Catalog stelar

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigation
Jump to search
O ilustra�ie reprezent�nd constela�ia Perseu, �n Atlas Coelestis de Johannes
Hevelius.

Un catalog stelar este un catalog astronomic care listeaz� stele. Exist� un num�r
mare de diferite cataloage stelare care au fost produse pentru diferite motive de-a
lungul anilor. Primele au ap�rut de la popoarele antice, printre care babilonienii,
grecii, chinezii, per?ii ?i arabii. Cel mai vechi catalog stelar ajuns p�n� �n
zilele noastre a fost �ntocmit �n China de Shi Shen �n secolul al IV-lea �.Hr. O
astfel de lucrare, care cuprindea peste o mie de stele, a fost realizat� ?i de
Hiparh ?i care a fosr redat� �n Almageste a lui Ptolomeu �n secolul al II-lea d.Hr.

Multe cataloage moderne, care pot cuprinde zeci de mii de stele, exist� ?i �n
format electronic ?i pot fi desc�rcate gratuit din Centrul de Date Astronomice al
NASA.
Almageste
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Jump to navigation
Jump to search
Almageste
Claudius Ptolemaeus, Almagestum, 1515.djvu
Almagestum, coperta edi?iei �n limba latin� tip�rit� la Vene?ia, �n anul 1515[1]
Ptolemy 16century.jpg
Ptolemeu, gravur� din secolul al XVI-lea
Informa?ii generale
Autor Claudiu Ptolemeu
Subiect astronomie;
matematici
Gen treatise[*]
Edi?ia original�
Titlu original
? ?????? ????????
(Meg�le s�ntaxis)
?ara primei apari?ii Egipt (provincie roman�)
Data primei apari?ii 150
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului

Almageste[3], uneori Almagest sau Almagesta (�n latin�: Almagestum sau Syntaxis
mathematica) este o important� lucrare de astronomie redactat� prin anul 150 de
Claudiu Ptolemeu ?i care peste o mie de ani a constituit baza cuno?tin?elor
astronomice ale lumii islamice ?i europene.

Titlul original �n greaca veche era ????�????? ???????? (Math�matik? s�ntaxis),

adic�: �Tratat de matematic�, sau ? ?????? ???????? (Meg�le s�ntaxis),[4] adic�:
�Marele tratat�. Titlul actual, Almageste deriv� din arab� ??????? (al-Magis?i), la
r�ndul s�u, adaptare a cuv�ntului grecesc ???????, (Meg�ste), adic�: �Cea foarte
mare�, �Cea mai mare�, �Maxima�, cu care era, �n general, indicat� lucrarea.
Cuprins

1 Istoric
2 Con?inut
3 Edi?ii moderne ?i traduceri
4 Referin?e ?i note
5 Bibliografie
6 Leg�turi externe
7 Vezi ?i
Istoric

Modelul lui Ptolemeu este men?ionat �ntr-o inscrip?ie aflat� la Canop, �n Egipt,
din 147 sau 148. Sprijinindu-se pe aceast� inscrip?ie, s-a datat, �n mod tradi?
ional, redactarea Almagestei. Istoricul N. T. Hamilton a ar�tat [5] c� aceast�
inscrip?ie face referire la un model anterior Almagestei, care nu a putut fi
publicat�, potrivit lui, �nainte de anul 150.
Articol principal: Astronomia arab�.

Primele traduceri �n arab� dateaz� din secolul al IX-lea. �n aceast� epoc�, de?i
era �nc� prezent� �n Imperiul Bizantin, lucrarea fusese pierdut� �n Europa
occidental�, unde i se mai p�strau doar ni?te vagi amintiri �n cercurile
astrologice. O prim� traducere din greac� �n latin� a fost efectuat� de Henri
Aristippe din Catania, aflat �n serviciul lui Roger al II-lea al Siciliei, prin
anul 1160. Acesta a fost primul text al lui Ptolomeu difuzat �n Europa occidental�,
dar a avut o r�sp�ndire sc�zut� ?i, mai mult, nu s-au p�strat mai multe exemplare.

�n secolul al XII-lea, a v�zut lumina zilei o versiune tradus� din arab� �n

spaniol� care mai t�rziu va fi tradus� �n latin�, sub patronajul �mp�ratului
Frederic al II-lea. Prin 1175, o alt� versiune, �n latin�, de data aceasta
provenind direct din arab�, a fost realizat� de Gerard din Cremona pornind de la un
text provenind din Toledo, �n Spania. A fost incapabil s� traduc� numero?i termen
tehnici; se re?ine chiar numele arab Abrachir pentru Hiparh.

�n secolul al XV-lea, o versiune greac�, venit� din Bizan?, a ap�rut �n Europa

occidental�, iar Johannes M�ller, mai bine cunoscut sub numele de Regiomontanus, i-
a f�cut o versiune prescurtat� �n latin�, la �ndemnul cardinalului Johannes
Bessarion / Basilius Bessarion. �n acela?i timp, o traducere complet� era f�cut� de
Gheorghe din Trebizonda. Aceast� versiune cuprindea un comentariu tot at�t de lung
ca ?i originalul. Aceast� munc� de traducere, efectuat� sub patronajul papei
Nicolae al V-lea, era destinat� s� �nlocuiasc� vechea traducere. Noua traducere era
mult mai bun�, �ns� comentariul a fost mult mai pu?in apreciat ?i foarte criticat.
Papa a refuzat s� scrie dedica?ia, iar lucrarea lui Regiomontanus a predominat �n
secolul urm�tor ?i �nc� dup� aceea.

Prima edi?ie critic� a fost realizat� de Erasmus �n secolul al XVI-lea.

Comentarii la Almageste au fost scrise de Theon din Alexandria (complete), Pappus

din Alexandria (fragmente) ?i Ammonius (pierdute).
Con?inut
Imagine a traducerii latine de Gheorghe din Trebizonda (prin 1451).

Ptolemeu a propus aici o teorie geometric� pentru descrierea mi?c�rilor planetelor,

Lunii ?i a Soarelui. Aceast� teorie a epicicurilor ?i tabelele astronomice care o
�nso?esc sunt o dezvoltare a operei lui Hiparh. Ele vor r�m�ne referin?� timp de
numeroase secole �n lumile occidentale ?i arabe. Universul este conceput ca
geocentric, ceea ce a condus lucrarea �n uitare la sf�r?itul Rena?terii, c�nd
modelul heliocentric al lui Copernic, Kepler ?i Galil�e a reu?it s� se impun� �n
pofida reticen?elor Bisericii.

Lucrarea este constituit� din treisprezece c�r?i:

Cartea I. Postulate fundamentale ale astronomiei; teoria calculelor arcelor pe

sfer�; tabele trigonometrice; m�sura oblicit�?ii eclipticii; tabele de declina?ie ?
i de ascensie dreapt� pentru punctele eclipticii.
Cartea a II-a. Teoria climatelor; tabele de ascensie oblic�; determinarea
orelor temporare.
Cartea a III-a. Defini?ia anului solar; Determinarea duratei sale; Tabele ale
mi?c�rii medii; Anomalia Soarelui; Tabele; Distinc?ia dintre timpul adev�rat ?i
timpul mediu.
Cartea a IV-a. Perioade lunare, determinarea mi?c�rilor lunare medii;
anomalie ?i noduri; Tabele.
Cartea a V-a. A doua anomalie sau evec?iune.[6] Corec?ii ale paralaxei pentru
Soare ?i Lun�; Tabele.
Cartea a VI-a. Diametre aparente ale Soarelui ?i Lunii; Calcul al eclipselor;
Tabele.
Cartea a VII-a. Precesia echinoc?iilor; Catalog al stelelor boreale.
Cartea a VIII-a. Catalog al 1.022 de stele ?i 48 de constela?ii; R�s�rituri ?i
apusuri ale stelelor fixe.
Cartea a IX-a. Preliminarii ale teoriei planetelor; Mercur.
Cartea a X-a. Teoria lui Venus ?i Marte.
Cartea a XI-a. Teoria lui Jupiter ?i Saturn.
Cartea a XII-a. Calcul al retrograda?iilor, sta?iuni ?i digresiuni maximate.
Cartea a XIII-a. Mi?carea planetelor �n latitudine; previziunea fazelor lor de
apari?ie ?i dispari?ie.

Edi?ii moderne ?i traduceri

Johan Ludvig Heiberg: Claudii Ptolemaei opera quae exstant omnia: 1 Syntaxis
Mathematica, Teubner, Leipzig,1898 (con?ine textul latin ?i grec)
Gerald J. Toomer, Ptolemy's Almagest, Univ. Pr., Princeton, 1998, ISBN 0-691-
00260-6 (con?ine doar traducerea �n limba englez�, f�r� textul �n limba greac�)
Traducerea cea mai recent� este de B. M. Perry, publicat� de St. John's
College, Annapolis, Maryland, Statele Unite ale Americii
Prima, ?i p�n� acum unica edi?ie cu traducere �n limba francez�, este aceea a
abatelui Nicolas Halma, publicat� �n dou� volume �n 1813 ?i 1816[7], retip�rit� �n
1927 (Hermann, Paris).