Gradul de indatorare şi nivelul datoriei externe in ţările in

curs dezvoltare
Dacă pentru clasificarea ţărilor Banca Mondială operează cu indicatorul P.I.B./loc., in legătură
cu indatorarea ţărilor lumii, aceeaşi instituţie foloseşte criteriul „gradul de indatorare”. Gradul de
indatorare al ţărilor lumii se determină pentru ţările cu venituri medii sau scăzute şi se au in
vedere mai mulţi indicatori.

Criteriile de clasificare a ţărilor indatorate, propuse de Banca Mondială, vizează o arie foarte
largă de indicatori, ceea ce reflectă, in ultimă instanţă, faptul că indatorarea externă reprezintă
atat o cauză, cat şi o consecinţă a nivelului scăzut de dezvoltare in care se află.

Clasificare
Clasificarea după gradul de indatorare
după venit
 SDE/EX
 SDE/EX>220% 132%-220%  SDE/EX<132%
 SDE/PIB>80%  SDE/PIB  SDE/PIB<48%
48%-80%

Ţări cu Ţări cu venituri scăzute

Ţări cu venituri scăzute Ţări cu venituri scăzute
venituri moderat indatorate
sever indatorate (TVSSI) puţin indatorate (TVSPI)
scăzute (TVSMI)
Ţări cu Ţări cu venituri medii
Ţări cu venituri medii sever Ţări cu venituri medii puţin
venituri moderat indatorate
indatorate (TVMSI) indatorate (TVMPI)
medii (TVMMI)

In categoria TVSSI sunt 34 de ţări, cele mai multe dintre ele din regiunile cele mai sărace ale
lumii (Africa sub-sahariană şi Asia de Sud), in cea a TVSMI 11 ţări, in TVSPI 9 ţări, in TVMSI
11, in TVMMI 24 de ţări, iar in ultima categorie, TVMPI 41 de ţări Printre TVSSI se numără:

Angola, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Coasta de Fildeş, Etiopia,
Guineea, Indonezia, Laos, Liberia, Madgascar, Malawi, Mali, Mauritania, Mozambic, Birmania,
Nicaragua, Niger, Nigeria, Rwanda, Siera Leone, Somalia, Sudan, Tanzania, Uganda, Vietnam,
Zambia. La TVSMI sunt Bangladesh, Benin, Cambodgia, Ciad, Gambia, Ghana, Haiti,
Honduras, India, Kenia, Moldova, Pakistan, la TVSPI Armenia, Buthan, China, Eritreea,
Lesotho, Nepal, la TVMSI Argentina, Bolivia, Brazilia, Bulgaria, Ecuador, Gabon, Iordania,
Peru, Siria, Guyana, la TVMMI Algeria, Belize, Chile, Columbia, Ungaria, Liban,. Malaiezia,
Maroc, Filipine, Venezuela, Rusia, Thailanda, Tunisia.

Ca rezultat al creşterii imprumuturilor externe, volumul datoriei externe al ţărilor cu venituri

scăzute sever indatorate aproape s-a triplat intre 1980 şi 1987. Din 1987, datoria externă a
acestora a crescut, dar intr-un ritm mult mai lent, ajungand la aproape 200 de miliarde de dolari
la sfarşitul anului 1996.

Structura datoriei acestor ţări este următoarea: 61% acorduri bilaterale (din care, două treimi cu
membrii Clubului de la Paris), 25% acorduri multilaterale (inclusiv FMI); in funcţie de durata
acordării imprumuturilor, 8% imprumuturi private pe termen lung şi 86% pe termen scurt.
Aproape 51% din nivelul imprumuturilor bilaterale este in termeni de favoare. Din cea bilaterală,
70% este in condiţii de favoare.39

In afara acestor indicatori, pentru reflectarea gradului de indatorare al ţărilor lumii se mai
folosesc şi alţii, cum ar fi:

DET/EX datoria externă totală raportată la exporturi

datoria externă totală raportată la P.N.B., indicator ce reflectă solvabilitatea pe
DET/PIB
termen lung a unei ţări
DOB/EX dobanda totală a datoriei externe raportată la exporturi
DOB/PIB dobanda totală a datoriei externe raportată la P.N.B.
REZ/DET rezervele internaţionale raportate la datoria externă totală
REZ/IM P rezervele internaţionale raportate la importuri
DES/DET datoria totală pe termen scurt raportată la datoria externă totală
DEC/DET datoria totală externă concesională raportată la datoria externă totală
DEM/DET datoria totală externă acordată pe cale multilaterală in totalul datoriei externe.

Din punctul de vedere al acestor indicatori, nivelul mediu al indatorării ţărilor in dezvoltare este
următorul:

Indicatori privind indatorarea externă a ţărilor in dezvoltare

Indicatori de indatorare (%) 1980 1990 1998 1999

DET/EX 88,4 162,5 147,9 136,6
DET/PIB 20,3 34,2 42,1 41,5
SDE/EX 13,5 18,3 18,4 18,7
DOB/EX 7,1 7,8 7,0 7,2
DOB/PIB 1,6 1,7 2,0 2,2
REZ/IMP (luni) 3,8 2,9 4,7 5,0
DES/DET 23,9 16,8 16,2 15,8
DEC/DET 18,2 21,5 14,9 18,6
DEM/DET 8,0 14,3 12,9 13,5

Căderea economică de după 1980 se reflectă şi in creşterea gradului de indatorare al ţărilor in

dezvoltare. Datoria externă raportată la exporturi a crescut in 1990 la peste 160% faţă de 1980,
rămanand la un nivel ridicat, chiar dacă in scădere, şi in anul 1999. Rata serviciului datoriei
externe (respectiv ratele şi dobanda datorate intr-un an, raportate la export) a cunoscut o creştere
permanentă, ceea ce inseamnă că principala sursă de venituri a ţărilor in dezvoltare a avut o
evoluţie inferioară indatorării.

In aceste condiţii, posibilităţile de restituire a imprumuturilor şi dobanzilor aferente sunt in

continuă scădere. Acelaşi lucru reflectă şi datoria externă raportată la P.I.B., respectiv
capacitatea tot mai redusă a ţărilor in dezvoltare de a face faţă indatorării externe.

Datoria concesională (respectiv imprumuturile in condiţii de favoare) a rămas la un nivel relativ

constant (deşi in 1990 a inregistrat o creştere cu 3% faţă de 1980, iar in 1998 o scădere cu 6%
faţă de 1990), iar cea multilaterală o creştere faţă de 1980. Cu toate acestea, datoria externă
provenită din imprumuturile acordate in condiţii concesionale şi pe cale multilaterală au o
pondere destul de mică in totalul datoriei externe.

Dacă, pe ansamblul ţărilor in dezvoltare, situaţia se prezenta la un nivel mediu de indatorare,

pentru ţările cele mai sărace situaţie este mult mai gravă. Unele ţări inregistrau niveluri ale
serviciului datoriei externe de peste 1000%, ceea ce reprezintă cu mult peste nivelurile medii
ale ţărilor in dezvoltare.

Gradul de indatorare al ţărilor celor mai sărace

Indicatorul Ţara 1998 1993-1995

Burundi 1441 932
Etiopia 1065 578
Guineea Bissau 2406 1821
DET/EX
Mozambic 1619 1380
Siera Leone 1123 787
Sudan 2599 3325
Angola 292 81
R.D.Congo 720 213
DET/PIB
Guineea Bissau 415 302
Nicaragua 357 802
Argentina 424 431
Burubdi 806 394
R.D.Congo 774 340
Etiopia 898 373
SDE/EX
Guineea Bissau 1733 1071
Nicaragua 601 2610
Ruanda 554 300
Siera Leone 745 621
Angola 276 73
SDE/PIB
R.D.Congo 678 182
 Guineea Bissau 299 178
Niger 313 46

In ceea ce priveşte primul indicator de indatorare, datoria externă depăşea volumul exporturilor
de aproape 26 de ori in cazul Sudanului sau de 24 de ori in cazul Guineei Bissau. Datoria externă
pe unitatea de export (raportul procentual dintre volumul datoriei externe şi volumul exportului)
este un indicator care are valori cuprinse intre 227 % pentru Kenya şi 800 % pentru Uganda,
ajungand la peste 1000 % in cazul Etiopiei şi Mozambicului şi depăşind 2000 % pentru Guineea
Bissau şi Sudan, aşa cum am arătat.

Dincolo de nivelurile deosebit de ridicate şi mai ingrijorător este faptul că nivelurile au crescut
faţă de perioada 1993 – 1995. Aceasta dovedeşte incapacitatea acestor ţări de a avea o dinamică
a exporturilor care să devanseze dinamica datoriei externe.

Acelaşi lucru se poate constata şi in cazul celorlalţi indicatori avuţi in vedere. Cu foarte mici
excepţii, toate aceste ţări au avut performanţe mult mai slabe in 1998 decat in 1993 - 1995, ceea
ce reprezintă o dovadă in plus că datoria externă este o problemă deosebit de acută pentru ţările
cele mai sărace.

In timp ce ţările considerate sunt cel mai sever indatorate şi, in acelaşi timp, cele mai sărace,
mărimea, natura, sursa şi gravitatea problemelor pe care le inregistrează in legătură cu datoria lor
externă variază foarte mult de la o ţară la alta, ca şi accesul lor pe pieţele private de capital.

Şi structura datoriei externe variază foarte mult in cazul acestor ţări. Ponderea creditorilor
privaţi este mare in Coasta de Fildeş, Nicaragua şi Sierra Leone, in timp ce creditorii bilaterali
deţin majoritatea in celelalte ţări din această categorie. Acordurile de imprumut multilaterale,
inclusiv trageri asupra F.M.I. deţin mai mult de o treime din totalul datoriei unor state precum
Burundi, Republica Centrafricană, Ghana, Honduras, Liberia, Rwanda şi Uganda.Conform
Băncii Mondiale, datoria a 188 de ţări in dezvoltare se ridica la inceputul lui 2002, la 2442,1
miliarde USD, iar datoria ţărilor celor mai indatorate la 342,6 miliarde USD.

Datoria externă in PIB (%) şi serviciul datoriei externe total şi pe regiuni a ţărilor in
dezvoltare (mld. dolari) 1991-2000 Tabelul 9.15

Datoria externa in PIB (%): 1991 2000

 41,6  35,1
Din care:
 43,9  38,5
 73,3  61,4
 America Latina
 32,7  37,9
 Africa
 Asia

Serviciul datoriei externe total (mld. USD)  137,7  331

 63,5  118
  din care dobanda  45,6  167
 America Latină  24,1  56
 din care dobanda  29,1  25,9
 Africa  11,7  9,1
 din care dobanda  63,0  146,3
 Asia  27,7  44,9
 din care dobanda

Datoria externă este inegal repartizată pe regiuni, ţările din America Latina avand cea mai mare
datorie, 809,1 mld. dolari, urmate de cele din Asia.

O privire asupra datoriei externe in anii ’90, pe diferite categorii de ţări, relevă următoarea
ierarhie a celor mai indatorate ţări, prezentată in tabelul nr. 8.8

Cele mai indatorate 10 ţări ale lumii in anul 2002

Nr. crt ŢARA Nivelul datoriei externe (mil.$)

1. Brazilia 227 932
2. China 168 255
3. Rusia 147 541
4. Mexic 141 264
5. Argentina 132 314
6. Indonezia 132 208
7. Turcia 131 556
8. India 104 429
9. Polonia 69 521
10. Filipine 59 342
11. Romania 14 683

Se apreciază că datoria externă a unor ţări africane este echivalentă cu producţia lor pe unul sau
doi ani!

Scurtarea maturităţii imprumuturilor bancare constituie o sursă de creştere a datoriei externe.

Ea işi are originea in modificările survenite in cadrul instituţional şi economic al economiei
mondiale după declanşarea crizei datoriei externe. Diferenţele foarte mari existente intre ţările
ce formează acest grup eterogen al ţărilor in dezvoltare au determinat creditorii să-şi indrepte
atenţia şi preferinţa către ţările cele mai performante ale acestei categorii şi către ţările cu cele
mai mari datorii.
De asemenea, o serie de factori structurali, instituţionali şi ciclici au contribuit la scurtarea
maturităţii imprumuturilor. Dintre aceştia, pot fi amintiţi: apariţia de noi instrumente financiare,
creşterea investiţiilor străine in ţările in curs dezvoltare mai avansate, deficitele mari de cont
curent, coroborate cu creşterea economică rapidă (mai ale in ţările Asiei de Sud-Est) au crescut
cererea de imprumuturi, supraevaluarea activelor, acompaniată de profituri inalte, a atras
capitaluri pe termen scurt, reglementări ale Băncii Reglementelor Internaţionale, care au
favorizat imprumuturile pe termen scurt, pachete de salvare (ca cele pentru Mexic din 1995),
care vizau, de asemenea, imprumuturi pe termen scurt.

Pe grupuri de ţări, ţările cu venituri mici (exclusiv China) aveau o datorie externă de 721.592
mil.$, iar ţările cu venituri medii 1.814.454 mil. $, de peste două ori mai mult. Dar dimensiunea
datoriei externe pentru ţările cele mai sărace este mult mai complexă, pentru că raportat la
resurse, capacitatea lor de a face faţă gradului ridicat de indatorare este foarte scăzută. Datoria
externă a tuturor ţărilor foarte sărace puternic indatorate era de 200 miliarde dolari la sfarşitul
anului 1998. Chiar dacă ea reprezintă o parte mică din datoria externă totală a ţărilor in
dezvoltare, este de 4 ori mai mare decat incasările din export şi reprezintă 120% din P.I.B.-ul
acestor ţări.

Dincolo de acest aspect, aceste ţări sunt cele cu cea mai săracă populaţie a lumii (jumătate din
populaţia acestor ţări trăieşte in sărăcie absolută). Ca o medie, o persoană din aceste ţări trăieşte
cu 13 ani mai puţin decat media din ţările in curs dezvoltare şi cu 7 ani mai puţin decat in
celelalte ţări cu venituri scăzute.

Primele 10 ţări, cele mai indatorate din lume, deţin cam 70% din totalul datoriei externe a
ţărilor cu venituri medii. Pe zone geografice, America Latină şi Caribe rămane zona cu cele mai
mari datorii externe, urmată de Asia de Est şi Pacific, Europa şi Asia Centrală (din care 30% din
datorie o are Rusia) şi Africa sub-sahariană. Pe ultimul loc se situează Asia de Sud. Comparativ
cu anul 1980, ierarhia este, in linii general aceeaşi, cu diferenţa că cele mai mari creşteri ale
volumului datoriei externe le-au inregistrat Asia de Est şi Pacific şi Europa şi Asia Centrală,
ambele regiuni confruntandu-se cu probleme deosebite la sfarşitul mileniului trecut (criza
financiară din Asia şi căderea comunismului).

Instituţiile internaţionale au luat, la randul lor, o serie de măsuri in legătură cu fenomenul

exploziei datoriei externe, printre care se numără:

 concentrarea către acordarea de imprumuturi in condiţii de favoare;

 susţinerea efortului intern in vederea reducerii poverii datoriei externe;
 dezvoltarea unor noi tipuri de finanţare, care să fie grefate pe nevoile reale ale ţărilor
celor mai sărace şi mai indatorate;
 continuarea procesului de anulare a datoriei externe pe cale bilaterală.

La sfarşitul anului 1996, F.M.I. şi Banca Mondială au lansat un prim program numit Iniţiativa
privind Datoria Celor Mai Indatorate Ţări (HIPC). Acesta este un acord al comunităţii
internaţionale, menit să ajute ţările sărace să elaboreze politici corespunzătoare pentru a scăpa de
datoria neperformantă, asigurand o uşurare a datoriei. Datoria este considerată ca fiind
neperformantă atunci cand rata serviciului datoriei externe la export este >25% şi cand ea
reprezintă un factor de constrangere in realizarea unei dezvoltări durabile.

Programul a fost susţinut de 180 de guverne. Principalul obiectiv al acestui program a fost acela
de a aduce ţările cele mai indatorate de la un nivel de datorie neperformantă la o situaţie care să
le permită progresul economic. Erau vizate ţările care, după trei ani de aplicare a programelor
privind relaxarea datoriei, rămaneau totuşi deasupra unui nivel corespunzător.

La inceputul anului 2000, pachetul privind reducerea datoriei externe şi a serviciului datoriei
externe se ridica la 7 miliarde de dolari şi a fost aprobat pentru 7 ţări: Bolivia, Burkina Faso,
Coasta de Fildeş, Guyana, Mali, Mozambic şi Uganda.

In anul 2000 o nouă Iniţiativă privind Datoria Celor Mai Indatorate Ţări a luat contur. Plecand de
la aceleaşi principii, ea era menită a mări numărul de ţări cu acces la facilităţile de reducere a
datoriei prin modificarea condiţiilor de incadrare in categoria ţărilor ce pot beneficia de acest
program (valoarea prezentă a serviciului datoriei externe/export de la 250% la 150%, valoarea
prezentă a datoriei/venituri fiscale de la 280% la 250%, exporturi/P.I.B. de la 40% la 30%, a
venituri publice/P.I.B. de la 20% la 15%).

In concluzie, se poate afirma că problema datoriei externe a devenit tot mai mult problema
tuturor: a creditorilor şi a debitorilor. De aceea, toate măsurile prezentate includ atat eforturile
donatorilor, cat şi pe cale ale receptorilor, in scopul gestionării cat mai eficiente a acestei situaţii.

Multe dintre ţările cu cel mai mare grad de prosperitate au datorii externe halucinante,
care depăşesc produsul intern brut înregistrat de acestea. În comparaţie, datoria externă a
României de 110,82 de miliarde de dolari pare relativ mică, cu atât mai mult dacă aceasta
este raportată la PIB-ul României pe 2008 de 199,48 miliarde de dolari. Acest lucru nu este
neapărat încurajator, având în vedere instabilitatea economică şi politică din România,
contracţia economică în creştere şi nivelul de trai mult mai scăzut decât în ţările
occidentale.

SUA are cea mai mare datorie externă din lume, însă aceasta nu depăşeşte PIB-ul. Ţara cu cea
mai mare datorie externă raportată la produsul intern brut este, la ora actuală, Irlanda, cu o
datorie cu peste 10 ori mai mare decât PIB-ul.

20. SUA - Datoria externă (ca procent din PIB): 94,3 %

Datoria externă per capita: 43,793 de dolari

Datoria externă brută: 13.454 miliarde de dolari

PIB 2008: 14.454 miliarde de dolari

19. Ungaria - Datoria externă (ca procent din PIB): 105,7 la sută

Datoria externă per capita: 20,990 de dolari

Datoria externă brută: 207,92 miliarde de dolari

PIB 2008: 196,6 miliarde de dolari

18. Australia - Datoria externă (ca procent din PIB): 111,3 la sută

Datoria externă per capita: 41,916 de dolari

Datoria externă brută: 891,26 miliarde de dolari

PIB 2008: 800,2 miliarde de dolari

17. Italia - Datoria externă (ca procent din PIB): 126,7 la sută

Datoria externă per capita: 39,741 de dolari

Datoria externă brută: 2.310 miliarde de dolari

PIB 2008: 1.823 miliarde de dolari

16. Grecia - Datoria externă (ca procent din PIB): 161,1 la sută

Datoria externă per capita: 51.483 de dolari

Datoria externă brută: 552,8 miliarde de dolari

PIB 2008: 343 miliarde de dolari

15. Spania - Datoria externă (ca procent din PIB): 171,7 la sută

Datoria externă per capita: 59.457 de dolari

Datoria externă brută: 2.409 miliarde de dolari

PIB 2008: 1.402 miliarde de dolari

14. Germania - Datoria externă (ca procent din PIB): 178,5 la sută

Datoria externă per capita: 63.263 de dolari

Datoria externă brută: 5.208 miliarde de dolari

PIB 2008: 2.918 miliarde de dolari

13. Finalnda - Datoria externă (ca procent din PIB): 188,5 la sută
Datoria externă brută: 364,85 miliarde de dolari

PIB 2008: 193,5 miliarde de dolari

12. Suedia - Datoria externă (ca procent din PIB): 194,3 la sută

Datoria externă per capita: 73.854 de dolari

Datoria externă brută: 669,1 miliarde de dolari

PIB 2008: 344,3 miliarde de dolari

11. Norvegia - Datoria externă (ca procent din PIB): 199 la sută

Datoria externă per capita: 117.604 de dolari

Datoria externă brută: 584,1 miliarde de dolari

PIB 2008: 275,4 miliarde de dolari

10. Hong Kong - Datoria externă (ca procent din PIB): 205,8 la sută

Datoria externă per capita: 89.457 de dolari

Datoria externă brută: 631,13 miliarde de dolari

PIB 2008: 306,6 miliarde de dolari

9. Portugalia - Datoria externă (ca procent din PIB): 214,4 la sută

Datoria externă per capita: 47.348 de dolari

Datoria externă brută: 507 miliarde de dolari

PIB 2008: 236,5 miliarde de dolari

8. Franţa - Datoria externă (ca procent din PIB): 236 la sută

Datoria externă per capita: 78.387 de dolari

Datoria externă brută: 5.021 miliarde de dolari

PIB 2008: 2.128 miliarde de dolari

7. Austria - Datoria externă (ca procent din PIB): 252,6 la sută

Datoria externă per capita: 101.387 de dolari

Datoria externă brută: 832,42 miliarde de dolari

PIB 2008: 329,5 miliarde de dolari

6. Danemarca - Datoria externă (ca procent din PIB): 298,3 la sută

Datoria externă per capita: 110.422 de dolari

Datoria externă brută: 607,38 miliarde de dolari

PIB 2008: 203,6 miliarde de dolari

5. Belgia - Datoria externă (ca procent din PIB): 320,2 la sută

Datoria externă per capita: 119.681 de dolari

Datoria externă brută: 1.246 miliarde de dolari

PIB 2008: 389 miliarde de dolari

4. Olanda - Datoria externă (ca procent din PIB): 365 la sută

Datoria externă per capita: 146.703 de dolari

Datoria externă brută: 2.452 miliarde de dolari

PIB 2008: 672 miliarde de dolari

3. Marea Britanie - Datoria externă (ca procent din PIB): 408,3 la sută

Datoria externă per capita: 148.702 de dolari

Datoria externă brută: 9.087 miliarde de dolari

PIB 2008: 2.226 miliarde de dolari

2. Elveţia - Datoria externă (ca procent din PIB): 422,7 la sută

Datoria externă per capita: 176.045 de dolari

Datoria externă brută: 1.338 miliarde de dolari

PIB 2008: 316,7 miliarde de dolari

1. Irlanda - Datoria externă (ca procent din PIB): 1.267 la sută

Datoria externă per capita: 567.805 de dolari

Datoria externă brută: 2.386 miliarde de dolari

PIB 2008: 188,4 miliarde de dolari

Datoria externă per capita: 69.491 de dolari