MIRCEA VULCANESCU

RASBOIUL
PENTRU

NT REG IREA NEAMULUI

EXTRAS DIN << ENCICLOPEDIA ROMANIEI >>

VOLUMUL I - STATUL

MONITORUL OFICIAL ~I IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRlMERIA NATIONALA, BUCURE~TI 1938

SOCIOLBUC
SOCIOLBUC
 BARBU DELAVRANCEA TAKE IONESCU
NICULAE FILIPESCU

NICOLAE IORGA OCTAVIAN GOGA

VASILE LUCACIU

PETRE CARP CONSTAN'l'IN STERE

. ALEXANDRU MARGHIOLOMAN

GENERA'fiA POLITICA A RASBOIULUI DE INTREGIRE

SOCIOLBUC
...... -~{I
v A
RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
PREGATIREA RASBOIULUI
Situafia la moartea Regelui Carol I
rtea induratoare curmase brusc chinul sufle-
al marelui om de caracter care fusese Regele
. . I . Pus la grea cumpana intre obligatiile sale
:nonarh constitutional 9i glasul sangelui unit cu
dint a jurata in ·tinerete steagului german, Carol I
-= =acuse datoria de rege pana la capat. Cu 9tiinta
Bratianu incheiase, la 18 Septemvrie (1 Octom-
·~=e) 1914, conventia secreta care asigura Rusiei
~~.t:r alitatea binevoitoare a Romaniei, inmorman-
astfel tratatul nepublicat, din 1883, cu Puterile
ale, 9i confirmand noul curs al politicei externe
--::nane9ti, inaugurat cu vizita 'J'arului la Constanta,
_ c::recuta cu un an mai de vrenie. Omul nu a putut
~-~a rezista incercarii din care regele ie9ise biruitor,
arol I i9i dase sufletul in mijlocul poporului sau
-=.a.urerat 9i ingrijorat de vremile ce aveau sa vie
16 Octomvrie 1914).
fios, dar insufletit de o constiinta adanca a ras-
- derii sale mona~hice, stimuiat de personalitatea
~ternica 9i fermecatoare a sotiei sale Regina Maria,
-:.:>ul rege, Ferdinand I, trebuia sa faca fata de
-=.dat a, unor imprejurari noui. Vremile pareau ca
r cu din~dinsul sa grabeasca cu 0 generatie, inde-
.=--.;nirea unei misiuni pe care visatorii cei mai indras-
-.=p n' o harazisera in gand decat celui de al treilea
~tar al dinastiei. · Cu cat trecea timpul, se vadea
a «neutralitatea >>, proclamata in prima clipa a
:"'--ihzuelii, nu va putea fi definitiva, ci, mai curand
mai tarziu, Romania va fi atrasa in rafuiala
erala care avea sa hotarasca despre noua randuire
umii. 'J'ara, care timp de peste treizeci de ani se
-:.:case pe treptele civilizatiei, prosperitatii 9i presti-
-=-==-ui european cu sprijinul Germaniei, simtea ca
::..., ::·.:mi nd va fi pusa la ispi ta de a -!?i rasturna alian-
:::: =- de a-9i jertfi prosperitatea 9i de a-9i intrerupe
9irea, pentru a-9i indeplini, prin grele incercari
- :illferinte, misiunea ei istorica.
Curentele opiniei publice
-:l tara era, cum s'a spus, o <<vrai9te mare>>. Opinia
:icl era framantata de curente potrivnice.
coparte erau << antantofilii >>, marea majoritate a
_ -:-;ci publice ora9~ne9ti 9i toata patura ganditoare
SOCIOLBUC
a satelor, insufletita de nouile idealuri ale Ligii Cultu-
rale. La ceea ce 1i se parea o rascruce de veacuri, ei
simteau chemarea adanca a instinctului national si
ma~ifestau profetic, peste . orice . consideratiuni de
prudenta. vointa de unitate politica a poporului ro-
manesc, concretizata in strigatul: << Vrem Ardealul! >>
Simtitoare la orice apropiere a Ru~ilor de trecatorile
Carpatilor 9i indarjita de indaratnicia cu care sta-
panirea ungureasca a Contelui Tisza refuza sa ce-
deze, cu toate presiunile Berlinului, revendicarilor
populatiei romane9ti din Transilvania, aceasta parte
a opiniei publice se adunase in jurul conservatorilor :
Nicolae Filipescu, Take Ionescu, Delavrancea ~i a
nationali9tilor: Vasile Lucaci, N. Iorga, Octavian
Goga, - prinzand prin ei glas inaripat, la <<Dacia>>,
pe strada, in parlament, la intr.unirile << Federatiei
unioniste >>, ale << garzilor >> 9i << ligilor >> interventio-
niste, care indemnau guvernul sa nu piarda << mo-
mentul favorabil >> actiunii.
De cealalta parte, sta rezistenta cugetata a «ger-
manofililor >>. Putini, dar ale9i, ei reuneau aproape
toate vechile cadre guvernamentale conservatoare
parta9e politicii Regelui Carol I: Carp, Marghiloman,
Maiorescu, pe basarabeanul liberal Stere 9i cativa
sociali9ti militanti, du~mani Rusiei. · Con9tienti de
puterea militara a Germaniei, neamatori de << aven-
. turi >> ~;i tematori, in caz de infrangere a Puterilor
centrale, de o expansiune intolerabila a slavi~mului ,
ace9tia doreau ca Romania sa pastreze eel putin o
neutralitate binevoitoare Puterilor centrale, pana in
momentul - pentru ei neindoielnic -in care aceste
puteri, invingatoare in Rasarit, ar fi asociat-o la
mar~ul lor triumfal asupra Kiewului, pentru desro-
birea Basarabiei. Cat despre idealul national, unii
din ei- aprobati la inceput, pare-se,· chiar de unii
antantofili ca Filipescu, - nu se sfiau sa-l nadaj-
duiasca realizat mai tarziu, sub .forma<<Marei Austrii >
preconizata de Aurel Popovici: intrarea Romaniei
intregite intr'o confederatie dunareana, sub egida
Habsburgilor.
Ecoul fiecaruia din aceste curente potrivnice era
fire~te amplificat de sprijinul, nu todeauna desin-
teresat, al diplomatiei tarilor pentru care milita ;
deoparte Contele Czernin 9i Von dem Busche, de
alta Blondel - curand inlocuit prin Marchizul de
St. Aulaire - ~i Poklewski-Koziell.
 886 E::-\CICLOPEDIA ROMANIEI

Politica lui I onel Briitianu naivitate, ca-~i poate ascunde jocul de privirile pa-
trunzatoare ale abilului Czernin, ramas in tara
Shans intre ei ca intre ciocan ~i nicovala, cople- anume ca sa-l iscodeasca, dupa e~ecul primei ;ale
~it de raspundere, ingrijorat, iscodind evenimentele misiuni, aceea de a sili pe Regele Carol I sa respecte,
spre a le deslu~i cursul, complinind prin dib acie ceea impotriva sentimentului public, tratatul de alianta
ce nu putea implini prin forta , - la carma : Ionel Bra- din r 883.
tianu. El masurase toate riscurile unei actiuni pe T reptat insa, neutralitat ea binevoitoare a puterilor
care o dorea, dar pentru care nu se simtea gata. centrale se transformase, ~i Romania se opusese
· I~i dase seama de greutatile ·unei campanii dusa trecerii pe ascuns a trupelor ~i munitiunilor germane
impotriva acelora, pe ajutorul carora se bizuise pana spre Turcia . Czernin nu putea sa nu b age de seama
atunci toata inzestrarea militara a t arii. Dar ~i de acest lucru, cu toata reactiunea hotarita a guver-
primejdia de a se gasi, la pace, alaturi de invin;;i. Mai nului roman , care desarmase de asemeni ~i cateva
~tia, din tradit1a politica a parintelui sau , cat se putea unitati ruse;;ti rat acite in retragerea din Bucovina,
bizui, la biruinta, pe credinta aliatului dela Rasarit. pe p amantul romanesc.
De aceea, pus in dilema I ntrarea in riisboiu
politicei noastre milenare,
Bratianu incerca sa o I n curand insa, per-
rezolve in sens traditi- spectiva de a vedea pre-
onal : . amanand solutia, lungindu-se rasboiul de
prega tind u- s e 9i nego- uzura 9i presiunea ger-
ciind. mana tot . mai mare asu-
Bratianu negocie deci pra Verdunului, silira pe
cu reprezentantii Intele- aliati sa vorbeasca ferm
gerii - - prin mijlocirea nu lui 'Bratianu. 0 nota a
totdeauna binevoitoare a comandamentul ui su-
Rusiei - mai intaiu re- prem francez, trimisa la
cunoa~terea obiectivelor inceputul lui Iulie (6/ rg),
politice ale rasboiului ro- ll ceru sa raspunda cate-
manesc ~i garantarea rea- goric daca e dispus sa
lizariilor , incazulisbandei intervina imediat- <<a-
comune. Apoi, ne g oci e cum, ori niciodata >> zicea
conditiile interventiei mi- nota - sub sanctiunea de
litare ·a Romaniei, opu- a nu se mai gar;nta Ro-
nand planului francez - maniei nici unul din a van-
care preconiza (ca 9i Ge- ta giile f aga duit e mai
neralul Averescu) o acti- inainte. St rans cu u~a,
une ofensiva catre Sud Bratianu se hotari, 9i la
impotriva Bulgariei - un 4/I 7 August rgr6, semna
plan allui, care combina cu reprezentantii aliatilor
ofensiva romana spre Ar- tratatul politic prin care
deal, cu -q.n ajutor defen- ·Romania se alatura Im-
siv din partea Rusiei in patritei intelegeri, luau-
Do brogea ; inchipuin- du-9i angaj amentul sa
du-;;i, nu se ;;tie de ce, _ v _ intre in actiune eel mai
c;a Bulgarii nu vor ataca IO::\EI, BR..\TIANu tarziu pana la rs /z8 Au-
Romania. 0 actiune aliata, simultana, pe frontul gust. In schimb, aliatii garantau Romaniei satisfa-
Salonicului, era prevazuta de altfel, pentru a za- cerea pretentiilor ei politice, in caz de isbanda
darnici orice veleitate agresiva a acestora. comuna . H otarul ei era impins v1rtual pana la
Negocierile inaintand greu ;;i cu intermitente, Bra- granitele etnice ale neamului , la apa Tisei, cu ex-
tianu lasa sa treaca momentul dela Lemberg, intrarea ceptia unei mid portiuni de pamant in fata Belgra-
Italiei in rasboiu, a Bulgariei ~i a Turciei, sdrobirea dului ~i a unei fa9ii de-a-lungul acest ei ape, dela
Serbiei, ba chiar 9i ofensiva lui Brussilow din pri- varsarea Mure;;ului, la 4 km mai sus de varsarea
mavara anului rgr6, fara a se hotari sa intervina . Some~ului, trecand pe la 6 km la rasarit de Debretin.
Folosind insa mijloacele pe care i le punea la dis- z!,
In ~ceia;;i Bratianu sen:n~ conven.~ia militara
pozitie un imprumut intern ;;i doi ani de recolta care flxa aman~~t:le ace~tel. mt~rven~u. . .
v " d tv t . . t d' v A Conform tradlbel constltutwnale, Regele Ferdl-
b oga t a van u a cu pre un man se ru 1 sa mze- A· . • ..
. .• ' A v . .. nand convoca m zma de 14/27 August, cons1hul de
strAeze 09yue~ cu mat:na: ~ou,. pe ca:e ~nsa Ahatn: coroana. Trecand peste ;;ovaielile minoritatii ger-
n.emcr:z~ton , refu~ara sa l~l.hvreze, mamte de a-91 manofile 9i peste impotrivirea darza a lui Carp, _
f1 hotant sensul mtervent1e1. care, protest and ca Hohenzollernii nu pot fi invin;;i,
Inchis intr'un mutism absolut, <<Sfin xul >> - cum i~i atrase din partea Regelui memorabila replica:
ii placea sa i se zica -i~i inchipuia, nu fara oarecare <<Am invins deja pe unul! >> - consiliul se declara

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INT REG1REA NEAMUI,UI 887

~e pa-
t ara
.: sale
pecte,
··anta

:erilor
Jusese
:-mane
seam a
;u.ver-
:3.teva
ovina,

mu
per-
a pre-
de
. ger-
: asu-
:.ta pe
ferm
lOta a TRATATUL DE ALIAK'fA

:i su-
lisa la -pent ru interventie. Seara, Regele hotara mobilizarea Planul romanesc de operajii
'6/rg), a.rrnatei 9i Romania dedara, in mijlocul entusiasmului
cate- general, rasboiu Austro-Ungariei. A doua zi, Ger- Din punct de vedere operativ, fortele romane~ti
us sa ::nania dedara rasboiu Romaniei. erau impartite in patru armate operand pe dona
- <<a- teatre de rasboiu. Pe frontul de Nord ~i Nord-Est,
Organizarea armatei romane operau Armatele I-a, a II-a 9i a IV-a, desfa9urate dela
zlcea
neade Romania mobiliza r.o83 .000 oameni intre r8 ~i Calafat la Dorna, dealungul arcului carpatic, in ve-
:a. Ro- 5 ani, adica rs% din totalul populatiei sale. Din
a ce9tia, 833.758 cu circa r8.ooo ofiteri alcatuiau
derea actiunei ofensive in Transilvania. Pe frontul
de Sud, opera defensiv Armata a III-a, desfa9urata
avan-
mai u nitatile militare, din care 562.000 erau trupe active dealungul Dunarii 9i granitei dobrogene, unde tre-
. u9a, Ji circa 270.000 servicii 9i etape. Restul de 416.ooo buia sa coopereze cu dona divizii de infanterie 9i
, ~i la r eprezenta contigentele I917- rgr8 instruite in ve- una de cavalerie ruse9ti, trimise in ajutor conform
semna -derea constituirei de noui unitati pentru umplerea conventiei militare ..
.iatilor golu rilor. Armata era alcattiita din 378 batalioane de Misi~nea primelor trei armate era sa inainteze
::1. care
infanterie, 299 baterii de artilerie 9i 104 escadroane convergent spre valea Mure9ului, reducandu-9i astfel
a Im- d e cavalerie. Ea dispunea de 281.240 cai. frontul, in vreme ce Armata a III-a trebuia sa faca
luan- Organic; armata romana se compunea din 2 di- fata unui eventual
:u l sa ~.izii de cavalerie (ro~iori) ~i 5 brigazi de dllara9i a tac bulgar.
e1 mai ta9ate corpurilor de armata, precum 9i din 23 di- Odata atins pri-
?8 Au- -.--}zii de infanterie. Din acestea din urma, numai mul obiectiv, for-
a tisfa- zece erau divizii bune, provenite din vechile divizii tele degajate prin
;banda a ctive, incadrate ~i echipate complet 1 ). Cinci erau scurtarea frontu-
cna la 'vizii mijlocii, provenite din prefacerea vechilor 1ni ardelear{ ur-
cu ex- comandamente teritoriale, mai slab incadrate 9i ar- mau sa fie in-
3elgra- ::rrat e 2 ). Iar celelalte 8 erau divizii slabe, in curs de toarse spre miaza-
. dela :::):matie, compuse mai ales din militieni, fara tunuri zi impotriva Bul-
·-:-sarea c:: tr~gere repede ~i fara arme automate. Artileria garilor' in caz ca
retin. {I29 guri de foe dela I05-2 IO mm) scoasa ace9tia ar fi exer-
iii tara orturi ~i facuta amovibila prin mijloace de citat o presiune
inca in curs de constituire 3). mai puternica, san
F erdi- sa deslantuiasca
Fiecare en 3 brigazi infanterie a 2 regimente pe 3
liul de - ,...::ioane, 9i I regiment de vanatori, CU 6 mitraliere 9i un atac hotaritor
i ger- ~::.:de de insotire de fiec ar e regim ent ; 9i o brigada de in directi nne a B u -
arp, - ~- -e a 2 reg. pe 3 divi zioane cu 2 baterii de 4 tunuri. da pestei, provo-
v in9i,
=· X::.::nai 2 brigazi infanterie a 2 r egimente cu 2 mi- cand prabu9irea
c:~ de regiment, 9i I regim ent d e artilerie pe 2 divizioa n e.
-eplica: ?5:<:ru a lcatuirea amanuntita a armatei rom an e in timpul frontului inamic
ieclara :::lni m ondial, vezi studiul consacrat armatei rom a ne. rasaritean. GENERAL UL ILI ESCU

SOCIOLBUC
 888 ENCICLOPEDIA ROMANIEI

Contra-masurile puterilor centrale

Cu o luna inainte de intrarea Romaniei in rasboiu,
ba chiar cu o saptamana mai inainte ca Bratianu . sa
fi semnat conventia militara cu aliatii, comandamen-
tul militar al Put~rilor centrale, inf~rmat la timp de
agentii sai diplomatici despre cele ce se pregateau ,
hotara in conferinta militara dela Pless (r6fzg Iu1ie),
planul de actiune impotriva Romaniei.
r·-·
.,_ In executarea acestui plan, Austro-Ungaria con-
'\
; stituia in graba, cu elemente de completare, in
\ ....... , flancul drept al arma tei a VII -a (Koewess) - care
apara contra lui Brussilov trecatorile Carpatilor
galitieni- o noua armata (I-a) sub comanda gene-
- l1ma ck pfqcarQ ralului Arz von Straussenberg. Aceasta armata avea
- DiNdil dq inoinla r Q. misiunea sa se retraga luptand, spre pozitiile dinainte
--Obie~tiv de a tins pregatite in v aile Mure;mlui 9i Tarnavelor, in doua
--DiNd ii de atac ulterioarq t grupuri: unu1 la miaza-noapte, cu fata spre ra-
In conceptia planului romanesc, armata ro- sarit (Morgen) 1 ), altul in jurul Sibiului, cu fata spre
mana trebuia sa deschida caile Ardealului ca o miaza-zi (Staabs) 2 ), legate intre ele printr'un corp
poarta. Armata I constituia pivotul mi9carii ; cea intarit de cavalerie (Schmettow) 3). In acest timp,
de Nord, aripa mi9catoare. La centru, Armata a Germanii concentrau in graba doua armate, cu
II-a trebuia sa tina legatura intre ele. Aparat de elemente de mana intai, ad use de pe alte fron.turi :
obstacolul natural al Dunarii, frontul de Sud era una germano-bulgaro-turca (a III-a) la sudu1 Du-
prevazut numai cu trupe de acoperire, in sprijinu1 narii in regiunea Rusciuk-Varna, sub comanda ma-
carora stau insa gata sa sara, la nevoie, rezervele re9alului Mackensen, vestitul << spargator de fronturi >\
de armata mentinute inapoia frontu1ui , 9i rezerva alta germano-austro-ungara (a IX-a) in Transilva-
generala constituita in jurul Bucure9tilor 1 ) . nia, in regiunea Deva-Cluj , sub comanda mare9a-
p 1u1ui Falkenhayn, luat dela comanda suprema a
1 ) Repartitia armatelor romiine~ti, la inceputul rasbo- armatelor germane odata cu intrarea Romaniei in
iului, era aproximativ nrmatoarea : rasboiu 9i insarcinat sa repare 0 situatie de a carei
neprevedere era invinuit de conducerea Germaniei.
Frontul de N ~i N. V.
Pe frontul de Sud
Armata . Divizii Oameni
A rmata I I I- a, in~irata dela Calafat la mare, de-a-lungul
I I, II, I3, 23 (2 ) {I2 ) I34 ·000 Dunarii ~i granitei dobrogene, cuprindea:
II 3, 4, 5, 6, (z r ) (zz ) I27.000 Grupul de V est, in Oltenia (Div. 20, Bg. I ~i 4I mixta ).
IV 7, 8, I4, 2 ·cv . Io8.ooo Grupul Central, in Muntenia, cu deta~amentele: Alexan-
d?'i a (Div. I Cv ~ ), Giurgiu (Div. I6) ~i Prundu-Bellu (Div. I8).
Rezerv a {I o ) {IS ) 5!.000
Grupul de Est, in Dobrogea, cu d eta~amentele: Turtucaia
Total I ? +I Cv. 420.000 (Div. I 7 ), S ih stra (Div. g) ~i D obrogea (Medgidia-Bazargic:
Div. I g ). Cartierul a rm a t ei era la Bucure~ti.
Fron tul de S. In rezerv a generala, Marele ca rtier (Bucure~ti, apoi
Peri~ ) avea Corpul V , campus din Div . IO la Ghergani
Divizii Oameni ~i Div. rs la Crevedi a .
Armata 1 ) Campus din D iv . 6 I ~i Div. 7I A. U.

) Campus din Bg. 143, 144 ~i · 145 mixte A. U .

2
III Gr. de Vest 20 Ig.ooo
) Div . 5I Honvezi ~i Div. I Cv. A . U .
3
Gr. Central I 6, I S, I Cv 5l.OOO
Gr. Dobrogea I7, 9, Ig 72.000
142.000
REPARTITIA FORTE.LOR
Total 6 + r Cv . LA .

Pe jrontul de Nord ~i N ord-Est

iNCE.PUTUL OPE.RATIILOR.~
. .~·-!
.-·, A.RUSA
A, vrnata I-a, desfa~uraUi
dela Calafat la isvoarele Arge- )J./ ;;,~~·~~}' \
~ului, ~ cuprind e a grupurile de acoperire Dundrea ~i Varcio- .I \ ..,.. .....

r ova. (Div. I), acesta din urma devenit mai tiirziu, grupul l '..-(~f4
Cerna. Apoi grupul jiu, (Div. II ) ~i grupulOlt-Lotru (Div. 23) , ',,,~2.Cv.
aviind in rezerva : Div. 2 l a Strehaia pe Motru, Div. I 2 <71.cv.~ •, ~ A IV
la Carbune~ti pe Gilort ~i Div. I3 la Caliman e ~ti pe Olt.
Cartiernl armatei era la Craiova. :~.,·
Y+0 l ~l.Alt ·~ .~~. -~ ..
vsf.H~ ,t.>:J· 71 ( /
Armata II-a, concentrata intre Ca mpulung ~i Vrancea,
cuprindea grupurile: Bran (Div. 3), P redeal ~i Pre delu~ (Div.
4), Bratocea ~i Tabla-B utii (Div. 5 ), Buziiu ~i Putna (Div. 6) ,
I
\ ...........
M'~.-~,-.
c;l__:
,. __ ~r-\- --'"
* ~~3 •
___.-;s _/

..-.
6

A.ll.
~/ --- ---
143[}):1•~2 JJ
a viind in rezerv a diviziile nou constituite cu elemente luate 11 ~2 1.'3 13 i •
21
4 -"'i
2

asupra celorlalte: 2I ~i 22. Cartierul a rm a tei era la Baicoi.

Armata IV-a (Armata d e Nord ), concentra ta pe granita
A.l. w;;!s A.lll.
/ . 16tilfl 17 .a
Moldovei, cuprindea grupurile: Oi tuz (Div. 8 ), Ghime~ ~i Uz 18~ ·,~
(Div. 7), Bicaz (Bg. 4 mixta ), Bistrita ~i B istri cioar a (Div.
14 ), avand in rezerva Div. 2 Cv. la One~ti, Bg. 4 Cv. la ...
0 Mari un ifaf i mam ic<Z .
!Cv.

C:l A.lll.B
4~~R.,~s
68i:::$1~(:$0t.
...
Dobrie•·
Piatra ~i Bg. 38 I la Baci'iu, unde era ~i ca rtierul arma t ei. l2B. ·· ~ot.Varna --

SOCIOLBUC
 ;

RASBOIUL PENTRU INTRBGIREA NEAMULUI 889

- •-:ao initiativa operatiunilor pe acele fronturi. A~a ca, cu

•-·-· ---~- -_ ~?

. ,.-_;,. '·- ~ .----~~-~~

-. ~
IU AL
_.=.. CHALE toate deceptiile primei parti a campaniei roma-
·sboiu,
ne~ti, ~i cu toata schimbarea ulterioara a 1mpreju-
anu .sa
La.men- _,• ·,\ .VI/.AU . rarilor, ~e poate spune ca intervenfia $i jertfa Roma -
mp de '\ niei au fast, intr'un fel, hotaritoare asupra soartei ras-
•ateau , boiului mondial.
i
I ulie) , ,"' INCEPUTUL CAMPANIEI DIN rgr6
1 con- Ofensiva romana din Transilvania
:-e, in
- care Inca din seara zilei de 14/27 August, trupele de-
_atilor acoperire romane~ti, concentrate de mult aproape
gene- de granita, ocupau defileurile prin surprindere, in-
a avea lesnind astfel grosului, trecerea muntilor. Informat
n ainte de slabiciunea trupelor inamice, Marele Cartier ho-
doua tarise in ultimul morrent, stramutarea zonei de-
·e ra- concentrare, dincolo de Carpc: ti.
:a spre Trei zile mai tarziu, 12 divizii romane~ti e~isera din
J. corp trecatori, aruncand inapoi ariergardele inamice ~i
..::.c.:.:.~ta de Sud urma sa atace prin surprindere inaintau in campia Transilvaniei, primite cu entu-
timp, ~nia, prin Dobrogea, imobilizandu-i rezervele
te, cu siasm de populatia romaneasca a provinciei.
zadarnicindu-i veleitatile ofensive in Transilva- Operand pe vaile adanci ale Cernei, Jiului 9i Oltului,
m_turi : -· - Ea trebuia sa progre;eze a poi spre Miaza-noapte,
11 Du- departate cu zed de km. ~i despartite prin masive·
_ la gurile Dunarii. Armata IX-a trebuia sa muntoase inaccesibile, neprielnice legaturilor tactice,.
.a ma-
~-::ace in Transilvania, cufata spre Rasarit. Profitand Armata I inainteaza in trei directii divergente, pe
t uri >} , = fuarea rezervelor romane~ti, ea trebuia sa oprea-
::Isilva- vaile Cernei, Jiului 9i Oltului 1 ).
mai intai inaintarea armatelor romane din Ardeal
~ sa le respinga pe vechea granita. Odata ajunsa
mre~a­ 1 ) La Apus, Grupul Cern a (Div. I G~l Dragalina ) ataca.
ema a ea trebuia sa treaca muntii Vrancei pe urma pozitia inamica de pe muntele Alionului, aparata de Col.
"ei in ..t.;]manilor ~i sa coboare in lunca Siretului, spre a Fiebich, o cucere~te ~i ocupa Or~ova (22 .8/ 4.9 ). Intampina t
. carei de grosul Brigazei mixte !45 A . U. (Col. Szivo ) sosit in
~ intalni cu Armata Mackensen in regiunea Gala- ajutorul inamicului, Grupul Cerna se opre:;;te intarindli-se
naniei . ;.:::.nr. In conceptia comandamentului suprem al Pu- la Sud de Mehadia.
~or centrale, armata romana din Muntenia trebuia La centru, Grup ul de jiu ( G-1 Muica) campus din
Div. I I (Col. Cocorascu) ~i avand Div. !2 in rezerva.
-lungul ~ fie strivita si nimicita in bratele clestelui format
ahmga elementele inaihtate ale Brigazii r44 A. U. (Col.
en cele doua ar~ate du~mane, ce s~ inchid~au asupra-i. Berger), care incearca sa apere ie~irea de Nord a defileulni
mixta ). ::>data acest prim act incheiat, armatele puterilor Surduc, ocupa basinul Petro~anilor (25.8/ 7.9 ) ~i patrunde
:lle xan- centrale trebueau sa se regrupeze pe linia cea mai pe valea Streiului in defileul Meri:;;or. Aci, este intampinat
·v. r8) . de deta:;;amentul Sunkel, campus din primele elemente
tucaia ::curta, a Siretului ~i, atacand simultan prin sudul ale Armatei a IX-a. in curs de debarcare in regiunea Deva-
12argic: 3asarabiei ~i prin Bucovina, sa striveasca in al doilea .Cluj: Corpul alpin bavarez :;;i Div. r87 germana, care alearga
~te, rezistenta armatei romane din Moldova, des- sa-i opreasca inaintarea spre Hateg, 1naintare care ar
a poi r-...,1 zandu-~i calea Odessei ~i a Kiewului. putea deveni primejdioasa pentru concentrarea inamica.
[ler gani La Rasarit, Grupul Olt-Lotru, devenit mai tarziu Corpul
de Olt ( General Popovici ), com pus din Div. 23 (Col. Castri:;; }
mnatatea intervenfiei romane in riisboiul mondial
Era, cum se vede, o campanie de nimicire a ar-
:....:...:.atei romane, conceputa de inamic dupa toate
::-.:gnlele artei militare, pusa sub conducerea celor
· destoinici comandanti. Ea ii era impusa de
:=.e\""oia tactica a . scurtarii · frontului si de nevoia
~ategica de a pune maha pe graneie ~i petrolul
Z.n:naniei, indispensabile aprovizionarii unor tari
·:e in lupta dusa de doi ani impotriva lumii

)-- --cgl - In ochii comandamentului militar al pu-

:- centrale, frontul romanesc devenea deci teatrul
:pal de operafii a,l rasboiului mondial ~i din
:a pricina, · el suspenda orice initiativa pe
:::ronturi. Se lamureste astfel, rolul esential
-: de Romania in istoria rasboiului mondial. 'La
eforturilor impuse aliatilor de rasboiul de
interventia Romaniei a descongestionat ce-
fronturi, atragand · asupra ei totalitatea re-
inarnicului. Ea a dat astfel Aliatilor ra-
0
e refaca ~i sa rapeasca Puterilor 'centrale DUPA G-RAI.UL LAURENTIU B.i\RZOTESCU

SOCIOLBUC
 8go ENCICLOPEDIA ROMANIEI

Preocupat sa constitue inaintarii romane~ti un

pivot cat mai solid, ~i tem:ator sa nu fie intors de un
inamic venit pe nea~teptate dinspre Caransebe~ ;
Generalul Culcer ezita sa se angajeze cu grupul de
Jiu prea departe, catre Hateg, de unde ar fi putut
.ameninta valea inferioara . a Mure~ului, cum avea
·ordin dela Marele Cartier; ci se intare~te la ie ~irea din
·defileul Meri~or. Pentru motive de acela~ ordin, el
nu angajeaza nici Grupul de Olt in muntii Cibinului,
·Ori spre valea Sebe~ului, ci 11 opre~te defensiv in
fata Sibiului.
'In timp ce Armata I opera astfel la stanga dispozi-
tivului ofensiv romanesc, la centru, diviziile destinate
.sa constitue armata II-a, patrunsesera convergent prin
trecatorile care leaga Muntenia de 'fara Barsei ~i
inaintau spre valea Oltului mijlociu, alungand din-
ACOPE RIREA GRANITE!
naintea lor trupele de acoperire ale Div . 71 A. U 1 ).
La aripa dreapta a dispozitivului romanesc, Armata
;;i Di v . 13 (Col. Manolescu ) ;;i o b rigada dilar a;;i, a taca pe
s tanga Oltului dela Coti in spre P o rc e~ti; in timp ce, pe drea-
de Nord (General Presan) , care avea inaintea ei
pta lui, un deta;;ament ure a p e la Voineasa, in valea Sadului, Div. 6r A. U., debu;;ase din Carpatii Moldovei prin
vaile Ghime~ului , Uzului, Trotu~ului , Bicazului ~i
Bistricioarei, in vaile superioare ale Mure~ului ~i
Oltului, perpendiculare pe linia ei de inaintare, ~i
ocupase campia Secuilor. Se oprise aci pentru a se
regrupa, apoi p atrunsese pe urmele inamicului, in·
muntii Gurghiului, H arghitei ;;i Barotului, ultima
bariera care o desp artia de v aile Tarnavelor ;;i Mure-
;;ului mijlociu, caile fire;;ti de acces spre inima Tran-
silvaniei 1 ).

Armat a II-a m ai dispunea §i de Div. 21-a adusa d ela Baicoi

la Bra;;ov.
1 ) La stanga, Div. 8-a (G-1 Patra§cu ), cucerind mun-
tele Sandor deschisese calea Oituzului Div. a 2-a de
cayale~ie 9i care ocupase T argul Secuiesc. Ea oblicase
a poi spre Nord-Vest, pentru a coopera la invaluirea Mercu-
r ei-Ciucului, a t acata dela N ord ;;i dela E st, de Div. 7-a
( G-1 I stra ti ) ca r e debu9as e prin vaile U zului 9i Ghime-
9ului .
Mai la N ord, Brigada 4- a mix ta, strab atuse p asul Bica-
PLECAR EA TRUPELOR zului 9i ocup ase Gh eorghienii, in timp ce la extrema dreapta,
Div, 14 ( G-1 Par aschiv V asiles cu ) f acand legatura cu Ru;;ii
intorcand a p ihare a Brigazei 143 A . U. (Bar wick ) la Boita in r egiun ea Dorn ei, inaintase'n muntii Calimani prin v alea
9i raspandindu-se ap oi in campia Sibiului. Ocupand Ve§- Bistritei, ocup an d T ulghe9ul, Borsecul 9i Toplita. In f a t a
. temul ~i Talmacii, Corpul de Olt se desfa9oara pe stanga acestei situatii, inami cul incercase .sa reaction eze, intorca.nd
pana la R a§inari ;;i Orlat, §i pe dreapta p ana p e inaltimile prin valea Dornei, flancul Div. 14-a, dar mi9carea lui
·care des p a rt v alea Oltului d e H a rtibaciu, din colo d e A vrig, fus es e obser vata 9i oprita la timp d e trupele romane9ti.
inspre Sacadate-Glimboaca, unde intalne§te Div . 51 de Hon-
vezi (Tan a rky ), car e acopera d ebarc area trupelor Armatei
:a IX-a ina mice, dela Sebe;;.
Ca rezerve de sector, Armata I dispune d e Div . 12 la
Carbune§ti, in rezerva g rupului de Jiu; de Div. 13 la Ca-
1imane;;ti, rezer va cur and folosita la aripa dreapta a
Corpului de Olt :;;i de Div. 20, care acopera Dunarea. I a r
·ca r ezer va d e armata, are Div. 2 la Strehaia.
1
) La s t anga, Div. 3-a romana trecuse prin p asul Bra-
nului, st rabatuse muntii Per;;anilor ;;i ajunsese la 9ercaia.
La centru, Div . 4-a r espinsese pe ina micul care incercase
s'o opre asca in valea Timi§ului, ocupase Bra;;ovul ( r 6j 2g .8 )
~i a]unsese l a Feldioara. La dreapta, Div. 6- a d ebu9ase
d in valea Buzaului, ocupase Sf. Gheorgh e 9i se apropia d e
·cotul Oltului. L a 21 August (3 Septembrie) Gener alul Ave-
r escu luase comanda acest ei armate §i incepuse pregati-
1ile in vederea trecerii Oltului. · ·
Div. s-a care p atrunsese in Ardeal prin p asul Bratocei,
-er a r etras a in a doua linie §i depa§ita d e Div. 22-a care
venia sa se intercaleze intre Div. 4-a ;;i Div. 6-a intre Fel-
.dioara ;;i Sangeorz spre a intari mi§care aripei ocolitoare
a. armatei. I ar ca rezerve de arma t a , pe langa Div. s -a , TRE CEREA J.VIUN'fiLOR

SOCIOLBUC
 H.ASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 8gi

_.>c Infatisarea terenului era foarte favorabila unui atac

bulgar~s~. Apropierea ll.niei de rocada: Rusciuc,
Razgrad, $umla, Varna ~i convergenta drumurilor
·c e due din aceste centre spre cele trei puncte de
aparare ale dispozitivului romanesc: Turtucaia, Sili-
stra ~i Bazargic, a~ezate in unghiu defensiv, permiteau:
r) concentrarea rapida a fortelor inamice in jurul orica-
ruia din cele doua puncte inaintate ale acestui dispo-
zitiv (Turtucaia ~i Bazargicul) ~i 2) impiedicarea
oricarei interactii a grupurilor romane~ti prin izo-
larea Silistrei. Chiar fara a dispune de forte superioare
numerice~te, un comandant abil putea deci realiza in
orice moment, pe acest front, numai prin judicioasa
lor grupare, 0 superioritate covar~itoare de mijloace
RECUNOA$TERE_I N OFE!'ISIVA
in punctul ales pentru a da lovitura. $i Mackensen
Contra ofensiva lui 111ackensen in Dobrogea era prea abil spre a nu profita de aceasta situatie 1 ).
In timp ce armatele romane~ti inaintau astfel victo- 1 ) In afara Div. a I2-a bulgara, in;;irata pe Dunare dela

:mata rioase in Transilvania, Bulgaria- care ~ovaise un Vidin la Rusciuc, -Armata III-a bulgara cuprindea un
ea ei moment- declara rasboiu Romaniei si Mackensen grup ofensiv concentrat la granita Dobrogei.
~ prin -prime a dela Marele Cartier german o~din sa a tace
lui ~i imediat, prin suprindere, in Dobrogea. Obiectivul sau
~ui ~i -era sa infranga armata romana inainte de sosirea
::e, ~i ajutorului rusesc 1 ).
1 a se Pe cand aripa llll dreapta ameninta Bazargicul,
m, in- aparat cu ~ovaiala de Div. rg-a, (G-1 Arghirescu),
:ltima :grosul fortelor ataca, la stanga, Turtucaia.
l[ure-
1 ) Nu este bine lamurit daca ~ovaia1a Bulgariei a fost
Tran-
reala (provocata de dificultatile interne ca;mnate de obo-
s elile rasboiului, de teama ca Puterile centrale, cu care se
legase Bulgaria, vor e~i inv inse din rasboiu, ori de in-
:B aicoi _grijorarea ca soldatii bulgari vor refuza sa se bata cu
Ru~ii, frati de rassa ;>i de lege, ~i protectori seculari ai
mun- tarii lor; - sau daca ea n ' a fost dedit o manevra diplo-
:!-a de matica, destinata sa in;;ele vigilenta Romaniei.
blicase Conducatorii de atunci ai Bulgariei au incercat, mai
llercu- t arziu, sa acrediteze ultima ipoteza. Fapt este insa, ca
i>. 7-a primul ministru bulgar, Radoslavoff, facuse ministrului
;hime- Romaniei la Sofia, propuneri sa i se mijloceasca o im-
pacare cu Rusia; ca puterile Intelegerii facusera chiar lVIITRA~IERE I,A ATAC
_ Bica- o arecare ofert ~ Bulgariei ;;i ~a g eneralii inamici martu-
:-eapta, risesc in memoriile lor, fara inconjur, satisfactia ca teama L a stanga grupului de atac, pe drumurile ce converg
Rw;;ii privitoare la refuzul de a se bate al soldatilor bulgari, dela Rusciuc ~i Razgrad spre Turtucaia aparata de Div.
: v a:lea 1mpotriva Ru;;ilor, s'a dovedit neintemeiata. Nu-i exclus I7-a romaneasca (Ig batal. cu 29 baterii ), erau concentrate:
:n fata ca aceasta teama sa fi intrat printre motivele care au deta;;amentul Hammerstein (I batal., 3 esc. ~i 3 baterii )
orcan'd -determinat Puterile centrale sa atace Romania, prin Do- la Tetovo ;;i Div. 4-a bulgara Preslav (I7 batal., cu 24 .
~ea lui b rogea, inainte de · sosirea trupelor ruse~ti. baterii ) la Balbunar. Total: I8 batal., 3 esc. ~i 27 baterii.
1e~ti. La dreapta, cu fata spre Bazargicul aparat de Div. Ig-a
romaneasca, (I9 batal., I esc. ~i 7 baterii ), erau concen-
trate: Bg. I din Divizia 6-a bulgara Vidin (8 batal., cu 6
baterii) la Iaz-Tepe ;;i deta;;amentul Kantardgief (4 batal.
cu 3 baterii ), care acoperea garnizoana Varnei (8 batal.
cu 3 baterii ). Total: 20 batal. cu I2 baterii.
La centnt, pe drumurile ce due prin ;Kamanlar ~i Aca-
danlar spre Silistra aparata de Div. 9-a romana (r6 batal.,
r esc. ;;i I7 baterii ), Div. I-a bulgara Sofia sta gata sa in-
tervina cu grosul (22 batal., 4 esc. ;;i 17 bate~ii ) , fie coope-
rand cu Brig. I (6 batal. ;;i II baterii ) concentrata la Har-
;;ova, la atacul Turtucaei pe la Est; fie impiedicand cu Brig.
3-a concentrata la Kamanlar, interventia Div. I9-a ro-
mana in sprijinul cetatH atacate; in timp ce dreapta ei
(Brigada 2-a concentrata la Sarvi), atacand Silistra pe la
Sud cauta sa imobilizeze in acest sector Div. a 9-a. romana.
Tot la centru, dar mai la dreapta, Div. I cavalerie bul-
gara era gata sa opereze deopotriva defensiv catre Silistra
prin Kurtbunar, spre a impiedica cooperarea Div. 9-a ro-
mana cu Div. 19 care apara Bazargicul, sau pentru a
sprijini direct, prin invaluire pe la Nord, atacul deslantuit
--~~ contra acestui ora9 pE: la Est de Brigada I-a a Div. 6-a
INAINTAREA IN TRANSII,VANIA ;;i pe la Sud de deta9amentul Kantargieff.

SOCIOLBUC
Sgz ENCICLOPEDIA ROMANIEI

Biitalia dela Turtucaia

Amenajata in cap de pod 9i destinata sa slujeasca

drept baza de operatii in cazul unei ofensive romane
catre Sud, Turtucaia ramasese un punct inaintat,
expus invaluirii, . dupa adoptarea defensivei pe acest
front. Lipsita de comunicatii peste Dunare cu malul
romanesc, izolata de restul frontului dobrogean
intr'o regiune cu populatie ostila Romaniei, avand
fortificatiile neterminate, artileria grea neinstalata
·c omplet si fiind aparata de unitatii de militeni ne-
instruiti ~i slab incadrati (Div. , 17-a G-1 , Teodo-
rescu), dar mai ales comandata fara discernamant,
daca n u cu u9urin ta, Turtucaia a vea sa fie o prada
u9oara pentru un inamic nu mult superior numeri-
ce9te, dar darz 9i experimentat, reu~ind sa obtina
o superioritate locala de forte in momentul decisiv
~i avand o superioritate nediscutata de foe , in spe- TRUPE DIN DIV. 15-a GATA SA PLECE IN AJUTORUL
TURTUCAE I
cial de artilerie de toate calibrele.
N ein telegand gada r-a ~i 3-a a. Div. r Sofia taie ~oseaua care
primejdia tactica leaga Turtucaia de Silistra.
a a p a rarii unui La cererea comandantului cetatii, Marele Cartier
cap de pod fara roman trimite ajutoare. Gre~it intrebuintate , uni-
pod, convins ca ce- tatile din Div. 15-a trimise in ajutor, in lac sa
tatea e inexpu- fie folosite pentru o mi~care de despresurare, sunt
gna bila, coman- irosite in grupuri mici, in contra atacuri sterile, din
dantul roman i~i launtrul cetatii, spre Daidar ~i Antimovo . Rau
dispusese fortele conceput ~i executat fara vlaga, at acul Div. g-a pro-
1

in semicerc, in loc nuntat dinspre Silistra la 23 August , cu misiunea

sa caute a-~i men- · de a despresura cetatea, nu reu~e~te sa clatine
tine cu orice pret unitatile du~mane care ii taie drumul dilare pe ~osea.
deschis drumul Sistemul de aparare al cetatii este astfel dislocat.
spre Silistra, spre In unitati se produce panica. Zadarnic incearca ·sa
care a vea ordin reziste pana la capat comandantii izolati. Incon-
dela comandantul jurati in forturi, ori retra~i la Nord de ora~ , sunt uci~i
anna t ej sa se re- sau capturati. Cativa scapa aruncandu-se in Dunare .
traga la nevoie. Un grup de viteji din Reg. 84 Infanterie izbute~te
Sigur cava fi ata- s a-~i croiasca drum printre atacatori in spre Silistra,
cat din spre Apus, dovada ca Div. g-a ar fi putut reu~i daca ar f:i
MARE$ALUL MACKEN SEN
comandatul ceta- insistat. Spre a nu cadea in mainile du~manului ~
tii, isi concentrase comandantul cetatii parase~te Turtucaia pe o ve-
rezervele in acest sector ~i adoptas~ in celelalte deta, din ordinul Marelui Cartier. Lipsita de co-
tactica rezistentei << cu orice pret >> cum i se ordo- mandant ~i de orice nadejde de scapare, garnizoana
nase, peste dispozitiile armatei, de ofiterul de lega- se preda in dupa amiaza zilei de 24 August/6 Sep-
tura al Marelui Cartier. Aceasta nesocotire a impre- temvrie.
jurarilor ~i obstinatia de a nu schimba dispozitivul
apararii, chiar atunci cand fu evident ca efortul inamic
purta asupra sectorului sud-estic, fura fatale apararii.
La 2 1 August, deta~amentul Hammerstein deslfin-
tuie ofensiva spre Staroselo, pe care trupele romane
11 parasesc fara lupte, spre a-1 relua a doua ;-.i.
Covar:;;ite de focul masiv al artileriei grele inamice
concentrata in sectorul de miaza-zi, unde ataca Div.
~-a Preslav, unitatile romane~ti lasara pe du~man sa
se infiltreze in ziua de 23 August intre punctele de
sprijin 8-rr ale primei linii de aparare. Zadarnic
ordona comandantul contra-atacuri repetate pentru
despresurarea punctelor inconjurate. Violenta bara-
jului inamic sdruncina moralul contra-atacatorilor.
Acum inamicul ~i-a desemnat mi~carea de impresu-
rare a cetatii. In vreme ce unitati inamice tot mai
numeroase patrund inlauntrul centurii forturilor, Bri- OSTA $ CAZ UT P ENTRU PATRIE

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU: INTREGIR:?A NEAMULUI 893

Brigazii a III-a a aceleia~i divizii, care s'au i:p.filtrat

intre Turtucaia ~i Silistra, intarindu-se calare pe
~osea, ~i atacata de flanc dinspre Miaza-zi de reg. g
de cavalerie bulgar, ea se retrage - cum am vazut-
' in graba spre Silistra.
Cat despre Zaiancicowsky, care a inaintat mult spre
Sud in ajun, el e acum prea departe ca sa mai poata
interveni cu folos in ajutorul Turtucaei. El se multu-
me~te sa rupa lupta inceputa la Bazargic, retra-
gandu-se spre miaza-noapte, legat spre stanga cu
Div. rg-a romaneasca.
Ramasa astfel izolata la aripa dreapta, impotriva
fortelor du~mane, care, dupa ce au cucerit Turtu-
caia, se regrupeaza contra ei, Div. g-a parase~te
la 27 August, fara lupta ~i Silistra, cu toate ca -
spre deosebire de Turtucaia inaintata ~i izolata-
Silistra era legata de Muntenia cu un pod de vase ~i
forma un pivot solid in dreapta liniei de aparare a
.5 c.~'t-D u•1"'
vechei granite
re SCHI'fA BATALIEI DELA TURTUCAIA
D esemnata in captivitate de ColonelulMara~escu (ras tumata ) romanesti.
Fat~ de gre~eli­
er Batalia dela Bazargic le savar~ite, C-tul
mi- In timp ce inamicul deslantuia atacul impotriva Di viziei a g-a,
sa 7urtucaei, comandantul Armatei a III-a, Generalul Generalul Bas·a-
unt Aslan, rau informat la Bucure~ti ca totul merge bine in ra bescu e inlo-
1
lin -cetate, ordona Generalului Zaiancicowsky- coman- cui t prin Gene-
au dantul Corpului rus 1 ), care a sosit pe vechia granita ralul Petala . iar
ro- dobrogeana- sa atace spre Bazargic, spre a recuceri C-tul Dlviziei a
'nea.
rrne-
ora~ul pierdut in ajun prin ~ovaelile Div. rg-a. rg-a, Generalul
Consecvent, Zaiancicowsky isi . indreapta toate. for- · Arghirescu e in:-
~ea.
1:e1e spre Sud, pentru a exec~ta ordinuL locuit prin Gene-.
cat . Informat insa, mtre timp, de inrautatirea situatiei ralul Scari~orea­
sa. Ja Turtucaia, Aslan revine a doua zi, ordonand atat nu.
·~ n- Div. g-a, di,n Silistra, cat ~i Corpului rusesc - Situatia fron-
1 .•
,C l~lt pe care-1 banuia la centrul dispozitivului ruso-ro- tului d~brogean
are . man- sa renunte la ofensiva spre miaza-zi si sa era gra vade oare-
c~te- s e'ndrepte cu to~te fortele disponibile spre ~pus, ce presiunea ina-
ra. pentru a degaja Turtucaia. mica se mentinea
fi Surprinsa in risipire de ordinul lui Aslan, Divizia puternica. MARE$AL UL A VERESCU
Uui, g-a (G-ral Basarabescu) porne~te totu~i imediat spre
ve- ~urtucaia (23 August), pentru a cadea in spatele REVIZUIREA PLANULUI ROMANESC DE
co- Brigazii I a Diviziei bulgare (Sofia), care ataca OPERATII
na cetatea pe la Est. Oprita insa de front de t!upele
:>ep- Consiliul de rasboiu dela Peri§: oprirea ofensivei din
) Campus din: Div. Sarba, Div .. 6r ;;i Div. 3 Cv.
1
Transilvania
In fata primejdiei, Marele Cartier romanesc ~o­
vaie, revizuindu-~i conceptiiJe.
La consiliul de rasboiu, convocat in graba la Peri~
la 25 August, Generalul Averescu prqpune schimba-
rea planului de operatii, prin stramutarea centrului
de greutate de pe frontul de Nord pe eel de Sud.
Impresionat, Marele Cartier hotara~te oprirea ofen-
sivei din Ardeal. Diviziile din rezerva armatelor care
lupta pe frontul de Nord sunt retrase ~i trimise in
Dobrogea. Armata ruso-romana din Dobrogea, pusa
sub comanda Generalului .Z aiancicowsky, prime~te
ordin sa se retraga pe linia Cuzgun-Caraomer, situata
in vecinatatea vechei granite. Averescu inlocue~te
pe Aslan la comanda Armatei a III-a, care se va
reorganiza la Sud de Bucure~ti cu intentii ofensive;
iar Crainiceanu ia locul lui Averescu la comanda
EFECTELE ARTILERIEI GRELE Anna tei a II -a.

SOCIOLBUC
894 ENCICLOPEDIA ROMANIEI

Batalia de pe vechia granifa a Dobrogei infaptuit prin ducerea frontului romanesc pe Mure~,.
conform planului initial. Moldova ar putea deveni
Impotriva trupelor ruso-romane care, de~i s'au re- astfel o baza solida pentru restul operatiilor.
tras in mare graba, au isbutit sa faca front neintre- Tactic, se'nfruntau · aci doua vechi. tradi!ii mili-
rupt in unghiu ofensiv, pe linia: Lacul Oltina, Aptaat, t are : indrazneala, care cere unirea puterilor pentru_
Caraomer, Mangalia 1 ), Mackensen, care ~i-a regru- sdrobirea massei principale a du~manului , cu iscusinfa,
pat fortele 2)' deslantuie 0 noua ofensiva in ziua de care prefera sa-l covar~easca in punctul slab .
I Septemvrie. Atacu1 principal se da impotriva eisbutind sa'mpace parerile sfetnicilor sai, Ma-
Div. g-a la rasarit de lacul Oltina, uncle Macken- rele Cartier roman iese din incurcatura, hotarind ofen-
sen a concentrat o puternica artilerie. Scopul sau e siva .. pe amandoua fronturile!
sa deslipeasca de Dunare trupele romane~ti ~i sa le Dupa solutia adoptata, armatele a II-a ~i a IV-a,.
arunce in spatele Ru~ilor, spre mare , ocupand podul care au reu~it sa faca legatura intre ele pe Oltul
dela Cernavoda, pe care superior, vor relua inain-
de 1-ar stapani ar ame- t area, spre a pune sta-
ninta din spate toata ar- panire pe caile de pa-
mata romana care lupt a trundere spre inima Tran-
pe frontul de Nord. Ar silvaniei 1 ).
fi o lovitura decisiva, in Pe frontul de Sud, in
stare sa inriureasca tot timp ce rezervele trimise
restul operatiilor. din Ardeal, a tacand pe-
Noul co mandant al inamic de front, vor ajuta_
frontului dobrogean, Za- armatei de Dobrogea sa-l
iancikows k y, incearca, fixeze pe linia Ra~ova­
fara succes, sa o pareze, Co badin-Tusla, ·pregati ti
atacand cu centrul spre inca din timp de pace,.
Aptis, spre a arunca pe la sud ul liniei de rocadi
inamic in Dunate. Nere- Cernavoda-Constanta, Ar-
usind si fiind amenintat mata de Dunare va trece-
si fie 'intors de dreapta fluviulla Flamanda, spre-
lui Mackensen, care ataca a cadea . in spatele ina-
la randu-i, Zaiancicow- micului ~i a rasbuna Tur-
sky ordona .retragerea. tucaia.
Preconizatorul opera-
Al doilea consiliu: tiei, Generalul Averescu,.
ofensiva pe doua (( semanatorul de ofensi-
fronturi ve >>, cum 1-au poreclit -
poate far a a se gandi la
U n al doilea consili u maretia ce strabate, peste
de rasboiu se aduna la hula, prin epitet - ad-
Peri~, la z Septemvrie, versarii, e numit coman-
spre a face fata situatiei. dantul grupului de ar'-
Aci insa, descurajarea din mate care lupta pe fron7
primul ceas a facut loc tul de Sud,
unui nou spirit, ofensiv.
Unii -in cap cu Ave- C oncentrarea pentru
rescu - preconizeaza de- lVIARE$AI, U I., PRESA K
operafiile dela Sud
gajarea Dobrogei printr'o In executarea acestor
riposta fulgeratoare peste Dunare, in spatele du~ma­ dispozitii, cinci divizii romane~ti sunt trimise spre
nului. 0 massa de manevra trecand Dunarea la Sud de Dobrogea 2), unde interventia lor isbute~te sa fixeze
Bucure~ti s,i cazand pe liniile lui de comunicatie, 1-ar efectiv pe inamic pe linia Ras,ova-Cobadin-Tusla, spre
sili imediat sa se retraga indaratul bazei lui de operatii. sfar~itul primei decade a lunei Septemvrie.
Al!ii -in cap cu Presan- socotesc gre~ita in- In acest timp, alte s,ase divizii romanes,ti 3) se
treruperea ofensivei din Ardeal in plina desfa~urare adunau la Sud de Bucure~ti in vederea trecerii
tactica, atunci cand armata romana are pe acest Dunarii la Flamanda, fixata de Generalul Averescu
front o superioritate netagaduita de forte. Dupa el, pentru a doua jumatate a lunii Septemvrie.
<< gatuirea >> frontului romanesc nu s'ar putea evita
1 ) Armata II-a va forta trecere a Oltului, a IV-a, barier~
decat prin largirea spatiului de manevra, largire de muntilor Gurghiului, H a r ghitei ~i ai Barotului, care-i inchide-
accesul in vaile Mure~ului mijlociu ~i Tarnavelor.
1
)Corpul rus intercaHindu-~i diviziile la centru, .intre 2 ) Div. 2 i}i I2 dela arm a ta I ; Div . 5 ~i zr dela armata

Div. g-a ~i a Ig-a romane~ti.
2
) A~ezand: la stanga Brigada german a Bode, cu arti-
lerie, la cen tru cele 3 di vizii bulgi'ire~ti : I, 4 ~i 6 ;;;i la
dreapta Det. Dobrici in linia I ~i Div. I Cv. in rezerva.
II; Div. I.') din rezerva generala. Dintre acestea; Div. 2·.r
destinata .mai' intai Dobrogei, va fi trimisa armatei a III:: l:l· ~
In a jutorul Ru~ilor mai sose~te i}i Div. II5.
3 ) Div. ·Io, I6, IS, 2I, 22 ~i I cavalerie.

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMUI.,UI sgs

,m e;;,. seasca un moment basinul Petro~anilor 1), Armata.

I
c\enl
•-
II a trece Oltul luptand, impotriva inamicului care
a distrus toate podurile dela Hoghiz la Beclean
lmtr:
:rur ;;i tine vadurile sub focul artileriei ;;i al mitralie-
relor .
I· In timp ce Brigada z-a de cavalerie, care a ina-
~mfa,
intat mult spre Vest, e oprita la Voila, pe stanga
~a­ Oltului, de artileria inamica dela Cine, Div. 3-a trece-
fen- apa, prin vad, la st anga armatei, pe trei coloane,
pe la Crihalma, Halmagiu ~i Galati.
La dreapta ei, Div. 6-a ocole~te cotul Oltulni, prin
Baraolt, catre Cohalm ~i Alma~; in timp ce la cen-
tru, Div. zz-a t aie deadreptul prin Bogata-Olteana,
spre Homorod. Oprita de inamicul, care- din pozi ·
tiile dela Ugra - tine sub foe podul dela Hoghiz_
Div. zz-a trimete un regiment sa treaca Oltul prin
vad pe la Raca~ul de jos, intorcand pozitia du~mana_
, in PONTOANE IN DRUM SPRE FLAMANDA ~i ocupand Homorodul.
; ""'ise Div. 4-a porne ~te a doua zi spre Fagara~ , anga-
Reluarea ofensivei romdne in Transilvania jand':l-Se la Calbor, in ajutorul Div. 3-a; in timp·
ce Brigada de cavalerie isbute;;te 9i ea sa treaca
In Ardeal, oprirea ofensivei romane;;ti a ingaduit Oltul pe la Beclean.
inamicului sa se intareasca nestingherit, in pozitiile La 4 Septembrie, toata Armata II-a e pe dreapta
pregatite dinainte 1 ), a;;teptand rezervele care incep riului, peste care pionerii arunca pod la Venetia.
pace , sa-i soseasca in ajutor 2 ).
pcada De;;i slabite, prin retragerea rezervelor, arma- Ofensiva A rmatei a IV-a: Bdtdlia dela Odorheiu
ia, Ar- t ele a II-a ~i a IV-a 3 ) reiau totu~i ofensiva la z
Septemvrie. Armata de Nord isi deslantuie ofensiva succesiv.
t rece· Pe cand Div. z-a C~. aleargi spre Homorod-Alma~'
spre· spre a face legatura cu Armata II-a la trecerea Oltu-
~ ina-
Ofensiva Armatei a II-a: Bdtdlia de pe Olt
lui 2), Div. 7-a romana ataca pe Szabo la Vlahita, la
• Tur- Pe cand centrul Armatei I , angajat pe valea Streiu- 6 Septemvrie, 11 scoate din pozitie la 7 ;;i a doua zi
lui, se love~te la Pui, in defileul Meri~or, de cele ocupa Odorheiul. La centru, Div. 8-a inainteaza
dintai elemente ale Armatei a IX-a germane 4) (r- apoi in muntii Gurghiului, ocupand regiunea Praidu-
r o Septemvrie), a caror presiune o silesc sa para- lui ~i isgonind pe du~man din pozitiile dela Ibane;;ti
la rr Septembrie. In sfar~it, Div. 14-a ataca CQ
1) Div. 7 I ina micii s ' a oprit pe iniiltimile dintre Olt dreapta la r6 Septembrie, la Rastojnea, alungand pe
~i Tarnave, de unde domina trecerile Oltului; iar Div. 6 I inamic pana la e~irea de Sud a defileului Mure~;ului,
'a intiirit cu dreapta in muntii H a rghitei la Vliihita, cu la Deda.
centrul in muntii Gurghiului la Ib iin e;;ti ;;i cu stanga in
d efileul Mure;;ului, la Rii;;tolita.
2
) In aj utorul inamicului, aleargii, intr'adeviir, spre Olt, 1) Deta;;. Col. Scarla t escu il va r ecuceri totu;;i temporar,
Corpul de cavalerie al lui Schmettow, care acoperii spre la I I Septembrie , printr'un indraznet atac de fl a nc, pro-
Rasarit concentrarea Armatei a IX- a in zona Deva-Media;;; nun tat prin p asul Valcanului.
:a r p e Mure;;ul mijlociu sosesc zilnic, in ajutorul lui Arz, 2
) Impiedicand astfel Div. 7 I in a mica sa-;;i sprijine vecina
r upe proaspet e. Nord.
Astfel, printre t r upele armatei lui Arz, vin sa se inter-
caleze treptat , diviziile: I6, 37 ;;i 39 A. U., acoperite de
Brigada I cavalerie, avand inrezerva: Div. 72 A.U. in t ali-
cestor :nani ;;i Div. 89 germana la Targul Mure;;.
spre I n curand, Arm at a de Nord va avea in fata ei, in loc de
d oua divizii, trei corpuri de a rmata _ L a Nord, Corpul XVI
, spre a ustro-ungar (Dilr . 72 ;;i Yz J?iv. 37) va face fata in Calimani
=:)iviziei a I 4- a . La centru, intre Mure;; ;;i Tarnava, Corpul
YI a ustro-unga r (Det. H ettinger, Div. 39, Det. Cze csi ;;i
:Jiv. 6 I ) va face fata diviziilor 7 ;;i 8 rom ane;;ti. La dreapta,
-2orpul I german (Morgen, cuprinzand : Div. 7I, Div . 89
german a ~i Bg. I6 de L andsturm ) va incerca sa opreasca
::::n.v . 2-a cavalerie romana sa progreseze intre Olt ;;i
-=:arnave, apoi, trecand in compunerea Armatei a IX-a, se va
~b ate spre S ud asupra Armatei a II-a romane, pe Harti-
arier a
"'ciu.
chide·
:s Amandoua arma tele care constituesc grupul ofen siv
mat a mai numarii decat 7 divizii. Armata II- a: Div. 3, 4,
~ 22; Armata IV-a: Div. 7, 8, ;;i q. De altfel, Div. 22
"'" ii ~i ea retrasii in curand dela Armata II-a ~i trimisii
-=---:::J.a tei a III- a , la Dunare.
~ 0 brigada din torpul alpin ;;i Div. I_87 g~rmana. DU$MA~I
~..........
, -
CAZU'.J.'I I N I,UPTA DET,A
'
sA.i).$EL

SOCIOLBUC
 :896 . ENCISLOPB;DIA.. ROMANIEI

INCEPUTUL CAMPANIEI

..,-.
/

.............. ,
i

' , ,,

'·'. _ _,.,
7
Q-
(D

Ofcznsiva romano din Transilvo ... ~. ~

ContraoPcznsivo inomic6 in Dobro~o .

.Ba~oliii<Z d~lo Turtucaio 9i Bazorgic.

MODlffCAREA PLANULUJ ROMANESC

DE OPEAATfl

·,~

i
\,
·,
·\.-~
I

i
;,
\
·, ,_,(,_,, '"'("

I Q--
·,/ (0
. . . .J

~
w
Cr:

.BMalii/e de Ia Olt ~; Odorh~i. A.III.B: '·-., ...

Ba~olia ckpe granito vachei Dobroge.

SOCIOLBUC

\..;....1.. \
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 897

INTERVENTIA ARMATEI A IX~

,·
J
(

-,~

l
\'

·,
.... l ." "'- ~­

o:·
~- ..

Tr~c~rea d~Z.Io flamo

f>o~alio d~Zia Sibiu. Con~raofensiv~l~
rom6n~~i ~i ripos~o lui falka.nhoyn.
- .

OffNSIVA INAMICA DIN

TRANSILVANIA
;)
/'

. r'

.....,_
i
·,

·\.-~
I
r.
·,·,
"i ' 'i
''-""--. ""("
0::
(0

Rerragerea Armorei all-a. v, ___ A./1/.8,

Botoliile delo ~inco qi .Bra~v. ~ -)

·-.,,\._
Retragqr~o Armata.; de Nord .

57

SOCIOLBUC
898 ENCICLOPEDIA ROMANIEI
INTERVEN'fiA ARMATEI A IX-a GERMANE
IN ARDEAL
Situafia operafiilor la sfdr§itul primei luni de riisboiu
Cu toata aparenta potrivnidi, rezultatulluptelor de
pana acum era favorabil mai ales inamicului. Intar-
ziate de efectul moral al infrangerilor suferite pe fron-
tul de Sud, armatele romane din Ardeal nu isbutisera
in prima luna de operatii sa-~i realizeze obiectivele,
facand legatura intre ele pe linia Mure~ului. Cat
despre inamic, daca Mackensen nu isbutise sa obtina
o victorie decisiva
in Dobrogea, sco-
tand din lupta ar-
m a tele noa s tre
dela Sud, - el is-
butise totu~i sa
execute ordinele
primite dela Carti-
erul german, imo-
bilizand · pe acest
front, cu cele 7
di vizii ale sale, r 6
divizii ruso-roma-
ne~ti 1 ) . Profitand
insa de intarzie-
rea ~i slabirea ar-
matelor romane
din Ardeal, rezul-
tate din acest fapt,
GENERALU L F AI , KENHAYN
Armata a IX-a
germana- pusa dela 6 Septemvrie sub comanda
lui Falkenhayn- ~i-a terminat nestanjenita concen-
trarea 2 ) , asumandu-~i , din a doua decada a lunii
Septemvrie, initiativa operatiilor de pe frontul ro-
manesc.
Ofensiva contra Armatei I romane§ti
Astfella 13/26 Septembrie, zece zile dupa conferinta
Marelui Cartier, care schimbase orientarea efortului
romanesc, ~i patru zile inainte de data hotadta
pentru trecerea Dunarii la Flamanda, Armata IX-a
germana- care intre timp respinsese, cum va-
zuram, prea prudentul Grup de Jiu al Armatei I -a
din defileul Meri~or, spre vechea granita- ataca la
Sibiu, Grupul de Olt, incercand sa-l nimiceasca
printr'un atac frontal combinat cu o dubla invaluire
a aripilor.
1
)ro in Dobrog ea, 6 in Muntenia la Sud de Bucure~ti.
2
)Arma t a IX-a germana cuprindea la inceputul lui
Septembrie : Corpul d e cavalerie ( Schmettow ) com pus din
Div. r Cv. A. U . ;:;i Div . 3 Cv . german a , Corpul alpin bava r ez
(Krafft von D ellmensingen ), ceva m ai tare ca o divi zie
;:;i Corpul XXXIX (Staabs ) (Div . 51 Hv., 76 A. ;:;i 187 G.).
Dupa batalia d ela Sibiu, i se va mai adaug a ;:;i Corpul I
german (Morgen ) luat d ela Arma t a 1-a (Div. 8g G., ;:;i Div .
71 A . U . ).
Diviziile ina mice er a u mai mobile ca cele roma n e;:;ti,
fiind constituite numai p e 3 r egimente. D e;:;i cu efective
m ai mici, ele erau d ot at e cu o puter e d e foe mult supe-
rioar a , d at orita num arului consider a bil d e a rme automat e
(54 mitralier e de regiment) ;:;i de guri d e foe, ce intra u in
dota tia lor. P e deasupra, arma t a dispunea d e o puterni ca
a rtilerie gr ea, m ergand p an a la mortierele a ustria ce Skod a
de 305 mm.
SOCIOLBUC
Biitiilia dela Sibiu
In vreme ce Corpul alpin bavarez, comandat de
generalul Krafft von Dellmensingen, dupa un mar~
de patru zile peste creste 1 ) , reu~e~te sa surprinda
siguranta Corpului de Olt, amenintand sa-i inchida
dinapoi, trecatoarea prin care se leaga cu tara,
Corpul de cavalerie al lui Schmettow, intarit cu
artilerie grea, coborind intre Avrig ~i Porumbacu,
se interpune cu indrazneala intre dreapta acestuia
~i Armata II-a romana care opereaza in regiunea
Fagara~ . In acela~ timp, Corpul XXXIX (Staabs)
deslantuie impotriva lui atacul frontal in jurul Sibiului.
Atacat cu indarjire pe stanga dinspre Dealul
Gu~teritei (Gregoriberg), Cristian ~i Orlat 2 ) , de
un 1namic care dispune de o superioritate zdrobitoare
de artilerie ~i arme automate 3 ), Corpul de Olt
rezista toata ziua de 13 Septembrie, cu Div. 23 la
stanga, pe linia Gura-Raului-Poplaca-$elimberg ~i
cu Div. 13, la dreapta, pe linia Hermann-Saca-
date-Avrig. Dar, lipsit de rezervele trimise spre
miaza-zi sa deschida cu forta defileul Oltului, in
care coloanele diviziei fusesera atacate cu focuri, in
ajun, Corpul de Olt i~i retrage peste noapte stanga,
pe linia Cisnadia- Ra~inari.
Atacat din nou, a doua zi, pe dreapta dinspre
Glimboca-Sarata spre Avrig ~i Sacadate, ~i pe stanga
la Cisnadii, Corpul de Olt i~i mentine pozitiile prin
contra-atacuri repetate, pana'n momentul in care,
inamicul, ocolind cu dreapta pe la Valare, reu~e~te
sa ocupe platoul Once~tilor in spatele pozitiilor ro-
mane~ti dela Gura
Raului. Corpul de
Olt se retrage
a tunci pe linia
Magura- Ve~tem­
Racovita, facand
cere in· jurul Tal-
macilor.
Ziua a treia a-
duce desnodaman-
tul bataliei.
Ameninta t sa
fie invaluit de
Krafft, care tine
sub foe trecatoa-
rea Oltului, ~i de
Schmettow, care
s'a strecura t in
ajun pe sub mun-
te, la Cetate, 'de
unde tine sub foe GHN E R AI ,UL CULCE R
pasul · Scar a ; in-
capabil sa mai reziste presiunei exercitata pe stanga
asupra Div. 23 care a cedat la Ve~ tem ~i pe dreapta,
asupra Div . 13 , care s'a retras spre S ebe~ 9i Porce9t~
1 ) gjzz - rz jzs S eptembrie, p este v arfurile Stra mb a,
Candrelul, Stefle;:;ti ;:;i Negova nul ; d e unde se d esp a rtis e,
un grup apucand spr e Caineni p est e muntii Robu ;:;i Mu r-
ga;:;ul, altul p est e V arful Ma r e spre Turnul Ro;:;u , a l t reilea.
p est e Preajba, spre Boita.
2
) Div . 76 A . U , 51 de Honve zi ~i r 87 germa na.
3
) 63 b aterii contra r8 ;:;i 207 mitraliere contra 39·
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 899

_ :erzand contactul cu restul trupelor, Comandantul sale din ajun. Batalia dela Sibiu, a doua mare ba-
:Orpului de Olt- care ~i-a retras inca din cursul talie din razboiul romanesc, este pierduta.
t de ei trenurile de lupta spre Boita- da, demoralizat,
_ sear a acelea~i zile, or din de retragere fiecaruia Riposta germanii pe Hartibaciu. Retragerea Armatei II
h razletire. Ofensiva combinata a armatelor a II-a si a IV-a
Div. 'r3-a i~i retrage oamenii prin stanga Oltu- romane~ti punea totu~i pe inamic intr'; situatie
tara, . . ::ri, peste munte, pe potecile de pe Surul, para- serioasa. Din nefericire, Generalul Crainiceanu nu
't cu . du-~i artileria; iar Div. 23 se retrage prin defileu, are nicio rezerva la indemana, spre a exploata suc-
ecimata de focul ne- cesul. A~a ca Fal-
ta tor al inamicu- kenhayn poate reac-
·, care bate soseaua tiona la timp, impin-
cu focuri, diU: loc in gand in golul dintre
:oc, ~i care tre buie cele doua arm ate
gonit cu armele dela d u~mane, Divizia 8g-a
Gura Lotrioarei. germana, din rezerva
~ito are armatei lui Arz, tre-
e Olt Reacfiunea romanii : cuta Armatei a IX-a.
23 la
ofensiva A rmatelor De~i invingator, Crai-
II §i IV nicean u trece din
Desmeticit, Marele aceasta pricina pe
Comandament ro- dealurile dela Nord
man intervenise intre de Cine, prin clipe
timp, luand masuri grele. Cople~it de su-
pentru indreptarea perioritatea inamicu-
ituatiei. 1ui la Seli~ta t ~i tc-
Tr~pe proaspete mator ca aripadreap-
din Divizia zo-a por- ta a lui Falkenh<>
nisera din Rega t sa PU$CA MITRALIERA IN ACTIUNE yn 1 ) sa nu-i taie ca-
care, deschida pe la Sud lea Bra~ovului pe 1a
eu~e~te defileul Oltului, aparat pana atunci cu mijloace Sud de Olt, - Crainiceanu ordona retragerea Ar-
or ro- improvizate, din initiativa hotadta a Locotenentu- matei a II-a pe o linie mai scurta (r6j29 Septemvrie).
lui-colonel Toma Popescu. Ele izbutesc sa impinga
pe Alpini inapoi, spre muntii Robu ~i Murga~ul. Urmiirirea Armatei a II-a: Biitiilia dela' $inca
In acela~ timp, Armatele a II-a ~i a IV-a primesc
ordin sa reia ofensiva. In ceasul primejdiei, Falkenhayn dovede~te cu
totul alta tarie sufleteasca decat adversarul sau.
Biitiilia dela Praidu-Sovata Fata de presiunea simultana a celor doua armate
Armata dela Nord deslantuie la 14 Septemvrie romane~ti ee-l incoltesc, el cere ~i dobande~te co-
ofensiva dela Praidu-Sovata. In timp ce dreapta ei, mandamentul unic al fortelor dusmane din Transil-
invingatoare la Ra~tolita ~i la Casva, inainteaza ca- vania (r7/3o Septemvrier subordonandu-~i pe Arz.
tre Reghinul Sasesc, iar stanga i se apropie de Credincios misiunei sale generale ~i simtind unde
risturul Secuilor, Pres an a taca in spre $iclod ~i este punctul slab al dispozitivului romanesc, el re-
Atia, amenintand sa rupa centrul frontului lui Arz. nunta sa urmareasca rama~itele Corpului de Olt
in defileul Coziei, marginindu-se sa inchida acest
B iitiiliile dela Carfi§oara-Porumbac §i Barcut-Moha defileu cu ajutorul Corpuiui alpin. Regrupand ar-
Armata II-a pornise ~i ea vijelos, spre Vest, tot la mata a IX-a, redusa la Corpurile Staabs ~i Schmettow,
I4 Septemvrie. el ataca Armata a II-a romana. Spre a obtineo supe-
La r6, Divizia 4-a da peste cap, pe stanga Oltului, rioritate absoluta in punctul ales pentru lovitura,
_a Carti~oara, avangardele lui Schmettow. La 17 il el nu sovaie de asemeni sa slabeasca si mai mult
~atea din nou la Porumbac ~i ajungea in campia Armat~ I-a, impingand pe urma diviziei 89 tot
~2.biului. La centru, pe dreapta Oltului, divizia 3-a Corpul Morgen, cople~ind astfel Armata II-a ro-
::npingea spre Hartibaciu, cealalta divizie a lui mana in retragere, pe care o ajunge la $inca-Per~ani
Schmettow (Div. I Cv.), care incearca sa-i taie drumul, ~i o bate (22 - 23 Septemvrie/s-6 Octomvrie), com-
t ang a apus de Cine. La dreapta, Divizia 6-a batea pe binand superioritatea de mijloace a atacului de
::eapta, .orgen la Barcut ~i la Mohu (r5 ~i r6 Septemvrie) ~i, front, cu manevre abile pe flancuri 2).
Porce~ti ~ spartindu-1 de Schmettow, patrundea pe inaltimile
Nord de Cine, in golul iscat astfel intre dreapta 1
) Care , dupa r etragerea Corpului de Olt, nu mai a r e
____: Arz ~i stanga lui Falkenhayn. in fata celor 4 divizii ale ei, deciit divizia 4-a romana.
:::n.n nenorocire, acest ajutor vine tarziu. Armata II-a 2 ) Div. 76, sr :;;i I 87 germana contra Diviziei a 4-a tO-

=::::1ge in campia Sibiului, numai a doua zi dupa re- mane. Datorita abilitatii sale manevriere, in tot timpul
contra-ofensivei, F alkenhayn v a reu:;;i sa aiba in punctul
"'gerea Corpului de Olt (17 Septemvrie), a~a ca nu ales p entru batalie, o superioritate relativa de 3 la I ; d e9i
-= poa te culege roadele stra tegice ale victoriilor superiorita tea lui a bsoluta e numai de 7 divizii · la 3.
39 ·

57*

SOCIOLBUC
900 ENCICI,OPEDIA ROMANIEI ·

Batalia . dela Vladeni Batalia dela Bra§OV. Retragerea pe granija

Cople~ita, Armata II-a romana se desparte. La Reactiunea e insa tarzie. Armata a H-a nu se mai
stanga; parte din divizia a 4-a se retrage pe la Sud poate ~entine in Ardeal. Divizia a 2r~a, trimeasa
de muntii Peqani catre Bran, prin Poiana Marului, in ajutorul ei, n'o mai poate ajuta sa apere Bra~ovul,
urmarita de aproape de divizia 76 A. U. La dreapta, care cade in mainile inamicului dupa trei zile de
resturile diviziei a 4-a, sprijinite de parti din divizia lupte darze in cursul dirora aceasta combina iara~
a 3-a care se retrag pe la Nord . de muntii Codlei, superioritatea mijloacelor tehnice care sprijina atacul
fac fata la Vladeni, unde Falkenhayn le bate dupa frontal, cu manevre abile pe flancuri 1 ).
aceea~i metoda 1), in Sosita si mai tar-
vreme ce Corpul Mor- . ziu, L ivizi~ 22-a .abia
gen urmare~te di vizia poate .sa ocupe inain-
6-a in retragere spre tea inamicului pasul
cotul Oltului. Des- Bran. Proectul ofen-
partita de Armata I , si vei tre bue deci .pa:..
Armata II-a se re- rasit. G-lul Averescu
trage spre campia ia din n·ou comanda
Bra~ovului, urmarita Armatei a II-a, care
de aproape de du~­ retrage, tisipindu-se _
Inan. .. spre trecatorile Mun-
teniei 2 ).
Retragerea A rmatei
1 J I,a sHinga, rama:;;i-
de Nord
. PODUL DELA FLAMANDA tele Diviziei a 4-a, inta-
In vreme ce grosul rite cu Brig. I I-a, din
Armatei a IX-a urmarea astfel pe Crainiceanu, Div. 6-a; s'au oprit :;;i-au facut fata la marginea de miaza-
Falkenhayn trecea pe Schmettow lui Arz, depla- noapte a Bra:;;ovului, impotriva Div. SI-a de Honve~i care
le urmare:;;te dela Vladeni. La dreapta, Div. 3-a s'a regrupat
sandu-1 la stanga Armatei sale. Strecurandu-se :;;i-a luat pozitie in campia dela rasaritul ora;mlui; pe linia
intre cele dona armate romane~ti pe la Hoghiz, Sampietru- Herman. Trupele romane acopera astfel deo -
spre Miercurea Ciucului, el incearca sa intoarca, potriva trecatorile Predealului, Bratocei :;;i Buzaului. PozitHie
ajutat de Morgen, aripa stanga a lui Presan. Nu romane:;;ti dela Sampietru sunt atacate de front de trupele
Diviziei Sg. Pe cand trupele romane§ti rezista cu greu in po-
reu~e~te insa, pentruca Presan, prevazator, se de-
zitii focului nimicitor al artileriei inamice §i nu se mentin
gajase la randul lui, din fata trupelor lui Arz, pa- dedit contra-atacand fiira intrernpere, Divizia 76-a anstro-
rasind Odorheiul ~i_ defilandu-~i s;tanga inca dela ungara inceardi sa cada peste mnnte, in valea Timi§nlni,
rg Septemvrie (2 Octombrie). in spatele apararii romane§ti. Nn reuse:;;te insa, datorita
interventiei Diviziei 2I
Oprirea operafiilor romane§ti, care tocmai
dela Flamdnda. Retri- sose:;;te prin Predeal, in
ajntorul armatei a II-a.
meterea rezervelor spre In ajutornl diviziei 89
frontul de Nord inamice sosesc insa Div.;
I 87 :;;i mai din urma,
Infrangerile din Ar- Div. 71. Atacul dispune
deal determina Ma- acnm iar de o superio-
rele Cartier sa-~i ritate de forte zdrobi-
schimbe din nou ati- toare, care-i ~~gaduie sa
covar~easca a par are a
tudinea. Profitand de
roma~easca. El. se infil-
faptul ca victoria lo- treaza printre pozitiile
cala obtinuta la Am- romane, pe care le in-
zacea d~ Divizia a g-a, toarce, exterminand a 7
a fix at pe inamic in paratorii, care refnza sa
le paraseasca. Cand, a
Dobrogea pe linia Ra- INFANTERIE ROMA,N.A PESTE DUNARE treia zi, Armata II-a in-
sova- Co badin- Tuzla, cepe retragerea, unita-
el renunta la operatiile de trecere peste Dunare, in- tile ei nn mai au ded.t efective schelel:ice. Divizia 4-a . a
cepute de Averescu la Flamanda 2 ) la rg Septemvrie incetat 2
d e a mai exista ca unitate. ·
) In afara de rama§itele Diviziei a 4-a, care s'au retras
2 Octomvrie, zadarnicite de ploi ~i de monitoarele spre Bran urmarite de Divizia 76-a inamica, aceasta armata
du~mane. se com pune din: Di vizia 2 I, care se retrage spre Predeal
Inchipuindu-~i ca mai poate lua initiative, el arunca urmarita de Divizia SI-a de Honvezi; Divizia a 3-a care
se retrage spre Bratocea 9i a 6-a scapata de incercnire, care
iara~i rezervele lui spre Miaza-noapte, cu gandul sa se retrage spre Buzan urmarita de Divizia Sg inamica. In
reia ofensiva in Transilvania spre a nemeri linia ajutornl lor se indreapta diviziile fostei Armate de Du-
Reghin-Tg. Mure~-Sighi~oara -Fagara~. nare, care au lipsit in ceasul decisiv al campaniei din
Ardeal. Divizia a 22-a, urmata de Divizia a I2-a, prin
1
Campulnng §i Rucar spre Dragoslavele §i Bran, divizia
} Div. SI :;;i I87 pe flanc, Div. 8g de front contra unei a IO-a spre Predeal pe urmele Diviziei 2I-a; Divizia a
parti din Div. 3 :;;i 4· (circa 2 brigazi). s-a spre Predelu:;; 9i Divizia a I s-a spre Oituz in Mol-
2
). Cu Div. IO-a :;;i Div. 2I-a. dova.

SOCIOLBUC
 RASBOIUL :PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 901

I:=::rangerile suferite de Armata a II -a au repercu- I nsuficienpele execupiei

. cum am vazut, asupra Armatei de Nord. Acea-
se mar rmata care, era aproape sa-;;i implineasca misi- Acest viciu de conceptie s' ar fi accentua t - zic ace~t i
:meas a , intrucat trecuse la r8 Septemvrie, en stanga de critici - prin lipsa de indrazneala cu care au lu-
-?OVUl, -=~ spre Sighi;;oara, ie~ise la rg Septemvrie cu crat comandantii Armatelor I-a ~i a II-a.
z:ile de -~Pta din defileul Mure~ului la Deda ;;i ajunsese cu S'a observat intr'adevar, ca dupa avantul pri-
iara;; =::--:::apta la zr Septemvrie la ro km. de Reghin, e ne- melor zile de inaintare, Armatele I-a si a II-a si-au
atacul ·-:a sa p araseasca fara lupte roadele biruintelor ei suc- domolit elanul, cea dintaiu oprindu-se ~a sa se ~rga­
---i\e. Spre a nu fi invaluita, ea se retrage in ordine nizeze defensiv, in defileul Meri~or ~i in fata Sibiului ,
· tar-
_ ::-c granita Moldovei. a doua zabovind inutil la trecerea Oltu1ui. Singura
-a .abia Armata de Nord ~i-a indeplinit complet misiunea.
e m ain.,. ,_,. onsiderafii asupra campaniei din Transilvania inaintand necontenit, vreme de cinci saptamani, pana
i pasul ~ esfa;;unirea campaniei din Transilvania a dat in momentul in care defectiunea celorlalte armate
:1 ofen- a silit-o la randul ei sa se retraga, spre a nu fi inva-
=qtere la interesante discutii, in deosebi asupra
~eci . pa~
::.:::ului in care s'a conceput 9i s'a executat inaintarea luita tocmai cand debu~a in vaile Tarnave1or .
...-erescu -=matelor romane~ti. Prudenta tactica cu care generalul Culcer - - acest
)manda
'a obiectat anume de catre comandantii armatelor Lanrezac · al Romaniei- a ~ovait sa execute ordinul
-a , c~ir'e
::=amice, in memoriile lor, ca ideia mi9carii armatelor Marelui Cartier de a inainta pe valea Streiului spre
:ndu-se _ m::nane~ti in Transilvania a fost gre~ita 9i executarea Hateg, de teama unei invaluiri a stangei sale, din
·e Mun-
-:i ~vaelnica. Aceasta critica este indeajuns de plina partea . unui inamic venit din spre Caransebe~, ar
3.e invataminte pentru generatiile viitoare, spre a fi fi fost desigur, tot atat .de laudabila, ca retragerea
ra.m.a 9i- ~mn alata aici. arma tei a V-a franceze
.-a , inta- de pe Sambre, in August
I - a , din Eroarea planului initial
e miaza-
rgr4, contra ordinelor lui
de operafii
'ezi care Joffre, - daca 1mprejura-
:egrupat S'a zis astfel, ca Marele ri1e nu ar fi dovedit ca in
p e linia ;._artier roman nu trebuia cazul sau, ea a fost o
iel deo-
adopte o manevra de grava imprudenta strate-
P ozitiile.
~ t rupele 2Iipa, pivotand, cu dreap- gica . Nu numai pentruca
m in po- -:a. armatei de nord, pe a neglijat principiul, dupa
: mentin 5"-u:aj erul format de Ar- care, cea mai buna sigu-
o austro- :nat a I -a; regiunea fiind ranta, in ofensiva, e ata-
imi9ului, t otul improprie con- cul. Dar mai ales pentruca ,
d atoritii
vi ziei _21
~cituirii unui pivot solid, incercarea de a-~i menaja
tocmai :!in cauza discontinuitatii o situatie locala mai avan-
ed eal, in ~ di vergen tei singurelor tajoasi, 1-a facut sa piarda
~ a II-a. :rei vai accesibile ope- din vedere, ~i prin aceasta
7iziei 89
;1sa Div.; ::atuloi. Ci dimpotriva, TRAN $EEA MOR'fii DEI,A BARTOLOlVIEU sa compromita, scopul ge-
.. urma, efortul principal romanesc neral al opera tiilor .
. dispune fi trebuit sa urmareasca intoarcerea Armatei I-a Acela~ lucru se poate spune 9i cu privire la ope-
superio- ustro-ungare, printr'o invaluire a aripei sale drepte ratiile Corpului de Olt. 0 comparatie poate face
z drobi-
~adliie _ sa
:zacuta cu stanga romaneasca. In acest scop, Armata judecata mai evidenta. lata pe comandantul acestui
oa r area :-a romana ar fi trebuit sa inainteze fulgerator spre grup in seara zilei de rs/z8 Septemvrie, suferind de
:_se infil- ...-alea Mure9ului, prin vaile Hategului 9i $ebe~ului , trei zile, din partea inamicului o presiune puternica
p ozitiile :mde Mure9ul e eel mai aproape de vechea granita de fata si de £lane, destul de asemanatoare cu aceia
rre le in-
:inand a 7
=omaneasca. Arz ar fi fost astfel silit sa se retraga, suferita 'de Foch in preziua bataliei dela Marna ,
refuza sa ~ ra luRte , de tea r. a taeirii cailor sale de comunica- cand armata pe care o comanda acesta, fusese arun -
Cand, a ~e ~i armata romana in loc sa-i dispute terenul pas cata de Billow in baltile dela St. Gond. Daca, in
a IT-a in- ~ pas, ar fi cazut in plina zona de adunare a Arma- acel moment, generalul Popovici , cu · toata gravi-
a, unita.
::ci a IX-a, zadarnicindu-i concentrarea 9i despar::. tatea situatiei in care se gasea, ar fi avut spiritul
cia 4-a . a
-ind-o de Armata I-a. ofensiv al colegului sau francez, care- cu munitiile
au retras I n realitate, ofensiva romaneasca s'a redus la 0 pe sfar~ite ~i cu batalioanele red use la sectii- ra-
:.a armata :::aintare de front contra ariergardelor inamice, pier- porta Cartierului francez situatia, in forma pe care
~ P r edeal
3- a care
3imd astfel toate avantajele pe care le da de obicein legenda a rotunjit-o << Centrul meu cedeaza, dreapta
:nire, care draznetului, rasboiul de mi~care. da inapoi, situatia excelenta, maine atac! >>, :;;i in
llllica. In In felul acesta., inamicul 9i..:a putut sfar~i concen- loc sa ordone retragerea << fiecaruia pe uncle poate >),
d e Du- ::=area nestingherit, mai inainte ca cele trei 9-irriate ar fi ordoriat a doua zi de dimineata, cu totalitatea
:miei din
2- a , prin
:-::>mane9ti s~ se fi putut reuni 9i a putut apoi ataca fortelor lui, atacul spre Rasarit, di~cotro veriea Ar.:_
., divizia ~ bate pe rand; cu totalitatea fortelor sale, grup~rile mata a II-a, - nu se ~tie daca batalia dela Sibiu,
D ivizia a ::Dmane rasletit~ : mai intai grupul de Jiu, a poi c,e l de nu s'ar fi incheiat cu o victorie a Rorrianilor, chi~r
in Mol- :t, ale Armatei I-a, pe urma Armata a II-a, silind la ur- daca Corpul de Olt n 'ar fi reu:;;it, ca ~i Foch, decat
::Ja urmelor $i Armata de I'\ord sa se retraga fara lupta. sa se mentirta! In imprejurariie in care se producea,'

SOCIOLBUC
902 E~CICLOPEDIA ROMANIEI

aceasta victorie ar fi putut fi decisiva asupra soartei

campaniei romane9ti din Transilvania.
Cei care au cetit in memoriile lui Falkenhayn, de
ingrijorarea care-1 cuprinsese in dimineata zilei de
r6 jzg Septemvrie, afland de · saltul Armatei a II-a
spre Vest, din ajun, 9i cunosc situatia in care se gasea
Schmettow, prins - in urma acestui salt, cu toata .
artileria grea ce-i fusese ata9ata, intre cele doua
armate romane9ti, - inteleg prea bine u9urarea sim-
tita de comandantul inamic, cand i s'a raportat
retragerea Corpului de Olt 9i i9i dan seama ca armata
romana a fost la un pas de victorie, care nu surade
insa dedl.t indrasnetilor care calculeaza riscul ~i odata
hotariti 11 asuma pana la capat. << Nu exista batalii
pierdute >> zice un stralucit critic militar, ci doar
<< batalii pe care le crezi pierdute >>, amintindu-9i
probabil de felicitarile senatului roman catre invinsul POST DE OBSERVA'fiE DE INFANTE RIE
dela Cannae << pentruca nu-9i pierduse speran~a >>.
Cu cat mai vrednica de imitat apare fermitatea pierzand din vedere obiectivul principal al acti-
comandantului du9man, care, dupa infra~gerea Ar- unii. In loc sa-9i concentreze efortul principal
matei I, atund c;and avea deschisa calea Munteniei - consecvent gandului initial - asupra punctului
slab al inamicului, s'a risipit in reactiuni sterile,
care i-au alienat complet libertatea de actiune.
Astfel, sub impresia panicei din primul ceas, a
oprit, in plin avant, ofensiva din Transilvania, la
sfar9itul lunii August, facand-o sa piarda ireparabil
timpul eel mai pretios. $i-a revenit, in urma 9i a or-
donat reluarea ofensivei; dar timpul pierdut n'a
mai putut fi reca9tigat. A savar9it atunci o a doua
gre9ala, trecand, versatil, dela extrema prudenta la
extrema indrasneala, hotarind ofensiva pe doua
fronturi, fara sa cumpaneasca daca are mijloacele
necesare. Astfel, in acela9 timp in care ordona re-
luarea ofensivei in Ardeal, retragea de pe acest front
ultimele rezerve de armata, concentrandu-le in ve-
derea ofensivei de peste Dunare. Cand lipsa rezervelor
a inceput sa-9i produca efectele in Ardeal, Marele
Cartier, iara9i nestatornic, a renuntat la ofensiva
dela Dunare, inainte de a-i fi vazut rezultatele,
T U N ROMANE SC DE INSO'fiRE A INFANTERIE I
retrimetandu-9i rezervele spre miaza-noapte. Era insa
spre Miaza-zi, nu se lasa prins de << nedumerirea de prea tarziu, pentru ca aceste forte, sa mai poata
dupa victorie >>, mai primejdioasa decat toate, ci infaptui acolo o misiune ofensiva. Trupele din prima
renunta sa urmareasca pe fugari, cu toate riscurile linie fusesera irosite 9i rezervele abia ajungeau acum
unei intoarceri ofensive a Romanilor in flancul sau sa umple golurile.
drept. Multumindu-se sa ia in acea parte, numai
masuri de siguranta, el i9i continua cu repeziciune
actiunea spre Rasarit, incotro-1 duce executarea
principalei misiuni ce i se incredintase, pe care n'o
pierde nicio clipa din vedere.

$oviiielile conducerii
De toate aceste erori de conceptie 9i slabiciuni
de executie, raspunde pana la un punct inzestrarea
tehnica insuficienta 9i lipsa de experienta, explica-
bile . ale armatei romane, fata de conditiile rasboiului
modern. Direct datatoare de seama de infrangerea
suferita de Romani in prima parte a campaniei
din rgr6, e insa o cauza mai grava, de alt ordin:
lipsa de tarie sufleteasca a Marelui Cartier roma-
nesc. Zdruncinat moralmente de infrangerea nea~
teptata deJa Turtucaia, a~tiunea . lui s'a deslinat,
SOCIOLBUC POST DE OBSER,VATIE DE ARTILERIE
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 903

damentelor aliate, aceasta gre;;eala e cu atat mai

INFANTER IA SAPA MA$1'! INDIVIDUAI,E
E~ecul primei parti a Campaniei romane;;ti trebuie repete.
.:.eci atribuit in priinul rand erorii de judecata a·
., ,. arelui Cartier romanesc, care a lipsit de rezerve tiativ'a hotarita ;;i indrazneata a unui locotenent-
1iensiva din Ardeal, in momentul eel mai critic.
_i;""u pentruca nu a dispus de rezerve caci aceasta
=.' ar fi adevarat; ci pentruca, tulburat de teama,
:::n a mai putut judeca limpede unde ;;i cand trebuia
E3_ le intrebuinteze.
Polemica isc~ta, mai tarziu, asupra << raspunde-
::.:lor >> a lamurit cu prisosinta acest lucru. Este su-
:::S.cient sa amintim ca in timp ce armatele romane
·: :in Ardeal sufereau, secatuite de rezerve, presiunea
nnui du;;man abil, 6 divizii romane;;ti ;;edeau nein-
-:::rebuintate, in vederea unor lovituri indrasnet conce-
~ ute, dar incomplect executate. '~ ·
Ca infrangerea del a Turtucaia a a vu t un efect
:noral atat de hotaritor, incat a determinat schim-
area planurilor Marelui Cartier romanesc, e desigur
cxplicabil, daca ne gandim ca era vorba de o ame-
ofensiva ::intare directa a Capitalei - centrul sensibil ~i gan- TUN AN1'IAERIAN IMPROVIZAT IN PRIMA PARTE A CAMPANIEI
~u1tatele, -~tor al tarei intregi. Aceasta schimbare de conceptie,
E ra insa plina desfa;;urare tactica a ofensivei din Ardeal, colonel, Toma Popescu, care trecand intamplator
· poata ::::.u era insa justificata, daca ne gandim ca in cum-
prima ?J.na nu era un ora;;, ci biruinta! Chiar daca Marele cului in muntli din veclnatate, a organizat' apararea
~ u acum
~rtie r are scuza de a fi cedat sugestiilor coman-
INFANTERIA OCUPA 0 TRAN$EE
dureroasa cu cat pe aceasta reactiune instinctiva
de aparare s'a bizuit mai mult inamicul, in planul
lui, decat pe insemnatatea reala a victoriei sale din
Dobrogea.
Campania din Transilvania s'a pierdut astfel, mai
mult din pricina unor lipsuri suflete;;ti, decat din
pricina superioritatii reale a inamicului.
Lucrurile acestea sunt desigur u;;or de spus astazi,
cand cunoa;;tem rezultatele. Mai greu erau de des-
slu;;it atunci, in valtoarea bataliei. Vorba prover-
bului. Faptul acesta atenueaza, desigur, in parte,
gravitatea acestor judecati. Adevarul lor nu poate
fi insa tagaduit.
In masura in care, << istoria lucrurilor care au fost,
e menita sa fie pilda ;;i indreptar pentru cele veni-
toare >>, ele trebuiesc spuse; nu pentru a invinui
pe cineva, ci pentru a face ca maine, ele sa_nu se mai
Ajunge sa ne gandim la ceea ce a putut face ini-
prin Caineni si dandu-si seama de prezenta inami-
trecatoarei Oltului impotriva Corpului alpin, pe care
1-a impiedicat s'o ocupe, pana la sosirea Diviziei
a zo-a, numai cu 15 batrani din sat inarmati cu
pu;;ti luate dela inamic, aflate la primarie; sau la
felul in care, alt act indraznet: atacul invaluitor
al deta;;amentului Scarlatescu, ~azand prin surprin-
dere peste muntele Valcanului, a restabilit la Jiu,
situatia compromisa'n urma bataliei dela Meri;;or,
recucerind, in preziua bataliei dela Sibiu, tot basinul
Petro;;anilor, - pentru a ne da seama de eficacitatea
pe care ar fi putut-o avea coordonarea riguroasa a
actiunii unor elemente capabile de asemenea eforturi.
Pilda Armatei Pres an, care - pe . scar a red usa ~i la
alt grad de densitate a trupelor - a anticipat totu;;i,
cu aproape doi ani, tactica ofensivei continue reali-
zata prin inlantuirea eforturilor succesive.... in sec-
toare diferite, care a facut nemuritoare gloria mili-
tara a lui Foch, de mai tarziu,- este hotaritoare iri
aceasta privinta.

SOCIOLBUC
 ENCICLOPEDIA ROMANIEI
9°4
APARAREA GRANI'fEI lVIUN'fiLOR
Gasind ca Falkenhayn inainteaza prea incet, Ma-
rele comandament inamic procedeaza la o regrupare
a fortelor lui, care numara acnm 32 de divizii pe aman-
doua fronturile romane~ti. El subordoneaza armatele
care au recucerit Transilvania, grupului de armate
ale Arhiducelui Carol, ~i amandoua prin:esc insar-
cinarea de a zori trecerea muntilor, prin surprin-
dere, divergent, pe urmele Romanilor.
I ncercarea du§mana de a trece munfii prin surprindere
Urmarind executarea planului dela Pless, Armata
I-a austro-ungara ataca muntii Moldovei spre ra-
sarit, cautand sa strabata spre Siret, prin valea Tro-
tu9ului, pe cand Falkenhayn- nemultumit de aceasta
risipire a sfortarilor- cauta cu Armata a IX-a
<< drumul eel mai scurt spre Bucure9ti >> peste muntii
Munteniei 1 ).
Dar la portile Moldovei,
Armata I-a du~mana e in-
tampinata de rezistenta in-
darjita a Armatei romane de
Nord. Contraatacand fara
preget: la Oituz 2), in Valea
1) La atacul pentru fortarea
portilor Moldovei, coopereaza
Corpul de ca valerie german al
lui Schmettow intarit cu dona
divizii de infanterie, cedat tem-
porar de Armata· IX-a germana,
armatei I austro-ungare ;;i Cor-
pul VI austro-ungar al lui Fa-
bini. Cel dintai ataca spre
One;;ti 9i Targul Ocna, al doi-
lea spre Moinef;>ti 9i Comanef;>ti.
Amandoua au acela;; obiectiv:
sa patrunda in larga vale a
TrotUf;lUlui, cat mai la Sud cu
putin.ta, prin vaile laterale, per-
pendiculare pe granita, ale a-
fluentilor acestuia, spre a des- -~
parti Armata de Nord de cele
din Muntenia, taind pe cea
dintai de bazele ei ;;i incon- MARE$AL UL EREMIA GRIGORESCU
jurand pe celelalte. E planul
lui Ludendorff, pe care insa Falkenhayn nu-l impar-
taf;>e;;te. Ispitit de perspectivele deschise prin << surprin-
derea dela Rucar >>, el socote~?te gre;;ita risipirea efortnrilor in spre Agas ;;i Goioasa. Dar Generalul Isi.rati care comanda,
in directii divergente.
2 in spre Asau. In acela;;i timp, trimete pe dreapta deta-.
) Bdtdlia dela Cituz
Atacul principal se da de Schmettow, la Oituz , pe unde
trece drumul mare dela Targul Secuilor la One;;ti, prin
Bretcu, Poiana Sarata, Harja, Groze9ti ;;i Bogdane9ti.
La 27 Septembrie, Corpul de cavalerie inamic- care
urmarea · Armata de Nord in retragere, inca dela cotul
Oltului, fara s'o poata ajunge- se desparte. Div. I urea
muntii Vrancei spre Rasarit, unde va fi oprita de Brig.
7-a mixta sosita din Regat. Div. 3-a se love;;te 1a 28 Sep-
temvrie, la e9irea exterioara a defileului Oituzului, de
Div. 2-a romana de cavalerie, care a luat pozitie la Nord
de Bretcu, la Meghelu;;. Interventia Div. 7I austro-ungare
care a sosit pe campul de bataie sile;;te div. 2-a romana
sa se retraga in defileu, catre vechia granita. La 30 Sep-
temvrie, inamicul ocupa Poiana-Sarata.
Dar Div.· IS-a ( G-ral Grigorescu) venita de pe frontul
Dobrogei, a ajuns la timp. Ea inainteaza din Regat, prin
valea Oituzului ;;i prin vaile laterale ale Slanicului (pe
dreapta) i;li Ca;;inului (pe stanga), ie;;ind inaintea du9ma-
nului la Harja, unde inlocue9te Div. 2-a de cavalerie,
SOCIOLBUC
Trotu9ului 1 ), unde inamicul a isbutit sa se infiltr~ze ,
ca .s,i la Bicaz 2). armatd. romana rarriane ·. stap&na
pe trecatori. - -· --
care trec e in rezerva, la aripa stanga a grupului, in . yalea.
Cai;linului. Incercarile inamice de a intoarce pozitia -~:: r_o­
mana dela Harja sunt contra-manevrate abil din vat1e-
Cai;>inului i;li Slanicului i;li zdrobite una dupa alta. -
In fata acestor ef;>ecuri, inamicul arunca'n lupta . Di:v.
8-a bavareza. Interventia ei ajutii la ocuparea Harjei ;
dar nona incercare de a intoarce pozitiile romanef;>ti da
gref;> ca ;;i celelalte. La 5 Octomvrie, inamicul~ ·care are-
a cum toate fortele in linie, hotiirit sa termine, deslantuie-
un atac general, in prezenta Arhiducelui mof;>tenitor f;>L
al Primului ministru Tisza. Dar comandantul romari, in
ajutorul caruia a sosit dela Bacau o brigada din Div. 8-a,.
contra-ataca a dona zi, in prezenta Principelui mo;;tenitor
roman, resta bilind situ a tia pe tot fron tul. A tacuri ;;i con-
tra-atacuri se succed zi ;;i noapte, dela 6 Octombrie, fara.
alt rezultat decat trecerea pozitiilor dintr'o mana in alta.
pana la 9 Octomvrie, cand du;;manul incepe sa dea semne
de oboseala. Profitand de
situatie, Grigorescu, care a
primit -inca o brigada, des-
lantuie un non contra-atac
gen~ral, reia Harja, coama
Staneica ;;i inaltimile dela ho-
tar, . aruncand pe inamic pe
linia vechei granite.
1) A tacul vdei Trotu$ului
In timp ce luptele se des-
fa;;urau astfel la Oituz, Fabini
incerca sa razbeasca in valea
Trotu$ului, mai la Nord, cu
Corpul VI.
Renuntand sa atace de front.
pasul Ghime;; aparat de Div.
7-a, el cauta sa intoarca apa-
rarea romaneasca, patrunzand
cu diviziile lui, in spatele ei ~
prin vaile afluentiJor laterali ai_
Trotu;;ului.
La dreapta, Div. 39 (Molnar )
ataca la I Octomvrie spre Dar-
mane;;ti. Dupa 6 zile de lupta
nu izbute;;te insa sa ocupe de-
cat Poiana Uzului, de unde-
este de altfel scos de a dona
zi, prin contra atacul roman
deslantuit simultan de front ;;i
pe flancuri.
La 3 Octombrie, Div. 6I ( Grallert ) izbute;;te insa sa se·
infiltreze mai la Nord, prin vaile Sultei ;;i Ciobana;;ului
Div. 7-a, contra ataca la centru de front (deta;;. Col. loan },
;;amentul Col. Boian sa ocoleasca prin vaile Agostinului
;;i Agasului ;;i sa cada in spatele inamicului dela Goioasa ..
Iinprudenta executarii atacului de flanc duce la nimicirea.
deta;;amentului; dar presiunea lui contribuie la slabirea
rezistentei inamice fata de atacul frontal. A;;a ca Romanii
restabilesc situatia pe linia: Muncelu-Goioasa-Vf. Edera-
Vf. Lapo;;ul-Poiana Uzului.
2
) L uptele din vale a Bicazului
Mai la Nord, in valea Bic;azului, Div. 72-a austro-unga1;a.
ataca la 6 Octombrie, odata cu deslantuirea atacului ge'~
neral dela Oitnz, prin surprindere, muntele Tipchef;> pe
care-1 ocupa, inaintand spre Croe;;ti, cu gandul de a taia
comunicatiile Div. 14- romane, prin Valea Tarcaului..
Dar in vreme ce deta§amentul Rogobete rezista de front
la Croe;;ti, deta9amentnl Col. Gherascu contra-ataca pe
inamic spre Ata, intorcandu-i pozitia. ZadarniG incearca.
acesta sa riposteze atacului frontal roniariesc, desla:J;ltuit con-,
comitent. Creasta muntelui ramane pana la urma in mai-
nile Romanilor 9i trecatoarea Bicazului nu poate fi fortata ..
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAM:ULUI
9°5
Fiha a avea un succes decisiv contra Armatei a _I-a Convins ca tine in maini o victorie ieftina, Fal
_..,m ane, Falkenhayn isbute~te insa sa se insinueze kenl:.ayn spore~te presiunea asupra frontului roman
Armata a IX-a, in defileurile Munteniei. 1 ) .refacut la Dragoslave ~i rasbe~te spre Campulung 1 ; .
Daca incercarea lui de a taia calea Predealului Interventia Div. a rz-a restabile~te insa situatia,.
:::upelor romane~ti care se retrag dela Bra~ov nu inchizand inamiculni accesul vaei Dambovitei.
:cu~e~te, a~a !neat Staabs e silit sa atace piepti~ la fel nu reu~e;;te n1ci incercarea lui Kr~ift de a.
:::ecatoarea aparata cu indarjire de Romani 2 ), Morgen intoarce apararea Oltutu~ prin valea Topologului,
...,ai norocos, ocolind cu brigada 8-a mixta peste unde o coloana de Alpini infiltrata spre Salatruc, e
crestele dela Apus de Giuvala cade la Rucdr, in contra-atacat~ din spre isvoarele Arge~ului ~i arun-
~atele Div. 22 romane~ti care a para pasul Branului 3 ). cata inapoi pe creste 2 ).
) A doua zi dupa batalia d ela Bra~ov, Falkenhayn, in
1
1) A tacul Dragoslavelor
ciutarea celui mai scurt drum spre Bucure~ti, ordona
..1.rmatei a IX-a sa atace prin surprindere trecatorile Mun- Atacata ad, din nou, de inamic, care a adus in linie ~i
::eniei, patrunzand in ele indata ~i daca se poate inaintea Div. 12-a bavarezii, Div. 22- a nu-~i mai poate mentine
3..om anilor. Corpul I (Morgen) ia directia trecatoarei Bra- pozitiile. Situatia este grava pentru Romani. Daca frontul
:ml ui pe urma resturilor Div. 4-a, Corpul XXXIX in spre lor cedeaza, inamicul are deschisa deopotriva calea Bucu-
cele patru trecatori dela Sud de Bra~ov, Div. sr spre Predeal re~tilor prin Targovi~te ~i calea Pite~tilor prin Campulung .
pe urmele Div. 21, Div. r8g pe urmele Div. 3 spre << Surprinderea dela Rucar >> e pe punctul sa-~i dea roadel e·
pasul Bratocei. Corpul Liitwitz ia calea Buzaului, pe ur- a~teptate de inamic.
:nele Div. 6-a. Corpul Schmettow e trimes spre N.E., In ajutorul Diviziei 22-a, sose~te insa, tot din Dobro-
b1 muntii Vrancei, sa CO- gea, Divizia 12-a a Genera-
opereze cu trupele Armatei lului Gaiseanu. Contra-ata-
I la fortarea trecatoarei Oi- cand de flanc prin valea Pra-
:::uzului.' vatului pe ina micul care, SO-
De~i violente, atacurile in- cotindu-se invingator, ina-
eptate spre pasul Buz dului inta descoperit .in josul vaei
i B r atocei au mai mult un Dambovitei, i1 love~te cum-
caracter demonstra ti v. A ta- plit restabilind situatia pe-
curile principale se indreapta linia: Arge~el-N amae~ti- Va-
spre trecatorile Predealului le a Pravatului-Magura-Ma-
· Branului, pe unde due teia~ul- Prisaca.
umurile cele mai scurte 2) Luptele din valea Oltulut-
·pr e Bucure~ti, prin Ploe~ti
Ide front. · Targovi~te. De indata ce Falkenhayn
e Div. 2 i~i
dadu seama de perspecti-
) At acul Predealului
vele strategice ale surprin-
:Yii~carea bcolitoare a unei derii dela Rucar, ordona lui
Brigazi din Div .. 76-a austro- Krafft sa inceapa atacul vaii
rmg ara, care incercase sa Oltului, spre a razbi, con-
cad a peste munte, in Va- comitent, in directia Pite~­
:ea Timi~ului in spatele tru- tilor.
_?elor romane~ti care se re- Folosind aceea~i metoda
::rageau dela Bra~ov, e za- GARA PREDEAL DUPA BATALIE care-i reu~ise la Sibiu, Krafft
·arnicita prin interventia incearca sa intoarca aripile
h ... 21-a; a~a ca Div. 51-a de Honvezi trebue sa atace externe ale Div. 13 ~i 23 romane~ti cu Brigada 10-a
..:.e front trecatoarea Predealului. alpina prin Valea Lotrului ~i cu Brigada 2-a pe inal-
Inamicul e astfel pus in situatia de a nu mai inainta, timile dela rasarit de Topolog, in directia Curtea de
..:.::! a cest sector, decat cu greu, cucerind munte cu munte Arge~.
~ n umai dupa vii contestatiuni ~i cu mari jertfe. Atacul deslantuit la 3 Octomvrie de Brigada a Io-a
A.stfel, cu toata superioritatea lui de artilerie, el nu alpina contra pozitiilor ocupate de Div. 13-a romana la
~bute ~te sa cucereasca definitiv Muntele Susaiului ~i sa Apus de Olt, pe muntii Pietrosul,Veverita ~i Chitianetul,
p e Predealul, decat dupa ro zile de lupte indarjite nu izbuti. Contra-atacul roman arunca de a doua zi inapoi
:o Octombrie ). Diviziile 4 ~i r6 romane~ti, puse sub pe du~man pe muntii Robu ~i Murga~ul, fara a putea
:::nanda Generalului Vaitoianu, inlocuesc mult incercata insa recuceri .dealul Vladului.
_:nzie a 2r-a, ocupand o noua pozitie, la Nord de Azuga, Brigada 2-a· alpina, care _coborise intre timp de pe Surul
linia Clabucetelor. ~Lcazuse la Octombrie, la Salatruc, pe liniile de comuilica-
tie ale Div. 23-a, -care facea fata in muntii Fagara~u1ui
3
) Surprinderea dela Rucdr Corpului Alpin,- fu contra-atacata la · Octombrie pe
dreapta, de deta~amentul Cihosky dinspre Are£ ;;i pe-
:Mai norocoasa fu operatia inamicului indreptata contra stanga de deta~amentul Mo~oiu dinspre Clocotici, ~i .a run.,_._
- =ditoarei Branului. cata inapoi pe muntii Ghitu ~i Fruntile, Un nou atac-
..:1ci, Div. 22-a romana ( G-ral Razu ), sosita dela Dunare, romanesc pe comunicatiile coloanei ~i timpul rau, deter.,
!:Ilocuit, la 27 Septembrie, rama~itele diviziei a 4-a, mina retragerea ei precipitata, mai spre Nord, catre mun.,
ungata. ::.pand la Giuvala, puternica pozitie, pregatita inca din tele Poiana.
ului ge- --=:P de pace, sprijinita cu stanga pe masivul Pietrii Interventia Corp~lui Alpin, care ataca cu toate fortele-
e~ pe .:_<riului ~i cu dreapta pe Muntele Fundatica, langa Moe- la 7 Octombrie Mazgavul, apoi Fata Sf. Ilie, Calugarul
~e a taia. =..:. d e Jos. ~i Zanoaga, salva coloana aventuroasa, atragand spre sine-
b caului .. ar in timp ce aceasta divizie respinge atacul Div. 76 rezeryele romane~ti ~i determinand pe comandantul ro~.
e front ..:ro-ungara, care incearca sa patrunda, de front, in man -ale carui elemente ina}ntate, condus ; de Colonel\lt
-:aca pe ":::a Dambovitei, ___:_ Brigada 8-a de munte austro-ungara C~nta.cuzino ! rezistasera eroit; J~ Coti- s~ retraga,- la 8
incearca. ::~te Piatra Craiului ~i cade la 30 Septembrie, la Ru- Octombrie, frontul spre Sud, p~ o pozitie mai sigt~r8, 1 .
·~tcon-_ -- ill s patele pozitiei romane~ti. Div. 22-a se retrage in C<?nstituita ~ih inaltimile ce straj11:esc la N_ord basinul Ji..
in mai- ~:s 2., salvandu-~i materialul, spre Dragoslave, unde ocupa te~tilor. In acest sector cazuse, la inceputul luptelor, Ge~
. fo rtata . !:::a p ozitie . neralul Praporgescu, comandantul Djv. 20.

SOCIOLBUC
 906 ENCICLOPEDIA ROMANIEI
PADURE DISTRUSA DE BOMBARDAME NT
I ncercarea du~mana de a forpa trecerea mtmfilor
Incercarea de surprindere neisbutind, inainicul
i~i spore~te efectivele, cautand sa forteze trecerea,
incepand din a doua decada a lunii Octombrie.
Pe cand Armata I continua sa atace cu indarjire
la Oituz, Armata IX-a reia ofensiva impotriva tre-
.catorilor Munteniei, deplasandu-~i efortul tot mai
spre Apus, cu gandul sa atraga intr'acolo rezervele
Romanilor.
In acest timp Mackensen ataca cu Armata III-a
bulgara linia Cernavoda-Constanta, pe frontul do
brogean, slabit prin retragerea rezervelor roma-
ne~ti trimise in apararea muntilor.
Atacul trecatoarei Oituzului nu aduce inamicului
nici de data aceasta un succes apreciabiP). In schimb,
·o fensiva deslantuita contra muntilor Munteniei, dad:
nu reu~e~te sa-i deschida lui F~lkenhayn calea spre
·campie, 11 pune totu~i definitiv in stapanirea cres-
telor care domina unele tree a tor.
In valea Prahovei Staabs, folosind rezervcle aduse
din Sectoarele vecine, a pus stapanire pe linia Cla-
bucetelor, silind trupele romane~ti sa se retraga. Dar
1 ) Gerock, care inlocue§te pe Schmettow trimes la Jiu,
r eincepe operatHle la I4 Octombrie.
Timp de 8 zile atacurile §i contra-atacurile se succed
Hira intrerupere. Du§manul care a ocupat muntele Cer-
nica e contra- atacat de pe Fata Moarta §i alungat peste
granitiL
ADAPOST DE MITRALIERA
SOCIOLBUC
Vaitoianu, care comanda sectorul, a ocupat o noua
. pozitie in fata lui la Nord de Bu~teni 1 ).
In sectorul Namae~ti, Morgen a isbutit sa coboare
crestele; dar Gaiseanu 1-a imobilizat la Nord de
Campulung, pe linia dealul Mateia~ului-Albe~ti­
Cande~ti 2
).
Mai grava e situtia in V alea Oltului, unde Al·
pinii lui Krafft atacand fara intrerupere, au ocupat
basinul Tite~tilor , silind trupele lui Petala sa ia
pozitie pe ultimul ~ir de inaltirni, ai muntilor Coziei 4 1 .
In sfarsit, un concurs fericit de initiative tran-
sforma in ' biruinta romaneasca 0 prima· incercare de
strapungere, efectuata de inamic la ]iu, tocmai cand
acesta se socotea stapan pe victorie.
Din nefericire, victoria e platita cu moartea gene-
ralului Dragalina, bravul comandant al armatei I -a,
1) Luptele din valea Prahovei
Atacul, deslantuit la r 3 Octombrie in valea Prahovei
de inamicul care a adus aci trupe din sectoarele vecine,
pune piciorul in a doua pozitie romaneasca. Din prima
zi cade Clabucetul Baiului. A doua zi Clabucetul Azugei.
Clabucetul Taurului nu fu luat decat la r8 Octombrie.
Recucerite la rg Octombrie, · Cli'ibucetele nu pot fi
pastrate. In sfan;;it, cu Dihamul, cadea la 22 Octombrie,
dupa lupte darze, §i ultimul element al acestei linii. Isto-
vita de bombardamentul inamic §i de contra-atacurile
repetate, Div. ro-a trebuie retrasa din lupta. Elementele
din Div. I6-a, care o inlocuesc, ocupa la 23 Octombrie a
treia linie de aparare la N ord de Bu§teni.
Lipsit de forte suficiente spre a intreprinde - cum ar
voi - o ofensiva puternica dela Predelui}, in spatele ina-
micului, A verescu reui}e§te totu§i sa-l fixeze, ordonand
a t a curi demonstrative atat in valea Prahovei cat §i in
sectoarele Bratocei §i Predelu§ului, de unde acesta i9i
retrasese rezervele.
2
) A doua britalie del a Camp ulung
Nici Morgen nu se da .batut in regiunea Campulun-
gului. In vreme ce Div. I2-a bavareza §i Div. 76-a reiau
atacurile contra noului front romanesc, Brigada 8-a de
munte incearca sa repete, mai spre Apus, lovitura dela
Rucar, cazand la 7. Octombrie, peste munte, la Lere9ti,
in flancul pozitiei romane de pe Arge§el. Atacurile ei sunt
insa stavilite de contra-atacurile romane, impotriva Can-
de§tilor §i Albqtilor, supravegheate personal de A verescu.
La dreapta, atacurile du§mane se zdrobesc de asemeni,
la I3 Octomvrie, de puternica pozitie de pe JVIateia§.
La stanga Div. 22-a romane, sose§te acum Brigada 3-a
de cavalerie, stavilind definitiv incercarile de manevrare
a flancului romanesc in spre muntii Fagara§ului; iar la
dreapta Diviziei a 12-a se a§eaza Brigada 2-a de cavalerie,
impiedicand infiltrarea inamicului peste masivul Leaot1d,
spre Vaile Ialomitei §i Prahovei.
Trupele romane constituesc sub comanda Generalului
Gaiseanu Grupul Namae§ti, la aripa stanga a armatei
a II-a, sprijinit cu dre·apta pe Leaota §i cu stanga pe
Bratea. Calea Munteniei e acum inchisa du§manului,
care nu va mai realiza aci nici un progres stabil, cu toata
ofensiva ce va deslantui aci din nou, la 28 Octomvrie,
in directia Albe§ti, Lere§ti §i Cande§ti.
3
) Luptele din valea Oltului
Atacul inamic deslantuit la I I Octomvrie in stanga
Oltului odata cu ofensiva dela J iu determina pe Romani
sa paraseasca basinul Tite§tilor, dupa 4 zile de lupte §i sa
se retraga pe linia inaltimilor care-1 domina dela miaza-zi.
Dar la r8 Octombrie, inamicul patrunde §i in noua
pozitie romaneasca pe muntele Miglele, de unde nu mai
poate fi scos. La 25 el ocupa Magura; iar la 26, Poiana
Spinului, cheia intregii pozitii.
Div. 23-a, in ajutorul ciireia sose§te Div. 14-a, se retrage
iara§i, pe linia Dange§ti-Radaune§ti- $uici- Salatruc.
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
9°7
n oua ::npu~cat in defileul Jiului in cursul unei recunoa~teri
=-+ectuate in preziua deslantuirii ofensivei 1 ) .
are
de 1) P11ima ofensivii inamicii dela j iu
I nten t ia lui Kneussel, car e coma nd a at acul, est e sa
eschida d efileul Jiului, c avaleriei lui Schmettow, intor-
and u-1 p e la a p us , cu Div . rr- a b avar eza. In a cest scop, p e
~an d Grupul Stawinsk y at aca d em onstra tiv , la r asaritul
p ei, Brigada 21 - a ro m a n a, intre S ur d uc :;;i P rislopu ; Divi-
zia rr - a b avar eza a t aca p e t rei coloan e, Brigada 22- a, car e
acop er a la a pusul ei, linia in altimilor car e str a jues c p asul
-alcan ului : Ca ndrelul, ob aqi a lVleri:;;orului , Stra j a :;;i Cornul
Z a n oagei. Prima coloa na at aca spr e p asul Valca nului,
a dou a , spr e Cornu! Zan oagei. A t reia at a ca Sigleul, p azit d e
ca.nd d eta:;; a mentul Tru:;;culescu . L a dreapta , Divizia 6-a d e
cav aler ie, intre Oslea 9i R ost ovanul, urmeaza s a cob oar e
gene- p est e dealul Arcanului spre Badiceni, p entru a acoperi
. I -a, D ivizia r r- a b av are za impotriva unui contra- at ac r om a n
din spre B aia d e Ar ama. I NT RAR EA PE FRONTUL CA$INU I,U I
L a I O Octom v rie, Brigad a 2 I-a rom ana e impinsa spre
.1Iuncelu :;;i U rma Boului 9i a poi, m ai j os, prin L ainici, spre S ituafia operafiilor la sfdr~itul lunii Octomvrie. I n sem-
ie:;;ir ea defileului, la Bumbe:;;ti. L a apus , Briga d a 22-a r ezista, niitatea strategica a rezistentei dela Oituz. M odificarea
r etragandu-se succesiv cu dreapta p e de alul Buliga 9i a poi
la Poia n a Mihai Viteazul. D a rla stan ga ei, Div. Ir-a b a- planultti de razboiu al in amicului
Ya r eza sparge linia rom an a intre Cornul Z a n oagei :;;i Sigleu, Toate aceste operatii n'au adus inamicului succe-
a run cand d et a;; amentul Scarlatescu, p este d ealurile S curtu sul strategic dorit.
i Mutu, spre V ai-de-ei ;;i d et a;;am entul Tru;;cules cu p est e
emileu ;;i T ufin, spre Dobrita. Colonelul Homoriceanu se Daca, in Dobrogea, cu toata apararea er01ca a
l as a surprins la V ai-de-ei :;;i ina micul s e r evars a in s a t ele Diviziei 9-a, dela Topraisar, inamicul a cucerit la 9
d e sub munte . R ezist enta dela Poia n a lui Mihai Viteazul, Octomvrie Constanta ~i Cernavoda la 1 2 , silind pe
d e venind inutila, Brigad a 22- a se r etrage spre V adeni :;;i Romani sa arunce in aer podul de peste Borcea (eel
urti;;oar a . L a 13, ina micul a a juns p e linia: D obrita - F r a-
,e:;;ti- Stane;;ti - Cartiu- Samb otin- Birnici- P orceni. Avan- de pest e Dunare rezistand) ~i sa se retraga pe linia
aardele lui a p ar in f a t a T a rg ului J iu. Har ~ova-Babadag , de unde nu mai pot spera decat
sa apere Delta ; la poarta Moldovei, in v alea Oitu-
victoria roman a
zului, pe unde duce drumul eel mai scurt catre Du-
Dar Colonelul An ast asiu, coma nda ntul grupului d e J iu, pre- nare, spre care du~manul ~i-a concentrat efortul prin-
~ ate;;te ripost a, ordon and unitatilor r asletite sa s e op reasca
i sa faca. front ofensiv impotriva du9m a nului. Ordinul se exe- cipal ~i unde a atacat neintrerupt dela 28 Septem-
c ut a la 14 Octomvrie . L a dreapta , Brigada 2 1- a ataca dela briejrr Octomvrie, el a fost oprit pe loc de trupele ge-
B u mbe;;ti spre Porceni- Birnici-Mo;;n eni, taind cu d et a9a- neralului Eremia Grigorescu. Pe acolo nu se va trece !
mentul Diaman di comunicatia ina micului p est e Buliga, spre Cele doua armat e inamice au fost astfel puse in
p asul V alcanului. L a centru, Brig ada 22-a (Col. Obogeanu )
a t aca spre Turcine;;ti- Cartiu- Rugi ;;i Horezu , provo ca nd imposibilitate sa dea mana in regiunea Galatilor.
confuzie in unita tile ina mice. La stan ga, d et a;;amentul Tru:;;- R ezistenfa romana d ela Oituz va fi avut deci un
c ulescu, atac a spre Rasovita- U rsaloi- L ele9ti, d ar e oprit netagadud eject strategic. Ea va fi impiedicat unul
d e contra ata curile ina mice. In sfar9it, apararea podului dela din bratele de~telui pregatit de inamic ~ a. se inchida
T a rgu-Jiu, in f ata carui a au a p arut d ou a compa nii inamice,
e i mprovizeaza de Colonelul 1\ti la dinescu, cu a jutorul mili- asupra armatei romane din Muntenia ~i sa o distruga,
v enilor, cerceta;;ilor ;;i populatiei civile. Cu a cest prilej s ' a ~i prin aceasta va fi facut nefolositoare inaintarea lui
·st ins viteaza Ecaterin a T eodoroiu. din Dobrogea.
I nto arcere a ofensiva a R om anilor surprinde p e ina mic in Deceptionat, inamicul e silit s a-~i schimbe planul,
\ tare ~ipir e . Pentru a d esavar9i succesul, d ou a d et a9amente mai
·a r la p u ternice, sunt destin a te s a p atrund a ad anc in dispozitivul deplasandu-~i efortul - de asta data cu toata hota-
I erie, d u:;; m a n, unul p e dreapta , altul pe stan ga pungii form a t a d e
~aote i, ;naint ar ea a cestui a . Pe d reapta , d et a9a m entul Lt.-Col.
oa nd a at aca spre Samb otin- Arsuri- S chela -V ai-de-ei
alului · cad e in spat el e du;;m a nilor cari r ezista lui Obogeanu.
rmat ei Pe stanga, deta;;amentul Lt.-Col. D ejoianu, sosit prin
a pe :Baia d e Ara m a , dela Cerna , p orne;;t e din Bradiceni in trei
ului, ~ir ec tii. In timp ce d et a;;a m entul Dumitrescu ata ca D iv izia
to ata "" 6-a d e cavalerie ina mica, d e front ;;i d e £lane, la N ord d e
v ri e, ? :-an ce9ti, alungand-o in a poi p este d ealul Piva, spre d ealul
..::l.rcanului, d ega j and astfel st an ga lui Dejoianu, - a cesta
s.::.a ca d e £la ne, prin Arca ni, trupele du9mane ca re rezist a la
3...asovita lui Tru;;cules cu. In a cela9i timp, a doua coloan a
e9t e prin San at e;;ti ;;i Runcu spre D obrita -V ala ri-
~eni-d ealul L e;;ului, d a ndu-;;i m ana, in spatele du9-
=anu lui, cu d eta;;amentul Coanda. Surprins de viguroasa
t r a-ofe nsiva rom a n·a, ina micul s e r etrage in gra b a spre
a te, p ariisind in m ainile Romanilor numero9i prizonieri,
mai ::::~.uri 9i provizii. Cu a cest prilej, s 'a dis tins L ocot en entul d e
?oian a _::ze.rv a Patra;;coiu, citat la ordinul a rm at ei, care, fiind
=..iscu t prin p arte a locului, a p atruns , p e p ot eci n e;;tiute,
p te a , s pre Arsuri, insotit numai d e cativa ost a;;i, in spa-
- t : ina micului capturandu-i o baterie de opt obuziere.
POD U L P E STE BORCEA, DUPA DISTRUGERE

SOCIOLBUC
908
APARAREA MUNTILOR
'. /~-~. --~-:::__
·, -
lncq,rcarcza de !-recere prin surpri
Bafolia d~la Oi~uz ~; coutorllo d'
cfll moi scud spre Bucure~ri
Cuozrireo Dobrogq;_ Vidorio romano dq;lo Jiu
:::;>RCtconcczntrarea inomico dupa schimb. pion . dfla
rirea- catre Vestul Munteniei, uncle ofensivele tre-
cute 1-au pus in stapanirea crestelor ~i uncle, de~i
n'a isbutit pana acum sa iasa din trecs.tori, -a pastrat
totu;;i convingerea ca o ruptura este posibila daca
repeta incercarea cu noui forte, evitand erorile trecute.
In acest scop, el procedeaza in a doua jumatate a
lunH Octomvrie, la o noua concentrare. Slabind pre-
siunea asupra niuntilor Moldovei, el i9i intare9te Armata
a IX-a, in timp ce grosul Armatei de Sud, care a cuce-
rit aproape toata _Dobrogea, e retras intre Nicopole
9i Rusciuc, uncle va ramane in a9teptare, pana in
momentul in care, odata ruptura obtinuta 'n munti
9i puhoiul du9man reyarsat in campia Munteniei,
aceasta armata va putea trece -Dunarea spre a da
mana celeilalte.
Considerafii asupra apararii muntilor
Invatamintele campaniei de aparare ·a muntilor
romane9ti fn cursul lunii Octomvrie rgr6, sunt de
asemenea vrednice de tinut minte. Stingheriti in
prima decada ~ 1unii Octomvrie de superioritatea
manevriera a inamicului, care dispunea de unitati
speciale antrenate pentru lupta in munti, Romanii
s'au deprins repede cu conditiile acestui fel de ope-
ratii 9i, incepand din a doua jumatate a lunii Octom-
vrie, ei n'au mai putut fi dislocati de pe creste prin
manevre ci numai cople~iti de superioritatea mijloa-
celor technice al~ inamicului. Paza atenta a flan-
curHor, re~istenta ' elastica, impetuozitatea contra-
at~curilor 9i e9alonarea rezervelor in adancime, au
fost principalele elemente ale succesttlui rezistentei
.E NC.ICLOPEDIA ROMANIEI
"'7'
Q:
CD
-c:::t:
w
Q:
~, .......... ~ ~
~. .:P _ ~· . . .-~"/
~
~ ----~~ ·-·,.A.III.B
---
'P/q,ss_'f".:::.::- _ -::::-:::::....,..
romane9ti in aceasta perioada. Ea a silit pe inamic-
sa opereze, cum vazuram, 0 noua concentrate de
forte impotriva Romaniei, de asta data cu intentia
ferma de a infrange definitiv, rezistenta romaneasca.
N evoia rezervei strategice
Din nefericire, Marele Comandament roman nu
dispunea de nicio rezerva strategica pe care sa 0
poata arunca in lupta, la nevoie; toate resursele
sale fiind irosite la intarirea liniei de rezistenta. In
fata acestei situatii, Generalul Culcer, comandantu]
A;matei I-a, prop~sese parasirea voluntara a Olteniei
9i retragerea frontului romanesc pe Olt. Considerata
ca un act de slabiciune, aceasta propunere prudenta
a celui mai bun general de camp roman, determinase
Marele Cartier sa-i retraga comanda armatei in
preziua victoriei dela Jiu.
Grija cohstituirii unei rezerve generale va deveni
insa principala preocupare a Misiunii militare fran-
ceze condusa de Generalul Berthelot, sosita in ajuto-
ntl Romaniei (3/16 Octomvrie). Ea va determina
o regrupare a armatelor romane~ti, care vor lasa pe
seama Ru9ilor paza granitei muntoase a Moldovei r
pana la .Trotu9, degajand pentru scopuri strategice ~
cea mai mare parte a vechei Armate de Nord. Din
nefericire, aceasta armata- redusa inca prin divi-
ziile date in ajutorul Armatei a :i:I-a, care-9i intinsese
frontul pana in Vrancea- nu a putut fi disponibila
decat in prima jumatate a lunii Noemvrie, dupa
infrangerea Armatei I-a, cand va interveni pe Olt 9i
iri b~talia de pe Arge9. -
SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI go~

CAMPANIA DIN MUNTENIA Oltenia este inva,data. Inatp.icu( care a . ocupat

Strapungerea dela Jiu §i evacuarea Olteniei Craiova la 8/z r Noembrie, zore~te. acuri:i spre trecerile
Oltului 1 ) .
Punctul vulnerabil al dispozitivului . romanesc de Retragerea Grupului Cerna
.aparare e gasit, din nenorocire, de inamic, cu putin
illainte de caderea zapezilor, in Valea Jiului, unde , 'J;'.aiiit q.e restul armatei, micul grup care apara
:antul muntilor e mai ingust ;;i unde, toate crestele fionti.tl Cernei sub comanda colonelului Demetriad ;;i
sunt in stapanirea du;;manului. Cu gasirea acestui . care primise ordin sa reziste pe pozitii pan' la capat,
p unct, incepe a treia parte a campaniei romane;;ti dupa ce incearca cu deta;;amentul Taut o demon-
ilin rgr6, cunoscuta in istoria militara sub numele stratie in flancul drept al navalitorului, porne;;te,
-de campania din Muntenia. Ea tine dela inceputul _ inconjurat de du;;man,. retragerea de-a-lungul Dunarii
lui Noemvrie pana dupa Craciun. spre miazazi. Trei saptamani mai tarziu, in ziua
Cum am vazut, infrangerea din Odomvrie nu . caderii Bucure;;tilor (23 Noembrie/6 Decembrie),
-descurajas ~ pe comandantul inamic !;)i, ,trei zile inainte cople;;it de numarul inamicilor, in neputinta sa
-de caderea zapezii repeta cu forte proaspete 1fi<;er- treaca Oltul revarsat ;;i cu podurile ocupate de
c area de strapungere (29 Octombrie/rr Noembrie); in du;;mani, fara nadejde de a mai vedea armata ro-
ectorul romanesc cu totul secatuit de rezerve. mana rupand cercul de fier la Arge;; spre a-i veni in
Lovitura de ciocan data · ajutor, micul grup care
-de cele patn1 divizii ale lui a realizat aceasta retra-
Xuhne contra diviziei I-a gere eroica se va preda
Tomanesti, reuseste sa des- - l_a Tia Mare ;;i Is biceni,
-chida d~ asta' data defi-'- · langa Izlaz, dupa ce va
1eu1 Jiului cavaleriei . lui fi ars steagurile, distrus
Schmettow, care, lasand armele ;;i ucis caii. Impre-
i nfanteriei celui dintai, sionat de bravura lui,
arcina de a-1 mentine du;;manul a ingaduit co-
d.eschis impotriva contra- mandantului ei, captiv,
a tacurilor romane co boara.
J sa -;;i poarte spada.
in graba Jiul ;;i Gilortul
spre Craiova ;;i Draga;;ani. operatie de noapte sii-~.i sal-
Rezervele aduse in graba veze trupele l:ncercuite, ru-
pand contactul cu infanteria
de Romani prin Carbu- inamica, dand peste cap la
ne;;ti (D. 17), nupotopune PRIZONIERI BAVAREZI CAPTURATI J.A JIU Vladuleni, trupele de cava-
langa Targul Jiu decat o lerie ale acestui'a, care-i ta-
slaba rezistenta (3/r6 ;;i 4/17 Noembrie) _ ). 1 iasenl calea ~i strecurandu-se ele in directia Filia~ilor.
1
) Proecte ofensive
1) Biitalia dela TargU-jiu Planul comandantului armatei I, care ordona Grupului
nu Cerna sa se retraga spre Filia~i, in flancul Grupului de
In timp ce Div. 4I, Iog, II Bavareze ~i 30I ale lui Jiu ~i deta~amentului de Dunare sa se retraga · spre podul
K uhne, masate pe dreapta ~i pe stanga pasului Surduc, dela Stoene~ti pe care · sa-l acopere,- e con:tramandat
a vand Div. IIS in rezerva, i~i deschid drum la Bumbe9ti, de Marele Cartier. Indemnat de Generalul Berthelot,
in depresiunea Jiului, spulberand slab~e rezistente ro- acesta piariuie~te o regrupare a fortelor in vederea unei
mane11ti intalnite pe linia Valari-Sambotin-Barcaciu; noui actiuni ofensive, pornita de peste Olt, in flancul
iar Diviziile 6 ~i 7 de cavalerie ale lui Schmettow coboara invadatorului. Generalul Petala preia comanda Amatei I~
c atre Tismana, - noul comandant al Armatei I, Generalul cu ordinul sa re~iste cu orice pret, pe pozitiile ei. ·niv.
Paraschiv Vasilescu, incearca sa repete la Targul- Jiu, I-a cavalerie, primel1te deasemeni, ordin sa treaca Oltul,
l ovitura isbutita cu doua saptamani in urma. spre a intarzia inaintarea inamicului ~i a acoperi noua
La centru, rama11itele Div . I fac fata la 3 Noembrie pe concentrare. In cursul acestei operatii, s'a dat de re-
in altimile dela Sudul depresiunii, pe linia: Samane~ti ~ gimentul 4 Ro~iori al Col. Filitti, vestita ~arja dela Roba-
Cihbe~ti-Ureche~ti-Vacaria- Dane~ti- Copacioasa. La ne~ti, in cursul careia a cazut, in fruntea trupei, boierul
dreapta, Div. I7-a debarca la Carbune~ti in Valea. Gilor- veteran Donici.
t ului, spre a cadea in flancul stang al inamicului, in vreme
Luptele din V alea Oltului
c e un deta11ament din Div. I 3-a, pornit dela Calimane~ti,
in.cearca sa-i cada'n spate pe la Novaci. Pe stanga, D eta-. In timp ce inamicul deslantuia atacul sau contra treca-
a mentul Taut, venit prin Baia de Arama dela Cerna, toarei Jiului, presiunea lui sporea insa ~i in Valea Oltului.
incearca sa repete'n flancul lui drept, operatia det a~a­ Interventia Div. 216-a germane, determina la 28 Octom-
illentului Dejoianu. vrie, spargerea frontului romanesc din dre ap ta . raului ;;i
D i~proportia fortelor, 11i intarzierea sosirei rezervelor, r etragerea Div. I3-a de pe Riglou in directia Calimane~tilor.
za darnicesc insa efectul acestor veleitati ofensive. Sosirea Div. q-a romane~ti la dreapta Div. I2-a res-
L:egice ~
Ziua de 4 Noemvrie aduce sfar~itul b~taliei. tabilea o vreme situatia pe celalalt mal, recucerind muntele
. Din La centru, Kuhne, concentrandu-~i efortul intre J iu Fruntile. Dar la 4 Noemvrie, Div. 216-a germana trecea
divi- $. Gilort, sparge frontul romanesc la Vacaria. La stanga ~i ea pe stanga Oltului 11i ataca linia Calimanel1ti-Seimeni-
~::insese ::.:n, Div. 30I ocupa Novacii, oblicand spre Draga~ ani, $uici, pe care se intarise Div. 8-a, sosita din Moldova. Aci a
:?tin valea Oltetului. La dreapta lui, Schmettow patrunde cazut Colonelul N. Piperescu, unul din eroii dela Oituz.
nibiHi ~ v alea lVIotrului, spre Farca~e~ti. Largul evantail inamic, Deta9amentul trimes, intre timp, de Div. 3-a in ajutorul
dupa =..u n umai ca impiedica inchiderea cle~telui romanesc, dar trupelor dela J iu nu-9i putuse indeplini misiunea ~i la
Olt ;;i E p une in primejdie centrul stang inconjurat la Carbe~ti. IO Noemvrie, inamicul ocupa Ranmicul-Valcii. Rama9itele
~olonelul Obogeanu reu9e9te totu11i, printr'o stralucita Div. I3-a fura retrase pe malul rasaritean al Oltului.

SOCIOLBUC
910
CAMPANIA DIN MUNTENIA
r'
'·- -...:
I
/
. . ."\,...
i
·......_
':c
,.,
;
!
~.,
·,
•-'i
-v ...
) ~
;~.~~'J,\~~
lnvodaNZo Olt~niel
Trece.rro Dunarei
BcHalio dcda Argeq
M ackensen trece Dunarea
In vreme ce Falkenhayn ocupa astfel Oltenia,
Mackensen, care pana atunci a!?teptase ruptura fron-
tului muntos, trece Dunarea, pe ceata, la Zimnicea
(I0/23 Noembrie), aruncand spre Glavacioc perdeaua
de trupe a Grupului apararii Dunarii, care incerca
sa-i taie calea la Smardaioasa !?i apoi la Vitane!?ti.
Zorit sa ajunga la Bucure!?ti inaintea colegului sau,
~are coboara dela munte, Mackensen inainteaza cu
grosul fortelor sale (Armata Kosch) de-a-lungul !?Oselei
Alexandria-Bucure!?ti, in vreme ce dreapta lui aluneca
spre Giurgiu, inlesnind altor forte bulgare!?ti sa treaca
Drtnarea prin acel loc.
Caderea liniei Oltului
In acest timp, Armata Kuhne (D. 301, 41, II Bav.)
zabovea in fata Draga!?anilor !?i Slatinei, oprita de
trupele romane~ti intarite tardiv pe malul stang al
Oltului, dupa indemnul mai vechi al Generalului
Culcer, care platise , cum am vazut, cu pierderea coman-
damentului- inca dinainte de prima batalie dela Jiu
-ideia parasirii ordonate a Olteniei 1 ). Mai expeditiv,
1 ) Apararea Slatinei e organizata in graba de rama~itele
grupului Jiu (Div. r j r I ~i 17 ) retrase din Oltenia. La dreapt a
ei, facand front spre Draga~ani ~i legatura cu apararea 01-
tului de .s us, s'a intercalat Divizia 2j5 sosita din Dobrogea.
In sfar~it, la 14 Noemvrie, inamicul izbute~te si'i-~i
ajunga misiunea, ocupand Curtea de Arge~. De aci, trupele
lui Krafft se despart. Dreapta lui, continua sa preseze
armata I spre Pite~ti, pe cand stanga lui apuca spre rasarit,
cu gandul de a intoarce prin $oldane~ti flancul Grupului
Namae~ti, ~i toata apararea muntilor.
SOCIOLBUC
ENCICLOPEDIA ROMANIEI
I;
«::1:
0::
(!)
<:::(
w
Q:-
""C
~-,
<
ARMATA DE OUNARE (MAKENSEN}--
Schmettow lua drumul Caracalului, gasea podul
dela Stoene!?ti neaparat !?i patrundea la randul sau
cu regimentele de cavalerie in Muntenia (I1/24
Noembrie). Amenintat sa-!?i vada intoarsa aripa stanga
a armatei care apara Oltul de sus, Comandamentul'
roman- care nu are in flanc decat Div. I Cv.-
ordona parasirea liniei Oltului.
Batalia de pe Arge§
Comandamentul grupului de armate rorriane!?ti,
care opereaza in campia Munteniei e trecut pe seama
Generalului Presan 1 ). Acesta i!?i da seama ca intre
trupele lui Falkenhayn, care inainteaza din Oltenia
apropiindu-se de Arge!?ul superior !?i ale lui Mac-
kensen, care se apropie de Arge!?ul inferior, exista un
1 ) Grupul de armate ale Generalului Presan cuprinde, la
dreapta, Grupul Aptird·r ii Oltului, compus din rama~itele
Armatei I (resturile diviziilor 1j 1r, 2/ 5, 8/ IJ, 13/ 23 ~i 14),
care fac cere in jurul Pite~tilor; la stanga, rama~it ele
Grupului Aptirtirii Duntirii (Div. r8-a ), care se retrag spre
Arge~ pe ~oselele Bucure~ti-Giurgiu ~i Bucure~ti-Alexan­
dria, intampinate de Div. 21-a. In golul dintre cele doua
grupnri, Div. 1-a ~i 2-a de cavalerie acopera apropierea Div.
9/ 19 din Dobrogea, a Div. 7-a din Moldova ~i a Div. 10-a
de pe Valea Prahovei, pe Arge~ul mijlociu.
Grupul apararii Oltului are in fata tot grupul Krafft ~i
stanga Armatei lui Kiihne. Grupul apararii Dunarii are in
fata armata Kosch (Mackensen). Intre ele, acoperit de per-
deaua Cavaleriei lui Schmettow, inainteaza, ne~tiut, grosul
lui Kiihne.
La munte, Armata II tine sectorul Namae~ti cu Div. 12,
22, ~i 2 Bg. calara~i, sectorul Prahova cu Div. 4 ~i r6 1
sectorul Bratocea cu Div. 3, sectorul Buzan cu Div. 6, Vran-
cea cu Brig. 7 mx. 9i Oituz cu Div. 15. I.,a Nord sunt Ru~i.
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
CAMPANIA DIN MUNTENIA
\ ·~
I
i
:..'\
·, . .,..,
•v..._)
\.J
Bo~o l io d¢1o A rge~ dupe
prinderw plonului romanesc.
podul gol de aproape roo km., ce poate fi exploatat strate-
'~u1 sau gice~te printr'o lovitura abil executata dupa modelul
{II/24 clasic al manevrei pe liniile interioare. De acord cu
tang a generalul Berthelot, comandantul Misiunii militare
entu1· franceze, sosita de curand in ajutorul Romaniei,
Cv. - P resan hotara~te sa dea batalia pentru apararea
Bucure~tilor, aruncand in flancul stang al armatei
ui Mackensen o mass a de manevra ad usa din re-
21unea Coste~ti-Titu.
In timp ce Divizia 21 (Lambru) depa~ind resturile
. ~eama ill retragere, ale Grupului aparani Dunarii, face
intre iata inamicului la Naipu, calare pe ~oseaua Bucure~ti
I tenia ..:Vexandria diviziile 2/5 (Socec) ~i 9/19 (Scari~o ­
'i Mac- ::eanu), primesc ordin sa coboare catre Sud, primul
. t a un ?= Clanita ~i Dambovnic spre Dragane~ti, al doilea
?= Neajlov in directia Ghimpati, spre a cadea in
=.ancul ~i spatele du~manului care inainta desco-
:Je.rit, ne mai crezand in rezistenta serioasa a Roma-
- ·~ or. Divizia 2-a de cavalerie, afiata la Talpa-Ione~ti,
::..:e ordin sa acopere flancul diviziilor de atac, ti-
::!Rnd legatura cu rama~itele Armatei I-a, care lupta
::: retragere dela Pite~ti impotriya trupelor lui Krafft,
c coboara prin Curtea de Arge~ dela Ramnic.
Presiunea inamicului sile~te insa pe Lambru sa se
::e~aga luptand in zilele de 16, 17 ~i r8 Noembrie,
·-=?=-e Ghimpati ~i Balaria, apoi spre Gorneni pe
: -eaj lov, pana la Mihaileni pe Arge~. Div. 217 ina-
,--..1ci ll urmare~te de aproape . Respingand avangardele
Yon der Golz, Sdiri~oreanu ajunge in seara de 17
-~cembrie prin Ru~ii lui Assan ~i Videle-Cartojani la
="'2.aria. Aci surprinde cartierul diviziei 217 ina-
SOCIOLBUC
91 I
"'<
0::
(!)
<:::['
w
cr
~
~
mica (Gallwitz), care abia mai are timp sa cornu-
nice telefonic trupelor lui din prima linie << Rumanen.
hier ! >> ~i se retrage in graba.
Descoperita de divizia lui Von der Goltz, care tre-
buia sa-i apere flancul, Brigada Vogel a Diviziei 217
e acum aproape inconjurata. Ea lupta la r8 Noem-
brie, la Bane~ti, Chircule~ti ~i Epure~ti, simultan en
fata spre rasarit, spre apus ~i spre miazanoapte. Dar,.
cu toate atacurile succesive ale trupelor romane~ti
date spre Stalpu, Prunaru ~i Balaria, inamicul-
ajutat de inactiunea Ru~ilor cari, de~i sositi pe Arge-
~ul inferior in flancul stang al dispozitivului roma-
nesc, refuza sa intre 'n lupta spre a desavar~i astfel
~i din spre Sud inconjurarea- nu poate fi scos din
pozitiile in care s'a retran~at peste noapte .
Intre timp, Socec care, de~i intarziat de avan-
gardele lui Schmettow, a ajuns totu~i prin Bleje~ti ~i
Purani, pana aproape de Flamanda, e oprit la Tar-
nava de o - puternica artilerie inainica. In urma.
avangardelor lui Schmettow, care alearga spre Ar-
ge~ul mijlociu spre a cadea in spatele trupelor care
se retrag dela Pite~ti - fara a pricepe sensul mi~carii
trupelor romane~ti, pe care le intalne~te 'n cale ,
socotindu-le coloane razletite ale armatei I-a in re-
tragere- soseste armata iui Kuhne. Si ca o culme
de nenoroc. o;dinul romanesc de op~ratii cade in
mana inamicului in dimineata de 18 Noembrie j1
Decembrie.
Cetindu-1, Falkenhayn pricepe ca trupele ce i se sem-
nalasera mergand spre Sud-Vest nu su·nt trupe de
fugari in debandada, ci bratele unui cle~te ce se
(}12 ENCICLOFEDIA ROMANIEI

inchide asupra · co1egului sau Mackensen. Cu toata

rivalitatea celor doi generali, Falkenhayn nu e omul
care sa compromita soarta unei batalii pentru o
ambitie personala. Dandu-~i seama de ·situatie, el
·ordona diviziilor armatei Ki:i.hne sa patrunda in inter-
valul dintre cele doua grupuri romane~ti pentru a le _
'intoarce flancurile. Divizii1e I I Bv. ~i II5 primes~
·ordin sa faca conversiune spre Sud-Est, cazand in
.spatele grupului de manevra romanesc.
Aceasta mi~care salveaza pe Mackensen ~i schimbg
soarta bataliei. · ··
Din incercuitori, Romanii cari lupta pe Arge~ul
inferior sunt amenintati sa fie inconjurati de al
·doilea cere du$man ce se strange in' jurul lor. Deve-
nit comandant suprem al armatelor du~ T~ane .. care
INAMICUL OCUPA BUCURE$TII
:S'au unit in campia Munten:ei, Mackensen rect~fica
planul lui Falkenhayn in sen~ul ca numai ·:bivizia R etragerea
I I tavareza va face conversiunea, fapt care va ·,face_ C . A · t d ·t B . v
. _ v v· . tA . v · d t- u o z1 mam e e cap1 u 1area ucuresh1or, cazu-
pe co1egu1 sau sa-1 repro~eze mal arz1u ca a p1er u . _·v PI t-.. d v R A .. d . ' " b
. v d' v Av · f -. . . . sera oes n upa ce omann 1strusesera su
ocaz1a sa 1struga armata romana. In ata presmnn A · '. . A . .. . ,. '
1m· K"h u ne, D.1v1z1a · · Socec,- nev01't"a sa-s1 " -- ·- sc h'1mb e mdrumarea . t s1
· .£ dm v mdemnul Eng1ezllor, mtreaga
d . t' E t d b d " 1. F 1" 'A d S -v ·regmne pe ro 11 era.
· uec,1a spre s , se e an eaza a aman a. '-.ca- ~ " f' ,., . 'tv d · · A II
·
nsoreanu · b u- t esve
lS + "' " .
msa, a]Utat d e-·L amb ru sa" sere t raga" vprcA - a nu 1 mceiC'Ul
. . d a1 M e mam1c,
1 c t' rmataa· -av
_,., '..,ora·me peste A, rge~, ca ~1· Grupu1 apararn
·m v " ·· D-unarn,. " ·· rom. ana ' care . pnm1se . . A ", e a . are e ar 1er or m" sa
" · . " tA " f
a carm anpa s anga usese pnmeJ U1 a urr momen . ·a 't " -
-
· - t rez1ste
. · _. - .' .. pana
pe poz1t11 · n u1tlmul moment se retragea "
·d e B u 1garn · · care, vem·t·1 a·m spre Comana, au ·t recu -~ t d1n
,., muntl,
" . . : ahnnndu-se armatelor care se retrageau ·
. .
:~1 e1 apa
1a Gra"d'1~te., In ace1a~ tlmp, . 1a c_e n-t ru1. m cample. " , .
.dl.sp oz1·t·1vu1t11· romanesc,A . D.1v. IO,. mamA·. . tAand spre - A r- · AceastaA retragere. .se
A executa re1ahv regulat, tru-
1 "1 · t 1 p tl · C" · · M 1 pele romanestl dega]andu-se aproape peste tot, la
ge~u U:lJ ?cm, opre~ : a o ?~1, asc:oar:1e ~1 "' au timp de pr~siunea inamica 1).
Spart, mflltrarea Lelellalte anp1 a lut Kuhne mtre '
·ce1e doua grupuri romane~ti, restabilind continuita- 1 ) Amenintat inca dela diderea Curtii de Arge~ de
tea frontului dela munte la Dunare. flanc-gardele lui Krafft care incercau sa-i --prinda aripa
Dusa cu forte insuficiente, executata ~ovaelnic ~i stanga, inaintand peste muscele, spre · $oldane11ti; Grupul
Namae~ti luase masuri de retragere. Numai Div. 12-a,
lipsita de noroc, manevra incercata de Comandamen- ajunsa de Div. 216-a germana, i~i pierde artileria. La fel,
tu1 roman pentru apararea Bucure~tilor n'a reu~it. Grupul Prahova, care- spre a se pune la adapostul unei
.Batalia de1a Arge~, care ar fi voit sa fie o noua Marna, intoarceri du~mane prin valea Ialomitii, - se pregatise sa
-e · pierduta. Comandamentul roman, care a isbutit ocupe o noua pozitie la Comarnic, e nevoit sa se retraga
spre Sud, odata cu ciiderea Ploe~tilor. Div. r6-a isbute~te
totu~i sa-~i salveze trupele de incercuire , da ordin
sa sa strecoare in valea Teleajenului; dar Div. 4-a, care
de retragere. a intarziat in valea Doftanei, e inconjurata de inamic
I namicul ocupa Bucure§tii la Mislea ~i silita sa capituleze.
A doua zi ·dupa caderea Bucure~tilor~ continuitatea
La 23 Noemvrie, du~manul ocupa Bucure~tii f~ra frontului roman esc era reconstituita. · Dela munte la Du-
rezistenta, Comandamentul roman voind sa crute nare, nu mai era de cat 'o singura ·mas a de trupe ruso-ro-
·Capitalei, deja incercata de bombardamentu1 avioa- mane~ti in retragere spre rasarit, urmarite de aproape de
nelor du~mane, prap~dul ·luptelor de strada. Inca du~man, dar scapate de incercuire .
La dreapta, Armata II-a, degajata din vaile Dambovitei
de1a 12 Noemvrie, Regele ~i Guvernul tarii se stra- ~i Prahovei, e pe linia Teleajenului, in retragere spre Cricov.
n1utasera la Ia9i. Div. 3-a a parasit Manedi- Ungureni, Div. r 6-a e intre
Valeni ~i Bolde~ti. Div. 12-a la Bucov, Div. zz-a la Rachieri
~i Div. de cavalerie la Albe~ti. La centru, resturile fostului
Grup Presan (Armata I a Generalului Stratilescu ~i fostul
Grup al apariirii Dunarii, comandat de Generalul Ianco-
vescu) se retrag la rasarit de ~oseaua Bucure~ti-Ploe~ti,
i:n directia Urziceni. Div. rjr7 e la 'J'igane~ti, Div. II-a la
Tancabe~ti, Div. z-a cav. la Balote~ti, Div. 7-a la Tunari,
Div. gjrg la $tefane~ti ~i Gr. Iancovescu intre Afumati ~i
Pasarea. Dar la 24 Noembrie, inamicul a surprins ~i ad
Div. Ir-a care intarziase la Codoc, capturandu-i Coman-
dantu! ~i intregul stat major. Oboseala trupelor 1-a impie-
decat insa sa exploateze spartura. La stdnga, Corpul IV
rus e inca pe Arge~ul inferior, u Div. 2-a intre Fundelele ~i
Br ane~ti, cu Div. 30-a intre Tanganu ~i Vasilati ~i cu Div.
40-a intre Bude~ti ~i Oltenita.
'Inamicul incearca deasemeni o mi~care de invaJuire im-
potriva Corpului IV rus, aruncandu-i in spate Corpul
Schmettow, spre a-i taia retragerea catre Ialomita. Obo-
seala atacatorului ~i proasta stare a potcovitului cailor sai.
P OP U LATIA BUC UR E $TILOR A$TEPTAND INVAZIA zadarnic e ~te insa operatia.

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 913

Biitiiliile de pe Cricov §i Ramnic §i dela Briiila §~ 0 actiune combinata a trupelor du~mane, care
Foe§ ani termina ocuparea Dobrogei, cu cele invingatoare
de pe R~mnic, aduce in sfar~it inamicului stapanirea
Rezistentele succesive ale Romanilor, alaturi de Brailei ~i instalarea lui pe Siret, pe linia cea mai
3.u~i - cari au sosit, dar nu lupta decat in retragere: scurta a frontului, aleasa pare-se, de Comandamen-
pe Ialomita1 , , pe Cricov ~i pe Ramnic 2 ), unde s'au pre- tu1 rusesc, inca dela inceputul operatiilor 1 ) .
gat it din timp pozitii - , nu pot impiedica pe inamic
-a. inainteze ~i sa ocupe Foqanii in ajunul Craciunului. primesc ordin sa atace: Corpul Gerock, din spre Vrancea ~i
armata de Dunare in directia Brailei, pentru a cadea in
1)
spatele aripelor ruso-romane;;ti ;;i a le desavar9i distrugerea.
Rezistenta pe Crico :; §i I alomita In sfar9it, Corpul de cavalerie intarit cu Div. 4I, din rezerva,
0 saptamana, dupa caderea Bucure;;tilor armatele ruso- sta gata sa patrunda prin spartura in directia podului ce
-roniane in retragere sunt 1ntampinate de grupul de cavalerie trece Siretul la Nane9ti.
al Generalului Keller, care acopere inaintarea armatelor IV Conceptie stralucita, care trebuia sa aduca inamicului,
· VI ruse9ti, trimise din Moldova in ajutor. odata cu ocuparea definitiva a Munteniei, distrugerea arma-
Armata II-a romana face front pe Cricov 9i Corpul IV rus telor ruso-romane;;ti, deschizandu-i totdeodata ;;i drumul
a Nord de Ialomita intre Pogoanele 9i Piua-Petrii, acoperit Moldovei prin valea Barladului. Ispita de neinlaturat, mai
d e Div. 8-a cav. Intre ele, resturile Armatei I romane se ales pentru Falkenhayn, caruia i se parea ca trecerea armatei
trecoara anevoie printre convoaiele de refugiati, pe dru- pe seama lui Mackensen, in fata Bucure;;tilor, ii rapise pri-
:nurile desfundate de timpul rau, neizbutind decat cu greu lejul unei biruinte similare, pe Arge;;ul mijlociu.
~ zu­ s a rupa contactul cu du9manul. Acesta se infiltreaza cu Atacul se deslantue la ceasul hotarit. Armata II-a ramane
sub Div. 2I6, 30I 9i Iog intre Cheraseni 9i Caragelile, spre neclintita in fata 'incercarilor ·repetate de strapungere ale
::-eaga ilibia, silind cele doua aripi ale frontului ruso-roman, Corpului ·Alpin. Dar la centru, dupa trei zile de lupta,
op rite un moment, sa reia mi9carea de retragere, spre pozi- Div. I2-a bavareza izbute;;te sa cucereasca asupra Ru9ilor
p.ile pregatite mai inapoi. cota 457, de langa Racovi-
II-a teni, determinand retragerea
:n sa Regruparea jorjelor Corpului al VIII-lea rusesc.
:-age a La 7 Decemvrie, frontul e La 14 Decemvrie, Morgen
~eau
re constituit in fata .Ramni- ocupa Ramnicul-Sarat. A-
c ului. cest fapt inriure;;te asupra
Armata II-a tine aripa situatiei dela aripa dreapta,
t ru- dreapta, in regiunea mun- unde Div. I-a rezista, la
~, la tuor, acoperind cu grupul centru, pe dealul Marghilo-
Oituz- Vrancea (Div. IS-a, . man, sprijinita de Div. 7- a
:Brig. 7-a mixta 9i Brig. 3-a din rezerva, pana ce Div.
alara~Ji ) granita pana in 6-a dela stanga e antrenata
=~ de de retragerea trupelor Cor-
aripa >alea Uzului, unde se leaga
c u armata IX-a rusa. Mai pului al VIII-lea rusesc ;;i
~pul
la Sud, grupul Rdmnic (Div. pana ce Div. 3-a de la dreap-
12-a,
3-a, I-a 9i 6-a intarite la ta, . urme~za·. retragerea Di-
.a fel,
dreapta cu Div. rusa de Ca- viziei Zaamurskaia. Aceasta
~ unei
zaci Transamur 9i la stanga divizie, pe care Ru9ii o tri-
e sa
cu Div. 7-a in rezerva ) tine mesese in ajutorul Roma-
:trag a
irontul intre Vintileanca 9i nilor fara ca ace9tia s 'o
e;;te
Racoviteni, comandat de REGELE FERDINAND LA CARTIERUL ROMA,NO-RUS ceara, parasise pozitia fara
care
Generalul Vaitoianu. Arma- lupta, indata dupa inlocui-
J.amic rea Romanilor. Corpul Alpin putu astfel inainta catre
--:a. IV-a rusa (Ragoza) ocupa la centru, linia Racoviteni
- Balaceanu __:__ Galbenul - Vi9ani, spirijinita la ambele Nord, spre a-;;i da mana in Vrancea cu Div. 218- a a
~tate a
aripi pe apa Buzaului. Iar la stanga, armata VI-a rusa, lui Gerock. Atacul acestuia impotriva vaii Ca;;inului
Du- fu zadarncnicit iara;;i de Grigorescu. Dar, retragerea ne-
-'a oprit pe Calmatui pe linia Filipe9ti-Viziru.
so-ro- motivata a lui Sturdza din Vrancea ;;i desordinea mi;;carilor
Mackenzen 9i-a regrupat 9i el fortele. La dreapta, armata
E>e de ruse;;ti, pusera pe inamic in stapanirea Magurii Ca;;inului,
K osch (D. 2I7 G, I2 9i I Bg.) a luat pozitie pe Calmatui,
in fata armatei a VI-a ruse9ti, intre Faurd 9i Dunare. La fara ca Grigorescu s'o poata recuceri. Acoperit de corpul
ovitei stanga, grupul Gerok al armatei I austro-ungare (Div. I87, Diviziilor de cavalerie siberiene, intercalate la centrul
::icov.
:-I , I cav. 9i 2I8) prime9te ordin sa faca fata spre Est, prin Armatei a II-a, Grupul Ramnic se sustrase insa mi9carii de
intre
:::m ntii Vrancei, armatei a II-a romane9ti. La centru, incercuire inamice, retragandu-se spre pozitiile dinainte pre-
:chieri gatite pe linia inaltimilor ce domina valea Su;;itei.
?alkenhayn a grupat judicios fortele armatei a IX-a im-
stului
?Otriva dreptei armatei a IV-a ruse;;ti (Corpul VIII) ;;i a
::'ostul 1
3tangei armatei a II-a romane (Gr. Ramnic ). La stanga, ) Bataliile dela Braila §i Foc§ani
:an co-
=1 a adunat sub comanda lui Krafft toate unitatile sale de
loe;;ti, La dreapta, Kosch se pune 9i el in mi;;care, la 13 De-
::m nte (Corpul alpin bavarez 9i Div. 73-a co~pusa din
:::- a la cemvrie, in directia Brailei, concomitent cu Grupul Kuhne.
3 rig azile alpine austro-ungare ). La mijloc, a concentrat
w ari, Dar rezervele Armatei a IX-a obosite 9i tinute prea departe
:::~.as a de ruptura. Corpul Morgen (Div. I2 Bav., 76, 2I6 9i
.at i ~]i Jiv . 30I imprumutata lui Kiihne, avand in rezerva Div.
de spartura, nu izbutesc sa ajunga la Siret decat dupa ce
~ aci Ru9ii i-au ocupat solid malurile, in cap de pod, in jurul
lman-
: :9 G.). La dreapta, in fata Corpului VII rusesc, e concentrat Namoloasei. Cele doua armate du9mane i9i desavar9esc
~p ul Kuhne (Div. Iog, rrs, II Bav.). In spatele acestuia,
:npie- numai la aripi victoria.
:::. rezerva, a oprit Corpul de ca valerie Schmettow 9i Div. r I.
:r1 IV Printr' o mi9care indrazneata a Corpului Alpin, Armata
~el e ;;i 2) IX-a ocupa Foqanii 9i Magura Odobe~]tilor. Iar Armata
Batiilia dela Rdmnicul Sarat
:. Div. III- a bulgara, atacand de pe amandoua malurile Dunarii,
L a 9 Decemvrie, comandantul suprem deslantue atacul pe care e stapana de cand Ru;;ii au evacuat Dobrogea,
e i m- ~p o triva pozitiei ruso-romane;;ti. Intentia lui e sa-i rupa izbute;;te sa ocupe Braila.
:orpul E:Itrul cu Corpul Morgen, in spre Ramnicul-Sarat 9i apoi Taria noilor pozitii ruso-romane, echilibrul fortelor 9i
Obo- =. intoarca cu Corpurile Krafft ;;i Kiihne aripele interne asprimea iernii silesc pe inamic sa intrerupa operatiile.
.r s ai. ::= _-\..rmatei a II-a romane 9i ale Armatei a VI-a rusa arun- Parasind razboiul de mi9care, dela munte la Dunare, arma-
, =-du -le in spre munti 9i in spre Dunare. In .acela9i timp, tele se ingroapa in tran9ee .

ss
SOCIOLBUC
 ENCICLOPEDIA ROMANIEI
91 4

OPERATiiLE
, DiN . MUNTENiA DUPA
CADEREA BUCURES~LOR ~

r".J ./' ··-·..:

,/

....
(
\ .,

·,
·' ...... l.\o. .....

>

~
~I

Cc
RaJragerea Armafczi romon~ sp~
'q;'"
lnta.rvenHo Armatei o Vf.-o Ru:;q..13afalia de~rrct'J\<... :b-.
lnferv<~.n~io Armo~czi a IV-o Ruse Bataliil~ <
R.Saraf, Braila ~i foc~ont.

STABILIZAREA FRONTULUI
PE SIRET

,· ,~···:"· -
I
/
f,';

., _ _.
i
·,
·\. ....
.
I

'·"·'.... ·~ "{
·~·-.,
Q-
(D

q
w_;
Q:-

..... , «:::r:
·\.,. .... .
·,.
<

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
91 5

_-i.ctiuni locale pentru imbunatatirea situatiei in regi- tului german, socotind ca astfel vor putea repara
- -ea muntilor, cum e aceea dela Pralea, vor mai avea << gre~ala >> pe care o constituia, dupa ei, intrarea in

~. fara ~ari schimbari, pana la mijlocullunii Ianua- razboiu a Romaniei, salvand astfel, dupa credinta
==. dupa care lini~tea se va a~terne , cu zapada, pe lor, integritatea teritoriala a Romaniei. La zg
.::-ont pana 'n vara viitoare. Decembrie, Puterile Cen-
trale ofera, prin interme-
-~ezultatele campcmiei din
diul printului Sixt de
rgr6
Bourbon, pace Aliatilor.
tt aceasta, se incheie Franta ar primi Alsacia.
~ a treia faza a camp a- Belgia ar fi refacuta,
_,.;ei din rgr6 ~i cu ea, ~i Austro-Ungaria mentinu-
- ::ima parte a istoriei ras- ta, Serbia satisfacuta; pre-
- oi u lui romanesc. In tentiile Italiei recluse, ale
ursul luptelor, care du- Romaniei sacrificate cu
_asera peste cinci luni fara totul. Centralii ar primi
:~trerupere, armata !Oma- compensari in rasarit. Dar
=di fusese invinsa, dar nu Aliatii, care profitasera in-
:Tisese distrusa. Datorita tre timp de slabirea fron-
"< ::ezis tentei Armatei de tului german din apus,
cr
(!) Sord, in, muntii Vrancei, spre a recuceri, la Verdun,
ea. sdipase din bratele cle~­ fortul Douaumont, refuza
-:elui de fier ce-i pregatise aceste propuneri. Iar la 24
iu~manul. Acesta nu izbu- Ianuarie, colonelul Sturza
. era sa se inchida decat trece la inamic, cu gandul
upra micului grup dela TRADAREA de a provoca o mi~care d¢
Fostul colonel Sturdza preda complicelui sau Criliniceanu manifes te
~ rna. De~i inamicul pu- pe dealul Carlan, solidaritate cu Puterile
5ese stapanire pe regiunea centrale printre prizonierii
:petrolifera ~i pe granarul Munteniei, pe care se pre- romani ; mi~care ce, din fericire e~ueaza.
gatea sa-l exploateze sistematic, cucerirea lor 11 cos-
:ase atatea jertfe !neat, considerand rezultatele CAMPANIA DIN MOLDOVA
strategice ale eforturilor sale dincursul acestei cam- In acest timp, pe mica portiune de pamant ra-
:;rulli, primul cartier maistru inamic, generalul Lu- masa neocupata, luptand . cu nesfar~ite greutati de
-endorff, scrie in memoriile sale: << Inceputul anului aprovizionare a unei numeroase populatii refu-
=917, ne gasea astfel, in giate, infrun tand mizeria
o::nna acestei campanii, neinduratoare a tifosului
:::J.ai slabi decat ne ga- exantematic ce secera mii
5eam la inceputul ei >>. E de vieti, ardea totu~i para
marturie de opus ace- nadejdii, alimentata de vo-
'r a cari ar pune la in- inta neinfranata ~i dina-
:Oiala insemnatatea con- mica a Reginei Maria. In-
=ibutiei , romanesti
' la vic- sotit de Bratianu, Princi-
,r ia comuna. pele mo~teni tor plead. in
Ca o incheiere a cam- Rusia cu gandul intaririi
::aniei din Muntenia ~i legaturilor cu aliatii ~i al
t=ent ru a sanctiona gre- obtinerii accelerarii apro-..
~e savar~ite in prima vizionarilor ra tacite, . ,CU~
"jJ :;s...rte a campaniei, Gu.:. sau fara voie, pe drumul·,·
::mul Bratianu sacrifica dela Arhangelsk la Prut.
;::c Generalul Iliescu, ~e ­
<:::{" ,::....- St atului Major, soco- Refacerea
RETBLE DE SARMA IARNA
0:- :: de conservatori, ras- . Sub conducerea price-
~
=::nzator pentru infrangerile suferite, inlocuindu-1 puta ~i meticuloasa a lui Vintila Bratianu se injghe-
:::: Generalul Presan ~i apoi, spre a da mai multa . beaza un minister al materialului de razboiu. Spi-
: eziune rezistentii, face loc Guvernului national talele se reorganizeaza, de asemenea :;>i productia a-
.:=-::atianu-Take Ionescu, Filipescu murind intre timp. gricola.
Cu ajutorul materialului de razboiu sosit in sfar~it
I ntrigi, tradari, tratative ~i cu sfaturile misiunii militare franceze, armata
: ·eritoriul ocupat, organizat de inamic in vederea romana se reorganizeaza ~i deprinde me~te~ugul raz-
~ intense exploatari economice, devine un centru boiului modern.
=i:ltrigi politice. Carp ~i Stere, in desacord cu Mar- Armatele romane~ti se reduc la doua, din care cea
~~-nm an ~i Maiorescu, uneltesc pentru detronarea dintai e trimeasa spre refacere in nordul Moldovei, iar a
-gelui ~i aducerea pe tron al unui fiu al Impara- doua (Averescu) urmeaza sa se reconstitue pe front.

sB*
SOCIOLBUC
916 ENCICLOPEDIA ROMANIEI

Armata romana se reface pe cinci corpuri. Numarul

diviziilor se reduc la 15, desfiintandu-se cele opt
divizii de rezerva. Nouile divizii sunt insa omogen
inarmate ~i complect instruite ~i incadrate. Reduse
la patru regimente a trei batalioane, fiecare pe patru
companii a 180 de oameni, din care una de mi-
traliere, diviziile devin mai mobile. In acela~i timp,
puterea lor de foe e mult sporita prin inmultirea
mitralierelor (o companie cu opt piese de fiecare ba-
talion) ~i prin introducerea pu~tilor mitraliere (cate
opt de fiecare companie).
Fiecare divizie d~spune, pe langa aceste regimente
de infanterie, de un regiment de vanaton ~i de
doua regimente de artilerie: unul de camp, cu 9
baterii de 4 tunuri de 75 mm ~i unul de obuziere
cu 2 baterii: una de 105 9i alta de 120 mm. .
Fiecare din cele doua armate mai dispune de o JURAMANTUL VOL UNT ARILOR ARDELENI

numeroasa artilerie grea de 105 ~i 120 mm. cu tra- ,

gere lunga, de pontonieri ~i de avia~ie. In total 12 _; nadejdi. Depunerea juramantului voluntarilor ardeleni
escadrile 6 Fahrman a 6-8 avioane, 3 .Nieuport liberati din taberile Rusiei, intarea aceste nade:jdi,
a 7 avioane, una Caudron a 4 avioane una Breguet I sbucnirea revolufiei ruse§ti
Intre timp, aliatii ru~i dadusera Romanilor un
nou prilej de ingrijorare, de astadata de alta natura.
In Martie 1917, isbucnise la ei revolutia. Semne
grave de dislocare morala a armatei obosite de ras~
boiu se manifestau pe front ~i inapoia lui. Guvernul
provizoriu al Printului Lwoff, venit cu intentii con-
~titutionaliste, facuse loc guvernului men~evick allui
Kerenski, care, lipsit de autoritate, se trudea in
zadar, sa insufleteasca rezistenta unui popor care nu
luase parte la rasboi decat silit de clasele lui con-
ducatoare, socotite vinovate de toate relele lui. Cum
s'ar fi putut dinamiza, de altfel, vointa de a lupta a
unor oameni · care n'a~teptau decat sa mearga acasa
spre a se bucura de foloasele << erei noui >>
Reformele constitujionale
REGINA MARIA VEGHIAZA UN RANIT Sub presiunea evenimentelor, Bratianu crezu ca a
sosit momentul implinirii reformelor constitutionale,
de bombardament ~i 5 compan1i d~ aerostatie. fagaduite inca din 1914- Ca odinioara Domnitorii
Diviziile de cavalerie sunt instruite sa lupte pe r~mani, Regele tarii se lega sa dea taranilor: 1)
jos ~i destinate sa constitue rezerva mobila a arma- pamantul pe care-1 muncesc ~i pe care 1-au apara
telor carora sunt afectate.
Astfel refacuta, . armata romana lupta-
toare numara circa 40o.ooo oameni.
Comandamentul se reorganizeaza ~i el,
in sensul integrarii frontului romanesc
in frontul general aliat dela Baltic~ la
Marea Neagr8. Rege1e Ferdinand devine
comandantul suprem al forteior ruso-ro-
mane din Moldova, ajutat de un general
rus Sacharow mai intai, apoi Lechitzki
:;>i in urma Scerbatcheff, ~i de unul ro-
man, Presan, $eful Statului major, ajutat
~i el, pana'n Iunie de Generalul Chris-
tescu . a poi de Generalul Lupescu. $eful
misiunH franceze, Generalul Berthelot
ramane consilier technic al Regelui.
ln primavara, armata romana era gata,
~i la vederea ei, in ziua de · 10 Mai, prin
populatia Moldovei trecea fiorul unor noui REGIMENT REFACUT, SUB RUINI.;;LE CETkfii NEAM'fUJ,UJ

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PE N TRU INTREGIREA NEAMULUI 917

R EGEI ,E FERD I N AND I DECORE AZA UN DRAPEL

REGELE FERDINAND I $I I'RINCIPEI,E CAR OL I X IXSPECf i E PF. PR O~""'!'

SOCIOLBUC
918 ENCICLOPEDIA ROMANIEI

PRINCIPEI,E CAROL . SUPRAVEGHIAZA INSTRUC'fiA TRUPEI,OR

P RINCIPELE' CAROL I,A DIVIZIA 13-a, LA PADURENI, IN AUGUST. 1917

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
RT:!:GEI,E FERDINAND INSPECTEAZA DIV. 12
mra~l cu sangele lor ~i 2) dreptul de a hotari desti-
::ele politice ale Romaniei prin introducerea votului
~b~tesc. Dovedind un spirit de larga intelegere isto-
:ica, boierimea tarii consimti de buna voie la aceasta
;ertfa necesara ~sigurarii de~tinelor romane9ti 9i Par-
1amentul vota modificarea Constitutiei, acceptand
~e doua reforme in mod quasi unanim, cu o sin-
zura impotrivire, a d-lui Argetoianu.
Neintelegerile persistente dintre liberali 9i conser-
• atori asupra politici generale de conducere a raz-
boiului, pe care Bratianu ~;d-o rezerva exclusiv, du-
~ra insa, in Iunie, la demisia lui Take Ionescu
din Guvern. Interventia Regelui potoli insa o vreme,
pasiunile 9i Take Ionescu reveni asupra demisiei.
Situajia generala a rasboiului £n anul I9I7
Anul 1917 aduse schimbari ~i in soarta gt:ne-
::ala a razboiului. Vazand ca nu-9i poate impune lumii
-pe continent, vointa pe calea armelor, Germania
"l =ecursese la arma razboiului submarin ((a outrance >).
:n cursullunii Martie 1917, aceasta arma era pe punc-
--::ul sa-~i atinga rezultatele strategice, ritmul lunar al
~rpilarilor atingand a ~asea parte a tonajului brita-
:ric, nalucind astfel Aliatilor amenintarea unor serioase
ificultati de aprovizi~nare. Din •nefericire pentru
Puterile centrale, excesul folosirii acestei arme le
:fu fatal. Caci doua luni dupa ce torpi1arile atin-
~ felul celei intreprinse impotriva Munteniei. 0 armata
1 taria rezistentelor intalnite. A doua va cauta sa stra-
REGINA MARIA IN VIZIT..i\ LA ARMATA II-A
SOCIOLBUC
9 I9
sesera maximum de intensitate, Statele Unite ale
Americii, ingrijate de urmarile razboiului submarin
pentru comertul lor exterior, se alaturara cauzei
Aliatilor, venind astfel sa implineasca in randul ace-
star puteri, lipsa provocata de dislocarea morala a
Rusiei, prin revolutie. Tot restul anului 1917, nu va fi,
din punct de vedere al strategiei marelui razboiu,
decat o lunga agonie a Rusiei, compensata printr'o
a~teptare infrigurata a ajutorului american.
Pentru Puterile centrale, problema ce se punea era
sa termine cat mai de graba cu Rusia, spre a-~i
putea degaja fortele din Rasarit ~i a le indrepta catre
frontul occidental, pentru batalia hotaritoare, mai
inainte ca Statele Unite sa-9i poata concentra corpul
expeditionar nou injghebat, pe acest front. Iar pentru
Romania, angrenata la aripa stanga a frontului rasa-
ritean, problema ce se punea era aceea de a nu se
lasa antrenata in destramar~a politica a Rusiei.
Profitand de criza morala a armatei franceze,
uzata de << tocatoria de vieti >> dela Verdun ~i de de-
GENERALUL BERTHELOT DECOREAZA OFITERI ROMANI
ceptia provocata de e9ecul ofensivelor zadarnice ale lui
l\ ivelle, care o faceau incapabila de orice efort mai
insemnat, Germanii se pregatira iara9i de actiune in
Rasarit. In acela9 timp in care repatriau prin Ger-
mania, pe revolutionarii maximali~ti emigrati in Elve-
tia, spre a desavar~i prin ei, dezarmarea morala a
frontului intern rusesc, Germanii -pregateau o noua
operatie militara. Ea trebuia sa le dea stapanirea
Ucrainei 9i odata cu ea, putinta unei vaste aprovi-
zionari a populatiunii lor. Operatiunea trebuia sa
treaca peste trupul Moldovei.
N oua £ncercare £mpotriva Romaniei
Pentru suprimarea oricarei veleitati de rezistenta,
puterile centrale planuesc o actiune nimicitoare in
a lor va ataca prin Galitia 9i Bucovina, coborind
de-a-lungul Nistrului, Prutului sau Siretului, dupa
punga frontul ruso-roman intre Foc9ani 9i Galati,
croindu-~i drum catre Pr_ut. In acest fel, armatele din
Moldova, retezate ca printr' o taietura de foarfece de
920 ENCICLOPEDIA ROMANIEI

Ru:;;i, trebuiau sa sufere soarta pregatita cu un an

mai de vreme, armatelor din Muntenia. In vederea
acestui plan, trupe numeroase fura aduse iara:;;i in
Romania si concentrate intre Focsani-Namoloasa.
Plan indrasnet, care dadea ~asura capacitatii
militare a noului comandant suprem german.

Planul ofensivei romane§ti

Din nefericire pentru du:;;man, Ru:;;ii isbutesc sa
regaseasca in Iulie, pentru ultima oara, o licarire a
spiritului ofensiv. Pe cand Romanii pregatesc ofen-
siva'n Moldova de Sud, ei prepara o actiune in Galitia.
Conceptia ofensivei romane:;;ti da iara:;;j curs
vechilor rivalitati din sanul Comandamentului ro-
man. De o parte, Averescu preconizeaza ca efortul
principal sa se facade Armata II-a, prin strapungerea
muntilor Vrancei :;;i inaintarea sa urmeze in directia
Bra:;;ov. De alta parte, Presan socote;;te ca efortul
principal al ofensivei trebuie sa se produca intre Foc-
:;;ani :;;i Galati ;;i, odata spartura facuta, armatele
GEJ:.'TERALUL BERTHELOT
ruso-romane sa incerce sa intoarca ambele flancuri
ale inamicului, aruncandu-1 in Dunare si 'n munti,
unde urmeaza sa fie intors de Armata II-~ :;;i distr~s.
Din nefericire, actiunea ruso-romana e conceputa pe
axe divergente, adica cu efecte strategice limitate de
putinta desfa:;;urarii trupelor pe un front din ce in ce
mai larg 1) .
Ofensiva Armatci a II-a
Actiunea ruseasca se deslantue, in Galitia, in ulti-
mele 'zile ale lunii Iunie rgr7. La ro Iulie: in _timp ce
1 ) Armata II-a romana (Averescu ) ocupa, la deslantuirea
BOMBARDAREA SATULUI MARA$TI
artileria Armatei I . concentrata pe malul drept al
Siretului de unde domina frontul inamic, deschide
un foe violent de trei zile, impotriva pozitiilor du:;;mane
dela Namoloasa, Armata II-a dedan:;;eaza in munti,.
prin surprindere, dupa o scurta pregatire de artilerie,
ofensiva in directia Mara:;;ti 1 ).
Bdtdlia. dela. Marii9ti
1) Atacul dela Mara~ti s'a dat cu toate patru diviziile d e
care dispunea Armata II-a (Div. 7 ~i rz fiind trimese pe
Siret, in rezerva Armatei I-a ). La dreapta, corpul IV (Div. 8.
~i 6 ) sub comanda Generalului Valeanu, tinea sectorul de-
fensiv intre Ar~ita Mocanului ~i Poiana Incarcatoarea.
La stanga, Corpul I ( Generalul Vaitoianu ), ocupa cu Div. 3-a
(Generalul Margineanu) in linia I ~i cu Div. r (Generalul
Stratilescu ) in linia doua, sectorul ofensiv, in fata Ma-
ra~tilor.
Intentia comandantului roman- al carui plan folosea
judicios infati~arsa terenului - era, sa sparga frontul
inamic intre Mara~ti ~i Poiana-Incarcatoarea, apoi sa lar-
geasca spartura spre Vizantea Manastireasca, ocupand
satul Campurile. Concomitent, Corpul VIII rusesc trebuia
sa atace Momaia, la sudul sectorului romanesc. Odata atins.
primul obiectiv, Divizia 8-a trebuia sa puna in mi~care,
facand conversiune spre Vest, pentru a largi spartura la
dreapta, inaintand peste dealul Slatinei spre frontier a ; iar
la centru, Div. i trebuia sa inainteze prin spartura .facuta
de Div. 3-a ~i sa se alature acesteia, pe masura ce inaintarea
spre valea Putnei ar £i necesitat o extindere a fron-
tului.

ofensivei, muntii Vrancei, intre Magura Ca~inului ~i Ra-

coasa, intercalata intre Armata IX-a rusa (Mannerheim)
din valea Trotu~ului ~i Armata IV-a rusa (Ragoza) care
tine frontul Putnei, dela Momaia la Siret.
Armata I-a romana (Christescu ) e concentrata in vederea
ofensivei, pe stanga Siretului, intre Movileni ~i Namoloasa,
avand la stanga Armata VI-a rusa pana la Galati.
In fata Armatei a II-a romane, strajue~te Grupul Ruiz,
avand la stanga Grupul Gerock, in fata Armatei a IX-a
ruse~ti ~i la stanga Grupul Gallwitz, pana la Balote~ti, in
fata Panciului. De aci, la Vadul Ro~ca, tine frontul Corpul
I, in fata Armatei a IV-a ruse~ti. _ ~ -:?f:i
Armata I-a romana~are in fata Grupul Schaer, dela Vadul
Ro~ca la Maxineni, iar de aci la Dunare,liCorpul LII ~i apoi
Corpul VI turcesc. ~ INCERCARE DE ATAC LA VARNI'fA

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 921

La ceasul hotarit, pozitiile inamice sunt luate cu

asalt de bravii osta~i ai Generalului Margineanu.
Rand pe rand, cad dealul ~i satul Mara~ti, atacate
din piept, in timp ce pozitia dela Poiana Incarcatoa-
rea e cucerita prin intoarcere 1 1 • A doua zi, ofensiva i~i
large~te campul spre Vizantea ~i Campurile 2 ; .

1) Victoria
Precedat de o violenta pregi'itire de artilerie, executata
in ziua de IO Iulie cu 292 guri de foe, atacul se deslantue,
cu precizie matematica, in dimineata zilei de I I. La 4 fix,
in momentul in care artileria romana, care pana atunci
a orbit pe inamic, i;:;i lunge;:;te tragerea, spre a bara calea
rezervelor lui, trupele romane;:;ti, care s'au strecurat inca de
peste noapte peste apa Limpejoarei, urcand pe intunerec
rapele malului drept pana in fata retelelor de sarma inamice,
pornesc inainte ca impinse de un resort, prin cele ;:;apte
bre;:;e, £acute de artilerie, pe care avioanele le-au iden-
tificat in ajun. La dreapta, Brigada I2-a ;:;i Div. 6-a
ataca Poiana-Incarcatoarea. La centru, Bigada s-a a Div.
a 3-a sprijinita de Brigada I din Div. I-a ;:;i de toata ar-
tileria acestei divizii ataca dealul Mara;:;ti. La stanga,
Brigada 6-a a Div. a 3-a atacii satul Mara;:;ti ;:;i Dealul
Manastioarei.
Atacul se desfa;:;oara, in iure;:;, unind infierbantarea tru-
pelor care cred ca merg << spre casa >>, cu priceperea coman-
dantilor cari combina cu abilitate mi;:;carile, intorcand
obstacolele ce rezista atacului de front. La 4 ;:;i IO regi-
mentul 2 Vanatori (eel dela Grivita) ;:;i Regimentul 4 Arge;:;,
patrund in tran;:;eele du;:;mane de pe Dealul Mara;:;tilor,
intre cotele 536 ;:;i soo . Ele intorc cota 536 atacata de front
de de Reg. I8 Gorj, resping pe du;:;man ;:;i urea, pe urma lui,
pe dealul Teiu;:;ului. La 8 ;:;i acest deal e definitiv cucerit, in
. s. timp ce << curatitorii de tran;:;ee >> spulbera cu grenada incer-
ciirile de rezistenta izolata ale grupelor inamice depa;:;ite
de valul atacator. La dreapta sectorului central, regimentele
I7 ;:;i I8 largesc spartura, cucerind Dealul-Mare ;:;i Cotul
Ro;:;ca, unde captureaza trei baterii de obuziere.
In sectorul din stanga, Regimentul 22 Dambovita, ataca
la 4 1 / 2 de front, satul Mara;:;ti, dar e oprit in fata centrului
inamic rr6, pana ce doua batalioane izbutesc sa-l intoarca.
La 6 ;:;i IO centrele II7 ;:;i II8, care flanc a u atacul frontal
sunt ;:;i ele intoarse ;:;i cucerite de Romani. Inamicul para- GENERALUL AVERESCU LA POSTUL DE COMANDA
se;:;te satul Mara;:;ti, retragandu-se pe de alul Viei, urmarit DE PE DEAI,UL PALTIN
fa de aproape de Romanii viteazului capitan Coraru.
illS.
Mai la stanga, Regimentul 30 e oprit in fata Manastioarei . Spre a nu ingadui du~manului sa colmateze ruptura
e, Aci, inamicul rezista pana seara, cand - amenintat pe a treia zi, generalul Averescu, ingrijorat de nerni~ca-
,Ia dreapta lui de Ru;:;ii cari cuceriserii Momaia ;:;i de Romani
iar din spate dela Gogoi de Reg. 22, care o,c upase Marii;:;tii -
tta· cu Ru;:;ii. Averescu retrage in rezerva doua regimente din
se retrage in fuga spre Su;:;ita. Div. 3-a la centru, in valea Dracei-Mari ;:;i, in timp ce a rti-
Mai greu au mers lucrurile in sectorul din dreapta, la leria schimba pozitiile, cavaleria armatei e impinsa prin
Poiana-Incarcatoarea, unde atacul demonstrativ al Reg. 24 Gura-Vaei ;:;i Rotile;:;ti, in directia Sovejei.
Tecuciu, care pusese piciorul in prima linie de tran;:;ee du;:;-
mane e respins la 4 Yz de un contraatac german. Atacul urma-
tor deslantuit de Romani la sYz nu a mai putut ajunge in po-
zitia inamica. Luptand toata ziua, din greu, Reg. I I Siret iz-
bute;:;te insa sa puna piciorul in pozitiile du;:;mane dela cotele
655 :;;i 670 dela paraul Ciobanul ;:;i in tran;:;eele dela << Caruta >>
de pe dealul Fantana Puturoasa. Dar cota 66o, de unde s'ar
putea intoarce centrul de rezistenta inamic dela << Indirca-
toarea >> nu poate fi cucerita.
Progresul centrului romanesc zadarnice;:;te insa rezistenta
stangei inamice. Amenintat din spate de Reg. I7 de pe dealul
Teiu;:;ului, du;:;manul parase;:;te, peste noapte, Poiana-:Incar-
catoarea ;:;i cota 66o. Victoria e acum desavan;;ita, pe tot
frontul de atac. Ru;:;ii cuceresc ;:;i ei Momaia 9i Volo~cani.
2
) Exploatarea succesului
A verescu ia de indata masuri pentru exploatarea succe-
sului. Dreapta Div. 6-a se pune in mi:;;care , conform planului
;:;i, ocupand dealul Coada-Babei, prin Rotile;:;ti. La centru,
intervine Div. I-a din rezerva, ocupand cu Brigada I-a
Dealul-Mare ;:;i Campurile, cu Brigada II-a satul Vizantea
Manastireasca. La stanga, Div. 3-a ocupa Vizantea Raza-
~asca ;:;i inainteaza prin Gaurile, spre Paro;:;i, in legatura TUN ROMANESC DE rso mm C'T_T TRAGEREA LUNGA

SOCIOLBUC
'922
\)o,,..J'oi\J
"~J>~~·;:~
-A.IX.Ri.JSA
?,", ..!-I
_.._p.~.·· lt :/
_,Ji'..., '·
~~~ .. .· /'l ./
t;.,l. . .· ,~~~. . /
rea Ru~ilor, cari trebuiau sa atace la randul lor,
intre Trotu~ ~i Ca~in, da ordin trupelor sa-~i spo-
reasdi inaintarea, spre a ajunge 'n valea Putnei ~i pe
vechea linie de granita.
Dezastrul in care sfarseste ofensiva lui Korniloff
din Galitia, la Tarnopol,' i~ urma refuzului de a se
mai bate al infanteriei ruse·~ti - demoralizata de pro-
paganda pacifista a comuni~tilor proaspat transitati
·din Elvetia de ·Germani, pentru a desavar~i desagre-
garea frontului intern rusesc -sile~te Marele Coman-
dament roma.n sa opreasca ofensiva Armatei a II-a
~i sa contramandeze ofensiva Armatei I-a in preziua
atacului. Dar Generalul Averescu continua mi~carea
pana la vechea linie de granita, cautand sa exploa-
TUN ROlVLI\.NESC .CU TRAGEREA L UNGA, CAMUFLA T
ENCICLOPEDIA R OM..-\NIEI
BATALIA DELA MARA$TI
:
A.llROMANA
(AVERESCU)
D.3.
teze la maximum avantajele tactice ale operatiunii in-
cepute 1 ). Lucrul nu va fi fara folos, caci- de~i carenta
armatei ruse~ti va impiedica Armata a II-a sa culeaga
roadele strategice ale stralucitei sale biruinte tactice - -
ofensiva ei nu va ramane fara consecinte asupra
desfa~urarii ulterioare a operatiilor.
1
) Oprirea ofensivei
Dezastrul rus dela Tarnopol, determina Marele Cartier
sa ordone lui A verescu, la rz Iulie, incetarea ofensivei .
Dar Averescu se opune ~i- convingand Marele Cartier -
hotara~te sa impinga inaintarea, care nu mai intampina
la centru, decat slabe rezistente, pana la granita, spre a
intercepta comunicatiile du~manului prin valea Putnei.
Ofensiva romana a dislocat dispozitivul inamic, tocmai la
articulatia Grupului de armate Mackensen, cu Grupul Arhi-
ducelui Iosif ~i ar fi o gre~eala sa nu se profite de situati e.
La dreapta armatei, Div . 8-a executa conversiunea spre
Vest, peste dealul Slatinei, punand piciorul pe Plaiul Magurei
9i pe pantele muntelui Razboiului. La centru, Divizia 6-a
ocupa Soveja, Dragoslavele ;;i Ruca.reni. Div. r-a ~ucere9te
Rachita~ml inaintand catre Negrile;;ti. La stanga, Div. 3-a
e oprita pe dealul Ceardac, pana ce Reg. 24 izbute9te sa in-
toarca pozitia inamicului, reluand inaintarea spre Vale a Sarii .
Aci cade viteazul capitan Coravu, cuceritorul satului Mara9ti.
La q Iulie, centrul romanesc e stapan pe toata culmea
Tulnicelor, de unde domina valea Putnei. In fata lui, ina-
micul, crezand ca A verescu incearca sa into area. prin val e a
Zabalei, Magma Odobe9ilor, in spatele frontului armatei
ce lupta la Nora ae Foc~ani, aauce in graba a jutoare.
Incercarile Diviziei a 8-a de a cuceri la rs Iulie Magura-
Ca9inului, care a ramas ca un ghimpe infipt in flancul drept
,al Armatei a II-a, nu reu;;esc, din cauza defectiunii ruse9ti.
La rg Iulie, batalia se opre9te, pe linia Magura Ca9inului
- Muntele Seciul-Sboina Neagra- 'fiua Neagra-'fiua
G ola~e -Tulnici-Barse~ti-Valea Sarii, dt- unde trece in
sectorul rusesc spre Vidra 9i Volo9cani pana la Ire9ti.
SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI 923

B.ATALIA DELA PORTILE MOLDOVEI

( PANA LA 6 AUGU~T)
A. IX.RUSA
SECTORUL
OITUZ

A.ll.
SECTORUL \
VRANCEA .

225 62 CA 89
217 115
J3

Gr. GEROK
A. I.

A.VI.RUSA
A.IX.~----'

SECTORUL '-
MARA9E~Ti A.IIJ. B

Contra-ofensiva germana Conceptia aceasta nu este straina de tactica de mai

tarziu a lui Foch, impotriva << buzunarelor >> creiate
Intr'adevar, socotind momentul favorabil, ina-
de ofensivele lui Ludendorf din Martie ~i Mai rgr8.
micul deslantuie a~a numita << bataJie de strapungere
-de pe Milcov ~i Su~ita >>, cunoscuta de Romani sub Batiilia dela M iirii§e§ti
num.ele de << batalia dela Mara~e~ti >>. In realitate, Atacul inamic, sprijinit de o puternica artilerie ~i
batalia dela Mara~e~ti nu e decat faza decisiva a gaze, provoaca defectiunea trupelor ruse~ti in lunca
unei batalii mai vaste, data de inamic pentru fortarea Siretului.
-portilor Moldovei, impotriva intregului front ro-
manesc dela munte la Siret. extremitati ale ei: la Sud, in sectorul tinut de Armat a
Intentia initiala a lui Mackensen era sa puna mana a IV-a rusa intre Mara:;;e~ti ~i Panciu, cu directi a Adjud ;
la Nord, in sectorul Oituzului, intre Doftan a 9i Ca9in,
-prin surprindere pe podul dela Cosme~ti ~i odata
cu directia One:;;ti 9i Tg.-Ocna. Cele doua brate ale cle9telui
tapan pe acesta, sa-~i impinga trupele catre Nord, inamic trebuiau sa se inchida in Valea Trotu:;;ului, in
_prin valea Barladului. spatele Armatei a II-a omane .
Dar rezistenta intampinata, din partea Romanilor,
-din prima zi a bata.liei, in campia Siretului, precum
.i situatia creata Grupului Ruiz de ofensiva Ar-
matei a II-a, in muntii Vrancei, -11 facura sa-si
modifice planurile. Si~tind unde este punctul slab
.al dispozitivului ruso-romanesc, el reduce proportiile
-initiale ale operatiei, stramutand centrul de gravitate
.al efortului sau pe malul drept al Siretului ~i ataca
cele doua jonctiuni ale trupelor ruso-romane: in
campia Siretului ~i la Oituz. Prin aceasta, incercarea
d e strapungere se transforma intr'o batalie clasica
d e invaluire a Armatei a II-a 1 ) .
1 ) In urma ofensivei romane~ti din prima jumatate a lunei

J:u lie, frontul Armatei a II-a, impins pana'n valea Putnei,

ior ma un fel de punga inaintata spre inamic, foarte
·spititoare pentru oricare tactician crescut . in traditiile
b ataliei de nimicire >> moltkeene. Aceasta punga, inamicul
-e hotari sa o reteze, atacand concomitent la cele doua MORTIERE ROMANE LA COSlVIE$TI

SOCIOLBUC
 ENCICLOPEDIA ROMANIEI
924

al regimentului 32 Mircea, care, in cama~a, izgo-

ne~te pe inamic din satul Moara Ro~ie.
Contra ofensiva incercata de armata I -a, pentru a
recuceri terenul pierdut, nu reu~e~te. Christes<;:u trece·
~i Divizia a 13-a pe dreapta Siretului 1 ).
:l?resiunea asupra celor doua armate se intete~te,
cad Mackensen a fagaduit, la plecarea din Bucure~ti,
ca <<in douii saptamani va fila Ia~i >>. $i timpuE
trece. La extremitatea sudica a frontului bataliei,.
un violent atac inamic cu gaze surprinde Div. S-a
~i covar~e~te apararea podului dela Cosme~ti, care,
amenintat, e aruncat in aer de Romani 2 ).
In plina criza tactica a bataliei, intre coman-
dantii armatelor ruse~ti ~i romanE~ti destinate sa
TRAN$EE LA BALTARE'iU, PE SIRET
coopereze, isbucne~te un conflict violent. Incapabil
sa-~i stapaneasca trupele pe pozitie, in fata presiunii
Dar, judecand situatia cu luciditate, Generalul inamice, generalul Ragoza, care comanda Armata.
Christescu substitue contra-atacand, unitate cu uni- IV -a rusa, propune parasirea frontului ~i retragerea
tate, trupele romane~ti ale Div. s-a aduse din stanga trupelor pe o noua pozitie, pe stanga Trotu;mlui ~i
Siretului, in locul celor ruse~ti, agatandu-se de linia a Siretului. Dar comandantul Armatei I-a romaner
satului Doaga ~i a targurilor Mara~e~ti ~i Panci¥1.. In · refuza sa accepte
fata acestor trupe noui, atacurile inamicului cedeaza, ideea ~i ia masuri
deplasandu-se spre Vest unde, in fata altor unitati ca aceasta retra-
ruse~ti, operatia se repeta cu Divizia g-a 1 ). In acest gere sa devie im-
cadru general, se produce ~i contra-atacul legendar posibila, a~ezand
inspatelefrontului
1 ) Biitiilia dela Doaga
mi traliere care
In dimineata de 24 August inamicul deslantuie ofensiva taie drumul fuga-
in dimpia Siretului. La extrema stanga a Armatei a IV-a rilor. Fapt pentru
ruse, un atac cu gaze al Divizilor 212 gennane17i 12 bavareze care, R usii arne-
sparge frontul Div. 34 ruse17ti la Bisighe~]ti intre Movileni
§i Balta Ratei. Prin spartura pat.runde Div. 216 germana, uinta sa 'indrepte
spre podul dela Cosme~7ti. Dar Div. s-a trece Siretul tunurile asu pr.a
pe la Furceni 17i sose17te inaintea du9manului la 24 Iulie, Romanilor. Consi-
oprindu-1 pe linia satelor Strajescu 9i Doaga. liul de razboiu,
Atacul inamic se deplaseaza a dona zi (2S Iulie ) spre Apus,
intre Strajescu 17i Faurei, unde Div. 76 9i 89 inamice prezidat de Regele
alunga Div. 13 §i 71 ruse9ti, venite in ajutorul dreptei Div. Ferdinand care
34· Dar Div. 9-a romana, trecuta la randul ei pe dreapta comanda acest
Siretului, pe ]a Cosme~]ti, oprea inaintarea inamicului la front, chemat sa
Moara-.Alba.
Atacul inamic se stramuta la 26 17i mai la Apus. Div. restabileasca uni-
115 ~]i 62 17i Corpul alpin bavarez sparg frontul rusesc tatea, sacrifica pe
intre Tife9ti-Batine9ti 9i Patra9cani . Interventia Div. 13-a Generalul Chris- GENERALUL CHRISTESCU
romana la Apus de Mara9e9ti restabile9te situatia la Nord tescu lui Ragoza, ·:.::'Q:... ~_L .'""' .
de paraul Jugastru (29 Iulie). Spre Vest insa, Div. 62
9i Corpul alpin au facut un mare progres ocupand Pan- pentru acelea~i motive pentru · care ;odinioara ] offn~
ciu 9i respingand Div . 13 9i 15 ruse9ti catre Kord. sacrificase lui French; pe Lanrezac, in preziua bataliei
dela Marna. Ideea generalului inlaturat triumfa to-
tu~i. Dar misiunea de a o realiza trece asupra Gene-
ralului Eremia Grigorescu.
1) Contra-ofensiva romanii
Romanii, care au adus acum. in dreapta Siretului 4-
Divizii, incearca. sa ia ofensiva spre a recuceri terenul
pierdut. Nu reu9eSC insa, pentruca inamicul e hotarit sa
1

invinga cu orice pret 9i are masate in regiune, fort e

multe.
2
) Surprinderea dela Cosme~ti

Istovita, Div. s-a e atacata prin surprindere in noaptea.

de 29/30 August in lunca Siretului, la Nord de Doaga, de
Div. 216. Covar9ita de focul artileriei du9mane, ea pierde
padurea Calini, apoi padurea Prisaca. Du9manul e aproape
sa puna mana pe podul dela Cosme9ti, unul din prin-
cipalele obiective ale bataliei. In fata primejdiei, podul
este aruncat in aer. Div. 1s-a, care a trecut Siretul la
Jonii9e9ti, inlocue9te insa resturile Div. s-a 9i opre;;te oe
PODUL DEI,A FURCENr inamic la Sud de satul Cosme9ti.

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INTREGIRE A NEAMULUI
925
~;::,o-
Atacul du~man se intinde insa tot mai
spre Vest catre Muncelu, unde Armata II-a
trebuie sa intervie cu stanga (Div. Io-a) in
sprijinul dreptei Armatei a IV-a ruse ~ti .
Batalia dela Oituz
I n acela~ timp, inamicul atadi prin Valea
a~inului spre Groze~ti ~i Targul Ocna, la
jonctiunea Armatei a II-a cu Armata a IX-a
r usa. 1 ) Aci, datorita sfortarilor Generalului
_-\..verescu, care e in termeni buni cu Generalul
:Mannerheim - eroul de ~ai tarziu al in-
d.ependentei finlandeze - , coeziunea ruso-
romana e mai mare ~i sprijinul artileriei
r use efectiv.
Contra ofensiva Armatei a II-a in directia DIVIZIA 7-a DEFILEAZA
Casinului, atacul Cosnei si Ciresoaei, '__
uncle se distinge noui Regiment ~1 Vanatorilor de Frontul romanesc, prezentand in urma progresului
munte, al Principelui mo ~tenitor, - atacul ~i contra inamic, o ie~itura primejdioasa in cazul unui nou
.atacurile date in jurul muntelui Coco~ila, sfar~esc atac pe flancuri, Armata II-a prime~te ordin sa
prin a fixa pe ina- se retraga, fara lupte, pe o linie de aparare mai
micul care inain- sigura 1).
tase pana la Gro-
zesti. Stavilit si la Criza bataliei dela M ara~e~ti. Atacul dela
M~ncelu de Div. Razoare
ro-a, el nu mai Atacuri dupa atacuri vin sa se sfarime de rezistenta
poate nadajdui sa Div. a g-a ~i a 13-a din fata garii ~i a targului Mara~e~ti.
intoarca Armata a
II -a. E a cum ran- 1
) R etragerea strategica a A rm atei a II- a
dul Romanilor sa
treaca la ofensiva, F a t a d e presiune a exercita t a d e inamic l a a mb ele aripi 9i
restab:ilind situatia p entru a evita pozitia aventur o asa trup elor d e p e Putna,
pe inaltimile dela precum ~i p entru a libera Corpul al VIII-l~a _r us , chemat
in ajutorul Armat ei a IV- a , comanda ntul Arma t ei a II-a se
Apus de Slanic ~i hotara~te sa ced eze injonctiunilor Mar elui Cartier ~i re-
Targul-Ocna. trage la I August, Corpul II (Div. I 2, I ~i 3 ) din valea
Putnei, p e linia inaltimilor d el a Sud d e Su~ita: V a rful
Razboiului ; d ealul Ma t ei, dealul Runcului, Rachit a~ul­
1 )La 2 6 August, Cor-
Momai a- d e alul Porcului-Ire~ti.
I
ll
pul VIII austro-un-
g a r desla ntuie atacul
Degajat, Corpul VIII rusesc (Div . 14, I03 IS ~i Div.
Ca v. Z a amurscaia) incearca sa refaca frontul l a Nord de
dela Oituz: Div. 70 Panciu, pe linia satelor $erbe~ti-Repedea-Stdio ani­
Honvezi ~i Div. 7 p a durea Razoare. Nu reu~e~te insa pe deplin cad ina-
GENERALUL SCE RBATCHE FF C2.v . g erman a at a ca micul cucere~te Ire~tii ~i ataca in spre Muncelu. Numai
Ia Nord, p e dre apta interventia Div. a Io-a romana sosita prin Padureni, din
~i pe stang a Slanicului, resping and de pe d ealul Pravila stanga Siretului, ~i a deta~amentului Alexin, format de
-:;;i Ungure anu trupele Div. 7- a ~i ocupand Slanicul Mol- Arma t a II-a, reu~esc · sa stabilizeze situatia in acest sector.
dovei. La Centru, grosul Div. II 7- a intra in H erastrau ~i
· CUCere~te de alul Mateiu~ca, cheia pozitiei rom an e ~ti. La
Sud, Bg . IS bavareza pune stap anire pe cota 6 Ig ~i
impinge Div. 6-a spre valea Le~untului. ·
Situa tia e grava, mai ales la N ord, unde inamicul a
a tins la 28 Iulie ultimul ~ir de inaltimi ee-l desp a rt de
T a rgul-Ocnei: Cir e~ oai a , Magur a ~i Co~na. Intre Oituz ~i
·C a~in , el a lua t d ealurile: Chio~urilor, Ar~itei ~i Le~un­
tului ~i a pus piciorul in m a rginea d e Vest a satului Gro ze ~ti.
D a r la 29 Augu st , Rom anii contra-a t a ca. L a dre a pta,
Reg. V a n a torilor d e munte, ca r e prime~t e cu a cest prile j
b otezul focului, ata ca Cire~o ai a , spri jinit p e dreapt a de
Div . z rusa de cavalerie, car e urea d ealul Vr anceanului
-9i p e St an g a de Div . 7-a ca r e inain t eaza p e a m a ndou a
v ersantele d ealului Magurei. La centru, Div. r Cav ., so-
-sit a in gr a b a d ela One~ti, des caleca la N ord d e Gr ozqti ,
spre a intoarce a p a r ar ea C o~n ei, cucerind Cota 703 . In
: sfar~it, Brigada d e Gr aniceri a vitea zului Gener al Can-
tacuzino, pornind dela Man astirea C a~inului a t a ca la st an ga
F a brica d e sticl a rie. Contr a- a t acul r oman isb ute~t e sa
fix eze ·p e in a mic . Incerc a rile R om anilor d e a r elua ofensi va
·nu vor r e u~i , din cau za infa nh:riei ruse~ti, ca r e v a r efu za
sa coop er eze cu dreapta Armatei a II- a . VANATORII D E l\1UNTE LA ATACUL CIRE$0 AEI

SOCIOLBUC
926 ENCICLOPEDIA ROMANIEI
GARA lYIAAA$E$TI DUPA BATALIE
In sfar~it, la 6 August, atacul inamicului reu~e~te
sa produca ruptura, in sectorul dintre Div. IO-a
~i a 13-a, intre Mara~e~ti ~i Panciu, in vecinatatea ime-
diata a padurii <<la Razoare >> 1 ). Spartura facuta · in
zorii zilei e exploatata imediat de inamicul care crede
ca tine, in sfar~it, victo-
ria decisiva. Portile Mol-
dovei par iara~i. gata sa
se deschida du~manului.
Dar ajuns langa pozi-
tiile artileriei, care trage
cu invier~unare, inamicul,
e intampinat de contra
atacul fulgerator al ulti-
melor rezerve ale Diviziei
a 13-a care-1 arunca in
padure.
La marginea ei, atacul
se clatina, dar coman-
dantul se arunca in £run- ATAC ItA
tea trupelor ce pornesc
1
) A tacul del a 6 August
La 6 August, inamicul deslantuie un atac general, pe
tot frontul, dela munte la Siret cu gandul sa sdrobeasca
definitiv rezistenta fortelor ruso-romane.
La Oituz, Bav~rezii 'ataca spre Groze9ti- Cota S47-
Dealul Sticlariei-Chio9urile, insa fara rezultat. La centru,
dupa lupte grele, Div. zr8 cucere9te cota 8g6 de pe Ra-
chita9, asupra Div. I2 romane9ti.
In campie, Div. 76, 8g 9i I2 bavareza ataca la Sud de
Mara9e9ti, cucerind Fabrica de parchete 9i respingand
Div. g-a romana pe lizera targului, in fata garii.
Atacul dela Raz oare
Mai spre Apus, Div. rrs sparge frontul romanesc la
punctul de legatura dintre Div. ro · 9i a 13-a, in vecina-
t atea padurii <<La Razoare >>. Prin· spartura, ina micul iese
din padure, inaintand spre cota roo, de uncle are d eschisa
prin Modruzeni calea Siretului, in spatele Div. g-a care
apara Mara9e9tii. La g a. m. du9manul e la 8oo m de
pozitiile artileriei. Comandantul Div. 13 ( Generalul Po-
pescu) organizeaza in graba apararea sectorului primejduit.
In vreme ce campania de mitraliere a Bat. I din Reg. sr, a
Capitanului Ignat prime9te ordin sa reziste pe pozitie pana
la moarte, intarziind astfel cu un ceas inaintarea du9ma-
nului, 9eful de stat major al Diviziei, Colonelul Dragu,
impinge Bat. I din Reg. so (Capitan Miclescu ) 9i II (Maior
Tomescu) din Reg. 48 din rezerva Diviziei, aflate la
Rate9ul lui Haret, in spartura. La acest contra-atac se
SOCIOLBUC
iara~i navala, intrand in padure dupa inamic. La;
pranz, frontul romanesc este reconstituit ~i situatia
restabilita in favoarea Romanilor. Ceasul greu poate
fi socotit trecut. Inamicul nu va mai ataca decat in
sectorul Muncelu1 1 ).
Sfar~itul lunii Septemvrie atrage lini~tirea lupte-
lor. Inamicul a inteles ca nu va putea trece cu
forta peste trupul armatei romane ~i va a~tepta de
acum din alta parte, hotarirea soartei razboiului.
J..,ucruri mari se pregatesc, intr'adevar, pe alte fronturi.
asociaza, din proprie initiativa, Bat. III din Reg. 47 (Ca-
pitan Draganescu ). Sprijinit de artileria care trage cu furie,
barand calea rezervelor inamice, contra-atacul arunca pe
du9man inapoi in padure, recucere9te liniile romane9ti
9i restabile9te situatia. In fata acestui e9ec, inamicul
deceptionat renunta sa mai atace in sectorul Mara9e9tilor.
1 ) Atacul Muncelului
Pentru ultima oara, el i9i indreapta fortele impotrivat
Muncelului, simtind ca sectorul dela Nord de Panciu a
trecut in seama trupelor ruse9ti.
Intr'adevar, dupa retragerea Armatei a II-a din Vrancea,.
Corpul VIII rus (Div. q, rs 9i 124) a ocupat linia: Vo-
lo9cani - dealul Ire9tilor- Muncelul - Manastioara. Apararea,
Mara9e9tilor a trecut pe sea-
rna Diviziei a q-a; iar Div. a
rs-a a inlocuit la Razoare
Div. 13-a, legandu-se lat
dreapta in fata Panciuluii
cu Div. ro-a
La 13 August, atacul Cor-
pului Alpin 9i Div. 76 cuce-
re9te satul9i dealul Muncelu-
lui, rupand iara9i frontul ru-
sesc. Mai la stanga, Div. 217
germana pune mana la l.S.
August pe dealul Ire9ti 9i
dealul Mangalaciului, respin-
gand Div. 124 spre Varnita~
Darla 17 August, Reg. 2
Vanatori prelungei}te frontur
Div. a 3-a pe dealul Porcu-
RAZOARE
lui, oprind pe du9man pe inal-
timile dela cota 406 9i 46r 9i
in acela.;;i timpDiv. r r, 9,.I3 9i 14 romane9ti aduse din rezerva,.
inlocuesc unitatile ruse9ti 9i contra-ataca pe inamic din flanc ,
oprindu-i progresiunea. Pe toata linia frontului, dela munte
la Siret, strajue9te acum neintrerupta, armata. romana.
Convins, ca in situatia generala. creiata, orice incercare
este inutila, Mackensen renunta la ofensiva. Luptele care
au urmat n'au mai avut ca obiectiv, decat rectificarea
situatiilor locale.
RETELE DE SARMA. INTRE MA.RA.$E$TI $I PANCIU
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
LaJ
'ja
te
in
.e-
tu
de
11 .
J.
n.
i teasca.
I
r.
VILLA NEGROPONTE DUPA BATALIE
a armate romane, dela munte la Siret, n'a fost decat
Ia C onsiderafii asupra batiiliilor dela M ara:;ti :;i M ara:;e:;ti
!, Legenda a consacrat amintirea celor doua batalii
dela Mara;;ti ;;i Mara;;e;;ti, restabilind gloria militara,
ofensiva ;;i defensiva, a armatei romane ;;i a coman-
1-
a
dantilor ei.
r;toriografia militara a incercat sa discute valoarea
~ unora din aceste operatii. Unii, numarand kilo-
metrii patrati pierduti in batalie, sau miile de vieti
jertfite pentru apararea lor, - n 'au ;;ovait sa con-
teste existenta << victoriei >> dela Marasesti. Altii,
cumpanind zidarnicia << victoriei fara a d~t~a zi, d~la
Mara;;ti >>, au contestat meritele Armatei a II-a.
f Istoricul faptelor de arme ale rasboiului romanesc
trebue sa spuna categoric ca amandoua aceste biru-
inte sunt certe ;;i nu pot fi tagaduite. Dar fiecare
trebue judecata in sfera ;;i cu caracterele ei. Izbanzile
militare nu se mascara dupa kilometrii patrati cu-
ceriti in batalie, ci in raport cu vointa ;;i intentiile
adversarilor. Rasboiul e un fapt politic, in care doua
vointe ob~te;;ti incearca sa se impuna una alteia, cu
ultimele mijloace. Ca;;tigarea un~i batalii nu inseamna
ocuparea unui teritoriu, ci impunerea unei vointe.
Care e, din acest punct de vedere, caracterul fieca-
reia din cele dona batalii?
Batalia dela Mara;;ti este o stralucita victorie
tactica, obtinuta in conditiile grele ale razboiului de
munte, impotriva unui front inamic stabilizat, ;;i cu
o remarcabila economie de forte. Faptul se datore;;te
deopotriva stra1ucitei conceptii tactice ;;i pregatiri a
atacului de catre comandantulAnnatei a II-a, precum
9i executiei impecabile a acestei conceptii de catre
trupe . Preciziunea de tir ;;i observatie a artileriei,
impetuozitatea atacului infanteriei ;;i coeziunea dintre
ele, au fost revendicate ca modele, in istoria marelui
rasboiu. Imprejurarile generale ale frontului rasaritean ,
in care se incadra actiunea Armatei a II-a, nu au
1ngaduit insa ca aceasta isbanda tactica, sa se trans-
forme in victorie strategica. Intentia ofensiva a
comandamentului roman a trebuit parasita, de;;i
Armata a II-a i;;i realizase perfect misiunea. S'a re-
petat cu acest prilej, cu aceasta armata, ceea ce
'a intamplat cu Armata de Nord in prima parte a
carripaniei din rgr6. Situatia strategica a impus
sacrificarea roadelor biruintei tactice.
SOCIOLBUC
927
Batalia dela portile Moldovei este, dimpotriva, o
victorie strategicii. Ea a insemnat infrangerea vointei
du;;manului ~e a trece peste armata romana. Par-
tile Moldovei nu i s'au deschis. $i fata de aceasta
frangere a vointei du;;mane, erorile tactice, pier-
derea catorva kilometri patrati, precum ;;i jertfele·
facute, nu conteaza.
Trecerea peste trupul Moldovei, cu puterea armelor,
n'a reu;;it. Vointa de a trece a comandamentului
inamic, s'a frant de vointa comandamentului roman,
care, pentru a doua oara, la acelea;;i porti ale Mo!-
dovei, a ripostat: <<Pe aicea nu se trece>>. $i intamplarea
a voit ca tot Generalul Eremia Grigorescu s'o ros--
ca., in fapt; legarea acestei biruinte de targul
Mara;;e;;ti, are mai mult un caracter simbolic, este
de netagaduit; deoarece pe tot frontul celor doua.
o singura incercare de strapungere , prin dubla inva-
luire a armatei romane, conform retetei de predi--
lectie · a inamicului, batalie descompusa tactic, in.
mai multe operatii neizbutite. Alegerea micului targ
ca simbol al bataliei, nu e insa fara rost. Pentrudi
aci, langa el, la Razoa["e, in fata garii, s'a frant re-
sortul principal al vointei du;;manului de a forta.
portile Moldovei. Aci s'a indoit pentru intaia oara.
ca va trece.
Ca, profitand de imprejurarea demoralizarii ruse;;ti,.
pana la urma du;;manul tot a reu;;it sa-;;i faca drum
mai tarziu peste Moldova, indreptandu-se spre Kiew ?·
E adevarat. Dar atunci, intreaga soarta a razboiului
va fi schimbata. $i apoi aceasta trecere nu se va
mai da tori infrangerii arma tei romane, ci tradarii sale·
de catre aliat. Ceea ce, in sfera perspectivelor poli-
tice, in slujba carora sta efortul militar, inseamna
cu totul altceva. De aceea, mar;;ul inamicului spre-
- Kiew, in primavara anu1ui rgr8, nu a mai avut
asupra Romaniei rezultatul defavorabil, pe care 1-ar
fi avut aceasta trecere, cu un an mai de vreme ..
Dimpotriva, el i-a inlesnit ocuparea Basarabiei.
In lumina acestor consideratii politice ;;i militare,.
bataliile dela Mara;;ti ;;i Mara;;e;;ti i;;i justifica, fie-
care, meritele proprii.
t
PANDAR PREVAZUT CU MASCA DE GAZE
928 ENCICLOPEDIA ROMANIHI
INMORMANTARE PE FRONT
VREMURI DE CUMPANA
Revolupia bol~evica £n Rusia. Armistifiul
Ajun~i .stapani ai Rusiei, in Octombrie, comuni~tii,
- pe care valul desnadejdei populare ruse~ti ii aduce
la putere cu strigatul <<paine ~i pace>>- se grabesc
sa incheie armistitiul cu du~manuF). Cuprinsa in val-
toarea frontului rusesc, alaturi de generali pe care
trupa nu-i mai asculta, armata romana e amenintata
nu numai de inamicul din afara, dar ~i de aliatul
din tara lui.
Dezagregarea armatelor ruse~ti ameninta serios
()rdinea in Moldova. Agitatorul Rakovski, arestat la
Ia~i, e eliberat de bol~evici. Impotriva grupurilor
ruse~ti infierbantate care ameninta Ia~ii sau Galatii,
armata romana e silita sa ia pozitie la Socola, pe
Siret ~i la Pa~cani. (7 j2o ~i 8j2r Ianuarie rgr8)
Armata ruseasca e, in sfar~it, dezarmata ~i rapatriata
in Rusia, fapt pentru care Sovietele declara razboiu
Romaniei (r3j26 Ianuarie rgr8), arestand pe Mini-
strul tarii la Petrograd.
A utonomia Basarabiei
Sub influenta noilor idei, Basarabia se constituise
republica auto~oma (z/r5 Decembrie 1917) Amenin-
tat de Bol~evicii care asasinasera pe capii mi~carii
nationale: Murafa si Mateievici, << Sfatul tarii >> care
-co~ducea tanara ~epublica basarabeana·, chemase
armata romana in ajutor. (24 Decembrie I9I7)
Profitand de· faptul ca armata romana, izbutise sa
·o btina prin conditiile armistitiului a nu fi in intre-
gime dezarmata, Bratianu putu face fata situatiei.
Armata Romana trecu in Basarabia, batu pe Bol-
~evici 1a Spatare~ti, Mihaileni, (r4/27 9i rsfz8 Ia-..
nuarie rgr8) Bender ~i Ismail ~i ocupa Tiraspol,
Hotin ~i Cetatea-Alba (8/zr Martie rgr8)
La 24 Ianuarie, Basarabia se proclama indepen-
denta.
0 dilema istorica
Dar inamicul e grabit. El vrea sa poata dispune
de indata de diviziile sale pe alte fronturi. Lui nu-i
trebue armistitiu. El vrea pace. $i pacea aceasta
cauta sa o impuna de indata Romaniei, profiHind
------
1) Armistitiul frontu1ui de Sud rusesc - in care era in-
globata armata romana - s'a semnat la Foc~ani, la 26
Noembrie 1917.
SOCIOLBUC
de faptul ca pentru a-~i realiza siguranta impotriva
Bol~evicilor, Romanii au fost siliti sa -~i deplaseze
trupele in Basarabia.
Sub cuvant ca deplasarea acestor trupe consti-
tuie o derogare unilaterala dela clauzele armis-
titiului, Mackensen trimite gnvernului roman un
ultimatum, invitandu-1 sa'nceapa negocierile de pace,
amenintand in caz contrar, cu denuntarea armisti-
tiului (23 Ianuarie /5 Februarie rgr8) .
<<Romania parasita 9i tradata >>, cum a calificat-o
Clemenceau, trece in acest moment printr'unul din
cele mai dureroase momente ale existentei sale.
Departe de aliatii care i-ar fi putut veni i~ ajutor,
amenintata din afara de inamicul ramas liber sa-si
cpncentreze efortul impotriva-i, prin prabu~ire'a
frontului rusesc, amenintata inlauntru de armatele
ruse~ti bol~evizate, care. razvratite in bande ataca
~i prada unde pot, -Romania e pusa. intr'una din
cele mai dureroase alternative ale sortii...
In fata acestei situatii stau fata in fata, ca tot-
deanna,, cele doua tabe;i: de o pa;te aspreie realitati
de fapt, intruchipate in Generalul Averescu, care,
intemeiat pe cifre, pe stocuri 9i pe realitati, soco-
te~te rezistenta izolata o aventura imposibila ~i
inutila. De cealalta parte, stau exigentele idealului,
refuzul de a renunta la infaptuirea tintei pentru care
neamul facuse atatea jertfe, intruchipate in Regina
Maria, care, in aceste ceasuri de cumpana, se arata
vrednic·a fiidi a << neamului care nu s'a socotit nici-
odata invins >>!
Nevoind sa-~i asume singur raspunderea unui a tare
ceas, Ion Bratianu demisioneaza, trecand Regelui
sarcina cumplita a arbitrarii (z6 Ian. f 8 Feb. rgr8).
Dupa un consiliu de coroana dramatic, prelungit
mai multe ~edinte, in care se examineaza pe rand
toate solutiile, adica: I. rezistenta demonstrativa
in << triunghiul mortii >>, sustinuta de antantofili ~i
combatuta de generali, z. retragerea regelui 9i a
guvernului peste granita ~i disolvarea armatei in fat~
inamicului, in felul in care au procedat Sarbii ~i 3l
inceperea tratativelor cu du~manul, Regele hotara~te .
Indentificat cu soarta croita de veacuri poporului
sau, Regele, care a trebuit sa treaca iara~i peste
toate sentimentele sale omene9ti, pentru a nu mai
fi decat unealta sacra a destinului tarii sale, << Unsul >>
care in pofida Reginei tulburata i9i poarta povara
POST DE PAZA PE 1\<IALUL NISTRULUI1
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
a Siret ar . fj trebuit sa fie cedata Rusiei, Muntenia
~ Austriei ~i Dobrogea Bulgariei; iar Romania sa· ra-
SUPRA VEGHERE IN TRAN$EE
lini~tit, sub pecetea unor taine altora neimparta;;ite -
Regele singur, rezolva conflictul in sensul milenar al
istoriei tarii sale. Armata nu va parasi pamantul
stramo~esc, nici nu se va risipi in nefiinta, compromi-
tand existenta mai departe a statului legal. '.fara se
va pleca sub vremuri. Dar o va face de nevoie,
fara sa-~i tradeze nadejdea zilei de maine. Ea va
e lupta sa-~i pastreze armata intreaga, rezervandu-~i
!l prin ea, posibilitatile ceasului de apoi. Citind paginile
care zugravesc in aceste clipe, chipul Regelui, in
.memoriile oricaruia din istoriografi, sau din martori,
- iti vine in minte, fara sa vrei, a~teptarea impie-
trita a lui Vlaicu Voda, din legenda, sau << indemnu-
rile >> lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie
Guvernul A verescu incepe negocierile la Buftea
Omul realitatilor, Generalul Averescu, e chemat sa
faca fata. Bratianu realizeaza astfel o dubla abili-
tate, tr~cand asupra omului de popularitatea caruia
:se teme, greua ;;i mai ales ingrata sarcina a lichidarii
-unei situatii devenita imposibila. Militar, Generalul
nu ~ovaie in aceste momente grele, sa-~i ri;;te popula-
ritatea, facand actul antipatic al inceperii negocierilor.
La Buftea, unde Averescu se intalne;;te cu Ma-
ckensen, (5 Febru:u ie rgr8) delegatia romana e pusa
in fata sugestiei inspirata de oamenii politici din
teritoriul ocupat, ca abdicarea Regelui ~i inlocuirea
lui cu unul din fiii Imparatului german, ar putea
asigura, daca nu integritatea, in orice caz o reducere
la minimum a sacrificiilor teritoriale ale tarii.
Leal, Averescu nu accepta discutia, ci solicita o
:audienta Imparatului german. Grabit sa sfar;;easca,
Czernin solicita ;;i obtine dela Regele Ferdinand o
intrevedere din partea Imparatului Austriei, in gara
Racaciuni, aratandu-I ca numai incheierea imediata a
pacii, ar putea inlatura opozitia Puterilor centrale
1mpotriva dinastiei (14/2 ' Februarie rgr8).
In realitate, la Buftea, unde Argetoianu incepe
discutiile preliminare, Austria ;;i Germania nu se
mteleg. Cea dintai, prin glasul abilului Czernin, care
in acest moment i;;i joaca cartea vietii, cauta sa reduca
Romania la o simpla expresie geografica, realizand
c at mai mult din vechiul sau plan de pace separata
J>e socoteala Romaniei, dupa care Moldova pana la
SOCIOLBUC
929
mana doar un simbol de suverariitate asupra Deltei
Dunarii. Germania- ale carei cercuri militare, ins-
pirate de Mackensen . sunt mai favorabile Romaniei
decat cercurile ei politice reprezentateprinKtihlmann -
cauta sa zadarniceasca jocul Austro-Ungariei. Nu
fire;;te de dragul Romaniei ; dar pentruca politica
germana nu are nevoie ia gurile Dunarii de un stat
fantoma, ci de un pivot solid, ghimpe in flancul Rusiei.
Din partea ei, Rom~nia ;;ovaie. De;;i Averescu e
convins ca cu cat va fi mai expeditiv, cu atat va '
obtine conditiuni mai bune; cealalta tabara, a lui
Bratianu, care-1 sprijina in Parlament, ar vrea - ca
totdeauna- sa tergiverseze.
Condifiile <<sine qua non>>
Pana la urma, conditiile du;;manului se precizeaza
in modul urmator: I. Rectificarea granitei muntilor
in spre Ardeal a;;a ca trecatorile sa intre in sta-
panirea: Austro-Ungariei, 2. Cedarea Dobrogei in
condominium puterilor centrale pana la pacea gene-
rala, 3. Aservirea economica a tarii pe timp de so
ani fata de Germania, 4· Dreptul de trecere a trupe-
lor inamice prin Moldova impotriva Rusiei.
In fata acestor conditii, divergentele reapar in
sanul Consiliului de Coroana. Unii, scontand vii-
torul, repeta ca Romania trebue sa-;;i faca datoria
de aliata . rezistand pana la capat. Altii cump8nind
mijloacele ;;i imprejurarile prezentului arata neserio-
zitatea oricarei incercari de rezistenta izolata.
Unii sunt pentru acceptarea conditiilor in bloc ;;i
fara discutie, ca o dovada ca nu e vorba de pace, ci
de constrangere. Ceilalti cred ca s'ar putea ca;;tiga
mai mult, negociind. In timpul deliberarilor, inamicul
-care semnase intre timp tratatul dela Brestlitovsk
cu Rusia ;;i ocupase Kievul- nemultumit de tergiver-
sarile Romaniei, trimete guvernului roman un ulti-
matum, cerandu-i acceptarea imediata a conditiilor
sine qua non, sub · amenintarea denuntarii armisti-
(
~iului . (17 Februarie f 2 Martie rgr8). Zadarnic in-
cearca Regina sa ;;i faca ascultat cuvantul, prin gla-
sul Pri~cipelni mo9tenitor.
ODIHNA IN TRAN$EE
59
 ENCICLOPED1A ROMANIEI
93°
MARGHILOMAN SEMNEAZA TRATATUL DELA COTROCENI
Imposibilitatea rezistentii, recunoscuta de mini-
~trii aliati, determina acceptarea conditiunilo,r du-
~mane. Argetoianu semneaza preliminariile .dela
Buftea. (20 Februarle/s Martie rgr8).
Senznarea preliminariilor. Guvernul M arghiloman ·
Germanii dobandesc dreptul de a trece prin Basa-
rabia spre Ucraina, unde hatmanii se proclamasera
independenti ~i manifestau-sprijiniti de Aliati-ve-
leitati de rezistenta impotriva Puterilor centrale.
Nu insa mai inainte ca Misiunea franceza, care
parase~te Romania, sa fi fost pusa la adapost.
$i pentruca nu se simte indeajuns sprijinit de
Rege, Averescu demisioneaza, lasand locul unui
guvern Marghiloman, care spera ca va obtine dela
du~mani conditii mai avantajoase. (5/I8 Martie).
Pacea dela Bucure~ti
Sprijinit in Muntenia pe baionetele germane ~i
in Moldova pe nemultumirea populara care generase
$i noul << partid al muncii >>, guvernul Marghiloman
face alegeri, care-i dau majoritati importante ~i
semneaza la Bucure~ti la 24 Aprilie/7 Mai · tratatul
cu Puterile centrale, pe care insa Regele nu-l ra-
tifica. $i pentru a face pe plac sprijinitorilor sai,
Marghiloman da in judecata, ca vinovati de raspun-
derea dezastnilui, pe me±nbrii guvernului Bratianu.
BLOCUL MOLDOVENESC IN SFATUL TARII
SOCIOLBUC
Unirea Basarabiei
In acest timp de jak, stralucea totu~i o raza de
soare. La 13/27 Martie, Sfatul '.farii vota unirea
Basarabiei cu Romania, cu care prilej basarabeanul
Stere 1ncearca sa-~i rascumpere, fata de tara ~i Rege,
vina grea de a fi uneltit cu du~manul contra guver-
nului legal. Recunoa~terea reformei agrare de catre
Statul roman, face aceasta unire, din punct de vedere
social, indestructibila.
VICTORIA
Rast'f,trnarea soartei armelor
Intre timp insa, soarta generala a rasboiului se
schimbase.
Generalul Ludendorff, dupa ce scapase de grija
frontului rasaritean, i~i indreptase toate fortele spre
Apus, cu intentia hotarita de a provoca decizia ina-
inte de sosir~a Corpului expeditionar ~ ·american.
Ofensivele lui din Martie 9i Aprilie, cu toate sparturile
£acute in frontul aliat, nu isbutesc totu~i sa-i aduca
victoria decisiva ~i provoaca dimpotriva, antidotul ei.
In fata primejdiei, Aliatii, se reculeg ~i institue coman-
damentul unic. Datorita rezervelor abil utilizate de
noul comandant suprem, Generalul Foch, incepand
dela jumatatea lui Iulie, aliatii care au acum supe-
rioritatea de forte, incep o serie de ofensive succes!ve~
reu~ind sa disloce moralul trupelor germane. In August,
marele atac englez dela Cambrai, executat cu tancuri
in massa, face pe Ludendorf sa se indoiasca pentru
prima oara de victorie, indemnand pe conducatorii po-
litici ai Germaniei sa ceara pace. De~i pentru el treca-
toare, indoiala aceasta sdruncina definitiv increderea
conducerii politice a Germaniei in victoria finala. Noul
cancelar, Max de Baden, pipae terenul in vederea
negocierilor pe temeiul celor 14 puncte enuntate
in Ianuarie de Presedintele Statelor Unite ale Ame-
ricii, Wilson, ca tel~ri de razboi ale Americii. Printre
principiile, care 'urmau sa stey la temelia pacii vii-
toare, eel dintaiu era dreptul Me autodeterminare al
popoarelor, menit sa desavar~esca reorganizarea Eu-
ropei, pe baza principiului nationalitatilor. Prin
st,tfletul neamurilor asuprite trece un freamat dena-
dejde.
In acest rastimp, la Medgido, in Palestina, Ge-
neralul Allenby distrugea armata ·turceasca, ocupand
Ierusalimul ~i Damascul. -
Spargerea frontului bulgar
Iar la 2/IS Septembrie, Mare~alul Franchet d'Es-
perey, care a inlocuit la Salonic pe neputinciosul
Sarrail, sparge frontul bulgar la Dobropolje, inaintand
fulgerator prin spartura facuta, spre Sofia ~i Con-
stantinopol. Bulgaria ~i Turcia capituleaza. In vreme
ce, Franchet d'Esperey se apropie de Dunarea pazita
de armatele germane ale lui Mackensen, primul
ministru francez, Clemenceau, trimite, cu avionul,
dela Salonic, prin capitanul Victor Antonescu, un
rava~ lui Ionel Bratianu, sa fie gata pentru ca, la
momentul oportun, armata romana sa poata cadea
in spatele lui Mackensen. (8/2! Octombrie).
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
93 1

de
rea
ul
ge,
er-
t re
bre

se

ja
~r e

REGELE FERDINAND I $I REGINA MARIA SE INTORC IN BUCURE$TI IN FRUNTEA ARMAT E LOR ALIATE

Desagregarea Austro-Ungariei unirea provinciilor romane§ti

Pe cand to ate aceste lucruri se petrec 1n peninsula In acest timp, in Austro-Ungaria, evenimentele se
balcanidi, in Austro-Ungaria in cepe o mare £raman- precipitasera. Sfatul national roman din Bucovina,
tare. Ca la frangerea unui farmec , capitularea Bul- votase alipirea neconditionata la Romania ~i chemase
gariei e semnalul desagregarii imperiului dualist. armata romana (r4- 27 Octombrie). I ar 1n Ardeal,
Nationalitatile asuprite se constitue autonome. Incu- pe cand Sfatul national roman se aduna la Arad ca
?- sa asculte doleantele natiunei subjugate de un mi-
i- rajat de formularea principiilor wilsoniene, depu-
tatul roman Vaida-Voevod, roste~te in parlamentul leniu; la Viena, Iuliu Maniu dezarma regimentele
maghiar, dreptul de auto-determinate al Romanilor austriace, inarmand garzile nationale ardelene~ti , ... pe
din monarhia babsburgica (S/r 8 Octombrie) . care le punea la dispozitia acestuia.
Ultima incercare a Imparatului Carol de a trans- Dupa tratative nereu~ite duse cu Sfatul national
forma Austro-Ungaria in stat federal, vine tarziu. maghiar, prin Oscar Iasszy, Adunarea naponala
Contele Tisza e asasinat ~i imparatul izgonit de revo- dela Alba Iulia, proclama 1n ziuf!. mtoarcerii Rege-
lutia ce clocote~te. In locullor, desnadejdea populara lui in ::Bucure~ti, unirea Transilvaniei cu Romania
instaleaza pe Contele Karoly, antantofil, care m- ~i instit~ia Consiliul dirigent. Cateva zile mai tarziu,
cearca in ultimul ceas, sa atraga 1n favoarea cauzei Adunarea nationala a Sa~ilor dela Media~, vota ~
tarii sale, pe Aliatii care au sosit la Dunare. ea alipirea la Romania (r3--28 Decembrie).
Romania reintra zn rasboiu
In ziua in care Berthelot, care comanda acum aripa
dreapta a lui Franchet d'Esperey, ajunge la Rus-
ciuc, (24 Octombrie / 6 Noembrie), Regele Ferdinand
1nlocuie~te guvernul Marghiloman printr'un guvern
condus de Generalul Coanda si ordona mobilizarea
celor 7 divizii teritoriale rama~e nedesarmate, por-
nind cu ele spre Bucure~ti, pentru a cadea in spa-
tele lui Mackensen. In fata primejdiei, acesta eva-
cueaza in graba Muntenia. Incoltita din toate partile,
Germania, 1n care a isbucnit revolutia ~i care a isgonit
pe imparat, incheie la 29 Octomvriejrr Noemvrie
armistitiul pe toate fronturile . La r8 Noembrie J r
Decembrie, Regele ~i Regina, insotiti de Genera-
lui Berthelot, se intorc in fruntea trupelor aliate in
Bucure~ti,_ aclamati de populatia romaneasca, care-i
prime~te cu lacrami de bucurie. Populatia capitalei
ocupate de doi ani, se de~teapta ca dintr'un vis
DELE GATIA CAR E A A D US R EGELUI ACTUL UNIRII
urlt. T RAN SIL VANI E I

sg•

SOCIOLBUC
932 ENCICLOPEDIA ROMANIEI

A doua ·£naintare a Romanilor in Ardeal

Spre a impiedica atrocitatile comise de Unguri

asupra populatiei romane~ti ramasa fara aparare in
aceasta perioada de tulburare, armata romana pa-
trunsese in Ardeal pe urma ariegardelor lui Mac·
kensen 7 j zo Noembrie.
Tratativele dela Paris
In acest timp, la Paris, incep negocierile de pace.
(5/I8 Ianuarie 1919). De~i reintrase !n rasboiu in ceasul
al XI-lea, alaturi de Aliati, pozitia Romaniei la
aceste negocleri nu era tocmai u9oara.
Romania incheiase. impotriva prevederilor tra-
tatul de alianta, cu consimtimantul nevoit, e drept,
al Aliatilor . p;ce separata. 'S,i principalul factor al
victoriei, Statele Unite, nu erau semnatare ale
acestui · tratat. Revendicarile romanesti trebuiau
INFANTERIA ROlVIANA TRECE TISA
deci sustinnte, de acum, pe alte temeiuri printr'o
propaganda dibace. Aceasta sarcina fu indeplinita Problema Banatului
Neintelegerea era in deosebi acuta in privinta To-
rontalului din Banat, pe care i1 reclamau deopotriva,
Sarbii ;;i Romanii, in numele aceluia~ principiu al natio-
nalitatilor. Pus la judecata lui Solomon, Bratianu
refuza sa asculte sfaturile lui Take Ionescu, care
- mai diplomat- ilindemna sa se inteleaga asupra
lui, direct cu Sarbii, ;;i parasi conferinta.
Bol§evismul in Ungaria
Reluarea operafiilor militare
Peripetiile militare nu se sfar;;isera insa. Deceptio-
nata de e;;ecul fagaduelilor lui Karoly, Budapesta
lasase intre timp sa se instaleze sovietele lui Bela
Kuhn, care introdusesera in Ungaria, teroarea ro9ie.
Speculand asupra sentimentelor nationaliste inca vii,
ale populatiei maghiare, Bela Kun, reorganiza in
graba o armata, pe care o arunca asupra Romanilor,
opriti, din ordinul Aliatilor, pe prima linie de de-
marcatie a presupusei granite etnice.
GENERALUL M0$0IU STUDIAZA PLANUL OPERATIILO~ Atacata dincoace de linia de demarcatie, armata
romana riposta cum se cuvenea. Gener~lii Marda-
de Consiliul national roman, constituit la Paris, rescu ~i Mo9oiu, care refacusera intre timp, de asta
in timpul vremiior de vitregie, sub pre~identia lui data victorio9i, drumurile campaniei din rgr6, ne
Take Ionescu, care cuceri in favoarea Romaniei, mai putand asista nepasatori la masacrele sistematice
puternice ~impatii.
Redevenit prim ministru, Ionel Bratianu, nu
tinu seama de aceasta situatie, ci intra in conflict
~u Consiliul suprem interaiiat, constituit de cele
patru mari puteri ale Intelegerii. El protesta contra
deosebirii facuta intre aliati, prin gruparea · lor in
state cu interese limitate ;;i in state cu interese neli-
mitate, refuza sa accepte controlul strain asupra
minoritatilor ce i se impunea ca pret al recunoa;;terii
Unirii, ;;i nu primi pentru tara lui alte hotare decat .
cele prevazute in tratatul de alianta ·din rgr6, pe
care insa Aliatii nu le mai recuno~teau invocand
interventia Americei, nesemnatare, ;;i schimbarea si-
tuatiei Romaniei prin semnarea pacii separate. Pana
la urma birui principiul nationalitatilor, in numele
caruia se oferi Romaniei vechea granita etnica
a lui Kossuth, care, fiind intemeiata pe marturia
unui nationalist maghiar, nu putea fi contestata. ARTILERIE ROMANA :MOTORIZATA, PESTE TISA

SOCIOLBUC
 RASBOIUL PENTRU INTREGIREA NEAMULUI
REGEI,E FERDINAND DECOREAZA SOI,DA't'I PE FRONTUI, TISEI
indreptate 1mpotriva populatiei romane9ti ramase
dincolo de linia de ocupatie, in teritoriul ce
urma sa . revie Romaniei, - forteaza intre 3/r6 9i
sfr8 Aprilie, defileurile Muntilor Apuseni, izoland
trupele sacuie9ti de pe Some9, de cele ungure~ti din
vaile Cri9urilor 1 ). La 8/zr Aprilie, armata romana
ocupa prima linie a marilor: centre din campie: Satu-
Mare-Carei-Oradia-Salonta. Sase zile mai tarziu, a
doua linie de centre: Nyiregyhaza, Debretin 9i Bi-
1) Bdtdlia din Muntii Apuseni . Cucerirea liniei
marilor centre
BiWilia din Muntii Apuseni s'a dat de trupele romane~ti
impartite in doua grupuri: . Grupul de N o11 d comandat de
Generalul Mo~oiu §i Grupul de Sud comandat de Generalul
Mardarescu, care avea ~i comanda suprema a armatei ro~
. mane din Ardeal.
La Grupul de Nord, Deta§amentul Olteanu, inainta pe
Tisa, in flanc-garda, dela Sighet catre Huszt ~i Czap, facand
legatura cu Cehii. Mai la Sud, Div. 2-a Cav. alerga dea-
lungul Some~ului ~i Crasnei; dela Baja Mare ·spre Satu-Mare
9i apoi spre Nyiregyhaza, taind retragerea Di'viziei d e Sacui.
Divizia 7-a pornea in acela~i timp, dela Zalau, prin $imleul ~
Sylvaniei, ocupand Marghita 9i Careii, apoi se indrepta spre
Debretin. Cele mai grele lupte le-a avut insa de dus Div .
6-a, care n'a putut cuceri defileul dela Ciucea, intarit de
du~mani, decat combinand atacul frontal cu dubla inva-
luire a aripilor inamice. Lectia infrangerilor suferite in prima
A DOUA INAINTARE ROMANA IN: TRANSILVANIA
SOCIOLBUC
933
chi9-Ciaba era in mainile Romanilor. In sfar9it, la
r8 Aprilie / r Mai Romanii ocupau tot malul stang
al Tisei, alungand trupele ungure9ti spre Tokay,
Szolnok 9i Ciongrad 1 ).
Batalia dela Tisa §i ocuparea Buda-Pestei
Instalarea Romanilor pe Tisa nu astampara insa
pe Unguri, care ataca pe Cehoslovaci, (7/Zo Mai) res-
pingandu-i pana la Ca9ovia, cu nadejdea de a stabili
prin Galitia, legatura cu Rusia Sovietica. Imbatati
de acest succes u9or ei i9i indreptara iara9i fortele
refacute, impotriva Romanilor, sub cuvant ca ace-
9tia refuza sa execute ordinul de retragere pe linia
fixata de Consiliul suJ=rem 2 ).
parte a campaniei, incepea sa-~i dea roadele. Odata cucerit
defileul Cri~ului repede, calea Oradiei era deschisa Genera-
lului Holb an .
Grupul de Sud, campus din Div . I 9i 2 de Vandtori ~i din
Div. I8-a Ardeleand, in rezerva, inainteaza cu stanga de-a-
lungul Mure~mlui, dela Zam ocupand Maria-Radn a ~i Musca,
in vre;m.e ce dreapta lui forteaza, in valea Cri~ului, defileul
Ciuci, : combinand de asemeni manevre pe aripi, cu un in-
CAVAI,ERIA ROMANA I,A BUDAPESTA
darjit a tac frontal. Deta§amentul Rasoviceanu- eroul dela
Topraisar- porne~te dela Va9ci'iu §i ocupa Beiu~ul. Un
maq fulgerator il pune in sti'ipanirea Salontei.
1 ) Inaintarea spre Ti sa
Odata stapani p e linia marilor centre de peste munte,
armata romana se regrupeaza. La dreapta, D eta§amentul
Olteanu ~i Divizia 2-a de Cav. a taci'i concentric Nyiregyhaza,
capturand, in cotul Tisei, Divizia de Sacui. La centru, · Divi-
ziile 6 §i 7 ocupa Debretinul, alunga pe inamicul intarit
dealungul canalului Beretaului in directiunea Szolnok . La
stanga, Div. 6-a se alatura Div . de Vanatori ~i ataca sub
comanda Generalului Holban, Bichi;;-Ciaba. Atacul fron-
tal, sprijinit pe dreapta de actiunea D eta§amentului R d§nc-
veanu, pe stanga de a Deta§amentului Sachelarie, ·care cad in
flancurile ~i spatele inamicului, il determina sa se retraga
catre Szentes, Mindeszent ~i Hodmezo-Vasarhely, pe Tisa.
Div . I6 §i I8 din A rdeal preiau paza pe linia Tisei, avand
in r ezerva Div. 2 Cav., 6 ~i r Vanatori ~i Div. 20-a Ardeeana.
2
) Ungurii tree T isa
Dreapta armatei ungure~ti trece Tisa pe la Ciongrad ocu-
pand Szen tes, Mindeszen t ~i Hodzmezo-Vasarhely, dar n u
se poate mentine. Contra-atacurile Div. r6 Ardelene o arunca
inapoi pe malul drept. Acela~i lucru pate~te la Tisa Fiired,
Brigada internationala. Atacul principal al du~manului se
 934 ENCICI"'OPEDIA ROMANIEI

siliului suprem aliat, restabilind acolo ordinea tul-

COMANDAN'fii ROMANI $I ALIA'fi LA BUDA-PESTA
Generalii Mardarescu ~i Mo~oiu, manevreaza insa
cu dibacie trupele · inamice care trecusera Tisa ~i le.
aruncara inapoi peste apa (7/20- 13/26 Iulie) 1).
Tredind acest rau, pe urma ei 2 ), dupa o urmarire
fulgeratoare·3 ), trupele de cavalerie ale Colonelului
Rusescu ocupara Budapesta, cu toate protestele Con-
burata, salvand astfel Europa de primejdia bol~e­
vizarii 1 ). In Budapesta, trupele ron: ane~ti gasira o
mare parte din materialul rapit din Romania de
Puterile centrale, in timpul ocupatiei, pe care i1
rapatriara. Ei demontara, deasemeni, fabricile ungu-
re~ti de armament, pentru a impiedica pe du~man
sa ~ai reactioneze. Era randul Ungurilor sa simta
rigcrile rasboiului.
Demisia guvernului Bratianu. Semnarea tratatelor
Enervat, Consiliul suprem dadu Romaniei un ulti-
mat: (z/ 15 Noembrie) invitand-o sa evacueze Buda-
pesta, sub amenintarea de a nu i se mai recunoa~te re-
vendicarile politice. Bratianu, care refuzase ~- a. semneze
tratatul dela Sf. Germain ~i parasise conferinta pacii
in evantail, comunicatiile trupelor du9mane de pe Tisa, cu
Capitala. La centru inainteaza Mo9oiu, acoperit pe dreapta
in flanc-garda de grupul General Demetrescu, pe stanga de
Grupul Olteanu. Acestea se rabat pe urmele cavaleriei lui Da-
vidoglu asupra deta9amentelor inamice care se retrag, pe stan-
ga dela Szolnok 9i Ciongrad, pe dreapta dela Tokay, incon-
jurandu-le la Czeglet, Keskemet ~i Miskolz, silindu-le sa capi-
tuleze. Holban are acum deschis drumul Budapestei.
1 ) Ocuparea Budapestei

deslantuie insa la centru, unde trei divizii ungure~ti isbutesc
tla treaca apa, protejate de un violent bombardament de
artilerie, pe la Szolnok. Inamicul inainteaza divergent, im-
pingand trupele de acoperire ale Div. r8-a ardelene dincolo
de , <:;analul Beretau.
1) Riposta romand
Presan ~i Mardarascu organizeaza insa imediat riposta.
In vreme ce Deta§amentul Papp contene~te de front inain-
tarea du§manului, atragandu-1 dupa sine, Deta§amentul de
manevrd al Generalului M O§oiu cade in flancul lui stang spre
Kenderes !]i Fegyvernek; iar Deta§amentul Leca, ii love~te cela-
lalt flanc, taindu-i comunicatiile spre Torok St. Miklo~.
Operatia are un efect fulgerator. Inamicul care, cu o zi inainte,
vestise lumii intregi biruinta a-
supra Romanilor, se retrage in
debandada peste Tisa, parasin-
du-~i armele §i munitiile.
Dar Colonelul Rusescu, care priniise ordin sa cada u toate
trupele lui, la Keskemet, in spatele du~manului, spre a-i
desavar~i inconjurarea, - i-o ia inainte. Executand ordinul
primit, numai cu o parte a trupelor lui, pe care o crede su-
ficienta pentru implinirea misiunii, el porne9te intr'un raid
fulgerator, cu patru escadroane spre Budapesta, pe care o
ocupa, la 22 Iulie / 4 August, punand capat guvernarii lui Bela
Kun ~i intrigilor urzite impotriva Romanilor de Colonelul Ro-
manelli ~i de Generalul Banholz din Consiliul local interaliat.
Sosirea Vanatorilor lui Holban, consolideaza situatia creata
in urma aventurosului raid, armata romana continuand
inaintarea spre Vestul Ungariei, pana spre Gyor 9i regiunea
lacului Balaton, unde se constitue, cu sprijinul Romanilor,
noul guvern ungar al lui Horty.

1) Romanii tree Tisa

Romanii nu-i dau insa ragaz
de reculegere, ci prepara trece-
r ea Tisei. In timp ce, la stanga,
Grupul de manevra Mo9oiu si-
muleaza o incercare de trecere pe
la Szolnok, atragand in acest
sector majoritatea fortelor ina-
mice ; iar Generalul Demetrescu
incearca sa treaca, mai sus, pela
Kiskore, Holban trece prin sur-
prindere pela Tisa Bo, urmat
indata de Mo~oiu, care s'a depla-
s at repede, catre Nord (r7j 3o
Iulie rg rg ).
3) Capitularea Ungurilor
£n Pustii
Armata romana, trecand Tisa,
adopta 0 noua formatie, menita
sa-i confere siguranta in toate
directiile ingaduindu-i in acela9i
timp sa manevreze pe liniile in-
terioare impotriva comunicatiilor
inamice. In avangarda porne9te
Holban, in directia Budapestei,
interceptand cu cavaleria risipita ARTILERIA ROMAN! LA BUDAPESTA ·

SOCIOLBUC
 R...A.SBOIUL PENTR U INTREGIREA NEAMUL UI
facand loc generalului Yai-
toianu, (T4/27 Septembrie)
fu silit sa se incline. Conti-
nuand insa vechea tactica
de scoatere a castanelor din
foe cu mana altora, Bra-
t ianu trecu asupra guvernu-
lui Vaida- Voevod sarcina
semnarii tratatelor dela St.
Germain ~i Trianon, care
consacrau unirea Ardealu-
lui si Bucovinei cu tara mu-
ma,' dar ~i conditiil~ ce nu-i
convenise sa semneze. (25
Noembrie / 8 Decembrie
rgrg).
~\.proape un an mai tarziu,
marile puteri ale Intelegerii
ratificau si unirea Basara-
biei (r4/ ~8 Octombrie rgz o),
consfjntind astfel unirea
tutulor. provinciilor roma- REGELE FERDINAND $I R E GINA MARIA LA PODUL DE PESTE TISA
ne~ti.
Considerafii generate asupra rasboiului romanesc
Aceasta este pe scurt, istoria razboiului romanesc.
Invatamintele ei pentru istoria patriei, sunt de cea
mai mare importanta. Rasboiul este, pentru orice
popor o grea incercare ~i cu prilejul lui ies la iveala
toate insu~irile bune, dar ~i toate scaderile lui.
Rasboiul romanesc a confirmat inca- odata insu-
::;;irile esentiale ale poporului romanesc.
El a vadit in tot timpul, admirabilele insu~iri de
s anatate morala, inteligenta ~i rabdare ale paturei
rurale a poporului roman. Bine condus, echipat $i
antrenat, soldatul roman a dovedit ca poate fi opus
cu su~ celor mai buni soldati ai lumii. Si din acest
punct de vedere, trecerea echilibrului soci~l al Roma-
niei pe seama paturii rurale, prin cele doua reforme:
improprietarirea ~i votul universal, reprezinta o
intarire a riatiunii, mai ales daca ne gandim ca patura
taraneasca, e patura romaneasca dominanta omogen,
in toate provinciile.
Clasa stapanitoare, de~i s'a dovedit mai putin
rezistenta moralice~te, mai putin prevazatbare ~i
mai influentabila, nu a fost insa mai prejos de misiunea
ei. Vrednica de amintit este in deosebi abnegatia cu
care patura conducatoare romaneasca, cu toate
deosebirile de pareri, a' ~tiut sa-~i subordoneze aspi-
ratiile individuale, aspiratiunilor colective, facand
front in jurul ideei de t ara, renuntand la drepturile
~i privilegiile al caror sacrificiu era menit ~ a asigure
fericirea patriei ~i trec andu-~i mana unii altora,
in clipe grele, numai pentru ca neamul sa nu ramana
nicio clipa descoperit in fata imprejurarilor.
<< N orocul romanesc >>
Mai presus de toate insa, trebuie amintit, ca factor
dominant al victoriei, ceea ce s'a numit << norocul
romanesc >>.
<< Norocul >> acesta nu trebue insa inteles ca un
~apriciu al intamplarii, ci ca un resort ~scuns, care
SOCIOLBUC
935
impinge toate a~ezarile lume~ti , spre matca firei lor
adevarate.
Pe planul existenteii fire~ti ~i al faptelor exacte,
el este o imbinare de insusiri sufletesti, cu situatiuni
locale ~i cu imprejurari i~torice ne~ai intalnit~ ni-
caieri. Este poate, indarjirea cu care omul, aparand
pamantul tarii i~i apara tarina proprie. E poate
interesul vecinilor poftitori, de a nu se lasa unul
pe altul sa se'ntinda asupra noastra. E deasemeni,
insu~irea unui neam care nu face din stapanirea lui
un mijloc de apasare a altora, ci un prilej de inaltare
spirituala a omului ~i de desvoltare libera, in starea
lui launtrica. Este poate, me~te~ugul de a te pleca
imprejurarilor, fara a renunta la infaptuirea idealu-
rilor tale. Este de sigur, cumintenia de a te increde
sortii, unita cu indarjirea de a nti renunta la nirnic
din ceea ce este esential fiintei tale. Este in sf:irsit,
rabdarea de a pandi vreme~, pana in ceasul impli-
nirii, unita cu neastamparul de a didea cu greutate
in cumpana clipei hotaritoare. -
Toate aceste virtuti ale pamantului, ale omului,
ale sufletului si ale intocmirilor vietii romanesti de
totdeauna, au ~ontribuit, laolalta, pe~tru a ne ~coate
biruitori din incercare. Unitatea geografica a paman-
tului romanesc, unitatea etnica a formelor de viata,
a limbii, a obiceiurilor, in care · trae~te im~nsa majo-
ritate a acestui popor, au contribuit in aceea~i masura
ca vitejia militara, sau ca abilitatea politica ce ~tie
sa foloseasca imprejurarile, la infiriparea unitatii
nationale.
Astazi, cand asupra tuturor acestor lucruri se poate
rosti o judecat a obiectiva, cuvine-se sa le pretuim
pe toate, potrivit valorii lor ~i sa cautam sa le adan-
cim cunoa~terea, pentru a le putea mobiliza din nou
in ceasul in care imprejurarile ar putea sa ne ceara
noui jertfe pentru apararea lor. Dar mai ales se en-
vine sa le adancim si sa le inflorim in creatiuni de
bucurie ~i cultura u~ana, care sa faca din· felul ~i
din firea omului romanesc un indreptar atat de te-
 ENCICLOPEDIA ROMANIEI
936
me1mc, inca.t nicio vicisitudine a acestei lumi sa
nu-l mai poata sdruncina. Viata este incercare ~i
lupta ~i nu isbutesc sa staruie in aceasta lupta deca.t
popoarele care ajung sa dobandeasca o ideie univer-
sala despre ele ~i 0 nadejde in eternitatea misiunii lor.
Dreptatea Dumnezeiasca
$i daca se cade sa deslu~im norocului romanesc,
dincolo de planul indreptatirilor vazute, un alt chip
BIBLIOGRAFIE
Cea mai complecta lucrare aparuta pana azi asupra isto-
riei rasboiului romanesc este aceia a d-lui:
c. KIRITESCU, I storia rasboiului pentru 1ntregirea Rc-
maniei I9I_6-I9I9, 3 vol., in 8, Bucure9ti (Casa $coalelor)
Ed. 2-a.
E singura care studiaza rasboiul nostru din to ate punctele
de vedere: politic, militar, economic, spiritual, etc. Aceasta
lu-:::rare cuprinde, la inceputul primului volum, o foarte
bogata bib 1 i o g r a fie, la care trimitem pe eel dornic
sa se .documenteze mai adanc asupra rasboiului romanesc.
0 · prescurtare franceza a acestei lucrari a aparut in colectia
consacrata memoriilor, studiilor 9i documentelor privitoare
la istoria rasboiului mondial:
C. KIRITZESCO, La Roumanie dans la gue1rre mondiale
I9I6-I9I9 , tradusa de L. Barra!, I vol., in 8, Paris (Payot)
I934·
Indicatiile noastre bibliografice se vor margini sa semnaleze
cateva din lucrarile mai insemnate, care nu figureaza in
bibliografia din primul volum al lucrarii d-lui Kiritescu,
intrucat au fost publicate dupa aparitia acesteia.
A) In ce prive9te lucraril~ cu caracter militar, pe langa
numeroasele dari de seama, studii, polemici 9i justificari
publicate in prima decada de dupa rasboiu, e locul sa mentio-
nam cateva incercari de sinteza aparute ill ultimii ani:
MARBLE STAT MAJOR ),ZOMAN, Romania 1n rasboiul
mondiid I9I6 - I9I9, 2 vol., in 4, cu 2 vol. anexe, Bucure9ti
(Imprimeria Nationala) I936 . Vol. I: cap. I-VIII, Vol. II:
cap. IX- XIX.
Din publicatia monumentalii a Sectiei istorice, in curs
de tiparire sub ~upravegherea d-lui gene~al Gr. Costa ndache,
au vazut lumina tiparului, pana acum, numai primele dona
volume, cu anexele lor . · N. POLIZU . MIC$UNE$TI, Niculae Filipescu, 1nsemnan
GENERALUL G. A. DABIJA, Armata romana 1n rasboiul
mondial '-.!.9J6- I9I8, 4 vol., in 8, Bucure9ti (Ig. Hertz).
P ana la aparitia. integrala a lucrarii Marelui Stat Major,
aceasta lucrare este cea mai complecta istorie militara a
rasboiului romanesc. . I : 1 '
GENERAL lOAN ANASTASIU; Rasboiul pent~u 1ntregirea
neamului, studiu critic, I vol., in 8, Bucure9ti, (Bucovina,
Toroutiu) I937·
Cuprinde un examen critic al operatiilor rasboiului roma-
nesc, in lumina principiilor tactice moderne . ;.17\
GENERAL PETIN, Le drame roumain, I vol., in 8, Paris
(Payot) I932.
Pana la publicarea memoriilor generalului Berthelot, 9eful
Misiunei franceze in Romania, legate Academiei cu indicatia
de a fi publicate numai peste cincizeci de ani, 9eful sau de
stat major consacra aceasta lucrare bataliei de pe Arge9.
Istoriografia militara romana est e, in general, impartita
intre aparatorii conceptiilor Mare9alului A verescu 9i apara-
torii conceptiilor Mare9alului Presan, $eful de stat major
din a dona parte a campaniei.
Pe langa istoriografia militara romaneasca, sunt de con-
sultat, alaturi de lucrarile comandantHor militari straini cari
SOCIOLBUC
mai adanc, proectat in lumina veciniciei, vom spune
ca el apare ca un act de dreptate Dumnezeiasca,
o indurare a Proniei cere~ti fata de jertfele savar~ite­
de acest neam pentru implinirea unitatii lui, nu
numai in acest rasboiu, d in veacul veacurilor ;:
jertfe fata de care, fiecare, se cuvine sane invrednidm
cu tot cugetul ~i fapta noastra, ca de una din cele
mai mari minuni ce ne-au fost date sa traim!
m . v.
figureaza in Bibliografia lucrarii d-lui Kiritescu, lucrarile·
militare aparute mai tarziu scrise de: Danilov, Foerster,.
Gallieni, H ardt, Hoffmann, Joffre, · Larcher, Robertson , etc. ,.
asupra rasboiului mondial.
B) In ce prive9te lucrarile cu caracter politic, dintre
numeroasele memorii 9i biografii, care au venit sa imboga-
teasca istoriografi a rasboiului romanesc in ultimii ani, arun--
cand o lumina vie asupra evenimentelor, judecate prin sensi-
bilitatea ;;i in r aport cu intentiile personalitatilor puternice
~ari au luat parte la ele, stau, in primul r and, urmatoarele :
REGINA MARIA A ROMANIEI, Povestea viefii mele, tra-
ducerea roman easca a d-rei Margarita Miller-Verghy, 3
vol., in I6, Bucure9ti (Adevarul), in deosebi vol. III.
MARE$ALUL ALEXANDRU AVERESCU, N otife zilnice di11:
rasboiu, I9r6-r9r8, 2 vol., in 8, Bucure9ti, vol. I (.Edit.
Apollo), vol. II (Cultura Nationala) I937 · Vol. I: Neutrali-
tatea {Igq-Igi6), Vol. II: Rasboiul {Igi6--:- I9I8).
N. IoRGA, Supt trei regi, Istoria a unei lupte pentru un
ideal moral ~i nafional, I vol., in I6, Valeni (Datina Roma-
nesadi) I932-
SABINA CANTACUZINO, Din viafa familiei I. C. Bra-
tianu, Rasboiul I9I4- I9I9, I vol., in I6, Bucure9ti (Uni-
versul) 'I937-
ALEXANDRU MARGHILOMAl.~, Memorii, 5 vol., in 8, Bu-
cure9ti, (Alcalay} I927 .
I. G. DUCA, Consiliul de Coroana, I vol., in 8, Bucure9ti,
(Generatia Unirii) I930. ·
I. G. DUCA, Portrete ~i · amintiri, I vol., in 8, Bucure9ti,.
(Universul) I 93I. .
C. XENI, Take Ionescu, r858- I922, I vol., in .8, Bucure9tr
(Universul) Ed. III-a I933· ·
I9I4-I9I6, I vol., in 8, Bucure9ti (Universul) I937·
C. GANE, P. P. Carp ~i locul sau 1n i storia politica a farii, .
2 vol. , in 4, Bucure9ti (Universul) I936, in special vol. II .
C. BACALBA$A, . Bucure~tii de altadata, 4 voL, in 8, Bu-
cure9ti (Universul) I936, in special vol. IV: I9IO-I9I4-
RADU ROSETTI , Vechituri, I vol., in 8, Bucure9ti (Ade-
varul). .
In afara acestor lucrari, sunt de cercetat memoriile 9i.
lucrarile oamenilor politici straini, in legatura cu rasboiul
mondial, aparute in ultimii ani, 9i care nu figureaza in Biblio-
grafia d-lui Kiritescu: Asquith, Churchill, Dillon, Grey, Col.
House, Iswolsky, Kerensky, Lansing, Lichnowsky, Lloyd .
George, Mousset, Northcliffe, Poincare, Pourtales, Puaux,
Rodzia nko , Sazonow, St. Aulaire, Wickham-Steed, Windi-
schgraetz, etc. ·
C) 0 vasta colectie fotografica, cartografica 9i documenta1ra, _
in curs de organizare dupa principiile unei bune arhivistice,
a fost adunata de lVIUZEUL MILITAR AL ARMATEI. din Bu-
cure9ti.
Acestei sectii 9i lucrarii d-lui Kiritescu, datoram cea mai
mare parte ~ m at erialnlui documeu'tar ce ilustreaza acest.
studiu. Hartile au fost desemnate de d-1 Titus Popescu.