Sinuzita

Sinuzitele sunt cel mai frecvent rezultatul infectiei virale, care determina
inflamatia membranei mucoase ce captuseste interiorul foselor nazale:
- membrana mucoasa se tumefiaza cand devine inflamata, blocand drenajul fluidului din
sinusuri spre nas sau gat
- mucusul si fluidul secretat in sinusuri, cauzeaza presiune si durere
- bacteriile au un mediu propice de dezvoltare in sinusurile care nu se dreneaza
corespunzator; infectia bacteriana a sinusurilor deseori determina mai mult inflamatie
decat durere.
In timp ce racelile declanseaza aceasta afectiune, orice factor care determina inflamatia
membranei mucoase, poate duce la aparitia sinuzitei. Multe persoane cu rinite
alergice (alergii nazale) prezinta cel mai probabil sinuzita cronica cu repetarea
episoadelor de sinuzita acuta. Polipii nazali, corpii straini (in mod frecvent la copii),
afectiunile structurale ale nasului, ca si deviatia de sept si alte boli, pot obstrua pasajul
nazal, marind riscul dezvoltarii sinuzitelor.
Infectiile fungice pot cauza, de asemenea, sinuzite. Acestea sunt mai frecvente la copiii
cu sistem imun deficient. Sinuzitele fungice au tendinta spre cronicizare si sunt mai
dificil de tratat decat cele bacteriene.

Simptome
Durerea si presiunea la nivelul fetei impreuna cu senzatia de nas infundat sau plin
cu secretii, sunt simptomele cele mai comune. Se poate observa aparitia unor secretii
nazale galbene sau verzui. Aplecarea sau miscarea capului deseori poate augmenta
durerea faciala si presiunea.
Localizarea durerii sau a sensibilitatii depinde de sinusul afectat:
- durerea la nivelul obrajilor si a incisivilor este deseori cauzata de inflamatia sinusului
maxilar
- durerea la nivelul fruntii, deasupra sprancenelor, poate fi cauzata de inflamarea
sinusului frontal
- durerea retrooculara (in spatele ochilor), in crestetul capului sau la nivelul ambelor
tample, poate fi produsa de inflamatia sinusului sfenoidal
- durerea in jurul orbitei sau retroocular este determinata de inflamatia sinusului etmoid.
Alte simptome obisnuite ale sinuzitei cuprind:
- cefaleea
- secretii galbui sau verzui care se scurg din nas dinspre partea posterioara a gatului
- halena (respiratie) urat mirositoare
- tuse productive mucoasa
- febra
- dureri dentare
- diminuarea sensibilitatii gustative sau olfactive.

Sinuzita acuta (cu debut brusc) este in mod obisnuit cauzata de catre o infectie
virala si deseori se dezvolta rapid. Dureaza de obiciei 4 saptamani sau mai putin, si
simptomele incep sa dispara intr-o saptamana fara tratament. Sinuzita acuta produsa de
infectia bacteriana este mai putin probabil sa se vindece de una singura si poate duce la
aparitia sinuzitei cronice sau a complicatiilor in care infectia se raspandeste la distanta de
sinusuri. Secretiile nazale care contin puroi si care se agraveaza dupa 5 zile sau persista
mai mult de 10 zile, reprezinta un argument destul de solid pentru sinuzita acuta produsa
de infectia bacteriana.
Sinuzita cronica este in mod obisnuit cauzata de catre o infectie bacteriana sau
fungica. Aceasta infectie poate fi dificil de tratat. Daca sinuzita cronica nu se vindeca
dupa utilizarea a doua antibiotice diferite, se poate consulta medicul, in legatura cu
necesitatea interventiei chirurgicale sau a testelor alergologice. Sinuzita cronica poate
duce la aparitia modificarilor permanente ale membranei mucoase care captuseste
sinusurile si predispune la sinuzite repetate.
Simptomele sinuzitei la copii includ: tusea, secretii nazale care persista mai mult de 7-10
zile, cefaleee si durere la nivelul fetei. Multi copii mai mari de 2 ani, cu sinuzita cronica,
pot sa prezinte alergii si otite (inflamatii ale urechilor) frecvente. Anumite vaccinuri, in
mod particular vaccinul conjugat antipneumococcic (VCP) si vaccinul pentru
Haemophilus influnzae tip b (Hib), pot ajuta in profilaxia otitelor si a sinuzitelor.
Alte afectiuni care au simptome similare cu sinuzitele cuprind alergiile, durerile dentare,
racelile si alte infectii ale cailor aeriene superioare. Totusi, daca raceala recidiveaza sau se
agraveaza dupa 7 zile, este mai probabila sinuzita decat raceala sau alte infectii de cai
aeriene superioare.

Mecanism fiziopatogenetic
Exista doua tipuri de sinuzite: acuta (cu debut brusc) sau cronica (pe termen lung).
Sinuzitele apar cel mai frecvent dupa o raceala sau o infectie virala. Majoritatea
sinuzitelor se vindeca, dar uneori se dezvolta infectii bacteriene – tumefierea, inflamarea
si producerea de mucus cauzate de raceala, pot determina obstruarea pasajului nazal, ceea
ce favorizeaza inmultirea bacteriilor.
Sinuzitele acute, atat virale cat si bacteriene, pot deveni infectii cronice daca persista mai
de 3-8 saptamani. Sinuzitele cronice pot determina modificari permanente ale membranei
mucoasei care captuseste sinusurile. Ca rezultat al acestor remanieri, pacientul poate
deveni mai predispus la sinuzite repetate, ceea ce ingreuneaza tratamentul.
Complicatiile sinuzitelor (ca de exemplu infectia oaselor faciale denumita si osteomielita)
sunt relative rare. Totusi, cand complicatiile apar, acestea pot fi amenintatoare de viata si
deseori necesita tratament medical avansat sau tratament chirurgical.

Factori de risc
Riscul dezvoltarii sinuzitelor creste daca a fost prezenta recent o raceala, alta
infectie virala sau bacteriana, sau o infectie de cai aeriene superioare. De asemenea,
rinitele alergice cronice pot duce la aparitia sinuzitelor.
Uneori un sept deviat, nasul rupt, tumori ca si polipii nazali favorizeaza sinuzitele.
Afectiuni ale structurii nasului pot impiedica un drenaj corespunzator al mucusului din
sinusuri in nas.
Alti factori care cresc riscul aparitiei sinuzitelor cuprind fumatul, poluarea, utilizarea in
exces a spray-urilor decongestionante, apa rece, schimbarile bruste de presiune (ca de
exemplu in timpul zborului sau scufundarilor), inotul in apa contaminata. Suplimentar,
folosirea presiunii pozitive continue a aerului (PPCA) pentru a trata apneea de somn,
poate mari riscul sinuzitelor.
 Consultul de specialitate
Se apeleaza la consultul medical de specialitate daca simptomele sinuzitei nu se
imbunatatesc dupa doua zile de tratament ambulator si daca sunt prezente simptome ca:
- durere la nivelul fetei sau incisivilor
- durere ce se extinde de la piramida nazala la pleoapele inferioare
- cefalee care nu se amelioreaza dupa administrarea de acetaminophen (paracetamol) sau
aspirina.
Se adreseaza medicului de familie daca dupa 3 sau 4 zile de tratament ambulator mai sunt
persista simptome ca si:
- febra peste 101 F (38,3C) sau mai mare
- secretii nazale care incep sa se reduca cantitativ si mai tarziu devin dense si decolorate
(galbui sau verzui)
- epistaxisuri repetate (sangerari nazale).
Este, de asemenea, necesar consultul medical daca:
- simptomele racelii persista mai mult de 10 zile sau se agraveaza dupa primele 7 zile
- daca este prezenta o durere cronica usoara la nivelul fetei, care dureaza mai mult de o
luna, care si-a modificat caracterul sau nu a fost evaluata de catre un medic.

Expectativa vigilenta
Perioada de expectativa vigilenta este potrivita daca sunt prezente simptome de
debut ale unei sinuzite (ca de exemplu durere si presiune la nivelul capului insotite de
senzatia de nas infundat si plin de secretii). O sinuzita in stadiul incipient poate fi tratata
ambulatoriu daca starea de sanatate este buna. Daca apar simptome de sinuzita, se incepe
tratamentul ambulatoriu prin consumul unor cantitati mari de fluide si efectuarea de
aerosoli si se apeleaza la consultul medical cand este necesar.

Medici specialisti recomandati

Sinuzita poate fi diagnosticata de oricare dintre urmatorii medici specialisti:
- medic de familie
- medic pediatru
- medic de medicina interna
- medic specialist O.R.L.
Ar trebui consultat medicul specialist O.R.L. care poate efectua o mai buna examinare a
pasajului nazal si a portiunii superioare a gatului. Adresarea catre un medic specialist
O.R.L. este benefica pentru persoanele care prezinta polipi nazali sau alte afectiuni, care
sunt susceptibile a cauza obstruarea cavitatii nazale. Diagnosticul si tratamentul
chirurgical al sinuzitei cronice sau al complicatiilor acesteia pot fi realizate de catre
medicul specialist O.R.L.
Medicul specialist in boli infectioase ar trebui consultat cand sinuzita este cauzata de
catre un agent patogen neobisnuit sau apare o complicatie mai rara (ca de exemplu
infectia oaselor faciale). Un alergolog poate fii consultat cand alergiile sunt incriminate a
fi cauza sau acestea contribuie la afectarea sinusurilor.

Investigatii
Diagnosticul sinuzitei este de obicei bazat pe anamneza si pe examenul obiectiv.
O anamneza amanuntita a bolii, deseori poate fi mai folositoare pentru diagnostic decat
examenul obiectiv al pacientului. Daca simptomele si semnele gasite sunt tipice pentru
sinuzita, alte teste nu sunt necesare in mod obisnuit.
Teste suplimentare pot fi efectuate daca:
- diagnosticul nu este elucidat
- tratamentul antibiotic a esuat in tratarea afectiunii
- complicatiile (ca de exemplu osteomielita) sunt suspectate
- tratamentul chirurgical este luat in considerare.
Testele imagistice pot fi folosite cand simptomele sinuzitei persista sau sunt recurente in
ciuda tratamentului sau cand se suspecteaza tumori sau alte leziuni proliferative ca si
cauza a epistaxisurilor frecvente:
- computer tomografia (CT) capului si gatului: furnizeaza imagini detaliate ale structurii
sinusurilor; scanarea CT poate ajuta in evaluarea sinuzitei cronice si la identificarea
complicatiilor susceptibile ale sinuzitei sau la excluderea altor boli; aceasta investigatie
nu este folosita pentru diagnosticarea sinuzitei acute
- radiografia de sinus: poate fi efectuata pentru a confirma cazurile suspecte de sinuzita; o
examinare Rx realizeaza o imagine a tesuturilor dense din interiorul corpului; totusi, o
scanare CT furnizeaza informatii mai exacte.
Uneori, alte investigatii pot fi efectuate de catre un medic specialist O.R.L. sau de catre
un alergolog. Aceste investigatii cuprind:
- examinarea endoscopica a sinusului (endoscopia nazala): endoscopia nazala utilizeaza
un instrument cu sursa de lumina, numit endoscop, pentru a vizualiza structurile
interioare ale nasului si cavitatile sinusurilor; endoscopia nazala este folosita pentru
evaluarea sinuzitei cronice
- o punctie aspirativa cu ac fin a continutului sinusurilor: care va fi urmata de o cultura
obtinuta din secretiile nazale pentru a depista bacteria sau fungii care cauzeaza afectiunea
- scanarea prin rezonanta magnetica (RMN): o examinare RMN trebuie efectuata daca
exista motive sa se suspecteze ca infectia s-a raspandit la distanta de sinusuri; poate fi
utila pentru decelarea formatiunilor sau tumorilor din interiorul foselor nazale sau a
sinusurilor.

Tratament – Generalitati
Sinuzita este tratata medicamentos si prin masuri de ingrijire la domiciliu, ca de
exemplu aerosolii (inhalatiile). Obiectivele tratamentului sinuzitei sunt:
- imbunatatirea drenajului mucusului, care reduce tumefierea de la nivelul sinusurilor
- combaterea durerii si presiunii
- eradicarea oricarei infectii
- prevenirea formarii cicatricilor, evitarea lezarii permanente a tesutului ce captuseste
nasul si sinusurile.
Medicamentele trebuie utilizate pentru a trata sinuzitele, in special cand cauza este
infectia bacteriana. Tratamentul medicamentos se instituie pe perioade diferite: poate fi
mai scurt, de 3 zile sau mai lung, pentru cateva saptamani sau mai mult. Medicamentele
folosite cel mai des pentru a trata sinuzita cuprind o combinatie de:
- antibiotice – ca de exemplu amoxicilina, va distruge bacteria
- decongestionante – ca si pseudoefedrina hidroclorida, diminueaza inflamatia membranei
mucoase nazale
- analgetice – ca si aspirina, acetaminophen sau ibuprofen, pentru a combate durerea
- corticosteroizii – ca si dipropionatul de beclometazona sau prednisonul, care reduc
inflamatia la nivelul foselor nazale; aceste medicamente pot fi folosite si sub forma de
spray nazal inhalant
- mucoliticele, ca de exemplu guaifenesinul, care dilueaza mucusul.
Antibioticele administrate pe cale inhalatorie reprezinta o alternativa noua de tratament
pentru sinuzita cronica. Studiile initiale au evidentiat ca, deoarece antibioticele inhalate
vin in contact direct cu membrana mucoasa, acestea pot fi mai eficiente in cazul esuarii
altor forme de tratament.
Este posibila dezvoltarea "dublei imbolnaviri" in timpul tratamentului formei acute sau
cronice a sinuzitei. La inceput simptomele se amelioreaza dupa tratamentul antibiotic si
cel din ambulator, dar mai tarziu simptomele se agraveaza si poate fi necesar un tratament
suplimentar.

Tratamentul sinuzitei acute

Sinuzita acuta (pe termen scurt) de obicei persista mai putin de 3 saptamani. Pana
la 2/3 dintre persoanele cu sinuzita acuta, afectiunea se amelioreaza fara tratament
antibiotic. Sinuzita acuta este cel mai frecvent determinata de infectii virale care nu
raspund la antibiotice. Antibioticele pot cauza efecte adverse suparatoare (ca si diaree sau
dureri epigastrice) si uneori contribuie la dezvoltarea rezistentei bacteriilor fata de
antibiotice. Consultarea medicului specialist va ajuta in hotararea de a lua sau nu
antibiotice in cazul sinuzitei acute. Dupa un episod sau doua de sinuzita, pacientul va fi
capabil sa recunoasca simptomele incipiente ale sinuzitei.
Folosirea aerosolilor (inhalatiilor) pentru a combate congestia nazala la primele semne de
sinuzita, va ameliora simptomele si va preveni nevoia utilizarii antibioticelor.
Majoritatea persoanelor se recupereaza complet, cand trateaza cu antibiotice sinuzita
acuta care este cauzata de infectia bacteriana. Tratamentul antibiotic se administreaza in
mod normal timp de 5-10 zile. Cand este prescris un tratament antibiotic, trebuie sa se
administreze in intregime, chiar daca pacientul se simte mai bine. Este importanta
intotdeauna administrarea antibioticului conform indicatiilor medicului, altfel infectia
poate sa nu dispara complet.
Daca simptomele se agraveaza in timpul tratamentului antibiotic, se apeleaza la medicul
de familie.
Tratamentul antibiotic nu vindeca sinuzita in 5-10% din cazuri. Daca sinuzita a persistat
pentru o mai lunga perioada de timp, pot trece saptamani sau luni pana ce membrana
mucoasa ce captuseste fosele nazale si sinusurile, se reface complet, anumite simptome
persistand dupa ce bacteria a fost eliminata. In acest timp, exista un risc crescut ca
infectia sa recidiveze si tratamentul antibiotic este necesar pentru mai mult timp.
Decongestionantele si mucoliticele (medicamente care dilueaza mucusul) pot fi folosite
de asemenea.

Tratamentul sinuzitei cronice

Sinuzitele care dureaza mai mult de 3-8 saptamani se numesc sinuzite cronice. Acestea
sunt mai dificil de tratat si raspund mai incet la tratamentul antibiotic decat sinuzitele
acute.
Terapia cu antibiotice este in mod obisnuit recomandata sinuzitelor cronice si necesita o
durata de 3-4 saptamani de tratament. Poate fi necesara incercarea mai multor antibiotice.
Spray nazal pe baza de corticosteroizi poate fi folosit in timpul tratamentului, pentru a
diminua inflamatia si tumefactia membranei mucoase.
La anumite persoane, sinuzitele pot fi cauzate de catre fungi sau alte bacterii care nu sunt
in mod obisnuit asociate sinuzitelor. Persoanele cu sistem imun deficitar (de exemplu
persoanele cu cancer sau diabet) prezinta risc pentru aceste infectii neobisnuite, in acest
grup fiind incluse si persoanele care folosesc corticosteroizi pe cale orala sau inhalatorie
(ca de exemplu prednison). Sinuzitele fungice care sunt incriminate in numeroase cazuri
de sinuzite cronice, nu raspund la tratamentul antibiotic fiind necesar un tratament
antifungic, cu corticosteroizi sau tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical poate fi
necesar daca s-au administrat antibiotice pentru o lunga perioada de timp si simptomele
inca persista, sau cand complicatiile (ca si infectia oaselor fetei) sunt iminente.
De retinut!
Sinuzitele pot fi dificil de tratat, deoarece frecvent dau simptome asemanatoare racelii
sau altor afectiuni virale, mai ales in perioada de debut. Poate fi destul de dificil de
diagnosticat sinuzita la copii. Daca un copil sau adult prezinta sinuzite frecvente, este
recomandat sa se invete recunoasterea precoce a simptomelor si sa se inceapa tratamentul
imediat.
Simptomele sinuzitelor cronice sunt deseori vagi si pot sa nu raspunda bine la tratament.
Este nevoie de timp si rabdare pentru gasirea unui tratament de succes.