1-Hipertrofia fibrelor miocardice

• HT=reacţie de adaptare celulară

– mărirea de volum a unui ţesut sau
organ pe seama măririi de volum a
celulelor componente
– răspuns la o suprasolicitare funcţional
• Sectiune prin miocard (HE)
– Diametrul transversal al fibrelor
miocardice este mult mărit
– Nucleii sunt măriţi de volum,
hipercromatici, cu contur
neregulat
 2-Steatoza hepatică
- Leziune reversibila cronica
= Acumularea trigliceridelor în citoplasma
celulelor care conţin în mod normal
acest metabolit sub formă mascată
Secţiune histologică prin ficat –HE
• citoplasma hepatocitelor conţine
– vacuole optic goale, mici, cu
limite distincte, în jurul nucleului
(microvezicule);
– prin fuzionarea vacuolelor rezultă
spaţii clare (macrovezicule) care
ocupă toată celula (hepatocit cu
aspect de adipocit);
– prin ruptura membranelor celulare
adiacente şi fuzionarea
conţinutului lor lipidic se
formează chisturi lipidice.
• reactie de identificare specifica-Negru
Sudan
 3-Pericardită fibrinoasa
Infarct miocardic complicat cu pericardită

• Secţiune histologică prin cord (col. H-E)

• Infarct miocardic transmural

• Pe suprafaţa pericardului:
- exudat fibrinos constituit din
filamente groase de fibrină
– exudatul prezinta un număr redus
de polimorfonucleare neutrofile şi
eritrocite
• În epicardul subjacent
– congestie acuta vasculară şi infiltrat
cu neutrofile
 4-Leptomeningita purulentă
• Inflamaţia reprezintă răspunsul comun
local al ţesuturilor la diverşi factori de
agresiune
• Tipuri: acuta si cronica
• IA= reprezintă reacţia iniţială de scurtă
durată (ore sau zile) şi implică elemente
celulare, vasculare şi umorale.
• INFLAMAŢIA PURULENTĂ
DIFUZĂLeptomeningita purulentă
• Localizata in leptomeninge
 Leptomeninge ingroşat prin:
 exudat purulent;
 congestie vasculară.
 La nivelul vaselor :
 Congestie, marginaţie şi diapedeză leucocitară.
• Creier neafectat
 5-Limfadenita tuberculoasă
IC=Inflamaţia cronică reprezintă un proces inflamator
de lungă durată (săptămâni, luni, ani), asociat cu:
- distrucţii tisulare importante;
- infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite,
macrofage;
- reparare prin organizare conjunctivă.
Tipuri
- Nespecifică: prezintă infiltrat inflamator difuz sau
focal cu celule mononucleate.
- Specifică: ICG (ICgranulomatoasă): leziunea-
granulom
Limfadenita tuberculoasă=ICG de cauza tuberculoasa-
 leziune
Granulomul tuberculos:
• celule gigante multinucleate (Langhans);
• celule epitelioide- macrofage transformate;
• limfocite;
Alte celule –fibroblastele intervin in organizare
• Trasaturi caracteristice:
- tendinţă la confluare;
- tendinţă la necroză de cazeificare.
 6-Ţesut de granulaţie vascular

• Intervine in procese de REPARARE

CONJUNCTIVĂ=
 Refacerea morfologică şi funcţională
a ţesutului lezat prin ţesut
conjunctivo–vascular de
neoformaţie - intervine în distrucţii
tisulare mari din procese patologice
variate (inflamaţii, necroze)
• Leziunea=ŢESUTUL DE GRANULAŢIE
VASCULAR
 Capilare de neoformaţie- cu
endoteliu proeminent, permiabil;
 Celule inflamatorii (PMN,
macrofage, limfocite);
 Fibroblaste rare;
 Transudat eozinofil.
 7-Tromb organizat conjunctiv - in pulmon
• Leziunea=ŢESUTUL DE GRANULAŢIE
FIBRO-VASCULAR
• Intervine in procese de REPARARE
CONJUNCTIVĂ a unui tromb ocluziv
• ŢESUTUL DE GRANULAŢIE FIBRO
VASCULAR
 Capilare de neoformaţie mature- cu
endoteliu plat si lumen larg;
 Celule inflamatorii (PMN,
macrofage, limfocite);
 Numeroase fibroblaste si fibre de
colagen;
• Trombul ocluziv este înlocuit prin
ţesut conjunctivo-vascular de
neoformatie
 8-Papilom scuamocelular cutanat
• TEB
• Origine in epiderm
• Tumora este alcatuita din
parenchim+stroma
• Parenchimul tumoral=Epiteliu
scuamocelular proliferat ce pastreaza
structura si stratificarea normala a
epidermului
 Strat bazal
 Straturi spinoase - hiperacantoza
 Straturi de celule granuloase -
hipergranuloza
 Strat gros de keratina – hiperkeratoza
• Stroma=ax onjunctivo-vascular
• Membrana bazala dintre epiteliul
scuamocelular proliferat şi axul
conjunctivo-vascular este intacta.
 9-Polip adenomatos tubulo-vilos colonic
• TEB
• Origine in epiteliul de
suprafata si glandular colonic
• Tumora vegetanta, ce rezulta
din proliferarea epiteliului de
suprafata si glandular
colonic;
• Tumora este compusa din vili
sustinuti de un ax
conjunctivo-vascular cu
aspect ramificat
– cu rol de suport si nutritiv
– ce contine numeroase
glande proliferate
captusite de un epiteliu
displazic
• Musculara mucoasei este
intacta
 10-Fibroadenomul glandei mamare

• Tumora mixta, hormono-dependenta

(hiperestrogenism),
• Structura-constituita din doua componente
 Componenta epiteliala – proliferarea
epiteliilor canalelor galactofore
 Componenta conjunctiva – proliferarea
fibroblastelor
• Tumora este nodulara, incapsulata, inclusa in
parenchimul glandei mamare.
• 2 varietati histologice
 pericanalicular - ţesutul conjunctiv formeaza
mansoane periductale, cu pastrarea
lumenului conductelor
 intracanalicular - proliferare a tesutului
conjunctiv care comprima şi deformeaza
tubii, conductele devenind colabate,
ramificate cu aspect arborescent
• Cele 2 tipuri histologice pot coexista in acelasi
fibroadenom.
 11-Carcinomul epidermoid keratinizat-piele
• tumoră epiteliala malignă cu originea
in epiderm
• tumora distruge membrana bazala si
are caracter infiltrativ în suportul
conjunctiv al dermului
• insule tumorale dermice compuse
din celule poligonale atipice,
asemănătoare cu celulele spinoase
ale epidermului separate de o stromă
conjunctivă redusă
• prin diferenţiere celulele tumorale se
încarcă cu keratină, dispusă sub
formă de lamele concentrice centrale
(globi cornoşi sau perle keratozice)
• Tumora da mestastaze si nu este
radiosensibila
 12-Carcinomul bazocelular cutanat
• Forma particulara de carcinom cutanat
• Originea: stratul bazal al epidermului şi
glandelor anexe
• Tumora distruge membrana bazala si
are caracter infiltrativ în suportul
conjunctiv al dermului
• Tumora este compusa din plaje
tumorale separate de stroma redusa
• Plajele tumorale sunt constituite din
celule tumorale similare cu celulele
stratului bazal, cu dispozitie
caracteristica:
 In palisada la periferie
 Dezordonata in centrul insulelor
tumorale.
 Tumora nu da mestastaze si este
radiosensibila
 13-Adenocarcinom diferenţiat de colon
• TEM-cu origine in epiteliul
glandular al colonului
• Tumora depaseste musculara
mucoasei si are caracter
infiltrativ in submucoasa si
patura musculara
• Tumora este compusa din
 Elemente tubulare separate
de stroma conjunctiva
redusa
 Glandele tumorale sunt
captusite de un epiteliu
atipic, dispus pe unul sau
mai multe straturi, si
formeaza un lumen
neregulat
 14-Metastaze ganglionare de adenocarcinom
• Celulele tumorale,
ajunse la ganglion pe
calea vaselor limfatice
aferente, colonizează
sinusul subcapsular şi
apoi invadează toata
masa ganglionară unde
formeaza glande
tumorale captusite cu
un epiteliu atipic
• Arhitectura
ganglionului este
inlocuita treptat de
tesut tumoral
 15-Condrom
• Tumora conjunctiva benigna formata
din tesut cartilaginos hialin

• Microscopie
 Tumora nodulara, bine
circumscrisă, încapsulată

 Compusa din lobuli de cartilagiu

hialin matur separati de axe
conjunctivo-vasculare, cu rol de
suport si nutritiv.

 Cartilajul tumoral este alcatuit din

substanţă fundamentală bazofilă
(condrină) în care se găsesc
condroplaste ce conţin condrocite
mature.
 16-Hemangiom
cavernos – ficat
• Tumora conjunctiva benigna,
localizata in ficat, formata din
numeroase spatii vasculare

• Tumora este constituita din lobuli

vasculari care conţin numeroase
spaţii vasculare mari unite prin
benzi de ţesut conjunctiv.

• Spaţiile vasculare, de formă şi

mărime variabilă, sunt căptuşite de
un endoteliu normal şi contin sânge
sau trombi

• Tumora are creştere lobulară,

caracter infiltrativ
 17-Congestie pasiva pulmonara
Reacţia Perls Pulmon de stază
• Apare în insuficienţa cardiacă stângă cronică
• Microscopie
- peretele alveolar îngroşat prin distensia
capilarelor parieto-alveolare
- lumenul alveolar:
 microhemoragii (hematii intra-alveolare)
produse prin eritrodiapedeză sau ruperea
capilarelor angorjate
 siderofage - macrofage încărcate cu
hemosiderină (“celule ale insuficienţei
cardiace”)
• În evoluţie: Induraţie brună
- Acumulări de hemosiderină
- Fibroză parieto-alveolară
• Reactie de identificare-Reacţia Perls =
diferenţierea pigmentului de hemosiderină de
pigmentul de antracoză
- În lumenul alveolar - macrofagele conţin un
pigment granular albastru (hemosiderină)
 18-Congestie pasiva hepatica
Ficatul de stază
• Apare în insuficienţa cardiacă
dreaptă cronică
• Microscopie (secţiune histologică
prin ficat)
 vene centrolobulare şi capilarele
sinusoide adiacente - destinse
pline cu hematii
 hepatocitele centrolobulare -
atrofie prin compresiune şi
necroză hemoragică
 hepatocitele mediolobulare -
steatoză (anoxie)
 hepatocitele periportale -
normale
 19-Tromb arterial recent
• Tromboza (boala) reprezintă
procesul de coagulare a sângelui în
cord şi vase intacte în timpul vieţii
cu formarea unui tromus (leziune)
• Cauze-Tromboza arterială se
produce în artere cu endoteliu
alterat prin diferite leziuni (ATS)
• Microscopie (secţiune transversală
printr-o arteră de tip muscular)
 Lumenul vascular este obliterat
printr-un tromb recent, aderent la
perete
 Trombul este constituit dintr-o
reţea de fibrină eozinofilă, hematii
şi leucocite
 Peretele este îngroşat datorită
unei plăci de ATS intimale
 20-Infarct hemoragic pulmonar
• Infarctul =zonă de necroză ischemică
circumscrisă, determinată de suprimarea
bruscă a circulaţiei sanguine în teritoriul unui
ţesut sau organ
• Tipuri: alb(anemic) si rosu(hemoragic) 3
• Cauza – (1) obstructie embolica a arterelor 2
pulmonare mici asociata cu (2) staza venoasa
• Efect-(3) Infarctul hemoragic (roşu) se
produce în organe cu structură laxă, cu dublă
circulaţie prin:
 obstrucţia unui ram arterial pulmonar 1
prin embol
 in prezenţa stazei veno-capilare
pulmonare
• Microscopie (secţiune histologică prin
pulmon)
• Arie întinsă de necroză de coagulare,
structurată, cu desen alveolar păstrat
 Pereţi alveolari necrozaţi cu aspect
omogen, eozinofil, fără nuclei
 Lumenul alveolar conţine eritrocite
• Parenchimul pulmonar neafectat de infarct
prezintă leziuni de stază 3
 21-Ateroscleroza coronariană
Ateroscleroza este o boală arterială, care interesează: (1) arterele mari de tip elastic (aortă,etc) & (2)
arterele medii de tip muscular (arterele coronare-AC, etc).
Leziunea caracteristica este placa aterosclerotica (stria lilidica, placa lipidica, placa fibroasa, etc )
localizata în intima vasului cu afectarea secundară a mediei.
Leziunile necomplicate (placa FL)stenoza arteriala. Leziunile complicate (tromboza)ocluzie.
- SH transversală printr-o AC extramiocardică (H-E):
• AC prezintă pe doi versanţi opuşi ai peretelui două plăci
aterosclerotice:
 placa fibro-lipidică =Placă fibroasă cu centrul
ateromatos
– subendotelial- strat compact, acelular, din fibre de
colagen
– centru ateromatos-
• lipide neutre (masă amorfă), col. H-E
• colesterol liber (cristale aciculare), colesterol
esterificat,
• celule spumoase
• Fibrină
– baza fibroasă, conţine capilare de neoformaţie în
unghiurile plăcii
– atrofia şi fibroza mediei
 Placă fibroasă calcificată
- subendotelial- acumulare de fibre de colagen
- centrul plăcii se găsesc depozite hematoxilinofile
de săruri de calciu
- atrofia şi fibroza mediei col. Simionescu
 22-Ateroscleroza coronariană complicata cu tromboza
leziunea-placă fibroasă complicată cu tromboză
• Ateroscleroza este o boală arterială, care interesează:
(1) arterele mari de tip elastic (aortă,etc) & (2) arterele
medii de tip muscular (arterele coronare-AC, etc).
• Leziunea caracteristica este placa aterosclerotica (stria
lilidica, placa lipidica, placa fibroasa, etc ) localizata
în intima vasului cu afectarea secundară a mediei.
• Leziunile necomplicate (placa FL)stenoza
arteriala. Leziunile complicate (tromboza)ocluzie.
• Secţiune transversală printr-o arteră coronară col. H-E
extramiocardică
- Peretele arterei îngroşat printr-o placă fibroasă
- Lumenul arterei coronare obliterat printr-un tromb
recent, format dintr-o reţea de fibrină, leucocite şi
hematii
- Trombul obliterant determină ischemie acută -
infarct miocardic col. Simionescu
 23-Nefroangioscleroza benignă
• Afectarea renala in HTA benigna.

• Secţiune prin rinichi (HE):

• Arteriole aferente renale  leziuni de

hialinoscleroza cu perete îngroşat,
omogenizat, eozinofil (hialinizat), lumen
stenozat

• Glomeruli leziuni de hialinoza - în

diferite stadii de hialinizare, până la
transformarea completă în structuri
sferice, omogen eozinofile, fără structură,
nefuncţionale.

• Tubii :
- corespunzători glomerulilor afectaţi
sunt atrofiaţi sau dispar fiind înlocuiţi
de cicatrici conjunctive
- corespunzători glomerulilor
funcţionali hipertrofiaţi compensator,
tubii sunt dilataţi cu cilindri hialini în
lumen
 24-Infarct miocardic recent
• IMI=Arie de necroză ischemică circumscrisă
(>2,5cm2) determinată de suprimarea bruscă
a circulaţiei coronariene (ischemie acută)
• SH-Secţiune histologică prin miocard (col. H-
E)

• Arie de necroză ischemică

– Necroză de coagulare, structurată
– Fibrele miocardice necrozate
• intens eozinofile
• fără nucleu şi striaţii
• limite celulare păstrate
– hematii intermiocitare

• Înconjurată de inflamaţie de
demarcaţie
– Congestie activă în miocardul normal
– Aflux de neutrofile şi macrofage din
vasele congestionate
1-2 Z 2-3 Z
 25-Infarct miocardic în curs de organizare conjunctivă
• IMI=Arie de necroză ischemică circumscrisă
(>2,5cm2) determinată de suprimarea bruscă a
circulaţiei coronariene (ischemie acută)

• Secţiune histologică prin miocard (col. H-E)

• Arie de necroză ischemică restantă

– Fibrele miocardice necrozate
• intens eozinofile
• fără nucleu şi striaţii
• limite celulare păstrate
 în curs de degradare (sub acţiunea enzimelor
lizozomale din neutrofile) şi
 rezorbţie (de către macrofage)

• Delimitata de tesut de granulatie fibro- vascular

Tesutul conjunctivo-vascular de neoformaţie, va
înlocui treptat aria de necroză (prin organizare
conjunctivă)
• Vase capilare de neoformatie
• Tesut conjunctiv imatur
• Celule inflamatorii
 26-Miocardita interstiţială virală
• Miocardita de cauza virala: v.
Coxcakie A, B, CMV, etc

• Secţiune histologică prin miocard

(col. H-E):
– infiltrat inflamator interstiţial,
difuz, mononuclear
– edem interstiţial
– fibre miocardice cu leziuni
degenerative
– necroze miocitare focale.

– DD: IMA
 27-Alveolita leucocitară
• Stadiul III in Pneumonia lobară -
(zilele 5-7)
• Macroscopie-stadiul de
hepatizaţie cenuşie
• Intreg lobul pulmonar implicat
este afectat
• Localizarea inflamatiei acute in
lumenul alveolar
• Microscopie-Secţiune histologică
prin pulmon (color. HE)
– Pereteţii alveolari îngroşaţi
prin congestia capilarelor
parieto-alveolare
– Lumenul alveolar conţine
exudat purulent format din:
 PMN
 macrofage
 28-Pneumonia interstiţială
Microscopie

• Bronşiolita acută necrotizantă

 infiltrat inflamator limfocitar
intraparietal
 descuamarea epiteliului
bronsiolar
• Îngroşarea pereţilor alveolari
 infiltrat inflamator limfocitar
 congestia capilarelor parieto-
alveolare
cu crearea unui bloc alveolo-
capilar
 Lumenul alveolar este liber

Secţiune histologică prin pulmon - HE

 29-Bronhopneumonia

• Secţiune histologică prin pulmon

– HE

• Focarele inflamatorii se
caracterizează prin:
– exudat purulent în pereţii şi
lumenul bronşiolelor
– cu extindere la alveolele de
vecinatate exudat
inflamator în diferite stadii de
evoluţie
 Alveolita leucocitară
 Alveolita fibrinoasă
 Alveolita seroasă

• Între focarele de
bronhopneumonie există
parenchim pulmonar aerat
 30-Tuberculoza pulmonara=Inflamaţia
tuberculoasă pulmonară

Inflamatie cronica granulomatoasa=ICG de

cauza tuberculoasa- leziune
Granulomul tuberculos:
• celule gigante multinucleate (Langhans);
• celule epitelioide- macrofage
transformate;
• limfocite;
Alte celule –fibroblastele intervin in organizare
• Trasaturi caracteristice:
- tendinţă la confluare;
- tendinţă la necroză de cazeificare.
 31-Boala
membranelor hialine
• Apare la nou-născut
• Cauza: deficit de formare a
surfactantului alveolar
• Unele alveole sunt expansionate
• Alte alveole sunt colabate,
neexpansionate –hipoxie
• Canalele alveolare si alveolele
sunt captuşite cu membrane
omogene acidofile (membrane
hialine)
 fibrină, mucopolizaharide
 celule alveolare necrozate
• Realizează bloc alveolo-capilar,
cauză de detresă respiratorie acută

Secţiune histologică prin pulmon - HE

32-Silicoza pulmonară
• Este o pneumoconioză
determinată de inhalarea cronică
a cristalelor de siliciu
• Leziunea caracteristică este
nodulul silicotic
 Leziune nodulară
 Lamele concentrice de fibre
de colagen (colorate în
albastru)
 Intre care se gasesc cristale
de siliciu evidente la lumina
polarizata
 Fibroză peribronşică şi
perivasculară
Secţiune histologică prin pulmon – Simionescu
 33-Glomerulonefrita difuză acută proliferativă postiinfecţioasă

- este o complicaţie tardivă a unei

infecţii cu streptococ beta hemolitic de
grup A nefritigen
- NP glomerulara asociată cu sindrom
nefritic

Microscopie optică:
-majoritatea glomeruliilor afectaţi:
• măriţi de volum
• hipercelularizaţi prin:
 proliferarea celulelor:
• Endoteliale
• Mezangiale
 aflux de PMN în lumenul
capilarelor glomerulare
spaţiul de filtrare este redus
-tubii renali sunt de aspect normal
 34-Glomerulonefrita rapid progresivă
(cu semilune)
• NP glomerulara asociată cu sindrom nefritic
• evoluţie rapidă spre insuficienţă renală
cronică

Microscopie optică:
Aspecte de semilune ce reprezintă:

- proliferări ale celulelor epiteliale

ale foiţei parietale ale capsulei Bowman;
din capilare extravazează fibrina, ce va
stimula proliferarea celulelor epiteliale
- aflux de monocite.
Semilunele determină comprimarea şi
colapsul capilarelor glomerulare.
Organizarea fibrinei determină fibroza
completă a glomerulilor.

HE
 35-Glomerulonefrita cronică
 stadiul final al glomerulopatiilor cu evoluţie
nefavorabilă
Microscopie:
• în stadiile incipiente se pot observa leziunile
glomerulopatiilor anterioare;
• în stadiile avansate leziunile sunt identice
indiferent de etiologie

 hialinoscleroza glomerulilor (parţială sau

completă)
 tubii aferenţi glomerulilor afectaţi sunt
atrofiaţi
 tubii neafectaţi, corespunzatori
glomerulilor hipertrofiaţi compensato,
sunt dilataţi si cu cilindri hialini în lumen
(“pseudotiroidizare)
 interstiţial
 infiltrat inflamator cronic
 fibroză difuză
 arterioloscleroză
(hialinoscleroza arteriolei aferente)
HE
 36-TUBULONECROZA TOXICĂ
- apare după ingestia sau inhalarea substanţelor nefrotoxice
(alcool metilic, tetraclorură de carbon, etilenglicol, pesticide, insecticide)
- evolutie - IRA
Microscopie :
 La nivelul tubilor contorţi proximali:
celule epiteliale necrozate:
• omogene
• acidofile
• fara nuclei
• contur celular pastrat
Membrana bazală este intactă
(suportul regenerării pentru
celulele epiteliale restante) HE

 Glomerulii au aspect normal

 37-PIELONEFRITA ACUTĂ SUPURATA
 este o inflamaţie acută a rinichiului
şi bazinetului
 etiologie bacteriană
– Escherichia coli
– Proteus, Pseudomonas,
Stafilococ
Microscopic:
În interstiţiu: microabcese (exudat
purulent):
– +/- colonii microbiene

• În tubi: PMN- evidentiate in urina

sub forma de cilindri leucocitari

• Glomerulii: cu aspect normal

 38-CARCINOMUL RENAL CU CELULE CLARE
(TUMORA GRAWITZ)

 se dezvoltă din epiteliul tubular

 cea mai frecventă tumoră malignă renală la

adulţi

Microscopie:
 Parenchim tumoral
 celule poliedrice
 nuclei rotunzi, hipercromi situaţi central
 citoplasma clară (glicogen, lipide)
 celulele atipice sunt dispuse sub forma
de cordoane, plaje, tubi
 Stromă redusă bogat vascularizată
 Tumora pseudocapsulata
 39-TUMORA WILMS (NEFROBLASTOMUL)

• se dezvoltă din blastemul metanefrogen şi

derivatele sale stromale şi epiteliale
• cea mai frecventă tumoră malignă renală la
copil
Microscopie: 3 componente:

 blastem nediferenţiat:
celule mici, rotunde, hipercrome

 componentă mezenchimală:
celule fuziforme (se pot diferenţia spre ţesut
cartilaginos, ţesut muscular)

 componentă epitelială:
structuri tubulare şi glomerulare
de tip embrionar (abortiv)
 40-Leucemie limfoidă cronică (ficat)
• Este o proliferare tumorală cu celule
limfoide mici, mature şi
nefuncţionale.

• Are relaţie morfoclinică cu limfomul

non-Hodgkin limfocitic.

• Infiltrat leucemic cu celule

neoplazice limfoide a spaţiului port
cu lărgirea acestuia

• Celulele neoplazice
-celule mici
-citoplasmă redusă
-nucleu mic rotund

•Secţiune histologică prin ficat, HE

 41-Leucemia mieloidă cronică (ficat)
• Neoplasm al măduvei hematopoietice
compus din granulocite în diferite stadii
de maturare.
• Infiltrat tumoral pleomorf predominant în
sinusoide cu celule blastice
 Mieloblaşti
 Promielocite
 Mielocite
 Metamielocite
 Si leucocite mature: neutrofile,
eozinofile, bazofile

Sectiune histologică prin ficat, HE

 42-ULCERUL PEPTIC CRONIC GASTRIC

Este o pierdere de substanţă profundă cu caracter penetrant ce interesează

mucoasa, musculara mucoasei, submucoasa şi musculara proprie ca urmare a
acţiunii agresive a sucului gastric acido-peptic .
Localizare: stomac, duoden, etc
Microscopie :
 margini - mucoasă gastrică normală
sau cu leziuni inflamatorii
 baza - 4 straturi suprapuse - suprafaţă
=>profunzime
1. exudat fibrino-leucocitar
2. necroză fibrinoidă
3. ţesut de granulaţie f-v
4. strat fibros matur cu vase cu pereţi
îngroşaţi (endarterită nespecifică
obliterantă) şi nervi cu leziuni de
perinevrită
43-CARCINOMUL GASTRIC DE TIP
INTESTINAL
(ADENOCARCINOM dif.)

TEM
Origine - leziuni de metaplazie
intestinală
Microscopie :

 Celule tumorale maligne dispuse în

structuri tubulare neregulate
(bine si moderat diferentiat)

 Caracter infiltrativ în profunzime

(depăşeşte musculara mucoasei)

 Stromă redusă (aspect de glande

“spate în spate”)
44-CARCINOMUL GASTRIC DE TIP
DIFUZ
CARCINOM COLOID

TEM

Microscopie:

 Celulele tumorale produc mucus care

se acumulează extracelular.

 Plajele de mucus

 sunt delimitate sau contin celule

tumorale,

 disecă straturile gastrice în profunzime.

 45-APENDICITA ACUTĂ

Inflamaţia acută a apendicelui.

• obstrucţia lumenului apendicular cu ischemie secundară şi ulcerarea
mucoasei

Apendicita flegmonoasă
(purulenta difuza)

extensia inflamaţiei în toată grosimea

peretelui, până la seroasă

Microscopie :
• exudat purulent în lumen
• mucoasă ulcerată
• exudat purulent în toată
grosimea peretelui apendicular,
inclusiv in mezou
• exudat fibrino-purulent pe
seroasă (peritonită localizată).
 46-HEPATITA CRONICĂ
MODERATĂ

Inflamaţia cronică a ficatului

Microscopie:
Arhitectura lobulară hepatică în curs de
remaniere.

 Spaţiul porto-biliar: lărgit, stelat

 Infiltrat inflamator limfo-plasmocitar

în spatiul porto-biliar şi periportal.

 Focare de distrugere a lamei limitante

de hepatocite de către infiltratul
inflamator – hepatită de interfată
(“piecemeal necrosis”)

 Fibroză – septuri rare.

 47-CIROZA HEPATICĂ
 Stadiul final al afectiunilor hepatice cronice
cu evolutie nefavorabilă.
 Dezorganizarea difuză şi ireversibilă a
structurii hepatice.

 Formarea de noduli de regenerare

înconjuraţi de septuri fibroase.

Microscopie:

arhitectura hepatică este remaniată

(dispare arhitectura lobulara- se modifica raportul
dintre S P-B şi vena centrolobulară).

în nodulii de regenerare
 dispare dispoziţia cordonală radiară
hepatocitară
 hepatocitele prezintă leziuni degenerative,
necroză unicelulară, steatoza, colestază.

În jurul nodulilor de regenerare: benzi fibroase

(fibre de colagen) cu:
 infiltrat inflamator cronic
 hiperplazia ductelor biliare
 vase
 48-CARCINOMUL HEPATOCELULAR MD

TEM-Tumoră malignă hepatica primară cu

orignea în celulele hepatice.
Etiologie: hepatite cronice, ciroza hepatică.
Microscopie :
În funcţie de
– arhitectură
– atipii celulare
 Bine diferenţiat
 Moderat diferenţiat
 Slab diferenţiat

• Celulele tumorale se aseamana cu

hepatocitele si formează cordoane
pluristratificate

• Plaje de celule tumorale atipice

dezvoltate în nodulii de ciroză.
 49-PANCREATITA ACUTĂ CU CITOSTEATONECROZĂ

Inflamaţia acută a pancreasului

determinată de necroza enzimatică a
parenchimului pancreatic.

Microscopie:
Zone de citosteatonecroză in interstitiul
pancreatic:
celulele adipoase necrozate:
• păstrează conturul - “umbre
celulare”
• dispare nucleul
• citoplasma conţine un
precipitat granular eozinofil –
acizi graşi, sau un precipitat
bazofil - calcificări
infiltrat inflamator cu PMN
 50-Hiperplazia
endometriala
• Leziune endometriala
proliferativa
– determinata de stimul
estrogenic prelungit
• Endometru ingrosat prin
proliferarea
 glandelor endometriale
 stromei citogene
• Glande numeroase,
dimensiuni variate, unele
dilatate chistic
• Epiteliul glandular
prismatic, bazofil, fara
caracter secretant, fara
atipii
• Hiperplazia stromei
• Corion bogat celularizat
 51-Adenocarcinomul de endometru
invaziv – carcinom endometrioid
• Adenocarcinom bine diferentiat
• Stimul estrogenic prelungit
• Asociat cu leziuni de hiperplazie
endometriala
• Structuri glandulare cu densitate mare,
tapetate de un epiteliu uni sau bistratificat
atipic
• Stroma dintre structurile glandulare este
redusă – glande “spate în spate”
• Tumora are caracter invaziv in miometru
52-Leiomiomul uterin
• Tumoră conjunctiva benignă cu
originea în fibrele musculare netede
ale miometrului
• Este hormonodependentă
• Stimul estrogenic prelungit
• Nodul tumoral, localizat in
miometru, bine circumscris, dar
neîncapsulat
• Este constituit din fascicule de
celule musculare netede cu
dispoziţie variată
 Longitudinală
 Oblică
 Transversală
• Celulele sunt alungite cu citoplasma
eozinofila, si nuclei cu marginile
rotunjite