Relația dintre IASB și FASB – Diferențe

[…] Pe lângă asemănările prezentate, cele două consilii, atât Consiliul pentru Standarde
Internaționale de Contabilitate (2001), cât și Consiliul pentru Standarde de Contabilitate
Financiară (1973) prezintă particularități proprii, ceea ce le individualizează și le definește ca
fiind entități de sine stătătoare. Deși ambele sunt entități Non-Profit care au ca scop larg
realizarea și dezvoltarea standardelor internaționale de contabilitate, diferențele existente în
părțile definitorii fac ca activitățile desfășurate să se realizeze separat.
Una dintre principalele deosebiri privește chiar scopul acestor două Consilii. În timp ce
Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate are ca principal scop dezvoltarea,
în interes public, a unui singur set de standarde, de calitate ridicată și ușor de înțeles, dar și
acceptarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, Consiliul pentru Standarde de
Contabilitate Financiară are un scop mai larg, acela fiind de stabili și a îmbunătăți contabilitatea
financiară și standardele de raportate pentru a furniza informații cât mai concrete și cât mai
utile, investitorilor și altor persoane, utilizatori ai rapoartelor financiare, dar și, totodată, să
educe părțile interesate cu privire la modul de a înțelege cât mai eficient punerea în aplicare a
acestor. Cu alte cuvinte, cel de-al doilea Consiliu se adresează mai mult părților direct implicate
în acest domeniu, decât tuturor persoanelor, cum procedează Consiliul pentru Standardele
Internaționale de Contabilitate.
O altă diferență o constituie statutul acestor comisii. IASB aparține unui nivel mult mai
ridicat în ierarhia standardului GAAP (Principii General Acceptate în Contabilitate). Conform
acestui nivel ridicat, pentru entități, la întocmirea și gestionarea situațiilor financiare conform
IFRS (Standardele Internaționale de Raportare Financiară) se va lua în considerare, în mod
expres, doar Standardul Internațional de Contabilitate, în cazul în care nu există niciun alt
standard aplicabil. Cel de-al doilea standard, FASB, nu aparține unui nivel atât de ridicat în
ierarhia U.S. GAAP (Principiile General Acceptate în Contabilitate ale S.U.A.), astfel încât, în
acest caz, predomină practicile generale.
O a treia deosebire între cele două standarde este domeniul de aplicare. Standardul IASB
are ca destinatari toate entitățile de business din domeniul public și privat, în timp ce standardul
FASB se aplică, pe lângă entitățile de business din cele două sectoare, și Organizațiilor Non-
Profit din sectorul privat. Din această deosebire poate reieși o altă, și anume obiectivul fiecărui
standard: FASB, aplicându-se și Organizațiilor Non-Profit, se disting două obiective, precum
cel referitor la entitățile de business din sectorul public și privat, dar și cel referitor la
Organizațiile Non-Profit. Referitor la obiectivele standardului IASB, putem distinge un singur
obiectiv, având în vedere aplicarea sa doar asupra entităților de business din domeniul public și
privat.
Tot legat de domeniul de aplicare, cadrul general al IASB se aplică situațiilor financiare
cu scop general, precum situațiile financiare primare (Bilanțul, Contul de Profit și Pierdere etc),
fără a lua în calcul și informațiile financiare sau nefinanciare suplimentare (rapoartele
directorilor companiei, analize și propuneri de conducere, optimizare), pe când, cadrul general
al FASB are o arie mai mare de aplicare, pe lângă situațiile financiare cu scop general și
situațiilor de raportare externa, precum rapoarte anuale, prospectări ale companiei, dar și
informații privind performanța companiei pe piață.
Analizând elementele pe care le cuprind aceste două standarde, menționăm că
Standardul FASB include cinci elemente referitoare la performanța financiară a entităților de
business, precum profit, câștiguri, cheltuieli curente, pierderi și venituri, în timp ce, Standardul
IASB cuprinde doar două, și anume venituri și cheltuieli.
De asemenea, o altă diferență referitoare la elemente este legată de modul în care este
definit „ACTIVUL”. Conform standardului IASB, „activul” reprezintă resursa din care vor veni
beneficiile economice (câștigurile), pe când standardul FASB definește „activul” ca fiind
beneficiile economice în sine.
Totodată, o diferență între cele două standarde este reprezentată de conceptele
operaționale pe care le utilizează. Spre exemplu, standardul FASB utilizează criteriul
„elementului relevant” adică obținerea de informații în sensul dovedirii dacă un element este
capabil să facă diferențe în decizia utilizatorului, pe când, standardul IASB nu utilizează acest
criteriu.
Referitor la diferențele evidente între cele două Comisii de Standarde, acestea sunt
reprezentate de membri care le alcătuiesc, IASB cuprinde 12 experți, spre deosebire de FASB
care cuprinde 7 membri.