Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport Curs Macaragiu PDF
Suport Curs Macaragiu PDF
2011
1
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
ART. 1
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organ de specialitate cu
personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor, având ca
principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor
şi siguranţa în funcţionare pentru instalaţiile, aparatele, componentele, dispozitivele
de siguranţă şi mijloacele de control, prevăzute în anexa nr. 1
ART. 2
Pentru realizarea obiectului său de activitate ISCIR are următoarele competenţe:
a) asigură în numele statului controlul respectării prevederilor legale din
domeniul său de activitate, prin supraveghere tehnică, control şi verificări în
funcţionare, precum şi prin supravegherea pieţei pentru instalaţiile şi aparatele
prevăzute în anexa nr. 1;
b) elaborează prescripţii tehnice în aplicarea reglementărilor din domeniul său de
activitate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea
conformităţii produselor;
c) evaluează conformitatea instalaţiilor, aparatelor, dispozitivelor de siguranţă,
materialelor şi a mijloacelor de control din domeniul său de activitate;
d) expertizează şi evaluează cauzele şi efectele privind accidentele şi avariile din
domeniul său de activitate;
e) constată nerespectarea dispoziţiilor legale în domeniul său de activitate şi
aplică sancţiuni contravenţionale, după caz.
ART. 7
(1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale ISCIR colaborează cu ministerele şi cu
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale.
(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaţii şi documente de la persoane fizice
sau juridice care proiectează, construiesc, montează, repară, întreţin, deţin,
exploatează şi comercializează instalaţii, aparate, componente, dispozitive de
siguranţă, materiale şi mijloace de control, prevăzute în anexa nr. 1.
(3) ISCIR are dreptul de acces în spaţiile de proiectare, producţie, încercări,
verificare finală şi depozitare a aparatelor şi instalaţiilor, precum şi în locurile în
care acestea sunt utilizate.
2
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Anexa 2
Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de
combustibil şi componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii
de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele
prevăzute la pct. 1 şi 3 - 6
8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute la pct. 1 - 7
9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor
de distracţii
Anexa 3
Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat şi unele instalaţii din cadrul
obiectivelor nucleare, precum şi componente ale acestora
1. Generatoare şi cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte, inclusiv corpul
reactorului
3
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari şi recipiente simple sub
presiune mai mare de 0,5 bari
3. Pompe
4. Conducte pentru lichide, vapori şi gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armături
7. Sisteme tehnologice
8. Macarale, ascensoare, elevatoare şi alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute la
punctele 1, 2, 4 şi 8
Conform art.3 din legea 64/2008,” Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat ( ISCIR), este organul de
specialitate al administraţiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în
numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a
instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în Anexele nr. 2 şi 3.”
Conform art.9 din legea 64/2008
“(1) Verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările tehnice în
utilizare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în Anexa nr. 3 se efectuează
de către ISCIR.
Conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.6, începând cu 01.01.2011, se înfiinţează,
Compania Natională pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si
Recipientelor sub Presiune - S.A (CNCIR S.A.)
Scopul CNCIR S.A. – conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.5 din statut – îl
constituie “efectuarea de verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi
verificări tehnice în utilizare la instalaţiile si echipamentele prevazute în anexa 2 a
legii 64/2008”.
4
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
c) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este
utilizată/ utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor,
întreţinerii de către persoane autorizate, conform documentaţiilor şi prescripţiilor
tehnice;
d) să asigure existenţa, la fiecare loc de muncă, a instrucţiunilor tehnice specifice
pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor
cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale
instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este
înglobată/înglobat;
e) să folosească pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de
deservire autorizat;
f) să asigure supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/
echipamentelor”
5
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Pentru instalaţii de ridicat există în prezent următoarele P.T. principale :
-R1-2010 : referitoare la “Maşinile de ridicat (macarale, mecanisme de
ridicat,stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare ptr
persoane cu dizabilitati, elevatoare auto si masini de ridicat de tip special”)
-R2-2010 : referitoare la “Ascensoare electrice si hidraulice de persoane si
marfuri cu comanda interioara”
-R3-2010: referitoare la “Verificarea in utilizare a elementelor de transmitere
a miscarii,a elementelor, dispozitivelor de legare, prindere si a elementelor de
tractiune a sarcinii utilizate la instalatiile de ridicat: cabluri, carlige, lanturi,
benzi, textile, funii si alte asemenea”
Obs.:
Definiţia furnizorului de formare profesională - persoană juridică autorizată
pentru a organiza programe de formare profesională a adulţilor, conform
prevederilor legislaţiei în vigoare şi înscrisă în Registrul Naţional al Furnizorilor
Autorizaţi
Conform art.16, comisia de examinare este formată din :
- inspectorul de specialitate ISCIR în calitate de preşedinte al comisiei;
- formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesională;
6
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
- reprezentantul furnizorului de formare profesională - secretarul comisiei
1. Extinderea autorizatiei
2.
3.
4.
VIZA
ANUALĂ 5)
_______________
1. Hologramă.
2. Se înscrie clasa şi grupa, după caz, a instalaţiei/echipamentului pentru care se face
extinderea autorizaţiei.
3. Se înscrie numărul şi data procesului-verbal de examinare.
4. Semnătura şi ştampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
5. Semnătura şi ştampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
8
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
2.1. Generalităţi.
Macaralele sunt masini de ridicat complexe, cu unul sau mai multe mecanisme cu
ajutorul carora efectueaza miscarile de deplasare a sarcinilor. Actionarea
macaralelor se face cu unul sau mai multe motoare , sursa primara de energie fiind
motorul cu ardere interna sau reteaua de energie electrica .
12
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
15
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Podurile rulante cu electropalan se construiesc in mod obisnuit pentru sarcini
cuprinse intre 2 tone si 25 de tone si deschideri pana la maxim 32 m.
Translatia, atat cea a podurilor cat si a carucioarelor, se realizeaza cu grupuri
motoare independente, ceea ce permite eliminarea elementelor transmisiei de
legatura(arbori, cuplaje, lagare). Atat grupurile motoare cat si electropalanele sunt
echipate exclusiv cu motoare asincrone in scurtcircuit, solutie ce simplifica
aparatajul electric aferent, permitand eliminarea controlerelor si rezistentelor de
demarare, impreuna cu contactoarele conexe. Aceste simplificari dau posibilitatea
aliminarii podestelor care altminteri ar fi necesare tocmai pentru amplasarea
elementelor sus-amintite. Rezulta in consecinta o constructie metalica simpla,
usoara, redusa la grinzile principale si la cele de capat(ambele tipuri de grinzi in
constructie cheson).
Comanda motoarelor electrice de actionare este de asemenea simplificata,
facandu-se de la o cutie cu butoane. Cutia cu butoane este suspendata deplasabil in
lungul podului sau la un punct fix(pentru comanda de la sol), sau este amplasata in
cabina la podurile rulante care translateaza cu o viteza mai mare de 40 m/min;
suspendarea mobila a cutiei cu butoane, da posibilitatea personalului de manevrare
sa ia pozitia cea mai potrivita in functie de forma si dimensiunile sarcinii.
Atat la mecanismele de ridicare(in speta la electropalane) cat si la
mecanismele de translatie, se poate realiza, pe langa viteza nominala si cate o
microviteza care asigura conditii optime de folosire a acestor utilaje atat la operatii
de montaj cat si la deservirea masinilor-unelte sau la operatii fine in laboratoarele
uzinale sau la unele standuri de incercari.
18
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Piesa ce se forjeaza, de regula, este sustinuta de un lant cu eclise si bolturi.
Dispozitivul de rotire este prins in carlig prin intermediul unor arcuri pentru a nu
transmite podului socurile sau fortele aplicate piesei ce se forjeaza.
21
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Suruburile de inalta rezistenta nu preiau ele insele fortele de lunecare , dar-
datorita prestrangerii cu forte controlate- lunecarea pieselor asamblate este
impiedicata de fortele de frecare care apar intre ele in zona influentata de
strangere .
Asamblari cu bolturi
Bolturile sunt utilizate pentru realizarea unor asamblari articulate ,
demontabile . Astfel de asamblari sunt simple , sigure , iar montajul-demontajul
se face cu usurinta .
Se folosesc de regula la asamblarea unor subansamble ale masinilor de ridicat
in constructie zabrelita , cum sunt tirantii rigizi , contrafisele , tronsoanele
bratelor si turnurile macaralelor .
In general, constuctia metalica a podurilor rulante este formata din: una sau
doua grinzi principale(in unele cazuri pot avea si grinzi secundare), la capetele
carora, de o parte si de alta, se afla cate o grinda de capat. Pe grinzile principale
circula caruciorul(carucioarele), iar pe grinzile de capat se afla montate
mecanismele de translatie ale podurilor.
Alte elemente ale constructiei metalice:
-unul sau doua podeste laterale de trecere;
-cabina de comanda(laterala sau de centru);
-suport cablu flexibil de alimentare carucior;
-balustrade;
-scari de acces;
-opritori;
-cos de vizitare linie de alimentare pod.
1. Sasiul podului
Este format din cele 2 grinzi principale si cele 2 grinzi de capat.
Asamblarea grinzilor se face prin sudura si cu suruburi(in general asamblari
cu suruburi de inalta rezistenta).
Pentru aceste grinzi ce constituie structura portanta se folosesc oteluri
calmate (=pastrarea tuturor proprietatilor in cazul solicitarilor prin socuri), avand
garantata rezilienta la temperatura minima de functionare(pentru podurile ce
lucreaza in exterior-in aer liber-materialele constructiei metalice au rezilienta
garantata la -20°C, iar podurile ce lucreaza in hale au garantata, pentru materialele
constructiei metalice, rezilienta la 0°C). Marcile de otel folosite sunt: OL 37-3K,
OL 37-4K si OL 52.
2. Caruciorul
Este format dintr-un sasiu(+elementele mecanismelor de ridicare-coborare si
de translatie carucior) a carui constructie metalica este executata din marcile de otel
mai sus mentionate. Caruciorul circula pe sine aflate pe grinzile principale.
3. Podeste si balustrade
22
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Sunt spatiile de pe pod ce asigura accesul la cabina de comanda si pentru
operatiile de intretinere, revizie si reparatie.
Podestele trebuie sa aiba o latime de minimum 400 mm, iar in dreptul
aparatajului electric de minimum 500 mm. Ele trebuie, de asemenea, prevazute
minim cu balustrade, cu inaltimea de 1 m, spre exterior. Ca material pentru
balustrade se folosesc tevi pentru temperaturi joase: OLT 35 sau OLT 45.
4. Scari de acces
Asigura accesul pe pod si sunt realizate din teava.
5. Cabina de comanda
Este locul unde se afla aparatajul de comanda prin intermediul caruia
macaragiul executa manevrele cu podul rulant.
In cazul podurilor rulante exista cabina de centru si cabine de capat. Ele sunt
concepute, dimensionate si amplasate astfel incat sa asigure macaragiului o
manevrare usoara si vizibilitate maxima asupra campului de lucru a podului, in
conditii depline de protectie a muncii.
In interiorul cabinei este asigurata o inaltime libera de cel putin 1800 mm; la
cabinele scaun se admite reducerea acestei inaltimi libere pana la cel putin 1200
mm. Toate cabinele de comanda trebuie sa fie prevazute cu scaun pentru macaragiu.
Scheletul si invelisul exterior al cabinelor de comanda trebuie sa fie metalic,
podeaua fixata pe schelet si suficient de rezistenta pentru a suporta aparatajul de
comanda instalat in cabina si greutatea a 4 persoane. Podeaua va fi acoperita cu un
covor de cauciuc rezistent la ulei sau covor din PVC.
Cabinele inchise sunt prevazute cu geamuri in asa fel incat macaragiului sa
poata observa in bune conditiuni toata suprafata deservita de macara. Ferestrele
cabinelor sunt astfel construite incat sa permita curatarea lor la exterior.
Cabinele inchise ale podurilor ce lucreaza in aer liber, respectiv in hale reci,
vor fi prevazute cu posibilitate de incalzire electrica.
Pentru podurile ce lucreaza in metalurgie, cabinele de comanda vor fi
prevazute cu panouri de protectie, cu geamuri din sticla anticalorica sau cu geamuri
duble din securit si cu instalatii de climatizare.
Accesul in cabinele de comanda inchise ale macaralelor va fi asigurat prin
usa sau chepeng cu posibilitati de incuiere.
24
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
transformatoare pentru coborarea tensiunii la cat trebuie alimentate motoarele sau
instalatiile respective.
Mecanismele=lanturi cinematice ce servesc la transmiterea sau transformarea
miscarii , precum si la transmiterea fortelor si momentelor de la elementul
conducator la elementul condus.
Clasificare:
1. in functie de rolul lor-mecanisme pentru miscarea de rotatie;
-mecanisme pentru miscarea de translatie;
-mecanisme pentru miscarea in plan;
-mecanisme pentru miscarea periodica;
2.dupa modul de transmitere a miscarii-tansmisii cu organe flexibile
(curele , lanturi) ;
-transmisii cu angrenaje
(conice , cilindrice);
-transmisii prin frictiune
(cu roti plane , cu discuri);
3.in functie de raportul de transmitere a turatiei
-cu un singur raport de transmitere(reductoare ,
amplificatoare de turatie);
-cu mai multe rapoarte de transmiter (cuti de viteza);
-cu variatia continua a turatiei(variatoare de turatie).
La macarale , in functie de tipul acestora , se intalnesc urmatoarele tipuri de
mecanisme:
-mecanism de deplasare(translatie) a macaralei;
-mecanism de deplasare a caruciorului;
-mecanism de ridicare-coborare a sarcinii(principal si auxiliar);
-mecanism de rotire;
-mecanism de basculare(inclinare) a bratului;
-mecanism de calare;
-mecanism de telescopare brat;
-alte mecanisme specifice operatiilor pe care instalatia trebuie sa le execute
(deplasare masa , inchidere-deschidere dispozitiv de prindere , rotirea dispozitivului
de prindere , etc.).
25
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
1. Motoare electrice: Sunt de constructie speciala , pentru a corespunde regimului
intermitent de functionare.
2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul
mecanismului de deplasare. Acest cuplaj lipseste in cazul mecanismelor de
deplasare cu grupuri de actionare , la rotile de rulare(actionare de capete) , cand pe
arborele motorului electric se monteaza pinionul primei trepte a reductorului.
3. Frana mecanismului de deplasare: In cazul macaralelor cu actionare centrala ,
aceasta frana este de tipul cu saboti sau cu banda si in cazul actionarii de capete , de
regula este frana axiala(cu discuri sau conica). Se metioneaza ca macaralele , care
functioneaza in hale sau depozite inchise si au viteza nominala de pana la 32 m/min
, pot sa fie lipsite de frana.
4. Reductorul: La mecanismele de deplasare cu actionare centrala , reductorul este
de tip vertical cu 2 sau 3 trepte de reductie; la actionarea de capete , reductorul este
de constructie speciala , in unele cazuri arborele de intrare al reductorului fiind
insusi arborele motorului electric si arborele de iesire fiind arborele(osia) rotii de
rulare. Pentru realizarea unor viteze reduse la actionarile de capete , se utilizeaza si
reductoare planetare , care permit deplasari pe distante lungi cu viteza redusa , fata
de recomandarea de a nu depasi o durata de 30 secunde la deplasarile macaralelor
care au realizata viteza redusa cu ridicator de frana electrohidraulic.
5. Arborii de transmisie: Acesti arbori , prevazuti la mecanismele de actionare
centralizata pentru transmiterea momentului la rotile motoare ale macaralei , pot fi
de inalta turatie , in cazul in care se prevede un motor de actionare central si
reductoare de capete , sau arbori de joasa turatie , cazul cel mai frecvent , cand se
transmite momentul realizat la arborele de iesire al reductorului. Arborii de
transmisie se realizeaza din otel rotund(arbori plini), solutie din ce in ce mai rar
utilizata din cauza consumului mare de otel , sau din tevi(arbori tubulari) care au
avantajul unui consum mai mic de otel si o rigiditate mai mare datorita momentului
de inertie mare al tevilor , fapt ce da posibilitatea unor arbori de lungime mare.
6. Cuplajale arborilor de transmisie: Servesc la cuplarea arborilor respectivi intre ei
precum si la cuplarea acestora cu reductorul mecanismului de deplasare si cu rotile
de rulare motoare. Se utilizeaza cuplaje dintate sau cuplaje cu bolturi; cuplaje rigide
se prevad foarte rar si numai la macaralele cu actionare manuala.
7. Lagarele arborilor de transmisie: De obicei , se aleg de tipul lagare de
rostogolire(cu rulmenti).
8. Rotile macaralelor: Servesc la realizarea deplasarii acestora pe caile de rulare. Pot
fi roti libere si roti motoare.
9. Dispozitivele de siguranta: Aceste dispozitive sunt , dupa caz , urmatoarele:
-limitatoare de sfarsit de cursa la deplasare;
-tampoane si opritoare;
-piese de reazem;
-curatitoare de sina;
-limitatoare impotriva mersului oblic;
-dispozitive pentru oprirea macaralei in caz de vant;
-dispozitive de blocare pe sine;
26
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
-limitatoare de apropiere intre 2 macarale , care circula pe aceeasi cale de rulare.
a. Mecanismul de deplasare(translatie) cu actionare centrala al unui pod rulant:
rol, componenta, schema cinematica
Mecanismul de translatie are rolul de a deplasa podul rulant intr-un
sens sau in celalalt , in functie de necesitati .
La cel cu actionare centrala ambele roti motrice , de pe o sina si de pe
cealalta sina , sunt actionate de acelasi mecanism printr-un ax comun .
In principiu , mecanismul se compune din :
-motor electric de actionare;
-cuplaj elastic intre motor si reductor;
-frana amplasata de regula pe semicupla spre reductor;
-reductorul;
-arbori de transmisie;
-cuplajele arborilor de transmisie;
-lagarele arborilor de transmisie;
-rotile podului(motoare si libere);
-dispozitivele de siguranta .
Schema cinematica :
1-motor electric
2-cuplaj elastic
3-frana cu 2 saboti si REH
4-reductor
5-cuplaje dintate
6-arbori tubulari de translatie
7-roti de rulare motrice
8-roti de rulare libere
8
4 3 2 1
5 6 7
27
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Schema cinematica:
7 7
3 2 1 1 2 3
6 5 4 4 5 6
28
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Roti de rulare
Servesc la deplasarea macaralelor si a carucioarelor.
Clasificarea se face dupa urmatoarele criterii:
1.dupa felul caii de rulare:
-roti ce ruleaza deasupra cailor de rulare;
-roti suspendate , ce se deplaseaza pe talpa inferioara a caii;
2.daca sunt actionate sau nu:
-roti motoare;
-roti libere;
Rotile motoare realizeaza transmiterea miscarii prin antrenarea lor directa cu
ajutorul rotilor dintate sau prin antrenarea axului(in acest caz solidarizarea rotii cu
axul se face prin pana).
3.dupa numarul buzelor:
-roti cu 2 buze(cazul general la macarale);
-roti cu o buza;
-roti fara buze;
4. dupa fixarea pe ax:
-roti libere pe ax , montate pe rulmenti sau bucsa;
-roti fixate pe ax prin pana;
5.dupa suprafata de rulare:
-cilindrica;
-conica;
-bombata;
6.dupa constructia rotii:
-dintr-o singura bucata;
-roti cu bandaj.
Rotile de rulare fara bandaj se executa din otel. Au dezavantajul ca dupa
uzare se inlocuieste toata roata.
Rotile de rulare cu bandaj se executa tot din otel , dar bandajul din otel cu
rezistenta la rupere ridicata(70 kg/mmp). Bandajul se introduce la cald pe roata prin
strangere(fretare). La uzarea bandajului acesta se schimba.
Caile de rulare
Sunt elemente intermediare intre macara si constructia de sustinere. Sunt
alcatuite din sine , elemente de fixare , grinzi sau traverse pentru a prelua si
amortiza incarcarile sinelor ce se transmit la grinzile din beton.
Sinele pot fi:
-din bare cu sectiunea patrata sau dreptunghiulara , din otel OL50; se folosesc la
carucioarele sau macaralele usoare;
-sine de tip macara , din otel marca OL70; se folosesc la macaralele grele;
-sine de tip cale ferata;
-profile I,U,T,L; folosite pentru caile de rulare suspendate.
Rezemarea directa a sinelor pe grinzile de rulare se admite numai in cazul
grinzilor de rulare metalice.
29
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
In cazul grinzilor de rulare din beton , sinele se reazema pe placi metalice ,
iar intre acestea si grinzi se prevad elemente elastice(cauciuc , lemn, etc.).
Caracteristic la o cale de rulare este deschiderea(ecartamentul).
Deschiderea(ecartamentul) unei cai de rulare este distanta masurata pe
orizontala intre axele sinelor caii de rulare,masurata in metri. Se noteaza cu litera D.
-Abaterea limita la deschiderea cailor de rulare va fi de maxim:
± 3mm pentru D ≤ 15 m
± 25mm pentru D = 15 ÷ 90 m
-Abaterea in plan orizontal de la forma rectilinie a firului caii de rulare va fi
de maxim :
± 3mm pentru D ≤ 15m
± [3+0.25(D−15)] mm pentru D=15÷90m
-Diferenta maxima admisa, in lungul firului, intre cota de nivel maxima si
cota de nivel minima a suprafetei superioara a sinei de rulare va fi de 20mm, insa
panta nu va depasi 1/1500.
-Deplasarea relativa a capetelor sinelor de rulare la inadiri in plan vertical si
pe orizontala, va fi de maxim 1mm.
30
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
b. motor electric de curent alternativ sau continuu la macaralele cu actionare
electrica;
c. motor termic propriu macaralei sau al autovehiculului pe care este montata
macaraua;
d. motor sau pompa hidraulica.
2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul
mecanismului de ridicare; prin elementele elastice existente in cuplaj se amortizeaza
intr-o oarecare masura socurile care apar la pornirea motorului. La antrenarea cu
motor termic , cuplajul elastic este inlocuit printr-un ambreiaj.
La actionarea manuala , acest cuplaj nu este necesar , manivela sau roata de lant
fiind montate pe arborele de intrare in reductor.
In cazul in care frana mecanismului de ridicare este amplasata intre motorul de
antrenare si reductor , semicupla , dinspre reductor a cuplajului elastic , este
prevazuta cu saiba de frana.
3. Frana mecanismului de ridicare: De regula , se amplaseaza in asa fel incat sa
produca franarea arborelui de intrare in reductor . Acest lucru se poate realiza prin
intermediul semicuplei dinspre reductor a cuplajului elastic sau o semicupla de
frana amplasata pe arborele de intrare in reductor la capatul opus cuplajului elastic
dintre motor si reductor. La motoarele electrice cu frana inclusa sau atasata , se
franeaza arborele motorului electric.
4. Reductorul mecanismului de ridicare: Este necesar in vederea multiplicarii
momentului elementului de actionare pentru a se asigura ridicarea sarcinii. Pentru
mecanismele de ridicare actionate electric , de tipul clasic , se prevad reductoare
orizontale cu angrenaje cilindrice.
La mecanismele de ridicare a graifarelor se prevad , in vederea realizarii
operatiilor de ridicare si de inchidere a graifarului , 2 reductoare identice , cate unul
pentru fiecare operatie sau un reductor planetar. Aceeasi solutie cu 2 reductoare sau
reductor planetar se aplica si in cazul in care este necasara realizarea unei inaltimi
mari de ridicare pentru sarcini mari si este neeconomica prevederea unui singur
tambur cu o lungime mare sau a unui singur motor de antrenare.
La mecanismele cu actionare manuala , se prevad atat reductoare cu
angrenaje cilindrice , cat si reductoare planetare si reductoare cu angrenaj melcat.
5. Tamburul mecanismului de ridicare: Are rolul de a infasura cablul de tractiune a
sarcinii. Functie de numarul de ramuri de cablu si inaltimea de ridicare ,
mecanismele de ridicare pot fi prevazute cu un singur tambur cu caneluri intr-un
singur sens sau cu caneluri in 2 sensuri(stanga-dreapta sau dreapta-stanga) sau cu 2
tamburi , unul avand canelurile intr-un sens si celalalt in alt sens.
La mecanismele de ridicare prevazute cu transmisii prin lant , tamburul poate
sa fie inlocuit cu o roata de lant.
Cuplarea tamburelor cu reductorul se poate face printr-un cuplaj dintat ,
cuplaj cu bolturi sau printr-un angrenaj cilindric. Rotile de lant pot sa fie montate
direct pe arborele de iesire al reductorului.
Tamburele de obicei sunt amplasate pe lagare-tambur , care pot fi lagare de
alunecare(cu bucse) sau lagare de rostogolire(cu rulmenti).
31
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
La infasurarea cablului pe mai multe straturi , se recomanda sa se prevada
dispozitive de infasurare a cablului care sa asigure o infasurare corecta a acestuia pe
tambur.
La mecanismele de ridicare la care , datorita socurilor ce apar la ridicarea
sarcinii sau la asezarea pe sol a organului de prindere(la graifare), apare
posibilitatea de ridicare a cablului de pe tambur , se va prevedea un dispozitiv de
asezare a cablului.
6. Dispozitivul de prindere a sarcinii: Se compune din organul propriu-zis de
prindere a sarcinii(carlig , graifar , electromagnet , etc.) , mufla in care se monteaza
si transmisia prin cablu sau lant , necesara pentru suspendarea si ridicarea sarcinii.
7. Dispozitivele de siguranta cu care se echipeaza mecanismele de ridicare sunt :
limitatorul de sarcina , limitatorul de moment al sarcinii , limitatoare de sfarsit de
cursa ridicare-coborare , siguranta la carlig , opritoare.
3 2
1
1-motor electric
2-cuplaj elastic
3-frana cu 2 saboti 4 5 6 7
si ridicator
electrohidraulic
4-reductor
5-tambur de cablu
6-cuplaj rigid 9
7-limitator de sfarsit de cursa 8
8-cablu de tractiune
9-rola de egalizare
(pe axul ei se afla limitatorul de
suprasarcina)
10-rolele muflei carligului
11-carlig
11 10
Ansamblul compus din motor , frana , transmisie , tambur si cablu poarta numele de
troliu.
Clasificarea troliilor:
a. dupa modul de actionare
-trolii manuale;
-trolii mecanice-actionate cu motor electric;
32
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
-actionate cu motor hidraulic;
-actionate cu motor cu ardere interna;
b. dupa posibilitatea de inversare a sensului de antrenare a tamburului
-trolii reversibile;
-trolii nereversibile;
c. dupa numarul vitezelor de infasurare a cablului
-trolii cu o singura viteza;
-trolii cu mai multe viteze(normala si microviteza);
-trolii cu variatia continua a vitezei.
Angrenaje
Au rolul de a transmite miscarea de rotatie intre 2 arbori.
Cele mai folosite angrenaje sunt:
-angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati cu dantura exterioara sau
interioara; axele arborilor acestor angrenaje sunt paralele;
-angrenaje melcate(roata melcata se confectioneaza din bronz , iar arborele din otel
de calitate ; cel mai des intalnit caz fiind pozitia la 90° intre axul arborelui si axul
rotii);
-angrenaje conice cu dinti drepti sau inclinati avand unghiul dintre axele arborilor la
90°;
-angrenaje planetare , cu una sau mai multe roti dintate-sateliti, ale caror axe se
rotesc in jurul unei axe centrale impreuna cu cadrul suport al acestora.
Rotile dintate se pot confectiona din otel , fonta , bronz sau materiale plastice.
Caracteristicile principale ale unui angrenaj sunt:
N1=turatia rotii conducatoare(rot/min);
N2=turatia rotii conduse(rot/min);
Z1=numarul de dinti ai rotii conducatoare;
Z2=numarul de dinti ai rotii conduse;
i=N1/N2=Z2/Z1=raportul de transmisie
Reductoare
Au rolul de a reduce turatia arborelui motor si implicit la marirea cuplului
(momentului de torsiune) transmis.
Sunt formate din angrenaje montate in carcase inchise.
Principalele caracteristici ale unui reductor sunt:
-raportul de transmisie
33
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Carcasele reductoarelor sunt formate din corp si capac , iar suprafata de
separatie intre acestea se prelucreaza astfel incat sa se etanseze. Ungerea
angrenajelor se realizeaza cu ulei. Sunt prevazute orificiu cu capac pentru
introducerea uleiului ,joja sau indicator de ulei , iar la partea inferioara a baii
orificiu de golire. Pe langa acestea in carcase se prevad capace pentru vizitarea
angrenajelor si dopuri cu gauri de aerisire. Lagarele folosite sunt cu rulmenti.
34
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Marimi caracteristice
Pentru dimensionarea aparatelor electrice , ca si pentru o buna alegere si
utilizare a lor in exploatare , trebuie sa se tina seama de cateva marimi care
caracterizeaza regimul lor de functionare:
-tensiunea nominalaUn=tensiunea pentru care este construit aparatul si pentru
care este garantata buna functionare a acestuia;
-curentul nominal In=curentul pe care un aparat il poate suporta fara depasirea
unei incalziri limita, in conditiile unui regim normal de
lucru;
-frecventa de conectare=numarul de actionari pe care aparatul le poate
executa intr-o ora . O inchidere si o deschidere a
pieselor de contact ale unui aparat alcatuiesc o
conectare. Durata unei actionari este compusa
din durata de conectare(timpul in care aparatul
este sub curent) si durata de pauza(fara curent);
-rezistenta la uzura=este o marime care indica durata de viata a aparatului;
-tipurile de protectie=se refera la masurile constructive ce se iau pentru ca
aparatele sa satisfaca solicitarile mediului ambiant
36
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
si de tehnica securitatii muncii.
Echipamentul electric al macaralelor
In functie de tipul macaralelor , echipamentul electric al acestora se
compune din:
-echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent;
-echipamentul electric de actionare a mecanismelor;
-echipamenrul electric de comanda;
-echipamentul electric de protectie si de siguranta;
-echipamentul electric pentru iluminat,semnalizare,incalzire si ventilatie.
a. Conductoare de alimentare
Pentru fire se intrebuinteaza cupru rotund sau profilat. Sectiunile maxime
sunt de 80 mmp pentru cupru rotund si cca. 180 mmp pentru profile. Caderea
37
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
ohmica nu trebuie sa depaseasca 5%. Caderea inductiva este de cca. 0,03Ω/m la 50
Hz. Conductoarele de cupru se intind la capete prin intermediul unor intinzatoare.
Pentru evitarea atingerilor intre conductoare, a caror distanta minima este de
100 mm, se prevad la distanta de aproximativ 4m suporti cu sustinatori de fire.
Domeniul de folosire a acestor conductoare este alimentarea podurilor rulante
si a macaralelor cu regim mediu si usor, precum si alimentarea carucioarelor
acestora. Captatoarele de curent care aluneca pe aceste fire sunt de tip rigid-de 100
A cu patina;
-de 200 A cu rola
Conductoarele de cupru cu profil special se monteaza fix, cu ajutorul unor
cleme montate la distante de 5…8 m. Domeniul de utilizare: macarale cu regim
greu si viteze mari.
Conductoarele din profile se folosesc in special pentru alimentarea podurilor
rulante siderurgice. Sistemul mai raspandit este cel cu corniere pe care aluneca
culegatoare de tip patina, cu piesa de contact din fonta sau tip pantograf cu piesa
de contact din zinc.
Rezultate mai bune se obtin cu sine profilate de otel, la care pentru reducerea
caderilor de tensiune se monteaza in paralel conductoare de cupru sau aluminiu, sau
capul sinei se placheaza cu cupru.
b. Cabluri mobile
Pentru alimentarea macaralelor portuare, a celor din santierele de constructii,
se folosesc cabluri in manta de cauciuc, care se infasoara pe un tambur, pe unul sau
mai multe randuri. Intrucat cablul trebuie sa fie permanent intins, tamburul este
actionat in sensul intinderii. Actionarea tamburului se poate realiza prin intermediul
unei contragreutati, a unor arcuri sau a unui motor asincron de constructie speciala
care poate sta calat sub curent fara a se arde.
Punctul de alimentare fix este situat de obicei la mijlocul caii de rulare. In
cazul cailor de rulare lungi se pot face mai multe puncte de alimentare, iar
conectarea se realizeaza prin intermediul unor prize speciale etanse.
Cand pe aceeasi cale de rulare circula 2 sau mai multe macarale si
conductoarele liniei de alimentare sunt executate din profile rigide, pentru fiecare
macara se creeaza cate o zona de refugiu prin sectionarea conductoarelor. Rosturile
la sectionare se realizeaza de minim 10 mm in cazul separarii prin aer si minim 100
mm in cazul interpunerii de materiale in rosturi. Zona de refugiu trebuie sa
depaseasca in lungime cu cel putin 1 m gabaritul macaralei peste tampoane, in
ambele parti. La macaralele de la extremitatile caii, aceste zone se creeaza la
capetele caii. Fiecare zona de refugiu se alimenteaza separat prin cate un
intrerupator ce are posibilitate de incuiere pe pozitia deschis.
c. Bucle de cabluri
Pentru alimentarea carucioarelor, electropalanelor, a podurilor rulante
monogrinda etc., se intrebuinteaza cabluri in bucle care se aduna la capatul caii de
rulare. Cablul electric este sustinut de niste inele care aluneca pe un cablu purtator
38
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
de otel. In cazul mai multor cabluri de alimentare, acestea se monteaza pe
carucioare simple care ruleaza pe profile.
d. Carucioare de cablu cu infasurare tip senila
Pentru alimentarea carucioarelor se mai intrebuinteaza carucioare de cablu cu
infasurare tip senila. Un astfel de carucior se compune dintr-un suport de teava 1
sprijinit pe rolele 2, care se deplaseaza pe sinele 3. Lungimea caruciorului este putin
mai mare decat jumatatea lungimii caii de rulare. La cele 2 extremitati ale
caruciorului sunt prevazute role cu profil special 4 sau cate un tambur de cablu.
Ramura superioara a cablului 5 se sprijina pe un sir de role libere 6, in timp ce
ramura inferioara se desfasoara pe podest sau pe un suport.Tractarea caruciorului de
cablu care se deplaseaza cu o viteza egala cu jumatatea din viteza caruciorului de
sarcina este asigurata de un cablu de otel 7 sau chiar de cablurile de alimentare.
Datorita lipsei scanteilor la locul de contact, aceste carucioare pot fi folosite
si in medii cu pericol de explozie, daca se asigura o constructie corespunzatoare.
Culegatoare de curent
Au rolul de a realiza contactul electric permanent intre liniile de alimentare
formate din conductoare neizolate si instalatia electrica de pe macara. Contactul se
realizeaza prin greutatea proprie a culegatorului sau prin intermediul unor
resoarte(cazul culegatorului de curent tip pantograf).
Tipuri-culegatoare de curent de tip rigid;
-culegatoare de curent de tip patina;
-culegatoare de curent de tip pantograf.
Intrerupatorul general
Intrerupatorul general cu actionare manuala are rol de separator si se
monteaza in circuitul principal de forta, dupa culegatori.
La podurile rulante, amplasarea sa se face in imediata apropiere a
chepengului pe podest, iar la celelalte macarale, cat mai aproape de locul de acces
pe macara.
Intrerupatorul de avarie
Are rolul de a intrerupe rapid si sigur instalatia electrica a macaralei cu
exceptia urmatoarelor circuite:
-iluminatul de balizare;
-semnalizarea pentru pericole iminente;
-circuitele de alimentare ale bobinei de actionare a intrerupatorului
insusi(cuprinzand blocajul de “zero” al controlerelor, contactele de blocaj ale usilor,
chepengurilor etc.);
-circuitele de iluminat;
-circuitele de reparatie;
-circuitele de alimentare a electromagnetilor de ridicare a sarcinii.
Toate aceste circuite se leaga inaintea intrerupatorului de avarie si a celui
principal.
39
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
41
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Motorul asincron in scurtcircuit
Datorita absentei periilor si inelelor colectoare, precum si rotorului mai masiv
la care bobinajul este inlocuit printr-o colivie turnata din aluminiu, motorul asincron
in scurtcicuit este mult mai robust decat motorul asincron cu inele. Este mai simplu
de intretinut, este mai ieftin si necesita mai putine aparate de comanda.
Cu toateacestea, motorul asincron in scurtcircuit se foloseste rar, la
macaralele mici, datorita urmatoarelor dezavantaje:
-curentul de demarare este ridicat=(3,5…6)In;
-caldura produsa de demarare se dezvolta in motor, motiv pentru care trebuie
supradimensionat, ceea ce anuleaza partial avantajul referitor la pret;
-momentul de demarare nu poate fi reglat cu ajutorul rezistentelor.
42
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
b. Rezistente
Rezistentele pentru macarale sunt rezistente cu functionare intermitenta,
supuse din punct de vedere termic si mecanic unor solicitari repetate. Ele trebuie sa
permita un numar mare de conectari la cicluri scurte, dar in anumite situatii sa
permita si conectari mai indelungate fara a se deteriora. In acelasi timp prin
dimensionare si impartirea in trepte, trebuie sa permita demarari si opriri line,
precum si accelerari de mase mari intr-un timp scurt.
Rezistentele pentru motoarele de macara se executa din elemente de fonta rezistiva,
sarme aliate cu rezistivitate marita sau tabla silicioasa.
Pentru o mai usoara incadrare in diferitele scheme de actionare rezistentele se
construiesc intr-o gama modulara care permite o mare elasticitate si varietate de
solutii.
c. Ridicatoare de frana
Ridicatoarele de frana servesc la deschiderea franei, simultan cu conectarea
motorului de antrenare a mecanismului corespunzator. Franarea se realizeaza
automat la oprirea motorului prin intermediul unui arc de frana sau a unei
contragreutati. Din motive de siguranta, in special la mecanismele de ridicare, este
necesar ca franarea sa intervina automat, la disparitia tensiunii de alimentare a
motorului.
Dupa modul de constructie si functionare se deosebesc:
-electromagneti de frana;
-ridicatoare de frana electrohidraulice;
-ridicatoare de frana cu motor.
Se vor trata amanuntit la CAP.” DISPOZITIVE DE FRANARE”.
44
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Echipamentul electric de protectie si siguranta
45
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Priza de pamant este formata din tevi de otel galvanizat(electrozii) batuti in
pamant. Numarul electrozilor este in functie de rezistivitatea solului astfel incat sa
se realizeze valoarea necesara(sub 4Ω sau 1Ω). Electrozii se leaga intre ei cu o
platbanda galvanizata, prin sudura, iar un capat al platbandei este scos deasupra
solului, iar de acesta se leaga macaraua ce trebuie protejata.
Valoarea prizei de pamant se masoara la intervale de cel putin 6 luni.
46
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
3.1. Generalitati
48
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Limitatorul de cursa cu surub se compune din: axul surub cu sistemul de
reglaj al numarului de rotatii, sistemul de sacadare, axul cu came, sistemul de
contacte cu camerele de stingere ale arcului electric. Contactele limitatorului sunt
actionate prin rotirea surubului in ambele sensuri, la numarul de rotatii pentru care a
fost reglat. De regula, actionarea surubului se face de la arborele tamburului
mecanismului de ridicare prin intermediul unei transmisii cinematice cu lant sau cu
roti dintate.
Limitatoare de sfarsit de cursa pentru pozitia limita inferioara a dispozitivului
de prindere a sarcinii
Aceste dispozitive au rolul sa asigure pe tamburul de cablu rezerva de cel
putin trei spire de siguranta.
Pentru mecanismele de ridicare care nu-si schimba raportul de transmitere al
palanului, functia acestor dispozitive este indeplinita de acelasi dispozitiv care
asigura protejarea si la limita superioara a carligului(se foloseste LSC cu surub si
came declansatoare).
Pentru macarale mobile si automacarale unde in functie de lungimea bratului
raportul de transmitere al palanului de ridicare se modifica, sunt folosite dispozitive
cu rola de apasare, care au rolul de a ajuta la infasurarea uniforma a cablului pe
tambur.
b. LSC pentru mecanismele de basculare
La macaralele cu brat basculant se prevad limitatoare care sa actioneze atat la
sfarsitul cursei de ridicare (inchidere) a bratului, cat si a celei de coborare
(deschidere) a acestuia. Se folosesc intrerupatoarele electrice cu tija telescopica si
rola, conectate in circuitel de comanda a bascularii, actionate prin cama.
Intrerupatorul se poate monta atat pe brat, cat si pe partea fixa.
c. LSC pentru mecanismele de translatie
Sunt dotate cu astfel de dispozitive de siguranta carucioarele de sarcina si
macaralele deplasabile pe cai cu sine de rulare.
Se utilizeaza de regula intrerupatoare cu parghie basculanta actionate de rigle
declansatoare. Parghia 1 este prevazuta cu o rola 2, care este elementul ce intra in
contact cu rigla. Revenirea parghiei in pozitie normala se face sub actiunea unui arc.
Declansarea se face la un unghi de basculare de 30°…40°, functie de constructie,
dar cursa maxima ajunge la 60°.
De regula, in cazul carucioarelor intrerupatorul este plasat pe capatul caii si
rigla pe carucior, iar in cazul macaralelor rigla este fixa si intrerupatorul pe macara.
In ambele cazuri intrerupatorul si lungimea riglei se aleg avandu-se in vedere ca
dupa declansare si franare, din cauza inertiei,caruciorul si macaraua mai parcurg o
distanta egala cu spatiul de franare.
d. LSC la rotire
Sunt utilizate la macaralele rotitoare la care trebuie limitat unghiul de rotire.
Se folosesc limitatoare electrice de cursa cu tija telescopica si rola montate pe
partea fixa sau pe partea rotitoare, actionate prin came.
49
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
e. LSC la deplasare sau rotire pentru evitarea lovirii cabinei
Pentru acest scop nu exista dispozitive speciale. Se utilizeaza LSC de tipul cu
surub si cu parghie si rola(ca la limitarea mecanismelor de translatie).
50
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Limitatorul de sarcina cu ax excentric
1-rola de egalizare
2-ax excentric
3-parghie
T=tensiunea in cablu
R=rezultanta tensiunilor din cablu
e=excentricitatea axului rolei
P=presiunea in resort
R 1 2 3 contact electric
R P
T e
51
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
b. Limitatoare de moment
La depasirea momentului nominal actioneaza limitatoarele de moment(se
depasesc parametrii de reglaj), se anuleaza miscarea de ridicare a sarcinii, precum si
acelea care ar conduce la cresterea momentului: extindere si coborare brat.
Ele actioneaza la depasirea cu 10 % a momentului nominal.
Aceste dispozitive de siguranta elimina pierderea stabilitatii macaralelor si
evita rasturnarea, cauza avarierii majoritatii macaralelor cu brat.
Cu limitator de moment se echipeaza obligatoriu macaralele la care sarcina
este variabila functie de raza.
Tipuri de limitatoare de moment:
-mecanice
-cu parghii;
-cu excentric;
-cu contragreutate;
-cu contact mobil;
-cu arc reglabil;
-combinate;
-hidraulice
-cu semnal de intrare “forta”;
-cu semnal de intrare”presiune”;
-electrice
-cu traductori rezistivi;
-cu traductori inductivi;
-cu traductori capacitivi;
-electronice;
-combinate(mecano-electro-hidraulice).
a. Dispozitive anticoliziune
In practica, coliziunea apare frecvent in urmatoarele cazuri:
-macaraua lucreaza singura pe o cale de rulare, existand pericolul de tamponare in
viteza cu opritoarele de la capetele caii in cazul in care LSC sunt dereglate sau sunt
scoase din functiune;
-existenta pe aceeasi cale de rulare a 2 sau mai multe macarale;
-in cazul macaralelor a caror cai de rulare sunt suprapuse, cand exista pericolul
ciocnirii unei macarale de la un nivel inferior cu cablurile sau sarcina uneia care
ruleaza pe o cale suprapusa.
Dispozitivele anticoliziune trebuie sa realizeze mai multe functii: sa
declanseze automat un avertizor optic sau acustic la depasirea zonei de securitate; sa
comande oprirea motoarelor de translatie sau trecerea lor pe microviteza; sa
comande intrarea in functiune a franelor; sa permita comanda de mers inapoi, cand
s-a depasit distanta de siguranta prestabilita.
Tipuri:
-dispozitive anticoliziune mecanice;
-dispozitive anticoliziune electrice;
-dispozitive anticoliziune fara contact.
b. Anemometre
Dintre factorii naturali (variatiile de temperatura , precipitatiile si vantul) ,
actiunea vantului are urmarile cele mai grave deoarece rafalele de vant pot antrena
macaralele , chiar cu viteze mari , izbindu-le una de alta sau de opritoarele caii de
rulare .
Pentru evitarea acestor situatii este necesar ca macaralele cu brat sensibile la
rasturnare , macaralele turn , macaralele portal si podurile rulante cu deschideri mai
mari de 30 m sa fie prevazute cu dispozitive de masurare a vantului , cunoscute sub
denumirea de anemometre .
Anemometrele au 3 functii :
53
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
-de supraveghere=masoara si inregistreaza viteza vantului , a carei valoare
este indicata de un aparat de masura amplasat in macaragiului;
-de semnalizare=se aprinde o lampa galbena si se declanseaza un semnal
acustic la cresterea vitezei vantului pana la valoarea de 70-80% din valoarea
maxima admisa ;
-de protejare=intreruperea circuitului de comanda al mecanismului de
translatie.
Anemometrele au in componenta un bloc emitator(compus dintr-o turbina
eoliana a carui arbore actioneaza un tahogenerator) si un bloc receptor(compus din
2 relee si un aparat indicator).
Anemometrele actioneaza la o viteza a vantului de 15,6m/s(56km/h) in cazul
macaralelor turn si de 20m/s(72km/h) la celelalte macarale.
54
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Macaralele portal cu deschideri mai mari de 40 m se recomanda sa fie
echipate cu dispozitive de indicare sau redresare automata a mersului oblic.
Dispozitivele pentru evitarea mersului oblic trebuie sa realizeze functiile:
-de supraveghere: asigura functionarea normala a utilajului atata timp cat unghiul de
deformare al constructiei metalice prescris nu este depasit; functia este realizata
printr-un dispozitiv de sesizare a pozitiei incorecte;
-de semnalizare: prin elemente de indicare si avertizare de pericol;
-de protejare: printr-un dispozitiv de corectare a avansului sau de oprire a macaralei
in caz de pericol.
Tipuri:
-dispozitiv de evitare a mersului oblic cu roti dintate etalon si cremaliera;
-dispozitiv de evitare a mersului oblic cu elemente elastice;
-dispozitiv de evitare a mersului oblic bazat pe urmarirea deformarii
constructiei metalice a macaralelor.
b. Supapa de blocare
Se utilizeaza la macaralele cu actionare hidraulica si intervine in cazul
spargerii conductei de ulei, oprind coborarea libera a sarcinii. Supapa se monteaza
intre cilindrul de ridicare si conducta de ulei. Prin spargerea conductei, efectul
supapei de reglare a vitezei de coborare este anulat. In acest caz, intervine supapa de
blocare care inchide iesirea uleiului mentinand sarcina suspendata.
In corpul supapei 1, se gaseste bila 4 mentinuta in pozitie deschisa de resortul
3. Stiftul opritor 5 limiteaza deplasarea bilei. Diafragma 2 realizeaza o rezistenta
hidraulica permanenta. In cazul disparitiei bruste a presiunii din conducta, bila este
impinsa de agentul hidraulic, impotriva fortei resortului si se asaza pe scaun,
blocand iesirea.
55
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
56
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
c. Sigurante la carlig
Siguranta se monteaza cu scopul de a impiedica iesirea accidentala a
organelor de legare a sarcinilor din carlig; scoaterea acestor organe trebuie sa fie
posibila numai prin actionarea sigurantei.
Montarea sigurantei la carlig este obligatorie prin P.T. ISCIR in urmatoarele
cazuri:
-la macarale pana la 12,5 t inclusiv, echipate cu carlig simplu;
-la macarale cu sarcini peste 12,5 t, in cazul cand, prin natura sarcinilor, organele de
legare ajung aproape de ciocul carligului si pot scapa;
-in cazul organelor de legare rigide (bare,traverse,etc.);
-cand in carlig se prind dispozitive de lucru cu electromagnet, graifar, bena,
container,etc.
Se utilizeaza 2 tipuri de sigurante la carlig:
-cu arc;
-cu contragreutate.
57
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
a. Frane cu banda
Se compun dintr-un tambur de franare fixat prin pana pe arborele ce trebuie
franat, iar pe tambur infasurata pe un unghi ce depaseste 180° se afla o banda de
otel, care are suprafata de lucru, ce vine in contact cu tamburul, captusita cu
ferodou. Ferodoul este un material cu coeficient de frecare ridicat, rezista la
58
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
temperatura si se muleaza bine pe tambur. Prinderea ferodoului pe banda de otel se
face prin nituri din aluminiu cu cap ingropat in ferodou, pentru a nu freca pe
tambur. In cazul franei simple cu banda, un capat al benzii este articulat la un punct
fix, iar celalalt capat la parghia de actionare. La apasarea pe parghie se produce
franarea, apasarea ce este data de un resort sau o greutate. La ridicarea parghiei se
produce indepartarea benzii de tambur si frana este slabita. Slabirea franei se
produce la actionarea mecanismului. Iar franarea la intreruperea actionarii
mecanismului.
In cazul franelor diferentiale sau cu insumare, ambele capete ale benzii sunt
articulate la parghia de actionare.
b. Frane cu saboti
Franele cu saboti pot fi cu unul sau cu doi saboti.
Frane cu un sabot:Acest tip de frane consta dintr-o parghie prevazuta cu un sabot
care este apasat pe un tambur de frana.
La macarale se folosesc frane cu doi saboti, intrucat au avantajul ca nu
solicita la incovoiere arborele pe care este montat tamburul de franare, cat si pentru
faptul ca realizeaza momente de franare mai mari pentru aceeasi apasare a sabotilor.
Cea mai uzuala este frana cu 2 saboti si actionata electrohidraulic.
Pe tamburul de frana apasa cei doi saboti prin intermediul ferodourilor fixate
de saboti cu nituri din aluminiu avand capetele ingropate in ferodouri. Sabotii sunt
fixati articulat prin bolturi la parghiile port-sabot, care la randul lor, sunt articulate
prin bolturi, la partea inferioara, de sasiu. La partea superioara una din parghii este
articulata la tija de legatura, iar cealalta la parghia in forma de “L”. Tija de legatura
este formata din 2 piese, una cu filet pe dreapta, iar cealalta cu filet stanga,imbinate
cu o piulita cu filet dreapta-stanga. Cu ajutorul piulitei se realizeaza reglajul de
apropiere-departare a sabotilor de tambur si totodata marirea-micsorarea capacitatii
de franare. La capatul parghiei in forma de “L” se aplica forta de strangere cu
ajutorul ridicatorului electrohidraulic sau cu ajutorul unui electromagnet(in cazul
actionarilor electrice), ori cu ajutorul unui cilindru cu piston(in cazul actionarilor
hidraulice si pneumatice).
63
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
b. Sisteme de prindere ale capetelor cablurilor
Capetele cablurilor pot fi actionate, si in acest caz se fixeaza la tamburii de
antrenare, sau neactionate, caz in care se fixeaza la un element de constructie al
masinii, fie la mufla mobila.
64
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Dupa ce se infasoara rodanta, capatul liber al cablului se fixeaza de ramura
lui continua ptintr-unul din urmatoarele procedee: prin impletire si matisare, cu
mansoane ovale presate, cu cleme de cablu.
Ancorarea cablului in articulatie se poate face direct, numai cu ajutorul
rodantei, fie cu ajutorul unor chei de tachelaj.
Uneori este avantajos pentru solutia constructiva a ancorarii ca in locul
rodantei sa se utilizeze mici role cu alezaj cilindric sau chiar role de cablu.
b. Fixarea cu papuc
Papucul de cablu este un ansamblu format dintr-o carcasa prevazuta cu
ureche de articulatie si o pana inclinata cu care se asigura fixarea cablului prin
autoimpanare sub actiunea tensiunii din ramura activa a acesteia. Introducerea penei
si a cablului infasurat in jurul ei se face prin deschiderea mare a carcasei,
prestrangerea initiala realizandu-se prin ciocanire usoara. Papucii de cablu sunt
organe standartizate, gama cuprinzand 11 marimi care acopera necesarul pentru
cabluri cu diametre intre 4 si 44 mm.
65
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Examinari(verificari)
In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si
lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1.
TABELUL 1
Nr. Felul verificarii Periodicitatea Personalul care executa verificarea
Crt. verificarii
67
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Constructie combinata 20 7 40 14
SIL 6x31
Constructie combinata 20 7 40 14
WS 6x36
Constructie concentrica 5 - 10 -
18x7
Constructie concentrica 20 - 40 -
18x19
Constructie concentrica 30 - 60 -
36x19
Constructie tripla 15 5 30 10
6x7x7
Constructie tripla 35 12 70 24
6x7x12
Constructie tripla 40 15 80 30
6x7x19
Observatie: d = diametrul cablului.
Definirea defectelor:
1.deformare elicoidala=abaterea X in punctul cel mai defavorabil este 1/3d sau mai
mare si implica scoaterea din uz a cablului(d=diametrul cablului);
2.deformare in forma de colivie=apare la cabluri cu inima metalica, atunci cand
sarmele din stratul exterior sunt slabite sau cand toroanele exterioare sunt prea
lungi; prin alunecarea sarmelor sau toroanelor exterioare pe cele interioare surplusul
de lungime se concentreaza intr-un loc formand colivia-cablul trebuie scos din uz;
3.cand se formeaza ochiuri de sarma=sarmele ies din cablu,cate una sau mai multe,
in forma de ace de par pe partea opusa celei ce se sprijina pe caneluri;aceste sarme
nu mai preiau nici un efort si pot fi considerate ca si rupte-cablul trebuie scos din
uz;
4.daca slabirea sarmelor este cauzata de coroziune sau uzura prin frecare, cablul
trebuie scos din uz;
5.noduri=ingrosari ale cablului dispuse pe distante mai mari;ele se datoreaza unei
aglomerari ale inimii cablului care devine vizibila intre toroane ajungand la
suprafata cablului; cablul la care s-au format noduri pronuntate trebuie scos din uz;
6.gatuiri=reduceri ale diametrului cablului pe distante scurte; cablul cu gatuiri
pronuntate trebuie scos din uz;
7.aplatisari=deformatie remanenta a cablului sau a unui toron in urma unei
striviri;aplatisarea favorizeaza ruperea sarmelor;cablurile cu aplatisari sau cu
toroane aplatisate trebuie sa fie scos din uz;
8.rasuciri in scurt=deformari ale cablului care iau nastere cand acesta se strange
puternic in ochi fara posibilitatea de a compensa deformarea prin rotire in jurul
axului; cablul cu o singura rasucire in scurt trebuie scos din uz;
68
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
9.frangeri=deformari ale cablului cauzate de forte exterioare puternice; cablurile cu
frangeri trebuie scoase din uz;
10.cablurile care au fost supuse unei incalziri puternice(se recunosc dupa culoarea
zonei care a fost incinsa) trebuie scoase din uz.
TABELUL 1
Nr Felul verificarii Periodicitatea Personalul care executa verificarea
. verificarii
Cr
t.
1. Verificarea a) Zilnic la inceputul Personalul de manevrare la
aspectului si fiecarui schimb macarale, ascensoarele cu schip si
fixarii ascensoarele pentru santierele de
capetelor constructii.
b) Cel putin odata la Seful echipei de intretinere a
doua saptamani instalatiei de ridicat.
2. Verificarea a) O data pe luna Maistru care raspunde de intretinerea
amanuntita a instalatiei de ridicat sau inlocuitorul
starii tehnice sau.
71
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
b) La verificarea Organul de verificare I.S.C.I.R. sau
tehnica oficiala a sau responsabilul cu supravegherea
instalatiei de ridicat tehnica a instalatiilor de ridicat,
autorizat de I.S.C.I.R. dupa caz.
6.1. Carlige
In functie de tehnologia de executie, forma si scopul in care sunt utilizate,
carligele se clasifica astfel:
-carlige forjate simple;
72
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
-carlige forjate duble;
-carlige lamelare simple;
carlige lamelare duble;
-carlige lamelare pentru oale de turnare.
Carligele simple forjate se folosesc pentru sarcini foarte mici, mici, mijlocii si
mari(0,08-160 t); cele duble forjate pentru sarcini mici, mijlocii si mari
(1-160 t), iar carligele lamelare simple pentru sarcini importante sau periculoase
mijlocii, mari si foarte mari(10-200 t). Pentru sarcini foarte mari(peste 100 t) se
folosesc ocheti.
Carligele forjate pentru instalatiile de ridicat sunt organe standartizate
(STAS 1944-88 si SR 1944-1,2,3,4), astfel incat utilizatorului nu ii revine decat
sarcina de a alege tipul si marimea de carlig potrivit sarcinii nominale si grupei de
functionare care corespund conditiilor de exploatare.
Marcile de oteluri indicate pentru carligele forjate sunt urmatoarele: OLC 25,
OLC 35, 25MoC11, 41MoC11, 34MoCN15(oteluri imbunatatite).
Partile componente ale unui carlig forjat sunt:
-tija filetata;
-corpul;
-saua;
-varful;
-siguranta pentru evitarea scaparii sarcinii.
Carligele lamelare prezinta in raport cu carligele forjate avantajul de a fi
alcatuite din tole pentru care se poate asigura o omogenitate superioara a structurii
pe sectiune si in consecinta caracteristici fizico-mecanice superioare celor ce pot fi
realizate la carligele masive. Din acest motiv se recomanda sa fie utilizate in cazul
sarcinilor mari, importante sau periculoase. Se utilizeaza cu precadere in otelarii la
podurile rulante pentru manevrarea oalelor de turnare, intrucat s-a constatat o
comportare mai buna in conditiile de expunere indelungata la actiunea temperaturii
ridicate decat a carligelor forjate. In acelasi timp prezinta dezavantajul ca lamelele
carligului se executa prin decupare din foi de tabla, rezultand cantitati relativ mari
de resturi.
Carligele lamelare simple pentru oale de turnare sunt standartizate. Sunt
prevazute 17 marimi pentru sarcini nominale cuprinse intre 10 si 125 t. In alcatuirea
lor intra:
1-lamelele;
2-niturile de solidarizare;
3-saua de sprijin a sarcinii(a boltului oalei de turnare);
4-bucsa pentru prinderea articulata a carligului.
Lamelele carligului se executa din table laminate si recoapte. Se recomanda
ca ele sa fie astfel croite incat axa carligului sa fie orientata dupa directia de
laminare a tablelor. Taierea se face cu aparate de taiere cu oxigen dupa contur mai
mare decat cel al lamelei in stare finita, astfel incat prin indepartarea adaosului de
prelucrare, prin polizare, sa se elimine zona influentata termic in procesul de taiere.
Pot fi utilizate table de otel cu granulatie fina.
73
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Scoaterea din uz a carligelor se face atunci cand:
-prezinta uzuri vizibile in zona unde se aseaza organul de legare a sarcinii (in
sa);
-ciocul carligului este deschis(carligul este deformat);
-se constata fisuri;
-filetul de pe tija este uzat sau deformat.
6.2. Ocheti
Pentru macarale cu capacitatea de ridicare mare si foarte mare(peste 80-100 t)
se utilizeaza uneori ocheti pentru suspendarea sarcinilor. Datorita formei lor inchise,
sub aceeasi incarcare, starea de tensiune in ocheti este mai usoara decat cea care se
dezvolta in carlige, de unde rezulta avantajul unei greutati mai mici. Acesta
reprezinta argumentul principal pentru justificarea preferintei pentru astfel de
organe de suspendare. Dezavantajul ochetilor consta intr-o oarecare dificultate a
suspendarii sarcinii deoarece organele auxiliare de legare trebuie introduse prin
interiorul ochetului.
Ochetii rigizi se executa prin forjare libera, dintr-o singura bucata de
material. Se pot folosi aceleasi marci de oteluri ca si in cazul carligelor forjate.
Ochetii articulati din punct de vedere constructiv prezinta avantajul unei
executii mai comode. Sunt alcatuiti dintr-o traversa 1, patru bare laterale 2, tija
centrala 3 si bolturile articulatiilor. Traversa are in camp sectiune elipsoidala, barele
au sectiune dreptunghiulara, iar tija-circulara.
6.3. Mufle
Montajul carligelor si ochetilor la grupul mobil de role ale palanelor de
ridicare se face in cadrul unui ansamblu denumit mufla. Principala cerinta impusa
muflei este asigurarea mobilitatii de rotatie a carligului(ochetului) dupa axa tijei
sale, precum si dupa o axa perpendiculare pe aceasta.
Complexitatea muflelor depinde de numarul de ramuri portante ale
palanului(prin numarul de role de cablu), iar constructia lor depinde de destinatia si
de conditiile particulare de lucru. In functie de acesti factori, muflele pot fi
clasificate in: mufle normale, mufle scurtate si mufle speciale.
Muflele normale sunt utilizate de regula la macaralele cu brat basculant, in timp ce
muflele scurtate sunt folosite la macaralele rulante.
Muflele normale sunt alcatuite din:
-ansamblul rolelor de cablu 1;
-boltul(osia) rolelor 2;
-tirantii 3;
-traversa carligului 4;
-piulita 5;
-rulmentul axial 6;
-carligul 7;
74
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
-in cazul macaralelor cu inaltime de ridicare mare si foarte mare-greutatile de
lestare 8. Rolele sunt montate pe osia nerotitoare 2 prin intermediul rulmentilor
radiali.
Organele de rezistenta ale muflelor, cand nu se impun cerinte speciale, se
confectioneaza din urmatoarele materiale: boltul rolelor din OL 50, tirantii din OL
37 sau OL 52, traversa din OL 37 sau OL 50; otelurile trebuie sa fie calmate.
Muflele scurtate au inaltimea constructiva mai mica decat a muflelor
normale, prin urmare determina un castig in ceea ce priveste inaltimea de ridicare.
Acest avantaj devine deosebit de important in cazul podurilor rulante si al
macaralelor capra, deoarece in primul caz inaltimea la care trebuie montata calea de
rulare poate fi corespunzator redusa, iar in al doilea, poate fi redusa inaltimea
picioarelor macaralei. In acelasi timp aceste mufle sunt mai simple, intrucat rolele
de cablu se monteaza direct pe fusurile traversei carligului. Singurul dezavantaj
decurge din necesitatea ca numarul de role de cablu sa fie par.
6.5. Traverse
Traversele sunt, in general, organe de prindere a sarcinii detasabile din carlig
cu ajutorul carora se realizeaza manipularea unor sarcini avand dimensiuni mari, ca
de exemplu forme in atelierele de turnatorie, elemente de constructii metalice,
cazane etc. Prin utilizarea traverselor, se realizeaza pastrarea echilibrului pieselor in
timpul manipularii si totodata si utilizarea mai rationala a lanturilor si cablurilor de
legare.
In cazul in care se ridica sarcini mari si sunt necesare 2 macarale in acest
scop, se utilizeaza traverse, care de aceasta data sunt prinse in carligele celor 2
macarale si sarcina de traversa.
75
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Traversele se proiecteaza si se construiesc in mod similar cu elementele
portante ale constructiilor metalice ale macaralelor, respectandu-se aceleasi
prevederi.
76
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
sincron sau pot sa se inchida-in anumite limite-independent pentru a se adapta
formei materialului.
Graifarele cu cupe speciale sunt adaptate pentru diferite cazuri cum ar fi de
exemplu manevrarea de lemn rotund(bile) asezat in stive regulete.
In functie de densitatea materialului manipulat, graifarele pot fi:
-de tip usor, pentru materiale cu ρ≤1t/m cub;
-de tip mediu, pentru materiale cu ρ≤1,6t/m cub;
-de tip greu, pentru materiale cu ρ≤2,5t/m cub;
-de tip foarte greu, pentru materiale cu ρ≤4t/m cub.
b. Electromagneti de ridicare
Pentru manipularea si transportul materialelor feromagnetice sub diferite
forme ca: profile laminate, table, sfaramaturi de fonta, span etc., a caror manipulare
cu alte mijloace(graifare sau dispozitive de legare) ar prezenta inconvenientul unei
productivitati mici sau ar fi periculoasa, se intrebuinteaza electromagneti de
ridicare. Prinderea sarcinii se realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor
electromagneti suspendati in carligul mecanismului de ridicare sau de o traversa
fixa sau rotitoare. Datorita sistemului de prindere, realizat prin inchiderea fluxului
magnetic, rezulta o serie de particularitati proprii acestei categorii de macarale.
Tipuri constructive de electromagneti
Electromagnetul rotund poate fi considerat drept tipul clasic si schema lui
constructiva poate servi pentru aproape toate tipurile de electromagneti. Se
compune dintr-o carcasa turnata sau sudata 1, servind pentru transmiterea fluxului si
in acelasi timp ca protectie pentru bobina de excitatie 2 confectionata de obicei din
aluminiu izolat cu rasini epoxidice, placa de inchidere 3 executata din material
nemagnetic, de cele mai multe ori otel cau mangan. Aceasta placa este prinsa de
polul central printr-un inel elastic 4 si de polul exterior printr-un alt inel 5.
Electromagnetul este suspendat in mod normal prin intermediul a 3 lanturi 6,
prinse la o extremitate in urechi 7 fixate pe carcasa si la cealalta intr-un inel comum
8 care se agata de traversa sau de carligul macaralei. Alimentarea electromagnetului
se asigura prin intermediul unei prize protejata cu un capac rabatabil 9.
Constructiile moderne de electromagneti permit transportul materialelor in
stare calda pana la temperaturi de aproximativ 500°C.
In afara de magnetul rotund, cu utilizari multiple, se mai construiesc magneti
rotunzi pentru ridicarea bilelor de spart fonta, la care polul exterior si interior sunt
prelucrati sferic, magneti dreptunghiulari, magneti cu degete pentru transportul
laminatelor, magneti de dimensiuni mici pentru transportul tablelor etc.
Tot pentru transportul laminatelor se pot folosi electromagneti bipolari care
se agata individual in carlig sau pe traverse. Datorita formei inguste se preteaza la
transportul individual.
Se pot folosi si magneti rotunzi de dimensiuni reduse (∅270) care se
utilizeaza in grup la transportul tablelor lungi. In acest scop magnetii se monteaza
pe traversa in numar mare(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3 randuri. In acest mod
tablele nu mai sufera deformari asa cum se intampla in cazul utilizarii unei traverse
77
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
cu un numar mic de electromagneti dreptunghiulari, dar cu forta portanta mai mare.
Formele constructive ale traverselor depind de procesul tehnologic.
Alimentarea electromagnetilor se face principial in curent continuu din
reteaua de curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la tensiunea de
110 V c.c. si a unor cutii de distributie. Comanda se face din cabina macaralei prin
intermediul unei cutii de comanda, macaragiul avand latitudinea sa alimenteze
numarul de electromagneti necesari in functie de procesul tehnologic. Cablul de
alimentare cu curent se leaga de multe ori la electromagnet cu o simpla bucla. In
alte cazuri el se infasoara pe un tambur special prevazut cu inele colectoare si
antrenat de tamburul de ridicare. Lungimea cablului de alimentare se alege astfel ca
la pozitia extrema de jos sa mai ramana infasurata pe tambur cel putin o spira. In
cazul tamburilor fara autoinfasurare, lungimea cablului se stabileste astfel incat la
fiecare pozitie cablul sa faca o bucla.
Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a tensiunii,
este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure alimentarea
electromagnetilor pentru un timp minim de 10 minute. In acest scop se utilizeaza de
obicei baterii NiCd care sunt mai robuste. Comutarea alimentarii electromagnetilor
de la redresor la baterie prin intermediul unui intrerupator ultrarapid, nu a dat pana
in prezent rezultate satisfacatoare. Disparitia tensiunii de alimentare de la redresor
se indica de obicei printr-un semnal optic sau acustic.
In circuitele de alimentare cu curent continuu ale electromagnetilor care nu
sunt prevazuti cu baterii tampon, pentru a preveni caderea sarcinii, nu trebuie
utilizate culegatoare de curent. Fac exceptie de la aceasta regula culegatoarele
rotative de curent care au viteze mici de rotatie ale inelelor, suprafete marite de
contact la perii si cel putin 2 cai de trecere(perii) pentru fiecare cale de curent.
78
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
d) să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe macara; în
cazul în care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrări de
reparare, întreţinere şi revizie, manevrele se execută sub directa supraveghere a
RSL;
e) să ia în primire şi să predea macaraua prin consemnare în registrul de
supraveghere; dacă macaraua prezintă defecte care periclitează siguranţa în
funcţionare, macaragiul o opreşte din funcţiune şi anunţă şeful punctului de lucru şi
şeful ierarhic;
f) să aprindă luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea
maşini) în caz de vizibilitate redusă, precum şi noaptea;
g) să participe la lucrările de reparare, întreţinere şi revizie, precum şi la toate
verificările tehnice care se efectuează la macaraua pe care o manevrează;
h) să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe macara;
i) să consemneze în registrul de supraveghere a macaralei toate observaţiile
privind deficienţele în funcţionare ale acesteia;
j) să nu acţioneze macaraua atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite
condiţiile de siguranţă.
80
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
j) să nu permită echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane şi să nu
transporte persoane cu cârligul macaralei sau alte dispozitive de prindere, cu
excepţia cazurilor în care producătorul macaralei a prevăzut acest lucru în
documentaţia tehnică;
k) să efectueze manevrele pentru deplasarea pe orizontală a sarcinilor astfel ca
acestea să se afle la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de obiectele aflate în raza de
acţiune a macaralei; dacă la deplasarea sarcinilor pe orizontală se întâlnesc
obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinile trebuie să fie ridicate deasupra
acestora la o înălţime minimă de 0,5 m; nu se admite trecerea sarcinilor peste
maşini-unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile, vehicule sau, în general,
peste acele obiecte a căror deteriorare reprezintă sau poate provoca pagube sau
accidente;
l) să execute manevrarea macaralei astfel încât să se evite balansarea sarcinii şi
producerea şocurilor; în acest scop, se interzice acţionarea mecanismelor dintr-un
sens în altul fără a fi oprite, în prealabil, în poziţia "zero"; macaragiul trebuie să
prevadă la executarea comenzilor şi timpul necesar pentru frânarea completă;
m) să execute manevrele pentru deplasările elementelor de prindere a sarcinilor
cărucioarelor şi macaralelor în astfel de limite încât să nu fie necesar să folosească
limitatoarele de sfârşit de cursă;
n) să oprească din funcţiune macaraua dacă se aud zgomote anormale, dacă
limitatoarele sau frânele nu acţionează corespunzător sau dacă constată orice alt
defect care poate periclita siguranţa în funcţionare;
o) să oprească funcţionarea macaralei dacă iluminatul la locul de muncă este
insuficient sau dacă vizibilitatea este împiedicată de fum, vapori, ceaţă, vegetaţie,
obiecte şi altele asemenea plasate între macaragiu şi câmpul de acţiune al macaralei,
în cazul în care nu sau luat măsuri suplimentare de siguranţă ca de exemplu
transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite şi desemnate în
acest scop;
p) să oprească funcţionarea macaralei care lucrează în aer liber atunci când viteza
vântului şi temperatura depăşesc valorile prevăzute în documentaţia tehnică;
q) să deconecteze imediat întreruptorul principal şi să aducă toate controlerele în
poziţia "zero" în cazul unei întreruperi accidentale a curentului electric de
alimentare;
r) să nu părăsească locul de lucru înainte de predarea macaralei; în cazul în care
este nevoit să o facă, trebuie să aduc toate controlerele în poziţia "zero",
deconectează întreruptorul principal de alimentare, închide cu cheia uşa cabinei sau,
după caz, dispozitivul care nu permite reconectarea întreruptorului principal, iar în
cazul acţionării cu motor termic opreşte funcţionarea acestuia;
s) să nu permită nimănui să se urce pe macara atunci când aceasta este conectată
la circuitul electric de alimentare;
t) să utilizeze materialele şi echipamentul de protecţie prevăzute de dispoziţiile
legale în vigoare.
Responsabilităţile macaragiului după terminarea lucrului sunt următoarele:
81
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
a) să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii în poziţia cea
mai de sus, fără însă ca limitatorul de cursă să fie acţionat; dacă nu este posibilă
coborârea sarcinii suspendate, se îngrădeşte locul de sub aceasta şi se instalează
plăci avertizoare corespunzătoare pentru a interzice accesul persoanelor;
b) să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucrează
în exterior se fixează pe calea de rulare fie cu cleşti de prindere, fie cu dispozitive
de ancorare sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorită unui vânt puternic
sau unor trepidaţii; macaralele turn sau, în general, macaralele cu braţ rotitor trebuie
să fie deplasate la locul stabilit pentru repaus ca mai sus, însă cu mecanismul de
rotire a turnului sau a braţului nefrânat, pentru a permite rotirea liberă în caz de vânt
braţul se pune în giruetă;
c) să aducă în poziţia "zero" toate aparatele de comandă;
d) să deconecteze întreruptorul principal aflat pe macara şi să-l securizeze;
e) să pună în funcţiune iluminatul de balizare, la macaralele prevăzute cu acest
sistem;
f) să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă; la macaralele care nu au cabină
închisă, se închide cu lacăt sau cheie întreruptorul principal; la macaralele cu
comandă de la sol, asigură eliminarea posibilităţilor ca o persoană neinstruită să
efectueze manevre cu macaraua, ca de exemplu existenţa unei chei de contact;
g) în cazul în care pe calea de rulare există numai o singură macara şi aceasta nu
mai funcţionează în schimbul următor, să deconecteze şi întreruptorul principal al
liniei de alimentare electrică şi să-l închidă cu lacăt sau cheie; la macaralele care
funcţionează în exterior, iluminatul de balizare trebuie să rămână conectat.
82
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL=se atinge pumnul mainii drepte pe cap,
apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea mecanismului principal care
trebuie sa fie actionat.
FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR=se atinge cotul mainii drepte cu palma
stanga, apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea mecanismului
auxiliar care trebuie actionat.
BRATUL SUS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat in sus.
BRATUL JOS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat in jos.
MISCA INCET=cu mana dreapta se da semnalul reglementar, iar palma stanga se
plaseaza in fata aceleia care da semnalul;
=se aproprie de cateva ori primele 3 degete(mare,aratator si
mijlociu), ritmic, iar apoi se faca semnalul reglementar respectiv.
ROTIREA SPRE STANGA A MACARALEI=antebratul mainii drepte la nivelul
centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala in directia de rotire
stanga si se misca(se roteste) antrebratul.
ROTIREA SPRE DREAPTA A MACARALEI=antebratul mainii stangi la
nivelul centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala in directia
de rotire dreapta se misca(se roteste) antrebratul.
MISCAREA CARUCIORULUI=antebratul mainii drepte pe orizontala, pumnul
strans, degetul mare indreptat pe orizontala in directia de translatie; se misca mana
in sensul dorit a misca caruciorul.
EXTINDERE BRAT TELESCOPIC=antebratul ambelor maini in fata corpului,
pumnii stransi cu degetele mari in exterior.
RETRAGERE BRAT TELESCOPIC=antebratele ambelor maini in fata corpului,
pumnii stransi cu degetele mari in interior(indreptate unul catre celalalt).
MISCA MACARAUA INAINTE=bratul pe orizontala, antebratul pe verticala,
palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite, indreptate in directia de
deplasare inainte(spre legator).
MISCA MACARAUA INAPOI=bratul pe orizontala, antebratul pe verticala,
palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite, indreptate in directia de
deplasare inapoi(spre macara).
OPRESTE!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe orizontala, miscari pe
orizontala stanga-dreapta.
OPESTE BRUSC!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe orizontala,
miscari scurte, bruste pe orizontala stanga-dreapta.
In afara celor 16 semne conventionale, se admite si semnalizarea cu steaguri
colorate sau alte mijloace(statii de emisie-receptie), acolo unde conditiile de lucru
necesita acest lucru. In astfel de situatii codul de semnalizare va fi elaborat de
societatea care exploateaza macaraua, iar legatorii de sarcina si macaragiii vor fi
instruiti si examinati in ceea ce priveste semnalizarea pe baza acestui cod.
83
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
CODUL DE SEMNALIZARE
84
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
85
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
86
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
87
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
88
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
La macaralele prevazute cu mai multe mecanisme de ridicare (principal si
auxiliar), care in conformitate cu prevederile P.T. R1-2010 nu au prevazut blocaj
electric impotriva actionarii simultane a ambelor mecanisme, sarcina totala
manevrata nu va depasi sarcina nominala a macaralei.
La macaralele cu brat cu deschidere variabila, nu se vor ridica sarcini mai
mari decat sarcinile maxime admise corespunzatoare diagramei de sarcina.
Sarcinile care se ridica in mod frecvent pe santierele de constructii vor avea
marcate vizibil greutatea. Pentru restul cazurilor, daca macaragiul nu cunoaste
greutatea sarcinii si nici nu o poate determina, va solicita conducatorului procesului
tehnologic precizarea in scris a greutatii sarcinii.
Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a 2 macarale, care nu sunt cuplate mecanic
si electric,se admite numai in mod exceptional in urmatoarele conditii:
-la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa;
-pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala;
-vitezele de ridicare sa fie aceleasi;
-manevrarea sa se execute numai sub conducerea si supravegherea atenta a
responsabilului cu suprevegherea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de
ISCIR.
In conditiile de mai sus, sarcinile cu forme neregulate, care nu au centrul de
greutate in centrul lor geometric, se pot ridica si manevra cu ajutorul a 2 macarale
numai daca se foloseste un dispozitiv special construit, astfel ca sarcina sa se
repartizeze proportional pe fiecare din cele 2 macarale.
La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune(oxigen,bioxid de
carbon,acetilena etc.) sau a recipientelor care contin clor, acid sulfuric si similare, se
vor lua masuri speciale de protectia muncii; toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directa a unui cadru tehnic care raspunde de acest transport.
Este stict interzis transportul sarcinilor mentionate mai sus prin legare directa
sau utilizandu-se electromagneti de ridicare.
Este interzisa functionarea macaralelor care lucreaza in aer liber daca viteza
vantului depaseste valorile admise(20m/s sau 15,6m/s), precum si daca temperatura
este sub-20°C.
Daca vizibilitatea este impiedicata de fum, vapori, ceata sau obiecte plasate
intre macaragiu si campul de actiune al macaralei, se vor lua masuri pentru
transmiterea corespunzatoare a comenzilor la macaragiu, fara de care macaralele in
cauza nu pot functiona.
Macaralele prevazute sa lucreze calat, vor functiona numai in aceste conditii.
Sub bratele de calare se vor aseza elemente de sprijin rezistente, care sa nu se
deplaseze in timpul efectuarii manevrelor si care sa aiba o suprafata astfel
determinata, in functie de natura terenului, incat sa asigure functionarea in conditii
de siguranta a macaralei.
Se interzice functionarea macaralelor cu brat daca in raza de actiune a bratului
se gasesc conductoare electrice aeriene. In astfel de situatii conductoarele se vor
indeparta , iar daca acest lucru nu este posibil se vor lua, dupa caz, masurile
necesare pentru:
89
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
-interzicerea intrarii macaralei in zona periculoasa;
-blocarea posibilitatilor de rotire a bratului inspre zona respectiva, asigurandu-se
distanta minima de 1,5m fata de conductoarele neizolate, respectiv 1,2m fata de
conductoarele izolate (pentru tensiuni pana la 1000V).
Daca este necesar sa se efectueze lucrari in zona de influenta a liniilor de
inalta tensiune, se vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca personalul,
utilajul sau sarcina sa nu se apropie de piesele conductoare neizolate, la o distanta
mai mica de:
-3 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este mai mica de
57000V;
-5 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este egala sau mai
mare de 57000 V.
Macaralele cu brat utilizate la lucrari ce se efectueaza in vecinatatea zonelor
de influenta a liniilor de inalta tensiune, de peste 6 KV, se vor echipa cu dispozitive
de semnalizare a intrarii bratului macaralei in zona de influenta respectiva;
macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fi adaptat, nu pot fi folosite
la astfel de lucrari.
Macaralele si mecanismele de ridicat prevazute cu electromagnet de prindere a
sarcinilor, pot fi puse in functiune numai dupa delimitarea zonelor periculoase in
care este interzis accesul persoanelor si prevederea de indicatoare de securitate
referitoare la interzicerea accesului in zonele respective.
Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor, incaperilor locuite
(imobil, birouri etc.), halelor industriale date in functiune. Daca scoaterea lor din
raza normala de actiune a macaralei nu poate fi realizata printr-o alegere
corespunzatoare a traseului caii de rulare, se va limita corespunzator raza de actiune
a macaralei.
La ridicarea sau coborarea unei sarcini care in timpul manevrei se poate lovi
sau agata de parti ale macaralei sau de elemente situate in raza de actiune a
macaralei, sarcina trebuie sa fie condusa de la distanta cu ajutorul unor franghii sau
alte mijloace, asigurandu-se masurile de protectia muncii pentru pesonalul care
executa aceasta manevra (instructaj special, interdictia stationarii in apropierea
sarcinii etc.).
Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, perghii, cangi etc.) pentru
cnducerea sarcinii; se excepteaza incarcarea sau descarcarea materialelor sau
obiectelor a caror masa nu depaseste 50 kg, care pot fi conduse de la distanta cu
ajutorul unor cangi de lungime suficienta.
La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete, stalp, vagon,
utilaj etc., nu se permite prezenta persoanelor intre acestea si sarcina suspendata.
Macaralele cu brat, pe sasiu de vagon de cale ferata sau pe autovehicule pe
roti sau senile, inainte de a se deplasa, vor avea bratul asezat in lungul caii pe care
se efectueaza deplasarea, cu carligul situat intr-o pozitie care sa asigure buna lui
vizibilitate din cabina macaragiului, de preferinta in sensul de mers.
90
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
91
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
pe sol a greutatii macaralei incarcate cu sarcina maxima; lungimea prelungirii nu va
fi in nici un caz mai mica de 1 m.
Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zone periculoase, pe
sinele de rulare se vor instala opritoare; determinarea punctelor in care urmeaza sa
fie fixate se va efectua cu avizul responsabilului cu supravegherea instalatiilor de
ridicat.
Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau mecanismele de
ridicat trebuie sa fie bine iluminate in timpul lucrului. Daca iluminatul obisnuit este
insuficient, sau daca prin trecerea macaralei se produce o variatie a iluminatului,
macaraua trebuie inzestrata cu mijloace proprii de iluminat, utilizandu-se surse de
lumina neobositoare si convenabil dirijate.
In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un instinctor pentru
incendii.
Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile sau
combustibile de intretinere(carpe, bumbac de sters, lubrifianti). Aceste materiale se
vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate de constructia macaralei si care
nu vor fi niciodata depozitate in cabina macaragiului. Carpele si bumbacul de sters
se vor indeparta imediat de pe macara.
Este interzis a se executa ungerea, curatirea, intretinerea sau repararea
macaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii lor.
Dupa terminarea sau la intreruperea lucrului, sarcina nu trebuie sa ramana
suspendata. In cazuri exceptionale, cand nu e posibila coborarea sarcinii, se vor lua
masuri de asigurare prin ingradirea locului de sub sarcina si prevederea unor
indicatoare de securitate si dupa caz prin sprijinirea sarcinii.
La urcarea sau coborarea pe scari, macaragiul sau personalul de intretinere
trebuie sa aiba mainile libere. Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizata o
geanta speciala, care se poarta pe umar sau care se ridica cu ajutorul unei franghii.
Este interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macare.
La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionare manuala
se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise in normele de
protectia muncii.
Accesul pe macara este permis numai macaragiului si persoanelor a caror
activitate se desfasoara in legatura cu instalatia respectiva(responsabilul tehnic cu
supravegherea, personalul de intretinere, revizii si reparatii, organele de verificare
etc.) si care si-au insusit in prealabil instructajul privind lucrul pe macarale.
Urcarea si coborarea de pe macara se vor face numai prin locurile special
destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua stationeaza; in aceste locuri
se vor amplasa indicatoare de securitate cu inscriptia:”Accesul permis numai
persoanelor in drept”.
Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare ale
macaralelor se vor face de asemenea prin locurile special amenajate in acest scop si
numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana respectiva, iar acesta a
confirmat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat.
92
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurate conditii
corespunzatoare de iluminat.
Macaragiii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa dirijeze
miscarile macaralei, trebuie sa stie codul de semnalizare pentru macarale cu
eventualele completari elaborate de societatea care le utilizeaza; la macaralele al
caror loc de comanda este amenajat la mare distanta fata de locurile de munca
deservite si nu se poate asigura o intelegere corecta a comenzilor, se vor prevedea
mijloace de telecomunicatii(radiotelefoane, telefoane etc.).
95
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;
-masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate, conform fisei cuprinse in
cartea macaralei-partea de constructie; masuratorile se executa numai la acele
dimensiuni la care este posibila efectuarea lor;
-certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor de protectie si verificarii
impotriva tensiunilor de atingere;
-o schita cuprinzand dimensiunile de gabarit si spatiile de siguranta cu indicarea
accesului pe macara;
-procesul-verbal incheiat cu ocazia incercarilor de casa, semnat de reprezentantii
societatii montatoare si de cei ai beneficiarului.
Cartea macaralei-partea de montaj-poate cuprinde si alte documente, ca
rezultatele verificarilor sau masuratorilor-de exemplu: control nedistructiv,
masuratori tensiometrice, vibrometrice, luminozitate, zgomot sau topometrice-
cerute in mod special de organul ISCIR la locul de montaj.
97
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
In acest scop se impune ca sa se urmareasca daca mecanismele de
actionare(motoare,reductoare) si celelalte elemente componente ale macaralei sau
mecanismului de ridicat sunt centrate si bine fixate in suruburi, daca toate legaturile
electrice sunt facute corect, daca aparatorile de protectie ale tuturor elementelor in
miscare sunt puse la locul lor si sunt prinse corespunzator; de asemenea, seful de
echipa si maistrul au obligatia sa verifice daca sculele si materialele nefolosite au
fost stranse si coborate de pe macara si daca tot personalul care a luat parte la
lucrari a parasit instalatia si se afla jos. Numai dupa ce s-au efectuat cele mentionate
mai sus, macaragiul poate pune in miscare macaraua sau mecanismul de ridicat in
vederea folosirii in productie, bineinteles daca a verificat si s-a convins de acestea si
a primit si confirmarea verbala sau semnalizarea respectiva ca poate sa inceapa
lucrul cu instalatia.
98
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
-folosirea unor scule corespunzatoare si evitarea rezemarii lor de balustrade sau
lasarea lor pe podeste si pe caile de circulatie ale macaralei sau in lungul caii de
rulare;
-in cazul unor operatii de demontare sau montare care intervin in timpul reparatiei,
acestea trebuie cunoscute de intreaga echipa de reparatii; ridicarea sau coborarea pe
macara sau de pe macara, jos, se va face cu atentie si in conditii de securitate;
-pentru materialele necesare, piese, subansambluri si scule se vor stabili pe macara
sau pe calea de circulatie, in apropiere, locuri de depozitare, astfel incat sa fie la
indemana ai sa nu stinghereasca activitatea echipei;
-in cazul in care exista macarale care lucreaza la alte niveluri de lucru invecinate,
personalul insarcinat cu efectuarea lucrarilor va urmari ca eventualele manevre in
timpul operatiilor de demontare sau montare a unor piese sau subansamble, precum
si miscarea acestora sa se faca astfel incat sa nu existe pericolul lovirii de
macaralele respective;
-daca este necesara punerea in miscare a unor mecanisme sau chiar a macaralei,
conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica sau pornirea motorului
termic, dupa caz, aceste operatii vor fi efectuate numai dupa ce responsabilul de
lucrare a luat masurile de siguranta impuse in aceasta situatie. Macaragiul are
obligatia sa execute numai comenzile date de persoana numita de acesta, in timpul
reparatiei, conform consemnului stabilit inainte de inceperea lucrarilor;
-daca se efectueaza lucrari de reparatii in mai multe schimburi, la predarea si
preluarea fiecarui schimb se va face o informare asupra stadiului lucrarilor;
-personalul care participa la reparatii este obligat sa respecte normele de protectia
muncii privind lucrul la inaltime.
Daca lucrarile de reparatii ale macaralei sau mecanismului de ridicat s-au
terminat, punerea in functiune este admisa numai dupa inlaturarea pieselor, sculelor
si a celorlalte materiale ajutatoare ramase dupa reparatie, iar responsabilul de
lucrare, seful de echipa sau maistrul, in urma verificarii macaralei, s-a convins ca
totul este in ordine.
In cazul in care dupa reparatie, datorita lucrarilor executate, se impune
efectuarea verificarii tehnice oficiale de catre inspectorii ISCIR, sau, dupa caz, de
personalul autorizat de ISCIR din societatea respectiva conform prevederilor P.T.
R1-2010, unitatea reparatoare trebuie sa intocmeasca documentatia tehnica in
conformitate cu prevederile P.T. R1-2010-colectia ISCIR.
Cateva dintre lucrarile executate in cadrul reparatiilor la macarale si
mecanisme de ridicat care se verifica de inspectorii ISCIR sau de personalul
autorizat de ISCIR sunt urmatoarele:
-inlocuirea sau modificarea constructiei metalice, refacerea sau remedierea
imbinarilor sudate a elementelor de rezistenta;
-transpunerea de principiu a modului de actionare a macaralei sau mecanismului de
ridicat(trecerea de la actionarea manuala la actionarea electrica, de la actionarea
electrica la actionarea pneumatica sau hidraulica);
-modificarea de principiu a schemei electrice de actionare(trecerea de la alimentarea
in curent continuu la alimentarea in curent alternativ);
99
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
-inlocuirea totala a instalatiei electrice;
-inlocuirea sau modificarea dispozitivelor de siguranta ale macaralelor si
mecanismelor de ridicat cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele prevazute in
proiectul initial;
-inlocuirea sau modificarea constructiv-functionala a caruciorului macaralei;
-inlocuirea completa a franei cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele prevazute
in proiectul initial.
Lucrarile de reparatii indicate mai inainte se vor executa numai de societati
autorizate conform prevederilor P.T. colectia ISCIR.
102
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
a. Incercarea statica
Incecarea statica se face in 2 etape:
-cu sarcina nominala si masurarea sagetii elastice;
-cu o suprasarcina de 25%.
Se atentioneaza factorii de raspundere care efectueaza aceste incercari,
precum si personalul autorizat de manevra ca la macaralele cu brat care
functioneaza pe sine de rulare avand sarcina nominala sub 100 t, incercarea statica
se face cu o sarcina cu 33% mai mare decat sarcina nominala; de asemenea, faptul
ca la incercarea macaralelor nu este permisa utilizarea unor greutati ale caror valori
nu sunt cunoscute.
Incercarile statice se fac cu sarcina de incercare stabilita, ridicata la 100 mm
de la sol, timp de 10 minute.
Incercarea statica trebuie sa ne demonstreze urmatoarele:
-constructia metalica a macaralei este corespunzatoare;
-macaralele cu brat au stabilitate;
-frana sau franele mecanismului de ridicare-coborare a sarcinii corespund si mentin
sarcina in pozitia de incercare.
Incercarea statica cu sarcina nominala a macaralelor pentru masurarea sagetii
elastice se face la podurile rulante de toate tipurile, macaralele portal sau
semiportal, precum si la celelalte tipuri de macarale, cu exceptia macaralelor cu
brat, la care masurarea sagetii nu este obligatorie. Aceasta verificare are drept scop
urmarirea daca, dupa descarcarea macaralei, nu apar deformatii permanente la
elementele principale ale constructiei metalice.
Sageata elastica masurata trebuie sa se incadreze in limita valorii inscrise in
documentatia tehnica si cartea macaralei-partea de constructie, intocmita de
executant; in cazul in care in documentatie nu se face o astfel de precizare, valoarea
masurata a sagetii va fi totusi inscrisa in procesul verbal de autorizare a macaralei,
ea constituind pentru viitor o cifra orientativa pentru compararea deformatiilor
elastice ale instalatiei in timpul exploatarii.
La macaralele care functioneaza pe grupuri separate(de exemplu: podurile
rulante de turnare) masurarea sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi
aferente mecanismului de ridicat.
La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care nu pot functiona
simultan masurarea sagetii se face numai pentru mecanismul principal, respectiv
mecanismul care solicita cel mai mult constructia metalica a instalatiei.
La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care pot lucra
simultan masurarea se face suspendand sarcina in toate carligele sau dispozitivele
de prindere a sarcinii.
Masurarea sagetii se face cu un fir cu plumb sau alt instrument care permite
citirea directa a rezultatelor in mm, in felul urmator: sarcina de incercare trebuie sa
fie asezata in pozitia in care deformatia constructiei metalice, respectiv a grinzilor
principale ale instalatiei, va lua valorile maxime. In cazul podurilor rulante se are in
vedere ca acestea sa fie pozitionate in timpul incercarii deasupra stalpilor de
103
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
sustinere a caii de rulare, iar caruciorul cu sarcina sa fie adus la mijlocul deschiderii
podului rulant. La macaralele care au grinzile principale rezemate in 2 puncte si in
consola, masurarea sagetii se face atat la mijlocul deschiderii cat si in pozitia
extrema a consolei.
Daca la incercarea statica cu sarcina nominala de masurare a sagetii a
intervenit o deformatie permanenta a grinzilor sau consolei, incercarea se va repeta,
cu precizarea ca dupa cea de-a doua incercare nu este admisa nici un fel de crestere
a deformatiei permanente. Daca si la a doua incercare statica apare o deformatie
permanenta a grinzii, detinatorul macaralei va aduce la cunostiinta situatia societatii
constructoare. In astfel de cazuri se recomanda ca, pana la solutionarea sesizarii de
catre constructor, sarcina nominala a macaralei sa fie redusa corespunzator.
Daca rezultatele incercarii statice a macaralei cu sarcina nominala si
masurarea sagetii elastice este satisfacatoare se trece la incercarea statica cu
suprasarcina.
Incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai mare cu 25% decat sarcina
nominala, sau la macaralele cu brat, avand sarcina nominala sub 100 tone, care
functioneaza pe sine de rulare, incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai
mare cu 33% decat sarcina nominala.
Incercarea statica cu suprasarcina se face in aceleasi conditii si masuri de
prevedere mentionate mai inainte; suprasarcina se ridica la 100 mm de la sol si este
tinuta in aceasta pozitie timp de 10 min.
La efectuarea acestei incercari se vor avea in vedere urmatoarele:
-la macaralele cu brat cu deschiderea variabila, incercarea statica se face atat la
deschiderea minima cat si la deschiderea maxima, suprasarcina fiind conform
diagramei de lucru pentru sarcina maxima admisa pentru pozitia respectiva a
bratului; in timpul incercarii bratului macaralei se va aseza in pozitia cea mai
defavorabila in ceea ce priveste stabilitatea macaralei;
-la macaralele cu brat la care exista posibilitatea lungirii bratului sau de a mari
inaltimea turnului prin modificarea numarului de tronsoane se recomanda sa se
respecte urmatoarea metodologie de verificare si incercare in vederea autorizarii:
-daca macaraua se prezinta cu bratul cel mai scurt avand posibilitatea sa ridice
sarcina maxima pentru care a fost construita, incercarile se vor executa
corespunzator acestei sarcini;
-daca macaraua se prezinta cu un brat mai lung, cu care nu se poate ridica sarcina
maxima pentru care este construit mecanismul de ridicare al macaralei, incercarile
se vor executa corespunzator sarcinii respective, conform diagramei de lucru pentru
lungimea de brat respectiva;
-daca sarcina maxima a macaralei variaza in functie de inaltimea turnului,
incercarile se vor efectua corespunzator sarcinii respective.
Daca rezultatele incercarii statice sunt satisfacatoare, iar macaraua s-a
comportat bine se trece la incercarea dinamica, nu mai inainte de a se efectua o
verificare vizuala asupra constructiei metalice daca nu a suferit unele deformari sau
eventuale fisuri.
104
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
b. Incercarea dinamica
Daca la incercarea statica macaraua a corespuns, se efectueaza incercarea
dinamica. Incercarile dinamice ale macaralelor se executa, in toate cazurile, cu
sarcina nominala marita cu 10%, cu care ocazie se verifica, prin repetarea tuturor
miscarilor admise, functionarea normala a mecanismelor de actionare, a franelor si
dispozitivelor de siguranta; miscarile se fac lent si fara socuri, cu respectarea stricta
a P.T. si instuctiunilor de exploatare din cartea macaralei.
La efectuarea verificarilor si incercarilor, pe langa executarea tuturor celor
precizate prin P.T.-colectia ISCIR, trebuie sa se aiba in vedere si indicatiile date de
societatea constructoare in documentatia tehnica livrata odata cu macaraua.
In timpul verificarilor si incercarilor macaralelor atat in gol cat si in sarcina
se recomanda sa se tina seama si de urmatoarele:
-la incercarile cu sarcina trebuie sa se foloseasca in general greutati a caror greutate
specifica sa fie cat mai mare pentru obtinerea unui volum cat mai mic al sarcinii;
acest lucru este necesar pentru usurarea manevrelor si miscarilor sarcinii in timpul
incercarilor, astfel ca greutatea folosita sa se poata inscrie in gabaritul de trecere
existent la fata locului dintre macara si obiectele din raza de activitate a acesteia;
-legarea sau prinderea sarcinii in carlig sau in dispozitivul de prindere a sarcinii
trebuie sa se faca corect si sigur;
-pentru efectuarea incercarilor statice si dinamice trebuie sa existe posibilitatea
scoaterii din functiune, prin scurtcircuitare, a limitatoarelor de sarcina sau a
limitatorului de moment al sarcinii in vederea posibilitatii de executare a acestor
incercari;
-dupa incercarile statice si dinamice se executa reglajul limitatoarelor si franelor;
reglarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al sarcinii se face la o suprasarcina
de cel mult 20% fata de sarcina nominala; reglarea se considera ca buna daca la
ridicarea suprasarcinii mentionate limitatorul intrerupe miscarea comandata, in
cazul cand sarcina a fost ridicata de la sol cu cel mult 100 mm; dupa reglare se
efectueaza sigilarea;
-la macaralele cu brat deplasabile pe cai de rulare cu sina, pe pneuri sau pe senile, in
timpul incercarii in gol si in sarcina, o atentie deosebita trebuie acordata urmaririi
stabilitatii terenului, respectiv a terasamentului caii de rulare de pe sol, mai ales
dupa ploi abundente sau in timpul primaverii, fiindca se stie ca topirea zapezilor
creeaza o serie de probleme in aceasta privinta.
105
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
siguranta in functionare, trebuie sa interzica punerea in exploatare a macaralei;
interzicerea functionarii se face, in principal, in urmatoarele cazuri:
-imbinarile constructiei metalice portante ale macaralei sunt slabite, lipsesc
suruburi, nituri sau sudurile sunt necorespunzatoare;
-echipamentul mecanic de rezistenta prezinta crapaturi sau fisuri in suduri sau in
materialul de baza; constructia metalica are deformatii vizibile;
-echipamentul de protectie impotriva tensiunilor de atingere este defectuos executat,
lipseste, nu functioneaza, creand pericol permanent de electrocutare;
-fixarea elementelor de rezistenta a cablurilor, a lanturilor, a carligelor sau alte
dispozitive de prindere a sarcinii nu corespunde scopului, fiind un pericol de avarii
in timpul exploatarii;
-se constata crapaturi sau fisuri in suduri sau la grinzile portante ale macaralei;
-lipsesc sau functioneaza defectuos dispozitivele de siguranta cu care este echipata
macaraua, franele mecanismelor de ridicare si translatie, precum si dispozitivele de
semnalizare acustica si optica;
-calea de rulare, in cazul macaralelor care se deplaseaza pe cai cu sine de rulare, are
suprafata de contact a sinei deteriorata, are portiuni rupte sau uzate peste limitele
admise, prezinta serpuiri, denivelari, pante sau lipsa de paralelism peste limitele
admise in standarde;
-la macaralele cu brat, nu este asigurata stabilitatea sau macaraua prezinta trepidatii
periculoase care pot duce la avarii sau accidente.
Daca se constata indeplinirea tuturor conditiilor pentru acordarea autorizatiei
de functionare, se intocmeste procesul verbal, care reprezinta documentul prin care
se acorda dreptul de folosire a instalatiei in mod legal.
Scadenta urmatoarei verificari, in vederea acordarii sau prelungirii
autorizatiei de functionare, se stabileste de catre organul de verificare in functie de
starea tehnica a macaralei, de grupa de functionare a macaralei sau mecanismului de
ridicat, precum si de posibilitatile tehnice ale detinatorului pentru urmarirea
supravegherii pe parcursul exploatarii.
106
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
trebuie sa lucreze, daca registrul de supraveghere al macaralei exista si este corect
completat si la zi de catre macaragii.
Se urmareste ca verificarea, in situatia unei exploatari normale, sa stabileasca
modul in care au fost duse la indeplinire, de catre beneficiarul instalatiei,
dispozitiile date prin procesul verbal anterior privind remedierea unor defectiuni,
precum si felul cum sunt respectate prevederile din P.T.-colectia ISCIR privind
exploatarea, intretinerea si reviziile la macara.
Verificarea tehnica periodica se efectueaza la fel ca si verificarea tehnica de
autorizare la punerea in functiune a instalatiilor noi, cu deosebirea ca incercarea
statica si dinamica se efectueaza cu suprasarcina cu 10% mai mare decat sarcina
nominala; verificarea documentatiei tehnice, cu ocazia verificarii periodice la
scadenta, nu este obligatorie.
La efectuarea verificarii tehnice neprogramate(inopinate) in timpul
exploatarii nu este obligatorie efectuarea incercarii statice si dinamice a macaralei.
Verificarea tehnica dupa reparatii comporta aceleasi etape ca si la verificarea
pentru autorizarea functionarii unei instalatii noi, cu singura deosebire ca incercarea
statica si dinamica se fac cu o sarcina cu 10% mai mare decat sarcina nominala.
Se mentioneaza ca in cazul in care, cu ocazia verificarilor si incercarilor la
scadenta, neprogramate sau dupa reparatii, se constata unele deficiente, care pot
afecta siguranta in functionare sau pot genera pagube materiale sau accidente
umane, organul de verificare nu va acorda autorizatia de functionare si va dispune
oprirea macaralei; dispozitia de oprire si cauzele care au condus la aceasta trebuie
sa fie consemnate in procesul verbal incheiat.
Detinatorul sau cel care are in folosinta macaralele, are obligatia sa anunte
imediat ISCIR- unitatea teritoriala in raza careia se afla instalatiile - avariile si
accidentele de persoane in timpul functionarii, prin mijloacele cele mai rapide
(telefon, curier) in cazuri de accidente de persoane se va anunta si Inspectoratul
teritorial judetean de protectia muncii in raza de activitate a caruia se afla
detinatorul.
Detinatorul sau cel ce utilizeaza macaraua este obligat sa nu modifice starea
de fapt din momentul avariei sau accidentului, pana la sosirea organelor de
verificare ISCIR la fata locului, in afara de cazurile cand mentinerea acestei stari ar
da loc altor accidente, ar periclita viata accidentatilor sau siguranta unitatii.
Atunci cand este necesar sa se modifice starea de fapt din momentul avariei
sau accidentului, detinatorul va face in prealabil fotografii si schite referitoare la
situatia existenta.
107
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Organele ISCIR trebuie sa participe la cercetarea avariilor si accidentelor
conform prescriptiilor tehnice - colectia ISCIR si prevederile legale referitoare la
protectia muncii.
In vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, detinatorul
macaralei va trimite la laboratoarele de specialitate, pentru cercetare, piese,
subansambluri sau materiale, la indicatiile organului de verificare ISCIR.
Daca avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unei defectiuni a
macaralei, sau neasigurarii conditiilor materiale care influenteaza in mod direct
securitatea sa functionala, instalatia se va scoate din functiune.
Repunerea in exploatare se va face dupa o verificare tehnica oficiala
completa.
Primul ajutor
Raniri: Se curata pielea din jurul ranii, prin spalare(de preferat cu apa fiarta si
racita) si se dezinfecteaza cu alcool, tinctura de iod, eter, benzina, apa oxigenata; se
va respecta directia dinspre marginea plagii in afara. Spalarea ranii propriu-zise cu
apa sau alte substante este interzisa.
Hemoragii:
Dupa felul vasului sanguin care sangereaza , pot fi hemoragii externe, interne
sau exteriorizate(curgerea sangelui pe nas).
Hemoragia externa materiala (sangele de culoare rosie deschisa tasneste in
ritmul batailor inimii) si hemoragia externa venoasa (sangele de culoare inchisa
curge continuu) se opresc prin compresie digitala deasupra (la artere), prin indoirea
membrelor din incheieturi si, mai ales prin aplicarea garoului .
Pentru a nu se produce gangrenarea membrului (inferior sau superior), garoul
se mentine 1,5-2 ore , apoi se desface pentru putin timp si se leaga din nou; in
apropierea garoului se prinde un bilet pe care se indica ora si minutul cand s-a
aplicat, pentru a fi cunoscute de organele sanitare .
111
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
Fracturi si luxatii:
Fracturile pot fi inchise(pielea si muschii nevatamati) sau deschise (insotite de
raniri). Se interzice ranitului orice miscare a membrului traumatizat, care va fi
imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in vata. Atelele se aplica astfel incat sa
nu apese pe fractura , ci numai sa impiedice progresarea ei ; ele vor depasi cele 2
articulatii vecine fracturii , fixandu-se cu fasii de tifon , de panza .
In cazul unei fracturi deschise , se va aplica imobilizare cu atele , dupa ce s-au
luat masurile de prim-ajutor indicate pentru raniri sau hemoragii.
Arsuri: Primul ajutor in caz de arsuri consta din:
-scoaterea hainelor si a incaltamintei-preferabil prin taierea lor cu foarfecele- de pe
suprafata arsa a corpului; in cazul arsurii cu bitum topit sau cu alt material care s-a
lipit, acesta nu se jupoaie;
-aplicarea de compresie sterile fara a se sparge basicile, sau, in cazul unor arsuri
intinse, infasurarea accidentatului in cearceafuri curate;
-invelirea accidentatului cu paturi, cearceafuri, dandu-i sa bea ceai cald, dulce;
-transportarea de urgenta la spital.
Electrocutarea
In toate cazurile , rapiditatea in interventie si in aplicarea primului-ajutor este
hotaratoare in reusita actiunii de reanimare a accidentatilor prin electrocutare .
In primul rand se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin
deconectarea portiunii din instalatie aflata in contact cu acesta.
Daca accidentatul se afla la inaltime si daca este posibil ca el sa cada la
intreruperea curentului, se vor lua masuri pentru prevenirea caderii.
Daca intreruperea curentului electric nu e posibila imediat , la curentul de joasa
tensiune(sub 500 V) se poate actiona pentru scoaterea accidentatului de sub
actiunea curentului electric prin inlaturarea contactului acestuia cu sursa de curent,
cu conditia asigurarii izolarii mainilor si picioarelor salvatorului.
La curentul de inalta tensiune (peste 500V) , accidentatul nu va fi atins decat
dupa ce curentul va fi intrerupt.
Dupa intreruperea curentului electric se procedeaza imediat la acordarea
primului-ajutor , care consta in deschiderea hainelor , incalzirea picioarelor si a
corpului si aplicarea cat se poate mai rapida a respiratiei artificiale.
Respiratia artificiala se aplica si in timpul transportului la spital.
Respiratia artificiala
In cazurile in care respiratia victimei s-a oprit, cazuri de asa-zisa moarte
aparenta, se incepe imediat respiratia artificiala, daca e posibil chiar la locul
accidentului, cu urmatoarele pregatiri:
-se intinde persoana accidentata pe un asternut uscat i se scoate haina, iar daca are
rani sau fracturi, se taie hainele, se desfac gulerul si cravata, sireturile de la
incaltaminte;
-i se deschide gura si i se scoate limba sa nu se sufoce(se scoate proteza dentara), i
se elibereaza caile respiratorii superioare de corpurile straine, i se panseaza nasul;
-se inlatura persoanele de prisos si se asigura o buna ventilare in zona;
-daca este posibil, fara a se produce intarzieri, i se incalzesc picioarele si corpul.
112
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
In cazul aplicarii metodelor manuale de respiratie artificiala, se aseaza
accidentatul cu fata in sus sau cu fata in jos, dupa caz, si se ridica membrele
superioare, sau in caz ca acestea sunt ranite se apasa toracele, intr-un anumit ritm,
constituind timpii de inspiratie si timpii de expiratie. Pentru folosirea acestor
metode sunt necesare instructaje speciale, altfel pot agrava starea victimei; cea mai
eficace si mai intrebuintata este metoda gura la gura sau gura la nas.
Aceasta metoda permite sa se insufle victimei aerul necesar reanimarii sale,
direct in aparatul respirator. Pentru aceasta, i se da capul cat mai mult spre ceafa.
Peste gura accidentatului se aseaza o batista sau o pipa speciala. Este indicat sa se
foloseasca “batista salvatorului” care este special confectionata, din material plastic
avand forma dreptunghiulara, iar in mijloc un tub de material aplatizat si lung de 2,5
cm, care se introduce intre maxilarele accidentatului. Salvatorul se aseaza cu
genunchiul lateral fata de victima, trage mult aer in piept si il sufla in gura
accidentatului, intr-un ritm de 16-18 ori pe minut, tinandu-se narile comprimate
intre degete. Dupa insuflare, salvatorul se indeparteaza de gura accidentatului,
lasand sa se produca expiratia.
In cazul incetarii batailor inimii(stop cardiac), simultan cu respiratia
artificiala, se efectueaza masajul extern al inimii, cu ajutorul unei alte persoane.
Acesta consta in comprimarea succesiva a sternului cu palma, comprimari care
trebuie sa alterneze cu insuflari.
Indiferent de metoda aplicata, respiratia artificiala nu se intrerupe nici in
timpul transportarii victimei la spital; ea trebuie continuata pana cand victima este
in afara de pericol sau pana cand este predata organelor sanitare(poate dura 5-6 ore,
chiar pana la 8 ore).
113
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
BIBLIOGRAFIE
114
Alege Tu Profesia - Centrul de Formare Profesionala Constanta Suport curs Macaragiu
115