Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lab2-Circuite Elementare de Prelucrare A Impulsurilor PDF
Lab2-Circuite Elementare de Prelucrare A Impulsurilor PDF
1. Scopul lucrării:
2. Noțiuni teoretice
Pentru a înțelege cum sunt determinate formele de undă la ieșirea diferitelor circuite
prezentate în îndrumar, trebuie să analizăm variația căderii de tensiune pe diferite componente
(condensator și rezistență) în timp. Cu alte cuvinte, ne interesează răspunsul circuitului la un semnal
de tip impuls sau treaptă (adică răspunsul tranzitoriu).
Considerând circuitul din Figura 14, vom determina răspunsul tranzitoriu la un impuls treaptă
utilizând transformatele Laplace ale expresiilor VR și VC (unde VR este căderea de tensiune pe
rezistentă și VC este căderea de tensiune pe condensator). Adică putem folosi substituția 𝑗𝑗𝑗𝑗 → 𝑠𝑠 și
obținem:
1
𝑉𝑉𝑖𝑖 (𝑠𝑠) = 𝐸𝐸 (1)
𝑠𝑠
1 1
𝑉𝑉𝐶𝐶 (𝑠𝑠) = 𝐸𝐸 (2)
1 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑠𝑠
𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 1
𝑉𝑉𝑅𝑅 (𝑠𝑠) = 𝐸𝐸 (3)
1 + 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑠𝑠
𝑡𝑡
𝑉𝑉𝐶𝐶 (𝑡𝑡) = 𝐸𝐸(1 − 𝑒𝑒 −𝑅𝑅𝑅𝑅 ) (4)
𝑡𝑡
𝑉𝑉𝑅𝑅 (𝑡𝑡) = 𝐸𝐸𝑒𝑒 −𝑅𝑅𝑅𝑅 (5)
Astfel, dacă 𝜏𝜏 << 𝑇𝑇1 , 𝑇𝑇2 , impulsurile de la ieșire au forma din Figura 4 și sunt caracterizate
prin:
𝑉𝑉𝑂𝑂𝑂𝑂𝑂𝑂𝑂𝑂 = 𝐸𝐸 (6)
Dacă τ >> T1, T2, în regim staționar, se obține, la ieșire, forma de undă din Figura 5, în care:
𝑇𝑇2
𝐸𝐸1 = 𝐸𝐸 (8)
𝑇𝑇1 + 𝑇𝑇2
𝑇𝑇1
𝐸𝐸2 = 𝐸𝐸 (9)
𝑇𝑇1 + 𝑇𝑇2
Lucrarea 1 Pagina | 4
𝑇𝑇2
1 − 𝑒𝑒 − 𝜏𝜏
𝑉𝑉1 = 𝐸𝐸 (𝑇𝑇 +𝑇𝑇 )
(11)
− 1 2
1 − 𝑒𝑒 𝜏𝜏
𝑇𝑇1
𝑉𝑉2 = 𝑉𝑉1 𝑒𝑒 − 𝜏𝜏 (12)
𝑇𝑇1
1 − 𝑒𝑒 − 𝜏𝜏
𝑉𝑉3 = 𝐸𝐸 (𝑇𝑇 +𝑇𝑇 )
(13)
− 1 2
1 − 𝑒𝑒 𝜏𝜏
𝑇𝑇2
𝑉𝑉4 = 𝑉𝑉3 𝑒𝑒 − 𝜏𝜏 (14)
Micșorarea valorilor elementelor circuitului RC, are ca efect creșterea ponderii elementelor
parazite (capacitatea de intrare, Cp, care apare în paralel cu rezistența R și rezistența internă a
generatorului de semnal, 𝑅𝑅𝑔𝑔 , care apare în serie cu capacitatea C).
În acest caz, pentru circuitul de derivare real, reprezentat în Figura 7, se va constata atât o
micșorare a amplitudinii impulsurilor cât și a duratei lor. De asemenea, așa cum se observă în
Figura 8, impulsurile derivate vor avea un front diferit de zero, determinat, practic, de constanta de
timp 𝐶𝐶𝑝𝑝 𝑅𝑅𝑔𝑔 .
(adică elementele adăugate în circuit să fie mult mai mari decât elementele parazite, deja
prezente), condiții cu un grad de generalitate mare pentru circuite electronice de impulsuri.
În electronica digitală circuitul RC cu ieșire pe rezistență are mai multe aplicații practice:
• Transmiterea impulsurilor de declanșare de la diferite tipuri de senzori;
• Cuplajul parazit capacitiv între mai multe linii de semnal (efect nedorit dar întâlnit în transmiterea
semnalelor) - Figura 11;
𝑇𝑇1 (16)
𝑉𝑉0 = 𝐸𝐸
𝑇𝑇1 + 𝑇𝑇2
𝐸𝐸𝑇𝑇1 𝑇𝑇2 (17)
∆𝑉𝑉 =
𝜏𝜏(𝑇𝑇1 + 𝑇𝑇2 )
Lucrarea 1 Pagina | 7
În cazul în care constanta de timp τ = RC este foarte mică în comparație cu T1 și T2 (τ <<T1, T2),
impulsurile de la ieșire, asemănătoare cu cele de la intrare, vor fi deformate prin apariția fronturilor
finite, ca în Figura 17.
Pentru cazul în care 𝜏𝜏 ≪ 𝑇𝑇1 , 𝑇𝑇2 ne interesează să determinăm timpul celor două fronturi
(crescător 𝑡𝑡𝑓𝑓+ și descrescător 𝑡𝑡𝑓𝑓− ). Timpul de front se măsoară de la 10% din valoarea maximă a
amplitudinii vârf la vârf a semnalului E până la 90% din această valoare pentru frontul crescător sau
de la 90% E până la 10% E pentru frontal descrescător:
Divizorul compensat
Circuitul de axare
a b
Figura 22. Parametrii semnalului de comandă (a) și semnalul axat (b)
Lucrarea 1 Pagina | 11
Circuitele de limitare cu diode pot realiza limitare superioară (a), inferioară (b) sau bilaterală
(c), așa cum reiese din caracteristicile de transfer, v0(vi), reprezentate în Figura 23, a, b şi c.
a b c
Figura 23. Caracteristicile de transfer pentru cele 3 tipuri de circuite de limitare
Din punct de vedere practic, circuitele de limitare cu diode se pot realiza în variante serie sau
în variante paralel (fiind posibile, pentru limitatoarele bilaterale, şi variante combinate), așa cum se
observă în Figura 24.
Parametrii cei mai importanți ai unui limitator cu diode sunt: tensiunea (sau tensiunile) de
prag, panta caracteristicii de transfer în zona de limitare (care trebuie să fie cât mai aproape de
zero), panta caracteristicii de transfer în zona liniară (care trebuie să fie cât mai aproape de 1)
precum şi viteza de comutare în cazul aplicării unor semnale rapid variabile.
Circuitele de limitare care se testează în cadrul lucrării sunt desenate în Figura 24.
Lucrarea 1 Pagina | 12
3. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII
Figura 25 Breadboard
3. Divizorul compensat
𝐸𝐸𝐸𝐸1
Experimentați divizorul de impulsuri din Figura 20. Calculați, acasă, valoarea iniţială �𝐶𝐶 � și
1 +𝐶𝐶2
𝐸𝐸𝐸𝐸2
cea finală �𝑅𝑅 � a tensiunii de ieşire pentru E = 5 V, R1= 10 kΩ, R2= 1 kΩ, C2 = 1 nF; C1min = 47 pF;
1 +𝑅𝑅2
C1max = 220 pF şi C1opt = 100 pF.
Vizualizați formele de undă obţinute la ieşire atunci când la intrare se aplică impulsuri de
amplitudine E = 5 V, cu durata şi perioada suficient de mari; se vor realiza cele patru situaţii din
Figura 20 şi se vor compara rezultatele cu cele teoretice.
Lucrarea 1 Pagina | 14
4. Circuitul de axare
5. Circuitul de limitare
Folosiți osciloscopul pentru a trasa caracteristicile de transfer ale circuitelor de limitare din
Figura 24. Pentru aceasta, conectați la intrare un generator de semnal sinusoidal de frecvență 1 kHz
și cu amplitudine mai mare decât E = 3 V; semnalul de la intrare se măsoară pe intrarea A a
osciloscopului iar semnalul de la ieșire pe intrarea B a osciloscopului. Se va considera R = 10 kΩ.
Unuia dintre limitatoarele bilaterale i se aplică semnal sinusoidal de frecvență 1 kHz și se
vizualizează forma de undă de la ieșirea circuitului; se măsoară fronturile impulsurilor obținute și se
studiază influenta amplitudinii semnalului de la intrare asupra acestora.
Măriți frecvența semnalelor de comandă și observați influența acesteia asupra formelor de
undă de la ieșire.
Aplicați circuitului de limitare superioară cu diodă serie impulsuri caracterizate prin E = 5V,
T1 = T2 = 5 μsec. Ce se modifică față de frecvența joasă? Ce observați?
Simulați acasă comportamentul schemelor utilizate în exercițiul de laborator și comparați
parametrii obținuți din simulări cu cei din experimentele de laborator. Utilizați mai multe modele de
diode pentru diferite frecvențe (ex: 10 KHz, 1MHz, 10MHz, 100MHz). Sunt asemănătoare rezultatele?
Motivați inginerește răspunsul.
Cerințe
Referatul va conține:
- Scurt rezumat al teoriei lucrării
- Schema circuitului pus la dispoziție în laborator
- Schema electronică aferentă fiecărui punct, cu menționarea conexiunilor făcute pentru a face
funcțională fiecare schemă
- Rezultatele măsurătorilor aferente fiecărui punct
- Rezultatele calculelor teoretice aferente fiecărui punct
- Simulările – scheme și rezultatele simulărilor aferente fiecărui punct
- Comparații între cele trei tipuri de rezultate(calculat, măsurat, simulat); observații.