Neil deGrasse Tyson

Michael A. Strauss
J. Richard Gott

B UN VENIT
,\
IN UNIVERS
Tiaducere din limba englezl
OnNn lon,r,scu
Vr-a.o Luprscu
Cona Rq.oulraN

Consultant de specialitate
AonraN SoNr<,r

netarium de laAmerirzr
Fecare Spaceftrotfifu"
os: A Spacetime Ody,gly,

lniversity.

versity. Printre carlile pe

\itecture of the lJniverse. NEMIRA
S
S
 inseamni un miliard de byqil. Dar nu sunt convins ca aveti idee cit de mare am epuizat 100
este de fapt un miliard. Hai si aruncim o privire in jurul lumii si si vedem McDonald's. Prir
ce lucruri existi de ordinul miliardelor. de ste1e. Asadar,
in primul rind, sunt 7 r;r'tliarde de oameni pe Pimint. Cind implines
Bill Gates? ce mai pune 1a cale? Ultima oarL cdnd am verificat, avea o triieqti secunda c,
avere de 80 de miliarde de dolari. El este sfbntul la care se inchini tocilarii. nie. Era o sticli m
Pentru prima oari in istorie, tocilarii sunt cei care detin controlul asuPra Dar si mergel
lumii. De-a lungul timpului, asa ceva nu s-a mai intimplat. Dar vremurile 1012. Avem si un

s,au schimbat. Unde ati mai vdzut scris 100 de miliarde? Ei bine, nu chiar trilion. Mai degr
100 de miliarde. La McDonald's. ,,Am servit peste 99 de miliarde" - acesta secundl, ne-ar lt
esre sloganul lor gi cel mai mare numir afisat vreodatl in reclamele stradale. recomand si face
imi amintesc cind au inceput numiritoatea. in copiliria mea' pe afis scria locuitorii pesteri
cu mlndrie: ,,Am servit peste 8 miliarde." Semnul din restaurantele La Rose Cen
McDonald's nu a ardtatniciodatl 100 de miliarde, intrucAt era astfel con- o spirala a Uni'
ceput, incit nu putea si afiseze decAt doua cifre pentru numiritoarea de 13,8 miliarde de
burgeri si, astfel, s-au oprit la 99 de miliarde. Apoi au adoptat stilul lui Cu fiecare treap
Carl Sagan si ne-au informat: ,,Am setvit miliarde si miliarde'" capltul rampei, t
Dar si lui"m 100 de miliarde de burgeri si si-i aliniem unul hngi altul. in toati aceasti
Punctul de pornire si fie New York City, luAnd-o spre vest. Vom ajunge acum, istoria no
la chicago? Bineinteles. Vom ajunge in california? D4 normal. Apoi vom parcurs-o la sfarl
gisi un mod de a 1e face si pluteasci pe ocean, calculdnd diametrul chiflei pe Pimint? Nu
(10 cm), cici burgerul este o idee mai mic declt chifla. Prin urmare, vom 1ua Ce urmeazi?
in calcul chlfla. Le vom intinde ln linie dreaptl peste Pacific, vom trece de Este unul dintre

Australia, Africa si vom reveni la New York City cu cei 100 de miliarde de triiesc pe (si in)
hamburgeri. O sumi impresionantl de hamburgeri! De fapt, tot au mai rimas Ce avem apo
dupi ce am inconjurat o dati Pimintul. $titi ce putem face cu restul? Vom estimativ a1 grar
mai porni in aceeasi cllitorie de incl2l-5 oril Dar incl mai avem hamburgeri plaji din lume e
rimasi. Si ne-am plictisit si inconjurim Plmintul. Atunci, ce facem? ii sti- metri lungime s
vuim. Deci, dupi 2L6 tururi complete ale Pimintului, ii stivuim unul peste
1

5,5 mrlroane dt
altul. Dar cdt de inalt va fi turnul de burgeri? Vom ajunge panl la Luni si nisip de pe ace:
6 - .1. :
inapoi, socorind cl un burger are 5 cm iniltime. Deci, dupl ce am inconjurat J/C mllloane m-
Plmdntul de2L6 ori si am ficut drumul dus-intors pani la Luni, abia atunci matie cantitate2
mirimea celei de
I Din punct de vedere rehnic, un megabyte este 220 : 1 048 576 1ry9i, iar un gigabyte este
Daci inmuh
230 = 1073 741 824 bygi. insl de obicei ii rorunjim la un milion sau la un miliard
(n.a). de la kilometri

14 NEIL oTGRASSE TYS0N

i aveqi idee cat de mare
jurul lumii gi si vedem
imlnt.
nd am verificat, avea o
ale se inchinA rocilarii.
detin controlul asupra
tamplat. Dar vremurile
arde? Ei bine, nu chiar
)9 de miliarde" - acesta
ta in reclamele stradale.
,iliria mea, pe afis scria
nul din restaurantele
inrrucit era astfel con-
enrru numiratoarea de
oi au adoptat stilul lui
;i miliarde."
liniem unul lingi altu1.
spre vest. Vom ajunge
Da, normal. Apoi vom
uland diametrul chiflei
a. Prin urmare, vom lua
re Pacific, vom trece de
L cei 100 de miliarde de
)e fapt, tot au mai rlmas
-em face cu restul? Vom
:a mai avem hamburgeri
\runci, ce Face m? ii sti-
ui. ii stivuim unul peste
ajunge pini la Luni si
i. dup5. ce am inconjurat
ani la Luni, abia atunci
5i6 bvti, iar un gigabvte
: .a ur-r miliard (n.a).
ar..r epuizat 100 de miliarde de hamburgeri. De aceea vitele se tem de
McDonald's. Prin comparatie, Calea Lactee are in jur de 300 de miliarde
de stele . Asadar, McDonald's se pregiteste pentru o expansiune in Cosmos.
Clnd implinesti 3l- de ani, 7 Lrni,9 ore, 4 minute si 20 de secunde, iti
triiesti secunda cu numirul un miliard. Eu am celebrat-o pe a mea cu sampa-
nie. Era o stich micutl. Totusi, nu ajung prea des si numir pdni la un miliardl
Dar sI mergem mai departel Care este urmitoarea oprire? Un trilion:
1012. Avem si un prefix metric pentru eli rcrd-. Putem numira panl la un
trilion. Mai degrabi, putem incerca, dar, daci e si rostim un numir pe
secundi, ne-ar lua de o mje de ori cite 3l- de ani - 31 000, de aceea nu
recomand sa faceqi asta nici mlcar acasi. in urmi cu un trilion de secunde,
locuitorii pesterilor, trogloditii, isi schitau desenele pe peretii grotelor 1or.
La Rose Center of Earth and Space din New York City avem expusi
o spirali a Universului, care incepe cu Big Bang-u1 si se infasoari pe
13,8 miliarde de ani. Desfasurati, ar fi de lungimea unui teren de fotbal.
Cu fiecare treapta urcati, parcurgi 50 de milioane de ani. Cind ajungi la
capitul rampei, te intrebi unde suntem noi. Unde este istoria speciei umane?
in toati aceasti perioada de timp, de la trogloditii cu grafitti-urile lor pani
acum, istoria noastri este de grosimea unui fir pir, iniltime pe care am
de
parcurs-o la sfarsitul acesteiascensiuni. VI inchipuiti ci am avut viati lunga
pe Pimint? Nu este chiar asa din punctul de vedere al Cosmosului.
Ce urmeaz5"? 101s. Asta inseamnl un catralion, cu prefixul meftic Peta-.
Este unul dintre numerele mele favorite . ir"rtte 1 si 10 catralioane de furnici
triiesc pe (gi in) Pimlnt, dacl ar fi se ne lulm dupi specialistul E.O. Wilson.
Ce avem apoi? 1018, un cvintilion, cu prefixul metric exa-. Este numirul
estimativ al griuntelor de nisip de pe zece plaje intinse. Cea mai cunoscuti
plaji din lume este cea de la Copacabana din Rio de Janeiro. Avea 4,2 kilo-
metri lungime si 55 metri latime inainte sa fie lirgitaLa140, aducandu-se
3,5 milioane de metri cubi de nisip. Mirimea medie a unui graunte de
nisip de pe aceasta plaji este de1l3 mm, adici 27 de griunte/mm3, deci
3,5 milioane m3 de nisip inseamni aproximativ 1017 grlunge. Iati cu aproxi-
matie cantitatea de nisip ce se afla acum acolo. Prin urmare, zece plaje de
mirimea ceiei de la Copacabana ar trebui si contini circa 1018 griunte de nisip.
cste Daca inmultim cu o mie, ajungem la 1021 , un sextilion. Am inaintat
de la kilometri si megafoane la hamburgerii restaurantului McDonald's,
MARTMEA $r SCARA UNTVERSULUT
 artistii Cro,Magnon, furnici si griunte de nisip de pe plaje intinse si am ajuns ambiqie, cred ci r

in sfbrqit aici: la 10 sextilioane - numdrul stelelor din Uniuersul obseruabil. Univers. insa cu
Existi multi oameni care pretind ci noi suntem singuri in Cosmos. Ei pur sl vi irosesc tim
si simplu nu pricep ideea de numele mari si nici nu pot concepe marimea googolplex. Jacob 1

Cosmosului. Mai tdrziu in aceasti carl-e vom aprofunda ceea ce inqelegem numirul maxim
prin(Jniaers obseraabil, adici acea parte a Universului pe care o putem vedea. comparabile cu
Pini vom atinge acest subiect, sa-l lislm acum deoparte. Sl luim un permisiv al flzicl
numir mult mai mare decit un sextilion - ce a1i zice de l-081? Din clte observabile dist
stiu, nici micar nu are un nume. numir care are
Este numirul atomilor din Universul observabil. De ce am avea nevoie 10"(L0^124) ur
de un numir si mai mare decdt respectivul? Ce am mai putea numira cu el?
negre, pani la ce

Dar ce-ati spune de 10100, un numir rotund si aritos? E1 are un nume: googol. noastre respira c
Dar si nu-l confundim cu,,Google", compania de internet care intentionat trii de acolo resl
a scris gresit cuvintul ,,googol". Aqadar chiar
in Universul observabil nu exista atdt de multe obiecte pe care si le utilitate a unor l
numirim, astfel incar si ajungem la un googol. Este pur si simplu un numir maticienii sunt
de amuzament matematic. il putem scrie ca 10100 sau, daci nu aveti cum A lost odati c
si folosiqi superscriptul, il puteti reda gi ca 10^100. Totusi, putem folosi Era numit Nulrr,'

astfel de numere mari in anumite situatii: nu numarimlucruri, ci modul in deasci dincolo c

care se pot inrampla lucrurile. De pildi, cite partide posibile de Eah se pot Dar si vi ma
juca? Cind poate fi declarati re.n-irza: dupa ce fiecare jucitor repeti o mis- Ce-ati spune (

care de trei ori sau clnd fiecare face cincizeci de mutlri la rind firi sl mute gindim ce insear
un pion sau si caprureze vreo piesi sau cind nu mai existi suficiente piese junrl nostru. Res
pe tabh cdt si dea sah-mat? Daci spunem ca unul din cei doi jucitori tre- O densitate
buie si se foloseasci de aceasti regula in avantajul siu de fiecare dati cind putut inchipui.
apare ocazia, atunci putem calcula numirul posibil de partide de gah. Rich laboratoare de r
Gott a flcut'o si a descoperit rlspunsul: un numar mai mic decit 10^(10"4,4). densitatea la 10
Adici mult mai mare decit un googo/, care este 10^(1-0^2). Nu numirim Vintul solar ce
lucruri, ci posibilitlti de a face un lucru. Astfel, numerele pot fi foarte mari. Cdnd vorbesc c
Dar vi propun un numir si mai mare. Daci un googol inseamna 1 urmat molecule, atom
de 100 de zerouri, ce-ati zice si ni-l inchipuim pe 10 la puterea googol? Si stelar? Densitar
acesta are un nume: un googolplex. Este 1 urmat de un googol de zerouri. Am in care densitat
putea oare si-l scriem undeva? Nu. Pentru cI are ungoogol de zerouri si este in spatiul inter
mai mare decit numirul atomilor din Univers. Aqadar trebuie si ne mul- Nu putem ct
tumim cu notarea: 10 googol sau 1010^100 sau 10^(10^100). Daci aveti aceasti veche zicaTa: ..

16 NEIL oTGRASSE TYS0N

: riaie intinse si am ajuns
L- n i u er sul ob s era abil.
irguri in Cosmos. Ei pur
rL: I-rot concepe mS"rimea
h.:rda ceea ce intelegem
Li:e care o putem vedea.
r Jeoparte. Si 1u5.m un
zice de 1081? Din cate
l. De ce am avea nevoie
mai putea numira cu el?
'?
El are un nume : googol.
niernet care intentionat
:e obiecte pe care si le
piir si simplu un numir
-.au. daci nu aveti cum
0. Totusi, putem folosi
tan lucruri. ci modul in
le posibile de sah se por
re jucitor repeti o mis-
- 1 ^ 1,-lara- sa
-
tarr ta rand mule
ri existi suficiente piese
dir-r cei doi jucitori tre-
;Au de fiecare dati ci"nd
de partide de sah. Rich
i rrric declt 10^(1,0^4,4).
)^(10^2). Nu numi.ram
rerele por fi foarte mari.
nogo/ inseamna 1 urmat
l0 1a puterea googol? Si
Ln googolde zerouri. Am
zerouri si este
googo/ de
adar trebuie sI ne mul-
100). DacI averi aceasti
-::-rL.irie. cred ci ati putea incerca si scrieti
zerouri pe fiecare atom din
1-01e
rnivers. insi cu siguranti aveti lucruri mai bune de facut. Acum nuvreau
si r-a irosesc timpul, dar am un numir care este chiar mai mare decit un
-;rogolp/er. Jacob Bekenstein a inventat o formuli care ne permite si estimlm
:umarul maxim de stiiri cuantice diferite care pot avea masl si mS"rime
c,rmparabile cu lJniversul nostru observabil. Avind in vedere caracterul
i-re rmisiv al fizicii cuantice, ar fi vorba de spre numi,rul maxim de universuri
observabile distincte aseminitoare cu al nostru. Este 10^(10^124), un
numir care are de 1024 ori mai multe zerouri decdt un googolplex. Aceste
10^(10^124) universuri diferl de la unele infricosS.toare, cu multe giuri
negre, plni la cele care se aseamini cel mai mult cu al nostru, unde nirile
noastre respira doar cu o moleculi de oxigen in minus, pe cind extrateres-
rrii de acolo respiri cu una in plus.
Aqadar chiar ne sunt de folos anumite numere mari. Eu nu cunosc
utilitatea unor numere mai mari decit acesta, dar sunt convins ci mate-
maticienii sunt de alta parere.
A fbst odata o teoremi care continea nesuferitul numiir 10^(10^(10"34)).
Era numit I'{umarul lui Sk"eue. Matematicienii gisesc o mare plicere si gin-
deasca dincolo de granitele realit5"tilor fiztce.
Dar si vi mai prezint si alte numere extreme din Univers.
Ce-ati spune despre densitate? in mod intuitiv, stim ce este ea, dar hai s5. ne
gindim ce inseamni ea in raport cu Cosmosul. Mai intdi sa cercetim aerul din
jurul nostru. Respirim 2,5 x 101e molecule/cm3 - 7By, azot si 21% oxigen.
O densitate de2,5 x 101e molecule/cm3 este mai mult decit ne-am fi
putut inchipui. Dar si aruncim o privire asupra celor mai perfbrmante
laboratoare de vid. in ziua de ast5;zi ne descurcim foarte bine cand aducem
densitatea la 100 de molecule / cmr. Dar in privinta spatiului interplanetar?
Vintul solar ce bate intre Pamant si Soare are aproximativ 10 protoni/cm3.
Cind vorbesc despre densitate in cazul de fati, mi refer la numirul de
molecule, atomi sau particule libere care compun gazul. Dar spatiul inter-
stelar? Densitatea lui fluctueazi in functie de locul in care va situati. Zone
in care densitatea scade la sub l- atom/cm3 nu sunt atat de rar inti,lnite.
in spatiul intergalactic, numirul acela poare fi si mai mic: 1 atom/m3.
Nu putem construi pompe de vid care si creeze un vid perfect. Existi o
veche zical5; ,,Natura urigte vidul." Dar oamenii care spun asta nu au
MARTMEA $r SCARA UNTVERSULUT 17
r
I
I

t,
i,
i

I
pirisit niciodati suprafata Pimdntului. De fapt, Natura chiar iubeste vidul, este de 1,60 glcir.
deoarece in asta constt Universul in cea mai mare parte. Can{ ei spun nu se comporti t
l

lr

,,Naturi", se referi la locul in care ne aflim acum, Itbutpiturii de aer pe mici, iar altele c
]
l

il care noi o numim atmosferi, care intr-adevir are tendinta de a umple spa- mare. S5luim, dr
I

giile goale acolo unde este posibil. joard. Existi anu

iil

l
Si presupunem ci strivesc o bucitici de creti de suprafala unei table si iau o comprime pini
rll un grlunte din rimigigele sfiramate. Sl zicem ci un griunte are diametrul de unei astfel de str
''i
I
1 mm. Si ne imaginim ci reprezintLun proton. Stiti care este ce1 mai simplu asemenea proprir

i atom? Cel de hidrogen, a;a cum probabil binuiaqi. Nucleul slu congine un niu bl Universuh
singur proton, iar hidrogenul in stare naturali are un electron ce-l orbitea;z5'. in profesia nc
I
Cit de mare si fie oare un atom de hidrogen? DacL un griunte de cretl re- Stelele mari si r
prezintL un proton, atomul va fi o minge de plallrt Nu, mult mai mare. Ar pirice albe. Clnd
I
r

avea un diametru de 100 m, cam de mirimea unei ciidiri de treizeci de etaje. Stelele care pult
Deci ce se pefi:ece aici? Atomul de hidrogen este giunos. Nu existi alte parti- se folosesc terrr
cule intre nucleu si acel unic elecffon ce plute;te pe orbitl, care, dupi cum cuneiforme, cu
I
<

,]

il am invitat la mecanica cuanticl, este de formi sferici in jurul nucleului. Si Este o extravagl
ne inchipuim acum dimensiuni din ce in ce mai mici, ca si ajungem 1a o alti populari molecr
I

il

ll
limita a Universului, reprezentati de misurarea lucrurilor care sunt atdt de inceputul spagiu
mici inclt nu le putem aprecia cum se cuvine mlrimea. incl nu stim care este primim in doar
I
diametrul unui electron. Este mai mic declt putem noi cuprinde intr-un sistem labici, deoarece
l

de misurare. Totusi, Teoria superstringurilor sugereazb cL poate exista un rost si folosim,

string vibrant mic de 1,6 x 10-35 metri lungime. Mai vreti? E
i

Atomii au in jur de 1-0-10 (o zece-miliardirne) dintr-un metru. Dar 10-12 incit lumina nt
sau L0-13 metri? De pildl, printre obiectele cunoscute avdnd aceasti mirime iesi: este vorba
se numlri uraniul cu un singur elecffon si o formi exotici de hidrogen ce Vi rog si mi ie
are un proton si un vlr al electronului, numit m1ron, care i1 orbiteazl. Avind Cdt de dens
circa,Ll200 din mlrimea unui atom obisnuit de hidrogen, viata 1ui drreazi dintr-o stea ne
aproximativ 2,2 rrricr osecunde, din catza dezintegririi spontane t muonului Degetarul protr
siu. Abia cind ajungem la nutttere ca 10-1a sau 10-ls trnetri putem vorbi sitatea unei stt
despre dimensiunile unui atom. milioane de ele
Acum si facem cale-ntoarsi citre densititi din ce in ce mai mari. Ce ziceti 100 de milioar
de Soarele nostru? Este el foarte dens sau nu? Soarele este destul de dens (gi de materie din
nemaipomenit de fierbinte) in centrul lui, dar nu chiar atdt de dens spre libru. Iati o cl
margini. Densitatea medie a Soarelui este de 1,4 orr mai mare decit a apei. neutronice est(
Iar noi stim densitatea zpei:1 glcm3. in cetrtru, densitatea astrului nostru si si aflim.

l8 NEIL oSGRASSE TYS0N

i
 ra chiar iubeste vidul este de 160 gl crn3. insi Soarele e ste o stea comuni in ace asti privinti. Stele
parte. Cind .i ,p,rn nu se comportl toate 1a fel. Unele se extind" si se umflI, avind o densitate
baza.phturii de aer pe mici, iar altele colapseazl, micsordndu-se, dar cipS.tind o densitate foarte
inta de a umple spa- mare. Si luim, de exemplu, grluntele-proton si spatiul singuratic ce o incon-
joari. Existi anumite procese in Univers ctre fac ca materia si colapseze, si
unei table si iau o comprime pini cdnd atinge densitatea nucleului unui atom. in miruntaiele
are diametrul de unei astfel de stele, fiecare nucleu se freaci de cei dln jur. Obiectele cu o
este cel mai simplu asemenea proprietate sunt constituite in majoritate din neutroni - un dome-
leul siu contine un niu al Universului cu o densitate extrem de mare.
electron ce-l orbit eazS". in profesia noastri, avem tendinta de a numi lucrurile dupi aspectul lor.
griunte de creti re- Stelele mari si rosii le numim gigante rosii. Stelele mici qi albe le numim
mult mai mare. Ar pitice albe. Cind stelele sunt alcituite din neutroni, le spunem sde neutronice.
iri de treizeci de etaje. Stelele care pulseazS. poart| denumirea de pulsari. in schimb, in biologie
. Nu existd alte parri- se folosesc termeni latinesti pomposi. Medicii scriu retere cu simboluri
bit5, care, dupi cum cuneiforme, cu care mergem la farmacisti, tar acestia cunosc ,,cuneiforma".
in jurul nucleului. SI Este o extravaganti a lor pe care noi o inghitim. in biochimie, cea mai
ca si ajungem la o altl populari moleculi Me zece silabe: acid dezoxiribonucleic. Cu toate acestea,
care sunt at6.t de inceputul spatiului, al timpului, a1 materiei si al energiei din Cosmos il ex-
Inci nu stim care este primim in doar doui cuvinte scurte: Big Bang. $tiinga noasrri esre monosi-
cuprinde intr-un sistem labici, deoarece Universul insusi este suficient de complicat, asa ci nu are
ci poate exista un rost sl folosim cuvinte -mari care 51 ns hage si mai mult in ceatl.
Mai vreti? Existl in Univers locuri unde graviraria este arat de mare,
metru. Dar 10-12 incdt lumina"nu se poate rispindi. Odati clzuti acolo, nu veti mai putea
avind aceastl mirime iesi: este vorba despre gdurile negre. Din_nou, am apelat la cuvinte scurte.
ic5. de hidrogen ce Vi rog sI mi iertati, dar mi-am virsat gi eu oful cv ocuzil' aceasta.
il orbiteazL Avdnd Clt de densl este o srea neutronici? Si iuim un degetar de materie
, viata lui dureaza dintr-o stea neutronica. inainre vreme, oamenii coseau torul de mana.
ii spontane a muonului Degetarul prote)em\, degetul de intepS,turile acului. Penrru a obtine den-
ls metri putem vorbi
sitatea unei stele neutronice, trebuie si inghesuim o turmi de 100 de
milioane de elefanti intr-un singur degetar. Cu alte cuvinre, daci punem
ce mai mari. Ce ziceti 100 de milioane de elefanti intr-un capilt al balansoarului si un degetar
este destul de dens (si de materie dintr-o stea neurronici in ce1t1a1t capit, e1e s-ar afla in echi-
iar atdt de dens spre libru. Iati o chestiune cu densitatel De asemenea, gravitatia unei stele
mai mare decit a apei. neutronice este foarte mare. Cit de mare? Hai si mergem la suprafata ei
ita;tet astrului nostru si si afl5"m.

MARIMEA SI SGARA UNIVERSULUI 19

 -
Formeazi capul pisfu:
cunoscut in folclorul ,r
Astfel, mediul intcrsr
aglomerari sall nori car
gaz compus din hidlog
obiecte neclare sau de f
sebire de stelele ca pun(
'
medieual,r nebulc - .,n()r
lxin nebula - ,,ceati". -\
Figura 11.4 prezintir ne
FIGURA 11.3. Nebuloasa Coals:rck. Ace:rsta este o lcgiune a C:iii Lactcc complet acoperiti clc Este in partea de jos ir
un nor- dens de pr:af . Credit.foro: Vic W'inter si Jen Winter'. nociu, apare difuza. nr-1 ,.

poate excita gazul in r-r:

luminoase din nebu1c.,r

l)c masurA ce elccrt'ot:'
fotoni la anumite lur-ig
nastere nebulozitatii co

FIGURA 11.5. Nebuloasa ..Tr

hidrogen alpha (Ha). i,.. .
FI0UBA 11.4' Ncbuloasa din Orion. Culorile stralucitoxr-c din ace:rsta legiunc de for:m:rrc a sre- abundent. Credir.foro: -\.r
lelol sunt cauzate cle gazr,Ll fltLorescent iluminat dc tinerele stcle. Sunt vizibile si tilamente de
pral Credit fbto: NASA, ESA, 1'. \fegeath (Univer:sitatc:r din Totonto) si M. Ilobber:to (S'fscf).