Thomas Hunt Morgan

Spre sf�r�itul secolului al XIX-lea, genera�ia de dup� Charles Darwin a ini�iat o

revolu�ie �n biologie �ntreprinz�ndu-se cercet�ri pentru descoperirea bazei fizice
a eredit�ii. Progresele chimiei �i microscopiei clarificaser� no�iunea de celul�,
care era deja recunoscut� drept unitatea de baz� a organismelor vii.

S-a descoperit c� atunci c�nd celulele se divizeaz� pot fi observa�i �n interiorul

lor mici corpusculi ca ni�te fire, care se dubleaz� �i care migreaz� la fiecare
celul�-fiic�. Ace�ti cromozomi au fost descoperi�i �i numi�i ca atare prin 1880,
dar func�ia lor a r�mas necunoscut� vreme de dou� decenii, moment �n care s-a emis
ipoteza c� ei ar fi purt�torii informa�iei genetice.

Spre sf�r�itul primului deceniu al secolului XX, Thomas Hunt Morgan a demonstrat c�
aceast� ipotez� este corect� �i c� genele sunt localizate �n cromozomi. Morgan este
principalul fondator a ceea ce avea s� se numeasc� ulterior teoria cromozomial� a
eredit�ii.

BIOGRAFIE

Provenind dintr-o ilustr� familie din Kentucky, Thomas Hunt Morgan s-a n�scut pe 25
septembrie 1866 la Lexington. Tat�l lui, Charlton Hunt Morgan, care fusese pe
vremuri consul american �n Sicilia, conducea o manufactur� �i se �nrudea, printre
al�ii, �i cu J. Pierpont Morgan, marele bancher. Mama lui, Ellen Key Morgan, era
str�nepoata lui Francis Scott Key, compozitorul �Stindardului �nstelat".

�n copil�rie, Thomas a manifestat interes pentru istoria natural�, colec�ion�nd ou�

de p�s�ri �i fosile. La 16 ani s-a �nscris la Kentucky State College (ast�zi
University of Kentucky), alerg�nd drept subiect principal de studiu zoologia, �n
care �i-a luat diploma �n 1866. Apoi a �nceput s� studieze morfologia - structura
animalelor �i a plantelor - la Universitatea Johns Hopkins, unde a ob�inut
doctoratul, �n anul 1890, cu o diserta�ie pe tema p�ianjenilor de mare -
pycnogonidele, care tr�iesc pe fundul oceanului.
Dup� doctorat a urmat un curs de un an la Napoli, Italia, apoi a �nceput s� predea
la Bryn Mawr, �n 1891. �n 1904, dup� ce-�i c�tigase reputa�ia de experimentator, el
s-a mutat la Columbia University, unde �i-a desf�urat activitatea cea mai
important�. �nghesuita �camer� cu mu�te" de la Columbia, cu Morgan �n centrul ei,
examin�nd fiecare specimen cu un instrument de giuvaiergiu, era un loc �n care
�tiin�a �i exercita for�a sa magic�.

�n momentul �n care Morgan a �nceput s� studieze mecanismele eredit�ii, diverse

domenii ale biologiei sufereau o foarte rapid� schimbare. Teoria evolu�iei �i
atr�gea �ndeosebi pe biometricieni �i citologi, �n timp ce �n vechea �tiin�� a
morfologiei domnea confuzia, deoarece clasificarea speciilor de animale dup�
structura fizic� presupunea numeroase specula�ii.

Sub influen�a legii biogenetice a lui Ernst Haechkel, de pild�, se credea c� pe�tii
sunt str�mo�ii omului. Morgan era sceptic �n privin�a utilit�ii acestei abord�ri,
care se extindea la domenii cum ar fi anatomia comparat� �i paleontologia.
Ipotezele ei cuprinz�toare, dar greu de verificat �l deranjau. �Este bine cunoscut
faptul c� mintea omeneasc�, lipsit� de control, are prostul obicei de a se r�t�ci."
De asemenea, Morgan a criticat ini�ial �i teoria eredit�ii formulat� de Gregor
Mendel, care fusese redescoperit� �n 1900, �i se �ndoia c� acumularea lent� de
varia�ii poate duce la saltul evolutiv.

�n schimb, vizit�ndu-l pe Hugo de Vries �n Olanda, Morgan a �ntrev�zut

posibilitatea ca muta�iile s� fie motorul evolu�iei. �n consecin��, �n 1907, a
�nceput s� fac� experimente pe musculi�a de o�et, �Drosophila melanogaster�,
c�ut�nd dovezi �n privin�a apari�iei de schimb�ri bru�te peste genera�ii.
Dac� li se d� o bucat� de banan� sau alt tip de hran�, musculi�ele se pot �nmul�i
rapid, iar �n c�iva ani ar rezulta un num�r de descenden�i egal cu cel produs de
b�rba�i �i femei �n peste dou� milenii. Pe l�ng� faptul c� sunt foarte prolifice,
musculi�ele �be�ive" au doar patru cromozomi neobi�nuit de mari �i deci relativ
u�or de studiat.
Morgan a studiat musculi�ele lui timp de doi ani f�r� s� ob�in� vreun rezultat
pozitiv; abia �n 1910 a descoperit c� un specimen avea ochi albi, nu ro�ii. �n
urm�toarele c�teva luni, �ncruci��nd cu grij� musculi�ele �i a�tept�nd rezultatele,
tr�ia o adev�rat� aventur�. Potrivit unei relat�ri, Morgan �i-a vizitat so�ia la
scurt� vreme dup� ce aceasta a dat na�tere unei feti�e �i a asaltat-o cu ve�ti
despre musculi�a lui cu ochi albi �i abia la sf�r�it s-a oprit s� �ntrebe de copil.

�ncruci��nd mutantul, Morgan a descoperit c� prima genera�ie era normal�, adic�

avea ochii ro�ii. Dar �n urm�toarele genera�ii ochii albi au reap�rut �ntr-o
propor�ie care, contrar a�tept�rilor lui, confirma legea a treia a lui Mendel,
produc�nd un raport de 3:1 �ntre tr�s�turile dominante �i cele recesive. Mai mult
�i la fel de important, toate mu�tele cu ochi albi erau masculi.

Morgan a presupus, corect, c� aceast� caracteristic� a ochilor albi este o

tr�s�tur� legat� de sex; descoperise astfel leg�tura genetic�, dup� cum avea s� fie
denumit� ulterior. Devenind un adept al legilor eredit�ii, Morgan a publicat
�Mecanismul eredit�ii mendeliene� �n 1915. �n ceea ce a numit �unele din cele mai
frumoase rezultate experimentale din istoria �tiin�ei", Morgan a demonstrat c�
genele sunt entit�i fizice localizate pe cromozomi.

�n lucr�rile publicate dup� primul r�zboi mondial, Morgan a fundamentat teoria

cromozomial� a eredit�ii �i a creat limbajul de baz� al geneticii. El a scris mai
multe texte esen�iale pentru �tiin�a geneticii, inclusiv �Bazele fizice ale
eredit�ii�, publicat� �n 1919, �i �Evolu�ie �i genetic�, �n 1925. �n 1926 ap�rea
�Teoria genei�, iar �n 1933 �Embriologie �i genetic�.

�n experimentele sale, Morgan a confirmat harta structurii genetice a musculi�elor

de o�et explic�nd o mare varietate de mecanisme, �ntre care �recombinarea,
potrivirea �i segregarea�. El a revizuit semnifica�ia termenului de muta�ie,
aplic�ndu-l nu la apari�ia unei noi specii, ci a unei tr�s�turi anume.

�n concep�ia lui Morgan, care a devenit predominant�, micile varia�ii intr� �ntr-o
popula�ie ca ni�te caracteristici alternative (numite alele) pe m�sur� ce mediul
exercit� o presiune selectiv� asupra adaptabilit�ii lor. Astfel, speciile prezint�
un spectru larg �n privin�a varia�iilor individuale, dar �n ansamblu ele r�m�n
unitare. �n 1933, �n semn de recunoa�tere a realiz�rilor sale �n domeniul
geneticii, Morgan a primit Premiul Nobel pentru fiziologie �i medicin�.

�n 1928, de�i se pensionase de c�iva ani de la Columbia, Morgan s-a mutat la

California Institute of Technology, unde a fost invitat pentru a reorganiza complet
departamentul de biologie. Cu toate c� nu mai lucra de mult ca cercet�tor, el a
influen�at considerabil acest departament, promov�nd interac�iunea �ntre biologi,
fizicieni �i chimi�ti �i aduc�ndu-i la Caltech pe Max Delbruck �i pe mul�i al�i
oameni de �tiin��. A murit pe 4 decembrie 1945.

Personalitate complex�, Morgan a instituit �n laboratorul s�u o atmosfer�

creatoare, promov�nd discu�iile libere. Unul dintre studen�ii lui apropia�i descrie
comportamentul lui Morgan drept �un amestec de entuziasm, un puternic sim� critic,
generozitate, deschidere intelectual� �i un remarcabil sim� al umorului". La toate
acestea trebuie ad�ugat faptul c� Morgan nu privea genele ca pe ni�te entit�i
fizice �i c� nu a prev�zut importan�a ADN-ului.

�n plus, nu era deloc familiarizat cu matematica, de�i aprecia abord�rile

cantitative �i le putea urm�ri �n linii mari. Totu�i, �datorit� importan�ei pe care
a acordat-o materialismului �i experimentalismului", scrie Garland E. Allen,
�Morgan a contribuit la crearea unui val al viitorului care �n prezent se face
sim�it �n toate domeniile biologiei moderne".

Teoria cromozomiala a ereditatii

Este meritul lui Thomas Morgan de a fi elaborat in anul 1910 teoria cromozomiala a
ereditatii.Thomas MorganEl a plecat de la premisa ca factorii ereditari (genele)
sunt localizati in cromozomi.In cercetarile sala experimentale a folosit ca
material de studiu musculita de otet (Drosophila melanogaster).
Caracteristicile musculitei sunt :
� traieste pe medii ieftine de laborator (fructe aflate in fermentatie);
� numarul de cromozomi este mic : 2n=8;cromozomii sunt mari,vizibili la microscop ;
� in glandele salivare ale larvei musculitei de otet se gasesc cromozomi uriasi
(politeni);
� prezinta un numar mare de mutatii pentru caractere distincte;
Drosophila melanogasterMetoda de lucru folosita este hibridarea.Th.Morgan a
incrucisat musculite normale cu cele mutatnte sau cele mutante intre ele,pentru a
demonstra modul de transmitere a caracterelor ereditare prin intermediul genelor
plasate in cromozomi.

Tezele teoriei cromozomiale a ereditatii sunt in numar de trei:

1.Asezarea liniara a genelor pe cromozomi este prima teza enuntata de Th.Morgan si

demonstrata experimental de Yanofski.S-a folosit ca material de lucru doi
bacteriofagi identici (adenovirusuri parazite pe bacterii).Prin distrugerea a doua
portiunu diferite de ADN,el a separat cei doi bacteriofagi,acestia nemaiputandu-se
replica,deoarece le lipsea o portiune de ADN.Daca cei doi bacteriofagi sunt pusi in
contact,reusesc sa se replice in continuare.Acest proces este posibil daca se
admite ca segmentele cromatidice distruse au fost completete de cele omoloage,deci
genele sint reprezentate in dublu exemplar (sunt alele).

2.Transmiterea inlantuita a genelor la urmasi-fenomen numit linkage.Aceasta teza a

fost demonstrata prinfenomenul de linkage incrucisarea unei musculite femele
normale (aripi normale si ochi de culoare rosie) cu un mascul dublu mutant recesiv
(aripi vestigiale si ochi de culoare cafenie ).La tipul normal caracterele sunt
notate cu vg + si bw+ (aripi normale si ochi rosii).Genele mutante determina
aparitia aripilor vestigiale (scurte),notate cu vg,si a culorii cafenii a
ochilor,notata cu bw.
In generatia F1 indivizii masculi sunt heterizigoti,prezinta aripi normale si ochi
de culoare rosie.Prin retroincrucisarea masculului din generatia F1 cu o femela
dublu mutanta,recesiva se obtin indivizi din generatia F2.Acestia segrega in raport
de 1:1.
In concluzie :
� genele plasate pe acelasi cromozom se transmit inlantuite la urmasi,fara sa se
supuna legilor mendeliene ale ereditatii;
� numarul de gene este mult mai mare decat cel de cromozomi (la musculita de otet-
2n=8).Deci,pe acelasi cromozom se afla plasate mai multe gene,care se transmit
inlantuit la urmasi.(vezi figura de alaturi ). Apasand cu maus-ul pe figura
alaturata,puteti vedea animatia fenomenului de linkage la Drosophila melanogaster!
Odata obtinuta imaginea,puteti revedea filmul apasand pe butonul refresh.

3.Schimbul reciproc de gene intre cromozomii omologi-fenomen numit crossing-

over.Th.Morgan reia experimentul,incrucisand doua musculite mutante:masculul
prezinta aripi vestigiale (vgvg) si corp gri normal (b+ b+) iar femela prezinta
aripi normale (vg+ vg+) si corp de culoare neagra (bb).Femele heterozigota din
generatia F1 se incruciseaza cu un mascul dublu mutant recesiv.Femele din generatia
F1 formeaza patru tipuri de gameti,dintre care doi sunt nerecombinati genetic,iar
doi recombinati genetic.
In generatia F2 se obtin patru tipuri de organisme:83% prezinta caractere care
seamana cu forma materna si cu cea paterna,iar 17% sunt indivizi recombinati
genetic,aparuti in urma crossing-over-lui.Aparitia indivizilor recombinati genetic
se explica astfel: in timpul diviziunii meiotice cromozomii omologi se ating intr-
un punct,in doua sau mai multe.Cromatidele cromozomilor se rup la nivelul punctelor
de contact,astfel incat in momentul refacerii,intre cromozomii omologi apare un
schimb de segmente cromatidice.Crossing-over-ul poate fi simplu,dublu sau
multiplu,in functie de numarul perechilorde segmente cromatidice schimbate.Precizam
ca genele isi modifica numai raportul de vecinatate,dar isi pastreaza locii,in
timpul crossing-over-lui.

Importanta morganismului consta in eleborarea tezelor teoriei cromozomiale a

ereditatii.Pe baza experientelor de hibridare,Th.Morgan a constatat ca unii hibrizi
in generatia F2 nu se supun lehii segregarii independente a perechilor de
caractere,deoarece apar si alte tipuri de segregare.Termenul de recombinare
genetica a fost introdus in stiinta de Th.Morgan.recombinarea intercromozomiala se
realizeaza prin crossing-aver.Morganismul absolutizeaza rolul cromozomilor in
transmiterea caracterelor ereditare si ignora ereditatea extranucleara,realizata
prin plasmagene.

http://colegiultehnicpn.3x.ro/Folder_lucru/linkageanimat.gif
http://colegiultehnicpn.3x.ro/Folder_lucru/Fly1.jpg.jpeg
http://colegiultehnicpn.3x.ro/Folder_lucru/180px-Thomas_Hunt_Morgan.jpg.jpeg