Sunteți pe pagina 1din 6

Revista Informatica Economica, nr.

3(27)/2003 11

Incursiune în ciberspatiu (I)


Gabriela GROSSECK
Facultatea de Sociologie si Psihologie, Universitatea de Vest din Timisoara

Cyberspace is a term introduced by William Gibson in 1984 in his novel named “Neuroman-
cer” to describe “a world” of computers among its society. This new place of expression af-
firmed itself strongly after the 90’s, with the explosive evolution of the Internet. Cyberspace is
a frame of planetary dimensions meaning to offer through the World Wide web sites huge fa-
cilities at the company level for improving the company image as well as bringing the sells of
merchandise and services on a higher level. The “ciber”-consume is already a reality. In this
first part we try to define cyberspace and in the second one we’ll offer its possible taxonomy.
Key words: cyberspace, virtual reality, Internet, communication

„Ciberspatiul: o halucinatie consensuala, traita zilnic de miliarde de operatori legitimi, în fiecare


natiune, de copii care sunt învatati concepte matematice … O reprezentare grafica a datelor extrase din
bancile fiecarui computer ale societatii omenesti. Complexitate de neconceput. Raze de lumina aliniate în
non-spatiul mintii, roiuri si constelatii de date. Ca luminile orasului, retragându-s e.”
William GIBSON

A ceste cuvinte ale scriitorului de SF


William Gibson introduc în romanul sau
„Neuromancer”, aparut în anul 1984, conce p-
holografic e, implanturi electronice si droguri
cibernetice, o „lume a carei metropola stralu-
ceste fals într-o atmosfera artificiala de sub
tul de cyberspace în limba engleza. De fapt, un cer de neon, o lume a unei super-
cea dintâi utilizare terminologica a artistocratii si a unei subsaracii” (Mihai-Dan
ciberspatiului îi apartine tot lui Gibson, însa Pavelescu). Eroii romanului, împatimiti ai
mai devreme, într-o povestire publicata în computerelor, tatoneaza mental vastul terito-
1982 si care da titlul volumului sau din 1986, riu matriceal al memoriei computerelor,
Burning Chrome (o culegere de zece pove s- conectându-si creierele la banci de conturi,
tiri printre care si celebra Johnny Mnemonic date si informatii, calatorind astfel în mediul
– personaj cu gigabiti de date secrete injectati datelor aparent real ca si cum ar fi o lume
si stocati în creier, interpretat de Keanu adevarata pe care pot sa o perceapa cu simtu-
Reeves în filmul cu acelasi nume, care lupta rile lor.
pentru supravietuirea cu mafia japoneza). În dezvoltarea ciberspatiului un mare rol l-a
Detinatorul celor mai importante premii avut literatura de anticipatie, în numeroase
acordate scriitorilor de literatura SF - Hugo si lucrari fiind înfatisata societatea mondiala a
Nebula - acest Jules Verne postmodern este informatiei de mâine. Contributii notabile au
considerat fondatorul categoriei de science- avut William Gibson, Neal Stephenson (cu
fiction numita cyberpunk. Literatura romanul „Snow Crash” în care ciberspatiul
cyberpunk exploateaza coordonatele omenirii este comparat cu faimosul Broadway sau cu
secolelor urmatoare (asa numita societate „low - Champs Elysees), Vernor Vinge (cu romanul
life, hig-tech”) , cu personaje care duc o viata pa- „True Names”), Isaac Asimov, J.G. Ballard
ranoica si schizoida, monitorizata si controlata etc., reprezentarile artistice ale ciberspatiului
de corporatii gigant si administrata de mafii di- diferind de la un scriitor la altul în functie de
gitale. personalitatea acestora si de trasaturile lor de
Romanul lui Gibson a intrat în istoria litera- caracter.
turii prin extrapolarea tehnologiei într-o lume „Hiro se apropie de Strada. E Broadway-ul,
a viitorului decadenta social, o lume a delic- Champs-Elysées-ul Metavers-ului 1. E cel mai
ventilor, bântuita de pirati, detectivi, traf i- 1
Metaverse, corespondent îmbunatatit al Matrix-ului
canti de organe umane , sex virtual si batai
din romanul lui Gibson.
12 Revista Informatica Economica, nr. 3(27)/2003

bine luminat bulevard din câte se pot vedea, Încercari de definire


miniaturizat si rasturnat, reflectat în lentilele Conceptul de spatiu cibernetic este polise-
castii. Nu exis ta cu adevarat. Dar, chiar în cli-
pa asta, milioane de oameni se plimba în sus si-
mantic, multiplicitatea sa în ceea ce priveste
n jos pe el. Dimensiunile Strazii sunt stabilite întelesurile si aplicatiile arata ca acest termen
de un Protocol, pus la punct de lorzii ninja ai este unul deschis, putând fi definit ca si di-
graficii pe computer de la Asociatia pentru Ma- verse experiente ale spatiului asociat tehno-
sinarii Computerizate a Grupului Global de logiei. Aceasta se datoreaza, pe de o parte,
Protocol Multimedia.”
Neal STEPHENSON
noutatii conceptului de spatiu cibernetic si a
Etimologie faptului ca nu exista o harta completa a aces-
Literar, ciberspatiu înseamna „spatiu naviga- tuia, desi asa cum vom vedea exista încercari
bil”. La baza cuvântului sta termenul vechi- de cartografiere a sa, pe de alta parte, granite-
grecesc „kybernis” care înseamna cârma. Din le sunt permeabile si se întrepatrund în zone
aceeasi familie de cuvinte fac parte verbul variate - industriale, comerciale si academice.
„kybernao” - a cârmi nava, a o face sa navi- De asemenea, pâna la un punct, conceptul es-
gheze cum se cuvine ti substantivele te un teren contestat, „antrenând un numar
„kybernetes” - cârmaciul si „kybernetike” impresionant de abordari si interpretari cu di-
sau „kybernesis” - „arta cârmaciului”. De aici ferite orientari valorice” [NADOLU, 2000].
si sensul derivat „cibernetica”: masinile inte- Unele definitii prezinta spatiul cibernetic ca
ligente sunt capabile sa raspunda si sa-si pe o fantezie, ca pe o bresa în dezvoltare sau
adapteze raspunsurile în baza programului ca pe ceva real si prezent. Altele îl confunda
care le dirijeaza si le directioneaza în naviga- cu realitatea virtuala, cu stocarea si transm i-
tia pe marile datelor. terea electronica de informatii sau cu comu-
Prefixul cyber nu îsi are originea în termenul nicarea mediata de computer, în timp ce unii
englezesc cybernetics. „Ciber” este un prefix definesc ciberspatiul ca pe un spatiu conce p-
care a fost însusit în aproape toate domeniile tual sau ca pe un produs al interactiunii so-
de activitate umana prin lipirea sa la orice c iale.
termen si concept aparând astfel în limba ro- Asadar, spatiul cibernetic este peste tot si fi-
mâna o serie de neologisme: cibercultura, ind folosit în sens larg tinde sa devina totul.
cibersex, cibersocietate, cibersociologie, Deoarece nu putem ignora popularitatea
ciberantropologie, cibereconomie, ciberarta, acestui termen, a devenit si mai greu de defi-
cibermarketing etc., orice-cibernetic: „Rada- nit.
cina cyber alaturata la tot felul de cuvinte, ne O arie larga de definitii este data de teoretic i-
arata calea” spune Phillipe BRETON, enii Mike Featherstone si Roger Burrows3
preconizându-se chiar ca în urmatorii ani va apreciind ca principale variante ale
exista o vorbire, o limba a spatiului ciberne- ciberspatiului urmatoarele trei:
tic care-i va conecta pe toti cei care fac apel 1. ciberspatiul gibsonian în care utilizatorul,
la aceasta lume electronica 2. Prin urmare tehnologia si media sunt considerate a fi o
ciber din ciberspatiu (sau din orice alt ciber- singura entitate;
ceva) desemneaza apartenenta la mediul vir- 2. realitatea virtuala: un mediu 3D
tual, în timp ce ciber din cibernetica se refe- ciberspatial în care oamenii pot „intra” si „se
ra la conducerea sistemelor catre o stare dor i- pot misca în el”, pot sa interactioneze atât cu
ta. În cele ce urmeaza vom prefera scrierea computerul cât si cu alte fiinte umane;
cu « i » - ciberspatiu - folosind alternativ si 3. ciberspatiul barlovian 4: este vazut ca un
denumirea de spatiu cibernetic . mediu de transmisie electronica, digitala, ca

3
Featherstone, Mike&Burrows, Roger, 1996,
Cyberspace/Cyberbodies/Cyberpunk. Cultures of
Technological Embodiment, Sage, London: 5-7.
2 4
Vezi Adrian MIHALACHE, Doi, Îsi trage denumirea de la John Barlow, fondatorul
http://www.aol.ro/2002/03/netologie.htm grupului de actiune Electronic Frontier Foundation
Revista Informatica Economica, nr. 3(27)/2003 13

o locatie sistemica telefonica în care indiv i- perspectiva ciberspatiul este o zona greu se-
dul este situat într-o retea comunicationala parabila de RV: poate deveni viitorul labora-
de computere. tor al omului de stiinta, viitorul simulator ci-
a) Ciberspatiul, termen definit de Gibson în bernetic al inginerilor, viitorul amfiteatru al
1984 pentru a descrie „o lume” a computere- studentilor s.a.m.d. Cu alte cuvinte el este pur
lor si societatea din jurul lor, induce cititor u- si simplu spatiul viitorului. Si chiar daca nu
lui ideea ca este o fantezie SF, nerealizata, exista înca suficiente instrumente de a construi
dar în curs de dezvoltare, în contradictie cu lumi 3D sofisticate (cum este telesenzatia) el
definitia data de autorul însusi un deceniu ofera premisele reprezentarii informatiei într-o
mai târziu: „Ciberspatiul nu este de fapt un forma familiara, facila si complexa
viitor imaginat. Este un mod de a încerca sa [BURAGA, 15].
ajung la o întelegere a fricii si terorii pe care c) Daca sfârsitul secolului XX a fost marcat
m i-o inspira lumea în care traim.” 5 de perfectionarea calculatoarelor personale,
Cu toate ca, „spatiul din spatele ecranului” usor accesibile si la preturi din ce în ce mai
poate fi facut pentru a functiona ca un loc scazute, secolul XXI este caracterizat de co-
unde accesam informatiile stocate pentru a nectivitatea tot mai pronuntata, adica integra-
putea trimite mesaje, pentru a întâlni oameni rea calculatoarelor în retele locale (LAN) sau
de pretutindeni sau pentru a lua parte la eve- de arie larga (WAN). Ciberspatiul ca lume
nimente culturale, este clar ca acest spatiu e s- virtuala a calculatoarelor conectate, defi-
te unul figurativ, depinzând de modul în care nit astfel initial de Benedikt într-unul din cele
a fost programat si creat. Astfel stând lucrur i- mai cunoscute volume de teorie ciberspatiala
le, putem întelege afirmatia lui Gibson con- Cyberspace: First Steps [1991, 122] este
form careia ciberspatiul este mai degraba o „mai putin un construct fictional al unui vii-
metafora sau un mod figurativ de a vorbi, de- tor stiintifico-fantastic si mai mult materiali-
cât o simpla entitate preexistenta. zarea prezenta a unei infrastructuri comuni-
b) Ciberspatiul ca extensie a ideii de reali- cationale aflate într-o accelerata dezvoltare
tate virtuala (RV) este o realitate digitala, tehnica”, extinderea acestuia putând duce la
creata în mod artificial, perceputa de catre transformarea sa într-un habitat individual
om prin intermediul simturilor sale si nu poa- indispensabil [MANOLESCU, 74-75].
te fi deosebita decât cu greu de realitate, ex- Cinci ani de la lansarea romanului
perientele fiind aceleasi ca în lumea reala. „Neuromancer”, în 1989, DeWitt 7 argumen-
Din acest motiv, se vorbeste foarte adesea de
un spatiu conceptual sofisticat, o lume fasc i- Reality Modelling Language), scopul initial al limba-
nanta, o lume a libertatii infinite care jului fiind tranzitia de la o interfata text a web-ului la
transcede subiectivitatea umana si unde ide n- una având trei dimensiuni, în permanenta interactiune
titatea nu mai este împovarata de prejudecati- cu utilizatorul. Avantajele aplicarii RV se regasesc în
le personale. domenii precum fizica cuantica, aerodinamica, arhi-
tectura, simulari ale scolilor de soferi si piloti, micro-
RV este o simulare generata de calculator a biologie, medicina, educatie, inginerie, sociologie etc.
unui mediu tridimensional în care utilizatorul oferind cercetarii o serie extinsa de spatii virtuale.
7
este capabil sa vizualizeze si sa manipuleze Philip Elmer-DeWitt a scris despre stiinta si tehnolo-
continutul acestui mediu. 6 Privit din aceasta gie în TIME din 1982, lansând doua rubrici noi: Com-
putere (1982) si Tehnologie (1987), pentru ca în 1994
sa devina primul editor de tehnologie al ziarului
(http://www.eff.org), al carui exponent marcant este TIME. Este de asemenea responsabil de versiunea
Howard Rheingold. online a publicatiei, care apare în America în fiecare
5
În 23 noiembrie 1994, Dan Josefsson, jurnalist la cel duminica dupa-amiaza – cu o zi înaintea apariti ei la
mai mare canal TV suedez l-a intervievat pe Gibson standuri a editiei tiparite si are aprox. 100.000 de vizi-
cu ocazia venirii sale în Stockholm pentru lansarea tatori pe saptamâna. Dintre lucrarile sale amintim
cartii „Virtual Light”. Vezi „An interview with Computer Viruses (1988), Supercomputers (1988),
William Gibson (by Dan Josefsson)”, 1995, Cyberpunk (1993), InfoHighwax (1993), VideoGames
http://www.josefsson.net/gibson (1993), Human Cloning (1993), Genetics (1994), The
6
Conceperea unui univers tridimensional virtual se Internet (1994) etc. (vezi http://www.time.com/
poate realiza cu ajutorul limbajului VRML (Virtual time/bios/philipelmer-dewitt.html )
14 Revista Informatica Economica, nr. 3(27)/2003

teaza ca termenul „cyberspace” a fost imagi- alte stari alterate ale constiintei. În conditiile
nat pentru a descrie un sistem incredibil de potrivite, ciberspatiul devine o lume a
calculatoare interconectate. Ceea ce odata a visului, dar nu aceeasi din timpul somnului 11.
fost scânteie a imaginatiei unui scriitor a de- Psihologia a stabilit clar necesitatea viselor
venit astazi realitate, fantezia lui Gibson nocturne pentru mentinerea echilibrului fizic
mutându-se astfel în realitatea prezenta sub si psihic pentru dezvoltarea unui individ.
forma Internet-ului: oamenii „exista” în eter Acelasi lucru s-ar putea sa fie perfect valabil
– îi întâlnim electronic, în forme fara fete, ca si în ceea ce priveste ciberspatiul: nu este
organisme cibernetizate, entitati acorporale, doar „o autostrada informationala”, ci poate
determinând o noua forma de interactiune oferi psihicului uman mult mai mult decât
sociala. Ciberspatiul nu este însa un sistem fapte, depasind astfel granitele realitatii con-
cablat, ci mai degraba o „experienta”, fiind stiente si inconstiente.
descris de Philip DeWitt ca tehnologia util i- «Ciberspatiul este o realitate alternativa gene-
zata de oameni pentru a face ceea ce genetic rata electronic, nelocuita fizic si deschisa intr a-
rii prin intermediul legaturilor directe cu creie-
sunt programati sa faca: sa comunice unul cu rul – cu alte cuvinte, ea este „locuita” de per-
altul. soane umane reconfigurate, separate de corpu-
Din aceasta perspectiva ciberspatiul se com- rile lor fizice care ramân „parcate” în spatiul
pune din retele de calculatoare interconecta- „normal”. Legile fizice ale spatiului „normal”
te, spatiul actual ca si chestiune fiind mediul nu se aplica neaparat în ciberspatiu, desi unele
reguli de experimentare provin din spatiul
de stocare în care informatia are rezidenta, normal – de exemplu geometria spatiului este,
cablurile retelei (legaturile dintre calculatoa- în majoritatea înfatisarilor ei, carteziana. Cor-
re) prin care informatia este transmisa, plus pul „originar” este sursa autentificanta a per-
software-ul care permite transmisia. soanei reconfigurate în ciberspatiu: nici „o
Ciberspatiul poate fi considerat astfel o reali- persoana” nu exista daca prezenta ei nu este
mandatata de un corp fizic în spatiul „normal”.
tate concreta cel putin prin echivala- Dar moartea ramâne reala, atât în spatiul
rea/asocierea sa cu Internetul: normal, cât si în ciberspatiu, în sensul ca, daca
„În ceea ce priveste infrastructura de tran s- „persoana” aflata în ciberspatiu moare, corpul
port, ciberspatiul reprezinta integrarea natur a- din spatiul normal moare si el, si viceversa».
la si inevitabila a retelelor disparate, luate ca Roseanne ALLUCQUERE STONE12
un tot unitar, ce alcatuiesc sistemul nervos al În cele ce urmeaza vom trata spatiul ciberne-
societatii moderne.”
Richard K. MOORE8
tic ca si spatiu materializat cu ajutorul Inte r-
Ciberspatiul mai poate fi descris si ca o retea net-ului, mai concret cu ajutorul paginilor
uriasa de baza de date tehnologice si neu- Web, prin care putem intra în contact cu lu-
ronale , un laborator virtual de universuri bio - mea întreaga printr-un simplu clic de mouse
digitale (vezi filmele Matrix si Matrix deoarece consideram ca RV este la început,
Reloaded9), o extensie a mintii, ceea ce nî - cu o tehnologie înca cruda si interactiunea
seamna ca poate cuprinde toate aspectele vie- dintre participanti limitata.
tii mentale 10, inclusiv reveriile hipnotice si
Sunt spatiul si ciberspatiul echivalente?
8
Moore, Richard K., 1997, „Democracy and Termenul de „spatiu fizic” ne face sa ne gâ n-
cyberspace”, Conferinta Internationala „Discourse and dim chiar la spatiul propriu -zis, spatiul nor-
Decision Making in the Information Age”, University mal, vazut ca o realitate concreta, tridimens i-
of Teesside, 18 septembrie. onala, creata de forme ce pot fi atinse si au o
9
Actiunea filmelor realizate de fratii Andy si Larry masa definita. Spatiul fizic este un concept
Wachowski se bazeaza pe întrebarea „Ce este
Matrix?” – o lume abstracta si pur electronica. de baza care satureaza vietile noastre obis-
Ciberspatiul este reprezentat aici prin transportarea
oamenilor din viata cunoscuta în lumea virtuala prin
11
intermediul unei retele de coduri. Vezi John Suler, Aprilie 1999, Cyberspace as
10
Cu aproape treizeci de ani în urma Marshall Dream World (Illusion and Reality at the „Palace”),
McLuhan a prezis o pânza de telecomunicatii interco- www.rider.edu/users/suler/psycyber/psycyber.html
12
nectate care ar fi devenit extensia electronica a sist e- citata în MANOLESCU, 94
mului nostru nervos central.
Revista Informatica Economica, nr. 3(27)/2003 15

nuite de zi cu zi cu întrebari de genul: „Unde mod putem calcula cât de mult timp trebuie
este cel mai apropiat oficiu postal?”, „Câti ca site-ul unei companii sau o pagina perso-
km sunt pâna la prima statie de benzina?”, nala sa ajunga pe ecranele noastre – calcule
„De ce cutie am nevoie pentru a ambala acest care devin importante pentru oamenii care
cadou?”, „Cum ajung de aici la cel mai apr o- folosesc conexiuni dial-up de acasa si pentru
piat service auto?”, întrebari care exprima di- care timpul într-adevar înseamna bani. Daca
ferite aspecte ale conceptiei noastre despre exista granite în spatiul cibernetic acestea
spatiu. sunt cele demarcate de verbul „a avea”: a
Atunci când vorbim despre spatiu exista cel avea un computer, un modem, o conexiune la
putin patru aspecte sau sub-concepte care ar Internet si nu în ultimul rând, cunostinte me-
trebui luate în considerare: locul, distanta, dii de operare pe calculator.
marimea si drumul. 3. Pentru dimensiune utilizam interogari de
1. Locul implica întrebari de tipul „unde”. tipul „cât de mare”. Ne putem întreba cât de
Vrem sa stim unde sunt situate obiectele în mare este un website, cât de multa informatie
relatie cu noi însine sau alte lucruri astfel în- contine sau câte link-uri exista catre alte si-
cât sa le gasim ulterior, evita sau include în turi. Dimensiunea este de asemenea un factor
harta noastra mentala despre o zona. relevant pentru transferul de fisiere: „Cât de
2. Pentru distanta utilizam întrebari de tipul mare este un fisier? Cât dureaza o descarcare
„cât de departe”. Cât de departe este ceva de de pe calculatorul gazda pe cel propriu?
altceva devine important atunci când vrem sa 4. Si, în fine, ruta implica întrebari de tipul
efectuam o calatorie, de exemplu: „Mergem „navigare”. Atunci când scriem un e-mail el
cu masina sau pe jos?”, „Avem nevoie de 30 ajunge în cutia postala a destinatarului ur-
de minute sau de o ora si jumatate pentru a mând o ruta specifica sau un set de conectari,
ajunge acolo?” în timp ce browser-ele web ne permit ca de
3. Pentru a afla dimensiunile unui lucru fo- pe propriul computer sa exploram universul
losim întrebari de tipul „cât de mare”. Atunci electronic urmând link-urile, mutându-ne de
când împachetam pentru plecarea într-o ex- la un site la altul.
cursie ne întrebam, de exemplu, „Cât de Ciberspatiul este asadar un univers cu lucruri
multe lucruri intra în rucsac?” care pot fi vazute si auzite, dar care nu sunt
4. Pentru ruta punem întrebari de tipul „na- obiecte fizice si nici nu sunt neaparat repre-
vigare”. Daca vrem sa ajungem fara incidente zentari ale unor obiecte fizice. Aceste lucruri
de la Timisoara la Bucuresti trebuie sa stim sunt construite din informatia provenita din
care sunt drumurile pe care am putea calatori lumea fizica, dar si din acumularile si schim-
si care dintre ele ne indica ruta cea mai buna? burile de cunoastere initiate de oameni în di-
Nu trebuie decât sa aruncam o privire la te r- verse domenii. Informatia în multiplele sale
menii care au intrat în vorbirea moderna pe n- forme – mesaje e-mail, fisiere, notite în bule-
tru a ne convinge sa tratam ciberspatiul ca un tine electronice etc. - compune obiectele
mediu spatial esential, la egalitate cu spatiul ciber ale spatiului cibernetic.
fizic. Ciberspatiul poate fi astfel caracterizat Distanta am spus ca se foloseste de întrebari
de aceleasi patru sub-concepte: loc, distanta, de tipul „cât de departe”. În termeni de
marime si ruta. ciberspatiu si ciberobiecte, aceasta se traduce
1. Locul ne determina sa punem întrebari de într-o discutie despre câte hopuri avem de
tipul „unde”. Unde (pe ce server) este locali- trecut dintre cât de multe computere diferite ,
zat un anumit site? Unde (la care adresa de e- pentru ca informatia ceruta sa ajunga la noi,
mail) ne trimitem mesajele atunci când ple- chestiune ce devine si mai importanta în rela-
cam în vacanta? tie cu timpul (de exemplu cantitatea de timp
2. Distanta se foloseste de întrebari de tipul necesara pentru ca informatia de pe un site
„cât de departe”. Câte transmisii sunt necesa- particular sa ne parvina este direct proportio-
re între diferite computere pentru ca informa- nala cu factura de telefon).
tia dorita sa ajunga la destinatie? În acest
16 Revista Informatica Economica, nr. 3(27)/2003

Odata intrat în spatiul cibernetic , distantele bernetic este ambigua de vreme ce orice ast-
fizice sunt absolut nimicite. Aici este locul fel de distanta implica întelegerea unei di-
unde un simplu clic îti deschide o lume în- mensiuni atât temporale cât si spatiale a
treaga, îti deschide cai de comunicare ime- ciberspatiului. Aceasta fundamentala difere n-
diate si multiple. Totusi, trebuie luat în con- ta dintre distanta fizica si cea ciber o reflecta
siderare si sensul în care distanta geografica pe cea metafizica dintre spatiul fizic si
si cea ciber nu pot fi luate ca echivalente: ciberspatiu, si anume, spatiul fizic (daca exis-
Pentru a ajunge fizic din A în B avem nevoie ta) este infinit si nu sta în puterea noastra sa-l
de un anumit timp spre deosebire de tim pul cream, în timp ce spatiul cibernetic este finit
cibernetic care nu poate fi luat în consideratie si construit de om. În spatiul fizic pentru a
atunci când traversam distante ciber. Un afla o distanta putem face calcule bazate pe
exemplu: Bucuresti este mai aproape de Ti- cea mai directa ruta posibila în timp ce
misoara decât Paris. Hai sa spunem ca Par i- ciberspatiul ne restrictioneaza într-un mod
sul se afla la aprox. 2500 km departare de care (teoretic) spatiul fizic nu o face. Imagi-
Bucuresti, pe când Timisoara se afla la 500 nati-va, de exemplu, doi vecini care au calc u-
km. Aceste distante ne permit sa calculam în latoare conectate la retele diferite. Daca vrem
cât timp parcurgem distanta Bucuresti- sa ajungem de la un computer la altul, putem
Timisoara si Bucuresti-Paris prin împartirea (teoretic) sa trecem prin peretii caselor si sa
numarului de km la viteza per ora. O calato- ne atingem astfel scopul în timp ce informa-
rie cu avionul la o viteza medie de 800 kmp tia electronica care trece de la un computer la
va dura aproximativ o ora si jumatate pâna la altul va fi întotdeauna restrictionata de rutele
Timisoara si în jur de 3 ore si 15 minute pâna existente din ciberspatiu.
la Paris. Daca executam calcule similare ba- În ciuda tuturor diferentelor ciberspatiul este,
zate pe masuratori geografice pentru infor- într -un anumit fel, intim conectat cu lumea
matia electronica nu vom obtine o reflectie fizica depinzând pentru existenta sa de ha r-
cu acuratete pentru cât de mult îi va lua ace- dware si software, de cabluri si rutere, de
lei informatii sa cala toreasca în ciberspatiu. obiectele existente în spatiul fizic. Asadar,
Si aceasta pentru ca informatia nu trece direct spatiul fizic, daca exista, nu depinde de ni-
de la calculatorul gazda la destinatie – poate mic pe când spatiul cibernetic depinde de
sa treaca printr-un numar intermediar de constructele umane fiind responsabilitatea
computere înainte de a ateriza pe ecranul noastra crearea si mentinerea obiectelor ciber
monitorului, iar numarul de calculatoare in- si a spatiului în care exista.
termediare nu reflecta neaparat distanta fizica Se pare ca spatiul si ciberspatiul pot fi cons i-
geografica. De exemplu, s-a dovedit ca ade- derate totusi ca entitati conceptuale aproxi-
sea este mai usoara accesarea unui site din mativ echivalente, cel putin în sensul împarti-
Indiana, SUA, decât unul din Suedia, chiar rii celor patru sub-concepte comune de loc,
daca Suedia este mai aproape din punct de distanta, marime si ruta. Nu putem afirma cu
vedere geografic de Timisoara. certitudine însa ca ciberspatiul se confunda
În mediul virtual ca si continuum spatio - cu spatiul fizic si nici ca ciberspatiul se su-
temporal distanta fizica îsi pierde importanta, pune anumitor teorii particulare ale spatiului
de aceea orice analiza a distantelor ciber tre- fizic.
buie sa plece de la comparatia timpilor nece-
sari informatiei sa ajunga la destinatie si nu
de la comparatia matematica a distantelor
geografice. De exemplu doi internauti care
încearca sa acceseze un site, aflat din punct
de vedere geografic la aceeasi distanta de
amândoi, constata ca informatia le parvine în
perioade de timp diferite. Notiunea unei se-
parari spatiale pure între locuri din spatiul ci-