Constructii Din Zidarie Si Beton Armat - Rodica Crisan, 2006

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007
ZIDĂRIA ZIDĂRIA
Tehnica zidăriei e simplă: presupune juxtapunerea şi suprapunerea

elementelor, dar cere o anumită abilitate, aşa încât apareiajul să
Tehnica zidăriei se caracterizează prin dispunerea ordonată rezulte ordonat şi omogen, garantând astfel rezistenŃa şi
stabilitatea în timp.
(‘apareiaj’) a unor elemente de dimensiuni mai mult sau mai puŃin
mici şi în general uniforme astfel încât să formeze o alcătuire Suprapunându-se, elementele zidite formează un perete stabil la
constructivă CONTINUĂ, aptă să funcŃioneze ca structură de compresiunea exercitată de însăşi greutatea elementelor care îl
rezistenŃă, oferind totodată răspuns şi altor exigenŃe, cum ar fi cele compun; peretele este capabil a se susŃine pe sine (perete
autoportant) şi a suporta încărcări din structurile orizontale (perete
de închidere şi compartimentare a spaŃiilor.
portant) în măsura în care rosturile dintre elemente sunt astfel
dispuse încât să nu se formeze plane de lunecare şi separare
(rosturi decalate).
DA! NU!
1 2
ZIDĂRIA: probleme specifice ZIDĂRIA: probleme specifice
Alegerea MATERIALULUI DE BAZĂ (elementele “legate”):

− PIETRE NATURALE
− PIETRE ARTIFICIALE – de la cărămizile tradiŃionale, la In rezolvarea acestor probleme, principala dificultate a reprezentat-o
blocurile moderne din material ceramic sau beton
SLABA REZISTENłĂ LA ÎNTINDERE A ZIDĂRIILOR – ceea ce, pe de
ASOCIEREA elementelor de bază ale zidăriei o parte, a impus limite în ceea ce priveşte înălŃimea, deschiderile,
dimensiunile golurilor şi, pe de altă parte, a determinat în timp soluŃii
Realizarea STRUCTURILOR ORIZONTALE de acoperire a spaŃiilor
constructive particulare, folosind mijloacele tehnice disponibile în
Realizarea GOLURILOR de uşi şi ferestre diverse epoci istorice.
Preluarea ACłIUNILOR ORIZONTALE – în plus faŃă de cele din

încărcări gravitaŃionale – în zone seismice
Necesitatea de a îndeplini şi ALTE FUNCłII decât cea portantă –

cum ar fi protecŃia contra factorilor climatici, dar şi cerinŃe estetice
3 4
ZIDĂRIA: probleme specifice ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”
ConstrucŃia e un tot unitar: nu se evidenŃiază elemente cu funcŃii diverse.
ConstrucŃia prin “acumulare”. SpaŃiul este “scobit” în interiorul masei de zidărie.
In ceea ce priveşte delimitarea spaŃiului, au existat încă de la
începuturile construcŃiilor din zidărie două variante:
A) In prima variantă, volumul arhitectural se naşte din acumularea

de pietre sau cărămizi; spaŃiul interior gol este uneori obŃinut prin
săpătură, alteori acoperit cu un acoperiş din pietre de mari
dimensiuni sau blocuri în consolă, capabil să reziste la greutatea
maselor purtate.
B) In cea de-a doua variantă, spaŃiul interior este delimitat de
zidăriile verticale care susŃin o structură orizontală - iniŃial din
lespezi de piatră sau alte materiale tradiŃionale (lemn, trestie + lut),
ulterior din materiale moderne (beton armat ş.a.)
5
1
ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei ZIDĂRIA: forme ale spaŃiului şi forme ale construcŃiei
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”
Zidul dă formă spaŃiului pe care îl delimitează. CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE”
SpaŃiului interior este amplificat prin crearea de pseudo-cupole.
Pseudocupolă – “nuraghe” – construcŃii antice de tip ‘tolos’ (sec. XV-XIV a.C) “Trulli” – arhitectură vernaculară, Puglia, Sudul Italiei
Nuraghe Is Paras, Isili-Nu, Sardinia, Italia
CONSTRUCłII “NEDIFERENłIATE” FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
BOLTA: element constructiv de acoperire rezemat pe PEREłI VERTICALI PORTANłI
ArhitecŃii epocii romane

republicane târzii au avut meritul
“de a fi îndrăznit să elibereze
bolta, care nu era decât un gol într-
o masă, pentru a face din ea un
volum liber în spaŃiu” (J. P. Adam)
“Crotti” – arhitectură vernaculară, Bruscio, ElveŃia
FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
PEREłI PORTANłI DIN ZIDĂRIE + STRUCTURI ORIZONTALE DIN ALTE MATERIALE
BOLTĂ + PEREłI VERTICALI PORTANłI
Pe pereŃii verticali reazemă elemente solicitate la încovoiere, realizate din materiale
rezistente la întindere
Deir el-Medina, Egipt, 1567-1085 î.H

SecŃiune printr-o casă tipică de muncitori la necropola de la Teba. PereŃii din
cărămidă de argilă nearsă susŃin un planşeu din lemn, trestie şi pământ
2
FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE FUNCłII DIFERENłIATE ALE ELEMENTELOR CONSTRUCTIVE
SpaŃiul este generat de modalitatea de asociere dintre ELEMENTE VERTICALE şi

ORIZONTALE, colaborarea lor structurală şi constructivă, condiŃionările lor reciproce.
Apare problema NODULUI constructiv şi abilitatea rezolvărilor de detaliu
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie
Arhitectura din zidărie - fie ea manifestare spontană a unui

meşteşug transmis de-a lungul secolelor sau rezultatul unei
“reinterpretări” moderne, ştiinŃifice, a acestei tehnici - include
elemente de continuitate milenară pe care inovaŃia în materie de
produse şi evoluŃia cunoştinŃelor nu le anulează.
permanenŃă, continuitate, inovaŃie...

16
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie
Ceea ce nu înseamnă că tradiŃia construcŃiilor din zidărie portantă

“Cutia” formată de ziduri este totodată ÎNCHIDERE şi STRUCTURĂ.
nu a fost capabilă să “interpreteze” aceste limite, găsind deseori
ConstrucŃia este organizată din celule, conform unui criteriu soluŃii specifice care exprimă capacitatea de INOVARE.
ordonator al spaŃiului puternic legat de ordinea structurală, de
ConcepŃia construcŃilor din zidărie a introdus pe parcursul
dimensiunile limitate ale elementelor ce formează structura
secolelor elemente de continuă inovare, tinzând să “deschidă”
orizontală şi de slaba rezistenŃă la întindere a pereŃilor.
cutia zidită, să lase lumina să intre în volumele delimitate de pereŃi,
Stabilitatea la solicitări - verticale, orizontale, înclinate - impune să amplifice distanŃele între reazeme, să crească înălŃimea pereŃilor.
organizări spaŃiale pe cât posibil simetrice şi care să ofere trasee
Prin experimentarea unor apareiaje diverse, a unor geometrii
continui pentru transportul încărcărilor către terenul de fundare.
adecvate şi elemente constructive detaşate (peretele, arcul, stâlpul)
Simetria şi controlul raportului plin–gol influenŃează organizarea distribuŃia încărcărilor a fost organizată conform unor criterii de
spaŃială a clădirilor din zidărie, constituind un principiu ordonator mai mare eficienŃă structurală: de la arhitectura catedralelor gotice,
al proiectului ce derivă din însuşi respectul tehnicii constructive. la forma ondulată a zidăriilor baroce, la volumele complexe ale lui
Gaudi şi configuraŃiile spaŃiale deschise ale vilelor lui F. L. Wright
17 18
3
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie
ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI
Slaba rezistenŃă la întindere a zidăriei impune ca solicitările induse

de greutatea proprie şi încărcările exterioare să se distribuie în
interiorul apareiajului zidăriei în aşa fel încât să implice volumul
maxim de material, fără să genereze eforturi de întindere.
Proiectarea unei construcŃii din zidărie (şi a oricărui element

constructiv din zidărie) presupune înŃelegerea acestui
comportament - astfel încât fiecare element să fie capabil să-şi
îndeplinească rolul fără a se avaria, iar ansamblul elementelor să
poată garanta stabilitatea construcŃiei.
22
FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

Continuitatea zidăriei Continuitatea zidăriei
Continuitatea zidăriei (asigurată prin apareiaj) face ca fiecare rând
(asiză) să descarce pe cel de dedesupt. Această continuitate poate fi Acest fenomen de ‘adaptare’ a apareiajului zidăriei se manifestă şi în
întreruptă de prezenŃa unor goluri (uşi, ferestre). In astfel de cazuri, cazul unor cedări la baza zidului.
zidăria se comportă ca o placă şi deviază eforturile interioare din
Masa zidăriei nu este deci
dreptul golului după trasee care le conduc către şpaleŃi, acolo unde
permanent şi în totalitate
materialul oferă rezistenŃă corespunzătoare.
implicată în funcŃia structurală:
Traseul de descărcare către şpaleŃi construcŃia zidăriei nu coincide
valorifică relaŃia dintre centrele de cu alcătuirea rezistentă a clădirii.
greutate ale elementelor apareiajului,
Acest fenomen apare evident
distribuŃia eforturilor făcându-se după
atunci când în pereŃi se manifestă
un fals arc obŃinut prin console
succesive între elemente. Deasupra fracturi; ele apar acolo unde
golului descarcă doar o porŃiune materialul ce constituie structura
redusă de zidărie, ce trebuie suportată portantă se separă de cel inactiv.
de un element adecvat: arhitrava. 23 24
4

FuncŃionarea clădirii din zidărie FuncŃionarea clădirii din zidărie
Schema structurală a unei construcŃii din FuncŃionarea tridimensională permite atingerea unor înălŃimi ale
zidărie se bazează pe conlucrarea zidurilor ce nu ar fi posibile pentru pereŃi izolaŃi.
elementelor componente atunci când
concepe ansamblul ca un SISTEM Numai prin schema tridimensională
TRIDIMENSIONAL ÎNCHIS (“cutia” din se explică funcŃionarea structurii
a catedralelor gotice, unde
pereŃi). Acesta se bazează pe zidării
Ńesute între ele la colŃuri şi planşee legate colaborarea între elementele
rigid de pereŃi (a) structurale a permis să fie împinsă la
extrem zvelteŃea coloanelor şi
stâlpilor, amploarea deschiderilor,
La turnuri, unde lipseşte contribuŃia
b discontinuităŃile în planul pereŃilor,
planşeelor, rigiditatea este obŃinută prin
în condiŃii de stabilitate a
grosimea mare a zidăriilor perimetrale (b)
ansamblului.
25 26

RaŃiunea structurală a apareiajului RaŃiunea structurală a apareiajului
DistribuŃia încărcărilor într-un perete cu rosturi
Tehnica de realizare a zidăriei este lizibilă pe paramentul peretelui ca verticale continui.
textură; ea exprimă vizibil “trama” după care este ordonat decalajul Incărcarea este concentrată pe o singură ‘coloană’.
APAREIAJ NEPORTANT
rosturilor, regularitatea paturilor de mortar, Ńeserile la intersecŃii,
ranforsările de la capetele libere şi goluri.
Decalajul rosturilor trebuie să aibă în vedere toate posibilele planuri

verticale de lunecare, în direcŃie longitudinală şi transversală a
zidăriei, respectiv planurile paralele cu feŃele zidului şi în secŃiunile DistribuŃia încărcărilor într-un perete cu rosturi
transversale. In plus, continuitatea peretelui este asigurată de verticale decalate.
Incărcările se repartizează în toată masa peretelui.
sistemele de conexiune din rosturi ce se pot baza pe frecarea între APAREIAJ PORTANT
elemente, pe ancoraje mecanice, pe aderenŃa mortarului.
27 28
ZIDĂRIA: probleme specifice FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Rolul mortarului
In diverse regiuni ale Europei, ca şi în clima caldă şi uscată a
Asiei, până la sfârşitul sec. XIX zidăria a constituit PRINCIPALUL
Mortarul: Amestec de liant (var aerian, var hidraulic, ciment, ipsos,
etc) + agregate (nisip, praf de cărămidă, praf de piatră, etc) + apă ELEMENT DE CONTROL ŞI REGLARE A MICRO-CLIMATULUI
INTERIOR al clădirilor. Ca expresie a unor culturi constructive
locale, s-au născut diverse rezolvări ale închiderilor, capabile să
Ca “material de legătură” în zidării, MORTARUL ASIGURĂ:
“medieze” raportul cu clima naturală.
- conlucrarea elementelor legate prin aderenŃă
- transmiterea şi repartizarea solicitărilor către elementele legate La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, în Ńările industrializate,
progresiva “dematerializare” a închiderilor odată cu extinderea
sistemelor cu schelet, a fost însoŃită de introducerea instalaŃiilor
de încălzire şi climatizare care au făcut posibilă o mai mare
autonomie a confortului interior în raport cu clima şi
performanŃele închiderilor.
29 30
5
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI
Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie
In îndeplinirea funcŃiei de „volan termic” zidăria poate fi ajutată de

Zidăria tradiŃională masivă permite controlul micro-climatului forme compacte ale clădirilor, ca şi de amplasarea adosată
interior în relaŃia cu clima exterioară îndeosebi prin capacitatea sa terenului, întărindu-i funcŃia conservativă, atât în ceea ce priveşte
de a acumula căldură. protecŃia la cald (în regiuni cu climă toridă), cât şi în ceea ce
priveşte protecŃia la frig (în regiuni montane).
ConstrucŃiile tradiŃionale din zidărie au goluri mici încât să nu

reducă masa închiderilor în raport cu volumul interior. Acoperişul
primeşte conformaŃii diverse în raport cu funcŃia care este mai
importantă: cea de conservare a căldurii la interior în nopŃile reci,
sau cea de răcire în nopŃile calde de vară. Acoperişele boltite
a) Efectul de “volan termic” zi- b) Efectul de “volan termic” zi- activează în spaŃiul interior circulaŃia aerului, prin forma lor şi
noapte în perioada de IARNĂ noapte în perioada de VARĂ dispunerea golurilor.
31 32
La „trulli” (Puglia), pseudo-cupola din piatră are grosimi din ce în ce mai mici în sus;
forma sa modifică viteza şi presiunea vântului, care scad la vârful cupolei. Grosimea şi
forma permit vara un efect de aspirare a aerului interior care se ridică spre vârful mai
cald al cupolei şi este evacuat prin gol.
In regiunile cu climă blândă, dar unde soarele estival este intens şi

impune umbrirea faŃadelor clădirii, zidăriile se “deschid” în logii şi
portice care devin spaŃii locuibile umbroase, dar şi protecŃii solare
pentru interior.
In climele calde, faŃadele expuse la soare rămân complet blindate,

în timp ce porticele sunt deschise spre curŃi interioare, unde
soarele nu poate intra. Când curŃile sunt înalte, pe mai multe nivele,
diferenŃa de temperatură care se creează între zonele înalte şi
nivelul terenului permite efecte naturale de activare a ventilării.
La construcŃiile din piatră din zonele montane, acoperişul - şi el din piatră - înclinat
până aproape de pamânt, cu pantele orientate spre expunerile însorite, nu serveşte
doar la îndepărtarea rapidă a apei de ploaie, ci şi la primirea radiaŃiilor soarelui în
poziŃie joasă pe linia orizontului şi la limitarea pierderilor prin radiaŃie în nopŃile reci.
6
Louis Kahn, Indian Institute of Management, Ahmedabad, India, 1962 – 1974.

Casele tradiŃionale din Baghdad au închideri din zidărie dublă care captează vânturile
FaŃada cu portic şi logii adânci în dreptul dormitoarelor este gândită ca “filtru” de
dinspre NV, le răcesc şi le utilizează pentru ameliorarea climatului interior.
umbră între interior şi exterior.
In climele mai reci, peretele se deschide în suprafeŃe vitrate mari,

uneori sub formă de bowindow, pentru a se bucura de lumina
naturală. Pierderile de căldură sunt controlate prin crearea de
Peretele care devine el însuşi „ecran” şi spaŃiu „filtru” este un mod
spaŃii-tampon în dreptul ferestrelor şi folosirea de pereŃi dubli din
foarte diferit de a concepe protecŃia solară a unei clădiri, în raport
materiale termoizolante: ceramică şi lemn. Comportamentul clădirii
cu folosirea de storuri sau parasolare; eficienŃa sa stă în MASA
se bazează pe capacitatea de izolare termică obŃinută prin
PERETELUI şi diferenŃele de temperatură ce se creează între
interpunerea unor spaŃii de aer între pereŃi dubli.
exterior şi interior.
Ferestrele ample, dacă sunt bine orientate, pot funcŃiona ca
dispozitive apte să capteze energia solară şi să valorifice
capacitatea de acumulare a pereŃilor interiori în spaŃiile locuibile,
încălzite astfel de radiaŃia solară.
F. L. Wright, Jacobs House, the Solar Hemicycle, Middleton, Wisconsin, 1944. F. L. Wright, The Solar Hemicycle, Second Jacobs House, Middleton, Wisconsin, 1944.
Casa utilizează aportul solar pasiv într-o climă rece continentală captând razele joase Casa utilizează aportul solar într-o climă rece continentală captând razele joase ale
ale soarelui de iarnă prin ferestre şi acumulând căldura în peretele masiv din spate soarelui de iarnă prin ferestre şi acumulând căldura în peretele masiv din spate
7
Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie PerformanŃele higrotermice
De la jumătatea sec.XIX căutările privind un comportament mai

Problema confortului ambiental a influenŃat tehnica zidăriei în bun sub aspectul confortului ambiental au implicat şi tehnologia
ceea ce priveşte realizarea închiderilor, în raport cu condiŃii materialelor pentru zidării. Incep să fie produse şi utilizate
specifice legate de zona geografică şi climatică, precum şi în cărămizile cu goluri.
raport cu condiŃiile de expunere la soarele şi la vânturile
Dar introducerea instalaŃiilor de încălzire a deplasat atenŃia către
amplasamentului.
performanŃele acestora.
De aici au derivat caracteristici regionale ce valorifică arhitectura
Criza energetică din 1973 a readus în discuŃie problema funcŃiei
din zidărie şi care astăzi sunt privite ca răspunsuri “inteligente” în
termice a închiderilor, dar deja zidăria portantă nu mai era soluŃia
faŃa problemelor create de folosirea nediferenŃiată a sistemelor de
constructivă cea mai răspândită; ca atare atenŃia s-a îndreaptat cu
climatizare şi a materialelor izolante, pentru a promova în schimb
precădere către AMELIORAREA CAPACITĂłII DE IZOLARE
căutarea unor soluŃii arhitectural-tehnologice “durabile”.
TERMICĂ A PEREłILOR DE ÎNCHIDERE prin dezvoltarea de noi
produse, mai performante, şi noi moduri de alcătuire a pereŃilor.
43 44
FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI VALOAREA SEMANTICĂ A ZIDĂRIEI
PerformanŃele higrotermice Atâta timp cât apareiajul, greutatea şi grosimea zidăriei au

reprezentat adevărul său tehnic-constructiv cu rol determinant
pentru performanŃele sale de rezistenŃă şi stabilitate, de protecŃie
Astăzi, preocupările privind REDUCEREA CONSUMURILOR şi de durată, de aceste aspecte a fost legată calitatea concepŃiei
ENERGETICE în utilizarea clădirilor se asociază cu folosirea de zidului şi sub aspectul valorii semantice şi al calităŃii estetice.
TEHNOLOGII ECO-COMPATIBILE, care să nu polueze, să nu
distrugă, să nu irosească resursele. EvoluŃia tehnicilor constructive şi a produselor a acŃionat însă în
sensul uşurării zidului, reducerii dimensiunilor sale şi simplificării
Din această perspectivă, sunt din nou aduse în atenŃie soluŃiile
apareiajelor. Preocupările privind limitarea consumului de energie
„masive” şi „conservative” ale peretelui din zidărie, folosind
şi o mai bună izolare termică, au adăugat tendinŃa de stratificare a
materiale cu impact ambiental redus şi consum energetic mic la
pereŃilor: diferenŃierea paramentului “cortină", a termoizolaŃiilor şi
producerea lor.
a straturilor portante. In aceste condiŃii, rezistenŃa nu mai decurge
din decalajul rosturilor, funcŃia termică nu mai constă în
masivitate, iar grosimea redusă a peretelui nu mai permite
utilizarea cărămizilor în diverse moduri de dispunere.
45 46
VALOAREA SEMANTICĂ A ZIDĂRIEI
Dar fascinaŃia zidăriei aparente rămâne, indiferent dacă aceasta

corespunde unui adevăr tehnologic şi constructiv, sau doar îl
simulează. CalităŃile texturii unei zidării aparente nu rezultă
neapărat din masivitatea zidului; ele pot fi asumate de limbajul
arhitectural ca transpunere a funcŃiunii rezistente originare a
închiderii sau ca o compoziŃie decorativă autonomă.
De altfel, tradiŃizia zidăriei include şi pietre sau cărămizi ce

îmbracă nuclee din beton, tencuieli care imită piatra, cărămizi care
compun decoraŃii geometrice sau zoomorfe.
47
8
CĂRĂMIDA, UN MATERIAL MODERN CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ
Una dintre ’cheile’ inŃelegerii cărămizii ca material modern se află în

dublul sau potenŃial de a fi deopotriva STRUCTURĂ şi INCHIDERE.
In cea mai mare parte a istoriei arhitecturii, pereŃii de cărămidă au

îndeplinit ambele roluri. Abia spre sfârşitul secolului 19 a devenit
posibilă separarea acestor funcŃii, prin crearea unui schelet Mai multe tendinŃe pot fi evidenŃiate pe parcursul secolului 20,
independent din oŃel sau beton armat – structura – căreia cărămida începând cu perioada premergătoare primului război mondial; parte
să-i poată fi ataşata la exterior ca ÎNCHIDERE. din ele pot fi deja identificate la finele secolului 19 fiind apoi
Ceea ce a determinat atitudini diverse ale arhitecŃilor şi continuate în secolul 20.
teoreticienilor secolului 20 faŃă de cărămidă.
Cu toate acestea, cărămida nu a fost nici o clipă respinsă total...
Cărămida a fost larg utilizată în secolul 20, fiind integrată aproape

tuturor stilurilor.
1 2
CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ
Prima tendinŃă poate fi ilustrată de proiectul lui Daniel Burnham

pentru Monadnock Building în Chicago (1889) şi Bursa din
Amsterdam a lui H. P. Berlage (1903), ambele indicând calea către o
reinterpretare a cărămizii, alimentată de principii moderniste, către
suprafeŃe simple, relativ neornamentate, chiar dacă este utilizată în
construcŃii cu pereŃi portanŃi.
(A1) Daniel Burnham, Monadnock Building, Chicago, 1889

O reinterpretare a cărămizii, după principii moderniste
3 Cea mai înaltă construcŃie din zidărie portantă: 16 nivele, 60 m înălŃime; pereŃi 2 m grosime la parter. 4
O a doua tendinŃă, mai complexă, poate fi observată la faŃada de

cărămidă a lui Louis Sullivan la Wainwright Building în St.Louis
(1890) care, funcŃionând ca o închidere nestructurală, a fost
concepută astfel încât să exprime în mod simbolic ideea scheletului
de oŃel din spatele ei. Ceea ce a rezultat e o anumită ambiguitate,
construcŃia reală a clădirii fiind falsificată de forma ei exterioară.
(A1) H. P. Berlage, Bursa din Amsterdam, 1903

O reinterpretare a cărămizii, după principii moderniste 5 6
1
Atitudinea lui Sullivan, considerată ca expresie formală a

„sincerităŃii în arhitectură” este cea care a influenŃat cu precădere
arhitectura de cărămidă a începutului de secol 20.
Multe din proiectele timpurii ale lui F.L.Wright - între care Larkin
Building la Buffalo (1904), Robie House la Oak Park (1909) şi Hotel
Imperial la Tokyo (1906) - deşi din zidărie portantă, includeau
elemente ascunse din oŃel şi beton care permiteau realizarea
viziunii sale formale.
(A2) Louis Sullivan, Wainwright Building, St. Louis, 1890

Peretele de cărămidă care sugerează scheletul
7 8
F.L.Wright, Larkin Administration Building, Buffalo 1904 F.L.Wright, Imperial Hotel, Tokyo, 1916
9 10
F.L.Wright, Robie House, Oak Park, 1909 F.L.Wright, Robie House, Oak Park, 1909
11 12
2
O a treia tendinŃă derivă din clădirile cu pereŃi de cărămidă ale

fabricilor secolului 19 caracterizate de suprafeŃe plane de cărămidă,
distribuŃie funcŃională a volumelor şi folosirea – cel puŃin la interior
– a unor elemente structurale grele din lemn sau fontă. Clădirile din
această categorie combină elemente clasice şi moderne.
(A3) Hans Poelzig, Uzina chimică din Luban, 1911

13 Inchidere neportantă din cărămidă 14
(A3) Walter Gropius, Adolf Meyer, Fabrica Fagus, Alfeld an der Leine, 1911 (A3) Walter Gropius, Adolf Meyer, Werkbund exhibition, Cologne, 1914
Inchidere neportantă din cărămidă 15 Inchidere neportantă din cărămidă 16
O a patra tendinŃă, ce combină valenŃele de textură ale

apareiajului de cărămidă cu interesul pentru modelarea liberă a
volumelor şi siluete romantice, îşi găseşte corespondent în
arhitectura „expresionistă” a începutului de secol 20.
(A3) Hans Poelzig, Upper Silesia Tower, Posen 1911

Inchiderea de cărămidă clar exprimată ca „umplutură” într-un schelet
structural de metal expus 17 18
3
(A4) Michael de Klerk, Ansamblul rezidenŃial Eigen Haard, Amsterdam,1917 (A4) Piet Kramer, Ansamblul rezidenŃial De Dageraad, Amsterdam, 1923
19 20
(A4) Piet Kramer, Ansamblul rezidenŃial De Dageraad, Amsterdam, 1923 (A4) Piet Kramer, Ansamblul rezidenŃial De Dageraad, Amsterdam, 1923
21 22
23 24
4
25 26
27 28
(A4) Antoni Gaudí i Cornet, Colegio de Las Teresianas, Barcelona, (A4) Antoni Gaudí i Cornet, Colegio de Las Teresianas, Barcelona,
29 30
1889 - 1890 1889 - 1890
5
(A4) Antoni Gaudí i Cornet, Casa Vicens, Barcelona, 1883 - 1888 31

(A4) Antoni Gaudí i Cornet, Casa Vicens, Barcelona, 1883 - 1888 32
(A4) Antoni Gaudí i Cornet, Cripta, Colonia Guell, 1898 - 1917 (A4) Francesc Berenguer i Mestres and Joan Rubió i Bellver,
33 34
Colonia Guell, 1882
(A4) Francesc Berenguer i Mestres and Joan Rubió i Bellver, (A4) Francesc Berenguer i Mestres and Joan Rubió i Bellver,
35 36
Colonia Guell, 1882 Colonia Guell, 1882
6
(A4) Puig i Cadafalch, Casa de les Punxes, Barcelona, 1905 37

(A4) Cesar Martinell, Sindicat Agricola de Pinell de Brai, 1919 38
(A4) Cesar Martinell, Celler Cooperatiu, Sant Cugat del Valles , 1921 39
(A4) Antoni Gaudí i Cornet, Parcul Guell, Barcelona, 1900-1914 40
(A4) Komor Marcell, Jakab Dezso, Palatul Vulturul Negru, Oradea,

41 (A4) Imobil Art Nouveau, Oradea 42
1907-1909
7
(A4) N. Ghika Budeşti, Muzeul de Artă NaŃională, 1912-1941 43 (A4) N. Ghika Budeşti, Muzeul de Artă NaŃională, 1912-1941 44
(A4) Imobil Bucureşti, str. Moxa 45 (A4) Imobil Bucureşti, str. Moxa 46
(A4) Imobil Bucureşti, str. Gh. Manu 47 (A4) Imobil Bucureşti, str. Gh. Manu 48
8
CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ B. PERIOADA INTERBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ B. PERIOADA INTERBELICĂ
Intre cele 2 războaie mondiale, cărămida a fost utilizată de o

generaŃie tânără de arhitecŃi Modernişti europeni, experimentând
noi concepte spaŃiale bazate pe noŃiuni de ortogonalitate
carteziană şi populate de plane intersectate şi volume cubice
abstracte.
In particular, lucrările timpurii ale lui Mies van der Rohe încearcă
să reconcilieze aceste noi atitudini formale, cu construcŃia
tradiŃională din zidărie de cărămidă.
Mies van der Rohe, Haus Lange, Krefeld, 1927
49 50
Mies van der Rohe, Haus Esters, Krefeld, 1927 Mies van der Rohe, monumentul Karl Liebknecht şi Rosa Luxemburg, 1926
51 52
Dar cel mai frecvent, atunci când cărămida portantă era prezentă,
ea era acoperită cu un strat neted de tencuială
53 54
9
Erich Mendelsohn, Einstein Tower, Potsdam, 1921 Gerrit Rietveld, Schroder House, Utrecht, 1924
55 56
J.J.P. Oud, Ansamblul de locuinŃe sociale Kiefhoek, Rotterdam, 1930 J.J.P. Oud, Ansamblul de locuinŃe sociale Kiefhoek, Rotterdam, 1930
57 58
Horia Creangă, Vila Ion Miclescu, Bucureşti 1930 Horia Creangă, Vila Elisabeta Cantacuzino, Bucureşti 1934
59 60
10
In SUA arhitecŃii păreau mai puŃin interesaŃi de lupta ideologică

între estetica Modernistă în ascensiune şi folosirea materialelor
tradiŃionale. Cărămida a fost folosită ca material de construcŃie
principal (American Standard Building, 1923) dar şi în combinaŃie
cu oŃelul (Crysler Building, 1930)
SUA: Raymond Hood, American Standard Building, 1923

61 62
CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ B. PERIOADA INTERBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ C. PERIOADA POSTBELICĂ
După al doilea război mondial, folosirea cărămizii - atât în pereŃi

portanŃi cât şi la închideri - a fost revitalizată datorită unui nou
interes pentru materiale brute care să poată fi exprimate într-o
manieră foarte directă şi agresivă: ESTETICA BRUTALISTĂ
SUA: William Van Alen, Crysler Building, 1930

Inchideri din cărămidă (albă + benzi orizontale gri închis) + oŃel inox 63 64
CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ C. PERIOADA POSTBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ C. PERIOADA POSTBELICĂ
James Stirling şi James Gowan, Langham House Development,

Le Corbusier, Maisons Jaoul, Neuilly-sur-Seine, 1955
Ham Common, Londra, 1958
65 66
11
Louis Kahn, Phillips Exeter Academy Library, Exter, New Louis Kahn, Indian Institute of Management la Ahmedabad, India, 1974
Hampshire, 1972
67 68
Cărămida portantă - fie ea perete, pilastru sau arc - a avut în

continuare un impact redus în arhitectura secolului 20.
PrezenŃa cărămizii s-a făcut simŃită cu precădere în închideri

nestructurale.
Mies van der Rohe, Crown Hall, I.I.T. Campus, Chicago, 1956
69 70
In această perioadă, închiderea din cărămidă devine o

componentă acceptată a operelor Moderniste, reprezentând un
compromis în care rezonanŃa istorică a suprafeŃei de cărămidă
este complet integrată în vocabularul Modernist al planurilor
ortogonale simple, al volumelor cubice, al plinurilor şi golurilor
compuse.
Alison şi Peter Smithson, Hunstanton School, Norfolk, England, 1949

71 72
12
L.Kahn, Richards Medical Research Building, Universitatea din Davis and Brody, Waterside Apartment Towers, New York City, 1975
Pennsylvania, 1961 73 74
Alvar Aalto, Baker House Dormitory, M.I.T., Cambridge, 1947 Alvar Aalto, Säynätsalo Town Hall, Finlanda, 1952
75 76
„Post-modernismul”:
In a doua jumătate a secolului 20, referinŃele la tradiŃie ce utilizează

cărămida sunt stilizate sau ironice, mai puŃin constrânse de
estetica formală modernistă şi mai deschis ancorate în trecutul
istoric.
Robert Venturi, Guild House, Philadelphia, 1963

77 78
13
James Wines şi grupul SITE, “Indeterminate Facade”, Best Products Kohn, Pedersen, Fox, condominiu în 70th Street, New York, 1987
Showroom, Houston, 1974 79 80
CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ C. PERIOADA POSTBELICĂ CĂRĂMIDA, UN MATERIAL IN ACTUALITATE
FaŃă de SUA, în Europa, s-a conturat un post-modernism foarte

diferit: în contextul unei sinteze de elemente geometrice clasice,
esenŃa cărămizii – greutatea, rezistenŃa la compresiune şi soliditatea
– au fost apreciate şi exploatate.
81
Rafael Moneo, Ramón Bescós, Bakinter Bank, Madrid, Spain, 1972-197782
CĂRĂMIDA, UN MATERIAL IN ACTUALITATE CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ C. PERIOADA POSTBELICĂ
James Stirling, Michael Wilford and Associates, Sackler Museum, Aldo Rossi, Hotel Il Palazzo, Fukuoka, Japonia 1987-1989
Cambridge MA, 1985 83 84
14
Mario Botta, LocuinŃă la Pregassona, Ticino, ElveŃia, 1980 - 1981 Mario Botta, 5 Continenti, locuinŃe şi comerŃ, Lugano, Ticino,
85 86
ElveŃia, 1986 - 1992
Peter Eisenmann, Wexner Center for the Visual Arts, Columbus, Ohio, 1990 Alvaro Siza, Vitrashop Factory Hall, Birsfelden, ElveŃia, 1993
87 88
Cărămida a continuat şi continuă să fie curent utilizată la închideri,

Pe parcursul secolului 20, metodele constructive tradiŃionale din
situându-se în fruntea competiŃiei cu materiale mai moderne şi mai
zidărie portantă s-au întâlnit cu noi sisteme structurale şi de control
sofisticate tehnologic, ceea ce este o dovadă a faptului că în
ambiental, ca şi cu noi cerinŃe funcŃionale şi spaŃiale; pe de altă
continuare sunt apreciate calităŃile sale „nestructurale”: costul
parte, paradigmele arhitecturale tradiŃionale au întâlnit noi forme de
rezonabil, flexibilitatea, durabilitatea, rezistenŃa la impact şi, nu în
expresie estetică.
ultimul rând, aspectul.
89 90
15
CĂRĂMIDA, UN MATERIAL IN ACTUALITATE CĂRĂMIDA, UN MATERIAL IN ACTUALITATE
91 92
93 94
95 96
16
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007 2/24/2007
PIATRA IN SECOLUL 20 PIATRA IN SECOLUL 20
Piatra are două ‘feŃe’ arhitecturale: în arhitectura monumentală Dar încărcătura simbolică a pietrei nu este determinată doar de
exprimă bunăstare, forŃă, permanenŃă; pe de altă parte, când este aceste două tradiŃii, ci reflectă totodată schimbările revoluŃionare
utilizată în arhitectura domestică şi se bazează pe tradiŃii locale, produse de industrializare, precum şi felul în care aceste schimbări
piatra se prezintă ca un material modest, sincer, natural. Acestor au fost primite.
două aspecte le corespund nivele diferite de exigenŃă în prelucrare
şi punere în operă: pe de o parte, piatra tăiată şi prelucrată cu grijă, Din ce în ce mai anacronică dintr-o perspectivă strict funcŃionalistă,
uneori de provenienŃă exotică sau lustruită ca o bijuterie; pe de altă piatra a ‘supravieŃuit’ în arhitectura secolului 20 ca un mijloc prin
parte, bolovani de râu, pietriş sau piatră cioplită aşezate pe un pat care aceste atitudini puteau fi exprimate în mod simbolic.
subŃire de mortar.
1 2
La începutul secolului 20, arhitectura monumentală din piatră se

asociază întâi de toate cu stilul neo-clasic şi cel neo-gotic,
înglobând totodată noile tehnologii: sticla şi metalul, elemente
ascunse din beton armat.
3 McKim, Mead and White, Pennsylvania Station, New York, 1910 4
McKim, Mead and White, James J. Farley Post Office, New York, 1912 5
Ralph Adams Cram, Princeton University Chapel, New Jersey, 1922 6
1
In acelaşi timp, ca reacŃie la conflictele asociate industrializării,

mişcarea Arts and Crafts propunea o întoarcere la valorile ‘oneste’
ale meşteşugurilor tradiŃionale.
7
William Lethaby, All Saints' Church, Brockhampton , England, 1902 8
Dar cea mai radicală reacŃie împotriva stilurilor tradiŃionale a avut-o

Mişcarea Modernă. Invocând ‘sinceritatea’ ca justificare a
schimbărilor majore ce au afectat mediul construit odată cu
revoluŃia industrială (raŃionalizarea procesului constructiv pentru
creşterea productivităŃii şi reducerea costurilor), pentru modernişti
eliminarea decoraŃiilor inutile devine un principiu fundamental iar
faŃadele de piatră bogat ornamentate ale arhitecturii monumentale
tradiŃionale reprezintă o Ńintă evidentă.
Totuşi, folosirea pietrei în pereŃi portanŃi sau placaje de faŃadă a

fost în general acceptată, în contextul unei sintaxe moderniste.
Edwin Lutyens, Grey Walls, Gullane, Scotland, 1900 9 10
Le Corbusier, Villa Mme de Mandrot, Le Pradet, France, 1931 Frank Lloyd Wright, Falling Water, Bear Run, Pennsylvania, 1938
11 12
2
Dezvoltarea scheletului din oŃel şi beton a înlocuit treptat pereŃii

portanŃi din piatră la clădirile de dimensiuni mari.
Orientarea către închiderile nestructurale promovată de teoreticieni

ai sec.19 ca John Ruskin, Carl Bötticher şi Gottfried Semper, şi
adoptată în secolul 20 de arhitecŃi-teotreticieni ca Otto Wagner şi
Adolf Loos, a furnizat o bază teoretică pentru expresia ‘sinceră’ a
placajului de piatră.
Kevin Roche & John Dinkeloo, Creative Arts Center at Wesleyan

University, Middletown, Connecticut, 1973 13 14
Otto Wagner, Post Office Savings Bank, Viena, 1906 Mies van der Rohe, Pavilionul de la Barcelona, 1929
15 16
Giuseppe Terragni, Casa del Fascio, Como, Italy, 1936 Giuseppe Terragni, Casa del Fascio, Como, Italy, 1936
17 18
3
Giuseppe Terragni, Monumento ai caduti, Como, Italy, 1933 19

Giuseppe Terragni, Monumento ai caduti, Como, Italy, 1933 20
Giuseppe Vaccaro, Poşta Centrală, Napoli, 1933-1936 21 Giuseppe Vaccaro, Poşta Centrală, Napoli, 1933-1936 22
Camillo Guerra, Casa del Mutilato, Napoli, 1938-1940 23

Alberto Libera, Palazzo dei Congressi, Roma (EUR), 1938-1953 24
4
Alberto Libera, Palazzo dei Congressi, Roma (EUR), 1938-1953 25 Imobil Via Veneto, Roma 26
Edward Durrell Stone & Philip Goodwin, Museum of Modern Art, New
York, 1939 27
Wallace K. Harrison, United Nations Secretariat Building, 1953 28
In perioada următoare celui de-al doilea război mondial, utilizarea

pietrei a cunoscut un regres, în favoarea unor materiale şi sisteme
de pereŃi cortină mai avansate din punct de vedere tehnologic.
In contextul arhitecturii moderniste, pietrei i-a fost rezervat rolul de

placaj, fără decoraŃii suplimentare, efectele estetice limitându-se la
culoare şi textură.
Eero Saarinen, CBS Building, New York, 1965

29 30
5
Marcel Breuer, Whitney Museum, New York, 1966 Kevin Roche, Ford Foundation Building, New York, 1968
31 32
I. M. Pei, East Wing of the National Gallery in Washington, 1978 I. M. Pei, East Wing of the National Gallery in Washington, 1978
33 34
După o lungă perioadă de declin, anii ’80 au marcat o explozie în

ceea ce priveşte utilizarea închiderilor din piatră: rigoarea inhibantă
a Modernismului a lăsat locul exuberanŃei Postmoderne, în timp ce
progresele în tehnologia de fabricare a pietrei au redus semnificativ
costurile.
Philip Johnson, AT&T (Sony) Building, New York, 1984

35 36
6
Michael Graves, Humana Headquarters Building, Louisville, Kentucky 1985 Michael Graves, Humana Headquarters Building, Louisville, Kentucky, 1985
37 38
Kohn, Pedersen, Fox, Procter and Gamble World Headquarters

Building, Cincinnati, Ohio,1985 39 Cesar Pelli, World Financial Center, New York,1985–1988 40
Cesar Pelli, World Financial Center, New York,1985–1988 Hans Kollhoff, Office and Commercial Building, Berlin, 1994-1999
41 42
7
Piatra ca membrană translucidă sau filtru Piatra ca membrană translucidă sau filtru
Skidmore Owings and Merrill’s, Beinecke Rare Book and Manuscript 43
Library, Universitatea Yale, New Haven, Connecticut, 1963 Library, Universitatea Yale, New Haven, Connecticut, 1963
Herzog & de Meuron, Dominus Winery, Yountville, California, 1998 46
Library, Universitatea Yale, New Haven, Connecticut, 1963
Herzog & de Meuron, Dominus Winery, Yountville, California, 1998 47
Kengo Kuma, Stone Museum, Nasu, provincia Tochigi, Japonia, 2000 48
8
Piatra ca modul compoziŃional Piatra ca modul compoziŃional

Charles Correa, Jawahar Kala Kendra Museum, Jaipur, Iindia, 1990 51 Aldo Rossi, Monumentul lui Sandro Pertini, Milano, 1990 52
Atitudinea ironică Atitudinea ironică

Vittorio Mazzucconi, 22 Avenue Matignon, Paris, 1976 Francesco Venezia, Museo di Gibellina, Sicilia, 1989
53 54
9
Atitudinea ironică
Atitudinea ironică
Venturi, Scot Brown & Associates, Galeria NaŃională din Londra,
Hans Hollein, Magazin de bijuterii în Viena, 1974 55
aripa Sainsbury, 1987
56
Atitudinea ironică Alăturare pietrei cu alte tehnologii constructive moderne (profile oŃel)
Venturi, Scot Brown & Associates, Galeria NaŃională din Londra, Alvaro Siza, Galician Centre for Contemporary Art,
57 58
aripa Sainsbury, 1987 Santiago de Compostela, 1994
Alăturare pietrei cu alte tehnologii constructive moderne (b.a.) Piatra „reinventată”

Herzog & de Meuron, Stone House, Tavole, Italia, 1982 59
Frank Lloyd Wright, Taliesin West, Scottsdale, Arizona, 1937 60
10
Piatra „reinventată” Piatra „reinventată”

Eero Saarinen, Stiles and Samuel Morse Colleges, Universitatea Yale, Eero Saarinen, Stiles and Samuel Morse Colleges, Universitatea Yale,
New Haven, Connecticut, 1962 61 New Haven, Connecticut, 1962 62
Piatra „reinventată” Piatra „reinventată”

Peter Zumthor, Baia Termală din Vals, ElveŃia, 1994-1996 63 Peter Zumthor, Baia Termală din Vals, ElveŃia, 1994-1996 64
Piatra „reinventată” Zidăria „tadiŃională”

Peter Zumthor, Baia Termală din Vals, ElveŃia, 1994-1996 65 Ricardo Bofill, Sanctuarul Meritxell din Andora, 1976 66
11
Zidăria „tadiŃională” Zidăria „tadiŃională”

Aldo Rossi, Casa Alessi, Lago Maggiore, 1989 67 Aldo Rossi, Casa Alessi, Lago Maggiore, 1989 68
Zidăria „tadiŃională” Zidăria „tadiŃională”

Aldo Rossi, Casa Alessi, Lago Maggiore, 1989 Raffaele Cavadini, clădire administrativă, Iragna, ElveŃia, 1995
69 70
UTILIZĂRI ACTUALE ALE PIETREI UTILIZĂRI ACTUALE ALE PIETREI
Principalele utilizări actuale ale pietrei în construcŃii sunt – cel

puŃin în Ńările europene – fundamental diferite de utilizarea în
zidării portante. Pietrele cele mai apreciate, dintotdeauna folosite
Astăzi, piatra nu mai este printre principalele materiale de zidării
la paramente, sunt astăzi prelucrate sub formă de plăci pentru
structurale. Cu toată productivitatea utilajelor actuale, costul placaje.
prelucrării pietrei este în continuare ridicat, la fel şi costul
ProducŃia în sectorul pietrei s-a dezvoltat şi în direcŃia căutării
transportului, iar operaŃiile de şantier sunt complexe, aşa încât –
unor materiale inovative: materiale compozite pentru realizarea de
prin comparaŃie cu alte materiale disponibile – folosirea pietrei ca
pietre artificiale sau ‘reconstituite’, plăci foarte subŃiri (cu grosimi
material structural nu se mai justifică. Doar în anumite regiuni se
de mm) preasamblate în panouri pentru a forma placaje din piatră
menŃine o utilizare relativ extinsă a pietrelor locale. naturală.
Producerea pietrei pentru utilizări structurale râmâne interesantă

în domeniul restaurării, în particular pentru înlocuirea pietrelor
degradate.
71 72
12
Vittorio Gregotti, Belem, Lisabona, 1988-1993 73

Lapeña y Torres Arquitectos, FaŃada magazinului El Corte Ingles, 74
Barcelona, 1990-94

Barcelona, 1990-94 Barcelona, 1990-94
13
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 2 2/28/2007
TEHNICA ZIDĂRIEI TEHNICA ZIDĂRIEI
MODULUL MODULUL
Forma şi mărimea elementelor de zidărie fac parte dintr-un sistem
ordonator de dimensiuni.
CĂRĂMIDA – fecvent indentificată ca primul element de
construcŃie standardizat – este o parte esenŃială a întregului.
Unitatea (elementul de zidărie) determină legile construirii din
zidărie, Ńeserea şi dispunerea în asize cu distribuŃia regulată a
rosturilor.
Indată ce am ales elementul – cărămida sau blocul, cu raportul
său predefinit lungime/lăŃime/înălŃime – stabilim un inevitabil şi
dominant SISTEM DE COORDONARE MODULARĂ propriu fiecărui
„Ca toate dispozitivele sau instrumentele simple, unitatea de zidărie este proiect, ce determină o anumită relaŃie între părŃi.
un element ingenios al vieŃii de zi cu zi” Grosimea zidăriei, lungimea, înălŃimea, poziŃia şi dimensiunile
(Rolf Ramcke: Masonry in Architecture, in Masonry Construction Manual, Basel/Boston/Berlin, 2001) golurilor sunt definite ca rezultantă a multiplilor modulului de bază.
1 2
FORMATUL ELEMENTULUI DE BAZĂ FORMATUL ELEMENTULUI DE BAZĂ

Dimensiunile elementelor sunt întotdeauna indicate în această
ordine:
Elementele de zidărie au de regulă formă prismatică. Lungime x lăŃime + înălŃime (în mm)
Pe parcursul istoriei, dimensiunile cărămizii au variat de la regiune Formatele sunt diverse, dar în general se respectă o regulă de bază
la regiune. ce asigură Ńeserea:
Dimensiunile cărămizii arse au depăşit însă rareori 35cm în lungimea = 2 x lăŃimea + 1 rost
lungime şi lăŃime, şi 11cm în înălŃime - pentru a garanta arderea
corespunzătoare şi a preveni deformarea excesivă în timpul arderii.
In plus, elementele de zidărie trebuie să fie uşor de manipulat (cu o

mână). Cu puŃine excepŃii, această regulă este valabilă şi azi.
3
Ex. 240 mm = 2 x 115 + 10 mm 4
APAREIAJUL APAREIAJUL
Zidăria este un MATERIAL COMPOZIT format din cărămizi (blocuri) APAREIAJ: modul de a aşeza elementele legate în manieră
+ mortar. ConstrucŃia peretelui (şi implicit capacitatea sa portantă) coordonată şi specifică, astfel încât să formeze un element monolitic:
se subordonează unui concept de bază intrinsec zidăriei: zidul.
APAREIAJUL.
ASIZĂ: un rând orizontal de elemente din compunerea unui zid.
Apareiajul înseamnă un sistem de reguli de
compunere (“Ńesere”) a elementelor de bază,
asigurând „leagarea” peretelui pe 3 direcŃii.
Apareiajul este lizibil la nivelul paramentului; Asiză de cărămizi cu Asiză de cărămizi dispuse Asiză de cărămizi
latura lungă paralelă cu perpendicular pe axa perpendiculare pe axa
dacă acesta nu este tencuit (parament Asiză
axa de cărămizi cu
zidului. zidului. zidului, aşezate pe cant.
latura lungă paralelă cu
Apareiaj utilizat la zidării Apareiaj utilizat în zidării Apareiaj utilizat în zidării
aparent) el joacă şi rol decorativ prin axa zidului.
simple de 1/2 cărămidă aparente. aparente, în principal ca
Ex. Zidării de 1 cărămidă. terminaŃie superioară a
desenul creat. Decalarea rosturilor în
pereŃilor sau ca asiză
asizele succesive
decorativă.
5 6
1
DIFERITE TIPURI DE ASIZE APAREIAJUL
Apareiajele răspund unor cerinŃe structurale şi/sau estetice şi s-au

consolidat, în cadrul tradiŃiei regiunilor unde cărămida a fost/este folosită,
cu diverse moduri de dispunere în alternanŃa din cadrul unui rând şi în
rânduri suprapuse.
Realizarea de zidării cu anumite apareiaje este o operaŃiune care cere

măiestrie în meserie şi râmâne încredinŃată abilităŃii zidarului.
Dar şi proiectul trebuie să respecte restricŃiile care decurg din opŃiunea

pentru o anumită Ńesere a zidăriei, evitând printr-o corectă dimensionare
nevoia de a tăia cărămizi şi de a folosi elemente cu dimensiuni speciale.
7 8
Zidărie de 1/2 cărămidă Zidărie de 1/2 cărămidă

9 10
(Stretcher bond) (Stretcher bond)
Zidărie de o cărămidă Zidărie de o cărămidă

11 12
(Header bond) (Header bond)
2
Zidărie de 1 1/2 cărămizi. łesere englezească łesere englezească

(English bond) 13 (English bond) 14
Zidărie de 2 cărămizi. Detaliu de colŃ Zidărie de 2 cărămizi. IntersecŃie în T

(English bond) 15 (English bond) 16
APAREIAJUL ALTE TIPURI DE APAREIAJE
Zidărie de 2 cărămizi. IntersecŃie în cruce łesere flamandă

(English bond) 17 (Flamish bond) 18
3
ALTE TIPURI DE APAREIAJE ALTE TIPURI DE APAREIAJE
łesere flamandă łesere călugărească

(Flamish bond) 19
(Monk bond)
20
łesere călugărească łesere englezească încrucişată

21 (English cross bond) 22
(Monk bond)
łesere englezească încrucişată łesere olandeză

(English cross bond) 23 (Duch bond) 24
4
ALTE TIPURI DE APAREIAJE DIMENSIUNILE ELEMENTULUI DE BAZĂ; MODULAREA

Orice zidărie – şi îndeosebi cea aparentă – trebuie să Ńină cont de
coordonarea dimensională a elementelor de bază, pentru
raŃionalizarea proiectării şi execuŃiei, dar şi pentru obŃinerea unui
aspect corespunzător, în cazul zidăriilor aparente
In cazul zidăriilor tencuite, elemente de dimensiuni mai mici pot fi

obŃinute prin tăierea piesei de bază în şantier.
In cazul zidăriilor aparente se folosesc elemente speciale cu
dimensiuni mai mici (submultipli) standardizate.
Submultipli ai cărămizii:
łesere olandeză
(Duch bond) 25
3/4, 1/2, 1/4 26
DIMENSIUNILE ELEMENTULUI DE BAZĂ; MODULAREA DIMENSIUNILE ELEMENTULUI DE BAZĂ; MODULAREA
Dimensiunile modulare (sau dimensiuni tehnice de coordonare)

Se referă la elemente de zidărie ‘puse în operă’. Dimensiune Dimensiune Dimensiune
modulară nominală de fabricaŃie
Se bazează pe un sistem modular cu baza 10 cm. Inseamnă că fiecare (mm) (mm) (mm)
dimensiune a cărămizii majorată cu 2 semi-grosimi de rost (10 mm)
este multiplu de 100 mm. Sunt utilizate şi semi-module (50 mm). 75 65 63
Dimensiunile nominale 100 90 88
150 140 138
Sunt dimensiunile utilizate în comerŃ pentru a desemna un anumit
format de cărămidă sau bloc. 200 190 188
Sunt determinate în raport cu sistemul modular – rezultă scăzând 250 240 238
grosimea rostului vertical din dimensiunea modulară. 300 290 288
In general rostul este considerat 10 mm. Luând în considerare rostul

de 12 mm, rezultă dimensiuni de fabricaŃie ceva mai mici.
27 28

GROSIMI DE ZIDURI (DIMENSIUNI MODULARE) Stabilirea dimensiunilor în plan funcŃie de dimensiunile
pentru cărămida cu dimensiuni nominale 240 x 115 x 65 modulare ale elementului de bază
Zidărie de ¼ cărămidă Zidărie de 1 cărămidă Zidărie de 1 1/2 cărămizi M = MODULUL = dimensiunea nominală a blocului + grosimea rostului de mortar
75cm (65+10 mm) 25cm (240+10 mm) 375cm (240+115+10+10mm) J = grosimea rostului = 5 mm (grosimea optimă pentru asocierea blocurilor)
A = exterior-exterior = (n.M) – J = (n.module) - 0.5 cm

B = interior-interior = (n.M) + J = (n.module) + 0.5 cm
C = exterior-interior = (n.M) = (n.module)
Zidărie de ½ cărămidă Zidărie de 2 cărămizi

125 cm (115 +10 mm) 50cm (240+240+10+10)
29 30
5

Stabilirea dimensiunilor în elevaŃie funcŃie de dimensiunile
COORDONAREA MODULARĂ
modulare ale elementului de bază
In general, coordonarea modulară este un mod de a defini

dimensiunile spaŃiilor arhitecturale şi ale elementelor din care ele
sunt realizate, pentru a asigura intercorelarea elementelor în cadrul
unui sistem ordonat, bazat pe anumite ‘măsuri’ repetabile şi
cumulabile - modulul (M).
In antichitate: modul (M) = piciorul = măsură antropomorfică
In contemporaneitate, modularea este aplicată îndeosebi în vederea

prefabricării unor elemente de construcŃie şi mobilier care să fie
“combinabile” între ele şi înlocuite.
Coordonarea modulară se aplică la proiectarea construcŃiilor de

orice fel, la proiectarea şi producerea componentelor de clădiri,
precum şi la execuŃia clădirilor.
31 32
COORDONAREA MODULARĂ PROIECTAREA MODULARĂ
Se referă la sisteme de proiectare bazate pe reŃele modulare care

permit folosirea unor componente standardizate produse industrial.
Valoarea standardizată pe plan internaŃional a modulului de bază este Proiectarea modulară şi folosirea de componente standardizate
creşte construibilitatea şi reduce risipa.
1 M = 100 mm.
Simplifică proiectarea şi execuŃia.
Valorile multimodulelor standardizate pe plan internaŃional pentru Simplifică întreŃinerea - componentele cu dimensiuni standardizate
putând fi înlocuite.
coordonarea dimensiunilor în plan orizontal sunt:
In general se recomandă un număr minim de dimensiuni preferate,
3 M, 6 M, 12 M, 30 M and 60 M pentru a realiza economii în proiectare, detaliere, producŃie,
respectiv 30 cm, 60 cm, 1.20 m, 3.00 m, 6.00 m execuŃie.
Coordonarea modulară trebuie utilizată atunci când există premize
de beneficii în întocmirea documentaŃiilor, execuŃie şi întreŃinere, dar
nu elimină proiectarea curentă nemodulată.
33 34
6
MATERIALE PENTRU ZIDĂRII MATERIALE CERAMICE PENTRU ZIDĂRII
CĂRĂMIZI ŞI BLOCURI
Prin „materiale pentru zidării” se înŃeleg materialele „de rezistenŃă”
folosite la realizarea zidăriilor portante – pereŃii şi alte elemente ProducŃia de materiale ceramice s-a diversificat mult în ultimul timp,
structurale (stâlpi, bolŃi, arce) – dar şi cele folosite la elemente pentru a oferi pe piaŃă produse optimizate în ceea ce priveşte
constructive neportante (ca pereŃii de închidere la structurile cu performanŃele zidăriei în care vor fi utilizate: produse termoizolante
schelet şi pereŃii de compartimentare). pentru închideri, produse uşoare pentru compartimentări, produse
Mai mult, anumite materiale pentru zidării - cele cu calităŃi estetice - apte să primescă în interior armături etc.
avut dintotdeauna şi numai o funcŃie de placare a pereŃilor realizaŃi
din alte materiale. Mai mult, se manifestă tendinŃa de a majora dimensiunile, pentru a
reduce timpul de execuŃie a zidăriilor şi, faŃă de tradiŃionala
Toate zidăriile urmează însă anumite reguli în ceea ce priveşte
manevrabilitate cu o singură mână a cărămizii pline, astăzi se produc
dispunerea ordonată a elementelor: indicaŃii geometrice şi
elemente de dimensiuni mari ce pot fi apucate cu mâna datorită
dimensionale, funcŃie de modulul (elementul) de bază ales şi
prezenŃei unor goluri de priză.
indicaŃii constructive pentru realizarea rosturilor, Ńinând cont de
variaŃiile dimensionale ale materialelor.
1 2
MATERIALE CERAMICE PENTRU ZIDĂRII MATERIALE CERAMICE PENTRU ZIDĂRII
CĂRĂMIZI ŞI BLOCURI CĂRĂMIZI ŞI BLOCURI
FuncŃie de procentul de goluri şi dimensiuni, produsele ceramice In cazul cărămizilor tradiŃionale, dimensiunile mici fac posibile
capătă diverse denumiri: c. cu 15% goluri verticale, c. cu 30-40% apareiaje diferite ale elementelor, rezultând zidării de diverse grosimi
goluri verticale, c. cu goluri mari orizontale longitudinale sau şi cu diverse texturi pe faŃa expusă.
transversale, blocuri ceramice cu goluri, corpuri ceramice l.u. cu
In cazul elementelor de dimensiuni mai mari – blocurile –
goluri longitudinale etc.
diferenŃierile între apareiaje sunt minore, întrucât în general blocul
Atunci când cărămida prezintă goluri, modul de dispunere este limitat ocupă toată grosimea zidului.
de condiŃia de a nu expune goluri pe cele 2 feŃe aparente sau de
In producŃia de elemente de dimensiuni mari se întâlnesc cele mai
tencuit ale zidului. DirecŃia golurilor (orizontale sau verticale, în raport
multe inovaŃii care privesc: reducerea greutăŃii specifice prin goluri
cu modul de aşezare a elementului) şi forma lor - din ce în ce mai
sau porozitatea pastei de argilă; dezvoltarea de noi forme pentru a
variată - dincolo de a fi studiate cu scopul optimizării performanŃelor,
facilita punerea în operă; precizia dimensională şi de formă pentru a
răspund unor cerinŃe de producŃie şi constructive.
reduce rosturile şi a simplifica execuŃia lucrărilor de finisaj.
3 4
CĂRĂMIZI ŞI BLOCURI CĂRĂMIZI PLINE ŞI SEMIPLINE
Materialele ceramice sunt încă produsul cel mai răspândit în lucrările

de zidărie; există tendinŃa către o progresivă specializare pentru
diverse destinaŃii de folosinŃă:
cărămizi pline sau semipline pentru zidării tencuite/aparente,
blocuri semipline pentru zidării portante,
blocuri uşoare semipline pentru pereŃi portanŃi de închidere,
blocuri cu goluri mari, cu masă uşoară sau normală, pentru
pereŃi de umplutură la structuri cu schelet,
cărămizi şi blocuri cu goluri pentru pereŃi despărŃitori
Cărămizi masive sau cu număr mic de goluri

verticale (3 ... 20-24)
5 6
1
CĂRĂMIZI PLINE ŞI SEMIPLINE CĂRĂMIZI PLINE ŞI SEMIPLINE

Punerea în operă Punerea în operă
Tăierea cărămizilor
7 8

Mortar în rosturi
Udarea cărămizilor verticale şi orizontale Aşezarea cărămizii
Peretele din zidărie de cărămidă trebuie să

9 aibă rosturile verticale şi orizontale umplute 10

Punerea în operă Tipuri de rosturi la zidării aparente
FINISAREA ROSTURILOR LA ZIDĂRII APARENTE
Cu fierul pătrat Incizate Cu fierul rotund
11 12
2
CĂRĂMIZI PLINE ŞI SEMIPLINE MATERIALE CERAMICE PENTRU ZIDĂRII

Tipuri de rosturi la zidării aparente
şi comportarea la precipitaŃii CĂRĂMIZI ŞI BLOCURI CU GOLURI
13 14
BLOCURI CU GOLURI DIN CĂRĂMIZI ŞI BLOCURI CU GOLURI

CERAMICĂ ALVEOLARĂ VERTICALE
Domenii de utilizare
In pereŃi portanŃi In pereŃi neportanŃi
Zidărie portantă Zidărie portantă Inchideri la structuri în

nearmată armată cadre de b.a.
15 16
CĂRĂMIZI ŞI BLOCURI CU GOLURI BLOCURI CU GOLURI PENTRU

PENTRU PEREłI EXTERIORI PEREłI EXTERIORI
l = 30 cm; l = 38 cm
17 18
3
BLOCURI PENTRU PEREłI EXTERIORI CU BLOCURI CU GOLURI PENTRU PEREłI

POLISTIREN ÎNGLOBAT INTERIORI PORTANłI ŞI NEPORTANłI
19 20
BLOCURI PENTRU PEREłI INTERIORI BLOCURI PENTRU PEREłI

PORTANłI ŞI NEPORTANłI INTERIORI PORTANłI
21 22
BLOCURI CU GOLURI PENTRU FÂŞII CU GOLURI PENTRU

PEREłI DESPĂRłITORI PEREłI DESPĂRłITORI
l =10 cm l =11.5 cm
l = 20 cm f
23 24
4
MATERIALE CERAMICE PENTRU ZIDĂRII ZIDĂRII DIN BLOCURI CERAMICE CU GOLURI

łeserea blocurilor
FÂŞII CU GOLURI PENTRU
PEREłI DESPĂRłITORI
grosime 6 – 8 cm; lăŃime 25 cm;

lungime 50 – 200 cm
f cu feŃe acoperite cu ipsos

Fâşii Zidărie din blocuri ceramice cu Zidărie din blocuri ceramice cu
GOLURI VERTICALE GOLURI ORIZONTALE
25 26
BLOCURI CERAMICE CU GOLURI BLOCURI CERAMICE CU GOLURI
Blocuri profilate Rezolvare de colŃ Cu armături orizontale şi

verticale din oŃel
Verificarea alinierii rosturilor
27 28
BLOCURI CERAMICE CU GOLURI BLOCURI CERAMICE CU GOLURI
29 30
5
ELEMENE DIN BETON PENTRU ZIDĂRII ELEMENTE DIN BETON PENTRU ZIDĂRII
BLOCURI DIN BETON
Elementele din beton pentru zidării sunt în principal blocuri

semipline sau cu goluri mari produse prin matriŃare din beton de
ciment cu agregate de diverse naturi.
Forma lor (volumul, golurile, feŃele, rosturile) rezultă din

conformarea matriŃelor în care betonul proaspăt, într-un amestec
relativ uscat (cu puŃină apă), este compactat şi vibrat.
31 32
ELEMENTE DIN BETON PENTRU ZIDĂRII ELEMENTE DIN BETON PENTRU ZIDĂRII
BLOCURI DIN BETON
a) – b) Blocuri pline Caracteristicile agregatelor sunt importante pentru determinarea

proprietăŃilor elementului şi a costului său; se utilizează agregate
normale (nisip şi pietriş) şi agregate uşoare (argilă expandată,
c) Bloc semiplin d) Bloc cu gol interior spume vulcanice, scorii, zgură), obŃinându-se, şi în raport cu
procentul de goluri, produse cu greutăŃi specifice diverse, şi, ca
atare, cu diverse rezistenŃe mecanice şi diverse rezistenŃe la
e) Bloc pentru parament f) Bloc cu gol interior -
aparent (cu caneluri) transferul căldurii.
format special de colŃ
h) Bloc special pentru h) Bloc special pentru

zidării de umplutură la centuri şi buiandrugi
structuri în cadre
33 34
1) Blocurile de beton costă mai puŃin ca piatra, dar şi decât

Prima utilizare a blocurilor de beton pentru zidării la construcŃii cărămida. Din acest motiv, dacă în unele Ńări b.b. sunt utilizate cu
civile se situează la începutul secolului XX în SUA şi este rezultatul precădere în alte construcŃii decât cele de locuit (Italia), în diverse
căutării „pietrei artificiale” în prima jumătate a sec. XIX. (Primul bloc alte Ńări (FranŃa, SUA) utilizarea b.b este foarte răspândită în zidării
de beton a fost turnat în 1882) destinate a fi tencuite la orice fel de clădiri .
Şi astăzi acest material pentru zidării este în continuare legat de 2) Capacitatea betonului de a simula calităŃile estetice ale pietrei a
două moduri de a-l interpreta şi utiliza în construcŃii şi arhitectură: condus la punerea la punct a unor produse speciale destinate
1) ca material economic, înlocuind alte materiale mai scumpe zidăriilor aparente, cu moduri de finisare foarte diverse (culoare,
2) ca material capabil să simuleze calităŃile estetice ale pietrei agregate, tratamente superficiale); blocul din beton este utilizat ca
element de modulare a texturii de zidărie, cu trimitere la piatră.
35 36
6
F. L. Wright a experimentat blocul de beton în construcŃia sa de

locuinŃe economice şi adaptate contextului regional. Ideea sa se
baza pe posibiltatea de a amprenta materialul, atribuindu-i decoraŃii
diverse pe suprafaŃa văzută.
Sistemul „textile block slab” a fost pus la punct şi aplicat de F.L.W.

la diverse clădiri construite între anii ’20 şi 50’.
Peretele dublu era realizat din cărămizi de beton pătrate (41 x 41 cm)
cu grosime de 9cm, asamblate cu mortar fluid şi bare de oŃel. Plăcile
puteau forma paramentele unui perete dublu cu gol de aer interior,
sau ale unui perete (sau stâlp) cu miez din b.a. turnat in situ.
Wright a exploatat natura compozită a betonului pentru a varia

culorile şi granulaŃia plăcilor, folosind nisipuri de diverse tipuri sau
pietre sfărâmate. F.L.Wright, Storer House, Hollywood, 1923.
37 38
Zidărie armată din blocuri de beton (textile block slab)
Dimensiunile agregatelor şi cantitatea de apă din amestec sunt

primii factori care influenŃează - dincolo de alte performanŃe -
aspectul blocurilor. Culoarea se datorează cu precădere materiilor
prime utilizate.
Forma blocurilor, inclusiv profilatura superficială (striuri, caneluri,

basoreliefuri) şi structura materialului sunt obŃinute prin cicluri
rapide de amprentare sub presiune în matriŃe din care blocul încă
proaspăt este transferat către procesul de maturare, prin care
betonul atinge stadiul de întărire. Procedeul folosit pentru
maturarea betonului influenŃează coloraŃia blocului.
F.L.Wright, Storer House, Hollywood, 1923.

39 40
Zidărie armată din blocuri de beton (textile block slab)
Odată întărite, blocurile destinate zidăriilor aparente pot fi supuse

unor procese de tratare superficială: şlefuire, sablare, buciardare. Şi blocurile din beton au suferit o evoluŃie interesantă, menită să le
amelioreze performanŃele sau să le lărgească domeniul de utilizare.
Dacă sunt destinate a fi utilizate în zidării “uscate” sau cu rosturi
subŃiri cu adezivi, suprafeŃele sunt frezate sau rectificate mecanic. Folosirea argilei expandate ca agregat a fost pusă la punct la finele
anilor ’30 în Danemarca şi este astăzi larg răspândită îndeosebi în
Un tip particular de finisare care imită bosajul de piatră (relief Europa.
superficial pronunŃat) este finisajul „splitt”. Alt tip de finisaj, care
imită piatra neregulată, este cel al blocului „slump”, obŃinut cu Compatibilitatea verificată dintre beton şi oŃel a condus la
amestecuri mai fluide şi care în momentul decofrării suferă o dezvoltarea unor sisteme de armare a zidăriilor.
deformare în sens vertical, determinând o formă neregulată a In fine, blocurile din b.c.a. (inventat în anii ’20), au o greutate foarte
blocului. redusă, sunt uşor de prelucrat, au feŃe regulate şi netede.
Blocurile pentru zidării aparente pot suferi şi un tratament
superficial pe bază de răşini, emailare şi glazurare.
41 42
7
Beton obişnuit şi beton cu agregate uşoare
Tipuri de blocuri Bloc de beton cu agregate uşoare

Detaliu de secŃiune
43 VOBB 44
VOBB 45 VOBB 46
DAC-ART
VOBB 47 48
8
DAC-ART
49 50
51 Verastone 52
Verastone 53 Verastone 54
9
Verastone 55 Verastone 56
TIPURI DE ZIDĂRII
BLOCURI DIN BETON
cu polistiren expandat înglobat
a) zidărie portantă b) zidărie dublă cu

simplă strat interior portant
c) zidărie dublă cu d) zidărie de umplutură

strat exterior portant la structuri în cadre
f) zidărie din blocuri

e) zidărie înrămată cofraj pierdut
57 58
łeserea blocurilor
PUNEREA ÎN OPERĂ
Cu mortar în rosturi Cu mortar în rosturi Montaj ‘uscat’

orizontale şi verticale orizontale şi profile de + miez turnat
îmbinare verticală
Zidărie obişnuită Zidărie cu rosturi armate

59 60
10

cu mortar în rosturi orizontale şi verticale cu mortar în rosturi orizontale şi verticale
Tăierea blocurilor Umplerea rosturilor cu Aşezarea blocului şi

mortar controlul orizontalităŃii
61 62

cu mortar în rosturi orizontale şi verticale cu montaj uscat + miez turnat
63 64

cu montaj uscat + miez turnat cu montaj uscat + miez turnat
65 66
11

67 68

69 70

71 72
12
Putra Block Putra Block

Versatile interlocking block system Versatile interlocking block system
73 74
Putra Block
Versatile interlocking block system PRODUSE DIN BETON CELULAR
Inventat în Suedia în 1923, betonul celular

autoclavizat (B.C.A / A.A.C.) este un beton uşor
preturnat, care - spre deosebire de alte produse
din beton - se poate tăia cu fierăstrăul la
dimensiunile cerute şi permite realizarea de
şliŃuri pentru trasee de instalaŃii.
Blocurile de B.C.A. au feŃe regulate şi netede, aşa
încât se zidesc cu rosturi subŃiri şi se finisează
cu o tencuială „la piele” realizabilă rapid. Se
folosesc în principal la zidării de umplutură şi
compartimentare; sunt utilizabile şi pentru zidării
75
portante, dar NU ÎN ZONE SEISMICE. 76
ELEMENTE DIN BETON PENTRU ZIDĂRII ELEMENTE DIN BETON CELULAR
BLOCURI DIN BETON CELULAR YTONG / AAC

Punerea în operă
Nisip, calcar, ciment, apă + agent de aerare
Tăierea blocurilor Realizarea stratului de Controlul orizontalităŃii

poză cu adeziv
77 YTONG – Thin joint block; U-block; W lintel 78
13
ELEMENTE DIN BETON CELULAR ELEMENTE DIN BETON CELULAR
YTONG – Flat building board

Elemente pentru pereŃi despărŃitori, montate cu mortar în
strat subŃire
YTONG - Thin joint block 79 80
YTONG – System W wall element YTONG – Jumbo W flat elements

Elemente de dimensiuni mari (lungimi peste 7 m) pentru Elemente pentru pereŃi portanŃi şi neportanŃi, exteriori şi interiori.
pereŃi. Proiectare pe bază de reŃea modulară. Disponibile în diverse formate. Montaj cu mortar în strat subŃire.
81 82
YTONG – Ceiling board

YTONG – Roof boards
Elemente armate pentru planşee curente. Lungimi standard 6m,
Elemente armate pentru acoperiŃe înclinate la mansarde. Lungimi standard
posibil până la 8m. LăŃime: 62.3 (şi peste). Grosime: 20cm (şi peste)
83 6m, posibil până la 8m. LăŃime: 62.3 (şi peste). Grosime: 20cm (şi peste) 84
14

Sistem constructiv din fâşii de b.c.a.
YTONG – Roof boards

Elemente armate pentru acoperiŃe înclinate la mansarde. Lungimi standard
6m, posibil până la 8m. LăŃime: 62.3 (şi peste). Grosime: 20cm (şi peste) YTONG – HEBEL
85 86

Sistem constructiv din fâşii de b.c.a. Sistem constructiv din fâşii de b.c.a.
YTONG – HEBEL YTONG – HEBEL

87 88

Sistem constructiv din fâşii de b.c.a. Sistem constructiv din fâşii de b.c.a.
Sistem cu pereŃi portanŃi Sistem cu pereŃi neportanŃi

YTONG – HEBEL 89 90
15
ELEMENTE DIN BETON CELULAR BLOCURI DIN SILICAT DE CALCIU

Sistem constructiv din fâşii de b.c.a. Calcar+nisip+apă
Fâşii pentru pereŃi portanŃi şi planşee

91 SILKA (Ytong) 92
BLOCURI DIN SILICAT DE CALCIU BLOCURI DIN SILICAT DE CALCIU
SILKA (Ytong) 93 SILKA (Ytong) 94
BLOCURI DIN SILICAT DE CALCIU BLOCURI DIN SILICAT DE CALCIU
SILKA (Ytong) 95 SILKA (Ytong) – pereŃi de zidărie prefabricaŃi 96
16
PIETRELE ÎN ZIDĂRII PIETRELE ÎN ZIDĂRII
Tipurile istorice de zidării din piatră sunt:

Intrucât piatra este în continuare prezentă în tradiŃia locală (în zidăriile din piatră brută - piatră spartă sau bolovani de râu,
diverse Ńări europene), normativele recente de zidării portante o iau zidăriile din piatră de carieră cioplită grosier (moloane)
în considerare; utilizarea sa este admisă cu condiŃia să se poată zidăriile din piatră de talie sau piatră făŃuită
demonstra şi asigura comportamentul mecanic şi durabilitatea, ca
In prezent, cu aceste tipuri de zidării se confruntă în mare parte
şi comportamentul termic cerut de normele actuale privind
activitatea de restaurare / reabilitare, în timp ce normativele actuale
economia de energie.
privind zidăria portantă exclud zidăriile care nu sunt realizate din
elemente prelucrate în forme rectangulare regulate, astăzi produse
chiar şi industrial (Eurocode 6).
97 98
ZIDĂRIA DIN PIATRĂ CIOPLITĂ GROSIER

(MOLOANE)
ZIDĂRIA DIN PIATRĂ BRUTĂ
Planul unei asize
99 100
ZIDĂRIA DIN PIATRĂ CIOPLITĂ GROSIER ZIDĂRIA MIXTĂ

(MOLOANE) PARAMENT DIN MOLOANE + BETON
101 102
17
TIPURI DE ZIDĂRII PORTANTE DIN PIATRĂ

ZIDĂRIA DIN PIATRĂ FĂłUITĂ (cf. Normativ italian DM 20.11.1987)
In zone seismice, se admit numai zidării din blocuri rectangulare; la clădiri

103 cu max 2 nivele se admit şi zidării listate la max 160 cm 104
PIETRELE ÎN ZIDĂRII ELEMENTE CONSTRUCTIVE DIN ZIDĂRIE
ZIDĂRIA DIN BLOCURI RECTANGULARE

Apareiaje PERETE NEPORTANT
STÂLP PERETE PORTANT

PERETE AUTOPORTANT
ARHITRAVĂ (BUIANDRUG)
PERETE DE INCHIDERE
SUB NIVELULTERENULUI
SCARĂ
BOLTĂ PERETE DE RIGIDIZARE

(DE CONTAVÂNTUIRE)
105 106
18
PERETELE PORTANT ŞI CONCEPłIA STRUCTURALĂ A CLĂDIRILOR DIN ZIDĂRIE
CONCEPłIA STRUCTURALĂ A CLĂDIRILOR DIN ZIDĂRIE
1 Villa Rotonda, Palladio, cca. 1570 2
PERETELE PORTANT ŞI CONCEPłIA STRUCTURALĂ A CLĂDIRILOR DIN ZIDĂRIE PERETELE PORTANT ŞI CONCEPłIA STRUCTURALĂ A CLĂDIRILOR DIN ZIDĂRIE
LocuinŃă unifamilială, Bucureşti, Str. Radu Calomfirescu 11, cca.1890 3 LocuinŃă unifamilială, Bucureşti, Str. Plantelor 37, cca.1910 4
Horia Creangă, Vila Bunescu, Bucureşti, Aleea Alexandru 12, 1932 Horia Creangă, Vila Bunescu, Bucureşti – Foto 2006
5 6
1
Horia Creangă, Vila Mateescu, Bucureşti, str. Teodor Iliescu 6, 1935 Horia Creangă, Vila Mateescu, Bucureşti, str. Teodor Iliescu 6, 1935
7 8
(proiectul iniŃial)
TIPURI DE PEREłI DIN ZIDĂRIE

După rolul structural în cadrul construcŃiei
(cf. CR6-2006)
PERETE STRUCTURAL – preia forŃe verticale şi orizontale care

acŃionează în planul său
PERETE DE RIGIDIZARE (DE CONTRAVÂNTUIRE) – nu este încărcat

direct cu forŃe verticale, dar preia forŃe orizontale care acŃionează în
planul său
PERETE NESTRUCTURAL – nu face parte din structura portantă a

CRITERII DE PROIECTARE... construcŃiei (poate fi suprimat!)
PERETE DE UMPLUTURĂ – nu face parte din structură, dar

contribuie la rigiditatea laterală a construcŃiei şi disiparea energiei
seismice (nu poate fi suprimat decât cu măsuri speciale!)
9 10
TIPURI DE PEREłI DIN ZIDĂRIE

După alcătuire CARACTERUL SPAłIAL AL STRUCTURILOR DIN ZIDĂRIE
(cf. CR6-2006)
Se asigură prin:
zidărie simplă/nearmată (ZNA);
zidărie confinată (ZC); A. Legăturile dintre pereŃii structurali de
zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC+AR); pe cele două direcŃii, la colŃuri, intersecŃii
şi ramificaŃii, realizate prin:
zidărie cu inima armată (ZIA).
Ńeserea zidăriei;
armături aşezate în rosturile orizontale;
stâlpişori de beton armat.
B. Legăturile între planşee şi pereŃii structurali

realizate cu centuri de b.a. turnate pe toŃi pereŃii.
ZIDĂRIE CONFINATĂ (ZC) ZIDĂRIE CU INIMA ARMATĂ (ZC) 11 12
2
DOMENII DE UTILIZARE A STRUCTURILOR DIN ZIDĂRIE PROIECTAREA PRELIMINARĂ ARHITECTURAL-STRUCTURALĂ

Cf. CR6-2006 A CONSTRUCłIILOR DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ
1. Stabilirea formei generale a clădirii - în plan şi în elevaŃie

2. Proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul
clădiri până la P+4E inclusiv – locuinŃe şi alte funcŃiuni care nu
necesită spaŃii libere mari şi care nu sunt susceptibile de a suferi pereŃilor structurali)
schimbări majore de compartimentare în cursul utilizării 3. Proiectarea preliminară a planşeelor
4. Proiectarea preliminară a infrastructurii
clădiri tip "hală" cu deschideri şi înălŃimi moderate (deschideri cca
÷15.00m şi înălŃimi 6.00 ÷ 8.00m) – săli de gimnastică, ateliere,
9.00÷
depozite, clădiri agrozootehnice, etc.
NORME DE PROIECTARE
Cod de proiectare pentru structuri din zidărie, CR6-2006
Cod de proiectare seismică, P100-1/2006 – Cap. 8
13 14
1. CONFORMAREA CLĂDIRII
REGULARITATE GEOMETRICĂ ÎN PLAN
Regularitate structurală în plan şi în elevaŃie
A. Regularitate structurală ÎN PLAN: Partiuri compacte, cu simetrie

geometrică (dată de forma în plan) şi simetrie mecanică (rezultată din
dispunerea în plan a pereŃilor structurali) sau cu disimetrii limitate.
FORMA IN PLAN:
Clădiri cu forme compacte
aproximativ simetrică în raport cu 2 direcŃii ortogonale, a
compactă, cu contur regulat,
b
retrageri/proeminenŃe reduse (sub 10% din aria planşeului sau sub L1 L2
B
1/5 din dimensiunea laturii respective);
L A
DISTRIBUłIA PEREłILOR STRUCTURALI IN PLAN
L1 + L2 < L/4 a < A/5 b < B/5
pe 2 direcŃii ortogonale,
fără disimetrii importante. Abateri de la forma compactă
15 16
REGULARITATE MECANICĂ ÎN PLAN

B. Regularitate structurală IN ELEVAłIE:
Dispunerea cât mai uniformă a pereŃilor structurali în raport cu axele înălŃimile nivelurilor - constante sau variaŃii max. 20%;
clădirii. dimensiunile pereŃilor structurali - constante la toate nivelurile
Sumele ariilor nete de zidărie ale pereŃilor de pe cele două direcŃii supraterane sau cu variaŃii limitate:
principale ale clădirii trebuie să fie aproximativ egale. – reducerea lungimii unui perete faŃă de nivelul inferior max. 20%
– reducerea ariilor nete totale de zidărie la nivelurile superioare (pentru
clădirile cu n≥3) max. 20% din aria zidăriei de la parter
– clădirea nu are niveluri "slabe" (cu rigiditate şi/sau capacitate de
rezistenŃă mai mică decât ale nivelurilor superioare)
aria planşeelor - constantă la toate nivelurile clădirii; se acceptă
reduceri de arie de cca 10-15% la nivelele superioare cu condiŃia ca
traseul de scurgere a încărcărilor către fundaŃii să nu fie întrerupt.
fără niveluri ‘slabe’ (cu rigiditate şi/sau rezistenŃă mai mică)
DA! NU!
17 18
3
SEPARAREA CLĂDIRII ÎN TRONSOANE
NU! Separarea clădirii în tronsoane este necesară dacă:

- lungimea clădirii depăşeşte 50.0 m
- forma în plan are neregularităŃi care depăşesc limitele admise
- terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităŃi (de
stratificaŃie, de consistenŃă, umpluturi locale, etc).
NU clădiri cu niveluri "slabe" !

(NEREGULARITATE STRUCTURALĂ ÎN ELEVAłIE !)
19 20
SEPARAREA CLĂDIRII ÎN TRONSOANE NUMĂRUL MAXIM DE NIVELE
Numărul de nivele se limitează în funcŃie de:

zona seismică
regularitatea structurii
densitatea pereŃilor structurali
tipul zidăriei (ZNA, ZC, ZCA, ZIA)
materialele de zidărie
importanŃa (funcŃiunea) clădirii
ZNA din elemente ceramice: P ... P+2 (inclusiv mansarda!)

ZC, ZCA, ZIA din elemente ceramice: P+1 ... P+4
ZC, ZCA, ZIA din blocuri ceramice cu geometrie specială: P ... P+3
ZC din BCA: P ... P+1
21 22
4
2. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A SISTEMULUI DE PEREłI STRUCTURALI 2. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A SISTEMULUI DE PEREłI STRUCTURALI
2.1. ALEGEREA TIPULUI DE STRUCTURĂ 2.1. ALEGEREA TIPULUI DE STRUCTURĂ

a. Structuri cu pereŃi deşi (sistem fagure) b. Structuri cu pereŃi rari (sistem celular)
PereŃii structurali separă principalele încăperi.

PereŃii structurali se dispun, de regulă, la limita între unităŃile funcŃionale (ex. între
– înălŃimea de nivel ≤ 3,20 m;
apartamente).
– distanŃele maxime între pereŃi, pe cele 2 direcŃii ≤ 5,00 m;
– înălţimea de nivel ≤ 4,00m;
– aria celulei formate de pereŃii structurali ≤ 25,00 mp.
– distanţele maxime între pereţi, pe cele 2 direcţii ≤ 9,00 m;
Se admite suprimarea locală a unui perete structural, cu condiŃia suprimării lui şi la
nivelele superioare. – aria celulei formate de pereţii structurali ≤ 75,0 mp.
1 2
2.2. ALEGEREA TIPULUI DE ZIDĂRIE

I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA)
IA_Zidărie simplă (monostrat)

I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) – de evitat în regim seismic!
Cf. CR6-2006 (Eurocode 6)
max. P+2 – funcŃie de z. seismică şi materiale – cu condiŃii:
– conformare regulată
– sistem fagure
– funcŃiuni curente, de mică importanŃă
– înălŃimea de nivel ≤ 3,00 m
numai P – indiferent de zona seismică – pt. anexe gospodăreşti şi
construcŃii provizorii
II. ZIDĂRII ARMATE (ZC, ZC+AR, ZIA)

Cf. CR6-2006
Până la P+4, funcŃie de zona seismică, densitatea pereŃilor structurali a. Din elemente ce acoperă b. Din elemente Ńesute în grosimea
şi materiale. integral grosimea zidului zidului, cu rosturi verticale
decalate (zid monolitic)
3 4
I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA)
I.A_ Zidărie simplă (monostrat) I.B_Zidărie dublă fără spaŃiu intermediar

(Eurocode 6) 2 pereŃi paraleli asociaŃi între ei cu mortar în rost
longitudinal cu grosime max 25 mm
(Eurocode 6)
c. Idem b – dar cu parament aparent d. Idem a – dar cu mortar e. Conexiune ranforsată cu f. Conexiune ranforsată cu bare
din elemente speciale, amorsate în discontinuu în rosturi (grosime agrafe metalice transversale metalice în rosturi orizontale
apareiajul zidului din elemente peste 3 mm – 8-15 mm) (min.2 / mp perete)
obişnuite 5 6
1
I.C_Zidărie dublă cu spaŃiu intermediar I.D_Alte tipuri de zidării duble cu spaŃiu intermediar: Zidăriile articulate
Zidării având conexiuni între pereŃi cu elemente de zidărie dispuse transversal
(Eurocode 6) (Risc de ruptură prin mecanisme locale de cedare!)
Folosite în Europa de nord şi SUA. In prezent NU sunt considerate zidării portante
g. Cu miez din mortar sau beton h. Cu spaŃiu de aer sau umplutură din
(funcŃie de dimensiunea spaŃiului – material termoizolant. PereŃii pot fi asociaŃi cu
min.50 mm) + agrafe metalice de armături orizontale înglobate în mortar
asociere a paramentelor Variante:
- Ambii pereŃi sunt portanŃi
i. Conexiuni din cărămizi pe cant; j. Conexiuni din cărămizi aşezate
golul nu e continuu pe nici o orizontal; gol continuu pe
- Unul din pereŃi este portant, celălalt 7 direcŃie orizontală 8
direcŃie
autoportant (min.70 mm) cu rol de parament

I.D_Alte tipuri de zidării duble cu spaŃiu intermediar:
Zidăriile articulate
La nivelul fiecărui planşeu al construcŃiei, indiferent de modul de realizare
a acestuia (b.a., lemn), se dispun centuri din beton armat.
InălŃimea minimă a centurilor:

– la pereŃii interiori: egală cu grosimea plăcii planşeului
– la pereŃii exteriori şi cei de la casa scării: dublul grosimii plăcii planşeului
LăŃimea minimă a centurilor: 25 cm

k. Conexiuni din elemente de l. PereŃi cu grosime redusă, la In general este egală cu grosimea pereŃilor; la pereŃii exteriori lăŃimea centurii
zidărie transversale la câteva asize; distanŃă relativ mare, asociaŃi cu poate fi mai mică decât a peretelui (2/3 din grosimea pereŃilor şi min. 25 cm)
de regulă doar unul din pereŃi este zidării transversale (contraforŃi)
portant. Sistemul permite realizarea unor zidării
portante cu înălŃimi foarte mari, pereŃii
fiind asociaŃi sus şi jos cu centuri de b.a. 9 10
2h h
11 Centuri de b.a. la nivelul planşeelor 12
2
I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) I. ZIDĂRII NEARMATE DIN PIATRĂ NATURALĂ
Centură b.a.
Centură b.a.
Centură de b.a. la terminaŃia superioară a zidului 13 14
I. ZIDĂRIE NEARMATĂ DIN PIATRĂ CU PLANŞEU DE B.A. I. ZIDĂRIE NEARMATĂ DIN PIATRĂ
ANCORAREA ŞARPANTEI DIN LEMN
Legătura placă – perete prin intermediul centurilor de b.a. 15 Centură de b.a. la terminaŃia superioară a zidului 16
II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC)
17 18
Zidărie cu “stâlpişori” (“sâmburi”) de b.a. Realizarea stâlpişorilor şi centurilor de b.a.
3
Dispunerea stâlpişorilor de b.a.

(CR6-2006)
la capetele libere ale fiecărui perete;
de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 2.5 mp (uşă 1.20 x 2.10 m);
pe conturul construcŃiei la toate colŃurile, intrate şi ieşite;
în lungul peretelui, la max. 4.00 m interx (max. 5.00 m la sistem fagure);
la intersecŃiile pereŃilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor este la >1.50 m;
în toŃi şpaleŃii care nu au lungimea minimă normată
19 20
Dispunerea stâlpişorilor de b.a.
Dimensiunile stâlpişorilor de b.a. Dispunerea centurilor de b.a.

(CR6-2006) (CR6-2006)
SecŃiunea transversală a stâlpişorilor: Centurile se dispun la nivelul fiecărui planşeu al construcŃiei, indiferent
– aria secŃiunii transversale ≥ 625 cm2 min 25 x 25 cm de modul de realizare a acestuia (b.a., lemn)
– latura minimă ≥ 25 cm
La construcŃiile etajate cu pereŃi rari (în ‘sistem celular’) şi la construcŃiile
tip ‘sală / hală’ se dispun centuri şi în poziŃie intermediară, între planşee.
21 22
Dispunerea centurilor de b.a.

(CR6-2006)
Centurile sunt continui pe toată lungimea pereŃilor şi formează contururi

închise.
Continuitatea centurilor poate fi întreruptă - cu măsuri speciale - în
dreptul casei scării.
23 24
Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de b.a.
4
Dimensiunile centurilor de b.a.

(CR6-2006)
H min
20 cm
SecŃiunea transversală a centurilor:
– aria secŃiunii transversale: min. 500 cm2 = 25 x 20 cm
– lăŃimea: min. 25 cm dar min. 2/3 din grosimea peretelui
– înălŃimea: min. 20 cm
25 Centuri de b.a. la nivelul fiecărui planşeu, asociate cu stâlpişorii 26
II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) III. ZIDĂRIA ARMATĂ

RezistenŃă mai mare la acŃiuni orizontale + ductilitate
Saint Jean de Montmartre, Paris / Anatole de Baudot, 1897 – 1904.

Centuri de b.a. la terminaŃia superioară a zidurilor, asociate cu stâlpişorii27 Inchideri din zidărie armată 28
Armături din bare Ø 3 mm înglobate în mortar de ciment, în golurile cărămizilor şi în rosturile orizontale
III.A_ZIDĂRIA CU INIMA ARMATĂ (ZIA) III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE

(CR6-2006)
a. Zidărie cu armătură verticală concentrată, dispusă în golurile blocurilor de

– grosimea pereŃilor de cărămidă: min. ½ cărămidă (min.115 mm) zidărie şi înglobată în mortar sau beton, asociată cu armături orizontale difuze în
– grosimea stratului median (beton sau mortar-beton): min. 10 cm rosturi (la max 60 cm interax) + centuri armate în dreptul nivelelor
29 30
5
III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE

(Eurocode 6) (Eurocode 6)
c. Zidărie cu armătură orizontală difuză, dispusă în elemente cu gol apte să

b. Zidărie cu armătură orizontală difuză în rosturi 31 formeze centuri continui din b.a 32
III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE

(Eurocode 6) (Eurocode 6)
d. Zidărie cu armătură verticală difuză în blocuri cu goluri, dispusă la interax redus

e. Zidărie cu armătură difuză orizontală şi verticală, înglobată în mortar
(corespunzător dimensiunii blocului)
33 34
III.B_ZIDĂRIE ARMATĂ DIN BLOCURI CERAMICE ALVEOLARE III.B_ZIDĂRIE ARMATĂ DIN BLOCURI CERAMICE ALVEOLARE
35 36
6
IV. ZIDĂRIE PRECOMPRIMATĂ (Eurocode 6)

III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE
Zidărie căreia i-au fost induse în mod intenŃionat eforturi de compresiune prin
(Eurocode 6)
intermediul cablurilor înglobate şi tensionate; aceste eforturi de compresiune
anulează eforturile de întindere ce pot apărea în utilizare.
f. Zidărie cu armătură difuză în “buzunare” create prin modul de

Ńesere şi umplute cu beton 37 38
GROSIMEA PEREłILOR STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
(CR6-2006)
Raportul plin/gol în plan se limitează funcŃie de:
Se stabileşte prin calcule de specialitate, în raport cu cerinŃe de:
– zona seismică;
– siguranŃă structurală;
– numărul de niveluri;
– izolare termică şi economie de energie;
– poziŃia peretelui în clădire
– izolare fonică;
Golurile se dispun, de regulă, pe aceeaşi verticală la toate nivelurile.
– protecŃie la foc.
(Se admite dispunerea decalată, cu anumite condiŃii de distanŃe.)
Grosimea minimă a peretelui structural: 25 cm (1 cărămidă) Se recomandă ca şpaleŃii să aibă lungimi egale sau cât mai apropiate;
la pereŃii lungi, şpaleŃii cu dimensiuni mult diferite se dispun alternativ.
Indiferent de rezultatele calculelor, raportul între înălŃimea etajului
(hetaj) şi grosimea peretelui (t) trebuie să satisfacă următoarele condiŃii Lungimea minimă a şpaleŃilor se limitează, în funcŃie de înălŃimea
golurilor adiacente, grosimea peretelui şi tipul de zidărie; când nu este
minime:
posibil, se introduc stâlpişori.
– zidărie nearmată (ZNA): hetaj / t ≤ 12;
Se recomandă ca dimensiunile şpaleŃilor să fie multiplu de ½ din
– zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA): hetaj / t ≤ 15.
lungimea ‘elementului legat’ din zidărie. CondiŃia este obligatorie pentru
39 zidării din blocuri ceramice. 40
GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
(CR6-2006) (CR6-2006)
Lungimea minimă a spaleŃilor (lmin) la pereŃi de faŃada şi interiori, funcŃie de
înălŃimea maximă a golurilor adiacente (hgol) sau grosimea peretelui (t):
ZNA
- şpaleŃi de capăt:
lmin = 0.6 hgol ≥ 1.20 m
- şpaleŃi intermediari:
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
ZC; ZC+AR
- şpaleŃi de capăt:
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
Dispunerea alternată a - şpaleŃi intermediari:
golurilor pe verticală Dispunerea în plan a golurilor lmin = 0.4 hgol ≥ 0.80 m
ZIA
41 42
- lmin = 3t
7
GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE: MODULARE
Peste golurile de uşi şi ferestre se prevăd buiandrugi (din beton armat

sau alte materiale).
De regulă, buiandrugii din b.a. sunt legaŃi cu centura de la nivelul
planşeului.
La zidăriile cu înălŃimea rândului ≥ 200 mm, înălŃimea panoului de zidărie

între centurile de beton armat, va fi un multiplu întreg al înălŃimii rândului (h
43 element + grosime mortar 10÷ ÷ 12 mm) 44
MODALITĂłI DE REALIZARE A GOLURILOR ÎN PEREłI DIN ZIDĂRIE BUIANDRUGI

(arhitrave, lintouri)
a) ARC FALS
a) Buiandrug din b.a. b) Buiandrug din

zidărie armată
b) ARC
c) Buiandrug din b.a. în

cofraj pierdut din
material ceramic
d) Buiandrug din
c) ARHITRAVĂ zidărie precomprimată
ÎN ARC PLAT e) Buiandrug din 2 profile
laminate de oŃel +
termoizolaŃie interpusă
d) ARHITRAVĂ f) Buiandrug din g) Buiandrug din profil

(BUIANDRUG) elemente ceramice + metalic îmbrăcat cu
45 armătură elemente ceramice46
REZOLVĂRI DE GOLURI ÎN ZIDĂRII PORTANTE APARENTE

BUIANDRUGI DIN MATERIAL CERAMIC
a) Buiandrugi din b.a. în

cofraj ceramic, asociaŃi
b) Zidărie armată + buiandrugi

din b.a. în cofraj ceramic
Arhitrave din zidărie armată.

M. Von Gerkan, Parcare, Bremen, c) Zidărie armată + centură b.a.
1983–1984.
47 48
8
GOLURI ÎN ARC DIN CĂRĂMIDĂ

ARHITRAVE DIN CĂRĂMIDĂ
Dispunerea cărămizilor şi tipuri de arce
a) Dispunere radială
b) Dispunere în 2 inele concentrice
c) Dispunere într-un singur inel, din elemente
în formă de pană
ARHITRAVE DIN PIATRĂ DE TALIE d) Arc eliptic radial, de o cărămidă

e) Arc în plin cintru radial, de o cărămidă
f) Arc plat (‘anse de panier’) cu inele concentrice,
49 de 2 cărămizi grosime 50
GOLURI ÎN ARC DIN PIATRĂ DE TALIE REALIZAREA ARCELOR

ModalităŃi de tăiere a pietrelor şi tipuri de arce pe cintre (cofraje) din lemn
a) Arc în plin cintru

b) Arc plat
cu grosime constantă
c) Arc în plin cintru d) Arc frânt

cu grosime variabilă cu grosime variabilă
a) PoziŃionarea cintrului b) Aşezarea cărămizilor de la c) Inchiderea arcului şi

extremităŃile arcului dezarmarea cintrului
e) – f) Conformarea
pietrelor pentru aliniere la
asizele zidăriei 51 52
ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE
ContracŃiile şi dilatările materialelor produc variaŃii dimensionale care

trebuie luate în considerare în proiectul de arhitectură.
In zidării trebuie prevăzute rosturi astfel poziŃionate şi realizate încât să
absoarbă deformaŃiile fără degradări.
In raport cu funcŃia lor, aceste rosturi sunt denumite:
rosturi de control,
rosturi de expansiune,
rosturi de legătură.
53 54
9
Rosturile de control (de contracŃie)
Mişcările datorate contracŃiilor privesc zidăria din blocuri de beton pe

parcursul procesului lung de întărire a blocurilor, dar privesc şi zidăriile
din piatră de carieră puse în operă înaintea unei uscări adecvate.
Rosturile de contracŃie sau control sunt zone predispuse deschiderii, fără
ca deschiderea să devină o fisură sau o fractură şi fără a afecta
etanşeitatea peretelui. In acest scop, în dreptul rostului se utilizează
materiale expandabile - cum sunt cordoanele din fibre bituminoase.
Rosturile de control se amplasează în zidărie acolo unde sunt
discontinuităŃi de grosime, înălŃime, goluri.
Rost de control în zidărie din blocuri de beton

55 56
ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE ROSTURI IN PEREłI
Rosturile de expansiune
Mişcările de expansiune privesc:
dilatarea termică - diferită pentru diferite materiale; în acest caz

mişcările sunt reversibile;
dilatarea higrometrică (absorbŃia de umiditate, caz particular al anumitor

materiale ceramice); deformaŃiile se manifestă în timp îndelungat şi sunt
ireversibile. In acest caz rostul tinde să se închidă; ca atare se folosesc
materiale plastice compresibile.
Rost de expansiune în zidărie din elemente ceramice

57 58
Rosturile de legătură
Privesc asocierea între materiale diverse: zidării + cadre din b.a. sau
metal, zidării vechi + zidării noi.
Trebuie realizate cu materiale capabile să preia diferenŃele de comportare

sub încărcare şi respectivele deplasări.
In particular, anumite rezolvări constructive - ca închiderile cu “ecrane”

de zidărie subŃiri ancorate de pereŃi sau cadre din b.a. sau metal, cu
straturi termoizolante în spatele ecranului - suferă deformaŃii diferenŃiate
între straturi, de care trebuie Ńinut cont la asocierea lor, pentru a preveni
fisurarea stratului mai slab. De aceea trebuie evitate legăturile rigide cu
mortar de ciment sau agrafe metalice care prin material sau formă nu pot
prelua deplasările diferenŃiate.
59 60
10
ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE

61 62
2. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A SISTEMULUI DE PEREłI STRUCTURALI

STÂLPI DIN ZIDĂRIE SIMPLĂ ŞI ARMATĂ
63 64
STÂLPI DIN ZIDĂRIE STÂLPI DIN ZIDĂRIE
Coloană la Basilica din Pompei (120 a.C) 65 A. Gaudi, Collegio Teresiano, Barcelona 66
11
A. Gaudi, Colonia Guel, Barcelona 67 A. Gaudi, Parcul Guel, Barcelona 68
A. Gaudi, Parcul Guel, Barcelona 69 Parament din cărămidă (cofraj pierdut) + miez din b.a. 70
PEREłI LIBERI AUTOPORTANłI PEREłI LIBERI AUTOPORTANłI
• PARAPETE ??????
Zidărie autoportantă de ½ cărămidă cu contraforŃi dispuşi simetric faŃă de

grosimea peretelui, la interax de cca 2 m
71 72
12
73 74
75 76
PEREłI LIBERI AUTOPORTANłI ZIDURI DE SPRIJIN
Problema stabilităŃii
77 78
13
ZIDURI DE SPRIJIN
ZIDURI DE SPRIJIN DIN ZIDĂRIE ARMATĂ
Tipuri de zidării
Armătură în şliŃuri de ½ cărămidă la interax de cca 1 m (până la 2.5 – 3 m dacă
a) – b) Zidării simple cu grosime variabilă. c) Zidărie armată 79 există şi armătură în rosturi orizontale la max. 60 cm interax) 80
ZIDURI DE SPRIJIN DIN BLOCURI DE BETON ZIDURI DE SPRIJIN DIN BLOCURI DE BETON
81 82
83 84
14
85 86
87 88
89 90
15
91 92
ZIDURI DE SPRIJIN DIN PIETRIŞ ŞI PIATRĂ SPARTĂ ZIDURI DE SPRIJIN DIN PIETRIŞ ŞI PIATRĂ SPARTĂ
93 94
ZIDURI DE SPRIJIN DIN PIETRIŞ ŞI PIATRĂ SPARTĂ
95
16
3. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A PLANŞEELOR
De regulă, se proiectează ca diafragme rigide în planul lor care să asigure

conlucrarea elementelor verticale pentru preluarea forŃelor orizontale.
Utilizarea planşeelor cu rigiditate nesemnificativă în plan orizontal

(planşeele din lemn) este permisă (CR6-2006) numai în condiŃii speciale
(P100-1/2006)
Rigiditatea planşeelor în planul lor depinde de:

- Alcătuirea constructivă
PROIECTAREA PRELIMINARĂ A - Dimensiunile şi poziŃiile golurilor mari
PLANŞEELOR LA CONSTRUCłII DIN
FaŃa superioară a planşeelor va avea, de regulă, aceeaşi cotă de nivel pe
ZIDĂRIE PORTANTĂ toată suprafaŃa construcŃiei. In mod excepŃional, se acceptă decalări ale
feŃei superioare a planşeului mai mici decât înălŃimea curentă a centurilor
÷20 cm).
(15÷
2
1
3. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A PLANŞEELOR 3. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A PLANŞEELOR
PLANŞEE DE B.A. MONOLIT GOLURI ÎN PLANŞEE DE BETON ARMAT
De evitat poziŃionarea golurilor la colŃurile planşeelor, adiacente faŃadelor

şi/sau alăturarea mai multor goluri.
min.13 cm
DA!
(cm) p (cm)
hplacă =
180
NU!
Grosimea minimă a plăcii de b.a. – 13 cm 3 4
CONSOLE DIN PLACA DE B.A. PLANŞEE DIN LEMN
Consolele exterioare - balcoane, copertine - vor fi amplasate la nivelul

÷20 cm, cu asigurarea
planşeului curent; se acceptă o denivelare <15÷
continuităŃii structurale.
Se acceptă console de b.a. în poziŃii intermediare, încastrate în zidărie, cu

respectarea următoarelor condiŃii:
- deschiderea consolei Lc ≤ 3t, unde t = grosimea peretelui; (în caz
contrar se introduc elemente de b.a. în perete)
- accesul oamenilor pe consolă este ocazional (pentru întreŃinere);
- rezemarea consolei se face pe toată lăŃimea.
1 – Grindă; 2 – Grindă de margine; 3 – Grindă de podest; 4 – Grindă-
jug; 5 – Coş; 6 – Perete neportant; 7 – Grinda ranforsată sub perete;
8 – Perete portant
5 6
1
PLANŞEE DIN LEMN PLANŞEE DIN LEMN
Cu grinzi-jug Suprimarea pardoselii Suprimarea locală a

între două grinzi pardoselii în zona consolei
Imbinări de continuitate la grinzi de lemn

a) Grinzi decalate, bulonate; b) Grinzi în continuare tăiate drept, cu scoabă; perete (grindă) de rezemare
min.20 cm lăŃime; c) Grinzi în continuare tăiate oblic, cu scoabă; d) Grinzi decalate, cu scoabă; perete
Rezolvarea golurilor în planşeu (grindă) de rezemare min.10 cm lăŃime; e) Imbinare cu chertare “fulgerul lui Jupiter” simplă şi bulonare; f)
7 Scoabă: 20 – 30 cm lungime, 6 – 7 cm adâncime. 8
Rezemarea grinzilor de lemn pe zidărie Rezemarea grinzilor secundare

a) Incastrare în zidărie; b) Decroş în zid; lungime de rezemare cca 15 cm; eventual pe tălpi de lemn; c) a) Cu cep şi scobitură; b) Cu chertare la jumătate-lemn; c) Cu sabot metalic; d) Cu piesă metalică
Consolă din zidărie; d) Consolă din piatră; e) Grindă în lungul zidului sau longrină de rezemare. 9 ascunsă; e) Pe longrină fixată cu cuie de grinda principală; f) Cu şurub de strângere. 10
Ancorarea grinzilor de planşeu la pereŃi din zidărie 11 Ancorarea grinzilor de planşeu la pereŃi din zidărie 12
2
PLANŞEE DIN LEMN

RIGIDIZAREA PLANŞEELOR DIN LEMN
Exemple de planşee cu performanŃe de izolare acustică ameliorate
a) Cu plafon suspendat (45 dB); b) Cu pardoseală flotantă (45 dB); c) Cu plafon suspendat
(45 dB); d) Cu pardoseală flotantă pe plăci de beton (50 dB); e) Cu pardoseală flotantă şi
plafon suspendat (50 dB); f) Cu şapă ciment şi plafon între grinzi (50 dB).
Rigidizarea planşeului în panul său cu scânduri în două straturi, 1 – Grindă lemn; 2 – Şapă ciment; 3 – IzolaŃie (material elastic cu densitate mare); 4 – Plăci din derivate de lemn; 5 – Gol; 6 – IzolaŃie
dispuse pe direcŃii rotite la 900 şi fixate cu cuie 13 acustică; 7 – Plăci beton; 8 – Scânduri sau plăci gips-carton; 9 – Şipci 14
3. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A PLANŞEELOR
PLANŞEE DIN LEMN

Exemple de planşee cu performanŃe de izolare acustică ameliorate
PROIECTAREA PRELIMINARĂ A
INFRASTRUCTURII LA CONSTRUCłII
DIN ZIDĂRIE PORTANTĂ
g) Cu şapă ciment şi plafon suspendat (50 dB); h) Cu şapă ciment şi plafon suspendat (50 dB);
i) Cu dale de beton şi plafon între grinzi (50 dB); j) Cu dale de beton şi plafon suspendat (55
dB); k) Cu dale de beton şi plafon suspendat (55 dB); l) Alcătuire istorică, cu moloz (55 dB).
1 – Grindă lemn; 2 – Şapă ciment; 3 – IzolaŃie (material elastic cu densitate mare); 4 – Plăci din derivate de lemn; 5 – Gol; 6 – IzolaŃie
acustică; 7 – Plăci beton; 8 – Scânduri sau plăci gips-carton; 9 – Şipci 15
16
4. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A INFRASTRUCTURII 4. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A INFRASTRUCTURII
FUNDAłII LA PEREłI STRUCTURALI
PereŃii structurali au FUNDAłII CONTINUI (urmează traseul zidurilor

portante).
La clădirile FĂRĂ SUBSOL infrastructura este constituită din:
– fundaŃii
– socluri
– placa suport a pardoselii parterului
La clădirile CU SUBSOL infrastructura este constituită din:

– fundaŃii
– pereŃi de subsol
– placa suport a pardoselii subsolului
– planşeul peste subsol
17 18
3
FUNDAłII LA PEREłI STRUCTURALI
FuncŃie de încărcări, natura terenului şi adâncimea cotei de fundare

fundaŃiile pot fi realizate într-una din următoarele variante constructive:
B≤1m
A. blocuri din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
B. blocuri de beton simplu + cuzineŃi din beton armat;
C. tălpi din beton armat.
FundaŃii continue rigide şi elastice

19 a) Zidărie de cărămidă sau piatră; b) beton simplu: b1 – bloc, b2 – în trepte; c) cuzinet de beton armat + 20
bloc de beton simplu; d) – e) FundaŃii în zone cu seismicitate ridicată
DIMENSIONAREA FUNDAłIILOR DIMENSIONAREA FUNDAłIILOR
LăŃimea fundaŃiilor (B) Adâncimea fundaŃiilor (H)

b
Este determinată de:
- Adâncimea terenului bun de fundare 20 cm SUB cotă
INCĂRCAREA (G)
(Af) ARIA FUNDAłIEI = - Adâncimea de îngheŃ / numai la pereŃii EXTERIORI!
(B) LĂłIMEA BENZII
PRESIUNEA ( p a) 70 cm...1.15 m de la cota terenului decapat, funcŃie de
ADMISIBILĂ A zona climatică (pt. Bucureşti 90 cm) 20 cm SUB cotă
TERENULUI
- CondiŃia de unghi (α) de transmitere a eforturilor în blocuri
de BETON SIMPLU (funcŃie de marca betonului).
Alte condiŃii care determină lăŃimea tălpii de fundare:
- RelaŃia cu fundaŃiile învecinate paralele
- LăŃimea peretelui B ≥ b+10...20 cm
- Adâncimea minimă constructivă: a 2
La fundaŃiile pereŃilor de subsol - atenŃie la rezemarea zidului de protecŃie a h.i.! ≤
b 3
80...90 cm la pereŃi exteriori
- LăŃimea minimă constructivă (săpătură posibil de executat): 40...50 cm la pereŃi interiori
a
30 cm (≤ 40 cm adâncime) ... 50 cm (>1.20 m adâncime)
b
LăŃimea B = modul de 5 cm! 21 Adâncimea H = modul de 10 cm! 22
FUNDAłII LA PEREłI STRUCTURALI FUNDAłII LA PEREłI STRUCTURALI
Dimensiuni constructive
(minime)
H ≤ 40 cm → B = 30 cm
40 cm ≤ H ≤ 80 cm → B = 40 cm
80 cm ≤ H ≤ 1.20 m → B = 45 cm H
H > 1.20 m → B = 50 cm
B
FundaŃii în trepte
23 24
4
FUNDAłII LA PEREłI STRUCTURALI FUNDAłII LA PEREłI NESTRUCTURALI
Pentru pereŃii nestructurali din subsol, în funcŃie de dimensiunile şi

greutatea lor proprie, se poate alege una din următoarele soluŃii de
fundare:
– rezemarea pe placa subsolului (dacă această are rezistenŃa şi
≥ 90 cm
≥ 60 cm
rigiditatea necesare pentru a prelua încărcările respective);

– îngroşarea locală a plăcii subsolului (pentru obŃinerea rezistenŃei şi
(70) cm
a ≤ 50
a rigidităŃii necesare);
≥ 40 cm
b – fundarea directă.
a 2
≤
b 3
FundaŃii în trepte 25 26
FUNDAłII LA PEREłI NESTRUCTURALI DIN ZIDĂRIE SOCLURI
In cazul construcŃiilor FĂRĂ SUBSOL, soclul şi fundaŃiile vor fi, de

regulă, axate faŃă de pereŃii structurali.
LăŃimea soclului va fi cel puŃin egală cu grosimea peretelui de la
parter; se admite o retragere de max.5 cm a feŃei exterioare a soclului
în raport cu planul zidăriei de la parter.
Placă b.a.
TermoizolaŃie Soclul se va executa, de regulă, din beton armat.
Strat rupere
capilaritate
In cazul în care soclul se execută din beton simplu, la nivelul plăcii
parterului se prevede un sistem de centuri cu contur închis. Dacă
Umplutură înălŃimea soclului, peste nivelul tălpii de fundare, este ≥ 1.50 m se
prevede şi o centură la baza soclului.
Soclurile pereŃilor de contur se protejează la exterior cu tencuială
Rezemare pe placa de b.a. a Rezemare pe îngroşare locală a hidrofugă.
subsolului plăcii de b.a. a subsolului
Intre faŃa superioară a soclului şi zidul din elevaŃie se prevede un strat
27 de hidroizolaŃie orizontală rigidă 28
SOCLURI PEREłI DE SUBSOL

HidroizolaŃie rigidă ±0.00 ±0.00 ±0.00
PereŃii de subsol se dispun de regulă axat, sub toŃi pereŃii structurali
Soclu b.a. Centură b.a. Centură b.a.
din parter.
CTD
Soclu Soclu PereŃii de subsol se realizează, de regulă, din beton armat.
beton simplu beton simplu
CTD
Dacă pereŃii de subsol se execută din beton simplu, se prevăd două
Centură b.a.
≥ 1.50 m
centuri de b.a., la baza peretelui şi la nivelul planşeului peste subsol.

CTD
Grosimea pereŃilor de subsol se stabileşte, prin calcul, funcŃie de

încărcările verticale şi încărcărilor din acŃiunea seismică + împingerile
pământului, în cazul pereŃilor de pe conturul subsolului.
PereŃii de contur de la subsol vor fi prevăzuŃi cu hidroizolaŃie verticală

împotriva apelor de infiltraŃie.
Soclu şi fundaŃii axate faŃă de Dacă soclul este din beton Dacă înălŃimea soclului este
pereŃii structurali. simplu, la nivelul plăcii parterului ≥ 1.50 m, se prevede şi o
LăŃimea soclului cel puŃin egală cu se prevăd centuri de b.a. centură la baza soclului.
PereŃii de contur şi cei interiori de la subsol vor fi prevăzuŃi cu
grosimea peretelui de la parter hidroizolaŃie orizontală (de regulă de tip ‘hidroizolaŃie rigidă’)
(max.5 cm retragere). 29 30
5
PEREłI DE SUBSOL PLANŞEE DE INFRASTRUCTURĂ
La clădirile FĂRĂ SUBSOL, placa suport a pardoselii de la parter se

In cazul clădirilor cu pereŃi rari (în sistem ‘celular’), se recomandă execută din beton armat (chiar dacă restul planşeelor sunt din lemn).
sporirea rigidităŃii subsolului prin introducerea unor pereŃi suplimentari. Această placă va fi legată monolit cu soclul clădirii.
La clădirile CU SUBSOL:
– placa planşeului peste subsol va avea cel puŃin aceeaşi grosime ca şi
plăcile etajelor supraterane
– placa suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat,
legată de tălpile de fundaŃie, dacă:
− teren de fundare dificil
− în zone cu seismicitate mare – ex. Bucureşti (recomandabil)
− placa susŃine pereŃi nestructurali
Plăcile de beton armat pentru pardoseala de la parter (la clădiri fără

subsol) şi pentru pardoseala de la subsol vor fi prevăzute cu izolaŃie
31 termică şi cu un strat de rupere a capilarităŃii din pietriş. 32
PROTECłIA IMPOTRIVA UMIDITĂłII DIN TEREN PROTECłIA IMPOTRIVA UMIDITĂłII DIN TEREN
HidroizolaŃie orizontală
Planşeu b.a.
±0.00
Zonă convenŃional uscată TermoizolaŃie polistiren extrudat
Zonă capilaritate discontinuă – 0.50
Zonă capilaritate continuă

TermoizolaŃie polistiren extrudat
Strat rupere capilaritate
Zonă apă freatică pietriş şi piatră spată 10 -15 cm
(presiune hidrostatică)
Umplutură pământ
33 34
Suport pardoseală
Planşeu b.a. TermoizolaŃie
±0.00
HdroizolaŃie orizontală continuă HdroizolaŃie orizontală TermoizolaŃie din
sub zid în elevaŃie material anticapilar
TermoizolaŃie polistiren extrudat Planşeu b.a.
±0.00
– 0.50
TermoizolaŃie polistiren extrudat S.R.C. pietriş S.R.C. pietriş

Strat rupere capilaritate 10 –15 cm 10 –15 cm
pietriş şi piatră spată 10 -15 cm
Umplutură pământ
35 36
6
Placă b.a.peste subsol
Perete subsol din b.a.
Perete protecŃie h.i.
HidroizolaŃie verticală
Placă b.a. HidroizolaŃie orizontală

TermoizolaŃie Beton de egalizare
Pietriş 10-15 cm
37 (strat rupere capilaritate) 38
+220 ±0.00
TermoizolaŃie polistiren extrudat

pe înălŃimea soclului
Placă b.a.
TermoizolaŃie (eventual)
HidroizolaŃie orizontală (eventual)
ProtecŃie hidroizolaŃie şi
termoizolaŃie polistiren extrudat +120 Placă b.a.
HidroizolaŃie bituminoasă
Perete protecŃie (I) Perete protecŃie (II) TermoizolaŃie
HidroizolaŃie HidroizolaŃie Umplutură pamânt S.R.C. pietriş şi piatră spartă
verticală (II) verticală (I)
Umplutură pamânt
HidroizolaŃie orizontală Subsol încălzit
Eventual tub dren

+ material drenant
HidroizolaŃie bituminoasă aplicată pe HidroizolaŃie bituminoasă aplicată pe (pietriş şi piatră spartă)
peretele de protecŃie peretele de închidere a subsolului 39 40
±0.00
TermoizolaŃie polistiren
extrudat la soclului
TermoizolaŃie
Subsol neîncălzit
Umplutură pământ
Membrană HDPE Placă b.a.
HidroizolaŃie bituminoasă
Pietriş + piatră spartă
Umplutură pamânt
Geotextil
Material drenant
(pietriş+piatră spartă)
Tub dren
41 Membrană polietilenă de înaltă42
densitate (HDPE)
7
SCHEMĂ DE DISPUNERE
±0.00
TermoizolaŃie polistiren 1. TUB DE DREN
extrudat la soclului 2. PIPĂ DE CURĂłARE (întreŃinere /
curăŃare cu jet de apă sub presiune)
3. CAMERĂ DE DECANTARE
TermoizolaŃie
Umplutură pământ
Subsol neîncălzit
Membrană HDPE Placă b.a.
HidroizolaŃie bituminoasă Pietriş + piatră spartă
Umplutură pamânt
Geotextil CAMERĂ DE DECANTARE

Material drenant Permite decantarea prin gravitaŃie
(pietriş+piatră spartă) TUB DE DREN PERFORAT şi controlul vizual al funcŃionării
(CIMENT, PLASTIC) sistemului de drenare
Tub dren
43 SCHEMA UNUI SISTEM DE DRENARE CU TUBURI PERIFERICE 44
PROTECłIE VERTICALĂ DIN MEMBRANE IMPERMEABILE PROFILATE PROTECłIE VERTICALĂ DIN MEMBRANE IMPERMEABILE PROFILATE
45 46
(POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE) _ Fondaline (POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE) _ Fondaline
47 48
(POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE) _ Fondaline (POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE) _ Fondaline
8
PROTECłIE VERTICALĂ DIN MEMBRANE IMPERMEABILE PROFILATE

49 50
(POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE) _ Fondaline

51 52
(POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE)_Platon (POLIETILENĂ DE ÎNALTĂ DENSITATE)_Platon
1- Placă Fondaline; 2 – HidroizolaŃie

1 – Placă Fondaline; 2 – Geotextil; 3 – Dren; (eventual); 3 – Bandă acoperire; 4 – Placă
4 – Bandă acoperire; 5 – Perete subsol rigidă de acoperire; 5 – Perete subsol
PROTECłIE VERTICALĂ DIN PLĂCI ONDULATE (HDPE)_Fondaline 53 PROTECłIE VERTICALĂ DIN PLĂCI ONDULATE (HDPE)_Fondaline 54
9
PROTECłIE VERTICALĂ DIN PLĂCI ONDULATE (HDPE)_Fondaline 55 PROTECłIE VERTICALĂ DIN PLĂCI ONDULATE (HDPE)_Fondaline 56
1- Săpătură; 2 – HidroizolaŃie; 3 –
TermoizolaŃie; 4 – Tub dren + material
PROTECłIE VERTICALĂ DIN PLĂCI ONDULATE (HDPE)_Fondaline 57 drenant; 5 – ProtecŃie 58
4. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A INFRASTRUCTURII
59
10
3/25/2007
PROIECTUL DE EXECUłIE
sc. 1/50
DE LA PROIECTARE LA EXECUTIE ...
1
LocuinŃă unifamilială la Pipera 2
Arh. Anamaria Mortu
PROIECTUL DE EXECUłIE PROIECTUL DE EXECUłIE

sc. 1/50 sc. 1/50

Arh. Anamaria Mortu Arh. Anamaria Mortu
Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 5 1

3/25/2007
sc. 1/50
LocuinŃă unifamilială la Pipera 5 LocuinŃă unifamilială Bucureşti 6

Arh. Anamaria Mortu GRAPHIC STUDIO, arh. Dragoş Perju

sc. 1/50 sc. 1/50
LocuinŃă unifamilială Bucureşti 7 LocuinŃă unifamilială Bucureşti 8

GRAPHIC STUDIO, arh. Dragoş Perju GRAPHIC STUDIO, arh. Dragoş Perju

3/25/2007

sc. 1/50 sc. 1/50


sc. 1/50 sc. 1/50


3/25/2007

sc. 1/50 sc. 1/50
LocuinŃă unifamilială la Săftica, jud. Ilfov 13 LocuinŃă unifamilială la Săftica, jud. Ilfov 14
GRAPHIC STUDIO, arh. Remus Hârşan GRAPHIC STUDIO, arh. Remus Hârşan
sc. 1/50

3/25/2007
AMENAJAREA TERENULUI PLAN DE TRASARE

PLAN DE TERASAMENT
19 20

3/25/2007
TRASAREA SĂPĂTURII
TRASAREA AXELOR CONSTRUCłIEI
BALIZĂ DE TRASARE (MARTOR)
Axele construcŃiei se materializează în teren prin Ńăruşi de lemn bătuŃi în pământ; în

capul Ńăruşului se bate un cui care marchează punctul considerat.
La construcŃiile importante se folosesc borne din beton; bornele au la partea
superioară o plăcuŃă metalică pe care se imprimă o cruce ce marchează punctul
considerat.
łăruş de lemn + apărătoare Bornă din beton

21 22
TRASAREA SĂPĂTURII TRASAREA SĂPĂTURII

SĂPĂTURĂ GENERALĂ
SĂPĂTURĂ SUB FORMĂ DE ŞANłURI IZOLATE
Marcarea conturului săpăturii (gropii de fundaŃie) cu dulapi fixaŃi cu Ńăruşi

23 24

3/25/2007
SĂPĂTURA GENERALĂ EPUISMENTE
Săparea, trasarea şi execuŃia fundaŃiilor

necesită un teren uscat.
Dacă fundul săpăturii generale este

peste nivelul pânzei freatice, este
necesară eliminarea apelor pluviale şi
de infiltraŃie prin pantă către canal
colector + pompă de evacuare în
punctul de cotă minimă. 1. ÎnălŃime de refulare
2. ÎnălŃime de aspirare
Dacă fundul săpăturii este sub nivelul
3. Pantă care adună apa
pânzei freatice, este indispensabilă 4. Materii flotante
coborârea nivelului p.f., fie prin 5. Sorb în zonă fără materii solide
evacuarea apei cu pompe, fie prin 6. Materii grele
executarea unei incinte etanşe

(palplanşe) din care se evacuează apa.
25 26
SĂPĂTURI CU PEREłI NESPRIJINIłI SĂPĂTURI CU PEREłI VERTICALI SPRIJINIłI

Avantaj: reducerea amplorii săpăturilor
Sprijiniri orizontale
Săpături cu pereŃi verticali Săpături cu pereŃi în taluz

Numai în terenuri coezive şi pe In orice fel de teren, pentru
adâncime relativ mică (1.5 - 2 m), suprafeŃe şi adâncimi de
deasupra nivelului apelor freatice fundare mari. 1. Adâncime peste 1.50 – 2.00 m; 2. LăŃimea minimă normată; 3. Depăşire min. 5
27 cm; 4. Zonă de circulaŃie min.1m; 5. Căptuşeală 4-5 cm grosime; 6. ŞpraiŃuri din 28
lemn; 7. Zonă fără sprijinire 40 – 80 cm

3/25/2007
SĂPĂTURI CU PEREłI VERTICALI SPRIJINIłI SĂPĂTURI CU PEREłI VERTICALI SPRIJINIłI
Sprijiniri orizontale cu şpraiŃuri orizontale Sprijiniri orizontale cu piloŃi de lemn
Căptuşeală discontinuă din scânduri Căptuşeală continuă din scânduri

orizontale orizontale
Căptuşeală continuă din scânduri orizontale

29 30
SĂPĂTURI CU PEREłI VERTICALI SPRIJINIłI SĂPĂTURI CU PEREłI VERTICALI SPRIJINIłI
Sprijiniri verticale Sprijiniri verticale

în pământuri cu coeziune slabă; posibile infiltraŃii de apă
Căptuşeală din scânduri verticale încastrate Căptuşeală discontinuă din scânduri Căptuşeală continuă din scânduri
verticale verticale
Pentru săpături adânci în terenuri necoezive se utilizează procedeul de şpraiŃuire “pe paşi”
ce constă în folosirea unei căptuşeli cu scânduri verticale bătute progresiv în pământ.
Necesită longrine (în general bile Ø18 cm) şi piese verticale (popi) care să prevină
31 32
deplasarea verticală a longrinelor şi şpraiŃurilor

3/25/2007
SĂPĂTURI CU PEREłI VERTICALI SPRIJINIłI EXECUłIA SĂPĂTURII GENERALE

Sprijiniri verticale
ŞpraiŃuire “pe paşi”

1. Traverse peste săpătură
2. Talpă de repartiŃie
3. Cabluri sau lanŃuri de suspendare
4. Căptuşeală din dulapi introduşi înclinat
5. Longrină
6. Scoabă
7. Pană
8. ŞpraiŃuri
9. Scândură de rezemare – calare
10. Pop care susŃine longrina şi menŃine
cadrul în poziŃie
11. Eventuală calare
Săpătură generală executată cu excavatorul.
12. Căptuşeală în curs de punere în poziŃie
Când adâncimea depăşeşte 1.50 m, este necesară o
13. Talpă de repartiŃie
căptuşeală orizontală
33 34
SPRIJINIRI LA SĂPĂTURI GENERALE
Sprijinirea unei săpături generale cu Sprijinirea unei săpături generale cu

profile verticale susŃinute de un cablu şpraiŃuri oblice
întins.
1. Profile metalice la 1.50–2.50 m distanŃă 1. ŞpraiŃuri înclinate la 1.50-2.50 m distanŃă
2. Longrine 2. Căptuşeală cu panouri verticale 5-8 cm gr.
3. Platelaj vertical 3. Contravântuire verticală şi longitudinală
4. Eventuală betonare a profilului metalic 4. Rezemare pe talpă sau radier din beton
35

3/23/2007
Galerie de Artă, Marktoberdorf, Germania, 1998-2000

Valentin Bearth & Andrea Deplazes
CONSTRUCłII CONTEMPORANE DIN ZIDĂRIE
Galerie de Artă, Marktoberdorf, Germania, 1998-2000 Galerie de Artă, Marktoberdorf, Germania, 1998-2000
Valentin Bearth & Andrea Deplazes Valentin Bearth & Andrea Deplazes

3/23/2007
Galerie de Artă, Marktoberdorf, Germania Galerie de Artă, Marktoberdorf, Germania, 1998-2000

A. Pietriş 50 mm
A. Perete portant din cărămidă klinkerizată
B. HidroizolaŃie 3 mm
B. łevi de cupru pentru încălzire
C. TermoizolaŃie sticlă celulară în pantă
19 – 8 cm C. Placă acoperire 1.5 cm
D. Strat bitum D. Barieră impermeabilă
E. Planşeu din lemn laminat 95 mm E. Planşeu din lemn laminat 95 mm
F. Cordon de etanşare elastic 15 mm F. IPE 360
G. Copertină tablă cupru G. TermoizolaŃie polistiren 3 cm
H. Mortar de pantă 1% H. Tub fluorescent cu capac acrilic
I. Centură b.a. I. Perete de placare din cărămidă 14.5 cm
J. Profil IPE 360 J. Perete b.a. 33 cm
K. Şuruburi K. Foaie impermeabilizantă bituminoasă
L. Perete din zidărie cu Ńesere L. Profil protecŃie din tablă de cupru
englezească M. IzolaŃie polistiren extrudat 6 cm
M. Mână curentă din lemn N. Folie profilată pentru ventilare şi
N. Pardoseală cărămidă klinkerizată protecŃia termoizolaŃiei
O. Element prefabricat din b.a pentru O. Pardoseală din cărămidă klinkerizată
scară P. Şapă mortar 10.5 cm
Q. Cordon separator din spumă rigidă 5 mm
R. Beton de nivelare 5 cm
S. Tub de drenaj

3/23/2007
A. Pietriş 50 mm
B. Scurgeri pluviale
C. Priză aer ventilaŃie
D. Membrană izolantă bituminoasă dublă 3 mm
E. Copertină tablă cupru
F. Substructură din plăci hidrofugate de lemn laminat
G. TermoizolaŃie vată minerală 10 cm
H. Planşeu din plăci de lemn laminat 95 mm
I. Canal cabluri electrice, cu capac demontabil
J. Cordon elastic 15 mm
K. IPE 360
L. Tub fluorescent cu capac acrilic
M. Buiandrug din Ńeavă de oŃel + platbandă sudată
Galerie de Artă, Marktoberdorf, Germania LocuinŃe la Baden, ElveŃia, 2004

Valentin Bearth & Andrea Deplazes Urs Burkard, Adrian Meyer & Partner
A. ProtecŃie solară din lamele de aluminiu

B. Vitraj dublu: 8 + 15 + 8
C. Grinzişoare din Ńeavă de oŃel 80x50x2 mm
D. Element sandwich cu montanŃi integraŃi, tablă oŃel 0.7+ 70mm vată minerală
E. Geam laminat de securitate 16 mm
F. Buiandrug ceramic cu lăcrimar
G. Geam fix izolant 8+12+8
H. Glaf prefabrica din beton şi material ceramic
I. Canal colector prefabricat
J. Cărămidă klinkerizată perforată pentru drenarea patio-ului
K. Şapă nivelare nisip
L. Teren
M. Membrană izolantă bituminoasă
N. TermoizolaŃie polistiren extrudat 6 cm

3/23/2007
LocuinŃe la Baden, ElveŃia, 2004 LocuinŃe la Baden, ElveŃia, 2004

Urs Burkard, Adrian Meyer & Partner Urs Burkard, Adrian Meyer & Partner
Plan nivel 2 Plan nivel 3
Plan parter
Plan nivel 1 SecŃiune transversală

Plan demisol SecŃiune transversală


3/23/2007

A. Pietriş din cărămizi reciclate

B. HidroizolaŃie bituminoasă
C. TermoizolaŃie polistiren extrudat 12 cm
D. Barieră de vapori
E. Placă beton armat 24 cm cu pantă
F. ŞorŃ tblă de aluminiu peste profil de lemn
G. Polistiren extrudat 5 cm
H. Element din b.a. prefabricat 25 x 29 cm
I. Tâmplărie aluminiu/lemn cu geam dublu termoizolant
J. Mână curentă din Ńeavă de oŃel
K. Geam laminat de securitate
1 - Element
beton prefabricat
L. Şapă nivelare beton 8 cm cu acoperire din răşină 1 cm

M. IzolaŃie acustică 3 cm
Alcătuirea zidăriei portante N. Placă beton armat 24 cm
O. Cărămizi aparente 25 x 12 x 65 cm
400 mm blocuri ceramice Optitherm Ńesute + 120 mm cărămizi P. Blocuri din argilă uşoară de 14 cm înălŃime şi 225 sau 15 cm lăŃime
Kelesto aparente (arse sub punctul de vitrifiere) Q. TermoizolaŃie poliuretan 5 cm
U = 0.38 W/m2K R. Ancoraje în beton din 2 profile UPN şi bare transversale (2)
S. Element din beton prefabricat 12 x 29 cm

A. Element de bordaj din b.a. prefabricat A. Element de bordaj din b.a. prefabricat
B. Cărămizi aparente B. Cărămizi aparente
C. Bloc din argilă uşoară C. Bloc din argilă uşoară
D. SpaŃiu aer 1 cm D. SpaŃiu aer 1 cm
E. Polistiren extrudat 5 cm E. Polistiren extrudat 5 cm
F. Tâmplărie lemn vopsită F. Tâmplărie lemn vopsită
G. Geam dublu G. Geam dublu
H. Placă beton H. Placă beton

3/23/2007

A. Rigolă prefabricată din aluminiu

B. Dale granit 4/6 cm
C. Strat nisip 4/6 cm peste membrană
hidroizolantă
D. HidroizolaŃie bituminoasă
E. TermoizolaŃie polistiren extrudat 12 cm peste
barieră de vapori
F. Placă de beton cu pantă
G. IzolaŃie polistiren şi beton armat cu fibre de
sticlă, cu capacitate portantă
H. Tâmplărie fixă cu geam dublu termoizolant cu
ramă din aluminiu şi toc din oŃel
I. TermoizolaŃie poliuretan 4 cm
J. Pardoseală scânduri brad roşu 27 mm pe şipci
K. Membrană hidroizolantă lipită
L. TermoizolaŃie polistiren extrudat 8 cm
M. HidroizolaŃie bituminoasă în două straturi
N. Piesă de asociere şi izolaŃie între plăci
O. Scurgere
Detaliu “fereastră franŃuzească”

Piesă prefabricată
termoizolantă, formată
din miez rigid de
polistiren + coajă
rezistentă din beton
armat cu fibre de sticlă
cu capacitate portantă,
pentru evitarea punŃii
termice din dreptul
planşeului când nivelul
inferior nu este încălzit
Detaliu geam fix montat la faŃa exterioară a zidăriei SecŃiune orizontală prin tâmplărie glisantă

3/23/2007

Detaliu tâmplărie glisantă

CONSTRUCłIA COMPARTIMENTATĂ
CONSTRUCłII
TIPURI DE CONSTRUCł
1
Adolf Loos, Casa Möller, Viena (A), 1928 2
CONSTRUCłIA COMPARTIMENTATĂ CONSTRUCłIA COMPARTIMENTATĂ
Este tipică pentru zidărie: un sistem de spaţţii închise, ale căror legături -
între ele şi cu exteriorul - constau numai în goluri izolate de uş
şi şi ferestre
cu dimensiuni reduse. Aspectul general este de sumă de “compartimente”.
Forma clădirii este compactă, cu o linie simplă, cubistă.
şte posibilităţţile zidăriei la maximum. Toţţi
Sistemul compartiment foloseş
pereţţii pot fi încărcaţţi egal şi se contravântuiesc unii pe alţţii, deci
dimensiunile lor (cel puţţin din punct de vedere al funcţţiei portante) pot fi
minimale. Opţţiunile de distribuţţie în plan (partiu) sunt însă limitate.
Este cel mai vechi tip de construcţţie. Constrângerile erau impuse în mod
şee şi
natural de materialele disponibile: zidăria cu asize regulate, cu planş
şe din lemnul, au reprezentat “regula” până în sec.19.
acoperiş
şeul de b.a. (care în mod normal descarcă pe 2 direcţţii), a adus
Planş
posibilităŃi de utilizare optimizată a sistemului constructiv tradiŃional.
Adolf Loos, Casa Möller, Viena (A), 1928 3 4
Caracteristici:
limitarea adâncimii şi orientării planului
independenţţa structurii orizontale cel puţţin pe o direcţţie
limitarea relaţţiilor spaţţiale şi a partiurilor la câteva variante
goluri în pereţţii portanţţi limitate ca dimensiuni şi poziŃie
Deşşi astăzi există opŃiuni variate în alegerea materialelor, frecvent
considerente economice impun decizii din această categorie.
Dar atâta timp cât criteriile de compartimentare sunt determinate de
construcţţia însăş şi (logica constructivă), clădirile se remarcă printr-o
remarcabilă claritate în organizarea internă şi în aspectul general.
Printre construcţţiile compacte compartimentate ale anilor ’20-’30 pot fi
găsite exemple de calitate, îndeosebi în categoria locuinţţelor. După război
au apărut variaŃiuni pe această temă; principiul compartimentării a fost
aplicat în 3 dimensiuni şi, în combinaţţie cu forme mici şi foarte mici, s-a
dovedit destul de potrivit pentru zidărie.
Poate devia către un tip hibrid, în combinaţţie cu alte tipuri constructive.
Robert Mallet-Stevens, vila Martel, Paris, 1926-1927
5 6
1
Bruno Taut, Martin Wagner, Britz-Hufeisensiedlung, Berlin, 1925-1927 Bruno Taut, Martin Wagner, Britz-Hufeisensiedlung, Berlin, 1925-1927
7 8
CONSTRUCłIA COMPARTIMENTATĂ CONSTRUCłIA DIN “CUTII”
Atelier 5, LocuinŃe Flamatt 1, Berna (CH), 1957-58

Karl Ehn, Karl Marx Hof, Viena, 1926-1930
9 10
CONSTRUCłIA DIN “CUTII” CONSTRUCłIA DIN “CUTII”
Inseamnă mai mulŃi pereţţi portanţţi dispuş

şi paralel, delimitând un număr de
spaţţii de tip “cutie” identice. Intenţţia din spatele acestui tip de construcţţie Caracteristici
poate fi, spre exemplu, crearea unor clădiri sau spaţţii repetitive, cu aceeaşi limitarea lăţţimii încăperilor şi clădirilor la deschideri recomandate din p.d.v.
al materialelor, economicităţţii etc (ex. planş şee pe o direcţţie)
orientare (din raţţiuni de însorire sau priveliş
şte) sau pur şi simplu nevoia de
greutate mare a compartimentărilor (întrucât sunt portante), cu bune calităţţ i
ştere” a clădirilor – asociate cu tentativa de a obŃine o formă cu calităŃi
“creş
de izolare acustică (“ecrane” spre vecini)
estetice dar relativ economică şi simplă din punct de vedere tehnic. (O
pereţţi exteriori fără restricţţii costructive: maximum de lumină posibilă,
şiruire este un principiu estetic perceput ca atare!)
înş
planuri adânci şi raport favorabil faţţadă / suprafaţţă în plan.
Din punct de vedere constructiv, un sistem din cutii înseamnă o succesiune
de pereţţi portanţţi transversali faŃă de axa lungă a construcţţiei, asociaŃi de Primele exemple de construcţţii “din cutii” au luat naş ştere în contextul
şee şi pereţţi longitudinali care stabilizează ansamblul structural.
planş realizării marilor ansambluri de locuinţţe ale anilor ’20 şi ’30, influenţţate de
Intr-o anumită măsură, o adevărată construcŃie din cutii nu este posibilă metodele de producŃie industrializate, cum sunt cele proiectate de Bruno Taut,
datorită nevoii de stabilitate în direcţie longitudinală cerută de numeroase Martin Wagner, Ernst May, J. J. P. Oud.
standarde. Ca atare, sistemul din cutii este frecvent folosit în asociere cu alte
tipuri constructive (compartimentare şi pereţţi izolaŃi)
11 12
2
Jacobus Johannes Pieter Oud, De Kiefhoek, Rotterdam, 1925 Jacobus Johannes Pieter Oud, De Kiefhoek, Rotterdam, 1925
13 14
S P 1 2
Bruno Taut, Waldsiedlung, Onkel Toms Hütte, Berlin- Zehlendorf, 1929 Bruno Taut, Waldsiedlung, Onkel Toms Hütte, Berlin- Zehlendorf, 1929
15 16
CONSTRUCłIA CU PEREłI IZOLAłI CONSTRUCłIA CU PEREłI IZOLAłI

SpaŃiul continuu SpaŃiul continuu
Sistemul permite o poziţţionare nerestrictivă a pereţţilor portanŃi sub o

şeu curent sau acoperiş
structură orizontală portantă (planş ş).
şti pereţţi portanţţi izolaţţi nu înconjoară spaţţiile complet (nu
Intrucât aceş
formează “compartimente”) se creează spaţţii delimitate parţţial de pereţţi
portanţţi şi parţţial de elemente neportante (ex. compartimentări din sticlă).
Aceasta presupune existenţţa unor elemente portante orizontale compatibile
cu condiŃiile diferite în ceea ce priveşte preluarea încărcărilor şi transferul
forţţelor orizontale.
Frank Lloyd Wright, “A home in a Prairie Town”, project, 1901 17 18
3

Caracteristici
deschidere şi interconectare spaţţială fluidă – imposibile în sistemul din
“cutii” şi îndeosebi în sistemul cu “compartimentări”.
restricţţii tehnice: poziţţia liberă a pereţţilor conduce la eforturi locale mari -
la capetele pereŃilor sau în anumite puncte unde există încărcări
concentrate din elementele orizontale.
Ca atare numai în cazuri speciale este posibilă realizarea unui asemenea
sistem din zidărie omogenă (variind grosimea pereŃilor şi stâlpilor)
Cu toate acestea, opŃiunea de a concepe clădirile nu ca sume de entităţţi
“autosuficiente”, ci ca succesiuni de spaţţii şi legături interior – exterior, a
generat construcŃii din această categorie.
Diversele caracteristici ale construcŃiilor cu pereŃi izolaŃi pot fi descifrate în
perioada de început a clădirilor moderne. Catalizatorul acestei direcţţii a fost
Frank Lloyd Wright, care, cu “casele preeriei”, a stabilit un “standard”:
spaţţiile interioare se intersectează, joase şi ample, iar terasele şi grădinile
se contopesc.
19 F. L. Wright, Rosenbaum House, Alabama, 1939. “the purest Usonian” 20

Proiectul lui Mies van der Rohe pentru o casă la ţară din zidărie de
cărămidă (1923) este un bun exemplu, unde regulile flexibile de compoziţţie
se combină cu principiile organice ale lui F.L.W. şi fuziunea cu peisajul.
Partiul rezultă exclusiv din funcţţiune. Camerele sunt delimitate de pereţţi

plani, rectilinii şi cu unghiuri drepte; pereŃii se intersectează, fiind ridicaţţi la
rangul de elemente de compoziţţie şi, prin prelungirea lor în grădină, leagă
casa de contextul său. In locul golurilor de ferestre (tipice pentru sistemul
cu compartimentări), porţţiuni întregi de pereţţi lipsesc pentru a crea
deschiderile ample.
21 Mies van der Rohe, Country House, 1923 22

Richard Neutra şi Marcel Breuer, reprezentând Stilul Internaţţional,

furnizează alte exemple tipice. Sublimarea peretelui într-un element portant
plan ce îndeplineş şte totodată şi funcţţia de închidere, este modernă şi
tradiŃională deopotrivă.
Richard Neutra, Kaufmann House, Palm Springs, California, 1946-1947

23 24
4

Marcel Breuer, Robinson House, Marcel Breuer, Gane’s Pavilion,

Richard Neutra, Kaufmann House, Palm Springs, California, 1946-1947 Williamstown (USA), 1948 Bristol (GB), 1936
25 26
CONSTRUCłIA CU SCHELET
CONSTRUCłIA CU SCHELET Partiul de tip “reţţea”
Un studiu aprofundat al partiului Academiei de Arhitectură din Berlin (arh. K.F.

Schinkel) arată felul cum reţţeaua de stâlpi a influenŃat partiul.
Posibilitatea de a crea un spaţţiu interior fără stâlpi (aş
şa cum văzuse în Anglia
în 1826) nu îi era accesibilă din motive de costuri. In 1836 fabricile din Prusia
nu puteau furniza nici un sistem constructiv care să facă posibilă o
construcţţie multietajată cu deschideri mari ale planş
şeelor. Ca atare, Schinkel
a trebuit să se mulţţumească cu un sistem de stâlpi din zidărie şi bolţţi plate.
Karl Friedrich Schinkel, Academia de Arhitectură, Berlin, 1836

(demolată în 1961-1962. ) 27 28
CONSTRUCłIA CU SCHELET CONSTRUCłIA CU SCHELET

Partiul de tip “reţţea” Partiul de tip “reţţea”
Clădirea Academiei se baza pe o tramă de 5.50 x 5.50 m. In nodurile reţţelei se

aflau stâlpi din zidărie: era o construcţţie fără pereţţi portanţţi!!!
Clădirea era rigidizată cu tiranţţi din fier forjat şi arce din zidărie în ambele
direcţţii, legând stâlpii.
Schinkel a valorificat la maximum potenŃialul construcţţiei din cărămizi.
FaŃă de construcţţiile moderne cu schelet – care beneficiază de materiale
artificiale, modelabile şi rezistente la întindere din încovoiere (b.a., oţţel, lemn
şi derivate) – posibilităţţile elementelor de zidărie sunt extrem de limitate.
şit să exploateze la maximum cărămida ceramică tradiţţională,
Schinkel a reuş
atingând o incredibilă claritate şi unitate din p.d.v. arhitectural, spaţţial şi
tehnologic.
Dar, în condiŃiile unui teren de fundare slab, forma construcţţiei (stâlpii diferit
încărcaţţi) a condus la apariŃia unor tasări majore şi avarieri grave care, în
anii ’60 au determinat demolarea construcŃiei. Karl Friedrich Schinkel, Academia de Arhitectură, Berlin, 1836
29 30
5
BETONUL ARMAT
‘Piatra lichidă’ a secolului XX
La sfârşitul secolului al XIX-lea, diverse brevete de invenŃii au pus

în evidenŃă posibilităŃile arhitecturale oferite de acest nou
material, deschizând două direcŃii majore de dezvoltare:
BETONUL ARMAT:
ARMAT: 1_‘scheletul’ ca pricipiu constructiv definitoriu pentru
un material asociat cu întreaga arhitectură a secolului XX
modernitatea 2_forme noi inspirate de caracterul ‘fluid’ al betonului
31 32
BETONUL ARMAT BETONUL ARMAT

Scheletul
Diverse brevete de invenŃie de la sfârşitul secolului XIX privind b.a. Modelul structural grindă – stâlp: Sistemul Hennebique, 1892
(Paul Christophe, Le Béton Armé, 1902) Tehnica realizării nodurilor. Originea construcŃiilor cu ‘schelet’ din b.a.
33 34
BETONUL ARMAT
BETONUL ARMAT
Scheletul
Scheletul
Patente Hennebique
Clădirea silozului din portul Genova, 1901
1 _Genova, 1906 (stânga); 2_Boston, fabrica de încălŃăminte, 1911 (dreapta) 35 36
Una dintre primele construcŃii cu un schelet Hennebique multietajat
6

Scheletul Scheletul
G. Mattè-Trucco, Uzinele FIAT, Lingotto-Torino, 1916 – 1926 Robert Maillart, Depozit, Giesshübel Strasse, Zurich, ElveŃia, 1910
Schelet de beton sistem Hennebique 37 Placa fără grinzi pe stâlpi cu capitel (planşeul-ciupercă) 38

Scheletul Scheletul
Robert Maillart, StaŃie filtrare, Rorschach, ElveŃia, 1912 Robert Maillart, Catalana de Gas y Electricidad, Barcelona, 1916-1917
Placa fără grinzi pe stâlpi cu capitel (planşeul-ciupercă) 39 Placa fără grinzi pe stâlpi cu capitel (planşeul-ciupercă) 40

Scheletul Scheletul
François Hennebique, Villa Hennebique, Bourge-la Reine, 1904. François Hennebique, Villa Hennebique, Bourge-la Reine, 1904.
DemonstraŃie privind potenŃialul noului sistem 41 DemonstraŃie privind potenŃialul noului sistem 42
7

Scheletul Scheletul
Auguste Perret, 25 rue Franklin, Paris, 1903 Auguste Perret, Biserica Notre Dame du Raincy, 1922
Dihotomia structură portantă – închideri. Acoperişul terasă 43 44
Stâlpul devine coloană cilindrică şi se desparte definitiv de închideri

Scheletul Scheletul
In deceniul al doilea al secolului 20, Walter Gropius prezenta

arhitectura industrială americană ca model de urmat. (Articolul “Die
Entwicklung moderner Industriebaukunst”, 1913)
Imediat după război, Le Corbusier propunea “fabricile transparente” şi

silozurile cu geometrii pure ca modele ale noii arhitecturi.
Betonul armat, asociat până atunci cu ‘estetica inginerilor’, este ridicat

de teoreticienii dintre războaie la rangul de precursor al noilor forme.
Arhitectura ‘viitorului’ necesita noi materiale, iar betonul armat asociat

cu sticla este consacrat ca o garanŃie a modernităŃii. Caracteristicile lui
– plasticitatea, omogenitatea, rezistenŃa – se potrivesc cvasi-tuturor
mişcărilor de avangardă, de la expresionism, la noul obiectivism.
Auguste Perret, Biserica Notre Dame du Raincy, 1922
Stâlpul devine coloană cilindrică şi se desparte definitiv de închideri 45 46

Scheletul Scheletul
Albert Kahn, Packard Company Bldg, 1905 Albert Kahn, Ford Old Shop, Highland Park, Michigan, 1908
Scheletul de b.a. este adoptat rapid de arhitectura industrială americană. Scheletul de b.a. este adoptat rapid de arhitectura industrială americană.
“Fabrica transparentă” 47 “Fabrica transparentă” 48
8

Scheletul Scheletul
Walter Gropius, Bauhaus, Dessau, 1925-1926 49 Walter Gropius, Bauhaus, Dessau, 1925-1926 50

Scheletul Scheletul
Plan etaj 1 Imagine interioară a unui atelier
Walter Gropius, Bauhaus, Dessau, 1925-1926 51 Walter Gropius, Bauhaus, Dessau, 1925-1926 52

Scheletul Scheletul
Cele ‘5 puncte’ formulate de Le Corbusier în 1925 pot fi considerate ca

fiind consecinŃa teoretică a afirmării scheletului structural de b.a. în
arhitectură:
1. PARTERUL LIBER (pe stâlpi)
2. ACOPERIŞUL-GRĂDINĂ (trasa circulabilă)
3. PLANUL LIBER – suprimarea pereŃilor portanŃi;

compartimentări independente de structură
Le Corbusier, sistemul structural Dom-ino, 1914 4. FEREASTRA LUNGĂ

Naşterea conceptul de spaŃiu modern izotrop.
Structura reticulară tridimensională din b.a. conferă arhitecturii o libertate
teoretic nelimitată privind organizarea interioară şi faŃada, şi modifică radical 5. FAłADA LIBERĂ – o “epidermă” subŃire şi uşoară; stâlpi
relaŃia construcŃiei cu terenul retraşi, planşee în consolă
53 54
9

Scheletul Scheletul
ComparaŃie între construcŃia cu pereŃi portanŃi şi structura cu stâlpi

Le Corbusier, Précisions, 1930 Le Corbusier, Vila Savoye, Poissy, 1929-1931
55 56

Scheletul Scheletul
Le Corbusier, Vila Savoye, Poissy, 1929-1931 Le Corbusier, Vila Savoye, Poissy, 1929-1931
57 58

Scheletul Scheletul
Le Corbusier, Vila Savoye, Poissy, 1929-1931 59 Le Corbusier, Vila Savoye, Poissy, 1929-1931 60
10

Scheletul Fluiditatea materialului
Masivitatea b.a. – ca material continuu – constituie o altă direcŃie de

căutare şi dezvoltare: crearea de spaŃii prin intermediul pereŃilor,
celulelor, cojilor.
Libertatea constructivă a betonului armat a inspirat însă o arhitectură

ce proiectează celulele deschizându-le.
Le Corbusier, Vila Savoye, Poissy, 1929-1931 61 62

Peretele turnat Peretele turnat
Le Corbusier, Casa Citrohan, 1922 Le Corbusier, Casa Citrohan, 1922

SpaŃiu delimitat de doi pereŃi paraleli, articulat liber pe două nivele şi SpaŃiu delimitat de doi pereŃi paraleli, articulat liber pe două nivele şi
deschis la capete 63 deschis la capete 64

Peretele turnat Cojile subŃiri
SpaŃiul creat de pereŃii din b.a. a generat tipologii constructive O serie de experimente şi inovaŃii din prima jumătate a secolului XX au
repetitive, formate din celule alăturate. ConstrucŃiile tipizate din
demonstrat că structura de acoperire din b.a. poate fi o alternativă
prefabricate, unde peretele portant de b.a devine un mod de a
viabilă pentru structura cu grinzi din oŃel. Libertatea “cojii” de beton
simplifica execuŃia, rămân – în diverse părŃi ale lumii – o marcă a
armat, economia de material pe care o implică, corespondenŃa între
monotoniei periferiilor urbane ale anilor ’60-’70. Eroarea poate fi
spaŃiul interior şi volumetria exterioară, ca şi posibilităŃile formale, fac
identificată în asocierea nefericită dintre ideea funcŃionalistă şi cea a
ca aceste structuri de acoperire să devină soluŃia curentă în construcŃia
costului scăzut. (Tadao Ando, Learning from the Modern Movement,
1989) spaŃiului monumental modern.
65 66
11

Cojile subŃiri Cojile subŃiri
P.Cottancin, A.de Baudot, biserica Saint Jean de Montmartre, 1894-1904 P.Cottancin, A.de Baudot, biserica Saint Jean de Montmartre, 1894-1904
Cimentul armat Cottancin (1890) şi plăcile subŃiri rigidizate cu nervuri. 67 Cimentul armat Cottancin (1890) şi plăcile subŃiri rigidizate cu nervuri. 68
BETONUL ARMAT
BETONUL ARMAT
Betonul armat este adoptat rapid în domeniul construcŃiilor utilitare de

mari deschideri – marile spaŃii paradigmatice ale epocii industriale: gări,
pieŃe, expoziŃii etc – unde concurează metalul.
69 Gara principală din Leipzig, 1907-1915 70

Gara principală din Leipzig, 1907-1915 71 PiaŃă în München, 1903-1912 72
12

SpaŃiu expoziŃional în Brno, Cehia, 1928 SpaŃiu expoziŃional în Brno, Cehia, 1928
73 74

Max Berg, Jahrhunderthalle in Breslau, Germania, 1910-1913 Max Berg, Jahrhunderthalle in Breslau, Germania, 1910-1913
75 76

Max Berg, Jahrhunderthalle in Breslau, Germania, 1910-1913 Max Berg, Jahrhunderthalle in Breslau, Germania, 1910-1913
77 78
13

In perioada 1915 - 1929 Eugène Freyssinet realizează numeroase

acoperişe de mare deschidere din b.a. pentru hangare şi fabrici, unde
experimentează configuraŃii structurale ce vor fi ulterior utilizate în toată
lumea.
Max Berg, Jahrhunderthalle in Breslau, Germania, 1910-1913

79 80

E. Freyssinet, hangare pentru dirijabile, Orly, 1916-1921 81 E. Freyssinet, hangare pentru dirijabile, Orly, 1916-1921 82

Eduardo Torroja (1899-1961) şi Pier Luigi Nervi (1891-1979) rezolvă

conflictul între libertatea formală şi raŃionalitatea geometrică necesară,
prin experimentare pe machete la scară redusă, de natură să asigure
fiabilitatea structurilor inovative sau complicat de calculat.
Prin operele lor, construite şi scrise, betonul armat se recomandă ca o

alternativă viabilă la structurile din oŃel în ceea ce priveşte structurile de
acoperire cu deschideri mari.
Economia de material pe care o comportă, corespondenŃa între spaŃiul

interior şi volumul exterior, ca şi marea libertate formală, au făcut ca
structurile de acoperire din b.a. să devină soluŃia curentă pentru
construcŃia spaŃiului monumental modern.
Eduardo Torroja, Algeciras Market Hall, Cadiz, Andalusia,1934
83 diametru 47.62 m; grosime beton min. 10 cm 84
14

Eduardo Torroja, Club Tachira, Caracas, 1957

Eduardo Torroja, Hipodromul Zarzuela, Madrid, 1935 SuprafaŃă laminară - studiu pe macheta.
85 86

Fero-cimentul inventat de P.L. Nervi este un material foarte rezistent şi

uşor, compus din straturi de reŃea din oŃel înglobate în beton. Cu acest
material Nervi a reuşit să realizeze elemente constructive complicate
pentru structuri complexe, de mari dimensiuni. InovaŃiile sale au făcut
posibilă construcŃia clădirilor care i-au adus renumele.
Eduardo Torroja, Frontón Recoletos, Madrid, 1935 87 88

Pier Luigi Nervi, Palatul expoziŃional din Torino, 1949-1950 89 Pier Luigi Nervi, Palatul expoziŃional din Torino, 1949-1950 90
15

Pier Luigi Nervi, Palazzeto dello Sport, Roma, 1956-57 91 Pier Luigi Nervi, Palazzeto dello Sport, Roma, 1956-57 92

Pier Luigi Nervi, Palazzeto dello Sport, Roma, 1956-57 93 Pier Luigi Nervi, Palazzeto dello Sport, Roma, 1956-57 94

Pier Luigi Nervi, Palazzeto dello Sport, Roma, 1956-57 95 Pier Luigi Nervi, Palazo del lavoro, Torino, 1960-1961 96
16

Felix Candela - "The Shell Builder“, considera că rezistenŃa trebuie să

decurgă din formă şi nu din masă, ceea ce l-a determinat să exploreze
“cojile subŃiri”. Frecvent nevoit să acŃioneze ca arhitect, inginer şi
constructor, Candella considera arhitecŃii ca ingineri capabili să proiecteze
atât catedrale uriaşe, cât şi locuinŃe ieftine.
Felix Candela, Club La Jacaranda, Hotel Presidente, Acapulco, Mexic, 1957

97 98

Felix Candela, Los Manantiales, Xochimilco, Mexico, 1958 99 Eero Saarinen, terminal TWA, Aeroportul J.F. Kenedy, New York, 1956-1962
100
BETONUL ARMAT
Cojile subŃiri
Eero Saarinen, terminal TWA, Aeroportul J.F. Kenedy, New York, 1956-1962
101
17
ESTETICA BETONULUI ARMAT

Structură şi formă
In opera inginerilor şi arhitecŃilor din prima jumătate a sec. XX, betonul

armat a stat în centrul atenŃiei stimulate de entuziasmul pentru inovare;
în acest material şi în libertatea „fanteziei constructive” pe care el o
permite a fost identificat un instrument esenŃial al înnoirii în arhitectură.
In acelaşi timp proiectarea structurilor din beton armat beneficia de

rigoarea calculului, de raŃionalitatea ştiinŃei construcŃilor, pentru a
“fundamenta” frumuseŃea pe de o parte ca „triumf al tehnicii” şi, pe de
ESTETICA BETONULUI
BETONULUI ARMAT altă parte, ca expresie a legilor naturale ale comportamentului static.
1 2

ESTETICA BETONULUI ARMAT Structură şi formă
De la origini şi până în prezent, în arhitectura betonului armat se menŃine

o atitudine care identifică materialul şi tehnica sa constructivă cu
evidenŃierea structurii, căreia îi atribuie rolul de a susŃine valorile
estetice şi etice ale arhitecturii.
De la Perret la Freyssinet, la Nervi şi până la Calatrava, arhitectura
betonului armat se caracterizează printr-o căutare a frumosului ca
manifestare a adevărului static-structural, în numele unui principiu de
unitate între structură şi formă, în numele unei interpretări a legilor
naturii în actul construcŃiei, a unui imperativ de ‘aderenŃă’ a proiectului la
materialul constructiv şi structural.
3
Pier Luigi Nervi, Stadionul din FlorenŃa, 1930-1932 4
ESTETICA BETONULUI ARMAT ESTETICA BETONULUI ARMAT

Structură şi formă Structură şi formă
Oscar Niemeyer şi Lucio Costa, Catedrală, Brasil, 1956-1963 5

Oscar Niemeyer şi Lucio Costa, Catedrală, Brasil, 1956-1963 6
1

Oscar Niemeyer, Museo Oscar Niemezer, Curitiba, Parana, Brazilia, 2002 7 Pier Luigi Nervi, Saint Mary's Cathedral, San Francisco, 1971 8

P. L. Nervi, Ambasada Italiei, Brasil, 1977 9 Jorn Utzon, Sydney Opera House, 1959-1973 10

Jorn Utzon, Sydney Opera House, 1959-1973 11 Jorn Utzon, Sydney Opera House, 1959-1973 12
2

Calatrava face din ideea paralelismului construcŃie-organism viu un

paradox şi un adevăr constructiv totodată. „Acestui material greu şi
masiv prin natura sa, arhitectura şi sculptura îi permit uşurarea, îi permit
să se ridice, să zboare, să se menŃină suspendat în aer” şi este aici un
adevăr constructiv: „betonul permite orice volum, orice curbă”
Interviu cu S. Calatrava, T&A, august-septembrie 1995
Santiago Calatrava, Stadelhofen Railway Station, Zurich, ElveŃia, 1983-1984

13 14

Santiago Calatrava, TGV Station, Satolas Airport, Lyon, 15 Santiago Calatrava, TGV Station, Satolas Airport, Lyon, 16

Santiago Calatrava, TGV Station, Satolas Airport, Lyon, 1994 17 Santiago Calatrava, TGV Station, Satolas Airport, Lyon, 1994 18
3

Santiago Calatrava, TGV Station, Satolas Airport, Lyon, 1994 19 Santiago Calatrava, Quadracci pavilion, Milwaukee Art Museum, 2001 20

Santiago Calatrava, Quadracci pavilion, Milwaukee Art Museum, 2001 21 Santiago Calatrava, Tenerife Concert Hall, Insulele Canare, Spania, 2003 22

Santiago Calatrava, Tenerife Concert Hall, Insulele Canare, Spania, 2003 23 Santiago Calatrava, Tenerife Concert Hall, Insulele Canare, Spania, 2003 24
4

Santiago Calatrava, Tenerife Concert Hall, Insulele Canare, Spania, 2003 25 Santiago Calatrava, Tenerife Concert Hall, Insulele Canare, Spania, 2003 26

Structură şi formă FrumuseŃea materialului
«ca material de construcŃie, betonul poate crea o legătură între

tehnologia construcŃiilor şi formele perfecte ale naturii. Elementele pun
în evidenŃă un aspect esenŃial dar mai curând neglijat al betonului şi
anume capacitatea sa de a fi modelat. In spaniolă beton se spune
'hormigon' – ceea ce înseamnă “modelabil”.»
«as a building material, concrete can forge a link between building engineering
technology and the perfect forms of nature. The elements display an essential but
rather neglected feature of concrete, namely, its capacity for being moulded. In Spanish
concrete is called 'hormigon' - which means "mouldable."»
Santiago Calatrava, Engineering Architecture, Birkhäuser Verlag, Basel-Boston-Berlin, 1990 Frank Lloyd Wright, First Unity Temple, Oak Park, Illinois, 1905-1908
27 Un prim exemplu de valorificare a calităŃii estetice a betonului aparent 28

FrumuseŃea materialului FrumuseŃea materialului
Frank Lloyd Wright, First Unity Temple, Oak Park, Illinois, 1905-1908 Le Corbusier, Mănăstirea La Tourette, 1953-59
Un prim exemplu de valorificare a calităŃii estetice a betonului aparent 29 Betonul aparent prevalează în opera lui Le Corbusier de după război 30
5

Le Corbusier, Mănăstirea La Tourette, 1953-59 Le Corbusier, Mănăstirea La Tourette, 1953-59

Betonul aparent prevalează în opera lui Le Corbusier de după război 31 Betonul aparent prevalează în opera lui Le Corbusier de după război 32

Le Corbusier, Mănăstirea La Tourette, 1953-59 33 Le Corbusier, Mănăstirea La Tourette, 1953-59 34

Le Corbusier, University Auditorium, Chandigarh, India 35 Le Corbusier, Carpenter Center, Cambridge Massachusetts, 1961-1964 36
6

Louis Kahn, La Jolla, Salk Istitute, 1965-1969 37 Sir Denis Lasdun, Royal National Theatre, London, UK, 1976 38

Carlo Scarpa, Brion-Vega Cemetery, San Vito d'Altivole, Italia, 1970 – 1972 39 Kenzo Tange, St. Mary's Cathedral, Tokyo, Japonia, 1969 40

Tadao Ando, The Church of the Light, Osaka, Japonia, 1989 41 Toyo Ito, Tod's Omotesando, Tokyo, Japonia, 2003-2004 42
7

Mario Botta, Gimnaziu, Morbio Inferiore, Ticino, Switzerland, 1972 - 1977 43 Luigi Snozzi, Raiffeisen Bank_Monte Carasso, Ticino, Switzerland, 1984 44

Luigi Snozzi, Casa Guidotti_Monte Carasso, Ticino, Switzerland, 1984 45

Enric Miralles, Carmen Pinos, Cimitirul Igualada, lângă Barcelona, 1985-1991
46

FrumuseŃea materialului
«betonul armat este cea mai frumoasă tehnică pe care omenirea

a reuşit să o inventeze până acum. Posibilitatea de a modela
piatra, de a-i da orice formă, de a o face superioară pietrei
naturale prin capacitatea de a rezista la întindere are, în sine,
ceva magic».
«le béton armé est la plus belle technique que l’humanité est parvenue à inventer
jusqu’à aujourd’hui. Le fait de savoir mouler la pierre, de lui donner toutes les formes,
de la rendre supérieure à la pierre naturelle par sa capacité à résister aux tensions a,
en soi, quelque chose de magique».
P. L. Nervi, Savoir construire, 1965, trad. Éditions du Linteau, 1997.

William E. Massie, Big Belt House, Montana, 2000 47 48
8
4/20/2007
STRUCTURI PORTANTE CURENTE DIN BETON ARMAT
STRUCTURA IN CADRE
STRUCTURI PORTANTE DIN

BETON ARMAT
STRUCTURI PORTANTE CURENTE DIN BETON ARMAT STRUCTURI PORTANTE CURENTE DIN BETON ARMAT
STRUCTURA IN CADRE
STRUCTURA IN CADRE
Căutările privind structuri cât mai eficiente din b.a. privesc solidaritatea între
stâlpi şi grinzi.
H grindă = 1/8 – 1/10 L
Aaf x 1t/mp x n
H grindă A stâlp ≥
Rb / 4
stâlp Modul de 5cm!
A A
SecŃiune A-A
NODUL DE CADRU RIGID: într-un cadru din b.a. părŃile (grinzi + stâlpi) lucrează
Centură b.a. la
zidărie portantă în mod solidar, motiv pentru care încărcările se distribuie tuturor elementelor
(spre deosebire de structurile discontinui cu stâlpi şi grinzi)
3 4

4/20/2007
STRUCTURA IN CADRE
In tehnologia specifică betonului armat, solidaritatea între stâlpi şi grinzi este

posibilă datorită legăturii monolitice obŃinute prin suprapunerea şi legarea
armăturilor în noduri, înaintea turnării betonului.
ComparaŃie între comportarea unui

sistem trilitic şi a unui cadru sub acŃiunea
unei forŃe orizontale 5 6
STRUCTURA IN CADRE STRUCTURA IN CADRE
7 8

4/20/2007
STRUCTURA IN CADRE
STRUCTURI CU PEREłI PORTANłI DIN B.A.
Diafragme în sistem fagure Diafragme în sistem celular

9 10
STRUCTURI CU PEREłI PORTANłI DIN B.A. STRUCTURI CU PEREłI PORTANłI DIN B.A.
t
t ≥ 14 cm; min 1/20 din h etaj

a ≥ 20 cm
b ≥ 2...2,5 t; min 1/7 din h etaj
t
A A
a
SecŃiune A-A b
Detaliul 1
CondiŃii privind amplasarea golurilor în diafragme
Rigidizarea capetelor diafragmelor
Det.1 prin prevederea de bulbi De evitat distanŃe mici faŃă de capetele diafragmelor fără bulbi şi goluri
(recomandabil) 11 foarte apropiate între ele 12

4/20/2007
Diafragme în sistem celular cu pereti Diafragme în sistem celular cu pereti

de faŃadă portanŃi 13 14
de faŃadă portanŃi
15 16

4/20/2007
STRUCTURI MIXTE STRUCTURI MIXTE
Cadre + diafragme 17 Cadre + tuburi (nuclee) rigide 18
STRUCTURI MIXTE STRUCTURI MIXTE
dală groasă
stâlp
Cadre + diafragme + tub (nucleu) rigid 19 Stâlpi + dale groase + diafragme rare 20

4/20/2007
STRUCTURI PORTANTE CURENTE DIN BETON ARMAT

STRUCTURI MIXTE
Stâlpi + dale groase + diafragme rare 21

4/20/2007
PLANŞEE PLANŞEE DIN B.A. MONOLIT

Cu rezemare pe pereŃi Cu rezemare pe stâlpi
Planşee din plăci de b.a. rezemate pe pereŃi sau
grinzi de cadru
L1 L1
H
b
H = 1/8 – 1/10 L
L2 L2
b/H = 1/2 - 2/3
Modul de 5cm! Incărcări obişnuite; L max. 5 – 6 m
L1/L2 ≤ 2
1
h placă = p/180 2
Planşee din plăci de b.a. monolit PLANŞEE DIN B.A. MONOLIT
Planşee cu grinzi principale şi secundare
Grindă principală (GP)

L1
Grindă secundară (GS)
L2 HGS = 1/15 L2
L1/L2 > 2
3 4

4/20/2007
PLANŞEE DIN B.A. MONOLIT PLANŞEE DIN B.A. MONOLIT

Reprezentarea planşeelor: Planul de cofraj
Planşee cu nervuri dese pe o direcŃie
Grindă principală
Nervură
L1
70 - 1.50
Perete portant
L2 Hn = 1/15 L2
L1/L2 > 2
5 6
Planşee din b.a. monolit cu nervuri pe o direcŃie PLANŞEE DIN B.A. MONOLIT
Planşee cu nervuri dese pe 2 direcŃii. Planşee “casetate”.
1.5 – 3.0
L1/L2 ≤ 1.5 L2 min 70 cm
L1
L1/L2 > 1.5 L2
L1
Hn = 1/20 – 1/25 L2 Casete pline în dreptul rezemării

pe stâlp - variante
7 8

4/20/2007
PLANŞEE DIN B.A. MONOLIT Planşee “casetate” din b.a. monolit
Planşee cu nervuri dese pe 2 direcŃii. Planşee “casetate”.
9 10

Planşee cu plăci rezemate pe stâlpi Planşee cu plăci rezemate pe stâlpi
PLANŞEE TIP “CIUPERCĂ” DALE GROASE
L1
Capitel hiperbolic Capitel cu grosime
constantă
L2
L1/L2 ≤ 2
Capitel în dublu trunchi de Capitel în trunchi de 11 12

piramidă piramidă

4/20/2007

Planşee cu plăci rezemate pe stâlpi Planşee cu plăci rezemate pe stâlpi
DALE GROASE DALE GROASE
Cu grosime redusă în
zona centrală
≥L/4
Cu nervuri realizate cu cofraje

pierdute sau detaşabile
≥L/6 Dală din b.a. cu tuburi de carton sau oŃel înglobate
Cu casete sau elemente de

L polistiren înglobate
≥L/8
Cu tuburi înglobate
Dală din b.a. cu goluri cofrate sau cu blocuri de polistiren înglobate
≥L/8
13 14
PLANŞEE DIN B.A. MONOLIT PLANŞEE DIN B.A. PREFABRICATE

Planşee cu plăci rezemate pe stâlpi
DALE GROASE
Plăci plane masive Plăci cu corpuri de umplutură

(panouri şi semi-panouri)
l = 35 – 65 cm
l = ≤ 7.00 m d = 16 – 32 cm
Dale cu corpuri ceramice de umplutură d = 14 - 20 cm
Plăci cu predală şi suprabetonare Plăci din fâşii prefabricate

Dale cu corpuri de umplutură din aglomerate lemn-ciment cu nervuri
l = ≤ 6.50 m
d = 14 - 20 cm d = 16 - 50 cm
15 16

4/20/2007
PLANŞEE DIN B.A. PREFABRICATE PLANŞEE DIN B.A. PREFABRICATE
Planşee cu predale şi suprabetonare Planşee cu predale şi suprabetonare
Suprabetonare
a b c
a – predală cu conectori; b – predală cu ferme plane; c – predală cu ferme spaŃiale
Predală prefabricată din b.a.

4 – 6 cm grosime
1 – predală; 2 – suprabetonare; 3 – susŃinere provizorie; 4 – mustăŃi de legătură; 5 – centuri;

17
hp – grosimea predalei; hb – grosimea suprabetonării 18

Planşee cu nervuri prefabricate din b.a.
Planşee cu predale şi suprabetonare
60 cm
4
h
Nervuri prefabricate din b.a. (precomprimat) + corpuri de umplutură
din beton, h = 12; 14; 18; deschideri maxime: 5.40; 5.75; 6.35.
4
h
Nervuri prefabricate din b.a. (precomprimat) + corpuri de umplutură
Planşeu cu predală şi elemente din polistiren înglobate din polistiren, h = 12; 14; 18; deschideri maxime: 5.40; 5.80; 6.90.
19 20

4/20/2007

Planşee cu nervuri prefabricate din b.a. Planşee din fâşii cu goluri longitudinale
Planşeu din grinzi T prefabricate + Planşeu din grinzi T prefabricate +

corpuri de umplutură + suprabetonare cofraj pierdut din materiale mulate
(PFL uleiat, materiale plastice)
Fâşii cu goluri din b.a. precomprimat
21 lăŃime = 1.20 m 22

Fâşii cu goluri din b.a. precomprimat Fâşii cu goluri din b.a. precomprimat
Intre fâşii se dispun armături; planşeul este completat cu o suprabetonare care închide
rosturile între fâşii şi realizează o şapă de asociere la partea superioară (5 – 15 cm)
armată cu reŃea de bare.
Rezemarea fâşiilor pe pereŃi din zidărie
1 – fâşie cu goluri; 2 – centură b.a.; 3 – capac prefabricat pentru acoperirea

golului; 4 – mortar de poză
23 24

4/20/2007

Fâşii cu goluri din b.a. precomprimat Asociere cu grindă de b.a. turnată in situ, pe cofraj
la structuri cu stâlpi şi grinzi
25 26

Asociere cu grindă de b.a. parŃial prefabricată (cu cofraj pierdut) Rezemare pe grindă din b.a. precomprimat
27 28

4/20/2007
PLANŞEE CERAMICE PLANŞEE CERAMICE
Planşee cu corpuri ceramice cu goluri + grinzi precomprimate

Interax grinzi: 45 sau 60 cm; deschidere 2 – 6 m
29 30
Planşeu ceramic cu grinzişoare din Planşeu ceramic cu grinzişoare din Cofrarea unei grinzii sub nivelul Cofrarea unei grinzii în grosimea plăcii
material ceramic cu rol de cofraj pierdut beton armat precomprimat intradosului plăcii şi asocierea armăturilor şi asocierea armăturilor
31 32

4/20/2007
Realizarea golurilor în planşee ceramice
Goluri de dimensiuni mici Goluri de dimensiuni mari, cu armături

transversale de bordaj
33 34
Planşee din fâşii ceramice preasamblate
35 36

4/20/2007
PLANŞEE CERAMICE
Planşee din fâşii ceramice preasamblate
37

4/20/2007
RELAłIA CLĂDIRII CU TERENUL FUNDAłII
Materiale şi alcătuire în secŃiune
Cuzinet beton armat
Talpă beton armat

Bloc beton simplu
A B FundaŃii cu bloc de beton FundaŃii cu tălpi de b.a

simplu şi cuzinet de b.a. (soluŃia curentă)
ForŃe care acŃionează asupra construcŃiilor şi modalităŃi de a le
transporta către pământ
A – construcŃie cu pereŃi portanŃi şi fundaŃii continui; B – construcŃie cu stâlpi şi
fundaŃii discontinui (izolate) 1 2
FUNDAłII FUNDAłII DISCONTINUI
Tălpi din beton armat
Talpă continuă sub perete portant din beton armat: 1 – decroş

facilitând cofrarea peretelui; 2 – oprirea turnării la 10 cm deasupra
talpii pentru strângerea zonei inferioare a cofrajului peretelui; 3 –
beton inutil (preferabil pantă cca 20%); 4 – armături transversale la
baza tălpii; 5 – armături longitudinale de repartiŃie; 6 – armături de
legătură între talpă şi perete; 7 – beton de egalizare.
FundaŃii cu tălpi izolate Tălpi asociate cu o Tălpi asociate cu o

reŃea de grinzi reŃea de centuri
3 4

4/20/2007
FUNDAłII DISCONTINUI FUNDAłII DISCONTINUI
Tălpi izolate din b.a. sub stâlpi Tălpi izolate din b.a. sub stâlpi
Talpă înaltă, rigidă Talpă joasă, supusă la

încovoiere şi forfecare
Tălpi cu forme speciale Tălpi prefabricate

Conformarea şi armarea tălpilor de b.a.
5 6
FUNDAłII CONTINUI LINIARE FUNDAłII CONTINUI LINIARE
FundaŃii cu tălpi continui pe o direcŃie FundaŃii cu tălpi continui pe două direcŃii
FundaŃie continuă liniară sub FundaŃie continuă liniară sub

perete portant stâlpi
7 8

4/20/2007
FUNDAłII CONTINUI LINIARE FUNDAłII CONTINUI LINIARE
Tălpi excentrice
Tălpi continui sub stâlpi 1 – Perete existent adiacent la limita de proprietate; 2 – Stâlp nou; 3
– Placă; 4 – Rost de tasare; 5 – Placă subsol; 6 – Talpă excentrică;
1 – Grindă de legătură; 2 – Talpă continuă pe două direcŃii; 3 – Talpă 7 – Eventuală talpă de legătură pentru rigidizare
continuă pe o direcŃie.
9 10
FUNDAłII CONTINUI IN SUPRAFAłĂ: RADIERE FUNDAłII CONTINUI IN SUPRAFAłĂ: RADIERE
FundaŃii de tip radier din dale groase de b.a.

1 – Incărcări din construcŃie; 2 – RepartiŃia încărcărilor pe suprafaŃa terenului
Radier cu capiteluri
11 12

4/20/2007
FUNDAłII CONTINUI IN SUPRAFAłĂ: RADIERE FUNDAłII TIP RADIER
Radier cu grinzi pe două direcŃii Radier cu grinzi pe două direcŃii (casetat)

1 – Stâlp; 2 – Grindă principală; 3 – Nervuri transversale; 4 – Radier 12-14 cm;
5 – Beton de egalizare 13 14
FUNDAłII CONTINUI IN SUPRAFAłĂ FUNDAłII INDIRECTE CU PILOłI
Tipuri de tălpi la
partea superioară a
piloŃilor
PuŃ din zidărie asociat PiloŃi cu descărcare PiloŃi cu descărcare

cu peretele prin arce pe vârf prin aderenŃă
Radiere cu ranfosări la extrados, în dreptul elementelor portante
15 16

4/20/2007
FUNDAłII INDIRECTE CU PILOłI ROSTURI
Rosturi de dilatare
Privesc cu precădere suprastructura (expusă variaŃiilor de temperatură). In general

coincid cu rosturile de tasare.
Se prevăd la distanŃe de 30 – 50 m. Trebuie să fie etanşe la precipitaŃii, la infiltraŃii de
aer şi din raŃiuni de izolare acustică.
In cazul unor pereŃi sau stâlpi dubli, separaŃi printr-un rost de dilatare, talpa de
fundaŃie este comună (spre deosebire de rosturile de tasare).
Faze de realizare a piloŃilor turnaŃi in situ

1 – rost 2-3 cm; 2 – perete din zidărie; 3 – perete din beton armat
17 18
ROSTURI ROSTURI
Rosturi de tasare Rosturi de tasare
Privesc fundaŃiile şi suprastructura; trebuie să taie complet construcŃia – elementele

portante şi neportante – într-un plan vertical.
Pentru a evita un număr prea mare de rosturi, se urmăreşte coincidenŃa rosturilor de
tasare şi dilatare.
ConstrucŃie cu volume de
înălŃimi diferite, transmiŃând
solului încărcări inegalee
ConstrucŃie cu fundaŃii heterogene în
Rost de tasare între o construcŃie nouă şi una existentă: teren omogen: solicitările la nivelul
fiecare construcŃie trebuie să poată lucra liber, pe fundaŃiilor rezultă diferite chiar pentru
propriile fundaŃii; independenŃa este obŃinută prin încărcări egale
interpunerea unor straturi continui de material elastic
(polistiren, P.F.L. poros bitumat etc)
19 20

4/20/2007
ROSTURI PROTECłIA ÎMPOTRIVA APEI CU PRESIUNE HIDROSTATICĂ
Rosturi de tasare Cuve

Cuvă: ProtecŃie impermeabilă ce permite închiderea părŃilor de
construcŃie aflate sub nivelul pânzei freatice într-o incintă etanşă;
prin extensie, se înŃelege prin “cuvă” ansamblul straturilor ce
formează protecŃia hidrofugă a părŃii de construcŃie aflate în
contact cu apa.
Se folosesc hidroizolaŃii elastice (pe bază de bitum, bitum elastomeri, materiale
sintetice – 10-15, local până la 20 mm) sau rigide (mortare impermeabile 30-40 mm)
min 50 cm
peste nivelul
apei
ConstrucŃie cu fundaŃii la cote diferite (teren ConstrucŃie pe teren cu structură geologică

bun de fundare la adâncimi diferite) neomogenă; separare în tronsoane funcŃie
determinând reacŃiuni inegale. de rezistenŃele admisibile
Dispunerea cuvei la exteriorul Dispunerea cuvei la interiorul Dispunerea cuvei în cazul
construcŃiei de rezistenŃă. construcŃiei de rezistenŃă. bazinelor şi rezervoarelor.
HidroizolaŃie aplicată pe subradier şi SoluŃie adoptată în cazuri speciale Presiunea hidrostatică asigură
perete protecŃie. Elementele de rezistenŃă (ex. la clădiri existente). Este comprimarea hidroizolaŃiei şi protecŃiei
21 22
(perete, radier) lestează hidroizolaŃia. necesară ancorarea peretelui cuvei. sale pe construcŃia de rezistenŃă.
PROTECłIA ÎMPOTRIVA APEI CU PRESIUNE HIDROSTATICĂ PROTECłIA ÎMPOTRIVA APEI CU PRESIUNE HIDROSTATICĂ
Cuve Cuve
HidroizolaŃie aplicată pe subradier şi perete de protecŃie HidroizolaŃie rigidă aplicată la interior

1 – taluz săpătură; 2 – fundul săpăturii; 3 – beton de egalizare peste strat pietriş; 4 – subradier, ExecuŃia implică uscarea temporară a săpăturii (coborârea nivelului pânzei freatice cu
suport hidroizolaŃie; 5 – hidroizolaŃie orizontală + strat protecŃie; 6 – hidroizolaŃie verticală pe epuismente) pe parcursul lucrărilor
perete de protecŃie; 7 – eventuală hidroizolaŃie contra infiltraŃiilor de apă şi umidităŃii terenului; 8
– construcŃia interioară de rezistenŃă: radier şi pereŃi; 9 – gură de scurgere + colector cu pompă; 1 – nivel maxim al pânzei freatice; 2 – beton de egalizare peste strat pietriş; 3 – radier din b.a.
10 – curte engleză sau ieşire de emergenŃă; 11 – cămaşă de drenare; 12 – pânză freatică. cu adaosuri hidrofuge; 4 – fosă ascensor; 5 – traversare a unei conducte; 6 – rost etanşat cu
23 mastic; 7 – hidroizolaŃie la curte engleză; 8 – mortar cu adaosuri hidrofuge. 24

4/20/2007
PROTECłIA ÎMPOTRIVA APEI CU PRESIUNE HIDROSTATICĂ PROTECłIA ÎMPOTRIVA APEI CU PRESIUNE HIDROSTATICĂ
Cuve Cuve
1 – incintă etanşă de protecŃie a

săpăturii (perete mulat); 2 – tirant
de ancorare a peretelui mulat; 3 –
beton de egalizare peste strat
pietriş; 4 – subradier încastrat în
peretele mulat; 5 – hidroizolaŃie
orizontală + eventual strat protecŃie
la h.i. elastică; 6 – hidroizolaŃie
verticală pe perete de incintă +
eventual strat protecŃie; 7 –
hidroizolaŃie verticală deasupra
pânzei freatice cu eventual stat
protecŃie, racordată cu h.i. cuvei
(6); 8 – hidroizolaŃie ridicată min 12
cm peste nivelul pardoselii finite; 9
– hidroizolaŃie verticală min 15 cm
deasupra nivelului terenului şi
închidere etanşă a terminaŃiei Hidroizolarea unei construcŃii existente
superioare; 10 – construcŃie
interioară: radier + pereŃi; 11 – fosă 1 – nivel maxim al pânzei freatice; 2 – strat pietriş existent; 3 – placă existentă; 4 – şapă de
cu canal de evacuare; 12 – nivelul egalizare după şpiŃuirea plăcii; 5 – hidroizolaŃie elastică multistrat; 6 – şapă de protecŃie; 7 –
pânzei freatice. placă nouă armată, cu eventuală înglobare de blocuri cu goluri pentru majorarea înălŃimii
statice; 8 – tencuială mortar cu adaosuri hidrofuge; 9 – ancorări locale ale peretelui armat în
HidroizolaŃie aplicată pe incinta de protecŃie a săpăturii (perete mulat) 25 zidăria existentă; 10 – şapă suport şi pardoseală interioară. 26

4/22/2007
PEREłI DE ÎNCHIDERE PEREłI DE ÎNCHIDERE

PEREłI PORTANłI
PROBLEME SPECIFICE PEREłI NEPORTANłI
PEREłI SIMPLI
PERETE DUBLI
PEREłI MONOSTRAT
Limitarea pierderilor de căldură (consumul energetic în exploatare)
PEREłI MULTISTRAT
Controlul condensului
PEREłI COMPACłI
Reducerea punŃilor termice PEREłI VENTILAłI
ProtecŃia la intemperii PEREłI GREI

PEREłI UŞORI
PEREłI EXECUTAłI IN SITU
1 PEREłI PREFABRICAłI 2
SISTEME DE TERMOIZOLARE
Perete simplu Perete din Perete ventilat Perete dublu Perete din
din zidărie zidărie cu cu parament din zidărie beton aparent
cu/fără termoizolaŃie exterior uşor şi/sau beton cu dublaj
tencuială exterioară sau greu cu/fără termoizolant la
tencuită tencuială interior Perete simplu şi perete dublu
Fluxul termic şi difuzia vaporilor. Ecranul contra ploii.
3 4

4/22/2007

Fluxul termic şi difuzia vaporilor. Condensul interstiŃial Fluxul termic şi difuzia vaporilor. Condensul interstiŃial
TermoizolaŃia TermoizolaŃia
la INTERIOR la EXTERIOR
Peretele cu termoizolaŃie aplicată la interior sau la exterior Peretele multistrat compact

5 6

Fluxul termic şi difuzia vaporilor. Condensul interstiŃial
Prevenirea efectelor condensului interstiŃial
1. Impiedicarea producerii condensului interstiŃial BARIERĂ DE VAPORI

pe partea caldă a termoizolaŃiei
2. Crearea posibilităŃii de uscare sau evacuare a apei din condensul produs

ocazional
Barieră de vapori
Permeabilitatea la vapori a materialelor să crească de la interior
spre exterior: strat portant etanş la interior, strat protecŃie
permeabil la vapori la exterior.
Alcătuiri ventilate
Peretele multistrat compact

7 8

4/22/2007
Peretele ventilat Peretele ventilat
Alcătuirea peretelui ventilat FuncŃionarea peretelui ventilat

9 10
Controlul condensului interstiŃial Amortizarea şi defazajul undei termice

11 12

4/22/2007
Ecranul contra ploii (rainscreen)

Egalizarea presiunii din spaŃiul de aer cu cea de pe faŃa exterioară reduce ProtecŃia la zgomot
cantitatea de apă penetrată
13 14
Peretele dublu cu strat de aer ventilat Peretele ventilat
15 16

4/22/2007
Peretele dublu cu strat de aer ventilat Peretele dublu cu strat de aer ventilat
17 18

Sisteme multistrat cu strat portant la interior
Problema punŃilor termice
PunŃile termice apar acolo unde închiderea termoizolată este penetrată de

componente care permit trecerea căldurii de la interior spre exterior – ex.
elemente din beton.
SoluŃie: continuitatea termoizolaŃiei în dreptul elementelor de beton
19 20

4/22/2007
PEREłI DE ÎNCHIDERE 7 reguli pentru proiectarea unei case cu consum redus de energie1
Sisteme multistrat cu strat portant la exterior
1. CONCEPłIA GENERALĂ A CLĂDIRII: forma, aşezarea în teren, partiul - au influenŃă
Corectarea
punŃii termice! majoră asupra consumului de energie în exploatare.
2. IZOLAREA TERMICĂ: grosime cât mai mare a termoizolaŃiei; închiderile ajung (funcŃie de
modul de realizare) la 25 ...60 cm grosime.
... şi evitarea punŃilor termice: multe clădiri pierd mai multă căldură prin punŃi termice decât
prin câmpul întregii anvelope; o atenŃie specială trebuie acordată racordărilor şi îmbinărilor:
între tâmplării şi perete, între perete şi acoperiş, între jaluzele rulante şi perete; canale şi
coşuri la pereŃi şi acoperiş, praguri, glafuri, buiandrugi, dispozitive de fixare.
3. EXPLOATAREA APORTULUI SOLAR: ferestre ample pe faŃada însorită (au bilanŃ

energetic pozitiv); capacitate de stocare adecvată a radiaŃiei solare – alcătuirile constructive
“cu masă” sunt preferabile pentru compartimentările interioare şi planşee; ori de câte ori
este posibil, spaŃiile de locuit vor fi dispuse pe partea însorită a clădirii.
4. ETANŞEITATE LA AER: limitarea pierderilor de căldură prin neetanşeităŃi; de verificat
calitatea execuŃiei, îndeosebi la anumite detalii delicate.
...şi ventilare mecanică: creşte confortul şi reduce consumul de energie întrucât pierderile de
căldură pot fi recuperate (schimbător de căldură).
1după Deplazes, Andrea, Constructing Architecture. Birkhauser – Publishers for Architecture, Basel, Boston, Berlin, 2005
21 22
7 reguli pentru proiectarea unei case cu consum redus de energie1 PERETE SIMPLU
5. ACOPERIREA NECESARULUI DE CĂLDURĂ CU SURSE DE ENERGIE

REGENERABILE: energia solară, lemnul, căldura ambientală; instalaŃiile mici (pompe de
căldură, captori) sunt adecvate pentru cerinŃe energetice reduse sau doar o cantitate mică
de combustibil convenŃional (lemn) este necesară.
6. STOCAREA ŞI DISTRIBUłIA CĂLDURII LA TEMPERATURĂ SCĂZUTĂ: cu cât

temperatura agentului termic e mai scăzută, cu atât mai mici sunt pierderile; se aplică atât la
producerea cât şi la distribuŃia căldurii;
...amplasarea stocajului de căldură în partea încălzită a casei: orice sistem de stocaj pierde
căldură; această căldură trebuie utilizată;
...traseele scurte: Ńevile de transport al agentului termic (tur-retur) nu trebuie să încălzească
mai mult decât radiatoarele alimentate (creează probleme de reglare a sistemului de
încălzire şi pierderi inutile de căldură)
7. FOLOSIREA APARATURII CASNICE CU CONSUM ENERGETIC REDUS: scade emisiile

şi impactul ambiental la nivelul centralelor electrice.
1după Deplazes, Andrea, Constructing Architecture. Birkhauser – Publishers for Architecture, Basel, Boston, Berlin, 2005
23 24

4/22/2007
PERETE SIMPLU DIN ZIDĂRIE TENCUITĂ PERETE SIMPLU DIN ZIDĂRIE TENCUITĂ
25 26
PERETE SIMPLU DIN ZIDĂRIE TENCUITĂ PERETE SIMPLU DIN ZIDĂRIE APARENTĂ
Mies van der Rohe, Casa Lange, Krefeld, Germania, 1928

27 28

4/22/2007
PERETE SIMPLU DIN ZIDĂRIE APARENTĂ PERETE SIMPLU DIN ZIDĂRIE APARENTĂ
Valentin Bearth & Andrea Deplazes, Galerie de Artă, Marktoberdorf,

M. Hopkins, Teatru la Glyndebourne, Sussex, 1989
29 Germania, 1998-2000 30
PERETELE DUBLU PERETELE DUBLU

Ancorarea stratului exterior
31 32

4/22/2007
PERETELE DUBLU PERETELE DUBLU

Ancorarea stratului exterior Ancorarea stratului exterior
33 34
PERETE DUBLU CU PARAMENT EXTERIOR DIN ZIDĂRIE APARENTĂ PERETE DUBLU CU PARAMENT EXTERIOR DIN ZIDĂRIE APARENTĂ
35 36

4/22/2007
PERETE DUBLU DIN ZIDĂRIE TENCUITĂ PERETE DUBLU DIN ZIDĂRIE TENCUITĂ
37 38
PERETE DUBLU DIN ZIDĂRIE TENCUITĂ

PERETE DUBLU CU PARAMENT EXTERIOR DIN ZIDĂRIE APARENTĂ
39 40

4/22/2007
41 42
43 44

4/22/2007
45 46
STRAT PORTANT DIN BLOCURI DIN BETON
47 48

4/22/2007
STRAT PORTANT DIN BLOCURI DIN BETON STRAT PORTANT DIN BLOCURI DIN BETON
49 50
STRAT PORTANT DIN BLOCURI DIN BETON STRAT PORTANT DIN BLOCURI DIN BETON
51 52

4/22/2007
STRAT PORTANT DIN BLOCURI DIN BETON PARAMENT EXTERIOR DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ LIPITĂ
Wienerberger – Terca / Glued Façades
53 54
PERETE DIN BETON APARENT CU TERMOIZOLAłIE LA INTERIOR PERETE DIN BETON APARENT CU TERMOIZOLAłIE LA INTERIOR
55 56

4/22/2007
PERETE DIN BETON APARENT CU TERMOIZOLAłIE LA INTERIOR PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA INTERIOR
termoizolaŃie
min. 50 cm
parament interior din

corpuri ceramice cu goluri
57 58
PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + TENCUIALĂ

PERETE SIMPLU CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + TENCUIALĂ
59 60

4/22/2007
PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + TENCUIALĂ PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + TENCUIALĂ
61 62
Termosistem Baumit 63 Termosistem Baumit 64

4/22/2007

4/22/2007
PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + TENCUIALĂ PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR
TermoizolaŃia transparentă
TermoizolaŃie convenŃională TermoizolaŃie transparentă

Termosistem Baumit 71 72

4/22/2007
PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + PLACAJ UŞOR PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + PLACAJ UŞOR
73 74
PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + PLACAJ GREU PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + PLACAJ GREU
75 76

4/22/2007
PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + PLACAJ GREU PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + PLACAJ
Placaj “uscat” din plăci ceramice pe schelet metalic
77 Renzo Piano, Cité Internationale, Lyon, 1985 – 1995 78

(Placaj ceramic Terreal)
PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + PLACAJ PERETE DIN ZIDĂRIE CU TERMOIZOLAłIE LA EXTERIOR + PLACAJ
Placaje ceramice Terreal Placaje ceramice Terreal

79 80

4/22/2007

81 82

83 84

4/22/2007

85 86
Plăci ceramice ArGeTon® Wienerberger

Placaje ceramice Terreal lungime 300-450 mm; lăŃime 150 - 250 grosime 30 mm
87 88

4/22/2007
Plăci ceramice ArGeTon® Wienerberger

lungime 300-450 mm; lăŃime 150 - 250 grosime 30 mm
89 90
91 92

4/22/2007
93 94
PEREłI DIN FÂŞII CERAMICE CU GOLURI PEREłI DIN FÂŞII CERAMICE CU GOLURI
Fâşii ceramice Terreal 95 Fâşii ceramice Terreal 96

4/22/2007
PEREłI DIN ZIDĂRIE PREFABRICAłI PEREłI DIN ZIDĂRIE PREFABRICAłI
97 98
Burkhard Meyer & Partner, Swisscom Headquarter, Winterthur (CH), 1999

Burkhard Meyer & Partner, Swisscom Headquarter, Winterthur (CH), 1999 99 100

4/22/2007
Hans Kolhoff, Potzdamer Plaz, Berlin, 1999 101

Hans Kolhoff, Potzdamer Plaz, Berlin, 1999 102
103 104

4/22/2007
105 106
107 108

4/22/2007
PEREłI DESPĂRłITORI NEPORTANłI

PEREłI DESPĂRłITORI NEPORTANłI
Plăci de ipsos (IAFS)
Fâşii armate din b.c.a.
Legătura fâşiilor cu tavanul, prin calare în

şanŃuri lăsate în tencuială sau practicate în
planşeu; în acest din urmă caz, între fâşie şi
planşeu se interpune un strat elastic; lipire cu
mortar adeziv elastic.
1 – placă b.a.; 2 – fonoizolaŃie; 3 – dală

flotantă; 4 – pardoseală; 5 – întoarcere
verticală fonoizolaŃie; 6 – talpă ipsos; 7
– bandă plută comprimată (eventual); 8
– plintă lemn, plastic, aluminiu; 9 –
placă ipsos; 10 – tencuială ipsos; 11 –
bandă plută comprimată sau plută
expandată; 12 – mortar ipsos min 25
mm; 13 – pâslă izolantă autocolantă;
14 – şipcă reglare; 15 – izolaŃie fibre
minerale; 16 – profil de acoperire
Legătura cu pereŃii portanŃi din b.c.a prin Legătura între fâşii prevăzute sau nu cu
calare în şanŃuri lăsate în tencuială sau în profile de îmbinare; lipire cu mortar adeziv
ulucuri practicate în pereŃi; lipire cu mortar elastic. Rosturile pot fi marcate prin teşire sau
adeziv elastic. ascunse prin chituire. 1 a) Montaj pe placă b.a.; b) Montaj pe pardoseală şi tencuială 2
tavan; c) montaj pe placă b.a., reglabil la tavan
PEREłI DESPĂRłITORI NEPORTANłI PEREłI DESPĂRłITORI NEPORTANłI

Plăci de ipsos (IAFS) Plăci de ipsos (IAFS)
1 – placă b.a.; 2 – fonoizolaŃie; 3 – dală

flotantă; 4 – pardoseală; 5 – întoarcere
verticală fonoizolaŃie; 6 – talpă ipsos; 7
– bandă plută comprimată (eventual); 8
– plintă lemn, plastic, aluminiu; 9 –
placă ipsos 6–14 cm grosime; 10 –
izolaŃie fonică plăci fibre minerale 2-3
cm; 11 – fâşie dublaj 4.5-14 cm; 12 –
tencuială ipsos; 13 – bandă plută
comprimată sau plută expandată; 14 –
mortar ipsos min 25 mm.
a) Montaj pe placă b.a.; b) Montaj pe pardoseală şi tencuială tavan 3 4

4/22/2007

Fâşii de gipscarton pe schelet metalic Fâşii de gipscarton pe schelet metalic
PereŃi cu indice de izolare acustică 52 dB

a) Montaj pe şapă; b) Montaj pe soclu din zidărie sau beton; c) Montaj pe şapă şi tavan suspendat; d) Racordări
PereŃi cu indice de izolare acustică 44 dB între pereŃi – secŃiuni orizontale.
1 – placă b.a.; 2 – şapă; 3 – pardoseală; 4 – plintă; 5 – placă g.c. 12.5 mm; 6 – 1 – placă b.a.; 2 – fonoizolaŃie; 3 – şapă; 4 – pardoseală; 5, 6,7 – plintă; 8 – etanşare; 9 – talpă inferioară tablă
montant tablă oŃel; 7 – vată minerală 45–60 mm 5 profil U; 10 – plăci g.c. 2x12.5 mm; 11 – vată minerală; 12 – montant tablă profilată; 13 – etanşare; 14 – bandă6din
fibre minerale; 15 – talpă superioară profil U; 16 – soclu; 17, 18 – profile tavan; 19 – dispozitiv suspendare.

Fâşii de gipscarton pe schelet metalic Cărămidă de sticlă
1 – Placă b.a.; 2 – Şapă; 3 – Pardoseală; 4 – Talpă repartiŃie şi fixare; 5 – MontanŃi de susŃinere a

lavoarului fixaŃi pe montanŃii peretelui; 5 – Traversă pentru racord instalaŃie sanitară; 6 – Traverse7 1- soclu din zidărie; 2 – profil U sau L din oŃel; 3 – cărămidă de sticlă; 4 – rost cu mortar de
8
pentru fixarea lavoarului ciment; 5 – rost elastic

4/22/2007
PereŃi amovibili PereŃi plianŃi-culisanŃi
a) pereŃi cu plăci (gipscarton, metal, derivate de lemn) pe schelet dotat cu sisteme de reglare a poziŃiei şi
conectare prin presiune la tavan şi pardoseală; b) pereŃi “monobloc” din panouri autoportante (panouri
9 10
sandwich, panouri pline) montate pe şine de ghidaj cu sistem de reglare a poziŃiei pe verticală

5/3/2007
Galerie de Artă, Walsall, UK, 2000

Caruso St. John Architects
CONSTRUCł
CONSTRUCłII CU STRUCTURA DIN
BETON ARMAT
1 2
Galerie de Artă, Walsall, UK, 2000 Galerie de Artă, Walsall, UK, 2000
Caruso St. John Architects Caruso St. John Architects
Plan mezanin Plan plafon mezanin
Plan parter
(acces)
A – intrare
B – hol
C – scară principală + ascensoare
D – cafenea şi comerŃ
E – galerie expunere
Plan subsol
F – rampă încărcare/descărcare
Plan nivel acces
3 4

5/3/2007
A – polistiren extrudat; B –
membrană cauciuc
Plan etaj 3 Plan etaj 4
sintetic; C – tablă oŃel
inoxidabil 1.5 mm; D –
Ńeavă 60x30x3 mm; E –
Plan plafon etaj 3 vitraj dublu fix cu geam
7.5 mm + 12 mm + geam
laminat 4+4 mm, fixat cu
silicon structural; F – profil
Plan etaj 2 aluminiu 30x30x3 mm; G
– placare cu lemn 3 cm
fixat cu şuruburi pe
schelet; H – etanşare cu
silicon; I – profil de fixare V
ancorat în perete; J –
cornier oŃel 120x60x6 mm;
K – schelet din Ńeavă de
oŃel inoxidabil 50x30x3
mm; L – stor alb; M –
Plan etaj 1
placare cu lamele din
lemn de pin pe schelet
5 6
oŃel 45 mm H
A – polistiren extrudat 10 cm; B

– şorŃ neopren; C – tablă oŃel
inoxidabil; D – polistiren extrudat
5 cm acoperit cu profil tablă oŃel
inoxidabil 30x30x4 mm; E – fâşie
PVC extrudat 5x4 mm; F –
longrină Ńeavă oŃel inoxidabil
50x30x3 mm; G – vitraj dublu cu
geam difuzant: 7.5 mm + 12 mm
+ 4+4 mm geam laminat, fixat cu
silicon structural pe ramă de
aluminiu; H – canal de drenare
din aluminiu anodizat; I – stor; J
– reflector cu carcasă de
aluminiu extrudat; K – jaluzele
acŃionate electric; L – foaie de
geam securizat 6 mm rabatabilă,
fixată cu silicon structural pe
profil de aluminiu 7 8

5/3/2007
Şcoală publică şi centru polisportiv, Montgat, Barcelona, 1992 Şcoală publică şi centru polisportiv, Montgat, Barcelona, 1992
Moisés Gallego, Franc Fernandez y Riera, Gutiérrez i Associats Moisés Gallego, Franc Fernandez y Riera, Gutiérrez i Associats
9 A – teren acoperit; B – teren descoperit; C – şcoală publică 10
A – şcoală; B – portic; C – săli de clasă; D A – şcoală; C – săli de clasă; D – gradene;

– gradene; F – acoperiş sală sport; G – E – sală sport; G – platformă circulaŃie şi
platformă circulaŃie şi accese. accese.
Plan etaj şcoală 11 Plan parter şcoală 12

5/3/2007
13 14
15 16

5/3/2007
A – planşeu din elemente de b.a. prefabricate

pretensionate tip “Pi” + şapă 5 cm; B – radiatoare;
C – pardoseală mozaic; D – acoperiş terasă; E –
grindă de faŃadă 25 cm grosime cu pantă spre
terasă; F – lamele parasolar mobile, din oŃel
galvanizat vopsit alb; G – schelet suport parasolar
din Ńeavă pătrată; H – tâmplărie aluminiu cu geam
laminat de securitate 6+6 la partea inferioară.
17 18
Facultatea de ŞtiinŃe Sociale a UniversităŃii din Navarra, Pamplona, 1997 Facultatea de ŞtiinŃe Sociale a UniversităŃii din Navarra, Pamplona, 1997
Ignacio Vicens, José Antonio Ramos Ignacio Vicens, José Antonio Ramos
faŃadă nord
A – intrare; B – hol; C – birouri; D –

bar-cafenea; E, F, G, H – aule cu
diferite capacităŃi (20...180 locuri); I –
amfiteatru 300 locuri; J – aulă
dezbateri şi mese rotunde
faŃadă vest 19 20
Plan nivel acces

5/3/2007
21 A – sală desene; B – redacŃie revistă; C – laborator informatică; 22

Plan mezanin D – studio radio; E – platou televiziune; F – audiovideotecă Plan etaj 1
23 24

5/3/2007
EXECUłIA CONSTRUCłIILOR DIN BETON ARMAT
Pentru a dobândi forma finală dorită, betonul este turnat în cofraje.
Betonul turnat în cofraje pe şantier se numeşte ’beton monolit’ (engl. in situ

concrete).
Betonul turnat în fabrică pentru obŃinerea unor componente de construcŃie,

EXECUłIA CONSTRUCł
EXECUł CONSTRUCłIILOR DIN
se numeşte ’beton prefabricat’ (engl. precast concrete).
BETON ARMAT
1 2
COFRAJELE COFRAJELE
Dincolo de funcŃiunea lor primă – de a da betonului forma proiectată –

cofrajele trebuie să mai îndeplinească următoarele cerinŃe:
Cofrajele destinate turnării betonului pot fi ‘reutilizabile’ sau ‘pierdute’.
- să asigură stabilitatea betonului proaspăt turnat
Cofrajele reutilizabile: după întărirea betonului sunt demontate şi utilizate
- să asigure corecta poziŃionare a armăturilor
pentru alte turnări; numărul de reutilizări depinde de deteriorabilitatea
materialului. - să protejeze betonul de influenŃa temperaturilor exterioare şi de
pierderea apei
Cofrajele pierdute: devin parte integrantă a elementului constructiv turnat
sau se distrug la decofrare fiind realizate din materiale perisabile (ex.
AcŃiunile cele mai importante care pot afecta estetic betonul cofrat sunt:
carton)
presiunea betonului proaspăt din cofraj, acŃiunea dinamică a vântului şi
vibraŃiile. Ele trebuie luate în considerare la realizarea cofrajului.
3 4

5/3/2007
COFRAJELE COFRAJELE
Cofrajul este alcătuit din 3 componente:
paramentul – joacă rolul de strat continuu în contact cu betonul proaspăt;

determină forma şi textura superficială a elementului turnat; are ranforsări
menite să asigure rezistenŃa suprafeŃei la presiunea betonului;
sistemul de sprijinire – constituit din elemente structurale menite să preia

încărcările rezultate din acŃiunile asupra paramentului şi să le transmită către
alte părŃi deja realizate sau către pământ.
construcŃiile auxiliare – platforme fixe sau mobile solidarizate de cofraj pentru

a permite turnarea, pentru siguranŃa lucrătorilor şi pentru întreŃinere.
Toate componentele cofrajului pot fi realizate prin lucrări de dulgherie tradiŃionale

sau cu sisteme moderne complexe, studiate şi produse în mod adecvat.
5 Cofraj tradiŃional din scânduri de lemn, pentru turnarea unui perete 6
COFRAJELE COFRAJELE
Cofraj pentru turnarea unui perete 7 Cofraj tradiŃional din scânduri de lemn, pentru turnarea unui stâlp 8

5/3/2007
COFRAJELE COFRAJELE
Cofraj tradiŃional din scânduri de lemn, pentru turnarea unei grinzi 9 Cofraj tip masă, pentru turnarea unei plăci 10
AgenŃii de decofrare Turnarea betonului
Betonul fluid trebuie turnat în cofraje fără a se produce modificări (cum ar fi

segregarea betonului); apoi betonul este compactat omogen in situ.
Facilitează separarea dintre suprafeŃele de beton şi cofraj fără degradări
Compactarea in situ – manuală sau mecanică – are ca scop:
atunci când se bate cofrajul; ajută la obŃinerea unui strat finit continuu pe
– asigurarea umplerii complete a cofrajului
beton; protejează materialul cofrajului, contribuind la posibilitatea reutilizării
– disiparea bulelor de aer înglobate
lui.
– distribuŃia omogenă a pastei de ciment
Pot fi: ulei, ceară, produse de tip pastă sau emulsie, aplicate pe faŃa de
– asigurarea acoperirii continue a agregatelor (fără goluri)
contact între materialul cofrajului şi beton. – asigurarea formării unui strat dens de beton la suprafaŃă, care să
Alegerea unui anumit agent de decofrare depinde de materialul cofrajului. acopere complet armăturile
11 12

5/3/2007
Intărirea betonului Rosturi de turnare
Priza şi întărirea betonului nu sunt rezultatul uscării. Dacă betonul se usucă In cazul betonului turnat in situ, rosturile între etapele de turnare sunt aproape
prea repede, se produc fisuri de contracŃie. Dacă se stropeşte betonul cu apă, inevitabile.
este aproape sigur că vor apărea eflorescenŃe. De asemenea, rezistenŃa cofrajului la presiunea betonului fluid impune limite
Betonul trebuie să-şi menŃină propria umiditate cât mai mult timp; ca atare se în ceea ce priveşte cantitatea de beton posibil a fi turnată în condiŃii
acoperă cu o folie impermeabilă, aşezată cât mai aproape de faŃa betonului economice dintr-o singură operaŃie. Ca atare turnarea betonului trebuie
dar fără a-l atinge. Asemenea metode sunt laborioase dar indispensabile în planificată pe etape separate prin rosturi.
cazul betonului aparent. (min. 4 zile stropit şi/sau acoperit; iarna trebuie Dat fiind că este imposibilă ascunderea unor astfel de rosturi, este
protejat de îngheŃ prin acoperire şi eventual încălzire) recomandabilă planificarea lor atentă. PoziŃia şi forma rosturilor constructive
sunt determinate de arhitect şi inginerul structurist împreună.
13 14
COFRAJELE MODULARE Cofraje uşoare pentru pereŃi şi stâlpi
Cofrarea pereŃilor şi stălpilor se realizează cu panouri modulare de dimensiuni

relativ mici, aşa încât nici un element să nu depăşească 50 kg şi să poată fi
In prezent industria furnizează o gamă largă de sisteme de cofrare ce permit ca manevrat fără macara.
suprafeŃe mari de cofraj să fie montate şi demontate rapid: elemente modulare
Sistemul de cofrare cuprinde:
pentru pereŃi, cofraje pentru planşee cu sprijinirile adecvate, cofraje glisante şi
plăci cu dimensiuni modulare: l = 25,
căŃărătoare cu auto-sprijinire, etc
50, 75, 90 cm; h = 0.60...3 m
Cu scopul de a combina avantajele economice ale cofrajelor modulare cu
colŃare – pentru colŃuri intrate şi ieşite
calităŃile estetice ale altor tipuri de cofraje, cofrajele modulare sunt frecvent
bare de ancorare (distanŃieri) între
folosite în prezent în combinaŃie cu scânduri şi panouri ’tradiŃionale’. feŃele cofrajului, protejate cu tub PVC
pentru a putea fi recuperate
piese de îmbinare a plăcilor între ele
Cofraj metalic (Sistem Ingetubo)
15 16

5/3/2007
Cofraje uşoare pentru pereŃi şi stâlpi Cofraje uşoare pentru pereŃi şi stâlpi
Ranforsări din oŃel galvanizat + contraplacaj fenolic. Panouri de max 120 cm lăŃime
Asigurarea verticalităŃii şi stabilităŃii este fundamentală pentru buna execuŃie
a pereŃilor şi stâlpilor.
Sistem Mecano Hünnebeck-Tekko Cofraj realizat cu panouri speciale pentru stâlpi.

17 18
Sistem modular Mecano Hünnebeck - Manto
Accesorii Accesorii
Pentru asocierea celor 2 paramente ale cofrajului sunt necesare bare de

ancorare din oŃel.
Barele de ancorare determină producerea unor orificii în suprafaŃa turnată.

Aceste orificii sunt ulterior supuse unui tratament, mascându-le sau
evidenŃiindu-le prezenŃa. Barele de ancorare pot fi recuperate dacă sunt
19
poziŃionate în tuburi de PVC. 20

5/3/2007
Accesorii Accesorii
Piesă de ancorare a consolei
Consolă de turnare 21 22
Consolă de turnare
Cofrarea stâlpilor circulari Cofraje pentru stâlpi din K.A.P.
Stâlpi circulari cu diametre 100 – 600 mm; înălŃimi maxime 17m – 6.75 m,
funcŃie de diametru. Cofraj pierdut şi cofraj reutilzabil.
cofraje de unică întrebuinŃare

- din carton impermeabilizat
- din KAP (kraft + aluminiu +

polietilenă) – care, fiind mai
rigid, permite înălŃimi mai mari
(până la 12 m pentru diametre
de 20 cm)
cofraj şi
contracofraj pentru
cofraje refolosibile – din platbandă stâlpi rectangulari
de oŃel + rigidizări sau din lamele cu
secŃiune rectangulară (25–35mm latură)
23 Cuadratto - Tubotec 24

5/3/2007
Cofraje pentru stâlpi circulari din K.A.P. Cofraje pentru stâlpi circulari din K.A.P.
25 26
Cofraje pentru stâlpi circulari din K.A.P. Cofraje pentru stâlpi circulari din polistiren expandat
Tablă + polistiren expandat + lemn sau folie material plastic
27 28

5/3/2007
Cofraje pentru stâlpi circulari din polistiren expandat Cofraje pentru grinzi
Dimensiunile panoului: lungime fixă 1.20 m; înălŃime variabilă 20 – 60 cm la pas
de 5 cm; pentru înălŃimi mai mari se pot suprapune 2 sau mai multe panouri
29 30
Andamios In
Cofraje pentru plăci Cofraje pentru plăci
Cofraj din aluminiu
Cofraj din plăci fenolice pe

eşafodaj din aluminiu
Sistem Iguazuri - Alutitan 31 32

5/3/2007
Cofraj din aluminiu Cofraj din aluminiu
33 34
Sistem de cofrare cu eşafodaj cu grinzi în zăbrele din lemn pe popi din oŃel Panouri de cofraj portante din fibre lemnoase cu liant fenolic, cu canturi
metalice. Dimensiuni maxime: 2 x 0.50 m; greutate 13 kg
Sistem Peri - Multiflex 35 Sistem Encopin 36

5/3/2007
Panouri de cofraj din lemn de pin, cu supafeŃe acoperite cu răşină sintetică

satinată. Canturi din oŃel galvanizat. Dimensiuni maxime: 2000 x 500 x 27 mm Cofraj modular din casete de
material plastic sau plăci metalice pe
eşafodaj din oŃel
Sistem Zubiri 37 Sistem Andamios In 38
Cofraje pierdute pentru plăci Cofraje pierdute pentru plăci

Casete din corpuri ceramice cu goluri Tablă cutată
Corpuri ceramice cu goluri, cu sau fără termoizolaŃie înglobată, umplu spaŃiile

Avantaje: se elimină popii; tabla cutată constituie imediat suprafaŃă de lucru;
dintre nervurile unui planşeu casetat. Reduc greutatea planşeului cu până la
poate funcŃiona şi ca armătură întinsă a plăcii reducând consumurile.
40% şi reduc manopera cu 30-35%. Dimensiunile standardizate corespund
unor casete de 70x70 (cu corpuri de 60x30 cm, cu grosimi de 20, 22 sau 25
cm) şi 80x80 cm (cu corpuri de 70x35 cm)
Grup Almirall
39 40

5/3/2007

Plasă de oŃel laminat la rece GRC
(beton armat cu fibre de sticlă)
Suportă şi armează plăci uşoare (3-4-5 cm). Se adaptează la orice formă
(suprafeŃe curbe sau fără planeitate). Se livrează în panouri de 2500 x 600 mm; Avantaje: rezistenŃă, protecŃia armăturilor, faŃă vizibilă identică cu restul
poate fi galvanizată sau nu. construcŃiei din b.a.
Nervometal 41 42
Polistiren expandat de înaltă Plăci din fibre lemnoase aglomerate cu ciment

densitate
Aport de izolare termică şi protecŃie la foc.
Avantaje: uşurează placa, facilitează punerea în operă şi izolează termic
Dimensiunile plăcilor: 2000x6000mm; grosimi 15...100 mm. La peste 25 mm
Sistemul cuprinde 2 elemente: baza şi capacul. Bazele se dispun pe masa de grosime necesită fixare suplimentară.
cofrare formând o reŃea ortogonală. Capacele se aşează pe baze unind cele 4 Capacitatea termoizolantă se poate majora înglobând spumă rigidă de
baze care se intâlnesc într-un punct. Intradosul prezintă striuri bidirecŃionale poliuretan (15 – 90 mm) între 2 plăci Heraklith de 5 mm (fixare suplimentară
pentru aderenŃa tecuielii. cu ancoraje de plastic).
Heraklith-C
Sistem Forel 43 44

5/3/2007
Cofraje pentru arce şi goluri din polistiren expandat Cofraje pentru arce şi elemente curbe
Cofraje flexibile din oŃel inoxidabil cu strat protector din zinc bicrom, care
adaptează la orice formă curbă în plan vertical sau orizontal, integral
recuperabile. Dimensiuni standard: lăŃime 10 – 100 cm; lungime 75 – 324 cm;
alte dimensiuni la comandă
Cofraje pentru arce
Cofraje pentru goluri

45 46

Constructii Din Zidarie Si Beton Armat - Rodica Crisan, 2006

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constructii Din Zidarie Si Beton Armat - Rodica Crisan, 2006

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton, 2006-2007_Curs 1 2/24/2007

Tehnica zidăriei e simplă: presupune juxtapunerea şi suprapunerea

ZIDĂRIA: probleme specifice ZIDĂRIA: probleme specifice

Alegerea MATERIALULUI DE BAZĂ (elementele “legate”):

Preluarea ACłIUNILOR ORIZONTALE – în plus faŃă de cele din

Necesitatea de a îndeplini şi ALTE FUNCłII decât cea portantă –

A) In prima variantă, volumul arhitectural se naşte din acumularea

ArhitecŃii epocii romane

“Crotti” – arhitectură vernaculară, Bruscio, ElveŃia

Deir el-Medina, Egipt, 1567-1085 î.H

SpaŃiul este generat de modalitatea de asociere dintre ELEMENTE VERTICALE şi

ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie

Arhitectura din zidărie - fie ea manifestare spontană a unui

permanenŃă, continuitate, inovaŃie...

ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie

Ceea ce nu înseamnă că tradiŃia construcŃiilor din zidărie portantă

ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie

ZIDĂRIA: permanenŃă, continuitate, inovaŃie FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

Slaba rezistenŃă la întindere a zidăriei impune ca solicitările induse

Proiectarea unei construcŃii din zidărie (şi a oricărui element

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI FUNCłIA STRUCTURALĂ A ZIDĂRIEI

Decalajul rosturilor trebuie să aibă în vedere toate posibilele planuri

ZIDĂRIA: probleme specifice FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

In îndeplinirea funcŃiei de „volan termic” zidăria poate fi ajutată de

ConstrucŃiile tradiŃionale din zidărie au goluri mici încât să nu

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

In regiunile cu climă blândă, dar unde soarele estival este intens şi

In climele calde, faŃadele expuse la soare rămân complet blindate,

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Louis Kahn, Indian Institute of Management, Ahmedabad, India, 1962 – 1974.

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

In climele mai reci, peretele se deschide în suprafeŃe vitrate mari,

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI

Comportamentul “conservativ” al clădirilor din zidărie PerformanŃele higrotermice

De la jumătatea sec.XIX căutările privind un comportament mai

FUNCłIA DE INCHIDERE A ZIDĂRIEI VALOAREA SEMANTICĂ A ZIDĂRIEI

PerformanŃele higrotermice Atâta timp cât apareiajul, greutatea şi grosimea zidăriei au

VALOAREA SEMANTICĂ A ZIDĂRIEI

Dar fascinaŃia zidăriei aparente rămâne, indiferent dacă aceasta

De altfel, tradiŃizia zidăriei include şi pietre sau cărămizi ce

CĂRĂMIDA, UN MATERIAL MODERN CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ

Una dintre ’cheile’ inŃelegerii cărămizii ca material modern se află în

In cea mai mare parte a istoriei arhitecturii, pereŃii de cărămidă au

Cu toate acestea, cărămida nu a fost nici o clipă respinsă total...

Cărămida a fost larg utilizată în secolul 20, fiind integrată aproape

CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ

Prima tendinŃă poate fi ilustrată de proiectul lui Daniel Burnham

(A1) Daniel Burnham, Monadnock Building, Chicago, 1889

CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ

O a doua tendinŃă, mai complexă, poate fi observată la faŃada de

(A1) H. P. Berlage, Bursa din Amsterdam, 1903

CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ

Atitudinea lui Sullivan, considerată ca expresie formală a

(A2) Louis Sullivan, Wainwright Building, St. Louis, 1890

CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ

CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ

CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ CĂRĂMIDA ÎN SECOLUL 20 _ A. PERIOADA ANTEBELICĂ

O a treia tendinŃă derivă din clădirile cu pereŃi de cărămidă ale

(A3) Hans Poelzig, Uzina chimică din Luban, 1911