Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5
23. Vectorii transmitători au importanţă epidemiologicăpentru:
a) dizenterie, rujeolă;
b) tifos exantematic, tularemie;
c) rabie, HVA.
24. Sezonalitatea este caracteristică pentru:
a) dizenterie;
b) HVB;
c) tuberculoză.
25. Surse de agenţi patogeni la sapronoze pot fi:
a) solul;
b) gândacii de bucătărie;
c) păduchii.
26. Un pericol epidemiologic mai mare ca sursă de infecţie îl
prezintă:
a) purtătorii acuţi;
b) purtătorii cronici;
c) purtătorii tranzitori.
45
c) în caz de apariţie a unei induraţii, situaţia se califică ca
complicaţie a vaccinării cu BCG.
277. După vaccinare cu BCG:
a) induraţia de culoare roşie, apărută la 3-4 săptămâni după
vaccinare, este considerată complicaţie;
b) la 2-8 săptămâni se formează o crustă care lasă o cicatrice
rotundă, cu un diametru de circa 5 mm;
c) cicatricea la nivelul regiunii deltoide a braţului stâng cu un
diametru de circa 5 mm este calificată drept complicaţie.
278. In ţările cu incidenţă mare a tuberculozei, vaccinarea BCG
trebuie
efectuată:
a) imediat după naştere;
b) imediat după naştere, urmată de alte cinci revaccinări;
c) după naştere şi fără revaccinări ulterioare.
279. Scopul principal al vaccinării BCG este:
a) eradicarea tuberculozei;
b) realizarea programului Naţional de imunizări;
c) prevenirea formelor severe de tuberculoză (miliară sau
meningită) la sugari şi copii.
a) specifică;
b) nespecifică.
a) antibiotice;
b) imunoglobulină;
c) clorachina;
d) interferon.
91
3) Sh.sonne
i; c) forme medii de boală;
4) Alte d) preponderent forme
tipuri; uşoare.
Caracteristica sezonalităţii:
a) sezonalitate clasică de vară-toamnă;
92
b) pot fi înregistrate erupţii indiferent de anotimp;
c) majorările sezoniere sunt slab pronunţate
542. Următoarele tipuri de escherichii:
1) E. coli enteropatogenă;
2) E. coli enteroinvazivă;
3) E. coli enterotoxigenă.
Determină infecţii:
a) similare dizenteriei la copii şi adulţi;
b) similare holerei, frecvent la copii;
c) de tipul enteritelor în special la copiii de vârstă fragedă.
543. Infecţii intestinale: 3) poliomielită;
1) shigeloze; 4) infecţie
2) febră tifoidă; rotavirală;
3) poliomielită; Perioada de
4) toxiinfecţii incubaţie:
alimentare; a) 6-25 zile;
544. Forma nosologică: b) 1-6 zile;
1) shigeloze; c) 6-48 ore;
2) febră tifoidă; d) 3-21 zile.
Perioada de contagiozitate:
a) începând cu a 7-8-a zi de boală;
b) pe tot parcursul perioadei de stare;
c) din primele ore după infectare;
d) pe tot parcursul perioadei de stare, inclusiv convalescenţă şi
purtători.
545. Forma nosologică:
1) shigeloze;
2) febrele paratifoide;
3) poliomielita;
4) escherichioze;
Modul de izolare:
a) obligator în staţionar specializat;
b) conform indicaţiilor clinico-epidemiologice la domiciliu ori
în staţionar.
93
II.2. Hepatitele virale
116
687. Contraparapertusei:
a) se efectuează vaccinarea după indicaţii epidemiologice;
b) se efectuează vaccinarea planificată;
c) vaccinarea nu se efectuează.
688. Sursa principală de infecţie la tusea convulsivă este:
a) bolnavul cu forme fruste;
b) bolnavul cu forme manifeste;
c) purtătorul.
139
841. Polimorfismul formelor clinice şi a manifestărilor infecţilor
streptoco-
cice se datorează:
a) heterogenităţii populaţiei umane după receptivitate către
agenţii patogeni;
b) neomogenităţii şi flexibilităţii proprietăţilor biologice ale
agenţilor patogeni;
c) receptivităţii absolute la infecţii;
d) activităţii majore a mecanismului aerogen de transmitere a
infecţiei;
e) răspândirii neuniforme a anumitor forme clinice de infecţie
pe diverse teritorii.
842. Profilaxia primară a infecţiilor streptococice este asigurată
de:
a) instituţiile sanitar-epidemiologice;
b) staţionarele urologice;
c) dispensarele reumatologice;
d) policlinicele pentru copii şi maturi;
e) unităţile medico-sanitare.
843. Scarlatina se transmite pe următoarele căi:
a) transmisivă;
b) contact-habitual;
c) hidrică;
d) aerosoli-lichizi;
e) alimentară.
141
851. Infecţia cu Mycobacterium bovis se poate contracta:
a) în urma contactului cu animalele bolnave;
b) prin consumul de lapte sau derivatele neprelucrate termic;
c) preponderent prin leziuni la nivelul barierelor muco-
cutanate;
d) preponderent de la pacienţii cu forme extrapulmonare;
e) transmiterea interumană n-a fost documentată.
7
39. La care zooantroponoze, în unele cazuri, surse de infecţie poate
servi şi
omul:
a) pesta, salmoneloza;
b) antraxul, leptospiroza;
c) rabia, bruceloza.
40. Variaţiile morbidităţii în dinamica multianuală sunt elucidate
de teoria:
a) focalităţii naturale;
b) mecanismului de transmitere;
c) autoreglării sistemelor parazitare.
41. Fişa de urgenţă (despre caz de boală) se transmite la CSP:
a) imediat la suspecţia maladiei contagioase;
b) după stabilirea diagnosticului definitiv;
c) în primele 36 ore de la depistarea maladiei contagioase.
42. Spitalizarea bolnavilor cu antrax, leptospiroză, bruceloză:
a) este obligatorie conform indicaţiilor clinice;
b) nu este obligatorie;
c) se efectuează după indicaţii epidemiologice.
43. Când se consideră un focar epidemic lichidat:
a) la momentul spitalizării bolnavului;
b) după efectuarea dezinfecţiei terminale;
c) la expirarea perioadei maxime de incubaţie la ultima
persoană ce a fost în contact cu bolnavul.
44. Principala cauză a repartizării neuniforme a morbidităţii pe
parcursul
anului (sezonalitate) este:
a) rezistenţa diferită a agenţilor patogeni în mediul ambiant;
b) activizarea mecanismului de transmitere într-o anumită
perioadă de timp;
c) manifestările clinice diferite ale bolii.
45. Indicele eficacităţii epidemiologice reprezintă raportul dintre:
a) morbiditatea populaţiei care este supusă măsurilor şi
morbiditatea totală a populaţiei;
b) morbiditatea populaţiei care nu este supusă măsurilor şi
morbiditatea în populaţie în integritate;
c) morbiditatea populaţiei, care nu este supusă măsurilor şi
morbiditatea în populaţia care este supusă măsurilor.
8
46. In combaterea infecţiilor intestinale rolul principal îl au
măsurile ce ţin
de:
a) sursa de agenţi patogeni;
b) mecanismul de transmitere;
c) formarea ireceptivităţii populaţiei.
47. În combaterea şi dirijarea infecţiilor aerogene rolul principal îi
aparţine:
a) dezinfecţiei;
b) imunoprofilaxiei;
c) depistării precoce şi izolării surselor de agenţi patogeni.
48. Izolarea obligatorie în staţionar se efectuează în cazul:
a) portajului sănătos al tulpinilor lizogene de C.diphteriae;
b) dizenteriei;
c) salmonelozei.
49. Respectarea regulilor sanitaro-igienice de prelucrare a cărnii
are im-
portanţă deosebită în profilaxia:
a) trichocefalozei;
b) teniozei;
c) opistorhozei.
11
66. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:
a) bruceloză;
b) leptospiroză;
c) tularemie;
d) rabie;
e) antrax.
67. Infecţii cu focalitate naturală sunt:
a) pesta;
b) holera;
c) febra galbenă;
d) tularemia;
e) leptospiroza.
68. Focalitatea naturală este caracteristică pentru:
a) pestă;
b) tularemie;
c) rabie;
d) salmoneloză;
e) antrax.
69. Sapronoze sunt:
a) tetanosul;
b) holera;
c) legionelozele;
d) bruceloza;
e) poliomielita.
70. Din lista propusă alegeţi sursele posibile de agenţi patogeni:
a) purtătorii sănătoşi;
b) păsările;
c) ţânţarii;
d) rozătoarele;
e) laptele şi produsele lactate.
71. Surse de agenţi patogeni pot fi:
a) animalele domestice;
b) animalele xenantrope;
c) artropodele;
d) rozătoarele;
e) moluştele.
12
72. Mecanisme de transmitere ale agenţilor patogeni sunt:
a) respiratoriu;
b) alimentar;
c) fecal oral;
d) transmisiv;
e) hidric.
a) sezonal, ciclitate;
b) epidemii, pandemii;
c) sex, vârstă.
95. Manifestarea procesului epidemic şi nivelul morbidităţii:
1) sporadic;
2) endemic;
3) epidemic;
4) pandemic;
a) apa, solul;
b)omul bolnav, purtătorul;
c) animalele bolnave sau purtătoare de infecţii.
17
98. Forma nosologică: Manifestări ale procesului
epidemic:
1) holera; a) focalitate naturală;
2) pesta; b) pandemie;
3) difteria; c) epidemică;
4) malaria; d) limitată de factori biologici.
99. Căile de transmitere şi manifestările procesului epidemic la
febră tifoidă:
1) hidrică;
2) alimentară;
3) contact habitual;
18
103. Forma nosologică: Mecanismul de
infectare:
1) tifosul recurent; a) inoculare specifică;
2) febra tifoidă; b) contaminare
nespecifică;
3) malaria; c) contaminare
specifică.
104. Forma nosologică: Calea de transmitere:
1) febra tifoidă; a) aerogenă;
2) rujeola; b) hidrică;
3) salmoneloza; c) alimentară;
4) HVB; d) sanguină.
105. Forma nosologică: Calea de transmitere:
1) febra tifoidă; a) hidrică;
2) HVB; b) parenterală;
3) bruceloză; c) alimentară;
4) rabia; d) contact direct.
106. Forma nosologică: Factorii de transmitere:
1) bruceloza; a) laptele;
2) salmoneloza; b) ouăle, carnea;
3) HVC; c) sângele;
4) holera; d) apa.
107. Forma nosologică: Mecanismul de
infectare:
1) malaria; a) contaminare
nespecifică;
2) tifosul exantematic; b) inoculare nespecifică;
3) dizenteria; c) contaminare
specifică;
4) antraxul; d) inoculare specifică.
108. Forma nosologică: Vectorul transmiţător:
1) malaria; a) căpuşa;
2) tifosul exantematic; b) puricele;
3) tularemia; c) ţânţarul;
4) pesta; d) păduchele.
109. Importanţa epidemiologică a investigaţiilor de laborator la
externarea bolnavilor cu:
1) HVA;
2) dizenterie;
3) febră tifoidă;
19
a) majoră;
b) nu are;
c) nu tot timpul sunt necesare.
110. Grupul de m ăsuri:
1) măsuri asupra sursei de infecţie;
2) măsuri asupra mecanismului de transmitere a agentului
patogen;
3) măsuri direcţionate spre formarea nereceptivităţii
colectivelor;
4) măsuri de ordin general.
Exemple de măsuri:
a) educaţie pentru sănătate, investigaţii de laborator;
b) deratizarea, depistarea omului bolnav, izolarea, tratamentul
lui, sa-narea purtătorilor;
c) dezinsecţia, sterilizarea, dezinfecţia;
d) vaccinarea şi revaccinarea populaţiei.
20
30
c) secţia pentru bolnavi cu HVA se reprofilează pentru bolnavi
cu dizenterie;
d) bolnavul cu tularemie este transferat din box în secţie;
e) bolnavul cu febră tifoidă este spitalizat.
183. In dezinfecţie pot fi utilizaţi următorii agenţi:
a) vapori;
b) aer fierbinte;
c) raze y şi P;
d) mecanici;
e) chimici.
184. Etapele de sterilizare a instrumentelor medicale cu utilizare
multiplă:
a) dezinfecţia;
b) curăţire presterilizatorie;
c) împachetarea materialelor pentru sterilizare;
d) sterilizarea;
e) selectarea materialelor pentru sterilizare.
31
188. Etuvele cu vapori şi formalină sunt folosite:
a) numai pentru dezinfecţie;
b) numai pentru dezinsecţie;
c) în regim diferit de lucru pentru dezinfecţie şi dezinsecţie;
d) pentru sterilizare;
e) dezinfectarea hainelor din fibre sintetice.
34
1.2.3. Stabiliţi corespunderea între:
204. Procentajul soluţiei cloraminei şi cazul utilizării:
1) forme vegetative ale bacteriilor; 0,1 - 1,0 - 2,0%;
2) infecţii virale; 1,0 - 3,0%;
3) tuberculoză şi micoze; 5,0%;
4) forme ale bacteriilor sporulate; 10,0%.
205. Forma nosologică şi dezinfecţia chimică:
1) esherichioze;
2) holeră;
3) botulism;
4) scarlatină;
a) nu se efectuează;
b) cu forţele specialiştilor de la centrul de dezinfecţie;
c) cu forţele proprii ale persoanelor din focar;
d) se efectuează selectiv (nu în toate focarele).
Efectul produs:
206. Preparatul: a) repelent;
1) crezol; b) dezinsectant;
2) albihtol; c) dezinfectant;
3) ratindan; d) rodentic.
4) metilacetof 207. Preparate şi grupul de preparate:
os;hexaclorciclohexan;
1)
2) fenol;
3) dietiltoluolamidă;
4) monoftorină;
a) dezinfectant;
b) dezinsectant;
c) rodenticid;
d) repelent.
208. Preparate şi grupul de preparate:
1) clorură de var;
2) crezol;
3) monoftorină;
4) chiuzol;
a) dezinfectanţi;
b) dezinsectanţi;
c) deratizanţi
210. Modul de acţiune şi grupe de preparate:
1) oxidanţi ai proteinei agentului cauzal;
2) denaturanţi;
3) coagulanţi;
a) clorură de var, cloramină;
b) formalină;
c) fenol, crizol, acizi.
I.3. Imunoprofilaxia
38
226. Estimarea probelor tuberculinice se efectuează peste:
a) 24 ore;
b) 48 ore;
c) 72 ore.
227. Bacteriofagii sunt indicaţi pentru formarea:
a) imunităţii active;
b) imunităţii pasive;
c) nici uneia din cele enumerate.
228. Vaccinarea are importanţă majoră în dirijarea procesului
epidemic al:
a) tuberculozei;
b) HVB;
c) febrei tifoide.
229. O durată mai lungă a imunităţii se obţine după administrarea:
a) serurilor;
b) imunoglobulinelor;
c) anatoxinelor.
46
1.3.2. Complement compus
283. După indicaţii epidemiologice planificat se efectuează
vaccinări con-
tra:
a) difteriei;
b) febrei tifoide;
c) brucelozei;
d) iersiniozei;
e) ornitozei.
284. În primele 6 luni de viaţă copiii sunt vaccinaţi contra:
a) tuberculozei;
b) tetanosului;
c) parotiditei epidemice;
d) febrei tifoide;
e) rujeolei.
47
288. Infecţii dirijate prin vaccinoprevenţie sunt:
a) rujeola;
b) difteria;
c) tusea convulsivă;
d) infecţia rotavirală;
e) varicela.
50
304. Vaccinoprevenţie există contra:
a) HVA;
b) HVB;
c) malariei;
d) toxoplasmozei;
e) febrei galbene.
305. Primele 2 infecţii contra cărora sunt vaccinaţi copii în RM
sunt:
a) tuberculoza;
b) rujeola;
c) hepatita virală B;
d) poliomielita;
e) hepatita virală A.
306. Copil de 4 luni nu a fost vaccinat cu BCG. Cum trebuie de
procedat?
a) imediat să fie vaccinat;
b) să fie vaccinat după examenul clinic;
c) să fie vaccinat după examenul clinic şi confirmarea
rezultatului pozitiv la proba Mantoux;
d) să fie vaccinat după vaccinarea cu DTP;
e) să fie vaccinat în baza rezultatelor probei Mantoux.
307. În Republica Moldova planificat se efectuează vaccinarea
contra:
a) HVB, parotiditei epidemice;
b) Tbc, difteriei;
c) rubeolei, tetanosului;
d) gripei, tusei convulsive;
e) poliomielitei, rujeolei.
51
54
324. Forme nosologice şi remedii de profilaxie:
1) febra tifoidă, infecţia stafilococică;
2) eşerihioze, şigeloze;
3) holera, pesta;
a) bificol, colibacterin;
b) antibiotice;
c) bacteriofagi.
a) difterie, tetanos;
b) poliomielită, rujeolă, parotidită;
c) tusea convulsivă, leptospirozele, febra tifoidă;
d) tifosul exantematic, febra tifoidă, paratiful A, B
55
328. Preparate biologice şi metoda lor de administrare:
1) vaccinul BCG;
2) serul imun, heterogen;
3) vaccinul antipoliomielitic;
4) DTP;
5) împotriva antraxului;
a) intramuscular;
b) metoda fracţionată;
c) per os;
d) intradermal;
e) cutanat.
329. Preparate biologice utilizate în profilaxia specifică pentru:
1) formarea imunităţii active;
2) formarea imunităţii pasive;
3) reţinerea multiplicării agentului patogen în organism;
a) vaccin chimic;
b) anatoxină;
c) vaccin viu;
d) vaccin corpuscular inactivat.
331. Tipuri de vaccinuri şi exemple de infecţii contra căror sunt
folosite:
1) vaccinuri vii;
2) vaccinuri inactivate;
3) vaccinuri chimice;
4) anatoxine;
a) tusea convulsivă;
b) tifos exantematic, febră tifoidă, paratif A, B;
c) difterie, tetanos, botulism;
d) parotidită epidemică, poliomielită, rujeolă.
56
332. Forma nosologică:
1) tusea convulsivă;
2) tetanosul;
3) tuberculoza;
4) HVB;
a) vaccinarea activ-pasivă;
b) cu vaccin inactivat corpuscular;
c) la maternitate;
d) cu vaccin viu atenuat.
a) clorochină;
b) antibiotice;
c) vaccin corpuscular inactivat;
d) vaccin viu.
57
337. Exemple de infecţii şi preparate de profilaxie:
1) rabie;
2) antrax;
3) HVB;
4) malarie;
5) tuse convulsivă;
a) vaccin viu;
b) vaccin corpuscular inactivat;
c) antibiotice;
d) vaccin chimic;
e) clorochină.
338. Forma nosologică: Vaccinul utilizat:
1) difteria; a) chimic;
2) poliomielita; b) corpuscular
3) tusea convulsivă; omorît;
4) infecţia meningococică; c) viu atenuat;
339. Forma nosologică: d) anatoxină.
Profilaxia de urgenţă:
1) gripa; a) de obicei, nu se efectuează;
2) rujeola; b) ser;
3) tetanosul; c) vaccin;
4) scarlatina; d) interferon.
a) vaccinarea;
b) achiziţionarea anticorpilor transplacentar;
c) postinfecţios, rezultat al premuniţiei;
d) administrarea serului imun, imunoglobulinei.
65
382. Perioada pregătitoare a unui studiu epidemiologic include:
a) întocmirea ipotezei de lucru;
b) întocmirea programului de cercetare;
c) motivarea cercetării;
d) întocmirea planului de cercetare;
e) întocmirea planului de măsuri.
383. Legătura de corelaţie directă puternică este la valoarea lui r:
a) 0,0 - +0,20;
b) +0,20 - + 0,40;
c) + 0,40 - + 0,70;
d) + 0,70 - + 1,0;
e) + 1,0.
66
d) eşantionarea stratificată;
e) eşantionarea prin identificare.
388. Din avantajele studiilor epidemiologice transversale fac parte:
a) sunt uşor de realizat şi au costuri reduse;
b) permit aprecierea problemelor de sănătate şi stabilirea
priorităţilor în acţiunile de intervenţie;
c) permit stabilirea temporalităţii referitor la expunere şi boală;
d) sunt utile în evaluarea incidenţei bolilor rare;
e) pot servi ca prim pas în descrierea izbucnirilor
epidemiologice de cauză necunoscută.
389. Indici intensivi sunt:
a) 20 cazuri de boală;
b) 10%;
c) 12 %o;
d) 24 %oo;
e) 11 %o.
67
EPIDEMIOLOGIA SPECIALA Infecţiile
intestinale
2.1.1. Complement simplu
390. Agentul patogen în febra tifoidă este:
a) S.typhimurium;
b) S.enteritidis;
c) S.typhi.
391. Sursa principală de agenţi patogeni în febra tifoidă este:
a) bolnavul;
b) purtătorul acut;
c) purtătorul cronic.
80
480. Selectaţi din lista propusă purtătorii acuţi:
a) persoană sănătoasă la care în coprocultură a fost identificată
Sal-monella typhi o singură dată;
b) persoană la care peste 6 luni după febră tifoidă în bilicultură
a fost identificată Salmonella typhi;
c) persoană la care peste 2 luni după febră tifoidă în
coprocultură a fost identificată Salmonella typhi;
d) persoană la care peste 4 luni după febră tifoidă în
urinocultură a fost identificată Salmonella typhi;
e) persoană la care peste 3 ani după febră tifoidă în
coprocultură a fost identificată Salmonella typhi.
481. Selectaţi din lista propusă purtătorii cronici:
a) persoană sănătoasă la care în coprocultură a fost identificată
Sal-monella typhi o singură dată;
b) persoană la care peste 6 luni după febră tifoidă în bilicultură
a fost identificată Salmonella typhi;
c) persoană la care peste 2 luni după febră tifoidă în
coprocultură a fost identificată Salmonella typhi;
d) persoană la care peste 4 luni după febră tifoidă în
urinocultură a fost identificată Salmonella typhi;
e) persoană la care peste 3 ani după febră tifoidă în
coprocultură a fost identificată Salmonella typhi.
482. Selectaţi metodele aplicate persoanelor care au fost în contact
cu bol-
navi de febră tifoidă?
a) termometrie;
b) hemocultură;
c) coprocultură;
d) RHAD;
e) supraveghere timp de 21 zile.
483. In focarul de febră tifoidă dezinfecţia terminală se aplică
pentru:
a) veselă;
b) lenjerie de pat;
c) veceu;
d) aer;
e) jucării.
81
484. Factorii de transmitere a salmonelozelor sunt:
a) apa;
b) carnea de porc;
c) legumele, fructele;
d) ouăle;
e) carnea de pasăre.
f) .
86
510. Corecte pentru dizenterie sunt afirmaţiile:
a) este o sapronoză;
b) are o răspândire ubicuitară;
c) nu există remedii de profilaxie specifică eficiente;
d) S.dyzenteriae produce exotoxină;
e) perioada de contagiozitate începe la sfârşitul primei,
începutul săptămânii a doua de manifestări clinice.
511. Pentru dizenterie sunt corecte afirmaţiile:
a) Sh.sonnei se transmite prioritar pe cale hidrică;
b) surse de infecţie pot fi animalele purtătoare;
c) Sh.flexneri este cea mai patogenă;
d) lipsesc vaccinuri eficace;
e) este caracteristică sezonalitatea.
512. După suportarea dizenteriei, sunt dispensarizaţi:
a) toţi copiii de vârstă preşcolară;
b) copiii ce frecventează instituţii preşcolare;
c) elevii;
d) personalul din alimentaţia publică;
e) toţi convalescenţii indiferent de vârstă sau profesie.
513. Pentru escherichioză sunt corecte afirmaţiile:
a) surse de infecţie sunt animalele domestice (ovinele);
b) e o antroponoză, care atacă în marea majoritate a cazurilor
copiii;
c) este caracteristică sezonalitatea;
d) perioada de incubaţie 1-10 zile;
e) mecanismul de transmitere - de contact.
514. Pentru escherichioză sunt corecte afirmaţiile:
a) agentul patogen este un microorganism din genul E. coli;
b) structura antigenică este reprezentată prin 3 antigeni: O; H;
K;
c) agentul cauzal al escherichiozei este foarte sensibil la
acţiunea factorilor mediului extern;
d) sursă de infecţii poate fi omul bolnav sau purtătorul;
e) măsura antiepidemică de bază face parte din grupul de
măsuri, îndreptate asupra sursei de agenţi patogeni.
89
526. Surse de infecţie în poliomielită sunt:
a) bolnavul cu formă inaparentă a maladiei;
b) bolnavul cu formă manifestă a maladiei;
c) bolnavul cu formă acută a maladiei;
d) purtătorul;
e) bolnavul cu formă cronică a maladiei.
97
575. Vaccinarea contra HVB se efectuează:
a) 0; 2; 4 şi 6 luni;
b) 0; 2 şi 6 luni;
c) 3; 4; 5 şi 6 luni.
576. Riscă să facă HVD persoanele:
a) HBs pozitive;
b) anti-HBs pozitive;
c) anti-HBc pozitive.
103
615. In ce perioade ale procesului infecţios la HVB omul prezintă
pericol:
a) toată durata perioadei de incubaţie;
b) perioada de prodromă;
c) perioada de manifestări clinice;
d) perioada de convalescenţă;
e) 40-50 % din convalescenţi se externează cu antigenemie.
616. Bolnavul cu HVC prezintă pericol:
a) în perioada de incubaţie;
b) în perioada de prodromă;
c) în perioada de manifestări clinice;
d) în perioada de convalescenţă;
e) după însănătoşirea clinică nu prezintă pericol.
107
636. Pentru care dintre hepatitele virale nu este caracteristică
sezonalita-
tea?
a) HVA;
b) HVB;
c) HVC;
d) HVE;
e) HVD.
637. Care dintre agenţii patogeni ai hepatitelor virale nu posedă
capsulă?
a) HVA;
b) HVB;
c) HVC;
d) HVD;
e) HVE.
Procesul de cronicizare:
a) lipseşte;
b) 40-60% cu risc major de formare a cancerului hepatic;
c) va depinde de modul achiziţionării;
d) 5-10%;
e) lipseşte, totodată se înregistrează letalitate înaltă la gravide.
a)perinatală;
b)orizontală (contact habitual direct);
c)sexuală;
d)nosocomială;
e)habitual-comunală (prin vectori artificiali: truse
cosmetice, periuţe de dinţi, prosoape etc.);
f) administrarea intravenoasă a drogurilor.
652. Riscul transmiterii VHB (estimat în %):
1) risc minim;
2) 6%;
3) 67%;
Perioadele gravidităţii
(trimestre): a) I trimestru;
111
b) al II-lea trimestru;
c) al III-lea trimestru.
125
757. Bolnavul cu formă generalizată de infecţie meningococică
prezintă
pericol major în calitate de sursă de infecţie:
a) în perioada prodromală;
b) în perioada de reconvalescenţă;
c) de la debutul bolii până în perioada de reconvalescenţă.
128
778. Care sunt termenele de supraveghere medicală a persoanelor
contacte
dintr-un focar cu scarlatină, în cazul când bolnavul este tratat
în con-
diţii de ambulatoriu?
a) 7 zile;
b) 12 zile;
c) 17 zile.
131
799. Testarea cutanată cu tuberculină:
a) permite cu o precizie relativă de a stabili diagnosticul de
infecţie tuberculoasă latentă;
b) permite de a stabili diagnostucul de tuberculoză ca boală;
c) nu are importanţă clinico-epidemiologică.
800.Recoltarea probelor de laborator se face în condiţii strict
sterile în ca-
zul:
a) tuberculozei pulmonare;
b) tuberculozei extrapulmonare;
c) în toate cazurile de tuberculoză, indiferent de forma clinică.
801.Cea mai eficientă metodă de prevenire a infecţiei tuberculoase
(şi im-
plicit a bolii tuberculoase) este:
a) depistarea şi tratarea cazurilor de tuberculoză pulmonară
activă;
b) vaccinarea selectivă a nou-născuţilor;
c) testarea tuberculinică a nou-născuţilor.
137
831.Măsurile antiepidemice întreprinse într-un focar cu infecţie
meningo-
cocică la persoanele contacte:
a) examen otorinolaringoscopic;
b) examen serologic;
c) termometrie obligatorie;
d) utilizarea bacteriofagilor;
e) utilizarea imunoglobulinelor.
832.Manifestările procesului epidemic prin infecţia meningococică
carac-
teristice pentru ultima perioada de timp:
a) creşterea periodică a morbidităţii (cu intervale de 10 ani şi
mai
mult);
b) sezonalitatea de toamnă-iarnă;
c) sezonalitatea de iarnă-primăvară;
d) morbiditatea înaltă printre copii;
e) rolul predominant în reglarea procesului epidemic aparţine
imuno-profilaxiei.
833. Corecte pentru tusea convulsivă sunt afirmaţiile:
a) vaccinurile sunt neeficace;
b) afectează preponderent copiii de vârstă fragedă;
c) se admite izolarea unor bolnavi la domiciliu;
d) izolării pe un termen de 20-25 zile sunt supuşi toţi bolnavii;
e) sursa principală de infecţie o constituie bolnavii.
834. Pentru tusea convulsivă sunt corecte afirmaţiile:
a) sursa principală în tusea convulsivă este purtătorul imun;
b) contaminarea se produce în cazul unui contact nemijlocit cu
sursa de infecţie;
c) perioada de incubaţie este de 1-6 zile;
d) sezonalitatea de primăvară-vară;
e) o singură revaccinare.
835. Intr-un focar familial cu tuse convulsivă se va efectua:
a) vaccinoprofilaxia contacţilor;
b) dezinfecţie curentă;
c) examinarea bacteriologică a tuturor membrilor de familie;
d) dezinfecţie terminală;
e) supravegherea medicală pe parcursul perioadei maxime de
incubaţie.
138
142
d) rata de succes a tratamentului va atinge peste 85% chiar şi în
cele mai sărace ţări;
e) vaccinarea planificată cu BCG a populaţiei adulte la interval
de cinci ani.
856. Strategia DOTS include următoarele componente-cheie:
a) angajamentul guvernului de a sprijini activităţile de control
al tuberculozei;
b) detectarea cazurilor prin examenul microscopic al sputei la
pacienţii simptomatici;
c) tratamentul standardizat, direct observat, cu durata între 6 şi
8 luni;
d) asigurarea pacienţilor cu spaţiu locativ conform normativelor
igienice;
e) un sistem standardizat de evidenţă şi raportare a cazurilor,
care să permită evaluarea rezultatelor tratamentului pentru
fiecare pacient în parte şi pentru întreg programul de control
al tuberculozei.
146
876. Pentru rujeolă e corectă afirmaţia:
a) e o infecţie dirijată;
b) perioada de contagiozitate începe în perioada de incubaţie a
bolii;
c) sursă de agenţi patogeni sunt purtătorii convalescenţi de
rujeolă;
d) perioada de incubaţie e 8-17-21 zile;
e) nu se efectuează dezinfecţia terminală în focar.
148
887. Imunoprofilaxia parotiditei epidemice asigură:
a) reducerea morbidităţii în populaţia de copii;
b) reducerea condiţiilor de formare a complicaţiilor;
c) reducerea cauzelor indicaţiilor pentru spitalizare;
d) lichidarea maladiei printre adulţi;
e) menţinerea morbidităţii în populaţia de copii.
151
903. Corecte pentru gripă sunt afirmaţiile:
a) periodic capătă răspândire pandemică;
b) pentru un anumit teritoriu este caracteristic un anumit tip de
virus;
c) nu provoacă pierderi social-economice considerabile;
d) sechelele pot fi dramatice;
e) bolnavii prezintă sursa principală de infecţie.
904. In perioada epidemică la gripă în instituţiile medicale e
necesar:
a) a le transfera la săptămâna de 7 zile de lucru;
b) reprofilarea treptată a unor staţionare;
c) vaccinarea personalului medical;
d) majorarea numărului lucrătorilor medicali în funcţie;
e) imunoglobulinoprofilaxia pacienţilor la faza iniţială a bolii.
153
914.
2.3.3. Stabiliţi corespunderea între:
920
.
15
4
3) tuse c) 15-29
convulsivă; ani. 5) 4-28
4) rujeolă; ani;
155
927. Forma
nosologică:
1) varicelă;
2) rujeolă;
3) BDA;
4) HVB;
Contingentele
de vârstă:
a) 12 luni;
b) 6 luni - 7 ani;
c) < 12 luni;
d) 15-29 ani.
928. Forma nosologică:
1) rujeolă;
2) HVA;
3) febra tifoidă;
4) difterie;
Perioada de contagiozitate:
a) perioada prodromală şi 4-5 zile de manifestare clinică;
b) perioada prodromală şi 7-14 zile de manifestare clinică;
c) sfârşitul celei de a doua săptămâni a perioadei de
manifestare clinică;
d) din prima zi de boală.
929. Forma nosologică:
1) botulism;
2) dizenterie;
3) HVE;
4) tuberculoză;
Afirmaţia corectă:
a) imunitatea celulară este cea protectivă;
b) predomină calea hidrică de transmitere;
c) diferite tipuri de agent patogen se asociază cu anumite
produse alimentare;
d) un tip de agent patogen produce exotoxină.
930. Forma nosologică:
1) variolă;
2) febră tifoidă;
3) femeile în vârstă;
4) HVC;
5) scarlatină;
Afirmaţie corectă:
a) există vaccin eficient;
156
b) mai frecvent sursă de agenţi patogeni servesc;
c) nu există vaccin eficient;
d) are un indice al contagiozităţii relativ scăzut.
931. Infecţia şi perioada de contagiozitate:
1) difterie;
2) rujeolă;
3) tuse convulsivă;
a) 3-14 zile;
b) 2-10 zile;
c) 8-17 zile.
934. Infecţia şi tipul de imunitate:
1) rujeolă;
2) difterie;
3) infecţie meningococică;
a) antitoxică;
b) antibacteriană;
c) antivirotică.
935. Structura antigenică a agentului patogen la:
1) difterie;
2) rujeolă;
3) gripă;
a) stabilă;
b) instabilă.
157
936. Infecţia şi profilaxia de urgenţă:
1) gripă;
2) rujeolă;
3) antrax;
a) vaccinare;
b) interferon;
c) antibiotice.
937. Infecţia şi perioada de incubaţie:
1) rubeolă;
2) inf. meningococică;
3) gripă;
a) 2-10 zile;
b) 1 -2 zile;
c) 7-24 zile.
938. Infecţia şi agentul patogen:
1) difteria;
2) rujeola;
3) tusea convulsivă;
a) morbillivirus,
b) corinebacterie difterie;
c) bordetella pertusis.
a) adoliscenţi şi maturi;
b) copii până la 3 ani;
c) copii 3-6 ani.
a) 8-17 zile;
b) 2-10 zile;
c) 3-14 zile.
158
941. Infecţia şi vaccinurile utilizate:
1) difteria;
2) rujeola;
3) tusea convulsivă.
a) 13-17 zile;
b) 1 -3 zile;
c) 12-26 zile.
a) 1:10;
b) 0,015-0,03 UA/ml;
c) 1:80.
a) 17-21 zile;
b) 7 zile;
c) 14 zile.
947. Infecţia şi durata supravegherii medicale asupra pesoanelor
ce au fost
în contact cu bolnavul:
1) parotidita epidemică;
2) scarlatina;
3) inf.meningococică;
a) 10 zile;
b) 7 zile;
c) 21 zile.
948. Infecţia şi agentul patogen:
1) inf.stafilococică;
2) legioneloza;
3) difteria;
a) corinebacterium difteriae;
b) stafilococcus aureus şi stafilococcus epidermidis;
c) legionella pneumophila.
949. Infecţia şi agentul patogen:
1) parotidita epidemică;
2) tusea convulsivă;
3) varicela;
a) bordetella pertusis;
b) virus din familia Herpesvirus;
c) virus din familia Paramixoviride.
950. Infecţia şi agentul patogen:
1) rujeola;
2) variola;
3) rubeola;
a) 7-10 ani;
b) 2-4 ani;
c) 4-7 ani.
Numărul de colonii:
a) alternarea rezultatelor pozitive cu cele negative;
b) agentul cauzal este depistat la fiecare analiză;
c) un rezultat pozitiv, iar celelate sunt negative.
Caracteristicile focarului:
a) eliminări formale ale micobacteriilor şi în focar locuiesc
numai adulţi;
b) nu elimină abundent micobacterii, dar în focar locuiesc
copii şi adolescenţi;
c) eliminări neabundente ale micobacteriilor şi în focar
locuiesc numai adulţi.
162
II.4. Infecţii cu transmitere prin vectori hematogeni
163
963. Mecanismul de transmitere a tifosului recurent este:
a) vertical;
b) transmisiv;
c) fecal oral.
964. Agentul patogen în tifosul recurent este:
a) Salmonella typhi;
b) Borrelia recurrentis;
c) Rickettsia prowazeki.
965. Focarul de tifos exantematic se află sub control medical:
a) 30 de zile;
b) 15 zile;
c) 25 de zile.
966.In tifosul exantematic păduchii devin contagioşi după
alimentaţia cu
sângele bolnavului peste:
a) 1 -2 zile;
b) 5-6 zile;
c) 10 zile.
967. Tifosul exantematic este o infecţie:
a) antroponoză;
b) zooantroponoză;
c) sapronoză.
968.Termenul depistării precoce a bolnavului cu tifos exantematic
(de la de-
butul bolii):
a) 3-9 zile;
b) până la 5 zile;
c) 5-7 zile.
969. Perioada de incubaţie în tifosul exantematic:
a) 2-9 zile;
b) 4-12 zile;
c) 6-23 zile.
970. Sursă de infecţie în tifosul exantematic poate fi:
a) bolnavul cu boala Brill;
b) purtătorii de Borrelia recurrentis;
c) numai bolnavii cu tifos exantematic în perioada de
incubaţie.
164
971. Modul de molipsire a omului cu tifos exantematic:
a) inoculare specifică;
b) contaminare specifică;
c) inoculare nespecifică.
972. Mecanismul de transmitere în tifosul exantematic este:
a) fecal oral;
b) transmisiv;
c) de contact.
973. Boala Brill este o:
a) viroză;
b) candidoză;
c) rickettsioză.
974. Leişmanioza cutanată este o:
a) antroponoză;
b) zooantroponoză;
c) sapronoză.
165
979. Tripanosomoza este răspândită în ţările din:
a) America de Sud;
b) Africa;
c) Europa şi Asia.
980. Agentul patogen al tripanosomozei este:
a) virus;
b) parazit monocecular;
c) helmint.
981. Mecanismul de transmitere în tripanosomoză este:
a) fecal oral;
b) transmisiv;
c) de contact.
982. Porţi de intrare în tripanosomoza africană pot fi:
a) căile respiratorii;
b) tractul digestiv;
c) prin înţepătura muştei Ţeţe.
166
987. In transmiterea malariei în condiţiile R. Moldova o importanţă
mai
mare pot avea ţânţarii:
a) Aedes;
b) Culex;
c) Anopheles.
988. Vector transmiţător al malariei este ţânţarul în genul:
a) Aedes;
b) Anopheles;
c) Culex.
1) sifilisul;
2) parotidita a) richettsi
epidemică; e;
3) tusea convulsivă; b) bacterie
4) tifosul ;
exantematic; c) virus;
d)
spirohetă.
174
II.5. Infecţiile nosocomiale
176
1048. Dintre agenţii cauzali ai infecţiilor nosocomiale se
întâlnesc mai frec-
vent:
a) cocii gram-pozitivi;
b) enterobacteriile;
c) micozele.
180
1071.Riscul contractării infecţiilor intraspitaliceşti este mai mare în
secţiile:
a) de combustii;
b) terapeutice;
c) neurologice;
d) urologice;
e) psihiatrice.
182
2) salmoneloza; b) streptococul hemolitic;
3) inf.nosocomială; c) salmonela;
4) difteria; d) Corynebacterium
diphtheriae.
Forma nosologică: Calea de transmitere:
1) inf.nosocomială; a) parenterală;
2) holera; b) hidrică;
3) difteria; c) aerosol solid;
4) salmoneloza; d) alimentară;
5) parotidita; e) aerozoli lichizi.
Secţia: Agentul cauzal preponderent:
1) traumatologie; a) ps.aeruginosa;
2) otorinolaringologie; b) streptococii, stafilococii;
3) chirurgie generală; c) stafilococii,
enterobacteriile;
4) urologie; d) hlamidiozele.
Forma nosologică: Factorii de transmitere:
1) HVC nosocom.; a) instrumentarul medical;
2) salmoneloza; b) apa;
3) febra tifoidă; c) ouăle, carnea;
4) HVA; d) mâinile murdare.
183
II.6. Infecţia HIV/SIDA
184
1092. Virusul HIV afectează T limfocitele:
a) helperi;
b) supresori;
c) killeri.
1093. Prognosticul infecţiei HIV/SIDA este:
a) favorabil;
b) moderat favorabil;
c) nefavorabil.
185
1099. Care cale de transmitere a HIV predomină în ultima
perioadă de
timp în Republica Moldova:
a) sexuală;
b) parenterală;
c) perinatală.
188
1117. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:
a) infecţia HIV/SIDA face parte din grupul ITS;
b) gradul de risc variază în funcţie de ocupaţie;
c) agentul cauzal poate fi identificat la 3-12 săptămâni după
contact cu risc de infectare;
d) HIV afectează mai ales B. limfocitele;
e) sursa de infecţie este omul infectat pe toată durata vieţii.
1118. Măsurile antiepidemice de bază în infecţia HIV/SIDA sunt:
a) măsuri a/e ce ţin de sursa de infecţie;
b) măsuri a/e ce ţin de mecanismul de transmitere;
c) măsuri a/e ce ţin de receptivitatea populaţiei;
d) măsuri a/e de ordin general;
e) toate cele enumerate anterior.
1119. Indicaţiile pentru investigaţii la prezenţa HIV sunt?
a) febrilitate de durată mai mult de o lună;
b) migrenă;
c) diaree de durată;
d) prezenţa infecţiilor care nu se tratează prin scheme
tradiţionale;
e) plângeri repetate ale pacientului la semne de dispepsie.
1120. Care fapt din lista propusă poate servi pretext pentru
efectuarea in-
vestigaţiilor la HIV ?
a) prezenţa în anamneză a maladiilor cronice;
b) spitalizări frecvente şi durabile în anamneză;
c) utilizarea intravenoasă a drogurilor;
d) practicarea relaţiilor sexuale neprotejate cu persoane din
grupuri cu comportament cu risc sporit;
e) promiscuitatea.
1121. Selectaţi măsurile de prevenţie în infecţia HIV/SIDA ?
a) prelucrarea minuţioasă a produselor alimentare şi a apei
potabile;
b) decontaminarea şi sterilizarea instrumentarului medical;
c) testarea obligatorie a donatorilor de sânge la prezenţa HIV;
d) măsuri de profilaxie specifică (vaccinoprevenţia);
e) promovarea relaţiilor sexuale monogame.
1122. Premisele răspândirii infecţiei HIV/SIDA în Republica
Moldova ? a) migraţia sporită a populaţiei;
189
b) condiţiile socio-economice dificile;
c) tradiţiile etnice ale populaţiei republicii;
d) sporirea morbidităţii prin sifilis şi alte ITS;
e) condiţiile climaterico-geografice.
1123. Care sunt factorii favorizanţi în transmiterea infecţiei
HIV/SIDA prin
hemotransfuzie:
a) utilizarea instrumentarului medical de multiplă folosinţă;
b) practicarea hemotransfuziilor directe donator—recipient;
c) volumul mare de sânge transfuzat, ce sporeşte riscul
achiziţionării infecţiei prin conţinut sporit de doze
infectante;
d) rezultatele fals-negative la investigaţia donatorilor;
e) lipsa tehnologiilor moderne în prelucrarea instrumentarului
medical.
1124. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:
a) este o maladie cu transmitere prin vectori hematofagi;
b) sursă de agenţi patogeni servesc maimuţele;
c) principala cale de transmitere a HIV în Republica Moldova
-parenterală;
d) contagiozitatea durează pe parcursul întregii vieţi a
pacientului;
e) una dintre măsurile antiepidemice este educaţia populaţiei.
190
d) depistarea anticorpilor faţă de HIV se realizează prin teste
imuno-enzimatice, radiometrice, imunofluorescente;
e) contagiozitatea înaltă a virusului este un obstacol în
elaborarea vaccinului anti-HIV.
1127. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:
a) declanşarea procesului epidemic prin infecţia HIV/SIDA în
ţările Europei de Vest şi SUA a avut loc mai cu seamă
datorită persoanelor ce practică relaţii homosexuale;
b) în prezent ca sursă de infecţie HIV, în egală măsură, servesc
bărbaţii şi femeile;
c) infecţia HIV/SIDA afectează în prealabil populaţia fertilă;
d) riscul infectării cu HIV după o trnsfuzie de sânge de la o
persoană seropozitivă este 50%;
e) în Republica Moldova screening-ului la HIV sunt supuşi toţi
pacienţii instituţiilor medicale.
1128. Pentru infecţia HIV/SIDA sunt corecte afirmaţiile:
a) virusul HIV face parte din familia Hepadnaviridae;
b) infecţia HIV/SIDA se transmite prin 2 mecanisme (de
contact, vertical);
c) virusul a fost izolat din sânge, spermă, secreţii vaginale,
salivă, lapte etc.;
d) tratarea termică a produselor de sânge care conţin factori de
coagulare elimină riscul infecţării cu HIV la bolnavii cu
hemofilie;
e) minimalizarea indicaţiilor pentru hemotransfuzie nu are
importanţă în declanşarea procesului epidemic prin infecţia
HIV/SIDA.
1129. Grupele cu comportament cu risc pentru infectarea cu
HIV/SIDA
sunt:
a) copiii de vârstă preşcolară;
b) toxicomanii;
c) donatorii voluntari de sânge;
d) persoanele promiscuite;
e) pacienţii instituţiilor medicale.
192
d) să frecventeze instituţii medicale specializate exclusiv
pentru persoane infectate cu HIV;
e) să fie tratată ca o persoană cu handicap.
1136. Infecţia HIV se poate transmite prin:
a) contact sexual neprotejat;
b) utilizarea în comun a veceurilor;
c) contact habitual în familie;
d) transfuzii de sânge şi/sau produse sanguine;
e) de la mamă la făt.
1137. Factorii de transmitere în infecţia HIV sunt:
a) sperma;
b) lichidul de sudoraţie;
c) aerul expirat de persoana seropozitivă;
d) sângele;
e) laptele matern.
1138. Persoana HIV pozitivă prezintă pericol în calitate de sursă
de infec-
ţie:
a) doar în perioadele cu manifestări clinice;
b) doar în perioada finală de dezvoltare a infecţiei HIV;
c) doar în perioada acută a maladiei;
d) pe toată durata vieţii;
e) doar în fereastra imunologică.
194
d) RFC;
e) RHAD.
195
2.6.3. Stabiliţi corespunderea între:
1152. Forma Perioada de contagiozitate:
nosologică: a) câteva săptămâni;
1) difterie; b) luni şi ani;
2) HIV infecţie; c) 8-10 zile;
3) rujeolă; d) de la câteva zile până la zeci de
4) febră tifoidă; ani.
1153. Forma nosologică:
1) infecţia HIV/SIDA;
2) hepatita virală B;
3) bolile sexual transmisibile (sifilisul);
4) hepatita virală C;
Calea principală de transmitere:
a) parenterală;
b) hemotransfuzie;
c) administrarea intravenoasă a drogurilor;
d) sexuală.
197
Fluidele organice:
a) sânge, spermă;
b) lichid amniotic, salivă, urină, LCR etc.;
c) secreţii vaginale.
II.7. Zooantroponoze
199
1170. Sursele principale de agenţi patogeni în antrax sunt:
a) porcinele;
b) vitele mari şi mici cornute;
c) şobolanii, şoarecii.
1171. Mecanismul principal de transmitere în antrax este:
a) transmisiv;
b) respirator;
c) contact.
200
1178. Surse de infecţie în bruceloză servesc animalele:
a) sinantrope;
b) xenantrope;
c) domestice.
1179. Sursele principale de infecţie în bruceloză sunt:
a) bovinele;
b) porcinele;
c) câinii şi pisicile.
204
1210. Vaccinarea contra encefalitei de căpuşă cu vaccin inactivat
se indică:
a) întregii populaţii adulte;
b) populaţiei din segmentul de vârstă 4-70 ani care locuieşte
în limitele focarului natural;
c) persoanelor ce pleacă în zona focarului natural în perioada
de pri-măvară-vară.
205
1215. Contingentele cu risc sporit de infectare în tularemie sunt:
a) vânătorii;
b) constructorii;
c) pescarii;
d) cosaşii;
e) agricultorii.
208
1231. Surse de infecţie în leptospiroze sunt:
a) şobolanii;
b) murinele;
c) oile, caprele;
d) câinii;
e) apa, solul.
210
1241. Corecte pentru antrax sunt afirmaţiile:
a) vaccinările se efectuează după indicaţii epidemiologice
planificat;
b) agentul patogen e slab rezistent în mediul ambiant;
c) se înregistrează mai frecvent la copii;
d) vaccinarea poate fi efectuată prin scarificare sau subcutan;
e) omul bolnav în condiţii obişnuite nu este sursă de agenţi
patogeni.
1242. Pentru antrax sunt corecte afirmaţiile:
a) în organismul animalelor receptive agentul patogen elimină
un complex toxic;
b) forma vegetativă a bacilului este sensibilă la acţiunea
factorilor fizici şi chimici;
c) antraxul e o maladie cu focalitate naturală;
d) ca măsură profilactică, este efectuată vaccinarea animalelor
şi lucrătorilor din sfera zootehnică;
e) carnea şi produsele animaliere pot fi folosite după
prelucrare termică.
1243. Sursă de infecţie în antrax poate fi:
a) omul bolnav;
b) animalele cornute mici;
c) animalele cornute mari;
d) pisicile, câinii;
e) solul.
1244. Profilaxia de urgenţă a antraxului se efectuează cu:
a) imunoglobulină;
b) vaccin viu atenuat;
c) ser imun;
d) bacteriofagi;
e) antibiotice.
1245. Antraxul se transmite:
a) prin contact;
b) fecal-oral;
c) prin inhalarea agentului cauzal;
d) transmisiv;
e) vertical.
1246. Căile de transmitere în tetanos
sunt: a) hidrică;
211
b) alimentară;
c) transmisivă;
d) prin tegumentele lezate;
e) contact habitual.
1247. Factori ce contribuie la inactivarea exotoxinei tetanice sunt:
a) temperaturile înalte;
b) temperaturile joase;
c) mediu alcalin;
d) mediu acid;
e) razele ultraviolete.
1248. Surse de agenţi patogeni în tetanos pot fi:
a) omul bolnav;
b) animalele erbivore bolnave;
c) animale xenantrope bolnave;
d) animalele erbivore în intestinul cărora vegetează
Clostridium tetani;
e) oamenii în intestinul cărora vegetează Clostridium tetani.
1249. Factori care contribuie la contaminarea Clostridium tetani:
a) produsele alimentare;
b) apa;
c) excrementele animaliere;
d) solul;
e) încălţămintea, vestimentaţia, instrumentarul medical
contaminate cu sol.
Sursa de infecţie:
a) porcinele, păsări acvatice;
b) vite mari şi mici cornute (văcile, oile, caprele);
c) şobolani, murinele;
d) vitele mari şi mici cornute, caii, porcii.
213
214
II. 8. Parazitozele
218
1289. Mai dependentă de condiţiile mediului ambiant este:
a) ascaridoza;
b) enterobioza;
c) teniarincoza.
1290. Geohelmintiază este:
a) difilobotrioza;
b) ascaridoza;
c) opistorcoza.
219
1297.Gazde definitive pentru teniarincoză sunt:
a) porcinele;
b) vitele mari cornute;
c) oamenii.
1298.Gazde intermediare pentru teniarincoză sunt:
a) vitele mici cornute;
b) oamenii;
c) vitele mari cornute.
1299.Contaminarea omului prin teniarincoză are loc cu:
a) mâinile murdare;
b) carnea afectată, insuficient prelucrată termic;
c) peştele, insuficient sărat.
1300.Cea mai răspândită helmintiază în R. Moldova este:
a) enterobioza;
b) ascaridoza;
c) opistorcoza.
220
1305. Himenolepidoza este:
a) geohelmintiază;
b) biohelmintiază;
c) biohelmintiază degradată.
1306. Mai multe cazuri de ascaridoză sunt depistate în:
a) aprilie-mai;
b) iunie-iulie;
c) decembrie-ianuarie.
1307. Dehelmintizarea totală a populaţiei se efectuează în cazul
nivelului
de afectare cu ascaridoză de:
a) 10%;
b) 15%;
c) 25%.
224
1334. Imunitatea dobândită în helmintiaze conduce la:
a) scăderea intensităţii invaziei;
b) scăderea capacităţii de reproducere a helmintului;
c) creşterea adaptării helmintului faţă de gazdă;
d) prelungirea perioadei de incubaţie epidemiologică;
e) scurtarea vieţii helminţilor.
1335. Helmintiaze cu focalitate naturală sunt:
a) trichineloza;
b) teniarincoza;
c) alveococoza;
d) tenioza;
e) difilobotrioza.
229
c) sursă de invazie pentru trichineloză pot servi atât animalele
domestice, cât şi cele sinantrope şi xenantrope;
d) mecanismul de transmitere se realizează prin vectori
hematofagi;
e) tratamentul sursei de infecţie este foarte eficient cu
preparate anti-parazitare.
231
d) opistorcoza;
e) difilobotrioza.
233
1383. Pentru teniarincoză sunt corecte afirmaţiile:
a) ciclul de dezvoltare se petrece cu schimbul a două gazde;
b) în stadiul de maturizare se localizează în intestinul subţire
al omului;
c) în stadiul larvar se localizează în organismul animalelor
cornute mari;
d) tenia boului atinge lungimea de 4-7 metri;
e) agentul teniarincozei este o nematodă.
1384. Dintre măsurile de combatere a echinococozei fac parte:
a) limitarea contactării omului cu câinii;
b) spălarea mâinilor după contactarea cu câinii şi alte măsuri
de igienă personală;
c) spălarea legumelor, pomuşoarelor, zarzavatului utilizate în
alimentaţie fără prelucrare termică;
d) folosirea apei fierte în consumul zilnic;
e) toate cele enumerate.
Afirmaţia corectă:
a) bolnavul prezintă pericol direct;
b) nu este contagios;
c) manifestările clinice pot reapărea peste decenii fără
exoinfectare;
d) se înregistrează prioritar printre persoanele tinere, calea
principală fiind cea hidrică.
234
Afirmaţia corectă:
a) face parte din arsenalul armei biologice;
b) sunt afectaţi prioritar copiii;
c) e mai răspândită pe continentul african.
1390. Factorii de b) difilobotrioză;
transmitere: c) ascaridoză;
1) prin peşte; d) trichineloză.
2) prin carne; Tipurile de helmintiaze:
3) prin sol; a) geohelmintiază;
4) prin lenjerie; b) helmintiază
1391. Forma nosologică: contagioasă;
1) echinococoza; c) biohelmintiază.
2) ascaridoza;
3) enterobioza; Tipurile de helmintiaze:
a) helmintiază
1392. Forma nosologică: contagioasă;
1) enterobioză; b) biohelmintiază;
2) echinococoză; c) geohelmintiază.
3) tricocefaloză; 235
Helmintiaze:
a) enterobioză;
Afirmaţia corectă:
a) sursă de invazie este omul;
b) există multiple surse de invazie (omul, animalele domestice
şi sălbatice);
c) sursă de invazie sunt câinii, pisicile, lupul, vulpea.
1405.Helmintiaze:
1) difilobotrioza;
2) ascaridoza;
3) echinococoza.
Afirmaţia corectă:
a) este un biohelmint;
b) se află în organismul omului până la 10-20 ani;
c) lungimea helmintului e de 25-30 cm.
1406.Forma nosologică:
1) amebiaza;
2) toxoplasmoza;
3) lamblioza.
Afirmaţia corectă:
a) surse de agenţi patogeni sunt câinii şi pisicile;
b) este o antroponoză;
c) dejecţiile bolnavului ce dezinfectează cu soluţie de lizol de
2%.
1407. Forma Afirmaţia corectă:
nosologică: a) este o antroponoză;
1) toxoplasmoza b) se transmite
; transplacentar;
2) lamblioza; c) este o biohelmintiază.
3) trichineloza.
1408. Forma Afirmaţia corectă:
nosologică: a) sursă de invazie este omul;
1) difilobotrioza; b) este biohelmintiază;
2) teniarincoza; c) gazdă intermediară sunt
3) tenioza. porcii.
1409. Forma nosologică: Afirmaţia corectă:
1) enterobioza; a) se transmite fecal-oral;
238
2) lamblioza;
3) echinococo b) este o helmintiază de
za; contact;
c) este o zooantroponoză.
1416. Helmintiaze: 1)
echinococoza
Afirma corectă: a) este o
ţia biohelmintiază;
239
247
d) intestinală;
e) hepatică.
1465. Printre animale agentul cauzal al pestei se transmite pe cale:
a) hidrică;
b) de contact;
c) prin vectori hematofagi;
d) aerogenă;
e) alimentară.
249
II.10. Epidemiologia militară şi a calamităţilor
2.10.1. Complement simplu
1474. Selectaţi definiţia corectă a epidemiologiei militare:
a) epidemiologia militară este o ştiinţă medico-militară care are
drept scop profilaxia bolilor infecţioase în efectivul militar
în timp de război;
b) epidemiologia militară este un compartiment al
epidemiologiei care are drept scop studierea legităţilor
procesului epidemic în efectivul militar şi elaborarea
sistemului de măsuri profilactice şi antiepidemice;
c) epidemiologia militară este o ştiinţă preocupată de studierea
armei biologice, precum şi a altor metode de nimicire în
masă, elaborarea complexelor de protecţie a efectivului
militar.
1475. Protecţia antibacteriologică a populaţiei şi efectivului
militar preve-
de:
a) un complex de măsuri organizatorice, sanitaro-igienice,
antiepidemice, de tratament şi evacuare, îndreptate la
prevenirea şi lichidarea focarului epidemic în condiţii de
aplicăre a armei biologice;
b) conştientizarea preventivă a populaţiei despre eventuala
aplicare a armei biologice de către inamic, asigurarea
populaţiei cu măşti antigaz şi costume antipestă;
c) efectuarea curentă a recunoaşterii bacteriologice şi
evacuarea populaţiei civile din zonele de aplicare eventuală
a armei biologice.
1476. Observaţia este:
a) un sistem de măsuri antiepidemice cu regim şi restricţie
îndreptate la izolarea totală a focarului epidemic şi
lichidarea morbidităţii in-fecţioase;
b) supravegherea medicală continuă asupra persoanelor civile,
precum şi din efectivul militar, care au fost în zona de
aplicare a armei biologice;
c) un sistem de măsuri de izolare, restricţie şi curativ-
profilactice îndreptate la prevenirea răspândirii bolilor
infecţioase, atât în interiorul focarului, cât şi în afara lui.
1477. Carantina este:
a) un sistem de măsuri antiepidemice cu regim special care ţine
de izolarea totală a focarului epidemic;
250
b) un sistem de măsuri antiepidemice în focar, care prevede în
special supravegherea medicală pe perioada minimă de
incubaţie din momentul izolării ultimului bolnav şi
efectuarea dezinfecţiei terminale;
c) izolarea focarului epidemic cu efectuarea măsurilor
antiepidemice. Pătrunderea persoanelor străine în zona de
carantină este posibilă numai cu permisiunea specială a
comisiei excepţionale.
1478. Prin indicaţie se subînţelege:
a) determinarea teritoriului în care a fost aplicată arma
biologică şi precizarea măsurilor de protecţie a populaţiei;
b) un complex de măsuri destinate depistarii faptului aplicării
armei biologice şi identificarea apartenenţei speciei
agentului patogen;
c) aprecierea situaţiei epidemogene în zona focarului
contaminat şi estimarea pierderilor sanitare ale efectivului.
251
1481. Care dintre calamităţile enumerate, conform clasificaţiei,
aparţin
grupului de calamităţi naturale:
a) cutremure de pământ, erupţii de gaze, incendii, inundaţii;
b) alunecări de teren, depuneri atmosferice abundente, uragane,
erupţii vulcanice;
c) intoxicaţii în masă cu substanţe chimice, apariţia epidemiilor
ca urmare a afectării sistemului de aprovizionare cu apă
potabilă a populaţiei.
1482. Care dintre calamităţile enumerate, conform clasificaţiei,
aparţin
grupului de calamităţi artificiale:
a) telurice;
b) de producere;
c) meteorologice.
1483. Care dintre factorii enumeraţi fac parte din grupul
factorilor cu grad
de afectare în cazul calamităţilor:
a) acţiune termică;
b) gradul înalt de dezvoltare industrială a societăţii;
c) nivelul de informatizare a societăţii.
1484. Câte tipuri de costume antipestă pot fi folosite în cazul
declanşării
unei calamităţi specifice artificiale:
a) două;
b) trei;
c) patru.
1485. Măsuri antiepidemice, întreprinse după declanşarea
calamităţii sunt:
a) elaborarea sistemului de alarmă;
b) vaccinarea după indicaţii;
c) supravegherea epidemiologică strictă.
252
1487.Calamităţile tehnogene se clasifică în calamităţi:
a) sociale;
b) specifice;
c) de transport.
1488.Calamităţile specifice includ:
a) dereglări ale ordinii publice, cutremure de pământ;
b) epidemii;
c) războaie, foamete, bioterorism.
256
2.10.2. Complement compus
1510. Scopurile de bază ale serviciului medico-militar în direcţia
asigură-
rii antiepidemice a efectivului militar sunt:
a) menţinerea situaţiei sanitaro-epidemiologice favorabile şi
prevenirea importului bolilor infecţioase în efectivul militar;
b) organizarea şi asigurarea cu apă potabilă a trupelor în
condiţii de câmp;
c) localizarea şi lichidarea focarelor epidemice apărute în
efectiv precum şi în mediul populaţiei civile din zona de
dislocare a efectivului;
d) preîntâmpinarea apariţiei cazurilor de boli infecţioase în
populaţia civilă surse a căror poate fi efectivul;
e) pregătirea efectivului în scopul profilaxiei bolilor
infecţioase în cazul aplicării armei biologice.
258
1519. Selectaţi metodele posibile de aplicare a armei biologice:
a) contaminarea aerului cu aerosoli bacterieni;
b) infectarea prizionerilor cu eliberarea lor ulterioară;
c) infectarea şi răspândirea vectorilor;
d) diversiuni;
e) există o singură metodă de aplicare, contaminare a apei şi
produselor alimentare.
1520. Despărţiturile de bază ale protecţiei antibacteriene:
a) măsuri efectuate în caz de pericol al aplicării armei
biologice;
b) măsuri efectuate în momentul aplicării armei biologice;
c) dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea;
d) vaccinoprofilaxia;
e) măsuri efectuate după aplicarea armei biologice.
1521. In momentul aplicării armei biologice este necesar a fi
efectuate ur-
mătoarele măsuri:
a) depistarea faptului aplicării armei biologice;
b) vaccinarea populaţiei;
c) informarea populaţiei;
d) utilizarea mijloacelor individuale de protecţie;
e) utilizarea mijloacelor colective de protecţie.
1522. Măsurile de lichidare a consecinţelor armei biologice
includ:
a) profilaxia de urgenţă şi vaccinoprofilaxia;
b) prelucrarea sanitară a efectuvului;
c) prelucrarea sanitară a echipamentului;
d) organizarea asigurării evacuării şi tratamentului efectivului;
e) efectuarea recunoaşterii bacteriologice.
b) parţială;
c) desfăşurată;
d) restrânsă;
e) complexă.
1525. Indicaţia prevede următoarele etape de lucru:
a) primirea, înregistrarea şi selectarea probelor cu prelucrarea
lor primară ulterioară;
b) analiza expres a probelor native;
c) analiza rapidă a materialului biologic îmbogăţit;
d) aprecierea rezultatelor;
e) evaluarea efectului biologic pe animale de laborator.
1526. Măsuri preventive, în cazul condiţiilor excepţionale
provocate de ca-
lamităţi, sunt:
a) educaţia igienică a populaţiei;
b) salvarea răniţilor;
c) pregătirea cadrelor;
d) evacuarea cadavrelor;
e) elaborarea planurilor de acţiune.
1527. Calamităţi naturale sunt:
a) de producţie - cu eliminări de energie mecanică, chimică,
termică, radioactivă, agenţi bacteriologici;
b) cosmice;
c) meteorologice;
d) telurice şi tectonice;
e) sociale - foame, terorism, narcomanie, dezordini sociale.
1528. Riscul răspândirii maladiilor infecţioase în situaţii
excepţionale este
determinat de:
a) situaţia epidemiologică prealabilă în teren;
b) nivelul pregătirii cadrelor medicale;
c) calitatea sistemului de alarmă;
d) nivelul educaţiei igienice a populaţiei;
e) asigurarea cu apă potabilă şi alimente calitative.
263
1543. In cazul când în zona de calamitate au loc mari distrugeri
ale siste-
mului de asigurare materială şi socială, au avut loc
contaminări şi
poluări cu remedii microbiene, toxine, etc., sunt focare de boli
infec-
ţioase, erupţii epidemice şi condiţii ce favorizează
manifectarea lor,
probleme de sănătate, situaţia epidemiologică este apreciată
ca:
a) satisfăcătoare;
b) instabilă;
c) parţial dificilă;
d) nesatisfăcătoare;
e) extraordinară.
1544. Măsurile antiepidemice organizate în situaţii excepţionale se
divizea-
ză în:
a) măsuri de planificare;
b) măsuri preventive;
c) măsuri de restricţie;
d) măsuri efectuate în momentul declanşării calamităţii;
e) măsuri de lichidare a consecinţelor.
268
1562. In cadrul efectuării recunoaşterii sanitaro-epidemiologice
este nece-
sar de a concretiza:
a) situaţia epidemiologică în teritoriul afectat de calamitate sau
în teritoriul de dislocare a efectivului militar şi inamicului;
b) situaţia tehnico-sanitară a rezervoarelor de apă, inclusiv a
apeductelor, fântânilor de mină şi arteziene, rezervoarelor de
suprafaţă, calitatea şi fluxul de apă, efectuarea investigaţiilor
de laborator şi modalitatea de prelucrare a apei potabile;
c) prezenţa instituţiilor alimentare şi starea lor igienică,
posibilitatea utilizării lor pentru alimentaţia efectivului
militar, precum şi a bolnavilor, răniţilor sau sinistraţilor,
caracterul de alimentaţie a populaţiei locale, prezenţa
rezervelor de produse alimentare, calitatea lor şi condiţiile
de păstrare;
d) condiţiile de salubrizare a localităţilor, evacuarea şi
prelucrarea deşeurilor etc.;
e) prezenţa rezervelor de substanţe dezinfectante, preparate
biologice, medicamente, cantitatea şi calitatea lor, condiţiile
şi termenele de păstrare, etc.
271
3) observarea;
4) recunoaşterea sanitaro-epidemiologică:
a) meteorologice;
b) specifice.
Metode de indicaţie:
1573. Tipul de indicaţie: a) vizuală;
1) nespecifică; b) investigaţii
bacteriologice.
2) specifică;
3) investigaţii serologice;
4) colectarea obiectelor suspecte;
5) investigaţii fizico-chimice.
272
Epidemiologia bolilor netransmisibile
3.1.1. Complement simplu
1574. Ponderea înaltă a morbidităţii neinfecţioase în Republica
Moldova
este determinată de :
a) maladiile sistemului cardiovascular;
b) maladiile sistemului nervos central;
c) maladiile sistemului endocrin.
1575. Factorii de risc ce contribuie la contractarea maladiilor
neinfecţioa-
se sunt:
a) migraţia populaţiei;
b) caracterul alimentaţiei;
c) natalitatea.
1576. Metodele de prevenţie a maladiilor neinfecţioase sunt:
a) supravegherea bolnavilor cronici
b) metoda pasivă de depistare a bolnavilor;
c) promovarea sănătăţii.
1577. Cele mai răspândite forme nosologice din grupul
maladiilor cardio-
vasculare sunt:
a) boala reumatică a inimii;
b) boala hipertonică;
c) cardiomiopatia.
1578. Pentru Republica Moldova sunt caracteristice următoarele
maladii
ecologice:
a) guşa endemică;
b) alopecia;
c) maladii cutanate.
1579. Concepţul de profilaxie în bolile netransmisibile se
realizează prin:
a) profilaxia de urgenţă;
b) profilaxia primară;
c) ambele activităţi menţionate în p.1 şi p.2.
1580. Profilaxia primară:
a) asigură preîntâmpinarea bolilor prin detectarea la populaţie
a prezenţei şi acţiunii factorilor de risc;
273
b) prevede tratamentul complex al pacienţilor cu boli
netransmisibile;
c) nu are importanţă în prevenirea bolilor netransmisibile.
274
1587. Cancerul de sân:
a) se înregistrează cu aceeaşi frecvenţă la toate vârstele;
b) reprezintă prima cauză de mortalitate prin cancer în rândul
femeilor;
c) la femeile de până la 40 ani nu se înregistrează.
1588. Cancerul de sân reprezintă:
a) cea mai frecventă formă de tumoare la femei;
b) formă de cancer rar întâlnită în Republica Moldova;
c) problemă de sănătate publică doar pentru ţările cu o
economie dezvoltată.
275
1593. Supravegherea epidemiologică a morbidităţii nu include:
a) evaluarea factorilor şi condiţiilor de risc în dezvoltarea
morbidităţii în populaţie;
b) evaluarea eficienţei aplicării preparatelor farmaceutice în
tratamentul diferitor maladii la nivel de populaţie;
c) evaluarea programelor de profilaxie şi control al
morbidităţii în populaţie.
1594. Scopul supravegherii epidemiologice este:
a) diminuarea morbidităţii la nivel populaţional;
b) eradicarea unor boli în parte;
c) diminuarea morbidităţii la nivel populaţional şi/sau
eradicarea unor boli în parte.
276
d) apar doar în statele cu economie în curs de tranziţie;
e) supravegherea epidemiologică în bolile netransmisibile
necesită intervenţii la nivel naţional şi internaţional.
279
d) recuperarea medicală a persoanelor afectate de boli
netransmisibile;
e) măsuri specifice de profilaxie a bolilor netransmisibile.
280
1619. Factorii de risc în dezvoltarea bolii ischemice a inimii sunt:
a) condiţiile de trai;
b) fumatul;
c) folosirea drogurilor;
d) alimentaţia incorectă;
e) hipodinamia.
281
1624. Profilaxia secundară a bolii cancerigene include:
a) depistarea cancerului incipient;
b) depistarea ocazională sau prin screening la grupuri cu risc
(radio-logic, endoscopic);
c) stabilirea indicaţiei terapeutice şi a pronosticului;
d) aplicarea tratamentului şi supravegherea evoluţiei;
e) evitarea contactului cu factorii cancerigeni.
282
IV.1. Promovarea sănătăţii
283
d) implicarea activă a populaţiei în luarea deciziilor privind
propria stare de sănătate;
e) cele menţionate în punctele a şi b.
284
V. ABORDAREA PROGRAMATA A EPIDEMIOLOGIEI
BOLILOR INFECŢIOASE
Tabelul 1
Clasificarea bolilor infecţioase
Antroponoze Zoo- Zooant Sapro
intes aero trans- tegu- noze ro- ponoze
-noze
tinal - misive men-
e gene tare
Dizenteria
viţeilor
Borelioza Laim
Infecţia HIV
Febra galbenă
Iersinioza
Shigheloza
Malaria
Gripa
Tifosul
exantematic
Sifilisul
Pesta
Gonoreea
Tularemia
Ascaridoza
Antraxul
Bruceloza
Febra Q
Ornitoza
Febra galbenă
Aspergiloza
Oreionul
Febra tifoidă
HVA
HVB
HVE
Difteria
Variola
Varicela
Rubeola
Tenioza
Rujeola
Poliomielita
Boala aftoasă
Enterobioza
Echinococoza
Pesta câinilor
285
Tabelul 2
Agenţii patogeni ai bolilor infecţioase
minţi
ocheţ
midii
Fung
iRicte
Mico
opod
Nr
Chla
Denumirea bolii
Viru
ozoa
Bact
Artr
Prot
Spir
plas
suri
ttsii
Hel
erii
d/o
e
i
1. Infecţia HIV
2. Ornitoza
3. Tifos exantematic
4. Tifos recurent
5. Boala Laim
6. Difteria
7. Scarlatina
8. Malaria
9. Candidoza
10. Amebiaza
11. Trichineloza
12. Scabia
13. Gripa
14. Febra Q
15. Tricofitia
16. Holera
17. Sifilisul
18. Tetanosul
19. Rabia
20. Shigeloza
21. Hepatita virală A
22. Hepatita virală B
23. Micoplasmoza
24. Rujeola
25. Tenioza
26. Poliomielita
27. Oxiuriaza
28. Iersinioza
29. Campilobacterioza
30. Tularemia
31. Antraxul 286
32. Aspergiloza
287
288
Tabelul 5
Vectori - transmiţători ai agenţilor patogeni
Nr.
muştele de casă
d/o Vectori
hematofage
ploşniţele
moschiţii
Formele
puricii
păduchii
căpuşele
tăunii
muştele
ţânţarii
nosologiCe^.
1. Tifosul
exantematic
2. Malaria
3. Tifosul recurent
4. Febre hemoragice
5. Tripanosomoza
6. Antraxul
7. Febra galbenă
8. Febra Q
9. Leişmanioza
10. Febra Dengue
11. Encefalita de
primă-vară-vară
12. Febra Ţuţugamuşi
13. Encefalita j
aponeză
14. Oncocercoza
15. Pesta
16. Febra papataci
17. Tularemia
Tabelul 6
Manifestările procesului epidemic
Epizooti
Manifestări ale procesului
Pandem
Panzoot
Focalita
epidemi
Endemi
Epidem
Erupţie
sporadi
Infecţie
natural
exotică
Cazuri
epidemic
Definiţia
că
ce
te
ie
ie
ie
e
e
Răspândire intensivă a
infecţiei depăşind nivelul
obişnuit pe un teritoriu
anumit.
Creştere neobişnuită intensă a
morbidităţii în ţară ori în
câteva ţări.
289
Nivelul obişnuit multi-
anual pe teritoriul dat. __________________________________
Răspândire intensivă a
maladiei în câteva ţări
sau pe câteva continente. _______________________________
Zoonoze răspândite pe
un teritoriu cu landşaft
sau biotop specific.
Omul se molipseşte
nimerind în
această zonă. _________________________________________
Apariţie bruscă, conco-
mitentă a câtorva
cazuri de aceeaşi
infecţie, legate de
aceeaşi sursă sau cale
de transmitere.________________________________________
Infecţii ce nu se
înregistrează, de
obicei, pe teritoriul dat,
importate din
alte ţări sau continente. _________________________________
Răspândire intensivă neo-
bişnuită a infecţiei la ani-
male________________________________________________
Răspândire intensivă
largă a infecţiei printre
animale în câteva ţări
ori continente.
Tabelul 7
Particularităţile procesului epidemic
\ Particularităţi
focalitat
Sezonali- Terito- Intensitatea Grupuri
tatea riul de risc
pii
up
nd
im
Infecţii
ad
ba
pa
va
pr
pe
ur
pr
ep
rn
ru
zu
ră
eco
ra
ca
\
so
er
of
ul
id
to
al
aia
ri
ci
Infecţia HIV
Pseudomonoza
Gripa
290
Tifosul
exante-matic
HVA
HVB
Holera
Pesta
Tetanosul
Rujeola
Leptospirozel
e
Rubeola
Shigeloza
Febra Q
Salmonelozel
e
Bruceloza
Poliomielita
Tuberculoza
Antraxul
Rabia
Ascaridoza
Oxiuriaza
Febra
galbenă
Malaria
Sifilisul
Epidermofiţia
291
292
Tabelul 9
Măsuri antiepidemice în focar în privinţa sursei de infecţie
Nr. Indicaţii Dezinfecţia
Termenul supravegherii de
Indicaţi materialul pentru
d/o pentru în focar
E posibil tratamentul la
Examen de laborator la
spitalizare
\ Măsurile
epidemiologice
curentă
examinare
obligatorii
clinice
terminală
dispensar
externare
domiciliu
Infecţia \
1. HVA
2. HVB
3. HVC
4. Shigeloza
5. Febra tifoidă
6. Holera
7. Salmoneloza
8. Poliomielita
9. Difteria
10. Rujeola
11. Rubeola
12. Tusea convulsivă
13. Scarlatina
14. Inf. meningococică
15. Tuberculoza
16. Tifosul exantematic
17. Malaria
18. Leptospiroza
19. Febra Q
20. Rabia
21. Tetanosul
22. Gonoreea
23. Sifilisul
24. Oxiuriaza
293
25. Ascaridoza
26. Trichineloza
27. Difilobotrioza
28. Tenioza
29. Amebiaza
294
295
296
297
298
299
300
301
302
303
304
305
306
Tabelul 23
Spectrul de activitate a unor dezinfectanţi
Denumirea Bacte- Viru- Micro Fungi Can- Spor
rii suri bacterii dide
i
Acvabor
Aldazan 2000
Amocid
Amfolan
Aerodezin 2000
Belasept
Belor
Blanizol
Gigasept FF
Hipoclorită de calciu
neutră
Hipoclorită de sodiu
Glutaral
Aldehidă glaturală
Sare ditribazică a
hipo-
cloritei de calciu
Dezoxcon - 1
Dezoform
Deconex 50 FF
Lizoformină
Anolit neutru
Pantocid
Apă oxigenată
Sanifect -128
Secusept Forte
Septabic
Septodor
Alcool etilic sintetic
rec-
tificat
Sulfoclorantină
Formalină
Cloramină
Clorină
Clorură de var
307
VI. Cheia de rezolvare a testelor
1. Complement simplu
Testul dintr-o întrebare simplă sau dintr-o afirmaţie urmată de
trei răspunsuri posibile, notate cu literele a, b, c, dintre care numai
unul este corect.
Întrebarea sugerează întotdeauna existenţa unui singur răspuns
corect. Exemplu:
Indicele prevalentei are importanţă majoră în cazul:
a) shigelozelor;
b) tuberculozei;
c) oxiurozei.
Răspunsul corect este „ b ".
2. Complement compus
Testul este asemănător cu cel precedent, de care se deosebeşte
doar prin numărul divers de răspunsuri corecte. Deşi întrebarea
sugerează întotdeauna existenţa răspunsurilor multiple, nu specifică
în mod deliberat numărul acestora, tocmai pentru a oferi studentului
(cursantului) posibilitatea unei autoverificări mai aprofundate.
Exemplu:
Spitalizarea este obligatorie în cazul:
a) shigelozelor;
b)febrei tifoide;
c) tifosului exantematic;
d)salmonelozelor;
e) tetanosului.
Răspunsul corect este: b, c, e.
3. Asociere simplă
Testul prezintă o coloană numerică notată cu cifre, cuprinzând
noţiuni şi o coloană alfabetică notată cu litere, cuprinzând afirmaţii.
Se cere corelarea noţiunii din coloana numerică şi afirmaţia
corespunzătoare din coloana alfabetică.
308
Exemplu:
Stabiliţi corespunderea între:
grupa de infecţii şi sursele de agenţi patogeni:
1) antroponoze;
2) zoonoze;
3) sapronoze;
a) omul;
b) solul, apa;
c) animalele.
Răspunsul corect este: 1a, 2c, 3.
309
VII. Modalitatea de utilizare a tabelelor
312
N.B. In orele de clasă studenţii (cursanţii) studiază tema şi după
completarea tabelelor pot raporta rezultatele oral, având ca oponenţi
pe toţi membrii grupei, care se implică în discuţie, profesorul
efectuând remarcile şi concluziile de rigoare.
313
VIII. RĂSPUNSURI LA TESTE
1. b 37. a
2. a 38. a
3. c 39. a
4. c 40. c
5. b 41. a
6. c 42. a
7. c 43. c
8. a 44. b
9. b 45. c
10. c 46. b
11. a 47. b
12. a 48. a
13. b 49. b
14. b 50. b
15. c 51. c
16. a 52. a
17. b 53. a
18. c 54. c
19. b 55. a
20. a 56. b
21. c 57. a
22. c 58. a
23. b 59. b
24. a 60. b
25. a 61. c
26. b 62. a
27. b 63. c
28. a 64. a,b,d
29. a 65. b,c,e
30. b 66. b,c,d
31. b 67. a,c,d
32. a 68. a,b,c
33. b 69. a,b,c
34. a 70. a,b,d
35. b 71. a,b,d
36. c 72. a,c,d
73. b,d,e 111. 4a,3b,1c,2d
314
Continuare
74. b,c,e 112. 2a,1b,3c,4d
75. a,b,c 113. 1a,2b,3c
76. c,d,e 114. 2a,1b,3c
77. a,d 115. 1a,2b,3a,4b
78. b,c,e 116. 3a,1b,2c,4d
79. b,c, d 117. 3a,2b,4c,1d
80. a,b,c 118. 3a,1b,2c,4d
81. a,b,c,e 119. c
82. a,b,c,e 120. b
83. b,d 121. b
84. a,c,d,e 122. c
85. b,c,e 123. b
86. a,b,c,e 124. b
87. a,c,e 125. b
88. a,c,e 126. c
89. b,c 127. b
90. b,c 128. a
91. c,d,e 129. b
92. b,d 130. c
93. b,c,e 131. b
94. 1a,2b,3c 132. c
95. 1a,2b,3c,4d 133. c
96. 1c,2a,3b 134. b
97. 1b,2c,3a 135. b
98. 2a,1b,3c,4d 136. b
99. 1a,2b,3c 137. a
100. 2a,1b,3c,4d 138. c
101. 3a,1b,4c,2d 139. b
102. 2a,4b,5c,3d,1e 140. a
103. 3a,2b,1c, 141. b
104. 2a,1b,3c,4d 142. b
105. 1a,2b,3c,4d 143. a
106. 1a,2b,3c,4d 144. b
107. 3a,4b,2c,1d 145. a
108. 3a,4b,1c,2d 146. b
109. 3a,1b,2c 147. b
110. 4a,1b,2c,3d 148. c
315
Continuare
149. b 187. b
150. c 188. c,e
151. c 189. a,c,e
152. b 190. a,b,c
153. c 191. c,d
154. c 192. a,e
155. a 193. a,b,d,e
156. c 194. a,d
157. a 195. b,c,d
158. c 196. a,b,d
159. a 197. a,b,c
160. b 198. b,d,e
161. a 199. a,b,d
162. c 200. a,c,d,e
163. b 201. b,d,e
164. c 202. a,b,c,d
165. c 203. b,e
166. b 204. 1a,2b,3c,4d
167. a 205. 3a,2b,1c,4d
168. c 206. 2a,4b,1c,3d
169. b,e 207. 2a,1b,4c,3d
170. a,c 208. 2a,1b,4c,3d
171. a,b,c,d 209. 1a,2b,3c
172. b,c,d 210. 1a,2b,3c,4d
173. b,c,d 211. a
174. a,c,d 212. c
175. a,d 213. c
176. a,c,d 214. c
177. b,c 215. c
178. a,b,e 216. a
179. a,c,d,e 217. b
180. a,c,d 218. c
181. a,b,c,e 219. c
182. b,c,e 220. c
183. a,b,d,e 221. c
184. b,c,d 222. b
185. c,e 223. b
316
Continuare
186. d,e 224. b
225. a 263. c
226. c 264. a
227. c 265. a
228. b 266. b
229. c 267. b
230. b 268. c
231. c 269. a
232. a 270. c
233. c 271. a
234. a 272. b
235. c 273. b
236. b 274. b
237. c 275. c
238. b 276. a
239. c 277. b
240. c 278. a
241. c 279. c
242. b 280. b
243. b 281. b
244. a 282. a
245. c 283. b,c
246. b 284. a,b
247. b 285. a,b,d,e
248. c 286. c,d
249. b 287. a,b,c
250. a 288. a,b,c,d
251. b 289. a,b,c,d
252. b 290. a,b,c,e
253. c 291. c,e
254. b 292. a,b,e
255. b 293. b,c,d,e
256. b 294. a,d,e
257. a 295. b,c,d
258. a 296. a,b,d,e
259. a 297. a,d
260. c 298. b,c,d
317
Continuare
261. a 299. a,d,e
262. b 300. a,b,c
301. a,b,c 339. 4a,3b,2c,1d
302. c,d,e 340. 2a,3b,1c,4d
303. b,c,d 341. 4a,3b,2c,1d
304. a,b,e 342. 2a,4b,1c,3d
305. a,c 343. 2a,3b,4c,1d
306. e 344. b
307. a,b,c,e 345. a
308. b,d 346. c
309. b,c,e 347. c
310. b,c,d 348. a
311. a,b,e 349. b
312. a,c,d 350. b
313. b,d 351. a
314. a,b,e 352. a
315. a,d,e 353. b
316. a,b,d 354. b
317. a,b,e 355. b
318. a,c,e 356. a
319. a,e 357. c
320. a,b 358. b
321. 1a,2b,3a,4b 359. c
322. 4a,3b,2c,1d 360. a
323. 2a,1b,1c,2d,1e 361. c
324. 2a,3b,1c 362. c
325. 4a,1b,2c,3d 363. a
326. 4a,1b,2c,3d 364. c
327. 3a,2b,1c 365. b
328. 4a,2b,3c,1d,5e 366. a
329. 2a,3b,1c 367. b
330. 4a,1b,2c,3d 368. b
331. 2b,3c,1d 369. b
332. 2a,1b,4c,3d 370. a,b
333. 3a,4b,1c,2d 371. a,b
334. 2a,3b,1c,4d 372. b,d,e
335. 2a,3b,1c,4d 373. a,c,e
318
Continuare
336. 1a,2b,3c,4d 374. d
337. 1a,5b,2c,3d,4e 375. d
338. 4a,3b,2c,1d 376. c,d
377. b 415. b
378. b,c,d,e 416. b
379. a,b,c,d 417. b
380. a,b,c 418. a
381. a,b,e 419. c
382. a,b,c,d 420. a
383. d 421. a
384. d 422. a
385. b 423. c
386. a,d,e 424. b
387. b,c,e 425. c
388. a,b,e 426. b
389. c 427. c
390. c 428. b
391. c 429. b
392. a 430. b
393. b 431. a
394. c 432. b
395. b 433. a
396. b 434. c
397. b 435. a
398. c 436. b
399. b 437. c
400. b 438. a
401. a 439. c
402. b 440. c
403. b 441. a
404. c 442. c
405. a 443. c
406. c 444. c
407. b 445. a
408. b 446. c
409. b 447. b
410. b 448. b
319
Continuare
411. c 449. a
412. b 450. a
413. a 451. a
414. b 452. a
453. a 491. a,b,e
454. a 492. a,b,c
455. a 493. a,b,c
456. b 494. a,d,e
457. a 495. d
458. a 496. a,c,e
459. a 497. c
460. c 498. d
461. c 499. a,b,d,e
462. b 500. b
463. b 501. a,c
464. b 502. b,c
465. c 503. b
466. a,e 504. a,b,d,e
467. a,c,d 505. b,c
468. b,d,e 506. a,b
469. b,c,e 507. c,d,e
470. a,d,e 508. a,b,d
471. c,d,e 509. a,c
472. b,c 510. b,c,d
473. b,c 511. c,d,e
474. a,b,e 512. b,c,d
475. b,c,d 513. b,c,d
476. b,d 514. a,b,d
477. a,d,e 515. a,e
478. a,c,e 516. a,b,e
479. a 517. d,e
480. c 518. a,b,c
481. b,d,e 519. b,d,e
482. a,c,d,e 520. a,c,d
483. a,b,c,e 521. a,c,e
484. b,d,e 522. a,c,e
485. a,b,d 523. b,c,d
320
Continuare
486. a,b,e 524. a,d,e
487. a,b,c,d 525. a,b
488. a,b,c 526. a,b,c,d
489. c,d,e 527. a,b,c
490. b,c,e 528. a,b,c,d
529. a,d 567. b
530. d,e 568. c
531. a,b,c 569. c
532. a,b 570. b
533. a,b 571. c
534. d,e 572. c
535. 4a,3b,2c,1d 573. b
536. 1a,2b,3c,4d 574. c
537. 1a,2c,3b 575. a
538. 1c,2b,3a 576. a
539. 1a,2c,3b 577. b
540. 1b,2c,3a 578. b
541. 1b,2c,3a ? 579. b
542. 1c,2a,3b 580. a
543. 1b,2a,3d,4c 581. a
544. 1b,2a,3c,4d 582. b
545. 1b,2a,3a,4b 583. b
546. b 584. c
547. b 585. b
548. a 586. a
549. b 587. b
550. a 588. b
551. a 589. a
552. b 590. c
553. a 591. c
554. c 592. b
555. b 593. c
556. a 594. a
557. a 595. a
558. a 596. c
559. a 597. c
560. b 598. c
321
Continuare
561. c 599. c
562. a 600. a
563. b 601. b
564. c 602. c
565. c 603. b
566. a 604. a,b,c
605. a,b,c 643. a
606. b,d,e 644. 1e,2d,3b,4a,5c
607. b,c,e 645. 1c,2b,3d,4e,5a
608. a,b,e 646. 1a,2d,3b,4c,5e
609. a,b,e 647. 1c,2e,3d,4b,5a
610. a,b,d 648. 1a,2c,3d,4e,5b
611. a,b,c 649. 1a,2b,3b,4b,5a
612. a,b,e 650. 1c,2d,3b,4e,5a
613. a,b,c 651. 1a,1b,1c,2d,2e,2f
614. a,b,c 652. 1a,2b,3c
615. b,c,d 653. 1b,2a,3c
616. a,b,e 654. 1a,2b, 4c,3d
617. a,b,d 655. 1a,2b
618. c,d,e 656. a
619. a,b,c 657. c
620. c,d,e 658. a
621. b,c,d 659. b
622. b,c,d 660. a
623. b,c,d 661. b
624. a,c,d 662. b
625. a,c,e 663. c
626. a,d,e 664. b
627. b,c,d 665. b
628. b,d,e 666. b
629. a,b,e 667. b
630. b,c,d 668. b
631. a,b,c 669. c
632. c,d,e 670. a
633. b,c,d 671. c
634. a,b,c 672. b
635. a,b,c 673. a
322
Continuare
636. b,c,e 674. c
637. a,d,e 675. a
638. c,d,e 676. a
639. a,b,e 677. b
640. b,c,d 678. c
641. a,b,c,d 679. b
642. a,c,d 680. a
681. b 719. a
682. b 720. b
683. a 721. b
684. a 722. c
685. b 723. c
686. b 724. b
687. c 725. c
688. a 726. a
689. c 727. b
690. a 728. b
691. c 729. a
692. c 730. a
693. b 731. c
694. b 732. c
695. c 733. a
696. b 734. b
697. b 735. c
698. c 736. c
699. b 737. a
700. b 738. a
701. b 739. c
702. c 740. a
703. c 741. a
704. c 742. b
705. a 743. a
706. a 744. b
707. a 745. c
708. a 746. c
709. c 747. a
710. a 748. a
323
Continuare
711. b 749. a
712. a 750. b
713. b 751. a
714. c 752. a
715. c 753. c
716. b 754. b
717. a 755. c
718. a 756. a
757. a 795. a
758. a 796. c
759. a 797. c
760. b 798. b
761. a 799. a
762. b 800. b
763. c 801. a
764. b 802. a,c,d
765. b 803. a,b,c
766. c 804. a,d,e
767. b 805. a,b,e
768. b 806. b,c,d
769. b 807. c,d,e
770. c 808. a,c,e
771. a 809. a,b,c
772. c 810. a,b,e
773. b 811. b,c,e
774. c 812. b,c,d
775. b 813. b,d,e
776. a 814. a,d,e
777. b 815. a,b,c
778. c 816. a,d,e
779. c 817. a,c,e
780. c 818. b,e
781. c 819. a,b,c
782. c 820. a,b
783. c 821. a,c,d
784. c 822. b,e
785. c 823. a,b,e
324
Continuare
786. b 824. a,b
787. b 825. a,b,d
788. b 826. a,b,c
789. a 827. a,c,d
790. a 828. a,c,e
791. a 829. a,c,d
792. b 830. b,c,e
793. b 831. a,c,e
794. a 832. a,c,d
833. b,c,e 871. a,b,e
834. b,d,e 872. a,b,d
835. b,c,e 873. a,b,e
836. a,b,c,d 874. a,e
837. c,d 875. b,e
838. a,b,d 876. a,d,e
839. a,b,c 877. b,c,d
840. a,c,d 878. c,d,e
841. a,b 879. b,c,d
842. d,e 880. a,b,e
843. b,c,d,e 881. a,b,c
844. b,c,d 882. b,c,e
845. a,b,e 883. a,b,d
846. a,b,c,d 884. a,b,d
847. a,b,e 885. b,c
848. a,b 886. a,b,c
849. a,b,d,e 887. a,b,c
850. b,c,d 888. a
851. a,b,e 889. e
852. a,c,d 890. d
853. c,d,e 891. e
854. a,c,d,e 892. d
855. b,c,d 893. a
856. a,b,c,e 894. b,c,d
857. a,c,d 895. a,b,d
858. a,b,e 896. a,b,d,e
859. a,b,c 897. b,d,e
860. a,b 898. a,b,c
325
Continuare
861. a,d,e 899. a,b,c,d
862. a,c,e 900. a,c,d,e
863. a,b,e 901. a,b,e
864. a,c 902. a,c,e
865. a,b 903. a,d,e
866. c,d,e 904. a,b,d
867. b,c,d 905. a,b,d
868. a,d,e 906. d,e
869. a,c,d 907. b,c
870. a,d,e 908. b
909. d,e 947. 1c,2b,3a
910. b,c,e 948. 1b,2c,3a
911. b,c,d 949. 1c,2a,3b
912. b,c,d 950. 1b,2c,3a
913. a,b,c,d 951. 1b,2a,3c
914. 1c,2b,3a 952. 1c,2a,3b
915. 1c,2b,3d,4a 953. 1b,2a,3c
916. 1d,2b,3a,4c 954. 1b,2a,3c
917. 1b,2c,3a 955. 1b,2c,3a
918. 1b,2a,3c,4d 956. b
919. 1d,2a,3b,c 957. b
920. 1d,2c,3a,4b 958. c
921. 1d,2b,3a,4c 959. b
922. 1d,2c,3a,4b 960. a
923. 1a,2b,3c,4d 961. b
924. 1a,2b,3c 962. c
925. 1a,2b,3c,4d 963. b
926. 1a,2b,3c,4e,5d 964. b
927. 1a,2c,3b,4d 965. c
928. 1a,2b,3c,4d 966. b
929. 1c,2d,3b,4a 967. a
930. 1a,2b,3c,4d 968. b
931. 1b,2a,3c 969. c
932. 1b,2c,3a 970. a
933. 1b,2c,3a 971. b
934. 1c,2a,3b 972. b
935. 1a,2a,3b 973. c
326
Continuare
936. 1b,2a,3c 974. a
937. 1c,2a,3b 975. b
938. 1b,2a,3c 976. a
939. 1b,2c,3a 977. a
940. 1b,2a,3c 978. b
941. 1b,2c,3a 979. b
942. 1b,2c,3a 980. b
943. 1b,2a,3c 981. b
944. 1b,2c,3a 982. c
945. 1b,2c,3a 983. b
946. 1b,2c,3a 984. a
985. b 1023. 1c,2a,3b
986. c 1024. 1e,2c,3d,4b,5a
987. c 1025. 1b,2c,3a
988. b 1026. 1c,2a,3b
989. c 1027. 1c,2a,3b
990. a 1028. 1c,2a,3b
991. c 1029. 1b,2a,3c
992. a 1030. 1c,2a,3b
993. c 1031. 1b,2a,3c
994. a,c,d,e 1032. 1b,2a,3c
995. a,b 1033. 1c,2a,3b
996. a,c,d 1034. 1b,2a,3c
997. b,d,e 1035. 1c,2e,3a,4b,5d
998. a,b,c 1036. b
999. a,c,e 1037. b
1000. b,c,d 1038. c
1001. a,c,d,e 1039. b
1002. a,d,e 1040. b
1003. a,b,d 1041. c
1004. a,c 1042. b
1005. c 1043. b
1006. b 1044. c
1007. a,b,c,d 1045. c
1008. b,c,d 1046. c
1009. a,b,c 1047. b
1010. a,c,e 1048. a
327
Continuare
1011. a,b 1049. c
1012. b 1050. a
1013. b 1051. b
1014. c 1052. c
1015. a,b,d,e 1053. a
1016. a,b,c,d 1054. c
1017. c 1055. a,d,e
1018. 1a,2b,3c 1056. a,b,d
1019. 1a,2b,3c,4d 1057. a,b,c
1020. 1d,2c,3b,4a 1058. a,b
1021. 1c,2a,3b 1059. c,d,e
1022. 1a,2b,3c,4d,5e 1060. b,c
1061. b,c,e 1099. a
1062. a,b,c,d 1100. c
1063. b,c,d 1101. a
1064. c 1102. c
1065. a,d 1103. a
1066. a,b,c,d 1104. b
1067. a,b 1105. b
1068. a,b,c 1106. a
1069. b,c,d,e 1107. c
1070. a,b,c 1108. b
1071. a,d 1109. a
1072. a,d,e 1110. c
1073. a,b,c,e 1111. a,d,e
1074. b,c,e 1112. a,c,d
1075. a,b,c,d 1113. a,d,e
1076. a,b,c 1114. a,b,d
1077. a,b,c,d 1115. a,b,c
1078. c 1116. a,b,e
1079. a,b,c,d 1117. a,b,c,e
1080. 1b,2c,3d,4a 1118. b
1081. b,c,a,d 1119. a,c,d
1082. a,b,c,d,e 1120. c,d,e
1083. a,b,c,d 1121. b,c,e
1084. a,c,b,d 1122. a,b,d
1085. a 1123. b,c,d
328
Continuare
1086. c 1124. d,e
1087. c 1125. c,d,e
1088. c 1126. a,b,e
1089. b 1127. a,b,c
1090. c 1128. b,c,d
1091. c 1129. b,d
1092. a 1130. b,d
1093. b 1131. b,c
1094. c 1132. a,b
1095. b 1133. c,d,e
1096. c 1134. a
1097. a 1135. c
1098. c 1136. a,d,e
1137. a,d,e 1175. a
1138. d 1176. c
1139. d,e 1177. b
1140. a,b,c 1178. c
1141. b 1179. a
1142. a,d 1180. a
1143. b,e 1181. b
1144. a,b,c,d 1182. b
1145. a,d 1183. c
1146. a,b 1184. c
1147. a,c,d,e 1185. c
1148. b,c,e 1186. c
1149. a 1187. a
1150. a,c 1188. c
1151. a,b,d 1189. a
1152. 1a2,d,3c,4b 1190. b
1153. 1c,2a,3d,4b 1191. c
1154. 1b,2c,3a 1192. b
1155. 1d,2b,3a,4c 1193. b
1156. 1b,2a,3c 1194. b
1157. 1d,2a,3b,4c 1195. a
1158. 1b,2a,3c,4d 1196. a
1159. 1a,1c,2b,2d 1197. b
1160. 1a,2c,3b 1198. b
329
Continuare
1161. 1d,2a,3b,4c 1199. b
1162. 1c,2a,3b,4d 1200. c
1163. c 1201. c
1164. c 1202. a
1165. b 1203. c
1166. a 1204. b
1167. c 1205. a
1168. a 1206. b
1169. c 1207. b
1170. b 1208. b
1171. c 1209. a
1172. b 1210. c
1173. b 1211. a,b,e
1174. b 1212. a,b,c
1213. d,e 1251. a,b,e
1214. a,b,c,d 1252. 1a,2d,3b,4c
1215. a,c,d,e 1253. 1c,2b,3d,4a
1216. a,b,c,e 1254. 1c,2d,3b,4a
1217. a,b,d 1255. 1c,2b,3a,4d
1218. c,e 1256. 1b,2d,3a,4c
1219. b,c,e 1257. 1d,2e,3c,4a,5b
1220. a,b,e 1258. 1b,2a,3d,4c
1221. a,c,d 1259. a
1222. a,c,d,e 1260. a
1223. b 1261. b
1224. a,b,c 1262. b
1225. c 1263. b
1226. a,b,d 1264. b
1227. a 1265. c
1228. b,c,e 1266. c
1229. c,d,e 1267. a
1230. a,c,d 1268. c
1231. a,b,d 1269. a
1232. a,b,c 1270. a
1233. a,b,c 1271. b
1234. b,c,d 1272. c
1235. b.d,e 1273. c
330
Continuare
1236. e 1274. b
1237. a,b,e 1275. c
1238. a,b 1276. b
1239. a,c,d,e 1277. c
1240. a,b,c 1278. b
1241. a,d,e 1279. c
1242. a,b,c 1280. b
1243. b,c,e 1281. c
1244. a,e 1282. a
1245. a,b,c,d 1283. c
1246. d 1284. b
1247. a,c 1285. a
1248. d,e 1286. c
1249. c,e 1287. b
1250. b,c,d 1288. c
1289. a 1327. a
1290. a 1328. b
1291. b 1329. a
1292. b 1330. b,c,d
1293. c 1331. a,c,e
1294. a 1332. a,b,c
1295. a 1333. a,c,d
1296. b 1334. a,b,d,e
1297. c 1335. a,c
1298. c 1336. b,d
1299. b 1337. a,c,d
1300. a 1338. a,c,d
1301. b 1339. c,d
1302. c 1340. a,b
1303. b 1341. a,d,e
1304. a 1342. a,b,c
1305. b 1343. a
1306. c 1344. b,d,e
1307. c 1345. b,d,e
1308. a 1346. b,c,e
1309. a 1347. b,c,e
1310. a 1348. c
331
Continuare
1311. b 1349. a,b,d,e
1312. c 1350. a,c,d
1313. b 1351. a,c,d
1314. b 1352. a,c
1315. a 1353. b,d,e
1316. a 1354. a,c,d
1317. c 1355. a,b,d
1318. c 1356. b,c,d
1319. c 1357. a,b
1320. a 1358. a,b
1321. b 1359. a,b,c
1322. a 1360. b,c,d
1323. a 1361. a,b,c
1324. a 1362. a,c,d,e
1325. b 1363. a,b,c
1326. b 1364. c,d,e
1365. a,c 1403. 1b,2a,3c
1366. c,d,e 1404. 1b,2a,3c
1367. b,c,e 1405. 1b,2c,3a
1368. a,b,c 1406. 1c,2a,3b
1369. a,b,d 1407. 1b,2a,3c
1370. a,b,c 1408. 1a,2b,3c
1371. c,d,e 1409. 1b,2a,3c
1372. a,c 1410. 1c,2b,3a
1373. d,e 1411. 1b,2a,3c
1374. c,d,e 1412. 1c,2a,3b
1375. d,e 1413. 1a,2b,3c
1376. c,e 1414. 1c,2a,3b
1377. a,b,c 1415. 1c,2a,3b
1378. a,b,c,d 1416. 1c,2a,3b
1379. a,b,c 1417. 1c,2b,3a
1380. a,b,d 1418. 1b,2a,3c
1381. b,e 1419. b
1382. b,c 1420. c
1383. a,b,c,d 1421. c
1384. a,b,c 1422. c
1385. a,b,c 1423. b
332
Continuare
1386. 1c,2d,3a,4b 1424. c
1387. 1a,2b,3c 1425. b
1388. 1a,2b,3c 1426. a
1389. 1b,2a,3c 1427. b
1390. 1b,2d,3c,4a 1428. b
1391. 1c,2a,3b 1429. c
1392. 1a,2b,3c 1430. b
1393. 1c,2a,3e,4d,5f,6b 1431. a
1394. 1e,2a,3d,4c,5b 1432. a
1395. 1b,2a,3c 1433. c
1396. 1a,2b,3c,4d 1434. b
1397. 1a,2c,3b 1435. c
1398. 1c,2a,3b 1436. c
1399. 1c,2b,3a 1437. b
1400. 1c,2a,3b 1438. b
1401. 1b,2a,3c 1439. a
1402. 1b,2c,3a 1440. c
1441. a 1479. b
1442. c 1480. a
1443. a 1481. b
1444. b 1482. b
1445. a 1483. a
1446. a 1484. c
1447. a 1485. c
1448. a 1486. a
1449. a,b,d 1487. c
1450. a,b,e 1488. b
1451. a,c,e 1489. b
1452. a,c 1490. b
1453. a,b,c 1491. c
1454. a,b,d,e 1492. b
1455. b,c,d 1493. b
1456. a,b,d 1494. c
1457. b,c,d 1495. b
1458. a,c,e 1496. a
1459. a,b,c 1497. b
1460. a,b,c 1498. a
333
Continuare
1461. b,c,e 1499. c
1462. a,c,d 1500. c
1463. a 1501. c
1464. a,b,c,d 1502. a
1465. c,d 1503. c
1466. b,c,d 1504. a
1467. 1b,2c,3a 1505. c
1468. 1c,2a,3b 1506. c
1469. 1c,2b,3a 1507. a
1470. 1b,2c,3a 1508. b
1471. 1b,2c,3a 1509. c
1472. 1b,2a,3c 1510. a,c,d,e
1473. 1b,2a,3c 1511. a,b,c,e
1474. b 1512. a,b,c
1475. a 1513. b,c,e
1476. c 1514. a,c,e
1477. a 1515. a,b,c
1478. b 1516. a,b,e
1517. b,c,d 1555. a,b,c,e
1518. a,b,d 1556. a,b,c,d
1519. a,c,d 1557. a,b,c,e
1520. a,b,e 1558. a,b
1521. a,c,d,e 1559. e
1522. a,b,c 1560. e
1523. d,e 1561. b,c,d,e
1524. c,d 1562. a,b,c,e
1525. a,b,c,d 1563. a,b,c,d
1526. a,c,e 1564. e
1527. b,c,d 1565. e
1528. a,d,e 1566. a,b,d
1529. b,c 1567. a,c,d,e
1530. b,c,e 1568. a,b,d,e
1531. b,c,d,e 1569. a,b,c
1532. a,b,c,e 1570. a,b,c,d
1533. a,c 1571. 1b,2a,3d,4c
1534. b,c,d,e 1572. 1a,c,e,2b,d,f
1535. b,c,d 1573. 1a,d,e2b,c
334
Continuare
1536. b,c,d 1574. a
1537. b,c,d,e 1575. b
1538. a,b,d 1576. c
1539. a,b,c,d 1577. b
1540. a,b,c,d 1578. a
1541. a,b,c,d 1579. b
1542. a,c,d,e 1580. a
1543. d 1581. a
1544. b,d,e 1582. b
1545. a,b,d,e 1583. c
1546. a,b,c,d 1584. b
1547. a,b,d,e 1585. b
1548. a,c,d,e 1586. a
1549. a,b,c 1587. b
1550. a,b,c,d 1588. a
1551. b,c,d,e 1589. a
1552. a,b,c,e 1590. a
1553. b,c,d,e 1591. c
1554. a,b,c,d 1592. c
1593. b 1630. a,b,c
1594. c 1631. a,b,c,d
1595. c 1632. a,b,c,d
1596. b 1633. e
1597. a,c,d 1634. d,e
1598. a,b,e 1635. a,b,c,
1599. a,b,c 1636. b,c,d,e
1600. a,b,d,e
1601. a,b,c,d
1602. a,c,d
1603. a,b
1604. e
1605. e
1606. a,b,c,d
1607. a,b,c,d
1608. a,b,c
1609. a,b,c,d
1610. a,b,c,d
335
Continuare
1611. a,b,c
1612. a,b
1613. b,c,e
1614. a,b
1615. b,c
1616. a,b,c,d
1617. b,c,d
1618. b,c,e
1619. b,d,e
1620. b,c,e
1621. b,d,e
1622. b,c,d
1623. a,c,d,e
1624. a,b,c,d
1625. b,c,d
1626. a,b,d
1627. a,b,d,e
1628. a,b,c
1629. a,c
Continuare
336
CUPRINS
I. EPIDEMIOLOGIA GENERALĂ................................... 3
1.1.Caracteristica procesului epidemic ......................... 3
1.2.Dezinfecţia, sterilizarea, dezinsecţia, deratizarea .... 22
1.3.Imunoprofilaxia ........................................................ 37
1.4.Metoda epidemiologică ............................................ 60
II. EPIDEMIOLOGIA SPECIALĂ.................................... 68
11.1.Infecţiile intestinale .................................................. 68
11.2.Hepatitele virale........................................................ 94
11.3.Infecţiile respiratorii ................................................ 113
11.4.Infecţii cu transmitere prin vectori hematogeni ....... 163
11.5.Infecţiile nosocomiale .............................................. 175
II. 6. Infecţia HIV/SIDA .................................................. 184
11.7.Zooantroponoze ....................................................... 199
11.8.Parazitozele............................................................... 215
11.9.Infecţiile convenţionale ............................................ 241
11.10. Epidemiologia militară şi a calamităţilor .............. 250
III.EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NETRANSMISIBILE
273
IV. PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ..................................... 283
V. ABORDAREA PROGRAMATĂ A EPIDEMIOLOGIEI
BO- .................................................................................... 285
LILOR INFECŢIOASE..................................................
VI. CHEIA DE REZOLVARE A TESTELOR .................. 308
VII. MODALITATEA DE UTILIZARE A TABELELOR
310
VIII.
RĂSPUNSURI LA TESTE .......................................... 314
337