Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs GIS Notiuni Introductive PDF
Curs GIS Notiuni Introductive PDF
CURS GIS –
NOTIUNI INTRODUCTIVE
IRISILVA Curs GIS – WWF
Date contact :
IRISILVA
PROIECTARE LUCRARI DE IMBUNATATIRI FUNCIARE IN DOMENIUL SILVIC,
GIS, AMENAJAREA PADURILOR
1
IRISILVA Curs GIS – WWF
1.1. Definitii
Un sistem GIS ese un sistem care permite manipularea informaţiei de natură
geografică şi a caracteristicilor asociate ei. Dacă ne referim la componenţă, un sistem GIS este
format dintr-un ansablu de tehnologii, resurse de calcul şi operatori care permit înregistrarea,
stocarea şi analiza informaţiilor cu legătură geografică.
Utilizările sistemelor GIS sunt diverse: aplicaţii ştiinţifice, managementul afacerilor,
gestinea bunurilor, cartografie, managementul resurselor, planificarea resurselor naturale (de
ex. aplicaţii forestiere), analiza poluărilor, etc.
Primele aplicaţii de cartografie asistată de calculator au fost realizate în anii 60, însă
primul sistem GIS operaţional a fost creat în 1967 de către Department of Energy, Mines and
Resources şi era destinat stocării şi analizei informaţiilor din programul Canada Land
Inventory, program destinat stabilirii posibilităţilor de dezvoltare a zonei rurale canadiene prin
cartografierea vegetaţiei, solurilor, surselor de apă, folosinţei terenurilor, ariilor protejate.
Dezvoltatorul acestui program, geograful Roger Tomlison, este considerat creatorul GIS.
Definitie scurta:
Definitie concreta :
Definitie functionala :
Date descriptive sau date alfa-numeric esunt date de natura textuala (descriptiva) cat
si de natura numerica (valorica, dimensionala, ordinala).
2
IRISILVA Curs GIS – WWF
3
IRISILVA Curs GIS – WWF
4
IRISILVA Curs GIS – WWF
5
IRISILVA Curs GIS – WWF
Odata ce omenirea a acceptat faptul ca Terra ne este plata a inceput o noua era privind
“modelarea” pamantului. In foarte multe reprezentari se foloseste de atunci sistemul de
coordinate geografice (GCS), exprimat in (grade):
- latitudine φ – distanta unghiulara fata de linia ecuatoriala, spre unul dinte
polii geografici, marcata pe glob prin paralele;
- longitudine λ– distanta unghiulara spre est/vest pe suprafata terstra, marcata
pe glob prin meridiane.
Mai apoi (1715-1885), dovedindu-se ca planeta noastra nu este sferica, si nici macar
perfect elipsoidala (forma 3D obtinuta prin revolutia unei elipse), s-a generalizat
denumirea de geoid (elipsoid imperfect, a carui suprafata coincide cu nivelul
marilor/oceanelor, inclusiv ca extensie/prelungire pe zona continentala) si s-au manifestat
mai multe modele de aproximare cat mai precisa a formei terestre. Astfel in prezent exista
mai multe variante de elipsoizii ce incerca sa surprinda cat mai corect suprafata
pamantului (Airy – 1830, Helmert – 1906, Krasovsky – 1940, GRS 80 – 1980, etc).
Aplicarea unui astfel de elipsoid de referinta la un teritoriu particular (continent,
regiune, tara) necesita – pentru modelarea cat mai realista – considerarrea unor
6
IRISILVA Curs GIS – WWF
In Romania se lucreaza actualmente cu datum-ul “Pulkovo 42” (ce poate fi gasit si sub
denumirea “Dealul Piscului”), derivat din elipsoidul Krasovsky, dar in viitor se tinde –
pentru conformitatea cartografica cu Europa – spre datumul “WGS84” (bazat pe sferoidul
GRS80).
- fiecare trapez de acest ultim tip se împarte iaraşi în patru rezultând suprafeţe cu
indicative de tip L-35-86-A.
7
IRISILVA Curs GIS – WWF
(0; 0)
(0; 0)
8
IRISILVA Curs GIS – WWF
De mentionat ca toate cele trei programe GIS au aspectul identic (interfata grafica
a lui ArcView este identica cu cea lui ArcInfo), doar ca undeva prin meniuri/casete
exista cateva optiuni in minus sau in plus.
9
IRISILVA Curs GIS – WWF
10
IRISILVA Curs GIS – WWF
In panoul din stanga avem “arborele catolog”, prin care accesam, exploram, organizam
si administram urmatoarele resurse:
- directoarele/foldere de pe statia de lucru (inclusiv unitati de disc);
- surse GIS (date si proiecte) ;
- baze de date alfa-numerice ;
- conexiuni la resurse din reteau locala de calculatoare sau la servere internet.
Panoul din dreapta are rol de vizualizare detaliata a resurselor informationale selectate-
punctate in panoul din stanga. Afisarea continuturilor acestora se poate face in mai multe
moduri, selectabile prin etichetele din partea superioara a panoului:
11
IRISILVA Curs GIS – WWF
ArcMap este o aplicatie orientata catre document (fisierul creat de el are extensia
*.mxd), iar entitatea principala gestionata aici este “stratul tematic”.
Documentul harta (.mxd) contine una sau mai multe compozitii cartografice, denumite
cadre de date (date frame).
Straturile tematice dintr-un cadru de date trebuie sa se refere la acelasi teritoriu. Daca
documentul harta se refera la doua teritorii disjuncte (legate doar prin tema documentului, dar
departate geo-spatial) atunci se recomanda definirea cate unui “dat frame” pentru fiecare
teritoriu. De asemenea, daca este vorba de acelasi teritoriu dar care trebuie reprezentat in
document din mai multe perspective (separate tematic sau prin destinatie) se poate recurge la
mai multe cadre de date.
Fereastra aplicatiei este impartita in doua panouri:
Table of contents
entitati punctiforme (vectori de tip punct)
↓
mod de afisare a datelor in arborele de gestionare
12
IRISILVA Curs GIS – WWF
13
IRISILVA Curs GIS – WWF
14
IRISILVA Curs GIS – WWF
15
IRISILVA Curs GIS – WWF
16
IRISILVA Curs GIS – WWF
Din fereastra nou aparuta, in casetele “Units” > Map si Display se seteaza ca unitate de
masura “meters” (metrul).
3 4 5 6
Urmatorul pas consta in alegerea optiunii “Start Editing” din meniul editor al toolbar-
ului activat anterior, ceea ce porneste sesiunea de editare. Alegem apoi stratul tematic asupra
caruia sa intervenim (selectandu-l din lista “Target”) si incheiem preparativele stabilind
concret in ce consta editarea, respectiv alegand din lista “Task” operatiune dorita:
17
IRISILVA Curs GIS – WWF
18
IRISILVA Curs GIS – WWF
Sursele de informaţii digitale pentru Romania sunt destul de sărace. Există seturi de
date vectoriale la scară medie (1:100000), însă date esenţiale pentru analizele GIS nu sunt
disponibile – folosinţa terenurilor, proprietatea terenurilor, solurile, hidrografia, etc.
Există mai multe metode de creare a stratelor tematice GIS:
- vectorizarea planurilor topografice sau a planurilor tematice (harta solurilor, harta
geologică);
- clasificarea fotogramelor aeriene sau a imaginilor satelitare;
- masurătoarea în teren;
În funcţie de situaţie, una sau alta din metodele enumerate mai sus poate fi cea mai
potrivită.
Dacă ne referin la elementele care nu se modifică prea decursul anilor, probabil ca
drumurile, caile ferate şi cursurile de apă (uneori discutabil), conturul cuvetei lacurilor de
acumulare – se pot vectoriza de pe planurile topografice.
Terenul (curbele de nivel, pantele, expoziţia) pot fi vectorizate de pe planurile topo,
însă acest procedeu este extrem de costisitor din punct de vedere al timpului şi resurselor.
Oricum, la nivele de precizie acceptabile, există surse alternative de modele digitale de teren
din care se pot deriva informaţiile necesare într-un sistem GIS destinat managementului
forestier.
Limitele localităţilor se poate vectoriza de pe imaginile satelitare recente, planurile
topo neactualizate nefiind potrivite pentru aşa ceva.
Clasificarea vegetaţiei şi a folosinţei terenurilor pe suprafeţe mari (ocol, direcţie
silvică) este dificil de realizat. Aproape orice plan topo este foarte departe de relitate. Chiar
proiecte mari, cum este Corine Land Cover, implică durate mari pentru finalizare – varianta
CLC pentru anul 2000 a fost terminată în 2004. Probabil imaginile satelitare sunt cea mai
potrivită sursă pentru acest tip de informaţie.
Dacă ne referim la lucrările silvice, măsurătoarea în teren este probabil cea mai
potrivită – planurile topo ies din discuţie pentru că se reactualizează rar, aerofotogramele şi
imaginile satelitare sunt scumpe.
Masurătorile pe teren se pot face în diferite moduri. Tradiţional, busola topografică sau
teodolitele au fost utilizate în special pentru efectuarea măsurătorilor în pădure. În prezent,
măsurătorile GPS oferă o soluţie foarte buna pentru achiziţia de date GIS legate de lucrările
forestiere. Se pot delimita parchetele, se poate urmări progresul lucrărilor într-un parchet, se
pot amplasa pieţe de probă, se pot delimita noi subparcele, zonele cu doborâtură sau afectate
de alunecări de teren.
În afară de faptul că se fac măsurătorile în teren, prin combinarea unui receptor GPS
cu un PDA se pot completa pe teren datele care in mod normal se notează pe carnete de teren
şi se culeg mai apoi la birou. Se evită astfel posibilitatea omiterii de informaţii, înregistrarea
de informaţii eronate; utilizarea sistematică a unei astfel de metode pentru evaluarea
fenomenelor din teren permite uşurează analiza GIS dacă datele de pe teren sunt înregistrate
sistematic şi au aceeaşi structură.
Pentru a incarca datele rezultate in urma masuratorilor, efectuate cu ajutorul GPS-ului,
in documentul harta se foloseste butonul „Add data” din toolbar-ul „Standard”. Dupa
incarcarea datelor se incepe editarea datelor asa cum sa amintit in capitolul anterior.
19
IRISILVA Curs GIS – WWF
Daca avem (la dispozitie; acces la) un scanner de format mare; un software de scanare
si de prelucrare a imaginilor raster, putem recurge la transpunerea pe calculator a
hartilor/planurilor din arhive. De exemplu, destul de frecvent se folosesc in acest fel planuri
topografice sub forma de “trapeze” la scarile 1:5000 si 1:10000.
Prin scanarea simpla se obtin copiile raster ale planurilor de pe hartie, urmand ca
aceste imagini as foloseasca ulterior fie pentru rezolvarea unor probleme locale de cartografie
si/sau cadastru (verificari de pozitionari, vecinatati, calcule de arii, etc).
In momentul initierii scanarii (dark si ulterior, la folosirea, imaginilor rezultate in
procesele si aplicatiile GIS) trebuie as controlam cativa parametric esentiali pentru aceasta
copiere:
- formatul suportului – presupune corelarea formatului hartiei/suportului cu
cel al scanner-ului (atunci cand foaia este mai mare decat poate vedea dintr-o
data aparatul, se recurge la regionalizarea manuala/automata a hartii/planului
sursa in vederea scanarii fragmentate si a reunirii ulterioare a imaginilor
zonale);
- rezolutia – se refera la densitatea pixelilor de imagine folositi la
copierea/redarea entitatilor de pe hartia sursa. O rezolutie de “300 dpi”
inseamna ca pe o lungime de un “inch” scannerul efectuaeaza 300 de citiri
consecutive. Cu cat se va alege o rezolutie de scanare mai mare cu ata
imaginea raster rezultata este mai fidela, iar fisierul imagine mai mare;
- numarul de culori – pentru cromatica imaginii raster rezultate prin scanare
putem alege dintr-o gama larga: doua culori (alb/negru); 16 culori; 16 nuante
de gri; 256 de culori; 256 nuante de gri; 16,7 milioane de culori (aceste siruri
de valori deriva din numarul de biti folositi intern pentru reprezentarea
informatiei digitale, respectiv din puterile lui 2:0,4,8,16,24,32). Daca hartia
sursa nu are valente coloristice vom alege o scanare in nuante de gri ( cu
avantaje ulterioare la prod=cesarea in vederea vectorizarii), insa daca
harta/planul este color si ne-ar fi utila aceasta culoare atunci vom scana
color.
- Formatul fisierului – avem de ales intre mai multe formate consacrate,
pentru salvarea pe disc a imaginilro raster : BMP, GIF, TIF, JPG, SID, ECW,
etc, iar alegerea o vom face in primul rand conform posibilitatilor de citire
ale mediuluio GIS in care urmeaza sa aducem aceste fisiere. Recomandat
este ca formatul imagini raster sa fie .TIF.
20
IRISILVA Curs GIS – WWF
Geo-referentierea unei imagini raster este procesul prin care o imagine raster
reprezentand o zona de teren este adusa – prin translatie, rotatie, scalare si eventual deformare
– in coordonatele sistemului de proiectie curent, astfel incat entitatile reprezentate in ea sa
ajunga in pozitiile lor corespondente cu realitatea.
Geo-referentierea se mai numeste si “constrangerea in coordonate” a unei imagini
raster. Astfel, pentru geo-referentierea imaginii, utilizatorul trebuie sa aleaga/defineasca un
numar de elementa identificabile - puncte de control la sol (numite si puncte de referinta):
intersectii ale axelor de caroiaj; colturi de harta/plan; borne de coordonate cunoscute;
intersectii de retele stradale/electrice/telefonice; elemente punctiforme; etc.
Practic pentru a geo-referentia o imagine raster trebuie sa urmam urmatori pasi:
3. Folosim butonul “Add Control Points” din acest toolbar si punctam corespunzator
(dupa ce eventual ne-am apropiat suficient prin zoom, pentru fiecare punct de
control).
4. Butonul “View Link Table” ne permite sa inspectam si eventual sa modificam
valoric coordonatele destinatie ale punctelor de control.
5. Din acelasi toolbar putem folosi comanda “Rectify” si astfel se creeaza o noua
imagine, adusa corect in pozitia impusa de noi.
21
IRISILVA Curs GIS – WWF
22
IRISILVA Curs GIS – WWF
- obtinerea unor evaluari statistice asupra valorilor dintr-un camp numeric (optiunea
“Statistics” din meniul contextual al coloanei de tabel);
23
IRISILVA Curs GIS – WWF
- cautarea anumitor date din tabel urmata eventual de inlocuirea cu un alt continut
(butonul “Options” deschide lista din care selectam “Find&Replace”);
- selectarea inregistrarilor pe baza unei combinatii libere de conditii logice (optiunea
Select By Attributes” din lista “Options” deschide o caseta de tip “Query Builder” in
care se pot specifica Conditii de selectare/filtrare a datelor).
Modificarea datelor din tabel este conditionata de startarea sesiuni de eeditare (prin
comanda “Editor > Start Editing”, asa cum am vazut la editarea grafica.
In ArcMap pot fi aduse si tabele externe (DBF, etc), intr-o maniera similara integrarii
resurselor GIS (prin butonul “Add Data”).
Intalnim la ArcMap doua metode de a asocia noi date tabelare la entitatile grafice:
Pentru aceasta se va selecta optiunea “Join and Relate” din meniul contextual obtinut
prin punctarea (click dreapta) pe numele stratului vizat in arborele de gestionare. Alegerea
uneia dintre cele doua abordari se face prin optiunile omonime din submeniu (“Join” si
“Relate”).
24
IRISILVA Curs GIS – WWF
Urmeaza alegerea campului din tabelul curent pe bazza caruia se realizeaza legatura
(cheia primara), a tabelei din care se aduc coloanele suplimentare, si a campului de legatura
din acea tabela (cheia externa).
25
IRISILVA Curs GIS – WWF
In cazul legaturii de tip “Join” vom gasi in caseta de dialog butonul “Advanced”, cu
care putem alege intre toate inregistrarile din tabela externa sau doar pe cele pentru care exista
chei comune. Dupa validarea uniunii, tabelul asociat stratului tematic va cuprinde/afisa si
datele din tabelul extern, atributele astfel adaugate putand participa inclusiv la simbolizarea
stratului respectiv.
26
IRISILVA Curs GIS – WWF
Un alt tip de analiza ce trebuie mentionat este analiza de tip buffer. Aceasta este
de obicei o selectie obtinuta prin interfata virtuala dintre doua categorii de entitati grafice :
daca se considera o entitate de referinta atunci efectul analizeiconsta in selectarea acelor
entitati care se afla, in raport cu entitatea centrala, la o anumita distanta mai mica decat
distanta specificata (zona tampon).
27
IRISILVA Curs GIS – WWF
28
IRISILVA Curs GIS – WWF
29
IRISILVA Curs GIS – WWF
30
IRISILVA Curs GIS – WWF
31
IRISILVA Curs GIS – WWF
- se puncteaza stratul thematic, in care se doreste efectuarea selecatari, apoi fie prin
dublu click pe acel strat, fie din meniul contextual ce apare prin apasarea unui click dreapta pe
stratul thematic, se allege optiunea “Layer Properties” si main apoi meniul “Definition
Query”, apoi se apasa butonul “Query Buider…” :
32
IRISILVA Curs GIS – WWF
Campul “Map Scale” din toolbar-ul “Standard” este cel care ne permite as
controlom concret scara de reprezentare a vederilor cartografice din compozitia “Layout”.
33