Tehnologii inovative de

reciclare a deseurilor din lemn

si panouri pe baza de lemn

Conf.dr.ing.Lidia Gurau
Curs master SALTI
2017-2018
 Surse de deseuri din lemn

1. Reziduuri forestiere
2. Prelucrari primare ale lemnului
3. Prelucrari secundare ale lemnului
4. Reziduuri urbane
 1.Reziduuri forestiere

• Reziduuri care rezulta din operatii de

management forestier: curatiri arbori bolnavi,
crengi, taieri arbori uscati, arbori cu diametre mici,
material cu putregai incipient
• Cca 50% din volumul arborelui poate deveni
inutilizabil pentru utilizarile industriale obisnuite
(frunze, varfuri, crengi, cioata, radacina)
 2.Reziduuri din prelucrari primare
ale lemnului
• Din prelucrari ale bustenilor (cherestea, furnir,
pasta de fibre)
• Sunt in general deseuri verzi (umede) cu
umiditate 40- 50%.
• dimensiuni: in general sub forma de aschii,
praf de lemn, coaja, dar si material mai
voluminos (taiere capete busteni, eliminare
defecte locale)
• Depinzand de rata de conversie si eficienta
procesului, prelucrarile primare pot genera
pana la 40% deseuri
 3.Reziduuri din prelucrari
secundare ale lemnului

• Deseuri provenite din material (cherestea)

uscat in camere de uscare (retezare, sect,
spintecare, etc)
• Sunt caracterizate prin continut de umiditate
relativ redus, lipsa cojii
• Tipuri de deseuri: praf de lemn, aschii,
rumegus si bucati rezultate din operatii de
retezare, eliminare defecte.
 4. Reziduuri urbane

• Arbori urbani (taieri pe teren municipal, parcuri)

• Produse aruncate de utilizatori (cherestea cu
defecte, paleti, ambalaje din lemn, etc)
• Alte deseuri municipale: garduri, stalpi, mobilier,
jucarii din lemn, arbori sezonieri, curatiri aborete,
doboraturi de vant, etc
• Aschii si deseuri mai mari de lemn din constructii:
demolari
Ierarhia managementului deseurilor

BFM Ldt, 2003

Ierarhia managementului deseurilor

BFM Ldt, 2003

Reducerea deseurilor din lemn si panouri
pe baza de lemn

• Prin cresterea indicilor de utilizare, reducerea

consumurilor (ex. Diagrame de croire eficiente, liste
de croire eficiente, scule ascutite, sisteme masina-
dispozitiv-scula adecvate)
• Proiectare produse avand dimensiuni bazate pe
dimensiunile standard (tipice) ale materiei prime
Ierarhia managementului deseurilor

BFM Ldt, 2003

Reutilizarea deseurilor din lemn si produse pe baza
de lemn
• Producerea de mobilier de mici dimensiuni din
deseuri sub forma de bucati de lemn de la debitari
• Mobilierul vechi este refolosit fara alte modificari-
poate doar refinisat- arata ca nou
• Mobilier vechi modificat- reprelucrat: ex. o masuta,
care se poate obtine dintr-o masa mai mare,
schimbarea feroneriei, etc
• Inlocuirea numai a reperelor deteriorate (ex. Placa
superioara a unui birou, sertarul defect, etc)
• Pierderi apar si in acest proces de reutilizare, dar cu
mult mai mici.
• Probleme de rezolvat: spatii de depozitare a noilor
produse, transportul lor. Ele trebuie sa raspunda
cerintelor pietii
 Mobilier second-hand

Masuta second hand pt cafea din lemn de pin

Design cu sertare
desperecheate http://www.ebay.co.uk/bhp/old-furniture

Mobila stil- categoria

second-hand
 Reutilizarea deseurilor din lemn si
• Avantaje: produse pe baza de lemn
– Reutilizarea mobilierului vechi- cea mai buna solutie de
reducere a deseurilor/protectie a mediului
– Produsele (mobilier la care consumatorul renunta) sunt donate,
iar un agent intermediar poate obtine venit din vanzarea lor in
regim “secon-hand”)·
– Redirectionare a deseurilor din lemn (nu mai sunt trimise la
groapa de gunoi)- corespunde cerintelor directivelor UE
• Dezavantaje:
– Colectarea si distribuirea pieselor de mobiler vechi- activitati
laborioase- mai ales cand sunt piese individuale (nu apartin
unei garnituri)
– Nu exista certitudinea ca vor fi vandute-poate nu corespund
tipului sau stilului pe care l-ar prefera un cumparator ·
– Multe persoane resping ideea achizitionarii produselor “second-
hand” ·
Ierarhia managementului deseurilor

BFM Ldt, 2003

 Ce este reciclarea?
• Reciclarea inseamna actiunea de a supune un
material/produs, considerat deseu, unui sistem
care sa-i permita refolosirea
• Reciclarea presupune:
– colectarea deseului
– separarea si curatirea de contaminanti
– In acest fel se vor produce mai putine produse absolut
noi (se face economie)
– economie de materie prima si energie
• Este de preferat sa nu se ajunga la reciclare, ci
sa se evite producerea deseurilor.O anumita
cantitate de deseuri se va produce inevitabil si
indiferent de proces.
 Reciclarea lemnului si produselor pe baza de lemn
• Implica reprelucrarea deseului si
utilizarea lui intr-un produs nou
• Metode:
1. Imbinare in dinti, laminare, panouri
reconstituite din lemn
2. Prelucrare panouri din aschii si fibre
din lemn (din deseuri din lemn masiv
sau aschii si fibre reciclate din deseuri
de PAL, MDF)·
3. Brichetare, peletizare
4. Transformare in compost
(ingrasamant)
5. Asternut pentru animale, absorbanti
industriali
6. Mulch din lemn
7. Compozite mixte: cu ciment, gips,
textile etc
Ierarhia managementului deseurilor

Recuperare valorica in energie ( ca

si combustibil)

BFM Ldt, 2003

 Recuperare valorica a deseurilor din
lemn si din panouri pe baza de lemn
• Se refera la transformarea deseului din lemn
in energie/combustibil prin:
– Combustie directa (ardere directa):
• producere de caldura si (sau) electricitate
– Conversie termochimica:
• piroliza (carbune de lemn/mangal, ulei de piroliza)
• gasificare (gazul de sinteza)
• lichefactie catalitica directa-(bio-ulei)
• Conversie biochimica (etanol)
• Conversie biologica (metan)
Ierarhia managementului deseurilor

BFM Ldt, 2003

 Eliminare (incinerare la groapa de gunoi) a
deseurilor din lemn si din panouri pe baza
de lemn

• Cea mai de nedorit optiune: incinerare fara

recuperare de energie calorica sau electrica- din
pacate este cea mai frecventa metoda utilizata in
cazul deseurilor lemnoase
• S-au introdus reglementari legale pentru a
restrictiona cantitatea de deseuri aruncate la
groapa de gunoi (prin cresterea costurilor de
preluare si eliminare)
 De ce ar trebui evitata aruncarea la
groapa de gunoi a deseurilor din lemn?
• Lemnul este biodegradabil- poate contribui in
mod nedorit la producerea gazelor cu efect de
sera in cazul in care e lasat sa putrezeasca in
pamant (emite metan prin descompunere)
• De multe ori lemnul aruncat se afla intr-o stare
foarte buna, fiind ideal pentru reutilizare sau
reciclare
• Costurile reutilizarii sau reciclarii deseurilor tind
sa devina mai mici decat cele pe care le-ar
suporta o companie pentru eliminarea lor (plata
unei alte firme, care sa ia deseul si sa-l duca la
gropile de gunoi)· (www.wasteonline.org.uk )
 Clasificarea deseurilor din lemn si costurile
aferente eliminarii lor la groapa de gunoi

• Deseul categoria A- este deseul din lemn

masiv netratat chimic
– Anglia- £5 - £10 ($15 - $30)/tona deseu tip A- costul
platit de o firma pentru a i se lua deseurile si dispune
la groapa de gunoi. Germania- $18, Olanda- $31
• Deseul categoria B- este deseul derivat din
panouri pe baza de lemn (PAL, PFL, MDF,
placaj)
– Olanda- $62/tona; Germania- $115/tona
• Deseul categoria C- este deseul din lemn
masiv tratat cu agenti de conservare-prezervare
(SUA- peste $290/tona) .
 Precautii legate de lemnul tratat

• Deseul din lemn categoria C- este considerat

ca fiind un “deseu periculos”:
– Tipurile de substante de prezervare s-au modificat in
timp-tot mai toxice:
• pentachlorofenol (PCP), creozot, saruri metalice, sulfat de
cupru (anii ‘70)
• CFK (cupru, crom, fluor), CCB (cupru, crom, bor), CCA (cupru,
crom, arseniu)
• Cercetarile efectuate cu lemn tratat cu CCA au
indicat faptul ca acesta nu poate fi incinerat decat
separat de alte deseuri si doar in incineratoare
speciale (emisiile sub control).
 Incinerarea lemnului tratat

• Lemnul care a fost impregnat sau cu tratament pe

suprafata (lacuri, adezivi, substante de prezervare)-
precautii speciale- gaze toxice, metale grele
eliberate in atmosfera
• Incineratoarele pentru deseuri trebuie sa fie
echipate cu epuratoare care sa retina emisiile
toxice, iar cele care ajung in atmosfera sa aiba
concentratii admisibile

(http://www.chartherm.com/english/chartherm/problem/drte.html )
 Optiuni pentru RECICLAREA
deseurilor din lemn si a celor
derivate din panouri pe baza de
lemn
Ierarhia managementului deseurilor

BFM Ldt, 2003

 1.Reciclare prin imbinare in dinti si(sau)
laminare
Material disponibil: bucati tip deseu, avand aceeasi
grosime si latime, dar lungimi diferite. Operatii
necesare: indreptare cant, dimensionare la lungime,
prel. dinti, incleiere cu aport de temperatura si(sau)
curenti de inalta frecventa

-transforma bucati scurte in piese utilizabile lungi si fara defecte:

- cap la cap, cant la cant, panouri reconstituite
- rentabil pentru o companie care cumpara acest material de calitate
inferioara, de dimensiuni variabile caruia ii adauga valoare prin
prelucrare in dinti
Continutul de umiditate este important, in special daca uscarea se face in
curenti de inalta frecventa- cu cat umid. este mai mare, cu atat apa din
lemn absoarbe mai multa energie, in detrimentul adezivului de la
imbinare.
 Imbinare in dinti
• Avantaje:
– permite utilizarea unui material subdimensionat la
lungime, care altfel e inutilizabil- deseu, pentru ca
dimensiunile sunt inferioare reperelor necesare in
programul fabricatie
– Lungimi fara defecte ale reperelor din lemn- prin
imbinare- crestere indici de utilizare.
– Cea mai rezistenta parte este cea care contine
imbinarea in dinti (daca este bine realizata)
• Dezavantaje:
– Necesita repere din lemn de aceeasi grosime si latime
– Investitii mari in echipamente, adezivi, forta de munca
– Poate sa nu corespunda unor cerinte estetice (atentie
trebuie alocata nuantei materialului care se imbina)
2.Reciclare prin producere panouri pe
baza de aschii si fibre de lemn
 Tipuri de deseuri din lemn pentru panouri
din aschii sau fibre
• Deseu categoria A- preferabil pentru productia de
panouri- fibra isi mentine dimensiunile si integritatea
aproximativ aceleasi cu fibrele virgine (nereciclate)
• Deseu categoria B- derivat din resturile de la prelucrarea
panourilor din aschii sau fibre- fibra este mai scurta-
continut mai mare de praf si particule fine = crestere
consum rasina (adeziv)- crestere costuri finale pentru
panouri- risc emisii neacceptabile

Deseu A Deseu B

• Deseu categoria C-deseu din lemn tratat chimic-sunt

restrictii de utilizare, recomandabil a nu se utiliza deloc-pot
genera emisii toxice prin inglobare in panouri
2.1. Producere panouri pe baza de aschii si
fibre de lemn din deseuri lemnoase (tip A)
•Deseul utilizat: de tip A- resturi din lemn masiv
rezultate din prelucrari secundare, alte surse de deseu
uscat
•Exemplu de companie care realizeaza panouri de
PAL din deseuri de lemn masiv: Europa-Pfleiderer
Industrie (Germania) produce app 3500 m3 PAL pe zi
folosind material reciclat
•Costuri cu 40-70% mai reduse la materia prima, daca
se foloseste material reciclat
•costuri transport (deseul din lemn uscat = transport
mai ieftin)
• Alte companii europene care fabrica PAL
din deseuri din lemn:
– · Sonae in Merseyside, UK- foloseste 100%
fibre din deseu lemnos reciclat
– · Pfleiderer in Gϋttersloh, Germania –numai o
parte din materia prima este deseu
– · SIA, PAL- Italia
 PAL

• Deseul din lemn necesita reducere dimensionala:

– tocare primara –aschii sub 150 mm, tocare
secundara-sub 40 mm si tertiara- aschii pt PAL
• O deosebita atentie trebuie sa se acorde
indepartarii contaminantilor, mai ales metale, nisip,
mat.plastice, hartie (multe stagii de curatire si
separare- cantitate mare de energie necesara)
• Cost mai ridicat datorita consumului mai mare de
adeziv- cantitate mai mare de praf si particule fine
 2.2. Producere panouri pe baza de aschii si fibre
de lemn din deseuri de PAL, MDF (tip B) –prin
maruntire si reutilizare in panouri noi

• Deseurile din panouri din aschii de lemn pot afecta

densitatea covorului de aschii pt. PAL – folosirea
deseurilor B prin simpla tocare pentru panouri se foloseste
limitat
• Aschiile obtinute din deseuri B prezinta geometrii diferite de
ale aschiilor din material nereciclat.
• Este greu de anticipat comportamentul mixturii aschii-adeziv
in ceea ce priveste incleierea, presarea, precum si
proprietatile fizico-mecanice ale panourilor
• Continutul de deseuri in panourile noi se va restrictiona la cca
5% -25% cu un aport suplimentar de adeziv
 Consecinte ale inglobarii in panouri a
aschiilor din deseuri tip B reciclate (prin
maruntire)- in cantitati peste limitele admise

• Costuri aditionale prin cresterea cantitatii de

adeziv –geometria aschiilor modificata-se
inglobeaza in placa o cantitate mai mare de
praf si particule fine
• Panourile au o densitate mai mare, deci sunt
mai grele
• Presarea mai dificila datorita variatiilor de
densitate pe grosimea placii – pericol de
deteriorare a preselor, procent mai ridicat de
respingeri ale panourilor presate
 Inglobarea in panouri a aschiilor din
deseuri tip B reciclate prin maruntire

• Avantaje:
• · Nu mai este necesara uscarea aschiilor provenite din
deseuri B -potentiala economie de energie
• · Materialul din deseuri B inlocuieste o parte din materia
prima noua, nereciclata, astfel resursele sunt conservate
• · Aschiile din deseuri tip B se pot folosi pentru straturile de
miez ale placilor
• Dezavantaje:
• · modificare negativa a geometriei aschiilor
• · nu pot fi admise deseuri B laminate sau acoperite cu folii
• · costuri mai ridicate de productie (cresterea cantitatii de
rasina, probleme la presare)
2.3. Producere panouri pe baza de aschii si fibre de lemn din
deseuri de PAL, MDF (tip B) –prin dezintegrare
exemplul A.Procesul Fibresolve
• Cel putin 10% din PAL si MDF se pierde ca deseu: formatizari,
croire, materiale respinse, praf de lemn, materialul putand fi
acoperit sau nu cu straturi de innobilare (melamina, folii)
• Apare in 1994, UK-proces rapid de dezintegrare a
panourilor cu recuperare a aschiilor sau fibrelor
• o alternanta de vacuum si presiune sub actiunea aburului (1 - 2
bar –pentru a nu deteriora fibrele) cu agitatie mecanica la
temperaturi de peste 100° -nu se adauga subst chimice

TRADA,
UK
-reactor (2.5 m in diametru si 5 m lungime) avand un cilindru
interior rotativ, injectie de abur si sistem vacuum-presiune -
capacitate 1t/ora (poate creste la 10t/h)
Modul de
Reactor Fibresolve elasti
citate
Coeziun Umflare in la
e grosi Rezistenta la incov
interna Densitate umiditate me incovoiere oiere
Material (N/mm2) (kg/m3) (%) (%) (N/mm2) (N/mm2)
Fibre
0.87 754 7.65 6.99 37.9 3513
virgine
Fibre
0.95 764 7.78 8.07 39.6 3668
reciclate

MDF din fibre MDF din fibre

virgine reciclate

Fibre reciclate si
folii de acoperire
 Avantajele procesului Fibresolve

• Pot fi produse fibre de calitate buna

• Emisiile in aer sunt foarte reduse
• Materialul este doar expus actiunii aburului (nu este
imersat)- continutul de umid. al fibrelor este de app.
150% (mai redus decat in cazul altor procedee de
reciclare) –aceasta reduce durata uscarii
• Pe fibrele reciclate ramane o cantitate mare de
adeziv, fapt ce poate fi un avantaj (consum mai redus
de rasina noua), dar si un dezavantaj(posibile
incompatibilitati cu adezivii sau mat. de acoperire)
• Materialele de acoperire, precum melamina sau foliile,
se separa in bucati mari, putand fi indepartate din
masa de fibre
 Utilizari ale fibrelor reciclate:

• Productie de MDF
• Productie de hartie de calitate inferioara
• Material pentru izolatie acustica sau termica- in constructii, in
cavitati special concepute
• Material absorbant pt. ind. chimica, sugative
• Pentru compost
• Compozite lemn-plastic (WPC)
• Peleti din lemn pentru aplicatii industriale
• In ambalaje
 Dezavantajele procesului Fibresolve
• Procesul nu este comercializat, costuri operationale
inca neevaluate-demonstrat doar la scara semi-
industriala
• Necesita o serie de reactoare pentru a asigura o sursa
continua de materie prima (on-line)
• O cantitate importanta de adeziv ramane pe fibre,
cu avantajele si dezavantajele care decurg
• Nu s-a testat cum(si daca) ar decurge procesul pentru
reciclarea placilor tratate pentru a fi hidrorezistente
sau care incorporeaza adezivi de exterior (rezistenti la
umezeala)
• Modul in care fibrele reciclate pot fi introduse intr-o
linie de fabricatie MDF ramane inca in faza de
cercetare- implica modificari semnificative ale liniilor
de fabricatie existente
2.3. Producere panouri pe baza de aschii si fibre de lemn
din deseuri de PAL, MDF (tip B) –prin dezintegrare
exemplul B.Procesul MicroRelease

• Microrelease Limited UK-Nviro Cleantech Plc si specialisti

de la University of Wales, Bangor, Furniture Industry
Research Association FIRA -patent 2008
• Aplicatii asemanatoare in Australia, Brazilia,
Canada, China, Europa, India, Noua Zeelanda si
SUA.
• Microrelease – metoda mai rapida decat
Fibersolve –necesita explorari in continuare privind
evaluarea eficientei metodei la o scara mai mare.
• Fibre reciclate din MDF si mai putin din PAL
 Descriere proces MicroRelease

• Foloseste MDF laminat sau nelaminat sub forma de deseu

tip B
• Se taie in bucati, se imerseaza in apa intr-un recipient
nemetalic si se expune radiatiilor cu microunde- produce
umflarea puternica in grosime si dezintegrarea MDF in fibre-
procesul final este agitare in apa pentru separare completa
fibre
• Aspectul fibrelor obtinute cu acest procedeu este
asemanator cu al celor din procesul Fibresolve, dar au un
continut de umiditate mai ridicat
• Emisiile sunt monitorizate- filtre pentru emisiile in aer si apa
• Noile panouri din deseuri tip B au rezistente comparabile
cu ale placilor normale(standard)
 Avantajele procesului MicroRelease

• Fibrele recuperate au o calitate corespunzatoare

reciclarii lor in panouri noi de MDF
• Procesul de producere a fibrelor reciclate poate
functiona in mod continuu
• Utilizari ale fibrelor reciclate:
– Productie de MDF
– Productie de hartie de calitate inferioara
– Material pentru izolatie acustica sau termica- in constructii, in cavitati
special concepute
– Material absorbant pt. ind. chimica, sugative
– Pentru compost
– Compozite lemn-plastic (WPC)
– Peleti din lemn pentru aplicatii industriale
– In ambalaje
 Dezavantajele procesului MicroRelease

• Nu este inca adoptat la scara comerciala-este inca

in faza de demonstratie de laborator
• Procesul s-a demonstrat pentru MDF si mai putin
pentru alte tipuri de panouri (PAL)
• Cercetari sunt inca necesare pentru a explora
costurile si posibilitatile de implementare a
procesului MicroRelease intr-o linie de fabricatie
MDF
3. Reciclare a deseurilor din lemn prin densificarea
biomasei si cresterea eficientei energetice
• brichetare si peletizare
• Tehnici caracterizate prin densificare la presiuni
inalte
• Densificarea consta in doua etape:
– Compactare sub presiune a materialului lemnos pt.
reducerea volumului si aglomerarea materialului
– Lignina continuta in lemn este activata prin aceasta
presiune si “lipeste”(incleiaza) aschiile din lemn fara a mai
fi nevoie de un agent de lipire suplimentar.
• Imbunatateste valoarea calorifica volumetrica a
combustibilului, reducand si costurile de transport
 Proprietatile materialului necesare in
vederea densificarii :

• · capacitate de curgere si coeziune

– ·marimea particulei (prea fina, inseamna coeziune
ridicata, curgere redusa)
• · forte superficiale de adeziune(importante pt.
aglomerare si rezistenta)
-adezivitate (capacitate de a adera)
• · duritate (particule prea dure creaza dificultati
de aglomerare)
• . distribuirea particulelor (este necesara o
cantitate suficienta de particule fine pentru a
“lipi” impreuna particulele mai mari)
Materie prima pentru brichetare si peletizare

• Deseuri lemnoase din

industrie
• coaja
• Deseuri forestiere
• aschii si praf de lemn
(prel. secundara a
lemnului si panourilor
pe baza de lemn)
Reciclare a deseurilor din lemn prin densificarea biomasei

A. Brichetarea. Tipuri de brichete

Presa cu piston Bricheta ci lindrica

Forma cilindrica

Diam etru approx. 78 m m

Lungi me approx. 250 mm

Densitate 1.1 - 1.2 kg/dm ³

Putere calorica approx. 4.7-5.0 kWh/kg

Presa cu piston
Bricheta paralelipipedica
Forma paralelipiped
Sectiune app. 155 mm x 65 mm
Lungime app. 100 mm
|Densitate 1.0 - 1.1 kg/dm³
Putere calorica approx. 4.7-5.0 kWh/kg

Presa cu melc Bricheta cu perforatie

Forma octogonala
Diametru approx. 63 mm
Lungime app. 200 mm
densitate 1.1 – 1.2 kg/dm³
Putere calorica app. 4.7-5.0 kWh/kg

(www.holzpellet.com/en_products_wood_briquettes)
 Prese pentru brichetare
• Presa cu piston mecanic
• Presa cu piston hidraulic
• Presa cu melc
 Presa cu piston mecanic
Brichete dense si dure

Incalzire produsa prin forte de

frecare
-lungime brichete 10-30 cm
-diametrul 40-125 mm (80-100
uzual)
-0.3- 0.45 t/h-capacitate
-Presiune 110 - 140 MPa
-MC ideal 8-12% (15-20%
max!!)
-Lungimea max a particulei 8-
from Barbu and 10 mm (15mm)-diametrul
Kaltschmitt matritei=125 mm
 Presa cu piston mecanic-principiu de functionare
• Se dezvolta in Elvetia bazata pe un patent german din anii '30.
• Presa actioneaza discontinuu
• Surubul melcat de alimentare precomprima materialul si il
alimenteaza in presa- numai material uscat (8-10%-max 15-
20%)
• Materialul este comprimat de catre piston intr-o matrita avand o
zona ingustata (gatuita)- forte de frictiune mari- temperaturi
locale ridicate
• Diametrul zonei ingustate a matritei poate fi reglat hidraulic sau
mecanic in functie de marimea particulelor si continutul lor de
umiditate – factor de calitate esential!
• Lignina activata incepe sa curga si sa se comporte ca un
adeziv natural lipind materialul comprimat
• Bricheta, initial calda si friabila necesita o zona de racire in care
lignina sa se poata solidifica, apoi este taiata la lungimea dorita
de catre un cutit special
Massifpanel- Ilieni- Fagaras- director Sezar Kafdar
Massifpanel- Ilieni- Fagaras
Massifpanel- Ilieni- Fagaras
Massifpanel- Ilieni- Fagaras
Uscare rumegus pt
brichetare. Zone
uscare la temperaturi
de:
50-400-50 C
 Presa cu piston hidraulic

-Productivitate
scazuta 0.25 t/h-
(mai mica decat pt.
presa mecanica)
- presiune scazuta-
30 MPa
- materia prima
poate avea
umiditate mai mare
(15-35%)-risc mai
mic de distrugere a
from Barbu and •Brichete cu densitate mai presei
Kaltschmitt mica, uneori moi si friabile
Presa cu piston hidraulic pentru
brichetare

WEIMA
PLIMOB- Sighetu Marmatiei
PLIMOB- Sighetu Marmatiei
PLIMOB- Sighetu Marmatiei
 Principiul de functionare a presei cu piston
hidraulic
• Similar cu cel al presei cu piston mecanic
• Energia pentru piston este transmisa printr-un motor electric
catre un sistem hidraulic de inalta presiune
• Este mai mica decat presa mecanica cu piston
• Pistonul de alimentare precomprima materialul in cateva
curse inainte ca pistonul hidraulic sa-l comprime sub
presiune
• Control automat al presarii-programul poate fi modificat in
functie de proprietatile materialului (marime, umiditate) si
calitatea vizata pt. produsul finit
• Lucreaza la presiuni mai scazute (pana la 30 MPa)
• Brichetele au densitate mai mica, sunt mai moi si mai
friabile decat in cazul presei cu piston mecanic.
• Se poate accepta un continut de umiditate mai mare (15-
35%)
Brichete dure si rezistente
la rupere
http://www.fao.org,
Presa cu melc
- brichete perforate (cu
sectiune patrata,
hexagonala sau
octogonala)
-Rotatia melcului: app.
600 rpm
-Matrita incalzita : 250-
300 °C
-Umiditate sub 15% (max
20%)
-Capacitate: 0.18 t/h pt
matrite cu diametrul de
55mm
-Diametrul brichetei: 40-
75 (55) mm
-Diametrul interior al
brichetei (zona perforata):
15-25 mm
 Caracteristicile presei cu melc
• Design japonez (al 2-lea razboi mondial)-matrita
incalzita- bricheta are o zona centrala perforata
datorita formei melcului de alimentare (la iesire
are o tija)
• A aparut in Europa mai recent
• Brichetele au o calitate mai buna decat a celor
provenite din presele cu piston
• Costuri mai ridicate de intretinere a melcului
presei(uzura rapida) comparativ cu presele cu
piston
• Tipuri de prese cu melc:
– Cu melc conic, cu si fara incalzire a matritei
– Cu melc cilindric si matrita incalzita
 Presa cu melc cilindric si matrita incalzita-
principiu de functionare
• Japan, Taiwan, Thailand, Austria, Luxembourg and
Belgium.
• Materialul este alimentat continuu
• Matrita este incalzita pentru a ridica temperatura
materialului pana la punctul in care se fluidizeaza lignina
• Presiunea creste treptat de-a lungul melcului si nu
dicontinuu sub impactul cu un piston
• Centrul brichetei (perforat) actioneaza ca un cos de
evacuare a aburului generat de temperaturile ridicate ale
procesului
• MC scade cu 2% in timpul presarii
• Suprafata exterioara a brichetei - partial carbonizata
(culoare inchisa) – aprindere si combustie usoare
• Suprafata protejeaza bricheta de influenta umiditatii
mediului inconjurator
Tehnologia brichetarii cu melc poate avea
loc in trei variante:

• compactare sub presiune ridicata

• compactare sub presiune medie si
matrita incalzita
• compactare sub presiune joasa in
prezenta unui agent suplimentar de
lipire (amidon, compusi organici).
 Flux de productie la
o fabrica de Transportor
brichetare cu prese de racire
melc
Sortare - Uscare - Preincalzire - Densificare - Racire – Ambalare

1-depozit materie prima; 2-

alimentator; 3-sita vibratoare; 4-
tocatoare; 5- uscator (flux de gaz
300 C); 6-sistem de colectare a
materialului; 7-ventilator; 8-filtre
pt.praf; 9-container pt. depozitare
intermediara; 10-alimentator
principal; 11-alimentator; 12-
sistem de exhaustare; 13-prese pt.
brichetare; 14-transportor racire
(de la 200 C-temp. initiala
brichete); 15-ambalare

(Grover and Mishra, 1996 )

•Necesita preincalzire a materialului

• Performanta brichetelor depinde de o serie
de factori:
– caracteristicile materiei prime
– forma si densitatea brichetelor
– Umiditatea biomasei
– Temperatura biomasei
– Temperatura matritei (in cazul presei cu
melc)
 Densitatea brichetelor
• Peste 1 000 kg/m³
– 1 200 -1 400 kg/m³ (pt. prese mecanice si prese
melc)
– Uneori sub 1 000 kg/m³ (presa hidraulica)
• Cea mai importanta proprietate a brichetelor
este densitatea in vrac –densitatea mai multor
brichete suprapuse (a gramezii, a pachetului,
etc)-depinde de densitatea individuala, de
geometria brichetelor, spatiile dintre ele
• Se poate considera ca densitatea aparenta
reprezinta app. dublul densitatii in vrac (FAO,
1990):
– Densitatea aparenta - 1 200 - 1 400 kg/m³ implica
densitati in vrac de app. 600 - 700 kg/m³.
 Efectul marimii particulelor

• Densitatea brichetelor e influentata

semnificativ de marimea particulelor materiei
prime
• Materialul fin maruntit (praf de la slefuire)-
genereaza brichete f. dense dar necesita
presiuni si temperaturi ridicate pentru a putea
aglomera materialul fara alt aditiv (FAO, 1990).
• Materialul de 6-8 mm combinat cu cca. 10-
20% praf de lemn- da rezultatele cele mai
bune, astfel ca particulele mici contribuie la
coeziunea particulelor mai mari
 Efectul umiditatii
• Apa continuta de materia prima –previne compresia
brichetelor
• Prin evaporarea apei -densitatea aparenta scade.
• In mediu umed- brichetele se umfla-pana la
dezintegrare totala
• Cand materia prima are 8-10 %, brichetele obtinute
vor avea 6-8% (rezistente si fara fisuri)
• cand materia prima are peste 10%, brichetele
rezultate sunt moi si friabile
• Continutul ponderat de umiditate avantajeaza
proprietatile de autoadeziune (plastifiere –in prezenta
temperaturii si presiunii)
 Efectul temperaturii biomasei
• Frictiune interna – incalzire locala – proprietati
autoadezive la temperaturi ridicate
• umiditatea - formeaza la presiuni ridicate abur –
hidrolizarea hemicelulozelor si ligninei =
derivati+caldura si presiune in matrita = agenti de
autolipire
• Aditia caldurii –plastifiere fibre-le reduce rezistenta
la brichetare – reducere a consumului de putere –
crestere a productivitatii – reducere a uzurii
componentelor masinii.
• temperatura nu trebuie sa depaseasca 300 °C (se
produce descompunerea biomasei)
 Efectul temperaturii matritei

• Incalzirea matritei inseamna- masina opereaza cu un

consum de putere mai redus –durata de viata a matritei se
prelungeste.
• Suprafata exterioara a brichetei usor carbonizata –
rezistenta la umezeala pe durata stocarii
• Temp. nu trebuie sa depaseasca 280-290 °C-frecarile dintre
mat. prima si peretii matritei se reduc- compactarea se
produce la presiuni mai mici – densificare scazuta si
rezistente inferioare
• O temperatura prea scazuta –impune o presiune mai mare,
putere consumata mai mare si productivitate mai scazuta
 Valoarea calorica a brichetelor

• Pentru brichetele din lemn, caracterizate

printr-un continut redus de cenusa si un MC
intre 10% si 15%,valoarea calorica este 17 -
18 MJ/kg sau 4.8 kWh/kg
 Utilizari ale brichetelor

• Uz casnic
– Camine, sobe, boilere
• Uz industrial
– Combustibil pentru diverse procese de
productie-combustie directa
– prin gasificare –producere de electricitate
– boilere industriale- apa calda, abur
supraincalzit
 Avantajele brichetelor

• ·ardere curata, cu emisii reduse, reziduuri

in cantitati neglijabile, ecologice
• ·se aprind usor si repede
• ·caldura livrata este de durata si constanta
• ·ardere eficienta
 Reciclare a deseurilor din lemn prin densificarea
biomasei

B.Peleti din lemn

• Fabricati din deseuri industriale din lemn uscate
si netratate cum ar fi: praf de lemn, talas, aschii
• Presiuni si temperaturi ridicate –comprimare in
peleti mici, cilindrici.
• Din rasinoase si foioase, xylem si coaja –o
cantitate de lignina mai redusa la foioase (s-ar
putea sa necesite aditivi)
• Mai scumpi decat brichetele, sunt compacti,
uniformi, usor de stocat si manipulat – utilizati in
sisteme automate de incalzire, sobe sau boilere
 Operatia de peletizare

(Barbu, Kaltschmitt)
etape: receptia
materialului, uscarea
materiei prime,
separarea de
abur supraincalzit contaminanti, tocarea la
1000 C dimensiunile de
peletizare, conditionarea
materialului, peletizarea
racire la (90 to 100C) propriu-zisa, racirea
25C peletilor, separarea
MC 12% peletilor de praful de
sau mai mic lemn (cernere),
MC final ambalarea
6-8% Separare de
contaminanti-metale,
Marime (<6 mm). pietre.
• Uscarea materiei prime consuma o cantitate mare de
energie, ceea ce reduce valoarea energetica neta a
peletilor (MC mai mic de 17%, ideal 12% sau mai redus)
• Maruntire – la o dimensiune ce sa nu fie mai mare decat
diametrul peletilor (~6 mm). Daca materialul e prea
maruntit, isi pierde consistenta fibrei si nu mai face priza in
faza de peletizare. Filtrarea inainte de maruntire este
necesara pt. a indeparta contaminanti: pietre, metale
• Conditionare. Abur supra-incalzit la temperaturi peste 1000
C- plastifiaza lemnul inaintea compactarii, lemnul devine
mai putin abraziv in contact cu echipamentul de peletizare,
se reduc costurile de intretinere. Fibrele sunt incalzite fara
a se umezi, ceea ce permite ligninei sa se activeze si sa
actioneze ca un agent de lipire si formare a peletilor. In
procesul de peletizare se pot introduce si aditivi pentru
imbunatatirea lipirii (costuri ridicate, impact negativ asupra
mediului)
• Racirea-esentiala pentru rezistenta si durabilitatea
peletilor. Cand parasesc matrita de extrudere sunt
fierbinti (90 - 100C) si moi- treptat raciti la aer pana
la app. 25C, ceea ce permite ligninei sa se solidifice
si sa dea rezistenta peletilor- nu implica aditie de
energie
• Cernere(separare)-site vibratoare pentru eliminarea
materialului fin- se reintoarce in procesul de
peletizare- nimic nu se pierde. Cernerea asigura un
combustibil curat si fara praf (de lemn)
• Distributie Peletii pot fi distribuiti in vrac sau
pachetizati, cu mijloace auto, containere cai ferate,
slepuri- pretul se calculeaza raportat la greutate
totala, in functie de continutul de umiditate
• Depozitare –livrarile in vrac necesita spatii de
depozitare (bunkere subterane, containere, silozuri,
camere de depozitare)
 Peletizarea
• materialul lemnos este presat printr-o matrita de peletizare
ale carei orificii determina diametrul peletilor
• Peletii sunt extrudati prin actiunea unor role de presare
asupra unei matrite perforate confectionate dintr-un aliaj f.
scump de otel sau nichel –temperaturi ridicate (300C)-
costuri ridicate pentru inlocuirea frecventa a matritelor
(uzura rapida)
• Odata cu cresterea presiunii si respectiv temperaturii
locale, temperatura lemnului urca la app. 90-100C
• La iesirea din matrita, peletii sunt taiati in lungime de catre
un cutit special
• Lignina si rasina din lemn actioneaza ca niste agenti de
incleiere naturali, astfel ca nu este necesara folosirea de
aditivi (exceptie fac foioasele- amidon)
• Masini de peletizat:
– Cu matrita plana (pentru materiale cu densitate mica)
– Cu matrita rotativa
 Masini de peletizat cu matrita plana
Roll=rola
Die= matrita
Cutting blade= cutit

vrole=3 m/s
Drole= 75-200 mm
Ddisc = 300-1500 mm
Barbu,
Kaltschmitt

IEA,2007
Masini de peletizat cu matrita rotativa
Barbu,
Kaltschmitt

Dinterior = 250-1000 mm

presele rotative imping materia

prima din interiorul matritei
catre exterior, unde peletii sunt
taiati la lungimea dorita
IEA, 2007
PLIMOB- Sighetu Marmatiei
 Sobe pentru incalzire domestica cu peleti
Nu necesita peleti “premium”
Soba cu alimentare la partea
inferioara- alimentare sub cuva de
ardere
Recipient de
Cuva de
alimentare
ardere

Flux de aer
ventilat

Alimentator
elicoidal Se bazeaza pe
caldura
Cenusa convectiva si
eficienta nu radianta (nu
75-90% sunt fierbinti la
Barbu, atingere)
Foras pentru
Kaltschmitt
evacuare cenusa
Soba cu alimentare la Haugan
partea inferioara –
alimentare transversala

Soba cu alimentare la
partea superioara

Pentru peleti de
calitate
superioara si
continut redus
de cenusa
Barbu, Kaltschmitt
• Peletii sunt alimentati intr-o cuva de ardere din camera de
combustie. Aerul pt. combustie este introdus(ventilator) in
camera de combustie pentru intretinerea arderii
• Aerul din incapere este absorbit de catre un ventilator
(necesita sursa de electricitate) si apoi incalzit este retrimis
inapoi in incapere
• Se bazeaza pe principiul caldurii convective si nu radiante.
Sobele nu sunt fierbinti la atingere
• Gazele reziduale de combustie sunt ventilate in exterior
(afara)
• Sobele cu alimentare la partea superioara prezinta un risc
mai redus de autoaprindere in circuitul de alimentare.
Dezavantajul – in camera de combustie se acumuleaza
cenusa impiedicand arderea-corectie prin peleti tip
“premium”-cont redus de cenusa
• Sobele cu alimentare la partea inferioara nu necesita peleti
“premium” pentru ca cenusa si deseurile de ardere pot fi
eliminate prin forasul de cenusa de la partea inferioara a
sobei.
Sobe cu peleti pentru incalzire domestica
• Echipate cu control electronic al
combustiei,suflante controlabile
• schimbatoare de caldura foarte eficiente
• Sisteme de ignifugare:
– standard (aprindere cu gel si chibrit)
– cu start automat (utilizatorul apasa un buton sau
foloseste o telecomanda pt. punerea in functiune a sobei)
– Automatizare completa (soba este controlata de catre un
termostat, porneste si opreste in functie de nivelul
selectat al temperaturii). Intensitatea arderii depinde de
rata de alimentare cu peleti.

www.pelletheat.org
 Aplicatii ale peletilor
• In Suedia, Danemarca,
Finlanda- pentru
electricitate si caldura.
• In Olanda si Belgia
utilizare peleti in
combinatie cu carbuni
(co-ardere) –industrie-
electricitate si caldura
• In Germania, Austria, Barbu, Kaltschmitt
Italia si Franta – aproape
exclusiv pentru centrale
termice domestice si
sobe.
Peleti utilizati in industrie (peleti comerciali)

-peletii comerciali utilizeaza un procent mai ridicat de

deseuri
-implicit, au un continut ceva mai ridicat de cenusa
-utilizare: producere de caldura si electricitate
-emisiile trebuiesc controlate.
Peleti comerciali - se pot folosi pt. gasificare- gazul trebuie epurat
(www.pelletheat.org
 Avantajele peletilor din lemn:
• Combustibili naturali- fara adezivi sau aditivi
• Materia prima: deseuri din lemn
• MC scazut 6-8%, comparativ cu lemnul 20-30%- valoare
calorica superioara. Cu cat combustibilul e mai uscat cu atat
produce mai multa caldura.
• Densitate in vrac ridicata, uniformitate a marimii si formei
stocare mai usoara decat a lemnului masiv (ca deseu)
• Nu prezinta risc de explozie comparativ cu combustibilii fosili
• Emisii reduse comparativ cu alti combustibili- sub 1g/h
• peletii ard mai eficient si mai curat decat lemnul
• Mai putina cenusa decat lemnul masiv (0.5%)
• Comparativ cu combustibilii fosili, cenusa peletilor poate fi
utilizata ca fertilizator.
• Comparativ cu brichetele din lemn, peletii au dimensiuni
mult mai reduse, astfel facand posibila completa automatizare
a procesului de ardere
 Dezavantajele peletilor din lemn :

• · proces consumator de energie- costurile cu

energia electrica (uscare, maruntire a materialului)
reduc din beneficiile energetice ale peletilor
– O solutie consta in colectarea si arderea gazelor
degajate de deseurile din lemn in timpul uscarii si
reconversia lor in energie (ex. pt uscare).
• · Utilizatorii industriali trebuie sa aiba o sursa de
peleti in apropiere, altfel, costurile de transport
devin dezavantajoase crescand costul real al
peletilor
– Producatorii de peleti trebuie sa fie situati langa sursa de
materie prima (deseuri din lemn): fabrici de cherestea,
fabrici de mobila- pt. a evita costuri ridicate de transport.
• America de Nord
detine peste 80 de
producatori de
peleti si produce
app. 2300000 tone
peleti (2006).
• Europa avea peste
300 de producatori
in 2006 totalizand
4500000 tone
(capacitati
individuale intre
2000 si 150000 t
peleti)
Productia internationala de peleti in 2006

(IEA, 2007)
• Suedia (35 producatori peleti), impreuna cu SUA (80
producatori) si Canada (23 producatori), sunt cei mai
mari producatori mondiali de peleti cu o productie
anuala depasind 3500000 t (app. 16,5 TWh in 2006)
• Al doilea grup de producatori realizeaza intre 200000 -
600000t: Austria (27 producatori), Germania (32
producatori), Italia, Estonia, Letonia, Rusia, Polonia si
Danemarca
• cel mai mare producator de peleti din Europa -
compania Vapo Oy din Finlanda cu o capacitate de
productie totala (cu tot cu filiale) de 850.000 t anual.
Filiale in: Finlanda, Suedia, Danemarca, Estonia si Polonia
• Green Circle Bio Energy Inc. –fabrica de peleti in Florida
(a inceput productia in 2008)-capacitate de productie
planificata este de 500000 t peleti -cea mai mare fabrica
de peleti din lume
• Mari potentiali producatori:Brazilia, Argentina, Chile si
Noua Zeelanda- isi planifica acum infrastructura necesara
 Pretul peletilor
Pret peleti biomasa: 185 $/tona
Pret brichete biomasa: 160$/tona Comparatie a pretului peletilor cu al altor
http://www.daviesand.com/Perspectives/Forest combustibili (www.pelletheat.org )
_Products/Fuel_Costs/

In Germania: intre 170 -185

Euro/tona

In SUA:intre $120 -$200(150)

per tona

1 BTU = 1,055.06 joules-

arderea unui chibrit
1MMBtu- 1 milion Btu 3412 BTUs = 1 kWh
=1,05506GJ
 Valoarea calorica a peletilor

• 4.7-5 kWh/Kg (16.9-18 MJ/Kg)

• 1t peleti = 500 l titei usor
• 1t pacura = 2,5 t peleti
 4. Reciclare prin transformare a deseurilor
din lemn in compost (ingrasamant)
• Producere compost – reprezinta descompunerea controlata a
materialului organic prin intermediul activitatii
microbiene(bacterii, fungi) in prezenta aerului si apei.
• Rezulta: humus (compost), CO2 si caldura (peste 50C uneori
chiar mai mare daca nu sunt controlate conditiile de
fermentare)-caldura este produsa de activitatea microbiana si
reprezinta un indicator de performanta util
Raportul (C:N) este critic in asigurarea unui proces eficient de producere a compostului
Factor Limite de variatie
Parametri
Raport carbon/azot (C:N) 25:1 – 40:1 esentiali pentru
Continut de umiditate 40-60% controlul
Continut de oxigen Min 5% producerii
Marime particule 25-50 mm compostului
pH 6-8
Contaminanti (sticla, plastic, metal) Nu sunt permisi
La lemn 300:1 - 700:1
 Comparatie intre sistemele deschise si
inchise de producere a compostului
Proces Exemple Avantaje Dezavantaje
Deschis Brazde Design simplu Necesita spatii largi
Gramez Simplitate in operare Igiena nu este garantata
i Cheltuieli de capital reduse Influente negative ale factorilor
aerate Costuri operationale mici meteo
Flexibilitate Se elibereaza mirosuri
neplacute, scursuri
Proces lent (pana la 20
saptamani)
Necesita aerare prin manevre
manuale de intoarcere/agitare
Containerizat Tunel Control al procesului Cheltuieli de capital ridicate
Siloz Ocupa un spatiu restrans Design complex
Tambur Nu depinde de vreme Necesita echipamente auxiliare
rotativ Nu emite miros, scursuri
Contain Igiena garantata
er cu Metoda rapida ( 2
agitati saptamani)
e Control asupra produsului
final
Munca manuala limitata
Costuri operationale scazute (FIRA, 2003)
 Deseurile din lemn si caracteristicile acestora in
producerea compostului
• Bucatile mai mari din lemn necesita maruntire in aschii, in timp ce
praful de lemn poate fi folosit. Se pot folosi deseuri tip A si B
• Raport ridicat carbon / nitrogen – valori ideale 25:1 - 40:1, altfel
procesul de producere compost devine foarte lent.La lemn, raportul
ajunge la 300:1 - 700:1- necesita adaosuri, in special nitrogen (iarba
cosita sau deseuri alimentare, care folosite singular produc nivele f
ridicate de azot- descompunere accelerata- in conditii anaerobice se
produce amoniac- miros neplacut).
• Porozitatea si permeabilitatea scazuta a particulelor de mici
dimensiuni (praf de lemn) conduc la incetinirea procesului de
producere a compostului- aerare insuficienta- este esential ca praful
de lemn sa fie combinat cu particule mai mari (aschii)astfel incat
aerul si apa pot circula
• Produsele reziduale prezente in deseul din lemn cum ar fi: adezivii si
metalele, nu numai ca pot inhiba activitatea microbiana, dar reduc si
calitatea compostului
• Continutul redus de umiditate al deseului lemnos necesita adaugare
de apa
 Procesul containerizat- FERTILE -FIRA, UK
• Compost produs in container cu podea perforata si sistem de aerare
fortata (ventilator)- proces desfasurat pe loturi de material
• Procesul permite controlul temperaturii si oxigenului cu ajutorul unor
senzori care transmit date unui computer- control al conditiilor optime
• Containerul este mobil si poate fi transportat catre diferite locatii
FIRA, 2003
 Etape ale procesului “Fertile”
• Deseul lemnos organic se separa de materialul care nu este
biodegradabil (ex.plastic, metale, etc)
• Materialul fin este amestecat cu rumegus si aschii pentru
imbunatatirea porozitatii
• Deseurile din lemn se amesteca cu aditivi care sa imbunatateasca
procesul de obtinere a compostului (inoculul microbian, aditivi nutritivi
si biodegradabili, agenti de umezire care sa mareasca continutul de
umiditate)
• Circulatia aerului se realizeaza de catre un ventilator –sprijina
activitatea microbiana- scurgerile sunt colectate la baza containerului
si se recircula
• Temperatura compostului este monitorizata in mod continuu (se
poate modifica prin modificarea vitezei de circulare a aerului-
ventilator) nu trebuie sa depaseasca 45-50oC pentru a nu se distruge
bacteriile
• Actiune de producere a compostului dureaza 6-8 saptamani-
temperatura scade atunci cand fermentatia inceteaza- containerul
poate fi descarcat si curatat- activitate laborioasa
• Se pot adauga suplimente de crestere la compostul rezultat-
imbunatatirea calitatii pentru horticultura
 Procesul FERTILE
• Avantaje:
• Reduce cantitatea de deseuri incinerate
• Compostul are implicatii pozitive asupra mediului, are pH
neutru, imbunatateste solul si stimuleaza cresterea plantelor
• Compostul intruneste conditiile de calitate stabilite prin norme
UE, UK, Germania, Franta si Italia.
• Se poate comercializa si nu necesita costuri operationale si de
intretinere ridicate
• Este rapid (6-8 saptamani) - 2-3 ori mai rapid decat metodele
normale de producere a compostului.
• Dezavantaje:
• Necesita spatiu si echipament adecvat, astfel ca numai
anumiti producatori isi vor putea permite instalarea on-site a
containerelor Fertile pentru reciclarea propriilor deseuri.
• http://www.css.cornell.edu/compost/science.html; Terra Eco-Systems:
http://www.terraecosystems.com/ .
 Compost din MDF

• Cercetari in SUA, Canada, New Zealand, Australia si

Europa (recent in UK - WRAP – TRADA-Waste and
Resources Action Programme- Program de acţiune
privind deşeurile şi resursele )
• Contine formaldehida- adica nitrogen- poate mari
viteza de fermentare a deseurilor – producere mai
rapida a compostului
• Exista inca reticente in utilizarea MDF deoarece :
– Amestecul MDF cu materiale organice poate
produce un efect imprevizibil asupra raportului C:N
– Exista alternative mai sigure (deseuri tip A)
 Compost din MDF
• Avantaje:
• Din punct de vedere teoretic este un proces bine
documentat
• Costuri reduse
• MDF poate teoretic sa ajute procesul de producere a
compostului (aport de nitrogen)
• Dezavantaje:
• Exista riscul ca materialul rezultat sa nu intruneasca
cerintele normelor
• Exista riscul de a nu se gasi piete de desfacere pentru
compostul din MDF (datorita calitatii lui mai slabe)·
• Risc de contaminare
5. Reciclarea deseurilor din lemn ca asternut
pentru animale
• Se prefera aschii fara praf din rasinoase(vite si porci) .
• procentul de foioase sa nu depaseasca 5% (nu sunt
absorbante) exceptie in cazul cresterii pasarilor(poate
creste pana la 30%) –in cantitate prea mare poate
produce cancer nazal
• Materia prima sa fie uscata- umiditate 10% -reduce riscul
umezelii care favorizeaza dezvoltarea bacteriilor

Aschii folosite ca asternut pt. animale

 Asternut pentru animale

• Avantaje:
• Asigura o valoare comerciala ridicata deseurilor din rasinoase
• Aschiile de dimensiuni mari sunt preferabile
• Dezavantaje:
• Se accepta numai material cu continut extrem de redus de
praf de lemn- pentru a preveni probleme respiratorii
• Nu se admite deseul tip B sau C
• Este recomandat ingrijirii vitelor, insa nu se recomanda pt. cai
(sunt mult mai sensibili)
• acumularea urinei si fecalelor necesita schimbarea frecventa
a asternutului (lemnul are permeabilitate mica)
 6. Reciclare a deseurilor din lemn
pentru producere de mulch
• Sunt straturi de aschii amplasate pe sol la
radacinile plantelor pentru protectia radacinilor,
impiedicarea cresterii buruienilor, reducerea
pierderilor de apa din sol sau pur si simplu se
folosesc ca décor (cand sunt colorate)
• Pavaje carari turistice
• Pavare zone de joaca pentru copii
• Aparut prima data in SUA (mulch colorat-pentru a
creste valoarea estetica a produsului)
• Se produce din deseuri din lemn care se toaca la
dimensiunea de cca. 25 mm in lungime
• Pret £60 - £70/tona.
 7. Reciclare a deseurilor din lemn ca hrana pentru animale

• Rumegatoarele au particularitatea ca stomacul lor este adaptat

digestiei celulozei (in stare pura) prin intermediul unor
microorganisme capabile sa descompuna celuloza si hemicelulozele
• Celuloza pura este perfect digerabila de catre rumegatoare si poate
asigura la fel de multa energie ca si cerealele
• Cu toate acestea, lemnul in stare pura este greu digerabil-
rasinoasele sunt nedigerabile, iar foioasele numai oarecum digerabile
• Coaja este mai digerabila decat lemnul, depinzand de specie. Cea
mai buna digerabilitate 33% pentru lemn si 50% pentru coaja s-a
obtinut in cazul plopului tremurator -Populus tremuloides.
• Pentru a face lemnul mai digerabil, s-a incercat in SUA hidrolizarea
lui acida, prin care se poate degrada lemnul in zaharuri simple
• Defibrarea chimica, prin indepartarea ligninei este o alta cale de
crestere a digerabilitatii lemnului
• Alte metode: radiere cu electroni, tratare cu amoniac lichid, cu vapori
de dioxid de sulf, cu fungi de putregai alb, plastifiere cu abur sub
presiune si temperaturi inalte (55-65% digerabilitate)
8. Reciclarea deseurilor din lemn (praf) in compozite
Exemplu: A. Lemn-plastic
• Se obtin prin combinarea prafului de lemn (50% - 70% in
volum) cu materiale plastice si agenti de lipire
• Incalzire si extrudare in forma dorita
• Se imbunatatesc caracteristicile de rigiditate si rezistenta
• Foarte rezistenti la apa-aplicatii de exterior- mobilier de
gradina si de interior- baie
• Compozitele noi pot fi prelucrate cu scule traditionale
(panze circulare, freze, burghie, etc)
• Probleme: separarea si reciclarea la finalul ciclului de
viata

In SUA-piata puternica
pt. aceste compozite
 Compozitul Lignasil si aplicatii la
mobilier
Lignasil Technology, Inc- Canada-produs patentat in 2004
Alcatuit din fibre
naturale: aschii si
praf de lemn de
rasinoase si
foioase (deseuri),
plus un agent de
lipire: polimer
termoplast

Se muleaza la cald
in forme diverse,
plane sau curbe
(ergonomice),
inlocuind plasticul
sau metalul

Rezistent la umezeala si
caldura, se poate colora
Produs in
Canada http://www.lignasil.ca info@lignasil.ca
 Exemplu: B. TREEPLAST- o nouă generaţie
de produse regenerabile şi biodegradabile
• Compania olandeză PE design & engineering BV
• TREEPLAST conţine 50-70 % aşchii din lemn, 20 % faină de
porumb si 10 % raşini naturale si aditivi.
• aspect natural, poate fi finisat ca şi lemnul şi are posibilităti de
prelucrare similare MDF-ului, având o densitate ridicată de 1400
kg/m3 şi ceea ce este foarte important: nu se contrage.
• poate fi prelucrat prin extrudare,
• materie primă excelentă pentru jucării –se finiseaza bine, este
biodegradabil
• Inlocuieste produsele termoplaste
• TREEPLAST este actualmente testat în vederea omologării, de
către un consorţiu format din 6 întreprinderi mici si mijlocii din
Olanda, Austria si Germania, împreuna cu institute de cercetare
din Olanda şi Austria.
 Exemplu: C. Compozite lemn-ciment

Mai usor decat cimentul, rezistenta si durabilitate mai mare decat

a lemnului, proprietati izolatoare ridicate
 Idei de valorificare a diverselor
deseuri in mobilier si amenajari de
interior
http://www.treehugger.com

Design cu materiale reciclate

Masute cu placi
superioare din deseuri
debitate transversal.
Fixare cu rasina
epoxidica

Dan McCarl
Bancute din
OSB-deseu de
la constructii

Coffee table

Gruba-studio design Argentina

Deseuri din lemn, OSB, jaluzele designers María Constanza Nuñez and
Gabriel Pires Mateus (who run Gruba)
 Suport pt. lumanari- lemn
butoi reciclat-Stil Novo-
Julie Morringello ‘Gondola’-vinul
actioneaza ca un
Amy Hunting-Norvegia colorant natural

The Venice Chest- din reciclarea Design cu sertare

butoaielor pt vin-Stil Novo Design desperecheate-
SchubLaden , Berlin
 Barrique boden- podele si mobilier
din stejar –reciclare butoaie de vin

• Produs Germania- Cubo-Coverings

• Culoarea este naturala
• Elementele se lipesc pe un suport (lemn, placaj), se
calibreaza si se finiseaza cu un lac transparent
http://www.materia.nl/575.0.html?&user_material[material_uid]=1562&search=1&cHash=9bc2ac19a0
http://www.cubo-coverings.com info@cubo-coverings.com
 Idei ale studentilor- Propuneri de valorificare a rebuturilor identificate la
Becker Gherla

masuta din sticla si furnir mulat – varianta I masuta din furnir mulat – varianta a II-a

Forma masutelor pentru cafea variaza de la un

designer la altul, aceasta multitudine de variante
de design fiind limitata totusi de tehnologia de
producere a furnirului mulat.

masuta din furnir mulat – varianta a III-a Student Adrian Tican 2003
 Propuneri de valorificare a rebuturilor din furnire mulate pentru un taburet in
4 variante cromatice

Varianta I (varianta aleasa) Varianta a II-a

Varianta a III-a Varianta a IV-a

Student Adrian Tican 2003
Variante de amenajare propuse pentru o cafenea utilizand cele 2 piese de mobilier
reproiectate (masuta si taburet)

Varianta I Varianta a II-a

Varianta a III-a Varianta a IV-a

 Etapele de realizare a masutei din repere rebutate de furnire mulate
Masuta

sortare elemente picioare sortare elemente masa sortare rondele

insemnare picioare masa decupare picioare masa Insemnare elemente blat

taiere elemente blat slefuire picioare masa frezare picioare masa

finisare elemente imbinare elemente Fixare sticla

Etapele de realizare a taburetului din repere rebutate de furnire
mulate

sortare picioare taburet sortare elemente cadru taburet imbinare elemente

finisare taburet asamblare componente Produs final

Propuneri de valorificare a deseurilor din furnire
mulate in produse noi, prin reproiectare

• bancuta

Bobea Mihaela- 2013

 Etapele realizarii practice pentru bancuta
4.aplicarea
2.redimensionare
cepurilor
1.reperele folosite: a reperelor 3.realizarea 5.Incleierea si
-scoica Turnichair-legatura scaun Idolf scobiturilor conditionarea
reperelor

6.slefuirea elementelor
7.finisare 8.produsul final

Bobea Mihaela- 2013

 Etapele realizarii practice a unui scaunel
1.reperele
folosite: 2.repararea defectului si
-calota bratara redimensionarea reperelor
scaun Lief
-calota spatar
scaun Lief
-calota spatar
Persby

3.finisarea si asamblarea elementelor

Bobea Mihaela- 2013

 Mobilier cu lemn reciclat finisat opac
Inspiratie din
motivele
Mondrian

Capra Lucsandra 2015

Lemn reciclat finisat opac
 Suport de flori si
masuta realizate
din lemn de mici
dimensiuni

Plesa Teodora- 2017

Piese de mobilier in amenajare

Plesa Teodora- 2017

 Lamellux tip “QUERTEC”

Giancarlo Zema design-iluminare din

interior!
• Panou compozit: lemn masiv si rasina transparenta
colorata
• Specii: stejar, fag, paltin, cires, nuc, iroko, teak si wenge.
• Panourile (15-40 mm in grosime, lungime maxima 2,50 m;
latime maxima 1,20 m), pot fi slefuite si lacuite ca si lemnul
masiv
• Design de interior, usi glisante, panouri decorative,
mobilier, paravane, placi superioare la mese
 Alte produse Lamellux tip
“QUERTEC”

Panouri compozite: lemn-rasina alba

sau colorata in benzi alternante
Permite iluminare interioara a
obiectului http://www.lamellux.com/gammes/modeles/15/
 “QUERTEC”
-grosime: 15-40 mm
-L max = 2,60 mm; l max = 1,20 mm
-Dimensiuni alternante lemn-rasina= 15+15,
15+20, 20+20, 25+25, 28+25 mm...
-Distanta minima intre sipcile din lemn = 10
mm
-Distanta maxima intre sipcile de lemn = 50
mm
-Distanta optima = 15-30 mm
-Panourile se calibreaza si finiseaza

http://www.lamellux.com/gammes/fiche-technique/16/
Idei ale studentilor privind mobilier
din material reciclat

Combinatie lemn deseuri-

Florea Lucian- 2016
rasina polimetilmetacrilat
 Alte produse Lamellux tip “VIBRATO”
-2007?

Combinatie de rasina
Alveole rasina + wenge
transparenta + lemn Alveole rasina + zebrano
Aspect spectaculos prin iluminare
interioara- efect de vitraliu!

http://www.lamellux.com/gammes/modeles/15/
 “VIBRATO”

Vibrato facings are relatively thin and

flexible, that is why they are surrounded
with a wood or aluminium frame which
enables their use as doors or invisible
fixtures.
These Vibrato facings can be curved
Maximum length : 2.60 m
Maximum width : 1.20 m
Applications on : interior, decorative sliding
doors, furniture doors, decorative
elements...
Coulée de résine injectée entre
The traditional finish is satin varnish with a
deux parements de bois.
subtle frosted aspect.

http://www.lamellux.com/gammes/fiche-technique/15/
Lamellux tip “VIBRATO”
 Similar cu “Vibrato” este
“Lignealuce”

• Linea Lignealuce –Italia

• Panouri din lemn taiat sub diferite forme si
rasina acrilica colorata care se toarna in spatiile
ramase actionand ca un agent de lipire.
http://www.lignealuce.com info@lignealuce.com
 Lamellux-”INCLUSION”

“INCLUSION”- se frezeaza
ornamentul pe CNC, iar golul se
umple cu rasina colorata. Se
calibreaza si finiseaza

“Quertec” si “Vibrato”
 Design cu sticla reciclata-
Vetrazzo

• Vetrazzo-California-2006
• Este eco-friendly, combina deseuri din sticla colorata (85%)
cu un amestec de ciment, aditivi, pigmenti si alte materiale
reciclate- nu emit VOC
• Utilizat pentru top-uri de bucatarii, bai-grosimi app. 30 mm
• Extrem de rezistente, placile Vetrazzo sunt reparabile de
catre producator

http://www.vetrazzo.com/products_faqs.asp
Design cu sticla reciclata- Vetrazzo

www.vetrazzo.com/
 Design cu material reciclat-Hundertwasser
(sticla, metal, caramida, ceramica, etc)

Friedrich Stowasser (1928-

2000)
Pictor, arhitect, ecologist

Toaleta- Kawakawa, New Zealand. Scoala Montessori din Viena –

iubire pt natura, culori vii
Influentat de Gaudi si Klimt
“arhitectul vindecarii”
"Sto" sau "Sta" inseamna 100 in limba ceha, numele s-a modificat in
Hundertwasser
 Casa are 52 de apartamente, patru
birouri, 16 terase private si trei
terase comune si un total de 250 de
pomi si tufisuri. Aceasta casa este
una dintre constructiile cele mai
vizitate din Austria si a devenit
parte din mostenirea culturala a
Austriei.

Krawina House- Viena

1983-1986
 Panouri din deseuri de hartie reciclata
(continut reciclat 55-90%)

• ShetkaWorks L.L.C. –SUA-2005

• Panourile sunt realizate din orice deseu de hartie,
inclusiv cerata, ziare, reviste, carton- se formeaza intai o
pasta, care dupa intarire in prezenta unui aditiv (gips sau
rasina) este foarte rezistenta
• Se finiseaza ca si lemnul cu un strat izolator pentru a nu
absorbi apa
• Rezista bine la patare, zgariere, foc
• Eco-friendly, reciclabile
http://www.shetkastone.com
Mobilier din panouri din deseuri de hartie- tip ShetkaStone
Masuta din lemn de mici dimensiuni si
blat din hartie reciclata +praf de lemn

Cotta Andreea- 2014

Masuta in amenajare spatiu public
 Dacryl- placi acrilice pentru design

• Dacryl-Franta
• Sunt placi acrilice transparente ce pot fi chiar curbate la
temperaturi de 160-180 grade
• Dimensiuni maxime 2000x1250mm; grosimi: 2- 30 mm
• Pot fi foarte decorative atunci cand prezinta insertii de alte
materiale: vegetale, textile (dantela), elem.metalice, etc
• Se pot utiliza la mobilier

http://www.dacryl.fr meyer@dacryl.fr
Dacryl cu insertii textile
 Insertii minerale,vegetale,metale

Cu piatra de rau
Cu cristale Cu bronz

Cu
lemn

Cu Cu
alge hortensii
Mobilier cu Dacryl
 Plastic reciclat

• Smile Plastics Ltd –UK

• Placi din peturi de plastic reciclate
• Se pot prelucra mecanic si nu necesita finisare
• Se pot utiliza si la mobilier
cjw@smile-plastics.co.uk
http://www.smile-plastics.co.uk
Isabelle More
 Domino wood

• Mafi Naturholzboden GmbH –Austria

• Blocuri de lemn cu fibra transversala 40x40 mm
incleiate si tratate termic pentru a creste stabilitatea
la umezeala: frasin, mesteacan, larice
• Panourile sunt foarte rezistente la uzura

http://www.mafi.at office@mafi.at
 Inovatie
Banca Centrala-
cu sticla colorata-
Meiningen Germania
ARTISTA®/IMERA®

• ADVANCED MATERIALS SCHOTT –Germania

• Un proces patentat, prin care sticla colorata in diferite
nuante se poate “lipi” prin topire si fuzionare sau se
poate obtine orice combinatie cromatica prin
fuzionarea prafului colorat de sticla
• Se poate utiliza si la mobilier si decoratiuni de interior

hartmut.glenewinkel@schott-export.com
Barney Zeitz

SCHOTT
Headquarter, Mainz

S. Bernardo, Centocelle, Rome

Wolf glass and art
http://www.sinksgallery.com/item-191-3-
198-1-3405-0-catalog--1.htm
 Glass Colors- faianta decorativa
info@effepimarmi.it
http://www.riverstone.it

• Produs Italia- Effepi Marmi S.R.L

• Fragmente de sticla si rasina colorata aplicate pe un
suport- cu un adeziv
• Suprafata este tratata cu ceara si substante tip
waterproof pt. a rezista la patare si absorbtie lichide-
absorbtie zero: cafea, ulei, acizi, cola, lamaie, etc
• Pentru podele si pereti- formate 40x40 cm, 60x40 cm,
60x60 cm, 110x30.5 cm
• Se taie cu panze diamantate- colturile se rotunjesc
usor!
 Fortis Arbor Wood Mosaics –
mozaic din lemn
http://www.fluxstudios.com/Fortis_Arbor_web/FortisArbor_home.htm

Bambus + teak

• Aplicatie in curs de patentare- companie America

• Foloseste specii exotice: bambus, teak, lemn de
trandafir, nuc- specii rezistente si durabile- materia
prima: deseuri din lemn sau din plantatii-dimensiuni mici
• Se aplica in loc de faianta, placi superioare decorative la
mobilier (bucatarie, baie), podele
Mobilier din lazi de transport
maritim reciclate

http://www.peveto.org/Services.cfm