Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
școlarizare pentru anul școlar 2016-2017,
DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL pentru toate nivelurile de învățământ și
CARAȘ-SEVERINEAN transmiterea lui la Ministerul Educației
Naționale și Cercetării Științifice, în
conformitate cu Metodologia privind
fundamentarea cifrei de școlarizare
pentru învățământul preuniversitar de
stat, cuprinderea efectivelor de preșcolari
și elevi din unitățile de învățământ
particular și confesional, precum și
emiterea avizului conform în vederea
organizării rețelei unităților de
învățământ preuniversitar pentru anul
școlar 2016-2017, aprobată prin OMECS
nr. 5556/27.10.2015.
Avem un guvern nou, un premier şi un ministru al
1
început de an? flexibilă, o comunicare asertivă, în vederea promovării
Începutul de an 2016 reprezintă, pentru noi, unui învăţământ PERFORMANT, a unui învăţământ apt
continuarea procesului de “reformă” în domeniul să răspundă nevoilor educaţionale şi să genereze, prin
efectele sale, alinierea învăţământului preuniversitar
Școala Caraș-Severineană
educaţiei, respectiv continuarea demersurilor
specifice, atât la nivelul Inspectoratului Școlar românesc la standardele de exigenţă europeană.
Județean Caraș-Severin, cât și la nivelul unităților de Trăim în România, unde discrepanţa dintre sat şi
învățământ preuniversitar din județ, pentru oraş este, din păcate, vizibilă. Care este situaţia în
îndeplinirea obiectivelor prioritare, propuse prin Caraş-Severin? Se bucură copiii de la sat de şanse
Planul managerial al Inspectoratului Școlar Județean egale cu cei zone din ţară, pentru că familiile nu au
Caraș-Severin pentru anul școlar 2015-2016, posibilităţi să-i ţină mai mult în şcoală din zona
respectiv: urbană? Pot aceştia spune că au un viitor sau se
CREȘTEREA CALITĂȚII ACTULUI pierd pe drum ca în alte zone rurale din ţară?
EDUCAȚIONAL; Din experiența mea didactică și de viață, pot spune
ASIGURAREA PREGĂTIRII RESURSELOR că mediul de proveniență nu este determinant pentru
UMANE; succesul școlar sau pentru reușita în viață. În județul
DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR nostru, autoritățile publice au alocat sume importante
DIN PERSPECTIVA EDUCAȚIEI în infrastructura școlară din mediul rural, astfel că nu
PERMANENTE; putem vorbi de un decalaj evident și generalizat între
STABILIREA ȘI DEZVOLTAREA DE învățământul din mediul rural și cel din mediul urban.
PARTENERIATE. Există unități școlare din mediul rural în care se
În mod concret, momentul ianuarie 2016 aduce desfășoară, în condiții optime, un proces
câteva activități specifice, foarte importante pentru instructiv-educativ de calitate, după cum există și
învățământul preuniversitar cărășean, respectiv: unități școlare în mediul urban cu performanțe
- Continuarea demersurilor metodologice scăzute.
specifice pentru fundamentarea cifrei de Judeţul Caraş-Severin, cu o poziţionare geografică
școlarizare pentru anul școlar 2016-2017; aparte, ocupă locul trei ca mărime între judeţele ţării,
- Elaborarea proiectului planului de cu o suprafaţă de 8520 kmp. Cu toate acestea, ţinând
școlarizare pentru învățământul cont şi de specificul reliefului, judeţul nostru are cea
profesional și tehnic, transmiterea mai mică densitate a populaţiei din regiune (37,70
acestuia către Centrul Național de locuitori/kmp în anul 2011), situându-se pe
Dezvoltare a Învățământului Profesional penultimul loc la nivel naţional. Faptul că unităţile de
și Tehnic/CNDIPT și Comitetul Local de învăţământ au mijloace de transport pentru a facilita
Dezvoltare a Parteneriatului Social accesul elevilor la educaţie este un beneficiu. Cadrele
/CLDPS, avizarea de către CLDPS și didactice din aceste şcoli sunt calificate, iar rezultatele
CNDIPT; şcolare ale elevilor nu sunt diferite faţă de ale
- Elaborarea proiectului planului de colegilor din alte zone. De asemenea, pentru elevii de
Școala asigură şanse egale de acces la educaţie Colaborarea cu administrațiile locale, cu autoritățile
pentru toţi, respectând principiile egalităţii de şanse: locale și județene, reprezintă o prioritate pentru
garantarea dreptului la educaţie al oricărui copil, Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, pentru că
asigurarea de servicii specializate centrate pe nevoile susținerea școlii de către administrația locală este,
copiilor, drepturile copilului. În contextul asigurării poate, cel mai important lucru în bunul mers al
calităţii şi egalizării şanselor de reuşită, în procesul de activității școlare. Nu se poate desfăşura o activitate
educaţie sunt scoase la lumină şi valorificate cele mai instructiv-educativă de calitate atunci când
bune resurse ale fiecărui elev, astfel încât acesta să comunitatea locală nu se dovedeşte a fi preocupată de
poată arăta ceea ce ştie, să poată înţelege nivelul la lumea şcolii şi de asigurarea resurselor.
care a ajuns şi ce este necesar să facă în continuare. Întotdeauna am căutat să asigurăm o comunicare
În vederea susținerii performanței școlare, în interinstituțională eficientă, bazată pe încredere,
județul nostru am înființat un Centru de pregătire respect reciproc și disponibilitate în identificarea
specială care lucrează cu elevii capabili de soluțiilor pentru buna funcționare a unităților de
performanță, se ocupă de pregătirea lor pentru învățământ și pentru asigurarea succesului școlar al
olimpiade și concursuri școlare. Pentru a elimina elevilor noștri.
copiilor din mediul rural teama de competiție cu Din fericire, în judeţul Caraș-Severin există o bună
colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai colaborare între administraţiile locale şi unităţile de
școlilor din mediul rural. Sperăm, astfel, să le dăm învăţământ, primăriile, consiliile locale şi factorii locali
acestor copii încredere, să-i facem să depășească cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul educaţional
reticența că nu au șanse egale cu cei de la oraș. susţinând activitatea şcolii. De asemenea, și la nivelul
Noi, ca și instituție, facem tot ce ține de noi pentru a judeţului am fost sprijiniţi de Consiliul Judeţean Caraș-
asigura egalitatea de șanse, dar demersurile noastre Severin în organizarea şi desfăşurarea unor concursuri
sunt aplicabile doar pe câteva paliere: aducerea și județene sau zonale.
menținerea copiilor în școală prin toate instrumentele Pentru că este plină iarnă, iar condiţiile
și parteneriatele pe care le putem valorifica, meteorologice nu sunt dintre cele mai blânde, aş
asigurarea personalului didactic calificat. Este greu de vrea să ne spuneţi care este situaţia şcolilor şi mă
găsit soluţii, în condiţiile în care scăderea refer mai ales la cea din mediul rural, unde, aşa cum
3
judeţul Caraş-Severin, care sunt priorităţile pentru bine pregătit şi dedicat profesiei ;
2016? - preocupare sporită pentru încadrarea în
Prioritățile Inspectoratului Școlar Județean Caraș- costul standard per elev, ținând cont de
Severin se leagă în mod natural de prioritățile specificul geografic, demografic și
Școala Caraș-Severineană
sistemului de învățământ preuniversitar din România, socio-economic al diferitelor zone din județul
ținând cont însă de specificul și necesitățile județului nostru.
nostru. Astfel, prioritățile pentru anul 2016 sunt:
- obținerea de performanță școlară, sub toate
aspectele, reflectată în rezultate superioare
la examenele naționale (Evaluarea Națională
5
o Insuficienta informare a unor cadre didactice
o Existenţa în unele şcoli a documentelor
asupra noutăţilor privind programele
manageriale nerelevante, nerealiste, fapt ce
structurate pe competenţe, proiectele de
dovedeşte formalism şi superficialitate ;
reformă, aplicarea legislaţiei şcolare;
Școala Caraș-Severineană
o Constituirea unor Consilii de Administraţie
o Analiza superficială a rezultatelor
formale în unele unităţi, slaba lor
nesatisfăcătoare la examenul de bacalaureat,
funcţionalitate;
a cauzelor acestora şi lipsa planurilor de
o Colaborare insuficientă între directori şi
recuperare individualizate pe elev.
directori adjuncţi în anumite unităţi de
învăţământ; OPORTUNITĂŢI
o Nereguli în ceea ce priveşte întocmirea o Programele şi politica Guvernului în domeniul
documentelor manageriale și şcolare; educaţiei;
o Neîntocmirea fişelor posturilor pentru o Colaborarea cu Ministerul Educației Naționale
personalul din subordine sau având caracter - Strategia M.E.N. privind îmbunătăţirea
formal; calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi
o Neîntocmirea la timp a documentelor formare profesională, facilitarea accesului
solicitate de autorităţi sau ISJ; tuturor la sistemele de educaţie şi formare
o Lipsa abilităţilor de rezolvare a conflictelor de profesională, deschiderea sistemelor de
către unii directori; educaţie şi formare profesională către
o Existenţa unor unităţi şcolare cu societate;
promovabilitate foarte scăzută la examenele o Fondurile structurale POSDRU - Ghidurile
naţionale de evaluare naţională a elevilor de solicitantului pentru cererile de propuneri de
clasa a VIII-a şi bacalaureat; proiecte strategice şi de grant;
o Lipsa de experienţă a unor manageri şcolari în o Programele naţionale şi europene de
derularea proiectelor; finanţare a proiectelor în educaţie;
o Neimplementarea la toate nivelurile a o Proiectele pentru dezvoltarea învăţământului
standardelor de management cuprinse în profesional şi tehnic;
codul controlului intern (S.C.M.I.); o Buna colaborare cu reprezentaţii autorităţii
o Calitate scăzută a actului didactic prin locale - Instituţia Prefectului şi Consiliul
insuficienta pregătire metodică la nivelul Judeţean Caraş-Severin;
disciplinei de învăţământ a cadrelor didactice o Organizarea Centrului Judeţean de Resurse şi
tinere, debutante; Asistenţă Educaţională, cu extinderea reţelei
o Omisiunea/întârzierea aplicării legislaţiei în de consilieri şcolari;
vigoare, prin interpretarea eronată a o Parteneriatul cu C.L.D.P.S. – Comitetul Local
prevederilor acesteia de către unii manageri de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru
şcolari; Formarea Profesională (constituit în premieră
o Implementarea greoaie a mecanismelor naţională ca structură cu personalitate
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
juridică la Reşiţa, în 2006); insuficient din PIB;
o Parteneriatele locale, judeţene, naţionale şi o Insuficienţa fondurilor financiare alocate
europene încheiate cu diverse instituţii şi unităţilor şcolare de către consiliile locale;
organizaţii; o Creşterea numărului de solicitări pentru
o Existenţa unei strategii adecvate privind aplicarea Apostilei de la Haga pe
prevenirea criminalităţii şi violenţei în documentele de studii ale elevilor prin
unităţile de învăţământ preuniversitar pentru migrarea părinţilor acestora pe piaţa muncii
perioada 2011-2016. europene;
o Inconsecvenţa unor parteneri educaţionali;
AMENINŢĂRI
o Neautorizarea funcţionării unor unităţi de
o Scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii
învăţământ din mediul rural ca urmare a
asupra normării personalului didactic şi a
lipsei proiectelor de investiţii pentru
realizării formaţiunilor de studiu;
racordarea la reţeaua de apă potabilă şi
o Ieşirea din sistemul de învăţământ a unui
canalizare;
număr mare de cadre didactice prin
o Lipsa de experienţă a unor manageri în
reconversie profesională la nivel naţional sau
accesarea de fonduri europene/scrierea de
pe piaţa muncii europene;
proiecte eligibile;
o Lipsa de atractivitate a sistemului de
o Slaba motivaţie a cadrelor didactice pentru
Școala Caraș-Severineană
7
Personal din învăţământul SUPLINITORI necalificaţi/ în
2014-2015 SUPLINITORI CALIFICATI
preuniversitar (nr. posturi) curs de calificare
Școala Caraș-Severineană
Personal didactic auxiliar 268,65 Total
Urban Rural Urban Rural
Personal nedidactic 769,63
39,51 39,51 0 2,63 2,63 0
TOTAL 4622,87
Situaţia încadrării pe norme/posturi didactice pe Inspector școlar pentru managementul resurselor umane
tipuri de posturi şi medii de rezidenţă Prof. SIMONA-LILIANA STAN
recunoaște
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
re inspecție
METODOLOGIA - CADRU PRIVIND MOBILITATEA Definitivat
2015
PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
45 - 11 - - - - - - 1 4 13 27
PREUNIVERSITAR ÎN ANUL ŞCOLAR 2015-2016, Anexă
Înscrişi
Absenţi
recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
declarate vacante/rezervate 30 candidaţi – 4 la LIMBA
10
re inspecție
GERMANĂ MODERNĂ, 5 la LIMBA ŞI LITERATURA Definitivat
2015
FRANCEZĂ şi 21 la LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ, 20 - 4 - - - - - - 1 2 10 7
dintre care 4 au solicitat recunoaşterea inspecţiei FIZICĂ Tranşe de medii obţinute
speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015, 1 Solicitat
Înscrişi
Absenţi
la LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ şi 3 la LIMBA ŞI recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
re inspecție
LITERATURA ENGLEZĂ. Definitivat
2015
LIMBA GERMANĂ 3 (un
Tranşe de medii obţinute
MODERNĂ candidat
Solicitat neprezent
6 at la - - - - - 1 - 2 - -
Înscrişi
Absenţi
recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
-
10
re inspecție validarea
Definitivat fişei)
2015 CHIMIE Tranşe de medii obţinute
1 Fişă
Solicitat
invalidat
Absenţi
recunoaște
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
ă de
10
re inspecție
aplicaţia
Definitivat
Școala Caraș-Severineană
informat
4 - - - - - - - - - - 2015
ică 3
pentru 4 - - - - - - - - - - 2 2
studii
neautori La disciplina INFORMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA
zate
INFORMAŢIEI s-a înscris la Concursul naţional de
LIMBA ŞI
LITERATURA Tranşe de medii obţinute ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate
ENGLEZĂ vacante/rezervate un candidat.
Solicitat
Înscrişi
INFORMATICĂ ŞI
Absenţi
recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
recunoaște
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
candidat
10
re inspecție
8
2 nepreze Definitivat
3 - - - - - 1 - 5 5
1 ntat la 2015
validare
a fişei) 7 1 - - - - - - - - - - - 1
LIMBA ŞI
Seria III Nr. 1(51)
recunoaște
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
re inspecție candidaţi.
Definitivat
2015 RELIGIE
Tranşe de medii obţinute
5 - 1 - - - - - - - - 1 4 ORTODOXĂ
Solicitat
Înscrişi
recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
re inspecție
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor Definitivat
declarate vacante/rezervate 26 candidaţi, dintre care 2015
5 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din 1 (un
candidat
cadrul examenului de Definitivat 2015. 1 nepreze 1
- - - - - - - - - -
6 ntat la 5
MATEMATICĂ Tranşe de medii obţinute validare
Solicitat a fişei)
Absenţi
recunoașter
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
e inspecție
Definitivat CIVICĂ s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a
2015
posturilor didactice/catedrelor declarate
26 - 5 - - - - - - - 2 7 17
vacante/rezervate 32 candidaţi, 20 la ISTORIE, 11 la
La disciplinele BIOLOGIE, FIZICĂ şi CHIMIE s-au GEOGRAFIE, 1 la CULTURĂ CIVICĂ, dintre care 3 au
înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 30 examenului de Definitivat 2015, 2 la GEOGRAFIE şi 1 la
candidaţi, 20 la BIOLOGIE, 4 la CHIMIE şi 6 la FIZICĂ, ISTORIE.
dintre care 4 au solicitat recunoaşterea inspecţiei ISTORIE Tranşe de medii obţinute
speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015 la Solicitat
Înscrişi
Absenţi
BIOLOGIE. recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
re inspecție
Definitivat
2015
MUZICALĂ
Absenţi
recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
SPECIALIZATĂ: Tranşe de medii obţinute
10
re inspecție
Definitivat MUZICĂ
2015 INSTRUMENTALĂ
Solicitat
1 recunoaște
Absenţi
Înscrişi
- 2 - - - - - - - - 6 5
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
1 re
10
inspecție
Definitivat
CULTURĂ CIVICĂ Tranşe de medii obţinute 2015
Solicitat 2 1 - - - - - - - 1 - - -
Absenţi
recunoaște
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
La disciplina EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT s-au înscris
10
re inspecție
Definitivat la Concursul naţional de ocupare a posturilor
2015
1 - - - - - - - - - - 1 -
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 24
Absenţi
recunoașter
Înscrişi
examenului de Definitivat 2015.
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
e inspecție
ECONOMIE ŞI Definitivat
2015
9
EDUCAŢIE Tranşe de medii obţinute
1
ANTREPRENORIALĂ 24 2 6 - - - - - 1 - 2 3
6
Solicitat
Absenţi
recunoaște
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
re inspecție
Școala Caraș-Severineană
Definitivat PEDAGOGIA PREŞCOLARĂ ŞI METODICA
2015 DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-
6 - 2 - - - - - - 2 1 1 2 EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII s-au înscris la
Concursul naţional de ocupare a posturilor
Patru candidaţi s-au înscris la Concursul naţional de
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 85
ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate
candidaţi, dintre care 12 au solicitat recunoaşterea
vacante/rezervate la disciplina ARTE VIZUALE
inspecţiei speciale din cadrul examenului de
(EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/
Definitivat 2015.
ARHITECTURĂ), 4 la EDUCAŢIE MUZICALĂ şi 2 la
EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ: MUZICĂ LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ,
INSTRUMENTALĂ, dintre care unul a solicitat PEDAGOGIA
recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul PREŞCOLARĂ ŞI
METODICA
examenului de Definitivat 2015 la ARTE VIZUALE DESFĂŞURĂRII
Tranşe de medii obţinute
(EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/ ACTIVITĂŢILOR
INSTRUCTIV-
ARHITECTURĂ). EDUCATIVE ÎN
GRĂDINIŢA DE COPII
ARTE VIZUALE
Solicitat
(EDUCAŢIE
Absenţi
recunoașter
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
PLASTICĂ /
10
Absenţi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
inspecție
Definitivat ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ ŞI ELEMENTE DE
2015 DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR DIN
4 - 1 - - - - - - - - 1 3 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR s-au înscris la Concursul
EDUCAŢIE
Tranşe de medii obţinute naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
MUZICALĂ
Solicitat declarate vacante/rezervate 50 candidaţi, dintre care
5 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din
Înscrişi
recunoaște
Absenţi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
re
cadrul examenului de Definitivat 2015.
10
inspecție
Definitivat
2015
Înscrişi
Absenţi
recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
DISCIPLINELOR DIN
10
ÎNVĂŢĂMÂNTUL e inspecție
PRIMAR Definitivat
2015
Solicitat
Înscrişi
1-1,99
Absenţi
recunoașter
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
2 - - - - - - - - - - 1 1
10
e inspecție
Definitivat
2015 INDUSTRIE
9 (2
Tranşe de medii obţinute
ALIMENTARĂ
candidaţ
Solicitat
i
5 3
Absenţi
recunoașter
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
nepreze 5 - - - - - - - - 6
10
0 5 e inspecție
ntaţi la
Definitivat
validare
2015
a fişei)
1 - - - - - - - - - - - 1
Un număr de 28 de candidaţi s-au înscris la INSTALAŢII PENTRU
Tranşe de medii obţinute
Concursul naţional de ocupare a posturilor CONSTRUCŢII
Școala Caraș-Severineană
Înscrişi
Absenţi
recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
disciplinele TEHNICE: 1 la COMERŢ, 1 la ECONOMIC,
10
e inspecție
ADMINISTRATIV, POŞTĂ, 4 la EDUCAŢIE Definitivat
2015
TEHNOLOGICĂ, 1 la ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI
1 - - - - - - - - - - 1 -
(MAIŞTRI INSTRUCTORI), 2 la ELECTROTEHNICĂ,
ELECTROMECANICĂ, ENERGETICĂ (MAIŞTRI MECANICĂ Tranşe de medii obţinute
INSTRUCTORI), 1 la INDUSTRIE ALIMENTARĂ, 1 la Solicitat
Înscrişi
recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
e inspecție
MECANICĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI), 3 la POŞTĂ Definitivat
(MAIŞTRI INSTRUCTORI), 1 la PROTECŢIA MEDIULUI, 1 2015
la SILVICULTURĂ, 4 la SILVICULTURĂ (MAIŞTRI
10
MECANICĂ
COMERŢ Tranşe de medii obţinute
(MAIŞTRI Tranşe de medii obţinute
INSTRUCTORI)
Seria III Nr. 1(51)
Solicitat
Înscrişi
Solicitat
Absenţi
recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
Absenţi
recunoașter
10
Înscrişi
e inspecție
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
Definitivat e inspecție
2015 Definitivat
2015
1 - - - - - - - - - - - 1
ECONOMIC, 4 - - - - - - - - - - - 4
ADMINISTRATIV, Tranşe de medii obţinute POŞTĂ (MAIŞTRI
Tranşe de medii obţinute
POŞTĂ INSTRUCTORI)
Solicitat Solicitat
Înscrişi
Înscrişi
Absenţi
recunoașter
Absenţi
recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
10
e inspecție e inspecție
Definitivat Definitivat
2015 2015
3 - - - - - - - - - - - 3
1 - - - - - - - - - - - 1 PROTECŢIA
Tranşe de medii obţinute
MEDIULUI
EDUCAŢIE
Tranşe de medii obţinute Solicitat
Înscrişi
TEHNOLOGICĂ
Absenţi
recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
Solicitat
10
e inspecție
Absenţi
recunoașter
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
Definitivat
10
e inspecție 2015
Definitivat
2015
1 - - - - - - - - - - - 1
4 1 - - - - - - - 1 - 2 -
ELECTRONICĂ,
AUTOMATIZĂRI SILVICULTURĂ Tranşe de medii obţinute
Tranşe de medii obţinute
(MAIŞTRI Solicitat
Absenţi
recunoașter
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
INSTRUCTORI)
10
e inspecție
Solicitat
Definitivat
Înscrişi
Absenţi
recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
2015
10
e inspecție
Definitivat 1 - - - - - - - - - - - 1
2015 SILVICULTURĂ
1 - - - - - - - - - - - 1 (MAIŞTRI Tranşe de medii obţinute
INSTRUCTORI)
Absenţi
recunoașter
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Solicitat
Înscrişi
e inspecție
Absenţi
Definitivat , , , , , , , , , 0 recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
9 9 9 9 9 9 9 9 9 e inspecție
2015
9 9 9 9 9 9 9 9 9 Definitivat
2015
4
4 - - - - - - - - - - - 4 (candida
ţi
4 3
TURISM ŞI SERVICII Tranşe de medii obţinute nepreze - - - - - - - 1 - 5
0 ntaţi la 0
Solicitat validare
Absenţi
recunoașter
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
a fişei)
10
e inspecție
TERAPIA
Definitivat
2015 EDUCAŢIONALĂ
Tranşe de medii obţinute
COMPLEXĂ ŞI
1 - - - - - - - - - - - 1
INTEGRATĂ
Un număr de 7 candidaţi s-au înscris la Concursul Solicitat
Absenţi
recunoașter
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
10
e inspecție
11
Tranşe de medii obţinute CADRU PRIVIND MOBILITATEA PERSONALULUI
PSIHOPEDAGOGICĂ
Solicitat DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN
Înscrişi
Absenţi
e inspecție
Definitivat educaţiei naţionale nr. 4895/10.11.2014 şi a
Școala Caraș-Severineană
2015 Calendarului mobilității personalului didactic din
O fişă învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2015
invalidat
ă de – 2016, ANEXA NR. 19 la Metodologie.
aplicaţia
informat
7 ică
4 - - - - - - - - 1 5
pentru Inspector școlar general adjunct
studii
neautori
Prof. MIHAELA-AUGUSTINA BASARAB
zate
sălilor de examen şi a făcut demersurile necesare operatorii de telefonie (RENEL, ROMTELECOM etc.) în
asigurării consumabilelor necesare. Au fost testate vederea asigurării condiţiilor optime pe durata
echipamentele înaintea începerii probelor de desfăşurării probelor de examen.
examen, membrii comisiilor au fost instruiţi pentru Comisia Judeţeană de Bacalaureat a transmis în
utilizarea eficientă a acestora. toate unitățile de învățământ liceal din județ, prin
Comisia Judeţeană de Bacalaureat a nominalizat şi a adresa ISJ CS nr. 7000/08.06.2015, LISTA CENTRELOR
transmis Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice, DE EXAMEN, CENTRELOR ZONALE DE EVALUARE ȘI A
prin adresa nr. 6899/03.06.2015, unităţile de UNITĂȚILOR ARONDATE ACESTORA.
învăţământ desemnate centre de examen, unităţile În județul nostru am solicitat și obținut aprobarea
şcolare arondate acestora şi centre zonale de Comisiei Naționale pentru 3 cazuri speciale (pentru
evaluare, pentru sesiunea iunie – iulie 2015. candidata Micu Patricia, pentru candidata Rusu P.
12
În patru unităţi de învăţământ s-au constituit Patricia și pentru candidatul Toader Liviu-Nicușor).
subcomisii (Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa, Liceul Au fost constituite, cu respectarea
Teoretic Eftimie Murgu Bozovici, Liceul Bănățean prevederilor metodologiei, comisiile de
Oțelu Roșu, Liceul Mathias Hammer Anina). Pentru bacalaureat.
Seria III Nr. 1(51)
patru centre de examen și o subcomisie s-a solicitat Monitorizarea organizării şi desfăşurării examenului
Comisiei Naţionale de Bacalaureat aprobare pentru de bacalaureat s-a realizat atât de către delegatul
funcţionarea sub efectivul prevăzut de metodologie: Ministerului, Educației și Cercetării Științifice, domnul
CE Liceul Hercules Băile Herculane (249 candidați), CE inspector general Șăitan Traian, cât şi de către
Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă (192 comisia judeţeană de bacalaureat. În fiecare unitate
candidați), CE Liceul Tehnologic Dacia Caransebeș de învăţământ în care a funcţionat o subcomisie de
(192 candidați), Liceul Teoretic General Dragalina examen a fost delegat un inspector școlar membru al
Oravița (231 candidați) și subcomisia de la Liceul comisiei judeţene, având calitatea de observator al
Mathias Hammer (59 candidați). modului de desfăşurare a examenului de bacalaureat.
Au fost constituite 2 centre zonale de evaluare: CZE Preşedintele comisiei judeţene a efectuat vizite de
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița și CZE Liceul de monitorizare a modului de desfăşurare a examenului
Arte Sabin Păuța Reșița. de bacalaureat, atât în centrele de examen, cât şi în
S-a realizat informarea candidaţilor, a părinţilor şi a centrele zonale de evaluare.
opiniei publice cu privire la organizarea şi La sfârşitul fiecărei probe scrise s-au transmis date
desfăşurarea examenului, cu respectarea legate de numărul de candidaţi înscrişi la probă,
metodologiei; numărul de candidaţi prezenţi, absenţi, numărul de
- informarea elevilor, prin afişarea la loc vizibil, a candidaţi eliminaţi.
informaţiilor cu privire la calendarul şi Astfel, pe parcursul probelor scrise s-au înregistrat 6
metodologia examenului naţional de tentative de fraudă din partea candidaţilor care au
bacalaureat, precum şi cu privire la disciplinele fost eliminaţi din examen, cu posibilitatea de a
la care se susţin probele, ora de începere a participa la examen abia după două sesiuni. Aceştia
examenului la fiecare probă etc.; au fost depistaţi cu mijloace de comunicare (telefoane
- anunţarea, prin afişarea la loc vizibil şi prin mobile şi fiţuici) asupra lor.
intermediul presei, a datei, locului şi orei la A fost afişat în toate centrele de examen şi centrele
care are loc şedinţa publică de tragere la sorţi a zonale de evaluare număr de telefon gratuit
membrilor comisiilor de bacalaureat; (TELVERDE) la care cetățenii pot semnala toate
- informarea, de către conducerile unităţilor de neregulile apărute în organizarea și derularea
13
2. ILIESCU I. ZAHARIA, specializarea filologie examenului de bacalaureat – 2011, aprobată prin
– nota pe lucrare: 4,15; în aplicație este Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi
trecută nota 7,60; pentru bacalaureatul 2015, a adreselor şi
Situația a fost remediată, modificarea în aplicație a reglementărilor transmise de MEN şi CNEE.
Școala Caraș-Severineană
fost făcută, ca urmare a deblocării aplicației de către
MECS. Inspector școlar general adjunct
Lucrările au fost reevaluate de Centrul Regional de Prof. RODICA VESA
Prezenţi
Înscrişi
promovare la Evaluare Naţională a crescut cu 12,71%.
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
Membrii Comisiei Judeţene pentru organizarea şi
desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015, împreună cu
reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării
2282
2214
108
164
266
383
337
341
326
236
49
4
Ştiinţifice, inspector general Traian Şăitan, au
monitorizat cele trei centre zonale de evaluare,
precum şi centrele de examen din teritoriu.
Procentul de promovare a fost de 73,49%. De asemenea, la nivelul judeţului s-a constituit
S-au depus un număr de 102 contestaţii, dintre care Echipa de monitorizare a unităţilor de
48 contestaţii au fost admise, iar 54 au fost respinse. învăţământ/Centre de Examen/Centre de comunicare
Admise – Evaluare Naţională 2015, alcătuită din inspectori
Nr. lucrări
Disciplina Respinse şcolari delegaţi de către Comisia Judeţeană pentru
contestate mărire micşorare
Total monitorizarea tuturor activităţilor din cadrul Evaluării
notă notă
Limba şi Naţionale, conform Art. 9, alin.(11) din Metodologie,
literatura 65 36 25 11 29 numită prin Decizia Nr. 331/20.06.2015.
română Concluzionăm faptul că, în judeţul Caraş-Severin,
Școala Caraș-Severineană
Limba
maternă 3 2 2 0 1
desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015 s-a înscris în
germană starea de normalitate, cu respectarea riguroasă a
Matematică 34 10 9 1 24 cadrului legal, reprezentat de Metodologia de
organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru
Total 102 48 36 12 54
elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015 - Anexa
nr. 2 la ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, cu privire
Statistica finală / după contestaţii: la organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale
pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011.
Tranşe de medii obţinute
Prezenţi
Înscrişi
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
14
10
2214
108
164
265
384
336
342
322
239
49
Media la
Nr.
Unitatea de învăţământ Evaluare Media claselor
crt.
naţională V-VIII Diferență
COLEGIUL NAŢIONAL "CONSTANTIN DIACONOVICI
1 LOGA" CARANSEBEŞ 6.68 8.58 1.91
COLEGIUL NAŢIONAL "TRAIAN DODA"
2 CARANSEBEŞ 6.90 8.73 1.83
3 COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA ELIADE“ REŞIŢA 7.51 8.90 1.39
4 COLEGIUL NAŢIONAL „TRAIAN LALESCU“ REŞIŢA 8.12 9.02 0.90
5 LICEUL "HERCULES" BAILE HERCULANE 6.59 8.80 2.21
6 LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA 5.58 8.21 2.63
7 LICEUL DE ARTE „SABIN PĂUŢA“ REŞIŢA 6.97 8.52 1.55
LICEUL TEHNOLOGIC "CLISURA DUNARII"
8 MOLDOVA NOUĂ 7.24 8.54 1.30
9 LICEUL TEHNOLOGIC "DACIA" CARANSEBEŞ 6.66 8.53 1.87
10 LICEUL TEHNOLOGIC "DECEBAL" CARANSEBEŞ 6.65 8.49 1.84
LICEUL TEHNOLOGIC „IOSIF CORIOLAN BURACU“
11 PRIGOR 4.35 7.77 3.41
LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE STOICA DE
12 HAŢEG“ MEHADIA 5.24 8.44 3.19
13 LICEUL TEHNOLOGIC „SF. DIMITRIE“ TEREGOVA 5.42 8.52 3.11
14 LICEUL TEHNOLOGIC BERZOVIA 6.62 8.84 2.21
15 LICEUL TEOLOGIC BAPTIST REŞIŢA 7.41 8.72 1.31
15
29 GLIMBOCA 6.42 8.08 1.66
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE GUGA“
30 RĂCĂŞDIA 6.34 8.52 2.18
Școala Caraș-Severineană
31 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IOAN CIUCUREL“ ŞOŞDEA 5.46 8.55 3.09
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IULIU BIROU“ TICVANIU
32 MARE 4.88 8.00 3.11
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „J.A. KOMENSKY“ SFÂNTA
33 ELENA 4.32 8.33 4.01
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI NOVAC“ SASCA
34 MONTANĂ 5.06 8.19 3.13
35 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI PEIA“ REŞIŢA 7.52 8.79 1.27
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PAVEL BORDAN“
36 GRĂDINARI 6.84 8.42 1.58
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PETRE SAVA BĂLEANU“
37 VĂLIUG 4.53 7.71 3.19
38 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PETRU OALLDE“ FOROTIC 6.07 8.12 2.05
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ROMULUS FABIAN“
39 VĂRĂDIA 4.09 8.33 4.24
40 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SF. IACOB“ BREBU 6.06 8.51 2.45
41 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SF.SAVA“ SOCOL 5.50 8.22 2.72
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SOFIA ARCAN“ MOLDOVA
42 NOUĂ 6.26 8.24 1.97
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ŞTEFAN VELOVAN“ RUSCA
43 MONTANĂ 6.06 8.71 2.65
44 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRAIAN LALESCU“ CORNEA 6.05 8.89 2.83
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRANDAFIR COCÎRLĂ“
45 TURNU RUIENI 6.93 9.13 2.20
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRANDAFIR TĂMAŞ“
46 MARGA 5.47 8.23 2.76
47 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „VASILE VERSAVIA“ NAIDĂŞ 3.99 8.20 4.22
48 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ARMENIŞ 6.11 8.89 2.78
49 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂNIA 6.77 8.70 1.93
50 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂUŢAR 6.79 8.71 1.92
51 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERLIŞTE 4.34 7.65 3.32
17
implicarea în elaborarea de CDL, în CA ale
ANALIZA S.W.O.T PENTRU unităţilor şcolare, etc.);
REŢEAUA ŞCOLARĂ CU i. Parteneriatele şi proiecte locale, judeţene,
Școala Caraș-Severineană
naţionale, internaţionale;
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI j. Elaborarea de CDL-uri la solicitarea agenţilor
TEHNIC economici;
k. Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice de
PUNCTE TARI: specialitate în participarea la fazele naţionale
a. Implementarea PRAI (Planul Regional de ale olimpiadelor tehnice interdisciplinare şi
Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi concursurilor profesionale;
Tehnic – document de planificare strategică la l. Calificările solicitate pe piaţa muncii (conform
nivelul regiunii VEST) şi PLAI (Planul Local de analizelor din cadrul documentelor de
Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi planificare strategică PRAI şi PLAI) ;
Tehnic – document de planificare strategică la m. Accesul la Internet în scopul cunoaşterii
nivelul judeţului CS); ultimelor noutăţi din domeniul tehnic;
b. Elaborarea PAS (Planul de Acţiune pentru n. Structura arborescentă şi modulară a
Învăţământul Profesional şi Tehnic – document învăţământului profesional şi tehnic.
de planificare strategică la nivelul unităţilor
şcolare) PUNCTE SLABE:
c. O mai bună promovarea a ofertei școlare și a Dezvoltarea socio-economică a judeţului este
oportunităților IPT în comunitate și mediul de lentă;
afaceri; Posibilităţi limitate de efectuare a instruirii
d. O mai bună consiliere a părinţilor privind practice la unii agenţi economici;
învăţământul profesional, cu accent pe Resurse financiare limitate pentru unele măsuri
avantajele și perspectivele oferite de acesta; din PLAI;
e. Implicarea activă a partenerilor sociali în Facilităţile fiscale pentru agenţii economici
formarea profesională a elevilor (deschidere implicaţi în susţinerea şcolilor sunt limitate
reală spre școli); (dotări, stagii de instruire practică, burse);
f. Acreditarea unităţilor de învăţământ ca Factorii subiectivi care influenţează opţiunile
furnizori de formare continuă a adulţilor pentru absolvenţilor pentru învăţământul liceal sau
calificări noi cerute pe piaţa muncii; profesional.
g. Diseminarea eficientă a informaţiilor prin
intermediul reţelei electronice; AMENINŢĂRI:
h. Ameliorarea parteneriatelor cu agenţii Scăderea continuă a populaţiei şcolare;
economici (convenţii de instruire practică, Reducerea numărului de clase datorită scăderii
19
orientarea în carieră, standarde de formare
profesională, competenţe şi evaluare, nevoile pieţei REZULTATE:
muncii, implementarea curriculumului - - regândirea reţelei şcolare şi a domeniilor de
practică/experienţă la locul de muncă, lecţii susţinute pregătire la nivel judeţean în cele 17 unităţi
Școala Caraș-Severineană
de experţi din mediul economic, etc. şi acordarea de şcolare cu învăţământ profesional şi tehnic
sprijin factorilor de decizie din şcoli - participare în (4 în mediul rural şi 13 în mediul urban), cu
Consiliul de Administraţie, elaborarea de CDL, CDS, accent pe diminuarea ponderii calificărilor
etc.). profesionale excedentare în favoarea celor cu
realizarea unui studiu de specialitate, reale perspective de ameliorare a cererii pe
conform Ordinului privind aprobarea Metodologiei piaţa locală şi regională a forţei de muncă.
pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea - instituţionalizarea dialogului social si
reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat participarea partenerilor sociali in procesul
pentru anul şcolar 2014-2015, cu următoarele acţiuni: decizional au fost susţinute permanent de
Analiza cuprinderii absolvenţilor-clasa a structurile sociale organizate:
VIII-a (situaţii statistice); la nivel regional: Consorţiul Regional
Analiza opţiunilor elevilor de clasa a VIII-a înfiinţat în cadrul programului de
(sondaje centralizate de CJRAE-CS) modernizare a învăţământului
Identificarea calificărilor profesionale pe profesional şi tehnic, Phare TVET
baza tendinţelor economico-sociale (cu la nivel judeţean: Comitetul Local de
date statistice actualizate permanent, Dezvoltare a Parteneriatului Social
provenite de la partenerii sociali - AJOFM, (CLDPS), cu rol decisiv în elaborarea şi
ADR VEST, CR VEST şi INS) în cele 17 implementarea Planului Local de
unităţi şcolare cu învățământ profesional Acţiune privind dezvoltarea
și tehnic învăţământului profesional şi tehnic
Expertiza nevoilor de formare (fundamentarea planului de şcolarizare
profesională conf. recomandărilor PRAI, şi restructurarea reţelei unităţilor de
PLAI şi CLDPS (întâlniri la nivel regional/în învăţământ).
cadrul Consorţiului Regional Vest (actual
CRIO VEST) si local/în cadrul CLDPS); PROPUNERI PENTRU FUNDAMENTAREA CIFREI DE
Aplicarea criteriilor de fundamentare a ȘCOLARIZARE:
planului de şcolarizare: legislative, Respectarea recomandărilor CLDPS pentru
economice, demografice, geografice, ponderea de 60% a cifrei de școlarizare
socio-economice şi oferta educaţională a alocată pentru învățământul profesional și
şcolilor (finalitate în elaborarea planului tehnic în zonele urbane și fundamentarea
de şcolarizare la nivel judeţean): cifrei de școlarizare în funcție de efectivele
Aplicarea Nomenclatoarele de calificări existente;
21
beneficiază de servicii educaţionale de sprijin. administrarea şi coordonarea inovaţiilor apărute în
Integrarea şcolară a copiilor cu CES se realizează unităţile şcolare şi/sau de noi metodologii de lucru.
prin unităţi de învăţământ special, prin grupe şi clase Se urmărește educaţia şi recuperarea copiilor cu
dizabilităţi, cu prioritate din judeţul Caraş-Severin, în
Școala Caraș-Severineană
speciale integrate în şcolile publice şi individual în
unităţi de învăţământ preşcolare şi şcolare obişnuite. concordanţă cu nevoile specifice ale grupurilor ţintă
Copiii cu deficienţe medii, profunde, severe şi/sau şi cu standardele internaţionale. De asemenea, se
asociate sunt înscrişi de regulă în şcolile speciale. urmărește facilitarea integrării în societate a copiilor
Copiii cu dificultăţi de învăţare şi tulburări de limbaj, cu cerinţe educative speciale promovând programe
cu tulburări socio-afective sau de comportament sunt educaţionale specifice, adaptate nevoilor copiilor şi
integraţi de regulă în şcolile de masă şi beneficiază de ale comunităţii.
servicii educaţionale de sprijin (pe lângă asistenţa
psihopedagogică).
În sistemul şcolar se fac şi în prezent confuzii între
cele doua procese, integrare şi incluziune.
Integrarea este procesul de asimilare a elevului în
cadrul învăţământului obişnuit (general), proces prin
care elevul se adaptează şcolii în timp ce aceasta
rămâne, în cea mai mare parte, neschimbată.
Incluziunea presupune ca şcolile şi sistemul
educaţional, în general, să se schimbe şi să se Un număr de 461 de preșcolari și elevi au fost
adapteze nevoilor elevului. Ne aflăm într-un amplu şcolarizaţi în cadrul unităţilor speciale și 800 au
proces de integrare a copiilor cu dizabilităţi în şcolile beneficiat de programe de sprijin (adaptare
de masă. În paralel cu procesul de integrare se curriculară şi terapii specifice) în cadrul şcolilor de
dezvoltă serviciile educaţionale adresate copiilor, masă. În contextul individualizării procesului de
cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, învăţare şi recuperare promovat de legislaţia în
se realizează treptat adaptarea şi diferenţierea domeniul educaţiei speciale şi educaţiei integrate, rata
curriculară, ceea ce presupune o mişcare spre de promovabilitate a fost de 95%.
incluziune şcolară. În judeţul nostru s-a mărit numărul Asigurarea şi respectarea drepturilor elevilor cu
unităţilor de învăţământ integratoare la 89, fapt care cerinţe educative speciale, în general, şi în particular a
relevă înţelegerea importanţei integrării şi incluziunii. dreptului la educaţie, şi plasarea acestora într-o zonă
În cele patru unităţi şcolare din judeţul nostru (CSEI de interes special, oferirea unor servicii educaţionale
Primăvara Reşiţa, CSEI Aurora Reşiţa, CSEI Christiana de calitate copiilor/elevilor cu CES prin valorificarea
Bocşa, Şcoala Gimnazială Specială Caransebeş) s-au maximă a potenţialului existent, în scopul integrării
diversificat, în anul şcolar 2014 - 2015, serviciile socio-profesionale, constituie ceea ce unitățile de
acordate copiilor/tinerilor după cum urmează: învățământ special din județul Caraș-Severin îşi
evaluare/diagnosticare în vederea depistării timpurii propun să realizeze.
(prin CIEC), intervenţie timpurie, educaţie specială în
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Terapiile specific de compensare de care beneficiază cerinţe educative speciale;
atât elevii şcolarizaţi în instituţie, cât şi cei integraţi Centru-resursă pentru studenţi, părinţi, voluntari,
în şcoala de masă, au pus accent pe următoarele specialişti în domeniu, cadre didactice, comunitate
domenii: locală.
- dezvoltarea trăsăturilor de personalitate din OFERTA DE SERVICII a centrelor școlare de educație
domeniul afectiv, motivaţional, caracterial şi incluzivă se bazează pe proiecte şi programe:
formarea unui registru comportamental Programul de educaţie (specială şi integrată)
adecvat care să permită adaptarea şi ce se desfăşoară în cadrul centrului în
integrarea socială; grupe/clase sau în afara acestuia la nivel
- dezvoltarea deprinderilor de muncă preprimar, primar şi gimnazial;
independentă; Programul de abilitare, compensare,
- dezvoltarea conduitei morale; recuperare se realizează prin terapii specifice:
- dezvoltarea armonioasă a conduitei psihopedagogie, psihologice, logopedie,
psihomotrice şi a abilităţilor practice. kinetoterapie, consiliere, ajutor cu
În ceea ce priveşte situaţia copiilor cu dizabilităţi echipament tehnic adaptat;
integraţi în şcoala obişnuită, trebuie menţionat faptul Programul de evaluare realizat prin C.I.E.C;
că aceştia lucrează cu două categorii de cadre Programul de intervenţi primară ce se
didactice: cadre didactice din învăţământul obişnuit desfăşoară în scopul formării şi dezvoltării
Școala Caraș-Severineană
(învăţător sau profesor) şi cadre didactice din unei autonomii funcţionale pentru copiii cu
învăţământul special (profesor de sprijin, profesor dizabilităţi neuro-psiho-motorii aflaţi în
pentru terapii specifice de recuperare şi compensare). sistem intern săptămânal, sector de
Marea majoritate a cadrelor didactice din şcolile de observaţie sau activităţi de zi;
masă nu cunosc problematica minimală a cerinţelor Program de stimulare polisenzorială;
educaţionale speciale, astfel că nevoia de formare a Programe extracurriculare cu scop de
tuturor cadrelor didactice, mai ales din învăţământul intagrare în comunitate, de formare de
secundar, în problematica CES şi a educaţiei incluzive abilităţi sociale şi de loisir.
constituie o prioritate şi necesitate în acelaşi timp. Program de formare continuă (ştiinţifică)
În vederea creşterii calităţii învăţământului special pentru propriul personal şi pentru personalul
şi învăţământului special integrat, cadrele didactice din instituţiile de învăţământ integratoare;
22
informative).
Program modular realizat prin stagii Programul de educaţie incluzivă ce se desfăşoară pe
nondisciplinare ”Dezvoltarea abilităților
trei direcţii:
de viață ale elevilor în contextul
pregătirea şcolii de masă în drumul ei spre o
dezvoltării durabile”;
şcoală incluzivă prin organizarea de cursuri,
Modul de specialitate ”Abordări
seminarii, mese rotunde;
moderne în psihopedagogia specială”;
acordare de programe de sprijin copiilor din
Modul de educație nonformală”Educația
grădiniţă şi şcoli de masă (depistare,
ecologică”;
evaluare, curriculum adaptat, terapii
Modul de educație nonformală ”Șanse
specifice, consiliere) asigurat de profesorii
egale prin educație nonformală”;
itineranţi/de sprijin;
”Aplicații in psihoterapia de cuplu si
monitorizarea elevilor integraţi.
familie și managementul disfuncțiilor
BENEFICIARI
sexuale”;
elevii cu dizabilităţi /tulburări de
”Evaluarea complexă psihodiagnostică și
învăţare/dezvoltare repartizaţi prin Comisia
psihopedagogică”;
pentru Protecţia Copilului, S.E.O.P. Din cadrul
”Repere metodologice in asistența
C.J.R.A.E Caraş-Severin, Comisia Internă de
psihologică a siguranței circulației”;
Evaluare Continuă;
”Aspecte generale despre specificul
profesiilor din sfera siguranței preşcolari/elevii din învăţământul de masă cu
naționale”; tulburări de învăţare/tulburări de dezvoltare,
”Etiologia bolilor psihice”. întârziere în achiziţii;Personalul din C.Ş.E.I.
„Primăvara” Reşiţa;
OBIECTIVELE principale ale centrelor școlare de Cadrele didactice din învăţământul de masă;
educaţie incluzivă și ale școlilor speciale sunt: Părinţii copiilor din unitățile de învățământ
Acordarea de servicii de specialitate copiilor cu special, precum şi din şcolile și grădiniţele
dizabilităţi neuro-psiho -motorii şi familiilor acestora; partenere integratoare
Integrarea, normalizarea, socializarea copiilor cu La evaluările efectuate în anul şcolar 2014-2015
23
metodiştii Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş- metode activ – participative, învățarea bazată pe
Severin şi C.C.D. C-S; Transmiterea săptămânală de proiecte, implicarea tehnologiei IT în procesul
informaţii utile (oferte de parteneriat / adrese de instructiv – educativ; Dezvoltarea profesională a
profesorilor a fost evidențiată prin experimentarea
Școala Caraș-Severineană
parteneri, anunţuri importante/lansări de proiecte,
termene) prin sistemul informatic de corespondenţă, cooperării europene, lucrând pe sarcini similare,
conform procedurilor interne la nivelul Inspectoratului înţelegerea necesităţii unei comunicări eficiente între
Școlar Județean Caraș-Severin; Pagina web a şcolile implicate în proiect, prin împărtăşirea
Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş – Severin; Poşta experienţelor de predare, o mai bună înţelegere a
electronică; Grupul Erasmus+ Caras-Severin istoriei fiecărei ţări într-un context european lărgit, o
(facebook); Convorbiri telefonice, pentru consiliere și atitudine pozitivă asupra diversităţii religioase şi
informare în situații punctuale; Alte culturale, îmbogățindu-și astfel prestația didactică;
evenimente/acțiuni de promovare. Dezvoltarea personală de care au beneficiat profesorii
Considerăm că pot fi considerate exemple de bună pe parcursul proiectului a condus la creşterea
practică cele două proiecte care se finalizează în 2015, încrederii şi respectului de sine și nu în ultimul rând,
respectiv: aceștia s-au familiarizat cu noi stiluri de dans, ceea ce
1. Proiectul COM-13-PM-202-CS-PL: ”Shall we reprezintă un câștig pentru activitatea fizică a fiecărui
dance?”, implementat de Școala Gimnazială Nr. 2 individ.
Reșița. Proiectul a avut un impact deosebit asupra Impactul asupra instituției de învățământ: Prin
elevilor: Elevii au fost implicați în toate etapele toate activitățile sale derulate, proiectul contribuie la
proiectului, unii dintre ei participând la mobilitate, iar creșterea prestigiului școlii în comunitatea locală;
ceilalți participând la cursurile de dans, la pregătirea Proiectul contribuie la dezvoltarea imaginii școlii prin
panoului de prezentare, la traducerea materialelor, la promovarea acesteia la nivel local / național /
realizarea de creații plastice sau prezentări Power european, prin intervenții în presa locală, dar și în
Point; Prin participarea la proiect, elevii au înțeles presa internațională; Ca urmare a implementării
importanţa învățării limbilor străine, s-au familiarizat proiectului, a fost creat un opțional / CDŞ – ”Joc,
cu tehnologiile IT în pregătirea materialelor necesare mișcare, sănătate”, care are ca scop conștientizarea
proiectului , dar și în comunicarea cu elevii din țările elevilor încă de la o vârstă foarte fragedă de
partenere, au înțeles eficiența dansului și a activității importanța activității fizice, fie ea prin dans, tema
fizice pentru a avea un corp sănătos; Un aspect proiectului, respectiv jocuri sportive sau chiar
semnificativ pentru elevi a fost o mai bună înţelegere practicarea unui sport, toate acestea ducând la o viață
a istoriei fiecărei ţări, într-un context european lărgit, sănătoasă și la o prestație școlară eficientă. Proiectul
ajutându-i astfel să perceapă mai bine oamenii, a conferit o dimensiune europeană activității școlii,
tradițiile și cultura țării respective. Mai mult, ceea ce a dus la creșterea prestigiului școlii în
dezvoltarea unor aptitudini de adaptabilitate în comunitatea locală și în afara ei, conducând la
condiții noi, de cooperare în grupuri internaționale, reconfirmarea, în anul 2014, a titlului de ȘCOALĂ
sunt necesare pretutindeni în Europa, în special pe EUROPEANĂ, dobândit în anul 2011.
dezvoltat abilităţile de comunicare într-o limba pentru cadre didactice și părinţi și Caietul de
străină; Proiectul a promovat integrarea socială si lucru pentru elevi;
egalitatea de şanse, deoarece grupul ţintă a fost - Eleva DOLOT DIANA-NICOLE de la Colegiul
format din tineri provenind din familii cu venituri Naţional Traian Lalescu Reşiţa a prezentat
modeste, tineri dezavantajaţi provenind din familii Pachetul educațional ,,LIGHTS WILL GUIDE
monoparentale sau din familii dezbinate, de etnii YOU HOME" (Luminile te vor conduce acasă),
diferite, cu părinţi plecaţi în străinătate,din mediul rezultat al proiectului EURHOME - TABĂRA
rural;Prin participarea la proiect a acestor elevi s-au ECUMENICĂ, coordonat de domnul profesor
dezvoltat relaţii interpersonale bazate pe respect şi CHIOSA NICOLAE și de doamna profesor
consideraţie între elevi, elevi - profesori, elevi- DOLOT LAVINIA;
mentor/tutore, datorită activităţilor în care au fost - Eleva NEAGOE LOREDANA de la Colegiul
24
25
Gimnazială Pojejena - Grădiniţa cu Program Normal;
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBILE Şcoala Gimnazială Liubcova - Grădiniţa cu Program
MINORITĂŢILOR 2014-2015 Normal; Grădiniţa - Grădiniţa cu Program Normal Nr.
Nivel Limba cehă Limba croată 6 Moldova Veche; Şcoala Primară Măceşti , Şcoala
Școala Caraș-Severineană
de învăţământ Clase Elevi Clase Elevi Primară Câmpia; Şcoala Gimnazială Socol; Şcoala
Preprimar 1 10 5 61 Gimnazială Zlatiţa, în total 577 copii.
Primar 4 32 7 104
Gimnazial 4 40 4 88
Liceal 0 0 4 44 LIMBA GERMANĂ se studiază la: Grădiniţa cu Program
Total 9 82 20 297 Normal Nr. 5 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Normal Nr.
Limba maghiară Limba ucraineană Limba sârbă 9 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 7 Reşiţa;
Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 Reşiţa; Grădiniţa
1 12 3 38 11 111 cu Program Normal Nr. 5 Caransebeş; Grădiniţa cu
- - 7 90 14 176 Program Normal Nr. 4 Caransebeş; Grădiniţa cu
- - 6 92 12 242 Program Normal Nr. 2 Caransebeş; Liceul Teoretic
0 0 0 0 2 39 Diaconovici-Tietz Reşiţa; Colegiul Național C. D. Loga
1 12 16 220 39 568
Caransebeş; Liceul Mathias Hammer - Şcoala Nr. 2
Limba germană Limba rromani Total
Anina – Grădiniţa cu Program Normal Nr. 5 Steierdorf;
Grupe/ Copii/
Clase Elevi Clase elevi
Clase Elevi
Grădiniţa Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3 Oraviţa,
10 180 - - 31 412
în total 537 copii.
9 158 7 107 48 667
8 106 4 49 38 617 LIMBA RROMANI se studiază la: Grădiniţa cu Program
8 93 0 0 14 176 Normal Maciova; Școala Gimnazială Constantin
35 537 11 156 131 1872 Daicoviciu (Structura Şcoala Gimnazială Maciova);
Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz Reşiţa (Structura
În judeţul Caraş-Severin, învăţământul destinat Şcoala Gimnazială Nr. 1 Reşiţa); Colegiul Național
minorităţilor naţionale cuprinde 7 etnii: cehă, croată, Traian Lalescu Reșiţa (Structura Şcoala Primară
maghiară, ucraineană, sârbă, germană şi rromă, după Mociur); Școala Gimnazială Nr. 12 Reșița (Structura
cum urmează: Şcoala Primară Câlnic), în total 156 copii.
LIMBA CEHĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială Sfânta– Inspector școlar pentru minorități
Elena; Şcoala Gimnazială Gârnic; Şcoala Gimnazială Prof. GHEORGHE MANDA
Educaţia interculturală urmăreşte dezvoltarea unei educaţii pentru toţi în spiritul recunoaşterii
diferenţelor ce există în interiorul aceleiaşi societăţi.
(CONSTANTIN CUCOŞ)
şi judeţeană; OPORTUNITĂȚI
-Instituţii specializate în activităţi educative - Creşterea ofertei de cursuri pentru formarea
extraşcolare: palatele şi cluburile copiilor; continuă prin CCD;
- Bază materială didactică relativ modernă în unităţile - Creşterea receptivităţii unor părinti în rezolvarea
Seria III Nr. 1(51)
27
susţinerea şi organizarea proiectelor educative; elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea
- Oferta redusă a CCD în domeniul educaţiei non- delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele
formale (inexistentă) şi a metodelor activ – adiacente unităţilor de învăţământ
participative; preuniversitar, la nivelul I.S.J. Caraş-Severin a
Școala Caraș-Severineană
- Oferta negativă a străzii. fost întocmit Planul Teritorial Comun de
Acţiune nr. 151386 din 11.09.2013, care a fost
Activităţi educative desfăşurate la nivelul judeţului: diseminat către toate unităţile de învîţământ,
Au fost monitorizate toate unităţile de poliţiile municipale/orăşeneşti şi secţiile de
învăţământ în cadrul inspecţiilor tematice; poliţie rurală în vederea întocmirii Planurilor
Unităţile de învăţământ monitorizate au Locale comune de Acţiune, în baza cărora au
întocmită documentaţia specifică; iniţiat şi desfăşurat multiple activităţi de
Toate unităţile de învăţământ au întocmit prevenire şi combatere a faptelor antisociale;
programul de activităţi pentru săptămâna ,,Să c. Aplicarea Planului operaţional privind
ştii mai multe, să fii mai bun!” şi l-au transmis reducerea fenomenului violenţei în mediul
către Inspectoratul Școlar Județean Caraș- şcolar al Inspectoratului Şcolar Judeţean
Severin, în format electronic; Caraş-Severin;
Activităţile extracurriculare planificate au d. Activarea comisilor de prevenire şi combatere
fost diverse, adaptate la specificul a violenţei în mediul şcolar, conform OMEdCT
comunităţii locale; nr. 1409, la nivelul ISJ Caraş-Severin, respectiv
Au fost planificate activităţi în parteneriat cu la nivelul unităţilor de învăţământ;
I.P.J., Direcția Generală Anticorupție, e. Întâlniri, dezbateri, ateliere de lucru (cu
Jandarmerie, I.S.U., Agenţia Judeţeană de directori, cadre didactice, diriginţi, consilieri
Mediu, CEPECA C-S şi Direcţia Judeţeană de educativi) în vederea cunoaşterii normelor
Tineret şi Sport; legislative privind violenţa în şcoli (Legea nr.
Sunt încheiate parteneriate cu Poliţia locală 272/2004, Ordinul MECT 1409/29.06.2007,
în ceea ce priveşte siguranţa elevilor în şcoli şi Legea 35 din 2007, Legea 29 din 2010);
multe dintre unităţile de învăţământ f. Monitorizarea aplicării prevederilor Legii
derulează proiecte privind prevenirea şi 35/2007 privind siguranţa elevilor în unităţile
combaterea violenţei în mediul şcolar; şcolare;
Elevii noştri au participat la ,,Ziua porţilor g. Informarea cu operativitate a ISJ Caraş-Severin
deschise” la Inspectoratul Judeţean de şi a organelor de ordine în cazul apariţiei unor
Jandarmi Caraș-Severin, la I.S.U. Semenic şi situaţii de risc sau a producerii unor acte de
I.P.J.; violenţă (IPJ Caraş-Severin, Jandarmeria,
Au fost aprobate 284 excursii, în judeţ, în ţară Poliţia Comunitară, ONG-uri) la nivelul şcolilor;
şi în străinătate. Au fost aprobate 28 excursii h. Solicitarea de fonduri de la consiliile locale
în cadrul săptămânii ,,Să ştii mai multe, să fii şi/sau sponsori pentru asigurarea personalului
Judeţe 100000
Caraş- 90000
333900 332300 327100
Severin 80000
Total 70000
Regiunea 1946700 1936700 1904200 60000
Vest 50000
Total 21733 600 21614700 21226300 40000
România 30000
* valori provizorii înregistrate la recensământul din 2011 20000
2011* 2015 2020 2025 10000
274277 320000 310900 300100 0
1861900 1809100 1746000 3-6 7-14 15-24 Total
20696600 20026400 19243400
Sursa: INS , Proiectarea populaţiei României în profil teritorial grupa de vârstă
până în anul 2025, p.21. 2003 2015 2025
În ceea ce priveşte densitatea populaţiei, judeţul Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României în profil
Caraş-Severin are cea mai mică densitate din regiune teritorial până în anul 2025
(38,4 loc / kmp - anul 2007), situându-se pe În perspectivă, numărul populaţiei judeţului Caraş-
penultimul loc la nivel naţional. Severin şi implicit al populaţiei şcolare este prognozat
să scadă constant, până în anul 2025.
Principalele evoluţii în privinţa populaţiei preşcolare şi Pe ansamblul populaţiei preşcolare şi a celei şcolare
a celei şcolare sunt ilustrate de următorii indicatori: din judeţul Caraş-Severin avem de-a face cu o scădere
de circa 30.400 de persoane, repartizate după cum
Evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare proiectate în urmează: circa 21.300 de persoane pentru intervalul
perioada 2003-2020: 2003-2015 şi circa 9.100 de persoane pentru intervalul
2015-2025.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Populaţia preşcolară (3-6 ani) a judeţului Caraş- 12.056 12.000 0 56 A
Severin va scădea în prima perioadă de prognoză 2. Şcoli primare doua
şansă
(până în 2015) mai lent (o scădere de circa 300 de 11.073 10.708 0 365 A
persoane), urmând ca în a doua perioadă (până în doua
3. Şcoli gimnaziale
2025) să avem de-a face cu o scădere mult mai şansă
accentuată (mai puţin cu circa 2.400 de persoane). + FR
4. Licee, colegii 11.154 8979 2175 0
Populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu
Liceu pentru elevi 7 7 0 0
de educaţie (populaţia din grupa 7-14 ani) va cunoaşte 5.
cu CES
o evoluţie diferită. Aici avem de-a face cu o scădere Școală
6. 546 0 546 0
foarte mare a populaţiei pentru prima perioadă (până profesională
în 2015, populaţia va scădea cu circa 7.300 de Şcoli speciale 449 449 0 0
7. (preşcolar, primar
persoane). şi gimnazial)
Pentru perioada 2015-2025 este prevăzută o Postliceal / Școli 1416 1307 109 0
8.
scădere mai mică de circa 2.600 de persoane. de maiștri
Populaţia între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea foarte TOTAL 44337 41086 2830 421
bine în linia de scădere generală a populaţiei judeţului O provocare pentru sistemul de învăţământ este
29
preşcolare pentru anul şcolar 2013-2014 şi anul şcolar perioade de recesiune demografică, poate fi necesară
2014-2015 introducerea unui sistem de evaluare a instituţiilor de
învăţământ pe baza unor indicatori de performanţă şi,
POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI PREŞCOLARĂ în anul şcolar pe termen lung este necesar un sistem de indicatori
Școala Caraș-Severineană
2013-2014 de performanţă pentru profesori. Principalele
Tipuri / Forme de concluzii desprinse din acest studiu sunt că în judeţ se
Număr învăţământ poate preconiza o scădere semnificativă a populaţiei
Nr. Nivel / unitate de total FR /
şcolare, scădere care va fi transferată peste câţiva ani
crt. învăţământ copii/ alte
Zi Seral şi în rândul forţei de muncă.
elevi situaţ
ii Nu numai că avem nevoie de mai multă forţă de
1. Grădiniţe 7931 7931 0 0 muncă calificată şi de niveluri mai înalte de calificare
12.434 12.387 0 47 A pentru a putea să reducem decalajul faţă de ţările
2. Şcoli primare doua
comparabile din Europa – România trebuie, în acelaşi
şansă
11.352 10.975 0 377 A timp, să facă astfel încât un procent mai mare de elevi
doua să obţină calificări mai înalte pentru a compensa
3. Şcoli gimnaziale
şansă scăderea numărului de absolvenţi. Aceasta reprezintă
+ FR
o provocare majoră pentru sistemul românesc de
4. Licee, colegii 11.923 9.813 2.110 0
Liceu pentru elevi 70 70 0 0
învăţământ.
5. Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă
cu CES
Școală Educaţională Caraş-Severin, la solicitarea
6. 277 0 277 0
profesională Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, a
Şcoli speciale 455 455 0 0
realizat un studiu de specialitate (expertiză) pentru
7. (preşcolar, primar
şi gimnazial) fundamentarea planului de şcolarizare, din
Postliceal / Școli 1083 1083 0 0 perspectiva argumentelor pedagogice, psihologice,
8.
de maiștri sociologice şi economice. În elaborarea lui au fost
TOTAL 45.525 42.714 2.387 424 implicaţi profesorii consilieri din centrele şi cabinetele
şcolare, specialişti, din cadrul CJAP- CS, cadre didactice
POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI PREŞCOLARĂ în anul şcolar de la toate nivelurile de învăţământ, sindicatele din
2014-2015 învăţământ, autorităţile locale (Prefectură,
Tipuri / Forme de ConsiliulJudeţean, consilii locale etc.) şi Comitetul
Număr învăţământ Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru
Nr. Nivel / unitate de total FR /
crt. învăţământ copii/ alte
Formarea Profesională (CLDPS). Planul Regional de
Zi Seral Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
elevi situaţ
ii Profesional şi Tehnic (PRAI), Planul Local de Acţiune
1. Grădiniţe 7636 7636 0 0 pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi
Tehnic (PLAI) şi Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) sunt
militar.
științe sociale 83 S-a constatat o concentrare masivă a elevilor
sportiv 143 pentru domenii teoretice/vocaționale (1652 de
teologic 34 opțiuni) și cele tehnice (787 opțiuni), înregistrând
ponderi mai scăzute. Un număr de 5 domenii ofertate
pedagogic 69
în filiera tehnică nu înregistrează numărul minim
militar 40 pentru formarea unei clase. Pe domeniile din filiera
artistic 110 teoretică, ordinea opțiunilor este în mare măsură
influențată și de performanțele școlare ale elevilor.
TOTAL 1652
Astfel, 478 elevi optează pentru profilul filologie, 367
pentru cel de matematică informatică, 328 științele
TEHNOLOGIC naturii, respectiv 83 științele sociale.
mecanică 269
Inspector şcolar pentru management educaţional
electromecanică 74 Prof. CONSTANTIN NICOLAESCU
electronică automatizări 31
31
carierei didactice s-a aprofundat, ceea ce impune şi în - orientarea sistemului de formare către
domeniul educaţional învăţarea pe tot parcursul vieţii. mobilitate şi evoluţie în carieră şi dezvoltare
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană profesională.
formarea profesională iniţială a cadrelor didactice se Şi standarde de calitate şi competenţe specifice
Școala Caraș-Severineană
realizează în instituţii de învăţământ superior profesiei didactice prezintă varii diferenţe. În România
universitar, perioada de timp oscilând între 3 sau 4 principalele domenii în care se definesc competenţele
ani. Aproape integral, ţările din Uniunea Europeană corespunzătoare profesiei didactice sunt: domeniul
aplică modelul simultan de pregătire. În cadrul specializării şi al didacticii specializării corespunzător
acestuia, programul integrează pe durata studiilor disciplinelor de învăţământ şi funcţiei deţinute de
pregătirea academică, profesională şi practica cadrul didactic; domeniul pedagogiei şi psihologiei
pedagogică. Curriculumul dezvoltat este foarte diferit educaţiei; domeniul managementului educaţional şi al
de la o ţară la alta şi chiar în interiorul aceleaşi ţări, legislaţiei şcolare; domeniul tehnicilor de informare şi
datorită politicilor educaţionale diferite, organizării de comunicare aplicate în procesele de predare şi
administrative sau autonomiei universitare. Unii învăţare, în managementul instituţional şi gestionarea
studenţi devin, în ultimul an de studii, stagiari în datelor.
învăţământ, de exemplu în Franţa şi sunt remuneraţi În societatea românească actuală, statutul de
ca atare. Aceasta presupune prestarea unui număr de profesor pare să fie statutul clasei mijlocii. Profesiunea
ore la catedră, fără supraveghere sau îndrumare, dar didactică nu se află printre profesiunile cele mai
riguros evaluate prin diferite instrumente (în special solicitate, însă nu este nici evitată, în general de către
portofoliu). femei. Astfel, se pune problema unor politici de
Atestarea (titularizarea în învăţământ) se face în motivare pentru cariera didactică, precum şi
urma absolvirii cursurilor, iar uneori este precedată de formularea unor propuneri şi recomandări:
parcurgerea unui (unor) stagii de practică la catedră. Atragerea unor buni candidaţi pentru
Stagiul de iniţiere practică (stagiatura) are drept scop formarea iniţială
completarea formării profesionale iniţiale a În ceea ce priveşte nivelul salarizării, avem de-a face
debutanţilor în primul lor an de învăţământ (sau în cu o chestiune controversată. Unii specialişti din
primii 2-3 ani), după care li se va da posibilitatea să se domeniul educaţional afirmă că, chiar rezolvând
titularizeze în învăţământ şi să-şi dezvolte problema salariilor, dificultăţile legate de recrutare
competenţele profesionale prin participarea la diverse rămân fără soluţie. Alţii cred că în ciuda salariilor mici,
strategii de formare profesia didactică va atrage prin mediul de lucru pe
În România, în conformitate cu Legea Educaţiei Nr. 1 care-l oferă şi prin satisfacţiile personale obţinute. Ar
din 2011, formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor trebui selecţionaţi acei candidaţi care au nu numai cel
didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde: mai bun nivel de pregătire, ci şi trăsăturile de caracter
a) formarea iniţială, teoretică, în specialitate, şi calităţile personale dorite.
realizată prin universităţi, în cadrul unor În România, candidaţii la admitere susţin un interviu
programe acreditate potrivit legii; sau un test de aptitudini cu o serie de profesori ai
b) master didactic cu durata de 2 ani;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
instituţiei respective care pretind că, printre altele, se de legătură între şcoli şi universităţi.
interesează şi de trăsăturile de personalitate ale lor. - să fie fondată pe competenţele practice;
Aceste proceduri ar trebui precedate de studii şi - să fie efectuată de profesori cu o înaltă
experimente care să pună serios în evidenţă anumite calificare;
concluzii, lucru care deocamdată nu se întâmplă. Motivarea cadrelor didactice
Înarmarea cadrelor didactice cu cea mai bună Multe ţări, inclusiv România, ar trebui să se
formare iniţială gândească serios la transformarea profesiei didactice
Formarea iniţială a cadrelor didactice a suportat într-o carieră atrăgătoare şi interesantă prin
întotdeauna numeroase critici: este acuzată de elaborarea unor planuri de evoluţie în carieră strâns
situarea la un nivel prea scăzut. Formarea iniţială ar legate de formarea profesională continuă a
trebui: personalului didactic. Aceasta ar da posibilitatea ca cei
- să asigure un echilibru just între teorie şi bine pregătiţi şi competenţi să aibă calea deschisă
practică; spre o evoluţie atractivă în carieră. În majoritatea
- să facă apel la cei care predau zi de zi în ţărilor, nivelul salariului creşte odată cu vechimea,
clasă; fără a se ţine cont de calitatea activităţii desfăşurate la
În unele ţări (Franţa, Belgia, Anglia, Scoţia) există catedră.
obiceiul de a încredinţa unor „profesori formatori”,
„tutori”, „mentori”, o parte din formarea iniţială a Conf. univ. dr. GIANINA-CĂTĂLINA PRODAN
Școala Caraș-Severineană
viitoarelor cadre didactice. Aceştia constituie puntea Universitatea Eftimie Murgu Reșița
33
Standardul ISO 9000:2000 defineşte calitatea ca evoluat, astfel că în prezent SMC este văzut ca un
fiind măsura în care un ansamblu de caracteristici „ansamblu de structuri organizatorice,
intrinseci îndeplinesc cerinţele unui beneficiar: responsabilităţi, proceduri şi resurse care au ca scop
"Calitatea reprezintă aptitudinea unei entităţi de a realizarea efectivă a calităţii”.
Școala Caraș-Severineană
dispune de un ansamblu de caracteristici intrinseci Elementele unui sistem de management al calităţii
care-i conferă posibilitatea satisfacerii într-un anumit sunt structurate:
grad a unor cerinţe specificate sau implicite". a) potrivit ciclului PEVA
Conform acestei definiţii:
calitatea nu este exprimată printr-o singură
caracteristică, ci printr-un ansamblu de
caracteristici;
calitatea nu este de sine stătătoare, ea există
numai în relaţia cu nevoile clienţilor;
calitatea este o variabilă continuă şi nu
discretă;
prin calitate trebuie satisfăcute nu numai
nevoile exprimate, dar şi cele implicite.
Dacă ne referim strict la calitatea serviciilor b) pe patru secţiuni distincte:
educaţionale, orice posibilă definiţie ne va trimite la 1. Responsabilitatea managementului
un ansamblu de caracteristici ale unui program de 2. Realizarea produsului
studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt 3. Managementul resurselor
satisfăcute exigenţele sau aşteptările beneficiarilor. 4. Măsurare, analiză şi îmbunătăţire
Calitatea educaţiei şi formării profesionale este Familia de standardele ISO 9000 stabilesc cerinţele
legată de valorile şi aşteptările a trei grupuri principale şi recomandări pentru sistemul de management al
de beneficiari: calităţii şi nu pentru produse. Cerinţele pentru
participanţii la procesul de învăţare (elevi, produse sunt stabilite de standardele de produs,
studenţi, alte persoane adulte cuprinse într-o contracte, cercetări de piaţă etc.
formă de educaţie); În educaţie, un sistem management al calităţii
angajatorii; permite organizaţiei să asigure, să monitorizeze şi să
societatea în general. îmbunătăţească calitatea ofertei educaţionale.
Participanţii la procesul de învăţare trebuie să se Elaborarea unui cadru comun de asigurare a calităţii
bucure de oportunităţi adecvate de învăţare, iar în învăţământul profesional şi tehnic din Europa a
angajatorilor trebuie să li se asigure o forţă de muncă condus la o structură de tip PEVA (Planifică, Executa,
bine calificată, care să deţină abilităţile necesare Verifică, Reacţionează). Fiecare dintre cele patru
ocupării unui loc de muncă. Impactul calităţii educaţiei elemente ale structurii reprezintă un domeniu al
asupra societăţii poate fi urmărit prin gradul în care calităţii din Cadrul Comun de Asigurare a Calităţii:
oferta educaţională răspunde nevoilor comunităţilor Scop şi plan (planificare)
35
didactice. Inițiatorul și organizatorul seminarului a Participanții la seminar au scos în evidență faptul că
ținut să sublinieze în alocuțiune importanța literaturii literatura populară ar trebui să fie mai vizibilă în
populare ca mijloc de educare a tinerei generații în programele de învățământ preuniversitar și în
subiectele de la examenele naționale, în activitățile de
Școala Caraș-Severineană
vederea formării unei atitudinii de respect faţă de
propria cultură. opțional, alături de valorificarea și promovarea
Participanții la seminar au păstrat un moment de tradițiilor și obiceiurilor locale.
reculegere pentru victimele incendiului din clubul La încheierea lucrărilor profesorul Nistor Iorga a
bucureștean. ținut să sublinieze calitatea comunicărilor și a
Prima serie de comunicări a avut ca temă centrală rezultatelor atelierelor din cadrul celei de-a doua ediții
datini și obiceuri din zona Banatului montan și felul în a Seminarului de toamnă. precizând că toate acestea
care acestea sunt reflectate în creațiile populare, iar vor fi cuprinse într-un volum ce va fi intitulat
ca studiu de caz au fost analizate câteva poezii în grai „Comunicări didactice cărășene II”, ca o continuarea a
bănățean, scrise de autori din zonă. Activitățile s-au primei ediții a acestui seminar, având speranța ca
desfășurat în plen și pe ateliere. În programul unuia acesta să vadă lumina tiparului până la sfârșitul
dintre atelierele seminarului, pe lângă analiza poeziilor acestui an.
populare, participațiilor le-a fost lansată provocarea Pornind de la calitatea lucrărilor acestui seminar și
de a compune versuri în grai bănățean, rezultatul final de la faptul că volumul va fi un adevărat ghid metodic
concretizându-se în câteva poezii care au depășind în domeniu pentru toți, participanții au propus
așteptările chiar și ale celor mai exigenți dintre permanentizarea și creșterea numărului acestor forme
profesori. perfecționare.
Ca activitatea demonstrativă de referință a fost
secvența de teatru popular intitulată „Vin finii...” Profesor NISTOR IORGA
Liceul Tehnologic Sfântul Dimitrie Teregova
comportamente pe care, de regulă, acesta le imită cu
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN fidelitate. Educaţia copilului începe în familie şi se
CADRUL ALTERNATIVEI continuă în şcoală. Şcoala şi familia numai printr-o
strânsă colaborare pot pune în aplicare procesul de
EDUCAŢIONALE ,,STEP BY STEP” educare al fiinţei umane în devenire.
Contribuţia părinţilor la efortul formativ al şcolii se
Motto: poate regăsi pe o scală ce porneşte de la prezenţa în
,,Unele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şi toate tipurile de activităţi şi ajunge până la plasarea ca
sfârşim cu familia.” public amorf pentru reprezentaţiile şcolare
Anthony Brandt ocazionale.
Nevoia de a forma o echipă între cadrele didactice,
Cei mai importanţi factori educaţionali sunt familia elevi, părinţi şi autorităţile comunităţii în vederea
şi şcoala. Mediul familial îi oferă copilului modele de corelării acţiunilor influenţelor educative este
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2. CABINET METODIC
justificată pe de-o parte de tendinţa de autoinvestire cooperante.
cu responsabilitate a părinţilor preocupaţi de viitorul Părinţii sprijină voluntar învăţarea la clasă. Ei se
copiilor, iar pe de altă parte de cumularea de către anunţă pentru o anumită activitate. Aceştia pot avea
şcoală a atributelor socializatoare proprii unor diferite sarcini:
instituţii inactive la nivel local (cluburi, ateliere de - coordonatori de evenimente speciale;
creaţie, agenţii de turism, etc.). - muncitori pentru îmbunătăţiri şi reparaţii la
Programul ,,Step by Step” îi consideră pe părinţi clasă;
primii învăţători ai copilului, o parte integrantă a - asistenţi de bibliotecă, ştiinţifici sau de artă;
procesului de învăţământ. Acest program are - supraveghetori la locul de joacă;
încredere în cooperarea şi responsabilitatea - colectori de fonduri;
părintelui, dar şi a şcolii, pentru a asigura succesul - ajutoare la centrele de activitate;
fiecărui copil. Copiii dobândesc încredere în sine, - organizatori de excursii, de petreceri;
încredere care creşte treptat, dacă simt că părinţii lor - confecţioneri de materiale didactice;
se implică în viaţa şcolii. - coordonatori de proiecte sau a unor activităţi
În această alternativă educaţională procesul de educative.
învăţământ e centrat pe copil, educaţia este Fiecare activitate este importantă deoarece fiecare
individualizată, învăţarea se face în ritmul propriu al are prilejul de a se implica, de a-şi aduce aportul la
copilului şi este organizată pe centre de activitate. sporirea cunoştinţelor elevilor.
Școala Caraș-Severineană
cultivare a unor abilităţi în familie pentru a completa copilului lor. Ei sunt încurajaţi să-şi etaleze talentele şi
sau suplimenta procesul educativ. Această comunicare interesele ca modele pozitive pentru toţi copiii. Astfel,
duce la reducerea presiunilor conflictuale asupra părinţii şi copiii cresc într-o atmosferă de mândrie şi
copilului, dându-i o mai mare libertate în dezvoltare. respect reciproc. Acest lucru este important mai ales
Seria III Nr. 1(51)
Prin participarea familiei la procesul instructiv- pentru copiii de opt, nouă şi zece ani întrucât ei îşi pot
educativ cadrele didactice pot atinge obiectivul de privi părinţii într-un mod nou. În acest caz părinţii îşi
individualizare. Comunicarea cu părinţii îi ajută pe pot forma o imagine de perspectivă pe măsură ce
educatori să strângă informaţii despre fiecare copil din observă şi lucrează cu copiii lor în clasă.
clasă. Învăţătorii şi părinţii se ajută reciproc la Experienţa a demonstrat că problemele dificile sunt
furnizarea activităţilor interesante şi a proiectelor mult mai uşor abordate când canalele de comunicare
pentru copii, care ar fi imposibil de structurat cu un funcţionează bine. Furnizând părinţilor opţiuni de
singur adult într-o clasă. implicare în procesul de învăţare al copilului,
Numai când părinţii se simt o parte a procesului de învăţătorul îi determină pe părinţi să înţeleagă că
învăţare a copilului pot să aprecieze eforturile şcoala doreşte să depună toate eforturile pentru ca
învăţătorului în prezentarea unor modalităţi noi, elevii să se adapteze la necesităţile lor.
interesante de predare şi învăţare. De asemenea Programul ,,Step by Step” pentru clasele primare
învăţătorii, pentru ca să fie cu adevărat deschişi faţă promovează activ părinţii ca parteneri. Acesta
de părinţi, trebuie să creadă că prezenţa şi implicarea avizează stabilirea unei ,,Asociaţii a Părinţilor”. Scopul
acestora este benefică. acestei asociaţii este de a oferi o legătură directă între
Învăţătorii au ocazia, atunci când părinţii sunt toţi părinţii şi între părinţi şi şcoală. O asociaţie de
implicaţi la clasă, să îi observe cum îşi motivează părinţi este o modalitate acceptată pentru părinţi de a
proprii copii, cum îi ajută să rezolve problemele, cum îi deveni în mod regulat implicaţi în şcoală ca voluntari
determină pe copii să abordeze o sarcină şi cum îşi sau pur şi simplu de a vizita clasa copilului lor pentru a
împărtăşesc interesele speciale. spune o poveste preferată.
Când există o colaborare adevărată între cadrul La clasa a IV-a ,,Step by Step” comitetul de părinţi a
didactic şi părinţi decurg o serie de rezultate pozitive: fost foarte activ, mobilizând colectivul de părinţi şi
- se dezvoltă încrederea reciprocă; implicându-l în diverse activităţi educative.
- părinţii şi învăţătorii au lucrat într-o echipă Învăţătoarele clasei, sprijinite de comitetul de părinţi,
pentru a crea o experienţă unică, interesantă, de au reuşit să doteze clasa cu o serie de aparate. Clasa a
învăţare pentru toată lumea; fost pavoazată cu planşe şi îmbogăţită cu o bibliotecă
- copiii beneficiază din modelul adulţilor de echipe ce cuprinde cărţi pentru copii, culegeri, dicţionare şi
37
sprijiniţi de învăţătoare, doresc să comunice cu copiii, 2. Revista ,,Învăţământul primar”, nr. 4/2004, pag.
să le împărtăşească din propria experienţă, 114.
organizându-se adevărate dezbateri. Unii părinţi au
sprijinit demersul didactic predând la clasă (Educaţie Prof. înv. primar MARINELA ADUMITROIE
Școala Caraș-Severineană
fizică, Informatică, Limba engleză). Copiii au fost Înv. MARIA GHEORGHIU
încântaţi şi au asimilat cunoştinţele cu viu interes. Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
Elevii, îndrumaţi de învăţătoare, au realizat revista
gândirea pedagogică populară, care oferă imaginea Respectarea principiului intuiţiei presupune
unei înţelegeri empirice prin intermediul proverbelor valorizarea pedagogică a experienţei directe în
şi zicătorilor. Definite în sens pedagogic, principiile cunoaştere, a cărui aplicare în practica şcolară previne
didactice sunt cerinţe cu caracter legic privind esenţa formalismul şi verbalismul. „În folclor găsim unele
Seria III Nr. 1(51)
procesului de învăţământ, teze normative, idei expresii verbale care exprimă importanţa acestui
generale în organizarea şi conducerea activităţii contactcu lumea obiectivă înconjurătoare” (idem, p.
instructiv-educative; sunt norme sau reguli didactice 222): „Mai bine să vezi o dată, decât să auzi de zece
care se aplică în activitatea de predare-învăţare. ori”; „Să auzi cu urechile tale şi să vezi cu ochii tăi”.
Sistemul principiilor didactice cuprinde: principiul Principiul accesibilităţii şi individualizării învăţării
însusirii conştiente şi active a cunostinţelor; principiul are în vedere respectarea următoarele cerinţe:
intuiţiei; principiul accesibilităţii şi individualizării - accesibilitatea conţinutului, a metodelor si
învăţării; principiul legării teoriei de practică; principiul tehnicilor instruirii, a limbajului si formelor de
însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi abilităţilor; activitate etc. pentru a realiza concordanţa
principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare. dintre posibilităţile elevilor şi dificultăţile
Fiecare dintre aceste principii este prezentat din învăţării; se realizează prin selecţionarea şi
perspectivă ştiinţifico-pedagogică şi al gândirii gradarea informaţiilor ştiinţifice şi a exerciţiilor
popular-folclorice. care conduc la însusirea cunostinţelor si la
Principiul însusirii conştiente şi active a formarea unor deprinderi;
cunostinţelor presupune respectarea următoarelor - individualizarea elevilor potrivit particularităţilor
cerinţe: lor fizice şi psihice, prin diferenţierea sarcinilor
- participarea conştientă a elevului la actul didactice şi a căilor de ndeplinire a lor;
învăţării, respectiv înłelegerea cât mai clară si presupune crearea condiţiile ca fiecare copil să
profundă a materialului de învăţat; se dezvolte în ritmul său propriu, prin
- participarea activă presupune efort personal activizarea potenţialului real şi valorificarea
(voluntar), implicarea elevilor într-o acestuia.
multitudine de activităţi: ascultare, scriere, „Trebuie să avem în vedere pe cel care învaţă,
dezbatere, experimentare, rezolvare de vârsta şi capacitatea lui de a învăţa, eventual, talentu
probleme, creaţie etc. – darul de la natură” (Stanciu, Alexandu, 1978, p.
„Învăţătura e muncă (...), iar efortul depus pentru a 221): „Om cu om nu se loveşte”; „Cinci degete la o
învăţa este cerut, deopotrivă, din partea celui care mână şi unul cu altul nu se potriveşte”; „Sunt firi între
învăţă, ca şi din partea celui care învaţă pe altul” firi, de nu ştii cum să te miri”; „Nu toate străchinile
39
- persistenţa în timp şi fidelitatea celor însuşite de
elevi, precum şi profunzimea (implementarea Bibliografie:
lor în sistemul de personalitate) şi mobilitatea Stanciu, S., Alexandru, P. (1978), Pedagogie şi folclor.
lor în reproducerea datelor acumulate. Gândirea pedagogică a poporului, reflectată cu
Școala Caraș-Severineană
Temeinicia este generată de: baza intuitivă, deosebire în proverbe şi zicători, Bucureşti, Editura
concret-senzorială; aplicaţii practice; Didactică şi Pedagogică
sistematizări logice; însuşire conştientă şi prin http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_ni
efort propriu; completări şi aprofundări cu/cursuri/Pedagogie%202_curs_2_Principiile%20dida
continue; integrarea în sisteme tot mai ctice.pdf
cuprinzătoare.
„Mersul înainte al învăţăturii e posibil, dacă deea ce Lect. univ. dr. LAVINIA NIŢULESCU
se învaţă la un moment dat se realizează cât mai Universitatea Eftimie Murgu Reșița
comunicare în limbi străine; c) competenţe de bază de formate la elevi?) în viaţa reală ( în spaţiul
matematică, ştiinţe şi tehnologie; d) competenţe public – civic, etc).
digitale de utilizare a tehnologiei, informaţiei ca Ce tip de discurs ar trebui să-și asume
instrument de învăţare şi cunoaştere; e) competenţe disciplina Istoria românilor? Opțiunile ar
sociale şi civice; f) competenţe antreprenoriale; g) putea include:
competenţe de sensibilizare şi expresie culturală; h) un discurs civic (adică, să contribuie la
competenţa de a învăţa să înveţi. formarea şi dezvoltarea unei culturi a
Reînvierea interesului pentru disciplinele sociale participării civice şi la socializarea politică);
este un fapt îmbucurător. Lumea contemporană nu un discurs cultural (adică, să îndeplinească o
poate fi redusă la civilizaţia ştiinţifico - tehnică, ea nu funcţie de transmitere şi formare culturală a
poate fi despărţită sau sărăcita de mediul cultural care personalităţii);
40
41
muntele, câmpia, pădurile și râurile cărășene și Tipologia arhitecturală cea mai bine reprezentată în
așezămintele și îndeletnicirile pe care acestea le-au lista monumentelor istorice alocate educaţiei este
favorizat. Numeroase obiective turistice sunt şcoala primară de sfârşit de secol XIX, început de secol
presărate în tot județul și așteaptă copiii pentru lecții XX, cunoscută drept "şcoala Spiru Haret". În judeţe
Școala Caraș-Severineană
în afara clasei. Putem organiza ateliere de olărit, precum Bacău, Dâmboviţa, Giurgiu şi Teleorman
gravură, pictură de icoane pe sticlă și lucru de mână. şcolile de acest tip, între 15 şi 25 pe fiecare judeţ, dau
18 Aprilie este Ziua Mondială a Monumentelor şi peste trei sferturi din numărul monumentelor istorice
Siturilor, zi convenită de ICOMOS (International ale educaţiei. În Transilvania şcolile clasate monument
Council on Monuments and Sites) şi UNESCO în 1983 istoric sub titulatura "vechea şcoală românească" ori
pentru atragerea interesul publicului pentru "prima şcoală românească" vorbesc cu precădere de
protejarea patrimoniului arhitectural. Anul acesta strădaniile intelectualităţii ardelene pentru păstrarea
subiectul Zilei Mondiale a Monumentelor şi Siturilor a limbii şi identităţii naţionale.
fost: Patrimoniul Educaţiei. El a fost evocat la nivel În Bucureşti nu există universitate importantă care
național prin diverse manifestări. În capitală, la să nu aibă măcar o clădire monument istoric. Nu este
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu întâmplător că Universitatea Bucureşti administrează
din Bucureşti, la invitaţia Rectorului acestei 3 clădiri monument istoric, şi nici că Universitatea de
Universităţi şi a ICOMOS România, în prezenţa Arhitectură şi Urbanism care poartă numele
autorităţilor de specialitate din domeniul educaţiei, fondatorului şcolii naţionale de arhitectură, Ion Mincu,
învăţământului superior, culturii şi patrimoniului şi a se găseşte într-un monument istoric. Prin remanenţa
conducătorilor instituţiilor şcolare, liceale şi misiunii lor şi permanenţa lor fizică, clădirile şcolilor,
universitare - monumente istorice - din Bucureşti s-a liceelor şi facultăţilor, ale bibliotecilor, clădirile şcolii -
decernat diploma de onoare a ICOMOS d-lui prof. dr. vorbind generic - sunt deseori şcoli-monumente şi
arh. Aurelian Trişcu, în semn de recunoaştere a totodată monumente ale şcolii. Această dualitate ne
contribuţiei sale atât ca profesor cât şi ca arhitect la îndeamnă să reflectăm asupra relevanţei pentru
educarea tinerelor generaţii în spiritul interesului şi societatea românească de astăzi a relaţiei biunivoce
grijii pentru patrimoniul construit. După o scurtă dintre termenii temei de anul acesta a Zilei Mondiale a
prezentare a patrimoniului educaţiei din România şi Monumentelor. Patrimoniul Educaţiei nu-şi poate găsi
intervenţii ale câtorva dintre cei invitaţi, manifestarea semnificaţia profundă a celebrării sale decât în raport
s-a încheiat cu semnarea unei Declaraţii subliniind cu educaţia patrimoniului.
importanţa relaţiei dintre Patrimoniu şi Educaţie şi În Caraș–Severin avem următoarele școli-
angajamentul semnatarilor în promovarea monument: Școala Steierdorf Anina, Liceul Pedagogic
patrimoniului cultural în cadrul activităţilor "C.D. Loga" Caransebeș, Liceul "Traian Doda"
educaţionale. Dat fiind că în municipiul Bucureşti Caransebeș, Liceul "General Dragalina" Oravița (corpul
există 45 de monumente istorice afectate educaţiei, la central), Grădinița Nr. 3 Oravița, Școala Nr. 1 Reșița
această manifestare au fost invitaţi administratori (școala de beton – anul 1907), Casa Corpului Didactic
acestor clădiri (in număr total de 32), adică rectori, (Vila Koch – 1900).
43
memoria evenimentelor şi a victimelor din oraş din martorii principali ai trecutului Reşiţei şi din acest
timpul revoluţiei de la 1848. motiv trebuie să le acordăm importanţa care li se
cuvine.
Școala Caraș-Severineană
BIBLIOGRAFIE:
1. dr. Mircea Rusnac - Ghidul monumentelor
istorice ale Reşiţei
2. Adriana Scripcariu – Patrimoniu cultural,
județul Ilfov, manual opțional pentru clasele
III-IV, PISCU 2012
3. Ioan Opriș (coord.) – Ghid de bune practici în
promovarea și protejarea patrimoniului
cultural rural
Monumentala clădire a Liceului de piatră (azi,
”Diaconovici-Tietz”), ridicată la sfârşitul secolului al
XIX-lea, cea mai prestigioasă şcoală din oraş şi care a Profesor NICOLETA MARCU
dat cel mai mare număr de absolvenţi de-a lungul Director Casa Corpului Didactic Caraş-Severin
anilor.
4.
Activităţile de promovare ale folclorului
authentic, specific Banatului Montan, au
continuat în urbea de pe Timiş şi Sebeş, în 28
mai 2015. Galeria de Artă Corneliu Baba de la
parterul Casei de Cultură George Suru a
găzduit o nouă manifestare cultural-artistică
dedicată evidenţierii muzicii, dansului şi
obiceiurilor populare. Aceasta a constat într-o
şezătoare tradiţională în cadrul căreia elevii
45
vârste fragede copiilor iubirea pentru lectură. Să le simţul umorului, în toleranţa şi dorinţa de a fi de
prezentăm diferite cărţi, diferite subiecte, cât şi ceea
ajutor altor copii, poate chiar altor oameni din
ce poate oferi lectura unei cărţi şi ce putem descoperi
societate. În opinia noastră, lectura este importantă în
în paginile ei. Deoarece o carte bună e o călătorie prin
educarea tinerilor datorită avantajelor pe care aceasta
Școala Caraș-Severineană
diferite lumi prin care te poţi descoperi si te
le oferă copiilor.
descoperi, te raportezi la ceilalti, urmăreşti un ideal ;
În concluzie, suntem de părere că lectura prezintă
îţi ridici mereu întrebări care te ajută să te cunoşti mai
un rol important în educarea tinerilor prin faptul că
bine, să cunoşti alte tipologii umane, să analizezi, să
operele literare oferă copiilor diverse situaţii de viaţă
compari şi să-i înţelegi şi pe alţii.
din care aceştia pot învăţa cum să se comporte,
Scriitorul Ion Luca Caragiale preciza: « O carte bună
totodată formându-le şi un vocabular adecvat să
de citire, în vârsta fragedă, este, poate, una din
încercăm să facem din lectură o plăcere.
împrejurările cele mai hotărâtoare ale vieţii unui om. Nu vrem să spunem că ar trebui să stăm numai cu
Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei
nasul în cărți, fără a avea o viață socială activă, pentru
împrejurari decât unei cărţi căzute la vreme bună în
că acestea se pot îmbina foarte bine, depinde doar de
mâinile unui copil, tot aşa precum umbra multor
noi dacă suntem îndeajuns de preocupați de ambele
stejari seculari se datorează căderii unei ghinde pe
aspecte ale vieții noastre.
pământ prielnic. »
Pe elevii să-i stimulăm să citească astfel încât
Prof. dr. MARIA GHERGUŢA
lectura să nu fie abandonată în favoarea altor
Şcoala Gimnazială Slatina Timiş
plăceri, iar lectura continuă duce în timp la modelarea
47
atât programele individuale de formare, cât şi cele Fundamentări teoretice și demersuri aplicative,
organizaţionale”(Potolea D., 2008, p. 433). Calitatea Ed. Polirom, Iași 2002
pregătirii personalului didactic se concretizează în Constantin Cucoș – Educația. Experiențe,
performanţele elevilor. Este unanim acceptată ideea reflecții, soluții, Ed. Polirom, Iași 2013
Școala Caraș-Severineană
conform căreia un învăţământ de calitate are la bază
competenţa şi gradul de implicare a personalului Prof. înv. primar IOANA–MARIA FARCAŞ
didactic. Şcoala Gimnazială Nr.7 Reşiţa
de valabilitatea unor adevăruri. O bună intuiție concrete de obiecte. El exprimă grafic fenomenul
matematică uneori ajută ca rezultatele în rezolvarea matematic pe baza înțelegerii lui, a sesizării
unor probleme să fie anticipate. Concepțiile privind esențialului, ceea ce înseamnă de fapt pe baza
valoarea intuiției în procesul însușirii matematicii în definiției lui.
școală se împart între acela care consideră că intuiția În primii ani de școală se naște la elevi dragostea
poate fi limită la un anumit stadiu de dezvoltare al sau indiferența pentru studiul matematicii. Dacă el
gândirii, stadiu în care școlarul este capabil numai de simte că pătrunde în miezul noțiunii, dacă gândirea lui
raționamente foarte simple, iar alții care consideră că este stimulată în mod sistematic să facă un efort
intuiția este mijlocul cel mai important de a dezvolta gradat și simte că ființa lui adaugă ceva în urma
gândirea creatoare a elevilor. fiecărui ,,antrenament”, toate acestea cultivă înțelesul
În învățământul intuitiv se neglijează acțiunea și pentru studiul acestei discipline.
48
stadiu la altul în procesul acțiunii cu obiectele. necesar ca învățătorul să fie receptiv la ceea ce
În clasele I-IV se formează noțiunile matematice interesează și le place copiilor, la ceea ce vor și pot ei
elementare, de bază, cu care copilul va opera pe tot realiza, valorificând în activitate toate forțele și
parcursul vieții și pe care se clădește întregul sistem al dorințele lor, satisfăcându-le interesele.
învățământului matematic, se asigură „instrumente” Învățământul matematic se adresează de
mentale indispensabile activității ulterioare: nenumărate ori laturii afective. Câte ecuații, câte
deprinderi de calcul, de rezolvare a problemelor, de bucurii, câte nemulțumiri întovărășite cu lacrimi nu
efectuare a unor măsurători, se formează anumite trăiesc copiii atunci când reușesc sau nu să rezolve o
aptitudini și abilități ale gândirii, precum și aptitudini problemă.
și abilități ale învățării.
Pentru elaborarea noțiunilor și operațiilor Bibliografie
matematice există trei etape: Bontaș, I.,Pedagogie, Editura ALL, București, 1994
- etapa realistă (experimental-intuitivă); Cerghit, I, Perfecționarea lecției în școala modernă,
- etapa intuitivă; Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
- etapa formal-conceptuală (logico-deductivă). Oprescu, N.,Modernizarea învățământului
Robert B. Davis așază la baza principiilor didacticii matematic în ciclul primar, Editura Didactică și
matematice principiul conform căruia elevul trebuie să pedagogică, București, 1986
învețe din experiența proprie cu diverse materiale
didactice și din diverse situații matematice și nu din ce
li se spune. Acesta este unul dintre principiile Prof. înv. primar FULGA-CARMEN GRIGORESCU
învățământului activ. Școala Gimnazială Nr. 1 Bocșa
Scopul lecțiilor este acela de a da elevilor o
experiență activă și să le ofere posibilitatea de a
descoperi ei înșiși calea spre adevăr.
Limbajul grafic, reprezentările grafice sunt foarte
aproape de cele raționale. Ele fac legătura între
concret și logic, între reprezentare și concept.
49
cântec şi joc, copilul ia contact cu mediul înconjurător, pedagogică ce a stat la baza alcătuirii culegerilor de
străduindu-se să-l cunoască, să şi-l apropie ori să-l cântece adresate copiilor: „…am elaborat manuale
domine. El este bogat şi variat, purtând amprenta unei didactice, în care am căutat să punem în valoare
culturi străvechi, veritabilă sursă de de cunoaştere şi folclorul muzical românesc, (…) şi să alegem, din întreg
Școala Caraș-Severineană
creativitate, cuprinzând categorii cântate, scandate, orizontul de creaţie populară (…) acele piese pe care
gesticulate. Menţionăm cântece sau formule ritmico- le-am socotit potrivite scopului educativ urmărit. (…)
melodice pentru elementele naturii, animale, plante, Căci mai mult ca a oricui alt obiect de studiu, predarea
elemente ale vieţii sociale, numărători, etc. muzicii în şcoala primară trebuie să ţină seama de
Dintre toate categoriile pe care le cuprinde folclorul condiţiile psihologice specifice ale copilului român, de
copiilor, cele mai atractive sunt jocurile de copii, ambianţa etică, estetică, precum şi de imperativele
cunoscute sub numele de numărători şi framântările etnice şi naţionale româneşti . Cartea de muzică a
de limbă, utilizate cu succes în pregătirea corală. În puiului de român trebuie să derive din atmosfera de
cadrul jocurilor un loc deosebit îl ocupă formulele vrajă a cântecului popular românesc şi, prin omenia
specifice, cunoscute mai ales ca numărători. Unii proprie firii româneşti, cuprinsă în cântecele şi jocurile
dintre noi le mai folosim şi în prezent, ele sunt nelipsit poporului, să urmărească necurmat realizarea
mai ales la jocurile practicate cel mai frecvent de copii: idealului educativ al spiritalităţii româneşti. Iată
De-a mijoarca, De-a ascunselea. Texte cu numărători concepţiile fundamentale de la care trebuie să se
sunt folosite ca o introducere, un început al multor pornească la întocmirea cărţii de muzică pentru copii.
jocuri. Cu ajutorul lor sunt distribuite rolurile, este Didactică? Metodică? – Din aceleaşi concepţii trebuie
numit conducătorul jocului sau cei care trebuie să să izvorască!” (v. Breazul, G. Op. Cit., nr. 884 şi
îndeplinească anumite acţiuni. notele).
În introducerea în joc a numărătorilor sunt parcurşi
câţiva paşi: BIBLIOGRAFIE:
1. un copil propune o anume numărătoare la G. Breazul, N. Saxu, Carte de cântece pentru copii,
începutul jocului; Editura Muzicală, Bucureşti 1985
2. majoritatea acceptă acest text sau sugerează T. Moisescu, Dem. Demetrescu, Cărticica mea,
altul; Editura Muzicală a UCRSR, Bucureşti 1967
3. copiii se adună în cerc pentru numărătoare; P. Stoicescu, Ş. Stănescu, Cântece pentru preşcolari şi
4. liderul începe numărătoarea şi continuă în şcolari mici, V&I Integral, Bucureşti 1995
sensul acelor de ceas; L. Comeş, Ghicitori, Jocuri muzicale pentru copii,
Editura Muzicală, Bucureşti 1979
5. textul recitat întâia dată se opreşte la unul
M. Palade, D. Şcheul, Hai la joac-afară – culegere de
dintre copii, care este ales să îndeplinească un
cântece, jocuri şi numărători muzicale pentru
anume rol în joc sau este scos afară din preşcolari şi şcolari mici, Editura „George Tofan”,
numărătoare; Suceava 2006
7. numărătoarea este repetată sau continuă
pentru distribuirea celorlalte roluri sau pentru Profesor metodist ADRIANA BONCIU
eliminarea celorlalţi copii. Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
relaţii eficiente: şcoală-familie-comunitate, ca
ACTIVITATEA bază a adaptării şcolare şi integrării sociale a
PSIHOPEDAGOGICĂ ŞI DE copiilor/tinerilor.
OFERTA DE SERVICII:
ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ servicii de consiliere psihopedagogică şi
orientare şcolară şi profesională, prin centrele
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE judeţene şi cabinetele de asistenţă
ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CARAŞ-SEVERIN Este o psihopedagogică;
instituţie de învăţământ conexă, preuniversitar servicii de terapie a tulburărilor de limbaj, prin
subordonată Ministerului Educaţiei Naționale şi centrele şi cabinetele logopedice interşcolare;
coordonată de Inspectoratul Şcolar al Judeţului servicii de sprijin pentru copiii cu cerinţe
Caraş-Severin şi funcţionează în baza Ordinului educative speciale, prin Serviciul de Evaluare
Nr.5555 din 27 octombrie 2011 al Ministerului și Orientare Școlară și Profesională și Comisia
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. de Orientare Școlară și Profesională;
În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a servicii de informare şi consiliere pentru cadre
administraţiei publice locale, cu modificările şi didactice, copii, părinţi, alţi membri ai
completările ulterioare, Consiliul Judeţean Caraş- comunităţii;
Severin nr.240/ 15.12.2006 a aprobat, începând cu
servicii de orientare a formării iniţiale şi
Școala Caraș-Severineană
51
şcoală, în mass-media, în inimile noastre este din ce în informaţiile/programele din mass-media care conţin
ce mai mediatizată; atrage şi îndepărtează deopotrivă. violenţe şi încălcări ale legii, precum şi faţă de
Pornind de la etimolgia cuvântului constatăm că fabricarea jucăriilor care imită armamentul de război.
verbul "violare " înseamna "a profana" , "a transgresa" Vizionarea la televizor a unei feţe umane desfigurate
Școala Caraș-Severineană
adică a depăşi limitele impuse de lege. Violenţa trimite de lovitura unui pumn are mult mai mult impact
la ceea ce se efectuează cu o "forţă intensă", brutală şi asupra personalităţii unui copil, decât atunci când îşi
adesea distructivă, la abuzul de forţă pentru a imaginează acest lucru în timpul unui joc.
constrânge pe cineva la ceva. Depistarea tulburărilor adaptative prin anchete
Bullying/ Intimidarea/ hărţuirea/ şicanarea sunt şcolare, precum şi cunoaşterea cauzelor care au dus la
manifestări care au loc atunci când o persoană în mod aceste tulburări pentru stabilirea măsurilor de
conştient şi constant desconsideră demnitatea altei readaptare.
persoane şi creează un mediu ameninţător, Practicarea sistematică a sporturilor. Exerciţiile
inconfortabil sau neplăcut pentru cel expus. fizice au rol important pentru sistemul nervos:
Abuzul este un fenomen care face referinţă la toate tonifiant al SNC, stimulator al funcţiilor corticale şi de
formele de rele tratamente: fizice şi/sau emoţionale, coordonare a centrilor nervoşi.
abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, Audiţiile muzicale pot contribui la relaxare si odihnă.
exploatare comercială sau de alt tip, produse de câtre Prin atmosfera bogată în emoţii pe care o generează,
persoane aflate în poziţie de răspundere, putere sau muzica face să dispară indiferenţa fată de ce se
încredere. Aceste rele tratamente produc daune petrece în jur şi reduce stările de agresivitate,
actuale sau potenţiale asupra sănătăţii, supravieţuirii, timiditate etc. Efectul muzicii este în functie de
dezvoltării sau demnităţii copilului (Definiţia acceptată elementele sale componente (ritm, înăltimea notei,
de Organizaţia Mondială a Sănătăţii). sonoritate). Astfel ritmul rapid excită, pe când cel lent
Copiii şi tinerii sunt din ce în ce mai mult victimele linisteste, destinde si adoarme; notele înalte au efect
unor acte de violenţă şi sunt ei înşişi agresivi în raport stimulator, iar cele joase calmează; sonoritatea
cu alţii. Se pare că violenţa socială se amplifică de o puternică irită, pe când cea de slabă intensitate
manieră dramatică, dar amploarea reală a calmează.
fenomenului este puţin atestată. Datele sunt adesea Dansul ritmic disciplinează şi înveseleşte, contribuie
incomplete în acest domeniu, de teama răzbunării şi la destinderea morală şi la armonia gesturilor;
prin lipsa încrederii în lege, reguli, norme, valori si dezvoltă stăpânirea de sine, autocunoaşterea,
chiar strategii. încrederea, îndemânarea, imaginaţia, eliberează de
Care sunt cauzele delicvenței: anxietate şi fantasme, având un rol cert în formarea
sărăcia, şomajul, promiscuitatea şi un control caracterului. Dansul clasic, mai mult decât cel ritmic,
insuficient al modului cum sunt educaţi copiii dezvoltă voinţa si ţinuta corectă a corpului.
şi tinerii Pedeapsa; obiectivul urmărit de persoana care
factori individuali: abuzul de droguri şi alcool, pedepseşte este acela de a asocia teama cu greşeala
sentimentul de eşec, de frustrare si de comisă de copil şi de a-l face pe acesta să se poarte
campanii sociale, prin strategii şi programe campanii sociale, prin strategii şi programe
educaţionale, prin studii psiho-sociologice care să educaţionale, prin studii psiho-sociologice care să
urmărească atât dezvoltarea unei culturi a non- urmărească atât dezvoltarea unei culturi a non-
violenţei, cât şi ameliorarea manifestării violenţei în violenţei, cât şi ameliorarea manifestării violenţei în
relaţiile umane şi mai ales în rândul copiilor, respectiv relaţiile umane şi mai ales în rândul copiilor, respectiv
a elevilor în şcoli ne determină să încercăm să a elevilor în şcoli ne determină să încercăm să
schimbăm atitudinea copiilor şi tinerilor faţă de schimbăm atitudinea copiilor şi tinerilor faţă de
violenţă prin „reciclarea” comportamentelor, prin violenţă prin „reciclarea” comportamentelor, prin
schimbarea atitudinii vis-a-vis de acest fenomen, prin schimbarea atitudinii vis-a-vis de acest fenomen, prin
conştientizarea consecinţelor negative, nedezirabile şi conştientizarea consecinţelor negative, nedezirabile şi
implicit reducerea pulsiunilor violente, individuale sau implicit reducerea pulsiunilor violente, individuale sau
52
Colegiului Naţional „Traian Lalescu” Reşiţa prin des stratégies et programmes éducationnels, des
mobilizarea elevilor, a cadrelor didactice, a conducerii études psycho-sociologiques touchant le
şcolii, a părinţilor într-o participare comună la diverse développement d'une culture non-violence. Tout cela
activităţi prin care se transmit mesaje, se organizează pour déterminer le changement de l’attitude des
activităţi gastronomice, artistice, sportive, dar mai ales jeunes en ce qui concerne la violence. C’est pourquoi
se dezvoltă atitudini care arată că un copil sau tânăr nous recyclons des comportements négatifs: pour
educat, care îşi alege cu grijă grupul de prieteni, réduire les pulsions violentes, individuelles ou
activităţile pe care le desfăşoară: voluntariat, acţiuni collectives, et pour recycler l’indifférence.
caritabile, grupuri de dezbateri, trupe de teatru,
activităţile cultural-artistice, religioase şi sportive, Profesor în centre şi cabinete de asistenţă
cluburile în care este înscris, concursurile la care psihopedagogică
participă, suportul psihologic, moral, dar şi al DANIELA DEMENENCO
colectivului de clasă pot conduce la un climat socio- Centrul Județean de Aasistență Psihopedagogică
psiho-cultural ce poate să prevină şi chiar diminueze Caraș-Severin
aceste fenomene de abuz, bullying şi violenţă.
53
cunoscute şi evaluate pentru copilul preşcolar şi şcolar împreună cu copiii, noi etape de activitate şi de
mic este necesar să avem în vedere următoarele: învăţare, creând astfel posibilităţi multiple de transfer
1. Cunoaşterea comportamentului şi aplicabilitate, în diferite activităţi care se vor
predominant motor şi a dezvoltării fizice; remarca prin performanţă şi competenţe, constituind
Școala Caraș-Severineană
2. Cunoaşterea palierului cognitiv; un indiciu al structurilor evolutive în planul
3. Integrarea socio-afectivă şi structurarea personalităţii mature, cu note dominante ale tipologiei
personalităţii; armonioase.
4. Comportament şi personalitate. În evoluţia psihică a copilului cu tendinţa sa de
adaptare, ca proces dublu de asimilare şi acomodare,
Să enumerăm câteva: pot apare perioade de inadaptare când intrevin
1. - volumul şi varietatea mişcărilor, precizia şi elemente puternice de frustrare şi stress. Situaţiile
coordonarea lor; frustrante generează un anumit curs al
- controlul şi autocontrolul, stăpânirea şi comportamentului şi al organizării personalităţii
desfăşurarea de mişcări copilului.
intenţional voluntare; Dacă educatorul nu este capabil să orienteze copilul
- evoluţia activităţilor motorii prin spre depăşirea acestor factori fragilizanţi, atunci îşi va
raportarea la supleţe, armonie, dezvolta o personalitate capricioasă, egoistă, instabilă,
promptitudine. negativistă, neadaptată la normele de convieţuire
2. - relaţia dintre imaginea perceptivă şi socială. În cazul colectivelor în care predomină relaţiile
acţiunea corespunzătoare acestuia; interpersonale negative sau de inadaptare, rezultatele
- relaţia dintre relaţia perceptivă şi activităţii sunt inferioare colectivelor în care
verbalizarea acestuia; predomină colaborarea şi este redusă tensiunea
- studiul reprezentărilor (corectitudine, psihică.
stabilitate, selectivitate, sistematizare, Bibliografie:
generalizare, raportul reprezentare- 1. Curriculum preşcolar, Bucureşti,2008
acţiune- cuvânt); 2. Liliana, Ezechil – Laborator preşcolar, Editura V& I
- studiul comunicării şi limbajului Integral, Bucureşti, 2004;
(vocabular, exprimare, relaţionare) 3. Anne, Bacus – Copilul de la 3 la 6 ani, Editura
- studiul gândirii (procese, operaţii, Teora, Bucureşti, 2003;
noţiuni, concepte, calităţi ale gândirii); 4. Adriana, Bălan – Consilierea educaţională, Editura
- studiul memoriei (relaţia recunoaştere- Aramis, Bucureşti, 2002;
reproducere, calităţi ale memoriei); 5. Manfred Dőpfner, Stephnie Schůrmann – Copilul
- studiul imaginaţiei (relaţia dintre hiperaciv şi încăpăţânat, (traducere) Editura ASCR,
imaginaţia reproductivă şi creatoare, 2000;
obiectivarea acestora în activitate); Prof. IUDITA KERN
- studiul atenţiei (raportul atenţie-cuvânt- Grădiniţa cu Program Prelungit Bocşa
persoana ce ocupă, în mod obişnuit sau temporar suportivă: oferă suport emoţional, apreciativ
rolul de consilier, oferă sau este dispus explicit să şi material;
ofere timp, atenţie, respect unei alte persoane ce vocaţională: vizează dezvoltarea capacităţii
manifestă o nevoie de asistenţă de specialitate. de planificare a carierei;
Sarcina consilierului este de a oferi cleintului de criză: oferă asistenţă psihologică
posibilitatea să exploreze, să descopere şi să persoanelor aflate în dificultate;
clarifice modalităţi de a trăi, dispunând de mai pastorală: consiliere din perspectivă
multe resurse şi îndreptându-se spre o cât mai bună religioasă.
existenţă (Fetham şi Dryden, 1993). Pentru o mai facilă înţelegere a domeniului
Consilierea psihopedagogică este un proces consilierii psihopedagogice vom opta pentru
complex ce descrie relaţia interumană de ajutor următoarea clasificare :
dintre o persoană specializată, consilierul, şi o altă consiliere psihologică
persoană care solicită asistenţă de specialitate, consiliere educaţională
consiliatul (Egan, 1990) și vizează persoane care nu consiliere vocaţională
prezintă tulburări psihice sau de personalitate, Consilierea psihologică, cu un spectru larg de
deficienţe intelectuale sau de altă natură, deoarece acţiune, integrează perspectiva umanistă dezvoltată
asistenţa pe care o oferă utilizează un model de Carl Rogers. Problemele psihice nu mai sunt văzute
educaţional şi de dezvoltare şi nu unul clinic şi în mod obligatoriu în termeni de tulburare şi
curativ. Consilierea psihopedagogică este deficienţă, ci în parametrii nevoii de autocunoaştere,
preocupată de prevenirea problemelor ce pot de întărire a Eu-lui, de dezvoltare personală şi de
împiedica dezvoltarea şi funcţionarea normală, adaptare.
armonioasă a elevilor (apud Băban, A., 2003, p. 17). A ajuta şi a credita persoana ca fiind capabilă să îşi
Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată este asume propria dezvoltare personală, să prevină
una de alianţă, de participare şi colaborare diverse tulburări şi disfuncţii, să găsească soluţii la
reciprocă. problemele cu care se confruntă, să se simtă bine cu
Consilierea psihopedagogică vizează dimensiunea sine, cu ceilalţi şi cu lumea în care trăieşte, reprezintă
de prevenire a tulburărilor emoţionale şi valorile umaniste ale consilierii psihologice (op. cit.,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
p.16). nevoilor clientului.
Consilierea educaţională poate fi definită ca o În literatura de specialitate se constată că unii
relaţie interumană de asistenţă şi suport dintre autori identifică consilierea psihopedagogică cu
persoana specializată în psihologia şi consilierea psihoterapia. C.H. Patterson a relizat o comparare
educaţională (profesorul-consilier) şi grupul de elevi, sistematică a celor două domenii prin prisma a trei
în scopul dezvoltării personale şi prevenţiei situaţiilor criterii:
de criză.Trăsăturile definitorii ale consilierii Gradul de severitate al problemei clientului.
educaţionale sunt următoarele (P.M. Sanborn): Consilierea psihopedagogică ajută persoanele
este un proces de dezvoltare: prin normale să depăşească obstacolele apărute în calea
activitatea de consiliere se iniţiază un dezvoltării lor, în timp ce psihoterapia se ocupă de
program care are ca finalitate persoanele a căror dezvoltare emoţională a fost grav
dezvoltarea personală, profesională şi afectată şi distorsionată. Dificultatea apare în ceea ce
socială a persoanei; priveşte separarea subiecţilor normali de cei nevrotici
are un rol proactiv : oferă soluţii, sau psihotici.
construieşte proiecte de dezvoltare Natura problemelor cu care se confruntă
personală sau socio-profesională; clientul. Consilierea psihopedagogică este centrată
55
sociale. În domeniul pregătirii pentru carieră se pot nu este o schimbare a persoanei, ci de a-l face pe
distinge mai multe forme de intervenţie sau mai mulţi individ să utilizeze şansele pe care le are pentru a
termeni care desemnează tipuri similare de putea face faţă problemelor vieţii.” (Tyler, 1961).
intervenţie: Asemănările dintre consilierea psihopedagogică şi
Școala Caraș-Severineană
Orientarea vocaţională (vocational psihoterapie vizează metodele utilizate, finalităţile
guidance) este o formă de asistare în acestora.
domeniul carierei. Orientarea implică Consilierea psihopedagogică nu se identifică cu
îndrumarea clientului pentru a realiza cea educaţională. Prima dintre ele este realizată de
decizii specifice. către psihologul/consilierul școlar în cabinetul de
Orientare şcolară şi profesională (O.S.P.) consiliere, iar cea de a doua se desfăşoară de către
desemnează un ansamblu de acţiuni profesorul abilitat pentru astfel de activităţi în cadrul
educative cu implicaţii psihologice, orelor de dirigenţie.
sociale, economice, medicale,
ergonomice, etice, care au ca obiectiv Consiliere
principal pregătirea elevilor pentru Consiliere educaţională psihologică /
alegerea studiilor şi profesiunii, pentru psihopedagogică
integrarea lor funcţională în planul vieţii CINE ? Profesorul abilitat Psihologul
social-economice. pentru activităţile şcolar/consilierul
Consilierea este şi un proces de învăţare menit să de consiliere şi școlar
orienteze clientul spre acţiune (Egan, 1990). orientare
Comportamentul problematic (observabil, măsurabil UNDE ? În cadrul orelor de În cabinetul de
şi evident) este rezultatul învăţării inadecvate. În consiliere şi consiliere
timpul consilierii elevul, profesorul sau părintele orientare şi
se simte investit cu puterea de a-şi accepta şi dirigenţie
recunoaşte situaţiile de viaţă problematice, de a GRUP Clasa de elevi, Persoana (elev,
găsi soluţii alternative şi de a crea propriile strategii ŢINTĂ părinţi părinte,
de rezolvare a problemelor. profesor)
Din perspectivă constructivistă, consilierea se Dezvoltare Dezvoltare
bazeză pe ipoteza conform căreia nu există o personală personală
singură realitate atotcuprinzătoare. Fiecare Promovarea Promovarea
OBIECTIVE
persoană este expertă în propria viaţă, îşi sănătăţii şi stării de sănătăţii şi stării
construieşte existenţa în conexiune cu mediul bine de bine
înconjurător, decelând semnificaţii fundamentate Prevenţie Prevenţie
din propriile experienţe de viaţă. Astfel, problemele Remediere
consiliaţilor pot fi rezolvate prin descoperirea şi
valorificarea resurselor interne şi satisfacerea
57
Activităţile proiectului cuprind o arie largă de
Activităţile proiectului au trezit interes din partea
domenii ştiinţifice: turism, ecologie, geografie, istorie,
elevilor şcolii noastre. Dornici să descopere judeţul în
sport, educaţie civică, literatură, contribuind la
care trăiesc, zeci de elevi din toate clasele, atât de
dezvoltarea culturii generale a copiilor şi la crearea
ciclu primar, cât şi de gimnaziu şi-au manifestat
Școala Caraș-Severineană
unor aptitudini care îi vor ajuta să se descurce în viaţă.
interesul de a participa la excursii, drumeţii, mese
Implicarea elevilor în prezentarea realităţii orizontului
rotunde, întâlniri, dezbateri, concursuri. Copiii au
local este o modalitate de organizare a învăţării care
mers în drumeţii montane, pe poteci care străbat
permite parcurgerea unor activităţi interdisciplinare şi
Semenicul, Muntele Mic, Munţii Aninei sau ai
transdisciplinare centrate pe elev, ancorate pe
Dognecei, descoperind frumuseţea acestora,
problemele practice ale vieţii de zi cu zi. Aplică şi
pătrunzând în istoria locală prin poveştile veteranilor
integrează conţinutul unor discipline, îşi formează
celor două cluburi montane partenere -Prietenii
abilităţi de viaţă necesare în lumea reală, cum sunt:
Munţilor Reşiţa şi Clubul Montan Caransebeş – dar şi
munca în echipă prin cooperare şi colaborare; abilităţi
ale altor personalităţi care au creat un mic univers
de investigare-explorare prin iniţiativă proprie; luare
local, aşa cum este Constantin Gruescu, colecţionarul
de decizii; informare din surse variate despre viaţa
minunatelor flori de mină care luminează sufletul
localităţii şi a şcolii lor, învăţând să fie ancoraţi
vizitatorilor Muzeului de Mineralogie Estetică a
profund în realitate; responsabilizarea faţă de
Fierului de la Ocna de Fier. În drum spre Ocna de Fier
propriile acţiuni. Se formează un comportament
am poposit la Bocşa, alături de un alt om cu suflet
pozitiv vizând spiritul de echipă şi de fair-play, curajul
mare al Banatului, care luptă pentru veşnicia graiului
exprimării opiniei proprii, dar se crează şi bazele luării
bănăţean – Dan Liuţ – la Muzeul Constantin Lucaci,
unor atitudini în situaţii de viaţă diferite. Proiectul are
pentru a admira exponatele din oţel inoxidabil create
şi o parte practică în care copiii vor fi familiarizaţi cu
de sculptorul bocşean laureat al Premiului Herder,
tehnici de comportare şi de acţiune în natură şi în
atât de cunoscut pentru ansamblurile monumentale,
grup.
dar şi pentru fântânile cinetice amplasate în diferite
oraşe ale ţării, una dintre acestea ridicându-se
maiestuoasă şi în centrul civic al oraşului Reşiţa.
Au trăit aventura şi au dat dovadă de curaj şi voinţă,
practicând exerciţiile de alpinism alături de alpinistul
Cornel Galescu, de la Clubul Montan Caransebeş, în
cadrul Taberelor de aventură organizate în timpul
vacanţelor de vară şi în Zilele de aventură organizate
cu diverse ocazii. În aceste tabere au luat Muntele Mic
„la pas”, drumeţind prin poieni şi păduri, admirând
munţii mai înalţi care se ridicau în jur.
Derularea proiectului implică mai mulţi factori: pe Tot „la pas” am descoperit Lacul Ochiul Beiului şi
de o parte, şcoala – cadre didactice şi elevi, pe de altă Cascada Beuşniţa, dar, din păcate, am descoperit şi
parte – reprezentanţi ai instituţiilor de profil:
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
faţa mai puţin frumoasă a turistului care, ajuns în calea ferată care leagă Obreja de Glimboca
asemenea locuri, se bucură de ele şi „răsplăteşte” (Caransebeşul de Oţelu Roşu).
natura care i le-a oferit cu mormane de gunoaie. De Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, prima farmacie
Ziua Mondială a Mediului, am făcut ecologizare în montanistică din ţară – „La Vulturul Negru”, prima
zona Ochiul Beiului – Beuşniţa, după care ne-am gară din România, din care pleca trenul pe cea dintâi
aşezat pe malul lacului „la fel de frumos ca-n poze”, cale ferată (Oraviţa – Baziaş) şi, mai târziu (1863), pe
cum a spus unul dintre micuţi, şi am povestit legenda cea dintâi cale ferată montană a ţării (Oraviţa – Anina)
lui. sunt obiectivele vizitate în micul oraş bănăţean „al
premierelor”, cum este numit de localnici, Oraviţa.
„La pas” am bătut Cheile Nerei, prin tuneluri care
leagă Sasca Montană de Podul Bei, ducând apoi spre
Lacul Ochiul Beiului. Tot „la pas” am descoperit cariera
de marmură de la Ruschiţa, monument impunător de
piatră, dar şi singurul monument din ţară dedicat
turiştilor şi turismului, aflat la Rusca Montană:
Monumentul Turismului.
Nu am epuizat subiectele, însă am făcut o trecere în
revistă a locurilor care ne înconjoară şi care ne
Școala Caraș-Severineană
În acest periplu de trei ani prin judeţ, nu puteam evidenţiază, a locurilor aceesibile pentru vizitare şi
rata atât de cunoscuta Cascadă Bigăr, aflată la Paralela care merită să fie puse în valoare. N-am menţionat
45, fiind impresionaţi de „voalul miresei” care curge Reşiţa, oraşul nostru cu o istorie incredibilă. Mă
peste muşchiul verde al stâncilor, dar şi de izbucul opresc aici doar la două obiective aparţinând de o
care apare, ca printr-o minune, dând viaţă apei din istorie recentă – Vila Roşie şi Vila Veche – cele două
cascadă. Complexul Mulinologic de la Eftimie Murgu clădiri în care locuiau directorii U.D.R. – ului, devenite
ne-a întors în timp, într-o lume în care boabele de ulterior clădiri de protocol şi policlinică. În Monografia
grâu şi porumb se măcinau cu ajutorul pietrei de Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa, ing. Ion
moară rotită de apa Rudăricii. Poveştile fantastice ale Păsărică, fost inspector al U.D.R. scria: „la Reşiţa
locului ne-au fost spuse de directorul şcolii şi de există, de asemenea, pentru oaspeţii obişnuiţi o vilă
primarul localităţii, gazde deosebit de primitoare. În fermecătoare de la înălţimea căreia se vede toată
58
acest context, însă, pot spune că am întâlnit peste tot panorama uzinelor şi a comunei (Vila Direcţiunii).
oameni cu suflet mare, care i-au primit pe copii în casa Pentru locuinţa directorului superior s-a zidit în 1928 o
lor şi le-au inoculat curiozitatea de a descoperi locul în vilă impozantă (Vila Roşie). Pentru locuinţa
care au ajuns. Astfel, am descoperit de curând cea mai directorului atelierelor se află o altă vilă frumoasă...”.
Seria III Nr. 1(51)
întinsă comună din ţară, aflată pe teritoriul judeţului Sunt file din istoria locală, parte integrantă a istoriei
nostru: Cornereva. Din biroul primarului am pornit „la naţionale, care trebuie incluse în programul de
pas” spre culmile care ne deschideau orizonturi educare şi de formare a copiilor ca viitoari cetăţeni ai
incredibile. După o drumeţie nu foarte lungă, pe un unei comunităţi.
traseu nu foarte greu, am ajuns într-un loc de unde
vedeam risipindu-se, sub noi, case aparţinând celor
patruzeci de sate aparţinătoare comunei Cornereva,
dar şi culmile măreţe ale Munţilor Godeanu, Cernei şi
Mehedinţi. În drum spre Cornereva am aflat povestea
Barajului de la Poiana Ruscăi, dar şi alte istorioare
locale, care ne-au întors în timp, în perioada austro-
ungară. Lecţii despre amenajarea apelor din Banat am
primit şi la Lacurile artificiale Poiana Mărului, Gozna,
Trei Ape, Breazova, Grebla şi altele.
În drumeţiile noastre am ajuns şi în locuri care ne-au
lăsat o urmă de tristeţe pe chipuri, de nemulţumire,
de regret. Unul dintre ele este frumoasa clădire de la
Vila Klauss, locul care, în urmă cu zeci de ani era popas
Copiii mei au învăţat să schieze şi şi-au perfecţionat
de vânătoare pentru regii României, ulterior tabără
tehnica de a schia cu ajutorul instructorilor de la cele
pentru copii, iar astăzi o locaţie cu lacătul pe uşă.
două cluburi montane din judeţ. În fiecare iarnă
O drumeţie nu prea uşoară a fost cea în care am
derulăm două „lecţii” de schi pe Semenic, sub
decoperit frumuseţea Peşterii Comarnic, din Munţii
îndrumarea „Prietenilor Munţilor”, una în vacanţa de
Aninei, o peşteră neamenajată, dar impresionantă
iarnă, iar a doua în vacanţa intersemestrială. Elevii
tocmai prin sălbăticia ei. De un farmec aparte, însă, a
şcolii noastre au descoperit frumuseţea sportului alb
fost Tunelul Iubirii, descoperit de noi recent, situat pe
alături de instructorii: Helmuth Krubl (preşedintele
calea ferată pe care acum nu mai circulă trenul, ci vin
Asociaţiei „Prietenii Munţilor”), Adrian Petrica, Adrian
turiştii pentru a-şi pune dorinţe care se împlinesc –
Mateşoane, Gheorghe Ebetiuc, Călin Schmelaş, Back
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
Ecaterina, Victor Şelar, Viorel Grădinaru, Lucian care aceştia au simţit-o când au înţeles că scopul
Muntean, Andi Popa (care este şi medicul taberei), taberei a fost atins. Numărul mare de monitori, dar şi
Dan Micşa şi Szazi Zoltan. Au învăţat de la aceşti seriozitatea acestora a făcut ca elevii şcolii de schi să
oameni ai munţilor seriozitatea şi corectitudinea, promoveze într-o treaptă următoare. Şcoala de schi de
conştiinciozitatea şi implicarea, au învăţat că la „Prietenii Munţilor” este o şcoală fără corigenţi sau
perseverenţa, munca şi dorinţa de a realiza un obiectiv repetenţi, o şcoală a vieţii având ca faţadă cel mai
pot duce la îndeplinirea scopului propus. Au aflat ce frumos sport al muntelui.
înseamnă respectul şi întrajutorarea, comunicarea şi „La pas prin Caraş-Severin” este un proiect despre
interrelaţionarea, altruismul şi independenţa şi care nu poţi spune că-l finalizezi într-o perioadă
eliberarea de sub aripa, excesiv de ocrotitoare, de cele limitată de timp. Suntem norocoşi că trăim într-un
mai multe ori, a părinţilor. judeţ în care muntele şi Dunărea se întâlnesc, în care
Comuniunea cu muntele şi atmosfera de tabără i-a tradiţiile se păstrează şi istoria este peste tot. Nu
determinat pe novicii schiului să iubească Semenicul, trebuie să facem eforturi prea mari pentru a-l
să-şi facă prieteni pe Semenic şi să participe la toate descoperi şi pentru a ne descoperi. E suficient să ne
activităţile. Tabăra de schi a ajuns la ediţia a XXXVII-a dorim să scoatem la iveală partea frumoasă a locurilor
şi s-a finalizat cu un concurs aşteptat cu nerăbdare de în care trăim. Şi reuşim, chiar şi „la pas”...
59
Școala Caraș-Severineană
mai bună înțelegere la nivel public și politic al rolului precum și în activitățile extrașcolare și în proiecte
central al luminii în cadrul lumii moderne, celebrând în educaționale. Se pot aborda teme despre energia
același timp un număr de aniversări importante care regenerabilă și despre cum soarele, apa, vântul și
au loc în 2015. plantele îi pot ajuta pe oameni să economisească bani
Președintele Consiliului Director al Anului și energie. Elevii pot fi antrenaţi în diverse activităţi
Internațional al Luminii 2015 explica: "Un An educaţionale dedicate energiei regenerabile şi
Internațional al Luminii este o ocazie extraordinară de eficienţei energetice: dezbateri, cluburi de discuţii,
a ne asigura că factorii de decizie sunt conștienți de excursii, lecţii în format webinar, vizionarea şi
potențialul tehnologiei luminii de rezolvare a discutarea filmelor la tema energiei alternative,
problemelor. Fotonica oferă soluții eficiente expoziţii, concursuri de proiecte. De asemenea prin
provocărilor din diverse domenii: energie, dezvoltare finanțare extrabugetară se pot organiza tabere
60
sustenabilă, schimbări climatice, sănătate, comunicații tematice, școli de vară ca loc de întâlnire a
și agricultură. De exemplu, soluțiile inovatoare de promotorilor energiei regenerabile şi eficienţei
iluminat reduc consumul de energie și impactul asupra energetice.
mediului, minimizând în același timp gradul de U4energy a fost primul concurs pan-european axat
Seria III Nr. 1(51)
poluare. Anul Internațional al Luminii 2015 este o pe educaţia pentru energie şi organizat de Comisia
ocazie unică de a crește gradul de conștientizare la Europeană. Site-ul www.U4energy.eu a venit în
nivel mondial asupra progreselor în acest domeniu". ajutorul cadrelor didactice, elevilor şi echipelor de
Inițiativa este sprijinită de 35 țări: Argentina, conducere ale şcolilor cu o serie de resurse care
Australia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Chile, contribuie la introducerea tematicii eficienţei
China, Columbia, Cuba, Republic Dominicana, Ecuador, energetice la clasă şi la multiplicarea poveştilor de
Franța, Ghana, Guineea, Haiti, Honduras, Israel, Italia, succes confirmate.
Japonia, Mauritius, Mexic, Muntenegru, Maroc, Nepal, U4energy a fost lansat de Comisia Europeană în
Noua Zeelandă, Nicaragua, Palau, Coreea, Federația 2010 în cadrul programului Uniunii Europene intitulat
Rusă, Somalia, Spania, Sri Lanka, Tunisia, Turcia, Energie Inteligentă pentru Europa. Cele două obiective
Ucraina și Statele Unite ale Americii. urmărite au fost, pe de o parte, încurajarea elevilor,
Anul Internațional al Luminii 2015 va pune accentul profesorilor şi directorilor de şcoli şi licee să acţioneze
pe importanța luminii și aplicațiile ei în viața de zi cu zi în scopul optimizării consumului de energie şi să-şi
a oamenilor, fie că este vorba de domeniul sănătății, prezinte cele mai bune măsuri de eficienţă energetică,
al comunicațiilor, economie, mediul înconjurător sau practici pedagogice şi campanii şcolare, iar pe de altă
social. Organizatorii și-au propus o serie de activități parte, identificarea celor mai bune exemple de bună
interdisciplinare din care nu lipsesc cele destinate practică şi diseminarea lor în întreaga Europă, astfel
comunicării cu publicul. încât alte şcoli să le poată urma exemplul.
Cele patru teme majore sunt știință, tehnologie, U4energy a dat naştere unui adevărat val de
natură și cultură. entuziasm, care s-a concretizat în cele peste 1.000 de
Sigla evenimentului din 2015 poveşti de succes trimise de peste 600 de şcoli din 30
conține o serie de reprezentări de ţări europene. De-a lungul acestor doi ani, şcolile
grafice, fiecare având o participante au reuşit să-şi reducă cu până la 20%
simbolistică aparte: Soarele consumul de energie, reuşind astfel să schimbe şi
reprezintă originea vieții, deprinderile cotidiene.
durabilitatea, cultura și Portalul U4energy a derulat oficial trei concursuri
universalitatea; steagurile diferite care au urmărit optimizarea consumului de
61
1. ACTIVITĂŢI / TEME DE DISCUŢIE pământului cu milioane de ani în urmă.
• Încercaţi să formulaţi o definiţie a energiei. Există două tipuri diferite de surse de
• Faceţi o listă cu zece activităţi zilnice care energie: regenerabile şi neregenerabile.
Sursele de energie regenerabilă sunt:
Școala Caraș-Severineană
necesită energie. Puteţi să precizaţi ce fel de
energie este utilizată? energia eoliană, solară, biomasa,
• Gândiţi-vă la energia pe care părinţii sau hidroenergia şi energia geotermală.
bunicii dvs. o utilizau atunci când aveau Acestea au furnizare nelimitată şi pot fi
vârsta voastră. Ce s-a schimbat? De reînnoite.
asemenea, puteţi compara consumul dvs. de Hrana absorbită de organismul uman
energie cu cel dintr-o ţară din lumea a treia. furnizează energie chimică. Corpul vostru
• Care sunt principalele surse de energie transformă această energie în alte forme
utilizate pentru producerea de energie în ţara de energie, precum energia cinetică.
voastră? Aceasta vă permite să vă deplasaţi, să
• Marcaţi pe hartă diferite surse de energie şi alergaţi şi să vă jucaţi.
delimitaţi-le astfel: surse de energie
regenerabilă şi surse de energie BIBLIOGRAFIE:
neregenerabilă. 1. www.u4energy.eu
• Imaginaţi-vă o lume fără rezerve de energie 2. http://www.cnri.ro/IYL2015
(fără electricitate, fără căldură...). Cum s-ar
schimba viaţa voastră? Profesor NICOLETA MARCU
• Care este diferenţa dintre eficienţa Director Casa Corpului Didactic Caraş-Severin
energetică şi conservarea energiei?
• Examinaţi sistemul de încălzire al şcolii şi
contoarele de energie electrică şi gaze
naturale; faceţi fotografii, analizaţi şi
discutaţi.
• Folosiţi chestionarul U4energy pentru a
evalua consumul vostru curent de energie la
şcoală şi acasă.
• Realizaţi un audit în şcoala voastră şi
identificaţi unde se risipeşte energia. Care
sunt rezultatele? Realizaţi audituri similare
acasă şi discutaţi despre cum aţi putea
optimiza consumul de energie atât la şcoală
cât şi acasă.
grădiniță cu noțiunea de timp, am considerat oportun Durata proiectului - pe parcursul unui an școlar;
desfășurarea proiectului educațional De vorbă cu …
Moș Timp, proiect derulat cu succes pe parcursul unui Beneficiari direcți și indirecți:
an școlar, iar argumentarea acestui proiect vine din Beneficiari direcți - preșcolarii și școlarii;
dorința noastră, ca prin derularea unor activităţi Beneficiari indirecți - cadrele didactice,
specifice vârstei preşcolare, joc, distracţie, copiii să părinții preșcolarilor și școlarilor;
înţeleagă mai uşor noţiunea timpului. Timpul poate fi Activităţile propuse în cadrul proiectului au fost
văzut, prin ochii copiilor, ca un personaj înţelept, următoarele:
gârbovit de ani, care a văzut şi a auzit multe … Moş „De vorbă cu ...Moş Timp”- proiect tematic
Timp. de o zi;
Deși problematica proiectului nostru se răsfrânge în „Povestea ceasului cu inimă”- prezentare
62
unor strategii care să conducă copiii spre aflarea de confecţionare de ceasuri cu materiale din
informații noi, într-o formă accesibilă nivelului lor de grădiniţă;
vârstă. Activitățile desfășurate în cadrul proiectului au „Anja şi cele 12 luni ale anului”- vizionare film
avut un impact deosebit, atât pentru copii, cât și animat după un basm rusesc;
pentru adulți, copiii manifestându-și dorința de a afla „Povestea celor 4 anotimpuri”- dramatizare;
cât mai multe aspecte interesante legate de tematica „Calendarul”- Observarea calendarului şi
propusă. confecţionare de calendare personalizate;
„Arborele genealogic”- prezentarea arborelui
Scopul proiectului genealogic al familiei - prezentare postere;
Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu „Din timpuri de mult apuse”- vizită la muzeu;
alţi copii, cu adulţii şi cu mediul, pentru a „Maşina viitorului”- vernisaj de lucrări
dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si plastice;
conduite noi; încurajarea explorărilor, „Lucruri vechi din …poveşti vechi”- expoziţie
exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor, şi prezentare de obiecte vechi, fotografii, cărţi
ca experienţe autonome de învăţare; vechi etc.;
Sprijinirea copilului în achiziţionarea de Evaluarea întregii activități s-a făcut prin
cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini monitorizarea activităților desfășurate și s-a
necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe concretizat în portofoliul proiectului care cuprinde
tot parcursul vieţii. materiale informative, creații proprii (calendare,
Iniţierea unor activităţi extracurriculare de ceasuri confecționate, desene, postere) legate de
învăţare care să reunească copii din instituţii temele propuse în proiect, albume cu fotografii de la
diferite; activitățile desfășurate. Continuitatea proiectului a
fost asigurată prin corespondențe permanente între
Obiectivele specifice ale proiectului membrii echipei de proiect, prin schimburi de
Dezvoltarea capacităţii de observare şi materiale, de impresii și idei, iar sustenabilitatea
stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, proiectului a fost asigurată din fonduri proprii și
temporale; sponsorizări.
63
bicicletă. parcul şcoală special amenajat, având ca sarcină
Educaţia pe teme de circulaţie nu trebuie să atingerea într-o ordine dată a unui număr de patru
constituie numai un obiect de învăţământ sau să se puncte de control.
Finalitatea proiectului a fost Concursul
Școala Caraș-Severineană
limiteze numai la perioada cât copilul se află în şcoală.
Deci, pentru astfel de teme, nici un prilej nu poate fi Interjudețean pe teme de educație rutieră Cupa
nepotrivit. Carașului, concurs organizat de Școala Gimnazială Nr.
Instruirea pe teme de circulaţie poate deveni 1 Bocșa, județul Caraș-Severin și aflat la a IX –a ediție.
neinteresantă, plictisitoare sau poate câştiga Toate celelalte ediții au fost cuprinse în Calendarul
adeziunea elevilor, în funcţie de implicarea cadrelor Activităților Educative Regionale și Interjudețene.
didactice, precum şi de interesul pe care îl stârnesc în
jurul problemei. Din acest motiv, predarea regulilor de
circulaţie trebuie să aibă în vedere practica circulaţiei.
Proiectul propus are ca scop atât însuşirea şi
respectarea de către elevi a regulilor de circulaţie, cât
şi adoptarea unei conduite preventive în vederea
diminuării numărului de accidente în rândul elevilor.
Obiectivele urmărite prin implementarea proiectului
au determinat elevii:
• Să manifeste interes pentru lărgirea
cunoştinţelor de educaţie rutieră; La Concursul Regional Cupa Caraşului au participat
• Să dobândească deprinderi de a parcurge elevi din mai multe judeţe ale ţării. Probele
un traseu cu bicicleta în poligonul special concursului au fost:
amenajat; proba teoretică ce a constat în completarea
• Să respecte regulile de circulaţie dintr-un unui chestionar cu 20 de întrebări
parc şcoală, în vederea folosirii în deplină
siguranţă a drumurilor publice.
Activităţile propuse în cadrul proiectului, pe o
perioadă de 6 luni, au fost atractive și au stârnit
interesul elevilor de a participa cu plăcere la acestea.
65
OBIECTIVE:
- dezvoltarea unei conştiinţe civice, bazată pe
cunoaşterea şi asumarea valorilor democratice;
Școala Caraș-Severineană
- creşterea gradului de informare a elevilor de liceu
privitor la problematica Holocaustului;
- accentuarea sentimentelor elevilor, de
condamnare a Holocaustului;
- evaluarea modalităţilor originale de exprimare
plastică a elevilor; (desen realizat de eleva Andreea Pascal – clasa a X-a)
GRUPURI ŢINTĂ: elevi şi profesori din ciclul liceal;
COORDONATOR: prof. Cristina Hriţcu;
(desen realizat de eleva Andreea Pascal– clasa a X-a) (desen realizat de eleva Lorena Resiga – clasa a X-a)
Uniunea Europeană doreşte să devină o economie nivel european. Tinerii discută împreună cu factorii
inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceste decizionali din domeniul tineretului în cadrul
trei priorități se sprijină reciproc şi sunt în măsură să întâlnirilor naționale și al seminariilor transnaționale.
ajute UE şi statele membre să obțină un nivel ridicat - Prin parteneriatele strategice, organizații din țări
de ocupare a forței de muncă, de productivitate şi de diferite cooperează pentru a genera practici
coeziune socială. inovatoare și de impact asupra activității de tineret, a
Între noutățile aduse de Strategia Europa 2020 se încuraja cetățenia activă, anteprenoriatul și
numără și stimularea unui nou tip de creştere schimburile de bune practici.
(inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii), prin: - Prin proiectele de mobilitate tinerii se pot dezvolta
• creşterea nivelului competențelor şi profesional, experiența acumulată reflectându-se în
consolidarea educației de-a lungul vieții; activitățile organizațiilor și în comunitate.
66
• promovarea unei utilizări mai eficiente a astfel de proiecte le oferă noi perspective asupra
energiei şi resurselor. domeniului, având posibilitatea de a face schimb de
DE CE ERASMUS+? idei și de a împărtăși experiența acumulată.
Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru Dacă admitem că învățarea este o călătorie spre noi
educație, formare profesională, tineret și sport care se experiențe, spre transformare, un drum pe care
desfășoară în perioada 2014-2020. oameni și comunități îl pot parcurge împreună, atunci
Erasmus+ înseamnă: ERASMUS + poate fi ghidul nostru în această călătorie,
Învățare fiindcă ERASMUS+ schimbă vieți și deschide minți.
Colaborare Vă invit să fim alături și în anul 2016 și, împreună,
Soluții creative prin PROGRAMUL ERASMUS+, să TRANSFORMĂM
Inovare și conectare cu piața muncii. ROMÂNIA PRIN ÎNVĂȚARE! (viziunea Agenției
Erasmus+ încurajează colaborarea instituțiilor Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul
din sectoare diferite, cu scopul dezvoltării de Educației și Dezvoltării Profesionale).
instrumente și produse inovatoare.
OPORTUNITĂȚI ERASMUS+ Prof. SIMONA VOIN
EDUCAȚIE ȘCOLARĂ Inspector școlar pentru proiecte educaționale
- Erasmus + îi ajută pe elevi și profesori să se dezvolte
personal și profesional, să ia contact cu alte culturi și
sisteme educaționale. Personalul didactic și didactic
auxiliar are acces la formare continuă în context
european.
- Prin proiectele de mobilitate, profesioniștii din
domeniul educației școlare beneficiază de formare
continuă prin participarea la activități de predare, la
cursuri structurate, la alte activități de formare sau la
job-shadowing în altă țară.
- Prin proiectele de parteneriat strategic instiuțiile
67
pentru copiii afectați de migrația pentru muncă în
străinătate, prin centre de zi și finanțat de Velux excursii).
Foundations, oferă servicii pentru 43 de elevi și 38 de Cu părinții elevilor se organizează lunar câte o
părinți/aparținători, informații cu privire la obligațiile întâlnire pentru a discuta problemele legate de
situația școlară, consilierea lor pentru a creea relații
Școala Caraș-Severineană
legale ale părinților în ceea ce privește migrația pentru
muncă, prin intermediul platformei on-line, implicarea bune cu părinte - copil.
în campaniile locale și naționale ale organizației.
Activitățile principale au urmărit: stabilirea unei
echipe locale formată din: coordonator local, cadru
didactic, psiholog (consilier); încheierea
parteneriatelor cu Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița,
DGASP, ISJ CS, Primăria Reșița; selectarea a 12
voluntari, elevi din liceele municipiului Reșița, pentru
a oferi suport echipei și beneficiarilor în cadrul
activităților; realizarea dosarelor personale pentru
fiecare copil, incluzând ancheta socială, rapoarte de
evaluare psihologică și educațională; oferirea grupului
țintă a serviciilor de suport social și psihologic pentru
traversarea perioadei de separare de părinți și pentru
îmbunătățirea abilităților de viață independentă (sunt
efectuate două sesiuni de consiliere socială individuală "Aceşti copii au acelaşi sindrom cu al celor care stau
sau de grup în fiecare lună și două sesiuni de în instituţii. Se simt abandonaţi, se simt vinovaţi, cred
consiliere psihologică individuală sau de grup că plecarea părinţilor e cauzată de ei, pentru că
organizate de psiholog); organizarea de suport școlar părinţii spun că pleacă pentru ca cei mici să o ducă
zilnic pentru 20 de copii în vederea îmbunătățirii mai bine. Alături de ei se va lucra şi cu persoanele cu
performanțelor școlare și prevenirea abandonului care ei rămân, pentru că s-a constatat că, de cele mai
școlar, prin activități de pregătire a temelor pentru multe ori, nu au abilitatea de a-i ajuta să se
acasă (zilnic între orele 13-15); organizarea de pregătească pentru cerinţele şcolare. Vom angaja
meditații cu 11 copii de două ori pe săptămână (marți profesori, asistenţi sociali şi psihologi care vor lucra cu
- limba română, respectiv joi – matematică); astfel de copii zi de zi sau de câte ori simt ei nevoia",
organizarea de activități extracurriculare și de timp (mesaj de la lansarea proiectului finanțat de Velux
liber în fiecare zi (concursuri sportive, pictură, Foundation - GABRIELA ALEXANDRESCU, preşedintele
decupaj-colaj, lectură, întâlniri cu personalități din executiv al organizaţiei Salvați Copiii România)
domanii diferite, sărbătorirea zilelor importante din
fiecare lună, Ziua Națională a României, 1 Martie, 8 Prof. învățământ primar DOINA CARACALEAN
Martie, Ziua Internațională a Copilului, Și noi avem Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
drepturi etc.); întâlnirea semestrială a grupului local
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Niciodată nu suntem în aceeași formulă, e drept, dar
UN ALT FEL DE A EDUCA? ne simțim bine împreună, copiii nou veniți se
VOLUNTARIATUL NU DĂUNEAZĂ, acomodează în primul sfert de oră. Să fie atmosfera
destinsă de vină pentru asta? Sau faptul că acolo
NU DOARE ȘI NU ÎNGRAȘĂ suntem toți egali (nu la înălțime sau vârstă,
bineînțeles)?
Poate că programele școlare sunt prea încărcate și Ce vârste au copiii? Hanna este cea mai mică, are
dorim ca elevii noștri să știe mai mult decât elevii patru ani și este veterană. Și Tudor are tot patru ani și
vecinei de palier sau, dacă se poate, decât cei din a mai sosit de curând o blonduță creață cam de
celălalt colț al țării ori din întreg universul. În goana aceeași vârstă. Nici nu se simt diferențele de vârstă,
asta după cunoștințe, îngropându-ne elevii între fișe, comunicarea este liberă între toți copiii, cu noi nu au
auxiliare, concursuri și activități educative și niciun fel de reținere în comunicare, cei mari din
extrașcolare forțate, un fel de formă fără fond, uităm clasele a IV-a și a V-a îi ajută pe cei mici fără să le
să ne mai educăm elevii cu dragoste. Vânăm puncte, cerem noi. Au venit chiar și fete din gimnaziu și liceu
puncte, puncte, credite, credite, credite, iar să facă voluntariat, atunci când probabil își aminteau
ghemotoacele de oameni din bănci nu mai pun mâna cu nostalgie de copilăria lor în care nici ele nu au avut
pe o pensulă, nu mai mânuiesc o foarfecă decât după parte de astfel de activități. Ultima dată au copilărit cu
tiparele noastre și alea copiate de pe internet în mare proprii copii și o mămică, și o bunică. Și le-a plăcut.
Școala Caraș-Severineană
suntem cele care au acceptat provocarea absolut căutând în cunoștințele mele pedagogice analogii în
gratis. Am lucrat cu copiii din oraș zilnic, mici proiecte diverse situații, dar îmi trece repede și îmi văd de
haioase, bazate pe handmade și scrappbooking, treabă înnodând un șiret, lipind un ochișor mobil sau
pentru ca mai apoi să diversificăm cu activități de gătit întrebând peste capetele tuturor unde mi-am lăsat
Seria III Nr. 1(51)
71
Într-o societate „egocentristă” omul uită că trăieşte Cu gândul curat si plin de voie bună, tinerii
în comuniune cu alţi semeni şi că alături de el se află ortodocsi ai Colegiul Naţional „Traian Lalescu“,
oameni ce au nevoie de înţelegerea şi sprijinul său. coordonaţi de Pr. prof. Nicolae Chiosa, au initiat
Astăzi, mai mult ca oricând trebuie să învăţăm să ne
Școala Caraș-Severineană
parteneriatul cu Biserica Romano Catolică, Biserica
acceptăm, să învăţăm să respectăm principiile Greco Catolică, Biserica Anglicana şi Biserica
democraţiei autentice, pentru că numai împreună Lutherană dornice de o dezvoltare a creativitatii
vom reuşi să coexistăm într-o societate democratică elevilor prin intermediul proiectelor interculturale pe
europeană. teme religioase.
Pr. Prof. NICOLAE CHIOSA
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
73
licee și școli reșițene, și, sub coordonarea inginerului
Cristian Mone de la Ocolul Silvic Reșița, le-au semănat
/ plantat luni, 6 aprilie, pe un teren la marginea
municipiului Reșița.
Școala Caraș-Severineană
Proiectul ecologic Plantăm pentru viitor, desfășurat
în parteneriat cu Colegiul Național Mircea Eliade
Reșița, Ocolul Silvic Reșița și Asociația timișoreană
Păduri pentru viitor, a implicat prezentări și dezbateri
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Nonviolenţei în pe tema ecologiei sustenabile, cu accent pe beneficiile
Şcoli, 30 ianuarie 2015, Colegiul Naţional Mircea plantării copacilor în mediile rural, suburban și urban.
Eliade Reșița a organizat in parteneriat cu Centrul Am semănat ghindă de stejar roșu, iar cei cinci puieți
Județean de Resurse și Asistență Educaționala Caras- de chiparos de baltă, copaci rari și probabil primii din
Severin si cu Centrul Școlar de Educație Incluziva județul Caraș-Severin, au fost plantați în curțile a două
Primăvara, activitatea Turneul antiviolenței în școală, școli din Reșița.
care a cuprins o masă rotundă, un interviu cu un elev În cadrul Campaniei Europa casa–noastră 2015,
violent - studiu de caz, dar si un concurs-expozitie de iniţiată de Reprezentanţa Comisiei Europene în
afise cu tema „Mesajul nostru antiviolență în școală”. România şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,
Scopul activității (dezbatere şi concurs de afişe), a fost am inscris, în anul 2015, următoarele şcoli din judeţul
prevenirea actelor de violență în rândurile Caraş-Severin, care nu erau înregistrate pe portal:
elevilor, conștientizarea a ceea ce înseamnă Violența, Şcoala Gimnazială Christiana Bocşa, Şcoala Gimnazială
Răul, Minciuna și Falsa prietenie în viața noastră și Răcăşdia, Şcoala Gimnazială Copăcele, Şcoala
formarea unui comportament pozitiv si tolerant în Gimnazială Berlişte, Şcoala Gimnazială Cărbunari,
relaționarea cu ceilalți. Au participat elevii din clasa a Şcoala Gimnazială Măureni, Palatul Copiilor Reşiţa.
VII-a, alaturi de purtătorii de cuvânt din clasele 0-VIII,
Activitatea a fost coordonata de profesorii Fercea
Ghiorghita şi psihologul Băran Mariana. Profesorul
Liliana Hamat, responsabilul Comisiei de Prevenire şi
Combatere a violentei în scoală, împreună cu cinci
elevi, au luat cuvântul şi au animat o dezbatere despre
fenomenul violentei în şcoală, în societate. Expozitia
de afişe a fost amenajată de elevi, îndrumaţi de
doamna bibliotecar Badescu Mariana.
Elevii au fost informați cu privire la prevederile
legislative privind violența și au prezentat materiale
despre violență precum și exemple de bună practică – O parte din membrii Clubului Europa, casa noastră
rezolvarea unor cazuri concrete, prin intermediul 12+ au înregistrat succese frumoase şi anul acesta la
concursurile de educaţie şi cultură civică, fructificând
75
și Danemarca și anglicani din Marea Britanie. Aceștia
au ocazia de a se întâlni anual într-o tabără de vară
organizată în centrul Giovanni Paolo II din Loreto,
Montorso, Italia – centru înființat de Papa Ioan Paul al
Școala Caraș-Severineană
II-lea care afirma referindu-se la centru “Vă spun
tuturor: aceasta este Casa voastră, Casa lui Iisus şi a
Mariei, Casa lui Dumnezeu şi a omului” – dar și pe
parcursul anului, în ședințe de pregătire a taberei, cu
ocazia diferitelor evenimente mondiale de tineret
(Genfest 2012, Săptămâna Mondială a Unității) sau a
sărbătorilor religioase (există deja o tradiție ca tinerii
din Reșița și o delegație a celor din Italia să se
De ce eram eu îngrijorată? Pentru că eu eram în întâlnească în fiecare an între Crăciun și Anul Nou
București, iar acasă e în Reșița. Pentru că urma să o pentru a petrece împreună sărbătorile de iarnă).
iau de la zero și pentru că, deși nu mă speria ideea de Programul pe care îl au tinerii în cadrul acestor
a-mi face prieteni noi, într-un colț al minții (partea evenimente este încărcat și presupune participarea la
aceea care vorbește doar atunci când ai cele mai mari Sfânta Liturghie sau momente de rugăciune,
emoții și griji și chiar nu ai nevoie de “încurajări” conferințe pe subiecte religioase, discuții pe grupuri,
suplimentare) rămânea teama că nu voi mai găsi activități de voluntariat și workshopuri, dar, ținând
persoane care să mă facă să zâmbesc şi care să îmi cont de faptul că, pe parcursul activităților, aceștia îți
umple sufletul de căldură prin simpla lor prezenţă. Şi zâmbesc în loc de salut, zâmbet ce valorează mai mult
atunci când eşti pus în situaţia de a cunoaşte persoane decât o mie de cuvinte frumoase, poți cu ușurință să
noi, vine inevitabil problema identităţii tale, cine eşti îți dai seama că fiecare moment petrecut împreună le
sau, mai degrabă, cine vrei să fii, cine vrei să pari acum aduce bucurie și nu apăsarea unui orar impus și
la început de drum. încărcat. Proiectul a primit recunoaștere atât din
Întrebarea aceasta, “Cine sunt eu?”, a fascinat partea comunităților și autorităților locale, facilitând
oamenii de știință și de cultură de-a lungul secolelor, demersurile semnării unui pact de înfrățire între
motivându-i pe poeți, filosofi, psihologi și cercetători orașele Reșița și Loreto, dar și la nivel național,
să-și exprime ipotezele în căutarea adevărului. Totuși, câștigând de mai multe ori la rând Premiul I în cadrul
până acum, soluția problemei sau măcăr un răspuns concursurilor Made4Europe și Gala Premiilor
care să primească acordul unei majorități rămâne EduManager.ro.
ascunsă. Dificultatea constă în a stabili acele trăsături Să descriu ce face proiectul atât de special, e dificil.
care te reprezintă, care surprind esența ta în mod Mi-a fost greu să povestesc prima oară când m-am
complet și continuu, în ciuda modului în care evoluăm întors din Loreto, mi-e la fel de greu după fiecare
ca personalități în timp. activitate – nu dintr-o lipsă de cuvinte, ci pentru că
Suntem definiți de nume, de locul în care ne-am timpul petrecut în cadrul proiectului nu trece, el se
77
română, după ce terminase cele 8 clase cu aceeași
medie, reușind astfel să ocupe locul I pe județ și să fie
premiată de Ministerul Educației și Cercetării
Științifice alături de alți elevi de 10 din țară.
Școala Caraș-Severineană
Povestea Teodorei este frumoasă, fiindcă ea și-a
făcut cunoscută dorința de cunoaștere încă din
primele clase pe care le-a „descâlcit” alături de draga
ei doamnă învățătoare Aurica Nițoiu, care i-a călăuzit
primii pași. Mereu zâmbitoare, cu ochi curioși și
strălucitori, Teodora sorbea învățătura, iubea
deopotrivă arta și sportul, socotea cu repeziciune și
scria compuneri ca nimeni alta în generația ei.
Mai apoi, la gimnaziu, Teodora a devenit un lider.
Undeva, foarte aproape de centrul orașului, pe o Dintotdeauna pasiunea ei s-a numit MATEMATICA.
stradă cu nume de învingător (strada Romanilor), care Rezolva cu plăcere oricâte probleme și exerciții
aduce aminte și de străbuni, se află o clădire frumoasă primea, sau, pur și simplu și le alegea din culegeri ori
în curtea căreia zumzetul copiilor, bucuria de pe fețele manuale, iar rezultatele au început să apară sub
lor, licărirea de privire, te duc cu gândul, chiar fără să îndrumarea atentă a domnului director, profesor
vrei, la copilărie, la zile de școală, la impresii de Marius Șandru. Teodora a confirmat an de an la
vacanță, la primul dascăl sau prima carte pe care ai olimpiada națională de matematică obținând 2
reușit s-o descifrezi singur. Acea clădire este ȘCOALA medalii de bronz, având 3 participări la etapa finală a
GIMNAZIALĂ NR. 2 REȘIȚA. Olimpiadei naționale de matematică.
S-ar putea spune că e o școală ca multe altele, însă Teodora a fost înzestrată și cu „darul scrisului” căci
ȘCOALA 2 se află de ani buni în topul celor mai bune ea a cochetat an de an cu limba română participând
școli din această parte de țară. atât la Olimpiada de limbă, comunicare și literatură
Școală europeană implicată în proiecte naționale și română, la cursul de lingvistică, fiind mereu pe
internaționale, cu un colectiv de cadre didactice podium la fazele județene, iar la finalul clasei a VIII-a a
deosebite, care își practică meseria cu dragoste, reușit să câștige unul din premiile Teodoreanu la faza
dăruire și elevi care sunt dornici de a acumula cât mai națională a acestui concurs, la Iași, bucurându-se
multe cunoștințe, dar și acea „învățătură sufletească” alături de mine, încurajând-o mereu să pășească cu
pe care doar niște dascăli adevărați o pot dărui. încredere și pe drumul literelor.
An de an pe porțile acestei școli au pășit generații Câteodată a combinat matematica și româna
de elevi care mai apoi i-au făcut cinste prin rezultatele participând an de an la concursul ±POEZIE unde a
obținute la diferite concursuri și olimpiade școlare și reușit să obțină un premiu special la faza națională.
care au confirmat prin rezultatele obținute și la liceele De multe ori a fost pusă în situația de a alege,
sau colegiile naționale la care s-au înscris după Teodora reușind în clasa a VI-a calificarea la etapa
în țară și în lume.
LICEUL TEORETIC Istoria Liceului Teoretic Diaconovici-Tietz este
DIACONOVICI-TIETZ inseparabilă de istoria Reșiței într-o lungă perioadă a
existenței sale, iar 1877 reprezintă un reper temporal
138 de ani de învățământ demn de luat în seamă în istoria zbuciumată a celor
reșițean care au trăit pe aceste meleaguri. Indiferent de
naționalitate, convingeri religioase, de condițile
Aniversarea unei instituții școlare reprezintă un politice, de-a lungul timpului oamenii școlii au investit
popas temporal în rememorarea pentru fiecare dintre în sufletele plăpânde cu atâta generozitate.
noi, a etapelor devenirii personalității umane care Ne pregătim ca peste 2 ani să aniversăm 140 de ani
reprezintă atuul primordial. Ce poate fi mai de existență a acestei instituții de învățământ
reconfortant decât un astfel de prilej, în care să aduci multilingvistice, cu un bagaj metodico-științific de
în memoria vie a concetățenilor, imaginea înaintașilor excepție. Încă de la înfințare – documente disponibile
care au clădit minți și suflete, care au dus faima Reșiței și relevante ne indică anul de start 1877 – actualul
79
Director
Reșița;
Școala Caraș-Severineană
sistemul naţional de învăţământ preuniversitar emis şcolară. Pentru că a dotat şcoala cu tot ceea ce era
de M.E.C.T.S, am lansat în 2012, în calitate de director necesar procesului instructiv-educativ: săli de clasă,
adjunct, Campania „Dă un nume şcolii tale”. Scopul a cabinete, laboratoare, bibliotecă, dar şi îngrijindu-se
fost de a găsi cea mai potrivită denumire, prin ca elevii să beneficieze de asistenţă psihologică şi
implicarea tuturor celor care reprezentau „suflarea” medicală, punând în slujba acestora un cabinet
Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 6 Reşiţa, la vremea aceea. psihologic şi unul medical, stomatologic. Pentru că a
Pentru cei care s-au bucurat de a putea fi, în sfârşit UN extins spaţiul prin supraetajarea clădirii cu încă un
NUME şi nu UN NUMĂR, acest lucru a reprezentat un nivel şi construirea unui atelier pentru practică. Pentru
act de creativitate, de originalitate, de a fi unici, o că a pus pe primul plan elevul, dezvoltarea, educarea
modalitate de a investiga, de a cerceta printre şi instruirea lui, manifestându-şi autoritatea printr-o
documentele şcolare, de a reciti Monografia şcolii atitudine plină de dragoste părintească, dar fermă.
scrisă de profesorul C. Tismonariu, mulți ani director, Pentru că a valorizat potenţialul fiecăruia, cunoscând
un mod de a lua legătura cu cei ce au lucrat sau au bine faptul că, precum în corpul uman toate organele
învăţat la această şcoală de-a lungul timpului, o sunt importante şi asigură viaţa doar funcţionând
nostalgică şi duioasă călătorie printre amintirile vieții împreună, comunicând între ele, tot aşa şi între
de elev pentru mulţi dintre părinţii actualilor şcolari, la cadrele didactice e necesară armonia, munca în
rândul lor, foşti elevi ai şcolii. Cu alte cuvinte, echipă, fiecare având, paradoxal, cea mai mare
campania ne-a trimis pe toţi la a ne redescoperi importanţă. Pentru că a fost în primul rând adeptul
rădăcinile, de a ştii cine am fost, cine suntem, ce valori cooperării; iar al competiţiei doar în spiritul fair-play-
avem, ce durează peste vremuri. Subscriindu-mă ului, creând un mediu de învăţare încurajant şi
campaniei, ca parte a resursei umane din instituţie, performant. Pentru că a făcut şi şcoală fără ziduri, ca
m-am implicat în acţiune, alăturând în final, propria profesor de geografie şi istorie, organizând în fiecare
propunere, care, spre bucuria imensă, şi, recunosc, trimestru şi vacanţă excursii prin ţară şi străinătate, la
plăcuta uimire, a fost aceeași cu a doamnei profesor vremea când nici nu se pomenea de o Școală altfel,
Elena Ștefănescu, fostă elevă a școlii și cu a majorităţii mai degrabă ”așa e la școală”, abordând astfel
persoanelor participante la Campanie, adică, să se predarea transdisciplinară şi învăţarea temeinică, de
numească Şcoala Gimnazială Mihai Peia. Poate că, la o durată, dincolo de manuale sau programă, învăţându-i
81
strânse cu Consulatul ţării vecine. Urma să publice un LA CEVA. ”Scoate la lumină asta și valorific-o!” – au
volum despre originea craşovenilor, dar munca i-a fost fost vorbele ei și nu m-am abătut deloc în 35 de ani de
întreruptă odată cu viaţa. învățământ, de la înțelepciunea mamei.
E școala unde și eu și unde copiii mei am fost Sunt multe de spus despre actualul sistem de
Școala Caraș-Severineană
elevi.... învățământ, despre schimbările miraculoase care ar
Pe Aleea Personalităților din Carașova se află, în trebui să ajute la perfectarea sa, nu mi-am propus să
semn de omagiu pentru anii în care a profesat în abordez această problemă delicată acum, care ar
comunitatea croată, o plachetă dedicată tatei, alături presupune incursiunea în curriculum școlar, în
de cea a tatălui său, dascăl și el. Locul în care e formare inițială și continuă, în manuale, în dotări, în
îngropat tata seamănă cu cel al Domnului Trandafir, la salarizare și în nenumărate aspecte despre CE, CÂT,
fel de modest şi simplu aşa cum a trăit, alături de CUM și CINE ar trebui să facă școală. Poate că primul
mama, dascăl și ea, cu peste 40 de ani în învățământ. pas către ceea ce ar reprezenta salvarea generațiilor
Mi-au lăsat moştenirea cea mai de preţ pe care o de copii ale neamului ar fi sloganul de la care să
poate da un părinte copilului său, EDUCAŢIA, pornească și să țină cont Ministerul Educației: ”DIN
învăţându-mă pentru vremea la care aveam să devin PASIUNE!”
la rândul meu, dascăl, că cea mai bună, de fapt singura
formă de educaţie, este PROPRIUL EXEMPLU, așa cum Profesor LUCIA PEIA
afirma Carl Jung. Chiar dacă ar părea o lipsă de
modestie din parte-mi, pot afirma că în învățământul
Învăţătorilor amintiţi mai sus, le-au urmat la catedră Şcoala noastră, azi!
învăţătorul Iancu Străin până în 1904, apoi Ianăş
Străin, care a stat până în anul 1918. Din anul şcolar Şcoala Gimnazială Aurel Peia Ezeriş a ajuns astăzi să
1927-1928, şcoala din Ezeriş s-a numit Şcoală primară asigure un mediu propice formării, dezvoltării şi
Seria III Nr. 1(51)
de stat, când învăţătoare era Margareta Lissy. pregătirii viitorilor elevi de liceu. Numărul anual al
Învăţătorul Ioan Pătraşcu, originar din Ezeriş, care a elevilor şcolii noastre atinge cifra de 120 de elevi şi 40-
fost şi directorul şcolii, a activat între anii 1930-1952. 50 de preşcolari.
Alături de acesta au mai predat următorii învăţători: Atât managementul cât şi cadrele didactice din
Theodor Turcu (originar din Văliug) între anii şcoală rezistă în aceeaşi formulă de peste 15 ani, timp
1934/1936, Elisabeta Hramsavlievici 1936/1949, în care, a reuşit să sudeze o echipă închegată de
Rodica Albeanu (1949-1950), Elena Rusu (1950-1954), profesori, marea majoritate titulari, toţi calificaţi
Petru Ienea (1952 - 1954). pentru disciplinele pe care le predau.
În perioada 1954-1961 au profesat ca învăţători Elevii şcolii noastre se bucură de cele mai moderne
Aurel Peia, originar din Ezeriş, precum şi soţia condiţii de învăţare şi dezvoltare, condiţii pe care le
acestuia, Maria Peia care încă locuieşte în sat. poate oferi o şcoală gimnazială din mediul rural.
Începând din anul şcolar 1961- 1962 a luat fiinţă Şcoala a fost renovată în totalitate, utilată cu mijloace
şcoala de 7 ani, iar, un an mai târziu 1962-1963 Şcoala moderne (laborator TIC, calculator la îndemana
de 8 ani mixtă. Astfel, la sfârşitul anului şcolar 1964- fiecărui cadru didactic pentru activitatea la clasă,
1965, a absolvit prima promoţie a şcolii de 8 ani. vidoproiector şi alte mijloace necesare), mobilier
Un alt învăţător care a servit şcoala mulţi ani, a fost ergonomic.
Petru Mîndrea, originar din Zorlencior. Acesta a venit Pentru a putea asigura un învăţământ la standarde
în Ezeriş în anul 1961, a predat istorie un an, apoi a optime de calitate, echipa şcolii a mers pe două căi
fost numit directorul căminului. A revenit la catedra principale: formarea şi dezvoltarea echipei de
de învăţător în anul şcolar 1968/1969 până în 1997 profesori prin cursuri de conversie şi formare, dar şi
când s-a pensionat. prin aplicarea de proiecte şi/sau dizlocarea de fonduri
Din cauza numărului redus de elevi, clasele de europene.
gimnaziu ale şcolii din Soceni, au fost transferate la În această ordine de idei, încă de la primele granturi
şcoala din Ezeriş, în perioada 1981-1992. Din acelaşi şcoală-comunitate, profesorii şcolii s-au înscris în
motiv, clasele primare sunt în regim simultan, iar din programele subvenţionate de conversie profesională
2003 şi gimnaziul. pentru calificarea pe disciplinele conexe pe care le
Începând din anul 2005, şcoala primară din Soceni predau; cunoscut fiind faptul că, în mediul rural, nu
83
colectarea de exponate pentru muzeul şcolii dar şi
realizarea unor expozişii sau dobândirea de cunoştinţe
TIC prin redactarea studiului monografic), acesta
încheindu-se cu o vizită surpriză în capitală.
Școala Caraș-Severineană
Al trilea grant al proiectului a fost cel care a facilitat
dizlocarea de fonduri pentru completarea necesarului
de cărţi al bibliotecii şcolii dar şi achiziţionarea de
materiale didactice necesare unui proces optim de
învăţământ.
Un proces de învăţământ adaptat anului 2015
presupune accesul la informaţie şi tehnologie
computerizată, atât în ceea ce priveşte cadrele
didactice cât şi elevii. Prin urmare, şcoala noastră
beneficiază de un laborator TIC cu acces la internet,
reţea AeL, atât în şcoala PJ cât şi în Şcoala Primară
Soceni, şcoală ce a devenit structură în anul 2005.
Rezultatele aşteptate nu au întârziat să apară, elevii
noştri s-au întors de la concursuri şcolare sau de la
activităţi, la nivel judeţean sau chiar naţional, cu
rezultate mulţumitoare astfel încât, panoplia de
premii creşte an de an. În ceea ce priveşte accesul în
învăţământul liceal, anual, elevii noştri sunt admişi la
cele mai bune licee din judeţ, atât în învăţământul
teoretic cât şi în cel vocaţional.
Pe langa procesul de învăţământ, clasic, desfăşurat
la catedră, profesorii şcolii noastre se străduiesc să
atragă elevii în cele mai variate tipuri de activităţi
extraşcolare. Astfel, anual, organizam câte o excursie
prin ţară iar activităţile de tipul Şcoala altfel sunt la fel
de gustate de către elevi.
Misiunea şcolii noastre, egida sub care ne
desfăşurăm activitatea zi de zi este: Şcoala noastră va
deveni o şcoală care acceptă filosofia conform căreia
educaţia copiilor se realizează prin implicarea familiei
şi a comunităţii, respectând valorile etnoculturale ale
acesteia, unde se creează un mediu adecvat pentru
realizarea scopurilor comunitare.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
„25.XII.1942
Domnule Jumanca,
Deodată cu felicitările mele de sf.(sfintele) sărbători,
rog să primeşti mare mulţămire pentru cele două
mandate trimise de curând. Binevoitorul sprijin mi-a
uşurat cheltuielile, îl rog şi mai departe. Cu bine!
E. H.”
În cele ce urmează mi-am propus să analizez un
articol semnat de Enea Hodoş în Foaia Diecesană
(Foaia Diecesană, Anul VI, 17 februarie – 29 februarie
1981, Caransebeş, Nr. 7).
Articolul sub titlul D-ale ortografiei româneşti se
referă la probleme de ortografie fonetică.
În ortografia română după mari dispute între
etimologişti şi fonetişti s-a adoptat principiul fonetic în
România şi astfel se dorea a se introduce o deplină
unitate în aplicarea lui. Munca unificării nu a fost
uşoară, deşi cauza a fost simplă: „ortografia în unele
Școala Caraș-Severineană
Una dintre personalităţile ilustre ale Caransebeşului, „Se înseamnă i la începutul vorbelor, dacă se aude,
profesor de limba română a fost Enea Hodoş, s-a şi scriem: iepure, ieri, ş. a.
născut la 31.12.1858, la Roşia Montană. A făcut Sunetele ea şi oa se scriu cu literele sunetelor, din
clasele primare şi cele inferioare Gimnaziale la Brad, care se compun.
Seria III Nr. 1(51)
iar clasele superioare ale gimnaziului la Braşov şi Blaj. Accentul grav se poate întrebuinţa şi la infinitivele
După ce a trecut examenul de bacalaureat, în anul scurte de la conjugarea II şi IV, asemenea şi la
1877, s-a înscris la Universitatea din Viena urmând timpurile formate cu ajutorul acestor infinitive: a şede,
cursurile de medicină. În anul 1880 a părăsit facultatea a greşi; voiu, şede; aş greşi.
de medicină şi a trecut la facultatea de litere şi Şuierătoarele ş şi ţ se scriu cu s şi t prevăzute în jos
filozofie pe care a urmat-o la Budapesta şi Viena. cu sedilă.
După terminarea studiilor, Enea Hodoş a fost Linioara între două vorbe sau mai multe, se pune
profesor la Şcoala de fete din Sibiu, iar în anul 1889 a pentru a arăta, că le pronunţăm într-un cuvânt; dar
venit la Caransebeş ca profesor de limba română şi între vorbele compuse din două sau mai multe vorbe
limba maghiară la Institutul Teologic şi Pedagogic exprimând o singură noţiune, nu se pune linioara:
unde a stat până în anul 1905. primăvară, bunăboinţă, ş. a.”
La 25 iulie 1945, Enea Hodoş s-a stins din viaţă la Din regulile prezentate de Enea Hodoş se pot
Sibiu. desprinde reguli generale cunoscute: „sunetele,
Spre sfârşitul vieţii s-a confruntat cu mai mlte pentru care găsim litere corespunzătoare în alfabetul
greutăţi financiare, fapt ce l-a determinat să pună pe latin, se scriu cu litera corespunzătoare, iar sunetele,
foc o parte din cărţile sale tipărite pentru a se încălzi. pentru care nu găsim litere corespunzătoare în
Fericirea face că la Sibiu să fie vizitat de un fost elev de alfabetul latin, se scriu cu literele adoptate şi cu
al său de preparandia de la Caransebeş, învăţătorul semnele cunoscute.”
Pavel Jumanca. Văzând situaţia precară în care se Am convingerea că prin articolele sale publicate în
găseşte Pavel Jumanca hotărăşte să-i ia toate cărţile Foaia Diecesană, Enea Hodoş îşi împlineşte pe deplin
tipărite sub numele lui Enea Hodoş pe care le trimite vocaţia de profesor.
la Caransebeş unde le plasează la colegii lui învăţători
în zonă. Banii îi trimite lui Enea Hodoş la Sibiu cu Prof. STACHE GHERGUŢA
mandat poştal. Acesta îi expediază o scrisoare de Liceul Tehnologic Decebal Caransebeş
mulţumire ce are următorul conţinut:
85
Nici nu ajunse bine la loc că, trezită din visare, sala
începuse licitaţia:
-Ofer 1000 de dolari! a fost prima ofertă
-Ofer 1200, spuse altul…şi licitaţia a continuat
Școala Caraș-Severineană
până când vioara se vându cu 3000 de dolari.
Era aceeaşi vioară pe care la început nimeni nu
dădea nici zece dolari. Oare ce i-a schimbat aşa mult
preţul?
Cu siguranţă, atingerea maestrului, a acelui bătrân
care, privea cu lacrimi în ochi cum un domn se ridică,
ia vioara şi se retrage în sală…însă, în loc să se
îndrepte spre locul său, vine direct spre bătrân.
- Îţi dăruiesc această vioară, eu nici nu ştiu să
cânt şi nu aş avea ce să fac cu ea. Am licitat pentru
dumneata, mi-am dat seama că ţi-o doreai mult
- Dar…e 3000 de dolari, aruncaţi aşa banii
ăştia?
- Nu, răspunse domnul, cele câteva minute în
care te-am ascultat valorează mult mai mult decât
aceşti 3000 de dolari. Sunt unele momente ale vieţii,
momente în care eşti în preajma unor maeştrii,
momente care nu se pot cumpăra. Sunt fericit că am
reuşit să vă cunosc, mai spuse domnul, şi plecă afară
din sală.
Cu siguranță fiecare dintre noi, profesorii, am
întâlnit de-a lungul vieții elevi-maeștrii care ne-au
oferit cele câteva minute care valorează mai mult
decât cei 3000 de dolari, cu siguranță fiecăruia dintre
noi ne-au dat lacrimile atunci când un elev a reușit să
atingă coarda sensibilă a sufletului nostru. Nu
contează dacă aveau hainele peticite, nu contează
dacă șovăiau atunci când ieșeau la tablă, contează că
reușeau să ne facă să mulțumim lui Dumnezeu că i-am
întâlnit, și asta fac și eu acum. Și am proaspătă în
minte generația 2015, cei 10 pentru nota 10 (e prima
dată când într-o clasă am 10 de 10 la bac la mate):
AVRAM MARIA, CIULU MIRUNA, MOLNAR LAURENŢIU,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
tehnoredactare şi multe alte aspecte. Este o întâlnire
LUMEA NOASTRĂ, în care îmbinăm teoria cu practica, discutăm,
REVISTA ŞCOLII 7 REŞIŢA analizăm, ne creăm baza de lucru.
Structura unei reviste se stabileşte la început de
De zece ani, Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa are o drum. În cazul nostru, fiecare început de an şcolar este
revistă care o reprezintă, numită Lumea noastră. Este un nou început pentru Lumea noastră. Vorbind la
o publicaţie şcolară de care autorii ei, şi nu numai ei, modul general, structura unei publicaţii se stabileşte
sunt foarte mândri. În fiecare an este câştigătoarea în funcţie de tipul ei. În cazul nostru, revista este una
locului I la etapa judeţeană a Concursului Naţional de de tip magazin (caleidoscop), oglindind complex
Reviste Şcolare, fiind apreciată şi la nivel naţional cu întreaga activitate a şcolii. Structura este cea care ne
titlul de laureat. Pe lângă aceste rezultate, revista a orientează munca. Ne referim la rubricile permanente
obţinut, de-a lungul anilor, numeroase premii la ale revistei, în cadrul cărora includem diverse
concursuri de profil, derulate la nivel interjudeţean materiale, diferite în fiecare număr.
sau naţional. Cea mai mare realizare este, însă, Periodic şi în funcţie de diverse evenimente, pot
implicarea elevilor şcolii în realizarea ei, faptul că apărea numere speciale, care suportă modificări ale
Lumea noastră este produsul exclusiv al muncii structurii revistei clasice. Pot menţiona aici numărul
pasionaţilor de jurnalism. special dedicat primirii titlului de Şcoală Europeană în
anii 2010 şi 2013, dar şi numărul dedicat aniversării a
Școala Caraș-Severineană
87
revistei noastre care presupun informare şi
documentare din partea micilor jurnalişti, comunicare
cu colegii din şcoală pentru a identifica preocupările şi
problemele lor. Materialele pe care revista le cuprinde
Școala Caraș-Severineană
trebuie să îndeplinească anumite criterii: să fie
atractive pentru copii, prin urmare să fie citite de ei;
să reflecte viaţa şcolii, constituind astfel o carte de
vizită pentru Şcoala 7; să fie educative, cuprinzând
informaţii de interes din diverse domenii ştiinţifice; să
corespundă nivelului intelectual şi vârstei cititorilor; să
încadreze şcoala în comunitatea locală. Pentru a se
crea legătura dintre redactori şi cititori, revistele încep
cu un cuvânt înainte, cuvânt de bun găsit, o De regulă, copiii care intră în echipa de redacţie a
introducere prin care cititorii sunt informaţi despre ce revistei îşi păstrează locul până la terminarea şcolii,
vor citi în numărul respectiv de revistă. Cuvântul de pentru că este o muncă pe care o fac cu pasiune, pun
început este adaptat în funcţie de perioada apariţiei suflet în realizarea acestei reviste şi o gândesc ca fiind
revistei. a lor. Revista “Lumea noastră” face parte din mine…
Activitatea de realizare a revistei este una complexă spune un fost jurnalist al nostru, actualmente licean.
şi primim cu bucurie orice informaţie şi orice sprijin Am încercat să fim alături de oraşul nostru şi am
venit din partea unor persoane specializate, adevăraţii luat parte, în aceşti ani, la multe din evenimentele
profesionişti ai presei cărăşene, atât din cea scrisă, cât deosebite ale Reşiţei. Am participat la întâlniri cu
şi din cea audio-vizuală. Întâlnirile şi discuţiile care au scriitori, actori, sportivi recunosciţi pe plan naţional,
avut loc în diferite locaţii au adus un plus de valoare care au fost prezenţi în oraşul nostru cu diverse ocazii.
revistei, ne-au responsabilizat şi ne-au impulsionat să Am participat la lansări de carte, competiţii şi chiar
continuăm. conferinţe de presă, alături de “presa mare” a Reşiţei.
Este de la sine înţeles că o revistă a şcolii presupune În acest context, începând din acest an am dat naştere
muncă de echipă şi susţinere din partea colectivului de unei rubrici noi, prin care dorim să facem legătura
cadre didactice. Revista şcolii este un instrument prin între şcoală şi comunitatea în care ăşi desfăşoară
care ies la iveală lucruri despre care merită să vorbim, activitatea: Evenimente reşiţene.
însă nu se ivesc ocaziile de a o face. Este o muncă Munca de jurnalist şcolar este o muncă deloc
deloc uşoară a celor care o realizează, însă rezultatele simplă. Presupune informare, iniţiativă, implicare,
sunt multiple. Pe de o parte, elevii care scriu – micii muncă… Însă nimic nu se compară cu satisfacţia de a
jurnalişti – dezvoltă abilităţi de comunicare orală şi ţine în mână, la final, o revistă în care el, jurnalistul
scrisă, cu persoane din diverse domenii. Aceşti elevi copil, îşi găseşte numele…
dezvoltă abilităţi jurnalistice, aplicând ceea ce au Profesor CRISTINA ARDELEANU
învăţat în orele de limba şi literatura română, însă nu Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
au avut ocazia să practice. Este normal să fie apreciaţi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
89
Lucrarea noastră am intitulat-o „ghid”, pornind de la
Materialul teoretic este susținut pe experiențele
ipoteza că ea se adresează în egală măsură diverselor
didactice ale autorilor în care tradiționalul se îmbină
categorii de cadre didactice: tinerilor absolvenți cărora
cu modernul pentru performanță.
încercăm să le descifrăm „misterele” subiectelor
Modelele oferite de paginile ghidului pot fi de ajutor
Școala Caraș-Severineană
pentru titularizare, cadrelor didactice care participă de
tuturor cadrelor didactice, indiferent de vechime,
mulți ani la acest concurs și care au nevoie de a se iubitori ai cuvântului și ai artei cuvântului, îndrăgostiți
ghida în rezolvarea subiectelor, dar și cadrelor
de cariera didactică și de calitatea ei.
didactice titulare care vor descoperi strategii
Considerăm că incursiunea noastră prin universul
interactive de abordare a învățării limbii și literaturii
verbului „a învăța” poate să vă poarte pe căile de
române într-un context motivant care dezvoltă
acces în minunata împărăție a școlii în care noi am
creativitatea și gândirea critică.
trăit momente de înălțare sufletească alături de copiii
Ghidul este structurat pe următoarele capitole:
noștri.
- capitolul I este rezervat tematicii pentru
didactica disciplinei limba și literatura
Prof. dr. ADRIANA DUDAȘ-VASILE
română, bibliografiei recomandate pentru
Prof. NISTOR IORGA
metodica predării acesteia și
competențelor cadrului didactic de
specialitate;
- capitolul al II-lea pornește de la
proiectarea didactică, apoi abordează
problematica didacticii disciplinei în
diversitatea ei (didactica lecturii, didactica
limbii române, didactica oralului, didactica
redactării), evaluarea și noile sale
dimensiuni, comunicarea, rolul
profesorului de limba și literatura română
în structurarea la elevi a unor modele de
exprimare și a unor atitudini care
facilitează comunicarea, forme ale
comunicării didactice, învățarea prin
cooperare, managementul clasei,
curriculum la decizia școlii;
- capitolul al III – lea cuprinde recomandările
autorilor pentru rezolvarea subiectelor de
metodică de la proba scrisă a concursului
de ocupare a posturilor/catedrelor
declarate vacante/rezervate în unitățile de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
8. INTERVIURI INEDITE
INTERVIURI INEDITE domnului Ion Mircioagă, puteți afla accesând blogul
Am inițiat această rubrică pornind de la ideea că domniei sale, la adresa:
oamenii sunt cea mai bună sursă de învățare. Ne https://mircioaga.wordpress.com/actualitate/
propunem ca, în fiecare număr, să vă prezentăm
gândurile, părerile despre educație și nu numai, ale Domnule Mircioagă, sunteți cunoscut cititorilor
unor OAMENI din școală și din afara ei. acestei reviste, în primul rând, pentru piesele pe care
Iată reîntâlnirea cu o personalitate a lumii teatrului le-ați montat la Reșița și-am să amintesc aici de
și învățământului, prieten al reșițenilor, regizorul ION ”Steaua fără nume” a lui Mihail Sebastian, precum și
MIRCIOAGĂ, ce a avut amabilitatea să răspundă ”Talk show” de Ştefan Caraman, pentru că oamenii
întrebărilor colegei noastre LUCIA PEIA. (n.r.) școlii sunt parte a publicului din sălile de teatru.
Discuția noastră prietenească (prefer să numesc astfel
interviul!) va sta sub semnul relației anterior amintite,
dar și prin prisma dascălului ce-l am în față, pentru că
sunteți conferențiar universitar la UNATC.
Și-am să încep prin a vă întreba cărei alchimii se
datorează faptul că avem un absolvent de chimie
dedicat în prezent teatrului, învățământului și
scrisului?
Școala Caraș-Severineană
Mihăileşti, Giurgiu;
cheltuiască timp şi în-sufleţire. Alţii nu au şansa mea:
a absolvit în 1980 cursurile Facultăţii de
şansa de a fi în permanent contact cu tinerii, de a fi
Chimie din Bucureşti;
obligat să mă formez continuu, să citesc, să văd, să
în 1995 a absolvit Universitatea de Artă
aud…
Teatrală şi Cinematografică (UATC) „Ion Luca
Scriu din nevoie. Articolele şi cărţile de specialitate
Caragiale” din Bucureşti;
le scriu din nevoia de discurs, de logică deci, de
în prezent este conferenţiar universitar
articulare raţională a intuiţiilor şi impresiilor. Nu
doctor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi
reuşesc în totalitate, nici nu am această ambiţie, care
Cinematografică Bucureşti şi profesor invitat la
jigneşte inefabilul teatrului. Textele pentru scenă le
Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi;
scriu din disperare. Cele mai multe dintre piesele
face parte din colegiul de redacţie al revistei
româneşti contemporane sunt lipsite de teatralitate,
„Concept” editată de Departamentul de Cercetare al
sau folosesc un vocabular porcos, sau abundă în
UNATC;
preţiozităţi. Iar cea mai mare hibă a lor este
autor al volumelor „Realitatea în codrul din inactualitatea. Nu am găsit piesă care să aibă ca temă
Arden” şi „Realităţile în teatru”;
şomajul, sau bestialitatea cu care sunt bătute
a scris piesele: „Oricând, cu plăcere”, femeile, sau ravagiile făcute de alcoolism.
împreună cu Radu Dragomirescu, și „Totul e prea
mult. (Nimic e cam puţin)”, împreună cu Radu V-ați întors de curând din Germania, dintr-un turneu
Solcanu; organizat de Teatrul „T. a. C. T.”, din Sighişoara, unde
este secretar al Asociaţiei Culturale „7”. Teatrul 7 a fost coproducător al spectacolului –
are colaborări la posturile de televiziune „Cerere în căsătorie”, de Cehov. Mizez pe calitățile
Prima TV și TVR; dumneavoastră de fin observator și pe onestitatea
a montat spectacole la București, Arad, spiritului analitic, atunci când vă întreb, cum v-ați
Brăila, Buzău, Reşiţa etc., pe texte din autori simțit și cum ați simțit publicul din Munchen,
clasici precum Shakespeare, Moliere, Caragiale sau Heidelberg, Stuttgart, Frankfurt?
contemporani: Tankred Dorst, Mario Vargas Llosa, Trebuie să precizez că experienţa trăită în
Dumitru Solomon etc.; Germania a fost cu totul nouă, căci e prima dată când
mai multe despre activitatea și publicistica
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
8. INTERVIURI INEDITE
merg cu un spectacol jucat în limba română pentru rămâne el. Întorcându-ne la Richard, şi vulgarizând
comunităţi de români de peste graniţe. puţin, profesorul nu trebuie să îşi pună cocoaşă şi nici
Reprezentaţiile au avut un succes deosebit. S-a să trăiască satisfacţia de a fi o fiinţă monstruoasă.
aplaudat la scenă deschisă, s-a râs la momentele Dascălul nu e operă de artă, e artist, bijutier care
comice, s-a reacţionat adecvat la cele dramatice. La şlefuieşte caractere.
final, în toate cele patru oraşe, publicul a ovaţionat.
După reprezentaţii, mulţi spectatori au dorit să Se invocă tot mai mult sintagma ”Vrem o țară ca
discutăm. Să ne felicite, să ne spună ce mult a contat afară” și modelele educației din țări precum Finlanda,
pentru ei un moment de artă teatrală românească. Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Anglia, state aflate
Din păcate, noi nu am avut timp pentru dezvoltarea în Top 10, conform Ranking the World’s Educational
dialogului – nu e uşor, crede-mă, să dai patru Systems. Ce-i lipsește, în opinia dumneavoastră,
reprezentaţii, în patru zile, în patru oraşe la sute de învățământului românesc? Sau altfel spus, ce ar trebui
kilometri unul de celălalt, … montat decor, lumini, remediat la şcolile din România? Sau, poate, printr-un
demontat repede, căci sala era închiriată fix până la exercițiu de imaginație, fără a exclude această
ora 22! posibilitate, care ar fi primele măsuri pe care le-ați lua,
Spectacolul a avut succes; repet ca să subliniez că dacă ați fi Ministrul Educației?
91
actorii teatrului reșițean în sălile de clase, având ca autohton, copiii şi părinţii lor nu au cum să dea
temă examenul de capacitate pentru elevii claselor a importanţă şcolii. Cât timp elementul constitutiv al
VIII-a. A fost în primul rând o reacție a profesorului din ierarhiilor e banul, tinerii vor fi dezinteresaţi de ceea
dumneavoastră sau un strigăt de ajutor al părintelui ce le oferă studiul literaturii şi al matematicii. Cât
Școala Caraș-Severineană
de copil aflat în fața unui asemenea prag, la vremea timp funcţionează gogoşeriile numite instituţii de
aceea? învăţământ superior, din care ies cohorte de
Îmi amintesc cu plăcere de acel spectacol. L-am impostori, românii îi vor desconsidera pe profesori şi
făcut convins fiind că teatrul, jucat în sălile de clasă, pe învăţători.
pe texte adresate direct elevilor, poate contribui la Situaţia nu poate fi remediată dacă nu se reaşează,
un alt fel al copiilor de a se apropia de şcoală – de într-o ordine firească, societatea. Ţine de ministrul
manuale, de profesori, de colegi şi, mai ales, de educaţiei acest imperativ? Ţine, dar nu doar de el.
momentele importante, cum sunt examenele. A Dacă aş fi eu acel ministru, aş cere interzicerea
funcţionat profesorul din mine, preocupat de emisiunilor tv care imbecilizează telespectatorii, aş
diversificarea căilor de comunicare cu elevii. iniţia o lege care să demaşte felul în care a fost
jefuită ţara asta şi i-aş băga la puşcărie pe viaţă pe
Ați afirmat într-un interviu, la Sighișoara că ”Actorul jefuitori, şi, mai ales, aş desfiinţa fabricile de diplome
este o operă de artă”. Cum ați defini dascălul, actor și – şi cele private, şi cele de stat. Exemple de astfel de
el, în aceeași măsură, în care luăm în considerare fabrici? Nu trebuie să căutăm prea departe.
autenticul personajului interpretat și abilitățile Sau aş demisiona.
necesare actului artistic?
„Actorul ca operă de artă” este un concept pe care Om de teatru fiind, aveți acel sine qua non ”open
am început să îl dezvolt lucrând la teza de doctorat. mind”. Vă vin anual elevi din mediul preuniversitar. În
Pe scurt, când se urcă pe scenă, actorul renunţă la a ceea ce priveşte relaţia profesor-elev, ce ne-aţi putea
mai fi el, lasă loc în fiinţa lui personajului. Eugen, să spune despre generaţiile actuale? Observaţi schimbări
spunem, nu este ca Richard al III-lea. Actorul nu este radicale din punctul de vedere al mentalităţii şi
element al unei comparaţii. Cuprinzând personajul şi disciplinei?
propriul eu, actorul e metaforă, figură de stil inedită O parte din răspuns l-am dat deja, la o întrebare
căci are viaţă, dinamică, refuză să se lase fixată; în anterioară. Şi mă tem că voi fi banal, dezvoltând.
timpul unui spectacol, e o sumă de figuri de stil, act Tinerii sunt tot mai slab pregătiţi. Cel puţin la teatru
artistic carevasăzică. ar fi nevoie de un an pregătitor, în care cei care
Şi dascălul are de jucat un rol în faţa elevilor săi. Ca doresc să studieze regia să se pună la punct cu
şi actorul, când „intră în scenă”, trebuie să uite că lecturile, cu noţiuni de bază ca personaj, situaţie,
acasă nu îi curge apa, sau că o rudă e bolnavă, sau că relaţie, şi chiar cu gramatica şi cu vocabularul.
a venit factura la curent electric; trebuie să aibă
dicţie, să găsească un suport energetic adecvat Sunteți și autor de cărți. În România, tirajul mediu
pentru transmiterea informaţiei. Dar dascălul pentru o carte este de 1.500 de exemplare. În Ungaria,
Aveți un blog personal, în care vă exprimați opinii, Care e cel mai important lucru pe care l-ați învățat
prezentați activitatea profesională și pedagogică. de când lucrați cu oamenii, fie ei elevi, actori sau orice
Recomandați, încurajați și dascălii cărășeni să facă altă ipostază în care i-ați întâlnit?
acest lucru? Greu de răspuns. Nu ştiu dacă am învăţat ceva.
Recomand, celor ce simt nevoia să scrie, să scrie. Învăţ. Încerc să învăţ să fiu mai tolerant, mai drept,
mai răbdător. Să nu mă închid în ce ştiu.
Școala Caraș-Severineană
93
pentru că şi-a făcut profesia cu sufletul. Un suflet de cu ideea aceasta.
artist care i-a purtat pe copii într-o lume de poveste, Cum reuşiţi să urcaţi pe scenă, de fiecare dată,
oferind-o celor din jur. Cu talent, dăruire şi pricepere, întreaga clasă, nefăcând vreo selecţie sau vreo
cu multă muncă, dar cu zâmbetul pe buze, Viorica
Școala Caraș-Severineană
diferenţiere între copiii talentaţi şi cei care nu au
Vîrtopeanu a urcat pe scena copilăriei şi a teatrului înclinaţii în acest sens?
zeci de copii. A dat şcolii o altă faţă, creând o lume Am învăţat foarte multe de la profesorii mei din
aparte pentru copii, cărora le-a dăruit carte, poveste, liceu, dar ceea ce mi-a rămas neşters a fost îndemnul
spectacol, aventură şi bucurie, pregătindu-i cu har să unui profesor care spunea că într-o serbare, fiecare
urce treptele spre scena vieţii. Un model de om, de copil trebuie să fie implicat, chiar dacă este pus doar
dascăl, de coleg şi de prieten, care se bucură de să tragă cortina. Eu am ridicat la alt nivel acest
respect şi apreciere din partea tuturor celor care o îndemn, astfel că în fiecare piesă de teatru am
cunosc. implicat toţi elevii clasei.
Gabriela Pădurean, cea care a realizat acest interviu,
Cum au fost primele încercări? Ce a urmat?
este elevă în clasa a VII-a B, a fost eleva doamnei
Primele încercări de a pune în scenă o piesă de
Vîrtopeanu, iar de doi ani activează în echipa de
teatru au apărut după ce am cunoscut-o pe
redacție LUMEA NOASTRĂ.
scriitoarea Stela Brie. Sensibilitatea scrierilor acesteia
Prof. CRISTINA ARDELEANU
a încântat copiii. Frumoasa de pe stea a fost o
provocare reuşită. Dana Bălănescu, muzeograf şi
De câţi ani vă aflaţi la catedră? scriitor, văzând în elevii anilor ’90 “mici actori2, ne-a
În toamna acestui an împlinesc 40 de ani de oferit regia şi scenografia minunatei povestiri Mica
activitate la catedră. Şi cum în viaţă aproape totul e vrăjitoare lui Otfried Preussle. Punerea ei în scenă a
ciclic, primul an de activitate a fost la Liceul Teoretic fost apreciată de multe ori, iar copiii actori au fost
Nr. 3 Reşiţa, în locul în care astăzi este Corpul B al răsplătiţi cu premii de interpretare la diverse
Şcolii 7 Reşiţa. Sunt învăţătoare în acelaşi loc în care concursuri. Cum concursul de teatru AM-FI-TEATRU
mi-am început cariera, însă sub titulatura de era în fiecare an, de fiecare dată am prezentat o altă
învăţătoare-maistră (predam lucru manual – se piesă. Frumoasa Răşiţa, legenda scrisă de Stela Brie,
numea atelier - la clasele de gimnaziu şi de liceu). a fost un real succes, fie că ne referim la personaje,
Finalul carierei îl voi sărbători tot aici. costume, coloană sonoră sau interpretare. Reuşita
Câte generaţii de copii aţi educat? acesteia m-a încurajat să scriu de-acum regia pentru
Mă bucur să spun că au trecut prin mâinile mele alte spectacole. Mitzu şi Baruţu-doi copii cuminţi,
nouă generaţii de copii, pe care le-am dus din clasa I Dumbrava minunată, O poveste cu lipici, Jurjac,
până în clasa a IV-a. Însă au mai fost şi alte clase pe Moara dracilor, Moromeţii–Premiul întâi, Pisicile
care le-am dus un an sau doi. aristocrate, Cosette, Balul florilor, Povestea cărţii,
Fetiţa cu chibrituri sunt doar câteva dintre ele.
De unde pasiunea pentru teatru?
Pasiunea pentru teatru o am din copilărie. Mergeam
Există o perioadă cu două generaţii... Este vorba de foarte multe pisicuţe, care de care mai frumoase,
clasele de început de ciclu, când cei mici, elevii din copii-spectatori pe scenă, care discută cu personajele
clasa întâi, sunt prea mici şi au nevoie de exemple şi sau despre personaje etc.
de ajutor, iar cei mari, ajunşi în clasa a cincea, se
Puteţi menţiona un fost sau actual elev foarte
gândesc cu nostalgie la perioadele noastre „teatrale”
talentat?
şi nu sunt încă pregătiţi să renunţe. Pentru început,
Mulţi dintre elevii care au început să joace teatru sub
cei mari au rolurile principale, făcând astfel o iniţiere
îndrumarea mea au continuat şi când au ajuns elevi
pentru cei mici, apoi se retrag, din motive obiective,
de liceu. Vreau să-l menţionez pe Silviu Bircea,
care ţin de faptul că timpul nu le permite să facă şi
actualmente student, care a jucat în spectacole
alte activităţi pe lângă cele pe care le au la gimnaziu,
alături de actori ai teatrului reşiţean. Mai mult, a
dar nici programul nu este în concordanţă cu al
regizat chiar o piesă de teatru care a fost jucată în
ciclului primar.
scop caritabil.
Care este piesa preferată pe care aţi pregătit-o?
Aveţi ceva în plan pentru perioada următoare?
Piesele preferate sunt cele jucate foarte bine şi sunt
Am pregătit regia şi coloana sonoră a poeziei
multe care-mi trec prin minte. Piesa premiată cu
Spânzuratul de Marin Sorescu, dar cred că va rămâne
premiul cel mare la AM-FI-TEATRU este Premiul întâi,
la acest nivel, fiindcă se pretează la elevi mari şi nu
adaptare, după Moromeţii lui Marin Preda. Este
cred că mai este timp. Pentru cei mici, cu siguranţă
piesa mea de suflet, deoarece am făcut pariu cu mine
voi pregăti ceva, dar nu m-am hotărât încă.
însămi că va fi o reuşită. Am avut un colaborator de
nădejde în persoana profesoarei de limba română, Ce reprezintă teatrul pentru dvs.?
Ani Ghiaur. Cunosc obiceiurile, regionalismele şi felul Aşa cum foarte bine a remarcat o fostă elevă
de a fi al oltenilor şi am putut să lucrez mai uşor. ”actriţă”, teatrul a colorat copilăria elevilor mei şi
Laitmotivul piesei a fost o melodie din Oltenia, cariera mea de dascăl. Îndemnul meu pentru toţi
cântată la vioară de tata. este: Citiţi, priviţi, ascultaţi şi jucaţi teatru!
Ştim că aţi obţinut numeroase premii la concursurile la
care aţi participat. Care ar fi cel mai important pentru Interviu realizat de eleva Gabriela Pădurean
dumneavoastră?
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
dimensiuni europene prin educația creștină, la Liceul
DIDACTICA INTERNAŢIONAL Teologic Baptist Reșița - 8 mai 2015;
EDIŢIA a XXIV-a - 2015 5. Rolul Consorțiului Regional Vest în susținerea
dezideratului Corelarea Ofertei de formare
Așa cum în majoritatea țărilor Uniunii Europene profesională cu piața muncii și instituirea Titlului de
„exercițiile de viziune” asupra problemelor educației, Excelență CRIO VEST 2015 la Inspectoratul Școlar
învățământului, formării profesionale și formării Județean Caraș-Severin.
continue a cadrelor didactice sunt însoțite de ample În același timp am dorit şi organizat o secțiune a
dezbateri publice și de implicarea autentică a unui Seminarului DIDACTICA la Universitatea Eftimie Murgu
număr mare și variat de actori sociali, devenind astfel din Reșița cu tema Dezvoltare de curriculum și formare
realități obișnuite, Seminarul Didactica Internațional a de competențe, în parteneriat cu Departamentul
rămas și din acest punct de vedere, un proiect viabil pentru Pregătirea Personalului Didactic, la care au
pentru toate școlile Județului Caraș-Severin. participat doi colegi de la Cluj – Napoca, respectiv
2015 - Anul European pentru dezvoltare joacă un Arad, care au prezentat și au lansat cu această ocazie
rol aparte în ceea ce privește comunicarea și cărți care se adresează studenților și cadrelor
didactice (Dr. Vasile FLUERAȘ - Prolegomene la o
95
angajament civic semnificativ referitor la viziunea domeniul dezvoltării curriculare, a educației pentru
Europei în ceea ce privește dezvoltarea globală, atât dezvoltare și cetățenie europeană, precum și
pe teritoriul european, cât și pe celelalte continente, Universități sau alte instituții de învățământ superior,
Institutul de Științe ale Educației, Asociații
Școala Caraș-Severineană
cu dimensiunile sale legate de drepturile omului,
dezvoltarea durabilă și coeziunea socială”. profesionale, care să prezinte lucrări științifice și alte
Anul European 2015 este perceput ca un proces materiale elaborate în acest domeniu.
participativ de educație pentru dezvoltare și de În felul acesta am dorit să valorificăm experiențele
sensibilizare, bazat pe principiile pedagogice și pe pozitive și exemplele de bună practică din domeniul
valorile formulate în documentul Consensul european educației și formării, din domeniul dezvoltării
privind educația pentru dezvoltare. regionale echilibrate și a unei competitivități sporite la
În acest context, Inspectoratul Școlar Județean și nivel local, regional, național și european în vederea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin în parteneriat cu creării unui cadru instituțional adecvat pe plan local și
Universitatea Eftimie Murgu Reșița, sprijinite de regional în vederea mobilizării tuturor actorilor
Consiliul Județean Caraș-Severin în calitate de implicați în susținerea și dezvoltarea noii dimensiuni
coorganizator, în parteneriat cu alte instituții implicate europene în educație.
cu responsabilitate și largă deschidere în promovarea
inițiativelor locale, regionale, naționale și europene în Prof. TUDOR DEACONU
domeniul educației și formării, în cadrul celei de-a Liceul de Arte SABIN PĂUȚA Reșița
XXIV-a ediție din acest an a Seminarului Didactica
Internațional, a propus următoarea temă impuls:
„Dezvoltarea dimensiunii europene a educației prin
curriculum-ul școlar”.
În acest sens s-au organiza 42 de ateliere de lucru la
nivelul unităților de învățământ, între care amintim:
1. SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DE COMUNICĂRI
ŞTIINŢIFICE, ediția a V-a Creativitate şi inovaţie în
învăţământ la Școala Gimnazială Nr. 9 REȘIȚA, 28
martie 2015;
2. MEMORIALUL Traian Lalescu – Concursul
Interjudețean de Matematică, ajuns la cea de-a XXX-a
ediție;
3. Conferința Regională de Fizică - Sesiunea de
comunicări științifice ale elevilor și profesorilor
Metode eficiente de învățare a fizicii la Liceul Teoretic
Diaconovici-Tietz REȘIȚA;
4. SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL Dezvoltarea noii
Perioada
Nr. Furnizor de formare continuă de
/ Denumirea programului de acreditare/Nr. Nr. ore/credite Taxă curs Public țintă
crt.
formare continuă decizie
acreditare
PROGRAME DE FORMARE ACREDITATE ÎN PARTENERIAT CU CCD CS
Personal didactic și
Centrul Național de Training EDUEXPERT – didactic auxiliar sau
4 ani personal de conducere,
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE de îndrumare și control
OMECS nr.
1 PROFESIONALĂ 120/30 450 din învățământul
3150/2015 preuniversitar
3 ani
Asociația Generală a Cadrelor Didactice din
OM nr.
România „Dăscălimea Română” - ETICHETA ȘI Cadrele didactice din
3 3905/18.07.2014 40/10 150 învățământul preuniversitar
PROTOCOLUL ÎN UNITATEA ȘCOLARĂ
Categoria 2
Asociația Generală a Cadrelor Didactice din 3 ani
România „Dăscălimea Română” - JOCUL DIDACTIC OM nr.
Cadre didactice din învățământul
4 DE LA FORMAL LA NONFORMAL, ÎN 4623/27.07.2015 60/15 200 preuniversitar
ÎNVĂȚĂMÂNTUL CONTEMPORAN Categoria 2
Centrul pentru Formarea Continuă Mediaș - 4 ani
Cadre didactice din învăţământul
SENSIBILIZAREA LINGVISTICĂ LA MATERIILE DE OM nr. preuniversitar
5 20/5 -
SPECIALITATE 4623/27.07.2015
4 ani
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - MANAGER Cadre didactice din învăţământul
CS
96
14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița – Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
8 FORMATOR 60/12 350
000373/31.03.20
14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - MENTOR Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
9 (pentru cadrele didactice care au gradul II sau I) 60/16 350
000374/31.03.20
14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - METODIST Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
10 (pentru cadrele didactice care au gradul II sau I) 40/8 250
000375/31.03.20
14
Nr. Taxă
Denumirea programului de formare continuă Nr. ore Public țintă
crt. curs
PROGRAME DE FORMARE AVIZATE CCD CS
ABILITAREA CURRICULARĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL Cadre didactice din învăţământul
17 PRIMAR PENTRU CLASA PREGĂTITOARE 16 54 primar
EXPERIMENTE ŞI APLICAŢII ÎN PREDAREA ŞTIINŢELOR NATURII LA CICLUL Cadrele didactice care predau la
18 24 65 ciclul primar
PRIMAR
DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE/FIZICĂ – STAGIU DE FORMARE PENTRU Profesorii suplinitori care predau
21 16 65 fizică și chimie
PROFESORII DEBUTANȚI/SUPLINITORI
Cadrele didactice de la
EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE - EVALUARE disciplinele / modulele din aria
24 PRIN PROIECT 25 - curriculară “Tehnologii“
97
cadre didactice
Școala Caraș-Severineană
Cadre didactice din învăţământul
28 CURS INIŢIERE ÎN LIMBA GERMANĂ 30 65 preuniversitar
Profesorii de diferite
42 EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ 24 100 specialităţi
Pedagogie - ediția a III-a revăzută și adăugită - language Fourth edition, updated - Adriana
Constantin Cucoș (2 exemplare) Vizental (2 exemplare)
Pedagogie. Fundamentări teoretice și Metodica predării matematicii - ediția a VI-a
demersuri aplicative - Emil Păun/Dan Potolea revăzută și adăugită - Dan Brânzei/Roxana
(1exemplar) Brânzei (2 exemplare)
Psihopedagogie pentru examenele de Didactica Istoriei. Un manual pentru
definitivare și grade didactice - ediția a III-a profesorul de istorie - ediția a-II-a revizuită și
revăzută și adăugită - Constantin Cucoș (2 adăugită - Alice Ionela Roaită(1 exemplar)
exemplare)
Didactica biologiei. Teorie și aplicații -
Psihopedagogie specială. Modele de evaluare Mariana Marinescu (2 exemplare)
și intervenție - Adrian Roșan (1
Introducere în pedagogia preșcolară - Adina
exemplar)
Glava/ Cătălin Glava (1 exemplar)
Fundamentele pedagogiei - Sorin Cristea (1
Activități trandisciplinare pentru grădiniță și
exemplar)
ciclul primar. Jocuri didactice - Alexandrina
Psihologie cognitivă. Modele teoretico- Dumitru / Viorel-George Dumitru (1
experimentale - ediția a II-a revăzută exemplar)
(1 exemplar)
Limba și literatura română în gimnaziu.
Metode și tehnici de învățare eficientă. Structuri didactice deschise - ediția a-IV-a -
Fundamente și practici de succes - Ioan Alina Pamfil (2 exemplare)
Neacșu (1 exemplar)
Management Curricular - Volumul I Repere
Teoria și metodologia evaluării - Constantin teoretice și aplicative - Mușata Bocoș / Vasile
Cucoș (1 exemplar) Chiș (1exemplar)
Elaborarea și managementul proiectelor în Tratat de Management educațional pentru
serviciile educaționale. Ghid Practic - Alois învățământul primar și preșcolar - Ramona
Gherguț/Ciprian Ceobanu (1 exemplar) Răduț –Taciu /Mușata –Dacia Bocoș/ Olga
Ghid pentru învățământul preșcolar. O Chiș (1 exemplar)
abordare din perspectiva noului curriculum - Străfurnica și prietenii săi. Manual de dicție
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
pentru copii - Carmen Ivanov (2 Stroescu-Logel (1 exemplar)
exemplare) Metodica predării matematicii la clasele I-IV -
Activitățile integrate în grădiniță. Ghid Dumitru Ana / Maria Luiza Ana / Dumitru
metodic - Ileana Gurlui / Livia Andreescu Logel/ Elena Stroescu-Logel (2exemplare)
(1 exemplar) Ghidul profesorului Clasa pregătitoare
Ne jucăm și corectăm vorbirea. Ghid pentru Planificarea și organizarea resurselor
dezvoltarea și corectarea vorbirii -Florentina pedagogice informaționale - Elena Nica/ Dora
Gălbinașu/ Elena-Liliana Gălbinașu/ Valeria Băiașu/ Constantin Nistorică (1exemplar)
Pârșan/ Ioana Chelaru (1 exemplar) Metodica si evaluarea pentru examenele de
Dezvoltare personală. Clasa pregătitoare - titularizare și definitivare în învățământ ediția
Mădălina Radu / Ioana Andreea Ciocâlteu/ a II-a revizuită și adăugită, 2015-2016 -
Robert Florin Florea/ Aurelia Stănculescu (1 Cristina Vasile/ Denisa Ene (3
exemplar) exemplare)
Dezvoltare personală clasa I - Mădălina Radu/ Didactica Modernă - ediția a –II-a - Miron
Ioana Andreea Ciocâlteu/ Robert Florin Ionescu /Ioan Radu (2 exemplare)
Professorium Ghidul școlii - Ediția 2015 de
99
Altius, fortius citius! Suport metodic pentru
orele de educație fizică la ciclul primar - Silvia Severin un număr de douăzeci și cinci lucrări
Barbu / Rodica Dinescu/ Carmen-Gabriela monografice tipărite, precum și douăsprezece, în
Minulescu ( 1 exemplar) format electronic.
Școala Caraș-Severineană
Invitație la educație. Suport metodic pentru
lecții educative la gimnaziu și la liceu - Silvia Vă aşteptăm!
Marinescu / Rodica Dinescu ( 1 exemplar )
Sinteze de metodică a predării limbii și Prof. LIGIA-ELENA CONSTANTIN
literaturii române în învățământul primar - Biblioteca Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Elena Popescu / Dumitru Logel / Elena
NR.
DENUMIREA ACTIVITĂȚII INSTITUȚII IMPLICATE PERIOADA ȘI LOCUL
CRT.
DE DESFĂȘURARE
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Ziua Limbilor Europene Biblioteca Județeană Paul Iorgovici Reșița septembrie 2015
1.
MASĂ ROTUNDĂ - Diversitatea lingvistică a Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin Casa Corpului Didactic
Europei Forumul Democratic al Germanilor al din Caraș- Caraș-Severin
Severin
Consiliul Judeţean Caraş-Severin
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
COLOCVIILE INTERNAŢIONALE Nedeia septembrie 2015
2. Culturii Tradiţionale Caraş-Severin
– Banatul viu la 2015, ediţia I, 2015 Băile Herculane
Universitatea de Vest Timişoara
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Consiliul Judeţean Caraş-Severin
Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici Caraş-Severin
Casa de Cultură a Sindicatelor Corneliu Diaconovici septembrie 2015
Nocturna bibliotecilor Citadela culturală –
Reşiţa Casa de Cultură a
3. STAND DE CARTE PENTRU PERSONALUL
Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Caraş- Sindicatelor Corneliu
DIDACTIC
Severin Diaconovici Reşiţa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
101
de copil-MANIFESTARE CULTURAL-ARTISTICĂ Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Mircea Eliade Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Primăria Reșița
Ziua Unirii Principatelor Române - Primul pas ianuarie 2016
Muzeul Banatului Montan Caraș-Severin
spre România Mare- Colegiul Național
23. Centrul Militar Județean Caraș-Severin
MANIFESTARE CULTURAL-ARTISTICĂ Mircea Eliade Reșița
Școala Caraș-Severineană
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
SIMPOZION JUDEȚEAN în cadrul Proiectului Primăria Vărădia
ianuarie 2016
educațional Educația elevilor prin și pentru Școala Gimnazială Romulus Fabian Vărădia
24. Căminul Cultural
muzeu - 24 ianuarie 1859 - Ziua Unirii Muzeul Banatului Montan Caraș-Severin
Vărădia
Principatelor Române Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Proiect educațional Literatura-arta Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin ianuarie 2016
25. cuvântului Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Colegiul Național C. D.
CONCURS LITERAR JUDEȚEAN Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș Loga Caransebeș
Ziua Internațională a demonstrațiilor pentru Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
februarie 2016
26. pace - Concurs județean de creație literară și Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
pictură cu tema: Copiii – mesagerii păcii Palatul Copiilor Reșița
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Asociația Cadrelor Didactice din Valea Bistrei
Centrul Județean de Resurse și Asistență
februarie 2016
Provocările lumii contemporane- Educațională Caraş-Severin
27. Liceul Bănățean Oțelu
DEZBATERE Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
Roșu
Liceul Bănățean Oțelu Roșu
Școala Gimnazială Gheorghe Frățilă Glimboca
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Consiliul Judeţean Caraș-Severin
Primăria Reşiţa
Direcţia pentru Tineret şi Sport, Academia Olimpică
februarie 2016
CONCURS ŞI SIMPOZION NAŢIONAL Română
28. Şcoala Gimnazială Nr.
Sportul în viaţa mea, ediţia a VIII-a, 2016 Asociația Prietenii Munților din Reşiţa
7 Reşiţa
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa februarie 2016
Proiect județean Micii ecologiști
29. Școala Gimnazială Nr.1 Reșița Şcoala Gimnazială Nr.
CONCURS ȘI SIMPOZION ON-LINE
Colegiul Național C.D. Loga Caransebeș 8 Reşiţa
Colegiul Național Traian Doda Caransebeș
Liceul de Arte Sabin Păuța Reșița
Primăria Reșița
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin martie 2016
FESTIVAL JUDEŢEAN CORAL PENTRU COPII Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Sala Lira a Liceului de
33.
Lia Ponoran, ediția a XV-a, 2016 Centrul Județean pentru Valorificarea și Conservarea Arte Sabin Păuţa din
Culturii Tradiționale Reșița
Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
Liceul de Arte Sabin Păuţa din Reșița
Primăria Caransebeș
martie 2016
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Colegiul Național
CONCURS INTERJUDEŢEAN de creație plastică Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
34. Traian Doda
Simbol și inovație, ediția a IX-a, 2016 Colegiul Național Traian Doda Caransebeș
Caransebeș
Centrul Carpato-Danubian de Geologie
Biblioteca Municipală Mihail Halici Caransebeș
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
102
martie 2016
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Școala Gimnazială
FESTIVAL CULTURAL-ARTISTIC Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
36. Mihai Novac Sasca
Pe meleaguri cărășene Școala Gimnazială Mihai Novac Sasca Montană
Montană
Școala Gimnazială Cărbunari
Școala Romul Ladea Oravița
Casa de Cultură Mihai Eminescu Oravița
Primăria Caransebeș
martie 2016
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Grădinița cu Program
CONCURS JUDEŢEAN (creație plastică) Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
37. Normal Nr. 1
Și natura are suflet Grădinița cu Program Normal Nr.N1 Caransebeș
Caransebeș
Seminarul Teologic Liceal Episcop Ioan Popasu
Caransebeș
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ A 24-26 martie 2016
38. Asociația Internațională a Școlilor Creștine
DIRECTORILOR ȘCOLILOR CREȘTINE Surduc
Liceul Teologic Baptist Reșița
Școala Primară Harul Lugoj
Consiliul Județean Caraș-Severin
SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL Creativitate Primăria Reșița
și inovație în învățământ, ediția a VI-a, în Academia Internaţională de Ştiinţe din San Marino martie 2016
39. cadrul Seminarului Didactica Internațional, Asociaţia Internaţională de Știinţe din România Școala Gimnazială Nr.
ediția a XXV-a, 2016 Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin 9 Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Școala Gimnazială Nr. 9 Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
EXPOZIȚIE DE CARTE - Ziua Internațională a aprilie 2016
Consiliul Județean Caraș-Severin
40. cărții și a drepturilor de autor/ Ziua Centrul de carte
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Bibliotecarului din România Banatica
Biblioteca Județeană Paul Iorgovici Reșița
103
plastică) Miresmele primăverii Școala Gimnazială Coronini
Sichevița
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 20 Timișoara
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Drobeta Turnu
Severin
Școala Caraș-Severineană
Primăria Bozovici
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin aprilie 2016
CONCURS NAŢIONAL (creaţie literară și
45. Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Liceul Teoretic Eftimie
plastică) Lumină din Lumina Învierii
Episcopia Caransebeșului Murgu Bozovici
Liceul Teoretic Eftimie Murgu Bozovici
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
CONCURS JUDEȚEAN (creaţie literară și
Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa aprilie 2016
artistico-plastică) Anotimpurile copilăriei,
46. Școala Gimnazială Nr.1 Reșița Școala Gimnazială Nr.
ediția a III-a, 2016
Colegiul Național C.D. Loga Caransebeș 8 Reșița
Colegiul Național Traian Doda Caransebeș
Liceul de Arte Sabin Păuța Reșița
Primăria Berzasca
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin aprilie 2016
SIMPOZION REGIONAL Hora Etniilor, ediția a
47. Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Căminul Cultural
III-a, 2016
Școala Gimnazială Berzasca Berzasca
Școli partenere din zona Clisura Dunării
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin aprilie 2015
CONCURS JUDEȚEAN ( creație artistico- Grădinița cu Program Prelungit Riki-Priki Reșița Grădinița cu Program
48.
plastică) Cea mai frumoasă poveste de Paști! Grădinița cu Program Prelungit Armonia Pitești Prelungit Riki-Priki
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 36 Timișoara Reșița
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Primăvara Reşiţa
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
CONFERINȚA REGIONALĂ A CADRELOR 4 aprilie 2016
49. Asociația Internațională a Școlilor Creștine
DIDACTICE Reșița
Liceul Teologic Baptist Reșița
Școala Primară Harul Lugoj
SIMPOZION INTERNAȚIONAL DIDACTICA Inițiator: Casa Corpului Didactic Caraș-Severin aprilie - iunie 2016
50.
ediţia a XXV-a, 2016
Muzeul Banatului Montan Caraș-Severin
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Ziua Europei - MANIFESTARE CULTURAL- mai 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
51. EDUCATIVĂ Muzeul Banatului
Centrul Europe Direct Timișoara
9 și 10 MAI Istorie, tradiție, cultură, valori Montan Caraș-Severin
58. plastică) Paștele la români Societatea pentru Cultură METARSIS, Școala Gimnazială Nr.
Librăria Semn de carte 2 Reșița
Asociația Umanitară Inițiativa DA
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Seria III Nr. 1(51)
105
Centrul de Documentare
Cultură Cinematografică și creație
Foto-Film Oțelu-Roșu
CONCURS JUDEȚEAN DE CREAȚIE LITERARĂ,
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin iunie 2016
CULTURĂ ȘI TRADIȚIE Lumină și culoare,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Episcopia
Școala Caraș-Severineană
67. ediția a IV-a, 2016
Episcopia Caransebeșului Caransebeșului
Colegiul Național Traian Doda Caransebeș
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
FESTIVAL JUDEŢEAN Sânziene, Sânziene de pe
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin iunie 2016
plaiuri cărăşene, ediția a III-a, 2016
68. Consiliul Judeţean Caraş-Severin Şcoala Gimnazială
Primăria comunei Forotic Petru Oallde Forotic
Şcoala Gimnazială Petru Oallde Forotic
Primăria Reșița
iulie 2016
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
69. TABĂRA DE MATEMATICĂ Centrul de Agrement
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Râul Alb
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
107
lui”, „vede lumea în roz”, sunt des asociate celor care
Bunul gust se educă în mare parte prin învăţământ
desfăşoară o activitate artistică, dar, dragi părinţi, vă
artistic! În general oamenii doresc să se înconjoare de
doriţi un copil sau tânăr cu „capul în nori” (care este
lucruri frumoase, să asculte o muzică bună, să vadă
Școala Caraș-Severineană
sensibil şi empatic) cu lumea lui tot timpul roz şi
un film bun, o piesă de teatru... dar pentru ca toate
optimistă, care ştie să extragă „frumosul” chiar şi din
acestea să poată exista, cineva trebuie să ştie să le
cea mai sumbră zi, sau un copil - ca majoritatea altor
facă.
copii şi tineri - a cărui lume este din păcate gri, tăcută
Un drept fundamental al copiilor şi tinerilor este şi din ce în ce mai des, depresivă?
dreptul la sănătate. De ceva vreme facem parte din
Profesor LUCIA GHILEA
UE, care are grijă ca toţi elevii să înveţe un instrument
Şcoala Populară de Arte Ion Românu Reşiţa
la şcoală (oare de ce ?), să participe la cursuri de artă
oamenilor.
Pledoarie pentru meseria de În nicio altă profesie nu este mai oportună cerinţa
ÎNVĂŢĂTOR ca interacţiunea dintre carieră şi vocaţie să fie cât mai
aproape de perfecţiune. Toate celelalte profesii
A fi dascăl este frumos, este greu, este interesant, depind de activitatea învăţătorului, fiindcă el creează
este o provocare. Un dascăl este mereu în preajma acele însuşiri în substanţa cea mai delicată şi mai
copiilor, cu sufletul și cu toată știința sa. El învață nobilă – omul, de care acesta are nevoie. Devine un
toată viața, el râde și plânge cu fiecare copil și imperativ al şcolii de a angaja nu doar învăţători, ci
niciodată nu obosește să facă acest lucru. El are timp învăţători de vocaţie. Nu doar munca conştiincioasă şi
mereu pentru toate. Știe să asculte și să vorbească, sistematică, mobilizarea voinţei şi a sentimentelor,
știe să plângă și să râdă, să transmită și să primească. ingeniozitatea, creativitatea, calitatea gândirii, erudiţia
Dascălul este cel mai bun prieten al copilului! Este o şi pregătirea ştiinţifică constituie cheia succesului în
onoare să fii dascăl! activitatea pedagogului, ci vocaţia lui pentru ceea ce
face. Înţeleg prin vocaţie convergenţa tuturor
Știm cu toții că succesul activității didactice se eforturilor învăţătorului spre anumite manifestări, în
bazează pe relația care se stabilește între omul de la direcţia cărora simte că se realizează pe sine şi are
catedră și sufletele inocente care așteaptă de la acesta sentimentul propriei libertăţi, propriei afirmări, iar
răspuns la toate întrebările lor. În concepția multora, forma sub care vocaţia se manifestă constituie
un dascăl bun este cel care dovedește calmitate îndeletnicirea constantă a pedagogului de vocaţie.
infinită, este corect față de toți elevii, nu are Ceea ce face învăţătorul este să realizeze o bază solidă
prejudecăți, are răspuns la toate întrebările elevilor, pentru construcţia ce va dura toată viaţa pentru
nu greșește niciodată, este foarte ordonat, liniștit, fiecare individ în parte. Formarea individului
adică un om mult mai bun decât majoritatea presupune nu numai însuşirea unor cunoştinţe, ci şi
umorului etc. Aptitudinile organizatorice întregesc comoara. Ceea ce facem pentru noi înşine, nu trăiește
structura aptitudinii pedagogice. Ele includ mai mult decât noi. Ceea ce facem pentru alţii şi
capacitatea de organizare şi ordonare a materiei, pentru lumea întreagă, rămâne şi este nemuritor!
abilitatea de a organiza, îndruma şi conduce Rămâneţi implicați! Modelaţi personalităţi şi suflete,
activitatea clasei de elevi ca grup psihosocial. Munca îndrumaţi copiii pe drumul cel bun al vieţii şi veţi
la catedră necesită programarea timpului pentru rămâne nemuritori!
fiecare lecţie, dar şi pentru fiecare semestru sau an Un dascăl bun este acea persoană care dovedește,
şcolar. Trebuie organizată evidenţa şi controlul în egală măsură, umanism (în general) și dragoste de
activităţii elevilor, precum şi corecta evaluare a copii (în special), spirit de obiectivitate, dreptate,
rezultatelor acestei activităţi. O altă componentă principialitate, cinste, curaj, corectitudine, răbdare,
importantă a aptitudinii pedagogice este capacitatea optimism, modestie, fermitate, stăpânire de sine. La
108
de a comunica cu clasa. Acest act comunicaţional acestea se adaugă toate calitățile aptitudinale:
priveşte mai întâi abilitatea învăţătorului de a empatie, tact pedagogic, măiestrie pedagogică.
transmite pe cale verbală sistemul de cunoştinţe şi Un dascăl care dovedește măiestrie pedagogică este
priceperi astfel ca actul comunicării să fie viu, activ, mai mult decât un reputat profesionist, este artistul
Seria III Nr. 1(51)
De vorbă cu adolescenții...
Prin natura meseriei mele, deseori am ocazia să stau
de vorbă cu oamenii și o fac întotdeauna cu mare
plăcere, mai ales atunci când constat că am întâlnit
oameni frumoși, din toate punctele de vedere. Și, ce
poate fi mai frumos, decât să stai de vorbă cu
adolescenții de astăzi, să-i vezi cum gândesc și cum
trăiesc, chiar dacă, de multe ori, oamenii maturi îi
critică sau nu sunt de acord cu faptele sau cu
gândurile lor. Există printre noi și adolescenți ALTFEL,
și, în rândurile care urmează, am surprins câteva
dintre gândurile lor despre această frumoasă etapă
din viața fiecărui om.
Prof. CARLA CIOCA
Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
10. OPINII
Despre adolescență... eșecuri, nu poți să nu recunoști faptul că adolescența
Mereu m-am întrebat ce este adolescența și de ce a fost, este și va rămâne clinchetul de bun rămas al
toate persoanele mature ne spun că este cea mai copilăriei înspre vârsta oamenilor maturi.
importantă perioadă din viața unui individ. Mereu CLAUDIA DĂOAGĂ
mi-am pus diverse întrebări la care oamenii mari cls. a IX-a B, Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa
răspundeau: “ai răbdare, că vei afla “ sau “ lasă, că ai
să crești și ai să descoperi și singură “. E... iată că a
venit și momentul acela… Adolescența este perioada Un adolescent nehotărât...
scurtă și dulce din viață, când totul este permis, când Cum mi se pare mie viața de adolescent în zilele
visurile ți se împlinesc, iar grijile pleacă departe, doar noastre? Păi, sincer să fiu… nu am luat o hotărâre…De
atunci când bați din palme, când voința ta și râsul tău fapt, eu cred că nu este nici ușoară, nici grea. De ce
deschid calea norilor, iar tu ești atât de puternic, încât spun asta? Ei bine, întotdeauna aud că nu trebuie să fii
simți că poți ajunge până la soare, când noi deprimat, să zâmbești tot timpul, să înveți fiecare
oportunități se deschid și depinde doar de tine, pe lecție, să-ți faci toate temele… Serios… Serios?...
care o vei alege, când totul pare mai viu, mai colorat ... Serios! Să fim sinceri, cine crede asta?! Nici
dar adolescența e și perioada marilor provocări, în persoanele care au spus aceste cuvinte nu le cred! Nu
109
importanță, ne dorim să ieșim în evidență și nu m-asculți?!” și, preferata mea, ”Hm! Ce spun eu și
întotdeauna o facem prin metodele cele mai ce-nțelegi tu!”.
“fericite”. Pentru că la această vârstă, pentru noi, Există și unele momente când, pur și simplu,
anturajul înseamnă foarte mult, suntem triști când nu altcineva ne strică ziua sau, dacă nu, sigur se va
Școala Caraș-Severineană
ne putem integra într-un grup mai “exclusivist”, întâmpla ceva ce-o va strica. Pentru astfel de
pentru că nu coincidem “tiparului“, așa că, decât cu momente există două variante: fie le lăsăm să
“turma“ pe un drum care uneori este greșit, mai bine continue și devenim pesimiști și deprimați, fie nu le
singur. Uneori, pentru că ești mai diferit, ești dăm importanță și continuăm să mergem înainte. Eu
considerat un “ciudat” și ești marginalizat, iar la acești aleg varianta a doua.
ani suferi pentru asta și abia mai târziu, realizezi că ai Cât despre învățatul tot timpul și făcutul tuturor
făcut o alegere bună, ajungând astfel să fii mai temelor și... restul, sunt totuși anii de liceu, când
puternic și să îți urmezi idealurile. trebuie să găsim echilibrul între responsabilitate și
Adolescenții au puterea de a-și urma inima și de a relaxare. Nu pot să iau o hotărâre. Îmi este foarte
reuși acolo unde nimeni nu le-ar fi dat o șansă. Din greu. Cum am spus și-o voi mai spune, viața de
păcate, în ziua de azi, unele persoane îi consideră pe adolescent nu e ușoară, dar nici grea. Cred că voi
adolescenți niște “mucoși“. Nu au încredere în noi, oscila între aceste două păreri pentru mult timp, dar,
spulberându-ne visurile, nelăsându-ne să ne exprimăm de un lucru sunt sigur: nu mă pot plictisi de
părerile și luându-ne astfel șansa de a ne exprima, de adolescență niciodată și nici nu o voi uita vreodată.
a emite judecăți și de a lua propriile decizii, pași DRAGOȘ-ANDREI PETRUȚ
importanți spre maturizare. cls. a IX-a B, Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa
Cu toate piedicile din calea vieții, cu dezamăgiri sau
111
(în jur de două milioane de de copii). Această
echivalent vârstei. Frecventarea şcolii e obligatorie modalitate de învăţare a devenit răspândită pe
potrivit Legii Educaţiei şi, dacă nu îţi duci copilul la teritoriul american în anii ’70 şi se practica mai mult în
şcoală, eşti răspunzător în faţa autorităţilor”, -a mediul rural şi în cartierele mărginaşe.
declarat Şerban Iosifescu, directorul Agenţiei Române Însă învăţatul acasă se practică şi în Cehia, Franţa,
Școala Caraș-Severineană
de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar Belgia, Olanda, Spania, Italia, Elveţia, Marea Britanie,
(ARACIP). Ungaria, Irlanda sau Israel, dar peste tot numărul celor
Lecţiile se fac pe internet care accesează învăţâmântul la domiciliu este mai mic
Pentru a putea practica “şcoala acasă”, decât al celor care urmează şcoala obişnuită.
părinţii îşi înscriu copiii la şcoli din străinătate
- aşa-zisele “şcoli umbrelă” - unde acest
Turnu Severin, profesoara de matematică Suzy 2014 am beneficiat de o bursă oferită de Compania
Manuela Prajea a fost nominalizată, în premieră Internaţională de Sponsorizare a Zborurilor Spaţiale
pentru un cadru didactic din România, la premiul ''Honeywell''. Aceasta se acordă anual pentru
''Global Teacher -2016", ediţia a II-a, care se va profesorii devotaţi cauzei nobile de a inspira şi a
decerna în luna martie a anului viitor la Forumul determina tânăra generaţie să studieze ştiinţele
Global pentru Educaţie şi Aptitudini (GESF) din Dubai. exacte.
Prajea a fost inclusă în lista primilor 50 de candidaţi
dintre cei 8.000 de aspiranţi din 128 de ţări. - Revenind la nominalizarea pentru premiul ''Global
Într-un interviu acordat Agerpres, Suzy Manuela Teacher -2016", vă aflaţi pe lista scurtă a celor 50 de
Prajea, absolventă a Facultăţii de Matematică a profesori întocmită de Comitetul de Acordare a
Universităţii de Vest din Timişoara, unde şi-a finalizat Premiului...
112
şi doctoratul, vorbeşte despre importanţa acestei - Da, în luna februarie 2016 vor fi anunţaţi primii 10
nominalizări pentru învăţământul românesc dar şi candidaţi care vor fi finalişti. Câştigătorul va fi stabilit
despre misiunea cadrului didactic în ceea ce priveşte de Academia Premiului "Global Teacher" dintre
educaţia generaţiilor viitoare. aceştia, toţi urmând să fie invitaţi în Dubai pentru
Seria III Nr. 1(51)
- Doamnă profesoară Suzy Manuela Prajea, ce ceremonia de înmânare a premiului la Forumul Global
importanţă are pentru dumneavoastră această pentru Educaţie şi Aptitudini (GESF), prilej cu care va fi
nominalizare? cunoscut şi câştigătorul.
- În primul rând reprezintă o recunoaştere
internaţională a eforturilor proprii depuse în studierea - Doamnă profesoară, dacă veţi primi oferta de a
matematicii şi, în acelaşi timp, demonstrează că şcoala pleca din ţară pentru a preda într-una dintre cele mai
de matematică românească este bine cotată în lume. prestigioase universităţi ale lumii, o veţi face?
De fapt, acest premiu Nobel pentru profesori, cu o - Nu. Locul meu, misiunea mea sunt aici, în România.
valoare de un milion de dolari, a fost creat în scopul Aici, şi numai aici sunt acasă. Am obligaţia de a pregăti
recunoaşterii contribuţiei unor profesori în direcţia tineri matematicieni să ajungă valori recunoscute în
prestaţiilor didactice excepţionale, a valorii lor. lumea întreagă.
Matematica nu a reprezentat pentru mine neapărat Fundaţia Varkey a lansat, în 2014, Premiul Global
un hobby, ci a fost o dorinţă de a face o carieră. În pentru Educaţie, un fel de premiu Nobel în domeniul
clasele a VIII şi a XI-a deja devenisem olimpică. învăţământului care funcţionează sub patronajul
Alteţei Sale Şeic Mohammed bin Rashid Al-Maktoum,
- Dragostea pentru matematică aţi transmis-o şi prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite. Concursul
elevilor dumneavoastră de la Colegiul Naţional internaţional are drept obiectiv punerea în valoare a
''Traian" din Drobeta Turnu Severin? meseriei de cadru didactic, este deschis profesorilor
- Da, am pregătit multe generaţii de elevi. Am investit din toate ţările, iar prima ediţie a reunit 1.300 de
în pregătirea lor cu o muncă asiduă şi multă dragoste. candidaturi provenite din 127 ţări. Câştigătoarea
Pe parcursul ultimilor 25 de ani am obţinut cu aceştia primei ediţii, anunţat în martie 2015, a fost o
64 de premii internaţionale, 133 de premii naţionale şi profesoară din SUA, Nancie Atwell, care predă într-o
peste 430 de premii judeţene. M-am străduit, în şcoală din statul Maine după o metodă inovatoare
activitatea didactică, să le insuflu acestora interesul pentru a încuraja elevii să citească şi să-şi amelioreze
pentru includerea elementelor matematicii în lumea exprimarea în scris. Ea şi-a donat premiul şcolii sale.
reală, concentrându-le continuu atenţia pe tehnicile Premiul este în valoare de un milion de dolari.
tradiţionale de învăţare şi repetare a unor concepte
teoretice specifice acestei ştiinţe. Aşa se explică de ce (AGERPRES)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
CUPRINS
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Despre învățământul Caraș-Severinean – interviu realizat cu
1
Prof. Dr. NICOLAE GRINDEANU pentru Tribuna Învățământului
Analiza instituțională a Inspectoratului Școlar Județean Caraș-
NICOLAE GRINDEANU 4
Severin
Încadrarea cu personal didactic în anul școlar 2014-2015 SIMONA-LILIANA STAN 6
Raport final cu privire la proba practică/orală în profilul
MIHAELA AUGUSTINA BASARAB 7
postului și inspecția specială la clasă
Bacalaureat 2015 RODICA VESA 11
Evaluarea Națională 2015 MIHAELA AUGUSTINA BASARAB 13
Analiza S.W.O.T. pentru rețeaua școlară cu învățământ
RODICA VESA 17
profesional și tehnic
Raport privind starea învățământului profesional și tehnic la
DALINA ELENA RANCU 18
nivelul județului Caraș-Severin în contextul legislației actuale
Învățământul special și special integrat CLAUDIA ROF 21
Implementarea programului Erasmus+ în județul Caraș-severin
AURORA KORKA 23
(Ianuarie – Iunie 2015)
Învățământul în limbile minorităților GHEORGHE MANDA 25
Activitatea educativă - Analiza SWOT ION MOATĂR 26
Analiza psiho–socio–demografică a populaţiei şcolare CONSTANTIN NICOLAESCU 28
2. CABINET METODIC
Profesionalizarea carierei didactice în contextul Legii Educației
GIANINA CĂTĂLINA PRODAN 31
Naționale din 2011
Managementul educațional - Arta de a conduce un sistem de
MARIANA DOINA LUPU 32
învățământ
Managementul calității în școlile din învățământul
preuniversitar PĂRUȚA BRÎNZEI 33
(profesional și tehnic)
Literatura populară analizată la Băile Herculane NISTOR IORGA 35
Implicarea familiei în cadrul alternativei educaționale "Step by MARINELA ADUMITROIE
35
Step" MARIA GHEORGHIU
Economie, eficiență și eficacitate în construcția și execuția ADRIAN DOXAN
37
bugetului DIANA CORNELIA DOXAN
Principiile didactice în folclorul pedagogic românesc LAVINIA NIȚULESCU 38
Rolul disciplinelor/ştiinţelor sociale în curriculumul naţional DANIEL VESA 39
Educația pentru și prin patrimoniu - tradiție și actualitate NICOLETA MARCU 40
Literatura - artă a cuvântului SORINA JURJ 43
Plăcerea de a citi MARIA GHERGUȚA 45
Jocul și calculatorul LUMINIȚA MILOȘ 45
Profesia de cadru didactic IOANA FARCAȘ 46
Aspecte psihopedagogice ale însușirii noțiunilor de
CARMEN GRIGORESCU-FULGA 47
matematică la ciclul primar
Rolul cântecului popular în repertoriul corurilor de copii ADRIANA BONCIU 49
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Activitatea psihopedagogică și de asistență educațională VALERIA UNGUR 50
Împreună reciclăm indiferența pentru a preveni abuzul și
DANIELA DEMENENCO 51
violența
Dezvoltare și adaptare la copilul preșcolar IUDITA KERN 52
Despre consilierea psihopedagogică VALERIA UNGUR 54
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
La pas prin Caraș-Severin CRISTINA ARDELEANU 57
2015-Anul internațional al luminii, o sărbătoare a cunoașterii NICOLETA MARCU 59
LOREDANA BOULESCU
„De vorbă cu …Moș Timp”- proiect educațional 62
GABRIELA SMARANDACHE
ALINA ȘELARIU
Proiect educațional Cupa Carașului 63
ELENA-LORENA ȘELARIU
Proiect educaţional despre Holocaust
CRISTINA HRIȚCU 64
„Și ei au fost acolo .....mărturii ale supravieţuitorilor”
Programul Erasmus+ - Învățare, colaborare, inovare SIMONA VOIN 66
Proiectele „Salvați copiii” în Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița DOINA CARACALEAN 67
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIATE ÎN COMUNITATE
Un alt fel de a educa? MIHAELA PRAL 68
Dezvoltarea creativității elevilor prin intermediul
NICOLAE CHIOSA 70
parteneriatelor școlare
Club Europa GHEORGHIȚA FERCEA 72
6.ELEVI, DASCĂL, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Autoportret al unui participant în proiectul Da EurHope a
MARIA ALEXANDRA AVRAM 75
EurHome
Doamna Paulina (cu nostalgia ... Domnului Trrandafir) MARIO BALINT 76
Portretul unui elev de nota 10: Teodora-Aura Potocean CARMEN MIHAILOVICIU 77
Mihaela Pral, dascăl voluntar CĂTĂLINA RENȚEA 78
Liceul Teoretic "Diaconovici-Tietz" - 138 de ani de învățământ
BORIS VATZULIK 78
reșițean
Domnului profesor, cu dragoste ... LUCIA PEIA 80
Şcoală şi comunitate în Ezeriş NICOLAE-COSMIN GHEJU 81
Enea Hodoș STACHE GHERGUŢA 84
10 pentru nota 10 OVIDIU BĂDESCU 85
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
„Lumea noastră”, revista școlii 7 Reșița CRISTINA ARDELEAN 86
„Fulgi pentru pace” EMIL SERGIU VARGA 88
„N-o sa-mi zăuit satu' meu” PETRU PANDURU 88
Ghid pentru titularizare și carieră didactică - Limba și literatura ADRIANA DUDAȘ-VASILE
89
română NISTOR IORGA
8. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEA
„Am învățat să nu mă închid în ce știu” – interviu cu regizorul
LUCIA PEIA 90
Ion Mircioagă
„Citiți, priviți, ascultați și jucați teatru!” – interviu cu înv.
GABRIELA PĂDUREAN 93
Viorica Vîrtopeanu
9. DIN ACTVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Didactica Internațional 2015 TUDOR DEACONU 95
Oferta de formare a Casei Corpului Didactic Caraș-Severin
NICOLETA MARCU 96
pentru anul școlar 2015-2016
Biblioteca Casei Corpului Didactic Caraș-Severin - Achiziție de
LIGIA ELENA CONSTANTIN 98
carte
Programul activităților metodico-științifice și cultural-artistice
NICOLETA MARCU 99
în anul școlar 2015-2016
10. OPINII
Pe aleile educației ... DANIELA POTOCEAN 106
De ce și învățământ vocațional-artistic? LUCIA GHILEA 106
Pledoarie pentru meseria de învățător MANUELA TERCIU 107
De vorbă cu adolescenții ... CARLA CIOCA 108
11. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
Am citit pentru dumneavoastră 110