COLEGIUL NAłIONAL „NICOLAE

„NICOLAE TITULESCU”
PUCIOASA

ASCEZA CREŞTINĂ
PROIECT DIDACTIC

Pucioasa, 1 Aprilie 2008

 Wtàx zxÇxÜtÄx
Profesor: Marian Dobrescu
Disciplina: Religie
Clasa: a XII-a B
Unitatea de învăŃare: Spiritualitate şi misiune
Titlul lecŃiei: Asceză creştină
Tipul lecŃiei: mixtă

CompetenŃe specifice:
EvidenŃierea importanŃei harului divin şi a ascezei creştine în plan personal şi în cel al
vieŃii comunităŃii
CompetenŃe derivate:
Dezvoltarea respectului faŃă de cele sfinte
Respect şi înŃelegere faŃă de semenii de alte credinŃe şi convingeri
Asumarea propriei identităŃi religioase
Strategia: inductivă, deductivă, dirijată, cognitivă.

Organizarea: frontală şi independent-individuală

Metode: brainstorming-ul, expunerea, explicaŃia, observarea, conversaŃia euristică, lectura şi

interpretarea textului biblic, ştiu – vreau să ştiu – am învăŃat, tabelul SINELG.

Material didactic: fişe cu texte selectate.

Material bibliografic:

1. Biblia sau sfânta Scriptură, EIBMBOR, Bucureşti, 1998

2. Crainic, N., SfinŃenia – împlinirea umanului, Editura Trinitas, Iaşi, 1993
3. Sfântul Teofan Zăvorâtul, ViaŃa duhovnicească şi cum o putem dobândi,
Editura Buna Vestire, Bacău, 1998
4. Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Spiritualitatea ortodoxă – ascetică şi mistică,
EIBMBOR, Bucureşti, 1992

2
 fvxÇtÜ|âÄ w|wtvà|v
Activitatea didactică
Momentele CompetenŃe Strategii
Evaluare
lecŃiei derivate didactice

Timp
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
Asumarea
Profesorul şi elevii rostesc împreună rugăciunea „Împărate ceresc”.
Momentul propriei Rostirea
2’ • Profesorul verifică prezenŃa Observarea
organizatoric identităŃi rugăciunii
• Elevii îşi pregătesc manualul şi maculatorul
religioase
Solicită elevii să îşi amintească ceea
ce au învăŃat în legătură cu viaŃa
primilor oameni, înainte de
momentul căderii în păcat.
Propune elevilor lectura textului nr.
1 (Fac. II, 7- 9, 15 – 17), după care
urmează un exerciŃiu de interpretare
Dezvoltarea Lectura şi Observarea
Pregătirea a acestuia, pe următoarele Citesc textul indicat de
5’ respectului faŃă interpretarea Analiza
aperceptivă coordonate: profesor şi participă la discuŃii.
de cele sfinte textului biblic răspunsurilor

Care este sensul primei
porunci date de Dumnezeu
primilor oameni? Se poate
vorbi de un post în textul
citit?

Care este semnificaŃia sau
rolul acestui post?
AnunŃarea AnunŃă titlul noii lecŃii, pe care îl
Îşi notează titlul lecŃiei pe
titlului lecŃiei 2’ notează pe tablă, şi anunŃă
caiete.
noi competenŃele propuse

3
 Împarte elevii în cinci grupe.
Solicită elevii să îşi împartă foaia de
caiet în trei coloane şi să scrie „Ştiu”
deasupra primei coloane, „Vreau să
ştiu” deasupra celei de a doua şi
„Am învăŃat” deasupra celei de a
treia.
Răspund solicitării formulate
Invită elevii să explice termenul
de către profesor.
asceză, folosindu-se de cunoştinŃele
Notează în caiet, în coloana
dobândite anterior.
„Ştiu”, informaŃiile cunoscute
Toate informaŃiile furnizate de către
Asumarea anterior.
elevi sunt notate pe tablă de către
propriei Formulează întrebările care
profesor în coloana „Ştiu”. ConversaŃia
identităŃi vor fi notate în coloana „Vreau Observarea
Solicită elevii să formuleze întrebări euristică
Comunicarea religioase să ştiu”. Analiza
despre ce ar dori să ştie legat de Lectura
noilor 22’ Respect şi Lecturează, în cadrul grupului răspunsurilor
tema propusă. Întrebările vor fi ExplicaŃia
cunoştinŃe înŃelegere faŃă din care fac parte, textul dat de Aprecieri
notate în coloana „Vreau să ştiu” Tabelul
de semenii de profesor şi notează pe verbale
(aproximativ 5’). SNELG
alte credinŃe şi marginea acestuia simbolurile
Împarte fiecărui grup o fişă cu un
convingeri adecvate.
text în care este prezentată tema
Participă la discuŃia iniŃiată de
abordată; această prezentare are
profesor şi îşi notează noile
următoarele repere:
informaŃii.

ÎnŃelegerea termenului;
Îşi argumentează opiniile.

Rădăcinile ascezei;

EvoluŃia ascezei;

PracticanŃi ai ascezei;

Efecte sau beneficii ale
practicării ascezei
(aproximativ 8’)
La final, fiecare grupă va prezenta

4
 celorlalŃi colegi, printr-un delegat,
răspunsurile la întrebările din fişă
(aproximativ 9’).
Urmează o scurtă discuŃie despre
lucrurile nou reŃinute precum şi
despre neclarităŃile elevilor în
legătură cu textele citite în timpul
lecŃiei.
În vederea fixării noilor cunoştinŃe,
se revine asupra întrebărilor pe care
le-au formulat elevii în etapa
anterioară şi pe care le-au trecut în
Respect şi Observarea
coloana “Vreau să ştiu”.
înŃelegere faŃă Identifică şi prezintă răspun- Expunerea Analiza
Fixarea noilor Se reia fiecare întrebare şi se notează
5’ de semenii de surile întrebărilor formulate în ConversaŃia răspunsurilor
cunoştinŃe răspunsurile aflate în timpul
alte credinŃe şi cadrul etapei „Vreau să ştiu”. euristică Aprecieri
predării noului conŃinut în coloana a
convingeri verbale
treia.
Întrebările la care nu există un
răspuns vor fi discutate într-o lecŃie
viitoare.
Respect şi
Le propune elevilor o discuŃie
înŃelegere faŃă
Actualizarea pornind de la următoarea întrebare: Participă la discuŃia iniŃiată de
8’ de semenii de ConversaŃia
cunoştinŃelor noi am putea deveni practicanŃi ai profesor.
alte credinŃe şi
ascezei?
convingeri
Aşadar, asceza este o atitudine care a
Asumarea
Aprecierea, condus la mântuire pe unii dintre
propriei Ascultă cu atenŃie cele spuse
asocierea şi 3’ sfinŃi (pentru că nu toŃi au fost Expunerea Observarea
identităŃi de profesor şi îşi notează.
generalizarea asceŃi). Ea nu înseamnă atât efortul
religioase
de a evita păcatele, cât şi pe acela de

5
 a pune în locul lor practica virtuŃilor.
Perioadele de post, ca cea în care ne
aflăm şi noi acum, sunt un prilej
numai bun de a încerca să practicăm
asceza creştină, cu ceea ce presupune
ea: post, rugăciune, fapte bune…
Aprecieri
Profesorul apreciază/notează elevii care s-au remarcat pe parcursul
Evaluarea 1’ verbale
orei.
Notarea
De redactat un text, de aproximativ
Activitatea
1’ o pagină, cu titlul „Asceza în istoria şi Ascultă şi notează.
suplimentară
în viaŃa creştinilor”.
Încheierea 1’ Profesorul şi elevii rostesc împreună rugăciunea „Tatăl nostru”. Observarea

6
 ANEXE

TEXTE SUPORT PENTRU ACTIVITĂłI

Textul nr. 1

„Atunci, luând Domnul Dumnezeu Ńărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat

în faŃa lui suflare de viaŃă şi s-a făcut omul fiinŃă vie. Apoi Domnul Dumnezeu a sădit
o grădină în Eden, spre răsărit, şi a pus acolo pe omul pe care-l zidise. Şi a făcut
Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuŃi la vedere şi cu
roade bune de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieŃii şi pomul cunoştinŃei
binelui şi răului. Şi din Eden ieşea un râu, care uda raiul, iar de acolo se împărŃea în
patru braŃe. (…) Şi a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse şi l-a pus în
grădina cea din Eden, ca s-o lucreze şi s-o păzească. A dat apoi Domnul Dumnezeu lui
Adam poruncă şi î zis: Din toŃi pomii din rai poŃi să mănânci, iar din pomul cunoştinŃei
binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!”.

Facerea II, 7- 9, 15 – 17

Grupa 1

„În opinia curentă cuvântul asceză este asociat cu un sens negativ. Asceza ar fi
pe toată linia reŃinere, înfrânare, strădanie negativă. (…)
În realitate, asceza are un scop pozitiv. Ea urmăreşte fortificarea firii şi
eliberarea de viermele păcatului care o roade, care promovează stricarea ei. Asceza
sădeşte în locul patimilor virtuŃile, care presupun o fire cu adevărat întărită. (…)
ultima Ńintă a ascezei este să elibereze firea nu numai de mişcarea poftelor păcătoase,
ci şi de ideile care se ivesc în minte după curăŃirea de patimi”
Pr. Prof. dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitatea ortodoxă
RăspundeŃi următoarelor întrebări:

Ce trebuie să înŃelegem prin asceză?

Care este scopul ei?

Grupa 2

„Poate întreba cineva de vechimea postului, crezând că postul a fost rânduit de

Biserică mult mai târziu. Aici vă amintesc cuvintele Sfântului Vasile cel Mare care
spunea că postul este una din cele mai vechi porunci, fiind rânduit chiar din rai. Căci a
poruncit Dumnezeu lui Adam: Din toŃi pomii din rai poŃi să mănânci, iar din pomul
cunoştinŃei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din el, vei muri
negreşit! (Facere 2, 16-17). VedeŃi vechimea postului? Iar dacă Adam şi Eva au călcat
porunca postului şi ascultării, vedeŃi că au fost izgoniŃi din rai şi au murit? Iată
vechimea postului şi iată şi urmările celor ce au putut dar n-au voit să postească.
Postul se respecta şi în Legea Veche. Iudeii posteau lunea şi joia şi în anumite zile
după rânduiala de cult a Vechiului Testament. In Legea Harului, SfinŃii PărinŃi,

7
pornind de la cultul iudaic, au rânduit două zile de post săptămânal obligatoriu:
miercurea, în amintirea vânzării Domnului de către Iuda şi vinerea, în cinstea
răstignirii Lui pe cruce. Mai târziu s-a rânduit şi lunea zi de post, mai ales pentru
călugări, ca să prisosească în toate Biserica creştină faŃă de cultul iudaic. Apoi s-au
rânduit şi celelalte patru posturi de peste an, dintre care cel mai important pentru
pocăinŃa şi creşterea noastră duhovnicească este Postul Mare. În acest sfânt post
creştinii se înfrânează de la mâncare de dulce, merg cât mai regulat la biserică, se
împacă unii cu alŃii, soŃii Ńin definitiv curăŃenie trupească. Apoi toŃi se roagă mai mult,
citesc regulat Psaltirea, fac metanii şi milostenie după putere, se spovedesc şi se
împărtăşesc în post de două ori, sau măcar odată până la Sfintele Paşti, renunŃă la
judecăŃi, la certuri şi distracŃii care robesc mintea şi înşeală pe mulŃi”.
Pr. Ilie Cleopa, Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

RăspundeŃi următoarelor întrebări:

Când se poate vorbi, pentru prima dată, despre post?

Care a fost consecinŃa nerespectării primei porunci date omului de către
Dumnezeu?

De ce este important postul în viaŃa creştinului?

Grupa 3

„Un părinte trăia în liniştea pustiei. Demonii l-au atacat în mod văzut şi au
început să-l tragă afară din pustie. Părintele însuşi a început să se lupte cu ei, dar ei l-
au împins şi l-au tras până la uşă. Încă puŃin şi l-ar fi scos afară. Văzând pericolul mare
în care se afla, părintele a strigat: Doamne Iisuse Hristoase! De ce m-ai părăsit? Ajută-
mă, Doamne! De îndată ce a strigat, Dumnezeu a apărut şi a alungat demonii şi a spus
părintelui: Nu te-am părăsit, dar pentru că nu M-ai chemat pe Mine şi ai crezut că te
poŃi descurca singur cu demonii, nu Ńi-am venit în ajutor. Cheamă-Mă, şi întotdeauna
vei primi ajutorul Meu imediat. După ce a spus acestea, Domnul s-a făcut nevăzut.”

Sfântul Teofan Zăvorâtul,

ViaŃa duhovnicească şi cum o putem dobândi

RăspundeŃi următoarelor întrebări:

Ce este rugăciunea?

Care sunt efectele ei?

De ce este important să ne rugăm?

Grupa 4

„Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toŃi sfinŃii îngeri cu El, atunci va
şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va
despărŃi pe unii de alŃii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a
dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui:
VeniŃi, binecuvântaŃii Tatălui Meu, moşteniŃi împărăŃia cea pregătită vouă de la întemeierea
lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aŃi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aŃi dat să beau;

8
străin am fost şi M-aŃi primit; gol am fost şi M-aŃi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aŃi cercetat;
în temniŃă am fost şi aŃi venit la Mine. Atunci drepŃii Îi vor răspunde, zicând: Doamne,
când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi łi-am dat să bei? Sau când Te-am
văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în
temniŃă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă,
întrucât aŃi făcut unuia dintr-aceşti fraŃi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aŃi făcut”.
Sfânta Evanghelie după Matei XXV, 31 – 40.

RăspundeŃi următoarelor întrebări:

Ce presupune milostenia?

Care este fundamentul faptelor bune?

De ce este important să săvârşim fapte bune?

Grupa 5

„Şi intrând el odată în biserica, a auzit din Evanghelie cuvintele spuse de

Domnul tânărului bogat: Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor
şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mă (Matei 19, 21). A fost ca şi când
numai pentru dânsul s-a făcut citirea aceasta şi, întorcându-se acasă, a împărŃit
săracilor averile sale, neoprindu-şi pentru sine şi pentru sora lui, decât cele de
trebuinŃă. ÎncredinŃă apoi pe sora lui unor credincioase fecioare, iar el se făcu pustnic.
Deci, la început, se povăŃuia după viaŃa pustnicilor din apropiere de satul lui,
culegând de la toŃi, ca o albină din flori, toată fapta bună, avându-şi chilia şi el tot
lângă sat, întărindu-se în viaŃa de pustie, în rugăciune, în nemâncare, in iubirea de
oameni şi aşa se silea a urma lui Hristos, urmând tuturor. Şi era iubit de toŃi din sat”.
(ViaŃa sfântului Cuvios Antonie cel Mare)

RăspundeŃi următoarelor întrebări:

De ce (din ce motiv) s-a retras sfântul Antonie cel Mare din viaŃa bogată?

Cum a înŃeles el să trăiască după acest moment?

Care era scopul acestor fapte ale sale?