Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DrawAperson Manual
DrawAperson Manual
URBAN
Cuprins:
1.Introducere
2.Cadrul istoric
3.Administrarea probei
4.Interpretarea probei
5.Raportul final
6.Precautii necesare
7.Catalogul DAP
8.Anexa _ protocolul
_ raportul interpretativ
1.INTRODUCERE
1
Acest catalog este desemnat a fi un ajutor clinic pentru interpretarea TEHNICII
PROIECTIVE DESENUL OMULUI (DAP). Ca atare, furnizeaza clinicianului, practicianului si
studentului categorii de cla sificare variate si ipotezele interpretative sugerate, dezvoltate de
specialisti în DAP. Este o compilatie a unor materiale importante organizata pentru uzul imediat
si practic în interpretarea probei DAP. O mare parte din acest catalog deriva din lucrarile lui Bender,
Buck, Goodenough, Hammer, Jolles, Machover si ale altor specialisti în domeniul desenelor
proiective. Aranjamentul alfabetic a fost sugerat de lucrarea lui Jolles “Un catalog pentru
interpretarea calitativa a probei HTP”. Catalogul lui Jolles si lucrarea lui Machover “Proiectia
personalitatii în desenul figurii umane” a sigura cea mai mare parte a continutului catalogului.
Selectia, elaborarea, organizarea si prezentarea tuturor materialelor tine doar de responsabilitatea
autorului.
2.CADRUL ISTORIC
Administrarea probei DAP este extrem de simpla. Tot ceea ce se cere este un teanc de coli de
hartie alba 8 1/2 pe 11”(21,59cm pe 27,72cm) si un creion bine ascutit, negru, de plumb, nr.2.
Acestea sunt asezate la îndemana subiectului astfel încat el poate alege o foaie de hartie, o poate
aseza si utiliza dupa cum doreste. I se spune: “Va rog faceti desenul unei persoane”. Nu este
nevoie de alte indicatii din moment ce scopul este sa furnizam subiectului o situatie cat se poate de
nestructurata. Întrebarilor puse de subiect li se va raspunde: “Aceasta depinde de tine poti face cum
vrei”.
DAP este bazat pe presupunerea ca un individ va fi fortat sa structureze aceasta situatie
relativ nestructurata în concordanta cu dinamica bazala, tipica si unica a personalitatii sale relevand
date esentiale despre el însusi prin abordarea de catre el a sarcinii de desenare a unei persoane. Se
presupune ca în desenul unei persoane vor fi prezente, într-o anumita masura, atat imaginea despre
sinele real, cat si cea despre sinele ideal. El va putea, de sigur, sa prezinte o persoana semnificativa
pentru el: parinte, ruda, sot, profesor etc.
În timpul examinarii, examinatorul observa îndeaproape comportamentul subiectului,
înregistrand verbalizarile spontane în carticica de protocol. Întregul comportament complex
dezvaluit în timpul situatiei de testare are nevoie sa fie cercetat, evaluat si interpretat.
Constientizarea totalitatii personalitatii în interiorul cadrului de testare este de o importanta capitala
în interpretarea rezultatelor la testul DAP. În timpul testarii DAP subiectul poate fi prea preocupat
de calitatile artistice ale desenelor lui. Subiectul poate fi a sigurat ca nu este vorba despre un test de
abilitati artistice si ca aceste abilitati nu vor fi luate în con siderare la corectarea si interpretarea
2
testului. Se pare ca este cel mai bine sa se explice subiectului curios ca desenele DAP sunt
folositoare în întelegerea gandirii si afectivitatii subiectului.
Este esential sa se împartaseasca subiectului importanta probei DAP, caracterul ei confidential
si locul sau de procedura de rutina. Altfel, subiectii pot fi excesiv de rezistenti la test, fie desenand
figuri schematice sau stilizate, fie refuzand în întregime testarea.
Cand prima figura este desenata, examinatorul îl roaga pe subiect sa deseneze o figura de sex
opus. Examinatorul va evita sa foloseasca termenul de “barbat” sau “femeie”, permitandu-i
subiectului sa defineasca prima figura.
Ocazional, un subiect poate pretinde ca prima lui figura nu are sex. Se poate permite
subiectului sa deseneze o alta figura si sa continuie cu un desen al sexului opus sau poate con
sidera prima figura de ce sex doreste el.
Daca desenele subiectului sunt figuri stereotipizate, de exemplu figuri schematice (bete, linii),
caricaturi sau desene stilizate e fructuoasa repetarea testului pana la desenarea unei figuri complete.
Dupa completarea probei DAP examinatorul multumeste subiectului pentru cooperare si marcheaza
desenul pentru indicarea numelui subiectului, varstei, sexului, datei testarii si ordinii desenelor.
Exista varietati interesante de DAP. De exemplu e uneori folositor sa se utilizeze 2 foi de
hartie cu indigo între ele astfel încat sa fie facuta o copie a desenului original. Copia releva
clarstersaturile si permite examinatorului sa întrebe subiectul daca ar vrea sa faca modificari în
desenul original: schimbarile pot fi comparate cu copia desenelor originale. Asemenea schimbari
indica zone de preocupare si/sau dificultati. Indivizii normali tind sa faca schimbari care
înbunatatesc deasenele aratand mai mult echilibru si control; persoanele anxioase tind sa faca
modificari care releva control slab, rigiditate, fragilitate si constrangere.
Subiectii rigizi si evazivi tind sa devalorizeze situatia de testare, desenand figuri schematice
sau reprezentari umane minimale. Acestor subiecti e indicat sa li se ceara sa deseneze o figura
completa. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea limitelor” în administrarea probei
Rorschach.
Un obiectiv al testarii DAP este stimularea subiectilor la producerea mai multor materiale
astfel încat evazivitatea sa nu poata acoperi total defectele. Subiectii sunt “împinsi” usor sa se
hotarasca daca continua sa fie rigizi, în garda, constransi sau sunt capabili sa-si expuna resursele.
E indicat sa se ceara subiectilor sa deseneze capete sau busturi detaliate în cazul în care au
desenat figuri carora le lipsesc detaliile capului (fetei). Zona capului este cel mai relevant indicator
al conceptiei despre sine si al abilitatii de a se descurca în mediul social. În teoria DAP-ului capul
este locul sensului sinelui.
Alte variante ale DAP includ:
1.Draw-A-Person-In-The-Rain
2.Draw-An-Animal
3.Draw-A-Member-Of-A-Minority-Group
Totusi aceste variatii consuma timp si adauga putin la standardul DAP.
4.INTERPRETAREA DAP
3
date importante care-l privesc pe el însusi în timpul unei asemenea proceduri, sporindu-se prin
aceasta validitatea clinica a DAP.
Desi procedeele de mai sus nu sunt tehnici DAP standardizate de interpretare, ele a sigura
puncte de plecare folositoare din care examinatorul poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe langa
aceasta ele permit examinatorului sa compare descrierile sale cu cele ale colegilor sai si cu cele ale
subiectului.
Urmand acestei faze initiale a descrierii, examinatorul ar trebui sa cerceteze 4 zone majore ale
desenelor DAP:
1.Capul
2.Mainile, bratele, umerii si pieptul
3.Torsul (trunchiul)
4.Picioarele si labele picioarelor
Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omi siune si distor siune. Care
parti ale corpului sunt scoase în evidenta în mod special prin hasurare, marire sau negarea realizata
prin omi siune? Unde a facut subiectul stersaturi? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde
dispare controlul motor? Unde sunt linii valurite sau întrerupte? Odata ce aceste zone de tratare
neobisnuita au fost gasite pot fi puse pe lista ipotezele interpretative. Aceste înregistrari vor fi
examinate ulterior cautandu-se inconsecventele putand fi utilizate si în alte analize. Se vor lua în
considerare cele 4 zone majore de mai sus:
CAPUL este sediul conceptiei despre sine al Eului, relationandu-se perceptiv cu lumea
exterioara. Ochii si urechile primesc stimuli sau date extrapersonale. Creierul organizeaza si
interpreteaza aceste date si a sigura integrarea si controlul intelectual asupra sistemelor de
raspuns. Gura serveste pentru încorporarea unor lucruri (dependenta orala) si ca o iesire a
agresivitatii, prieteniei si a unor emotii. În zona capului se manifesta aspiratii si frustratii
intelectuale. Aici este de asemenea acceptata, respinsa, ignorata dragostea. Astfel, deasemenea, este
respinsa sau acceptata lumea altor fiinte umane sau se ia o alta atitudine în raport cu ea. Aspiratii de
stralucire pot fi relevate în detalierea faciala. Disperare, ura sau agresivitate profunda pot fi vazute
în ochi întunecosi, sfredelitori. Hipersensibilitatea sau chiar suspiciunea pot fi vazute într-o
detaliere neobisnuita a urechii. Capul poate sa-i furnizeze examinatorului cea mai valida întelegere
asupra interactiunii subiectului cu altii ca si a conceptiei de sine .
4
picioarele sunt indicatorul masculinitatii sau al dubiilor privind masculinitatea; la figurile feminine
picioarele indica preocupari sexuale.
5.RAPORT FINAL
PRECAUTII:
Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie facuta fara aprecierea si
utilizarea globala a datelor despre mediul bio-social al subiectului. Interpretarile care contrasteaza
cu impresiile clinice trebuie verificate si tinute în rezerva cu grija pana sunt sau nu sunt verificate de
probe, de comportamente prezente sau viitoare sau din testari ulterioare. Desi DAP furnizeaza o
patrundere considerabila în structura personalitatii si în zonele ce intereseaza fizicul, nu poate
prezice cu acuratete viitorul din moment ce nu pot fi prevazute si controlate toate circumstantele
care implica subiectul. Daca un clinician are dovezi rezonabile furnizate de evenimente el poate
“ghici” inteligent acte si întamplari viitoare. Asemenea “ghiciri” pot totusi sa altereze
comportamentul unui clinician astfel încat va fi o probabilitate crescuta sau scazuta ca un subiect sa
se manifeste conform expectatiilor clinicianului. Aceasta situatie este similara cu cea a baiatului
caruia i se spune ca e baiat “rau”. Ajungand sa creada acest lucru, el va opera pe baza acestei
credinte cu rezultate dezastruoase.
Pe baza studiilor si cercetarilor DAP, nu este recomandabil sa fie categorisiti indivizii sau
previzionate dificultati viitoare daca datele clinice si istorice (anamnestice) nu dau o baza puternica
descoperirilor DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indica decat situatii prezente. Desenele pot fi
aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a functiona ca un membru
productiv acceptabil din punct de vedere social (al familiei sau comunitatii). Expresii bizare si
radical diferite ale gandurilor si trairilor pot fi descoperite, dar controalele asupra inabilitatilor
aparente pot fi întelese doar prin cunoasterea activitatilor zilnice si a istoriei trecute a adaptarii unui
subiect.
5
Clinicienii care descopera o psihopatologie aparenta ar trebui sa-si aminteasca ca descoperirile
si concluziile, oricat de clare ar apare au un efect limitat. Fortand intuitii sau informatii inacceptabile
asupra pacientului, chiar într-un mod prietenos si cu cele mai bune intentii, cei ce se straduiesc sa
pastreze asemenea intuitii si materiale ascunse, înseamna a cauta dezastrul atit pentru pacient cat si
pentru clinician. O calitate a muncii clinice efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date în
mod obiectiv si de a suspenda aprecierea. Cand interpretarile sunt necesare, prezentarea lor trebuie
sa fie discreta, respectuasa si sincera, mai degraba decat spectaculara.
Clinicienii stiu ca toti indivizii au probleme psihopatologice (mai mult sau mai putin); totusi
acestia functioneaza deoarece au de asemenea elemente care le contrabalanseaza, comportamente
compensatorii, mecanisme idiosincretice de adaptare. Astfel, este importanta luarea în considerare
puterea si modurile de adaptare, adoptate pentru a face fata slabiciunilor, care mentin autonomia
functionala. Dispretul fata slabiciunile celorlalti indica deseori slabiciunea celui care dispretuieste.
AGRESIUNE
1.Degete-gheare: ostilitate si agresiune îndreptate spre lume
2.Imagine (silueta) cu ochii închisi la culoare si strapungatori: constiinta ostila si suspiciune fata de
lume, gasita adesea la paranoici
3.Silueta cu picioarele departate si mainile ridicate în semn de provocare: poate indica lupta pentru
a avea propriul drum si / sau pentru stabilirea individualitatii.
6
4.Nas turtit: agresiune; probabil agresiunea a fost pedepsita în tinerete si nu mai este accesibila
pentru moment
5.Nari accentuate: furie primitiva nesofisticata; literal “frematand de furie”
6.Maini înmanusate ascunse sau taiate: control reprimat al tendintelor de manifestare a unor trairi
ostile, agresive
7.Pumni stransi: pumnul strans al omului furios care încearca sa-si reprime furia
8.Par foarte hasurat: agresiune si furie profunda
... poate fi indice al unei sexualitati abundente (desfrau)
INDICATORI ANATOMICI
Discutie: Acestia nu se refera la nuduri sau figuri subliniate ci la figuri (siluete) cu trasaturi
anatomice clar indicate. De obicei acestia sunt indicatori patognomici, dar se întalnesc si în cazuri
rare de subiecti cu un interes neobisnuit pentru anatomie combinat cu tensiune si ostilitate. În unele
cazuri este vorba de o sfidare sau tachinare a examinatorului cu încercari de reducere a examinarii la
o absurditate astfel încat sa fie mai putin amenintatoare.
1.Indici anatomici: schizofreni cronici reprimati
...ocazional indivizi maniaci activi
2.Indici costali: de obicei nu sunt considerati patologici (Machover)
...indica probabil un accent pe putere si frumusete la subiectii masculi
3.Linii schitate la piept sau centura pelviana: nu sunt considerate a avea indicatii patologice
...arata rigiditate
...pot apare la femei de varsta mijlocie care prezinta involutie si care sunt obligate sa-si recon
sidere rolul lor sexual si atractia care o reprezinta subiectii masculi.
...pot apare la adolescente preocupate de rolul feminin
4.Organe genitale la o silueta nuda: pot fi desenate de studentii la arte plastice datorita
antrenamentului si/sau interesului.
...persoane în cura psihanalitica, indica interes curent
...adolescenti cu preocupari sexuale si curiozitate
...schizofreni regresati la nivele scazute, mai putin controlate de dezvoltarea emotionala.
ARTRITICI identificati prin:
1.Învelis exterior dur: indica impermeabilitate corporala
... poate spori preocuparile somatice
BRATE
Discutie: Tipic, bratele sunt instrumente pentru: a)”manuirea” lumii, b)respingerea altora,
c)cautarea celorlalti (deschidere la ceilalti), d)impingerea altora, e)atragerea altora mai aproape,
f)exprimarea furiei, g)apararea propriului Eu, h)obtinerea a ceea ce se vrea, i)a face dragoste,
j)autoerotism. Bratele indica sentimente si dorinta de putere sau slabiciune
1.Omise: poate fi o scapare din vedere uzuala (Machover)
...poate indica trairi puternice de culpabilitate privind ostilitatea sau sexualitatea (Machover)
...poate indica depresie schizofrenica cu retragere afectiva fata de oameni sau obiecte; negarea
lumii si refuzul de a se ocupa de ea chiar simbolic (Machover)
2.Tratarea conflictului: se poate produce cand subiectul are trairi ambivalente privind retragerea
sau modalitatea de a face fata mediului.
...dorinta de putere
...ostilitate si/sau sexualitate
3.Scurte: lipsa ambitiei (Machover)
... se simte slab, se da batut în fata vietii (Jolles)
7
4.Slabe, subtiri: sentimente de slabiciune si inutilitate (Jolles, Machover)
... traire puternica a lipsei de realizare (Machover)
5.Ca aripile: contact slab, schizoid cu ceilalti (Machover)
6.Îndoite: respingerea lumii (Machover)
...îndepartarea lumii si a oamenilor din cauza suspiciunii si ostilitatii (Jolles)
...control rigid asupra manifestarii violente a impulsurilor
7.La spate: trairi de culpa si dorinta de a ascunde mainile
... nevoia de a controla expresia agresiunii(Jolles)
8.Mult hasurate: indica uneori un sentiment al pedepsirii (Machover)
9.Larg deschise: dorinta de putere este importanta, accentueaza puterea fizica si musculara fata de
creier (Jolles)
10.Accentuarea bicepsilor: dorinte fizice
...poate apare la figuri masculine desenate de femei care manifesta “protest masculin”
...homosexuali
...adolescenti masculi
11.Lungi: ambitios si doritor de succes (Jolles)
... cere dreptate si atentie
12.Prea lungi: ambitie drept compensare pentru sentimentele de inadecvare
13.Deschise catre mediu: cautand afectiune si interactiune sociala (Machover)
14.Directie si fluenta a liniilor bratelor: indica grade de extensie în mediu (Machover)
15.Mai mari la maini decat la umar: tind sa indice lipsa autocontrolului si sau tendinta de a fi
impulsiv (Jolles)
16.Extinse în afara subiectul are nevoie de suport emotional cand este stresat
BARBA
Discutie: chiar înaintea zilelor lui Samson si Dalila, parul si barba reprezentau virilitatea, puterea,
barbatia. Aceasta interpretare continua sa fie facuta.
1.De tap: simbol al virilitatii indicand nevoia de a-si demonstra masculinitatea într-un mod
neobisnuit.
... poate indica elemente artistice, antisociale, “beatnice” sau schizoide
... daca e prea hasurata: suprapreocupare pentru virilitate
... poate apare la adolescenti, homosexuali, batrani masculici la unii paranoici închisi
2.Barba mult hasurata: dorinta de virilitate si dubii în legatura cu masculinitatea
3.Barba: substitut falic: indiciul nevoii de demonstrare a virilitatii (Jolles)
... simbolul puterii
... simbolul statutului
FESE
1.Accentuate de hasuri marime saustersaturi: pot indica fixatia stadiului anal, împreuna cu
imaturitatea psihosexuala rezultanta
... posibila homosexualitate
BURTA
Discutie: Burta (sau intestinele) este centrul prin care se introduc alimentele. Atat mancarea cat si
copiii sunt purtati în burta.
8
1.Larga, mare, destinsa: tinde sa indice trairi de slabiciune fizica si preocupari somatice ale
barbatilor involuati sau deprimati.
... poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravida la femeile nesatisfacute de rolurile
prezente
... poate indica dorinta lacoma de a lua cat mai mult posibil
... tipic în desenele copiilor
... organicitate
2.Stomac gol sau lipsa stomacului: indicator bizar, poate arata vid schizofrenic, dezintegrare
SANI
Discutie: traditional sanul asigura laptele datator de viata, simbol al mamei si al obtinerii
obiectelor de la mama. Sanul este asociat cu dependenta, mai degraba a lua decat a da.
1.Hasurare intensa sau largime disproportionata: dependent, imatur, individ care se cauta pe sine
(Machover)
2.Femeie materna, cu bust mare: desenata de barbati imaturi psihic si de femei crescute în camine în
care au fost dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame
3.Mici: pot indica avaritie în oferirea iubirii, afectiunii, aprobarii catre copii
... daca sunt desenati de o femeie pot indica respingerea sexualitatii feminine
... pot indica sentimentul respingerii de catre mama (Machover)
... pot indica teama de sexualitate feminina matura (Machover)
4.Cu linie joasa (cazuti); masculi care depind de mama care nu se pot desprinde desort
5.Accentuare a sanilor si pelvisului: de catre femei, indica identificarea puternica cu imaginea
materna productiva, dominanta.
... de catre barbati, indica dependenta de figura materna si o cautare puternica a dragostei si
aprobarii
6.Înalti si fermi: silueta de femeie tanara cu dorinte sexuale tinere (Machover)
...poate indica respingerea unei sexualitati feminine mai mature pentru o “iubire libera”,
“baietoasa” egala cu a barbatilor.
NASTURII
Discutie: Nasturii au o importanta din momentul în care pun o bariera dorintelor de independenta
la copii. Îi este necesara copilului o maturizare psihica considerabila pentru a-si dezvolta controalele
motorii grosiere si fine necesare încheierii si descheierii hainelor. Astfel, copilul este fortat sa
depinda de mama pentru acest ajutor mult timp dupa ce a obtinut independenta în ariile sfincteriene.
1.Sub linia mediana (de mijloc): poate indica dependenta continuata fata de mama sau regresie la
dependenta orala (Jolles)
... poate indica preocupari egocentrice, somatice (Machover)
... poate indica constienta corporala cu preocupari în legatura cu supunerea si dependenta
fata de o autoritate (Machover)
2.Accentuare: dependenta, imaturitate ,inadecvare (Machover)
3.La mansete: detaliere compulsiva cu accentuare stereotipa formala asupra controlului
SAPCA
1.Sapca: poate indica imaturitate
... poate fi o încercare de mascare a senzualitatii
9
DESENELE COPIILOR SUNT caracterizate prin :
1.Cap: este mare (Machover)
2.Maini: sunt slabe
3.Gura: apare cronologic timpuriu: e accentuata pentru a indica dependenta orala, trebuinte de
dragoste, afectiune si recunoastere (Machover)
4.Accentuare orala; e normala la copiii mici (Machover)
5.Linie curba cu capetele ridicate în sus drept gura: dorinta de a castiga aprobarea de la aceia pe
care copilul îi iubeste si de care are nevoie (Machover)
6.Ochi care nu vad: sunt obisnuiti; semn de dependenta, emotionalitate superficiala, lipsa de
discriminare (Machover)
7.Transparente: sunt obisnuite
8.Siluete asemanatoare cu paianjenii: de asteptat între 3 si 6 ani, varsta cronologica
9.Degete: de obicei inexistente sau subtiri si bidimensionale indica inabilitatea de a se descurca cu
mediul
10.Îmbracamintea: este inexistenta sau usoara
11.Activitate: este obisnuita, indica hiperactivitatea copiilor mici
BARBIA
Discutie: Traditional barbia este asociata cu conceptele polare de dominanta si supunere
1. Puternica, proiectata: dorinta sau nevoie de dominanta sau ascendenta , de obicei în situatii
sociale, nu necesar în relatii sexuale (Jolles)
2. Slaba: sentimente de slabiciune, mai ales in situatii sociale
3. Despicata: nevoia si hotararea de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse
ÎMBRACAMINTE :
Discutie: Machover descrie îmbracamintea drept compromis facut de subiect intre sentimentele de
modestie si etalarea corpului. Îmbracamintea de pe siluete indica nivelurile de suprafata ale
personalitatii
1.Îmbracamintea desenata: de obicei este neprelucrata, vaga sau reprezentari simbolice (Machover)
2.Prea îmbracat: narcisist al îmbracamintii (Machover)
... îmbracamintea folosita pentru ademenirea sociala sau sexuala
3.Prea putin îmbracat: narcisic corporal, absorbit de sine, introvert preocupat excesiv de
dezvoltarea corporala, tinde sa prefere fantasme unor întalniri (contacte) sociale (Machover)
4.Nesiguranta - daca trebuie sau nu sa îmbrace: poate indica ca subiectul este tulburat de o
puternica constientizare corporala (Machover)
5.Bijuterii: combinate cu trasaturi cosmetice, accentuarea parului de stralucire, arata adaptarea
psihopata la femei tinere; e o ipoteza mai valida daca trasaturile sexuale ale îmbracamintii
sunt accentuate (Machover)
CLOWN indica:
1.incercarea de a reduce testarea la absurd
2.incercarea de a reduce impulsurile si dorintele la absurditati inofensive
3.poate avea tendinte exhibitioniste
4.poate face pe clownul cu ceilalti
5.inteligenta peste medie
GULER
1.înalt: scrobit - atitudine de înaltime ce accenteaza stapanirea intelectuala a impulsurilor fizice
2.accentuat: poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental, avand ca
rezultat cautarea de catre subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere
... control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi fiziologice,
sexuale sau ostilitate.
CONFLICT
INDICATORI CELE MAI FRECVENTE ZONE IPOTEZE
10
1.hasurare maini preocupari în legatura cu
adecvarea
2.omisiuni brate preocupari în legatura cu
adecvarea
3.stersaturi picioare preocupari în legatura cu
autonomia si
sexualitatea
4.linii
a.frante (breaks in) nas preocupari în legatura cu
autonomia si
sexualitatea
b.tremurate crotch preocupari în legatura cu
sexualitatea
c.tremurate picioare preocupari în legatura cu
autonomia
d.zimtate linia gatului preocupari în legatura cu
controlul
5.Asimetrie
a. linia taliei preocupari în legatura cu
controlul
b. urechi preocupare în legatura
cu
pericolele exterioare
c. ochi preocupare în legatura
cu
pericolele exterioare
COROANA
1.Coroana: este rareori desenata, simbol al puterii, poate indica mania grandorii, nevoi puternice de
dominatie si o ruptura în contactul cu realitatea virtuala
DIFORMITATI
1.Diformitatile se întalnesc tipic în zone de diformitate reala, prezenta sau trecuta
... releva dificultati reale sau simbolice cu partea corpului desenata ca deformata
DEPENDENTA - INDICATORI
1.Accent pe linia mediana (de mijloc): în special nasturii din josul liniei de mijloc sau în josul axei
corpului
2.Gura concava receptiva oral: se întalneste la persoane pasive si receptive, care pot deveni parazite
si care pot cere atentie, iubire, aprobare (Machover)
3.Figura (silueta) mare, dominatoare: gasita la barbatii dependenti de mama, supraprotejati, care se
simt slabi si neajutorati din cauza dependentei de femei puternice
4.Ochi goi care nu vad: semn de dependenta si emotivitate superficiala (Machover)
5.Maini si brate slabe: inabilitate în adaptarea la mediu
11
6. Accentuarea buzunarelor: persoana dependenta, receptiva
7.Trasaturi faciale infantile, tineresti: respingerea responsabilitatii
DEPRESIA indicatori:
1.Accentuarea orala: obisnuita (Machover)
2.Nivel scazut de activitate
3.Postura aplecata sau asezata
4.Expresie faciala acra
5.Frunte încretita :
6.Par ravasit
7.Rezistenta în desenarea corpului, picioarelor sau labelor picioarelor: nivel coborat de activitate
... preocupari în legatura cu autonomia
... neacceptarea impulsurilor fizice
... lipsa de energie
... lipsa de entuziasm (Machover)
8.Conflict la nas si la picior: preocupari în legatura cu sexualitatea
9.Ochi care nu vad: incapacitatea abordarii adaptarii la lume
10.Brate si maini omise: trairi profunde de inadecvare
11.Corp destins si o forma proasta: traire de dezintegrare fizica
12.Detaliere saraca
13.Picioarele si labele picioarelor desenate la început
14.Par nehasurat
DETALIERE
Discutie: silueta desenata cu mai multa grija si mai detaliat este de obicei sexul cu cea mai mare
investitie de energie libidinala din partea subiectului
1.Excesiva: obsesivi-compulsivi care trebuie sa structureze cu grija o situatie astfel ca dorintele
reprimate sa nu scape de sub controalele lor excesive
2.Lipsa lor completa: persoane sever tulburate si deprimate dau doar contururi simple: figurile
exprima trairi slabe, goale, asa cum sunt traite de astfel de indivizi
3.Detalii putine: obisnuite la copii
... deficienti mintal
... depre sivi
... organici
... normali evazivi
4.Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate:
... impulsivi: detalii amanuntite, multe stersaturi din moment ce sunt preocupati cu
structurarea fiecarei situatii; ei au trairi anxioase daca lucrurile nu sunt exact asa cum trebuie.
... paranoizii: detaliaza excesiv ochii si urechile, suprastilizeaza parul; sunt preocupati de
influentele presupus ostile asupra lor; sunt compulsivi preocupati de sexualitate din moment
ce a iubi înseamna pentru ei sa-si coboare apararile împotriva durerii.
... adulti inteligenti: includ mai multe detalii de tip consecvent bine proportionate în raport
cu adultii prosti, copiii, depresivii, nevroticii ,psihoticii.
... deficientii mintal: au desene slab detaliate, reminiscente ale desenelor copilaresti
... psihoticii: cei în faza acuta pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici; psihoticii
cronici pot fi prea controlati pentru a desena mai mult decat figuri schematice sau trasaturi
usoare cu distorsiune grosiera si lipsa de echilibru
... depresivii: figuri slabe, inactive, slabe, goale
URECHI
Discutie: urechile sunt importante în masura în care culeg conversatii si asigura feed-back -ul
senzorial în relatiile cu alte persoane. Ele asigura date senzoriale pentru a se descurca cu lumea
externa si prin acasta cu semnalele de pericol
1.Accentuare: sensibilitate la lumea exterioara
... paranoizi (Jolles; Machover)
... persoane surde (Machover)
... inabilitate fizica auditiva
... ocazional la homosexualii care se simt persecutati pentru sexualitatea lor devianta
(Machover)
... nevroticii extrem de sensibili la critici
... extrema accentuare poate indica halucinatii auditive
2.Lipsa accentuarii: refuz de a asculta criticile (Jolles)
... negarea preocuparii pentru parerile celorlalti
... negarea halucinatiilor auditive
... din moment ce includerea urechii se face la o varsta mai mare decat alte trasaturi faciale,
omisiunea lor este mai putin semnificativa decat omiterea partilor corporale mai active (Machover)
STERSATURI
Discutie: stersaturile indica anxietate si insatisfactie deschisa în raport cu zona desenata, functia
zonei desenate sau semnificatia simbolica a zonei desenate (Machover)
1.Mai dese la nevrotici
... obsesivi-compulsivi
... psihopati cu aparente nevrotice (Machover)
2.Mai putin dese la copiii mici
... deficienti mintal
... schizofreni regresati
... organici
... senili
13
…maniaci
...depre sivi (Machover)
DETALII EROTICE
1.Lipsa lor: incapacitate de a se descurca cu sexualitatea care reiese din neacceptarea sexualitatii în
viata; imaturitate psihosexuala sau evaziune psihologica fata de sexualitate
2.Preocupari excesive pentru ele: preocupari sexuale la adolescenti
... artisti
... persoane în timpul tratamentului psihanalitic
... sexualitate inadecvata sau impotenta
SPRANCENELE
Discutie: sprancenele, ca si parul, au conotatii sexuale
1.Îngrijite: stereotip social care reflecta rafinament si îngrijire
... femei cu aspiratii de stralucire si narcisism corporal, adesea critice în raport cu exprimarea
libera a trairilor lor (Machover)
2.Ridicate: atitudine dispretuitoare, de superioritate (Machover)
... atitudine interogativa
3.Stufoase: primitiv, aspru (grosolan), posibil neinhibat
OCHII
Discutie: ochii sunt con siderati “ferestre ale sufletului” si releva trairi interioare. Ei sunt de
asemenea organele care stabilesc contactul cu exteriorul. Ca si urechile, ochii asigura date
senzoriale pentru a permite eului sa se descurce cu lumea si sunt un dispozitiv cibernetic de
facilitare a feed-back-urilor
1.Disproportionat de mici: dorinta de închidere fata de lume
2.Care nu vad: imaturitate emotionala si egocentrism
... adulti copilarosi sau regresati
... deficienti mintal la un nivel mai jos
... copii mici (Machover)
... dependenta, emotivitate superficiala, lipsa de discriminare (Machover)
3.Orbi, închi si, ascunsi de palarie sau cu cearcane accentuate: retinere marcata de a privi lumea
... posibila ostilitate fata de ceilalti
... tendinta de a evita situatii neplacute (Jolles)
... tendinta de exclude neplacerea
4.Mari, acentuati: pot fi ostili si amenintatori
... poate fi un individ stralucitor, indicativ al tendintelor exhibitioniste, in special la fete
... barbati homosexuali (Machover)
... poate un isteric egoist
5.Strapungatori: stare exagerata, paranoida, de alerta în raport cu lumea; suspiciuni fata de motivele
si comportamentele altora (Machover)
... îngustarea viziunii dar constientizare penetranta la personalitati paranoide
6.Largi, încrezatori: excitatie sexuala (Machover)
7.Crucisi: gandire confuza (Machover)
8.Orbita mare cu ochii mici: curiozitate vizuala puternica cu conflicte de culpabilitate, posibil
conflicte voyeuriste (Machover)
FATA
Discutie: fata este fatada prezentata lumii. Este cel mai de încredere indicator al starii de spirit din
DAP; ea stabileste tonul desenului prin expresiile de dragoste, ura, teama, agresivitate, blandete,
afect nepotrivit, rebeline, confuzie, politete sau anxietate ale fetei.
14
1.Accentuare puternica: preocupare pentru relatiile sociale si aparentele exterioare (Jolles)
... compensare a inadecvarii, slabiciunii sau lipsei de afirmare prin desenarea unei imagini de
sine agresiv, dominatoare din punct de vedere social (Machover)
... impuls interior pentru afirmare sociala (Machover)
2.Vaga sau omisa: evaziv fata de conflicte care implica relatii interpersonale (Machover)
... retragere din relatii sociale
... calculat (Machover)
3.Forma: daca e ovala, feminina, sensibila, estetica
... daca e colturoasa, patrata indica puterea, dorinte masculine de putere
4.Desenata la urma: are dificultati în relatiile sociale
... doreste sa evite autorelevarea
5.Linii suplimentare la pliul naso-labial: dau profunzime si maturitate fetei
... preocupare fata de maturitatea emotionala sau aparenta de maturitate (Machover)
6.Frunte încruntata: aspiratii intelectuale sau accent pe control emotional
... persoana cronic îngrijorata, psihastenica
LABELE PICIOARELOR
Discutie: picioarele asigura oamenilor baza sau instrumente de locomotie. Labele picioarelor sunt
un simbol al autonomiei
1.Simbolistica labelor picioarelor: deseori simbol falic; important în desene de adolescenti sau
barbati mai în varsta cu preocupari sexuale
... pot fi traumatizate pentru a fi desenate de fete adolescente
... pot fi controlate printr-o detaliere compulsiva
2.Semnificatia simbolica a picioarelor: picioarele a sigura indicele trairii motilitatii psihice sau
fiziologice
3.Omise: semne de lipsa de mobilitate sau autonomie
... deprimare, descurajare (Jolles)
4.Foarte mici: control constrictiv, rigid, al sexualitatii
... posibila dependenta fata de ceilalti (Jolles)
5.Foarte mari: tind sa indice nevoia excesiva de securitate
... nevoie puternica a unui suport (fundament) solid
6.Foarte lungi: preocupare pentru sexualitatea masculina
... nevoia de independenta (Jolles; Machover)
7.Foarte ascutite: combinate cu degete în forma de gheara sau alti indicatori de ostilitate, sustine
ipoteza ca ostilitatea reprimata sau trairile de ostilitate nu pot fi acceptate
8.Silueta pe varfurile picioarelor: distantare de realitate si nevoie puternica de a evada din mediul
frustrant
... poate fi indicata o ambitie neobisnuita
9.Detaliere excesiva: obsesie a detaliului
10.Tocuri înalte: homosexuali, homoerotici
... femei cu aspiratii de stralucire
11.Picioare cu varfurile departate unul de altul (în directii opuse): ambivalenta, în special în legatura
cu dorinta de independenta( Jolles)
12.Labele picioarelor ca niste bete: imaturitate si insecuritate în picioare (în mers) (Machover)
... copii, individualitati slabe
SILUETA FEMININA
1.Mare, masculina: femei care prezinta protest masculin, care invidiaza rolul masculin
... femei cu contacte heterosexuale limitate
2.Mici, slabe: barbati grandiosi
... femei slabe, sensibile, delicate
FRUNTE
1.Accentuare a proeminentei frontale: scopuri si ambitii puternic intelectualizate (Machover)
2.Intarita: nesemnificativa prin ea însasi cu exceptia faptului de a arata preocupare pentru controlul
mental. Gasita la organici.
... lobul frontal distrus, distrugere cerebrala traumatica
... cei cu migrene (cefalee)
... deficienti mintal
CAP
Discutie: capul este prima parte a siluetei umane pe care copii învta sa o deseneze. E cea mai
de încredere parte a corpului desenata si exprima trebuinte si receptivitate, trebuinte intelectuale si
încercari de a controla emotii. În desenarea capului subiectul ilustreaza inconstint elemente de
preocupare intelectuala: gradul de preocupare cu imaginatia, controalele rationale, preocuparea
pentru relatiile interpersonale si conceptia de sine. Este de obicei prima parte desenata si ultima
care se dezintegreaza în siluetele desenate de subiectii cu leziuni organice.
CALCAI
1.Accentuat: barbat imatur psihosexual (Machover)
... posibile tendinte homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles)
COAPSE
1.Accentuate: p sibile tendinte homosexuale
... posibile orientari homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles)
... posibila infantilitate psihosexuala la barbati
2.Hasurare excesiva: panica homosexuala, în special la parannoici (Machover)
3.Confuzie în linia coapsei: posibil conflict homosexual
... preocupare în legatura cu sexualitatea feminina
INDICATORI DE HOMOSEXUALITATE
Discutie: Urmatoarele aspecte sunt importante clinic: Aceasta lista de semne homoerotice
semnifica doar tendinte homosexuale inconstiente, acoperite, controlate, sau interese estatice,
sensibilitate, dependenta. Informarea persoanelor de tendintele homoerotice necunoscute,
inacceptabile, acoperite, este antiterapeutica si traumatizanta. Indiferent de gradul sau extinderea
semnelor, asemenea informatii trebuie folosite cu mare discretie si cu apreciere clinica sigura.
1.Ochi mari si gene lungi la figuri barbatesti (Machover; Levy; De Martino)
2.Tocuri înalte la silueta barbateasca (Machover; De Martino)
3.Profil masculin înfrumusetat (Levy)
4.Gura moale, catifelata
5.Sprancene arcuite
6.Coafura ingrijita
7.“Talie de viespe” în silueta barbateasca
8.Accentuarea feselor si rectului la barbati
9.Slaba diferentiere între barbat si femeie
ARTICULATII
1.Accentuate: obsesiv - compulsiv indica preocupare pentru detalii mici, neimportante si un control
excesiv asupra obiectelor fizice
… sens de integritate corporala defectuoasa si nesigura
… artritici
… preocupari somatice ale schizofrenilor, narcisistilor corporali, obsesiv-compulsivilor,
artriticilor (Machover)
GENUNCHI
1.Accentuati: tendinte homosexuale (Jolles)
2.Incheieturi detaliate: obsesivi-compulsivi
…preocupari somatice
CALITATILE LINIEI
1.Consecvente: adaptarea poate fi considerata stabila
2.Linii slabe: lipsa revendicativitatii, posibila tendinta de a se arata sters si de timiditate (Machover).
... anxios, timid, nesigur; utilizeaza retragerea ca aparare primara.
... nesiguranta.
... control rigid al pulsiunilor care cauzeaza constrictie severa si subproductie.
... depresie, lipsa de vitalitate; pierdere a entuziasmului.
... linie ectoplastica indica regresie si retragere; tipica pentru schizofrenici.
... intelectual si introvertit.
... spiritual.
3.Linii incarcate revendicativ, dominant, luptand pentru putere si control.
... poate indica impulsuri deschis ostile.
... poate fi semn de auto-asigurare.
... poate indica anxietate daca este combinat cu umbrire si apasare puternica.
... alcoolic cronic, schizoid si la cei care sufera de temeri de depersonalizare (Machover).
... ocazional la schizofrenici si maniaci excitati: semn de agresiune motorie (Machover).
... semn de tensiune si ostilitate (Jolles).
... tulburare organica a creierului.
4.Linii groase: indica bariere fizice fata de mediu; tipice pentru tendinte schizoide.
5.Apasare variabila: isterici sau ciclotimi: instabil, impulsiv, usor de frustrat (Machover).
6.Linii zimtate: pot indica anxietate.
... pot arata un control mental sarac.
... pot indica standarde joase de egalitate
7.Linii neregulate, tremurate, discontinue cu apasare usoara: alcoolici, schizoizi (Machover).
8.Umbrire (hasurare) puternica, patare puternica: copii
... nevrotici anxiosi
... psihotici
9.Linii neintrerupte: determinare
... leziune centrala
10.Linii usoare, intrerupte, inegale: temator, nesigur, inadecvare
11.Coordonare slaba: tensiune deschisa, anxietate, posibila leziune centrala (daca liniile sunt
neregulate)
12.Schitare: (miscari liniare fara sens, sau schitare artistica slaba): anxietate, nesiguranta,
insecuritate.
BUZE
1.Pline: senzual, dependent, ia mai degraba decat da în relatii emotionale
... vanitate, narcisism (Machover)
... în figura de barbat desenata de barbat, efeminare (Machover)
... sensibilitate
... posibila supra-idealizare
2.Arcuire cupida: exhibitionist, senzual precoce, fete vanitoase (Machover)
3.Concentrare erotica: erotism oral (Machover)
... umbrirea este facuta de subiectii mai naivi
... tigara sau pipa indica o sofisticare mai mare
LINIA DE MIJLOC
1.Accentuata: puternice nevoi de dependenta
... preocupare pentru simptome somatice (Machover)
... dependenti isterici
... posibile trairi de inferioritate corporala (Machover)
... imaturitate emotionala (Machover)
2.Accentuare prin apasare: sugereaza conversia agresiva a conflictelor corporale (Machover)
3.Nasturi de-a lungul liniei de mijloc: dependenta materna, cautarea femeii pentru putere si sfatuire,
isi neaga usor individualitatea pentru a place unei femei (pentru a multumi femeia)
4.Vaga: persoane mai varstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover)
EXPRESIA FETEI
Discutie: aceasta categorie se ocupa de impresiile formate de figuri. Lista adjectivala de mai jos
poate servi ca un ajutor în descrierea figurilor desenate.
MISCARE
1.Activitate: tendinta de a identifica persoane active care doresc sa-si rezolve problemele
2.Hiperactivitate: efort de compensare pentru a controla lumea si a spori predictibilitatea
3.Pasivitate: simptom al patologiei crescande la cineva cu trairi excesive de slabiciune si inadecvare
MUSCHI
1.Accentuati: pot aparea la studentii în arta
... homosexuali (barbati)
... absorbiti de sine
... narcisisti centrati pe propriul corp (Machover; Jolles)
... cei cu atrofii musculare
MUSTATA
1.Mult hasurata (umbrita): straduinte pentru o sexualitate masculina matura
... ocazional, semn al ostilitatii fata de un barbat, daca e desenata de o femeie
2.Mica, curata, îngrijita: sexualitate controlata, preocupare pentru sine, egoism
... apare în desenele unor homosexuali controlati, inteligenti
GAT
22
Discutie: gatul leaga capul de corp; furnizeaza un indice al coordonarii controlului mental cu
impulsurile fizice (Machover)
1.Lung, subtire: lipsa de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid (Machover)
... poate semnifica ostilitate, mai ales însotit de un guler întarit
2.Lat, gros: atitudine încapatanata, posibila rigiditate
... buna asimilare a impulsurilor (Machover)
3.Unidimensional: lipsa infantila de control asupra impulsurilor si dorintelor
4.Omiterea liniei de baza a gatului la profil: flux liber al tendintelor bazale împreuna cu un control
inadecvat (Jolles)
5.Accentuare prin cravata, colier sau alte elemente care îl demarcheaza: accentueaza controlul
intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover)
INDICATORI AI NORMALITATII
Discutie: Aproape toti indivizii “normali” au zone patologice. Cel mai adesea, în testarea
psihologica, clinicianul sau diagnosticianul este fortat sa caute patologicul si poate subevalua
indicatorii puterii si stabilitatii. De aceea, pentru a reaminti, autorul enumera cateva caracteristici ale
unui DAP “sanatos”.
1.Marimea: figuri de 6 sau 7 inci înaltime; silueta femeii e putin mai mica sau egala cu a
barbatului dar nu mai mare.
2.Plasament: tendinta de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumatatea de sus.
3.Punctul de plecare: cei mai multi încep cu capul si trasaturile fetei.
4.Timpul: majoritatea 10 - 12 minute sau mai putin pentru DAP.
5.Spontaneitate: silueta arata o oarecare animatie, miscare, adica este flexibila, nerigida.
6.Proportie: tendinta de a proportiona realist siluetele, fara distorsiuni, în afara de unele
minore.
7.Prezentare estetica: tendinta de a face siluetele simetrice si placute la privit.
8.Stersaturi: minime, dar cand apar, desenul se îmbunatateste.
9.Calitatea liniei: tendinta de a face linii consistente, aratand presiune constanta, sigura.
10.Sex: de obicei sexul propriu se deseneaza primul; mai mult timp folosit pentru
detalierea sexului propriu decat pentru cel opus.
11.Caractere sexuale: sexul ambelor siluete evident; femeia va avea sani, par mai lung decat
barbatul, solduri rotunde. Barbatul va avea pieptul si umerii mai largi, par mai scurt decat
femeia,solduri plate si se va accentua mai mult hasurarea parului barbatului decat celui al femeii.
12.Varsta siluetelor: aproximativ varsta subiectilor;
13.Curea la barbati: semnul controlului conventional;
14.Îmbracamintea formala: indica controlul formal si tendinte conservatoare;
15.Ochii: au pupile dar nu accentuat întunecate;
16.Narile sunt absente: exista astfel lipsa agresivitatii infantile;
17.Subiectiv: accepta siluetele desenate fara o autocritica nemeritata;
... nu cere asigurari sau îndrumari de la examinator;
18.Simtul umorului: poate accepta deficientele în desen cu umor;
19.Picioarele neaccentuate (labele picioarelor);
20.Urechile: neaccentuate;
21.Întreaga silueta: întreaga silueta desenata, în afara de arii minore omise.
NAS
Discutie: Nasul este un simbol al sexualitatii, dar si al luptei pentru putere; probabil, o mai mare
accentuare a nasului ca simbol al puterii decat al sexualitatii.
1.Lung: agresiune; cautarea ascendentei; activ si întreprinzator social;
2.Hasurat: posibile trairi de castrare la barbatul infantil care proiecteaza defecte unei femei
(Machover);
3.Carn: sexualitate infantila; dependenta copilaroasa;
4.Triunghiular: dorinte de putere; sexualitate infantila;
5.Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite;
23
6.Accentuat: indicii pentru preocupare falica (Machover);
...adolescenti si persoane cu teama de castrare;
7.Ascutit: tendinte spre dominatie cu posibila agre siune;
8.Coroiat: sentimentul ca îmbatranirea afecteaza sexualitatea masculina;
... semne de gandire rea si amara
NARI
1.Evidente: semn de agresiune primitiva; masura depinde de marime si hasurare:
literal spus “freamata de furie”.
NUDURI
Discutie: Sunt rar desenate, dar sunt desenate de:
1.Studenti în arte (Machover);
2.Persoane cu psihanaliza ortodoxa;
3.Cei preocupati de sex;
4.Voyeuri;
5.Schizofrenici deprimati;
6.Barbati neseriosi preocupati de sexualitate.
OBSESIV-COMPULSIVII
Au tendinte spre :
1.Detaliere excesiva: buzunare, nasturi, sireturi de pantof, cusaturi;
2.Accentuarea simetriei; precizie, echilibru;
3.Multe stersaturi;
4.Mult timp pentru a termina: nu pot termina desenele;
5.Deseneaza corpuri virile cu brate lungi, puternice si capete mici: doresc sa ignore controlul
mintal rigid, dureros si sa se supuna impulsurilor fizice deschise (Machover);
6.Întreaba mult: încearca sa-l forteze pe examinator sa-i structureze testul;
OMISIUNI
Discutie: Omiterea unei parti a corpului implica un conflict sau preocupare fata de zona
omisa. Daca mana este zona omisa, se va vedea MANA. Înainte de a dezvolta o ipoteza
conflictuala, trebuie considerata situatia imediata, istoria sociala, statutul conflictual al zonei omise,
semnificatiile simbolice ale zonei omise si alte date pertinente.
ORGANICITATE
1.Capul neproportional;
2.Cap prea mare;
3.Linii groase si simple;
4.Sinteza slaba;
5.Fara detalii, multe omisiuni;
6.Siluete prea mari;
7.Sentimentul importantei exprimat de catre subiect;
8.Rigiditatea abordarii;
9.Stereotipie;
10.Creionare greoaie a capului;
11.Apasare neobisnuita;
12.”Inramarea” siluetei cu linii suplimentare;
13.Stersaturi rare;
14.Proportii slabe (neproportionare);
PARANOICII tind sa
1.Accentueze capul: compensare emfatica pentru trairile de inadecvare;
2.Accentueze ochii si urechile: preocupare excesiva fata de lume; trairi ca lumea este ostila si
amenintatoare;
24
3.Deseneze profile: evaziune si suspiciune în situatia de testare;
4.Deseneze ochi “sfredelitori”: prudenta fata de ceilalti. “Atentie” la ameninintarile si pericolele
dinspre altii;
5.Deseneze degete gheare: ostilitate extrema si agresivitate directionata spre
mediu;
6.Detalieze excesiv parul: preocupare deosebita fata de controlul sexual;
7.Deseneze semne homoerotice: inversiune sexuala la unii paranoici;
8.Refuza sa deseneze.
PELVIS
Discutie: pelvisul este literal “leaganul civilizatiei”; sediul sexualitatii feminine; pentru barbat mediul
cel mai gratificant.
1. Închidere pelviana incompleta: conflict sexual (Jolles);
...tendinte homosexuale cu posibile sentimente de vina si anxietate;
2. Mare: fecunditate, nasterea de copii (Machover);
...superioritatea femeii fata de barbat;
...preocupare pentru graviditate;
...dependenta barbatului fata de mama sau imaginea mamei;
...preocuparea femeii fata de problema graviditatii;
PERSEVERARE
Discutie: aceasta se refera la repetitii neadaptative ale unor raspunsuri.
Adesea, perseverarea se manifesta la indivizii limitati sau deteriorati mintal, la nevroticii care cauta
refugiul în raspunsuri sigure, repetitive, încredintate unei zone de activitate limitata si sigura si la
simulanti.
PERSOANA DESENATA
Discutie: din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îsi proiecteaza sentimentele
fata de oameni în cadrul unui singur desen, subiectii ar trebui sa fie întrebati pentru a obtine
conceptia lor asupra siluetelor desenate.
Examinatorul încearca sa descopere daca siluetele desenate sunt legate de conceptia asupra
sinelui si a altora, daca desenele indica conceptii existente sau dorite asupra lumii si a oamenilor.
Întrebarile puse sunt deschise, nespecifice si nu trebuie sa sugereze raspunsuri.
1.Ideal sau fatada: persoana care ar fi dorit subiectul sa fie sau sa apara altora;
2.Imaginea de sine: asa cum se vede subiectul pe sine;
3.Imaginea autoritatii: cineva cu care subiectul trebuie sa se înteleaga;
4.Persoana semnificativa: mama, tatal, frati (rude) sau alte persoane semnificative;
5.Persoana neplacuta: una fata de care subiectul are sentimente ambivalente (patron, sotie, vecin,
etc.);
6.Sexul opus: raspunsul la o figura sexuala;
7.Persoana pozitiva sau negativa: sentimente fata de barbati sau femei;
8.Persoana puternica sau slaba: confesiunea deschisa a slabiciuniilor si defectelor;
...poate indica un efort sincer de a compensa defectele;
...poate fi in acelasi timp confesiune si efortul de a se schimba (Machover)
9.Persoana mutilata: respingerea conceptului simbolizat de partea mutilata a
corpului (Jolles);
...tulburare mentala (emotionala) severa.
PERSPECTIVA
Discutie: perspectiva se refera la partea din silueta desenata prezentata lumii de catre subiect.
1.Profil: mai matur si mai sofisticat decat vederea din fata care este relativ mai naiva si nesofisticata
(Machover);
2.Disproportia profilului: slaba judecata (Machover);
3.Vedere întreaga: tendinta spre exibitionism si de a se arata la femeile vanitoase, adolescente,
barbati activi social;
25
4.Vedere întreaga a femeii, profil masculin: din partea barbatului semn de autoprotectie si usurinta
de a expune femeia (Machover);
5.Confundarea profilului fetei cu fata întreaga: rara, cu exceptia primitivilor, deficientilor mintali
gravi, organici, schizofrenici.
6.Profilul fetei cu vederea întreaga a corpului: postura încordata
… jena sociala, vina relativa la contactele sociale
… inpulsul de a arata corpul (Machover)
7.intreaga silueta din profil: ezitare în a face fata lumii
… tendinta de a se ascunde pe sine
… tendinta de a se retrage din lume (Jolles)
8.intreaga silueta si fata fara a sugera profilul: rigiditate
… determinarea de a face fata vietii direct (Julles)
SIMBOLURI FALICE
1.Pusti, tigari, pipe, bastoane, pantofi, nasuri
2.Indica: frica de impotenta
…ostilitate fata de femei
…imaturitate psihosexuala
…preocupare sexuala
…impulsuri sexuale: complexul lui Don Juan
26
BUZUNARE
1.Accentuate: infantil, dependent (Machover)
…deprovari afective sau materne formeaza unor adaptari psihopatice (Machover)
…adolescenti cu dorinte de virilitate care intra în conflict cu dependenta de figura materna
(Machover)
…dependenta orala: o persoana care ia, care nu da, imatura
…femeie care îsi accentueaza independenta
PROFIL
1.Evadare controlata sau rezinstenta la relevare de sine
…poate indica control matur al sentimentelor cu refuz de a se exhiba
2.Figura întreaga din profil: (tot corpul din profil) serioase tendinte de a se retrage si opozitie
(Jolles)
...evaziune controlata sau rezintenta la autorelevare (Urban)
… tendinte de retragere nepatologice daca nu sunt prezente si alte semne de retragere
(Urban)
3. Profil ambivalent: o parte a corpului întoarsa în alta directie decat cealalta parte a corpului
… tendinta de a indica frustrare extrema cu dorinta puternica de a abandona o situatie
nesatisfacatoare (Jolles)
… tendinte introversive si extoversive, o ambivalenta care produce confuzie (Urban)
ÎNTREBARI
Discutie: Cand un subiect pune întrebari, el doreste ca examinatorul sa structureze situatia în locul
lui. Întrebarile pot indica nesiguranta fata de asteptarile examinatorului; pot arata nesiguranta tipica
subiectului sau pot arata evadare din situatie, curiozitate, anxietate, grija, confuzie. Raspunsurile la
toate întrebarile trebuie date astfel ca situatia de testate sa ramana nestructurata. La sfarsitul testarii
examinatorul poate raspunde mai complet si specific la întrebari, dar cu discretie si judecata clinica.
RECT
1.Accentuare: semn rar de tendinte paranoide sau homoerotice (Machover)
SILUETA ÎN ALERGARE
27
Discutie: O silueta alergand indica un nivel înalt de energie directionata primar catre iesirea dintr-o
situatie neplacuta, dupa Jolles poate indica si o impulsivitate isterica
INDICATORI AI SCHIZOFRENIEI
1.Miscare blocata: are trasaturi statice, autiste, introversive
…impulsuri spre realizare si putere bazate pe imaginatie (Machover)
2.Partea stanga a paginii de desenat: o trasatura de introversiune
3.Cap marit: viata imaginativa bogata
4.Detalierea urechii si a ochiului: in schizofrenia paranoida arata preocupare pentru halucinatii
auditive si extrema suspiciune
5.Corp rigid: constrictie (constriction)
6.Desen bizar: lipsa contactului cu realitatea
7.Refuzul de a desena: rezulta din evaziune sau depresie
8.Transparenta: aratarea organelor interne; indica furie si anxietate convertite în preocupare
corporala (somatic; Machover)
9.Succesiune confuza: succesiunea normala este de la cap la picioare
10.Profil confuz
11.Disproportie grosiera
12.Figura diagramatica (diagrammatic figure)
13.Silueta formalizata, indicatoare a luptei compulsive pentru control
14.Reprezentarea organelor genitale
15.Dezumanizare: oameni ca animalele
AUTO-CRITICA
Discutie: Comentarii auto-critice cum ar fi: “Nu pot desena” “Este groaznic”, “Ia te uita, arata
caraghios”, etc. indica urmatoarele:
1.Estimare de sine coborata si posibila depresie
2.Dorinta de evita criticile examinatorului
3.Dorinta de asigurare din partea unei figuri cu autoritate
SUCCESIUNEA SEXELOR
Discutie: Levy afirma ca 87% din 5000 de subiecti au desenat la început persoane de acelasi sex cu
ele. Într-un esantion de 16 homosexuali 13 sau 81% au desenat la început sexul opus. Interpretarile
posibile ale desenarii întai a sexului opus sunt urmatoarele:
1.Inversiune sexuala (Levy)
2.Identificare sexuala confuza (Jolles; Machover)
3.Atasament puternic sau dependenta de parintele de sex opus (Machover)
4.Atasament puternic sau dependenta fata de un membru al sexului opus (Levy)
CONFLICT SEXUAL
1.Picioarele unei femei mult hasurate
2.Constrictia, hasurarea sau accentuarea pieptului si gatului
3.Accentuarea sexualitatii
4.Lipsa diferentei sexuale între barbat si femeie: barbatul si femeia sunt desenati
asemanator
5.Sexul opus desenat întai
6.Nuduri
DEVIANT SEXUAL
Discutie: Concentrare pe o arie sau pe un organ specifice poate apare în accentuarea erotismului.
Gradul accentuarii ca depinde de taria dorintelor sexuale si de experientele trecute (Machover)
HASURAREA indica:
1.Anxietate: gradul anxietatii este dat de taria hasurii
2.Anxietatea libera (Free-floating): hasurare extrema; poate indica îndoiala de sine, autocritica,
sentimentul de a fi incapabil de a face fata mediului ostil
PANTOFII
1.Detaliere: la tinere pubere este semn de preocupare obse siva pentru obiecte sexuale: curiozitate si
preocupare anormale pentru sexualitatea masculina (Machover)
2.Ascutiti: agresivitate
3.Mult hasurati: preocupare si dorinta sexuala
4.Lipsa pantofilor: agresiune si sexualitate primitive si nereprimate
5.Cu catarame: femeile exhibitioniste si narcisice decoreaza mult pantofii
UMERII
Discutie: Umerii asigura forta si putere. Împreuna cu mainile, bratele si picioarele, umerii formeaza
un complex care indica dorinta de putere. Dupa Jolles, umarul stang are implicatii feminine, iar cel
drept masculine.
1.Mari: sentimente de forta, preocupare extrema pentru putere (Jolles)
…adoleescenti (Machover)
…de la femei indica protest anti-masculin, dorinte de forta si putere asupra barbatului
(Machover)
2.Mici: sentimente de inferioritate (Jolles)
… lipsa accentuarii puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive
3.Patrati: împreuna cu indicatori de rigiditate si ostilitate indica o atitudine extrema de aparare si
ostilitate (Jolles)
4.Bine proportionati si rotunjiti: o usoara, flexibila si bine echilibrata expresie a puterii (Jolles)
5.Atarnand (lop sided): dezechilibru emotional
…semn de conflict sexual de rol
6.Stersaturi si întariri: preocupare pentru dorinte si impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului si
expresie a puterii (Machover)
MARIMEA DESENULUI
Discutie: Daca silueta care reprezinta imaginea de sine este mica, ipoteza este ca subiectul se simte
mic sau neadecvat si raspunde cererilor mediului cu sentimente de inferioritate. Daca silueta imagine
de sine este mare subiectul raspunde la presiunea mediului cu trairi de expansiune si agresiune.
Orice extrema indica tendinte psihopatologice (Levy)
1.Media: în jur de 7 inci
2.Raportul dintre marime si spatiu: poate merge paralel cu relatiile dinamice între subiect si mediul
sau, sau între subiect si figurile parintilor (Levy)
…poate fi legat de implicarea imaginativa a subiectului
…poate indica gradul de estimare de sine realista relationata la expansivitatea subiectului
3.Diminuat sau foarte mic: eu contractat (Machover)
…sentimente de inadecvare si preocupare de adaptare la mediu (Machover; Jolles; Levy)
…schizofrenie regresiva, vegetativa; nivel energetic scazut si eu diminuat si slab (Machover)
… depresie profunda
4.Foarte mare sau marit: încercarea de a se proba pe sine, pe hartie
…grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice, inacceptabile, reprimate
(Machover)
…estimare de sine fantezista
29
…poate fi caracteristic unui maniac care îsi raspandeste desenul pe toata pagina sau
depaseste marginile
…daca e sarac proportionat, gol si saracacios poate semnifica: deficienta mintala,
organicitate, sau la desenele unui copil
5.Depaseste pagina: lipsa capacitatii de planificare
…tendinta de a fi maniac, hiperactiv
PATAT, MANJIT
Discutie: La adulti, patarea indica o nota regresiva si anxietate severa. Patarea nu este neobisnuita la
desenele copiilor
SUCCESIUNE
Discutie: Cei mai multi subiecti încep cu capul si continua în jos spre picioare
1.Ezitare in a merge mai jos de cap sau de talie: retinere în a face fata conflictelor legate de
semnificatia simbolica a zonelor evitate (Machover)
2.Confuza: impulsiv, maniac sau supraactiv
3.Dezvoltare bilaterala a unor zone foarte mici: rigid, compulsiv (Machover)
4.Trasaturi faciale desenate la urma: neadaptare implicand retinere sau incapacitate în a face fata
angajamentelor emotionale (Machover)
… tendinte schizoide
30
CAZURI CHIRURGICALE
Discutie: Mayer, Brown si Levine au studiat desene facute de pacienti înainte si dupa operatii.
Operatii care implica înlaturare de san, amputari, chirurgie a ochiului sau urechii. Toate ariile
chirurgicale au fost identificate în DAP ca arii ale anxietatii. Trasaturile regresive ale siluetelor
tindeau sa se clarifice sau sa se diminueze dupa operatie, indicand eforturile facute pentru a
compensa si a accepta rezultatele operatiei
SIMETRIE
1.Bilaterala: rigiditate si represie (Machover)
…efecte bizare pot indica schizofrenie paranoida (Machover)
2.Extrema: compulsiv, rece emotional si distant (Machover)
3.Tulburare marcata: neurotici cu sentimente de stangacie fizica si indecvare
…hipomaniaci sau isterici cu tulburari impulsive (Machover)
…copilarii de isterici
…nevroza anxioasa severa
DINTI
Discutie: Un accent pus pe dinti indica agresivitate orala, sarcasm muscator, o conceptie sardonica
de viata, înfumurare sau alte slabiciuni care trebuie compensate (Machover)
TEMA
Discutie: siluetele desenate uneori spun povesti si prezinta o varietate de teme
1.Cowboy: agresiune în viata imaginara îndreptata spre expresia activa, fizica a sentimentelor: copii,
adolescenti delicventi
2.Om de zapada: evaziune din problematica corporala
3.Clown desene animate, figuri caraghioase: pot exprima dispret sau ostilitate fata de sine
…reduce examinarea sau examinatorul la o absurditate
4.Persoana în varsta: efoturi spre maturitate si control
5.Persoana mai tanara: folosire a unei aparari infantile
…tanjeste dupa libertatea de expresie si responsabilitati limitate ale copilariei
…imatur emotional
DEGETUL MARE
1. Rigid: preocupare în legatura cu masturbatia
CRAVATA
1.Un simbol falic: preocupare fata de sexualitatea masculina
…controlul sexualitatii si al impulsurilor fizice
2.În miscare: ocazional indica agresiune sexuala deschisa
…preocupare sexuala intensa (Machover)
3.Papion: informal, tineresc, promiscuitate sexuala
31
TRANSPARENTA ( siluetelor):
1.Tendinte voyeuristice (Machover)
... ruptura, fisura de judecata, apreciere (Machover)
TRUNCHI
Discutie: trunchiul este originea impulsurilor fizice
1.Omis: respingerea impulsurilor fizice
...barbati involutivi
...copii (Machover)
...pierderea imaginii corporale (Jolles)
2.Lung si îngust: caracteristica schizoida (Jolles)
3.Esec de închidere, încheiere: preocupare sexuala (Machover)
4.Foarte mic: negarea impulsurilor sexuale (Jolles)
...sentimente de inferioritate si slabiciune fizica (Machover)
5.Foarte mare: multe impulsuri instinctuale nesatisfacute (Jolles)
...lupta pentru dominanta fizica (Machover)
6.Trunchiul sexului opus mult hasurat: ostilitate fata de sexul opus (Machover)
LINIA TALIEI
Discutie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover noteaza: deasupra taliei sunt zonele
puterii fizice a barbatilor în timp ce sub ea sunt zonele sexuale. La femeie, deasupra sunt sanii cu
fluidul dadator de viata si dedesubt sunt zonele reproducerii si sexualitatii
1.Accentuata: control sexual
2.Mult hasurata sau taiata: control extrem al sexualitatii poate cauzat de sentimente de vinovatie
sau de sentimentul de pierdere iminenta a controlului sexual.
... combinat cu un conflict în zona gatului, cu o atitudine rigida, lipsa miscarii, lipsa sau
ascunderea mainilor si rigiditatea bratelor, vor indica rigiditate excesiva si fragilitate a
controlului cu esecul în adaptarea cerintelor lumii
3.Refuzul de a desena mai jos de linia taliei: sexualitate tulburata si blocata (Machover)
4.Amanarea desenarii: un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualitatii
5.Extrem de îngusta, stramta: sugereaza control precar care este evident în izbucnirile
temperamentale (Machover)
... narcisic, centrat pe sine, vanitos
32
--- SFARSIT ---
0-4 -
5-9 +
11- +
16 +
0- -
7 sau +
8- +
14 +
33
Recomandari:
____________________________
Examinator Data
Barbat: jum. sup., jum. inf., partea st., partea dr., centru pagina, încercuit
Interpretari:
35
silueta masculina
Piept
Mansete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gatului
silueta feminina
Piept
Mansete
Atitudine
Calitatea liniei
Gradul de detaliere
Linia gatului
36
LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURARI SEVERE MINTALE/ EMOTIONALE
1.Aratarea organelor interne
2.Silueta care se clatina
3.Organe genitale accentuate la silueta nuda
4.Siluete dezumanizate
5.Trasaturi bestiale
6.Fara trasaturi faciale
7.Figuri sasii
8.Degete cu gheare
9.Inconsecventa profilului facial
10.Gura cascata, ranjita
11.Siluete rigide, diagramatice
12.Gura crestata (buze subtiri)
13.Hasurare puternica, crestata
14.Desene mici, golase
15.Desene mari, grandioase, care depasesc pagina
16.Hasurare excesiva a ochilor si urechilor
37
TOTAL ______________INTERPRETARE TOTAL
______________INTERPRETARE 0-4 Nu neaparat semnificativ, 6-7
Usoara posibilitate de leziune
daca tabloul clinic nu sustine cerebrala
ipoteza patologica 8-14 Posibilitate mare de
leziune cerebrala
5-9 O tulburare acuta
10-16 Tulburare emotionala severa
DINAMICA PERSONALITATII
________________________________
EXAMINATOR DATA
Recomandari
____________________________
EXAMINATOR DATA
38
Indicatii: Examinatorul DAP încercuieste acel cuvant (acele cuvinte) care-l descriu cel
mai bine pe subiect. Spatiile pentru cuvintele descriptive care nu sunt cuprinse, dar pe care Ex.
poate sa le completeze si sa le înlocuiasca. Fiecare sectiune (A, B, C, etc. ) ar trebui cate un
cuvant sau mai multe încercuite. Sectiunile finale sunt incluse pentru a fi folosite de Ex.
Indicatii: Ex. interpreteaza impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect.
Aceste interpretari sunt înregistrate prin aprecieri (evaluari) pe o zona a continutului. Mai jos
este un continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuum Ex.
plaseaza un M pentru silueta masculina si un F pentru cea feminina pe cele doua puncte
care i se par Ex. cel mai potrivite, deci fiecare linie (continuum) va avea un M sau un F. Pe
aceasta cale Ex. formuleaza atat o conceptie literara cat si una grafica a tratarii diferentiate a
sexelor. Liniile aditionale sunt pentru a introduce noi continuumuri de catre Ex., scriind cei doi
termeni descriptivi care limiteaza fiecare nou continuum pe care experienta Ex. îl conduce sa
creada ca este semnificativ.
CONTINUUMURI
Treimea superioara Treimea medie Treimea inferioara
1. Viguros Pasiv
2. Deschis Respingere
3. Prietenos Ostil
4. Bine dispus Furios
5. Stralucitor Plat
39
6. Frumos (Chipes) Nepretentios
7. Curat Neîngrijite
8. Trasaturi regulate Schimono site
9. Natural Stilizat (afecte)
10.Maturitate Imaturitate
emotionala
11. Aparenta adulta Infantila
12. Capabil Slab
13. Ma siv Mic
14. Drept Se clatina
15. Controlat Impul siv
16. Detaliat Gol
17. Perceptiv (Vede) Imperceptibil (Orb)
18. Sofisticat Naiv
19. Sensibil Nesimtitor
20. Intelectual Corporal
21.Constiincios (Linii Impulsiv
îngrijite)
22. Fericit Deprimat
23.Consecventa Inconsistenta
tratarii
24. Putine stersaturi Multe
TRATAREA BARBAT-FEMEIE
Indicatii: folo sind seriile de continuumuri de la pag. anterioara Ex. indica prin încercuire
barbat sau femeie, care sex asigura dupa parerea lui reactiile subiectului, raspunsul sau
identificarea acestuia.
40
B.
C.
_______________________________________________________________________
_
Completati SUMARUL SI CONCLUZIILE de la pag. 45 cu scurte paragrafe care
prezinta descoperirile pertinente de mai sus. Legati aceste descoperiri cu “motivele referirii”
41