniI TuttienT, A_rdelenT, suditl chesaricesd ce vor avea vite marl
in toar, cal, bol, vac!, bivoll, sit plit6sci viiciiritul strbinilor, ce este obicinnit
 ISTORIA ROMANILOR 527

adia de vita mare cite banl treY-ejecY gi treI gi de vita mica pe juintitate, lusa
cu acest cuvént de vita mica sil nu supere slujbagiI pentru sugrttorl fricênd
adicil tungï cal mari i suggtoril vita micä, ci tungiI i mitnzatil srt se soco-
téscti vitg mica de la care srt ja vilcilritul pe jumittate, adieu dol dropt unul,
iar cu suggtoriI sil na tan a face, iar streinY sil plilt6scg totI de vitg
cale bani al-cjecY i gase dupti obiceiti.
TotI de oii ce trôpti va fi sä aibil a-gi arta tóie oile lor la boeriI
slujbagl, filr de a gi le tginui, cae): orT eare se va dovedi c ait iiublat agI
ascunde i ai tir.ui oile cu gand sil, pggubeascrt Visteria, pe unul ca acola
nu mima cá '1 vom da de a'gl. plati t6te vitele indoit, ei insugI va lita gi
osanda ; i fieg-care pä'rcillab din fleg-care sat sg, fie dator a arta la slujbag
oile fieg-cgruia gi cele ce se vor afla In preajma satuluT, cid de se va ggsi
vre-un pgrcillab ce ati gciut oile cuivagI i n'ail inareptat pe slujbasi, ci le-ail
tilinuit, acel pärcillab se va pedepsi.
Slujbagii si itibg a se feri de a nu face vre-o pagubg, nedreptate sail
cheltuialg cuivagY, cu a le lita cevagl pentru hrana lor gi a cailor lor, set a
le face alte mijlóce impotriva vointer Divantilul, de nedrepttitT, (-Id de orI
carele ne vom Ingciinta cg n'art urmat dupä' porunca Divanuld, dupi ce'l vorn
pune de va plgti acea pagubg 11 vom gi pedepsi. Poruncegce Divanul D-v6strg
ispravnicilor al judetuluI. si datI tot felul milng de ajutor slujbagilor, de a
putea silvêrgi slujba fiel de casar, sil nu se Intample sfeterismos, ci pentru
oil ce pagulig se va Intèmpla din pricina neajutoraluI d-v6strg, vetY fi rils-
puntjetorl, cum In potrivä chnd vor fi suditil supgratI de (t'Are slujbagI ca vre-un
fel de nedreptate, ianilï yeti fi rgspundkorY.-1811, August.
Al angra Vlahiel Ignatie.
Sovetnic Loghinou, Rada Golescu, Isaac Rala, lifihalache Manu, vel
Vist. . . . vel Logofrt.
Cod. LXXI, fila 23.

Anexa No. g (pag. 492.vol. IX)

13 cartti s'art fracut de dincdce de Olt i el se dea D-10 Vistierulia 3l08cze

De la intôiul Divan, cgtre d-lor ispravnicl ot sud.

oeritul sudttilor Ungurenl, ce se pliltegce acum t6mna, l'ail cum-
pilrat D-luI fratele Vistier Moscu, de la D-luI fratele Vornic Mihalache Manu
ati orgnduit tacsilidar la acest judet pe Divanul serie D-v6stril
poruncegce straguic, si datt cuviinci6sa mânìl de ajutor, spre a putea ciuta
ac6stil slujbg frtr de cusnr, ca o slujbil co este a caingriI impgriltegd, urinAnd
intocmaï duprt deosebite ponturi ce i s'ail trimis, i stringènd baniT rinduri
528 V. A. URECHIÀ

randurt, sii se trimitil la Vistier Mosca ; eilittatt dar casar s'A nu facil, cii apot
linpotrivi urmand ve tt fi rispuniXtorI. 1811, Septembrie 28.
cod. Lxv, fila 12a.

Anexa No. zo (pag. 492. IX)

Catre gheneral Comnino

Ca cinste ati primit Divauul predlojenia Ecselentiei Tale, de la 6 ale

acestd luni, sub No. 228, coprindgt6re cil. Eeselenta Ta ai poruncit D-lut po-
ruciculut Borisovid, co se atlil la isprivnicatul judetulni Teleorman, a supine
pe negutitorit §istovliff, ce ki an aid inteacel judet, ea sil pitósci oerit pentru
oile ce le au de strinsuri, spre indestularea eurnOrAtorilor, dar asti-41 all
primit Divanul insciintare de la acel isprivnicat, scrikt de la 3 ale urmilt6ret
hint, coprinOttire, ch. dandu-se voluicie si din partea d-luI numitulut porucie
ofiter isprivnicatului i trimitônd slujitort ca si se aducii spre implinirea
nilor, &et intr'nn chip n'ail ar'état supunere, ci all trimis rgspuns
el stint Sirbi si na plitesc oierit Rid pe oile de strins6re, si gic ispravnicit,
cii acesti SirbI §istovlat supunere nu del la altul de cht numat la oliterul
ce este °ranting de Eeselenta Sa adevArat sfetnic de stat Coronel; de aceea dar
nu lipsesco Divanul iariíst a arifita Ecseleiitet Tale, ea siti bine-voescl si prin
mijlocul ce se va socoti O. se inciatoreze acet negutitort Sistovlit a plAti oe-
ritul dupti obiceid tz,ti dupi ponturilo ca care s'art vôndut slnjba, cid cand va
rgmanea a nu pliiti, cer cumpiritorit a se seidea ca suma banilor lor, i ur-
mail a se pligubi hazneana. 1811, Noembrie 16.
Cod- LXVI, fila IGO.

Anexa No. IT (pag. 492. IX)

Catre Eeselenta Sa gheneral-maior Ieltuhin

De la intôitil Divan si Comitet al principatulta Valahid. Avem chiste

a ar'iita Ecsolentet Tale, ca dupil j.ilba ce ail dat Divantilut dumn6lor cump'é-
rAtoriI oeritultil curgitorultit an pentru Si.rbit ce ail fost yacht birnici al 'iris-
tioriei si cum si a1T lileuitort din judetelo de mat jos ae6tate, cii nu se suptin
a pliti oeritul dupi ponturile eu care s'ail vandut, en t6te ci Divanul ail
filed destule porund eiltre ispravnicil acelor judete, ca sil indatoreasci pe ace):
nesupusl la plata oeritulttl, dar nict o urmare de Implinire n'ail putut face
i4pravniciT, din pricina nesupttnerii acetona, dupg inseiintilrile ce aa venit
Divan ; ei fiind-cii suma acelor et neplAtite se adnnii nouil-ijoet si nonii de mil
 ISTORIA ROMANILOR 529

una Rita, caro fac o mare stung de banT si de nu se va da duinnélor cumpg-

rgtoritor oeritulul cuviincios ajutor spre implinirea acestor banï, urinéza a se
zgticni i implinirea banilor coreinel de la dumailor, de aceea r6gii Divanul
pe Excelenta Ta, sil bine voesct ca s se oranduiascil din partea osigsascg septe
poruncI deschise, fies-care la cate un judet din cele mal jos insemnate septe
jttdete, ca impreung cti omul cumpgrgtorilor acesta huzmet i cu. poruncile
Divanulta, s mérgil la ace!e judete si fgr de zgbavg sil imp1in6scg banil oe-
rituluI dupg ponturl, de la ce`f nesupusI, dupil f6ia ce se va da de &Are oran-
&bit): slajbasY, pentru numele i alma oilor fies-cgruia, care poruncl deschise
impreung i cu aceI septe 6menT ce se vor orandoti din parten ostilaseä, ne
ruggm sil se trimitg la Divan. 1812, Iulie 28.
Ignatie lifitropolit, Constantin Varlaam, Constantin Samurcas, Isaac Ralet,
Barbu ráctirescu.
oT

2,220 Slam Ramnic.

1,564 Brilla.
1,345 Saac.
1,606 Prahova.
12,505 llfov.
40,000 Vlasca in chic)." sato intregt
40,009 Teleorman in noel sate.
99,100
Cod LXVI, fila 236 verso.

Anexa No. 12 (pag, 492. IX)

Osebite clirfl ce s'aì facut tot pentru oerit, catre ispravnia.
Hum-nett-it oeritulnf pe acest urrugtor an vêmjenclu-so la cochiivechI in Divan
si luand eivarsire, jata s'ail randuit taxildai aci in acesb judet, carele are
a arma si a &data slujba intocmaì dupät ponturile Divanuliff ce i s'ail dat la
manI si do vreme ce greutiitile i trebuintele corerilor sunt multe si grabnice
a se implini, s'ail otgrit a se plgti cate parale 17 de Vito oile i caprele i
mieii i eil, care huzmet fiiiud mare, urrnézg ca taxildaral i slujbasq sil
aibIl ort ce ajutor de la isprgvnicat, pentru care si poruncesce Divanul, ca sg
daff tot feloil de ajutor boerulut taxildar i slujbasilor, ca slujitoef indestuI, atat
spre a putea mal ca Inlesnire urmgri huzmetul acesta, cat i pentru implinirea
banilor, care huzmet fiiind vonit al easel impgrälescI, s scitl. cg de se va in-
tampla vre-o pagubg huzmetuluY din nedarea ajutoruluT ca slujgtoef In destuT,
tag' acea pagubä se va implini din casele d-v6stril, precum si la trimiterea
banilor niel la BucurescI Divanul i.ndator6z4 pe d-v6strg, ca sg datI slujitorT
Isteria Romanitor do V. A. Urechiii. BECOLUL
580 V. A. URECHIÀ

indestur a-I aduce, clícI de se va intampla a se präprtdi si a se hrripi niscaI

baúl de catre hotI, acel banì se vor implini iarasi dela d-v6stre ; slujba
are a se cauta de la 17 Aprilie de cand a luat sfarsit vin4area. 1812 Maiti 6.
Loghinov ,nolcovnic
Manolache Cretulescu, Isac I?akt, Barbu Vacarescu, vel vist.

Anexa No. 13 (pag. 492. IX)

Cartea schitului Ciolanu din sud. Saac pentru scutela de oerit.
Datu-s'art acésta carte a DivanuluI sfantuluI schit ce se numesce Ciolanu
din sud. Saac, i cuviosuluI Paisie ieromonahul staretuluI i parintilor caluggr41
de acolo, ca s aibg a scuti oeritul pe drepte vitelo de oI i capre i mie i 041
ce-I va avea schitul, ca s'a fie schituluI de intrtrire si ajutor, iar
spre chiverniseala i mangaere la lipsa in care se afla petreand, a-
flandu-se acest schit fórte siirac si la munte ta lec petros, unde nu's1 pot
dipatui cele trebuinci6se de hrana ; poruncesce Divannul si vena' slujbasilor oerT
toturor orI ce altI slujbasI sup6rare de oerit sail vre-o alta cerero cat de
putin sil nu faceff schituluI pe drepte vitelo ce are, dar si parintii cilugiirai sil
se ferésca a nu aniesteca oI straine inteale schituluI, cii dovedindu-se intr' o fapta
ca acésta, apoI li se va ridica privileghiul acesta al scuteleI oeritulut
Trasile pokounic Loghinov.
Manolache Banu, lsac Ralet, Barbu racarescu, vel vist.
(pecetea tereI)
Cod. LXXI, fila 46.

Anexa No. x6. (pag. 593. IX)

Porunca ce s'ah facut catre lspravnicl pentru sorocul ce art lungit Divanta
la eautatul slujbel oeritulut dupá jaiba boerilor cump&átori.

Dela intaiul Divan.

Catre Ispravnicl,

Dumnélor boeriI cumpôrlitorI aï slujbeI oerituluI, prin jaiba' allí L'out ar5-
tare DivanuluI, cii cump6fatoriI cercAureI oerituluï se 16päda de cumplirrtb5re,
ca cuvônt di poruncile ce li s'ati dat de la Divan pentt u cautarea slujbeI cer-
ciitureI coprind cii numaI pana la 15 alo luneI acestia Octombre sil aibrt a
cauta slujba cercaturel gi cum di curnpiirrttoriI cercratureI nieT pila
 ISTORIA ROMINILOR 531.

n'al plecat i numaI pana, vor *ligo la jude s implinesce sorocul i r6mane
cercatura jos, a carora jaiba orinduita flind spre cercetare la Dumn6luI ciu-
stitul vel Logofet, no-al arétat prin anafora, ca din pricing, cacI sunt suditI
statornioI si musafirl s'atl int6mplat malta intarqiere la cantata' slajbeI oeri-
tala, si de nu li se va lungi sorocul cercatureI in adevser se pagubesc. Drept
aceea dar av6nd dumnelor cump6fatoril oerituluI i cercatureI drept cuvènt,
iatì c Divanul le-att lungit sorocul corcatureI, ca s aibal voie a cauta slujba
cercatureI maula pana la 15 a luna* luI Decembre ; ci dar srt fitI insciin-
tati de acésta i parla' la numitul soroc volnici sil fie cercatoril a cauta slujba
cercatureI, iar dupa implinirea acestuI soroc sa, ingaduitI dumn6v6stra a
mal face cercatura.-1810, Octombre 8.
Cod. LXV. Fila 55, vera°.

Anexa No. 17. (pag. 493. IX).

Dela intetiul Divan si Comitet.

Se da volnicie sí mérga la sud ande sa faca scumprt

cercetare do urmarile slujbasilor oerI si vea po care va dovedi cit al luat
mal mult peste 17 parale de vita i dou6 parale de rayas de nume pite
s uiutórcuí pana la un ban lacuitorilor-si apoI bag6ndu-1 in fiare sa-1 duca la
tacsildar a orindui altul in local luI si apoI sa-1 ja in fiare sii-1 aduca aicI.
TreI porancI de acestea facut inca.-1812, -Aida 20.
Cod. LXV. Fila 163, verso.

Anexa No. 18. (pag. 493. IX)

Dela intetiul Divan,

Vou6 tuturor 16cuitorilor dajnicI de oerit de la sud s6natate si

tot binele v6 poftim, fiind-ca ati venit la atujul Divanulta multele napastnire
si jafurl ce patimitl cu luarI mal mult de catre slujbasil oorI peste coprin-
derea Ponturitor oeritulta, pentru aceea iatii nu lipsi Divanul a ve da in scirI
cit avotI sit pluIti oerit cate s6pte-spre-ilece parale de 6ie i de capra i de
miel, i de ed, i dou6 parale pentru rayas de nume, iar plocónele si para-
lele de num6rat6re ait lipsit si nu avetI a plati mal* mult, nid pentru vite
mórte sal pentru poi, iarasI nu avetI a plati oerit i mal: n'ah macar un ban
sa, mi dati peste ceea ce am 411s mal sus, iar de vet1 vedea cit slajbasiI in sil-
nicie VÉ va indatora sil datI ceva maI mult, precum i in alto orinduerf ce

NB. La pagina 164 din ac6sta condica este vorba consistorie in 1812, Iulie 2.
532 V. A. URECHIÀ

vor ei0 asupril-ve, yeti veden c Zapciii ve asupresc i ve lea maI malt peste
ceea-ce este porunca Diranulul, atuncI pentru ca sit nu venitl. pe aid pe
BucurescI s v cbeltuitI i s ve perdetY vremea, sil mergetI mntití pe la
duranélor IspravniciI judepluI, ca cand yeti Tedea 61 de la
dumnélor IspravniciI nu vi se face lndestulare i desph"gubire de acole jafurI,
atund. sI vonifi aid, sil ve aretaff ca jalbA la Divan si sI 41 bine incredin-
Off, cl nu numaI In tail lndestularea i dreptatea vet): afla-o de la Divan, ci
Inca i aceI slujbasI i zapcil hrilpitorI si jacasf, nu vor remtinca nepedepsitI
pentru ca s'a" se Incredinteze Divanul audit 0 all ìneles porunca
acésta, sI v çi iscIliX Inteitnsa preotul, pareálabul i don! treI dintre
fitI seniltosI.-1812, Maiii 28.
Constantin Ghica V4 prezident, Constantin Samurca? vel. Vist. Ignatie
Polcovnic Loghinov, Han°lacks Cretulescu, Isaac Ralet, Barbu Vrt-
clirescu.. Val.lawn.
Vel Logofrt.
Cod. LXV, Fila tGG v.

Divanul, la ispravnici
Dumnelor beeril cumpiírittorI aI slujbeI oerituluI de estimp, iarlI all
filcut aretare Divanulul, cl tacsildaril si slujbasiI oeff. fac lecuitorilor jafurI
si luarI ma): malt peste coprinderea ponturilor oeritului si irises): D-lor ce-
rail a se face acelor jacgsI cilzuta pedepsil de la Divan, fiind-ca In seirea D-lor
nicI de cum nu sunt acole jaf maI vertos cIl D-lor le plittesc simbriI
destulate, caro OW sg tee peste talerI saI-decI de mil' la toff. slujbasil, pentru
care fiind-cl dupii alta asemenea inteia aretare ce all mal gout LivanuluI
Dumnélor boeril cumperritorI, Divanul v'ail trimis strasnica poruncil, ca nicI
de cum sil nu inggduiti pe tacsildarI i slujbasI a lua oerit Ind mult peste
coprinderea ponturilor, si pe unil. ea aceia jacasl nu numd pullet): a Interco
Inapd llicuitorilor ceea-ce le-ail luat maI mult, ci Meg insciintatI DivanuluT
anume cine sunt aceia jAciísI, ca sh' avetT al 2-lea poruncti de urmare, dupil
caro se vede cl d-vesträ v'atI Insotit ca taxildaril si cu slujbasil lilsatl
de fac jafurI locuitorilor, pentru-cil uncle asteptam a conteni jafurile dupA a-
ceeasI porunce ce vi dat, Impotrive vedern pe t6te (Wei° jItibi de la le-
cuitorI viind i Efi aid ca plangere, cl li se cere 5i li se ja oerit ciao 25 de
parale i pânri la 30 de vitif, cum si plocóne grelo i altele, din care se late-
lege, cl d-v6strä" nu avetl nici o durere de siiraciI lecuitorY si nu le fact*
nicI o Indestulare ci'i last*: In jaf i *inivä, suntetI pricinii de vin llicuitoril
aid cu ADA de li se pricinuesc cheltuelI i perderea agoniselelor acum cilnd
este vremea lucruld a tot folosuluI de poste an ; pentru care si acum de
iZflÓVil strasnic ve porunce§ce Divanul, ca Indat4 dupil primirea acesteI poruncI
 ISTORIA ROMINILOR 533

numaI de cat sii punetl sa se citésea acésta deosebita porunca a DivanuluT

ce este dare 16cuitoril acelul judo t in tóte oravele vi satele judetuluI, cum vi
prin sfintele bisericI, Dumineca vi in grbatorl, ca sii cie totI 16cuitoriI de
obvtie, cil ail sa platésca oerit cate 17 paralo de 6ie vi de capra, vi do miel
vi de od, fara de plocóne vi fära de panic; de numkätclre, ci numai de ravav
ce va da de nume sii iea douë parale, iar pe vite mórte sail pe pel sa nu mal
c6ril oerit, ci numal pe cele ce s'ail afiat vii in p6r la vremea co s'ail scris
de ciltre slujbavI, pe acestea numaI sii platósca oerit, vi orl ce 16cuitor va veni
la d-v6stra cu arétare, ca-I core maI mult oerit, sail cil i-a6 i luat baniI,
d-v6strä nu nutuaI si punt*: pe acel jaca ca srt intóred la 16cuitorul acola
banil co-f va fi luat mal mult, ci Inca si-1 i pedepsitI ca bätaie, ca sa fie vi
spre pilda altora a inceta de jafurI vi pentru ca sit se incredinteze Divanul
ea porunca acésta ce s'a6 scris osebit pentru. 16cuiturI citit in audul
16cuitorilor de a6 audit'o i all inteles'o, si se iscalésca inteinsa preotul
päralabul i douI trel din saten1 de la fiev-care sat, i ava iscalita sa o tri-
mitetI aid. la Divan dinpreuna cu invciintarea d-v6stra, cäcl sii vcitI in adev6r,
ea de se va ar6ta vi in urma acestei porancI 'fiscal 16cuitorI ca jälbi, ca
venit la d-v6stra vi nu le-atI facut niel o indestulare, atuncI are sa trimita
Divanul, ca sii radio) pe acel jackvI In fiara sa"-I aduca Mel vi pedepséscil
ca Male prin targ i ca trimitere la Ocnii, ï apoI are sa facil Divanul ama-
ranth' i scumpirt cercetare, i cand se va dovedi, ci d-v6stra n'atI p us sii s
citésch" in audul 16cuitorilor osebita carte a Divanului, ce s'ail scris catre d6nvil
atuncI si eitT, ci o sil vil indatorim ca sii piitii insuvI d-v6stra tot jaful
acolo, ce slujbavii all luat mal malt de la säracii 16cuitorI, ca sii va fie spre
pildd pentru neingrijirea d-v6strä i pentra neascultarea porunceI ; çi acum si
avem rgspunsul d-v6stril pentru primirea acesteI poruncI, iar 'Yana in deco
(Pie si no trimitetI inapoI deosebitele carp: ce s'a6 scris catra 16cuitorI,
lite fiind, cum am Jis, de preot i parcalab vi de dul trel din satent 1812
Maid 28, vol vist.
Al Ungroclahiel Mitropolit. Constatin Ghica vif prezident. Polcovnic Lo-
ghinov.
Manolache Cretulescu Ban, Isaac Ralet, Barbu Vercarescu, Varlaant.
Constantin. Samurcas, vel logofel

Anexa No. 19 (pag. 494. IX)

La 30 Mai. 1812 Comitetul catra Costacho Logofetulu, care a fost CerC0-
ta to r oeritulia din Prahova. I se poruncesce <stravnic, ca urmand porunceI ce'tI
este data, atat pe slujbaiI co ariStI cii ial gasit luand maI malt oerit de cat
parale de vita vi 2 parale pentru rä'va§, cAt vi pe altI veI dovedi Cu
534 V. A. URECHIÀ

asemenea armare, dupg ce vel. implini de la dansiI locuitorilor ceea ce li va

fi luat mal mult, apoI sg-I bagI in legrtturi de feare si aducrt la Divan
in pazil, spre aI lua pedépsa ce li este hotgritrt. Iar catra acésta poruncim
strasnic Biv vol Sluger Nicolae Balacene, Ispravnic al acestui judet, ca pe
deoparte sg ne dai féspuns: cu ce cuvônt sati semetie a luat porunca din ma-
nile mumbasiruluI, ori cìI tea): intovgrasit la jabiri ca slujbasil de al läsat
si grijirea i temores strtpánirei la °parte ? lar pe de alta parte ntunaI decat
dand i acea poruncg in mande mumbasiraluI, sg-I dai apol tot felul maná. de
ajutor la cele-cell va arta crt are trebuinta, spre armare i sevarsirea po-
runceI. Nitropolit .7:qnatie, Vel vistier Ghica, Isac Ralet, Barbu Väcarescu,
Const. Varlam. 1812 Mal' 30.
Cod. LXIV fila 62 verso.

Anexa No. 20 (pag. 494. IX)

De la inteiul Divan si Comitet al printipatulza Valachiel

Fiind-cg slujba oeritului pe anul acesta 1809 pentru implinirea grab-

nicilor trebuintI ce este inteitcéstg vrerne s'a-1 vindut indoit adicä de la totI
locuitorii dajnicI, s'A ia de 6e pe blinI 20 si pocldnele pan la 10 Po banT 2
si de la 10 in sus orl catá suma va avé s'A ja de nume po banI 160, iar de
la suditI s ja de 6e po banI 10 si poclemele pang la 10 Po banl 1, iar de la
10 in sus po banI 80 de nurne si pentru suditI ce se afig septori statornicI
ca casele i ngmestiile lor aice, fiind-cg s folosesc si s'A Indestulézg din acest
plimint s'ad indatorat, ca sg plilt6scii si El indoit la acéstg ajubrintg, ca i pg-
mantenil, iar llamal suditiI, ce sunt munfirl, ca vitela la pgsune si iar
intorc priturtveara inapoI, acein s pliitésca numaI oeritul drept, dupg vechiul
obiceiii, precurn so aratrt mal* sus.
fiind-cg DumnéluI boerul cumpärgtor al oerituluI, ati oranduit cer-
cgtor de namita slujba la sud . . . . pe . . . . i s'art dat cartea Di-
vanuld, ca prin scirea dumnévóstrg ispravnicilor se amble pe lima slujbasilor
dintaiti a face cercaturii, filrg a supra odihna locuitorilor, ce ail platit °data
oerit po vitelo ion, s'6 stringg nurnai rävasele slujbasilor dintôi..1 i s'A dea cer-
ciltorul ale sale, pentra caro sii ia 2 parale, caro iévase infiltisandu-le ca ca-
tastisele slujbasilor dint6i i, pe caro din slujbasI II va gäsi ca oI tilinuite
ne arétat in catastih, pliitite fiind de 16caitorI, dovedin la-se prin marifetul
durnnévóstrii ispravn!cilor, apace a pliiti baniI indoitl, la care sil aibg
ajutorittl aunin6v6sttil ; iar locuitoriI, co se vor ggsi en ol near6tato la sluj-
basa' dint6i6, prm marifetul dumn6v6strg Ispravnicilor, dovedindu se cil al avut
acole oI la vremea slujbeI si nu le-al ar6tat, sil plgtôscg banii oenitaltil 11)(1041,
sii nu fie irisà sup6ratl läcuitoril ca cerote de hui mal rnult peste ceca-ce
 ISTORIA ROMINILOR 535

s'arati maI sus, nicI ca carer): de conace pentru densiI, sail caiI lor, ci off ce
le va trebui si vor aye licuitoril, s campero ca banI gata, prin
cercitoriI sä nu fie volnid a ambla cu cercetura de cat numaI panä la Martie,
In 10 si asa ca mijlocul ce poruncirn dumnévestri ispravnicilor, sii datI mani
de ajutur oranduituluI ca cercitura, spre implinirea banilor Indoiff pe vitele
&Re, ear in potrivi urmand cercitorul se va pedepsi i dumnév6stri isprav-
nicilor ai judetulaI nu ve tt avea cuvent de indreptare pentru netngrijire.
1809 Dochembrie 16.
Cod. LX/CI, file, 20 verso.

Anexa No. 21 (pag. 494. IX)

ficut patru citri deschiso iar dupi cererea cumperitorilor ma-
ture]. oerituluï, insi la Siam-Ramnic, Buzeti, Talomita si Dolj, ca BA fad cer-
&Atari pani la sfarsitul lai Mart.-1811 Mart 2.

Anexa No. 22. (pag. 494. IX)

Cearti de cercatura oeritulul.

De la intêiul Divan fi Comitet.

slujba oerituluI de la dajniciI pimentenI pe anal acesta 1812
pearl' Intampinarea grabnicelor trebuinte ce sunt, vindut, ca sit se ia de
oaie, i de capril, i de miel si de e41, cite parale 17 aridicandu-se numirea de
plati, pe plocene, i de numeritere, funi numat si se ja de o turmi adici de
riivas de un nume cate parale done, afari din privileghiatI i din sudiff ca si-
neturI, ce ail osebite ponturl, afari de panduriI din patru judete ot preste Olt
ce se atli in slujba imperitesci si alar din oile sirbescI ce vin de peste Du-
náre, de la ceI-l-altI si urmeze a face cercituri oerituluI ce s'ai vindut la
trecuta luna lai Aprilie ea armare dupi cum maI jos se coprindo. DecI
dat asésti carte a DivanuluI ce s'ati orand.uit de Dumnélor boeriI
ctunperitort aI oeritultu, cercitura acesteI slujbe la sud ca prin
scirea Dumn6v6stri ispravnicilor aï judetubff, si amble pe urma slujbasilor
celor dinieiti, si fad cercituri, firä a supera odihna lecuitorilor, ce art ORR
°data oerit pe vitele lor, ci si stringi numaI rivasele slujbasilor dinteirt si
dea cercitorif rivase ale sale, pentru care rivase sit ia numal.doug parale, iar ntt
maI mult, cad strasnic se va pedepsi, care dvase infitisandu-le cut catastihul
slujbasilor dinteiti, pe care din slujbasI Ii va gisi cu d iuuinuitesi nearetate
In catastih plitite fijad de lecnitorl. dovodindu-se prin marifetul Dum-
alor ispravnicilor, sal apnea a pllíti banil indoit ; asijderea ì le'cuitoriI
536 V A. URECHIA.

va gilsi Cu ot near6tate la slujbasil dintêiìí, dovedindu-se c ail are acole vite

In vromea slujbet si nu le-ail afétat, ci täinuit, s plät6scil si el banit
oeritulut indoitl, fiíril de a fi suOratt 16cuitorit ca cerere de ban)." mat mult1
peste ceea-ce se aratil mat sus, ilia' cu cerero de conace, si ort &I va trebui
slujbasulut cerciltor pentru mancarea lut si a calitIut stí, sit campero cu banI
t6te ; iar de vett auIi D-v6stril ispravnicilor at jadetulut, cil cerciltorit ail luat
de la rilvase mäcar un ban mat malt peste dou'O' parale, ort cä fac 16cuitorilor
hiuírl mal multe peste banit indoitt, sati alte jafurt, orl cheltuelI pentru ma,n-
carea lar si a cailor lar, nu numat sä nu-'I ingAduitt a mal face cerciitursä, ci inert
sä'I apucati sä intórcä si inapot la 16cuitort tot jaf al acela ce le va lua mal
mult, si indatil si goniff din judet; ceratoril mnsìt sä nu fie volnict a ambla
cii ceratura mat malt in judet de cat numat panil la sfilr4itul litT Septembre,
fiindu-le indestul acest some de trot lunt a face cercriturä i asa cu mijloc co
poruncirn, Sit dap.' i d-vósträ ispravnicilor, cuviincios ajutor oranduitilor cer-
catort, spre implinirea banilor indoitt pe vitele co se vor dovedi dosite, act
impotrivä de vor arma cercittorii, ort d-v6stril ispravnicilor le vett päzi hatar
si le vett trece cu vederea urmärile lar celo impotrivä, sä" cil cri yeti: cädea
In vinit i nu vi5 vett putea Indrepta cu niel un cuvênt, ci dar asa il urmatt
negresit. 1812 Iulie 1.
Nitro polit, Banu Costache, Ban i 1 1 anola( he, 'sac Raid, Barba Pica -
rescu, Polcovnic, Varlarn, Cont. Samurcas.
.17 el vist. vel logofit.
Cod. LXXI. fila 50 verso.

Anexa No. 23. (494 IX)

Divanul catre Engelhardt.

Fiind-ci, in ponturile slujbei oeritulut, ce s'art scos acurn, se coprinde

pentru suditil ce sunt sty-port ca casele lar prin sitele tèrit, sä plät6scil oe-
ritul dupil catastisele ce se va da la Divan de la cinstitole consulaturt de nu-
mele lar prin cererea Ex. Tale si fiind-cä boerit cmuptirä'tort al oeritulut ail orin-
duit 6ment, ca sä catite slujba si acole catastise de nurnele suditilor le Bunt
trebuincióse cat pentru suditit austriacert sit bine-voiestI Ex. Ta a ne trimito
porunca : du.pä, care catastih sit dim copie curnOritorilor, dupä catastihul ce-1
avern din vechime de la Aghentio, ca pecetea Aghentiet, sail esto sä se ja prin
Ex. Ta do la Aghentie alt catastil si st ni sä dea, ca s duuin i not cumpi5r4-
turner, fiind-cil adastii, ne puténd face armare slujbit flirt aceste catastise. Ase-
menea ne raguai i pentru catastihul suditilor frantuzoct.--1810 Aprilie 21.
Cod. LXI, fila 77 verso.
 ISTORIA 110MANILOR 537

VINARICItJ
Anexa No. 24. (pag. 494 vol. IX)
17 call legate

1)-v6stra ispravnicilor ot sud . . . . saniltate, rncar cii intre aceste dile

s'ati trimis porrincilo Domniel Mole, atat catre d-v6strii, cat i osebite catre
lacuitorI, deschise, pentru vinâriciul incloit, ca sa facet): tot felul de silinte al
implini, i banil totI la Visteria Domniel: Mele, dara actun
s'ati dat asupra cump6ratori1or, a se lua adica bald.]: de ear° dinsiï, ye po-
runcim, ca nu cumvasl sil continitI a face acel ajutor i silinte, spre a so In-
plini banil negresit, Po earl' lasaff a se lua de oranduitul tacsildar al
cump6ratorilor, ci dar sa urinaff precum poruncim i fiT siina,tost 1807
Glienar. 12.
Cod. LIV, fila 14.

Anexa No. 25. (pag. 494 vol. IX)

Porunei la 12 judete a se izgoni vinäricierif din judge a nu mai supera
pe lbeuitori.

Constantin Al(xandru Ipsilant Voevod. i gospod.

Dumn6v6stra ispravnicilor ot. sud . . . . saniltate, fiind-ca multo si ne-

contenite jalbe ni se daa de afro locuitoril Ewald judet, prin earl' se plang
pentru vinaricerI, ca nu conteneaza a se inconjura prin popare i prin sato
facéndu-le cerert de plata viuiiriciuluï, i flind-ca niel intr'un chip nu suferim
Domnia Mea a se zmacina 15cuitoril maI Inuit cu cererea vinariciulitT, caro
s'ati 1nceput de asta Wilma i s'ati intins pana acum In vremoa primaveriT,
iatìí dara v poruncim, indatil dupil primirea acestii domnescil n6stre poruncI
numa1 de cat sa avet1 a izgoni din jiule atat po tacsildaff, cat i pe slujbasil
vinariciuhu tomnil trecute, i sii aparaff pe lacuitorI a nu mal fi sup5ratI
Infra nimic, niel" de vinariciul col obicinuit, niel de adaosul acel cate done pa-
rale la vadra, cad de ne va mal veni din lacuitorI ca juulbí, ca si dupa acòsta
so mal supi5ril eu cererl de vinaricl, yeti' avea a da séma i fil sömi-
lost .1807, Februarie 15.
538 V. A. URECHIA

Anexa 26. (pag. 494. IX)

ho Constantin Alexaniru Domn ameniorora teri Moldova fi Valahia.
D-vtIstril Ispravnicilor ot sud .... sitniltate, fiind c boerii ce aii cumpit-
rat de la Cochi vecbi slujba ajutorinteI de Vinäriciil, adeca cate alte clout) pä-
rah de vadrä peste cincT banl col obisnuitl, au fäcut arkare DomnieT Mele,
cum c locuitori i alt1 ce stint dajnicl de Yinäriciti nu se supun a pläti acest
ajutor, dupä cuprinderea ponturilor ce sunt date ; iatä Inteadins v trimitem
aceastä osebitil Domnèsca ndstrit poruna deschis ctrt obstia Ricuitorilor, pe
care sit o arätatI la toff. de obste, si se incredintati, cä vèngarel acésta de aju-
1oriä la Vinäriciti s'ail facut cu sfat de obste de s'ati rä'spunsli i s'ail implinit
acea sciutli de toti 8ilnic cerere, care art urmat intr'acea vreme, decT fiind
cli precum s'ati jistí, darea acestuI vinäriciii de alto done päralo la TALI esfe
ajutoriä pentru mantuire si sciipare din primejdie a tuturor, sliindatoratT darit
Po totT dajnicil de vinäricid al pläti cu urmare intocmaT dupä ponturile yin-
Orel ce sail fäcut la Cochi-vechi inaintea sfintiilor sale piirintilor ArhireI,
si a d-lor Boerilor DivanuluT Domniel Mole; pentru cure poruncim, eh' si in-
sivä clumneavdstiä impreunä' cu tacsildaru dand tot feliul de ajutoriii slujba-
silor, sil facetT negresit inplinirea banilor acestiT slajbe &Tit ponturI
c8ndu-se tacsil, srt nu sit iae de slusbasI niel un bawd, si furl de zilbavit sit
avetY a trimite dumnev6strä tot): de plin aid la Visteria DomnieT Mble i fitl
sänittosT. 180G Decembrie 29.
Cod. LV, fila 9 verso,

Anexa 27 (pag. 494. IX)

NoT Constantin Alexandru Voevod, Domn aniêndorora terilor Moldova' si
ValahieT, Votti tuturor ilicuitorilor ot. sud. Romanatl, v facem Domnia Mea
In scire, ca vingarei vinäriciuluT ce sail fäcut la Cochi vecht de alte cato
dou:6 pitrale la vadrä peste cincI banT ce s'int obisnuitI, s'ad urrnat cii sfat de
obste a párintilor ArhireT si a durnn6lor Boerilor Divanultif Do:nniet Mele, de
s'ad räspuns i s'au implinit acea sciutä de totT silnicui cerero care s'ail urmat
inteacea vreme, ci precurn s'ail gis, darea acestuT ajutoriti este pentru
mantuirea i sciparea din primejd4o a tutulorti, si fiind-crt acéstil dare nu are
sI maT fie altit datä, niel sit se mal' pomenése', in latä dar ce vet): vedea ad3stä
poruncii a Domnieí Méle, Incredintandu-vä cut totiT cui ajutorul acesta se face cu
Insiíst vointa i hotärIrea n istrA pentru obstescul folos, numaT de cat sii avetsí
a rewind° fies carele din vol. peste pinta aceloril cinci ban): ai vinitriciulut
drept, si osebitul acest ajutoriti, la Oa' vadra cilia alto doui5 parale, urmand
Vito intoctuat &Tit coprinLre t ponturilor co stint date pentru acéstii slujbä,
de care s'art i trirnis osibita porunca neistrit cittrá, IspravniciI JudetuluT, ca
 ISTORIA ROMKNILOR 539

impreunä cu. slujbasif vinäricerf file6nd inplinire de toff baniT, trimitä

aid la Visteria Domnicif Múle, ci dar s aveti a fi armiitoff proem porun-
cim i isaam receh gospod. 1806, Decemvre 29.
Cond. LV, fila 9 verso.

Anexa No. 28. (pag. 495. IX)

C'etrtile ce s'aii fäcut la vinäriciu cel amestecat
De la caimticank printipatulul Valahid
pentru cunoseuta trebuin i cheltuelitor Teriï, ce ail fost si
sunt inteacéstä vreme, çi pentru ajutoriu la plata datoriilor tern', ce nu se pot
ajunge din Huzmeturile Domnescl, care sunt liisate de Maria Sa prea milita-
tul nostru Doran a se vinde, iarasi din luminata porunca Alririd. Sale, s'ail luat
muelo MeinristireseI, adecO ale sfintef Mitropolil, Episcopiile, Mast irile, Spi-
talurile i Schiturile i Bisericele, ce le ail prin hris6ve i art): Domnesci vin-
Ondit-se i acestea, dat acéstg carte a Divanuluï, Boerilor eumpiirgtoff, cu
care so aibti a orindui ómenï la sud. Saae. pentru muele .11Enästirilorä ce maf
jos se semn6z4, care mill are sg 19 iae si sil le string:a' pe copr insul pop6re-
lor, i dupil mijlocul acela ce le stringea Milastirile satt cumpOrgtorif de la
Mastiff, In mar trectiff, i fiind-cil du/art coprinderea ponturilor
Domnescil, cs s'ati dat la cumpilriltorif dintiuí, mgsurrit6rea are sit so tacit do
ace'l viaricerl, dark: insg la mkurAtórea i la scris srt fie inpreung ca orfta-
duitil ea sä se tack' done catastise asemenea, precum si la luarea ba-
se fie iarOs impreung améndoue pärtile, cO, In vremea ce se va lua banif
de la coi ce plOtescri tragg fies care partea sa, dupä analogia
ce i va ajunge, iarä, sit' nu pretendirisascä' milarul sg fie msuriitórea cotuld
a luI, (RIO.' cum mal: pe largh i ea bunä pliroforie, li sal fried cunoscat mi-
larilor la vremea vindaril', dar niel vinäricerif Donmesef sit nu facg vre o
viclenie la mesurAtóre a spune nurnerele cotulaï maI pan de eat sunt in
adevr, si la acoja are voie milarul sä cerce, si sg nu-1 ingrichriascii a me-
tahirisi viclenie, iaril la luarea banilor, mal yhtos sg nu fie slobod niel cum
viaricerul Domnescil a lita ftirg de a fi si milarul fait, sail a nu i se da ana-
logon de bart al soil in fatil, iar când. viaricerii Dornuesef vor libla ca vre-
un mijlocti impotriva coprinderef acestiT poruncr, spre a pilgulai pro milar
sail nu I va primi a fi fata la laurea banilor, atunef se arto stiipttnirir, i stii-
panirea are a da ajutorill, ca sil se prize:sea urmarea acésta intocrnar ; de caro
poruncim, i taxildarule al vinilriciulur Domnesc, sg nu file in vre-un chip
cititusi de patina urrnare sail impotrivire spre piguba miliT, cO aretändu-se cu
jalbil, vel: fi cilrjut la La vinovOtire i rya: orl'-ce pagubO se va Intampla de la
Ins* se va ponturile viarieitiluf Domnesa, eu caro al:
cumpgrat, asenrenea coprinderI ail, ca si la scris sh fie si milarul impreunil
540 V. A. URECHIX

la bani partea mili s'a nu se arnestece a pretenderisi sita a opri vre-un ban
ca niel una folia de pricinuire, ci dar precum mal' susi poruncim intocrnaI
si 1ntru tóte s'a so urmeze. 1807, Septembre 18.
Isaac Ralet, Constandin Cretuloscu, Barba Viicarescu, Antonio Logf.,
Constandin Balliceanu, Vol. Vist.

Ciirtile ce s'ati facut la Vinariciul ce este cate eincT bani do vadra

mila Mtinastireasca.
De la Caiineicania Terit R.ometnescl
Fiind-cl pentru cunostinta trebuintä a cheltuelilor tarii, ce ali fost si sant
inteacésta, vreme, i pentra ajutor la plata datorillor 1,.erii ce nu se pot ajunge
din Huzmoturile Domnesci, care sunt lasate de Maria Sa prea Ina4atul nostru
Domn a se vinde, iarlisI din lurninatil poruncli M'ara Sale s'ail luat muele
adicg ale SfinteI Mitropolil, Episcopiile, Manastirile, Spitalurile
i Schiturile si Bisericele cele ce ati prin hris6ve i earti Domnesci, cari mili
ca oranduiala ce se v'ènd i Huzrneturile Doninesci vénd6ndu-se i acestea
dat acéstä carte a Divanului boerilor cumparlitori, ca care sa aibil a
orandui 6meni la Sud. Saac. pentrn muele Illlintistiresci, ce mal' jos se Insem-
nara, care mili are sil le ja si sa le stringa pe coprinsul ponturilor, si dalia
rnijlocul acola ce le strIngea 115nastirile sail cumparatoriT de la MiintistirT, in
anii trecuti, i fiind-cb" Vinaricerii Donmescl, dupil caprinderea ponturilor Vi-
nariciului ca care ail cumparat nu ati a face a se amestoca infra nimic la po-
'Arel° acestoa, ce sunt ca total infla, sul aiba dar oranduitii boerilor cumplí-
ratori, ca se ja cot de la Visterie, ce serie de rdésurti si sul ja i vinariciu
cate ciad bani de vadra do plin, cu armare dalia coprinderea ponturilor
ViniiriciuluI Domnesc, fi-ira de a Incarca si a nu napastui pe cine-va macar
ca cat de putin ; de care poruncim, si d-vóstrá, Ispravnicilor ai Judetului, si
dati si la acbsta ajutor ca si la Vinaricial Dolimos°, fiind i acésta slujba
Domnésca, &Ad de se va intampla vre o pagubil din pricina neajutorului, insusi
d-vóstra yeti fi réspumAtori. 1807 Septembre 18.
Isaac Ralet, Constandin Cretulescu, Barbu Vacarescu, Anton Postelnieu,
Constandin Ballicean, Vol. Vist.
Cod. my fila 77.

Anexa 29 (pag. 495. IX)

Pitac catre Illitropolitu sh dee car0 de blastern asupra vinaricerilor ente
douti parale din anul trecut
Proa sfinte parinte Metropolit, cumparatorii vinaricialul color cate dono
pando de anul trecut, prin j ilba ce raí dat llivanului ati Mera aiétare,
vilmiêndu-1 si el' altera, inca niel panl acum nu-si pot lua b.ini de la dansii,
 !STOMA ROMINILOR 541

In vreme co el ail respuns la Visterie t6te sferturile deplin, en care ¡tag in

frttisindu-se amóndoue pgrtile la Divan inaintea nóstrg, nu-ol Vaggduirá datoria
lor cumpgratoril col' de al doilea al vinariciuluI acestor ate doui5 parale,
funui numaI pricinuirg ca' si de la unele judete abia au putut srt se stringil o
proa pnting parte din vinariciti, do la altele n'ari pntut lua niel mgcar o pgra
din pricina indgratnicil locuitorilor diljnicl de vingriciii, ne supuindu-se a plati
si cele ciao doue pantie, cu euvênt cg vingricarif celuT dintilI vingriciii le-ail
litat si cele doue parale poste cel dintE drept vingriciii. DecI fiind-cil dintru
aceasta pricing' se intampla o mare pagabg cumpgratorilor color de al doilea
vingriciii, in vrerne ce el ail Aspuns la Visterie sferturile, carI acestl banI
dat spre intampinarea marilor trebuinte ale toril, ce era inteacea vreine,
precum este taturor sciut, Divanul ail ggsit ca cale a se face o scumpil cor-
cetare la tito judetele de pricing (carI se insernnara mal jos), prin oranduitI
intro dansiI cereetatorI at carte de bigstem, mal intaiii asupra tacsildarilor
slujbasilor celuI dintuiuìí vinuiriciìí, ca sg arke adevrul cate cat ail luat do
vadrg de la locuitorr dajnicI aï vinuiriciulul, i catil incilrcritarg le-ail fgeutil ?
al doilea asupra cumpgratoriilor cola): de al doilea vingriciti, ca si el sui arete
prin brástem cate cat ail luat de la liicuitoff si de la caro judet, si al treilea
chiar asupra cereetatorilor, ca nu care cum-va sg se facrt vre-o vole ve-
gheata asupra cerceta'reI i pentru vre-un enteres alor in parte O. ngpgstuiascg
vre-o parte sail alta; drept aceea pohtim pe proa sfintia t, sg poruncesel a se
face acestea ciirtl de blgstem cu ceea co se caprinde mal sus, si prin oranduit
zapciii vatav de Visterie, sui se trimitg aid la Divan, ca s'a se facg indatg, si
poruncile Divanula spre a se pune in lucrare cercetarea s'ail cJis mal sus,
apol dupg pliroforia ce va lua Divanul sui deje cuvincios Karar in ce
chip se va giisi cu cale.-1807 Octoravre 4.

Anexa 30 (pag. 495.

Carfile ce s'arz facut la julefele cele mai jos aretate pentru cumplirtitorii
vináriciului de al doilea
De la (livanu printipatului Tera Rumcinesci
cumparritoril eel' de al doilda al vingriciulta, din anal trecut'
adecg a acelor cate (lotto pantie adausal ce s'ali Mitt la vadra, pentru intarn-
pinarea marelor trebuinte ale Ora, ce era intfacea vreme, ail dat jalbg Diva-
arkand, cg vtnujilndu-1 i el altora, mncui niel pang actin] nu pot a-sl
lua banI de la daniI, pricinuind aceia, cum cil si de la allele judete abia ail
putut sui strIngii, prea puling parte dintr'acel vingricig de doue pantie, iaril
do la alte judete n'ail putut lita niel macar o Ora, din impotrivirea
rilor dgjaicI do vinuiniciui, ne supuindu-se a plati acelea cate done pantie, care
nesupunore o faca ca acest ettvént, adecrt, eli vingrieeril celuI dintaI obiebuit
542 V. A. URECHIÀ

vinariciii al aceluT an trecut le-aa luat vinariciul cut incarcatura, in cat nu

numai al intrat inteaceea incaratur'a i acolen cate done parale al adausuld
vinariciale, peste cel drept vinilriciui, ci Inca' si poste acoles dolt° parlo tot
stint asupritl si cut mal malt, cerénd cumparrttorif coi dintra aI acestora done
parale a li se face implinire de la coi earl art cumparat de la &Wil ca unil
ce ei all platit la Visterie tete sferturile deplin, din care pricing fiind-cil in
adever se Ya 6 intamplat o mare pagu.ba a acestor cumprträtorI a acestor
cate doue parale la vadra; Divanul ail gasit ca cale, a se faco scumpil coree-
tare la judetele ce s'ati intamplat acesta pricina, prin oranduitI intr'adins
cercotatorI, ca carte de blastern, atat asupra tacsildarulta, slujbasilor, ciit si
asupra a insusI cercetatorului, ca nu care cumvasI su facri vre-o voie ve-
ghiatä asupra corcetarel i pentru vre-un interes al sea in parte sil *As-
tuiascrt un l pre o parte din vinaricerT sari pe alta ; pentru care iata cä
acest judet se orandui cercetatoriil carele viind aicI, srt aibrt
a face cercetare prin carte de blastern, maT intìuiuí asupra tacsildaruluI, si
slujbasilor celuI mai dintäil obicinuit vinaricil, ca sa arete adeverul : cato cat
al luat de vadra de la lacuitorT dajnicl aï vinuíriciului? spre a se cunesce
cata incarcatura all luat mad: malt; al doilea asupra cumperatorilor celuT de
nl doilea viortricid, adeca al adausuluI color cite done parale de vadrä, ea si
el sa arete, prin carte do blaster') i prin eatastih anume, cate cat art Mat do
la lecuitorI? spre a se ennesee catI bad' ail string de la acel judet,
aduca Divanului o dréptil pliroforie catI banT ali luat vinäriceril dintill aI
celuI drept i obicInuit, i cati banI art luat vinariceriT ceI do
al doilea al adausuluI de doae parale la vadra ? care acésta cercetare sil o facil
oránduital cercetator, fata fiind i cel de estitnp taesildar al vinariciulul de
la acel judet, i apoI atuncI (WO pliroforia ce va aduce oranduitul cercettitor
se dee de la Divan un cuvincios carar In ce chip se va gasi cut cale si cut
dreptate; ci tiara poruncesce Divanul si d-vestra boerilor IspravnicI, ca orI la ce
ya avea trebuinta oranduitul cercetatoria pentru ceI ce vor fi trebuinciosI a se
aduce in eercetare si nu se vor supune de buna voia lor a yeni, sa-1 dati tot
fel de ajutorid, cum si slujitorl mumbasiri a se aduce i fara voia lor, ca sil
se faca negresit acésta cereetare, prin carte de blastem, precum s'ati 4is mat
sus, -in dosul careia cartl sil se sí iscalesca dupä oranduiala col ce vor pri-
mi-o.-1807 Octomvre 19.
Stefan Vaarescu, Isaac Ralet, Barb. Vhcarescu, Anton Postolnicu, Costan.
Balacean, vel. Vist., Ianache Barcanoscu.Cercettitoria Theodor Prisacenu.
Saac Doljia
Buzeil Gorjia
Vlasca Romanati
Oltu Valcea
Mehedin
 ISTORIA RONIINILOR 513

Anexa 31. (pag. 495. IX).

De la Divanul printipatulul Teril Runuinesci
Cinstite D-ta frate biv. vol Vornice Radule Golesonle, dinteac6sta jaiba
ce art dat Divanului Ricuitorii cei ce ail vil in Déla Pitescilor din sud. Muscel
mai po larg te ve): pliroforisi D-ta de colea ce jilluesc, ci ca unul ce te afli
D-ta Boeriä piimant6n i piltra acésta ca durere de inimii asupra läcuito-
rilor, de aceea nu lipsi Divannl a serie D-tale pohtindu-te, ca facand mal intain
cercetare argtariIor lor spre a nu se face dajniciilor de viniiricitl catu-si de pu-
tina incarcatura si nipastuire de catre slujbasii vinriceri, su aduci inaintea
D-tale atftt pe slajbasiI vintiriciului, CM si pe li.icuitorii dajnici de vinaricitl,
linde dupa coprinderea ponturilor Divanulul, ca care a cumparat slujba,
aibä a plati fies-care 15cuitoriq vinriciuí, dupa suma vedrelor ce va fi avfind,
neingaduind pe slujbasi a le 1 ua un ban mácar mal mult, de care su aibrt
Divanul i fratescu Dumitalo rgspuns. 1807 Noemvre 11.
Nanolacke Crepilescu, Stefan Picarescu, Isaac Ralet, Conqtandin Balac6zo.
Cod. LIV, fila 130.

Anexa No. 32. (pag. 495. IX)

De la Divan.
Se da volnicie slugil Parid. Sale 101 voda copil din Vis-
terie, si mérga la jud. Musco', de unde ridicand pe vinariceriT aceita judet,
veri unde se vor fi afland, aducil la D-lui fratele biv. vol. Vornic Cio-
lescu i inaintea D-lui Vornicului, sal): ia de la fieste-care dajnic de vinrtriciii
drept vinaricial lui, cu armare IntocmaT dupa pon,turile Divanului, ce sunt
date la manolo numitilor vinariceri, iara mal mult peste ponturi sa nu in-
gaduesci D-ta frate Arhon Vornice, a se lua, i veri pe care din Ricuitori
vei gasi D-ta ca ca adeviJrat li s'ail luat de catre vinariceri, maI mult de cat
coprinderea ponturilor, prin marifetul oranduitului mumbasir, in fata D-tale,
su faca despägubirea acelor lkuitori de la veri ce vinericeri va fi pana la
un ban.-1807, Noembrie 20.
ltranolache Cretulescu, Stefan Picarescu, Const. Cretulescu, Barbu Pi-
carescu, Anton post. Const. Balaceanu.
Cod. LIV, Fila 181.

Anexa No. 33. (pag. 495. IX)

De la Divanul principatulni Valahiel
Se da volnicie acestui sí mérga la jud. Aluscel, ande sil
cercoteze ce Cazad sunt aceia ce se afla pe Muga slajbasiT vinariceri, cari s'art
indraznit a lua cate paralo doug-tjeci trépad de la Ricuitori, ca cuvént ca sä-1.
544 V. A. URECHIÀ

ducil la vinäricerl de a plìfti vinìiriciul, dtte parale 4 la vadrä ; i de vor fi

Cazad de aid de tér, prin marifetul D-ltil fratelui VornicaluT Golescul, pli-
nind de la dénsii mai 'fatal: acelea cato 20 de parale, ce ail luat jaf, sil-T a-
ducä pe totT aid: la Divan, ifträ do vor fi Cazacil: acoja rusT, s cerceteze din
care comanda sunt, cärora ca acéstil poruncil a Divanultil sä le &di ar6tare,
cäcï nu sunt slob* a lace acest fel de jafuri, niel se cuvine a da ascultare
vinäricerilor la nimic, fiind-cii Divanul nu oránduit pe vinäricerl sì caute
slajba ea Cazad, ci srt int6rcil negresit mnapol, orT-ce vor fi luat de la llicui-
torT, si s I scóle de acolo sa-sT mérgil la comanda lor, cil deacä nu vor fi ur-
matorl, va face Divanul afétare la Comandirul, i strasnic se va pedepsi pentru
faptele lor.-1807, Noembrie 26.
Illmolache Crepclescu, Stefan Vdcdrescu, Constantin Crefulescu, Burin&
nclirescu, Anton postelnicu, Constantin Mild ceanu.
Cod. LIV. Fila 184.

Anexa No. 34. (pag. 496. IX)

De la intdiul Divan fi comilet.
Fiind-oil ail luat Divanul insciintare din jaiba llicuitorilor ot CopticenT,
cum di cumpiSrätoril vinilriciuluI de la Divan, la putinul vin co le-ail r6mas
de ati Limit din viile lor, care Part mtintuit din intémplarea rësmeritiT, II ne-
ajesce fdrte, nevrénd sr' urmeze ponturilor DivanaluI cut care ail cumpörat,
ca,sä mask° de fatil cu clisiarcbul clirosalul bisericilor domnescl i de MO
ca oránduitul din partea stilpénuluI moiel i s plät6scil locuitoriT vinilricittl
iarilst de fatrt, ca sä-sT ja bisericile cáte 5 bansi ì stäpénul mosia eta-
tina, ce ca socot6lil de a face IncArciiturI i nedreptäti lilcuitorilor si de a
pägubi bisericile i pe Strip6IIlli M000., nu voesce de a tuösura si a lua banii
viniiricialitT, Pad pe bietil lOcuitori: ca vinurilo afarä 'hare ostasI, de Ii sí
pricinuesce mare pagab5, care acéstä armare a numituluT vinuíriceriu, ne fiind
suferitä DivanaluT, orttnduim pe . . . enrole prin scirea i ajutorial dum-
n6lor boerilor ispravnicT, merge:ad la CopäcenT, s pue pe boeriT cumpöriitorl
cu vote saii _far vote, a m(''sura vinuiile 16cuitorilor drept, filed de a-T
sil facil cea maT putinil incrtrcaturä, de fatä ca omul bisericasilor i en omul
stilpénulaf mosid i iarilsi de fatit A' se in si plata vinäriciulul: pesin cate 4
parale, dupil ponturl, de vadrä:, din. care 7 butt de vadrä ia cumpörätorit
iar 5 banT i parpilral, ja clirosul bisericilor precum i o-
tastina aro sil o ja stilpènul ; i indatil ce va pläti löcuitoral
dea si rilvas do platä, si sii fie sillbodi löcuitoril eel ce pliltesc, a-sT. ridica
indatä vinurile lor, iar mutubasirul, s facil mumbasirlic i sil fie ca ocliiI
deschisT, do a se face armare littocmaT ponturilor vinilricialuT. Urtuarea, ce
 ISTORTA ROMINILOR 545

maT sus se cuprinde, ca sI nu se näpästuéscil nirneni cu d'A de putin, si la

rävasele de plata' sä se pne suma vedrelor si suma banilor, dupìí ponturT.
1809, Octombrie 4.
Semnoti obicinuiçii hoeri a Comitetulat.
Cod. LVI. Fila 83 verso.

Anexa No. 35 (pagina 499 vol. IX).

De la I-iul Divan fi Comitet al Prinf. Valahiet
Cd,tre D-lut Vel Ban fi catee ein8tit Divan al Craiotiel.
Cum cit ati aretat Divanulul, D-luI Vorn. Moscu, cit D-InT. Logof. nibescu,
D-lul Clucer Vilidoianu, i D-luT Clueer Oteteleseanu. cboeriT cumperlitorl
al huzmetulta vinäriciulul din 5 judete, eil paulara acelor judete co ati
nu se supun niel inteun chip a plitti vinìíricili, Divanul serie D-tale, ca pan-
duriT ceT. ce se atlii tu slujbl si aitvii cbiar ale lor, sunt aperati de plata
vinariciuluT, dar numaT pe chipul lor iar nu si piirintiI orT copiil, san alte
rnde ale pandurilor, care ar avea vil inteadever ale lor iar nu ale pandurilor
si vor voi sil le seutbscA ca numele vre luid rude ce se aflii in slujbit, filtre
pandurT, acestia sunt datofl sit pliltéscil vinilriciii. Ci dar D-re sit poruncitT
boerilor cumperlitorT, ea sti facä catastif de viile ce vor fi adeverate ale pan-
durilor, care acelea ati sil fie apörate de plata vinäriciuluT si de tot vinul
care va fi facut pe la acele viI chiar ale pandurilor i sä se trämitil aicï, basa
In catastif sä se arete numaT suma cea adeveratä a vinuluT, Mil a se face niel
cea mai micit inctireäturg, cä'ci" va sä faca Divanul cercetare si de se va giísi
milcar numaT la 5-6 pandurT cil filma Iaculrditturui, pentru nearetarea a-
deveruld, spre pedépsii, all sit remânit d-ion boerii cumperetorl, pägnbasT de
dreptul ce cer.-1809, Noembrie 4.
Cod. LVI, fila 8%

Anexa No. 36.

La 3 Decembrie 1809, &vil nocontenitele jälbt ale loeuitorilor din Vtacea,
contra abusurilor viniiricerilor, Divanul si Comitetal trimit anime cercetiitor,
caro sil desprigubóscil pe lecuitort 48t1 cantl deschicy echa si sit nu caro
cum-va sä fad vre-o voIe veghéta sail batir, spre nedreptatea i näpästuirea
torilor, cit dovedindu-te inteo urmare ea acèsta, sil ea oil insusT aT
te pedepsi de cutre Divan, i apd slujbasil aceia ce vor fi urmat incurcraturT
si jafurl. locuitorilor». 1809, Decembrie 3.
- Cod. Lvr. Fila 97.
Istoria Rornanitor de V. A. Urechiä. SECO!" XIX.XL-35.
546 V. A. UlkEerill.

Anexa No. 37 (pag. 496 vol. IX).

Divanul raportézg luI Cusnikov, respunçlend la predlojenia lu.I, din 16
lanuaiie 1810, sub No. 135, di tpentru trilitoriT de la FocsaniI CnezicI Mol-
davieI, carT a5 vii in partea Valachief, cg atat la plata pogongritulttl, cat
la plata vingriciula, s'ar fi näpilstuind de cittre orenduitil cumpergtorl', ca
luilrI mal mult peste cuprinderea ponturilor Divan ulul i olí pentru huzme-
tul vinäriciuluI, ai sciintil Exelenta Ta, eg pe anal acesta s'ail vendut in-
doit, iar pentru pogongrit nu se allá la Ex. Ta niel o aretare in CO chip a-
decg s'a urmat vindarea ; ca cinste röspunde Divanul Ex. Tale, intaid pentru
huzmetul pogongritulul, cii fijad un venit fdrte mic si din vechime fiind in-
sota cu huzmetul dijmarituluI, s'all vindut iargsI indoit, procura si t6te cele-
1-alte huzineturi ale Viril. Al douilea, pentru napastuirea co ni se serie, eg
se face acelor loeuitorI la plata vingriciuld, Divanul indatg art i tritnis
strasnieg poruncil cumperätoruluI huzmetului vingriciuluI, ca niel cu.m sii nu
indrilonescg, la plata vingriciulul, a näpdstui pe vr'un llicuitor, cu catu.41 de
putin mal mult peste cuprinderea ponturilor DivanaluI, crt impotrivil urmand,
sub strasnieg pedépsg vor fi osénditf». Asemenea s'ail poruncit i cumpergto-
rilor olujbeI pogongrituluI. 1810, Februarie 1.
Cod. LXI, filo 52,

Anexa No. 38 (pag. 496 vol. IX).

De la Divan i Cornitet

Amendatte pgrtile, neremanend multtimite pe acesta anafora a Duzuneld

einstituld. 'vol Logofet, zapciul cel orinduit i-a infatisat si la inteiul Divan
Inaintea nestril, unde Slugerul George Vgleanu, pricinui, cjicend, cii ar fi nä-
pgstuit la unele condee de socotélg, ce se ved tornute in dos, iar §tefan
Murgul, ati cerut sii-i plgtéseg si debatida la talen 831, ce remas dator
Vgleanu, de la 161. 1806 si panä aeum i sil incredinteze prin blästem, ert
luat vingricid mal* niult de cat doult parale da vadrg, sa5 de n'ati %cut catu-s1
de puting incgrcáturil mal mult peste socotela ce areatil i atuncI sil seatjä cu
túte cheltuelile, ce vor fi bune i drepte si ca talen l 60 dreptul oral' i orl
pagaba, sau eastig de se va alego, primia a fi in noroeul si dupä leglitura
zapisuluI ce 'I velum i nol, chiar la mana Vgleanului, fiind-cuí dintr'o
volnieie a Di vanulni ot leat 1806, ce ne-a aretat-o Murgul, de o vet,lum i noI,
se da bilnuialg, cg Väleanul a luat vingricid mai mult de la locuitorI ; ded
dalia cercetarea co am frtcut i n'A aoupra pricineI, fiind-crt Vgleanul putut
sil doved6sert pricinuirea sa, la condeele ce cjicea cg o nepästuit, iar pe de alai
 ISTORIA ROMANILOR 547

parte cjicélnd c nu este multImit pe o acésta din dos socotólA, hotk6sce Di-
vanul, ca off shqf fach insu0 el socetéla i incredintandu-o prin blìstem, ceea
co va remânea dar sä" pliitéscg IllurguluT cu dobtInda lor de la let 1806 pita
cilud iT. va escoflisi, precum i ins4f Murgu se multami la aasta. Sati de nu,
pliitéseä MurguluT acosa. talerT 831 ce s'el (jis mal' sus, impreunii eu do-
binda lor, tot din acea vrerne i pana crind 11 va face teslim, i zapciul col
orânduit, sä, facI cuviincios mumbasirlac spre slivér§irea hofärireT, ce s'ati (Jis
mal sus. 1810, Septembrie 6.
Ilfanolache Banu, Grigorie Ghica, Istrate Cretulescit, Constantin !J'al&
ceanu. vel. Vhst.
Cod. XXVII, Fila 216.

Anexa No. Ag (pag. 496 vol. IX).

De la inteiul Divan pi Comitet al principatulul Valachief
Cinstit Dumn6ta frate biv vol. Fornice Rgducane Golescule, tcselenta
Sa Domnul sfetnicul de taing, senator i cavaler Kupikow, prin prednojenia
scrisli de la 16 ale trocutului Ghenarie, face artliare DivanuluT, pentru locui-
toril din Fogaril, CneziI Moldavid, ce ail cii in cnezia ValahieT, c se n'A-
pgstuese la plata pogonlirituluT de ciare ortinduitiT slujbasT din sud Slarn-
Rimnic, poruncind Ecsolenta Sa a se face cuviinci6sa indreptare la acésta ; dupi
care si Divanul indator6z5. pe Duninéta, ea cumpririltorul acestul huzmet,
sera acelorat ce se vor fi rénduit de ciare Dumnéta la numitul judet, ca s'A
nu indriiznésch' a supra pe aceT locuitorT ca luare mal mult decil se po-
runcesce si se coprinde in ponturile DivanuluT, cu care s'ail vindut acest huz-
met. 1810, Fobruarie 1.
Semnag : Dumitrache Ban, Gavril Vist. pi Esarchu vel Vist. Varlaam,
Ilfanolache vel Vist. pi vel Logoflt.
NB. In acest sena s'a mal sexis tot in acea i de 1 Februarie 1810, ca
viniiricoriT sil, nu le cérli mal mult viniíricirl dock dupli coprinderea ponturilor.
Cod. LVI. Fila 103.

Anexa No 40 (pag. 496 vol. IX).

Do la inteiul Divan
Catre Dumndlui biv va Clucer Oefan, ispravnic ot sud. Argef

Inc4 do la 24 ale trecutulul Mai11, prin scrisórea Dumitale co aT trimis

la Divan, ne fgulduecT i te legT, c in soroc de 30 (lile, s implinesel baila
548 V. A. URECHIÀ

de la vinäriceril anulul trecut al aceluI jade, banl ce ail luat maI malt de
pe la 1ilcuitor i s se dea lilcuitorilor, duprt cartea cercetatoruluI, dupii care
fagaduiala a Dumitale, Divanul ail si . . . . pe mumbasirul de acolo. Acum
ciite-va sate de lilcuitorI, viind, ail dat jalba, c viind la DumnéluI spre a li se
da baniI, li s'ari ois ca sa mal aiba ingaduiala inca de 10 cjile, earl RicuitorI,
&Ind jalba si la Ecselenta Sa gheneralul, sauí turburat nu numaI asuprii-ti
ei i asupra Divanuluï, poruncind negresit a se implini lkuitorilor baniI; de
aceea dar, iata se ortindui de iznóva mumbasirul Zanfirache biv. 2-lea Vist.
ctì porunca chiar in dosul jalbelor, ca Impretina cu Dumnéta, adunänd totIM-
cuitorI col nepastnitI, sä li se intórca inapoI fie-earuia pe a rattná, baniI
010 se vor fi napastuit de dare vinaricerI s' apol sä iea de la fies-care ade-
verinta ea primit dreptul sui i sä le aduca aicI a le vedea, Arhon Clucer.
Divanul iatä i acum in cele dupä urmil, porunceste DumnéluI, Mull de pu-
tinä zabaza sti nu se faca la indestularea jaluitorilor, ci negresit acum &A, iea
savärsire, caci de va mai veni vre-unul dinteacei Monitor): sa juuluiascuí, sa fil
incredintat, cä cuvant de indreptare nu veI maI avea si veI fi osändit la via
de nesupunere. 1810, Iulie 19.
Grigorie Ghica, Istrate Cretulescu, Constantin Bala ceanu, ved. rist. loan
Comaneanu.
Cod. LXV, Fila 44.

Anexa No. 41 (paginele 494-497).

De la intêiul Divan.
Cinstite Dumn6ta biv. vel Bane Costache Ghica, fiind-ca jaiba co all dat
preotiI i IkuitoriI ce ati oI pe marginea BucurestiuluT, plängéndu-se si
eand rugaciune &are Divan, spre a se lipsi si a nu maI fi volnic Vasile J u-
peniotu, sudit Frantuzesc, ca sá cumpere vinariciul Bucurestilor, ci ca pretul
ce vor da altil sä protimis6sca a-1 lua el, la a carer jalba s'ati i dat porunea
DivanhluT spre, a nit fi slobod Jupaniotu a cumpara acest vinäricill, cad In
adevér ptitimesc llicuitoriI de catre dinsul asuprirI i nedreptaft, precum si in
túnina trecuta multe jmtlbï ati primit Divanul peutru dinsul i maI vèrtos,
sudet aflandu-se, nu'l este primit a cumOra huzmeturI de ale tereI i fiind-crt
are vinariciil i biserica Bintfo .pi, al crtreia Epitrop estI Dumn6ta, Divanul
pohteste, Arhon Bane, ea niel vinariciul acesteI sfintel bisericl, sa nu se real dea
JupaniotuluI, ci ca pretul ce va da alti1 sit protimiséseit jaluitoriI spre a lipsi
incurcaturile i nedreptatile ce li se film, avénd a don i fratescul Aspun-
sul Dumitale. 1810 Iulie 9.
Gheorghe Ghica, Istrate Cretulescu, Constantin Braceanu vel Vial. loan
Comrtneanu.
Cod. LXV, fila 44.
 ISTORIA ROMINILOR 549

Anexa No. 42 (paginele 494-497).

Catre logoptul Constantin Samurca i catre Divanul CraioveY, porunca

pentru ca jai banl pe lemnele detain pi pentru ca inga duesc.
pe slujbapil vinariceri de fac jafurl

ciat sä fie Dumitale, cii. Divanul ail luat pliroforie, cum cá inteacele
cincT judete ot poste Olt, se iati bani pentru orinduiala lemnelor, cum si la
vinäriciti, a se urméza o mare catahrisis, luandu-se de vadra de yin nu cato
deco parale, dupä coprinderea ponturilor de estimp, ca caro s'ati vendut, ci si
pan la 23 de parale, de care aceste urmärY impotrivitóre la audul DivanaluI
si color stäpanitorY cu total neprimite, ruirarea no-ail coprins cum
Dumnéta, Bind oranduit acolo inteitl dregiltoriti, ca pliroforisirea datä de la
Eeselenta Sa Domnal Senator, suferI, a vedoa urmandu-se unele ca acestea
Dumnéta net'. infranezI pe ann.' ca aceia, nicI aicl la Divan nu
insciintezY, in vreme ce itY este sciut ferte bine, ea' pontru orI ce cusur i ca-
tahrisis d'al de acestea, se vor arma inteacele 5 judete ot presto Olt, insutY
Dumnéta veI fi téspundkor, fiind-cä ispravniciI de la acele judete s'ail oran-
(hit co! ce al fost ales]: si cerutI de cätre Dumnéta, iar mai vértos pentru
madeaua aleOlor, earl chiar dapä a Dumitale atétare, ce ta facet cutre Ecse-
lenta Sa Domnul Senator, di le este mal ca inlesnire 16cuitorilor a le res-
punde in naturä' de sunt a da ham: ; din porunca EcselenteI Sale s'ail poprit
luarea banilor i s'ati orancluit a da 16cuitorif lemne, apoI and. insutI Dam-
neta col ce al- Meat aretarea ce s'ail Jis maI sus, ingäcluescl a se face acest
fel împotrivii. armare, socotesce ce respuns arméza a da DivanuluI la orl-ce
intrebare, ca sentare de asupra sa. De aceea iatil, Divanul, dupti
a sa datorie, serie Damitale, maI Intôiuí s insciintezI a Divan de se ittä cu
adevelrat banI pe lernne? ca a cal poruncä ? de la ce sate anttme ? pe call start-
jenI ? iar pe de altä parte s facI cuviinci6sa indreptare, intorcendu-se 16cui-
torilor totI acel banI al lemnelor. Al doilea, pentru banit vinuíriciulul, sti facI
scurnpä cercetare si pe cel co se vor dovedi c art luat mäcar un ban maI
mult, paste coprinderea ponturilor, indatorescI negresit a-I intórce 16cuito-
rilor, pan la un ban, si pe de altti parte, sä insciintezi DivanuluI, cine a fost
acoja earl ail indriíznit a face o acest fel de armare impotriva ponturilor
impotriva vointeI color maI mar! stäpanitorl, si in caro judete? 1810, 00-
tombrie 2.
Cod. LXV, fila 63 verso,
550 V. A. UFtECHIÀ

Anexa No. 43 (paginele 494-497).

S'ati fetcut cinc! poruncl peste Olt, la 5 judete, pentru banit ce s'a4 luat
pentru lemnele tainatul oOrilor foc fi, pentru c le-
cuiterit aunt apucati sí platéscesvintriciú
elite 23 parale de vadra.

Dupä insciintarea ce ail venit la Divan, am luat pliroforie, a la acel judet

ja bag pentra orinduiala lemnelor, cum si la vinariciil, cA se urm(tia o
mare catahrisis, luindu-se de vadra de vin, nu cate (Pee parale, dupe coprin-
derea ponturilor de estimp, cu caro s'ati vindut, ci i Oa, la 23 de parale ; de
care aceste urmart impotrivitere la auclul DivanuluI i color maI marl stapit-
nitorI, cu totul ne primito fijad, mirarea coprins ma' intelli pentru orandu-
iala lemnelor, cum ati indraznit a lua banY ? pentru care i cere Divan al respuns :
cu a cal' porunca at): urtnat acésta ? de la ce sate anume s'a luat ? pe cat! stän-
jeni de la fies-cure sat ? i cate banl stänjenul, si unde dat acesti
banl ? al doilea, pentru banil cu CO cuvént atI ingäduit Dumn6-
vestra pe tacsildar i slujbasT, a face o ast-fel de catahrisis, in vrerne ce in
destul le este bietilor lecuitorl acest adaos de cate 6 parale co li fácut
estimp, la vadra, pentru intampinarea a multora cheltueli si plata datoriilor
VisterieI i maI vêrtos, c dumnévtisträ sunteti datorl in puterea juraméntuluï
ca care v'atI oranduit, nu 'lama! insi-ve a ve feri de col mic fapt i nä-
pastuire, ci nicI pe altiI a ingä'dui sì faca vre-un acest fel de armare ju-
dotal dumnévestra,asupra ticAlosilor locuitori; i iatä Divanul strasnic poruncesce
all facetI scumpa cercetare prin t6te popcirele acestuI jado i pe veii care din
slujbasit vinäricerI, t yeti dovedi el ali luat mai malt, nfacar un ban, pesto
coprinderea ponturilor, pe acela sag indatoritI, impreuna cu Dumnélul ofiterul
judetuluI, a interce negresit 16cuitorilor ceea ce vor fi luat mai mult, Onl la
un ban, &id de se va mai insciinta Divanul, ca orI implinire c'ati flout color
näpästuitï, sati cä se mai urmézá' de acum acest fel de jaluirI i napästuirl.
ofi de catre inivll, salí de cätre veil cine ititeacest judet, sä fitl bine More-
dintatI cii avetI a prati si a respunde din casele dumné-vestrii, fra de a vi se
asculta nicI un cuvént de pricinuire, si de s'aii urmat asupra vinäriciulul
vre-o catahrisis sail nu, cum si de 41 fost urmrttori acestiI poruncl, sii aiba
Divanul respunsul dumnévestra, ca sii se tie in pilstrare la cantolaria Diva.
nula!, drept sinet. 1810, Octombrie 2.
WEV, fila 53.
 ISTORIA ROMANILOR 551

Anexa No. 44 (paginele 494-497).

Pentru slujbafil vinriciulu3, c sunt inctircatt locuitoril, pentru care sta4
porunct in 12 judefe la ispravnict
Dupg Insciintarea ce all venit la Divan, am luat pliroforie, c inteacest
judet, se urmezii catahrisis la sluf'a vinriciului, lugndu.-se de crttre slajbasiI
vinäricerI ; nu dupg coprinderea ponturilor, ci1,te (Pee parale de vadrg, ci cu. o
mare ncttrctur i adaes, pentru care ac6sta mirare ne-ati coprins, cu ce en-
v-tint atI ìngduit dumn6vestrg pe tacsildarul i slujbasI, a face o acest fel de
catahrisis, in vreme ce Indestal le este bietilor lecuitorl acest adaos de ate
6 parale, ce li s'al fgcut estimp, la vadrg, pentru Intämpinarea a multora chel-
tuell si plata da.toriilor Visteriel, i ma): vixtos, cil dumn6v6strg suntetl datorl,
In puterea jurilméntuld cu. care v'atl orinduit, nu llama insivä a ve feri de
col mal rnic fapt i ngpä'stuire, ci nicI pe alp a-I Ingidui sit facii vre-o acest
fel de armare in judetul dumn6v6strg, asupra ticglosilor lecuitorI. Ci iatg Di-
vanal strasnic ye peruncesce, sg facetT scumpg cercetare prin bite poi:Orel° aces-
tuT si pe verI-care din slajbasiI vingricerI II vetl dovedi cit ail hie mal
malt, mitcar un ban peste coprinderoa ponturilor, pe acela sg-1 indatoratI, irn-
preung cu Dumnéld Ofiterul judetuld, a Interco negresit lecuiterilor ceca-ce
vor fi luat mal malt, eg ori Implinirea c'ati Neat color ngpiistuiti, sail crt se
maI urm6z4 de acum Inainte, orI de cä'tre Msivrt, sari de care verI-cine intr'a-
cost judet, sg 41 bine incredintatI, cg aveti. a Riga si a respunde din casele
dunin6v6strg, far de a vi se asculta niel nn caveat de priciuuire si de s'ail
armat asupra vingriciuld vre un catahrisis, sa t nu, cum si de atl fost time-
tori acestil porund, sg ail:4' Di vanul respunsul dumn6v6stril, ca srt se tie In
prtstrare la cantilena Divanulul, drept sinet.-1810, Octombre 28.
Cod. LXV, fila f2 v.

Anexa No. 45 (paginele 494- 497).

Cestre gheneralul Enghelhard.

Cu cinste ail trimis Divanul predlojenia EcselenteI talo, scrisii de la 19

ale land aceOia Decembre ca No. 525.1, dupg jaiba ce ail dat cgtre Laming-
tiea sa mal marele Comandir graf Caminschi, lecuiteriI de la Sgrata, din judo-
tal pentru slujbasil vinäricerI dintr'acel judet, cum cil li se ja plata
vingriciuld de suta de vedre de yin, pe talerl 37, asupra cgriea pricinl vel
sci Ecselenta Ta, &A al orIncluit Divand un cinovnic, ca sg ntergg la fata lo-
culd a face cercetare i Tea co se va dovedi cit a.i luat slajbasil maï mult,
pesto pontarile Divanuld, apace sä imp1in6scrt itteuitorilor inapoI, pftna' la
552 V. A. URECHIX

un ban, si ca täte en pentru nisce urmärl: ca acestea ingrijind Divanul a nu

se arma prin jadee, cum ineä dela 30 ale trecutuld Octombre prin nota sa
eu No. ail Meat arätare EeselenteI Tale, rugändu.ne Sil bine-voeseI
Ecselenta Ta a trimite poranci ale Eeselenta tale eätre dumnélor Ofiteril de
prin t6to isprävnicaturile, a nu ingädui ilia' pe ispravniel, niel pe vre-un sluj-
bas sä supere pe 16cuitorI, cu eiltusI de patinä. Ware maI malt, peste coprin-
derea ponturilor i poruneilor DivanuluI, dar si acum mean pe Ecselenta Ta,
Sil bine-voescI a se face o poruncii din partea Eeselentet Tale catre, duninélor
OfiteriI isprävnicatuld, ea impreung ca cinovnicul orinduit de la Divan, sil
facil numita cercetare, care aces poruncii a Ecselento): Tale, sii se trimitä la Di-
van spre a se da in mana cinovniculd sä o ducii la Damn()NI Ofiterul is-
pravnicatulnI.-1810, Ghenar.
Cod. LXVI, fila 68 v.

Anexa No. 46 (pag. 494-497 vol. IX).

Dela inteciul Divan eat-re Polcovnieul Const. Orasen, cereetlitor
din Arges.
Ispravnicul de judet, ail arätat DivanuluI ea pe lángIl di5rApänarea
prósta stare infra care ail ajuns acel jade, cargo intro locuitorI si o snarteinare
la implinirea vinilricialul, care acesta are% cg este din pricinii-ti intrirétän-
du-1 i främäntándu-I Mr' de nicI o orinduialä i nid o sävärsire pe urmil-tl
nu se vede, niel pcntru. coi ce ail a pläti, niel pentru cel: ce ail a lua, ci nu-
mg o präpädenie i cheltaialä li se prieinuesce, ámbländ de colo pänä colo,
si cum a, dupii ce plätea vinuiriciul locuitoriT, II apuel iaräsI pre dinsii de le
iel iszjeciuiala, care, aceste insciiiltärI ale Dumnélui Clucerul (.5tefan 'spray-
nieul) cum cä' stint adevärate, se intelege din int6r(lierea ce fad' niel in judet,
fiind-eä apr6pe de 3 lunl sunt de eánd orinduit i niel o ispravä pe ur-
mä'41 nu se vede, in vreme ce destule porunci T s'aii trimis. Drept aceea po-
runcesee Divannl, ea indatii ce vel' primi ac6stä Carte a Divanuluï, numai decal
sa te see]: si Sri viI aicea la Divan, ca s ne daI pliroforie, ce träbit si ce
ispravä al Moat de mind to-al orinduit niel ?-1810, April 15.
Cod. LX V, fila 28.

Anexa No. 47 (gag. 494-497 vol. IX).

Cdtre gheneralul Enghelhard.
La Divan a5 jäluit cumpärätoril slujbeI vinuiriciulul anuld trecut, de la
sud Prahova, cum eä le-ati rämas pe la 16cuitorY bent ne litatI pe vedre 16,258
eä rógii a li se face poruneä iiltro dumnélor ispravniciI judetuluI, ca sui li
 ISTORIA ROMANILOR 553

se implin6scg acea férng§itg, pentru care cu cinste arbIgm EcselenteI tale, ca

sg bine-voegi a ne rgspunde : are Divanul voTe a da porunca do ImplinirI
saii nu ? 1810, Iulie 9.
Cod. LXVI. Fila 17 v.

Anexa No. 48 (pag. 494-497 vol. IX).

S'aii fricut publicatiI prin tate judetele de a nit ingiidui ispravnicif pe

taxildarl i slujbag, a lua mal mult peste coprinderea ponturilor de vingri-
Decembre 16.
Cod. LXIII, fila 24.

Anexa No. 49 (pag. 494-497 vol. IX).

Ecselenta Enghelgard.

Cii senatorul i-ad trimis douë jalbl ale 16cuitorilor din sud. Buzifiii §i
din sud. Saac, cii li se ja vinäriciä mal nault do vinul de tnijluc.--1810, De-
cembre 22.
Cod. LXIII. Fila 26 v.

Anexa No. 50. (pag. 494-497 vol. IX).

Excelenta Enghelgard.

Dupg jaiba ce ail dat ltícuitoriY din sud. Buzai, pentru slujb*I
senatorul ail poruncit ca sii apuce Po slujbag a plgti banil inapoi
cit poruncd catre ofiterul do la isprgvnicat de la Enghelhard.-1811, Ianuar 16.
Cod. LXIII, fila 31 v.

Anexa No. 51. (pag. 494-497 vol. IX).

Excelenta Enghelgard.

Trimite jaiba ce ail dat llícuitoriI din judetul Dambovita din «apl. Ter-
cg vingriceril le ad luat de suta de vedre cate talen i 30 §i mal mult,
§i ad orinduit pe ofiterul de la isprgvnicat, dimpreung cu un boer pgmInt6n ca
sii indestuleze pe jäluitorT., §i sii orinduiascg i Divanul un cinovnic din par-
tea sa, i dupg cereetarea ce va face, s'a' trimitá. la Ecselenta sa ca
lor.-1811, Ianuar 11.
Cod. LX1II. Fila 33 verso.
554 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 52 (pag. 494-497 vol IX).

Eeselenta 6teter.

Trimite la Divan catastihul ofiterulut ot sud. Buz66, ce ail cercetat

nariciul de acolo, dimpreuna cu cinovnicul din partea DivanuluT, i baniT ce
ail luat mal rnult tacsildarul taleri 5011 parale 30, a se implini de la tacsil-
dar si Sr], se dea 16cuitorilor.-1811, Mart 23.
Cod. LXIII. Fila 40.

Anexa No. 53 (pag. 494-497 vol. IX).

Catre Gheneralul Steter
De la Divan
Cu cinste facom arkare EscelenteI Tale, pentru plangorea ce aduce 16cui -
toril din Sud Muscel asupra yinaricerilor de acolo, do nedreptatile §i niipastui-
rile ce le fac in plata vinariciulul luandu-le de vadr6 pang la talerI unul,
mticar ca Divanul daifa jalbile ce ail fost mal" dat 16cuitoril ocestia, ail
oranduit mumbasir cercetator, ca sä, nu ingáluiasca pe vinaricerT a lua mal
mult de cat duprt cuprinderea ponturilor, dar niel o indestulare so vede ca
nu li s'ail filcut ; de aceea Divanul a gasit mi cale, de a se orandui de isnelva
un cinovnic vrednic de la Divan i pentru mal bunil indestulare i Indreptare
bine-voitT Ecseleuta Ta a se orandui si din partea Ecselentei
Tale un ofiter, ca dimprouna cu cinovnicul DivanuluT, merg6nd la fata 'oculta,
oil faca cercetare, prin m6surat6rea vasolor fies-caruT si pe catrt suma de vedre
va avea în adev6r, fiesce-care, pe Mata sA li se plat6scrt cate 10 parale de
yadr6, dupa ponturT.-1811 Aprilie 29.
Cod. LXVI, fila 90 V.

Anexa No. 54 (pag. 494-497 vol. IX).

Citare Generalul i teter.

La Divan ail jìlluit cump6ratoriI vinariciuld din Sud. Siam-R6mnic, eh

uniT din parnénteniI ValahieT, ce ail yin intr'acel judet, nepliitindu-ssi vinitriciul
pe yinurile ce in t6rnna trecuta ail facut, art fugit de astil primii-veara In
Moldavia, si trimeténd jaluitoriI 6menl duprt dansil acolo, ca sA faca implinirea
banilor, nu i-ail lasat ispravnicil din Moldova ca sa platésca cate 10 parale
 ISTORIA ROMANILOR 555

de vadra dupg ponturile Divanalia, ruggndu-se a se face porunca EcselenteT

Tale catre d-lor ispravnicif de Moldova, spre a indatora pe acel* fugarl,
plritésca banil vinaricialuI Cale 10 parale de vadrg, duprt ponturI ; la care
cerere a lor, dreptate avênd, cu cinste arkam EcselenteI Tale, ca sa bine-voitI
a li se face indestulare, spre a li se implini banil vinaricittluI (WO ponturi.
1811 Junio 7.
Cod. LXVI, fila 103 V.

Anexa No. 55 (pag. 494-497 vol. IX)

Senatorul trimite jaiba löcuitoruluI din Focsan1 1tefanache §tirbeiti
areata sit i se trimitrt insciintare, cum jaluitorul nu a platit vinaricia mai
inainte iar acum se cere de la ansal, cum si de este ca. adeviir ca de la
túte viile boerescI nu se ia vinariciti ?--1811 Septembre 4.
Cod. LXVIII. Fila ii v.

Anexa No. 56 (pag. 4g44g7 vol. IX).

De la intaul Divan fi comitet al Prinfipatulul
D-ta biv Yel Serdare Costache §tefanescule, cump6ratorule de estimp al huzmo
tulal vinäriciuluI, se face D-tale insciintare, ea D-10 biv. Vol. Vornic Manolache
Lahovari, întâiui dregator al Divanula CraioveT, att insciintat niet Divanulni
inteaceste iie, cil struguril din viile popoarelor de pesre Olt, dupa ce ati fost
ars'l de Ore de maI. nainte multa vreme, actun (land ploI multe peste dtinsii,
s'aii imflat inteatata, ea art incepat a si plesni i a se scurge, din caro
pricing snifi sunt stapttnil viilor sa incépg la culesul lor, fail de alta intar-
(pore, vëcjAnd pagaba ce urinéza a li se pricinui de vor mal sta struguriI pe
curpenY i fiind-crt tot D-luI Vornicul, insciint6za ca acolo in partea localuI
Inca nu s'ai maI arb"tat piing acam slujbasI al vingricialuY ; de aceea Divanul
poruncesce D-tale, ca fara catusI de patina zabavil sa se oranduiascg i sa se
si Wraith' trebuinciosiI slujbasI ai vinariciulul, la tóte popCirele de peste Olt,
spre a se afla fata la culesul viilor, ca sa nu pricinniasca in urmit ca doar
stapaniï viilor ail urmat farit de oranduialil, culegandu-le faril de a fi et fata
si ea dtir art Meat vinuri maï multe i le-ati cacirdisit ; ci dar, precum
sus ()icon], zabava SA nu se faca ou trimiterea slujbasilor, cad: invinovatirea
nu fémitne atunci asupra stapanilor acelor viI, macar cul culesul viilor ot.
Vrticea sunt maI cu intiiNiere, dar OW D-lui Vornicul scrie numaï
pentru cele-l-alte 3 judete.-1811 Septembre 10.
Rada Golescu, Isaac Rafet, Mihaiuí Mann. Vol. Vist.
pod. LXV, Fila
556 V. A. LTRECHIÀ

Anexa No. 57 (pag. 494-497 vol. IX).

Excelenta Sa, ?teter

Tramite la Divan copie (lupa porunca senatorulitI, poruncitóre la aretarea

ofiterulitI de la ispravnicitul Slant-Rámnic ; pentru catahrisls ce se urmezti la
Implinirea banilor vinariciulul, i Divanul s'A portincescrt tuturor ispravnicilor.
1811 Septembre 14.
Cod. LXVIII. Fila 7 V.

Copie duph porunca senatorului cätre podporucic .Monastirschit

De la isprecvnicatul Slating, de la 28 ale trecutulut August.

Vi-346nd din raportul D-tale ce mi-al trimes de la 17 A ugust, cu No. 69

ferte cu cale aretare pentru a pláti locuitoril cumperatorula viniiriciulul
oránduita plath, cu acesta pravilil, ca cum,peratoril sá mesero butiile cu vinul
intr'acest chip el, inaintea a dol ámenT cinstitI, ce so vor alege pentru acoea
de la fie0-care sat, Inaintea preotuluI satuluI i atuncea la mesura pite cm-
peratorul sit dea fe-csáruia lecuitor deosebit fávap, cat vin ail gasa §i chlT
bard se face, §i cand se va sffir§i rasurriterea vinuluI a tuturor locuitorilor
de la un sat, preotul sii teoriseascá rilvgele ce Eta dat cumpáratorul cu estract
iscillesca preotul estractul, aretand cine din lOcuitorI ail fost la mesura
vinului i ca aretata In extract suma de vin, este cu adevarat ; acestea fea()
de trebuinta gasindu-le, spre Intámpinare a nu se urma cova§I reii de campe-
rátorT, ca luare nial mult de la lecuitorI, peste sumele de vedro ce s'al aretat
mal mult, de aceea filcendu se D-tale pentru acesta lauda, ca pentru o urmare
co o al la ingrijire peutru folosul slujbel, oil acésta a D-le arelar° am
oránduit'o, ca sa fie urrnatrt §i prin t5te judetele ValakieI i pentru Implinire
am scris Vit-prosidentulul, iar D-luI itI poruncesce ca sa al purtare de grija
intocmd; i mal sus ar6fatele sa se implinesca fara de casar.
S'ail facut pentru acesta i poruncile Divanula catre ispravniciI jade-
telor, ca intocmaI sii se urmeze.-1811 Septembre 21.
Cod. LXV. Fila 124.

Anexa No. 58 (pag. 494 497 vol. IX).

)5'teter

Ca sa chiame Divanul pe Vornicul Manta, cumparatorul vináricialuI din

let 1809 §i pe paharnical Alihaitrt Filipescu, i pe pitarul Petrache din let 1810
sa, le arete de sunt in stare a respunde lecuitorilor Indoit, cea ce ail luat
 1STORIA ROMINILOR 557

mal mult, i fiind in stare, sg se trimita Cu notti la Ecselenta Sa, spre a'l
trimite la revisorul Screbischi corcetrttor al, artfitandu-se Vatniculul Manul, ea
dea acum de-o camdatd, macar talen I 40,000, iar neavènd stare, sii se in
In scris averea ion si sil se faca zapt, insciintand EeselenteT Sale. 181.1 Oc-
tombre 21.
Cod. LXVIII, fila 16 v.

Anexa No, 59 (pag. 4g4-497 vo1. IX),

De la intaiul Divan i comitet catre dumnaor hoeril ispravnicil judetelor.

Inca de la trecutul Septembrie 21 s'aI tritnis portmca Divanulta (-are

dumn6vtistrii, cu copie dura pridlojenia N'in-161d senatoruld si a EcselenteI
Sale Vi t prezidentultil, coprintlettire de nizamul ce s'a0 giisit trebuincios a se
arma In pricina slujbasilor vinilrieerf si a tacsildarilor do prin jadeo, ea sil
lipsbscil inegraturile i nedreptiltile ce se flicea 15cuitorilor, adeort vingricerul
siimiSsóce butile ea vin, nu tutean chip, ei 'naintea a do): timen): einstitl, ce
se vor alege pentru acésta de la fies-care sat si inaintea preotuld satuld:
atuncea la maural6re, cumpriraorul sii dea fles-ertraï lricaitor deosebit rilvas
cât vin aI gà'sit si cap' banI se face si clind se va sfar§i nAsuratórea
a tuturor lticuitorilor de la un sat, preoti): sii teoriséseil eavasele ce dat
cumpgrIttoriT ea ecstractul i iscilind preotul ecstractul, sil fie arIat anume
cine dintre Monitor): all fost la miSsuratSrea vinultil i csá suma ce se are tlii
Inteacest ecstract este adevgratá ; acéstA rAnduialil poruncit ca
a o pune in faptii si a ingriji de a se arma si a se pgzi intoemal ; acuin luarrtni
insciintare, cii dumnévristrii, porunca ti rancluiala ac6sta 141 liisAto la amehe
si niel eg s'al pus In faptii ; ei dar si acurn indoind porunua cea
strasnic poruncesce Divanul dumn6v6stra, negrOt si urmatI pravila ce prin
predlojenia care so alean', maI sus, sal dat, cii nefiind urmAtorl, si scitl ert dumn6-
vtistrií avetI sil fitt invinovgitI i osanditl. ca niste neurmatorl portincel: ce
vi s'al dat.
La aceste cart1 s'al lipit si pentru a se gAsi un fugar... Vasile Slovacic,
ce al fugit de la 15 ale acestit lud din 26 shijbasi ce ail fost trimisI la Britila,
iar el aprtipe de Urz:cenI ali fttgit ; sil se gas6scil si sa se trimeatti,
Octombrie 28.
Cod LXV, fila 132 V.
558 V. A. URECHIX

Anexa No. 6o (pag. 494-497 vol. IX).

17 Cartl s'eta trjmis prin judge, iar la Braila nu, pentru dijmarit
vinaricia cum are sa se urmeze luatul.

De la Divan, catre ispravnict

Cu bite cii pentru cäutatul slujbeI vinäriciuluI, spre a nu se face in-
cärcilturi si niipästuirI lòcuitorilor, este data predlojenia Dumnélta senatorulta,
cunt are sä se facä mgsnriitórea i luarea banilor, dupä care si Divanul all dat
poruncI a se face urtnare intocmaI ; acum de izntívä s'ail maI dat poruncile Di-
vanuluI cat i prin ponturile dijmäritului. i prin alte poruncT, suntetI dumn6-
vóstril indatoratI, ca sii ingrijitT de a nu so face 1ncuírcìltur i luarl nedrepte
de la PöcuitorI, mcii i osebit poruncI s'aq dat &Ore dumnévósträ, ca sii publi-
cuitI in tof judetul si din sat in sat sä randuitl a se chi porunca DivanuluI,
all augg si art înlógll ceea ce este datoria 15cuitorilor a da, care poruncrt is-
cillitä de preottil i de parcrilabI si do unul da din silteni, sti o trimitotI la
Divan spre credintä, c'a' ail audit si ail tnteles porunca, la care nicI o armare
de acestea nu atI frtcut, pentru cii multI din röctlitorI se jäluesc de nilpästuiel
si Incrtrch'turI, ci dar si acum de iznóvil strasnic poruncesce Divanul, ca
scótetI dupil acésta copiI intocmal, sä le trimitetT In tóte plii1e judetuluI
ca sil seie fies-care datoria lor ; si eel näptistuitY earl' se vor arta la Divan,
negresit sil le facetI indestulare de despägubire i implinire i fär de z`ibavil
sii trimitetI copiile acestea la Divan iscälito de preotI i de parcalab si de ale
anal dol din Aloe., aI fies-citruia sat, cum s'ail gis maT. sus ; &del cand si actun
dupil acésta nu vetI fi urnigtorI, sii citI cu hotärire, crt nu numaI vetI fi lipsit
din slujbil, ci yeti: cädea si la invinoviltire de pedépsil i spre a sci kicnitora
datoria, iatä se areatä anume, Insil: la dijmärit ati fost randuit sil ja de Mel
cate 12 parale dupil cum s'atl urmat i in anul trectit, atat la pea' cat si la
sfinI si de nunArritérea i de rävasul de name, dott5 paralo, iar alt chime sari
plocon, mil vre-a altä incìírcuítiiri, cu total sh lipséscii, cum si la tutunrtrit
ia de stanjen able 10 parale, mgsurandn-se cu stanjinul de opt palme domnescI,
ce i s'ail dat de la Visterie, lungul i latul la un cap, si pe catl stilnjinI va esi
lungul i latul la un cap, art sil pliltéscil de fies-care stanjen ate 10 parale,
frtr de altá inmultire salí altä deosebitä nAsurtit6re i fin a plocon, numaI cate
dorti5 parale däruitI sii ja de nume.
La vinilriciti sii plätéscä dajnica eke 10 parale de vadrä, i cate 2 parale
de rilvas de nurne, iar parale de cramä i altele, cum si Incilreäturl, orT la vadrrt
sail la bag, cut tottil sii lipsóscii i pentru ca si nu facrt vinllriceiii vre-o ne-
dreptate, are sä urnieze tntr'acesta-sI chip: sii ja dol 6menI cinstitT ce se vor
alege pentru acésta de la fie-cure sat, i prootul satuluI i tnaintea lor sil furl
 ISTORIA ROMINILOR 559

mi5suràt6rea i atunci la m'ésurAtáre, s dea virriceri fiev.caruia 15cuitor deo-

sebit rvi, crlt vin ai elsit vi critl banl se face, vi cand se va sfilrvi milsu-
riit6rea vinuluI, a tuturor 16cuitorilor de la un sat, preotiI sii teoriséscrt
velo co le-ail dat vinìiriceril cu extract i iscillind preotil extraetul, s'A se arao
animo cine din li-icuitorI ail fost la nfésurdt6rea vinuluI i cri suma ce se
areata intr'acel extract, este adev'éraCti.
Poruncevce Divanul i vou'd tuturor 16cuitorilor din tóte satele acestul
jade, citind poruncrt acésta, sä o iscIléseg preotul i pArcrtlabul i dol: treI s'A-
ten!, crt aI vNut vi al inteles cele poruncite vi care din vol' vetl fi naprtstuitl
sii mergetI la dumn6lor bJeril ispravnicl aI judetulul, sii VIS ara*" vi de nu
vi se face Indestulare, sii veniff la Divan cu jalbi i nu nuroal ci t6t5 pagaba
vi se va Implini de la col vinovat, ei i tart choltuiala.-1811 Octombre 29.
Cod. LXV, fila 133 v.

Anexa No. 6t (pag. 494-497 vol. IX).

De la inteliul Divan fi Comitet.

Pentru ca sit lips6scI de la curnOriltorit vinìíriciu.lui, orI-ce bilnuialA de

neptirtenire, ce se 4icea cil li facut la cercetarea ce ai fost filcut mum-
baviriï ce ail fost vi ggsit ca talerl 5011 lu.atI mal multl, la care cerco-
tare, nu al fost taxildarul fayi; iatii dar, dupa, predlojenia Ecselentei sale Dom-
nuluI ghoneral, Vi t president, de la 24 ale acesteI lunI, callo. 2664, si oréndueveI
de iznóva cereetgreI pe arma v Grigorie Boearoglu., sa; mérga la sud. Buz6i1
impreung cu. Dumnélul ofiterul de jade, fatä fijad vi taxildarul i PO'cuitoril
poperenl, si facrt cercetare cu de a m.6runtul, atrIt prin dovedI, da i prin
suriltórea vaselor, de a fi trebuintä, spre a nu se ntipIstui vre o parte vi din-
tr'aceI talerI 5011 ce ne arkase col d'intitil murnbavir, cat so va grtsi cu ade-
vlirat lar* ca adichíe, pe acoja s.t-I int6rcg. Inapol löcuitorilor, indreptand
odihnind pe IkuitorI, a nu ne mal veni ca vi de vreine ce vi cumpb-
riltoril ail facut ar6tare, atat la luyan, cat i EcselontI sale Vit
president, crt are o sumá de banI rlimrivitä pe la 16cuitorl, ne avénd a-Ida la
vreme, 1t1 poruncim oranduitale mumbavir, ca iartivi dimproung ca Dumn6luI
ofiterul, si facetl mumbavarble acelor ca römuíiÇut, a o Indeplini pana la un
han. insk dropt vinilriciul dup6 coprinderea ponturilor din anal trecut 16t 1810,
filr de vre-o Inch'rcilturil, vi de armaren vi sAvIrirea porunveI si aduel Diva-
nula! riisp Luis. 1811.
Rada Golescu, Isaac Ralet, Motu, vel. frist.
Coll. LXV, fila 75 v.
560 v. A. URECHIÀ

Anexa No. 62 (pag. 494-497. IX)

De la înt6iul Divan, catre Spatar.

La slujbasil vinìricorT, ari fost vechal obiceitl a da Spritilria seimenf, cum

polcovnicil f cripitaniT, a da slujitoil, fie-care in poporta sí i In cuprinsul
judetuluI, de care ca tke cui i maI inainte s'ail Matt insciintare Dumitale,
ca grt se prtz6scrt obiceiul a se da seimenI si slujitoriI coI trebuinciosI de ajuns)
dar fiind-cl si acum al fAcut arkare DiVanuluI, duinnélor Boeril cumpZiatorI,
cum ctt' Dutunéta n'ai fi dat semenI, niel aI fi Limit poruucl la polcovnicI i
cilpitanI sui dea slujitorI, en care s'ari Meat scrtdere slujbeI, ci de nu este sciut
Durnitale acest obiceiii, potT. sil '1 a'li de la ceI ce se aflä vechl In slujba
iar Divanul poruncesce Dttmitale, negresit seimenI i slujitorI,
precum s'ail urrnat alte drip", 61 apt orl-ce pagitbd se va intampla din pri-
cina acésta, at si-I plìltesei Dumnéta. 1811 Noembre 3.
Radu Gnlescu, Isaac Ralet, vel. Vist.
Cod. LXV. Fila 13%

Anexa la pag. 494-497 vol. IX.

De la Divan cat-re ispravnict.
Cu bite ca prin pontwile vinilriciuliiI suntetT poruncitI a da ajutor home-
tula, dar si prin doug rindurl de poruncI ale Di vanalul v'ati indatorat
datI slujitori de ajuns la cilutatul huzmetulta i împlinititl banilor, precurn
ail fost obiceiìí din vechime urmat i in anil trecug, precum i In
altI anl ; acum in urma" ne fgcurA argtare dumnélor Boerii cumpsératr61
acestuI haz met, cum cui mar.° cheder se face slujbeI, dirt pricinii crt slujitorI de
ajuns nu se dIL, Ing despre o parto il s'al dat si vole a pane si altI címenI
pllltiI cari: ne fiind obisnuitI la tr6ba slujitorioI, niel mt acest mijloc pot
ciluta huzmetul ; de care strasnic por uncesce Divanul, dumn6v6strA, ca sii dati
negresit slujitorl deajuns la slusbasii vinìlriceri, pre9um s'al urrnat in totl
anii, cil ne,urnitind niel acum, sil seitI cu hothrire, ea nu nun aI plata ce vor da
la aceI 6men1 In loc de slujitorl, aver': s'a" o implinitI din casele dumné-
v6strA, ci $i orI-ce paguha' se va Intampla huzmetttlui din pricina lipsel
avetl A' o implinitI duninévtistrIi i vetI &idea qi in vinovritire,
1811 Noembre 3.
Cod. LXV, Fila 136.
 ISTORIA ROMXMLOR 561

Anexa No. 63
VINARICIU SI ADMINISTRATIE
Catre gheneralul Comino.

Cu cinste facem ar6tare EcselenteI Tale, cil cumpärNtora vinNriciuluI pe

acest urnAtor un, dupa jaiba ce ail fost datI Divanuld tu trecutele ile, a
uniI din 16cuitoril ce ail vi l la sud. Siam-Ramnic, din ri5u1 lor cuget, ca sii
nu platéscii vinNriciii, ca sii. pägubéscii hazneaua impi-irtitésc4, uniI din el, Ora-
Bind ti-le Cu rodul in ele qi altiI spNrgénd gardurile ca sa intre vitele sil prii-
pildéscii 0 acel rod ce ail mal rämits, Divanul indatil all fäcut poruncii catre
Ispravnicil judetuluT, ca pentru acele vil, sa indatoreze pe vecina lor a le
culege i din Anal ce s'ar face, sii se vinglii cat va fi destoinic pentru plata vi-
niiriciuluT, iar vinul cel ce va rämane, A' se ja sub purtarea de grijä a isprav-
nicilor, piing Tor veni stiipanil aceluI Tin, care acéstil poruncil primind-o Is-
pravnicif 0 vrénd a o pune in lucrare, Dunn-161d ofiterul orasuluI nu numaI
a s'ail arétat impotrivitor la acésta porancil, ci incii 0 cu felurI de vorbe
presilränd, ail Invitat pe multl din läcuitorI a v: parasi viile, 4icéndu-le cA nu
se pot folosi Mtnu nimic, fiind vinäriciil mal mult de cal folos ce ar putea
dobandi, care acéstii urmare a DomnieT sale, fiind-cii privesce spre pagaba haz-
naliT Imp6rXtescT, Divanul pe de o parte ail dat al doilea poruna la altä
jalbN a cumpäriaorilor vintiricialuI, dare IspravniciI aceluI judet, sil pue ne-
gre0t in fapt i in lucrare cea d'intäi porunca a Divanului 0 sä aréte dum-
néluI ofiteruluI, cii nu este volnic a se impotrivi la poruncile DivanuluI, ci
cand i se va pärea vre-una ea' nu este cu oranduialN, sil insciinteze EcselenteI
Tale 0 gäsindu-se cuviinci6sil acea pilrere a DumnéluT, TEA da Ecselenta Ta
cuviincicisa portmeN ciitTe Divan, iar pe de altA parte ne rugNm EcselenteI Tale
ca sit' bine-Toe0I a se da 0 de atre Ecselenta Ta strapice porund ciltre
dumnélor ofiteriI judetelor, spre a nu se aft:4a de acum inainte cu impotrivire
la poruncile DivanuluI, ci cand i se va Omit vre una cä nu este cu orandu-
ialN, s'N insciinteze Ecselentel Tale 0 Ecselenta Ta gäsindu'o bunil acea pgrere,
a dumnélor, vol porunci DivanuluI cele ce vor fi ea cuviintä. 1811 Noem-
bre 9.
Cod. LXVI, Fila. 186.

Anexa No. 64
Dumnélor Boerif cumpäriltort vinitriciuluI, ail fäcut arätare Divanulta in
scris, cN multi din co! ce si in anul trecut all plait vinariciii, Inteacesta
se Impotrivesc, ea aunt priveleghiatI, aliituratI la crud' cu rudeniile lor, altil
Istortia Ronanitor de; V. A. Redact SzooLux. XIX.IX 36.
562 V. A. URECHIÀ

cu sineturI sträine se apäril ; pentru care Divanul poruncesce dumnévdstrii,

cercetatI ei acoja ce ad plä'tit In anul trecut vinäriciii, de nu vor fi avänd si-
neturl pe numelor lor, adicil de n'ar fi intrat la rinduialil ca sinetul, i ea
sineturI sträine vor fi timbland a se apära, pe una ca acola 844 supunetI
fär de voie a pliiti, 1mplinind vinäriciul dupä pouturI; aeiederea ei fecioril de
boerI i juptInesele väduve, carI alta' data n'ati pltit nid vinriciú, nu plätiseril
niel acum sil nu plä't6scä, cricI ponturile nu s'ati mal schimbat din oränduiala ve-
che la fericirea privilegiatilor, ci precum s'ad lis mal' sus, de la ceI-1-a1ti sä'
implinitI vinä'riciu.1 negreeit, cu.m i suditil iarI ati s. plätéscri
a de se va intAmpla vre o pagubä din pricina ajutoruluI dumnévósträ, Insuei
dumnévdsträ vetT fi räspundätort 1811 Nombre 20.
Cod. LXV, fila 140, verso.

Porunca ce s'a dat la anaforaoa logofetieI col marI, pentru jalba läcui-
torulul de la Valea-TériculuI sud. Buiää, pentru dumn6lor slujbaelI vinäricerl,
cä peste plata vinitriciuluI din t6mna trecutä, i se maI cere acato altI talen,
cu cavint de rämäeitil.

De la inta'iul Divan pi Comitet al principatului Valahiel.

De vreme ce jäluitoral are rävae de plata viniíriciuluI, Cu numire de suma
vedrelor, banilor i vaselor, prin care se face dovada, plätit vinäri
club, niel un cu.vänt de dreptate nu are niel' Ianache liedelniceru, niel stä'paniI
ceI mal mart ai huzmetulul, a mal' face jäluitoruliff da* de puting apérare,
ci hotä'räsce Divanul, ca jilluitoral sä rä'mtie ca total apärat ei eI orl-ce
pretentie vor avea. IeI vor face de la insuet acela, caro dat jilluitorulur
raya§ de plata vinäriciuluï. 1812 August 2.
Isaac I?alet, Barbu carescu, Const. Varlaam.
Cod. LXX1I, Fila 19S.

Anexa No. 65. (pag. 497 vol. IX).

Catre gheneral Comnino.

Cu cinste ati priirnit Divanul predlojeniea ExelenteI Tale, de la 15 ale

aceeteia, cu No. 441, îusotit i cu jalba ce ati dat ExelenteI Tale biv vel clu-
cerul Fotache tirboi, epistat logofetiell coi marI a obiceiurilor, pentru crt cere
numitul bóer a i se face lndestulare pentru talen l 3570 ce are sil ja havaet
din slujba vinäriciuld i cä' de se va dovedi adeväratri cererea sa, fuel Ifi-
vanul Indestulare ; pentru care ca cinste facem arätare ExelenteI Tale, eä de
la slujba acésta a vintiricitiluI, In vreme de pace, lua stripAnirea de la 16cui-
toril dajnicY de vinäriciii, cite 5 banI de vadrä, lar dupri ce ati venit oetirile
 ISTORIA ROMINILOR 563

ImpgrittescI aid in tearg, pentru ca s'l se ajutoreze Visteria la curg5t6re1e chel-

tuelT ale ostirilor, s'ad Meat hotgrire, ca s dea lelcuitoriI vingricig cite 2 pa-
rale de vadrg, adieu cu un ban maI mult peste cel co era obicInait de da mai
nainte la doruniT, In vreme de pace si neputéndu-se face niel un ajutor cur-
ggtórelor choltuelI ale ostirilor, cu acest adaos de un ban, oblgd.uirea de acum
all hottirIt ca stt plgtéscg lOcuitoriI vingriciti de vadrg cite 10 parale i asa
s'ati i urmat si se armézg; de la care acéstii slujbg In vremile domnilor o-
biceig att fost, de laa i acéstg boerie cite talen l 2, bad. 75 de pungg, la cite
pang): se vindea slujba acésta a vingriciuluï, Irish' nu din baniI Visterid, ci peste
baniI Visterid; iar In vremea oblgduirilor de acum, ad luat acéstg boerie acest
havaet al dig, nnmaI la 2 parale de yadrä', pe cite pungI se face la 2 parale,
iar n'ati luat de la cite pungI se face la 10 parale de vadrg, fiind-cl ptisosal
de opt parale de vadrii, cum am is maI sus, 1-ati orinduit oblgduirea a'l da
löcuitoril, pentru ajutorul curggt6relor cheltueli ale armeI ImpgrätescI, precum
si est timp, and 8'0 tindut acéstg slujbg a vingriciuluI, eu acéstg leggturg
prin contract, ea avaeturile dumnélor logefetilor celor mail, intre care este si
damned niunitul boer, al le rgspuncig dumnélor cupgrgtoril vingriciuluI, peste
banil Visterid, nu.maI pe cate pump. -va face la doug parale de vadrg, iar nu
la totI banil, Edict': de vaddi cite 4ece parale, si pe cite pungi s'ati fgcut la
doug parale de vadrg ; si ati i luat numitul boer avaetul dreggtorieI domnid
Sale pe deplin, de la cumpgratoriT slujbeI i mai malt n'are a core, pentru
care si nu lipsim a rgspunde ExelenteI Ta1e.-1811, Noembre 22.
Radu Goleecu, 'Sac Ralet.
Cod. LXVI. Fila 165.

(pag. 498 vol. IX).

Ponturile dijmäritulut pe anul 1808 funie 20,
Fiind-A la husmetul dijmgritulul, ca pricing de ciuruc í plocon i parale
de numgrgt6re si de rgyas, se fgeea multe catahrisis i jafurI 15cuitorilor, viind
a pnrurea PA, de aceia Divanul pentru iubirea de dreptate, ca sg lipsésca de
acum inainte cu total acole jafurI ce se arma, prin sfat de obste vré'nd a face
Indreptare, pro cit este prin putintg, s'att glsit ca cale si s'ati hotgrit de s'ati
ridicat cli total acel ciuruc i plocon, precum i paralele ce Nail slujbasiI ca
numire de numgrgtóre, táte sI 1ipsscl i de acum Inainte sg se ja Wit de la
ship% cat vide la rinigtorI, de anal, pe banI 8, adicg cite parale 6, precum
2 parale sg ja pentru rgvasul ce dl de plata dijmgrituluI, iar alt nimic peste
acestea sä nu sg indrgsnéseg a lua mal mult. sag a cere, cu nid un fel de
nunaire. Drept aceea dat acéstg carte a DivanaluI , care pre anal
acesta 1808 ail cumpgrat de la cochiT vechI ca orInduiala co maI sus se aratä
slujba dijmgrituluI din sud
SI aibii dar yolnicie printeacéstg carte, a orindui slujbasï sg caute slujba
564 V. A. URECFIIÀ

acésta la numitul judet, eu urmare intoemaI dupe ponturile co mal jos se

areate
Mitropolia, cate trele episcropil, m6nestirile cele marl' i metócele lor
cele sciute, dijmerit se nu pletésce, dupe vechiul obiceiti.
Damn()lor boeril cum si jupenesele väduve ce le-ari stätut boerii dum-
n6lor in boeriI ca caftan°, i feciorii de boor co sunt sciutY, iareg se nu pli-
tésc dijmilri, precum ail fost obiceiul din vechime.
Némurile i maziliI i alta ce ail cartI domnescI, s li sì *eased pri-
vileghiul ce ail.
Toff. coi-l-altI, ce vor avea stupY i rimatorl, sä aibe a'$1 plh'ti dijmeritul
la orinduitii slujba$1 de tine . . . . . po parale 6, iar alt nimio n'are a da
nicI chime niel plocon, niel' parale de numärgtóre, precum maI sus se cuprinde,
fulr numaI 2 parale s dea de name, pentru rava$ul ce va da slujbasiI de
plata dijmerituluI si slujba s aiba a se eauta ca mature cu tot pä,na la Sep..
tembrie in 10.
Cei-ce scutese dijmeritul, f6rte se se fereasca de a nu amesteca stupI i
rimatorI de aI acelor ce plätesc dijmärit, in bucatele lor, eu gänd ea sa pegu-
b6sce slujba c apoI unil ca acoja dovedindu-se, nu name eil pe acole litre (?)
ce se vor dovedi aseunse, va pleti dijmeritul indoit, ci inch' $i pe ale luI drepte
bucate ce va avea, va pled dijmaritul dupe obiceiti in rind ca t6ranif $i li se
vor strica de tot privileghiurile seutirel.
BoeriI, eel-ce scutesc dihnerit pe drepte bucatele ce vor avea de ta-
maslic, de dijmerit se nu se supere, iar pentru cele ce vor aves cumpärate de
negutiltorie, pe acelea sä pletésee dijmh'rit dupe obiceiti.
Toti coi ce vetI avea stupI i rìmiltori, s avetl a vö ar6ta bueatele
vóstre la orinduitit slujbasI, cad orl earele 1$1 va dosi bucatele sale, dove-
dind u-se, va pled dijmäritul indoit.
Poruneesce Divanui i vou6 slujba$ilor, ce vetI ambla ea acéstà slujbe,
pentru mäncarea vóstr i a cailor vo$tri, superare sari cheltuiale lacuitorilor
nu facetI i t6te ori-ce va trebui, c11 tocméi i ca banl gata se luatI, iar
feel de plata se nu vä indresnitl a lua, precum nicI puiul de geinl sail alt-
eeva$1 se nu ceretI, ea un obiceiti si la tóte precum se cuprinde maI sus, ea'
fit/ urmiltort cil oil-care se va cuteza a lua mal mult peste porunce, sail va
face sup6rare, sari cheltuiale la lileuitorI, unul ca acela dovedindu-se, na numaI
cà ceea-ce va lua va pleti Indoit, ci inch se va $i pedepsi. Pentru care po-
runcesce Divanul i Dumn6v6stre boerilor ispravnicI al judetuluI, sà 0500:
se fit): ca privegberea de a nu se ingildui pre slujba$I, ea se face urmild mal
mult peste aceste ponturI de maI sus arätate, cil yeti fi räspundgtorT, ci dupe
aceste ponturI poruncim, ca $i Dumnévóstre se le datI tot ajutorul eel euvi-
incios, ea la o slujbe, ce este a Visteriet 1808, Iunie 20.
Cod. LPL Fila 16 verso.
 ISTORIA ROMANILOR 565

Anexa No. 66. (pag. 498. IX).

De la ctimacämia Tcárif Romdnescf.

Lugad Divanul In scire pe cum a dijmaril Insotindu-se ca un Divan is-

pravnic, prad i jifuesc pe skacif 16cuitorl, färä de gel o milostivire,
uncle este vechiii obiceiii al acestif slujbe a pläti lticuitorif pentru drepte bu-
catole luf Po banf 14, de la unul päni la deee, iarä de la (jece
In sus po. ban): 13 i ploconu banf 80, of jail ate sépte, opt parale de cap,
iarä unif indräsnesc de iati si maf mult, i Dumnév6stri pentru óres-care putin
interes, privitt cum pradä i jifuese pe ticilosf, fgrä de a faco nic): o armare
luminatelor porunci, ce de apurarea vi s'aA trimis, pentru a priveghoa si nu
se Nei luare de banT ma): multi de &titre slujbasf, peste luminatele pontuff,
apof cand In judetul Dumnév6stril se va fi urnifind färg de lege ca aebsta,
Dumnév6strä ea nisce dregotorf nu at' poprit, socotiff de nu suntetT invino-
vätiff ma): malt de cilt aceia, ei ca nisce cumpgritorl se silesc ca acest
fel de eumplite mijltice sà cgstige i sà iae la un ban, ece, peste ceea-ce a;i
dat Cä'märif domnescf. Beef scriem Dumnévdstg, ci de cumva se va fi urmat
o netrebnicie ca acßsta In judet, DumnOvóstä si o indreptatf, priveghind ea
nu vie vre-o jalbi la Divan, a s'ag luat ma): mult poste porunca Domnésci,
ca care art cump6rat acéstä slajbä, ca v5 yeti* osindi a pläti de la Duntné-
v6stri acea nepgstuire a leicuitorilor, dupä caie acéstä carte, sä sc6tetf copif,
trimetönd cite un Mazil In fies-care plasg, si o citésci prin sate, Mtn/ audul
tuturor Ricuitorilor, iscälind-o din dos preotul salud, si se trimiti la ante-
lana Divanuld, Intru pgstrare i sà avem rgspans la primirea i urmarea po-
runcif.-1807, August 19.
Cod. LIV. Ella 56.

Anexa No. 67.

De la intdiul divan pi comitetet al pricipatului Valah.
D-ta Cumpëritorule al slujbei dijmaritului si al vingriciuluT acestuf an,
fiind-cä la marea qi grabnica trebuinti de ban). ce avea Visteria pentru In-
timpinarea neapkatelor ostisescf trebuinte s'ati gäsit cu. protimie, Dumnéluf
D-luf i D-luf de ad imprumutaVo
ea talen douä sute de rah:, ail cerut dar si d-lor numitil ImprumutitorT.
acestf ban): art aibi a li se pläti cu dobanda ion, dupä zapisul ce le-ail dat
Divanul, din banif castiguluf dintaiii al ma): sus numitelor huzruotiul, a cirora
cereal fiind primitä, i cuviinci6sii pentruEfacerea dehbine ca care s'au argat
566 V. A. URECHIÀ

catre Visterie, inteacésta vreme de neavere i lipsa, Divanul serie D-le, ca din
banit cela dintaiti eastiá al numitelor huzmeturI, sa aibI a plaii mai nainte
la numitif imprumutiltorI acel talen `l acmé sute de mil, 1mpreuna Cu dobanda
lor ce se va face pana atuncI dupa zapis T pana nu vel piad acestI baa, sa
tia aibI a da niel un banY macar i pitac al Divanula sail al Visteria de ti
se va trimete, sä.l socoteseT in toema ca o hartie alba, i platindu-I totT
sa aibI ai lua tot zapisul imprumutareI de la numitiI imprumutatorT, ea sa te
scacjI ea el la Visterie, drept banI ce va da. 1810 Iunie 11
Ignatie Iifitropolit.
Istrate Cretulescu, Constantin BaVeiceanu, han Comäneann. ved vis.

De la intcliut Divan fi comitet ad pricincipatulut. D-tale Cump&titorule

al slujbel, dejmáritula i al viniiriciuld pe acest an; Fiind-ca la marea i garb-
nica trebuinta de banI ce avea Visteria, spre Intampinarea neaOratelor trebuinte
s'ati gasa ca protimie la D-luI banI de ati imprumutat cu talen l 278,521, banT,
20, aá cena dar i Dumnélul numital Imprumutator, ca acestI bata sit i se
platésea cut dobanda lor, dupii zapisul ce ati dat Divanul din baniI crtstiula
cela (Untarla, al ma sus numitelor huzmeturi, a cárora cerere fiind primita §i
cuviincidsä, pentru facerea de bine ca eare ati aratat catre Visterie, Inteacista
vreme de neavere qi lipsa sa, Divanul serie D-tale, ca din banil cela dintaiii
eastiri al numitelor hunneturl, s'a ala' a piati maI nainte la numitul Impru-
mutator asa banl, talen): 278,521 impreuna cu dobanda lor, co se va face pana
(lupa zapis i pana' nu vol piad a§tI banI, sa nu aibl a da nicairea niel un
ban, macar §i pitac al Divanului sail al Visteria de ti se trimete, socoteseI
in tocma ea o hartie alba §i platindu-I pe totI, sa aibT a lua zapisul impru-
mutareI de la nuinitul imprumutator, ea sä te sea« ca el la Visterie, drept
baniI ce va da. 1810 Iunie 22.
Cod. LXV fila XLI.

Anexa No. 68. (pag. 498 vol. IX).

Strigarea dijmetritului cu care s'aii vindut la cochiivecht. 1811 Iunie 24
Vindarea dijmäritului i a tutuniiritulut streinilor pe anal acesta ea lét
1811, dupa trebuintele cele Invederate, eu sfat de ob§te, s'ail hotarit a se urma
inteacesta§I chip, adeca dijmarit de litra c'd,te parale patru-spre-cjece 1-1 de
nume cate dou5 parale de fían iar ciurue, sari plocon, san vre-o alta ludir-
catara, eu total s lipsésea, §i de pogonarit cate talen I patru, parale vasprelece
de pogon §i de la tutunarit o, se ja de stingen cate parale 4ece, precum la
 ISTORIA ROMINILOR 567

cate trole aceste huzmeturI s'ati urmat si in trecutul an, mösarandu-se insrt
tutunul cu staajenul de opt palme domnescI, ce i se va da de la Visterie in-
herat, lungul i latul la un capk, i catI stinjen, va iesi lungul i latul, all
sli plöteascii de fies-care stanjen, cate (jece parale föril altí poliplasiiasmos salí
altá deosebitil mösuriltére i frte de plocon, nurnaT cite dou5 pantie de rävas
pfarii din ceI ce art hris6re i art'. de scutélö, lar care nu vor avea hrisáre
domnescI, aceia slid pliiteasa i afarii din pandurl din patru judete ot
preste Olt, ce se elk In slujba impörötéscA, care D'art a se supra; baniI sii se
respunciö jumtitate acum, dupit vindarea slujbeI si ceI-1-alff juntiltate, dupö treI
decI de (Ale, (land cumpérötorul oho* la Visterie de credintii, ca sii réspundil
baniI la soroe. Boerul cumpörittor, de va fi ea ssá caute slujba insu§1, sii se
ferésca de a nu face cesa maI puinii nedreptate löcuitorilor, cu luare de banI,
maI mult peste stuna cea hotiirith, cii apoT ceea ce se va dovedi cä' ali luat
maT. malt prin catahrisis, va fi silit sg inapoieze indoit, iar de va fi ca
huzmetal la altul, indatorit este a se chezui cu acel cumpöriitor, ca sil
nu fad jaf i nöptistuirI löcuitorilor, ei sii urmeze in tocmaI dupg coprinderea
ponturilor, awl impotrivii urmand, Dirvanul mi'l va indatora pe col de al
doi lea cumpöröior, ca sii Intéreö inapoI indoit, ci se va indatora ca sii röspundö
cumpörötorul asupra eliruin remane huzmetul de la cochiivechI; vinciarea a-
cestuI huzmet, este dui din obicinuitele havaeturI ce se areatii maI in jos,
care sunt a le röspunde cumpörätorul, precum se areatii maI jos, de la totT. banil
vinciöreI . . . . Insii d-lor velitilor logofetI cu noI al 2/ea logofetI, la pungii
pe taler cinc!, banT. saIdeci.
D-luT vel logofgt za obiceiurI, la pungrt, Po talerl do!, banI sapte 4eci
cincI pentru milö la locurl sapiltate la pungii Po talerI rjece, la outfit de
milosienie, din tart suma vincAreI, talerI cicI sute aI cismelelor, ipac din
Mat' suma vindöreI, talerl opt sute cine! clod-
AÏ doftoruluI CraioveI, asemenea talen l treI sute cine! (lec):.
AI möntistireT Arnota, dupil coprinderea hrisövelor ce are, talen l una sutö
din tétii slujba.
AI mönöstireI Stavrodromi, cate talerT (loco de judet.
Al divietaruluI ipac din tart slujba, taleff sakjecI, i cate talerI treldecI
de judet, al extractaruluT ; i orI ce inttimplare va fi din peristasis al vremiY,
pe séma D-luI cumpöriltorulta este, iar Divanul nu se amesteca.
311,000 asupra D-luI vorniculuI Iordache Slätinoanu. 1811 Iunie 24.
Cod LXXI, fila XXVI v.
568 V. A. URECHIA

Anexa No. 69. (pag. 499. IX).

Chrt% de vindarea slujbei tutuntiritulut pe anul acesta cu lét. .1811 Noembrie.
De la inteliul Divan i comitet al principatuluI Valahiel.
Vindarea slujbeI tutunerituluI pe acest an cu 16t 1811, dupe' trebuintele
cele invederate, s'ail hotertt ca sfat de obste, a se arma si a se lua intocinaI
precum ail fost in anal trecut, adece se se ja de stanjen Gate 4ece parale, me-
suranduse stanjenul de opt palme domnescl, ce i se va da de la Visterie in-
hierat, lungul si latul, la un cap, si pe cat): stanjenI va esi, lungul i latal,
ail sit pleteasce de fies-care stanjen câte jece parale, fee de alt politisi6smos
sail alte deosebite mesurethe i fare plocon, numaI cate done parale de revas
sä ja de nume i dare din eel. ce ail brisóve i eert,I de scutele si Mark' din
panduriI din patru judete ot preste Olt, ce se atle in slujba imperetésee, carl
nu ail a se supera ; i boerul cumperetor de va fi ca sä caute slujba insusI, de
cea maI putine nedreptate lecuitorilor, cu luarea de banI mai mult peste
acestä sume, se nu se face' vinovat, cad' de se va dovedi, va fi silit ca sä in-
t6rce InapoI indoit, iar de va fi ca sa vincle huzmetul la altul, indatorat este
a se chezesui en acest cumperetor, ea se nu face jaf i niipestuire lecuitorilor,
ci sä urmeze in tocn-al precum mal sus se coprinde, cad impotrivil armand,
Divannl nu va indatora pe cel de al doilea cumperator ca sá pleteascil indoit,
ci va 1ndatora ca sä respunde insusi cump6retorul coi dintaiil, asupra ceruia
va remane vincjarea huzmetuluI de la cocblivechI; (fed en acéste oranduiale
cumperand slujba D-lul vel vornic de Tora de sus, Iordache Sletin6im, s'ail
dat acestil carte a divanuluI.... ce s'a orinduit de D-lui boerul eumperiitor, eu
stinjenul ce i se va da pecetluit de la Visterie, se' mesere tutunul ce va avea
fies-eare, dropt, cu mijlocul ce se areate mal sus, si sä ja de stinjen cate cjece
parale ; se nu indrezn6sce inse a pune in mesuretóre i loe far de tutun, cu
euvint c'ä ar fi avut tutun semenat si nu s'aä fecut, ci numaI local in care
va fi tutun, i mai mult se nu indreznésce a core cevasY, cu nici un fel de numire,
niel conac feet banf se nu face, ci orI ce le va trebui, se le campero ca ban):
gata, di dovedindu-se impotrive urnietori, se va pedepsi i dumnévestre ispravni-
cilor aI judetuluI sä ingrijiti de a se arma intocmaI precum poruncim, dan-
da-le i ajutorul cel euviincios, ea la o slujbe ce este a VistedeI.-1811 Iulie.
Cod. LXXI fila 27.
(pag. 499. IX).
Poruncile ce s'aii fescut la vinçlarea dijmáritulut pe anul acesta
ru lét 1811, lrulie
Vino:Area slujbel dijmeritului pe anul acesta en let 1811, dupe trebuin-
tele cele invederate, ca sfat de obste s'ail hotelit a se arma inteacestasI chip
Lidice de litre ate parale patru-spre-4ece, dupe cum s'ail urmat si in anul
 ISTORIA ROMINILOR ;569

trecut, atat la pod, cat si la sfinI, si de namgriltöre i de rgvas de nume

numaI douse' parale, iar alt ciurac sail plocon, sail vre-o altg incgraturg,
totul ea lipséscg, i boerul cumpgrgtor de va fi ca sIt caute slujba 1nsut, art
se feréscg de a nu face cea mai puting nedreptate 15cuitorilor. ou luare de
banT mal multi peste acgstg hotgritg sumg, cg apoT ceea-ce se va dovedi cg
ail luat maT mult prin catahrisis, va fi silit ca sg int6rcit tnapa, indoit,
iar de va fi ea sit vincjg huzmetul la altul, indatorat este a se chedisui eu
aeel cumpgrgtor, ca sg nu facg jaf i ntipastuirT löcuiturilor, ci sit urnieze in-
tocmaI dupg coprinderea ponturilor, did impotrivg urmand, Divanul nu va
Indatora pe cel de al doilea cumpgrgtor ca sg intkcg inapoI indoit, ci se va
indatora ca sg rgspumjg cumpgrgtorul, asupra cgruia va ramânea vancjarea
metuluI de la cochiivechl ; clod ca acest fel de mijloc vincjondu-se la cochii-
vechi, slujba dijrnarituluI pe acest urmgtor an, la DumnoluI vol Vornicul de
tom de sus, Iordache Slätineanu, Wag dat acesta carte a DivanaluI
ce s'ag oranduit de D-luI boerul cumpkgtor Tacsildar de sud . . carole
sit aibg volnicie printeacéstg carte, a orindui slujbaF;A: sg caute slujba la nu-
mital judet, intocmaI dupg ponturile cele ce mal jos se areatg.
Mitropolia, episcopiile, möngstirile cele marl cu metcisele lor cola sciute,
dijmgrit sit nu plgtéscg, dupg vechiul obicelii.
Durunélor boerri, cum si jupaneselo vgduve te le-ail stat boeril D-lor
In boeriI cu caftan, i fedora' de boerI ce aunt sciutY, iargsI sg nu pliitòscg dij-
mgrit precum ati fost obiceig din vechime.
Némurile i maziliI i altiI co ail sineturI de scutélg, sg li se pgzéscg
privilegiul ce aii.
Toff. '301-1-altI ce vor ayes stupt i rlingtorl, sg aibg plgti dijmgrit,
cate patru-spre-cjele parale de Eta, iar alt nimic sg nu aibg a da, niel ciuruc,
niel poclon, precum mal sus se coprinde, fiirg mimai acele doug parale de nu-
mgratiíre ca rgvas de nume, i slujba sil aibg a se auta ca ceraturi ca tot,
pang la vremea cea oranduitg.
Col ce scutesc dijmgritul, fkte sit se feréscg de a nu amesteca stupi
i ramgtorl de al acelor ce plgtesc dijmgrit in bucatele lor, ca gaud ca sg pg-
guböscg slujba, cg apoT uniI ca acoja dovedindu-se, nu puma cg pe acole litre
ce se va dovedi ascunse, va plgti dijmgritul Indoit, ci inch' si pe ale luT drepte
bucate ce va aves, va plgti dijmgrit in rand ca töranil i i se va strica de
tot privilegiul scutelet
Boeril ceI ce scutesc dijmgrit pe drepte bucate ce vor avea de ta-
rnaslao, de dijmgrit sg nu se supere, iar pentru cele ce vor avea cumpkate de
negutgtorie, pe acelea srt plgtéscg dijmgrit.
TotI eel ce vor aves stupI i ramgtori, sg avetT a vö arka bucatele
vöstre la oranduitii slujbasT, cad orl-care 41 va dosi bucatele sale, dovedin-
du-se, va plgti indoit.
570 V. A. URECHIA

8) Pandurit din patru judete ot preste Olt, ce se aflI in slujba impiirii-

téscä, nu ail a se supra de dijmirit.
Poruncesce Divanul i vous slujbaeilor ce vett Alubia ca acbstil slujbä.,
pentru mâncarea v6strä ei a cailor voetTi, sup6rare salí cheltuialä 16cuitorilor
sil nu facett, ci t6te ort-ce vè- va trebui, cu tocmélä ei ca Naif gata
luatt, iar platä sil nu 176 indräznitt a lua, precum nid puT de &al
san alt-cevaet sil nu cerett, ca obiceiti, i la t6te procura se coprinde mal sus
silfitt urmatort, c'ä ort caro se va cuteza a las mal* malt peste poruna, sal
va face supurare sal cheltuialà 15cuitorilor, unul ca acela dovedindu-se, nu
numat ceea-ce N a lua, va plàti indoit, ci fuel' se va ei pedepai. Se poruncesce
d-v6stra ispravnicilor, sà diutatt s'A fitt ca privighere de a nu ingildui pe
slujbaet ca sil fea urmart, mai mult peste aceste ponturt, cä vett fi r6spun-
diRoff, ci dupii aceste ponturt, por uncim ca i D-v6strä* sil le datt tot ajutorul
cel cuviincios, ca la o slujbil ce este a Tisteriet. 1811, Iunie.
Al UngroTilahiel 'guaje, Radu Goleseu, Isaac Ralet, Mihalache Illanu
vel Vist., ve l Logofët.
Cod. LXVI, illa i v.

Anexa No. 7o (pa.g. 499. IX).

Catre Exelenta Sa gheneral ),S'teter

Dumnaut vornicul Iordache Sllitineanu, cump6rä'torul huzmetulut dijing-

ritulut, prin anaforaoa de la 2 ale urni4t6ret, face araare Divanulut, cum
orinduitul Tacsildar al dijraritald din sud &l'omita, 11 insciintézg, cil. dupri
ce inteauest tirop este huzmetul prost, de se prigubeece slujba mal mult de
junAtate, apot i Cazacit ce sunt pe margine, ii sutil impotrivI eu total, nevrènd
al' laso pe slujbaet a intra in biütt s5 cauto litrele ce ail 15cuitorit, ei Rícui-
torit din adata' pricina inil de abia areatä din dece unid, altit niel de cum,
aeijderea ei bäjänarit Silistrent, ce sunt aeedatt prin satele acelut judo, cart srt
diafendipsesc de dout ofitert co sunt oranduitt de Exelenta Sa gheneral Colme')
pe lfinga a ion drepte litre ce al, amesteca si alto litre ale dajnicilor
din vechime s'al obicinuit Silistrenii ei alti 6ment ce eral locuitort in ti-
natal Of ei turcesd, peste Duniire, de tinea in bältI dinc6ce stupt i rämlítert,
tot-d'auna plätea 1ijmärit, cerUnd a se da poruncri srt fie slobodt slajbaeiT a
intra in !Alti, ca aceia ce al avut obiceih de ail. tinut stupit ion dincSce i ati
plätit alte dAtt, sil platésa i acum, curn mai vêrtos likuitorif tIlret ce ail
stupt i rimatoril lor in bältt, act bita nildejda acestut huzmet in bhltt este
 ISTORIA ROMNILOR 571

sg nu piardg huzmetul cu totul, pentru c i la vin4are asa argtat, a are

sg se urmeze cgutarea acestei slujbe, cum Wag nrmat 0 In anul trecut i maI
nainte; do care SVOM ciaste a arta Exelentel" tale, sg bine-voEstI a argta unde
se envine, spre a fi slobodl slujbasii a cluta slujba si prin butlti prin tot ju-
detul, aviind dreptate dupti ponturile DivanuluI ea care s'ail cumpgrat.-1811,
August 23.
Cod. LXVI. fila 129 v

Anexa No 71 (pag. 499. IX).

Catre Exelenta ea d. gheneral-maior i eavaler Fteter, vif pre-
zident al Divanulur, de la intaiul Divan fi comitet
al principatulur Valahiel.
Inca de la 23 ale acesteI inni, prin nota cu No am argtat Exe-
lenteT tale cererea ce ag fgcut catre Divan, D-10 Vornicul Iordache Slätineanul,
cumpérgtorul slujbeI dijmiirituluI, a se da nizam si a se face indreptare pentru
satele *de la bg1t1 din sud. Ialomitgl, cari sunt amestecate ca SérbY, a nu In-
ggduesce pe 'slujbasI a auta huzmetul, ofiterul çi ca Cazaeii eel oränduitI de
Exelenta sa gheneral Cornet, spre a i se face de cutre Exelenta ta indestu-
lare; acurn ne-ail mai venit de la D-Ini i alte (long insciintä'rT, aria pentru ju-
detul Teleormanulni ca asemenea argtare, ca si pentru judetul Ialomita si alta
pentru judetul Slam-Rämnic, ea suditii se Impotrivesc a plgti dijmáritul cite
14 parate de litrg, ci vor sg' plgtéscg cate 7 parale, cotind D-lur, ea pentru
sudiff, sl se dea poruncg a fi supusI i sit' platéscg dupg pontart, iar pentru
judetuI Ialomitef i Teleorman, sg nu se eitignescg slajbasiI, cad cu acéstg
pricing nu vor put6 sil rgspundg sferturile 0 pe Linea SérbI, sä' piigubesce 0 do
la primänteniT ce sunt amestecatt ea SérbiT, i pentru SérbI dice eh' la vin4are
lis'ati argtat cg are sg urmeze a plgti ca i In anul treent, i cg in anal trecut
Särbii ail pRitit dijmgritul, fiind prin cele mar multe sate ale Ord SérbI
cergnd ea orl sg i se implinéscg dikugritul de la SèrbT, cu armares ca In
anal treed, ca sit' nu se facit slajbel zgticnire, sail sg i-se tie in s6ing banil la
Visterie pe litrele Sgrbilor ci fiind-cii Di vanul nu p6te sci suma ce ag Sgrbi de
stupi i rämätorl, sit bine-voeSI Exelenta ta, a porunci ea sg fie slujbasil dijmarl
slobocfl In trite satele, a intra sit &di catagrafie si de va fi peruncii sg nu pig-
t6scg Sgrbiï cum ati plait In anal treed, sg adueg la Divan catastih de nu-
mele acelor S6rbI Cu litrele lor, din ce sat si ciitY aunt, ca sit arkgm ExelenteI
tale suma ce este datóre Vistieria a tinea tr Sgmg, pentru Sérbii ce se se vor
apgra a nu plgti ; iar pentru suditiI de la Siam-Rämnic, sil se dea de Exelenta
ta poruncg, a plgti i el cum ag plgtit i anul trecut dupg, ponturile Diva-
nultfl.-1811, August 29.
Radu Golescu, I8aac Raid, Manolache Manu, vel. Viet.
572 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 72 (pag. 49g.

Care gheneralul Comnino.

Cu chiste argtilm Ecselentel. tale, a dumnealor beerii cumpgräterit

maritultit dintr'acest urmgtor an, art fricut argtare Divanulut, tu scris, cg
ritul a 5 judo* presto Olt, ce se dice Valahia Micg, neggsindu se musterit a
se vinde de aid, aii Indarcat ca diutarea pe dumnälut Vornicui Manolache,
ìntftiil ot cirmuitor al Divanulut Craiovet i Dumnélut Ii insciintezit pentru
Sêrbiisi Rumänii ce sunt veniti de peste Dunä're, a In judetuI Romanatt
cg s'ail supus a le face mäcar catagrafe, de °We alujbast, lar in judetul Doljulut,
abia s'ail scris vre-o patru sate, dupg care al dat la Divan si catastih i nict
acoja nu s'aii supus a plgti, i in coatrahtul ca care ail cumpkat, cum si in
ponturile ce li s'ail dat, de cgtre Divan, pentrii cgutarea huzmetuld, nu se coprinde
a fi apgratI Sérbit i Ruinfinit, cil de li se arta, nu da pretul ce all dat, salí
.11U cumpgra, ci huztuetul luat a se &Ada dupg obiceiul ce s'ail urmat
In altt ant, adecii s plgteascg i acest fel de &neat si In arma vgd cti nu s'ail
pgzit i ponturile ca care la Clochivechl fatg ea Ecselenta sa Proin vit-prezi-
dent, li s'ail vindut ; din care pricinT, pä'gubesc paste talert chid-clad de mil'
mal 'nainte all Meat iaräst arkare pentru asemenea armärI, ce 8'10 Mont
la judetele Teleorman i Ialomita si nu s'al vgdat aid un fel de Indreptare,
da care si acum al doilei fan cerere ca sil dea prune): a se supune arbil
gmenit Ora turcesct, sil li se plgtéscg dijmgritul i pentru act rämäterit
stupit vindut stricat, dea carte de blästem a arta ce
ail avut la vremea cantatultil slujbet ? iar de li-se face acéstg musaadea Skbilor
gmenilor din Ora turd:tail, sä' le plgtéscri pagaba Visteria ; la ca. e argtitm
Ecselentet tale, di ilia' din trecuta lung, a lout. dupä argtarea dumnélor
boerilor cumpgrgtort, pentru ceste-l-alte doug judete, am Meat notli dare d-lu.t
ghenerar Proin vit-prezident, argttIlid. pricina Siirbilor si gmenilor tgret turcesa,
Impotriva contrahtulut cu caro s'ail vindut si cum el pe L'ingg acestia i multt
dintre pgmäntent n'ati plgtit, amestecAndu-le cu ale 'or, nict all lgsat pe slujbast
sil intro in Váltt a cerceta, si cum oil gment.de acestia ce s'ati aflat secyétort pe
margine, in téra turcescä', In Trame de pace mat 'nainte obiclnuia de tinea
stupt, si räingtort in btíltile tgret, plgtea acest dijmgrit, la care notg, nict
unrgspuns n'ag luat Divanul de urmarea indreptgrel ; actin/ iargst la acéstg
argtare a dumnélor, ca cinste Worn ctinoscutil Ecselentet tale jaiba si cereros
dumnalor, ca procure se va socoti de Ecselenta ta spre, tndreptare, sil tag
Divanul röspuns. 1811. Noembre 29.
Cod. LXVI, Fila t65 Y.
 ISTORIA ROMINILOR 573

Anexa No. 73 (pag. 499. IX).

EceelenN iteter.

Domnul dejar gheneral Sabaniev, instiint64 ca sì se facg publieatie

pentru vimjarea bëuturilor si a altora, de la cetgtile din Basarabia. 1811 April 14.
Cod. LXIII Fila 42v.

Anexa No. 74 (pag. 499. IX).

Beeelenta ?tetes-.

CI senatorul insciintat, cii s'ag implinit sorocul ce ail avut luat

billtile ot Briila i porunceste a se vinde t6te bgltile ca soroc piing la 10
ale lai Afaig, la al treilea strigare. 1811 April 22.
Cod. LXIII, fila 4,1 v.

Anexa No. 75 (pag. 499. IX).

Dela Divan, porunel care ispravniel.

Fiind-cg ea oglgsuirea EcselenteI sale DumnéluI vit-pre4ident, general

maior i cavaler Comnino, ce ail dat-o cgtre Divan, prin predlojenia de la
Septembre 31 sub No. 110, este sí se vin4g de acum prin strigare in Divan
la CochivechI, arenda bgltilor din raiaua BrgileI, ce se numesc Latu i Stu-
pgris, ca satele care se trag la acole bgltI, ce se numesc Viírsiltura lIzmana"
Tichilestii, care aceste tóte sunt date asupra negutiitorilor Andrei Dobrov lei
si loan Prasici, al cgrora soroc se sfarsesee la prima viitoruluI Martie, let 1812,
iar vim)area lor se face de acum ea sg aibg musteriul ce va cupgra in arendg
aceste bat): a'sI face de actun, si pân In priturivearg, trebainci6sele frgtiri
pentru prinderea pestelui, al cgreia temei esto asupra luneI Martie si in cele-
l-alte urmilt6re lunI, de aceea, se poruncesce Damitale, ca sil publicarisesci
acestea in tinutul Dumitale, filcênd cunoscut, cii sorkele ce s'ail oranduit a
face acóstg strigare in Divan la Cocbivechi aunt : eel intâiìí soroc la 15 ale
armgtórei si al doilea la 22 si col d'al treilea la sfarsitul lunei si de pri-
mirea i urmarea acestel porunci sg aibg Divanul Aspuns. 1811 Noembre 10.
Cod. LXV, fila 138.
574 V. A. URECHIÀ

Anexe No. 76
Clare cinstitul comitet de la logofetia mare.

Dupit porunca cinstituluI comitet, ce ni se da la acéstii jail:A a MI Uheorghe

Polizu, ce are cump6rat fumaritul de aicea din Bucuresei, fiicênd cercetare
vi&juI ponturile slujbeI fumaritultit urmatóre dupi cole vechi, cu coprindere,
afara din mikiNstirI yi boeriI co ail a scuti mite o pivnita si afara din eel ce
ail hrisóve i ciirtY, coi-1-altI tot sa plg.téscal, de pravalit yi carciumI, iari au-
ditiI ce in pravaliI ca chirie, fumitritul sit' 'I ia de la stapanil pravaliilor
urmandu-se dapit obiceiul ce se va fi urmat yi in coi-1-alt1 anI; acuma
torul areata, cii null din audit): art prAvalii ale lor, altiI si de in cu chirie, nu
vor sil arete pe stapanI, altiI ca numele ca aunt ShbI nu se supun si se
pagubesce huzmetu ; (led acest famarit esto obieeia vecht6 obicInuit si orinduit
pe pravitliI i carciume si priviuia este dat6re a plati ; de aceea dupa tot cu-
vIntul drept, ca cuviintil este a se supune suditil si orI-eine altiI, ca sa' arke
pe stilpanI a'si lua furnilxitul de la strtpanI, lar carol° nu vor ar6ta pe stapanl,
sati vor fi pravaliile lor, sii pllítéscil fumaritul el, nefiind cu cale a se pagubi
huzmetul ; pontru care r6inane, ca slavitul Divan s'a dea poruncrt si nizamul ce
va socoti cit se cuvine.-1812 April 12.
Dumitrache Racovires vel logofit.
Cod. LXXII. Fila 32

Anexa No. 77 (pag. 499. IX).

De la intdiul Divan fi comitet al principatulut Valachiel.
Cu calo flind anaforaoa aceasta a DumnéluI vol 1ogof6t de eara de sus,
poruncesce Divanul, Dumitale cinstito vol agil, srt indatoreNI pe aeeI suditI, prin
cinstitele consulaturl, a ar6ta pe stapaniI právuiiiilor, ca srt platéscg fumaritul,
asemenea si suditiT ceI ce vor avea priivilliI, sh plittésca si ei dupii coprindorea
anaforoleI acestia.-1812 Mairi 3,
Isaac Ralet, Barbu Tresetrescu, vel vist. vel logoftt, biv vel Idedelnicier.

Anexa No. 78 (pag. 500 vol. IX).

De la intaul divan
Se volnicesee . . . . . sii mergl la sud. RomanatI, unde In ceasul ce vel
sosi sii fact strasnic mumbasirlic dumnélor ispravnicilor judetuluI, ea sii oran-
duiaseil 6menI vrednicI In tóte °resole cite se &la intr'acel judet, fac6nd ea-
tagrafil de kite arciurnele atit de via si de rachirt prectun si starea citrciumelor,
adica ce suma de via si de rachi I se pite vinde intrinsele pe an? care catagrafie
 ISTORIA ROMINILOR 575

InteaceeavI 4i ce vol sosi, ortudtritule mumbasir la judet, El se faca vi iarfivI

In aceeavI zi s i plecl de acolo a te afla aici, cil nesevarvind acéstä ponina pre-
cum se coprinde mal: sus, si dumnélor ispravnioi i insutT te vel pedepsi ; Dalí
numaI aci in orasul Caracalul, lar nu vi in alte targurT boerevcI vi mänästi-
Inali duran6v6stra la catagrafiia co avetI a face, sä facetI acéstä deosebire
lidia de starea carciumelor §si a rachieriilor cate sunt dintaiii, al douilea vi
al treilea manä, vi InteacestavI chip sä ni se trimitil Insciintarea dumnévósträ
precum vi stäpanul a fiesareia carciume.-1810 Naiii 15.
Tirgu-JiuluT, Ramnicu-Valcea, Slatina, Campu-Lungii, Targoviste, Baza ii,
FocsanI, CernetT, Caracal.
Pitac la Spiltar i Aga s'ají trimis Cu copia dupä cum sil facä catagrafia
Impreunä In politie.
Cod. LXV, fila 35

Anexa No. 79 (pag. 502. IX).

De la intcliul Divan ç1 Comitet al printipatulul Valahiel
DumnéluI fratele vel vistier, ati ar5tat DivanuluI o scris6re a d-tale
catre dumnélul de la clintilirt a acestei lunI, prin care facT dumn6ta invciintare,
viind ca cercetarea comisiunel in plasa BolintinuluI, unde ail fost zapciä
un Dina Bolintinénul, niel o ispravä nu ai puna face spredescoperirea
rilor lor, din pricinir c pärciilabiT i 15cuitoriT de la acole sate sunt povatuitT
de numitil: zapciI, ca s nu arete nimic la comisie, care va ag 4icrtsil nu faca
vre un davagelk asupra lor, vi de aceea facT dumnéta cerero a se gä'si aicI
In BucurescI numitil zapcil si a se trimite acolo in inda' pazI ca dea
socot616 pentru verT-ce; din care acéstä coprindere a scrisoreT dumitale altä in-
telegere nu are filr de numaI cii comisia cercetäreT voevce sil facä davagilac
asupra slujbavilor, i aceI 15cuilorI, carit orI cui niel o catahrisis sail jafuire
de atre slujbast primit, s'ail catï nu vor fi pätimit voesc In cugetul ion
voesc a se arata la acest hal caro aceI slujbavl de a nu se face adia vre un
davagilac asupra ion; pentru care mare mirare are Divanul, asupra acestui mijloc
de cercetare In vreme ce coprinderea poruncilor ce sunt date cercetäreI co-
misieT este ca Sil cerceteze juilbile 15cuitorilor i si facii Indreptare, apoI cand
jalba nu se pornevce pentra cinevav, caro pravilä este aceea s'A siliéseä pe col
ce se multumesce tkénd ca sui pornéscit jalb4 nevrénd, ni se pare crt acest
mijloc este urmare ca total Impotrivä la datoria uneT dreggtoril ce inteadinsal
este oranduitä spre Indeplinirea calor urmate fär de cuviintä, i cit' de acum
nu se mal metahirisi de &Are dumnévósträ fiind boer b5tran vi practicos, do
vor fi Insii cava 15cuitorT cariT vor fi &Wad davagelac asupra acestor zapciT,
atuncT se InvciintezI durnnéta aicr : din ce plävI vi sato sant aceI 15,mitor1 ?
576 V. A. URECHIÀ

Indarg se vor cauta éi se vor trimite aci aceT zapciT, iar nefiind davagiT asupra
lor pentra care cuvint se trepede i sä cheltuiaseä dmenit ca venirea lor
zadar aicT.-1811 Septembre 4.
Cod. LXV, fila 119 T.

Anexa No. 8o (pag. 506. IX).

Clétre Generalul Engelhardt.
Cu cinste ail primit Divanul predlojenia EcselenteT Tale, de la 27 ale
acestiT urmiltóre sub No. 24, prin caro ni s6 face cunoscut cil din porunca
Sale strillucitulut Cnéz, Intêiui comandir al armatel, Wail hotärtt a r6mânea
vindarea husmetulul ocnelor asupra Dumnélta VornicaluT Manoladle, cu pro-
tul, ce in urmä ail esit la cochil vechI, de 311,000, dupil care Divanul tntärind
porunca, ati dat pitac Dumnélul Vornicultil de stilpanirea huznitituluT ocnelor
pe acest urmiltor an si dupi prima' nu lipsim fär de ziThavä a respunde Ec-
selentei Tale.-1810 Ianuarie 30.
Semnatl : Gavrii 1lit. i Escaroh. Arqqiü, .1{lanolache Racovitii Ban.
Vel. Vist. Istrate Crefulescu.
Cod. LXI, fila 52.

Anexa No. 8x (pag. 506. IX).

In predlojenia`ecselenteT tale cu. No. . . ce ni s'ail dat pentru vindarea
vämilor si a ocnelor, Jere altele se coprinde sil afétam i catt 6inenT sunt In
slujba ocnelor, cart este dator Divanul al da si ca ce oränduialit ? Iatä dar
dupil poruncä se altiturl copie dupä fóia ce ail dat`o la Divan dumnélut ser-
darul Constantin Cerniivodeanul cumOrtitorul ocnelor sub a sa iscalituril, din
caro este intrégrt pliroforie a se da dumnélut senator, dar afaril dint'acestt
dinenï ocnele au si alte cheltuelY mart, eu cinovnict i ca ()client destui in
slujbti, en cal i ca alto lucrärt de scos sarea, care téte acele se plä'tesc si se
fac ; pentru t6te aceste ce se aratä tot de cumpäriltorul ocnelor de la sine filr
de a fi dator Divanul dea altä chetuialä ; de care ca cinste nu lipsim a
ar6ta ecselenteT tale.-1811 Ianuar 2.
Cod. LXVI, fila 57 y.

Anexa 82 la pag. 507, Vol. IX Capitolul XXIII

Din porunea DumnéluT senatoruluT strictindu-se vtndarea, s'ati filcut co-
chiivechT al douilea, din Divan si ail remas asupra luT chir Ioan Scufa ell
talen T 90,010 adicil nouil-decT de miT dece, ctiruia i s'ail ar6tat i ava-
eturile talen 8 la fies care pungä', i talerT 30 al muhurdaruluT i talen il 200
at strigaret 1811 Ianuar 19.
 ISTORIA ROMANILOR 577

Anexa No. 83 (pag. 507. IX).

Lod.
Numarul Ladelor ciocanasilor i intiglasilor de la trel ocne cum se aratá
64 La ocna Slä'nicului din Sud Saac, pentru ctttY ciocanasT i maglasT i mes-
al' acestiI ocne se vor afla.
ten
5 La malurI din sud. Buzeil, pentrit pä'zitoriï acestor malurI.
18 La ocna Telega din sud. Prahova, pentru cap' cioctinasi i maglasT i mos.-
terY aT acestei ocne.
3 La ocna mare din sud. Vilcea, pentru uniT din maglasT, fiind-ca cio-
canasil ai acesteT ocne sunt tiganl al' m6nastireI Cozia.
90 Suma la dolor.
20 se Scade ridicatura Tisterid.
70 116mán de li se platesce clajdiile la VistEnie de'catre cump6ratoriT ocne-
lor dupa cum platesc si 16cuitoriT terel, iar de alte podv6de sunt aperatt
Plata cioeä'nasilor este de un bolovan po 4ile sese si cjece oca Bare mertic
pe fles care 4i, si la sffirsitul anuluI sa dä la fles-care ciosanas Po 500 oca
sare mertie; Maglasilor se platesce pe 4i parale opt si asemenea li se da si lor
mertice dupti cum se da si ciocanasilor ; slujba lor nu este naprastan, ci numaI
and este trebuinta atuncI slujesc.
Yinovatil ce sunt la osánda ocneT se afla In hiarti si nu fac nicl o slujba
la Ocna, hrana lor vi incaltamintea este de la Camarasia ocnel.-1811 Ianuar 2.
Constantin Serdar.
Cod. LXXI, fila S v.

Anexa No. 84 (pag. 507. IX).

Carte pentru zaptul Ocnelor

Fiind-ea pe acest 16t 1811, Eta dat Divanul, Cu v6n4are ciao trele ocnele,
tereT, acupra D-1111 biv serdarul Constantin, i-ail dat dar Divanul, acésta carte,
ca sa le faca zapt prin care poruncesce Divanul, §i voila vatasilor, ciocanasilor,
si máglasilor, si tuturor slugelor de la Ocnele Marl', sud, Valcea, ea viind......
ce s'aii orInduit de cutre D-luI maT sus numitul boerul cump6r6tor, spre a
face zapt, OW ascuitarea, si supunerea, la slujbele si trebile, ocnelor, ca sin*"
si fara de niel o lenevire, ea nu cum-va, din pricina neascultä'reT si lenevireT
vóstre, sa se faca vre-o zaticnire la trebile ocnelor, ce sunt a se AO* In vremea
lor, cacT canelo nu va urma datoriel 14 COI obicInuite, strasnic se va pedepsi
de ate Divan. 1811, Ianuarie I.
Asemenea, doua call s'ail facut si pentru ocna Telega si Slanicul.
Moritz Romanitor de V. A. Ureohiá. SECOLIII. XIX.XL-87.
578 v. A. URECTIII

lar cártile, pentru a S9 pecetlui ori câtii sare se va gisi veri unde a
aT anuluT frecut, s'ati trecut mai 'nainte, peste trei fo.f.
Trei cirti : una la sud, Prahova, si alta la sud. Saac : a si peeetlui vert
cati sare se va gisi ori unde a cimiírasilor anuluT trecut.
D-v6stri Ispravnicilor ot sud Dupii primirea acestol ciirti a -
Divanului numaT de cat sii orinduiti 6menT crdinciosT, ca Impreuni i ca oran
duitul din partea D-lui serdarului Constantin, cumparitorul ocnelur acestuT
urmitor an 1811, ori cati sare vor gilsi a camirasilor anului tracut, veri.
1mprejurul °cual ce este intr'acest judet, veri inciircati l porniti la drum
Fati prin alto cosare Inteacest judet, pe t6111 si se pecetluiasci dupi vechiul
obiceiii, si si stea popriti pana la viitorul Octombre 26, al acestui an, afari
fusa din vre-o sare ce va fi In adev6r a 16cuitorlor, cump6ratil pentru
risul lor. La care ac6sta si ciutati a nu se faca vre-un cusur. 1811, 'anuario 13.
Cod. LXXI, Fila 50.

Anexa No. 85. idem.

Alte doni eartZ la Teleorman i la Dolj tot pentru =ésa madea
D-vistri ispravnicilor ot sud priimind ac6-sti poruncil a Diva-
nuluT, numaT do cat sii orinduiti 6meni credinciosT, cii, dimpreuni cu oran-
duitul din partea serdarduT Constandin cump6r6torul ocnelor pe aces-
urmitor an, ori cata sare a cimirasilor din anul tracia se va gisi prin cosare
In judete i prin sate descircati seti pe drumurl Intfacel judet pe tóti sii o
fnchiqii si si o pecetluilsci dupi vechiul obiceiti, care are sil stea popriti panii
la Octombre 26, a acestiff urmitor an, afari lusa de vre-o sare ce va fi In
adev6r a locuitorilor cumpirati pentru alisverisul lor.
La care acésta sii ciutati si nu se faci vre-un cusur. 1811, Ianuarie 13.
Cod. LXXI, fila 3 y.

Anexa No. 86 (pag. 507. IX).

Vingarea Ocnelor Mari din sud Yalcea i ocna Telega din sud. Prahova
ocna Slinic din sud. Saac, de la 1811, are a se urma dupi aceste ponturi co
maï jos se arati.
1) Cumpritorul cel de estimp intri In oranduiala ocnelor de la 4i-
ntii lanuarie 16t 1811 *pana la sf6rsitul lui Decembrie al acostuT 16t, filxi a
se alai amesteca curnpiritorul col vechiti.
2) l'entra sa,rea cumpiritorului ocnelor anului trecut 1810, ce se afluí In
magle pe la ocne, aceea dupi obiceiii si se pecetluiasci i si fie opriti panii la
Sf. Dimtrie al 16tuluI 1811 si de acolea este slobo4i a o vinde ori-cui va pu-
 ISTOBIA 110MNILOR 570

tea; lar 900,000 oca sare ce o ail coborilfa' la Slobodia In sud. Ialomita gi la
Colintina sud Ilfov, sii fie slobodg a o vinde Mr de oprire de cumOrrttorul de
estimp, cum s'ail urmat gi In anul trecut.
3) Sarea sil se vindil la Ocne suta de oca po Talen l 5.
CiocilnagiT gi mAglagii de vor lipsi din suma cea orânduitii, Divanul sil
aibil a Implini, precutn s'ail urmat din vechime.
Miele nAngstiregti sil se rgspuncirt dupil hrisóvele domnegtI ce all cum
§i dijma rangstirel Coltd, talen 3,000 pentru ocna Slinicului, i dijma Sf.
Pantelimon, talen l 2,500 pentra vel ocng gi dijma mi-ingstird Mgrginenil talenf
1,000 pentru ocna Telega, fiind aceste ocne pe mogiile md sus aretafelor
se urmeze a se da, afarg din vinqare.
5)Merticile de sane ale boerilor sil se urmeze a se da precum gi in anal
treat, dupg obiceirt.
6) Divand sii ailag a da porund atilt &are ispravnicii a^estor 12 judete,
citt gi cutre ispravnicil de la 5 judete ot peste Olt, ea pentra mugteril co vor fi
sil cumpere sarea, sil fie slobodl a merge la ocne sg cumpere cât vor voi gi sil
aibìl voie srt o vindil Inauntru in tearil gi cangle sg nu li se supere.
8) Sarea ce se va cheltui gi va fi trebuinciósil pe la schell adecil Brgila,
Oltenita, Giurgig, Zimnicea, Turna, Islazil, Calafatu gi CernetiI, cum gi
S6rbI sg se cheltuiascii de la ocnele OM, dar tug cumpailtorul sil privighcze
sil nu se vìnhil sane la neprieted, eg va fi Aspundetor ca vióta ld, Tar sarea
ce se aflrt acum In naturg la schela Briulei aclusg din strgingtate, aceea si se
popréseg gi si nu fie slobod sil vìnuí, dupg vechiQ (Miceli al pilmêntuld, ci
sil se Invoiascil cumOrgtoral cut stgpänul acei sin, gi cu bung invoialil sil o
cumpere de la (Mitsui, gi alti sare si nu se md aducg, adecg niel de la Galati,
nid de la Moldova, cu un euvent de nicileff din stritiingtate, lar cand se va
tndnuísni sil aducg cine-va, dupil pravilg gi obieeiti sit se Neil controbont.
9). Cele obicinuite havaeturI ale d-lor velitilor gi al 2-lea logofetT, la pun-
gá Po talen l 8 bad 15, al rgspundg cumpe'rgtordl la t6tii suma, cum gi clte
talen l 5 la pungrt la cutia milosteniei ; asemenea i talerl 100 ai muhurdaruld
talerI 500 aI striggrd, cum s'ail urmat i In anal trecut, re'spundil
din t6til suma, care aceste.sunt sil se dca afarä din vindare.
Cump6riltord ce va fi al ocnelor pe acest curggtor an cu leat 1811
la mrsurile cole IntregT ca ce rizic pericoloa se va intômpla ea' nu gils6scg niel
un cuvint a pretenderisi la urmil vre-o scildere, ert nu i se va da ascultare,
care cumOrgtor al acestor ocne dupil orânduialá sg dea la Visterie chezilg ne-
gutraor pentru r6spunderea sferturilor la orilnduitele sor6ce ce all a se rgspunde
In Ira *Huff la fieg-care patru luni, adecil la diinfeitl de Ianuar al acestd
16t sil dea un sfert gi la 4iantijiti de Maiil sil dea al doilea sfert, gi la 4i in-
Celli de Septembre sii dea al treilea sfert, dupg analopn al stuud ce se aratä
maI jes. 1810 Decembre 29.
580 v A. URECHIÀ

350,000 talen l adeca trot sute cinci-4ecT de miT lei de la CochT vechT ail Ames
ocnele asupra D-luT biv vel Sardar Constantin Cirnavodeanul.
Ignatie Mitropolit Ungrovlah. Josef Argo, Grigore Ghica, Istrate ere-
plescu, Constantin Beilaceanu Vel vist.
Cod. LXXI Fila 1.

Anexa No. 87. (pag. 508. IX).

Catre gheneralul teter

Cu cinste arkilm Ecselentg, ca la Divan ail dat jalba cumpkitoril ocnelor

pe acest urmator an, cjtcênd, ca pe de o parte Ecselenta sa gheneralul Zas art
dat o stragticil porunca in partite CraioveT, ca sa nu fie slobod nimenT a trece
sere dincolo peste Jia, ci numaï 'Ana In Jiil, pe de alta parte comandantil
Brailei i aT GiurgiuluT nu 'I lasa sä vil4a sane Inteacéste i acésta oprire
fijad In potriva contractuluI ei a ponturilor ca care s'ail cumpérat, li se pri-
cinuesce mare paguba, ceAnd dreptate ; pentru care can ttindu-se ponturile Cu
care s'ail vindut, se vOu la capit. al 8-lea scriind, c sarea ce se va cheltui pe
la schele adeca Briila, Calara0, Oltenita, Giurgiul, Zimnicea, Turnu, Islaz, Calafat
9i Cernetiï, cum 0 la S'èrbI sa .se cheltuiasca de la ocnele Ord, dar 'MA cum-
pkritoril' s privigheze ail nu se vincja sane la neprietenY, a va fi re'spuOtori
ca vieata lor, care ponturi sunt intarite i poruncesce a se pazi ei de Domnul
senator ei de Ecselenta sa gheneralul Enghelhard proinvit, prezident, el cum-
p6ratoriT ic c paza aceea a nu vinde sare la neprieten1 o urméza, §i cea maT
multa nadejde le este la ocnele marl cu sare, ce este a se cheltui la SêrbT, iar
cele-l-alto 2 ocne ail nadejde la schelile de dincóce. DecT dupa cuprinderea
ponturilor cu care Wail vIndut ocnele, dreptate are cumOratorul la cererea sa;
sa bine-voescl Ecselenta ta a face aretare unde se cuvine, ca sa se faca Indre-
ptare, spre a se da slobotlenie la locurile ce in ponturile contractuluT cuprinde
a se vinde sane neoprit.-1811, Meiji 10.
Cod. LXVI, fila 95. v.

Anexa No. 88. (pag. 508. IX)

Cratre Ecselenta ea domnul adev?'rat Sfetnic de tainet pi cel intêiií eçk''tor
la Divanuri senator pi cavaler erasnomilopevici.
De la intdiul Divan
Cu cinste facem aratarea EcselenteT tale, ca D-luT Vistierul loan Moscu
cumOratorul ocnelor ei al vamilor anulul" acest ja ail dat jail% Divanulul,
care scoténdu-se copie intocmaY, spre pliroforie o embcrielisitn catre Ecselenta ta
Insotita i ea arkarea ce face Divanului i Ecselena sa maT marele Comandir
 ISTORIA ROMANILOR 581

al armia Domnul Admiral $i cavaler Ciciakov i copie dupä contractul ocnel or

osebit copie dupä cea poruncil a Eeselentef sale marele Comandir
prin care s'ati dat vole c orI-cine va voi s trécil sare decindea s platésca cate
take cinci la sutä de oca cum si dupä cea din urmil prin care s'ail dat vole
sä se trécil deeindea atilt sare, eât vi alte producturí ale pä'méntaluI
téscil cate talerI fiel la suta de la, dupil care tóte acestea ne rugam
Divanul r5spunsul Ecselenta tale : ce urmare sä se faeä la afelarea vi cererea
D-10 maT sus numituluI Boer cumpèrätorul ocnelor si al viimilor ?-1812 Sep-
tembre 1.
!sac Bidet, Barbu Incegrescu, Banul Varlaam.
Cod. LXVI, fila 242. Y.

Anexele 8g, go, gi (pag. 509 vol. IX).

Ponturile de vendare vamilor pe anal acesta cu teat o mie opt sute papte.
Ghenarie 1.

Vhciarea vämilor pe anul acesta ca let 1807, se face eu acastea pon-

tuff ce se coprind maï joc, urmiltóre color din aniT trecutI, i nu adaosul ce
s'ati fácut la suditY, adicil la märfurile ce cumpärä suditil din teara turcéseä
de aici din teara RumanéscI, vi le vInd aicYIn teara Rumilnéseil ; la acel fel de
märf ad' turcesel gi rumanescI, s p1tésdll suditul vamä and la sutil, pentru
care sll aibä' vameviI tot ajutorul de la Domnie.
Cate ati fost slobode In anul trecut sunt i acum slobode, iarä cate
all fost oprite sunt i acum oprite a evi din tearil, i orT-ce proviimil vor avea
vamesiT, sit arete spre ajutorul i folosul acestuT Huzmet ; când nu va fi tmpo-
trivitóre la oranduiala Nizan3uluï, niel va fi de stricilciunea i pagaba toril
a obvtia, s li se prim6seä provlima Ion, i sä se pue In faptii ea armare luttnd
vi poruncile Domnia Mete de se va gäsi ea cale dupä ce se va teorisi.
CumpäriltoriT vilmilor sil tail a viimui märfurile 6menilor tenT turcescl
vi color de aici de teara rumlinéscil vi de Moldova, dupii coprinderea catalogulul
Domnesc ce li se vor da la nvani pecetluit, urmätoriil celuI din anal trecut ;
iaril de la negutátorii ce ca adevärat vor fi suditT, sll aibä a viimui märfurile
ion coles strain° i celea ce le scot de aici, dupä tarifa cea veche, care li se
art deosebit i pentru cite nu se cuprind In tarifa anume sä iae fiel la sutil
färil de alto treeätort
Cumpärätoril sä sibil a plllti sferturile la fiFv-care i int6iti a lima,
acum întêiuí sil pliltésa pe trei lunI, Ghenarie, Februarie i Martie.
5) Cumpärätoril sll aibil a da ehiezev pe vre un negutatoriti om de ere-
dintä la Cämaril, ca s riispunsä sferturile la soroe, ì col ce va cumpära vama
vi nu va da om de credintil chiezev, i se va lua slujba inapoI vi se va vinde
582 v. A. URECHIÀ

la altul, si orT ce paguhá se va intómpla la várujare si o plat6scä acel cum-

prtriltoriu.
Vamesil sil fie ne suprtraff de angarii si si aibä' minti de ajatoriu, atilt
de la dumn6lor Ispravnicii, de la cOpitani cat si de la vittasii plaiurilor, la cea
ce va avea trebuintrt In tréba vä'miY, si ori-ce lmplinire li se va face de banif
vOmii leciuiala srt nu li sil ja.
Ctirtuliile carvasaralii sil se tie In s6mii la t6te vOmile, dup6 obiceid.
De sa va Intamp'a vre-un obor, sail vre-o schelO, off vre-un targ, a se
popri de vre-o bólO sail din alfa Intamplare, si. fie In norocul lor.
Marfa sträina ce va intra In tata teara In 17 judete de nu va avea
acel negutiltoriti stapan al mi-ida, nici pravillie, nici magazie, nicilirea niel In
tearä, acola sO pliltésert vana acolo unde va deschide, fati fiind vamesu vä'inii
aceia, si scriind una cate una, si so .otéscA dup4 catalog si si ia van* iarO
pentru coi ce vor avea prävälie salí magazie veri unde niel In tearil, fiind cá
unii din negustori se invoia ca alti vamesT unde nu avea trebuintä sil des-
chilä marfa, si filcea bitirtnele plaind cate un putin lucru, si acolo unde era
sä deschiqii merge ca tescherea si asa sil bugubea vaina, de aceea hotitirire salí
fiicut ca top.' negutAtoriT ce vor avea prOvalii la targurile din judetele tilril: si
fie datori ca la prilvilliile salí magaziile lor s'a deschicri si acolo si plift6sca
vaina, si teschereaua aceita vames sit fie tinuti in séma de &Ate top: vamesil
din ori ce judet, inri alud nu va piizi-o ac6sta atunci acel negutätoriu sh' plit-
téscrt vaina intr6git si deplin acolo undc isT are priiviiiia si magazia sa, si tes-
chereaua de la vames altui judej sail tärg sä nu se tie In s6m4. atara din car-
vasaraua Bucurescilor care are osebit pronomion, si la vale si vorbeste pe larg,
iafá vamesi de pe la schele pentru intrarea In tear4 de ori-ce fel de marfil si
ja precum la vale si oranduesce, care vamesi duprt datorie si pecetluiascO t6te
téricurile si si le serie in citrtulie cate una una, InsemnInd si banil co ati luat
ca sil, i si priniyi in s6ma negutiltorula de vamesu acela, Intru ackuia vaina
va avea si deschlifi marfa, si si pliltóscrt vaina, iarit de nu vor ptizi vamesii
de pe la schele celea mal sus ortmduite, adia pecetluitul milrfi si trecutul In
cOrtulie, a^elea ce so oranduesc a lua, off ce sfetirismos se va Intampla la obis-
nuita varia, s'al plilt6scO Insusi eT si sil se pedepséscii, cii pentru ac6sta li se
oranduesce a lua de la marfil coba de mal' jos aretate.
Tal. BanI
La pOvarit sall t6ncul cu ori-ce fel de marfil lucratá ar fi de mi-
tas() sail de bumbac, sil dea negustorul de povaril sail teanc mare, cum
si ds teancurile ca alagele
Bumbacul lucrat, de povarti
5,
1.60
Bumbacul de lucrat, de povaei 1.
Abalele, de un teanc 2.
BIOnile de poi de 6ie oil' ce fel ar fi, de povarrt . . , , . 1.--
 ISTORIA ROMANILOR 583

Tal. Buff
Milne asemenea i peile de 6ie, de povarii 1
Baciinia oil ce fel ar fi, de car mare sail mic 2.
Cilviifia sait saftienile, de povaril 2
Mesinele, de povarii 1.
Th!pile de cizme, de povarti 9
Ferul, de cantar 3
Tutunul bun cu bohcea, de povarä 1,
Tutunul de basma, de povarii .30
Aramrt lucratii, de povati .60
Amnia ne lucrarä . .30
Astarul, de povarä sail de teanc mare 1.
Radii de cojocarie lucratä, afarä din pelle de 6ie, orT ce fel ar fi,
de povarrt 4.
SticlAria, de car . 1
Cafeaua Emen, do povara 1.60
Cafeaua frantuz6scii, de povarti 1
CiipritanT de zahiir, cantar .15
Trtmaie, de povaril 60
Scumpie, de car .15
Märgelärie si alto hiere literate, de car 1 60
10) Vito acestea mai sus aiétate se inteleg pentru mufa co mergo la tar-
gurile de pe afarä ale teriT, lar cand acbsta marfii, se va aiuce la BucurescI
sii nu ja nimio din celea mal" sus aretate vainesiT de pe la schele, ci asT pIrt-
t6scrt vama deplin la carvasaraua Domnóscä, care carvasara are pronomion a
vrtmui i marfa celor ce ail priivitiliT pe afarii, cand se va intampla a veni in
BucurescI i cärtuliile carvasaraleT sä' se tie in gag ; iaal care din negutraori
vrènd srt înele vama Domn6sca, si nu va arta adev6rul la schelä a are sä
o ducä la targurile de prin judete, ca sit nu pliitéscii vama trecätóreT, ci cu cu-
vènt cli o duce la BucurescT, o va duce la targurile judetelor, acela dovodin-
du-se Infra acel viclesug sit pliit6sca varna Indoitä, cum si varnesiT schelelor srt
fie datori a trimite adoso catastih la carvmara de coi ce ail trecut prin schela
lor la Bucuresci.
Pentru marfa ce vine din teara turci5scii, fiind-cA ponturile s'ail In-
tocmit cum se vede mal sus la pontul al noulea, sul urmeze si schela ZimniciT
ca i cele-l-alte scheli, a/ea s'a nit in vanfl deplin, ci numaT treatórea.
Fie-care negutiitor, orT sträin, orT pämêntean, carele off va aduce marfii
dia locurT sträine, sail va ridica ca sä o scifitä din tearii, sä' nu aibá voie ne-
fiind vamesu aceluT loe fatit, nicT a deschide marfa, niel sä' o lege, èi maI int81
sit &fame pe vames, i pe uring fatit cu vamesu sit incépii a deschide sail a lega
iariti de va urma impotrivä negutrttoru sit fie supus pedepseI ca a plä'ti vaina
584 V. A. URECHIÀ

Uta m'Arfa negutatorilor suditi, ce o vor aduce de la orT-ce parte de

loe, viind la carvasara s aiba a plati vaina pe tóta marfa pe sin, si asa sä
aibil voie a sclite din carvasara, iará cata marfil se va gasi de negutritorT
nuita i ne arätata la vamesT ca sä plat6scri vaina, sil alba a lua vaina indoita,
îns sá se dovedéscil In adev6r ca ail fost cacirdisitä' ; asisderea orT carT din ne-
gutatorT Raiele dupa ce va intra in teara va ascunde si va cacirdisi marfil ca
sä se dobandesca cu vaina, unul ca acela dupä ce se va face dovedit ea un
pagubitor de cámara Domnesca, s'A platésca vaina Indoita, i sa se si pedepsescil,
atat el cat si eel ca dinsul insotit, &lid( acela filtra a caruia casa sail právalie
se va tainui marfa.
OrT cata marfil strainä se va atice la targurile de pe afarä ale toril,
si se va vamui de vamesiT de acolo, intamplandu se ca negutatoriil sä nu o
vênda, sail sá vana dinteinla numaY, si va vrea ca sä o ducá In BucurescT
sa aiba cartulie de la vames de dará pe cata' marfil va aduce in BucurescT
si cu acea cartulie viind aja, In BucurescT, vamesil carvasaraleT luind In scris
maría negutatortfiuT adus in BucurescI, sa-sT caute socotéla cu vamesiT
de unde platit i sa ia vama InapoT pe acea marfil ne v6nrluta ce s'ail adus
In Bucurescï, iara negutatoriT sá nu se supere, precum si la alt targ mergênd
negutätorul, sil nu se supere de vamesï, cácl acest pronomion numaT carvasa-
raua fi are.
OrT cata marfil strainä, i orT-ce fellil, purtándu-se din targ In targ
ca sä o vInda, sil fie dator a lua cartulia din partea de unde se va radica, ea
se nu se supere de alta vamä la alt targ, cacI de nu va lua cártulie
se dá bánuiala ca ail cacidirsit-o, urméza apol ca vamesiì acela la al caruia
targ duce negutátorul marfa, sa-T céra vaina, si asa se fase galcevurT si pricinT
de judecatI.
Fiind-ca marfa ce pe de alte partT sträine de pe dará s'é duce la
zborul ce se dice Dragaica, mä'car cit dupil vechiul obiceiti platea rama la schela,
dará dupa hotärirea ce este facul, schelele ail sa iae numaY aceea-ce s'aii oran-
duit mai sus, iarii vaina de plin sil o platésca ea armare dupa cum se coprinde
la pont al noulea si al decelea ; asa dará fiind-cri marfa ce o va aduce la Dra-
gaica are sa plä'téscri vaina acolo, poruncim al' la vremea acestuT balciil
merga om al -Carvasaralii Domnescl, trimis de vel T'ames, sä' vamuiasca maría
ce o va aduce la Dragaica din locuri sträine, iara cata marfil va lua maI inainte
sfanta Episcopie a BuzeuluT, la aceea sa nu Sil amestice oranduitul om al Car-
vasaraliT la nimic, fiind cá rama aceea are sä vi-o ja tot sfanta Episcopie, dupg
liris6vele ce are.
ArendasiT pentru Zahareua ce va esi de pe mosie boerEisca, sail
mi5nastiresca ce tin, asemenea i vinul i rachiul ce se vinde, orI eu. marun-
tisul, orT eu radicata, fiind adev5rate rae ale mosiilor monastirescI sail boe-
rosa, sä nu pliltésca vamg, iar de vor cumpgra din alte VártT, d'id mima
 ISTORIA ROMANILOR 585

vor rinde cu radicata s'a plat6sea obicinuita vaina, iarrt vinclind ca maruntisul
In cardume sa nu se supere.
Cate nu sunt numite in catalog, marfil straina de negutatorie si de
alisveris, s platésea rama la sutil
Nada de Rumelia, ce va se mérga la teara ungurésca sail la teara cit-
zacésea, musulurT, arnice, matasa sati borangic, salí orI co Uta"' da marfil, s'a
plalésca treat6rea la schelá pe ande va intra, iara de va trece prin BueurescI
se nu se supere de vamasiT scheliT si acea trecatóre s'a o iae Carvasaraoa,
iará de va deschide marta in BucurescT sail in targurile de pe afara vi va rinde
sil platésca rama de plin dupa al 9-lea si al 10-lea.
SO) Mark de Venetia, de Gratia, sal feliti de marra ar fi, ce vine,
din alto partl straine aicT in BucurescT, s aiba a plati rama la Carvasara, jara
mergénd la térgurile de prin judete sa se urmeze dupa cuprinderea pontuluT
al noulea.
211 Casada' ce vin mi mara de cojocarie din teara Calcé-sea saa lesósca,
s'a platésca rama darla coprinderea pontulta al noulea, iara de vor fi suditT sa
se urmeze dupa coprinderea pontului al treilea, pentru ca plátésea rama
pe cata marra ar rinde.
Sä'raria din BucurescT, sarea sa se vin4a adicil era pisatá ocatia pe
banT cjece vi jumatate, iar cea nepisata ocaua pe banT noua, jara de se va In-
dresni off a cere sal print'ascuns a rinde sarna mai sctimp, fórte se va pe-
depsi ; avisderea vi hierária din BucurescT se rinde cu aceésta orìnduialil, ca
suditil se fie slobo4T, jara pentru eeia-l-altY de obste sa se urmeze dupa obiceia
a fi opritT, rara de numaT la hieraria Domnésca s'a se vin(a ocana cate . .
iara na mai mult.
Erbaritul orT cine va eumpara si va stringe vite de negutatorie sati
va face matrapaslic, Mica bol, vad, bivoli, cal, eapre, of, ori boerii mari sail
al doilea, verT Igumen, negutatoriil sati orT cine ar fi, sa aibá a plati erbaritul
dupil obiceiti, de vita mare cate banT 24, iaril de 6ie i capea' cate banT opt ;
pentru care sa fie cumpáratorii erbarituluI Inyciintati, Cil de la vitelo ce cum-
pä'ra 16cuitoriT pentru hrana lor erbarit n'ati a lua, ci numaT de la coi maT
sus numitT.
Sararitul muntilor cel ce-1 va cumpbra Sil scie ea are a cauta slujba
numaT pana la sfintiT apostolT, filfa' fumarit,11 baltilor s'ah' dat voie pe aceasta
a se cauta slujba pana la sfèrvitul anuluT, insá numaT o luare de banI sa fie,
atat la sararit cat vi la fumara.
Yamit tutunului de teara se o plátésca cumpartitorul unde se va rinde,
d upa catalog.
Craicva cut cincT judete, Valcea, Doijiti. Gorj, MehedintiT, vi Roma-
natiT Cu schelele lor, cata marfil se va ridica de la Craiova i de la acestea ciad
judete si va vrea sa o trécil. in teara uguréseg si va trece prin schela ~e-
586 V. A. URECHIÀ

nilor, plititósci vama la CilinenT §i orl-ce marfil va egi prin schela

nenilor §i va merge la Craiova sail la acestea cinci judete si se urmeze dupi
coprinderea pontuld al noulea, care vamegY aT CritioveT siti gcie,Cil pestebaniT
cumpretiturii, ail si des gi milele ce sunt orinduite maI dinainte prin hris6-
vele §i cìlrile Domnief mole, bum gi baniI ce sunt orinduitI pentru doftorul
spiterul de la Craiova i pentru gcoala de acolo, dupi coprinderea hrisoave-
lor gi a cirtilor iarrti la Orgill de peste septiminil i la bAlciurile de peste
an ce se fac la mogia Frisiuet din jud. RomanatT a Dumneld vorniculuT Gri-
gorie Brancov6nu, nu all a face vainagiT, Rind vama härizititi numitului boerti
a o avea Dumn6liff, cum are gi Ja mo§ia Obilegcil din sud Ilfov.
VileniT col ce va campera, si cie ci are si dee la ceT ce lucrózi
puturile cu pican h' cfite banT 60 de vadri, earl' banf ail pliit6scrti cand vor
lua vamegiT pleura de la mognenI in fie .care septeminii, dupi hotiírArea i po-
runca DomnieI mele, cum gi celea patracjecI de (jile pe an ale stipinilor mogiel
dupi vechiul obiceiil.
Cimpina ca prticurile cel ce va cumpera Sil cie cil pentru banii cum-
perrtitoriI are Si deje tal 200 pe an boerilor GimpinenT gi LupoenT, pentru pl-
eurae ce sunt pe mogia Dumn64or.
20) Yinul i rachiul de teara Turc6sci, cum §i Ilorilca de teara legésciti
dupe hotiririle ce sunt ficute prin hris6ve, ail a fi de tot poprite spre a nu trece
niel cum aid in teari, ian cfind se va intâmpla lipsi i trebuinti gi se va da
de citre Doinnia mea voie, prin col dupi vreme eliminar, ca porunca Domnieï
mele in scris pe sumiti hotrtiritä gi la loca numit, orT unde se va viudo acest feliri do
vin se plitóá la vameg din (jece banf unu', pizindu-se insu hrisóvele DomnieT
mete ce ail se scittesci pe suma hotilritil, ian cela ce va indrisni finii porunca
DomnieT mole a aduce acest feliil de vin gi rachiu ce este poprit, di se i6e
conlrobont pe sema crtiminaruld ce va fi dupi vremT.
Pentru cat vin vor face Bragovenil suditi, off in viile lor, ce ail aid
in tearri, orT de cumprirat, adici buff marl sail burie gi vor vrea a le troce in
teara ungurescii, pentru tot acel vin ce-1 scot din teari se plitéscrt vainIlla sutil
trel, ian vinurile altera si nu sa indrilsn6scil a le amesteca in vinurilo ion.
Brinqa de aici ce mergo la team unguresci sit pliit6sci de povere
banT 40, dupil coprinderea cataloguluT, ian brin4a ce due mocanii de la oile
lor pentru trebuinta caselor lor, iari nu pentru negastorie, de vainil si nu se
supere, iariti brAnza i cavil care se aduce la tfirg off ca calul orl cu. spinarEa,
de bilrbatI gi de mueff, ce vind ea miruntitua, fiind-citi este lucru de hrani gi
indulcirea s'éraeilor deobgte, de vatni se nu se supere, precum nid in catalog
vami la acestea nu este renduitil.
Pentru cherestele vainegiI de pe afarrt nu eauti a virnui
pe la terg dupii obiceii, ci umbli prin pidan uncle si tale gi apuril pe lecuitoff
 ISTORIA ROMANILOR 587

de le lua vamä, acestea stint opritI vamegii a nu le mal face, ci numaI pe la

t6rgurY, unde sg vinde chierestele acolo sa le vrtinuiasca.
FocganiI cel ce va cumpara sa gcie, a de la chierestele de case, tenon
de foc, grail, malairt, porumb, ora, fasole, varza, cépil, unto gi alte ca acestea
bucate legume ce Tor vinde in argil Focganilor, nu are ale varnui acelea ne-
egind din tearg, dupa, hotartrea ce s'aii fricut, lug acelea care Ting gi cumparit
orageniI gi 16'cuitoriI intro dängiT, pentru a lor trebuinta,afara din celea co scot
negutatorti pentru negustorie, dupg hotarirea ce este Meath' prin anafora i prin
cercetare de judecatil, ant opriff vamegiI a nu se Indrasni sa ceara
nicl de la Mina ce cumpgra brutaril pentru pánea tirguluï, niel d la r6te,
niel de la lopetI, niel de la funiï, nicI de la altele de asemenea nesuptiand
niel pe vina6torT, niel pe cumpäratorl, nicI sa tie drumurile I6cuitorilor a vii-
mui pe afarg lucrurile co Tin In targu Focganilor de vinaare, lug iogind din
tearil afarg, numai de la acelea póte sa iae Tama and vor egi.
Pentru miere fiind-ca vamegiT nu urmati dupg obiceitl gi dupg catalog,
a vrtmui dupg ce se strecura de prin butt', ci dupg ce o string negutatoriI prin
butt', IT apuca de vainttia butile gi apoI dupa ce o scurg and este a vinde
apuca de le lua alta vamg, care acbsta fiind peste obiceiti, so dil in gcire tutu-
ror cump6rgtorilor ce vin, ca sá fie insciintatl, cum a butile de miere and
se scurg din Ora nu all a le vainui, farti numal dupg ce o scurge gi se alege
c6ra, atanci aud vor vrea a vinde ail a vamui dupg catalog.
Pentru vitelo, de Bol i VacY, Cal BivolI este perunca sraniculL dati
a nu egi afarti lug cu cartile Donnie 1161e de se va da voie sil fie slobode
a sc6te prisosul ce va prisosi lticuitorilor de viulare.
Zaharalele sunt poprite, ca niel cum sa nu fie sloboaenie a egi din
Ora macar un graunte.
Pentru Peile de Epure, sä platéscil cump5riltorul uncle le va radica
la suta de peI haul' 72, Insii celea ce se vor radica din Bucuresci, ¡ara pentru
celea de pe afarg va plati pe ande le va sc6te, agigderea sit platésca i vina6-
toriT, off prin sate sait prin tärgurl unde se face Tinaarea, de o pele un banil,
la care sa se nrmeze InteacelagI chipti, adica, scaunail earl se oranduesc prin
sate de strtng pelle de epure, orl de catra suditI sail ide catra raole, sti fie
datort aceï scaunagI a arta pe cump6ratorI la vamegi, ea suma peitor, ca
iae vamegiI rama de la vincy6toriti.
Pentru peile de Boti i de Vaca, i pentra peile de caprá sati de 6ie,
are a se urma luatul Tamil dupg cum este scris In catalogil, iara pentru peile
de boil, i de vacg ce aduc tabaciI in BucurescI de la zalhanalele ion, sail cum-
Ora de la macelariT de aier gi le argitiseso la cherhanalele lor, vin46ndule tg-
bacite, sg fie apäratI de van* dupil hotartrea co s'ail facut de Domnia Mea,
darg sa le vInaa gi eI dupg nartul ce li se va pune ; iara macelariI pentru
peile de boil gi de Tacit, de la vitelo ce tale la scaune in BucurescT gi le vind
588 V. A. URECHIÀ

oil la tabacI sati la alta, s plátéseA de pele banT 20, asemenea i perita pelea
de cape( si de 6ie ce taie m'Acolara la scaune s plAtésell acel mAcelar, cand le
vinde, de pele doT banl, si de piele de miel un ban, care acéstA vamil la peY 8.ÉL
o plAtéscli si scaunele ce Mi ara domescl de sentélkl, ea un prostichiti ce
este fileut noti si scaunele s scutéseil caea ce mal inainte scutea, iar tabaciI
cand vor vinde acest fea de peI de caprO i de 6ie si de miel, orI aduce de
la vitele lor fiind, Batí cump'érate de la mAcelarT, sil fie apéraa de vamá vIn-
dêndu-le argAsite cum qis mal sus.
Lana ce vine din Ora tuntticti, se plItéscA la schelá pe unde va intxa
In térA, la sutil de ball treI, jara flind suclit i avénd teschere de piará s nu
se supere hita nimio, iarA pentru lana tiga9 ce va esi de aicI din pilmantul
tereI si va merge la Ora unguréscii, salí la ala' parte, de va fi sudit cel ce
sc6te lana, s'O plAtéscA dupA tarifa, iaril fiind Raie saü pAmanten de aicI, s plii-
téscA la sutil de banT treI.
Vama de la zaheréua ce sil vinde in Maza de afaril si in targurile
de prin J'ad*, s'a: se ia de la cumpiirátorri pe cat serie catalogul, iarA nu de
la vIntorti, jara cand va cutup'éra Méná.stire sail Boieriti pentra trebuinta
casil sale, atuncI sá iae de la vIndétoriti, cum si pentru vite asemenea sA se
urmeze, i asa este scris i in catalog ea cumplicAtoriti cuí plAtéscA vama.
Zaheréua si alte lueruff, ce va veni ida in:BncurcscI pentxu trebuinta po-
litiei oil de 16cuitorI aduse, salí de negustorI cumpérate i aduse, suí aibil a se
rilmui de vamesiï oboruluI targuluI de afarii.
Fie-care musteriti de yamA, i de slujba vamil s'O fie insciintatl
6menI al streinelor cura nu sunt slobodI, niel primitI a cumpéra, nic vaneli
niel slujbá de ale vilmilor,
Fama'ritul Bucurescilor se vinde afará din sfanta Mitropolie, 1116nils-
tirile cele marI, dumnélor velitiI boerI de la vel. Ban, panil la vel. Clucer de
ario, i jupanesele T'Ocluye, ce atí stAtut boeril dumnélor velia, carele dupil ve-
chiul obiceiti sunt de a scuti cate o pivnitA, si afaril din ceI ca ají hris6ve
CäriLe DomnieI Mete de a scuti futnárittil, urmandu-se dapá obiceid ce se va
fi urmat in anil trecua, iarti ceia-l-alt1 toa sui aibA a plAti dupil
câi suclia aI strAinilor cura tin Cu chirie pnuívilhil, fumAritul acelorti
sá I iée fumara de la stilpaniI
VamesiT oboruluT targuluI de afarI, sit scie cá peste baniI cumpéril-
tóriI are sit deje muele 116nitstirilor ce sunt ora,nduite prin hrisóvele i cArtile
Domniel Mole, i a suiulgiI basa si MeintistiriI Spirll
Cumplárátoril ytitui'or sá scie, cit peste baniI cAmOriI ati sui deje milele
MónOstilor, ce cu hrisóvele si cArtile Domniei Mele ati a lua din yilrni, i vamesiI
Ploescilor ati sil deje peste baniI cámAril, si tal. do. A mil: la casa r6posatulul
vornic GrAdisteanu, pontra local prilvAliilor ce s'ail luat in trebuinta puselirieY,
cum si tal. una-sutil cinci-decI clirosuluT bisericilur domnescl, tot pentru local
 ISTORIA ROMANILOR 589

acestor prävälff, dupa hrisóvele DomniiI Mete ce ail ; asemenea vi carvasaraua

are sii deje milete ce vor fi numite prin hrisevele i Cri1e DoranieI Mele de
la carvaQara, iaräv peste banil cumperätoariI i orAnduitul havaet al logofetilori
i al divictaruluI vi al Muhurdarulta, cum vi al cutieI:milosteniilor dupii intoc-
mirea ce este Mouth'.
Sii seta vamevil, a la tttrgu ot. AgiescI judetul Ilfovii, dupit hrisóvele
ce are Innoite de Domnia Mea, nu ail vameviI a se amesteca Intru nimic, pre-
cum vi la tArgul Salcile din judetut Ialomita.
CumperätoriI vmilor sa fie insciintaff, a de:la Zaharelele dornnescI, ce
due lilcuitoriI la sche1ä. salí la politie, din poruna Domnésa., cum vi de la
cherestele pentra trebuinta Imperätesa, nu are a cere vamil, cum vi
uncle se va lua sail se va duce, ceea ce va fi ca fiiat, adea ea pret hotiirtt
nu se supere de vamil, iar zahareaua ce se va vinde cu Riza-bazar
pentru magasia Imperätescitor ovtirI, sä plätesa vIruPtorul de la aceeavi"
magasie, unde se va desarca i fiind c negutaoriil cuinp6riltoriä de zaha-
rele póte s cumpere i prin alte judete, de aceea vatnevil judetelor uncle so
afl magasiile vi primesce zaharéua de -cumperat, sil aila a se corespondaris,
cu negustorI cumpériltoriT, ca orl de uncle se va cumpera s pliltéseä vama
unde se descara, iarä vameviI din alte 041' sil nu Oil nimic, iarti la maga-
siile ce se voril face in Ilfovil are a lua ama oborul Bucurescilor, jara de la
zaharelele ce vor cumpera negutittoril prin sate ea voia In seris de la Domnia
Mea, ca sä o trécä In tera turcesa de la acel Mil de zaharea cumperatil ea
Rizabazar Sil plä'tésa vincjetoriu Monitor vamil ea cjeciu61ä, iarä la alta Vintjare
de zaharele ce nu aunt a evi din toril, di se urmeze luatul vämet de la cum-
perätoriil cum este scris In catalog.
Pentru rachiul ce-lil fact"' 16cuitoriT pe la casele lor, i pe la viI din
live41 de pomI, i din tescovine, i din drojdiT de vin, vatneviI sti nu aiba voie
a timbla prin sate vi pe la casele lecuitorilor a-I supera de vamä, iarä vInclendu-1
la neguttitorI, sit plätescit nogustorulti vama acolo de unde-16 rädia, vi luAnd
tevcherea de platä, la ori-ce tArg va mergo In coprinsul ver aruia vamev va
face virajarea, de vana, sii nu se supere, afarä numaI pentru rachiulil ce se va
aduce pentru politia Bucurescilor, la acela sä nu se amestece vamevu de afaril,
ci s se viimuiasciti de vamevu Bucurescilor, iarti cind din eel' ce vor avea
rachiul loril pliitit la vamevti de unde rädicat, be va Intimpla a-1 aduce In
Bucuresd, vameviI de BucurescI sä nu-1 supere de altä vamä, ci luAud rävav
de platä, caute vama de la acel vamev ce ail dat rävav, sal dud vre un
16ouitoritl va avea rachiii mult, vi va vrea insuvï sI facii acest alivveriv, ca sil-1
ducil la tArgurile de prin judetele de la vale sI lii vtmpi asemenea sa urmeze
ca sI dele vamil la vamevil de unde-16 rädia, vi 1u-find tevcherea de platä, la
orI-ce tfirg va merge vi-16 va vinde sit nu se supere de vamil; cu care acest
nu se indrAznésa vamevu a face superare si la vre un lecuitor, ce
NO V. A. URECHIÀ

nu va avea casa luT Ifinga via sail langa ograda va radica rachiul sail ca
sa-1 &Ica la casa luT, ci atilt acesta cat i totT 16cuitoril de obete, sil fie ne-
sup6ratl de vama prin sate ei pe la casele lor, i vameeiT situ caute vama do
la celil ce-la radica cobóra la vale, hart cand ei li5cuitoriT vor duce rachiä
prin targurile i balciurile de pe aprCipe, col ce va face vIndarea sit deje
vaina dug& catalogul ce s'ail indreptat precum ei maT la vale se arata.
49) Pentru rachiul ce obicinuiesc rachieriT din BucurescI de merg la
Wurile cu vil ei fac rachiurT bune prefacute pentru pravaliile lor de-1 aduc
aici 04 pun In pravaliT de se vinde ca maruntieu, fiind-ca apururea s'ati In.
tamplat pricinT de judecatT cu vameeiT oboruluT targuluT de afara, cautand
varneeu a lua deciuiala dupil véndarea ce fac In pravalie, iar nu pe eat II tine
pe el, de aceea hotatire s'aìl fost facut, ca sit ja vama de la acest fel de ra-
cial bun prefilcut cate deco parale de vadra precum aea este scris ek In cata-
log, iar acela ce va aduce aid orT ce fel de rachia 0-1 va vinde ea radicate
do la acela sa-T ja din deco banT unul pe vêndarea ce va face In tirg, dupa
catalog, lar pentra rachiul ce-1 scot rachier;T de aicT din Bucuresci ca cazane,
hotarlt de Domnia Mea, ea pentru cat rachiti vor face din drojdiile vinu-
luT lor, sòil din vinul lor stricat, care acelea vinurT sunt platite de vama sa
nu se supere, fiind-ca ail plait vaina pe acel vin al lor odatil, Insa acela ce-1
vor vinde ca maruntieul In careiume, iar vin(Jèndu-1 cu radicata, sil platésea
vama, cat ei pentra cat rachia vor face din drojdiT de vin cumpërat, orI din
vin cump6rat, de la altiT de aid din BucurescI, la care varna n'ali platit, la
acela se platésca vama.
Pentru traistariT ce Incréza traistT ei altele de Or de capra, fiind-ca In
catalog este randuit a lua de la carul de Or de capra, banI una suta opt-decT,
sa scie vameeul ea de undo va cumOra traistarul p'e'rul, are sa ja vama, dupa
catalogu de la cump5ratoriti, ei luand cartulia sa nu fie suOrat de alta
nicT pentru Oral cel a platit, niel pentru lucrurT vindêndu-le, ei ofi unde le
vor vinde si aibil pace de vama, iar cine va sc6te acest fel de lucruri Rica
afana din teara, si platésca la schela pe unde le va sc6te, la suta de banT treT,
urmandu-se pentru përul ce va eei din teara dupa Intocruirea cataloguluL
Pentra scumpia ce fac tabaciI de aicT din BucurescT, aicT In teara pentru
meeteeugul lor, sa fie aparaff de vamil, precum ail fost ii pana acum, fiind-cil
In catalog era numit numaT pentru seumpia din teara turc6sca, hurt cand
scumpia de aid de teara so va vinde, pe undo se va vinde, orY In Bucurescl
sail In targurile de pe afara, acolo sit ia vaina de la vindatoff din dece banT,
unul, lar tabaciI pentru cea filcuta de eT, pentru al lor meeteeug sä nu se
supere de vama, cum ei pentra scumpia ce va eei afara din teara sit se un-
mozo dupil catalog.
Pentru legume ce fac gradinariI de aicT din Bucuresci prin gfAdinele
lorei le aduc cu spinarea In tIrg, precum i pentru peecele pr6spat de la He-
 ISTORIA, ROMANI LOR 591

levteie sail de la Dam.bovita, sh. scie vamevii eh nu ail a lua vanig, iaril eu
rand aduckid sil pliitescil dupsá catalog, dal% vi ei póte s'h se fer6scri a nu
fase vicleniT, ca stt aducil de a afarti ca carul, i sil-1 descarce In marginea
Bucurescilor, i apoT sil care cu spinarea In targ, sail va Intampina pe locui-
toriT ce vin de afaril ea card la targ cu acestea pentru vint)are, vi le vor
lua el ca sh le descarce ta marginea Bucurescilor, ca sä. le aduril In tirg ea
spinarea, t.g. nu plht6sciti vamA, cricT dovedindu-se Mtn.' acest viclevng sa-1 a-
puce vaineviT sr' la vama Indoit4, vi A' se vi pedepsésca.
53) Pentru cutintul ce se qice In catalog, bucatele si altele, acest cuvint
adecii de altele, se scie vamevil cII se Intelege pentru cate sunt numite in ca-
talog, la care ail a loa varnil dup'á catalog, iartt alte urmilrI nu aii a face vameviï.
21) Marfa de bravovenie ce o aduc bravoveniT suditT, pentru suditT
este tarifa pentru d'énviT, are a se vami marfa lor de bravovenie, la cat se cu.
prinde In tarifil dupg tarifil, lark' pentru cate nu sant numite In tarifit ail a
plati la sutil treT din care tal. unul de povoara a plutti la Campina, i aici viind
i se socotéscA marfa dupä' tarifit, unde tiindu-i-se In s6mA aceT cite tal.
unul de povoafa' ce ail dat la Canipina, sII plrit6sch vi cusurul ce se va maT face.
Schela Zirnicii, fiind-cg nu se vinde vi are a se tinea de carvasara dupri
obiceiul ce ail fost, sII seie cumpZirritoriT cil acéstri sehela peste acelea oranduite
maT sus la mä'rfuri strilne, are s'a' fdrnuiascA vi märfurT de ale Ora, care se
vind In cuprinsul scheliT ZimniciT, vi care stint obicinuite a se viimui de sche'll
(Ind iese afartt din tear* la acelea sh' seie cli vameviT de judet nu art a face.
Pentru lemnele de, foc sII urmeze vameviT hoth'ilreT ce este facutil a lua
vaniA Inteacest chip, adech' de la carat cel mare cu patru bol" Inciircat cu
lemne de ph'dure grd:ie de cer i de eirneath i de stejar vi de tufan, v6pte parale
i de carul de a doua mang cu doT bol tot ca acest fel de lemne, cincT parale,
de carul de lemne de lunch', adea jugastru, carpin vi altele ca de acestea
las cinc'T parale, Insil de la acela ce este la Nart doT zlort, iaril de la cobea ce
stint nartul, cincl'-decT de parale sa-T in patru parale, iar de la carul de un
101 sti-T ia trel parale vi nu mal mult.
Pentru vaina ramhtorilor ce se vInd In tearil sail prin targuif holrtrire
este filcuth mai d'inainte, ca de la vimptoff srt se ja vanitt, de un rimiltoriti
banT patru-decT de ciltre vameviT loculuT undo se vinde, cum vi acel cumpe-
riltoriti, cand IT va vinde are a OW vi el ca un vImporiti, acolo unde IT va
vinde, iarh cump5riltorir de ramhteri, pre cum vi col ce ail ramittorT de pril-
sill nu all a tr supra tT de vanieviT de prin judete, ci numaY vameviT scheloi
cand va sole din fearA, are sii-i la ceea ce la vale se oranduesce, adecil in
orT-ce parte de luc va lirea sil ss6tri rarbiltoriT din Omit afara pe la ce schori
va trece, II pllit6scri la vameviT schela la anta de haul' treT, veri negutiltoriT
do va fi, ai.1 chiar stitpînul raniiitoriuluï, stA vi de prilsila de va fi, faril de a
arRa vre-o priciort crt plait vreo vamli de vind5torill, qi sil fie indatorat
592 v. A. URECHIX

ea aducêndu-I la schela sa platésca i apoT sa-T tréca l'ara de a prieinui

i-aa vindut sal nu i-ail vindut In hotarul tgriT, platind i gostinaritul dupa
obiceiti, de va fi raja se" de aicT, de un ramatoriil bata' opt, iara de va fi su-
dit chipa tarifa.
Marfa ce o aduc negutatoriT suditT a o trece In alto locurT dupa ce va
veni aici In Bucurese, sa aiba a se pecetlui de carvasara, qi cu pecetea car-
vasaraliT A o sea' din tema arara.
Pentru chierhanaua de aici filtra care se vapsesce bumbac tors are a
se urma plata vamiT precum s'ají urmat dupa simfonia cea maT d'inainte
adeca pentru una oca banT patru i jum'étate.
Vame§il TargoviqtiT s scie ca are Sil dea tal. una sutil eincI-lecl la
spitalul Baratilor ot. targovisce, cum çi vame§il Gherghitil are A dea tal. una
sutil la Schitul TiOnesd de calugarite, dupa Hrisóvele Domniel Mole ce ail,
carT bala. ail sil-I dea peste banT sferturilor camariT cum A urn6A la tiSte
vamile de obqte 1807, Ghenarie, 1.
Cod. LIV.

1808. Ghenarie, 1. Asemenea M'out tacamul vamilor tOto atara numaT

la pontul 47, ail lipsit de la inceput dou6 rindur1 i jumelate pana la cruces
ce se vede, qi s'ail pus In loc acestea mal jos aretate.
Cod. LIV, fila 33.

Anexa 92. (pag. 50g, vol. IX).

Catalogul vamilor pe anul acesta lét 1807 Ghenarie 1 dupa care ail a
una oranduitiT vame0 a vilmui marfurile negutatorilor teril romanescT, qi aT
moldovil qi a teriT turaesel. intocmaï precum se cuprinde maT jos.
po. banI

Argintul viti pe unde va trece, de povoara 1980

Care vine la oca 18
Arama lucrata de Sumna, oca 9
Arama no lucrará pe unde se va viudo, oca 3
Arana lucrata de Tocat, oca 12
Astarul ce se numesce Diabet, de bucata 9
Astarul ce se numesce Sovaï, de bucata 9
Astarnl ce se numesee umna, de doua bucatT fiind-ca sunt
jumatatI 9
Abaua alba ce vine din tara turc6sca aid de bucata 12
Abaua negra ce vine din teara turc6scil, de bucata 15
Abaua ce se nnmesce Mara, de bucata 21
 ISTORIA ROMANILOR 593

po banI
Abaua ce va esi din OA si va merge la Moldova sari la Ora
unguréscrt, la suta 3
Alunile la o sea' oca 150

.
Arniciul vApsit, de oca una 21
Anasonul de t6ra turc6scii, de oca una
Amnarile, la o RIM do banT
Alagelele de bumbac, de una 12
BINnile de Rumeli, Net' celea de oie grásrt, la o blani 9
Lai la povara, ce are o sutA blane, sì iae 90
fl Anile celea albe subtirT sail negre de Rumeli, la o blanrt . lg
care vine la povara 1200
Blnile felurimT, la o BIWA de banT 3
Mania si alte m5rfutI ce vor intra In 17 jutlete sl se ukmete
pentru trerNt6re dupg pontul al 9-lea t
Bacrtnia ce va merge la Moldova sail la Ora IJngurésc s dele
trecgt6re pe undo va infra, de car 30
Burdusile cu unt de lemn, de oca treT banl, i burduful a se
socotésca de 60 oca, si s deje de un burduf 180
Butea de micro ce merge la Ora turcésca 1) 250
BivoliT call se vind la obor stt plgt6sca cumpiirItorirt vamg de
un bivol 2) 40
CAnd va cumprtra monastirea sari boeriT pentru trebuinta easel
sale srt inc vama de la v6nOtoriii 2)
BivoliT earl es la Ora turcbscI, de se va da voie
I
40
BivoliT earl sit taie la scaune 20
BivoliT earl es la Ora ungurésa, ins'a" de se va da voTe . 60
Bumbacul care mergo la Ora ungurésa, pe unde va intra, de
povar5 300
Bumbacul ce va veni aicT In t6rX de povara 4) 600
caro vine la oca 6
Bumbae tors, de oca una 9
Bear* care vine din Ora unguròsci, sari va merge de aid acolo,
de povarii 40
Targ care va merge la téra turcbscrt do car 145

Iri tariful pe 1809 redus 140.

Hein pe 1809 sporit 60.
Nota adaosa la 1809.
In 1809 fu 660.
bdoria Ronutnilor do V A. Urechid. ElEcoLui.
t94 V. A. URECHII

po banl
Branda care merge la Ora turcésca, care nu este pentru eapanu
Tarigraduld, cita alte par, de oca una 1
Tara branda vi cavil care se aduce la targurT cu calul sari cu
spinarea, de barbatI i maIerl, vi o vénd cu mrtruntaua, este
luau de hrana i indulcirea saracilor de obvte, de vaina Sil nu se su-
pere, precam nicI vainti la acestea nu este randuita.
Bacatele sari altele earl aunt numite in catalog ce se vind prin
targurI i prin sate de negutatorI, sa platésca cump6ratorut vama dupit
catalog, vi alto urmarT nu. ari a face vameviI dup4 cum se cuprinde In
pontul a 53, het' zahareaoa ce se va cumpara ca Riza-pazar de negu-
tatort a o trece in t5ra turcésca, cu voie In scris de la Domnia Mea
numaI la acea stt platésca vindaorul 15cuitor vama cum s'ari seris vi
la pont a 47, insa sa se scie crt zahareaoa vi alte lucran l ce va veni
aid in orav, pentra trebuinta politiei Bucurescilor, orT de Ricuitori
aduse, sail de negutatoff camparata yi adusrt a se vainui de vameivul
OboruluT de afara 2), het* and va vinde piimantén unul la altul vite
satt semanaturI pertru hrana Jon, sit aiba pace de vama.
Bróscele testóse carele merg la tbra turceascal de unde se va
ridica, la 100 banI 3
!aril la schela teriI ungurescI sil nu se supere vinul de aid care
merge la Ora turcésea Set la Moldova, de bute 300
Vinul de aici ce merge la téra unguréscii de bate 1200
Tinul ce cumpitra sudita de aid de prin d6lurI vi-1 aduc in
cravat Bucurescilor. sail prin alte targarT pentra negutatoria ion, srt
pliitésa vama in Wag unde-1 va vinde, iarrt nu unde 1 va cumpara,
dupa coprinderea ponturilor, la sutil 5
Vitelo de boT yi vad de se va da voie a merge la Ora tur-
c6scii, de unde se va radica, sa deje de o vita 20
Vinul ce se vinde in Virg sil platésca vaina vanOtorial de bute 50
Vitele de bol yi vacT ce vor aduce turciI din téra turcbsca ea
sa le pue la suhat aid in Ora, de va fi ca sa nu le intórca iarilvl la local
lor ci sil le taie la zalhanele, aid. sa-vI platéscit vaina, dud vor fi intrat,
de vita, lug de se va da vote 20
Vitelo ce merg la Ora ungurésca, insa de se va da slobodenie,
sail vin de acolo aid, de vita 40
Vitelo ce vor aduce turciT din Ora turc¢sca, tug de se va da

Vorbele subliniato inlocuite In 1809 cu : de la Divan.

In 1809 s'ail ridicat sl nu tnaT aibri vami.
 1STORIA ROMANILOR 595

po banT

voie, si vor vrea ca sg le tale la zalhanele aicT, sliy plátéseg vama

unde va tinea suhat de vite 20
Vitelo de bol si. yac! ce se vind la obor, sg pllit6scg cumpgrg-
torul do e vitg 20
Mi când va cumpgra monastirea salí boer pentru trebuinta caseT
sale, sil plgt6scg véncptoriu11)
Grial ce se vinde in térg, sg plgtéscii cumpárátoriul din ()eco banT. 1
Iarg cind va cumpgra monastirea sail boeff pentru trebuinta case!
sale asá plgtéscg vêncjItorul
Ggitanul de ling de ala de tearg ce merge la teara turcdscii sag
la Moldova la 100 de banT g
Gogosele de cernélg, de oca una 9
Ghiulsuiu, de oca una :: 3
Dulceturile de Rod de zabgr si de chitrg, do oca una 12
Duhotul de doug berbenite 2) 120
Zahiir de Venetia, la sutil treT, care vine la oca 12
Zallgr de Misir, la sutil treT, care vine la oca 9
Smaltul de oca una 71jt
ZenghinurT, adecg scgrile turcescï galbine, la sutil treT care vine
la o pgreche 6 6 e 6 36
ZenghinurT, adecg scgrile turcesci albo, la sutil trei, la o pereche 21
Inul sag cinepa ce se vinde in tirg cu ocaua, sil dele vén4gto
riul din cjece banT 1
Inul sail cinepa puta intTat sag esit, de suta treT, care vine la
povara 220
Inul si cinepa de Oil vrénd a o sc6te din torilde unde se va
rgdica srt plgt6scg cumpárg torul la sutil 3
Icrele de chefal la sutil 3
Iarg fijad maT cite putine la oca una è 2(1
Calul ce se vinde la obor, s'a dele cumptirgtorul . . . 6 i o 50

In 1809; iar cind va vinde monastire ség boier Alo caseT sale sli
plitt6sa cumpgrátorul.
In 1809 se mal.' adaugg acest articol :
a) Vitele care se cumpgrg de negutgtorT s6I1 de matrapal, ski plát6sca
cumpgrgtorul erbgrit de o valí 60, lar vitelo miel*, a si capre sil plgt6scg er-
bgrit de 100, 15 banT.
In 1809 sporit 190 si adaos artirolul : vama de lingrie la 100 de
banT 3.
 V. A. UIRECIIIÄ

po banT

Iar cand va cumOra monastirea Eati boer pentru trebuinta casal*

sale, sä pliitéseä vênciatorul
Calul ce va esi din tara, de se va slobocji 80
Cafeaua la 100 de banT 3
Iarä fiind mal* cate putinä, vine la cea frantuzascri oca 12
Cositorul, la sutä treT, care vine la povaril 1320
Carul cu lemne de foc, ce so vinde In targ sä se urmoze dupä
pontul 56
Chililibarul, pe unde se va vinde, la suta de bani 3
Cherestaua, adecil Imane lucrate ce merg la tara turcbscii, de car 10
Cascavalul ce mPrge la tara turcasell, de unde se va radica,
la 1000 oca 633
luand cártulie sit tracil la vamri nesupe'rat.
Chiensmelele de postav de térä ce mergo la tara turcéscit sail
Moldova, sail alte pilrtI, la 100 de bani 3
Chitra, la 100 de banT 3
Caracatita, de oca una 12
Cuele de hier, de oca una 3
Tara fiind alta fiero lucrate, la Rita traT, cara vine la oca . . 4
Castanile, la sutä treT, cara vine la oca 150
Curmalele la sutil treT care vine la oca 3
Calevri de o pereche 6
Candelul, de oca una 13
Condita, de oca una 12
CatariI orT unde se vor vinde, sä plìltéscit cumpartítorul, de un
catar 150
de unde se va ridica si trecatarea In tara Ungur6scrt . . 60
Cara' cu delge de brad, i de stejar ce se vinde In targ, din cjece banT 1
Cromenele, la o mie cremenT 36
Coconarile de ocil-una 3
Caperile de na-una 3
Catranul ce merge la tara turcéseä sail aicT, de doné barbenite 120
Carul de fan din Oca banT
Cósele, la o sutä Ose 225
Carul de sindrilä de brad 40
Carul de funiT de tea'', donite, rail' i donite 60
lar cand so vInd In t'erg maT.cate putine, din (lace banI . 1
Carul de sindrilä de stejar, din qece banY . . . 1

Coveltirile, jugurile, osiile, ratele ce se vind la fèrg, din (leca banT 1

Carul do trocurl . 40
 !STOMA ROMAN1LOR 597

po bola
Carul Cu racT de baltá, de car racT trel sute 80
Carul de legume, de car 40
Iar legumele 9i Yarzavaturile ce so aclue In térg Cu spinarca
nu al ramá, urmándu-se dupá pent a152-lea
Carul de strugurl, ce vine din téra turc6scI, de car treT °oil de
struguel qi 180
Carul de strugurT de Ora unde se va vinde, dou.6 octr, strugurY tri 30
Carul de via*, de car verde done' 9i 15
Caral de pepenT i castravey, de car nouil pepenT i eastravetT 9i 9
Carul de parT 9i nuele ce se vind In tèrg, din (jeer) banT . 1
Carátele earl vin do virujare, la sutil de banT . . 6 3
Coaja de naranzá, i de portocalá, de ocil una 2112
Cofeturile, de ocil una 12
Carul noii ce se vinde In térg, din (loco banY 1
Carul de spoi dil 40
Lana turcanN, ce ese la alte pilry, de povara 120
Lana ce se vinde In térg cu ocaua, din rjece banT 1
Lámaile, la o mie Meal, 14 Mufti', qi 120
Liim'aile care merg la t6ra ungur6scil, la sutä.' de banl . 3
Lolachiul, la surii de banT 3
Lintea ce se viudo la obor, din flee° banT 1
Luntrele de nand 120
Luntrele do pod 60
Luntrele cele maT micT 40
LicuriniT ce vin din Tarigrad, de ocá-una 6
Lana tigae ce vine din téra turc6scá, sii p'ra6scár la schelil pe
unde va infra In OA, la suta 3
Iará fiind suditT 9i avênd tescherea de platt de vamá s5 nu so
supere.
lar pentru lána tigae ce va e9i din pánióntul ti_iriT qi va mergo
la Ora ungur6sa sail la alte piiry, de va fi sudit cel ce se6te lana,
sá dee dupá tarifil, iar fiind rala, sh' doe la surd de banY treT pro
unde va e9i.
Lulelele cele bune, la sutil de hull 3
Luloele cele maT práste, de un co9 120
Maria de Rumele ce vine In térti, adult bogasie 9i altele ce sunt
de bumbac, rare trece prin schoia GiurgiuluT i a Zirunicelor mergánd
spre Ora Cilziic6scri, pe unde va infra, de povará . . .. 660
lar mergend spre téra ungur6scil sail la Moldova de povarii , 600
598 V. A. UltECHIÀ

Po bluff

Materiile de Misina sail YenFtia ca fir ail sil dee mergênd spre
Ora Cazacésca, pe unde va infra, de povarit . .. 1320
Iar de se va vinde aid', la sutil de bad 3
Marfa orI-ce fel ar fi, viind la Carvasara sil aibit voie vame0I
sa o descarce i sa o pretuiasca §i s me la sutil 3
Asemenea §i la alte thguff sit aiba vole varne0I a o scrie §i
me la sutil. 3
Marfil de cojocarie, ori-ce fel ar fi, pe uncle va intra, de car . . 2160
'aril pe unde se va deslega la sutil de banI 3
Marfil de Upsca de impreuna cu altele ce vin din nituntru la
targ i iara se inbrc inapoT, ori cfit va vinde Sil dee la sutil de bag 3
hi% cele-l-alte povail carI vor Sil mérga la t6ra unguréseit' sail
la Moldova, sil dee de dou'6 tifincurI de Cate ocil 60, dupa obiceiil . . 300
Marfa de Lipsca sail de Tarigrad, de va fi sudit sa deje dupa ta-
rifil i dupa pont intaI 0 al treilea iara fiind raia sa dee la sutil
de banI 3
Marta orI-ce fel ar fi care va veni in Ora dintr'alte prixtI stAine,
atat in BucurescI, cat si In targurI, unde se va deschide, sil aiba a
pUlli negutatorir varna, insit de va fi raia sa pliitésca ca §i ceI de aicI
çi ceI de Moldova dupa catalog, iaril fiind sudit dupa tarifa, MA' cate
dinte-acelea nu vor fi numite nicI in catalog niel in tarifìt, sil aiba a
plati la sutil 3
Cum qi and se va face vilinc)are la alta mana de negutiltorirz
va vrea a o sc6te din t6ra, sil aibit a plati vama acel cumpgrator, orI
de unde o va radica dupit cum Biel 4is:mat sus, orI dupa catalog sail
diva tarifa, asemenea i orI-ce fel de marfil de Ilicanie va veni din
alte partI, i va vrea sil o tréca In Ora MoldoviI, Fail in Ora ungu-
r6sca, Sil plä't6sca pe unde va infra, de Cantar 30
§i luand cartulie Sil tréca ca pace
lara deschiOnd unde-va Sil platésca vama dupa catalog, hit% fiind
sudit sri deje dupit tarifa. Tara' cate nu vor fi numite In catalog sail
in tarifa sit deje la sutil de banf 3
Marfa de aid, de Ora de aid vrénd sa o dual' in Ora turcésca
sil aiba a-§I plilti vama de unde o va radica, iara ne asiind cartulie,
off prin ce judet va trece 0-1 va gasi vame§ul, sail pe unde va e0,
sil aibil a plati dupit catalog
María de bra,ovenie ce aduc brapvenif suditI aicI in Ora, sa
téscii vama ca nisce sudiff, dupit coprinderea pontulul al 54 . . . .
Marfa de Rumele, unde se va deschide pretuind-o vame01 sit ja
la sutil 3
 ISTORIA ROMANILOR 599

po balil

Mätasa ce vine din téra turcesch' vi morge la t6ra unguréscä, salí

la t6ra cäziír..6scii, do povarä 900
Iarä clind se va deschide aicT, pe cata marra' va vinde se deje la
sutä 3
Kérgeläria de Venetia, la sutrt 3
Mevinele ce vin din Ora turcéscii vi merg la Ora unguréscit saii
la tara cAzgcéscrt, de povarit 330
Mevinile ce vin din Ora turcesa insit galbine vi albe, de una 41/3
Mevinele Liochiu de una 71/3
Mazärea pentru evit, de o chilä 6
Morunul care merge la t6ra ungur6sci de povaril 130
Morunal care vine din Ora turcéseä, orT unde sä va vinde sa deje
de car treT ocrt de pesco vi de un moran 40
§i de un nisetru 12
Merile carT merg la Ora turc6seä sá deje de car 45
Menloi carT vin aicT, sil dele de car o sutil mere vi 30
Morunul ce nu va avea cartulie A' deje la vad, de car pesco oca
&el, vi 360
Midiile salí stridiile alt murate, clt vi próspete sli debe la sutil
de banT 3
Marfa de Gratia ce o aduce In butT se deje la sal de banT . 3
Marfa de aicT de térä vAnd sil o daca la Ora unguréscii sil aibrt
a-vT pläti vama pe unde o va sc6te
Morile de lemn, care le duc pe apä la Dunäre 600
Mrtslinile de Rumele, de povarä 180
Mälaiä mäcinat ce se vinde In tfirg ca ocaua din 10 banT . 1
Nähutul ce vine din Ora turcéseä, de ocii una 1
Nisasteua de Oct una 3
Nescopitele la 100 de banT 3
Postarul subtire eng/ezesc de bucatä 600
Postav felendrev vi alte postavurT, asemenea de bucatä . . . 250
Postav briclev, i alte postavnif, asemenea de bucatrt 120
Postavul seft de bucatä 120
Postav de Bravov, de bucatä 120
Postavurile de térá care es la Ora turc6scrt salí la Holdova, de cot. 3
Postavul de Lipsca, mahut, de bucatä 480
Postav vai i saita, de bucath' 360
Plumbul pe unde va intra salí va evi, de povará 330
Care vine la och' una 3
Piperul, la ocg, una 9
600 V. A. URECHIÀ

po baza
Care vine la poTarit 990
Pietrile de m6ra de Harlail, de o pereche . 180
Pietrile de mórii de aicl, de Ora, de o pereche. 6
Plocadurile, carele merg la Ora turcésca, de povara 240
Pielea de lup care vine din Ora turcésat 9
Pielea de ras. . 60
Pielca de valpe, i de jder, i de lup, i de vidrit de niel', de O ra,
din ()eco ball'. 1
Piolea de vulpe, de jder, ce vine din Ora turcòsca, la suta do banT. 3
Pielea de capra ne argasita, veri unde se va vinde, sil deal vên-
Otoriul de una 2
Sa5 cfind chiar stapfinul pieilor ar vrea ale sc6ke pentru al lor
fotos, sil aiba a plati vi el Tama, tot el trecat6rea la schela pe unde le
va scáte, de o piele . 2
Pielea de capra argasita ce sri chiama Cordovana, cfite se vor ra-
dica din BucurescI sri platésca la carvmara, de una O
rara cite se vor radica din Ora, se aibaa p!ati la schela Po nodo
le va sc6te 3
Pielea de epure unde se va vinde, orf prin sate, sari prin tirgurT,
plat6sca vên46torul de una 1
Fi cump6ratorul pe unde le va scáte din Ora, sil platéscit la sutil
de pieT. 72
Pielea de (le, i de caprit vi do miel ce so rinde In tfirg, sil deje
vénTétoriul din lece banT
Jara, fiind sudit sa deje dupa tarifa.
Pielea de o 6ie mare ce se vinde la negutatorT, sil platéscit vèn-
46toriul de o piele 2
Pielea de miel Eil pratésca vén(jatoriul de una 1
§i vrênd a le sea° din Ora dará., sa pliitésert cumOratorul la
100 piel 60
vrênd chiar stiiptimul pieilor a le radica pe sbina luT,
tésca vama, de undo le va ifldica, cum vi treciit6re pe unde le va soite,
dupa cum mai sus se arata.
Pielea de bo5 sati de Taca, verT pe unde se va rinde, sa alba a
pral vênOtorul vama de una 20
cumpératoriu vrênd a le scdte din téra, Sri le tréca in Ora
ungurésca sail In Mo'dova, orT la téra turcbscrt, sll plitit6sca vi el la
schela pe unde le va scede, de o piele 10
Pielea de bo5, i de vaca ce vine din 1.6ra turcbsca Innata ghioz-
(?) vi se rinde Riel; sil deje de o piele 45
 ISTORIA ROMANILOR 601

po buff
Iarrt pentru pieile do i de %itch', cum qi pentru p'eile do
capri, i de 6ie §i de. miel, ce cutup5ri tabacil pentru a lor mesterg,
si se urmeze duprt hotrtrirea ce s'ati fli-ut de Domnia mea, adeci cite
dintru acelea piel cump5rate de afari de prin tirgurI i pliteseevarnil
v5n45toriu anolo, si iae aceia terherea de plata vrtmeT, qi el aiucan-
du-le aid in Bucuresd, si nu se supere de vame0I erguluI do aid,
adeci and le aduc crudo, fiind-cr. nu suferim Domnia mea de dou5
orI a se puíti, iarrt pentru celea ce cump5ri de prin safe fruiti de Tama,
Ja acelca in plä't6-scrt tabaciT vamil, and le aduc crude, fiind-cli vêtllY6-
torial Tamil pcntra cl5nsele iarrt and acost fel de piel lo
vênd la tabaciI, lucrate Mica° si nu se sup-ra de vami, fiind-crt all §i
el sii lo v5ncji dupil nartul ce li so va pane. Iari micelariti pentru
t6te foluritnele de piel de la vitele ce taie la Beaune, CA plitósci varni,
cand le vor vinde, dupä' intocmirea ce este ficuti.
PapuciT de tar'grai cu me0, de o pereche 12
Papucil de Tirnova ca mc0 O
PapuciI de Rusciuc ca me§i 6
Iar papueI Lira meqI 3
Picura ce ese la Ora turc6scil ca carul, do 2 berbenite 120
Pastrama care vine din Ora ture6sci, do car 120
Pastrama i ghidenul de Caiser, de ocil-una 3
Putina de strugurI ce vine din Ora ture6sci 15
Putinele de miere ce merg la Oro turcésci sil so tragiti cu clin-
tarul §i sii deie de o putinrt 40
Care vine do cantar 20
Pescele care merge la t6ra unguróscrt, de oci-una 1
Care vine de povari 110
Pescole próspit care vino din tkra turc6sci de la Vad do car
pesco ocii patru, §i 120
Pescole sirat, caro vine din Ora turc6scii, de car posce ocìi trd 0 240
Peseele de heletteil sail Darnbovita co sil aduce in targ cu spina-
rea, nu are varni, niel nìuíjumnit, urmandu-se dupi pont al 52, iar adu-
candu-1 ca caro, si deie din 10 banI 1
Pastrama care merge la Ora turcéaci, de car 240
Putina de virlarI 30
Putina de icre negre, de oci-un 41/2
Care vine la oci patru-zed 180
Putina de icre ro0I de oci una . 2
Prunele uscate, fasolea, bobul, cépa, usturoiul, nuci, unte,
602 V. A. URECHIX

po banI

minta de in, salí de clineprt, i alte legume, de unde se vor rä'dica,

va esi din t6rg, sìí deie cumpgrätoriul la sutil de banI 3
órnele orT-ce fel ar fi, de car 40
Pielea de cal argasitit care vine din Ora turcéscg ce se chiamg
chiucrecurT, la suta de bad 3
Pielea de cal ce se vinde in teirg, la clece bant 1
Mal de caprg sä' plgtéscg cumpgrittoriul de car 180
lewd cartulie sa fie apgrat de EOM vamg, i pentru pgrul
tit si pentru lucran f fitcate din pgr, orT unde le va vinde sit fie ne
supgrat de vamit, dupg pont. al 50-lea, iar and aceste lucruff facute
din pgr de esprit vor esi din Ora dark atuncl numai sii deie vamit
la sche'g pe ande vor esi din tgrä., la suta de banT 3
Iar cánd pgrul nelucrat se va sc6te din toril, sil i se tie in sbmg
aceT banI 180, ce ail plgtit and rrtdicat, de un car si cusurul
sil-1 pliltéscg a fi la sutil treT.
Patachina care se cumpgrg de aid din 'WA de pe la stitpttnii
tailor si ese afarg, de unde se va rgdica sit deje cumpgrgtorul la sutil 3
lar patachina care se vinde prin tgrgurT ìt deje vin4gtorul
de ocrt una 3
Portocale de la o mie portocale, 15 portocale i 120
Potc6vele de cal', la snta de ban)" 3
Piaba acrä i vängtg si puci6sa, la suf.(' 3
Pielca de lup, urs, vulpe, pisicg, jder, vidrä, dihor ce so vinde
in OJT, din 4ece bag
Pestemanele cele bune, la o sari de banT 3
Pestemanele cele mal' pr6ste, de unul 4
Pinza de Brasov i lesascg gr6sg, la stag treT. 3
Care vine la 'math' 29
Piinza lesascg subtire, la suta de banT 3
Pescele pr6spä't de la helestae salí de alte &le, ce vine cu caru,
din cjece banI 1
Papornitele de icre rosil din 4c.ce papornite 1
Rachiul pentru esit, la sutil de banT 3
Rachiul aiac de la polgorie, din 4ece banT 1
Insg sg se scie cii pentru radii .1 de aici de toril ce se aduce aid
In BucurescT, are sg se vitmaiascg de vamesit Bucurescilor, i llama!
de la ceT ce vor vinde Cu rgdicata, pe vinqarea ce va face sg iae
vamg din 4ece haul
Loa pentra ce-1 aduc rachieriT aicT in Bucuresa,
 !STOMA ROMINILOR 603

po banT

rachiti bun prefricut pentru prKvaliile lor si 1 vinde cu maruntisul, la

acela s la \Tamil dupa hofártrea ce s'ail fricut, do va4r. 30
Iarll pentru rachiul de Ora co se vindo prin targurile de prin
judete, hotilere s'aii fost filcut, ea vamit sä se iee de unde se fldica,
luand cartulia, orY unde-I va .duce de vama sit nu se supere, iar l6-
cnitorif prin sate, nicT pentru ce-I ce viudo, niet pentru ce-1 ce 11
eheltuesc sit nu fie suptilratl nicY do cat de:vama, ci varna s. t-o caute
vamesul de la cumpi5ratoru1, dupii pont al 48-lea
RimatoriI earl vin din Ora ture6sca pentru hrana, pe unde va
intra, de un rimator 20
§i luand cartulia, pe la ce schela va trece A' aibä pare.
Rìträtorit Ostrovenilor ce se obidnuesc de-i tin aicY In Ora fu-
rls, fiind-ea dajdie aid In t6ril nu dail, pe uniI ea aceia dovedinda-Y
vamesil, sä aibil a lua vamli ca i de la ceY-1-altY, de un rimiltor . 20
Tara rImiltorfl ce es din 17 judete la alte orT, sit pliitéseil la
schel4 la Bata 3
urmandu-se dupa pont al 57-lea.
Rimittorfl ce se vind prin t6r4 sail prin targuff, cum si rima-
toriT ce grit a-Y sc6te din t6rA, off peste Dudire sail la Ora Lesésca,
off la Ora Ungtréscg, sail la Moldova, s65 veil uncle, sä pliitéseä van-
cycitoriul de luau 40
Rimatoril" cari vin din Ora ungarésca alci pentru prqune, si-ï
duc iar4 inapoY, pentru intrat sail esit, de un finfritor 6
RimiltoriT carT sa taie la scaune, de un rimaturill 10
Reventul la 100 de bad 3
Rogojinele celen de Ora se deje la 10 banT 1
Rogojinele ce merg !a Ora turcéscii, ori via de acolo aid, la o
sutit de bad 3
Roscovile, la o suta de banY 3
Rachiul ce-1 scot raPhieriI din BucurescI ea cazanele pentru ne-
gutatorie, sa se urmeze hotaririi ce s'ail fa'cut de Domnia Mea precum
la pont 49 pe larg se aratil, ca pentra rachiul ce-1 fac din drojdiile
vinurilor si din vinul lor stricat, ea uniI ce all Oita vamil pe tin, se
fie nesup6ratI de vamii la rachiurT, 1nsa pe coja ce vor vinde cu
runtisul in carciume, WI pe cela ce vor viudo cu rildicata, cum si
pentra rachiul ce-1 vor face din drojdil si din vin cumpgrat de aid
din BucurescY, la care vama n'ail platit, la acela all plätéseä vamil de
varlet' 15
Seel, de uncle se va radica, la o mie oc4 360
604 V. A. ~M'IX
Po barfi

Saftienile ce vin i reman aicï, Insa galbine i bacatu i negre de

teta turcbsca, de unul 9
Saftienile ce vin din Ora turcbsca si merg la Ora ungurésca
aìi Moldova, se deje la schelä pe unde va mira, de povara . . . 330
Saftienile liochiu ce vin din Ora turcesca si se vind Riel, s deje
de unul 15
SangepiI carï vin din Ora unguresca, pentru intrat san esit, de
povara 660
Iara ami se va rinde aicT la sutil de banT 3
Sfera, strengurile sati alte maruntal ce vin din Ora ungur6sca,
de va fi de aicT sal din Moldova sail din Ora turc6sca negutatoriul,
se deje do povara 180
Stramaturile adeca, lana vapsita, de povara 66
Scumpia care vine din Ora turcescil, de povara 30
'ara de la scumpia ce fac aid In Ora tabaciT pentru mestesugul
lor, nu are a se supera de vamn, urmand dupii, pont al 51.
Iarä' scumpia de aicI ce se va vinde, ori in BucurescI sati in tar-
gurile de pe afarä', se deje vindèloriul din 10 banI 1
Scumpia ce ese aja In Ora, si merge In Ora unguresca se p'ii-
tesca vaina pe ande va esi, la sutil 3
Sacul de Mina ce merge la Ora turcesca, Irisa de se va da voio 10
Sorocul de samurl ce vine din Ora ungureasca, la suta . 3
Sticlele care vin din Ora unguresca i din Ora lesòsca, la sida . 3
Stielele carT vin de la Targovisce, de car 40
Smochinele lopingir, si stafidele rasachil, la sutil .... 3
Scertele de cisme, de car 60
Sardelele, scrumbiile, lacherda, de un buriu 180
SaPazul, de oca, una' 10
Sedeful, Baliedis si Mides, la suta de banY 3
Silitra de oca una
Sacul do sapun bun ......... . . . .. ...
Scórtele, scandurile, latiT sau alte cherestele la 10 .banT, .
180
3

1
Semi* de in sail de canepa, ce se vinde lu tirg, la 10 banT 1
Smochinele i stafidele, de cantar 60
Tamaia ce vine din Ora tureesea, la sur
Magia ce vine si va sil trecil In alte partT, de povara . 180
Tutunul tureesc Bolicea, oca 9
Tutunul turcesc dizi, oca . 6
Tutunul basma, oca 6
Tutunul ghiulsuflu, de un tenc 120
 1STOATA 110MiNILOR 005

po bata

Tutunul ce vine de la Ianina, oca 9

Tutunul Tombechi, oca 18
Tutunul de Ora ori unde se va vinde s'A plAtbscii vara' cumpii-
toriu de oelo: una 1'/2
luAnd cartulie este slobod ca aceeaVI varniti a-I sc6te afarA din toril
unde a vrea
Titipile de cisme si de papucl de Ora turcéccii ce vine se dee
de o pereche
Untul incrtrcat in care, de la o mie oeil 48
Untul ce se vinde in tirg ca ocatia, din gece bani 1
Usturoiul, cépa, prazul, de car 100 cApiittinl 80
Uleiul de semtutrt de in sati de cânepA, de oca una 3
Firul pe unde va infra sil se urmeze dupg pontun §i so dee de
un font 260
Franele ce vin din Ora unguréseá, de un frac'
Fidéna de o colii 120
Filigenele, la s'irá 3
F:sticurile §am, de ocA una 9
FrAnele ce vin din Ora turcéscA ca b4Acurile lor, la sutil . 3
Fierul pe unde va intra, s'A' se unneze dupii pontun ci se dee de
antar 40
Fasolea ce se vindo prin tirgurI, se dee vamA vêng5torial din gece banI 1

)?asolea ce se vinde In toa' prin sate, da ande se va ridica a

mergo la Ora streinA,,A plAtéscA cumpUltoriul la sutil 3
Hä'r§Aile negro sail albe din Ora turcéscii, salí din alte Off streine
la sutil 3
HAr§Aile de VAN, ce se viudo la tirg, din (joco bani 1
HAr§Aile ce obicinuesc §i string de la turme, i§licaril i colocara.'
grosl, asupra filtilciunii oilor, unde le va aduce de le Iner&A, s aibA
a plAti vamA, insA de vor avea voie, de una 6
Tara scotèndu-le In Ora turcéscá, se plAtéscii de unde le va ridica la suda'. 3
faril pieile de miel albe §i negro, ce cump'érA' §i se negutAtoresc cojo-
cariI gro§I sá le faca cAciurf §i blane §i coj6ce, sA aibA a se face ur-
mare dupA hotArirea ce s'art fAcut de Damnia Mea, ca pentru 'cate dinea-
cele piel cumplrate oil de p 3 afará, sati de la milcelari, §i nu vor avea
dovadA crt ail p'iltit vkgritoriu vaina, sA plAtòscá colocara: de o piele. 3
IarA fiind cama plAtitii de v¿ingétorii colocan', se nu.se supere a da alfit
vamä, iarA vengindu-le §i el neluctate, sit platéseA vaina ea nisce. vénOton.
Horilca de bucate ce se lucrézrt aicI In toril la povArnI, de se va
da voie, de ocil una 1
Ó06 V. A. 1111tCHIX.

po banT

Hartia buna Leon, de un top 30

Hartie trecapela de un top 21
Hartia roza, de un top 15
Hartia cea atare tureésca alba gi vénata, la mita 3
OlariT ce fac óle, afara din ceT ce platesc fumarit dail de un cop-
toral pe an 200
Otelnl pe unde va intra sail egi, de povara 300
()teta ce vine din Ora turcésca, de vara 3
Orezul de un sac de chila 6 80
Orzul pentra egit, de chila 6
Tiperigal, de oca una 12
Céra care vine din Ora turc6sca sad de la Moldova pe unde va
infra de oca 9
ara ce ce vinde In tirg ca ocaua din (joco banT 1
Céra de aicl din téra, de un ie se va radica, adeca cerrtrit de oca una. 6
Cismele de Tarigrad, de o pareche . 18
'ara cele de Idirnea gi de Rusciuc 15
Cingatorile de Tarnova sail de Odriti, la sutil de banT 3
CeorapiT eel marT sati miei de lana lmpletiy, la mita 3
Cernéla de oca una 15
Ceaiul salí Badiamul ce vine din Ora turcésea sari de la Lipsca,
la sutil 3
Geam, cacaz, de oca una 41/2
Sofranul de Beciu pe ande va intra gi sé va vinde, la suta de banT 3
§elile ce se fac aicI cele maT bune . 3
§elile ce se fac aicT cele maT préste 2
§alvariT de postav ce merg la Ora turcésca sal-1 la Moldova . . 20
§i jatuurluci!e se fac aicT de postav de Ora ce merg la Ora tur
césca salí. la Moldova, la s'II 3
§elile turcescT ca abaua lor 54
CsirihiT de Tarigrad, la sutá . 3
VamegiT ad a vamui gi a lua vama de la 6meniT turcescI i de la
coi de *lid gi de la lioldova dupa acest catalog, gi dupa coprinderea
ponturilor, jara cate nu se coprinde Inteacest catalog anume marfurT
streine, vatneglI socotInd marfa s'a iae la sutá treT, jara pentru sudiy
se urmeze dupa coprinderea osebiteT tarife ce li s'ad dat.
1807, Ghenarie 1

Co1 LIV, fila 37,

 ISTORIA ROMANILOR 607

Cartc de zaptul vtimit, care se dail impreuna cu cataldgele

Ice C. Ipsilant Voevod, Domn Moldova Talachie, lui care pe
anul acesta, cu anul 1807 ail cump'érat vaina, sA AA printr'acésta carie a DomnieI
Mete a cauta 0 a stringe venitul varniI dupli ponturile care s'ail strigat la
vélu)area vamilor acestora, ca de la toti negutatoriI turcesd i ai Ord roma-
neseI sil vamuiasca dupil catalog 0 dupa ponturile ce s'ail dat, iar de la ne-
gutatorii suditi sii iae vamil dupli osebita tarifa, ce i s'ail dat, iaril pentru
marfa ce nu se coprinde in twilit' sA iae treI la suta, MI de alta trec6t6re,
jara mai mult sa nu se cuteze a face vre-o urrnare, ski avé'nd suditu tescherea
ca a plait °data varna in Orile turcescI de la acela ce va avea tescherea de
plata nimic ea nu aiba a cere, iara and siidiil vor cumpgra marra din tgrile
turcescI, ci din téra romanéscil qi o vor vinde aid in Ora romanésca de la
aceea marfil turc6sca 9i de aid sA plat6sca vaina cinci la sutil, dupa intocmirea
ce este facuta; poruncim Domnia Mea qi Dumn6v6stril Ispravnicilor, pentru cei-ce
vor sta cu impotrivire, sa le datl mana de ajutor dupil obiceitt spre a putea
stringe acest venit, care venit fiind-ca este al Camitril Domno3cI, sa nu se su-
pere de Ociuialil la Implinirea de banii viimiI, fiind-ca a9a s'arl vindut, cum 0
vame01 sil nu se supere a se radica de la vamii 9i a se trimite dupil podvóde
angarii, ca sil p6ta cauta tréba varniI, i saam receh gopd.....-1807 Ghenarie 1.
Cod. LIV. Fila

Anexa 93. (pag. 514 vol. IX)

Ponturile de vendarea viimilor pe anul acesta cu ljt 1811 Ianuar 1.
V6nciarea vamilor Po anul acesta cu 16t 1811 se face ca aceste ponturT
ce se coprind maI jos 0 cu adaosul ce s'aa facut, adeca prostichiul din 16t
1809 sit se urmeze a se loa pe sérna vilmil 0 de la ti'3'rgul DragaiceT ce se face
In sud. Buzbil i de la Raureni i Draga9anT, ce sunt in sud. Yalcea, precum
çi vitele de negutatorie adeca : bol, vacl, oI c1 capre cum 0 ramatorl cit sunt
slobode a merge la téra nemt6sca, eu darea avaetuluI ce este orinduit, iar la
vaina sa dea deplin vaina dupil catalog la vame9ii scheleI pe unde le sc6te din
Ora; a9i9derea 0 tarifa suditilor are 61 se pazésPa nu mal pentru alff suditT,
lar suditiI RusieT ail sit fie supu9I a plati c el' ca qi pamantenil dupti catalog,
precum ei marchitaniI RusieT agemenea all sa fie supu9T la plata vamil ca
mêntenii, Mara numai din marfa ce o vor aduce marchitanii pentru lagare 9i
O vor vinde la lagare, aceia sa nu se supere de vaina.
Cafe all fost slobode In anul trecut a e9i. din Ora sunt î acum slo.
bode, ei Inert maT sunt slobode 91 vuele ce se aratil la pontal d'intaiil, iar cate
608 V. A. URBCHIÀ

ail fost oprite sunt i acum oprito, iar mal vertos cal si zaherele de bucate
se mal IntAresce ca niel cum s'A nu so IndrAsnesa nimenl a se6te din t6rA
Mara, si orT-ce provlimA va avea vamesiT s'A arete spre ajutor i folosul acestuT
huzmet, and nu va fi impotrivitóre la orInduiala nizarnuluI niel va fi de stri-
caciunea si pagaba Vera, sil i se ps;m6scA provlima lor si s li se pue In faptit
cu armare luand si portincile stripanireT.
CumperAtoriT vtirnilr sA aibA a viimui mArfurile 6menilor turceser
a celor de aid. din Ora rumanéseit, i de la Moldova si ale tuturor suditilor
itief nóstre Rusiei dupg coprinderea cataloguluT ce li se vor da la Diana,
iar de la negutAtoril ce cu adeverat vor fi suditl aT altor Imperittil sa aibI a
fámui mArfurile lor cele streine i cele co scot de aid dupA tarifa cea veche,
tare se TA deosebit i pentru ate nu se coprinfl In tarifit acum sii, in treI
sutil filede alte trecetorT, lar and suditil vor cumpera marfil din téra turcescit
si do Ora rumanésa, si o vor vinde aid In Ora rumantscrt la acost fel do
inArfurT turcesef i rumaneseT s'A pliitésed suditiT vamA einci la sutil pentru caro
sil ailìti vamesil tot ajutoru de la stiipanire.
Cump'erittoriT sil aibA a plitti sferturile la fies-care Intaiti a luniT si
acum Waal s'A plAtésa pe done luol Ianuarie si Februarie.
Cump'eratorul s aibit a da cheziís pe banT, negutator om de credit-4A,
ea sa respunilii sferturile la soróce, si cel ce va cumpera vaina si nu va da om
de credintil chezits, i se va lua slujba InapoT si se va vinde la altul, i orTce
pagubit i se va Intempla, la vtmjare, s'A o p'iltésa acel cumperittor.
Vamesil sil fie nesuperatT de angariI si sil aibit mana de ajutor atilt
de la Dumné!or Ispravnicili de la apitanI si de la vittasiT pNiurilor la aceea-ce
va avea trebuintA In treba vitmiT i orT-ce Implinire Ji se va face de bauiT
tjeciuialrt sil nu li se ja, iar and vre-un negutAtor, ce va fi dator la vamA, se
va Intempla a esi mufluz, sii nu se pilgub6scii vamesil Intru nirnie, ci s'A se pro-
timis6sa banil vArneT a se Implini mal Inainte docat tete alto datoriT, ca nisce
.banT aT TisterieT.
Cä'rtuliile CarvasaraliI sr], se tie tu s6mil la t6te vamile dupii obiceiii.
De se va Int6mpla vre un obJr sail vre-o schelrt sal vro un tIrg a
so popri din vre-o b6Irt, sail din altA intImplare, sil fie In rizico-pericolon al
lor, sit nu se gAstsca in urmrt vre-un caveat a care vre-o scädere, crt nu se
'va asculta.
Marfa streinA ce va intra In t6tii Ora In 17 judete, de nu va avea
acel negupor stiíptnul milrfeI, niel prAvAlie, niel magazie nicrterT aicT In orrt,
'meta sit, plittescit vaina acolo unde va deschide, fatä fiind varnesisf viimiT aceea
-si scriind cate una, una, sil socotesert dupA ca'a'og, i pentru ceT ce vor avea
prilvitlie sail magazie veil undo niel In uniT din negutiltorT
Invoia Cu aitT vamesT uncle nu avea trebuintii s deschhjit si fiicea bitirm6IA,
Pliltind ate un pntin lucru, si acolo unde era sil pliltóscit si sti deschhjil
 ISTORIA ROMINIL011 009

marfa, mergea ea teVeherea oi a.va se págubea vaina; de aceea hotAre este

fácutil ca totI aegutátoriY ce vor avea prilviltil sail mk,Tazil: la tirgurile din ju-
detele Ord, sil fie datoff ca la práváliile sail magazine lor s deschicráçi acoló
pliltéscri rama, vi teochereaua acela vameo SA fie tinutii in sdnail de care
totT vameviI din orI-ce judct, iar and nu va pAzi acksta, Mundt* acel negu:
tiltor s p1át6scá rama intrégh" oi pe deplin acolo unde loY are prilvalia oi ma-
gasia sa, oi tevchereaua de la vameoiI attui judet sail tirg sil nu se tie in
sdnort, deed de carvasaraga Bucuroscilor, care are osebit pronomion, oi la valb
se vorbesco pe larg ; iar vameoil de la schele pentru intrarea In térá, de
orI-ce fol de marfá sl ja dupil cum la vale se ortnduesce, care varneg dupá da-
torie sil pecetluiascil tole téneurile oi ell le serie in cártulie cite una, una, in6
seem-And oi baniI ce ail luat ca sá se princrá in s6m1 negutiitoruluI de vameoul
acola la a cáruia Tall va vrea &A-0 deschigá marfa oi s plátése5 rama, iai
de nu vor pAzi vameoiI de pe la schole cele mal sus orinduite, adecá pece-
tluitul milrfeT i trecutul in cártulie oi cele ce se orinduesc a lua, ori-be
sfeterismos se va intimpla la obicinuita Yarn* s pliltéscil insuoi ei, oi s seoi
pedeps6scil, cif pentru acdsta li se oi orinduesce a ilia de la marfil cele mai
jos ardtate
Talerr Pare
La povara sail Mama cu orT-ce fel de marfil lucra0 ar fi
de miltasá sail de bumbac, s5 dea negutiitori de povará
Part t6ncu1 mare, cum oi la t6ncul de abagele . . 5 .....
Bumbac lucrat, de povarii 1 6
Bumbae nelucrat, de povará 1 ___.

Abalele, de un Ono 3 _
Bliinile de piel de die orI-ce fel ar fi, de povari . . 1 _
Asemenea oi pieile de (lie, de povaril 1 _
Bilcilnia ori-ce fel ar fi, de cam mare sail mic 3 _
Cáváfia sail sáftianele, de povaril 3 _
Tillpile de cisme, de o tuna _ 9
Fierul, de cântar 3
Tutunul bun bohcea, de povarà.' 1 _
Aroma lucratil, de povaril _
Arama nelucratil, de povará _ 30
Mevinele, de povaril 1
Tutunul basma de povarri _ 30
Astarul, de povará sail téncul mare 1 _
Marfa de cojocárie lucratil afará din piele de die off-ce fel
ar fi, de povaril 4 _
Sticlária, de car 1 _
latoria Romiinitor de V A. Urechig. BEcoitm XIXXL-39
610 V. A. URECHIÀ

TalerT Parole

Cahfe emen, de povari 1 6

Catife frantozései, de povaril 1
CilpitanI de zahir, cantaru 15
Tilmaia, de povari 6
Scumpia, de cu. 15
Mirgeliria i ate fiarrt, lucrate, de car 1 6
Tao aceste ma! sus .arétate se inteleg pentru marta ce merge la
tirgurile de ps afari ale tgriI, iar and ac6sti marfil se va aduce la Baca-
rescT si nu ja nimic din cele maI sus arétate vamesil de pe la schele, d si
'0 plitésert vaina deplin la earvasara, care carvasara aro pronomion
si marta celor ce ail pe afaril cand se va intampla a veni In Bucu-
rescI s deschidi si eirtuliile carvasaraleI sil se tie In sémi, iar care din ne-
gutiltorI vrénd sit 'Mph) vaina si nu va arta adevgrul la scheli, ert are srt o
duet la tftrgurile de prin judete, ea si nu pliltósdl vaina trecitiíreI ci cu
vént crt o aria.° la Bucuresef o va duce-la firgurile judetelor, acela dovedin-
du-se Inteacel viclesug, srt pliitésert vama-indoiti, cum si vamesiI schelelor sil
fie datorI a trirnite adesea catastih la earvasara de cele ce s'aií trecut prin
schelele Ion pentru. BucurescI.
Pentru marta ce vine din téra turcf)seil, panturile sunt ln-
tocmite cum se vede mal sus la pontul al 9-lea, si urmeze i schéla Zim-
nieeI i Giurgin, cum si cele-l-alte schelY, adeei srt nu ja vama deplin, ci numaT
trecktírea.
Fies-caro negutiitor orI strein, orI pimantén, earele orI va aduce
marfil din locurI streine, sari va ridica ca si o scétrt din téri, sil nu tail voTe
nefiind vamesiI aceluI loe fatil, nicI a deschide marfa, nief sit o lege, ci maI
Intaiii sil chiiime pe vamesI si pe urmil fatii cu vamesiI sil MOO a deschide
sail a lega; iar de va urma Imputrivit, negutitorul 5ìI fie supus pedepseI In a
pliti vaina Indoiti.
Vet marta negutitorilor suditI sail orI ce fel de negutitor ce o vor
aduce de la orT.ee parte de Joe, viind Ja earvasara, sil fail a pliti vaina pe
05, marta pe in si asa sil aibil voIe a scóte din carvasara ; iar câtìl marfil se
va grtsi de negutitorl tìuinaitil i ne aretatil la vamesT, ea sil nu plit6sei vaina,
aibi a lua malla controbont, Insil sIl dovedésoi In adevk cì art fost cacir-
disiti.
OrI cati marfil streini se va aduce la tirgurile de pe afarrt ale Ora
gl se va vimui de vamesil de acolo, Intimplandu-se ca negutitorul si nu o
vIndi sail si NI* dinteinsa numaT, si va vrea ea si o aduci In Bucuresef,
sii aibi a lua cartulie de la VarnesiI de acolo de afarrt, pe catil marfil va aduce
In BucurescI, i cu acea cirtulie viind aid In BucurescI, vamesil earvasara-
le! luand In scris marfa negutiitorulta ce ail aflus'o In Bucurescï, caute
 ISTORIA ROMINILOR 611

socotéla ca vamegul de unde ail plgtit gi sg la vaina inapoI pe acea marfil ne-
vêndutil, ce ail adus'o In Bucuresd, lar negutgtorul sil nu se supere, cum gi
la alte tirgurI merend, negutgtorul s nu se supere de vamegI, cguI acest
pronomion numaI carvasaraua II are.
15) OrI-cará marfil streing çi orI-ce fel, purtênclu-se din Virg In Virg de
critre negutatorT, sg fie datorY a lua cgrtulie din partea de ande va ridica, ca
sil nu se supere de alrá vanig, la alt tirg, cid de nu va avea crirtulie, fiind-cuí
se clä bilnuialil cuí ail cacirdisito, urm6zil apd ca vamegul acela la al cgruia
tirg duce negutritorul marfa, ckg vamg ci aga se face pricinI de judeciltI.
1(s) Pentru märfurile ce vor veni din alte tëff gi v or fi tranziton adecg
treck6re, ca sii o sc6t4 afarg, sit aibil vole vamegul de la schell sg o pecetlu-
iascg gi sil intrebe pe negutgtor pe unde are .srt o so6tA i catä vreme are sil
ziibovéscii pang a o scáte, In teg-hereana ce va da sil aféte téncurile salí po-
verile cate sunt i schela pe uncle are sg o scdtg gi vremea soroculd ce all
pus de scaerea afarg, ei ea le va arma acestea, negutiltorul, sil la gi chezilgie de
care sä fie dator vamegul a insciinta la carvas.araua Bucurescilor ea gi carva-
saraua sä ingrijéscil a cerceta sc6terea acelei mgrfI, insciintiind pe vamegI unde
are sil o scótil gi de se va gilsi cg n'ag trecut acea marfil, salí all trecut nu-
maI dintr'Insa, sil plätbscg vaina Indoirá, de va fi sudit al streinilor imp6rritiI
dupg tarn, lar de va fi din cei-l-altT dupg cata'og, iar de va ven i acea marfil
prin BucurescI, va urma vamegiI carvasarald a lua acea chezrigie gi a cerceta
pentru egirea la sorocul ce-VI va pune ; agijderea gi pentru curueril co vor
veni, sii Lag atat vamegiI scheld cat gi la politie a cerceta ei far de a supra
pacheturile ce vor fi cu dIIrtT, catä marfil va gási la d'èrigiï sg o filmuiascii dupil
catalog sail
Arendagil, pentru zahereaua ce va egi de pe mogia meingstiréscg salí
boerbscg, ce tin, asemenea i vinul i rachiul i vinul ce-1 vind cu mgruntigul;
In carciume off cu radicata, fiind adevärate róde TcònästirescI, salí boeresd,
nu pliltéscil vamg, iar de vor cumOra din alte piirtI, nand numaT vor vinde cu
rildicata sII plgtéscil obicInuita vamg, lar vèngênd cu mgruntig prin carciumI sil
nu se supere.
Cate nu grit nutnite in eatalog marfa streing de negutätorie gi de
aligverig sg prátéscil vaina la sutil treI.
Marfa de ruruele ce va vrea sg mérgil la Ora ungur6scil salí la t6r4
leoasca, musulurI, arnica, miltase, salí bogasie, salí orI ce fel de marfil, Sil pig-
t6scil troc5t6rea la schela pe ande va intra, iar de va trece prin BucurescI sä
nu se supera de vamegiI scheld, i acca trec5t6re 0, o ia car vasaraua, iar de
va deschide marfil In Bucuresci sail in targurile dupg afarg gi va vinde, sä
plät6scii vaina deplin dupä pontul al 9-lea gi al 10-lea.
Marfa de Venetia, de Grecia salí orI ce fel de marfil am fi, ce vine
din alte girt!' straine alce in BucurescI, sil aibil a plilti Tamil la BucurescI
 V. A.

iar merend la targurile de prin judeto sA se urmeze dupii coprinderea pon-

tuluT al 9-lea.
CazaciT ce vin cu marfil de cojocArie din t6ra cAzile6scA sail 1es6seä,
sA plAtescA vatna dupil coprinderea pontuluT al 9-lea, iar de vor fi suditl aT
altor cuff streine, sii se urmeze dupA coprinderea pontuluT al pentru ca
sil pliltéscil vama pe eatil marfil ar vinde.
Erbilritul este oranduit al plAti cel ce va cumpära si va stringe vite
de negutiltorie, sail va fa3e matrapaslic, bol, vad, bivolT, cal, capre, oT,
off boer mare sail al doilea, verI egun3en, negutiitor, sari off-cine ar fi s'A aibI
a plAti erbilritu de vita mare alto bani vaso ecT, iar de 6e i caprA cite
banT cinspredece, pentru care sit fio InsciintatT, c ri de la scaunele de carne
scutite unde serie scut616 si de erbiírit cum si de la scaunele politieT Bucu-
reseilor nu are sil la erbilrit, pAzind i erbarul privilegiurile i milite dupil si-
neturile ce vor fi avhd. Asisjderea si 16cuitorii ce vor cump6ra vite unul de
la altul pentru hrana lor nu ail a se supra.
84'3.i-frail muntilcr, fumilritul biiilor, cel ce va cump'éra, sil scie cil
are a eiluta slujbá' panil la sfintiT Apostoli si numaT o Liare de banI sil fie.
Varna tutuntlul de Ora' sA o plilt6scA cumpgrAtorul uncle se vinde,
dup4 catalog.
Craiova cu cincT judete : Valcea, Gorj, Dolj, Mehedinfi i RomanatiT
en schelile lcr, eatä marfil so va ridica de la Craiova i de la aceste cincT ja-
dete si va vrea sA o trécA in -Ora ungur6scA, si va trece prin sehela (Jainenilor
B4%0 plAt6scil Tama la GainenT si oil ce marfil va esi prin schela Cainenilor,
si va merge la Craiova sati la aceste cincT judete sA se urmeze dupil coprin-
derea pontului al 9-lea, care vames, al CraioveT sit scie cA peste baniI cumpä-
rAt6rei ati sit dea si muele ce sunt oranduite do maT 'nainte prin hris6ve si
cArtT cum si baniT ce sunt oranduitl pentru spiter i doftorul de la Craiova i
pentru scóla de acolo dupä coprinderea hris6velor si a cArtilor, iar la targurile
de peste s'épteman5 i la balciurile de peste an, ce se face la mosia FrAsinetu
din sud. Ramie al Dumnélui Vorniculul Grigorie Brancovénu nu all a face
vamesiT fiind vama härAzitil mmituluT boer a o avea Dumn610, cum are si la
mosia Obilesd din sud. Ilfov.
VäleniT cel ce'T va maT cumpera sá scie cA are sit dea la coi ce la-
er6zit puturile ca pil3urA alto banT saT-decl de vadril, care banT ail plilt6sert
pe in cand vor lua vamesil pAcura de la mosnenT In fies-care gptilmanii, cum
si cele patru-decT de ile pe an ale stäpanilor dupit vechiul obiceiä.
CAmpina ca pAcurile col ce va cump5ra sit scie cit peste baniT cum-
pAriltoreT, are sA dea talen doue-sute pe an boerilor CampinenT, si LlpoenT
peniru pAcurile ce sunt pe mosiea Dumn6lor.
Vinul i rachiul de t6ra turcéscA cum si horilca de Ora lesasert dupA
hotiíririle co stint fAcute all a fi de tot poprite de a nu trece nicT de
 ISTORIA ROMANILOR 613

cum aicT in Ora, lar and se va Intémpla lipsa vi t:ebuinta vi se va da de catre

Divan vote prin col dupä' vreme caminar ca porunca DivanuluT in scris pe suma
hotiirita vi la loo numit orT uncle se va vinde acest fel de vin j malt' sa
plat6sca la vainei din lece bani unul, pazindu se insa hrisóvele ce ail sa scu-
téseli cu sum'a hotarita, iar cel ce va indrázni fär de acésta slobodenie a aduce
aoest fel de vin i rachia sa S3 ia tot acest vin i rachiti controbond pe séma
caminaruluT ce va fi dupá vremi, iar ceea care se va aduce pentru trebui*
ovtirilor Impä.'ratescI are a fi sloboda.
29) Pentru cat yin vor face bravoveniT suditT orT in viile lor ce ail aict
In téra, off de cump6rat adicui butT marl satl burle i vor vrea a le trece In
Ora ungurésca, pentru tot arel vin ce'l scot din t6ra sui platésca vamil la sutil
treT, iar vinurile altora. FA nu se indraznésca ale amesteca in vinurile lor.
'30) Pentru cherestele, fiind-ca vamevil de pe afara na cautail a vamui
pe la targuff dupá obiceiti, ci Amblati prin paduff pe uncle se tilia vi apnea
pe 16cuitort de le lea yams, acestea sunt popritl vameviT de a nu le mai face,
ci hum)" pe la târgurT pe unde se viudo cherestele acolo sa le vamuiascii, iar
la Bucuresdf viind nu ail a le supra de vama niel afara niel aicT.
Branda de aid de t6ra ce merge la Ora ungur6sca, sui platésda de
povarä haul 8, dupii coprinderea cataloguluï, iar branda ce due bärsanit de la
oile lor penfru trebuinta caselor lor, iar nu pentru negutätorie, de vama sa nu.
se supere, far branda i cavul care se aduce la farg off cu calul sail ca spi-
narea de barbatt vi de muerT, co vénd ca mar anteaua, fiind-ca este lucra de
brana i indulcirea sáracilor de obvte, de varna sa nu se supere, precum fife)"
In catalogul. vamiT la acostea nu este oranduit.
FocvaniT cel ce va cumpara sui sc7e ca de la cherestele de casa, lemne
de foc, grail, malaiti, porumb, erz, fasole, varzii, copa, linte vi alte'e care acestea
bucate legume ce vor vinde la térgul Focvanilor nu ail a le v6mui, acelea nee-
vite din Ora dui:4 hotararea ce este facuta, insii cele care Wind vi cump6rá
01'401311 vi 162uitorT letra dênii pentra a lor trebuinta, afar's' din cele ce scot
negutatorit pentru negutatorie, dupa hotarirea ce este facuta prin anafora, sunt
opriff vamevit a nu se indrazni a c6ra vam'a niel de la fuina ce cumpiiii bru-
tarit pentru pAnea térguluY, niel de la r6te, niel de la lopeff i Muff, nicT de
la altele asemenea, nesupérand niel pe vénd6tor niel pe cump6fator ; niel
tie drumurile 16cuitorilor a vaunt pe arara, lncruff ce yin in férgal Focvani-
lor de véndara, iar evind din t6ra afara numaT, de la aoelea pole sui ja vaina,
când vor evi.
Pentra miere Bind cui vamevit nu urma dupa obiceiil vi dupg catad
log a vamui dupa ce so strec6ra prin butT, ci dupa ce o string negutatoril
prin buff, D.' apnea de vamuia butile vi apoT dupa ce o scurg câni este a o
vinde 11 apuca de lo lua alta van* care acésta fiind peste obiceiil, se da in
scire tuititror cumeratorilor de varkf, ca sì fie PrciintatI cum ca butile cü
6l4 V. A. URECHIX

miere cand se scurge din eérä nu ail a le vämui, fär de nurnaT dupit ce o
scurge si se alege c6ra, atuneT cand vor vrea a o vinde ail a vämui dupit catalog.
34) Pentru vital() de bol i vacT ce erail oprite a nu esi din Ora, acum
stint slobode, precum s'ati vorbit la pontul iar cal i zaherele sunt
oprite ea niel de cum s nu fie slobodenie sil iasrt din térä afarä.
Pentru piei'e de epure s plät6scrt cumpruitorul de undo le va ridica
la suta de piel banY §6pte-decY i doT, insä celo care se vor ridica din Bucu-
reset', iar cele de pe afarii va pläti pe unde le va sc6te ; asijderea i v6ndëtorul
sil plätéscii, orT prin sate sari prin tèrgurT, uncle va face Oncjarea, de o piele
un ban, la care sil se urmeze InteacelasT chip a licä scauntisiT car): se oranduese
prin sate de string piel de epure, off de ciltre suditl sari de cittre raele, sä
fie datori acel schunasY a arta pe vtlind6torT la vamesI cu suma pieilor, ca
ja vamesiT vaina de la v6n46tor.
Pentru pieile de bort i do vacrt, i pieile de caprit i de 6ie are a se
mina luatul värneY dupit cum esto scris in ca'alog, iar pie'ile de boil i de vacii
ce aduc tabaciT In BucurescI de la zalhanalele lor, salí cump6rato de la miice-
lariï de aid si le argäsesc la cherhanalele lor, vêndêndu-le täbiteite, sä fie ap6-
ratT de vainä, dupii hotArirea ce este Smart, dar et le v6n(Jrt i e'T dupä' nartul
ce li se va pune, iar mticelariT pentrii pieile de boil sail de vacä de la vitelo
ce tale la scaune In Bucurosa si le vênd oft' la tabacI sail la altil, sII plitt6scii
de o piele banT dours decT, asemenea i pentru pieile de caprä i de 6ie ce taie
macelaril la scaune sII plitt6scit acel mäcelar cand le va vinde de o piele doY
banT, si de pielea de miel un ban, cara ac6stä vamä la piel sit o plit't6scit
scaunele ce all &Nil de scuté.ä, ca un prostichirt, ce este filcut i scaunele sil
scutéscii ceea-ce mal nainte scutea, iar tabacil cand vor vinde acest fel de piel
de caprrt, de 6ie si de miel, ori aduse de la vitele lor fiind, sal cump6rate de
la miicelarT, sä fie apitraff de vanfä, v606ndu-le argrtsite cum s'a is maT sus.
Lana ce vine din t6ra turcéscii, sII plät6scit la sale% pe uncle va infra
In Ora la suta de bani trel, iar fiind din a streinilor curtY, çi avttud tes-
cherea de platä, sil nu se supera Mtn' nimic, iar pentru lana tigae ce va esi
de aicT din pä'meintul t6reT si va merge In Ora ungur6seä salí la altä parte,
de va fi sudit cel ce sc6te lana, sä plätésca dupä tarifrt, iar fiind raia sail paman-
Mt), sil plät6seä la suta de haul tra.
Vama de la zahareaua ce se vinde la targurile judetelor i prin ju-
dete, Sil se ja de la cump6riitor pe cat serie cafalogul, iar nu de la v"606tor,
iar cand va cump6ra miiniístire sari boer pentru trebuinta easel sale, atuncea
de 1a v'ènOtor, iar la vite Sil plittéseä yarns vhcrétorul i cump6rä'torul, negu-
tätorul sII plittésai erbärit, dupii cum s'ail aseqat in catalog, iar locuitoril la
vitele ce vor vinde i vor cump6ra pentru hrana lor srt nu se supere niel de
vamit, niel de erbärit.
Zahareaua si orT-ce alte luerun va veni ici n Bucuresa. pentrn
 ISTORIA ROMINILOR 615

trebuinta politieI, or' de lgcuitori adush', sail de negutatorT cumpératii §i

sä aibg pare de varng, adeeg §i de vame§l de afarg §i de vame0T Bucureseilor.
Fiq-care mu§teriil de vaing §i de slujba vamel sil fie InsciintatI
6menl aT streinilor impèrgtiI nu sunt slobojí niel primitI a campera niel vatnä,
niel slujbil de ale vámilor.
Familritul Bucurescilor se vincle, afarg din sfanta Mitropolie, monasti-
rile cele marl, Dumnélor velitif boerT de la vel Ban §i pan la vel Clucer de arie,
juptinesele vgduve ce all stgtut boeril Damn6Ior velitf, care dupil vechiul obi-
ceirt sunt de a scuti eke o pivnitrt, i afarg din eel ce all brisóve çi cgrtl de a
scuti fumäritul, iar totl sg aibil a pläti dupil obiceiti, iar cap: suditT
ai strséinelor curti tin ca chirie prilvillil, furnilritul acelor prh'väliT siVql ia fu-
marul de la stápanul acelor prä'vgliï urmandu-se duprt obiceitil ce se va fi ur-
mat 0 in anil trecutT.
Vame0T oboruluI targuluT de afarrt sit fie insciintatI, cit vama este
ridicalg de la oborul Bucurescilor i miljárit din Bucuresel i viitilviea de pes-
earl 0 viita0ea de precupeti i avaeturile zapciilor, i paralele ce se lua de
la earele de fan de ceauqul spiartrese, sit nu mat fie niel sit se maT pomen6scli
de la off-ce fel de zaherea grail, orz, poramb, meiii, mitlaiu, filing, fan, mnts.
pesce próspilt sail sarat, ion ro0T sag negre, (lar icrele i pescele sart
alte lucrufl ce va veni de la Rusia sail de peste Dungre acelea sä se viimu-
iaseä dupá catalog); a0§derea nu all vamg niel fasolea, niel lintea, mazärea,
bobul, cépa, usturoiul, canepa, inul, vhaturT §i pasen l dornestice, branda, untul,
cavil próspät, §i ea§cavalul i off-ce fel do pometuff us-ate ei neuseate qi le-
gume i zarzavaturT i lemne de foc i earbanT, i cherestele, i rogojinI, i miltuff,
i alte luerurI de lemn 0 de pilmênt ori-ce felurime ce adue tgranlY Matte i le
vènd 'a targul do afarg §i la targul Cuculul i var ei alte asemenea lor, care
se aduc pentru. vôndare In politica Bucurescilor nu art vamg niel alai dare,
fiind rádicatg cu total, niel sg, se mal pomen6scg, precum qi lumangriea de di%
ro0e, i sgrilriea din Bucuresdi s'ail ridicat de la Tamil 0 all rárnas srt fie slo-
bode, ea tig vêndil fie§-care ne poprit, dar lug luminarile sit se facit sä fie de
cérg curatil, cad dovedinduse, se va pedepsi, §i v6ndarea sit so filet dupe";
nartul ce li se va da.
Cump6rrttoriT viimilor atat de afarg cat i °bon]. Bucurescilor sit scie,
ca peste banil cumOrgtoreT all Sil dea banil milelor monastireseI i al suiulgi-
ba0, ce cu hrisóve §i chrtI all a lua din vilinT, i vame01 Ploescilor ati a da
peste banil curapèrátoreI talen l doue mil' la casa rséposatulta VorniculuI Grä-
di0eanu pentru locul prilváliilor ce s'ail luat in trebuinta purgriel, cum 0
talen l una sutil cinel-deci clirosulta bisericiler DomnescT, tot pentru locul acelor
prävgliY, çi vame01 Targoviseel sit dea talerT una sutIl cinel-decT la spitalul
Brtratilor de acolo, cum §i vame0I GhergliiteT srt dea talen l una sutil la sehitul
dupit hristIvele co art ; aiernenea qi carvasaratia are srt dea milele
616 V. A. URECHIX

ce vor fi numito prin hris6ve i clixtI, de la carvasara, iargsT peste banir cum-
p`értitérd ; asijderea ail sii md dea peste baniT cump'érgtoreI i oranduitul avaet
al logofetilor cu prostichiul ce fgcut, si al divictuuluI si al muhurdaruluT,
cum si al cutid de milostenie.
Sil scie vamesiI eg tfirgul ot Agesd sud. Ilfov dupg' hrls6vele ce are
nu ail vamesiI a se amest6ca lntru nimic si la térgul &Mile sud. Ialomita.
Cumpni.toriI fie insciintatI, eg de la zaherole ce se ja
pentru trebuinta ostirilor ImptirgtescI nu are sit' cérg vanag, cum si de la che-
restele pentru trebuinta Impgrgtéscg, nu are a cere vamg.
Pentru rachiul co'! fac liicuitoriT pe la casete lor i pe la viI din li-
vecjI de pomI i din tescovicg, i din drojdie de vin, vamesiI sa nu aibg vde
a umbla prin sate si pe la casele locuitorilor a'r supra de vamg, iar vén4én-
du'l la negutatorI, sg plgtéscg rama acolo de unde rgdicg, si land tescherea
de platii, la off-ce tfirg va mergo In coprinsul ven-curuja vames va face ran-
Ijarea, de vamg sg nu se supere, afarg numaI de rachiul ce se va aduce pentru
politiea Bucurescilor, la aceea sg nu se amestece vamesil de pe afarg, ci sii se
vgmulascii de vaniesiI Bucurescilor; lar cand din eoi ce vor avea rachiul lor
plgtit la vamesul de unde lauí ridicat so va IntAmpla a'l aduce in BucurescI
sg nu se supere de altg vamg i land rgvas de platg caute rama do la
acel Tames, salí cilnd vre-un lilcuitor va aren racial mult si va vroa Insu-d
sil facg acest alisveri} ca duet la térgurile de prin judetele de la vale sg'l
vétujg, asemeuea EA se urmez9, ca sii dea vama la vamesiï de uncle it ridicg
si land tescherea de platg la orI-ce targ va merge si va rinde sg nu se su-
pere de ramil, ca care acest mijtoc sg nu se Indrgzn63cg vamcsiI a face su-
pkare i la me un Iiicuitor ce nu va area casa luI hIngli vio sail langii ogradil
si's1 va ridica rachinl stiti ca &leg la casa le, ci atta acosta cât i toff
IkuitoriT de obste sg fie nesup6ratl' de vamg prin sate si prin casele lor, ci
vamesiI sg'd caute vama de la arel ce'l rá licg cobárg la Tale, iar and !pi
16cuitoril vor aduce rachili prin té`rgurile i balciurile de aprépe, pe ceea ce va
face véndare sii dea varni dupg catalog, lar pentru ra .hiul ce'l fac aid in Bu-
curescI, SA se urmeze dupg catalogul ce Wail indreptat precum si la vale se
aratg.
Pentru rachiul ce obidnuesc rachierii din BucurescT, si merg la
délurile ea riI i fac rachiuff bune prefgcute pentru priviiliile lor, i '1 aduc
aid prera'cut i '1 p in in prgrgliI si '1 vénd cu mgruntis, fiind-cg apururea
Intémplat pricinI de judecgti ca rameOT iêrguluI de afarg, cguttind ramesii
a lua (jeciuialä dupg vénclarea ce fac in prgvgliI, lar nu pe eta 11 tine pe el,
de aceea hotruire este Mena ca sg se la rama de la acest fel de rachiti prefgcut
cite (Pee parale de vadrg dupg catalog, iar cel ce va aduce aicI orI-ce fel de
rachiii si '1 va rinde cu radicata, de la acela eg ja din (jece bad unul pe vein-
larea ce va face In térg dupä' catalog, iar pentru racbiul peg spot rachieril
 'STOMA ROMINILOR 67
aid din BucurescI, ca cazanul, este hotarit cat pentru cel din drojdil'e de vin
sail din vinul lor stricat, care acele vinurI f;u*nt platite de vamil, sil nu se
supere fiind-ca ail platit vamil pe acel vin al lor, °data mnsil ace'a eel vor
vinde Cu maruntis In carciume, iar vf:imjéndu'l at radicata s priltbsca vama,
cum si pentra cat rachia vor face din drojdiI do yin cumperate, orl din via
cumperat de alce din BucurescI, la care vama n'ati platit la acela,
t6sca Tama.
Pentru traistariT ce lucréza traiste i altele de per de capril,
In catalog este randuit a lua de la carat ca per de capra, cat° banI una sutil
opt-gecI, Sil scie vainesiI, ca de ande va cumpera traistariI peril], are it la
vama dupa catalog de la cumperator i luand cartulie di nu fie superat de alta
varna, nie,I pentru perill col platit, niel pentru lucrurI Monte din per
si orl uncle le vor vinde sit aiba pace de vama, iar cine va sozite
acest fel de lucrurI facute afara din toril, sit platésca la schela pe unde le va
sc6te, la sala de bag treI, urmandu-se pentru peral ce va esi din toril dupa
Intocmirea catalogulul.
Pentru scumpiea ce fac tabacir de aid' din Bucurescï, aid In Ora
pentru mostesugul lor sa fie aperatI de \lima, procura art fost aperatI i pana
acum, flind-ca in catalog era numit numai pentru scumpiea din Ora turcéscii,
iar ciind çi scumpiea de aid de Ora se va vinde In targurile dupil /tiara, acolo
Ea SO io, sarna de la vilmjetor, din clece banI unul, iar tabacil pentru cea
cutil de el pentru al lor mestesug sit nu se supere de Tama, cum si pentru
scumpiea ce va esi din Ora Cara, st se urmeze dupa catalog.
De la lecuitoril ce vin de la tftgurile de prin judete cu lucrafi de
viito()are, nu are a cere sati a lua ceva-sT, orI peso), orI parale, ori leguna, orI
zarzavaturI, ea nume de avaet al polcovniculuT, sati al capitanuluT, sail al zap.
ciutur, sail at alter slujbasl ce se vor afla pe afaril, cit acelea 8'10 radicat ca
total sa nu maI fie, nicI sa' se mal pomen6sca, de caro s'ail dat strasnice po-
r unci &Ore. ispravnicI, SI nu maI Ingaluiasca a fai.e urmarl ca acestea,
insisi ispravnicii se sor
Pentru cuviThtul ce se dice In catalog: cbucatele si altele», aceste cu.
vinte adeca ido alte1e, sit scie TamesiI, ca se Intetege pentru cate Bunt numite
In catalog, la care ail a lua Tama dupa catalog, iar cato lucrunf. ale parnêntu-
WI ce nu sunt nutnite In catalog, nu ail soma.
Marfa de brasovenie co aduc Brasosenil sudiff, ffind-ca pentru sudiff
este tarifa Inteadins, are a le vilmui marfa lor de brasovenie la ate se co-
prinde In tarifa dupa tarifa, iar pentru cate nu sunt numite In tarifa ati a
plati la sutil treT, din care tiller): until de povara all a plati la Campina, i aicI
viind st i se socotésca marfa dupil tarifa, unde tiindu-se in séma acel cite
takn/. unul ce ail dat la Ciimpina, sil platéscil i cusurul ce se va maT face.
§4) Scl3e1á ZimniceT j schela G1uriului fiind-cil nu se vinde, si are a se
618 V. A. URECHIÀ

tinea de carvasara, Fri scie cump6rAtorul ert aceste sehell' peste cele oranduite
maT sus la märfurl streine, are sA vAmulasfli §i milrfurT de ale Ord, care se
vinde in coprinsul acestor schele, si care sunt obidnuite a se vilmui de schelli
and ese afarli din térA ; la acelea s cie cil vamesiT de judete nu ail a face.
Vamesil vre-until judet ce se va lilcomi a face bitirmele ea vre-un
negutAtor, ca s pAgubéscil pe vamesY de vania vitelor ce va rridiest din alt
judet, a?el vame§ ce va urma un lucra ca acesta, sA se pedeps6scA §ifil purl.-
téscA
Pentru varna riniAtorilor ce se vhd prin toril sail prin té`rgurT, hotArire
este fAcutil maT d'inainte, ea de la vén46tor s se in vama de un ra,mlítor
banI 40 de cAtre vamesiT loculuT unde se vinde cum si acel cumpériltor and
fT va vinde, are sit' plAtéscrt si el ca un vén4iitor acolo ande va vinde, lar
cumpëfáturiI de ramAtorT, precum si eel ce ail rimAtorT de plisiirt, nu all a fi
sup6ratl de vame§iT de prin judete, ci numaI vamesil scheleI cand îi va sc6te
din toril, are ER le ja ce la vale se oranduesee ; adica orT in ce parte de loc
va vrea sil SCÓil ramatoff din Ora afarrt, pe la ce schelA va trece sil pliltóscA
la vamesiï schelel la suta de banT treT, verl neg itrttor de va fi, sail chiar stA-
panul rimAtorilor, sail si de prilsilil de va fi, file de a ar'éta vre-o pricing el'
s'ail plAtit vre-o vamil de vêtuptor, si Sil fie indatorit ea aduandu-T la schelA
Sil pliltéseA §i apd sä''T trécA Far' de a pricinui c i-ati véndut, salí ell na i-ail
vêndut In hotarul Orel, plAtind si go§tinArit dupil obiceiti, de va fi raja sati de
aicT, de un ramAtor banI opt, iar do va fi sudit al streinelor curtl duprt tarifA.
Sil scie vame§il, cil prostiehiul ce s'aii fAcut in 161 1809, are sil se
urmeze si estimp, atat la vAmile de afarA de priu jucjete, eat §i la vaina Bucu-
rescilor, adocA la vaina vitelor mad, bol i vacI i bivolT ce se vénd de ne-
gutlítorie sari de matrapmlic, uncle era buff dou'é-lecT Sil fie acum banT 60, i
la cal unde era ban): 50, Sil fie banI una sutil doue-4ed, cariï dea vêncjö-
torul, iar cumpériltorul Sil dea erbAr:tul, unde era de vita mare 24 do banf,
acum Sil dea de vitrt banT sal-ded, cum si la erbAritul vitelor micT, unde era
bad opt Sil dea a3uma de una banT eind-spre-cjece, care vamil §i erbArit
le dea la vame§T unde se vinde si se cump&A, i la una mie ocil S5i1 ce ese
din toril ce era talen T traT, sA fie talen cincT, i la una mie ocA unt, i ca§caval
ce va e§i din toril, unde era talerT patru sa fie talen sase, i la o berbenitil de
micro undo era bad. patr A-4ed, sX fie banf nouë ved, i la cantos unde era la
anta de ocii ban): 4ece, Sil fie banT cincl-spre-gece.
Pe la tèrguff i balciuriie Ora atilt cele miel cat §i cole:cu obóre de
vat) de véncjare unde sunt mile ménAstiresd si boeresd, ce nu aveati vamesiT
sail erbarif amestec, precum si du la térgu drilgrticeT sud. Buzgil i Raurerif §i
DrAganf, de la Ramnic sud. Valcea, proem si de la tine alte te`rgurT ce all
la téte sA aibit vamesa a se amesteca la acest prostichill ce s'ail fricut In
lét 1$09 si a lua pe séma vtiniei visterief. cef en previleghiurilo s Ii BO
 ISTORIA ROMANILOR 619

pzésc previleghiurile ce ail spre a lua acoja ce lua mal inainte, care este nu-
mit in cataldgele vechf, cum se aratä la pontul de mal sus, care oste al pri-
vileghiatilor, §i cea nouil Cu adaosul ce s'a Mutt, care este a vame§uluT.
Fiind-cl pentru maT buna Intocmire §i folosul vämeT, slujba erbruituluT
i a miljärituld i a goOnäritulul, ce erail huzmetuff osebite ale vämeT, s'ail
gäsit cu cale de s'atl amestecat In fluff la fie§-care jude sull obor, de cum-
perätoriT fárnilor din fieq-caro judet sil se caute acesto huzmeturT de vameqiI
loculuT pe seam vämeT aceea.
Vitele ce se camperii do negutiltorT prin satele tereT, sä' fie dator ne-
gutätorul cumpéritor, a opri vama de la cumperator, sI o dea la vamevI im-
preunil cu erbäritti, sail care din lecuitorT so va 1mpotrivi, arete la vame-
pil judetuluT, ca Insu§T vatnevil ja baniT, iar care din negutätorT nu o
va päzi acesta §i se va gäsi cu viclenie, sä plätescil vama indoitä, iar lecuitora
pentru vInqarea ce vor face unul la altul pentru hrana lor sI fail pace de vatnä.
Fiind-c4 jäluit vameqiT, cl ceT ce all rachiurT la Del In butT
burie, caret! Vind cu ridicata, din pricinä elI nu aratä pe cumperiitor ca sä-§T
ja vatna, se Intiimplä' de perde vama, de aceea se poruncesce, cá ceT ce all buff
salí burie, FUN la 40 sail 50 vedre, care tirmezil a'l viudo cu rädicata, Sil fie
dator acel veniretor Eä ark() pe cumperiltor, off la vame# salí la mortasipit va-
me§uluT, ce va fi mal aprópe, ca ja vama, iar care din venletorT va till-
nui venc)area §i nu va fi cumperätor de fatil a plä'ti atuncT, sä plät6scil yen-
4etoral ceea ce era sä dea cumperiltoral ; a0jderea §i ceT ce vend vite orT In
pilmintenT salí la sudiff, iarä§1. sä fie veniietoriT datorI a arta pe cumperiltor
spre a lua plata de la cel ce se cuvine vame§ul dreptul séli. dupil ponturT t;ti
catalog, iar tuuinuind ven4area §i lipsind cumperätorul In alte prirtT, sI plätesca
ven4etorul ceea-ce era sI ja vameqiT de la cumperätor i sI remit° veuretorul
avt cäuta cu cumperä'torul, ea fie?-care sui se invete minte a nu täinui veulerile
§i sä fie pricinä de paguba vilmeT, care acésta sI o arete vame01 la Dumnélor
IspravniciT judetuluT, spre a le o face cunoscutä la totl, ca sä' nu giíséseä in
urma prIcinä cl n'ati sciut. 1810 Ianuarie 1.
Cod. LXX1, fila 6-11.

Anexa 94. (pag. 514 vol. IX)

Catalogul vamilor pe anul acesta cu let 1811 Ianuarie 1, dupä care
a urma orrinduitiT vame§T a vrtmui märfurile tern' romenescI i aT MoldoveT i
aT teriT turcescI §i aT suditilor prea puterniceT nóstre ImperätiT rusescr, care
aunt indatoratT §i eT a pläti vania dupä catalog ca §i päminteniT tereT IntocmaT
precum se coprinde maT jos :
po banl.
Arsintul viil pe unde va intra, de povarä 1980
620 V. A. MIECHIÀ

po banl
Argintul via care vine la oca 18
.Arama lucrata de §umla, la oca 9
Arama nelucrata pe unde se va Ninde la oca 3
Arama lucrata de Tocat, ocaua 12
Astarul ce se numesce abez de bucata 9
Asuma ce se numesce sovez, de bucal 9
Asfarul ce se numesce de §umla, de doua bucritT. fiind-ca sunt
jumgráti 9
Abaua alba cand vine din Ora turcésca aicT, de bucata . . 12
Abaua négra cazad vine din Ora turcbsca, de bucal 15
Abaua ce se numesce mara, de bucata 21
Abaua ce va e§i din téra §i va merge la Moldova séa la Ora
Ungurésca la silla 3
Alunele, la o silla O fi 150
Arniciul vapsit, de oca una 21
Anasonul turcos; de oca una 8
Amnarele, la sutil' de banT . . 3
Alagelile de bumbac, una 12
Blanile de Rumele, basa cele de 6ie gr6sa, la o bIana 9
Lar la povara ce are 100 !alano sì la 900
Blanile cele albo subtirI satl negre de Rumele, la o blana . , 12
Care vine de povara 1200
Ghiulsuiii, la oca una 3
Dulcetile de rodo zahar i de chitra, de oca una . . . . 12
Duhotul, de dou'a berbenite 100
ama de lamia, la 100 de banT 3
Zaharul de Venetia, la sutil treT, care vine la oca 12
Ztnaitul de oca una 3
Zaharul de Misir, la Bula iré-4 caro vine la oca 9
Zanghinurile, adica scarile turcescI galbene, la sutil trel, caro
vine la o pereche 36
Zanghinurile, adeca scä'rile turcescl albe, la silla treT, care vine
la o pareche 21
Inul sail canopa ce se vinde in l'èrg cu ocaua, sil cha vilndatorul
din dece banT 1
Iar la BucurescI viind, nu are sa se supere de vama, nieT dará
nicT ata.
Inul sati canepa pentru intrat saa e§iit, la silla treI, care vine la
povara 220
 ISTORIA tIOMANILOR 621

Po bant

Inul Batí cânepa de toril, vrand a o sea° din toril, de unde se

va rildica sil p'gt63cg cumpériltorul la sutil 3
Icrele de chefal, la suta de banT 3
lar fiind mal cate putine la oog una 26
Calul ce se vinde la obor, Sil dea vinOtorul 120
lar când va viuda mtingitire sail boor ale caiel sale, s pliitéscil
cumpériltorul calul ce va qi din térg iar criad se va da sloborjenie
sil plgtéscil de un cal 80
Caf6ua, la o mil de banT 3
Iar fiind mal cate puting la cea frantuzéseg oca 12
Cositorul, la sutil treT, eare vine la povarg 1320
Carul cu lenane de foc ce se vinde In t6rg, s dea din 10 banT 1
Iar viind la BucurescI sil nu dea nimic.
Chililimbarul pe unde se va rinde, la suta de bani 3
Cheresteaua adecil lemnele lucrate, de so va da sloborjonie a marga
la t6ra tnrc6scil srt dea de car . 10
Caravalul do se va da slobogenie a merge la t6ra turcé3cg, de
undo se va rrtdica la una mie ocI 720
§i luAnd cgrtulie sg tr62il la varag nesuprat.
Chesmelile de postav de 031, ce merg la t6ra tar.36scg insii de
se va da voTe, orI la Moldova, sail la alta piírtsf, la suta de banT . . 3
Chitra la sutil de banT 3
CaracatitA de och' una 12
Cuele de fer, de ocb.' una 3
lar fiind alte fiére lucrate, la sutil &el, caro vine la ocil 4
Castanele la sutil treT, caro vine la o sutil ocrt . . . 150
Curmalele la sutil trei, cara vine la oca 3
CalevriT de o pereche 6
Candelul, de o sutil 15
Condita, de ocg una J 12
Cat6.riT orI unde se vor viudo sil p!gtéseg curnOrátorul de unul 150
§i de unde se va ridica 60
§i de trecilt6re In t6ra, turcéscg Insg de se va da sloboi)enie, sari In
Ora unguréscg 60
Carul cu d6ge de brad i de stejar ce se rinde In t6rg, din 10 banT 1
iar la BucurescI viind nu aro a se supra do varng niel afarrt nieT aicl.
Cremenile, la o mie cremenI 36
Coconarile, de ocg un 3
Capera, de oca una 3
622 V. A. LIRECIIIk

Po boa
Catranul ce merge la Ora Turcésea, insa de se va da slobodenie
sari aid de deal berbenite 130
Carul de Mil, din 10 bad
iAt la BucurescI viind n'are vatna niel afara niel aid.
Cósele la o Bata cóse 225
Carul cu §indrila de brad 8
lar la BucureseI viind n'are vama, niel afara, niel
Carul eu funil de tell'', donite, haibiT i banite 60
lar cand se va vinde In t6rg maI cb.te putin de 10 bad 1
lar la Bucuresd viind, orI cu carul sari maI patine, n'are vamii, nicI
niel aieT.
Carul ca qindrila de stejar, din deco banI 1
lar la BucureseI viind n'are vama, niel afara, nicI aid.
Coveltirile, jugurile, osiile, r6tele, ce se vénd la t6rg din deco bad.
lar la Bucuresd viind n'are vama, niel afara, niel aid.
Carai Cu trocurI 8
iar la BucureseI viind n'are vama, niel afara niel aieT.
Carul ca rad de balta, de cara rael . . . i bani 330
iar la BieureseT viind n'are vama, niel afara, niel aid.
Carul cu legunil, de car 8
lar legumele i zarzavaturile ce se aduc lu t6rg cu spinarea nu ail varna
Card cu strugurT ce vine din tóra turcósea, de va fi slobod, treT
oca strugurT §i 180
lar la BucureseI viind nu are vama, niel afara, niel aid
Carul ca strugurI din Ora ce se vinde prin têrg, do car douili
°ea strugurI §i 30
lar la Bucuresd viind sa nu se supere de vama.
Carul Cu vana, de car, verde dour) §i 15
lar la BucureseI viind Sil nu se supere de vama.
Carul eu pepenI i castravetT, de car 9 pepenI i 9 caqravetT i 9
iar la Bucuresd viind bä" nu se supere de rama.
Caratele ce vin de vhdare, la suta de banI 3
Carul ea parI saa nuele ce se vinde In t6rg, din deco banT
lar la BucureseI viind sil nu se supere de vama.
Cója de naramzä' i de portocala, de °ea una 81
Cofeturile, de ocrt una 12
Card noil ce se viudo In fórg, de dece bad . .
lar la Bueuresd viind sa nu se supere de rama.
Carul eu var 40
iar la Bucuresd viind sil nu se supere de rama.
 IF,TORIA ROMANILOR 6q3

po bani
Lana turcanit ce ese la alba platT, de povarA 120
Lana ce se vinda In tçrg ca ocaua, din cjece banI . 1
Lilmaile, la mie lilmiT 14 llímaT gi 120
LAmaile care merg la Ora unguréscrt la sata de banT 3
Lolachiul, la suta de banT
Lintea ce se vinde In tçrg, din 4ece banT . .
lar la BucurescI viind, de vamil s'A nu se supere.
. .... 3
1

Luntrile de nIlvod 120

Luntrile de pod 60
Luntrile cele mal' miel 40
Licurini ce vin din Tarigrad, Ins4 de se va da voTe, de ocii una 6
Lana tigae ce vine din Ora turcéscli, Insá de se va da slobo-
cjenie, sui pIrtt6sc'a la schelil pe unde va infra In Ora' 3
iar fiind sudit al streinilor curtT, gi avénd teocherea de plata, de vamil
srl nu se supere ; iar pentru lana tigae ce va eoi din prtmçntul Ora,
gi va mergo la Ora ungurésea salí la alto partí', de va fi sudit cel ce
scdte lana, s'a" dea dupil tarifil, lar fiind rala sui dea la suta de banT
treT pe unde va egi.
Lulelole cele bune, la sala de banI 3
Lulelele cele mal préste, de un cog 120
Marfa de Rumele ce vine In Oil de se va da vele, adicrt : bogasie
altele ce sunt de bumbac, care trec prin schela GiurgiuluT i a Zim-
nicilor mergAnd spre Ora cazilcésca, pe unde va intra, de povarii . . 660
iar mergçnd spre Ora unguréscil sart la Moldova, de puyara . . . 660
Materiile de Misina sail Venetia, ca fir sail sadea, mergènd spre
téra crtzric6sclí, pe undo va infra de povarrt 1320
lar de se va vinde aicT, la suta de banT 3
Marfa orT-ce fel ar fi, xiind la carvasara, sui (IDA vamegiT voTe s'A
o descarce gi siti o pretuiascit oi sui ja la sutil . . . . 3
Asemenea gi la alte tçrgurl sil aibil vamegiT voTe a o serie oi srt la
la sufá 3
Marfa de cojocgrie orl-ce fel ar fi, pe unde va intra, de car . 2160
lar pe unde se va deslega, la suta de banT 3
María de Lipsca dimpreunil cu altele ce vin din liluntru la térg
lar se Intorc InapoT, orT cafrt se va vinde, la sum a do banT . . . 3
lar cele-l-alte poverT care vor sui mérgil la Ora ungur6sa sart la Mol-
dova, sil dea do doné téncurT de cate ocii 60, daifa' obiceiti 300
María de Lipsca sail de Tarigra,d, de va fi sudit sui dea dupil ta-
rifa oi dupil pontu crintairt gi al 3-lea, iar fiind rala sil, dea la sola de banT . 3
Marra orT-ce fel ar fi, care va veni In Ora' de prin alto térgurT
624 V. A. URgC1III

Po bata
streine, atat in Bucuresd, cat vi In térgurT, unde se va deschide, sil
ala a plati negutiltorul vamil,Insa de va fi raia sa platésca ca vi ceI
de aicI vi col' din Moldova dupa catalog, iar fiind suditi ai streinelor
curtT, dupa tarifa, iar cate dinteacele nu vor fi numite niel In cata-
log niel' In tarifa, Sil aiba a piral la sutil . 3
Cum vi cand se va face v6nclare la alta mana de negutator, vi va crea
a o se6te din Ira, srt ala a plati vaina, acel cumpérator orI de untle
o va ridica, dupa cum s'el 4is mal' sus, ori dupil catalog, sail dupa
tarifa.
Asemenea gi orI-ce fel de marfil de baciinie va veni din alte 0411
vi va vrea sil o tr6ca In t6ra Moldove, sail In Ora un4urésca, sil pla-
t63ca pe unde va intra, de cantar 30
pi luand cartulie sll tréca cu pace.
lar deschiOnd unde-vavT, sil plat6scll vamil dupil catalog, lar fiind sudit
sil dea dupil tarifa, iar cate nu vor fi Ramito In catalog sal In tarifa,
sit dea la suta de banI 3
Marfa de aicI din t6ra vf6nd sil o duca In t6ra turc6sca, Insil de
se va da slobodenie sit aibil a-vi plilti vama de ande o va radica, iar
neavênd cartulie, ori prin ce judet va troce -ya gasi vamevil, sita
pe unde va evi, sa alba a piad dupe catalog.
Marfa de bravovenie ce afile braveveniI suditI aici In ora, sa
platéseil vama ca nisce suditI, dupa coprinderea pontaluI al 53-lea.
Alada de Rumele unde se va deschide pretuind'o vameviI sa la
la sutil 3
Mata% ce vine din Ora turcésca, de se va da slobocjenie, vi merge
Ja t6ra ungur63ca sal la t6ra caiacésca, de povara 900
iar cand se va deschide aicI, pe cata marra va rinde sil dea la suta 3
Mevinile ce vin din Ora turcésca insa de se va da s1obo4enie,
vi merg la Ora ungur6scil salí la Ora cazacéseil, de povara 330
klargelaria de Venetia, la sutil 3
Mevinele ce, vin din Ora turcésea, tusa de se va da slobogenie,
galbana i bacan vi albe, de una 84
Mazarea, pentru evit, de o chula' 6
Morunal cara merge la Ora ungur6sea 120
Morunulcare vine din Ora ture6s IL, orI ande se va rinde, sil dea
de car treT OCrl pesco vi de un morun 40
lar la BucurescI viind sil se urmeze dupil ponturI gi de un nketru 12
iar la BucurescI viind asemenea sa se urmeze.
Merele care merg la t6ra turc6scil, de se va da slobe4enie, s'a dea
de car 45
 ISTORIA 110MINIL0R 615

po banT

Merele caro se vind la télrg, sii dea de car o sutil mere vi 30

iar la Bucuresd viind, de vana srt nu se supere niel afarä nicT aid.
Morunul ce nu va avea artulie, a dea la vad, de car pesce ocil
treT, gi , 360
Midiile mil strichile atta murate (lit gi paspete, a dea la sutil
de banT 3
María de Grecia ce o atine In BucurescT a dea la sutil de bad 3
Marfa de aicT din térrt vand sil o &la la t6ra ungur6sa sil
aibil a-vi pläti varna pe unde o va sato.
Morile de lemn cara le duc pe apil la Dunäre 600
Mrtslinile de Rumele, de povaiä 180
Mälaitil nacinat ce se vinde In tärg cu ocaua, din 10 banT . . 1
lar la Bucuresd viind, de vamrt a nu se supere, niel' afarä niel aid
Nilltutul ce vine din téra turcésa, de se va da vde, do ocil una 1
Nisageaua, de oca una 3
Nescopitole, la o sutil de banT. 3
Postavul subtire englezesc, de bucatil 600
Postav felendreg i alte postavurT, asemenea de bucatil 250
Postav bricleg gi alto postavurT, de bucatil 120
Postav de Bragov, de bucatä 120
Postavfifg, de bueatä 120
PostavurT de térA, care es .la 16ra turcésa, de se va da slobode-
nie, sail la Moldova, de cot 3
Postavul de Lipsca mahut, de bucatil . . . . 480
Postav §aict i salta, de bucafil 360
Plumbul pe unde va intra salí va egi de povarä 330
care vine la oz.4 una 3
Piperul la ocI una 9
care vine la povaa .. 990
Pietrele de méra de Harta de o pereche 180
Pietrele de mérä de aicT de téril, de o pereche 60
Plocadurile care merg la Ora turcésa de se va da voTe de povarli 240
Pielea de lup, care vine din téra turcésa, de va fi slobod . 9
Pielea de hit 60
Pielea de vulpe i de jder i de lup i de vida de aicT de 04,
din dece banT IL

Pielea de vulpo, jder, ce vine din téra turcéscil, de va fi slobod,

la sutil de banT 3
Pielea de capa neargäsitil ver): unde se va viudo a dea véndii-
toral de una . 2
Mario Rominikr da V A. Urcolenl. .BECOLUL XIX-XI.-4Q
626 V. A. in:Mella
po bani
oi cumparaforul vrand a le mita din Ora si le traca Iti t6ra ungu-
r63ca salí la Moldova, sä, plat6sca oi el la schela pe unde le va sc6te,
de o piele . 2
sail cand chiar stapanul pieiltr ar vrea a le sc6te pentru al ltil fotos,
sa ala a plati oi el vama de ande le va radica, de o piele . . . 2
oi asemenea sil platésca tot el trecatórea la schela pe unde le va sc6te,
de o piele 2
Pieile de capra argasite, ce se chiama cordovane, cate se vor ta-
dica dih Bucuresd, sil platésca la carvasara de una -,- 9
lar cate se vor radica din Ora, Ea alba a plati la schela pe unde le
va sc6te, de una 9
?imite de dihor, ce vine din tara turasca, de va fi slobod, la mita
de han): 3
Pieile de epure, unde se va vinde, oil' prin sate sati prin targuif,
srt platésca v6n46torul de una 1
iar cumpaatorul pe unde le va sc6te din Ora, sil platésca la suta de
piel 72
Pielea de 61e i de caprá oi de miel, ce se vinde In targ,:sa dea
vangatorul din 4ece bani i
iar fiiind sudit al streinelor curtY, sil dea dupa tarifa.
Pielea de 6ie mare ce se vinde la negutatorT, 8il platésca van45-
torul de o piele 2
Pielea de miel sal platésca varulatoral de una 1
pi vrénd a le sc6te din Ora dará', sil plat6sca cumparatorul la o s'II
piel 60
ol vrand chiar stapanul pieilor a le radica pe séma luT, Ea platésca
¡rama de ande le va radica, cum oi trecat6rea pe unde le va sc6te, dupa
cutu mal sus se arata.
Pielea de boa sail de vaca, ver'i pe unde se va- vinde, sa ailui a
plati vandatorul va* de una . a a a a 20
oi cumparatorul vrand a le sc6te din tara sil le tr6ca in t6ra ungu-
rasca sail In Moldova ort la Ora turcésca de se va da vea, oi el sil
platésca la schela pe unde le va sc6te, de o piele 10
Cand chiar stapanul va vrea a le sc6te singar pentra al luT folos, srt
ala a plati oi el varna de unde le va radical de o Piele 20
oi asemenea tot el sil platésca de treegtóre la schela pe unde le va
scdte, de o piele 10
Pielea de boa i de vacui ce vine din Ora ture6sca, de va fi slo-
bod, lucrate gltionurT oi se vind alelí, sil dea de o piele 45
lar pentru pielea de boa i de vaca cum oi pentra pieile de cape* i
 ISTORIA ROMANILOR 627

po hani
de 61e i miel ce cumpkii tabaciT pentru al lar mestesug, s se ur-
meze dupg hotgrilrea ce s'ati Vint, adicg, cite dintr'acele piel cumpZi-
rate de afarg de prin ttirguri i plgtesce rama v6m)6torul acolo, sg la
acea tescherea de plata farad, qi adue6ndu-le aicT In BucureseT, sg nu
so supere de vamesil targuluT de aieT, adecg dud le aduc crude, fiind-cl
este nesuferit de douil orT a 83 plgti, iar pentru cele ce se cumpkg
de prin sate frog de varnii, í la acelea sg platéscit tabaciT rama cfind
le aduc cruda, fiind-cl v6n46torul vamg pentru acésta n'ad pititit.
Iar cind acest fel de piel le vénd tabacil lucrate tgbacite, sg nu se
supere de vamg, fiind-cl ail i el sI le véndg dupe =tul ce li se va
pune, iar mgeelariI pentru tóte felurile de pief de la vitelo ce taie la
Beaune, sg plgt6scii rama dud le vor rinde, dupg tocmirea ce este
f geutri.
PapaciT de éra turcéseg', de o parodie. 12
Papucil de Tknova ca mfisl" 9
PapuciT de Ruscium eu me0 6
lar ceI-1-altI papue fgrg
Pleura ce ese la Ora turcéscg, dad va fi slobod, ea Cal al, de doug
berbenite. 120
Pastrama care vine din t6ra turc6scg de car 120
Pastrami i gho LMII d ) .1) c),),1 una 3
Patina cu strugurT ce vine din Ora turdscg, de va fi slobod 15
Pulinile de miere ce merg la Ora turcéscd, de va fi slobod, sg
se tragg ca antarul gospod, i sg dea de-o puting dupg ponturT.
Pescele pr6sp.6t, care vine din Ora turcéscg, de va fi slobod de
la vad, pesce oeit pain). si 120
iar la BucurestT viind sit se urnieze dupg pontuff.
Pescele sgrat, caro vino din t6ra turcéseg, de va fi slobod) de
car pesce ocg trel i 240
iar la Bucuresei viind sil se urmeze dupg ponturi.
Pescele de helesteti sad de gtirlg, ce se aduco In tkg cu spinarea,
mi are vaml niel mlljllrit, urmtindu-se dupg pontul al 52.
iar aducand en carul leg dea din qece batil 1
iar aducandu'l la BucurescI sg nu se supere.
Pescele care mergo la t6ra ungnréseg, de ocg una
Pescele care vine, de povard. 110
Pastrama care merge la t6ra turcéscii de se va da vole, de car 240
Patina de varan. 30
iar la BucureseT viind sit nu se supere.
Patina de iere negre, de oeg una. 84
628 V. A. UREMIA
po

Care vine la oca patru-cject 180

iar la Bucuresd viind cele netescuite, sit nu se supere de Tama.
Putina de icre rogiT, de °ea una 2
iar la Bucuresd viind s nu se supere de vaina.
Prunele uscate, fasolea, bobu, cbpa, usturoal, nud, unte, samanta
de in sari de canepa gi alte legume de uncle se vor radica gi va egi
din taii, sui dea cumphatoral la Bata de bant 3
Pilulele ort-ce fel ar fi, do cll. 40
iar la Bucuresd viind sil nu se supere.
Pielea de cal argasitil, care vine din Ora turc6sca, de va fi slo-
bed, co se chiamit machiucrecurt, la suta de banT . 3
Pielea de cal ce se vinde In tòrg, la (loco bad. . . . . 1
Pérul de capra, sil platésca cump6ratorul de car. 180
çi luand cartulie ea fie apgrat de alta vama, pentra Oral platit gi pen-
tru lucran l facute din p6r3 ort ande le va vinde sri fie nesupilrat
de vama.
iar cand aceste lucrurT facute din fa., vor egi din ttira afaril, atund
numat sil dea vama la schelii pe unde vor egi din Ora, la suta de bant 3
iar cand férul nelucrat va scáte din Ora, s'a se tie In sémil a9eT banT
180 ce att platit cand 1auI radicat, de un car, gi cusurul pla.t6scii
la sutil trd.
Patachina care se cumpgril. de aid din téra, de pe la stripaniT
mogiilor gi ese afara din t6rii, de unde se va radica Sil dea cumfe'ra-
torul la sutil. 3
iar patachina care se rinde prin têrgurT, sa dea véndiVorul de ocl una. 2
Piatrit de boia ce se face dinteo buruiana ce se gice caprita,
lar turcesce se dice calcatag, gi ese dal% din tOra, de undo se va
radica sil platésca cumfératorul, la sutil 3
iar dud vêncjiltorul va tainui pe .cumférator, sail o va trece In alta
parte, sa plä'tésca Insugt acol vènOtor, vama.
Portocalele, de la o mie portocale cind-spre-4ece portocale gi 120
Potcóvele de caT, la suta de bant 3
Piatra acra i vânuitìl, i puciósa la sutil de banT 3
Pielea de lup, urs, vulpe, pisicul, jder, vidrul, dihor, ce se rinde
In tèrg, din 4ece banT .
Pegtemanele cele bune, la suta de banT 3
Pegtemanele cele próste, de unul 6 4
Panza de Braley, i /egasca grcisa, la sut4 2
Care vine la bucatii 29
Panza legasca subtire la suta de bant ...... . 6 6 3
 ISTORTA ROMiNILOR 629

Po banT

Pescole praspat de la helevtee sail de la gárle, ce vine cu cara

din ¡leer) bag 1
iar la Bueuresd viind sil nu se supere.
Pescele próspat ce se vinde In tirg, s plat6sca la tirgul ce va
merge sil-1 ving mä'jä'rit de un car . 132
lar carat ca pesce sarat, Sil ja majarit de vita pc banT 220 vi pe drum
merg6nd de vameff sil nu se supere, ci name la tirgurl unde-1 va duce
sil plat6sca, i platind o-data pentra un car majarit de cate orr va
veni peste an ca asemenea pesce de miljarit, sil nu se supere ci pu-
ma vama di o platésca, iar la BucurescI viind sil nu se supure niel
de Tamil niel de majarit.
Papornitile de icre roviT, din (jeer) papornite una, lar la Bucures.cI
viind sil nu se supere.
Rachiul pentru evit, la sutil de bad - 3
Rachial ce-1 aduc de la podgorie, din rlece bad 1
Ina ea se seie, cil pentru rachiul de aid de t6ra, ce se aduce aid in
BpurescI, are sa se viimuiasca de vameviT Bucurescilor i numaI do
la ceI ce-1 vor vinde cu radinata, pe vêmjarea ce vor face are sa ia
vamä', din slece bad 1
Iar pentru rachiul ce-1 aduc rachiera aid in BucurescT, tusk' rachitl
bun prefacut pentru pravaliile lor, vi 1 vénd ca milruntivul, la acela
in vama dupa hotararea ce s'atl facut, de vadrii 30
lar pentru rachia de t6ril ce se vinde prin t6rgurile de prin judete
hotarire fost Emit, ea vama sa' se in de uncle se ridica, i luand
cartulie, orI uncle 'I va duce de varna sa nu se supere, iar locuitorii
prin sato niel pentru cel ce vênd, niel pentru cel ce '1 cheltuesc
nu fie suparati, niel de cum de van* ci varna sil caute vameviI
de la cumOriltor ce rildiea rachiul, dupiti pontul al 48.
Ramatori'l cad vin din Ora turcésca, de va fi stobod, pentru
hrana pe unde va infra de unul 20
luand .cartulie pe la schela unde va trece sa aiba pace. -

Ramatoril Ostrovenilor ce se obieTnuesc de 'I' tine aid in Ora furiv

fiind-ca dajdie aid in Ora nu dall, pe unir ea aceia dovedindu I va-
meviI sit aibit a lua vamil ca vi do la cd 1-altT, de un ramator . . 20
Iar ramatoriT ce ese din 17 judete la alte térI, sa plat6scil la schela,
su' 3
Urmandu-se dupa pontul al 56.
RamiltoriT ce se v6nd prin Ora sail prin térgurT, cum vi ramatoriI,
ce stInt a I sc6te din toril, orT peste Dunare de va fi slobod, SiLti
630 V. A. URECHIÀ

po Wit
Ora Lesascill orT la t6ra Ungureascit, s.ail la Malova, sail verT-unde, sä"
pliitéscit vênd6torul de unul 40
RilmätoriT ce ese afarit din toril orT la ce parte de Joe, sil ja gos-
tinä'ritul, de un ritmlitor 8
lar de va fi sudit al streinelor curtI, cel ce sc6te ritmatolif, sil dea treT
grit alte treatorY.
Rän-.ätoriT earl' vin din 1.6ra ungur6sa aid penfru pristine, si-I
duo lar InapoT, pentru intrat sail esit de un ramittor 6
RilmätoriT carI sil taTe la sraune, de un râmittor 10
Reventul, la suta de banT 3
Rogojinile cele de Vet, la c)ece banT ....... . . 1
lar la BucurescI viind Sil nu se supere.
Rogojinile ce merg la téra turc6scii, si viind de aco'o aicT, de va
fi s!obod, la o sutil de bani 3
Rogcovile la 100 de bag 3
Rachiul ce-1 scot rachieriT din Bucuresd en cazanele pentru ne-
gutátorie, sil se urmeze hotärird ce s'ail fäcut, precum la pontul al
49-lea pe larg se aratä, ca pentru rachiul cel Dint din drojdiile vinu-
luT lor stricat, ca uniT ce all pliitit vaina pe vin, sil fie nesup6raff de
vamh' la rachiurT, fug pe ceea-ce vor viudo en märuntisurT In cfir-
ciume, iar pe ceea-ce vor vinde cu rädicata, cum si pentru rachiul
ce-1 vor face din drojdiT si din vin cump6rat de aid din Bucuresd
la care vamä plätit, la acela vaina, de vadrä . . 15
Seul ce va esi din Wit la o mie ocä 600
Saftienile ce vin si r6miin aid, insil galbene, bäcan si negre, din
Ora turcéscii de va fi slobod, de anul 9
Saftienile moT ce vin din Ora turcéscil, de ya fi slobod si Sil
vinde aid, Sil dea de unul 15
Saftienile ce vin din Ora turcésca de va fi slobod si merg
t6ra unguréseä sail la Moldova, Sil dea la schelä pe uncle va infra, de
povarit 330
StingepiI cari vin din Ora unguréscit, pentru intrat sail ()sit, de
povaril 660
Sf6rA, strofingurile sail alte märuntae ce vin din Ora ungurésca
de va fi de aicT, sail din Moldova, sail din Ora turc6scit, sil dea de
povarX negutätorul 120
Iar care va merge la Ora turcéseä, de va fi slobod, de povarit 180
Strämäturile, adecit liina viipsitä, de povarit 66
Scumpiea care vine din Ora turc6sca, de va kslobod, de povarit 30
Jar de la scumpie4 ce fac täbäcaril aci In toril pentru tnestegu.
 ISTORIA ROMANILOR 63E

po banT

gul lor, nu are a se supra de varng, urmandu-se dupg pontul al 51.

lar scumpiea de aci ce se vinde orT in BucurescI sud In térgurile
de pe afarg, sg dea vein46torul din 4ece banT 1
Scumpia ce ese aci In toril, oi morge In tbra ungur6sca, sg pl.&
téscii vama pe unde va eoi, la sutil 3
Saca! de fging ce merge la Ora turc6scii, Insg de va fi voTe . 10
Soroc de samurI ce vine din Ora unguréscg, la sutil 3
Sticlele care vin din Ora ungur6scg i din Ora 'qua, la sutil 3
Sticlele care vin de la Targovisce, de car 40
Smochinile lopintgir, i stafidele razachil, la anta 3
Scórtele de cisme, la car 60
Sardelele, scrumbiile, lacherda, de un buriti 180
Sacazul, de ocg una 10
Sedeful, i balaclioul i fildeoul, la sutil de banI 3
Silitra, de ocg una 3
Sacul de sgpun 180
Sc6rtele, scandirile, latiT salí alta cherestele din 10 banT . .
1 1
lar la BucurescI viind s'a mi se supere.
S5minta de in sail de canepg, ce se viudo In t6rg, din 4ece banT 1
lar la BucurescI viind sg nu se supere.
Smochinele, stafidele, de cantar 60
Támilia ce vine din t6ra turcóscg, de va fi slodod, la sutil . 3
nmala ce vino oi va sil tr604 in alte pä'rtT, de povarg 180
Tutunul turcesc bahcea, oca 9
Tutunul basma, ocg 6
Tutunul turcesc ghiusutlu, de un M'in 120
Tutunul ce vine de la Ianina, ocg 9
Tutunul Tumbechi, ocg 18
Tutunul turcesc dizin, ocg 6
Tutunul de térg, orT unde se va vinde, sg plittéscrt vamg cumpè-
riitorul, de ocg una 81
vi lufind cgrtulie este slobod ea acea vamrt al se6te afarg din t6rii,
oil' unde va vrea.
Tglpile de cisme oi de papucT, Cb vin din Ora turcéseg, de va fi
slobod, de o pereche 3
Untul ce ese din Ora, la o mie oca' . 9 720
Untul ce se viudo in t6rg cu (mana din 4ece banT 1
iar la BucurescT viind sg nu se supere.
Usturoill, c6pg, praz, de car 100 ciipgtInT oi 80
jar la Bucuresd viind sil nu $e supere,
632 V. A. URECIIII
r o boa
Uleiul de sliminta de in sall de campa de oca una 3
lar la BucurescI viind sa nu se supere.
Firul pe unde va infra, sil' se urmeze dupa ponturT vi sì dea
de un funt 260
Frênele ce vin din Ora ungurésca, de fati 6
Fidéua, de o cofa 120
Filigenile, la mita 3
Fisticurile §am, de oca una . . . . . 2
Fraiele ce vin dio t6ra turcéscrt °u bavlacurile lor, de va fi
Slobod, la sutil' 3
Fierul pe unde va intra, sa se urmeze dupa ponturT vi s dea
de cantar 40
Fasolea ce se rinde prin targurT sIi dea rama v6mjátorul din
tjece banT
iar la BucurescT viind sa nu se supere.
l'asolea CO se rinde In t6rá prin sate de ende s va riidica a
merge la Ora stráinä', sil platésca cumpririttorul la sutil 3
Fáina ce se rinde In têrg cu ocaua, din ()eco banT 1
iar la BucurescI viind. sh.' no. se supere, niel atara, niel niel.
Harviile negre sail albe din Ora turcésca' Ball din alte ten streine,
la Bula 3
Harviile de Ora, ce se vind la tèrg, din c,iece banT 1

Harviile ce obicInuesc vi string pe la ha/11e is'iettra i colocariT

grovI, alupra fataciunil oilor, unde le va duce de le lucrézil sila:ba a
plati rama, insa de vor avea voYe, de una 6
lar scothidu-le In Ora turcésca, de va fi slobod, srt platésca de
unde lo va radica, sil platésca 3
lar pieile de miel albe i negre ce cumpára vi se negutátoresc co-
jocariT grovT de le fac caciule i Mana çi coj6ce, s aibá, a se fme un-
maro dupa hoiarirea ce s'ea fácut, ca pentru cate dintr'acele piel cum-
plárate, orT dupe atará uta de la rnacelarl, vi nu vor avea dovadá ca
art plátit vénOtorul rama, sa platésca cojocariI de o piele 3
Iar fiind rama plä'tita de vaturelor, cojocariT sa nu se supere de
alta vamá.
lar vénpndu-le vi el nelucrate ort platésca vama ca nisce
Hori'ca de bucate ce se lucréza aicT In Ora la povarnI, de se
va da role, de ocrt una 1
Hartiea infla e Leon*, de un top 30
Hartiea tricapela, de un top 21
li4rtie4 , de un top . . T ot 9 9 1 15
 ISTORIA ROMANTLOR 633

po boa
Hirtiea cea mare turcéscA alb4 9i vanrita, la sida 3
OlariI ceT ce fac 6'e afar4 din col' ce pilles° fumara dati de un
cuptor pe fin 200
Otelul, pe unde va infra salí va e9i, de povar4 300
°teta ce vine din Ora turc6sciVde va fi slobod de vadrii . . 3
Orezul, de un sac, de chile 6 80
Orzul pentru evit, de chil4 6
Tipirigul de oc4 una 12
Ciara ce vine din Ora tur:6sc4, de se va da -voe, saïl de la Mol-
dova pe unde va intra, de ocä' una 9
Ciara ce se vinde lii t6rg cu ocaua, din rjece banT 1
iar pentru politia Bucurescilor de vamii s nu 83 supere.
Ciara de aicI de tér4 de unde se va rädica, adecá cerärit, do
oca una 6
Cismele de Tarigrad de o pereche 18
iar cele de Edirnea 9i de Rus-iuc 15
Cingiitorile de ni:moya, salí de Odriiti, la suta de banT . 3
CiorapiI coi marT Bah' miel de lana impletitI, la !Jata de banT . 3
Cern6la, de oca una 15
Ciaiul sart badiiamul ce vine din t6ra turcésca, de va fi slobod,
salí de la Lipsca, la sut4 3
Giam-sacaz de ocli una 84
§ofranul do Beciil, pe unde va intra 9i se va vinde, la suta de banT 3
alele ce se fac aicT, cele maT bune 3
iar la Bucuresd viind sa' nu se supere.
alele cele mg próste 2
iar la Bacuresa viind srt nu se supere.
alvaril ce rnerg la Ora turcóscä, de va fi slobod, salí la Moldova 20
9i la murlucile ce se fac aici de postav de t6rá, 9i merg la t6ra turc6scä,
de va fi slobod, set la Moldova, la suti 3
§alile turcescI cu abalele lor 54
XirihiT do Tarigrad la mita 3
Vame9iT ail a viimui 9i-a lua varnä de la 6meniT féreT, de la ceT din
Moldova, de la cel ce vor fi din Ora turc6scä, cum 91 de la toti suditii a't
imperatieT nóstre RusieT dup4 acest catalog, 91 dupii coprinderea ponturilor, iar
cate nu se cuprind Inteacest catalog anume milrfuri str6ine, vame9i1 socotind
marfa, s in la sutä treT, iar pentru suditiI str6inelor curtT sä' urmeze dup4 co.
prinderea osebiteI tarife ce li dat.-1811 Ianuar 1.
Vd Logofet procitoh.
614 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 95.

Catre gheneral gteter

De la Divan.
VamegiT SlatineT din sud. Olt. art dat jalbd DivanuluI, ardtfind, cil dupd ce ail
cump6rat vama numituluT judet merend acolo ca s caute, nu i-ad
Excelenta sa gheneral Sampri i Excelenta sa ghenoral Turcinov a lua vamd de
la mart urile ce ad venit din tera turcéscii gi de la cele ce all mers de aici
acolo; pentru care dice, cd ail dat jaibt i °litre etcelenta ta çi all luat gi cartea
ExcelentieT tale cdtre comandiriT ogtirilor párteT boulai, ca orT c-atd marfil va
veni in t6rd, ctgi cea ce va egi din Ord, sd se vilmuiasct de ei dupd contract
li se dea i ajutor, au care carte, Excelentia tale merg6nd la Excelenta
sa gheneral Turcinov, dice crt nu numal nu Fall slobodit st ja varad sail sd'f
dea ajutor, ci gi isgonit de la schele, 4icéndu'l Sil nu se apropie de schele
cale de gease ceasurT i dintfacéstd pricind i Meat o mare pagubd, In cit
mijloc, dice, cl nu maT are de a rdspunde la Visterie gi cele-l-alte patru sferturl
ce ad mal Amu via la implinirea anuluT i cere ca orI st i se erte aceste
patru sferturl gi sri fie script, ne mal avénd altd putero, sail alt mijloc ci
coprinierea ponturilor ca care ail cump6rat acésta varnd In adev6r
aga este, ca i mdrfurile ce vor veal aice din Ora turcésed gi cele ce vor
merge de aid' acolo, sd le vdmuiascii el, de va fi ardtarea sa adevdratd, cd nu
Pad Ingriduit sd ja varnd de la acole mdrfurI, drept are la cererea ce face gi
amiine et Excelenta ta, privind cu ochT de milostivire asupra luT, sii daT
cuviinciósd hottirlre, dupd care gi Divanul st aibit cinstit r6spuns al ExscelentieI
tale. 1811 Octombre.
Ignatie Mitropolit, Raclu Goleseu, Isaac Ralet, lifihalache Ofanu.
Cod. LXVI, fits 148 verso.

Anexa No. 96.

Mitre heneral 5'teter
Prediojenia Excelentel tale de la 7 'ale acestiT urmatóre, sub No. 7014
primind-o Divanul ail vddut cl DumnéluT Senatorul dupá insciintarea ce ad
luat poruncesce st i se aria() de co se string° 4eciuiala de la cele ce aduc ld-
cuitoriI de vindare in Craiova, adecti de la cherestele gi de la ale nalncdreT, cu
care se pricinuesce scumpete, pliitind'o nu numaT 16cuitoriT, ci i ogtirile gi cum
a ail v6dut din contractul vdmilor cl se dd voie cump6riitorilor a lua vamii
 ISTORIA ROMANILOR 635

gi de la cherestele, deosebind numa,T oragul Bucurescilor, si oum cg In pontul

36 se dice, di 16cuitorit ce vor veni la bilciurt prin judete a vinde cele tre-
buinci6se ale Mine5reT sit nn li sit ia nimio, de care sit so arte din ce vreme
s'ati ortntluit acéstit luare gi clitit de la un le5 gi de este oprire a nu es lua
gi In Craiova ca i fa Bucurese, cum si de la bucate ce va sit ia gi de cine
E e la acéstit vam5? i ca FA' porunc6scil a nu se me lua de la lucrurile min-
dire ce se aduc ta Craiova jeciuialit, dupil cuprinderea pontulut a 46. Bits-
pundem Excelente tale, di viiruile din vechimo aunt tntocmite a se lua de
cittre vamee de la zaherele, cum grill, porumb, meiti, orz, ováz, fainti sail
cherestele i lemne de foc, cum gi fén ce se vind prin tirgurt, ecia-
alit vine la led 4 parale gi la alte luerurt nasárunte, atät ale wand-ire cat,
altele iaritI ati ortnduit In catalogul vä'milor anume ce sit ja de la fieg-care
iarite din vechime la oragul Citmpul-Lung nu este niel de cum vam5 cuna
gi la Focgant la ale mtincrtre iarite nu este, lar la oragul Bucurescit mal
nainte ati fost gi pentru scurnpete i pentru indestulare, ca sfat de obgtie
prin legifturit cu blestern, s'ail radicat de vre-o caff-va ant, iar kicuitorit prin
sate cele ce vInd unul la altul vite sail semtinNturt pentru hrana lor n'ail a
se supra de varnä, precum gi la pontul 56 al contractulut sit coprinde pentru
zaherelele ce se jail de trebuinta ogtirilor imp5r5tese arlecti precurn este con-
tributia gi de la cherestele pentru trebninta Imp5r5t63c5 cum aunt havalele care
se cer Intémplatóre, de la acole are coprindere acest pont A' nu se ja vam5 ;
Inteacésta spfinzurii tót5 coprindarea contractuluT gi a cataloguluI vitmilor, ea
care acest ;tart s'ail vêndut la CochivechT v5mile pe un an Intreg, de la Ghenar
'Anti la sfirgitul luT Dechembr.y gi de clam ace cump5riltort s5 ja gi se strtnge
acest venit, la care acésfá dare sunt supuse t6te oragele i balciurile i to5t5 tbra
cum gi Craiova Melt osebire, (afar5, din cele ce se arará me sus) si acum a
se osebi Craiova dup5 poruncit ca sti nu dea vams5 zaherelele, Maul gi cherestele
ce sit aduc de 15cuitorT In Craiova pentru vhdare, urmég ca vamegiT sit con
teneze a me pl5ti ciferturile la Yisterie gi va fi pricinuitdre de multil pagubá
Visteriet ; ci pentru acésta ar5t5na Excelente tale, a o face cunoscuti Dumnélut
Senatorulut, cit de va fi sit se oprbsca luarea viime din oragul Craiove, cum
este la Bucurese, sit se pue In lucrare de la i Intiiti de la Ianuar ca gi
darea sit se facI ca acel part; iar de acum de se va face oprire nu vor lipsi
sup5r5rile din partoa cumptirtitorilor viltnet a face en j5.lbT i Excelente sale gi
Domnulut Senator gi Divanulta.-1811 Septembrie 19.
Cod. LXVI, fili 135.

Anexa No. 97
Logofetia mare cä'fre Divan informéz5 cit ail cercetat obiectul jalbit va-
megulul din judetul Argeg, Muscel i fracénd cercetare In condicele Divanulut
la ponturile gi catalogul v5milor all constatat cá vamegiT all dreptul de a lua
636 V. A. URECHIX

vadá de la zaherelele i vitelo ce se vini prin sate la negutAtorT, afarA de

ce T ce cumOrii pentru trebuinta caseT lor i afarA de orliseniT din CAmpu-Lung,
carT n'ail de a plAti vamA, dupli hrigvele lor.-1811, Octombre 15.
Divanul incuviintézA asemenea piiiere a mareluT Logoflit Const. Dudescu.
Cod. XLIX. Fila 87,

Anexa No. 98
Trimite DivanuluI jaiba ce i-ail dat'o ovreiul Leiba MarcovieT din Rusia
asupra vamesilor din FocsanI i PloescT, pentru talen 1 178 ce s'ad luat ca
nume de vamii cAnd ati adus fliná din Rusia, ca sti o cerceteze, i fiind ade-
vAratii sil se ImplinéscA, si deosebit- straf de la fie-care cate talen l 20, carT
e dea la Vornicia obstirilor.
Cod. LXTIII, 131a 18 v.

Anexa No. 99
CA ati insciintat generaluluT Turceaninov pentru ce ail oprit pe vamesil
de la Olt a nu stringe vadá de la miírfurile ce vin din tíva turascii, i trae
de aicT, de la care de va primi Aspuns, va intocmi dupA sarturY.
Cod. LXVIII Fila, 170.

Anexa No. zoo

De la intcliul Divan ui Comitet, catre Ispravnicit de Prahova.

Fiind-cA oborul este loe orAnduit Inteadins unde se cuvine a se aduna

totT ceT ce vin In 'lile de tArg ca de ale mAncAriT spre vtbdare, elite sunt
supuse dupil ponturile i catalogul várnilor de a plAti vamii, de aceea dar
cererea jaluitorilor vamesI fiind cu cale, este primita de Divan si se porun-
cesce Dumnév6strA, ca i pescariT, ca totT aceT ce vin In oras la 4iva de tArg, cu de
ale mAncariT spre vêncjare, ate sunt supuse la plata viimiT, precum si pe pa-
râtil pescan l s'AA IndaforitT negresit a intra la obor ca maría ce vor avea-o
de vaciare, neIngäluindu-T a se n'anal pe alocurea, san a sedea.afarA din o -
bor, ca sil p6til i vamesiI aT cuprinde ca vederea si cu sciinta, spre a lua
dreptul vAmiT si a nu se pAgubi huzmetul de acest drept venit al gil ce
va fi urmátorin ponturilor si cafaloguluT Aprilie 15.
Isaac Ralet, Barba Veídiresea vel. Vist. Cona. i5arizurcaf.
Cod. LXIT, Fila 44.
 ISTOMA ROMINILOR 037

Anexa No. Iot

Catre gheneralul Enghelgard.
Aretrtm ExcelentaT Tale, ea' dupii ce s'al sAvervit véndarea ocnelor vi a
vrtmilor Inca de la 30 ale 1 uT Decembre, am trimis ExcelenteT Tale ponturile
strigtireT iscalite de noï, ca st se vadii, de Domnul Senator a se Intrtri, vi prin
predlojeniea ce am prima de la sub No. . . . ni se °zata, crt
Inttirit vi de D. Senator vi iatii filand contraqurT din partea cumperiltorilor
duprt ponturile vendrtreT, cum vi din partea DivanuluT asemenea ca acele tri-
misa dinainte, ca sit se Intaréscii acestea i sit ni sit' trimitli fiir de zilbavrt a
da pe cele din partea DivanuluT la cumperAtort vi cele din partea cumperrtto-
rilor suí pliltéscrt la Visterie, cricI curnperiitoriT le cor Intiirite suí numere baniT.
1811, Ianuarie 15.
Cod. LXVI, fila Gi verso

Catre heneralul Enghe7gard.

Avem cinste a arta ExcelenteT Tale, crt oranduitul havaet pentru Menea
din toril a slobodeniilor vitelor marI vi midl. do negutrttorI vi de alivveriv, iar
nu cele de hranit (afarli din cal call sunt opritY ca total a evi din tea) ven-
darea cea din urmil ati remas a fi In leI 95,010, adecil nouit-decT vi cincT de
mil dece, asupra Durnn6luT PaharniculuT Devliu vi din partea DivanuluT frtcêndu-se
ponturile cam este intocmirea vénderei, iscAlit de noT, iar din partea cum-
perAtorittuT frtcenda- se contract, dupit' urmarea ponturilor, iatä- le trimitem Ene-
lenteT Tale, a se vedea de Domnul Senator vi a se Intilri ; care 8il ni se tri-
mitrt Intrtrite a da pe cel din partea DivanuluT la camperálor vi contracta
cumperiitoruluT s'a' se oprésert la Visterie, jar ponturile de vêndare ce se
case întâiü ca suma mal puting, ce le-am trimis Incrt de la Docembrie 30, sil
ni se trimitrt InapoT.-1811, Ianuarie 18.
cod. XLVI, fila 65.

Anexa No. 102

De la intdiul Divan oi Cotnitet.
Insciintrun Dumitale, eh' la Divan s'art aretat ca jaiba vameviT aceita jud.
Ialomita, qicênd, ch. la Sfinta Grheorghe trecut filandu-se terg la Slobozie, unde
viind opt arate cu marchitanT, IncUrcate ca marfil, peste talen'''. 30,000, earI
deschidend marfa tul vi vendut dintrInsa i ne ave'nd miírturie de la vre-o
vamll cuí ati piuitit i-ati apucat ca sit prátésca vama dupil catalog, vi eT nesu-
punendu-se,ail cerut ajutoral Dumn6v6striti i Dumn6v6strrt i-atT tri mis la Dumnólul
ofiterul Ispriivnicatalta, curn vi ofiteral i-ail trimis ittriig la Dumn6v6strrt, iar In cele
638 V. A. URECHT1

de pe urma le-ail dat r6spuns ofiterul, c ne avênd poruneit de la Excelenta Sa vit-

prezindent al DivanuluT, nu pdte sil silésea pe marchitanT a le plati baniT
all cerut jaluitorul sil se dea Inca pe chezilsie si nid la acdsta n'ail fost as-
cultatT, pagubindu-T peste talerT 1000, care acdsta pagubd o cera de-la Dumnévdstra
eacT n'atT urmat poruncei i ponturilor DivanuluT, ci fiind-ca din porunca
DumndluT Senator, care prin predlojenia Excelentd Saliva este data la Divan Inca
de la vénqarea vamilor i sunt Indator:t1 marchitanit si altI suditT rusesd ne-
gutatorT a fi supusT la plata vameT ca pamilnteniT, ['Earl numal din marfa ce o
aduce marchitaniT pentru lagare si o vor rinde la lagare aneia sa nu se su-
pere de banT si ea acest sart s'ati i vêndut vdmile ; ci dar Divanul stras-
nic poruncesce Dumn6vdstril, ca dupa poranca Dumn6luT Senator si dupit ponturile
DivanuluT, ce sunt date dupil aceaasT poruncii, sit urmatT a da ajutor, si de la
negutatorT suditT salí marchitanT sa Implinitt dupil pontud negresit, ea apoi
Dumnévdstra v veti tnvinovati, cit pentru acole opt citrate ce se aratit maT sus si
fac jalbit vamesil asupra Dumnévdstra, sa ne Insciintatt dreptul adevér, cum si In
ce chip s'ail Intilmplat? ca sa arétam i noT ExcelenteT Sale vit-prezident al Di-
vanuluT.-1811, Mani 8.
Isaac Ralet, Manoloche Vornieu, vel.
Cod. XLV, Pita 80. V.

Anexa No. 103

Ctre ,Fteter.
Cu cinste facem ar6tare ExcelenteT Tale, ca la Divan ail jilluit Vamesul
din jud. Ialomita, cit acum la Sfintu Gheorghe, la tIrgul Slobozia, 8 carute mar-
chitad si ceraniu-le vaina (WO catalog, call nevrénd sit le platésca, ad afétat
la Ispravnic i la ofiterul judetuld ; le-ati 4is ofiterul, ca nu are poruncd de la
Excelenta Ta si nu pdte sa-1 sil6sca la plata vamil, nid pe cheziisie dupa ce-
rerea lor vrat dea, ci fiind-ca pe acest an cu lét 1811 dupa pred-
lojenia ce ad venit la Divan de la Excelenta Sa Senatorul prezident Divanuri-
lor, mal nainte de a se vinde vitmibe, poruncitdre ca negutatoril Rusid si mar-
chitaniT ce aduc marfil aid In Ora sit platésca vama ca paménteniT, iar marta
ce o vor aduce la lagare i o vor viudo la lagare, aceea srt se apere de
vama, asa s'ati i vêndut vamile si car vamesit de la Ispravnic a li se plati
rama de la acolo 8 citrate de catre Ispravnic, cad nu le .ail Implinit-o de la
aceT marchitanT, niel i-ail dat pe chezasie, de la care cjic cit rama lor li se
facea peste talen t 1,000 ; pentru cara Divanul all scris Ispravniculuï, ea sil
dea vamesilor cuviincios ajutor pentru nrgutittoriT rusescT si marchitad, ce nu
vand marfa la lagare, a sT plati vaina, cum si pentru acele 8 citrate, la jaiba
vamesilor ce dad asupra Ispravniculd sit rgspuni)a Ispravnicul cum si In ce
chip s'ail Inté'mplat, i dupa ce ne va veni rgspuns vom arta Excelentd Talo;
 ISTORIA ROMANILOR 639

oi pentru ca sil se 'Aging ponturile vtimiï sil bine-voescT Excelenta Ta a serie

ofiterilor dupil la judete, ea stt dea ajutor vimeoilor, sili TUX lua vama dupe
la aceI negutatorT i marchitanl. Deosebit se maï jilluesc varneoiT cum cti casa
carvasaraliT vämiT de acolo, uncle se plistrézii märfurile neguttitoresd i amane-
tart cum oi bani al VisterieT, fiind ne apgratit de cvartir, li s'ati intamplat pa-
gubit oi se rtigi a fi ap6ratIl oi la ac6sta avand cuvant numitil vameoT nu lip-
sim a o face cunoscutä ExcelenteT Tale de a-oT afta Indestulare.-1811, Maiä 9.
Cod. LXVI, Pile 93 verso.

Anexft No. t04.

C'íare gheneral ?teem
La Divan all jäluit vameoiT CarvasaraleT din BucurescT pentru schela Ginr-
giultil, eä dupii ponturile de cump6rätóre a vilmilor, oranduitul om a ciluta oi a
implini vama, nu este ingiiduit oi cum cit dand ja,lbti oi ExcelenteT Tale, impreunil
cu ponturile vtimeT, s'ati poruncit sil se mina de la Divan notä cutre Excelenta
Ta, arättítáre de dreptatea ce all jaluitoriT ; pentru care oi nu lipsind Divanul a
räspunde ExcelenteT Tale, cti ae6strt Carvasara oi maT inainte &Ind se afla Giur-
giul In stapanirea turcilor, ati avut vama rel' aceotia, om oranduit acolo de
stringea venitul vitmel, pentru cele ce mergea de aid din Ora de le viimuia
oi pentru cele ce venia de dincolo In Ora: le lua ceea co era oranduit, ea ur-
mare IntocmaT dupä coprinderea ponturilor, care aceste ponturT din vremea
pticeT, cind thwart turciT Giurgiul, sunt oi acum tot asemenea oi cu acele pon-
tuff, 8'4 oi vandut vrtmile pe acest an oi dreptate avand jäluitoriT la cererea
ce fac, avem cinste a arta Excelentel Tale, ca sil bine-voitT a se scrie de cittre
Excelentia Ta dare cine se va cuveni, de a na se opri sati a .se imbodisi °ran-
duitul carvasaralet de elite cineva-oT, spre a putea stringe venitul Tama, aceea
ce se stringea oi cand era strtpanirea turcilor, Inert sil aibi oi ajutorul cel cu-
viincios, ca la un huzmet ce este al Yisteriet 1811, Mail"' 30.
Cod. LXVI fila 100 verso

N.B. La fila 101. verso se aflä vorba orighinal in 1811 lunie 1.

Anexa No. 105.

De la Ispravnicul sud. Saac.
Dupii jaiba ce all dat sliivituluT Divan, disul vameo al acestuT judet al.&
tand, crt pescariI ploeotenT, mine pesce ea carele la targul co se face intrla cost
judet oi nu vor sä p1itt63a vama dupii ponturile oi catalogul slävituluI Divan,
ca cuvint 61 silk precupatl iar nu pescan T oi cu acest mijloc se pitigabesce
610 v. A. ulltclitA
de suitt acum 5 lunï si cere ca se se implinesce ; fate aducendu-se si pescara
s'ail intrebat pentru care sfarsit nu Vittesc ? vaina çi respunsere, ce el nu sunt
pescan l de cd earl* aduc pesce de la balte salí de peste Duller% ca se' pletésce vatne,
cum cere numitul vames. ci sunt precupetT de cumpere din'tirg.t1 Ploesd si
vinde la tergurile acestuI judet si ce obiceiti all avut de da de We ceruta cate parale
13 si pescele cel obidnuit impotrive respunse vame3u1, cli precupetf sunt alta
adece cd ce cumpere de la cerutele tor si vend pe la beceni6rele ion din terg,
iar acestia fiind-ce calce done treI judete Cu ceraile nu se pot numi precupetT
ci pescari ; am cerut ca sii ne arete catalogul viimeT si velend ce' coprinde
inteacestasi chip adece : pescele próspet ce se vinde in terg sI pletésce la targul
ce va merge se1 vinde mejerit, de un car banY 132, iar de la car cu pesce serat
ja mejerit de Tame' bara 220, si pe drum mergend, de vamesï se nu se supere,
numta la tergul uncle% va duce se platósee i pletind udate pentru un car ini-i-
jrtrit, s'A nu se supere, ci nurnta vaina se o pletésce, iar la Bucuresd viind se nu
se sgpere nidI. de yang niel de merejit ; ci fiind-ce vatnesul in puterea acestta
pont, cere sii ia vame si de la acesa cerutasT, nu lipsim a areta sllivituluI
Divan, ce de va fi sil pliltésce Tame intocmat ca pescara si acestia ce umble
din judet in jude i cumpere pesce de la Ploesci si de la atte erase, vom
avea slevitil poruneil in ce chip sil facem ut mare.
Scarlat Gheorghe Illedelnicerul.-1811 Iunie 1.
Cond LXX. fila 94 y.

Anexa No. io6.

be la intaul Divan pi Comitet al principatului Valania.
Porancesce Divanut DumnevestrA Isprav. nicilor din sud. Sato, calntocmaI
dupa coprinderea catalogulta vemilor sii indatoratl pe parata pescarI a res-
punde negresit vaina la ¡Aluitorut vames, fiind-cit dupe pliroforia ce:ni se de'
printeaceste insciintare a Dumnevóstre, nu se pot socoti 01101 drept precupetT,
ci deseversit negutiltorI pescan.
Rada Golescu, Illiholache Manu. 1811 Iunie 19.
Cond. LXX. fila 95.

Anexa No. x07.

Catre Repninschi.
Ina' de la 1.1 ale lul Octornbrielet 1811, all mal fecut Divanul atetare Exce.
tenter' Tale, prin vit-prezident, pentru aceste pri inI ca vamesa Slatind din
jud. 61t, deal jalbe Divanulta aretand ce dupe ce all cumperat vaina numi-
tulta judet, in anal trecut mergend acolo ea se o caute, Excalenta sa gheneralul
 'STOMA ROMANILOR

arnpri vi Excelenta sa gheneral Turcinov art oprit a lna varni de la mirfurile ce

ai venit din Ora turcései vi de la cele ce art mers de aci ac)lo, pentru caro lice
cii arr dat jalbi vi cutre Excelenta sa prin vit-prizident §teter vi ail luat vi
cartea ExcelenteT sale, pentru comandiril ovtirilor prop loculta, c off cAtil
mar% va veni In téri vi cât i acea ce va evi din toril, si se vimuiascil de
el" dupi contract vi sii, Ii sil dea vi ajutor, ca care carte a ExcelenteT sale mer-
génd la Excelentiea sa gheneral Turcinov, die cii na Emma': nu s'art slobodit
se apropie de sch9li cale de vase césurf, vi dinteanésti pricinhi li s'ail ficut
mare pagubi, In cfit, mijloc 4ic ci nu maT ail de a féspunde la Vistierie vi cele-
l-alte treI sferturT ce ahí maT férnas panii la Implinirea anuluT vi cer si li
se erte ar:ele trei sferturi vi se fie sclipatT, ne maT avéind altä putere sari alt
mijloc, ci coprinderea panturilor ca cara ahí cump6rat jìíluitoriil acéstil
vami In adevgr ava este, ci i mirfurile ce vor veni aicea din Ora turcésci
cele ce vor merge de aici molo, si le vitnuiascil el; de va fi arRarea ea ade-
viSratit crt nu i-ail tnguíduit sil ja vamä de la acele mirfurT, dreptate riä la ce-
rerea ce fac i rënattne ca Excelenta Ta privind ca ochT de milostivire asupr a
hit sii daT cuviinciósa hotirire, dupi care vi Divanul si aibi cinstit Aspuns al
ExcelenteT Ta'e. spre a fi ertatT de acevtl. talen f 3577 banT 60.-1812 Martie 18.
Cod. LXVI, tile 198 verso.

Anexa No. Io8.

a:We Exeelenta sa gheneral ?teter.

Cu cinste arkint ExcelenteT Tale, ci la Divan s'ail afétat ca jalbil cum-

OritoriT slajbeT fumärituluT biitilor dieteacest urmiltor an, cum ea comandiriT
de la schele i alti ostavT dupii marginT nu'l ingiduesce a cinta acésti slujbrt
vi cer ci orf sIi li se dea sloborjenie vi porunci &Uri comandirT, crt nu nurnaT
si nu-T oprésci, ci si le dea vi ajutor, salí si li se int6rci baniT ce ahí dat
cu dobandi lor, i cu cheltniala ce li s'art pricinuit ; ariStim Excelentei Tale, di
acésti slujbi este, a vimilor, care se vinde improuni ca vilmile la . . Ghenar
oranduiala el este, ca sä, ja de ont casnic Cate 22 de parale Inteun an, Insil
nurnaT de la satele acelea ce sunt apr6pe de bilti i vé.,nézi pesce din biltT,
care slujbil este veche obicInuiti a t6reT, ci sii bine-voescT Excelenta Ta, a face
ariitare: ande se envine, ca si se dea porunca Dumnélor comandantilor i ostaviler
ce se afli, pe marginea DimilreT si le dea ajutor, ca dup.(' cirtile DivanuluT
cante huzmetul nepoprit. 1811 iIaití 23.
Cod. LXVI, Ala 99.

Istoria Romanilor de V A. Tirschid. Snottn. XIXXL-41

642 V. A. URECHIÀ

Anexa No. log,

De la intaul Divan f i Comitet al principatuluI Valachiet.
dat acésta carie a DivanuluT earele pe anul acesta
ca 16t 1812, ad cump6rtit vama sud . . . ca sit aiba printr'a-
asta carte a crtuta vi a stringe venitul vamilor dupa catalog i ponturile vi ta-
rifa ce earl dat, unde se aratil §i indreptarea ce s'ail filcut estimp spre ajutorul
vi folosul vä'meT, cat vi pentra vama oboruluI Bucurescilor, ce este radicat maI
dinainte, ca sa nu se supere de vama, nicI aicT nici afara cele ce se aduc pentra
politia Bucurescilor, insa de la negutatoriT Ord turcescI, i ai Ora rumanescT
i aT HoldoveI vi de la suditiT rusescI, earl' sunt tot sub stapanirea impkatieT Matra
Rusieï, sg, viimuiasca marfurile lor dupA casa lor, i dupa ponturile ce li s'ati
dat, fall a se osebi dintre pamèntenii tAreT, ci sit plat6sca i eI ca parnAnteniïl
la care ail sa fie supuvI i marchitaniT, afarit numai din mä'rfurile ce se vor
aduce pentru ovtirT O. se vor vinde pe la lagare, acolea sa platéscil vama dupa
tarifa suditilor, iar de la negutiltoriI suditI aï streinelor impArAtii, s'a ja vamrt
duprt osebita tarifa ce i dat, iar pentru marfa ce nu se va coprinde in ta-
rifa' sä' ia treI la nth' far'de altit trecAtAre, sail avênd suditul tevcherea ca
plait ()data vulg. In tarile turcescI (and va fi slobod a veni din t6ra turcéscA)
de la acele ce va avea tevcherea de plata nimio sit' nu aibil a cere, iar and
suditil vor cump6ra marfa cand va fi slobod In Ora turcésca, vi o vor vinde
in Ora rumanéscii, de la acea marfil sit ia vam'A cincI la surd, dupa intocmirea
ce este facutil; pentru care poruncesce Divanul vi Dumn6v6stril Ispravnicilor aI
judetaluT, pentru cat ce vor sta mat ca impotriviro sa le dap.' mana de ajutorT
dupil obiceili, spre a putea sringe acest venit, care venit fiind-cä' este al Vistdrief,
s'A nu se supere de Oecivala la implinirea de baniT vameT, fiind-crt ava s'ail
vêndut, cum vi vamegiI sa nu se supere a se r6dica de la vamil vi a se trimite
dupe podvedi i angariT, ca sit pi% cauta tréba vatneI.-1812 Ianuar 1.
Cond. LXXI, Fila 36.

Anexa No. Ixo.

Ctre elcivitul Divan pi Comitet
De la logofrtia mare a re t de Po
Vamevul TargovisceT ce ail fost in anul trecut, prin ja'ba ce ail dat sla-
vituluI Divan, art frtcut araare, ca negutatora zalbanagiT vi lumAnilrilrl de acolo
ridicandu-vI marfurile prin nesciinta dus in Ora nemtésca vi vama n'art
vrut s'A o plat6sca, fAmAind pAgubag vi de vama vi do caniar, asemenea vi lu-
min'Ararii pentru soil vi ara ce ail cumpArat de art facut luminitri vi le-aa vén-
dut, nu ail dat nimio, precum vi numitil zalhanagil pentru mierea ce ail van-
 ISTORIA ROMANILOR 643

due° iargoT n'ati vrut sN'T plAtéscI nici o van* cerênd dreptate a piliti numitiT
dreptele fang, fiind-cil din pricina tor i s'ail intamplat mare pagaba; la a di-
ruia jalbn se poruncesce, ca sä ve coprinderea ponturilor oi a catalogalui
ar6t In scris ; urmiltor fiind, am citit ponturile oi catalogul vnmilcr
vOuT coprinOndu-se la cele din anul trecut /soul ce va eoi din WI, sä dea
talerT cincT la o mie ocä acéstil Tamil se oranduesce la cel ce merge In t6ra
i
turcésen sa o dea de unde o ridicii, off cel ce merge In t6ra nemt6scii sa o
dea la schela pe unde o se6te, cum oi la miere asemenea, ; asemenea dice de
o berbenitA, banT TiouA-c)ecl; iar la cérii se coprinde, la ceea-ce va veni din t6ra
turcéscii san din Moldova, 84' dea de oca noun batif, cum si ceea ce se vinde
In t8rg cu ocaua sä dea din Om ban): unul, dar spre mai bunA pliroforie am
scris la DumnéluT biv ve! Vameo A.ndronic 0 la Vameoul Stoica impreunn gi ca
aI vameoT ideatT, sil vaca jaiba numitului proin vameo oi fac8nd cercetare
ni se facA argtare pentru dreptul vilinel", de unde ne-an venit aliiturata insciin-
tare; iscalitn de proin Vameo Andronic oi de Stoica Vameou oi de popa Filip
cil pentru sZiul ce'l ridicii negutiltoriT de la zalhana i V duce In Ora nem-
t6scti, ca tóte cil dupii ponturl se cuvine sä pliitéscii la schela acea prin care
trece In Ora nemt6s&A, dar ca acésta se face nedreptate vameoului judetuluT,
pierde talen l 5 pilmênténa vamA un len i bani trei-decT ce are sn ia
pentra cantar, i cä intreband pe vameoul Targovistei cum urmézi vameoiT do
la alte judete cand insuoi stìlpânit seurilor le ridicil de la zalhanele oi le tri-
met In Ora nemtéscii, oi le-ail afatat un pitac al ceauoulut Panait, vameoul,
Ploescilor, prin care dice cA, and se vinde s6i1, v6nOtoral pliitesce vama
mênténn cate taleil 5 de mie, iar cump6rritorul plätesce la sehele, oi mai v8rtos
and oi insuoT stilpanal s6uluT Il ridicn oi 'I trimite insuol pentru interesa!
inauntru In Ora nerntéscg, intaiil pinesce pAtanténa vanan çi apoi nidicá seal;
insn fiind-cn in ponturile anului trecut nu se coprinde nimio pentru Oman-
Ulna vana, dar fiind-cn s'aq obicInuit sil plätóscä insuoT sfapanul la alte ju
dete acei taleri 5 ce se coprinde In ponturi, ca cuvênt de varnii pamantéscil
dupsa aceste cuvinte dar, qic numitiT vameoT, cä aceoti negutraori ce Vi ail ri-
dicat seurile din judetul Dambovita oi le-an dus In Ora nemtéscil, de aceea ar
fi ca cuviintti sä platésdi la jilluitoral vameo aceI ta'eff. 5 la mie, pilmant6sca
vamn, í cate un i banT 30 la mie ai cantaruluT, asemenea yi pentru
mierea ce all vèndut, all sil pliitésca dupil catalog elite banT 90 de berbenitii
oi cantar, iar luminriraril ce fac lumînäri, pentru ori cat sìI vor aduce ca
faca lumingrT çi vor avea cartaliT, ca varna pliltitli la alt judet nu are drept
Tameoul Tar;oviscel sa' céril altn vatnit pentru snul acesta, iar and nu vor
avea ilrtulii, sail Insuo'f de la surecciul lor va fi acel &tin lucrézii la prnvL
hile ion, i viind luinInarariT, datori aunt sá plAtéscil vanin cate talen l 5 la mie,
ca fisco v6nOtori mArfeT, precum se obicInuesce i aicT In Bucuresci ; lar
pentra cérii !mil In catalog all vg4ut coprincjandu-se, cui pentru tótä catn se
644 V A. tIRECHIX

vinde ca mrtrunténa, sI pi/Osa leitiiala, in care de vreme ce acestI negutItoff

Ora o viudo miíruntéaa, drept a fost sil platéscri 4eciuia1il salí si se simvivI-
séseri ea j uitorul vamos. precum se urmézil si la alte judete, ca s nu se
piardi vama ea totul. DecT numita vatnes1 ca nisce cimen'T ca sciintri
pentru a le vAmel ail trimis a Iturata lor tu seris ariitare, la jaiba vamesuluT,
cum ar fi ca cuviintä sil' se urmeze, dar fiind-cri parfitiT de la care cer nu se
allI aicT, ci afara la jades cum si arétarea vamesilor se vede Intemeiatil si la
ponturi si la urmarea obiceiuluT, se grises°, ca cale s'El fie porunca slrivituluT
Divan ciare Dumnélor Ispravnicil judetulta, sII cerceteze de fatil ca pfirtitiT si
pkind ponturile i catalogal cum si obicehd, sII implinéscri ceea-ce va fi fost de
implinit, ea sil nu se prigubésca jilluitorul de dreptul s'al. 1812 Fevruar 17.
Cod. faXII, fila 58.

Anexa No. xii.

De la intdiul Divan
Dupiá pliroforiea ce ni se d'El printfacéstä anaf ora de ciltre DumnsfiluI epis-
tatul Logofetiel téreT de jos, poruncesce Divanal Dumnévésträ' Ispravnicillor
judetuluT, ca pilzind ponturile si eatalorrile vamilor anula): trecut precum
obiceiul ce 8'1111 urmat la aceste madele ce In anafora se coprinde
dreptul jaluituruluT vamos ce va fi avénd a lea de la ptirItiT Era.
Polcovnic Loghinov, Isaac Ralet, Barbu Treicarescu, vel Vist. vel Logopt

Anexa No. ii.

De la Cciimácänia Prei Romdnesct

Catre Dumnélor lspravnicil ot sud. Teleorman

S'E& citit inaintea néstxii insciintarea ce atI trimis. de la 12 ale acesteT
urn3ritérel, pentru vinurile ce ariltatT cII ail iurudisit din téra tur -ésca aja in
priméntal Ora, pentru care fiind-dl dupri coprinderea ponturilor slujbeT
sunt poprite ea total vinurile streine a mai veni In Va% filede
slobodenie prin porunca de la stäpfinire, de aceea dar poruncim strapic, ea
numai de cat dupil primirea acestii porancl sil popreseT cu total a nu mal'
veni in priméntul Ora' vinuri de peste Minare, do nu vor avea porund de
slobodenie.-1812 Noombre 15.
Cod. LXICIr, fila 201.
 ISTORIA ROMANILOR 645

Anexa No. 113. (Pag. 516 vol. IX)

Porunca ce dat la jaiba luI hagi lanug negutátorul de la Craiova
pentra zaheréua ce va aduce din téra nemteseä pentru vendare la cincl judete,
de peste Olt, a nu se supera de vamil, gi de alte avaeturT de cinevagT,
acéstil zaherea adus pentru imbelgugarea locuitorilor.

De la intéiul Di pan i Comitet.

Aretarea i cererea acésta a jilluitoruluI filnd-cä privesce spre folosul gi
imbelgugarea lecuitorilor lipsitT de hrana vietel intfacestil primejdiesä vreme
de Milete gi mai yertos avend gi pild Cil i In vrernile trecute dind mal'
intemplat aicl in térA lipsA de bucate si femete i ati adus uniT altI din Off
streine zaherele spre vendare iartti pentru imbelgugarea lecuitorilor n'aU fost
superatT de vanfä, ci aperat din porunca stilpánireT de aici cea dupli cremT,
este primitil DivanuluI i hotiiregce, ca tórá acea zaherea catiiva aduce jnlui-
toral aicT in Ora spre vendare, precum aratui, s fie ca totul L'Orate de vamil
si de orT-ce alt avaet, ea gi el cu acest ajutor ce i se face sil se indrumeze a
o vinde lecuitorilor celar lipsitT ou pret mal sciidut de cat pretul ce se ur-
mezsá la felurimea ace leT zaherele ce este de aja din plimentul Ore, eNcI cand
nu va avea jäluitorul aceste, gi va fi indatorat a pittti vama gi alte avaeturT,
pentra zahereua ce o va aduce aicI in Ore', firegce urmézil ea tefe acea ehel-
talara' ce va face ca plata vilmeT satt alte avaeturT s'A o incarce la pretul za-
hereleY gi ca acest mijloc o ja iaragT din spinarea lecuitorilor lipsitT, gi nu vor
canesce nicI un ajutor gi mangaiere la lipsa i distihia lor. Pentra care se
poruncesce i Dumitale biv-vel Vornice Manolache Lahovari, intaiule dregiltor al
DivanuluI CraioveI i Dumnévéstril cinstitilor boeff Divanitl de aculo, ca szi in-
grijitT a nu se supera jaluitoral de plata fámeY sati alte avaeturT pentru aceea
ce se va aduce spre viajare din Austria aci in Valahia cea miel gi a fi gi el
dator sil o viuda Cu pret mal sadut de cat zahoreua cea de aicT din téril, pre-
dis mal sus.-1811 Iunie 6.
Al ungro-vlahiel .T.gnatiel Radu Golescu, Polcovnic Loghinov, Isaac Ralet,
Mihalachi Manu, vel
Cod. LXX, fila 80.

Anexa No. 114

Infarirea ce dat la anaforaua DumnéluT cinstitulta vel Logofet la jaiba
ce ati dat vamegul ot sud Ialomita, pentru zahereua ce acum alti locuitorT din
alto judete cump6ra dintr'acest judet i eT o vtind la alte judete ca pret mOT
646 V. A. URECHIÀ

mult pi nu platos° vamil, ah' gdsit cu cale ea lspravniciI Sil cerceteze pi pe carT
IT va dovedi cu matrapazlâc supue a pldti vaina la vamepl.-1811 Iunie 14.
Cod. LXX, fila 900 verso.

De la intdiul Divan.
Dupd pliroforiea ce ni se da asupra pricineT de cä'tre Dumnéld vel Lo-
gofät acésta urmiit6re fiind pontuluT pi cataloguluI viimilor, o Intilresce Diva-
nul pi poruncesce Dumn6v6strii Ispravnicilor al judetuluT ea fntocmaT sil se facil
urmare.-1811 Iunie 16.
Cod. LXX, fila 90 v.

Anexa No. 115.

Catre 8llvitul intetiul Divan.

Da la logofelia mare.
Dupä porunca slutvitului Divan, ce ni se dd la predlojenia ExcelenteT tale
Dumn6ltif maicr §teter vit-prezident DivanuluT, ca Sil cercetez coprinderea pon-
turilor i a cataloguluT pi a tarifa vilmilor, sil v64 pi arätarea ce se face de la
Exce!enta sa vit-prezidentul, s'ah Infdtipat çi Inaintea mea Moscu Ovreiu vechil
pi altor tovardp a 10, pi filc6nd cercetare, arsét sldvituluI Divan, cd coprinderea
predlojenie este cum cil din poruned Imp6rdtésca arätändu-se la totl ca sì, vie
In Moldavia pi Ira'ahia, cine va voi, ea faind a o virde çi sil na fie supäraff
de varad pi cum c jilluitoriT ovreI ce ati adus fiinil 4ic cd In alte pdrtl"
fost supäraff, iar la Buzett i salí luat pase galbenT pi deosebit luat
chezdpie de taleff 100 siVI mal dea, iar la PloescI i-ati luat alt1 21 galben1
cum pi la UrlatT luat Opte galbenT, arätänd çi treT ciirtuliI una de la Buzeti,
alta de la varna VilenT pi alta de la vama PloescT pi se poruncesce de Excelenta
sa, de se va fi luat ca adeférat de la jilluitoff vadd sIl li sil intórcd
Dec1 cänd este poruncil imp6rä't6scii la mijloc nu incape cercetare, dar pi prin
ponturile vdmeI nu este coprins acest fel de zaherea ce vine din alte prulT,
da' Ora ac6sta tot-d'auna sc6te zaherea afarä. iar nu are trebuintil din alte pa*
pi de aceia nu oste scris çi acea ce se vinde prin t6rgurT pi prin sate zaherea
a pdm6ntuld la negutdtori la aceea este coprindere sIl plät6scii vamil negutil-
toral curnOrdtor, iar când va vinde pilmänteniT unul la altul pentru hrana lor
s'A nu se supere de vamä' ; apa dar la acésta madea ovreiiT sunt v61246tor1 pi
cump6rdtoff sunt locuitoriT ce)" lipsitT de hrand, cari dupd catalog pi ponturT
sunt datorY a plIlti vamd ; de se va socoti la cuvintul ponturilor care 4ice
mdrfurile streine ce sunt serse in catalog s'a pliltésed treT la sutil, niel la aceea
nu aU cuvint vamepiT, acela este pentru alte mdrfurT, iar pentru
 ISTORIA ROMINILOR 647

zaherale gi mal' vêrtos cii In vremea litirieT sale Alexandru Vodä litoraz, ctind
era ciuma, fiind asemenea fómete s'ah' adus zaherea din t6ra nemtéscri, la care
vallar nu s'ati luat. Gäsesc cu cale sii fie porunca sltivitului Divan ctitre Damn6lor
Ispravnicii judetelor sti indatoréseä pe Tame§I a le intórce inapoi tot ce ati luat
ea nume de vamti pentra acest fel de ftiini O nicY 4eciuialg sä nu li se ja la
banT, iar de care cumva-sT se vor impotrivi vamesiï si va maT pricinui jäluito-
rilor cheltuldä, Muna se va indatora vame§ii a pläti 0 tótti cheltuiala.-1811
Iunie 27,
Constantin Dudescu vel Logofet.
Cod. LXX, fila 107 verso.

Anexa No. 116.

De la intaiul Divan.
De vreme ce niel* in ponturile vämi!or nimio nu se coprinde de vama acestui
fel de zaherea, ce va ven i din Off streine precum i pida de neplata v hiel*
ce s'aii urmat la asemenea zaherea aicT In Domnia M'Aria' sale DomnuluI Moruz
este cu total impotrivitóre la acéstä urmare a plirátilor vamesT, iar maT. vértos
fiind-cä din prea inalta poruncit impgrátéscii este apärat de vamä acest fel de
laherea, precum din buiurdizma ExcelenteT sale Domnului gheneral maior cavaler
§teter vit-prezident al Divanulai, ce ati dat la jaiba jauitoratal ovreili de la
22 ale ace9tiT luni, se face dovadil; drept aceea se poruncesce Dumnévóstrii Is-
pravnicilor calor in dos arlate treT ¡adate. Buzad, Prahova si Saac ca negra&
sä IndatoratT cu sträpicie pe páratii vame§T a intórce §i a implini jälaitoruluI
ovreiti fiiede ala prelungire orl d'AY banT II vor fi luat ca numire de vamä
pentru acest fel de zaherea ce va fi adus din t6fá sträinh'.-1811 Iunie 28.
Al Ungro-vlahiel Ignatie, Radu Golescu, Isaac Ralet, lilikalache lilanu.
Cod. LXX, fila 108 verso.

Anexa No. 117.

Porunca ce s'A dat la jala vamepilor ot sud. Slam-Rdmnic pentru plata
zaherelei de pe la brutarl.
De la intdiul Divan fi Comitet
Primitä fiind cererea jilluitorilor, poruncesce Divanul Dumn6v6strä Isprav-
nicilor din sud. Siam-Rämnic, ca aduand inaintea Dumn6v6stra, prin mumba-
Oral cel orânduit copil din casa de Visterie, pe päratiT brutarT, sal:
indatoresci a arta adevärul prin carte de blestem : cara sumä de zaherea sal
cumpärat pentru trebuinta präväliilor lor §i. ati lucrat'o neplätind jäluitorilor
648 V. A. URECHIÀ

vaina §i cate cat ají cumperat chila, i dupá aretarea ce vor face numitil bru-
tarT, prin blastem, pe acea suma §i dupil acest pret indatoritl piad la
jäluitorl vaina cea oranduita, dupil coprinderea ponturilor, precum §1 pentru
cata zaherea vor mal cumpera pana la implinirea anula pentru trebuinta bru-
tärii,or lor sä fie dator a p ti vaina iara0 dupa ponturT, insa Dumnévesträ'
nu Ingä'duitT nicï pe jälintoril vame0 a face jäluitorilor catug de patina superare
maT mult peste coprinderea ponturilor.-1811, August 6.
Radu Golescu, Isaac Ralet, Nihalache Manu, vel Viat.
Cad. LX2C, fila 155 verso.

Anexa No. x18.

Excelentes ?teter

CumperätorlI vainilor al principatalui ValahieT jaiba, cum ca bra-

§oveniT nu s9 supun a Ola vaina qi el intocmaI dupä contractul ce ati Wat
vaine0I ci numaI trel' la sutil; çi poruncesce ca sä'l Insciinteze ce obiceiti ail
avut bra§ovenil in vreraea Domnilor ?-1811, Iulie 5.
Cod. LXIII, fila 67 verso.

Anexa No. ng.

De la Divan Ø Comitet al principatulut Valahiet
Dumnéta biv vel Serdare Dinule, Dumnéta biv vol Vamq Claroneche (?)
sciut urni6zX a fi §i Damn6v6strä (ca unil ce a'tI tinut dupä vremY vaina car-
vasaralel) a In ponturile fama pentru bra§ovenil suditT la eapul 53 se co
prinde chiar a§a
thlarfa de braqovenie (ce o aduc bra§oveniI suditI fiind-ca pentru suditY este
tarifa inteadins) are a se vrtmui marfa lor de bra§ovenie la cate se eoprind In
tarifä dupa tarifa, iar pentru cate nu sunt numite in .tarifil, ail a se plati la
sutil treI, din care talen): unul de pe povara aä a le plati la Campina, §i aicl
viind sä se socotßscil marta dupil tarifa, ande tiinduse in sémil acel cate talerT
unul ce ají dat la Oampina, sa pliitéseri i cusarul ce se va face.
Dar fiind-ca bra§oveniI ari un hrisov al rtiposatuluT Nicolae Vodil Oaragea
ot. 16t 1782, coprinOtor, ea sti plat6sca vaina numaT cate talen l unul de po-
veril la Campina, çi ijic a de atancI §i pana accin IntocmaI s'ají urmat ; de
aceea Divanul poruncesce Dumn6vestra, c atat dupa a inOve sciintä, cât §i
dupä' a altor vamesI ce vor fi tinut carvasaraua in numitä' diastimä de vreme,
sr4 datI pliroforie DivanuluT, prin Zapciul cel oranduit, de s'ail urmat nocente.
 !STOMA ROMINILOR 6W

nit plata Tama' de cätre brasovenï, de la 16t 1782 si piing acum, intocmaT dupii
hrisoval co no aratä, sail une-ofi s'ati urmat dupli hrisov si alte orl Wad ur-
mat dripä ponturi?-1811, August 3.
Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache hfanu.
Cod. LXV, fila 114.

Anexa No. 120,

Ctitre sldvitul Divan fi Comitet de la logofefia mare.

Din porunca slävituluT Divan, ce ni se dri la acéstri predlojenie a Exce-

lenteT Sale DomnuluT Gheneral vit prezident al DivanaluT, fäc6nd cercetare
vëuitl hotärlrea slävituluT Comitet de la 16t 1809, Februarie 20, data la ana-
foraua cinstiteT logofetiT, prin judecatii cu Divanu, la pricina ce ail avut Vasile
Vamesul ot. Campina ca unil din negutätoriT suditT chesaricescT, pentru vama
bumbacurilor ce ail trecut in Ora nemt6scä pe la Cttrupina, vrénd numitiT ne-
gutrttorT a diafendipsi pe un Nicolache Iordächiu ot Campina, ce ail fost comi-
sinioner al lor, ea &A nu pliité di Tama ce aunt datorT dui:a tarifa suditilor
s'ad hotitrit ca bumbacurile ce s'ati trecut in t6ra nemteseä si ail avut tesche-
rele a ad platit o vamä in tdrile turcescI sä nu se supere, orT ceT ce nu ad
tescherele de plata viime1, acolo sä plätescrt la Campina indatorat co-
misionerul, duprt chezlisiea cc dedese, ca el sä plätescrt si ce va avea caute
ca negutrttoriT stäpaniI bumbacurilor ; duprt care hotärire 4ice Tasile Vamesul
crt din impotrivirile suditilor nicT panä acum nu i s'art fticut implinirea, pre-
cum si el avènd alte trebY n'ail putut srt amble tot duprt acesta ; decT dupi
cum ara maT sus, fiind la rnijloc hotruirea urmätóre ponturilor i tarifeT ce
este pentru suditT, se envine a i se face Implinire ; .pentru care 1mplinire
ca sliivitul Divan Sri dea porundi dupä predlojeniea Dumnélul Gheneral
cu mumbasir sil apuce pe numitul Nicolae Iordachiu, prin marifetul DI1M-
n6lor Ispravnicilor din sud. Prahova, 84' facrt socoteri de ceea-ce are a lua Va-
'nevi i sil implinescrt. 1812. Martie 10.
Dumitrache Racovigi vel LogoPt.
Cod. LXXII, fila 330.

Anexa No. 121.

De la intdiul Divan fi Comitet al principatulut Valahier
Anaforaua acesta a DumnéluT cinstituluT ve! Logofät urmrttóre fiind hotä-
rireY Comitetu luT, ce s'ati dat asupra pricind, o intiiresce Divanul i volnicesce
pe copil de cash' de Divan Zapciul cel oranduit, s n26rgä
650 V. A. IMECHIA

sud. Prahova, unde prin marafetal dumnélor Ispravnicilor judetuld, sil se Inda-
toreze pAriltul Nicola9 lord'Achiti a sta In socotélA si ceea-ce se va alego cil este
dator la jilluitorul Vames, Implinéseil de la el orAnduitul mumbasir.
1812, Martie 20.
Isaac Ralet, Barbu nicareseu, vel Viat, biv vel Medelnicer.

Anexa No. 122. (pag. 518 vol. IV)

Divanul &Aire IspravnieT, In 16 April 1808, ordonii prohibitiunea espor-
tuliff de vite mari si de zaherea, dupA cum mal inainte era si acum dupil
porunca proa Inalt1 primit Diyanul. 'SI datI poruncI la apitanii mar-
ginet i la zapciï si la toti slujbasil de obste si Eh' v6 chizAsuitI ca O a Intiiri
paza margineI cu mare strAsnicie si sil nu cuteze a lAsa sA trécA si suí ésa no-
mi° afarA din tbrA peste hotare, afaruí numai de catilrI, rilmAtorI si vin, dar
si acestea sA nu fie slobode a trece Ara de cartea DivanuluI ; iar cele-l-alte, care
sunt a le hrilni, caiI, vitelo marI i vitelo mid, ail sil fie de tot poprite, ca niel
de cum sA nu se slobod6s4 sciind col ce va urma ac6sta i cel ce printr'a lul
sciintA se va face, cAnd so vor dovedi, hotilrAt s'A scie, Cil Cu ocna ah' a se pedepsi
precum i Dumn6v6strA pentru neingrijire nu vefi fi mal putin Invino vAtitt,
Cod. LVI, fila I verso.

Anexa No. 123. (Pag. 519 Vol. IX)

1808, Mullí 24.Porunci la IspravnicI, ea Vamesil de pe la plaiurI s'A nu
iae vaina mal multA peste ponturI suditilor chesaricesO, atat ceI ce merg cu
marfa de aicI InAuntru, si de acolo ale'', pentru eA acésta s'ail fricut cunoscutil
duprt nota AgentiT ce s'a trimis de la 21, ale acestiI lunI, cuí dovedindu-se
ail mal fAcut acestea urmArI, nu nuniaT va Intárce Indouit, ci Ineä se va si
pedepsi.
Cod. LVI, fila 860 verao.

Anexa No. 124. (Pag. 519 Vol. IX)

Kusnikof ordonri, la 2 April, 1809 de la CAmpina, Sil Intdred InapoT vaina
ce ail luat de la sudita austriacescY, cu earI ail fost In judecatA si laso
ne sup6ratI de vara
Cod. LVI, fila 6LII verso.
 ISTORIA ROMANILOR 651

Anexa No. 125. (Pag. 5z9 vol. IX)

De la Divan etitre Isprovniet ot. sud...,

Insciintim Dumneav6stri, c MAria Sa Prea Iniltatu Feld-marschal Prozo-
rofschi, de la 20 ale acesteI lunI ail trimis noti prin 1nscris porunea MiriI Sale
facênd cunoscut Divanultif, ci de la Marchitarii earl' Aim pe la polcurl celea tre-
buinci6se lueruff i Uuturl de la Rusia, iati venit jail:A cum ei de citre dre-
gitoriT pimIntuluT aiOrel', Moldavia si Valachia, li se ja mare van3A, adici in -
taiil la graniti, apoI prin alto locurI ale Ora, si Miria Sa voind ca s'a' fie pentru
armie de UM 1ndestulare frtri scump6tate, poruncesce Divanuluï, ea si deie stras-
nice peruncT cuI se eade, ea de acum Inainte de la MarehitanY pentru mirfurl
si alto trebuincilise, ce le acluo la armie niel intr'un loo si nu se supere, si niel
o vamrt si nu li sil iae, ei firi de zábavi sAI 1 slob6de, dari ea si nu se
1ntample cine-vasI cu numire Cil duce pentru polcurI celea txebuinci6se, Sil MCA
alt negot al s'ërt si s scape de vaina cca obisnuil a Ora, de aceea art po-
melt Karla Sa c toff dregAtoriI polcurilor cand vor trimite dupi cump6rarea
mirfurilor i alte trebuincióse ale palcurilor din Rusia, MarchitanI, earI vor
merge Sil aibli do la dènsiI mirturiI ea iseilitura lor, ea si le p6ti ar6ta uncle
se cuvine, In care anume Sil pue, ce fel de marfil si alte trebuinciáse, si pani
la cati suma de haul' are Sil campero a duce la polcar, ca care marturie
fie ap6rat si nesup6rat de vami, si si nu fie oprift undevali ; decI dupi mal
sus arRata porunci MAriT Sale, poruncesce Divanul Dumnévóstri, si publicarisitl
acésta In tot judetu, ea nimenI, orI din vitasT sail din zabitI, si nu se indriz-
nésci a face cerero sail sup'érare catusI do putini aceler marchidanI ce vor
avea acest fel de dovelY, precum s'ati is mal sus, la marfa ce aduc pentru tre-
buinta polcurilor ImpkitescI armiT, niel si-I zitign6sei din drum cat de putin
ci strasnic se vor pedepsi, ei dar si DumnévásIri sil 1ngrijitT, ca BA se pizéscrt
tot-d'auna cu strisnicie porunea Earn' Sale prea Iniltatuld Printip, co se anti
maI sus, pontru slobodenia marchitanilor de la polcurile rusescI.-1808, Martie 28.
Cod. LIV. fila 301, verso.

Anexa No. 126. (Pag. 520 vol. IX)

Pe 1811 vama esportuluI vitelor marI i mci (af aril de cal opritl) a cum-
p6rat-o cu. leI 95010 Paharn. Desliu. Divanul cera aprobarea licitatiung la 18
Ian. an. 1811.
1.XVI. fila 63 verso.
652 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 127.

Catre Ste,ter
Vamegul CarvasaraleI din BucurescI jaluesce DivanuluT geg la schelele
ce sunt pe ranga Dunare, tot-d'auna maT nainte avea carvasaraoa cate un om
oranduit pentru strinsul vameT i vfènd a orandui gi acum la Zimnicea pe un
Toacler gi la Giurgiu pe un Pisco... sa r6ga sa li se deje de la Ex. Sa cate o
porunca, sa nu fie zatieniff de catre cineva-gl la strinsul venituluT vämeT. Di-
vanul recunósce drépta cererea.-1811, Feb. 12.
Cod. LXVI. fila 70 verso.

Anexa No. 128.

La 27 Feb. 1811, Divanul I la vice-pregedinte, redeie de fie-care vaina
dupa marginea Dunareï cate o porunca deschisa catre partea ostagésca, ca srt
dee voie vamegilor indeplinésca slujba, cacI la din contra eI nu vor plati
banisi arenr)eI la Visterie gi tse pricinuesce paguba CarrareT IMphateSeis,
Cod. LXVI, fila 73 verso.

Anexa No. 129.

SuditiT austriacT gi 6meniT aï AgentieT nu se supurt a plati vaina, Divanul
cere luT Steter cca prin miNcele ze se va socoti, s'a se deje nizam, atat pentru
ac6sta Impotriva urmare, cat gi pentru a fi sud tu l urmatorI poruncilor ce sunt
date, a nu se pagubi slujba vä'meI de dreptul ei».-1811, Mart. 21.
Cod. LXVI, fila 84.

Anexa No. 130.

Vamegul de la Slatina-Olt se pues°, ca nu-I lasa gheneralil muscalI sa ia
vaina legiuita de la marfurile ce art venit din Ora turcéscrt gi de la cele ce ari
mers de aci acolo, niel dupe ce gheneralul Steter a dat varnegilor cuto la mana
srt fie liberT a-gI lua vaina dupa contracte.-1811. Oct. In 1812. Marte atta novia
reclantatiune. (Cod. 66, fila 198 vereo).
Cod. LXVI, fila 143 verso.

Anexa No. 131.

La 1812, vamile le tino Vist. Ragi Mosc. Et se jaluesce cit marchitanil su-
diti nu se supun a piral vaina la Focganl, de gi contractul prevede, ca art
 iSTORIA ROMINILOR 6533

a pläti i marchitaniI rug IntocmaI ca pgmênteniI, la suta Po taleri 3, si pentru

maría ce vor vinde la ostirile rusescl, In laggre, prät6scil vama dupri tarif.
Divanul intervine la Repninski In fav6rea dreptel reclamatiunl a Id Hagi
Mosca. 1812. Martie 23.
Cod. LXVI, fila 2il.

Anexa No. 132. (Pag. 521 Vol. IX.)

I-iul Divan ciltre Repninscki, eh' vamesil de Campina se jilluesce, crt soldatiI
rug din Ploesci, Tirsor i Baicoill merg la puturile de plcurg si In silnicie
string pricurg pentru trebuinta lor, bätènd si pre oranduitiI ce-i are acolo la pu-
turl, din care, die, di li se pricinuesce pagubg. Ci fiind-cii numitiI prin con-
tractul DivanuluI ati cump5rat pacura pe acest an, pentru ca sui nu nasal de
la Divan vre-un scgpmant din sferturile Visterig ce pliltesc, sg bine-voescI
Ex. Ta a le porunci nu maI m6rgg acolo la puturile cu pilcurg, sil le faca
suférare. 1812, Marte 21.
Cdd. LXVI, fila 202.

Anexa No. 133. (Pag. 520 Vol. IX)

1811 Aprilie 12. dat poruncg la IspravniciI de Teleorman dupg
jaiba ce ail dat VamesiT judetuluI, plangandu-se, cui li se pricinuesce mare pagnbg
ca apgrarea de vaing ce s'ail facut prin porunca Divanului la anaforaua Logofe-
tig, tèrguluI Mavrodinu sud Teleorman, cricI totI 16cuitoriI atIand cui acolo
yarda' un se plgtesce, iurudisesc atat de printeacele judete, câti prin altele
vite si verI-ce ati de vhdare, tot la acel tèrg, i dintr'ac6sta pricinuindu-li-se
invederatg pagubg, urm6zg a fi si el' imputrivitorI la räspunderea sferturilor; pentru
aceea dar si pentru un lucra pricinuitor, de pagubg huzmetulul i hazneliI,
Div anal ail poruncit Ispravnici'or cit de acum inainte sg dea de scire tuturor,
cii ati vole vamesa a intra inteacel targ si a vgmui dupg pontarI i catalog,
afarg nnmaI de la zaherele si vite ce vor cump5ra Ricuitor de la 15cuitor pen-
tru trebuinta lor.
Cod. LXV. Fila 65.

Anexa No. 134. (Pag. 520 Vol. IX)

De la intdiul Divan pi Comitet al principatulul Velahiel
Dumnévóstrg Ispravnicilor ot sud Teleorman, ca t6te cg prin Intárirea
DivanuluI ce dat la anaforaua Logofetiel marl, de la 5 ale trecutula Martie,
pentru slobodenia facereI térgului de la satul Mavrodinu sud Teleormart, se
poruncesce, ca vitelo i verI-ce alte lucrurI ce se vor vinde Intr'acest tilrg de
05i V. A. URECH1À

vam s nu se supere, dar fiind-ca vamesiT judetuluT prin jalba cAtre Divan
se prang, cjicénd cil cu apkarea vameT ce s'ari fost facut la acest térg, li se
pricinuesce o mare si nesuferita paguba., din care urméza a fi si e'f impotrivitorT
la rhspunderea sferturilor, cile 16cuitoril Mat din acest judet cht si de prin
alte sate auqind ea nu plä'tesc vama, ail iurdisit cu vite si en orl-ce ail de
vé'mjare tot la tkgul Mavrodinul, si fiind-ea cu acéstil apkare de vaina Ora
paguba huzmetul si hazneaua; de aceea dar Divanul poruncesce; sii InsciintatT
pe totT de obste, ca sii scie cä de a'um Inainte ail vamesiT vole si slobocjenie a
lua vama si de la acest tkg tntocmaI dupa coprinderea ponturilor si a cata-
loguluT de la Vote altele, afara numaT din zaherelele si de vitele ce vor cumpka
RicuitoriI uniT de la altiT pentra hrana lor, la care nu ail a se supra de vama
Infra nimica, lar porunca ce s'ati is mal sus ca a fost data maI nainte sa
ri5mfie a fi rea si netinufa In s6mN.--1811, Aprilie 11.
Ignatie Mitropolit, Griorie Ghica, Isaac Ralet, Mihalache Mona, vel
Vist., biv. vel Logofrt.
Cod. LXV. Fila 70 verso.

Anexa No. 135. (Pag. 520. Vol. IX)

ArdeleniT, negutätorT de vite, suditT K. K. se jaluesc ea li s'a luat
vama la vite maT mare de 61 dupil ponturI, Divanul orInduesce cercetare prin
Nico!ae Logorét de Divan, la 25 August 1812.
Cod. LX1V. Fila 121 verso.

Anexa No. 136.

MaT multi vamesl cer sil li se restitue baniT ce ail dat chnd pus In
functie Constantin Filipescu.
La 5 Octombrie 1812, comitetul serie, ecinstit Domnéta frate ve! Bane
Constantin Irarlaarn, veI vedea acésta jalba, pentru care Divanul te poftesce pe
Dumn&a, ea sii li se faca despagubirl: jaluitorilor, a nu riimitne nepastuitT, iar
de este pricina Intealt chip si al a ie'spunde Dumnéta impotrivil, sil no ar5tT
In scris1.-1812, Octombrie 5.
Isaac Ralet, Barbu Valirescu O. Samureaf.
Cod. L1V. Fila 113 verso.

Anexa No. 137.

Ctirtile ce sari ilicut Climinaruluf pentru eliminarie
De la ctiimictimia pre% romlna.
CinstitT Duinn6v6strii boerT IspravnicT ot. sud. Huscel, saniltate
tim, fiind-ca DumnGluT vel Caminar ne-a Meat araare, cum ca pe acest urma-
 ISTORIA ROMANJLOR 655

torifi an slujba ciminiritulul acestd judet nu s'all Têndut, ci ail rams de s'ai1
ciutat tot de ceT ce all avut'o, vi fiind-t1 anul trecut a fost Têndut judetu
acesta In tal. o sari' cind-cjed, scriern Dumn6v6stri, 61 cercetatT, vi pe acela
ce Ta fi ciutat ci Ta fi strins venitul acesta sil-1. apucatI a lmplini dreptul
ciminirid, ce va fi strIns de la qi IntAiii de Ghenar piing acum, vi sii-T trime-
tetT aid flirt zibavi, urmând vi de acum inainte a se cäuta huzmetul a-esta
tot de cel ce s'ail ciutat päni acutn, CA iarivT In vreme si-T trimitii aicea, de
care si avem f6spunsul Dumnévóstri.-1807, August 20.
Asemenea carte s'a ficut la Vlavca, cil s'ati Têndut in anul trecut In
talerT 300.
Asemenea la Teleorman 340, vi Zimnicea 3.050.
Asemenea la Olt 690.
Asemenea la Ialomita 50.
Asemenea la Craiova 3.250.
Cod. LIV. Fila 68 verso.

Anexa No. 138. (Pag. 522. Vol. IX)

De la Divan

Fiind-ci din multele jilbT ce ail venit la Divan, ne-am Insciintat, cum a
la huzmetul viniriciuluI vi al oierituld sail urmat mare catahrisis de citre
slujbaff, cn luare maT mult de cat a fost oränduit in ponturile acestor slujbe,
vi ne maT putindu-le Divanu suferi, s'a fault cunoscut atilt proa sfintieT sale
pä'rintelui Mitropolituld, iubitorilor de Dumnecjeti, pirintilor EpiscopT, at vi
la tóti óbvtea boierésci, acestea ne-suferite jafurI ale slujbayilor acestor slujbo,
care vi adunändu-ne cu top la sfänta Mitropolie, cu sfat de obvte s'ati gisit
ca cale, vi salí ortinduit deosebiti comisie de patru fratY boerT, adici : Dumn6-
luT biv. vol. Ban Costache Ghica, Dumn6luI vol Vornic Barba Vicirescu
DumnbluT biv. vel. Vornic Grigorie Ghica vi DumnauT Tel. Vornic Constantin
Biliceanu, earl' Dumnélor oranduitiT BoerI te orinduesce pe dumnéta
decI land copil dupi condica Divanuld de ponturile vi poruncile acestor
slujbe, cum vi catastivele slujbayilor de viniriciti vi oierit, de la gazdele slujbe-
lor, si mérgi la sud unde Impreuni si ieT cu Dumn6ta vi pe tacsildaff
ca slujbaviT ce jail avut orilnduitT la aceste slujbe, vi prin marifetul Boerilor
IspravnicT, si cercetezI cu mare scump6tate, ca si iaT curatä vi Intrégi pliroforie
de niipiistuirea yi Incircitura ce s'a fi'cut, vi aya pliroforisindu-te de dreptul
adevèr, si facT catastih cu trd rigle, arêtänd in cea d'intaiti clip' banT ail luat
slujbaviT de L. fiey-care, in cea de al doilea cittI era datorT si dele dupii ponturile
slujbeT, vi In cea de a treia riglit, citT all dat maT mult peste porunci, ca si ine
comisia Intr6gli pliroforia de ciiti nipistuire vi jaf s'a ficut ticillovilor lilcuitorT,
6t56 V. A. UREMIA

de verI-care tacsildarI slujbas, scarjéndtt se trig shjbasii l viniricera ea In.

cireitura la 4ece dou6, iar slujbasil oierI cu ciurucu cel obisnuit, care s'a
luat i In anul trecut, si Dumnéta orinduitule cercetiltoritl al sil, corispon
darisesei pentru acestea cu Damn()lor fratiT Boeri ce stint orAnduitT la acéstil
comisie, i comisia ca sit irre afiev6rati incredintara, de s'ail urmat a3uprirea
ce ne-am Insciintat, cii s'ail fitcut la ciutatul cestor huzmetuff, si mat Tértos
ca sit nu Arnie binuialA cit nu s'ail ar6tat dreptul adevér, prin pitac am field
cerere la prea Sfintia sa pirintele Mitropolit, ea 01 dele carte de blistem asupra
ipochimenuluT. Damitale, i asupra I6cuitorilor, ea si nu asuprései pre slujbasl,
ca ar6t6r1 de dirl mal inuit, sail Duninéta pentra interpsu-tI si fad hatirurl
cuTva-s't, si asa fácênd si urmind IntocmaI deosebit ci-ti va fi slujba cunoscutil
de WA obstea boeréseit, dart si pentru ostenéla Dumitale ti se orAnduesce si
iaT ziciuialli din kite aceste catahrisis cite yei gisi la aceste slujbe si se °ran-
duesce si trei cazacl avea langui Dumnéta pentru inlesnirea autatulul acestor
slujbe ; de care strajnic poruncirn si Dumnévéstrii Ispravnicilor judetuluI, sa dati
tot fetal de mini de ajutor orinduituluI cercetiltor spre a putea sivirsi po-
runca acésta fitrit cel maI putin cusur, cit Impoteivrt ficind ar6trifi comisia la
Divan, ell putut cercetitorul sit faci urmare poruncel, atuncI Dumni-
Tóstri vZi yeti Invinoviti ca a respunde din casele Dumnévéstri off-ce jaf
mincitorie se va fi ficut gracilor l6cuitorI de Care tacsildari i slujbasï;
acésta poruncim.-1808. Marti° 1.
Cod. LIV. Fila 27L

Divanul, la 18 Noembrie 1809, face volnicie In 5 judete cot peste Olt»,

si cereeteze i de le va fi luat slujbasiI oerit salí vieirit, sä le intérci Inapoi
pini la un ban vi DurnnéluI Banu Craiovei si-I dele mini de ajutor, orindu-
indu-se si un ofiter de citre Ex. Sa general Enghelhardt.-1809. Noembrie 18.
Cod. LXI. Fila 40.

De la tntiul Divan ceitre Dumndlcr Ispravvicit din Deirdovila.

Ex. sa gen. Engelhardt vice-president al Divanulta, prin predlojenie dare
Divan face arétare, cum Insciintat de la ofiferul acestut judq, cii zabetil
spitiresei ce sunt orinduiti pentra paza judetuluT, ar fi ficind jafurT i mân-
cittoril De aceea Divanul poruncesce Dumnévbstri, ca de fati cu.
InsusI ofiterul sit cercetatl cu sc.impkate : ce zabitT anume ail ficut jafurI
minciltoriT si de la carl IticuitorI earisI anume ce jafuri ail ficut ? i dreptul
adev6r In ce chip Teti dovedi sit InsciintatI DiNanuluI, befilcénd si la acésti
porunci t'Acere, ci cit maT In gralfil f.rt InsciintatI DivanuluT. 1810. August 29.
Intre semnliturt este a lut Grigorie Ghica, 'strafe (Crefulescu) Const.
Magid:La Ø vel Vi8t.
Cod. LPL Fila 104.
 -
ISTORTA ttOMANILOR 07

Anexa No. z39. (Pag. 522. Vol. IX)

Liul Divan catre Enghelhard, la 18 Februarie 1810, dupa predlogenia
luT Bogration I-iul Comandant al armieT, care a %cut sa se aleatuiasca Comisil
cercetatére prin WA téra a abuzurilor sévIrvite. Ling/ GheneraliT orInduitY de
Bogration Divanul este ehemat sa aléga 4 bou!, insa doT din ce! iscalitY In
aratarea de rugaciune co 8'4 flout catre stralucirea Sa qi alff 2 din ea ne-
iscaliff. Divanul Insa socotind pro ce! In maT sus numita arétare iscalitT boa%
ea maT multa silinta spre descoperirea napastuirilor vi jafurilor ce s'ad urmat
prin téra In arétata diastima de vreme, adeca de la 16t 1808 luiie, pan/ la
sfarvitul luneT acesteia februarie (1810) vi spre a se putea descepen i maT ea
Inlesnire t6te acole nedrepte luarT pi póte vi mal multe, precum nadajduiro,
dup6 necontenitele jalbT ale 16cuitorilor, ce pe We (Mete vin la Divan ; de
aceia dintre boerif ceT iscalitT am ales treT, adica pe DumnéluT Ban Costache
Ghica, pre DumnéluT Vorn. Constantin Balacénu vi pro DumnéluT Logofét Cos-
tache Samurcav, vi din ceT neiscalitt numaT unul adeca pre DumnéluT Logo-
fiSt Iordache Slatinvanu vi ca sa lips6sca or! ce fel de banuiala de la mijloc,
atit pro acestI 4 boerT cat vi pro ce!-1-altI 17 cercetatorT ce are a se rIndui
prin judete, IT va indatora Divanul vi la juramant, ea la cercetarea ce are a
se face, vor pazi dreptatea vi nu vor partini cu voie veghiata nicT la alta. Dar
ca vi ostenéla Dumnélor (ce urtnéza a fi fórte multa) sa nu rémina zadarnica
vi nerasplatita, se °twine, dup6 vechiul obiceid al Ord, ca din orT catf ban!
se vor dovedi prin cercetarea ComisieT xi% vi ea nedreptate luatT de prin térii
a li se dee Dumnélor çleciuiala, care are a se Impiirti din cloud, adica jume-
tate sa se dea dumn6lor vi cea-l-alta jumblate tuturor cercetatorilor ce ce vor
orindui In parte pe la fie-care judet, drept osten615, vi cheltuiala Dumnélor din
suma co fiev-care prin glints sa VI descepen i In judetul ce se va orIndui,
iar aceT 17 cercetatorT, dup'6 ce se vor alego de catre Dumn6lor boeriT comisar!,
se va face cunoscutT vi DivanuluT, tar baniT ce se vor lmplini de la ce! ce
vor fémine datoff dupd cercetarea ComisieT, rugaciunea ndstra vi a Dumnélor
ceT-1-alt! boerl ce sunt iscalitT In mal sus numita ar6tare, este, ca sa se Int61-cii
InapoT tieglovilor locuitori spre 6rev.care ajutor vi mangierea lor. Dar and
acésta a néstril rugaciune nu se va gasi cut cale, ne rugam macar jumdtate sa
se tntórca locuitorilor vi con-l-altil jum6tate sti rémae pe séma VisterieT, ca sa
se ajutoreze cu eT la implinirea necontenitelor trebuincidse (sic) ale prea pu-
ternicilor Itupdratescf ovtirl, care acésta privesce iaravT spre ajutorul, tningie-
rea vi un simtitor repaos al 16cuitorilor, pi spre desévérvita Incredintsre a Ion
ca aceste urmarT de jafurT nu s'ad WO prin sciinta color maT marT stapinitor!
Divanul cere la ac6sta Intarire prin réspuns In scris Cneazuld prin in-
tervenirea 10 Enghelhard. Lucrul 11 cero faril de Intir4iere, cad ea cit se va
Mori(' Rominilor as Y A. Ureolsi4. lizoown. XXX11.-49
658 V. A. tillgettIl

face intIrdiere, cu atilt ma! mult se adaogit ticälosia 16cuitori1or si

la trebile lor, ce fac viind aicT cu Alb! pe Vito ile10 i neputénd dobandi nicT
un folos. 1810, Febr. 18.
Cod. LXI, fila 58 verso.

La 21 Febr. 1810. I-iul Divan (sernratT Gavril Mitropolit i Exharh,

Gregore Ghica, Istrate Cretulescu i Vistierul Varlaarn, mid boerilor, citati in
actul de sus, a Cnézul Bogration a °Mel infiintarea comisiel cercetatóre prin
tótii Ora. Din partea muscalilor se rinduesc in comisie Gheneral Maior Bahmetiev
gheneral Maior llacsimov. I-ul Divan vestesce boerilor ca maT sus.)
Cod LXI fila 59-60 verso.

Anexa No. 140

Catre gheneralul Steter.

La Comisia cereetsát6re ce esté orInduitri ca sti teoris6sert socotelile Dam-

n6luI biv Vistter Constantin Varlaam, fiind trebuintä de un logof6t vrednic
-si en burrt gAsit un Zamfir Stan Yistier, carele fiind cercat
destoinic la acest fel de trébii, ci ortInduit, aruia pentru osten6la sa
Divar.ul a gäsit.cu cale a i se orindui dite talerT. 200 pe lunä pänä se va is-
pruivi aeestor socotelT. Pentru care rugam pe Excelenta Sa
-Divanul cinstit r6spuns, ca sui scie i nurnitul Loge& CA are a i se urma
acéstä léra" In diastima de vreme ce s'ail 4is ma sus §i sii Imbrittipze tréba
Intl.!' care s'ail orincluit: 1811, Marti° 19.
Cod. LXVI fila 81 verso.

Anexa No. 141

Catre Excelentele lor Gheneraii Älaioi Bachmetiev induitii
asupra comisiet cercetarilor.
De la intcliul Divan
Cu ciaste primind Divanul predlogenia Excelente! V6stre de la 23 ale
trecutuluT Februar, am v6dut cele euprind6tére, di din beeriT co! iscillitT
arkarea de rugliciune, ce :earl dat dif ni strillucitul Cn6z, Fä orinduiascil Divanul
2, ca 66, arte trebuinci6sele dovedi. la lucraren çomìsici, sciut sit fie Excelente!
Vóstre, cit Divanul sciind cit ace! hoer! isciuiti vor avea maY multi! silinttt .de
a descoperi cele ce vor tfi de trebuintä la cercetarea comisieT ; de aceea spre
maT multil inlesnire art orinduit 3 dints'ace! .boerT, adidi pe Dumnélu! Banal
 !n'ORCA ROMANILOR 659

Costache Ghica, pe DumnéluT Vornicul Constantin Balaceanu 01 pe DumnóluI

Loggét Constantin Samurefq, lar din ceI neiscalitY numaY unul, adica pe Dum-
nélui Logofét Tordache Slatineanu. Asemenea ad ofinduit §i 2 deputati, tasa
pe Caminarul Gr. Grec6nu i pe Slugerul Stefan Liicusteanu, carI se vor pi
arta catre. Excelenta Vástra Imprenna ql cu scriitortI ed trebuincioqT.-1810,
Martie 3.
Cod. LXI fila 65 verso.

Anexa No. 142

La 13 Martie 1810 Intiiul Divan face de scire luI Bogration cum a
regulat comisia de cereetare a abuzurilor de prin judete. pice ea anca de la
18 ale trecutuluI Februar Divanul a 'kilt arétare ExcelenteI Sale General En-
gelhard, ea sil le arete (acole dispositiunT) Stralucirei Tale spre a se Intari, qi
inca niel pina alum Divanul réspuns n'a primit. De care 0 ne rugarn stra,
lucireT Tale, ca sa alba Divanul poruncli in ce chip Sri urmeze, spre a se putea
pune In lucrare porunca oi hotarirea straluciret Tale qi a nu se mat trepada
ticalo§iI locaitorT venind pe alce cu phi necontenit la Divan g.'t ceréndu.-§1
despagubirea de napiistuirile qi jafurile ce 11 s'ad frtout». 1810, Martie 13.
Cod. LXI fila 68 si verso.

Anexa No. 143

La 17 Noembre 1809 Divanul volnicesce anumitl boerT ttimi§T prin t6te
judetele din Ora sil cerceteze, ce banT s'ad luat in fe-caro judet incarcatura
§i napaste la rlymärit, vinrtricid, oerit, li la alte orinduelr oil de catre Isprav-
nicT orT de eatro Zapen', 'sed de orI ce alte °brazo, s11-1 implin6sca qi sa-I dea
indarat locuitorilor, facénd catastih pentru t6te acole incareaturl li nepastuirl
care catastih sil ni se aduca alce, ea srt se vadrt 11 de catre noI. 1809 No-
embre 17.
Cod. LVI fila 91 verso.

Anexa No. 144

De la Divan orinduind cercetator pro Pitarul Velcea prin judetele Vlaqca
Teleorman §i Olt, la i Decembrie 1809, de abusurile slejbaOlor dijmaii, Ana
ricen T oi oerT. Pe ceT care vor fi doveditI ca ad Wat abuz sii-I ridice in fiare
desprtgubind qi pe 16cuitort
Cod LVI fila 94 verso.
660 V. A. URECHIÀ -

Anexa No. 145

De la intiliul Divan pi Comitet.

Fiind-cil s'ati pliroforisit Divanul a 16cuitorri din sud Gorj aii 'Admit
IncircaturT oi napastuirT la dijmarit, la vinä'riciii oi la oerit oi fiind-ca dupa
atatea poruncT ale DivanuluT, ce s'att dat de a Inceta acel fel de incar-
caturl oi napastuirT, urmatori nu s'ail Mont ; pentru aceea dar iata ca Divanu,
Inteadins orinduesce pe DumnéluT Mosul Logofét za visterie, caruia i se da
volnicie printeacésta carte a DivanuluT, ca sa mérga la ma sus numitele ju-
dete, sii faca scumpa oi amanunta cercetare oi orT pe care din 16cuitorT va
dovedi el in adev6r s'ati inearcat sari napastuit oi li s'ad luat ma mult peste po-
runcile DivanuluT, orT la plata dijmaritulal, orT la a vinariciuluT, salí la a oeri-
tuluT, totT aceotT banT ce li se vor fi luat maT mult sa apuce pe boil* tacsildaril
acestor slujbe, ea di implin6scil acel jaf InapoT pe la locuitorT pink' la un ban
iar de vor pricinui tacsildariT, di acel jaf s'ail %cut de catre slojbaoi ascultare
FA nu le dea ci tacsildariT loT vor cauta cu aceotT slujbaot oi apoT, dupii-ce va
Implini, cum 4icem, pe la 16cuitorl acel jaf sa oi ridice In fiare pe aceT tac-
sudan l oi in buna pazil sii'T aducii aicT la Divan Impreuna vi Cu catastih aratator
anume cuT, ce Inipinire all fault oi cittI banT oi pentru-ce ? Ca sa scie orInduitul
cercetator ce sunt 16cuitoriT datorT a plati, drept acestor slujbe, iatil arkarn maT
la vale coprinderea ponturilor, Irma : dijmarit de un stup i de un rimatorT,
cate parale 12 fara plocon vi ciuruc nicT parale de num6ratóre, fail numaT 2
parale pentru ravao de plata, iar oerit Po banT 20 cum oi ploc6nele Indoite, de
la una pang la 10 plocóne eke 2 banT de 6e, iar de la 10 in sus off alit'
suet va avea fieote-care stapan cate talen l unul banT 40, de nume i de nu-
m6rilt6re ate 8 parale de tuna oi de ravao de tot numele ; cite 4 parale de
vadril i 4 parale de crania oi 2 parale pentru ravao i par*.
A.cestea sunt cuprinijetóre ponturilor DivanuluT, iar nu maT mult, lug
de va area veua tacsildar ea slujbaoil all lucrat jafurT oi IneureaturT filede
scirea oi porunea lor, atuneT orInduitul cercetator, chiar pe aceotT slujbaol U-
ganda-I In fiare sa-1 aducil aicT.-1809, Decembrie 1.
Cod, LVI Ms 98 verso.

Anexa No. 146.

De la intcliul Divan fi Comitet al principatulut Valahier.
Find-ca Divanul s'ati insciintat ca la judete inteacest urmator an 6'4
facut mare catahrisis oi apastuirT la plata oerituluT i a dijmarituluT oi a vi-
 ISTORIA ROMÀNILOR 661

llicuitorilor tgril" yi impotriva acestor ponturT ale Divanuld de mal

jos aratate acieca :

Ponturile oeritulul.

4Toti 16cuitorii plimbntenI sa aiba a plati oerit Molt do t6te oile i ca-
prele impreuna cu mieiT yi Oil de una banT 20 cum yi ploc6nele indoit, de la
una plina la 4ece ate doT banT de 6ie, iar de la 4ece in sus, off pe Ma suma
va avea fiey-care stripan s se ja plocon eke talen Y unul banf patru-4ecT de
nume yi de numtiratóre ate 8 parale de turma yi do ravay de tot numele cate
patru parale, la care fárte sil se fer6sca el nu Ora oerit yi pe vitelo m6rte,
adeca pe piel, ci numaï pe cele ce se vor afla vil in Or la vremea co se vor
serie de catre slujbayI de la acelea sa se cérii oerit, i 153uitorii s plattiscrt.

Ponturile dijmaritulul.

CeT ce vor avea stupT i ramatorT, afara din coi se seutese, s aibli a
plati dijmarit cate patTu-spre-4ece parale de litra, nimic sa nu aiba a da Iliel
ciuruc niel plocon, Tara de numaT acele daub' parale de numáratáre cu ravay
de nume, yi slujba sil aiba a se ciluta pana la vremea cea orinduita de la Divan
iar cercatura pana la sfaryitul lunel lui Decembre.

Ponturile vinecriciuluf.

Véwjarea vinilniciului ea la 1811 s'ail gasit eu cale a se lua vinaricid

ca vi in anul trecut de vadril Po parale 4ece, de la dajnicT, iar pentru inar-
ciltura' hotarire s'aïl rácut, ca sä lips6sca ca totul, adecil aceea-ce se obicinui
la lece una &O. la 4ece dousé, ci sa se ea de la dajnicl numaï acole 10 parale
de vadra pe vinul cel vor avea drept in vasele lor yi masuratórea drépta
cotul ce sä dìl slujbayilor, infierat de Visterie, care m6surat6re sä o faca dud
este vinul in butoia orT fiert yi aye4at, sa mal :inainte pana a nu incepe
fiarba i sa nu strimbeze cotul niel inteo parte nicT intealta cum yi lungul
ce este dart); din fund sa nu se puie in m6suratóre, lipsind precum am 4is eu
totul orT-ce mijl6ce de ineareatura, niel rávayele ce va da de plata sil nu le dea
árbe preeum obieInuia, ci sa coprinla aga fiey-care bute ea suma vedrelor
apoi facándu-se cinu gios de tail suma vedrelor pentru butile co va avea
fiey-care sa 4icá cä, cite (lee() pantie de vadra lac talerT atatia, pentru care fa-
vaye sä lea slujbayul cate douii parale, yi scaunayul de crama cite patru parale
yi aya sa dea yi slobolenie a 'yl" rádica fiey-care vasele lor nempotrivitT ; iar and
vre-un 16euitor va avea lipsa de banT pentru plata vináriciuluT yi va cere mal
inainte a sc6te vre-un vas eu vin dual vén4a, unul ca acola sal mg-
s6re inainte yi dea drurnul far de a indrasni vinariceril a cure vro-un ban
662 V. A. URECHIÀ

havaet, °u nume de sloboqenie, acelea s'ah Adicat cu totul, s'A nu mal fie
c
niel sh se maï pomenésch; de aceea Divanul orinduesce pe 86,
m6rgii la numitul judet, carele sh fach amhnunth iscodire i certare ci verT pe
care slujbavT va ghsi fmpotriva acestor de mal sus afétate ponturT ale acestor
slujbe, ca luare de banT vi de InchreliturT, sit apuce sh fach desprigubirT nb'phs-
tuitilor lìicuitorl, ca implinire de dreptul fiev-ehruia vi de urmarea i avérvirea
porunceT sit aduch DivanuluT cerilla i intrégh pliroforie.-1811, Decerabre 23.
La Vilcea, Petrctche Saulescu ;
La Olt, biv vel Ctucer Nicolae Jigart ;
La RomanatT, Die Popescu ;
La Dolj, .32atache Ghica Logoftt ;
La MehedintT, Vasile Logoftt ;
COd. LXV, Yila 146 verso 147,

Anexa No. 147

Catre gheneralui Enghelhard.

Fiind-cit de catre Excelenta Sa prin predlojenie s'ati scris Divanuld In

trecutele eile, cit In judetele de peste Olt si la banT In loc de lemne, iar prin
graiti ni s'a clis, ch vi in cele-l-alte 12 judete se urmézh felurT de nhpiistuirT
luhrT nedrepte 16cuitorilor, de aceea rughm pe Excelenta Ta, sh bine-voescT a tri-
mito poruncT ale ExcelenteT Tale chtre Dumn6lor ofiteriT din tele judetele, ca peste
ponturile i poruncile DivanuluT eit nu inghduiasch, niel pe Ispravnici, niel pe
alt-einevali din slujbaviT judetelor, orT pe vindricerT a supra maT mult pe lb'.
cuitort peste poruncile vi ponturile DivanuluT i orI-cine se va dovedi ch ah
nápiistuit pe vre un 16cuitor cu critulT de putin indatoreze negrevit a In-
tárce inapoT çi qua' sh insciinteze pe Excelenta Ta ea prin predlojenia Exce-
lenteT Tale sit trimith DivanuluT a aduce aicT pe coi vinovatT, ca ja
pedépsh, fiind-ch vi Divanul din partea Sa a facut cuviinci6sele poruncT
clitre I pravniciT tuturor judetelor.-1810, Octombrie 30.
Cod. LXVI, fila 45 TIMO

Anexa No. 148

Excelenta Enghelhard.

CA boeriT ot sud RomanatI aìl fitcut scire la Senatorul pentru Christee

Samev, ch ail luat diirT maT mult din judet.
lant 'i1a 6 Verle.
 ISTORIA ROMANILOR 663

Anexa No. 149. (Pag. 523. Vol. IX)

Senetut ce s'ail dat Slävitului Dragoman Manuk pentru priveleghil
pe satele dup. moia Dragomanului.
cSlgvitul Dragoman Manuk si maI nainte i duprt ce s'ail asedat cu lo
cuinta in politia BucurescI, multg avutie si ajutor art aretat patrieI nestre
si la totI de obste in vremI cumplite si resbóinice, filrg nig un fel de interes
pentru lucrurile sale sail pentra tineri, msa dupg, uring ail intrat si la pri-
mejdia vietd slgvird Sale. Actin] iarilsI la multa si grabnica trebuintA a pa-
trid, and i Visteria se an la o nerniirginitii strAmtóre de banl, Slgvirea Sa,
ail dgruit din bung-vointil talefl 60 000, care banI eralndatoratg tera maY nainte
Cu zapis sub iscgliturile DivanuluT, pentru itubulzite trebuinte ale Visterid.
Deosebit art mai drtruit altI talen 6900, cu dob'anda p3 4 luni la talmg 100000,
cu care ail fost Imprumutat Slgvirea Sa Yisteria acum 4 lunI inainte la fosta
mare trebuintg ce ail avut téra. Prin care folosiff i necurmate slujbe ce ail
aretat Invederate i sciute, ne-art indatorat pe tot)", ce si noI de -obste cu ase-
menea ajutorinte si muItiinirT sg fim cgtre Shivirea Sa respundetort
Sa insg i acum aretandu-se spre patrio cu durere ca un desgtersit patriot,
alt-cevasI mal malt n'ail vrat sg prim63cg, co s'att multumit numai satele ce
sunt cu locuinta pe mosiile Sliivirei Sale din sud. Ilfov insg Tanciibescit cu un
lude si jumetate, DragomirescI cu jumetate lude, Pupgza (ce se dice si Hagi
Gheorghe) cu done lude si móra Domn4scg (ce se dice si Pas'erea) cu un lude,
precum in diva de astrt-dI sunt asedate In extracting sui se sc6tg din extrae-
tenle Isprtivnicatuluï, i fä'cendu-se deosebit caíd in Tisterie, curata diijdie
acestor 5 lude dupg nurnitele 4 mosiI, sg o ph`itéscg casa SIgvireI Sale la Vis-
terie si de NterI-ce angarale, podvedY i sit fie zaherelele scutite si ocrotite
juclecettile ce vor avea 16cuitorit acestor sate unul Cu alta sg le caute eI si la
stgpânire sa:il la Divan, ne avend Isprgvnicatul vre-o trebg si veun amestec
cu (Muscle infra nirnic. Cgtre aceste verI cap* 6meni streinY fiirá pricing va
putea ggsi si va aduce, Shivirea Sa sg-Y apde pe la numitele mosiT, plgtindu-le
duijdia,larrtsI casa SIgvireI Sale la Visterie pentru doce case un lude, si sg fie
si acestia ocrotitI si scutitI de angarale, podvedl i zaherele, ne avend Isprrtv-
nicatul vre-o trébg i vre-un amestec cu densil asemenea Mtn' nimio, duprt chi-
pul ce s'aìi scris mall sus pentru Saac, care ac6strt giísire si aducere de 6men1
streid, fiirg pricing, este cu. folos Visterid, iar nu ca pagubil. Drept aceea pri.
mite Bind aceste dise cererl ale SIgvird Sale, ca un lucra lesne i fórte putin
pe litugit facerile de bine ce ail cunesout OM patria de la Slgvirea Sa 0 pe
langui slujbele ce ail fgcut de obste la tótii Ora, ca haul' cu multe sudort
strgdaniI pang la räpunere de viatä, in chip de multämire cu sfat de obste 0
664 V. A. URECHIX

fontii a tot DivanuluT, am dat acésti carte la =Mile Slivitului Dragoman

Manuk, din partea nósträ, sub isciliturile n6stre i 1ntrit cu pecetea Divanu-
luT, ca si fie Maria Sale si Clironomilor SlivireT Sale privileghiurT ohavnice
t6te cum s'ari 41s mal sus. Rugim si pe Dumnélor fratT cinstiff boerT col din urma
n6stri dupi TremT, Cu asemenea multimire si temelii s plizésci west privi-
leghi5 la Slivitul Dragoman Manuk si la totT clironomiT SlivireT Sale neclin-
tit si nestamufat Mira tóte cate am scris miff sus, prin ajutorul, mijlocirea
9i silinta Dumnevóstfi, la un fickor de bine ea Slivitul Dragoman, si
un mare folositor in ale patrieT, carele prin mirocirea SliivireT Sale a5 scipat
de Tre-o cate-va off politia Bucuroscil3r din primejdie, atitt legea TIOnticoa cat
91 cuviintul cel firesc ne 1ndator6zit si fim multimitorT, aspunVind in t6ti
vremea bine pentru bine. S'a5 serie in orasul BucurescI la 16t de la 1809
Lille 5 de Riducanul Filite si s'ati trecut In condica Divanuld si In condica
8f t. MitropoliT
Dosoftei Jfitrop., keel' Argefan, Conet. Viet. Radu Go!mu, Stefan Viet.
Raid.

Anexa No. 150. (Pag. 523. Vol. IX)

In 28 Martie 1810, La Aga si la Starostea de negutiitorT si publicuésci
In tirg cli cine va fi musterifi pentru apaltul cirtilor de joc si vie pamane
MercurT la Divan, a este el se strige.
Cod. LXV fils ti.

Anexa No. xs. (Pag. 524. Vol. IX)

De la Diu' Divan si Comitet, cinstitT Dumn6v6stri boerT : biv vol Serdar Du-
Mitre Polizule, biv vol Serdar Nicola, biv Serdar Dinule, biv vel liedelnicer
Arbut, biv vol liedelnicer Teodor Arcuda, biv vol Vames Andronic, Kir Mihale
Kiritlisi Dumnéta Kir George Castris, fiind-ci Divanul se afli In mare cheltuéli
spre intampinarea neap6ratelor trebuinci6se ale prea puternicilor °stiff si altor
curg5t6re trebuinte ale Orel i neavand In alti parte Tre o nidejde, de aju,
torinti, de twee& prin sfat de obste ei prin scirea si a ExcelenteT Sale senato-
ruluT si a presedentieT Divanurilor, adevëratul sfetnic de lain's' Krasno MilosevicT,
firénd cuvìinciósi, chizuire, s'a hotiril a se face numaï pe anul acesta apalt
vén4area rachiurilor de OM felurimea de prin politia Bucurescilor si de prin
tóte orasele Ord románesd fijad Iasi ci la alcituirea acestuT apalt este tre-
buinti a fi seiut DivanuluT, cu cat pret se cuvine el le di mina, atilt Oman-
tenilor de aid, cat si altor negutitort de prin t5rI streine ce aduc aice ra-
°Null 14 le vinde paltadoralui si cat rachid ss5 vutcli póte 'rinde peste sn
 ISTORIA RomAsiLon 665

In politio, cdt gi In oragela din tótd Ora. Tata Divanul vö orinduesce pro Dumn6-
v6stril, ce adunAnclu-vd ca totiT la un loe fdr' de zilbavii impreund ca staros-
tea de negutitorT, sil facetT mal mntâiií cuviinciósa chibzuire pentru pretul a
tóte felurimile de rachiii, adecil rachiii de prune prefa'cut si neprefilcut, rachiti
de tescovind asemenea, rachiLl de vil) asemenea, rachid de drojdiT asemenea,
rachid din bucate stricate asemenea cum gi ho/erca i a/te felurimI de rachiarT
ce vor veni din Ora legésed, sail din alte partl, t6te aceste cu cate cAt pret
vor sal vilm)d ceY ce-1 ari aicea§i ceT ce-1 aduc la paltador ? Asijderea çi catil
vênc1are de rachid se 'Ate face aieea In politie i In cele-l-alto orage ale Ora ?
fa'rd de prelungire s facetT, deslusitä arsétare Divanuld
Iarg oranduesce Divanul ci Zapciti pe Vdtaful de Visterie 1810 Maiti 8.
(ss) Mitrop. Ignatie. (ss) Istr. Kretulescu.
Iosif Argeg. C. BillAcifinu.
Greg. Ghica. ci Vol Vist.
La 14 Maid 1810 s'a seris asemenea si Spgtarulut
De la I-iul Divan cinstitT Dumn6v6strd biv vol Serdar Dumitrie Polize,
biv ve! Serdar Nieolae, biv vel Serdar Costandine, biv ve! Sluger Dumitrache
Kir George Castris, fiind-cti pentra multa neajungero de banT, ce are Visteria
téreT acum intr'ac6stil vreme spre intêmpinarea i Implinirea grabnicelor cererT ei
cheltuelT, a'e prea puternicilor ostirT este de a se face apalt tot tatunul çi tabacal,
atfit cel str6in, cit i cel de alce de tara e trebuintd Bind mat Intilid a sci Divanul
pretul cu care se cumpërit si se vinde tabacal gi tutuntil ; de aceea dar Divanal
orinduesce pre Dumn6v6stri, ca pro nisce irleotr la acésta ci adunandu-vd la un
loe sil facetT atndnunta cercetare ca cat anume sO cumpiird atta tabacal cit
tutunul, atat cel str'ain ce vine din alte piirtT eit si acel de aica din téril ci cu
ce pret se vinde de negutdtorT ala In Virg? Chibzuind Dumnévóstrd cul paltadortil
acola asupra eltruia va Amilne de la cochi-veachi apaltul acesta, cu ce pretsul
vénc)11 si el tabacal gi tutunul i ca ce digtig 85 'I se dea gi Id la ocd?
de zdbavd s adétatT DivanaluT In serie ca v6taful de aproc)I.-1810, Haití 7

Anexa No. 152. (Pag. 524. Vol. IX)

Li-se comunica st,i nota de la Cneaz Bogration catre Divan, In ur-
mat6rea cuprindere :
Ces mal' întâiü pravild a taturor de obste este mal MUR-1' a Ostra avutia,
dup4 isbdvirea vieteT si a cinsteT tuturor acelor carI llicuesc subt isbdvixea aceT
maT bine otcarmuitóre, iar paza acasta nicT Inteo impgrdtie sail stápflnire a fi
nu póte cand dajdiile canelo fieg-care ldcuitor clup1 puterea sa e dator a le rds-
punde, na vor fi pe dreptate ordnduite.
Intemesta-gT cliip dar ordnelniala dajdiilor ce s'el urmat In anul trecut In
666 V. A. 1.1RECHIÀ

Valacbia ca multe feluff de urintief s'ati depArtat pe bietT 16cuitofï de la cláj-

duirea avutieT precurn qi catahrisurile care f6rte s'ail inmultit sArAcit pro
bietif 16cuitorY.
asa precum se póte a se precurma acésti räutate, care desrAdlicinézti
buntitatea si folosul Orei aeesteia, negresit este trebuintil a se face cuviinci6sa
oranduialti pentru dajdil, pro care 16cuitorif sunt datorl a le 'Alai. Cu tae ace-
stea nu putine Insciintä'ff pentra acestea am strins ; dar pentru Mai multA
credintare ca da' se facI cea mdf deslegatA oranduialä, ara Divanului:
SA mi se trimitA catastih pe larg de daidiT la la 1805, in vremea Dom -
nuluT Ipsilante ce se stringea si ce r6spundere se fricea la plata dijnairitulut,
oerituluT, cum si pentra ttotimpust(ytE ajutor, haracT, menzilhane-
lelor, grajd gospod si Contributia de la tiganT cum si câtIt smith' de banT se
stringea de la breslasT qi mazia ? Socotind inteacele vämile si ocnele, cat venit
peste tot (avea) Cneji ValachieT ?
Pe la calk' sumä se facea dtiidiile ce le-ati dat locuitorif in vrernea ce
ail &Meat Ora Pasvantoglu i in ce chip se stringea ?
Fiind-cA dijmìtritul, vinAriciul i oeritul tot-deauna se clan prin cochil-vechi
cu tocm61A, de la care cumpériltoriT stringea venitul lor. Decf sA mi se trämitit
catastih plat la catti sumil i cu ce pret s'ail oranduit in anal trecut dupti con-
tract si panä la catil suet' ail ajuns aceste huzaneturt ? Singur din insusi se
intelege cA inteacest catastih nu trebue uí so arate ceea-ce cumpè-rAtorii dupA
catabrisurife lor at luat maT mult peste contract.
Inteacest chip si intocmaT si mi se trimitii catastih, cu cate sume all
fost date in anul trecut, cele mdf sus ar6tate huzmeturY, ca sä se pote face
socotélA de tot venitul anuluT trecut.
Fiind-cA huzmeturile acestea : dijmAritul, vinAriciul si oeritul se strin-
geati a4icIt, dijtnAritul de la porcT si de la stupT, vinäriciul dupgt vinuff, oeritul
dupá oT, rapre i altele, dupA vremi si dupä multe cheltueli se adAogoa veni-
turile acestea cu pret, decl si oil cu depline intisuff i ca dreptate v6d, ea se
mat pdte adetoga preperile acestor huzmetarl, ?lama este de trebuings a fi ade-
'Orate orenduiald ri. desavérsitä eumpirnire, ca nieT cum sA nu fie maI mult
peste rasurA, dar numaT pretul ce! cuviincios. Pentru acOsta sä bine-voiascA
Divanul a-mT trimite anafora cu cumpAnirea acestor pravilT, ci anume pret fAr'de
greutatea noroduluT pa° sIt oratiduiascA la tae aceste daidiT i huzmeturI ?
Deosebit de acésta are Divanul sA-mi dea anafora i pentru alte
afété"ndu-mi care dintre acole pot sí se Ina% adauge yi care din tre acele pot sit'
se mal schimbe, séti sä Amite procura ail fost intaiii ?
Cercetand tóte aceste insciintArT vor face pe deplina ofanduialii a se pAzi
aceste de actin] inainte. Pe de asupra dajdiilor spanzurA asupra I6cuitorilor qi
site multe angarale si pentru acestea se cuvine a se face deosebita trebuin-
ci6sA orandulará a nu fi procura ail fost pan actin
 1STORIA ROMINILOR 667

Cea intaitt dajdie e ca sa dea oranduita pane in contributie. DI pentru

ac6sta avtept de la Divan anafora, CM suma p6te ta se dea In contributie fara
de niel o greutate asupra noroduld, adica in anul and va fi rod vi In alt an,
cand nu va fi, deosebind Valachia cea mare de Vatachia cea mica. Avijderea
de giísesce Divanul maT cu inlesnire a se da panea ac6sta In natura sért In
banT ? sa aräte anume la acésta pricinele vi catT bad p6te a se orandui a plati
fiev-care, fiind-ca la acésta sa Indatorati totT de obvte a da, acésta dare este
pentru Armia imparatésca, care pazesce pravilele vi avutia fie-carnia. DivanuluT
pe deplin 'II este sciut, crt din urmarile catachrisurilor lor, nu putina suma se
lua peste carats, ce se luati pentru trebuinta ovtirilor vi cele mal multe le lasa,
Wand cinovinciT, ce era/ rinduitY la acésta, bad. Pentru acésta se cuvine a se
lua cele maT intregY vi stravnice masuff filcênd scire prin publicati'l la tot no-
rodul, cii de acum inainte adates dare de bani a ae sloboçli carde loc nu va
avea, dar de va urma cinevall impotriva vi so va descoperi, atund cel viitovat
negrevit va fi stravnic pedepsit, intorcénd baniT indouitT vi nu va fi niel o data
la niel o dregatorie ortinduit. Pentru maT buna oranduiala Divanul este dator
tot-deauna, cand va avea cerero de care, sa faca orinduialii la fievte-care judet,
care oranduiala Eh' fie sciutrt vi neschimbata de Ispravnid vi cei supuvi d lor.
Deosebit de ac6sta acum s'ati dat de la mine In t6tri artnia porund ca singuri
de sine ()stash' cara sil nu maï iee, avênd pentru acésta stravnica opr6la ;
iar and vor avea trebuinta sit' faca cerere de la stapanire dupti oranduiala,
plä'tind de tóte carele ce vor lua ostavii randuitul progon de tot boul v't calul
pe ceas Po parale 5. Dupä acésta singar de sine se intelege, ca, carele ce vor
cara pe la rnagtril palm ce este oranduita din Ora In contributie, pentru acéstil
plaja nu vor avea T6ta acésta oranduiala Divanul este dator a o face la tofl wit*
iar de so va descoperi la acésta vre-un catahrisis sat vre o silnicie din partea
conmandelor ostasesd ; atund la t6te intamplarile stapanirea pamatuluT are
sa ar6te nacialnicului de corpus, s6t1 de o tr6pta sub comanda caruia se va In-
tampla aqest atl, ca A li se faca celor napastuiff Indestulare. Iar dacti se va
F

intampla sil nu se faca indestulare atund Divanul prin mijlocirea prezidentului

sa mi se faca tnie aratare fiev-care cinovnic dupa vrednicia NI afand dorire
Ja t6te cele bune, carele va fi oranduit la dregätoria plimêntuluT ; fara de niel
o indoialii trebue sa aiba sciinta ca economia cea bunk' este un pont din cele
maT trebuinci6se, fiind ajutor pentru buna linisce a Ord vi arätator cu bunri
stapanire (lacuna) In Valachia ce se numesc lude care este cel mal Intaiti
venit al patantteuT dupa insciintarile ce le am, la 16t 1805 emit mal multe
de cat 15.000 ce eti niel o data nu pot credo. Divanul intr'acest ceas sa intro
cu cercetarea vi sa-mT tramitti catastih ce s'ati flout acele lude vi unde s'aù'
dat ? Oranduiala de scutelnicT vi posluvnid este iararvT cu putinta economid
acestd OA, dar cafastihurile ce se fac la acésta art ajuns pana la cea maT mare
vedere . . . , . Eti arät DivanuluI ca sa-mi iramita catastih ; unde ? cat'i
&; i
668 v. A. URECHIÀ

scutelnicT vi poslupicT art avut la lét 1805, CAnd era Domn Ipsilant gi de Muna
Inc6ce, CuT ? ando? qi cAtT s'art dat ?
De acum tnainte stmnic poruncesc: nimend scuteinic i posluquicT nicT
s'A se maT dee nefheind afétare prezidetuluT 91 ne avénd de la Mine ac6sth In-
thrire, cum qi cel mal putin venit din toril de nimenT s'A' nu se p6ta lua
de porunca Mea.
Fe lAngh acésta mai arSt DivanuluT sil-ml &jalifa catastih ? cut? dar+ 16fa
ce se numesce FIEHIBI se &I de la Divan duph anume orAnduialh s611 porunch ?
Ghenar 28. la 1810.Se *d'A In BucurescI.
Semrotara.

Anexa No. 153 (Pag. 528. Vol. IX)

Carie de slujba fumaritului baltilor
...Domn:tereT MoldoviT 9i ValahiT, duph obiceiti s'ab' dat acésta carte a DomnieT
carele pe anal acesta lét 1807, art cumpArat fu mitritul billtilor, ca s'A aibh a
chuta acest venit, §i a lua de la 6meniT ce sunt kle46torT la satele sciute de
lAngh ba1t1' In 12 judete de dinace de Olt, care sh Indestulézli ca pesce din
bältI frai de banT, de t6th casa 66 banT, iar maT mult sh nu Indrstsnésch a lua,
cl dovedindu-se se va pedepsi, Insi ac6sta slujbA dupA obiceirt are a se cauta
numg pAnh la SfintiT ApostolT, acum dar pe acest urmittoriù an, dat voie
a se chata pAnä la sfArOtul anuluT, i numaT o luare de banT sh fie, poruncim
Domnia Mea Dumn6v6strA Ispravnililor de prin judete, s'A dati m'Ana de aju-
torid maT sus numitulul ca sh p6tä stringe venitul acesta ; i sam receh god;
1807 Ghenarie.
Asemenea dot16 chrtT fhout pentru cincT judete ot. preste Olt, qi
pentru 12 judete.
Cod. LIV. Fila 21 verso.

Anexa No. 154 (Pag. 528. Vol. IX)

I-iul Divan arath luT Repninski, In 1812 Mg, cl Iancul Chnfárapl ce al
cumOrat Inteacest an urmhtor fum5ritul Vatilor, care este huzmet al vhmilor
are randuialä din vechime de i6 din satele ce sunt imprejurul
care se brhnesc ea pesco din liály de la omul casnic cate parale 66 In-
tr'un an §i gice, ch pe lingh alte discolI ce are la chutatul acestuT huzmet, din
care i se pricinuesce multh pagubä', de la judet Teleorman cu totut al fost
oprit omul suí, ne lAsAndu-1 niel mhcar sh intre In satele ce sunt pe mar-
ginea VálteT sliand eh ma este porunca Ex. Sale Ghener. Coronel, qi arath ch
anul trecut ail strins de la acest judet tal 800; de aceea cere ca off sI se
 iStORIA ROMANILdtt 669

scaga cu acevtT banT din sferturile ce are s'a platésca, sa s i se dea porunca
Ex. Sale Ghen. Coronel catre orinduitil de acolo, s'a stringii venitul (lapa
ceint vechiti.-1812 Maï.
Isaac Raid, Barbu ráceirescu Pis&

Anexa No. 155 (Pag. 528. Vol. IX)

La 19 Tulle 1812 Comitetul serie la Ispravnicif din Teleorman, Ialomita

ea dea ajutor de perceper a camp6ratorilor huzmetuluT furnarituluf baltilor.

Anexa No. 156 (Pag. 528. Vol. IX)

Carte de fumaritul baltilor de la 6meniT velítori la satele de langit
bao pe dreptul do a prinde pesco, cate 66 bani de t6trt casa. 1810 Ghen. 1.
Cotaritul pe 1810 din BucurescT (cantarirea nurnaT la cantariul acesta
al 16teT marfeT) de t6tii suta de oca 15 banT.
Cod. LV1I. Fila 157.

Anexa No. 157. (Pag. 529. Vol. IX)

Langa acésta fiind-ca slujba vorniciilor adecii vitelor ce se Osen de pri-
vas, cum gi vitolor ce se lar' de pe la hoy, din porunca DomnuluT SenatoruluT,
ce prin predlojenia de la 19 Septembre ca No. 2439 ce s'ail dat catre Dum-
n6luT vi t prezidentul oranduit a fi in privigheroa Dumnélor oranduitilor
ofiterl de pe la judete, Divanul face cunoscut Dumn6v6stra ac6stii orinduiali
a Domnuld SeratoruluT vi viá serie, ca are a se arma InteacelagT chip adeca
tal-cate vite se vor gasi de pripas intr'acel judet asemenea vi cate so vor lua
de pe la hotl ati sa se dea in privigherea ofiterului ce este oranduit la acel
judet, carel are sil le tie 6 lunT vi dupa trecerea de vase lunT de nu se vor
gasi stapaniT vitelor, are sa se oranduiascit treT soróce prin publicatie pentru
vêncJarea acelor vite, ca orT cine va voi a le cump5ra sa se arate la Ispriiv-
nicat vi la col de pe urma soroc dupil pretul ce va egi sil se vi 'aura' de Dum
naluT Gfiterul, care banT ce se vor lua dupe Vacjarea acelor vite ail sa se tri-
mita la Excelenta Sa Domnul vi t prezident a se cheltui la lucrurile placute de
Dumneleil ; la vancjarea carora vite avetT sii fitT qi Dumnévóstra de hita,
vi de urmarea acestor poruncl Frt trimitetT DivanulaT respuns.-1810 Dechem-
bre 10.
Cod. LXV. FIla 58.
670 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 158 (Pag. 529. Vol. IX)

Excede* Enghelhard
Cll ofiterul de la Isprrivnicatul RomanatI Insciintézrt, crt la acel judet al
prins nisce vite de pripas i poruncesce ca sl se facri publicatie In sorac de
6 lunI.-1811, Ianuar 16.
Cod. LXII.

Anexa No. 159 (Pag. 529. Vol. IX)

Senatorul Milo?
Cá. dup4 t6te cole-l-alte veniturI ce are Vorniciea ob§tirilor s'asa cránduit
t6te vitele ce se vor prinde de pripas yi era venit al Vornicilor veli s'art
dat aceste pripasurI sá se vénTá §i orI cittI banI vor e§i sá se dea la cutiea
milostenilor.-1811, Fevruarie 2.
Cod. LXIII, lila 68 verso.

Anexa No. 16o (Pag. 529. Vol. IX)

?teter
primind senatorul notele ce i trimis Divanul pentru vitele de
pripas i pentru ispa§enie, poruncesce s'A se v6n41 la cochivecht §i totY [mula
srt fie pentra Vornicia ob§tirilor.-1811, Marte 18.

Cod. LXIII. Fila 39 verso.

(Pag. 534. Vol. IX)

De la inteziul Divan fi Comitet.
Fiind-cl all orInduit Divanul al II-lea Spatar pe Iancu Comisul, i se dete
la manY acest pitac ca care sii aibrt a stringe tot venitul ce MI fost al ace§tii
II spätarit 1811 . Mar ti e 17.
Al. Ungrovlahiet Ignatie.
losif Aran, Rada Goleen, Isaac Ralet, Polcovnic Loghinov, .11Iihalache
vc1 Vistier Samurcaf.
Cod. LXXI, Fila 77 verso.

Anexa No. 16x. (Pag. 535. Vol. IX)

Catre Cealtuhin.
De la Divan.
Avem cinste a arta Excelente' Tale, cá dregátoria S'Atarle' are vechirt
obiceM canonisit dii la pe an odatä baniI pentru f6n dupá la breslele slujitorescI,
 ISTORTA tiOMANILOR 671

care acéstd luare de leT dintru Inceput s'ad urmat de s'ad luat atat pe lunile
Iunie çi Iulie, Insit chte ta'erT 3 parale 12 de luna si la vremea aebsta aflându-se
Ispravnic DumnbluT Grigorie Billeanu n'ad luat acest havaet flind-cd Dumnéle
Aga Pantazog:u apucase de luase acel havaet Mal', de la luna luT Martie ciad nu
era ea cuviintd, iar Durnn6luT Logofkul Brtleanu Epistatul SpdtlirieT avênd drep-
tate a lua acest havaet, ea unul ce Dumnélui s'ad aflat In dregrttoria Spiltäriel
la vremea ludreT acelor banT, dupd cererea ce ad %cut, s'ad dat In destule
ponina ale DivanuluT cdtre DumnéluT Aga Pantazoglu spre a respunde aceI bata
la DomnéluT Logofiltul Baleanu si urmiiter Intd prind acum n'ad fost ; do care
rugdm pe Excelenta Ta, sd bine-voeseT si ca mijlocul ce se va socoti sit se fm-
plinésed de la DumnéluT Aga Pantazoglu aceT banT, eta" peste putine (Pie este
sui plece do aicl si urmézd a rgmhne pdgubas Duinnélul Logofkul Brtleanu.
1812 Septembre 22.
Barba Vacarescu, Canatantin Varlaam.
Cod. LXV.I, Fila 23 verso.

Anexa No. 162. (Pag. 535. Vol. IV)

Bacuresei din 10 .4pril 1808.

Cu aceeasT datá de 20 April 1808, Divanul dit volnicie la mánd 6menilor

rinduitT de vel Caminar pentra stringerea venituluT edmindrieT, adecd din tôr-
gurile, orasele si bhlciurile marT, ce sunt la fie-ce judet,,afard din acelea ale
MitropolieT, Episcopil si m5ndstirile cele marT. Cdminruit nu se va lua do la
boera marI de la vel Ban phort la vel Clucer do ario si niel de la jupânesele
vkluve cce art stiltut boerii Durnnélor Asemenea nu se va hm de la
ceT-ce art hris6ve i edrtI DomneseT de scutéld. amind,ritul consta de la batea
cu vin parale 55. De la batea mare cu rachid do t6rd, talen T 5. De la butea
micd talen T doT si jumkate. lar de la rachiurT strdine, ea unele ce sunt oprito
a se aduce in ora, unde se va gdsi rachiti stráin, verT la cine, sit se la ed-
mindrit de butea mare talen l 14, iar *de butea mica pe jumkate, afard de ra-
chiul ce se va aduce de marchilanT pentru trebninta ovtirilor, acela n'are sri
se supere niel' de araindrit niel de vamd. Cum si pentru vinul strein, fiind-cd
nu este slobod sri '1 aductl in térlt, ear Intamplándu-se lipsd de vin piimêntesc,
unde se va da voTe prin porunca DivanuluT In scris i prin marifetul DumnéluT
vol Crtminar la loe rInduit si sumd hotilrlid, nurnai acole va fi slobode.
Iar chnd pe ascuns se va cacerdisi cut vre-un fel de mestesug, acela sa
se fand controbonri, de cutre ch'minarT, procum s'ad urmat i In aT ata, care
venit peruneim srt se ia de cdtre orinduitul acesta al CiinainarieT pe sin, pe
cate butT ca vin sal" rachiti va gh'si In carciume magasiT si sd dea rgvas de
plata afard de butile ce ad pldtit cdmindrit la aminarul ce ad fost vi fa fi
672 V. A. UREctilA

aqind rivag de plata, acele rivage sa se tie In sémg gi sl nu se indrasnésca

orInduitul acesta a face supgrare cu a apuca sa ja al doilea camingrit.
pentru ate butT cu vin vor maT aduce prin carciume In oaf curgerea
anuluT, s pliitésca tot cu acest mijloc ce poruncim maT sus, pentru care sil
dea orinduitul acest rivag de p1at i apoT In vremea ce va Incepe gi va vinde
din alele butT Cu vin i racial sa fie careiumaril cii total nesupiraff Infra nim'c.
Pentru cara poruncim Dumnév6stra Ispravnicilor, sti datT ajutorul cel cuviincios
spre egutatul ;fi strInsul frestuT venit ; lar cand orinduitul cu slujba anésta va
cauta sg faca o armare In potrivg, oil a lua mal mult 8%15 cere caminarit de uncle
nu se cade, sa nu 'l InggduitT, act Dumnévdstrii vett fi rispunçlitorT, fiind-cg
prin sate i pe la efirciume de prin drumurT gi pe la carciumele morilor cruni-
narit nu este.-1808, April 20.

Anexa No. 163. (Pag. 535. Vol. IX)

De la Divanul Principatului rrel Ronadneset.

Fiind.cg venitul camintirieT este irat al Domnuld vel Caminar

dat acésta carte a divanuluT luT ce s'all oranduit de catre DumnéluT
vel Caminar, ca sg caute aléstg slujbg i sg strIngii venitul cruningrieT In ora-
gul BucurescT, urmand ponturilor ce se cuprinde maT jos :
Sfânta Afitropolie, episeopiile, sfintele mingstirT, Dumnélor boeriT
de la ve! Ban pang la ve! Clucer de arie, jupanesele viduve, ale cgrora boerT
ail stgtut veliti, ati sit scutéscá cate o pivnitg In BucurescT, dupg cuprinderea
ponturilor Divan 'lint
CatT ver avea hris6ve i cart/ DornnescT, sail cartI ale Divanuld de a
scuti ctirciume de cgmingrit, acestia vor scuti carciumT, dupg seneturile ca vor
aren la manT de vor area drepte bucatele lor, sail chiar carciumele lor adevirate,
ftiede a fi slobod acegtia, taita sa sti o viMdti alluT obraz i Riede a fi slobod dupg
vechitl obiceiti sit scutéscg carciuma infra care nu se v:nde vinul lor, lar pentru
tagma Logofetilor DivanuluT i aT VisterieT sa urineze hotartriT ce este factitg,
a scuti i carciume striine, Impotriva cgrora porancT nu all a fi supgratT.
Cliff se scutesc de cgmingrit ea ale altora cartT si se vor dovedi ea
nu aunt cartile lor din cele slobode sa scutbsca careiume striine, si pltésca
orilnduitul camingrit indoit spre pedépsa vicleguguluT iar streinile 641 ce vor
avea, sit' se in de la manile lor, ca nisce prieinuit6ra de netrebnicg pagubg ve-
nituluT boerieT.
Cand vre-unif cu socotélg sit nu pliltésca cginingrit IsT vor pune
sa se vIndil In vre-o ciirciumg de cele ce se scutesc de climingrit cu
carte domnésca ii facéndu-se cercetare se va dovedi acest viclegug, atuncT car-
ciumariT acelor carciume, ca uniT ce s'ail ficut pricing de pagubg venituluT cg.
 ISTORIA ROMINILOR 673

minrieigi ca nisce neascultiitori nizamului, pentra-cg aù prima vinul altora

In efirciumile lor, s plrit6scil cilmingritul pentru tot vinul ce se va gilsi In car-
ciumile acelor cArciumarl, atât adiciti pentra al lor care se scutesce ca carte
Domn6seil, cât i pentru vine ce ail prima In carciumile lor ca scutóscg
de cgmingrit Meg de a avea carte de seut61g, i intracestas chip sg pilgub6scg
frail de cuvênt boerieT.
NI se aflg afarg din crucile care sunt hotar Bucurescilor adieg tin-
prejural politieI acestia in vrerne ce plgtesc biral lor aid In Bucuresci, ca
BucuresceniT ca darea cruningrituluT se silesc sit n'o plgt6scii,pricinuindu-se
locuosc afarg, acelora sil na li se dea ascultare, ci procure gi ceT-1-altT orilsenT
aT Bucurescilor, negresit supue a plgti cgmingrit.
ate butl ca yin i rachiil se vor gitisi prin cgrciumile i pivnitole
earciumarilor color ce pliitese camingrit, sii pluítóeuí pesin "pentra t6te butile
mal nainte i Ong a nu se incepe i dupil co se va sfilrsi vinul se vor cam-
pera altul, off de la boerI sag de la rif6nitistirT sg plìltéscit asemonea i pentra
villa' ce ail cump6rat.
Pentru butia de vin ce vor vrea sg facg racial sa pliit6scil eitimingEt
pentru vinul acelor buff, (Ind vor vinde din(einsele orT ca vadra sail c.t
°elm; iar cand niel de cum vêncjaro nu va face dintr'acol vj i II va face
tot radii", atundi fig a ph-al nurnaI al rachiuluT crimingrit.
Vinal strein afaril din trebuinta t6roT fiind-cg nu este slobod silladucri
In t6ra, ci intamprandu se lipsg de vin pilmé-ntesc urm6zii a fi trebuincios cel
str6in, atanci ca vole de la Divan, prin marifetul Dumnblul vel Criminar, sr), se
slob6dg a intra in Vail pe cat va fi trebuintg i ande va fi lip3il. Iar cand pe
ascuas se va cacirdisi ea vre un fel de mestesugire, sil se Leg de cgtre
controbond.
Cruningritul este a se pItiti : bu tea ca !tin para,/e 55, butea ca rachiri
de t6ril, cea mare po talen f 6 si cea micil Po talen l 21/2; far pentra rachig
str6in, ca unul ce esto oprit ea i vinul de a veni in Ora, unde se va grisi
radar' &rein, veri la cine, sg pliltéscil de butia maro talen l 14 si de butia
micg pe jumiltate, dar rachiul ce se va aduce de rnarchitanT pentra ogtire, de
cilmingrit s't vamil sr' nu se supere.
Butiile ce se vor gitisi pliitite de cgmingrit la Caminarid ce art fost
va avea rgvase de platg, aerie ea nisce p1ritite sg nu se supere, ci sil li se tie
rgvagele in s6mit i fiind-cg dupg hoar:Area ce s'a filgut, venitul de la 17 ale
trecutuluT Februarie inc6ce are sg fie ale acestaT Cgminar, iar panìl atuncT
fio ale acelifi vechT, are orAnduitul acesta caute venitul pe ac6stri vremo
de la cel ce l'ati strins.
Scriem dar Datnn6v6stril zabitilor din orasul Bucuresci, sil datT ajutorul
col euviincios spre ciltatul slujbeI qi strinsul acestui venit, hir (Ind orAnduitul
/storks Romanilor de V A. Urechid. SEcocur. XIXX1.-43
674 V. A. URECHIA

acesta va cauta sil faca vreo urmare in potrivii, off a lua mat rnult, sati a
cere cìminìrit i de unde nu se cade, sil nu'l ingaduitt.-1808, Aprilie 20.
(Origina'a copie la biblioteca Urechiä, Galati).

Anexa No. 165. (Pag. 537. Vol. IX)

Divanul catre Engelhardt.

din vechime tabacul a fost apalt, era venit al ciiminilrit cela
mart., la care in trecut se rhduia fecior de boer, iar in anul acesta duprt slo-
boi)enia co aii dat Divanulut, principele Bogration, a fost numit Criminar Anas-
tasache Comilneanu. cDunin6hr boeril. Cáminart, dupä vreine Valí läsat (tabacal)
slobod a vinde cine va vrea; prin hotrtrarl Domnesct s'ail oranduit ca sll dea
cet ce aduc tabacal strèin din Ora turcbscri de una ocil ate parale 50 si osebit
la cutia rnilostenieT, jar la va 1, ate parale 26 si de vamä sati altll dajdie
fost apárat tabacal, iar de sunt ara' 28, de and s'ail ase4at consulaturt aict
In Bucureset, pentra diafend.epsis negutëtorilor suditt at streinelor Curti s'ail
ofénduit prin tarifil, ce sil pliittiscrt suditit, vamä, cand tot de atunci s'a
11,11

pus in rênduialä ca tabacal, ce aduc negutátorit suditt de la Rusia i de la

Nemtia, sll pliitéscA 3 la sutil, iar cand suditil ati wius tabac turcesc pentru
vëtn)are aid. In téril ail plritit si e! fìtruí osebire si citninilritul si aceea ce este
fènduit pentra cutia milosteniet duprt ponturt. Do sunt 2 anT aduc6nd un no-
gatritor frances tabac turcesc aict In Ora de 1'10 vêndut, impotrivit a
pulLi criminärita si avaotu cutiet. De care filcêndu-se cercetare insil negutilforit
supust, carT all metalierisit acest alisveris, ail dat wloverintri, cum cl tot-d'auna
pentru tabac turcesc art plätit criminiirit dupri ponturt. Dupil ca,re din partea
Divanulut s'ari Indatorat i suditit francesi a p äti si s'ail Mea cunoscut si
cinstituluT consulat al FranteT. Acum DumnOlut Epistatul citimirilriet a fiicut ará-
tare Divanalut, cri un Zisu Ianiota ginerile lui Hristodor Vrana, aducênd tabac
din Ora turcésiil, i ar'étandu-se de sudit frances, se impotrivesce a pIriti
Dupil cercetarea ce s'ari fácut, dupri, cuprinderea ponturilor i obiceiulut
ce s'ail urmat, s'ail oránduit Dumn6luT, vel Aga, ca prin scirea cinstitulat con-
sulat al Frantel sä implin6scrt de la c)isul cArninäritul dupri, ponturt. i Dum-
nOlut vel Aga, urinând datoriet Domniet-sale, all mers la cinstitul Consulat de
ail dat pliroforie si oil luat ráspuns cit na pote Indatora pe isal, sil plätbscri
acele cate 76 parale la oca de tabac dupä, ponturi, ci va s'o' pliitésca numat 3
la sutil ; ci fiind-cä boeria aminäril inteacest irat razimá si de nu-i se va da
rämane a perde venitul, de aceea Excelenta Ta cu mijloc cuviincios, care mal
bine se va socoti, sit bine-voesct a da nizam de Indreptare.-1810. Mal' 7.
Cod. LXI, tila Si.
 lf,TOAIA 110MANIILOR 675

Anexa No. 166. (Pag. 537. Vol. IX)

De la Divan fi Comitet al principatulta Valahier.
Ftind-ca, vaina tabacului este obicinuit venit al caminiirioi dupa cum no
adeverim din condicile Divanulul, sail dat acéstri carte a Divanului . . . . ce
s'ail oranduit ad i In orasul Craiovei de BuirmóluI Stolnicul Constantin Campi-
neann peste caminara, ca s'a alba a lua de la tabacal strein do oca una cato
cincI-deeT parale iar de tabacal de aici de t6ril sii ja cate ()ece parale ; pentru
care poruncesce Divanul Duron6v6stra zabitilor din orasul CraioveT, sa datT
mana do ajutor orkduitultti de la Dumnéliff Epistat cilminarieT, (a sit stringA
vaina ac6sta pe deplin In orasul CraioveI 1812, Junio 1.

Anexa No. 167. (Pag. 537. Vol. IX)

Carte de crsminärit.
Fiind-ca venitul cilminarieT este irat al Dumn6lui cinstitului vel Caminar
Constantin Cretulescu, s'ail dat ac6stii carte a Divanului, . . . . ce s'a oran-
duit de catre Dumn6lia maI SUS numitul boer, ca sa cauto ac6sta slujba si sil
stringa venitul caminariei aici In orasul BacurescI, urmand ponturile ce se
coprind mal jos.
Sfinta mitropolie, episcopiele, sfintele milnastiri î Dumnélor booril veliti
de la vel Ban pana la vel Clucer de ario çi jupanesele véduve ale criror boerT
ail statut veliti, ati sa scutésca cato o pivnita In Bacuresci dupa coprinderea
ponturilor Divanului.
Cap' ori ail carti domnesci si liriAve, saii cartile DivanuluT de a scuti
carciumo de caminarit, sail do acuno Inainte se vor invrednici a-estii mili prin
carti noue, (v.:ostia vor scuti carciutni clupi5 cartile ce vor avea la manT, de vor avea
drepte bucatele lor, sari chiar careiumile lor adevgrate, far do a fi slobod acestia
mila sa o vInda alta obraz, si far'do a fi slobod dupil vechiul obiceiti s'a seut6sca
carciumi t'atril care nu se viude vinul lor (lar pentru tagma logofetilor Di-
vamilia si a Visteriei are a se tirilla dup'e hotaririle domnesci si ale Divanu-
ce sunt date, a scuti, adecil i cardume streine çi a ni se supra de ami-
narit, niel' de vin, niel' de rada).
NI se scutesc de (riminarit cu ale altor carti vor dovedi, sil platésia
indoit, spre pedépsa viclesug flut, iar streinek carti ce vor avea, sa so la de la
maneto lor ca nisce prieinuitóre de notrebnica paguba venitului boeriei.
articole ca la Anexa .164)
Cod. LXXI, Pila 3 verso
676 V. A. URECtia

Asemenea carte de caminara s'ati filcut vi la oravui CraioveT av6nd deo-

sebire numaT unde dice: Crucile Bucurescilor vi la tagrna Logofetilor DivanuluI
vi aT YisterieT avênd pronomion sil scat6scil vi cardume streine de cilminarit
adeca pontul al 5-lea, ail lipsit acum vi pentru tagma Logofetilor iaravl ati lipsit

Anexa No. 168. (Pag. 538 Vol. IX).

Catre si avitul mnt4ììl Divan, ele la Logofetia mare.
Dupa porunca sla,vituluT Divan, ce ni se da la ac6sta jaiba a tul' Con-
stantin iuz-bava, fac6nd cercetare m pliroforisiT, ca cele ce aratil prinfeac6sta jaiba
sunt adev5rate, adica Nicolae iuz-bava Wat jaluitorului s'ail aflat intr'acésta slujba
a izbaviel: din tineretele luT pana ati ajuns la adancI b5tranete vi vi-ati dat ob-
vt6sca datorie inteacésta slujbtt fiind, iar jaluitorul ati Amas ca greutatT, ca un
insarcinat cu datorie vi ea muma vgduvii, carale s'ati atlat slujind atilt In trebT do
ale Divanuluï, cat vi In trebi de ale VisterieT, vi dupii nuírtea tata-sea cunosc6ndu-se
de vrednic, slavitul Comitet l'ati filcut in locul tatilseti iuz-bavii, la care slujba
fiind cu tóta osardia, cusur pe urma la nu s'ail facut, vi iuz-bava ce ati fost
dup5 vremI ati avut privileghiu de la Dorara obicinuit suí scutésca dijmarit i vi-
naricT i o carciuma in Bucurescl: de fumara, de caminarit vi do orT-ce alta artei
se vor int6mpla pe alta cardume, in$a la scutirea cardume: ati avut prono-
mion ca logofetil DivanuluT vi ai Visterieï, a scuti vi cárciuma streina ; asemenea
vi lude unul far'de pricina de dajdie ail avut pentra posluvania case): luT,
apkat vi acola de orl-ce dajdie vi oranduelT ale VisterieT vi pe Muga acest pri-
vilegia ait avut tata jaluitoruluT pentru slujbele luT cele vechT, vi pentru sea-
patildune osebita mill prin cartita sltivitului Divan ce le v5duiti, una cu 16t
1809 Iunie 22 vi alta ca 16t 1810 Septembrie 13, prin care i se da inca lude
trel far'de pricina de dajdie vi alta carciuma scutita, i jäluitorul de cand
oranduit iuz-bava pana acum tine privilegiurile tata-sita, iar pe numele si5ti
i s'ail facut privilegia ; ci dupä rugaciunea ce faca slavituluT. Divan, fiind-ca
slujba ja,luitoruluI este cunoscuta, i se cada ajutor ; de se va guísi cu cale de s'a-
vital Divan, sa bine voiascil a i so da vi luí i ajutorul acesta ce ati avut tata-
adica lude patru ftiede pricina de dajdie i dou5 cárciuml aicI tn oravul
Bucurevcilor scutite,;Intru ajutorul vi mangaere la greutatea caseT ce are.-18111
Septembrie 1.
Constantin Duclescu v i Logofit.
Cod LXX. fila 19:.

Anexa No. 16g. (Pag. 538 Vol. IX).

De la intoliul Divan ìi Comitet al principatulut Valahiel.
Milostivirn facénd Divanul, asupra jilluitorulnY Constantin iuz-bava,tntarevce
bite acole privilegiurT ce le-ati avut reposatul tatii-s5a Noculae proin-iuz-bava vi
 ISTORIA ROMANILOR 677

1811, Septembre 5.
hotrtresce, ca i faluitorul asemenea sA le aibit" pe chipu
lgnatie Mitropolit al Ungrovlahieä, Polcovnic Loghinov, Rada Golescu,
Isaac Ralet, Mihalache Mana.

Anexa No. 170. (Pag. 538 Vol. IX):

De la intcliul Divan i Cornitet al principatulul Valahiel.

S'ati dat méstil carte a Divanuld luY §tefan sin Negoita Borducea ot sud
Ialomita pe carel l'ail %cut Divanul al 2-lea Vornic in locul luT Mihaiti
Dircjea ce ail murit, la DutunbluT vel Vornicul de t6ra de jos Petrache Reto-
ridis. Dod sil aiba i numitul privilegiul ce ail i ceI-1-alff vornicei a fi adica
aplirat de randul dhjdiilor VisterieY i de alte podveçll si angariT, s scut6sa si
drepte bucatele sale de dijmarit i vinilriciul i pivnita aief in orasul BucurescT
aperará de fumilrit si da t6te angariile. Drept aceea poruncim la totl cap.' se
envino, nimenI Intru nimic supurare peste cartea DivanuluY sa nu faca.-1812,
April 2.
Loghinov sovetnic ost4esc Polcovnic, Manolache Crefulescu Ban, Barba
Vesclirescu, vel Vist.
coa. LXXI, fila 35.

Anexa No. 171. (Pag. 538 Vol. IX).

De la intetiul Divan.
Datu-sari acbsta carte luT Constantin sin Nicolae iuz-basa mole s'al ase-
qat in locul tatil-seti iuz-basil de fustasT ot vel Divan, ca sil fie in pace si ne-
supgrat el si casa luI de t6te drtjdiile i oranduelile cate vor esi de la Visterie,
s'd scut6scil si drepte bucatele luT, stupi i ramatorI de dijmarit i vinul ce se
va face in viile luT de vinariciù ; asemenea sa aibrt a linea si o pivnititi aid in
orasul Bucurescilor, scutita de fumitrit, de caminilrit, de vamil i de ort viitrijesc
si de orl-ce alte angarit cate vor osi pe alto pivnete ; asijderea sil ailia a tinea
si un om piltra porlusania casel luT, care si acela sil fie scutit de t61-e oran-
&millo i drtrile verT cate s'ar pune po lOcuitoril de obste la niel unele sup6rat
sr. nu fie, pe care om far'de pricinA de dajdie sil se cerceten dupa
oranduiala Yisteriel si s i se dea pecetluit, ca sa fie nesup6rat, pentru cil ac6stit
mira' ail avut i iuz-basa ce ail fost dupil vremT, dupa cum din cilrtile domnescl
678 V. A. URECHIÀ

ne adeverifam ; pentru care poruncesce Divanul Dumitale vol Ag.( i vel cApitan
za dorobantY si altor zapciI ce yeti fi orY cu ce slujbe orAnduitY pe orasul Bu-
curescilor, sit pOzifl intocrual si fruido niel o scOdere tóte cate se cèprind
sus.-1811, Octombre 11.
Polcovnic ,Loghinov, Rada Golescu, Isaac Ralet, Mihalarhe Manu, vel
rist. vel Logofit.
Cood. LXXI, fila 23.

Anexa No. 172. (Pag. 538. Vol. IX)

De la mntëiul Divan.
Datu-sati cartea DivanulnY lttY Constantin Plesoianu iuz-basa ot Divanul
CraioveY, carelo dupO a le slujbri, cu care s'ara' af6tat slujind nelipsit la t6te
poruncile ce i sall dat de ciare Divan, pentra aceea sO fie xv,sup6rat de t6tu
darile ci orInduelile verY-cate ar esi de la Vistierie pe an in OTO; asijderea
ale le drepte bucate ce va avea sit fie îii pace si scutite, stupiT i ramiitoriT
de dijmOrit, si vinul al va face in viile laY de vinOriciti, si pivnitg in orwl
Craiove scutitO de fumArit, de cOmingrit, de vamO i de alto angaril, pentra
care Divanul poruncesce la toff catI se envine intocma,I s'A fitI urmatorY, spre
a i se pAzi privilegiul acesta nestritimutat.-1811, Octombre 12.
Raflu Golescu, Isaac, Ralet, Nilzalache Ilianu, vel Logofeft.
Cod. LXXI, fila 2a.

Anexa No. 173. (Pag. 54o. Vol. IX)

Academia, portofoliu 47 act. 18.
Copie din timp. E probabil insitsT minuta actuluY, c6.01 confine corecturi
ci adOugiff.
Ciltre inalt Excelentia Sa Domnul lucriltorul Sfetnic de fainO senator i
proestos Divanurilor Aloklavie ci Valachiel si cavaleri Ynoilie IvanovicY, Crasno

De la tiit obtia boerilor cnejiel llfol loviel.

Intiu adunare obst6scA Cu er,luta supunere, am luat infra ascultaro. cea
pátruncrel6re coprindere a predlojenie Inalt Excel. Vástre, ce s'ad dat cOtre Di-
van sub No. 3825 pentru impartilsirea cea obstbscA in impartirea greutlite
(Kuirrois8sur) anuluI 1812 si a rOmasite anule 1811, din caro greutate sO
hotOrgsee de caro Inalt Excel. VástrO, ea sil, se dea 115.300 le de ciare boera
plimhtule din drept capitalul lor.
Cu pleaciune artliram din parte a tot nérnul boierilor NoldovieT, cit i
 ISTORIA ROMINILOR 679

stramoviT si parintit novtri i noT, este mal mult de eat un vac, de and alta
nu am afetat catre pristolul imOratieI RusieY vi catre biruit6rele sale arme,
de at numaI supunere, credinta vi intra tulta euratenia jertfire. §i dupa acésta
cunoscutil in lume r6vna am fost i suntem vi acuma gata a aduce, déca esto
trebuirta, i caselo si averile n6stre intru jertfire vointeI eel !matte a indura-
toruluI monarch, a stilpanitoruluI impe'rat a tóta Rusia, acolo unde este Ora
nadejdea umbrireT vi a bunei nóstre vietuirt Insa acum ne vedem enprinvI de
o machniciune a intristarei eel* sufleteset pentru c cererea ae6s4a a ne cislui
In dare de contributie, nu are asemanare niel eu una din cele-l-alto epochT a
ostirilor treeute, and nu numai nu s'ail indatorit einul boeresc a plati birul
cele-Palte trepte, dar Inca cu avut i osebire de pronomion, care acea osebire
all facut neimpilare n6multa boeresc si in vremea stapanireI otomaniceseI a nu
se supune in dä'ff ca birniciI satelor.
Illahnieuinea nóstr s intinde v6.d6ndca Inca niel la auujul col ivalt al
induratoruluI imp6rat nu e cunoscut, ca mal ales lute° epocha a acestuI
boiti némul boeresc dupil credinta sa a facut colo mal marl jertfirI, si face
fall a nu o numi contributie, incep'end de la cea dintaiti intrare a °Oiler in
panAntul acesta, and tot f6nal ce a avut armia trebuinta luat impreuna
eu al altora vi a némulul boeresc cel mal mult. Caraturile cele marl de pro-
vian, care in alta vreme a ovtirilor se urrna cu podratul, acum urrandu-se
eu t6ra, n'ail r'émas niel intr'o vreme seutelnicit breslaviI vi 6meniI novtri
foritY de acesta grautate a transporturilor intoreéndu-se paguba acel slujbe a
lor catre n6mul boeresc, care avénd numaT acest pronomion al scutelnicilor
pazit din invechime, p ttin a lipsit perde vi acesta jertfindu-se In slujbele
ovtilor si uniI din boerI platind pentru scutelnict iar altiT ajung6nd a se sluji
el singurI, luandu-se 6meniT in caratuff. Putin lipsesce de a veni cea ma):
mare parte a n6muluI boeresc Mtn.' adere.
Nemul boerese tine cuartirurile cote mal marl. Ioiile boerilor sunt jort-
fite spre taere de lemne pentru foe a spitalurilor vi a intoemireI obuzurilor
vi a intarireI cetatilor. Moiile némuld boerese sil jertfese a da &VA pentru
pilvune cailor ovteneseT, a da fènetul pentru cosirea f6nuliff ovtenesc, sume caro
pot coprinde milióne, ci plala nu se da de afro nintenea, ca dintru acea plata
se póta Aspunde indoita vi intreita suma de cat ae6sta, care sil cere acum
ca numire de contributie.
InsavI imputernieirea locutitorilor satelor de pot lupta pana acum in
slujbele armiet este jertfire mosiilor boerescT pe care el locuese land f6nul
pentru vite vi alte pronomiT, do indoeite preturt de cat o micsorata slujba
care face pentru Vote acestea boeruluI stapanulta movia.
Rugaciunea cea ca umilinta a némula boerosc dare Inalt Exel. Yóstra
este ae6sta : sil fil Cu milostivire mijlocitor a nu se da n6mul boerese sub un
jug de plata pentru persóna, ca'cI niel in vremea stapanireI otomanieesul nu
680 V. A. URECRIX

ail avut ac6stä supunere gi ca un ocarmuitor i pilzitor dreptáteI gi a prono-

miilor, ca simtire sufletóscì s primescI ac6sta ca plecriciune, rugilininte, a areta
jaiba nOstril ì ciltre Inaltul poruncitor mal marele comandir al armieI, facendu-se
cunoscutil gi la pragul imperritescei fáriff :
crt niel odinióril in supunere de dare nu a fcst n6mul boeresc,
intr'o intrare a ogtilor, niel in vremea pkg. Acest pronomion s'a päzit, rtc6stil
mangaere a remas a caselor boerescI osebindu-se din strtrile cele-l-alte.
GA Indoitil gi intreitä contributie se póte numi jertfirea mogiilor intro
cele ogtenescI.
ca InsugI cAtre siitenI se face jertfire boerilor cu ajutorul mogiilor
letra novel, precum a avut acum lipsa panel, Imprumutandu-so ca sIt scape
viata lor i sa fie pentru slujba ogtilor.
crt prea putinI din némurile boeresel a i remas in stare de a putea
intimpina cheltuelile easel sale, cel-l-altI sunt lipsiti de hrana vieteI gi gata
de a vinde moii1e lor gi a Intimpina scumpete i strelutorire, ce se aflii letra t6te.
Acestea ca umilintit ne rugrtm sä se facil cunoscute, gi cii nu va fi de cat
un suspin läcrämrttor pentru n6mul boeresc, de a se vedea subt Indatorire de
cisluindu-se ca birniciT, nu am apucat niel de la strätnogiI nogtri a no
cislui dupä stare gi venit.
Niel putem sci, niel putem cumpeni averea fieg-ciiref casä, fiind unele
din familiile boerescl intru adever ca veniturI mal mail, dar acele veniturI
sunt alckuite ca cheltuelile casolor, care póte nu le alung gi se aflit inert sub-
datoriI. Nime In Moldova starea altuia nu o 'Ate jadeen de cat numaI
sfargirea vietei fieg-eäruia, cand se v1 cele mal multo farnilii impilate ca
datorff.
Obgtea boerilor ail fOut gi socotinta cea prin raport aretatil inaintea
Vóstre a comitetulta Divan, intru care ca multitmire sunt datI gi scu-
telniciI gi breslagiI n6mulul boerasc, spre a se cislui la sume de 42.000, ces
forte pane. ApoI dócil scultenicii nogtri sit jertfesc gi Intru ac6sta, precum
gi in anal txecut gi numaï pentru baniI ce ail remas sä se stringä ca a portiel
de carne, letra aceea nu era socotitY gi scutelnicii gi de acela s'a socotit
greutatea birnicilor. ApoI mal bine cuprinde-se i scutelnicil Infra aceea
se ridice tarifa i punerea asupra pers6nelor nemuluI boeresc, ca sil nu se In-
temple stricare strrtmogascultfl pronomion de la tied earl' ar avea dreptritI a
cere i resplätire.
Na te depärta de rugriciunca cea obgtéscrt, duprt care vom avea gi bucuriol
It s'as6 filcut aretqte acestea la locurile inalte i vom agtepta in viitoru Te§-
 1STORIA ROMINILOR 681

puns vi atunci vom sférvi multAmirile 'Astro asupra niizuird vi notrecereI Cu

vederea.
Costachi G. LogoPt. Constantin Ball Logoftt
In cel adev5rat sati :

Costachi Ghiea Logoftt, Iordachi Cantaeuzino Lsgofet, Constantin Balf

Logofét, Neculai Balf Logoftt, Grigorie Sturdza Vistier, Sandu Sturdza Mil-
man, Maltean 1?osetti lifitman, Constantin Balf Vornie, Damitru Italet Vor-
nie, Grigorie Ghica Vornic, Vasile I?osetti Vornie.
No. 827.IavY, 24 August 1811.

Consiliul francos Fornetti mention6z4 o nonti irif aire a MoldoveY de

muscall in 1812 Iunie, in urrniit6rea luY nora calre Otto, datatii din Iavi
17 Iunie 1812.
Fornetly ciare Otto, despre sarcinile impuse do Ruvi allipra lloldoveY.
IavY, 17 Itiniti 1812.
Cod. DDXX1II, D 1E4

111r. l'Ambassadeur.
Jassy, le 17 Juin, 1812.

L'amiral Tchichagoff a demand6 au Divan de la Moldavie la contribution

annuelle des foins, en exigeant la moiti6 en nature et rautre moiti6 en ar-
gent, ce qui peut s'6Ieber à 4 millions. Cette nouvelle mesure est tout it fait
ruineuse pour le pays. Les membres du Divan et les premiers Boyards ou
seigne.irs ont tenu conseil, tt la suite duquel ils ont nomm6 une d6putation
aupr6s do ramira.1, pour lui repr6senter que cette diposition ach6verait de ruiner
le pays. La d6putation partira aujourd'hui pour Bucarest.

Anexa No 174.
tre Slzuitul intdiul Divan i Comitet al principatulut Valahiel
de la Logofetia mare a rrel de j08.
NegutiltoriI sureceiT ce string capre çi vite marI de la Vtilenl, sud Sa e
prin jaiba ce ¿lit dat slävituluI Divan arará, Cil eY ca &Arpe DivanuluI ,rstrin-
g6'nd capre pentru tiiiat la zalhanaie, av6nd banY Impartiff pe la 16cuitorY inca
de asa iarnri i clti slujbaviI oerY scriind acole capre ail i apucat pe 16cuitoriT
aceia de ati pliitit oeritul pe acele capre ce avut ei tocmite, vi cl In-
pepènd e a le stringe de pe 14 RícuitorI, slujbaviT ocrituluY IT apila vi pe
682 V. A. URECHIÀ

dénsiT ea srt pliit6sca 'inca (data oeritul cerènd dreptate la acésta ; In dosul
ciíreia jalbi se poruncesce, ca sa v6cl c)prinierea ponturilor slujbel oeritulul
vinci6reT. de estimp, sit cercetez si jaiba lor, si sil-T erg in scris ; urnpator fijad
am cetit ponturile oerituluT si féduirt coprindéndu-se la capul al 6-lea, ca
se platésca oerit si pentra caprele si oile ce se cump6ra pentru zalhanale,
de vreme ce caprele acelea ce le-aii strins negutatoriT jaluitorT le-ail plata
cenit 16cuitoril, aceea r6i1 i lar de cale aplica slujbasiI oerT si pe numitiI ne-
gutatorT a maT plati oerit, nefiind ca dreptate a lua dou6 oeriturT pentru o
vitil; pentra aceea giísesc ca cale, sa fie strasnica porunca SlavituluT Divan
catre Dumn6lor Ispravnicil judetuInT, sil cerceteze, si când va fin adev6r 41-
cuitoriT acoja ati plata oerit pe acele capre i apoT (lupa ce le-ail luat de la
d6nsiT negutiltoriT i-ail apucat si pe d6nsiT ca sit maT plä'téscil oerit, nu munat
sit ingrijasca ca s'a nu ingaduiasca pe slujbasiT mil a face acest fel de untad,
care este mijloc de jaf, ci inca sa le faca acestor slujbassi ce ail cutezat de Ud
facut o cerero ca ac6sta si pedépsa aceea ce va giísi slavitul Divan, ca Ea fie
si spre pilda altor slujbasi si deosebit sil faca poruncile slavituluT Divan, catre
Dumnélor ispravniciT de la tóte judetele ca sil ingrijiasca a nu ingadui pe slujbasiT
oerT a lua oerit de la negutatorii zalhanagiT pe caprele ce ail sirias, care le-ail
plata oerit 16cuitoriT, ca sit liptésca mijlocul acesta de jaf.-1812, Maiti 17.
Cod. LXXIT, fila 54. verso.

Anexa No 175. (Pag. 49g. Vol. IX)

D'arile la Bräila rescumptratd prin
Catre Ispravnicil BraileT, cht pentru mielan T s'ail fiicut osebita carte a Di-
vanuluT catre DumnéluT Comandantul de acolo, ca sit-I Indatoreze a piad oerit dupit
coprinderea ponturilor slujbeT. iar pentru locuitoril din acole 3 sate, poruncim
Dumn6v6stra supunetT negresit a plati oeritul pe vitelo ce vor fi avand, jaras"'
dupa coprinderea ponturilor, de oaie po parale 17 si de revas, de nume pa-
rale dou6 i apoI ei ce contract sail aseq6mênt vor ti avênd ca acel presin (?)
IsT vor cauta In trina osebit.-1812, Iunie 2.
Cod. LXIV, fila 65.

Anexa No. 176.

L6cuitoriT din judetul Valcea cer departarea C6inulut care-1 jitfuesce
sa le intórca jafuirile facute ; Tisteria scie ca páratul a fost departat din se-
mesie, iar pentru jilfuirile ce le ati facut find cit slavitul Divan a oranduit
boerT pe D. Vorn. C. Caliarh si pe D. Vorn. Dumitraehe Racovita ocArmuitor
DivanuluT CraioveT, ca mernurietul cercetiltorilor de la 5 judete de peste Olt,
se vor trimite dar si jaluitoril acestia cu porunca SlìlvitiiluT Divan catre maT
 ISTORIA ROMANILOR 683

sus numitiï boerT, ca s fari cercetare i acestor jafurT si si le intórci In-

napoT.--1812, Julio 14.
Divanul ordoni precum mal sus, in 12 hile 1812.
LXIV Filgi 103 verso,

Anexa No, 177.

Isaac Ralet, la 30 klie 1812, intervine la Comitet, sii dea ordin a nu
fi obligatT ScutelniciT Pah. Scarlat Mibiilescu din Dimbovita a cira Mil la Bu-
curescI la spitale, fiind-ci acosa ScutelnicY ail fost fórte sup6ratY si nelipsitt
de podve41 i angariT ajungénd la o prásti scipiticiune in d'A niel poslusa-
nia lor nu o pot rkpunde si mal N-él:tos acum la vremea cánd socotesc si el'
agonisi brama.
Comitetul aprobi la 30 Julio 1812.

ArAtarea ce (lit fäcut Dumnaul Logota Bibescu prin Anafora pentru banit
cc s'a* cisluit'in judetele de peste Olt, ca nume pentru cererile Pasvantului
fi porunca DivanuluT ce s'ale dat de la Divan.

Catre einstitul Divan al Principatului ib Rona'neact

Sciut este cinstitula Divan peristasis ce s'ad intámplat orasuluT Ora-
joyel si judetelor de peste Olt de cilcarea Turcilor PazvangiT, cum si. cererea
ce all fost n'out aluna*. Pazvantolu a i se da din Ora tal. 75.000, dupA a
ciruia grabnici i sanies,' cerere silit all fost Dumn6luT Logof6tul Cheani ce din
pkatele nóstre Cralovenil se intámplase vechil de mal nainte, si DumnéluT
Cluceru Cornea Briiloiu (dupi ce s'ad intors de la Vidin, iarii pe mine m'ad
poprit acolo ca un amamt) de ail luat de la negustoriT suditT din Craiova tal.
50.000 cu Zapisul Duinnélor si cu scrisórea mea, cu dobándi la pungi pe luni
cate tal. 7.60 cii ca si le plit6sci dupi ce vor veni banT de pe la
judete, carT acestY bani sunt ce s'ad prothacsit intaiii la Vidin de ad stám_
parat grabnTca cerere si tulburasea ce se afla acolo, apoT atát DumnéluT Lo-
gof6tu, Cheani cát si Dumn6lor BoerT Ispravnicl al judetelor de peste Olt,
ati cisluit o mare sumi de banT, arát pe orasul CraioveT, i pe 16cuitoriT
birnid din judete, cat pe t6te breslele, apucánd in parte si pe la fie-care
si
boerinas, postelniceï, coboránd i pana la tiganT, si prin inchisóre, si in allá
s'ad luat banf de la fles-care cát ad putut rape, ca nume c'a' o si se trim6ti
la Vidin spre implinirea nuniiiT ceruteI sume, si dinteaceï banT ce s'ad luat
Dumn6luT Logof6tu Cheani Caimacam, i Dumnélor IspravniciT de peste Olt, la
Vidin s'ad trimis de DumnéluI Logofiátu Cheani numaT tal. 135.000 afari din
judetu MehedintY, baniT ce si lua de acolo se da ca deosebita sami
cerero la Mo!a-pa, care nu intra in suma do maT sus numiti de 1500 pungT
684 V. A. URECHIÀ

de bad, ce se cerea la Vidin ; asijderea stiut sa fie cinstitului Divan, ca la

calcarea Craiovei ce ail fost la 13 ale lui Septembre, totI hoer.'" i boerinasi, i
negutatori, çi cei-l-alti de obste negutittori al orasului Cralovei si-art avut pe
la casele lor strtnsa fóta gatirea cea de pesto an, adeca zahanele, i fanuri si
kite celea trebuinciása ale hraniT lor, precum si ea am avut strins la casa
mea peste 15.000 oca unt, si 10.000 oca Mina si grail, i peste 10.000 oca po-
rumb, i peste 500 oca seli, i 300 care fan de masura aprópe de Craiova, afara
de altele ce nu le Ma pomenesc, i t6te acestea zahare!e dat la hrana
trebuintole Turcilor PazvangiT ce ail calcat Craiova pe cate dile all sedut acolo,
osabit ca ail Indatorat ca casnicil oriisani de da Turcilor si cafele i altele ce
maT cerea, si deosabit de zaharele ce s'ail cisluit In judete cu numire pentru
hrana T roilor Pazvangii din Craiova, care zaharele s'ait luat si In natura i in
si dupa atata sunart de ban): ce s'ail dat din judete nu sa'd p/atit niel zaharele .
ce s'aii luat de pe la or4aniT Craiovii, nicl banT ce s'aä' luat de pe la negutatoriI
adeca aceT tal. 50.000 ce s'atl trirnis Intairi la Vidin, ce amblit tot cu dobanda,
de se Incarca sutra, i dupa tate acestea am tnteles apoi crt Dumnttlui Logofatu
Cheani i alti din Durnn6lor Ispravnicii judetelor, art aratat la Visterie o mare
suma de banT cu numire ca latí cheltuit la hrana i trebuintele Turcilor Paz-
vangii ce all calcat Craiova, care aratatit suma de ban! a! acelor cheltuelI,
o data nu pate fi atata de Mare, In vreme cand TurciT Pazcangii s'ati hritnit
cu strinsura zaharelelor, ce avea oraseniT pe la casele lor, decT ca un pamin-
tón ce sunt din partea loculuT i cu durere de inirnit pentru Patrie, de se va
gäsi en cale de catre cinstitul Divan, m rog sit oranduiascil Dumn6lui Caima-
cama Craiovei i ca Dumnélor boeriT Divaniti de acolo, ca pentra tóte acestea
sit se fuel o scumpä' cercetare, spre a se dovedi cati banT s'art luat dintr'acelea
5 judete ca nume pentru Pazvantolu, trimitindu se carte la Divanu CraioveT
copii dupit foile de cheltuelele ce s'art aratat ca s'atl Meat, atat Dumnólui
Logofatu Cheani cat si alti; ca sil aibuí Divanul de acolo lumina spre a putea
face o drópta cercetare, este deosebita trebuinta a se de aici si o carte do blestam
anonimon atat asupra Samesilor ce ail fost atunci pe la judete, cura i asupra
negutatorilor, Bind cä' multi dise ca dintra acoja catl s'ati cisluit peste Olt,
s'ar fi dat in pastrare pe la una dintre negutatoriT pana and Sil vor putea
rnantui, i apol de alta parte pe lamurirea ce va fa^e Divanul de acolo
propue cinstitul Divan de aid prin catastih de socotéla si cu intréga pliroforie
ca sa se doa de catre cinst. Divan .atap,zp-;,j col cuviincios.-1807. Oct. 18.

Porunca Divanulur la Anaforaua de sus

De la Divan
Cetinda-se acésta anafora a Dumnélui fratelui biv. vel. Logofat Bibescu
la Divan tnaintea N6stra, t6te cite le provalisesce a se urtna asupra acestel
 !STOMA ROMJUILOR 685

cercetarT ce privesce spre folos i ajutora PatrieT, le gilsim a fi ca calo si pri-

mito dreptateI; drept aceea i poruncesce Divanul, ca Dumn6ta frate biv, vel
Logoföt Costache Samurcas Cairnacatnule al era4oveI Impreuna ca totI boerii
DivanitI de aid, adunandu-v6 mai Intaid pentru baniT ce s'itti strIns in Manna
trecutil clintr'aces'ea judete ot. preste Olt cu nume pentru Pasvantoglu, sil,
cetT scumpa cercetare, atat prin cartq de blitistem asupra tuturor color ce ail
fost Inteacéstil tr5bil, cat i prin orI-ce alte miji6ce i dove4I cuviincióse
vetti socoti sil descoperitT cata sumil de bani s'ah stems In adevör ca numirea
ce s'ail ijs maT sus, de catril cine si uncle s'ail fiticut tezlim ? i cat! dintrinsiT.
s'all trimis la Vidin, Bez. aceI talen f 50.000 ce s'ail luat imprumut de la ne-
gutatorii de acolo ; al doilea, fiind-ca Logofötu Cheani ail arötat cheltuelI prin
catastih citi s'ail Meat and all venit de art calcat Craiova TurciI Pasvangii,
srt cercetatI i pentru acésta ca cata surail de ostasI ah fost, caliiretT, sari pedes
trime ? ate (Ale all secjut acolo? de uncle sail fracut tedarik de tainaturi a li-se
da? cum si cele-l'alte cereri ale lor, de uncle si ea ce rrajlocil s'ail implinit
cata sumil de zaharea s'ail cisluit prin judete ea nume de tilinaturl de acelor
turd, art dintr'aceia sail luat in naturil, i catil In banI si la cine s'a Meta
teslim, si ce alte mal filcut? care acestea OW so pot dovedi
prin carte de bliístem asupra samesilor din judetele de atund, i acelor 1-altI
call* s'art aflat inteacéstil trail i vor fi avênd catusI de putina sciinta pentru
aceste ; i al treilea pentru brain' ce ni se arata de ceI cisluitI acolo.
peste Olt, cit s'ar fi dat in pastrare pe la uniT din negutatorI pana cand se vor
putea mistui, se facetT i pentru acestia cercetare iarilsT prin carte de bias tem,
ca sil dovedifi Ja care negutatoriii anume se afluí acest fel de banI, câtìí suma
si de cutre cine s'ail dat In pastrare la acd nogutatorI ? cum si carte anonimon
de blilstem, sil se cet6scil asupra veri eta va fi avand sciinta i dupit scunpa si
amilrunta cercetare ce vi se face prin carte de blrtstem precum 4is pliro-
forisinla-v6 de adevörul ce!or urmate, sit trimiteti DivanuluT de aid catastih
aratiltor ca deslusire sub iscaliturile Dumneavóstra. 1807, Octombre 22.
Hanoi : Banul Stefan Tacarescu, Barini Pica rescu, Anton Postelnicu,
Constandin Bitcdnu, vel. Vi,st, vel. Logf. Radu Golescu vel Vornic, Grigore
Bran'ovau Visternic, Grigore Ghica vel Logoftt, Congtantiot Balacdnu.
Cod. UV, fila 110.

Anexa No. 179

Socotda anula cu la 1810.
Taleff Bant

154,102 00 Adoca una sutil cind-qecI i patru mii o sutil doT, banI s6I-tjecT,
primirea ClincénuluT do la Visterie, Insa :
6f3d V. A. URC11LL

T93cr Baal

90,000 Coi dupe contract.

61,102 Ce i s'ati dat in urnA pentru sporul de lemne ce
dice ca" ail dat peste datoria luI.
154,102
64,318 Se srad, lug
50,320 Dape anaforana socotitorilor, plata dtijdiilor i cum-
pertiterea lemnelor,
13,998 CeI seadutT ca socotóla stinjinilor de opt cara la
stinjin.
64,318
89,784 60 Adeca talen I opt-ded qi noue ds miI epte sute opt-docI qi Fart'
banI 60, raman asupra ClinekuluT din anul d'intaiii.

Socottla anulut ca Mt 1811.

Talen l Baal
210,000 Primirea ClincenuluI de la Yisterie.
43,932 Se s3ade dupe anaforaua socotitorilor, plata dìLjdiilor i cumOril,16-
rea lemnelor.
166,068 MIMI]] asupra ClincenuluI,

Socottlla pe dote luni din la 1812.

16,887 60 Ipac primitT de Clinanal de la Visterie, din baniI orinduituluT
PaharniculuT Aleen Niculescu.
5,802 Se scad pentru stinjini 483 ce ail dat Clincenul pe luna lullil
Iunie, socotit stinjinul pe talerT 12.
11,085 60 Reman aiupra Clincenulul.

Adunarea sumelor ce ri:nane dator

Talen 1 Dalif

89,281 60 Tree ampril-I luati maT mult din 16t 1810.

166,068 Tree asuprA-I din let 1811.
11,085 60 Tree asuprti-I din let 1812.
266,938 Adecil doue sute q6T-ljecT i ése de mil nouZi sute
treT-deci si opt, aceqtia dupe socotela ce maT sus
se arata se ved luatl maT mult de cutre Postol-
nicul Riidutan Clinebnul, de la Yisterie.

Dupe luminata porunca 3111.rieT Tale ce prin pita 3 ni s'all dat de la 8

 ISTORIA ROMINILMI 081

ale acestiT lunT lanuar, cum ca din anaforaua orinduitilor boerI cercetatoff aI
magasieI lemnelor ot 16t 1810 si 10 1811, care s'ati dat In cercetarea nóstra,
v*646ndu-se de catre Maria Ta Cil intrI i lét 1812, nefiind socot6la incheiata
Cu Visteria i se gasesce asupra Dumn6luI Paharnicula Niculescu talen 37,509
cu numire ea s'ati primit dupe la judete de Dun-4161e. Paharnicul, aflandu-se
orinduit magasier de lemne, de aceea dar ni se poruncesce a cauta si socot6la
DamnCuI PaharniculuI; am adus dar pe Dumn6luI Paharnicul fafá si cat
pentru luarea bauilor nu tagadui ca, asa gut, iar pentru &dui letunelor no
ara.ta fitantiT i catastih, dirora fackdu-le socot6la se gasira stinjinI datT cu
fitantiY asternut In socot6la mal jos, lar pentra stinjiniI ce nu avu fi-
tantii srt ne arate lickd pierdut, dar locurile slut sciute uncle ati dat
so viR.1 puse anume, le arnam si ncI cu deosebita f6ie, atat cele cu fitantiI cat
si cele filedefitautiI, i pentru stanjiniI eel Riede fitantiT noI nu i-am pus in
soco4.61a, remaind la a Maria Tale hotarire ; ci cat pentru cheltuiala ce aa
tat in socot6la ce ail dat la Visterie ca art facut la facerea contractuluI f6m6ne
a care de uncle i-ati dat, lar pentra choltuiala ce s'ati Merit pentru trebu-
inta magaziel s'ati prituit i s'ati scaqut i rka6ne banY asupral ce sa platéscil
taleri 30,081, precum In socot614 mai jos se vede ; de care ar6tam
tale, iar hotararea r6m6ne a se face de catre Insu-ti Maria Ta.
Rada Golescu vel Vornic, Grigore Brancoveanu vel Vist, Griqorie Ghica
ved LogoPt, Constantin Baläceanu.

Socotaa de banil ce aft primit Dumn7u1 Paharnicul din judete.

Talen Baia
37,509 Primitl de Dumn6luI Paharnicu, din care se scad
Talerl BanI

4,008 Pentru 334 stInjeniI lemne, stinjenul pe talerT 12

be z stìnjenI 566 ce 'i-ati primit de la sate, i lude
100 stinjent
7,438 3,430 Cheltuiala magazid, adech' 16fa color ce ail slujit, i
alte cheltuelI dupa cum prin fóia cea iscalita de
7,438 Dumn6luf paharnicul se arata. Rëmôn asupra Dum-
O,071 néluT Paharniculd ca raspump.i.
Socotaa lemnelor.
900 De stinjeniI f6spunde cu fitantiI bez 67 ce s'ati dat prin
Clinc6nul sifitantile sunt la dasul pentru care are sti
caute cu Clincénu i hez stinjeniI 58 ce aratrt crt I-ail
dat i fitantile le'ati pierdut.
566 PrimitI de la sate i lude 100 stinjenI.
334 Cale talere 12 stinjenul fac talen f 4008.
 6A8 V. A. ttitECiiII.

Anexe la Tom. IX Cap, XXV, pag. 540.

Anexa No. I
Constandin Alexandru lpsilant Voevod i gospod.
Cu cale fiind anaforaua acésta a Dumn6luY ve! Logofét, poruncitn Domnia
Mea, Dumn6v6strg Ispravnicilor a judetuluY, sä faceti urmaro IntoemaT precum
se coprinde maT jos.-1807. August.12.
Cod. LIV fila 176.

Prea Intiltate Ddmne

Dupg luminatg porunca Mara Tale, ce mi se dä la acéstii jalbli a IgcuitorilorI

de la BJteniT UngurenT, sud Muscel, am filcut cercetare si citind algturata Is
prgvnic63eg anofora ce este scrisa din Mt. 804. Iulie 1, clecT stilt acum trecutY
peste treI anT, o vgduT coprindiítóre, cg cu jgluitoriT accs'ia art avut judecatil o
Luxandrä Vlädeaseg tot de acolo, CA fiind fäluitoriT löcuitori clgrasi pe mosia nu-
mitiT nu s'ar fi supuind a rëspunde adeturile cele drepte ale mosieT si Dam-
n6lor IspravniciT fgcénd cercetare pentru t6te cererile numitilor, ggsit desarte
Impotriva pravilnicesciY condicY, i a obiceialuT pgmtntuluT, ce se urm6zii
acolea in partea loculuT, unde este loe de munte, care obiceiurT ale mosieY le
si dal in scris printfacésta anofora. cum si In ce chip sä urmeze i sii le räs-
pundg jäluitoriT la numita Stgpgna mosieY, darg ea ne find odihnitg la alegerea
acésta, all fost sorocit-o Dumnealor Ispravnicii, ca di vie cu jiiluitoriT la Divan,
care -anafora c9rurg jäluitoriT a li se intgri do Ittältimea Ta, flind cl pgrâta si
etc un cumnat al eT anume Gheorghe, árnblg acutn a le face iargsT Impotrivg
supgrarT; am Intrebat darg pe jgluitorT de ce n'ati venit atuncY la soroc împrc-
un ca pärgta, ca orT di fie judecata aicT, salí do nu vrea pargta sa vio, sli fi
cerut de atuncT tntgrire, i féspunserg cum eh' pgrgta In urma judecgteT nu
i-ati maT supgrat InteacestY trecutY treT anT, ci t6te obiceiurile i le-art respuns
dupg coprinderea anaforaleT si pentru acea all tgcut i et; decY fiind ea isprgv-
nic6sca anafora o vgduT Intru Vote urmatá asupra dreptätiT, &TWA dupg pravil-
nicésca condicá, i dupg obiceiul pilmintaluT, ce urm6zä' acolo In partea loculuT
unde este loca de munte, i fiind cl pîtrita dad nu era multámitä', n'ati urmat
a veni la Divan In treT ant trecutY, dupg soroc ce i se dedese, &me ca cale,
ca fäluitoriT sil rgspundg si estimp adeturile mosieT IntocmaY dupg anafora
apoT In urmg sil aducg pe plialla do isn6vg Inaintea Dumnélor fatä ca jg-
laitoriI, cgruia sg-T citésdi pravilnicésca anaf ora, si de va dice, el este multg-
mitä sg deje i adeverintä In scris cu iscglitura el, care adeverind-o Dumnélor,
IspravniciT, sg se trimitg aid, cu Insciintare a se da Intliriro jlluitonibor, iarg
 18MRIA 110MANIL0R 680

qickd crt nu e multämitä, sä'-1 pue sorocu, ea dupii culesul i strinsul buca-
tolor, srt vie aicT ca jiiluitora a se mal judeca, si dud nicT atuncI nu va fi
urmät6re a veni, i va a luminatii Intarirea Mrtril Tale la manile jäluitoriloff
iar hotiirarea.... 1807. Aug. 10.
Vet' clireseu vel LogoPt.
Cud. LIV fila 177.

Anexa 2 la pag. 540

De la Divanul principatulut Valahiet
Dumnév6stril Boerilor IspravnieT, vetI vedea arétarea ce face printeac6sta
anafora iubitorul do Dumnedeil Sfintia Sa pärintele Episcop Argos, pentru care
Sfinta Episcopie aro t6tií dreptatoa a i se face indestularo la t6te acestea
silnice i impotrivrt urmärl ale acestor sätenT, ce locuesc pe mosia Episcopiel,
orinduim tiara pe sluga Divanultil Copil din cash' de Visteric, ca carele stra§-
nic poruncini Dumnévósträ, sil trimitetI sii-I aduert si fara de voia lor aid la
Ispriivnicie, undo Nil ca vechilul EpiscopieT fitc6nd cercetare cu rtmiíruntul de
t6te acostea =del° Cato printeacésta anafora ni se ar6til, sii implinitT de la
(1"6nOT negresit tot dreptul Episcopiei 'Anil la un ban, supuindui cu strä'snicie
a se piträsi ca totu do acestea silnice uru ärT, adecil a nu maI täia copacil pä-
dureI din rad6cinil, a nu maI vinde vin si rachiul lor pe mosie, nicI milear un
dram, iaril gäsindu-so vinc)6nd ea viclenie si pe far4 sii 'I pilgub6scrt ; a pläti
teletn6ua diva cam vor fi pliitit altil, la ciiiniile co mai sunt acolo la partea
loculuT ; a 's1 face clacil cato 12 (hie Po an, si a r6spunde t6te adeturile
mosieT cit urmare Intocmai dupti condica Divanulta, iarrt ciind el vor ()ice
art Impotrivil a r6spunde, sii datI In mana MumbasiruluI pe treT, patru din-
te6nsil." vechilI si celor 1-altl, (land i slujitorI de Judet MumbasirtduT spro
ajutorul luT, ca srt-i aducä aid la Divan, ca Insciintarea Dumnévóstril in scris
ar6tiitóro pentru Vote pe larg, i cu Intréga pliroforie.-1807. Octombrie 6.
lifanolache Banul,)5'tefan Vliclirescu, Isaac I?alet, Barbu Vadirescul
Constantin Bala ceanu.
Cod. LIV fila 121.

Anexa 3 la pag. 541

Porunca Divanului ce s'arc dat la alegerea Isprlivnicdscli a locuitorilor ce
se afl'd feptorI pe mopia rfposatului DIedelnicer Scarlat Motu, care se
numepce Mahalaua de peste Getrla ot. Teirgovipte, pentru obiceizi
plimintulut. De la Divan principatulul eri RuminescI.
La acéstä Isprävnic6sc5 alegere no rgmaind odihnitY locuitoriI, ce se aflä 4e-
46torT pe mosiar6posatu1uT Medelnicer Motu, care se numesee Mahalaua de peste

'atria Romanilor de V A. Urechiä. BECOLUL

(390 V. A. URECIIIÀ

garli ot. Targovisce, s'art infitisat si la Divan Inaintea nóstril cu Costacho, unul
din fiiI numituluT rposat Iredelnicer, unde nu avuri locuitoriT vre un alt
cuvênt vrednic, de cat tot asemenea ca si la IspravnicI, pricinuirà Wad, crt
mosia fiind midi, fkul si lemnele cele trobuincióse le fac si le aduc de pe
alti mosie, si cum crt ei n'ail avut obiceiul si dee Ocittiali, din livOile de
pomY ; la ale ciruia pricinuirI Divanu ficênd cuviinci6sa chibzuire a dreptilteI
(Acorn, cli mosia fiind tóti cuprinsi de dInsiI Cu multimea livegilor de pomT, ce
le-art ficut ei, n'ai1 mal remas loe a se face si fin si maI vêrtos cii i pe mosia
acésta de si ar face finul lor, tot ar fi datori si-s1 deje dijma precum o dart
si acolo unde dic ci i le fac ; iarrt pentru lemne, sciut este, ei sunt i alte
multe sate ee locuesc pe alte mosiI uncle nu sunt piduri, i locuitoriT îï aduc
lemne din alte piri, cu care acésta nu se scade nimic stipaniI de dreptul ade-
turilor mosiilor lor, lar la provlima ce fin, ch n'ail dat pfinti acum deciuialri
din livei1e de poruï, acesta ail straut la voia stiptinuluI mosiei, carale and de
sin*" voesce lisa dreptul venit al mosil sale, numaI pe sinesT se pigubesce
iari and strtpanul ti cauti si IsT cere dreptul venit al mosiI sale, si and
Rcea cerere nu este Impotriva condiceT DivanuluT si al obiceiuluI pimktesc,
nicI nu este In mijloc vre un osebit aseqemint In scris, tot-de'auna are dreptate
la cererea sa, i locuitoriT nu se pot apera de datornica eespundere a celor
drepte adeturI ale pimktuluT; drept aceea p( runcesce Divanu Dumn6v6stri Bo-
erilor IspravnicI ai judetulta, ca si IndatoratI pe acestI locuitorI a se supune
firi de voia lor, spre da atat 4eciuiali din live4ile de pomI dupi ()Waal
pimktuluT, i cele-l-alte drepturT ale mosieI si le deje deplin, cat i daca sit
iofAci cate 12 gile pe an, fickd urmare la tóte Intocrnat dupi condica Di-
tanulnI.-1807. Oct. 27.
Manolache Band, ?refan Vorniel Isaac Ralet, Barbu rdehrescu, Anton
Postelnic, Costantin Redhead,
Cod. Lill. fila 119.

Anea 4 la pag. 541

De la Divdn.
Dumn6v6strii Boerilor Ispravnid ot. sud. Ilfov, veff vedea afétarea ce face
printeacGsta DumnbluI Stolnic Epitrop spitalului sfintuluI Pantelimon, pentrit
care fiind ci nu este cu dreptate a se pilgubi spitalul de acest drept venit al
pildurii, care este pe baltrt In pilmintul mosil sale, poruncim claril, ca plizind
oranduiali pidurilor ce esto hotirìtll prin condica DivantiluI, si nu Ingilduifi
mal mult locuitoriT, earl' sod pe alte mosiT Imprejurase, a tija lemne de pe
mosia spitaluluI Cu silnicie, ci de art trebuinti sit mérgi Intairt si so ase(jle
si se tocm6scil ea Isprivnicelu mosie, i dupil ce vor pliti dreptul adet al sti-
 isTottiA RomANILOrt 601

panului mosii sg fie sloboqi a tilia numaY atatea lomne, cate adocrt li se va da
vole i s!obogenie dupg Invoiala ce vor face; ci dar asa sii, urmari Dumnévóstrg
spre a nu se prigubi spitalul de dreptul sil 1807. Noembre. 9.

Anexa No. 5 pag. 541

De la Divanul principatului p'rel RomânescI,catre Dumndlor boert Ispravnici
ot. sud Vlapca.

Dunn610 fratelo biv vel Vornic Rada Golescu ail Insciintat Divanului
cg Inteacel judet avênd o mosie ce so numesce Tufeanca, 16cuitorii ce sunt se-
(VAori prin alte sate ail pus porumb po (Musa, 4i apoi cand ail fost la cules
nu ail asceptat pang a voni Isprgvnicelul ca sil deje dijma, ci s'aä ridicat
porumbu: pentru caro argtandu-v6 Durnn6v6strg, v6dênd crt s'ail flint si rgvas
Dumn6vústril crttre Zapciu pIìli1, ca sil cerceteze i deil vor fi ridicat acei
16cuitori porumborilc, sil deje de pogon cate patru banite grail* za ocrt 22
banita, dar el' nu eel supus sit deje si cum cil un cazac o un slujitorig art
luat gerimea tal : 40 de la Ispriivnicelul Dumn6loY, i de la alti 6menT, co cuvint
cli porunca oste sil deje cjeciuialuí, cercInd Damn61u1 Vornic dreptate la ac6sta;
pentru care sciut srt fie Dumn6v6stra, cil porunca aceea ce ail fost mai Inainte
a se loa adecii de pogon cate 4 banite ail ridicat Maria Sa Vodil co totu a nu
se mal' urma, fiind-cä se pricinuia 16cuitorilor o mare nedreptate, cIel i cilnd
se fricea porumb i cand nu se frtcea, 16cuitoriT se apuca de da tot cate 4
banite depilo, de pogon, çi ca sil lips6scg ar.6stg nedraptate, i sä se pgz6scil
dreptatea la dijma porumbuluT, a da wing, dijmg Ricuiterii din cat porumb
Meat ail dat Maria Sa Vodil altI hotruire, prin &gill' de poblicatie la t6te ju-
detele, ca de la porumb srl dele 16cuitorii qeciuiala, Insä ca ce banite le va
m6sura porumbul lor tot ca aceias banitil sii li se iae qeciuialg, adecg din
(Jeff, banite una, care acéstg hotilrire i urrnézrt a se prtzi In faptä ; darg fiind-crt
Damn6lui Vornicu se Invoesce la ac6sti dr6ptil rjeciuialä, Divanul poruncesce
Dumn6v6strg,sg cercetati prin carte de blästern, si din cat porumb vor arctal6cuitoriT
prin blästem a ail fAcut, fies carele dintfacel porurnb sui aibii asT da 4eciuia1ii precurn
s'art qis mal sus, i Dumn6v6stril sä si faceti implinire, iar pentru acel cazadi
slujitor, sg. ne 1nsciintatT en ce poruncg gmblä prin sate, si ca ce poruncg ail
gerimelisit pe Isprrivnicel, si pe acei 6meni,? argtandu-no anume pe acel cazac
si de la ce pole este, ea sil se facg cilduta pedépsii, cum si a int6ree lnapoi acel
jaf, sari fijad pricina Intealt chip, iargs1 sg Insciintati Divanului. 1807,
Noembre 12.
Ftefan Vacarescu, Isaac Ralet, Barbu Vacarescu, Anton Postelnicu.
Cod. LIV Ella 130.
692 tt. A. URECtilI

Anexa No. 6 pag. 541

Publicatie pentru a fi pa durile din tda Ora pazite a nu se strica.
Catre Ispravnict. De la Divan
Excelenta Sa Gheneral Kuonikov presidentul Divanurilor MoldavieT oi Va-
lahieT prin nota insciint6za DivanuluT, cii M'aria Sa Proa Inaltatul Feld-Marea[
Principal Prozorofschi cere ca si aiba o proa intrega pliroforie adeca la care
judete oi In ce locurT se afla pidan, oi fieo-care pillare de catT stanjenI este
lungrt i lata, oi ce felurime de lemne sunt oi ale cuT padurT sunt acele, ale
feral adeca satl sunt boerescl? oi In graba si trimita Divanul Insemnare pe
larg, i lana acestea si ingrijésea Divanul, ca si se pilzésca padurile In vreme
co sunt un hiera de mare prat, care sil dobandesce numaI cu Indelungatil vreme:
ei dar straonic poruncesce Divanul, ca indatil Upa primirea acesteT poruncI
numaT decat sii facetT Dumn6v6stril scumpa cercetare, ea si aflati, sil doveditT
cate pildurT sunt inteacest judet cate Insa sunt manastirescl i boerescY oi cate
sunt megiesescI adeca trtranescI? Beo-care padure de eatI stanjenT i este lungul
oi ca4'í slanjenI i este latul, oi ce felurimI de lemne sa afla anume In fieo-care
pactare? oi si trimitetI DivanuluT catastili Lurat ca acest fel de desluoire, ea
dupa porunca sii trimitrt i Divanul la Excelenta Sa gheneral Kuonikov; ci dar
atnelie sal zabavii il nu facetT la ac6stil treba, fiincl-ca se cere cu graba ; oi pe
langa acbsta s'A datI porunca in t6te judetele ca pridurile si nu se strice sati
sil se diírapene, ci sil fie ferite salí pazite oi de primirea aceotiT p3runcT
vana! aotépta f6spunsu1 Dumn6v6stra.-1808 August 22.
Cod. LV fila 118.

Anexa 7 pag. 541

Porunca ce sala facut la Anaforaua prea Ifintiel: sale Parintelut Episcopii
Argel; pentru ca' 1116na stirea tutUror sfintilor din Bucurescl
metohul Episcopil cere o moyie Coutepti, in sud. Dimbo-
vita, pe care are fi, o padure fi o taie locuitoril.

De la Divan
Dumnévtistra boerilor IspravnicT ot sud. Dambovita vetT vedea afétarea ce
face prinfeacésta anafora i ibitorul de Dumnedeti sfintia sa parintele Episcop
Arpo, pentru care fiind-ca poruncile DivanuluT ce salí dat pentru o rInduiala,
o aducere de lemne aicT In BucurescI, spre Implinirea trebuinteT oranduitelor
conace, cuprinde ca si se taie acelea lemne de prin locurT ande sant padurT.
 ISTORIA RO Mit/sTILOR 693

mari,ei inteacelea se nu fie slobodI locuitorI a tia copad din redecinii ca

sg-I stirpesce cu totul, ci nurnaï därgmeturT se tale, ei sil se aduce spre 1m-
plinirea trebuintelor polilla, mirare avem cum ei in ce chip ingeduitT Dumn6-
vástrg ei suferitT a se face acest folie de netrebnice urmarT fmpotriva porun-
cilor ce vi se de, iaril de se fac acestea Mea scirea Dumn6v6strg, orI ZapciT
plgeilor, san locnitoriT de sino§I, ca beatul el invinovgtirea este iargei a Dumné-
vestre pentru neingrijirea cu care ve purtatl la colea ce sunt de trebuintg ei
folosul patriT, intru care este ei acésta, una spre a nu se stinge o date el a
se ftirbi ea total padurile ver): ale carta vor fi, de a cgrora pazg ei puliere este
datornicg ingrijire a InsgeT stiiptnirii, ce unde sint pä'rluff maree vechl Interne-
iae marT, se se facg din trinsele implinirea trebuintelor ca bung socotélg
§i cumpenire, iarg celea care sunt dumbrävI maT miel, sail pgdurT märunte,
cum este acésta a mitohuluT sfinta EpiscopiT, trebue sä fie oprite i aperate
a nu se teja dinteensele niel mgcar un lemn, ca se pea vPni In stare de a
se face pädure intemeiate; drept acea straenic vo poruncesce Divanul, ca de acm
inainte se datI straenice poruna, ata Zapciilor ei altora ce vor fi orinduitT
asupra acestor fel de lemne pentru oranduelT, ciit el la totT locuitoriT acelor
patru sate, ca nimenea se nu mai cuteze a maT intra acolo ei a tgia lemne
dintfacestä pgdure a MonestiriT, iarg pe ea' ce vor fi siinia, semeri i urniä-
tori impotrive, Sil-I §i pedepsitT, läsend ei elijar porunca acésta a DivanuluT
ca sä o aibg Isprgvnicelu sall peduraru IningstiriT la m'infle sale, intru aperarea
el ocrotirea acesteT pedurT. 1807 Decembre 4.

La Anexa No. 7
30 Noembre 1808. Episcopal de Arge§ s'a jilluit ce lecuitoriT dupg mo-
eia Episcopia ail ivat copad din pgdure. Divanul ordong Ispravnicilor : se
numere copacii tgetT ei sg-T mesero de grosirnea lor, obligendu4 a piral de
pomul gros de la 10 palme In sus pe talen).* 1 1/2 ei de la 10 palme In jos
pene la eépte Po talerT 1, lar de la 7 palme in jos po parale treT-dea, pre-
cum el pentru ghinda_ce vor fi mitncat peritii ca vitelo lor, cet ail pliltit 10-
cuitorii de pe alte moeiT ghindaritul. Aeiederea rg-I apucatT pentru dijma
fenuluT ; iar pentrit vin ei rachie, fiind-ce dupä condica DivanuluT i dupe
obiceiul pementulul este a fi numaï a stiipenuluT moeia,. . s fie datorT a da
la Episcopie tot ce§tigul dupg vinul vindut ei sil inceteze de a maT vinde.
Cod. LXIV fila 1.

Anexa No. 8
La 3 Februarie 1810 Divanul intervine la generalul Engelghardt se ordone,
ca oetenii niel se. nu tale pgduricea ce a nojit pe un peticel de moeie din
604 V. A. URECHIÀ

projurul schitulut Cernica, acésta 4up rngamintea calugarilor cernicanT, ca

atat mat mutt eit cpentru pasa i ocrotir, a padurelor din Ora ail venit in anul
trecut si predlojeniI de la Escelenta Sa senatorul Kusnikov, ca sa nu se sfa-
rime si sit nu se prapadésea',. Divanul starue in favórea paduricil de la Cernica,
ca acésta servit i ca o podóba a Bucurescilor.
cDrept aceea atat dupa politicesca datorie, cat si dupa cea crestin6sca ce
avem catre acel schit, rugam pe Excelenta Ta it bine-voescI a se da Orin-
tiler CernicanI un bilet de unde se va socoti de catre Excelenta Ta, Improunit
si cu zilEog canto, ca sit' fie acolo napristan spre ap'érarea i ocrorirea aceloT
padurice de la care llama uildrtjduesc acet parint`i óresT-ce folos, ne avênd In
adevi5r vre-un alt acaret,. 1810 Februare 3.
Cod. LXI, ola 52 verso.

Anexa g la pag. 542

De la Divan
Infatisandu se la Divan inaintea nóstra jaluitoriI satent cu piratul Niculi,
vitaf arendas, tagadui Niculi, ca nu le-ati facut napastuirile si nedreptatilo ce
%Wen, iar sitteniI raspunsera, ea pot primi çi blastem, cura ca clisele stint Ede-
fe'rate. Niculi insa cera a se face cercetare la fata loculta prin carte de Wis-
teria, la care acesta 4isera sittenit, ca se multamesc si et ; dropt aceea duprt
cererea pIratulut i primirea si a satonilor, gitsirn cu cale, cu porunca cinsti-
tuluT Comitet, sa se oranduiasca pe Logof61 Raducan Tociulescu, cit luand de alce
pe Niculi sit 1 duch' acolo la sat, unde fata ca jaluitoriT, sa se faca cercetare
pentru tap cate se Alum, dupii tacrirul lor, co Wart luat aicI In Boris si la
care madea vor avea jilluitoril marturT sa-st dea acel: marturt sciinta lor In
seria In dosul cartel do Masten]. lar la care nu se va fi Intamplat marturl, srt
se dea insisi jaluitorilor cartea de blastera, ariftand si el iarasi in scris
dosul cartel, si asa In co chip so va dovedi adeT6rul la fies-care pricina
aducii oranduitul Logoret la Divan adov6'rata pliroforie in scris, dimpreuna Cu
am6ndou5 partite si atuncT so va da hotrtrirea.-1811 'Wart() 23.
Vornic Slëaincanu, Constantin Dudescu vel Logoftt, Constantin Calimach,
loan , Nestor Caminar.
Cod. LXVII fila 534 verso.

De la intaiul Divas pi Comitet al prineipatulut Tralahiet.

Trebuinth' fiind a se face cercotarea acésta In fata loculta, precum Dumn6lor
boorT cinstitl printeacesta anafora gasese ca cate, oranduesce Divanul pe treti
Logof6t Riiducanu, sit m6rga in fata locubul, uncle prin carte de biastem sit fac4
 ISTOR1A ROMINILOR 695

coreetare si urmare IntoemaI precum intfacésta anafora se coprinde, dupii caro

cand nu vor 1.'6111'6:n0a vre-o parto multamitI cu cer6etarea din fata loculuT, vor
veni la Divan. 1811 April 22.
Iosif Argep, Isaac Ralet, lIfihalache Manu Vornic vel Logofa.
Cod. LXVII. fila 594 vareo.

Anexa g bis la pag. 542

De la "intdiul Divan fi Comitet

Dupa pliroforia ce ni se da de clara Dumn6luI cinstitul vol Logorét

ca cale fiind anaforaoa ac6sta, o Intaresce Divanul si poruncesce, Durnnév6stra
Ispravnicilor al' judetuluI, ca sa datI nizam parltilor arendag, spre a fi intoc-
maï urmatorI, neindrasnind a supra pe jäluitorI la obiceiurile paméntuluI mal
mult pe condica Divanuld, sati sa-i intórca catre el cu vre-o alta itnpotriva
urmare. lar cand de aoum inainte se vor arata impotriva urmatorI sa insciin-
tatT Divanul, ca dovedindu-se urroarile lor impotrivitóre srt se lips6sca de
arendasie si sil dea arenda mosia asupra jaluitorilor. 1810 Septembre 7,
Manolache Crefulescu, Grigore Ghica, 'Orate Crefulescu, Constantin
Eillíceanu.
Cod. LXVII fila 222.

Anexa No. Io
De la inta'iul Divan
Catre Clucerul tefan Ispravnic ot sud. Argq.
Dinteacéstil embereclisita jaiba ce ati dat acum In urma la Divan opt
locuitori din satul Barsoiul si StoeneseiI dintr'acel judo, te veI pliroforisi
Dumn6ta de cele ce se falliese chiar asupra Durnitale, pentra care mirarea ne ati
cuprins awlind acest fel de urrnari impotrivit6re si cu totul nepotrivite la
ipolipsis ce avea Divanul catre ipochirnenul Durnitale, care mal'. v6rtos socotim
a la asemenea prieinI insasT Dumnéta sa fi fost col mal' intaiti de sine Indrep-
tiltor, si far'de o s6mil s'A al vre-o porunca de la Divan, iar nu si &tipa ce
ardrea poruncT s'al trimis si atfitia mumbrqirI ail venit alcen in judet,
ao6sta madea sa stea si pana acum nesavarsitä §i ne indreptata din pricina
impotrivireI Dumitale, sal fiind-ca chiar §i din .. . . . si sa trepcde ticalosiI
locuitori cu venirea lor inteatatea randurI aicea la Bucuresel In grelo calo
si cu destula perdere a lor do vreme, farii de a putea dobandi niel un fotos ;
ci dar cere Divanul de la Dumnéta mal' Intaiii 51-1 no insciintezi pontru care
sfarsit nu te supui a puno in lucrare poruncile DivanuluI ? iar pe de alta parte
696 V. A. URECHIA

srt Ingrijescl a se s'avarei ledo zAbavti prin oranduitii murnbaftI ce se ¿d'A

acolo porunea i hotArirea Divanului ce s'ail clat In trecutele dile la alta jalbá
a jAluitorilor, Intocmindu-se coprinderea eI frtril catuel de putinil strilmutare,
cilcI de vor maT veni s'A so jìuluiasc s fii Dumneta bino Incredinat c tótA
pricina impotrivirei nu se va socoti fiír5 nimic alta decat ca dintru intairt de
la dutnneta ail curs, ei socotesce apoi in ce ipolips urmézA a ntaI r6manea Dum-
neta inteacestA vérstil intru care te afli arum.-1810 16111 21.
Cod. LXV, fila 37-38.

Anexa II la pag. 542

Catre sla m'eta Divan, de la Logofefia mare

Din porunca slvituluT Divan ce mi Sc drt la ac6stA jalbA a cuviosuluI

Chiril Vicilreetianu egurnonul sfinteI m6nAstiri VAcAresel fAcònd coreetare, aratA
slIvitulta Divan, c in pravilnic6sca condicil esto oranduit, ea locuitorri s'A
aibii voTe s'A véneze pesco din brdtt §i sil dea stäpanuld din dece unul. Dar
iarAvT esto seint, c unde se 'Ate face lesit o face stilpanul §i nu se j'Ato
arnesteca locuitoril la venit, i dupg afétarea ce face cii la arca baltil de pe
moeia m6nAstireI Ibortesti In vreinca turcilor neputènd avea stApanirea, In
anul trccut die cA' ají facut'o zapciul luand i venitul §i actun stail cu impo-
triviro 'mil din locuitorI ; gäsese cu cale sil fie porunca slAvituluT Di an catre
Dumn6lor .1spravnicii judetuluT, sil dea m'Inii de ajutor °mula milnAstireI a
putea s'A aibii stApanirea i folosul ce se envine unta stripan do moqie. lar
avènd paritil locuitorI vra un cuvént vrednic de impotrivire, sa 'I judece qi
asupra dreptAteI urmand, sil hotilrascA In scris i sil Indreptezo sail ne odih-
nindu se vre o parte sA-i sorocescá la Divan.-1811 Aprilie 14.
Constantin Duden:4 vel Logofit

De la inteciul Divan pi Comitet

Cu oranduialA fiind anaforaua ac6sta a DumneluI cinstituluI vol Logofét
poruncesce Divanul Dumn6v6strA Ispravnicilor al judetalui sil facetI urinare
intocmai. 1811 Aprilie 19.
Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Mana vel Logoftt.

Anexa No. ii bis.

Catre heneralul Enghelhard
Moeia CarnogT din sud Ilf y i balta Greca, sunt ale spitaluluI sAra-
cilor bolnavi ot m6nastirra sfantuluI Pantelimon. LocuituriT de la Turtucaia
16cuitorI de decindea? cum vi chiar l'o'cuitoriI din Carnogi 91 alii de
 'STORM ROMANTLOR 697

prin alto sate ale partel de dinc6ce Ten64 totT fr sfiala peocele loalteT Cu
navóde i alte felurimT de mreje, iar maT vertos TurtudieniT oi coi do decindea
(lie a Excelenta Sa glieneral Zat le-ati daruit balta acésta, sa fie a lor (lucra
ce nu este de crequt a anti Excelenta Sa balta care este in pamentul Ore
oi o staptInesce pitabu1 seracilor din vechime oi pan acum) oi aa nu se su-
pune niminea a da Tama cea legiuit i obicinuitii, care este venit al numitaluT
spital, Inca fagaduesc çi bätaTe 6menilor spitaluluT, daca alma" de plata Tamil'
osebit de acésta se unesc oi ca din ostao`i ce se af1ii acolo de se impotrivesc
oi la respunderilc adeturilore mooieT, puind uniT din ostaoT oi Tin oi rachiti de
Vengare in sat; decT pentru acesta Divanul rega pe Excelenta Ta,.ca oi pentru
mooie i pentru baltii sa se dea o carte a ExcelenteT Tale statornica la mânile
tui Ianaehe Ispravnicelul spitaluluT, ce are oranduit acolo, poruncitóre cu
tóta strä'onicia atilt catre partea ostasesca, cât i pentra toll de obote
de decindea oi de dinc6ce, crt nimenea ca nicT un fel de cavént i cu nicT un
fel de pricìn sii nil se mai cuteze, niel a maT Vella balta acesta a spitaluluT
fiirát scirea i slobo,genia numitulaT Ispriivnicel, nicT a se maT impotrivi a plati
vania, sail la respuntlerile adeturilor mooleY, niel a se maY amesteca la cele
care sunt dreptnif ale stapanuluT molo!, ca sa nu se istoTesca spitalul do
acest putin venit, care se cheltuosce in trebuintele seracilor bolnavT ; asemenea
poruncrt cu a.7a straonica coprindere ail dat i Divanul din partea sa aft.°
Dumnelor IspravniciT judetulaT, ca prin zapciT plaoilor pe ceT ce so vor arka
cu impotrivire i vor fi lecuitorT iar nu ostaoT, nurnaï de cat sag rädice
aduca la ispriivnicat ca nu numai dreptul Spatarului srt'l platesca ci Inca
pedépsrt sii li-se faca, ca unor silnicT ImpotrivitorT legiuitelor canino ale
obiceiuluT prtmentuluT.-1810, Junio 20.
Ignatie .111itropolit, Istrate Cretulescu, Consta ntin Balticeanu, loan Co-
man eanu.
Cod. LTV, fila 183.

Anexa No. II ter.

(Mire Excelenta Sa heneral comandir si cavaler Bahmeticr
De la Divan principatutur Valarhiel.
Nicolae Biqa sudit imperatesciT CurtY a RusieT art dat jalba la Excelenta
Sa gheneral Lascarof, areitänd cit avend cumperat dela menastirea sfintuluT
Spiridon, Tama baltilor din tinutal IalomiteT, zapciii ce sant acolo in partea
loculuT, dart pricina tocuitorilor de acolo, de nu Tor sa platésca obicinuita Tama
a pesceluT ce prind dintre iwelea WO, din care pricinii are mare pagubä,
de catre Excelenta Sa sil se serie DivanuluT, cit jaluitora acesta cero dreptate la
aretarea ce face, a-T respunde lecuitoril aceia dreptul vìlmiT pesceluT, oi ca sa
aretiim ExcelenteT Tale? ca sit ce dce de catre Excelenta Ta acelor cazadT cu,
608 V. A. URECIIII

viinciósa poruncA do indreptare, pentru care qi nu lipsi Di vanu a arta Ex-

celenteT Tale, ai aceI ldeuitorI sunt datorl röspunde obicInuita vamä a
pescelul la acest Waiter cumpörb.lorul vmei acestor b11T, i aceI cazad
färä cale dati pricinä acolar löcuitorI de nu plätesc obicinuita varn, i ca
sä se päräs6scä' eaaci1" de asemene urmare, rauane a li se da cuviinciósa po-
runcä de are Excelenta Ta, Noembre 27.
ltran.olache Jreule8u, Ktef an Vaearescu, Co stantin Cretulescu, Barbu
earescu, Antonie Postelnieu, Constandin Balaceanu, vel.

Anexa No. 12
De la Divan
Cu cinste ati prirnit Divanul predlojenia Execelentel tale, scrisil de la 17
ale land Junio, subt No. 2158 dupsa ja'ba ce art dat löcuitoriI din treI maim-
lale pentru DumnéluI fratele vel Spätar Grigorie Ghica, care ac6stä pricinä fiind-
cii este oranduitä de la Divan in cercetarea Dumn610 vol Logdöt do téra de
sus, facem arfare ExecelenteI Tale i dupä seva10rea judeciltiT iar4I pe larg
vom insciinta ExecelenteI Tale.-1810 Iulie 1.
Cod. LX, fiLL 14 verso.

Anexa No. 13
Catre Excelen0 8G gheneralul Enghelhard.

Cu cinsto facem arötare Execelenta Tale, a dup.(); douil jaiba ce ail dat
are Excelenta Ta 163uitoriI din treI mabalale do aid din BucureseI plang6n-
du-so asupra DiunnéluI Tel SpätartiluI Grigorie Ghica, cit le ar fi luat stem°.
qescile lor locurI, pe care din vechime 41' ait casele i locuinta lar i CA
indator6z6 a pläti clacä', luandu-lo i havaet de la col' ce fac vén4are do vin
rachiri ; infätiOndu -se numitiI jAluitorI löcuitorI la intaiul Divan 9i Comitet cu
vechilul DumnéluT vel Spätarul, fatä fiind §i însuï Dumn6luT, le-am cerut
intaill lor sit dovedéseä cu sineturI cit acele locurI ende locuesc eI aunt ale lor
0 att dat réspuns, cit nicI un sinet nu ail, fär 'de cat le-ar fi pomenit din vc-
chime a stint locurI ale strämo0lor lar, iar Dumn6luI Spätarul impotrivä no
area sineturI vecht i hrisóve dornnescI i o hotà'rire In scris a Comitetului celuI
de inainte, cu 16t . . . . räzimatä si acea hotilrire tot in mg sus numitele si-
neturI vociff i hrisóve DomnescI, ce se allä la manele DumnéluI vel SplitaruluT
prin care tóte aeostea se faco luminósá dovadli, c'ä téte locurile, casete fäluito-
rilor acestora se tin de trupul mo0eI Colentina, ce cu clironomie s'ati poprit
 ISTORIA ROMXINILOR 699

in stäpAnirea Damn6lift vol SptaraluT, ar6tAndu-so in sineturile vi t6te sent-

nele acevteI movil, de undo vi Ong, unde merge; a3a dar dovedindu-se movia
a-6sta bunä i dr6ptii a D imn6luT, duprt tot cuvatul dreptätei i dupä obvtescul
obiceiä al pämôntuluI mestuia i dupä pravilnichca condic i dupä domnescile
hris6ve co so v6d la mAna Dumisale vol SpätaruluT, volnic -este DumnéluI a
care de la numitiI jäluitorf legittita cla,-.A de 12 dile intr'un an vi a propri po
col ce vor voi a face vêndare de vin vi de rachiti po numita movie fär de a
se invoi maI intaiil ca DumnéluI vol Sprttaral, fiind-.24 acest folos este numaI
aceld adev6rat stapän al movieT; aceste temeiuri dar aviind Damn6lui. vol Spä-
tarul sineturI vecifi vi hris6ve domnescI, si hotArärea celuI mal dinainte
Comitet in care hrisóve i tilt° privilegiurile Orel ace§tia sunt räzimate, Diva-
nul, ca nicI un cavênt nu le póte strämuta vi a da catuvI de putinä ascultare
la nisce vorbe numaI devarte ale jäluitorilor acestora, care vi insuvl el in
cele dupä urmä cunoscénd cli nu art nicI o dreptate, inaintea nósträ, la Divan
ail fiicut rugäciune dare DumnéluI vel Spatarul, ca sil se milostivésa asupra lor.
Ci de curgerea pricinet vi de dreptatea DumnóluI vel Spätarale nu lipsim a
arta Exeelenta Ta!e.-1810 Iulie 7.
Cod. T.xvI, Fila 2l verso.

Anexa No. 14
De la intainl Divan 0 Comitet al principatulul Valahiel.
Intgrirea ce s'ati filcut la Insciintarea Damn()lor Ispravnicilor de la sud.
Drunbovita in prieina Dumn6el Clucereasa Maria Cantacuzino en locuitoriI ce
stint vetorI pe movia Dómnel Valea Lunga.
Citindu-se la Divan ac6stä insoiintare a Damn61or Ispravnicilor de la sud
Dambovita, ce se vede facutil din anul trecut August 26, de cercetarea ce ail
fácut dupä porunca Divanuluï, ce le-ail adus Dumn6eI C1uar6sa Mariuta Can-
tacuzino la jaiba Dumn6eY, fatä cu lomitoril ce sunt pe movia Dumn6-I, pe Valea
Lungrt, earl gait cuvént drept se impotrivesc a fane clacä, cfite 12 dile pe an
dup5 pravilic6sca condicrt, a carer impotrivire ea cuvênt de obiceiti, care vor sä
faeä ei, ea dropt cuvênt anerisite do judecata isprävnic6scil vi pontru cii
art jis cA vor sä fie la Divan urmä'torI a face clacil n'ati fost vi inteatata vreme
de lunT ce ail trecut pân acum neviind avI crtuta, Divanul intrtresce alegerea
ac6sta isprä'vnic6scil vi indatorilm pe locuitori sa fa,di claeä cate 12 (Jae Po an,
de care vi poruncim Durun6v6strä Ispravnicilor al judetulta, InteacestavI chip
il urmatT vi s dati nizam.-1811 Maiii 30.
Ignatie Nitropolit, Logbinov Polcovnic, San ,la Golescu, Isaac Ralet ve1
Vist, vel Logofit.
Cod. LXX fila 73 verso.
700 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 15
Catre elavitul intdiul Divan
de la Logofetia mare
Dupil porunca slävituld Divan co mi so 14 la ac6stä jalbä, failand cor-
catare, m'el pliroforisiT, c drciurnile ail ac6stä rânduialä : a tinca un stliptin de
mogie undo ail avut dirciutnä veche, i unde are mor."' gi la drum mara, dar
Insä la drum mare n t este slobod a face carciuml In spinarea satuluI vecinuluI,
ci departe do sat cel putin diastimä de o jumätato c6q, i inteacéstä rinduialä
sunt rezemate i hotärifi domnescI i alto judeciitl ce s'el intAmplat dula() vre-
murI gi de va fi a lov5ratri arätarea ce face jäluitorul, rea este urmarea pärätuluI
do ail frica cärciumä noua a^olo unde altä' datrt fost gi mai vilrta in
spinarea satuld jilluitorulul i posto acésta aratä jäluitorul dru mili mare
esto pe de la vale avêndu-g'f pärätul acolo gi ciirciumä' veche ; pentru care gä-
sesc ca calo, sil fie porunca slävitului Divan cAtre Dumn6lor Ispravnicil judotuluT,
ea sa cerceteze, i dovodindu so cA acolo unde faca päritul acéstä cärciumä
nonti fost vad do ciirciuniä vecho gi esto aprópe In spinarea satulul jil-
luitoruluI, opréseä Indatoreze a gi'o rä lica de acolo, rätnäind a se
urma dupä cum sä va fi urmat gi pänit acum infra jäluitor gi Intre tatuíi pft-
rituluI, set de nu va fi pfirttul urmiltor obiceiuluT mogiilor i dreptilteY,
insciintarea Dumnélor sin" trimitä la Divan, oprindu-se insä srtv-Argirea arciumeI
gi vingarea vineluI i a rachiuluI dintrinsa panä se va da isprävire pricineI
de ala. 1811 Iunie 3.
Conatantin Dudeseu vel Logofit.
Cad. LXX. fila 82 Y.

Anexa No. 16
De la Logofega mare.
Dupä buiurdizma sliivituluI Comitot ce mi s'ail dat la jaiba cuviosuluI
protosingliel chir .A.ntim egutuenul mänästireI Strihaia din sud. MehedintI ci-
tind-o cu luara atninte mal intairi jaiba 16euitorilor dupti patru hotara de
mogie a mänilstireI U:jimia, ce dati la Divanul CraioveI, cu coprindere, c nu-
mitul egumon Indatä co ari vonit Cu egumenia la ae6stil mänä'stire le-a stricat
vechiurile obiceiurT ale pämantuluT gi-I apucä s'a facä' claeä indoitä, pentru alto
serniinaturI i pometuff ce ail pe numita mogie, 'Aruba &I le ia dijrna peste
cale gi obicoiul e li s'ati unnat; dupe caro s'ail frtcut gi judecatá in 16t 1810
 ISTORfA ROMINMOR 701

August mai Intaiil la departamental de patru ot Craiova, jìlluitoriT Fatg cu

cgumenul rangstirei, apoT la Divanul CraioveT, In vremea ce se afla tntairt
ocarmuitor acolo la Divan Damn()tut vel Vist. Costache Sarourcas, prin care
dupg dreptatea ce ati avut m6ngstirea s'ail dat hotgrirea Divanulai de acolo
In ce chip are a se urtna, precum pe larg se aratiti In numitele anaforale, iar
ráluitoril tot nefiind multruniti all cercat judecata si la Divanul CraioveT de
acum, la trecutut Mart 18 si asemenea dat hotgrlrea pentru drep-
tatea mongstire, care cercetgri i hotilrirT de judecgti v6Vèndu-le
sunt urmAttire obiceialui pilmêntului si pravilniceRcei condice, ggsesc ca cale,
spre a se .da si hotárlrea slgvitutui Comitet de asl avea urmarea lor 1ntocmai
intru Vote, maT viiIrtos fiind trecut ì sorocul apelatig, de ar mai fi avut
vro-un cuvint de impotrivire; iar hotiltirea r6inane lil slgvitul Comi-
tet. 1811 funk, 17.
Comtantin Du 1 emu , vel Logof(t.
Cod. LXX. fila 91,

De la ínt4iul D ivan fi Co mild al principatulut Val ahier

Intilresce Divanul ac6stil anaf ora a Dumn6lui cinstitului vel Logora, ca
prìiT locuitorl sil fie datorl a féspunde la ms6nilstire drepturile mosieI intoc-
mai dup:1 prilvilnicésea condicg i dup6 obiceial pgatêntuluT, Meg catusT de
patina' impotrivire, i cinstitul Divan al Craiovei prin Dumn6lor Ispravnieil
judetuluT sil indatoréseg pe ce! Impotrivitori a fi IntocmaT urmiltorY precum maT
sus se aratg, afaril llama): din ceI ce vor fi avênd vre-un aseqgmant In scris
de la chiar strIpanul mosieT, care are a se ulna intocinat iarasT dupg coprin-
derea pravilnicescii condice. 1811 Iunie 18,
Al Ungro-vlahieV Ignatie.
Polcovnicul Loghinov, Rada Golescu, Isaac Ralet, lifihalache lIanu.
Cod. LXX. fila 94 v.

Anexa No. 17
Porunca ce s'a dat la anaforaua Dumn6lui vel Sphlarului pentru pri-
cina de bgtae, ce all fgcut nisce likuitorI la polcovnicia lui din sud Arges i
catanelor polcovnicieT.-1811 August 20.
Cod. 70 fila 154

De la Divan.
Oranduim pe din partea Divanului, ca dimpreung ea omul din
partea cinstitei SpgtgriT, sil m6rgá la sud Argos undo prin marifetul Dumn6lor
/IA V. A. UREbHia

IspravniciT aï judetelor, s facrt cercetare la fata loculuT cum pi In ce chip

s'ail int6mplat acele galcevT, spre a se doscoperi cine este vinovat ; pi cand
Polcovnicul nu va fi invinovrttit, porancim ca Indatii sg se sloboq6scii, iar
fiind vinovat ci cercetarea de la fatra loculuT i cu Insciintarea Dumn6lor Is-
pravnicilor sg aducg pe nutnitul Polcovnic la Divan.
Loghinov, Radu Golescu, Mihalache Manzi, vel. Vist.

Anexa No. x8

De la Int6ittl Divan poruncil ea volnicie, Logofe't de Divan cu 10 Caza0I,

sii aclucrt pe un Tilnase clipitanul i Ghoorghe Polcovnicul ì altI OrtpitanT din
sud Olt impreung cu t6to jafurile ce vor fi filcut anumo:
Fiind-c5, all luat Divanul pliroforie, cil un Tanase Clipitanul de la ert-
pitilnia Ungurenii sud Olt, orla luit fin 1 de ciltro ispravnicl a da mang de
ajutor Zapciilor ce sunt orinduitT pentra stringerea locuitorilor do la plgpile do
la margine ce s'ati bejanarit, cutn ail intrat In biijilnarl art inceput a cerceta
pricinI necuviinci6se, a priida satelo ca sutele de leT, crizninda-T legatI frtrii
de rnilostivire. Din care pricing s'ati rpindit biljiinarii i mai r, care in-
cotro ail putut. i scriindu-i-se de cgtre IspravnicI a voni sii so infiitipeze cit
ceT jrtfuitl, cum pi ea volnicie trimotênd aducii, nu numal cg nu s'ail
supus a mergo, ci incg ail injurat pe ispravnicI i aïl fugit, Intorcônduso
cu lacrimile pe obraz. Apipderoa ail luat Di vanul plirofurie, cg un Gheor-
ghe Polcovnic Spiitilresc pi CiipitaniI dupg la cilpitiinil amb'find din sat in
sat, unul poste altul, In ciad l de la Deal nebiljgnit'rito, frgmantand Po
h`icuitorI i osebit do nesuferitele cheat-tell' ce le fa IT pradg ca sute pi
miT de leT, IT bate despuetI, legatT cu rnanile induírit, spanzuratI de sus, apoT
trapT in jos cu deosebite leggturI de gat pi de picióre in jos ; care mestea ne-
putandu-le Divanul suferi, iatg se orindui de aice Ionitg Logofét de Divan cu
10 cazad, cgruia i se dri volnicie, sg mérgrt la nurnitul jade t unde prin scirea
Dumnélor Ispravnicilor, sil faog scumpg cercetare mal* intaig urmarilor a eluT
Tgnase Cilpitan ot cilpitilnia UngurenT pi dovedindu-so cri all Fay êrq t acest fel
de urnatirT, jafurI, sg facg catastih ammo pe cine ail prgdat, ca co pi cat,
pang la un ban, ca care catastih cum pi ca insciintare cgtre Divan de tóte
urmirile lul trimétg i pe dinsul aice In bung pug Apol sil facg cerco-
tare pi aceluT Gheorghe Polcovnic Spgairesc i Cgpitanilor dupg la cilpitilniT pi
dovedindu-se uringrile adevi5rate, asomenea catastih sg faca anume pe cine ail
priidat ? cu ce ? çi cat ? piing la ma ban pi ridicandu-i sil-1 i aducil aice
bung pug. 1809 Iulie 20.
fila 20 verso.
 ISTOEHA RO MINTLOR

Anexa No. xg (pag. 545)

De la inttliul Divan eátre tog Ispravnicir
Vrernea primavereI fiind acum, când 16c /Hera satelor dupa naraviroa lor
obiclnuesc de se risiposc si se stramuta de prin satele, uncle locuese, iar mal
ales acum cAnd sunt impov6ratT si supgratI cu necontenite si neap6rate pod-
v6de si angariT, clte privesc spre implinirea color trebuinci6se ale prea puter-
nicilor ImOratesel °Oil, do aceea cele niaT de WWI mijlóce cu caro se In-
drépta si InfrOng acest narav, este de a da Dumneavósträ strasnicT poruncT
catre ZapciiI plasilor, ca nimenea din eT sä nu Indrasnéscii a face vre-unuT
16cuitor catusI de putina sup6rare peste poruncile DivanuluT si ofinduelile cin-
stiteT VIsteriT, cad de va veni vre-o acest fel de jail* îni-v veti fi r6spun-
(6tori i cuvênt de Indreptare nu vetY avé. Catre ae6sta s IngrijitT si Durn-
n6v6stra pe de alta parto ca tóte cuviinciósele si cumphitele mijlóce, spre a-T
mangaia cum si luarea carelor In trobuinciósele si neap6ratele potv6de &A se
faca cu asemenea iscusita cumpanire a nu r6mâne satul Intreg cu total lipsit
de care si dobittice, ca si locuitorii intImpina si proftacsi agonisita
vieteT lor si la implinirea trebuincióselor ale prea puternicilor Imp6ratescY os-
tiri sa nu sa faca cAtuVf de putina zaticnire, cad atuncT se cunósce vrodnicia
si iscusinta until dregator, care este dator a fi r6spur46tor pentru off ce im-
potriva urmare se va int6mpla la acea parte de loe, ce le este data' sub oar -
muire, precurn si do vetT afla ceva 16cuitorT, de la niseaT-va sate fugitT din
aniT trecutT do la venirea armieT, s trimetetT ea mijloc de blandote si man-
gAere a-T aduce si pro acoja la arma lor si catre acísta su faceti cacjuta In-
domnare tuturor locuioril or judetulul,ca faca fiesco care trebuinciósele aratu
si semanaturT de cu primavara, fiind si acesta un mijloc destoinic, care Inde-
letnicesce si a locuitorilor bunä petrocere si Imbelsugare si a judetuluT
tulare le pricinuesce la Implinirea curg6t6relor trebuinte si podve4T, pentru
care sa si orinduiff Dumn6v6stra 2, 3 mazilI prin judet, ca cuviinci6se publi-
catil si pov6tuirT In scris catre locuitorT, ca sa Indemne ca mijlóce blande si
cuviincióse si de primirea si puneroa In lucrare a acesteT poruncT sa tail Di-
vanul r6spunsul Dumnévóstra In scris. 1810 Aprile 6.
Cod. LXV fila 29 verso.

Anexa No. 20. pag. 545.

De la intdiul Divan fi Comitet al principatul0 ralahiet.
Vou6 tuturor 16cuitorilor ot Zimnicea din sud. Teleortnan, pilm6ntenilor
slr6inT, i color co suntetT ca locuinta pe celo-l-alto sate ale mosieI ZimniceT
704 V. A. URgCFIli

a ltárieT Sale DomnaluT Ipsilant, iargsi pilm6ntenilor i str6inT, fiind-a este data
porunc5 a Excelent..T Sale ma Marelui Comandir al arinief Dungra, Dornnul
Amhal si Cavaler Ciciacov, de a se pgzi si a so Implini la stilp"6nul mosieT tóte
adeturile i obiceiurile p4matuluT, precum se urma si de ma nainte, la acea
mosie, iatìl vi so poruncesce de la Divan, cit din ceasul ce vi se va citi In
audul vostru acésta carte a Divanulta, sit cunjscetT. pe col ce vis" va arta-o, de
orAnduit Epistat la ae6stil mosieT, si purtiltor de griji spre ciltitatuI ei i strin-
gerea a tuturor veniturilor, dare earele sIt fiST urrniltorT cu totiT fitrit deosebire
de a rspunde drepturile mosieT dupe pravilmeésca condiett si dupit' osebite/e
privilegiurl co s'aii urmat din vechime la numita rnosie, fijad Intocmit prin
hris6ve Domnesef, precum si vin i rachiil nimenea din voT nu esto volnic a-1
vinde pe ac6sta mosin, ded.t numaT oranduitul Epistat, fiind acest folos ntintaT
al stilpènuluT mosioi maT sus ar'étate, cracl de va veal la Divan vre-o argtare
de nesupunere, asupra vóstrii, sil fitT Incredintatl, ea' vetT fi socotitY ea nisce ne-
supusT vi impotrivitofï la porunca ExePlenta Sale ma mareluT Comandir si la
a DivanuluT. 1812 Iunie 30.
Ignatie Mitropolit, Constantin Gliica vit prezident Isaac Ralet, Barba
Viiciirescu, Constantin Varlaam, Constantin Samurcap ve! Vist.
Cod. LXXII, fila I.

Anexa No. 21. pag. 545 litera u

De la intclivl Divan care Ispravnicit ju leçilor.

AtAta vrerne este de cand slat scris Dumneav6stril, ca sit indetnnaVi pe
hicuitort i sii, silitT pe cei lenea si a face cu Indestulare arilturT i semiinilturT,
ce sunt acurn de primilvarii, de porumb, de meut, i de orz si de grail la care
sil fie si de ciitre Daruneav6stra ajutatT si Indemnaff, fiind silitl ca la un lucra ce
este cel ma intaiii trebaincios de hrana obstia si a silracilor si sit trimiteff
catastih, fh'ede zilbavil, de t6te arilturile ce s'ail flicut In fiescare sat, ca nurnele
omuluT i ca ariltura ce all filcut; care catastih nicT panul acum nu s'ail v'édut,
de care strasnic se poruncesce Dumneav6stril, ca panA la..... de dile, ale aceOr
lunT, sit trimetetT negresit acest catastih, a se atla aicT la Divan, 61 ne fiind
unraitori, sit scitl eh' vi se va trimite mumbasir ca greil treapiid ; insu, Bind-c5
la ac6stA catagrafie suntetT unul din Dumneavóstril oranduit a merge prin t6te
satele, acela care all mers, sil facsá urmarea acésta IntoctuaT dupà" cura se po-
runcesce.-1811 Aprilie 16.
Cod. LXV, fi'a 71.
 ISTORIA ROMANILOR 705

Anexa No. 22.

Publicatil. t6te jarletele, de la Divan, din 15 111-artie 1809.

Divanul amintosce vcchial obiceirt al p5méntuluT, crt in primrtvear5 0115

cAtre sfarvitul lund Maití,ffiranii n'ati a fi superatY i travT In judeclitT, ea s'a
p6t5 faro aráturile, sliortniiturile vi srt ingrij6se5 de viT, mai ca s6m5 aenm cil
s5 cer maT multe za.herele pentru trebninta ovtilor Imp6rittescI, cand fmpu
tinarea 8r6turilor pricinuesee Ups5, vi greutate Ora i p5m6ntenilor in de obvte.
Divantil ordong ea Ispravni( 1T sti mndmn pet'éranT la arrtturli de grail
de v6r5, de orz, de meiii vi de por trub i cu t6to crt se afI5 asupra lícuitoraor
destule havalele pentru v6(-) tta i curg6t6rea trebuint5 a ovtilor Imp'érrttesef, carr
sii cer In grab5 vi fár de intardiere, .flar Dumnearóstrii, sii iconomisitï ea vi
trebile sil nu sil zatien6sc5 i arét iff srt Se fac5 cu Indestulare, ca atuncT
cumisce slujba i vrednicia unuff Ispravnic, cfind adecti prin iscusite mijIdcele
sale vi discolia inlesnesce i tóte cele co sunt ale fitorieT slujbeT sale le Itnplinesce.
.De osebit, sii mai poruncesce D imneavóstra, sil orantluitT a se face catad
grafie cu deataruntul de cate pog6ne de grall de t6rnnii se af15, arate in judetul
acesta i Pár de ziThavä, ;5-o trimitet) la Divan. Iarä in pricinT de judc41, pe
nimenY sil nu traget1 inteac6strt vrenco a aréturilor, farti numaT de invinovilt:rile
englimatica vi sil a brt Divanul féspuns crt atT pus in fapt1 porunca acésta. lusa
pentru srun'énitturPo de grart i orz de ca tótunrt, ii avet1 negrevit a insciinta
DivanuluT, pana la 15 a luniT luT April, trirnetad catastih precum s'art (jis, lar
pentru celo ce s'ar face de acum inainte, srt, avetT a insciinta la fievce care 10
(jile odal5.)-1809 Martie 15.
Cod. LVI, filo 57.

Anexa No. 23.

De la intdiul Divan catre Ispravnici.
Sciut este Dumneavóstrii, cil inteacést5 vretne din necontenitele podvedT
vi angariI ce sunt astipra locuitorilor, pentru implinirca celz trebuinci,6se ale
Impalitescilor ostirl, nu s'art indemnat a face s'e'nfAn5t trae ce'e de primlis6r5
de grill vi de orz, dar de vor fi vi Iii ut unia, proa patine socotim (.5 or fi
acelea vi de aceca in trecutele qiie vi trimis parunca DivanuluT, ca pe de
o parte s5 facetT catagra,fie de tóto srunanliturile de gritt, ce sil vor fi fricut de
cu t6mtirt inteacel judet vi sil insciinta i DivanuluT, ear pe de alfil, parte, sil in-
demnatl pe lilcuitorT a face pe cele de primilv6r5 semrtnilturT de grirt i orz.
61.50 pentru acule, fii,cênd catagrafie, srt, insciintatT DivanuluT, i vedern c5
panri, a urna niel' o armare n'atT frtcut dup5 acea porunc5.

Ist.rics Romani/or de V A. Urechi4. SECOLUL XIX

706 V. A. URECtia

Ci dar 6ta de isnóva vi se pruncesce Dumneavóstril, do Care Divan, ea

negreoit punetT In lucrare oi fail de zabava sa frimeteff Insciintare dim -
preuna eu catagrafia, prin ratastih. pentru t6te s5manaturile, ce s'ail 4is mal sus:
$i ae6sta pentru ea sit nu Damao 15cuitoriT faride sam5naturT de porumb, de
ol-zoi de melli, óta Divanul Insarcin6zit pe unul din Damneavóstra, adeca po
Dumn6ta.....i ItT poruncesca, Cil mndatìl dupii primirea acestoT porund
lasand Insarcinat pe tovaraoul Dumnétale eu tóte trebile i oranduelile jade-
tuluT i fara de a te ameste2a Dumnéta catuoT de putin la nimic, numaï de
cat sit' te scolT s (30 prin judet oi Inconjurandu-te prin Of° satele judetulaY,
ea fad' euviinciósa Indemnare oi in imbaoiret taturor 15cuitorilor, ca !Ana la 15
die viit6reT luneT Maia, faca trebuinciósele aratuff i samënaturT de porumb
ort, Insa ceT ce nu vor avea mijloc a ,ara, sail nu va fi locul Indematatic
de aratura, ace. 15cuitorT îT vor face seing.natura prumbulul ea sapa, ear sa
m5niltura meiuluT sil-o fug pawl la 15 a viitóre lunT Iulie oi pe t6ta sapfémana
sil Inociinteze Divanulul ate pogóne adeca porumb, orz i mill, va silm5na
fosco care sat oi catT 6menT se afla 15cuind Inteacel sat, ea s aibil Divanul
pliroforie de ail sam5nat dupa analogia trebuintelor.-1809 April 8.
BoeriT ispravnieT InsarcinatT eu acésta misiune.
Slam Rcimnic. Pah. Alecu Cretules -a.
Buz& Medel. Alacu Vilara.
Saco. Pah. Dinicii Gradioténu.
&rd. D. Slatineanu.
Praliova. Cam, Nicolae Vacarescu.
Ilfuscel. Pah. Iordache Filipopolitu.
Arep. Cam. Iordache Roseti.
Teleorman. Serd. Iordache Caramalail.
Olt Slug. Ianca Fotinos.
Dcimbovita. Pah. Scarlat Mihaileseu.
Jalomita.
Vlapca. Pah. loan StirbeT.
Gorj. Sto!. stefan Bujoreanu.
Dolj. Medel. Alecu Bengescu.
RomanatY. Slug, Constantin Bunsen.
Itrehedinti. Pah. Cutofeanu.
Cod. LITT, tila 69.

Anexa No. 24. pag. 546

Porunca ce s'ail Paola la jalba mazililor.
Dumneavóstra Ispravnicilor ot sud. Sane, eat pentru slujba Infra caro
areata jaluitoriT cil ant nelipsitI apururea, poruncim, ea mal mult sa nu fie su-
 ÍSTORIA ROMANiI,OR 707

per*: la slujbä, decat numai cand se va intrebuinta In trebuinta ostilvésce vi

atando iarevY s li so pezésee oranduia'a ce area1 c ail avut'o din vechimo,
adocrt dupe Intocmirea cetelor, ce ati fost la 4 septemant °late, sil ajarle tindul
pe o ceta a intra In slujbe i dintr'acea cae, se se oprésce numaI catI mazi.I
vor fi trebuinciovI, er se nu i se iae banil vi se li se dea dramul a se d ice
InapoI, fiind -ce, a estrt urinara e ca totul nesufirite la auzul DivanuluI; precum
vi pentra ver catI banT le votI fi luat cu acest fol de numire, poruncim stravnic
se le intércetI 'napa toff aceI banI, ce-I vor ti respuns ot septomanile intru
carI vor fi fost de rênd, ea se -I slobocjitl din slujbe ; iar pentru Epistat Po
runcim Ddinneavéstre, ea lipsind vi acola asupra ceruia se jeluesc, sil orInduitl"
pro a tul, primit vi cenit de totT mazilil, ca sri nu mal fie superatl de catre cele
ce areatrt ce patimosc de la Episfatul acesta.-1812, April 30.
Poleo vni;u1 Loglanov, Isaac Ralet, Barbu Vitcarescu vel Vist.
Cod. LXIV, fila 48.

Anexa No. 25 (idem)

12 Carft in 12 jurlete fi la Divanul Craiove`i pentru venr,larea tiganilor
Dupe done predlojeniT ce ati venit la Divan, una de la E xce'enta Sa
Domnul vit-prezidontul ea No. 4717 vi alta de la Excelenta Sa Dornnul Sina-
torul ca No. 3442, amendou5 coprinptere a se da In arena,' tiganT domnesel
In drept taleff 111,833 pe un an, do la Divan se serie Dumnévástrii, Indate
dupe prirnirea a estia se o publicarisitT acésta In tot judetul Dumnévástre ea
cine va voi a lea asupriVI acéstä arende ca aretatul pret de talerI 111833, sed
de se va giísi muvteriti ca mal mult pret de cat acesta, sil se arete la Divan.
Cod. LXV, fila 58.

Anexa No. 26 (idem)

De la intliul Divan fi Comitet
De vreme ce Dumn6lor judecatoriT departammtuluI criminalion, dail
pliroforie Divanulul printeac6ste anafora, cit" acest loan tiganul parle cand el
a intrat In slujba jltuitoraluï, s'ail aflaf hairnana, venit fiind de la Moldova, caro
va se (jicri ce nieT ail fost niel nu esto dajnic al Armevid vi fiind-cl jeluitorul
slugtr Reducanul Voinescul s'ari aflat vi se afle slujind ca osardie y1 ca cro-
dinte, primita este Divanula rugiciunea sa, vi printeacéste carte i sI here-
zosce de retre Divan numital Ioan tiganul, Improune ca fomeea luI Stanea, ca
stilyinewe atat slugerul cat vi col' dupe urma, sa In bulle pace, ca nisce
708 V. A. URE (MILI

robI buni si drepSI ai sei, pentru caro se poruncesce si Dutnitale frate Epi-
statule al arrnilsiel, ca maT sus numiSiT SiganI han si femeea luI Stanca, sil se
sct5Sri din condica ArmilsieT.-1810 August 27.
Hanolache Cretalescu, Grigorie Ghica, Istrate Creo, escu, Constan'in
Balaceolu, vel Vist.
Cod. LXVII, pag. 224

Catre prea slavitul intdiul Divan i Comitet

DupI poruncli filcênd cercetare, ne.am Indestulat din tacrir numitulul
Gheorghe Holtein sin. . . . ce sg cere de erttre juíluitorul, ca de felul ltil" este
Sigan strein din 3.61,1ova fugit aice In Ora de mulSI an' si nesciut ArmllsieT,
atlfindu-se cu capul nestatornic, iar acum este Indrä'git cu o Zamfira, Siganca
fáluitoruluI ; a cilror cerere i rugil-iune ca suí i se hriráz6scil numitul Sigan ne
fiind ase4at In oranduiala Sigadlor Véril ronittnescT, 1-l'Inane la milostenia
tuluI Divan.-1810 August 3.
Nestor Caminara.
Cod. LXVII, pag 207

De la Entdiul Divan si Comitet al principatalul Falahid

De vreme ce Dumn6lor judecatorii departamentului critninalion, dati pli-
roforie Divanuld, printeacéstri anafura, cti acest Gheorghe Siganui Holteiu, in-
strInat fiind la Moldova si de acolo viind aid, nicI ail fost, niel este ase4at
In orânduiala Siganilor Oral si fiind-cit j'aluitorul se ají slujind cu osirdie la
trebile ArmasieT, primita* este DivanuluT rugilciunea sa i printr'ac6stA carte
so hitrilzesce de catre Divan numitul Gheorghe Holteiu Sigan, ca
nóscli puitorul, eât i coi dup4 lama sa, In buna pace, ca un rob bun §i dtept
al sli1.-1810 August 29.
ilfanolache Cretalescu, Grigorie Ghica, Constantin Balaceanu.
Cod LXVIL pag. 207.

De la departamental jadecatei criminalion

"hipa intarirea slgvituluT Comitet ce s'ail dat de la 5 ale trecutuluI L'he

la altuí anafora, tot da la aiest dcpartement, poruncindu-se la Arrnasie ca pentru
sufiete Sai-sprcqece fighncile DumnéluI vel Vistier Constautin Varlaain, ce s'art
lUmurit prin cercetarea acestel judecaST, cii sunt morse prin cununil dupil SiganI
domnescI ca femeile lor, cum s'ail arëtat anume, sii i se dea din tiglínia go3pod
schimburile silae IntregI, fiind peste putintä a se giisi schimburile parte fe-
meiasca, cAcI despArtindu-se fetele de piirintil lor, se pricinuesce o maro jale,
ci dupg buiurdizrna acbsta prin zapcilacul Artniísief, aducêndu.se faSii In judo-
 ISTORIA ROMINILOR 709

cata cerutiT tiganT, de Damn61U1 vol Vistier, familiT cincT i cercetandu-se, se

gasira tiganiT ohabnicT domnescT din tagma 1eilor, earl Cu fomeile i copil lor,
ce s'ail arblat maT jo s pl anume, se aduna peste tot syflete q6pte-spre-c)ece,
lar Ditinh61uT vel Vistier are sil-0 prim6scrt schimburile de la Domnie, suflete
16 i prisosul este un copil de tro nebotezat. De acosta ne lipsim a insciinta.
Nestor Caminar ca totY drpartamentariT de la acest deparlament. 1810
Octombrie 20.
LXVII, pagina 178.

Intarire la anIforaua departanzentuluI pentru figanl 1810. Oetomire 20.

De la intdiul Divan Ø Comitet al .principatulut Valahiei

Cinstite Dumné'a frate Epistatulo al Arm4ieT, Anaforaua acésta a Dun-1-
'161er judecatorilor departamentuluT criminalion, urmal6re fiind hothrlrei Diva-
ntiluT, o intaresce D'vanul i poruncesce, ca aceste cinri srtlap ce in dos se
arata in numër do §6pto-spre-lece suflete, sä se dea in zaptul i stapanirea
DumnéluT frateluT vel Vistier Constantin Vaarlam, care de§i prisososce maT mult
ca un suflet poste 16 co are a lua Dumn6liff, dar fiind-cä acest prisos este
copil mie de titrt, care nu se p6to desparti de parintiT si, ti harazesce Divanul
§i pe acela Dumn6luT maT sus numitulta boer.-1810 Octombrie 25.
Al Ungro-Vlahiet Ignatie, Narolache Crefulescu, Grigorie Ghica, Istrate
Cretulescu, Constantin Bataceanu.
Cod. LXVIT, pagina 479.

Anexele No. 27-44

Dc la intaiul Divan, catre banal Craiovel Barba. Vacarescu

Cu tóte crt, in trecutele s'ail trimis cartile, DivanuluT, atat catre Dum-
n6ta, cat i catre IspravniciT mestor 5 judete, pentru SêrbiT ce ail trecut acolo

inteacele judete ca oT i vite marl', din t6ra, turc63-5. prin t6ra nomt6s-a, ca sa
se indatoreze i acelea a plati oeritul i viicaritul streinilor dupä ponturi, dar
fiind-ca acum Excelenta Sa generalul vice-prezident Divanultif, ne-ail facut ar6-
tare prin- predlojenia, cii luminarea sa Cnéz Bagration, intaito comandir al
oOrilor, ail poruncit ca sa rilmae ap6r4T ar.eT sérbT i sii ni se supere catulT
do patin de darea oer;tuluT sail vacaritulaT, de aceea Divanul poruncesce, ea
nimenT din slujba01 ofri sit' nu se Indrasn6sca a le face cerero acelor shbT
s6ti a le lua un ban nraegr pentru oerit satl vacarit, faril de cat numa1 cata-
grafie sii faca de tíite oilo §i vitt.le lor, cate ara fiesc..-caro i acel ca'asa
se trimita aicT la Divan de cram Dumnbta, ra ii scie qi Visteria câti suma de
710 V. A. URECHIÀ

banT sit mug pe Dumn6lor boeriT etunp5rAtorT al acestuT husmet, din suma
pretuluT vintjäreY, dupä cererea co fac, la caro ail i dreptate, fiind urtniitóre
pontur lor Divanulta, co care ail cump6rat. Cä'tro tv;6sta avem Oro
forje, cit pttnä acum niel unul din slujbmiI apucat sit ja niel o para
de la aceI s6rbT, de aceea dar scriem Dumitale, cit r6spunsul ce veI face aire
Divan, pentru luarea de banT de catre slujbasT pänä acum, sit poftescI a'l
Impreunä i unul din Et elenta lor generalil, co $o aflä ai31' i fär'de zsábavrt
sä se tritnitä.-1809 Noembre 17.
CoO. LVI, fila 9) verso.

De la inta'iul Divan
Fiind-cä porunca i voia ExcelenteT Sale ma): marele comandir al armateI
Cn6z Bogration, este ca &Arbil', ce ail fogit din Ora ture6scA si prin Ora nem-
t6scii ait venit aicea in pämäntul ValahieI col miei, niel de cura sä nu se
supere do oeritul si de väckitul str6inilor pe oile si vital') co vor avea cu
ansiT, pentru aceea dar iatä 1ntr'adins oränduit de aicea de la Divan .
. . . . crunia i se cra vole si volnicie, printeacóstä porunca a Divanulul, ca
sit m6rgä in 5 kid* peste Olt, sä facri scumpä cercetaro in tóte satele wester
judete, pe unde se vor afla acest fel de S6rbi si de so va dovedi cit slujbasiT.
oeff apucänd de le-ail luat cerit sail vii itrit, sil-i apnea Cu. mare strinaire a
le 'ntórce inapT totT acei bro.'', ce le va fi luat, panä la un ban si Dumn6ta
frate vel Bane al CraioveT, Barbule Väcärescule, sil-T daT maT sus mimitului
oränduit tot feliul mänä de ajutor, ea sil p6tä sävfirsi acéstä porancrt a Thal-
tuluI cnéz, pentru cara s'aii oränduit impreunä cu mal sus numitul si un
ofiter de ciitre Excelenta Sa generalul Engelhardt, vi t prezident Divanulta.
1809 Noembrie 18.
Cod. LVI fila 00 verso.

De la intitiul Divan si Comitet, Mr() Generalul Engelhardt din 10 De-

cembrie 1809, relativä iaräsI la S6rbiI emigratI din Turcia în Valachia raicä
cg ail primit seiintä de la Banut Craiovel, ea nu s'ail luat niel un ban oerit
de la acel SérbT. I so comunica raportul Banului de Craiova, ca sirt vadä cä
cìípititnia rusósca de acolo n'ail voit sit semneze si d6nsul sub euvént, cit niel
are scire do ac6sta; niel poruncä n'are de a avea el corespondentie co Divanul.
1809 Damara 10.
Cod. LXI, fila 41 verso.

altre Excelenta Sa General Enghelhard.

Cu cinsto ail prima Divanul predloj. Excelenteï Tale, scrisä la 11 ale
acesta lunf, sub No. 1963 si cuprimj6t6re, cit Luminarca Sa Cn6z Bogration
 ISTORIA ROMiNILOR 71/

întàiuí Comandir al ovtirilur, cu mare searbg s'ati insciintat prin Sêrbil eel' din
téra Turcéseä ce ail trecut In Valahia ca mica eu oi vi ca vite, a se supärrt
de a plgti i oerit i vg grit, vi cum de all indriiznit Divaaul s seótli o nouti
dare de !miff ea acute fgede voie oil de la Luminarea Sa, sail de la Prezi-
dental Divanului i c indatä s'ä orindu6seg Divanul un boer, ca impreung cu
acela, Bk. ofindu6scg Excelenta Sa un ofiter, ea sg mérg s faca cercetare
de vor fi apueat s iea cevavT acelor SarbI, sg le imp1in6scg inapoI. Ci pentru
bite de mai sus arätate nu lipsesce Divanul a rkspunde ExcelenteI Tale :
Cii acéstii, dare nu este noug i isvoditä acum, ci legiuitä vi uranatti din
deseedeeátdrea acesteI ten, ca srt plgtéseä adiek oerit i väcgrit vi toff steéiniT
ce se vor gäsi aict. In Ora, cu oi vi rite, ctInd se string° huff oerituluI. §i
tot-d'anna ca acest fel de p,nturI s'ati f6ndut i s'ati cumpgrat acéstrt slujbg,
cel ce all insciintat pe Luminarea Sa Cnézul pentru ae6sta, c este noug
dare de beta, n'ari seiut ce all scris.
Al doilea, eft' nicI unul dintr'acei S6rbl, avem pliroforie, ert n'ati apueat
sti dee pan acum nimio pentru oerit sari fkegrit, vi de aceea de prisos so-
cotim a fi a se trgmite acolo boer i ofiter cercetatorI, ea srt le implinóseg
ceca ce li se va fi luat. Lar Dumn6lul Banuld, indatrt i scris de la Divan,
sit dee poruncg stravnieä' cgtre totí slujbegiI oeritului din Valahia cea
ca nimeni sg nu indrIsnéscg a lua de la ma Sélrbi pentru oerit sag fáciirit,
niel mear un ban, farg numaI catagrafie sit facg de tóte oile vi vitelo co va
avea fie-care vi sä trämitä catastih curet alce la Divan, ca sä' scie vi Viateria
cu calk' sum de bag sg seaqii pe Dumn6lor boeriI cumpärlitori aT acestell
slujbe, din suma pretule vancy6reT, dupg cererea ce face, care este dréptg v,
eu cale, fiind urmä'tóre ponturilor Divanului ca care all cumpkrat. 1809
Noembrie 17.
Cod. LXT, tila Hi verso.

NB, In aceeavi i Divanul serio BanuluI CraioveI, Barbul Vilegreseu, re-

vocand ordinea data de a se pereepe oeritul i fácgritul streinilor de la S6r19T
«ce all tras acolo in aceste judetee. Divanul core respuns «pentra neluarea
de bani de eitre slujbafi kina acum», §i räspunsul sg fie iseglit de unul din
ExcelentiI lor Generali.
La verso al paginei 39 este vi nota cgtre Comitetul Divanului adin 14 No-
embrie in acéstii afaceree.
La 17 Ianuarie 1810 Enghelhard repetrt ordin de scutire a S6rbilor ref e-
giatI in Valahia mieg.
Cod. LXII, tila 7 verso.
712 V. A. URECH1À

Excelenla Engelhardt.

Pentru patra SòrbY, care allesit din Sistov, lomeo Nicolao Ivanovklexe
Ilie, Ghinwea Stefan, Ilie Citen-in cu o slugA Toorlor, seriind ea Divanul sii-1
are cu loeuinta in BucurescT.-1810. Maiii 24.
Coa. LXIII, fila G verso.

_ La 20 Iulie 1812, Comitetul aproba ca Sdrbii 8.edatI in t6rä mai

nainte de resboiu, sä pldtéscä oeritul ca i cc I-1-al 1,1 locuitorI ptimtmtenl.
Cod. LXIV, fila 93 verso.

Genera? Naior Vg-President i cavaler Engelhardt, catre cinstitul Divan

al cnejid
Eil am feut aféta,rea mPa de la 19 a luT gebruari-, ca numerul 42:3,
caro Domnul general de Infanterio 01)&11 Bagration, ca la un intaT Comandir
al -armieï, pentru Insciintarea, ce mi-ati fiicut cinstitul Diva!), cu nutnCrul 99,
impreunii si cu jaiba IninastireT. Délulut, in care jaluesce impotriva bojenarilor,
ce ati esit din t6ra Turc63c4 si s'ail as. qat pe mosiilo MonastiroT, prin sacie
SocrtriciT, Jigalia Himndiuìl i P6tra unde lanilla in oddina lor, ntt numaT ca
nu pliitese stapan .1111 mosiel cuviinei(53a dijiuì, ci inca' t'aedo voia stilpanulul
mosioT art deschis carciume si vena via i rachiu, din caro se pricingesee
panuluT, dupa vechilo pravile .si obiceiurT, o mare pagaba. Erl fiind inteo
suire cu afétarea DivanuluT am cenit ca sll se facil poprhe.
Cod. LXV, fila 11.

De la intAiul Divan f i Comitet al Principatulul Valahiel.

C`átre Dumnlor Ispravnici ot sudul Tcleorman.

jaiba ce ail dat locuitoriT ot Yovoe 4tov, ardan(' eli unit din
lileuitorT co sunt si5d6torT molo, aveniu-sT fiicute ac6stii iarn;i. bordee, si acum
fiind-cl" dupli poranca si nizam 11 ce s'au dat do catre oil mal marT, prin
oranduit inginer, oranduit locul (Indo si In ce chip s li se sistisó-ia
orasul, iar aceia ntt vor sii urmezo a'sT strica bordeele si a se muta impreun4
cu eT la oranduitul loe unde Ji s'ati dat ; do aeeea Divanul prunresce Dam-
nevóstrii, sui indatoritI pe totT acoja a se muta negresit Jalorul ce s'ail oranduit
a urma a'sT fa^e salitsluirea lor, dupA porunea ce este dath do coi maT marT,
iar bordeele acestca ce le-an avut fa uto si bunt imprastiete, sil le sfrice,
1811, 1141 29.
Radu Golescu. Mihat vel Vis!. vel Logof(7
Cod. LXV, fila 92,
 1STORIA ROMANILOR 713

Catre gePeral ,Fteter.

AiendasiT de pa mosia Zimnicoa a Mgril Sa'e Constantin Vodá Ipsilant,

prin jalbg, a fgcut arRare DivanuluT, el strèlniI SIrbI co se aflii, CLi locuinta
acolo, venitT de doscindea, in sglnicie si cu pi... ? fac vònqare do vin i rachiil
Po a^éstli mosie, luAndu le si ocalelo lar de prin cfirciume, a cgr )ra urmare
fiind cu tottil impotriva prav;lelor i obiceiuluT pilmëntuluT si a privileglihrilor
tuturor sfgpanilor mosiilor din tátil Ora, sg, bine-voescI Excelenta Ta, a po-
runci unde se envine, sg se poprés"g cu totul numitiï Sêrbl a nu mai vinIe
vin i rachig pe mosia DomnuluT Ipsila,nt, ineg indgtoreze a's7 ridica
butile Cu vin si rachili ce vor fi adus aco'o, precum asemenea sg so imbo-
disóscg, de a mal faca v6ndare do vin i rarhui i marchitanil, cgrora tot acestí
SçrbI le-ail dat vol° do vênd, ca sil p,itá jilluitoriT a'sT vinde vinurile i ra-
chiurile lor, spre a nu se pligubi do baniT ce all dat.-1811 Iunie.
Cod, LXVI, fila 101

Divanul se rúg.!'ttie gencralul k5'teler, sa a ladi pre &'rb i Bul,qar la °Mine,

in O lulie 1811.

Tot asemenea sil intamplii, si pe mosiile AlonmtiroI DéluluT si a'e 110-

na-ItireT Iialu-Vodg din Ialomita. Acolo la 1809 s'ag colonisat BulgarI i Sçrbi
si stall sub administrarea urin1 oficer, numit Machedons ki, consftirind stat in
stat. ET mi maT tin s6mg dq niel' un drept al proprietiiteT.
La 12 Lililí 1811 Divanul nu pote de cilt a reclama la Goneralul Steter.
La Zitnnicea, dupg cil'erea GiurgitiluI, se stabiles' Bu'garI si Zinmicea
incepe a se numi Novoi-istov. Muscalii v6nd mosia Zimnicea mgcar
vanul, aratI, Cil acéstrt nnsio nu este din havurile turceseT, precum erati
Turnnl, Giurgail §i Brgila, ci este proprietato rornanéseg, i anumq a la Cons-
tandin Vodg Ipsilant. 13gItile din Zimnicea si mosia 0-livóia pânll in Duniíre,
apartineail spitalulni de la Pantilimon i cu t6te acestea lIuscalil vor
lo coioniseze i sil le vêndii, ca locurT curcrite de la TureT. Divanel cutôzg,
a protesta si a apò'ra drepturile boerilor si Mengst;rilor asnpra mosidor de
acost tel. Sçrbil i Bulgaril asndatI in cele 5 judete de peste Olt ineg mal
inainte de fésboiti, dovenirg proprietarT do viT, do multa vreme protiitg de
protectiunea co Muscalil dan noilor imigrantI. ca Sil nn plitt6scg niet eI dari
cafre statul romfin, dicçnd cl si el' sunt bgjonfixT La 27 Octombrie 1811, in-
Divan cere r'eneraluluT Christofor MarcovicT Conmino, sa oblig pe acestI
BulgarT i Sôrbi, mal mult fimp stabiliti in terg, plgti vingriciul i dä'rile,
(Cod (36, fila 152).
714 V. A. URECHIÀ

Menastirea i spitalul Pantelimon safer() considerabile pagubo, din faptul

averjer,1 do bulgarT po movia Chiry.egT vi la baltile de acolo. ET nu respecta
privilegiile proprietateT, deschid tnacelariT, bä'caniT, carciume, nu platesc Tama
pescolul din baltT NumaT ('alea reclamatiuneT are gen( ralul Comnino a remas
menastireT i spitalulul. SuperioriT musealT pretind, cl bajenariT Wag alta
scutiro de cat de dijma vi de claca,' vi totuvT drepturile proprietatiT, eT nu le
r. spent', contand pe sprijinul museali'or.
Niel chiar negutitort SivtovenT, cafi vin in t6ra sI stringil eV, nu vor
A' so maT supuna a pläti oerital, sub cuv'ent, ea i ei stint bajenarT. Divanul
cere generaluluT Comnino aducerea la supunere a acelor negutitori, cad, cand
va remanea a nu puìlli, cer cumperatoriT oerituluT a se scildea cu suma banilor
lor vi urm6za a se pagubi hasnéua». (Cod. 66 fila 160. 1811, Noernbre 161.
Pentru Bulgari vi SarbY venitT de peste Daniirea in Teleorman i Vlavca,
nu maT exista vamil pe vite vi pe marfurT, pretiruldnd ca de aceste sunt scutiff
vi ea cartea de scutire este in mana Oficerilor Muscali, caro if ail in fruntea
Ion PainenteniT vetjand ac5sta, incep i eT a defrauda varna, trecOnd vitelo
marfa pc mime do BulgarT. Divanul la 4 Noembrie 1811 anal acest cas ge-
neraluluT Comnino i amintindu -T acutn cl vama este venit al Camara.

Care general ?teter.

Paharnicul Stefan Belu, Epitrop menasAireT Colteï, all dat jalba ,DivanuluT,
arafind, dl menastirea Coltei are movie ce se numesce LichirescT in sad. la-
lomita, pe care ave4endu'l pe dansa SilistrenT Cu lecuinta, li s'ail dat la mana
biletuff de ciare einstitul Comandant do acolo, ca Ilia o superare ta nu
MIA. de catre menastire, dandu-li se tot felul de slobocjeniT sa-'T faca aliv-veriv
lor far'de vre-o dare, din care se intelege, ca meniistirea nu maT staptinesce
movia acósta, pentru cIel avênd véndut venitul acestel movil until Postelnicel
Danu i Stefan Capitan, art mera acel SilistrenT la magazia lor undo aveail
pesce, ati biltut fórte Teti pe Stefan Capitanal, iacmaledisit tot pescole,
In scurt le-ail lis acel SilistranT, ea nu all nicT o trébe la movie fiind ca de
acum inainte li s'ati dat lor, gonind vi pe arendav dd acolo ; pentru care, Divan ul
cu cinste face aretare ExcelenteT Tale, ca sI bine-voescI a serio undo se cuvine,
spre a se face caviinciesa indreptare la acésta pricing, spre a nu perde
nastirea dr6itta movia sa.-1811, Iulie O.
Cod. LXVI, fila 117 verso.

Catre ghener al .'teter.

Stefan Capitanul all puff Divanulta cl tiind in arende inovia LichirevtiT a

menastirri Colte'f, undo avênd facutil 16sii de pevte la trecut Junio 7, sculandu-se
 ISTOMA ROMINILOR 715

llcuitoril SilisfrenT s'ail aseqat cu locuinta pe numita mosie, cu zurba ail

dat iama la magazia cu pe-cele, luand atat pescele ce s'ail aflat cat çi sculele
magazid, din care i so pricinuesce paguba ca de taleff 500 si nu numal
ar.6sta, ci l'ad si batut f6rte strasnic, ca pe un vinovat, rupandu'l hainele
dupa dênsul, prapadindu'r din sin qi punga en talen l 430; ail aräfat de aceea
DumnéluT cinstituluT Polcovnic Boris Mihalovid, ce se afla la Li hirestT, cum
Excelentd Salo gheneralului do la Slobot)ia si jail jis, ca il jaluiasca acsi ;
pentr i care nu lipsesce Divanul cu cinsto a arta EscelenteI Talo, ca s bine-
voesd a serie unde se cuvine, spro a se faca indcstulare si despligubire jalui-
toruld. 1811 Mil! 9.
Cod. LXVI, Fila 118.

Chyre ,5'teter.

Dumn6d. Pilharniceasa Anita Fierbsra, ati jäluit Divanuld, ca pe moda

Govoiul si Heri5scil" co le are in judetul Ilfov, aflandu-se venitY nisco Sòrbl"
unde sed pe moda DumnòluT fe'posatuluT Clucer Pana, in silnicio s'a 1 pus
de ail cosit fé'n de pe mosia Dumnead, neingilduind d pe altiT ca sa cosòsca,
cat si la bucatele lor ce ail facut pe acole mosiT ale Dumiséle, se arata ea
impotrivire, nevrênd sä dea dijmil dupil, obiceiul i pravilele pamIntuluT,
din filn, niel din bucate si se rtiga a'sT afla indestulare la aceasta ; pentru caro
cu cinste arätam ExcelenteY Tale, s'a bine-voesd a porunci unde se envine, sa
aféte supunerea numitiT SerbY, a da drepturile mosicì Dumn6ei Polcovni-
cesa 1811 Septembre 3.
Cod. 66, Fila 132.

Anexe la pag. 546 §i 547.

Catre Excelenta Sa gh neral maior Ilrietofor Marcovicl Conmino
de la inttliul Divan.

Cu cin te facem afétare EKcelenteI Tale, ca Dumné'or cumpäratoriI vina-

riciulta dintfacest an, ail facut ar6tare Divanulia. pentru Sêrbil i BulgariT co so
afla in cele cind judete de peste Olt, curn si In ceste-I alto judt te, cum ca cu o
pricinuire numaT de, arta sa afla bojenaff, adeca fugitY, fiind decindea poste Dunaro
§i acum intordndu-se ¡napa aid in tara, unde'sI ail i viile, nu so supun nid
vinurile a li se mäsura, niel* vinaricia a plati, care ac6sta urmare a Ion, cand
va fe'manca a se trece cu vederea, nu doar ca o sa pricinu6sca pagulia la
haznaua imOratésca, cad hasneaua urtn6za a lua si do la el vinaricia dupa
coprinderea ponturilor, unde nu se face niel o osebire pentru acestI sêrb.f.
buigarT, c naniai prigonire si judecaff vor nasre Intro dònil cu pricinuirile
716 V. A. I.TRECHIA

ce urin6za a le probalisi numitiT Sörbi i BulgarT, la suma vedrelor vinulul ce

ail facut, arötandu se n3aT putine din cate ail fost; de auca dar, réga Divanul
pe E ce/el* Ta bine-voescr, a prin inijlocul co se va gasi ca calo de utitru
Escelenta Ta, sì se indatoreze negrevit totl accvtl SörbI i BulgarT, a nu so im-
potrivi oranduitilor slujbavl, de a le m'Aura vin rile, cat vi a vi plati vinaricial
dupiti ponturT, pe tail suma vedrelor ce vor fi fost, cum ail platit vi In aniT
trecutT vi pe de alta parte, sa aiba vi Divanul röspunsul ExcelenteT Tale de ni-
zarnul ce se va da do catre Excelenta Ta, asupra acestiT madele, Ilind ca la ma-
deatia ar6sta, prelungire nu incape. 1811 Octombre 27.
Cod LXVI, fila (53.

Ceitre Excelenta Sa Conmino

Dintr a ésta a'atulatil atraen", a DumnéluT biv. vel Molnic Constantin

Predescul, epitrop il spitalului seracilor bolnavT ot monastirea sf. Pantelimon,
se p6te da ExcelenteT Tale indcstulata pliroforie, pentru pagable ce eit silnicie
fac ar.ei biljendri la 'novia Chirnogil vi la baltile de acolo, caro sunt ale acestil
Case a söracilor; ci fiind-es numitul epitrm, ea alevörat prin a'te doati ana-
forale ale sale, 'La lama acésta plangere catre Divan, Divanul prin nota sa,
fa-ut aretare catre E.,c lenta Sa d glienerd teter, proin vit prezidentul i nici
,

pana acum urmare de indreptare vi de Implinirea pagubeI spitaluluT nu s'A

Neta, do ac-ea dar Di anul r6ga crescin6s-a mi/osar líe a ExcelenteI Tale, pentru
dragostea luI Dionnedell sa te mPostivesel asupra acesteT Case, unde se cauta
vi se tainiltlues multinae de nemernicT ströinI söraci h lnavT, ca sil tr. Insu-
veseT Excelenta Ta cu aperarea drepturilor a .estuT spital vi prin mijlócele acelea
co adanca intelep-innea Excelente' Tale te va povötui, sa se rirlice negotul ce'l
fan aceT bajenarl cu scaun do m icelarie i cu bactiniT vi carciumT p3 movia
spita,luluT, fi; ni-ea acestea wat rireptc i privilegiile nunua singar srp4nal
sa se poprésca cu MG"' shajnicia 3 nu se mal amesteca intru nimic
vama pe, ele, ci plat6sca toti de °Me vama la Paniazi, omul spitalului,
ce') aro orAndnit vi cu por in 'a E'xcelent4 Tale, off de la DumnéluI ofi
chealul judetuluT, sail de la Exce enta Ta, sa se randitéseil cine se va socoti, ca
sil ni6rgil la fatl oculul si le vaza t6te krestea vi (lupa ce Intaia fi va opri a
nu maT face areste silnice urrnaT vi a plati vama pesceluT, i a nu se maT
am-stech ei Ja ac6stil vlma intr L n'inic, hindi" le vi cepurile dula(' la bLl, ca
sa conten6,ea cu to'ul j ab ce au pricinuit CaseT spitaluluT, apoT sii se cercetezo
ca scunpetate In a levör vi Oil va na se vg do edi ea sunt datorT, atat de pe
pescole ce l'au vinat eT cal vi de pe pescele ce vor fi luat eI vaina de la alff
locuitor", sil o linplin6sca de la dt,nviT la oranduitul spita ului; a.vijderea sa fin-
plin6sca vi castigul din \mnaiea vinulut §i a raPhiuluT co a filcut'o eT cu sil-
lliCie pan:i arnm pe movia fiind-ca din pricina lor, arala oranduitu
 iSTORIA ROMANtLOR 711

(5, ail rërnas patrn butT de vin ne vindute, si de se va socoti do

catre Excelcnta Ta, s se portinc6sc i DiunnéluY PolcovniculuI de caza .1 Grecov,
ce se afl ca slujba acolo la margine, ea sa diafendisésca si sa apere aceste
drepturI ale spitaluluI, de dare aceI pajenaff s'inici zurbagiI, fiind ea esí dupO
porunca ce este data de la Excelenta Sa glavnoe comanda, ail a fi apëratI nu,
maT de (Nina si de clack lar alt cat* de putin nu stint sloboa sa so ames-
tece drepturile mosieY pe care. l5cuesc, mare pomana veI face Excelenta Ta
apkarea acEsteI Case a ,gracilor i o implinirea cestor drepturI ale c'4 cacI
isterisinch.se Casa de aceste putine veniturT, cu care se tin cheltuelile eastarieI
!or1 urméz s se inchi4a spitalul acesta i Fa se stanga nazninta acolor ne-
mernicl grad' bolnavT. 1811 Noembre 3.
Cod. LXVI, fila '54 v.-155.

Citre Excelenp Sa gheneral Comnino.

Cu cinste facem ar'étare ExcetenteY Ta'e c vamesiI din judetul Teleorman

Vlasca, ail jelnit DivanuluI, cileT toff SérbiT ea so afla vonitY tnteaceste dotfé
judete, nicY de cum nu so supun sa'si platésca vaina pe vito si pe marfurile
lor, cu cuvé-nt CA asa li poruncit do Dumn6lor ofiteriT ce:sunt asupra
ea ef s'a nn fie supëratT de cele ce li se vor care despre parida Divanului
asa cacerdisindu-se pentre dénsiT si din painanteniI cc vîndi curnOra li se pa-
gobesce vama cu totul : dupa care Divanul auí poruncit Ispravnicilor s car-
ceteze si de vor fi avhd ofiteril ce stint asupra Sérb.lor vre-o deosebita po-
nina, a fi apëratI Shbi'l de varna, s însiinteze, i Ispravnicil din sud
Teleorman insciintéza, ctt infrebini pa Du mné'ul ofitfrul, ail dat Aspuns, c pana
nu va vedé porunea Exce'enteï Sa'e DumnéluT ghencral Coronel, p runcit6re
ea sil laso pe vamesT a lua vamä de la SèrbT, nu le va da sloboçlenie ; ci fiind
ea le este huzmet al camariT imp6"ratescl si vamesiI neincetaf supkg Divanul
en jalba, ea sa li se faca Indreptare, ca. de nu vor avea vole s ja vama de
la S'érbT nu pot sa rilspunda sferturile vameI, prin care Divanul face aratare Ex-
celentel Tale, cO In ponturile DivanuliiI co vindut vamile pe acest an in-
treg de la Ianuar I, sä eoprinde la eapul al treilea : curnpkatorii vamilor
ab ä' a vamui marfurile 6menPor TurcescI si a color do aicI din Ora Romat
nésca i de la Moldova si alo tituror suditilor imp.katieI nóitre R.:sieT, dupl
coprinderea ca'alogulnI ce li se va da ; dnpa care pontuff dreptate avé-nd
vamesiT la cererea lor, stt bine-voesd Exeelenta Ta, ca ca mijlócele ce se va
socoti, sa se Taca arStare D.tmn6luI gheneralul Coronel, a porunci ofitorilor co
sunt asupra Skbilor, s platésea baniI dupa pontuff.
Cod. LXVI, fila 1a verso.
118 V. A. tiRECHII

Clare glzeneralul conmino

Avem cinste a arta EKcelenteT Tale, cg. la Diva' art dat jaibii Luvandra
Otetelepnca, clucer6sa, arkand c`i In judetul Mehodintilor are o mo0e, ce se
numes-e Garla, in mint DuniireT, pe care atilt pang a nu veni Impörgtescile
qtiff, cat §i dupg ce all venit, s'aii medat cu 16cuinta multT s6rbT bejOnaff
venitY de peste Duniire §i de la o vreine se impotrivesc cu total i nu se
supun a'l plriti dijma din sem6nilturile ce fac §i alte drepturi ale me0eT, dupg
obiceiul paniêntuluT, precut' asemenca Impoirivg unno,ro fac de find ei vin
0 racial al lor, cu total do von'tul mo0eT §i se rógil a afla In-
destularea dreptilii; a cgreia mi., re i rtigil inne, nu lipsesco Divanul a o face
cunoscutg ExcelenteT Tale, ca sii bine-voescT, §i, prin inijI6cele ce se va socoti, sil
se dea cinstitg porana, a se Indatera aceT s6r1o1 sg-T r6sp imp cele dr, pte
adeturI ale mo0eT. §i a nu maT vinde vin §i rachiti, ca Sil nn se pggub6scrt
jilluit6rea de venitul mo0eT sale.-1811, Decembre 14.
Cod. LXVI, fila 171 verso.

Ponturl pentru pele ce aft lucreze la st(piinil mcyillor

l6cuitoril

12 dile beeresef, earl' s5 le lucreze fiesce care skean Intr'un an do

dile la stapaniï mo0elor, Insg 4 dile de primOvarg, 4 de varg 9i 4 de t6rung.
Fiesce-care skean sg luerezu aceste 12 dile la randuitelo vremT, la
off ce lung ar avea trebuintO stilpanul mo0eT, Inca din r6siiritul s6rcluT §i
pan la apus, ca odihna sa ce i s'ar crtdea ca dreptate, luerand slujba de &We
ca &Ind ar lucra §i pentru Insg§T trebuinta sa.
Fiesce om iaruíT i holteiri, In v6rstg flIr tnt, carT vor fi in slujhul, su
luereze aceste 12 4ile r6nduite, lar flcii neinsuratT, ce va §edea in casil cu
fatal 14 de va fi §i de slujbg, s5 nu se supere, fiind-cil va lucra tatlll luT,
iar ceT neputincio§T J nevolnicT sg nu se supere intru nimica.
Cel care din pricing de Mg salí c ar fi dus ainrea cu altri trebuintit'
sal eu chiriT, sg aib5 a da strtplinuld rnoqieT pe acele dile co all fost sii la-
ereze, ale 20 bad nol pe 4i, salí se dee plata pe qi unui om co ar lucra strt-
pannlui moqieT, ca hac In locul celui ce n'ar lucra, din vre-o pricing aretatil
maI sas, dupg cum se va putea invoi.
6) Carl din siltenT ar vrea sg dee banT la stilpanul mo0eT, ca sg nu lu-
CTOZ9, sit nu aibO aci voinicie, iar stiipanul mo0ei s ie3 bani pentru lucru,
volnic sIl fie.
6) La n34a ce va fi siiditor sgteanu, acolo sil aibil a lucra fiesce-caro
acele oranduito 12 dile Po an, salí i la mo0a ce va fi alkurea, cale de 2, 4
 ISTORIA ROMANILOR 719

c6suff, iar de-1 va duce ma'T departat, cale de 5--6 c6surT, s i-se socot6sca
perierea (Jilei din cele 12 rânduite dile, itti cu podyczT vi ca alte angariT, srt
nu se supere.
Lucrand fiesce om acole 12 dile pe an, pe randuiala arkata, sa aiba
a da tot1 dijma din ¡Ate, &pa obiceiti, de a 10 a la stapanu movieT i nimenT
sil nu uteze al ridica do pe farnil panul nu va veni stapanul movicT sail
omul stí, ca sa ja dijma, prerum vi stilpanul moviel sil rag purfare de grija
a merge sari a tramite om la vreme, dal% narnaT din gradinile cu ieguine co
vor fi numaT de trebuinta easel lnI, iar fiind de neguth'torie sa dee dijmrt.
Satele ce vor fi pe marginra OreT hotaruluT MoldoveT, sa lucleze Po
jumgate, adica O dile Intriun an, in treT vremT, cum vi ban'T do va fi ii dee
pentru slujba, pe jum61ate sa-T den, adica ate 10 haul' pe di, iar dijma
dee fosco cine din tóte pe obiceia
La satele rilzavescY de se vor afia satera filet' do moviT, sil nu sa su-
pere cu lucru, ci sii (ke banY dupil cum s'ati Walt mg sus, pentru aceste
12 dile randuite de luau, and i dijma obicTnuita a zecea, insa banY sa dee
ca te un lei de cash' vi rezeviT sa-vT Impartil intocmaT, pe cate prtrtT de moviT
va avea fiesce-cine.
Veil nu maï stapanul moviel s'a pue sil vInda pe movia sa cum vi
care s'ar Invoi cu stapanul movieT, far altn1 nimenT sa nu fie volnic a vinde. lar
alt-fel de lAutura nu vor fi opriff niel satenil. Avijderea vi vinul stapanulttI
movieT dupil ce se va vinde, sil aiba a vinde i sateniT trivoindu-se cu strtpanul
movieT.
De va Intrebuinta de arat, cate plugurT vor evi, sa are tot plugul
pe di 10 pavI i pasul sa fie de 6 palme, iar de va fi ar5tura In telina, va
ara 8 pap' vi toff ómeniT vor fi partavï la acel plug, arand paviT ar5tatT,
se scutéscil fievce-care de o ji din cele 12 dile, atilt cel ce va avea un boil,
cat vi eel' ce vor avea 2 bol sail vi iraT mult, cum i cel ce va fi numaT cu
capul, iar care nu va fi parta la acel plug, va hiera acole orinduite dile la
altul slujba ce va vrea stripanul.
De va fi trebuinta de pravit, sit prilvésca fiev-care om pe Ji o fella
ad. a 4 parte de pogon.
De va fi trebuinta de secerat, sii secere fievcecare om pe di 3 dal'.
De va fi trebuinta .de adunat vi de cladit, s'a adune vi sa elad6sca
fiev-ce om pe qi 1/2 falce.
Aceste 5 ponturT ce s'ail (Aril cu nart, lucrandu-le fosco cine duprt
otarire, sit i-se tie In séma din cele 12 dilo rinduite pe an, cum vi la alt lucru
lucrand fiesce cine, dupil cum s'ail arkat prin ponturT, sari tie In sémil
din rinduitele 12 dile a anulta. lar carele din satenT vor face tocméla, pentru
lucran f cu stapanul movieT, dupil zapisul acel de tocm61a, sil se urmeze, vi
la We sa se urmeze nestramutat, ferindu-se atat stapaniT moviilor a sili pre
729 V. A. URECHIA.

eel ce vor gedea pe rnogiele lor peste cat se notaresce prin ponturila ce so
aratti, In hriiov, cum gi ceI ca vor gedea apr(ipe de o mogie, sä nu cuteze a
lipsi pro staptinul mogieI cat do putin din cato s'all o'artt, ci gi o parte gi
alta s pazésca intocinaI dupä, cum se otäresce.-1811, MartieT G.

De la Serclarie
Ponturile a,ceste sunt sc6se intocmaI dupa cele adevérate ponturI a Di...
vanulul adeverit.-1811, Martie 6.

Anexe la Cap. XXVI, pag. 548. Tomul IX.

Anexa la pagina 548
De la Divana. yrintipatulal Falahiei catre Dumnildi ci istitul
Polcovnic

Divanul ati lnat Insciintare, ca la 14 ale trecutulul Octomvre, fac'èndu-sa

un Targulet la satu Campa-maro sud. Argeg, ail mers acolo in targ un Potro
capitan de FolintirI,din comanda Dutuitale, cu o sat i mal bine 6menI de
al lui, unde cum ati intrat in targ, incepènd timenil a face jafurf, Indata, ati
mers Polcovnicu Ioni care este capitan de vinatorI ai J idetulul, de iatí
dlis nu-mituluT Petre A-0 certe 6mEnd a nu maI face jafurl i fara a nu res-
punde nimic, nutuaI de cat ati poruncit 6menilor hi.): do atí desbracat pe numi-
tul cä'pitan Ionitä, i dupa ce latí Mat de m6rte, spargandu-I capul
tot ce atí avut, apoI ail vrut sa-1 i tae, i grind negutatoril abeal-ati gi_scos
gi aga 1-atidus la popréla, tiindu-1 o gptamtna In hiara, de acolea scalat
nutuitul Petra gi ati mers pe la casa luI Lap) Yelcovnicu JudctuluI, unde ne
intamplandu-se Latco acasa, ati trimis Petre gase catane i ati luat pe nevasta
lui legata, cer6nd sal.' dee tre'l sute de lei:, gi O'dênd ca nu-I da ban! i-ati Iuat
un cal, i s'ati laudat ea de ar pune mana pe nasal Par face bucatI, din
care pricina gi a um s aflil Lat,.!o Polcovnicu jud,.tuluI dosit de la casa luI,
gi aga sa incunjura numitul Potro acolo in judet, gi pe cine 1 prindo IL bate
vi-1 jefuesce, de s'ati prapaclit judetul ca total, i niel si jbagii judetulul nu
pot (Ada trebile judetulul din pri ina lul, idea fiind-ca aceste fapte lo fac
numaI hopi talharil, iara ostagI care sunt bine infranatI gi stapanitl de co-
mandirul lor ni sunt slobodI a. bate gi jefui, nicl macar pe eel mal prost om,
ea cat mal Ortos pre polcovnic i capitanul, carT sunt s ujbagI judetuluI
randuitI de la stäpanire, de ac3ea &Ira, fiind-ca ace.,tea netrebnice fapte a:e nu-
mituluY Petro sunt de tot peste putintä a se suferi, Divanul serie Dumitale.
indata dupa primirea acestiI, nuaï de cat fara alta prolungire mai malt, a-I
 iSTORIA 11034iNILOTI 721

poruncescI Intexce InapoI si el si ómeniT lui tot orT-ce va fi luat jaf de la

verT-ce fel de om, si fttrìcatusY do puting zgbavii, sil I si riidice pe acel
Petra negresit de acolo din judo, ea sil seape pe licuitoriT si slujbasiT jude-
tuluI de ast-fel do patimI i jafurY, cgcT de nu so va fan de catrg Darnn 6ta
ao6sta precum scriem, hotgrAt sil sciI eil. Divanul apoI va fi silit sä' le arrite túte
acestea la Mgria Sa, prea Inilltatul Feld-maresal.-1807 Noembre 4.
Manolache Cretalescu ¡Jan, Stefan Vaca resma Vornic, Barba Veicrirescu
Vornic, Constan'in Creptlesca orn;c, Constantin Biilticeanu Vornic, Anton
Postelnicu, vel. Vist. Constan. Varlaam.
Cod. MY, fila 122.

De la Divan.
Fiind-cii s'ag pliroforisit Divanu, cit ostasil pärnintenT co ail fost trecnorT.
printr'acest judet, ail fiicut multe j aun' i supgrilrl liicuibrilor, si fiind-cil
printr'acest judet ail trocut douti felurl de ostasT pilmintenT, adieä unul co
se numesce Negra liursarschiT volofschiT polc, care este sub comanda DomnuluT
Polcovnic M'ora lovicI, i altul ce se nume3ce p )1e. El inesc.t, eare este sub co-
manda DuninMuT MaioruluT Pangal, i Divanal nu scie de catre cara dinteacestea
doug frupurT ostäsescI urmat lücuitorilor jafurT yi supgrgrI, pentra aceea
darg strasnic se poruncesce Ditinnéviístril, ea indatá sit cereetati cu scumpiltate
i caro dintr'acelea do,16 trupurI de ostasT ail fgcut acestea nevrednice uriniírT,
orI eil ceT do sub comanda DomnuluT Polcovnic MiloradovicY, sail ceT de sub
comanda DumnéluT Maiorultff Pangal, si fitrit do zgbavg sg lirciintatT Divanu-
luí dreptul adeOr. 1807 Noembre 6.
illanolache Ban, Stefan Vadirescu, Isaac Ralet, Barba WicArescu, C0118-
tantin Balticeanu.
Cod. LIV, fila 121.

De la Caimnaímia principatulu'i Rumcinescl.

Dumn6v6strá Ispravnieilor ot sud fiind-eg unii din ostasil ce s'ad
scris la comanda DutnnéluT cinstituluI Polcovnic MiloradovicI, cer a se rgdica
do a'cI ca familiile lor Impreung, si a se duce ea sil se sälgsluiascg la Rusia,
iatii din porunca ExcelentiI Sale Am.-sef Gheneral Meendorf, seriem Dumn6v6strii,
citeittI dinteacel ostasI vor fi stflinI, sä aibá voie i slobozenie a se duce tm-
preunä cu familiile lor, a cgrora mergere sit o inlesnitT Dumnév6strii, si verT-
earT dinteaceia vor fi av6nd prigonire si pricinT, de dat i luat, sit T cercetatY,
izbrilnitT si sil implinitT dreptul fie-cgruia, ci dar asa s'a' urrnatI. 1807,
Septembre 15.
Cod. LIV, fila 71.

Iatoria Ronaibal r do Ir A. D'echa Bacoun. XIX.X[ 46

722 V. A. URECHIÀ

De la Divanu printipatulul Valahiel, chtre Dumnillut cinstit

Polcovnic Niloradovicl.
Cât pentra acel' 6med unspre-cIece din comanda Dumn6tale, fiind trimigI
ea 1nsciint'arile Ispravnicilor de bota' i jafurI, [acate de dé'ngil ta matele de
pe afara. iat i Divanu 11 trimite la Dumn6ta, iaril pentru stringerea de pe
afara a tuturor ostagilor comiincjiI Dumnétale, i trimiterea lor la Bucurescl,
acésta nu se p6te faje de Ispravnid. Intealt chip, fijad riut Damnétale chipa,
argtarile ce am mal facut, cAcI nu se supun la cuvtntul Ispravnicilor, Inca se
Impotrivesc i cu arma, ci s se randuiasca de la Damn6ta cate un caprar do
fieg-care judet, FA vie aicT la Divan, ca s se deje la mana fie-ea'ruia cate o
poruncil a Divanuld atre Ispravnicil de la fieg-care judet, ca cu tnarifetul
capraruld stranga de pe unde se vor afla, i dandu-T pe toff In manile,
capraruld sa-Y aduca aid la Dumnéta. 1807, Noembrie 12.
Stefan Viiciirescu, Isaa: Ralet, Constantin Cretulescu, Barba Vadirescu,
Constantin Beileicdnu vel. Vist.
Cod. LIV. fila 131.

Porunca ce s'ah feicut la anaforaua departamentulza criminalion a Wzga

'in °culi pe un Maranyos Cazac de la Volosclti Pule.

De la Divan.
Oranduitn pe sluga Milriï Sa'o luI -Poda . . . . Zapciu Armilgesc,
iae de aicI do la tnchis6rea pueril pe Constandin Marangoz, sil-1 ducil la Ocna
Telega, unde poruncitu Dumn6v6stra Camilragilor de la acéstil ocnA, b5gatI
In ocnA, gi filia' do al doilea porunca sil nu se slob60. 1807, Noembrio 14.
Cod. MI,. fila 131.

I-Pac poruncts ca 8i suipi din ocn5 pe cei ce se aratli mal' jos.

De la Livan.
Dumnévóstril Ciinfäragilor do la ocna SIilnic, primind poranea Divanuld,
eu sluga MIni Sale N'oda . . . . Zapciu Armilgesc, sil, sc6teff din ocna Po
MitugI Panaiti, fratI, sin Chiriac, Catad, i pe Ión sin Stoica, Cauto, gi datl
In manile numituld Mutn-bagir, ca sil 1 acluca aid, unde porancim Dumn6tale
Epistatule al Armilgia, facI teslim la Durnn6ld comandirul Polculd lor.
Nanolache Cretulescu, Stefan Vaceirescu, Isaac Ralet, Constaniin Cretu-
lescu, Barba rdclirescu, Constantin Baticeanu.
Cod. L1V, fila 131.
 igtORIA ROMIN1LOR 723

Anexa la pag. 550

De lo Divan.

Dumnéta Epistatule a1 Areisiet, ail v'édut Divanul acésta anafora a ju-

decAtit departatnentulut de Criminalion, la care si r'espundem, cil dup`á
tia in care se atlii Cunstandia Ca4acu, nefiind indestul pedepsit Intru care sit
osindesce de la a .6stä judecatg, Divanul hotarosce se batä la falangI cu
300 de toiage, apol cu pcitl Armilsosc, s4-1 trimitI la schitul Cernica,
scriem cuviosiet tale pilrinte staretule do acolo, sä--1 aibt la pazil In soroc do 6
lunI, ca sii-st vio in cunoscinta pitcatele. 1807 Noembro 16.
Cod. LIV, fila 131.

Anexa la pagina 550 Cap. XXVI.

Ch. tre Cinstitul

De la .Excelenta Sa Ghinrar tle jur.

Proa InAltatul Gihenarar Feld-maresal ail Osit pe Polcul Cerno Husarski

Volosehi ne trebuincios pentru ostire si pontru piiniéntul Ord, asisderea ca 8/1
fio supus si la regual precum sint i alti ofiterl, nu este ca putinit, 'mi-ail
scris mie ca stric, si dapil ac6sta skInsciinlez Dilanulut; 6menit cart s'atí
gilsit la acest pole sail slobodit Cu scrisort dato de mine, sI se duca unde
cine va voi pentru cart tnimi i cataAih, iará volintiril i arnä'util slo-
bodit pe la casele lor cu scrisort date la tranä, fiind-cii nu mal sunt trebuin-
ciost, pentru caro tnimi i catastih; asisderea i ofiterilor din polcul acesta)
ci Divanu va vedea c poicul acesta din porunca Feld-maxesalulta 8%5 stricat
si nu mat are sit se mal nurn6scI slujbast, cit totl volintiril arrfauti sunt toff
slobodl pe la casele ion, cart sit se pue la rênd cu altI locuitori; sit due po-
ranch' ca de acum inainte pentra acost pole sit nu mat deo nimic, dar flind-cil
ofitertI cart ait fost pasta arnautt si peste volintirl p6rtä camilaciurl adia
funde la snit, procuin pórrá si /Litt ofichiali rusescI, ne fiind de nimenea fri-
cutT ofichialt, si aceste fundo so cacle sit le pórte numat acoja cart stint
Montt de eel mat mar dupil orantluiala pravolilor, dupil ac6sta Cinstitul Divan
sa MIA a opri acestl ofit rl, ca srt nu mat pórte do acum Inainto funde.
1807, Noembre 22.
Cod. LIV, fila 181.
724 V. A. UREMIA

De la Divanul principatulut
Catre Dunindlor Ispravnict ot. sud.
Dinteacbsta maI sus afätatii copie sedsg dupg cea ai1ev6ratg nota ce ati (Tat
la Divan Excelenta Sa Gliengrar do jur, pe king pliroforie vetI lua Dumn6-
v6strg, atat pen!ru iVegru frusarschi Troloschá polc, cii s'ati stricat a nu mal
fi, cat i pentru volintirI i arnitutiI acestul pole, eg s'ail slobo(jit pe la
casele lor, ne mal fiind trebuinciosT, si porurresce tuíria Sa putt Ingltatul
Feld-maresal, cii totI acestI ostasi i ofiterI aï lor, sg so pue la rênd ca alff
locuitorT, arlieg sg fie respumptort la.orI-ce all In rôcd cu coi-1-altI 16cuitorT
dajnici aïtsére!; dupg care poruncg Divanu poruncesce Damn6v6strg, cii pe
totT acestI maT sus numitT ostasT, de astä-dl Inainte sg-I punetT la cisla dg-
rilor In rénd cu löcuitoff dajnieT, pe eeI ce vor fi fost birnicT sä so
dee iar:sis In bir pe la satele lor, andu-so pe cheigsia sgtonilor la acel sat,
iar eel ce vor fi fost la noSmuri, orI la mazilT, sari la alte bresle sg fämftio
iargs la acea orinduialti a lor, si fiind-cg ofitern ce all fost poste arniluff si
peste volintirI, s'ail ridicat a nu mal purta niel arme, niel eamilaciurl arlieg
funde la sillon, Dumnév6strg dar sit popritI pe acest fel de oficerI ca sg
nu maT 'Arta de aeum Inainte, niel arme, nicI fundo, niel la sgbiI, niel la
orT-caff din'tránsl, orl din °staff sail din aterT Ii yeti simti Crk
amblg lgcénd miscarea r6utgtiI, nurnaI de at sg -I ridicatl la Inchisóre pang
nu vor da zapis i chezaff, a nu vor maT face reutgtT, de la itrhis6re
nu-I slobocptI,iarg c5,nd nicI dupg aasta nu se vor pgrgsi, alune! primpndu I,
sg-I trimiteti legal la Divan ca examen de faptele lor, care acéstg poruna
Intocmal sit avetsi a o publicarisi Dumn6v6strg prin Zapen plgsilor la ttlte
satele judetultn, spre a fi sciut tuturor de obste, Visa pentru ate lude din-
teacesti ostasI ce sail stricat i s'ati dat la dajdio, vetI dovodi Dumnémilstrii
ca sg afle la acel judet, sg avetI a trimito la Visterie catastih de numele lor,
ca sg fie sciut cate Jude s'ail ggsit la acel judet; ci dar asa sg urmgritI, si de
primirea acestel porund sit aibg. Divanu raspuns de la Dumn6v6strg. 1807,
Decembre 1, Fart fácut doug Pitaee, Insg' um]. la Spiltririe, la Agie si la Vor-
nicia politieï, la Mite judetele
Cod. I.IV, filo 184.

Anexa No. xo.

Pitac catre Polcovnicu Peiciu pentru ostarif ce I are fi se incunjura prin Ora
De la Divanu Principatulul.
Cinstit Dumnóta Arhon Polcovnic Peiciu, fiind-cg de la IspravnicT ot.
sud. Arges ail vonit Insciintare la Divan coin cit 'mil din ostasT co se aflii
din comanda Dumitale gmblg si sii Ineunjurg printr'acel judet, ftie(Ind sopilrgrI
 ISTORIA ROMINILOR 725

.145cuitori1or ca cerert do conace, filr5 de a fi sciutt unde gi de ciltre cine vi

ca ce tr6b5 sint trimivl, de acea scriem Durnitale, c5 de acum Inainte ver
caff din ostagiI. Dumitale va fi, ca siti trimitt Dumnbta cu tr6bil afara la vro-un
jade, sil fis prin scirea DivanuluY, undo i ca co trébil mergo, ca sit i se dee
de la Divan adeverintá, la mang, spre a fi cunoscut Ispravnicilor vi Zapciilor
judetelor, vi a nu pricinui Rícuitorilor cati-vl de putin5 sup6rare, citci Divana
ati trimis porund pe la IspravniciT judetelor, ca de acum inainte da vor afla
pe vra-unul dinteacovtI ostai incunjurandu-se prin judete f5.r5 de a avea,
adeverinta DivanuluT, prin45, vi legandal sä'-'l trimit5 aid, ea s5-vt loe
Muta pedéps5 de ciltre Comandiru lor. 1807, Octombre 15.
Cod. LIV, fila 105.

Anexa No. 1x.

De la Divanu principatulul Vrei RoniiinescI, catre Durnajlor
Ispravnicit ot. sud.
Fiind-c5 s'ail pliroforisit Divanu de maltele Val' ce ati dat hicuitorit de
prin judete, cum eh' una' din ostavi cazad din tér5 ce se afla sub comanda
Dumnélul Polcovnic Poiciu, ìtmblìt incunjurandu-se prin satele judetulta, fil-
cand ilicuitorilor atatea sup6rAri ca &tren de conace, cat vi alta pr541' i ja-
furt, far5 a fi sciuti uei cazad, ande vi de caro cine gi cu ce tr6b5 sunt
trimiyi; de acea daril Divanu ati fiicut sciro mat sus numitulut Comandir al
acestor Cazad, cá de acum inainte, vert pro cine dinteinvit va fi ca sa-Y tri-
rnitil Mari in judete pentru vre-o tróbit, srt dee In scire mat Intat Divanuldf
arkandu-Y pro anume, ande vi MI ce trébA ail a merge, ca s'a li-se dee vi de
la Divan carte la mant ar5t5t6re de mergerea lor, spre a fi cunoscurf Dum-
név6st5 i Zapciilor de prin judete vi a nu pricinui I5cuitorilor catu-vt de
putin5 sup5rare, ci dar Divanu poruneesce Dumnóvástr5, cit de astil-41 inainte
de vetl" [Ola pe vre una dinteacevtI ostagt cazact de 01.5 Incunjurandu-se prin
sable judettilut, v't nu vor avea la mande lor cartea Divanulut de slobogenie
la 5mbletele lor, pe unit ca acoja numat decat -Y prindett vi legandu-Y s5-1'
trimitett aid in bunä' paz5, de impreun5 cu Insciintarea Dumnbv6str5 ar'étät6re
Po larg de urmarea faptelor lor, ea s5 li-so faca' ajuta pedéps5 dup5 vino lor,
ci dará.' ava sit urmati negrevit. 1807, Octombre 26.
Cod. LIV, fila Hl.

Anexa No. 12.

De la Divan.
Sa prea, Iniiltatul Feld-mareval Printipul Prozorofschi
prin nota C3 ati trimis Divanulut, scris5 de la 16 alo trecutuld Dechembre
726 V. A. UREMIA

cu sc'rea a MÔrÍ Sale prea Intatatului nostril Domn, ail poruncit de a se

slobotli (tidied do a so strica), ostilvescul trap al vo'intirilor ElinT, vi lua'nd de
la ei OW allude haine, s li-se dee revave de slobotjenie
i avecjiim
apoi pe la cased° lor precum ail fost intaitt, drept acea darä acum
nutnitiT ostavi so aflä la sud. Slam-Rämnic, iatä to oranduesee Divanu pe
Dumnéta biv vol Särdar Asanaehe Robescule impreunä Logofi5t de
Divan, ce se trimite de aid, ca av6nd ajutor i pe Dumn6lor OfichialiT, ce in-
preunii. cu. Lup'ériltevei ostavI iaral din porunca MUM Sale Feld-marvalului
ti se trimit, sil stringetT la un loe pe toff numitiT °Ant ElinT, sl le luatI ma):
intaiti artuele (lar hainele luandu-lo numaT in scris sil li-se laso).
apoT sil facet)." catagrafie, atilt de numele lor, cat vi de lucruri:e, adicil arme vi
cal cu tacatuul lor, ce se vor gäsi la fiev careto, uncle sil se arate vi hainele,
dupä care acea catagrafie filcandu-se douii catastihe asemenea, iscillite atat de
Durnnéta vi de oranduitul Logof61 al DivanuluT, cat vi de Dumn6lor
unul sil-! dap.' la Dumnélor, vi altul sä.1 propresci Dumnéta; dupli
acésta catI din numitiT ostavT ElinT vor fi din piim6ntul Moldovii dandut-le
reva§e pe a manii fad. teslim la Dumnélor Starostif de dincolo, spre al
trituite la urma lor, iarìt catT vor_ fi pilm6ntenT de aieI dandu-le iartiv revavo,
trimitetY insotiff ca cate doi treI din ImOrätescil ostavI la Dumn6ltr
Ispravnicil judetelor acelora de undo sunt acei stricatl' ostavT, ca aveqe pe
fev-care la locu suí, i la oranduiala intra caro s'ail aflat întâiil, iaril catI din
eT nu vor fi nici MoldovenT niel pätn'éntenT de aieT, trimetetT a se duce
pe la locurile lor do unde ail voila; pentra care scriem i Dumn6vdstril Boe-
rilor IspravnicY ot. sud. Siam-Rämnic, s'ä dati tot feliul de manil de ajutor
spre sävêrvirea acevtiT porunci, i Dumn6ta biv vel Serdar Robescule sev.6r-
vind tóte cate s'aii cjis maT sus, de impreunti ca oranduitul Logoifit, de fatil cu
Dumnélor Ofichialii, ce se trimit inteadins de aicT, sil te scoli vi sit venitT aid
eu catastih de catagrafir, acluand i ttnT caiT i armele ce vetT lua de la nu-
mitil ostavT; pentru a crirora arme adueere, iariI Dumn6v6strii Ispravnicilor
daft' trebuinciósele care. 1808, Ghenar 30.
Cod. LIV, fila 219.

Anexa No. 13.

De la Divanu Principatulul prel RometnescI.
La Divan inaintea nóstrii s'aii infiltivat Dumnélui Evanghelie Maiorul ca
Crizangi Binbava, 4icand Dutnnélul Araiorul, eh' ati tocmit pe numitul Binbava
ca sit slujéseä cu 6menil sT la trupul de asta0 Min); ce era sub-comanda
DumnéluT MaieruluT Pangal, ciiruia, iati dat i talere 1100 alelhesap, legan-
du-se amandoT, ca a doua-tIT sit plece cu totT ómeni si m6rgil /a Craiova
 ISTORIA ROMANILOR 727

untie se afla Maiorul Pangal6, ca acolo sa intro la slujba, i sit m6rga uncle
Comandirul Il va orandui, carele mergênd Oa, la PitestY, si acolo gasind pe
Dumn6luI Cinstitul Polcovnic MilorarlovicI, ati intrat In slujba numituluT
Polcovnic, i indata do acolo s'ati Intors Napa' la BucurescY, i fiind-ca nu
s'ati tinut do simfonie, a Eel n'art mers la Craiova, nicT n'ati slujit la Comanda
MaioruluT Fangal macar un Os, cere sil i se dee aceT talerl 1100, InapoT fiind-
ca i 1)unn-161d este indatorat a respunde Dumn6luI Maiorul Pangal de la
carele primit; s'ai1 intrebat i Cazangi Binbasa, ce respundo si nu taglidui
shnfonia, fara numaT cps°, ca nu itta dat talerT 1100, ci numaT talen l 904, care si
pe acestia VT tine fiind-ca el aa slujit la comanda PolcovniculuI MiloradovicI
care era tot slujba Ostiís6sca, ca si la Maiorul Pangal; impotriva respunsit
Maiorul Evanghelie, eh' macar ca iart dat suma de taleff 1100, deplin, dar (Aso
crt pentru 196, ce-I tagilduesce se vazghelisesee i sil multamesce a-Y da nu-
maT talen l 90i, ce sunt netagaduitt de el, ca until ce Wart fost urmatoria a
merge la Craiova, nicl art slujit comanzl la trupul Elinesc maciir un cés; decT
fiind-ca Cazangi Binbasa nu tagadui simfonia, si fiind-ca iarrts el nu trtgadui
ca n'aa mers la Craiova, dupa simfonie, ci s'ail dus llama pang la PitescI,
acolo all intrat In slujba la alt Comandir, deorl sint dar a intórce la Maiorul
Evanghelie acestl talen l 904, ce OsusI titgaduesce ca primit, cari
banT poruncim Vatase de Visteric, ce escY oranduit, sil-T facT taxi! si daY
la Maiorul Evanghelie, si Cazangi Binbasa, de 4ice ea art intrat In slujbli la
DutunguI Polcovnicul MiloradovicT, çi ca all slujit la acea comandil, 1çi va
cauta cum va sci, co DumnéluT Polcovnicu Miloradovict 1807 Decembre 8,
Cod. LIV, fila 195

Anexa No. 14.

De la Divan

Dumn6v6stra Boerilor IspravnicT ot suI fiind-ca uniI din CazacT

parnêntenY de la Volofschi-polc, indrasnesc de os si se incunjura pe afara
prin judet Met de niel o tr6bil, cu care ac6sta pot sa pricinuiascrt 16cuitorilor
sup6rarT si sfilramare, do aceea poruncesce Divanul, ca de acum Thainte de vetT
afla vre unul din numitT CazacT ea se Inconjura prin judet, off fara de bilet
al ComandiruluT ion Dumn610. PolcovniculuI Curtu Gavriil, salí farrt de po-
runca a DivanuluY, pc unul ca acela prindandu-1 numaT de cat sa I trimitetT
aid' do impreuna cu armele, co hainele, ca cala si cu tot tacamu luT in buna
lima, care acésta porunca a o publicarisi In judet spre a fi pinta tuturor.
1808 Februarie 18.
Cod. LTV. FUR 256.
728 V. A. URECIIIÀ

Anexa No 15.
De la Divan
Cinstite Damn6ta Frate biv vol Logofete loan empanen°, Epistatule a
VornicieI do politie, flind-ca aicY in politia Bucurescilor multI din 16'cuitor'í se
slujesc ca nume c sunt Jamad al Deli-basi, i al' Tufecci-basi, i aI altor
Buluc-bav, pen'ru acesta ear serie Divanul Durnitale, ca sa oranduescI a face
cercetare in politia acésta a Bucurescilor, si cap' se vor gasi scutindu-se
nuene ca, sunt Jamad, pe totT ca catastih Dumnóta la Visterie spre
a se aseqa la dajdie, afara nurnai de patru Buluc basY, dol así Azif, doI al
S'Atara cate cu rjece 6menI, care Iamad se fac 40, la acestI patru Bulucbaff,
ci acestia MI a fi scutitI i aparatY numat 1809 Ghonarie 18.
Cod. LIV. ila 321.

Anexa No. 16.

Doctorul DroslovicI se jaluesce catre Generalul Cusnicof, cli in 1808
lunie 28, ca de la Inceputul anuluI cauta la bata pandurii i caracii pamanten'i
sa cere li i se platésca 16fa. Cusnicof recomanda ¡alba la Divan. Se face cer-
cetare de Logof. Cost. Samurca i boeriI DivanuluI Craiovel constata ca in
Martie anul trecut numitul gerach ati fost trimis ca cartea domnésca a luI Con-
stantin Ipsilant Voda pentru trebuinta ostirilor imp6ratesef ca 16fa de 100
talerI pe luna si cu taja de ale mancareI de la Ghenaff, dar pana astil-41
primit 16fa. Divanul ordon4 sii i se platésca 16fa cuvenita.
Cod. LV, fila 3 verso.

Anexa No. 17.

De la Divanu principatului Valahiei catre Dumnaut cinatitul Polcovnic
Cavaler .Peiciu al prea puterniculut Imprat al Rusiilor.
Dupa cerorea Dumitale, i (lupa luminata porunca a Maril Sale proa
InaltatuluI Printip, Domnul fériI lifoldoviI i Valachiel, Costandin Alexandru
Ipsilant Voivod, estl Dumn6ta slobod din slujba polculuI do cazad al ValahieY,
la care eral Dumnéta comandir, do Y al tóta slobmienia sil portI i ostas6sca
acea imbracarninte, care purtal çi in vremea slujbei Dumitale la numitul polc
ca multamita i cumiscerea faceriI de bine, de care ii i doto pumitale
ac6sta carte a DivanuluI spre a fi sciut.-1908, Februare 1.
Pod. LIV, fila 251,
 ISTOMA ROMANILOR 729

Anexa No. 18
De la Divanu principatului Tralahil catre
de la Troloschi Cazaschi Pole.
Dupa cererea Dumitale, i dupa luminata porunca Mara' Sale prea Inal-
tatuluT printip Domn al Ora' MoldoviI i ValahieT, Costandin Alexandra Ipsi-
!ant Voevod, eptT slobod de la slujba acestuT pole, cum i volnic a puna
ImbrAcamintea ofèndueli acestuT pole, i fiind-cä' te-aT puriat cu slujb cinstirá
la polcul acesta, ti se §i dote acéstä carte a DivanuluT, spre adeverirea la
acestea.-1808 Februarie.

La ce l ce s'ati dat atestaturt

Rot-megeru : (Rit-maister) Ivan Volinschi, Luca DecanovicT, Andreiri Ma-
chedonschi, loan %lea, loan Calarovid, Iosif Fabiaschi, Curta
Roman Carnov, Rot-mistru Diordi §rtncof.
Poruplicl: Stoica Radovia, Boholip Nicoian, Gheorglie Dimitrie, Anton
. . . . , ibraam Reihes, Luca Drumamcul, Cegherin, Diordi §enco, CulicT,
Iosif Crulicovschi, Trofin Drastianul, Nichita Felepof, Porucicu Turnaveschi,
Porucicu Portä'rescu.
Cornet: Manoilii lfachedonschi, Grigore Perutchi, Io3if Patricu, Iosif Se-
dofscbi, Mihail Gheorghe, Simion PopovicT, §tefan Cernitanu.
Curia, Servion, de la polea Elinesca.
Cod, LIV. Fila 215,

Anexa No. ig.

Numole cazacilor co Mil ostavce, ce ail slujit la Voloskiipole. 1810
Februarie 15.
Ion sin Ion ot ora Foc§anT sud Slam Ram. Tanase sin Riza ot satul
StarciT sud Teleorman. Vacmistru Nicolae sin Constantin din BucurescT. Die
sin Simion din ora§ul Craiova sud Dolj. Anton sin Iflodie din Moldova. §i
all)" 29. tot name romanescI.
Cod. LVII. Fila 61.

Anexa No. 20.

Cazacil ce li s'ati dat ostavce dar ntai' sunt vi inainte trecull.
Velcu SfotcovicT din BucurescI. George sin Constantin ot BroscenT sud
Vlara. Mari de la Bolintin sud Dambovita. Ion sin Nastase de la Namitiesd.
730 V. A. URECHIA

sud Museel, Vasile sin Sovat Borsesef sud MehedintT, Chiru sin Preda ot Gratia
sud Vlasea, Cilpitan loan DamitrovicT, Barbul sin §tofan ot Malialaua SpireT,
Rada sin Neogoite . . . . . Olt, Stan sin Ion ot mahalana Ianculta, Dumi-
trascu sin Ionitil, ot mahalaua Tolicani, George sin Trinase ot mahalana Delea-
Veche, Voicu 'amen' Olt, Apostol sin Die SoinAleanu ot mahalal a
PopicanI Nicola sin Dragea din Bdeurescl, Stan Rosu din (=Mesa sud Ilfov,
Rada sin Radu din Delea-Nouil, Unter oficer Dimitrie sin Dutnitrascu ot Al-
besa Ilfov, MaT urmózrt hui 10 nume tot de romanT din 01.4.
Cud. LVII, Fila 47.

Anexa No. 21
De la Divan
Cinstit Durnn64a Polcovnic Curta fiind-c4 dupil cercetarea ce s'ail frtcut
s'ati dovedit acestI treT Ofichiali, Rotmaestru Calmen, Rotmistru MezimovicT
si Cama Macedonehi, cil s'all purtat cu netrebnice urrnrtr1, jiifitind si prrtand
pe 16cuitorT in felurT de chipt.rT, do acea serie Dumitale Divanu, ert Implinind
mal* hita din 16fa lor si din lucrurile ce vor avea miseilt6re si nemisertt6re,
vintrendu-le la mezat, cele ce prin deosebM porunca DivanuluT est1 tnseiintat,
scott apo1 din slujba acestuT Polo Voloski si sil le daT drurnal fáril a lo
da Dumnéta atestat la mtinT, In vreme ce s'ail ar'état eu netrebniee fapte, iar
nu ea nisce ofiteri cinstitT si ImprtrtilsitT de cin Imp6rrttese, si de urtnare
scriet1 Divanulul.-1808 Iulie 14
Cod. LV. Fila Si.

Anexa No. 22
Catre Excelenfa sa Gen eralul Engelhardt, de la intdiul Divan
Comitet.

Cu t6te crt In trecutole dile am filcut arëtare prin raport erttre Excelenta
Ta, crt pontru 120 cazacf din cazacil pamIntenT, ce era a fémilnea pentru slnjba
trebuinta OriT, faandu-se socotellí, flama! pentru Imbrrterunintca i tainul de
palie si de carne si 16fa pe un au s adunil, suma de talen' . . . afaril din
'alma cailor lor i afara din 16fa i tainul a douT rotmestrii, cum i 16fa i hrana
a sése (6) unter ofitorY, ce li se envine a li se da, si de hrana cailor lor.
Dar fiind-cA s'ati gasa cu cale si s'all hotrult ue ciare Excelenta Ta a
rsémine numaT 80 de cazacT ImprounA cu 3 rotinestriI si 6 unterofiterT, duprt
cum ni s'ail filcut arbtare in trecutele dile si prin graiil do crttre Excelenta ;
 ISTORIA ROMINILOR 731,

pentru care facèndu-so socotéla, ce cheltuiala merge inteun an la acestI 80 de

cazad si la cotnandirif lor cd maI sus hotaritI, dupa cum mal' in jos so In-
sémna, se aduna suma de talen l . . . din care scalêndu-se talerI 2200, iera-
tul postelnicid 9i al carnaxii9id de unan, maT trebuesc pana a se implini baniI
ce se arata maI sus Inca talerI . . . care acésta suma ne rugam ExcelenteI
Tale, ca s avetu cinstit r6spuns de unde are a se da ? cad Visteria aflandu-se
In pr6sta stare, mi are mijloc niel intr'un chip a da macar un ban pentru
acésta madea, de caro nu lipsesce Divanul a face af6tare Excelentd tale.-1809
Decembre 5.
Cod. LXI, fila 41.

Anexa No. 23.

De la intaiul Divan chtra Vornicul Petrache Retoridis. Fiincl-ca este po-
ranca ExIcelenteI sale, GeneraluluT MiloradovicI de a se face cercetare polculul
de cazad pamintenT, ca nu cutu-va sa se gaséscii Intre dénsii niscariva podanY
a Risiel, Divanul oranduesce pe Dumn6ta si Ití serie, ea sh te IntalnescI cu
atmnóluI PolcoTnicul i sa fad împreun ca DumnéluI acésta cercetare, care
gvirsindu-o s afétI apoT DivanuluI, ca sh' faca si Divanul Insciintare Exce..
lenteI sale, generaluluY. - 1809 Ianuarie 7.
Cod. LVI, fila 47 verso,

Anexa No. 24

De la inteaul Divan fi convitet catre Polcovnicul Curtu.

Oranduindu-se DumnéluI vel Vornic Petrache Retoris, ca s'a faca duph

poranca Excelentd sale, generaluluT MiloradovicI, cercetarea cazacilor paman-
tenT, ca O', se afle do sunt filtre acestI cazad niscai-va podanI aï Rusid, do
accea ati ar6tat ca face trebuinta de a porunci Divantil IntûiU Ispravnicilor de
Po la judete, unde se afla cazad trimisI In slujba, ca sa-I trimita acoja aid
sa. fie LO la cercetarea ce se va face, tusa nu numaI cd ce se afla slujind, ci
si ceI ce vor fi tras): din slujba rara ostavch. Ear pe col ce vor fi trasI din
slujba ca ostavca si Indatoreze Dumn6lor Ispravnicil a se desbraca de n'un-
dir si a Imbraca haine OrauescI. Divanul cere PolcovniculuI Curta sa arate
In srris ce cazad are trimisI pe la judete, ca se p6th' serie Ispravnicilor 49
trimite la Bucuresd. 1809 Ianuarie 9.
pod, LVI, fila 19 verso,
732 V. A. URECHIA

Anexa No. 25.

De la intaiul Divan catre Espitatul SpiltarieT, In 8 Mal' 1809 s'a' serie la
cererea unuT maior rus, ca pro Athanasie Arnautul din brésla S'Atarla sá-1
predee cornandeT rusescï, fiind-ca este fugar din polcul luT Benski Ulanski evi
de acum Inainte s'A nu srt mal' prim6sca nicT de cum la acésta br6sla 6meni
ce vor fi scrivI la maT sus numitul polc».
Cod. LVI, fila 87 verso.

Anexa No. 26.

C2ir0 ale Sptitii riel' pentru nurnirea de Poleovnicel de judete in
1810 fanuarie 28.

Polcovnicil statearl sub alegerea ve[ SpataruluT ayear' comanda slujitorilor

din judete strájuiail judetul de 6menT raT vi de orI ce alte pricinT impotriva
nizamuluT vi a bunelor oranduelT, dupa ar6tarea ce vor face Dumn6lor 'spray-
niciT ca este trebuinta sil-T Ingrij6sca. Corespunde ca vel. Spatar ; slujitorul
nesupus 11 trimete la vel S'Atar spre pedépsa. Inroléza slujitoriT ajutatT de
IspravnicT qgasind dmenT Mea pricina; dupa oranduiala VisterieT sh'ii impli-
nésca stégul, ca sl nu se Intample cusur la cate maT sus se cuprinde. N'are
voie Polcovnicul niel' slujitoril !al sa Ora conace prin sate orT ch-ltuelT local-
toritor; orT caT de calarle» cid pentra aceea el are lag, lar slujitoriT lor sunt
scutiff esa nu banu6sca zadarnic pe cinevavT de hot, Batí de gazda in scop in-
teresat» vi la ambletele luT ca slujitoriT prin locuitoff s'a se Orto ca omenie
far de a ocara, salí a bate -vi a cazni, ca dovedindu-se se va pedepsi vi el vi
slujitoriI la.-1810 Ianuarie 28.
Cod. LVII, fila 48.

Anexa la pag. 554

De la intdiul Divan fi Cornitet

Cinstite Dumn6ta ve! S'Atare, din porunca celuT mal' mare comandir al
armateT DunariI Domnul admiral i cavaler Ciciagoff scrisa de la 15 ale acesteT
lunT sub No. 373, poruncitóre ca totT arnautiT ce pórta cutito vi arme sil se
poprésca de a mg fi slobodI s'a mai pórte de acum inainte niel de cum pe
tanga daviT salí alte arme, &id impotriva urmand va loa ped6psa, de acola se
poruncesce Dumitale ca sa publicariseseT in tot semptul SpatarieT ca de acuin
 ISTORTA ROMINIL011 733

Inainte nu sunt slobodf arngutil a mal: purta catite sart armo ciicT pe off care
Il va grtsi §i 11 va dovedi, acola sit scie cá, va fi plipba de arme si se va §i
pedepsi.-1812 Iunie 18.
Mitropolit vi t prezident
Barba Piertrescu,Constantin Varlaam, Consttntin Samurcaa. Asemenea Pitac
s'art frtcut §i la Agie.
Cod. LXV, fila 115.

Anexa No. 28.

Ceitre gheneralul Steter

Cu csázutg cinste facem aretare ExcelenteT tale crt l'otro ost41: prtmintenT
carT la la 1807 s'aii briba pria ea vrä'jmag de decindea, la satul
gura sud. Vlafea, fiind i unul Gheorghe bimbap, dupg ce art aretat destulg
vitejie Intr'acel resboiti s'all i omortt, qi femiindu-I fetneia väduvrt i Insgr-
cinatg ca copil Inca de atuncY Märia Sa Constantin Vodg Ipsilant aflandu-se
.Domn aicI In térg oranduit 16fg de la Visterie cgte talen): 40 pe lung, ca sg
o fa In tótg vi6ta eI spre hrana sa yi a sermanilor copiT, care Viril aii fost
Mgria Sa In domnie art §i luat'o, iar dupg ce ati lipsit stgpanirea klärieT Sale
PU scim din ce pricing i s'art tgiat acea 'Mg i acum se aflä acéstrt tical6sg
copil lipsitg yi de hrana vieteY, ci fiind-cg reposatul bimbap ea in adever precum
este tuturor sciut att perit la resboirt pentra patrie, socotim cit n'ar fi de ea-
viintg sä remge lipsitä de acel putin ajutor al lefa, ci de se va ggsi ca cale
§i de cgtre Excelenta ta a i se orindui de la Cutia milosteniilor acea 16fg de
talen T 40 pe lung precum §i ea ail fricut ruggciune prin jalbg claro Divan,
aibg Divanul cinstit respuns al ExcelenteT tale de urmare.-1811 Martie 4.
Cod. LXVT, fila 75 v.

Anexe la cap. XXVII Vol. IX. Pa.g. 555.

De la Divan.

Dumnéta Frate vel Vist. fiind cit i Divanuld i este sciutii pi6sta atare
a acestuT judet, cum qi patimile ce necontenit ail suferitplitile margina§e, de
la Inceputul ritsvriitirilor trecute, i lipsa bucatelor ce ati cercat In vara trecutg,
hrgpinduli-se de &Are vrämNY, pentru a cgrora aperare, §i destule arefitif ag
Neta Divanul prin note cgtre Exelentia Sa Ghingrar Lascarof cind srt afla aja,
çi deosebit fiindu-no sciute gi necurmatele havalele cu care este Insiircinat
 734 V. A. URECHIA

acest judet, mal ca deosebire din celea-l-alte, ca cale este a li se faca mängaere
si usurintg prin scgrfémInt; drept acea i poruncesce Divanul, ca din suma za-
hareli ce ni sg aratg, cg mat este remgsitg, sg se scarlg, Insii din grâti chile
una mie i din orc) chile treI mil, la care sate anurne le ag M'out, Insg Ispravnicii
sg cade a faca acest scgrigmint chiar satelor acelera care cu adevärat se afig In-
teastä stare si lipsg de bamba, iarg na prin yola veghétg, asemenea si din fôn
se scacjä' ca una mie cincI sute cara, iargs satelo caro se aflä In prelstg stare
si lipsg. 1808, Cihenario 19.
Cod. LIV, fila 224.

La 19 Tulio 1809 Divanul serie Marelal Ban al Craiovel: ctt ati primit
de la acésta insciintare pantru 20000 de &gramil:A', ce s'ah' hiat In treha'nta
cera cuptórelor ostämscl de la Hagi Stoian Ciolea Polcovnic. Acésta reclamg
plata. Divanul Intr6bg pe muele Ban, cum sg vinfle cgrgrnida la Craiova ? pentru
a sci ce sä plgtéscg,
Cod. LVI,./ila 76.

Cartea ce s'eta facut de'a Divan catre Ispravnid ot sud Slam-R4mnic (lupa
nota Excelentiei Sale Ghineral Cufnicof penteu Zaherea.

De la Divan.

Fiind c Ecxelenta sa °llanera' Cusnicof prin nota ce &I trimis Diva-

nula' de la 27 ale trecutulal. April, serie cg este sä se ailucli fgrg de zábavg
82.000, cetferte de Zaharea, Insg jumgtate 41.000, vetferte. Cetforte dedndea
la FocsanT MoldoviI, si cele-alto 41000 cetferte la Focsani cal de dincoace, iatä
Inteadins porancesce M.-mnév6strg Divanul, ca cum mal In grabg sä chibzuitI,
atät in 115ngstirea SfIntuluI I6n, crit si prin alta HanurT. In cat se OCA Incgpea
sarna de 41000, cetferturI, ce sati (jis mal sus, si cara vor fi acelea, ale cuI
sunt, i cara' sumg p6te inclipea la fiescare loe, tildará' sg Insciintatï DivanuluT,
bez Hanul DumnélaI fratelaï biv vel Visf. Constandin Filipeseu, cara acela
r'émäe apgrat, fiind-cg Indestulg vreme all fost prins si Impovorat cu acéstg
havalea a Zahirelelor. 1808, Maiti 1.
Cod. LIV. fila 240, verso.

fä'cut doug pitace, unul cutre Epistatul S'Arara, si altul caro Epis-
tatul Agieï, ca sg facg catagrafie de ofit orz sg aflg In BacurescY, la hanurT, la
prgvglil', la precupetl i sg arke Divanalta, de a se face zapt pe ostirile Im-
*Mesa. 1808, April 6.
COd. LIV. Fila 909.
 ÌSTO EUA ROMÄNILOtt /35

Catre Excelenta Sa tainicul Sovetnic i a felur le ordine cavaler

Sergliie Lascarnf.

1)e la Divanu principatul0

S'ail primit la Divan dou6 note ale Excelentil tale, Insg una pentru madeaoa
tainultA do carne, ce se d'A Inp6rgtescilor ostavl, decT Divanul nu lipsesce a face
ariltare E x.celentii Ta'o, pentra madelile amandorora mai sus n umitelor note, vi mat
intaiti pentru madeaoa tainurilor de carne, respnnde, a In a lev'ér s'ar face mal
ni iltit inlesnira cand s'ar da in bant, la Imp6riltescile ovtirf, dar fiind cit Divanul
ingrijind mal' din vreme dupg datorie pentru oranduiala tainaturilor, ati ggsit
negutritorl, cari prin contract s'ail insiírcinat a da tainurile de carne Imprirgte-
scilor (4tiff, pe un an doplin, oca de carne de vacg p parale 9 vi ocaua de
carne de 6ie Po parale 10, precum se vi urinézil, necurmat clarea acestor tainuff
de la trecuta luna la): April and s'a filcut contractul, i fiind cit nurnitul orancluit
neg,revit In puterea contractulia rezernindu-se ail iagrijit de ait strins tóte vitela
cate sunt trubuincióse pe un an pontru tainurile ImOrritescilor ovtiff, vi
cump6rat vi fèn col trebuincios pentra hrana vitelor ; do se va face acum
schimbare la oranduiala tainurilor de carne, urin6zii a remanea negutiitorul ca
vitelo vi cu giltirea hranii ion strinsä i avi cera despilgubirea luI, de la cel
cu care ail facut contractul, adoeg de la Divan, care a-éstii pagubti nu este sumg
puting; de acea darg vi trebue sg se pgzésa i sg se urmeze nPgrevit contractul
pana la Implinirea soroculul de un an, vi apoT de la anu Inainte In co chip
sa va porunei de Inilltimea Ta penb..0 acésta ava se va ruma.
Cod. LIV, fila 1e.8.

De la Divan.

Cinstite Dumn6ta Frate biv vel Logofét Comiinene Epistatul al Vornicil de

politie, aratea dile sunt la mijloc de cand ail cenit Divanulid socotéla de la
Dumnéta pontru banil chiriilor a trei-doeI de earg, ce sunt pentru poslugania
trebuintelor Ostilvesd, a ni se arta înseT catastivele Vgtgveilor ce sunt oran-
duiti vi fiind cit pana acani aceea socotélg nu ni &raí afétat, de acea se faca
dará, iatìt orandui Divanul pe Vatafn de Visterio Mumbavir, In roana cilruia sil
teslarn t6te catastivele i fole vittgveilor, se ni le adua ea sit le vedern. 1808.
Glrenarie 16.
Cod. LIV, fila 822.
'736 V. A. UtIECEIIX

Catre cinstitul Divan.

De la Visterie.

La nota ce sail dat la cinstitul Divan, do catre cintita cancelario a con-

sulatuluT ImpsératieT FranteT, pentru fìnul ce mil luat de la Vasilo Jupaniotul sudit
Frantozesc, mi sail scris de catre cinstitul Divan, ca sil cercetez acésta
pentra care facênd cercetarea cea cuvinci6sa prin DumnéluT Ispravnicul Ju-
detuluT Tlfov, m'am pliroforisit, ca ca adevb"rat s'ar fi luat o suma de cara de
ftm, daril cata suma nu este sciuta, din pricinrt cil pre vremea cân1 i luat
fértill atat de Stolnicul Bajorénul, clit si de catre OitasT ce se afla atuncT la
NegoescI si Budescl, no fiind satele da fata, ca sui va4a cat fin se radica si
sil Incarca, de acea si nu este cunoscuta suma ce i luat, dupil cum dinteacGsta
insciintare a Dumn6lor Ispravnici Ilfovnliff va lua cinstitu Divan pliroforie
va chibzui cinstitul Divan de este Indestula ac6sla ccrcetare. 1808, Februare 9.
Cod. LIV, fila 951.

De la Divan.

Dumnbv6stril Boerilor IspravnicT ot sud.... vb" facem In sc:re, crt IlumbasiriT ce

s'ail oranduit de aicT prin judete pontru caratul fònuluT la magaziT, ail poruncil
slobodenie de a Incarca si a cara acel fèn, nil numaï en carate licuitorilor
birnicT, ci si ca careto Scutelnicilor si ale Poslusnicilor verT a cuT vor fi, clara
lusa atál Scutelnicilor clit si Poslusnicilor se li sil plat6sca de catre sateniT
ctite tal. douT chirie de car, decT ac6sta sa fie Dumnbvelstra sciuta pentru
dênsil, ca sil IngrijitT de a se urma In tocmal precum mal' sus s'art 4is. --
1807, Dechembre 17.
Cod. LIV, fila 205.

Catre cinstilul Divan.

De la Visterie.
Dintr'acéstrt insciintare a Dumnélor Boerilor IspravnicT ot sud Ilfov pentru
lipsa de zaherea Intru care se afla lì5cuitoriï acestol Judet pro larga, pliroforie
va fi cinstitului Divan,:ci fiind-cil judetul acesta este Insarcinat ca multa havalea,
precum ci cu crrerT In t6ta vremca dupa IntAmpla'cirele trebuinta ce este, ur-
m6za pentra a putea la altele sui féspunfla eT, a li se face scilOrnint din zaharele
duprt cum si la cele-Lalte judete s'ail facut, suma ri5masitiT ce esto judetu acuma,
 1S1'ORIA ROMINEL011 731

oste 3561, chile grill si 8625 chile orcj, -va bine voi cinstitul Divan a se face
scaglamint dintr'acésta suma, ce se va socoti spre mangäerea i usurinta 16-
cuitorilor. 1808, Ghenarie 16.
Vel, Fist. Constantin Val-lawn.
Cod. LIV, fila 225.

Publicatiï In 2 Martie 1810, a se dá In Intreprindere furnitura de carne

si rachiii. la °stiff.
Cod. LXII, fila 2 Torso.

Enghelhard Insciintéza la 2 Ilartie 1810, ca Episeopul de Buz6i1 all dat

p&ne la ostirile ce s'ail aflat cu sederea in episcopie.
Cod. LXII, fila 2 Y.

Copio dupa porunca Graf uluY, maT marile comandir general de infanterie
Nicola° AlibailovicI Kaminski, data pe tót armata In 19 Martie 1810, sub Nu-
m6rul 1874.
(General major vice-president al Knejia Valahiel* prim raport no-art ar6tat
crt la toslimatul pe la magaiil a zaherelel controbutid, ce se cutnp6ra din térii
de podraeici, se Int6rnpla multa zatignire necontenind ostirile ce se afla prin
sate, a face opréla Ispravnicilor si celor erinduitY la orInduiala carelor co sunt
pentril acéita trebuinta trebuinci6se si la crtratul fkuiluI la Harsova, Slob°Ilia
si Bucurescï; elI dupá ae6sta, poruncesc tuturor poleurilor si comant)ilor, nicI
decum i niel intr'un chip intfaceste orinduell cu care se ingrijesc ostirile
pentru Indestulare, nimenea din °stag sa nu se amestico, dar sa li se dea tart
lulesnirea la oranduiala ce et faeut-o cinovnicil pain8ntulu'f. Pentru töte aceste
aiba coruandiril, corpurilor i alt1 conclugtort strajnica privighere, ca s se
Implinésca Intocmaï porunca ac6-ta».
La 26 Marti() 1810, Intâiul Divan comunica ac6sta Ispravnicilor.
Cod. LXV, fila 19 Tend.

Pitac catre Aga din 20 April 1810, din porunca 1ntgiuluT comandir graf
Kamenski, (la urdia cea mare a luniinarel Sale sa se aft' ne lipsit 10 bacanI ca
de ale mancareI i ca b6uturI pentru trebuinta ostaqilor, Insu pftnii poimine
sit piece dupa urdie bacanii Impreunrt cu patru brutarI si cele ce vor vinde.
li se 'Vor plati ditpa nartul ce li se va pune do la Divan*.
Col. LXV, fila 2.1.
Mork Romdnilor do V A. Urechiii SECOLIII. XIX.XI-47
7:38 V. A. URECI-ta

Catre Excelenta Sa gheneralul Enghelhardt

De la intaul Divan

Inca de cand se afla aja Excelenta Sa senatorul i cavaler Crasnomilo-

pvicT, prin nota art facut Divanul rugaciune catre Excelenta Sa pentru casete
color ce slujosc, adecrt a boerilor Comitet, ale boerilor divanitT i ale cinovni-
cilor DivanuluT yi aï Visteriel carT se afla In slujbrt napristan, rugandu ne spre
a fi ap6rate de cvartirurl, trimetênd §i f6e de numele fie-ciíruia, cu numgrul fi
boiaua cases, la care acea ar6tare ca t6te c vre-un r6spuns In scris trimis
Excelenta Sa la Divan, dar prin auclire am Inteles ca s'ar fi dat porunc5 a fi
ap6rate casele maT sus numitilor, ci de va fi vre-o acest fel de poruncl,rugä'm
pe Excelenta Ta, srt bine-voe0T a se §i pune In lucrare, dandu-se ci beleturt
do unde se va socoti, spre avea ap6rarea lor, precum §i In &emita az-
mirird a prea puternice nóslre Imp6ratiT arr fost asemenea ap6rate. 1810
Iunie 7.
Cod. LXVI, tila /.

Catre gheneralul Enghelhard

Cu ciaste facem ar6tare Excelenteï Tale ea Dumn6luT Banal Dumitrache

IsacovicT avand aja' In BucurescY doug parechT de case, o piíreche In-
telmplat de s'ati ars, precum .este sciut ExcelenteT Tale, lar cea-l-alta 'camele
de casa ati fost cvartir nelipsit de y3fT e1 ghenerall, in care casa te afli acum Ex-
celenta Ta §erjénd, 9i la venirea DurnnéluT BanuluT de la Brapv, aici ne avénd
ande s'a çadIt, maT v6rtos luand ca Durnn6luT alte douti familiT ale fiilor Du-
misale, Divanul dupa dreptate c dupa cuviinta all gasa o pareche de case la
Colea, ale r6posatuluT Medelnicer Mihalache dat ca s'a' adti', Intr6nsele
DumnauT Banul, unde ati ci §ecjut de la luna lul Noembre qi pana la 20 ale
ace§teT lunT Iulie cand all parees de aicT la Bra§ov a se cauta la baT de bóla
ce patimesce e1 fiind-ca stapanul acestor case 10 cere china, dreptate are a
i se plati, Insa nu de catre Dumn6lta Banul, fiind precum ar6tam maT sus acole
case s'ati dat DumnéluT drept lipsa caselor Dumisale ; de acea ne rugrtm,
avem cinstit r6spunsul Excelentel Tale, de unde se cuvine a se p'ati acósta
chirle, mal' vêrtos crt aceste case ca t6te ca Dumn6luT Banul s'ail cita, dar 11*
sunt iara0 trebuinci6se a edea tntrInsele dupa ce se va Int6rce de la Bra§ov
§i pentru aceea trebuesc a fi poprite pe Orna §ederil D sale.-1810, Iridio 24.
Al Ungro-Vlahiei Ignatie, Nanolache Crefulescu, Grigorie Ghica, Cons-
tantin Bälaceanu, vel Vist. kan Comá neanu.
Cod. LXVI, tila 25.
 ISTORTA RomImLai 730

Exceleqa Enghelhard

Vointa comandiruluT graf CamintchiT este de a fi casa WI' Faca cvartirul

Luminatiel Sale.-1810, Septembre 3.
Cod. LX1If, fila 15 verso.

Excelenta Enghelhard

StilpaniT caselor ce tin evartir sa dea lemnele celo trebuinci6se pentra

soldatT, cu 1ndestulare.-1810, Octombre 10.
Cod. LXTII, fila 18 Y.

Clare Enghelharel

De la intaul Divan i Comilet al principatulut pret Romeineser

Stolnicul Constantin epistat CaseT Ageori prin jalbä ail af6tat DivanuluT,
ea pe la acest sat AgeotiT din judetul acesta Ilfov, ce este apr6pe de BucurescI
cale de cincT césurT, s'ai1 deschis drama' trecerel ootirilor impèrateseT, oi din
liScuitoriT de la acest sat ail fugit ca la 50 de case de multele greutäti ce ail
patimit oi patimesc, cerand a se orindui la acest sat o zä'lógil de la Excelenta
Ta, cu carte deschisä, atat ca sa dea zalóga aceea cvartir ca chinduialä ostaoilor
tredtorT, i lumiinare, casa (Aida, apa oi sare, iar One nu, fiind lipsiT i chiar
15cuitoriT de panea tor, cat i ca t..il strtng5. pe 6meniT eel fugitT la casele lor
fiind-cä dice nurnitul Stolnic, cä ca mijlocul zalógeT p6te sil adune pe 15cuitoriT
ce ail fugit la urma lor, cAcT de nu se va face acea indreptare o sil fugä
ceT-1-alff 6menT oi o s se sparga satul ca total. Ci fiind-ca satul acesta se afla
apr6pe de BucurescI oi este tot-d6una trebuincios a se afta pe lee, nu lipsim
a face argtare ExcelenteT Tale, spre a se face Indreptarea eea cuviinci6sii cacT
de se va aduce oi fugitiT la local lor acésta este folosul oi al Visteriel oi al
ostaoilor ce vor Sil maT trécii pe acolo.-1811, Ianuarie 9.
Cod. MOTT, fila 69 v.

S'ail Moat pitac afro Aga oi cutre Dumn6luT Spätarul ca sil dea porunca
zapciilor, spre a nu li-se lua carele 15cuitorilor Oran): In angaril i podvedI
de catre ostaoT sail altT zabitT aT politieT, i cand li-se va lua de catre aceotia
atuncT sa fie dat6re Spilfäria i Agia a ar5ta cinstiteT politit 1811, Idartie 3.
Cod. LXV1, fila 20 v.
740 V. A. LIRECHIÀ

Excelenta Steter

Ail primit o jalbii de la aghent austriecesc, a Anicill spiteresa, aretand

avend Serdarul Nicolae asupra luT 16 ofiterT bolnavT, ail dat numita dof-
torie ca de talen l 2,500 vi Serdarul Nicolao nu voesce aT plìti baniT. 1811
Martie 10.
Cod. LXITT, fila 39 v.

Catre gheneralul 0,5teter

Avem cinstea a arta Excelente): Tale, c'h' la Divan all dat jalbhorllenii
ot PiteseT sud Argev plangêndu-se vi dicend, eh de la venirea Imperiitevtilor
ovtirT i panh acum all fost tot-d'auna superatT atat de chtre trecetoriT ostavi
fiind acest ora v In drum, cat vi cfartiruri de ostavi all avut necurmate, hrh-
nindu-T prin casele lor, intr'acest ora v s'atí adunat multi emenT
streinT bejhnarT din Ora turcésch, earl sunt ca putere fac alivverivurile lar
ca i pllmôntenii, ved cil prin easel() acolora ilia' cum nu se pun cfartirurT vi
se vigil a se analoghisi In cvartirurT i prin casele bejhnarilor spre a se maT
uvura i eT oarevT-ce de greutatea ce ail, a chrora rughPiune nu lipsesce Di-
vanul a o face cunoscuth ExcelenteI Tale, ea de va fi bung-voila ExcelenteI
Tale, Sil se dea cinstith porunch spre a se pune cvartiruff vi prin casele acelor
bejiinari, a se mai uvura earevI-ce i jhluiteriT de greuthtile co all. 1811
Martie 21.
Bond. LXVT, fila B.

Catre gheneralul ,?teter vit presi lent. De la inalul Divan pi comitet

Cu cinste faceta aretare ExcelenteT Tale, di fastavil: ce se aflii slujind Di-
vanuluT, earl sunt la numer 24 ah dat jalbil DivanuluT, cum ch lor din slujba
Irani care se aftá li s'atí dat bileturI i all fost aperatI de cvartir, iar acum
s'ati luat de cátre oranduitiT cinovnicT de pa la manT acebo bileturT vi se r6gh
DivanuluT a face aretare ExcelenteT Tale, spre a li se da bileturT Infra ape-
rare, earl' fiind-ch In adever se atlh slujind napristan, nu lipsesce Divanul a
face cunoscuth ExcelenteT Tale corona vi rugliciunea ion. 1811 Aprilie 7.
Ra 1u Golescu, Isaac Ralet, llfihalaclje Nanul, vel Vistier Samurcq.
Cod. LXVI, fila

Catre Excelenta Sa gheneralul , teter

La Divan ail jhluit Tema Palas biv vel Sluger, ch inlrat In casa sa la
evartir talmacial Excelentel: Sale dejur glieneral i fáluifortil aflandu-se fórte
 ISTORIA ROMINILOR 741

Arm: ne-avtind putero a'l Implini trebuintele de lemne i-ati teiat pomiI din
gredine si'I strice imprejmuirile easel*, rugandu-se, ca se se mute la alt cvartir ;
cara jalbä oränduindu-se la DumnéluI vol Aga, ca se faca aretare la cinstitul
Comitet al politid, spre a se face Indreptarea cea cuviinciesii, aii priimit Divanul
respuns de la DumnéluT vol Age, di i-ati (jis cinstita politie cum a nu pote
se'l sc6trt si fiind-ce se afle In adever sera°, cu cinste se arate Excelentei Tale, ca
se bine-voesci a porunci se se mute acol ofiter la alt cvartir.-1811 Aprilie 10.
Cod. LXVI, fila 80 verso.

Catre Excelenta Sa gheneral i teter

Cu cinste facem aretare Excelentei Tale, ce Billasa Cluceroasa din maha-
lana GorganuluI ail dat jalbe la Divan aretând cl ofiterul do aid de la isprev-
nicatul IlfuvuluI, ce se afle la cvartir in casete slugerului Reducan VoinesculuI,
dinti'acea mahala la boiao . . . . cu No. . . si-ati trimis can.' si un bivoliI
de'l pasce In curtea si gredina eT cu slujitor do pa de la isprevnicat si cl
4iand pentru co WI aduce acolo la Aline? sluga ofiteruluï all stetut in po-
trive, cerend jeluiterea dreptato de la Divan, cjiand ce gredina 1:1 este trebn-
inci6se pentra hrana ei. Ci fiind-ce gredinile In adever sant trebuinciese ate-
ptinilor de case, maI vartos acum inteaceste vreme do lipse, si numita jeluitere
se afle viiduve si serace hrenind si soldatI In cvartir la casa eI, si cu iarba
din gredine si gredina d 'Ate sii se ajutorescii la Alicia in caro se aflii, nu
lipsim cu cinste a face cunoscute Excelentd Tale jalba eI, ca sii bine-voescI
Excelenta Ta a i so face indestalare. -- 1811 Aprilie 20.
Cod. LXVI, fila 99.

Ca tre Excelenfa Sa d-1 gheneral-maior pi cavaler ,Fteter vil prezident

de la intdiul Divan pi Comitet al pricipatulut Valahiet
La Divan ail plat lecuitoril de la Megurele sud Ilfov, el in satul lor
stint orâ,nduitI la cvartir cazad de ai ExcelenteI Tale si cum ved ce vor sii
se aducii bolnavI prin casele lor si fiindu-le frice de 1361e urméze a li se sparge
satul rug"ändu-se, ca se nu li se mai dea bolnavl prin case, ci se, aibe la cvartir
tot cazaciI ExcelenteI Tale ; pentru care ca cinste facem aretare ExcelenteI
Tale, ca se bine-voescI a dobandi indestulare la jaiba i plängerea lor. 1811
Maid 4.
Radu Goleseu. Vornicu Manolache, vel Vistier,
Cod. LXV1, Fila 91 verso.
742 V. A. URECHIA

C!ltre Excdenta Sa d-1 gheneral-maior i cavaler Steter vi f prerident,

de la intdiul Divan fi Comitet al principatului Valahiel

La Divan ati j'aloa lacuitoril de la DaravtI din sud Vlavca, ca din pri-
cina ca s'ah' spart satul CopacenI, sitia deschis drumul ovtirilor prin satul lor
la trecere vi la fnt6rcere vi deosebit de cvartir ce avea prin sate, patimesc de
catre trecatorT conace de ale mancareI implinind vi la comandirul de la Giorgiu
tóte cererile ce le facea depotatia apd in anal trecut s'el pus vi spital In satul
lor, din care pricina bolnavindu-se s'ati rasipit prin pdurí, ca coverge, unde se
afta 15cuitorif i acum vi se hranesc ea c6je de copad vi niel acolo nu ati
traiti de cutre ostaviI treatorI, luandu-le carele i certmdu-le conace, din care
pricina ail ramas de n'are cu ce sall faca artiturI, rugandu-se ca sa li se oran-
duiasca o zalóga spre a'l ocroti de catre ostavT a nu li se lua carel la podvecri
vi sa nu'i mal supere ca de ale mancareI fiind-di se afta Mirto s'Arad ; a ca-
rora cerere ca cinste o afétam Excelentd Tale, ca s'A bine-voesd a le face in-
destulare la plangerea lor.--1811 Maui 4.
Rada Golescu, Vornicu Manolache, vel Vistier.
Cod. LXVI, fila 22.

Excelenta Steter

Duprt nota Divanuld ca No. 543 pentru llicuitorI i podarilor do la podul

ot CopacenI. ea so supra de ostag vi zabitY pamantenT s'ail trimis de la Ex-
celenta Sa carte deschisa la mana luI Atanasie ce se afla la acel pod ca sa fie
nestiparatY lticuitoriT.-1811 MoitI 20.
Cod. LXIII, lila 49 verso.

. Excelentes 4S'tetcr

S'oil insciintat comandantul din Bucuresd pod-Polcovnic §ult ch' prin aghio-
tantul Caisarov al ce/td mal maro comandir Cuttizov cui ail primit porana c4
cand va bate toba la obahta cea mare, pe la c4rcim i alte locuri vindare
ou se mal fadi, ca intealt chip urmand se va pedepsi.-1811 Maiti 28.
Cod. LXIII, fila 52 verso.

Excelenta 0,Steter

Teorisind anaforaua Departamentulta pentru vinovatia negutatoruld Dutu

de aid din Bucuresd i pentru ispravnicelul Barbul, pentru cad ati tinut la
 ISTORIA ROMINILOR 743

sine pe un soldat fugar Petre Alexcenco, vi duph' cercetarea ce li s'ati gout s'ati
gäsit, cum ati tinut pe un om slugli vi pentru a Wail mers Sil dea de scire
unde se cuvine, sa dea talerT 25 glóbá, sii se dea la plilcutele NI Dumegeil vi
Sil se ja de la mánile lor adeverintil cum ch' de acum lnainte nu va maT tine
acest fel de 6menT fail de pavaport.-1811 Iunie 20.
Cod LXIII, fila 65 verso.

Excelenta- ;S'teter

Din porunca celta maT mare comandir Cutozov pentru a se vinde veni-
turile de Giurgiti, Zimnicea, ce se numesce nog ivtov cum vi Turnul, adicK
báltilor, hanurT, pravaliT turcesd, vInlarea camel', báutureY de rachiti vi et se
arble la dijur gheneral la 25 ale acestel" lanT.--1811 Iulie 12.
Cod. TAM, fila 85.

Excelenta Sa gheneral 5"teter

Ca sá fie casa Hristel" negutátor din Pitesd apáratá de cvartir vi pentru

cumpánirea a We casele de acum Inainte, Divanul di facii a sa orhaduialii.
1811 August 29.
Cod. LXVIII, fila 2 verso.

Catre qteter

La Divan ail jäluit Zoita ce a fost sepa räposatuluI singer Tanache, ch

de and ati venit anula ras63ch.' in t6ra romän6sa ail fost nelipsit cvartir
de ostavI din easel° sale vi acum fiind-cl ati muf4 blirbatä-gti vi se ailii fa':
duvä säraa, ea treT feto do virstii, sä rógh a i se da un bilet ea sN'T fie casa
apératä de cvartir, vi fiind,el in adevár se afiä' Vote diracá vádusti ca cask'
grea de copiI, cinste avem a face arátare Excelentei" Tale, ca ssá bine-voescI a
se da un bilet, sil-T fie casa ap6ratä de cvartir.-1811 August 30.
Rada Goleseu, issac Ralet, Mihalache Mann vet Vietier.
Cod. LXVI, fila 530.

Excelenta Sa gh,eneral ?teter

Ail trimis la Divan pe un negutiitor, Constantin NicolaevicT de la Cerneff,

ce Wei prins vand sá. tr6cti In t6ra turcéseti banT, carele a ar6tat vi dueI ro-
t-115,g ce i-ail dat la acésta ajutor, anume Neagul vi Pärvul trimit6nd vi alte
lucrurI2 ca sh' stea In pästrare, iar af6tatiT judeandu se si se dea In judecatä
criminalion.-1811 August.
Cod. LXVIII, fila 8 verso.
744 V. A. URECHIÀ

Ceítre ?teter, de la ingiul Divan al principatulli Palahie.

DumnéluI biv vol Voroic Manolache Lahovari intäiut dregator al Diva-
nulni CraioveI a trimis aico la Divan dou5 insciintarl dimprounii ca copil
dupil predlojeniile Excelente]: sale Gheneraltil Liotenant i eavaler Zas una
pontru cincl l6cuitorí, scrisä do la 10 ale acestiI JunI si alta pentra alt Mea-
itor, de ceI trecutf peste Dudare i sunt cu 'Anulara, scrisä do la 12 ale acesta
lunI care aceste copil do predlojenq so puserä' tälmäcite iar in limba
Osa' intfacestä nottä ca sh; se vald de Eelenta Ta, i. ne rugáms'a ayer/1
cinstit ráspuns de urmaro, ca s faca si Divanul de ala' réspuns catre Dutu
néluT Vornicu Manolache ; asijderea sä' bine-vortf Excelenta Ta a ni se da riás-
puns când i se vor mat trimite de cätro Excelenta Sa Ghepera'al Zas la Ora-
joya acel fel de 6menT trinate la osindä, sil maI facä' insciintare ale]: pe la
Divan, orI sä Ji se urmeze si acelora osinda ce li se va orindui la acestia ?
1811, August 17.
coa. Lxvx, fila 126 Y.

Catre Gheneral §'teter,

Cii cinste insciintätn ExcelentoI Talo, ea Dumnéle. vol Späihr prin anafo-
rana de la 8 ale acesteI lunT, a fLut arátare DivanultiT, cum cri dipitanul
de la cä'pitánia . . . . Ilfov i-a %cut ar'étare, eh' sêrbil turtucäenT ail avut pe
Danä're 3 mor]." in partea de dinolce, iar de ¡l'el patru lile le-a lAgat cazacif
pe gura Argesulul: si mal sus nu le pot duce fiind apa Mieg, qicIl acele morI
trebue Sil se tale eacl.' se cam ivesc turcI pe la margine, ca nu cumvasT si/ trAcii
tate() !Apto sil le iea si ca luntrile acelor morT sil se slulésca la iimblat pe
apä; pentru care nu lipsesce Divanul a face argtare Excelentel Tale, spre a
ivea si cinstit Aspuns do urmare. 1811 Iulie 12.
Cod. LXVI, fila 118 Y.

Intärirea ce s'a dat la anaforaua Dumnélor boorilor ilivaniti pentra pri-

cina ce are DumnéluI Paharnicul loan i tirbel ca Medelnicerul Scarlat Romanitis,
pinta 150 cafa:ce s'a fost facut oränduiala in Judetul YlasceI si din porunc6
a fost ca sä se dea de car Cate talen f 3.-1811, A.ugust 24.
Cod. LXX, ffla 187 y,

Excelenta Sa Steter.
Pentru a se arta obrazelor ce a primit Sil jertf6scä cäte o suma de banY
pentru folosul ostirilor, parerea de bine si multámirea senatoruluï, iar pentru
implinirea banilor astépta dese insciintafi ca sIl de a fe'spunsuff senatoru1n-
1811, Septembrie 7.
Cod. LXVIII, fila 6 Y.
 1STORIA ROMANILOR 745

ETcelenta Sa Steter.
Cá senaturul 11 însciinóz c multY din locuitoriI Rusia fug in Orne
de aia, mai vêrtos crind se ea recrutY vi ti tasciintézA sä se faca contenire pri-
mira acestor fe' de 6mera ; pentru care despre partea sa a poruncit ofiterilor
de pe la isprävnicaturf ca s urineze impliniroa acevteia, iar Divanula Ii tri-
mite copia senatorulaf, ce a trimis DivanuluI MoldoveI, de la 29 August cu
No. 4144, ca s porunc6scsi ispravnicilor prin publicatie a fi urmAtorI tntocina
aceleavI dupä porunca copie. 1811, Septembrie 11.
Cod. LXVIII, fila 7 y,

Excelenta Sa ?teten
Ca sä trimitä Divanul banil ce tal implinit de la negutätorul Dutlí§i Barbu
isprItvnicelui cari a Minan pe un soldat fugar Alexcenco, adicIti pe talerI 25
pentru acéstä invinovätire.
Cod. LXVIII, fila 10 y.

Exeelenta Sa ?teten
Trimite la Divan cercetarea ce a fäcut-o pod-Polcovnicul Enbaum a-uipra
necinsta ce a suferit poruvcicul Prohor de la isprävnicatul ot Muscel, de catre
Pimon egamenul vi Nicolao vamev, sä se oränduiascä ptIrätil la judecata cri-
minaluluI vi alegerea sIt i so trimitä ; iar pentru ostenéla cercetätorulta sIt se
implinéseä de la vinovatl atto 20 galbeni pe lunIt i 10 galbenT pentru ugeret
din care 40 sä se da cu rospisert, iar 10 sä se dea in Visterio. 1811 Sep-
tembrie 17.
Cod. LXVIII, fila 10.

Catre K,S'teter, de la Di van.

tiutä este Excelentel tale jalnica vi prtgubit6rea intamplare a ardera
caselor Dunanblul biv vel Vornicul Mihalache Manti i suntem bine incredintatI
ca vi crevtinescul cuget al Excelenta Tale va fi pätimit pärere de 1.6'5 pentra
o asemenea intamplare, care dupá ce este de o n'are ci simtitóre paguba Dum-
néltY ni-maula boer, apoi i'a pricinuit o simtit6re neodihnä i familiel Dum-
nésale, in cAt vi la b61It a cantidisit, neavênd Mea§ de säT4luire, cacY casele
DumnéluI Vorniculd Istrate Cretulesc, ande atuncI In grabä s'a mutat, nefiind
destoinice i pentru primirea familia Dumnésale, urmaz6 de nevae a vedea
vi pe afarä prin salä, undo negrevit ert va pätimi necontenite b6le fiind vremea
frigurbsä, i cu. t6te cIt DumnbluI dvornicul Manul a &Asa altIt casá do a se
muta, care este a D6funa cluceresa Ruxandra Hrisoscoleu apr6pe fiind de
cele arse case a Dumnésale, de ande IT este cu Inlesnire ca sä ingrijésea
746 V. A. URECH1À

pentru d'amelo, dar fiind-ca inteacea casA a numitei jupAnese se aflA in cfartir
o polcovnicésii, i pAná nu se va muta Dumnéei de acolo nu p6te Dumn6lui
dvornicul s intre, r6gA Divanul pe Excelenta la s'A bine-voese privind cu °chi
de blandete asupra DumnéluT vi FA dal' cuviinciósa poruncii, de a se muta Dum-
néei polcovnicésa dinteactl cfartir la casete Durnnélui Iledelnicerului Arbur de
pe podul Alogov6e, ca sll pótA i Dumnélui dvornicul a se muta in numita
casa a Hrisoscole6e pinil este vi vremea maT ball vi inderuAnatecii, ca sA nu
pAtiméscA incai i cu jalea bólolor farnuliel Dumn6sale ; pentru care avem de-
plinA nä'dejde, el nu va r6mAnea Dumnélui depArtat de acéstA mfingtiere a
Excelente Tale. 1811, Octornbrie 5.
Cod. LXVI, fila 141 V.

)Fteter.
sonatorul cere pe acei vase 6meni din Valahia cea micA ce s'a dat
de Gheneralul Zas pentru c a trecut de dinc6ce dincolo gi apo'i lar att venit,
ca in loe de ocná sá se trimitá la lucrul cetAtei ce este in privigherea Ghe-
neralui Tucicov pre carT sA-T trimitA Divanul la Excelenta Sa §teter, ca prin
rnijlocirea sa sA se trimitä acolo. 1811, Octombre 13.
Cod. LXVIII. fila 14 y.

Execlenfa Sa Steter.
Senatorul cere la Divan sil-T aiéte Cu CO titla movia Zimnicea este a ené-
zuluï ? trimitAnd vi copia scrisóre lui Ipsilant cea &are senator pentru
el la acéstA movie vinde vin vi rachiA orl-cine. 1811, Octombre 12.
Cod. LXV1II, fila 16 V.

Catre Gheneral V. Prezident Conmino

Cu cinste facem afétare Excolentei tale, &A Dumnélui Vornicul Manolache
intAiti dreglitor al Divanului Craiove, ne trimite insciintarea co aff luat do
la Ispravnieff sud Alehedinfl, de la 27 ale trocutula Octombre, prin care aratii
a o sémA de tAlharT de la Adacalese evind in pämi5ntul Ore aii cAlcat pe
un Gheorghe Citipagea i dupii ce i-ail luat tot ce Mi avut, i-ati luat vi un copil
rob ducêndu'l in cetatea ce se stkpAnesce de vi face cerero
numitul turc de talen l 25,000, ce zice cä' are sA in de cAnd ati slobo4it pe
Bujorean vi ava va sloboli vi pe copil ; pentru care face rugAciune atta Isprav-
niculta, cit i Divanului de acolo, sil se insciinteze unde so va cuveni a se
mijloci scAparea i desrobia acestui c pil, cum vi avutul ce i s'ati luat de acol
tAlharT. Avijderea mal insciint6zA, ea de catre poterA s'ati prins vi arambav
acelor hoti rAnit, cum vi unul din hoti omorit, pentru care arambavä fa-
cAndui-se examen so va trimite aici ; ci nu lipsim a face cunoscut Excelente
Tale.-1811 Noembre 10.
Cod. LXVI. Fila 159.
 ISTORIA ROMAN1LOR 747

De la intedul Divan fi Comitet al principatulur Valahiel

Frind-ca Divanul ail luat pliroforie, cum ca la sud Argeg se ja do pe la
lacuitorT banT ca numire pentru fan, oranduesce dar Divanul pe ea
sä mérga la nurnitul judet vi cu acéstil porunca a DivanuluT, volnic sa fie a
Imbla din sat in sat vi de a face scumpa vi de amanunta cercetare, ca sa do-
ved6sca cine sunt aceia earl ail luat banT ca nurnirea de fên, de la care locui-
torT anume i cate catI banT cum vi catil vreme este de cand ail inceput
luarea acestor bani ? i facand catastih curat cu ac6stä desluvire ce s'ail 4is
maI PUS, arkand numele 6menilor vi a banilor ce va fi dat fieg-care 16cuitor,
Sil trimita acel catastih la Divan, spre a se vedea, iar oranduitul acesta cerce-
later s adaste acolo pina va lua al doilea porunca de la Divan. 1811
Noembre 11.
Sevetnie Loghinov
Radu Golescu, Isaac Ralet, ilfihalache Manu.
Cod. LXV, Fila 139.

Care General Comnino

DumnéluT Epistat LogofetieT ceT marl a taril de sus graf Constantin Du-
descu, de la 14 ale acesteI lunT all fä'cut aratare DivanuluT, ca la movia Dom-
nieI-sale FraginegtiT din sud Ilfov avand case marl de peatra vi din acésta
razmarita darapanandu-se de catre ostavT s'ail ars pe jumatate, din care stria-
ciune carjand stalpil de piatra jos pe pamant In curtea DomnieT-sale pi nevi-
indu-I vremea cu. Indemana ca sa le ridice niel ca s'A le acopere ceea ce i s'aa
stricat, vede acum ca venindu-T in cfartir al 7-lea pole de egarT, un capitan
ce nu iail putut afla numele dar vade pe alta movie, ce so numesce Fundonil
aï raposatuluT Ianache Vacarescu, ail trimis soldatT cu cara vi jail rildicat
dinteacele potro i le-ati das la acel sat, ce va sa faca ca ele nu vtie. Ase-
menea maT arata Dumn6luT, c unde se afla acest sat fiind drum mare, care
merge asupra DuntireT vi ostavil ceT a pururea trecatoff ce vin la BucurescI
vi In alte partT odihnesc In cfartiruff acolo peste °stash' ce sunt oranduitI pi
nu le e indestul cIl raman acolo cate nouä' noptI vi tree apoT, i putintel fan
ce'l are acolo pentru trebuinta easel Domniel-sale it milnanca cu caiI r6ma-
indu"I dobitócele muritóre de Mine .silind vi pe lacuitorI de mancare bunk'
maT area' DumnéltrY vi pentru ostavil ce sunt napristan veptoff acolo la Fri'.
ginevtI, c ca t6te Cil pang acam n'ail cercat in adevar Iticuitorit vr-o napas-
tuire, dar peste putinta la ale mancareT vi la fan sa nu-I supere numaT
numaT ca sa nu se impravtieze vi s fuel in padure. _De aceea dar ca cinste
pohtevte Divanul pe Excelenta Ta, ca atat pentru acole petre sa bine-voitT a i
748 V. A. URECHIA

se slobodi de cutre cine i se va fi luat, CA se fac cu mare cheltuialä si pentru

supärarea trecatorilor ostasi do vel bine-voi Excelenta Ta, dupä' eererea ce face,
s'a' i so dea o zal6grt, sä salí acolo, ca a Domniei-sale cheltuialä'. 1811
Deeembre 14.
Cod. LXVI. Fila 178.

Catre gheneral Conmino de la Divan

Locuitorii ot Ciltäl sud Ilfov ati jäluit Divanulaf cä nu mal' pot suferi
supgrrtrile ostasilor egärI co sunt In satul lor, nemultlimindu-se ca cea ce le
d'A branä, ci le ja In sial fénul vitelor lor, i porumb i malaiil si altele si'l duc
in alto pratI si caii ion In podvadii tot-d'auna; cer Indreptare. Divanul ati scris
Excelentel Sale, sil bine-voiasert, ea en mijloc cuviincios srt li se faca Indreptare
la jaiba lor.-1812 Ianuarie 22.
Cod. LXVI, fila 183.

Catre general Conmino

Avem cinste a arta Excelentei tale, a ca insciintare de la D tmnélor
IspravniciI de I1f ov s'ail trimis la Divan o fatä anume Ana, care aratä, cii s'ail
trimis de la Dumnélor Ispravnicil de la Ialomita, impreunä cu un arestant rus,
§i ea o serisére rotrutinéseä, ea sil se dea la dejurstfa al optulea divizie, unde
trimetôndu'l, numai arestantul s'ail primit, iar flta fiind rornAnca de aicI s'art
trimis inapoT si die IspravniciI, la cerct tarea ce ail fäcut acestei fete, ati arätat
cä do felul ei esto din satul NovIenT sud. Arges si de caí-va ani so aflä slu-
jind aicI In Bucuresci la o dásalitä cusät6re In mahalana JigniteI, iar de sunt
acum dota' ani amägind'o un ofiter ail luat'o cu sine si dupä ce ati umblat ea
alisa erlai-va vreme pe la Craiova si peste Dunäre, apoT pleand la Rusia ail
luat'o si pe dênsa, unde ajungènd la rualul Rusia, vrênd sil plece do acolo la
alt tinut, linde era polcul ofiterului aceluia, la strily atl läsat pazniciY numai
pe ofiter de ali trecut, lar pe dênsa ail poprit'o, rjic'énd, a nu are bilet si asa
s'ail intors Inapoi in toril, din tinut In tinut si din judet In judet Oral'
ail venit aici, care fatä iatä se trirnito Irnpreunä la Exeelenta ta. 1812
Februario 21
Cod. LXVI, fila 180 Y.

Cïitre cinstitul Divan. De la Epitropia Olvtirilor.

Dupé propunerea prea cinstituluI Divan, ce prin pitac de la 29 ale acesteT

lunl mi s'ail dat, aduc'ènd pe isnaful Miicelarilor fatä inaintea nésträ, le am
arätat, ea srt vadä InsusI ei socotéla de cisniil ce s'ail fäcut pentru véndarea
ertrnel, si cu tac) eä dupä acéstä dréptá socotélil urma a vinde carnea ca pret
 igTORIA ROMANILOR 749

maT eftin, darä dupä' multele rugAciunT, ce ca plangere ne-ad fäcut, ar6tAn-
du-ne pagubile ce li s'ail intimplat in iarna acésta, ca mártea vitelor si altor
cheltuelT, am gdsit ca cale, dupd cum si prin pitacul einstituluT Divan se hotd-
rdsce, carnea de vaeä sd o Ondd Po parale 8: çi cca de bie Po parale 10.
dupii cum s'ail vt,ndut si in anul trocut, hod cea do ramdtoria Po parale 14
dupi5 cum si acésta in anal ¡recut s'ati vêndut iardsT cât parale 14 ocaua,
ettndu-li-se si 6res care sincatavasis la unele din cererilo ce le art gent, dup5
cum si de cdtre Divan se vor ved.ea, ed se coprind in zapisul lor, ce fail dat
la Epitropia ObstireT, care se aldturd, ea sä se vadd si de air° cinstitul Divan,
spre a li se face si cartea co o cer cu asemenea ponturi, a nu putea urma
impotrivd, si de urmarea ce s'art hint nu lipsim a insciinta cinstitul Divan.
1808, Martie 30.
Petrache biv vel Vornic. Nanolache Vornic Obstirilor

Adeeä noi tot Isnafu Ildcelarilor de aicT din orasul Bucurescilor, lucre-
dintdm ca acest zapis al nostro, la cinstita Vornicie a Obstirilor, precum sd se
scie, cit fileand noT cerero de a ni se mai indlta pretul cdrniT pe anul acesta
1.5t 1808, de la Pastele viitor, ca o para mg mult cleat in anul trecut, prea
cinstitul Divan nici intfun chip nu ne-art ingAduit, ce prin 6menI credinciosi
Cu sciintA, dup5 prata stare a vitelor acestuT timp ca scumpd socotéld ad
orinduit de ad filed cepzi, adeed cercare pretalui cdrniT, si s'atl vgrjut cd ail
fost carnea de val.d oca po parale 7 iard na ma)" mult, si Cu pitacu prea cia-
stituluT Divan, fiind noT orttnduitT al DumnéluT biv vel Vornic Petrache Ri-
todoride Epistata AgieT, si la Dumnélui vel Vornic al Obstirilor Manolache, unde
infAtisindu-no ca tad br6sla ntistrd, dupd tuultele n6stre corerT ca rugAciunT,
In cea de Po urmd ne-ail fdcut Dumn6lor sä intelegem dreptul adev6r pentra
cuviinciosul pret al &Arta, dard pentru multele pagabe, Cu mdrtea vitelor de
estirnp i alto netilgAduite cheltuelT, ne ali maT addogat pesto parale 7, ined
o para la ocd, la carnea do vac* adecd sd o vindom oca po parale opt, ca si
In anul trecut, cum si carnea de do Po paralo 10, si sed de vaed si de oaie,
ce '1 vom vinde la scaune de impreund en carnea Po parale doud-decT,
nu in pretul citrnei, dupä cum ni-l'ad luat sitigile boerescI in anal trecut, si
asa la t6te acestea sd fim urmiltorI pand la incheerea anului cu imbelsugare
de carno la tit° scaunile co vom vinde, fara a nu se prieinui pia cel maT
putin cusur de lipsd, ferindu-ne a nu vinde lipsil, sad ca pret maT mare pre
ascuns, numai s'A ni se pdzésed si noud acestea maT jos afelate cercrT.
1) SA' ni su i pazased acelea sépte ponturi din anul trecut, dupd coprin-
derea &Arta gospod. ce ni s'art dat la manile ntistre, fdandu-ni-se de cdtre
cinstitul Divan pe anal acesta dupsé cum se aratil maT jos, carte care sä ni se
deie la mitnile n6stre.
750 V. A. titttila
Cariiea de rilmiltor si o vindem ocaua Po parale 14 pi afar'l de unul
pi din celes 3 sciute scaune ale cinstitelor consulaturY, care art voe s vincyl
pi de ceea-l-altrt carne, altI din oil cine s'A nu fie volnic a tila pi a vinde.
Plata oierituluT si ni sil hotilrascil a fi din lina sfantuluI Dimitrie,
adeci de la Octombrie 26, dup5 vechiul obiceiìí, iarri nu maT timpuriu, cci In
anul trecut am fost siliti de am plait oieritul din cjiva cumpiatoril acesteT
slujbe.
In pele din posturI de peste an, si avem voTe dup5 obiceiil a vinde
t6trt carnea Cu o para maT mult la mil, dup5 cum s'ail urmat pi In ang
trecutT.
Prin crtrtile cinstitului Divan, ce ni se va da, ca sil avem voIe s'A CUL12-
prtram de prin judete vite pentru hrana politieT, s se popreascii matrapagiT,
de a nu maT cumprira pi a maT viuda vite prin têrgurT, din care ni se prici-
nuesce zaicnire i pagube ca urcarea preturilor.
Suhaturile ce le avem pentru tréba vitelor de atila Tramo coprinse, care
le am avut pi in trecutul an, si le avem pi de acum inainte, Invoindu-ne cu
striping mopiilor, sil fim protimisitT decit altI. musteriI, Ins5 dând i noT pro-
tul acela ce vor da altiT.
Vitela ce le vom avea s5 le vindem, si nu fim volnicT ale täia pi ale
griljdui imprejurul scaunelor, ca si' se pricinuiascA putóre In politie, care este
pricinuitóre de bóle, si le grijim sati pe marginea g5rliT, sari sh facem puturT
In locurI cuviincióse, i si' aruncilm rnurdallcul Inteinsele.
Dup5 cara aceste ponturT fim datorT a iirma plini la inchierea anuluT,
Sil
fart a nu se face cal maT putin cusur ; drept aceea am ilat acest zapis Intait
adeverit cu numele i degetelo nóstre. 1808, Martie 30.
Minen sin Cirstea ot. Podul Mogop6ieY, ad3verez. Pashill sin Stan ot.
OtilarT. Dumitru Tuntolitotam. Stoica sin Vasile ot. Precupetil-not lordwhe
Curiman otam. Triftt Puja ot. Popa Pan,. Stan Turca ot. Ceaup David. Ni-
colae sin Turca otatn. Stoian S'érbu ot. TabacT. Nicolae Ganea ot. Biserica Alba,
ot schit.

De la Divan

Cu t6C0 cil dup5 Cesni ce s'ail frtcut pentru v5n4arca cirneT nu se ca-
vino a li se da Micelarilor niel o ascultare la plingerea lor, maT vêrtos cil In
anal trecut ail dobandit in destul fotos i dtptig dintr'acest negot al crtrnurilor,
precum de totT este seitit, dup5 eftiniitatea ce ail fost la vito, dar pentru ea
sil nu le maT r5infte catupT de putin cuvé'nt de pricinuire, peste tot anul
ail prima Divanul a se urma vênqarea cirniT do vaca Po parale 8 ocaua
pi de 6ie Po parale 10 pi de ri'mritoriu Po parale 14, precum in alarurata
anafora a EpistatuluT AgieT, pi a Damn6luT vel Vornic al Obptirilor, i In Mita-
 iStORIA tkOMANILOR 751

ratul zapis al miicelarilor se coprinde ; drept aceea pe lingti celo-I-alto oépte

ponturl ce se cuprind prin cea din anul trecut ca leat 807 Martie obstéscrt
anafora cu Domnésca Intraire, ce se aflii In mttnile lor, care an a se pzi oi,
a se urma Inteacest an IntocmaY, filrä de niel o stramutare, intilresce Divanul
oi aliituratul zapis al lor, Infra tóte cele-l-alte ponturT i bez pontul cel de al
patrulea, peutru adausul priciniT vénrigreY de carne In 4ilele de posturl de peste
an, nefiind primitii DivanuluT, criel de oi se arma acésta In aniT trecutT, darn
sciut este cil fauna carnea ce tale miicelariT In lilele posturilor, era numal
pentru trebuinta BeiliculuT, oi fiind-cä altiT nu cumpgril, ca sn fi putut face oi
mticelariT alioverio mal mult, de aceea li-se face acea Musaadea de arldos, ca
sil nu pricinuiascil di doarn nu an citotig dupfli potriva cheltueloT aceluT scann,
neaveind alioverio mult, WI acum, pentru cii veden3 di trial In téte posturile
este lrebuintil de carne, putem jice IntocmaT ca oi In ()Reif) de dulce, oi fac
destul alioverio a viudo carnea oi In posturl tot ca pretul hotruit, ce se vinde,
a rinde oi In 4ilele de dulce, i bez pontul cel de al cincilea, pentru poprirea
matrapazilor de a nu mal cumpéra vite, end de se va urma una ca ac6sta,
va sn ilia' cii poprim pe locuitorT a nu'oT putea vinde vitelo la alti, de cat la
mneelarT, oi aoa tirmézil, ca vriThd nevrénd, Incuitorif la trebuintele ce vor avea
sa-1 véndil vitelo la mi-icelarl, ca cat pret vor voi mä'celaxiI sn le dee, care
acésta esta o urmare ca total Impotrivä oi la omenire oi la dreptate ; lark' la
pontul cel de al douilea, pentra carnea de râmätoriti 4icem, cli a cumpgra alt-
cinevaff Inteadins rilmiltorT, afarä' din mi-icelOrT oi din seaunile cinstitelor con-
sulaturT, ca sil taie oi sä negotritor6scil cu vhdarea lor prin térg, sail prin altil
parte din politie SA nu fie volnic, afarii numaT de va avea cine-vaoi vro-un
rämiltorin, oi tnindul pentru trebuinta easel sale, IT va prisosi dinteènsul, oi
va voi a da acel prisos, orT la vre-o rudn, ori la vre-un vecin, sail vre-unuT
prieten al ski, acela volnic este §i nu are a fi poprit de nimenea ; decT ca
acéstn deosebire ce s'ail dis mal sus, poruncesce Divanu, sii daT nizam
Dumnéta vel Vornic al Obotirilor, de a fi urmlitorI mi-icelariT zapisului lor
peste tot anal, oi avea tot-d'auna po'itia Imbelougare de came bunn, precum
niel lipsä sii nu vèn4ii, &lei impotrivil urmlind, srt scie cil so vor pedepsi.
1808. Aprilie 4.
Cod. LIV, Ina 310.

Ponturile prin care se instircindza isnaful macelarilor cu taierta fi

vin(,larea dirnel aict in politia Bucurescilor pe anul acesta cu la 1810,
precum in jos se arata.
1) sri aibä mileelariT a tinea In Mt politia Bucurescilor 15 scaune, la
locurile undo se vor orttndui de ciltre Divan, ca sri nu se pricinuiascii putére In
politic, i 30 de mitcelarT oi un fétaf maT mare Intro dénoiT pro coro 11 vor
 Ar. A. IMECHII

alego eT, ea si párte grijea rufetuluT i sá dea riáspuns pentru tete cate sunt
ale datorieT lor.
AceetT micelari sA aibit datorie, ca cu sarmaiaoa ion sit cumpere vitela
cele trobuincióse, din vrerne, spre a fi poste tot anal politia Indestulati de carne
buril
Nartul de vIndarea cArneI are si unneze intr'acost chip, adiei de acum
de la serbitorile Pascelor viitóre, si se vIndi carnea de vaca' oca Po paralo 8
ei cea de oaio po parale 10 ei eea do miel po parale 12, inqi vimprea cArneT
do miel aro a se arma Inteacelael chip, de la SE. Ghoorghe viitor ei pani la
Dumineca mare, lar do acolo Inainte i cea de miel tot cate 10 parale ocaua
precurn i cea de cale, fir de numai: In postul cel mare al sfintelor PascI cu
lét 1811, sit aibi vol() a vinde carnea, atat cea de vaca', cat i cea de oaie, cu
cate 1 para adaos la oci, pesto cel do acum pret, pentru pagaba ce li so prici-
nuesce din miruntaele ce le rinia.n novIndute, prosti mea nit n'Allana
*tuna qi tete femine de le 16pAdi.
Si fie apiratT micelariT de tainaturI ostiseseI ei do off ce alte beili-
euri, cum ei Stolnicil boerescT sA nu le faca' sup`érare, °fi' a cumpera carne In
veresir, off al' Indatora sit &mi el' carnea pe la curtilo booresaf, sail a lo alego
vitelo de prin obóre, ci sit campero carnea cit banT pe in i sit o daca' bien* ei.
la curtile stipanilor lor; iar care din Stolniel va urma trupotrivi, Po acola sii-1
arete la DiunnéluI vel Vornic al Obetirelor, ca i DurnnéluT si-1 arete la Divan,
spro a'eT lua Muta certaro i micelariT Insi sl nu Indrisnesci cu pecinuirea
nealegereT vitelor do prin obere a le da tilnicilor carne próstit
NimenT alt oh' cine ar fi, atara dinteaceeti mácolari,uí nu fie volnic
a vinde carno ca ocaua prin politio, niel prin tirg, niel prin mahalale, arará
minial de va avea cinevaeT vro un miel sati rìmálurií, off calo sait vitel ei
tAindul pentru trebuinta casel sale, ei va prisosi dinteinsul ei va vol a da
acest prisos, off la vre o r idi off la vro ami vocin, satí la vro un prioten al
söuí sail ei de pomani la loen."( scApitate, acela volnic este i nu aro a fi po-
prit de nimenT ; iar impotrivi dovedindu-se cine-va cu vInclaro de carne, pe
acola sil-I arete micelaril la DuninéluT vel Vornic al Obetirilor, ea el Dumn6luT
s'A-1 arete la Divan, spre a se pedepsi ei a i se Itia ei vitelo controbont.
Carnea do ramitor sa o vInda cato parale 11. Dar afari din orT ce
fel do carne ei acele scaune sciuto ale cinstitelor consulaturi, care scaune
de vor fi mal multe peste treT, Dumn6lui vel Agi prin scirea cinstitolor consu-
latuff sit lo ridico spro a nu mar fi.
OrI 2ino va vrea ei va avea trebuiti do viteI in vrome de iarná
nu lo facil micelarilor zor, ca ei neavand sit dea, satt i de vor avea micar,
se Invoiasei ca oT prin bunit intoemélA ei plitinda-I pretul ice.
Si li so faca Cartita Divanulta, la ce judet vor cero, dincece de Olt, ca
sit stringi vite pentru trebuinta po:itieT, cu rizapazar Cu bunit tocm61A
 'SORIA ROMINILOR 753

s'A fie scutitT de ierbArit pe acole vite, dupg cum ati fost si In aniT trecutI si
fenul ce vor face pentru ernatecul aceito vite, si nu se supere a li se lua de
beilic.
Plata manita s'A li se urmeze al respunde de qiva Sf. Durnitru adicA
la Octombre 26 dupA vechiul Olear', iar nu mal' de timpuritl.
Suhaturile ce le all pentru vitelo !or cele de trebuinta politieT, co-
prinse de eI de atAta vreme, carT le-ail avut si In trecutiI anT, sA le aibA si
si de acata Inainte, invoindu-se en stApAnif mosiilor si dAnd pretul care vor
da si altT mustereT, sA se potriv6scA a le tinea el.
Vitelo ce le vor aduce spre junghiare, pentru trebuinta politieI sli nu
fie volnicl a le tAia si a lo griji imprejurul scaunelor, ca s'A pricinuesci pu-
tero, caro este de mare reutate si aduce bele noroduluT, ci cel cu scaunile la
perla din jos, se le gr jascii pe marginea girleT pana in ()Mil si sA curAtesa
tot hacinen!, ca sil fie curat, sá nu educa putere; iar ceI de la scaunele marY
si cel din alte piirtl, carT sunt depArtatf de garla, sA le taie si sA le grijescA
prin mahalale pe la casele si grAdinele lor, fAcend gropT si puturT In locurile
cuviinciese, ca sA arunce murdalAcul intr'insele, a nu se pricinui vecinilor si
mahalagiilor putero, eg,cT impotrivA urmAnd se vor certa si se vor popri. Acestii
orAnduiata Insii s'A urmeze pAnA cAnd va chipzui Divanul un loe cuviincios si
il va orAndui, ea totI de obste acolo s'A-sT taie vitelo.
Niel unul din rufetal acestor mAcelarY s'A nu se faca tovarAsT ca
suditT de la acole 3 scaune ale cinstitelor consulaturT, niel' slugele Ion sA nu
fugA a merge sA slujescA acolora, iar pe off care dintre el V vor vedea urmAnd
ImpotrivA, s'A-1 arete DumnéluT vol Vornic al Obste)", ca si Durnnélut aretAndu-1
la Divan, sA se ridice la Inchisere si sA se pedepséscA. Precum asemenea ni-
menT alt afarA din el si de cele 3 scaune ale cinstitelor consulaturl, off In pu-
terea politieT, sati a sudetiet lor, s'A nu fie voinieT a face scaune, sail de a vide
carne, 84 a viudo macar si fAr de scaune. lar brésla acesta a miicelarilor pA-
mantenI are a fi subt ascultarea Vorniciel Obstirilor, unde poruncint, s'A dea si
lor asemenea zapis si legAturA, spre a fi intocmaT urmiltorl. 1810 Aprilie 9.
Gavril mitropolit pi exarh. Greg. Ghica, Istrati Cretulescu, Constantin
Btaaceanu vel Vist.
Cod. LX.

La 22 Ianuarie 1809 Divanul trimite nota catre cinstitul Pocovnic

§eI al polcului §vescoi Dragonski dupa jaiba mäcelarilor din PloescI,
ca-I silesce ca vinda ocaua de carne pe 6 parale.
Divanul cere, sa le dea pace, sa viuda cu 8 pana la 10 parale, pre-
cum se vinde in Bucuresci, cacI acésta tréba privesce pe Divan, iar
Polcovnicul sa-s,I céra numat cele trebuincióse.
¡atora licnntinilor do V 4. Urechid. BECOL tIL XIXXL-48
154 V. A. URECTra

Ponturile prin care ne insarcinam no t isnaful macelarilor Cu taierea

vinOarea carnet aja in politia Bucurescilor pe anul acesta cu lét 1812,
precum in jos se arata.

S'A' avem nol m'Acolara a tinea In t6tri politia Bucurescilor cind-spre-

cjece scaune pe locurile unde se afl i astg-4T ca treT.-4ecl de macelarT si un
vgtaf mal mare Intre noT, pe care 11 vom alego, ca sh' p6rte grija rufetuluT si
sii dea respuns pentru tdte cate sunt ale datoriel ndstre.
Sil avem purtare de grije a avea carne Indestulg bun i grasa peste
an, dar fiind-cg acum dupg primgverg se aflg vitelo slabe si gátire din vreme
nu facut pana la sfarsitul lui Majá, de se va Intampla sg se taie la scaune
si cate o vira doull slabe, sg se tréc ca voderea, rara a se socoti vrednicg pri-
cinuire spre stricilciunea acestuT contract ; iar de la Iunie inainte pang la anal
no fiind urnigtorl" Intriacest chip s ni se strico contractul, ca unii ce InsisT
suntem pricinuitorif stricaciuneT.
Nartul do vino:lana carnel" sli ni se urmeze InteacestasI chip, adecg de
acum de la sfinte Pascele viitor, sg se vInqg carnea de vac'a ocaua Po parale
patru-spre-4ece i cea de oaie Po parale saT-spre-4e0e, iar cea de miel cu cios-
vIrta, de la Sf. Gheorghe i pan la Durnineca-cea-mare si de acolo lnainte sil
se vIn4g tot ca cea de oaie, cate parale sai-spre-4ece, precum asemenea s se
vIncji si In postal cel mare al sfintelor Pasee ca lét 1813.
Sil fim apkatI de tainaturile ostgsescI si de oil-ce alte beilicurT (lum
si de stolnicti boerescT, sg nu no faca supárgrI, orT a cump6ra carnea In veresie,
orT a no Indatora sg ducem carnea pe la curtile boerescT, sal-1 a no alego vitelo
de prin ob6re, ci sg cumpere carnea ea banT pesin si sg o ducá InsusT el' la
curtile stgpanilor lor, iar care din stolnicI va urma Impotrivg, pe acola sil-1
argtiku la DumnéluT Epistatul AgieT, ca i Dumn6luT sil-1 arte la Divan, spre
a-sT lua cljuta cercetare i noT Insg sil nu Indrgznim ca pricinuirea nealegereT
vitelor din obdre a le da stolnicilor carne pr6stä ci slabg.
Nimeni alt «1 cine ar fi sä nu fie volnic a vinde carne ea ocaua prin
politie, niel prin targ, niel prin mahalale, afarg numal" de va avea cine-va vre
un miel sad ramátor, oil' die salí vitel çi tgindu-1 pentru trebuinta casei sale
si va prisosi dintrInsul, vrénd a da acel prisos la vre-o ruda, la vre-un vecin
i la vre-un prieten al gil, sali de pomanä' la locurT sch'pätate, acela volnic este
nu are a fi poprit de nimenT, iar Impotrivg dovedindu se cine vasT ea \Titi-
lare de carne, ca scaun, sali cu tarabg osebit din cele oranduite, pe acela sg-1
ardtgm la Dumnélui Epistatul AgieT, ca si DumnéluI sg-1 arte la Divan, spre a
se pedepsi si a i so lua vitelo controbont.
Carnea de ramä'tor s'a o vindem dupg pretul co afina se va politifsi
vIncjarea ramgtorilor.
 IgTORIA ROMINILOR /55

Orr-cine va vrea si va avea trebuinti de vita in vreme de iarni

nu ne facil zor, ca si neavènd si din, s6ti de vom avea, s ne invoim cu er
prin bung' tocmélg si plitind pretul si-/ la.
sa ni se faca cirtile Divv.nulur la 17 judete, ce vom cere ca s still-
gem vite pentru trebuinta politier, cu rizapazar $i cu bung tocm61ii ; si fim
scutitr de erbirit pe acele vite, dupii cum ail fost i in mil trecutr, si Mil de
vom face pentru ernatul acelor vite, si nu ni se supere a ni se lua de beilic.
Plata oeritula si ni se urmeze inteacestasT chip : cite vite vom fi
avénd cump6rate, sail vom. cumpka, pan la in 20, orr pentru trebuinta
n6stri, sail pentru trebuinta politier a le tila la scaune, sg 'Atka oerit, iar ate
vom cump6ra de la Alaiti 20 inainte, si nu plgtim oerit.
Suhaturile ce le avern pentru vitelo nóstre cele de trebuinta
coprinse de nor de atftta vreme, care le-am avut si in ad r trecutr, si le avem
si de acum tnainte, Invoindu-ne cu stapanil mosiilor i (land pretul care vor
da si rat): musterer, sIl ne protimisésci a le tinea nor.
Vitelo ce vom aduce spre junghiere, de trebuinta politier, si le Mull
de diminéti, ca pang In ()ha' sIl curatim i sil grijim imprejurul scaunelor spre
a nu se pricinui putóre.
Cojocaril ce obianuesc de cumpki mica' cu pentru matrapas-
lkul pieilor si carnea o find, unit ca aceia si nu fie slobolf, nicT a curnp6ra
ea cArdul. nicr a rinde, afarIl numat ate unul mutt da pentru mâncare.
Oile ce se string de Iiptarr cu cuvint de tarnazIfic, sg nu fie s1obor)1
acer liptarr a le tiia, niel in politie, niel afarg la zalhanale, ci se le tie 'antra
matrapazlac, dupIl curn le serie cgrtile lor, iar dovedindu-se cá le taie, si se
pedepsésci, citcr din pricina lor se pricinuesce scumpetea oilor.
Trébg cu nor ilia politia, niel alt mar mid zabitl si nu aibi, ci nu-
mai sg, privegheze, ca sg fim urmitorr peste tot anal intocmar dupi con-
tract, iar când ne va vedea ci urrnim impotrivg, s ne arRe la Dumnélur
Costache Pantazoglu Spitar Epistatul nostru, ca sIl ne pedepsésci, si cand Dum-
nélui nu ne va pedepsi, atuncr Dumn6luI vol Aga are si faci arkare cite
slivitul Divan, ca Divanul sIl ne pedepsésci
Scaunele consulatilor si nu aibi voie a vinde carnea cu pret Ina mare
do cit nor, eAcT din a lor pricing' ni se di ziticnire la cump6ritórea vitelor,
pentru cIl a in puterea sloborpnier suie pretul vitelor.
Niel unul din rufetul nostru si nu se faci tovaris cu suditir de la
acele tra scaune ale cinstitelor consulaturr, niel slugele n6stre A' nu fugi a
merge si slujésci la aeeia, iar pe orr-care dintre not II vom dovedi unwind
impotrivi, si'l arèTrim, ca si se pedepsésci cum asemenea niel altul afarg din nor
i din cele trig scaune ale consulaturilor si nu fie volnic a face vinrjare de
carne cu osebit scaun.
lar luindu-ni-se scaunele din mini, mar nainte de un an fir de niel
756 V. A. IffieCHIA

o vinä' a 'Astil vrednia, spre stricäciunea contractuluT, sä ni se plätéscá pa-

guba dupä catastih de socotélii ctlt vom arta In frica luT Dumnedel
Eil Pashul. Eh Dumitru Tontoletl. Eli Dinul. Eü Tudori. Eli Mihul. Efi
Dumitru. Eh Toader. Eh Sandu Rogu. Eil Constantin Grecul. Eh' Stoian S6rbul.
Eui Lupagcul. Eli Die. Eh loan Secul. Eui Stoian Farfacill. Eil Ion Bogor6nu.
Eli Stänidi. Eh Mancini. Eui Ionitä Stoian. ElI Dumitru. Eh Dumitru Casacu.
Eil Dumitru sän Bä'rcti. Eil Dragomir Fäcälet. Eí Stoian Eli Manciul. Eli Stoica.
Eü Mincul. Eil Florea. Eil Nicolae. Eli Dinul sn Brcä. Eli Goilä. Costache
Pantazoglu chezag pe bréslä.

De la Divan

Cinstite Dumnka Epistatule ot späTäriel i Epistatule al Agiel i Dumnéta

Epistatule al VorniciT Obgtirilor, fiind-cä' se apropie a se s6virgi vremea con-
tractuluI de anal trecut, pentru vindarea cärneT in politic, Divanul poruncesce
Dumn6v6strä, ca adunându-v6 ca totiT la un loe, s'a aducet1 inaintea Dunin6-
v6strä, atät br6sla mäcelarilor politieT, cät i alto cete de mueereT, ce se vor
arka cui voesce a se Insärcina ca contractul vinderei de carne de la viithrele
sfinte PagcT inainte, pu un an intreg gi prin sfat intr'o gläsuire sui facetI chip-
zuire: câte cât se cuvine a se urma vIndarea ch,rneT pe anal acesta ? gi de nu
vor primi ce i ce se vor arta de mustereT a se urma vindarea cärneI ca pretul
ce se va chibzui de Dumnévósträ gi vor cere pret mal mar() sui cercetatI Dum-
n6v6strä pricinile cerera lor de sunt destoinice gi ah cuvint, sail nu ? Cgtre a-
césta, prin scirea cinstitelor consulaturI sä cercetatI Dumnévóstra gi pentru
scaunele consulaturilor de aicT, ca ce poruncT i documenturT sunt intocmite ?
cite scaune se envine a avea fieg-care consulat, dupä' acele ponmei orT dom-
nescI salí ale DivanuluT ? gi de sunt teorisite pän la cat pret sä vind6 oca
de carne, sail sunt slobode a vinde ca orT-ce pret vor voi ? gi de tac acestea
cate mal sus se aratä ra'and Dumnévósträ cuviinciósa cercetare gi chibzuire,
sä arkatI Divan uluT In scris Ir de zhbavä' gi cu intr6ga pliroforie aféräudu-ne
gi cetele mugtereilor ce se vor arta.-1812 Martie 27.
Cod LXV. fila 159.

Comitetul, catre .Epistatul

Epistatul mäcelarilor de politie, Aga Pantazoglu, cere i Comitetul

ordonä luT Aga, sa privegheze napristan i sui ìngrijéscà, ca mäcelariT srt
vind'6 In politie carne bunä', cu imbelgugare, dupä nartul col oränduit
la dramurile pline, iar nu lipsä agi pe oil-caro din el' iT vel dovedi In
potrivä urmand, prin scirea gi a Dumn6luT numituluI Epistat al lor
pedepséscii cu bätaie, iar nu ca geremoa, acT ac6sta nu e primita de Divan.
 ISTORIA ROMANILOR 757

Iar pentru Mena carneT, cu téte c In contractul lor sant oranduite

locurile ande s'a so faca, dar fiind-ca la acole locurT taindu-se carne se prici-
nuesce putére si vatamare aerulta, se envine negresit a se protimisi santa-
tea obstiel norodulta, de cát scaparea macelarilor de patina ostenéla ce ail a
face aductind carnea pe la scanne de la Jicnita si de la Radu-Voda, unde art
poruncit Dicanul asI trtia rnacelaril vitole.-1812 Iulie 15.
Constantin Ghica, vippresident, Isac Ralet, Barbu Ireictireseu, Constantin
Varlaam.
Cod. LXIV fila 90 yerno.

Anexa No. 1, Tom. IX, pagina 574.

De la Divan
Dumnéta vol Yames al carvasarali, fiind crt Excelenta sa Gheniirar CU9-
nicof prin nota de la ale acesteT lunT Insciintéza Divanulta, ea Oto márf u-
rile negatatorescI cate se vor afla atlas() de aia la Minare, ea sä' le tréca de
cea parte, procura si cele din téra Turc6sca cate Ter fi venite la Dallare de
cea parte, ea sä le Educa aci, tótli acea marra ce este popritrt s'a so slob6de
acum a merge si a veni, iara de acum inainte nu maT este slobod niel' a
merge de aicT marfll, nicT a veni, pana eand se va face asedata pace intre
prea puterniea Impératie ca P6rta Otomanicésea ; de aceea dara-ti poruncesce
Divanu, ca sa dai de seire tuturor negutatorilor, ca marfa co o vor avea a.:um
adusii la marginea DunariT sa o tréca, cacT In urma slobod nu mal' este ni-
menI. 1808 Aprilie 8.
Cod. LIV fila 319.

La 6 Nombre 1809 vel Aga Alexandru raportéza slavitulaT Divan, ca

ail cereat nfésurile brutarilor si ale precupetilor de sunt drepte daifa ajara],
caro se afla la regio i ail constatat, ca sunt lipse la dramuil, orI ca art douZi
cantare, unul drept i altul fa4. In tot timpul vénd eu eel lipsa si mima
cand se 'nfampla a-I calca vre un zabit al orasuluI scot cantarul drept. Aga
propano sa fie obligatT totT negutatoriT, sa-sT aduca dramurile gi teresiile lor
ela un ovreia mester, ca sa le faca alar §i s'a le puna cate o peeete ea lét
1809». ApoI sa se pedepsésca totT ce 1 carT e vor folosi ea alte cumpene.
5 Noembre 1809.
La 8 Noembre 1809 Intaial Divan i Comitet aproba propunerea.
Cod. LX. Fila 27 verso,
758 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 2.
Publicatiile ce s'a regcut la t6te Judetele i la Caimacanl, i la SpcIteirie,
precum pi rg'gpuns la Excelenta sa Gheneralul Latcarof la nota
ce a trimis areta'nd numirea ce a ftícut Divanu.

De la Excelenta sa Gheneral Lascarof catre cinstitul Divan.

Excelenta sa Gheneral Feld-mareval, In cinstita scris6re, ni se poruncesce

ea Vizirul Portil OtomanicescI a da t poruncrt la t6trt ovtirea, vi la alt1 Mea-
itorl din Ora turcescA, ca sA nu aibA cu 16cuitoril Domniel acevtia nicT un aliv-
veriv, sal verT ce alai trebnintA ea dinviT, vi pentru acésta sti se trimitA porund.
ale DivanuluT, ca s'A se taie tóte acestea, vi sa nu aibil Iticuitoril de aicT a face
cu turciT, niel un alivveriv, sail altA trobuintA, ptinti se va face o legAturA de
pace, vi ca srt lipséscA Oto acestea, ce orinduialti va face Divanul din partea sa
are a iniá insciinta pe mine. 1807, Octombrie 26.
Cod. LIV, fila 117.

De la Divanul printipatulut Vrit Burna'nescl, catre Dumndlor boieriti

Ispravnicil ot sud....

Ditr'acéstA copie ce s'a scos din cuvtnt In cuvInt &TI nota ExcelenteT
sale tainicul sovetnic vi a fel de ordine Cavaler Serghie Lascarof, ce din porunca
31ArieT sale prea InAltatul Printip Feld-mareval Alexandru Prosorofschi a dat
la Divan, pe larg yeti tntelege Damnév6strA porunca vi nizamul ce s'a dat; pentru
care stravnic poruncesce Divanul, ca In césu ce vetT primi Dumnév6strrt cartea,
Indalii M'A nimio zAbavA, s'A o facetT sciutA vi ' cunoscutA acéstA poruncA la
boerinavT, i la negutä'torT, i la liicuitorT vi ca un cuvint la toti de obvte din
oravele vi satele aceluT judet, prin cä'rtile DumnévbstrA de publicatie ctitre
ZapciiI plAvilor, (spre a nu le rAmane cuvint de pricinuire cum A n'el qciut de
o portad ca acésta) crt de astii0 Inainte totT s'a' se feréscii, sA se conteneze vi
A se tragti a nu mal' face ca turca' nicT un alivveris; sati altA trebuintA filtra
nimio, clicT orT-careIe nu va pAzi porunca acésta, vi se va dovedi impotrivA ur-
mand, unul ca acela se scie in adevtir, cä' nu numaT are a se pAgubi de tot
avutul sal, ci Incsá a se vi pedepsi cu chiar perderea vieteT luï ; ci dar ava
si urmatT Insciintand DivanuluT, cA atT publicarisit porunca acésta la totl de
obvte dintr'acel judet, vi fitl sanAtovT. 1807, Octombrie 29.
Manolache Banu, Stefan Vlicarescu, Isaac Ralet, Barbu Ricfirescu, An-
tonie Postelnicu, vel Vistier.
Cod. LIV, tila 117.
 ISTORIA ROMiNILOR 759

Anexa No. 3.
CinstitT Dumn6v6stra boerT Ispravnici ot sud. . . . . fiind-ca din In-
sciintarile, ce necontenit vin la Divan de prin Judete, a aratat pliroforie ca
uniT din tira es de sinesT prin satele wriT, i se 1ncunjura cu nume de ne-
gntatori, a fac,it Divanu arétare pentru acestoa Excelentiei sale Gheneral Co-
mandir al Imp6ratescilor ostiri, si iata din porunca ExcelentiT sale scriem,
Dumnevéstra, ca s'a dati de scire turcilor, ce se vor fi intamplat a esi cu nume
de negutatorT si printre acest judet, a se trago ca total din pamintul tariT,
veff carT din eT va voi sa empero marfil din Ora si Bit se negutatorésca
sa vie aici in politia Bucurescilor, ea ori de aicT sa-si cumpere acea marfa,
sail ca voia i scirea ExcelentieT sale Ghinaralului, s'a iasa afara prin Ora a
cumpIra, l'ara cand numitiT turdi nu vor da ascultare, spre a ()si din Ora de
a lor buna-voie, atunci se scie, ca este silita stä'panirea a-T goni si Mil de voia
lor si de primirea i urmarea acestiT porunci so trimitetT Divanului raspuns.
1807, Septembre 6.
Cod. LIV, fila 20.

Anexa No. 4.
De la Excelenta Sa Ghinärar Meendorf, Dumnellui Caimacamul
Vrit Rumelnead.

Dupii cartea Divanului ce mi-a trimis pentru rutile ce fac pamlntenilor,

cari a ajuns i pana la Pitesoi si pentru uciderea ce a facut Huzein Giurgru-
vén, omorand pe un Gheorghe Taranu din sud. Doljul, laudandu-se acel turc
a are sa mai uciga Inca pe patru, acest turc ce timbra' fac'énd rautatT si om6ra
6meni nu este prin sciinta Zabitilor lor, ci numaT el' de sinesT, en adearat
sunt hoti i ucigasT de &mili, carT i trebuesc prinsT de catre dregatorii ju-
detelor, mal vértos cì avem la mana si ostasi; pentru care dar a scriil Dumi-
tale, de a pune tót suinta, ca sii se pringa' unil ca aceia si pe care va prinde
tritniti Dtunnéta la mine, si eil am a serie Indata la Zabitil lor, ca sa-T
pedepsésca cum mai ail. No. 3223, Septembre 14, lét 1807.
Cod. LIV, fila 69.

Anexa No. 5.
De la Cliimetannia terif RumOnead.

Dumnévéstril Ispravnicilor ot sud . . . . dinteacésta maT sus salsa

copie vet1 vedea celea ce se poruncesce de cata Excelenta:sa An-sef Ghin4.
760 V. A. URECHIÀ

rar, dupá care iatU si Divanu poruncesce Dumnévásträ, ca s afétatY la aceI

turcY porunca Excelente): sale GheneraluluI, si de so vor supune cu voia
primirea lor, s6 Y trimitetY Dumn6vástr4 aicY in buná paz, la' de nu se va
supune, sä-Y prindetl s't fgrh' de voia lor, si iarAs in budá pazil trimitetY
ala; cu un cuvint vi se poruncesce, st motahirisitY tot felul de mijl6ce, si pe
uniY din aceI turcY ce fac acest fel de AutItY, sti-1 punetY in manil, si sri-I trimitetY
aicY negresit, iarA care din acestY turcY vor avea bilet de la Excelenta sa Ghe-
nerar de slobot)enie a alubia in judete pentru trebuinta de negustorie, pe aceia
ce vor fi avénd bileturY la manile lor vor fi fäcênd rliut5tY, i uciderI de
6menY, sil-T prindetY si pe aceia, si ca voie, fria voie sh-Y avetY aI trimite aicI
precum maY sus s'a ais, ci asa s'O urmatY. 1807, Septetubre 15.
Cod. LIV, fila 69.

Anexa No. 6.
Cu frliOsca dragoste, Dumitale frate Lpistatule al Agiel.

sunt venitY aicY de decindea catI-va turcY si crestinY pentru

lor, carY acum cer a se intórce iartist inapoY, scrietu Dumitale, ca s ne
facY, un catastih arërátor de numele fies-cilruia, po carele s '1 trimitetI Exce-
lentief sale Ghenerar Lascarof, spre a li se da Pasaport de slobot)enie, s mérei
pilná la locurile lor. 1807, Octombre 29.
Stefan Vlicarescu, Barbu Vornic, Anton Polcovnic, vel Vist.
Cod. LIv, fila 116.

Anexa No. 7.
De la Senatorul Kusnikov, din 22 April 1809 Feldmaresalul Prozorovski
ordong, c turcil ce se afla in Moldova si Valania, care vor voi sh' se intorch' in
Ora turcéseä, sh' se trimith catre mal muele comandir al avan-gardeY armieY, curuja
i s'a scris su-Y slob6d4 a trece 1111-airea pe la CIurai, iar coi-I-altY han'
cari vor vrea si rgmae In térg, su se fila priveghiere asupra Ion si a scriso-
rilor ion. In acest sens Divanul dä ordine la judete, In ìntuití Mal 1800.
Cod. LXI. fila 7 verso.

Anexa No. 8. Tomul IX pag. 576.

De la inteliul Divan, catre vataful de plaiul Loviftil din Argq.
CAtre viltaful de plaiul ValcanuluI din Gorj
Catre viitaful din plaiul Campina din Prahova,
 ISTORIA ROMANILOR 761

Citre vitaf al din plalul Diimbovita 3/fusco].

Cifre vitaful din plaiul Telérän SecuenT
Cifre vitaful din plaiul MotruluT de sus de Ifehedintt.
La 30 Noembre 1809 li se cere sciintä de top' negutitoriT, carT all trocut
mirfuri de aicT In Ora nemtésci si de acolo aid, cu luare de mita de la el
dupli cum ah' fost denuntatT de unele obraze, ci vitafiT art lrtsat Si tréci negu-
trttorT »in diastima pe ctit a fost poprit'd comunicafla intre prea puternica,
Imprrátie a Rusiei cu Austria, cand schelele proprite fiind .
Divanul cera In scris sciinil: ccatI negutitorT atl trecut tnteacea diastimi prin
schela acesteT vitäsiï ? Cu ce folurT de marfil .. . .? si cata suma de
banT aT luat do la fieste-care negutitor anume? cid Impotrivi urmind si do-
vedindu.-te, apol ve): fi cic,lut la tnvinovitire si te vei pedepsi,. 1809, No-
embrie 30.

Credem ea nu numaT vátafil se indulceari de acest c4tig, ci i unja

din Ispravnid A ;a avem un act, din care vedem ca IspravniciI de
Gorj aü oranduit omul lor la schela VulcanuluT. Vataful reclama la ma-
rele Vornic de Ora de sus O. Divanul la 1 Decembre 1809 da arma-
toral ordin :
De la Intrtiul Divan si Comitet. Porunci cifre Dumn6lor Ispravniciii ot
sud Gorj. DumnéluT vel Vornic do Ora de sus ail ar'état Divanulul, cil Dum-
névóstri atl fi oranduit oruul Dumn6v6stri, la schela VulcanuluT, pentru pazi,
care acésta este cu totul impotriva nizamuluT, cid Ingrijirea plaiuluT i paza
scheleT sunt insircinate asupra VitafuluT plaiuluT si Divanul de la dênsul o
cero pentru orT-ce cusur se va intampla, ci dar Indati ce veT primi acésti
porunci a Divanuld ; negresit si ridicatT pe ortnduital Dunanévóstri de la nu-
mita schele, ca si p6trt numitul Vitaf a pizi nizamul ce este dat al margi-
ne!. 1809, Dechetuvrie 1.
Cod. LVI, fila 93 verso.

Anexa No. g.
Porunca Divanulut ce s'a facut catre Vectafu plaiului Prahova pentru
nizamul treatorilor.

De la Cliimaciinia ri Rumánescl.

Vitae de plairt, fiind-ci a luat Divanu insciintare, cum ci ceT ce necon-

tenif trec toliuntru printeacest pita, curen, oficerT, catane 9i 6menT boereseT3
762 V. A. URECHIÀ

nu mima ea nu se supun a arta la Yarásie pasaporturile de slobolenia ce

ail do a intra In M'unta, ci Inca ca silnicie si bital latí si. cal' de olac, atat de
prin satele plaiulaf, cat si ver de la ce &M'Olor sari sarao Intimpini pe drum,
si se face mare strigare de catre s'arad): locuitorI pentru aceste patimirT care
trag; iatil clara printeacésta carte a DivanuluT strasnicItT poruncim, ea de acum
1nainte se facT urmare InteacestasY chip, adeca catl curen, ofiterT sal catane
vor veni, sii-T cercetatT si pe ceT nemtescT de nu vor avea papport de la cin-
stita Agentie, si nu-Y slobo4.1 a trece Inlatintru; asiqderea §i pre ceT RusescI de
nu vor avea pwiport ale Excelentiilor sale Ghinararilor, asemenea sii nu-T slo-
botii a trece inlauntra, jara avénd acest fel de dovell la manile lor, sa fie
slobociT a trece nepropritY ; 6menT boerescY si slugT cand or veni asa nu mal
fie cum, sa nu-T lasT si sa-T cercetezI al cuT om este ? si de va fi venirea de
la BucurescT sil mi si sa veciT tescheréua de slobocjenia ce ati, fiind-ei ceY-ce
vin din BucurescY trebue sa alba tescherele de voia ce li s'a dat a merge In-
launtru, iari de vor fi aceT trimisT de pe afarä' de BucureseT, sa aila'i scire va-
tasia ca omul cutaruia boer merge la Brasov, trimis de stiipanul s'éti ; catT tre-
eatorl vor fi prin acel plaT, macar ce fel de ona ar fi, de nu vor avea porun-
cile Excelentiilor sale Ghinararilor si ale DivanuluT la manile lor, spre a li-se
da cal, sä nu se deje nimand cal de la sat, niel sa-T NO ca sa iae cal ca
silnicie, niel de prin satele plaiuluT, niel de la nimenT altT, ca sii nu so supere
saracii RicuitorT hrapinduli-se vitele lor, inri eatT vor avea acest folia de po-
runcT, fiind ca de la Canapina in sus minzil nu mal este, ci urméza a merge
ea cal de sate, acalora A' li sa deje cal, dar 1nsa ca plata de chirie ; neguta-
toril' turcI qi negutatoril' creVinT carT nu vin din BucurescT, ci do pe afana de
prin Ora, acestia d'anda-O chezaqie vreduica la Ispravnicatul judetuluT aceluia
din care a plocat si a ridicat maría, dupä teschereele Ispravnicilor ce le vol
veden la m'auno lor, AA lasl a trece ne supratT, iara f ara de acate teche-
role pe nimenea si nu lasT a trece peste hotar. In toemal sa urmezI hi
acestea cate so poruncesce, cid intr'alt chip urmand, strasnic te veI pedepsi.
1807, Septembre 13
Cod. LVI, fila 65.

Anexa No. io. (Tom. IX pag. 577).

Pitac la Dumn6luY Epistatul Spatar, cum ea din porunea M'aria Sale prea
Inältatul Feld maresal Excelentia sa GheneraluluT Bahmatiev s'a M'out cunos-
cata DivanuluT, si aibi de acum Inainte ea t6te ravasele de drum ce se dati
celor ce vin i merg de aicT, sa se trimita la Comitetul, ce jaras): din porunca
s'a alcatuit la DumnéluT Epistatal AgieT, 9i de acolo si se deje calatorilor; ase-
menea se trimitä. Dumn6luY raporturI pe t6trt 4itia la Dornitet de catI vin si
es atará din politia Bucurescilor. 1807, Octombrie 30.
Cod. LIV, fila 118.
 ISTORIA ROMANILOR 763

Anexa No. II.

Excelenta Enghelhard.

Dupi porunca Graf alai Camentchi, ea orT care va voi a merge peste Du-
náre sä ia bilet de la Excelenta sa Gheneralul Enghelhard. 1810 Decembre 12.
Cod. LXIII, fila 23 T.

S'a M'out pitac mitre Spátirie trimeténd si copie. 1810, Decembre 17

Cod. LXIII. fila 24.

Anexa No. 12.

Catre Gheneralul Enghelgard.

Fiind-ch' Dumnéel: Smaranda Racovitä a iáluit DivanuluI, cum ci fiica

DumnéeT de la IasI II serie, cil se afli bolnavil si cero voie de a se duce acolo,
ca cinste facem arátare Excelente): tale de acéstä cerero a jäluitbrei. 1811,
Ianuare 24.
Cod. LXVI, fila 87 y.

Anexa No. 13.

Oí tre Gheneral ,.5'teter.

Un cáminar Manolache a dat jalbi DivanuluT, cum a afländu-se cu pa-

timil de bálii, se 1.60 a i se da voie si se dila in Brasov a se cauta; a cáruia
cerero ca cinste o ar'étim Excelente tale. 1811, Martie 13.
Cod. LXVI, fila 78 y.

Anexa No. 14.

Excelenta ,i teter.

N primind nota Divanului cu No. 331 scrisi de la 3 Martie, in care

cero a da voie a merge la Brasov la care trimite si bilet de a merge in sorche
do douä' lunT Dumnéei Efrosinel Grecénaf. 1811 Martie 16.
Cod. LXIII, fila 89 y.
764 V. A. URECHIK

Anexa No. 15.

Nota DivanuluT ciitre Excelenta sa Ghoneralul teter, dupI rugiiciunea

ce a Lice Divanului, Damned Dragomilnésa Elena Moruzi, cum a se aflii in
neputintI de b6lil §i doftorii ail gIsit cu calo sti mérgI in Sibiti, s r6grt Di-
vanului a i se da acéstä vole de cutre Excelenta sa. 1811, April 17.
Cod. LXVI. fila 87 v.

Anexa No. 16.

Catre Gheneral ?teter.

La Divan a Meat arkare Dunin611A biv vol Vornic Barbu VIcgrescu,

sotia Dumisale, dupii neputinta ce are, se ea tot cam zaifit, i trebuintil fiind
dupl cum doftorii cu cale, a merge la t6ra nenitescil. ca su se caute
la baile de acolo, §i se rógrt, ca su i se dea vac+, care ac6stI cercre a Darnnélui
ave.n cinsto a o arta Excelentei tale, ca su bine-voitI a i se da un papport
de la Excelenta ta, ca su p6til. merge. 1811 Maiti 19.
Cod. LXVI, fila 98.

Anexa No, 17.

Excelenta qteter.

dupg insciintarea ce a luat Cutazov pentru 6menil ce se ptinde la

drum fIr'de rIvEq de drum §i se aflu suditi, poruncesce ca pe aceT. 6mera
se trimitii la cetatea BruileT, pentru trebuinta ce este, fiind-cii aceI 6meni se
trimetea la alte cetIff. 1811 Maiil 19.
Cod. LXIII, fila 49V.

Anexa No. x8.

De la intdiul

La Divan a jIluit Medelnicerul Alexandra Vilara, el de chtii-va vreme

afitindu-se bolnav n'a putat dobIndi nid un folos ca cIutarea dohtorilor do
aid 0 se rógI a i se da yob, ca soroc de patru cincT lunI, a trece peste hotar ;
acéstil rugIciune avem cinste a o arta Exelenta tale. 1811 Tulle 2.
Cod. LXVI, fila 116.
 ISVORIA ROMISTILOR 765

Anexa No.

Regula pas-portu) ilor.

Catre Escelenta Sa Domnul Gheneral-maior i cavaler I?,epninschi.

De la înt4iiil Divan fi Comitet.

Cu cinste facem aretare Escelenjet Tale, a luartim insciintare de la vA-

taful plaiulut Prahova, cum cA suclitil chesaro.crAeseil curtt ce merg de aidi in
Ora NemtéscA nu iatl pasusurt, nict de la SpAtArie, nict de la politie, ci numat
Cu pasusurile cinstite Agen tit tree peste granitä' in Ora NemtéscA, iar ortin-
duial'A mat nainte ati fost intriacestast chip : top' 15cuitorit ce vor s'A mérgA
In Ora NemtéscA da chizAsie la SpAtArie i dupA acea chezäsie li se da rbvas
de drum, care fëvas mergea la cantelariea Excelentet Sale Duninélut Gheneral
vit-prezident al Divanulut, unde poprindu-se rëvasul SpAtArie, se da pasusul Exce-
lente Sale; asemenea i suditil dupi ce 'nail bileturi de la cinstitul consulat le
ducea iaräst la centelarie, unde poprindu-se, se da pasus al Excelente Sale vit-
prezidentuluT i fiind-cA cu no urmarea Inteacestast phip p6te s'A se inté'mple
multe pricinl, de aceea dar nu lipsim a arta Escelente Tale, ca s'A bine-voese
a se pane in lucrare acet nizam, fAandu-se cunoscut i cinstitilor consulart, sail
cum vet bine-vot Excelenta Ta, vom avea cinstit respuns. 1812 April.
Isaac 1?alet, Barbu V'etcrtrescu, vel
Cod. LXVI, fila 207.

Anexa No. 20.

Ccitre Repnischi.

Avem cinste a ar'éta Escelente Tale c D umn6lut biv vol Vornicul Iordache
SlAtinkul prin 3alba cAtre Divan a fAcut arblue, eh' avênd patimA de b6lä si
mergènd tot spre slAbiciune, voesce a se duce la Wit in Ora NemtéseA pentru
a se crtuta si se r6gA a i se da slobolenie sii mérgA impreunri cu fiul Domnie-
sale Costache i doue slugi i un vizititi, a cAruia cerero nu lipsim a o face
cunoscutä Excelente Tale, ca de vet bine-voi Excelenta Ta, s se de cinstitil
porunc4 de slobollenie a se duce si iaritst a se Int6rce, pentru care vom avea cinstit
respuns de urrnare. 1812, April 17.
Cod. LXVI, fila 212.
'766 At. A. itRECHIX

Anexa No. 21.

Catre Repninschi.

Avem cinste a arta Excelentei Tale, a Dumnélui biv vol Slugerul Fotache
tirbeiuí prin jalbg cgtre Divan no-ail facut arb'tare, cum cá avand patimil de
bóla bronicit, atat Dumnélui cat si CocAna Duinnii-sale, si no putênd a so tAmildui
alai, se 1.60 a i se da voie sit m6rgA in Ora Nemt6scg, spre autare impreunä
ea familia Dumnii-sale si ca ()eat slue bgrbati si femei a cäruia cerere i ru-
ggciune nu lipsim a o face cunoscutg Excelentei Tale, ca de vei bine-voi a i
se da acéstg slobtajenie, s'A avem cinstit respuns al Excelentei Tale.-1812, Maiti.
Isaac Ralet, Barbu Vactirescu, vei Viat.
Cod. LXVI, fila 220.

Anexa No. 21 bis

Clitre gheneral Steter

Insciintäm Excelentei Tale, a Hagi Angheli, Hagi Teodorache Alexandra
Iacomi Nicolau, Iacomi rirovici, negutiitorii din Bucuresci prin jaiba Diva-
nului aratg cum eh' la 28 ale trecutulai Februar ail plecat de :lief. 6 pep-
tatori anume Hagi Miha/e Angheli, Hagi Pandele Ianachc, Hagi Aslanoglu,
Hagi Bali Partenie, Ivanovici Murat, Hagi 'acorn° ca doui5 slug); ea paeor-
tart, ca sit mérgg /a Odesa si ail mers pang la Galati, Linde ail schimbat pa-
saportul pang la Bender, si acolo primindu-li-se pasaportul de bun, li s'itil
schimbat pang la Odesa cand pogorit sg trod'. Nistrul, ispravnicul de
Bender flind i vames le-a cunt di' le Tadä amaneturile i vi546nd cg ail ggsit
la ei 'lama bani turcesti, i caragrosi la unja i asignatii i-ail apueat sä pig-
téscg vamg pentru banil de argint cate trei la sutil, ei i sciind cl vaing la
bani orinduitä nu este, s'ail impotrivit srL dea ; numitul ispravnic i-ati pus la
inchis6re i i-ag tinut 20 de ()Ile. Dupä ce ail v&jut cit mijloc ca sä ja bani,
de la &mil' nu este, acel isprilvnic all insciintat la Exce/enta Sa Senatorul
la Iasi, cä' s'ati prins nisce timed ca o surnä de banI si se teme cg vor fi
Ameni r61 fär de a argta ca aunt negutätori ce merg la Odesa cu pasaporturi
si Ewa Excelenta Sa Senatorul ait dat poruncil de i-all trimis la Iasi si di-
naintea Blagovisteniilor se aflg la inchisirea politiei de acolo färà,' de a fi intru
nimio vinovati ; mai vdrtos cg banii ce s'ail aflat nogg dOnsii sunt mai multi
str'éini dap.' do alti amanetari sg-'i ducg la Odesa ; ci flind cgci acolo aunt
stroll')." si n'ail cine umbla pentru dansii, iar aici unii dintr'éqii sunt fami-
 1STORIA ROMINTILOR '767

listl cu noreste si copil si ceI lseälitl in jalbä daä chezlisie la Divan a de

nu va fi 6menf bunI si va esi pe mina lor vre-o pricinä, el sä respundil, sä
viga a se tnsciinta din partea Excelentel Tale, ExcelenteI Sale senatorulta, al
slobodi de la inchis6re, sä"§1 OVA cAuta de pagubä si negutä'toria lor, a nu se
pricinui stingere si gracia ; nu lipsim dar dupä datorie a face cunoscutä jaiba
si c6rerea numitilor negutittorI de a se face curiinci6sä indreptare. 1811,
Aprilie 26.
LXVI fila 89 v.

Anexa No. 22, (Tom. IX. pag. 377)

De la Divan. Catre Ispravnict.
Se face Damnévesträ' in scire, cá /Elda Sa prea Inältatul Feld-maresal
printip Prozorofsehi, de la 11 ale luni acestia, cal primit notä la Divan, aretfind
eh' Impärätescit armie Rusesca avend trebuintä de cal, din porunca prea Inälta-
tuluI Imp'erat, este ca se campero cal din téra Moldorit i din Ora acesta a
ValahieT, de ofichialI ce intr'adins sunt oranduitI, ca sä se implineseä cum
maI in grablí trebuinta acesta, eärora oranduitI ofichialI li se intämplä' mare
zäticnire, de catre altY streinI cumperätorT de cal, ce sunt veniti din Austria,
de la Prusia 0.i de la Sac,sonia, yi ea sä se tnlesnésa trebuinta acesta a cum-
perrireI de cal, poruncesee l'Aria Sa Feld-maresalul sä se dele in scire de obste
tuturor lecuitorilor dintea^éstä terä, ea mal antäid sä rinda cal pentru ostirile
RusescI, da' de eätre acestea estira este aperat pä'rnintal acesta; al doilea
cgcl' de acum inainte Oto sä' se lase in tótä bunä'tatea lul, si al treilea ca pretu
ce se va plati pentru cal, nu va fi mal' putin dectit al cumperätorilor streinT
si in coa de pe urmä', a Divanul sä pue Ora lilinta si prin curinciósele mij-
16ce, se dele mina de ajutor oränduitilor cumpèrätorl de cal pentru ostirile
RusescI; dupä care acestä poruneä iatä si Divanu nu lipsi a porunci Dumné-
v6strä, ca pe de-o parte sä' datI indatä' de scire eäpitanilor de pe la märginile
Oril, i viitasilor de pe la plaiurI, aretändu le eä de acum inainte can' sunt opritt
a nu esi de vincjare afarä din térri, din du-le si strasnice poruncI, ca sä oran-
duiaseä pazniel pe la drumurile de margine si pe la poteeI, sa nu inglidu6seä
a esi afarä peste hotarele féril" la altá, Ora macar un cal de vindare, pe de altä
parte numai decAt sä publicarisitl Dumnévósträ', prin zapciiI plásilor si prin
vatasi de plaituï, poranea acesta la EgumenI de pe la mänästirT, i la boerI vi
boerinasI, i la negatä'torI si la tel. 16cuitoril de obste al' judetuluT, aretändu-le
eä ori cine vor avea cal de vendare, sä nu se indräznescä a rinde la nescaiva
cumperätorI stfeinI din alta terä, ci mal kiffi s'a' rinda' la ofichialil RusescI, ce
sunt oranduitI a campera cal, panä ce vor implini suma cea trebuinci6sä si apoT
768 V. A. CRECHII

la 16cuitora patnIntenI de aid, c'acY off carele, i veri de ce trépta va fi, na

va pazi porunca acésta, se scie ca fente strasnic se va pedepsi, si de primirea
si urmarea acestiI porunci, sa aiba Divanu respuns. 1807, Dechembre 22.
Cod. LIV, fila 210.

Anexa No. 23.

Raportul catre Gheneral Engelhart, de 7a intdiul Divan §ti Comitet.

Cu cinste aa primit Divanul predlojenia EscelenteT-Tale, de la 9 ale acestel

urmatóre lunT sub No. 2117, prin care ni s'a vestesce porunca ce ail dat la
Ola armia Prea Iatatul Dumn Intaiti Comandir al armieT, cavaler Petra Iva-
novicT Bagration, cà pacea ce s'aii fama Intre n'anta si Austria s'al Incheiat
si ca cartea RusieI si ca chipa osebita Insciintare, ce aT primit Escelenta Ta si
de la Escelenta-Sa Sfetnicul de taina, senatorul i cavalerul Kusnikov, ni sa
insciintare, cum ca de acum Inainte nu mal' este niel' o opiire o mergo marfurT
de aicea in Austria, seali a veni de acolo aicI, ce sunt slobode i nepoprite ;
pentru care ni se si poruncesce, a publicarisi acésta tuturor de obstie, spre a
fi sciut, cà granita Austria' esto deschisa, precum ail fost si mai inainte vreme.
De care ac3sta bulla vestire cu top bucurandu-ne, pe data am si faca publicata,
catre totI IspravniciI de obstie, fusa sciut fie Excelente]. Tale, ca din pricina
multelor podvedl si tramorturl (transporturl), ce sunt vOute asupra Ricuitorilor,
mal vèrtos acum Intriacésta vreme, cand ca graba se cere suma carelor, ce este
sciutá Escelentel Tale, vitelo s'ario Imputinat si pentru ca nu cara cum va si
cu pricina slobodeniei marfurilor peste botar, sa navaléscil a trece negutatorI
altil, cu vite de aicI si cal inlauntru pentru Ora Nemtésca si In arma impu-
tinandu-se vitele ca total, sil cercan.' lipsa si stenaliorie la ne aparatele trebuinte
ale ostiril Imp'érä'tescT, Divanul pe de o parte ail scris acum de o cam data
porunci catre vatasil plaiurilor, ca bol', cal: si zacherelele s'a nu se ingaduésca
pe nimenI a scóte din téril afara peste botar; ear pe de alta parte o facem ca-
noscuta acésta EscelenteY-Tale si ne rugam, ca de va bine socoti s'a se intaresca
si de catre Escelenta Ta acesta porunca, spre a fi poprit s'a nu sil scôta de mine
afarä din tará pos e hotar zacherele, boI si cal. Pentru care sa avem i cinstit
rëspunsul al ExcelenteY-Tale, de armare la acésta. 1809, Decembre lo.
Cod. LXI, fila 42.

Anexa No. 24. (Tom. IX. pag. 578)

De la Divan.
Coradin negutatorul frantuzul, dand jaiba la cinstitul Comisariat a chesaro-
eraesciI Curtl a FrantieI, ail facut aré-tare, ca asta vara la tntorcerea Imp6rate-
 ISt()RIA ROMINILOR 769

seilor ostirT In Ora, DumnéluT vel Vist. Costandin Varlaain afiandu-se Caimacam
izgonit de a:cT cu cavant c ar fi fost Ipoptos, si ar fi avut corispondintá
printfascans cu Frantezi i cu Turcil in vreme de resboiti, si din pricina acésta
qice n imitul Cora lin, c i salí intamplat pagubá de o suma de banT, atat adeca
din lucrurile negotul0 sal, co s'aii repus si s'ail stricat, cat fi danispeze interese
cere implinire de la mal sus nurnitul boer de tate pagubile cate dice c i
s'ar fi pricinuit dinteacébta, cate prin deosebita Elie le all ar'état a cáruia aretare
adeverindu-se din cancelaria cinstituluT Comisariat, s'ati i trimis la Divan
spre a se face scumpá cercetare asupra dreptliii, precum so va dovedi ca este;
pentru care Divanul urrnand dupá a sa datorie, prin note in scris ail Insciintat
Excelentil Sale Ghinaral MiloradovicT, faand 'MA intrebare de ail fost acésta
isgonire a nurnituluT din porunca Excelentiel Sale, precum Durrnélui vel Vistier
ail provalisit la Divan inaintea nóstra i Excelenta Sa iarás prin notmn scris
all réspuns DivanuluT, c chiar prin voluta Excelentif Sale Dumn610 Vistier
all fác it acésta urmare i inch' s'ail aretat cu 6re-care ne multamita 4icénd,
Dumn610 i-ati dat aralactt s ada ma, mult peste cea ce hotartse Exeelenta Sa;
drept acet a, spre apérarea Dumnalui vol Vist. Constandin Varlaam de pêra fit"-
Coradin, i sad dat acéstii carts a DivanuluT, ar'étiittire de t6te drep-
tátile Domnil -sale asupra pricineT, dandu-i-s5 drept sinet i maT sus numita noti
a Excelentiel Sale Ghenaral Miloradovid. cutét 1808, April 4.-4808, April 11.
D. illitropolitu Iosif Argeo., tonstandin Buzru Illanolache Ban, Conatandin
Ghica Ban, Constandin Filipescu, ?tefan Vetch' rescu Barba VA' carescu, Istrate
Cretulescu, Constandin Btilücean vel Logotet Dimitrache Ghica, Grigore i-
lipescu.
Cod. LIV, fila 322 verso.

Anexa No. 25.

Le lieutenant gdnéral Miloradovitz, au respectable Divan de la Vallachie.

A l'égard de la priare de Coradin de ce qu'il a été exilé de la ville, j'ai

l'honneur d'avertir le Divan, que c'est moi qui ai prévenu le vistiar Varlaam
do l'éloigner de la villa au plus tat possible et sans un moindre délai. Mr le
Yestiari Varlaatu en exécutant la dessus ma volontj, lui a pourtant donne plus
de temps qu'il n'en fallait pour partir. J'ai agi dc maze avec tous ceux d6nt
la conduite me dIplaisait.
Lieutenant g;ndral Miloradovitz. Bucarest, 4 aut 1808.
Cod. LIV, fila 320.
Istoria Ronsdnifor des V A. Urechid. BECOLUL XIXXL-45
770 V. A. URCIIIA

Anexa No. 26.

De la generalul Kusnikoff, catre Divanul Valachiel.

Dupá porunca co am primit de la luminatul Domn, general Feld-maresal

cn6z Prozorowski, In care aratá cum cá Divanul nu vrea s pritnéseá de la
ostirile Imp6riltescI baniT eï turcesa earl ail fost schimbatI, In Ora, ce mai
Inainte era les6scii, care banT Inláuntru sunt nial bunT de cat aceia, carT real'
Inaintea acestora ambla in Ora acésta. Dupil care poruncá iatá alaturez
acésta adev'ératá copie, ear pentru maT multa" infiltisare a DivanuluT la ae6stá
rea urmare, trimit si tálmácirea cártiT, ce ail primitfeful de Ja Tverskoy Dra-
gunskoy polku, DumnéluT Polcovnicul Beardeev, de la Ispravnieul PrahoveI
Rrdarul Cocoráseul, In care aratá, cum eá Divanul ne primind acestY lei si cel
ce all trimis el la Visterie i-ati intors InapoT, pentru ac6sta nicI el nu pas)
lua acesti let Dupá care urmare niel kieuitoriT nu vor primésrá.
Dupii acéstá porunert In scris a Burnt-16(e maT mareluT Comandir al armieT,
err Cu strásnicie intaresc Divanulul, ea niel de cum s'á nu Sil lepede de pri-
mirea acestor lei turcesei. §i pentra acésta, sil serie i turor Ispravnicilor dupe
la judete, cum si tuturor 15cuitorilor, prin publicatie sil se dea de scire, ea oil-i
priméseá, mal vêrtos, cil primind Divanul west"' leï In Visterie, póte sil-T dea
iarásT la Comisia ComisariatuluT, de ande se dati, la Comisia proviantului
iar cat c all indrasnit Divanul de &ail prima acéstá monetá, oil cer -rnY
rapuncpi pentru ce priciná anume P 1809, Martie 19.
Intl:fin' Divan si Comiter, la 1 April 1809, adea tocrnaT &Tit' aprópe 2
s.6ptemanT, se decide a trimite copiT dupil acéstg poruncá a presedinteltil Diva-
nuluT Kusnikof pe langá pitac cAtre totI IspravniciT, ca sá se conformeze acestuT
ordin cdand poruneá si la totT de obste In judet, spre a le fi sciut slobocienia
ámbletuluT acestor barif.D.
Cod. Lvr, fila GO yerro.

Anexa No. 27, IX pagina 579.

Serghie Kuo.nikov serie in 6 Mai* 1809 catre Gheneralul major Engelhart

Luminarea sa Gheneralul Feld-maresalul waY marele Comandir al ArmieT,

Cnézul Prozorovski, (NO ar6tarea ce am Meat eti tntr'aceeasT vreme merend
si nota agentulia austriacesc a Darunéliff Brenier penfru moneta ture6sert, ce
all esit aeus, care Austrienilí nu vor s'o prim6sell, trimetandu se copie dupii,
respunsul co ail dat Dumn6luT Agentulta, dupá cum Intr'ae6sta se cuprinde, all
 I§TORIA ROMINILOR 771

bine-voit sil o trirnitä la mine pi prin niijlocirea ExcelentiT Sale sil ariAI eins-
titulul ca totT baniT ce sä aflá la negutätoriT austriacescT s'A i primésell
pi In local acelor banY, dupä puterea pi suma ce va av6 Divanul In act, ear maT
sus numitiT leY, ce vor loa de la AustrienY, imite Divanul aibrt de trebuintä
a-Y da optenilor pentru porpiónele carniT, ce este orinduitä, cum yi pentru suma
banilor, ce so cade Sil-'í dea pentru spitaluri. --- 6, Maiti 1809.
Semnat : Serghie Kufnikof.
Generalul Engelliart la '12 Maiii comunica In copie DivanuluI nota
luI Ku,pikof, spre intocmaI urmare.
Cod. LXI, fila 9 varo.

Anexa No. 28.

De la Divanul principatului Rumdnesel ctltre boerit ispravnict
de judere.

Fiind c pretul galbinilor olandezT din poruncä s'ail suit taleri 10, precum
este sciut, ail luat Divanul pliroforie, c unil din neguyltoril de aicT pämäntent
pi sudeff, din läcomie pornitT fiind, ati Inccput de string necontenit baniI de
argint de prin toril schimbandu-T ca galbinT pi îT trec decindea In Ora tur-
céseä, unde fiind c pretul galbinilor amblä câte talen l 9 II schimbri earripT acolo
aceI banT de argint pi strIngênd galbenT ii aduc aicea de fac earäpI zaraflic
ce s'a 4is mal' sus, care acésta de se va maT arma cate va 4i1e ne temem ca
vor lipsi en totul banil din térä ceT de argint pi In urrnä se va pricinui Mea'
Indoiali o mare zeticnire i smintélii la alisveripul noroduluT. De aceea dar,
pentru ca sil se OCA Intämpina o acest fel de urmare pricinuitére de discolit
§i stenahoril slintit6re catre obste, poruucesce Divanul Durrinévésträ, s datT
strapnice poruncT pentru acésta tuturor apitanilor de märginT, polcovnicilor,
vätapilor de plaiil, zapciilur pi tuturor altor slujbasT al judetuluT, ca sil fie cu
loare aminte pentra acésta, sä nu care cum-va i niscaT negutätorT din ceT mal
prin voie datil do aicea merg la Ora turcésa, sil aibä langä d'asa' sumä de banT
de argint täinuitY, afarä nutral de 10, cel mult 20 talerT pentru trebuinta chel-
tueliT sale. Asemenea pi verT la ce negutätor sudit sail pämé`ntén, ce iarrIpT priu
voie datä va trece marfil in Ora turcésca, sil se cauto de cätre orénduitiT paznicT
a nu fi niscal"-va banT de argint tä'inuiff Intr'acea marfil, ér câti bant se va
gäsi täinuitT asupra celuT treciltor de cindea maT mult dectit talen 20, tótrt
ceea-l-aliä suma s'a' se facä controbond i sä se trimitá la Divan; de care s'ají
dat si porancile ExcelenteT Sale, Ghenbralula Comandir, cätre totT ofichialiT, ce
sunt ca ostirT do paza de margine. FitT dar pi Dumn6v6strä maY cu luare aminte,
ca la o trébä delicath ce este,
772 V. A. URECHIA

Deosibit sg poruncesce, Durnnév6strg Boerilor Ispravnici ai judetuluT, sg

sc6teti copil dupg acéstg poruna, sa-o trimiteti la fatal plaiuluT, scriindu-le
de a pgzi si a urma ca tótg strgsnicia si pentru cä all primit'o i ca va pgzi
si o va urma, sg dea vataful plaiului adeverintg, care aileverintg,:sg-o trimiteti
la Divan, spre a nu avé in urmg euvént sciut porunca. 1808 Junio 8.
Cod. LVI, fila 13, 14 verso.

Anexa No. 29.

Publicatil pentru a fi albenul Olandez talert 10.
astá-1;11' la 7 ale acesteT luni Iulie am pritnit Inalte Porunci de
la 51ä.ria Sa principul Prosorofschi i de la Excelenta Sa General liusnicof
presidentul Divanului, prin care Insg. face cunoscut, cl dupg cercare ce s'ail
facia monedelor de bani ce se poliftisese de gmblg aici in térg, s'ail ggsit la
ruble's Rusesci dupg argintul ce all intfinsele 'Arabia lei turcesei treT, dupg
cura s'ag publicuit ; asa darg galbenul Olandez dupg aurul ce are inteinsul
Arabia ca lei turcesci 10 st ni se poruncesce, ca sI facem cunoscut la totT de
obste, ea intfacestas chip sg unneze luatul si datul galbenilor Olandezi atat
aid', cat si in Moldova, la ori-cine ; poruncesce darg Divanu, sg facem cu-
noscut la toti de obste, i sg datt poruncg de a se urma Inteacest chip lini-
bletul ga binilor Olandezi. 1808, Iulie 7.
Cod. LV, fila 59.

Anexa No. 30.

17 ceirg la 17 judete, 1 la Divanul Craiovel pentru clam' galbinilor.
Se face Dumnévcistril In seire, pentru rinritil galbinilor cl porunca Ex-
celentei Sale general Susnikoff, presidentul Divanului este ca sg gmble galbenii
coi venetici In prat de talerT 10 si parale 10, aceia aurstriacesei off imOrg-
tesei ate taleri 10 si parale 35, iar acei olandezi cate taleff 10, precum
hotgrit, ci darg indatg ce vei prin-i porunca acéstg, nutnai deat sgo publi-
carisiti in tot judetul la toti de ob,te, iar pe altg parte sg-si ingrijiti spre a
se urma cursul galbinilor intoemai dupg poruncg, (land nizam celor negupori
a fi IntocmaY urmAtoff. 1808, Septeinbre 29.

Anexa No. 31. (Vol. IX pag. 581).

De la Divan.
multI dintre negustoriï din tèrg s'aii jaluit la Divan, ca una din
Ricuitori streini ì pamênteni merg in tèrg pe la priivriliI de cumpkil mufti
 ISTORÍA ROMINILOR 773

de putin pret, care marfa o plates° pe la negustorY ea galbenI, si le cer ca

sa' li-se intórea inapoï remasita in banl do argint, i negustoriI ne avend sa
le dee ramasita din pricina ca este lipsa de moneda de argint, jail ne plait
acel putin lucra de marfa .ce'l cumpera, din care patimesc negustoriI multa
supkare, care acésta urmare fiind zatignitóre la curgerea alisverisuluT i ne
snferit la dreptate, Divanul poruneesce DunDale frate vel Spatar, sa da l Nizam
de a nu se mal face acest feliil de supe.rare lecuitorilor, poruncind cA alma
ceI ce vor cumpara marfa de pret mg mare pang la talen l 2 si 3, sari j mal
malt, ci vor da galbeni pentru plata aceleI marfe, aceia numaI sA aiba ciivent
a cere se li-se tntórca retnasita in banI de argiut, dar ceI carI vor cumpara
marfa cu marunt6ua, de vre-o cAte-va pantie, macar si In pret papa la un
vor vrea sA platésca acest path) lucra de marfa In galbinT, cea ce cand
negustoril nu vor primi de a lor buna-voie sA le dee remasita In argint,
nu fie nicI de acum volnia a pretenderisi niel sa fie sloboVI a face negus-
torilor superare, luandu-le marfa fara platä, sail macar ständu-le in spinare
cerändu-le moneda de argint, pentra cA ne fijad banT de argint ca indestolare
in mânele lecuitorilor, nu este cu cale sa se indatoreze negustoriT sa schimbe
pentru fies-ce bagatela banI de argint In galbenT, afara numaI cand, precut!)
s'ail Vis, de buna voIe i vor prirni mnsuel eT, cacI apoi lipsa de moneda in ar-
gint se va milli cj mal mult si reil va fi maí malt simtit de tott de obste.
1808, Tillie 19.
Asemenea pita. e s'aa fa cut ji la Agie.
Cod. LVI, fila 66.

Anexa No. 32.

Nott's la _Enghelhardt, de la Intaiul Divan.

(Ca cinste facem aretare Excelentel Tale, ca dupa inaltarea ce s'ail facut
acum cursaluT galbenilor, talerI 12, si a rubleT talerI 3 si bani 72,, ati inceput
a se ivi prigonirT intre negutatorT i altI lecuitorI de aid, adica unil avhd
banT impromatatI i plininda.11-se sorocul mal inainte de 20 de dile ale
Septembre, precum i altiI co all avut banI far'de soroc, adicA orI-And IT vor
cere i ceréndu-I mat infante de 20 ale luI Septembre, nu li s'ail plait de
catre datoriilor. Acum cer aceï datorI a le plati cu cursul cel de actin), iar ere-
ditoriT irnpotriva nu primesc, cerend galbenul si rubla cu cursul ce amblit mal
inainte de 20 a le luT Septembre. Pentru care acestea facend Divanul chip-
zuire prin sfat de obste, ail gäsit ca cale, ca ceT ce ail fost datorI cu sor6ce
implinite mal inainte de Snptembrie 20, si n'ati vrut atuncI sa-cl platéscl
datoria, sa fie datorI dupa dreptate a plati tot ea acel curs ce ambla atuncT
774 V. A. URECHIÀ

galbenul olandez i rubia. Care acésta oritnduialii este urmittóre porunceY lu-
minatiel Sale mal mareluI Comandir i a ExcelenteI Sale senatoruluT, caro se
intelege c Inteadins s'ah publicarisit inaintea oranduituluI soroc de la Sep-
tembre 20, ea s aibìt vreme ea ce vor fi avut a14-veri§, mire et sil se des-
faca, dupii eursul ce se urma atuncIs.
Divanul cere respuns aprobator.
Cod. LXVI, fila 38.

Anexa No. 33.

Publicatil la lote judetele, i la Divanul CraioveI, i la tinutul
la Spatarie, i la Agie, i la vel Vame§ ot carvasara, i la starostea za
negutatorf, pentru moneda de argint rus6sca, i de argint turcéscif, a nu trece
nitnenI peste granita i bangotedule streine ca nu este slobod a aduce nimenY
aidf in Ora. 1811, Martie 11.
Cod. LXV, fila 63.

Din poruncile ce dupa vointa celur mal marl stapanitoii s'atl publicarisit
mal" Inainte de catre Divan, urméza s'A fie sola Dumn6v6stfa', a este strapic
poprit a nu se scóte din Valahia peste granita moneda de argint rusésea, niel
a se strica aief in téra unde-va topindu-se §i fadèndu-se dinteinsa argintariI;
acum ati venit de izn6va predlojenie la Divan de la Excelenta Sa.Doninul vit
prezident gheneral-maior i cavaler Qteter, scrisa de la Martio 4 ca No. 991,
coprineptóre, ea din prea Inaltata porunea impkatésca, este strapie poprit, ea
niel de cum moneda de argint rusbsea st'l nu se sola de nimenI din Valahie
poste granitgnicirT, niel cea mal putina suma, niel' de fatif niel pe aseuns,
afara numaI In Moldavia unde este sloboda trecorea acetit monede. Asemenea
este poprit ca bangotedule streine s nu se aduca niel de eum de nicaeff §i de
catre nimenl, niel sa aiba trecere aieT in t6rri, afaril numaI de asignatiile bu-
pgratesdf rusesdf. DecI Divanul inchipuindu-se la coprinderea maI sus mimad
predlogeniI, serie Dumnévóstra, ea indata ce yeti* primi acésta porunca, s'a pu-
blicarisitI in tot judetul Durnnév6stra, acéstil porunca afétand ca col ce se va
prinde ispitindu-se, orl sa tréca moneda rusésell de arg.nt peste granita, dará
flama in Moldavia unde este sloboda, sall s'A o strice aid cu topitul, sail sil
aduca histrtiI de banT sail bangotedule streine, afara din asignatiile Imp6rateseY
rusescY, acela va &lea sub strapica respundere qi pedépsii §i se va con fiscui)
§i suma de han): cu care se va prinde c s'ají ispitit s faca inpotriva aee§tiT
orfindueff urmare.
Asemenea nu va remanea fati cuviinci6sa pedépsa §i dregatorul acela,
off vgtaf de plaiti, sari vame, sail ispravnic, printea &Inda chele, cu seiro sati
fafde scirc, se va scóte peste granita moneda de argint rusésea In afara nu
 ISTORIA ROMANILOR 775

maT in Moldavia, unde este slobod, sail se va aduce inauntru bangotedule

streine.
Déca se va trece far'de scirea aceluT dregator va fi pedepsit mai usor,
pentru neprivigherea luT, iar de se va trece cut a luT scire va fi Ultra ase-
menea (manda ea si cel ce va sc6te moneda si dat in judecata de criminal,
iar dregatorulut aceluia, orI vätaf, , sail vames, carde va prinde pe cine-va ur-
mand inpotriva acestiT poruncT, orT ca sc6terea de moneda rusésca de argint
peste granita, ande nu este slobod, sati ca aducerea de bangotedule streine,
din suma aceea ce va prinde are sa i se dee si lar spre resplätire o a patra
parte, iár cea,-l'alta are sa se confiscuiasca.
NumaT in pitac catre Aga i Splitar si in poruncile Ispravnicilor : coi dar
insciintatT Dumnévóstrii, ca sil se pazésca ae6sta porunca, far'de a i se face
urmare impotriva, facénd-o sciutá prin publieatie catre vatuesT, catre vatasT de
piala, catre zapciT, si la totT Ricuitorii de obste din judet; asemenea s'ati facut
publicatie i pentru moneda de argint turc6sca.
Cod. LXV, tila 63.

Anexa No. 34.

Poruncile ce s'aii Pieza cítre tott v-ctasii de plai pentru moneda de argint
rusjsca, i de argint turcdscrt, i /ara de ban i bangotedule streine.

Fiind-eä de izn6va all venit predlojenie la Divan de la Excelenta Sa

Dumn6lui vi t prezident gheneral maior i cavaler Steter, scrisa de la 4 ale luneT
acestia, dupa, porunca ce ail primit Exc lenta Sa de la DumnéluT senatorul, co-
prin4616re, ea' din prea Inältata porunea ImOratésea, este strasnic poprit, ca
nicT de cum moneda de argint rusAs .6, i moneda de argint turcésca si nu se
salta' de nimonT din Valahia peste granith', nicairT niel cea maT putina suma'
niel de fati, niel pe ascuns, afari numaT in Moldavia, undo este sloboda tr3-
cerea acestor monede ; asemenea este poprit ca niel bancotedule streine si nu
se aducii aici niel, de acum de nicaeri si de catre nimeni, niel si albi trecere
aicT in Ora, Mara numaI din asignatiile impiratesei rusesei, cacI cel ce se va
prinde tuteo armare ca ac6sta, acola va cadea sub strasnica respundere si pedépsa
si se va confiscui si suma do banT eu care se va prinde, adica se va lua pe
s6ma haznelef impäratesci si nu va remanea fara coviinci6sa pedépsa niet dre-
gatorul acela satl Ispravnicul, sail vatuesul, orI tu vitae de plaiti, printr'a ca.
ruja schela, orT ca scire, orI fina' scire, se va sc6te pesto granita acest fel de
monede do argint ce s'ail is mal sus, orl a veni de dincolo bangotedule
streine, sail hartiT de banT, do se va urma acestea far'de scirea ta !Masa veI fi
pedepsit mal pe usor pentru privigherea ta, iar de se vor turna cu a ta scire
voT fi intre asemenea °s'anda ca si cel ce le va urma aeestea, cum si dat in
776 V. A. URECHIÀ

judecata la criminal, iar de veT prinde pe cinevasT urmancl impotriva acestii

porunci, din suma aceea ce vei prinde are s'a ti-se dee si tio spre resplatire-t
o a patru parte, iar 3ea-l-alta are sa se confiscuiasca, eum qis maT sus ;
drept aceea inda% ce vei primi acesta porunca, numai de cat s oranduesci
emeni harnici i eredinciosl pe la locurile unde va fi trebuinti, ca se pazesce
4iva si nóptea ca privighere si ca luan) aminte, si de aice inainte pe eeT ce
vor veni aicl din Austria eu trebi negustoresci, ori en márfurT, salí i far'de
acestea, cum si pe cel ce vor mergo de aici in Austria, sa aibT at cátita si de
vei gasi urmand impotriva celor maT sus poruncite, care sunt poprite a nu
esi de aici din Ora peste granita, cura si de acolo ala in Ora, sa-i opresci
negresit si cat maT far'de zabava s Insciintati Divanului nurnele aceluia si ca
felurimea acea de moneda salí hartii de banT, ori bangotedule streine, ce se
vor gasi la densa', ca sit ei porunca de urmare, si de primirea acestiT porunci
cuna i punerea ei in lucrare, negresit saaib Divanul respuns.-1811, Marte 12.

Afitropolit 1.quatie, Polcovnic Loghinof, Iosif Argep, Ra lul Golrscu, Isaac

Ralet, Mihalache Mama vel Vist.
Cod, LXV, fila 62.

Anexa No. 34 bis

D6 la Divan, catre Ispravnicil juletelor, pe ande sunt plaiurl.
La ale urmat6rei s'aa trimis Dumnévcistra poruna eu copiii
predlojeniele Excelentel Sale Duamélut vi t prezidentului No. 992, 1162 si
1164, pentru nizamul moneiel, adica ea moneda de argint rusésch asemenea
turcesca s nu jasa' niel de cum afara din Ora peste granita de cat numai
In Moldova unde este slobod, niet sa topbsca cea rusesea de catre cine-
vasi aioi in pamentul térei, osebit ca bangotodulile nemtesel niel sa se
aduca in Ora, niel s'a aiba trecere ; amu dupa isndva porunca a celor mal
mari stapanitorl, v poruncim ca strasnicie, ca su fiti ca cea mai mare pri-
vighere asupra acestii madele sa ingrititi a se impana f6rte bino plaiurile cu
straji du ajuns, vrednica, cu privighere, ea sá nu se faca niel de cum impo-
triva armare, c yeti fi Duinnévtistra, resp imyetori, de vraine ce stapanirea
insárcinéza desaversit cu acesta ingrijire i dupa ce yeti impana plaiurile
ve poruncim ca ca dinadinsul sa Lo* cerarI si ispitiri, fara veste trimetind
tiptil cimera credinciosT, sail din einovnicii judetului, sal] din boerinasi, salí
din m zu, ca sa faca' iscodirI si cereal: de este ca putinta sa trécii cinevasi
peste granita, ori nóptea ori jiva, prin poteci mal' de l'Atad, Mili a prinde
strajile acolen de veste, si cand yeti atla cu bune doveqlf cu este prin putinta
a se face una ca acesta, sà fui* cea mal mare dojenire si inputaciune vata-
fulul de plail, pentru a sa neingrijire si sg. siliti ca s'a strajuiasca Mg, bine
 TSTORIA ROM ANTLOR 777

potecile i granita, carel de va arta la acésta :vre o neingrijire, sari neas-

cultare, aretatI numaI de cat DivanulaI, Cl s i se facg caviinciósa pedépsg,
iar de "¡Toff g5si la iscodirea ce se va face, c5 trecerea peste granitg s'ag putut
face diii pricin c sträjile al fost adormite, pe acole streje sa'I pedepsitT ca
Wale, din coprinderea acetiï pommel ; puteti Intelege cat de maro este acésta
ingrijire, ce se Lisa co total asupea-ve, ci dar vedetY s na so facrt vre-o taj-
nicìl de inonedg prin judetal Dumn6v6strg, ca s5 nu rátimitI vre-o
rusine. ì de primirea i urmarea poruncil aceAia al tnsciintaff Divanul.
1811, Marte 24.
Cod. LXV, fila 6G.

Excelenta Enghelhard

Cä' senatorul porancesce pentra talen I nemtestI ce gmbld cate talerI 5,

5nab1e cate talen l 4 parale 5, hr nu mai mult.-1810, Decembre 22.
Cod. LXIII fila 96 v.

Dumnéta chir Teodosie Tomo, i Drannéta chir Toone Bitltgretule, i Dum-

néta chir Andrei' pilipomarul i Dumnéta chir Gheorghe Jupaniotu, trebuintä
fiind a 'Etta Divanul pliroforie ca ce pret ail curs fioriniI nemtestI pe banI
turcescI de la 16 Septembre Mt 1810 panti la 15 Octombre lét 1810, sä
cercetatI si sä' aretatI Divanulul In scris 1811, Septenallle 29.
Polcovnic Loghinov, Radu Golcscu, Isaac Ralet.
Cod. LXXV fila 126

Anexe la Tom. IX, pag. 583.

Chrisovul Divanulut pentru ridicarea vamil la cele de mancare
in politia Bucurescifor.
(De k obstea Divanului principatulul ValachieY).
Intelepciunea, dreptatea i iubirea de 6men1 a stiipanirilor ce oblgduesc
si noróde, nu se face ved tg si marturisitg minai prin alatuirl do cuvinte,
rnangait6re, ci cand si chiar ca fapta lucrézá buiiátil i obstescI folosurl sim-
tit6re i pricinuitóre de inlesnire, de indestalare si de Imbelsugare, maI vilrtos
la cele ce stint de trebuin i hrana seracilor; atuncea i oblgduirea este ur-
matére vointif i placeriI CeluI de sus (de la care i s'ati dat stgpanirea si pa-
terea) si supusiI, norodul ace): stilpaniri se fac cu adeviirat foriciti prin lucrárile
Inteleptelor mijI6ce ale ace'!" oblilduirt Ca sil fie dar oblä'duirea Divanuld
aeostèi ten I partasit acoAor mai sus aretate treI darurI, n'atl contenit a pururea
778 V. A. URECHIA

de a av6 neadormita priveghere ai desseviraita ingrijire pentru ori ce lucrare ar

privi spre binele ai folosul obatiel (pe eat insa ne-el fost ea putintri, ai pe oat
sciutele peristasis, iuoìle vremii no-ati slobo4it) i macar c o patimire rea caro
osto vjut c curge la obste nu este trebuintri a o talmaci prin multe cuvinte,
de vreme ce chiar fiinta ace): idutiltl de sineaT face vddit ai arätat marimea
r6ului ai felul vatrinfáril ce pricinuesce ; dar pentru ccI riSul de care avem a
euvénta so gäsesce rezimat la interesul stapaniriT, i asupra interesului se pot
gäsi, dupa vremi, multo felurl de pricinuiri, adica de obieeiii vechia i altele
ca acestea ; de aceea dreptatea i iubirea de dmeni ne silesce, s ar6trim aicea
desluait i cii lesnicidsa descoperire, atat r6a1 ce cargo, i prieina din care is-
voresce, i felul v6trimarii co pricinuesce, i inlesnirea mijloculd indreptit'riT co
se gasesce, cum ai biuele i folosul care dinteacésta indreptare obatea dobandesce.
Dec1 asupra rivnii ce am jis ca are Divanul pentru a suptiailor s61 bunt' pe-
trecere, i asupra lurtrii aminte ce se face pentru ori-ce patimire a lor, N-6'46nd
a de la o guild de vrarne incdce cargo in Mai téra i mal v6rtos aid' in po-
litia Bucurescilor o mare scumpete, nu llama): la marfurile ce vin din t6rI
strriine, ci ai chiar la acostea zaherele i legumi i altele de ale manciirii, cum
si la cherestele, i pana ai leinne de foe, care tdte accstea_ nu vin din niscare-
vaal locuri departate o streine, ci strut painantesci, adica se fac aid in Ora
ai se aduc spre vklare la oborul Targului-de-afara, cum ai in lriuntru, pe po-
duffle §i ulitele politiei, care scumpete s'ati suit atata, in cat cea mal multi
parte de dmeni din 16cuitorii politiei fiind ceI mal multi s6raci, Ora o cumplita
patimire de mare lipsri i distihio nepomenita, neputêndu-aI intampina hrana
coa din bite ()Hole, care este o neapdrata trebuintri a vietiT ai far' de care nu
este cu putinta a trai omul, ctici lipsind de la d6nsul hran. i inctil4irea, is-
prava acestora oste nick-tea. Pentru ac6stil dar nesuferitä ptitimire a obatiei sa-
racilor, chibzuit'arn ca sit vedem care este pricina din care isvoresce fdul acesta ?
ai allam Cu bunrt sém, cul eel ce negotézri' ca acestea, de nimic alt nu sunt
silite a le viudo cu asa scumpe i nesuferite preturi, de cat numal ai numa)
din pricina 111111if ce platesc ai din pricina ruafeturilor ce dati la uniT altI
dregatori i zapcil, ea care inearcandu-se lucrul col de v6n4are sunt silitI
el' al viudo cu pret seump ai nesuferit, ctici pilda avem la acést ora a Campul-
Lungul din sud Muscel, wide flind-crt, dupul privelighiul ce are din vechimel
vama lipsesce cu totul, de aceea la orasul acela apururea este imbelaugare
ai mare eftinatate la tit() ale mancarri, care se vénd in térgul de acolo ai este
ea de mirare ca multi din negutatori cu marfurI, i multi din eeT ce se ne-
gotidza cu pescuirI pe Millar° i de balta, cum ai multi lacuitorI din prirtile
de la vale, se scóla de la b ilta ai da la campiT i ferindu-se tare a nu se abate
la vro un térg din aceste-l-alto erase ale Ora, se due tocmai la Campu-iting
fac v6nlare, fiind-ca acolo nicl Aga, ;lid polcovnic de térg, Illei vataf de
pescar, nic vames nu este, nief, Ispravnicil nu se amestica; fäcéudu-se dar cunoscut
 ISTORCA ROMANILOR 779

cif actista este pricina din care isvoresce r6oa i valmatórea patimire a Ora-
cilor si ne nra put6ndu-se suferi jalnica strig are fi multa obidä a lor, cart
aud si seUl, ca In Ora Moldova, vecina nósträ, ce aa fost si este intru o cre-
dinta, intrio limba fi intr'o asemenea oblä-luire ea nol, niel la Iafi, urae este
cathedra scaunului strydnirei,nici la 1 oefanil 21foldovii, cart sunt lipift de
Focfanit noftri, tact in alte orafe terguri ale acelei prt, vamä la zaherele
nu este, am chibzuit ca s gä'sirn inlesnirea indreptaret acestul rärt si n'arn atlat
alt mijloc mat de stif6ryit, nicI altil inlesnire mat ctiviinci6sa, decat sa se ridice
si Sil lips6sca aid in politie ca total vama acostor lucruri, cate sunt de hranä
si de incalcjirea 6menilor. La care milcar ca. ca rädicalea vamiT acestor lucrant
urma Sil se pricinu6sca scadere i paguba la Visteria Ora si mac ir ca pentru
mare trebuinta ca ac6sta a obstiet ca cale si cu dreptate este, c stäpfinirea Ora
caro este mama norodulut, sil sufere pentru biuele i folosul fiilor stiï o putina
paguba ca acésta, adica lipsa acestui putin venit ce-'1 lua din vaina acestor
lucran, care amino se ridica, a nu se mat vamui, mat Wirtos c analogisindu-se
sarna care lipsesce cu suma ce se p6te lua din almal care acum chibzuit
a se adaoga la vama altor Inertia:I, ce pe anume sunt af6tate la cataloga vämilor
acestut an, este välut Cil stapanirea nu numaI nu pagubesce nimio, ci Iowa
c6rcif. maï mult folos, pentru cä rädicarea vainit se face la pr6 patine lucrurt,
adieä numut la ale meincrtrii fi la ale inceslciiril i acésta radicare nu se face
in t6te orasele ì térgurile rel, ci numaï aict in targul politiet, 6r adaogirea
värniï color-l-ante Maul se face nu numat aict in térgul politiel, ci si do
obste in tot coprinsul Ora, din cara aclaog're fiind-ca se face un folos care
este destoinicit a implini mat ca prises lipsa vama acestor lucrurt si din t6tä
Ora, iar nu numat din politie, de ertat este dar a se face radicarea, vamit acestor
lucran I si de prin tke cele 1-alte erase si térgurt ale Ora. Dar numat pentru
naprasnicia acesteï vretut de räsmirita intru care ne attain, cand curgatórele
cheltuelt ale Vistierif Ora sunt i grele f6rte i necontenite, de aceea gäsit
ea cale, ell acum de o cam data rädicarea varnit acestor mat jos arkate lacranl
sa fie numat aid in tdrgul politiel, es. 21U in cele-l-ante orare i te'rgurt ale
Vri,i, 6r adilogirea vämit la cele-l-ante sä8C urrueze, atect aici in politie, edt
fi in Wei téra de obste, ér dupä ce ne va milui Dumnecjea ca pace si linrstire
Orel, atunct se va ridica negresit varna acestor mat j03 arkate lucran l yi in
WA Ora deobste i sil se urmeze pretutindinea, intoemat ca i aid in politie.
Asa-dar, ca sa intimpinam lipsa acestuI vonit al VisterieT, prin socotinta i chib-
zuirea si a altor obraze de cinste, ce ati statat vamesi dupii vremt si ail Lorna
sciinta de ale viimilor rénduell, am imbracat lipsa aceea facêndu-se adaogare
la plata Tama vitelor i la erbarit, i la sea i la unt i la miere, si la cantar,
care adaos este ar6tat pe anume la t6te in catalogul i in ponturile vämilor
ce s'a'ci Intocrait pe acest an, si 6ta af6tam si niel mat jos 6raii prin ponturt
pe attune, atat pentru cele ce s'ati radicat a nu se mat vamui, cat si pentru,
780 V. A. URECHIX

cate-vasT catahrisis ce se arma pâuí acum si s'aO ridient de mum inainte a

nu mal
Vama do la Tergul-de-afarii si de la oborul de acolo i de la tergul
CaenNI si din WO politia Bucurescilor, do la orl ce fel de zaherea, gräh, orz,
porumb, men, secarii, mìulaiui, fin, fin, ni1dar, pescuirI, atät din tern Ro-
infinésert eät si din Ora TurcbscO, iere roii sat' negre (bez cele teseuite). fasole,
unte. mazere, bob, céph, usturoih, praz, miii, cfinepO, vénaturI i paserI domestico,
brtinzurI, tint, me, cas prespIt, cascaval, pometurI °el-co fel vor fi, uscate si
neuscate, leguml, zarzavaturl, lemas da foc, eilrbunT, cherestele, rogojinI, mituri
i alte lucran l de lema i vase do lema si de ptiment árI-ce felurime, de care
aduc teranii, var si alte asemenea acestora, care se ad tic pentru vimjare
politie, nicl uni/e de acestit vamil nu pliltésel, niel a1tt dare la nimenI sh
nu dea cu niel un fel de numire, redicandu-se aceste dtíri eu total, ca de
acum Militate niel si so maI pornenesch ; si so redice i niáj tritul din Bucuresel
i vuItìia de pescan I i vlitasia precupeO, precurn si avaeturilo ale zapciilor,
ca niel acestea ei nu mal fie de acum inainte, niel si se mal pomenbscii.
Zapciil spraitrescI si agescI, ce sunt paznicI la margine, pe la ulitele
drumurile ce intrO in politie, sit nu se indrOsnbsch a cere nimenI nimio de la
lecuitorif sal negutitoril ce vor aduce acostea do vén4 ire iniuntru politieT, er
dovedindu-se vre unul en armare impotrivri, acela si fie judecat ca tin jhluitor
si BA se pedepsésch. cu strajnieá bätaie in falangh la rt'epintie, prin scirea
Dumnélor zapciilor celor marl, adica a DuninbluI vel-Spä'tar si a DumnbluI
vel-AgO.
Paralela ce de la o vreme Lick° s'ati obicinuit a lua ceaupu splitaresc
de la tot carul de fen, ce intrO in politie, numindu-le cli sunt parale pentru
scrisul revasuluI de slobocjenie, co se di intairi aceluY fên, acbsti luare de
parale sh lips6scA ca total si sti dea lOvasti fhr' do platri, fiindu-I indestul
cele-l-ante veniturl ale 114 cid acesta si urmbz6 numaI ea si fie cunoseut
SpitarieI, ande si descarcA acel fén, pentra intämplare de iangän.
Sareria numai estimp are a se arma, ér de la anal viitor inainte sii
lipsésea cu totul i sä.' na se mal numbscrt siireria crt este irat al VisterieI, ci
tot): de obste, verI-ce bican salí negutOtor, si fie slobd a vinde sare in politie,
dupi nartul ce se va orändui de la Divan, br eel ce se va dovedi vémjend im-
potriva nartuluI, sO'l pedepséscil Dumnélor zapciil eel marl pe pele, er nu. pe

LumIniria de cbrO rosie, érAsI sh. lipséseh ca totul i niel acesta sil nu
se maI numbscO cA este irat al VisterieI, ci toff de obste veri cine-va voi, volnicl
si slobo4I si fie, a vinde luminiri de Oa rosie, i urmand vem)area do celi
curatrt i duph nartul, ce se va da de la Divan, si nu fie sal:obi-4i de nimenl
cu niel un fel de cerero de nimio, er cel ce se va dovedi ventjänd inpotriva nar-
tulul, si se pedepsésci de cutre Dumnblor zapciil. CQ/ mail, proem s'ail çiis maI sus.
 1STORIA ROMANIL011 781

6) Dropt aceea, ca sfatal i gäsirea cu cale de ol*e a smerenit

astro mitropolitulaI, a episcopilor i a tot clerosul bisericesc, marI si miel'.
s'a i fa:cut ac6stä. kotarire, ca de acula inaiate sä lipsóse ca totul yema de la
tala lucrurile cate anime sunt arätate mal sus, ér adaosul sri se urmeze
numat la lucrurile ce sunt are-tate pe anume in catalog si In pontuil, lip-
sind i cele-l-ante catahrisis ; are dar a fi ac6stä hotririre pázit i nestril-
mutata in vecl, 6r cand de acum inainte vre anal, off din c6ta biseric6sca
sal politic6sca, ori pentru vre un in toros al sää, ca un colaca, ca sä se arate
pärtinitor acelor co ar voi sii strice acéstä hotärire, °el la ce intamplare do
vreml, se va indapleca orI InsnsI el a primi strilmutare i schimbale acestil
hotrtrief, saI a indemna pe altul la ac6sta, sail si cine ar patea sä se Impotri-
v6seg vointii acolor ce ar vrea sa strice acest bine al säracilor si va adiaforisi,
unul ca acela ea un MI patriot ereijrnafiii de fatil al säracilor i impotrivitor
binelal lor, srt aibil pie sèraeil acestut norod parisi ca deadinsul &Are Dum-
nujel, sii fie supus ana.thimel in ved, casa liti sg räunfte pustie, sil seurme da-
tornicul averea lut i fiil lui sä ajungä cersiud pane, vinovat s t, fie focului
gheoniI, partea luI sä fie iutr'un loe ca luda, 1cu afarisitul Aria, sa' alle
pro col in troitä slävit Dumne4eti Impotrivnic la (jiva judeatil, carele
gon6seä pro cl6nsal Intru viforul s611, si sa-1 sdrob6scti pe el ca vasul
rulul, sä-sl prelungésca mania sa, din n6m in n6m asupra aceluia, si sä se
stérgä amuele lal din cartea celor vii. Amin. 1809, Ghenarie 27.

Anexa No. 35.

De la Divan.
Cinstite Dumn6ta frate Epistatule al SpätärieT, fiind-cA nartul ce s'all
oranduit de la Divan la márfurI do ale manca'rei si altele, i la cavafie, vedem
crt niel s'ad piizit, niel se pazesce, precurn do totI este väht, nu este dar5
primitä Divanuluä de alum inainte a mal fi nart la niel, un ZUCrfi, ne fitind
de niel un folog obstieä, (bez paaei, carnea si luminärile).
Drept aceea s'ail si fb.'eut 'manca DivanuluT, ca D-laI Epistat Agioí, prin
pitace In scris lipindu-le pe la t6te räspantiile din tinutal Agiel, sä faca, tuturor
sciut, &tí de acum inainte volnic este fies-caro deschide prilvalie de orl
ce marra, färrt de a fi sapérat de Isnaf si a vinde ori cum va patea, precum
cumpenile zab.tilor sYt lipséseä ea total de pria t6rg, afarg numaI de la
Vine, carne si luminärI, iarä dad vre anal din col ce vor vrea a- sI des-
chide präväliI de vea co feliä do marta', a fi supärat de cAtre Isnaf, acola
se arte prin jalbä ditre Divan, ca sä'-si iae cä'guta ped6psil acel ce l'a supärat, care
acéstä ridicare a nartulai i slobwienia fies canija, dapä' rnijlocal ce s'ail (jis
mal sus, i lipsirea cumpenilor, ludan' sa, o publicuescI, si Dumn6ta prin pitace
In scris lipindu-le prin tóte räspintiile din timan.' Spätilriet 1808. .A.pril 7.
Cod. LIV, fila 314.
782 V. A. LTRECHiit

Anexa No. 36.

De la Divan.
Pentru cL ail indraznit aun: do bratart do ati ridicat mana nu nurnat
asupra zabitulul, adicì asupra eiipitanulat spätiíresc, ci ei_ asupra soldatulut
Implirtitesc, dup'd pliroforia ce da Divanulut prin ackstä anafora a SpaTáriet,
dreptti macar de a fi fost, cii acésta urmare a lor so Invinovritese, dropt acea
poruncim, Vätaeo do Divan, cii ea acéstii poranc'd a Divnnalut, sit mergeri la
Dumnélut fratele Epistat Agiet, do unde corénd pe numitt brutart, do impreun'a
ca un zapcid Agesca, duceri la fata loculat, ande s'ail intamplat gäleéva
ei acolo, fatä' fiind i acel ctipitan al Spatrtriet, sä-'1 puneti bateri In falangd
ca cate una sufa toiego spre a fi pildd i altora. 1807, Noembre 22.
Manolache Cretulescu, ,Stefan ncarescu, Constantin Creplescu, Barbu
Vactirescu, Constandin Bäläcénu.
Cod. LIV; fila 179.

Anexa No. 37.

Intaiul Divan la 28 Octombre 1809, recum5sce lut beizadea Costache
Caragea strtprinirea oraeulut Ploesci en mosia din prejur i Térgeor (lupa pro-
dlojeniile sfetniculd de bina matera]. prozidentul Divanuri.or Moldovet ei
Valachiel, Serghie Kuenikov. Divanul Intäresce vepic aceste drepturt printr'a-
césta a 3-3 carte (cara sii réziinti Po adovIlratele i tomeinicele hrisóve,.
Divanal so redora la jadee:Al anteriríre, din 27 Narrare 1809 ei din 22
Iulie acelae an. Drepturile de proprietate recunoscate sunt : dijma, daca
vén4area vinulut ei a rochialut etc. .Coi ce so vor fi trliend din n6mul
Roeiilor, al Calaraeilor si al calärtiedlor, ad s'a fie ap5ratt ei nedajnict de
dijmä i de daca, pentru cä aceste némurt fost de mat Inainte prive-
leghiatt ei ai avat priveleghid a fi aptiratf. do aceste PEA, ér vin ei rachid
al lor niel aceetia nu ad volnicie ..... a viudo In oraul Ploescl, niel In
moeia din prejur, niet In Targeor. .D. 1809, Octombre 28, Bucuresci.
Semnatt : D. Mitropolit, Costandie Buz" Constandin Vislier, Rada
Golescu, ?tetan Vtstier, Isaac Ralet.

Urméza inca actele urmatòre :

Declaratia SfetniculuI de taina Kusnicnv, de la 23 Septembre, catre
generalul major Engelhardt, recunosc5.nd luI Caragea dreptul de pro-
prietate de maI sus. MaI urmézit si nota luI Engelhardt de la 5 Octombre
1809, catre Divan, Comunicand sentinta de sus a ltil Kusnikov.
Coi& LXI. Fila 86 al 87.
 ISTORTA ROMANI L011 783

Anexa la Tom IX pag. 586.

In fine Divanal, dii la 1809 Octombre 28, volnicie unuIìnumbasir, carel
mergênd fa orasul PloescI, impreung ca (loe liber) ofiterI i cu coi-1-altI
orilnduitI de cgtre Ex.eelenta Sa general Engelhardt, sti publicuéseg In tot
orasul Ploescl, fittg si ca anal din Dumnélor IspravniciI judetuliff, acésta a
3-a carte a DivanuliiI, ce s'ati dat LumingtieI Sale beizadea Costache Caragea
cam i predlojeniile, atilt a ExcelentoI Sale senatoriultd Kusnikov, prezidon tul
Divanaluf, cgt si a ExcelenteI Sale, general major i eavaler Engelhardt vit
prezident al Divanultil i apoI cu ajutorul si al Dumnélor Ispravnicilor sti
popréscg pe toff orgsenil PloestenI de vénciarea vinuluI i a rachiuld ca mg-
runt6ua prin casele lor, tgincla-le cepurile de la butI i pecetluindu-le cfir-
ciumele ; ér caro din orgpnI so vor arta ca impotrivire, pe aceia numaI do
cat ca bung pazg ca slujitorI de aI IsprtivnicatuluI i soldatI din col' trimisl,
nurnal ca maI sus numitul ofiter, sg-I trimitg la Divan, ea ja ejuta pe-
d6psg pentru. atgta Impotrivire, ce de multe oil ail arkatila poruncile Diva-
nuluI. 1809, Octombre 28.
SemnatI : D. Mitropolit, Costandie Radu Golescu, Constantlin
Vister, haac Ralet Ø vel Logofrt.
Cod. LXT, fila 95 verso.

Anexa No. 38 (Tom IX pag. 586).

Ploestenil in proces ca Lunzinaria Sa Beizadea Constandin Cara gea.

Engelhardt ail cerut, ea Beizadea sh-I arke docurnentele ce are tglingcite In

rusesce gca prin Excelenta. Sa sii se arate strglucitulul Cneaz. Beizadea
iar ploesteniI cer din nog judecatti, pentru privrleghiurile orasultif PloestI
do acea nu lipsiin a arta ExcelenteI Tale ruggcianea, sii avem cinstit r4spuns
fn seris, In ce chip sil amain. 1810, Februarie 14.
Cod. LXT, fila 57 verso.

Anexa No. 39
De la mntîiul Divan

Ortisenil ploestenI dupg rgul lor ngrav neflind supusI la hottiarea

poranca Divanalul datg fucii de la 1808, August 18, ra srt plgtéseg luI Wir-
ggrit Ioan, sudittilul austriacesc talen 3000 ce Ii sunt datorI ca zapis §i
784 V. A. UREtHIX

pentru carI s'al judecat ca numitul aicI la Divan, all fama Divanul t,i6tare
la Excolenta Sa gen. maiorul i cavalerul Enghelhardt vice prezident al Di-
vanula do a lor nesupunere si Excelenta Sa poruncesce, prin predlojenia Ex-
celenteI Sato, do la 23 August 1809 ca No. 1301, ca sä se implinésert negresit
de la dénsii acéstä sumrt, pnindu-se asapra lor mumbasirI slujitorI ce se aflä
la isprävnicat, si pentru obräsnic:a si neasmItarea ca care s'al arétat impo-
tris a oblilduiril, s li srt arete cä se vor pedepsi strasnic de se vor mal in-
dräsni altä-datil sil se impotrivéseä. DecI Divanul d volnicie de isn6vrt
De la orinduitul mumbasir si poruncesce strasnic Duannévósträ ispravnicilor
judetuluT, cisluind acqi talori 3000 pe totI oräsena, precum este si cea d'in-
té-1U ca s mnipliniti negre?it de la d'ansiI dreptul luT llärgärit loan suditul
austriaoesc si si aiba Divanul Aspuns do sävèrsirea acesteI ponina 1809
A ugust 31.
Cod. LVIII fila 54.

La Marte 10, 1810, Divanul raport6zil luI Engelhardt, ch. Beizadea Cos-
tache Caragea a promis cum c pana'n 2 ApfOrnanI i dotA, treI 411e, pune
silinuî a gv6rsi tälmäcirea docurnentelor relative la procesul ca Ploestenil.
Cod. LXI, fila 66 verso.

Anexa No. 39 bis. (Tom IX pag. 586 si 587).

De la inteliul Divan f i Cornitet al principatuluI Valahiel.
Cetindu-se si la intainl Divan inaintea nósträ acéstiti jalbrt a orásanilor
luid i marI, boerinasT, negutitorl, preotT i birnicI ot RosiI-de-Vede sud Te-
leorman, am poruucit Medolnicerului Arcudi, Epitropul m6nästireI sfantuld
Spiridon noil, ca ca tite Doruncscele hris6ve si alto sineturI, ce va avea asupra
priciniI, si se arate la Divan, unde ne-al si adus un hrisov al MärieI Salo
Constantin Ipsilant Voclä, din lét 1805 Iunie 1, coprindetor pentru mosia Dom-
néseä de la Ro-Al-de-Vede sud Teleorman, ce se vedo dupil cartea hotärnicieI
ot 16t. 1783 a fi de stanjenI 2800, fijad datrt danie la llamita m6nästire prin
hrisovul rposatalul Domn Alexandru Ghica voovod, de la l6t 1768, i a re-
posatuluI Domn Grigorio °hin voevod de h 16t 1769, i al Märiel Sale Alex-
andru Vodä Ipsilant do la lét 1765. La lét 1782 s'el fost sculat cälärasil
d'aco:o ca pira si judecatä, când prin invoiala arnendurora pärtilor, li s'ail
hotárit, ca ei sä stäpan6scrt 600 stanjenI si coi-l-altI si romana intru stäpa-
nirea mblästirel. §i asemenea al dato si al afieresit'o i alt1 DomnI de mal'
habite prin hrisóve. Iar in urinä rgposatul Domn Mavrogheni, mäcar
duprt cum la alta multe ail fäcut stremutare din oranduiala lor, asa si la
acéstä pricinrt sil fäcut schimbare si sti6mutare la aceste hotariri DomnescI,
dand hrisovul se'd la manita calárasilor de acolo, impotrivrt ; dar in arma
 ISTORIA ROMANILOR 785

Id, Doman MihtT Vodil Suta ati dat hrisovul Domniet. Sale iartist dupil ho-
tärlrile ail fäcut porunca Doniniet Salo la Ispravnicit judotelor, ca
sit' urmeze color de mat Inainte hotärirt. Duprt caro si Mä'ria Sa Alexandru
Vodä Moruz, prin hrisovul Domniel Sale ot 16t 1793, i Mgria Sa reposatul
Alexandra Veda Ipsilant intru a doua Doinnie, prin hrisovul de la 16t. 1797
Martio 17, i räposatul Domn Constnitin Vodä. Ilangerliu, prin hrisovul de la
16t. 1798, Martie 17, asemenea ail intärit, ca etilärasit tot): sä tie si sil sta-
panéseä acet 600 stanjeni, precum sunt osebitt. i hottiriff, lar cea-l-altä mosie
t6ta sä-o stripanésa mänä'stirea, ea o mosie ohabnieä a sa i top' cart vor fi
sedätort pe ansa ast faeä claca i still deo dijma pe deplin din We la
mänästire dupti obiceiuI mosiilor ; vin si rachirt nimenea sit nu fie volnic a
vinde fär'de numat mänästirea. Pentru caro acestil mosie Rosit-de-Vede, dice
Märia Sa nurnitul Dotan Constandin Yea' Ipsilant, cii Inch' de la 16t 1803)
ar6tându-se ea jalbrt la Maria Sa orlisenit ot. Rosit-de-Vedo, lude 21, carT ail
dis Cil sunt vechill la 126 lude, co Se trag din cet veal' ciilärasT, certind
mosia pe s6ma lar. Cu tilt() cii la mäntistire s'art vädut atAtea hris6ve Dom-
nesct de Intiltire, precum se aratá mat sus, dar Märia Sa nu art gräbit a da
Intrtrire, ci en iubire de dreptate, mat oranduit In cercotarea
Dumnélor Velitilor boiert, de uncle venind anafora, la 22 April dintrlacel 16t.
i-ail Infiltisat la Divan, Inaintea Miriet salo, uncle ttítä. davana lar a fost, cä
din vechime némul lar ail fost pe mosia °rapid:Alcoa di in vreme, dnd s'ail
afierosit mosia la mänästire, pro et i-ar fi läsat sä fie tot priveleghiatt, iar
ace. 600 de stangent co in urmä deosebit ar fi pämilat prost i ail cenit
ea acei stânjent 600 sii fie tot at mänästirel çi lar sil li se p4z6seil privele-
ghiul slobodeniet pe tag mosia ; la a carora dava, prin cercetarea ce cii a-
mänuntul s'ati Emit de Märia Sa, s'aä fädut cti tátä porairea lor a6 fost dupä
hrisovul räposatultii Mavrogheni, care este anerisit cu prea inaltä portina
Impbrilt6scil si ca un pricinuitor de Insust stricileiunea acelor liieuitori, li s'ati
luat de la manolo lor, pentru cii n'au avut, vre-o dovadit cä s'ail hotärit
atunct a se pagan i priveleghiul acola din Ulm in n6m, ci priveleghiatt ail sä
fie numat acoja, ce se wig In slujbti, adicä slujitort la st6g, cu peeetluitart
DomnescI, sed6tort pe ac6stä mosie, cum si preotit de la biserica ce este ziditä
de boierit Cantacuzinescl, caro so dice biserica Domnesca i acelora li s'ail
deosebit net 600 do stAnjent prin invoire si la davaua, ce facet& pentru Ewa
600 staujent, cä' ar fi mosie pr6stil i eä nu s'ar fi Meat alegerea ca primirea
lor, acestä ptril cádêndu-se a o face numat priveleghiatit, adica slujitorit :,;i
la Divan arätilndu-se numat. 5 crt sunt dinteacet slujitori, ca sii nu dic4
In urinä cii n'atl fost vechill si din partea de acea s'ail trimis ca
porunca S tle la Ispravnict, ca stt' facti pro 2, 3 vechilt din partea tu-
tarar i sil vio cu ce clomp: vor mat avea. Dupä care viind la August 7, a
ambit 16t, ortinduit la Dtimnélut vol Logofät de téra de sus, de ail mal
htoria Rominilor. de V. A. Urecha SecoLut, XIX.XI 50
786 V. A. UtIgHlit

filcut cercetare, ce alte dove4f ail mal adus si nimic n'ai1 avut st mat arto
de cat cele dintal, iar Epitropul art dovedit cu chiar zapisul lor do vém,lare
a venitulut acelor 600 de stanjent, cum ell mosia ce li eati déosebit pe skurt
priveleghiatilor este bunii la wait, iar nu próst-g, cum aii arétat el si carom/
ce Mom este 111.1111Eli ca srt amestoce, a nu putea inrmilstirea stiipan6sca
mosia sa. Cu caro anafora a Damn()lut vol Logofétulut ' aci i Inaintea
Mrtriet Sale, art cenit soroc pang la la'satul somau . do postal Crilcinnultit
ii s'ati dat. Pe urmg all lungit sorocul pana la sfantul Nicolae i mat pe
urm5 pe dupa' siSrbrttorile Crilciunulut i pia la until din sor6ce ne viind,
dupil jalba ce all dat Epitropul, LI dat porunca Maria Sale crttre Ispravnict,
ca dupti grbgtorile sfintelor Pastl de atuncI trimitil, i iargst n'ail vonit,
prelungind panh' inteacest an cu. Mt 1805, cand dupg altrt poruncil a Mrtriet
Sale, la Martie 7, intfacel lét ati dat zapis ca legitturìl inaintea ispravnicilor,
care s'ail trecut In condica judetuluI, ca sri vie In séptémana cea luminatil a
sfintelor Patt, iar neurmand a veni sA nu mat fie astoptatl, ci srt se luth-
résdit dreptatea mönitstireï. Dupil care iarilsi 116 mal fust ingilduitt a 3-a
sptitmânitsi nu. s'art mat arRat. §i asa la MaI 10, al aceld lét 1805, duprt
tiecere de 2 ani ail dat Maria Sa intarire la anaforalele judeci4ilor, ca sit se
urmezo strtpanirea raniistiret dup4 hrisóvele co are. §i pentru co sil saipanéscii
a pururea i nestfémutat, ati ìntttrit i chiar prin hrisovul acesta al Milriel
Sale, ca srt's1: stilpanéscrt miinsastirea mosia in pace, iar slujitoril sil fie mal-
tilmitt a'st stiipani acet 600 stanjent, precum li s'aii ales si Impetrit
la lét 1782. Sit' mal aibil sfanta ma4stire i vama térguluI ce se face la
Rosiï-de-Vede pe fies-care gptiimang intr'o di. §i la tall véndatea ce se va
face de ort-care, atat In 4ina de térg, cat si ta cele-l-alte (jile peste séptémanrt
In prrivrtliile ce sunt acolo, vamesil DomnescI intru nimic amestec sit nu aibA.
ci mult putin ce ar fi, sl ja pe s6ma aceleI m6niístirt. Care térg sil aib4" ur-
mare4 luT. cum se urinézi si la alte térgiul do prin judete, a färnui si
furl' streine i milrfurI de ale Orel, precum Iii ponturile vamel se oranduesco,
fijad i acéstil vamrt Doinnéseä si ca hérécjiroa ce esto datrt nirmilstiref si t6t4
oranduiala are sil se pilz6scil la luatul vulmol, ca si la t6te cele-l-alte térgurT,
din Ora i m6ngstirea 'Ate 'o i véndg la inceputul anuluI, cum se veind
si vrtmile DomnescI, sOi srt o caute pe skim m5nilstiret. Precum si prrtvgli6rele
cate vor fi In RosiI-de-Vedo ale milifastireI sr' fie apérate de fumilrit si cotilrit;
asisderea i Oak' la 2000 vedre yin si 100 vedre rachiti, cand va face
trebttintit sit adua la acbstrt mosie, veri. de undo II va da lndernanii,
slobod e; srt fie scutiti si de citmiarit soKi do varna sup5rare la acel yin &RI
rachiii sit nu aibrt.
Comitotul : Sovetnicul Loginov, Rada Golescu, Isaac Ralet, Milialache
 IfitORIA ROMANIL011 '281

Maim) La 18 Septembre 1811, tneuviintézh din no ti drepturile intinhstireI daph

judechtile si hris6vele antert6ie trimotind Mumbasir.si ordonand Ispravnicilor
sh ajuto pe acesta de a tuiplini veniturile ni5nästirei din RosiI-de-Vede.
Cod. LXIX, fila ir

Anexa No. 40 (IX pagina 587).

De la intdiv2 Divan pi cornitet al principatului Tralahiei.
Find-ch DumnéluI Barbul Socotén al biv vel Medelnicer prin jalbI cc
ail dat Di vanuluY att cerat inthrire pentru paza i urmarea faeord balciuluil
la qitta sfantuld. Alexe, adicil la Marte 17, in fie-care an Math si In ttíto
Durninicile tétrgulete, duph cum s'ail pus in urmare prin cartea cinstituld
Divan al Craiovel, Po mosia satuft din judetul Do1j, uncle se aflii shcjiltor,
cm sii nu corco discolif a merge la tgrgurl si orase dephrtate pentru a ltia
cele trebuinci6se, atat locuitoril phrtil loculuI, cat si jiluitoriï, de undo srt aibh
jianitorul si folos cti alis-verisul co va face din tcite bucatele sale ; a chruia
jaibui readuindu-se la DuméluI Tel Logorät de téra de sus, no film arZitare, ch
aii vh4itt la mana jilluitoruluI asemenea jalbh care DuinnéluI Barbul Vhch-
rescul, ce se atta Epistat Bimniel Craiovel, de la trecuta lung lui Ianuare 28
ca poruncä in dos, ciltre vamos; sii corceteze, ch de nu sunt alte tinzurl
salí WWI tr'acea cji la altil parte pe apalpe, a aduce suphrare color vochI
si de oste cerorea ctiviinciOsil, sit insciinteze. i la 3 Fobruare face insciintare
Constandin Vatneml, cit cercetand, nu s'ati gäsit vre-un balciil a se face In-
teacea i, cum nici: vro-un terg pe aprtSpe i oh este ca =Tanta' a se da vole
sit se full. Am v64tit si cartea Dunn:181a Yornicului Barba Vilchrescu, de la
trecutal Februar 3. prin caro 4ice eh, duph pliroforia ce al luat, cererea Dum-
néld este cut-lint:MA si pang so va da si cartea DivanuluI de aid, ail dat
porunch ca sil se urmeze facerea balciurilor i tergurilor din noil, adich spre
a nu aduce supgrare i strichciune altor bzilciurI si térgurI vechI esto Vicar'
si do vrcnie ce stint mute de stapanil mosid si de vameg i negutetort si
locuitoriI partif loculuI, dam acbsth carte a Divanuld la 'liana Medelnice-
rule', pria care i se dii voie a se face balciti In fie care an °chart pre ae6stri
mosie Yiiluta a Dumnblui, la 17 cjile ale luneI Martio, In 4iva Sf. Alexia, cum
tergul pe tútil säptemana. De la care Weill ì tèrgurI aibä jäluitorul fo-
losul sëí ca vémjarea de vin i rachiii, procum se obicinuesce si la alte mesh%
Pentin caro su porunresce Dumngur boorl Ispravnicl aI judetu.lul i vamesilor
altor slujbasi, sil IndemnatI pe totI de obste a se string° la aceste tilrgur1
si bâlcii, spre face alls-verisul lor nopopritl, duph obiceiul nrgurilor, In-
grijind Dumnelor de a tine buna oranduialh a Divanulut 1810, August.
Manolache Cretulescu, Grigorie Ghica, "grate Crefulescu, Constantin

Cod. LXVII, pag, 207.

788 V. A. UREclia

De la intdiul Divan pi comitet.

De vrome ce Dumn6lor IspravniciT judetuluT printeacésta insciintare

dal pliroforio Divanului, c faceroa acestal: balciq la mosia Magura din sud
Sane, inteun an °data, adica la (Jim% sfintel: Troiff este trebuinciósa, fiind ceruta
primita si de lilcuitorT i negutitorasiT a partiT. loculuï i niel c vataina
alto bâlciur sati térgurI mal vechì de prin prejur ; de acoea d Divanul voie
si slobodenie a se face acest balcia la mosia llagura din sad. Saao, odatil Po
an, in mal: sus numita cji a sfinteT TroitI si Dumnév6stra Ispravnicilor al ja-
detaluT s'o publicuiti acósta la toff. lcuilorilsi negutitoriT partil loculul, spro
a le-o face sciuta. 1810, Talio 20.
Aranolache Cretalescu, Grigorie Ghica Istrate Crefulescu, Constandin
Barciceanu, Ion Comnino.
Cond. LXVIT, pag. 217.

Anexa No. 41
Clitre slavitul Divan, de la Ispravnicul nailed

pupa porunca sliivitului Divan, ce se da ispravnicieT, la cererea DucanéluT

PaharniculuT Nicolae Golescu, pentru ca sL i se dea voie a face targ ca obor
de Tito pe mosia Dumnélul UestiT, din acest judet, atat In t6te Vinerile de peste
an, cum si la alte (Pie marl, curn arata, am facut cercetare i ne-am adeverit
ca Vinerea inteacest judet nu se mal face si de trebuinta este sa se faca Yi-
nerea targ ca obor de vite la numita mosie, mal vêrtos fiind si spre folos
alisveris 15cuitorilor de prin prejur, precum i pentru balciurile ce cero a se
face, facem sciut c numaT la Ispas si la 40 de mucenict nu p6te di se faca
targ la numita naosie, aflandu-se i alte dou6 targurl marl Inteacest judet, adica
in 4iva de Ispas la ¡Alison): si in 4iva de 40 mucenicI la Poenile, tot intfacest
judet, cum este sciut, iar cele-l-alto dile cate aratii, se 'Ate face.-1810 August 10.
Scarlat Mihailescu Ispravnic.
COd.LXVII, fila 237.

De vreme ce Dumnélor Ispravnicil judetuld dal pliroforie DivanuluT

printeacésta insciintare, cum ea intfacest judet al VlaseeT nu este alt targ, caro
di se fi facênd Vinerea, precum niel baleful.): nu se fac inteacésta 4i la nu-
maul judet, de cat in diva do Ispas si In 4iva de 40 de mucenicT, primita este
DivanuluT cererea Dumn61u): PaliarniculuT Nicola° Golescu si se poruncesce
Dumn6v6stra IspravnicT al judetuluT, sa aiba voie Dumn610 nunlitul boer a face
 ISTORIA ROMÂNILOR '789

atat targ In We Vinerile acolo la movia dumisale Uevta, cat vi balciuri In zi-
lele ce In potrivä sunt afétate prin jaiba Dumisale, bez Insa de diva Ispasului
vi 40 de mucenicI, intru care aceste 2 4ile se fac alto balciurt In judet, ce stint
aratate pe aniline Intriacéstil insciintare, care acéstit lacere a targulut vi a bal-
ciurilor pe movia trevtit a }limn()lut Paharniculut, sit o vi publieatt Dumn6-
v6stra prin tot judetul, ca Sil fie sciuta tuturor 16euitoritor i negutatoravilor
prop loculut. 1820 Septembre 19.
Illanolache Crefulescu, Grigorie Ghiea, Istrate Cretulescu Constantin
B6Iticeanu.

Adeca ed care mat jos m'é void iscilli, dat'am adevsdrat zapisul medla
mana sfiintiet sale protosinghelu Chirila de la Talent de Munte, sud Sano, ca
FA se seie, c In térgul Valenilor fackiduse térg Dumiuica, °data pe saptiinfana,
din josul oravulul vi la April trecut tragandu-le eti térgul din sus, ail vrut
rintele egumen ca ridice duca tot din jos, unde all fost, adica pe pev-
earl', pe olart, pe bm Várese vi zarzavaturile unde stark'', ande stand ell ou
potivire s'a fost Intaniplata-se nisce &lent at inet de ail vi necinstit cu batate
pe iconomul sfintiet sale, vi sfintia sa dand jalbä' la slavitul Comitet pentrn
mine, cl eli av fi pus pe met Conant de ail necinstit pe iconomu cerca
atat cinstea iconomulut, cat i mutarea targuld, precum penfru mutarea tar-
gulul all dat vi tèrgoveta jalba pentru mine vi aduc'èndu-m6 eu mumbavirul
aioi la Divan ne a fost orInduise Divanul In jurlecatil la proa sfintia sa parin-
tale episcop Brun i la Dumnélor velitit Logofett vi Infativandu-ne, atat en
sfintiea sa, i ea negutitoravt, pentrn ea tare So facuse hotarire ea sa se mat
cerceteze la fata prin carte do afurisonie, lar pentra térg sa se mute
iar nnde all fost, dia jos, cum vi pentru acareturile niele ce le-am flint far de
ave0mant pe locul mdna'stiret Amasese ea iaravI la fata, !octant' sI se cerceteze
cate vor fi fär do simfonie, sil mi5 a' ca miinitstirea; asemenea vi pontru
vInlarea vinulut vi a rachiutut, iarlivt sa m Invoesc cu ranitstirea. Dar In
cele clupé 'arma, ea sa nu ne mat petrecem vremea prin judeeátt, am eadut en
rugä'ciune la sfintia sa vi pentru Male ne-am Impacat, ca sI Amite eercetarea
jos, ci numai Intore6ndu.ne not la Valent sa, duck' Inaintea vittafulut de plaid
pe Rada Argatul ce Il ie i nebunul, ca sa so bata, pentru ca acela all
Indräsnit de all dat In iconom ; iar pentru mutarea térgulia, sa fie tot unde
aü fost pana acum, adieä din jos vi sa'v't fuel negutittorit alivverivi cum
vi facut papa' acum; caro pentru odihna negutitoritor co ad jaluit, Eig li se
dea copie dtipit acest zapis al metí, ea sit scie di nu are a se muta térgul, ci
sI stea din jos vi pescaril i olariI i bucataresele i zarzavaturile. lar pentru
aver)am'éntril mareturitor, ce am facut far do scirea mdnastiret, fémane ea mer-
gad not a casii, in fata loculut, ne vom Invoi; i pentru eu sä so pitzeaseit Intre
790 V. A. URECHIÀ

noI unirea dragustea, am dat zapise unul la mäna altuia, iar de se va inttimpla
Impotrivä orl gálcevirT de a miff face, orT de vre-o Impotrivire la drept vi aliv-
verivul mönästireY, sail la folosul t6rguluT, sä vie sfintia sa la Divan cu acest
zapis vi cum va hotäri sliivitul Comitet, mi se va hotärì pedóp, vi pontru
eredinti am isalit dimpreunä ca alte obraze martuff. 1811 Maui 20
Moise Pokovnic, Nicolae auger martor.
Cod. LXV, Ma 86 vereo.

De la intedul Divan

Tao facerile do bino vi ajutor ce se sävèrsesce la tot local vi pretutin-

denea, (care datoria crevtinés Indétnnä $i povätuesce pe totT) sunt läudate
0cute laI Dumnederi, iar maT vêrtos cele ce so fac atre sfintele lui Dum-
nezeu locavuri, unde se slujesc Inteansele sfintele leturghiT vi ande se järtfesce
Ins* inielul lut Dumne4eli, acestea sunt maI läudate vi pliicute lui Dumnedeä
fapte ; de aceea, dar fiind-a numnéluI cinstit fratele vet Vistier Constantin
Samurcav, din rivnti Dumnezeiasa indeiuntindu-se, pentra pomenirea sufletuluI
DumnéluT, vi a tot n6mul Dumn6luT, zidit'ail din temelie pe mopia Dumnéliff
SumurapesciI, in sud Ilfov, o sflintä m6astire cu ImprejmuirI de zidurT, cu chiliT
vi altele trebuinci6se, impodobind'o vi inframusetand'o ea tóte cele trebuinci6se,
unde a gi avedat chinovion de maid alugärite, afierosind pentru chivernisirea
schituluI vi alte veniturT de la DumnéluT; fAcut'ail dar DumnéluI cerero la Divan,
a se da poruncä,spre a se face treI bâlciuri Intr'un an,cu obóre de vite,la iIele hra-
murilor ce sunt la acestä sfantä mänästire ; pentrn care s'ail vi fticut poruna
dupii orInduialä atre Dumn6lor IspravniciI judetultA, de ail fäcut cercetare,
de uncle ne-ari venit r6spuns de la 24 ale acesteI lunT, cum a nu este nicT o
pricinä de acelea ce zAticnesc facerea acestor balciurT, adia unul la sfiinta
Troita, altul la Adormirea näseiltóreI de Dumnederi vi altul la Nascerea sfinteI
Näscgt6re de Dumnedeä, and se präznuesc hra uurile mtinastireI , pentru
care s'ail vi dat poruna DivanuluT, a se una laceren acestor térgurT ;
dar pentru maY bunä Intemeere, ea la un lucru sufletesc, spre a se putea
totde-auna tinea mänästirea In stare bunä, ea unele ce maicele nancetat
se aflä petrecênd Infra rugiiciunT atre Dumnedet1 yi pentru stäpfinire vi
pentru top.' pärnêntenil, ail cenit DumnéluT, ea venitul vämeT ce se va
aduna de la aceste bêlciuri, sä fie pe séma milastireT, pentru óre-earevI ajutor
dupZi vremI la lima vi cele-l-alte trebuincióse cheltuelI ale maicelor alugärite,
precum vi atI-va 6menT scutelnicT sä se häräzésa monästireT, a le fi pentru
adusul lemnelor vi alte postuvaniI, la care se cuvine Inteadefér ajutor vi din
parten stäpflaireT, dup5 pilda celor dinainte stäpfinitorT, earl' all ajutat la acest
fel dp 16'earrT, maf v(3'rto§ zidiTY noue, pu milYi aceea ce s'ai1 cuyenit pentrq
 1STORIA ROMANILOR 791

intemeere, çi cauttind Divanul spre acésta buná fapta i sufletésca pomenire ce

ail facut DomnuluT, ail gasit cu cale s i so hkä'zéselltót vaina si erbaritul verT
eka se va agonisi de la aceste treT balciarT, la care Wei urT, vamesiT arnestec infra
nimic sa nu aib, ci m6nastirea s vrea sit orinduia3ca om a stringe vaina ce va fi.
Asijderea s aiba a tinea i ludi.... scutelnicT intre dajnicil VisterieT, ea s fie tot
deauna acestI 6menT, pentru veri ce trebuinta de poslusanie va avea maicelo
de la acésta manastire. Dropt aceea s'ail dat acest sinet de intarire, ea sa se
pazésea tot-de-una Infra Vote ca nestramutare. 1811 Maiti 31.
Ignatie fifit opolit, Rada Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu, Con..
stantin Dudescu, vel Llgof'et.
Cod. LXXI, fila 2% V.

IntAiul Divan in 16 Ianuar 1812, recunnsce nouluT proprietar al

mo,siel" Breaza din Prahova, dreptul vechiti de t'èrg s4t6manal, Duminica,
in puterea privileghiurilor ce ard numita mo0e prin sinet domnesc. In-
Ulu' Divan ordonä Ispravnicilor, sä publicarisénä la toll negutitorff
locuitoriT pärtil loculul, despre existenta acestul térg in fie ce Duminicä.
Cod. LXIX, fila 204.

De la Divan clitre lspravnicit din patru judele: Olt,

RomanatI, Teleorman i VlaKa

Fiind-ca la politia Turnul Nagurelele randuit a so lace térg la

20 ale acestiI luni Iulie, in 4itia sftintuluT Die Proorocul, Divan& serie Durn-
névóstra, ca s11 publicuitT in tot judetul la negutatorT i la lacuitorT, ca cine
vor vrea a vinde si a cump6ra, sa fie sloborg a se face alisverisul lor nepopritY,
care publica A* o faceff fr zabava.-1811 Iulie 14.
Ignatie Mitropolit, vel Fist, Isaac Ralet, Mihalache Manu.
Cod. LXV, fila 107 verso.

Idem. La 28 Elle 1812, Comitetul, asupra cererd locuitorilor din satul

Bajesa (Muscel) de a face têrg, ordoni Ispravnicilor, s cereeteze de ah' vole de
la proprietarul mo064 ? de nu se supérg alte torguff vecino 0 de este ca
primirea 9i altor locuitoff de prin prejur ?
Cod. LXIV. file 97 verso.

Rem. Intarirea ce s'aii dat la anaforaoa Dumnéld vel Logoratul pentru,

a se da voie, de a se face targ la satul Mavrodin din Sud Teleorman pe sap-,
férnana odata, adeca Vinerea la jaiba §istovenilor, ce s'ati aelat la Elvrodlii
vi de vaina sa nu se suvere. 1810 Decembre 17,
792 v. A. URECHTI

De la intc2iul Divan pi Comitet

Durnnévtistrii Ispravnicilor din sud Teleurman, fiind-cri jaluitorii acestia

stint vrednicI de mil5 i ajutorare, ca uniT ce ati cereat multe patimI i pagube,
poruncesce Divanul Dumn6v6stra, sI cercetatI si de se va dovedi, cl facerea
acestuT têrg Vinerea, pe s'epteman5 odatN, este cu primirea I5cuitorilor pruleI
locului si nu aduce superare altor fèrgurI maï vechT, precum mid la nizamul
mhrgineT nu va aduce vre-o imputrivire, AtuncT Dumnév6strti, pe de o parte
sI intoemitI west tèrg acolo, la satul Mavrodin, prin publicatiT dup5 orinduiaI5,
si pe de alt5 parte 85 insciintatT Divanulut Care acel targ poruncim, ca pan5
la implinirea anuluT s5 fie aperat de vama la lucrurile, ce se arat5 inteaceast5
anafora, pentru done pricinT priincióse : intaT adecA, cä'cl. fáluitorilor la pagubile
patimile, ce all cercat, li se cuvine o acest fel de mangliere, s't al doilea
&Ad cumpëfátora vamilor pe most urmetor an ail cumperat acest huzmet ra'r5
vama acestuT t'èrg, si de aceea nu pot avea nicI un euvent a cero vama acelul
tésrg. lar de va fi vre-o pricin5 impotrivit6re la intocmirea acesta terg
s5 insciintaff DivanuluT. 1811 Martie 5.
Gavriil Mitro polit pi Exarch ; Ignatie Nitropolit; losif Arge ; Raclu
Golescu ; Isaac Ralet ; Mihalache Manul.
Cod. LXVH, Fila 403.

Anexa No. 42. Tomul IX la pag. 588.

Intaiul Divan afro Engelhardt; IT arall, ca Aga prin raport de la 19 Iunie
1809 (ail fácut aretare DivanullT, c5 DumnéluI cinstit Platz Major aretat
o jail:4, data', ditre polities din partea isnaf uluI pesc.arilor politieI, jaluindu-se
pentru zapciT agiestI, CA de apururea II disnesc si se jäluesc, luandu-li-se de
fies-eare car cu pesce, d'e la ta'crI 10 p5n5 la talerI 30. Ba s'ati mai Aluit,
In trecuta septemanii un zapciti al Agiel" all dus la Inchis6rea AgieI pe un
Pavel pescaru i atata l'ati Mat si cä'qnit, cat peste 3 cjile a si murit. Divanul
a intrat in cercetarea acestor denuntArT. Aga declarand, el do se va proba tsti
6meniI seI, alt luat de la pescan T m5car o para jaf ski pesce in silnicie, off
CA all dat mortuluI o palm5 m5car, atuncT cu Varga' i cu ocna sit se pedop-
séscl ; ci cand aretarea jalbiT va fi neadeve'rat5, et' se pedepséscii de asemenea
coi ce s'ati pornit ca aceste mincim5se seirTD.
Divanul aduce pescaril tnaintea sa, fat5 fiind si Aga cu zapcII sel. De la
poliie Divanul a prima copie dup5 jaiba din 15 Junio si dupti un raport al
pristavulaï din boiaua ropie, afirmand cl isul pescar Pavel a murit 3 (Pe
dup5 ce a fost biitut de zapciiT agiescT. De fat5 a fost i denuntäterul, pescarul
Neculae si preotul ce a Ingropat pe Pavel. Preotul caro a ispovedit i cumi-
 ISTORIA ROMANILOR 793

necat pe mort, a declarat In scris c mortul nu i-a spus nimic c raro din
Vago, orT cti l'a batut cine-va.PescariT Insa declara in scris, ea acel Pavel cm-
parand de la unul din el 10 oca pesce à cate 28 parale ocaua si vinejandu-1
cate 32 paraba valla, ridicat pentru santa urmare Agia la inchisóre vi apoT
la rugaciunea pescarilor liberat, fä'fa sa-I fi dat nimonea macar o palma,
orT sa-T fi luat vr'un ban. TotT poscariT declara ca asa ceva nu s'a intamplat
si ca a murit de márte naturala gclin firbsca b6la ce avea de mult in trupul
s'ai, i cl este numaT o intriga a pristavuluI Ilelévin din boiaua ropie, care
i-ad pus de ad iscalit o hartie In limba rusétca, netntel6s'a de clat.ffiT. Divanul
reiga po Engelhardt s'A fie pedepsit pristavul de colón si indeptirtat din slujba.
1809 Initio 29.
Cod. LXI, fila 113.

Anexa No. 43. (IX pag, 587),

Catre mat mare-bapa din Bucureset

S'ad dat act5sta carte a DivanuluT, luT Nicoli ce s'ad oranduit mal' mare
basa peste numitiT zidarT, i tamplarT, i caramidarT, i nisiparI i ca
s'A &Vi in zapt si in santa lui po totT dintfacésta brésla, care lticr6za si se
hranese cu aceste mestesugurI; si s'A cunósca totT do mal-mare-basa pe Dum-
néluI numitul, si fiind-ca cate se cuvin pentru breslele acestca, atat ale oran-
duela' lor si nizatnul Ion, cat ci pentru alte trebuinte ce ail de lucra
acestor mestesugurT pentru unele binale.... in potriva vatamat6re davagiI sunt
la hrisovu ce sa aiba dar oranduitul acesta
mal-mare-basa datoria co purtarea co de cuviinta Oto acelea cate sunt
prin hrisov sa le urmeze si s'a le paz6sca. Drept mteea sa se siltf)sca oran-
oranduite

duitul mal-mare-basa filtra slujba a fi cu osirdie, cal i pentru totT ai bresleT

care lucréza mestesugurile acestea s'a nu faca InselaciunT si ac6sta le porun-
cim.-1811 Ianuarie 31.
Al Ungrovlahiel Ignatie, Manolache Ban, Constantin Ghica, Barbu Vd-
ctirescu, vel Vistier, vel Logofet.
Cod. LXXI, tila 19.

Anexa No. 44
De la logofetia mare

DupI porunca slavituluT Divan, ce ni se da la acésta jaiba a starosteï de

ovreT si a altor ovreT 16cuitorT de la PloestI sud Prahova, facéndli cercetare
vd4uT, cl brésla ovreilor din Bucurescï prin hrisóve de la totT luminatil domnT
794 V. A. UREMIA

co se da' la mfina, starosteY do ovreT de aid din BacaroscY, caro acum este sta-
rosto David si este sl ail acosto privilegiurl, a lica starostra cu totT
evreiT sa fie aptiratI do t6to alto oranduell fara do nunaaT rapt6rea lor sa o
dea, cam sunt aeaC, i pricinile de judocatT ce vor avea ovreil Intro eT
le judece starostea si ca totT col'-l-altT, iar earl nu so vor oclihni pe judo-
cata lui, sti le judece Dumn6luT vel Camarasul; asijderea si vinìLriciì i dijmárit
pe drepte bucatele luI sa nu platésca, i cand strInge baniT dijmarituliff sit ja
de name cate banY treI-cjecI i fiiind-ca este si hallam-basa, sit ia do ovreiii
casnic cate talen l until pe an, si alto veniturI ale hahamuluI dupa obiceiul lor;
aseulenea sa tie ovreFT si povernile ce le ail avut pe locurile co li s'ati dat de
la Domnie, cum si sinagoga lor, si se poruncesce, ca zapciI marY i miel aT tar-
guluT sa nu so amesteco la pricinelo ce vor avea ovreil si starostea sit aiba
in zapt atat pe ovreiT pamôntenl, cat i pe ceT stráinI co vin, al aiba in sci
inta sa, tinênd catastih do totT; sit tie si dou5 pravalil ale NI i o caroiutua In
caro se -uncle yin ovreilor,apárata de fumarit, do caminarit si alte (ILI; sa tie si
un vier om stfein, scutit, si ovreil d 'a &Tun ,ro si a33ult,ire, lar celuT
nosupus al faca caluta dojana, unuantlu-so obiceitil ce s'a urtuat pant.' actin);
arta si o carte cu 16t 1805 Octombro 23, iscalitil de DumnéluT ve! Mug-
rasul, ce ail fost, ce o da la mana lul" Israil C6prazarul, pe caro 11 faco vechil
de staroste In Ploesci pentru ovreil 1cuitorT ce sunt statornici acolo, ca sa pa-
zésca i sa urmezo randaelile hrisóvelor. Acum printfacésta jalbit face cerero
a se randui un Moise Sticlar, sa le fie staroste ales de ovreil do acolo, caro si
el este haliam, cum si starostea i ovreiY stint primitori de a se face si la
PloescY staroste numitul Moise, cad' cel din nainto Istrail ce a fost vechiul a
murit,si ati trebuinta do staroste acolo, pentru ell acum slati adilogat ovreiI
16euitorT i fac rugacinne, ca sa so dea de slavitul Divan a avea, i starostea de
aoolo sinagoga i pova'rnI i pruivitlit i viI si sinetul slavituluT Divan, Insa sta-
rostea de acolo sa fie supus starosteI de aicT, ca la pricint care urmézil a se
cauta dupa pravila si logea lor, ce nu se vor putea i.spravi de acolo, sit In-
sciinteze pe starostea de aicY a lua Indreptare si povata, spre a se plizi de acolo
o Una randuiara' fret de casur. A. earora cerero o ara slavitulitT Divan, ca In
ce chip se va gilsi ca cuviinta, sa uni porunca do a lo face si sinetul slavituluT
comitet.-1811 August 8.
Constantin Dudescu vel LogoPt.
Cod. LXX, fila 163 verso.

Anexa No. 45
De la intdiul Divan fi Comitet
Dupa corerea jaluitorilor ovreY, oranduesce Divanul pe acest Moise Sti-
clam] a fi staroste e ovreT asupra ovrellor ce locue3c in oTasul Ploestilor,
 ISTORJA ROMANILOR 795

tocrnaT dupä oranduiala ce se ara a' inteacéstä anafora a cinstitei logofetil, iar
a scuti si el vre-o prävälie sari carciumä, off vre-un om strein, acest privilegia
nu i se drt do are Divan.-1811 August 13.
Ra la Golescu, Isaac Ralet, Idihalache Nana.

Anexa No. 46

Catre gheneral Comnino, de la Divan.

Avem cinste a arta Excelentei Tale, cil Divanului a dat jalbg br6sla ovreilor
plitantenI do aicI din Bucuresci, ar'étand, c dinteun Inceput all avut privilegiii
prin hrisóve domnesci, ca starostea de ovrei al lor päzindu li-se oranduiala le-
gilor, cu spitaluff do str6inT, ca cutie pentru ingroparea celor säraci i ca cutie
pentru ajutorul color segpritatT, caro nu numaT eh' nu li se ajunge cheltuiala din
venitul acelor cutiT, ci inert r6man cutiile i datóre din an in an, pentru acT
pilmantenii ,evrel)do eel stf6int nu art nici un ajntor, fiind-cl eel mal multi sunt
suditt nemtesci, rusesd i frantuzesci; acum 4ic, cl s'ail pomenit cil Excelenta
Sa d. senatorul socotind ca tot! ovreii cat): se aflä aicl sunt supul bresliT, le-aa
oranduit pe un N6mt, ca stäpau6scrt, cä'ruia i-ati indatorit srt-i dea pe lunä
talon 100, care acésta nu li s'ati mai urtnat nici odatä, precum nici la alto
politil, niel la Iasi, undo sunt cet maï multi ovrei na li s'att stricat privilogiul
lor i sI rágli ca sI li se ridice acest nérot de asuprä-le, ci precum aù' fost
de 0 unlit do ani ca stäpanitor staroste de ovrei, pentru care ne-ati ar6tat si
hrisovul MärieT.Sale Constantin Vodii Ipsilant, caro este urrnätor dupä alte hri-
sóve vechT, ce ()ice ca art vNat Maria Sa la mana ovreilor, de la domnii
de ma): 'nainte ì coprimAtóre, spre a li se Oa privilegiul i oranduiala lor
ea starostea ce de ovrei, farrt de a se amesteca altI stremI intre dansii la
trobilo breslei ; nu lipsim a aräta Excelente! Tale, ca sä bine-voesci a face are-
taro ExcelenteI Sale Donmului senatorului, spre a li so aridica de asuprä le
acPst n6mt, r6manand a li so pä'zi privilegiul si de acum tnainte, precum
avut i VITA acum ; do care vorn avca cinstit r6spuns al Excelente! Tale, pentra
ac6sta, iar do va voi Excelenta Sa donmul senator, di r'émitie acel 'Ault tot
asupra ovreilor, va fi Inca! numaI asupra ovreilor strifini, iar nu i asupra
ovreilor pämantent 1812 Martie.
.Tg natie 11Iitropolit, _Man olache Ban, Isaac Ralet, Barba Vcarc8cu, vel
Meier.
cog. LXVI, fila 1J3 verso.
796 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 47
Ctitre slemitul Divan fi Comitet

De la Logo fetia cea mare

Dupti porunca cinstitului Comitet, ce mi s'aii dat la jaiba breslei croito-

rilor de aid din Bucuresci, prin care 4ic, c br6sla lor din vechime avand
orânduial i intocmire prin hrisilve domneseT, ca sii se päzéseä dreptatea
la obste i la brésla lor, cum si la ucenici §i cIf i i ca sä canto judecritile
pricinele care sunt de ale mk1Nagu1at lor, avênd br6sla lor i elide din
care ail randuialti, cum I unde sii se cheltuitiscá acel venit, tiind §i o sfantä
biseriert, ce se 4ice Fliimanda, cu ajutor de cele trebuincióse, fiind ea enorie
pr6stä, §i mai 'nainte in vremoa Lumina.tilor Benin!, fiind i Terzi-bka, era
brésla ascultiltóro de Terzibki la lucrurile domnesci, iar la ale breslei
orandueli nu se amesteca Terzi-bao, ci starostea ca 4 epitropT ai. broslei avea
in pilstrare sineturile breslei i catia lor i dimpreitnä ca altii d breslei se
string epitropil ca starostea de fac longe i cauta pricinilo ce se intamplä'
cum 0 cand este a se sc6te ceva din catie, ea scirea tuturor se des-
chide. Care staroste §i epitropi cand esto a se pune anal, (Wit móre vro-unul
sail de anti pricinä cuviinci6sa se lipsesce, se face alegerea de WO' br6sla
ca acéstä. orandaiala s'ail päzit bunk intocmirea iznafurilor, iar acum 4ie
ati vflut o poraucä a cinstitalal Comitet, prin care se oranduesee staroste un
Ionitä Craioveanu, croitor thtir la virstil §i Lira do ipolipsis §i neput6nd,
suferi a le fi staroste unul ea acesta, nieT pot sil dea sapunere i ascultare
belrad qi mat ipolipsicofl la un aa orn, iar mai v6rtos sIt nu li se strice i sä
nu li se calce privilegiul i obiceial, care din vechime li s'a5 pä'zit; de aeon
Inteo unire fac rugäciune i cer milostivirea slilvitului Divan, ea sit nu li se
schimbe starostea co 11 ail, fiind multämitl do &mil i prizesee rfindaiala
breslei fdrii de casur; ea care jalbil a5 venit inaintea mea o multime de croi-
tori, 4ic6nd i prin cuvant, cele ce prin jalbà le 4ic. La 'liana cärora v6.411I
cate-va hrisilve ale Luminatilor DomnY, cuprimAtóre de oranduelile bresloI
vorbesc 0 de Terzi-bka 0 de 4 epitropi din eel' maI b6trani a! lor, ca
canto pricinele me0emulai 0 de cälff i ucenid, vorbesce §i de catia lor,
opresce si pe a nu se amesteca in me0epgal lor §i nepomenind de sta-
rostea, unii aratá cii pentru starostea la prieinole, ce vremi intam-
plat ca Torzi-bka ail fost osobite sineturi, care la un Ilie croitorul, co art fost
staroste vechiti, s'ati ars cand i-ail ars casa la focal col mare, care s'a intamplat
In 16t 1804, in urma eáruia Ilie starostea all stiitat staroste un Mate! eroitoral,
iar acum e un Stan staroste, did eel' 2 dinainte, din bkránoto ne Ind puténd
 ISTORIA ROMANILOR 797

maT slujèsca ea adunarea i stringerea breslei i en sfatul tuturor, dud

leptidat anal, iar4Y de totl s'ati ales altul care ati fost maT ipolipsicos,
prima i cenit do brésla ; i eu ac6sta oranduiala s'ati afiat facut i acesta ce
este acrun. §i ea a fost staroste din, vechime, m pliroforisti clintr'o jalba ot lét
1791, ca poruncti domnéscil In dos, cand s'ati Plait croitoril eel. sqracI pentru
Terzi-ba5a, cri II opresce a lucra pe la priivalia0 i cil s'ati jelait la starostea
lor i nu le-al Mont- tadreptare, carora prin porunca domnésch li se da voie
sa lucreze i pentra Terzi-ba iI apgra ca total, Cil nu este sciut domnieT; carel
jalba s'a gasit in eondica Divanulut DecT din cercetare pliroforisindu-mg, ca
acestea sunt adev6rate i flind-ca ortinduolile bresleT, le sunt Intarite
prin hrisóve domneseT, 'cum randuiala de siaroste 0 de epitrapi nu sunt pentrn
alt sfar0t, ci mama' pentrn a se pazi droptatea i nizamul acela ce se envine,
cum se urrnéza la politil marl' 0 la alte stápânirI i otcarmuitora breslel miff
ca ouviinta este a fi tot-d'auna din eel maï politicog, earl sunt cu petrecere
bunk' i maT biltranT, pe earl' br6sla 1I alege. Dar fiind la mijloc data porunca
cinstitulul Comitet, a se pane staroste un Ionita Crafoveanu, care porunca n'ati
treed prin logofetia rel' de sus procura se cuvenea, imane ca cinstitul Co-
mitet sil faca hotarire la jaiba i rugaciuneo, brosief, cum s'a se urmeze ? adica
de are a li se pazi oranduiala ce din vechime li s'ati urmat la alegerea sta-
rosteT. lor, precuin s'aq urmat §i pentru starostea za negutatorT, ce s'ati °ran-
du:t acum in localul celul ce a murit, oranduit dapa alegerea negu-
tatorilor pieta, salí are a femanea Ionita Craioveanul, pro care br6sla nu'l
primesce ?-1812 Aprilie 8.
Damitrache Racovites vel Logoftt.
Cod LX1X, paella M.

Anexa No. 48

IMAM, Divan 0 Comitet, la 11 Aprilie 1812, sub semnitturile lu Ignatie

mitropolit, Manolache Cretulescu. Isaac Ralet, Vabäresca vel Vistier, dice ca :
ccetinduse actoth' anafora a cinstiteï LogofetiI la Divan, uncle facénd i noT
osebite qercetail i pliroforisindu-ne, ci obiceiul .bresla acestia e a se face
staroste prin alegerea epitropilor 0 a celor-l-altl aï. breslel, 0 de vreme ce
starostea col vechin este prima i cerut de brésla a fi tot acelaff nestramutat,
Intaresce dar Divanul anaforaua acésta, ca sa r6mae tot col vechia staroste-9i
Dumnéta cinstit vol Ilogorét, prin zapciul col oranduit lend sinetul, ce se
(Muse acum pe numele 1111 Ionita Craioveanul, sa fad. alt sinet al DivanuluT,
pe numele lui Stan starostea col vechig, care are sa urmeze i s pazésed ortn-
duiala bresleY dupd cuprinderea hrisóvelor.
798 V. A. URECHlit

Anexa No. 49
Cettre slävitul Divan de la logsfetia mare
Dalia porunca slavitulul Divan ce mi se d'a la acésta jaiba a lui Enache
Polcovnicul din sud Saac, fa,c6nd cercetare, ni incredinta Dumnélui biv vol
Logofiát Scarlat_Gradisteanul, Epistat Vornielei de pulitie, ort mt adev6rat ati avut
jaluitorul sineturi domneseT de seutirea seaunului de carne co este pa mosia
lui in dealul Sfinteseilor sud Saac si le-art rpas. A.m pus de s'al criutat in
eondicl i unele din condici fijad fiipuse nu s'a i gasa acest sinet, ci chipa
incrodintarea Durnnélul Logof6tului, do se va giisi ca cale de slavitul Divan,
se va da porancii de a se prizi scutéla seannuluT, precum din vochime art avut,
sail se va porunci Dumn6lor Ispravnicilor judetului a face cercotare si de se
va dovedi cá jaluitorul scutail a aya, sa dea intelegere de aLi aval i sineturI
domnesei si i se envine a i se pitzi privilegiul ce ità avut, sart procum mai
bine se a socoti de slä'vitul Divan, so va da poruncii de armare. -- 1810
August 18.
Ricrirescu vel Loofa.
Cod. LXVII.

Anexa No. 50 (IX pag. 5go)

Catre slävitul Divan; de la Agie
Cu ac6sta jaiba ce al dat catre slivitul Divan euviosul A.rehimandrit si
Egumen al 316'nastirei CismeliT, s'al infätisat mima): inaintea mea, fiind-ca
Dumn6lui Vornicul lipsesce, dus afarlif i dupa porunca ce ni so dil in cinstitu
buitirdisma, ca sii cercetez, atn adus de fata pe fiada de macolarT ca
patru din fruntasi ai isnafului, pe mil intrebtindu-1 pentru acest scaun, ail
dat f6spuns, cii ca scirea i vointa lor este Líela, dupil contractul co
are acel isnaf, ea sa" tie cincespre-cjoce scaune pentru trebuinta ponto.' Baca-
rescilor; dinteacele esto nnul i acest scaun, la care insusi el all ortInduit
mrtcelar, de taiat carne, care milcelar esto lasat cu chezasie vrednica, ea sí
pórte grija si a avea carne ca tmbelsugare pana la prinativ6rrt, dupil cum sunt
el legati ah' tie politia de carne, iar de a se mai face si alt scaun pe acel
pod nu Ingadtte, fiind-ca pe iarna av6nd i ei putin folos, de aceea si multi
sil Indemnéza a face scaune si a täea carne, iar primilvéra si vara, când cearcrt
pagaba, gana' fie-care so tragos de acest fel de meserie; deci fiind-cit scaunul
acesta, ce este M'out pe local numit ;Anta 316nastirl, este prin scirea i vointa
isnafurilor macelarilor, riáinttne bun si temeinio; iar de a se mal' face si tilt
 1STORIA ROMANILOR

scalin tot pe acel pod, dupa curn se arate vi un DraghicI Mieraru ea alta
jaiba data catre slavitul Divan, corénd voie a tinoa vi el scaun tot inteacea
parte de loc, pentrit acola nid eI nu gases° ca cale, apor niel inticelarilor
mi púte fi primit, eacI. li se pricinuesee pagaba"; de care nu lipsi a insciinta
slavituluI Divan, de a so da dosilvirvita hotarire. 1810 August 25.
Alexanlrm Ghica vel Agei.
Cod. LXVII; fil.t 223.

Anexa No. 5!
De la intaiul Divan i Omita
I e vremo co acost m'aun do Po local miinastireI Cipielet esto uuul din
numkul acelor cincI-spre-deco scauno, ce ad a tinea isnaful macelarilor din
politia Bucuroscilor vi insug el priimesc a Amalio:a In fiinta sa pe s6ana nu-
miteI monastirI, dupil pliroforia ce ni so da de ciare) DuninOluI vel Agil priu-
teacésta anafora, poruncesce dar Divanul, sii io jaluitacul °guinea in bulla pace
pe Berna nAnastireI acel seaun, vi acol DrilghicI Mieraru, sil nu fie slubod a
face scaun,-1810 Septembre 6.
Manola he Creparscu, Grigorie Ghica, Istrate Cretulescu, Constantin
Trilrtccanu.
Cod. LXVII, pagi4a 229.

Porunca ce s'ad dat la anaforaua logofetiel" ceT mari, la jaiba ce

ai dat cdlugdrasii de la schitul Vèrful Pietrei sud Saac, pentru un scaun
de carne, ce cerca cdlugdrasa a fi aperat de túte ddrile si s'ail gdsit Cu
cale a ti aperat de vindriciti si de vamel i erbdrit, de DumroHor boerif
ispravnici ce va Decembrie 20.
Cod. LXVII. pag. 210

Anexa No. 52
C'ettre slävitul Divan
De la Vornicia Obstirilor
Ark slavitului Divan, cil patru din mostera shbestI vi salepcii, anume
Gheorge Chipa, Din al §erbeccitl, Saya vi Agobaba Araboelu, vind la Vornicia
Obstirilor, Cu n'una arktind cii mete:lugul lor pfina aeum ne avand numire de
brésla vi din puna chiverniséla lor neinvrednicindu-se cu vre-un ajutor do
mili la vre-o parto, al facut rugaciune, ea de la anvil. patru meAorI si so
800 V. A. URECiiIi

primbsca la Cutia milosteniel, pe tot anal "po talen 200, qi Epitropia prin aré-
tare &Ore slavitul Divan, sli li se dea o intärire ca un privilegia a se plizi intro
dénsii aceste aläturate patru ponturi, ce prin contract sub a lor iscaliturri
dat u Epitropie Insusi ei, caro so vede coprinlötóre inteactstasi chip, insä :
1.) Printeacesti patru mesteri sä se implinösca acest havaet, si pe care
Dumnölor vor alege sä fie mai mare, ca un proestos, sä chivernisösca rufetu,
printeinsul sa se implinöscli acesti bani ; alegerea proestosului sä fie si prin
scirea EpitropieI.
Acesti pant mesteri sui aibli a tinea eke 20 de slue en cofelo am-
bland prin Wit° spre vin(jare serbetulni, fara de a aduce stricriciune do WM;
iarna sui aibä voe a face si salep, iaräsi bun, Lira striaciune, ea cate slue vor
putea tinca.
Altii de vor maT vrea sii deschidli prävälii pentru acest mestesug, ca
scirea isnafului, trecöndu-i-se nurnele tn condica Epitropiei, land 'Twits la mana
de slobwjenie, legandu-se ea' va röspunde si acela analogon al milei acesteia,
färri de a se aplistai mai Malt, volnic sil fie, iar intr'alt chip en-cine altii
sti fie popritt
Asemenea çi ghetarii ce ail gropi cu ghiata pentru Beast mestesug
fie iarlisi supugi isnafului in ajutor dupa analogon la acésta mull, afarli din
trahtiruri i eet ce fac inghetata i alte mestesuguri evropienescI, sui nu tali
aniestec ea dênii si la ori-ce greseli vor face aceia sä nu fie acest isnaf su-
pusi vinuirilor, Nei numal la cumplirlitórea ghetei sa nu fie volnici a da mai
mutt cleat isnaful, ea isterisösca cu marele pret, sit nu pita campära ghiata
spre chivernisire si pentra cli acéstä cerero çi niilll, ce vor a o face, fijad cu
oranduialli novatamät6re ca nici un chip politiei, ajutorand çi pe sliraciI eel
ce se hränesc din Cutia milosteniei, ca ate talerI 200 pe tot anul, jumatate la
Sf. Gheorghe çi jumiltate la Sf. Dimitrie, de va fi primitä slävitului Comitot
se va da cuvinciosa intärire, spre a se pilzi in OM vremea acéstit mili si ortn-
duiala a isnafului de serbeocii i salepcil çi ghetarl. inteo fiintä cu totii,porun-
cindu-se si catre DumnöluI vol Aga, ea spre tniesnirea oranduelii acesteia, la
ceea-ce va arlita Epitropia nesupunerea a vre-o unaia dintr'acost isnaf, sa faca
nimmul col cuvenit, si cum va fi bunii hotarirei, slavitalui Comitet. -- 1812
Aprilie 26.
loan Fálcoianu.
Cod Lxxir, tile 3t verso.

Anexa No. 52 bis.

De la int6iul Divan ?i Conatet.
Cinstite Dumnöta Epistatule al Vorniciei obstirilor, intru t6te cele-l-alte
fijad primita acöstii anafora a Dumitale, oranduesce Divanul ca intocinaI sa se
 ISTolitA RoMiNfLott 801

urmeze, ¡tiara' numal pentru cump5ratarea gheteI na este primit de a fi po-

pritI eel cu trahtirurl i ceI ce fac 1ngb.etat'a si alto mestesugud evropienescI,
ea sa nu dea prat mal malt de cat isnaful, ci fies care si orI cine sa fie volnie
a cumpara ghiatii ca orI ce prat se va putea invoi ca vénryétorul, si catre
acésta fiind c acum numaI patra masted aflandu-se, primesc a da avaet cate
talen dona sute pe an la Cutia Obstirilor, poruncesce Divanal, ca orI catl
masted se vor maI adaoga dapa vremI la acest isnaf, s dea i acoja ase-
menea ate taled eincI4ecI pe an la Cutie, fies-care mester. 1812, 3faI 5.
hae Ralet, Barbu rdeareecu, vel

Anexa No. 53 (IX pagina 591).

Intaiut Comitet, catre generalul Enghelhardt
Cut ciaste a5 primit Divanul predlojenia ExcelenteI Tale, scrisa de la 12
ale acestel lunI sub No..... prin care ni se ara, a un Nicolae Mustata, Pol-
covnic de arnautI, prin jalbil catre Excelenta sa Senatorul prezident Divanu-
rilor, ali cerut voe ca s deschi41 aid In BucureseI o fabrica de basmale tar-
cestI * Se cere de la Divan informatiune, de este ea adev5rat In Ora
acest fel de fabrica? Chia o stiipanesce? precum i dupa a cuí hotiirire
facia ? De la cine si ce privileghiI are ? Ce venit dli °rapid' i unde se va
da acel venit ?
Divanul r5spunde, ca tin adev5r este acest fel de fabrica la Mönastirea
Alarcuta, pe mosia ManastireI si o tine un Stan* sin Tudorache, fabricant
Inca de la 1800, din vrernea Maria Sale Alexandra Voda Moruzi, prin voie
cu hrisov al Mariel Sale, ca si fie volnic a lucra acest mestesug, ce atunel
el Intaia isvodit in parantul acesta. §i, fiind-ca numitul fabricant are a
pane destu15, eheltuiala atilt la ergaliile i trebuinciasele vilpsell ale acestel
fabrid, cat si la aducerea din departate locurI a 6menilor ce aunt trebuinciosI
vor avea sciintii la lucrarea acestuI mestesug, de aceea ail Meat Mina Sa
legatura printr'acel hrisov, ca In soroc de 15 anl, de atuncI i pana la
nirea lor, nimenea altul ce va-sei mestesugul acesta, od din ceI ce se vor fi
afiand acurn aid, sail din ceI co vor veni de acum 1nainte din alto partT,
nu fie volnioI a deschide alte fabrid de acest mestesug, i si fie apèratI de
réndul dajdiilor opt 6menT, ce-'i avea pang atuneT nnmitul fabricant, In cata
vreme se vor afla lucrInd la acea fabricii ; caro acel hrisov al numituluI Domn
intarit apo'l si de alti' treI lutninatl dome, ea asemenea cuprindere dintre
cad cel de pe urrnii adica M. Sa Constandin Voda Ipsilant, véOnd ea numal' cu
aceI opt domenI nu se pate sluji i privighind Mina Sa ca si nu se piarrpi
acest mestesug de aid din téra, all adilogat In hrisovul Maria' Sale, ea si tie
fabricantul i pana' la 30 &mail' stri5inI lueratod al acestul mestesug, aparatI

ansoozig 'Hasa T A P 401,14SItaoli DPW/

80g V. A. URkCtiCA.

de randul dajdiilor 9i sa rgspunda O. el pe tot anul la mOnastirea Mire* cate

talen l 300. Pupa care aceste hris6ve, in urma multI alta cercat a deschide
alta asemenea fabrica qi n'ail fost ingliduitT de catre stapanire, fiind-ca dupii
cum se arata mal.' sus, numitul fabricant Slanuta, cu acest fel de legaturil
contract, prin mal' sus numitele brisóve domnescT, ati isvodit i ati adus acest
me$qug niel cu cheltuiala sa, la ergaliile §i 6menil caí trebuincio0, ca In
sarao de 15 anT s'A nu mal' Be volnic altul a des-hide alcen asemenea fabrica,
care soroc nefiind pana acum implinit qi mal lipsind inca 5 anT pana la MI-
plinirea lul §i acéstA legatura fiind intarita prin hrisóve domneseT, precum s'ail
(jis mal sus, catre care Divanul este dator a pazi cuviinciosul respect, fiind-ca
t6te privileghiurile acestea sunt intocmite i intarite prin hris6ve domnescT,
nu lipsim a arta ExcelenteT Tale, spre a'y'l avea i hrisóvele acestel fabricI
urmarea §i Intärirea lar nestrilmutaai, pana la fmplinirea soroculul de 15 anT.
1810, Maní 23.
Cod. LAVt, fill 8 verso.

Anexa No. 54
In Mai, 1812, nisca sérbI bajenarT de peste Dunare cérca din noti sil deschi4a
fabrica de testemelurT adica de tulpanurT. dar int6iul Divan le sequestréza ins-
trumentele (instrumenturile), qi I, ice prezidentul Divanurilor, Constantin Ghica, prin
raportul ski de la 23 Iulie 1812, catre general-§tab al armateT Dunarene jus-
tifica acésta mgsura cu hrisóvele fabricei luT Stanuta do la mlinastirea l!darcuta :
enurnitiT bajenarf sérbi de la Sipor impotriva domnescelor hris6ve fost
pus de ail deschis fabrica, la Ilerastrail §d. la Colintina FloresculuT. Divanui
dupa a sa datorie ají poruncit de a se popri, iar el dand jaiba catre Exce-
lenta Sa maï muele comandir al armia Dunarel, Domnul Addral L Cavaler
Ciciacovv, ea 'I popresce Divanul, ati cenit Excelenta Sa pliroforie pentru ac6sta
§i dupa cererea §i porunca ExcelonteT Sale, inca de la 28 a trecuteT lunI
att n'out argtare pe larg catre Excelenta Sa maT muele comandir pentru acésta
impotriva timare a numitilor bkenarT §i atl primit Divanul porunca Exce-
lentei Sale sub No. 270 de la 7 ale acestel lunT coprincy6tóre de a se popri
numita bajenarT, ca s'A nu deschida acest fel de fabrica de testemelurT, pana la
Implinirea soroculuT de 15 mil a fabriceT de la Marcuta.-1812, Iulie 23.

Anexa No. 55
Anghel qi Constantin cer vele sa deschida fabrica de basmale. I-ul Divan
seria SpritaruluT, ca nu se p6te, ca hris6vele fabrica' do la Maro* aprese a
se face alta fabricui qi niel nu iT da voie comandirul armieT, cci de vor vol a
merge la numita fabrica, ca s'A fie acolo epistatT asupra lucratorT
 ISTORIA ROMiNILOR 80g

li-se dca de catre Stiln uta fabricantul fies-caruia cate talen): 2000 pe an, luandu-le
si n.iarfa ce vor fi avAnd, ca un pret cuviincios, precum si insusï Stanuta
primit de a sa bulla vuie, sì ntt Ii se be ergaIile de nu vor da chezasie
vrednica, ca nu le vor metaherisi aja' in téra.-1812, August. 1.
Cod. LX1V, film 112.

Anexa No. 56
Intarirea co sitia dat la anaforaua DumnOlui cinstitului vel LogofiA penttu
pricina basmagiilor, cu Constantin 1811, Ianuarie 26.

De la inteial Di,van

Cenciu, i Hristea,i Bogoia si Lilbul cilifile basmagil, nerséman6nd odihnitI

pe acéstii anafora a DumnéluI cinstitutta ve! Logof6t, oranduitul zapcia vataful
de paharniceï, i-ail infatisat si la intèlul Divan Inaintea nOstra cu Stanuta fa-
bricantul de testemeluff ot Marcuta, prin vechil Constantin curnnatul gil, stand
Janga numitil basmagiI si A nghel itovJuíll, caruia (jis el la judecata Dum-
néluI vel Logotet col sunt datoff arRandu-se insa asupra acesta judecatl
ca un davagia din partea lor i prin apelatia ce MI dat numitii basmagil, alt
nimic nu avura a jice, decat tot pricinuirile ce ati provalisit inaintea Duna-
n6lui vol Logofét, caeI adecil se scie ca sunt tocmitT ca gptémana iar nu cu
anul si cit ar fi datorI la nurnitul Angliel, carora li qis ea, ei neputimd
prirni juratant la taga zapiselor lor de nesciinta simfonieT, precum nieT pe
preotul ot Marcuta, ce primindu-1 all dat marturia lu sciinta sa, curat se do-
vedesce, cit simfonia zapiselor fost sciutil, dupa care s'ail si tinut in dias-
tima aprOpe de 4 [vial si tocrnaI dupa ca all venit aici acest Angliel istovlati
ambland a deschide si el aicI in Ora alta fabricä de testemaluff, impotriva
hris6velor domnescT, se intelege ca el i-ail pus la cale de a fugi de la Stanuta
In cat si chiar davagiu din partea bu se arata acurn flirt de a socoti ca si
dupa co li-se va implini macar sorocal anula! ce sunt tociniff la Stanuta, el
nu pote avea niel' un folos de /a dênsil, in veme ce pana' la iinplinirea so-
roculuI de 15 ara, ce are a tinea Stäeuta, fabrica testemelurilor ot Ar`dnuta,
dupa kisóvele dumnesa sunt date, nimenea altul nu are voie a deschide
nicitiri aicea la Ora alta asemenea fabrica, si asa fiinfl, de vor esi numitil has-
magii si la implinirea anula macar din slujba luI Stiltrita, este mal* vêrtos
spre a luI paguba, la cavtnatul ce 4ice ca are sa ja de la el datorie de banY,
eitel In cat se afta lucraud mestesugul ce'l sciti tot are nilclejde a plati maT
curilnd baniI co'I sunt datorl, (de este adevärata ar'étarea luI) iar petrecênd
faril de niel' o tréba, insusi luT îi pricintiesce paguba. Dar si chiar de ar gasi
sa lucrezo el acest mestesug in alta Ora stréina, nu pot a esi din slujba
go4 V. À. URECHIX

Stiinutá Inaintea implinirol soroculd de un an, en pricinuirea cá sunt da-

torI la un altul, cci cel ce va fi ay-6nd, ca sil la de la eI mi are aface cu
Stä'nutä, ci s faca davagélic asupra lor, ea din baniI simbrid ce jail, s plá-
Osa' dreptul ce va fi avend a lua. Drept aceea hote'resce Divanul, ca numitil'
basmagii sá fió datorY a lucra la fabrica lul Stánutil, páná la Implinirea soro-
culuI de un an, dupil simfonia zapisuluI lor, pe care vi poruncim, zapciule'ce
escl orinduit, indatorescI a'd da chezáv pe om c nu vor lipsi palle' la
soroc, vi orI cánd Oda la Implinirea soroculuI vor Incerca a se maI arta cu
vre-o Indirátnicie Impotriva zapiselor, poruncesce Divanul Dumitale, ea prin
zabitlâcul Spátárid, s le dd cuviinciosul nizam, supungndu-I i fáril de yola
lar a'd Implini datoria slujbd lor.-1811, Martie 18.
Radu Golescu, Isaac Ralet, Alihalache 21-anul.
Cod. LXVII fila 510.

Anexa No. 56 bis.

Intarirea ce 8aii dat la jaiba lul Stanuta Teodor ce tine fabrica
de la .11Iärcuta

Cu tete ca dupil pliroforia ce ail luat Excelenta Sa mai marele Comandir

al armieI Danlrei, Doninul admiral vi cavaler Ciciagov pentra Implinirea
acestei fabrid ot Márcuta, i dupil porunca ce al primit de la Divan, urruri-
t6re fiind hrisevelor domnescI ale acesteI fabricI, nimenea altul, niel din pii-
mentenI de aid niel din alti stroinl ce vor veni dintealtá terti, nu este volnio
a deschide aicI in Ora acest fel de fabricii pánit la implinirea soroculuI de
cincl-spre-deco anI, ce este orinduit pe chipul jäluitoruluI Stánutil, fabricantul,
prin hriseve domnesd; i ea tete cl jilluitorul, In puterea domnescilor hriseve
vi a poruncoI ExcelenteI Sale mal' manita Comandir, urméza a fi cu total
nebántuit de cinevad párta la Implinirea mai sus disulul soroc, spre a i
se pazi acest privileghiti nestrrimutat, ea unul ce el ají isvodit aid In térrt
acest mevtevng ca destulä ; dar de vrome ce InsuvI jáluitoral de a
sa bunä voie pentru sárácia párâtilor a6 primit a le face acestä, musaadea, atát
eu a le da fiev-ctiruia cite talen"' done mil' pe an vi se'-'l aibii acolo la fa-
ca nisce epistatI i lue.torI de serná asupra 6menilor ce lucrézit acolo
acost mevtevug, da i marfa lor ce ale fost inceput a o lucra in trecutele 4i1e
vi all remas neisprásitá s5 le-o plát6se1 cu'un pret cuviincios i sri remtie
asupra lui, ca sá nu dicil el all remas págubavi vi el nu se multamos° niel
Ja acestá, musadea, ce de bulle voia sa vi fár de a li dator jäluitoral a primit
a le face ; De aceea dar Divanu hottiresce, el de nu vor fi pitrátiI urmritorY
dupe' ce vor vedea acestá poruncii a primi acest har i rnusaadea co li-se face
de jaluitorul, sil rema() ea total nebilntuit de catre denviI, fár' de a mal' aVea
 ISTORIA ROMANILOR 805

parittit cuvént de a face catusi de putin cerero de vre-un alt simvivadmos,

cadf de a li se da lor .voie s deschida fabrica de testemelurr In vr'e parte de
loo de met din Ora, pân la ttnpliniroa soroculut de 15 ant, este cu tot peste
putintä, fiind lucre. impotriv i la domneseile hrisave si la porunca Exce-
lentet Sale mat mania Comandir.-1812, Iulie 9.
Ignatie .21fitropolit, Constantin Ghica vit president, Isaac Ralet, Barbu
Va. carescu, Constantin Varlaam.
Cod. LXX1I flla 169 T.

Anexa No. 56 ter.

Fabrica

Catre Excelenfa Sa Dumnaut gh,eneral Leitenant fi Cavelier Sabaciev, zabit

ghineral Deftav al armiet Dunarei.

De la Constandin Ghica vipprezident Divanulut Valah.

La Intrebarea ce mi se face de Excolenta Ta, prin nota sub No. 283 de
la 21 ale acestei lunt, din ce pricin au oprit Divanul pe Sarbit bajanari de la
istov a nu desehide aid. in Ora fabridi de testemelurt, adecli de tulpanurt
ca care dreptate ail luat de la Onsit instramenturile lor, am ciaste a arta
Excelentet Tale, ca. fabrica testemelurilor ce este la Marcuta s'aii intoemit de
16t 1800 prin hrisave Domnesot, pe chipul luT Stan* fabricantul de acolo
carele ail izvodit aid acest meste§ug, ca acest fel de legatura, ea In soroc
de 15 ant sil nu fie slobod altul afara din Stanuta, nict din eel' ce se vor
afta alci, nict din eel* vor veni de la altii t6rä', de a desehide aid in téra
alta asemenea fabrica i find c acest soroc nu s'aii 1mplinit pân actin"
numitif bajanart Impotriva domnescilor hrisóve s'aa fost pus de ail deschis
asemenea fabrica la Herilsträ'il si la Colentina Floreseulut, Divanul dupa
a s'a datorie ail poruncit de a se popri a face; dAnd jalbA catre Excelenta Sa
mat marele Comandir al armiet Dunaret Dumnélut admiralul i cavalerul Ci-
ciakov ea 'I popresce Divanulta, a cerut Excelenta Sa pliroforie pentru acésta
§i dupti cererea i portinea Eccelentet Sale, inca de la 28 ale trecutulut Maia,
prin Inseiintarea sub No. 665, aa Meat at...Rare pe larg catre Excelenta Sa mal
marele Cotnandir, pentru acéata tmpotriva armare a numitilor bejanart i all
primit Divanul porunca Excelentet Sale sub No. 270 de la 7 acésta lunui, co-
princjaóre de a se popri numitil bajanart, ca sa nu deschirla acest fel de fabrica
de testemelurt pana la 1mplinirea soroculut de cinet-spre-leco auf at fabricet
de la Aare*. 1812, Ittlie 23.
Cod. LXVI, Ma 926.
800 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 57

De la inkliul Divan

Cinstit Dumnéta biv vel Vist. loan Hagi Moscule, curupkiitorule al vii-
milor de anul noti, facem In seine Dumitale, cì mai Inainte de a se vinde
mile, s'ail facia hotiiriire obVéqeg pentru mosneuil" pilcurefl ce lucnéza puturile
ca prima, ca s li se dea plata do varn la vadra de 'cura Po talen l unul,
adecil Indoit de cat s'a urinat pang. acum, fiind cunoscut ca de 40 de anT, pe
dad loa ate 15 paraie, i de cand li s'ati Moat ate 20 de panale, t6te lucra-
rile s'ati indoit si Introit, precum i pacura, care nu de mult se vindea
po talen unul vadra, acum so vinde po talen 3 si ca aib i locuitoriI
pacuretI folosul ion li s'a Moat acea tylitiogire. Atu inteles (a Duninéta n'al" fi
urmittoriti hotararil Dianului, ca sa se facit cuuosouta acea botarare ea cuvèntul
el si maï vcIrtos a este si obiceiti al t'éril, ca orl-ce miIì i rinduiaia se face
de la un huzmet, aceea co este facuta maT inaintea vinfjéril." IsT ara aria eY,
iar ceca care se face dupit vincjare, urméza a se pazi la alt ad; Divanul serie
Dumitale, crt acéstit hotarire et se pazésca negresit si de Dumnéta si de ceI
re vor cumpe"ra vama paeu re, far de a nu sta cu niel un fel de impotrivire.
1808, Docembrie 31.

Semnati : Ifitropolitul Dositel". Iosif ArgeT, Constantin Vist., kFtefan va-

clirescu Vornic, Isaac Ralet.
Cod. LVI filo 45.

Anexa No. 58 (IX pag. 591).

Päcura

La 1810 Februare 5, intOiul Divan si Comitot serie ispravnicilor de SecuenT,

dupa reclamarea vamesilor din -Mani, ca sit nu dee la podreq1; pro plicuretT,
did ail de a se ocupa cu estragerea pitcureI din puturI, care constitue un
huzmet vêndut vamesilor si daca pricuretil sunt distrasI de la datoria Ion Bind
orInduitY cpentru zletul i caratul puturilor., i ca acésta se pagubesce Vis-
tenia.'-1810, Feb. 5.
opo. I.X1r;
 ISTORIA ROMANILOR 807

Anexa No. 59
De la Divanul principatului Valahiei
Cätre einstita Agentie a chesaro-craeseiI Curti
Printeacésta nota se face cunoscut cinstitef Agentil', ca' dupá' orindttiala
cu care s'aa a§edat toctnit acum Menzilurile Ore!, s'a ridicat ca total
inamurile §i s'aa hotarttc, a verT-cine va avea trebuinta de Menzil, sa aiba a
plati ugeretul Po banY trel'-ded de cal la ceas, acolo de undo va lua
fart.' de a face nic! o deosebiro la nimenea, ci fiind-ca tot dupti acest Nizam
de plata urméza a lua Menziluri do aid. din Ora' §i caltitoril Chesaro-craescii
Cut!, co vor trece pe aid . de acutn Inainte, ori Curierl de vor fi, seati yea'
co fel de timen!, de aceea nu lipsi Divanul a insciinta de acésta cinstitd
Agentir.-1807, 8optembre 30.
Manolache Cretuleseu, 'te fan Vácaresu, Isaac Ralet, Barbu Viicareseu
Antonie Postelnic.
Asemenea notä s'a Mont ,s1 la cancelarla cliesaro-craescI FrantiT.
Cad. LIV, fila 87.

De la Divanu/ principafulu ri 1?om4mnd, dare einstita Aghentie

A chesato-crefescil Curtii

Cu dragoste primind Divanul nota cinstitel Agouti): de la una a lane,

Octombre, r6spundeldre la provlima ce facia pentru plata po§telorl
de a se arma de acum inainte intocmaT. dupti cum se platesce §i do &care
trecatorY, ati cetit §i ail inteles coprinderea, la care acum asemenea
raspunde Divanul catre cinstita Agentie, ca are a se face armare la plata po§-
telor §i de catre Chesaro-craiasca Curte IntocmaT dupa coprinderea note! ce
inainte s'atí trimis la Divan, pentru ea aceste pogi din vechime doni-
nesei fiind, se vénd pe tot anal venitul lor, i acum ace§tia ce leati cump'érat
le-ati luat ca acest fel de a§ediiment, de a so plati adeca po§tilor de &Are
toff de ob$e intocmai dupa plata ce este, canonisita, care tic6sta sa urni6za §i
de catre imp5ratescile o§tirT, ce se afla §i spre incredintarea aceite! Agenta,
We a cerceta acésta §i se va adeveri negre§it, cti urmarea de acum este in-
tocunal', a§a dtipa cutn se aratti mat sus.-1807, Octombrie 2.
.31-anolache Cretulescu Ban, 0.5'tefan rdcarescu, Isaac Ralet, Barbu
cärescu, Antonie Ffatmanu.
isemenea nota facut i catre cancelaria Frantia 1807?
Octombre 5.
Ppd. 14V1 filo 94,
808 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 6o
Nods' la Aghentie pentru Génta Romclnései

Se face in scire cinstiteI AgentiI pentru génta Romitnasca, care In vreme

and avea Domnia corespondintie se trimetea lu CainenI, and atuncI se trime-
tea si pachetul cinstitei AghentiT, prin génta Domnésca, dara acum corespon-
dentia domnésca ne fiind, de aceea nicI din &It'd a se maI trimite la Cainenl
n'ati ramas trebuinta, iaril cinstita Aghentie este sloboda a trimite orl-ce va
avea si orT trade, platind ugeretul.-1807, Octombre 6.
Cod. LIV, fila 177.

Lamarc scrie lul Champigny, din Bucuresc1, in 18 Octombre 1807

circulará contra Nizamulul de curánd introdus i carele a fixat tarife
prea urcate pentru caiI de pqtä, chiar i pentru consulatele streine.
Anexa No. 61 (IX pag. 592).
De la Divanul principatului Romeinesci

Clare cinstita Aghentie a chesaricescii Curti

S'ati primit la Divan nota chesaricesciI AgentiI aratatare de poranca

ce ati primit Aghentul de la Imparatésca Curte a sa, a nu plati mal malt
ugeret de cat c)ece banT de cal pe coas, curierif altl trecötorl, ce se afla la
slujba numiteI ImparatescI Curtl pentru eaiI de posta ce iati de aieI din Oral
la care acéstil notil ca dragaste raspunde Divanul, si face sciuta cinstiteI
Aghentil, cii acésta madea a postelor fiind una din cele delicate si trebuin-
chise menzilI ale taril, sr pentru cad nimenea nu se putea gasi a se !mama
ca acésta trabti. a postelor, silità ail fost stapanirea, prin sfat de obste, ale da
asupra arendasuluI ce le tino acum, cu acest fel de contract, ca sii platéscti
adeca totT de obste po banI treI-cjecI de cal, osebit ajutorul ce li s'ati Meat
si de la Visteria ri1, atilt printr'o suma mare de banI, pentru cumparatdrea
cailor, cat i prin zahefreaua cea trebuinciúsa, fan i orz la natura, i cand
acel contract nu Ji se va pazi intocmaT, In multe randurl ati dat raspuns
numitii arendasT, cui orI sii li sii implinésca de la Visteria scacjaméntul, ce li
se va face, salí eT se 16pada do acésta epistasie ; dupa care acest raspuns al
arendasilor nu pite Divanul a face vre-un fel de urmare, decal sa se Ins-
ciinteze adica MarieI Sale proa Inaltatulta Faldmaresal i dupii porunca ce
va lua, va da cuviincios raspuns cinstiteI AghentiT, cacI de nu vor plati totl
 ISTORIA ROMINILOR 809

de obste po bard tre'l-ded de cal (procura pldtesc Bi chiar impdrdtescile std-

pfinit6re otirl RusescI), urméza a se lepád arendaBil po#elor de acéstii
dupd fdspunsul ce ad dat, si a Be pricinui in urmd o fdrte maro zdtig-
nire la curgiátdrele trebuinte ale poBtelor, a li sd plíti iards de la Visterie
sadiSméntul TJgeretulai si ac6sta este prin neputintd, nefiind acum téra in
stare, ca acestea ad' se p6td implini darurile i hatarurile preteBuguld vecindtateI
ce le facea mal tnainte cfind Sil alla in stare bund, de aceea va fi ingdduit6re
oinstita Aghentie, pentru primirea cuviinciosulaí fdspuns, pdnd ce va veni po-
runca de la Maria Sa prea indltatul Feld-marepl, precum s'ad (jis mal sus,
pand, atuncI va da Divanul de o camdatd poruncd cutre epistatiI poOelor, ca
sU tie .catastih de cdtI cal de po$1 vor loa curieril, Bi ce1-1-alt1 trecëtort al
imOrdtescil chesaricepiT Corti. - 1807, Noembre 20.
Cod. LIV fila 178.

Anexa No. 62 (IX pagina 592).

De la Divanul pri neil atului Valahiel

Dumnévdstrd Epistatilor ai casal Minsilurilor, fiind-cd unter-ofiteril ce vi

s'ad dat cate unul pe la fieB-care poOd, sunt orinduitI numal pentru aprarea
poBtelor, adecd pentru al Dumnév6stra folus, datorI suntetl dard ale da dela
Incivil trebuinci6sa hrana lor, drept aceea Divanul poruncesce,
sri faceff rinduiald a li se da negreOt hrana lor de la Casa Menzilurilor.
1807, Nombre 3.
ilfanolarhe Cretulescu, ..,Stefan V licarescu, Isaac Ralet, Constantin Cre-
fulescu, Anton Postelnicu, Constantin Bäläceanu vel Vist.
Cod. LIV fila 122.

Anexa No. 63 (idem).

Pentru drumaBiT curen Bi alto obrase, ce runbil co. trebi tmOrlitescI

si hin de pe la pote cal mal multI, decat co se serie in podorojnd ei nu
vor sU prátésed progdne, primind copia arat dupU predlojenia Senatorulaf KuB-
nikov, cat Bi copie dupd porunca AposatuluI Cnés Prozorowski (in care se
arétd critI cal de pold trebue sil se dea cnrierilor Bi altor druma0), le-art fdcut
Divanul cunoscute calor care tin potele, spre a se face urmare de acam inainte
intocmat cum se poruncesce.-1809, Septembro 7.
810 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 64 (IX pagina 593).

Catre pr ea slavitul fi intéiul Divan

Ara slävitului Divan, ert la 12 Maiii, prin anafora am Meat ariitare sll-
vitulul Divan pentru talen l 7,500 ce dupä contract are sil li so dea surugiilor
de la Vornieul de Cutie, la Int6iul muet lui pentru o cump6ra trobuin-
cf6sele materialati i mucan Cl DurnnéluI Vornicul ail insciintat mat inainte
pe sliivitul Divan, cl nu are Cutia banI ca sil dea surugiilor, si tot la Maui
In 13 ail poruncit silvitul Divan, oil de nu are Cutia banI sa ja Cu impra-
mutare i Sil le den; acum iaräs venirä surugiiI cu jalbä la mine, cä abia numaI
talen 4,500 li s'ati dat, brigtIndu-I si Po aceia la lueral ce se urmézä, care a
sttrugiilor jalbii o embericlisil tnteacéstä anafora, ca sil se pliroforis6sert slävital
Divan din cele ce jaluesc, iar pentra cusurul de talerI 3000, cum si pontru
léfa ion ate talen l 400, ce are sI li sä dea la fiq-care Inceputul laneI, le-ail
4is Dumn6luT Vornicu, ca banil ce avu adunatl ca sit li s dea i.aii dat la alte
pärtI i cl acum nu are bad; rog pe silivitul Divan, sä bine-voiaseit a porunci
strasnic VornicaluI de Me, ca sä ia ca Imprumutare de la altä parte precum
urrnat i altI vornicI si pe limit din. iraturile Cation.' art piltit, i
surugiilor atilt castial banilor ce li se face, säli uí den la Inteirt Maid
cat i 16fa ion cate talen l 400 pe fies-care lunä, ca s plätésciti §i el slugilor
color ce pururea se aflä In lucrarea i privigherea postel, iar do nu ii se vor
plilti Elie]: cum, apoI de vor sta surugiit din lucru i vremea Mond scurtrt, p6to
asupra tómnel sä se pornéscii vremea impotrivä', care una embodisesce
precum i ne darea banilor i atuncea sI nu socotésa slilvitul Divan nein-
grijirea mea, niel invinovittirea surugiilor.-1812, Iunie 3.
Constantin Car agca.
Cod. LXXII fila 103.

Anexa No. 65
De la inta' iul Divan fi Conatet al principatula1 ValahleX

Poraucesce Divan al Dumitale Epistatule al Vorniciei Obstirilor sI se im-

prumute cutia cu aceti banl ce et a lua surugil, atat penira trebitinciósa
cheltaialii, eat si pentru. 16fa lor, srt ii 1.1 dea in Joann.° lor, fatii fiind si La-
miniitia Sa Bezdadea Costache Caragea, ce este insircinat ca Ingrijirea
ci din virujarea dijrnärituld se vor da CutieI acoi cate talerl: 10 la pungä
ro ail a se lua drept lipsa ce ail cercat de aca cato talen l 5 la pungli In haz-
metal oeritalql, dropt cato talea 5 ce are a hp ]din huzmetu dij-
 ISTORIA ROMANILOR 811

miiritaluI i atuncI va p1tti Catia aceI banY ce acum se va Imprumuta.

1812, lunio 4.
Ignatie 111ifropolit, Constantin Gh:ca vit president, Barbu Vticarescu, vel
Vistier, Constantin Sarnurcaî.
Cod. LXXII fila 103 y.

Anexa No. 66
De la intâiul Divan ii Comitet

Ctìtre Ispravnicit ot sud Vlafca

Da vremo ce acele liveql do MI nu sunt dintfacele orand Late pentru

trobainta poste!, (DIO pliroforia co ne (141 printr'ac6sai Insciintare, v'eí po-
runcim, ca sii, indatoritI pe párAtiI Ornen! aI postal a sc6to negresit caiI din-
tr'acele livecjI ale jaluitorulta i ca duce la live4ile cele orânduite retara
trobuinta posteY, danclu-le si cuviincios nizam, a face pafiísire de acest fel do
urnirtrt, iar crInd i ricura vetY Teclea impotyivit urafgtorY, nimia decat s'a
Insciintati Iunie 25.
Constantin Glaca vit prezident, lIfitropolit, Isaac Ralet, Barbu Pica-
rescu, Constantin Varlaatn.
Cod. LXXII fila 143 v.

Anexa No. 67
Dioanul &M'e Enghelhardt

Dumnélor EpistatiI case! Menzilurilor caí dat jaIba Divanul cil In. dias-
tima vremeI ce s'ail aflat aicY Excelenta Sa glieneral Ansef MiloradovicI ati luat
de la Casa Ilenzilarilor o suma de caI fi-ira plata progonulytT, triituitènclu-I
Excelenta Sa ca carlea. si In alta trelminte ale Excelente! Sale, precum ase-
menea si do la plecarea de aicl a Dumisale Vistier Filipescu, s'ail luat de
DuninOlitY de la Casa Menzilurilor 86 de caí* fitril de a plati progonul i cer
de a li so orttindui plata pregona] uY pe mai sus arkatiI cal, a ciíror jalbrt
rinduind'o Divanul In cercettrea llumnélul vol Vistier, prin anafora In scris
aq Meta areitare Divanulta, cit dupzi corcetarea co ca de amilruntu tia filcut
asupra pricinei, 116 dovedit cui In adoviSr luid de la Casa Afenzilurilor
acestl caí: Mr de plata', al cAror progoa so adunri. In muftí de talorI 1127.
l'Oltra care nu lipsim face arbire Excelente! Talo, ritgrindu-ne ca sí se
812 V. A URECHIÀ

hotärasca plata acestor banl: de undo este a se rséspunde, fiind-ca precum mai
sus arétam Dumnélor EpistatiT Case): Menzilurilor fac cerero de dreptul lor.
§i astepta:n pentra acesta vi cinstitul raspuns al Excelente): Tale. 1810,
Maia 4.
Cod. LXI fila 81 'reno.

Anexa No. 68
La 14 Martie 1810, intaiul Divan ordona o eercetare la povta de la Cal-
matuT, aT careia surugiT ail fost batut pro un Gavrilä, purtator de grije asupra
transportutuI de zacherea din Moldova.
Cod. LXV fila 12.

Anexa No. 69
De la Divan
Dintr'ambdoua aceste locuel, ce prin alaturata Insciintare ni se arata,
fiind maT cuviincios de a se muta povta, pe col co cado tot pe movia Sluge-
rulul Rudeanul, acolo adicä' unde sunt numaI tufe i märacinT, sa i6e de pe acel
loc da va fi trebuincios pentru pote, vi Indatä s'a' o §i mutatT acolo, de la
§indrilita, unde se aflil acum, lusa Dumnélor Epistatit aT Casil Menzilurilor
Ingrij6scrt de acuno Inainte, ca s'a infraneze pe surugiT, atat ei, cat vi caii
poi¡teT, 1)asea a nu se Intinde vi a calca ea pavunea, niel mai la d61,
nici mal' la vale, afaril din locul ce se va curati, ca s nu pricinuiasca su-
pär.rI lileuitorilor de prin Imprejur vi pagaba stapanuluT reoviet 1808, Iunie 3.
Cod. LV fila 34.

Anexa .No. 7o (Vol. IX pagina 593).

CE xcele n ta Sa mai marele Comandir» ordonas se platésca baniT datoriti
Menzilurilor «lupa contract» I-ul Dixan ordena Visteriel, CÉL acum pe vin
li se dea In aht tal 90,000 din baniT dijmarituld, iar pontru li
se faca orInduiala ea mumbavirI erttre ispravnicil judetelor, prin poruncile
vanuluT, chezavuitóre cä' pana la 10 ale viitoruluI Septembrie, de nu-T vor
trimite totl aicT. la Casa Menzilurilor, s scie vor piad chiar de la casele
lor ispravnicii acelor judete. Iar peniru scä'derea cailor clupa la poste, acésta
fiind Impotriva contractului vi niel o poruna a Excelente)" Sale maT marele
Comandir nefiind ca acest fel de coprindere, Di vanul nu o pae pune In lu-
crare. 1812 A ugust 9.
Ignatie Mitropolit, Isaac Ralet, Barba Trewärescu, C. Beaticeanu.
Cod. LXIV, fila 100.
 iSTORIA ROMINILOn 818

Anexa la pag. 583, Tom. IX

Anexa A §i B
De la Divan

Cinstitt Dumnévóstrg fratt bout, vol Vornice Barbale Vgegrescu.le, si

vel Vornice Costandine Bäliicene, fiind-cg la marfa de bganie ce o cump6ril
ea rgdicata bgcanit de aid din politia Bucurescilor, i o vênd ca amitruntul la
obstea noroduld de aid, verlem ch' se urni6z4 o mare catahrisis v6nd6ndu-se
ca pret nesuferit, peste pretul care-1 camp6rit et ; De aceea Divana pohtesce pe
Dumnévóstrii, ca adungndu-v6 la un loe Impreung cu Damned Epistatul Agid
unde aducénd fath pe Bacal-basa cu isnafu bgcanilor, sg le cerett maT Inttlig
a arta catastih ca col adevgrat pret al cump6rgtorit de tot fold de bgegnie,
de caro pro t ce-1 vor ar6ta eT pliroforisindu-v6 Dumnévóstr i prin alte cor-
cetgrl' cuviincióse, de este adev6rat, s facett apt socotéla co cheltuelt ail nu-
mitit bhcant la vilurjarea ingrfit, ce dobincjI plgtesc, §i ce castig se cuvine a
avea ? dupg caro sg chibzuitt acum un nart cuviincios la tot felul de marfg
de bganie i sh ar6tatl Divanalut lu scurt.-1807 Noembre 16.
qtefan rdclirescu, Costandin Cretulescu, Anton Postelnicu, vel Vistier.
Cod. LIV, fila I35.

De la Divanul principatulut greI Ronanescl

Cu cale fiind anaforaua ac6sta a DurnnéluI fratelat vol Logof6t, o intg-

resce Divanul, spre a se urnia intocmat.-1807 Noembre 20.
Manolache Cretulescu, 451tefan Vitedrescu, Condandin Cretulescu, Barbu
Valirescu, Antonie Postelnicu, Constandin Biilacénu.

tal. para.

Dramurt 95, phnea.

1 Dramart 65, jimbla.
1 DramurI 40, sirnitul.
1 Bramurt 35, covrigt
4 Oeaua de fginä bung spilatä.
3 Ocaua de &ink' mat próstg.
38 Ocaua de lumtmgrt de seh.
2 Ocaua de mglairt.
24 Nhhutul de t6ra turcesch, ca rhdicata, iar ca taraua 28.
814 V. A. TiRgCHTI

tal. paraba

1 24 Stafidele 141.
1 Maslinele negra
1 30 MAslinele de Ramaje.
1 Maslinele vercji.
26 Stafido negre.
2 20 Sapunul de Crit, calupuri marl, cum i calupurl
5 20 Caracatita bunit
2 20 Milid.ona.
2 20 Migdalile de Hiu.
3 Unt-de-lemnu.
1 Urezul, iar cu paraua 44.
36 Anason de Tarigrad.
24 Auason lemsc.
18 Coconarele.
1 20 Stafidele negra, Chi.L4iuzem.
4 24 Ocaua de pipor, iar cu paraua tal. 5.
1 4 Fidei Daidrele.
1 Smochinele do cuba
1 25 Pa'strtimana de ghiudenul de caiser.
4 Gogo§1 de ristic.
Zeamg de lamíte.
Icre tescuite, iar cu paraua tal. 3 parale 10.
4 Icrele mol.
1 Icrele de tiuca.
1 crele de. crap.
12 Nisitra. s'gratri.
4 30 Ocaua de t'Ambo, iara cu. paraua 2 dramurt
1 Untul topit.
1 Ocaua de miere.
24 Branza de barduf.
8 Nisitra pr6spata.
6 Buturul de pastrania de capa'.
20 ManNtArcile.
12 ArpiicaN de or4.
10 Pastrarnii de vaca, i cltrnatI da zalhana.
3 Lacherda.
1 20 Halvaua de cutie.
1 20 Halvaua de Udriu.
 isToitiA ttoMANILoti

tal. panda

1 20 Halvaua cea bulla ce o fac niel in t6ra.

1 8 Tahanu.
30 Aluinele.
20 Ocaua de zmirnii.
7 Cafeana lemen.
6 Cafeana frantuz6sca.
1 30 Stafidele rosit razachie.
3 Migdale caratate.
3 20 Enibahar.
10 krele de chefal.
4 20 Znharul de Venetia.
3 Zaharul turcesc.
1 20 Capeirle.
7 20 Candela de Venetia.
4 20 Candeln turcesc.
1 24 Cojä'le de Naranzit
30 Calaicanu neintesc.
10 Comida.
5 Dramul de camfor.
4 Cusitorul i iperig.
10 Ocaua de buretY de maro.
1 32 Lienrini.
2 20 Cofcturile.
1 20 Näscopitele.
32 Nahutul prajit.
30 Nisisteua.
12 Dramul de micsara.
3 Drama de cuis6ro.
5 30 Peatra vinata.
25 Pucioasii.
23 Plata ce'l. (Iic filo, ocaua, iar fitra una para.
3 30 Rahat locurn.
50 Mia de scurribrii de mare.
7 Suta do scumbril de Limare.
16 20 Canela burla.
3 20 Su.piile uscate.
1 Curmalele.
2 20 Silitra.
5 Dramul sofran de Venetia.
5 Dramul sufran turcesc.
816 V. A. tRECHIÀ

tal parale

5 §erbetu de zahilr.
1 20 Samolodon.
1 Uleiu.
16 Caecaval de cfimp.
30 Caecaval de munte.
8 Otetul.
2 Ghiudenul de aid cu mir6se.
15 Smochinele miel.
8 Niihutul de 1;614.
30 Unt pr6spAt.
Stipun prost.
2 Suta .de sardele, jara cu paraua tal. 2-20.
1 Fideaua de Venetia.
25 Fideaua de térI.
2 10 Suta de egrbunI ciubuc.
2 ChrbunI ondArI.
1 10 CrirbunT tiganesel:
12 Anasonul de térli.
1 10 Peatra acr.
8 Catranu.
3 Si5manta do in.
10 Puiu de gin ä mare.
8 Puiu de inijloc.
5 Pitiu cel mal mic.
20 Rata.
20 Ghina b'atrtin5.
30 Claponu.
30 GEIsca.
1 Curcanu col mare.
30 Curcanu de mijloc.
20 Curcanu cel mic.
1 Iarna un oil, iar vara dote&
12 Ocaua de lapte iarna.
6 Ciotviirtea de epure.
12 Pottirnichea.
4 Ocaua de ciapti.
6 Fasolea.
6 Lintea.
6 Mazgrea.
8 Bobul.
 ISTORIA ROMANILOR 817

tal. parale

8 Varza acr.
O rilacip.ii do telinä mare, iar mica" (Iota
l?ece rädilcinl de pätrunjel.
1 §ase morcovf mar, iar micI 12.
1 Varia nemtéscit
1 TreI sfecle.
1 DoI-spre-4ece napT.
1 Guija mare, iar mica doiiii.
1 3 rä'däcini skbestI.
5 Conopida mare.
4 Cea de mijloc.
3 Cea
12 Ocaua de spänac ¡ama, lar van& 2 parale.
1 oslse fire praz.
30 Ocaua de morun preispät.
24 Ocaua de moran särat.
16 Crapul col mare, de la 4 oca In SUS, prósp5t.
16 Crapul, somnul siirat "de la 4 oca insus.
16 Pescele de heleste:i mare, lar cel Rik, 10.
24 Pescele :de Dambovita mare cu mic.
12 Crapul, stiaca si salad de baltä, prepspät i Oritica.
12 Samna i crapn grid, al doilea manä.
12 §'alriu, stiuca i plätica srtratri.
Ciortanu i cosaca srirat.
1 TreI-4ecI de nuci.
20 Suta de *4M de usturoiti.
6 Prune uscate la lopip.
8 Prune opärite.
5 Sacatut de apä vara, in poporul Agia, lar iarna 6.
7 Sacaua de apli In popora. SpritäriI vara, iar iarna 8.
lush' sI so stie c pescariI sunt indatoratY de a vinde la bäcant atat
icre de tiucä, i do crap Po pando 301 iar nu maI mult, ca i numitil WicanI
sil urmeze ca vérujarea ocaua po tal. 1, iaril poscariI nu sunt slobocy a viudo
cu paraaa.
Dupä prunca cinstituld Divan ce prin Pitac ni so serie, ca sä
cum se casino a se vinde, atilt marfa de Wank), la acéstä vrome, cat si
alto lucran l de ale mancä'ril, legumI, i pescele, ne-am adunat cu. OW la
un loe, undo adanandu-se din douii isnafurf. NA am Meat corcotare
chibzuire, si am gisit Cu cale, ca do astii-41 inainte si se urrnoze vilmJarea
la bite intocmaï dupä cam so aratri dintr'acest dinapoI catastih, (lag
Maria Romanitor do V A. Unchici. annuli XIXX1.-52
818 V. A. URECT-1ii

fiind-oa inti'acestea rufeturI so afl i unif carl semetindu-se cä sunt

suditI nu urmézil a vinde dupa malta fériI, ci fac véntjarile (lupa cum
voosc el, sa se socotésca de ciare cinstitul Divan de se cuvine a fi suditiI
intre aceste isnafuri, i de se cado a fi §i eI urmatorl la obiceiurile i niza-
mulle féril; catre acésta bine ar fi a se pune §i acest nizam tuteo burla
oranduiala, adeca, atat bacaniI, pescad, luminarad, zarzavagiI i s'afamad, Bit
nu fie volnicI a viudo lucrart streine prin pravaliile lor, fara numaI Incrurl
carI sunt numite §i date in meseria ion, liara care nu va fi urrnator a plizi
acésta oranduialtt, si va indrazni a viudo din lucr urI pret maI mare peste
acest nart, s'A i se hotarasca de catre cinstitul Divan, ca ce fel de pedépsa i
se °avine a i se face, §i aa cut acest mijloc Oto de a se phzi intocmirea
nartuld acestuia.-1807 Noembre 20.
Cod. LIV. _Fila 182.

Anexa C.
Cum s'A intocmit a se vinde marfa de di vti fie de acum inainte,
cum fi ctivetfia de Ora turcaftca.

tal. banI

7 Parodia de cisme, liochiu de frunte, boiti

6 Ipac cismele liochiu, al doilea
6 Parechia de cisme galbine de frunte, boiul
5 Ipac cismele galbene, al doilea boja.
6 Perechia de cisme negre de frunte boja dintaia.
5 Ipac cisn3e negro, al doilea boifl.
3 Perechea de papad' ca meg barbatescI de frunte, boia dintai
2 lpac papad cit me§I, al doilea boja.
1 60 Ipac papad cu meff, al treilea boia.
1 30 Ipac papad cu me§I. copilärescI.
3 Parechia de imina de frunte, boja dintaiil.
2 60 Ipac imineI liochia al doilea bolti.
2 60 Parechia de imineI negri de frunte, boja dintairi.
2 Ipac imineï negri, al doilea
2 Perechia de condud ca terlicl i ca panglica, de frunte, boja'

Ararla de ciiväfie din téra Roma' neasce's

4 Párechia de cisme galbene aptu§ite, boiul dintaia.

3 Ipac parechia de cistne galbene captulte, boiul al doilea.
 ISTORIA RØMAÑILOit 819

tal. banl

4 Pärechia de cisme negro de mesing de 6ie ciiptusite, boiul dintaT.

3 Ipso pärerhia cisyne negro, iaräsT de mesing de 6ie captusite,
boiul al doilea.
2 Ipac pärechea cisme rosiï, galbene, negro, copiläresdi cu mesita
de e41, al doilea danga.
60 Pgrechea de cisme galbene de mesing de 61e cgptusite femeescI
boiul di alai ti.
2 Ipac pärechea de cisme galbene iaräsT de mesinrt, de gie, ferne-
escI çi cIptusite boiul al doilea.
2 Päreche de papucT cu mesT, boiul dintâiuí, saftian de tbrg.
1 Ipac pgrechia de papad cii mesT, iaräsT saftian de %6rg, boiul
al doi lea.
1 Ipac pgrechia de papucT cu mesT, aptusitT, iarhsT saftian de térg.
Perechea do papucT femeescl M'eh' de tgrlicT, badil, cu postav si
cu panglic i co. toc.

Marfts de eä urtfie de aiet de tAq

90 Parechia papel femeescI badil fgrg de posta, si cu mein pe talpä.

1 Pgrechia de papad femeescI pssmacliT aseçlatT fgrá férlicT i Cu
postav, i farg postav.
1 75 Pärechia de papad femeescI ea tgrliciT lor.
2 Ph'rechea de iminel calivri roviT, i negri bunT, boiul
1 60 Ipac párechea de imineT calivri, asemenea, al doiloa boiti.
1 60 Pgrechea imineT rosa i negril, boiul dintttig.
1 30 Ipac parechea de imineT, asemenea boja]. al doilea.
90 Pgrechea de iminel cáptusitT liochiu.
90 Pgrechea de imineT copilgrescl rosiT, i negri.
75 Pgrechia de postillatI de copa micT de doT si de treT anT, liochiu
de etjT.
75 Pgrechea de cataratI mid Cu panglicg, asemenea boig.
60 CondurT cu tlirlicT, ce. toc si ce. panglicg femeesel.
60 Pgrechea de pantofT negri i galbenT cu toc i panglicrt.
1 90 Pärechea de cattirT negri, galbenT si roiT, boiul
1 60 Ipac asemenea catiiri, boiul al doilea.
1 30 Ipac asemenea catärT, boiul al treilea,
2 60 Pgrechea de cisme suräturT.
Cod. LIV. Fila 9013.
820 V. A. URECHIX.

Catre cinstitul Divan

Dupit Pitacul cinstitultel Divan prin caro ni se serie pentra lacornia
cea mare si nebantuirea de cuget a cavafuluI de aicI, caro do totI este vaduta
cunoscuta la pretil. vé'n4arii Incaltamintelor de d'yac, ce se urnAzii de
el, care noputéndu-se trece en vederea de a se napastui i a se pilgubi obstea
noroduluI pentra a lor nesiltios si poste rn'kurit interes, sin adus Inaintea
nóstra pe tot isnavu cavafilor, si mal Intal ara intrat In cercetare pentru
marfa de cavatie, de ande §i cu co pret cumpérit? ail dat rbspuns cut totil, ea
sunt la vre-o catl'-va anI, de cand el alta marfil de cavilfie din Ora ture6scit
ati mal cumparat de cat nimia saftiane liochiu i galbene, i dintre colea
prea patine, fiind-ca s fac §i de acelea aid in téra, iara cele-l-alte materia-
lurI, orl cate le sunt de trebuinta pentru facerea inciiltarnintelor pe Oto le
cumpara de aicI din Ora, mal' N'artes talpi do cisme, i de papad, si de alte
Incaltaminte, nu numal c nu ail cump'érat, sa cumpara din Ora turckce
i Inca tabacil de aid din BucurescI le si vana ta partea loculuI; apoI sil faca
cercetare i de pretul capitaluluI ce In adeviir sil cheltuesce la fies-care felu-
rime de incaltaminte, i de cheltuiala ce merge neam la aceste feluri de vremI
la fie-caro felurime, cum i de cistigul ce se envine a dobandi i el' peste tot
capitalul lor, i asa ea bulla oranduialit dupa dreptate sita Intocmit nartul
acesta, ce se arara printr'acest catastih, dupa care si trebue de acum inainte
a urma cavafiI ca vén4area, ne maI rémaindu-le de pricinuire, cum eit nu le
d'a mana a viudo dupa acest nart, In vreme ce mal Oto materialurile cate lo
sunt de trebuinta le cumpara din pamilntu èrii, iara nu din alte 041, jara
cand numitiI cavafI nu vor fi urmatori Cu viindarea intocmaI dupit acest In-
tenla nart, li se va hotarì de catre cinstitul Divan, ca ce fel de pedépsa se
envine a li se face, pentru care si nu lipsim a arta. 1807 Decembre 18.
Petrache Ritoridis Aga.

De la Divan
Ou huna orfinduiala, qi primita fiind DivanuluI acéstil Intocmire a nar-
tuluI véMare1 cavafieï, o intaresce Divanu, pentru care i poruncesce, ca Dum-
neta frate Epistatule al AgieT, pe de o parte, prin deosebite foI s'A publicuwi
acest nart la MI de ob#e, iara pe de alta sa, daI nizam cavafilor, ea sil urmeze
ea vénciarea de cavafie IntocmaI dupa acest nart, euici carel se va aras ea
Impotrivire i nu va fi urmator, cu hotärlre, 'se scie cit en strasnica pedépsa
se va certa.-1807 Decembre 21.
Manolache Cretulescu Isaac 1?alet, Barbu Picarescu, Costandin Bala-
ceanu vel Vistier.
Cod. LIY. Fila 209.
 ISTORIA ROMANILOR 821

Intocmirea ce s'a& j'ata, ca a se vinde marfa de cavezfie de acum inainte

cum la vale se arata .-1808 Ghenar 15.

Cum i tino Cu ce pret

pe cavafT se cu-vine
malla a o vinde
ralerl Ban1 Talerl Banl

I
7 Pärochea de cisme negra marT de frunte, saftianul
de t6ra turcésca.
7 8 Mechen de cisme liochiu marT de frunte, saftianul
de téra turcésa.
5 6 Pärechea de cisme galbino marI de frunte, saftianul
de Ora turcéscä.
3 60 4 Pärechea de papad al doilea boiu, saftianui de téra
turc6sc'ä.
90 105 Papad* copilärescl fä'rri de rneT, saftianul do téra
turcésa.
3 60 4 60 Parechea de cisme negra do meOnä de 6ie apta-
cite, marl, saftianul de aicl din t6r1i.
3 3 60 Ipac cisme negre de meinä aptqite, al douilea
boiu tot de aicT.
2 60 3 Ipac cisme roOT §i negre, iar4I ciiptuOte, saftianul
de aicT de térä, copiläresd pänä la 15 anT.
2 3 Pärechea de cisme galbine femeesoT de meOnä
apttnite.
2 90 3 60 Pärechea de imineT liochiu marl, de frnnte, saftinul
de téra turcésdi.
2 60 3 -- Pärechea de imineT negri, marY, de frunte, saftianul
de téra turcéscii.
1 90 2 30 Pärechea de iminel nmrT, nogri ci rolf, saftianul
de aicT de térá.
2 2 60 Páreche de imineT calevri, marT, roOT qi negri tot
de aicT de tbrä.
1 30 1 90 Päreche de inimeT liochiu, saftianul de Ora tur-
céscä, copiläresci pänä la 15 ad.
1 1 60 Päreche de inimeT negri §i roOT, saftianul do t6ra
turcésa, asemenea boiu.
1 1 30 Pärechea de imineI liochiu, copilärescT, pan 14
cinel anT, de Ora turc6scg.
822 V. A. URECHIÀ

Cum i tino Cu ce pret

Po cavati se envine
marfa a o vinde
Talen Baid Talen f Bani

105 1 15 Ipac iminer copilärescr ro9iI 9i negro asemenea bou

de Ora turcescii.
90 Perechea postolatl miel de liochiu, saftianul de Ora
tarasca.
A.= 8I 105 Pärechea de catáragt mid cu panglicrt copilirescI
de liochiu
1 60 2 Plirechea de condur Icu tedia, marr, femeescl, saf-
tianul de Ora turcéscg ca
1 1 30 Pärechea de papad badil marr ca postav i ea
panglicä, fiíra terlicr.
90 1 Ipac papad marl, färä postav i panglicä, saftianul
de aja
1 30 Pärechea de papad zanele, pa9madil mart
1 45 90 Pärechea de pantoff femeescr, marr, negri 9i galbenr
ca pang1ic, saftianul de niel de t6r11.
1 60 2 Pärechea de catrtrI mari negrir 9i ro9ir, saftianul de
do aicr de téril.
45 90 Ipac catrl negri i ro9iI, al douilea bola.
90 2 30 Pärechea de pepita ca terna, femeescr.
1 30 Ipac papad: orlan, femeescr, fä'ra de terlicr.
1 30 Pitrechea de me91 osta9escr.
2 60 3 Päreche cisme bärbätesci, marI, insurliturr.
1 60 2 Plireche de cisme femeescr insuräturr.

Cod. XIV Ola 227.

Anexa D.
Orare prea einetitul Divan
Din porunca ce mi s'all dat de atre prefy cinstitul Divan, ca sä fac cer-
cetare plängerii ce fao acum cavafil, cum cä se piigubesc ca totul i nu le dä
mäna de a vinde marfa dupit' nartul ce li s'ati intocmit la trecutul luner luI
Decembre 18, urmätoriu fiind cinstiter poruncr, am ad.us inaintea mea vre-o
ciltI-va din br6sla cavafilor, 9i intränd de iznóvä in cercetarea acestel
8111 intrebat pe numitil, pentru co die ca nu le dä mina a vinde diva-%
 ISTORIA ROMANILOR 823

col dat nart? si ail dat r6spuns, c and se va urma vindarea nartuluT acola
el se silrh'cese cu totu ei se pägubesc desevirsit ; cutre acésta maT respunsern
qicAnd, cum a el nu pot suferi ca a vinde rnarfa de cavafie cu nartul,
del acest obiceirt iser c pfinI acum nu Pail mal avut, apoI le stä linpo.
tniv i ac6st5 pricing, ado* Intâlìl e5 mesterii dichigii, cgrora le da marf5
bani ca A' le g5t6scit marfa otri de vindare, nu le este indestal ch'-I Mbovese
vreme Indelangatrt pftnii, ce o fac, apol si din tru acea jum6tate vIndénd-o, le
anfin datorI, si no avênd cu ce su le-o pl5t6scil, marl pagube Ora de la aceia ;
al doailea c ei ntarfa de diviifie nu o cumpkii ca nart, si se Intrtmplil la un
tArg de o cumprg. ea un pret mal eftin, iarK la al doilea Virg cu pret maT
scamp, care nu sei la un carar ; al treilea, c dupil ce graesce marfa de cavafie
si aduand'o pr6sp6trt prin prv1iile lor, ctu like> de vinde atunci in grab5
O dart gi eT cu prat bun, iar5 deac5 maY §ade in pravitlie se trtvillesce c IsT
perde fatal ei asa so arati a fi marfrt veche, pe care abea o pot vinde cu pret
mal jos dedit ii ine pe dinsiI ; al patrulea, crt rnultI din lueriltoriI mested
dichigiT, de la care art avut s ja sume de bani, facéndu-se cazad, pânu fa
diva de ast5-0 sunt pilgabasl de acoI banT; insit eti dupti porunert am cercetat
ar6tarea cavafilor, ce art Rica la Agie, la 12 ale trecutuluT Dechembre, de vin-
()area eu care dice ch' fac, ci si de insusl eT nu s'ail tiigaduit, si asa am facut
chibzuire pentru tart cherest6aa co o cumpkti, i che/tuiala co le merge la orI
ce felurime de IncIlfatninte, i dupii aceea ar6t si el pretu cu care trebue si
a a viudo acum marfa de crtvrtfie la aeest fel de vreml, iar viind marf5
din Ora turcésd, dud vor fi scholele slobode, atuncT vor arma cu vindarea
si cu maT mic pret, i dupä acost de ma sus ar6tat nart, fiindu-le cu Indestal
castig, socotesc ea', nu vor mal putea de a maT pricinui di nu sunt mu1t5mitl
de care urmare i alegere ce am Meat, nu lipsim dupl porunctl, a insciinta
prea cinstitul Divan. -- 1808 Ianuarie 15.
Nicolae Serdar.
Cod. LIV fils 228.

Anexa E.
De la Divan

Cinstite Dumn6ta frate Epistatule al AgieT, ca t6te cit duprt intocmirea

celuT Bart al märtil de avafie nu se cuvenoa a da Divanu ascultare
la dosartele pricinuirI, ce facea In urmil brésla cavafilor, dup5 al lor 1.61 narav si
obiceirt, darà musaadoa fiic6ndu-le Divanu, ca sit nu le maT r6mile niel un
euvint de pricinuire, de aceea de iznóva ail orânduit pe DumnéluI Serdaru
Nicolae, de ail Meat de fath' ca eI cesni, la tóte felurimele de marfii de cii.
824 V. A. URECHIÀ

N-He, peste care adliugênd si cAstigul ce so cuvine a dobeindi cavafii, ail lateo-
mit acest din dos ardtat nart, ca insemnare de pret fies-carele felu.rime de
marta', care acest nart fiind prirnit i DivanuluI, 11 intilresce i poruncesce
ca de acum inainte, siti illdatorescI Dumnéta pe totI cavafiI, a face vimjarea mIrfil
de cIvä'fie intoemd precum In dos se aratil, si s li se dee a intelege, a de
se va dovedi vre unul din eT, urmând impotrivg, strasnic se va pedepsi, spre
pildri si altera ; pelara care s'A ingrijescI Dumnéta, a face adese4 IncerciírT,
pe orl-care ti veI dovedi impotrivii urrniiterI, s4-1 1808
'anuario 20,
Manolache Cretulescu .Ftefan carescu, Isaac Raid, Constantin Cre-
tulescu, Barbu Tracarescu, Anton Postelnicu, Conitantin Baleanu. vel Visti'er
Varlaam, vel Logojet Dumitrache Ghica.
Cod. LIV fila 229 vereo.

Anexa F.
Catre gheneral Enghelharcl.

Cu ciaste ail primit Divanul predlogenia Excelentei talo de la 28 Maiii

No. 1716, mi jaiba ce al dat bìlcanil pentru DurnnéluI vol Aga Par' Falut
de caro fgcénd cercetare ne indestultim, eh la lucrad de ale mancara din cele
pgmintescI de aid, co le vind bgcaniI, s'art fost pus nart de col de maI nainte
comitet ca ce pret sil se vindà, i fiind-cii DumnóluT Aga in ettte-va rindurI
art aflat pe tira din eI vintj6nd acole lucrad cu pret mal' mare, peste olla-
duitul nart; de aceoa ca un zapcitt al targultif ce este si are dregittoria'a da niza-
mal ce se envine spre folosul obsteï, tal i batut pe uniI din el, ca pe nisce
nesupud. Ci dar inteacestasI chip fiind (curgerea) pricind nu lipFim a ariSta
Excelentd tale. 1810 Iunie 1.
Cod. LXVI fila 5 v.

Anexa G.
Senatorul Milosevicl trimite la Divan nartul ce l'ah fácut Comitetul
din Bucuresd asupra legumelor, ce se -d'Id aid In oras, ca sK-1 teorisésa
Divanul si sI arto 0114 in treI i1a nartul co '1 art alriturat la acéstii pred-
lojenie. 1811 'anuario 22.
Vod. LXIII fila 84 Ti
 ISTORIA ROMANILOR 825

Anexa H.
Inthrirea ce s'a dat la anaforaua Duma Mor or4nduitilor boerl
pentru a chibzui nartu carne!.

De la ínt6iui Divan i Comitet.

Cinstiti Dumnévósträ oranduiti boon ant vädut arätarea ce ne facetI

printeac6stä anafora, cum i cererile mäcelarilor, ce se coprind in aläturata
lor jaiba', si eta pentru cele-l-alte dou5 cereri ale lor, /Ola a se arma vin-
darea clirneT peste tot anul cate douö-spre-dece parale cea de vacii qi cea de
6e cate patru-spre-dece, i banT de a li se gäsi cu imprumutare de catre mine
Dvornic Golescu, .primito sunt Divanuld ; iar cea de a treia cerero, cu t'AB
a le fi eforos al lor iar4T Dvornical Golescu, imi este peste infla, dar
pentru ca sli rätaie el qi la ac6sta filr de pricinuire, mä insärcinez si cu acésta,
a le fi adic eforos, ca acest sart lusa, ca vindarea arneI sä se urmeze peste
tot anul cate parale dou6 spre-dece §i patru-spre-dece ocaua, precum s'a jis
mal' sus, i zabitil politioi, i cinstita politie, sä nu aibä niel un amestec asu-
pra mäcelarilor. Inteacest chip dar, precum mai sus se araii, poruncesce Di-
vanul si se facii coutractul mäcelarilor impreunä si en cele-Palto ponturi d:n
anal trecut, Insä sä facil doue asemenea contracturi, unul din partea mitcela-
rilor Catre Divan, si altul din partea Divan ulLit cätre d6n0i, care acole con-
tactad' art a se aräta si agro Excelenta Sa, Domnul vi t prezident, ca fiind
primite, sit so intär6sci si de catre Excelenta Sa, care aceste contracturi panä
la douä, cel mult trei ciasuri, sä se trimitä la Divan.-1811 Martie 24.
Pokovnic Loghinov, Radu Golescu, Aaac Ralet, Iffihalache Manu.
Cod. LXVIT, pag. b24.

Anexa I.
Excelenfa ?teten

Cit s'a primit de la Divan insciintare pentru vindarea a tuturor feluriml

de mancare, cii ce pret so viudo si poruncesce de a i se trimite qi cu pret
hotiírit. 1811, Aprilie 21.
Cpd. LXIII, lila 44 v.
826 V. A. URECIIII

Anexa J.
VinOarea lucrurilor celor de mí:encare.

Tuleil Partas DramarT

16 400 linea
18 400 jimbla
8 400 'Anea de zásätän.
400 lumintiff.
14 400 carne á do 61e.
12 400 carnea de vacn.
20 400 pastramä.
3 4 400 stafide ropa.
2 20 400 mä'sline negre.
3 400 mä'sline verdl.
4 400 stípun de Creta.
3 400 säpun al 2-lea maná.
10 400 caracatil 1311Da.
8 400 caracatitii
6 400 migdale de Hio.
4 400 unt-de-lemn.
2 20 400 orez.
1 20 400 anason lepesc.
7 400 piperul.
2 20 400 fidéua
2 400 pastrama caiser.
400 zofml de lrunie.
400 icrele tescuite.
5 20 400 icrele
2 400 tämtlea.
1 18 400 untul.
1 5 400 mierea.
36 400 brin de borduf.
26 400 cleiii sirat.
1 20 400 alunele.
9 400 zahArul.
5 400 caperele
20 400 candelul de Venetia.
1 20 400 calaican.
4 400
 ISTORIA ROMANILOR 827

Taled Parale Dramurl

20 1 nucuqárri.
4 1 cui96re.
4 1 dram scortiOre.
10 100 do scumbriT.
12 1 §ofranul.
30 400 caNavalul de munte.
24 400 capavalul de camp.
3 400 nevre.
5 400 qirihul.
24 400 crupul.
20 400 pasatul.
100 400 canforul.
15 400 tipirigul.
12 400 cositorul.
18 400 catranul.
1 20 400 smoala.
4 400 clirbuni ciubuc.
3 400 eilrbtuff tiindUrT.
10 rata.
10 grana.
2 &ca.
8 400 lapte.
1 20 epurele.
1 10 potgrnichea.
3 400 ceapa uscatil.
18 400 fasolea.
18 - 400 lintea.
18 400 bobul.
18 400 mazIrea.
6 Tank' acr.
1 rdlcina de teling mijlocie, iar mai mid cite o para.
8 rádiicinI
1 4 morcovI.
1 varil nemt6sa.
1 o sfeclrt mica.
2 o guile.
1 clod rdich mari, iar mai mg,runto trei do o para.
1 10 400 morun prcispAt.
1 5 400 moran sarat.
28 400 crap pr6spit't mare.
828 V. A. URECHIÄ

Talen l Parale DramurT

28 400 somn sarat.

32 400 peNe de hele§tea, mare.
24 400 §tiuca, alil, i platica' prdspiltii.
16 400 peFele marunt.
16 nucT.
110 chila pita.
50 suta oca fina.
14 400 malairi.
2 un ori.
45 chila de ovbs.
50 chila de orz.
.Aces pro t ce se arata, alát la lucrurile ce sunt aduse din str6inatate, este
dat dupa indemnarea fie-criruia vilnOtor i cum acum se politifsesco, cfite
prin a Slavitulta Divan, volnicie se vind rara nart ca lucran . streine, iar celo
de pamint se intocmi dupa a vremeI stare. 1811, Aprilie 27.
Grigorie Betleanu.

Prin copia ce s'a facut s'a pus §i nart covrigeilor 10 dramurI la

o para §i simit dramurI 15; insä pentru pAne nart sá fie pAnä la sfar-
§itul luI Maiti, apoI s'a se facä. cinffi i s'a' se pue la orAnduialä, iar
carnea sä. fie OO. anul.
Cod. LXV, fila 77.

Anexa K.
Vi fe Prezident Divanului este §teter Ghencral Maior i Cavoler.
1811, lunie 2.

Cod. LXV, fila 91 verso. I-iul Divan catre Agá', ca improuna ca cinstitul
.

Comitel al politia i ea Dumn61u1' Epazarnicul col orinduit, se faca nart la

Iticruri!e de mancare pe luna Iunie. 1811, Junio 2.
Cod. LXV, fila 91 verso.

Anexa L.
Vinçlarea lucrurilor de nta'ncare.
Taled Parale DramurT
10 400 Inine.
12 400 Faipri.
 IfiTORIA ROMANILOR 80
Talen l Parale DramarT

16 400 Carnea de 6ie.

14 400 Carnea de vacä.
16 400 Pastrama.
1 8 400 Lumtnärilo de s'a.
1 400 Shunul prost Intaia
30 400 Sapunul a doua maná,.
2 20 400 Stafido ro0I.
2 400 räslinele negro märunto.
3 400 Mäsline ve*.
2 400 Stafidele negre.
4 400 Säpunul de Creta.
12 400 Craca Uta bunä.
6 20 400 Caracatita Milidon.
4 400 Migdale fär'de ceda.
4 20 400 Untul de lemn.
1 30 400 Orezul.
1 400 .A.nasonul lepsc.
6 400 Piperal.
2 10 400 Fidéua;
2 20 400 Pastrama Caiser.
3 400 Mina de lämtte.
2 20 400 Icrele tescuite.
4 40 400 Icrele
1 30 400 Unta! topit.
1 400 Mierea.
35 400 Bramja de burduf.
22 400 Ca särat.
1 400 Alunile.
12 400 Zaharul cäpätinT mar!
6 20 400 aharul cripAtin1
6 =a 400 PrafuI de zahär bun.
4 400 Caperilé.
20 400 eindelul.
1 400 Calaicanal.
4 20 400 LicurinT.
20 1 Nucusárä.
1 Cuigorele.
14 1 ofranul bun.
10 Suta de scumbriT.
'110 400 2' Capavalul de munte.
830 V. A. URECHti
TAW! Pankle Dmmud

25 400 Caraval de camp.

3 24 400 Nevrile.
5 400 CsitiOul.
1 10 Rata.
1 Glina.
2 Gasca.
4 Curcanul.
Ou.l.
20 400 Laptele.
2 20 Un °pure ea pele.
1 potirniche.
5 400 cépa useatii.
6 400 Fasolea.
6 400 Lintea.
8 400 Bobul.
10 400 Mazgrea.
8 O varzg acrg.
1 Doug rgdgoini de teling mijlociI, iar miff mid WA.
1 Dece radacinI patrunjel.
1 §ase morcovI.
1 0 yang nerntéscg.
1 Doue sfecle.
1 galio
1 Doue riidichI marl, mid patru.
1 Doug-decI de nucT.
1 10 400 Moran pr6spgt.
1 40Q Morunul sgrat.
26 400 Crap tuare pr6spat
26 400 Somnul sarat.
32 400 Perele do hele0eil prdspatii.
22 400 §tiuca, a1.ii, plg,tica pr6spgt.
14 400 Perele mgrunt.
12 400 Cosacul.
8 400 Mglairi.
24 400 Crupul.
20 400 Pgsatul.
Catre Slavitul Divan.
Dupg porunca sliivitului Divan, ce prin pitac ni s'a dat, ea sri chibzuim
cu ce nart se cade a se vinde felurimile de biicaniT i alte lucruzi de post qi
 ISTORIA. ROMANILOR 831

orI ce de al mandrel, no am adunat la un loe, uncle a fost si DumnbluI vol

Aga, aduciind pe bacal-bas Cu catl-vasI din isnaful Bucurescilor, am fäcut cer-
cetare prin negutatorI de ciaste si adiaforI ce ail sciinta cu co pro t cumpki
bacanit marfil de badnie, ce vine din tbra turcésca, gad din cele de aicI
ce ne sunt sciute, voliOnd i alte narturt de ingInainte i prin socotail dr6pta
in ce chip am gasit ca cale pretul cu care se cuvine a se vinde atat bacaniile,
cat si alto lucran, ari5tam In condeie anume, gat% din pretul panel, care este
a se urma cum se vedo numg pang la sfarsitul NI April, fiind tnsärcinatI
brutariI eu multo zaherele luate din vreme si cu pre% mg mare, iar la viitor
Maiti v5411ndu-se i clima anuluI, cum si scaderea bucatelor, se va da si brit-
tarilor cuviinciosul nart, eu care sä faca vêncjarea pallet 1812, Aprilie 5.
Manolache Ban, Isaac Ralet, Barau Vticaressu, vel Vise.
Cod. LXV, 111a 91 moo.

Anexa M
De la Divanul principatulut Valahiet
Durnnéta frate vol Agil, sciat este Dumitale, cata discolie aratii
raril, cli este mare trebuintä de sea pentru politia Bucurescilor, dupä a carora
arifkare s'ati i flied ortinduialá de s'ail adus sell de la Craiova, eu atata greu-
tate si in loe de a pläti ca protimie, ei se am% ca impotrivire ; pentru care
lard se orindui zapciu al Divanulul Vataf za Visterie i scriem Dumitale, ca
aducendu-se iliminliril acolea la Agie, Sil li sä fad socotéla de cat sail all
primit 'Ana acum, i sä-1 apace zapciu cu strins6re, fara a nu le primi nicI
un mint de pricinuire, sä 1mplinésca baniY, ce-a cjis Anastasiu ce este incarcat
ca trna acésta, cum si seul ce me. este necumpgrat, sa se cantarifisca i 1m-
partindu-se i acela la lumtnärarI fies-caruia cat i va trebui, sil Implin6sca bani
iarlii pesin, cu marifetul Zapciulul, cum si pontru seul ce mg este la Craiova
no wins, fiind Cil negutatoral este indatorat al aduce, sá ingrij6sca luminarariI
a-VI avea bag gata, ca aduand seul Sil nu-1 mg prelung6sca, 1nsa zapciul
nu are a lua cleciuiarti la acestl banI, fijad trait obst6sca.-1808, Feb. 2.
$tefan Tradirescu, Barbu Won rescu, Anton Poltelnic, Vornic, Beacicean,
vel Vistier.
Cod. L1V fIla 219.

Anexa N
Porunca ce dat la anaforaua Dumnéld vol Agri pentru pretul lu-
minärilor de sal, ce nart sä se pue.-1812, Iunie 15.
88q V. A. URgCHIA.

De la intedul Divan fi Comitet

Cílt pentru Pitar Nicu, ce esto oanduit de cinstita politie, fg'cut

arkaro din partea DumnéluT, nade cuvonit, iar pentru prottil
de sell, ca st so puo la un cuviincios nart, oranduesce Divanul pe D-ta biv
Vel Medelnicer Arbut i pe Dumnéta biv Vel Sluger Antenoche Toohar i pe
Dumnéta Visterie Nicolae Trilsnea, ea aduntIndu-v5 ea totiT la un loe, sil
facetT chibzuiro ca de amgruntul, cilte:cilt se cuvine a se vinde ocaua lumt-
ardor de si niel' In politie, maT. v'értes Inteacéstg vreme, cand lipsesc cero-
rile seurilor ce se (lacea la Copan i prin alte pilrtT, precum aratg vi Dum-
nélui Epistatal AgieT printeacéstg anafora vi s'A ariátatt DivanuluT In ocris
fntrégg dcsluvire; se poruncosce vi Dumitale vol Vistiernico, ca la vremea zal-
hanalelor sil ingrijescI a se face poruncile DivanuluT chlre isprIvnicaturile ju-
detelor acelera unde vor fi zalhanalo, de a nu inglídui pe negutiltoriI surecil
de a-'t ridica shrile dttpe la zalhanale maT Inainte pang a se Implini suma
seuluT, ce va fi trebuinciAsil pentru lumingrariI politieT Bucurescilor.-1812,
lidie 18.
Mitropolit, Constantin Ghica vi president, Barba Va'carescu, Constantin
Varlaam, Constantin Samurcaf.
Cod. KXXII1 tila 12B.

Anexa O
Catre cinstitul Divan.

Ca acéstá jalbä' ce dat catre cinstitul Divan brésla brutarilor de

Infiltivindu-sä Inaintea mea, am teorisit attlt plibtgerea lor, cat i buiurdisma
ce s'ail dat asupra acesteT pricinT, i aria cinstituluT Divan, CA la la 1807
Octombre, cii din portales cinstituluT Divan, Ii s'atl fAcut cifniii de &are
Dumnélor orInduitiT boerT ; pe acea vreme se potoliso vIndarea grAuluT
de la ta'er 16 vi palnä' la taler 19 vi dupg acel pret ca care se urma, Watt
fiicut chibzuire vi s'ail Osa ca calo a vinde latinea dratnurT 95 la o para,
cero nart de cAtre orinduitiT boerT, hotgrit al urma brutariT pe 4 lunT
de dile, i ca Oto eg el' fria de la trecutul Martie ne contenit fAcea strigare
la Agie, cum cä' pretal geauluT s'ail suit, vi cii nu le d'A m'Ana a mal' viudo
'Anea dupg nart, darg eil socotind, cA iarg se va maT eftini viindarea grAuluT,
nu numaT cg niel o ascultare dat, ci masi vtIrtos i'am silit fArte de a scáte
!Anea la dramuff IntocmaY dupil nartul cel hotgritt, lar acum &T'El pornirea
jalbeI acevtia ra'cénd scumpg cercetare atat prin vamevil ebonita, cat vi prin
alto mijhice, i m'arn adeverit, cii vindarea grauluT la ac6stg vrerne se unnézA
 ¡STOMA ROMANILOR g33

de la taleri 17, 60 gi ping la talen l 23, cum gi pretu lemnelor de foe s'ati
adAogat peste .orinduia.ii, gi la cerorea ce fac brutarif ca a dobindi miingliere
la pagubile co qie c cérci, ac6sta amine precum se va socoti de cinstitul
Divan ; ciltre acésta mal ingciintez cinstituluI Divan, di dttpä jalbile ce ail dat
çA br6sla jimblarilor la trecutu Aprilie 2G, plingêndu-s^, cl nu le dl mina
a mal vinde jimbla dopti nart, &id se prtgubesc ca total, gi all fliouCcerere,
ca orI sI li sI NM' o musaadea, sail aiar; la a crtrora jalbä s'all dat porunca
cinstituluI Divan, ca srt urtneze eu Ondarea jitublei to dupä part plinä. la
10 alo acestei curgAtóreI WO, çA apoi sI Li s'A facii cigniti de dare Dumn6luI
frate!e Vornic Barba VAcrtrescu, gi de cAtre mine, gi de cAtre Dumnélui Serdaru
Nicola, gi dupli chibzuirea ce se va face, sI li se facrt indreptare,gi din Intimplii-
tórele trebl ncputêndu-se pune in lucrare, çA fiind-cl jimblaril fAcea o mare
strigare, cl nu niai pot suferi pagubile ce dwell, çA ca sit. nu fadd. jirob'a
próstii, a se asemiina ca palm, çA pantru ca sI o facil albA çA bunii, le-am Mat
oareg-care masaadea cu putine dratnurI mat jos, ping a li se hotilri nartul cel
cuviincios. 1808, AURA 17.
Tetrache Ritoridis bit, vel Vornic.
Cod. LIV fila

Anexa 0 bis
De la Divanul principatulta tèrif Ruvicinescr.

Cinstit Dumnéta frate Epistatule al Agiei, s'art cotit la Divan acéstii anafora,
la care gi respundem, cl dupä' pretttl griulta, ce acum inteacestea cjile se
urtnézrt la obor, vindindu-se adecA mal ca scAdere din pretu/ ce se aratii
inteacesta anafora, s'ar cuveni a se indatora isnaftil brutarilor a vinde ocaua de
pine gi ca mal scl4ut pret din ce ni s'A aratil, dar ca se nu le mg Arnie cat*
de putin cuvint de impotrivire çA ne multAinire, primitA este DivanuluI chibzuirea
ce s aratA printeac6stli anafora, caro este cu destal musaadea craze brutari ;
drept aceea u Maresca Divanul, çA poruncesce, sA indatorezI Dutnnéta pe toff
brutariv, i jimblariI, i simigiil, ca ping la sfirgitul viit6reI lunii luI Februarie,
sä urmeze ea vinflarea intocmaY dupl pretul co se coprind.e inteac6sta anaf ora,
SA dee insrt legAturli prin zapis, la condica Agiei, cA a pururea va fi imbelgugare
de pine in politie, cl va fi pinea, jimbla çA simituri'e curate gi c6pte bine
gi nu va fi lipsl miicar un drain, did impotrivrt dovedindu-se vre-una dintre
acestea, se scie, cl so vor pedopsi stragnic ; pontru care gi Duaméta di nu in-
cetea a avea cuviinciása ingrijire çA privoghere de a se urma acest nizam
intocmai çA ne strAmutat, plidi la sorocul ce Wail gis tuaI sus.-1807, Noembrie 16.
?tefan Maresca, Barba Marescu, Constandin Balaanu.
Cod. LIV fila 135.
/stork Romani:or de V. I. Urechid. SECOLOL
834 V. A. URECHIA

Anexa P
De la Divanul principatu1u ril RunalneptI.
Dumn6ta frate Epistatule al AgieI, fiind-cg vindarea graulaf se urni6zg
ca indestulg oftingtate, primula este vgdutg de MO la totI de obste, si fiind-
cg brutaril politiel nicl odatg na urtn6zg de sino): a face vre-o adgogare la
suma dramurilor de pane ce o vinde la norod, ci tot-déuna ne contenit
do rind panea tot intfaceeas suma de dramurI, ca si in vromea and este
cumprtriltdrea graultil scamp, Dish' se obicinaesc de tac fricênd vandarea tot
ea aceeas Imputinare a dramurilor, si indatg ce vd cg se mal sale oares-co
pretul cumpargtoriI grauluT, atund numaI decgt grisesc pricing, incep a face
striggri si cererl de a li se da voie s'ä facil si el vindarea panel de maT patine
4ramarI, fgrg a maT pomeni, crt pe vremea trocutil, cand cumpgrail ef tin el
fgcea vandarea ca scumpete de tot na analoghisitg la pr4a1 au caro pang atuncI
ayes grgul cumpgrat ; de aceea darg, Divanul serie, ca astìkjt s aducI pe
totT acestI brutarI aI politieI fatg inaintea Dama tle, pe earl au acéstg poruneg
sg-I IndatorezI si supuI, ca do mane tnainte, adicit de la patra a cestii
urmItúre, sä' vindg panea la norod una sutil dramuri la o park insil pane bung,
curatg, albg i c6ptä bine, care most prat ca care poruncim a vinde ei pänea
de acu.m inainte, st nu socot6scg a ail do a arma numaI pang cand se maI
suie cumpärä'tórea griulaY, ì apol iarg s'A c6rg scä'cgimintul la dramuri dupg
rtti nitravul lor ce au de a vinde 'Aiwa tot ca aeest prat Mean an de plin,
adicg pang iargs la Octombre al viitoraluI an, cilcI dupuí eftinatatea pretulal
ca care cumpgra °I acum grant, arma sä se facil vandarea panel numaI po
treI parale ocaua, iarg acest prat ca-1 oranduim la vandarea panel, este ca mare
musaadea a lor, oare musaadea nu li se face pentra alta, ci n umaI si numaI ca
art se urmoze vindarea panel pang la implinirea an alai, tot ca acest prat, färg
strä'mutare, pe care srt-I indatoreze a-VI cumpi5ra acam toff, tótrt suma graulni
calk' este trebuinciósg, de se cheltuesce ca vandarea In politie pe un an do
plin, i actistä' poruncä' a Divanulul, sg se citéscg aid la Agie in fata si audul
a tot iznaful lor. ca srt saki si sg nu maI nádgjdaiascg, cg despre primgvearg dud
Incepe a se maI old pretul graulaf, vor avea vre-o ascaltare la vre o pricinuire
a lor, pentru cg la orl ce fe] do pricinuire vor provalisi, na numaI vre o
aseultare na li se va da, ci incg impotrivg, strasnicg pedépsä' vor cerca, si ca
vandarea a ehiar avutuluT lor se vor osandi a cumOra atuncI grail, si a face
vandarea pgneI tot ca acest pret, ce acuin au chibzuirea de obste s'até hotgrat;
de care si pentru nestrgmutarea acestul nart al panel, poruncim sg se &beg
pitacul acesta in condica DivanuluT, ca sri fie sciut la toti, cä' pang la impli-
nirea anuluT n'are a se face vre-o altit shimbare sali strgmutare la acest hotrtrat
nart.-1807 Octombre 3.
Cod. LIV fila 92.
 ISTORIA ROMINILOR i38t

De la Divan catre fratele ve! Vist. din 1808 Septembre 2, in pri-

vinta nartulul panel. Brutaril cer pentru hrana ostilor imparetescI sti
nu platésca nimic la macinatul grauluI pentru ostire.

Anexa R.
Intärirea ce s'all dat la anaforaua DumnéluT Epistatulul al AgieT pentru
vindarea Panel aicT In BucurescI, ocaua Po parale sase.-1812 Iunie 2.

De la intcliul Divan fi Comitet

Cinstite Damn6ta Epistatule al AgieT, Divand avad pliroforie, ca tn

adev6r pretul griuluT all scadut, iar mal vértos acum când timpul se vede
fórte rodnic la semanAturI, apropiindu-se si esirea bucatelor celor noue, priimiti
si cuviinciósä este aretarea ce facT printeacéstil anafora, pe care o tntäresce
Divanul si poruncesce Duntitale, s indatorezT pe brutariT si jimblaril politieT
ca de acum Inainte sä vêndä ocatta de pine cite parale sase, lar ocaua de
jimblä cite parale sapte, Ingrijind Visa adesea Dutunéta, ca sä nu fie lipsa la
dramurT, dupä 1.601 närav al lnr, iar vandarea pinol i a jimbleT, sit' se faca pe
la locurlle acelea ce ail fost orinduite din vechime, dupe cum i simfonie in
scris ne-am pliroforisit ch. are breasla brutarilor Intre dênsiT, cu arátare anume
la co locurT sä se urmeze vénqarea pineT, i afail dintr'acele locurT s nu'I
IngliduescI Dumnéta a se aseda cu copaile prin alte locuff, i catre aceste sä
privigheff, ea ark jimbla cit si pinea sá fie curatä si cápfil bine, precum si
pentru orT-ce alto felurimi de lucruff de ale mâncAreT ce se vhd aicT In
politia Bucurescilor, dá Divanul voTe Dumitale,ca dupli orinduiala ce avea din
vechitue dregätoria Agiel pentru buna Intocmire a pretuluT acestor lucrurT,
asemenea sä IngrijescI Dumnéta a Intocmi de amnia Inainte pretul véndärilor,
At va fi prin putintä mal cu sciidere, ca sä fie spre multämirea noroduluT
mal virtos a color grad' i scäpatatT si In scurt la táte cite privesc la dre-
gätoria AgieT, sä te silettcT Dumnáta a te arta ca cele vrednice i iscusite
másurI, precum te-al arátat i alta data and al fost orinduit la acésta dreg&
torie, spre a dobindi lauda i titlu de adevárat patriot, lar dud Dumn6ta vef
cerca vre-o discolie la nizamul trebilor, ce privesce la dregAtoria AgieT, vrind
a se amesteca la acésta cinevasT, numaT decal s ar4T DivanuluT, ca sa 'I
deptirteze pe acela.-1812 Iunie 3.
Al Ungrovlahid Ignatie, Constantin Ghica v4 prezident, Constantin Var-
lawn, Constantin Samurcof vel
Cod. Lxxn, fila 7.
836 V. A. urtgetitA -

Anexa S.

Cinstite Dumneta vel Aga, fiind-cit Divanut ati oranduit pe DumnéluT vel
Logofet Constantin Caliarhi si pe DumnéluT Vornic za ObstirI, ca sa faca cisniti
dupti cumperaterea zahereleT de grite i dupii alta eheltuell ale brutarilor
sä arete DivanuluT, spre a se pune brutarilor cum ati a vinde panea de aici
Inainte In politie ; Divanul poruncesce &imítale, ca si cumperT tre'l chile grial,

adecti mina dintaiä, de al doilea si al treilea, care sa le facT teslim la Dum-

!Olor ortinduitiT boerT, spra a face acest ciniií bratarilor.-1811, Septembre 23.
Cod. LXV. Fila 126.

Anexa T.

De la Divan
Cinstite Dumnéta vol Aga, Impreunä cu Serdarul Nicola, ca DumnéluT
Medelnicerul Chiriac Arbut, adunanda-ve la un loe, sa fact tl cisniä grauluT ce
vine de vengare la !erg, dupii care sa so faca schepsis, efit so envine a se vinde
palma In tfirg ? caro cisniti si): se faciti dupa ce se va saversi campul do arat iar
nu acum. 1812, Aprilie 5.
Manolache Ban, Barba Viteareseu, vel Vistier.
Cod. LXV. Fila 161.

Anexe la cap. XXIX, pag. 594, volumul IX.

Anexa I

Divanul rinduesce la 30 Tulio 1808 pre biv vel Medolnicer Thoodorache

Arcuda, Epistat asupra podurilor nula din BucureseT in locul Serddritclui Du-
mitrie Polizu si ordonrt hit Polizu gsa aibi a face teslim In manile numituluT
boer, ce acum oranduit Epistat, atat tete catastihele, socotelile i condicile,
co vor fi pro vromea de cand te atli la acesta epistasie, cat i totT banil catT
vor fi In alit in Casa acGsta a podurilor, sa-T dal in manile oranduituluT Epistat,
dimpreung ca socoteti curatä i lamurita, ariStatere de cap: banT are acum Case
gata, ce venituri ale Casel sunt adunato ? ce remasiturT do bant are Casa ne-
luati plina acum din veniturI ? ce rinduell sunt Multe pentru podine? Cato
podinT se afla in per, vechT si noue, si in co locurT sunt acole podino? ca
 1STORIA ROMANILOR 837

po acestoa sO le facX oranduittil Epistat zapt §i atilt socotéla banilor, cat §i a

podinolor, sO se aducrt la Divan, ca sti so Tadá. 1808, Iulie 30.
SoinnatI :Doaite: al Ung. Iosif Argef, Constantin Vist. Rarla Golescu,
Ftefan Vaciírescu, Ivan Comein1nu, fotache Stirbeiri Gheorghe Filipescu, 18-
trate Cretulfscu, Barba Veicarescu, Isaac Ralet.
Cod. LV1 fila i verso.

Pitac la Medelniceru Arcuda Epistatul Casel Podurilor, cum GI unul

din podurile domnesci ce sunt din jumätätI de podinä alcátuit puse in
cap una cu alta s'ati desghinat, inc,á unele s'ad i tras dupä uqi in jos
ca sä nu se intämple sachetefsire cu a;I fränge vitele piciórele, sá
oranduiasca pre Polcovnic de podurT, ca cu podarii sä drégä tòte gau-
rile, prinlènd bine in cuie podinele, insä acum pánä este vreme bunä
de nu sunt ploT.
Cod. LXVII fila 431.

Anexa II
Intkirea ce EWA dat la jaiba lui Dimitrio Polizu, pentru ca Divanul sä
insarcineze pe alt cinevao: ca Epistiísia caseI podurilor, c s'aii oranduit cu
acéstii Epistasie Duman.): Serdarul Dina.

De la intcliul Divan fi Comitet.

Serdar se LOA' in virsta 136triinetelor §i mat virtos, ea'

actima se at% i bolnaT grei, proem 9i in§ine nod este sciut, de aceea pri-
mith este Divanulai cererea i rugOciunea sa, de a rOrnitnea apilrat de enistii-
sia CaseI podurilor, in locul aruia iat5 Divanul te oränduesce pe Dumnéta
biv Tel Serdar Dinule §i te insilreinézIea acéstii epistrisie a CaseI podurilor,
pentru care ti se poruncesce Dumitale, de indatii sit cerl de la Serdartil Paliza
paradosi tóto socotelile, härtiile i baniI Casa' podurilor, ce vor fi asupra
sa i sá trigrijescI de actun inainte a se piizi nizamul podurilor, cu bunii orin-
duialà, cum §i starea lar sii m6rgri spre adOugire i sporire. 1811, Februa-
rie 1.
Iosif Argep, Constantin Ghica, Barba VacArescu, vel Vistier.
Cod. LXVII fils 434.

Anexa III
Pitac prin care oranduesce Divanul pe Vistierul Nicolae Trilsnea, ¢i pe
pümp614 Postelnicul Rrlducanul Clinceanul in locul nrdarulta Paliza, cf.) ail
838 V. A. URECHIÀ

fost insarcinat ca Epistiísia Casal podurilor, insa pe DumnéluI Visternicul Ni-

cola° Träsnea ca s ie s6ma banilor i socotelilor de luat §i de dat, iar pe
Dumn6liff. postelnicul Clinceanul, ea sä amble pe afma cand va fi trebuinta a
se tocmi çi a se aduce niscaiva°I podiiil de prin iudete pentru meremetul saii
facerea vre unta pod al politiel, i iarri§T amandout ìmpreun sà ingrijóscrt eu
esirdie §i priveghere, spre a fi polurile apururea lii buna stare.
Cod. LXXI fila 77.

Anexa No. IV

Duninéta biv vol Serdare Dimitrie Polizu, fiind-ca al facut cerero a te

leprida din epistasia Case): podurilor, fijad in vremea batranetelor, hita Divanu/
primesce cererea i rugaciunea Dumitale, te slobódo din opistasia acósta, i ad
oranduit pe Vistierul Nicolae Trasnea i pe postelnicul Raducanu Clinceanu,
criruia indata dupa primirea acestut pitac, sa-I peradosesct Danin6ta Oto soco-
telile i banil Caset podurilor, ce sunt string gi pana acum, luand de la Tras-
mea i osebita adeverinta de primirea lor. 1811 Mart. 3. S'el facut pitac
catre epistatil Casa podurilor, ca sIl dréga podurile pe unde sant stricate.
Cod. 1,xxr fila 77

Anexa No. V

De la intcliul Divan i Comitet.

Cinstite Dumnéta vol Vernic al 014tirilor am väijut arätarea, ce facI Di-
vanulul printeacéstri anafora, ci dar de vreine co una din isnaful acestor ja-
luitort luer6za acest me°te§ug numat cand le da mana °i v6d. cà ati ca§tig
mult, iar cand nu le da mina se trag nevrand a plati niel canonisitul avaet
cl Cutia, iar altil §i carie/ le da mana i cand nu le da, 41 lucréza napristan
platesc atat havaetul pärtil lor, cat ì al color co se trag, primita le este ce-
rerea lor i poruncesce Divanul ca cel ce s'el tras acum de la acest me§tepg
°i nu voesc a plati avaetul CutieI, s'a" mi fie stobellt a mat hiera acest me$te§ug
ci sII Inereze numaI coi co nu s'ari tras, cart sIl fie datort a piad la Cutis pei
deplin canonisitul avaet, adeca §i partem acelor co s'ail tras qi all lipsit. 1810
Decembre 25.
Manolache Crefulcscu, Grigore Ghical lstrate Cretulescu, Constantil 134-
?decana, Vietierul Varlam.
Cod. LXVII tu% 437.
 ISTOR(A ROMANILOR 830

Anexa No. VI.

Catre al& vitul Divan, de la Epitropia Obptirilor

Intirirea ce S'all dat la anaforatta DumnéluT vol Vorniculuf Manolacbe

al Obstirilor pentru havaetul ce are si dea isnaful bragagiilor de aicl din Bu-
curescI la Epitropia Obstirilor, cite talen I 30 de privälie si de va mat prisosi
peste doui-decI, acelel si fie ale EpitropieT.-1810 Noembro 9.

De la intdial Divan Comitet al principatulat Valahief

Cinstite Dumnéta vol Vornice al Obstirilor, de vreme ce cuprinderea za-

pisului co dat la Epitropie isnaful bragarilor este intr'acestasI chip, precum
printeac6sti anafora a Dumitale ni so aratä', In puterea dar ciliar acestuY za-
pis al lor, poruncesce Divanul, si implinesci Dumn6ta nnmaI do la priväliile
ce se atli acum lucrind bragii, i avaetul priväliilor ce maI lipsesc, pina la
20, firrt a li se primi niel un cuvint de pricinuiro.-1810 Noembre 15.
Ifinatie al Ungroviahiel, Iosif Arges, Manolache Crefuleseu, Grigore
Ghica, Istratie Crefulescu, Constantin Balecceanu, vel Vistier.
Cod. LXVII, ¡mg. 338

Anexa No. VII

De la inteliul Divan, d'ere starostele de negufato)Y.

ieraturile. ce sunt orinduite pentru dregerea i meremetul po-

durilor marI de aicI din BucurescI sunt färte de neajungore, ca si fie tot-d'a-
una podurile drese, precum se envine, pentru care Divanul cu multe, chipurI
s'ail silit, si adaugi venitul acestel trebuinte; dar fiind-ci Visteria treT, mal
virtos acum inteacésti vreine, aviad multä neajungere i lipsi de banl i alt
mijloc ne gisind, ca si fio la acésti trebaintil de ajuns; de aceea dar aä so-
cotit, ca vIndarea cirtilor de joc de aici din °rasa' Encarase', si fie apalt
sä se dea la vindare prin .cochi véchis, procura acbsta Intoemit acum
si s'ail asedat si In orasul lasilor, iariii pentru acésti trebuinti a podurilor.
fiind-cil si Exceicnta sa vice-prozidint Engelhardt prin predlojenia, ce a dat
la Divan, din porunca Luminiltiol salo maT mareluI Comandir, arati cii a Osa
acésta de folos a se urma i niel in BucurescI, Divanul itI poruncesce, ca si,
dal de scire in to tirgul si la tqf do obste uegatitori si la altil, si scie fi-
tescarelel ci acest apalt al cirtilor de joc are a so strip la eco* v6chi» In
840 V. A. URECHIÄ

Divan §i cine va fi mu§tereil cumpere, si vie fatA, fiind-cA numai acel ce

va cumpetra Rcest venit, aro voie sA vnj ciírtI de acutn inainte, adudindti-le
de prin alte locuri §i vintjAnda-le duzina nu maI malt de cat talea. 8 banI 60,
care acel mu#erei, asupra ciiruia va plimanea acest apalt al cArtilor, are a so
Intiatora, ca srt ja cut pros asupra sa tóte crirtile ciao se vor atla aid in ora.
1810 Martie 21.
NB. Asemenea pitac s'a Meat §i clitro Aga in aceeag 4i.
Ccd LXV fila 13

Anexa No. VIII

De la Divan

Cinstite Dumnéta vol Vornic al ObOirilor, fiind-cA ovreiul ce ati fost cum-
psérat in trecutele 4i1e apaltul cartilor de joc din tart téra art fost un irl§0-
lätor §i sculat i ail i fugit de aid, serie Dumitale Divan al ca prin
starostea de negutAtorI sil chiAmI inaintea Dumitale pe totl negutitoril de aicl
cáli ail ciirtI de joc prin priviliule lor, ca sii ark° fie-caro cate cate duzinI
de cArtI ail, care frtcéndu-se catagrafii, sa se Insernneze Re-care traps' prin pe-
cetea Vornicid i apoi sil aibA voie a le vinde Insu§I ei ca pretul ce'l hotil-
fäsce de la Divan, adecA cate duzina, din earl' bani poprind pretul
ca care se vindea mai inainte ; Nisosul de banI panil la talent....
puncyéla Vornicia obstirolor, dea la epistAsia Case): podurilor fiind venit
al podurilor ; aflderea §i pentru cArtile de joc, ce se vor fi aflAnd pe afarii prin
ora§o, sii oranduiascA Vornicia un oni, spre a le face catagrafil, a le insomna
cu. semnul Vornicia §i a le vinde apoi aceI negutitorI, ea mijlocul ce s'ail 4is
mg sus, §i asemenea armare s'a' facii i pentru cAte crtrti vor maI aduce ne-
gutitoriI i de acum inainte, atilt aid' in politia Bucurescilor, cat i prin oriqe ;
s'A scie insä toti negutitoriI, ce fac vintjare de duff, crt de vor titinui dintein-
sole i se vor gäsi vIndute niscareva§i ciírtI fiir de semnul VornicieI se vor face
contrabandil ttite acole cArtY pe skim Casa' podurilor Ti de urmarea ce veT
face Dumn6ta, sit dai la Divan Aspuns In scris ; a§ijderea s'A dal Dumnéta de
mire §i vame§i/or carvasaraleI sä ingrijéscA, cii oil care din negutitori i orI
ciind va aduce cArtI de joc, sil fie datorI i vame§ii a da de scire la Vornicie
nnmai de cat, caro negutator este acela i calk' sumä de cArtI de joc [IA adus.
1810, Iunie 8.
Ignatie al Ungrovlahie, Grigore Ghica, Istrate Cretulescu, Constantin
.131ilaceanu, loan Coma'neanu vel netier.
Ço.X.XV1 Ns 40,
 ISTORIA R031/011LOR 84t

Anexa No. IX
De la intdiul Divan
Cinstite Dumn6ta biv vol Serdare Nicola iDumn6ta chir Cincul, fiind-clí
Divanul a inslreinat Po Durnnélut vol Vornic al Obstirilor en ingrijirea
apaltulut artilor de joc, dupi mijlocul ce se coprinde in osebitul pitac al Diva-
nulut ce s'al faca cutre Duninélut si urmfind a so face catagrafie de ciirtile
de joc, ce bint ata nice3 in politia Bucurescilor i pe afará prin orase, ctlt §i
celor ce so vor mal aduce de acum inainto; spre inlesnirea dar nonti): trebt
Divanul v6" orAnduesce impreunii si pe Dunin6v6stra amfindoitI, ca sri da tl Dum-
n6lut Vorniculut filtra aceste cuviinciosul ajutor. 1810, lunie 16.
Ignatie mitropolit, Istrate Cretulescu, Constantin Balliceanu, vel Vistier.
Cod. LXV, fila 42.

Anexa No. X
Apaltul ciirtilor de joc 81a dat la licitqiune in 1810 ovreiului Bronstein.
Acesta fu, dice Divanul in raportul si5ii din 16 Tulle 1810, &gro general En-
gerlhardt insolátor i minemos cdupii ce a cump6rat apaltul ail mestesugit
fulurT de viclenit spre a se apura do plata banilor, pânii In cál vgd6nd Diva-
nul cui nádojde de a se implini baila' de la el nu este, am insciintat pe Exce-
lenta ta prin Rilducanu Filiti, ca sil, fie slit ovreinl, en Inchisdre, a pluiti baniI
si ni s'al dat respunsul Excelentet tale, prin graia ca Filiti, cui Bind ovreiul
ca cm n de cavalerie, nu i se pite face acest Mil de sita', pAnä cand sculat
de aci si al fugit do aicea.... Alt mustereil nu se gilsesce pentru apalt.... Dect
Divanul a chipzuit alt mijloc" spre a evita paguba: al oranduit pro
Duninélui Vornicul al Obstirelor improunil ca dou'oti obraze, ca sa faciti catagrafle
taturor cgrtilor de joc cAte se aflil aict si afarg prin orase, cum si cele ce vor
mai veni de acurn inainte si insemnandu-le t6te ca pecetea Vorniciet, siti le
laso iargst in pritiviíliile negutitorilor ce le vor fi av6nd, ca sit le vind6 fies-
caro ca pretul apaltulut ce s'ail otilrit, din caro poprind et pretil' ea care
vindeatt maT inainte, banit co vor prisosi pfiná la hotitritul pret al apaltulut
sA4 respundä la Vornicia Obstirilor, cum si Vornicia la Casa podurilor. far
cand unid din negutitori 83 va dovedi cri al tAlnuit cevast cilrti.
vindut fdrA de a fi insemnate de Vornicia Obstirilor, atunct tóte cgrtile do joc
ce se vor gAsi in pravillia lut s'A se faca controbout pe s6ma Caset poduril
lor.-1810, Iulie 16,
LRVI fila la,
842 V. A. URECHIÀ

Anexa No. XI
Intâiul Divan serie MitropolituluI, in 9 Aprilie 1810, ca suma de 31150
leT aT CaseI podurilor care din pricina cä' cel do maT nainte Epistat al CaseI
podurilor. nu era sigur, s'ati fost pus depositan la Sf. Mitropolie, ca nu cum-va
sa se prapadéscil dintr'in§ii, iar acum s'ati oränduit Epistat la casa
podurilor Serdarul Polizu, adica tot col co a mal' fost Epistat la Casa podurilor
§i alta data i inteacareea vreme a epistasieI 14 agonisit acogí banI la Casa
podurilor, fiind, om sigur i bun econom, de aceea Divanul pohtosce Po prea
Sfintia ta sii poruncescI, a se da iarrt§I la numitul Serdar Poliz ace§t1 banI, ce
se atla la SI. Mitrodolie, ca iconomisésca spre crescerea i sporirea lor.

Anexa No. XII

De la intalul Divan
Dumnévósträ EpistatT. aI Case): podurilor, fiind-cit Excelenta sa d. ghene-
ral vi t prozident al Divanuld, prin predlojenia ce ne-ail trimes, faee cerere
de a arta pentru banil talerf. 31,000 ce ail fost din anal trecut datI in do-
bända pänrt la April 15, cum §i pentru taba' 32,045 vindarea huzmetuluT pe
acest urmator an, ce s'ati facut ama' banI §i unde sunt, cum qi dobända ce
luat ata este? i cu t6te cä' no atI araat Dumnévöstra o socotbla, dar
trebuinta este ca acea socotéla s'a' o datI in scris, ca insag aceea s'A o tratuitem
ExcolenteI salo. De aceea dar, sa facet1 acea socotGla §i far de iábava sa o
aducetI la Divan; deosebit sii aduceti la Divan §i schepsis de socotála ce trebuo
la facerea podurilor, dupä' porunca ce vi s'aii dat prin cuvént. 1811 Mairt 23.
Ignatie al Ungrovlahiei, Rada Golescu, Isaac 1?alet, Mana ved
Vistier.
Cod. LXV fila B.

Anexa No. XIII.

Catre gheneralul AFteter vit prezident al Divanului

Excelenta sa Duninéluï gheneral-maior i cavaler Engelhard, col mal

nainte vi t prezident al Divanuluï, prin predlojenia ExcelenteI sale, sub No. 449,
scrisa de la 22 ale acesteI lunT, ail facut arRare DivanuluI, crt cinstitul Comitot
al politieI ail vindut iraturile CaseI podurilor dropt talerI 38,045, i cutre
aceste (jice, ca vë4êncl Excelenta sa din nota Divanulul, ce i trimis ca
No. 96, cii sunt nitqterel off dail maI mult talen l 2000, ?entra aceste iratur;
 ISTORIA ROMANILOR 843

serie Divanuldf, sit facil de isnoavil strigare si de pretul ce va esi sä i se trimitá

insciintare; la ac6,ta avenT cinste a arta Ex.celenteI tale, a Divanul prin nota
sa cu. No. 96, ail ae6tat Excelente l tale, a sunt musterel de dati mai mult
talerI 2.000 peste talon]. 29,775 co ne-ati lost arritat Serdarul Polizttl, lar nu
peste mast de acum pret de talert 32,015, caro pret arkanda-se SerdaruluI
Polizu si intrebandu-se de este vre-un mustereil a da mal mult, ne da dat r.6s-
puns, a alt =sterol peste acest pret de talen 32,015 nu. este ; de aceea si
nu lipsim a arta Excelentel tale. 1811 Ianuarie 30.
Cod. LXVI fila 68.

Anexa No. XIV.

Excelenta sa ;S'teter.
Tritnite respuns la nota Divanuldf, ea No. 196, a nu s'a maI gäsit alt
mustereil a mäT da peste suma bt.nilor ce ati dat aceI musterel, talen l 32,045
pentru ieraturile easel podurilor. 1811 Februarie 22.
Cod. LXII fila 43 v.

Anexa No. XV.

Ciitre slavitul Divan, de la Vornicia Obstirilor.
Mat este slävituldf Comitet greutatea EpitropieI cu care s'ail insärcinat
In anal acesta tat ca prostichiul lefilor gracilor de la trecutul Ianuarie In-
c6ce, cum si ca cheltuelile meremetuldl cismelelor, care sunt ca deosebire de
cat intealtI anI, si ieraturile Epitropie ce stint canonisite &Tit hrisóve nu
se pot implini, pentru eä din r.6"mrtsituri1e boeriilor si a ispravniciilor din anul
trecut, dapti f6ia ce este datä la Comitetu VisterieT, abia s'ati Implinit talen f 384,
iar ceT-l-altI stall si panrt acum neimpliniff; asemenea si din anal acesta, de la
lanuarie 1, atilt .de la boerl, cat si de la ispravnicI, iaräsT nu s'ati implinit niel
un ban; pentru care, din poruna, am si fost dat f6ie ar6tilt6re de atä amrt-
sitä are a lua Epitropia, impreunii cu anafora, coränd a se face Implinire, ci cat
pentru r6m4itele din anul trecut, Amalie a se urma dupl cum se va gäsi cn
cale de &are slävitul Comitet, iar pentru havaeturile din anal acesta, sä bine-
voiaseä slävitul Comitet, do a so face Implinire inteacestas1 chip, adocrt: ha-
Taetul de la Durnnélor boeril ispravnicl po taleri 100 de judet, sä se 1mpli-
n6scrt de la gazdele judetelor, iar havaetul de la boorii co 8'11n Oat si se al%
de la lanuarie ine6ce, cum si de la boeriI judecä'torT ai depertamenturilor, sä
li se popr6scil din lefurile ce iati de la Visterie, pentru a se apropie si sfir-
situl land acestia si ne fijad banI de ajuns a se plilti oranduitele lefi, o srt
aibä stenahorie, atat Epitropia Obstirelor, cat si slävitul Divan ca jalbile ce
Tor inruclisi gracil. lefegiT 1812 Junio 22,
844 v. A. URECHIÀ

Anexa No. XVI

De la Divan
Cinstite Durtméta ve! Vistier, prirnit fiind Divanului cererea ce face
printeacésti anafora Duninatif Epistatul Vorniciel Obstirilor, poruncim Dumi-
tale, ea atta :tea cate talorl' 1.00 avaetul ispravnicilor, ce sunt datorY s rè's-
punli la Epitropio, implinesd Diuméta prin zapcii vitaf de Visterie de la
gazdele judetelor si si se faci teslim la Epitropie, lar pentrit avaeturile CO
sunt dttorT, atlit boeriT co s'art In dregitorie pang la Ianuarie, cat i ju-
decitorilor ce s'ail ora.nduit de la Ianuarie mncóce, si li se popréseil din léfa
ce ati a lua de la ViEterie, de ande si ja aileverintit de primire. 1812, Iunie 25.
lqnatie mitropolit, Barba Vaca rescu, Constantin Varlam, Conetantin Sa-
inare* vel LogoPt.
Cod. LXVIII Fila, 170.

Porunca ce s'ad dat la arkarea Duinnélor Epistatilor Casa podurilor mari

pentru nisce ovreI ce ari adus la 60 butl rachi6 si nu se supun a pliti cate
parale patru do vadril, dupg ciim este huzmetal cumpi.lrat al podgrituluL-1812,
lunie 14.
De la intaiul Divan
Cinstite Dumnéta Epistatule al AgieT, vei veden ar6tarea ce , pentru
caro fiind-cg pontnrile slujbel" podgritulaI nu fac osebire negutitorilor, ci unif
Sil plitései podirit lar altiI nu, ei ea pentru un obstesc folos totl" de obste se
indatorézi la p/ati; drept acea dar, poruncim Dumitale, si indatoresei pe pi-
rata' ovrel a pliti negresit podirit dupi ponturT pe rachiurile ce vor fi adus.
1812 Ittnie 20.
Constantin Ghica vi prezi lent, Isaac Ralet, Barba Picaresca, Conetantin
Varlaam, Constantin Sainurcaf.
Cod. LIX, fila 128.

Anexa No. XVII. (IX pagina 599).

De la Divan catre Epistatul poduridor mar! din Bacuresci Dumnélut Serdar
Dimitrie Polizal.
Fiind-crt la un negutiitor din Curtea cea veche este vre-o 50 sail 60 po-
dinl, i fiind crt un petic de pod ce unnézi de la Castris6ea la vale spre partea
din los a Cartil ceT vechI, este ne ispritivit, di p caro se pricinuesee multi discolig
 iSTORIA ROSIINiLOti 845

calor trec'étori, cilcl na s improunä la cap ea podurl; pentru ac6sta

scriem Durnn6tale, sii iaI acolen podinI de la acel neguátoriuí, i sil pul
a face si a slivér4i poda acola acolo, spro a fi improunat ca podrir!,
acelea podinl 04 lo platcsci Dumn6ta din barril Case! podurilor. 1808,
Ghonarie 31.
Cod. LIV, fila 211.

Anexa No. XVIII (idem)

146, 1808 Septembre 25. Poruncd la ve! Spätar, ca sà se drégä de
mahalagii cu petre i moloz gurile la stradele din mahala, de pe unde
se merge la mor!.
Din condica No. 55, arc. Stat, pe anul 1808.
Anexa No. XIX.
De la Divan.
DuntOta Epistatule al Polcovniciel podurilor, fiind-crt Poda' Mogosoia pe
unele leerla s'aii stricat si parunca Excelentil Sale Ghenärar Comandor este a
se drege, cum mal in graba, poruncim, ca acum indatil, rara de niel o
zilbavä sii numerT cate podinI trobuesc i apoi sá morgI ea Pandeli, ca LogofiStu
Divannlul, co inteadini se orandui la poda' de la Curten domn6scil de längil
klihaiil-Vodä, si din podul ce este pe llingrt zidul Curtil din rifara de la pórtil
spre grajd, adecrt in partea despre se iaT podinile ce va fi tre-
buinci6se la dre3n1 podad' Ifogos6el, carT podinT ce se vor lua, ate si de ande
1u/inda-le in scris Logotétn, sii aducil respans DivanuluT, dará insä salt deschidi.
ochil, ca sii nn aretl trebuinta podulul Afogosói mal multä do cat va fi, niel
sä podinI mal rnult de elit vor trebui la ac6strt drogere, ca are sil se cer-
ceteze cu felud de mij16ce, i dovedindu-te ca eta do putinä vinä, ve! cädea
in pedépsil; deosebit in cateva rònduri ti s'aii poruncit, ea podurile marI s'a
le ränescl, sii astupT gilurile, si undo va fi trebnintä, sii cureti santurile i ur-
maro n'al' fiicut, ei iatil i acum poruncim strasnic, acéstä trebii sil o pul
negresit in lucrare, bilgänd pe tos! podariI in lucru, polcovnicia acésta
este sciutä cil are indestuT Mea!, iaril de ntt-Y fi destoinic la aastil trfirt, sil
aibit Divanul riíspuns in scris, ea sil se rändniascil altul harnic. 1808, April 8.
Cod. LIV, fiI 3'1 verso.

Anexa No. XX.

Divanul serie llfedel. Mate! Greeénu Epistat po/covnicieT de podar!, fiind
crt pe drumul co urmbzil pe le pirta caselor Ban Briincovénu ande se afta 0
846 V. A. URtCHIX

adanarea Divanulur, p4n in p6rta caselor vornic Mann, se afla pe sub pod
baltacurT de noroia sa se repare lucral.
Cod. LVI, pagina 28.

Anexa No. XXI.

La 30 Iulie 1809. Pitac la vel Spdtar, eh' la capul poduluI Calicilor,
un .sant Dicta de locuitorI i s'ail aslupat ; sit oranduiascä zapciti spa-
titresc, sit facit mumbasirlic, ca sit se distupe santul.
Cod LVIII, fila 8.

Anexa No. XXII.

De la Ispravnicui Ilfovulut.
Insciintez slavitulul Divan, ca la podul de la Ciorogarla este diastima de
alce de BucurescI, de treI c6surI, uncle este drum mare ce mergo spre Pitescl,
fiind locurI f6rte rele, en drumurI strimtorate i padure mare si undo tot-
d6una ail bantuit col cu cugetarl relo hotI i talharI, pradand si muorand pe
lacuitorl i calkorI drametl si no fijad vre-o capitrtnie pe alocurea, pana
a prinde de vesto dregatoriI ì alte poterI mal departate, talharit
voile lor iT gasesc loo do departare si ca sa se mal linistésca acole locurI
de rautatI, sa2s1 aib i lcuitori i calatoril drumet1 bun drutu ca odihna,
care si slavital Divan o rivnesce, am chibzuit, ca fara de pagaba Visteriel, cu
ludl 40 catane adusI din stainatate, sa se faca la numilul Ice o capitanie noua,
asedêndu-se capitan prin DumnéluT cinstitul vol Spatar, un Lazar sin Constantin,
carele Wei i fagaduit al gasi, sa-I arete la Ispravnic, sa se asede
chipurile, s li se dea pecetluiturI de la cinstita Visterie, cu care va pazi,
de nu se va bantui nimenI, si fiind c acésta esto pentru un obstesc folos i fat%
de nicl o pagubri, se face porunca slavitului. Divan, precum so envine, spre a
se pune orinduiala i s urmoze nurnitul capitan i cu cuviinciósa paza. 1810
Octombre 14.
Cod. Tam, pigina UD.

Anexa No. XXIII.

La 28 Martie 1810 pitac la Serdarul Polizu, Epistatul CaseI podu-
rilor, ca sit pue sit drégä podul ce este pe la curtea caselor DomnuluI
Ipsilant, unde este si spital.
Cod. LXV, fila 21.
 ISTORIA 110MANTL011 847

Anexa No. XXIV. (Tom. IX pag. 597).

Care gheneralul Enghelhard.

Avetn cinste a areta Excelente l Tale, ca Serdarul, Polizul Epistat casel

podurilor, orI la 16 ale accOI lunI all facut in scris arkare catre Divan, pentru
iraturile acestiI Case, cli striOndu-se prin mezat la cinstita politic), la cea
dintii strigare era de fatil atilt mr*eriI eat i Epistatul CaseI, lar la strigarea
de al doilea ne fijad fatil nimenea dintedi CasnI, ei singur Duinnélul politmaister,
Sa-mbilta la 8 césurI din qi qi haraciledisit, danda-le drept talen l 29,775,
care adsta audind'o muteriil Casel, s'ail dus la Epistat de ail mal a tfirdisit
dintr'un cuvint Inca talorI 2,000 qi facénd atiitare de adsta Epistatul Casa
catre politmaister, întàilí i s'aI dat respuns, ea sa vie amtindoue cetole de mu-
qterel, ca sii se strip 0 a treia 6ril la mezat aceste iraturI, apoI merend Epis-
tatal la cinstita politie, ca sa se pue in lucrare si cea de a 3-a strigare, i s'ail
dat Aspuns de DumnéluI politmaister, a se face araare catre Divan; Oat acum
insil niel o ari5tare n'ail Moat, ci fiind-ca, peste pretul ce al e0t la cinstita po-
litie ail tit mu0oreI de ail dat Inca talerI 2,000, urm6zil dar, ca cea do al
3-lea strigare sa se faca in Divan, fata fiind i Excelenta Ta, ea sa nu se pit-
gubéscli Casa de folos, cii páte sa se gas6scil mqteriti a mal adaoga, i °el in
ce oi se va hotarl de catre Excolenta Ta a se face acésta de al 3-lea strigarei
ne rugam sa avem cinstit fe'spuns, ca sil dam de scire §i mu§teriilor a se afla
inteaceffi. 4i la Divan. 1811, Ianuarie 16.
Cod. LXVI, fila 65.

Anexa No. XXV.

Excelenfa ,Feeter.

Cii ofitorii do pe la judeto Il Insciintéza, cii staptiniI mo0i1or ce ail podurI

pe apil le hid havaot pentru trecerea lor i cero insciintare de acost havaet
cu ce cuvant le iatl stap(iniI mqiilor ce ail podurI? 1811 Februarie 23.
Cod. MEHL, fila VI verso.

Anexa No. XXVI.

De la ingiul Divan.
Cinstite Dumnbta biv vel Visternice Teodorache Vacarescule, fiind cii din
porunca ExcelenteI Sale glavnoi comandir, se cere ca astall negre§itsa se dréga
podul ce merge la casele raposatuluT banulul Briincovénu, care pod sunt datori
848 V. A. URECHIA

mahalagil sii '1 facil i pentra cá acest pod s'aii toctnit de mahalagif a se face
dinteacele podinï adus o sumil si so aflá in cartea Duruitale, decT fiind
di se cero negresit a se drogo si mal ales acolo podinl se pun iarrig la acel
pod ande tot trebuia a so pano, serie Divauul Dumitale, cil túte acole podinl
co se va fi adus i sola in cartea Dami`ale, sil se doa la Dumn6lor EpistatiI
podurilor marT, spre a arma ca punerea lor si a drogo dupo porunca ce ail.
1811, Martie 11.
Illanolache Cretuleecu, v.1 Vid., Barba Vade' rescu Stancoviel.
Cod. LXX, fila 202.

Anexa No. XXVII.

Cinstite Dumnéta vol Agil, fiind-cil porunca Excelentel Sale, Dumn6ItiI
glieneral vit prezident este, ca sil so faci negrOt podul ce armfti do la Biserica
dintr'o zi po la sfintul Saya si pinrt ce da in podal col mare, pontru care
ficòndu-se tasuritdre stinjinil de loe ce are fies-care dospre o parte si alta,
s'ail tocmit stinjinul Po talorT 30,. precum in osebiti fóie pe anume se arati
ci dar Tel. orandui Dumnéta zapciT a implini acestl banY, ca Sil se inc6pil lucra'
podului. 1811, April 26.
Cod. LXV, fila 7.

Anexa No. XXVIII.

Pitac catre vol Armas, ca sii facil armare dapil poranca ce i s'ail dat,
dea cite 20 de vinovatl la lucra podurilor marl, slI fie zdravenT i sil fie la
lucra des diminétil, ci de se va inrèmpla vre un casar va r5spunde la acoa.
1811, Maiil 3.
Cod. LXV, fila 79.

Anexa No. XXIX.

Excelenta ?teten

Trimite réspuns la nota DivanuluT, ea No. 586, pontra podul do peto

Bimbovita, ce s'ail ceritt a se face, orT do ()mena' ca. eral: VOOS3, sail de la
Casa podulul i cero de a i so trimito curati pliroforie de totl banil ce sunt
strinsI la Casa podulaT, atit de talen 31000, cit si do talorT 32045 co ail vilndat
in anal acesta lét 1811 iraturile CaseT podulut 1811, Maiil 13.
Cod. LXLII, fila 48 verso.
 I§TORIA ROMÀNILOR 849

Anexa No, XXX.

Excelenta x5'teter.

Priimind nota Divanuld de la 10 Maiti cu No. 665, pentru podul ce este

sí se facri pe langh biserica sfitntulal Saya si lilcititorit ce locuesc nu vor a
fi la plata banilor, ce sunt a se faco acest pod, si poruncesce de a '1 supune
pe acei 16cuitori la plata baniler. 1811, Maiii 18.
Cod. LXIII, fila 48 verso.

Anexa No. XXXI.

De la intesiul Divan.

Dumnévóstrg Epistatilor al Casa podurilor, fiind e dupil predlojenia ce

am primit de la Du mnéluI gheneral vit-prezident, este trebuintg a sil face schepsis
de cátil cheltuialg ar trebui, sil se faca pod peste vadul apeI, din Curtea veche
din pod pân bi apg, cum si in ap'a' cAt va cu mestesug A ea semn de a nu
trece sacalele mai nainte san alta' cu cai, sg nu se tnttimple primejdie si pe
deläturi pe lángg zid 1 po o parte si pe alta sg se facg santuri podite me'
'imite de ctit podul ca s11 mérgii pe deasupra acolor santuri cu cobilite si cu
barda° i podul la mijloc sil fie mai 'nalt a nu tinea apg; deosebit sii faceti alt
schepsis chtil cheltuialg merge când se va faco pod tot asemenea numaI pe 4
stisinjen1 cum i osebit pe di:4 strinjenI fticadu-se pod staiitor peste Dgmbovita,
ciltg cheltuialá merge la acest pod ; pe Ming ac6sta sii vedeti i botgrirea dom-
n6seg pentru Gabrovaliu do din sus, care are Oral' rgspanOtóre in vad,
este indatorat a da lii facerea altul pod si sil scgdeti din pretuirea facerei, aceea
co va da Gabrovaliu, pentru care schepsis sii luatl pe mai-mare-basa din preung
en alta cu idee, ca adeviirul sg ariltati Divanuliff, ca i Divanul sii fea Exce-
lentei Sale; la care fórte sg deschideti ochii a nu face vre un cusur, salí vre
o argtare ne adevkatg, cil greti rlispuns vetI da ; i pAng poimilne J01 de di-
mil:160 s1 ne aduceti negresit acel schopsis. 1811, Maiti 23.

Al Ungro-Vlahiel Ignatie, Raclu Goleseu, Isaac Ralet, Mihaii Manis,

vel Vist.
Cod. LXV, fila 87 Toreo.

bofia Ronginilor de V. A. Urechia. Suman.

850 V. A. URECHIX

Anexa No. XXXII (IX pag. 600).

Intarirea ce s'ah' dat la anaforaua Epistatilor Casa podurilor pentru
podinile ce sunt 'in judetal Argepulut.

De la intdiul Divan pi comitet.

Orandnesee Divanul pe polcovnicul Basma din partea Epistasiei CaseI po-

durilor, s mGrgil In sud Argos, ande prin ajutorul Dumnélor Ispravnicilor
judetuld, mal Intaiti s amble si oil unde va Os' cá so aflii In pilr podinI
dinteacestea, sil. faca eatagrafie de Mil suma ce se va gìlsi, iar pe de alta parte
se poruneesce Dumm3v6stril Ispravnicilor aI judetuluI, ca ata pentru csáratul
podinilor co. carul de pe unde se vor fi afland, panil la malul Argesuld,
ingrijitI file de zabav5 a g5si crit, eat si pentru eiratul lor de acolo pe apa
Argesulta pan5 la PrisecenI prin salurl, sIl gbitI ómenï eu acest mostesug
aducênd atta pe aceI crirAusT, cat si pe aceI mesterI de salurI la Ispr5vnicat, sil
se fac5 cunoscutl mal sus oranduituluI al CaseI podurilor, poleovniculul Grigorie,
ea InsusI el inaintea Durnnév6str5 si intre In toemél5 eu Misil, ea s5 varg
pana' la en- pret s5 sue caratul uneI podinl, atat panil la malul ArgesuluT, cat
si de acolo panii la Priseceni i de la PrisocenI pana aid i Improunil co. Duro-
n6v6stri sit Insciinteze aicI la Divan, trimitad si catagrafia de sarna podinilor
i de felurimea lor si sA astepte acolo al doilea poruncil de urmgre. 1811,
Iunie 1.
Al UngroTrlahier Ignatie, Radu Golcscu, Isaac Ralet, Mihalache Manu,
vel Vist.
Cod. LXX, fila 80 verso.

Anexa No. XXXIII.

De la intedul Divan pi comitet.

Catre polcovnicul Grigore Bajma de la Argep.

S'ab' priimit Insciintarea co ne-al trimis scrisil de la 22 alo acestiI lunI

Impreunil si ea filie de catagrafie ce al fäcut pentru podinI, atat de cele ce
se 05 In pir In judet, cat si de cele f arate de unil altI, pe anume, si am vNut
çi discoliea ce artitl pentru scoboratul lor pe apil ArgesuluI din pricina iazu-
rilor si a morilor, pentru care atI ar5tat, cil s'al trimis acum poruncil catre
IspravniciI judetului, ce fel de armare sil faci spre Inlesnirea coboratului po-
dinilor pe apg, adeci si se Indatmese eel ce ati indrilznit de ail sfeterisit
 ISTORIA. ROMANILOR 8M

ailluat din podinile domnesci in trebuintele caselor lor, insa col ce vor fi 16-
cuitori táranl, a aduce pana la GaescI (undo SI isprávesce iazurile si morile)
cu a lor cheltuialg atatea podini din cele ce se afla in par, cate adeca va fi
luat fies-care, ca de acolo de la Mesa' sg se porn6sca pe apa Argesului prin
Sabar pana. la Priseceni, iar col ce vor fi boeri, boerinasi, negutrttori salí rci-
na'stirl, sa se indatoreze a pila): cate talen"' 2 de podinä, pe cate podini va fi
luat Bes-care, ca cu acei bani s'A se platésca chifla adusuluI podinilor prin salurI
de la GrrescI pana la Prisriceni, cu tocmélá riza-pazar, care chirie urm6zii a fi
f6rte usArg pentru scurtarea drum alai; drept aceea 'ti poruncesce Divanul,
pui tot felul de silintg, prin ajutorul Dumnélor boerilor Ispravnici, a se sevarsi,
cum mal far' de zgbavg, urmarea ce s'ati (Jis mal' sus, si Ball: deschirji ochii de
a nu se face de catre cine-vasi vre un sfiterisrnos din podinile ce sunt a se
aduce, chipa f6ia ce a trimis Divanul la Dumn6lor Ispravnicii, in care se arata
si cele funde de unii aiji pe anutne, intocrnai dupg fóla se insutl Dumn6ta ne
ai trimis aici la Divan ; catre acésta, fiind-cg Dumn6lor Ispravnicii prin scrisórea
ce ail trimis acum la Divan, ati facut cerero, ca poclinile co vor fi putrede sa
le iea pentru trebuinta podului din orasul Pitestilor, dat acésta :voie
irisa Sil iea nurnaI acele poclini cate cu adevarat vor fi putrede. 1811, Junio 30
Cod. LXV, fila 102.

Anexa No. XXXIV.

Porunca ce s'el' dat la anaforaua Epistatilor CaseI poduluI pentru
baniI ce ad dat la 16cuitoriI din sudul Ilfov pentru a face podine i al
r6mas ranasite podine 49, care podine lice IspravniciI, ea sil inapoiascd
banii CaseI inapoI. 1811, Iulie 7.

De la intetiul Divan i Comitet.

Dumn6v6stra Ispravnicilor ot sud Ilfov, pricinuirea ce s'al facut cu nu-
mitil 16cuitorl nu este priimita Divanului, pentra marea trebuinta de pocha ce
este acum a avea podurile, ci poruncim Dumn6v6stra sa indatoriti negresit pe
acel 16cuitori, spre a aduce a face teslim la Casa podurilor si acea ránrasita de
49 podinl, cgcl ne fiind urmatori a le aduce, sa scie ca s'aa dat vole Epistatilor
Casca' a cumpára din targ aedo podini i ori catI bata vor da mal mult peste
pretul cel tocmit cu acel 16cuitori, se vor indatora insusi numitii 16cuitori a
riispunde. 1811, lidie 9.
Rada Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Nana.
Cod. LXX, fila 124 verso.
852 v. A.

Anexa No. XXXV.

Intärirea ce s'ail dat la anaforaua DumnéluT vel SpätaruluI, pentru podul
ce este 84 se facä din p6rta r6posatuld paharnic Varlaam i pitn' in podul col
mare a lul erban-Vodil, ce este de stânjini 30 si dupe jaiba ce ail dat maha-
lagieT, a se implinI banil dupe chibzuirea ce ail gout Dumn6luI vol Spätarul.
1811, Iulie 13.
Cod. LX X, flla 145.

Anexa No. XXXVI.

CUre gheneral I.Fteter.

Cu cinste ail primit Divanul predlojenia ExcelenteI Tale, do la 12 ale

acestil luni, supt No. 3489, prin care ni se aratit pentru alita ce este trebuin-
ci6sä a se face pe la 'Arta sfintul Savil (1 nu vor sit plàfóscìt col ce ail locurI
rijspun4iltóre inteacea ulitä, analogon ce i-ati ajuns, si de ciltre Excelenta Ta
se gäsesce de trebnintä, cä a se face rinduiala srt aducrt darä podine si cele-
lalte trebuincióse si apoI sil se siléseil acoja ce sunt dater): a '1 face, ea sä
t(rsca fInit niel o prelungire, &Aida-se sub privigherea cuI se cuvine ; din partea
DivanuluI ariitam Excelentel Tale, c'd pentru ingrijirea facarel acestal pod i
implinirea banilor si plata luctittorilor este incärcat Dumnélul vol Aga si 16-
cuitoriI ce s'art gäsit a se inarca ca facerea acestul pod sunt tocmitl ca sil
li se dal baniI junAtate inainte, iar jumätate dupil ce se va face podul, care
de nu li se va da banl nu voesc a face si niel: no): nu putern al silim im-
potriva tocmeleY, niet altiT nu se gäsesc ca sit fact intâiü lucru i apoI srt ja
platä, i pricina este cad pe acéstä ulitä sunt cdtl-va boerl de la earl Divanul
nu pòte 8t implinéscii, al cilrora nume se aratä in deosebitil foitrt, ea suma ba-
niter, pedal nu se póte face, ci precum am arijtat si mat nainte, ulita acésta fiind
prea trebuinciósä a se face si acum arkäm, sil bine-voeseT, 61 en mijlócele ce
sä va socoti de Excelenta Ta, sä se pue in armare implinirea, ca sit se pritrt
pune si podia in lucrare. 1811, Lille 13.
Cod. LXVI, fila 99.

Anexa No. XXXVII.

Intdrirea ce s'ati dat la anaforaua DumnéluT ve! SpataruluT la jaiba
ce art dat cjece mahalaga pentru baniI ce ail a pune la facerea poduluï,
de citre Amzd Croitorul i de Iordache Anagnosti, asemenea Ioniä Bateo
Datco, Nicolae Logofet, Ralet Logofet, Stavar Petre, cdpitan Busa, Tu-
dorache Neac§u Neagu. 1811, Iulie 14.
 ISTORIA ROMINTILOR 853

De la intebiul Divan pi Comitet.

Cinstite Dumn6ta Fpistatule al Spatäriel de vreme ce daï pliroforie Di-

vanuluI printr'acéstä anafora, c jilluitoril dupä ce sunt depärtatI cu 16cuinta
de acel pod si nicI sunt impreanä mahalagil ca pàrìiì, niel cuvant nu ail a
core de la jäluitori, ca s intre i el fa cheltuiala facereT acestuT pod, ci
hotäresce Divanul, sil iémae apCiratY de care paritT, indatorindu-se îns ca sil
astupe cele doug batacurl. 1811, lidie 16.
Al Ungrovlahier Ignatie, Isac Ralet, Mihalache Manic, vel Vist.
Cod. LXX, fila 1230.

Anexa No. XXXIX.

De la intdiul Divan pi Comitet.
Dumnévósträ Epistatilor ai CaseT podurilor, fiind-cii Excelenta Sa gheneral
teter vit prezident al DivanuluI, prin predlojenia de la 12 ale acestil lunI
supt No. 5218, poruncesce, ca ea podinile ce avetf gata sä dreget): i sil mere-
metisitI podurile mail ale politiel, ca sil nu se Intample vre-o ne inlesnire
color treatorT, ego): respunderea atuncI va remanea asuprävä, asisderea i pentru
baniT ce atT arkat cheltuiti n hrana lucriltorilor i la plata 16cuitorilor, o
gäsesce Excelenta Sa fried() oranduialä si no primitä, cAcl and li se plätesce
lucrätorilor, urmézil ca hrana sä vi-o aibä dinteadistä platit si mal vt)rtos cif
acel Monitor): eel are Casa podurilor i sunt apkaff de angarale, datorie all a
litera filr'de nicl o platif ; pentru care insiircinifizil Divannl, a sä lua cu de'a-
m6runtul socotélil pentru t6til sum banilor ce s'ati cheltuit i ea pärerea
nóstril sit arkilm i ExcelenteT Sale; de aceea iatä v poruncim, ca atat po-
durile de meremetisélä cat si pentru tkä suma banilor, si arkatl Divanulul
In scris socotélä curatä, ce. bunil pliroforie. 1811, Tulio 17.
Ignatie, Isaac Ralet, lifihalache Nana vel Vist:
Cond. LX1T, 111a 112 irerso.

Anexa No. XL.

De la intaul Divan pi Comitet al principatului alahia
Clitre Dumnélul fratele biv vel Dvornic Rada Golescu.

Primindu-se la Divan scrisiírea Dumifale de la 16 ale acestiT lunT,

am vnt c9prinderea eI, pentru mijlocul ce al gásit Duniu6t4 de aducerea
854 V. A. URECHIÀ

dinilor din judetul Argesulul mal en inlesnire i mal' cu graba aicl in Bu-
cureseI[ca sä se plidéscil adicá' de la Casa podurilor la cei ce ali pregatit
podinile cate talen): 5 de o podin i el' sii fie dotorI sá le aducK panäaid
la BucurescI, iar nu numaI pan la GrieseT, dupá tertipul ce se Menso ;
vanul insä. chibzuire gilsesce cu cale, a maná.. cate talar). 4 sä se
pliltéscil de podinä iar nu cate talen I 5 fiiindu-le i lor indestu]if acéstil musa
adea i CaseI podurilor mal cu usor. Ci dar pohtesce Divanul pe Dumnéta, ca
InteacestasY chip, prin Dumnélor Ispravnicil judetulul, sil se puie in lucrare
cum maI zäbavá, aducerea acestor podinI aicI in Bucurescï, fiind sciutä
Dumitale trebuinta ce este pentru meremetul podurilor. 1811, Iulie 20.
Al Ungrovlahift Ignatie, Isaac Ralet, Nana, Polcovnic Lo-
hinof, vel Vistier.
Ce& LXV, fila 100 verso.

Anexa No. XLI.

De la Divan.
Cinstite Dumnéta Epistatule al Spätilriel, am vl,lut arRarea ce facI Di-
vanuluI printeacéstä anaforä, ci de vreme ce dupä cercetare ce ai %cut dal
pliroforie DivanuluI, c nAnástirea sfintei Ecaterine niel odatii n'atl dat ajutor
la facerea acelul pod si mal vértos 61 este apgratil si prin sinet romnesc de
acest sinisfora, eu cale este dar chibzuirea Dumitale i poruncesce Divanul, ca
aceI talen I treI sute &TI implinesel de la münästirea RadulEl Vea, im-
preun i en din baniI Cutiel bisericel si impreunandu-se cu cel-l-alt1 talad,
pentru o sutil si cincI-etecI sil i se dea filede zá-bavä pentru tinerea i sävér-
sirea acestuI pod. 1811, Iulie 27.
Isaac Ralet, Mihalache Nana vel LogoPt.
coa. LXX, fila 145.

Anexa No, XLII.

Catre Ezcelenta Sa gheneral-maior ai cavaler Steter.

Dapk' predlojenia Excelente]. Tale, de la 18 ale urmiltdrel lunl, mi No.

5427, ca s al-66bn unde i in ce loe se afki Costache Hiotul, Bänicä,
Nicä Lipscanul, ce sunt datorI a respunde analogon poduluI ce se face
pe la sfantul Saya, filc'ènd cercetare, ne-am pliroforisit, c Costache Hiotul se aflä
aicl in casele räposatuluI duenda Dumitrache, Bänia, Billäceanul se allá
la mosia Sa Finta in sud. Déinbovita, Greceanul în orqul TargovisteI i Nica
Lipscanul se allá In casele dohtorului Coustandache Caracas ; dar sciut s fie
 1STORIA ROMINILOR 855

Excelente): Tale, a casal° Greceanulut sunt vêndute lut Costache Iliotul, cum
Nica Lipscanul ati ri.ispuns acum la acet talen l 165 analon ce i s'ad cu-
venit dupil fóia cislet, de care nu lipsim ca cinste a aräta Excelentet Tale.
1811, Iulie 29.
Isaac Ralet, Iffihalache 21fahu.
Cod. LXVI, fila 121.

Anexa No. XLIII.

Dumnév6strä Ipistatilor al' CaseI podurilor, fiind-eä podul ce morgo pe
la biserica Cretulesculd, unde ce atlii i cfartirul Excelente): Sale ghoneral
Meluha lace trebuintä de vre-o cäte-va podine; de aceea poruncesce Divanul,
ea sä datt din podinile cele vechl, ca la sél-dect, sépte-deet podine, la Dum-
nólu Agpentru facerea poduluT. 1811, August 25.
Rada Golescu, Isaac Ralet, Ofihalache Manu, vel Vist.

Anexa No. XLIV.

Catre sletvitul Divan.

Cu acéstrt porundi a slävituld Divan ail adus orânduitul mumbasir a-

prod ceausesc In judecata Agiet pe Mihal birnic ot Bolintint din vale sud
Dâmbovita, unul din tovaräsil ce): co ad tocmit podul cu jäluitorit mahalagiI
si ail luat si din bina' taita , care la cercetarea ce i s'ad fäcut aratä, c tdt'l
podina este ttliatä, dar ne aratä, cil stä pe loe, din pricintl csá nu al avut vreme
si rägaz de angarale i multele podvedI, iar cind i se va da munibasir sä'
éciri h napristan asupra tuturor sätenilor ce ail mat banit pentru podint, dä
filgä'duialil c in putino dile va aduce 1.6tä podina; ca sä nu sédä dar la In-
chisárea grosuluI agiesc filrá niel o ispravä, de se va gäsi cu cale de critre
slävitul Divan, off sit i se oillnduiascit dupä a luT cerera mumbasir de 6meni
din zapen: Divanulut, sail sä ja orânduitul de la inchisáre i cu porunc,a slá-
vitulut Divan sin ducä drept la Dumnèlor boerif Ispravnicl ot sud Dlim-
bovita, de ande Sili se oränduiasca deosebit mutubasir, cu strasnicä poruncä,
ca fiírti znavä sä' se porn6scil ca podina, spre sä'vhsirea podulut, dupä
turä ce ail ca mahalagiií, sall cum, se va gä'si cu cale de Otra slilvitul Divan.
1812, Maid 16.
Vel
Cpd. LXXII, fila 49,
856 V. A. URECHIÀ

De la intaiul Divan pi Comitet al principatului Valahiet.

Volnicesce Divanul pe aprodul ceaursc, ca luand de ata pe paratul
saq daca la sud Dambovita, unde se poruncesce Durnnevástra Isprav-
nicilor ai judetuluï, s'a randuitI un mumba§ir harnic, ca sil stea napristan fa-
cónd mumbaOret de a se porni aci tart acea podina, spre armare intocmaI &T'A
sinfonia ce va fi avírad co acei llicuitorT. 1812, M'allí 18.
_Isaac Ralet, Barbu Va careseu, vel Logofet.

Anexa No. XLV

Catre intdiul Divan pi Comitet al principatulut Valahiel, de la Epistasia
podurilor mari.
Dapa porunca slavitulaY Divan, ce ni se da in dosul anatoraleT Dum-
neo): Epistatulusi Spatariei, arsétat6re de lungimea podolul de supt mitropolie,
catI stanjenI este, a fiind lasurat6rea ce s'ad facut de ca,'tre Dumnélui faede
deslu§ire de suma stanjenilor cat are fiq-caro mahalagid, s facem noT mësu-
M'Ore cu stanjenul lungimet acole, pod i sa, ariitam in seria ei de unde
pana ulule este de a se face §i catI stanjen): ne ajunge pe fie-care, duprt slujba
stanjinilor ; urmator fiind, am fama cu seumpatate me'surat6rea nnmituluI pod,
§i gasit stanjenI 82 §i 2 palme lungitnea lui iar nu 79 (pe carI i s'O
facut tocméla a se face podo, stánjinal Po talerI 23 i fac talen): 1817); hice-
péndu-se Insa' facerea lal de la gocen' Zaharia AndreT i panla Dumnéld
Visternicul Constandin Varlam, dupra cum in dos so vede, §i cate catI stanjenT
calca pe fie§-care din rnahalagiï ci cate catt ball): are sa platésca fie§-care pe
suma stanjinilor ce'l ajunge i fac tot): baniI 1891 banI 90, din carI ad luat
tocmitorii 16cuitorI ot M'aria anume Toma sin Sta' Chiru, hie Slujitor
Cárstea Logofèlul, de la Casa inca de la lèt 1810, de cand tocmit, dupa:
porunca celul de Mainel slavit Comitet, talerI 605 bani 80, a &cía parte din
maI sus arRata suma talerY 1817 ci hotarat de slavital Divan, ca (POI
banI ralee 605 s'A remae bine datI de la Casa iar ceT-l-altY ja de la ma-
halagiI dupil o margine §i pe alta a aceita' pod, clec): mat ail sa in numitil
16'cuitorY. talerI 1286 banI 10, cum se vede in dos, dupa suma stanjinilor ce
ajunge pe fie-care mahalagid, i dupa porunch iatìí aréth'm slavitulul Divan,
ci va porunci a so implini ace01 banI numitilor 15cuitorT, spre a pntea i el
face i a savómi mal: in graba podul, dupa cum dupa toctnelile i prin zapis
sunt legatI, cac): este trebuinta' a se face fiind darapanat. 1812, Iolie 4.
Radu Clineanu, Petra* Tretsnea,
poni. LXXII, til,i 107 verso.
 ISTORIA ROMANILOR 857

Lungimea podulut de sub mitropolie ri cate 41 sttinjint ajunge pe fies-care

mahalaqi i dite ccî bata are sa dea fiepe-care.

!JIU). palme talen l parale banT

1 2 19 18 Clucerul Zaharia Andrel

7 6 121 21 1 Arhimandritul Ilarion
.0
17 366 24 2 Sf. Mitropolie
28 439 4 1 Roposatu banu Manolache Brilncoveanu 3 0,
10 150 2 1 Coccina Hinca Cretu.16sca
15 254 1 1 Cocúna Anastasia Falcoianca
2 2 35 11 I Biv vol Vist Constandin Varlaam
82 2 1286 3 1

De la intdiul Divan fi Conzitet al principatului alahid.

Cinstite Dumn6ta Epistatule al Spiltririel., sil oranduesef un zapciti
truese, ca s. stringil banil ce se ved aretati: Inteacéstä anafora, do la fiesce-
caro mahalagiii, spre a se da lücuitorilor color ce ati tocmit facerea i silvér-
§irea aceita. pod. 1812, Junio 9
ignatie Afitropolit, Cmstanrlin. Ghica vit prevident, Constandin Varlaam
vel Vise.

Anexa No. XLVI

La 18 Martie 1812 friteiul Divan (Ilanolache Cretuiescu Ban, Isaac Ralo,
Barbu. Väcilreseu vel Vist) poruncesco EpistatuluI$pathrie, sii tmplinéscii ana-
logia de banf de la mahalagil, pentru facerea podaba' din mahalaua bi-
serica Iene.
Cod. LXIX, pagina 334.

Anexa No. XLVII

Intáltil Divan si Comitet serie la 21 Martie 1812, EpistatuluT Vorniciei
ObOirilor, sì îrnplinóscii banii datoriti de unii alta qi sg so fach podul de la
sffintul Saya fiíril
Coa. 1.xIX, pagina 336.
858 V. A. URECHIÀ

Anexa No. XLVIII (Tom. IX. pag. 600)

De la Divau.
Dumnévóstr6 Boerilor IspravnicI sud Argq, sitnätate; v facem In sciro,
citDumn61or EpistatiI CaseI podurilor politief filmed ar6tare Divanului, cum
cil este trebuintii de o multi surnil de podinï, pentru dregerea i implinirea
podurilor color marl pe unde s'ail stiicat, i uncle Mai de la facerea lor
fost pus din cele vecla podinI pfinit a veni din cole noT, i auum sfä'rAmttn-
dit-se acoles, este lipsit pe multe locur i urm6zii a veni podurile politioI,
ill* in stare de a nu maI putea fi âmblate, care acéstii ingrijiro a facereI,
a dregerei 0 a tineriI podurilor in fiina lor, despre o parte fiind v6lut
este una din cele ne apilrate i mare trobuinte a politiet ; despre aka' parte
fiind ciutit discolia ce este,a se indatora 16cuitoriI, §i ca criratul acostar podinl,
aeum inteacéstil vreme, cind abia pot parta potvedele cilrAtureI Zaharelolor
altor trebuinte ostilpscï, de acea daril Divanul Lai chibzuit a se face cgratu
podinilor cu plates pe apa Argefulul, i fiind-a luariim pliroforie cum (it aci
In jadea Thambovita, unde se aflii ca la 12 mil podinI trtiate ì fitcute gata,
Bunt 0 6menY earl' all sciinta cgratuluI podinilor pre ¡Tit ea plata, ale cgrora
nume sunt insemnate mal jos, scriem Dumn6v6stril, ca sit aduceti pe ace0I
6menI fatii inaintea Dumn6v6stril, ca sit fact* tocm616 pe cilt yeti vedea cit se
p6te a fi mai ef tin, pe yea cilt de mult6 soma de podint i luandu-se zapis
de tocm614 de la mAna lor, sitI trimitetT niel la Divan, de impreunii i ea
insciintarea Dumnévóstrit, arkiltóre eke cal tocmit plata cä'ratultif unel
podinI, de acolo din judet ca pluta pe apa Arge§ulul, panii la poda la Per-
sicenI qi ca cfltä sum6 de podinI ins6reinat acel 6menI de a din, care
primiiN 6ra la viitorul Marti°, s6 se riinduiascii om inteadins de la Casa po-
durilor, ca pe de o parte s'd priméscA acestea podurI, pe de altri parte A' le
qi pl6t6sdi acelor 16cuitorI aid pe loc bani pe0n, ing pen tru acésta sit. in-
grijitI Dumnévóstr6, ca frirN de Abavil stt se facii urmare i indatit sä" aiba qi
Divanu iespuns. 4808, Ghenar 2.
Cod. LIV,fila 226 verso.

Anexa No. XLIX (Tom. IX. pag. 600)

Viitaful de podan, la 18 Martie 1810, cere Divanula salahorl (podanI
n'ail de ajuns), ca sit curote restul pod tau)." do la shIntul Ion, Srl repare podul
ce duce peste Ditrubovit6 la Curtes Domn6scá. Care cherestea nouN do la Pi-
tescI (di in Ilfov nu este buml) pentru facerea din nog a podului BeiliculuI.
Divanul i comitetul, la 25 Marti° 1810, aprobi pentru podul Beilic
 ISTORIA ROMANILOR 859

col co duce la Cartea Domnésch'. A ordonat la ispravnicii: de Argos, sU pornésci

plato pe Arges a se aduce ptinh' la Prisicerit. AutorizA luarea de salahorI
ca plati de óre-ce nu ati de ajuns podart Carii se Tor da prin Divan, pentru
eurNtatul noroiuluI scos din santurT.
Cod. LXIV, fila 7 Terso i 8,

Mire Ghinaral Steter

Zamfirache Logof6t i Dumitrascu CApitan Doictscu ati j1uit DivanuluT,

In judetul Ialomita la Slobeclia, In capul poduluT, ce este peste apa Ialomita
aT6nd mosie, unde IcI ati circiumg si Wicanie de alisveris, este acum mal bine
de un an de cAnd s'ail pus in spinarea acestor acaretuff ale lor, un marchitan
de face negittätorie cu multe felurimurI de ale manciireI si bautureI, faja' de
a fi acolo polo de estasI, ca sri aib vre un cuvênt eh' face acel alis-Teris pentru
ostasI, ci numaI pentru trec6torT, inch' acum s'atil apucat a face pe moda lor
bordeiti In pilmênt, M'a de a le da cevasY, sall a face cu dénsii vrc-un ase-
ijitant, Impotriva obiceiului mosieI lor, pentru care ar6tfind si la DumnéluI
ofiterul judetuluI Impotrivirea tul', supunere n'ail ar6tat a se radica si se r6gii
a se da perunca a ExcelenteI tale ciare DumnéluY ofiterul judetuluI, a da
poruncri acola marchitan, a se radica dupe mosia lor ci si le pliitései dreptul
lor de un an de clind so negutritoresce; pentru care si nu lipsesce Divanul a
ar6ta ExcelenteI Tale cererea i rugiciunea lor, ea si bine-voesdi Excelenta ta
a li se face vre o Indreptare.--181 1 Maiti 4.
Cod. LXV1, Fila 93.

Porunca ce s'a(' 11.cut cdtre IspravnicT in tete judetile i la Divanul

Craiovei si la Dumnelul vel Spdtar i vel Agti, dup5, predlojenia Exce-
lenter sale Glleneralului *teter vit prezident pentru imprumutarea de
banI in monedizi si in asignatil rusescl de catre precupetil rusesci
podrascid

Dinteacóstri copie de predlojenie a ExcelenteT sale Gheneral major i ca-

valer §toter vi t prezident, yeti' lua Dumnévóstfi pliroforie de cele coprinP6re,
pentru eare frui zh'Iaavä si facetI Dumn6v6sifi publicatiI in tot judetul de a
se face cunoscut acésta la totI de obste IntocmaT, precum se poruncesce, si de
urmarea si punerea la lucraren porunceI, si aibri Divanul r6spunsul Duma,-
v6strit 1811 Me 13.
Vod. LXV, fila 107.
860 V. A. URECIIII

Excelenta sa Fteter
senatorul i-atl trimis o copie dupe Invciintarea GheneraluluI Zas
pentra deciuiala ce se ia in oravul Craiova de la We lucrurile de mancare vi
de la cherestele ce se aduc de locuitori spro v'èndare, de caro Divanul fä'ci5od
cercetare s Invtiinteze. 1811 Soptembre 7.
Cod. nxvna, film 8 verso.

Excelenta sa L,S'teter

Ca s poruncésca Divanul tuturor Ispravnicilor a pane nart pe tótil luna

la lucrurile de mancare spre a se conteni scumpetea, ce s'all invciintat ce se
urméza, care narturI sa se dea de catre IspravnicI la Ofiterï, spre a le trimite
Excelentel sale, sa le va.-1811 Septembre 18.
Cod. LXVIII, fila 8 verso.

tre Excelenta sa Gheneral Comnino, De la ingiul Divan al Valahiet

Ca cinste facem ariitare ExcelenteI tale, ca Inteaceste qilo aduand

mie Dvornicului Manu seutelnicil miel cincT care lemne, dupa ce le-ail des-
carcat, plecand a evi ca carale afara din politie la casete lor, le.all intainpinat
pe pod un om al luT Costache §tefilnescu ce este Insarcinat ca carale de lung,
vi luandu-le in silnicie, trimis pe cate cincl ca nisce turd pana la
AfumatT, de undo abia ail scapat numaT douó cara de ail venit aicI vi ail dat
jalba DivanuluT, iar cele-halto treI nu se vcie undo le vor fi trimes de la
Afumaff ; dupá a carora jalba aducé'ndu-se nutuitul tefanesca la Divan vi
facêndu'I Intrebare pentru ce face acest fel de urmarT, In vrome ce teara î da
luT cate 500 cara pe luna pentra Intamplatórele trebuinte, ail inceput a dice
feluff de pricinuirT vi In cele do pe urma ail dat féspuns, ca el al facia acósta
urmare din porun a Exceienta talo; de armea dar Divanul arata Excelentel
Tale, de a i se da nuinituluI §tefanescu caviinciosul nizam, cacI and el
indrasnesce de a lua in silnicie chiar cara de scutelnicI, care scie proa
bine, cl ei vor sit arte la stiipanisf lor, vi stapaniT vor arta DivanaluT, óre
ticAlo0 RicuitorT, birnicT ce aduc aicT In politie ca carele unele
altele spre vêndare, ce vor fi patimind ? care o acest fel de urinare a numitulaT
*tefanescu, mind va fi trecuta cu. vederea, In vreme ce luT i s'a dat cate 5P0
cara pe luna, sa fie incredintat Excelenta ta, cli ca total vor conteni de a maT
aim() aci In politie cele trebuincióse spre vilindare. 1811 Noembre 11.
Rada Goltacu, haac Ralet, 2fihalache
Cod, LXVI, fila 163 verso.
 IS-tORIA ROMINILOtt 861

Crätre ) teter
TotT negutatoriT oragenI din Braila al"' dat jaiba' Divanuld plangéndu-se
ea eT aflandu-se Ricuitoff acolo, se negutatoreati ca vinurT, rachiurI, pescariI
gi alte marfuff gi 'gT agoniseati hrana cea din tdte (jilote, IgT platear' gi bira-
rile i nizamurile, iar acum de cand s'ail sculat uniI din Brailera, 1ntovaragind
gi pe alff streinT, de ati eumparat cantarlul de acolo i-all oprit de Oto alig-
verigurile Inca gi intreiala baltiI de pesco nu iati dupil oranduiala, ci le ja
din doug una, gi fac rugaciune a nu fi opritT de acel obicinuit aligverig, ce
din vechime era sloboçli de 'I facea acolo pentru chivernisbla easelor lor ; a
eitror rugaciune, dupa datoria ce are Divanul gi pentru Ingrijirea lor, ea pentru
nisce dajnicI aI VisterieT, ce se afiti gi eI acum ca gi coi-l-altI 16cuitorf aI Orei
nu lipsim a face cunoscut Excelente): tale, n'Onda-no s'a bine-voescI a se da
porunert prin cine se va cuveni, de a nu fi numitil negutatoff popritl gi iste-
risitI de acnm inainte de acele aligverigurI ce Meca qi de obiceiurile ce avea,
spro a'sT patea proftansi gi eI chiverniséla casa gi a'gT féspande gi oranduitele
nizarnuff gi daidiT ale Visteriet-1811 Marto 12.
Cod. LXVI, fila 81 verso.

Suditif francesI fratil Atanasie Dimitrin (?) reclama 9746 talcii pe marfa
data' raposatuluI D. Ghica. De ce a dat atata marfil pe datorie ? ,frtra de a da
scris off a Intreba pe cine-vagI ?3, Sa se preleve 1110 partea sufletuld, apoI
banil Soutelnicilor luatI inainte ca srt nu mg plat6sca eI alta data din nort.
Resta la masa tatunr croditorilor.-1810 Ianuare 5.
In Ianuarie '1811 s'ad iscat reclamatiunl din partea luI Ledoux
contra darel impusd präväliilor, la care dare 'fati fost exceptionatI
suditiI francesi.
De /a Visterie
Dupi buiurdizma ce mi se d'a' la acésta anafora a cinstiteï Agil fac afi5
tare sliivitului Divan, ea tainul de 40 para pe luna a 6menilor AgieI din
vechime s'ar" urmat panä. la A.ugust lk 1911, iar de atuncT, dupe predlojenia
reposataluT vit prezident teter, ce ati dat'o DivanulnI, scrisa de la Octombrie
20 sub No. 8471, poruncitóre, ca nimanuT tain do pane sil nu se maT dea, s'el
precurmat; tipa. In urda dupe cuerea ce ati facut DumnéluT prin Aga Pahar-
nicul Mibaita Filipescu, prin asemenea anafora cutre Divan, glisindu-se ca cale,
s'ají pus In oranduiala ea s'A se urmeze acest tain dupe vechiul obiceia gi
dupo trebuinta gi aga s'ail facut pecetluitul DivanuluT pe luna luT Aprilie gi
Maia, gi gunane a se da hotartrea tu ce chip trebue a se urma gi de la Iunie
Intair".-1812 Iunie 28.
 V. A. URECHIÀ

De la Divan

Cinstite Dumnéta ve! Visternice, de neme ce aretY cli acest tain de 40

pile pe 4i la tadimul órnenaor AgieT s'aii urmat din vechime, poruncesn dar
Divanul, e asemenea sA se urmeze a se da i de la 4i IntAiil a trecutuluT
Iunie inainte.-1812 .A.ugust 6.
Isaac Ralet, Barba Viicarescu, Constantin Varlaam.
Cod. LXXII, fila 199.

Anexa No. 4g. (IX pag. 600)

De la inta'iul Divan catre biv vel Clueerul ,Ftefan Ispravnicul din Argel).

Dumitale îT este sciutii starea cea próstA infra care ail ajons pe-
durile de aicea din politia BucurescT, carI fiind ca neputintA de a se face acum
de isnévii, trebuinta neapgratg este Inca! a se meremetisi si maT Ortos po-
durile de peste apa DAmboviteT, (nutre cari unul adecit cel de la Beilic fiind cu
totul derApaat, urm6zit a se face din noil. Starea jara' si a Ore! si a 15"uito-
rilor, intru care Be aflil acum, ne stA cu totul impotrivA a aduce aicea pre
useat vre un sat, podinT din cele ce sunt Mate Inteacest judet, dar si de s'ar
face vre-un mijloc a se aduce pre uscat, urm&A a se face o mare cheltuialA.
Pentru care acéstA invederatä cheltuialA Divanul sil gAsit mai cu cuviintA a
se aduce prin plute pro apa ArgesuluT pana la PrisAoenT i cerceftind la casa
podurilor, am gAsit tertipul si cheltuiala, cu caro s'ail fAcut plutele si aducorea
podinelor pe apii in aria' trecti¡I; dupii care iatä' s'A trimite Dumitale i copie
precum i osebitA Ele de r umeie acelor plutaql qi macar ea. Divanul era
faca Intru'adins poruncii &gro DumnévóstrA, Cli aducand pre maT. sus numitul
tertip a face plute gi a aduce o sumA de podine pAnA la PrisAcenT, dar ea sA
nu se IntAmple Cu acest mijloc a se face din partea acelor 16cuitori plutapT
vre-o strigare, cá dórA sunt siliff la acésta, iatA eh' Divanul sciindu-te pre DLIM-
néta boeriti b'étrAn practicos çi vrednic de a economisi felurY de trebuinte, te
InsAreinézii i te poftesco (ea unul maT Ortos, ce iris*. Dumnéta escT pAtinmq
cum se atril podurile de aice din politie stricate), A' te mncarci cu ac6stA trébA
si sA ingrijesef fAr' de zAbavA a gAsi, oil pe un boerina de aci din PiteseT,
vre un negutAtor, salí m'Alear si. pro tn§iT aceT plutarT, ca s'A se incane cu adu-
cerea prin plute pre apa ArgesultiT pAnA la PrisAcenT, de 3000 podine din cele
mari, care milcar c in mil trecutT dupA tertipul ce s'al"' qis maT sus aii ajuns
OCA eheltuiala, aducerea uneT podine pánA la Prisä'cenT cate parale 50 una, Di-
vanul InsA d'A Dumitale voTe a te sui qi pAnti la talerT 2 pentru fiepe podinA
din cele marT i aducerea lor s'A se facit si sa se istovéscil pAnA la sférgitul luna
 ISTORIA ROMANILOtt 863

Maiti, Batí fie qi pina la 15 Iunie, Iar de se vor putea s se aduc i mar multe
Cu asemenea pret, aceea Amarte la deosebitg vrednicie a Dumitale i adu-
andu-le phi la Prisicenr, acolo va fi oranduitul Epistasier Caser podurilor de
le va primi i le va pliti. lar de vor cere aceia ce se vor incirca Cu acésti
trébi a li so da niscare-va banT inainte, ir ver da Dumnétale de la Zgrifia
judetulur §i se vor respunde aice de Catre Epistisia Caser podurilor. Arhon
Clucer, in scurt acésti trébg o cere Divanul negreOt de la iscusinta i vred-
nieta Dumitale. pentru care fir' de zgbavi s avem réspunsul Dumitale,
aT pus In lucrare. Insg cer ce se vor Insgreina cu acésti trébi í vor primi
banr, si dea chezivie vrednicg atilt pentru banT c nu-i vor manca, cit oi pent:ru
aducerea podinelor, Cil vor urma-o In vreme. Socotesce dar, Arhon Olucer, cg
acésti madea este una din cele delicate, cid apor urmézit' a gcatandisi
podurile politier negmblitére ; ciare acésta si cercetezi Dumnéta cate podinT se
afli tiliate actun In pér la acel jude i ate vor fi lipsind, lua'e fiind de unir
altir, dupg tnsemnarea ce urmézti a se afla la condica isprivnicatulur, pe caro
téte aeeste Cate vor fi lipsind si tudatorezT po coi ce le va fi luat, ea si le
pung la loe, intocmar precum art fost acele podinT, cid pe urturt vor fi Inda-
toriti a le plgti Cu pretul, care le va veni Cu mult mar greil. i de téte anedea
sil Inciintezr Dumnéta la Divan. 1818, A.pril 7.
(88) Grigorafeu Ghica. Istrate Krefulescu. Const. Riläcénu vel Vise.

Unnéza socotéla data' de Slugerul Dräghicénu la casa podurilor

pentru cb.t1 banl s'ad cheltuit la facerea plutelor i teslimatul lor la
Prisäceni, la lét 1805, Octombre 27.
Din aceste socotell se vede, sä s'ají transportat 8232 de podine cu
plute i cri s'ad cheltuit talen l 10199 si 60 banI si vine podina pe parale 50.
Din acésta socoté1ri se vede, cd s'ad cheltuit ceva bani i pentru
funii, carI servétl pentru tragerea plutelor, cänd scädea apa ArgesuluI.
Cod. LXV, fila 23 verso.

Anexa No. 50. idem

rutila' Divan, cara Dimitrie Poliza Epistatul caser podurilor marT, din
21 Iulie 1810, si caute vre-o piidure maT ap6pe de Bucurescr qiSit tocraésci
cu strtpanul er 500 copad, cu platrt de la Casa podurilor, ca grt se facg dintre-
acer copad orT ate podine se vor putea vi si se caro la Bucurescr cu care
Cu chirie, fiind cit cele 1500 podine cerute de la IspravniciT din Argq, nu
se pot trimite la Bucurescr, negisindu-se care pentru transport. g l'entra in-
lesnirea gisitulur pidurer de trtiatul podinelor qi aducerea lor aice (pentru
podul Beiliculur), si te corespondarisesd, Damnéta eu Dumnélor Isprivnicir
de Ilfov, ca sil sivérOsci cum mar filfa' zä'bavi, fiind eg s'ati poruncit 9i Dum-
nélor prin graili pentru acésta».
Cod. LXVII, nepagloat,
864 V. A. ITRECHIÄ

Anexa No. 51.

C 'ear ?t et er.

Cu cinto ariltam Excelente! Tale pentru podurile politiel Bucurescilor,

ea,' cele 4 podid rnarY: Mogov6ia, Thrgul de afaril, erban-Voda vi al Calicilor
este lndatoratil Casa podan i or a le fa^e, ale droge vi ale tinca in stare bunrt
Cu cheltuiata din venitul acole! Case, lar alte podurt prin ulite i prin mahalale
sunt datori ale faca aceia ce ail locurY rilspunqilt6re Intr'acea ulitui fievcare In
dreptul alu cat II tino local. Ava dar fiind i ulita ce urmézil pe la Sf. Sara
piral la biserica Dintfo-qi cut total stricatii, pe care de nu se va face pod, nu
fémine mijloc a maY umbla pe dênsa, ci se astupl cu total; de aceea Divanul
Ingrijind pentru acéstat att orindui, de s'ail milsurat i s'ail gilsit çi 16cuitoff
de prin sate, earl' Incifrcat prin tocm61rt a face acel pod, stilmjinul po tal.
30, InsA pod pe urvI vi pe until fiind pe o parte uniT vi pe alta altiY vine a
da fievce-care pe stônjinii ce 'Y are in dreptul silii pe un stfinjin Po taleff 15
vi de la cel dimpotriva luY se Implinesce taleff 30 p'un stânjin; iar satele, ce
s'ail Incgreat cu facerea acestuY pod, cer acurn Inainte banii jumiltate, lar and
vor aduce tot lemnnl, sit li se dea i coi-l-altI bad. S'ati milsurat vi ulita i Po
citi stânjenT all fost cupring fievaruia sat, s'ail pus vi banil dupil mijlocul ce
sä: aratil maY sus vi s'ati orânduit Dumnéld vel Aga, a face Implinire de la
fievcare, ca sä" se pue In lucrare facerea poduld.» Divanul aratä cil uniY nu vor
plilt6sc5, iar ch' vor plrtti dupg ce se va face podul; Di vanul cere voia de
a-Y supune la platil. 1811, IWO 4.
Cod. LXVI fila 92 verso.

Anexa No. 52.

Cinstite Dumnéta biv vel Clucer tefan, Ispravnice al sud. Axgev,veY vedea
argtarea ce face printriaces'a Dumnéhil biv vol Serdar Dimifrie Polizul Epistatu1
case! podurilor, pentru grabnica trebuintrt ce este a se aduce aid o sea podini
spre savirvirea podurilor ce actin." se lucr6,4, adeca la Beilic pedal de peste etrla
vi la Sf. I6n, iar* podul de peste DAmbovita, ce urméza spre MihaT-Vodrt, i ca
tole crt md in trocutele 4iie all ma!' scris Divanul Dun.itale, ca sil proftacsescl
ea off. ce mijloc preste apa A.rgevuld o sumil de podid, dar ptinA acum vedem
cil nu numaY vre-o armare nu s'aii filcut, ci este intaT4iere vi nicY Aspirin milcar
nu s'ail primit de la Durnnéta, pentru acea poruncii, de care mirare avem, pentru, co
ariltY.... la o ava grabnicil trebuintrt; de aceea dar iatá acam de iznóvil poruncesce
Divanul Dumné,tale, ca file de altA intarcjiere sii pill' tot fetal de silinte vi or!
cu canelo ce yin aice de lunii, or! cu canelo ce yin pentru crtratu fônuld 1m-
 ISTORIA ROMANILOR 865

pgratesc sail gi ea alte care ce vel mat putea gasi, sg proftacsescicat mat In
grabg aid podia mart 1500, act când te aflat Dumnéta aid al flout ari5tare
unora din nol% el podinile nu aunt la loe cu anevoIe de adus, ci apr6pe de Argeg
gi aga fiind age4ate uncle nu se OW faco intárliere cu Incgrcatul lor la careto
de luna i de alto orânduell ce vor fi EA vie aicT ; veT 1ndatora Dumnéta gi
pe acet caratift a Incarca fiegcare câte podin't va putea, platind atilt cgraugilor
de la ante, cat gi altor care ce se vor mat putea gasi pe talen l 2 bani 60
podina, cart banl sii-I respumg Dumnéta acolo fiegcgruia carlug gi fáciThd Elie
anume de catI banl vet da rándurT, randurt, sa o trimetT, ca sg ti sa plat6sca
de la Epistasia Casei podurilor gi fiind a unil din RicuitorI obicinuesc dupg
ce 'gl jail plata gi 'Juana podinile yin cm dánsele pan la an luc gi le 16prida
jos, pentru aceea ca tole ca mal sus ti se serie, ca sil le dal tort banit chirieT,
dar Divanul poruncesce, cit acolo sa le dal nurnal cate talerI una de podia gi
pentru parale 60 ce maT ramáne a lua, sg le dal' fitantie, ca venind aicT sg. li
se plátésca de la Casa podurilor. 1810, Iulie 6.
Cod. LXV, fila 44.

Anexa No. 53.

Comitetul trimite Mumbagirl la Dâmbovita gi la Vlagca, al execute antele
care ati pritnit bag pentru facerea poduluT lifagurjnu, dupg jalba malmlagiilor
de la acel pod. La 6 Iulie 1812.
Cod. LXVI fila Si verso.

Anexa No. 54.

Cisla pentru podul de la Alabalaoa Protopopuld. 1812, Octombre 28.
Cad LXIV, pag. 121.

Anexa No. 56 (IX pagina 600)

La 4 August 1809, Intaiul Divan ordong luI biv vol Medelnicer Teodor Ar-
cada, Epistatul Casa podurilor mar!, al mi5s6re o stradg, care trece pe la pgrta
lilt gi «pe de-o parte sa tocruescT 6ment, pentru lucrul gi facerea Id, pe de au
parte A* fact cisla pe eel ce se atrá locuitorT gi pe o parte gi pe alta pe Ring
pod, cate cii,t IT ajunge analogon a da la facerea acestuT pod ci all ne arglI Cu
fóTe hinds,.
Cod. LVIII. ilia 37 yen*.

Mork Roatinlior de P. 4. Unsaid. BacoLuL XIXII.-55

866 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 57.

Care gheneral Comnino.

De la Divan.
Cu cinste primind Divanul prodlojenia Excelentd Tale sub No. 205, de
la 4oce ale acestiT lunT, respun45t6re la nota Divanului pentru iraturile Casq
podurilor marl', nu lipsim a arta ExcelenteT Tale, c cele vechT iraturT, ce s'all
Intocmit Ina din 4i1ele Domnilor i earl urmat plinA acurn, sunt acestea co so
arati In altituratul catastih ea No 1 gi orAnduiala ce ce prizea la facerea gi
meremeturile podurilor era ac6sta : adicA cAnd se flicea din noil vre-unul din
cele patru poduri marl, Meet' Domnia orAnduialii prin judetele cele sciute Vis-
terid, de suma podinelor color trebuincióse gi aducêndu-se aice, srt plAt6 suma
podinelor de Casa podurilor pentru facerea lor, aducerea aicT, gi pentru dijma
pAdurilor de mide se taie Po talen unul de podia gi deosebit de acésta pentru
ca s'A fie podurilo butte i meremetisite tot d'allna, avea Casa Fato orAnduitede
le plAtea dajdia lor la Visterie gi se ocrotea de off ce podvelT vi angarale
acole sate erail datóre de aducea necurmat podinT aicT pentru trebuinciosui
meremot, dupi tocméla ce avea cu Casa, pentru al cAruia meremet trebuintil i
pentru plata d'AjdieT satelor i lefile Epistatilor i a grámáticuluT gi a ipoepista-
tilor Casd, erari orAnduite iraturile ce slag 4is ma): sus cu No. 1, and pe acea
vreme nu era scumpetea ce se urmézA acum, orT InteacéstA vreme, fiind-cá po-
dinile se cumprul cu rizapazar i cheltuelile ce se fac la meremet, dupA scum-
petea ce se urmézil acutn fiind intreite gi ImpAtrite decAt celo de maT nainte
de aceea Divanul art fost arkat In trecutelo 4ile ExcelenteT Tale, di este de
trebuintli, atAt pentru indestularea cheltueldor meremetuluT, clt gi pentru a se
putea face astA unA datil podul MogoOd i al Calicilor din notl, ca sit se faci
acest adaos, ce se aratA In catastih ca No. 2, letra care este a lua gi de la fieg-
care car ca zaherea cite parale 20, care nu este vamA ci podArit, vatna
zaharelel ce era orAnduitä maT na'nte, se lua din 4ece una, proem am cjice
dupA pretul ce se urmézA acum zahartma de grail este de chut taleff. 60, gi
inteun car aducêndu-se cel putin patru chile face pretul luI talorT 240, ale
crtruia eciuialit fAc6"nd talen T 24 nu are Did o asemAnare cu acéstA putinA suing
do parale 20 de car, gi nicI a se pricinuesce dintfac6sta vre-o scampAtate la
zaherea sait vreo lipsA ; precum gi lutnInArile de c6rA galbenil amain] Exce-
lenteT Tale, cA vgn4area acelor luminArT WA din 4ilele Domnilor era apalt
se vindea pe séraa CiimAriT Domnesd, iar la Mt 1809, prin sfat de obste fil-
c6ndu-se chibzuiro pontru ca sa so v6n4A lumInArilo galbene ca prettuai eftin
v't curate, de aceea hotArIt de s'ati stricat apaltul, iar de atuncT gi
 ISTORIA ROMINILOR 861

acum osebit a Visteriea ati cercat aoésti/ pagubli, apoI nieT s'ati maI eftinit lu-
mlniirile, nicI sunt maT curate din cena ce all fost; ca t6te acestea Insu ca pentru
o madea ce este obstéscrt, acésfii trebaintä a podurilor, de izn6vA Maud Divanul
chibzuire Impreun i ca obstea celor-l-altY Dumnélor boeriI din protipendada,
nu s'ail gasit ca cale a se face acum acest adaos de iraturl, ce sunt arkate in
catastihul en No. 2, p't dud va da Dumnedeti de se va maI Indeletnici t6ra,
atuncl se va face cuviinci6sit chibzuire ; pentru care ei nu lipsim a aféta Exce-
lenteI Tale, iar pe de altii parte Wail poruncit Epistatilor easel podurilor marl
a striga la CochivechI, spre vtindarea iraturilor color vechI ale CaseI din ca-
tastih cu No. 1, pe acest urnattitur an. 18127 lanuarie 21.
Rada Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Jlanu, vel
Cod. LXVI, fils 162 verso.

Anexa No. 58.

Pitac la Polizu, e dea taleri 200 Polcovnicului de pod pentru podul gárlef.
Dumn6ta biv val Serdar Dimitrie Polizu, Epistatule al Casa podurilor,
fiind-ci all venit vromea a se incepe lucrul poduluI de peste apa Dambovitel
carele urméia" spre curtea Domnéscil cea noug., a diruia glitire de cherestea
este lucrat i adusiti aicI, face dar trebuintg a se cump6ra acum pentru In-
ceperea lucruluI numituld pod col mare, Nat' qi altele ergalil trebuincióse,
de aceea dar poruncesce Divanul Dumitale, ca s daI taleff douti sute Polcov-
niculd de pod spre a cumpfta cele ce s'ail dis pi s poprescl acest pits° ca
sa ti se tie In Omit' la socotól luând InsA qi osebitii adeverinti de la Polcovnic
de primirea lor. 1811 Februar 28.
Cod. LXV, ills 60.

Anexa No. 59 (IX pagina 6o1)

Excelenta gteter.
Primind aretarea Divanuld pentru podul gârleï, respunde cu este lute°
glitsaire a da voe celuia ce voesce a face pod peste Dâmbovitä ca cheltuiala
sa dupii masurät6rea de 2 stánjinI, al doilea, i pentru facerea poduld peste
Oral, a0qclerea d voie a se face pod pe uscat ping la Dumnéld ca chel-
tuiala ce i s'atl afétat prin perilipsis taleff 4,300; al 3-lea pentra talerI 31,000
ce s'ati dat la neguttitorul ce all e4it moflur. Imprumut, sri se Implin6scg de la
acel cinovnic n'ati avut purtare de grija a-I da la om sigur de a nu BO
perde banii ; al 4-lea pentru a se aduce podurile cele marI la stare bunk' ;
al 5-lea pentru cheltuiala ce s'ail &cut la facerea poduld talerI 12,920 la
lticuitoriI ce all lucrat. 1811, Tulle 12.
Cod. LXIII, fila a; verso.
868 V. A. TJRECHIÀ

Anexa No. 60.

De la int4ial Divan fi Comitet al principatulut Valahiet.

Catre slavitul Dragoman llIanue Ø ca. tre Dumndlui cinstitul biv vel Fornie
Manolache Lakovari.

Fiind-ca pentru podul ce s'aa Inceput a se face peste apa Dambovitei

In Curtea veche, dupa aratarea ce ail facut Divauul ExcelenteT Sale ghenera-
lad vi t prezident cavaler Steter, prin predlojenia de la 12 ale acestiI lunl
supt No. 5218, da Tole Excelenta Sa a se savarsi laceren podulni: de peste
apa, care este lat de 2 stanjinT, cu acésta hotarlre insa ea tot cu cheltuiala
celor ce voesc a se face podul vaduluT apeT de acolo, care este lat de stanjinI
4 si lungul de stánjinT 31.
De acea Divanul serie slavireT Tale si Dumitale, ca Impreuna cu negu-
tátorul Iancul Gabrovalilul, ce 'sT are poarta curtel la vadul apeT i cu cumpa-
ratorul loculuT Caminara Rasti cel de peste garla, sI punetT Riede zabava a
lucra si a se divarsi, atat podul cel de peste garla, cat si podul vadulta.
1811, lulie 20.
Ignatie Mitropolitul Valahiel, Isaac Ralet, .211ihalache Manu, vel Vist
Cod. LXV, !do 110 Terso.

Anexa No. 61.

Intaiul Comitet serie gheneralului teter vice-prezident, ca este lipsa a se
face pod la vadul DamboviteT de la Curtea vecho cueput6nd norodul sI mal
ja apil din pricina a mutt noroi ce s'a facut). steter a cerut informatiunl la-
murite; Divanu respunde, cl eta lét 1804 prin hotarire Domnésca s'ail ales
vadul acesta ea sa fie tut-d'auna larguC luT de 6 stanjinT, iar lungul din podul
cel mare ce ese prin Curtea cea veche pana in apa, care acum la masuratóre
s'a gäsit langul 29 stanjinT. i la acel 16t 1801 pentru schimbul ce s'ati
prin slobcojenia Domnésca, what' a luat unuT lón Dumitru 4 stanjinI din local
vaduluT si all dat alt lee al sati alaturea, care acest Rot e GabroTalia ce este
de din susul vadultil ; s'ati indatorit acel Ion Dumitru, a face pod pe vadul
apeT, dupa a ha cer ro, ca a aa cheltuiala, iar cand se va Invechi faca
Casa podarilor si sal tie tot-d'anna In stare !mina, la care sI dee ajutor aceT
ce all portT respumjatáre inteacel vad. Dupil care hotarire acel Ion Du-
mitru, pod n'ati facut, ei ati fiteut regele ca moluz din zidirile ce se strica
atunci, facéndo-se §i din parten stapanirel poruncT, de punea moluz si vino-
 ISTORIA ROMINILOR 869

vatiT de la purliriT §i Cu aceea s'ati tinut vadul, iar de un an inaice ne ma

fiind moluz a se pune din vreme In vreme, dupti ce merge, se face nora
in3at ail ajuns cand sunt pia sil nu mal p6tA lita nimenT apA, din-
tr'acel vad, la care de nu se va face pod, nit maT este putintil s mbrgii niel
sacalele §i niel altiT sil ice apa. Divanul aratä, c Casa podurilor nu aro ban):
niel pentru pavele i c s cere pen-tru podirea vadula talerT 4,000. Un vecin
(Hann ?) ail propus s'A i se dee din vad o parte de loe s fad; pod pesto
Datubovita pentru trebuintele sale §i c atunci dansul se 16gA a face pod
peste restul vadula. Divanul propune acta lul teter sustiand propunerea.
Adaugii a dice Divanul, cr din ordinea gheneralula ail randuit din Epistatil*
Casa podurilor §i pro Mairnar-bava, ca sr, fur un diviz cat ar costa podirea
ail presentat diviz, care nu va fi mai jos de 5000 talen. Ghene-
ralul §teter scrisese DivanuluT, cum ea Casa podurilor are parale, era dansul
scie cii acea CasA are datT ca dobandA 31,000 lei din anul trecut §i cit i pe
acest urmator an s'atl vandut veniturile CaseT pe talen l 32,045. Respunde Di-
vanul, cA din acele sumT s'ail cheltuit deja ca diverse reparatiunT §i ca facerea
din noti a poduluT de la ZIAtarT i s'ail ma perdut §i din capital, fiind-cii
persóna care luase bang' cu dobandil a eqit mofluzit, ha inch' §i politmestru
ma luat i el 1800 de talen. Si apa Divanul nu maI scie ce sit face pe la
Casa podurilor, de dud s'a amestecat in trebile acesta Case politia. Divanul
apasit condeiul asupra acesteT nouA autoritiltT, care '§`i permitea sit lucreze cu
óre care independentii do Divan, de óre-ce (Musa a Meat licitatiunea veni-
turilor Casa podurilor §i ea a dat ponturi/e la mana cumpórAtorilor, gain defi-
nitiv parale nu sunt, era Cutia aro de prefácut cele 4.podurI marl', din care
niel un pod singar nu se póte face nutnai cu venitul Casa podurilor. 1811,
Iunie 4.
Cod. LXVI, ills 108 verso.

Lista proprietarilor de case din ulita de la sfcbstul Saya spre biserica dintrio
cu cesluirea sunset ce fie care are slá pillages pentru pavarea

Talerl Boni Still,. Palms

322 60 21 4 Banal Costache Ghica

442 60 29 4 Grigorie Ohica
285 19 Vornicu SlAtin6nu
135 9 StApanul HanuluT (?) AceOia na platesq
210 14 Sfantul Niculae-dinteo-cji
322 60 21 4 Stolnicu Ionitä
37 60 21 4 Mania Bontri6e
870 V. A. URECHIX.

315 2 Grecdnu
195 13 Bänicä Bäläcdnu Nu sunt
165 11 Nice Lipscanu In Bucuresd
I
352 60 23 4 Cruciera Stertinia
750 50 4 Costache Hiotu
300 20 Iciciohodar Iacobni
337 60 22 4 ,Pacu Costache
420 28 Paharnicul Roset
310 20 Ianache Careboglu
52 60 3 4 Cucdna Lehledica
Cod. LXVI, file 108 verso.

Anexa No. 62.

De la Divan.
Caere Epistatul Polcovnic de podurile marl.
Inteatatea randurY ti s'ati poruncit ea sti euret1 podurile 0 sti astopi
pe unde vor fi gäuff, vi sä le meremetisescI pe ande vor fi stricate, gi sä
vede a niel o urmare nu d fäcut, pentru eft einstita Comite ne 1ncetat Mad-
intda Divanulul de pr6sta stare a podurilor; pentra aedsta clarä iatit ei mum
straenic ti-se poruncesce, ca rara de cat de putinä zäbavii, srt curetI podurile,
unde va fi gäuff sä le astupT, ei unde va fi stricat srt meremetisesd, di se
cavine sä nu fie unde-va stricat sari gaurä, sli se Intample vre o hath, ea'
podad oranduitI pentru acestä tart La indestuf, pentru eä sii sciI cA de se
va Intampla vre o hata la mil treckorilor, nu llama ye fi lipsit dinteacéstä
trdbä, ci Inch' veI fi ei 1ndatorat a respunde la aces pagulA ce se va Intampla
dintfacéstä pricinä, pe tang acdsta sä nu laqt nord pe pod care srt- eurätä,
ci sä se ridice In alte pärtl, ca nu care cumva0 din ploI sä se seurei supt
pod noroiä, sari sä se facä vre o mulivinä aerulul dintfacdsta, din care sit se
Intample vre o bólä aid% 1808, Ghenar 30.
Cod. LIV, file 241.

Anexa No. 63.

De la Divan.
Dumndta frate Epistatule al Agid, facem in scire Dumitale, cii de la cin-
stitul Comitet ne art venit notä ardtät6re, cum cli acum In topiroa apediT, pe
drumurI gi pe ulite, s'ail fäcut mad not-die titi lticuitoril nu se silesc a face
purittire, care de pu se va curäti mardalicti, nu numd crt ziltignesce ambletull
 ISTORIA. ROMINILOR 871

ci pricinuesce aeruld molivs61a, i fief-care drept casa NI, dator este a rani
podul vi a curgti ulita, de aceea scriem Dumitale, ea In coprinsul semtuluI
AgiT, pe top' prilvgliaviT i casniciI puT a riini podurile drept pritvglia vi
casa luI, iarti unde sunt case boerescI, si se arate boerilor ea sil pue pe
slugile i tiganiT Dumnélor s curete, fiind acésta de binele tuturor de obvte
ci dar filia' de alt cuvént sg se pue negrevit In lucrare, cat mai rara' de
1808, Martie 23.
Asemenea Pitac fgcut vi la Spgtgrie.
Cod. LIV, tila 160.

Anexa No. 64.

De la intdiul Divan pi Comitet al principatului Tralahiet.
Cinstite Dumn6ta vol Spgtar, din pricina necurgtituluI noroiuluI ce este
Po podurT, nu numai c patimesee totI de obvte la ambletele lor, dar vi din-
teacesta i podinile pufrezesc stand 'de a pururea noroiii pe déesele vi se
sfgramil curand; de aceea Divanul serie Dumitale, cg nu numaI acum de o
cam data s'a dal nizam ca fiev-care casa' vi pravglie ranéscg eu-
rgtéseil podul, cat TvT tine coprinsul 14 dar sa daï poruneg zapciilor Dumitale
ca de a pururea i tot-d'auna sg aibg ac6stg Ingrijire, a nu fi niel o data' nora'
pe poduri precum vi noroiul ce este strans pe la unele locurl pe marginea
podurilor, sii indatorescI pe fiev-care a-1 ridica, a nu se mal afla niel de cum
noroT pe poduff. 1811, Mairt 1.
Iosif Argef, Rada Golescu, Isaac Ralet, Vornicu .111anu.
Cond. LXV, Lila 76 Toreo.

Anexa No. 65.

La 17 August 1808, Divanul poruncesce biv vol MedelniceruluT Mata
Grecénu, Epistatu polcovnicieT de podar'', s'a scurgg baltacurile din drutnul ceo
urrnézg din pórta caselor banuluï Brancov6nu, unrle F e afirs fi adunarea Di-
vanului, pana'n pórta caselor Vornicula Manu.. Scurgerea apet &I o faca
d(ind4 drumu prin (-unge boerescl mil a alt cuivq ; (sil pul sg facg elurI
orT prin zid sag prin ulucI tunde va fi, vi pe acolo sil scotT vantul de a se
scurge apa i noroiulp.

Anexa No. 66. De la Divan.

Cinstite Dumnéta frate biv vol Logofete, Epistatule al VornicieT de politie,
fiind-cit tnlguntrul politieT, atat pe podan, cat i prin mahalale se aflg mult gunoT)
872 V. A. URECHIA.

noroT si alte murdallcuff, care acum vreme de primlivear4 fiind, incinendu-se

de clildura, urmézä a pricinui put6re si viitrunare la slinAtatea obstieT, pentru
acea darä scriem Dumitale, primind acest pitac, sì aibi a da pe tótti ()km Me
30 care la einstita Comite, care s fie pentru &grata gunoiuluT si a ruurdall-
culuT din Difunta politieT, asupra cäreia trebT, oränduim si pro Polcovnicul de
podurt a avea ingrijire pan se va curäti murdalicurile ce se aratI mal' sus.
1808, April 18.
Cod. LIV, fila 921 verso.

Anexa No. 67. De la Divan.

Catre Epietatul Polcovniciel de podurt.
Cinstita Comite, face araare DivanuluT, cum CA pe Podu llogosbel
Ittnga Biserica 40 de Nucenicl, este o gr6pA in care este murdalic, de unde
se face mare putdre, maT vértos acum 'neme de primiivearä fiind, din care Oto
fig se Int6mple la norod i 1361rt, pentru aceea daril'ff poruncesce Divanul, ca
färli de zlibavä s'A puT podan T a curäti acel murdalte, si a ast..pa acea
negresit, spre a lipsi putórea ce aduce murdalicul acela.-1808, April 15.
Cond. LIV, fila 818 verso.

Anexa No. 67. bis.

La 30 Tulle 1809, Pita° la Vornicul po!itieT sä' dee 15 care PolcovniculuT
de podan, sa care noroiul de sub podurt
Cond. LVIII, fila 8.

Anexa No. 68
Catre Excelenia Sa Domnul Gheneral-maior i cavaler Repnischi,
prezident al Divanulut,
De la intdiul Divan i comitet al principatulut Valahiei
La predlojenia ExcelenteT Sale DumaluT proin vi t president Gheneral
maior i cavaler §teter, co ati primit Divanul, de la 20 ale trecutuluT Septembre
sub No. 7588, insotit ca anaforaua Dumn6luT. SpätaruluT. Pantazoglu, co ati tri-
mis'o la Excelenta Sa cinstitul Comitet al politieT, coprimpt6re pentru a se
tinea ulitele din Bucurescl curate, a se astupa lacurele ce sunt prin mahalale
si a se meremetisi podurile din tut orasul i flicênd Divanul chibzuire, ar'étä'in
Excelentei Talo, a pe ande sunt lacurT, de so vor scurge prin puturT cum
dice DumnéluT Spätarul, dupä' ce este acest mijloc al siipä'tureT puturilor maT
ca discolie, apoI este çi spro mai mita falamare a sanatateI, cacT unde este
apa stensg la cate vin loe, fiind lec a pururea de_chis, maT lesne póte 4 se
 ISTOMA 1301%1INILOR 873

usea de cat acele putuff, Rind apa tot-deauna Inrtuntru In pamant pi al doilea,
ea acolo lacurY se pito a se scurge maY lesne, aruncandu-se IntrInsele tufa
Indestula ca care Inaltindu-se locul acole /ac, do sine urtnéza a se scurge
apa, precum asornenea tot cu punere de tufa amestecata pi ca moluz se pot
drege pi ulitele pe unde sunt podar, iar pe ulitele unde ail fost poduff
s'ají stricat ca totul, sail ail trebuinta de meremet, se cuvine a se indatora
insupY aceï lticuitorI ce al case sail locurY pi pe do o parte pi pe de alta pe
Janga acel pod ca sal faca, iar care din el: va pricinui ca nu are mijloc de
41 Aspando analoghia pentru facerca sati meremetul aceita' pod, acela srt se
Indatoreze rep`t inchiria casa sail locul la altul, ca din chirla casa sart a 'oculta
plä't6sca analoghia, sail nefiind urmator la aceste sa se indatoreze prin
executie, sail cand la linia poduluI vor fi niscaiva prea sarad locuitorY i vor
avea stanjinY multi: de loe, a cama analoghie nu se va putea Implini din
Inchirierea, atund acelera, sa nu li se faca socotéla pe suma stânjinibor, ci pe
suma banilor inchirierd pi ceca ce va maY lipsi din datoria stanjinilor sit se
Inearce la cd maY eu putero 16cuitorY i laturapY ai acele pod, vi Intfacelaff
chip tirmandu-se esto nadejdo do a se face podurile do prin mahalale, inr
pentru euriltitul murdalaculeY de prin mahalale, mijloeul ce'l aratil Dumn6lIff
Spritarul, nu este prin patina a se pune acum la ac6stil vreme in lucrare, de
a fi adeca in tótil politia 79 de cara' vi sa nu se mal Ora din politie
un car pentru vre-o aPil trebviinta, pentru di duprt grabnicele cererl i trebu-
inte de transporturi ostripe3d ce a pururea so urniòza nu este prin putinta a
se apra politia de cererea carolor vi mal Ortos cad nu pot fi sciute tre-
buintele earelor, cand o srt se céra pi cata suma, ci atata muna se Oto
urma Inteaci5sta' vreme, cri fieg-care 16cuitor arunce gunoiul din casrt la
un loe mai osebit pi mal departe, undo se va orandui pentru fiepT-caro mahala,
acésta fiind chibzuirea Divanulta nu lipsim a face cunoseuta Excelentel Tale.
1812, Martie 26.
Isaac Ralet, Barba Vlictircscu, vel Vistier.
Cod. LXVI, fila 205.

Anexa No. 69.

De la Epistata Casel podurilor
Fiind-ca vremea ail sosit de a destupa pi a se curiiti panturile podurilor,
do luna ce vino este s'a punern sui destupe pi sa curlit6sca ; decY spre a nu se
pricinui zabava la curatitul pi la eilratul podinilor de a se pune la loe pe
unde se va destupa, ne rugatn ea sil Ro porunca davituld Divan catre cin-
stita Artnapie, de a ni so da dupti curn tot-deauna cand s'ail dostupat panturile
ni s'ail dat, douil-4ed pi patri' vinovatY pi casa le va plati obidnuitul emeclic
po parale ()eco pe qi pentru brama lor.
Rada Clincdna, Nicolae Trlisnea.
874 V. A. URECHIX

Anexa No. 70.

De la intdiul Divan pi Comitet
Cinstite Dumn6ta Epistatule al Arturivid primind, acésta porunca a Diva-
nulul, sa daii dintre vinovatil ce se afla la Inchisórea temniteI, Dumn6lor Epis-
tatilor CaseI podurilor impreunX ca pazniciI ArmiivieY, ca pentru des-
tupatul i curltitul podurilor.-1812, Iunie 15.
Constantin Ghica vi4 prezident, Isaac Ralet, Barbu Vdcesrescu,Constantin
Varlaam, vel Logoft.
Cod. LXII, fila 92 Ten%

Anexa No. 71.

Ch (re slavitul intdiul Divan
De la Agie
Pentru murdalacurile ce se fac pe podurile i u1ie1e térgultill fiind acésta
un litera nesuferit atat la vedere cat Çli mal v'èrtos aductor de spurcaciune
aeruld, din care se vi pricinuesce vatamare sinatateI noroduld, n'atl fost ne
bagata in sémii Ingrijirea cu a se pane telalI de all strigat ca f te# care sit
curate murdallcal ce s'ar face inaintea pravalig, sail a easeI vi carp' sale,
dar orI din lenevire, sail din vre-o ne Inprilejire, va4 acésta Ingrijire
proa putin loe prinde ; pontru ca vi de se curäla podurile, numal prin a locuri
rind vi and de aceste murdalacurI, Insa tragandu-se asta-4I pe marginen podu-
rilor eu lopetl i sape i alriturandu-se pe langa prvllil i pe langit ulite
mane se pravalesee de ambletele noroduluI iaravI, la ice i urnindu-se ca cel
ce se mal face pe tot césul, se aduna un lucra cu totul nesuferit i f6rte va-
Mentor sänä'täteT. Dec1 asupra acesteT pricinT Wend tot feint de chibzuiff, am
gasit un mijloc i maï lesnicios, de cum l'ar gasi norodul cut sape i lopeff
nimio folosind, vi mal ca fotos, cacI cu puinui cheltuiala mutt ajutor p6te
se aduca. Aice In politic) sunt cind plavI, din care patru Bind maY de margine
vi avhd unele prin ruahalalele lor si cara, sunt supérate maT mult ea darea
carelor la podvacla, care pe bite 4ilele so cer, iar plasa tèrguluT ne-avênd care
nu se supra mal mult, de cat cu o chirle a carelor de lima, care acésta
cole-l-alto plavY o ridieä, (1110 tóte albs darI de care vi podveltrf i fiind-ca
murdalacul cel mal mult se face inteacésta plul a térgulia, apoI este
v't nial multi trebuintii Inteinsa a se curati, pentru desimea locuinteI ; de acea
socotesc, cl ar fi ea cale, ca mahalalele plaviT targului sI aibá de nu mal
multe, macar treI carii tocmite ea luna, cum le va putea gasi, a earora chirie
sa o analoghisésea peste toff de obvte, dupil staroa fiel-ca'ruia vi nu socotesc
a-I ajunge fara cate 7-8, cel malt cate parale 10 pe lunä, vi aceste care sa ge
 ISTORIA ROMANILOR 875

nelipsite din slujba, curatind murdalOcul de pe poduri si ulitile cuprinsuluT

tèrgului, asupra carom va orandui Agia si un zapciti, ea sit stea nelipsit, spre
a'sT Implini a lor datorie si ou acésta orânduiala socotesc, di eu incetul va
ajunge tiiirgul In 6re-si care curatire, do nu 1ntru cea dessévihsita.
Ci de va gad slavitul Divan ac6sta chibzuire cu cale, nu va zabovi a da
cuviinciósa porunca de urmare. 181O 15.

Vel Ag5

De la intdiul Divan
Cinstite Dumn6ta vol IA am vut argtarea ce fact Divanului prin-
tfacéstii anafora si fiind cuviinci6sa si primita acésta chibzuire a Dumitale, de
a tinea adecti 15cuitorit din plasa tiSrgului trei cara tocmite cu luna, dupli
mijlocul ce In dos se arata, pentru curatitul murdalkului de prin ulitele t&-
guluT, poruncesce Divanal, ca acésta randuiala sa o si pul Dumn6ta in lucrare
WI a se face !ma vre-un catahrisis ea luarea de bani mai multi de catre
zapciiT agesci.-1810, Octombre 16.
Manolache Cretulescu, Grigorie Ghica, Constantin Blilacenu vel Fistier.
Cund. LXVII, fila 307-209,

Anexa No. 72.

Divanul principatului t6rel" romOnesci ordona la 22 August 1808 marelui
Spatar : driind-ca podul Afogos6eT este mai mult amblat, de cllt cele-l'alte po-
duri si pentru acbsta ail Inceput a se strica la multe locurT, si vremelnicile
IntlimplarT de acum nu sunt de a i se putea A' se faca scum de isn6va Moire,
de aceea face trebuinta de a se Ingriji pe cat se va putea pentra pastrarea
acestui pod si fiind-ca acest pod intro altele se ambla mult si de careto ce
cu tot fetal do lucruff se aduc In politie de catre locuitoriT OranT, cum che
restele, zacherele si altele ca acestea, pentru a ate putin ne bagat de séma
si WI roe data de la stapOnire s'ali mutat oborul de unde era si se face scum
la capul poduluT Hogos6ei si cu acésta amblaturii a carelor se pricinuesce podului
cea mai mare strieä'ciune, eata se poruncesce, Dumitale, ca de acum Inainte
se popresci ambletul acestor fel de care, ortinduind ca caratul tuturor mai
sus numitelor feluri de trebuinte, sa se faca ca ma hail-Ito pe podul targului
de dará, salí macar si prin ulitele din mahalalele pe undo va fi locuitorilor
Orani cu Indemftna. Acbsta se poruncesce, pentru a se intennpina, pe cfit se
va putea, grabnica slricare a podului Mogoselei si ca sii se pastreze In 6resi-
care stare. 1808, August 22.
Cod, LVI Via 27 verso.
876 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 73.

De la intau/ Divan.
Cinstite Dumnéta Epistatule al SpatarieY, primind acest pitac al DivanuluI
numai de cat sa daT poruncrt tuturor capitanilor de pe la strajl, ca carele ce
vin cu lemne de viiinlare pi alte lucruff In politie Bri na 'I ingaduiasca
acum inainte a mg sta pe poduff pi prin ulite, ci sa se gliséscrt de catre
Dumnéta Cate 2, 3 locuri virano pe fie0e cara pod 0 acolo sa se stringil
carele lemne i verl-ce alte lucrurY de véndare, pa uncle vor merge de vor
cump6ra coi ce vor avea trebuinta ; care acest nizatn, negre0t puT In fapta
far de cattipI patina zabava; a00erea §i pentru zarzavatuff sa so caute ase-
menea locurT nog largI i maï dese. 1811, Octombre 17.
Cod. LXV. fila 139.

Anexa No 74.
De la Agie
CatI-va din negutatoriI ce sunt cu pravaliile pe ulita §elarilor din jos
inert de la qapte ale trecutulta Maui, prin jaiba ail aratat slavitulta Divan, ca
la vre-o cate-va pravilliI ce r6spund In alvaragil, din dosul lor, fiind i maidan
sterp pentru trebuinta urniarei acestor pravulluí, de catre uniI alti aruncat
gunoiil, incat nu numai drumul s'ail astupat, ci inch' pi pagubrt pi put6re
se pricinuesce §i din poruncil prin marifetul AgieI s'ail insilrcinat doi treI din
negutatorI de all pus órnenI cu plata pi ail curatit tot gunoiul dupit acel
maidan. Acum la analogon ce s'atl facut pe acole pravalil pentru plata mun-
citorilor, totI r6spuns partea lor, iar un Dumitraehe Mihulet
un Costache Maxin nu se supun a plati qickd, ca aunt in pricina de judo-
catii cu chiriapii ce sunt In pravaliile lor i panil nu li se va da ispravire nu
pot plati muncitorilor, pi sunt de ceI din str6iniltate caff nu pot face adastare
de se va gasi ca cale, sI fie porunca slavituld Divan, ca fara de altil prelun-
gire el r6spuncja analogon ce ail a da de fiep-care, spre a nu se maI prelungi
muncitoriI, saU cum se va socoti de catre slavitul Divan. 1811, Iulie 28.
Grigorie &limns vel Aga.
De la intetiul Divan pi Comitet.
Cinstite Dumnéta Epistatule al A.gieI, de vreme ce acel Dumitrache Mi-
hulet pi Costache Maxin, nu sunt urmatorI e6spunde analogon ce sunt
datoff, poruncesce Divanul Duniitale sa 1mplinescI acel analogon de la chiriapii
pravaliilor lor i chiriapilor sa li se tie in seamil de Cairo stäpaniI prilvaliilor.
1811, August 2.
Radu Golescu, Isaac Ralet1 Mihalache hranu vet Logofie.
Cod. LXX, fila 162.
 igTORIA ROMINILOrt 877

Anexa No. 75
Catre slävitul intalul Divan fi Comitet al principatultil Valahiel
De la Spätärie, anafora.
Am vg(jut porunca slAvitulul Divan ce s'aii dat in dosnl anaforaleI mete,
ca cercetAnd, sA ark lAtimea fieste-cAruia dintface% drumurI noue ce s'ail
deschis la marginea politie prin mahala; ded porunciT urmiltor fiind, iatA
prin alAturata f6ie arb't slAvitulul Divan lAtimea fieste-cAruia drain din opt
drumurI ce s'ati dcschis, fiind-cl pe lAngá cinc): ce afétasein prin ceal-altA ana-
fora, s'ail Luca' deschis pttnA acurn tnel treT. 1811, Iulie 11.
Vel Speitar.

De la intdial Divan pi Comitet al principatulut Valahiel.

Cinstite D imnéta Epistatule al SpiltAria, am fOut argtarea ce fad
printeacéstit anafora i pliroforia ce dal Divanuld prin aliiturata Me de iriti-
mea fiesI-caru'l dintfaceste opt drumurI, pentru care Divanul poruncesce
Dumitaie, ca pe trisisT stApAnil acelor locurI sit 'I IndatorezI a Inchide si a
astupa acele drainuff, or): tu ce chip le va da nAna maI bine si mai ca
nirea lor, atAt numa): s'A IngrijescI Dumnéta, ca nu cumva sA se inchi4A
acele drumurY de prin mahalale, prin care obicInuesce i poftesce Excelenta Sa
glavnil comandir a esi In plimbare afarA din politie la cAmp.-1811,Iulie 16.
Vel Vistier, Isaac Raid, .Mihalache Mann, al Ungro-Vlahiel Ignatie,
biv vet 2Iedelnicer.
Cod. LXX, tile 133.

Anexa No. 76
De la Divan ceitre Isravnici.
Fijad-el cinstita Aghentie a Chisaro-CrAestiT Curti, ati fAcut arAtare Diva-
nuluI, el podul de la CopAceni si alto poduff ce stint In drumul Rusciuculia
pe urmAt6rele ape si locurI role, s'ati stricat din Impotrivirea vremil ce ati
fost, din care pricing. se M. zAtignire si zAbavA curierilor ce cunt meretoff pe
acest drum, iatA strasnic poruncesce Dumn6vóstä. Divanul, ca tndatA dupli
primirea acestil porund, numai de citt se IndatoratT pe stApAna mosiilor pe
care le vor fi podurile stricate, ca fArA de nimic zAbavA se drégA atat podul
de la CopAcenI, eta i cele-l'alte podurI, de a nu se da zAtignire treatorilor
curen, cAcY tnsAst vor avoa a da sémA, maT vé'rtos cl acésta este spre folosui
si a stApliniier acelor mosi'l, de afletul ce iati de la eel de obste trec'étorI
pe acolea podurI de pe ape, asupra citreia trebi sávérsite sI orAnduiti un
Mumbasir vrednic de la Ispravnicat, avénd Divanul i rgspunsul Durnn6v6strA,
cl s'all s6vArsit dregerea podurilor. 1808, Marte 22.
Cod. LIV, Ma 160.
878 V. A. tRECHIÀ

Anexa No. 77.

De la ingiul Divan
Cinstit Dumn6ta biv vol Serdare Costache §tefänescule, Ispravnice ot sud
Ilfov, cat este de mare trebuinta de facerea acestd pod o cunóscem cu totiT,
cad nu numd pentru trecerea saracilor bolnavi la spitalul (Pantelimon) este
trebuincios, ci gi ma vis.irtos, ca fiind pe acolo drum mare pe unde urdina
töte satele partilor de la vale, pe acolo se cara t6te zacherelele, ce vin de
vêndare la podul Térguld-de-afara spre hrana obvtid politiei gi tot pe acolo
se cara zacherelurile i fainurile pontru trebuinta impëratescilor °stir; dupa
care in graba se envine a fi fa6erea çi savargirea acestui pod cum vi al morii
de acolo, ca sa nu mai patirnésca saracii spitaluld stenahorii i lipsa de tre-
buinciosul mä'cinig al hrand lor ; drept aceea dar, Divanul te insareinéza pe
Dumnéta cu acest trebuincios lucru, care privesce spre implinirea obv'esculd
folos i sp. re implinirea neaparatei trebuinti, care este "¡qua i stragnic ti se
poruncesce se pal' WEI silinta, ca in soroc de 15 dile sa se care t6ta acéstii
md jos af6tata cherestea, negrevit, acolo la spital, unde are a'd primi fe-care
carauv plata chirii sale dupe cum fraT jos pe anume se vedo insemnata la
felurimea fied-caruia lemn ' vi de urmarea i savarvirea acestei porund, te
indatorim sa ne arati In scris, ca A' fie Divanuld sciuta isprava lucrului ce al'
facut.-1809, August 3.
Cod. INII1 Ills 16 verso.

Anexa No. 78.

De la intalul Divan
Egnmenul de la CotrocenT, Chir Visarion, jaluit Divanuld c In
Anul trecut cu cheltuiala 116nastird a facia un pod statator la Fierastrti, pe apa
Colentinet Acum acel pod este ajuns la derapä'nare vi are nevoe de meremet.
fiind-ca laragY Manastirea urméza a-1 drege vi al meremetisi ca a sa chel-
tuiala, ail flout rtigaciune numitul Arhitnandrit, ea sa aiba voie a lua órevi-
care havaet numai de la carele cele impovorate Cate vor trece pe acolo. Ci
fiind-ca acel pod in adevar este %cut cu cheltuiala numitd Manastiri vi este
vi fórte trebuincios acum pentru inlesnirea carelor vi a calatorilor drumavT, cu
euviinta ese dar a doblndi yi 1,16nastirea Cotrocenii venitul de la acest lucru
care s'ati facut vi a pururea urméza a se meremetisi ea a sa cheltuia'a, precum
yi altY stapani de poduff, ce se afia pe alto ape, atat aid In tara cat gi pe
alte locurT stf6ine se folosesc de la aPelea, drept aceea d voie gi hotaresee
Divanul, ea Sfanta Manastire C)troconi'f s ia de tot carul ineareat, ce va
trece pe acel pod, de vita cite o para, atara Ina din olace, din care ce vor
 ISTORIA ROMINILOR 879

trece cu zacherele i alto trebuinte pentru Imp6ratescele otirT i din cara os-
tavesct vi de la cill6toril drum*" ce vor trece cu piciorul. S fie Insä datort
cuviosul egumen al acesteT rönristiff, ce va li dupä vremt., ca s Ingrtjésca
tot d'auna a drege acel pod ca statornicie i a-I tine apururea In bunit stare,
ea sa aibri 16cuitoriT atilt ceT ea care vi &Mart, cat vi cei dupa ¡os, trecerea lor
ca tnlesnire i fara de primejdie, eacT InsuvT ar fi Aspumplor. Pentru care
se poruncesce çi Dumnév6stra boerilor Ispravnict ai judetnIuT, s dati cuviin-
ciosul ajutor oranduit iluT 1/6nastireT, ea sit p6tit strInge vi a lua orinduitul
havaet, cu urmare IntocrnaT precum se coprinde maT sus. 1809, Sept. 18.
Cod. Unit tila 53.

La Anexa No. 7g.

Ispravnicii de Ilfov cu raportul din 6 Iulie 1810 Divanulur :

(DumnéluT biv vol Clucer N. Glogoveanu, facênd argtare slavituluT Divan,

a la movia DorunieT Sale Cornetul undo este apa ce se numesce Ciorogarla,
voin,1 a face un pod statator, fiind-ca apa acésta se afla tot mare vi de trebu-
inta este acest pod atat DomnieT Sale cat vi lilcuitorilor de prin prejur ; dar
pentra a la facerea acestul pod DamnéluT va sa eheltuiascit banT, s r6gri
Slavitulut Divan a i sä da o carte, ca ofi cine va trece pe acest pod, sa MIA
a da de carul cu 2 boT, eat° 2 parale, de card cm 4 vite Indoit, asemenea
vi de omul calare cate o para cum gi de Om vite mieI, ri5matorT, oT, o para, ca
en acésta sa so maT p6t ajuta la cheltuiala ce va face In siivirvirea acestuT pod;
ni se poruncesce de catre Slavitul Divan, ca s cercetam de este trebuincios a
se face acel pod, de esto cm voie çi primirea leicuitorilor a da avaet de tree:6-
We, precum face DumnéluT cerere vi de nu sö aduce pagub çi zaticnire la
alte poduri, ce vor fi mai vecht prin prejur çi sä Insciintam. Bantu care fa-
cem sciut SlavituluT Divan, a de a se face acel pod la numita movie de tre-
buintä' este, cricT une-orT viind apa mare acésta a CiorogarleT, sit digcoZáfiresc
cil treeerea 16cuitoril satelor, ce cad In acea parte de Bpi vi se zaticresc de
multe off din alivverivnl lor, iar and va fi pod, atund 10 face mergerea lor
ca Wit Inlesnirea. lar de este ca voia locuitorilor a da avaetul ce s'a 4is mat
sus, acésta macar a un avaet mult nu este, ca s li s para cm greil and vor
trece, cart vor voi sll dea avaetul a^esta, vor trece pe pod, iar care nu, slo-
boil aunt a trece prin apa, orT pe din sus, orT pe din jos, nepopritT de Care
nimenT fiind vad. lar, do nu aduce pagubrt çi zaticnire acésta la alte podurT
ce vor fi maT vechT prin prejur nicT o pagubil nu aduce, fiind-ca pe acésta
aprt, douil podurT ce stint mai In sus cad ca deprirtare, Insa unul din drumul
Craiovet departe ea un ceas de acest pod ce voesce a face DumnéluT Clucerul,
iar altul la Ciorogarla, care se depart6za un coas çi jumiltate de acest pod din
880 V. A. URECHIX

drumul O'aculdi ei precum (Peen], niel o zilticnire nu 'Ate aduce acest pod,
pentru care nu lipsim a insciinta Sirivitul Diva. 1810, Iulie 6.
(ss) I6n Ililcoiana.
Intaiul Divan ei Comitet la 12 Tillie 1810 aprobá facerea poduld, dand
drept luI Glogoveanu sä ja avaetul araat, cu conditiunea, ea sä nu fie obligator
pentru nimenea a trece pe pod ei cu scutirea de avaet pentru care'', ei caiI
ostáeescI e'l pentra carele cu zaharclo si altele trebuincióse ostireI.
(ss) Ignatios al Ungro-Trlachiei, Grigore Ghica, Istrate Cretulescu, Con-
stanoin Ireiläceanu, vel Visticr, loan Contineanu.
Cod. LXVII, nenumerotat

Anexa No. 8o
Porunca Divanulul, ce s'ail dat la anaforaua Epitropid pentru Episteifia
Suilgibafel
Cinstit Dumnéta vol Vornice al Obgirilor, am vNut aatarea ce facl Di-
vanulal prin acéstii anafora, la care ei rgspundom Dumitale, eä cererea ce
face féluitorul Stroe Suilgibasa de a se lepilda de ac6stä epistiieie, niel intr'un
chip nu este primitä DivanuluI, in vreme ce coprinderea hrisoveluI este, cii
n6m de n6mul 1111 a fi intfacbstä tr613ä. Drept aceea si poruncesce Divanul
Dumitale, ca Ail indatoreTI negreeit sä ingrijéseä cu orI-ce fel de mijloc va
sci pentru dregerea ei meremetul tuturor ciemelelor, cu care este Insärcinat,
färä de a cere séri aetepta de la Divan vre-un deosebit ajutoriti, afarä de ceea
ce se coprinde in hrisov, cácI necoprinpadu-se in hrisóvele DomnescI, ce sunt
date la manä, cA off cand va fi trebuinfä a se drege ei a se meremetisi de-
melele séri tereziile, adia de ciitre stäpanire ei osebit ajutor nu este dator a-I
maI da, niel un ban mäcar peste ceeace se cuprinde In hrisov, lar lipsa lefiI,
ce arf Dumnéta 6 are a lua pe trei anI trecutY, drept are a cere; porun-
cim Insi ca mal IntaI sä cercetezI Dumn6ta cate ciemele ail amblat intfaceeti
treY anY trecuff, din t6to ciemelele co era dator numitul Suiulgi-baea a le tine
in starea lor ei pe cate ciemele se vor dovedi ert ail amblat, fiind In starea
lor in mal sus numitil anY, sä se analogis6seä din suma banilor a I lipsi le-
fei ce cere ei numaY atatia sii i se dea. DeeI inteacestal chip sä-I daY Dum-
néta a intelege, &A este porunca ei hotärirea Divanulul ei sit' urineze negreeit
alI Implini färä cusur datoria Epistaeid laY, aduand bite ciemelele si tere-
siile lor In stare bunä, ca sä aibä de a pururea imbeleugare de apä, procum
este indatorat si legat de hrisóvele DomnescI, fara de a i se primi ei a-i se
asculta niel o cerero. 1809, Septembrie 11.
Cod. LVIII, Ma 65 verso.
 ISTORIA ROMiNIL011 881

Anexa No. 81
Divanul ordong VorniculuT Obvtirilor sì plgtéseg suma de léfil datoritg
luI Suiulgi-bava, *Mea din aniI trecutT, drégg vi si tin g In bung
stare ti:1W civmelele. 1809, Octombrie 26.
Cod. LX. fila 28 Terso.

Anexa No. 82
De la intalul Divan orare vel Vornicul Obstirilor
Divanul s'ati Insciintat cum cl civmelele de ala' din politie, din
prieing cl hasnalele vi olanele pe unde vine apa striettniu-se vi ajungênd In
próstg stare vi derripAnare, all mare lipsg de apg, pritimind obvtea 16cuitorilor
politieI o mare stenachorie, çi ea Vote el In trecutele ile, printr'o anafora a
Fornica Obvtirilor, ce s'A trimis la Divan, se film ar6tare, cl pentru a se
face acest meremet urrnézil a se ch-ltui peste talen 80,000, dar flind-ell noT
scim, ert In vremea eand se afla Vornic de obvtirT Dumnblia fratele vel
tar Grigorio Ghica, Intilmplfindu-se iarrtv o asemenea strieare, merernetul ce s'a
filcut de egtre Dumn6luI, a fost ca mult maI puting sumg decitt acGsta de
mai sus ar6tatrt. De aceea Divanul poruncesce Dumitale, ca luilnd impreung
atat pe Serdarul Polizul i pro Stroe, off Stoian Suiulgi-bava, cAt vi pe altI
cat't vor fi trebuinciovI vi vor avea sciintg ; i decI do acòsta sui mergeri atit
Po la hasnalele civmelelor, at vi pe la locurile ande suat olanole de vine aprt
vi filc6nd o scumpg i aingruntil cereetare : ce moremet i dregere urm6zil a
se face vi cu ciltI banI ? vi prin anafora in seris sit ar6tatI DivanuluI pe larg
cu bung desluvire. 1810, Martie 4.
Cod. LXV fila 10 verso.

Anexa No. 83
Catre Gheneral Conmino
Cu cinste facem afétare ExcelenteI Tale, cl la margina politia de la ca
pul poduluI térguluI de afarrt sunt M'ente dou6 eivmele Incá din Intaia Dom-
nie a Mìtriei Sale DomnuluI Moruz, care civmele flind date sub Ingrijirea acelor
treI M6ngstirI Tismana, Cozia vi Ciimpu-lung, ce all fost Inehinate la spitalul
DudesciI, din Topan]. nurnitelor MilnitstirI se meremetisea dupg vremI vi acole
doui5 civmele, iar de cand s'ati desbinat de la spitalul ot Dudesd numitele Milnas-
tirI i ati r6ms.3 slobode precum ag fost, ail Amas i aceste douil civmele In
dergpanare, procura se v6r1, ne av6nd de unde-vavI vre-o Ingrijire ; Divanul
insil neputênd vedea o acest fel de pomenire sit ajuneg la cea deslivIrvitá dl-
88q V. A. URECIa

ripinare, ail orinduit pe maT mare Bava la fata loculuï, de ati fä'cut chibzuire
cu ctiti cheltuiali se pot merenietisi vi no ali ficut argtare prin fóie anume
sub iscglitura 'sa, ci pentru meremot trobuie taleff 1710 la care acésti facere de
bine ca i Excelenta Ta si te numescl un al doilea ctitor, ne ragim sg bine-
voescT a porunci cinstitef Visteril ca si dea suma banilor de mal sus argtati,
spre a se pune i in faptg meremetul acelor civmele. 1811, Noembrie 6.
Cod. LXVI, tila 157.

Anexa No. 84
De la inteliul Divan pi Comitet catre Luminatia Sa beizadea Costache Caragea
Fiind-di din bung-vointa Luminitia Tale, indemnat afländu-te de are
rinva ce aT asupra patrieT, aT primit a te insircina en epistivia ingrijirei Civ-
megiilor cart sunt legatT a aduce apa alce la civmelele din politie, ca O. le
daT cuviinchisi povatg spre inlesnirea acesteT trebT ; iatg dar dupg a LuminitieT
Tale bung-vointi vi primire, te pohtesce Divanul a te insircina cu ingriiirea
acesteT trehf i orT- ce mijI6ce maT Inlesnit6re veY chibzui spre aducerea apelor
pe la civmele In politie, fir de discolie i cheltuiali peste misarg, si argtatT
Divanuldl in scris. 1811, August 5.
Rada Golescu, Issue Ralet, Mihalache Manu, vel Vistier.
Cod. LXV, fila 1l4 verso

Anexa No: 85
De la intebial Divan
Fiind-cg dupg argtarea Lumingtie. Sale Beizadea Costache Caragea, o civ-
mea de pe locul Slugerulul Nicolae Nitescu, este nelucrit6re, vi nicl Nitescu
nicT mahalagiff nit vor si cheltuiasci a aduce la ea apg vi nicT este coprinsi
Intro cele 18 civmele introtinute de stipänire, intrtiul Divan recun6sce aces
civmea ca proprietate a stäpanuluT loculuT, si faci ce va voi ca ea, vi and
dupg vreme, va voi stipanirea a face iarivT eivmea acolo, si fie dator Slugerul
a slobocii locul, ca pentru obvtésci trebuintg, precum vi mahalagiT mgcar de
vor face acésti cerere, si fie Slugerul asemenea dator. 1812, Martie 30.
Cod. LXIX, fila 869.

Anexa No. 86
De la intdiul Divan f i Comitet al principatulut Valahiel
Fiind-cl civmelele de aid' din BucurescY, caro Runt aduse apa lor de la
Ciocinesci vi de la Crividia, cale de cincT ciasurT vi, jumgtate, stint ra'cute de
anT 24 adecg de la lét 1787 vi intriaoésti trecere de an): invechindu-se cum-.
 ISTORIA ROMINILOR 883

pana apelor si chimerarilor, cat pi alte striciciuni fiandu-se, care nu era ca

putinti a se drege acelea pi a se preface ca si figt In stare bung numaI ca
16fa cea orinduiti prin hrisóve DonanescT, i ca alte mili, de atre col ce ail
fost mat 1nainte Suiulgi-bapi, mai vtrtos ci peristasis al vremii ati adus pi tóte
lucrurile la deosebiti scumpete pi S(roe ce ati fost mai nainte Suiulgi-bapi, aflin-
du-se pi In patinai de bóli, all arkat Divanului trebuinta ce este de osebitá
cheltuialä' care urm6zi a se face din partea stipinirei, ca si se preinoiasci
cele striate pi al doilea ati cenit erticiune pi slobodenie dinteacéstil slujbi
ea un neputincios In patima Mel' In caro ce afli pi Inca de la trecuta luni
a lui Mail se incircase Dinta Panait a fi Suiulgi-basi pi Stoica Cipmegiu, de a
lua cipmelele asupri-le pi pini a se face 1ntocmirea ape46mintu1uI s'ati gásit
altii de all luat Epistisia cipmelelor, and atunci ati luat el papto cipmele ca
api de curgea, iar aceea ce le-ail luat tiindu-le pia la trecuta luna a lui
August 19, nu numai a n'ail deorfo3it a inmulti curgerea apeT cipmelelor, ci
Ina pi acole cipmele ce curgéti all r6mas fir de api de tot, aprópe de dou6
luni pi fiind chemati asti-di aceptia, s'ail Inarcat ca epistisiea cipmelelor, din-
duli-se pi pitacul Divanului, cum are si se urmeze Intro IA ea aceia ce s'ail
lipsit, iar ca aceptia Dima ce s'ail apedat a fi Suiulgi-ball pi Stoica Cipmegiu
s'ai1 1ntocmit aceste ponturi ce maT jos se arati : Insi
De la ili Intiiii de Maiil a acestui 16t 1811, si li se dea pe fiep-caro
lung cite taleri 400 care li &ail pi dat pi si urmeze de a li se da, ca care
16fti ce ail fost pe lunile trecute pi pe luni urmitóre, s'ail legat, ca de la Au-
gust 20 ping la Sfintul Ditnitrie ce ail trecut, si faa (Jece cipmele, a avea
curgere de api napristan, care le-ail pi ficut ; pi precum s'ail 4is maT sus,
aci li s'ail dat 16fa pe NM trecute din vremea epistisiei celor ce ati lipsit,
nu all si fie sup6ratI de aceia ce art fost cismegii, urmindu-se dupit pitacul
Divanului, ce s'ail dat de la August 19.
Fiind-ci precum se arati mai sus, este trebuinfi de o mare cheltuiali
a se pune acum indati pentru drumul apel ce urmeazii de la Crevedia i Cio-
anesci pink' In Bucuresci, cu cump6rat din noll materialurilor color trebuin-
cióse i lucrul mepterilor i alto cheltueli pentru terezil i peutru chemeruri i
pentru maslicuri pi pentru striciciunea co va fi ori uncle se va meremetisi,
a se drogo pi a se aduce In stare bunii, precum pi aid In Bucuresci de la o
cipmea Valli la alta, pentru tóte aceste cheltueli s'ah 1ntocmit Si li se dea ta-
lerl 25,000 adeci dou6-4eci pi duel' de mil', din care li Vail dat acum Inainte
prin cinstita Yornicie a Obptirilor talen i 10.000 adeei 4ece mil', ca WO faa
gitirea cea trebuinciósi din vreme, lar ceI-1-alti bull' jum6tate, si li se dea
la pritniveari, and vor 1ncepe la lucru pi cusurul a li se dea la luna Jul
Iunie a se Implini Ord suma de maT sus arkati, pi el' sil fie datorT a aduce
api la opt-spre-dece cipmele, ce mai jos anume se arati, care pini la luna lui
Octotnbrie 16t 1812, si fie Vote drese bine cu curgere de apä' nelipsitii.
g84 V. A. URECIIII

AceT cate talon). patru sute pe fe-care luna, léfa ce ail inceput a se
da de la trecuta lun'A a laT Main, sO se urmeze a se da in tótä vremea de la
Epitropia Obstirilor, la fieste-care qi de lunì mntûRí, atilt In vremea ce vor lu-
cra dregerile ce s'aii qis ma sus, clit si In urm4 tot-d-auna, pan In soroc de
15 anT, fiind-cO intr'acestT cineT-spro-qece anT cu dregerea ce se va face acum
cu 16fa pe luna de talen f 400 ail BO fie cismelele acestea tot d'auna In stare
bunii, file& a maI cue alte cheltuelT.
Lude patra-cjecl sii aibii cismolile, caro sil nu se nutuéseil scutelnia, ci
fantanarT si sii li se dea pecetlititurf de la Visterie cu numire de fantanarT aT
cisrnelelor, insil 20 dintre dajniciT Visteria In judetul Ilfov, prin satele ce cad
In drumul apelor, Bind trebuinciosT a pururea s'A so afle In lucrul cismelelor
la diastima de 5 ciasurI si jut-ablate ce este de la ma+ca apelor /Anil aid, iar
ceY-1-altI lude dou6-lecf, sil li se dea din 6meniT fro de pricinati de dajdie, care
pentru acoja sä aib5 ajutorul DivanuluT putea face si totT acestl fantanarT
sil tie apOratl de dajdie ì ne sup6ratT de ori ce podvadä i angarie, ea sil póti
cinta de bem i tróba cismeleior precum se vor orandui.
apte 6menf al lor, cu sciintO de mestesugul acesta, earl if ail ca sim-
brie supt eY, cu care se slujesc la alergat, la poviltuirT, i unde esto trebuinti
si la lucro, si fie nesup'ératT i acestia infra nimic de dajdie i angariT, i ca
si fie sciutf si li se dea adeverintO de la DumnéluT vol Dvordnic al Obqtirilor.
AcestI dol. de reaT sus numitT Dima Panait cismegibasa, si Stoica
Cismegiu, s'A aibä' privilegiurile acestea, ea eT i malo lor si fio nedajnicT
nesupOrate de orI ce dajdil si orInduelf i angariI ale Vistula, sail ale poli-
tit-Y, scutind si ale lor dropte bucate, stutif i rimiitori, de dijmä'rit, i viile de
vinOriciil, cum si cate a una mini cincT ()ea de oerit ; asisdere si eke o prO-
vane si cite o carciutnI ea tie a'cI tri BucurescI, scutite de furnirit de &Ifni-
Mira, si do alto orinduelT ce vor fi pe prOvOliI i cardume.
TalerT una sutO ce stint orinduitT din vechime de IT di varnii °bent-
luT t6rguld de afarA, pentru baniT cumpériltura pe fiesce-care an pentra aju-
torul a dou6 cistne!e, ce sunt la t6rgul de afaril, sit' so urmeze a se da si de
acum inainte.
DecI aceste orInduell si Intocmiff ce se coprinde maT sus, dandu-li-se
Intocmal pe deplin filr de cea maT putinI scildere sail stramutare
s'ail legat si ei prin contract ce ail dat la Divan ea coprinderea co se aratil
mal sus, ca sil ie aeeste 18 cismele ce maT jos pe anume se aratil, in 15 an'T
de acum Inainte, fijad datorI a avea purtare de grij5 pururea î in &RA vre-
mea pentra meromet i curiltirea lor, a le tinea in stare bunil si a le griji
cu a lor cheltuealil dinteacestI maT sus numitl haul', ce li se da, spre a nu fi
stricate sail lipsO de apO niel odatti si spre a cumpani eu m'ésuril dr6pti apc.le
fies-cOreia cismele, iar hasnalele çi surupurile ce sunt Po la acesto numite cis-
male, s'A AI a le fa-e stipaniT caselor cu a Durnn6lor cheltuialii, i deosebit
 ISTORIA ROMANIL011. 885

sä so dea poruncii Divanuld ca sä nu se indräzn6scii nimenT s strice tere-

ziile, chemeruff §i mazIacurile, ilia pe Mali niel aid in politie, §i Duinnélor
ZapciiI ca. marl' al politia, sä fie datorI cfind vor aa'éta ci§megil vre o stria-
ciune, ca sit Elea tot Mill mânä de ajutor §i nizam, iar caro se va arta cu
impotrivire al arad Divanuld, a se da de catre Divan nizamul §i cri lo vor
urma t6to acestea de mal sus af6tate legitturl, s'ail pus chezaff unul pe alkali
lar and despre partea DivanuluY nu se va päzi acestea atund niel el' nu
sant r5spunOtorI la cusururile ce se va int6mpla, niel supu§I la legritura ce
dail, insit pentru dijmärit, i vinilri iii, i oierit, i cärciume i präväliT, s'a5 pus
dapil coprinderea hrisóvelor domnescI ce ati avut ci§megiu din nainte.
1811, Decembrie 14.
Ignatie Mitropolit, Loglainov Polcovnic, Rada Golescu, haac Ralet.

Cipnele pe anume:
1 la Chloral DumnóluI Mavrogheni
1 la Bisoriea AAA pe podu Mogo§60,
1 la Episcopia RamniculuI
1 la Dumnélta Visternicul Constantin Filipescu,
1 la Dumn6eI Dvornic6sa Grecoanca,
1 la Dumn6lal Dvornicul Isaac Ralet,
1 la Dumnélu'l Visternicul Hagi Mosul loan
1 la Dumn6eIVornic6sa Ciimpineanca,
1 in Monilstirea Coltel,
1 la Datnnélul Banal Costache Ghica,
1 la DuinnéluT Dvornicul Grigore Ghica
I la lIonästirea SfäntulaT Saya,
1 la Dumnéeï Smaranda Filipeasca Vorniceasä,
1 la DuinneluI Vornicul Stefan Viticärescii,
1 la W6posatul Ban Racovitä,
1 la Luminatul Beizda lea Costache Caragea,
2 la Tèrgal de afarä,
adocil opt-spre-zece
IntocmaI dupii ac6stä carte s'ail filcut din partea lor asetnenca contract
s'Ail dat la Divan.

Anexa No. 87
De la inNiul Divan
Cinstite Dumnbta vol Vornice al ObOirilor, Divanul ail sevir0t
contractul cu Dima ce s'ail apcjat Suiugi-ba0i i au Steica tovare§ul
886 V. A. URECHIA.

megiul, care s'ad Incarcat ca dregerea civmelelor vi a le tinea In stare burla

ca banii ce s'e( dat vi este sil li se mal dea, i en léfa pe fiev-care luna vi
alte privelegiuff vi ajutorurI ce li se face, care acésta tréba a civmelelor ca o
obvt6sca ce este, vi ca una ce vi baniI i 16fa de la cinstita Vornicie a 04ti-
rilor li se dá, lata ca Ulula contractul lor a fi In pastrarea aceea la condica
VornicieT, ad din partea DivanuluI li s'ad dat i lor asemenea sinet, i cins-
tita Vornicie va avea vi ingrijire de armare vi pazirea legatureI lor. 1811,
Dechembrie 15.
Loghinov Polcovnie, Radu Goleseu, Isaac Ralet, Itfihalache Ilfanu,vel
Vistier.

Anexa No. 88
Chtre slävitul Divan.
Ar6t slavituluI Divan, a (lupa contractul suiulgiilor ce de catre D. Se-
nator s'a intarit, are sa li se dea de la Vornicul OutieI la luna luI Maiti Ir-1MM
talen l 7,000 pentru trebuinta materialurilor apeï civmelelor gi la sfarvitul lunei
Iunie sa le pliitésca tot cusural banilor dupa contractul ce Mi, pentru care
bani facênd In multe rindurI cerero VorniculuI OutieI, vede numaT o prelungire
(u arg Cu mane, ca le va da baila, vi fiind-a &e= suiulgiil se da in de iz-
nóva lucra drumurilor apeI de la o civmea la alta, precurn este vOut vi mal
vêrtos ca acole materialurI ce trebue pentra aducerea apeI nu este vre-o marra
care s'a' o pata lua numaI de la o mare pravalie vi ca apestire plata banilor)
ce este olanurl, egr.imidg , fer, nisip, anepa, uleiti, vi lucratorl ce muncesc
ca qiva, care t6te acestea trebuesce a plati ca banI pe vin, s bine-voiasca
slavitul Divan a porunci VorniculuI de Cutie, ca sa plat6sca suiulgiilor arel
talen I 7,000 vi ate talen l 400 lbfa lor care a poruncit Divanul cel mal dinainte
a le da de fievce-care Inceputul huid, aflandu-se i el' seapatatI vi ca slugI, care
pururea privegheaza pentru nestricarea drumurilor apeI vi trebue a le plati,
dar a va dice VornicuI a nu are bara, sa la ca 1mprumutare i sa dea suiul-
giilor, dupa cum a urmat vi Paharnicul Grigorie Romanitis, cand se afla Vornic,
ad In contract se cuprinde e'a de li se va urtua darea banilor, se vor afla vi
el In lucraren i privigherea apeT civtuelelor, iar and nu li se va pazi cuprin-
derea contractuld Intocmal, atund niel el' nu sunt raspunclatorl la cusururile
ce se va Intêmpla. 1812, Mala 12.
Costache Caragea.

De la intaul Divan i Comitet al principatului Tralahief.

Cinstite Dumnbta Epistatule al Vornicia Obvtirilor, fiind-a in trecutele
()Ve ah' facut gnu() Di van ul uI, cii Cu tia n u aro acum banY pe vin d'a plati
 ISTORIA ROMINILOR 887

cigmegiilor cristiul banilor ce &Tit contract era a li se da In 41 intäin a acestii

lunT, ca nu se fac5 lar zmanI615 si zilticnire la lucrul cisrnelelor, poruncesce
Dumnétaie Divanul, ca s5 so imprumute Cutia ca suma bani:or acestui
cu soroc de o NMI si sä prätiascä. acestf bani al cismegiilor si din iraturilo ce
inteaceste 4iie sunt a se stringe la Cutie, sit so pliltéscil ac6strt datorie, ca
nu se incarce Cutia Cl1 dobän41 mal mult de cat o lunrt. 1812, Maitl 13.
Isaac I?alet, Barba FlicAres.0 vel Vist.
Cod. LXXII, fila 48 verso.

Anexa No. 89
De la inttliul Divan si Conzitet al principatulut Valahiel.
CinstitT Dumn6v6strrt Dvornici flind-cil, la Divan s'a aeetat jaiba pentru
vadul ce se qice de la Sertrisúrrt, cum el din vechime a fost vad de aprt,
lua norodul, i tít 16t 1809 a dat pnuívuLliaiT i mahalagii bani de a filcut pod
'Anil in apil, pe care In Minna trecut5 Dumnblui Vornicul Manolache, filcênd
pod stiltor peste Dámbovitil, eum ati fost i la eel mal dinainto stilpitnitorT,
dincolo nu si-a pus pórtA in malul Diimbovitei ci a trecut ca stâlpil dinc6ce,
Nand t6tii apa ce a fost slobodrt in curtea easel de dincolo si osebit la partea
de din jos uncle era . . . . ail inchisio de tot ca uluce, Tar la partea din
Bus a lilsat o scaricic5 prea strimt5 si are discolio norodul a lua aprt ; ci dar
BA mergeti la fata loculuI dimpreung ea Durnnélui vel Vornic al Obstirilor i
cu DumnóluT vol Agri, sii faceti amrtruntä cercetare cum a fost acest vad
Inainte, si cum se aflii acum, de este jaiba adev6ratii sail nu, sii arétati Diva-
nulul fär de zilbavil cu ceausul de aproll. 1811, April 23.
Loghinov Polcovnicul, vel Vist. Iosif Argeft, Raclu Golescu, Isaac Raid.
Cod. LXV, tila 73.

Anexa No. go
De la Divan, c6tre Dumnjta Vornic Aranolachi Lahovari, dreirtor Craiovel.
pentru vadul de la Seitrisára s'art fost aretat jaiba la Divan, cA
s'a inchis de ciltre Dumnéta, trecênd cu stälpiT portii dinc6ce de nialul Dam-
boviteT, unde cei vechT stuípânitonl al easel Dumnétale D'art avut tr6b5, mergênd
Dumnélor velitiI boerI la fata loculuT, uncle fiind vi citti-vasi din davagii, ne-a
Scut at5tare prin anaforaua de la 17 ale trecutalta Aprilie, cii s'a dovedit jalba
adev5ratrt, gilsindu-se ca cale a-si muta stilpitnil portil despre cas5 in malul
Dilmbovitei undo a fost, si a slobo4it tot vadul apoi cat a fost, care tnal in tre-
cutele 411e ciind te aflaT Dumn6ta aico s'a ei trims anlfora e i ccausT do
apro41 Zapciului ce l oränduit de a aftitat Dumitale j fär de aface i.qmare
888 V. A. URECHIÀ

hotirfreI, Dumnéta ai plecat; de aceea scriem Dumitate, sì porunceseI Epista-

tuluT easel ce-1 veI fi av-iind, a muta !Arta cu stalpiT despre casi, unde a fost,
§i a lisa vadul slobod precum a fost, avénd a fespunde de primire i urmare.
1811, Maili 28.
Maior Loghinov, Radu Golescu, Isaac Ralet, Jranu vel Logofit.
Cod. LX V. fila 98 T.

Anexa No. 91
In 13 .A.ugust 1809 Divanul aratil lui Engelhardt, ci Banul Dimiirache
Racoviri care despigubire pentra casele Dumnésale, ce ail ars, in care case a
fost politia. In tot casul se dea cuviinciosut ajutor, fiind-ci casa i-a ars
din causa neingrijiriI
Cod. LXI fila 97.

Anexa No. 92
Div anul catre Engelhart la 7 Septembre 1809.
Pentru casa Durnnéluï. Ban Racoviti ce a ars, Divanul va orindui me§terf,
Cu sciintA, ca it pretuiascil paguba ce s'a fricut, §i isprilvindu-se pretuirea, se
va aféta ExcelenteI Sale.
Cod. LXI; fila 33 verso.

Anexa No. 93
La 29 Septembrie 1808 Divanul raportézi luI Engelhard, cit cinovnicut
DivanuluT, impreuni cu Afaimar-baca §i cu atti moOerl cu sciinti, a evaluat
paguba îutêmplatit prin ardere la casele BanuluI Racovitil, unde a fost politia
In sumi de 22,444 do talen, ear mobilierul in swat de 10,080 peste tot 32,524.
Divanul intrébi de unde si se plitéscil ace§tI ban): «fiind-ci Divanul nu este
dator a pliti acéstri pagubi, in vreme co arderea acelor case s'a IntAmplat po-
litia fiind intr'Ansa. 1809, Septembre 29.
Cod. LXI, ilia 33 verso.

Anexa No. 94
Dupi arderea caseY luI Racoviti, In care era Politia, acésta cere se
dea a1tcasi ci anume aceea a luI Alccu Vilara gin care se afli acum trah-
Divanul la 21 ¡anuario 1810 care porunca luI Engelhardt, ea sit ja ase-
menea case pentru Politie de ci ocupate de restaurant.
Cod. LXI, fila 51 verso.
 1STORIA ROMANILOR 889

Anexa No. 95
La 4 Haig 1809, intaitil Divan revine asupra dispositiuniI anterigre, oprind
depositul de spirtu6se in Bucuresci. Duinn6luI fratele biv vol Vist.
Hagi Mosca, fitcu argtare DivanuluI, cum di alisverisul rachiuluI se zAtienesce
cu total i vrimeI si t pricinuesce maro pagubá, cerênd ca sg fie slobod rachiul
a veni si ca buy* prin mahalale, cticI afarg din politia marginei Bucurescilor
nu ail rachierii niel lee niel mijloc de a tine rachitirl, i aceste socotinda le
Divanul, s'a glisit cu cale ell de acum inamte sti daI portincI DumnGta pe la
stfájl, ea rachittl, ce va veni de afarg eu buti mari, CA se slobáliti a infra In
politie si sg se facg ingrijire, ea &A se pue prin mahala'e, la loc ferit, ande sil
nu fie fricg do primejdie de foe, ear In targ A' se pzeasc i sg se urmeze
nizamul acela ce este dab). 1809, Maiti 4.
Cod. LV1, fila 67.

Anexa No. 96
De la Iiul Divan.
Pitac ce s'a Meat Dumnôlul vel Sptitar pen tru rachiurI, de paza Anganu/ul.
Cinstit Dumnéta frate vol Spiltar, fiind-cg cele mal multe anganuri ce
s'a intamplat in tôrg, s'a pricinuit din rachiurI, pentru care si poruncg prin
otiirire obstèseg s'a fost ca nu numaT sg nu se lucreze rachiti In tgrg, ci
niel sg se aducg In buy mail spre virare la priivgliI, Meg /flung in burie ;
de aceea s rie Dumitale Divanul, sg so poruncéscit ca strgsnicie, ctipitaniI earl
stint oranduly spre pazg la strtijile de prin rnarginea politieT, eit de acurn
Inainte sg nu inggduiascä' pre nimene a aduce inguntru in politio bate mare
ea rachig, ci ori carel va avea trebuintg de rachiii, sit si-1 tie afiui din politic,
verI unde-va, sg-sT aducg numaI câte un buriti sati eoug, de cgte doug vedre,
spro vincjare la prtivillie s; isprgvind pe acola, situ alucg apoI altul, precum
pentru acésta s'a poruncit i DainnéluT vol Agg prin osebit pitac al DivanuluI,
ea pro toy eel ce vor avea rachiurI prin tòrg in butl mal mail de 10 vedre,
sg-I indatoreze a le ridica si a le scgte afarg din politie, proprind prin prá-
vglie numaI alto un buriii sail doug de cite 10 vodre. Care acest nizam
se urmeze in Mfg vremea, eticT intamplându-se vre o primejie, InsusI Durn-
néta a a fi réspumigtor. 1809, Aprile 26.
NB. In acest sens se serie si WI vet Agä. La 26 April 1809,
LvT, fila 64,
890 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 97
Cc "are Excelenta Sa gheeral Respnischi
Ciaste avem a arta Excelente! Tale, a Dumn6luT Epistatul, AgieT prin
anafora, ne-a Mont arRare, e foOoru de foc se afla In stare fórte prósta In
cat se da zaticnire 6menilor ce sunt oranduitI pentru pan. i privegherea In-
têmplatórelor primejdiI de foc ; pentru care (land Divanul porunca catre
mare-baq, ca sa faca schepsis, ca cata cheltuiala p6te merge la dregerea numi-
tuluT pod, ne-a venit in scris arêtare de la maT-mare-b4, cit face trebuinta
pentru cherestea i piróne i lucrul ine§terilor de tale!. 1706 i fiind-ca acest
foi§or este trebuincios pentru folosul politieT, rugiina pe Excelenta Ta, s bine-
voescT, a da porunca de slobodenie spre a se r6spunde ace§t1 banT de la Visterie,
avênd Divanul §i cinstit raspuns al Excelente! Tale.-1812, April 18.
Alanolache Ban, Barbu Vac5rescu, vel Vist.
Cod. LXVI. fila 2)9 Y.

Anexa No. 98
Porunca ce s'a dat la prefuirea ce ati fficut mat marelc-baga pcntru
dregerea foiorulu de foc.
De la intcliul Divan.
Cinstite Dumnéta vel Visfernice, cu buna oranduiala fiind acésta pretuire
a ma): maro-bap, poruncesce Divanul Dumitale, ca sui daT ace§t1 talerT 1575
qi banT 30 la DumnbluT Epistatul AgieT, ca ui Ingrijésca a se meremetisi 9i a
se drege foirru de foc, tit ma! Ingraba, ca sa nu se Intample vre o primejdie
foi de primirea lor sa se ja la Yisterie adeverinta de la DumnéluT Epistatul
AgieT. 1812, Iunie 25.
Ungrovlahiel Ignatie, Constantin Ghica vit prezident, Barba Vac&
rescu, Constantin Varlaam, Constantin Samurcag.
Cod. LXXII fila 140.

Anexa No. 99
De la intaiul Divan.
Cinstit Dumnéta frate vel Vistier, ye! vedea arêtarea ce face printeacésta
DumneluT fratele vol Splitar, pentru care scriem Dumitale, fiind-ca tainul do
fên i orz la calf Reforilor spatarescl, nu are de unde sa li se dea In natura;
 iSTORIA ROMANILOR 891

sa-Y. 401 Dumnéta la catastihul lefilor cu prisos fa'erl' 7 banY 60. Penlru
acest tain, uncle avea 16f pe tuna tal. 1? banY 60, sa Ji se dea cite talen T 20,
iar tainul callar de la tulumbe s li se urmeze, danduli.se Insä Mn i porumb.
1809, Tulle 20.
Cod. LVIII, fila 9.

Anexa No. ioo

De la Agie.
Seiut fie slavituluT Divan, (a orindniata scandurilor ce din porunca 1Jura-
l:161a senatorule. Crasnomilopvit b'a Impartit i s'a pus pe la casele ora§enilor
ea semne pentru intamplbrea foculta, s'a severqit In Agia Dumnésale Spiita-
ruluT Pantaz(glu, pentru are scanduff s'a §i dat la Po1iie talen l' 3,000 de
DumnéluT Spatarul, lar la Insarcinarea sa eu acésta dregatorie, mi s'a dat un
catastih fret desluOre, adica ne aretand la a mil' casa s'a .pus scandurica, ce
s'a luat §i ce remillita. a remas, cad ca acel catastih oranduind Zapciti nief o
sevar§ire nu s'a putut face, pentra ca unil' din ora§enI arata ca a platit, altil'
ca nu s'a pus scandurica, cum i sudita se Irnpotrivese ; ci fiind-ca cea maY
mare suma este poporul Spálarie'l §i Dumn6lul Spiitarul dintru'ntaiav data a
fost insareinat cu acésta oranduiala, sa fie porunca slavituluY Divan, ca iará§l'
de catre DumneluI sa se sevary6sca §i Implinirea de rema§ita, ca un ideiat do
dat, de luat, §i remas, cael cum (pc, ara de aeum Agie nu are desaver§ita cu-
noscinta la a eta' casa s'a pus seandurica? ce s'ati îu2plinit i la cine ce rtima-
qita a r6ma3? sari cum se va socoti de catre slavitul Divan. 1811, Iulie 6.
Grigorie 'Mau.

De la inta'iul Divan.

Cinstite Dumn6ta Epistatule al Spatarig, cu cale fiind cererea ce face

Dumnatff Epistatul AgieT, poruncesce Divanul Cil iarilt Dumneta sa te Insitir-
cinezI ea istov strangerel' acestor haul. 1811, Iulie 6.
Radu Golescu, Isaac Ralet, lilihalache Manu.
Cod. LXX, Ilia 128.

Anexa No. lox

Pitac pentru aricarea podului ce-1 face Dumnaut Vornicul peste
apa Thimbovite1, la Curtea cea veche.
Cinstite Dumn6ta vel Vornie al Ob§tirilor, Manolache Lahovari, fiind-ca
podul ce al' facnt Dumn6ta poste apa Dambovitel' In lumina ob§tesculul Tad
892 V. A. URECHIA

al ape, din Curtea Domnóscil cea %who, dupA chibzuirea ce Insine noI am fAcut
Cu sfat de obste, s'a gitsit Cu cale a se ridica de acolo, ea un pricinuitor de
embodion i zAticnire la neapèrata trebuintA de apA a noroduluY, mal v'èrtos la
vr'o primejdie de iangan (fer6sert Dumnezeil) eand cu grabil trebuintit a se
proftacsi sacalele ca ap5 si din pri-ina strImtorii vadului co s'a Rick cu acest
pod urm6zA negresit a se da zäticnire, neavénd lue Indeletnic s intro i sil
iasrt saeale i cArute, dupil cura si chiar Intr'acéstit vrerne de cand al fAcut
Dumnéta podul, as- menea discolio pAtimosce norodul ; de a-Tea dar Divanul
serie Dumitale, ca negresit sit pal a se ri Ilea numitul pod, precum i paril ce
sunt Wittl a se sc6te, îns sa nu r'émite numat din fata apeI si sil Arnae
Orfurile bittute In pä.ruint ea sil se pricinitiascA ianuíl zatienire çi primeidie
cu rAsturnitiff In 4piti de sa ale si &Into, ce intregI precum s'art bititut, asa sil
se si sc6tA si apoI volnic estI Dutnnéta de veI voi a face acest pod la cel-l-alt
vad de la vale, ande a fost vadul col vechiiti al poduluI acestei case co al
cump6rat Dumnéta de la fiii AposatuluI Paharniculai Ionittí, lar zidirea ce a
fácut pe marginen vaduluI Cutlet vechT, slAvitul dragoman Mantic, fiind-eä din
mesurätórea ce chiar Insine am fAcut nu se 'lisesce crs 8'a inlins saii a cril,:at
din lamina acelui vad, cat de putin, ci este lamina numitului vad tocmaI de
6 stanjinI dup4 domnés3a hotArIre, are a fémanea In finta sa procura se af1A.
1810, Octombre 4.
Cod. LXV, Ma 51.

Anexa No. 102

La 2 Oetombre 1809, intaiul Divan si Comitet al prineipaf uluI ValachieT,
(NO anaforatia MitropolituluI cetitA la Divan, de fa 30 Septembre, aprobA
chibzuirea t1itropolituIuT, «cA de acum Inainte spitalurile de la DudescI sti se
dea intru Ingrijirea si cltivernisirea epitropulul sf. Pantelimon, ca sil lips6seit
simbria altuY de al douilea epitrop, ce-ar fi fost trebuintA sii se erandu6scA,
eat si de a chibzui, ea sil se facrt un cuviincios ajuter de la t6te mb"niistirile
do obstn, spre a fi pentru meremetul çi simbriile 6menilor paznicI al spitalu-
rilor, de vreme co m6nitstfrile ce ail fost inchinate la numitul spital s'ail des-
robit, care acéstä chibzuire a prea Sfintiei Tale, gAsindu-se si de eittre Di van
cu cale, cat pentru a se da aceste spitalurI sub purtarea de grijit anume epi-
tropuluI al Sf. Pantelimon, se va pune In I 'a.m.°, iar pentru ajutorul ce se
cuvine a se face do cAtre cele-l-alte muniistirt fiind-cit starea lor este mal bine
sciut5 prea SfintieI Tale, urmézA ea iarill Prea Sfintia Ta ert chibzuescI,
eat ajutor se cuvine a da fosco-care din mi5nitistiri, pentru a,cbstA madea pe
tot anul ? sA ar4f Divanulta. In scris prin anaforai,
Cod LW, Ola 83 verso.
 IStORIA ROMXNILOR 893

Anexa No. 103

Loyofe0a mare, (Teodor radireseu, mare Logoftt).
La 6 junio 1810, aduce anafora silvitului Divan dupli jaiba cumpkato-
ruluT futatritului din Oltenia, cce este mila spitaluluT Sf. Pantelimon, fackd
cercetare ar'ét slAvituluI Divan, cìi. fumilritul are acéstil rinduialb:: a pliiti inta.'un
an prAvillia cea mara tal. 5, banT 66, cea de a doua =MA talen l 2, banT 96 si
cea de a treia mistnä'talerti, bani 48, In care ac6stil randuialii Mote fe-
luritnile de isnavuff, adica aceea ce este maT in térg i maï mare si face
alisveris rag mult, &Tea so numesea priivillie de frunte i apoi cele de a
doua Diana sunt pravrtliile do mijloc si cele maT prtísio sunt acele earl' stint
mal putin la dare Fumaral se jilluesee mend, ea prilvulLiait nu vor sil
S'ail tot dat poruncl" DivanuluT CraioveT, s se full implinhe de la pril-
vrtliasT, dar do la acel Divan n'ail vanit nicT o insciintare. Marele hogorét
propune DivanuluT s serie ciare biv ve! Logofk Samurcas, Intâiul ociirmnitor
al CraioveT si la ceI-l-altT boeri divanitT, de a face implinirea fumilritulut
Divanul i Comitetul insciint6zi1 la 21 Iulie 1810.
Cod. LXVII nenumerotat.

Anexa No. 104

De la intdiul Divan p Comitet al principatului Valahiet
Film] cil spitalul ot turmAstirea sfintului Pantelitnon, prin hris6ve de la
top' luminatil dotniff, are privilegiil la vama de la té'rgul ce se face tómna sub
d6iu1 Pitescilor, cite 4ile va tinca acel t6rg, s'ail dat ac6sth carte a Divanula
DinuluT Logorét, ce s'ail orfinduit de DumnéluT epitrop maastireT si al spita-
luluT, cu care si aibA volnicie a cinta si a string° venitul vAmei de la acest
t6rg, precum s'ail urmat attlt in altT ani cat si in anul trecut, de care se po-
runcesce Duron6v6stril Ispravnicilor al judetuluT, dap' mânil de ajutor pentru
autat i strinsul aoestuT venit al varneT, iar de la eel' ce se vor arta cu iln-
potrivire, fa^etT i implinire, care venit al vilmeT string6nda-1, prin catastill
61'1 aducil la mails.tire, pentra cheltuiala bolnavilor de la spital.-1811, Au-
gust 16.
Ra lu Goleseu, Isaac 1?alet, fflihalache Afanu vel Vistier.
Cod. LXXT, Ma 30.

Anexa No. 105

De la intdiul Divan 0, Comitet
Citindu-se la întâiul Divan inaintea nóstrA ac631A aliiturata aoafora a fra-
ilor boerl GhiculesciT, ctitorT i epitropl mar! al Maastirel. sfintului Pantelimon
894 V. A. URgCliii

vi ai spitalultif de acolo i facttndu-se chibzuire vi de cgtre noT la ar6tgrile

provlimele lor, le v64um cg tóte s.Int razimate la chiar puterea testamentuluI
al prea fericituluT ctifor, adicg al insuvI stgpanuluT care ail zidit vi ati fgcut
spitalul acesta, dupg care vi 4icem cg, ca ctiviinuí i Cu dreptate este a nu
se isterisi acest spital de dreptul movieT sale, spre a lua de la vel Ocng
din dou6-4ed de bolovanY, unul, adicg dijma moviel salo, dupg cuprinderea
domnescilor hris6ve.
Precum i paturile bolnavilor do la numitul spital, cu cale ar fi Sil fie
lama( dou6-spre-clece, dupg cuprinderea testamentuluT, mat vktos acuma, cand
dupg atatea datoriT vechT plgtit, cel de acum epitrop, i dupii atatea chel-
tuell' ce earl 'gout vi are a se maT fac.e la cea din nog facere a biscriceT, i a
clopotniteT, i a poduluT, i a m6reT vi a foivoruluT civmeleY de jos, din care se
adapg skaciT bolnavI vi tóta 316uastirea : care tóte acestea In adev6r t
lucran T grit de care nu se póte tinea spitalul acesta ; dar fiind-ca venitul
ocnelor acum este al easel impt"rettesel, de aceea urméza a fi inggduiala pang
la venirea aicT a ExculenteY Sale SonatoruluT prezident Divanurilor, spre a
face Divanul ar6tare :cgtre Excelenta Sa, de acest drept venit al spitaluluT
gracilor, and, de se va slobotli a-vi lua de la numita oeng, atuncT se va face
pi chibzuire pentru num6rul paturilor, cate se pot tinea, iar acum nu Inda-
toréig Divanul pe acest spital a se tinea acolo maT multe paturY, cad ilia
InsevI Divanul nu inggduesce a se maT supine acest spital In datorie precum
ail fost, ci dupg starea intru care se fag venitul CaseT i dupg curg6t6rele
cheltuelT ce urm6zg a se face la aceste mal sus nurnite trebuintt-.., care sunt a
fi face°. Divanul hotilrgsce, ea sg tie la numitul spital cele 12 paturT ce sunt ho-
tgrIte de prea fericitul ctitor pang la 15, 18, malt 20, fiind Indestul adaosul
ce se face de alte 8 paturT peste randuiala ctitoréseg. Pentru care 0 se po-
rancesce,Damitale biv vol Stolnice Constantine Predule, epitr6pe, ca atatea pa-
t trl sil se tie acolo la spital, iar nu maT mult. Avijderea i pentru rênduiala
bolnavilor ce se vor cere sg mérgg la acest spital, spre cä'utare, fiind-ca spi-
talul acesta este fgeut pentri 6m3n1 ce sunt ca adevkat skacT, earl' nu pot
avea altg nazuinta, iar nu vi pentra aceia ce le-ar da maim a se cguta, vi ea
sil nu cheltuiascg de la sinevl' merg acolo spre cgutare de pomang, i mat vkto3
ea de vreme ce InsuvI ctitoral, adecg stgpanul acesta spital, hotgresce, ca
sil se faca cercetare fiev &kola bolnav aici, vi apoT sä' se tritu6trt acolo; de
11COOti dar cu cale vi de trebuintg este a se face cercetare acelor bolnavY aicI
oi trimiterea lor acolo de InstivT Dumnélor boeriT ctitorT, cercetandu-se
aCeia de cátre Dumnélor, prin doctoriT spitalulta, de sunt ca adevkat bolnavI,
poruncim Dumitale, maT sus numitule epitrópe, ca fgrg de iscgliturg a unuia
din Damnélor ctitoriT, s'a' nu fie prima nicT un bolnav la acest spital, ca
nu se facg catahrisis ei GA se ister:s63cg de cgatare coi ce ca adevkat vor fi s6-
 ISTORa ROMANILOR 895

racT, i earl' nu ail alta nlizuintä, precum i pentru cumpkiitórea trebuinci63elor

dolltoriT la acest spital, iaräg ti se poruncescesce, ca sä le cumperY de la veil-
care spiterie le vd gäsi mai eftine, sì fad i pentru acésta urmare tntocmaT
dupli anaforaqa Dumn6lor boerilor ctitorT. Ltinga acestea ti se poruncesce,
ingrijesd tót remea dupä indatorir a ce o al de la Insql puterea testa-
mentuluT, spre a nu lipsi niel odatä gerahul de acolo, cum vi de se face
cuviinci6sä c'äutare a bolnavilor de catre doctor la vreme, ca si nu se prici-
nuiascä gracilor bolnad, orI truclii, orT prelungirea 1361d, séti §i vre o pri-
/midi° din nevenirea doctoralul la vreme, ci off pentru no paza gerafuluT, sért
pentru nevenirea doctorula la vreme, séti pentra veff-ce altil impotrivä ur-
mare, sä fiT dator s ar6ff Dumnélor boerilor ctitorT, ca sii se fa tí indreptare
cu urmare, dupii cutn chiar stlipanul acesta spital, adictí ctitorul, prin testa-
mentul 866 hotäresce.--1810, Septembrie 20,
Al Ungro-Vlachiet Mitrop 'lit Ignatle, Manolache Banu, Istrate Cretu-
fuleseu, bit) vel Vornie.
Cod. LXVII, fill' 983.

Anexa No. Io6

Creitre gheneral Enghelhard.
Sciut este Excelentd Tale, c'n" In milnastirea sfintuluI Pantelimon, care
este In sud Ilfov, aprópe de Cernica, este spital, in caro se cautä gi se tilmä-
mrtduesc multime de arad bolnad nemernid, ce n'ail altä nazuinta. Acest
spital al gracilor §i nu se póte tinea in fiinta lui nidT. ml.tar o ji färä därvaril ce
aunt ränduitT de calif lemne acolo trebuinciog rfinda9I i pos-
'quid ce slujesc inläuntral spitalulta qi pe afarä, qi fiind-c6, aceOia totT se
afluí 16cuind in satul spitaluluT, ai T längi m6nästire, apururea cu necontenire
sunt supérati de catre osta01: ce merg §i vin pe aco'o cu cvartiruff, i cu lu area
caroler 9i boilor, i cu luäff de cälliuze §i alto multe sup6riirI le fac, din care
pricinä, de nevoe ti näpustesc casele §i fug q;i r6rufine spitalul de nu are cut
cine a se sluji la cele de nópte §i de qi trebuinte ale sséracilor bolnavT, ded
pentru ac6sta Divanul rógìi pe Excelenta Ta, sä se rfinduialcif la numitul spital
un osta, rus ce sä ()ice ziflógg, cu carte la mainile luT, de unde se va cuveni
ca sä apere pe numitiT poslupicT i pe tiganiT spitalulul de cutre osta0T tre-
ated, a nu'I sup6ra cu cvartirurile nid a le lua carále i boil, niel ref lua cu
nay-kit de csálliuze, niel a cosi fkul din livetple spitaluluT, nicT a biiga intein-
sele etif vi alte vite, niel a face vre-o altä supérare In vre-un fel de chip, &Ad
nu numnf acestea le fac, ci Inca qi multi din °stag suindu-se sus In mktis-
tire, sep6rii i bat pe 6meniT spitaluluT uniT ceré`nd cartí, altiT cal qi altiT conac
§i do mincare, din care aceste nevoI i pätimirT fugénd slujbaOT spitaluluI, ur-
méza negreOt si se Inchip spitalul a3esta vi sit re'intle gracit bolnavt neeNu.
896 V. A. UREtiiTX

tatT zácénd si murind pe ulitT si pe drumur i mineatT de ciinT, care acésta

credem fárii nu va fi primitä la crescin6sca bungtate i iubirea
de 6menT a Excelenteï Tale.-1810, Lillie 20.
Ignatie Istrate Cretulescu, Constantin Btileiceanu, loan Co-
mlineanu.
Cod. LXVI, fila 11.

Anexa No. 107

De la intdiul Divan pi Comitet al principatuluI Valachier.
Tóte fa-erile de bine co si sgv6"rsesce la tot local si pretutindenea, care
datoria crescin6sa Ind6mitg ì povituesce pe toff, sunt liindate si placute luT
Dumnceì, lar maT vartos cele ce se fac eg're ceT striinT si care n'ati uncle
se adgposti, §i care coi bolnavT i Oracl carT n'art stare si putere a se cauta
Po sinesl la patirul si neputintele lor, acestoa sunt cele maT la tdate si pi:Acute
lui Dutnnedel fapte, de aceia dar, fiind cif Dumn6luT cinstitul fratele biv vel
Vornic Radu Golescu, pentru 6resT-care parigorie sufletéscit, dupg petrecania
Dumnélul, ail ficut sase odìU cu cgmrtrutele lor la mosia DumnúluT GolescT, ea
sil sat:A' sgracii, sä se luqn6scg din cele ce uisuí DurnnéluT i alte (long olilT
pentru doué paturT de spital, pentrtt a se adaposti si pentru a se crtuta
Inteksele lmenT s6racT si bolnavY, care odg.T, spre a so putea tinea tot-
d'auna In sfarea lor ca cele trobuincióse, Intre alte aeareturi ce lash* Dum-
WO' pentru cele doug madele, lash' si un pod stAtgtor pe apa Argesuliff, ca
este fäcut de Dumnelul ; dar fiind-cO acost poi. cind nu va avea timenT a
fi napristan sg smIg acolo (Ind vino apa Argesultif mare, iar maT v"ilrtos and
se rape ghiata, sg-1 apere ca clue, negre0t ttrm6zg a so sfará,`ma, prectun si
dupg vremT, cand se va striea, sail fug la loc si sg'l drégg, de la care pod si
are hotgrArea Dumnéld a nu se loa havaet do la trecgtorT, preenm se ja de
la alte podurT utnblgtóre, ci un prea putin inert), adecg câtìt dou'é parale de
cal, qi cite o para de boil, iar omul pe jos sO nu dea nimic ; cOutand dar Di-
vanul spre ae6sth bung faptg i suflet6seä' pomenire ce face DumnéluT i voll-
rjénd ch adevér are trebuintO podul acela de 6menT, acest pod este fgout tre-
buincios la toff lieuitoriT de obste ce sunt trecitorT In partea loculuT, cu
off-3e trehttintg, a nu piltimi dud podul acesta va fi stricat, a'0 perde vremea
Ion ca a0eptare, a nu avea ca ce trece, cum si a se tinea In stare dupg
vremT aceste odg1 si spital, de aeeea Divanul a ggsit eu cale a se da dintre daj-
niciT VisterieT lude qase, spre a fi tot-d'auna acesrf 6menT In slujbä' i tr6ba
poduluT ; despre acoja dar s'ail dat de la Divan acéstg carte la minele Dum-
néluT VorniculuT, ca si i se urmeze si Eta pgzésca apururea i tot-deauna ac6strt
orinduialg si Intocmire ce face Dumn6luï, si acestT lude sase sii, fie tot-d6una
scutitl i apiratT de veri-ce diljdiT i angarie si podvegt 1811, Mail 18.
Cod. LXXI, fila
 ISTORIA ROMANILOR 897

Anexa No. 107 bis.

Ciitre Excelenta sa d. dejar Gheneral i cavaler Tucikov.
Avem cinste a arta ExcelenteI tale cil dupi cinstita porunci a Exce-
lenta sale mal marelu.l comandir al armid, ce ail primit Divanul de la 7 We
trecuteI luni Septembre No. 288 fi-tanda-se poruncI citre IspravniciI judetelor
pentru madeaua cfartirurilor ostAsesa de prin oraple fOrd ca si se Insirci-
neze d ea improtéla lor pe la lOcuitorif ca bunii cumpä'oire qi tntocmire spre
a nu patimi unil din IticuitorI mal mult de cat alta, atu pritnit Insciintare de
la Ispravnicii ot sud Slam-Ramnic cum a ficénd-o cunoscuta acésti poruncrt
catre Dumnéltlf comandantul de acolo §i certmdu'l ca s'A no dea d3 sotnicl ce
sunt orinduitI pentru ImpArtirea ostaOlor pe la cfartirurI de art dat rOspuns
Inscris a nu pote sa faci niel' o urmare pina' nu va avea porunci de la ea
mal marI care aspuns inscris al DtunnéluI comandantuld hall II emberieglisina
spre pliroforiea Excelentd tale.-1812 lulie 14.
Ignatie mitropolit, Constantin Ghica, vit prezident Isaac Ralet, Barbu Va-
ca' rescu, Constantin Varlaam.
Cod. L'y'. filo 213 v.

Anexa No. 1o8. De la intdiul Divan fi Comitet

Fiind-cil prin ostenelile pravoslavnicilor crescinI s'ati apjat In marginea
ora§uluI unde aft fost fabrica de postavart, spital pentru bolnavil striSinI, carI
mal Inainte era pre podui4i prin gunoaepNtimind intémplitbrele b6le yi ca un
lucra ce invederat se cun6sce a fi de mara folos acelor ticillog qi nemernicI
~I nu ayear' mijloc odihneI ace§tia, din 4i In (li se adaogil intemeerea sa
prin osirdia calor ce alérgi a face ajutor Inzestrinclu'l ca cat p6te fiwcare
cre§tin, Infra vertica sa pomenire, se sporese Insi §1 cheltuelile sale cu In-
multirea bolnavilor ce alérga a'§i gási löccq do odihni O buni cántaro a dch-
torulal, ca, se striluesco spre a tuturor isbivire, prin clit esto mijlocul putinteI
°manase): ; drept aceea, vikAnd Divan al o bunli cuviinti a réndueld ce merge
Inflorind In faptele sufletc4cT, prin multa ostrdie a epitropil.or, ce din buni-
vointi art cugetat sláv6r§irea acestuI olntese bine, O dupi datorie vrènd a pri-
vighea 9i a gäsi mijlocul Intêmpingrel ajutoruluI spre ajungerea trebuinci6selor
cheltuelI, ca sfat de obste In Divan chibzuindu-le, aii gásit ca cale si ail ho-
tirit, cit de la Oto husmeturile ce se veind la cochivechI, adeci de la vgrol, de
la ocne, de la dijrnárit §i de la vi:tiricia, srt aibi a lita _mili ci.te3 talerI unul
la pungii din tia suma vInOril, caff bant sil aibi a'd lua de la eumpiáfátorii
Zaloria Ronidnitor do F. A. Urechia. BrzoLut. XIX.XL'7.
898 V. A. URECHiX

acestor husmeturT, precum se dati si alta mili ce prin bris6ve sunt tntilrite, iar
nu din suma banilor Visteri. Asijderea sil aibil a lua si de la tot ispravnicul
ce se orilnduesce la fies-care judet, rfite talen i dolfé-deci ; care acesti bani sti se
adune de Vistiera' cel mace, si s'A se dea la eutia spitalului ce este In Os-
trarea epitropilor, sil aibii dar aceste mili In vea' filril de strilmutare,
acest privilegia ea iscilliturile n6stre.-1812, April 1.
Ignatie al Ungro-Vlahiel, Sovetnic cavaler Loghinov, lfanolache Ban,
Isaac Ralet, Barba Vacrtresca, Constantin Varlaam, vel Vistier.
Cod. LXXL fila 41.

Anexa No. 109. De la intetiul Divan

Cinstite Dumnéta biv vel Stolnice Constantine Predescule, Epitr6pe al
rornillstireT sfintului Pantelimon, trebuintil fiind a avea Divanul sciintil de cati
bolnavi este oranduit prin brisóve a so tinea aicI la acest spital al miThilstirei
caro pana maine sil aibil Divanul réspunsul Dumitale In scris, pentrit acésta.
1811, Laiií 6.
Isaac Ralet, Mihalache Mana Vornic, vel LogoPt.
Cod. LXV, fila 79 creo.

Anexa No. xIo

In 1810 April 25, I-ul Divan serie tul biv vol pahar.F$tefan Bah] epitropul
dee scirile cerute de Englielhard
Din ce vreme i cine anume dupii dietil a filcut spitatul ColteY..., ea
ce oranduialii i pentra cài bolnavi ?
Ce veniturl are de la satole oranduite ? cat pe an ? De cine so strInge
venitut acesta ?
Sub a ea' pristrare i Ingrijire stail tate aceste ?
Cod. LXV, fila 80 verso.

Anexa No. III

Cinstite Dumnéta biv vol l'aharnice l§tefan Bola, rpitreipe a1 diThilstirei
Colea, trebuintil fiind a avea Divanul sciintil de cilti bolnavi este cranduit prin
hriséve a se tinea aci, la acest spital al mon5stirei, cate panil mane sil. 'aibit,
rpunsul Dumitale In scris pentra acésta.-1811, Ifaiil 6.
Isaac l?alet, Aranolache Vorh ic.
Cod. LXV. fila 80.
 ISTORIA ROMANILOR 899

Anexa No. 112. Excelenra Sa Fteter.

Ca sá céril Divanul socotélii la Paharnicul Belu, Epitropul
Coltel si cu CO ortinduiall s'ati Omit spitalid de acolo, dupá cara de t6tá ale-.
gerea CO se va face, sil i t6te hartiile eu insciintare. 1811, Sep-
tembre 11.
Cod. LXVIII fi'a 6 verso

Anexa No. 113. Steter.

Ca sil céril Divanul -de la Stolnicul Dinul socot6la mániístireT SE. Panto-
limon pe vremea trecatil i sit i se trimitá.-1811, Octombre 18.
Cod. Ta m( fila 16 verso.

Anexa No. 114. De la inctiul Divan.

Cinstite Dumn6ta Epistatule al 4giei i Dumnéta Epistatule al SpiltárioT, dupit
trebuinta ce este a se gilsi locasurT spre a se face spitalurY pentru bolnaviT irnp6-
riltescT ostasT, facand Divanul chibzuirea, art gìlsit ca cal; a se lua aceste hanurT
de ma jos ar6tate, ca unele ce poi a fi primitóre de o mie dou6 sute bolnavT;
pentru care poruncesee Dumn6v6strá Divan al, cä fret zilbavg sit facer': mutn-
bit'sirlic a le des6rta, avênd la ae6sta ajutor si de la cinstita politie, dupil ar6-
tarea ce ail fácut Divanul &Are Exeelentá Sa Domnul Gheneral vi t prezi-
dent, dar pentru. ca s avem rezerott Inca pentru vre-o dou6 mil bolnavI do va
fi trebuintá ca pe lángá casele ce sunt ar6tate in dos pe anume osebit de
hanurt sII chibzuiti Dumn6v6strii a maT g'ási prin mahalale i alte case primi-
t6re ea de 1000 bolnavl, dintre care, de se vor int6mpla a fi unele párásite
filr de stapttn, sá chibzultT ce meremet anume le trebuesce i cu cati cheltuialá
se póte face si sil ariitat'l Di vanutuT impreuná si nu numele caselor ; cure
acésta sII chibzuitT si pentru casole cele mal jos ar6tate, co. cAtT bofnavT pot
incilpea inteinsele osebit la fies-eare si iarils sil ar6t4I Divanuluf ar6tAnd fm-
preunii si pentru hanurile co sunt insemnate maT jos, ca cátT 13)1nav't p6te
sit ineapá la fies-care.-1811 Septembre 18.
lgnatie Mitropolit, Rada Golescu, Isaac I?alet, Mihaii L2nu.
Hanul Niculesculta, pe pacto! T6rgaluï-de-afaril.
Hanul luT Petrache, pe podul Scaunelor,
Hanul luT Filip ot mahalaua Brezoianulut
Hanul sfinta Ecaterina.
Hanul lui Papazoglu.
Hanul luT Constandin
Casete CluceruluT Vasile.
900 V. A. tatEdiiiX

Casale PitaruluT Gheorghe..

Casele- lui. Petrache Ot purärie.
Cásele luT Atitnasie pe podul luT erban-Vodii.
`Casale Vintil6eT pe podut Mogg6eT.
Casete PaharniculuT Alexandra ot mahalaua Brezoianultif,
Casale CiirloveY ot tam.
Casete ffärdesculd dou6 perechl ot tam.
Casele luT Pipi ot tam.
Casale Crnárautui Panait.
Casete Paleologu ot tam.
Cod. LXV, fila 183.

Anexa No. 115. De la Divanul principauiu grit romcinesct.

Chir Spiro Cazoti 2-lea Epiirop al spitalelor marT, fiind-ch Dumnélor
Gheorge Schina i Gregorie Mina dohtorT, prin luminat pitacul Miiril Sale
Vodh sunt oranduitiT dolitorl al politieT Bicurescilor, cu orAnduith 16fh a li se
da pe WA luna po taleff 80 fig-ciiraia, de cutre Dumnélor boeriT EpitropT aT
spitalurilor marl, care oränduith 16fh fiind cá nu li dat pe nou6 lunï, adech
de la Martie trecut prink' acum, §i Dumn6lor in aclev6r urmat datoria
slujbeT, cu dreptate esto all: lua §i oränduita 16fh diva pitacul MäriT Sale luT
Vodä, care lea' pe nou6 lunT de la Martie trecut, §i pang la Decombro in 7,
fac talen l 1440, adecii do fig care cite 720; Divanul poruncesce Dumitale, sh
aibT a da §i a r6spunde numitilor duhtori baniT aceqtia 9i ca acest pitac ti
se va tinea in sémi cu dobända lor, eänd veI paradosi socotéla spitalurilor,
and §i adeverinth a dohturilor de primire.-1808, Ghenarie 20.
Cod. L1V fila 849.

Anexa No. Ix6. CcItre cinstital Divan: de la Visterie.

Am v6dut buiurdisina cinstituiuT Divan ce mi se dä la ac6stil noth a

ExcelenteT Sale GeneraluluT Cu§nicof, pentra pricina dohtoruluT DroslovicT ce
ati dat jalbh ExcelenteT Sale, cerbd 16fa pe lunile ce nu Vf-ail luat pentru
slujba sa, chutind pandurI qi cazad phmktenT la bólele lor, pentru care
oränduind spre cercetare pricina ac6sta la DumnéluT Logof6t Samurcg §i la
ceT-l-altT boerT DivanitT, co se afiä acurn aid, ne face Dumnélor acéstii ar6tare
de curgerea priciniT, care cotinduse de cutre cinstitul Divan, se va da pliroforie
qi pe tiring r6mfine dupii cum vetT holiíri Durnnévóstrh. Vel Vistier 1308 In nie 1.
LV vim 4.
VIN1*,, ISTORIA ROMINILOR 901

Anexa No. 117

Fiind-a duhloru Silivestru i dolitoru Costandin sunt a cum anI deu6-4ecl.
gi-trel de and se afla slujind OriT gi cu Ora osIrdia catand de obste, multime
de bolnavi, nu numaT pe ceI in politie i pe afarii in Ora, ci si po la alta
ste6ine, pe unde dupli trebuinjii din porunc5 a5 fost trimis, socotit-am
(Jara, c acest1 doT liétrani dohtorI a carera osirdie gi plilcutä slujba esto cu.
noscut5 si sciutii de obste, se cuvine s li s faca de la stgpilnire un ajutor
de 16f1, nu numal spre resplatirea celur pAnti acum urmate slujbe i ostenclI
ale lor, ci i pentru c i de amito inainte sä. se p6rte ca agemenea protimie
si dor Infra c5iitarea de obste a ptitimagilor bolnavI ; da acee iatti Divanu
printeacest pitac, le orAnduesce antêndorura léfri de la Visteria OriT, fiesce
cäruia pe luna ate talurT 250. Do care scriem si Dumnévóstra frate ve!.
Vist. sit 401' pe numitil dohturI la catastihu lefilor, urna Po talen l 250, care
léf s incépa a li se da, gi a li se urnia de la 4i tatiliti a acestiI urmatiftrel
lunT lunie. 1808 lunie 26.
Cod. LV, tia 8J.

Anexa No. 118.

Porunca ce dat la anafernua prea Sfintil Sale parintelui Netropolit,
pentru ea' la oraful Valcea Ijind trebuinra de un dohtor, fi adiad
pe luna lja cate talen'?" 20 de la Cutia obftiei, sai se mai
prostisasca taleri 10 fi de osebit sa r se deje fi cate
taler1 20 de la Episcopia Ramnic.

De la Divan
Dup5 conoscuta i vOuta trebuinta ce este de dolitor Ja acel oras al
RimniculuT, si la locurile celea de pro imprejur, cu cale fiind anaforatta proa
SfintieT Sale prtrinteluT Mitropolit, prima este Divan (t'O a so face orinaren co Intea-
c6sta se coprinde, pentru care si scriem Dumitale frate ve! Vornice al Obgtirilor,
ca peste taleff 20, ce are acest dohtor pe lunrt de la Cutia Obstiel,
adauge altI talerT 10, ca s.i sá urtneze darea MI de la Cutie po talerT 30 po
luna ; asisderea poruncim i Damnévóstrii boerilor IspravnicI ot. sud Valcea,
ImplinitT pe fies-care trimenie po talerT 60 de la Economul Episcopiel
gi s'AA' datl iarä's1 dohtorulul, ca aibli léfa pe luna Po talerT 50
do plin, care ac6sta prostichi si-i s incépit datul do la 1ntâia 4i a trevutulul
Olienarie, ci dar InteacestasT chip poruncim stl se urmeze doren lefiI acesta
902 V. A. URECHIA

dohtor, atta de la Epitropia obstieT, en i de la economia EpiscopieT, intocmaï

precum s'EX] mal sus.-1808 Martie 1.
Orefulescu, ).5'tefan Vticareseu, Barbu rcietirescu, Constandin Beilacénu,
vel Vist, vel Logofit.
Cod. LIV fila 276,

Anexa No. zig. De la intdiul Divan.

Dumnérástril dohtorilor aT politieT, Dumnéta chir Glieorge Schina i bum-
néta ehir Silvestre Filitis, i Dumnéta Constantine Darvaris, i Dumnéta chir Coa-
standine Caracas,- i Dumnéta chir Emanoil ; la luna luT Aprilie a acestuT

an ce se sfarsesce, cand din porunca DivanuluI al arétat pe aceia, eare i-atl

g'ásit c fila a fi dohtorT i Viril a avea inv'étatii dohtoria undevaqT la vre-o
Academia in Europa, dupil oranduialii, se dati pe sinos drept dohtorT si cauta
bolnaviI in politie i ca a lor nesciin i netrobnicie, Tac multil stricaciune la
siingtatea, la viatií si la punga loouitorilor, ale cifrara -mime si5r Insemnézä niaT
jos ; v'atY fäglíduit Manda, el de votTmai descoperi qi pe altiI asemenea ca
acestia, ti vet1 arta si pe acaba Divanulul, dar fria p'anä' acum nu s'ail
de la Dumnév6strä niel o arlare pentru nimenT, deci Divanul serie Dumn6-
v6strri, sit cercetafi mal intrtiil de s'ail poprit de catre einstit Comitet al poli-
tiel In jos insemnatT a nn maI metaherisi sit cauto bolnaviI eu dohtoriT
si de s'ají päriisit In adev6r de acest fel de faptä' Batí nu, si stí InseiintatI. Sá'
cercetatT apoT de maI sunt in politie i alff asemenea, cart fiír de a fi l'idea-
devIr dohtorT eunoseuti de vre-o academia, se dad pe sinesT do dolitorT
calza ea strieheiune pe bolnavI si sä'-I aretatT DivanuluT, ea sit se facä' indrep-
tarea cea cuviinciósil. 1809, Decembrie 26.
Numele color ce atY argtat aluna la trecutul Aprilie.
Antonie Gerahn ; Paná Gerahu ; Tranda6r Carabina ot mahalaua Coltil
Constandin Brézu ot podul Caliclior ; Polcovnicul Murmuz ot mahalaua Sf. Eca.
torna; Un ovreI biStran ; Un alt ovreT in Scaune ; O Sirb5 la Urgid do afarií;
Voica la Crucca de péträ ; Dervisal do la Griídistén ; Calitia de la Prtiscovanu
Peste tot 11.
Cod. LYI fila 98 verso.

Anexa No. 120. De la Divan.

Dumnéta Arhon dohtore ehir Silivestre, Dumnéta Arhon dohtoro Caracas,
cur Constantine Darvari, fiind cit Fxcelenta Sa general si prezidentul Diva-
nuluT Kusnikoff s'ail insciintat, ca pe la uncle spiteril de aicea din politia Bu.-
curescilor, s'ar fi atländ unele din dohtoril vecht si netrebnice, care in loe sr4
 ISTORIA ROMKNILOR 903

folosésa celor bolnavT, impoirivá le pricinuesce striciiciune, i cì uniT din

spiterT ar fi vindad dohtoriile cu melt maT mare pret decttt se politifsesc
In OW *tile EuropeT ; asemenea i c uniT din dohtoriT, ce BO aflá aicT, ar
fi nedestoinicT la acest mcstesug. De aceea dar porencesce Excelenta Sa, ca
sti se ortInduésed dintr'aceT de aicl: real" alea dohtorT, une, spre cercetarea spi-
teriilor si a paraterisi dohtoriile de sunt bune i folositóte si altul earás din-
teacei alesT dohtorT, ca sä' in aminte si sti cerco pre uniT carT se numesc pe
sine-si de dohtorT, de sent destoinicT la acol ruestesug si de sunt retetele lor
ra'cute dupti firea si trebuinta 1361a. DecT Divanel ve alese pe Demnévóstrri,
ca nisce practicosi i Cu sciintrt, vechI dolitori acestei politiT si poruncesce,
ca unul din DumnéviSstfá :A se Insiircineze ca cercefarea dolitoriilor dupii la
spiterii, din care ate se var glisi vechT si netrebnice mndafì sá se si pecetlu-
iaseá de a nu le ma' metaherisi spiteril 41. Ca' se indatoreze a aduce la spiteria
sa alte dohtoriT, in locurile acelora, noel i bune, ca eri fie si folositt5re.
derea si pentra pretul lor earrtsT sá se indaforeze a le vinde cilt se va gási
ea cale, ear nu cu pret nesuferit, precum (.bicInuesc, iax care din eT SO va
arta ce nesupunera, arRati" DivanttluT. Asemenea si de turn6iti spiteriT
facerea dohtoriilor IutocmaT dtipá cuprinderea retetelor, c orT care se va grisi
Impotrivr, urrnátor, Eä'-9i ja cuviinciósa ped6psii, iar altul din Dumn6v6strá,
se insarscinczo cu cer,letarea ipochimenilor ace/ora, ce se numesc dohtori
metaherisesc acest mestesug si pe orT care dintre aceia 11 va afla nedestoinic
a purta neme de dohtor si a metaherisi acest metesug, er4-1 aróta DivanuleT,
ca sh' se popréscá de a nu real" eä'uta bolnavY. Ci dar astvs urmatI negresit,
cct Divanul aìi insciintat si ExcelenteT Sale, eh' v'atT oránduit bunin6v6strä
améndoT pe anume.-1808, Scptembre 13.
Semnafi: DositeI Mitropolit, Constandin Vistier, Stefan Vactirescul Isaac
Raid.
Cod LVI fila 28.

Anexa No. 121.

La doctoriT Onefrie, Constandin Caracas, doctor Hrister, doctor Cons-

tandin Darvaris, doctor Sivestra Filitis, le ordonii dupá jaiba DoctoruluT Manolache
contra spiteraluT Gix (1,10a) ea ati dat alte doCtoriT, iar nu dupe retetá,
cerceteze a de va fi asa : sä se pecetluiascii priívália pîrìtului Noa) spitcr,
1812, Septemhro 23.
NB. Mal este §i Doctore! §tefan Piscupescul,
1812, Septembrie 23.
pod. LXIV fila 106. verso,
904 V. A. URECHIÀ
0.. . 11111,

Anexa No. 122. De la Divan. Catre Ispravnicil de Teleorman.

Pentra epidemia Mel' ce s'ati ivit Intro lacuitorii acestuT judet, dupii
cercetarea i chibzuirea ce ail Mat In trecutelo vile Damn()luT Doctorul Pa-
naiotache, carele aci la judet Intr'adins s'ati trirnis de catre Divan, §i dupti raport
ce ali adus aicT, facêndu-se consil de catre cincl. din Dumador DoctoriT politieT
Bucurescilor, ail i arRat DivanuluT, prin anafora subt isc1ituri1e Dumn6lor,
scrisa de la 25 ale acestiT 1un, cuviinciósele miji6ce prin care vi ceT sanatovT
se pot feri i ceT ce patimesc de acea Ma (ce se nuntesce seurbut), a se ta-
madui, care anafora a Dumn6lor Doctorilor, iata se trimite Durnnév6stra Em-
bericlisite Inteacésta carte a Divanulut doprt care sa' ingrijitT ea osirdie, a se
face armare Intru t6te IntocniaT spre mantuirea i scaparea ticalovi'or !Öcui-
tori fel de cumplita patima, v't C2 tóte ca acum de o cam data
vine niel vi DumnéluT Doctoru ca doctoriile eels trebuincióse (cate In anafoia
se coprind), numaT ca sI aróte In fapta facerea liii, i mijlocul ea canelo ail
a le metaberisi 16cuitoriT i apoI sI se intórca InapoT, darrt In arma datoria
Dumn6v6stra este a Ingriji vi a priveghea, ca et nu contin6sca 16'uitoriT a me-
tahirisi tóte acelea cate se coprind In mai sus numita anaf ora a Dunan6lor
Doctorilor, prizind vi dieta cea oranduita de Dumalor, i nadajduim la milos-
tivnl Dumneleg, cl se vor izbavi do acésta pad* pentru care iatil se trimite
de aid vi un Arhiered Impreuna ea un cliric, gi ca mdstele sfintulta Mihail
Sinodul, ea sa se Inconj6re prin tóte satele judetulta unde patimesc 15cuitoriT,
sa fad' osfevtaniT, litaniT i rugaciunT catre milostivul Dumnecieti, pentra con-
tenirea acevtiT cumplite b6le, i pentru mantuirea celor bolnavT; (led sil avetI
poem de grije a le inlesni tiebuinele ce vor avea,ca uí IAN avea ambletele
prin sate, pentru cuviinciósa i trebuinci6sa urn aro co s'atl 4is maI sus. 1808
April 28.
Cod. L1V, 11Ia 839.

Anexa No. 123.

De la intaiul Divan fi Comitet al principatulul Vrit Rometnesel, crave
Dumnélor boerii Isprovniel ot sud Ilfov.

Se face Dumnév6stra In scire, el Divanul pliroforisit, cum ca pe la

unele locurT ivit bóla oilor ce se numesce dalac, care bola este primejdiósa
vi la 6menT, atat cat le aduce mórtea grabnica. vi curoplita, i pentru ca sil nu
sI multéscil báta ac6sta In oT vi In 6menT, duprt datoria co are Divanul a In-
griji maI din vreme, ca sa inco»tinezo i sa se stinga strapic vi
 ISTORIA ROMNILOR 905

se poruncesce, s datT vi. ale Dumn6v6strá poruncT in tóte satele judetuluT la

toff de obste, ca ori cine vor av6 ot i se va fi ivit intansele bóla acésta,
numaT de cát s deosibésdi pe celo bolnave la o parte din cele silniltóse, din
care acelea bolnave s nu se cuteze nimene a vinde la alp sail a tilia pentru
hrana 6menilor, ci sá le loped° pe care vor muri, la un loe Mort° ferit, sail
sá le ingr6pe, i pentra cele.1-alte sá so silés( de a le insliniltovi vi a le curáti
Cu mijlócele, earl multen din locuitoff stint seiute, dandu-le tuturor s inte160
Cli off care nu va pázi ni.amul acesta Vi va urrna impotrivii, are a se pedepsi
fOrte stravnie, ca un prieinuitor de IntnulOrea b6leI acestia vi vrájmav omeniriT,
pilgubitor multora, trimit6nd aieea pi pe aceia earl' if vetT gási eli a urmat
impotrivli? ea sil li se fur' de Divan eil()uta pe lópsii. llaT departe acésta cir-
culará se ocupil de päméntenT devenitI sudiff nemtl vi france3T.
Cod. LVI fila GO voila.

In August 1809 sä constatd, emstenta de búle de vite, introdusä

In téra prin.boil impOratescl.
Cod LXI fila 25,

Anexa No. 124. IPspunsul Divanulul ce s'ail ascut catre DumnéluI

Vornicu Ritoridis Eiristatul Ag. el.

De la Divan.

Cinstit Dumnéta Epitropule al Agieï, fiind cii Polcovnicia do ciocli ivT avea
oránduita 16fn did iraturile spitalurilor mail, a-oto iraturT rádicat acum, nu
are daril de unde fig se dée 16fa acestiT PolcovniciT, care ea tóte ea are cfiff-va
6menT, dar iraturY sä' aducä' de la ef pe t6trt luna, ne fiind mal mult de efit
taleri 24 sii cheltaiascä i acoja la trebuintele spita'uluT, ad. la simbria preo-
tuld i a efinairetuld de la biserica de acolo, la lumtnliff, la támfle, la unt.
do-lemn, vi la simbria a doT 6menT ce se aflá acolo, (led and cel ce
s'ati oránduit la ac6stá Epistasie a PolcovnicieT de ciocli, nicT 16fri nu are de
unde lua, nicT vre-un alt venif, ce ajutor dar p6te a area nnmitul Antonie
sail alti mh'ear dinteo singura nu mire a PolcovnicieT de ciocli. 1808, August 19.
D. Miteopolitul, Constandie Buz7z1, Rarlu Golescu, Stefan Cretulescu. Isaac
Thlet, Istrate Cremleecu, E ofIche vel. Log. Dimitrache Ghica,
.Qod. IN, f.la
906 V. A. URECHIk

Anexa No. 125.

In 1810lie, inaintea întâiului Divan, locuitoril din trel mahalale se in-
fativéza ca vechilul mareluI Spiitar Grigorie Ghica proprietarul Colentinel, care
reclama pre acel l'écuitorT sa c1ileu6sca proprietateT pentru locurile pre ca,re ail
casa, cate 12 cjile pe an vi ca vin vi,rachiti CA nu fie vo!nicI a viuda, filed()
a se invoi mal intAY en proprietarul. Asemenea niel locurI slobode, virane sa
nu aiba voie a tine, ci sil le fac zapt Dumn6liff SpAtarul, precum i orI-cine
din el va voi sa v'ènda salí sa cumpere unul de la altul vre-o cash', salí orY
ce alta bina, din cele ce sunt pe acbstá movie a DumnéluI, volnic sa nu fie a
vinde, salí a cumpséra far' de voia vi scirea DurnnéluT, protimisindu-se Dum-
n6luT ca un staptin al movid, riffled numal dintre eel vêndiltorY ì cumparatoff,
corY vor avea intro dénvil acésta trépta de rudenie, Villa la care slubdde pra-
velnicésca condica a avea protimisis 0 de cati'e stapanul mQvia». LacuitoriI
devi pretindég ca la biseriPa Silivestru avéri depus un brisov, prin care erati
scutiff de clacä catre proprietaril Colentinei, care acel hrisov li-s'aii Nat do la
bisericil de nu sciil cine, nevoitl aunt sii primésell çi sii se supuna notteY ho-
tarirT a Divanulia, in care Grigorie Ghica avea scaun puternic.-1810, Iulie 12.
Cod. LXVI1 nenumerotat.

Anexa No. 126.

Porunca de la intaild Divan vi Comitet din 6 Noembre 1809, catre vel
Vial. «fiind cii In adevär acum téte lucrurile scumpit i cheltuelile dintru
nasal vreme nu sunt pe cum eraii, cand s'ail Intocmit léfa acestor nasal agii,
de aceea dar primitä este DivanuluI cererea DumnéluI val Arma, spre a li se
maI face adriogare la 16fa ; pentru care poruncim, ea pe langil cite talen l unul ce
sii la de fievcare pe lunii, sii li se nal: dée de acurn inainte Inca elite talen t unul,
ca se ja fievcare pe lunri léfä cate talerI dol, iar vataf nial lor, peste talefidol
junAtate, sii i se miff dée cite paraje 60, urmandu-se pe Ina' cite talen l 4.
1809, Decembre 6.
Cod, LX, fdti 49.

Anexa No. 127.

De la intAiul Divan circulara catre Aga vi Spataru, din porunca genera-
haul Engelhardt, vice-presidentul DivanuluT Ea serie Dumitale, sil pul sil se
publicarisésca prin prisfav in tot oravul, cii nimeni din triiitoriI Valachiel, boerI
sari de orI ce stare a fi, nu este volnic sil îí párte federal inapoia buteeI
imbrricat in haine stritnte vi Cu semne de uniforma ostávésca asupra lui. Sem-
nele sunt cand hainele vor avert astfel de fata, lar gulerul va fi or roca, orl
 1STORIA ROMANILOR 907

verde, sail alta NO, de care este guler la hainele ostaplior. Asemenea nu este
nimenea volnic sa /Arte feciorul inapoia buteeT in baine husgresd
clizaceseT imbracat, cad orT care va face acest fel de urmare, bagandu-se de
sémg, va fi strapnic pedepsit : sth'panul se va necinsti, iar sluga duph ce i se
vor lua hainele, se va da in slujbg intre recu0 (reerutT ?). Pe tanga acésta sil
mal publicarisescT Duranéta, eh' nirnenea din col ce trec pe pod calare, sad
butce pi carete, nu esto volnic sa alerga tare, ea sil nu se intèmple s dea peste
cine-va sil se faeg vre-o primejdie, iar carele va una impotrivg si se va prinder
va fi strapnic pedepsit-: stgpanul se va ridica la caraula pi se va sine inchis
doug lunT nutuaT pe pane pi apg, iar vizitiul de va fi ea buteg Rail cartita, dupg
ce se va bato cumplit, se va da in slujbg Mire r6curi. 1810, Aprilie 19.
Cod. LXV fila 28 verso,

Anexa No. 128. Excelenfa ?teter.

Comandantul din Bucuresci pod-Polcovnic Sult, it insciintéza, cil dupg ra-

portul porticiculul VotnisehiT din polcul Arhanghelu GorodschiT, mergénd cala-
baracurile polculuT de ida dia Bucuresei la Rusciuc, Atanasie Confänénul ne
bágand in sémh eg polul este strimt pi ne stand sil tréca calabalacurile
mera Mirto rapede spargênd eapul unterofitertiluT Malfeior pi poruncesce ca pe
vizititi sa se bata prin têrg cut falanga pi ComanénuluT sa' i se oranduiasea
osanda luT, i s'a se poruncésea de a nu 'árala de acum inainte ca buteile
Apode. 1811, Maiti 20.
Cod. LXIII fila &9 verso.

Anexa No. 128 bis. De la intdiul Divan.

Dumnéta vel Agii, tiind-cg Excelenta Sa prezidentul Divanuld, ad trimis
la Divan pe vizitiut Domniei Sale Atanasie Comtinénu, earele in butcg fiind ca
stapanul sal pi ne n3ergônd pe pod cu luare aminte ì incet i podul fiind
strlmt, all mers férte rapede pe langrt cartita Cu calabalacurile poruoiculuI Yot-
nischie din polcul Arhanghelu Gorgsehi, i ajungênd pe un unterofiter Matfeiov
pi ail trecut rétele butceT peste d6nsul spargéndu-pi eapul férte r6d pi sil po-
runcesee, ea perita infranarea altera sil se bata numitul vizititi in targ, iar
despre alai parte tot din porunea ExcelenteT Salo, serie Divanul Dumitale,
publieuesei in BucurescT, ca de astarj1 inainte nimenT, sg nu &rublo en butcile
prin 01.1q iute vi rapede, ci incet pi cu luare aminte, iar mal vértos unde sunt
podurile niai strimte pi pe unde âmbli 6menT multT, ch cel ce nu va pgzi-o
908 V. A. 13RECHIA,

acésta, stravnic va cklea sub Aspundere ci dar dupA ce se va publicui, s'a aibg
vi Ingrijire de a pgzi nizamul acesta, i b4taia vizitiului ;X o s'évfirvescI dupa
poruncA. 1811, Haiti 24.
Mitropolit Ignatie, Racla Golescu, Isaac Ralet, Manolache Vornic, vel
Cod. LXV, fila 88.

Anexa No. 192. Excelenta J teter.

Trimite copie de pe porunca eeluI mat mare comandir al arinieT Cutuzov,

penfru 6meniI ce s'ati Inmultit In térii, i sunt file de nicI o trébi v't sunt
biitr5nT, sail ologY, s'a.' se fac6 catagrafie i sit ja de la stiipiinil caielor féie de ce
slugi ait vi ce alivveriv seati cela ce vin de afarit i plec de unde all venit,
dea de scire la politie, cand att venit çi cfind Be dlIC, de s'ApAniT caselor; sunt
multI din RicuitoriT din BucurescI de vI la easel° vi intrA cu altit numaI ca
sit nu tie fartir i catagrafia sit so facia de ori ce fel de 6menI va fi, suditI
Beall orI de ce lege va fi, care catagrafie are a se trimite la Excelenta Sa, de
a se pune la orlinduialä i poruncesce, ca ceT ce s'atl /hat et& sill', panAInteo
lunN de nu va veni, sit scie crt, i se vindo casele la mezat. 1811, Mai 27.
Cod. LXIII fila 51 YtTSQ

Anexa No. 130. De la intelial Divan.

Dupl pliroforia ce ni se d'A, atta din eiturata Insciintare ispr4vnicéseli
i din harta de starea loculuI vi din trisciintarea Ghicsal Logofét, ortinduitul Di-
vanultif, care s'a rácut din porunca DivanuluI, prin cercetare la fata loculuI,
oil carte de 'Astern, pentra zalhanaua ce ail Inceput a face Tache Than negu-
tator ot Térgovivte vi sit embodisea de unil din boeriI orNvenI, ea cuvént
fiicênd zalhana pdte sg, le aducA pntbre, 8'4 gìtsit eg este mal departe de easel()
orilvenilor zalhanaua ce o face acum de eta cea veche, adecit la cea veche
zalhana sunt 170 stfinjinI de departe cii cet maY de aprépe vecinT, earl prin
carte de &Astern ail arétat, ea' putére nu lo aduce ; iar acéstrt zalhana ce ail
3nceput páluitorul Tache a face, dupX ce este peste 145 de strinjinI cu de-
Ortarea de casele davagiilor, apol are a o face cu osebire de eta cea veche,
adec s facii pod peste aph" curgi5t6re, care esto al treilea cu depArtarea
de ora, pe care pod are s'a" se taie vitelo tómna, sa se spele stIngele vi alt
murdalic, i dincolo poste Kit, care IncI se mai depä'rtézrt, sti facl curte
pentra uscarea pieilor i altor ariturT, iar dinc6ce sit lucroze cazanele i sti
tie mqgazie do sé'urI, vi alte odìtT trebuinci6..e, din caro fäcéndu-so indostuláro
 ISTORIA ROMKNILOR oca

cä zalhanaua ce o face numitul Tache nu aduce nict un fel de suprare la

oras, niel putóre la easele cele mal de aprópe si facandu-se dovedit c prici-
nuirea de 1mpotrivire la acbsta este desasta si l'ara niel un cuvant drept, de
aceea printeacésta carte a Divanulut, se d'A vote jaluitorulut Tache a face
zalhanaua ande ati inceput, Mil de a se embodisi de catre cinevast. 1811
August 29.
Al Ungro-VIaltiet lgnatie 1IIitropolit, Radst Golescu, Isaac Ralet, .1117,-
halache lifanu, ved Vistier, vel Logofet.
Cod. LXV, fila li8 v.

Anexa No. 131.

La 18 August 1808, pitacu la Spatar i vel Aga, pentru uciderea canilor
de henglierit col striSint, iar cet ce vor fi ca stapan, sa se pue semn spre a
so sci a nu so ncide.
Cod. LVI, filo 27.

Anexa No. 132. De la Divan la vel Arma?.

Porunca luminatulut mal marolut Comaldir al armiet este ca
canii ce se afla ala In politie Ambland pe ulite sa se omóre. Divanul Ferie
Dumnélul: indata dupa primireaa cestuT Pitac, srt orandaiasca henghert s'a amble
pe t(Ste ulitele Bucurescilor si verT catT cara vor ñ, sa-T m'Are pe tott, In
scurt niel()lea nid nóptea camele slobocl pe ulite s'A nu se atte. i cand aP6sta
nu se va putea hilatura si nu va orandui astaAT h inghert, ca sit Incépii i sa
se vada omortrea canilor, sa scit cit Dumnbta vet avea a r'éspunde. lar cine
va 'crea sa tie cant, sa-T alba, legati prin curtile lor. 1811, Illaia 12.
NB. La 15 Mat se serie luT Aga tea pe t6trt çliva s'A (lea un car de la
politie s'A care canil afara din Bucuresct».
La 15 Mal se repeta la Armas ordinea sil fie seosi cama afara din oras.
Cod. LXV, Ola 82.

Anexa No. 133. Ctitre Gheneralul Enghelhard.

Fiind-ca s'ad 1nsciintat Divanul, ca multi din zapciit i din aren-
dast si din altt ce se negutatoresc pe afará, ab' cumpgrat i ail arvunit zaherea
de grita de pe la I5cuitort si o tin In pAstrare, s'A o precupeasel, din care
pricina urméza si In politia Bucurescilor o mare lipsa de hrana cea trebuin-
eid,a a noroduld, neputend brutaril politieT a cumpöra grita cel trebuincios
910 V. A. URECEhi

pentru pravaliile lor, neviind la térgui d atara de vérajare din pricina acelor
precupetT ; pentru acésta dar Divanul a gasa cu cale §i ail randuit cate un
cinovnic la cate-va judete, ca s'a se incongi6re prin tóte Batel() acelor judete
sil faca cercetare Cu amanunt i ver): cat grfiii va gasi pe la orI-cine cumpérat,
Batí arvunit de pe la lacuitorI pentru a-1 precupi, pe de o parte s'a cerceteze
iraY sus numitul oranduit cinovnic prin chiar véndkoriI aceT zacherele, ea s'A
dovedésca pretul cu care ail véndut eT la aceI precupetT, ca IntocmaI dupil
acel pre sii li se platésca i lor baniT de catre brutarI, iar pe de 411 parto
sii incarce tima acea zaherea i sa o pornésca a se aduce aicI la Agie, de ande
are a li se plati, facénd Insii oranduitul cinovnic f6ie de cata suma zaherea
se va gasi qi se va lua de la fie0-care dinteaceT preeupett Mi§derea §i pe
orI eare din lacuitorI II va dovedi ea are zaherea de grail i o tainuesce, sa 'I
Indatoreze a o Incarca §i a o aduce spre véndare aicT la Térgul-de-afara pentru
Indestularea politieT, poprindu-si fie0-eare din I5cuitorI numaI cat grail va
avea b:ebuinta pentru sem'énatura de prima-van i afana din zahereaua con-
tractuluT lor ce aU a pune pe la oranduitele magaziT, care acésta chibzuire ce
ail gasa Divanul cu cale de s'ail pus In urmare pentru Indestularea hraneI
politieI Bucurescilor, nu lipsim a o hice i E ecelenteT Tale cunoscuta . 1810
Decembre 5.
Cod. LXVI, Filal verso.

Anexa No. 134. Catre Gheneralul Pnghelhard.

Cu cinste facem aratare ExcelenteI Tale, ea pentra Indestularea hraneT
noroduluI de aid din politia Bucurescilor, aii oranduit Divanul cinovnicI la
cate-va judete ea sii grisésca zaherea ca tocméla Invoita cea dupe la 16cuitort
lar ceea ce se va ga3i la matrapazI, adeca pe la precupetI, sa o ja cu pretill
acela ce se va dovedi ea ail cumparat'o eT dupa la lacuitorl qi Fii o pornéscii
ai.cT, a nu se Intampla lipsa; acum all primit Divanul Insciintare do la cinov-
nicul co este oranduit la judetal falornita, curn ca la ace3t tinat p6te a se gasi
zaherea pe la 16cuitorY §i pe la matrapazI, dar pentru caratul acesteI zaherele
este feote peste putinta, cacT cele maT multe cara lipsesc de la acest tinut In
trebile podvezilor §i cele patine cara ce pot a se gasi, 16cuitorii nu voesc a
Marca zaherea de a o aduce aicT la Bucurescï, fiindu-le frica ca dupa ce vor
veni alci, li se vor lua carele in alte podvezT, ci pentru inleseirea adusuluT
acestiT zaherele Divanul ail gasit cut cuviinta ca si bine-voitT Excelenta Ta a
scrie la DumnéluT cinstitul comandant al Bulgarilor de la Silistra, ce se afta
qederea Inteacel tinut, ea sa Indatoreze pe aceI bulgarI a Marca acea
zaherea cu cara de ale lor §i a o aduce aicY In BacurescT Incredintandu'l atat
pnntra adusul aceI zaherele, cil li se va plati chirle de fieq-care chila cate talenf
 ISTORIA ROM ÀNILOR 911

cincY, cit vi ci la int6rcerea lor, nu li se vor lua carile in alte podve4T, vi

atunci duprt ce vor wince zahereaua, and se vor int6rce inapuT, s bine-voesci
Excelenta Ta a pnrunci ca s li se dea cittl.va cazacT s '1 sc6t6 de aid din
BucurescT vi s 'I duci ping afari la margine, ca sil '1 apere de uniT altiT a
nu li so lua carrtle in alte pudvegl.-1810, Decembre 6.
Cod. LXVI, fila 53.

Anexa No. 135. Excelenta Steter.

Ci cercetand Excclenta Sa pentru legumele i Vann i lAnturile ce se
vènd aicT In oravul Bucurescilor, earl vut peste pretul ce s'ail pus, adecil
nartul ce s'ati ficut si poruncesce, ca Aga vi Spitaral si nu 'i Ingiduiascii pe
vènqiitori a maT vinde cu pret maT mare ; al doilea, micelaril si nu taTe vite
aicI In térg, ci pe la locurile uncle le va arta poliiA, cil se va pedcpsi.
1811, Maiti 12.
Cod. LX1II, fila 40 vano,

Anexa No. 136. Catre Ghenerad Comnino.

Cu cinste facem afétare ExcelenteT Tale, ci Divanul vi46nd lipsa de
lumInirT ce se urm6zi in politie, cum vi scumpetea cu care vènd
luminirile ail dat porunci la Dumn6lui Epistatul AgieT, ci Oa va face Divanul
cercarea cheltuelilor ce art lumîniranii i pani când se va face catagrafia seurilor
ce se afli pe afari in judete vi p&nsi cand se va pune nart cu ce pretsi
v6n46 lunimnuirile, sil '1 indatoreze Agia ca sIl v6edi ocaua de luminirT cate
parale 46, iar dupe ce se va face aceste cercetrui vi li se va pune capi5t, de
atuncT bleep si vën(16 ocaua de lumtnirT dupi pretil ce se va pune, vi fiind-
crt pitni a so urma acestea este intarcjiere, ca sil nu pitim6sci politiea lipsi de
Divanul r6gi pe Excelenta Ta, a se porunci vi la cinstitul Cumitet
al politieT, ca si indatureze pe lumtniraff a vinde ocaua pe parale 46 cum vi a
nn fi lipsi de luminirI, ficénd d privighere de pizesc luminirariT acest
nart. 1811, Decembre 15.
Cod. LX VI, Fila 175.

Anexa No. 137. Catre Exude* Sa de jur Gheneral j moaler Tueikoo.

Dupi cererea ce aT fiicut Excelenta Ta prin noti sub No. 391 de la 5
ale acestiT lunT, WI se trimite nartul lucrorilor de ale mancrtriT dupi cum s'ail
urmat aicT in politie la trecuta luni luT Iunie. 1812, Iulie S.
Constantin Chica vif prezident, Barba Vaearescu, Constantin Varlaam.
Cod. LXVI fila 950 verso.
912 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 138. Catre Excelenta Sa de jur Gheneral.

Dupii cererea ce aY ficut Excelenta Ta prin nota sub No. 461 scrisi de
Ja 12 ale acestiT lunT, lath' se trimite nartul lueruritor de ale mitnciriT dupe
cum s'ati urmat de la Ghenar trecut i pgni la Iulie kit curggtor. 1812,
Iulie 18.
Cod. LXVI. Fila 931.

Anexa No. 139. Catre Exeelenta Sa Gheneral ;Stein%

Cu cinste facem argtare Exce!enteT Tale, ca de la o vreme Inc6ce cu
total al contenit de nu maT vin likuitoriT aid la politiea Bueurescilor
lemne i cirbunT i zaherele i legume i cherestele i altele, spre Onclare, care
sunt pontru trebuinta i Indestularea braneT politieT Buourescilor, din care
pricing se urmézi o mare lipsli la tóte, care aceste nu cargo din altg, flirli numaT
cä li se iea carile de dare ostasI cind vin aicT si se trirnit In podvetli.
angariT i pentru aceea le este frii I a veni ; si ea t6te eh' Divanul pe de o
parte all trimis poruncI pe la ispravnicii judetolor a Indernna pe 16cuitorT ca
si vie ea dealde acestea spro v6ncjare aicT, ci nu li se va maT lua carile, dar pe
de altg parte si bine-voitY i Excelenta Ta, a da porunci la cinstita politics si
la alte locurT unde se va cuveni, ea si ingrijasci cu purtare de grije a nu se
maY lua de cifre ostasT cariks acelor Igcuitorl ce yin cu lucrurT spre Wincjare
aicT In BucureseT i cu acésta nidgjduinx ci vor veni 16cuitoriT aicT, .cu aceste
lucran spre vêncjare, fir de sfiali si se Ta face o imbelsugare de cele trebu-
incióse, a nu pitimi norodu lipsg 1811, Marte 2.
Cod. LXVt, Fila 74 verso.

Anexa No. 139 bis.

S'aii Meat treT pitace, unul cutre Spitar altul dare Aga si altul cite
Dvornic de politie, de a da poranca tuturor 6menilor lor si altor strbini de a
nu maT Indrazni nirnenT de a mai lea cari de la IgeuitoriT co vin In politie
pentru trebuinta nondulaI i pentru aliorerisul lor.-1810 Maiti 29.
Cod. LXV. Fila 89 verso.

Th da Divan. Catre Ispravnicil ot

De la o vreme Indic° vedem Cli cu total all incon'enat de nu maT vin
16cuitoriT aid la politia Bucurescilor cu lemne i eirbunT i zaherele i legume
altele care sunt pentru trebuinta i indestularea hraneT norodulta politieT,
din care priciri se urmézi o mare lipsi la tdte; care tncontenire a nevenireT
 'STOMA ROMIN1LOR 913

lacuitorilor eu d'alde acestea am socotit eg nu este din altii, de cat numaT

ca li so iati carie de Ji se trimit in pod vegli ; pentra eare acésta Divanul
friand ar6tare Excelentei Sale, Gheneralului teter vi t prezident al DivanulaT,
Ex.celenta Sa a dat strasnice porunci la cinstita politie ostliséseä si la alto
cinurt ostasesci de aid' din Bacuresci, ea de aiee inainte nimenea dintre osta0.'
sä nu se indrasnóscg a n3aT lua cargle kicuitorilor ce fin eu lucran r spre
v8n4are aid' in Bucuresci egeT vor fi certati, ci sil le dea bung pace a se
intórce inapal ca carile nesup6rati; deosebit ail poruncit Divanul si la Spa-
tgrie si la Agie si la alp.' zapcii ai politioi, ca s Ingrij6seä* cu loare aminte a
nu se lua de dare cinevasT canelo acestor lacuitorT in podvóda sari In alte
angara'e aice in Bucuresci; drept aceea dar Divanul porancosce Dumn6v6strg,
ca indata dupg primirea acestiT porancT, numaT de cat sa facetT publicatie de
obstie in tóte sable judettiluT, dand in scire tuturor lacuitorilor nizamul
acesta ce dat, a nu li se mat lua cangle in podvell i angarii i si
demnati si vie aieT ea lemne, cárbanT, ca zaherele ca facg alisveris lor,
fir de nici o fricg de luarea canelo; caci acésta rea armare precum (jicem,
s'ail indreptat a nu se maT urma. Si aibg Divanul rgspunsul Dumn6v6stra.
1811, Marte 2.
Cod. LXV, fila 60 verso.

Anexa No. 140. De la Divan. Catre Dumndlor boerif Ispravnici ot eta

Cu tóte eg Divanul §i mai 'nainte v'ati scris, ca si ingrijiT pentru po-

rumb a nu se da la rimatorT, fijad sciut lipsa ce a fost in anal trecut i pentru
o zaharea ce este pentra hrana omenéseg a noroduluT obstesc, maT virtos
inteacésta vreme este cunoscuta trebuinta laraniT impargtescilor ostirT, care se
aflg in Ora, de aceea dar ea pentru o delicatg tréba ce este, iati çi acum po-
runcim strasnic, ea si fiti f6rte cu ochii desehisi: priveghéti. in tot judetul cu
mart Inane =late, (land porunci cgtre zapcii, ca infricosgri i ea cumplite pe-
depse, ea nimenea de off-ce tréptg va fi, si nu ingibluiaseg a da la rimatori
porumb dacar un grgante, i dupa ce vetI face publica la toff, apoT si nu con-
teniti cu adese cercetilri, pontra ca in urma do se va dovedi cm. all dat cine-va
zaherea la rimatorY, nu numaT se va pedepsi strasnic, ci i zapciii i ori-cine
mgcar de orT ce tréptg va fi, printr'a carora scire se va face urmaro i ne vor
arta, care cea maT us6rg pedépsil va fi celui de tréptg maT sus, iT va fi pedépsa ali
perde banii ce va lua pe acelea bucate, iara de va fi de tréptg de jos, se va
trimite la Ocng, cum si acela ce se va indrasni a da porumb la rimatoff, off
de cumpirat sari a luT, asemenea se va pedepsi.-1807, Decembre 13.
Cod. LIV, fila 200

isioria Rona/nits? de V. A. Unclad. SECOLUL XIX.XI. 58.

014 v. A. ungani

Anexa No. 141

S'atl frtcut porunca la DumnéluT Caimacatual Craiovel i la Dumnélor
boerii DivanitI de acolo, pentru 120 chile porumb al DumnéluI biv ve! Vornic
Barbul tirbeitl de la mogia Dumisale Préjma ot sud RomanatI, co are veo sal
vIn4rt,Insil pe la 15cuitoriT ce vor avea lipsrt de Juana, iara nu pro la negatatorT
sail altY 6menT ce ad rimiltorT, fiind-ca acoja cump'éra pentru hrana rimrttorilor
pi porunca este ca niimenea sil nu cumpere porumb pentru hranrt de rlinatorT.
1807, Decembre 15.
Cod. LIV. Fila 199.

Pitac la vol Aga, ca zarzavagiiI s'a' nu mal' puna copä'T pe marginea po-
duluT, ci sil mérgii la targul CuculuT, unde acolo are sil vînUl orT-ce zarzava-
tul va avé, caci: cu copaile lor se strimtéza podul gi se da' zaticnire la am-
bletul noroduluT.
Cod. LVI, fila 78 verso.

Anexa No. 142. De la intalul Divan catre Agg.

Fiind-ca Excelenta Sa generala! Engelhart, bice-president al DivanuluT,
prin predlojenia scrisa de la 12 ale acesteT lunI sub num6ru11445, poruncesce,
ea precupetilor, ce vInd zarzavaturT, p6me, legume gi alte maruntigurT prin uli-
tele targuld, sìi li se dea un loe osebit In ulita luT §erban Voda In dreptul
SfantuluT 16n, ea totT adunandu-se acolo s'a faca vinlarea acestor lucrurT spre
a nu patimi discolie trecnoriT ceT calaff gi pe jos gi carele gi butiele, de strttm-
tórea ulitilor, ce se face de catre numitiT precupetT, cu punerea zarzavaturilor
pi celor-Palte lucran f chiar pe lumina ulitelor. De aceea poruncesce Divanul
ca intocmaT dupa a Excelentil Sale predlojenie s indatoreif Dumnéta pe totT
aceT precupetT si zarzavagiï, ce vind prin ulitele targuluT, ca cu totiT sil se
adune de acum Inainte la acel loe din ulita luI erban-Voda, In dreptul Sfttn-
tultif 16n, ca acolo sällí faca vIngarea lucrurilor, Indatorindu-T lusa ca fiegte
care sa se Invoiasca si A' multä'mésca pe stapanul aceluT loe cu avaetul ce se
va putb tocmi gi de urmarea poruncil sa aibrt Divanul r5spuns In scris.-1809,
Septsmbrie 16.
Cod. LVI, fila 80 verso .
 iSTORTA ROMINILOR 915

Anexa No. 143.

Nart de la 20 Noembrie 1809
2 parale ocaua de malaiii.
8 2 2 2 naut de téra.
20 gaina.
15 » rata.
30 P gasca.
50 D CUM.
1 D oul.
10 D ocaua de lapte dulce.
10 2 cetvartea de epure.
12 D potarnichea.
4 a ocaua de cépA uscatii.,
6 » » » fasole.
6 D D D unte.
6 » » 2 mazare.
6 D Z » bob.
2 » o ¡cling mare lar cea maI illicit 1 para.
1 * 7 fire pitrunjel.
1 D 5 moreovI.
1 a o Omni mare iar cele mid 2 la para.
1 » 12 napT.
5 2. ocana de cartoft
2 2 gulia mare lar cele mid 1 la para.
1 » ridichia , 2 2 2 4 » »
10 D eonopida mare, 8 cea mica
1 2 5 fire de praz iar cele maT micI cate 6.
1 » 25 de nuct
2G suta de ciiplitanI de usturoiti.
10 * ocaua de prune useate.
1 a o Alicia mare de brean, cele mid 2 la 1 para.
20 » ocana de pesce pr6spat de baltií mare.
10 2 ocaua de cosa; platica si alt pesca marunt próspat.
24 * » D crap, somn mare sarat iar cosacul 15.
24 P 2 2 pesce de helesteil preospat mare.
12 * 2 . 1 D D 2 maI marunt.
28 D D sapun prost.
P

20 P 2 sell de vaca.
D

38 » » » , lumaurtrI curate.
70
916 V. A. tIRECI-ili

40 parale ocaua de unt.

28 » » miere.
4 a cilpätana de varzg acrg.
6 a ocaua do mere domneset
6 » » pere.
4 a mere ereteset
Acest nart din porunea DivanulaI vol Agg Fati lipit la tóte röspantiile
spre seiintri.-1809, Noernbrie 20.
Cod. LVI, fila 95 verso.

Anexa No. 144. De la intdiul Divan,

Cinstite Dumnéta vel Agg, fiind-cg mgeelaril prin contractul ce ail
dat pe anal trecut lét 1810 sunt 1ndatoratT a tinea politia eu carne pgng la
viitórele sfintele PatT, vInclénd ocaua cu ate o para peste pretul ea care o
vindea In dulce, adieä sil vincyl ocaua de Taca cate parle 9 §i cea de 6ie cae
parale 11; de aceea poruncesce Dumitale Divanul, ea sil IndatoritI negreOt pe
mácelarI a urma eu vin4area do carne necontenit In politie, ping la viitórele
sfictele Paga', spre a nu cerca vre-o lipsg ceI ce ail trebuintg de carne acum
In post, clícI impotrivg urmand, se vor peclopsi ea stril9nicie.-1811, Martie 10.
Sovetnic Loghinof, Raiu Golescu, Isaac Ralet, lIfihalache Aranu, vel
Vistier.
Cod. LXV, fila 62 verso.

Anexa No. 145. De la ingiul Divan. atare DunIngul ved Agtí.

Domnul general vitpresidont qi asta 41 viind la Divan, de izn6vg aïl dat

poruneg pentru mgeelarI ca sg ja sfgrOt nartul egrnurilor ; Dumnéta erT al
venit la Divan 9i prin graiti al fgcut arëtare fä'rä de niel un sfir§it ; tr6bg
Intealest chip nu se face ; Dumn6ta filril altg, zabavg i smint614 aducênd tna,
intea Dumitale pe miicelarT, sg da): sfânit trebeI aceOia ca bung chibzuire, qi
sil argtaff DivanuluI In scris ehibzuirea Dumnévóstrg, ea sil se facg qi de la
Divan hotartre, precum se va ggsi mal ca cale, spre o4tescul folos. 1810,
Martie 7.
Sovetnic Loghinof, Radu Golescu, Isaac Ralet, Mhaiì Itranul, vel
Vistier.
Cod. LXV, fila 62.
 ISTORIA ROMINILOR 917

Anexa No. 146. De la Divan.

Cinstite Datnnéta vol Agi, ea Vote c in Divan fatä fiind vi mgcelariT
hotarit 4icéndu-li-se a face vin4area crone aid in politie mime pan la Sf.
Petra ea prat cite 12 parale ocaua de vae i cate 14 ocaua de bie ; dar fiind-c5
el' nu se multAmesc intfacestavT chip, cerênd a vinde peste tot anul ca pretul
de mal sus arkat, de mare nevoe o face Divanul i aceea, indatorezi ins5
a avea carne bung vi ca imbelvugare, iar pe de alt5 parte s'A publicarisesci prin
tot semptul Agie, cu baraban, cA ori-care se va g'Asi a se insárcina cu yin-
()area cArneT pang la SL Petra ca protul mal jos vi de la Sf. Petra tnainte iar50
mal jos, s'A se arate prin Dumnaa la Divan, precum acest pret de mal sus
afétat se coprinde in anaforaua Dumitale.-1811, Martie 19.
Cod. LXV, fila 65 verso.

Anexa No. 147. Cab's Fteter.

Cu cinste facem arkare Excelente Tale, cá dupg rivna ce are Divanul
a se arma o eftimitate la tóte lucrurile de vanc)are, earl' sunt spre indestularea
noroduluT politieï, ne-am silit vi pentru rindul alma pi ava prin publicatit
am dat In scire la toff de obvte aid In politie, ea' cine se va g5si a se in-
carca ca vanqurea came ca prat ma): eftin de cat m'Acelaril, s'A vio 85 arte
la Divan vi nu s'ati putut gäsi nimenT a be inarca ea acést5 ta..6135. Dup5 care
de isn6v5 adunandu-se macelariT vi in tot chipul silindu-T a vinde carnea me
eftink in cele dupii urcu5 ail dat Aspuns curat, cA tnai jos nu pot s5 vatuyi
ocaua de carne de cat cea de vacii 12 parale vi cea de 60 14 parale, ins5
pesto tot anal, lar nu numaT panri la sfintiT Apostoll, mai cerètd qi acésta la
Divan, ca eil Vornicu. Golescu sh' le grbsesc vi vre-o talen l 50.000 a-T impru-
muta yi ca s5 fig sigur pentru acevei banT laso vi e ail cerut sA le fill vi
Eforos, ca pe ar.41 neurafAtorY dupA contract cert vi infrana ; iar
pe cei ce vor avea vre o sup6rare de &titre cine-vavl ocrotesc. i pe langii
acestea cerurk ca niel Dumnélor zabitiT politie, niel cinstita politic) sA nu
aibA niel un atnestec asupra lor. Care aceste cererT ale lor Divanul le am
primit, v'élènd cA nu se g'Asesce a se ins5reina ea tilierea crime vi s'atl fAcut
yi acest contract, care se trämin Excelente Tale dimpreunii cu acésta, ca
se va4A legatura ce all facut yl d.) va fi primit yi Excelente Tale contractul
acesta, se va intki vi do c5tre Excelenta Ta, vi ni-se va ¡Amite inapoi
Divan, cA s'A se fac5 urmarea incepereT aceste trebT mg de vretue, a nu se
intampla la Pasce lipsit de carne noroduluT. lar de nu va fi primit Excelentei
Tale, atuncT fiind c5 la noI nu me: remane, dupg silinta i mijlócelo ce am
918 V. A. URECHIÀ

ficut niel un carar a mal' da asupra acesteT trebT, se va da de catre Excelenta

Ta, hotiirlrea trebeT acesteía, In ce chip se va gäsi ca saA se va In-
siircina cu acéstA Ingrijire cinstita Politie a da nizam i pentru vindare
pentra carne *), DivanuluT alt mijloc nu i-art mai rAmas, dupit' atitea
chibzuiff ce ah' fa'cut, adunindu-ne In cele duprt urmA la sfinta Mitropolie,
atit boerT comitetuld cit i altil din boeriT marT vi raid 1811 Mutis+ 25,
Cod. LXVI fila 85.

Anexa No. 148.

Adicrt noT coi maT jos iscillitY, dAm acest zapis al nostru la cinstita mana
Dumnélui biv vel LogorAt Scarlat GrAdivteanu, ca sri se scie, cui pe acest an cu
lét 1811, ne-am InsArcinat a fi urnfitorT ca vêndarea cruneT Intocmal dupA co-
prinderea ponturilor ce la vale se arata:
SA avem a tinea In tasa politia Bucurescilor cincT-spre-dece scaune
pe la locurile unde se aflui i astA-41, In treT-zecT mAcelarI vi un viitaf maT mare
ntr e noT pe care Il vom alego, ca sA porte grija rufetulaT vi sA dee respuns
pentru tito cite sunt ale datorieT astro.
SA avem purtare de griffi a avea carne IndestulA i bunii dupA cum
va fi vremea i vitelo.
Nartul de vtindarea cArnei aro sA so urmeze InteacestavT chip, adicA,
de acum de la sfintele PaOT viitor sui se vAndA carnea do vacit ocaua Po pa-
ralo doeri-spre.dece vi cea de 6ie po parale paI-spre-dece, iar cea do miel cu cios-
virta de la sfintal Gheorghe vi pina la Duminica mare vi de acolo Inainte sti
se viinda tot ca cea de Ale cite parale paT-spre-dece, firg numaT lu pos tul cel
mare al sfintelor l'arT cu 16t 1812 sA avem vele a vinde carnea atit de vacii
°U vi de 6ie, ca cite o para adaos la oca peste cel de acum pret, pentru
pagaba ce ni se pricinuesce din mitruntaele ce ne remin ne vênduto,
prostimea nu m'Alvina atancl, vi t(Ste reman de /e iepAdAm.
SA fim apAraff de tAinaturT ostAsesci vi de orT-ce alte beilicurT, cum
çi stolniciT boerescl sil nu ne faca supArare, orT a cumpAra carne In veresie,
orY a ne lndatora si' ducem noT carnea pe la curtile boerescï, set a le alego
vitele de prin ob6r11, eT sui cumpere carnea ca banT pevin, vi si' o dad InsravY
eT la mutile stuipuinilor lor, iar care din stolnicT va urma Impotrivii, pe acela
arAtrim la DumnéluT biv ve! Logof6t, stApinul nostru, ca i DumnéluT
arate la Divan spre a'vT lua *uta cortare, vi noT InsA srt nu IndrAznim ea
pricinuirea ne alegereT vitelor de prin obóre, a le da sto!nicilor carne pr6stA
vi slabrt.

*) La tot moraeatal se vede netntelegeres oe esto intre Divan vi nona po14ie 1 V. A, U,

 'STOMA ROMANILOR 919

NimenT alt, orl-cine ar fi, afarg dintre noT, sg nu fie volnic a vinde
carne cu ocaua prin politie, nicT prin tdrg, niel prin mahala, afarg mimaï de
va avea cine-vasT vre-un miel, sail ramätor, oft' die, sail vitel, i th'indu-1
pentru trebuinta easel sale ii va prisosi dinteinsul si va voi a da acel prisos
orT la vre-o ruff% erT la vre un vecin sari la vre un prieten al s'éti de pomang
la löcuitoriT scilpgtatT, ace!a volnic este, si nu are a fi poprit de nimenT, lar
1mpotrivg dovedindu-se cine-va, eu vanc)are de carne, pe acela ardtgm la
DumnéluT biv vol Logofdt Scarlat Grä'disteanu, ca yi DumnóluT srel ardte la
Divan, spre a se pedepsi si a i se lua si vitelo controbont.
Carnea ritmgtorilor sg o vindem dupii pretul ce atuncI se va politefsi
vêmjarea ramgtorilor, yt afarg de noT ati a vinde orT-ce fel de carne si acele
treT Beaune sciute ale cinstitelor consulaturI, ale cgrora scaune numele sit se
facg sciute atilt noug cat si AgieT, ca maT mult ggsindu-se, prin scirea consu-
laturilor sg se rgdice de DumnéluT. vol Aga.
OrT-cine va vrea si va avea trebuintg do vitel" in vreme de iarng,
nu ne tacit' noug zor, ea si ne avénd eg Um, sari si de vom avea sg se in-
volaseg ca noT prin bung tocmélg yi plgtind pretul di se si ea
SI ni se tacit' cgrtile DivanuluT la sépte-spre-Oce judete ce vom cere,
ca sit stringem vite pentru trebuinta politieT cu riza-pazar si ea bung tocm616
yi sg fim scutitT de erbgrit pe acole vite, dupg cutn am fost yi in anii trecutT,
si Mull ce vom face pentru ernatic acelor vite, sit nu ni se supere, sit nu ni
se iee de beilic.
Plata oeritulul sg ni se urmeze a o re,punde din ()ilia stantulut Di-
mitrie, adicg din luna de la Octornbrie 26 dupg vechiul obiceiti, iar nu mai
de timpuritl.
Suhaturile ce le avem pentru vitelo ndstre cele do trebuinta politieT
coprinse de noT de atata vreme, care le-am avut la trocutiT anT, sti le avem
si de acum inainte, invoindu-ne ca stápaniT moyiiior, si and pretul care vor
da gi alti musteriI, sit ne protimisim a le tinea noT.
Vitelo ce vom aduce spre junghere de trebuinta politieT sit le tgem
de dimindtg, ca pang in iuit sit curgtim si sg grijim imprejur scaunele spre
a nu pricinui put6re.
CojocariI ce obicInuesc de cump6rg miei ca cardul pentru matrapaz-
lacul pieilor, si carnea o vênd, unil ca aceia sit nu fie slobe4T nicl a cum-
pgra cu cardul, nicI a viudo, afarg numai eate unul malt dol pentru
mancare.
Oile ce se string do litptarï cu cuvdnt de tamazlac, sg nu fie sloborri
Ewa lgptarT a le tgia nicT in politie, nicT Marti la zalhanale, ci sit lo tie pentru
tamazlac dupg cum le serie cgrtile lor, iar dovedindu-se cg le taie, sit se pe-
deps6seg, cgeT din pricina lor se prieinuesce scumptitatea oilor.
TWA' ea noT, niel Politia, niel Agia, niel alti maT miel zabitT sti nu
920 V. A. URECHIA

aibL ci gregalele nóstre sa le judece stápanul nostru DumnéluT biv vel

gofò't Scarlat Gradigteanu.
Matrapaza, giambagil, precupetiT, sa fie popritT a cunip6ra vito gi a
le precupi.
Niel unul din rufetul nostru sa nu se facä tovarag ca sudití de la
acele treT scaune ale cinstitelor consulaturT, niel sitigile nóstre sa nu fuga, a
merge sa slujésea la aceia, iar pe off-care dintre noT IT vom vedea urrntind
Impotriva, aratlim, ca sii se pedepsésea, cum asemenea nimenT alt afara
din noT i din cele trot scaune ale consulaturilor srt nu fie volnic a face viln-
Ore de carne, gi spre incredintare am iscalit.
17, lar luandu-ni-se scaunele din manT, mal Inainte de sorocul de un
an, sa ni se plat6sca pagaba, dupa catastihul de sicotela ce vom aréta In frica
luT Dumnegea.
Eil Pen= adeverez, eli Dina adeverez, eli Dumitru Totete adeverez, eil
Stoica adeverez, eti Sandu adeverez, eü Constantin Greca adeverez, eti Stefan
adeverez, eii Ionita adeverez, eil Stoian &Au adeverez, eli Ilie adeverez,
Marin adeverez, ea Stoian Tallas adeverez, ea Stanica adeverez, eli Vigan
adeverez, ea Miu adeverez, ea Ion Bogurea aieverez, ea Ion Gogan adeverez
eil Dragomir adeverez, eli Anneal adeverez, eh' Nicolae adeverez, eü Minn
adoverez, e Gheorghe adeverez, eli Tánase adeverez, ell Ionita adeverez,
Stan adeverez, ell Ionita al Drag6eI adeverez.
Ooncl. LXV, fila 69.

Anexa No. 149. De la Agie.

Ca cinste insciintiim slavitul Divan, ea v'éqònd lipsa ce esto de vane In

politie, am intrat In perierghie gi chiam'and Inaintea mea pe i-naful bratarilor
facêndu-le cercetare pentru acésta cu démaruntul, arkat, ca eT fiind
InsarcinatT cu facerea pesmetuluT, ce este trebuinta ogtirilor impiirlitesd, nu le re
mane vreme a sc6te pane at face trebuinta de a ajunge politieT ea Indestulare,
ilicênd di la acésta vretne urmézil ea sa se Impreune atat brésla jiroblarilor
cat gi a simigiilur, spre a fi tot o brésla cu a brutarilor.
Fiind maT multe furnucT de simiga i jimblariT de cat cele de brutara,
gi aga intro eT saVi deosibésca Cate furnuff 'Ate sa fie pentru scosul panel
gi eat° pentru jimbili, ca gi Vainea s se scótii cu Indestulare bunk' gi
curata pentru hrana noroduluT, cum gi trebuineiosul pesmet, care arëtare
a lor fiind dupa cuviinta, am cinstea ca sa o fac sciuta s'avituluT Divan
co fiind primita fara zabava, sli mi-se porunc6scrt a se puno In lucrare. pentru
 ISTORIA ROMANILOR 921

impreunindu-se aceste isnafurT i fic6ndu-so unul, dail fgduiaI brutariT

vor sc6te pram maT but* alb i maT ()flit* sail cum maT bine se va
socoti de citre slivitul Divan. 1810, Octombre 7.
Vet Aga.
Cod. LXVII, 408-109.

Anexa No. 150. De la inta'iul Divan.

Cinstite Dumnéta ve! Agi, am v64ut ar6tarea ce facT printeacésti ana-
fora de orinduiala ce al' gisit c.1 cale a se urma de acum inainte intro aceste
Ilin dos aritato isnafurT, adici brataril' i jimblariT, care fiind in responsabilitaua
Dumitale, primitä' este vi Divanulut vi poranCesce si o vi puT Dumn6ta in
ca intocmaT si so urrneze. 1810, Octombre 28.

Anexa No. 151.

Cinstite Dumn6ta vel Aga', Divanul s'ati insciintat atit prin au4ire, cat
prin vedere, cit pinea i jimbla ce o scot brutariT i jimblariT, dupii ce este
lipsä', apoT este vi maT prásti deck proba ce sunt indatoratI a sc6te vi citre
acéstà unil din licuitoriI politiei se jiluesc ci nu pot cumpira tot pine cite
o oca, de aceea poruneesce Dumitalo Divanul, ca tadatit dupä' primirea acestuT
pitac, sit daT stravnici porunci, atat brutarilor, cat vi jimblarilor, indatorindu-T
Intâill sä' sc60 pinea vi jimbla intocmal dapi proba ce sunt legari vi dra
murile deplin, iar nu lipsit, dci impotrivi urmind, se vor pedepsi ca strivnicie
vi &are acésta si le daT porunca, ca brutariT de am6ndouil probele de pine
adiditvi din cea din vél-spre zece parale ocaua vi din cea de cite opt, si satit
vi pine de cite o jum6tate oca de cite opt vi de cite patru parale, ca si fie
spre inlesnirea siracilor, precum asemenea vi jimblaril sit scáti jimblit i de
cite jumitate oca, adici de cite noui pantie; avivderea sit se poruncésci vi si-
migiilor a sc6te covrig i simitI intocmaT dupi pretul co este hotärit, adici
dramurI tjece la o para de covrig çi cinci spre rece dramuff la o para de
simit vi in scurt pine vi jimbi sit fie ea imbeigugare in politie, intocmaT dupi
pretul vi proba ce esto hotiriti.-1811, Martie 18.
Cond LXV, fila 61.

Anexa No. 152. De k Wald Divan, catre cinstitul Comitet al Politiet.

Din ordinea vice-presidontuluT, Divanul vestesce politieT nartul carneT
vi al plineT. gAvem ciaste a face ar6tarc, nartul eirneT, si se vêncrá peste tot
anul, ocaua de vacii Po parale 12, cea de 6ie ocaua parale 14; iar nartul panel
este; ocaua po parale 16 i jimbla Po parale 18 vi pinea cea de zasit(g) po pa-
022 V. A. URECHIÀ

rale 8, iar covrigiT 10 dramuri la o para vi semit 15 drarnuri la o para ; care

acest nart al panel, are sA se urmeze pang la sfarvitul acestel lunl Mal', lar
la luna luI lulie v6d6ndu-se pretul graulul, se va face *nit', ci se va da
nartul ce se va cuveni. lar vadarea pentru cele-l-alto lucrurT de mtincaro,
cum se urrnOzA acum. Cu tAte cei 81(14 treinais fi la Excelenta Sa vice-presi-
dent al Divanulut, dar iatii oil trlimite asemenea nart vi la cinstitul Comitet
al PolitieT. 1811, MaT 2.
Cod. LXVI; fila 91 verso.

Anexa No. 153. De la Sfetnic executorul Divanului.

CA ail eump6rat treI pani din oravul Bucurescilor Po parale 16, vi can-
tArindule ail evit numaï douli funturY, iar nu o viudo dupA nartul ce Pali pus
comitetul politieT. 1811, Martie 6.
Cond. LXIII, fila 38. verse.

Anexa No. 154. De la intalul Divan.

Cinstito Dumn6ta vel AO, fiind-ci s'ail gAsit un obraz care se insárci-
&nil a face ci a sate pane spre vO'ndare pentru hrana politieT Bucurescilor,
pan la viitorul A.ugust in 15, InsA pane numaT de o mink' albii, curatä vi
aptA bine ea pret cato parale vese-spre- dece ocaua; De aceea poruncesce Dit-
mitale Divanul, ca In tot semptul AgieT sh" o publicarisiti acésta fie& abavA,
ca Sil se facil tuturor sciutil vi mult pang In dou6 dile sA ar6tT DivanuluT, de
se gäsesce alt cine-va a se Insä'rcina cu facerea spre v 6ndare In politie acestui
fel de pane pan la mal' sus numitul soroc, ca pret maT jos de cat vese-spre-
deco parale ocaua.-1811, Martie 30.
Rada Golescu, Isaac Ralet, illihaiii Manul, vel Vistier.
Asemenea pitac s'aii fAcut vi dare SpätArie.
Cod. LIV, fila 62.

Anexa No. 155. Pitac la Dumnélui Aga, pentru seul prdspli t de la macelarI.

Cinstit Dumnéta frate Epistatule al Agieï, fiind-cli In hotArlrea Domnéscii

ce all mAcelariT politieT, se coprinde nu/13M' pretul vindAriT cArmirilor, cate cat
sA se urmeze aicT in politie, iarA pentru pretul seuluT celuT prósp6t cat scot
din vitelo ce le taie pe la scaune nepomenindu-se nimio, ail ajuns de fac o
mare catahrisis, vind6ndu-1 Po parale 24 ocaua, care acésta dupil pretul vitelor
 1STORIA ROMANILOR 923

ea care s'ed cump6rat gi se cumOrli Inteacest an, cunos.-éndu-se o nesätidsä

läcornie a milcelarilor, poruncesce Divanul gi hotäresce, ca ocaua acestuY pr6split
sea sä se vimp de acum inainte Po parale patru-spre-Oce gi inteacestag chip
dai Durnnéta poruncli mäcelarilor, ca se tirmeze ca vInqarea, &id de vor
Indräzni a face impotrivä urmare, se vor pedepsi.-1807, Octombre 23.
Cod. LIV, fila 108.

Anexa No. 156.

De la Intaiul Divan gi Comitet &Are vel Aga, sä nu Ingliduiaseä pe la.
minäraff a vindo luminärile de ara albä peste nartul hotilrit de cate talerl
pi jumkate °cana, acY dovedindu-s i dup. ac6strt porancI, crt ati urrnat
Impotrivä, prävälia aceluia se va pecetlui.-1809, Dechembrie 2.
Cod. LVI. flla 94, verso.

Anexa No. 157. De la intaiul Divan pi Comitet catre vel Aga.

La 6 Noembre 1809, se serie, sil opr6scii pe luminärart de a face lumt-
närY din seil amestecat cu felurimY de murdalicurY, carY pricinuesc o nesuferitä
put6re, ci sil le facá din seil ban gi curat, sub ped6psä de a se da iarna t6tri
marfa din prävfilia celta care se va abate de la acésta.
Cod. LVI, tila 89 verso.

Anexa No. 158. Pitac pentru pane pi pentru cavafil.

Cinstit Dumnóta frate vel Vornice Barbule Väcärescu, fiind-cl Dumnòluí
Epistatul Agio): Impreunä ca DumnbluI Sondar Polizul gica Dumn6luI Serdar
Nieolae oranduit prin Pitacul DivanuluT, ca srt fuá chibzuire, atat pentra
pretul panel, fäc'ènd cigniil de fatä cu brutara politieT, cal i pontru maría de
cäväfie, ca ce pret sä' se vInli fieg-care felurime de InaltAminte ? poftim darä
gi pe Dumn6ta a fi Impreunä' la acésta, ea s facet1 cuviincielsä chibzuire asupra
acestor dota; madele, ce s'ail jis maY sus, gi färä de zhavä sä arkatl Diva-
nuluY In scris prin Zapciul Vkaf za Divan.-1807, Octombre 23.
Cod. LIV, tila 106.

Anexa No. 159

In 24 Octombrie 1808, Intaiul Divan poruncesce VorniculuY Obgtirilor,
luY biv vol Serdar Nicola gi Epistatulta Agiel', sil adune pe totY lumantirariI
924 V. A. URECHIÀ

politieT, sa faca chibzuire: cat se envine a plati eT seta ce vor lua de la negu-
tatorT ? asemenea s chibzuitT vi cata cheltuiala le curge lor la facerea de una
oca luminarT, precum vi ce castig se cuvine a li se lasa si lor ?
Cod. LVI. Fila 40.

Anexa No. 16o. Porunca ce s'ail feccut la acdstä arafora a Visteriet.

Dumnéta frate vel Vistier, all vNut Divanul argtarea ce faeo Dumnélul
printeacésta anafora, ci fiind-ca dupii dove4ile ce sunt, se glisesce mierea acésta
data cut adevgrat de catre acest negutator, prin poruncii, In trebuintele de
acuna ale t'era, ca dreptate le este cererea, pentru care vi poruncesce Divanu
s li s p1at6sca acest drept al lor, pretul fusa al platiT si fie dupa nartul miereT
ce era armator i curetor futeacea vreme, iara baniT aceluI pret sii i-se dee
de acolo de unde adica se platesce i ce-l-alto datoriT ale Ora. 1807, De-
cembrie 14.
Manolache Crefulescu, Ftefan Váctsrescu, Jsaac Ralet, Costandin Cre-
tulescu, Constandin Balliceanu.
Cod. LIV, fila BOO.

Anexa No. 161. CUre cinstitul Divan al principatulut Valahiel.

De ta Visteria cea mare a acata principat
§ase negutatorT mierarT din BucureseT, prin jaiba ce ati dat catre cin-
stitul Divan aréta, ca In anul trecut ca porunca VisterieI all dat oca miero
1465, din care oca 18064, In dou6 Berbenite %cut teslim la Yisterie,
jara oca 1281/2 a dat la Pitar Gheorghe, ce era gramatic la Ispravnicia de
Curte, care tniere, cu Oto cu In multe rindurT ati cerut de a li se plati, darii
nu li s'ail dat pana acum nicT un ban, vi cer acum a li se plati, a carera
jaiba oranduindu-se la Visterie spre cercetare, ani adus fnaintea n6stra pe
Pitara Gheorghe, çi intrebandu-1 pentru mierea acécita, ail m'eta a in anal
trecut, oranduit fiind dela Visterie, ea s'a primbsca dela starostea za negutatorT
1500 oca miere, spre a se da tainaturT la turcT, ati i primit ocii muere 12781/2
clara dinteacésta muere cu pitacile VisterieT a dat tainattirT la turcT oca 1000
cerêndu-T sul ne arao acele pitace, ati aatat treT pitace de oca 1000, fusa
un pitac prin care i se poruncesce sul dee la ..... oca 500, altul iar41 la
ocg 200, si alt pitae de 300 oca si dee la Spaiul luT Kiosi Efendi, iara
miere pana la suma de oca 12787 ce Mi prima, ati argtat ca dupii
yenirea, ArmioI in OucurescT, iarav Cu porunca, VisterieT ati dat-o negutiitorilor
 181011TA RoMARILOR 025

ce o dodese Inapoï, iar oca 1864 In douó berbenite, ce arata ca ail dat'o la
Visterie, Int.reband pe slugerul Manai111, ne arata, ca ca porunca Visteriei s'ail
luat vi acésta miere mal inainte 'Ana a nu se face oranduelile 1500 ocii, vi
s'ail dat ramazanie, MCA o berbenita la Divan Efendisi, vi alta luT Bav-bevlógii,
vi fiind-ca se dovedesce, eit negutatorit ail dat acésta miere, care ca poruncile
Visteria s'ati vi impartit la locurile de ma)." sus aratate, dreptate ail neguta-
toril avI core baniT pe oca miere 1186 ce ail dat, Vi ea o miere ce s'ail luat
vi s'ail dat In trebuintele tóril ce era atuncT, sit bine-voiasca cinstitul Divan
a chibzui de unde vi din ce bahl sa li sa platóscg ? ca si nu ramie negutg-
torn' pagubavT, cam vi cite parale sa li sa platéseg ocaua?.-1807, Decembrie 8.
Damitrache Varlaam, vel Viejo-.
Cod. LIV, Ma 199.

Anexa No. 162

Cilt este de salbatic luaa a privi cine-vagT la col lipsit vi flaniand, vi
av'ènd mijloc a'l mangiia ea brat* sä'-'1 tréca ca vederea, cat este iaravI de
dorit celul ce flamandesee a del:Audi acest fel de mangier() vi cat este firesce
tuturor scarbit a patimi cina-vagI de cutre altul ceea-ce la' nu-'i place. Ava
dar vi intfacósta vreme de lipsa vi f6mete Writ care (dupg pliroforia ce are
Divanul) mi. mil multT dintre lacuitorI se aflä' patimind vi chinuindu-se, ne
avand niel de InsivI el agonisita hrang, niel a cumpóra neggsind, din pricina
unora vi altora, earl din vrerne ati cumparat Indestulata Emma de zaherele vi
le tin Minna°, ski nu voTesc a le vinde, fiind vreme cu pirlej ca di o Ora
viudo color lipsitT vi flan:and): cu ori-cat pret vor voi, óre cata Intristare ail
inimile acelor ticalogT lipsitT, earl' din di In di 41 astópta periciunea de f6-
mete vi ate blasteme ale norodulul se gramadesc necontenit asupra acelcr
tilinuitori ai bucatelor, carY dupg ce (precum dice unul dintre sfintiT pat-intl.)
sunt blastematT de norod, apoT sunt vi vrajmaff, nu numi aï omenireT, ci vi
chiar aT Invile lor, facénd eT altora ceca ce lor nu le este placut a lo face altif.
Acésta dar intilmplare vi urmaro chibzuind-o Divanul dupg datoria IngrijireY
ce are pentru norodul ce se afla subt ocarmeirea sa vi gasindso vatamitt6re
trupesce vi sufletesce, trupesce Insil catre eel lipsitT de hrana vietiT, iar sit-
fletesce &are aceI tilinuitorY de hrana obvtiel. ; poruncesce Dumntre ispravnicilor
al" acestuT judet, ea si oranduitT farii zabavit a so ceti acésta publicatio prin
t6te eatele judetuluT, Intru audul tuturor lacuitorilor, ea eri le fie seiut, eil off
care din eT va avea lipsit de bucate pentru tirana vietiI luT vi va sci pe alt
cine-vag (fie railcar orT cine vi de orT-ce trópta), ca are bucate de prises peste
trebuinta caseT sale pana la bucatele cele nou6 vi peste trebuinci6sa senfintil,
are voie de la Divan fiev-care sg mórga la col ce va avea prises de bucate vi sii
926 V. A. URECHIA

ceariti a-T vinde i luT pentru trebuinciása tirana sa,insiti ocaua de malaT de meirt
Po parale 5, iar nemiticinat Po parale 4; ocaua de meiti de porumb po parale
7, iar de gräunte po parale pse qi care dintre col ce art prisos de bucate nu
vor sá vi'mp celuT lipsit ca pretul ce s'ail 4is maT sus, acel prttimq et' vie
ar6te Drunnévósträ §i indatli, pe deoparte sit faceti zapt tóte bucatele aceluT
nesupus, lar pe de altrt parte numaT do cat ail insciintati DivanuluT, ca sit i
iee filrä de platrt, ca unuT viljma# al omenireI t6te acele bucate i sil se dea
celor lipsitT. §i de primirea i punerea in lucrare a acesteT poruncT, sit aibrt
Divanul r6spuns al DutunéJul in scris. CAtre ac6sta se mai poruncesce Dum-
n6v6strä ca de se va int'ampla trebuintrt dupä plangerea vre-unuT din eel' lipsitT
16cuitorT a se face cercetare pentru suma zahereleI ce va avea vre-unul din
ceT ce o tilinuesc, bez zaheréua, pentru tiebuinta magaziilor a imp'érätescilor
o5tirI, sit IngrijitI i Insivä i zapciilor sä le dati strasnice porunci a nu In-
dräsni cumva#, dupil féti näraval Ion, a pärtini vre-unuT din stäpaniT zahe-
releT §i a táinui zahcreaua, luand mitìl, cAcT pentru acésta are a face Divanul
cercetärT pe sub cump'ét qi de se va dovedi una ca acésta, aceT zapciT se vor
pedepsi cu strilvnicie i Duninévóstra vetT fi orInduiti la grea edspundere.
1811, Februarie 5.
NB. Asemenea poruncT s'ati Meat §i de la Visterie, coprimpt6re cit grftul
nemkinat sil se vin45. ocaua Po parale nouë, iar frtina po parale 4ece.-1811
Februarie 14.
Cod. LXVI, fila 59.

Anexa No. 163. De la Divan.

Pentru un gand bun ce are stapanirea, ca sä faa o bunrt orinduialiti
pentru Intampina,rea lipsei de bucate, ce este atilt afaril printre löcuitonii ju-
detelor i nu maT putin §i aicT In politia Bucurescilor §i este de trebuintä ca
siti scie earl sumil de zaherea se aflii In tériti i prin ce locurT ? cit oninduiala
pentro intampinarea lipseT o va face stäpitnirea cu buniti chibzuire, ca niel 16-
cuitoriT eel lipsitT de bucate srt nu pätiméscä fómete, niel aceia ckora le-art
blagoslovit Dumne4e11 cum ca sä nu li se facil pagubá ; drept aceea, pe de-o-
parte cere strtptinirea de la fie-care 16cuitor carele are bucate, de bunil voie
cine ? catil sumrt are ? de ce felurime ? In ce loc, sat §i judet ? iar pe de
alta oranduesce 6menT cercetiltori printr'ascuns, ca srt cerceteze, sit afle 9i siti
arèle stitipanirel cine sunt de are bucate ? In ce felurime ? §i câtit suing, ? L6-
cuitoril ce vor ar'éta de lounrt voia lor bucatcle ce le art, nu vor piitimi niel o
mail la dreptul lor avut, dupiti filgäduiala co printeacésta art Divanul, iar
coi ce se vor dovedi cIt ati tä'inuit bucatele lor, aceia socotindu-se ca nisee 6menT
netrebnicT la Impreunil vietuire, r61, flirt iubiro de ornenire §i flirt credintil la
stäpanire, sil scie hotrtrit, crt pentru ped6psil vor fi ca totul lipsitT de acele
 ISTORIA ROMiNILOR 927

bucate ale lor, macar de ar avea cea mal mare trebuinta de dénselo ; drept
aceea, poruncim Dumnévóstra, eä primind acésta porunca, 84'1 publicarisitY co.
prinderea in tot tinutul judetultil, oranduitul pe de alta O faca catagrafie bu-
catelor, dupä arétarea acelora ce vor avea, ingrijind ca sil, faca fara zabava si
ca scumpélate, Incredintand Dumnévósträ atat pe 1.6cuitorl, cat si pe Insivé, ea
negresit se face catagrafie si pe mcuns, si de aceea nu trebue sii tainuiasca
nimenea, ca cel ce va tainui se va pedepsi negresit cu pedépsa ce maY sus
s'al artitat, lar p'artasil. la ascundere, ca osanda ce li se envine; acésta cata-
grafie s ii o socotitY drept pruba la care trebue sil punetT mare silinta si sil
o proftaxitl cat md In graba, fiind cad se cere färä prelungire de catre cd
mal marY stapanitoff.-1811, Martie 25.
Cod. LXV,Illa 65.

Anexa No. 164

I-ul Divan serie luI Comnino, la 21 Decembre 1811, ca la 18 Septembre
all primit Divanul predlojenie de la Excelenta Sa proin vi t prezident Gheneral
maior si Cavaler Steter, ca s'a Insciintat ca prin judete este maro scumpätate
la Me lucrurile mancard vi la béuturi, mal' mult de cat In Bucuresd, si po-
runcesce Excelenta Sa, s'a se pue narturY si pe acolo in fie-ce luna, de ispravnic,
la tóte lucrurile de mancare si Untura. Divanul r'éspunde, a carciumile sunt
cele maY multe boerescY si mänastiresd si ded daca' se va pune nart la Nrin
si rachiti ase p6te socoti ce zaticnire se pricinuesce la obiceiul vechili al pa-
méntuluY, fiind un hiera neobicInuit, de a se pune nartuff la b6uturY si la ale
mancariT pe Mara prin judete, bez politia Bacurescilor si oras CraioveY. Ase-
menea si pentru zaherele, fiind-ca oborul térguluT de afarä de aid cat si alte
tIrgurI de prin judote sunt slobode far de nart, de fac läcnitoril v"én(rérI procura
se pot tnvoi ea cumpératora pi cu acest mijloc sunt IndrumatY lacuitora a
alerga cu bucurie, ca sa'sY faca alisveris si tot-déuna nu este Jipsa de cele
trebuincióse. Citad dar se va pune nart la acest fel de lucran, atuncY negresit
urtnéza a se indetratna 16cuitoriI si a nu sc6te de Uta lucruri de ale mancareI,
si béuturT ce vor avea de vén4are si asa norodul va avea lipsa de cele trebuinci6se.
Divauul cere fiá fémina luerurile In statuquo In judete, adeca sil nu se
puna narturT.-1811, Decembrie 21.
Cod. LXVI, fila 176 y.

Anexa No. 165. Catre gheneral Repnischi.

Cu cinste a primit Divanul predlojenia Excelentd Tale, din 24 April, sub
No. 1185, Impreuna si cu un contract ce s'a trimis ExcelenteI Tale de la Dum-
néluI comandantul ot FocsanY, pentru vIn4area cärneY ca s'a Insarcinat un Me-
 V. A. tuttctiii
delnicer Asanache Dan i Hristul Manoil gi Gheorghe Nicolau, ca s Amp
carne pe tot anul acesta In FocganiT acegtiT t6rT, pentra care cell Excelenta Ta
agI trimite pliroforie intilia de s'a ficut cunoscut acest contract DivanuluT,
al doilea, Intocm6la garturilor ce se urtnéza In Ora acésta ; sciut facem Exce-
lenteT Tale, c acest contract nu este fiicut prin scirea DivanuluT. fiind c dupI
jaiba ce a dat care Divan boerrinagii i totT 16cuitoriT din oragul FocganT cei6nd
ca sli se dea cartea DivanuluT pe numele unuT negutiltoz prunIntean, ce s'ati
cu capital, ca li (je Beaune de carne In Wit scurgerea acestuT an g1 s o vino
cu pretul ce se va urma gi In FocganiT IfoldoveT, duprt a ciiror jatb scotin-
du-se copie, jata se trimite ExcelenteT Tale spre maT bunii pliroforie,
dupli acésig cerere a orilgenilor Ina de la trecutul Februarie s'a dat copie din
partea DivanuluT pe chipul aceluT negutlitor cerat de eT, carel dupli jaiba ce
a trimes acum arata, crt a intrat In cheltuialii mare cumpikind suma de vite
gi alte grairI pentru trebuinta scaunelor, nu are a maT fi alt contract, ci ur-
m6zg ca acel cerut de orAgenT aflame Gheorghe Sirbul casap, cgruia i s'a dat
gi cartea Divanuluï, srt vincra" carne In t6trt cuprinderea acestuT ora g pretul
ce se va urma vin4area gi la FoeganiT HoldoveT, pentru care nu lipsim Cu
cinqe a arka ExcelenteT Tale si iafg eh se trimise InapoT gi contractul ce a
trims Exeelentei Tale Durnn6luT comandantul de la FocganT. 1812, Mal 4.
Cod. LXVI, fila 215.

Anexa No. 166. Care Excelenta Sa gheneral i teter.

Cu cinste am prima predlojenia Excelente! Tale, de la 12 ale acesteT ur-
ma6re lunI sub No. 3260, prin care ni se aratli pentru vin4area pfineT i alto
trebuincT6se ale milnea'reT, cum gi lAutura, cä nu se Vazesce nartul, nicT ca sunt
cumpenile vi miSsurile drepte çi ca s indatorim pe DumnéluT vel Aga i pe
DamnéluT vel Spatar, ca s cerceteze cumpenile gi m'ésurile gi s'a* pue In oriln-
duialli a fi adev5rate gi drepte, puind gi pecetile Dumnélor la fieg-care sit le
dea vInOtorilor, ca cu acele sii vìnii; ci acéstrt &OA este a DumnéluT
vel Agii, iar nu gi a DumnéluT vel SpaaruluT, do aceea Divanul a dat porunci
care DumnéluT vel Aga, ca Dumn6luT se pue In lucrare Intocmaï duprt pred-
lojenia ExcelenteT Tale, si so privigheze de a se urma gi a se prtzi, iar care
nu vor vrea a vinde ca acele m6suri gi cumpene pecetluite, pe ceT vinovatl
srt-T supue gtr6fuluT ca darea de banT, iar pe eel ce nu vor avea stare sil-T
pedepsésa ca falanga ; gi de urmarca ce am Jricut arétilm Excelentel Tale.
1811, MaT 16.
Cod. loms fila 00 v.
 ISTORIA ROMiNILOrt

Anexa No. 167. De la Divan.

Fiind-ci s'a insciintat Divanul de primejdia ce s'a intimplat in hanu luI
§erban-Vocli, din pricina ziduluI ce s'a surpat dintr'o parte de loe a hanuluI
iatii Intr'adins vi poruncesce Dumitale Maimar-bava, ci indatii ce veT primi
acest pitac, si te scolI insutI vi si te duci la mal' sus numitul han, unde ert
facT p-rierghie eu aminuntu zidulul ce a r6mas Jângi col cidut, vi de veT veden
ci este smintit i acola, dupi cum urmézi a fi, dupil ce a cidut zidul cel de
aliturea, nefiind legat una' ca altul, si aretI eelor ce 16cuesc In cele de aprópe
edil de acolo, ca si se mute intealti parte spre a nu se primejdui i el', vi
apol si ineunjurI ca vederea tot zidal hanuluI, ficé`nd asemenea perierghie de
este unde-vavI smintit vi de are primejdie, dupi acésta si imbli vi pe la tóte
cele-l-alte hanurI vi case de prin tirg vechI vi neul vi si facI asemenea pe-
rierghie, vi apoi in hann luI erban Vodi, de vet cunósce vre o bina smintiti
vi ca primejdie de cidut, cit vi priu cele-l-alte hanurI vi case, fin i de a face
col mai pitin halr stä'pánuluI aceleI bina, si ar6t1 DivanuluT, prin f6e anume,
drept adev6r; sii sofí msi ci dupi cercetarea ce veT face are Divanul a face
osebiti cercare, vi cand se va dovedi ci ai fácut cut-vavI vre un hatir cit de
putin, atuncI firä de a ti se da niel' inteun chip ascultare te veI pedepsi.
1808, &pril 23.
Cod. LIV. fila Hl .

Anexa No. 168

La 8 Octombre 1809, Maria Gimin6ea se infitivézi la inttliul Divan in
apel, cii nu o lasi si-v1 faci case In paiante, precum le a ficut mai multi din
t6rgovetI chiar in mijlocul t6rguluï, ca si se arte vi ea urmátóra abatata ho-
tariri, pre cit fl va fi prin putinti 41 va vinde din sculele din casi vi va
face privillia cu catul de jos de zid, iar eel de sus nedindu-T mina faci
de zid, faca In paiante».
Divanul nu primesce argumentatiunea, ci i alta: ail ficut case In paiante
prin ttlrg, dar din eausii ci Ararla este graci, Divanul hotiresce, sii ajute pe
Maria cu banI, ca sii facrt tot de zid i catul al doilea al caseT. 1809, Octom-
brie 8.
Cod. LX, fila L.

Anexa No. 16g. Excelenta Engh,elgard.

O jaiba a luI Poroin6nu, pentru cti Divanul nu-1 ingiduesce a face binale
pe local ce l'a cumpirat de la mezat. 1810, Septembrie 26.
Cod. LXIII, fila 17 y.
Diaria Romdtiiior de F. A. Ureehiti Szoomn, XIX.XL-59.
980 V. A. URECHIÀ

Anexa No. 170. De la intaul Divan pi Comitet.

De aroma ce rálnitorul Gheorghe Sa/varagiul nu cere sä iasii cu strésina
prgvaliel sale mal mult de clit streginile celor-l-alte prilväliI ce sunt tot intr'a-
c6stá linie, iti poruncesce Divanul, tie mal mare-baga, niel o supgrare sail po-
pr61A jaluitoruluI A' nu-I fad, ci srt fie slobod si el al face si asi sc6te stré-
sina eta sunt si strésinile celor-l'alte prävälil de la acea linie, aci nizamul
nu se numesce a fi una inteun fel si alta Intealtul. 1811, August 13.
Radu Golescu, Isaac Ralet, Hihalache Manu.
Cod. LXX, Ma 161 v.

Anexa No. 171. De la intdiui Divan pi Comitet.

Cu Mite a dupii arderea tèrguluT In 161 1804 s'a dat acea Domn6scii
hotärire pentru nizamul facerei binalelor gi a pietelor ce corea sri, Angle slo-
bode, dar fiindu-ne sciut si insine noug, cti in adevgr acel nizam nu s'a pNzit
fiind-a pe piscul de liingsá cism6ua din Salvaragiï s'a hint prtiváliile la loe
Inca mai cu temeiil din cat a fost ma inainte, precum asemenea si präväliile
rachierii din thgul Cucului si In scurt la incheiarea linieI bAcanilor din t6rg nu
s'a pázit hotiíritul nizam, fliandu-se unele inteun eat si altele In douti, nu este
cu dreptate a se indatora numal jäluitórea de a fi urnAtóre acestuY nizam, cu efit
mal v6rtos di ca ingfädisul cartel praväliilor nu se Vito numi Cil face bina,
In vreme ce locul curtii Amalie tot slobod, pe care si priivilri ar putea sä
fad' and ea ar core, aveind pildil pe eel: ce si-ail frtcut binale si pe chiar
acole locuri ce a fost hotgrite a fémfinea slobode. Drept aceea anaforaua ac6sta,
-a Dumnélor velitilor VornicI, fiind ca cale, o infäresce Divanul si hottiresce, sX
aibrt voe jäluit6rea Piareasg Banda agl ingradi curtea peaväliilor sale pe urma
celor vechi bulumaci, de nu va avea pe vre-o unul din veeinI davagiU ca
cuvint de impresurare, dar davaua ce aduce jUluitórea printeacéstA jalbg a sa
osebit asupra . . . Petrache pentru acea searli ce art Meat, Dumn6v6strä veli-
tilor dvornici, s5 cercetati prin vedere la fata locului si ori A indreptatT, salí
sg ar6tatI Divanuld in scris. 1811, Septembrie 12.
Radu Golescu, Isaac Ralet, Mihalache Manu, biv vel Meclelnicer.
Cod. LXX, illa 198.

Anexa No. 172

La 8 Oetombrie 1811, Intaiul Divan si Comitet al Valahiei autorizä In
contra nizamului dat de Constantin Ipsilant, la 1804 August, facorea unor
 ISTORtA ROMiNILOR 931

prIvalióre pe local reservat ca piaSI WTI stAntal Gheorghe-noti vi unde fa-

sesera prä'vtila vi a ars. Se calca disposiSiunea luT Constantin Ipsilant, sub
cuvInt cA ac&itii hotArtre a mal fost cillcatA In fav6rea PitilreseT Sanda, sosia
reposatulta Pitar George Predescu vi a dar este nedrept sA se refuse unora
ceea ce s'a acordat altora, maI ales cA vi m6nAstirea sfAntul Gheorghe se pii-
gubesce neluAnd venitul loculuI fémas liber. AtAt d6rA adauge intAiul Divan,
a col 4 jAluitort earl cer dreptul de a rezidi nota prAvAlif In 'Arta sfAntuluT
Gheorghe-no5, sa dea czapis la cancelaren DivanuluI, cA fAandulT priivAliórele
pe acel colt de loe sä,' nu se IntindA a impresura cat* de Min lumina po-
durilor ce stint pa amé`ndou5 Or*, adicA cel ce merge la 'Arta m5nAstireT
sfIntuluI George-noil vi cel ce urmézA pe lAngA zidal numitei mOnAstirY spre
foivorul de foe,.
Cod. LXIX. pagina 68.

Anexa No. 173

int6iul Divan vi Comitet la 5 Noembre 1811, IncuviinS6zA, dupA socotinta
jureconsultuluI Nestor cu apostolia la jaiba lta Vasile Carabolea, ca acesta sA
aibä vole avY face strévinA la prä'vriliile sale, de-opotrivA ca strevinile prAvAliilor
celor vecino, fiind-cil casa apucase a fi gata Inainte de nizamul dat pentru
zidirI, opritor facereI de asemenea strevinT.
Cod. LXIX. pagina 123.

Anexa No. 174. Ctiire gheneralul Repniechi

Cu cinste a primit Divanul predlojenia ExcelenSei Tale de la 30 ale tre-
c,utuluI Aprilie, sub No. 1396, ImpreunA vi ca jaiba ce a dat'o ExcelenSeI Sale
negnSiitoriT bravovenT din Bucurescï, care 15cuesc la. 'Arta sfintuluT Gheorgbe
noil asupra luï Ionitl Dobrea vi Nicolae PopovicT, IoniSti Radu vi Nicolae Stan
tot de aci, pentru cA ail Inceput numiSii a face prtivAliT pe un loe ce dupil pri-
mirea tutulor vi ca IntArirea Domnului Ipsilant s'a fost lisat pentra lArgimea
uliSeT vi cam cri In anal trecut s'a lost cercetat la fasa loculuI de Dumnélul
Vornicul Golescu vi gAgindu-se strAmterarea uliSeT, i-a oprit ca sA nu maT
facA maï sus numitil acea prAvillie,pentru care factIndu-se cercetare s'a dat pliro-
forie, cii este adev5ratil ar6tarea lor vi de ce -li s'a dat 170i13 a o face acea prii-
vAlie cAnd a fost propriSI de Vornicul Golescu? la care eu cinste rgspundem
ExcelenSeI Tale, cA mal lnainte pAni-i a nu se Intèmpla focul ce a fost In lét
1804, cAnd a ars tot tèrgal, fusese prAvAliT prin multe aspintiT ale tèrguluT,
iar dupil ardere, la clAdirea ce s'a Moat de iznávA binalelor, a fost poruncit
Mitria Sa Domnul Ipsilant, atAt pentru unja priivAliilor tillrguluI in ce chip Sil
fie, i pentru cAte-va r5spantiT, care sA rgmAe piele slobode, far de binale pe
982 V. A. URECHIA.

dénsele, adecg piatgs fie la civm6ua §alvaragil i anti piatg in dreptul nfönrts-
tireI sfIntuluT Gheorghe, unde vind femeile covrigl cum vi In térgul CuculuI po-
runcise Maria Sa sg Amite Ice slobod filr de binale pe dênsul çi maI vértos
pe Rugg zidurile hanurilor calor mail; intfacea poruna a 21i11.161 Sale s nu
se maI facg binale nicl cum, Inca vi cáte prgváliI vor mai fi rgmas ne
arse lipite de zidurile hanurilor sg se sfarme. Iar acel Ice unde arata jgluitorul
Cil fac aceI patru prgvgliï, veI sci Excelenta Ta, a nu este una din pietele
cele hotgrite ca sg rgmile slobode, ci o limbg de loe tare doug podurT, adecg
Intro podul ce merge Inguntra in méngstirea sfintuluI Gheorghe vi intre po-
dul ce urmézg pe laugh' zidul hanuluï acestiI méngstiff, spre foivorul de foc,
pe care a avut sub coperemént aceI patru invI prgvglie ca patra tgrabI
de se hrgnea patru familiI de grad ei mal' vértos Cil acea poruna chiar de
Dornnul Ipsilant s'a aneresit, fiind-cg Ina in Pei° larieI Sale s'atl fgcut iarg
maI temeinice decát maY. Inainte prgvglif, atilt pe acilea, at vi In térgul Cu-
culni ei nefiind ca cuviintg a se porunci nu . . .
numaI la acevtI patru care sunt nisce grad', dupg cercetarea ce a flicut Di-
vanul care stint atát la fata Joculuï, prin Dumnélor velita VornicI
chiar inaintea Comitetuliff, dupg pilda co s'a Jis, InsuvT a dat dreptate
prin hotiklre a DivanuluI acelor patru ca sg fie volnicI çi slobocjI a le gi face
acole prliväiiI de lemn cu patru WM' supt un coperiv prin chiar semnele lo_
culuI unde all fost, iar cercetarea ce (lie acevtI jgluitorI cg s'ar fi fgcut
In aparte, de Dumnélul Vornicul Golescu, DivanuluI nu-I este sciut gi dupg
acole cercetgrI i hotartrI fgand j noI teorie pricing, gäsindu-se vi dréptg acea
hotartre, li s'a dat asemenea vole. Dar acevtia ce ail supgrat ea jalba pe Exce-
lenta Ta, acum In potriva cercetgrilor vi hotkirilor DivanuluI, and o cere a
se urma acea poruna a DomnuluI Ipsilant, atuncI urméig ca maT tntâiü sil-el
sfiírtme prIvgliile cc) le all Impotriva aceI poruncY, lipite unele chiar vi de zidus
rile hanuluI mangstireI sfintul Gheorghe vi apoI sg rgmae c acet 4 sgracI
lipsitt de prä'vgliile lor vi de dreptatea ce ati. Iar a cere sg se urmeze porunca
numaï pentru aceI 4, spre a nu fi volnicI Lag prilvihia i el, adecg jg-
luitoril aibg prgvgliile Impotriva aceI porund, cl nid lui Dumne4eil
ExcelenteI Tale nu va fi suferit a se urma, ca atilt mal' vértos cl acevtia caff
all supgrat pe Excelenta Ta ea jalbg nu sunt ceI adevgrati stgpáni al
ci chiriag, carI pentru interes ce all de la acel loo al acelor 4, ad at a fost
slobod se obidnuiserg de punea chiar pgturI vi alte lucrurI de ale negutgtorieT
lor pe dénsul, de acea nu sufere acum a se Inchide vi jaiba lor fiind cu 'A-
fire vi din pizmg, nu lipsim cu ciaste a arta ExcelenteI Tale, dreptatea ce
all aceI 4 ce fac acea prgvglie. 1812, Haiti 6.
Cod. LXVI, file 216 v.-217.
 ISTORIA ROMIINTILOR 933

Anexa No. 175

Uttre Slesvitul Divan de la Vornicia mare, anafora.
kfahalagiiI ot mahalaua Sfilntu Gheorghe, prin jaiba ce ail dat
Divan, care este ofinduitä In cercetarea n6strii, jice, c un preot, popa Ionitl,
avilind un loc InIduntru In tèrg, pe ulita ce este In dosul BarltieT, s'ail apucat
ad fug prä'villie In paiante, pe carele Intrebat de o face ea don't; catan,
le-ad Asp ans, el numat jos face, In urm ali villut el ad Inaltat pgrete In sus
a o face eu doug catan, vi find-el din iangan co s'ail Intamplat li s'ad pH-
cinuit marl stingerI i ulita este sterna', se r6gd a se Indatora pirâtul preot,
orI sd le facd de zid in dotf6 catan, sail de o face In paiant de lemne, sd fie
cu un cat ; am mars tumuli): la fata loculd vi din cerceta.rea ce am fled, jaiba
or este adev'ératä. Din col' de alature vecinI jäluitorI sunt patru, msI:
mica viiduva, Mihaiu Croitorul, Costache Cojocarul, Toncea Cape, lar de
peste ulitI tref, insä Mihale Rálticénu, Joan Chiritd, Teodosie Toma.
Are i preotul elti-va care vol'ese a face pravalie In dou5 caturI, din care
doT all local sterp, altiI sunt departe de la civmea peste ulitd vi altil earl'
voIesc a face asemenea ; preotuluT facd binaua de zid fiind maI
bun folos vi chiar pentru sinevI vi pentru mahalagiT; ad fe'spuns, cl nu'l dl
maim al o Ned de zid; am indatorat pe mahalagiT sal fug un ajutor preotuluI
dea adecI talen l 1,000 fa'r de dobandI In soroc de un an vi all primit,
fémflind asupra lut chir Mihale Baldeeanu unul din jilluitorT a rdspunde aceI
bani. ca amanet, iar preotul niel ce acest chip nu va. Dec1 fiind-cl este vi
obvtésell anal ora, cu. hotildre Domnbsed, din primejdiile foculta ce s'ail
plat, a se face binale de zid, In te'rg, iar nu de lemn, care mlicar cl nu s'ad
pl'zit IntocmaY, dar fiind i ulita strlintä vi ajutat preotul cu aceI taleff. 1,000
fir de dobindsä Inteun an, care bag de la Inchirierea prdvalieI pe doI ant
'Ate sil-T seal, pentru odihna vecinilor carI a binale marl', a nu fi in peri-
colon, gdsim ca cale, ca preotul de va voi sI fach' acéstd pfävälie In doui5 ca-
turI sI o facil de zid, eh' este mal' folosit, lar de nu va voi sit o facil de zid,
pentru pricinile ce sunt vNute, cjicem di o facrt numaI Intr'un cat, fie vi de
paiant. 1812, Julie 30.
vel Vornic.
Cod. LXXII, fila 189 verso.

Anexa No. 176

De la intaul Divan catre Dumndlor IspravniciI ot sud Argef.
vNut Insciintarea Dumnévóstril, ce at1 trimis eätre Divan, pentru
Ingustarea ce ail flcut uliteI eel mail de aci din ora, uniI din prlvìihiaT, ea
934 V. A. URECHIX

sc6terea täräbilor i ca streginile de pe de asupra, cum gi pentru tinpresurarea

celor-l-alte ulite, ce tal fäcut uniT altiT din orä'genT ; ci cát pentru acole
gi sträginT, ce s'el scos In ulita cea mare, unde este sä se facä pod, po-
runcesce Divannl, s Indatoritl Domnévósträ pre aceT prä'väliagI a gi le ridica,
iar de nu vor intelege, s puneff FA le strice negregit, ca s rmâe ulita slo-
boda i podul sä' se fui% larg de 3 stánjenI DomnescT, ear pentru cele-l-alte
ulite sil cercetatT cât att fost de laref maT fnainte gi cine da' fmpresurare de
loe ail fácut ? i Inteacest chip frtand f6ie anume, sä o trimetetT la Divan, ca
sä se vadä' i veff avea al douilea poruncil de urmare. 1809, Februarie 23
Semnag : Dionisie Ihritropolit, Constandin Buzei, Innolache Banu, Cons-
tantin Vistier, Radu Golescu, Stefan Vesedrescu, Isaac Ralet i Barbu Pica-
rescu.
Cod. LVI, fila 63.

Anexa No. 177

Pitac la vel S'Atar, c locuitoriT ce vin cu cherestele de veltdare la (A-
lele nboruluT tárguluT de afarä', nu urtnézä' stt mérgA la obor, ca faca
v'endarea i alireriul, ci vin Oda' la cigmea la capa! poduluT Nogos6eT unde
stail adáständ mugteriT pánk' când o velad gi intrit apoT ca careto In politie pe
podul Mogogdel, ea care acesta impotrivä armare, nu mimal cä poduluT i
se pricinuesce mare stricä'ciune, ci i záticnire se dä la fimbletul noroduluT din
Inde9imea gi imbulzimea carelor ; de aceea se poruncesce, ca de acum fnainte
sä nu mai st6 acolo, ci Sli mérga drept la obor, ca de acolo s'a' cumpere ceT
ce vor av6 trebuintá. 1809, August 5.
Cod. LVI. fila 76 verso.

Anexa No. 178

La 20 Junio 1809, Divanul ordonä' mareluT S'Atar, c4 din causa inmul-
tira carelor cu lemne i cu maldar, ce vin pe tole ()dele pe podurile cele
marT, se fac fmbuldirl gi strAmtóre, s orinduiascii un zapciu spätäresc, ca
gä's6scil numitul, locuff deschise virane aprópe de strajT mai Inc6ce gi acolo 84)
mérgä fiesce-care a cumpka lemne gi maldär,
Cod LIT'. fila 74.

Anexa No. 179

Intáiul Comitet gi Divan serie Spiltaruluï, din noti, la 31 Noembrie 1811,
grä'b6scil a alego fa olarT 3-4 locurT de piete unde s'a' fie obligate a trago
 ISTORIA ROMANILOR 935

carele co Tin cu provizil de vInOare, c mband pe strade, din pricina lor nu

pot ámbla butcile boerescT vi maT vArtos ale Excelentilor Sale Gheneralilor vi
altor cinovnicY ostásescI
Cod LXV. FIla 148 verso.

Anexa No. 18o

De la intetiul Divan fi Comitet, catre vel Spatar.
SI publice c, de acum inainte, cjiva, In politie, care sa nu maI intro, ilia
Inctircate, nicI secY, ci t6te sa se poprésca' pe la capul podurilor de catre
orinduitiT cApitanI, pn cand va Insera i apoI Ora sa se slobádti In nauntru
In politie. Ac6sta dupa porunca Excelenta Sale Gheneral de infanterie vi ca-
valor MiloradovicI, din (pri.ina imhulzelei i a calabalaculuï, care se ajla
pe podurt, neputend deosebite persóne a trece,
Capitanul de la cap podulul Calicilor s faca a trap carele la local col
deschis al SerdaruluI Polizul, iar catete de la marginea podule Mogovóel
traga la locul VorniculuI Brezoianu, langa civmea vi pe locul Dohtorului Con-
stantin Volga Biserica Cretulesculd vi la alt loc ce este langa casa StolniculuI
Filipescu Carele de la capa! PoduluT-de-afar s traga la «viraneaua, din
mahalaua Olarilor, ce este de la biserica inainte, linga un pu t i la local Logo-
ftului vi la maidanul de laugh' zidurile Dtining Ancuta, la earl' maI
sus numitele locurl se orinduescI Dumnéta cate un om al SpatarieI sa stea
acolo napristau, ca tole carele ce vor infra pe fiev-caro pod, n6ptea sa le traga
la oranduitul ice vi de acolo verI cine-va.avea trebuin0 vi va merge de va cum-
Ora ceea ce-I va trobui vi ava luand carul ca aceoa ce se va cumpka sa'
traga la casa luT, iar de se va gag pe pod vr'un car inctircat far'de a fi cum-
pkatorul impreana ca el, acel car sa se iae vi sa se &Ica la locul ce s'ail
oranduit.
Avivderea i carele, ce vor veni de afara aici, a stapanilor, diva' ce vi acelea
vor intr'a iaritT n6ptea la oranduitul loe, sa nu fie slobode a pleca de acolo
%ea al fie om ea Onsele de la sta'panal lor, care sa se indatoreze ca
nôptea ducandu-se la curtea stapanuluI Ion, aptea &A le vi salt' afara din
politie. i in scurt care pe podurI iva sa nu se mal atte Anibland. 1809
Noembre 4.
Un asamenea pitac s'ati facut vi la vel Aga.
Col. LXV fila 148 verso.

Adaos la Anaxa 39. IX. pag. 587.

Catre prea slavitul Divan fi Comitet. De la ispravnieatul Teleorman.
Oravanil ce locuesc pe vale in oravul RoVi-de-vede sud. Teleorman
(land ¡AI slavituluI Divan, ca de vre-o catT-va anT apa Pedal' mutan
936 V. A. URECHIÀ

curgerile prin oras, nu numai a le face inneaturT si 'pa multi' li scot si

de prin case, ci dup6 ce scade remaind lacer)" i noróie, pitimese de putóre,
no putánd de multimea noroiuluT si a apelor niel a aduce de afari cele
trebuincióse pontru hrana lor si a dobit6celor lor, niel a le tinea pe la ca-
sole lor, fiind loe plia de nor6e s't de api, si ma)" vártos dinteacéstä' pricinä
a putorilor tot-d-eauna se afiä bó1 fnedbati, ceránd vat) de la slivitul Divan,
ca sii se mute din susul orasuld, pe delucel, sä''sT faca locasurT de sälisluire,
ni se poruncesce de cutre slivitul Divan, si °emigre; legal do este cererea
ce o fac ca vointa oräsenilor sit' se mute ? si de va fi primirea tuturor
cerem de la totT isciliturI In scris; al doilea de este aretarea lor adev6rati,
al treilea sä luä'm pliroforie pe a cuI mosie voYese a se muta, si cati diastimil
este acel loe unde cer a clidi intocmirea orasuluT, si sì Insciintim slivituluT
Divan, ca intréga pliroforie. Dup6 poruna urmitori fiind, am infitisat o semi
de orisenT din ceT ce locuese pe vale, fag fiind, i 6menil epitropieT monistirii
Sf. Spiridon, i infránd In cercetare, la inirebarea ce li s'ail ficut pentru mutare
totT ca un cuvant deterä r6spuns eu incredintare si c toti: all dat in seria
cer a se muta, no putánd a mar suferi pätimirile ; pentru aretarea ce fac de
ineaciune i nordie i putorT, adev6rati este, aflandu-se si mum ca indestul;
care acésta nu nurcaT Cli isprivnicatul o fncredintézi, ci i totT boeriT i altI
slujbasT cliff se vor fi intamplat de vor fi venit pentru ale Dumnélor trebuinte
salí cu porund, vor da pliroforie, c inteatata se fnmultesce apa i noroiul
cand se revarsä, in cat om ca s6 mal pótä esi pe jos din ora afar, putinti
nu este, ci d'abia ciliresce ese, Insu i col chinri nu pe ori uncle va vrea, ci
numaT prin parten orasulul din sus fncotr'o cer a so muta orlisenil, si asa pe
at tine apa In tóte revä'rsiturile i locuitoril la casele lor si dobitócele piti-
mese, no avánd mijloc s ias i s which' cele ce le-ar trebui, afari numaT and
se insotesce ate douT treI de pun ate sase bol la un car si alt om citare Ina-
inte trigandu'l risbesc de es pe la partea de sus a orasuluT ce ar6tim, cä'd in
partea de la vale de se va cerca se 11164 si dupii ce scade spa r6man biltile
ca nor6ie i ca api stituti pricinuind marl putorT, care fnecituri din an In an
sporesce, iar noróile de cate ori ploui se improspitézit si din acestea este In-
fiintatii si o WI precum pelt° a se judeca si de atre slivitul Divan, si
dreptatea o all jáluitoril a se muta la acel loe ce cer, care loe cala si pe movía
monistirel çi pe a slujitorilor si pe a altor boerI vecinT, ea care vor putea face
asecjimant mal inlesnitor, acT numaT pe mosia monistireT acolo loe nu este, pentru
cg de acolo la vale at tine mosia peste tót6 lunca se revarsi apa vj chiar In acel
loe ce cer si se mute, allituratT ea chiar din coi-1 alti oräsenT, ce'sT art casele
In dolucel, pe movía m6nistireT, asupra cirora milostivirea slivituld Divan
rev6rsándu-se si-I slobod6sci si se mute, mare pomenire va face ca dansiT, iz-
biivindu-se de stonohoriile i putorile in care locuesc ; am intrat in deosebiti
cercetare, ca si vedera de s'ar putea face vre-o alti indreptare, ca si nu se
 'STOMA ROMÀNILOR 937

strilmute gi say n'Apustéseii acareturile ce le ail, i ne deterti respuns, c d ea

tóta bucuriea o primesc, insä' and li se va face sigurantie la acéstä" pricinä
ce gi noT o cunoscurAin a este cuviinci6sO gi prea de temeiil, adeamonìsti-
rea ca cheltuiala sa se eisésca mijloc gi s popréseli gi sii abatA apa ca sä nu
maT curgä' prin orag, ca sO astupe noróiele gi putorile, de a le rginanea casele
In uscat gi agT avea inlesnirea aducil de afarii cele trebuincióse off in ce
vreme gi vor da gi ei ajutor, cine ca al va fi prin putintä, iar filr de ac6sta
nu pot, v6q6nd a pro 4i ce merge se inmultesee vi cresce venirea apd, gi a
noróelor, aduand supärare gi pagubii vietd lor ; inert ne adusersá gi pe preoti
de la vre-o cate-va biserid din vale, de deteril marturie, c cd maT multT
morí ar. lorsce ail murit in ae6sta iarn i primgvéril pan acum totT in apA,
ingropat, plutind deasupra cu lemnele pan cand i-ati acoperit .cu pA-
mkt de ail rOlut jos, gi de se va gAsi cu cale de atre slilvitul Divan, fiind
acum se aflA epitrop miinAstird Dumnélui Medelnicerul Arcade, bine ar fi
i se porunaseil, ca eu cheltuiala mänOstire1 s ardice de acolo din Bucuresd
ingineff gi 6meni megterl mkurAtorT de ape yi de locurT, sii vie aid sA vacrA
de se p6te face vre-un mijloc, ea A' nu maT vie apa prin orag, gi putifind, sI o gi
pue in lucrare a o abato, ceranda-o jaluitoriT acésta sä' o siivâxgéscA Dumn6-
1u1 scum in Maid gi Iunie, a de nu se va putea, sii aibii vreme de mutare
sii na-T apace iarna, sii piitiméscii iarság in ape gi in noroie, iar de nu va voi
mädästirea sä' faa acéstA tämäduire apeT, ca sii rämtine apgrati i nebantuitY de
apkarea apeT gi a noroiuluT, atund remane ea milostivirea slAvitului Divan
sii slob* pe orilgenT s'A se mute la acel loe ce cer, cr46nd gi pe mogia
gi pe cea alkságéseil alAtuff, ad intr'altä parte imprejurul oraguluT loc
nu este, gi off in ce chip slä' vital Divan va gäsi-o ea cale, vom avea cinstit
respuns, ca sA scim yi noT ce sii arätiim j'Aluitorilor, fiind col maT mulfl gata de
mutare.-1812, Maiil 6.
Cod. UOCII, fila 101 veros.

De la intdiul Divan i Comitet.

Dumnévóstril ispravnicilor din sud. Teleorman, s'ail citit la Divan Main-
tea nóstrA acéstä" insciintare a Dumn6v6strO, dupii care faandu-se intrebare
Iliedelnicerulai Arcade epistatul mOnastird SI. stlipana mogia
Rogilor-de-Vede de primesce yi 'Ate mi5n4stirea BO cheltuiasa, spre a abate apa
Ve4iT de unde curge acum, cu 6regl-eare ajutor gi a 6menilor de acolo, ail dat
räspuns in scris, cii m6nästirea nu are stare gi putero a face acéstA
ne avad maT v6rtos gi nid un folos de la or'ágenT; drept aceea dar, de vreme
ce mutarea oragu luT la local ce s'ail gAsit acum este cu primirea i vointa
tuturor orggenilor de aeolo, gi fiind-cl m6nastirea, stapana mogieT nu are stare
ea sii cheltuiaseii spre a abato apa Vella' din matea eT, dii Divanul voie gi
938 V. A. URECHTX.

slobodenie, de a se muta orasul la acel loc, ce afétaff Damnév6strä, pentru cu-

viinci6sele pricinT ce se coprintl inteacést5 tnsciintare a DamnévdstrA.-1812,
Iunie 4.
Al Ungro-vlahiel iqnatie, Constantin Ghieav4 prezident, Barbu
rescu, Constantin Varlaarn, Constantin Samurca,, vel Logoftt.

Anexa la pag. 706 tom IX.

Tractat de pace, incheiat la anul 1812, Mal 16' in 1ilele impdratulul
Alexandru I. §i sultanului Mahmut II. intre inaltele lor curti Otomana
Ruséscä, prin plenipotentil lor, comandiri de cdpetenie al ambelor
inaltul Vizir Ahmet Pasa si printul Michail Golesnicov Kutuzov
intäritor al celui de la IasI din anul 1791. Decembrie 29. si pentru
principatele Valahiel i Moldaviei.
Manifestul slobodit in urmarea acestul tractat :
((Cu mila luI Dumnedefi« NoI Alexandru I, impèrat i singar oblä-
duitor a téltd Rusia s. c. 1. .. ..
Facem de obste cunoscut ! Rèsboial prelungit cincI anI, intre impä-
rätia Ruséscä si PeIrta Otomana, acum multdmita fie CeluI prea Inalt, s'a
isprävit cu norocire : pacea s'a incheiat, tractatul dat pe längd acésta
s'a iscälit intre generalul nostru de infanterie, printul Golqnicov-Ku-
tuzov i Vizirul turcesc Ahmet-pasa, in Bucurescl la 16 MaI acestur an
18[2; si s'a facut formal schimbul pacificatiilor date asupra lui de noI
si de sultanul turcesc Mahmut II. De cele biruinte cästigate prin vitè-
jia ostirilor ni5stre, i dorinta nélsträ chiar in mijlocul biruintelor
dobèndirilor prin arme, neprivind niel o data la deräpènarea i subju-
garea Porta, in srérsit aù stins inteinsa duhul de bátale, si'a Induple-
cat'o la dorita uniste.
Acésta däruità noud de la Dumneded pace a adus impërätieI Ru-
sescI insemnate folbse, bägänd in hotarele eI o fatä de pä'mènt roditor
si numeros de oamenl, a cäruia intindere (periferie) de la Akerman
pänä la gura PrutuluI ce curge nouä. verste 1) dela IasT, si de la gura
acestuI Ni% pana la hotarul Austria si de acolo la vale pe Nistru
tuiesce o cätätime mal ca la o mie de verste, in care se allá cetätile
cele vestite, adecá. Hotinul, Benderul, Kilia, Ismailul, Akermanul,
alte multe orase de negot.
Aceste ata de marI folòse däruite patrieI nelstre prin acéstä imbu-
-curatóre pace, aduc inimeI nbstre negräità multämire,

1. 5 vente aletttuiese un cena

 ISTORIA ROMINILOR 939

S'A dam dar, iubitilor nostri supusl credinciosI,N multämita prea

inaltulul Dumneletä, i s'A inältarn din adèncul sufietelor n6stre ruga-
ciunI fi erbin te, ca i tot-déuna sà pazésca si sa proslavésca Cu blagos-
lovenia i indurarea sa, bine credinciósa sa ffica Rusia ! St-Petersburg
1812. August 5.
Originalul este iscälit de chiar mana Imparatescil sale Mariri asa

Alexanclru.

Articolul al patrulea. Prin intaiul articol iscb.lit de mal inainte s'a

hotarit, ca riul Prutul, de la intrarea luI In Moldavia pana la impreunarea
lui cu Dunarea i malul stang, al acestui rîú, de la lisa impreunare a
lui pana la gura Chiliel si pana in mare, vor alcatui hotarul ambelor
imp6rktil ; care gura are sa le fie obsteascä.
Ostr6vele cele raid, care nu ati fost locuite pana la rasboiti, incepènd
din dreptul IsmailuluY pana la pomenita gura a Chille! si care se afta
mal cu apropiare de malul stang, ce are sa fie al RusieI, nu le va stä-
pani niel o parte, niel alta ; i sa nu se faca de acum inainte pe dinsele
niel o intarire, salí cladirI ; ci aceste ostrovulete ati sa romana goale,
vor putea intra insa acolo supusi aI ambelor 0111 pentru pescuit si
talare de padure. Asisderea i pärtile acestor bufa mar' ostróve, ce se
allá in dreptul Ismailulul i Chilil, a sa rämana Ole si nelocuite, in
depärtare de un cés, incepènd chiar din cel maI de aprópe punct al
lisuluI mal stang al DunareI, dar acésta departare va fi aretata prin
semne; iar locuintele, ce ati fost pana la rasboiù, precum si Chilia-ve-
che, vor rèmánea afara din acésta linie de hotar. Decl dup. pomenitul
mal sus articol. malta Poarta lasä, i dä curtiI Rusesci-imparaescI pa-
manturile, ce sunt pe malul stang al PrutuluI dimpreuna cu cetatile,
targurile, casele i locuintele aflatoare acolo, iar mijlocul riuluI Prut are
sa slujeasca drept hotar intre ambele inalte imparätil,
Corabiile negutatorescl ale ambelor curtl pot, ca ì maI inainte, sa
intre in pomenita gura a Chille! i sa plutésca pe tóta curgerea riuluI
Dunarea. lar cat pentru corabiile de resboiti ale curtil rusesci-imperatescl,
amble acolo de la gura ChilieI pana la impreunarea riului Prut
cu Dunärea.
Articolul 5 Imparätésca Sa Marire, imp6ratul i padisahul a tóta Rusia
da si reintérce InalteI Porg Otomana, pämèntul Moldavier, ce se afta pe
malul drept al riuluI Prut, precum i Valahia mare si mica cu cetatile
940 V. A. URECHIÀ

In starea care se aflA acum, Cu orasele, tirgurile, casele, locuintele

cu orI ce coprinde inteacéste provincil, dimpreunA cu ostròvele DunAxel,
afará de cele arblate in al 4-lea articol al acestul tractat.
Acturile i aselämintele in privinta Valahiei i Moldaviei, care panä
la acest rèsboid at fost in fiintA i päzite, se reintäresc, asa precum s'a
hotärit prin articolul iscälit de mai inainte, cu conditiile expuse in
articolul 4. din tractatul de la Iasi', aU sä fie indeplinite in tocmal
si care gläsuesc asa ; « SA nu se cérà niel o plata pentru socotell vechI,
nicI dAjdil pentru tétA vremea rèsbolului ; ci din potrivA locuitoriI
acestor douè provincil sä fie de acum inainte apëratI pe 2 anI de orl
ce därI, socotind din çliva schimbuluI pacifica.tiilor, i sa se dea soroc
locuitorilor acestor doue provincil, ce vor voi a se muta in alte partI,
de sine ce intelege, cA acest soroc se va prelungi 4 lunl. i c5. strAlu-
cita PtIrtä va primi, de a se cumpani dAjdiile MoldavieI dupa proportia
pAmèntului eI de acum.
«Din (Culegere de tractate din tre Curtile Otomand i Ruséscil de
M. Kitalov». Bucuresci, 1850).

--A-A FINE
ww.v.v.w.v....wwww
14..4/".
 INDICELE GENERAL AL TOM. XI.

Pagina
CAP. Moruzi Domnul Moldova. Rufin despre Mo-
ruzi.Rusia contra luI Al. Sutu.Guvernul francez i Domnil din
Principate. Clémaron preceptor la Moruzi. BelleTal ministra luI
Al. Moruzi. Greneralul Briine contra luI Moruzi 9i a luT Ipsi-
lante. Corespondenta luI Belleval cu Hauterive 1
Agitatia Moruzescilor la Constantinopol pentru a pune mina
pe unul din tronurile Principatelor 2
Agentul rusesc din capitala turca lucrézil In fav6rea luI Al
Mornzi 2
Rufin, ministul frances la Constantinopol anunta guvernuluT
sail apropiata numire a luI Moruzi pe tronul Moldova, desaproband-o. 2
Agentul prusesc de la Constantinopole raportéza regeluI
la 22 Sept. st. v. 1802 numirea luI Moruzi, aproband-o 2
Agentul Prusesc crede c acésta numire convine 9i FrancieT 2
In 9 Oct. 1802 Rufin serie lui Talleyrand ca Moruzi este numit
Domn 9i a 9i fratele sii Panaite va fi In cureind numit Dragoman
al Porte). 2
Rufin e sieur c daca Franta ar cere, P6rta ar destitui pe C
Ipsilante 2
Motivele invocate de ambasadorul rusesc pentru a obtine des-
tituirea luI Al. Sutu 9i nota din ihs Aug. 1802 3
Scris6rea luI Rufin catre Telleyrand, vorbind despre acésta nota 3
Tendinta CurteT rusescI de a se amesteca In afacerile Prin-
cipatelor 4
Causa pentra care Rusia, in trecut, nu vedea cu ochT
sporirea de ail In Principate 6
Moruzi 9i C. Ipsilante acuza pe Al. Sutu ca este de partida
francezä 7
Franta regretä perderea Sute9tilor din fruntea Principatelor 7
942 V. A. iTRÉCHiA

Pagina
Instructiunele guvernului francez, date generatului Briine, ca
privire la rolul politicei grecesci in politica Turciel . 7
Brittle primesce instructiuni de la guvernul s6ii, pentru a stilrui
la Pórta in numirea ea Doran a lui Hangerli
Ipsilante si Moruzi cauta sa se in bine ca Franta 9
Talleyrand trimete WI Moruzi pe Clémaron, ca profesor particular 9
Ipsilante la Tea ca secretar pe Belleval pentru a se imbuna
eu guvernul francez 10
Scrisórea la Belleval catre Hauterive Eland apologia lui Ip-
silante 10
Briine lupta la Constantinopole in 1803 contra WY Moruzi . . . 10
Rusia ltipta sa invinga influenta franceza la Constantinopol 11
CAP. II. Alexandru Moruzi Domnul Moldova. Arzul boo-
rilor. Finnan ul Sul' an ului. Acte relative la biserica. c451a.
Tipografie. Pranul sub Al. Moruzi 12
Moruzi serie regelui PrusieT, multamindu-I pentru sprijinul
dat la obtinerea tronului . 12
Moruzi ind6mna pe Mitropolit si pe boeri ca sa manifesteze
multamirea Ora pentru numirea MT ca Domn 12
Scrisoarea lui Motuzi din 14 Oct. 1802, catre Mitropolitul Ora 12
Arzul Ora facut dupa indernnul lui Moruzi catre P6rta, prin
care se multamesee de noua Domnie 13
Scrisórea le Moruzi cutre Mitropolit si heel', cerênd ea A'
intoemésea cradle si spoind ca el nu primesce sa calce apronomion,
al Ora, de la 1 Noembrie 1802 14
Biserica 15
Starea infloritóre a bisericei sub Moruzi 15
Toleranta Religiosa 16
Actele relative : a) Hrisovul din 1803 Noembrie 8, acordand
luteranilor din Iasi un loc pentru biserica 16
b) Actul din 1805 Ian. 20 prin care se da deplina toleranta'
biserica lipovene din Iasi, cu singura restrictiune de a nu face
proselitism 16
Circularea lui Moruzi are ispravnici, din 1804 Maui 18,
prin care se interdice evreilor dreptul de a tinea mosii in arenda . 17
§cóla sub Al. MOITSi 17
Interventia regelui PrusieT catre Moruzi in fav6rea unui stu-
dent roman de la Berlin, armasul Canano, pentru a i se acorda bursa 17-48
Hrisovul do la 1801. prin care se Infiintéza In Iasi o casa de
orfani 18
 ISTORIA ROMINILOR 943

Pagina
Hrisovul luf Moruzi relativ la Academia din IasI 18
Hrisovul din 24 Maitt 1803 relativ la organisarea a 4 sulI la:
Fogaril, Rérlad, GalatT, Kisineti . . . . . 18
Retnoirea hris6velor din prima Domnie relativ la scaele din
Roman i Hui 18
Infiintarea do scóla de limba Glena si moldovenésca la biserica
Mavromolul din Galaff, In 29 Haití 1803 18
Afirmarea D-luI D. Erbiceanu, ca (cal int6iil fapt ce-1 sevir-
sesee mitropolitul Veniamin . . . este Infiintarea de scolI roma-
nescI . . . nu este Intemeiata 18
Meritul lrif Moruzi in ramul scolar 19
Art. 44 al hatichumaiumuluI PorteY, de la 1803 . 20
Hrisovul din 1806 Februar 15 In favoarea tipografieI mitro-
politana 20
Infiintarea de catre Veniamin a seminarului de la Socola si
lirisovul domnitoruluI relativ la acésta 21
Numele profesorilor SeminaruluI de la Socoia 23
Causa de intardiere a desvoltard seminaruluI Socola . . 23
Veniamin cere In 1805 infiintarea una scoli de psaltichie ;
anaforaoa e resolvita de domnitor prin hrisuvul din 4 Oct. 1805 23
Numele infétatorulul la acést cóla de muzica 23
reiraniT sub Al. Moruzi 24
Reactiunea boeréscá crepe 24
Agitatiile t6ranescT din inceputul sec. XIX 24
Relatiunile luI DraghicI despre Moruzi cu privire la féranI 24
Agitatiunea agrara 24
Corespondenta la' V. Melinescu cu mitropolitul, in chestiunea
miscareI taiinescl: 24-27
Mitropolitul lacob mal tnaintea lui Veniamin se ocupa de
starea rea a téranilor 27
Anaforaoa boerilor din 1805 Ianuar catre Moruzi relativa la
stabilirea unuI noti asedamtnt in relatiunele boerilor cu féraniI . 27
Resolutia DomnitoruluI 27
Arzmagzarul boerilor catre P6rta, cautaud sa justifica nedreptul
asedamant agrar 28
Cuprinsul anaforaleI din Ianuar 1805 28
Patufletul din 16 Martie 1814 adresat luI Vocla si boerilor 30
Anaforaua desaprobiltóre a boerilor, adresata lui Moruzi . . 31
Hotarirea luI Voda de a se urmari col vinovatI si a se pedepsi 31
Veniamin astépta mantuirea Ora' de la muscall 31
044 V. A. URECRII

Pagina
Relatiunile lui Veniamin ca consulul rus Italinschi i scris6rea
acestea afro mitropolit, din 19/31 August 1803 31
Administratia sub Al. Moruzi 31
Chapuchehaiaoa luI Moruzi la Constantinopole 21
Local de resedint'El a luI Moruzi 31
Comisiunea numita de Moruzi pentru recladirea palatuluI
Domnesc, in 1803. . . . . 31-23
Namele boierilor earl' compun Divanul in Ianuare 1803 . . 32
Ordinal luI Moruzi catre Divanul din 1803, pentru a face s'a
Inceteze abuzurile ispravnicilor prin judete 33
Mijlocul propus de boefi pentru indreptarea acestul ruí . . 33
Domnitorul aproba 33
Actele din 1804 Ianuare relative la abusurile ispravnicilor . 33
Circulara pentru marirea lefilor, comunicata ispravnicilor 36
Infiintarea VornicieI de obste in Ianuare 1803 37
Primul Vornic de obste 37
Atributele acestaI vornic 37
Plata vorniculai de obste 37
CAP. III. Justitia 38
Incercare de codificare a legilor 38
Hotarirea luI Voda din 15 Aprilie 1803, prin care interdice
suditilor streinI a fi arendasI de pamktuff 38
Circularile din 1803 Deceinbre relative la : a) mezaturile do
proprietatI i b) la judecatI 39
Moruz in 1803 Aprilie 10 reguléza ce fel de vechilI (repre-
sentantI) pot avea razasiï in prccesele lar 39
Procesul familiel Holban ca BusculeseiI, DohotesciI i AMA-
sescil pentru mosia CulicenI 40
Procesal EconomuluI Urechia' cu medelnicerul Branza pentru
niste documente 40
Judecata razesilor de la Sohodol cu capitanul Stamatache pentru
un loo de prisacil 40
CAP. IV finante 40
Prima anafora a boerilor catre Moruz, ar'étand regularea darilor
nemultamirea lui Voda 40-42
A doua anafora catre Domnitor tot relativa la finante . . 42-44
Domnitorul aproba acbsta anafora modificand-o mns . . . 45
A treia anafora a boerilor pentru asedarea birurilor, de la 10
Octombre 45
Causa pentru care boeril nu micsoréza birurile Oranilor . 47
 ISTORIA ROMANILOR 945

Pagina
Nemultiimirea birnicilor si interventia RusieT In favórea lor 48
O nouä asecjare de &Ail In 1804 Iulie 5 48
Table statistice intocmite pe judete 49-63
Puterea armatil 64
Hrisovul din 20 Martie 1803 recunosaind privilegiile mazililor 66
Cuprinsul acestui brisor 66
Hrisovul prin care se acordä o recunóscere MI' I. Adamachi 67
CAP. V. ComertIndustrieEdilitatea publica 68
Astul din 5 Marti 1805 relativ la despartirea breslelor . 68
Lucrarile de edilitate ale WY Moruzi la Iasi 68
Aducerta apeI la FocsanT, In 10 Aprilie 1806 69
Hrisovul din 10 Septembre 1803 relativ la impa'rtirea apei
In IaqI 66
Comisiunea speeiala tNaziria de podurip 69
Pavarea unor stra4T 69
Luminarea ortqulu'i 69
Culuccii" sati gardis'a de paz. 69
Infiintarea a 3 categorii de stray pentru paza de ncipte 69
Miluirea bisericei Sf. Spiridon din Ia0 70
CAP. Vi. Hotare piiménturT ocupate de tatarI In Basa-
rabiaHatihumaium 70
Raportul ispravnicului Ion Varnav catre Domnitor relativ la
cotropirea uneT portiuni din pamkt de Unguri 70
Castigarea acestei portiuni i multiimirea lui Voda 72
Arzul Orel catre P6rta cerènd reltituirea unor pamênturi din
Basarabia, ocupate de Mari 73
Piirerea generalului comte de Langeron despre Moruzi . 76
P6rta acorda Orel hatihumaiumul in 1803. A.nalisa luT . 76-85
Rolul lui Moruzi in politica TurcieI 84
Boerii Moldoveni Bunt nemultilmitt de Moruzi 87
Prinderea de corespondenta compromität6re luT Al. Suta 88
Surghiunul luT Al. Sutu 89
Ane vele volumulut VIII. Hrisovul domnesc din 20 Iunie
1802 pentru tiganY, lingurari i ursari de la Al. Sutul 93
Hrisovul de miluire din 1802 dat monastirei DealuluI din
Dambovita, sfiiramatii de cutremur In 1802 93
Anaforaua lui Vel Agá prin care arat cá o femee cu numele
Maria a tinfelat taina cununiel, cununandu-se cu o alta femee.
Raportul core pedepsirea ei cu Mae i surghiunul la o monastire. 94
Aprobarea data de Domnitor la ac6sta anafora 94
Istoria Ronanilor do Y. 4. Ureohiä tiECOLUL
046 V. A. urttcHtl -.,

Pagina
Cererea luT Iosif, episcopal ArgevuluT, facuta tul Al. Moruzi
prin care '1 r6grt a da ordin EpitropieT Obvtirilor sail ja asupra-§T
crevterea unei fete a polcovniculuT Sandu, pus ii sub epitropia luT 95
Domnitorul respinge acésta cerero 95
Anexe relative la adminietrarea tere l muntene intre 1800-1806
Actul din 1803 Ianuare prin care se infiintka o polcovnicie
de 40 &flea pentru paza padurel VlasieT 96
Ovtire la Agie vi Pompieri 97
Araforaoa lusi. Vol Aga Caragea din 1801 Aprilie 5, prin care
core domnitorului acordarea a 40 de ómenT din birnicii politieT in
serviciul Agiel pentru a se putea face paza oraplui cu mai multa
eficacitate. De asemenea maT cere vi liude 10 ámenI peste ceT 30
de la stégurile Neferilor, cu lea de 4 talen pe luna, tot pentru
servicial AgieTHotarirea Domnitorului din 6 Aprilie acelav an . . 97---98
Anaforaoa din 1801 Malt' 12 a Vel Yistieruld, prin care se
aduce resultatul anchetel facuta la plangerea locuitorilor plaiuluI din
Buiéti sud Saac, contra Ispravnicalui Clucer Barclinescu. Locuitorii
se plang crt art a lua plata pentru 8050 dóge Meat° ; 303,90 taleri
luatT de ispravnici ca zaherea tarit a le da adeverinta ; banii pe
121 care fén ce li s'aa luat In baril pentru conacul M. S. Hazanba§
cum vi alte 50 care pentru conacul apherliilor de la CotrocenT.
Vol Vistierul core pedepsirea culpabililor, lar Von' in 13 Haiti ace-
la§ an, aproba dispositiunele vistierului 98-101
Hrisovul din 14 Aprilie 1801 catre Domnitorul Al. C. Kornai
prin care i se aratii resultatul ancheteT Mena in pricina dintre unul
Ion Dumitriu gi magazia de provisiuni. Domnitorul hotarrtsce tin-
plinirea bauilor de la debitorul Dumitriu cum vi punerea lui la
inchis6re pana la complecta achitare 101-104
Plangerea unor proprietarT de padurl a li se taie copaciI §i
li se face §i stricaciunT de pomT roditorT de &are 6meniI din safe.
De asemenea plangerea lor a li s'ail trtiat maY multe podurT de
beilic ce le avea peste apa Oltului. 1:Iota'rarea Domuitorulul din
1802 Octombre 30 105
Intkirea judetului ales de oraqenI in C.-Lung 105
Scris6rea luT C. Ipsilant catre Mitropolit, facandu-I cunoscut
a va t.rebui sa la juramintul de la zarafiT Visteriet pentra o lipsa
de banT constatatrt 105-106
Porunca data de C. Ipsilante, boerilor, pentru a cerceta abu-
zurile de care s'a frtcut vinovat ispravnicul Dumitrache Brailoiu
de la CernetT 107
 i§TORIA ROMINILOR 947

Pagina
Scris6rea DomnitoruluT, din 1803 Maiü 10, catre comandantul
zaporojonilor ruvT, cerandu-T pedapsirea cetavilor lul pentru c ail
Indrasnit s ia baltile din mana locuitorilor i alungandu-Y sil se
folosésea el de peveele scos; asemenea pentru caail caleat chiar vi
un sat furand i Wand gróznic pe mal multI 6menT 109-110
Decret de Imparnêntenire a until sudit din 1804 August 8 . 110
Numirea unei comisiunI de ancheta pentru neoranduelile co-
mise de suditil: austriacl din Craiova 111
Ordinul de numire al uneI comisiunT de ancheta pent= ccr-
cetarea plangereT unuT sudit austriac Ion Popa 111-112
Lista slujbavilor EpitropieT obvteseT 113
Instructie data de Domnitor condicaruluT de la Divanul Craiove 113
Remunerea condicaruluT . 113
Regularea orelor de servicia a functionarilor aorta 114
Lista Divanulul CraioveT din 1804 Noembre 25 114
Idem la departamentul de criminalion vi la col de patru . 114
Act relativ la pastrarea obiceiului de a se bate copiiT la oca-
siunea hotarniciilor 115
Pedepsire a unuT polcovnic de judet care a luat baniT vi lu-
crurile unor hotT i apoi le-a dat drumul 115-116
O lista copringand diferite obiecte de zestre 116
Un act prin care se spune cil cparintil: nu se osandesc pentru
grevalele ce fac fii lor» 116-117
Un act relativ la protimis 117
Act prin care se refusa moratorium vi o ciudata mila pentru
un datornic 117
Un moratorium ciudat a luT. insuvI Veda Moruzi 120
Act relativ la amanetarul vi 1mprumutatorul dinaintea nunteT,
spunênd cl ail dreptul lua el maT intaia eapetele i dobanda,
ca avénd protimisis 121
Actul din 1801 August 26 relativ la divortul dintre Caminarul
Dudescu i sosia sa Lucsandra 122
Anaforaoa pentru liberarea din Inchisóre a unuia Vasilescu
Mivul Simigiul, care a stat patru maT mult peste termenul la
care era osandit 123
Act relativ la reclamarea movtenireT de la mama romana a
unuT firi sudit 124
Aetul din 20 Septembre 1799 prin care Luxandrel: Caramaldica
este achitata datoria ce o avea catre ea vizitiul sui Dragan . . . . 126
Gratiarea luT Oh. Baraictaru de ocna 126
948 V. A. tRECiiii

Pagina
Anaforaua din 1800 Hartle, relativa la clironomia §i datoriile
fe'posatuluT Al. Facarescu 126
Anaforaua din 1800 Martie 20, rolativa !a o nona reclamatiune
a EcaterineI sotia lui Enache Vacarescu 127
Anaforaua celor I VornicT, 1800 Hartle 21, Cu privire la yin-
darea avereT féposatuluT Al. Vaciirescu 127
Anaforaua din 1800 Februarie 21, prin care se cere despagu-
birea nnuia Serdarul Nicoli, care cumpi5rase cand-va nisce telegari
pentru Ianache Vacarescu §i nu primise baniT 127-128
Actul princiar s faca catagrafia avereT féposatula proin Egu-
men Znagoveanu 128-131
Anaforaua din 1801 Iulie 18, relativa la procesul §6traruluI
Nicolae. Reclamantul nemultam t cu hotartrea data face apel la Di-
vanul Domnesc. Domnul aproba judecata departamentuluT . . . . 131-133
Actul prin care Donmul hotaresce isgonirea din ora a unei
femeT ce, se dice, ar fi necirstit un obraz cinstit 133
Anaforaua LogofiituluI mare catre Consulatul, rusesc relativa
la unul Panait Arnaut, urmarit pentru faptuire de crimil 1.34
Jaiba Ricuitorilor din Nego§anI, Raga, relativa la o bucata de
painênt ce ar fi mat-o el' pe nedrept de la Episcopia de Buati,
hotarirea Domnésca i cercetarea vel-LogorauluT de Ora de jos . . 134-136
Act relativ la o netinere de angajament intre doul vatati de
plaia §i vel-Logofét N. Brancoveana. pentru furnisarea de indrila 136--137
Act relativ la pedbpsa until Ionita care a Injunghiat pe un om 137
Un preces din 1802 relativ la vindarea unuT baiat roman unui
pasa turcesc 138
In 1803, Mafia 15 Domnitorul pune pe puFaxiaVi sA lucreze 139
Un formular de hotarire judecator6sca din 1801 139-142
Anexe la capitolul financelor 142
Pitacul din 1802 Noembre 5, prin care se ordona boerilor a se
stringe sA faca socotelile visteriel 142
Diferite acte referit6re la socotelT partiale orl generale , . 142-141
HotarIrea luT Ipsilante de a fi suptqT la darl i privilegiatil
pentru a plati datoria Ora contractata cu venirea turcilor pedtru
a o apura de Pasvantoglu 144
Jaiba boerilor prin care se °fora a plati direct un ajutor pentru
uprarea datorieT tOnel 144-145
Incercare de alcatuire a budgetuluT Orel' In 1803; anaforaua
boerilor i resolutiunea domnésca 146-148
 ISTORIA ROMIN1LOR 949

Pagina
Pitacul Domnesc prin care se decide sporirea dririlor pentru a
se putea acopen i deficitul rel' 148
Chibzuirea boerilor urmatil de hotairea la Arod4, cu privire
la deficitul easel rilsurilor 149-150
SujbaOr mail trag profite din banil Visterid . . . . . 151
Act() relative la havaeturI §i darl: 152 164
Carte de vacua tabaculuI EpitropieI 164
Carte de furdiritul Bucurescilor 164
Erbä'ritul 164-165
Tutuniiritul 165
Carte do slujba pogonarituld strginilor 165
Ponturile de vincjarea oerituluT pe anul 1805 166
Un hrisov prin care se hotAresce ca oeritul s'á fie Minna 167-170
Hrisovul din 1805 prin care se scutesce de oerit ranrtstirile
§i boeril. Hotiirirea DomnitoruluIrelativ la protestul birnicilor contra
a§e46reT de otastinii a eke 20 parole zi 1/2 de pogon 172
HotArlrea DomnitoruluI relativii la protestul a nou'é sate din
R.- gärat cu privire la Inerircrttura ce li s'a fAcut la plata vinrtriciuluI 172
Infiintmea uneT case special() a boerilor privilegiati ea srt ser-
vésca la plata datoriilor Ore, cum §i un pitae relativ la tinerea
so3otelilor acesteI case 172
Carte pentru slujba dijmilritulaI 173
Titlmäcirea hatimaiumuld Imp6rAtese din anul 1803 relativ
la dijmAritul si vinfiriciul privilegiatilor 174--176
Pitac &titre ispravniciI din Buzai pentru a cerceta pe coi ce
nu-s scutifi de plata vinariciuluI §i a-'I apuca srt plä't6sch" . 176
Ponturile vingriciuluT pe anul 1804 177-179
Arzul boerilor cutre po§til, relativ la dijnigritul §i vinrtriciul
privilegiatilor §i la asidosie 179-181
Ponturile de vinrtriciil ale privilegiatilor pe 1803 181-184
Hrisovul pentru dijmiíritul i vinAriciul privilegiatilor . 184-187
Ponturile de vtrujarea viariciuluI Oranilor birnici mOnastirescI
pe 1803 188-192
Reclamare de la suditI contra plä."tiI vingriciuluI 193
Pitac la fa.'t4iI de plaiurI pentru §oimI 193
Pitac relativ la po§I.u§niciI boerilor si mönastirelor 195
Fal§ificare de acte de postelniceI (heirtiile 1 Faca) 195
Formularul uneY elirtI de postelnicel 197
Arz pentru nuirtea vitelor.-1805, Aprilie 17 198
950 V. A. URECHIA

Pagina
Jaiba aurarilor românI ce sunt prea incarcatI de la venirea luI
Ildihaï-Voda Sutul 199
Jaful besliilor ca nume de avaet 200
Sentiperii vagabon0 devenitY niasalagii . . 201
Carte de sarifirie i ferarie 201
de majara pe 1803 .. ... . , . . 201
» särëritul muntilor pe 1803 202
iebárit pe 1803 202
Feria pentru varal' 202
Pitac relativ la vama suditilor 204
22 Cartl' de vaina care so dail impreung cu catal6ge . 205
Catalogul vamilor pe 1803 206--216
Ponturile de vini)are a vilmilor pe 1804 Ianuarie 1 . . . 217-227
Tarifa vamilor de la suditl pe 1803 227-237
Catalogul vamilor pe 1804 237.-251
8 negutatorI din Bra§ov de jaluesc contra vame§i/or pentru
vama de la poi de capra 252-259
Vama tutunuluI 253
la pastrama 254
CincT pitad lipite pe ulite pentru carel cu lemne aduse de
féranY 256
Vama negutatorilor bolta§I din Craiova 257
NegutatoriT suditI i vama 258
Vame§iI oboruluI cer o plata din hurí vameT 258
Anafora In dosul jalbeI a 28 de negutatorI din Braqov pentru
vaina peilor de cap% 259
DespagubirI ds vama pe nedrept luata 259
Vama sa dee cu analogbie pc lunI hunnetul CaimacamuluI, 259-260
AbusurI de vameg la vama rachiuluI 260
Rufetul cojocarilor se jaluesce contra vame§ilor 262
Scriqêmfint la pretul pfIneI 264
BrutariT i vamOI de la obor 264
Reclamare de la negutatoriI CraioveI contra deschidereT mar-
furilor de vame§il" din Slatina 265
PerchisitiunI In care la bariera 265
Negutritora turcY refusa a plati vaina 266
Anexele Cap. XTXVI Vol. VIII 266
Interventia consulilor in dauna comerciuluI romfin 366
In favórea unor suptiO C. RegescI 267
Abusul arnautilor de la carel cu lemne 268
 ISTORiA ROMANILOR 951

Pagina
PanduriT daunéza pagube la ogóre 269
Breslele Maimarbaga si bresIele unite 269
Estract din hrisovul breslelor 270
Br6sla tabacilor 271
Scumpia scutitrt de vamä . . 273
Demisia luT Lazar din Maimarbasa 273
Reclamatia contra scutirei unuT thmplar din fabrica de postav 275
Tabacii contra d'arel de vaml la pelle trtbAcite 275
Hrisovul bärbierilor 1808 276-277
Anexele volumulut VIII pag. 656.
Terzibasa 288
Hrisovul bresleT Ovreilor David Staroste 278
Moise Staroste de OvreT In Craiova 279
OvreiT din BucurescI cer surghiunirea und ovreice . . 279
Numirea luT Tigara staroste de negutatorT 280
Scutiri acordate luT Ion proin Staroste 280
Hrisovul boiängiilor 281
Hrisovul Chiprovetilor 284
Hrisovul cumpänieT coi noue din Craiova 1803 285
Hrisovul de lude 24 neguttitorT prtm6ntenT din Bucuresci . 287
Hrisovul de lude 23 blanarT streinT i lude 9 calfile lor . 288
Hrisovul cumpänieT coi vechi din Craiova 289
Privileghlul fabriceI de sandagelic de a tine menghine . . , 290
Procesul a 16 postävarT In fabrica de postav 294
Hrisovul de ol de Spania 296
Fabrica de tors bumbacul 298
Fabrica de farfuriT 299
Morl de cal 301
Plata de oiem la morT 303
Anexe la pag. 601 vol. VIII 304
Pitac in 1802 Noembre ca sä se asede narturi 305
Nart la bäcänii 306, 311-315 si 317-321
Nart la brutáriT si covrigiirii 310
Nartul bh'citniilor 311 315
Nartul materialelor de binale si modul cutn s'A se urmeze plata
lucrätorilor 315-316
Nart la var si sindrilä 316-317
alba bäcanilor contra nartuluI 321-322
Nartul blicrtniilor pe 1806 Februare 322-327
952 V. A. URECHIÀ

Pagina
Oprirea arendasilor si staptinilor de morT de a lua oem maI
mutt ca cel prescris de lege 327
Pitar la Agá de a obliga pe brutari sä facä pilnea de 130
dramurT la o para 327-328
Närtul brutarilor a vinde 140 dramurT päne la o para si apoI
numai 100 si in 1806 numaT 70 . 328
Anexa la paq. 665 (Vol. VIII) nart la brutarT 329
Reclamatia locuitorilor din Buzeä pentru vélujarea cu un
pret de nesuferit a lucrurilor de mâncare . . . .. , 330
Pitac ciitre Agá pentru nartul ciírneT 331
Oprirea locuitorilor din BucurescT de a deschide scaune sail
a face v6n4are de carne awl de cele stabilite 332
Epistasia cärnel din BucurescI 334
Pitac ditre boeff spre a alege un epistat si a pune nizam eärnel . 335
Anexa la pag. 667 (VIII) 336
PonturI pentru Epistäsia vIngäreT clirneT, 16t 1805 336
Numirea luI Biv Vel Ban Costache Ghica ca epistat al ciirneT 336
Pitac ditre ispravniciT BuzguluT a aféta ca ce pret se vinde
carnea acolo . 338
Anexe la pag. 667 (VIII).
Carte legatä la ispravniciT do Argos a rämtinea scaunele de
carne pe séma mäcelarilor vechT, Insä cu hotärIt pret. de Pug 5
parale si 61e 6, care sä urmeze peste tot anul . 338
Nartul lemnelor de foc 340
Pitac dare spätar prin care aratä cl vamesiT iati mg multä
vamil de cat cea prescrisä In catalog la carele ce vin de afarä . . 345
Anexa la pag. 668 (Vol. VIII)
Monopolul lumInärilor de dui rosie la cochi vechI . . . 346
Carte pentru lumInärile do OA 347
Anexa la pag. 668 (VIII) 350
Nartul luminärilor de se c . 348
Reclamatia lumlnärarilor din BueurescY cl nu pot vinde luml-
närile de seal dupä pretul nartuluI ce li s'a pus 348-349
Pretul cu care trebue s'ä se vindä huntnärile de seil . . . 349
OräseniI din PitescI cer sä nu se iea seul de la Hristea
lumInärarul lor 350
SurecciI t3i nartul seuluT 350
Porunca din 28 Noembre 1803, pe jaiba lumInärarilor . 350
Anexe la pag. 669 (VIII) 352
Nartul peseelut 352
 ISTORIA ROMANILOR 953

Pagina
Legumele Prig nart 352-354
GradinariT scutitT de part 352
Anaforaua din 1782 a boerilor epistatT prin care arata crt zar-
zavaturile ne avênd sta.tornicie nu se pa° urma nartul ce li s'a pus . 353
Nartul untuluT 354.-355
Bragaeriile 355
Aga raportéza luT Voda ca n'a gasit de at 19 bragageril din
20 ce are Epitropia Primirea cerereT until polcovnic a deschide a
20-a bragagerie 355
larba de pufai 255-356
Oprirea de a se maT vinde saricia si soricióica 356
Anexe la pag. 669 (VIII)
Nizamul precupetilor 356-363
Os1ndirea luI Grigore precupetul pentru vêncjarea impotriva
nartuluT 357
Porunca catre Agá la anaforaua AgieT pentru precupetY de a nu
cumpka de cat duprt ce se vInd cele necesare politiei 357-358
Purunca ce s'a facut la anaforaua Agiei pentru precc.peti . 358
Anaforaua boerilor din 1803, Decembre 10 relativ Ja precupefi 358
Pitac elite Aga si Spatar de a opri pe precupetT de a esi pe
La marginT 1naintea locuitorilor ce vin cu var, cherestele si alte
lucran l de vinare 360
Hrisovul precupetilor 360-363
Anexe la pag. 670 (Vol. VIII)
Facere de targurl si balciuri . 36'3-364
Anexa la pag. 671 (vol. VII1).
Pitac catre Clucer Baleanu, pentra mutarea tfirgului de la
TartasescT 264
Frasinetul si tèrgul de acolo 365
Neprimirea cererell orasenilor de a face têrgul de la Valea-
TeanculuT numaT de patru orT 366
Cartea EpiscopieT Ritronic pentru ttirgul de pe mosia DriigasanI 366
Carte data Logofkultil Constantin stirbeiil pentru a lua paraua
de loo de la totT ce se atla pe mosia sa 367
Zapisul Urzicenilor 367
Anexa la Fag. 672 (Tom. 7111)
Trimiterea luI Bwbeqleagii de tèrgul DrligaiceI la Blazon' . . 369
Cartea pentru Mehl' ce se face la Mined . . . . 369
Pitac dare starostele de negustorT, ca s dee de scire la negu-
954 V. A. URECHIÀ

Pagina
tatorT c tèrgul DragaiceT de la Buz66 nu se va tine anal acesta
din causa 196161 darnel 370
Anaforaua pentru regularea viimeT 371
Hrisovul Vist. Filipescu pentru viitasia de arabagiT ot FocsanT 372
Anexe la pag, 637 (VIII)
Numirea VistieruluT Constantin Ghica i Von Golescu ca epis-
tap' pentru buna paz a si odihnä. a 16cuitorilor 373
Pitac catre Agie, Spatarie i Crimarasie O.' nu primésca a
face jamad T Orani dajnicT patantenT si negutatori farii cercetarea
politie! qi s faca un catastih de cat!' sunt trebuinciosT AgieT, Spii-
tarieT si CamaraftT 374
Pitac dare Aga si Spatar ca orT ce pandur vinovat sa se tri-
miff(' la Serdaru Freda Bujoranu ales zabit 375
Anexe la pag. 638 (VII)
Pitac catre Spatar si Aga', ca nimenT n'are:voie de a purta ar-
mele de cat numaT aceT neferT care se afla continuil In slujba . . 376
Intoemirea lefilor ostasescT ce sunt necesare pentru paza poli-
litiel a rel' 377
Anaforaua diu dosul jalbeT hangiilor 378
Facerea cunoscut tuturor capitanilor i pandurilor de numirea
luT Gig'art ca epistat 379
Anexe la pag, 540 (Vol. VIII)
Carte data luT Damian Buluc-bap Capitan de pandurY ca sri aiba
voie a aduna pe totT 6menil aflatI maT Inainte neferT 381
Pitac catre Arhiatros pentru panduriT ce patimesc de WM . 381
Pitac catre vel Spatar pentra o caza de spital 381
Pitac catre Vornicul politieT, ca suí trimit 6menil ce se gasesc
fara de pricina de dajdie la capitaniile ande este lipsa . . . - . . 382
Odindirea lui Sina Arnautul la Ocna-Telega 382
Gälcéva fare isacciT consulatuluT rusesc Cu nun.' din neferT 383
Anaforaua In dosul jalbeT luT Dobre Cazacu, din breasla
agiasca, a fi ertat de slujba cazacieT 383
Pensie de la Cutia milelor luT Partenie care a fost topcili 384
D D Gheorghe Cavarcaltul . . . . 384
D D D sotieT lul Gavrila mort In r6sboiti
vi and. fete 384
Pensie de la Cutia milelor lui Ion Cara Baraictar 381
Scutirea luT Yaryan de orT-ce dajdie 384
Anaforaua ce s'a facut de la Spatarie In dosul jalbeT Neculi
Seimen neputinciosul pentru scutirea de slujbii 385
 1STORIA ROMINILOR 955

Pagina

Czctia milelor . . . 386-401

Ajutorul dat CutieT milostenieT de la cununiT 387-390
Se propune ca orI-ce cre§tin cand e aprópe dea sutletul
sa tase ceva din averea sa i CutioT milelor. Venitul CutieT sa se
administreze de negutatoriT epitropT rinduitT, prin un same§ ales de
negutatorT i neamovibil 389
Havaetul caftanelor continua a se percepe . . . 390
Se acorda CutieT venit de 2000 taterI din embaticul mönilstireT
Strehaia, dat In arena unuI Afihalache Chirita 393
Anaforaua prin care ara fac Cutia milosteniilor este datóre
din causa diferitelor sume de banT ce are a plati 394
in Octombre 1803, Dornnitorul core uneT comisiunT compusa
din Mitropolit, Yist. Filipescu i Spatarul Caliarh. aicatuirea anal
catastih general de t6te ajutáre i lefile date de la Cutie . 396
Porunca ce se obicInuesce la jalbile care cer 16fa 397
La finea armful 1803 Cutia tot In lipsit do banT este . . . 397
De la MenziliirT (poqta) Cutia continua a primi o subventie §i
In 1800-1806 398
Venitul Cutieï de milos'enie la 1803 399
In Hartie 1803, comisinnea Intocmita la Cutie este obligata a
face catastihul definitiv al miluitilor 399
Anexe Cap. XXXVI! (Vol. VIII)
Insarcinarea mal multor boerI a cere de la Epitropia podurilor
socotéla de veniturilor podurilor ce ail fost asupra-le 401
Porunca domnéscil push* pe anaforaua epitropiilor podurilor
pentru veniturile CutieI de la CAramidarI 401
Venitul podurilor din BucurescT 404
Anexe la pa. 674 (VIII)
Anexec la Pag. 677 408
Pitac dare Yarn. Ob§tirilor a orandui pe polcovnicul de podurT
sa apere podurile DamboviteT de sloiurile de gbiata 408
Pitac pentru a se darama chio§curile yi binalele ce se vor gasi
pe malurile DamboviteT §i despre gun6ie 409
Pitac catre Aga a se pazi nizamul pus pentru gun6ie . . 410
Insarcinarea PostelniculuT Constantin Pastia epistatul §anturilor
conform anaforaleI date .. 410
Suma ce trebue s dea fe-care pentru fverea noulta 'ant al
DâmboviteT 411
956 V. A. URECHIÀ

Pagina
Reparara podului de pe apa Dambovita la GorganI . . . 412
Mumba§iret facut strapiinilor de morT pentru darea banilur ce
trebue la repararea nouluY pod . 412
Podul din zidul hanulul CoItii de pe linga Clucera Baleanu
pan la casele StolniculuT Dumitrache 414
Pitac catre epitropiT poduri'or marl', ea en podinile vechl ce
se scot de la podul Mogo§6eT firt se dréga podi§orul de la pártli Lo-
gofetulul Ralet 416
Pitac de a da Arma§u cite 20 vinovati lot tóta ohm pentru
lucrul la podurT marl' 417
Obligarea podarilor earl se afla in satele vecino judetuluT a
veni la lucru 418
Cererea mahalagiilor a face un pod 419
Facerea until pod prin maha'aua Dudesculal 422
Numele satenilor ot ograzenT cu care s'a tocmit podu . . 423
Pitac cä'tre spiltar a obliga pe epitropI ce sunt oranduitI asupra
periusieI mortuluT Panait Gheorghiu a se face pudul de pamint . 423
Pitac elite Vornicul Ob§tirilor a inspecta podul de länga
hanul Coital 424
Pitac catre Vornicu politiei a obliga pe toff mahalagiT dim-
prejurul Bucurescilor a cara ca carel lor moloz pentru a astupa
gropile §i baltacurile ce sunt 425
Pitac catre Aga §i Vornic a aduce salahorI pentru lucru §an-
tuluT, din 6meniT care se afl frä niel o &Oa in Bucurescl . 426
Dregerea poduluI de la Zlatari 427
Numirea until Zapciti a stringe baniT de la fie care om ce
stint necesarT pentru podurl 429
Facerea poduluT de pe länga hanul ColteT, care merge la Car-
vasara §i aceluT ce vine pe la milnastire iara§I la Carvasara . . 430
Analoghia poduld ce urméza pe langä' hanul ColteI pAnala
pórta dumneeT BaneseT Mornzóia 431
Pitac la Vornicu Ob§tirilor §i la Vornicu politieT, sit dr6ga
paveaua stradel dupa cererea mahalagiilor din podul Calicilor . . 432
Pitac la Polcovnicul de poduri s dreagil o podiva dupa ce-
rerea mahalaleT Moldovenilor din Bucurescl 432
LocuitoriT de la capu poduluI Calicilor car s'a fie scutitT de
podve41, ea sit pótä face pod peste baltacul de acolo 432
Jaiba mahalagiilor din mahalaua negustorilor . . 433
Jaiba EgumenuluT de la sf. Ion ca nu se póte face §ant prin
milnastire 435
 iSTORIA ROMINILOn 957

Pagina

Anaforaua pentru a se vinde iraturile podurilor 435

Anaforaua jalbeT mahalagiilor din Antim, a li se da podini 436
Numirea unuI Miraba* a stringe banI pentru construirea de
pod In mahalaua Dudescu 437
InsIrcinarea EpistatuluI de logofetie mare a p!rtti pe ceT care
art lucrat la podul din mahalaua Gorganilor 438
Pitan catre boeril DivanuluT a incheia socotelile EpitropieI Ob-
ptirilor 439
Pitac critre epistatiI CaseI podurilor a da afarä pe Zamfir biv
ve! Vistier, din slujba caseI 439
Pitan catre epistatI ca din podinile cele vechT sil facrt podul
de la pórtA Logofet. Ralet 439
Pitan catre Polcovnicu de podurI a aduna podinele ce se grt-
sesc In mahalaua AntimuluT . 440
Pitac catre biv. ve! Vorn. Grigore Ghica a face teslim baniI
adunatI la Epitropia podurilor 440
Pitan crttre Vornicu politieI a aduna 30 salahorT pentru po-
dul de la Curtea Domnésa 440
Pitac cittre Epistatu SpiltrtrieI a arrsta ce sumA de banI s'a' de
mahalagiiI din mahalaua GorganuluT. 441
Pitac catre Epistatu Spä'titrieT a face tacsil baniT adunatI de
la mahalagil din Antim . . 441-442
Obligarea postovarilor i egitrinarilor a da ajutor la facerea po-
duluT din mahalaua SpireI i Schituld 412
Anexe la pag. 679 vol. VIII, nota 3
Veniturile podurilor la Craiova 443
Carte la Caimacamu CraioveI §i la DivanitI pentra iratul ve-
niturilor podurilor din Craiova 445
Anexe la pag. 679 vol. VII1.
Pitac ciare S'Atar a astupa lacul de pe lfingsa zidul Camina-
ruluT Dudescu 446-448
Pitan catre Polcovnicu de podan T pentru a currtti prrtv4litniT
podul de noroirt i a nu arunca gunoiti In Dambovitil 448
Anexe la pag. 680 (vol. VIII).
Nizamul color 4 poduff marT din BucureseT 419
Anexe la pag. 681 (vol. VIII).
Pitac ciitre Agá' a opri pe macelarI de a maT tala vite
Curtea Veche Ball in inäuntrul politieT 451
ONi V. A. MECHA

Papina
Pitac catre Vornicu dn T'Ora de sus, de Tora de jos si Vorn.
Istrate Cretulescu a arata cate pravaliT ail fost pe locurile din tOrg 452
Carto penfru bucata de loe de la curtea Domneascii cea veche
ce ail harazit M'Aria Sa la totT veciniT 452
Porunca catre EpitropiT spitalurilor marT a se drege chioscul
de la Herästrail 458
Anexe relative la ineendif (pag. 681, vol. VIII).
Cartea luT Voda catre vol. Vistier ca din milete sale sa se
dea caldararilor banT pentru teasurile ce ati facut . 454
Incendiul care a fost in BucurescI la 1804 August 28 in-
&muna pe guvernul luT C. A. Ipsilant sa reorganizeze si complec-
teze eapitania de foc. 455

litie decat numai pentru trebuinta cator-va dile ..

Pitac catre Epistatu SpatárieT a nu aduce nimenT fOn in po-

Pitac cafre Epistatu SpatarieT a se (Mema o casa arsg de pe

456

marginea Dambovitesí 456

Pitac catre Agä a obliga pe ceT ce art hanurT i pealan' asT
matura cosurile si a linea putini de apa i cilngi 457
Anexe la pag. 682 (vol, VIII).
Focul de la grajdiul DomniteT Ecaterina Alavrocordat . . . 457
Paza de duma 45S
Pitae catre EpitropiT spitalurilor a cere soeotealá epitropiitor
al doilea de veniturile i cheltuelile spitalurilor 459
Carte catre Ispravnicil din Slaam Ramnic de numirea lui Spi-
ridon Calogheras Doctor in FoesanT 459
Pitac catre Arhiatros pentru retetele ce se del, ou num6rul
si numirl sciute 459
Anexe la pag. 682 (vol. VIII).
100 Pitace la Spiltarie si Agie pentru epistatil prin mahalale
a cerceta de sanatate 460
Anexe la pag. 683 (vol. VIII).
Pitac catre Mitropolit a alego 3 doctor]: sl a ar-éta cata leafa
si se dea ile-caruia 461
Se aleg doctorT Oh. Schina, Atanase Ionidis tif Grigerie Saitu
i Ji se da léfii 80 talerT de la veniturile spitalelor 462
Trecerea surgun peste Dallare a femeei Anica Armeanca. 463
Pitac catre dr. Constandache a merge la baT eu Vornicu Gri-
gore Brancoveanu 403
Pitae catre EpitropiT spitalurilor marT a aseda pe noua saracI
bolnavT in °dalle spitalurilor marT 464
 ISTORIA ROMXMLOR 959

Pagina
Lasarea prin dieta a reposateI Maria Mihailescu a se Infiinta
un spital de bolnavI saracl la Buzgil 464
Pitac catre AgN, a obliga pe eel care ail case pe marginile
DAmbovitei a aprinde gunoiu 465
Pitac catre Logof. de Tora de sus a sc6te din hanul intinas-
tireI Co'tea pe negustorI 466
Anexe la cap. XXXVIII (vol. VIII), despre apii.
Resolutiunea pe jaiba luI Stroe Suilgi Bap pentru cismeaua
din Boiangil 466
Suilgi bap core reInoirea privilegiilor sale 467
Anaforaua prin care se iea de la Epitropia spitalelor banil
necesaff pentru dregerea cismelelor 469
NegutatoriI se jilluesc ca cismeaua din salvaragii. este stricatil. 470
Hrisovul CismegiIBasiI 471
Jaiba locuitorilor din satul Pituleasca 473
Anexe la cap. »lilitätet sub Constandin Ipsilante.
316surI interesfind siguranta publica 473
Pitac de a nu intra ursariI ca ursiI In BucurescI 474
Pitac ea nu este permis a trage nimenl ca pupa sail cu pis-
told In politie. 474
Pitac de a nu ambla rapede ca butca, cu &Anita sail calare 474
Carte goipod la IspravnicI pentru 5 dezertorI
Anexe f i note la Cap. XXXVIII (vol. VIII).
.. 476

Anexe la p. 702 (vol. VIII).

Arz la malta Pala, pentru unta! Mutpaiului Impgratesc . 477
Provocarea Divanuluï Ora In 1806 dup6' cererea de oI de la
Constantinopole 480
Anaforaua Paharnicula Gradisteanu a i se plati tal 371 ce a
cheltuit la Varna, la venirea luT C. A. Ipsilante. .
1 480
Surghinirea liff loan ce i se dice Faca la manastirea &matt 481
Pitac catre postelnic a goli casa Slugeruluï Gheorghitä' Meh-
tupciu 483
In 1802 Noembrie 11 Voda da pitac la Aga sa deserte ca-
sele AposatulaT Paharnic Ionita, sil sc6ta cate-va dile Natirul
BraileI (Nota).
Nizamul dat pentru conacile musafirilor
Aducerea lifi Mustafa Hagi Rusciuclail din Argq In Bucu-
... 485
485

rescï 484
Nizamul opritor locuireI de turd In Principat 485
Anaforaua prin care biv. vol Ban Dumitrascu Ghica aratii ca
960 V. A. URECHIA.

Pagina
nisce muntf ai 661 de la Pentelea i s'ail calcat de catre vecinii
din teara nemteasca 486
Anexe la tom. IX.
Anexe la Cap. XXI (pag. 324 Biserica).
Dosotei Mitropolital catre Lamar°. 489
Anexe la pa.o. 302 (vol. IX).
O noua circulara catre Ispravnici 27 Febr. 1811 490
Carte de viitagie de plaiui 490
Ex. Sale Tainicu Sovetnic se arata davagiu asupra ginerului
ga Andrei polcovnic . 491
Pitac &re Epistatu Spatariet de prinderea 3 facatori ee role
voniti de la hotarul BragovuluT 491
Intarirea Divanului la anaforaua departamentului de seapte
pentrn a'sT vinde cu mezat Medelnicerul Costache Brezoianu o
mogie .. 492
Portinca ce s'a Mont la casa Menzilurilor, In pricina ce are
Ispir Buluc-baga ca un surugiti de la posta Pitesci 493
Pitac de a fi separat Jerga de la Tohani Sud Sano de catre
sotia sa un an de dile 494
Hoiarirea Divanului, ce s'a dat Intre nedeln. Nicoli ca Serdar
Enache, pentru imbracarea au caftane de la Divan 495
Arkarea Aghentiei CesaroCraiasca de venirea unui Gheorghe
Corbul din Bragov in Bu'uresci. 495
Pitac catre ispravnici pentru deschiderea a 4 MO venite la A-
ghentie fiind cearta intre clironomi 496
Pitac catre Vornicu Obgtirilor a merge la casa eéposatului
Serdar Enache, a face catagrafie ..
Jaiba lui Ioan Lipanescul contra Evreiului Samoil ceaprazar
496
497
Porunca la anaforaua DepartamentuluI de criminal 498
Numele Pir;tilor.. 499
Jaiba data Divanul ,T de Costi Petra sudit frantuzesc . . 449

Arkarea futcuiut de Divan care generalul Enghelhard de ja-

denta I 11 Aftanasie Dumitru ea Mihalache Rutul 500
Sculoie lui Enache Vacarescu puse in pastrare Inteun sipet
de la Sf. Mitropolie. 500
Sculele precum stint pretuite In foile de zestre 501
Justitie.
Hotarirea data de Divan in privinta jalbel fa'cuta Serdar . 501
Condicaril dupe la judete In 1810 gi 1811. 502
 IsTORTA ROMAN1LOR 961

Pagina

JudecatoriI la 3 departamente la 1809 Octomb. 22 502

Primirea predlojenieI generalula Enghelhard do Divan, scrisa
la 4 Iulie 502
Trimiterea de la senator catre Em. teter a jalbeI suditilor
austriacescI 502
Surghiunirea lui Alecu Racovitii la nodniistirea Znagov. . . 503
Justifie
Argtarea fricuta de epistatul ocnelor de calcarea vend Telega
de nisce CimenT armatT 503
Pitaru Oh. Arginto:anit arata ca In jud. IfelledintT a fost prins
un egumen de catre hotl 505
Moratorium 505
Infatisarea la judecata a luI Hersu ovreid din Ploescl . . 505
Catagrafia facuta la casa Logof. Theodorache ITticarescu de
Epistatu Vorniciel. Obstirilor loan Falcoiaou 507
Pitac catre Epistatu VornicieI Obstirilor ca lucrurilo Spataresei
Catinca NegeloaeI, sa se dea de pomana 507
Pitac catre Epistatu LogofetieT, ca sil se protocoliseasca sine-
turile schitulnl Pârlita 508
Proces ca Ipsilant 508
Intarirea ce s'a dat la jalbele paharniculul Bongescu pentru
Cluceru Cornita' Brailoiu 508
Jaiba data DivantiluI de Ion sin Stan Ciobanul asupra Stu-
geruluI Nicolae Urlateanu 509
Intarirea data la anaforaua Logof. de t6ra de jos pentru o
hutch' co a loat Niculae Bucareanu de la Dumitrache Paca . . . . 510
Familia Yacarescu 510
Vingarea mosia GiulestI Ex. Sale generaluluI Iosif Fonton . 511
R6manerea zadarnica a hotaririlor Divanulul asupra pricinilor
de prigonire ce are Stan Jianu 512
Instituirea uneI ComisiunI pentru vincja.rea avereI Logorétulul
Constantin Dudescu 512
Smaranda Laho vari 512
Periusia DomniteT Vricarescu 512
Insciintarea facuta DivanuluI pentru datoria co are a lua chir
Constantin Banul de la un Hristea Cliccus 512
Marfa care s'a strigat la mezat 513
Anexe la Vol. IX Cap. XXIII (pag. 489).
Anexe la Capitolul Finan!elor 514
Mori* Rota/tiler da V. A. (Nola. SEcoun. XIX.Xl. 61.
902 V. A. 1DRECHIÀ

Pagina
Carte deschisil la téte judetele pentru a pliai locuitorii oerit
dupil vé'n4area Caimacarnilor 514
Anexa No. 14 514
Socoteala do baniT ce are sì iea boeriT cumpbriltorI 515
Socoteala de riletsite ce este pe la judete 516
De la Divan cartT de slujbil oeritulul: 516
Anexa No. 15 517
Pitac catre Viltaf a de Visterie a string° pe cumOriltorii: tac-
si'dari i slujbasT la Visterie 517
Predlojania Ex. Sale Tainicul Sovetnic pentru a se ráti cum-
p'ériitorilor al 2-lea ()Era suma ce are suí lea 518
Pitac cgtre Vistier sìí gìíséscuí musteriT sil vênijä indoiala
oeritului i pe anul 1807, suí se implineascg pagaba anuluT trecut 518
Ponturile oerituluI indoit pe 1807 Noembre 20 519
Anexe la pag. 491 (vol IX). 521
Pontnrile de vinOrile oerituluT, ce s'a scos acum pentru 1809
de ajutorul ostirilor 521
Anexe No. 6 pag. 492 (vol. IX) . 522
Vim)area oerituluT in anal 1811 este in tétil Ora impreunil
cu jud. Bruíila ca pret indoit 522
Anexa No. 7 (pag. 492IX) 524
Ciare vgráseil de plaiuff pentru ciobanii ardelenT 524
Anexa No. 8 (pag. 492, Vol. IX). 520
Numirea until boer tacsildar de a face catagrafie pcntru a so
lua plata oerituluT dupìí vechiul obiceiii 526
Anexa No. 9 (pag. 492, Vol. IX).
13 MO pentru oeritul suditilor 527
Porunca ciltre Vistier a da ajutor nouluT tacsildar la oeritul
suditilor ungurenl: 527
Anexa No. 10 (pag. 492, Vol. IX).
Predlojenia Ex. Sale general Comnino la Divan 528
Anexa Yo. 11 (pag, 492, Vol. IX).
Aiiitarea jalbeT ce ail chit cut-ITO:Mora oerituluT anulul: viitor
pentru S6rbit ce all fost birnicT a)" VisterieT cuí nu se supun . 528
Anexa N. 12 (pag. 492, Vol. IX) 529
Osebite ciatT co s'ari flint tot pentru oerit, ciltre ispravnicT . 529
Anexa No. 13 (pag. 492, Vol. IX). 530
Cartea schituluT Ciolana din sud Saac pentra scutéla de oerit 530
Anexa No. 16 (pag. 593, Vol. IX).
Porunca ce s'a filcut ciitre ispravnicT pentru sorocul ce all
 iSTORIA ROMANILOR 963

Pagina
lungit Divanul la cautatul slujbeI oeritului dupa jaiba boerilor cum-
piiratorI 530
Anexa No. 17 (pag. 493, Vol. IX).
Se da voie sa faca cercotare de urmarile slujbasilor oeri . 531
Anexa Ni. 18 (pag. 493, Vol. IX).
Pitac (Titre 16cuitora dajnicI de oerit a nu plati maI mult oerit
de cat se coprinde In Ponturile oerituluI 531
Divanul la ispravnicI despre oerit 532
Anexa No. 19 (pag. 494, Vol. IX).
La 30 Afaiii 1832, Comitetul &Aire Costache Logofetelu care
a fost cercetator oer:tuluI din Prahova 533
Anexa No. 20 (pag. 494, Vol. IX).
Carie data. de Divan cump6ratoru1uI oeritule 531
Anexa No. 21 (pag. 494, Vol. IX).
Facerea a 4 carp' deschise pentru cercatura oerituluI 535
Anexa No. 22 (pag. 494, Vol. IX)
Anexa No. 23 (pag. 49i, Vo). IX) .
Facerea until catastih de suditil austriaci
.. 535
536
Vintrici 637
Anexa No. 24 (pag. 494, Vol. IX) 537
17 MO legate, de vinaricirt Indoit 537
Anexa No. 25 (pag. 494, Vol. IX) 537
Porund la 12 judete a se isgoni vinariceriI din judete a nu
mal "sup6ra pe 16cuitorI 537
Anexa No. 26 (pag. 494, Vol. IX) 538
Obligarea 16cuitori1or a ajuta slujbasil vina'riciuluI de la CochiI
Vechl 538
Anexa No. 27 (pag. 494, Vol. IX).
Facerea cunoscut 16cuitorilor din RomanatI de vinclarea vita-
riciuluI la Cochi-vechI 538
Anexa No, 28 (pag. 495, Vol. IX) 539
Calile ce s'ah facut la vinariciti ce! amestecat 539
Cartfa ce s'a facut la vinaricia co este Me cinci bani de
vadra milrt m6artstir6sci 540
Anexa No. 29 (pag. 495, Vol. IX). 540
Pitac catre Mitropolit, s dea cartI de blastem asupra vinrtri-
cerilor cate 2 panto din anul trecut 540
Anexa No 30 (pag. 495). 541
Carte ce s'a Matt la maI multe judete pentru cump6ratoril
vinariciuluI de al doilea 541
064 V. A. URECHII

Pagina
Anexa No. 31 (pag. 495, Vol. IX).
Pitac caro biv vol Vornic Rada Golescu a cerceta pe slujba0I
vinaricluluT dup6 reclamarea 16cuitorilor dajnicT de vinariciti . . . 543
Anexa No. 32 (pag. 495, Vol. IX).
Pitac catre Vornicu Golescu a lua de la vintt'riceriI din Muscel
vinariciä dupä ponturile DivanuluT 543
Anexa Na. 33 (pag. 495, Vol. IX).
Se da vole until cazac sa merga la Muscel 543
Anexa No. 34 (pag. 496, Vol. IX).
Insciintarea hug, de Divan de jaiba 16cuitorilor de la CopacenT 544
Anexa No. 35 (pag. 499, Vol. IX) 545
Pitac care vel Ban si Divanul CraioveT ca panduriT judetelor
ce art viI nu se supun a plati vinäricili 545
Anexa No. 36. Trimiterea anti): cercetittor care A' despagu-
b6sca pe 16cuitoriT din Välcea 545
Anexa No. 37 (pag 496, Vol. IX) 546
Divanul r6spunde la predlojenia luT Kusnikov din 16 lanua-
rie 1810 546
Anexa No. 38 (pag. 496, Vol. IX) 546
Invinuirea SlugeruluT George Valeanu ea a lad vinäriciii mai
mult 546
Anexa No. 39 (pag. 496, Vol. IX) 547
Ar6tarea facuta de Kusnikov catre Divan de RicuitoriI din
Foc§anT 547
Anexa No. 40 (pag. 496, Vol, IX).
Pitac dat de Divan CluceruluT tefan, ca srt implin6seä baniT
ce a luat maT mult la vinaricirt din jud. Arges 547
Anexa No. 41 (paginile 494-497).
Pitac &are biv ve! Ban Costache Ghica a nu lasa pe Vasil()
Jupinotu a cump6ra vinariciä BucuresciuluT 518
Anexa No. 42 (pagine!e 494-497).
Poruna catre Logof. Constantin Samursq i Divanul CraioveT
pentxu cui iati banY pe lemnele de tain i pentru cit ingaduesc pe
slujbaqiI vinariceff de fac jafuri 549
Anexa No. 43 (paginele 494-497).
Facerea a 5 porund peste Olt, la cincT judete In acela§ obiect . 550
.Anexa No. 44 (paginele 494-497) 551
Facerea a 12 porund. In 12 judete la ispravnicT pentru sluj-
baii 551
Anexa No. 45 (paginele 494-497),
 ISTORIA ROMANILOR 965

Pagina
Insciintarea facuta de Divan generaluld Enghelhard ca a primit
predlojenia Sa de la 19 Decembre cu reclamarea contra vinaricerilor 551
Anexa No. 46 (pag. 491-497, -Vol. IX).
Pitac catre Polcovnicul Constantin Or6scu de réua stare in
care se gasesce jud. Arges 552
Anexa No. 47 (pag. 494-497, Vol. IX).
Catre generalul Enghelhard a arta daca are Divanu vote a da
impliniff sail nu 552
Anexa No. 48 (pag. 494-497, Vol. IX).
Pitac catre ispravnicT despre vinariciil 553
Anexa No. 49 (pag. 491-497, Vol. IX).
Ar6tarea facuta la Enghelharl, ca Divanul a prima 2 jalbe des-
pre vinariciii 553
Anexa No. 50 (pag. 494--497, Vol. IX). 553
Porunca catre slujbasiT vinariciuld a plati hail 15cuitori1or
din Buz65 553
Anexa No. 51 (pag. 494-497, Vol. IX).
Enghelhard trimite la Divan jaiba ce a dat 15cuitoriT din Tir-
goviste 553
Anexa No. 52 (pag. 494-497, Vol. IX)
§teter trimite la Divan catastihul ofiteruld din Buzal despre
vinariciti 551
Anexa No. 53 (pag. 494-497, Vol. IX).
Divanu face cunoscut generaluld §teter jaiba I5cuitorilor din
Muscel asupra vinariciuld 554
Anexa No. 54 (pag. 494--497, Vol. IX).
Pitac catre generalul §teter de phingorea cump6ratorilor vi-
náriceff din Slaam Minnie 554
AnexaIV o . 55 (pag. 491-497, Vol. IX).
Senatorul trimite jaiba 15cuitoriuld din F ocsanT §tefiinache
§tirbeiii rr -
t)JJ
Anexa No. 56 (pag. 494-497, Vol. IX).
Pitac catre biv vel Serdarti Costache §tefanes3a a fi fa ta la
culesul viilor din Olt 555
Anexa No. 57 (pag. 494-497, Vol. IX).
Copie dupa porunca Senat raid c6tre podporucic Monastirschil 556
Anexa No. 58 (pag. 494-497, Vol. IX).
§teter ca sli chiame Divanu la r6spundere pe Vornicu Mann,
paharnicul Mihaitii Filipescu si Pitarul Petra"he pentru abus la vi-
nariciil din 1810 556
966 V. A. 1.THECHIÀ

Pagina
Anexa No. 59 (pag. 494L497, Vol. IX).
Peruncg trimisg de Divan &Ore ispravnicir jadetul IT pentru
nizatuul trebuincios la vingriciti . 557
Anexa No. 60 (pag. 494-497, Vol. IX).
17 dill s'a trimis prin judete, lar la Brgila nu pentru dij-
mgrit si vingriciä cum di se urrneze luatul ..... . . . . 558
Anexa No. 61. Orinduirea luT Grigore Boiaroglu sii mérgg la
Buzki, s cerceteze abusurile de vingricerT 559
Anexa No. 62 (pag. 494-497, Vol. IX).
Pitac cä'tre Spatar a da seimenT i slujitorY necesarT judetuluT 559
Anexa No. 63 (pag. 494-497, Vol. IX). Vintrriciii í wbni-
nistrafie 561
Pitac cgtre generala! Comnino a da poruncg ofiterilor judetului
Ramnic pentru plata vingriciulta 561
Anexa No. 64. Pitac cgtre ispravnicii judetuluT a face cerco-
tare de ceT ce trebuesc scutitT de plata vinriciuluï 561
Anexa No. 65 (pag. 497, Vol. IX).
Primirea de Divan a predlojaniei generalului Comino cu
No. 441 cu jaiba clucer. Fotaehe StirbeI 562
Ponturile dijnigritului pe anul 1808, Iunie 20 563
Anexa No. 66 (pag. 498, Vol. IX).
Pitac &Ore dijmari a nu lua platii mai mult penlru bucate de
cat cea prevgdutg in pontuil 565
Anexa No. 67. Pitac ciare cumptirä'torul slujbeT dijmiíritului
a pliiti 2000 talen l co datoria Visteriel 565
Anexa No. 68 (pag, 498, Vol. IX).
Str:garea dijmgritului vindut la cochiT-vechl 1811, Ernie 2 I 566
Anexa No. 69 (pag. 499, Vol. IX).
CiirtT de vindarea slujbei tutungritului pe anu 1811, Noemb 568
Poruncile ce s'a fiicut la vin4area dijmgrittiluT pe anul 1811
Iulie 568
Anexa No. 70 (pag. 499, Vol. IX).
Pitac ciare generalul §teter a ordona cazaeilor sg ingiiclue pro
shijbasT a cguta slujba dijmäritului si prin bäliIe judettilui Ia'omita 570
Anexa No. 71 i 72 (pag. 499, Vol. IX).
Pitac cgtre generalul Comnino arnand ea' nu s'a Mutt eatagrafie
pentru &Art' qi Romani)", venip de preste DunAre 572
Anexa No. 73 (pag. 499, Vol. IX).
Publicatii pentru vindareá bguturilor din Basarabia . . . e e 574
Anexa Ao, 74 (pag. 499, Vol. IX).
 'STOMA nomliNtLon 967

Pagina

Porunca luI §teter a se vinde baltile din Braill 573

Anexa No. 75 (pag. 499, Vol. IX).
Porunci catre ispravnicI a face publicatii pentru vIndarea
tilor BraileI 573
Anexa No. 76. Cercetarea facuta de Logofétul Dumitrarle Ra-
covita asupra luI Gheorghe Polizu cumpératortil fumarituluI din
BucurescI 571
Anexa No. 77 (pag. 499, Vol. IX).
Pitac catre Aga a obliga pe stapaniI de prävaliI a plati fumarit 574
Anexa No. 78 (pag. 500, Vol. IX).
Catagrafia facuta de t6te carciumile de vin i rachiti din Ro-
manatI 574
Anexa No. 79 (pag. 502, Vol. IX).
Afétarea una scrisorl DivanuluI de fratele VistieruluI despre
cercetarea facuta In plasa Bolintinu 575
Anexa No. 80 (pag. 506, Vol. IX).
Primirea predlojeniel generalului Enghe'hard Cu No. 24 do
Divan, relativa la arendarea ocnelor 576
Anex.c No. 81 (pa,g 505, Vol. IX).
Copie dupa t6ia data DivanuluI de Serdarul Constantin Cer-
novadeanu cumpératorul ocnelor 576
Anexa No. 82 la pag. 507 (Vol. IX. Cap. XXIII).
Rémanerea vamilor si ocnelor asupra 1111 Ion Scufa . 576
Anexa No. 83 (pag. 507, Vol. IX).
Numiirul ludelor ciocanasilor i maglasilor la 3 ocne 577
Anexa No. 84 (pag. 507, Vol. IX).
Carte pentru zaptul Ocnelor pe 1810 577
Anexa No. 85. Done' cartI la Teleorman si Dolj penlru peco-
tluirea sìrei gasita 578
Anexa No. 86 (pag. 507, Vol. IX).
Vindarea ocnelor marl din Valcea, ocna Telega din Prahova
si ocna Slinic din jud. lnic dupa antimite ponturi 578
Anexa No. 87 (pag. 508, Vol. IX).
Jaiba cumpératorilor ocnelor data, Divanulta 589
Anexa No. 88 (pag. 508, Vol. IX).
Copie dupa jalba vistierulul Ion Moscu trimi Exco'enteI Sale
SfetniculnI si copie dupa contractul ocnelor 580
Anexele No. 89, 90, 91 (pag. 509, Vol. IX) 581
Ponturile de vIndarea Taal'lor pc anal 1807, Ianuarie 1 . 581-592
968 V. A. URECHIX

Pagina
Anexa No. 92 (pag. 599, Vol, IX).
Catalogul vamilor pe anul 1807, Ianuarie 1 592 607
Carte de zaptul vameT, care se dail 1mprouna cu catalógele 607
Anexa No. 93 (pag. 514, Vol. IX).
Ponturile de v1ndarea vamilor pe anal 1811 Ianuarie 1 . . . 607-619
Anexa No. 94 (pag. 614, Vol. IX).
Catalogul vamilor pe anul 1811 Ianuarie 1 619 -633
Anexa No. 95. Jalba data DivanuluT de vamesiT Slating . 634
Anexa No. 96. Porunca de la generalul teter, ca de se va su-
prima luare de vama la Craiova, sa se pue In aplicare de la 4i Int6iti 634
Anexa No. 97, Cercetarea facutrt de Logofetia mare asupra
jalbg vamesuluI din Arge§ 635
Anexa No. 98. Trimiterea la Divan a jalbg ovreiultil Leibu
MarcovicI din Rusia 636
Anexa No. 99. Insciintarea generaluluT Turceaninov pentru
oprirea vilmel asupra marfurilor turcescT 636
Anexa No. 100. Pitac calm ispravniciT de Prahova a obliga
Po pescan f sa vie In obor cut lucrurile ce ail vindare . . . . 636
Anexa No. 101. Pitac catre general Engelhard a iscali pontu
rile de v1ndarea ocneior si familor 637
Trimiterea ponturilor pentru taerea vitelor marl' si mid gene-
raluluT Englielhard a fi iscillite de Senator 637
Anexa No. 102. Jaiba Melia'. la Divan de vamosiT judetuliff
Ialomita 637
Anexa No. 103. Cererea VamesultiT din Ialomita a i se plati
vama do marchitanT 638
Anexa No. 104. Jalba vamesilor Carvasaralg din Bucuresd
pentru schela GiurgiuluT 638
Anexa No. 105. Jalba data Divanuliff de Vamesul jud. Prahova 639
Anexa No. 106. Porunca are ispravniciT din sud Saac ca
paratiT pescan l ea dee varna Vame§uluI dupil ponturile stabilite . . 640
Anexa No. 107. Argtarea facutä de Divan lui Repninski despro
pricina cu vamesil Slatind 640
An,xa 108. Afétarea jalbel cump6ratorilor slujbg furnarituluT
baltilor generaluluT teter 641
Anexa 109. Carte data color caff ail cump'érat vaina pe anul 1812 642
Anexa 110. Jaiba vamesilor din T6rgoviste . 643
Anexa 111. Porunca data ispravnicilor a obliga pe ZalhanagiT
si luminararl a plati vama Vamesula din Térgoviste . . . . . , 644
 ISTORIA ROMIN1LOR 969

Pagina
Anexa 112. Pitac catre ispravniciI din Teleorman a opri im-
portal de vinuri streine de peste Duna're 614
Anexa 113. (pag. 516. Vol. IX).
Porunca ce s'a dat la jaiba luT hagi Ianus negutatorul de la
Craiova de a fi scutita de vaina zahareaoa ce va importa piltra ja
detele Oltene bfintifite de fómete 615
Anexa 114. Intarirea data la anafolaua LogofkuluT la ja'ba
ce a dat vamesul din Ialomita 645
Anexa 115.. Ar'étarea Menta de Logoret cutre Divan de cer-
cetarea ponturilor, cataloguluI i tarifel vamilor 646
Anexa 116. Pitac catre ispravniciI judetelor Buze, 'ahoya
si Su° a obliga pe vameg a plati baila luatI de la Ovreiu Mosca 617
Anexa 117. Porunca ce s'a dat la jaiba vamesilor din Slarn
Rámnic pentru plata zaharelei de pe la brutaff 647
Anexa 118. Nesupunerea brapvenilor de a plati vama . . 618
Anexa 119. Pitae catre Serdaru Dina i Vamesul Cloroneche
a ar6ta daca plata vameI de crttro brasovenI s'a urmat dupri briso-
sovul din 1782 al luI Nicolae Vodá Caragea sari dupa ponturI . 648
Anexa 120 ,yi,* 121. Obligarea luI Nicolae Ioulachiu a plati
vama pentru nisce bumbacurI aduse din Ora nemtésca la Cánpina . 649
Anexa 122. (pag. 518 vol. IV)
Divanul In 16 April 1808 ordona prohibitiunea exportuluI de
vite marI si de zaherea . . . 650
Anexa 123. (pag. 519. vol. IX).
Porunca la ispravnid, ea Vame§iI de plaiuri sa nu la vaina
mal multa peste ponturI suditilor chesaricesd 650
Anexa 124. (pag. 519 Vol. IX).
Kusnicof ordona la 1809 April 2 sil Intórcii vaina 1napoI ce
a luat de la suditiI austriacesd 650
Anexa 125. (pag. 519 vol. IX)
Insciintarea Malta ispravnicilor a nu mal' lua vaina de la mar-
chitanI carI aduc lucruff si briuturI trebuinei6se din Rusia 651
Anexa 126. (pag. 520 vol. IX)

mid pe anul 1811 de Paharnicu Desliu ....

Cump6rarea cu 95,010 Id a vameI exportuluI vitelor mari

Anexa 127. Jaiba VainesuluT Carvasarald din Bueuresd ca-

651

tre Divan pentru vama de la schele 652

Anexa 128. Raport dat la 27 Februar 1811 de Divanul I catre
Vice-Preedinte relativ la vama de la schele f 652
970 V. A. URECHIÄ

Pagina
Anexa 129. Pila o catre StetPr a da nizam catre suditiI aus-
triacT pentra a plati vama 652
Anexa 130. Jeluirea VamesuluI de la Slatin 652
Anexa 131. Reclamatia luT Elagi Mosca contra marchitanilor
suditT rusT 652
Anexa 132. (pag. 521 Vol. IX)
Pitac catre Repninschi a opri pe soldatiI rusT din Ploesa,
Tèrsor i Baicoiii sa mearga la puturile de pacerá . . . . . 653
Anexa 133 f i 134. (pag 520. vol. IX).
Pitac catre ispravnicil do Teleorman a da vea vamesilor a in-
tra in térgul Mavrodin din Teleorman 653
Anexa 135. (pag. 520. vol. IX)
Reclamatia Ardelenilor negutatorT de vite 654
Anexa 136. Mal tuultT vamesl cer s li se restitue baniT ce
ali clat cand i a pus in s'ujba Constantin Filipesce 654

Anexa 138. (pag. 552 Vol. IX)

viniiriciuluT si oerituluI . .....

Anexa 137. Ciirtile ce s'ati fama CarninaruluT pentru caminarie

Numirea una conlisiT pentru cercetarea vameI ce se iea asupra

Pitac catre IspravniciI din Dambovita a cerceta ce zabitT ati

facut jafurI çi mancatoriT locuitorilor
Anexa 139. (pag. 522 vol. IX).
654

655

656

Numirea una comisiunI care sa cercete:e abusurile savIrsite

In tòr- 657
Anexa 140. Numirea luT Zamfir Stan Vistier ca sa tina' soco-
telile Vistierulta Constantin Varlam 658
Anexa 141. Insciintarea Menta de Divan de 6moniI la
cercetarea cornisia abusurilor 658
Anexa .142. Facerea cunoscut lui Bagration de regularea co-
n3isiel de cercetarea abusurilor. 659
Anexa 143. Numirea unor boeff a cerceta prin judete baniT
luatT mai rnult la vinuriclu, oerit, dijmarit 665599
Anexa 144. Numirea PitaruluI Yelcea cercetator de abusurile
slujbasilor dijrnarT, vinaricerI oerI in V6lcea si Teleorma n . . -
Anexa 145. Nurnirea LogorétuluI Rätescu s'a faca cercetare de
banil ce s'ati luat mal mult la vinriciil, oerit de la locuitorii din
Gorj 650
Anexa 146. Ponturile oerituluT, dijmarituld çi vinariciuluI . 661
Anexa 147. Pitac catre generalul Englielhard s trimétil ofi-
terl prin judete 662
 ISTORIA BOMANILOR 971

Pagina
Anexa 148. Facerea cunoscut luT Enghelhard de abusurile
Cristea Sames 662
Anexa MO. Senetul ce s'a dat slavitulta Dragoman Haniik
pentru priveleghil pe satele de pe mosia DragomanuluT 66631
6
Anexa 150. Publicarea facuta, pentru apaltul ear tilor de joc .
Anexa 151. (pag. 524. vol. IX). -

Facerea apalt a rachiulul, tutunulul i abaculul 664

Anexa. 152. (pag. 524 %el. IX).
Nota de la Cnea,z Bagration catre Divan relativa la aseqarea
darilor 665
Anexa 153. (pag. 528. vol IX)
Carte de slujba fumarituluT baltilor 668
Anexa 154. (pag. 528. vol. IX).
ArStarea cerereT lui Linea Crunarasul cump6ratorul furnarituluT
baltilor, lui Repninschi 668
Anexa 155. Comitetul serie la Ispravnicil din Ialomita si To-
leorman s dea ajutor la perceperea fumarituluT bltilor . . . 669
Anexa 156. (pag. 528. vol. IX)
Carte de furnaritul baltilor de la e'rneniT seda rI la sate . 669
Anexa 157. (pag. 529. Vol IX)
Privigherea vitelor de pripa; de catre oflOr'l judetuluI . 669
Anexa 158. (pag. 529. vol. IX)
Insciintarea facuta de ofiteral din Roman*" Id Efighelhard 670
Anexa 159. BaniT luatf do la vindarea vitelor de pupas srt se
dea la cutia milosteniilor 670
Anexa 160. Steter poruncesce so vinda vitelo de pripas
la Co'cliiT vechT i baniT sa fie pentru Vornicia Obstirilor . . . . 670
Numirea luT Tunca Comisul, ea al 2-lea Spatar 670
Anexa 161. Afétarea facuta de Divan luT Cealtuhin de harca
°data pe an de banT pentru Uinta do pe la breslile slujitorescI . . 670
.Anexa 162. (pag. 535. vol. IX).
La 20 April 1808 Divanu d voTe 6menilor rinduitI de Mai
nar a face stfingerea venituluT caminarieT 671
Anexa No. 165 (pag. 537 vol. IX) Apaltul tabaculuT 674
» 11)6 (pag. 537 vol. IX) Apaltul tabaculuT . 675
2 167 (pag. 530 vol. IX) Carte de caminarit . 675
» 168-169 (ajutor luI Constantin Iuzba3a) . 676
» 170 (pag. 538. vol. IX) 677
» 171 (pag. 528 vol. IX) Carte de scutire luT Ni-
colas Iuzbasa ...... .. . . ..... T 9 677
972 V. A. URECHIÀ

Pagina

Anexa wo. 172 (pag. 538 vol. IX) Carte pentru C. Plesoianu 678
» 173 (pag. 540 vol. IX) Jaiba boerilor dare Mi-
losievicl: contra punerei lor la ccontributies 678-681
Consulul frances Fornetti despre o noue jalbe din Iunie 1812,
ca cea de maT sus 681
Sureccil: se nu pletésce oeritul 682
Anexa No. 175 (pag. 499 vol. IX) DAHL° Bread. 682
176 Comisiune cercetetóre jafurilor din Vilcea 682
» 177 683
Logof. I. Bibescu raporteze despre bann: shims)" ccu nume
pentru Pasuantoglu, §i Porunea Divanulta relativa 683-685
179 Socotéla anului 1810 si 1811
D 685
Socotéla pe 2 lun): din 1812 686
Anexele tom. IX cap. XXV pag. 540 despre teranl. (Anexa I) 688
Anexele tom. IX cap. XXV pag. 540 despre teranY (Anexa 2) 689
Anexa 3 (locuitorii dupe mosia lui Scarlat Hiotu) . . . . 689
4. (pag. 541 tom. IX) Aperare de pedure 691
2 5 (pag. 541 tom. IX) Vorn. Rada Golescu i teranil' 691
6 Paza pedurilor din tere 682
7 Aperarea pedure): dupe o mosie a Episcopief de
Arges 692
TeraniT obligati a pled arboriT teietT si Ghindaritul . 693
Anexa 8 Apä'rarea Ward dupe mosia Cornice): 693
9 (la pag. 542 IX) Teranii jeluitorT contra de arendasi 694
9 bis (pag. 542) Oprirea arendasilor de a asupri teranil 695
No. 10 695
» 11 (pag. 542) Teranit se nu véneze pesce din balta
mosieT Teceresci 696
Anexa No. 11 bis Vkatul de pesce dupe mosia Carnogi . 696
D11 tar. Obligarea locuitorilor din judetu Ialomita
plia6see vame pentru pescuit 697
Anexa No. 12 Procesal lomitorilor a 3 mahalale din Bun-
rescT ea Spetar Gr. Ghica 698
Anexa No. 13 Idem 698
D 14 Proces intro Clucerésa M. Cantacuzino i lo-
cuitoriT din Valea-lunge 699
Anexa No. 15 Oprire de a face arciume la drum daca este
deja a altuT proprietar In apropiere 700
 'STOMA 110MkNILOR 973

Pagina
Anexa No. .16 Proces Intro locuitorT dupa mosiile monastireT
Strehaia ca egumenul acesteia 700
Anexa No. 17 Proces intre PolcovnicT si tèranT 701
» 18 Cercetare de jafurile facute de PolcovnicT
CapitanT din Olt 702
Anexa' No. 19 Porunca DivanuluT la ispravnicI sì protégii
pe tiiranT si sh*-I tndemne a face ariiturT 701,704,705
Anexa No. 20 (pag. 545 IX). Porunca la ZimnicenT s res-
pecte drepturile proprietatel 703
Anexa No. 21 (pag. 545 litera u) cere catastih de ariiturT 704
22 (tut pentru arilturT) 705
23 Idem se cere catagrafil de arkuri . . 705
* 24 (pag. 546) Porunch la jaiba mazililor . 706
25 Arendarea munceI tiganilor domnescI . 707
» 26 De la Divan si Comitet relativ la tiganul I6n
din Moldova 707
Acte relative la tiganT, procese 708-709
Anexele No. 27-44 (Relative la ColonistiT, BulgariT i SérbiT 709-715
» 546 fi 547 SêrbiT i BulgariT nu se supun a da
aril° si incalcA mosiT streine si nu respecta privilegiile spitalelor,
m6nAstiri1or si particularilor 716-718
Reclamatiunea ClucereseT Luxandra Otetelesanca c locuitoril
dupii mosia sa Okla na se supun la ponturT 718
Ponturile locuitorilor 718-720
Anexe la cap. XXVI pag. 548 (tom IX) 720
JilfuirT la tarp' de la Campn-mare din Arges 720
JafurT de ostasiI din Negru Ilusarski Volofski pole si din
polcul elin al luT Pangal 721
Familiile volintirilor do sub comanda luT MiloradovicT cer srt
so stramute in Rusia 721
OstasT d'al luT MiloradovicT fäluitorT 722
BagarI si sc6terI din Ocne . 722
Anexa la pag. 550. Batae la falanga 723
) 3, 550. Cap. XX VI (tom. IX). Desfiintarea pol-
culuT romanesc (O'er no- If usarski 721-724
Anexa No. 10 Pitac la Polcovn. PeIciii pentru ostasiT s6I
jafuesc tara 724
Anexa No. 11. Pitac la IspravnicT in acésta afacere . . . 725
» 12. Desfiintarea polculuT elin 726
» 13.Procesu I luT Evanghelie Maiorul cu CazangiBasa 727
974 V. A. URECHiA

Pagina
Anexa No. 14. Circulara de la Divan de oprirea fostilor es.
tenT din Volofski polcovnicultil desfiintat, de la jafurT . . . . 727
Anexa M. 15. humeri pesto 40 sd se de6 In dajdie . . . . 728
a » 16. Dr. DroslovicT cere s i se de6 16fil crt art
cilutat la b6le pe panduriI si cazaciT pgrantenT 727
Anexa No. 17. Licenciarea din comanda Cazacilor prinuIntenT
a PolcovniculuT si cavaler Peicia 728
Anexa No 18. Acte si atestate de licenciare din polcul ca-
zaPilor pilm6ntenT 729
Anexa No. 19. Ostavce la ceT ce ail slujit in J7oloki polc 726
20. Ostavce la cazacT 729
» 21. Pedepsirea unor oficerT din VoloskiT polc 729
» 22. Pilstrarea a numaT 80 de cazacT pentru tre
buintele de banT pentru Intretinerea lor 730
Anexa No. 23 i 24. Vornical P. Retoridis i Polcov. Curtu
srt cerceteze de nu sunt Intro CazaciT pronêntenT rascal eporicua»
rusescI 731
Anexa No. 25. Fugar din 6stea rus6sca Inapoiat 732
» 26. PolcovnicT de judete 732
Anexa la pag. 554 (tom. IX). ArnilutiT s nu pórte arme 732
Anexa No. 28. Pensiune v&luveY luI G. Bimbasa care a luat
parte la fésboitil de la Fatal Miigura 733
Anexa la cap. XXVII pall. 555 (tom. IX). Acte relative la
proviant, miisurT ostilsescI, teranY r6t) asupritT prin requizittunT,
quartiruff, requizitiunT do eaice particulare, bauT pentru podurT pe
Dunilre, urmrtrirT de dezertorT rusescT, anquete pe la sate, procese
relative la requizitiunT neautorizate, cisniurT etc. 733-748
Cisniul raiicelarilor din 1803 749
Zapisul lor 749
Ponturile macelarilor din 1810 si 1812 751-754
AlticelariI din PloescI . . . 754
Acte relative la mrtcelariI din RicureseT 756
Anexa No. 1 pi 2 tom. IK pag. 574. Oprirea comerciulul si a
orT-ce relatiunI cu tilrile de peste Dunrtre, in 1807 Ootombrie
In 1808 Aprilie 757-758
Cercetarea m6surilor brutarilor si ale precupctilor 757-758
Anexa No. 3. Isgoniroa Turcilor din judete 759
» 4. Prinderea lui Huzoin Giurgiuveanu 759
» 5. Isgonirea de turcl din judete 7(10
 ISTORIA ROMANILOR 975

Pagina
Anexa No. 6. Pasport de Int6reere peste Dungro a unor turcI
din t6rri 760
Anexa No, 7. Tamil cal! rgmiln in t6ril, sil fie sub privighere 760
2 2 8 (IX pag. 576). Cercetare de abusivg trecero
de marfil in Austria si In Oril de acolo, eand ac6sta ora oprit do
muscalT 761
Sehela Vulcanulul 761
Anexa No. 9. Nizamul treckorilor 761
2 « 10 (IX peg. 577). Rgvasele de drum 762
* 11. Bilet do merger() peste Dungre 763
» 12-18. Voie de a merge la IasT pentru Smaranda
Racovitg fiindu-T. copila bolnavg acolo si alte diverse invoirT do
esire din orrt pentru eas de UN 763-764
Anexa No. 19. Regula pasporturilor In A.prilie 1812 . . 765
2 » 20. Invoire datg VorniculuI Lord. Shitineanu de
a'sT cguta siingtatea In Ora Nemtéseg 765
Anexa No. 21. Asemenea luI Fotache tirbeT 766
» 21 bis. NegittlitorT en pasporturT romfinescI ares-
tatI de autoritiltile rusesct de la frontiera ruséscrt 766
Atiexa No. 22 (IX rag 577). Oprirea exportuluT do ea! In
Austria, Prusia, Sacsonia 767
Anexa No. 23, Oprirea exportuluT de 134 caí si zaherele 768
2 2 24 (IX pag 578). Coradin negutgtorul isgonit
din Org ea spion frances 769
Anexa No, 25 MiloradovicI declarg eg el a dat ordin ha
Varlaam sii oxpulzeze pe Coradin 769
Anexa No. 26. Cusnicoff ordong DivanuluI sil se priméseg
leit, monedg ture6seg 771
Anexa No. 27 (IX peg. 579) Relativ tot la moneda tureg 771
* 28. Circniara DivanuluT relativg la mersul monedeI 771
» 20. PablicatiunI idem. 772
* 30. Idem si la Divanul CraioveT idem 772
» Si (IX pag. 581). Lipsa do banT de argint . 772
» 33. Nota la Engelhart de la Divan pentru monedg 773
» 33. Opriroa de a exporta moneda de argint ru-
s63eli, si turcéseil, orT de a o topi. Banco idulele sunt oprite a so
aduce In Ora: 774
Anexa No. 34. Por and la vatasiI de plaiil ca scopul do sus 775
» 34 bis. Do la Divan la ispravnicI cu acelas scop 776
Talerul nemtesc sil umble cate 4 talerT din térg si 5 paralo 777
976 V. A. URECHII

Pagina

An,xa la tom. IX pag. 583. Desfiintarea vNmeI de la oras 777-781

An6sa N. 35. Desfiintarea narturilor afarti do col pentru
pane, Larne si lumlniirT (1808) 781
Anexa No. 36. DoT brutarT biitutT la falangä 782
V 37. BeTzade C. Caragia striptIn orasuluT PloescI 1809 782
Anextg la tom. IX prig. 586. Tot acto relative la PloescI 783
Anexa No. 38. PioesteniT In preces cu C. Caragia 783
39. Idem. 783-784
Anexa No. 39 bis. OrilseniT din RosiT-do-Vede in preces cu
proprietara mosieT : M6nAstirea Sf. Spiridon-Noil 784
Anexa No. 40 (pag. 587, Vol. IX). BalciurT la Vaiata (Dolj) 787
Idem, balciurI la Milgura (Saac) 388
Anexa No. 41 VoTe de tirg ca obor WI N. Golescu po mosia
NesciT (Vlasca) 788
Zapisul de Invoiro pentru tirg la VitleniT-de-Munte, 1811 . 789
Hrisov 1nvoitor de erg la mosia Samurcasesct (:lfov) in folosul
m6niístireT ce a zidit acolo 790
Diverse acte de voTe de Wachtel.' i tirgurl 790 792
Anexa No. 42 (pag. 588, Vol. IX). Abusurile Zapciilor agiesci
contra breslei pescarilor 792
Anexa No. 43. Numirea luI Nicoli de nua-marbasa la Bucu-
rescY 793
Anexa No. 44. Hrisovul Breslei ovreilor, 1811 793
2, 45, OvreiT nu primesc staroste neamt si aunt con-
time( ovreilor streiná 795
Anexa No. 47. Bresla croitorilor 796
3 48. Idem 797
» 49. Scutire de scaun de carne 798
» 50 (pag. 590, Vol. IX). Preces pentru scaun de
carne 798
Anexa No. 51. Idem 799
» 52. ?erbetgii fi Salepcii fac breasli 799
» 52 bis. Relativil la ac6stii breslii 800
D 53 (pag. 591, Vol. IX). Fabrica de basmalo nou6
In Bucuresci 801-803
Anexa No. 54. Refuz Sirbilor cari vor sa maï deschidal o fa-
briert de testemoluel, 1812 802
Anexa No. 55. Limn, Iem 803
 ISTORIA ROMANILOR 977

Pagina
Anexa No. 56. Intarirea Divanulaï la anaforaua mareluno-
gorét in pricina basmagiilor 803
Anexa No. 56 Lis. Intilrirea data la jaiba luï Stanuta de la fa-
brica de la Marcuta, 1812 804
Anexa .No. 56 ter. Raportul WI Constantin Mica vit president
DivanuluI in afacerea fabriceï de testemelurI, 1812 805
Anexa No. 57. Mosneniï päcureff taxa pentru estragerea
pacureT 806
Anexa No. 58. (pag. 591, Vo). IX). Act relativ la 'Acura. 806
Anexa No 59. Vestire agentiei austriaco, ca nu se maï dart
inamurI de cal de posta decal ca banI 807
Acte relative 807
Anexa No. 60. Transportul curieruld austriac cu plata de
cal de posta 808
Lamac contra none regule de la poste 808
Anexa No. 61. (pag, 592, Vol. IX) Tot relative la plata de
ugeret de ch'tre consuliI streini 808
Artexa No. 62 (pag. 592. Vol. IX). Unter-ofiteri rinduitI pe
la statiunile postelor spre apgrosea postelor 809
Anexa No. 63. Cnez Prozorowski otarasce catI cal de posta
sa se dea curierilor si altor drumasi 809
Anexa No. 64 (pag. 593, -Vol. IX). Cutia s plat6sca in banI
de Imprumut suma ce datoresce a da pentru poste 810
Anexa No 65. Idem Idem 810
Anexa No. 66. Live4I de fén pentru poste 811
Anexa No. Ó7. Ase despagubi intreprimptorul postelor cu pretul
a 86 cal datI alta-data in serviciul lui Miloradovicï 811
Anexa No. 68. Ancheta la posta de la Calmatui 812
No. 69. Mutare de poste 812
No. 70. Ordin de a se plati baniI datoritT menzilurilor 812
la pagina 583 (Vol. IX) 813
A fi B (nart la bctnii i alte lueruri) 81l-818
Nart la cavafie 818-822
D. Raport catre Divan pentru nartul cavafiilor . 822
E. Nat nart la cavafie 823
F. Aga bate pre bacani cit vind peste nart 824
G. Nartul legumelor, 1811 824
Nartul camel, 1811 825
I. Catre Steter despre narturI 825
J. Nartul lucrurilor de mancare 826-828
978 V. A. iJRCHIA

Pagina

Anexa K. Nartul panel i covrigilor 828

L. Nartul lucrurilor de mfincare, 1811 828-831
N. Nartul lummniiritor 831
O. OtiIrtre pe reclamarea briilarilor contra cisniulur 832
bis. Cisniul pânet 833
PR, Nartul piing, 1807, Octombre 834-835
S. Cisniul pânet 1811 836
T. Idem pe 1812 836
Anexe la Cap XXIX. pag. 594 Vol. IX. Anexa I a . . 836
Anexa No. II. D. Polizu demisionézii de la Epista'sia easel
podurilor 837
Anexa No. III pi IV. Vistier N. Trilsnea si Post. Rriducanul
Clinceanul in local 1T Polizu 827
Anexa No. V 838
» VI. Havaetul de la isnaful bragagiilor . . . 839
Infiintarea apaltului cUrtilor de joc 839
» VIII. Act relativ la acelas apalt 840
IX Ø X. Idem 841
XL Iarilsi Serdar Polizu Epistat podurilor. Auto-
risat sil prim6scii !mil' din deposit de la Mitropolie 812
mi.nexa No. XII. Cerero de compturI de la Casa podurilor. . 842
» XIII 0 XIV. Arendarea veniturilor Casa po-
durilor 842
Anexa No. XV: CAtre slIvitul Divan, do la Vornicia Obstirilor
relativ la veniturile easel 843
Anexa No. XV/. Havaetul de la ispravnicl 844
Evrel call nu se supun a pliti havaetul pe rachial introdus
In oras, 1812 844
Anexa No. XVII. (pag. 599, Vol. IX) rolativ la paviirt . 844
» XVIII, XIX pi XX. Idem 845
XXI. Destupare de un sant la capul podului Ca-
licilor 846
Anexa No. XXII. Podul de la Ciorogfirla 856
» XXIII. Reparare de pavagiti 846
» XXIV. (pag. 597, Vol. IX). Licitatiune pentru
cjarea iraturilor cutieT podurilor 817
Anexa No. XXV. Ofiteril rap se Atlas° c li se in bruding
Ja podurI In Ora 847
 ISTORIA ROMANILOR 979

Pagina
Anexa No. XXVI, Reparare de pavagiii la casele reposatuluT
BannluT Brancoveanu . 847
Anexa No. XXVII Ordin sii se paveze straia de la Biserica
dintr'o 4i la podul mare 848
Anexa No. XXVIII. ArestantT Intrebuintaff la lucru podu-
rilor marl' 8I8
Anexa No. XXIX Podul de peste Dimbovita 848
XXX. Catre Steter despre pavarea stradeI de MO
Sf. Saya; locuitoriT refu44 suma datorita analogie 849
Anexa No. XXXI. Divanut cere schepsisa pentru diverse
lucrarI de strade 849
Anexa No XXXII. (pag. 600, Vol. IX). Podinile de la jud
Arges sa fie aduse pe apa ArgesuluT 'Ana' la PrisacenT si de acolo
carate ea plata 850-8516 858
Anexa No. XXXII!. Idem, idem 850 858
XXIV. BaniI dati l6cuitorilor din Ilfov sit faca
podine 851
Anexa No. XXXV. PodurI pe strade In 1811 852
XXXVI. Greutatea stringere analogiei de bara de
la boeriT pentru pavarea stradeT Sf. Saya 852
Anexa No. =XVII. Relativ la pavan' 852
Anexa No. XXXIX. Steter ordona repararea pavolelor din stra-
dele marl' 853
Anexa No. XL. Transportul podinilor de la jud. Arge§ . . 854
D XLI. Biserica Sf. Ecaterina scutita de analogie la
facerea uneY parele 854
Anexa No, XLII. Urmrirea la C. Hiotul etc. ca A plat6sca
analogia do facer° de pavele 85 i
Anexa No. XLIII Ropararea po luluI de la Bis,..rica Cretu-
lescultiT 855
Anexa No. XLIV. Proces CU èraniT din Bolintin NI nu s'afi
tinut de Invoialii ca mahalagil din BucurescI s tack' podinT . . . 855
Anexa XLV. Mösurarea poduluT de sub Mitropolio si cesluirea
sumel datoritii de fie cino 856
Anexa XL VI Fi XLVII. Divanul ordona implinirea .sumelor
datorite pentru pavarea stradeT biserica EneT si a Sf. Saya . . . . 857
Anexa No. XLVIII. (pag. 600, Vol. IX). Transportul la B.1-
curescI a podinilor din Arges si Dimbovita pe apa 858
Anexa No. XLIX Vötafal de podan l cere salahorl la curatirea
podulaï de la SI. Ion 858
980 V. A. URECHIÀ

Pagina

Cutre general Steter s ordone indepartarea uniff marchitan care

s'a asedat ca pravalie in judetul Ialomita langa ale unor parnanteni
vi-I conctiréza 859
Porunca relativa la imprumutarea de ban): in moneda i asig-
natri rusesd de catre precupetiT rusT i podrascici 859
Veciuiala de la lucrarile de mancare i cherestele ce aduc t6-
milli la Craiova 860
Steter ordona facerea de narturi in judete 860
Reclamatiunea boerilor Radu Golescu & c li s'ail requizitionat
carele de la sutelnica lor 860
Clare Steter cu reclamatia negutitorilor Braileni 861
Sudii francezi reclam'a bag pe marfa data Aposatului D. Ghica 861
Ledoux reclama contra dare' impusìi pravaliilor suditilor . 861
Tain la ómenil' luI Aga 861
Pitac de la Divan catre Clucer tefan Ispravnic delegat pentru
transportul pe apa Arges a podinilor 862
Anexa No 50. Tot relativa la podine de facut din vr'o
dure din Ilfov, ca nu se póte transporta plutele pe Argos . . . . 863
Anexa No. 51. (Tare Steter cerfind voTe a se cislui pe mar-
ginasY pavarea strade. Sf. Saya papa la Biserica dintr'o çli . . . 864 869
Anexa No. 52. Pitac la ispravnicul de Argos sa tramita 'Ante
de podine pe apa 864
Anexa No. 53. Mumbasiril: tramisT sa execute satele care all
luat asuprall facerea podului 3ifagur6nu 865
Anexa No. 54. Cisla podului din mahalaua protopopulta . 865
Anexa No. 56. Divanul ordona lui Arcada sui mas6re o strada
ce trece pe la 'Arta luT i ca cisl'a s'o paveze 865
Anexa No. 57. Ctstre general Conmino pentru iraturile easel
podurilor, 1812 866
Anexa No. 58. Pitac la Polizu sit dee talen T 200 Polcovnicului
de pod pentru podul gînlei 867
Anexa No. 59. (pag. 601, Vol. IX) relativ la acelasT pod la
C a rtea Veche 867
Anexa No. 60 pi 61. Idem, Idem, 1811 868
Anexa No. 62. Pitac la Epistatul podurilor sui eurete podurile
astupe gaurile 870
Anexa No. 63. Sa se oblige pe fie-care a curati strada in dreptul
caseI luï, 1808 870-871
Anexa No. 64. Ian; idem, 1811 . , , . . 871
 ISTORIA ROMANILOR 981

Pagina
Anexa No. 65. Pitac la Epistatul podurilor si scurg4 mg-
curile din strada uncle se adunA Divanul, dAnd drumul apei prin
curtile boerilor 871
Anexa No. 66. Cu 30 care de la Comitet sit se ridice gu-
n6iele 0 murdalicul din ora 872
Anexa No. 67. SA se astupe o grópil de pe podul Mogoq6eT
lAngA Biserica 40 de mucenicI 871
Anexa No 67 bis. Pitac la Vornicul political, sA dee 15 care
de requizitie sA care Polcovnicul gunoiul '870
Anexa No. 68. Raport la Repninski despre modul cum se póte
curAti noróele din strade 8-2
Anexa No. 69. EpistAsia easel podurilor cere sii'l dée Arroti-
0a cAte 24 de arestantI la curAtitul stradelor 873
Anexa Ao. 70. Ordinul relativ la acésta 874
Anexa No. 71. Raportul AgieI la Divan propuand modul
cum se póte intretinea curAtia stradelor (1810) 874
Anexa No. 72 pi 73. Oprirea carelor incArcate de a Ambla pe
podul Pirogo§6eI 875-876
Anexa No. 74. CurAtirea unuI maidan de gunoid cu banT
analogic) de la vecini (1811) 876
Anexa No. 75. Anaforaua SpAtArieT pentru nisce drumurI des-
chise prin mahalale (1811) 877
Ordin de a se inchide acele drumurI de prisos . 877
Anexa No. 76. Repararea podultfi de la CopAcenI 877
A nexa N. 77. Pitac la isprAvnicia din Ilfov sA facA pod in
drumul ce duce la Pantelimon 878
Anexa No. 78. Repararea poduluT pe Colintina cu drept de
brudinA 878
Anexa No. 79. Pentru podul de pe CiorogArla 879
Anexa No. 80 pi 81. Epistasia Suiulgilba§eI 880 -881
Anexa No. 82. Repararea olanelor de la cimele 881
Anexa No. 83. Restaurarea a 2 ci§mele de la marginea Bu-
curescilor 881
Anexa No. 84. Beizade C. Caragea peste ci0nele 882
Anexa N. 85. 0 cimea nelucrAtóre cedatA stiipAnuluI loculta . 882
Anexa No. 86. Noul nizam al Suiulgiilor. Repararea canalelor
de venire a apeI de la Crividia 0 CioctinescT. Cimelele pe anume 882-885
Anexa No. 87. Contractul cu Suilgi Basa Dima §1 cu tovarrqul
luI, Stoica 885
982 V. A. URECHIÄ

Anexa No. 88. Costache Caragea intervine la Divan sa"

téscii Vornicia Obst suma datoritA dug' contractul Suitilgiilor. 886
Anexa No. 89 pi 90. Cercetarea relativiti la incalcaroa de ve-
cinI a vadubq ce se dice de la Scrtriv6rri 887
21nexq Yo. 91, 92, 93 pi 94. Banul D. Racovitii cere despa-
gubire pentru casa lui arg fiind ocupatA de politie. Actole relative
la afacere 888
Antxa No. 95. Voio do introducerea rachiulul in buti prin
mahalale 889
Anexa No. 96. Oprirea introducere rachiurilor In butI marI 889
Anexa M. 97 si 98. Relativ la foivorul de foc. A se restaura 890
Anexa No. 99. Tain de Nu i orz la neferiI spatarescl . . . 890
Anexa No. 100. SclIndurIsemnale pentra iangane pe la ase 891
inexa N. 101. Pitan pentru stricarea poduluI ce face D.
Vorn. Manolache Lahovari peste apa Diimbovitel la Cartea Veche . 891
Anexa No. 102. Spitalul dela DudescI dat In grija epitropultfl
de la Sp. Pantelimon 893
Anexa No. 103. Fum'Aritul din Oltenia venit al SpitaluluT
Pantelitnon 893
Anexa No. 104. Venitul viimeI de la tirgul ce se face tórnna
sub dealul Pitescilor in folosul spitaluluT Pantelim n. 893
Anexa No. 105. DispositiunI relative la Spitalul vi Epitropia
Sp. Pantelimon 893
Anexa No. 106. Dela Divan la Engelhardt in favárea spita-
lulta Pante'imon 896
Anexa No. 107. Fundatiune de case de infirmT i spital de
Radu Golescu. Venituff acordate a9estora in 1811 896
Anexa No. 107 Lis. Divana' cutre Gheneral Tuccikov in pri-
vinta inqua] tiruireI ovtenilor ruv't pe la judete prin isprä'vnicii . . 897
Anexa No. 108. Regularea de veniturI spitaluluI de bolnavI
streinI, uncle a fost fabrica de postavuri 897
Anexa No. 109. Intrtbare luI Const. Predescu epitrop la Pan-
telimon, catI bolnavI stint prevedutI prin hris6ve ? 898
Anexa No. 110, 111 fi 112. Intrebare lui stefan Belu epitrop
Coltefdupg cererea WI Engelhardt, despro istoricul Coltd? . . 894
Anexa No. 113. Steter ordonA DivanuluT sii céri stolnicultil
Dinul Epitropul M. Pantelimon socotélä pe trecut. (1811). . . . . 899
Anexa No. 114 Pitac la AO vi la Spiltar cA In hanurl su
se avede spitalo rusescI i sa se mat ggs6sca vi alto case particu-
lare de rezervä (1811) 899
 ISTORIA ROMANILOR 988

Pagina
Anexa No. 115. La Epitropul spitalelor marl' sri platésca le-
file doctorilor G. Schina si Gregore Mina 900
Anexa Ao. 116. Pela Visterie catre Divan, asupra jalbeT Doc-
toruluT DroslovicT sil i se dea léfa pentru cautatul pandurilor si
cazacilor paméntenT 900
Anexa No. 117. Se face léfa de cate 260 talen l pe Iona cloc-
torilor li Silivestru si Constantin pentru 23 anI de servicia . 901étranY

Anexa No. .118. Cerere de doctor la Ramnicul Valceï cu léfil

de la Cutia obstireT si de la Episcopia Ramnic 901
Anexa No. .119. Divanul catre doctoriT G. Schina, Silvestru
Filitis, Const. Darvari, Const. Caracas si Emanoil Rizu, eil, de ce n'ail
maT denuntat si pre altY individT practicand medicina fara a o fi
in v 'état-o ? 902
Anexa No. 120. Doctorilor Silvestro, Caracas si Darvari 61 in-
specteze farmaciile din BucurescT, cat privesce calitatea si scum-
petea drogclor si sa se oprésca de a practica media empiric'''. . . 903
Anexa No. 121. Ordona doctorilor Onufrie, C. Caracas, Hrister
C. Darvari, Silvestro Filitis, dupil jaiba doctorilor Manolache sa pe-
cetluiasca spitilria lui Gix, ea ail dat alte doctoriT de eat cele pros-
crise In retort 903
Anexa No. 122. Catre ispravniciT de Teleorman, ca s'a ivit
bcila scorbutulut Spre vindecare sa se tramita acolo móstele Sf. Mi-
han Sinaidol 904
Anexa No. 123. Divanul catre ispravnicul din Ilfov, despre
ivirea beileT oilor, dalmol. Mijkice preventive 904
Anexa No. 124. Polcovnicia de ciocli . 905
An.xa No. 125. LocuitoriI din 3 mahalale in proces cu pro-
prietarol ColintineT 906
Anexa No. 126. Adaogire la léfa masalagiilor . .. .....
Anexa No. 127. Circularil oprind pe boerT a imbraca fecioriT
906

ce ail dinapoia butcilor in haine strimte s'i ca semne de uniforma

do ostas (1810) 907
Anexa No. 128. Sil se bata un vizitiii ca meigand prea iute
a spart capul ono'''. unterofiter 907
Anexa No. 128 bis. relativ la acelasT cm 907
Anexa No. 129. Steter are Divan.KésurT politienescl con-
tra elor far de capataiil. CeT eari sPail lasat casele 'mina sit,' nu
tail in quartir ostasT, de nu se vor int6rce pe la casele lot! pana
In una lona, sa li se vigil casele 908
984 v.. A. uRttna
Pagina
Anexa No. 130. Proces intre TargovistenI vi un Tache Ion ca
a flied salbana hInga casele lor. 908
Anexa No. 131. La Spatar si Aga ca sil ucida hingheriI canï
coi strein1 909
Anexa No. 132. Rolativ la aceasta afacere 909
Anexa No. 133. Ca zapciï plavilor i arendasa precupetese
zaliereaoa, de s'a scumpit; Divanul a raduit cercetarea In judete
so afle cu re pro t cump'érat Zaher6sa i cu acelasï sil li se pla-
t6sca la Thicuresci. 909-910
Anexa No. 134. R9lativ la aceastasI afacere 910
Anexa No. 135. Steter a aflat ca narturile nu se respectii
Ordona sil fie pazite si sil nu se maï taie vitelo In t6rg ci
anume locurï 911
Anexa 14o. 136. Nart la laminar): ....... . . . 911
Anexa No. 137 fi 138. Nart la lucrurile de mancare 1812. 911
Anexa No. 139. Catre Steter, cil OraniI nu maï yin la t'Cirg
cu proyisiunl de frica ca li se requizition6za carele 912
Anexa No. .139 bis. Pitac sa nu se maY i6e carele tilranilor
earl yin la tilirg 912
Anexa No. 140. Dela Divan catre ispravnicI, sii nu se per-
mita' a se da purumb si zaherea la rimiltorI, ca SA nu fie lipsa de
hrana pentru ostire 913
Anexa No. 141. La Caimacamul Craioveï, voie Vorniculuï.
Barba tirbeI de a vinde porumb, dar numaï la férani si nu la
negutatorT 914
Pitac la Aga sa nu so permita zarzavagiilor marfa
in copal pe strade, ci s mérga la Tirgu-OuculuI 914
Anexa No. 142. La Aga, ca pe yiitor zarzavagil si precupetit
say vinda marfa In un loe osebit, in ulita erban-Yola, In dreptul
SI. Ion 914
Anexa No. 143. Nart din 20 Noembre 1809 915
Anexele No. 144, 145, 146 fi 147. Acte relative la vèn4area
carneï 915-918
Zapisul macelarilor pe 1811 918-920
Anexa No. 149 fi 150, De la Agie. Sit se Intrun63ca isnaful
brutarilor cu al covrigarilor i jimblarilor, cil alt-fel nu prididesc
brutariI sil Indestuleze politia cu pane, fiind ocupatï ca acerea
pesmeteluï pentru ovtire. SI se hotarésca cat° fulman)! sa fie pentru
covrie ç1 jimble 921
 ISTORIA ROMINILOR 985k.

Pagina
Anexa .No. 151. LuT Aga, sa oblige brutariï i jimblarT a sate ------
prima bung si dréptii la dramuff, dnpa nart, case se va aplica si
la covrief 921
Anexa No. 152 Catre politie comunicAndu-T nartul One,
jimbleT, covrigilor, ete. . . 7. 922
Anexa No. 153. De la .sfetnic catre Divan, ca nu este pftnea
dréptii la dramuff 922.
Anexa No 154. Publicatie de a afla cine-va s primésca a
vinde pänea maï jo s de 16 parale ocaua. . 922
Anexa No. 155. Nart la seul paspg. . . . 923-
Anexa No. Nart la luminarT 923
Anexa No. SI fie opriff luintnarariT a fabrica lumtnarli
amestecand seal ca murdalitcurT . . 923
Anexa No. Pitac pentru pitne ì cava6.I 923
inexa No. A se pune nart la laminae]: 923
Anexa No. 160 i 161. A se pliiti nisce miere data In trebu-
nta tëreI 024
Anexa No. 162. Circulara la ispravnicT, sa se publice pe la
sate ca ail vole sateniT lipsitT de bucate a denunta la ispravnicT pe
oel ce poseda si ascunde zaherea presto nevoile easel' séle si de se-
mtn ì daqi nu vor s vindil prisosul, sa li se iea de geaba
se dea Oranilor lipsitT 925
Anexa No. 163 Circulara de la Divan sa se faca inventar de
tag zahereoa din Ora 1811. 926
Anexa No. 164. Steter ordonli in 1811 sa se pupa narturT
la t6te lucrurile de mfincare si buLur i prin judete. Divanul Te-
fuza a pane nart la ciirciume si la zahereaoa ce aduc tgranil la obor 927
Anexa No. 165. Monopol de macelgrie la Focsanï . . . 928
Anexa No. 166. Catre Steter despre regula ca sa se dée ne-
gatitorilor cumpene ca pecete, ca s vinda drept si dupe nartuff. . 928
Anexa No. 167. LuT Mairnarbasa s inqpecteze hanurile si ça-
sele particulare s vadii de nu ameninta vre una a &lea, cum s'a
Inti5mplat la haniil luT Serban-Vocla. , 929
Anexa No. 168. Oprirea de a se face casa In paiantit 929
Anexa No. 169. Alta oprire de constructiune (1810). . 929
Anexa No. 170. Oprire de a sc6te strain In ulita . . 930
Anexa No. 17.1. Voie de Ingradire de curte 930
Anexa No. 172. Autorizare contra nizatuuluT de la 1804, de
a se construi pravalióre pe locul reservat dif piatá 'taiga Sf. Gheorghe 931
Anexa No. 173. Vole de a sate strasina caselrr in ulita . 931.
986 V. A. UREMIA.

Pagina
Anexa No L 174. RaporE la Repnischi din 1812, justiBcfind
Invoirea data de constractiunT pe locuff otitrate de DomnuL Ipsi-
lant s'it" fie piete.. . . 931
Anexa No. 175. Relativ la constructiuni de case In paiantN
neinvoite de nizam .... . to .4. o 933
Anexa No. 176. A. se obliga falerea unor tarabY vi stresine
evite peste raza ulitei, eta Pitescl» . , . . . 933
Anexa No. 177. Teranii ce adue cherestele de v6m)are sA nu
stea la capul podului Mogosóel', ci 86 mbrga la obor. 934
Anexa No. 178, 179 gi 180. La spatar, ei designeze piete
pentru stationarea e,aselor in lemne, ea sa nu Amble pe strade.
Actele relative 934-935
39 (p. 587). Actele relativo la Innecul ora-
suluI
Adaós la anexa
Rosa' de Vede .
Anexa la
, ..... . . , ...... .
. . . . 935-938
pag. 706 (IX). Manifestul lui Alexandra I la pacea
dela 1812 .. .` 938
Indicele general.
FINE
 RATA
Oil cate corecturY s'afl facut, la scdterea lor MI remas multe, prea multe:
Relevara ad cate-va din cele multe si rugam pie lector, sa indrepte t'aquel tele
te le va maT afla InstIO. Cu deosebire Il rugrun sit ierte neconsequentele or-
tograke, -caci corectura nu s'a facut de un singar om, ci de diverst juni
studenff, carY, ori rata huna t ointa ail pus, n'au isbutit .6 se mentina
acelaeT sistem de orfografic.
V. A. URECHIA.

Cum e imprimat CUM trebue cetit

Pagina

35 rindul 5 din nota a st). adaoga: Cod. I Acad. pag. 201-205

37 1 nota 3. * 198-200
102 / 10 a se Incarea a se incarca
23 fice-sareby flq-carele
105 2 atii ntTat art. intrat
13 und pod un pod
106 * 6 or1nduesse orinduesce
135 ' 5ge de
193 13 dajdiel dajdif
257 4 divanii divaniff
267 13 vinigarea vitujarea
347 5 luminariI luntinarile
352 Anexe lay. 669 (vol. III) Anexe la pag. 669 vol. VIII
878 20 arstarea aiétarea
417 la signat. sec. IXATT; secol XIX vol. XI
419 7-lea: satent oi satenT ot
31 aducélidu-1 aducêndu-1
32 prin polcovnicu proin polcovnicu
561 acest firmator un acest urmator an
537 Enghelgard Engholhard
988 v. A. URECHIL

Pagina

649 casa nu phi escd ea sd nu platéscd

678 (la fine) (KonTpH138.3HE) Kenn:1111384HE
682 rindul 7 aceea ace%
692 In titlul anexa 7: cere o rnoqie are o rnqie
700 rindal 4-lea fcdend facénd
721 16-lea pole. Elinescu. pole elinesc
738 15-lea caraciT cazacif
732 a 9-lea PolcovniceT polcovniciT
746 actul de la fine : Adacolesd Ad acalesi
728 * * Ditr'acgstd" Dintfacesta
259 Anexa 4 Giurgruven Giurgiuvean
767 No. 22 (IX pag, 377) pag 577
863 (finea actuluT) 1818 April 7 1808 April 7
897 rindul 11-lea : de au rgspuns le ad Aspuns
12-lea 91 13 Inseris In seris
13-lea embirieghisina
a embiriglisim
904 6-lea : Anexa No. 192 Anexa No. 129
916 Anexa No. 144 sd se citésed In local No. 145 care este cu No. 144.
Asomenea erorT de namerotare, de ordine cronologicd se in tillnesc
mal multe. Inteligenta lectoruluI le va indrepta.
922 In titlul I-el anexa : De la sfetnic Executorul DivanuluT
se citesce : De la sfetnic Esecutoruld Divan.