Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gradul de Indatorare Şi Nivelul Datoriei Externe in Ţările in Curs Dezvoltare
Gradul de Indatorare Şi Nivelul Datoriei Externe in Ţările in Curs Dezvoltare
curs dezvoltare
Dacă pentru clasificarea ţărilor Banca Mondială operează cu indicatorul P.I.B./loc., in legătură
cu indatorarea ţărilor lumii, aceeaşi instituţie foloseşte criteriul „gradul de indatorare”. Gradul de
indatorare al ţărilor lumii se determină pentru ţările cu venituri medii sau scăzute şi se au in
vedere mai mulţi indicatori.
Criteriile de clasificare a ţărilor indatorate, propuse de Banca Mondială, vizează o arie foarte
largă de indicatori, ceea ce reflectă, in ultimă instanţă, faptul că indatorarea externă reprezintă
atat o cauză, cat şi o consecinţă a nivelului scăzut de dezvoltare in care se află.
Clasificare
Clasificarea după gradul de indatorare
după venit
SDE/EX
SDE/EX>220% 132%-220% SDE/EX<132%
SDE/PIB>80% SDE/PIB SDE/PIB<48%
48%-80%
In categoria TVSSI sunt 34 de ţări, cele mai multe dintre ele din regiunile cele mai sărace ale
lumii (Africa sub-sahariană şi Asia de Sud), in cea a TVSMI 11 ţări, in TVSPI 9 ţări, in TVMSI
11, in TVMMI 24 de ţări, iar in ultima categorie, TVMPI 41 de ţări Printre TVSSI se numără:
Angola, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Coasta de Fildeş, Etiopia,
Guineea, Indonezia, Laos, Liberia, Madgascar, Malawi, Mali, Mauritania, Mozambic, Birmania,
Nicaragua, Niger, Nigeria, Rwanda, Siera Leone, Somalia, Sudan, Tanzania, Uganda, Vietnam,
Zambia. La TVSMI sunt Bangladesh, Benin, Cambodgia, Ciad, Gambia, Ghana, Haiti,
Honduras, India, Kenia, Moldova, Pakistan, la TVSPI Armenia, Buthan, China, Eritreea,
Lesotho, Nepal, la TVMSI Argentina, Bolivia, Brazilia, Bulgaria, Ecuador, Gabon, Iordania,
Peru, Siria, Guyana, la TVMMI Algeria, Belize, Chile, Columbia, Ungaria, Liban,. Malaiezia,
Maroc, Filipine, Venezuela, Rusia, Thailanda, Tunisia.
Structura datoriei acestor ţări este următoarea: 61% acorduri bilaterale (din care, două treimi cu
membrii Clubului de la Paris), 25% acorduri multilaterale (inclusiv FMI); in funcţie de durata
acordării imprumuturilor, 8% imprumuturi private pe termen lung şi 86% pe termen scurt.
Aproape 51% din nivelul imprumuturilor bilaterale este in termeni de favoare. Din cea bilaterală,
70% este in condiţii de favoare.39
In afara acestor indicatori, pentru reflectarea gradului de indatorare al ţărilor lumii se mai
folosesc şi alţii, cum ar fi:
Din punctul de vedere al acestor indicatori, nivelul mediu al indatorării ţărilor in dezvoltare este
următorul:
In ceea ce priveşte primul indicator de indatorare, datoria externă depăşea volumul exporturilor
de aproape 26 de ori in cazul Sudanului sau de 24 de ori in cazul Guineei Bissau. Datoria externă
pe unitatea de export (raportul procentual dintre volumul datoriei externe şi volumul exportului)
este un indicator care are valori cuprinse intre 227 % pentru Kenya şi 800 % pentru Uganda,
ajungand la peste 1000 % in cazul Etiopiei şi Mozambicului şi depăşind 2000 % pentru Guineea
Bissau şi Sudan, aşa cum am arătat.
Dincolo de nivelurile deosebit de ridicate şi mai ingrijorător este faptul că nivelurile au crescut
faţă de perioada 1993 – 1995. Aceasta dovedeşte incapacitatea acestor ţări de a avea o dinamică
a exporturilor care să devanseze dinamica datoriei externe.
Acelaşi lucru se poate constata şi in cazul celorlalţi indicatori avuţi in vedere. Cu foarte mici
excepţii, toate aceste ţări au avut performanţe mult mai slabe in 1998 decat in 1993 - 1995, ceea
ce reprezintă o dovadă in plus că datoria externă este o problemă deosebit de acută pentru ţările
cele mai sărace.
In timp ce ţările considerate sunt cel mai sever indatorate şi, in acelaşi timp, cele mai sărace,
mărimea, natura, sursa şi gravitatea problemelor pe care le inregistrează in legătură cu datoria lor
externă variază foarte mult de la o ţară la alta, ca şi accesul lor pe pieţele private de capital.
Şi structura datoriei externe variază foarte mult in cazul acestor ţări. Ponderea creditorilor
privaţi este mare in Coasta de Fildeş, Nicaragua şi Sierra Leone, in timp ce creditorii bilaterali
deţin majoritatea in celelalte ţări din această categorie. Acordurile de imprumut multilaterale,
inclusiv trageri asupra F.M.I. deţin mai mult de o treime din totalul datoriei unor state precum
Burundi, Republica Centrafricană, Ghana, Honduras, Liberia, Rwanda şi Uganda.Conform
Băncii Mondiale, datoria a 188 de ţări in dezvoltare se ridica la inceputul lui 2002, la 2442,1
miliarde USD, iar datoria ţărilor celor mai indatorate la 342,6 miliarde USD.
Datoria externă in PIB (%) şi serviciul datoriei externe total şi pe regiuni a ţărilor in
dezvoltare (mld. dolari) 1991-2000 Tabelul 9.15
41,6 35,1
Din care:
43,9 38,5
73,3 61,4
America Latina
32,7 37,9
Africa
Asia
Datoria externă este inegal repartizată pe regiuni, ţările din America Latina avand cea mai mare
datorie, 809,1 mld. dolari, urmate de cele din Asia.
O privire asupra datoriei externe in anii ’90, pe diferite categorii de ţări, relevă următoarea
ierarhie a celor mai indatorate ţări, prezentată in tabelul nr. 8.8
Se apreciază că datoria externă a unor ţări africane este echivalentă cu producţia lor pe unul sau
doi ani!
Pe grupuri de ţări, ţările cu venituri mici (exclusiv China) aveau o datorie externă de 721.592
mil.$, iar ţările cu venituri medii 1.814.454 mil. $, de peste două ori mai mult. Dar dimensiunea
datoriei externe pentru ţările cele mai sărace este mult mai complexă, pentru că raportat la
resurse, capacitatea lor de a face faţă gradului ridicat de indatorare este foarte scăzută. Datoria
externă a tuturor ţărilor foarte sărace puternic indatorate era de 200 miliarde dolari la sfarşitul
anului 1998. Chiar dacă ea reprezintă o parte mică din datoria externă totală a ţărilor in
dezvoltare, este de 4 ori mai mare decat incasările din export şi reprezintă 120% din P.I.B.-ul
acestor ţări.
Dincolo de acest aspect, aceste ţări sunt cele cu cea mai săracă populaţie a lumii (jumătate din
populaţia acestor ţări trăieşte in sărăcie absolută). Ca o medie, o persoană din aceste ţări trăieşte
cu 13 ani mai puţin decat media din ţările in curs dezvoltare şi cu 7 ani mai puţin decat in
celelalte ţări cu venituri scăzute.
Primele 10 ţări, cele mai indatorate din lume, deţin cam 70% din totalul datoriei externe a
ţărilor cu venituri medii. Pe zone geografice, America Latină şi Caribe rămane zona cu cele mai
mari datorii externe, urmată de Asia de Est şi Pacific, Europa şi Asia Centrală (din care 30% din
datorie o are Rusia) şi Africa sub-sahariană. Pe ultimul loc se situează Asia de Sud. Comparativ
cu anul 1980, ierarhia este, in linii general aceeaşi, cu diferenţa că cele mai mari creşteri ale
volumului datoriei externe le-au inregistrat Asia de Est şi Pacific şi Europa şi Asia Centrală,
ambele regiuni confruntandu-se cu probleme deosebite la sfarşitul mileniului trecut (criza
financiară din Asia şi căderea comunismului).
La sfarşitul anului 1996, F.M.I. şi Banca Mondială au lansat un prim program numit Iniţiativa
privind Datoria Celor Mai Indatorate Ţări (HIPC). Acesta este un acord al comunităţii
internaţionale, menit să ajute ţările sărace să elaboreze politici corespunzătoare pentru a scăpa de
datoria neperformantă, asigurand o uşurare a datoriei. Datoria este considerată ca fiind
neperformantă atunci cand rata serviciului datoriei externe la export este >25% şi cand ea
reprezintă un factor de constrangere in realizarea unei dezvoltări durabile.
Programul a fost susţinut de 180 de guverne. Principalul obiectiv al acestui program a fost acela
de a aduce ţările cele mai indatorate de la un nivel de datorie neperformantă la o situaţie care să
le permită progresul economic. Erau vizate ţările care, după trei ani de aplicare a programelor
privind relaxarea datoriei, rămaneau totuşi deasupra unui nivel corespunzător.
La inceputul anului 2000, pachetul privind reducerea datoriei externe şi a serviciului datoriei
externe se ridica la 7 miliarde de dolari şi a fost aprobat pentru 7 ţări: Bolivia, Burkina Faso,
Coasta de Fildeş, Guyana, Mali, Mozambic şi Uganda.
In anul 2000 o nouă Iniţiativă privind Datoria Celor Mai Indatorate Ţări a luat contur. Plecand de
la aceleaşi principii, ea era menită a mări numărul de ţări cu acces la facilităţile de reducere a
datoriei prin modificarea condiţiilor de incadrare in categoria ţărilor ce pot beneficia de acest
program (valoarea prezentă a serviciului datoriei externe/export de la 250% la 150%, valoarea
prezentă a datoriei/venituri fiscale de la 280% la 250%, exporturi/P.I.B. de la 40% la 30%, a
venituri publice/P.I.B. de la 20% la 15%).
In concluzie, se poate afirma că problema datoriei externe a devenit tot mai mult problema
tuturor: a creditorilor şi a debitorilor. De aceea, toate măsurile prezentate includ atat eforturile
donatorilor, cat şi pe cale ale receptorilor, in scopul gestionării cat mai eficiente a acestei situaţii.
Multe dintre ţările cu cel mai mare grad de prosperitate au datorii externe halucinante,
care depăşesc produsul intern brut înregistrat de acestea. În comparaţie, datoria externă a
României de 110,82 de miliarde de dolari pare relativ mică, cu atât mai mult dacă aceasta
este raportată la PIB-ul României pe 2008 de 199,48 miliarde de dolari. Acest lucru nu este
neapărat încurajator, având în vedere instabilitatea economică şi politică din România,
contracţia economică în creştere şi nivelul de trai mult mai scăzut decât în ţările
occidentale.
SUA are cea mai mare datorie externă din lume, însă aceasta nu depăşeşte PIB-ul. Ţara cu cea
mai mare datorie externă raportată la produsul intern brut este, la ora actuală, Irlanda, cu o
datorie cu peste 10 ori mai mare decât PIB-ul.
19. Ungaria - Datoria externă (ca procent din PIB): 105,7 la sută
18. Australia - Datoria externă (ca procent din PIB): 111,3 la sută
17. Italia - Datoria externă (ca procent din PIB): 126,7 la sută
16. Grecia - Datoria externă (ca procent din PIB): 161,1 la sută
15. Spania - Datoria externă (ca procent din PIB): 171,7 la sută
14. Germania - Datoria externă (ca procent din PIB): 178,5 la sută
13. Finalnda - Datoria externă (ca procent din PIB): 188,5 la sută
Datoria externă brută: 364,85 miliarde de dolari
12. Suedia - Datoria externă (ca procent din PIB): 194,3 la sută
11. Norvegia - Datoria externă (ca procent din PIB): 199 la sută
10. Hong Kong - Datoria externă (ca procent din PIB): 205,8 la sută
3. Marea Britanie - Datoria externă (ca procent din PIB): 408,3 la sută