Unde este femeia crestina de candva?

De fiecare data cand ies pe strada ma intreb: "Unde sunt femeile

crestine". Privesc in jur si nu vad femei, barbati mai sunt, dar unde sunt femeile? De asemenea, vad
pseudo-barbati, dar niciodata o femeie adevarata. Oare de ce atatea femei si fete din ziua de azi isi
doresc sa fie imitatii ale barbatilor? Oare de ce femeia moderna pur si simplu a adoptat tot ce este rau
la barbat, de la meserii la imbracaminte?

[ "Dati-mi mame crestine si voi schimba fata lumii!" (Sfantul Vasile cel Mare)
"Dati-mi o generatie de mame bune crestine si voi schimba fata lumii!" (Sfantul Ioan Gura de Aur) ]

Oare de ce femeile imbracandu-se ca barbatii, cu tunsoarea barbatilor, cred ca sunt atractive

barbatilor? Tot ce poate o astfel de femeie sa atraga sunt dorintele de baza ale ticaloseniei din barbat.
Nu stiu ce sa simt mai intai cand vad o femeie moderna - uimire sau mila?
Cel mai rau dintre toate este "femeia-cariera", un termen care descrie pe cea care si-a abandonat feminitatea
pentru pseudo-barbatie.

Una ca aceasta si-a tradat tot ce e nobil si frumos in sufletul femeii - s-a negat pe sine. Fetele lor sunt
necajite, obosite inainte de vreme, fete pe care toata frumusetea feminina s-a pierdut de mult si a trebuit sa fie
inlocuita cu o "frumusete" artificiala - machiajul. De ce femeile urmeaza uratenia hainelor barbatilor?
Pantalonii, numiti in greaca "frankopantaloni", pantalonii francezilor, dusmanii ortodoxiei, sunt o inventie recenta a
Revolutiei Industriale.
Intr-adevar, multi barbati in lume inca poarta roba traditionala, fie in Asia, Africa, Scotia, Grecia sau cei din clerul
ortodox. De ce femeia moderna trebuie sa urmeze prostiei barbatului modern?

Cand Adam si Eva au cazut, pedeapsa lui Adam (consecinta pacatului sau) a fost sa munceasca pentru a trai. Si acum
femeia moderna este insetata dupa aceasta pedeapsa a barbatului. Nu se multumeste cu ceea ce trebuie sa
faca si cu ce ii sa in putere. De ce sa ia pedeapsa in plus - nu-i este de ajuns durerea nasterii? Nu-i este
de ajuns sa fie "ajutorul" barbatului?

In respingerea rolului sau traditional de sotie si mama crestina, femeia si-a pierdut toata puterea
asupra barbatului. In vremuri mai vechi (si inca astazi prin unele locuri, slava Domnului) casa, sau mai
degraba caminul, era un regat in care femeia domnea. Sotul ei era doar atat - legat de casa - si la sfarsitul
saptamanii sau cand era platit dadea banii castigati femeii pentru ingrijirea casei de care femeia era responsabila.
O, femeie, ce ai pierdut! Sotia si mama crestina, urmatoare traditiei milenare, libere de sclavia si pozitia servila a
femeii din lumea pagana - multe exemple ale acestei servituti se intalnesc azi in religiile hinduse, musulmane si neo-
pagane - crestea copii crestini. Ea isi influenta sotul in toate lucrarile acestuia iar lumea era echilibrata
de barbat si femeie impreuna. Ea isi inspira sotul sa se poarte dupa un nobil auto-sacrificiu, il facea sa-
si depaseasca egoismul in numele unei entitati mai mare decat familia sau chiar natiunea, ea ii
imblanzea pasiunile, intr-un cuvant, ea l-a civilizat pe el si l-a mantuit.
Dar femeia moderna?
O imitatie a ceea ce e mai rau in omul modern, ea si-a pierdut autoritatea matriarhala in familie, s-a
pedepsit singura muncind in afara caminului, incurajand omul slab sa divorteze [sau incurajeaza,
ispiteste, provoaca omul sa desfraneze, sa curveasca cu femeia moderna in minte (chiar si fizic,
trupeste) fie ca nu este sau este barbat casatorit (deci provoaca adulter)] - respingandu-si firea
proprie, se lupta cu propriul suflet de femeie si mama si cu propriul instinct, care sta ascuns adanc sub
conditia prosteasca pe care barbatul i-a impus-o in vremurile recente. Iar aceasta sclavie a fost apoi
deghizata sub numele de "egalitate". O egalitate care s-a decrementat intr-atat incat nici nu se mai poate de
inteles care este adevaratul sens al acestei egalitati.

Dar barbatul modern?

Fara ajutorul tovarasei lui, fara o adevarata mama pentru copiii lui, fara stralucitul si motivantul exemplul
de feminitate de langa el, fara intuitiile ei pline de inspiratie care sa-l calauzeasca prin mrejele
rationamentului masculin, este pierdut. Cuvintele sot si sotie nu mai sunt folosite, au devenit atat de
despiritualizate incat acum se vorbeste despre "parteneri", cuvantul folosit pentru animale. Tot ce a ramas este
lipsit de sens, gol, irelevant primitivism animalic.

Unde este dragostea? Unde este zambetul si rasul copiilor fericiti? Unde este societatea? Unde este
lumea?

O, femeie, revino-ti in fire, si facand aceasta poti salva barbatul din oroarea in care el a impins lumea, inca il mai
poti salva pe el, care depinde de tine pentru bun simt si judecata intuitiva, si astfel vei salva lumea. Ma doare
enorm sulfetul cand vad ca multe femei nu isi pot gasi adevaratul sau scop!

Uita scopul pentru care a fost creata si nu isi mai aminteste de la cine a primit ea numele de
"Eva". Crearea ii apartine Domnului, dar personificarea ii apartine barbatului. De ce oare sunt femei
care uita ca de fapt barbatul este acela care o poate desavarsi.

Atat de mult ce s-a devalorizat personalitatea femeii incat ea a ajuns singura sa spuna ca nu isi mai are rostul langa
barbat. Cat de mult lucreaza diavolul azi prin cele doua parti ale omului, cand pe unul daramandu-l cand
pe celalalt.
Daca atat de mult a fost devalorizata relatia dintre barbat si femeie, atunci ce sa mai spunem de
raportul dintre femeie si imbracamintea sa... ? Sa ne fereasca Bunul Dumnezeu de zilele ce urmeaza.
Din ce in ce tot mai spre rau mergem!

Alte articole:
Primirea invataturii: Pilda Semanatorului (27-10-2012)
Femeia intre curatie si curatire (01-09-2009)
Chivotul Legii sau lacasul legamantului divino-uman! (01-09-2009)
Pomelnicul, un loc unde cei vii si cei morti stau impreuna (01-09-2009)
Sabatul - spre o teologie a timpului sacru (31-08-2009)
Numele "Iisus" in Scriptura (24-08-2009)
Traditia si Biblia (24-08-2009)
Cuvinte protivnice desei Impartasiri (Cuvintele 7-10) (21-08-2009)
Cuvinte protivnice desei Impartasiri (Cuvintele 4-6) (20-08-2009)
Cuvinte protivnice desei Impartasiri (Cuvintele 1-3) (17-08-2009)

Sursa: http://www.ortodoxia.md/articole-si-publicatii/1490-unde-este-femeia-cretin-de-candva

Ce e cu tine femeie crestina ortodoxa?

 Lumea se afla intr-o cadere permanenta... Pacatul isi face loc in
sufletele noastre din greu, dar, ceea ce doare cel mai mult, e ca, astazi se pierde chipul mamei, chipul
femeii crestine ortodoxe! Ori anumemama, este cea care zideste viitorul copiilor sai, prin invataturile
sale, prin chipul si portul sau!

Zilele trecute am primit si la rubrica Intreaba preotul niste doleante ale unor crestine de peste hotarele tarii noastre
in ceea ce priveste chipul femeii, doleante care m-au pus pe ganduri! Ma gandesc ca problema este mai actuala si
mai acuta ca oricand! Ma gandesc ca intr-adevar, se pierde chipul smerit al mamelor noastre!

Va spun sincer, nu imi imaginez sa o vad pe mamica mea in pantaloni, nu imi imaginez, sa vad in
pantaloni (Doamne fereste sa nu zic vre-o blasfemie) pe cele care astazi sunt Sfinte, inaintea lui
Dumnezeu, pe ceea pe care o numim Maica Domnului - Imparateasa Cerului si a Pamantului! Si
daca constiinta mea imi sopteste ca doar gandul la asa ceva poate fi calificat drept blasfemie, cu cat
mai mult, pacatul acesta - ca femeile sa se vopseasca si sa poarte haine barbatesti omoara sufletul?

Eu zic, daca in femeile noastre mai exista frica de Dumnezeu, cat de putina intelepciune, sa nu atraga atentie la
cuvintele mele! Si eu sunt om patimas, care traiesc aici in mijlocul ispitelor, iar cuvantul meu, nu neaparat trebuie
calificat ca adevar, fara cercetari adaugatoare! Dar totusi, daca mai cred in Dumnezeu, le rog, din tot sufletul, pe
toate femeile si mai ales pe cele care sunt preotese, sa cerceteze cu atentie si sa-si faca concluziile de riguare, din
Intelepciunea Sfintei Scripturi!

Asadar, daca rasfoim Sfanta Scriptura a Vechiului Testament, aflam foarte clar urmatoarele cuvinte:
"Femeia sa nu poarte vesminte barbatesti, nici barbatul sa nu imbrace haine femeiesti, ca tot cel ce
face aceasta, uraciune este inaintea Domnului Dumnezeului tau." (Deuteronom capitolul 22, versetul 5).
Asadar, prima intrebare! De ce femeie porti pantaloni? Ori aceasta haina face totusi parte din garderoba
barbateasca? De ce faci uraciune inainea lui Dumnezeu?

In Noul Testament, Sfantul Apostol Pavel [gura lui Hristos, vasul ales] sfatuie si el:
"Vreau deci ca barbatii sa se roage in tot locul, ridicand maini sfinte, fara de manie si fara sovaire.
Asemenea si femeile, in imbracaminte cuviincioasa, facandu-si lor podoaba din sfiala si din cumintenie,
nu din par impletit si din aur, sau din margaritare, sau din vesminte de mult pret; ci, din fapte bune,
precum se cuvine unor femei tematoare de Dumnezeu. Femeia sa se invete in liniste, cu toata
ascultarea. Nu ingaduiesc femeii nici sa invete pe altul, nici sa stapaneasca pe barbat, ci sa stea
linistita. Caci Adam a fost zidit intai, apoi Eva. Si nu Adam a fost amagit, ci femeia, amagita fiind, s-a
facut calcatoare de porunca. Dar ea se va mantui prin nastere de fii, daca va starui, cu intelepciune, in
credinta, in iubire si in sfintenie." (I Timotei cap. II, vers. 8-15).
 Unde este draga si iubita femeie imbracamintea cuviincioasa despre
care vorbeste Sfantul Apostol Pavel?
Chiar ai ajuns ca deja si in Biserica, in Casa Dumnezeului celui viu, care categoric iti interzice sa te
fardezi, sa-ti faci impletituri de par si sa porti haine necuviincioase, chiar ai ajuns ca si inaintea Lui sa
indraznesti sa te arati asa?
Chiar doresti sa-L ispitesti pe Dumnezeu?
Nu te temi? Se vede totusi ca nu, pentru ca daca te-ai teme, nu ai indrazni intr-atat de mult sa-l superi
prin ceea ce faci!

Uraciune este inaintea lui Dumnezeu purtarea pantalonului, uraciune este inaintea lui Dumnezeu purtarea hainelor
necuviincioase (chiar daca sunt si femeiesti)!
Uraciune este inaintea lui Dumnezeu si diferitele impletituri de par, dupa cum Spune Sfantul Apostol,
din aur si margaritare sau si mai mult, diferitele machiajuri, prin care omul nu face decat sa puna la
indoiala capacitatea de Creator a Bunului nostru Dumnezeu!Ori purtand machiaje, anume aceasta si
facem! Aratam lui Dumnezeu ca nu ne place modul in care acesta ne-a creat si consideram ca
prin machiaje, operatii plastice s-au rujari ne putem face mai frumosi decat ia reusit lui
Dumnezeu! Iarta-ne Doamne si pe noi si pe femeile noastre!

Tot Sfantul Apostol Pavel, isi continua invataturile sale cu referire la chipul femeii si in Epistola sa catre Corinteni:
"Orice femeie care se roaga sau prooroceste, cu capul neacoperit, isi necinsteste capul; caci tot una
este ca si cum ar fi rasa.
Caci daca o femeie nu-si pune val pe cap, atunci sa se si tunda. Iar daca este lucru de rusine pentru
femeie ca sa se tunda ori sa se rada, sa-si puna val.
Caci barbatul nu trebuie sa-si acopere capul, fiind chip si slava a lui Dumnezeu, iar femeia este slava
barbatului.
Pentru ca nu barbatul este din femeie, ci femeia din barbat.
Si pentru ca n-a fost zidit barbatul pentru femeie, ci femeia pentru barbat.
De aceea si femeia este datoare sa aiba (semn de) supunere asupra capului ei, pentru ingeri.
Totusi, nici femeia fara barbat, nici barbatul fara femeie, in Domnul.
Caci precum femeia este din barbat, asa si barbatul este prin femeie si toate sunt de la Dumnezeu.
 Judecati in voi insiva: Este, oare, cuviincios ca o femeie sa se roage
lui Dumnezeu cu capul descoperit?
Nu va invata oare insasi firea ca necinste este pentru un barbat sa-si lase parul lung?
Si ca pentru o femeie, daca isi lasa parul lung, este cinste? Caci parul i-a fost dat ca acoperamant. Iar
daca se pare cuiva ca aici poate sa ne gaseasca pricina, un astfel de obicei (ca femeile sa se roage cu
capul descoperit) noi nu avem, nici Bisericile lui Dumnezeu." (I Corinteni, cap. XI, vers. 5-16).

"Iar daca este lucru de rusine pentru femeie ca sa se tunda ori sa se rada, sa-si puna val." Care rusine Sfinte
Apostole? Aceasta nu mai e rusine astazi! Acest pacat Sfinte Apostole la femeile noastre a devenit norma... Roaga-te
Sfinte Apostole ca Dumenzeul nostru sa ne ierte si sa ne miluiasca si sa ne intareasca! Iar pe femeile noastre sa le
intoarca de la pacat!

Astazi, mergem si mai departe! Mergem la legiferarea

prostitutiei! Mergem la avorturi! [ Adevarul despre Avort ] Mergem la aceea ca, corpul femeii, corpul celor
care maine trebuie sa fie mame, a devenit marfa, carne vie care se vinde si se cumpara! Totdeauna mi-
am pus intrebarea: Cum aceste femei se vor uita in ochisorii copilasilor sai? Ce o sa le spuna, atunci cand
copilasii sa-i vor privi filme, in care mamele lor se dedau desfraului, se dedau placerilor trupesti,
batjocorind creatia lui Dumnezeu! De fapt, ma tem tare mult ca si copilasii nascuti de astfel de femei vor fi copii
ai pacatului, care nu vor sti nimic decat de desfrau si de industria placerii! Sarmanii! Niste copilasi ai mortii...

Fetelor, mamelor, femeilor, bunicelor! Poate e timpul sa ne trezim, ce ziceti? Poate e timpul sa ne
gandim la Hristos? Sfarsitul se apropie! Nu va distrugeti pe Dvs. Nu va distrugeti sotii, copilasii,
familiile! Fiti va rog mult - lumina, de care atat de mult are nevoie astazi pamantul nostru!

Preot Iulian Rata

Alte articole:
Cine este aproapele meu? (28-11-2009)
Preoteasa - prima credincioasa din parohie (13-11-2009)
Din zicerile parintelui Arsenie Boca (Partea I) (10-11-2009)
Zambetul smerit in viata crestinului - rodul intelepciunii. (08-11-2009)
Ce fel de preoti ati nascut, voi, familii crestine? (06-11-2009)
Apocalipsa 13 (30-10-2009)
Pilda creionului (27-08-2013)
De la Mine a fost aceasta - Testamentul unui ieroschimonah rus (anonim) (24-10-2009)
Arhiologie Biblica - Viata in timpul perioadei biblice - Hainele, imbracamintea (24-10-2009)
Bagarea sectarului cu forta in sufletul credinciosului contemporan! (21-10-2009)

Sursa: http://www.ortodoxia.md/articole-si-publicatii/2111-ce-e-cu-tine-femeie-crestina-ortodoxa

Pacatele banale care raman pacate... si in modernitate: TINUTA PROVOCATOARE,

MACHIAJUL, IMPODOBIREA... Sminteala femeilor si vina barbatilor
9-03-2012

Motto:
"Citim adesea sfintele carti si adevarurile credintei ortodoxe ni se par asa de grele, incat cautam
felurite cai de a le ocoli si a nu le implini in viata noastra. Aceasta este cea mai pagubitoare purtare a
unui crestin.

Oricat de grele ar fi, adevarurile credintei noastre trebuie primite si implinite intocmai. Noi trebuie sa
ne ridicam la inaltimea lor si nu sa le pogoram pe ele la masura slabiciunilor si neputintelor noastre.

Chemarea noastra este "sa avem ochii pururea atintiti la Hristos, incepatorul si plinitorul credintei", straduindu-ne sa
urcam din treapta in treapta pe calea desavarsirii, pana la sfintenie.
Sa ne ajute Dumnezeu ca citind sa cunoastem si cunoscand sa si implinim intocmai si sa ne mantuim".

(P.S. Galaction, Episcopul Alexandriei si Teleormanului, in: Protos. Nicodim Mandita, "Al cui chip sa purtam?",
Editura Agapis, Bucuresti, 1999, p. 3)

Tinuta indecenta a femeilor

 Dorinta celor mai multe femei si fete din ziua de astazi de a placea si
de a incanta prin alte mijloace decat cele firesti au criticat-o toti Sfintii Parinti. Si nu numai ei, ci chiar
si inteleptii greci si latini din antichitate. Acestia, desi erau pagani si nu-L cunosteau pe
Dumnezeu, aveau totusi sadite in sufletele lor constiinta morala – pe care o avem cu totii, insa prea
multi dintre noi am inabusit-o, i-am sugrumat glasul, facandu-l sa se auda tot mai slab, pana cand am
ajuns sa nu mai auzim deloc acestglas al constiintei...

Astfel, de exemplu marele filosof latin Seneca o lauda pe o anume Helvia ca nu a ravnit "imbracamintea
confectionata doar pentru a arata goliciunea" - iata cat de modern in gandire poate fi acest
invatat care a trait acum 2000 de ani!

De asemenea, Sfanta Scriptura [Biblia] condamna acest pacat in pasaje care pe alocuri sunt adevarate
invective, folosind "fraze tari" si expresii adeseori socante. Un astfel de fragment, devenit clasic, putem intalni in
cartea profetului Isaia, in portretul pe care acesta il face "fiicelor Sionului" care, "pentru ca
sunt mandre si umbla tantose si cu priviri galese si cu pasi alintati si zanganind lantujele de la
picioarele lor", Domnul le va pedepsi dezvelindu-le goliciunea, dandu-le "in loc de
miresme, putreziciune, in loc de cosite impletite, chelie..." Desi pasajul se refera mai ales la lux si
impodobiri, observam ca pedeapsa acestor femei de a fi dezgolite in fata tuturor este in zilele noastre un
lucru pe care ele insele il cauta, din care isi fac un motiv de trufie in loc de plangere, de slava desarta in
loc de rusine...

Sfantul Ioan Gura de Aur (patriarh al Constantinopolului, unul din cei patru mari Parinti ai Bisericii Ortodoxe) scria
de asemenea despre femeile si fetele ce se impodobeau sau umblau prin oras imbracate indecent.
Parintele afirma ca acestea sunt cu mult mai pacatoase decat femeile desfranate, deoarece acestea din
urma [curvele, prostituatele, etc.] isi practica meseria lor imorala in case si in locuri ascunse, in vreme
ce acele femei care umbla imbracate indecent isi arata imoralitatea in public.Sfantul Ioan le aseamana
cu ucigasii, care omoara barbatii atat trupeste, cat si sufleteste.

In acest fel,
"intr-o zi o femeie [care se imbraca necuviincios] poate sa provoace involuntar si inconstient la pacat pe atatia
barbati care o privesc [voluntar sau involuntar] in ziua respectiva... Deci ea poate sa faca zilnic zeci si sute de
pacate. Prin portul ei indecent: rochie sau fusta scurta, transparenta, pantaloni stramti [orice
pantaloni] pe ea, in asa fel incat se observa forma corpului foarte clar etc., poate rani zilnic atatea
suflete omenesti".

O astfel de femeie a vazut odata sfantul Ambrozie venind fara rusine la sfanta Biserica, fara sa-i pese
catusi de putin de raul pe care il producea celor care, chiar si fara voie, o vedeau.

"Privindu-ti hainele - i se adreseaza sfantul Ambrozie - si felul in care arati, oricine ar crede ca te
grabesti la joc ori la teatru. [...] Pleaca si plange-ti pacatele si desfraul tau, nu mai veni aici sa-ti bati
joc de Dumnezeu, de sfanta Biserica, si prin nerusinatul tau suflet sa duci in pieire si in iad si alte
suflete nevinovate..." (Calea sufletelor in vesnicie, Editura Lumina din Lumina, 1992, vol. II, p. 573).

Sper sa nu se inteleaga din acestea ca sfantul Ambrozie ar fi dat-o afara din biserica, refuzandu-i o posibila pocainta.
Nicidecum! Dimpotriva, sfantul Ambrozie tocmai aceasta i-a spus: sa plece sa isi planga pacatele, pentru a
reveni in Biserica cu un alt chip, atat interior cat si exterior, cu alte ganduri si dorinte...

Luxul si impodobirile

Luxul, impodobirile si toate celelalte pacate care le insotesc au fost combatute in nenumarate randuri, in lucrarile lor,
de sfintii si de scriitorii Bisericii.

"Priviti – ne indeamna un parinte – la chipurile si imbracamintea Sfintei Elisabeta, sotia batrana

apreotului Zaharia si mama Sfantului Ioan Botezatorul, si la tanara pururea Fecioara Maria si luati pilda
de purtare si imbracaminte.
Vedeti la dansele: cap, piept, maini ori picioare goale, cum invata modele lumii inselatoare? Vedeti aici:
cercei, margele, coliere, martisoare, bratari, inele, pudra, vopsele, manichiura?". (Parintele protosinghel
Nicodim Mandita, Luxul si impodobirile ruineaza sufletul, Editura Agapis, Bucuresti, 2003, p. 47)

[ Piept: Parte superioara a corpului, de la abdomen pana la gat, la om si la unele animale

vertebrate. (Conform DEX online - Dictionarul Explicativ al limbii roamne) ]

Un alt preot ortodox spunea ca astfel de oameni,

"tagaduind ca fiinta omului e de la Dumnezeu, spun in gura mare ca omul se trage din maimuta si cauta ca prin viata
lor sa se apropie cat mai mult de maimuta.[...]

De fapt, chiar in felul cum isi ingrijesc trupurile, acesti oameni – si din nefericire formeaza o mare
majoritate – se aseamana maimutei si salbaticilor.[...]

Se boiesc si se pocesc salbaticii, se pocesc si se boiesc si oamenii nostri; luati aminte si cercetati o cucoana, asa-zis
moderna; sprancene nu mai are, pentru ca si le-a scos si a facut altele cu creionul, care nu mai sunt ca
ale oamenilor, asa cum i le-a facut Dumnezeu. [...] isi pun salbaticii la gat, la urechi, la maini fel de fel
de gateli, apoi vedeti prin ce se deosebesc femeile noastre de ei. Din unghii si-au facut ghiare.

Se maimutaresc si joaca dupa o muzica simpla si salbatica, cei salbatici, se maimutaresc si joaca dupa
o muzica, la fel ca a lor, oamenii din Europa si din partile lumii pretinsa civilizata, dar care nu se
deosebesc prin nimic de salbatici. Si aceasta se numeste civilizatie?! Nu este curata salbaticie?" (Idem,
pp. 50-51)

Parintele Nicodim povestea o intamplare cu un preot misionar din Franta care a predicat Sfanta Evanghelie in
Africa. Se spune despre el ca, la sfarsitul misiunii, oameni cunoscuti, rude si prieteni au dorit sa auda de la el cum a
reusit sa converteasca pe acei salbatici. Si povesteste parintele Nicodim:

"Cand a sosit preotul misionar care era asa de mult asteptat, mai multe doamne imbracate la moda,
semidespuiate, si-au cerut scuze pentru tinuta lor indecenta, la care preotul, linistit si calm, le-a raspuns: Nu face
nimic, pentru ca eu, stand atatia ani de zile printre salbaticii care umbla goi ca si animalele, m-am
obisnuit cu ei". (Gheorghe Ionescu, Viata parintelui Niodim Mandita. vol. II, Editura Agapis, Bucuresti, 2004, p.
403)

Sa nu creada cineva ca afirmatiile parintelui Nicodim Mandita, care a

scris mult despre aceste subiecte, ar fi doar pareri personale ale acestuia sau ale altora care gandesc la fel ca el. Nu,
nicidecum. Nici una dintre afirmatiile parintelui nu este o inovatie, ci toate au fost mai intai enuntate de
Sfintii Parinti, pe care-i citeaza fara zgarcenie in toate cartile sale.
De asemenea, printre crestinii nostri exista o parere eronata destul de raspandita, conform careia scrierile parintelui
Nicodim Mandita ar fi pentru oamenii de la tara, nu pentru ei, intelectualii. Astfel de afirmatii nu pot decat sa ne
indurereze. Oare Sfintii Parinti – pe care ii citeaza atat de bogat parintele Nicodim - au scris numai
pentru oamenii de la tara?
Oare, daca suntem intelectuali, avem voie sa facem toate lucrurile infierate si combatute de Sfintii
Parinti, pentru ca noi suntem intelectuali, citim carti de teologie inalta si suntem foarte induhovniciti,
si nu avem nevoie sa ne facem probleme ca ar fi pacate impodobirile, tinuta necuviincioasa s.a., lucruri
cu care trebuie sa se ocupe oamenii de la tara, care nu pot pricepe teologia inalta?!...

De asemenea, foarte multi sfinti au chiar scrieri intregi despre aceste pacate. Nu cred ca ar mai fi nevoie sa mai citez
din marturiile lor, pentru ca s-ar putea scrie o carte separata numai despre lux si impodobiri in scrierile Sfintilor
Parinti... De aceea, pentru a nu incarca acest text si a nu-l obosi prea mult pe cititor, voi mentiona doar numele
catorva dintre acesti sfinti: Ioan Gura de Aur, Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Clement Alexandrinul,
Ambrozie al Mediolanului, Fericitii Augustin si Ieronim, Paulin episcopul Nolei, Isidor Pelusiotul, Ciprian
al Cartaginei etc. etc.

Desi criticile acestor sfinti sunt intotdeauna necrutatoare, ele nu se transforma niciodata in
misoginism. Spre exemplu, sfantul Ambrozie considera ca femeia ar putea fi altfel: mai cuviincioasa, mai
modesta, mai buna, mai virtuoasa, daca barbatul i-ar cere acest lucru. Femeia, ca faptura mai slaba si
supusa barbatului, n-ar indrazni - scria sfantul Ambrozie - sa cada in excese etalandu-si farmecele sau
impodobirile, daca barbatul nu i-ar ingadui. Insa el nu numai ca-i permite acestea, ci chiar i le si
pretinde. Si atunci, tot el este acela care afirma ca femeia este pricina tuturor rautatilor!

Cu toate ca se incearca mereu sa se scoata in evidenta si sa se puna accentul pe greseala Evei din Rai,
de ce ne-am mira ca a gresit, ea care prin insasi firea ei este mai slaba, de vreme ce a gresit si semenul
ei mai puternic? – se intreaba tot sfantul Ambrozie. Femeia – considera sfantul – are cel putin o scuza in pacatul
ei, pe cand barbatul nu. Ea a fost biruita de vicleanul sarpe, de un inger, chiar daca acest inger era cel al rautatii.
Barbatul insa a pacatuit din pricina unei creaturi asemenea lui, ba inca mai slaba decat el. Si atunci – conchide
sfantul Ambrozie – cu cat mai grav este pacatul barbatului, care a fost invins de o femeie, fiinta mai
slaba ca el, decat pacatul femeii, care a fost invinsa de o fiinta suprapamanteana, de un inger inmiit
mai puternic decat ea?!

La fel aprecia si sfantul Ioan Gura de Aur, care considera ca inca mai vinovat decat femeia care se
impodobeste este barbatul care se impodobeste cu lucruri femeiesti, si ca inca mai condamnabil decat
femeia care "se gandeste numai la colanul ei cel aurit" este "barbatul care se gandeste cum sa-si imbrace
femeia cu haine aurite", el insusi fiind de fapt pricinuitorul pacatului femeii, prin faptul ca-l
alimenteaza si-l incurajeaza...

Machiajul si vopsirea parului si a unghiilor

In cartea "Facerea" din Vechiul Testament (prima carte a Bibliei), chiar in primul capitol, gasim scris ca Dumnezeu a
spus: "Sa facem om dupa Chipul si Asemanarea Noastra" (Facerea 1,26). Sfantul Ciprian al Cartaginei, pornind
de la aceste cuvinte, afirma - in consens cu toti Parintii Bisericii - ca orice mijloc artificial de
infrumusetare inseamna o insulta adusa lui Dumnezeu si creatiei Sale care - dupa textul biblic din "Facerea"
- este "buna foarte".Asadar este o razvratire impotriva lui Dumnezeu, caci orice astfel de infrumusetare
artificiala este echivalenta cu a considera ca ceea ce a creat Dumnezeu nu este bun si, prin urmare, ar
trebui - chipurile - corectat, imbunatatit:
"Si cine indrazneste – scrie sfantul Ciprian – sa schimbe si sa strice faptura lui Dumnezeu? Aceasta inseamna ca
savarseste un atentat contra lui Dumnezeu si ca pretinde sa reformeze opera Sa si sa-i dea alta infatisare.
Inseamna ca nu cunoaste ca tot ceea ce se naste e opera lui Dumnezeu si ca orice schimbare ce i se aduce vine de la
diavolul".
Femeile
"care-si acopera cu sulimanuri [adica farduri – n.n.] cutele fetei, care-si vopsesc obrajii [si buzele –
n.n.] cu roseata si isi innegresc ochii cu funingine insulta pe Dumnezeu. Se vede ca le displace forma
modelata de Creator, le este rusine de ele insele, condamna pe Dumnezeu in ceea ce El a facut. Caci ce altceva
decat a-L condamna este a corecta ceea ce El a facut si a-I schimba intentia?"

Intrebuintarea de catre femei a machiajului, vopsirea parului, a buzelor si a unghiilor, toate acestea urmaresc in
ultima instanta starnirea pornirilor pacatoase din sufletul celor care le privesc. Despre aceasta tendinta de a placea
printr-un aspect mestesugit mai mult decat prin ceea ce Creatorul a dat, sfantul Ambrozie al
Mediolanului scria:
"Omule, esti zugravit de Domnul. Ai un bun artist si pictor. Nu sterge zugraveala cea buna. [...] Tu
displaci si Creatorului, care-si vede stricata opera Sa".

Iar sfantul Ciprian al Cartaginei foloseste o comparatie care scoate mai bine in
evidenta adevarul afirmatiilor Parintilor Bisericii privitoare la acest subiect. Sfantul Ciprian scrie ca daca un pictor
ar realiza un tablou deosebit de valoros si, "odata portretul sfarsit, un alt pictor, crezandu-se mai iscusit, si-
ar intinde mana pentru a-l retusa, insulta adusa primului artist ar fi grava si indignarea lui
justificata". Si sa ne gandim ca nu pe un pictor pamantesc, oricat de genial ar fi el, vrem noi sa-l
corectam, ci pe insusi Dumnezeu, Creatorul Cerului si al Pamantului!"

(din: "URCUS DUHOVNICESC. Culegere de texte crestin-ortodoxe culese si comentate de Andrei Dragulinescu",
Editura Agapis, 2009)

Legaturi:
DE CE AM AVEA NEVOIE DE MACHIAJ SI BIJUTERII? CARE E ORIGINEA LOR SI CE PUTEM PUNE IN LOC?
SFATURILE SFANTULUI VALERIU GAFENCU CATRE SURORILE SALE DESPRE CUMINTENIE, NATURALETE,
SIMPLITATE
Sfantul Ioan Gura de Aur catre Cuvioasa diaconita Olimpiada despre virtutea simplitatii si patima ascunsa a
impodobirii
Vladica Augustin de Florina despre modelul Sfintei Mucenite Paraschevi (26 iulie) pentru crestinii de azi
Cum o urmam noi pe Maica Domnului?
Boala si nebunia slavei desarte
BOALA DUHULUI LUMESC
Descoperirile dumnezeiesti ale avvei Filotei Zervakos
Despre femeile care poarta podoabe de aur si se impodobesc - Sfantul Ioan Gura de Aur
In memoriam Parintele Constantin Mihoc: DESPRE PODOABELE FEMEILOR
Pr. Constantin Mihoc despre relatiile dintre sotii crestini si modul de vietuire a mirenilor (II)
Parintele Gheorghe Holbea despre MAICA DOMNULUI SI FEMEIA MODERNA
Al cui chip sa purtam? Despre sfiala si cuviinta la femeia ortodoxa
Machiajul - masca frumusetii
Cu ce va imbracati fetele?
Substante cancerigene in produsele cosmetice. DE CE, PE LANGA MOTIVELE DUHOVNICESTI, SUNT PERICULOASE
DIFERITELE "VOPSELURI" SI "LACURI"
Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/03/09/pacatele-banale-care-raman-pacate-si-in-
modernitate-tinuta-provocatoare-machiajul-impodobirea-sminteala-femeilor-si-vina-barbatilor/

In Biblie ni se spune: "Femeia sa nu poarte vesminte barbatesti, nici barbatul sa nu imbrace haine
femeiesti, ca tot cel ce face aceasta, URACIUNE este inaintea Domnului Dumnezeului tau." -
Deuteronomul - A cincea carte a lui Moise capitolul 22 versetul 5

Iisus Hristos a spus: ""Si cine va sminti pe unul din acestia mici, care cred in Mine, mai bine i-ar fi lui
daca si-ar lega de gat o piatra de moara si sa fie aruncat in mare." Marcu 9:42 si "Iar cine va sminti pe
unul dintr-acestia mici care cred in Mine, mai bine i-ar fi lui sa i se atarne de gat o piatra de moara si sa
fie afundat in adancul marii. Vai lumii, din pricina smintelilor! Ca smintelile trebuie sa vina, dar vai
omului aceluia prin care vine sminteala." Matei 18:6-7, sminteala se refera la ranirea sufletului, pierderea
sufletului unui seaman (aproapelui nostru), uciderea sufletului aproapelui - deci pierderea Vietii
Vesnice in Imparatia lui Dumnezeu - , a unei persoane ceea ce se intampla prin provocarea la desfranarea,
curvia facuta in minte, care ganduri de relatii sexuale in minte pentru Dumnezeu sunt ca si cum ar fi fost facute
fizic "Eu insa va spun voua: Ca oricine se uita la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea in inima lui."
ne spune Iisus Hristos - Matei 5:28

Monahul Paulin de la Putna despre IMBRACAMINTE, MACHIAJ SI PRIVIRE intr-o cultura

a curviei
16-07-2009

DESPRE MODA
"Voi incerca sa atentionez asupra a ceea ce ne lipseste, asupra acelei "cumintenii" pe care nu o vom
avea, oricate haine am pune pe noi, oricat de modern sau de in pas cu moda am dori sa fim.

Omul este singura fiinta care isi poate intelege frumusetea si care poate dori in mod constient sa fie si mai frumos.
De fapt, fiinta aceasta numita "om" este singura cu adevarat frumoasa. Nimic nu ii lipseste si nimic nu ii
mai trebuie adaugat. Orice schimbare, fie ea cat de mica, il transforma, il ridica sau il coboara intr-o
ordine care nu ii mai apartine.

Frumusetea nu se cumpara, nu se negociaza: pur si simplu o ai sau nu. Orice incercare de a o imita incepe
sa semene cu o simpla caricatura pe care o aduci propriului tau chip. A-ti modifica chipul incepe sa semene cu acel
bal mascat la care iti pui o masca de circumstanta, cu care iesi in lume fara a fi tu insuti, fara a vrea sa fii tu insuti.
Caci a te ascunde in spatele unei masti asezate dimineata de dimineata pe chipul tau, obligatoriu te va invata sa
folosesti si acea dubla personalitate care caracterizeaza pe prea multi dintre noi. Fardul este un nou chip cu care
vrei sa te prezinti in fata lumii; este o incercare de a fi "altfel", de a schimba raportul tau cu
ceilalti. Adica o stare de minciuna...

Mereu cautam sa placem celorlalti, mereu simtim nevoia sa iesim in evidenta. Nu are importanta cu ce
risc. Trebuie ca mereu sa vedem ochii celorlalti atintiti asupra noastra, sa ne vedem mereu poftiti si invidiati
chiar de ceilalti. Nu mai avem puterea sa ne cautam si sa ne judecam fiecare pe sine insusi, ci ochiul
celuilalt a devenit masura vietii mele. Acelasi etalon josnic al celor multi, care obliga la o anumita talie, la o
anumita inaltime, la o anumita lipsa a hainelor, care sa ascunda mai mult decat minimul necesar bunului
simt. Poate ca nici macar atat.

De cum face primii pasi in viata, omul trebuie sa imite. Incepe cu papusa Barbie, care, pe an ce
trece, este tot mai dezbracata si tot mai senzuala. Deci, primul etalon, primul model pentru fete;
cat despre baieti, ei sunt ajutati sa isi dezvolte gustul pentru placere, pentru fetite cu fitze! Si nefericita
sa fie fetita care are "blestemul" de a fi un pic mai plina, un pic mai bine facuta. Dar calvarul ei abia a
inceput!

Cataloage tot mai pretentioase o invata cum sa se imbrace pentru a fi, de fapt, tot mai dezbracata. O
invata ca haina nu trebuie sa ne faca, in ultima instanta, mai frumosi, ci trebuie sa "strige" dupa
privirile celorlalti. Ceea ce trebuie sa se vada este corpul, trupul omenesc, care are enorma nevoie de
placere. Iar haina este un adjuvant, un ajutor nepretuit. "Turma" impune copiilor nostri niste reguli
prin tot felul de cataloage de moda; iar ei se supun mai mult inconstient, fiind chiar fericiti sa li se
dicteze cum sa se imbrace... pentru a fi pe gustul lumii.

Vara este anotimpul in care moda scoate "carnea" pe piata; fiecare scoate la "taraba" ceea ce are mai
bun. Insa cine refuza acest joc risca sa fie scos din catalogul placerilor acestei lumi.

Am devenit nu oameni frumosi, ci picioare frumoase, sexy, care iti taie respiratia si demnitatea. Am
devenit abdomene umblatoare, talii cu miscari provocatoare[ispititoare, pentru a produce excitatia
aproapelui], care pur si simplu cheama pe cei doritori la placere. De mult timp fetele noastre au uitat ca
ceea ce are omul unic si de neinlocuit este chipul si nicidecum picioarele. Am uitat sa privim ochii
celuilalt si sa vedem chipul lui Dumnezeu in fiecare dintre noi. Dar vedem un chip care spune tot, un
chip cu niste ochi din care de multa vreme a disparut Lumina lui Dumnezeu.

Din nefericire ne-a intrat in reflex sa privim pe celalalt incepand cu mijlocul lui, cu talia lui. Daca o fata a picat acest
examen, nu mai are nicio sansa in randul prea modernei noastre lumi. Ne dezbracam inainte de a fi "nevoie" sa
fim dezbracati. Ne aruncam inconstienti in valtoarea unor patimi rusinoase, fara a calcula consecintele
acestui fapt. Ne lasam pradati de privirile celorlalti, fara a gandi ca pacatul incepe mai intai de toate cu
gandul, este facut mai intai de toate in inima. Nu intelegem ca majoritatea zdrobitoare a celorlalti nu va putea
sa vada eul nostru, ceea ce suntem noi de fapt, privind goliciunea noastra, ci ne va transforma in simple
obiecte de placere, in "actori" ale visurilor si ale imaginatiei lor bolnave, murdare si obscene.

Dar, din pacate, majoritatea tinerelor asta doresc de fapt. Isi doresc sa fie dorite.

In acest caz nu mai putem vorbi nici macar de acea superioritate pe care ar mai avea-o omul in fata unui
animal. Atata timp cat iti transformi trupul in "poligon de tragere" prin patimide tot felul, nu va trebui
sa astepti decat clipa mortii. O clipa in care acest trup va sfarsi in mod jalnic, deplorabil, intr-o frumusete
apreciata doar de viermi si de un pamant care ne niveleaza pe toti, fara diferentiere.

Apoi iti voi spune in mod direct ca machiajul este o revolta la adresa lui Dumnezeu, pe Care, poate, il
mai accepti ca pe Creatorul vietii tale. Nu iti place chipul pe care ti l-a daruit; consideri ca stii ceva mai mult
decat El si incepi sa retusezi. Dar in mod artificial, caci omul nu poate schimba in mod natural creatia lui
Dumnezeu. Si o donare o face tot din ceea ce exista deja, dintr-un dat pe care oricum nu si-l poate explica.

Maica Domnului nu a consultat niciun catalog de "frumusete", nu a folosit machiaje mult prea
costisitoare si mult prea false, nu si-a dezgolit nici macar parul inaintea oamenilor, dar a ramas cea mai
frumoasa femeie din lume, cea mai cunoscuta frumusete a neamului omenesc. Daca sufletul tau nu
este curat si frumos, atunci, oricat ai incerca, nici trupul tau nu va fi frumos. Cel mult va fi atractiv,
sexy, dorit de cei ce nu mai vad decat trupuri si nu mai doresc decat trupuri. Ma gandesc si la un
exemplu strict omenesc: actritele anilor ’40 aveau ceva aparte, care lipseste celor de azi... Aveau o
frumusete aparte, o lumina in toata fiinta lor. Fara a se dezgoli si fara a provoca, iti "furau" atentia si
simteai ca intr-adevar sunt deosebite.

Acest "ceva" lipseste astazi nu doar de pe ecrane, ci mai de peste tot! Goliciunea nu ne mai arata femeia, ci doar
trupul ei. Nu ne mai pasa de lumina ochilor ei, de frumusetea chipului, ci dorim orbeste doar vederea
sau posedarea trupului ei, goliciunea ei, care in zadar va incerca sa umple goliciunea trupului si a
sufletului nostru. Dar ce facem daca femeia vrea ca toate acestea sa se intample? Ce facem daca ea isi doreste sa
fie redusa la abjectul stadiu animalic? Ce facem daca pana si machiajul "netezeste" acest drum al atragerii
barbatului in cursa mizera in care el sa doreasca trupul ei?

Sa ne gandim iar la Maica Domnului... imi vei replica ca altele erau vremurile si alta a fost cultura
acelor vremuri... Va trebui sa intelegi ca nici eu nu iti propun sa umbli in pelerine kilometrice, acoperita
cu valuri mult prea negre. Te invit la decenta, la modestie si la demnitate. Te invit sa nu te cobori la
stadiul de "momeala" publica; stiu ca iti doresti recunoasterea frumusetii si a supletei corporale. Dar
daca Cineva ti-a daruit un astfel de corp, atunci nu-l darui tuturor, oriunde si oricand.
Un mare sfant egiptean, Moise Arapul, s-a luptat zeci de ani cu o mare, cu o enorma ispita. In adolescenta lui, pe
cand inca mai era la casa parintilor lui, inainte de a se retrage in pustiul Saharei, a vazut o fata. Erau impreuna la
arat. Era o fata extrem de frumoasa, bine facuta, care, pentru ca era foarte cald, lasase cam mult la
vedere. Insa nu s-a intamplat absolut nimic intre ei. Poate ca a si uitat-o in scurt timp. Dupa ce s-a calugarit, deja
fiind la o varsta inaintata, au inceput niste ispite groaznice, la prima vedere incredibile. In fiecare zi i se arata diavolul
sub chipul acelei fete, i se aseza in brate si incepea sa-l mangaie, sa-l cheme la pacat, la desfrau.

Iar Sfantul Moise, cu lacrimi in ochi, se ruga lui Dumnezeu sa ridice de la el aceasta ispita, pentru ca de multe ori era
la marginea disperarii. Doisprezece ani s-a luptat zi de zi cu aceasta vedenie demonica, cu aceasta
invitatie la desfrau. El nu trebuia decat sa accepte in inima sa acest pacat si era de ajuns, pentru ca pacatul
trupesc nu ar fi putut avea loc. Doisprezece ani a asteptat ca o simpla privire si un simplu gand pacatos sa-
l paraseasca si sa nu-i mai chinuie trupul imbatranit.

Tu de cate ori te-ai pus in locul acelei fete nepasatoare sau te-ai gandit la urmarile unei simple fapte
tineresti? De cate ori nu ne expunem desfraului intelectual si moral al celorlalti, al privitorilor, al unor
oameni pe care oricum nu-i cunoastem? Iti reamintesc ca Hristos a stat gol pe Cruce, dar nu putem sa-l
reprezentam asa pentru ca mintea si inima fiecaruia dintre noi sunt prea imbolnavite de pacat, prea
mult obisnuite cu dezgolirea celuilalt, cu folosirea celuilalt pentru placerea proprie. Ochii nostri au uitat
sa priveasca ca si ochii unui copil: acesta va umbla gol fara nicio problema si nu-si va imagina nimic
pacatos in sufletul lui ce sta mereu asezat in bratele unui inger.

Prea multi dintre noi au apucat pe demonicul drum pe care se afla cea care isi permite sa se numeasca
"Madonna". (In limba latina, ca si in cea italiana, inseamna "Maica Domnului", "Doamna noastra"). Aceasta a
afirmat ca Hristos este sexy pe Cruce si ca i-ar face o mare placere sa-l aiba. Poate ca nu ar fi trebuit sa ma manjesc
cu o astfel de afirmatie, dar am vrut sa atentionez ca foarte multi tineri au apucat exact pe aceeasi
directie. Nu-l vor batjocori pe Hristos in mod direct, asa cum a facut aceasta blestemata fiinta, dar Il
ranesc prin viata lor, prin comportamentul lor, prin limbajul lor. Daca inima ta este curata, atunci si
imbracamintea ta va fi demna, netransformandu-se intr-un obiect al patimilor acestei lumi.

Stiu prea bine ca majoritatea zdrobitoare a tinerilor au o anumita moda, care mult prea des ii lasa
"imbracati" cu cate un cercel in ureche doar.

Vreau sa-ti redau aici una dintre minunile lui Hristos. Exista atunci un om demonizat, care nu putea locui in cetate
pentru violenta si chiar ferocitatea lui. Deseori era legat in lanturi si inchis in cimitirul acelei cetati. Dar acesta, la fel
de des, rupea lanturile si fie ca se intorcea in cetate, fie ca traia in mijlocul unei turme de porci. Dar omul, fie el si
demonizat, de Dumnezeu tot are nevoie. Astfel ca, la apropierea lui Hristos de acea cetate, diavolii din acel om, l-au
aruncat pe acest om la picioarele Domnului si L-au intrebat: "Ce ai cu noi, Iisuse? De ce ai venit sa ne chinui mai
inainte de vreme?" (Luca 8, 28). Hristos le cere sa paraseasca trupul acelui nefericit om, permitandu-le sa intre in
turma de porci ce apartinea locuitorilor acelei cetati. Diavolii au intrat in porci, care s-au aruncat cu totii in mare,
inecandu-se. Iar omul acela s-a vindecat si a dorit sa ramana pentru toata viata lui impreuna cu Hristos.

Nu ma voi intreba cat mai poate accepta ca veridic acest fapt tanara noastra generatie. Dar te voi
invita sa te diferentiezi de turma de porci a acestei lumi. Mai simplu zis: daca turma de porci se arunca
in mare, tu nu ai nevoie sa faci acest lucru;aceeasi invitatie la diferentiere, la unicitate. Nu privi in jurul
tau pentru ca nu Il vei gasi si nu Il vei vedea pe Hristos. El nu sta printre porci si nici nu accepta pe
demonizati in jurul Sau. Pe porci ii indraceste, lasandu-i sa-si faca singuri felul, aruncandu-se in
mare; pe demonizati ii vindeca, ii umple de putere si demnitate, ii face pur si simplu oameni. La fel a
procedat in toti cei peste trei ani de propovaduire:a vindecat, a iertat sau a judecat, a inviat sau a
mustrat. Daca exista un dram de credinta in inima ta, daca Dumnezeu reprezinta realmente ceva
pentru tine, atunci alege: Hristos sau porcii. Este o alegere deseori imposibila, vecina cu nebunia,
dartrebuie facuta, voluntar sau involuntar.

Gasesc normal ca atunci cand intri in biserica sa nu poti sa iti acoperi capul, ca tanara. Trecerea de la fusta
incredibil de mica si de la un decolteu vizibil si din avion, la o imbracaminte decenta si la capul
acoperit este realmente dificila. Aici ar fi in joc virtutea smereniei, adica acea renuntare la mandria mea,
la frumusetea mea, la opinia mea.Totul pus inaintea acestui smerit Iisus, totul trecut prin catalogul
frumusetilor raiului, care nu inseamna mai nimic pentru aceasta lume, pentru modul in care intelege ea
frumusetea.
Imi amintesc ca, intr-o anumita ocazie, primisem o icoana a Sfantului Ioan Botezatorul. Fiind o icoana din
hartie, am dorit sa o plastifiez. Nu mare mi-a fost mirarea cand m-am lovit de indignarea celei ce se ocupa cu aceasta
clasica plastifiere. Dar ce se intamplase? Icoana nu reprezenta un Sfant musculos, aratos si pe un nor impresionant
de alb. Era, de fapt, un Botezator negricios, tras la fata, slab, imbracat intr-o piele de camila – o imagine dezolanta,
care respinge ochiul iubitor de "frumos" al zilelor noastre. "Dar ma sperie acest chip, este infricosator!" a afirmat cu
patos persoana cu plastifierile.

Recunosc ca atunci mi-am cam pierdut cumpatul! Cum ar fi vrut sa arate o

persoana care nu manca decat miere si lacuste [Sfantul Ioan Botezatorul, Ingerul in trup de om, NU a
mancat miere si nici lacuste ci a mancat radacinile unei plante salbatice din pustie pe nume Melagria si a mai
mancat niste fructe dulci acrisoare care se asemana numele lor cu numele de lacusta, insa traducerea in Biblia
referitor la mancatul de lacuste si miere este o traducere gresita - detalii aici], care postea zile, saptamani in sir? O
persoana care nu folosea creme infiorator de scumpe, ci era lovita zi de zi de acelasi necrutator soare. O persoana
care din copilarie a locuit in pustiu, cautand un Dumnezeu ce trebuia sa vina in pustiul acestei creatii. Un Ioan care
se revolta in fata rautatilor si mortii acestei lumi...

Pe cand vom cauta si o frumusete a sufletului? Cat vom mai ignora exact ceea ce este cu adevarat
important? Nu zic sa va ignorati trupul sau sa il supuneti unor posturi dure, pe care majoritatea, nici in
forma lor usoara, nu vrem sa le incercam.Nu va invit sa faceti minuni, pentru ca am zis deja ca pe acestea le
face Dumnezeu".

(Monahul Paulin, "Rugaciuni catre tineri", Editura Egumenita, 2008)

Legaturi:
Ieromonah Ioan Buliga: JOCURILE DESFRANARII
CUM SA LUPTAM IMPOTRIVA PATIMILOR TRUPESTI
[ Maica Nina Krighina despre relatiile dinaintea casatoriei (I). SI DESPRE FETELE PROVOCATOARE, IMBRACAMINTEA
"MODERNA" SI "PARTENERUL IDEAL"

Maica Nina Krighina despre CAPCANELE "CASATORIILOR DE PROBA", "lacrimile femeii" (II). De ce e pacat
CONCUBINAJUL si DE CE SUFERA FETELE?

Pandemia curviei: LUMEA CA URIAS ABATOR UMAN si ca IARMAROC AL TRUPURILOR ]

Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2009/07/16/monahul-paulin-de-la-putna-despre-imbracaminte-machiaj-si-
privire-intr-o-cultura-a-curviei/
Cuviosul Paisie despre NEORANDUIALA LAUNTRICA si INFATISAREA EXTERIOARA
3-10-2007

Sarmanii mireni se imbraca asa cum e launtrul lor

– Parinte, da-mi o binecuvantare.

– Te binecuvantez sa te faci carnaval duhovnicesc ca Sfanta Isidora1 cea nebuna; sa

dobandestiprefacatoria cea buna. Vezi, sarmanii mireni sarbatoresc in fiecare zi prefacatoria lor
lumeasca si se imbraca asa cum e launtrul lor.
Demult, oamenii se imbracau pentru carnaval odata pe an, numai la Lasatul de sec2. Acum cei mai multi sunt mereu
in carnaval. Adica, mai demult carnavalul tinea o saptamana numai la Lasatul de sec de carne pentru Postul
Mare. Acum vezi in fiecare zi... Fiecare se imbraca asa cum ii spune gandul. Au devenit cu desavarsire
ciudati. Au innebunit! Putini sunt oameni adunati, modesti, fie barbati, fie femei sau copii. Mai ales
femeile sunt intr-un hal de nespus.
Astazi cand am coborat in oras am vazut una cu o cordela atat de lata, ca un pansament, cu niste cizme
pana sus si o fusta scurta. Mi-am spus: "Asa e moda!" Altele merg cu niste tocuri foarte subtiri. Putin sa
calce stramb si la medicul ortoped se opresc... De par nu ma intreba! Alta - Dumnezeu sa ma ierte - ce
om era?O fata salbatica, cu tigara in gura, fu, fu, si cu ochii rosii!... Acum spun ca au obicei sa nu
fumeze in casa atunci cand au copii mici. Dar copiii se nasc... heringi afumati. Si din pricina cafelelor
unii o patesc, fac niste grimase... A plecat harul lui Dumnezeu. Parasire desavarsita!

Imi aduc aminte, cand eram in Sinai, ce era si acolo... nu ma intreba! Cat ma durea cand vedeam turistele ce
veneau la manastire. In ce hal erau! Ca si cum as vedea icoane bizantine frumoase, aruncate la
gunoaie; numai ca acestea s-au aruncat singure.Odata am vazut una care purta ceva ca un felon [felon -
pelerina scurta de preot] si am spus: "Slava lui Dumnezeu, iata si una care poarta ceva mai cuviincios; in sfarsit,
felon-nefelon, cel putin nu este ca celelalte". Dupa aceea cand s-a intors cu fata, ce sa vad? Era deschisa cu
totul !!

Unde a ajuns lumea!... Mi-au trimis o fotografie a unei mirese, ca sa-i fac rugaciune ca sa-i mearga bine
in casatoria ei. Purta o rochie de mireasa fara hal. O astfel de imbracaminte este o neevlavie fata de
Taina in locul sfintit al Bisericii. Oameni duhovnicesti si nu se gandesc! Ce sa faca ceilalti? De aceea
spun, nici manastirile nu mai tin, nu exista frana nicaieri: astazi oamenii sunt fara frana [desfranati -
intr-o cultura a curviei, a desfraului, a pornografiei, etc.].

Demult existau si nebuni pentru Hristos, existau putini nebuni in lume. Nu cumva ar trebui sa rugam
pe nebunii pentru Hristos sa faca bine pe adevaratii nebuni si sa se inmulteasca nebunii pentru Hrisos?
In orice caz astazi auzi si vezi lucrurile cele mai ciudate. Unul mi-a spus – mi-am facut cruce cand am auzit – ca
astazi este la moda ca trantorii sa-si roada hainele in anumite locuri si apoi sa le taie, cosandu-le petice
cu acul de cusut saci. Bine, un muncitor e firesc sa fie asa, dar un trantor!... Dupa ce mi-a spus asta completeaza:
"Parinte, sa-ti mai spun ceva inca mai ciudat. Femeia mea a vazut odata in piata Omoniei, pe copilul unei
familii prietene ca avea pantalonii descusuti inapoi. "Copilul meu, ii spune, pune-ti mana
inapoi...!""Lasa-ma in pace, spune acela, asa e moda". Sarmanii copii!

– Parinte, e bine ca unii pun pe bluze stampe cu sfinti? Daca e pe bluze sau pe tricouri, e bine. In loc sa puna pe
diavolul, mai bine pe sfinti. Dar, daca e pe pantaloni, nu se potriveste: este lipsa de evlavie. Sunt unii
evlaviosi care pun lucruri ca acestea. Cand a mers patriarhul Dimitrios in America, au facut niste bluze cu patriarhul si
Sfanta Sofia pe ele. – Au facut asta din evlavie? – Ei, n-au facut-o evreii, ci crestinii. Exista si unii care fac lucruri
bune, precum exista medici buni, exista si sarlatani.

– Parinte, toata aceasta neoranduiala este si din influenta strainilor?

– Ei, dar de unde este? De aceea spuneau in vremea noastra: "Oamenii din Smirna sunt..." Era un loc langa mare si
mergeau multi straini. Sfantul Arsenie era foarte aspru in acestea. In Farasa era o tanara casatorita si purta o
broboada colorata din Smirna. Sfantul i-a facut observatii in repetate randuri, ca s-o arunce si sa se
imbrace modest, ca toate femeile din Farasa. Dar aceea nu asculta. Intr-o zi, vazand-o Sfantul Arsenie
ca poarta iar acea broboada tarcata, i-a spus cu asprime: "Boli frantuzesti nu vreau in Farasa. Daca nu
te indrepti, sa stii ca toti copiii ce ii vei naste, dupa ce ii vei boteza, vor pleca ingerasi, iar tu nu te vei
bucura de niciunul". Si deoarece nici atunci nu s-a indreptat,i-au murit doi ingerasi. Numai atunci si-a
venit in fire, a aruncat broboada cea tarcata si a mers la Sfantul Arsenie si i-a cerut iertare.

– Parinte, hainele de culoare inchisa ajuta in viata duhovniceasca, pentru unul ce vrea sa se faca monah?

– Da, hainele de culoare inchisa ajuta foarte mult. In felul acesta, se desprinde cel ce le poarta, de
lume, in timp ce cu cele colorate ramane incurcat in lume. Iar cel ce spune: voi merge la manastire si acolo
voi purta haine negre. Voi merge la manastire si acolo voi face canonul", lucruri negre va face si acolo cand va
merge. Atunci cand este in lume si face cu bucurie ceea ce fac monahii si o doreste cu tot sufletul, unul
ca acesta si in lume se bucura duhovniceste, iar dupa aceea, in calugarie va urca si cate doua trepte
deodata.

– Parinte, uneori copiii care cred si se imbraca cuviincios au mare razboi de la cei mari.

– Daca cred si fac asta cu inima lor, ii pun si pe cei mari la locul lor. Am cunoscut o fata ce purta haine
negre si maneci pana jos. Era foarte evlavioasa. Odata o batrana moderna ii spune: "Nu ti-e rusine, tu, fata
tanara, sa porti haine negre si maneci lungi?" "Fiindca nu vedem exemple la dumneavoastra, i-a
raspuns aceea, cel putin noi sa purtam haine negre" - si a pus-o la punct.

Vezi una care cum a ramas vaduva, a si pus haine tarcate pe ea. Dar ce sa spui? Sora mea a ramas
vaduva la 23 de ani si nu si-a mai scos hainele negre pana a murit.Pentru mine sunt mai fericite
vaduvele care poarta negru in aceasta viata, chiar si fara voie, si traiesc o viata duhovniceasca aspra
slavoslovind pe Dumnezeu fara sa murmure, decat nefericitele ce poarta haine tarcate si traiesc o viata
tarcata.

Astazi nu distingi barbatul de femeie

 Odata, ca sa-l incurce pe inteleptul Solomon, i-au adus inainte un grup de
baieti si un alt grup de fete, la fel imbracati intru toate, ca sa-i deosebeasca. Acela i-a trimis la o cismea si i-a pus sa
se spele. Dupa felul cum se spalau i-a deosebit: fetele aruncau cu grija si cu sfiala apa pe fata, in timp ce baietii o
aruncau cu vioiciune si faceau zgomot din lovirea fetei lor cu palmele.

Astazi baietii au imitat atat de mult femeile, incat de multe ori nu se deosebesc de ele. Mai demult
puteai distinge barbatul de femeie de la cinci sute de metri. Acum de multe ori nici de aproape nu iti dai
seama ce este. Nu intelegi ce este, femeie sau barbat. De aceea proorocia spune ca va veni vremea cand
oamenii nu se vor putea distinge; barbatul nu se va putea deosebi de femeie.
Batranul Arsenie Pestereanul (pustnic in pesterile din laturea Sfintei Ana din Sfantul Munte) a spus unui tanar
care avea un par pana jos: "Bine, dar tu ce esti, baiat sau fata?" Nu se putea distinge. Mai demult erau
tunsi in Sfantul Munte. Acum vin asa cum sunt... eu insa ii tund cu un foarfece de tuns oi, cu care tai lana cand
impletesc metanii. Cati am tuns! In spatele Altarului ii tund. Cand vin unii ca acestia, le spun: "Am fagaduit unora cu
chelie ca sa le dau par... Faceti dragoste si dati-l! Ce sa facem acum? Am fagaduit!"

– Dar sunt de acord, Parinte?

– Trebuie sa stii cum sa le spui. Nu incep sa spun: "In felul acesta veniti? Nu va e rusine? Nu cinstiti acest loc
sfant!" Ci le spun: "Bre voinicilor, voi cu acest par va necinstiti barbatia voastra. Daca ati vedea un ofiter
in Omonia ca umbla cu o geanta femeiasca, cum vi s-ar parea? Se potriveste, mai copile? Sa va taiati
parul!" Si-i tund. Stiti cat par adun? Cateodata, daca vreunul se impotriveste si incepe sa intrebe: "De ce etc", ii
spun: "Ce, de ce? Nu sunt calugar? Fac calugarii. Asta e treaba mea." Totul e modul cum le spui. Rad si asta-i tot.
Dupa aceea ii tund. Nu schimb numele. Numai pe unul l-am numit "Axion Estin", pentru ca in ceasul acela treceau cu
icoana "Axion Estin".
Cum se bucura parintii cand ii tund pe copii... Stii cate binecuvantari primesc de la parinti, de la mame?
Numai pentru asta ma va ierta Dumnezeu!...

A iesit alta moda: sa-si tunda parul, dar sa-si lase inapoi niste coame. "Bre, tinere, ce noima are coada
aceasta?" intreb cateodata, "O lasam, imi spun, ca sa ia aminte ceilalti la noi". "Copile, si sa-i platiti pe ceilalti,
nu cred sa ia aminte la voi, din pricina atator probleme ce le au". Vezi pe altii, cogeamite flacai, ca isi pun
cercei. Cati cercei am scos!

– Parinte, unii poarta numai cate un cercel.

– Anarhistii sunt aceia care poarta un cercel. Un cercel in ureche este simbolul anarhiei. Nu-l pun asa
din pricina afemeierii; isi gauresc urechea si-l pun ca semn de impotrivire.

A venit un tanar cu tatal lui la Coliba mea. Era de 22 de ani, cu par lung, barba si un cercel in ureche. "Nu se
potriveste, ii spun. Multi va iau in nume de rau. Eu insa nu. Aceia insa nu stiu ca sunteti anarhisti si va
iau in nume de rau". L-a scos dupa aceea si mi l-a dat. Era de aur. "Da-l unui aurar, ca sa-ti faca o cruciulita" - ii
spun.

– Parinte, altii isi pun cercel si in nas.

– Asta inseamna ca diavolul le-a pus cercel in nas, numai capastrul nu se vede... Sunt unii care poarta la
gat lanturi lungi de aur pe deoparte si pe de alta. L-am speriat pe unul! Le-a scos si apoi i-am spus: "Sa le dai la un
orfan, sau sa le dai mamei tale sa le dea la vreun sarac". Dupa ce-l aduc la socoteala buna, imi spune:
"Ce sa fac?" "De acolo sa incepi - ii spun - sa porti o cruciulita cu un singur lantisor". Barbati si poarta
aurarii! Si au lanturi lungi de aur, cate doua – trei randuri, pe care nici principesele nu le pun, sa se vada pe gat si
apoi sa-ti spuna problema lui. Problema este acolo! Canon! Unora li le iau, altora le spun sa le dea ei singuri. Au
pierdut masura.

Intreb pe unul: "Ce-i asta? Pentru prima data o vad" "Este zodia mea", spune. "Bine, dar sunteti animale de
purtati zodii?" il intreb. Toane!

Neoranduiala launtrica rabufneste inafara. Sa facem multa rugaciune ca Dumnezeu sa lumineze

tineretul, ca sa se pastreze putin aluat.

Oamenii inseteaza dupa simplitate

Lucru bun este ca oamenii inseteaza dupa simplitate si au ajuns la

punctul sa faca moda din ea, desi nu sunt in mod simplu. Vin unii in Sfantul Munte cu niste haine
decolorate. Ma intreb: "Acestia nu lucreaza pe ogoare, de ce sunt asa?" Unul vorbeste taraneste din fire
si te bucuri de el. Altul cauta sa vorbeasca taraneste si-ti vine sa vomiti. Sunt si altii care vin cu
cravate. Unul avea 6-7 cravate cu el. Intr-o dimineata pe cand se pregateau, si-a pus cravata, costumul
etc. "Ce faci acolo?" - il intreaba unul. "Ma duc la Parintele Paisie", spune. "Dar ce e asta ce porti?" "Le-
am luat ca sa-l cinstesc"."Bre, ce-am patit!"

Nu au deloc simplitate; de aceea exista aceasta stare. Atunci cand oamenii duhovnicesti nu traiesc simplu,
sunt bine invesmantati, ei nu ajuta tineretul.

Astfel, tineretul neavand vreun prototip, traieste hoinareste. Pentru ca atunci cand vad crestini bine
imbracati, oameni stransi cu cravate, bine ingrijiti, nu afla nici o deosebire fata de oamenii lumesti, si
se impotrivesc.

Daca ar fi vazut simplitate la oamenii duhovnicesti, n-ar fi ajuns in starea aceasta. Insa acum si tinerii
au duh lumesc, si aceia au randuiala lumeasca. "Asa trebuie sa se poarte crestinii. Asa trebuie sa fie
aceasta, asa cealalta..." si n-o spun dinlauntru, din evlavie, ci pentru ca "asa trebuie". Atunci si tinerii
spun: "Ce sunt lucrurile acestea? Sa mearga la Biserica cu gatul strans! Haide, lasa-ma!" si isi arunca
hainele, umbland goi. Se arunca in cealalta extrema.

Ai inteles? Si toate acestea le fac din impotrivire. Desi au idealuri, insa nu au modele si sunt vrednici de
mila. De aceea e nevoie sa le centreze marimea de suflet si sa-i miste prin viata cea simpla. Se manie
atunci cand acesti oameni duhovnicesti si preotii incearca sa-i tina cu mijloace lumesti. Insa atunci
cand afla modestia, dar si simplitatea cu sinceritate, atunci li se creeaza probleme de constiinta.

Caci atunci cand cineva are sinceritate si nu tine cont de el insusi, este simplu, are smerenie. Toate acestea
odihnesc si pe cel ce le are, dar sunt sensibile si pentru altul. Celalalt intelege daca te doare de el sau te
prefaci. Un hoinar este mai bun decat un crestin prefacut. De aceea nu un zambet de dragoste
prefacuta, ci un comportament firesc - si nici rautate nici prefacatorie, ci dragoste si sinceritate. Mai
mult ma misca unul care este bine aranjat launtric. Adica sa aiba respect si dragoste adevarata, sa se
miste simplu, nu in forme, pentru ca unul ca acesta ramane numai in cele din afara si se face om lumesc,
carnaval de lasat de sec.
Curatia launtrica a sufletului frumos a omului adevarat, infrumuseteaza si exteriorul omului si acea
dulceata dumnezeiasca a dragostei lui Dumnezeu, indulceste chiar si infatisarea lui. Frumusetea launtrica
a sufletului, pe langa faptul ca infrumuseteaza duhovniceste si sfinteste pe om, chiar si la exterior, tradandu-l harul
dumnezeiesc, infrumuseteaza si sfinteste chiar acele haine urate ce le poarta omul lui Dumnezeu cel harismatic.

Parintele Tihon isi cosea singur fesul din bucati de rasa, cu acul de cusut saci. Le facea ca pungile si le purta, dar
emanau mult har. Orice lucru vechi si nepotrivit purta, nu se vedea a fi urat, pentru a se infrumuseta si el, de
la frumusetea launtrica a sufletului. Odata l-a fotografiat un vizitator asa cum era, cu punga in loc de fes si cu o
pijama ce i-au aruncat-o in spate deoarece au vazut pe batran ca ii era frig.

Iar acum toti cei care vad fotografia Parintelui Tihon , cred ca purta mantie arhiereasca, fiind insa o pijama verde si
tarcata. Oamenii priveau cu evlavie si la zdrentele lui si le luau de binecuvantare. Mai mare valoare are un astfel
de om binecuvantat, care s-a schimbat launtric si s-a sfintit si pe dinafara, decat toti oamenii care-
si schimba mereu numai cele din afara (hainele lor) si pastreaza launtric pe omul lor cel vechi cu
pacate arheologice.

"Femeia sa nu poarte vesminte barbatesti, nici barbatul sa nu imbrace haine femeiesti"

– Parinte, cum sa procedam cu femeile care vin la manastire in pantaloni?

Adesea spun ca este mai practice, dar si mai cuviincios decat a purta scurt.

– Astazi poarta ori scurt, ori pantaloni, desi se spune clar in Vechiul Testament si cu ce amanunte inca:
"Nu se ingaduie barbatului sa poarte vesmant femeiesc, iar femeia barbatesc." Este lege si este lipsit
de cuviinta. Barbatii care poarta fuste sunt putini, foarte putini.

– Cele care lucreaza pe ogoare spun ca nu se pot misca liber la lucru daca nu poarta pantaloni.

– Acestea sunt indreptatiri.

– Parinte, pentru fete, mamele lor spun ca poarta pantaloni ca sa nu raceasca.

– Alta solutie nu exista? Nu exista ciorapi pana sus? Sa poarte ciorapi pana sus ca sa nu raceasca. Daca
vrea cineva, pentru toate afla solutie.

– Dar atunci, Parinte, cand vin persoane oficiale si au cu ele si una care poarta pantaloni?

– Sa le dati o explicatie: "Vreti sa facem un pogoramant si sa stricam o randuiala si sa se faca o

neoranduiala in Manastire?"

– Parinte, odata au venit treizeci de profesoare in pantaloni si le-am lasat sa intre.

– Rau! Nu se potriveste. Trebuia sa le fi spus: "Iertati-ne, este o randuiala a manastirii sa nu ingaduim sa

intre femeia ce poarta pantaloni". Acestea vor merge si la alte manastiri si vor spune: "La cutare manastire ne-a
lasat sa mergem in pantaloni". Ati facut pogoramant ca sa nu le jigniti, dar acelea va jignesc apoi pe voi. Puneti la
poarta o tabela cu locul respectiv din Vechiul Testament ["Femeia sa nu poarte vesminte barbatesti,
nici barbatul sa nu imbrace haine femeiesti, ca tot cel ce face aceasta, URACIUNE este inaintea
Domnului Dumnezeului tau." (Deuteronom capitolul 22, versetul 5)]. Faceti si 50 de fuste si sa le dati in
mod cuviincios celor care vin in pantaloni pentru prima data si nu stiu, sau celor ce poarta scurt.

– Parinte, dar cand vine un liceu si toate fetele poarta pantaloni?

– Sa le tratati afara de poarta. Asta o sa le pricinuiasca intrebari. Sau, daca va instiinteaza ca vor sa se inchine,
spuneti-le la telefon: "Va rugam ca profesoarele si elevele sa nu poarte pantaloni." Asa vor intelege ca
trebuie sa cinsteasca locul. Aici nu e parohie. La parohie preotul e dator sa invete pe femei,sa inteleaga
de ce nu trebuie sa poarte pantaloni,ca sa se indrepte. Daca vreodata merg la Biserica lui, femei din alta
parohie si poarta pantaloni, sa se ingrijeasca sa aranjeze lucrurile. Biserica este mama, nu este vitrega.

– Parinte, dar multi spun: "Asa cum faceti, alungati lumea de la biserica".

– Daca in Vechiul Testament exista porunca de la Dumnezeu care interzice femeilor sa poarte haine
barbatesti etc. [Deuteronom 22: 5] - ce altceva mai vor? Dar ei iti spun: "de ce sa nu poarte si femeile
pantaloni? De ce sa nu intre in Consiliile Bisericilor si atei, daca Biserica este poporul?" Astfel, soarta
Bisericii va depinde de hotararea ateilor. Vor face din biserici biblioteci, magazii etc. dupa ce le vor lua
pe toate. "De ce asta, de ce cealalta?" Ce sa spui?

In manastire nu va trebui sa se ingaduie turisti goi, astfel ca sa se adune bani pentru a imbraca oameni
saraci, pentru ca asta e o maiestrie a celui viclean, ca sa-l instraineze pe monah de binecuvantarea lui
Dumnezeu si sa-l mirenizeze; in timp ce adevarata instrainare a monahului, pentru Hristos, il face
bogat in virtuti.

– Parinte, la Stomio ati fost nevoit sa va puneti tabele pentru turisti?

– Da, avem tabele. La manastire aveam una pe care scria: "Bine ati venit". Mai jos, 20 de metri de la manastire,
aveam una pe care scria: "Cei imbracati necuviincios - catre Aoos" si am pus o sageata spre rau [pentru
cei cu imbracaminte care "dezbraca" corpul, dezgoleste trupul (scurta, decolteu, etc.), imbracamintea stramta,
mulata, cu taieturi, crapaturi, rupturi, transparenta, sumara, etc., deci imbracaminte ce sminteste, tulbura pe
aproapele si astfel Il supara, Il manie pe Dumnezeu si vai de cel ce sminteste (Matei 18:6-7)]; iar alta pe care
scria:"Cei imbracati cuviincios - spre Manastire" si o sageata arata manastirea. N-am scris bine?

– Noi, Parinte, ce sa facem vara cand multe femei vin cu spatele gol?

– Ei, faceti ceva ca sa puna pe spate. Astfel vor invata ca e nevoie de respect in locul acesta.

Gateala: mazgaleli pe chipul lui Dumnezeu

Ce lume pierduta exista astazi! Si femeile isi pun in par niste cleiuri si
cum mai miroase! Te apuca alergia. Cand vad o femeie moderna cu frumuseti lumesti si parfumuri, ma
scarbesc launtric. Mi-au spus: "Cutare a mers in Germania sa invete estetica". "Dar ce este estetica?" -
am intrebat. "Estetica face pe cele batrane, tinere" - mi-a spus. Atunci mi-am adus aminte: am vazut
candva o batrana ce avea o linie orizontala pe frunte. Intreb dupa aceea pe un cunoscut al ei: "Ce are,
sarmana?"
"A, nimic - imi spune - a facut operatie ca sa i se intinda pielea si sa-i dispara ridurile." Si eu am crezut
ca s-a lovit si s-a operat... Unde ajunge lumea astazi!

– Astazi, Parinte, gateala n-o considera un pacat.

– Da, asta am inteles. Am vazut un suflet care, desi mai inainte era ca un inger, nu l-am mai cunoscut
dupa aceea, asa cum era vopsit. "Dumnezeu pe toate le-a facut foarte bine, dar la tine a facut o
greseala foarte mare!" "De ce, Parinte?" ma intreaba. "Iata, sub ochii tai n-a pus cerneala. Greseala
asta a facut-o. In timp ce pe ceilalti oameni i-a facut frumosi, la tine a facut o greseala! Bre, nefericito,
nu intelegi? In felul acesta te uratesti! Ca si cum ai avea o icoana bizantina si tragi cu penelul intr-o
parte si in alta si o murdaresti, o strici. Punem vopsele la chipul lui Dumnezeu? Sau ca si cum un pictor
ar fi facut o icoana buna si merge unul ce nu cunoaste pictura, ia penelul si face niste mazgaleli,
stricand icoana pictorului. La fel faci si tu, este ca si cum ai spune lui Dumnezeu: "Dumnezeule, nu le-ai
facut bine; eu insa o sa le indrept!"

O alta a venit intr-o zi cu niste unghii pana acolo, ca uliul, vopsite in

rosu, si-mi spune: "Copilul meu e grav bolnav, fa rugaciune, Parinte! Fac eu rugaciune, dar..." "Ce rugaciune faci?" o
intreb. "Tu zgarii pe Hristos cu aceste unghii, taie-ti mai intai unghiile, si se va face bine copilul tau.
Pentru sanatatea copilului tau cel putin, sa-ti tai unghiile si sa-ti stergi vopselele". "Sa le vopsesc in alb,
Parinte?" "Eu iti spun sa nu le mai vopsesti si sa le tai. Sa faci jertfa pentru nevinovatia copilului tau. Ce
inseamna asta?Daca asa ar fi fost bine, Dumnezeu te-ar fi facut cu unghii rosii." "Sa le vopsesc in alb,
Parinte?" Intelege-te daca poti!..."Veti merge bine tu si copilul tau", am spus in sinea mea. Pe copii ii raceste
mai mult mama, cand nu este imbracata cu modestia si incearca chiar sa-si "jumuleasca" copiii.

Se poate ca cineva sa fie putin urat sau sa aiba o neputinta. Stie Dumnezeu ca astfel va fi ajutat duhovniceste,
pentru ca pe Dumnezeu il intereseaza mai mult sufletul decat trupul. Toti avem cele bune ale noastre,
dar si putine cusururi - cruciulite, nu cruci - ce ne ajuta la mantuirea sufletului nostru.

(Din cartea: "Cu durere si cu dragoste pentru omul contemporan" - Cuviosul Paisie Aghioritul)

______________________________

1 Sfanta Isidora a trait in manastirea Tabenisiotilor, zidita de Cuviosul Pahomie la inceputul secolului IV. Ea a simulat
nebunia "pentru Hristos", s-a smerit si s-a defaimat pe sine. Purta o carpa pe cap, in timp ce celelalte monahii purtau
camilafce [camilafca]. N-a purtat niciodata incaltaminte. Desi de multe ori a fost ranita si batuta, niciodata n-a cartit,
nici a ocarat pe cineva. Sfintenia vietii sale s-a descoperit in vedenie marelui pustnic Pitirun, care a vizitat manastirea
si a aratat inaintea intregii obsti ca Isidora, pe care o considerau nebuna, era Amma, adica maica duhovniceasca.
2 Obicei pagan potrivit caruia mai toti se imbracau de carnaval, schimbandu-si infatisarea.
Legaturi:
CUVINTE CATRE TINERI de la parintii Constantin Coman si Hrisostom de la Putna. CUM SE POATE BIRUI
DESFRANAREA SI PASTRA FECIORIA? Care sunt conditiile unei casnicii fericite? Ce inseamna sa iubesti cu adevarat?
-
RAZBOIUL "LA BAIONETA" AL DIAVOLULUI CU FEMEIA SI CU FAMILIA CRESTINA: "Vrea sa fure mirul din casa
fiecarui crestin". Predica importanta la Duminica Mironositelor a Pr. Horia Nicolae Prioteasa (audio). - Razboi întru
Cuvânt - Recoma
TOT CE ESTE EXTERIOR ESTE IMPORTANT. E NEVOIE DE MANIFESTARE, DE COMUNICARE. De ce conteaza sa (si)
vorbim, sa ne sprijinim, sa fim PREZENTI? -
PARINTELE PAISIE AGHIORITUL catre tinerii care ii cereau rugaciune pentru examene: "Ma voi ruga sa treceti la
examenele curatiei. Acesta este lucrul cel mai important! Unde este cuviinta...?" -
Pr. Ioan Istrati: FERICIRILE – dinamitarea Minciunii Istoriei si insitituirea unei lumi noi/ Pandemia curviei: LUMEA CA
URIAS ABATOR UMAN si ca IARMAROC AL TRUPURILOR (Recomandari duhovnicesti) - Recomandari
Din provocarile crestinului ortodox de astazi: FRUMUSETEA INSELATOARE, GOANA DUPA MINUNI -
DUMINICA FEMEILOR MIRONOSITE. Predicile Sfantului Luca al Crimeei si Parintelui Sofian Boghiu: CUM PUTEM
MERGE PE CALEA SFINTELOR FEMEI? -
STARETUL DIONISIE DE LA COLCIU – 10 ani de la fericita sa adormire. "Tineretul, prin orase si prin sate, are niste
mode desavarsit diavolesti" -
Predica despre IMBRACAMINTEA INDECENTA A FEMEILOR in Biserica a IPS Ieremia, Mitropolitul Gortinei: "Va cer sa
placeti lui Dumnezeu prin imbracamintea cuviincioasa, astfel incat sa va fie auzite rugaciunile" -
PARINTELE PAISIE AGHIORITUL – 20 de ani la adormire. CRAMPEIE DIN VIATA SI MINUNILE unuia dintre cei mai
iubiti SFINTI ATHONITI ai vremurilor noastre -
Meditatie la Sfanta si Marea Miercuri: CUM SE MANTUIESC FEMEILE? Ierom. Mihail Gheatau despre MODELUL
MIRONOSITEI EVANGHELICE versus MODELUL FEMEII-BARBAT al feminismului sau al trupului femeii ca "PRODUS
DE PIATA" - Recomandari
Probleme si dificultati in educarea copiilor: EDUCATIA FETELOR -
ALERGAND DUPA AMBALAJE STRALUCITOARE sau ALEGAND FRUMUSETEA MODESTIEI? "Tu haina fa-ti din
simplitate si din mila, fara teama, chiar daca nu-s la moda si nu-s bagate-n seama..." | Cuvântul Ortodox
Mironositele si Apostolii - inima si chibzuinta
Cuviosul Paisie despre pierderea simtamantului pocaintei la crestinii de azi
DUMINICA MIRONOSITELOR, ZIUA FEMEII CRESTINE: "Cine ne va pravali noua piatra de la usa mormantului?"
Dar tu ce ești, baiat sau fata? « Blogul lui Vasile Calin Dragan
CUVANT DUHOVNICESC CU PUTERE AL PARINTELUI MIHAI ALDEA: "Trebuie sa lasam deschise portile pocaintei
pentru oricine si sa fim sinceri cu noi insine"
CUM A SALVAT CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL (†12 iulie 1994) UN TANAR MOTOCICLIST. Plus SURPRIZA de a-i
auzi vocea si de a-l vedea in imagini filmate

RUSINEA – O NOTIUNE DISPARUTA? JUDECATA CELOR NEVINOVATI

CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL – de 17 ani in vesnicie. SFATURI DUHOVNICESTI despre dragoste, intrajutorare si
ispita gandului viclean, cartitor si "judecator"
CUVINTE PLINE DE MIEZ SI MIERE ALE PARINTELUI CONSTANTIN SARBU pentru Duminica mironositelor si praznicul
Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan
CINE MAI IUBESTE SIMPLITATEA SI NATURALETEA? Cugetari actuale la bogatul nemilostiv si saracul Lazar
"Familia ortodoxa": INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DESPRE FEMEIE, SEXUALITATE, CASATORIE,
TELEVIZOR...
PARINTELE SERAFIM DE LA CASIEL si DOAMNA SILVIA RADU despre taina femeii: "Dumnezeu are multe Magdalene
pe care le asteapta sa devina Sfanta Maria Magdalena" -
PARINTELE HOLBEA despre FRUMUSETE intre "MIRAJUL ESTETIC AL LUI ANTIHRIST" si transfigurarea fetei umane
in CHIP si ICOANA a lui Hristos -
PARINTELE PAISIE AGHIORITUL – smeritul mare sfant contemporan vizitat de Maica Domnului. "Cat de mult a
insemnat trecerea acestui om!" -
CRUD, DAR REAL: "VARA este anotimpul in care MODA scoate "carnea" pe piata. Am devenit nu oameni frumosi, ci
PICIOARE FRUMOASE, forme provocatoare" -
Parintii Pantelimon si Iustin de la Oaşa in conferinta de la Arad, "Trup si suflet" (si AUDIO): CUM NI SE CONFISCA
ASTAZI "TRUPUL VIETII NOASTRE CRESTINESTI" SI CUM SE PIERDE, TREPTAT, CREDINTA CARE NU SE
MANIFESTA? -

Sursa:
- http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/10/03/cuviosul-paisie-despre-neoranduiala-launtrica-si-infatisarea-exterioara/

- CUVIOSUL PAISIE AGHIORITUL - CRAMPEIE DIN VIATA SI MINUNILE unuia dintre cei mai iubiti SFINTI ATHONITI
ai vremurilor noastre

Crestinul si PLAJA
28 august 2010

S-ar putea ca acest articolas sa supere cu mult mai multi cititori decat a facut-o Cum trebuie sa se comporte si sa se
imbrace femeile in biserica?...

Pana sa ne trezim, multora dintre noi ne placea sa mergem la mare sau macar la piscina. Din pacate insa, si dupa ce
s-au trezit, nu putini sunt cei ce continua s-o faca.

Desi teoria ar trebui s-o stie toti, sa trecem totusi elementele esentiale inca o data in revista. Cu cateva exceptii,
majoritatea dintre comentatori au fost de acord cu cele scrise in articolul "Au venit caldurile, se dezbraca
fetele". Iar acolo era vorba despre "imbracamintea" de oras. Ce se petrece insa la mare [la plaja] sau la
strand?

"La mare, la soare, fetitele sunt goale, femei adevarate...". Cam asta se petrece. Si bineinteles, gasim si
barbatei interesanti, pentru fete interesate. Ca in general totul se reduce la "clatitul ochilor", nu-i o
scuza.

Stiu preoti sau cunoscuti crestini care se duc pe litoral. Cica pentru... copii lor, ca le face bine. Desigur,
cunoastem cu totii legatura dintre soare si vitamina D. Sau alte beneficii, insa asta nu-i o scuza sa ne
fataim in slip pe nisip, inconjurati de fete in bikinei si cu sanii goi. Aceasta homoneala nu are nici o
legatura cu crestinismul.

De aceea fratilor, trebuie sa ne rupem de aceasta placere extrem de nociva. Va las pe voi sa mai completati
cu ce credeti ca ar mai fi necesar. Iertare.

Doamne ajuta!

[Modele de viata crestineasca sa le luam pe: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului -Sfanta Fecioara
Maria, Sfintele Femei, Mironositele, Sfintele Martire si alti Sfinti Barbati si Sfinte Femei care NU s-au
dus sa se dezbrace (sa-si dezgoleasca trupul) in sutien, bikini sau chiloti - slip, topless - femeie fara
sutien, etc. la plaja, la piscina, la bazin sau la strand...]

Similare
PRO TV ATACA blogul SACCSIV. Patriarhia vrea INCHIDEREA MEA? Motivul: articolele "Crestinul si PLAJA" si "Cand
rusinea femeilor va disparea, atunci ziua Judecatii va fi aproape" In "PATRIARHIA ROMANA"
Daca inundatiile au produs un asemenea dezastru in Romania, ce se va petrece dupa un mare cutremur? Dar in
timpul unui razboi sau revolutii?În "INUNDATII"
Mitropolitul Vladimir al Moldovei atacat de mass-media. Dar CE CAUTA IN CHILOTI LA PLAJA? In "IPS VLADIMIR"

Sursa: https://saccsiv.wordpress.com/2010/08/28/crestinul-si-plaja/

Au venit caldurile, se dezbraca fetele

11 iunie 2010
Era o cantare cu versurile astea, a formatiei body&soul, la moda acu circa niste ani. Intre timp,fetele se dezbraca
din ce in ce mai mult, din ce in ce mai multe si de la varste din ce in ce mai mici. Si astfel, ne stricam
din ce in ce mai mult.

Scrie in articolul Sfantul Teofan Zavoratul despre TIRANIA "OPINIEI PUBLICE" IMPOTRIVA A TOT CEEA CE ESTE
CRESTINESC SI DESPRE RENUNTAREA LA OBICEIURILE LUMESTI:

"Opinia publica de acum prigoneste cu hotarare tot ce e crestinesc. Si indata ce incepe cineva sa aiba
ravna pentru lucrurile dumnezeiesti, ea se ridica impotriva lui si cu limba si cu fapta".

E greu fratilor, dupa ce te-ai trezit, sa traiesti intr-o lume habauca. Si cu atat mai greu e sa incerci sa mai trezesti
macar pe cativa. Asa ca va propun spre dezbatere cele doua chestiuni: cumplita lume desfranata in care traim
si cum sa facem sa smulgem cat mai multi din ea.

Ca barbat cu trecut (intre altele) si de preacurvar, pot spune ca ma ia groaza cand trebuie sa ies pe strada
vara. Ceea ce pe altii ii bucura, caci li se mareste activitatea hormonala indulcindu-se la privelistea
trupurilor tinerelor provocator mai mult dezbracte, pe mine ma intristeaza. Ma intristeaza, caci isi
gatesc drumul spre iad.
Si ma intristeaza caci nu sunt de lemn si ma ispitesc cumplit. Stau eu mai cu ochii in pamant, dar mai trebuie
sa ma si orientez in spatiu si atunci gata: ma bombardeaza. Iti sar in ochi de peste tot: pe strada, in institutii, in
spatii comerciale, la balcoane, pe alee, in mijloacele de transport in comun. Oriunde te uiti, le vezi. Frumoase,
sexy si foarte obraznice.

Cele de peste 20 de ani, se presupune ca nu mai au nici o treaba cu ce le-ar spune parintii, asta daca
mai stau inca in casa lor. Dar celelalte? Mamicile lor nu le vad? Ba le vad si deseori le si incurajeaza.
Dar tatii?

Daca nu traiesti intr-un turn de fildes din care sa iesi cu masina strict spre destinatii cuminti si mergi pe jos pe dupa
blocurile gri, poti auzi barbati maturi specialisti in cantariri din ochi, spunand: "ce bunaciuni sunt astea de liceu". Iar
unii dintre ei au fete, care fete sunt in randul lumii... De ce atunci isi lasa fiicele sa umble destrabalate?
De habauci ce sunt.

Lumea s-a stricat fratilor si oamenii se indeparteaza tot mai mult de Dumnezeu. Ce trebuie noi sa
facem? In afara de a ne lupta cu ispita, e necesar, dupa cum am spus, sa trezim pe cat mai mult. Dar e
tare greu sa-i explici unei astfel de fete cum e treaba cucrestinismul, cu pacatul, cu iadul, cu mantuirea.

E greu sa-i explici si cred ca e chiar imposibil sa inteleaga, daca te mandresti ca prin propriile tale forte ai putea sa le
intorci. Asadar, trebuie rugaciune. Multa. Si cand le vezi, trebuie sa treci peste ispita de a le
judeca. Trebuie sa te rogi pentru ele. Iar cand consideri ca ar fi un moment prielnic sa incepi a invata
pe cate una,trebuie sa te rogi inainte, sa te invete bunul Dumnezeu cum sa abordezi subiectul si ce sa
zici.

Nu s-a ajuns aici de la sine, ci SISTEMUL asa a dorit. Cateva repere:

VIDEO: seria "THE INDUSTRY"
VIDEO – Un clip plin de simboluri: "ALEJANDRO" – Lady GaGa
Adolescentii sunt pe cale de a deveni o GENERATIA STRICATA?
Din ciclul SA FACEM TOTUL PENTRU STRICAREA CELOR MICI: jocul MY MINX
Documentare celebre: "CONSUMING KIDS"
DOCUMENTARE CELEBRE: "The Merchants of COOL"
Indemn UNESCO: copiii vor invata despre MASTURBARE la 5 ani si despre AVORT la 12 ani
VIDEO: Actuala DEGENERATIE de copii

Sursa: https://saccsiv.wordpress.com/2010/06/11/%E2%80%9Cau-venit-caldurile-se-dezbraca-fetele%E2%80%9D/

Crestinul si TATUAJUL
13 februarie 2011
Levitic 19, 28 [Leviticul - cartea a treia a lui Moise]:
Pentru morti sa nu va faceti taieturi pe trupurile voastre, nici semne cu împunsaturi sa nu faceti pe voi.
Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

Ce inseamna un tatuaj? Evident semne cu impunsaturi. Tatuaje se faceau si pe vremea lui Moise, asa
precum isi fac actualmente membrii multor triburi din junglele planetei. Asadar nu-i o practica
moderna. Modern e doar modul cum se fac si ca-i mai putin dureros. Adica se pot executa adevarate
opere de arta, acele fiind foarte fine. Dar tot pe baza de impunsaturi e treaba. Intepi si in mica plaga
pui un pigment [vopsea speciala pentru tatuaje].

O alta diferenta intre saloanele tattoo si restul (cei din vechime, din jungla sau din puscarie) e ca probabilitatea de a
te infecta e mai mica. Si apropo de asta, era intr-un penitenciar un haotic ce a gandit el ca bine i-ar sta sa-si tatueze
un model de maieu pe piele. Adica cand va sta el la bustul gol, vroia sa para ca e imbracat intr-un maieu de tip plasa.
Dar si detinutii stiu o chestie elementara. Anume ca nu trebuie sa-si tatueze "dintr-o bucata” un tatuaj mare. Caci in
penitenciar, datorita uneltelor si a mediului, dupa ce-ti "bati un tatuaj" te poti infecta. Si atunci "artistul” executa in
etape modelul. Cate un pic zilnic sau dupa ce se vindeca. Haoticul cu maioul insa, l-a facut dintr-o bucata si in cateva
ore a murit...

Ca sa scurtam, oricum ar fi, tot tatuaje sunt, adica semne cu impunsaturi si ca atare un crestin trebuie
sa stea departe de ele.

De ce se tatueaza omul? Cica ca sa fie mai frumos sau sa arate mai fioros sau sa marcheze o bucurie sau o tristete.
Sau sa-si arate iubirea sau ura sau idealul... Sa nu uitam insa:
1 Corinteni 6,19-20 [Epistola intaia catre Corinteni a Sfantului Apostol Pavel]
Sau nu stiti ca trupul vostru este templu al Duhului Sfant care este in voi, pe care-L aveti de la
Dumnezeu şi ca voi nu sunteti ai vostri?
Caci ati fost cumparati cu pret! Slaviti, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru si în duhul vostru, care sunt
ale lui Dumnezeu.

Sursa: https://saccsiv.wordpress.com/2011/02/13/crestinul-si-tatuajul/

Ranile tinerilor (5)

Despre lanturi si vopsele

Luni, 29 august 2011

Fete cu sani jucausi ascunsi sub body stramte. Cu fuste scurte cat o bentita de pus pe cap. Cu oja.
Multa. Bobite, fluturasi, paienjeni sau cap de mort peste oja. Buze colorate si par vopsit. Chiar si
albastru. Rimel, cu kilogramul. Si farduri la fel. Miros de banane, de kiwi, de gutui coapte sau capsuni.
Chiar si-n mijlocu’ iernii. Numai a fan cosit nu miroase nimeni... Picioare dezgolite, neastamparate. si
lungi, lungi de nu se mai opresc... La gat, lantisoare. Cat mai multe si mai stralucitoare. La picioare,
lunisoare sau sori. Cercei in urechi. Multi. Si, in nas. Sau mai trendy (ori masochist), in buric, in
sprancene, in buza... Uneori, bile in limba. Iar degetele, pline cu inele. Pe fiecare, musai cate unul...

Le cunoasteti? Le-ati intalnit? Sunt peste tot: pe strada, in licee si facultati, in tramvaie si autobuze, in marile orase si
pe ulitele satului, de la Hollywood in Prundul Bargaului, si-n jumatea Baraganului... De unde vin, cine le-mpinge?

Femei cu palarii. Cu parul scurt, tuns barbateste. Cu podoaba capilara vopsita. Fete cu lantisoare
ascunse bine sub camasi. Ascunse de ochii fratilor, dar de ai Domnului?Tinere cu ochii rimelati, cu
unghii lungi, uneori false. Cu fuste scurte. Si curele late. Mai late decat fusta. Adolescente cu bratari la
ambele maini. Din plastic, din croseta sau din aur. Uneori cu cercei, sau cate un inel pe deget. "E mic
frate, e inofensiv". Buze putin inrosite. Si ochi rimelati. Uneori la slujbe, rimelul face ravene printre
farduri. Surori cu decolteuri. Adanci, cat Cazanele Dunarii. Cu talpi de 10 cm la incaltaminte [platforma
- incaltaminte cu talpa inalta]. De parca ar lucra in otelarie... Doamne in pantaloni. "Sunt de dama
frate!". Da, atunci unde gasim niste fuste barbatesti?

"E oja incolora, pastore! Am unghiile proaste, se rup repede". "Ah, e

strugurel de buze. Imi crapa tot timpul...". "Ce sa fac, parul alb ma imbatraneste prematur? Si, e
vopsea... naturala!". Ati auzit astfel de scuze? Sunt scuze care ucid. Ucid sufletul... Apoi, ne merge
numele ca traim...

Ultimul paragraf nu se refera la femeile din lume. Ci, la cele din biserici. Unde gripa modei a lovit mai tare decat
Aviara.Apoi, nu-i vorba numai de fete. Ci, si de baieti. De pustii astia cu role, cu blugi gauriti si peticiti
inca din magazine, cu cioc si barbi ca Ch. Darwin, cu creste ca Beckham sau coafuri ca Einstein. Fara
insa sa fie savanti. Pacatul toalelor trendy a intrat de ceva timp in ekklesia [ekklesia inseamna adunare
de oameni intr-un anumit scop aici este vorba de adunarea oamenilor in Biserica]. Predicatori se lupta
sa-l dea pe usa afara, el intra-napoi pe ferestre. Ferestrele televizoarelor, internetului,
cinematografiei...

Astazi, multe surori au trecut de la versete biblice zilnice, la cataloage Avon. Pentru dansele,
evanghelia [Noul Testament] e Oriflame. Ori saloanele de fitness. Iubesc mai mult 90-60-90 decat Ioan
3:16, ca sa-l citez pe Florin Ianovici. Se zidesc cu predici din Cool Girls, Bravo, FashionTv sau Style
Magazine. Ne inselam noi? Ori, vestimentatia ’mnealor spune adevarul?

Sunt tinere care inrosesc placile de indreptat parul, care postesc mai mult de frica kilogramelor, care se
jertfesc pe altarul liftingurilor, care se prajesc in solare, care umbla cu turbane din prosoape de un
metru pe cap si cu felioare de castraveti cruzi la ochi. Sunt adolescente care imbraca bluze cu bucati
bune de material lipsa, cu decolteuri largi. Transparente. Sunt crestine care vin la biserica la patru ace,
decent, iar in scoli, in facultati, la serviciu, in piata ori pe tramvaie, arsenalul bijuteriilor le fac mai grele
cu ceva kilograme. Zumzaie epilatoarele, cad sprancenele, lungesc genele. Vopsesc tot: ochii, parul,
unghiile, sprancenele, pielea... Pentru cine? Pentru Hristos? Atunci pe cine vor sa impresioneze?

Moda "vopselelor si-a lanturilor", nu-i noua. Impodobirea femeilor se face din antichitate. Se practica la
popoarele pagane, cand femeile erau ridicate la rang de zeitati ori erau puse in slujba unor idoli sau...
duhuri! "Fiicele lor infrumusetate si impodobite, ca chipurile templului", le certa David. Multe din bijuteriile
egiptene, care pot fi si astazi admirate la muzee, au fost preluate de casele de moda contemporane:
serpi, motive solare, cocostarci, pasari, animale si plante stilizate etc... Ele cuceresc cat mai multe
posesoare ale sexului slab. In spatele bijuteriilor [imbracarii indecente, a modei imbracatului prin
dezbracare, a modei goliciunii trupului, infatisarea indecenta, incaltaminte indecenta, sulemenelii,
machiajului, vopsitului, mersul la plaja, etc.] insa, sta... diavolul.

"Suntem femei moderne pastore, nu tate de ev mediu", suna o alta scuza ucigatoare. Da, dar si femeile din
triburile salbatice poarta cercei in nas, bratari la maini si la gat, practica machiajul extravagant,
vopsitul parului si a pielii..., fara sa fie catusi de putin moderne.

Freud, spunea ca procesul de ascundere a gandurilor neplacute se numeste "refulare", iar cel de
descoperire, de scoatere la iveala a lor, se numeste "defulare".Subconstientul este locul patimilor. Dar
si al indemnurilor de la Satana... Prin urmare,femeile care se imbraca provocador, cele pline de "lanturi
si vopsele", isi scot subconstientul la... vedere.

Psihologii, ne invata ca, femeile se impodobesc, fie pentru a-si scoate frumusetea in evidenta, fie a-si
etala (la taraba) casta sociala, bogatia.
Stilistii, ne invata ca bijuteriile, ori machiajul, sunt folosite sa acopere defectele, imperfectiunile. Partea
asta ultima, cred ca se numeste complex de inferioritate. Se mai trage un contur buzelor, un rimel
ochilor, o vopsea pleoapelor, se mai piteste o zbarcitura, un rid... "Vreau sa arat cum nu sunt", e deviza
celor ce stau ore-n sir la oglinda.

Pofta femeilor frumoase o putem numi mandrie. Aroganta. Sau... opulenta."Gandeste-te cati flamanzi,
cate trupuri dezbracate, lasi cu aceste podoabe, cu luxul acesta dracesc", predica [Sfantului] Ioan Gura
de Aur. Si azi ii dam copy paste. "Tu insa, parca vi la parada, nu la biserica", mai striga de la amvom
sfantul.

Bijuteriile si machiajul, au si-o conotatie erotica! "Ele pun in evidenta, zonele erogene ale corpului
uman, adica zonele trupului care, prin atingere duc cel mai repede la excitarea sexuala", scrie
ieromonahul Savatie Bastovoi. Hainele ce tipa pe trup, moda asta provocatoare, "declanseaza
involuntar hipotalamusul barbatilor", spunea Luigi Mitoi. Adica, prin vedere, in barbat se declanseaza
adrenalina. Odata excitat vizual, "el va incerca sa... desfraneze", zic ortodocsii ortodocsi.

Dezvelirea trupului, si punerea in evidenta a unor parti intime, este pacat. Vizual. Este echivalentul
unui clip erotic. Pana si purtatul unor banali pantofi cu toc inalt e-o conotatie sexuala. Fiindca "pun in
evidenta muschiul intarit al picioarului [pulpa piciorului, gamba, etc.], care e admirat pana la excitare
de catre barbati", mai spune Mitoi.

Moda hainelor putin decente, ca sa nu le zic indecente, a "lanturilor si vopselelor", nu e o linie morala. Cine e pe
calea asta inainte de nunta, tot aici v-a ramane probabil si dupa aceea. Moda putin decenta e un fel de
masina doar cu acceleratie. Iar ca s-o opresti iti trebuie neaparat un copac. Sau un sant mare. Tocmai folosind
si frana [infranarea], biserica primara a castigat respectul societatii. Si-al Lui Dumnezeu...

"Lanturile si vopselele" crestinilor, sunt indecente! N-au linie morala. Poate ca-s trendy, dar... sunt
riscante! E sinucidere! "Poate cineva sa ia taciuni aprinsi in san si sa nu-si aprinda hainele"?

In biserici ar trebui sa predicam mai des despre "lanturi si vopsele". Surorile noastre ar trebui sa
constientizeze ca barbatii trag cu ochiul dupa femeile machiate, impopotonate sau imbracate
strident. Unii le adora, altii le ridicularizeaza. Primii le poftesc, ceilalti le judeca. Dar, in ambele cazuri,
barbatii-s determinati sa pacatuiasca. "Mai bine sa i se lege o patra de moara la gat si sa fie aruncat in
adancul marii", spune Domnul Hristos, despre aceia prin care vine pricina de pacatuire [sminteala Marcu
9:42 si Matei 18:6-7]...
"Lanturile si vopselele" vor avea candva un sfarsit. Crestinii care au imracat moda MTV-ului si a
revistelor, intr-o zi vor plati factura. Scump, pana la ultimul banut. Nu spun asta ca o amenintare, ci pentru
ca asa stipuleaza Dumnezeu in Biblie.
"In ziua aceea, Domnul va scoate verigile care le slujesc ca podoaba la picioare, si sorisorii si lunisoarele, cerceii,
bratarile si mahramele; legaturile de pe cap, lantisoarele de la picioare si braurile, cutiile cu mirosuri si baierile
descantate; inelele si verigele de la nas; hainele de sarbatoare si camasile cele largi, mantiile si pungile; oglinzile si
camasile subtiri, turbanele si mahramele usoare. Si atunci in loc de miros placut va fi putoare; in loc de
brau, o funie; in loc de par incretit, un cap plesuv [chel], in loc de mantie larga, un sac stramt; un semn
de infierare, in loc de frumusete." (Isaia 3:18-24).

Fara indoiala, bijuteriile, vopsitul, moda, sunt "izvoare de rautate", opineaza Savatie Bastovoi. De aceea,
sa ascultam recomandarea Sfantului Apostol Pavel [gura lui Hristos, vasul ales]: "femeile sa se
roage imbracate in chip cuviincios, cu rusine si sfiala; nu cu impletituri de par, nici cu aur, nici cu
margaritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun ca sunt
evlavioase" (1 Timotei 2:9).

Nicolae Geanta

Sursa: http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2011/08/ranile-tinerilor-5.html

Ranile tinerilor (2)

Sexul are un pret

Joi, 18 august 2011

Nu scriu aceste randuri pentru ca as fi o persoana fara rusine, sau ca vorbesc fara perdea. Dar am
obligatia sa previn. "Sfatuieste pe tineri, de asemenea sa fie cumpatati", indeamna Sfantul Apostol
Pavel pe Tit (Tit 2:6). Vreau sa-l ascult.

Scriu astazi generatiei cele nai expuse la acest risc. Televizoarele, Intenetul, ziarele si revistele, sunt pline de
sexualitate. De reclame cu Bat-Shebe, care te imbie la aventuri amoroase ilicite. Traim era in care Hollywood-
ul a iesit in strada. Cand pacatul urca pe cele mai inalte culmi. Biserica insa, trebuie sa fie totdeauna
(macar) c-o treapta deasupra lui.

Prin trenuri si gari, prin clasele de curs din licee, pe la coltul strazii sau pe holurile facultatii, vad adeseori zane de 13-
15 ani cu ochii rosii de plans. Pentru ca le-a parasit prietenul, pentru ca li s-a naruit iubirea, pentru ca si-a vazut
iubirea de cot c-o alta pustoaica, pentru ca nu poate trece peste greseala lui. "Mai usoare cu 21,7 grame", cum
declara un student, pentru ca... si-au pierdut sufletul!

In Romania 8 % dintre liceeni tind sa se sinucida, 17 % dintre ei incep viata sexuala la 12-14 ani, 1,6
‰ dintre tineri divorteza si numai 1 ‰ se casatoresc. Rani care nu se mai inchid. Rani care insa nu
apar din senin. Ci provocate. Ele nu se ivesc la cei cu nota 10 la purtare. Ci la cei ce sfideaza regulile, legile,
sfaturile.
De ce prieten la 13 ani? Si de ce la 17 ani, in clasa a XI-a? Pentru ca e trendy, pentru ca si celelalte fete
au? Pentru ca o tanara nu doreste sa fie catalogata pudibonda de catre rautacioasele dintr-a opta, care
au in palmares un pluton de baieti?

Prietenia se face numai in vederea casatoriei! A intemeierii unei familii. Asa recomanda
Dumnezeu! Altfel, duce la flirt. Iar flirtul este pacat. Nu e permisa joaca cu sentimentele oamenilor. Sa
creada ca-s iubiti, placuti, apoi sa li se dea reject.

De ce prieten pentru o fata care nu doreste casatoria? Sa-l atinga? Sa-l sarute? Sa tremure toata cand suna
telefonul, cand a primit sms sau e-mail, cand trece pe strada cu creasta-i gelata, cand ii aude glasul? "Pentru ca
avem fluturi in stomac, domn’ profesor", mi-a declarat o blonda de-a noua, impodobita cu lanturi si vopsele. Fluturi
insa, mor repede. Iar in stomac nu tin de foame. Nici pe Samson nu l-au potolit futurii de Timna [cunoscand o fata
de origine filisteana din Timma], ci a trebuit sa-i simta si pe-ai Dalilei. Apoi a schimbat giugiulelile acesteia cu dalele
inchisorii...

"Nu starniti, nu treziti dragostea pana nu vine ea" ["Fete din

Ierusalim, va jur pe cerboaicele si gazele din camp, nu treziti pe draga mea pana nu-i va fi ei voia!"],
spune Solomon, cel mai intelept dintre intelepti (Cantarea Cantarilor 8:4). Altfel, cu fiecare sarut se face
un pas spre moarte, spune Savatie Bastovoi. Pentru ca sarutul este preludiul actului sexual. Incepe c-o
atingere, c-o mangaiere, cu o buza calda... Si se sfarseste cu relatii intime! Cu pierderea castitatii. Cu
rusinea... Pierderea fecioriei este un pret mult prea scump al relatiilor intime timpurii. Acolo vor fetele
sa ajunga? Atingerile, dezmierdarile baietilor sunt un fel de chibrit aprins pe langa butelie. Explozia va
mutila pe viata!

Fetele ar trebui sa stie ca Sigmund Freuda despicat firul in patru, demonstrand ca in mintea barbatului
ce vede o femeie, primul gand se refera la relatii intime [relatii sexuale, sex] cu ea.

Un exemplu biblic avem la Amnon, fiul regelui David, care s-a indragostit de Tamar, sora sa. Dupa siretlicuri puse
la cale cu prietenii, tanarul a siluit-o pe Tamar. Apoi, "a urat-o mai mult decat o iubise"! [" Dupa aceea a
urat-o Amnon cu ura cea mai mare, asa incat ura cu care a urat-o el era mai mare decat iubirea pe care o avusese
catre ea. Şi i-a zis ei Amnon: "Scoala si pleaca!" "] (2 Samuel 13:15). Buzele umflate ale abandonului dupa un
astfel de puseu sentimental, sunt alt pret greu platit relatiei intime in afara casatoriei.

Pam Smeltzer, unul dintre consilierii care tine prelegeri despre "amor neconjugal" tinerilor din USA, spune ca sexul
neoficial conduce automat la "sarcina nedorita", "avort", sau "boli venerice". In urma "jertfelor cu
placeri intime", numarul de criminale adolescente din prezent este in crestere. "Se face avort si-ntr-o
pauza de liceu", titra o gazeta din urbea mea deunazi. [ Adevarul despre Avort ] Oare cate valori ce s-ar fi
putut naste, cati Beetoveni nu s-au pierdut dati pe canalele chiuretajului? (Pam Smeltzer, ca si
subsemnatul, ne-am nascut in urma unor astfel de derapaje ale unor tinere eleve. Puteam fi morti, dar Dumnezeu,
ne-a ocrotit).

Daca unele fete sunt fericite cand isi fac testul de sarcina, pentru ca au "scapat si luna aceasta", pot
plati un pret mult mai gras - bolile cu transmitere sexuala: sifilis, gonorea, herpes, clamida,
triconomus, hepatita B, C, clamida (sterilitate), SIDA... Sunt de 40 de ori mai multe boli astazi, decat la
inceputul revolutiei sexuale (anii 60-70). Inca un pret: dupa milioane de avorturi anual, guvernul
American plateste miliarde de dolari pe... programe de fertilitate!Pentru ca fetele ce s-au jucat cu baietii de-
adevaratelea, au avortat si nu mai pot naste desi doresc! [ Adevarul despre Avort ]

Tinerii nostrii trebuie sa stie ca "dragostea este tare ca moartea" [Ca pecete pe sanul tau ma poarta, poarta-ma
pe mana ta ca pe o braţara! Ca iubirea ca moartea e de tare si ca iadul de grozava este gelozia. Sagetile ei sunt
sageti de foc si flacara ei ca fulgerul din cer. ] (Cantarea Cantarilor 8:6). A gustat cineva din moarte?

Nicolae Geanta

Sursa: http://nicolaegeanta.blogspot.ro/2011/08/ranile-tinerilor-2.html

De ce purtau barbatii pantofi cu toc

 Usor incomozi, dar indispensabili femeii moderne, disponibili
in nenumarate forme, culori si modele, pantofii cu toc au fost si inca mai sunt de mare interes atat
pentru femei, cat si pentru barbati. Numai ca de-a lungul vremurilor perspectiva s-a modificat. Timp de
generatii, pantofii cu toc au simbolizat feminitatea si rafinamentul, dar nu a fost intotdeauna
asa. Candva, o pereche de pantofi cu toc erau un accesoriu exclusiv masculin.

Tocurile au origini persane

Pantofii cu toc au multe atribute, dar practicabilitatea nu este unul

dintre ele. Doamnele si domnisoarele cu gesturi fine si tocuri inalte sunt sfatuite sa nu calce pe iarba, si
nici pe gheata, trotuare cu piatra cubica sau podele alunecoase. Iar atitudinea rebela, nesocotirea
regulilor ar putea produce numeroase prejudicii purtatoarei. O minte carcotasa s-ar putea gandi
ca astfel de obiecte nu sunt create pentru mers. Interesant este ca, la inceput, asa a fost! "Pantofii cu
toc au fost purtati timp de secole in Orientul Apropiat ca o forma de incaltaminte pentru echitatie",
explica Elizabeth Semmelhack de la Muzeul Pantofilor Bata din Toronto. Arta de a calari era esentiala pentru
imbunatatirea stilului de lupta in Persia. "Cand soldatul se ridica in picioare pe scara, tocul il ajuta sa isi mentina
postura astfel incat sa poata sa traga cu arcul mai eficient", spune Semmelhack.

La sfarsitul secolului XVI, sahul persan Abbas I avea cea mai numeroasa cavalerie din lume si era interesat de
crearea unor legaturi cu conducatorii Europei de vest pentru a-l ajuta sa infranga Imperiul Otoman, cel mai mare
inamic al Persiei. Astfel ca in 1599, Abbas I a trimis prima misiune diplomatica in Europa - la curtile Rusiei, Germaniei
si Spaniei. Europa fusese curpinsa de un val de interes privind toate lucrurile de origine persana, asa ca pantofii in stil
persan au fost adoptati cu mult entuziasm de aristocratia occidentala in cautare de modalitati de a sporiaspectul
viril si masculin – pantofii cu toc fiind considerati, dintr-o data, impulsul de care era nevoie.

Aristocratia europeana se tot inalta

Insa, pe masura ce noua moda a incaltarilor inalte s-a strecurat in clasele inferioare ale societatii, aristocratia a
raspuns prin inaltarea tocului pantofilor. Pe strazile noroioase si denivelate ale Europei secolului XVII, acesti
pantofi nu aveau niciun fel de utilitate – dar chiar asta era intentia. "Una dintre cele mai eficiente cai de a
sublinia statutul social este prin apelul la impracticabilitate", spune Semmelhack, mentionand ca in clasele
sociale superioare era cultivata ideea achizitionarii de imbracaminte incomoda, dar somptuoasa pentru a marca
statutul privilegiat. "[Aristocratii] nu muncesc pe camp si nici nu trebuie sa mearga foarte departe", completeaza
Semmelhack.

Unul dintre cei mai avizi colectionari de pantofi a fost regele Louis XIV al Frantei. Pentru un mare rege, Louis era mai
degraba scund, cu o inatime de numai 1,63m. Dar si-a ajustat statura cu inca 10cm cu ajutorul tocurilor, adesea
decorate minutios cu scene din batalii importante. Tocul si talpa erau intotdeauna rosii – vopseaua era
scumpa si avea o conotatie martiala. Moda s-a raspandit, rapid, peste mari si tari - portretul de incoronare al lui
Charles II al Angliei din 1661 il reprezinta pe noul rege purtand o pereche de tocuri frantuzesti foarte inalte, rosii
(desi insusi regele avea 1,85m).

In anii 1670, Louis al XIV-lea a emis un edict prin care numai membrilor curtii sale li se permitea sa poarte tocurile
rosii. In teorie, tot ceea ce ar fi trebuit sa faca cineva din societatea franceza pentru a-si da seama daca o persoana
erau sau nu in gratiile regelui era sa ii verifice picioarele. In practica, totusi, erau disponibile si variante neautorizate,
de imitatie.

Tocurile intra in dulapul femeilor

Desi europenii au fost atrasi de pantofii cu toc pentru ca legatura cu moda persana le dadea un aer mai viril, o
deprindere de a adopta elemente din imbracamintea masculina in moda feminina a determinat ca,
rapid, pantofii cu toc sa fie purtati atat de femei, cat si de copii. "In anii 1630, existau femei care isi
tundeau parul sau care isi completau costumatiile cu epoleti", spune Semmelhack. "Fumau pipa, purtau
palarii cu note foarte masculine. Si de aceea femeile au adoptat tocul - facea parte din efortul lor de a-
si masculiniza costumatia."

Clasele sociale superioare ale Europei au continuat sa promoveze moda pantofilor unisex pana la sfarsitul secolului
XVII, cand situatia a inceput sa fie croita diferit. "Acum incepi sa vezi o modificare a tocului", spune Helen Persson,
custode la Muzeul Victoria si Albert din Londra. "Barbatii au inceput sa poarte un toc patrat, mai solid si mai mic,
iar tocul femeilor a inceput sa fie mai subtire si mai curbat." Varful pantofilor femeilor era adesea conic, asa
incat atunci cand se iveau de sub fusta, picioarele lor pareau mici si gratioase.

Marea Renuntare Masculina

Cativa ani mai tarziu, Iluminismul a adus o noua perspectiva privind respectul pentru ratiune, utilitate si
pentru educatie, in detrimentul privilegiilor. Prin urmare, noua gandire a afectat si moda masculina, care
s-a indreptat spre o vestimentatie mai practica. In Anglia, aristocratii au inceput sa poarte piese vestimentare
cu o croiala simpla, comode pentru munca de administrare a mosiilor lor.

Acesta a fost inceputul a ceea ce s-a numit Marea Renuntare Masculina, ceea ce a presupus ca barbatii sa renunte la
bijuterii, culori stridente si materiale ostentative pentru un aspect mai sobru si mai bine
proportionat. Imbracamintea masculina nu mai reprezenta atat de mult un simbol al statutului
social. Insa, in timp ce aceste granite erau estompate, diferentele dintre sexe deveneau din ce in ce mai pronuntate.

Tocurile - la moda si in afara ei

"Femeile, in contradictie cu barbatii, erau vazute ca fiinte emotionale, sentimentale si needucabile. Sexul feminin
incepe sa devina dezirabil in ceea ce priveste moda irationala si tocurile inalte - odata separate de functia
originala a calariei - devine un exemplu principal al vestimentatiei nepractice." Tocurile inalte erau considerate
caraghioase si efeminate. In 1740 barbatii deja renuntasera complet sa le poarte. Dar acest lucru s-a intamplat cu
numai 50 de ani inainte ca tocurile sa dispara si din picioarele femeilor, cazand in dizgratie dupa Revolutia Franceza.

Pantofii cu toc au revenit la moda la mijlocul secolului XIX, fotografia contribuind la transformarea
modului in care moda - si, mai ales, imaginea de sine a femeii - era construita. Pornografia a fost
printre primele domenii de activitate care a imbratisat noua tehnologie si a inceput sa faca fotografii cu
femei nude pentru carti postale. Modele erau surprinse in posturi care aminteau de nudurile clasice,
insa purtau incaltaminte moderna, cu toc. Semmelhack, autoarea cartii "Heights of Fashion: A History
of the Elevated Shoe", considera ca asocierea cu pornografia a transformat pantofii cu toc in podoabe
erotice pentru femei.

In anii 1960 a avut loc o revenire la pantofii cu toc mic, de tipul cizmelor de cowboy pentru barbati, iar in anii
1970, domnii defilau in pantofi cu platforme [pantofi cu talpa inalta]. Dar epoca in care barbatii calcau pe
varfuri apusese. Totusi, Semmelhack sustine ca tendinta nu este ireversibila si oricand barbatii pot reveni la incaltari
fine, stralucitoare, colorate si cu toc. "Daca devin un indice al puterii reale, atunci barbatii vor fi la fel de dispusi sa ii
poarte ca si femeile", incheie Semmelhack.

Talpile rosii se intorc

Pantoful din stanga provine din Franta secolului XVII si a apartinut unui copil – tocul din piele stivuita a fost vopsit
in rosu pentru a sugera statutul privilegiat.
"O conexiune vizibila intre Louis XIV si rosul talpii si tocului este talpa rosie a pantofilor Christian Louboutin
(imaginea din dreapta), care este in prezent unul dintre cele mai usor de recunoscut simboluri
ale statutului social", spune Helen Persson.
Desi creatorii de moda de astazi au la dispozitie o gama larga de materiale plastice si metalice, in secolul XVII,
sprijinirea piciorului pe un toc inalt a reprezentat o provocare de inginerie pentru producatorii de pantofi.

O solutie a fost sa plaseze tocul adanc in pantof - ceea ce a transferat problema de la cizmar la purtator.

Sursa: http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ce-purtau-barbatii-pantofi-toc

Sanatate versus Moda: pantofii cu toc provoaca traume iremediabile

Jumatate din femei prefera pantofii cu toc inalt, chiar daca

acestia le produc dureri groaznice dupa numai o ora de purtat, iar aceasta alegere poate conduce
la aparitia unor afectiuni grave precum artrita, fracturi sau chiar probleme la nivelul coloanei
vertebrale, arata un studiu britanic citat de Daily Mail.

Statisticile intocmite de Colegiul de Pedichiura a inclus un esantion de 2.000 de femei si barbati britanici si alti 60 de
specialisti in pedichiura si podologie. In urma sondajului a reiesit ca mai mult de o treime din participanti au renuntat
la pantofii incomozi dupa ce acestia le-au produs inflamatii ale piciorului, preferand sa danseze sau sa
mearga spre casa desculti. Mai mult, dupa doar o ora si cateva minute de purtat pantofi cu toc, femeile
au declarat ca au inceput sa simta dureri la nivelul picioarelor. Circa 20% dintre respondente sustin insa
ca au fost necesare doar 10 minute pana cand pantofii cu toc au inceput sa le provoace dureri, arata
studiul britanic citat de Daily Mail

De asemenea, cercetarea a aratat ca femeile, cu cat sunt mai tinere, cu atat prefera tocurile mai inalte. Circa 20%
dintre femeile de 18 pana la 24 de ani au cel putin o pereche de pantofi cu tocuri de peste 15 centimetri (6 inchi), in
timp ce doar 10% dintre cele cu varste intre 25 si 34 de ani si 3% dintre femeile intre 35-44 de ani detin o astfel de
pereche.

Consultantul in pedichiura, Mike O’Neill de la institutia care a realizat studiul, sustine ca pantofii incomozi si
stramti pot conduce in timp la aparitia artritei, a fracturilor si chiar la prinderea nervilor, iar tratarea
acestora din urma consta in interventii chirurgicale sau injectii cu steroizi. Cu cat tocurile purtate sunt
mai inalte, cu atat creste riscul tasarii coloanei vertebrale. De asemenea, din cauza faptului ca acest tip de
pantof impinge piciorul spre varful incaltamintei, pot aparea probleme ale unghiilor incarnate sau
legate de asprirea unor zone ale pielii. Umezeala care apare din cauza „strivirii” degetelor picioarelor
dezvolta un mediu propice pentru aparitia bolii denumite piciorul atletului. Nu in ultimul rand, adauga
specialistul, purtarea tocurilor scurteaza tendonul lui Ahile, lucru care provoaca dureri cumplite atunci
cand pantofii inalti sunt inlocuiti cu platforme.

O dimensiune acceptabila pentru tocuri nu ar trebui sa depaseasca cinci centimetri (2 inchi), iar o solutie potrivita
pentru a parea mai mare de statura este folosirea platformelor inalte, sustine O’Neill.

Sursa: http://semneletimpului.ro/sanatate/sanatate-versus-moda-pantofii-cu-toc-provoaca-traume-iremediabile.html
Pantofii cu toc inalt, periculosi pentru sanatatea femeilor

Femeilor le plac pantofii cu toc inalt iar barbatilor le plac femeile

care ii incalta. Medicilor nu place ca doamnele si domnisoarele sa abuzeze de mersul pe tocuri foarte
inalte. Excesul de eleganta ar putea avea ca urmariluxatii, bataturi, fracturi sau probleme la coloana.

Pantofii cu toc arata bine in picioarele oricarei femei. Tocurile foarte inalte insa pot provoca diferite afectiuni. O zi de
mers pe tocuri cui se lasa cu o durere suportabila de picioare si cateva bataturi. A doua zi deja picioarele se revolta si
nu mai incap in pantofi. Dupa o saptamana piciorul se obisnuieste. Insa dupa multi ani petrecute pe tocuri multe
doamne ajung la doctor.

"Tocul este daunator pozitiei ortostatice, pozitiei de a sta in picioare si mai ales mersului", explica un
specialist ortoped.

In timp femeile nu mai merg drept spun medicii. Un ochi aruncat in dulapul unei doamne dependente
lamureste imediat problema: toti pantofii sunt deformati. Dar nu estetica este problema, ci
snanatatea. Durerile de spate se transforma in afectiuni ale coloanei iar bataturile, in monturi. Dupa
varsta de 40 de ani sunt persoane care sunt supuse unor afectiuni de tip degenerativ.

Medicii spun ca femeile care au purtat toata viata tocuri au bazinul deformat si nasc mai greu. Cele mai
multe doamne spera ca ele sa nu aiba probleme.

Ideal ar fi spun medicii ca tocurile sa fie de cel mult patru centimetri si foarte inalte doar la ocazii speciale, iar a doua
zi trebuie purtata incaltaminte cu talpa joasa.

Observator

Sursa: http://www.antena3.ro/externe/pantofii-cu-toc-inalt-periculosi-pentru-sanatatea-femeilor-82304.html

DE CE FARDAREA E PACAT? Icoana pe care o stricam prin "infrumusetare"

Sfantul Tihon din Zadonsk:

Icoana cea frumoasa se strica

"Daca o icoana bine realizata de un pictor ar fi gasita de un

nepriceput si indreptata dupa voia lui, oricine si-ar rade de aceasta lucrare nebuneasca si mare ar fi
necazul si mahnirea celui ce a pictat-o. Asijderea se intampla si cu acele femei care isi sulimenesc si isi
infrumuseteaza fetele lor cu farduri. Dumnezeul si Ziditorul nostru, ca un intelept Zugrav, asa cum
fiecarui om i-a intocmit o alcatuire a trupului si a sufletului, tot asa ii daruieste fiecaruia si infatisarea
chipului. Dar daca oamenii isi sulimenesc si isi infrumuseteaza chipurile lor, preschimba si strica lucrul
sfintelor Sale maini si supun inimile tinere la sminteli;asa cum lui Dumnezeu Insusi, Ziditorului lor, ii
pricinuiesc mahnire, tot astfel se vor supune batjocurii oamenilor cu buna judecata, sau mai degraba
vor fi socotiti vrednici de plans. Iata unde duce infrumusetarea chipurilor femeiesti!

Lucrarea lui Dumnezeu, ca si cum nu ar fi fost facuta bine - ceea ce este infricosator a cugeta si a grai -,
este preschimbata de asemenea femei lipsite de buna cuviinta. Iar in trupurile tinere si aprinse, patima
desfranarii se dezlantuie inca si mai mult. Iar aceasta o fac cele care Il marturisesc pe Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, Cel rastignit si dat mortii pentru pacatele noastre! O, inselare! O, viclenie diavoleasca! O,
cat s-a inmultit viclesugul duhului celui rau! Mare arma a diavolului este o asemenea infrumusetare a
fetei.

Prin ce ar putea prinde mai repede inima omului, decat prin aceasta mreaja a lui? Prin nimic nu lupta mai mult pe
crestin decat prin aceasta arma a desfranarii care aprinde trupul, mai cu seama la cei tineri; dar iata ca cele fara
de rusine mai pun si singure lemne pe foc. Vai lor, ca adauga foc peste foc!

Cum nu le este rusine unor asemenea femei sa se arate in lume! Spune, te rog, pentru ce iesi in lume cu o
asemenea infatisare? Ca sa te arati? Cu adevarat ca sa te arati pe tine insati si sa arati ce se ascunde in inima ta.
Oamenii te vad, dar unii se feresc de tine ca de o sperietoare; altii isi intorc ochii spre tine, incep sa tanjeasca
si nasc nelegiuirea (vezi Psalm 7: 15).

Asemenea femei isi fac rau si lorusi, iar aproapelui ii aduc o mare vatamare atunci cand vin asa la mese
si la alte intalniri; dar mult mai rau si mai mare vatamare isi fac lor insele pentru ca indraznesc sa intre
cu o asemenea necuviinta si in sfintele biserici, unde se propovaduieste cuvantul lui Dumnezeu, unde
se slavosloveste numele cel sfant al Lui si se inalta rugaciunea cea obsteasca, unde credinciosii se
impartasesc cu Sfintele si Infricosatoarele Taine si unde Insusi Dumnezeu sta de fata in chip
nevazut. Daca cineva ar intreba-o: "De ce ai venit in acest sfant si sfintit lacas?" si i s-ar raspunde: "Sa ma rog
lui Dumnezeu", atunci ar trebui sa-i spuna aceleia spre vadire: "Cu astfel de podoabe vii la rugaciune? La
rugaciune ne apropiem de Dumnezeu, stam inaintea fetei Lui si Il chemam, cerem mila de la El – ce
nevoie este aici de asemenea farduri si podoabe? Una o spui cu vorbele si alta o dovedesc podoabele si
infrumusetarea ta. Tu ai venit sa te rogi lui Dumnezeu, dar altceva inseamna infrumusetarea
ta. Adevarata frumusete a celui ce se roaga este tanguirea, lacrimile, plangerea, plecarea
genunchilor, iar nu infrumusetarea trupului si a fetei. Daca vei plange si te vei tangui, portul tau te va vadi si
iti va arata fatarnicia, caci vii in astfel de podoabe ca sa te arati pe tine, iar nu ca sa te rogi. Ia aminte, pentru ce si
unde vii cu o asa impodobire, ca sa nu pleci cu cele mai cumplite pacate. "Cat de infricosator este locul acesta!
Aceasta nu e alta fara numai casa lui Dumnezeu" (Facere 28: 17). Teme-te sa vii cu o inima plina de
necuratie in locul cel sfant si infricosator si, ispitindu-i si pe altii, sa faci din biserica lui Dumnezeu loc
de necinste ca nu cumva sa cunosti judecata lui Dumnezeu asupra ta. Daca te vei cerceta pe tine insati,
atunci te vei cai mai pe urma si vei regreta ca te-ai infrumusetat cu asemenea farduri si ca ai intrat asa impodobita
nu doar in sfintele biserici, ci in oricare alte locuri - ceea ce iti doresc din inima.

"Podoaba voastra sa nu fie cea din afara: impletirea parului, podoabele de aur si imbracarea hainelor
scumpe, ci sa fie omul cel tainic al inimii, intru nestricacioasa podoaba a duhului bland si linistit, care
este de mare pret inaintea lui Dumnezeu. Ca asa se impodobeau, odinioara, si sfintele femei, care
nadajduiau in Dumnezeu, supunandu-se barbatilor lor, precum Sara asculta de Avraam si-l numea pe el
domn" (I Petru 3: 3-6). "Asemenea si femeile, in imbracaminte cuviincioasa, facandu-si lor podoaba din
sfiala si din cumintenie, nu din par impletit si din aur, sau din margaritare, sau din vesminte de mult
pret; ci din fapte bune, precum se cuvine unor femei tematoare de Dumnezeu" (I Timotei 2:9-10).

(din: Sfantul Ierarh Tihon de Zadonsk, Comoara duhovniceasca, din lume adunata, Editura Cartea Ortodoxa, Editura
Egumenita, 2008, Traducere din limba rusa de Rasofora Domnica Talea – Manastirea Nera)

Legaturi:
RUSINEA – O NOTIUNE DISPARUTA? JUDECATA CELOR NEVINOVATI
Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/09/10/de-ce-fardarea-e-pacat-icoana-pe-care-o-stricam-prin-
infrumusetare/

Podoabele nu sunt ale unei femei ce se roaga

Ar trebui sa fie extrem de simplu, insa o complica tare mult dracul folosindu-se
de slabiciunile si pacatele omului.
Capul acoperit, nesulemenita si imbracata pentru a nu ispiti. Iar dupa ce a intrat in biserica, daca a
intarziat, sa-si gaseasca un loc si acolo saincremeneasca, fara a sporovai cu prietenele. Sa nu se apuce
sa aprinda lumanari si sa se fataie de colo colo sarutand icoanele. Sa faca tot ce-i sta in putinta pentru
a trece cat mai neobservata.

[SULEMENIREA ESTE UN PACAT. Cand te machezi, iti dai cu cosmetice, iti vopsesti parul, te dai cu fard,
te rujezi, te rimelezi sau iti dai cu oja, Il hulesti pe Dumnezeu]

Si aici ar trebui sa se incheie articolul, dar nu-i asa de simplu...

Poate o femeie sa mearga la biserica nefardata, nerujata, nerimelata? Mai greu, dar cat de cat, poate.

Cand e vorba insa de acoperamantul capului si mai ales de vesminte... Pai sa fie batic sau ce? Daca e batic, cum sa
fie legat? La spate sau sub barbie? Dar pantaloni de ce nu? Dar fusta? Lunga, dar cat de lunga? Mulata sau larga?
Subtire sau groasa? Vara, rochia e buna? Daca nu e rochie, o bluza e buna? Nedecoltata, dar cat de nedecoltata? Cu
maneci sau fara? Cat de fara maneci? Subtire sau groasa? Mulata sau larga? Dar incaltamintea? Pantof sau sanda?
Cu toc sau fara? Cat de fara toc?

Multe griji pe capul bietelor femei. Si mai ales a celor tinere, desigur.

In vechime era un obicei. Femeile nu stateau nici in dreapta, nici in stanga, ci in spate. Nu stiu cat de
generalizat era, dar era un obicei bun. Caci femeia ispiteste. Si cand nu vrea, dar cu atat mai mult cand vrea...

Ce te slutesti asa femeie...

 Dumnezeu, intru intelepciunea Sa, pe toate le-a creat bune si
frumoase. Natura, animale - toate cu perfectiune. Pe om l-a creat dupa Insusi Chipul Sau, caci la
asemanarea cu El este chemat sa ajunga. Tu, omule, esti faptura cea mai aleasa a lui Dumnezeu, esti
creatia suprema a Arhitectului, in care a pus aceasta nepretuita comoara - sufletul!

Psalmistul David spune: "Tu m-ai tesut in pantecele mamei mele. Te laud ca sunt o faptura asa de
minunata. Minunate sunt lucrarile Tale, si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta !" Esti o fiinta minunata,
femeie; esti creata de un Mester ! Ramai asa cum te-a "tesut" El. De ce esti intotdeauna nemultumita de felul cum
arati, de felul cum te-a lasat Dumnezeu ? De vreme ce aduci modificari la ceea ce a facut El, inseamna ca te
consideri imperfecta sau...incompleta. Ori, Dumnezeu, nu greseste niciodata ! Insusi Creatorul l-a facut
pe om frumos, insa nicaieri nu scrie ca i-a dat voie sa se "corecteze"!

In mandria ta iti schimbi culoarea parului, a ochilor...parul care trebuie sa fie podoaba capului la
femeie, tu l-ai retezat si l-ai slutit. La unghii te asemeni cu demonii, caci ei au gheare; la port te
asemeni cu barbatii, caci ei poarta pantaloni; chipul l-ai indepartat de Cel al lui Dumnezeu si ai preferat
sa te asemeni cu un clown...

Toate acestea Il supara pe Dumnezeu fiindca treci peste voia Lui, peste ce a creat El, si Il corectezi
tu. Esti jucaria demonilor caci devii cea mai buna cursa de sminteala pentru barbati. Prin aceste
podoabe ale tale pe multi duci in ispita, caci femeia, de multe ori ispiteste si fara sa vrea. Cu cat esti
mai dezgolita, cu atat se scarbeste Dumnezeu de tine.

Mai grav este cand indraznesti cu nerusinare sa pasesti astfel imbracata, si in Casa Domnului - in
Biserica. Prin portul tau atragi atatea priviri asupra ta, iar acela care a venit la Biserica sa se roage, nu
mai poate fi atent la rugaciune pentru ca i-ai distras atentia, i-ai tulburat linistea inimii. Si pacatul
smintelii este foarte mare deoarece una este sa faci un pacat de care sa dai socoteala inaintea lui
Dumnezeu numai tu si alta esa raspunzi si pentru pacatele altora fiindca i-ai smintit. Ori, la Biserica
venim sa ne rugam si nu sa ne prezentam hainele, culoarea parului sau formele corpului.

Si crezi tu oare ca iti mai e rugaciunea ascultata de Dumnezeu ? Vai de rugaciunea ta pe care o inalti la
Cer, caci ca plumbul cade la pamant.
La Biserica se vine cuviincios imbracata, curata, acoperita, ca sa te arati smerita si placuta inaintea
Stapanului si astfel sa-ti fie primita si rugaciunea.

luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com

Podoabele acestea nu sunt ale unei femei ce se roaga - Sfantul Ioan gura de Aur
 Ce spui? Te apropii sa te rogi lui Dumnezeu si te infasori cu aur si cu
impletituri si carlionti in par? Nu cumva ai venit poate sa joci? Nu cumva poate sa iei parte la vreo
nunta? Nu cumva sa iei parte la vreo pompa? Acolo isi au locul aurariile, impletiturile si carliontii, acolo
luxul, iar aici nu este nevoie de nimic din acestea. Ai venit ca sa te rogi lui Dumnezeu pentru pacate,
sa-L rogi pentru acelea cu care L-ai maniat, sa-i ceri Lui iertare, sa Se indure de greselile tale. Atunci de
ce te impodobesti asa?

Podoabele acestea nu sunt ale unei femei ce se roaga.

Cum vei putea ofta, cum vei putea plange, cum vei putea sa te rogi cu staruinta, fiind impodobita cu
atatea false podoabe? De vei plange, lacrimile tale vor provoca rasul celor ce te vad, fiindca cea care lacrimeaza
nu trebuie sa fie impodobita cu aur. Este o adevarata scena teatrala si ipocrizie, ca din acelasi cuget, de unde ambitia
ta a zamislit acel lux de pe tine, sa versi lacrimi. Arunca la o parte acea ipocrizie, fiindca Dumnezeu nu Se amageste!
Asemenea papusarii sunt ale mimilor, si ale celor din orchestra, ale celor de pe scena teatrului; unei femei cu
randuiala insa, nu se potrivesc.

"Din sfiala, zice, si din cumintenie". Deci, nu imita pe cele ce umbla dupa amoruri, care prin asemenea
destrabalare atrag de partea lor pe multi ibovnici, din care cauza si-au castigat o rea reputatie, si cu nimic nu
s-au folosit in lumea aceasta, ba inca pe multi i-au vatamat printr-o astfel de purtare. Caci, precum femeia
desfranata chiar de ar avea vreo reputatie de femeie inteleapta, totusi cu nimic nu se va folosi de acea
reputatie atunci cand Cel ce cunoaste cele ascunse ale omului va aduce de fata tot ce ea a facut; tot
asa si femeia inteleapta, daca prin imbracamintea sa isi va atrage o reputatie de desfranare, a pierdut
reputatia de intelepciune, fiindca multi au fost vatamati prin aceasta reputatie.

"Dar ce sa fac, zici tu, daca altul ma banuie?" Apoi tu singura dai pricina prin faptele pe care le faci, prin
ocheadele ce le arunci, prin miscarile ce le faci. De aceea si vorbele lui Pavel [Sfantul Apostol Pavel,
gura lui Hristos, vasul ales] despreimbracaminte sunt asa de lungi, si de aceea graieste de sfiala. Daca
acestea toate cu care se impodobesc femeile: lucruri poleite cu aur, margaritare, haine scumpe, sunt
oprite de Pavel a fi purtate, ca prima dovada mai mult de bogatie, apoi cu atat mai mult sunt oprite
acele lucruri care atrag curiozitatea privitorilor, precum: sulimanurile de pe fata, vopsirea genelor,
pasirea alene, vocea dezmierdata, ochiul umed si plin de toata desfranarea, ridicarea voalului cu
cochetarie, sau a hainei de pe deasupra, cingatoare atragatoare, ghete stramte. Pe toate acestea el le
intelege prin expresia "in imbracaminte cuviincioasa", si "din sfiala", caci toate cele de mai sus sunt
izvorate din nesfiala si slutenie.

Sa ne infricosam, iubitilor, ca nu cumva sa auzim si noi ceea ce profetul zicea catre femeile evreilor, care se ocupau
cu impodobirea trupului pe dinafara: "Atunci va fi in loc de miresme, putreziciune, si in loc de cingatori,
franghie". (Isaia 3, 24) Astfel ca, dupa cum am zis, toate acestea sunt cu mult mai atragatoare decat podoabele din
aur, cu care multe dintre femeile cele usoare se indeletnicesc, spre a fi vazute si spre a subjuga pe cei ce le privesc.

De aceea si noi spunem acestea acum, ca nu cumva atunci sa va gasiti vinovati de osanda. "Pentru ca fiicele
Sionului sunt atat de mandre si umbla cu capul pe sus si cu priviri obraznice, cu pasi domoli, cu
zanganit de inele la picioarele lor", spune profetul Isaia. (Isaia, 3, 16) Ati primit asupra voastra un razboi
mare, unde este nevoie de lupta, iar nu de impodobire, de aparare cu pumnul, iar nu de sedere in trandavie.
Nu vezi pe cei ce se lupta cu pumnul in stadion, pe cei ce se apara de atacul altuia? Oare acestia au nevoie de o
pasire cocheta si de haine? Deloc, ci toate acestea lasandu-le la o parte, si punandu-si haina cea muiata in
untdelemn, spre un singur lucru au privirea indreptata: de a lovi, si a nu fi lovit. Diavolul sta de fata scrasnind din
dinti, si din toate partile voind a te dobori, iar tu stai ocupandu-te cu asemenea podoabe ale Satanei? Nu mai vorbesc
nimic de glas, cum multe il falsifica; nu mai vorbesc nici de mirodenii si de alte nimicuri.

Cum sa nu te dispretuiasca?

Ai vazut la ce te duce ocupatia si ravna pusa in asemenea nimicuri? Prin simplitate biruiesti pe cea impodobita
cu haine luxoase, si esti mai impodobita decat cea care e infasata in haine aurite. Ceea ce ti se cuvine,
tu nu cauti, ci ceea ce nu-ti trebuie aceea urmaresti; insa ti se cuvine a te indeletnici cu lucruri
bune. Bagati de seama insa, ca nu cumva certarea sa ajunga la fapte. Noi nu am spus acestea ca sa va
intristam, ci ca sa va indreptam, ca sa ne mandrim cu voi. Fie, deci, ca noi toti sa facem cele placute lui
Dumnezeu, si spre slava Lui sa vietuim, ca sa ne invrednicim si de bunurile fagaduite noua, prin harul si
iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, Caruia impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, se
cuvine marirea, puterea si slava acum si pururea si in vecii vecilor. Amin."

www.IoanGuraDeAur.ro

Pastreaza-ti sufletul curat, pastreaza-ti trupul curat. Fa-te frumoasa in fapte bune si nu cauta sa placi
oamenilor, ci cauta mai ales sa fii pe placul lui Dumnezeu ! Nu te alipi de pamant ca ai sa te faci una cu
el ! Fii vrednica de cinstea inalta in care te-a pus Dumnezeu ! Fii crestina.

Exteriorul, dar si nu numai

Desi aspectul exterior este extrem de important, trebuie sa avem grija sa nu cadem in alta capcana, aceea de a
aplica celorlalti cu forta anumite criterii. Sunt multi care incearca sa corecteze mereu viata altora atacand ceea ce ei
considera ca sunt obiceiuri rele. Sa nu uitam ca in drumul nostru pe Cale ne aflam pe diferite trepte de
intelegere. Iar schimbarea stilului vestimentar este o consecinta a convertirii sufletului de catre iubirea lui
Dumnezeu, nicidecum o cauza sau un inceput.

Daca ne dorim sa fim crestini nu doar cu numele, si sa traim fiecare clipa in prezenta lui
Dumnezeu, infatisarea exterioara va fi un martor tacut si fidel al identitatii noastre crestine. Ea va
transmite lumii ca noi traim pentru a-L slavi pe Dumnezeu si nu pe noi insine.
 Si sa inchiem cu o frumoasa pilda din care multe se pot invata:
"Intr-o biserica se intampla sa vina cu regularitate un batranel in haine ponosite. Lumea, evident, se ibmraca frumos
la biserica, isi lua - vorba ceea - hainele de duminica. Batranelului in schimb parea sa nu-i pese. Haina murdara,
prafuita, pantaloni patati... Asa ca oamenii au inceput sa fie deranjati de treaba asta si i-au spus popii. Popa a promis
sa se ocupe de problema. Asa ca l-a luat pe batranel deoparte si i-a zis:
"Tu stii cum ar trebui sa vina imbracati oamenii la noi la biserica?"
"Nu stiu parinte."
"Pai uite, deseara, cand iti faci rugaciunea, intreaba-l pe Dumnezeu cum ar trebui sa fie imbracati oamenii care intra
in biserica asta"
"Bine parinte"
A doua zi, batranelul apare la biserica in aceleasi haine. Popa il intreaba:
"L-ai intrebat pe Dumnezeu cum sa te imbraci?"
"L-am intrebat, parinte."
"Si ce-a zis Dumnezeu."
"A zis ca habar n-are. El n-a fost niciodata in biserica asta."

Alte articole:
Valentine's Day – sarbatoarea indragostitilor? (13-02-2015)
Fiul pierdut (15-02-2014)
Imnul mortii (01-02-2012)
Sodoma (25-01-2012)
Ce ne este frica sa-I spunem Lui Dumnezeu? (05-03-2013)
Alegerea (20-01-2012)
Anul Nou : cel mai profund si netrecator (30-12-2012)
Un mic Hristos (23-12-2011)
Ceva nou sub soare (22-12-2011)
Sa vedem si padurea de dupa copaci (Particularul, generalul si importanta deosebirii) (20-12-2011)

Sursa: http://www.ortodoxia.md/articole-si-publicatii/6115-podoabele-nu-sunt-ale-unei-femei-ce-se-roag-cum-i-
pentru-ce-venim-in-biseric-

Cum trebuie sa se comporte si sa se imbrace femeile in biserica?

21 februarie 2010
(...)

In vechime era un obicei. Femeile nu stateau [in biserica] nici in dreapta, nici in stanga, ci in spate. Nu
stiu cat de generalizat era, dar era un obicei bun. Caci femeia ispiteste. Si cand nu vrea, dar cu atat mai mult cand
vrea. Asta e una din slabiciunile barbatului, sa zicem o problema a lui, pe care fetele o descopera si o
speculeaza inca de foarte tinere. Dar si fetelor si tinerelor femei le place sa ispiteasca, sa starneasca,
sa fie admirate. Ele "se fac frumoase" exact din acest motiv iar cele ce nu recunosc, sunt mincinoase.

Daca dintr-un anumit motiv stiu ca stau in casa de dimineata pana seara, vor mai pierde zeci de minute in fata
oglinzii sa se bibileasca? Desigur ca nu, caci nu le vede nimeni. Dar cand stiu ca ies, de ce o fac?

Ele stiu exact ce le sta bine, ce sa scoata in evidenta si ce sa acopere.

Daca au laba si degetele de la picioare frumoase, vor prefera sandaua. Daca au gambe frumoase vor
prefera sa si le arate. Daca au fund frumos, vor prefera ceva mulat. Dar daca unul din acestea sunt
urate, le vor acoperi. Tot la fel vor proceda sipentru trenul superior.
Si fac aceasta de foarte tinere si la un moment dat devine atat de firesc incat cu foarte mare greutate
mai renunta la acest comportament. Sau daca o fac, o fac partial.

Ce inseamna a fi admirata de un barbat? Inseamna sa-l faci sa te doreasca, sa-l ademenesti, mai direct
spus, sa-l exciti. Suna dur? Asa si trebuie, caci pana la urmadespre asta e vorba, sa-l faci sa te
pofteasca.

Dupa ce s-au trezit, dupa ce au descoperit calea cea dreapta, unele femei o rup cu totul cu acest
comportament. Si atunci, stiind bine tot ce anume poate starni un barbat,fac tot ce pot pentru a evita.

Altele insa, care de abia intrezaresc calea, renunta cu greu la vechile metehne si mai lasa pe ici pe colo cate
ceva. Si pentru a se scuza, striga: "dar cine ii pune pe barbati sa se uite?".
Le zic acestora: voi. Ca degeaba vii la biserica in fusta lunguta, dar avand picioare frumoase lasi gambele
la vedere si incalti sandale cu toc. Ele vor sari in ochii oricarui barbat potent, de la cei foarte tineri,
pana la cei in pragul batranetii. Si te vor dori in gandul lor. Pentru o fractiune de secunda sau cu mult
mai mult. Si ii vei perturba. Si le va zbura gandul de la cele ce se cuvin spre tine. Chiar daca sunt mai tari
si alunga aceasta sminteala, si isi muta privirea sau chiar se muta cu totul pentru a nu te mai avea in raza lor
viziuala, tot inseamna ca le-ai facut un rau.
Si am dar un exemplu relativ "nevinovat". Ce sa mai zicem daca se vad prin materialul fustei chiloteii
sau coapsele sau daca se muleaza tocmai bine pe niste fese? Ce rugaciune mai face bietul barbat? Si nu
tu esti vinovata in acest caz?

Intr-un cuvant, voi tinerelor femei incepatoare si usor razvratite, stiti bine ce face sa fiti atragatoare. Si nu doar
haine, ci si modul cum priviti, modul cum va miscati, modul cum vorbiti. E in gena voastra. Toate acestea,
care pot starni un barbat, eliminate-le.

Ca si daca puneti un batic pe cap, stiti bine ca si acesta se poate pune de asa natura incat sa "stea
bine", sa scoata in evidenta o fetisoara dragalasa, sa aiba o culoare care sa se asorteze cu ochii, etc. Desigur
si starnitul asta se face uneori in etape. Ca nu toti sunt obsedati sexual sa te pofteasca daca ai chip si ochi
frumosi, insapoate reprezenta un inceput. Si nu e bine. Ca daca stiti ca aveti ochi "ce va avantajeaza",
stati cu privirea in pamant.

Si daca pana la urma, orice ati face, tot va repereaza radarele, caci nu-i asa, un corp frumos se ghiceste si intr-
un sac, atunci stati si voi mai ferite, mai pe dupa un stalp. Totul e sa va faceti datoriade a nu ispiti. Mai
departe, daca exista totusi barbati care cu tot dinadinsul va studiaza pentru a cantari ei ce si cum, deja nu mai este
problema voastra.

Despre cum trebuie sa se comporte si sa se imbrace barbatii in biserica, voi scrie intr-un viitor articol.

Sursa: https://saccsiv.wordpress.com/2010/02/21/cum-trebuie-sa-se-comporte-si-sa-se-imbrace-femeile-in-biserica/

Indragostite de duhovnici...
8 februarie 2010

Voi aborda in cele ce urmeaza un subiect tare migalos: tinerele femei ce se indragostesc de duhovnici sau
calugari. Sminteala aceasta nu e noua pe pamant, insa o intalnim mai des decat in trecut...

Voi incepe cu o istorisire din Vietile Sfintilor, dar o voi povesti din memorie, caci nu am dat inca de ea pe net. Cand
o voi descoperi, o voi inlocui cu textul detaliat. Imi cer iertare ca nici numele Sfantului despre care voi scrie nu mi-l
amintesc, de aceea il voi numi in cele ce urmeaza Sfantul Pustnic.

Mai intai insa, sa ne amintim de Sfintii Parinti care ne spun foarte clar ca daca un barbat potent poate sa se
uite la o femeie goala precum te uiti la o scandura de lemn, fara s-o pofteasca macar in gandul sau,
acela poate sa invie si mortii...

Asadar, Sfantul Pustnic era de multi ani atacat de diavol in diverse moduri si de fiecare data,prin rugaciune,
ramanea nevatamat. La un moment dat uraciunea a dorit sa-l inspaimante ingrozitor si luand infatisarea unei
cumplite dihanii a cutremurat pamantul din jurul chiliei, scotand ragete de-ti faceau sangele sa-ti inghete in vene.
Dar Sfantul Pustnic a ras de el. Atunci dracul i-a strigat ca-l lasa in pace dar ca se va intoarce si-l va face sa cada...

La scurt timp, intr-o mare cetate din zona geografica unde Sfantul Pustnic era foarte cunoscut,unei foarte
apreciate desfranate de lux ii vine o idee, pe care pe loc o si impartaseste habaucilor din jurul ei,
anume ca ea va reusi sa-l faca pe pustinic sa curveasca cu ea.

Si intr-o noapte infricosatoare, cu tunete si fulgere de nu-ti venea sa tii nici un caine afara, desfranata, imbracata
ponosit si murdara si nesulemenita si smerita si cu privirea inspaimantata, aidoma unei calatoare ce s-a ratacit pe
drum, ii bate pustnicului la usa. Acela ii deschide si vazand-o femeie ii spune ca n-are cum sa o gazduiasca, dar ea cu
glas cuminte si cu multe citate din Sfanta Scriptura si cu figura ingrozita de perspectiva de fi mancata de
salbaticiunile pustiului aceluia, il indupleca. Iar el dupa ce ii spune sa se culce pana la revarsatul zorilor in prima
odaie, se retrage in cea mai din fund camara si sta toata noaptea la rugaciune.

Dimineata, gandind ca drumeata era deja plecata, cum fusese de fapt conditia, intrand in prima odaie, o gaseste
spalata, sulemenita, aranjata si imbracata in straiele ei cele foarte sexy si ademenitoare. Pusticul nu era chiar foarte
batran si a fost foarte tulburat de privelistea oferita de trupul tinerei curve. Dar s-a tinut tare si a poftit-o afara, Insa
aceea, turuind iar citate din Biblie si indrugandu-i o poveste cum ca ea nu doreste sa desfraneze si sa plece, ci sa
ramana cu el ca sotie si ca Dumnezeu a zis clar Cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul, l-a induplecat. Si a iesit
pusticul din chilia lui ce se afla in varful unui deal de unde putea vedea pana foarte departe daca vine cineva spre el
si vazand ca nu-i nimeni in preajma, s-a intors si cand era pe punctul de a gresi s-a trezit. Si a luat jar din soba si
punandu-l pe jos sarea cu picioarele goale pe el spunand ca daca nu-i place durerea ingrozitoare, sa se gandeasca ca
in iad e cu mult mai rau. Si s-a chinuit astfel pana ce i-a trecut teribila pofta trupeasca ce pusese stapanire pe el.
Vazand desfranata arsurile ingrozitoare ce le suferea Sfantul Pustnic, s-a trezit si ea si cazandu-i la picioare si-a
cerut iertare plangand si caindu-se. Astfel, pusticul a trecut cu bine peste acea incercare iar ea lasand desfranarea s-
a dus la manastire, devenind mai apoi si ea o Sfanta.

Istoria de mai sus s-a incheiat cu happy end, sa aflam insa de una contemporana, sfarsita dramatic.

Intr-o manastire tot venea o femeiusca ce parea ca ar cauta drumul cel corect. Si cu timpul intra in vorba cu unul
dintre calugari, om matur si in putere. Si tot vorbeau ei si nimanui nu i se parea nimic suspect. Iar vizitele deveneau
din ce in ce mai dese. Apoi, dupa o vreme, la staret vine acel calugar ce ii spune ca va pleca din manastire pentru a
se muta la aceea. Desigur ca staretul ii explica gravitatea acelei decizii si il atentioneaza foarte clar ca inapoi nu-l va
mai primi. Acela nu se lasa induplecat, se tunde, se rade, se imbraca "civil" si ajunge la usa femeiustii... Care se va
dovedi a fi exact unealta diavolului, spunand-i in fata ca ea nu avea de gand sa se marite cu el, ca dorea doar o
"relatie", dar una in care el sa fie sub infatisarea ce o avea la manastire, cu barba lunga si haine negre. Vedeti, asta o
excita pe ea. Inspaimantor, nu-i asa? Calugarul astfel buimacit, se intoarce la manastire, unde staretul ii spune sa
plece ca si asa a smintit destul comunitatea. Acela iese si de primul copac pe care il gaseste mai la indemana, se
spanzura...

Cele doua exemple de mai sus sunt cazuri extreme. Le-am postat insa pentru a se pricepe ca nici pustincii, nici
calugarii si nici preotii nu sunt feriti de eventuale ispite. Pe de alta parte, in cele doua exemple, personajele feminine
au dorit cu tot dinadinsul sa sminteasca. Una s-a trezit, cu cealalta nu stiu ce s-a mai intamplat.
Se petrece insa un fenomen (ce-i drept, inca rar) ce pare mai “nevinovat”, unde lucrurile nu ajung neaparat atat de
departe: indragostirea de duhovnic... O iubire ca de la femeie la barbat, o dorinta nu doar de desfrau ci una
invelita in “bune intentii”, eventual de casatorie. De cele mai multe ori este doar un vis ce se stie ca nu se va implini
niciodata, un soi de iubire imposibila. Ce trebuie facut in acest caz?

Pana la a raspunde, trebuie inteles ca in cele ce urmeaza nu caut sa dau vina pe femeile respective. Se intampla si
punct. E bine de vazut de ce se ajunge aici si mai ales care e rezolvarea.

Evident, exclud din aceasta ecuatie pe cele ce dintr-un gand ticolosit doresc sa rataceasca fete bisericesti. Pentru ele
sunt suficiente istoriile de mai sus. Daca pricep ceva din ele si se trezesc le va fi bine, daca nu, va fi vai de ele la
JUDECATA.

Ma voi referi la celelalte. Cunosc mai multe cazuri, unele sunt tinere si nemaritate, altele mature, casatorite si cu
copii. Toate in putere, frumoase, inteligente, ravnitoare, dar relativ incepatoare, trezite oarecum de scurt timp. Dintr-
un motiv de bunul Dumnezeu stiut, numarul femeilor ce cel putin par a se intoarce la credinta este mai mare decat
cel al barbatilor. Nu stiu daca sunt de tipul semintelor ce cad intre spini sau al celor care vor da roade. Cert este ca
ele cauta Cuvantul si-l asculta cu drag si doresc sa-si schimbe radical viata. Dar putine dintre ele se retrag la
manastiri si nici nu este neaparat asta singura cale. Ca atare, se uita in jurul lor si cauta un barbat pe masura,
evident trezit si el. Dar cum ei sunt mai putini, apare o problema si nu mica. Daca e nemaritata, mai e cum mai e,
dar daca e casatorita iar acela inca doarme pe el, deja situatia e dramatica.

In aceste conditii, cum diavolul nu sta degeaba, mai ales cand e vorba despre cei ce sunt la un pas de a-i scapa din
mana, apare uneori o ticalosie, care repet, nu-i neaparat din vina respectivelor femei. Si cum ce spui la duhovnic nu-i
spui uneori nici celei mai apropiate prietene sau mame, si cum duhovnicul te povatuieste cum foarte putini din jurul
tau o fac, si cum e posibil sa fie si tanar, frumusel la chip si bine legat la trup, apare ispita. Ea poate veni pe nepusa
masa sau in urma unor "rationamente" de tipul punerii in balanta a calitatilor fizice, morale, comportamentale, etc.
ale respectivilor duhovnci, pe de o parte, iar de cealalta parte habauceala marii mase de masculi din societatea
"normala" inconjuratoare si din care vor sa se retraga.

Chiar incepatoare fiind, aproape toate realizeaza ca nu e de bine cu acest nou sentiment ce le-a cuprins si
majoritatea dintre ele marturisesc si acest lucru la spovedanie si bine fac. Din nefericire insa, din nestiinta lor si din
greseala preotilor mai tineri, mai departe nu se ia singura hotarare corecta: despartirea de acel duhovnic.

Tinerele femei ajunse in aceasta situatie trebuie sa inteleaga ca odata instalat sentimentul de iubire ca de la femeie
la barbat fata de duhovnic, chiar daca ele considera ca s-au trezit si ca le-a trecut, ispita e prea mare si se poate
intampla sa cada din nou. Desigur, nu toate, un exemplu ar fi chiar tanara din prima istorie prezentata in acest
articol, insa aceea a ajuns Sfanta... Dar majoritatea e posibil sa cada, cu atat mai mult cu cat sunt incepatoare.

Tinerii duhovnici, cu atat mai mult cei din manastiri, trebuie sa inteleaga si ei acest lucru, ca este spre
binele acelor credincioase sa le indrume spre un alt preot. Chiar daca ei nu cad din prima, nu se
stie...Chiar daca nu cad niciodata, trebuie sa inteleaga ca au ajuns (fara voia lor) motiv de sminteala si
ca atare despartirea e obligatorie.

Evident, ii exclud din ecuatia de mai sus pe cei ce au ales sa imbrace sutana din alte motive decat
iubirea de Dumnezeu. Aceia pot fi suficient de ticalosi incat sa practice si sodomia [sex anal, sex oral,
etc.] si curvia cu credincioasele...

Sursa: https://saccsiv.wordpress.com/2010/02/08/indragostite-de-duhovnici-%E2%80%A6/

Despre desfranare, curvie, preacurvie, adulter, pornografie, prostitutie... Imaginile,

pozele pe care le fac ochii barbatilor cand vad femei imbracate indecent duc la excitarea
barbatilor (prin vaz, prin ochi barbatii sunt excitati sexual)

"...Pornografie inseamna orice imagine care eschibeaza partile intime ale trupului uman in scopul de a
produce o excitatie sexuala. Orice imagine este pornografie si ce vedeti in cotidiene tot pornografie se
numeste si tot ce vedeti pe afise tot pornografie se numeste, conform etimologiei pornografie, "porni" in
greaca inseamna desfranata, prostituata. Tot ce inseamna ati vinde o imagine inseamna pornografie..." - Virgiliu
Gheorghe

Pornografie este un termen care desemneaza o lucrare precum o scriere, un desen, o fotografie (imagine,
poza, tablou, pictura), o gravura, un film, o inregistrare video sau audio care prezinta scene explicite
destinate a fi comunicate publicului cu scopul excitarii si satisfacerii sexuale a publicului.

Pornografie din limba greaca pornografos (πορνογράφος), adica a scrie despre prostituate (prostitutie).
Etimologic pórnê (πόρνη) inseamna prostituata si gráfô(γράφω) inseamna a picta, a grava, a scrie, a
descrie.
Cuvantul grec pórnê (πόρνη) provine la randul sau dintr-un cuvant Indo-European cu intelesula vinde, facand
referire directa la faptul ca prostituatele pun in vanzare trupul lor.

Din DEX (Dictionarul EXplicativ al limbii romane) aflam, ca si mai sus, ce este PORNOGRAFIA:
- Scriere, desen, fotografie sau gravura obscena. Atitudine, fapta, vorba obscena.
- Interpretare obscena (indecenta, nerusinata) si imorala a problemelor legate de sex [relatiile sexuale, relatiile
intime, relatiile conjugale]. [Pornografia include masturbarea si perversiunile sexuale: sex oral, sex anal, etc.] Lucrare
pretins artistica (scriere, desen, pictura, fotografie etc.), care prezinta scene obscene destinate a fi comunicate
publicului.
- PORNOGRAFIE din greaca pornos "desfranat" [fara infranare - neinfranat, curvar, necumpatat in
purtare, dat la placeri, imoral, depravat, corupt, stricat] + graphe "descriere"
- Pornografia este reprezentarea obscena (nerusinata, necuviincioasa, indecenta) a sexualitatii umane,
cu tendinta de a corupe indivizii si avand efecte daunatoare asupra moralitatii in societate.
- In pornografie esentiala este OBSCENITATEA, iar anumite parti ale comunitatii, indeosebi femeile si
copiii, sunt puse intr-o lumina degradanta si umilitoare. Pornografia este deci: scriere, desen, gravura,
fotografie, film, muzica, etc. in care sunt folosite cuvinte, atitudini, procedee cu caracter obscen,
indecente.
- PORNOGRAFIA este ceea ce depaseste in mod flagrant limitele bunei-cuviinte, ale moralei, deci
PORNOGRAFIA reprezinta tot ce este OBSCEN, adica NERUSINAT, INDECENT, NECUVIINCIOS, FARA
PUDOARE, IMORAL, DECOLTAT, DEOCHEAT, imbalat, picant, PROVOCATOR, NEINFRANAT, CURVAR,
DEPRAVAT, CORUPT, STRICAT, piperat, porcesc, SPURCAT [MURDAR, RESPINGATOR,
SCARBOS], PERVERTIT (A PERVERTI, PERVERTESC: A face sa se schimbe sau a se schimba in rau, care
s-a schimbat in rau (din punct de vedere moral); corupt; a (se) deprava, a (se) strica. A (se) schimba
(prin denaturare) functia normala a unui organ. A strica, a vicia functia normala a unui organ,
denaturand-o. A denatura cu totul. [DENATURARE: a altera natura, a stramba, a sminti, a schimba
natura, a schimba ce este natural, a lipsi de sentimentele naturale, a schimba functia normala a unui
organ; Denaturez (de- si natura; din franceza dénaturer). Schimb constitutiunea naturala a unui lucru
(schimb, functionarea naturala a unui organ al corpului, functionarea naturala a trupului, organismului,
corpului.)] Din latina "pervertere", adica a strica. Pervertesc din latina pervértere, -versum, a perverti,
a rasturna, din latina vértere - a invarti, con-vertesc, in-vartesc. Corup, stric, depravez: cartile si ziarele
rele pervertesc tinerimea. Denaturez, sucesc: a perverti un text [cuvinte, vorbe, fapte, desene, poza,
filme, etc.]), PERVERS (care manifesta o deviere de la normal a instinctelor, a judecatii, a ideilor,
descompus din punct de vedere moral; inclinat spre fapte rele), PERVERSIUNE (schimbare din bine in
rau; Medical: tulburare; Perversiunea este actiunea de a perverti: perversiunea obiceiurilor. Medical:
Alterarea unei functiuni normale.), PERVERSITATE SEXUALA (anormal din punct de vedere
sexual), PERVERSIUNE SEXUALA (act nefiresc legat de viata sexuala; deviere pana la patologic a unor
tendinte sau instincte datorita unor tulburari mentale, tulburari, psihice), trivial, VULGAR deci
PORNOGRAFIC, PORNOGRAFIE.

Pornografia maladia secolului XXI - Virgiliu Gheorghe - carte

Despre psihologia, fiziologia barbatului (masculina) si femeii (feminina) si de ce este bine ca fetele,
femeile sa se imbrace decent (cuviincios, crestineste), dar si barbatii sa se imbrace decent
(crestineste), si multe alte informatii despre care este bine sa stie pentru sanatatea (trupeasca si
sufleteasca) si apararea familiei si copiilor, adolescentilor, tinerilor - baieti, fete -, adultilor in cartea
"Pornografia maladia secolului XXI" de mai jos:
Pentru descarcarea/downloadul cartii click pe linkul: Pornografia maladia secolului XXI - Virgiliu
Gheorghe (descarcare GRATUITA - PDF)

Sursa carte: http://www.scribd.com/doc/221570668/Virgiliu-Gheorghe-Pornografia-Maladia-Secolului-Xxi#scribd

"(...)
Pornografia reprezinta, dupa cum arata autorul, un adevarat mijloc de spalare a creierului sau de
directionare a comportamentului uman pe cai gresite.

Bazandu-se pe o ampla documentare, autorul ne descrie in detaliu efectele pe care pornografia le are
asupra biologiei omului, asupra psihicului, asupra comportamentului si asupra vietii de familie.

Fiind foarte bine documentata,insistand pe tulburarile pe care pornografia le poate produce asupra
omului si mai ales asupra copiilor, cartea domnului Virgiliu Gheorghe ar trebui citita detoti parintii, de
toti educatorii si de toti cei care vor sa-si pastreze sanatatea mintala intr-o societate care nu numai ca
nu ne protejeaza, ci ne ispiteste cu tot felul de lucruri daunatoare.

Prof. Dr. Restian Adrian,

Membru titular al Academiei de Stiinte Medicale
(...)
"
Extras din articolul (linkul la sfarsitul articolului curent): Pornografia maladia secolului XXI - Virgiliu Gheorghe -
Editura Prodromos, Asociatia pentru apararea familiei si copilului - 2011 (prima editie) (carte - descarcare GRATUITA
- PDF)

Predica despre IMBRACAMINTEA INDECENTA A FEMEILOR in Biserica a IPS Ieremia,

Mitropolitul Gortinei: "Va cer sa placeti lui Dumnezeu prin imbracamintea cuviincioasa,
astfel incat sa va fie auzite rugaciunile"
30-08-2014

"Cand femeia leapada sfiala si merge spre nudism, este semn de decadere sociala si de venire a
vremurilor din urma"

(sursa: http://traditio-ru.org/mossa/salomea.JPG)
***
Chilia Bunavestire/ Marturie athonita:

Imbracamintea indecenta a femeilor in Sfintele Biserici

Predica despre imbracamintea indecenta a femeilor in Sfintele Biserici

Mitropolitul Ieremia al Gortinei si Megalopolei
Duminica, 24 August 2014

1. Frati crestini, aceasta predica a mea o scriu cu intarziere, caci trebuia s-o
scriu inca de la inceputul perioadei de vara si chiar inca de anul trecut. Subiectul predicii este: Imbracamintea
indecenta a femeilor in Sfintele Biserici.

Sfanta Biserica, fratii mei, se numeste astfel pentru ca este locasul lui Dumnezeu. Dar cum este biserica
locas al lui Dumnezeu, de vreme ce Dumnezeu este pretutindeni? Da, Dumnezeu este pretutindeni, fratii mei,

insa in biserica El este prezent trupeste. Pentru ca pe Sfanta Masa, pe

care se savarseste Dumnezeiasca Liturghie, se afla Trupul si Sangele lui Hristos, a Fiului lui Dumnezeu,
Care S-a intrupat in pantecele Fecioarei Maria. Cand se sfinteste o biserica, Dumnezeu ii trimite un
Inger, care este totdeauna in ea, pazitor si aparator al ei. Si aceasta pentru ca sfintirea bisericii este
botezul ei. Si asa cum noua, cand ne-am botezat, ni s-a dat un Inger spre pazirea noastra, tot astfel si bisericii. In
timpul Dumnezeiestii Liturghii pe care o savarsim in biserica, Cerul cu Ingerii sai coboara in ea, iar
Ingerii si oamenii se unesc pentru a slavoslovii impreuna pe Dumnezeul Treimic.

O, maretia Dumnezeiestii Liturghii! In ea "pe Imparatul tuturor Il primim". Sfanta Biserica, fratii mei, este cel
mai sfant loc de pe pamant. Biserica lui Dumnezeu – "Cat de infricosator este locul acesta! Aceasta nu e
alta fara numai casa lui Dumnezeu, aceasta este poarta Cerului!" [Fac. 28, 17].

2. Fratii mei, de vreme ce atat de sfanta este Biserica si atat de infricosatoare lucruri se savarsesc in ea prin
Dumnezeiasca Liturghie si celelalte Taine, noi, care mergem la biserica ca sa ne rugam, trebuie sa intram in ea cu
multa evlavie si umilinta. Trebuie sa intram in biserica cu credinta ca acolo este un loc sfant si sufletul
nostru sa fie stapanit de frica lui Dumnezeu. Frica, insa nu cea de rob, ci cu una dulce, de fiu, caci avem
a intra in sanul lui Dumnezeu, a merge in Raiul din Eden, pe care l-am pierdut, a pleca de pe pamant si
a ne sui la Cer. Un tropar al Bisericii spune: "In Biserica slavei Tale stand, in Cer a sta ni se pare". Cu aceasta
simtire trebuie sa intram in biserica. De aceea, chiar de la inceputul Dumnezeiestii Liturghii, preotul rosteste:
"Pentru sfanta biserica acesta si pentru cei ce cu credinta, cu evlavie si cu frica de Dumnezeu intra intr-
insa".
3. Multi crestini evlaviosi intra, intr-adevar, in felul acesta in biserica si afla in ea Raiul. Intra in Biserica cea
sfanta a Domnului si cu imbracaminte cuviincioasa si smerita, asa cum se potriveste locului sfant al lui
Dumnezeu. Se intampla insa, iubitii mei crestini, mai ales in lunile de vara, ca multe femei intra in
biserica, in Duminici si sarbatori, imbracate cu o imbracaminte indecenta si provocatoare. Privelistea
aceasta inseamna lipsa de evlavie fata de locasul sfant al lui Dumnezeu, si fata de Insusi
Dumnezeu.Apoi, privelistea aceasta pricinuieste sminteala barbatilor si tinerilor nostri, care vin la biserica sa-L
slavosloveasca pe Dumnezeu. Inchipuiti-va: Barbatii si tinerii sa mearga la biserica ca sa-L afle pe
Dumnezeu, dar sa afle si acolo ispita din pricina imbracamintei indecente si provocatoare a femeilor.
Adica, sa se scufunde si sa se inece chiar in liman.Deoarece noi, preotii vostri, vazand dintru inceput privelistea
aceasta, dintr-o ingaduinta pastorala nu am vorbit, fenomenul acesta al imbracamintei indecente a
femeilor in biserici s-a generalizat, se observa peste tot, chiar si la Sfintele Manastiri. Raul a depasit
limitele. Atat de "rascopt" a ajuns raul, incat multe femei, devenind si mai nerusinate, vin si chiar se
impartasesc cu Preacuratele Taine, cu Trupul si Sangele Domnului nostru, cu aceasta nerusinata
imbracaminte a lor.

Fratilor crestini, trebuie sa oprim acest rau. Am aratat ingaduinta pana acum si ne-am facut ca nu
vedem privelistea, nadajduind ca femeile insele isi vor da seama de pacatul lor si se vor indrepta. Insa
nu s-a intamplat aceasta, ci raul s-a marit si mai mult. Asadar, "s-a terminat cu reducerile", asa cum a
spus un episcop virtuos, referindu-se la acelasi subiect. Responsabilitatea pentru acest pacat, care se
observa in bisericile noastre, mai ales in lunile de vara, o au episcopii. Adevarul este ca peste tot unde
merg, in toate partile mitropoliei, atac acest pacat si mai ales in timpul Dumnezeiestii Liturghii, cand
vad stand inaintea mea femei indecent imbracate. Ma mahnesc mult vazand aceasta priveliste si strig,
adresandu-ma chiar unor persoane cunoscute. Imi cer iertare dupa aceea pentru aceste observatii, insa
o fac spontan,captivat fiind de sfintenia locului si de jignirea adusa lui de catre aceasta infatisare
foarte indecenta a femeilor. Femeilor, nu va cer bani, nici va cer sa ma votati ministru! Va cer sa placeti
lui Dumnezeu prin imbracamintea voastra cuviincioasa in sfintele biserici, astfel incat sa va fie auzite
rugaciunile pe care le faceti pentru familiile voastre.

4. Cele pe care le-am spus astazi, fratii mei crestini, le-am spus insuflat fiind de Cuvantul lui Dumnezeu, iar nu ca sa
sa-mi exprim voia mea. Sfantul Apostol Pavel spune ca imbracamintea femeilor trebuie sa fie "in podoaba de
cinste", si sa se imbrace cu "sfiala si intreaga intelepciune" [I Timotei 2:9]. In vremea acelei Dumnezeiesti
Liturghii, pe care ne-o prezinta proorocul Isaia in capitolul 6 al Cartii sale, Ingerii se arata acoperiti cu aripile lor [Isaia
6, 2]. Asadar, surorilor, precum aveti o imbracaminte pentru casa, una pentru plimbare, alta pentru dans, faceti-va,
va rog din tot sufletul, si o imbracaminte pentru Dumnezeu!

Insa imbracamintea pentru Dumnezeu sa nu fie la fel cu cea pentru

dans, pentru ca multe dintre voi veniti la biserica cu imbracamintea pentru dans. Aceasta este lipsa de
evlavie si nerusinare fata de locul cel sfant al Domnului. Iubitii mei crestini, am fost obligat de constiinta
sa va spun toate cele pe care vi le-am spus in aceasta predica a mea, si vai mie daca nu vi le-as fi
spus. Ma va osandi Domnul nostru Iisus Hristos daca nu voi apara sfanta Sa Biserica, in care mi-a facut
cinstea, fara sa merit, sa ma suie in tronul cel inalt al acestui loc sfant. Da, tronul episcopului este in mijlocul
Bisericii pentru a observa neoranduielile ce se petrec in ea si a le mustra. Femeia crestina trebuie sa se
poarte cu imbracaminte cuviincioasa nu numai in sfintele biserici, ci peste tot. Cand femeia leapada
sfiala si merge spre nudism, este semn de decadere sociala si de venire a vremurilor din urma.

Izbaveste-ne,
Doamne, si de alte rele, de cele viitoare ce au sa vina in lume! Izbaveste-ne, Maica Domnului!
Cu multe binecuvantari,
† Ieremia, mitropolitul Gortinei si Megalopolei

Vedeti si:
Taierea capului Sfantul Ioan Botezatorul sau despre CUM DESFRANAREA, SLABICIUNEA SI RAUTATEA SE ADUNA
PENTRU A UCIDE
PUDOAREA – VESMANT DE BUNA-CUVIINTA sau despre nevointa acoperirii trupului
CALDURA – motiv legitim de imbracare mai "lejera"?
CRUD, DAR REAL: "VARA este anotimpul in care MODA scoate "carnea" pe piata. Am devenit nu oameni frumosi, ci
PICIOARE FRUMOASE, forme provocatoare"

Legaturi:
Poetul profetic DANIEL TURCEA - de 35 de ani in Lumina: "AI SA TRAIESTI VREMURI CAND VEI VEDEA LA TOT
PASUL NESIMTIREA SI LIPSA PUDORII, cand orice urma de sentiment uman va disparea de la unii cu desavarsire..."
ZOE DUMITRESCU-BUSULENGA (MAICA BENEDICTA) despre pierderea radacinilor, a valorilor, a cuviintei: "Ne
ploconim la modele din afara, de unde am adus drogurile, dezbracarile, casatoriile intre homosexuali... CE FACEM
NOI CU TRUPUL? IL EXPUNEM CA PE O BUCATA DE CARNE? E CUMPLIT!"
CUM SE MANTUIESC FEMEILE? Ieromonah Mihail Gheatau despre MODELUL MIRONOSITEI EVANGHELICE versus
MODELUL FEMEII-BARBAT al feminismului sau al trupului femeii ca "PRODUS DE PIATA"

Maica Nina Krighina despre relatiile dinaintea casatoriei (I). SI DESPRE FETELE PROVOCATOARE, IMBRACAMINTEA
"MODERNA" SI "PARTENERUL IDEAL"
[ Maica Nina Krighina despre CAPCANELE "CASATORIILOR DE PROBA", "lacrimile femeii" (II). De ce e pacat
CONCUBINAJUL si DE CE SUFERA FETELE? ]

Pandemia curviei: LUMEA CA URIAS ABATOR UMAN si ca IARMAROC AL TRUPURILOR

PARINTELE HOLBEA despre FRUMUSETE intre "MIRAJUL ESTETIC AL LUI ANTIHRIST" si transfigurarea fetei umane
in CHIP si ICOANA a lui Hristos
"Familia ortodoxa": INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DESPRE FEMEIE, SEXUALITATE, CASATORIE,
TELEVIZOR...
INVATATURI FUNDAMENTALE PENTRU MANTUIREA SUFLETULUI (V). Pocainta sincera pentru propriile pacate.
INDRUMAR DUHOVNICESC PENTRU CERCETAREA DE SINE de la Parintele Valentin Mordasov
STARETUL DIONISIE DE LA COLCIU - 10 ani de la fericita sa adormire. "Tineretul, prin orase si prin sate, are niste
mode desavarsit diavolesti"
VIRGIL MAXIM - MANUSCRIS INEDIT: Scrisoare-testament catre fiica sa:"Multumeste-te cu putin. Nu te lasa ispitita
de modernism si mondenism. Satan a pregatit pentru mileniul trei o lege numita ‘drepturile omului’"
SFANTA CUVIOASA SI MUCENITA PARASCHEVI – modelul adevaratei frumuseti si al fecioriei marturisitoare
PARINTELE PAISIE AGHIORITUL catre tinerii care ii cereau rugaciune pentru examene: "Ma voi ruga sa treceti la
examenele curatiei. Acesta este lucrul cel mai important! Unde este cuviinta...?"
Sfantul Luca al Crimeei: CUVANT IMPORTANT DESPRE INTINAREA DE LA LUME: Sa fugim de nerusinare, de
clevetire, de ura si aroganta ucigase, de sectanti!
PARINTELE EFREM FILOTHEITUL: UN SINGUR LUCRU TREBUIE...

"In timp ce avem nevoie de pocainta, lacrimi, tanguiri, noi cutreieram ici si colo, petrecem, dansam, ne "prelucram"
pentru a deveni altfel decat ne-a facut Dumnezeu. Noi insa trebuie sa ne infrumusetam sufletul cu virtuti, iar nu cele
din afara – transformandu-ne infatisarea, schimbandu-i frumusetea fireasca. Cu cat prefacem mai mult exteriorul
nostru, cu atata ne uratim sufletul. Ne-am spovedit vreodata pentru faptul ca ne-am imbracat provocator, smintind
un suflet nemuritor? Nicidecum! Ne-am pus problema ca am smintit un om prin viata noastra neatenta?"

PREDICA VIDEO si alte multe CUVINTE ACTUALE la TAIEREA CAPULUI SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL: "Ceva
trebuie sa fac cu omul asta, imi spune adevarul si eu nu suport adevarul... Si asa suntem si noi! Daca vrei sa suporti
adevarul, trebuie sa-ti schimbi viata". "UNDE-I DANS, ACOLO-I SI DIAVOLUL!"

"Nu ne-a dat Dumnezeu picioare ca sa ne ispitim unii pe altii, sa ne provocam unii pe altii la desfranare, sa ne
intunecam unii altora mintile. In ziua de astazi, Irodiada nu mai cere capul celor care danseaza – pe la discoteci, pe
la nunti si prin alte locuri de felul acesta – ci diavolul junghie sufletele si inimile lor: [citatul exact: "Nu le taie
capetele, ci le junghie sufletele, facind din ei adulteri, stricati si desfrinati...", n.n.]. Uitati-va ce se intampla la astfel
de petreceri: Ati vazut lucruri bune dupa ce omul se imbata si incepe sa danseze? Nu-mi spuneti ca dansand si
atingandu-te de o alta femeie decat sotia ta, nu-ti pleaca mintea la tot felul de prostii. Chiar daca nu se intampla in
fapta, se intampla in minte. O, cate familii, cata fericire, cata bucurie din case a distrus pacatul acesta! Cati copii pe
drumuri, cate avorturi si cate crime s-au intamplat! Pentru ca pacatul acesta este urmat de alte pacate si mai mari!"

Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2014/08/30/imbracamintea-indecenta-a-femeilor-in-sfintele-biserici-predica/

CAND RUSINEA FEMEILOR VA DISPAREA, atunci ziua Judecatii va fi aproape

Fericitul Filothei Zervakos, sfantul ucenic al Sfantul Nectarie de

Eghina vorbeste despre unul din semnele apropierii sfarsitului despre care... se vorbeste mai putin,
despre o anormalitate intrata, din pacate, in obisnuit, in firesc. Si in alta parte (vezi aici [E vremea sa ne
trezim din somn]) Fericitul a descoperit ce a primit de la Dumnezeu ca viziune, ca una din cele doua mari
rele pentru care Dumnezeu bate lumea astazi este, pe langa avort [ Adevarul despre Avort ], si "goliciunea
femeilor", fenomen de proportii fara precedent in istorie:

"Umbla acum goale, - desi barbatii nu sunt mai prejos, - insa mai mult femeile, iar aceasta nu este cu
putinta s-o rabde Dumnezeu. A rabdat pe pacatosii din vremea lui Noe, pe cei din Sodoma si Gomora
[perversiunile sexuale din acele cetati, orase: sex anal (sodomie), sex oral (gomorie), homosexualitate,
lesbianism, etc.], dar parca nu ajunsesera la acest stadiu, sa umble goi pe strada si sa-si arate trupurile
lor goale la barbati, ca sa-i atraga spre pacat".

Prilej de a ne aminti ca marturisirea lui Hristos sau a inchinarii la idolul trup se face si prin cele
"exterioare" - dar reprezentative - ale noastre si pentru a constientiza ca desfranarea sau curatia sunt cel
mai lesne "propovaduite" nu prin cuvinte, ci prin exemplul nostru.

Extras din articolul: Moda crestina - RUSINEA FEMEILOR DIN ZIUA DE AZI (machiaj, pantaloni, decolteuri, fuste si
rochii provocatoare, etc.) SI VINOVATII LOR! - Femeile care se imbraca in, poarta haine barbatesti sunt URACIUNE in
fata lui Dumnezeu. - TRUP FRUMOS SI SUFLET MORT.

Sa ne amintim de Sfintii Parinti care ne spun foarte clar ca daca un barbat potent[mirean (nebisericesc,
laic, lumesc), preot, calugar] poate sa se uite la o femeie goala precum te uiti la o scandura de lemn,
fara s-o pofteasca macar in gandul sau [sa nu-si faca in minte, sa nu-si imagineze relatii sexuale cu
femeia goala], acela poate sa invie si mortii...

"Asemenea si femeile, in imbracaminte cuviincioasa, facandu-si lor podoaba din sfiala si din cumintenie,
nu din par impletit si din aur, sau din margaritare, sau din vesminte de mult pret;
Ci, din fapte bune, precum se cuvine unor femei tematoare de Dumnezeu." spune Sfantul Apostol Pavel
[Apostolul Pavel, gura lui Hristos, vasul alegerii] (Timotei 2:9-10 - Epistola intaia catre Timotei a Sfantului Apostol
Pavel)
"Podoaba voastra sa nu fie cea din afara: impletirea parului, podoabele de aur si imbracarea hainelor
scumpe,
Ci sa fie omul cel tainic al inimii, intru nestricacioasa podoaba a duhului bland si linistit, care este de
mare pret inaintea lui Dumnezeu." spune Sfantul Apostolul Petru (Petru 3:3-4 - Intaia Epistola Soborniceasca a
Sfantului Apostol Petru)

Apostolul Pavel, gura lui Hristos, vasul alegerii, spune asa, cand vorbeste de femeie: Si ea se va mantui prin
nastere de fii. ["Dar ea se va mantui prin nastere de fii, daca va starui, cu intelepciune, in credinta, in
iubire si in sfintenie." (Epistola intaia catre Timotei a Sfantului Apostol Pavel 2:15)] Iar dumnezeiescul Gura de
Aur, care merge in urma cu talcuirea la Sfantul Apostol Pavel, zice: Femeia cand a murit nascand, moare pe
altarul jertfei. Este martira!

"Dar tu graieste cele ce se cuvin invataturii sanatoase.

Batranii sa fie treji, cinstiti, intregi la minte, sanatosi in credinta, in dragoste, in rabdare;
Batranele de asemenea sa aiba, in infatisare, sfintita cuviinta, sa fie neclevetitoare, nerobite de vin
mult, sa invete de bine,
Ca sa intelepteasca pe cele tinere sa-si iubeasca barbatii, sa-si iubeasca copiii,
Si sa fie cumpatate, curate, gospodine, bune, plecate barbatilor lor, ca sa nu fie defaimat cuvantul lui
Dumnezeu.
Indeamna, de asemenea, pe cei tineri sa fie cumpatati.
Intru toate arata-te pe tine pilda de fapte bune, dovedind in invatatura neschimbare, cuviinta,
Cuvant sanatos si fara prihana, pentru ca cel potrivnic sa se rusineze, neavand de zis nimic rau despre
noi.

Slugile sa se supuna stapanilor lor, intru toate, ca sa fie bine-placute, neintorcandu-le vorba,
Sa nu doseasca ceva, ci sa le arate toata buna credinta, ca sa faca de cinste intru toate invatatura Mantuitorului
nostru Dumnezeu.

Caci harul mantuitor al lui Dumnezeu s-a aratat tuturor oamenilor,

Invatandu-ne pe noi sa lepadam faradelegea si poftele lumesti si, in veacul de acum, sa traim cu
intelepciune, cu dreptate si cu cucernicie;
Si sa asteptam fericita nadejde si aratarea slavei marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru Hristos
Iisus,
Care S-a dat pe Sine pentru noi, ca sa ne izbaveasca de toata faradelegea si sa-Si curateasca Lui popor
ales, ravnitor de fapte bune.

Acestea graieste, indeamna si mustra cu toata taria. Nimeni sa nu te dispretuiasca." spune Sfantul Apostol
Pavel (Tit 2:1-15 - Epistola catre Tit a Sfantului Apostol Pavel)

Extras din articolul: Moda crestina - RUSINEA FEMEILOR DIN ZIUA DE AZI (machiaj, pantaloni, decolteuri, fuste si
rochii provocatoare, etc.) SI VINOVATII LOR! - Femeile care se imbraca in, poarta haine barbatesti sunt URACIUNE in
fata lui Dumnezeu. - TRUP FRUMOS SI SUFLET MORT.

E VREMEA SA NE TREZIM DIN SOMN! - Arhimandrit Filothei Zervakos (Filotheos

Zerbakos - Φιλοθεος Ζερβακος) din Paros, ucenicul Sfantului Nectarie din Eghina
 "Dupa cum vad, toata lumea alearga spre cel viclean, ca si
pacatosul spre pacat. Neinfranati sunt oamenii, - si popor si cler[cler - totalitatea preotilor unei biserici, ai unei
eparhii, ai unei tari etc.; preotime; corpul preotesc si calugaresc]; ca si caii cei naravasi alearga spre pacat. Nu
se gandesc nici la Dumnezeu, nici la moarte, nici la judecata sau rasplata, la nimic; numai pentru
materie, trup si placeri trupesti se intereseaza. Pentru Dumnezeu, suflet, virtute - nimic! Foarte putini sunt cei
care au interese adevarate si poate datorita acestor prea putini mai tine Dumnezeu lumea.

Satana face ultimul asalt si in acesti ani in care ne gasim, mare necaz si stramtorare vor veni in
lume...(...) Asadar, mare manie are sa vina. Multe rautati se intampla in lume, indeosebi doua: desfraul si
avortul[ Adevarul despre Avort ].

Un rau atat de mare nu s-a intamplat in nici o vreme, ca mamele sa ucida 6-10 copii si sa nu simta deloc mustrare de
constiinta, cand, daca ar fi avut o cat de mica urma de pocainta si simtire, ar fi trebuit sa-si deschida
mormintele si sa intre de vii in ele ca sa se chinuie, dar sunt nepasatoare... Se spovedesc uneori, dar
fara sa se pocaiasca sincer.

Aceasta una, iar a doua - goliciunea femeilor. Umbla acum goale, - desi barbatii nu sunt mai prejos, - insa mai
mult femeile, iar aceasta nu este cu putinta s-o rabde Dumnezeu. A rabdat pe pacatosii din vremea lui Noe, pe cei
din Sodoma si Gomora [perversiunile sexuale din acele cetati, orase: sex anal (sodomie), sex oral (gomorie),
homosexualitate, lesbianism, etc.], dar parca nu ajunsesera la acest stadiu, sa umble goi pe strada si sa-si
arate trupurile lor goale la barbati, ca sa-i atraga spre pacat.

Dumnezeu este indelung-rabdator, iar o mie de ani sunt inaintea lui Dumnezeu ca o ora. Rabda indelung, dar si
rabdarea Sa are margini. Nu e cu putinta ca Dumnezeu, care totdeauna pedepseste pacatul, sa
ingaduie a se face atatea pacate, fara sa le pedepseasca...Numai sa fim pregatiti. Sa avem credinta in
Dumnezeu, in El sa ne punem nadejdea si dragostea si El nu ne va parasi. Fie ca nimic sa nu ne desparta de
iubirea lui Hristos.

Acum ne aflam in pragul marii manii; se apropie sfarsitul sfarsitului. Sfintii Parinti ai Bisericii noastre au
socotit moartea si a doua venirea Mantuitorului necesare pentru mantuirea omului, iar cei care le-au avut
intotdeauna in minte, au fost izbaviti de chinurile vesnice. Din nefericire, oamenii au exemple rele din
partea mai marilor societatii si ai Bisericii, care si-au invartosat inimile mai rau decat evreii. (...)
Vai si amar de vietuitorii acestei lumi! Cata intristare va sa vina peste oameni, daca stapanitorii lor sunt
slujitori si robi ai antihristului!(...) Pentru ca aceia care au fost inrolati de Stapanul Imparatiei Cerurilor
sa lupte, s-au molesit. Si nu numai ca au slabit, ci s-au adancit insomnul greu al trandaviei si al
nepasarii. (...)

E vremea sa va treziti din somn. Sculati-va, aruncati departe somnul nepasarii, ca sa nu va gaseasca
vrajmasul dormind si sa va omoare.Treziti-va, caci ne indreptam spre sfarsit, spre moarte, pentru ca ziua celei
de-a doua veniri a Domnului se apropie. Treziti-va ca sa luptati in putinul timp care v-a mai ramas, caci
<<vine ceasul cand nimeni nu va mai putea lucra>>..."

(din: "Profetii si marturii crestine pentru vremea de acum")

Legaturi:
Descoperirile dumnezeiesti ale avvei Filotei Zervakos

De ce a cazut Constantinopolul?

"Cand rusinea femeilor va disparea, atunci ziua Judecatii va fi aproape"

Luati seama, ca tare scump este Raiul!

Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/04/11/e-vremea-sa-ne-trezim-din-somn/

Ispitirea femeilor si poftirea barbatilor - CULTURA CURVIEI, DESFRANARII,

PORNOGRAFIEI (DESFRAULUI, LIBERTINAJULUI, PROMISCUITATII, ADULTERULUI) si
CULTURA MORTII (CULTURA NENASTERII DE COPII, CULTURA AVORTULUI sau
PRUNCUCIDERII)
Ispite barbatesti

N-as putea asemana mai convingator aceste doua plagi ale degradarii umane, ce aduc infirmitate atat
in suflet cat si in trup, decat cu cei doi colti ai sarpelui cel de demult prin care au cazut din rai primii
parinti si prin care diavolul, acelasi sarpe ticalos, isiinjecteaza veninul curviei in inimile
oamenilor, prapadind atatea sufletele. Caci prin acesti doi colti, ai ispitirii femeilor si ai poftirii
barbatilor, a facut vrajmasul diavolcele mai mari ravagii in randul oamenilor, poate mai mult ca prin
toate celelalte patimi.

Si, pentru a putea avea o imagine cat mai fidela a realitatii, este necesar sa privim ispitirea femeilor si poftirea
barbatilor ca doua jumatati de oglinda care, odata unite, sa ne arate chipul hidos al cancerului
familiei:curvia sub toate formele ei.

Precum sunt de asemanatori barbatul cu femeia in anumite privinte, si pe cat de diferiti sunt intr-altele, totusi mereu
atragandu-se unul cu celalalt si alcatuind omul (barbat si femeie) ["Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul
Sau; dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut; a facut barbat si femeie." (Facere [Geneza] 1:27)], tot asa se
intampla cu pacatul ispitirii la femei si faradelegea poftirii la barbati: se aseamana izbitor de mult in unele
privinte, si totusi sunt foarte diferite intr-altele, dar se atrag mereu si alcatuiesc acelasi venin ucigas de
suflete.

Astfel ca, atat ispitirea cat si poftirea sunt o nesimtire a firii amortita de pacat, ce nu se rusineaza la
incalcarea barierelor sadite in ea de Dumnezeu, bariere sadite tocmai ca sa preintampine surparea firii
umane, sa nu ajunga subjugata de neputinte si fara un scop bine definit.

Nesimtirea ispitirii consta din aceea ca femeia isi aroga dreptul de a atrage barbatul prin cosmetizare si
infrumusetare, mai mult decat a lasat Dumnezeu sa fie atras barbatul de femeie in chip
firesc. Iar aceasta incalcare a firescului are drept consecinta inrobirea mintii barbatului cu chipul
ademenitor al voluptatii.
Si cat de des se intampla aceasta, mai ales in randul tinerilor, precum spunea candva inteleptul Solomon despre un
tanar ademenit de o femeie imorala:

"Ea il ademeni prin multimea cuvintelor ei si-l smulse prin graiurile ademenitoare ale buzelor sale; El
incepu sa mearga dintr-o data dupa ea, ca un bou la junghiere si ca un cerb care se zoreste spre
capcana, Pana cand o sageata ii strapunge ficatul; dupa cum o pasare grabeste spre lat si nu-si da
seama ca acolo isi sfarseste viata." (Solomon 7: 21-23)

O a doua fata a aceleasi plagi este faptul ca femeia, prin infrumusetarea trupului peste firesc, cade ea
insasi in aceasta plasa, devenind iubitoare de sine si cladindu-si un dumnezeu din chipul si trupul cel
priveste si-l ingrijeste zilnic in fata oglinzii. Astfel, femeia se istoveste alergand mereu dupa naluca
unei frumuseti pe care nu poate sa o atinga material niciodata, si care aduce mai mult frustrare decat
multumire, neglijand adevarata ei frumusete: sufletul.

Nesimtirea poftirii, consta din aceea ca barbatul adulterin isi aroga dreptul ca femeia (oricare ar fi ea)
sa fie proprietate personala a fanteziilor sale, cu care sa-si satisfaca pofta desfranarii. El
perverteste astfel chipul real al femeii, adica chipul si asemanarea cu Dumnezeu ["Si a facut Dumnezeu
pe om dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu l-a facut; a facut barbat si femeie." (Facere [Geneza]
1:27)], in chipul imaginar si pervers al unei "femei" ce a devenit mijloc si obiect de satisfactie sexuala.
Aceasta slutire a gingasiei si delicatetei femeiesti se intampla si din pricina faptului ca barbatul
adulterin priveste femeia doar ca pereche, nu insa si ca mama, desi Dumnezeu a lasat ca orice femeie
a unui barbat sa fie neaparat si mama. De aceeabarbatul adulterin este usor de recunoscut caci nu
iubeste sa aibe copii, ba chiar dispretuieste lucrul acesta, chiar casatorit fiind, indemnand si
constrangand femeia sa faca avort sau sa se fereasca de a zamisli copii prin toate mijloacele
contraceptive posibile. Si de aici, cel mai adesea, barbatul adulterin ajunge si criminal al propriilor sai
copii.

O alta asemanare a femeii care ispiteste si a barbatului care pofteste, este ca si unul si celalalt isi
ascund slutenia propriei boli.
Daca ii explici femeii robite de patima isptirii, ca poate sa gaseasca si un barbat sanatos sufleteste care
sa o iubeasca asa cum a lasat-o Dumnezeu, fara buze rujate, unghii facute si haine provocatoare, iti va
spune ca nu se cosmetizeaza neaparat ca sa placa barbatului sau, ci ca sa placa siesi, de parca femeia a
fost data pentru ea insasi si nu ca ajutor barbatului. Si de parca omul este comuniune cu sine insusi, si
nu cu Dumnezeu si cu aproapele.
Insa, de la a cauta sa placa siesi, femeia a ajuns sa nu mai fie devotata rostului de sotie si mama, ci
devotata iubirii de sine si roaba a a propriilor placeri.

Deasemenea, daca ii explici barbatului ca-i uraciune mare sa poftesti la femeia aproapelui, si la orice
femeie in afara de cea legiuita [femeia cu care este barbatul casatorit prin Taina Cununiei], iti
spune nerusinat ca "ceea ce este frumos si lui Dumnezeu ii place", si ca nu face rau la nimeni prin
aceasta, de parca Dumnezeu a facut barbatul pentru mai multe femei, si nu doar pentru una, de parca
raul incepe din trup si nu din gand. Un astfel de barbat face parte, precum spunea parintele Arsenie Boca, din
turma lui Epicur si nu din turma lui Hristos.
Barbatul care se indulceste si se infrupta cu frumusetea straina [femeia cu care nu este casatorit
religios, prin Taina Cununiei], este curvar de-a dreptul, cu totul strain de rostul firesc de sot si tata, de
aparator si cap al familiei crestine.

Totusi, datorita intelenirii acestor patimi in firea umana, odata cu trecerea timpului s-a ajuns la nebunia cea
mare, ca femeia sa creada ca defapt nu-i nimic rau in a cauta sa fie cat mai admirata si dorita, precum
s-a ajuns si la nebunia barbatului ca nu ar fi nimic rau in a te indulci cu frumusetea unei femei, atata
timp cat nu atentezi fizic si verbal la integritatea ei. Dar daca asezam ispitirea si poftirea sub lupa
dragostei dintre barbat si femeie, vom vedea ca nici un barbat ce-si iubeste femeia, nu este dispus sa
accepte ca ea sa caute admiratia altor barbati, precum nici o femeie nu este dispusa sa accepte ca
barbatul inimii sale sa pofteasca la alta femeie, fie si numai cu un simplu gand. Asadar, daca vedem ca
ispitirea femeii loveste in barbat, la fel cum si poftirea barbatului loveste in femeie, atunci de ce
spunem ca nu ar fi nici un rau in acestea?
Deasemenea, constiinta fiecaruia arata ca nici o femeie nu ar fi de acord ca alte femei sa-i ispiteasca
barbatul iubit, pentru ca acesta sa nu aiba prilej de a pofti, precum nu este de acord nici un barbat,
ca femeia lui iubita sa fie obiect al poftirii si desfranarii in gandul altor barbati. Iata cum deci
fratilor, insasi dragostea dintre femeie si barbat denunta si palmuieste faradelegea ispitirii si a
poftirii, caci acestea doua sunt cele prin care omul tradeaza adesea dragostea celuilalt, lovind si in
ceilalti semeni deopotriva.

Din pacate si femeia prin ispitire, cat si barbatul prin poftire, reusesc sa produca aceleasi fisuri in
societate, caci femeia, ispitind, devine doar un obiect de placere vizuala sau fizica, slutindu-si chipul de
viitoare sotie si mama unica. In schimb, barbatul prin poftire nu mai este barbat al unei singure femei,
precum a lasat rostul Dumnezeu, ci se coboara mai jos decat tagma dobitoacelor, facand din inima sa
bordel. Asa se face ca femeia prin ispitire si barbatul prin poftire, se fac vinovati de distrugerea
familiei, celula de regenerare si mantuire a omenirii, divizand-o si inmultind-o anarhic precum celulele
canceroase.

Diferentele celor doua boli sufletesti se vede din aceea ca ispitirea femeilor este o grija exagerata a propriului
trup, ce violeaza simtul vazului si al mirosului in mod special, iar poftirea barbatilor este o lipsa de grija
a propriilor simturi si ganduri, ce duc la desfrau. Lucrurile stau asa din pricina ca ispitirea femeilor este mai
mult la aratare, prin machiaje, bijuterii, parfumuri si haine indecente, iar poftirea barbatilor este din
contra: lucratoare mai mult intr-ascuns, adica in inima si in minte, prin fantezii si indulcirile din timpul
zilei cu aduceri aminte ale desfranarii sau prin vise in timpul noptii.
Toate aceste feluri de a pofti ale barbatului il fac sa se invarta intr-un cerc vicios: cu cat cauta sa-si astampere mai
mult pofta desfranarii, cu atat o aprinde mai tare, risipindu-si energia genetica si facandu-si vointa din ce in ce mai
slabanoaga, pana la stadiul de obsedat sexual.

Dar ispitirea nu este proprie numai femeii ci si barbatului, precum nici poftirea nu este proprie numai barbatului ci si
femeii, caci si femeia poate sa pofteasca dar si barbatul sa ispiteasca. Totusi ispitirea este tipica femeii iar
poftirea este tipica barbatului, si tocmai de aceea Biserica invata femeia sa se poarte si sa se imbrace
cu buna-cuviinta [decent], iar Mantuitorul se adreseaza si le porunceste in mod special barbatilor:

"Ati auzit ca s-a zis celor de demult: "Sa nu savarsesti adulter". Eu insa va spun voua: Ca oricine se uita
la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea in inima lui."

Tot de aceea si Sfintii Parinti au pus atat de mult accent pe imbracamintea femeilor, si peinfranarea
barbatilor cu privirea asupra femeii, sau cu ferirea de a se indulci cu companie feminina. Toate acestea
sunt date pentru a nu a da prilej de cadere in pacat.

Si, a nu ispiti si a nu pofti, sunt obligatiile barbatului si ale femeii deopotriva. Insa datorita inclinarilor
specifice barbatului si femeii, iata ca se pune accentul pentru fiecare in parte potrivit circumstantelor in care se afla.
Astfel, femeia sa se ingrijeasca cu precadere sa nu ispiteasca, iar barbatul in mod special sa nu
pofteasca.

Aproape niciodata nu a fost doar femeia vinovata de ispitire caci mai mereu, in spatele unei femei care
ispiteste, se afla un tata vinovat ce nu i-a dat la timp educatia bunei-cuviinte, precum nici barbatul
singur nu este adesea vinovat in a pofti, caci mai mereu in spatele unui barbat care pofteste, s-a aflat o
mama vinovata ca nu l-a invatat infranarea, ca i-a tolerat desfranarile, ba chiar i le-a si
incurajat. Pentru ispitirea fiicelor si poftirea fiilor parintii au sa dea seama la judecata, iar din pacate
multi se vor afla atunci fara raspuns. Cine va fi parinte, sa ia aminte.

Iata fratilor, cum femeia care ispiteste se face vinovata de decaderea sa proprie si caderea in adulter a
barbatului, precum si barbatul se face vinovat prin poftire de propria sa cadere si de decaderea femeii
ca om, fie numai si in gandul acestuia.

Doar atunci cand femeia va invata sa nu mai ispiteasca iar barbatul va invata sa nu mai pofteasca, vom
invata sa fim in sfarsit firesti, vom fi in sfarsit precum pruncii, nemaismintindu-ne unii de altii. Doar asa
vom alunga desfranarea din sanul familiei, si tot noianul de necazuri pe care le aduce odata cu placerea sa
amagitoare. Asadar, sa invatam sa fim si unii si altii precum pruncii caci "[Nu stiti, oare, ca nedreptii nu vor
mosteni imparatia lui Dumnezeu? Nu va amagiti:] Nici desfranatii, nici inchinatorii la idoli, nici
adulterii, nici malahienii [cei care practica masturbarea sau se feresc ca sa nu faca copii], nici
sodomitii [homosexualii si cei care fac perversiuni sexuale (sex anal, sex oral, etc.)], Nici furii, nici
lacomii, nici betivii, nici batjocoritorii, nici rapitorii [ucigasii] nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu."
([Sfantul Apostol Pavel -] 1 Corinteni 6:9-10))

Sursa: http://www.ortodoxiatinerilor.ro/ispite-barbatesti/15069-ispitirea-femeilor-si-poftirea-barbatilor

FEMEIA IN CARE CRED - Femeia privita prin ochii mei - Femeia Crestina

Dependenta de iubire, pentru ca din iubire se hraneste, prin

iubire respira. Iubirea este Crezul ei. Tresare cand aude cuvinte precum: viata, dragoste, curatie,
familie, dor...

Bucuriile ei sunt in cele simple: in copii, natura, cantec, animale... Iubeste lumina si frumosul. Nu rade niciodata
indraznet, ea numai zambeste. Se poarta cuviincios in tot locul, nu cauta sa iasa in evidenta cu nimic.

Nu doreste sa placa decat barbatului ei; fidelitatea ei nu e de strajuit, o are in sange. Nu cauta sa domine
barbatul, ci doreste sa fie dominata pentru ca se supune din iubire. Frumusetea exterioara o asaza pe o treapta
secundara caci adevarata frumusete a ei este reflectata in suflet si pe aceasta cauta sa o evidentieze la
exterior.

Ideea banului nu ii surade; simte teama ca o falsifica, ca o robeste, teama ca-i ucide Crezul. Nu arata
niciodata lacrimi false; mintea ei este in inima, caci cugetul ei si inima, sunt UNA.
Asculta adesea glasul inimii, caci el o calauzeste. Prefera pacea in schimbul dreptatii, dar iubeste totdeauna
Adevarul. Glasul ei nu este niciodata poruncitor si nici lingusitor; ea vorbeste totdeauna cu sfiala. Iubirea ei acopera
cu tacere greseala celuilalt, dar nu uita sa stea de vorba cu cel gresit pentru a-l indrepta. Plange cu cel ce plange, si
se bucura impreuna cu cel ce se bucura. Ea sufera in tacere si are intotdeauna un zambet de rezerva.

Iubeste fara sa ceara nimic in schimb; iubeste pana la jertfa de sine. Nadejdea ei se intemeiaza pe
credinta si lupta pentru a-si apara valorile. Are puterea sa vindece o inima ranita numai cu un sarut si o
imbratisare. Tinde sa-si sporeasca continuu dragostea, caci este guvernata de Legea Dragostei; tinde
spre sublim. Traieste puternic orice clipa, caci timpul este o comoara pentru ea. Pe buze ii poti citi intotdeauna un
cantec divin iar ochii sunt poarta catre inima ei - locul unde se adaposteste dragostea si adesea lacrimile
ei sunt cele prin care poti sa-i zaresti inima. O intalnesti adesea ingandurata, caci privirea-i e departe; cetatea
ei statatoare... nu este aici.

Numele ei este Femeie! Este Femeia standard, este Femeia in care cred. Cu cat lupta sa atinga cat mai
multe din aceste valori, cu atat se apropie de menirea sacra care i-a fost lasata de catre Dumnezeu. Iar
cu cat se indeparteaza de aceste sacralitati, cu atat degenereaza din nobletea, conditia de femeie, isi
pierde din feminitate si devine un obiect artificial.
Femeia este cea care mentine focul dragostei intr-un camin, este cea care alaturi de barbat poate face
in cadrul familiei ei un adevarat rai pe pamant.

Elena J.

Sursa:
- http://ortodox.md/femeia-in-care-cred/
- https://luminapentrucandeladinsuflet.wordpress.com/2012/02/06/femeia-privita-prin-ochii-mei/

Sfaturi nepotrivite, sfaturi potrivite

Proorocul Iezechiel vorbea despre vremea in care "preotului ii va