Folosindu-se de energia O Portretul lui

Napoleon Bonaparte
Frantei revolutionare, aven- realizat de pictorul
neoclasic Jacques
turierul militar N apoleon Louis David.
Bonaparte paruse invincibi1, Napoleon a fost un
general genial, care
piina ciind excesiva sa ambitie a pus mana pe put-
i-a adus caderea. Suprematia ere in perioada
fran'ei rev-
sa scurta, dar impresionanta, olu,ionare. s-a
incoronat imparat ~i
a avut efecte de durata asupra pentruun timp a
istoriei franceze ~i europene. transformat fran'a
in puterea dominata
a Europei. Unul din-
N apoleon Bonaparte s-a nascut in 1769 tre cei mai spectacu-
in localitatea Ajaccio, din insula lo~i dictatori, el a
Corsica. £ducat la ~colile militare fran- remodelat institu'iile
ceze, tanarul Napoleon devine in 1785 locote- fran'ei. Stilul de
nent de artilerie. Planurile sale de viitor sunt administra,ie cen-
ins~ afectate de revolutia francez~ din 1789, tralizata pe care l-a
care a dus la rnzboi cu restul £uropei, c~de- impus a supravie'uit
rea monarhiei ~i emigrarea multor ofiteri aris- pana in secolul XX.
tocrati.
in aceast~ situatie armatele revolutionare
aveau nevoie urgent~ de militari abili, promo-
varea fiind mult mai rapid~ decat in vremurile
mai putin turbulente. in decembrie 1793, fap-
~ tele de vitejie ale lui Napoleon in asediul de
la Toulon -detinut un timp de britanici -l-au
f~cut, la doar 24 de ani, general de brigad~.

Conducerea trupelor
Marea ~ans~ a lui Napoleon s-a ivit doi ani
mai tarziu, cand o mi~care regalist~ din Paris
ameninta guvemul republican. incredintat cu
conducerea trupelor ora~ului, Napoleon ~i-a
pozitionat in a~a fel artileria incat o rafala de
mitralii i-au imprn~tiat pe rebeli. Recompensa
a fost comanda armatei franceze care lupta ~
contra austriecilor in ltalia. ~
Pritria campanie a lui Napoleon in ltalii :E
(1796-97) ~i-a uimit contemporanii. Folosind
admirabil armata revolutionarn, care se depla- Imperiului Indian al Marii Britanii, du~manul biscit (referendum), care introducea un nou
sa u~or ~i traia din bunurile oferite de p~man- cel mai nelnduplecat al Frantei. La scurt timp sistem politic, Consulatul, In care guvemul era
t1:1rileintalnite in drum, tan~rul general inain- dupa debarcarea lui Napoleon, In iulie 1798, condus de trei consuli. in realitate 1ns~ conta
ta rapid, dejuca planurile adversarilor ~i lovea flota sa a fost distrusa 1n golful Aboukir doar primul consul, Napoleon Bonaparte, mai
cu forta in punctele vitale. in ciuda superiori- (batalia de pe Nil) de fortele britanice coman- ales dup~ victoria de la Marengo In 1800, prin
t~tii numerice, austriecii au fost b~tuti repetat, date de Horatio Nelson. De~i francezii au care 1mbun~t~tise semnificativ pozitia Frantei
pan~ cand au fost neyoiti sa accepte pacea. obtinut victorii asupra egiptenilor ~i turcilor, In Italia. Ulterior succesele Frantei au silit
in campania din ltalia Napoleon ~i-a pus rezistenta ora~ului Acre ~i o epidemie de Austria s~ accepte anexarea malului drept al
prima oarn in practica geniul militar, talentele ciuma a lmpiedicat orice avansare ulterioara. Rinului de c~tre Franta ~i crearea de c~tre
sale politice ~i flerul sau pentru propaganda - Cand Napoleon a af1at ca o criza politica era aceasta a unor republici satelit In Olanda,
dar ~i cinismul $i asprimeasa. Zonele eliberate pe cale de izbucnire 1n Franta, ~i-a lasat arma- Elvetia ~i Italia.
din Italia au devenit republici, dar in realitate ta In Egipt ~i a traversat riscant Mediterana.
erau tratate ca sateliti ai Frantei; faimoase De~i expeditia din India nu obtinuse nici un Fran,a napoleonica
lucrnri de acta italiene~ti erau jefuite ~i trirnise rezultat sernnificativ, fairna aventurilor estice Devenind practic dictator al Frantei,
la Paris; f~rn nici o ezitare Napoleon a cucerit ale lui Napoleon i-au sporit reputatia. Napoleon a remodelat fortat institutiile t~rii,
~ vechiul stat venetian ~i l-a cedat austriecilor ca iar modific~rile lui s-au simtit pan~ in secolul
r parte a tratatului de pace final. , Napoleon pune mana pe putere xx. Printre creatiile sale erau centralizarea
Napoleon s-a intors in Franta ca erou La lntoarcerea sa In Franta, Napoleon a aflat administratiei, eficientizarea serviciului civil,
national. ins~ Directoratul (guvemul acelor c~ Directoratul l~i pierduse popularitatea ~i crearea unei b~nci nationale, reformarea sis-
timpuri) vedea in el o posibila amenintare ~i avea dificult~ti serioase. Ner~bd~tor s~ profite temului de taxe, un nou cod de legi ~i un nou
abia a~teptasa scapede el. Din acestemotive, de situatie, el a pus mana pe putere in 18 sistem educational. oricat de impresionante
! Napoleon a obtinut cu u~urinta permisiunea Brumaire (9 noiembrie) 1799. A fost conce- ar fi aceste realiz~ri, ele favorizau mai degra-
r de a conduce o expeditie in £gipt, impotriva puta o nou~ constitutie, aprobat~ de un ple- b~ accentuarea autorit~tii decat a libert~tii ~i

173
174
 O La incoronarea
lui Napoleon, acesta
a luat coroana impe-
riala de la Papa Pius
al Vll-lea. Apoi a
incoronat-o pe
Josephine ca
imparateasa a
Fran~ei.

O Napoleon ~i
Tarul Alexandru s-au
Intalnit langa Tilsit In
25 iunie 1807 pen-
tru a diviza Europa
corespunzator sfere-
lor lor de influen1a.

reprezentau o indepartare de la principiile re-
volutionare; de exemplu, femeile depindeau
din nou de bunavointa sotilor ~i tatilor lor.
O alta revenire la valorile traditionale a
fost Concordatul (lntelegerea) din 1801,dintre
Franta ~i Biserica Catolica, care a pus capat
unui lung conflict. Franta a fost declarata O
tara catolica, dar bine1nteles ca Napoleon a
tinut sa se asigure ca Biserica se afla sub
supraveghereastricta a statului.
Acestea ~i alte masuri i-au determinat pe
multi dintre oponentii lui Napoleon din
Franta sa 11considere tradator al revolutiei;
de~i el se considera mo~tenitorul autentic al
revolutiei. Inrealitate, se pare ca elconsolida-
seanumite ca~tigudiil~tevolutiet (dreptul de
proprietate, egalitate Infata legii, oportunitati
egale), dar abolise O componenta principala a
acesteirevolutii: libertatea. Tipul de stabilitate
oferita de Napoleon era, 1n mod discutabil,
ceea ce francezii l~i doreau 1n 1800, dupa ani
de schimbari ~i nesiguranta.Dar, la fel ca alte
popoare au descoperit ca dictatorii militari
erau rareori satisfacuti de stabilitate.
In 1802 popularitatea lui Napoleon atinge
noi culmi prin semnareaunui acord de pace
cu Marea Britanie la Amiens. Dar nici una din-
tre parti nu avea 1ncredere1n cealalta ~i ostili-
tatile au izbucnit din nou in anul urmator. in
consecinta, Napoleon a lnceput sa faca pla-
nuri pentru o invazie dincolo de Canal. intre
timp el s,a autoproclamat lmparatul Frantei in
1804 ~i a lntemeiat o noua aristocratie eredi-
tara, aleasa din cindul mare~alilor ~i rnini~tri-
lor sai. Un nou plebiscit, extraordinar de
favorabil, oferea iluzia unei libertati nationale,
care se mai regasealntr-o anumita masura in
Franta -spre deosebire de. restul Europei,
unde Napoleon lnscauna diferiti. membri ai
familiei sale pe tronurile familiilor izgonite
sau ale statelor nou create.
, Zdrobirea coalitiei.
In 1805, Napoleon a trebuit sa-~i abandoneze
planurile de a invada Marea Britanie, fiind
nevoit sa faca fata unei coalitii continentale
formate de Austria, Rusia ~i Suedia. in urma
unei campanii militare remarcabile, Napoleon
a dejucat planurile generalului austriac Mack
la Ulm, for:tandu-l sa se predea fara rezistenta.
Apoi a obtinut o victorie rasunatoare la
Austerlitz lmpotriva armatei unite a Rusiei ~i
Austriei. Ru~ii s-au retras in graba in timp ce
austriecii au preferat sa faca pace. Singurul.
eveniment care a umbrit triumful lui
Napoleon a fost victoria lui Nelson asupra
flotelor franceze $i spaniole, in b~~lia de la
Trafalgar; aceast~ victorie a oferit Marii
Britanii suprematia asupra m~rilor.
Victoria lui Napoleon de la Austerlitz i-a
adus suprematia in Italia $i i-a dat posibilitatea
s~ refac~ harta Germaniei, recompensandu-$i
aliatii $i grupandu-i intr-o confederatie a
Rinului, care avea Franta drept protector.
Vechiul titlu de Sfant jmp~rat al Imperiului
Roman, p~strat timp de mai multe secole de
habsburgi, i$i pierduse acum semnificatia, ast-
fel incat Francisc, noul s~u benficiar a renun-
tat la el $i s-a numit doar jmp~rat al Austriei.
Blocada continentala
Steaua lui Napoleon se afla intr-o continu~
ascensiune. cand Prusia, oarecum intarziat, a
declarat razboi, soldatii ei candva atat de elo-
giati au fost infcinti injositor in b~t~liile de la
Jena $i Auerstadt (1806). Conditiile de pace
erau dure. Ele includeau rena$terea statului
polonez, Marele Ducat al Var$oviei, din teri-
toriile care fusesera cedate Prusiei in anii
1790. Din capitala Prusiei, Berlin, Napoleon a
emis o serie de decrete ale viitoarei "Blocade

175
 NAPOLEON
Continentale", care unnareau sa loveasca
Marea Britanie prin singurul mijloc posibil -
interzicerea importului de bunuri de prove-
nienta britanica In Imperiul Francez, in sp-
eranta ca distrugerea comeI1ului britanic va
Ingenunchia Marea Britanie.
Mai ramanea totu~i un inamic de care
Franta trebuia sa se ocupe: Rusia. O con-
fruntare singeroasa ~i neconcludenta ce a
avut loc la Eylau a demonstrat ca Napoleon
nu era invincibil; dar ru~ii au fost stra~nic
batuti la Friedland in 1807.Jar cind Napoleon
~i imparatul Alexandru s-au Intilnit la Tilsit,
conducatorul rus nu numai ca a acceptat
pacea data ~i propus o alianta.
La sfi~itul anului 1807trupele franceze au
ocupat ~i Portugalia, care s-a opus Blocadei
Continentale. Anul urmator Napoleon i-a
pacalit ~i a obligat regele Spaniei ~i mo~teni-
totul sau sa renunte la drepturile lor, numin-
du.:l3:polrege pe fratele sau mai mare, Joseph
Bon~~aite. Dar multi spanioli au refuzat sa
atC~te o dinastie straina ~i In cele din unna
rezisrentas-a raspindit ~i a degenerat Intr-un
salbatic razboi de guerila, sustinut apoi de
expeditia britanica condusa de Sir Arthur
Wellesly (mai tarziu Duce de Wellington). in
timp, resursele ~i ~morala francezilor au fost
drastic slabite de "ulcerul spaniol".
Semne de nemul\umire
Aparent Napoleon se afla pe culmile gloriei ~i
ale puterii. Austria fusese Invinsa Inca o data
(In batalia de la Wagram in 1809) ~i parea ca
In sfir~it va accepta inevitabila alianta cu
Franta. Pentru a pecetlui alianta, Napoleon,
divol1at de sotia saJosephine, s-a casatorit cu
o printesa austriaca, care i-a daruit mo~teni-
torul de care avea atata nevoie. Totu~i, In
Europa Incepeau sa apara semne de nemultu-
mire. Napoleon adusese o serie de beneficii
prin abolirea vechilor privilegii feudale; dar
176
acest aspect era umbrit tot mai mult de dom-
inatia francez~ ~i pierderile economice provo-
cate de Blocada Continental~. Blocada s-a
dovedit o arm~ eficient~ care a distrus indus-
tria britanic~, dar In acela~i timp a produs o
~erie de neajunsuri ~i supu~ilor lui Napoleon.
Contrabanda s-a r~spandit, impunand luarea
unor m~suri severe din parte politiei. jn aces-
te conditii imperiul lui Napoleon Incepea s~
fie v~zut -chiar ~i de c~tre cei mai loiali
francezi -mai mult opresiv decat glorios.
Punct de rascruce
Aceste nemultumiri nu puteau fi transformate
Intr-o rezisten1;:l eficient~ atata timp cat arma-
ta francez~ detinea suprernatia. Punctul de
cotitura s-a ivit atunci cand au ap~rut disensi-
uni Intre Napoleon ~i Tarul Alexandru.
Hot~rat s~ obtin~ supunerea Tarului,
Napoleon a invadat Rusia cu o imens~ armat~
multinational~, In 1812. Dup~ o confruntare
lung~ ~i sangeroas~ la Borodino, ru~ii au
adoptat o tactic~ victorioas~. S-au retras In loc
s~ se implice In b~t~lie, atr~gandu-~i du~manii
In centrul friguros al1;:lrii. Chiar ~i atunci cand
Napoleon a p~truns In Moscova, Tarul a re-
fuzat s~ se predea sau s~ lupte. Izolarea peri-
culoas~ a francezilor s-a intensificat atunci
cand o mare parte a Moscovei a ars, iar
Napoleon nu a avut alt~ alternativ~ decat s~
se retrag~. H~rtuit de frig, foamete ~i cazaci,
Marea armat~ s-a dezintegrat ~i campania s-a
transformat Intr-o catastrof~.
Caderea Imperiului
Dup~ aceast~ campanie, Imperiul Francez a
dec~zut cu o rapiditate uimitoare. Marea
Britanie a finantat o nou~ coalitie Impotriva
Frantei care includea Prusia, Rusia, Austria ~i
Suedia. Cu toate c~ Napoleon era un cornan-
dant extraordinar, sortii erau de data aceasta
Impotriva sa.
O Batalia de la Waterloo, din 18 iunie 1815.
Dupa revenirea din Elba, Napoleon a preluat
controlul Frantei, dar trupele aliate de I 30.000
de membri au infrant armata de 72.000 de
luptatori a lui Napoleon intr-o singura zi.
Dupa batalia de la Leipzig din octoffibrie
1813, Germania a fost pierduta definitiv.
Olanda se razvratea, britanicii sprijineau eli-
berarea Spaniei, iar la inceputullui 1814, tru-
pele coalitiei au invadat Franta. in aprilie
Parisul a fost ocupat, iar Napoleon silit sa
abdice. A ramas in continuare iffiparat, dar
doar in mica insula ffiediteraneana Elba.
intilnirea de la Waterloo
Acesta ar fi trebuit sa fie sfar$itul carierei lui
Napoleon, dar intaffiplarea are un epilog
reffiarcabil. Dupa abdicarea lui Napoleon,
noul rege Bourbon al Frantei a devenit
nepopular, iar relatiile dintre fo$tii ffieffibri ai
victorioasej coalitii s-au deteriorat.
Mizand pe ace$ti doi factori, Napoleon a
parasit Elba ~i, la 1 ffiartie 1815, a ajuns in
Frantainsotit de o mana de oaffieni. A ajuns la
Paris intr-un mar~ triumfal, preluand puterea
fara un singur foc de arma. Dar Europa i-a stat
ferm impotriva ~i a doua sa doffinie -"cele o
suta de zile" -s-a sfar~it pe caffipul de la
Waterloo, cand francezii nu au reu~jt sa infcin-
ga armata anglo-olandeza,condusa de Ducele
de Wellington ~i in final au fost pu~i pe fuga
de armata prusaca condusa de BIOCher.
Napoleon a abdicat pentru a doua oaril,
dar de data aceastaa fost exilat pe indepartata
insula Sfanta.Elena, unde a raffiaS pana la
ffioartea sa, in 1821.
in ciuda urii invingatorilor, Napoleon ~i-a
lasat affiprenta asupra istoriei Europei.
Legenda sa a raffiaS vie, dand posibilitatea
unui viitor Bonaparte sa inteffieieze un nou
iffiperiu, chiar daca ffiai putin iffipresionant.