Capitolul 6

Tolerantele si ajustajele asamblarilor cu pene si caneluri

6.1 Consideratii generale

Asamblarile cu pene si prin caneluri au rolul de a realiza o imbinare fixa sau mobila intre
diferite piese de masini, ca roti dintate, volanti, arbori, etc. Rolul principal al asamblarilor cu pene
si prin caneluri este de transmite momentele de torsiune, dar in multe cazuri ele sunt utilizate la
asigurarea unei centrari precise, iar in cazul unei miscari axiale relative intre piesele asamblate, ele
asigura ghidarea precisa a butucului pe arbore.

6.2 Tolerantele si ajustajele asamblarilor cu pene

Penele longitudinale sunt piese care se monteaza in canalele a doua organe de masini,
asamblate intre ele, in scopul impiedicarii rotirii relative sau deplasarii si rotirii relative a
acestora.
Dupa modul de transmitere a momentului de torsiune, asamblarile prin pene sunt:
a) Asamblari cu strangere, realizate prin utilizarea penelor cu inclinarea de 1:100 a suprafetei
superioare (Fig.6.1). Aceste tipuri de imbinari asigura transmiterea mementelor de torsiune, fara a
permite deplasarea longitudinala a butucului pe arbore, fiind realizate cu pene inclinate si pene
tangentiale.

Transmit sarcina prin frecare. Forţa de apăsare

dintre pană şi butuc, respectiv dintre pană şi arbore este
asigurată prin baterea penei în locaşul ei. Pana
longitudinală montată cu strângere are faţa superioară
înclinată cu 1:100, feţele active fiind cea superioară şi
cea inferioară, iar între feţele laterale şi locaş există
jocuri.
Fig.6.1 Asamblarea cu pene inclinate.

1
 Strângerea asigurată în asamblare permite preluarea pe lângă momentul de torsiune şi a
unor sarcini axiale. Printre cele mai întâlnite asamblări prin pene montate cu strângere se remarcă
asamblările prin pene înclinate (cu canal în arbore, Fig. 6.2, a), prin pene înclinate plate (cu frezare
plană în arbore, Fig. 6.2, b), prin pene concave (fără prelucrarea arborelui, Fig. 6.2, c), si prin pene
tangentiale, montate in perechi – pana si contrapana (Fig. 6.2, d).
Asamblările prin pene montate cu strângere se utilizează destul de rar, numai la turaţii
mici şi mijlocii, când nu se impun condiţii severe de coaxialitate a butucului pe arbore, deoarece
baterea penei determină o dezaxare a pieselor asamblate.
Pot fi cu sau fără călcâi (nas), călcâiul uşurând montarea şi demontarea lor.

Fig.6.2 Pene longitudinale.

Asamblările cu pene concave – transmiţând momente de torsiune mai mici comparativ cu

asamblările prin pene plate – se folosesc pentru arbori cu d≤150 mm; se întrebuinţează şi în cazurile
în care – din motive de rezistenţă – nu se admite executarea canalului de pană în arbore.
Asamblările prin pene tangenţiale transmit momente mari de torsiune, folosindu-se în
construcţia de maşini grele şi, în special, la sarcini dinamice mari.

2
 O pereche de pene tangenţiale transmite
momentul de torsiune într-un singur sens, iar
pentru cazul modificării sensului de rotaţie în
timpul funcţionării trebuind montată o a doua
pereche de pene (Fig.6.3)
Fig.6.3 Asamblare cu pene tangentiale.

b) Asamblari fara strangere, realizate cu pene fara inclinare, pene paralele si pene disc. Aceste
tipuri de imbinari asigura transmiterea momentelor de torsiune si permit deplasarea longitudinala
a butucului pe arbore.
Transmit sarcina prin contact direct între arbore şi pană şi în continuare la butuc. Aceste
asamblări pot folosi pene paralele cu capete rotunde (Fig. 6.4 a) sau cu capete drepte (Fig. 6.4 b)
fixate în canalul din arbore fără şuruburi (Fig. 6.4 a) sau cu şuruburi (Fig. 6.4 b). Această ultimă
variantă utilizează două şuruburi pentru a evita smulgerea penei din locaş, gaura filetată de la
mijlocul penei folosind pentru extragerea ei din locaşul din arbore, prin înşurubarea unui ştift
filetat. Alte tipuri de pene utilizate la aceste asamblări sunt penele disc (Fig. 6.4 c) şi penele
cilindrice (Fig.6.4 d).

a)
b)

c)
d)

Fig.6.4 Asamblari cu pene fara strangere.

3
 Asamblările prin pene longitudinale
montate fără strângere sunt cele mai întâlnite
în construcţia de maşini fiind sigure în
funcţionare, având o montare şi demontare
simple şi asigurând coaxialitatea pieselor
asamblate.
La penele paralele momentul de
torsiune se transmite prin feţele laterale ale
acestora, jocul radial fiind prevăzut între
faţa superioară a penei şi fundul canalului
din butuc.
Fig.6.5 Transmiterea momentului de torsiune intre arbore si
butuc la pene fara strangere.

În funcţie de rolul lor funcţional, penele paralele se împart în: normale, de ghidare şi
mobile. Penele paralele normale se întrebuinţează pentru transmiterea momentului de torsiune când
butucii sunt fixaţi în direcţie axială. În cazul pieselor mobile – în direcţie axială – se folosesc
penele de ghidare, care se fixează pe arbore prin intermediul unor şuruburi (Fig.6.6).

Fig.6.6 Asamblare cu pana paralela de ghidare.

4
 Lungimea penelor de ghidare se alege în funcţie de deplasarea necesară a butucului.
Folosirea şuruburilor trebuie limitată la cazurile strict necesare, existenţa găurilor micşorând mult
rezistenţa la oboseală a arborilor.
Penele paralele se folosesc pe scară largă în construcţia de maşini având avantajul
neovalizării butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu strângere.
Penele disc necesită executarea unui canal adânc în arbori, din acest motiv folosindu-se, mai
ales, la montarea roţilor dinţate sau de curea pe capetele arborilor; se întrebuinţează în construcţia
de maşini-unelte, autovehicule şi maşini agricole (Fig.6.7).

Fig.6.7 Asambalre cu pana disc.

Penele cilindrice sunt – de fapt – ştifturi cilindrice dispuse longitudinal. Se folosesc în cazul
amplasării pieselor la capătul arborilor şi transmit momente mici de torsiune; se întrebuinţează şi în
cazul ajustajelor presate, ca element de siguranţă.

In continuare se vor studia asamblarile realizate cu pene paralele si pene disc, acestea fiind des
folosite in constructia de masini.

In cazul asamblarilor cu pene paralele

(Fig.6.8) forma, dimensiunile si abaterile limita
ale penelor si canallelor in arbore si butuc sunt
indicate in STAS 1004-81.

Fig.6.8 Asamblare cu pana paralela.

5
 In tabelul 6.1a sunt indicate pentru penele paralele campurile de toleranta pentru latimea
penei “b” in cazul celor trei ajustaje posibile: liber, normal si presat.
Tabelul 6.1a (pene paralele)
Tipul Abateri limita ale latimii “b”
Pana Canal din
ajustajului
arbore butuc
Ajustaj liber H9 D10
Ajustaj normal N9 JS9
h9
Ajustaj presat P9 P9

Tabelul 6.1b (pene disc)

Tipul ajustajului Abateri limita ale latimii “b”
Pana Canal din
arbore butuc
Ajustaj intermediar N9 JS9
Ajustaj cu strangere P9 P9
h9

Abaterile limita pentru inaltimea penei “h” sunt: h9 pentru sectiuni patrate si h11 pentru
sectiuni dreptunghiulare.
Pentru adancimea canalului in arbore “t1” si respectiv in butuc “t2” se prevad abateri limita
numai in plus intre  0 ,1
0  si  0 , 3
0  in functie de dimensiunile penei.
In cazul asamblarilor cu pene disc (Fig.6.9) – forma, dimensiunile si abaterile limita ale
penelor si canalelor in arbore si butuc sunt indicate in STAS 1012-77.
Pentru latimea “b” a penei si canalelor in arbore si butuc campurile de toleranta sunt cele din
tabelul 6.1b, iar pentru celelalte dimensiuni se prevad urmatoarele tolerante:
- pantru inaltimea penei “h” – h11;
- pentru dimensiunea “D” pana – h12;
- pentru adancimea canalului in arbore “t1” – abateri limita numai in plus  0 ,1
0  si  0 , 2
0 ;
- pentru dimensiunea “D” butuc – valoarea  0 , 5
0 .

Pentru celelalte tipuri de pene si imbinari standardele in vigoare:

- Imbinari prin pene inclinate subtiri – STAS 431-81;
- Imbinari cu pene concave –STAS 433-73;

6
- Imbinari prin pene concave cu nas – STAS 434-73;
- Imbinari prin pene paralele cu gauri de fixare STAS 1006-90;
- Imbinari prin pene inclinate – STAS 1007-81;
- Imbinari prin pene tangentiale – STAS 1010 -80;
- Imbinari prin pene inclinate concave – STAS 9234 -81;
- Imbinari prin pene paralele subtiri – STAS 9501-81;
- Imbinari prin pene paralele inalte – STAS 12933 – 91;
indica forma, dimensiunile si abaterile limita pentru pene si sectiunile canalelor din arbore si butuc.

Fig.6.9 Asamblarea cu pana disc.

Fig.6.10 Excentricitatea canalelor de pana in arbore si
butuc.

La executarea canalelor de pana, in arbore si butuc, ca urmare a impreciziei sistemului

tehnologic utilizat, pot rezulta abateri de la simetrie ca in Fig.6.10.
Din figura rezulta:
b1 b
 e1  e2  2  S1  b  S 2 (6.1)
2 2
unde: - e1, e2, sunt excentricitatile din arbore, respectiv butuc;
- S1, S2 – sunt jocurile dintre pana si canalele din arbore si butuc.
Deoarece:
b1 = b + S1
b2 = b + S2 (6.2)
rezulta:
S1  S 2
e1  e2  (6.3)
2

Aceasta relatie reprezinta conditia de interschimbabilitate totala a asamblarilor cu pana

longitudinala, in cazul productiei de serie.

7
 Datorita existentei excentricitatilor este necesar ca, la stabilirea tolerantelor celor doua
canale, sa se tina seama de marimea acestor excentricitati.

6.3 Tolerantele si ajustajele asamblarilor prin caneluri

Asamblarile prin caneluri constitue, de fapt, legaturi cu mai multe pene, la care penele nu
mai sunt piese independente, ci fac parte din arbore (Fig.6.4).
Avantajele lor fata de asamblarile cu pene sunt urmatoarele:
- incarcarea asupra arborelui si butucului se distribuie mai uniform;
- legatura intre piesele componente devine mai rezistenta si mai sigura;
- se poate transmite un moment de torsiune mai mare;
- centrarea si conducerea butucului pe arbore este mai precisa.
In functie de forma canelurilor, asamblarile canelate pot fi: dreptunghiulare (Fig.6.11a), in
evolventa (Fig.6.11b) si triunghiulare (Fig.6.1c).

Fig.6.11 Asamblari prin caneluri.

Alegerea corecta a tipului de asamblare este dictata de considerente constructive si

tehnologice. In prezent, raspandirea cea mai larga o au asamblarile dreptunghiulare cu 6, 8, 10,
16 sau 20 de caneluri, si apoi cele evolventice, aceste doua tipuri fiind cele mai avantajoase, atat
din punct de vedere functional cat si tehnologic.
6.3.1 Tolerantele si ajustajele asamblarilor canelate cu profil dreptunghiular

Asamblarile canelate cu profil dreptunghiular pot forma ajuastaje mobile, cand piesele
asamblate pe arbore au o deplasare axiala (ex. rotile dintate baladoare in cutiile de viteze ale
masinilor unelte, la autovehicule, etc.), si ajustaje fixe, cand piesele sunt asamblate fix pe arbore.

8
 Tolerantele si ajustajele asamblarilor canelate cu profil dreptunghiular sunt reglementate de
STAS 6565-79.
Tolerantele si ajustajele asamblarilor canelate cu profil dreptunghiular se stabilesc in
functie de modul de centrare si anume:
- centrare interioara, pe diametrul d (Fig.6.11a);
- centrare exterioara, pe diametrul D (Fig.6.11b);
- centrare laterala, pe flancurile canelurilor, dimensiunea b (Fig.6.11c).
Tolerantele si ajustajele asamblarilor canelate cu cu profil dreptunghiular sunt determinate
de destinatia acestora, de modul de centrare ales, fiind intocmite in baza sistemului alezaj unitar.
Alegerea modului de centrare depinde de conditiile de exploatare si de asemenea de
tehnologia de executie a asamblarilor canelate.
In cazul centrarii interioare care asigura o centrare foarte precisa, finisarea butucilor
canelati va fi realizata prin rectificare (butucii cu duritate mare, in prealabil caliti deci neputandu-se
finisa prin brosare).
Centrarea exterioara este recomandata cand materialul butucului poate fi prelucrat prin
brosare sau calibrare, iar arborele prin frezare si rectificare pe diametrul exterior. Acest tip de
centrare este mai economica si mai simpla ca precedenta.
Centrarea laterala este folosita pentru transmiterea sarcinilor reversibile, deci se cer jocuri
minime intre flancurile asamblarii. Acest tip de centrare este mai putin precisa, fiind utilizata rar.
Ajustajele se realizeaza, de regula, pe suprafata de centrare, inclusiv flancurile golului butucului
si flancurile plinului arborelui, adica pe d si b, D si b sau numai b.
Standardul STAS 6565-79 stabileste tolerantele si ajustajele pentru arborii si butucii calelati
cu profil dreptunghiular, ale caror dimensiuni sunt prevazute in STAS 1768-86, STAS 1769-86 si
STAS 1770-86 in functie de modul de centrare. Acest standard nu stabileste tolerantele de
complexitate, aceste tolerante care au in vedere abaterile de forma si pozitie a elementelor
asamblarii sunt avute in vedere la stabilirea tolerantelor de fabricatie si uzura ale calibrelor
complexe de control.
Campurile de toleranta ale elementelor geometrice ale arborilor si butucilor canelati cu
profil dreptunghiular, reprezinta o selectie din campurile de toleranta din sitemul ISO, si cu ajutorul
lor se pot forma ajustaje mobile si ajustaje fixe conform Tabelelor 6.2 –centrare interioara, 6.3 –
centrare exterioara si 6.4 - centrare laterala (campurile inscrise cu caractere mai groase sunt
preferentiale).

9
 Tabelul 6.2 (centrare interioara)

Obs. 1. Campul de toleranta D9 se aplica in cazul butucilor necaliti.

2. Campul de toleranta F10 se aplica numai in cazul butucilor caliti nerectificati.

Tabelul 6.3 (centrare exterioara)

Obs. 1. Campul de toleranta h9 se aplica in cazul arborilor necaliti.

Tabelul 6.4 (centrare laterala)

Tipul ajustajului Ajustaj mobil Ajustaj fix
Ajustaj Butuc D9, F8, F10 D9, F8 D9, F10
Arbore e8, f8, d9, e9, h9 u6, js7 k7
pentru b

Obs. 1. Campul de toleranta D9 se aplica in cazul butucilor necaliti.

In continuare, in Fig.6.12, 6.13 si 6.14 sunt date schemele campurilor de toleranta pentru
aceleasi elemente d, D si b, ale asamblarii canelate in cazul celor trei centrari: interioara, exterioara
si laterala.

10
Fig.6.12 Pozitiile campurilor de toleranta - centrare interioara.

Fig.6.13 Pozitiile campurilor de toleranta – centrare exterioara.

11
 Fig.6.14 Pozitiile campurilor de toleranta – centrare laterala.

Campurile de toleranta, pentru diametrele necentrate se prevad dupa cum urmeaza:

- in cazul centrarii interioare – pentru diametrul D:
- H11 pentru butuc;
- a11 pentru arbore.
- in cazul centrarii exterioare – pentru diametrul d:
- H11 pentru butuc;
- pentru arbore toleranta va fi stabilita astfel incat d sa nu rezulte mai
mic decat d1 din standardele dimensionale.
Notarea arborilor si butucilor canelati, precum si a asamblarilor acestora, pe desenele de
detaliu sau de ansamblu, trebuie sa cuprinda:
- simbolul suprafetei de centrare (d, D sau b);
- numarul de caneluri, dimensiunea nominala d, dimensiunea nominala D si dimensiunea
nominala b, despartite prin semnul X conform standardului international;
- simbolurile campurilor de toleranta ale diametrului de centrare si al dimensiunii b, dispuse
langa dimensiunea corespunzatoare.
Exemplu de notare:
- a unui butuc canelat – in cazul centrarii interioare:
d – 6 x 26 H7 x 30 x 6D9
- a unui arbore canelat – in cazul centrarii exterioare:
D – 6 x 26 x 30 e8 x 6 e8
- a unei asamblari canelate – in cazul centrarii interioare:
H7 D9
d  6  26  30  6
f7 f8

- in cazul centrarii laterale:

D9
b 6  26  30  6
f8

In afara abaterilor la dimensiunile d, D si b sunt posibile abateri de forma si de pozitie.

Abaterea limita de la paralelismul laturilor dintelui arborelui respectiv canelurii butucului in
raport cu axa suprafetei de centrare, nu trebuie sa depaseasca, pe o lungime de 100 mm -0,03 mm la
asamblarile de precizie marita (toleranta la dimensiunea b de la IT6 la IT8) si de -0,05 mm la
asamblarile de precizie normala (toleranta la dimensiunea b, IT9 sau IT10).

12
 6.3.2 Tolerantele si ajustajele asamblarilor prin caneluri cu profil in evolventa

Asamblarile cu caneluri in evolventa prezinta urmatoarele avantaje fata de celelalte tipuri:

- asigura o precizie ce centrare mai inalta;
- asigura o distributie mai uniforma a sarcinii pe dinte;
- asigura transmiterea unor momente de torsiune mai mari;
- au o prelucrare mai economica.
Tolerantele si ajustajele pentru arborii si butucii canelati in evolventa, ale caror dimensiuni
sunt prevazute in STAS 6858-85 si avand cremaliera de referinta conform STAS 12154-88 sunt
reglementate de STAS 7338-82.
La aceste asamblari se utilizeaza centrarea dupa suprafetele flancurilor dintilor, notata CEF
si mai rar centratrea pe doametrul exterior al arborelui, respectiv pe diametrul de picior al
butucului, notata CED.
Dimensiunile principale pentru arborii si butucii canelati in evolventa cu centrare pe flancuri
CEF sunt date in Fig.6.15.

Notatiile sunt:
p 'f -pasul frontal;

D – diametrul nominal al angrenarii;

Fig.6.15 Asamblare canelata evolventica.
d – diametrul de divizare;
db – diametrul de baza;
Da – diametrul de cap al butucului;
da – diametrul de cap al arborelui;
Df – diametrul de picior al butucului;
df – diametrul de picior al arborelui;
Dl – diametrul inceputului profilului butucului;
dl – diametrul inceputului profilului arborelui;
XA – deplasarea nominala a profilului arborelui;
e – arcul nominal de divizare al dintelui butucului;
sn – arcul nominal de divizare a; dintelui arborelui.

13
 Gama modulilor m, sirurile diametrelor nominale D si numarul de dinti z sunt dati in tabelul
1 STAS 6858-85, iar dimensiunile principale in Tabelele 2 si 3 din acelasi standard.
Tolerantele si ajustajele asamblarilor canelate evolventice se stabilesc separat pentru cele
doua tipuri de centrari, prevazandu-se toleranta si abateri pentru:
- grosimea pe arc a unui dinte de arbore canelat, sn;
- largimea pe arc a unui gol al butucului canelat, e;
- diametrele de cap si de picior ale arborelui si butucului;
- bataia radiala a danturii.

Standardul STAS 7338-82 prevede urmatoarele campuri de toleranta pentru:

- largimea golului “e”: 7H; 9H; 11H;
- grosimea dintelui “sn” : 7n; 7h; 7f; 8p; 8k; 9r; 9h; 9g; 9d; 10d; 11c; 11a.

Simbolurile campurilor de toleranta se compun din cifre, care indica treapta de precizie,
urmate de litere care indica abaterea fundamentala.
Campurile subliniate sunt preferentiale pentru ajustaje cu joc. In Fig. 6.16 sunt prezentate
pozitiile campurilor de toleranta ale celor doua dimensiuni.

Fig.6.16 Pozitiile campurilor de toleranta pentru “e” si “sn”.

14
 In Tabelul 6.5 sunt extrase din STAS 7338-82 valorile abaterilor limita ale dimensiunilor “e”
si “sn” pentru campurile de toleranta 9H, 9h si 9g.

Tabelul 6.5

Ajustajele recomandate intre “e” si “sn” sunt:

15
 - la centrarea pe flancuri, CEF:
7 H 7 H 7 H 7 H 9 H 9 H 9 H 9 H 9 H 11H
; ; ; ; ; ; ; ; ; ;
9r 8 p 7n 8k 8k 9h 9 g 7 f 8 f 10d

- la centrarea pe diametrul exterior, CED:

9 H 9 H 9 H 11H 11H
; ; ; ;
9h 9 g 9 d 11c 11a

Tolerantele diametrelor de varf si de fund ale arborilor si butucilor cu caneluri in evolventa se

aleg din sistemul de tolerante si ajustaje ISO pentru suprafete cilindrice netede.
La imbinarile prin caneluri in evolventa cu centrare pe flanc, CEF, se recomanda alegerea
urmatoarelor tolerante:
- pentru diametrul de cap al arborelui da: d9; h12;
- pentru diametrul de picior al arborelui df – dimensiune libera, avand valoarea limita superioara
dfmax = D-2,4m;
- pentru diametrul de cap al butucului, Da – H11;
- pentru diametrul de picior al butucului Df – dimensiune libera, avand valoarea limita inferioara
Dfmin = D.
La imbinarile prin caneluri in evolventa cu centrare pe diametrul exterior CED, se recomanda
alegerea urmaroarelor tolerante si ajustaje:
- pentru diametrul de centrare “D” (diametrul de cap al arborelui d, si diametrul de picior al
butucului Df):
H7 H7 H7 H7 H7
- ajustajele preferentiale: n6 ; js 6 ; h6 ; g 6 ; f 7

H8 H8 H8 H8
- ajustaje admise: n6 ; h6 ; g 6 ; f 7

- pentru diametrul de picior al arborelui “df”: dimensiune libera, avand valoarea limita superioara
dfmax = D-2,4m);
- pentru diametrul de cap al butucului “Df” : H11

Notarea unui arbore sau butuc cu caneluri in evolventa, respectiv a unei imbinari canelate se face
conform STAS 6858-85, la care se adauga:
- la un arbore sau butuc cu centrare pe flanc, simbolul campului de toleranta pentru grosimea
dintelui, respectiv largimea golului, inscris dupa valoarea diametrului nominal si a
modulului.

16
 Exemplu de notare al unui arbore cu caneluri in evolventa, cu centrare pe flanc, avand
diametrul nominal D = 60 mm, modulul m = 2 mm si campul de toleranta al grosimii dintelui
9g:
Arbore CEF 60 x 2 9g STAS 6858-85

- la un arbore sau butuc cu centrare pe diametrul exterior, simbolul campului de toleranta

pentru diametrul exterior, inscris dupa valoarea diametrului nominal si simbolul campului
de toleranta pentru grosimea dintelui, respectiv largimea golului, inscris dupa valoarea
modulului.
Exemplu de notare a unui butuc cu centrare pe diametrul exterior nominal D = 100 mm,
modulul m = 4 mm, campul de toleranta al diametrului de centrare H7 si campul de toleranta al
largimii golului 9H:

Butuc CED 100H7 x 4 9H STAS 6858-85

- la o imbinare cu caneluri in evolventa, ajustajul la diametrul de centrare si ajustajul la

flancul dintelui, inscrise dupa valoarea diametrului nominal, respective dupa modul.
Exemplu de notare a unei imbinari cu caneluri in evolventa, cu centrare pe diametrul exterior,
avand diametrul nominal D = 120 mm, modulul m = 4 mm, ajustajul la diametrul de centrare

H8 9H
si ajustajul la flancul dintelui :
h7 9g

H8 9H
CED 120 x 4 9g STAS 6858-85
h7

6.3.3 Tolerantele si ajustajele asamblarilor prin caneluri triunghiulare

Asamblarile prin caneluri cu profil triunghiular se utilizeaza incazul pieselor cu pereti

subtiri, ca ajustaje presate (cilindrice sau uneori conice) si ajustaje usor demontabile pentru
transmiterea unor sarcini relativ mici.
Forma si dimensiunile principale ale canelurilor cu profil triunghiular sunt standardizate prin
STAS 7346-83 iar tolerantele prin STAS 8489 -84.

17
Se deosebesc doua profile de baza:
- cu suprafata flancurilor canelurilor plana, atat la arbore cat si la butuc, pentru diametre
nominale de la 8 la 60 mm (Fig.6.17) ;
- cu suprafata flancurilor canelurilor, la arbore in evolventa STAS 6858 – 85, iar la butuc
plana, pentru diametre nominale de la 65 la 120 mm (Fig.6.18).

Principalele elemente constructive ale arborilor si butucilor canelati cu profil triunghiular sunt:
- elemente comune asamblarii:
D - diametrul de cap al arborelui, da1;
d – diametrul de divizare;
dc – diametrul de contact, numai la asamblari cu d = 65-120 mm;
p – pasul de divizare;
x – deplasarea profilului de referinta;
z – numarul de dinti;

Fig.6.18 Asamblare cu caneluri triunghiulare cu suprafata

Fig.6.17 Asamblare cu caneluri triunghiulare cu
flancurilor la arbore in evolventa si la butuc plana.
suprafetele flancurilor plane atat la arbore cat si la butuc.

- elementele arborelui:
da1 – diametrul de cap;
df1 – diametrul de picior;
r1 – raza de racordare la piciorul canelurii;
β – unghiul format de flancurile canelurii;

- elementele butucului :
da2 – diametrul de cap ;

18
 df2 – diametrul de picior ;
r2 – raza de racordare la piciorul canelurii ;
γ – unghiul format de flancurile canelurii (la samblari avand D<60 mm;
δ –unghiul format de flancurile dintelui (la asmblari avand D≥65 mm);

Dupa precizia de executie se deosebesc arbori si butuci cu caneluri triunghiulare de:

- precizie normala (N);
- precizie ridicata (R).

Notarea arborilor si butucilor cu caneluri triunghiulare se face conform STAS 7346-83.

Astfel un butuc cu caneluri triunghiulare avand diametrul nominal D = 20 mm, precizia
normala se noteaza:
Butuc canelat 20 (N) STAS 7346-83

Abaterile limita pentru dimensiunile arborilor si butucilor canelati sunt indicate de STAS 8489-84,
astfel pentru:
- diametrul de cap al arborelui da1: a11
- diametrul de cap al butucului da2: A11
- diametrul de contact dc se prevad: abateri limita in minus la arbore si abateri limita in plus la
butuc;

19