Apoteoza lui Romulus

(Publius Ovidius Naso, Metamporphoses, XIV, versus 796-828)

flammifera gemini fumant aspergine postes,

portaque nequiquam rigidis promissa Sabinis
fonte fuit praestructa novo, dum Martius arma
indueret miles; quae postquam Romulus ultro
obtulit, et strata est tellus Romana Sabinis 800
corporibus strata estque suis, generique cruorem
sanguine cum soceri permiscuit inpius ensis.
pace tamen sisti bellum nec in ultima ferro
decertare placet Tatiumque accedere regno.

Amândoi stâlpii porţii fumegă de stropeala de flăcări,

şi în zadar poarta deschisă pentru sabinii aspri
a fost blocată de noul izvor, până ca războinicul coborâtor din Marte
să îşi ia armele; pe acestea Romulus le conduce
înainte, şi pâmăntul roman a fost aşternut cu trupuri
de sabini şi cu trupuri ale alor săi, şi sabia lispită de pietate
a amestecat sângele ginerelui cu cel al socrului.
S-a hotărât totuşi ca războiul să înceteze prin pace şi să nu se ducă lupta
cu fierul până la sfârşit şi ca Tatius să acceadă la domnie.

Observaţii:
1.Sabinii îi atacă pe romani pentru că le-au răpit fiicele. Sabini sunt socrii şi romanii gineri.
Sabinii, conduşi de regele din oraşul Cures, Titus Tatius, îi atacă noaptea pe romani. Încearcă
să intre pe o poartă deschisă prin trădare de Tarpeia, dar drumul le este barat de un izvor
fierbinte care apare miraculos la intervenţia nimfelor. Sabinii sunt un popor vecin cu latinii
din Roma.
2.flammifera – epitet de tip homeric, dă prestanţă textului
3.Martius miles – metonimie pentru romani şi totodată sinecdocă pentru că e la singular şi nu
la plural
4.repetitiţia lui strata est ne arată cât de crudă a fost lupta
5.cruor şi sanguis sunt sinonime în latină, e o figură sinonimică imposibil de redat în
româneşte
6.generi, soceri – sinecdocă, pentru că sunt la singular şi nu la plural
7.inpius ensis – sabia lipsită de pietate – sinecdocă, singular pentru plural, dar şi
personificare, sabia e un obiect, nu poate avea calităţi care se atribuie omului
8.ferro – metonimie pentru armă, materia pentru obiectul din care e făcut
9.Tatius este asociat la domnie de Romulus după încheierea păcii

1
 Occiderat Tatius, populisque aequata duobus, 805
Romule, iura dabas: posita cum casside Mavors
talibus adfatur divumque hominumque parentem:
'tempus adest, genitor, quoniam fundamine magno
res Romana valet nec praeside pendet ab uno,
praemia, (sunt promissa mihi dignoque nepoti) 810
solvere et ablatum terris inponere caelo.
tu mihi concilio quondam praesente deorum
(nam memoro memorique animo pia verba notavi)
"unus erit, quem tu tolles in caerula caeli",
dixisti, „rata sit verborum summa tuorum!' 815

Romulus, Tatius murise şi dădeai celor două popoare

aceleaşi legi: cu casca pusă, Marte
se adresa cu astfel de cuvinte părintelui zeilor şi al oamenilor:
„E timpu, tată, deoarece statul roman
cu o temelie puternică e tare şi nu atârnă de un singur apărător,
să plăteşti răsplăţile (mi le-ai promis mie şi demnului tău nepot)
şi răpindu-l de pe pământ să-l duci în cer.
Odinioară, în prezenţa consiliului zeilor, tu mie mi-a spus
(căci îmi amintesc şi mi-am însemnat cuvintele pioase în sufletul care-şi aminteşte):
„va fi unul singur, pe care îl vei ridica în albastrul cerului”.
„Să se împlinească cel mai important lucru din cuvintele tale!”

Observaţii:
1.Marte, aici desemnat prin arhaismul Mavors în loc de Mars, apare adesea în reprezentări cu
o casă pe cap.
2.Marte era tatăl lui Romulus, iar Iuppiter era tatăl lui Marte, deci Romulus era nepotul lui
Iuppiter.
3.divum, arhaism pentur divorum – al zeilor
4.memoro memorique – poliptoton, alăturare de cuvinte înrudite, o figură etimologică
5.caerula e la plural – pentru noi traducerea nu poate fi decât la singular „albastrul”; totuşi nu
este o sinecdocă clară, mai curând putem vorbi de o hiplagă – ar fi trebuit să fie caelum
caerulum (cerul albastru); pregnanţa imaginii vizuale e deosebită
6.pia verba – personificare, nu cuvintele sunt pioase, ci omul care le rosteşte

2
adnuit omnipotens et nubibus aera caecis
occuluit tonitruque et fulgure terruit orbem.
quae sibi promissae sensit rata signa rapinae,
innixusque hastae pressos temone cruento
inpavidus conscendit equos Gradivus et ictu 820
verberis increpuit pronusque per aera lapsus
constitit in summo nemorosi colle Palati
reddentemque suo iam regia iura Quiriti
abstulit Iliaden: corpus mortale per auras
dilapsum tenues, ceu lata plumbea funda 825
missa solet medio glans intabescere caelo;
pulchra subit facies et pulvinaribus altis
dignior, est qualis trabeati forma Quirini.

a fost de acord atotputernicul şi a acoperit

aerul cu nori opaci şi a făcut lumea să tremure cu tunetul şi cu fulgerul.
a simţit că acestea sunt semnele crezute ale răpirii promise lui
şi sprijinindu-se pe lance s-a urcat fără teamă pe caii înhămaţi
la carul însângerat Gradivus şi prin lovitura
nuielei a plesnit şi alunecând spre înainte prin aer
s-a oprit în vârful colinei Palatinului împădurit
şi l-a răpit pe urmaşul lui Ilus care dădea deja
legi regale cetăţenilor: corpul muritor s-a topit prin adierile
gingaşe, precum un proiectil de plumb aruncat dintr-o praştie
lată se pierde, de obicei, în mijlocul cerului;
capătă un chip frumos şi mai demnă de jilţurile înalte
ale zeilor, precum este înfăţişarea lui Quirinus cu mantie regească.

1.aera – sinecdocă, plural pentru singular

2.tonitrus et fulgur, tunetul şi fulgerul erau atribute ale lui Iuppiter
3.innixus hastae – Marte este reprezentat, de obicei, cu suliţă
4.temone cruento – metonimie, temo (furca la care se prind caii la car) stă pentru currus (car)
5.Gradivus – de la gradus (pas), un supranume al lui Marte, care înseamnă „care mărşăluieşte”; este
Marte în ipostaza de protector al soldaţilor care merg la luptă;
6.in summo colle – hipalagă; cuvânt cu cuvânt se traduce „pe colina cea mai înaltă”
7.Palatinul est colina pe care Romulus a întemeiat prima incintă a Romei;
8.Quiriti – am tradus prin cetăţenilor; e o sinecdocă, în text fiind la singular; este unul din numele
oficiale ale romanilor. Titus Livius zice că vine de la numele sabinilor din Cures.
9.urmaşul lui Ilus – am tradus aşa pe Iliaden; Ilus e un alt nume al lui Iulus Ascanius, fiul lui Aeneas.
10. corpus mortale per auras
dilapsum tenues, ceu lata plumbea funda
missa solet medio glans intabescere caelo; - o frumoasă comparaţie de tip homeric, unde acţiunea
primează; de remarcat şi metafora topirii care dă o imagine vie a îndepărtării proiectilui; de asemenea,
medio caelo este o hipalagă – cuvânt cu cuvânt se traduce „în cerul mijlociu”
11.pulvinar – e un scaun cu perne destinat zeilor; de aceea am adăugat ale zeilor, care nu e în text
12.Quirinus este numele de zeu al lui Romulus; în epoca veche a Romei, cei mai importanţi zei ai
romanilor erau Iuppiter, Mars şi Quirinus. Numele e probabil legat de cel de Quirites. Trabeatus
înseamnă „îmbrăcat cu trabea”, iar trabea este o mantie albă cu dungi purpurii care este purtată de
regi.