05 februarie 2018

SINDICATUL POLITISTILOR DIN ROMANIA

“D I A M A N T U L”
www.sprdiamantul.ro
str. Ienachita Vacarescu, nr.17 A, Sector 4 Bucurest
Tel/fax:021.315.28.26
petti.sprdiamantul@yahoo.com

Către
SENATUL ROMÂNIEI
1. Comisia pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a
executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului
2. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
3. Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială
4. Comisia pentru sănătate publică
5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi
6. Comisia pentru afaceri europene

CAMERA DEPUTAȚILOR
1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare
2. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor
naţionale
3. Comisia pentru muncă şi protecţie socială
4. Comisia pentru sănătate şi familie
5. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
6. Comisia pentru afaceri europene

Doamna Viorica DĂNCILĂ

Primul ministru al României

GUVERNUL ROMÂNIEI

Doamna Olguța VASILESCU

MINISTRUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE
 Doamna Carmen DAN
MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

Subscrisa Sindicatul Politistilor din Romania "Diamantul", persoana juridica cu

personalitate legal dobândita conform sentintei civile nr. 22(PJ)/23.11.2006, pronuntata în
dosarul nr. 15033/302/2006 al Judecatoriei sectorului 5, cu sediul in Bucuresti, strada
Ienachita Vacarescu nr. 17A, sector 4,

Având în vedere declarația publică a doamnei ministru Olguța Vasilescu, cităm:

„Nu e normal sa avem un director de institutie din teritoriu cu salariu de 14.000 de lei si
alti directori cu 2.500 de lei". (https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22262434-lia-olguta-
vasilescu-scaderi-salariale-intre-10-40-pentru-foarte-putini-bugetari.htm) respectiv
susținerile publice ale domniei sale privind uniformizarea (egalizarea) salariilor între
bugetarii care îndeplinesc aceleași atribuții în toate instituțiile statului Romîn pentru
eliminarea „decalajelor” dintre aceleași categorii profesionale întâlnite în instituțiile statului

În temeiul art. 41 alin.(1)1, a art.512, art.71 alin.(3)3, art.73 lit.j)4, art.105 alin.(2)5
Constituție, Legea nr.161/2003 coroborate cu art. 14 6 din Convenția EDO, formulăm
următoarea SESIZARE prin care respectuos vă solicităm să cercetați, soluționați
următoarele:

Principiul nediscriminării în muncă (a se vedea și cauza CEDO Beian contra

României7) a fost soluționat constant că „pentru fiecare categorie profesională legiuitorul

1
ART. 41 Munca si protectia sociala a muncii (1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei
sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.
2
ART. 51 Dreptul de petitionare
(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.
3
ART. 71 Incompatibilitati (3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
4
ART. 73 Categorii de legi j) statutul functionarilor publici
5
ART. 105 Incompatibilitati 2) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
6
ARTICOLUL 14 Interzicerea discriminării Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie
trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau
orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă
situaţie.
7
33. Cu toate acestea, daca statele decid mai intai sa adopte legi pentru a despagubi victimele nedreptatilor comise in
trecut, acestea trebuie sa fie puse in practica cu o claritate si o coerenta rezonabila pentru a evita pe cat posibil
insecuritatea juridica si incertitudinea pentru subiectii de drept interesati. In aceasta privinta trebuie subliniat ca
incertitudinea, indiferent daca este legislativa, administrativa sau jurisdictionala, este un factor important care trebuie
luat in calcul pentru a aprecia conduita statului (a se vedea, mutatis mutandis, Broniowski impotriva Poloniei [GC], nr.
31443/96, paragraful 151, CEDO 2004-V si Paduraru impotriva Romaniei, nr. 63252/00, paragraful 92, CEDO 2005-...
(extrase)). 34. In cazul in speta, Curtea constata ca, in temeiul Legii nr. 309/2002, nu puteau beneficia de masurile
reparatorii decat recrutii care au prestat munca fortata in unitati apartinand D.G.M. Bazandu-se pe principiul
nediscriminarii, pornind de la decizia pronuntata la 2 decembrie 2003, Inalta Curte de Casatie, intr-o serie de decizii, a
extins insemnatatea acestei legi la toti recrutii care au prestat o munca fortata in timpul serviciului lor militar, fara a tine
cont de subordonarea ierarhica a unitatilor militare din care au facut parte. 35. Cu toate acestea, intr-o alta serie de
decizii pronuntate in cursul aceleasi perioade, Inalta Curte de Casatie a desfasurat o jurisprudenta contrara, din
moment ce a respins, ca in cazul reclamantului, actiunile recrutilor care au prestat munca fortata in afara D.G.M.39.
Aceasta practica, ce s-a dezvoltat in cadrul celei mai inalte autoritati judiciare din tara, este in sine contrara principiului
sigurantei publice, care este implicita in ansamblul articolelor Conventiei si care constituie unul din elementele
fundamentale ale statului de drept (a se vedea, mutatis mutandis, Baranowski impotriva Poloniei, nr. 28358/95,
a instituit norme prin care încadrarea în condiții de muncă, salarizarea, acordarea de
sporuri se face strict pentru acea muncă depusă de angajați, fără a exista o discriminare
între categoriile socio-profesionale (ex: acordarea de sporuri distincte medicilor față de
lucrătorii din minele de cărbune).

Cu toate acestea, în M.A.I., se practică, încă, din păcate, acordarea „de-a valma” a
statutului polițistului” oricărei persoane, în baza de ordine de ministru prin care Legea
este modificată, completată sau abrogată în funcție de interesele personale ale unor
indivizi din structurile suport (juridic, resurse umane, financiar-contabil, administrativ-
logistic, medical, psihologic, control intern ș.a.m.d.) ajungîndu-se în situația în care, dacă
„ești incident statutului polițistului” poți îndeplini orice alte atribuții, altele decât cele
instituite de legiuitor prin OUG nr.104/2001, Legea nr.364/2004, Codul de Procedură
Penală și Legea nr.218/2002. Concret, ești îmbrăcat în uniforma de polițist dar
desfășori atribuțiile: cizmarului, ospătarului, consilierului juridic, medicului,
psihologicului nicidecum atribuțiile polițistului ceea ce, în opinia noastră este
inadmisibil din următoarele considerente:
- polițiștii din structurile suport nu desfășoară atribuțiile polițiștilor din stradă
și frontieră dar beneficiază de aceleași drepturi salariale (inclusive: sporuri
– pentru pericol deosebit, judiciar, lucrul cu persoane bolnave etc. -
premieri și drepturi la pensie aferente polițiștilor „din stradă” respectiv „din
frontieră”);
- polițiștii din structurile suport nu au nevoie de avizele de specialitate ce se
emit strict de instituțiile/autoritățile stabilite de legiuitor (a se vedea și
Legea nr.200/2004, Legea nr.51/1995, Legea nr.95/2006, Legea
nr.213/2004 respectiv Legea nr.513/2004 și art.348 8 Cod penal) întrucât
„se constituie comisii interne” în care se stabilește ad-hoc, de-a valma:
„cine?”, „ce?”, „care?”, „cum?” „trebuie să facă pe polițistul prin birourile
M.A.I.” (fără nicio rațiune juridică, dealtfel), statutul polițistului devenind
„un paravan pentru ca necompetențeii și incompetenții să ocupe posturi
foarte bine-remunerate pentru o activitate ilegală/neavizată respeciv care
nu este atribuită polițistului de către legiuitor”.
Chiar M.A.I. și structurile sale subordonate/aflate în coordonare recunosc aceste
monstruoase ilegalități (atașăm corespondență pertinentă) însă, pentru că „noi, structurile
suport, conducem M.A.I.-ul, personalul din suport trebuie să aibe toate beneficiile!” ceea
ce, în opinia noastră, este nu doar ilegal ci și imoral.
Cu ce „se completează/confundă” munca de poliție în viziunea angajaților din
structurile suport? Cu nimic! Aceleași atribuții se regăsesc în instituțiile publice dar și
private? Ce muncă de poliție face medicul/psihologul/consilierul juridic/resurse
umane/financiar-contabil/administrative-logistic/IT - polițist? NICIUNA (chiar MAI-ul,
IGPR-ul și ! În schimb, beneficiază de drepturi pentru munci inexistente. A se observa că,
dacă în M.A.I. un „consilier juridic” neavizat dar care desfășoară această profesie la
paragraful 56, CEDO 2000-III). In loc sa-si indeplineasca rolul sau stabilind o interpretare de urmat, Inalta Curte de
Casatie a devenit ea insasi sursa nesigurantei juridice, micsorand astfel increderea publicului in sistemul judiciar (a se
vedea, mutatis munandis, Sovtransavto Holding impotriva Ucrainei, nr. 48553/99, paragraful 97, CEDO 2002-VII si
Paduraru citat anterior, paragraful 98, si, a contrario, Pérez Arias impotriva Spaniei, nr. 32978/03, paragraful 70, 28
iunie 2007). 40. Curtea concluzioneaza deci ca aceasta incertitudine jurisprudentiala a avut drept efect privarea
reclamantului de orice posibilitate de a obtine beneficiul drepturilor prevazute de Legea nr. 309/2002, in conditiile in
care altor persoane care au prestat o munca fortata in afara D.G.M. li s-a recunoscut dreptul de a beneficia de
dispozitiile acestei legi.
8
Articolul 348Exercitarea fără drept a unei profesii sau activitățiExercitarea, fără drept, a unei profesii sau activități
pentru care legea cere autorizație ori exercitarea acestora în alte condiții decât cele legale, dacă legea specială
prevede că săvârșirea unor astfel de fapte se sancționează potrivit legii penale, se pedepsește cu închisoare de la 3
luni la un an sau cu amendă.
umbra statutului polițistului, obține un venit salarial lunar de peste 6.000 lei față de
omologul său dintr-o altă instituție publică care obține un venit salarial de cca
3.000lei/lună. La fel și în cazul: medicilor, psihologilor etc.
Or, pentru ce a mai detaliat legiuitorul profesiile în Clasificarea ocupațiilor din
România, stabilind (pentru fiecare categorie respectiv profesie în parte) conform
atribuțiilor, clasa ocupațională care, ulterior, se răsfrânge în legislația salarizării? Nu
pentru ca fiecare angajat să fie corect remunerat pentru activitatea depusă (nicidecum
„activități umflate” cu statute profesionale neaplicabile profesiilor (precum: medical,
psihologic, juridic, financiar-contabil, administrative-logistic etc.)?

În susținere, vă rugăm să observați că, potrivit art. 80 9, 94 alin.(1) și alin.(2) lit.a) 10

respectiv art.96 alin.(1)11 din Legea nr.161/2003, Legiuitorul român a statuat (în acord cu
Tratatele Internaționale la care România este parte - Legea nr.27/2002 a ratificat
Convenția penală privind corupția, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, iar prin
Legea nr.365/2004 s-a ratificat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la
New York la 31 octombrie 2003 -, CEDO și jurisprudena constantă a Curții
Constituționale) regimul incompatibilităților pentru funcționarii publici, aspect regăsit și în
cuprinsul art.5 alin.(1) lit.f) și alin.(2) 12, art.4913, art. 77 alin.(2) lit.j)14 și art. 101 alin.91)
lit.b) și alin.(2)15 din Legea nr.188/1999 respectiv art.45 lit.i) 16 și art.57 alin.(1) lit.k) 17 din
Legea nr.360/2002.

În continuare, vă rugăm să observați că până în prezent, Guvernul României

a admis ca salarizarea polițiștilor să fie efectuată prin norme oculte (HG 0292/2011,
OMAI nr.S/214/2011 și, ulterior, HG nr.0610/2017 respectiv OMAI nr.S/1/2166/2017),
9
Articolul 80Incompatibilitățile privind demnitățile publice și funcțiile publice sunt cele reglementate de Constituție, de
legea aplicabilă autorității sau instituției publice în care persoanele ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică
își desfășoară activitatea, precum și de dispozițiile prezentului titlu.
10
Articolul 94(1) Calitatea de funcționar public este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții publice sau calități
decât cea în care a fost numit, precum și cu funcțiile de demnitate publică. (2) Funcționarii publici nu pot deține alte
funcții și nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează:a) în cadrul autorităților sau
instituțiilor publice;
11
Articolul 96(1) Funcționarii publici, funcționarii publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita
funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice. Funcționarii publici, funcționarii
publici parlamentari și funcționarii publici cu statut special pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul
privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, funcționar public
parlamentar sau funcționar public cu statut special, potrivit fișei postului.
12
Articolul 5(1) Pot beneficia de statute speciale funcționarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul
următoarelor servicii publice: f) poliția și alte structuri ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative; (2) Prin
statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa:a) drepturi, îndatoriri și incompatibilități specifice, altele decât
cele prevăzute de prezenta lege;b) funcții publice specifice.
13
Articolul 49Funcționarii publici au obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al
incompatibilităților, stabilite potrivit legii.
14
Articolul 77 (2) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte: j) încălcarea prevederilor legale referitoare la
îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicții stabilite prin lege pentru funcționarii publici;
15
Articolul 101(1) Destituirea din funcția publică se dispune, în condițiile art. 78, prin act administrativ al persoanei care
are competența legală de numire în funcția publică, ca sancțiune disciplinară aplicată pentru motive imputabile
funcționarului public, în următoarele cazuri: b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu
acționează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de
incompatibilitate.(2) Actul administrativ prevăzut la alin. (1) se comunică funcționarului public în termen de 5 zile
lucrătoare de la date emiterii. Comunicarea actului administrativ trebuie să se facă anterior datei destituirii din funcția
publică.
16
Articolul 45 (1) Polițistului îi este interzis: i) să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este retribuit,
cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ, a activităților de cercetare științifică și creație literar-
artistică.
17
Articolul 57Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să
fie considerate infracțiuni, următoarele fapte săvârșite de polițist, comise cu vinovăție: k) încălcarea prevederilor
referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicțiile stabilite prin lege.
care încalcă atât prinicipiul transparenței funcției pubilce și a salarizării funcției
publice respectiv al statului de drept cât și Legea nr.52/2003, art. 2 alin.(1) 18, art.319,
art.15 lit.e) și f)20, art. 1721, art.24 alin.(5)22 și art. 3323 din Legea nr. 182/2002
coroborat cu art.1324 din Legea nr.544/2001, tocmai pentru ca acei polițiști care nu
desfășoară atribuțiile polițistului să fie, în continuare ilegal menținuți în grila de salarizare
dar, mai ales, să încarce nejustificat Bugetul de Stat cu cheltuieli exorbitante pentru
servicii nonpolițiste (în detrimentul polițiștilor respectiv cetățenilor și instituțiilor statului
român).

«In ceea ce priveste salarizarea politistilor, guvernantii fraudeaza continuat

principiul bunei credinte cat si principiul potrivit caruia munca trebuie sa fie compensata
cu o plata echitabila. In anul 2010, 95% din sporurile ce se acordau politistilor, au fost
abrogate prin legea 330/2009. Direct sau expres indirect. Exemplu: sporul de
permanenta, de fidelitate, de confidentialitate, de studii superioare pentru agenti, salariu
de merit, de pericol deosebit, de doctorat, etc.
18
Articolul 2(1) Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege.
19
Articolul 3Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informaţiile de
interes public sau al ignorării Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor şi a celorlalte tratate
la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi şi răspândi informaţii.
20
Articolul 15În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: f) nivelurile de secretizare se atribuie
informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:- strict secret de importanta deosebita - informaţiile a căror
divulgare neautorizată este de natura să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;- strict secrete
- informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune grave securităţii naţionale;- secrete -
informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune securităţii naţionale;
21
Articolul 17În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:a)
sistemul de apărare a tarii şi elementele de baza ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie,
caracteristicile armamentului şi tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;b)
planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;c) cifrul de stat şi alte elemente
criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătura cu realizarea şi folosirea
acestora;d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare
speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;e) datele, schemele şi programele referitoare la
sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a
acestora;f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea tarii şi siguranţa
naţională;g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de
autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;h) produsele geospaţiale, cu excepţia înregistrărilor
aerofotogrammetrice, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut cu relevanţă în domeniul securităţii naţionale;
h^1) înregistrările aerofotogrammetrice obţinute cu senzori aeropurtaţi de orice tip care operează în spectrul
electromagnetic, cu rezoluţia spaţială mai mică de 15 cm, şi înregistrările aerofotogrammetrice obţinute cu senzori
aeropurtaţi activi de tip digital care conţin mai mult de 9 puncte/m², pe care sunt reprezentate elemente de conţinut cu
relevanţă în domeniul securităţii naţionale;i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate
mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare,
preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în
competenta Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrica,
energie termica, apa şi alţi agenţi necesari funcţionarii obiectivelor clasificate secrete de stat;k) activităţile ştiinţifice,
tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătura cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă
importanta deosebita pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;l) cercetările ştiinţifice în domeniul
tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi
a instalaţiilor nucleare;m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor
monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţa ale însemnelor monetare pentru depistarea
falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a
bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu
sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori
înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.
22
Articolul 24 (5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul
ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale
a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.
23
Articolul 33Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt
destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori
acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.
24
Articolul 13Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu
pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.
 Pentru a nu scadea salariile si pentru a nu se ajunge la o revolta de proportii a
politistilor, prin Legea 330/2009 si OUG 1 din 2010, s-au acordat niste sume in
compensarea sporurilor abrogate. Aceste sume au fost deturnate de la scopul pentru
care au fost acordate si au ajuns in prezent sa fie folosite pentru a justifica ca "salariul de
functie" al politistilor se afla la nivelul salariului minim brut pe economie ( 1450 lei in 2017,
1900 lei in 2018).
S-au dat pentru a compensa "mere" si au ajuns sa compenseze "pere"! Merele s-
au pierdut pe drum.
Salariile acestora au ramas in continuare inghetate la nivelul anului 2009.
Faimoasa marire de 25% promisa in vara lui 2017 s-a aratat a fi doar o escrocherie
politică.
Politistii sunt singura categorie de bugetari platita, in 2018, dupa niste coeficienti
de ierarhizare si o valoare de referinta ( 197.33 lei) cu sediul intr-o anexa din Ordonanta
simpla de Guvern nr. 38/2003, abrogata de 8 ani, prin Legea 330/2009. A fost emisă o
ordonanta de salarizare, ulterior a fost abrogatăiar apoi re-activată. Consecinta acestui
derapaj de la statul de drept este ca, in prezent, politistii primesc salariii de functie de
doua-trei ori mai mici decat salariul minim brut garantat pe tara. Si asta este
infractiune. Este de-a dreptul halucinant. Dar derapajul guvernantilor de la regulile drept,
este in ton cu derapajul guvernantilor de la regulile limbii romane ( “pamblica”, “ decat”,
“celalanti”). Trebuie mentionat si ca indemnizatiile demnitarilor, inclusiv indemnizatia
ministrului de interne, se calculeaza prin inmultirea unor coeficienti de ierarhizare ( de
multiplicare) cu salariul minim brut pe economie (1900 lei). Se urmărește, în fapt și în
drept distrugerea politiei romane pentru ca aceasta să fie înlocuită de poliția primăriilor
(locală) – în opinia noastră. In ceea ce priveste sporul pentru permanenta la domiciliu,
acesta a disparut la politisti, dar se pastreaza la medici. Este vadit o manifestare de
incalcare a principiului nediscriminarii. Chiar daca s-a taiat sporul, politistii sunt haituiti
efectiv de sefii ierarhici sa faca in continuare, din timpul liber, permanenta gratuita la
domiciliu, sub amenintarea cu pedepse disciplinare. Politistii rezista. Au inceput sa
constientizeze ca au si drepturi, nu doar obligatii. Inselatoria continua.....In foto avem o
adresa raspandita catre unitatile teritoriale sub semnatura secretarului general al MAI,
Ivanescu. Explicatii tehnice de te doare mintea si care te lasa, daca rezisti pana la sfarsit,
cu creierul fumegand.
In sinteza, vă rugăm să rețineți că :
Marea marire de 25% este de fapt un 4% la salariul net.
Nu s-ar fi identificat "salarii de functie" sub valoarea de 1900 lei ( noul salariu minim pe
tara prevazut de HG 846 din 2017) prin care se ascunde : Coeficientii de ierarhizare ai
functiilor de politie si valoarea de referinta (197.33 lei) sunt in continuare cei prevazuti in
OG 38/2003, in anexa abrogata prin legea 330/2009; In actele de reincadrare mazgalite
frumos de resursele umane, in luna ianuarie 2018 ( atentie, retroactiv pentru 1 iulie 2017)
, se trec hoteste coeficientii noi si salariul de functie care vor intra in vigoare de abia in
2022 ( adica niciodata, din experienta cu legile trecute, cu norme suspendate an de an,
pana cand au fost abrogate); TOATE salariile de functie ( fara distinctie agenti, ofiteri) se
afla sub salariul minim garantat pe tara de 1900 lei pentru ca, in continuare, acestea
contin sumele compensatorii ( in compensarea sporurilor abrogate prin legea 330/2009
din care exemplificam spor de permanenta, salariu de merit, spor de confidentialitate,
spor de doctorat, spor de fidelitate, spor de pericol deosebit, spor de studii superioare
pentru agenti, etc).
In particular, atragem atentia asupra sporului de pericol deosebit care a fost
reintrodus ca "spor" prin Legea 153/2017, dar pe care falșii polițiști din Aparatul Central
(cu precădere compartimentul de resurse umane) nu il pun in executare.
 Secretarul General al M.A.I. Ivanescu, in adresa nr.347698/01.02.2018, a fost doar
portavocea auxiliarilor "politisti" (resurse, financiar, juridic) care ne "lucreaza" zi de zi, ca
asa inteleg ei sa asigure "suport" pentru politia operativa.» (extrase de pe pagina oficială
a Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” Oficial).

Până și Legea nr.360/2002 a fost modificată începând cu anul 2015 strict pentru
satisfacerea unor falși polițiști din structurile suport. Astfel că, în prezent, regăsim în
conținutul prezentei norme: „polițistul care îndeplinește atribuțiile consilierului juridic”,
„medic-polițist” or „contabil-șef polițist”, aspecte care, în opinia noastră, reliefează, fără
dubiu, că Legea este făcută de funcționari în birourile M.A.I.: oculți, rău-voitori, inculți
juridic, ce își urmăresc doar interesul propriu/de grup organizat, nicidecum de
Parlamentul României.

În continuare, vă rugăm să observați că echivalarea funcțiilor de poliție pentru

polițiștii „din stradă” și „din frontieră” este inexistentă (adresa DGPMB nr.645923/2017). În
acest sens arătăm că, prin „grija” Guvernului României, falșii polițiști din structurile
support ale M.A.I. beneficizază de echivalarea „funcțiilor de poliție” corespunzătoare
exclusive atribuțiilor „suport” îndeplinite în stagiul de activitate în M.A.I., potrivit HG
nr.498/2004 pe când polițiștiii care au îndeplinit atribuții de: reținere și arrest, criminalistic,
judiciar, evidență a persoanelor, cazier judiciar (art. 26 din Legea nr.218/2002 respectiv
OUG nr.104/2001), NU ceea ce evidențiază, în opinia noastră, o desconsiderare a
profesiei de polițist chiar de către Guvernul României bagatelizând Guvernul acestă
profesie prin „amestec” cu alte profesii care nu au legătură cu activitatea/atribuțiile
(profesia) de polițist dar, mai ales, menținând ideologia anterioară lui decembrie 1989 că:
„dacă toți angajații din M.I. lucrează în această instituție, să îi facem pe toți polițiștii… ca
nu cumva să se supere cei cu salarii mici, care nu fac muncă de poliție pentru că nu
câștigă și ei la fel ca un polițist adevărat din stradă/frontieră (fără casă, masă, familie,
care utilizează veniturile proprii pentru definitivarea misiunilor de ordine publică etc.
fiindcă „colegii” din structurile suport „nu au niciodată bani pentru el și misiunile de
poliție”).

Față de cele prezentate vă solicităm, cu respect:

- să abrogați Legea nr. 360/2002. În subisidar, toate normele infralegale emise în
baza acestei Legi desuete, care nu corespunde realităților actuale din România și
nici nevoilor polițiștilor ci doar grupărilor de falși polițiști din structurile suport ale
M.A.I.
- să abrogați HG 0292/2011, OMAI nr.S/214/2011, HG nr.0610/2017 respectiv OMAI
nr.S/1/2166/2017, norme infralegale emise cu încălcarea Legii unitare privind
salarizarea personalului bugetar pentru ca Bugetul de Stat să continue să fie
delapidat (în opinia noastră) de falșii polițiști din structurile suport ale M.A.I. Or,
dacă fiecare activitate (după cum ne spun cei de la MAI, IGPR, IGPF) „are legătură
cu munca de poliție”, trebuie ca România să aibe angajați numai polițiști, indiferent
de „ceea ce fac”, doar pentru că așa „gândesc” niște indivizi cu mentalități apuse
care există, încă (din păcate), în M.A.I.?
- să îi destituiți pe toți falșii polițiști din structurile suport ale M.A.I. (care nu
îndeplinesc atribuțiile polițistului din Legea nr.218/2002 respectiv OUG
nr.104/2001) și să îi: a) îndepărtați din M.A:I.; b) să îi numiți exclusiv în funcții
publice de polițiști cu atribuțiile polițistului (cap. IV din OUG nr.104/2001 or art. 26
alin.(1) din Legea nr. 218/2002); c) să îi numiți în funcții contractuale respectiv
funcții conform Legii nr.188/1999. În actuala formă, Legea nr. 360/2002 a ajuns să
 permită ca orice individ „agreat de șef” să beneficieze de statutul polițistului și să
efectueze activități care nu au legătură cu activitatea polițistului. Menționăm că atât
art. 17 alin.(1)-(3)25 din OUG nr.30/2007, art.29 și 30 26 din Legea nr.218/2002
respectiv art.3927 din OUG nr.104/2001). Mai mult, Legea nr. 188/1999 prevede că,
în cazul consilierului juridic, auditorului, consilierului, inspectorului (și cei asimilați
lor) aceste persoane sunt exclusiv funcționari publici nicidecum „polițiști”.
- Prin admiterea cererilor noastre de mai sus, cheltuielile de la Bugetul de Stat cu:
salarizare, premierea și pensionarea falșilor polițiști din structurile suport ale M.A.I.
vor fi vizibil diminuate iar profesia de polițist va fi reabilitată, nemaiputând fi
aceasta „furată” de orice persoană ne(in)competentă, neavizată conform legii
nr.200/2004, respectiv cu încălcarea regimului incompatibilităților, a conflictului
administrativ de interese și a art. 25828 și 30029 Cod penal, în opinia noastră).

Cu stimă,
Secretar General SPR „Diamantul”
Marin ȘERBĂNESCU

25
Articolul 17(1) Personalul Ministerului Afacerilor Interne*) se compune din: funcţionari publici, poliţişti - funcţionari
publici cu statut special, cadre militare în activitate, personal contractual, precum şi soldaţi şi gradaţi voluntari.(2) Din
efectivele Ministerului Afacerilor Interne*) fac parte şi elevi şi studenţi înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ proprii, în
condiţiile legii.(3) Personalul Ministerului Afacerilor Interne*) se supune prevederilor legale care îi reglementează
activitatea.
26
Articolul 29(1) Personalul Poliţiei Române se compune din poliţişti, alţi funcţionari publici şi personal contractual.(2)
Drepturile şi îndatoririle specifice ale poliţistului se stabilesc prin statut. Articolul 30Personalul contractual este supus
reglementărilor din legislaţia muncii, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
27
Articolul 39(1) Personalul Poliţiei de Frontieră Române se compune din poliţişti de frontieră, alţi funcţionari publici şi
personal contractual. (2) Poliţia de Frontieră Română îşi asigură personalul necesar dintre absolvenţii instituţiilor de
învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi personal selecţionat şi transferat de la alte instituţii.(3)
Poliţiştilor de frontieră le sunt aplicabile prevederile Legii privind statutul poliţistului.(4) Funcţionarilor publici le sunt
aplicabile dispoziţiile Legii nr. 188/1999*) privind Statutul funcţionarilor publici şi alte reglementări specifice. (5)
Personalul contractual este supus dispoziţiilor Codului muncii şi celorlalte norme legale referitoare la drepturile şi
îndatoririle acestuia, în măsura în care prin prezenta ordonanţa de urgenţă nu se dispune altfel.
28
Articolul 258Uzurparea de calități oficiale(1) Folosirea fără drept a unei calități oficiale care implică exercițiul
autorității de stat, însoțită sau urmată de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepsește cu închisoare de
la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează fapta funcționarului public care continuă să
exercite o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, după ce a pierdut acest drept conform legii.(3) Dacă faptele
prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) au fost săvârșite de o persoană care poartă, fără drept, uniforme sau semne
distinctive ale unei autorități publice, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
29
Articolul 300Uzurparea funcțieiFapta funcționarului public care, în timpul serviciului, îndeplinește un act ce nu intră în
atribuțiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297, se pedepsește cu închisoare de
la unu la 5 ani sau cu amendă.