D

EM

LE NST
O
C RA
ŢI T
E IV
Ă
INTRODUCERE
Aţi simţit, cu siguranţă, nevoia unei informări com-
plete, care să corespundă nivelului dumneavoastră
de înţelegere şi preocupărilor pe care le aveţi, atunci
când aţi vizitat locuri noi. Sau aţi simţit dorinţa
de a împărtăşi celorlalţi din ceea ce ştiaţi despre
respectivele locuri.

Vă plac excursiile, vă fascinează istoria şi

geografia locurilor, doriţi să cunoaşteţi noi oa-
meni, visaţi să puneţi semnul egal între muncă şi
vacanţă? Acum aveţi posibilitatea de a vă pregăti
în modul cel mai simplu şi comod cu putinţă pentru
a deveni ghid de turism.

Printr-o structură clară şi prin prezentări atractive,

cursul de Ghid de turism elaborat de EUROCOR
urmăreşte să formeze acele însuşiri ale ghidului
care îl pot determina pe orice turist ce l-a însoţit să
exclame cu nostalgie peste ani: „A fost cea mai frumoasă călătorie din viaţa mea!”. Cursul
se adresează atât celor ce doresc să profeseze într-un astfel de domeniu, cât şi celor care
desfăşoară deja o activitate de ghidare turistică, dar care resimt nevoia sistematizării şi ex-
tinderii cunoştinţelor specifice domeniului.

Cunoştinţele pe care acest curs vă pro-

pune să le dobândiţi acoperă întreg
necesarul de informaţii utile în această
profesie: elemente de geografie, metod-
ologia desfăşurării unei excursii şi pr-
ezentarea obiectivelor turistice, particula-
rităţile activităţii de transport, cazare şi
alimentaţie a turiştilor, serviciile de agre-
ment şi elementele de animaţie, colabo-
rarea cu agenţiile de turism, instrumentele
de plată folosite, precum şi aspectele ce ţin
de comunicarea eficientă cu turiştii.

Cursul de Ghid de turism vă oferă calea spre pregătirea de care aveţi nevoie pentru a reuşi
în această profesie. Vă dorim mult succes!

Ghid de turism 1
 lecţie demonstrativă

Materialul cursului se compune din 12 module, prezentate sub forma unor fascicule, care
se îndosariază într-o mapă specială EUROCOR. Structura sa clară facilitează semnificativ
însuşirea cunoştinţelor; în ceea ce priveşte conţinutul său, cursul are un pronunţat caracter
practic, menit să vă ajute în adoptarea celor mai potrivite decizii pentru activitatea de ghid
de turism pe care o veţi desfăşura.

Fiecare lecţie debutează cu o introducere, iar la sfârşitul principalelor capitole din modul
sunt prevăzute întrebări de verificare, cu ajutorul cărora vă veţi valorifica sistematic
competenţele dobândite. Fiecare modul se încheie cu un rezumat al principalelor aspecte
analizate în cadrul acestuia şi cu o temă pentru acasă, ce constituie o modalitate eficientă
de verificare a gradului de înţelegere a subiectelor prezentate. După rezolvare, puteţi trimite
tema spre corectare pe adresa Institutului Eurocor, urmând ca profesorul personal să aprecieze
corectitudinea răspunsurilor şi să vă transmită observaţiile sale pe marginea acestora. Pentru
buna înţelegere a limbajului de specialitate, finalul anumitor lecţii prevede şi o secţiune de
vocabular. Veţi întâlni, de asemenea, studii de caz şi scurte istorice pentru anumite fenom-
ene turistice prezentate, dar şi unele teste psihologice utile pentru cunoaşterea proprie şi a
celorlalţi. În plus, lecţiile cuprind nenumărate definiţii, exerciţii, ilustraţii atractive, figuri,
grafice şi tabele.

Pentru ca studiul dumneavoastră individual să fie cât mai uşor şi eficient, au fost introduse
următoarele simboluri pe marginea lecţiilor:

i – semnalează noţiunile şi definiţiile noi sau aspectele deosebit de importante

? – semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

– indică faptul că tema respectivă a mai fost abordată într-o lecţie anterioară (în acest
3 (21)
caz, tema a mai fost abordată în lecţia 3, la pagina 21)

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu metoda

de studiu Eurocor. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă mai puţin de
jumătate din conţinutul unui caiet de studiu. Veţi găsi aici fragmente din structura modulelor
de curs şi un exemplu de formular de temă pentru acasă.

2 Ghid de turism
 lecţie demonstrativă

Pentru început, vă prezentăm programa cursului.

Programa cursului Ghid de turism

Modulul 1 Istoricul ghidăriei, termeni uzuali în turism

Definirea ghidului din punctul de vedere al legislaţiei şi al clasificării
ocupaţionale

Modulul 2 Psihologia grupului

Psihologia turistului

Modulul 3 Potenţialul turistic al României (I)

Modulul 4 Potenţialul turistic al României (II)

Modulul 5 Serviciile prestate de agenţia de turism

Transporturile turistice

Modulul 6 Serviciile prestate în unităţile de cazare turistică

Serviciile prestate în unităţile de alimentaţie publică pentru turism

Modulul 7 Serviciile de agrement în turism

Elementele de animaţie în turism

Modulul 8 Metodologia şi desfăşurarea unei excursii tip în turismul intern

Metodologia şi desfăşurarea unei excursii tip în turismul internaţional

Modulul 9 Metodologia prezentării itinerarelor, obiectivelor turistice şi a staţiunilor

turistice
Comunicarea şi relaţiile publice în turism

Modulul 10 Contractele în sfera comercializării produsului turistic

Modulul 11 Instrumentele şi modalităţile de plată în turism

Modulul 12 Asigurările în domeniul turismului

Ghid de turism 3
 lecţie demonstrativă

De o deosebită importanţă pentru direcţionarea învăţării este partea de intro-

ducere, în care sunt prezentate pe scurt principalele aspecte care vor fi anali-
zate în cadrul modulului. Pentru exemplificare, am selectat introducerea şi
câteva observaţii referitoare la psihologia turistului din modulul 2 al cursului.

Psihologia grupului şi psihologia turistului

Introducere
Pentru ghid, de un real interes şi o mare importanţă sunt psihologia şi dinamica grupului.
Indivizii care alcătuiesc un grup, după o anumită perioadă petrecută împreună, formează car-
acterul grupului şi imprimă acestuia un mod propriu de comportament. Ei pot astfel acţiona
ca un grup plăcut, agreabil sau, dimpotrivă, ca un grup dificil, care ridică probleme ghidului,
acestuia fiindu-i necesare, pentru rezolvarea lor adecvată, solide cunoştinţe de psihologia
grupului şi a turistului.
O parte importantă a activităţii ghidului constă tocmai în a crea acea senzaţie de unitate şi
armonie necesară bunei derulări a acţiunilor grupului. Este, de asemenea, important ca ghidul
să observe cum se înţeleg între ei membrii grupului. Trebuie acordată o mare atenţie acestui
fapt, deoarece, dacă apar neînţelegeri în grup, este de datoria ghidului să îndrepte lucrurile.
Cine este popular în grup, cine nu este? Cine are obiceiuri respingătoare, cine este un out-
sider? Toate acestea trebuie avute în vedere atunci când se împart camerele la hotel sau când
se distribuie locurile în autocar. De exemplu, fumătorii şi nefumătorii trebuie să aibă locuri
separate, iar cei care sunt obişnuiţi să călătorească singuri trebuie integraţi şi ei grupului.
De multe ori, oamenii merg în aceste
excursii pentru a găsi companie şi a
scăpa de viaţa singuratică de acasă.
Pe de altă parte, există şi oameni care
preferă să stea izolaţi de ceilalţi membri
ai grupului sau doresc să stea singuri
în cameră.
Câteodată, unii turişti încearcă să
acţioneze în aşa fel încât să dea impre-
sia că sunt mai buni, mai cultivaţi şi
mai experimentaţi decât ceilalţi. Unele
grupuri îi vor accepta ca îndrumători,
altele însă vor respinge oamenii de acest
fel. Totodată, există indivizi care sunt
permanent nemulţumiţi şi care pot provoca aceleaşi reacţii în cadrul grupului. În acest caz,
atunci când nemulţumirile sunt nejustificate sau nerezonabile, un ghid trebuie să fie chiar dur,
dar politicos şi atent în acelaşi timp.

Psihologia turistului
Psihologia descrie şi analizează caracteristicile speciale ale grupurilor de indivizi sau ale
indivizilor în parte. Cunoscând aceste caracteristici, ghidul va fi în stare să anticipeze şi să
înţeleagă comportamentul şi reacţiile oamenilor pe care îi întâlneşte.
Comunicarea cu oamenii este „pâinea zilnică” a ghidului. Aceasta trebuie să fie extrem de
elastică, turiştii fiind foarte diferiţi între ei – pot proveni din zone geografice sau din ţări
diferite, pot avea diverse profesii (care determină o anumită conduită generală), pot avea un
anumit statut etc.

4 Ghid de turism
 lecţie demonstrativă

În mare măsură, succesul activităţii ghidului depinde de reuşita în a-şi rezolva sarcinile
ce-i revin într-un mod satisfăcător atât pentru el, cât şi pentru partenerii lui. În acest scop,
cunoştinţele de psihologie îi vor fi foarte utile. Un ghid trebuie să aibă întotdeauna mintea
limpede şi cunoştinţele necesare pentru a înţelege tipurile de caracter, atitudinile, comporta-
mentul şi reacţiile de acceptare sau de respingere ale oamenilor din jurul său.

Caracteristici generale
Mentalitatea şi comportamentul unei persoane sunt în mare
parte determinate de mediul în care trăieşte, de geografia
şi climatul ţării sale de baştină.
De exemplu, locuitorii regiunilor nordice sau montane
vor avea preferinţă pentru locuinţele confortabile. Ei vor
fi, în general, mai introvertiţi, mai puţin exuberanţi decât
oamenii din zonele sudice însorite, a căror viaţă se petrece
în cea mai mare parte în afara locuinţelor. Totodată, cei din
sud au preferinţă pentru culorile vii, zilele calde şi însorite
şi au tendinţa de a trăi în relaţii mai strânse cu vecinii. Lo-
cuitorii Marii Britanii, Olandei, Germaniei şi Austriei, de
exemplu, preferă să aibă grădini împrejmuite cu garduri,
care-i izolează într-un fel de restul lumii.

Caracteristici materiale
Comportamentul şi o mare parte a vieţii unei persoane sunt influenţate de munca sa şi de mediul
în care trăieşte. Turiştii din ţările puternic in-
dustrializate îşi petrec aproape 11 luni pe an
într-o lume închisă, de multe ori monotonă,
care se află continuu sub presiunea lipsei
de timp.
Oraşele aglomerate, traficul intens şi
staţiunile înţesate cu lume sunt tipice pen-
tru aceste ţări, de aceea locuitorii acestora
vor fi atraşi de locurile larg deschise şi de
plajele singuratice.
Oamenii din regiunile îndepărtate faţă
de locul excursiei şi din ţările în curs de dezvoltare vor căuta distracţii care în ţările lor nu
există, dar de care au auzit vorbindu-se. Oraşele mari şi aglomerate, cinematografele, teatrele
şi activităţile tipice ale orăşenilor din zonele respective se vor număra printre preferinţele
vizitatorilor.
Totodată, gastronomia este un factor care are
o influenţă puternică asupra turiştilor. Fără
îndoială că mulţi străini vor încerca să se
adapteze bucătăriei locale, dar, în acelaşi
timp, vor fi foarte fericiţi să găsească meniuri
cu care s-au obişnuit acasă.

Ghid de turism 5
 lecţie demonstrativă

Prezentările, extrem de clare şi bine structurate, conţin definiţii care

marchează aspectele cele mai importante şi sunt însoţite adesea de imagini
atractive.
Pentru exemplificare, am ales un fragment din modulul 1, la finalul căruia
veţi găsi o listă cu întrebări de verificare a modului în care v-aţi însuşit

Potenţialul turistic
Dezvoltarea turismului presupune existenţa unui potenţial turistic, care, prin atractivitatea
sa, are menirea să incite şi să asigure integrarea unei zone, regiuni cu vocaţie turistică în
circuitele turistice interne şi internaţionale, permiţând accesul turiştilor prin amenajări co-
respunzătoare.
În literatura de profil, noţiunea de potenţial turistic este
redată şi prin expresiile de „fond turistic” şi „patrimoniu
turistic”, însă potenţialul turistic are un sens mai larg, el
incluzând structurile şi dotările tehnico-edilitare, precum
şi serviciile turistice oferite.
Printre componentele potenţialului turistic trebuie
menţionate, în primul rând, resursele naturale (de ex-
emplu: frumuseţile montane şi peisagistice, plajele de pe
litoral, factorii de cură din staţiunile balneoclimaterice,
clima, vegetaţia, fauna, alte atracţii de interes ştiinţific, cu
caracter de unicat etc.). Într-un sens determinant, valorile
naturale (aşa-numita ofertă primară) constituie baza
ofertei turistice potenţiale a unei zone considerate ca aptă
pentru a fi introdusă în circuitele turistice.
Resursele (valorile) naturale sunt completate cu resursele (valorile) antropice, create de
mâna omului (aşa-numita ofertă turistică secundară), menite să îmbogăţească şi să facili-
teze valorificarea raţională a potenţialului turistic
natural, asigurând premisele transformării acestei
oferte potenţiale într-o ofertă turistică efectivă.
Punerea în valoare a resurselor naturale (a ofertei
primare) şi a resurselor create (oferta secundară) în-
tr-o zonă, staţiune etc. de interes turistic depinde, în
mare măsură, de dinamismul dezvoltării economiei
naţionale a unei ţări, de politica de ansamblu pe care
o promovează una sau alta dintre ţările primitoare
de turişti în domeniul dezvoltării turismului, de
facilităţile oferite pentru atragerea vizitatorilor.

Potenţialul turistic al unei ţări, zone, staţiuni etc. ar putea fi definit ca fiind totalitatea

i
valorilor naturale, economice, culturale ş.a., care, ca urmare a acţiunii omului, pot
deveni obiective de atracţie turistică. Prin urmare, este vorba de acele valori a căror
punere în funcţiune în scopuri turistice necesită lucrări de amenajare şi echipare,
investiţii de capital şi forţă de muncă specializată.

6 Ghid de turism
 lecţie demonstrativă

Prestaţiile turistice
Din definiţia formulată anterior, reiese clar că noţiunea
de potenţial turistic presupune ideea de ofertă turistică,
corelându-se automat cu cea a prestaţiilor turistice. Nu
se poate vorbi, deci, despre potenţial turistic fără a se face
referire în mod concret la prestaţiile de servicii turistice,
oferite într-o gamă tot mai diversă şi la un nivel calitativ
superior, în conformitate cu preferinţele şi exigenţele
vizitatorilor potenţiali.

Corespunzător etapelor pe care le parcurge un turist de

la reşedinţa sa permanentă până la destinaţia călătoriei şi
înapoi, se desfăşoară un complex de activităţi menite să
satisfacă nevoile variate de consum, în funcţie de preferinţele solicitanţilor de servicii. În mod
inevitabil, aceste activităţi de prestaţii de servicii turistice se află într-o strânsă interdependenţă,
iar realizarea lor presupune existenţa unor unităţi economice prestatoare (societăţi comer-
ciale, agenţii de turism etc.), care se specializează pentru serviciile respective.

Produsele turistice oferite de aceste unităţi sunt solicitate în contextul petrecerii plăcute a
timpului liber al turiştilor şi, ca atare, ele trebuie să ofere acestora – material şi calitativ –
satisfacţia deplină în urma consumului turistic. Concretizarea acestor oferte de produse turistice
a necesitat crearea şi dezvoltarea unei baze materiale în toate zonele (staţiunile) turistice
din ţară (reţea de unităţi de
cazare, de restaurante, de
unităţi specializate pentru
prestaţiile de agrement, de
baze de tratamente balneo-
medicale ş.a.). În acest fel,
volumul şi complexitatea
ofertei turistice a generat
dezvoltarea unei adevărate
industrii a călătoriilor şi
turismului.

Întrebări de verificare

1. Care sunt principalele motivaţii care, de-a lungul istoriei, au determinat oamenii să
călătorească?

2. Care sunt avantajele turismului organizat?

3. Care sunt şi cum pot fi definite pricipalele categorii de călătorii?

4. Cum defineşte OMT turismul naţional?

5. Care sunt categoriile de vizitatori internaţionali, conform criteriilor OMT?

6. Cum poate fi definit potenţialul turistic al unei zone?

7. Care sunt elementele care compun oferta turistică?

Ghid de turism 7
 lecţie demonstrativă

Cunoştinţele de geografie sunt indispensabile oricărui ghid de turism.

Găsiţi în continuare un fragment din modulul 3 al cursului nostru,
în care este prezentat potenţialul turistic natural al ţării noastre,
pentru a vă ilustra simplitatea şi atractivitatea prezentării.

Carpaţii Meridionali
Au un important potenţial turistic, dat, mai ales, de varietatea şi atractivitatea peisagistică,
de marea bogăţie a formelor glaciare şi carstice, de întinsele domenii alpine schiabile, de
mulţimea lacurilor glaciare etc.
Cu toată masivitatea lor, Carpaţii Meridionali sunt accesibili pe drumurile transcarpatice,
modernizate în parte, naţionale sau internaţionale, care străbat defileele Oltului şi Jiului,
culoarele Rucăr-Bran şi Timiş-Cerna, Valea Prahovei sau trec munţii la peste 2000 m, ca
Transfăgărăşanul şi „Transalpina” (peste Parâng-Cindrel) sau ca magistralele feroviare ce
urmăresc aceleaşi văi. O serie de drumuri forestiere sau
industriale pătrund adânc în interiorul munţilor, uşurând
accesul. Din acestea porneşte reţeaua de poteci turistice, în
marea lor majoritate marcate, care preiau fluxurile turistice
spre cele mai înalte culmi montane.

Potenţialul turistic natural, foarte variat, este repr-

ezentat de:
– un întins domeniu alpin – cel mai dezvoltat din
Carpaţii româneşti – care, prin aspectele peisagistice,
relieful şi lacurile glaciare, constituie atracţia turistică
de bază şi fondul drumeţiei montane;
– relieful glaciar, cel mai
dezvoltat din Carpaţi, cir-
curi şi văi glaciare, creste alpine semeţe, stâncării, grohotişuri
etc.;
– relieful carstic bine dezvoltat (1600 km2, peste 400 peşteri),
cu abrupturi spectaculoase, chei şi defilee, peşteri, poduri sus-
pendate, doline, peisaj agro-carstic etc.;
– impunătoare defilee, văi montane şi chei;
– lacuri glaciare (cele
mai răspândite din
Carpaţi) de un pitoresc
deosebit;
– lacuri antropice de
interes hidroenergetic, dar care sporesc, totodată,
atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe
pentru turism;
– întinse păduri de conifere şi foioase, de mare
interes estetic şi cinegetic;
– peisaje variate şi atractive, date de îmbinarea
armonioasă a elementelor de mai sus.

8 Ghid de turism
 lecţie demonstrativă

În structura cursului au fost introduse, de asemenea, scurte istorice, care au

rolul de a vă familiariza cu evoluţia unor importante fenomene turistice.
Am ales pentru exemplificare un fragment din modulul 5 al cursului, în
care sunt prezentate informaţii referitoare la istoricul serviciilor de transport
prestate de agenţiile de turism.

Tour-operatorii
Tour-operatorii pot fi consideraţi angrosiştii
industriei turistice, fiind întreprinderi de
mari dimensiuni, puternic concentrate pe plan
naţional, dar mai ales internaţional, atât pe
orizontală, cât şi pe verticală. Produsul lor,
care este mai degrabă un serviciu decât o marfă
tangibilă, este pachetul de servicii (sau tour-ul
„împachetat”).

Tour-operatorii oferă servicii de transport,

cazare şi transfer la şi de la aeroport. Turistul
plăteşte un preţ mai mic pentru acest pachet
decât dacă încearcă să facă toate aceste aranja-
mente pe cont propriu. De asemenea, pachetul
de servicii poate cuprinde şi servicii de diver-
tisment, plimbări, închirieri de maşini şi alte
servicii, unele dintre ele fiind opţionale. Juridic,
tour-operatorii au statut de agent de turism, dar
şi de asociaţie care fabrică şi comercializează
produsele turistice.

Scurt istoric
Primul tour, în accepţiune modernă, a fost re-
1 (5)
alizat de Thomas Cook în 1841. Cook a oferit
pachete de servicii în întreaga lume, ideea
câştigând teren foarte repede, nu numai în Anglia, dar şi în alte ţări europene şi în SUA.
Firma lui Cook a rămas o putere în industria călătoriilor, în ciuda numeroaselor schimbări
în structura proprietăţii. Principalul său rival a fost şi este compania „American Express”.
Cele două companii funcţionează ca angrosişti de servicii şi ca agenţii de voiaj detailiste,
adică vând servicii pe care le distribuie direct publicului, prin propriile filiale şi agenţii.
„American Express” este implicată în multe afaceri: a fost prima companie care a emis cecurile
de călătorie; este proprietara unuia dintre cele mai importante servicii de creditare a clienţilor;
de asemenea, prestează servicii de asigurare şi bancare internaţionale.
Primii mari tour-operatori s-au dezvoltat pentru că s-au adresat unei clientele colective, de-
turnând interesul faţă de sistemele de comercializare clasice prin agenţia de turism. Această
clientelă era formată din sindicate, adică din colectivitatea de muncă, şi din reţele generale de
distribuţie din comerţ (mari magazine, vânzări prin corespondenţă). În contextul unei anume
„democratizări” a vacanţelor, unii tour-operatori au propus şi dezvoltat produse turistice la
scară industrială (pelerinaje, participări la expoziţii şi târguri internaţionale), care au contribuit
la afirmarea acestui nou tip de organizare a turismului în masă.
Ghid de turism 9
 lecţie demonstrativă

În înţelegerea informaţiilor prezentate, o mare importanţă o au studiile de

caz. Rolul acestora este de a spori aplicabilitatea cursului, fiind identificate
situaţiile concrete cu care se va confrunta ghidul de turism. Iată un exemplu
de analiză practică din modulul 8.

Portofoliul ghidului
Vom face acum o prezentare extrem de practică pentru orice ghid de turism, cuprinzând fişa
tehnică a unui circuit, analiza de preţ a circuitului conform fişei tehnice, precum şi o situaţie
a realizărilor efective (decontul).

1. Fişa tehnică a unui circuit

Circuitul ales este: Cluj Napoca – Alba Iulia (146 km, DN 75) – Deva (135 km, DN 74)
– Sibiu (122 km, DN 7) – Făgăraş (77 km, DN 1) – Braşov (66 km, DN 1) – Sighişoara
(116 km, DN 15) – Mediaş (37 km, DN 14) – Târgu Mureş (84 km, DN 14A) – Cluj
Napoca (107 km, E 60).
Obiective turistice vizitate în traseu:

– Alba Iulia: monumente arhitecturale din sec. XIV-XV, Palatul princiar,

Palatul Apor, Catedrala, Castelul-fort medieval Alba Carolina, Obel-
iscul ridicat în memoria lui Horea, Cloşca şi Crişan, Statuia lui Mihai
Viteazul, Muzeul Unirii;

– Deva: Muzeul oraşului, mănăstirea franciscană, Statuia lui Decebal,

Cetatea;

– Sibiu: Muzeul Brukental, fragmente ale oraşului medieval, monumente

arhitecturale din sec. XV-XVIII;

– Făgăraş: cetatea (sec. XIII) reconstruită în stil renascentist; Biserica

Sf. Nicolae, fondată în 1697;

– Braşov: Muzeul judeţean, Biserica Sf. Nicolae din Schei, Biserica

Neagră, fortificaţii;

– Sighişoara: Muzeul de istorie, Biserica mănăstirii, Biserica din deal;

– Mediaş: Muzeul Municipal, mănăstirea franciscană Sf. Margareta;
– Tg. Mureş: Muzeul judeţean, Biserica catolică, Catedrala ortodoxă, Biserica
reformată, Palatul Culturii.

10 Ghid de turism
 lecţie demonstrativă

2. Realizarea analizei de preţ a circuitului turistic conform fişei

tehnice
Tipul serviciilor turistice cuprinse în circuit: serviciul de transport (979 km), serviciul de
alimentaţie publică, serviciul de cazare.
Serviciul de restaurant: 1.08 – prânz – restaurant Transilvania (Alba Iulia)
– cina – restaurant Bulevard (Sibiu)
2.08 – mic dejun – restaurant Bulevard (Sibiu)
– prânz – restaurant Alpin (Braşov)
– cina – restaurant Steaua (Sighişoara)
3.08 – mic dejun – restaurant Steaua (Sighişoara)
– prânz – restaurant Grand (Tg. Mureş)
Serviciul de cazare: 1.08 – cazare hotel Bulevard (Sibiu)
2.08 – cazare hotel Steaua (Sighişoara)
Baremele aferente serviciilor (negociate):
– serviciul de transport – autocar 40 loc. – 10.000 lei/km;
– serviciul de restaurant – 75.000 pensiune completă (60 % prânz; 20% cină; 20% micul
dejun);
– serviciul de cazare – 100.000 lei/pers. (categoria 1 stea);
– intrări obiective turistice (muzee) – 10.000 persoană/obiectiv.
Notă: Preţurile stabilite sunt aleatorii, ele nu corespund cu realitatea.

Studiu de caz (1): Analiză de preţ

Pentru excursia din 1-3.08 pe itinerarul
Cluj Napoca – Alba Iulia – Deva – Sibiu – Făgăraş – Braşov – Sighişoara – Mediaş –
Tg. Mureş – Cluj Napoca,
cod 1/19, număr minim de turişti – 40, număr personal însoţitor – 2 (conducător grup,
şofer).
Specificarea:
Capitol I – cheltuieli directe din prestaţii de asigurat de terţi furnizori:
1. transport – 979 km × 10.000 lei/km = 9.790.000 lei
9.790.000 / 40 = 244.750 lei
2. cazare – 2 × 100.000 = 200.000 lei
3. restaurant – 2 pensiuni complete × 75.000 = 150.000 lei
1 prânz × 45.000 = 45.000 lei
Total: 195.000 lei
4. program turistic şi diverse servicii – 8 intrări muzee x 10.000 lei = 80.000 lei
5. cheltuieli personal însoţitor:
2 pers. × 200.000 (cazare) + 195.000 (restaurant)+ 80.000 (intrare muzee) = 950.000 lei
950.000 / 40 = 23.750 lei
Total Capitol I: (1+2+3+4+5) – 743.500 lei

Ghid de turism 11
 lecţie demonstrativă

Exerciţiile reprezintă un instrument foarte util pentru a verifica înţelegerea

conţinutului asimilat. Acesta este motivul pentru care cursul cuprinde
numeroase şi diverse exerciţii. În următoarele fragmente din modulele 7 şi 8
veţi găsi două tipuri de exerciţii, în care se aplică informaţiile primite.

Excursia la munte
Muntele poate fi străbătut în toate anotimpurile, dar durata şi complexitatea traseului diferă
în funcţie de acestea. Vara oferă posibilitatea unor trasee mai lungi şi dificile datorită zilelor
mai lungi, posibilităţii atingerii unor puncte de creastă, dar şi timpului mai favorabil şi
îmbrăcămintei mai uşoare. Iarna se merge cu atenţie numai pe trasee scurte, în nici un caz
pe traseele marcate cu „Interzis iarna”. Este recomandabil să consultaţi localnicii în privinţa
condiţiilor specifice ale regiunii. Excursiile se fac în grupuri care să aibă în jur de 10 persoane,
iar cazarea în cort se face numai dacă turiştii au o experienţă verificată în domeniu.

Exerciţiu
În povestirea de mai jos excursioniştii au făcut o serie de greşeli. Semnalaţi care sunt
aceste greşeli şi precizaţi cum trebuia procedat.
Au pornit spre munte 2 excursionişti, unul dintre ei echipat cu un rucsac, celălalt cu o
geantă de mână. Cei doi excursionişti aveau de străbătut un traseu de circa 5 ore, iar
veştile meteo erau contradictorii. Cel mai rău a fost că la circa 1 oră de la începutul
excursiei s-a lăsat ceaţa. Călătorul nostru cu rucsac a hotărât să continue, cel cu
? geanta ar fi vrut să se întoarcă. În curând a început şi ploaia. Au scos amândoi cuminţi
o umbrelă şi au continuat. După un timp, au ajuns la un refugiu. Au vorbit cu caban-
ierul, care i-a convins să rămână acolo. A doua zi de dimineaţă, timpul fiind senin,
au continuat drumul, dar socotind că nu au timp suficient să se întoarcă, au luat-o pe
prima scurtătură. Au început să facă un zgomot grozav ca să fie reperaţi.

Ofertă de turism extern şi program de turism extern

Circuit clasic Elveţia
Viena – Salzburg – Zürich – Berna – Montreux – Geneva – Lausanne –
Milano – Veneţia – Budapesta; perioada: 23.04.
– 3.05.2003

Servicii incluse:

– transport cu autocarul;
– 10 nopţi cazare cu mic dejun;
– croazieră pe lacul Geneva;
– program turistic.
Tarif: 495 Euro/pers

12 Ghid de turism
 lecţie demonstrativă

?
Exerciţiu
Analizaţi oferta şi programul de mai jos:
Circuit Italia – 13 zile autocar
Cazări : 11 cazări la hoteluri de 2 şi 3 stele, cu mic dejun şi cină
Plecări : 14.04, 14.06, 14.07, 14.08, 14.09
Preţ: 570 Euro
Traseu:
– Ziua 1: Bucureşti – Arad – Budapesta (cazare);
– Ziua 2: Tur de oraş Budapesta – Lublijana – Peştera Postojna – Veneţia (cazare);
– Ziua 3: Veneţia (Piaţa San Marco şi Basilica, Palatul Dogilor, opţional excursie cu
vaporul în insula Murano) (cazare);
– Ziua 4: Veneţia – San Marino (tur de oraş şi vizitarea palatului ) – Ancona (ca-
zare);
– Ziua 5: Ancona – Bologna – Florenţa (tur de oraş) (cazare);
– Ziua 6: Vizitarea Florenţei (cazare);
– Ziua 7: Florenţa – Roma (tur de oraş) (cazare);
– Ziua 8: Vizitarea Romei (inclusiv Vaticanul) (cazare);
– Ziua 9: Roma – Florenţa – Bologna – Milano (cazare);
– Ziua 10: Tur de oraş Milano (se vizitează Domul, Scala, Castelul Sforza şi Galeriile
Brera);
– Ziua 11: Milano – Bergamo (tur de oraş) – Vicenza – Udine (cazare);
– Ziua 12: Udine – Graz – Viena (tur de oraş) – Budapesta (cazare);
– Ziua 13: Budapesta – Arad – Bucureşti.
Completaţi apoi tabelul următor:

Ghid de turism 13
 lecţie demonstrativă

Prezenţa bogată a graficelor şi tabelelor constituie o parte atractivă a cursului,

dar şi un suport esenţial pentru însuşirea conţinutului.
Vă va convinge în acest sens următorul fragment din modulul 4.

Baza tehnico-materială turistică

Totalitatea mijloacelor materiale (specifice turismului, dar şi cele comune, aparţinând
i altor ramuri) pe care le foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice
şi sociale constituie baza tehnico-materială a turismului.

În cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacităţile de cazare, alimentaţia publică, agre-

mentul etc., prin numărul şi structura lor, reflectă, în cea mai mare măsură, gradul de dotare
şi dezvoltare turistică în ansamblu sau la nivel teritorial.

Cazarea turistică
Prin numărul său important de locuri şi prin structura acestora, aflată într-o permanentă
adaptare la evoluţia cererii turistice, această componentă principală a bazei tehnico-materiale
reprezintă un adevărat sprijin pentru activitatea turistică din ţara noastră.
În ultimii ani, spaţiile de primire s-au diminuat, din cauza scoaterii din circuitul turistic a unor
unităţi de cazare considerate necorespunzătoare, datorită trecerii unora dintre ele la alte de-
partamente şi schimbării destinaţiei iniţiale sau cedării proprietarilor de drept.
Peste 290.000 locuri (faţă de 340.000 în 1989) – acesta
era numărul locurilor disponibile în unităţile de cazare din
România la sfârşitul anului 2000, ceea ce reprezintă circa 13
paturi la 1000 locuitori. Deşi nu se situează la acelaşi nivel cu
cele mai dezvoltate ţări turistice europene (Spania, Austria),
ţara noastră se situează printre ţările cu un turism dezvoltat,
ca Elveţia şi Iugoslavia, datorită faptului că deţine peste 2500
de unităţi de cazare.

Analizând ponderea fiecărui tip de unitate din totalul

capacităţilor de cazare, se observă că într-o primă grupă intră hotelurile, care deţin peste
jumătate din numărul locurilor (cca. 56,1%), urmate la o diferenţă destul de mare de taberele
de elevi şi preşcolari (cca. 15%), de campinguri (cca. 11,8%) şi vile (cca. 10,8%), iar în cea
de-a doua grupă intră unităţile cel mai puţin reprezentative: cabane (cca. 3%), hanuri (cca.
1,4%) şi moteluri (cca. 1,3%).

Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate

Structura capacităţii de cazare pe forme de proprietate (datele aparţin anului 2000)
evidenţiază că, din totalul de 3.127 unităţi, ponderea cea mai
mare o deţine forma publică, cu 1.655 unităţi (52,9%), apoi
cea privată (27,6%) (care este într-o continuă creştere), cea
cooperatistă (aproximativ 200 unităţi), cea mixtă (circa 290
unităţi) şi cea obştească (aproximativ 110 unităţi).

Structura capacităţilor de cazare pe tipuri de

14 Ghid de turism
 lecţie demonstrativă

unităţi
Pe tipuri de unităţi, structura capacităţii de cazare se prezintă astfel:

Existenţa unei pon-

deri mari a structurilor de primire principale (hoteluri, vile + hanuri, moteluri şi cabane),
care reprezintă aproximativ 71% din total, din care circa 65% în hoteluri şi vile, constituie
un element pozitiv pentru activitatea turistică din ţara noastră. Deşi au un rol important în
turismul itinerant, hanurile şi motelurile sunt în număr mai mic, structurile complementare
deţinând un procent mic, cu un grad de confort redus în cele mai multe cazuri.

Structura capacităţilor de cazare pe forme de turism

Pe forme de turism, structura capacităţii de cazare se prezintă astfel:

Rezultă, deci, că în staţiunile de pe litoral se găsesc circa 42% din spaţiile de cazare ale
ţării, urmate de cele situate pe principalele trasee turistice şi în centrele urbane (cca. 28%)
şi de cele aflate în staţiunile balneare (cca. 17%) şi montane (cca. 13%).
Pe tipuri de unităţi, se remarcă şi în acest caz ponderea hotelurilor, cu precădere pe litoral,
dar şi în cazul centrelor şi traseelor turistice şi în staţiunile balneare.

Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice

Structura capacităţii de instalare pe tipuri de unităţi şi zone turistice se prezintă în felul
următor:

Ghid de turism 15
 lecţie demonstrativă

Pentru că vă poate fi de mare ajutor să vă evaluaţi competenţele în acest

fascinant domeniu, cursul vă propune şi câteva teste. Sunteţi un bun tovarăş de
drumeţie? Puteţi afla răspunsul la această întrebare rezolvând testul din
modulul 7. Veţi găsi în cursul nostru şi alte exemple de teste incitante, pentru
cunoaşterea proprie şi a celorlalţi.

Test de animaţie (poate fi aplicat tuturor membrilor unui grup de turişti, pentru ca
ghidul să-şi formeze o imagine generală):
Sunteţi un bun tovarăş de drumeţie?
1. Dacă după o noapte în care aţi dormit în comun cu alţi turişti (la un motel sau o cabană)
vă treziţi înaintea celorlalţi, vă găsiţi o îndeletnicire liniştită?
2. Respectaţi zilnic programul stabilit pentru întregul grup?
3. La drum, vă potriviţi pasul cu al celorlalţi, fără a vă lansa pe scurtături sau a rămâne în
urmă?
4. În camping, la un foc de tabără, vă oferiţi fără zăbavă (ezitare) să contribuiţi după putere
şi pricepere la pregătirea mesei?
5. Vă abţineţi să fumaţi când călătoriţi într-o maşină sau într-un compartiment de tren
pentru nefumători?
6. Cereţi permisiunea celor prezenţi de a deschide radioul, iar atunci când vă interesează
o emisiune anume folosiţi casca de ureche a tranzistorului?
7. Când călătoriţi cu automobilul, vă abţineţi să îi împărtăşiţi celui de la volan temerile şi
sfaturile dumneavoastră?
8. Sunteţi comunicativ, gata să daţi o mână de ajutor celor din jur?
9. {tiţi să tăceţi când e cazul (când tovarăşii de drum se odihnesc sau citesc, când cineva
povesteşte ceva)?
10. Renunţaţi la tabieturi şi vă adaptaţi cu voie bună la condiţiile pe care vi le oferă împre-
jurarea?
11. Ascultaţi tot timpul indicaţiile ghidului sau îi comentaţi deciziile?
12. Respectaţi regimul de alimentaţie specific pentru excursiile la munte?
Evaluare
Notaţi cu 10 puncte răspunsurile afirmative, cu 0 puncte răspunsurile negative şi cu 5
pe cele nesigure:
– Dacă aţi totalizat 90-120 puncte, vă dovediţi un bun tovarăş de drum. Sunteţi po-
liticos, atent cu cei din jur, ştiţi să respectaţi codul drumeţiei şi de aceea tovărăşia
dumneavoastră este căutată şi apreciată.
– Dacă totalul obţinut este de 60-85 puncte, puteţi considera că stăpâniţi deprinder-
ile de bază ale drumeţiei. Dar comportamentul dumneavoastră poate fi încă mult
îmbunătăţit. Supravegheaţi-vă mai mult. De fiecare dată când sunteţi pe cale de a
proceda într-un anume fel, gândiţi-vă în ce măsură v-ar face plăcere dacă altcineva
din grupul dumneavoastră ar acţiona identic.
– Un total de până la 50 de puncte e absolut nesatisfăcător. Sunteţi egoist, nepăsător
faţă de ceilalţi. E absolut necesar să vă revedeţi comportamentul, astfel încât drumeţia
alături de dumneavoastră să fie plăcută şi pentru cei din jur. Observaţi drumeţii
experimentaţi, veţi învăţa de la ei. Urmăriţi şi întrebările acestui test, impunându-vă
la început să acţionaţi în aşa fel încât fiecare răspuns să fie afirmativ. Cu timpul, o
astfel de comportare dirijată se va transforma într-o bună deprindere.

16 Ghid de turism
 lecţie demonstrativă

Sistematizarea cunoştinţelor asimilate de-a lungul unui modul se regăseşte

în partea de rezumat, care are rolul de a vă pregăti pentru rezolvarea
temelor pentru acasă. Găsiţi în continuare o parte a
rezumatului modulului 5.

REZUMATUL MODULULUI 5
5.1 Agenţia de turism este distribuitorul produselor turistice care realizează legătura între
agenţii economici cu profil de transport, cazare/alimentaţie publică şi client. Prezintă
avantajul protecţiei consumatorilor de turism şi al garanţiilor financiare acordate atât
turiştilor, cât şi prestatorilor.
5.2 Există mai multe criterii de clasificare a agenţiilor de turism, dar cel mai viabil este
următorul: agenţii cu oferte de servicii complete, agenţii de stimulare, agenţii com-
erciale, agenţii pentru croaziere, agenţii implant, agenţii organizatoare de circuite,
agenţii organizatoare de voiaje prin poştă. Pe plan mondial este utilizat şi termenul de
„agenţie de voiaj”, dar în România este evitat, având alte conotaţii. Agenţiile de turism
din România pot fi de următoarele tipuri:
¾ agenţie de turism tour-operatoare, având ca obiect de activitate organizarea şi vânza-
rea pe cont propriu a pachetelor de servicii de turism sau a componentelor acestora,
direct sau prin intermediari;
¾ agenţie de turism detailistă, care vinde sau oferă spre vânzare, în contul unei agenţii
de turism tour-operatoare, pachete de servicii sau componente ale acestora, contrac-
tate de agenţia tour-operatoare.
5.3 Punctele de lucru (agenţiile) se grupează în reţele de agenţii şi grupuri de agenţii (când
sunt mai puţin de 10 agenţii). Reţelele de agenţii sunt de mai multe tipuri: integrate,
franşizate, voluntare şi protejate. Un grup de agenţii poate fi compus din mai multe
puncte de vânzare şi puncte de implant.
5.4 Pentru a putea funcţiona, agenţiile de turism trebuie să solicite şi să obţină licenţe şi
brevete de turism eliberate de Direcţia Generală de Autorizare şi Control în Turism, care
funcţionează în cadrul Ministerului Turismului. Conducătorii agenţiilor de turism sunt
şi ei brevetaţi, iar în funcţie de nivelul pregătirii profesionale, aceştia pot fi: manager în
activitatea de turism; director de agenţie de turism tour-operatoare; director de agenţie
de turism detailistă; director de hotel; director de restaurant; cabanier.
5.5 Contractul dintre agenţia de turism şi turist este acordul de voinţă dintre agenţia tour-
operatoare sau detailistă şi turist, care are ca obiect cumpărarea unor servicii turistice de
către turist şi eliberarea documentelor de plată şi a documentelor de călătorie de către
agenţia de turism. În contract sunt menţionate obligatoriu o serie de elemente referi-
toare la pachetul de servicii de a cărui bună îndeplinire este răspunzătoare agenţia de
turism. Cumpărătorul are dreptul de a informa în scris despre neconcordanţele sesizate
sau despre calitatea necorespunzătoare a unor servicii turistice.
5.6 Publicitatea agenţiilor de turism cuprinde un complex de activităţi de informare a con-
sumatorilor despre componentele, calitatea şi locul unde poate fi consumat produsul
firmei, în scopul stimulării vânzărilor.
Modalităţile principale de comercializare a produselor turistice de către agenţiile de
turism sunt:

Ghid de turism 17
 lecţie demonstrativă

¾ editarea de materiale publicitare;

¾ realizarea de campanii publicitare.
5.7 În etapa actuală, o dată cu creşterea numărului de agenţii turistice şi implicit a pachetelor
turistice ce sunt oferite turiştilor, agenţiile de turism aplică două strategii de comer-
cializare a produselor turistice: strategia de specializare şi strategia de nediferenţiere.
Specializarea se face în funcţie de temă, clientelă şi destinaţie.
5.8 Agenţia desfăşoară activităţi legate de vânzarea de bilete de transport, servicii turistice
şi servicii complementare acestora. Ea vinde servicii turistice izolate (primire şi acces
şi servicii) sau complexe (voiaje generice şi forfetare). O agenţie bine organizată şi care
dispune de resurse financiare şi personal suficient are următoarea organigramă: biroul
secretariat; biroul dezvoltare; biroul transporturi; biroul turism; biroul trafic accesoriu;
oficiul tarife şi documentare; oficiul publicitate; oficiul difuzare şi fişier general. Agenţia
corespondentă este acea agenţie de voiaj care asistă clientela altei agenţii de voiaj sau
vinde servicii organizate de aceasta.

Acolo unde au fost menţionate în material noţiuni care nu au beneficiat de

explicaţii detaliate, acestea sunt cuprinse în secţiunea de vocabular, care se
găseşte la sfârşitul unor module. Am ales pentru exemplificare vocabularul
de la sfârşitul aceluiaşi modul 5.

VOCABULAR
agenţie de turism – firmă specializată în turism care se ocupă cu producerea şi co-
mercializarea produselor turistice
agenţie de voiaj – firmă care are ca obiect comercializarea biletelor de transport.
Agenţiile de voiaj se împart în agenţii CFR, rutiere, pentru
transport fluvial.
brevet de turism – act care acordă posesorului (persoană fizică) dreptul de a înfiinţa
şi conduce o agenţie de turism
croazieră – călătorie pe mare sau ocean cu un vas special (de croazieră)
licenţă de turism – act în baza căruia o agenţie de turism îşi desfăşoară activitatea
rezervare – anunţarea şi reţinerea (cu sau fără un acont) a unui serviciu
turistic
serviciu turistic – serviciu oferit spre vânzare de un tour-operator sau de o agenţie
de voiaj turistic
tour-operator – fi rmă specializată în turism care se ocupă cu vânzarea en
gros a aranjamentelor turistice către agenţii detailiste
voiaj forfetar – pachet de produse turistice ce include transportul, cazarea şi alte
servicii vândute sub titlul de vacanţă la un preţ forfetar

18 Ghid de turism
 lecţie demonstrativă

În finalul fiecărui modul se găseşte o temă pentru acasă, care conţine

atât întrebări de tip grilă, cât şi exerciţii complexe, de tip practic.
Am selectat pentru exemplificare câteva exerciţii din tema modulului 7.

TEMA PENTRU ACASĂ

1. Cea mai importantă staţiune din Carpaţi în ceea ce priveşte dotările pentru spor-
turi de iarnă şi transport pe cablu este:
a. Predeal;
b. Semenic;
c. Poiana Braşov;
d. Sinaia.
2. Analizaţi graficul de mai jos:

a. Specificaţi staţiunea cu cea mai mare pondere a transportului pe cablu.

b. Realizaţi o comparaţie între totalul pentru Valea Prahovei şi cel pentru Poiana
Braşov.
3. În textul de mai jos înlocuiţi acţiunile greşite cu altele corecte:
Grupul de excursionişti format din 10 turişti a plecat pe munte, în faţă fiind persoana
care mergea cel mai repede, un alpinist încercat. În spatele grupului erau câteva persoane
mai slabe, din care una nu mai fusese niciodată pe munte. S-a mers într-un ritm rapid,
iar la primul popas s-au epuizat toate rezervele de apă, cu gândul că vor fi găsite altele
mai încolo. Cu cât se urca mai mult, cu atât se mărea pasul pentru a se ajunge la un
loc de campare situat dincolo de limita pădurii. Exact când s-a înnoptat, s-a ajuns pe
malul unui râu, unde lângă apă s-a stabilit şi tabăra. A doua zi de dimineaţă, s-a plecat
în grabă, iar echipamentul s-a împrăştiat pe la toţi turiştii prin bagaje, fiecare ce a putut
să ia. La prânz, s-a ajuns la cabană, unde mai toţi turiştii s-au aşezat la o friptură şi o
bere. Au pornit după aceea veseli către baza muntelui.
4. A. Pe baza tuturor cunoştinţelor din modulele anterioare şi a cunoştinţelor dobân-
dite în acest modul, dezvoltaţi un traseu turistic în România (de circa 400 km),
în care să atingeţi următoarele puncte:
– tema;
– obiectivele turistice;
– itinerariul;
– dotările de agrement.
B. Aceleaşi cerinţe ca la 10 A, dar pentru a realiza o ofertă şi un program pentru
turismul internaţional (un traseu cu durata de 5 zile).

Ghid de turism 19
 lecţie demonstrativă

Temele propuse se rezolvă pe formularele de temă ataşate la sfârşitul caietului

şi se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica special dedicată
observaţiilor profesorului veţi primi din partea acestuia
sugestii şi recomandări pentru perfecţionarea continuă a activităţii.

Aici se încheie lecţia demonstrativă

a cursului de Ghid de turism.
În speranţa că materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea şi
atractivitatea cursului nostru,

vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului nostru,

înscriindu-vă la cursul de Ghid de turism!

20 Ghid de turism