Cultura Cucuteni

Bazinul superior al Bahluiului – 5000 de ani de cultură și civilizație (II)

Să continuăm incursiunea noastră prin istoria multimilenară a civilizațiilor care au

trăit în bazinul superior al râului Bahlui. Deja am ajuns la 3500 de ani Î.Hr. Vechea
Europă se dezintegrează în urma invaziilor civilizațiilor nord Pontice, așa numitele
civilizații kurgan (Marija Gimbutas “Civilizație și Cultură”, Biblioteca de arta,
Bucure;ti – 1988, pag. 68-71).

EPOCA BRONZULUI.

Reprezentative pentru această epocă, sunt descoperirile arheologice cunoscute sub

numele cultura Horodiștea-Folești (satul Păltiniș, jud. Botoșani)

Este o perioadă de tranziție de la neolitic la epoca bronzului. In Moldova s-au

identificat 75 de puncte în 63 de localități.

In bazinul superior al r.Bahlui, urme ale acestei culturi s-au gasit la Cotnari (pantele
de est ale Dealului lui Baltă, la Șesul Țigăului), la Cucuteni-Băiceni punctul Cetațuia
(unde este muzeul Cucuteni), Erbiceni, Dl. Săraturilor, Hodora (La Movilă), Scobinți
(La Lutărie), Spinoasa (Dl.Catarg).

Mai multe centre ale acestei culturi s-au gasit în depresiunea r.Bahlui și câmpia
Jijiei Superioare.

1
Așezările culturii tip Horodiștea – Folești sunt răspândite pe marginea platformelor
sau teraselor înalte sau mijlocii, și mai rar pe contrapantele unor dealuri.

Mormintele gasite și care apartin acestei culturi, aveau un bogat inventar de

ceramică, lucrate dintr-o pastă cenușie-negricioasă, din care nu lipsesc scoici
pisate, fiind decorate cu crestături, alveole cu diferite motive plastice. Mai rar s-au
găsit vase din pastă fină cărămizie cu decor pictat (gasite la Erbiceni, punctul
Dealul Sărăturilor).

S-au mai găsit în morminte, resturi de vase, lame și așchii de silex, figurine
antropomorfe cu corpul aplatizat.

Epoca bronzului, în comparație cu neoliticul a fost puțin cercetat. Obiectele de

bronz s-au descoperit izolat, și se încadrază mai ales etapei de sfârșit a epocii și
începutul epocii fierului (Hallstattului).

Epoca bronzului timpuriu, în bazinul Bahluiului superior, s-au gasit artefacte la

Cotnari (Tiglele lui Baltă) la Erbiceni (Dealul Sărăturilor).

Urmele așezărilor din epoca bronzului timpuriu s-au găsit la margine de terase și
podișuri. Ocupația populației era cultivarea primitivă a pământului, însă cunoaște o
dezvoltare importantă creșterea animalelor. Autorii spun că continuarea sapaturilor
arheologice în punctul Tiglele lui Baltă din Cotnari ar aduce mai multe informații
despre această epocă.

Epoca bronzului mijlociu (1600-1200 Î.Hr.)

Această epocă a fost mai mult studiată în Moldova, clarificându-se multe aspecte,
mai ales în urma săpăturilor de la Poiana. Majoritatea siturilor sunt în podișul
Moldovei centrale și zona Subcarpatică.

Epoca bronzului târziu (1300-700 Î.Hr.) este bine reprezentată în Moldova, prin
descoperiri arheologice importante, mai ales în localitatea Noua, din vecinătatea
Brașovului, care au dat numele culturii (Cultura Noua),

In bazinul Bahluiului Superior au fost gasite artefacte la Belcești, punctele dealul

Sarchiilor și La Coșere, iar la Hârlău în valea pr. Nicolina. De remarcat că
majoritatea siturilor au fost gasite în bazinul r. Bahlui (mai multe pe cursul inferior)
și în depresiunea P.Neamț.

Din această epocă datează multe movile funerare cu morminte pigmentate

puternic cu ocru, ce conțin cenușare, precum și oase de animale. In general
creșterea animalelor era ocupația principală a triburilor. Ceramica găsită în siturile
din această perioadă era de culoare neagră-cenușie, sau roșcată, cu motive

2
geometrice incizate. Ceramica era făcută dintr-o pastă grosieră, cu brâuri simple
crestate sau incizate.

Ceramică din această epocă s-a gasit la Belcești, în punctele Dl.Hucului, la Fântâna
mocanului, La Coșere, Dl Scarchiilor, La Sărături). Belceștii fiind de departe un
centrul important al bronzului târziu.

La Cotnari în punctele: râpă de la ruinele bisericii Catolice și Țiglele lui Baltă.

La Hârlău, la Curtea domnească (cercetari arheologice fiind făcute și mai recent, in

anii 1969, 1974 și 1977 (ultimele coordonate de arh. Stelea Cheptea), vezi Stelea
Cheptea în lucrarea “Un oraș medieval Hârlău”, ed. Centrul de Istorie și Civilizație
Europeană Iași-2000 și Vatra Târgului.

La Hodora în punctul La Movilă.

Toate aceste descoperiri, aria relativ mare de acoperire, în toată Moldova, atestă o
intensă locuire, populația fiind mai densă în bazinul Bahluiului și în câmpia Jijiei
superioare.

Obiectele din bronz sunt relativ numeroase, și în majoritatea atestă o puternică

influiență a populației din zona Volga, urmare a unei puternice mișcari de populații
dinspre Volga spre Spațiul Carpatic și Balcani.

EPOCA FIERULUI.

Epoca fierului în Moldova este o etapă deosebit de importantă în înțelegerea

procesului de etnogeneză și a evoluției culturale din această regiune. Din păcate
perioada este puțin studiată de cercetători.

3
Cele mai importante descoperiri s-au facut în cuprinsul cetații dacice de la Poiana
Neamț, antica Piroboridava .

Artefacte din această perioada, s-a găsit la Belcești, punctele La Coșere, Dl.Hucului.

Descoperirile Hallstattiene (sec.XII-V î.Hr.) timpurii din Moldova au dus la concluzia

că așezările erau sub formă de sălașe, masate mai ales în bazinul râurilor Jijia și
Bahlui.

Deja putem vorbi de o populație tracă, însă s-au gasit și artefacte scitice

Hallstattul târziu (Sec.VI-V î.Hr.) este mai bine cunoscut, s-au găsit așezări deschise
însă și întărite, fiind amplasate mai ales în jumătatea nordică a Moldovei.

Urmele acestei culturi s-au găsit în bazinul Bahluiului superior la Cotnari -dealul
Cătălina, Erbiceni în Vatra satului, Cucuteni – Cetațuia.

Tendința generală era ca așezările din această epocă să fie dispuse în zone mai
înalte. Ele erau grupate în valea r. Bahlui, a Jijiei superioare, podișul Sucevei, însă s-
au găsit așezări și în șesuri, pe văi, însă pe amplasamente mai înalte.

S-au găsit fragmente ceramice de culoare cenușie, cenușie – negricioasă, brună sau
brun-căramizie sub formă de strachini, castroane, oale cu marginea dreaptă sau
răsfrântă. S-au gasit fragmente de vase de mari dimensiuni. De asemenea
fragmente de ceramică grecească, în special amfore.

In aceleași straturi arheologice s-au gasit fibule din bronz și fier la cucuteni –
Baiceni în punctul Cetațuia.

Unele așezări erau întîrite cu valuri de pământ și piatră cum ar fi la Cotnari –

Cătălina, Cucuteni – Cetațuia, Buhalnița punctul Cetațuia.

4
Orientarea generală a așezărilor întărite erau în general spre est și închid căi de
comunicații către vestul Moldovei. Pericolul permanent în constituia incursiunile
populației scitice de peste Nistru.

Din această perioadă datează tezaurul dacic de la Băiceni, ce ar fi aparținut unui

conducător a unor uniuni de triburi din Moldova superioară.

Descoperiri importante au fost facute în situri din Buhalnița, punctul Cetațuia,

Cârjoaia – La Bivolărie, Cotnari – Via veche, șesul Țiglăului, La Țiglele lui Baltă,
Pârcovaci -Vatra satului.

A doua epocă a fierului cultura „La Tene”, (450 Î.Hr – 100 d.Hr). Această etapă nu a
fost studiată cu aceiași intensitate ca cea anterioară! Descoperirile civilizației geto-
dacice fiind rezultatul cercetării cetății dacice de la Poiana, în poarta Siretului,
antica Piroboridava, unde s-au facut săpături arheologice peste 60 de ani. S-au
gasit multe artefacte de origine bastarnică. Bastarnii o populație de origine
germanică, care s-a asezat în Moldova. Au fost atât dușmani, cât și aliați ai dacilor.
O importantă descoperire a acestei populații, artefacte bastarnice s-au gasit în
lunca Ciurei, unde s-au gasit și fragmente de amfore de Rodos.

In bazinul superior al Bahluiului s-au gasit artefacte ale culturii La Tene la Cârjoaia
punctul La Bivolărie. La Hârlău la Curtea domnească (cercetari mai târzii facute de
Stelea Cheptea, în situl arheologic aflat în albia Bahluluiu, prin sondaj pe o distanță
de 2-5 Km în amonte, la adâncimi de 2-2,5 m, în stratul aluvionar al Bahluluiui,
artefacte ce atesta un strat de locuire remarcabil, din perioada sec.II-III d.Hr.). Aici
s-au gasit locuințe adâncite, de forma rectangulară, cu marginile rotunjite.

5
In dreptul altarului bisericii Sf.Gheorghe, s-a găsit o locuință dacică din aceiași
perioadă. S-a găsit ceramică lucrată de mână și la roata rapidă. precum și
fragmente de amforă grecească.

Majoritatea așezărilor din această perioadă erau în Bazinul Bahluiului, Podișul

Central moldovenesc, regiunea Subcarpatică.

O concluzie ce s-a tras în urma studierii siturilor din perioada dacică este aceea că
în valea r. Bahlui, așezările se aflau pe platourile înalte adiacente râului și la zona
de contact cu Podișul Central Moldovenesc.

Ceramica din această perioadă găsită în siturile arheologice apare amestecată.

Fragmentele sunt și autohtone, dar ăi a unor popoare care au venit în contact sau
au ocupat zona (bastarnii și sciții). Ceramica locală are o puternică influență
bastarnică. cele mai reprezentative fiind cele găsite în Lunca Ciurei, lângă Iași.

Populația locală nu a fost nici îndepărtată și nici înlocuită sau asimilată de bastarni.
Relațiile cu dacii de peste Carpații orientali erau puternice și permanente. S-au

6
găsit monede dacice în mai multe așezări din acea perioadă. De asemenea s-au
găsit fragmente de amfore grecești, mai ales mânere și gâturi de amfore cu
ștampilă, făcând posibilă datarea acelor artefacte.

Populația bastarnică este atestată și din scrierile unor istorici greci și romani,
precum și artefacte din siturile arheologice.

Sfârșitul culturii La Tene târzii, în Moldova, se suprapune cu apariția puternicului

regat dac, atestat în scrierile istoricilor greci și mai ales romani. Bastarnii din
Moldova sunt alungați de regele Buerebista, asezându-se undeva la nord de
Moldova, cam în același timp au fost învinse și triburile celte ale Boilor din
Transilvania și Panonia.

Urmele din cultura La Tene – târzii- sunt tot mai rare în bazinul superior al
Bahluiului. Fiind prezente în zona subcarpatică, podișul Central Moldovenesc și în
zona Iașului (coasta Iașului).

Totuși artefacte s-au gasit din această perioadă la Belcești punctul La Coșere,
Cotnari pe dealul Cătălina, pantele de Sud.

Către sfârșitul perioadei La Tene, se observă în straturile arheologice tendința de

întărire a cetăților, mai ales a celor din Transilvania, Oraștie, însă si Poiana pe Siret
și Cătălina – Cotnari. Pericolul de moarte pentru Dacia îl reprezenta Imperiul
Roman.

Fragmentele ceramice din această perioadă de culoare cenușie – neagră, sunt de

un rafinament deosebit, sunt facute și arse cu tehnici superioare. In literatura de
specialitate purtând numele de “ceramică dacică”.

In perioada următoare cuceririlor romane în Dacia, urmele culturii dacice din

bazinul superior al Bahluiului sunt rare, puține artefacte fiind găsite, s-au găsit
monede romane și fragmente de ceramică sud dunăreană. Astfel, la Hârlău
(v.S.Teodor și S. Cheptea în articolul “O amforă ștampilată în relief de la Hârlău”, în

7
publicația Cercetări istorice nr.8/1977 pag.231-233), se descoperă cu ocazia
săpăturilor arheologice de la Curtea Domnească, într-un orizont datat sec. II-III
d.Hr. Aceasta atestă prezența dacilor liberi în zona, și schimburile comerciale cu
negustorii romani din sudul Moldovei.

De menționat că în aceiași perioadă, o prezență puternică a triburilor sarmatice

(roxolanii, triburi iraniene) în bazinul Bârladului și Jijiei, precum și în bazinul inferior
al Bahluiului.

Populația se grupează spre nord și spre est, în stepele de peste Nistru.

Despre cultura materială din etapa următoare, sec.V-XIV într-un articol

viitor.Bazinul superior al Bahluiului – peste 5000 de ani de cultură și civilizație.

Cursul superior al Bahluiului a fost vatra unor civilizații străvechi, care merg până în
paleolitic. În urma săpăturilor arheologice din siturile arheologice efectuate în
ultima sută de ani, s-a conturat certitudinea unei locuiri permanente a acestor
locuri.

Teritoriul strabătut de râul Bahlui ( și afluienții), este o zona cu variații morfologice,

fizico-geografice, climatice și biologice care au favorizat și influiențat populațiile
care au vețuit pe aceste meleaguri, încă înainte de sfârșitul glaciațiunii care a
cuprins mare parte din Europa, acum 12.000 de ani.

In lucrarea “Așezări din Moldova de la paleolitic până în secolul XVIII-lea” autori,

N.Zaharia, M.Petrescu – Dâmbovița și Em. Zaharia apărută în editura Academiei
Române și Institutului “A.D. Xenopol” din Iași în 1970 se prezintă rezultatul
cercetărilor arheologice efectuate în siturile din Moldova. Lucrarea este amplă,
documentată, autorii fiind conducători a unor colective de cercetători care au
lucrat în numeroase situri arheologice. Eu voi puncta doar referirile la cercetările
arheologice din zona bazinului superior a Bahluiului.

8
PALEOLITICUL MIJLOCIU, (120.000-35.000 î.H).

Urme ale civilizației din această perioadă au fost găsite în depuneri lutoase de pe
terasele joase și interfluviile râurilor, la adâncimi de peste 10-12 m. S-au găsit
unelte din piatră, așchii și lame de silex, îndeosebi în preajma atelierelor unde se
confecționau aceste unelte sau arme.

In bazinul superior al r.Bahlui s-au gasit artefacte la Hodora (La Movilă).

PALEOLITICUL SUPERIOR. (aproximativ până la sfârșitul glaciațiunii, 10.000 de ani

î.H.)

In bazinul superior al Bahluiului cultura paleoliticului superior a fost identificată în

mai multe situri, dovadă a unei populații mai dense. S-au găsit fragmente litice
(piatra) întregi și fragmentare de formă prismatică.

9
S-au gasit astfel de artefacte la Bădeni (Scobinți) pe Dealul Vișinului, Buhalnița (la
Cetațuia), Cotnari (Țiglele lui Baltă), Hârlău, pe platoforma superioară a pr.Nicolina
și dl. Gurgueta.

Aria localitaților unde s-au descoperit urmele acestei civilizății sunt destul de
numeroase. 154 în 130 de localitați din Moldova.

Locul unde au fost gasite aceste artefacte au dus la concluzia că erau prefarate
terasele înalte, promotorii de înălțimi și marginea unor podișuri, în vecinatatea
cursurilor de apă.

MEZOLITICUL datat în perioada 10.000 – 5600 î.Hr. este perioada post glaciară.

Cel mai important sit argeologic din acea perioada a fost gasit și cercetat în șesul
larg al Bahluiului, la Erbiceni. Artefactele în majoritatea litece: Arma și unelte din
silex.

NEOLITICUL TIMPURIU corespondentul culturii Criș – a ceramicii liniare.

S-au gasit artefacte din această perioadă la Belcești (punctul La Budăi, Dl. Rușilor)
la Erbiceni (La Curtea Veche).

Așezările neoliticului timpuriu sunt în majoritatea pe locuri joase, pe suprafețe

restrânse, pe grinduri de șesuri, la interfluvii pe terase de luncă. Specialiștii care au
studiat această perioadă, cred ca a fost o perioadă cu climat arid (încălzirea
globală?), de aici nevoia apropierii de apă.

Aceasta este perioada unor puternice intruziuni a populațiilor nord pontice, cu o

cultură și civilizație diferită de cea existentă în arealul Carpatic și central european.
O populație pașnică, preponderent matriarhală. Aceștia aveau o ideologie de casta
ce atrăgea stratificarea accentuata a societății, de tip virifocal (cu rolul
predominant al bărbatului în societate), o societate războinica și violentă, cu
oameni ce venerau zei ai cerului senin și puterea armelor. A se vedea teoria
cercetatoarei americane Marija Gimbutas.
10
Populația era nomadă, de aici și numeroasele locuri în care au fost identificate
artefactele din această perioadă. S-a remarcat primitivitatea uneltelor utilizate.
Practic civilizația sub impactul mediului din ce in ce mai ostil, a regresat. Din
această perioadă au fost gasite figurine antropomorfe plate, feminine, tipice
culturii Criș.

NEOLITICUL DEZVOLTAT

Cultura precucuteni. Au fost gasite artefacte în situri arheologice din satul Badeni
(com. Scobinți) la Movila Gradiștei. In general aria de raspândirii a ceramicii din
cultura precucuteni se suprapune cu aria culturilor Cucuteni – Tripolie (Ukraina).

Cultura Cucuteni Faza A (3600-3100 î.Hr.) In Moldova au fost gasite 148 de puncte
în 114 localitați. In bazinul superior al Bahluiului, siturile arheologice sunt
numeroase, multe bine stuiate de arheologi. Unele sunt cunoscute în întreaga lume
(Cucuteni- Băiceni). Alte locații ale culturii Cucuteni faza A: Bădeni (Scobinți) la
Râpa Strâmbului, Belcești la Dl. Scarchiilor, Dl.Huc), Buhalnița – punctul Cetațuia,
Cotnari la Dl Cătălina, Țiglele lui Baltă, Dealul La Buci. Pârcovaci la Sângeap.

Așezările din cultura Cucuteni A, sunt bine delimitate, se găsesc pe platouri înalte
sau podișuri în preajma unor izvoare permanente.

Iventarul arheologic este relativ bogat. Unelte din silex, arme, ceramică cu o formă
și decorație deosebită, figurine antropomorfe și zoomorfe, idoli și personaje
feminine (găsite și la Bădeni, Râpă Strâmbului).

11
Cultura Cucuteni faza A-B

Cele mai reprezentative situri sunt cele de la Cucuteni – Băiceni și Belcești punctul
La Budăi.

Așezările din această fază a culturii Cucuteni se găsesc pe terasele inferioare ale
râurilor și pe lângă căile de comunicație.

Faptul că se găsesc pe terasele inferioare ale râurilor, coborând de pe platouri

poate fi din cauza oscilațiilor climatice, pentru a asigura condiții pentru agricultură
și creșterea animalelor, pe terasele de lângă cursul de apă sau în lunci.

Ceramica deosebită din această perioadă este elaborată și frumos ornamentată. In

general este cunoscută publicului.

Cultura Cucuteni faza B (3100 – 2500 î.Hr)

Avem de a face cu o cultură și civilizație înfloritoare, creșterea populației, este

confirmată de bogația inventarului arheologic. Aria de răspândire a culturii
Cucuteni – Tripolie este pe o suprafață de peste 350.000 km.p. din nordul- estul
Munteniei, Moldova, R.Moldova și Ukraina.

Centrele culturii Cucuteni A, ocupau înălțimi din jurul șesurilor mai întinse ale
râului Bahlui, însă nu depășesc 3-4 km. în lungul râului. Locuințele sunt concentrate
în spații restrânse, care pot fi aparate cu lucrări de fortificații. Ocupația de bază
fiind agricultura și creșterea animalelor.

12
Situri arheologice corespunzătoare culturii Cucuteni A, au fost găsite și multe
studiate la:Belcești punctele La Budai, Dl.Hucului, Dl.Scorchiilor, în vatra satului,
Cotnari în puctul Tiglele lui Baltă, Cucuteni- Baiceni, punctul Cetațuia (unde în
prezent este muzeul Cucuteni), Erbiceni punctul Pe Pisc, și Sub Pisc), Hodora la Dl.
Calafat – un important sit arheologic, Dl. Morii.Ceramica este deosebită, se poate
vedea la Muzeul de istorie a Moldovei din Iași, câte ceva și la Muzeul Cucuteni –
Baiceni.Se apreciază că, cultura Cucuteni este ultima care a creat ceramică pictată
în Europa la sfârșitul neoliticului și începutul epocii bronzului.

13