Ma ini electrice

Introducere
BIBLIOGRAFIE
1. Constantin B l – Ma ini electrice- Ed.Didactic si Pedagogic ,
Bucure ti 1982.
2. Marius Babescu – Ma ini electrice. Culegere de probleme rezolvate
– Ed. Tehnic , Bucuresti 1996.
3. N stase Bichir, Constantin R duti, Ana Sofia Diculescu – Ma ini
electrice - Ed. Didactic si Pedagogic , Bucuresti 1979.
4. Biró Károly – Ma ini i ac0ion ri electrice - Litografia IPC-N, Cluj 1987.
5. Biró Károly- Ma ini electrice. Culegere de probleme - Ed. Mediamira,
Cluj-Napoca, 1999.
6. Ioan Boldea– Transformatoare si ma ini electrice - Ed.Didactic i
Pedagogic , Bucuresti 1994.
7. Ioan Boldea, Gheorghe Atanasiu – Analiza unitar a ma inilor
electrice – Ed. Academiei RSR, Bucure ti 1987
8. Ion Cioc, N stase Bichir, Nicolae Cristea – Ma ini electrice.
Indrumar de proiectare. Vol. I, II, III. - Ed. Scrisul Românesc ,
Craiova, 1981.
BIBLIOGRAFIE
9. Aurel Câmpeanu – Ma ini electrice. Probleme fundamentale,
speciale i de func0ionare optim – Ed. Scrisul Românesc ,
Craiova, 1988.
10. Aurel Câmpeanu- Introducere în dinamica ma inilor electrice de
curent alternativ - Ed. Academiei Române, 1999
11. Aurel Câmpeanu, Vasile Iancu, Mircea M. R dulescu- Ma ini în
ac0ion ri electrice - Ed. Scrisul Românesc , Craiova, 1996.
12. A. Cri!an, K. Biró, I.A. Viorel - Ma ini electrice.vol I. No0iuni de
baz . Transformatorul - Litografia IPC-N, Cluj 1970.
13. A. Cri!an, K. Biró, I.A. Viorel - Ma ini electrice.vol II. Ma ini de
curent alternativ - Litografia IPC-N, Cluj 1973.
14. Toma Dordea - Ma ini electrice- Ed.Didactic si Pedagogic ,
Bucure ti 1970.
15. Ovidiu Dr g nescu – Încerc rile ma inilor electrice rotative –
Ed.Tehnic Bucure ti 1987.
 BIBLIOGRAFIE
16. Nicolae Galan, Constantin Ghi% , Mihai Cistelecan– Ma ini electrice
- Ed.Didactic si Pedagogic , Bucuresti 1981.
17. I.S. Gheorghiu., Alexandru Fransua – Tratat de ma ini electrice –
Ed. Academiei RSR , Vol I, Ma ini de curent continuu, 1968; vol II
Transformatoare,1970; vol III Ma ini asincrone,1971; vol IV Ma ini
sincrone, 1972.
18. I.S. Gheorghiu - Ma ini electrice .Probleme si aplicatii industriale. vol I,
i II– Ed. Tehnica, Bucuresti 1966.
19. Alexandru Fransua, R zvan M gureanu, M. Tocaci– Ma ini si actionari
electrice. Culegere de probleme - Ed. Didactic i Pedagogic , Bucure ti
1980.
20. Al. Fransua, R. M gureanu, A. Câmpeanu, M. Codruc, M. Tocaci –
Ma ini i sisteme de ac0ion ri electrice – Ed.Tehnic Bucure ti
1987.
21. Kovacs K. Pal - Analiza regimurilor tranzitorii ale ma inilor electrice -
Ed. Tehnic . Bucuresti ,1980
BIBLIOGRAFIE
22. C. Lazu, V. Corl %eanu – Ma ini electrice, vol I i II - Ed.
Didactic i Pedagogic , Bucure ti 1968.
23. Andrei Nicolaide – Ma ini electrice. Teorie. Proiectare, vol. I, II - Ed.
Scrisul Românesc Craiova, 1975.
24. Rudolf Richter– Masini electrice,Traducere din limba german , - Ed.
Tehnic , Bucuresti, vol. I, Elemente generale de calcul.Ma ina de
curent continuu,1958; vol. II Ma ina sincron . Ma ina comutatoare,
1960; vol. III Transformatoare, 1960; vol. IV Ma ini de induc0ie,
1960; vol. V Ma ini cu colector pentru curen0i mono i polifazici,
1961.
25. Rudolf Richter – Înf ur rile ma inilor electrice - Ed. Tehnic ,
Bucuresti, 1965.
26. Ioan Adrian Viorel, Vasile Iancu – Ma ini i ac0ion ri electrice -
Litografia IPC-N, Cluj 1990.
27. I.A. Viorel, R.C. Ciorb – Ma ini electrice în sisteme de ac0ionare –
UT Press, Cluj, 2002
Activit i
Semestrul 5
Curs 3 ore/s pt
Laborator 2 ore/s pt. - test
Examen test pe calculator - 15% prezen0a la curs
nota 7 - 15 % activitate laborator
- 30 întreb ri teoretice

nota 10 + 15 întreb ri teoretice

Semestrul 6
Curs 3 ore/s pt.
Laborator 1 or /s pt.
Proiect 1 or /s pt
Not proiect ET, EN,EM,ACT

Examen oral - rezolvarea unei probleme 45 %

- 2 subiecte teoretice 40 %
- prezen0 ,laborator 15 %
Influienta prezentei la curs asupra notelor
2005-2006

60
50
procente

40
30
20
10
0
abs 4 5 6 7 8
note

peste 6 prezen e maximum 2 prezen e

Convertoare de energie
Clasificare : Cantitate de energie
electric

Mic Ce este împortant ? Mare

Forma semnalului Randamentul conversiei
Traductoare

Electromecanic Electroenergetic
Energie mecanic

Mi care discret Mi care continu Nu se modific Se modific

frecven0a frecven0a

Servomecanisme Ma ini electrice Transformator Convertor static

(Ma ini speciale)
Scurt istoric
Dezvoltarea construc0iei de ma ini electrice este legat de:
Progresul teoriei câmpului electromagnetic
Progresul materialelor electrotehnice
Progresul general al industriei.

1825 – realizarea electromagne0ilor

1831 – formularea legii induc0iei electromagnetice - Faraday
1832 – primul generator de curent alternativ
1834 – formularea principiului reversibilit 0ii ma inilor electrice - Lenz
1856 – primul transformator cu circuit magnetic închis – S.A. Varley
1862 – ma ina de curent continuu – Pacinotti i Gramme
1883 – ma ina cu repulsie – E. Thomson
Scurt istoric
1885 – modelul ma inii de induc0ie - G. Ferraris
1887 – modelul ma inii sincrone
1891 – transformatorul sub forma actual
1892 – ma ina sincron industrial
1911 – transpunerea conductoarelor - Roebel
1936 – teoria celor dou axe - Park
Savan0i români:

Cesar Parteni Antoni

Plau0ius Andronescu
Remus R dule0i
A.Nicolau
I.S. Gheorghiu
Toma Dordea
......
Defini ii

O ma in electric este un convertor electromecanic

ce transform energia electric în energie mecanic când func0ioneaz
în regim de motor, sau invers energia mecanic în energie electric
când func0ioneaz în regim de generator.

Transformarea energiei are loc prin intermediul câmpului magnetic.

Câmpul magnetic poate fi produs prin:
Magne0i permanen0i – ma ini magnetoelectrici ( excita0ie cu MP)

Electromagne0i - curen0i din înf ur rile ma inii ( excita0ie electromagnetic )

– cu circuit de fier -
- far fier, (supraconductoare)
Pierderi de energie
Orice transformare de energie este înso0it de pierderi.

Pi Pe
Pi
Pe

p
Randamentul transform rii Pe p 1
= =1 =
Pi Pi p
1+
Pe
Categorii de pierderi în ma ini electrice:
Pierderi electrice produse de curen i în conductoare,
Pierderi magnetice produse de varia ia câmpurilor în fierul ma inii,
Pierderi mecanice datorit deplas rii unei p r i din ma in .
Defini ii
Pierderile se transform în c ldur în interiorul ma inii
este nevoie de un sistem de r cire pentru evacuarea c ldurii.
Deci pentru realizarea transform rii energiei electrice în energie mecanic –
Ma ina electric trebuie s aib :
- sistem electric – înf ur ri,
- sistem magnetic – circuit de fier,
- sistem mecanic i de r cire – elemente constructive.
Transformarea energiei trebuie s se realizeze cu randament maxim
Pentru a avea pierderi minime este necesar:
Câmp magnetic de anumit valoare, form de varia0ie în timp i spa0iu
Un circuit magnetic realizat din materiale de calitate,
de anumit form i dimensiuni
Tensiuni electromotoare induse maxime
Un circuit electric de anumit form i dimensiune
Induc0ii magnetice i densit 0i de curen0i limita0i
Legi i teoreme de baz

Legea conserv rii sarcinii

Curentul total de conduc0ie, care iese dintr-o suprafa0 închis K
este egal cu semn contrar cu viteza de varia0ie în timp a sarcinii
electrice qeK.
j
dS 1
n
dqe n
V" i = 2
dt ij = 0
qe" j j =1
Prima teorem a lui Kirchhoff

Suma algebric a curen0ilor într-un nod este zero div j = 0

Legi i teoreme de baz
Legea conduc0iei electrice
Intensitatea propriu zis a câmpului electric E i câmpul
electric imprimat Ei este propor0ional cu densitatea j a
curentului de conduc0ie.

E + Ei = j j= (E + E i )
Pentru conductoare filiforme, liniare, izotrope prin integrare
B B B
E d s + Ei d s = j ds
A A A
ig A im
Ei Ei u + ei = r i Receptor-motor

r U r
B u + ei = r i generator
Legi i teoreme de baz

Legea fluxului magnetic

Fluxul magnetic pe orice suprafa0 închis este nul .

B ds = 0
ds S
B

ds Forma local Teorema Gauss- Ostrogradski

div B = 0
Câmpul magnetic nu are surse, este un câmp cu linii închise.
 Legi i teoreme de baz
Legea circuitului magnetic
Tensiunea magnetomotoare (t.m.m.) pe o curb închis este
egal cu suma dintre intensitatea curentului de conduc0ie
printr-o suprafa0 S ce se sprijin pe curba i viteza de
varia0ie în timp a fluxului electric prin S . d S
U mm = iS +
dt
S Tensiunea magnetic = integrala de linie a intensit 0ii
câmpului magnetic F = H dl
ds H
j Solena0ia = intensitatea curentului de conduc0ie
dl
printr-o suprafa0
# d
H dl = j ds + D d s + rot ( D × v) d s
S dt S S

solena0ia Curentul de deplasare Curentul Roentgen

Legi i teoreme de baz
Forma local a legii
D
rot H = j + + rot ( D × v)
t

Legea leg turii dintre B i H

B=µ H µ permeabilitate magnetic

Pentru materiale izotrope i liniare

B = µ H + µ0 M M magnetiza0ia
µ0 permeabilitatea vidului
µ0 = 1 + m Susceptivitatea magnetic
m
Legi i teoreme de baz
µ = µ0 µ r µ Permeabilitatea relativ
Materiale feromagnetice
Materiale magnetice neliniare Materiale antiferomagnetice
Materiale ferimagnetice
Magnetiza0ia este ridicat i depinde de
Ms
Mr câmpul magnetic dup o curb de histerez .
Prima curba de magnetizare

Hc – câmpul magnetic coercitiv

Ms – magnetiza0ia de satura0ie
Hc Materiale
Mr dure Mr – magnetiza0ia remanent

Materiale
moi
Legi i teoreme de baz
Legea induc iei electromagnetice
Tensiunea electromotoare indus (t.e.m.) de-a lungul unei curbe
închise este egal cu semn contrar cu viteza de varia ie în timp a
fluxului magnetic printr-o suprafe care se sprijin pe contur.

e = S Tensiune electric e = E dl
t
Flux magnetic
S = B ds
ds B S
dl E e = d s + (v × B ) d l
S t
B
t.e.m. transformatoric t.e.m. de mi care

B
rot E = + rot (v × B)
t
Legi i teoreme de baz

Legile câmpului electromagnetic pentru mediile liniare i izotrope, în repaus

B
rot E =
t
D
rot H = j +
t
j = (E + Ei )
D= E
B=µ H
Legi i teoreme de baz

Densitate de volum a energiei electromagnetice

E D H B
Wm = +
2 2
Teorema transportului de putere la borne
Puterea primit la borne de un multipol este egal cu suma produselor dintre
intensit 0ile curen0ilor la borne de acces i poten0ialele electrice ale acestora

m
P= u i
=1
Legi i teoreme de baz
Legile mi c rii corpului solid
În cazul mi c rii de transla0ie - toate punctele corpului se mi c cu
acee i vitez i accelera0ie – se pot aplica legile dinamicii punctului material:
- orice punct material î i p streaz starea de repaus sau de mi care
rectilinie uniform atât timp cât asupra sa nu ac0ioneaz alte corpuri.
- Accelera0ia a a unui punct material este direct propor0ional cu
for0a F rezultant care ac0ioneaz asupra punctului i invers propor0ional
cu masa m a punctului material.
F =m a
- dac corpul B ac0ioneaz asupra corpului A cu for0a F 1, atunci
corpul A la rândul s u ac0ioneaz asupra corpului B cu o for0 F 2 egal în
m rime i de orientare opus .
F1 = F 2
 Legi i teoreme de baz
În cazul mi c rii de rota0ie
Momentul for0elor( cuplul)
C = [r × d F ]
O1 V
Momentul de iner0ie al corpului în raport cu axa de
rota0ie O1O2
J = r 2 dm [kgm 2 ]
dm
V G DG2
r Pentru corpuri cilindrice J=
4 g
dF
D
Diametrul de gira0ie DG =
2

O2 d d2 d
=
dt
= 2 C=J
dt dt
Accelera0ia unghiular este direct propor0ional cu momentul for0elor ce ac0ioneaz
asupra corpului i invers propor0ional cu momentul de iner0ie.
M rimi definitorii pentru ma ini electrice
A
Flux fascicular =B A aria sec0iunii transversale
a circuitului magnetic.
în circuit magnetic
Flux total w num rul de spire
w
o înf urare = i = w kb
i =1
Tensiune magnetic Kb factorul de bobinaj
B
l
F = H dl = =
Reluctan0a A µ A
l
=
Permean0a µ A
1 µ A
= =
l
Numar spire efective
wef = w kb
M rimi definitorii pentru ma ini electrice

Solena0ie = wef i =
w2ef
Inductivitate proprie L = = = w2ef
i

Inductivitate de cuplaj M = = w ef w ef
i

Inductivitate de sc p ri L =
i
=m
Flux total înf urare = +
=1
M rimi definitorii pentru ma ini electrice

Energia magnetic
1 m
Wm = i
2 =1

Legea de conservare a energiei

Energia dat de surse este egal cu suma pierderilor, a varia0iei energiei
magnetice i a lucrului mecanic efectuat de for0e de natur magnetic .

m m
u i dt = r i 2 dt + dWm + dLmec
=1 =1

Energia dat de surse Pierderi Varia0ia energiei Lucrul mecanic

magnetice
Energia magnetic

Transformarea energiei este posibil dac energia magnetic depinde de pozi0ia

relativ a arm turilor.

1 m
Energia magnetic Wm = i
2 =1

=m
Fluxul magnetic total = +
=1

Fluxul magnetic propriu

=L i
Fluxul magnetic de cuplaj
=M i
Crearea câmpului magnetic

Pentru a crea câmp magnetic este necesar o energie. Aceast energie se poate
calcula pe baza rela0iilor anterioare pentru circuit magnetic f r fier

1 1 1 1
Wm = = Um = H l B A= B H V
2w 2 2 2
B Unde volumul V =l A
Material
ferromagnetic B*H/2 – suprafe0ele ha urate

Circuit magnetic cu fier

Consecin0 :
aer
Circuit magnetic f r fier H Se limiteaz spa0iile de aer în
circuitele magnetice.
Crearea câmpului magnetic
Circuit magnetic cu întrefier

B a t e r ial Solena0ia dat de magnet permanent

M
a g n et i c
ferrom
Ma ina electric = H c lMP
Solena0ia dat de o înf urare

H
= w kw I
întrefier

FmFe + Fm = Fmm = Unde w- num rul de spire

kw – factorul de bobinaj
Puterea necesar
În curent continuu u= I
u I
În curent alternativ u = r 2 + x2 I
Cuplul electromagnetic

În func0ie de rapiditatea mi c rii cuplul se poate calcula cu una din rela0iile:

Wm Wm
C= C=
i = ct . = ct .

Transformarea energiei, producere cuplului este posibil dac energia magnetic

depinde de pozi0ia relativ a arm turilor.
Dac fluxurile sunt produse de curen0i, pentru o ma in cu câte o înf urare pe
fiecare arm tur :

1 2 dL1 1 2 dL2 dM 12
C= i1 + i2 + i1 i2
2 d 2 d d
Ma ina cu întrefier constant
Fluxul propiu al înf ur rii statorice

R
S
11 = L1 i1
R Fluxul propiu al înf ur rii rotorice

22 = L2 i2
Fluxul de cuplaj
R

12 = M 12 i2
Ma ina cu întrefier constant
Inductivit 0ile proprii L1 = ct. i L2 = ct.

Presupunând o distribu0ie spa0ial sinusoidal a câmpului magnetic, inductivitatea

de cuplaj dintre înf ur ri variaz cu mi carea rotorului

S M12 = M12m cos

I2
R
unde
0
= t+ 0

0este unghiul ini0ial, pozi0ia rotorului

în momentul când curen0ii coincid.
Cuplul

c = i1 i2 M 12 m sin
Cuplul electromagnetic mediu

Dac se consider solena0iile dirijate dup axele arm turilor, atunci cuplul
poate fi considerat produsul vectorial

S C = M 12 [i 2 × i1 ]
R
Deci un vector dirijat dup axa de rota0ie

Dac cei doi curen0i sunt constan0i

!
C
! !
0

0
t
$ 2$
Cuplul mediu este nul.
Pulsa ia curen ilor
$ $
Cuplul este maxim la = t=
2
0
2
Pentru cuplu mediu diferit de nul este necesar ca dup = $ s se schimbe
sensul curentului la una din înf ur ri
C
Deci unul din curen0i trebuie
s fie alternativ.
2$ Frecven0a curentului alternativ
0 $ t este dat de frecven0a de rota0ie
Cm
Dac curentul din stator este continu
frecven0a curentului din rotor trebuie s fie :
2 =
=
Dac curentul din rotor este continu
frecven0a curentului din stator trebuie s fie : 1
Condi ia de frecven
Valoarea medie a cuplului

C = I1 I 2 M 12 m sin 0

În cazul ma inilor cu mi care i sin 0 0

Prin generalizarea rela0iilor

± 1 ± 2 =±
Rela0ia reprezint formularea matematic a condi0iei de frecven0 pentru
transformarea energiei.

La ma ini f r mi care =0 1 = 2
transformator
La ma ini cu mi care ± 1 ± 2 =±
Ma ina cu întrefier variabil
Axa Axa Axa
stator Axa stator stator
roto
Axa r
rotor

Axa
r
roto
Rotor f r înf urare =0 = $/2
L2,M12 = 0 L1 = maxim L1 = minim
Cuplul de reluctan
Axa Dezvoltat în serie
stator
Axa L1 ( ) = L0 + L cos(2 ) + ...
rotor
I12 L
cuplul c= sin (2 )
4
C

2$
0 $
Rotor f r înf urare
L1 = variabil
Cuplu de reluctan0
Nu este suficient schimbarea polarit 0ii curentului
 Cuplul de reluctan
Axa
2 a
Ax stator
I L
c= 1
sin (2 ) stator
4

0< <
$ $
2
< <$
2

ro a
Ax
r
to
Câmpul statoric trebuie s se roteasc

rotor
Axa
Deci trebuie s existe cel pu0in dou faze i frecven0a curentului statoric egal cu
frecven0a de rota0ie.
1 =
Cuplul rezultant
Axa
stator
Axa
rotor
Cuplu de reluctan0

2$
0 $

Cuplul rezultant
Cuplu electromagnetic
 Cuplul de histerezis

Axa
stator c = k B1 H 2 sin ( H )
H
C

Ax 2$
câmp
rotor 0

Material cu ciclu
larg de histerez Câmpul statoric trebuie s se roteasc
 Cuplul
Cuplul electromagnetic: rezultatul interac0iunii a dou câmpuri magnetice,
produse de curen0i de frecven0 diferite

± C = I1 I 2 M 12 m sin
1± 2 =± 0

Cuplul de reluctan0 : rezultatul deform rii de c tre circuitul magnetic nesimetric

rotoric a câmpului magnetic statoric
I12 L
c= sin (2 )
1 = 4
Câmpul statoric trebuie s se roteasc
Cuplul de histerezis: rezultatul defaz rii ,de c tre materialul rotoric al câmpului
rotoric fa0 de solena0ia statoric

1 =
c = k B1 H 2 sin ( H )
Câmpul statoric trebuie s se roteasc
Cuplul

Dac se consider solena0iile dirijate dup axele arm turilor, atunci cuplul
poate fi considerat produsul vectorial
C = M 12 [i 2 × i1 ]
Deci un vector dirijat dup axa de rota0ie

Notând: ) 21 = M 21 i1 Fluxul produs în rotor de curentul statoric

) 12 = M12 i 2 Fluxul produs în stator de curentul rotoric

C = kc M12 [i 2 × i1 ] = kc [i 2 × 21 ] = kc [ 12 × i1 ]