1 Analiza granulometrica

Analiza granulometrică
Granulometria – dimensiunea particulelor – reprezintă un criteriu important de
analiză a sedimentelor şi rocilor sedimentare. Analiza granulometrică are ca rezultat
evidenţierea de clase şi obţinerea de informaţii necesare calculării parametrilor
granulometrici.
Categoriile granulometrice fundamentale cu care se operează în domeniul sedimentar
sunt: rudit, arenit, silt şi lutit.

1. Metode de analiză granulometrică

Metodele se casifică în principal în funcţie de intervalul dimensional:
 fracţiuni grosiere (rudite, arenite);
 material cimentat (secţiuni subţiri);
 material necimentat (sitare, macrosedimentare şi măsurători directe ale
galeţior);
 fracţiuni fine (silturi, lutite);
 separarea directă a fracţiilor: decantare, centrifugare;
 determinare indirectă a dimensiunilor (microsedimentare): pipetare,
balanţa de sedimentare, densimetrie, metode optice.
În ultima perioadă se folosesc medodele de analiza LASER pentru intervalul arenit -
lutit.

2. Algoritmul analizei prin sitare

Pentru intervalul rudit fin - lutit, metodele clasice sunt cele ale sitării, pentru
intervalul rudit fin- arenit fin şi pipetării pentru intervalul silt-lutit.
Mai întâi probele sunt spalăte şi dezagregate prin triturare. Dacă probele sunt
cimentate, atunci de folosesc soluţii pentru dizolvarea cimenturilor. Dacă liatul este de tipul
materiei organice, atunci probele sunt tratate cu apa oxigenată. În cazul în care proba conţine
o cantitate importantă de material lutitic (argilos) atunci se vor face tratamente cxhimice
pentru dispersare.
Urmează operatiunile de sitare. Ochiurile sitelor respectă scara granulometrică
standard. Cantităţile rămase pe sită sunt cântarite. Materialul fin siltic şi lutitic rămas pe tava
colectoare este în continuare analizat prin metoda pipetării.
2.1 Prepararea probelor
2.1.1 Dezagregare, decimentare
Dacă probele sunt consolidate, mai întâi se vor dezagrega prin metode fizice cum ar fi
înmuierea, triturarea, încălzirea şi răcirea alternativă sau dezagregarea în camera de presiune.
Dacă probele sunt cimentate atunci se folosesc în funcţie de mineralogia cimentului diverse
soluţii în scopul dizolvarii acestuia (Tabel 1).

Tabel 1 Substanţe chimice utilizate pentru decimentare

Tip de ciment Substanţă chimică Observaţii
Calcitic HCl diluat Reacţie la cald
Feruginos HCl 50% Reacţie la cald
Silicios KOH concentrat Reacţie la cald
Pirită NO3H Reacţie la cald
Bituminos Solvenţi organici Reacţie la rece

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
2 Analiza granulometrica

2.1.2 Dispersie
În cazul unor probe cu mult material lutitic, particulele constituente, dacă sunt
analizate prin sedimentare se depun în mod individual sau sub formă de agregate, datorită
procesului de coagulare (floculare). Procesul de coagulare se produce datorită caracterului
electro-negativ a particulelor argiloase. Înconjurarea cu particule pozitive conduce la
formarea agregatelor, lucru nedorit în analiza granulometrică. Dispersarea se face prin
metode fizice sau chimice. Metodele fizice de dispersie sunt înmuierea în apă, triturarea în
apă, agitare în apă şi fierberea în apă distilată. Procedeele chimice sunt atacul cu acizi şi baze
precum şi utilizarea substanţelor dispersante pentru a distruge învelişul ionic al particulelor
fine (tabel 2). Concentraţia dispersantului (substanţei peptizante) are o importanţă deosebită
deoarece în cantităţi mari poate avea efecte inverse.
Tabel 2 Tipurile de substanţe pentru dispersie şi concentraţiile utilizate, din Jipa 1987.
Substanţa peptizantă Concentraţia Observaţii
Hidroxid de amoniu concentrat Câteva picături la litru de Recomandat pentru soluţiile
suspensie lipsite de carbonaţi
N/100 (Oden)
Carbonat de sodiu 0,02 N -
Oxalat de sodiu 0,01N (0,005N) Puternică acţiune dispersantă
Polifosfat de sodiu 0,002 N Pentru dispersarea caolinului
Metasilicat de sodiu 40 g/l apă Pentru sedimente gipsifere
Hidroxid de litiu 4-8 cc/10 ml sol Pentru soluri
Hexametafosfat de sodiu (Calgon) 40gr/l apă distilată Pentru sedimente marine actuale

2.2 Sitare
Aparatura necesară sitării constă dintr-un set de site şi vibrator. Seturile de site diferă
în funcţie de scop şi producător. Există site clasice cu ochiuri pătrate şi microsite de precizie.
Diametrul interior variază de la 8 la 20 cm. Ochiurile sitelor ce constituie setul au dimensiuni
ce se succed conform unei anumite scări granulometrice. Setul include un capac la partea
superioară şi un vas receptor în bază. Trecerea materialului prin coloana de site este
argumentată prin agitarea coloanei cu un vibrator. Factorii care influenţează sitarea sunt
timpul, sarcina sitelor, numărul sitelor precum şi forma ochiurilor. Timpul necesar este de 10-
15 minute iar sarcina de 25-125 g. Numărul sitelor depinde de domeniul de granulaţie şi scop
(ex. STAS industrial). În România se folosesc seturi alcătuite din site ale căror ochiuri diferă
cu 1/4  sau 1/3  . În laboratorul de sedimentologie la Universităţii din Bucureşti există un
set de site ce respectă scara Udden-Wentworth, tabel 3.
După efectuarea operaţiilor de dezagregare şi dispersare se trece la separarea
arenitului si eventual ruditului fin de silt şi lutit. Granulometria materialului fin se face prin
alte metode (ex. pipetare, decantare, analiza laser). Prin sitare uscată se parcurg următoarele
etape.
1) Transferul arenitului într-un alt vas. Antrenarea nisipului pe sita de 63 m se face
cu ajutorul unei baghete;
2) Uscarea materialului nisipos în etuvă ;
3) Cântărirea nisipului uscat cu precizie de miimi de gram ;
4) Examinarea nisipului la lupa binoculară pentru verificarea eficacităţii dezagregării
şi dispersării ;
5) Selecţionarea sitelor ce vor fi utilizate şi ansamblarea lor într-o coloană;
6) Aşezarea setului de site pe vibrator şi transferarea nisipului omogenizat pe sita
superioară a setului;
7) Punerea în funcţie a vibratorului pe durata de timp stabilită;
8) Transferarea materialului reţinut pe fiecare sită în câte un pahar;
9) Cântărirea paharelor şi a a conţinutului.

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
3 Analiza granulometrica

Urmează testarea şi curăţirea sitelor prin observare la microscop a ochiurior sau

sitarea unor probe standard. Decolmatarea se face prin spălare sub jet de apă cu săpun,
fierbere în baia de acid acetic (5%) sau băi ultrasonice.

3. Scări granulometrice
Scara granulometrica cel mai des folosită este Udden-Wentworth (Tabel 3)
Tabel 3 Scara granulometrica Udden-Wentworth
Dimensiunea clastelor Denumirea categoriilor granulometrice

mm phi rom. engl. (Shepard)

-log2d(mm)

>256 <-8 blocuri rudit boulders gravel

64 -6 galeţi (psefit) cobbles
4 -2 pebbles
2 -1 pietriş granules

1 0 f.grosier arenit v. coarse sand

0.5 1 grosier (psamit) coarse
0.25 2 mediu medium
0.125 3 fin fine
0.063 4 f.fin v. fine

0.031 5 grosier silt coarse silt

0.016 6 mediu (aleurit) medium
0.008 7 fin fine
0.004 8 f.fin v. fine

<0.004 >8 lutit (pelit) clay

4. Reprezentari grafice
Cantităţile ramase pe site sunt transformate în procente de greutate şi apoi în procente
cumulate. Datele sunt completate cu analizele fracţiei fine prin pipetare. Ex. Tabel 3.
Tabel 3 Exemplu de date pentru analiza granulometrică. Datele sunt reprezentate grafic în fig. 1 din Cheel (2006)

Datele se preprezintă prin histograme, curba frecvenţelor simple, rezultată prin unirea
vârfurilor histogramelor şi curba frecvenţelor cumulate (fig. 1). Pentru usurinţa reprezentării
de folosesc unităţile phi [-log2d(mm)]. Pentru evidenţierea populaţiilor granulometrice în
reprezentarea frecveţelor cumulate se foloseşte scara gaussiana sau a probabilităţii, care
extinde sectoarele extreme şi comprimă zona centrală a distribuţiei granulometrice (fig. 1.C)

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
4 Analiza granulometrica

Fig. 1 Exemple de reprezentări grafice: A histograme şi curba frecvenţelor simple; B) curbe cumulative pe scara
aritmetică; C) curba frecvenţelor cumulate pe scara probabilităţii din Cheel (2006)

5. Calculul parametrilor granulometrici

Principalii parametri granulometrici sunt modul, indicele de clasticitate, media,
mediana, deviaţia standard, asimetria şi ascuţimea. Se citesc direct sau se calculează cu
ajutorul percentilelor pe curbele frecvenţelor simple sau cumulate.
Modul (Mo) reprezintă dimensiunea particulelor corespunzatoare celui mai înalt punct
al poligonului de frecvenţe (frecvenţa maximă), iar clasa modală este intervalul dimensional
cu frecvenţa maximă a histogramei.
Indicele de clasticitate (C) este dimensiunea maximă a particulelor iar valoarea se
extrage din curba cumulativa ca fiind P1.
Mediana (Md) reprezintă dimensiunea particulelor corespunzatoare axei ce împarte
distribuţia în două parţi egale; se determina de pe curba cumulativă P50 = percentila de 50 %.
Media (Mz) = parametru ce defineste media distribuţiei.
+ + +
Mz = P16 P84 Inman, 1952 Mz = P16 P50 P84 Folk si Ward, 1957
2 3
Modul de calcul al percentilelor este arătat în fig. 2.

Fig. 2 Exemplu de citire a percentilelor şi de calul a mediei din Cheel (2006)

Deviaţia standard (σ) este un parametru ce defineşte dispersia distribuţiei în jurul
valorii medii.
Sedimentologie si sisteme depozitionale
Lect. Dr. Relu D. Roban
5 Analiza granulometrica

- - -
 = P84 P16 Inman, 1952  = P84 P16 + P95 P5 Folk si Ward, 1957
2 4 6.6
Un parametru care exprimă deviaţia standard este gradul de sortare. Cu cât valorile deviaţiei
standard sunt mai mari cu atât sortarea este mai slabă (fig. 3).

Fig. 3 Corelaţia dintre sortare şi valorile deviaţiei standard, Compton (1962).

Asimetria(Sk) este un parametru ce defineşte gradul de apropiere a distribuţiei

granulometrice analizate de o distribuţie normală-simetrică (Sk=0). Poate fi apreciată calitativ
pe curba frecvenţei simple (fig. 4) şi cantitativ cu ajutorul percentilelor.

Sk =
Mz - Md
Inman, 1952 Sk =
P16 + P84 - 2 P50 + P5 + P95 - 2 P50 Folk si Ward, 1977
 2( P84 - P16 ) 2( P95 - P5 )

Fig. 4 Ilustrarea schematică a diferitelor tipuri de simetrie. Liniile întrerupte indică distribuţia simetrică în raport cu
surplusul materialullui fin sau groisier, după Friedman şi Sanders (1978), din Cheel (2006). M-media

Valorile standard sunt următoarele: Sk >+0.3, distribuţie foarte asimetrică cu surplus

de material fin; +0.1 < Sk < +0.3 distribuţie asimetrică cu surplus de material fin; -0.1 < Sk <
+0.1 distribuţie cvasisimetrică; -0.3 < Sk < -0.1 distribuţie asimetrică cu surplus de material
grosier; Sk < -0.3 distribuţie foarte asimetrică cu surplus de material grosier

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
6 Analiza granulometrica

Ascutimea (K) este parametrul ce exprimă gradul de apropiere al ascuţimii poligoa-

nelor de frecvente de aspectul distributiei normale, aplicabil doar pentru distribuţiile
unimodale.
( - ) - ( P84 - P16 ) P95 - P5
K = P95 P5 Inman, 1952 K = Folk si Ward, 1977
-
P84 P16 2.44( -
P75 P25 )

Fig. 5 Diferite tipuri de ascuţime. După Blatt, Middleton şi Murray (1980) din Cheel (2006)

Valorile standard ale ascuţimii sunt: Curbe leptocurtice K>1(ascutiţe); platicurtice

K<1 (plate) şi mezocurtice K=1 (apropiate de distribuţia normală).

6. Nomenclatura unei distribuţii granulometrice

Distribuţia granulometrică poate fi denumită pe criterii granulometrice folosind
diagrama Shepard, (1954) pentru arenite, silturi şi lutite,( fig. 6) şi diagrama Folk, (1954)
pentru rudite, arenite şi silturi + lutite,( fig.7). Denumirile sunt specifice rocilor clastice
mobile.

Fig. 6 Diagramă ternară, Shepard (1954) pentru definirea tipurilor granulometrice: 1 - nisip; 2 - nisip
siltic (prăfos); 3 - nisip lutitic (argilos); 4 - nisip lutito-prăfos; 5 - silt (praf); 6 - silt nisipos; 7 - silt lutitic
(argilos); 8 - silt argilo-nisipos; 9 - lutit (argilă); 10 - lutit (argilă) nisipos; 11 - lutit (argilă) prăfos; 12 - lutit
(argilă) silto-nisipos, din Anastasiu şi Jipa (1983)

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
7 Analiza granulometrica

Fig. 7 Diagramă ternară cu nomenclatura categoriilor ruditice, arenitice şi silturi + lutite, Folk, (1954)
din Anastasiu şi Jipa (1983)

7. Interpretări ambientale

De multe ori sedimentele reprezintă combinaţia mai multor subpopulaţii. Visher

(1969) a sugerat că alura curbelor cumulative reprezentate gaussian ar putea fi deseori
subdivizată în 2, 3 sau 4 segmente liniare, (fig 8). Se consideră că fiecare segment reprezintă
o subpopulaţie a cărei caracter este determinat de dinamica sedimentelor: tracţiune, saltaţie,
suspensie. Aceasta tehnica simplistă a fost preluată de către mulţi geologi dar necesită mai
mai multă atenţie în interpretare.

Fig. 8 Segmentele linerire pe curba cumulativă şi semnificatia acestora în termenii dinamicii sedimentelor,
(Visher 1969, in Mc Manus 1988).

Passega (1957, 1964) a sugerat că raportul dintre indicele de clasticitate şi media

particulelor (Mz), ar putea fi indicator al dinamicii sedimentelor în diferitele medii
depoziţionale. Curenţi cei mai puternici sunt astfel definiţi de granulometria grosieră. În
diagramele C-M se definesc câmpuri cu semnificaţii dinamice: tracţiune (în zonele de plaje),

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
8 Analiza granulometrica

saltaţie, suspensie (zonele pelagice), (fig. 9).

Fig. 9 Plotarea indice de clasticitate vs mediana, Passega (1964), si interpretarea segmentelor in termeni
de mediu depozitional si conditii de transport al clastelor, în McManus (1988).

Analiza granulometrică, împreună cu alte metode poate fi antrenată în studii ambientale

cu caracter regional prin considerarea variaţiilor parametrilor granulometrici.
Una dintre primele încercări de a caracteriza mediul depoziţional prin date de
granulometrie a fost cea la lui Stewart (1958) care a plotat mediana vs abatere standard şi
asimetrie, pentru sedimente din râuri, zone litorale (plaje dominate de valuri) şi medii cu apă
liniştită, definind astfel campuri standardizate (fig. 9).

Fig. 9 Plotări bivariante, mediana vs deviatie standard, mediana vs ascutime si definirea unor câmpuri
ambientale, (Stewart 1958, în McManus 1988).

Friedman, (1961, 1967) a folosit reprezentarile grafice abatere standard vs asimetrie

pentru distingerea mediilor fluviatile, litorale şi eoliene (fig. 10). Nisipurile fine cu distribuţie
unimodală provenite din mai multe regiuni ale globului arată caracteristici similare: nisipul
litoral de plajă are sortare bună şi asimetrie negativă, nisipul din râuri prezintă sortare slabă şi
asimetrie pozitivă, nisipul eolian prizintă asimetrie pozitivă dar este mai fin decât nisipul de
plajă.

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
9 Analiza granulometrica

Fig. 10 Plotarea abatere standard vs asimetrie si definirea unor campuri ambientale relative distincte dupa Friedman,
(1967) în Cheel (2005)

Pot fi valorificate şi raporturile simple dintre fracţiile ruditice fine, arenitice, siltice şi
lutitice. Raportul silt/lutit a fost exploatat în sistemele lacustre şi oceanice. Pelleter (1973) în
McManus (1988), a demonstrat ca relaţia descreştere granulometrică – creştere batimetrică
este mai pronunţată în lacuri decât oceane.

Deviaţia metric-quartile reprezintă subpopulaţia centrală, care, frecvent acoperă mai

mult de jumătate din distribuţie, (P25-P75)/2. Folosind mai multe sute de analize, Buller şi
McManus (1972), au definit prin plotarea deviaţia metric-quartile vs mediana (Md), campuri
cu semnificaţii ambientale: râuri, plaje, dune eoliene, depozite de apă liniştită. Multe dintre
câmpuri se suprapun, în special în domeniul arenit mediu-fin, însă, o mai bună discriminare a
fost obţinută pentru celelate clase granulometrice. Mai tarziu au fost adaugate, de către alţi
autori câmpuri pentru domeniile turbiditic, glaciar şi piroclastic (fig. 11)

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
10 Analiza granulometrica

Fig. 11 Plotarea deviaţia metric-quartile vs mediana (Md), Buller si McManus (1957) si semnificatii ambientale
indicate de Folk si Ward (1957), în McManus (1988).

Bibliografie selectivă
ANASTASIU N., JIPA D., (1983), Texturi şi structuri sedimentare, Ed. Tehnică, Bucureşti, 320 p.
CHEEL R.J., (2005), Introduction to clastic sedimentology, Department of Earth Sciences, Brock University,
Ontario, Canada, 124 p.
JIPA, D, (1987), Analiza granulometrică a sedimentelor: semnificaţii genetice, Editura Academiei Republicii
Socialiste Romania, 128 p.
McMANUS J., (1988), Grain size determination and interpretation in In: Techniques in Sedimentology In:
Techniques in Sedimentology (ed. Tucker M.E.), p 63-85, Blackwell Scientific Publications, Oxford

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
11 Analiza granulometrica

Tema

Se dă urmatorul set de date reprezentând gramajele rămase pe site rezultate în urma sitării
(tabel 4).

Tabel 4 Gramaje site

phi g (%) Frecvente Frecvente
simple cumulative
(%) (%)
-1 0 0
-0,75 0,09 0.23
-0,5 0,83 2.09
-0,25 1,62 4.08
0 1,38 3.47
0,25 0,79 1.99
0,5 1,21 3.05
0,75 2,32 5.84
1 3,34 8.41
1,25 4,11 10.34
1,5 4,54 11.43
1,75 4,48 11.28
2 3,98 10.02
2,25 3,16 7.95
2,5 2,1 5.29
2,75 1,08 2.72
3 0,88 2.21
3,25 1,57 3.95
3,5 1,57 3.95
3,75 0,62 1.56
4 0,06 0.15
total

Cerinţe
a) Completaţi coloanele din tabel transformând gramajele în frecveţe cumulate
b) Reprezentaţi grafic frecvenţele simple şi cumulate folosindu-vă de diagramele din fig. 12

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
12 Analiza granulometrica

Fig. 12 Diagrame pentru reprezentarea: a) frecvenţelor simple, b) frecvenţelor cumulate

c) Să se calculeze parametrii granulometrici : Mo, M, Md, Ma, C,  , Sk, K (Inman, 1952)

Sedimentologie si sisteme depozitionale
Lect. Dr. Relu D. Roban
13 Analiza granulometrica

P1 …… Modul Mo ………………….
P5 …… Mediana Md=P50 ………………….
P + P 84
Mz = 16
P50 …… Media 2 ………………….
-
Abaterea  = P84 P16
P16 …… standard 2 ………………….
M - Md
Sk =
P84 …… Simetrie  ………………….
( - ) - ( P84 - P16 )
K = P95 P5
P95 …… Ascutime P84 - P16 ………………….

d) Să se dea diagnosticul distribuţiei granulometrice folosind diagrama Shepard sau Folk în

funcţie de caz (fig. 13).

rudit …… rudit ……
arenit …… arenit ……
silt …… silt + lutit ……
lutit …… total ……
total ……

Fig. 13 Diagramele Shepard sau Folk pt determinarea denumitrii distributiei granulometrice

Denumirea distributiei granulometrice: ..............................................................

e) Să se caracterizeze pe scurt configuraţia curbelor granulometrice (ex. caracter uni-
polimodal, sortare asimetrie, ascutime, …)
- caracter unimodal/polimodal (M=......)
- σ=......., sortare..............
- Sk = .........., distribuţie ...............................................................
- K=............. , distribuţie..............................................................

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban
14 Analiza granulometrica

f) Pe curba fr. cumulate să se separe prin segmentele de dreaptă subpopulatii granulometrice

si interpretaţi-le în termenii mecanismelor de transport.
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

Sedimentologie si sisteme depozitionale

Lect. Dr. Relu D. Roban