0 0 . 1!

n
, A

3 r
r '1k
n .3,

I.

PORTUL POPULAR
$

91

. . .

DIN .n,,,,,,..:,.:.
.

ZONA BRANULUI .. . .
-.?
...
';.'
. ,,,.. ...
4. 6 .
ri ,
. .

0 -
A.
I
l

v
4

r,
1,. $
1.1

it II

c 1.'
a ..-c !I i.ti ° r,
a' ?49 '
r :',LY '1,

-1'
L 'W.,.
l'' ,,
,,j.;-.2.,,,i,S. E'
'ir . ri
,!
C c ,,..
'/O:.
...' r.
; 9 ' r. 112: .:- .' '...A'', AiSet ". ' .$ . , I"
,

1'''
!.. '
. ii` 5'... Li d5
'4 4

.
i. '..
`L 4

4
.t '
fli ' 4 4

g
i

V ..'11.
,., .1.?
t .

;! iil.
,..,° 'I'' ,, Li..
,
41
.4
.7.s
/..... -L.:'.i: :
t'.
;' cri, 1
. ir . . .- ' ilie -`7...ru:'. tr ,
''
;1t t,S.
. t -, a
. a ; :a
-:' 77 4,
4
444-*
-_,,,
u *'4I2 ,1 'T-'
.._ C.' ,' I/
. .., ,44 ,
'Cr Y "1,..44
CI
0. 7

13

i ., .

':1 .° 41
.113'6 .'

"
1 %
LI
1. , d
4 t
I ' 3
n
1

.
,
7
,rtr
3
I '' ii ', t-. ., ,.? ! '
t ,,
g II m . *..,

www.digibuc.ro
. .
ru
.
u ,- ii
'
Coperta si desenele de
Iu liana Danc u

www.digibuc.ro
 CA1ETE DE ARTA POPULARA

CORNEL IRIMIE

PORTUL POPULAR
DIN
ZONA BRANULUI

E MERIDIANE
D IT UR ABUCURESTI
10- r:1:11-44
7Yeal VZ3 441,1

www.digibuc.ro
 OPAUL ST4L ill

\O Pelona Meruhil
Rippor

/.....(\ \
e ME
I )
Magufto
Pre e(te rirt
PeXPo

Sirnea Wu
i Poorto-A,
ul IV:

Moeciul df sus
Fündote
Fon phco

0 Lerostl
0 Drogoalovete

cit/Put. li/96*--------)
C5
K

www.digibuc.ro
 tudierea portului popular din zona Branului trebuie
Fauna in primul rind sub aspectul actualitatii, in string
legaturà cu transformArile in felul de trai i in menta-
litatea locuitorilor de aci, in perioada ce s-a scurs
de la 23 August 1944.
Reforma agrarà de care au beneficiat din plin mii de brfineni
impropriedriti in §esul Tarii Birsei, transformarea socialistà a agriculturii,
desávir§ità aid atunci cind in alte pArti abia incepea, precum i aparitia
unor mari unitati industriale la ZIrne§ti, Ri§nov, unde au fost angajati
ca muncitori numero§i tarani din regiune, au dus la schimbäri mari in
modul de trai al populatiei din zona Branului.
arbatoarea, mai cu seamg, cind toad lumea e acasà, Branul cu sate
si comune ce se tin lant de-a lungul §oselelor i pe coastele muntoase
pare un uria§ stup de albine. Intr-adevAr, forfota ma§inilor, motocicle-
telor i bicicletelor, contribuie la crearea acestei impresii de zumzet.
Noul i vechiul se intilnesc la fiecare pas, cel dintii ie§ind mereu in evi-
dentä mai ales in satele de-a lungul §oselei §i crescind progresiv cu cit
te apropii de §es, in apropierea marilor uzine-§i a a§ezirilor care s-au dez-
voltat 0 au devenit in anii puterii populare ora§e, cum e cazul cu Zár-
netii. Casele noi, luminoase, adeseori dezvoltind stilul local de arhitecturi
popular!, pared privesc cu ferestrele lor mari spre dealurile pe care stau
tisfirate acele vocoluri>> inchise ca ni§te mici cetatui de lemn. Lumina
electricä, radioficarea, cinematograful, cärtile i ziarele, pe care le &esti

www.digibuc.ro
in fiecare cask dau vietii alt sens, §i pun pe prim plan aspecte noi, in
continua dezvoltare i cre§tere.
Dezvoltind cu preferinta acele genuri de arta populara care sint
strins legate de satisfacerea nevoilor de trai (adapost i imbracaminte mai
ales), locuitorii satelor bränene ne-au transmis pink' in zilele noastre, in
special in ornamentele sculptate pe stilpi, pe grinzi i pe mobilier, cit
§i in formele vaselor de lut, ori in port 0 tesaturi, citeva vestigii din
cele mai indepartate vremi, care dovedesc i ele continuitatea i unitatea
poporului romin. Ceea ce-0 gase§te rost 0 se integreaza in formele noi de
viata, in limita i pe masura noilor necesitati, este privit cu dragoste.
Acesta este cazul tesaturilor cu alesaturi ce impodobesc interiorul, precum
0 al costumului popular, cultivat i imbogatit chiar, mai ales cind e vorba
de fota i ia femeilor, sau de cama§a barbatilor. Locul i rostul portului
popular este din ce in ce mai mult cel de costum de sarbatoare purtat de
tineret in anumite ocazii, la hot% 0 in cadrul manifestarilor ce au kc in
caminele culturale. Schimbarea in nivelul de trai se resimte 0 se exprima
insa i aci, mereu, prin faptul cä acest costum sarbatoresc tinde din ce
in ce mai mult spre o bogatie i amploare ornamentall, in care uneori
mijesc motive noi, cum ar fi <<bujorul>>, cu dominanta coloristica in ro§u,
iar alteori motive al caror tilc vechi nu se mai cunoa§te i carora li se
atribuie sau li se asociaza incelesuri noi. Marea fNogatie a cusaturilor de pe
ii 0, mai ales, alesaturile ce ajung sä inunde, in cele mai felurite moduri,
cimpul fotelor sint semnificative in aceasta privintà. Intre sobrietatea
din trecut a iilor §i mai cu seama a fotelor branene i diversitatea i boga-
Oa kr actuala este o deosebire neta, care a aparut desigur in urma schim-
barilor intervenite in viata satului.
Noul i vechiul se impletesc in mod armonios, cad din trecut
poporul a retinut doar ceea ce i-a impodobit viata, lasind i in feno-
menele de cultura mereu la o parte tot ceea ce trait traiul.
Tri acest fel, intelegem de ce sint atit de atragatoare noua arhitectura
costumele bogate ale fetelor la hora, alaturi de zveltevea caselor
vechi larane§ti branene sau de fotele sobre l cu putine dungi ro0i ale
batrinelor, i alaturi de costumul ora§enesc care s-a incetavenit defi-
nitiv 0 a devenit portul obipuit, a§a cum au devenit obipuite pentru
satenii din Bran, confortul i bunastarea pe care orawl i fabrica,
transformarea socialistä a agriculturii i revolutia culturala le aduc in
felul kr de a trai.
Patrunderea culturii la sate, incepind cu lichidarea analfabetismului,
care a &cut inutil rabojul, raspindirea adevärului §tiintific prin biblioteci,

www.digibuc.ro
 in 'lilt.
IL. 4+1; 111tr. NUM - ,sI4 I , .
II 411Hli
IIIK:
.. '. , 4111 IP* . .11. ,

c4,4W-d
i
-13
3
I , 01.
L I' - I 0
V .a.saa11111904nanummaN

1. Casa 'Iota cu foisor, allituri de o rasa veche, din Fundata

asinine culturale i alte cai i mijloace, dar mai cu searna prin noua
generatie ce creste si merge sa umple Wile de clase, atelierele i labora-
toarele, toate acestea ti pun din ce in ce mai mult pecetea asupra
felului de a gindi al tuturor brgnenilor.
In aceasta lumina i datorita acestor conditii, cunoasterea i valo-
rificarea portului popular branean a capatat in ultima vreme o deosebità
importanta, puterea de creatie artistica populara materializata in port
bucurindu-se de sprijin i indrumare. Mindria i bucuria cu care branenii
privesc portul lor sint, astfel, pe deplin indreptatite, i ei le arata de cite
ori este cazul, dar mai cu seam-á sarbatoarea si la concursurile echipelor
artistice de jocuri.
Multi muncitori din Bran sint astgzi membri ai brigazilor si for-
matiunilor artistice din uzinele i fabricile de la Tohan i Zarnesti.
Mina in mina, astfel, fabrica i intovarasirea sau gospodgria colectivi,
orasul i satul merg inainte in productie si in cultura, animate de ace-
leasi idealuri.

www.digibuc.ro
 Cunoavterea artei populare, a portului popular in cazul de fata,
capita un sens nou deoarece portul este considerat ca o manifestare a
poporului muncitor, fguritor al istoriei, rnanifestare in care se reflectg
conditiile vi factorii economico-sociali determinanti, in dezvoltarea v'i
leggtura lor de-a lungul veacurilor.

ZONA BRANULUI SI CARACTERISTICILE SALE GENERALE

ASEZARE, ISTORIC SI OCUPATH

Cele 12 comune vi sate ale zonei Branului formeazg o unitate

aproape neintilnitg in alte pgrti, datoritg unei specifice imbingri de factori
social-economici, istorici vi naturali.
Cu o astfel de impresie rgrnii parcurgind aceste avezgri, pornind
de jos de la Branul propriu-zis, mergind la Poarta, Sohodol, Predelut,
$imon, apoi la Moeciul de Jos, Cheia vi mai departe la Moeciul
de Sus, Fundata, Fundatica, irnea, Mggura vi Pevtera (sau Coackea),
ultimele vase formind Branul de Sus, avezat la o ingltime intre
1100-1500 m. Satele din Branul de Sus se compun in cea mai mare
parte din gospodgrii räspindite pe toatà suprafata hotarului, situate in
mijlocul pgvunilor, invirate de-a lungul apelor, sau adunate in felul <<crin-
gurilor >> din Muntii Apuseni pe plaiuri sau pe qgilme>>, adicg pe coastele
dealurilor din vecingtatea imediatà a muntilor.
Intreg tinutul Branului are forma unei mari cetgti naturale, apgratg
din toate pgrtile de munti inalti ; Bucegii spre est, lantul Leaotei spre sud,
Piatra Craiului ridicindu-se ca un pieptene enorm de cremene spre vest, iar
spre nord Mggura Branului vi ceva mai periferic Postgvarul. Castelul
Bran, avezat la intrare, pe riul Turcului, ce curge spre vesul mgnoasei
Tani a Birsei, inchide aceastà cetate.
Situat astfel in plin munte, Branul doming tinuturile invecinate
vi formeazã cea mai mare punte de legaturg naturall dintre Ardeal vi
vechea Tara Romineascg. Poate nicgieri in cursul istoriei trecerile dintr-o
parte in cealaltä a Carpatilor meridionali nu s-au produs pe o scarg atit
de mare, ca aici. Intreaga istorie a Branului este dominatà de rolul ski
de trecere vi de legaturg directä a Tgrii Birsei cu vechile orave muntene,
Cimpulung-Muscel, Tirgovivte vi Curtea de Argev.
Borne de pe vechea granitg se intilnesc inca vi astgzi in mijlocul
comunei Fundata ; Fundgtica a apartinut, apoi, citva timp, de comuna

www.digibuc.ro
 Aim

., .
-..
. - sa?-;-. to! ir ...
ili, 1&
.3 `-' p. 4 CP- -
. -t ., c

rf
.. A . r.,
1=1

.--&
-
,
° .47 5Ci:j 7
.

1-

Nr..
get". ,

Ir)S4,V
,-
.Az=W 1-

2. oseaua din Fundata spre Ruciir si Cimpulung

Dragoslavele din Muscel. Astki, o parte dintre copiii din catunul Ciocanul
al comunei Dimbovicioara din Regiunea Pitesti frecventeaza scoala din
comuna Sirnea, Regiunea Stalin, de care sint mai apropiati.
Pentru explicarea multor manifestOri sociale si creatii populare,
aceasta constituie un fapt interesant.
Referitor la trecutul zonei Branului, istoricii au cercetat si deter-
minat vechi asezki, chiar in pestera de linga satul denumit Pestera de
linga Bran. Venind mai incoace in cursul istoriei, sintem inclinati a con-
chide ca si aici <<Dacii erau cOtarati pe munti A, cum ii aratO istoricul
latin Florus. La venirea lor, romanii au durat drum prin inima Branului
si au construit mai jos, in triunghiul Risnov-Ghimbav-Cristian, un castru.
Trebuie sa retinem de asemenea faptul ca denumirea Branului este de
origine slava' insemnind : poartO, trecatoare.
De o mare importantä pentru studiul de fata, sint datele referi-
toare la viata zbuciumatà a intregii epoci feudale, incepind mai ales din
1211, anul venirii Cavalerilor teutoni in Tara Birsei.

www.digibuc.ro
 Tara Birsei a fost calificatä de unii istoriografi din trecut
drept (< terra deserta et inhabitata )), sustinindu-se c'd ea ar ft fost
teren pustiu 0 nelocuit la venirea coloni0i1or germani. Cercetarile
mai noi au scos ins6 la lumina documente, care dovedesc intre
altele faptul cá ace0i coloni0i au luptat 0 au obtinut de la bil0ingii
numiti o Blaci 0 Biseni >> dreptul de a folosi padurile §i apele pentru
pescuit (1224).
Sesul Tara Birsei, botezat astfel de cgtre slavi, a fost de fapt o
0 tard a mla0inilor 0 ; pe munti insg 0 la poalele lor a pulsat neintrerupt
o intens6 viafa pastoreascg 0 agricolà, desf4uratä de cAtre popu-
latia autohtona.
Atit interesele domnitorilor romini de peste munti, cit 0 cele ale
stapinitorilor Transilvaniei, dar mai ales ale orawlui Bra§ov, coincideau
in ceea ce prive0e dorinta de a avea asigurate prin Bran, legaturile corner-
ciale cit 0 apararea de dumani. In felul acesta se explic6 de ce, inch' din
1368, negustorii bra§oveni au obtinut de la voievodul muntean Vladislav
Basarab primul privilegiu cornercial cu Tara Romineasca. Pe timpul lui
Mircea cel Batrin §i al urma0lor sgi (Mihai, Radu Prasnaglava 0 Dan II),
tinutul Branului 0 castelul lui s-au aflat chiar sub stapinirea directà a
acestor domnitori romini.
Vechea vam'al de la Rucár s-a mutat in a doua jurratate a seco-
lului al XIV-lea la Bran, unde bra§ovenii au obtinut privilegiul A
construiascl o cetate de piatrii (1377), pe locul celei de lernn a Cava-
lerilor teutoni.
Trecind de sub o stapinire sub alta, dar stind mai mult sub aceea
a orawlui Bra§ov, Branul, cu satele sale, a suferit necontenit oprimarile
feudale. Treptat brgnenii 0-au pierdut vechile drepturi 0 au fost supu0
la tot felul de biruri irnpovargtoare. Chiar 0 pentru bucatele aduse
din Tara Birsei, pentru traiul lor arnarit, branenii au fost nevoiti sa
plateascg yarn*/ &ea' treceau de la castel in sus.
Sint de amintit, de asernenea, desele incursiuni ale armatelor muntene
spre Ardeal, sau ale celor ardelene spre Tara Rornineascä, curn a fost
cazul cu Vlad Tepe§, Radu Paisie, Mircea Ciobanul, Constantin Brinco-
veanu, loan de Hunedoara §.a.
De nenurnkate ori, iobagii de pe dorneniul castelului Bran 0-au
cerut cu arma in ming drepturile, ca de pilda in 1514, in timpul rascoalei
conduse de Gheorghe Doja, sau la 1660 cind bdnenii 0 tolanenii au
cucerit chiar castelul. La rfizboiul Curutilor (1704-1711), au participat
mii de romini din zona aceasta, unii figurind chiar printre efipeteniile

10

www.digibuc.ro
rgsculatilor. Desfiintarea iobggiei, la 1848, nu a eliberat de oprimare tad-
nimea bräneang, care a continuat sä fie exploatatg 0 asuprita in condi,
tiile specifice ale orinduirii capitaliste.

Inchegindu-se ca un port de munte cu multe elemente pastorale

specifice in general regiunilor uncle pastoritul a cunoscut o mare amploare,
portul popular din zona Branului, de0 a suferit de-a lungul timpului
oarecare influence, s-a mentinut totu0 sute de ani in Or unitar 0 aproape
neschimbat, datorità faptului ca in aceasta regiune forrnele economiei
naturale au clainuit 0 in orinduirea capitalistg. Urme ale formelor de orga-
nizare 0 viata in ob§te am mai surprins ping nu demult in unele a§ezgri
din Branul de Sus, cum ar fi de exemplu la Fundata, unde clainuie 0
alte urme stravechi in obiceiuri, cum ar fi striggtul peste sat §.a.
Pastoritul, cit 0 putinele me0e§uguri 0 industrii tgrane§ti care
s-au putut dezvolta aici, in vederea satisfacerii celor mai elementare nevoi
(adgpost, hrang §i imbracaminte), au determinat 0 au dus la definirea
portului branean din vremuri indepartate. Acest port reprezinta o reu0ta
creatie populara, o manifestare a gustului 0 dragostei pentru frumos a
populatiei de aid, la fel ca 0 in celelalte regiuni din tara noastrg, insa
concretizata in chip diferit.
Dintre ocupatii, cea principara 0 generala dupa cum s-a argtat
a fost in toate satele brgnene, in trecut, cre§terea vitelor §i mai ales pas-
toritul, asemanator cu oieritul sgcelenilor bra§oveni 0 al marginenilor
sibieni, prezentind totu0 unele forme particulare. Oieritul brgnenilor
s-a desfa§urat, paralel cu cre§terea vitelor mari, pe toti muntii din
jur, dar a luat o mare amploare sub forma de transhumantg, ca pgstorit
al o tirla0lor >>, care au circulat sute de ani intre Bucegi §i baltile Brgilei
0 Ialomitei. In capitalism, dupa restringerea suprafetelor de pg§unat din
secolul al XIX - lea, pe linga alte forme s-a dezvoltat 0 pastoritul cu 0 aren-
da0 de munti D, care a fost lichidat in zilele noastre. In legatura cu pasto-
ritul din trecut, mentionam omarele tirg de la Sintilie D, care se tinea pe
muntele Sf.Ilie, intre Bran 0 Muscel, 0 care dura citeva saptamini, ca o
mare nedeie carpaticg, inlesnind relatii 0 schimburi masive intre Ardeal
0 Tara Romineascg.
Prin pastorit ne explicam desigur mai bine forma vechiului costum
branean, in special la bgrbati, cit 0 unele asernangri cu cel al 0 tutuienilor D
din partile Sibiului, cu care brgnenii se intilneau prin transhumantg.
Putina agricultura, practicata sub forma rotatiei numai in doug
tarlale, 0 aceasta mai ales in satele din Branul de Jos (Poarta, Sohodol,

11

www.digibuc.ro
 -;1:1 4'

q -0,11
, 9.
1111

'-7

"aTt: . 0' L

i'43!+: ,..- "-v..,

1. 4,1 1610121110011.141.i .11,N1 481.1
*1i. c'.11
n

4.4 IZT7

. a' 4*
rea .P.I.
c. :.
,

I 1..... .-...

=r,
if

'').'''. ,1 ---
-, : o l'
C.. 1... 7 ..?f ..- .--.... "" EI
c _ --.,. . L.
A 1
-.41o,"-'
...

2:4., ,;.... en
-.

. ,, .
_.'
.4
__.
,
"'Week
',..:' 4_...'
,g-- ....4:7;
:..a.,..,.."-'*4:......: : :-..
.
.....,.... ,
---...,.... :'-v-r
1717 '4 .°e....":;".:47v7 .,,
. ,;.&..... . . ..-. ...-....- .4A./...'''.,...."..*;,;

-,
.
, -
-7-.71 -........,,..:;.
-c'
. :C.,1A.71::-.14. ,.. --11 c;.447,r2,431.: .. :,4!tt.4,11i ,-..; _. ,,,*,....:,:?;.i.,:;.4.,4:::4;57V-sii,126.7 rt

3. Peisaj din Moeciul de Jos, specific pentru vechiul Bran

Simon, Predeluc), nu a satisfkut niciodata integral nevoile populaciei,

cultivindu-se secarg 0 mei, iar in satele de sus, mai mult cartofi. Cul-
tura cinepii 0 a inului (numit aici oflos>>) a fost foarte rgspindità, fapt
care ne ajuta de asernenea la explicarea caracterului unor piese de port.
Pornicultura este o indeletnicire relativ recentg, astazi in piing
dezvoltare in satele Poarta, Sohodol, Simon, Predeluc §i Moeciul de Jos,
Fundgcenii 0 0rnenii s-au ocupat intens cu exploatarea lemnului 0 cu
vfirgritul, pe care le practicfi intr-o Magma insemnata 0 astazi.
Industriile *kiwi s-au dezvoltat mai cu seamg in partea de jos.
Ele privesc in special prelucrarea lemnului (joagare), mkinatul cerealelor
(mori), §i, in primul rind, prelucratul textilelor (pita, dirste 0 viltori), a
caror produccie satisfacea 0 nevoile unor sate invecinate, iar uneori pro-
dusele erau desfkute la mafi distance. in trecut, brgnenii mergeau cu
ling, zeghi, dimie §i coale, de preferincg la tirgurile din Muscel §i chiar
ping la Fieni, drum de patru zile dus-intors, cu calul, peste muntele Leaota.
Numgrul 0 varietatea meseria0lor specializaci au crescut, mai cu
seamg in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ace§tia lucrind insg aproape

12

www.digibuc.ro
 numai pentru nevoile satelor branene (dulgheri, timplari, fierari, cojocari,
croitori, cizmari etc.), de§i unele obiecte au rimas a fi executate §i mai
departe de catre fiecare gospodar pentru trebuintele sale proprii (obiecte
§i unelte din lemn, opinci, cojoace etc.). Putine sate au lucrat §i
pentru altele, cum a fost cazul cu cojocarii de la Sirnea §i cu opincarii
din Moeciul de Jos, care lucrau atit pentru comandà cit §i pentru tirgul
sgptaminal ce se tinea miercurea in centrul Branului.
Industria casnicg textilà, in special prelucrarea fibrelor de in §i
mai ales de ling, constituia in.Bran, in feudalism §i in prima parte a capi-
talismului, o indeletnicire generalä a femeilor, din rindul ckora unele
produceau §i fire tesute din ling, special pentru a fi desfkute la tirguri.
Dintre toate aceste ocupavii unele s-au perpetuat pina in zilele
noastre, fie evoluind in cadrul formelor noi, fie ca fenomene pe cale
de disparitie, cum e cazul cu pivaritul §i dirstkitul, reprezentate in forma
arhaica de o singurg instalatie existenta inca in functiune la Moeciul de
Sus §i de una mai evoluatà in Moeciul de Jos.

4. Femeie tesind la riizboi, in satul Pestera

v..razy .1t _RR-al:Pt.- 6
. i D e
; I
e.111119
ru
r Mik
,
- . k
4
0 0,
r
.
9 v

c;..14111,'

www.digibuc.ro
:
,
 In urma procesului de industrializare, in special dupa nationalizarea
O cre§terea extraordinati a intreprinderilor de la Zarne0i, Ripov §.a.m.d.,
branenii au pornit cu miile spre aceste fa brici 0 uzine. Sate le de aici 0-au
schimbat, de altfel, in ultimii ani infati§area, datorita constructiilor noi,
a§a cum 0 portul de toate zilele s-a transformat acum sau a fost inlocuit
in cea mai mare parte cu costumul ora§enesc.
In lumina celor de mai sus, incercarea de reconstituire a portului
branean, cu formele lui vechi cit 0 cu aspectele mai noi, prezintá un interes
de document istoric §i, in acela0 timp, o cpntributie la cunowerea unui
gen de creatie populara, care vorbgte in mod concret despre calitatile
artistice ale poporului muncitor.

DESPRE CULTURA MATERIALA SI GENURILE

DE ARTA POPULARA LOCALA

Pe linga port trebuiesc amintite 0 celelalte creatii populare din Bran

deoarece prin ele portul ne apare in complexul sail real 0 pentru ca 0 ele
se schimbi sau dispar o data cu vechiul costum, ca o urmare fireasca a
transformarilor social-economice, fiind inlocuite cu creatii noi.
intr-o regiune de munte, cu paduri intinse 0 cu o viati economica
specifica crescatorilor de vite, s-a nascut o arhitectura caracterizata prin
a§a-numita 0 casä cu curte >>, ocolul pfitrat de tip carpatic, careia i se adauga
O pe care chiar o inlocuie0e acum, o arhitectura noug de influenta
munteneasca.
Arta lemnului, la rindul ei, a inflorit cu adevarat prin uneltele pastorale
O cele utilizate de industria casnica textila, precum 0 prin mobilierul
sculptat, care atinge realizäri artistice de o calitate rar intilnita in sudul
Transilvaniei. La mobilier mai cu seama sint de mentionat motivele geo-
metrice 0 simbolice, cum ar fi cel solar 0 stelar, care se repeta 0 pe grin-
zile tuturor caselor vechi tarane0i.
tntre .ceskuri, se numar5. zavasta, care imbraca in intregime peretii
« casei de fata », adica ai odaii dinainte, sarica, procovita, postavul numit
« zeghi », desagii, traistele v.a. De altfel, pe linga produsele lor, branenii
cumparau dimie fina din acele, in o frimbe D sau o valuri », 0 o duceau
spre vinzare la Cimpulung. Pe lined tesaturile de Hill albe, sau cele vargate
cu negru, sint foarte frecvente, cu cit ne apropiem de vremea noastra,
tesaturile cu un colorit mai bogat, in care doming tonurile calde.

14

www.digibuc.ro
 foe 'A

.t. 10

:7 :7,

_
' .1V , -. . 74'4

5. Ceramicii romineascii, cu unele motive vechi, care a circulat si in zona Branului

Desi in cele 12 sate ale Branului nu se cunoaste a se fi lucrat ceramicg,

putem vorbi totusi de o ceramicg localg, deoarece Tohanul cel mai vechi
centru rominesc de olgrit din sudul Transilvaniei, cunoscut ping in prezent
si atestat ca atare pe bazg de documente a facut si el parte timp indelun-
gat din satele supuse castelului Bran. Ceramica de uz lucratg la Tohan si
folosità pentru &it pe vatra liberà, cit i pentru conservat sau transportat
lichidele, o intilnim ping nazi in toate gospodgriile din zona Branului.
Forma acestor vase, cit si decorul lor sobru, lucrat de obicei cu putinä
angobi albg si cu smalt verde mai tirziu, aratg o inrudire cu ceramica romi-
neascd de Dimbovita la care intilnim motive meandrice foarte asemang-
toare si cu unele tipuri de ceramicg romineascii specified intregului
Ardeal, de pilda cu ceramica de Sgsciori de pe Valea Sebesului.
Din interiorul bogat impodobit al caselor vechi brgnene fgceau parte
si icoanele pictate pe sticlá in stil popular, naiv, lucrate in special in Scheii
Brasovului, in care se intilnesc adesea elemente laice, inspirate din viata
de toate zilele.

15

www.digibuc.ro
 De§i considerat in trecut de catre unii istorici de arta drept un gen
minor al artei populare, incondeiatul oualor s-a dezvoltat in Bran la nivel
artistic ridicat. Reflectarea naturii 0 a vietii sociale in ornamentica ouglor
incondeiate din zona Branului este un fapt evident. Amintim dintre orna-
mente : cirligul ciobanului, furcile, sapele, calea rätacitä etc.
Foarte importanta in zona Branului este aparitia unor anumite motive
ornarnentale de baza in mai multe genuri de arta populati. Se observa de
exemplu ea' motivul solar 0 cel stelar, care apar in sculptura in lemn,
revin staruitor in numeroase variante, in motivele incondeiate pe oda.
De asemenea, intilnim ca cel mai frecvent motiv de cusatura pe ie, cu functie
de delimitare a cimpilor ornamentali, a§a-numitul o §ebac >> sau o ghinar »,
care apare 0 pe ouale incondeiate. Acest fapt i§i afla explicarea in sub-
stratul realist al artei populare, in orientarea gustului popular spre natura
inconjuratoare 0 spre viata sociala, pe care motivele o redau sau o sugereaza.

PORTUL POPULAR

1. Caracteristici generale, structura 0 dezvoltare istorica

Portul popular din Bran relevii de la inceput anumite trasaturi carac-

teristice de bail ale costumului popular rominesc, in primul rind aceea
a unitatii structurale 0 chiar materiale, aparenta mai cu searna la costumul
rominesc din zonele de munte sau din imediata lor apropiere. Explicatia
acestui fenomen consta in generalizarea ocupatiflor (mai ales cre§terea
vitelor §i lemnaritul) pe zone intinse, apoi in materia prima 0 in tehnicile
folosite pentru prelucrarea fibrelor, in care apa joacá un rol atit de
important, cit 0 in conditiile climaterice, pentru care oamenii §i-au
adaptat costumul.
Conditiile locale specifice zonei Branului, dezvoltarea unor me§te§u-
guri 0 industrii tarane§ti, utilizarea unor noi materiale §i coloranti, con-
vietuirea cu alte nationalitati sau intensificarea relatiflor cu diferite zone
vecine se reflecta desigur 0 ele, in cazul portului brfinean, in aceasta dife-
rentiere fata de portul popular rominesc in general.
Pornind de la acest punct de vedere, evident cä nu ne poate satisface
explicarea asemanärilor 0 deosebirilor portului popular al unor zone
invecinate numai prin ceea ce se nume§te adeseori, cu un termen generic,

16

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
imprumut. Starea de contiguitate imediatg joacfi desigur un rol de seamg.
Important in aceste intrepgtrunderi este insg, fgrg indoialg, preluarea
treptatg, asimilarea si apoi am zice valorificarea ,creatoare in costum41
local a unor elemente eterogene.
Costumul popular bränean,. care ping de curind nu s-a bucurat de
atentia cercetatorilor, se prezintg ca un costum cu specific propriu. Acest
specific rezidg atit in structura sa, in care distingem piese de port de o forma
aproape necunoscutg, pit si in caliatile artistice ale unora dintre piese.
Asernángrile pe care le are portul celor trei sate din Branul de Sus (Fundata,
Fundgtica, $irnea) cu costumul muscelean se explicg prin caracterul unitar
al modului de viatg si prin relatiile intense dintre cele doug zone. Aceste
asemgrari privesc structura costumului, unele ornamente si numiri care
se explica pe de o parte prin fondul stravechi comun, iar pe de altg parte
prin influentele si relatiile reciproce, in ambele sensuri desfasurate peste
Carpati. In acest proces un rol important 1-au jucat 0 ungurenii >>.
Reconstituirea vechiului costum se poate face, din cauza lipsei documen-
telor, doar pe baza unor mentiuni ce se aflg in Arhivele Statului din Orasul
Stalin si mai ales a referintelor celor mai bgtrini locuitori. Acestora li se
adaugg analiza stiintifica a pieselor din colectiile muzeale.
Poate Ca una dintre cele mai importante calitati ale costumului brgnean
o constituie armonia sa generalg, ftecare piesä cisigind in valoare prin
asociere cu celelalte. In general, atit la femei cit si la bgrbati, piesele au o
croialà largg, ceea ce face ca desi urmgrind normal silueta corpului
sg-i dea un aer degajat, de sculpturg modelatg in planuri mari. egmasa
lunga si larga se potriveste astfel cu cioarecii largi si lungi, care formeaza
multe incretituri. La acestea se adaugg insg detalii sau ornamente care pun
in valoare formele, sau dau accente de suplete, prin directia verticalg a
liniilor, cum este cazul vgrgilor late, tesute la marginile pinzei din care
se fac camasile bgrbatilor. Aceeasi functie decorativg o au vgrgile late
din fotele femeiesti, cit si ornamentele in riuri de pe ii. In cazul ornamentelor,
culorile calde, de rosu si portocaliu, dau costumului viatg, in raport cu
fondul general inchis al fotelor sau in report cu culoarea pieselor mari
lucrate din ling.
Schimbarea conditiilor economico-sociale a determinat introducerea
unor materiale noi, a unor ornamente si detalii de croiuri, care au dus la
crearea unor piese distincte fata de cele existente. In procesul istoric al
dezvoltgrii costumului brgnean se constatg o evolutie continua, lentg in
trecut, care devine tot mai accentuatg cu cit ne apropiem de zilele noastre,
atit in elementele costumului, cit si in rosturile sale in general.

2 c. 731 17

www.digibuc.ro
 In fine, trebuie sit arätgrn §i faptul ci structura portului din Bran ne
dezvàluie un mai mare numAr de piese §i o mai mare varietate de forme
&çà de cel muscelean, de la care probabil ca a imprumutat ins5 unele piese,
cum ar fi marama de borangic, §i sub a carui influentà s-a dezvoltat in bun5
parte procesul de amplificare a cimpilor ornamentali.

2. Portul femeiesc

Vechiul costum femeiesc, care intr-o bura masurà s-a mentinut, ca

structurk din feudalism pink astäzi, se compune din §tergarul purtat
peste câita care acoperà pgrul capului impletit in coade §i adunat in conci
(femeile mai tinere §i fetele purtau chiar §i psallrie neagrà de postav sau
fetru); urmeaz'a ia cu unele tipuri de croi cu totul aparte, poalele strinse
in briul ro§u de linA lat de 15 cm, pentru a forma o siluetä zvelt5, iar
peste acestea fota incins6 cu bracii. In picioare se purtau tureci §i caltuni
de lin5, peste care se inealtau opincile legate cu nojite din Or de capra
sau din ling. Peste ie, femeile mai tinere purtau tunica, iar cele virstnice
taibgrica de zeghi.
in evolutia portului femeiesc din Bran se pot determina, pe baza
informatiilor §i a datelor culese, trei etape mai importante. Pink la 1880,
femeile c5s5torite purtau pe cap bari§, peste care legau cirpa, iar cele b6trine
§tergare tesute din cinepà §i bumbac, §i care mai tirziu se faceau §1 din
borangic, sau erau cumpárate de la Rucàr ofi din tirgul Branului. Chita pare a
ft o piesa purtatá Inca din prima jurratate a secolului al XIX-lea, sub §tergar,
in loc de bari§ sau batic. Nevestele tinere purtau §i ele §tergare, dar numai
la hork cind zborul §tergarelor &At:lea un efect plastic deosebit. Ii le erau
fie de tipul celor cu mineci lungi de 2,5 m, o forma' unic5, fie cu mineci
cu obinzica intoarsä. Fota era croità dintr-o ves'iturà lung de 5 coti §i lad
de 75 cm, §i se cusea cu increcituri la spate. Cele doug capete, bogat orna-
mentate §i numite o pulpene 0, se incingeau totdeauna in fatà, petrecindu-se
unele peste altele.
in jurul anului 1900, in portul femeiesc apar unele elemente noi,
atit in croi, cit §i in ceea ce prive§te materialele, scurtindu-se fotele, care
mai inainte se fáceau din doi lati de pinz6 (in total nouà coti) §i care ajungeau
ping aproape de glezne. Incepe ea disparà pglAria din portul nevestelor §.1
apare in schimb, pentru timpul friguros, broboada. La ii se schimbà forma
minecilor (pumna§ii devin mai lati de exemplu) §i incep a se amplifica
ornamentele, carora li se adauga, pe linga motivele cusute cu linica §i cu

18

www.digibuc.ro
arnici, paiete (0 fluturi >>) si mArgele. Peste ie se poartfi lgibgrica de catifea
(numitg 0 carachioi >>), ornamentatg cu rngrgele si cu fir de aur. Bgtrinele
continua sä poarte pieptar si cojocel, iar in vecingtatea Muscelului se poartg
mintean ; apare, in citeva sate, fota strimea, care a continuat a se purta
ping la cel de al doilea rgzboi mondial, paralel cu cea neagrg. Aceastg fotg
strimtg se mai poartà si astgzi, in special la Sirnea si Fundata, in celelalte
localitgti pgstrindu-se vechea fotä largg, tipic brgneang.
Cu 20-30 ani in urmg, in portul femeilor au intervenit schimbgri
in sensul amplificgrii la maximum a cimpilor ornamentali atit la ii cit si
la fote, incit toatä suprafata minecilor si pieptului, ca si a fotelor, tinde
sl se infatiseze tot mai mult ca un cimp inflorat, in care culorile puternice
si cele deschise iau locul celor mai temperate din trecut. Se poarta adesea
fustä in loc de fotg, renuntindu-se la vechiul briu rosu lat, iar in picioare
ciorapi, ghete si pantofi. Pe deasupra, intre 1900-1918, se purta iarna
« ghebuta >>, iar mai tirziu o mantglul >> de postav, lucrat de croitori. Mate-
rialele produse de fabricg si rgspindirea colorancilor sintetici, care pgtrund
la sate, contribuie la dezvoltarea aceasta.
intre Branul de Sus si Branul de Jos constatgm in general o evolutie
diferitg, in sensul cg satele de jos, din apropierea centrelor industriale,
trec direct de la vechiul port la cel orgsenesc, in timp ce sus, la Sirnea si
Fundata, costumul femeiesc evolueazg mai lent si se apropie de cel musce-
lean, in transformarea lui, tocmai datoritg legaturii directe cu Rucgrul
si Cimpulung.
Se cuvine sg stgruim asupra evolutiei morfologice si asupra calitatilor
artistice ale pieselor costumului femeiesc, la piesele de bazg cel putin,
cgci numai astfel e posibilg o bung cunoastere si intelegere a portului.
Din gateala capului stergarele lungi, cu frumoase alesgturi, lucrate
fie din pinza subtire, fie din borangic, sint cele care retin atentia si conferg
costumului o distinctie specialg. Ele erau purtate de cgtre femeile cgsgto-
rite, peste cgita de postav colorat, legatä sub bgrbie, si care avea pe marginea
de deasupra fruntii la cele tinere cite zece ciucurei din linicg viu
coloratà si märgele. Vechiul stergar branean era lucrat din pinzg de bumbac,
cu vgrgi alese numai la capete ; el se purta cu un capgt la spate, iar celg-
lalt se invirtea de doug ori peste cap si se ducea apoi peste umgrul drept,
apgrindu-ne astfel ca o vgliturg de veche traditie. Mai demult, sub stergar,
se punea gimbir cu posomant. Cgita, gimbirul si barisul erau numite cu un
termen generic o legatori >> si constituiau un semn distinctiv al femeilor
mgritate. Dupg cgitg, a inceput a se purta barisul, peste care se puneau
mai ales cirpe negre sau cafenii. Fetele umblau cu capul descoperit ; rare-

2* 19

www.digibuc.ro
F.
j.._t .,..1;.-.,:..

, kv
7.
s4t..411
te.

Ir'ar'
Akt
_

e'r l'el'
1-', 1..ris ,....
#470-4t

1.
r 2.',1-*.:,,i; '''' . '. il 0, 'V4%7? I
.
I v 1.
, +.`s .-e.
) ti

7
t '4'

#
-14 -

"A4100/1/VH4"41171)
b. ':4114

Pityt exz- 1;:Zoldsr.

wir

6. $tergar (mararni) cu cirnpul cu alesfituri, iar la capete cu motive mari

de fagure, in care intilnim ornamente florale stilizate (sec. XIX)

www.digibuc.ro
 1

,
I,
-t s
11- f v
\ -A
- - At
e
r tit
(-- A
-a ' 4.... .

a
- It
I
.
e
&"1
Is
-0. -.
.7 .1 .4 . tit) -"
(it
-0
-0

ra
c 0 i
r * PA :k *
-
.1.
g 'a }0 - 0 Ri ' nit
,,
'41
t ,I..
V.
4
\', .. t '
t *44 2S'
.4. ti Z
'''el:f
, , 'V 7 4 4. '. 14
''... 1
".
I ' ,,,)1` ". 7.
3
.
., 0
7' ',
`e 1
,.. 4) ". l
-
c
, s..i.i.
"r
1

.1.. , s

7. $tergar (mann.) cu cimpul invirgat, iar la capete cu alesAturi (sec. XIX)

www.digibuc.ro
ori, 0 numai mai tirziu, au inceput a purta cirpe 0 baticuri, legate la spate
0 lgsind sg atirne un colt lung pe spate. Pe sub barbie, in acel tirnp, se lega
0ergarul, mai ales de cgtre femeile bgtrine, purtind 0 ele, de obicei in zilele
de lucru, nirpe negre cu ciucuri. Broboada din ling sau cea plu§atä se poarti
iarna. La git 0 pe piept, fetele 0 chiar femeile tinere, purtau ping la inceputul
secolului al XX-lea salbg, in special in Branul de Sus.
Piesa care constituie insg una din creatiile cele mai valoroase din portul
brinean este incontestabil ia. Ea s-a bucurat in toate epocile de atentia
tgrancii muncitoare care a imboggtit-o cu elemente noi, atit in croi, cit
mai ales in ornamenticg. Totu0, cu toate prefacerile acestei piese,
citeva elemente de structurg, rezultate din croi, se pgstreazg de-a lungul
veacurilor, cum ar fi pornirea tuturor elementelor componente (ciupage,
spate, mineci) din jurul gitului, unde se intilnesc incretindu-se pinza.
In aceastg privintg analiza morfologicg a iilor ne aratà clar calea dezvol-
tgrii acestor piese, incepind cu cea mai veche formä de ie fgrg guler, cu
un Or de incretituri strinse pe un fir sau doll de atg. Minecile sint, la fel,
terminate cu pumna0 la care incretiturile sint doar prinse in citeva ornamente
mari brodate deasupra. Forma urmgtoare e aceea a iilor cu guler 0 cu
pumna0 aplicati pe incretiturg, apoi iile cu pumna0 intor0.
Ia., cea mai interesantà, unicg in sudul Transilvaniei 0 semnalatg ping
acum numai in Tara Vrancei, este desigur ia cu mineca rasucita, avind
lungimea de 3-4 coti. Ultimele piese s-au mai ggsit, la sfir0tul secolului
trecut, la Sohodol (Branul de Jos). Croiul ciupagelor 0 al spatelui este
cel obipuit, 0 la aceste ii, in timp ce mineca are nu nurnai dimensiuni, d
0 forme ciudate. Mineca propriu-zisg, pe lingg faptul cg este foarte lungg,
se face tot mai ingustà in jos 0 este ornamentatg cu un Or ingust de bro-
derie, care urmeazg. forma in spiralg a minecii, §erpuindu-se in jurul bratului.
Deasupra minecii, aceastg ie are o altitg formatà dintr-o bucata separatà
0 brodatg cu trei rinduri de Ore orizontale ; in plus, un din deasupra,
intre altità 0 ie, iar dedesubt o inngditurg. Pe piept 0 in jurul minecii
largi coboarg §erpuind doug dungi brodate in genere cu verde 0 cafeniu.
Cele rnai rgspindite ii batrine0i au fost cele cu obinzica intoarsg 12
mineci. Tesute din pinzg de in, cinepa sau bumbac 0 cusute cu ling, aceste
ii cu croi larg aveau gura in &fa*, formatg la incheierea celor clod/ ciupage,
iar sub brat un petecut pAtrat, numit o bucgtuie D. De remarcat cg pinza
veche fiind ingusta, i se adguga dedesubt 0 aldoaia >> sau << oclada >>, pentru
a se putea face mineca larga. Cimpii ornamentali se desfg§oarg in fata,
de-a lungul minecii, pornind din guler, apoi pe piept in jos. La inceput,
iile aveau un singur rind de Ore, trecindu-se apoi la trei rinduri. Motivele

22

www.digibuc.ro
 08
70

400 A

8. In bátrineasci cu obinzica intoarsa.

A minecile, B aldoaia, C ciupagele, D nada la ciupagul din spate, E buclicuie

erau cusute mai mult cu negru §i umplute. De regula, pe obinzica intoars'a

se coseau acela§i fel de motive ca §i pe minec51 in jos. De obicei §irul din
centru avea forma unui lant format din cirlige sau zMute, numit §ebac.
Altii ie, tot veche, este cea cu obinzica dreapta, in genul unei man§ete
late, brodatà. La acest tip de ie, motivele se amplificg §i mai mult, acoperind
toafa suprafata minecilor §i a celor dou'a ciupage din fata.
Mai rar, s-au gasit (de exemplu la Moeciul de Sus) chiar piese la care
treimea superioarl a ciupagelor din fata, sub obinzica gulerului, este brodatg
pe incretiturà, avind in acest caz gura iei in stinga.
Se pare ca o iile sugu§ate o, adicg strinse jos la mineci, se aflal la
originea iilor mai noi, zise 0 cu fuduli o sau 0 fuduri o, adica cele cunoscute
in general sub denumirea de ie cu foduri. Locul unde mineca era sugu§ata
se chema 0 mutu o, fiind brodatä pe incretitura sau avind o altità aplicath.

23

www.digibuc.ro
 20 E
#0 A 8 C D
20 E
36 36 36 44 27

9. Ie cu mineca ritsuciti
A si B ciupagele din fatg, C spatele, foaia intreagg, D spatele, jurngtate foaie, E akirat, F mineci.
0 clinul minecii, H Miditura la spate, la margmea minecii. Piesa foarte veche (Muzeul Brukenthal, Sibiu)

www.digibuc.ro
.4riz ;mock :fi-qz
-rp
4e

ilie .P 4 . r ig .$ e di I t. e i d s e .01 II N'' .1 .i .. 0 is 'a.'

sp_o Jo .le
.. 11-1 .. disg,
r- g

we;
134 1'. I
.°).

Erk,;t:
r-
"I 'Is % Is 9. IN Is '1 Is 1. 10a 1101. %II "I Is %Is la Is "eh

11. .117 C). .

II. Cusiiturii ficutä cu ling neagri i rogie, fir de aur gi argint

la ia bittrineascá cu obinzica !moan& Riuri de pe mined (a),
cusitura pe ciupagul din fati pe ling guri (b) i pe ciupag in jos (c):

www.digibuc.ro
 in general si. aceste ii pastreaza caracteristicile celor dinainte, cu deose-
birea cä alaturi de motivele ornamentale vechi, cu caracter geometric
(cum ar ft cirligontii, zalele, ratele s.a.), apar si. motive ornamentale noi,
florale, mai mtii pe mineci. De fapt, observam a aici totdeauna elernentele
noi apar pe mineci, atit in croi, cit si cele de natura ornamentala.
Ia cu minecä larga, de data mai recenta, tesuta din bumbac sau pima
subtire, se incheie tot de mina cu o inglita 0, ea are in locul 0 mutului »
un sinor cu care se poate stringe. Din aceasta ie a derivat forma cea mai
noua, din zilele noastre, cu mineca dreapta, larga, cu motive cusute pe umeri
(altita) si din care coboara numeroase sire late, Ora la extremitatea minecii,
care la rindul ei se termina cu o banda de motive de jur imprejur. Aceste

10. Ie bitrineasca cu ciupagele din fati brodate pe increciturs

A : minectle. B aldoida. C duptigele, D built-We, E manoetk P guler

www.digibuc.ro
 20 23 20

C., E
40 A
40

11. Varianta cu mineca liberi

A minecile, B aldoaia, Cmijloc la clupagul din fait, Ci margini la
ciupagul din spate, D nliditurfi la ciupagul din fatii, E mijloc la ciupagul
din spate, F cele doul foi drepte la poale, G patru clini la poale

ii au de cele mai multe ori gura in fafa, dar la unele piese se face §i
lateral, acestea din urmä fiind destinate mai ales pentru femeile cu copii
de aläptat. Gulerul acestor ii, la formele cele mai recente, este iplocuit cu un

26

www.digibuc.ro
 66

38
B

36

80 A

12. Varianta cu mineca strinsi cu §nur

A mtnecile, B aldoala, C clupagul, D spatele

Onor pe care se string incretiturile. Este o revenire curioasà la forma pri-

mark', datorita probabil faptului el ea este astfel mai 1ejer5.
Poalele la iile mai vechi erau cusute de partea inferioar5 a iei §i se corn-
puneau din douä foi drepte (una in fatä, alta in spate) §i din patru clini
mari, in p'arti. La iile de tip nou, poalele se poartl ca pies6 separatà, in
gen de fusta. Poalele noi au, in mice caz, totdeauna, in partea de jos, de
jur imprejur, riuri brodate, ce se va'd sub fota care se poartà ceva mai
scurt. Mai inainte vreme, poalele se fIceau din pinil numità de 0 groas6 >>
(urzit bumbac §i bätut cinepà), sau din pinz5 de in, zis o flos >>, pentru
portul zilelor de lucru.
in privinta ornamentelor de pe ii, ceea ce ne retine atentia in primul
rind este coloritul de bun gust, pe fond negru sau cafeniu, inazit §i relie-
fat cu umpluturä de ro§u, galben, auriu §i argintiu ; apoi, unitatea de com-
pozitie, chiar atunci cind ornamentele se amplifica la maximum. De mare
interes artistic consider5m a este procesul de transmitere a unor motive

27

www.digibuc.ro
vechi brodate, in ornamentica oualor incondeiate; anume acele ilun
late, numite o sebace o sau o ghinare 0 care, atit pe ii, dr -si pe oua, au
rolul de a delimita si orienta cimpii ornamentali, precum si de a-i imbogari
in acelasi timp. Aceste sebace au contribuit chiar la a potenra procesul de
dezvoltare a compoziriei ornamentale noi.
Fota constituie cea de a doua piesä care determina caracterul specific
al portului branean, fiind de o factura locala precisa, diferità de fotele din
Muscel si din alte zone. Ca form a. si dimensiuni, fota de Bran zisa cu
« pulpene D, generalä in toata zona, este dreptunghiulara, fiind odinioara
formata din doua foi innadite de-a lungul, orizontal. Tesindu-se mai tirziu
in razboaie in cinci ire, cu spata mai mare (de 20-22 de Opus°, s-a
lucrat dintr-o singura' foaie. Fota are trei parri : 0 vinatul >>, si cele doua
pulpene. Vinatul este partea de la mijlocul foii, de culoare neagra, si care
vine purtata la spate ; iar cele douà pulpene, late de circa jumatate metru
fiecare, se incing in fara, formind capetele foii cu vargi realizate din bäteala.
Urzeala este din aria neagra, mai rar din lira toarsä subrire si vopsita
negru cu coaja de « anin o (arin), pe care tori branenii o aduceau din cele
mai vechi timpuri de la Moeciul de Jos, din vale. La bateala din lina rigaie,
vopsita pentru pulpene in diferite culori, domina rosul. in urzeala, la cele
douã margini, sau obligator cel putin la partea care vine dedesubt, se urzesc
fire rosii, care formeaza jur imprejur un ornament continuu, de varga in
cinci dungulire, numite 0 minji o. Batrinele isi amintesc ca mai demult
se purtau o fote rosii >>, care aveau doar citeva o hire brazdate o de aid
culoare, in fara, pe pulpene. Rosul este in ornamentica fotelor culoarea
dominanta, pe linga care verdele, galbenul, albastrul 0. incepind
cu finele secolului al XIX-lea si crescind in timp firul de aur, apar gru-
pate in dungi verticale dispuse simetric si formind grupe alternative. Cele
doui pulpene se poarta, cind una cind alta, deasupra. Aceasta insa nu la
intimplare, ci una se purta numai in zilele de lucru, iar alta cea mai
frumos lucrata in sarbatori si la nunri.
Fota, cu vargile de o minji o care formeaza parca un chenar, cu cele
doua pulpene colorate petrecute in fara, pe fondul negru, si cu intreaga
suprafara animata de resatura in ochiuri, creeaza efecte dintre cele mai reu-
site din punct de vedere artistic.
Fara de Muscel, fotele vechi din Bran se deosebesc in primul rind
prin largimea lor (5 cori, adica 3,70 m), apoi prin faptul ca in Bran fotele
se increresc la spate, cit si printr-o mai mare simplitate si distincrie.
La Sirnea si la Fundata, cu excepria batrinelor, femeile poarta si fote
strimte, de tip muscelean, care s-au introdus aici dupg anul 1900.

28

www.digibuc.ro
 De prin anul 1930 a inceput a se ornamenta intreaga suprafata a fotei cu
motive geometrice, apoi florale, folosindu-se intii ling vopsitä, dupa aceea
matase 0 -fir de argint (zis v genel ))) sau de aur (zis a mitatie >>). Adeseori
aceste fote, mai ales pentru mirese, in satele din Branul de Sus, sint cum-
Orate din tirgul de la Cimpulung-Muscel. Pusta sau foile de postav se
poarta azi aproximativ de catre o treime din populatia de femei tinere, chiar
in zilele de sarbatoare, cu ie sau cu bluze obi§nuite. De retinut cal 0 aici, la
sfir§itul veacului trecut, se purta de catre mirese androcul, de tipul celui
intilnit in Tara Oltului, ala cum 0 palariile barbate§ti purtate de fete ne amin-
tesc de cele observate pina in zilele noastre in zona Fagara§ului, la Dragu§.
In ultima vreme fotele vechi cu pulpene sint purtate numai de catre
batrine. La femeile tinere, dungile acestor fote sint mai late 0 formate din
motive cu caracter geometric, dispuse prin alternanta. De la acestea tre-
cerea se face la fotele cu intreg cimpul ornamentat, de cele mai multe ori cu
motive geometrice, care formeaza compozitii ample in gen de covor. Moti-
vele sint adeseori mafi, de forma romboidala, dispuse de data aceasta in
dungi orizontale, alternindu-se cu un §ir de motive in zigzaguri maxi. Uimi-
toare prin bogatia ornamentala sint fotele care se lucreaza in zilele noastre,
0 la care motivele geometrice continua a fi cele mai frecvente, alaturi de
cele florale, de mari dimensiuni, care s-au incetatenit 0 ele. Alaturi de iile
cu pieptii 0 minecile aproape in intregime acoperite cu broderie, fotele
acestea constituie mindria branencelor, ca §i a tuturor celor care se bucura
de faptul ca arta populara inflore§te, in forme noi, in conditiile vietii actuale.
Peste poale, femeile se legau cu briul ro§u, lat de 15 cm peste care se
punea fota, incinsa apoi 0 ea cu bracii.
Incaltamintea a evoluat de la opinci, caltuni, tureci de panura zi§i
0 cioareci, la ciorapi tricotati, ghete 0 pantofi. Ciorapii vechi de lira erau
0 ei cu dungi colorate (stinjeniu, verde, cafeniu), iar peste ei, la fete 0
femei tinere caltuna§i, cu flori (roz, verde, ro§u).
Dupa pieptarele din piele, infundate 0 ornamentate cu motive florale,
lucrate la Sirneaunde in trecut a fost un centru important de cojocarit
s-au purtat un fel de veste numite tunici sau laibarici. Cele vechi aveau
croiul drept, cele noi se faceau din stofa mai fing ori din catifea, cu croiul
putin evazat 0 garnisite jur imprejur cu A top » (panglica de matase) 0
chiar cu §nur. De obicei nu se incheiau in fata, pentru a se vedea pieptul
brodat al iilor, iar atunci cind se incheiau cu copci aceasta se facea numai
in partea de jos, ca sa. valorifice 0 bustul.
Scurteica era o pied. aparuta in secolul al XIX-lea tot fara mineci,
mai larga 0 mai lunga, pentru kink purtata de femeile chiabure, lucratä din

29

www.digibuc.ro
 0 anglaz » (atlaz mfitase),
câptu§itâ §i garnisitl cu blank'
de iepure. Scurteica este ori-
ginarg probabil din Scheiul
Bra§ovului. Se purta de cAtre
mirese, apoi de catre femeile
tinere, la sarbàtori mai impor-
tante. Altádatà §i. la Bran, ca
§i in alte zone, miresele bogate
mergeau la cununie cu cojoc,
iar cele mai sárace cu ((bun&
de zeichi >>. Ca imbracg-
minte, tot de influentà bra-
§oveneasca, in satele de jos
(in special la Bran -- Poarta)
se folosea o vizita >>, o haing
cu mineci, incheiatà cu nas-
turi mari §i aplicatii de catifea.
Minteanul, aserranator cu
haina obi§nuità a bárbatilor,
se poart6 numai la Fundata
de cgtre femeile batrine. Tot
13. Llibiricii cu 0 top*, lucratii din catifea neagrá si cele insfarite, au purtat la
tivitil cu panglicii de miitase portocalie sau gathena sfigitul secolului al XIX-lea
in zilele de sArbAtoare c ghete
cu tuc>>, adicá cu tureac inalt
§i cu elastic in parti, iar dui:A' aceea, inaintea primului fizboi mondial,
ghete incheiate cu nasturi in partile laterale.
Lista pieselor de imbracáminte de origine ora§eneascA, din ultima
parte a secolului al XIX-lea §i inceputul secolului al XX-lea, este destul
de mare. Ea cuprinde in special piesele ce se imbracA peste ie §i fotà, cit
§i incálcimintea.
Farmecul §i calitAtile artistice ale portului femeiesc branean rAmin,
in orice caz, cele pe care le conferà iile §i fotele impreura cu §tergarele.

3. Portul betrbdtesc
Portul bfirhgtesc ne apare mai redus ca numär de piese §i mai putin
schimbat in decursul timpului. Nu inseamnl totu§i ca el e static, deoarece

30

www.digibuc.ro
 .i.,

20

45- r.............\
ie.

85
70 61 i

53 58

14. Scurteicii din atlaz negru, garnisitli cu blanli de iepure

schimbarea modului de viatä, ca urmare a aparitiei unor conditii econo-

mice diferite, cum ar ft de exemplu restringerea pastoritului in secolele
XIXXX §i dezvoltarea altor indeletniciri (de pilda lemnaritul) au deter-
minat schimbari §i. in portul barbatesc.
La barbati, purtatul chicii sau al pletelor era, pina pe la 1900, un obicei
general, a§a cum a ramas azi mustata la ciobani. Pe cap purtad 0 caciula
cu fund §i cu gurgui », mai ales ciobanii, iar vara 0 paralie tutuieneasca »

31

www.digibuc.ro
(palarie sibieneasca). Camasile erau cu mineci largi, fat* riuri, din pinza
de 0 flos » sau de o groasa », cioarecii sau itarii erau cusuti de mina din
dimie, adeseori nedata la piva, peste cam* se incingea q cureaua lata »
de 12 cm, in care se tineau banii, amnarul, cremenea, iasca, briceagul, punga
din piele de berbec etc. Ciobanii se mai incingeau peste cureaua lata 0
cu q prastia 0, o curea ingusta si lunga de 3-4 m si hatuta cu %kite. Ea
avea aspectul unui §arpe. tn picioare purtau obiele, caltuni din dimie
alba 0 opinci din piele de vaca legate cu nojite de par din coadá de vacfi
sau din coama de cal.
Pe deasupra, bfirbacii purtau laibarica de zeghi, zeghioi sau, daca
era mai frig, zabun, iar sarbatoarea, pe timp frumos in special in
Branul de Jos imbracau ilicul, o haing tesutä in g figuri 0 din
bumbac rasucit, cusuta cu 0 sucite >> si ornamentata cu aplicatii de
&tan negru.
Pieptarul, cojocul, sarica de lina 0 gluga constituiau, in general, piese
din portul pastoresc de munte, in timp ce zeghea era purtata de toata
lumea, in sate.
Din aceasta enumerare a pieselor de port barbatesc reiese clar faptul
ca avem de-a face cu un port pastoresc, in care toate piesele, pita aproape
in epoca noastra, erau confectionate din materia prima aflata la indeminfi
0 de la care isi trageau numirea chiar si piesele de port. Interesant este
faptul ca, desi piesele au limas acelea0 ca numire, unele si-au schimbat
total infatisarea, atit prin forma si dimensiunile croiului, cit si prin materia-
Ide din care skit confectionate. In acelasi timp s-a manifestat tot mai mult
tendinta de a le ornamenta, pared anume pentru a forma o unitate cu costu-
mul femeiesc.
Simplitatea portului barbatesc nu e lipsita de frumusete, daca luam
in considerare ansamblul costumului si felul in care il poarta branenii.
Pe fondul alb al camasilor si cioarecilor, culoarea 0 sirba » sau neagra a
pieselor de lira da costumului barbatesc un stil ce-1 distinge de al sficele-
nilor 0 inarginenilor, in primul rind prin mai multa suplete.
Chiar luate separat, in structura lor morfologica, dar mai ales in
dezvoltarea istorica, citeva piese din portul bärbatesc sint extrem de
interesante.
Opinca brfineana, confectionatá din piele tabacita, de vaca, cu ciocul
putin ridicat in sus, are si unele elemente artistice, cum ar fi §irul de orna-
mente in forma de x, pe muchea ciocului.
Camp veche bätrineasca, lucrata din pinza de in, avea croiul drept
si minecile largi. Se compunea din c< trup >>, iar minecile erau formate din

32

www.digibuc.ro
 traiste i desagi pe de brktene tesAturi de Modele III.

00
0...0. .ciflo
N. N,
000000 a 60.00.0..0.06
0. 00 " " 'so 0 0 0 0 1) 0 0 1)
..Q. ..o

41:06,64:'
---

4c4"--46er

105591:4:i
www.digibuc.ro
 ININI.M.ONOMOMMNI
air
OP
11
mi.
MP
III
MP
MP
MP
MI,
O
401,

i
IC.
OP

=1,

,
a
c4 cz, a m czi 0
0

15. OpincA bráneant1

cite douà foi fiecare, patru clini mai scurti §i doi clini lungi. ami§ile
din pinil de bumbac aveau acela§i croi, cu singura deosebire 6 se punea
la partea de sus a trupului o cäptu§eala zisa o cAptuf>>; minecile se fAceau
§i dintr-o foaie §i. jumatate. Clina§ile 0 cu gaurele >> sint de acela§i tip,
numai cfi au un ornament mai simplu, pe mineci §i jos la poale, format
dintr-un §ir de gaurele. Inca mult inainte de primul rfizboi mondial s-au
incedtenit o ckna§ile cu margini §i fiori >>, rnàrginile fiind dungile galbene

3 c. 731 33

www.digibuc.ro
realizate prin urzealg subtire, din bumbac de culoare galbena sau portocalie,
la cele doug laturi ale pinzei. In genere aceste cgm'a§i erau cusute de mina:
cu un fel de cheitg numitä o strinsoare 0, iar gulerul aplicat era brodat,
ca §i mineca §i poalele cgmg§ii. Ornamentele s-au amplificat §i aici, la guler,
mineci §i poale, unde pe linga marginile galbene ale pinzei se facea o
broderie latä §i, de curind, chiar colti§ori.
De la acest tip de cam*, cu variantele amintite, trecerea se face
spre cgma§a cu mineca adunatá in obinzicl de la care apoi se ajunge la un
tip cu totul nou, acela al caing§ii cu obinzica la mineci §i cute pe piept.
La aceasta avem doug foi in fata, doug in spate, mineci cu aldoaie, obinzica
la mineci, guler lat intors, doi clini, plated pe umeri §i o serie de cute pe
piept, pe lingä gura cgmg§ii in jos. S-ar putea sg fie o carna§a de influenta
saseasca, mai bine zis provenità de la ora§, folositg mai ales pentru munca,
dar care s-a introdus §i. in portul de sgrbgtoare. Ea are in acest caz orna-
mente brodate pe guler 0. la poale. Broderia cama§ilor a trecut §i ea de la
motivele geometrice la cele florale, fiind realizatà cu c bobin 0 §i omitatio>,
iar in ultima vreme cu mgtase albg, galbena, liliachie §. a. Sub cgma§g,
la hora, cu 30 de ani in urmg, feciorii au inceput a purta tin o camO§oi 0.
Itarii croiti strin§i pe picior purtati frecvent ping la 1900 erau
facuti din ling, tesuti in doufi ite §i nedati la piug. Ei au disparut din port,
in schimb cioarecii din dimie albg, de ling tigaie la cei instgriti, au rOmas
la fel pin6 astazi, cu foarte mici transformgri. Cioarecii braneni se compun
din tur, craci, clinii turului §i branu§ sau vacalie. Vechii itari §i izmenele
pentru vara se legau sub genunchi cu o sfoarg sau cu o curea.
Spre deosebire de zona pastoralO a Mgrginimii Sibiului, unde, dato-
ritg dezvoltgrii me§tequgurilor locale §i specializarii unor centre (cum a
fost Sgli§tea), cojocaritul §i curelaritul au ajuns la o adevgratO inflorire,
in Bran piesele lucrate din piele s-au purtat alOturi de cele tesute, färg a
lua locul acestora. Mai mult chiar, piesele tesute din ling groasg, numitg
o zechi D sau o zeichi >>, iar alteori o zeghi >>, au supravietuit celor lucrate
in piele.
Lgibgrica de zeichi, zeghioiul sau minecarul, §uba de zeichi sau gheba,
cit §i sarica sint piese lucrate din tesatura groasg de link data la pita sau
la dirstg; acesta e cazul mai ales cu sarica. De remarcat cä zeghioiul se
cosea o foie§te >>.
Lgibgrica e un fel de vestg lungg ping la §old, lucratg din zeichi de
culoare inchisà, de cele mai multe ori cu guler §i. trei buzunare. Laibarele
popriu-zise erau lucrate la fel, din postav subtire, cu bumbi §i ceaprazuri,
imitind pe cele ale husarilor. Zeghioiul, lung pinl mai sus de genunchi,

34

www.digibuc.ro
 204 61 64 64 61
39
A B B B B

5 I 13
1C c 24 C 26 D
15 67 C2 4567 43 7 Dw

b
16. Camaaa de mire din anul 1913, 1ucrata din pinzi de trimbfi, cu g margin'. >>.
incheietura Acura' cu v strinsoricil mica >> (a) ai cu g strinsoare >> (b)$
A trupul, B minedle din cite doui foi, C dinii mid. D dMii lungi

se lucra mai mult din lira tigaie sirbá tesuta in patru ice, cu croiul drept,
specific hainelor vechi *kiwi. Avea guler §i mineci de unde §i numele
de g minecar >> ce i se &idea. Este o pies6 in disparitie (de ex. in satul $imon,
in 1958, il mai purta un singur bätrin, Iosif Buda§cI, care §i-1 lucra singur).
Peste zeghioi, la zile mari sau la drumuri lungi, se purta v zechea >>, o
haira dreaptä, lungA ping la glezne, cusutä de mink §i legata simplu la
git cu §nur. 0 varianei nou'i a zeghioiului este cea cu croiul evazat, asemä-
ratoare unei haine obi§nuite. Foarte asemangtor cu aceasta din uring
este # minteanul >> de la Fundata, care se lucreazg de eitre croitor §i se
cAptu§e§te cu o imbrinealä >> din pima' tesuta din link' §i nedatä la pita,

8* 35

www.digibuc.ro
 16 bil 2* 106 142 albà sau vfirgatà. In unele
sate, ca de pilda in Moe-
r-9 ciul de Sus, zeghioiul se
numea §i 0 z6bun >> dacfi
era lucrat din postav fin.
C
Sarica este o piesä
I.
sträveche, intilnità in sudul
B
Transilvaniei in toate zo-
170 nele cercetate pira in pre-
zent, §i asemáratoare mai
ales cu cele din zona Fka-
ra§ului. Este lucratã din
douà foi de 0 sarica »,
tesute din lira turcara
sein5. §i cusute mai inainte
de a fi date la dirste, apoi
o mineci >>, o bucata 0 de la
margine, potrività anume
pentru a avea de ambele
parti in &VI 0 noduri >> 0
gulenil.
Suba de zeichi sau
«gheba >> era o piesa lungg,
cu mineci sau Fara', purtat5
de ciobani peste cojoc, pe
vreme de ploi indelungate.
Pieptarele §i cojoacele
erau lucrate in general
dup6 un croi asemkator
cu cel al làibkicelor §i al
zeghioaielor, remarcindu-
se la ele mai ales nasturii
cu care se incheiau §i care
formau astfel un orna-
ment. Cele mai vechi piep-
tare au fost desigur cele
17. Sarica sau bunda de saricsi
infundate, lucrate intr-o
A foals ee vine Jur tmprelur, B mtnecile, C bucata de la singurl piele, tivite la in-
margine. care se mane tn feta pentru a avea onodurile a ornamen-
tale tn fat6 ceput cu piele §i brodate

36

www.digibuc.ro
 18. .Brici brAnene de Wing diferite §i cu motive felurite, totdeauna
geometrice

mai tirziu, in secolul al XIX-lea cu linica. Cojoacele vechi mocanegti

erau mai lungi, fiind lucrate din vase piei vi purtate adeseori cu lina in
afarà. Este demna de remarcat asemfinarea dintre piesa numitä aici
0 cojoc scurt g vi o bitusa g din Marginimea Sibiului, avind pe margini

37

www.digibuc.ro
in fata, la mineci §i jos la poale, tiviturg de miel negru cu mitul
in afarg.
In jurul anului 1900, s-au produs in portul bgrbgtesc o serie de schim-
bgri, in ceea ce prive§te materia prima, folosindu-se pe scarg larga postavul
din ling tigaie, lucrat in zona Skelelor, cit §i datorità inlocuirii unor piese,
cum a fost cazul cu zeichile, in locul cgrora se introduc 0 mantgle o lucrate
de croitori, Si pe piesele bgrbgte§ti se dezvoltà §i. se amplificg mult orna-
mentele, nu numai la cgmg§i, ci chiar §i. la cioareci, cgrora li se trag cite
doug cusgturi laterale la ma§ing. Tot acum apar flanelele din ling, cu dungi
colorate la mineci §i in partea de jos, date la piug §i imitind unele piese
asemangtoare din Scheii Bra§ovului. Cgciulile se fac, mai recent, din piei
de miel, in formä tuguiata.
Dupg primul rgzboi mondial, din portul femeilor au dispgrut
scurteica §i. pglária de tip bgrbgtesc. Mantfilul §i bunda sint folosite §i
astgzi : primul, mai ales ca haing de ginere, iar a doua piesg e purtatg de
cgtre ciobani.
Portul bgtrinilor, prin citeva elemente, conservg in general structura
§i stilul vechiului port, fie ca imbracgminte de toate zilele pentru pgstori,
fie ca un costum national de ceremonie, Materialele de fabricg ocupg un
loc din ce in ce mai mare. Tineretul adoptg tot mai mult costumul org§e-
nesc, pentru portul de toate zilele.
Portul copiilor este, in linii marl, acela§i cu al celor virstnici, baietii
purtind cioareci, cam* largg, lgibgricg §i pglgrie. Ei se incing cu o bracii >,
in loc de curele.

CITEVA CONCLUZII

In zona Branului avem de-a face cu o populatie care, schim-

binduli modul de viatg, §i-a schimbat vizibil §i costumul popular, pe
care 1-a adaptat cerintelor create de aparitia unor noi conditii social-
economice,
Din analiza datelor prezentate se desprinde clar faptul cg, in satele
brgnene, portul reprezintg o creatie popularg valoroasg, atit prin marea
varietate de piese care s-au dezvoltat aici pe vechea structurg, cit §i datoritg
faptului ca imbogatirea ornamentalà s-a &cut cu mult gust, tinindu-se
seama de regulile artei decorative, in ceea ce prive§te silueta generalg,
cimpii, dispozitia motivelor etc.

38

www.digibuc.ro
 7

S.

OMR

IV. Costume din Bran, in vitrina, pe manechin (Muzeul

Brukenthal, Sibiu)

www.digibuc.ro
 In ceea ce prive§te motivele ornamentale realizate la ii 0 la cama§i
de regula prin cusatura cu acul, mai rar prin tesaturi 0 alesaturi de§i
intilnim mai putine numiri decit in alte zone, ele reprezinta o gama destul
de larga. Chiar la §ebace, care sint atit de variate, se cunosc totu§i destul
de putine denumiri. intre acestea amintim: « ochiuletul », « cirligul cio-
banului D, «creasta», « zaluta 0. La piesele mai vechi sint frecvente motivele
cu caracter geometric. Intre motivele din 0 riuri 0 intilnim: « craca 0,
« suveicutele D, « paianjenul D, dar mai cu peamfi o tabla », care are fie
forma patrata, fie forma de romb, umplut prin cusatura deasa. Mai noi,
motivele numite « frunza », o vita », « bujorub> §. a. cu caracter floral,
redate in mod realist, sint cele care domina in port, ca 0 in tesaturile cu
alesaturi in razboi. Unele motive noi cu caracter floral sint mai putin
stilizate, fiind adeseori acelea§i, atit pe ii cit 0 pe fote, cum e cazul cu
« bujorul », care e preluat de pe unele piese la altele.
Din analiza continutului motivelor ornamentale se constata ca unele
(cum e « cirligul ciobanului 0 sau « §ebacul ») apar atit in ceramica veche,
cit 0 in cusfituri 0 chiar in alte genuri ale artei populare, demonstrind
astfel faptul ca ele reflectind natura 0 viata sociala in chip realist
sint preferate.
In general, am constatat a piesele de port se numesc adeseori dupa
materialul din care sint confectionate, in timp ce la ornamente denumirile
se dau mai mult dupa functia lor (§ebac, riu), la care numiri se adauga de
regulä tehnica in care sint realizate (« pa gras )), « pa rominesc », o pa
impunsura » etc).
In ceea ce prive§te diferentierile sociale, ele s-au reflectat 0 accentuat
in port pe masura dezvoltarii societatii capitaliste, cei bogati folosind ma-
teriale mai fine 0 preluind mai u§or piesele ora§ene§ti. Pastratoare a
elementelor traditionale valoroase, ca de altfel 0 creatoare a celor mai
frumoase piese, a ramas totdeauna taranimea muncitoare.
Trecutul istoric al satelor branene, legaturile lor continui cu Tara
Romineascl 0 cu Ardealul, mai ales datorita schimburilor economice, se
oglindesc intr-o serit de elemente ale portului. Toate acestea, cit 0 bogatul
folclor local, sint surse insuficient cercetate 0 nevalorificate in trecut.
Ele pot constitui izvoare de inspiratie indeosebi pornind de la
cunoa§terea motivelor ornamentale pentru artizanat, in special in arta
lemnului §i in textile, 0 chiar mai mult, pentru spectacolele de teatru 0
cele coregrafice cu un bogat continut mobilizator.
Organele de partid 0 de stat acorda o deosebita importanta artei
populare, ca domeniu al culturii materiale, alaturi de cultura spiritual'.

39

www.digibuc.ro
Dovadä grAitoare o constituie reusita primei expozitii bienale de art*
populafa din 1959, precum si dezvoltarea pe care a luat-o valorifi-
carea artei populare in creatii noi artizanale in cadrul cooperatiei
mestesuggresti.
Valorificarea artei populare constituie o preocupare permanentg,
afirmatà prin, indrumarea cercetärilor stiintifice pe teren, prin publicarea
de luctlri de specialitate, prin organizarea unui important num5r de expo-
zitii in tat* si in strgingtate4 care au fkut cunoscute in lumea intreagg
comorile creatiei populare,
Regiunea Stalin, din care face parte si zona Branului, ocupa, la sfirsitul
anului 1959, primul loc pe tarà, avind unitIti si cooperative fruntase in
care taranii romini, lucrind adeseori impreuna cu cei maghiari si sasi,
produc mereu noi opere de arta popularà menite sl infrumuseteze viata
maselor muncitoare, Lucrarea de fatà, apfirind in conditiile create valori-
ficarii artei populare de regimul de democratie popular*, urtnäreste s'i
aducl o contributie la cunoasterea acelor opere in care se afirma puterea
de creatie a poporului muncitor.

www.digibuc.ro
 ,
,410
jSt *Si
.
_

1 IP
4:1

Casä veche din Bran

- .

to--; - 6
I

19. Cash veche din Bran

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 a Go

1'
, 11,1
r eaR,,
-

g"
v.
A-

a 'Zs,
.

pox 1.1 1=1

-k.1 Flatg.{
;.,=';` .e
'-e" -."..

21. Trei femei tinere, giirite de aiirbiltoare, intr-un interior bogat impodobit
cu tesfituri noi, cu motive florale mari

www.digibuc.ro
 23. Ie veche, cu gulerul incretit si strins cu fir
de 80. Sec. XIX. (Muzeul Brukenthal, Sibiu)

22. le veche, cu gura in fa0 si cu pumnas aplicat, orna-

mentele ample, dispuse in riuri, formate din motive mari

,'11_,

1
A ..'..... -. 4.

i ___,.%_
1
' 4". ;?! a r '
, .. a I . .
... .....

../....' .ik '

....., .( :1
1,

. -
111 If
*".
dsl

.1 L. sy-fr

4 - , tze.1911.ilt
'.
71.

www.digibuc.ro
 -1

24. le cu pumnagi intorgi, incheiatil cu cheitil latri din linii

..,..

4
A
v-.
4
......
,,;
;ikilicijii'sirssivamcasw.soA''Sit'70,
. .. 1
.-=

,,. ........--. -,17.

g
.p.

Nvensunglemesz I E
......... a
a
I
' .

' ..... ,, I'

,t

24. le cu pumnai intori, incheiatá cu cheiâ lath din lira

'1
. .

°-

' 4
,:> .;;.,iat-7.6... _-4... -... I
fi;a1.:`,9.'
FV:!..:1";;.:N4.%.'' .. ,...'44. ..). ..,.,,

--`;', "
1%.'

nil: 71'. ,'- .° '...,_.';',.4.

'c9,,,,::' .-.,-- 11-i
a c`I'ATi'
,
"1,4,=-
...,-.,;.-.°

:
. .1
,

..
v ''' "'

www.digibuc.ro
 25. Marini din Pegtera,
inclitatil cu opinci

IS I
1

, ,.., ..

3.4
d'6
r

( 41671

'6

1. °
I,
.,.' 1.

, S.

fr --
-AI* ,
26. Tinfiril imbriicatil cu
OF 71 t:
tt,'_ , ic cu mineca riisucitii

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
27. Grup de femei §i bärbati, in port specific briinean, din Moeciul de Sus
-.C.

)1*".
)1,4;

. - t
r 2,
:4., 4."..
s:
314. c

.try'4
./ -
'Art, Ni
7
-
Mk%
1

r .
y,..

V. k

44'
-as

_
4; ;t: 31r

o 1
-

1 ,
11.= . =IN. 7/ 411.:4(1.4. '/Ao 3.= i

www.digibuc.ro
7- c"cor-
rl

o.

28. FlficH §i fete in zi de siirblitoare

www.digibuc.ro
 29. 'canna in port de sArbAtoare

_ '4110.127.A.

t.

-4.
30. Fail din Fundata,
in port de Barb,
toare, cu ie §i fotA
bogat ornamentate
1' cu motive geometrice

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 'AFT/r -

r
I
sai "
.r-

- -

.._m ,

4 ;1!

11.
*.ri'
41.
7 4.
' 4r0.
1n
,

A
°

r n. 4,:ag
e

"
..1

= ,

31. Tinár din $frnea, in fate casei 135trinesti, in zi de sfirbiitoare

www.digibuc.ro
 -r4W VriatZ141#

4.1- °

rOr- f
I

Lin Ej 04,1)7

1.
I

I
L

. 11.

r.
.8.$1111. I U,r
.1

n
3 °
. t v
t 3
; " for

jr'
LA c *0;;;Ft.' iith?,1474s ligregth.si tX-3, .,;

32. TinArg din irnea

www.digibuc.ro
 *".74*.1-14 trrs
%

1
Adr; .
.

.
r,
%

'P..
.04...1". '
,
'
i ... 1

a ,i :' .
..k.'
..--

't

d.4.0

33. La sfat, in ogradA. Bfirbatul poartii camasil cu straifuri si cu broderie la poale

www.digibuc.ro
 -

34. Trei fete, cu ii bogat ornamentate si cu fote noi strimte

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
. qr 1Z4.1. 'Ca*,
.7. .

36. Bunica si nepoata. Port din Moeciul de Sus

4-
35. Waring in port de lucru

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 GLOSAR

1. Aldoaia, (mai demult 0 a oclatfi 0) se cheanth partea de dedesubt

a minecii de la ie, formath de obicei dintr-o fumfitate lat
de pinth si neornamentatfi.
2. Akio, (sirb. la tic a) formeazfi partea ornamentath, cu riuri
orizontale, pe umerii cknfisilor femeiesti.
3. Androc, (sas. angderrock, onderrock, germ. Un-
terr oc k) pies/ de port femeiesc, in gen de fustfi largfi,
de flanelfi sau de linfi (vezi si portul in zonele Tfirii Oltului).
4. Baris, (fr. bar 6g e) un fel de basma de linfi finfi, peste care
femeile cfiskorite purtau cirpa, sau cele mai virstnice
stergarul sau marama.
5. Bitusa sau bitufca, (termen ardelenesc) pieth de port bfirbkesc,
in gen de cojoc, lucratfi din piei de oaie, aproape dispfirutfi
din zona Branului, insfi purtath curent in Mkginimea
Sibiului, mai ales la Tilisca, Poiana, Jina.
6. Brdnus, (v. sl. branit i, rom. a brfini: a impiedica,
a opri) indoitura cioarecilor sau pantalonilor prin care se
trece cureaua.
7. Brdcii, (lat. pop. bra cile; cf. a imbrac a) termen
local pentru bete ; in formá de briu ingust, tesmt din linfi
in citeva culori, prin firele urzite.
8. Bucdode, (lat. pop. bu c cat a, de la bucc a) o bucatfi
de dimie aplicatfi spre glezni la cáltunii femeilor bfitrine ;
de asemenea la ii, subsuoara, un pfitrat de pinzfi cu latura
de zece cm.
9 Cataveicd, (ucr. k a cavejk a) haini femeiascl, imblfinith,
cu inineci largi 0 lungfi pinfi sub talie.
10. Cditc1, (sirb. kaic a) piesä in forma de . scufie, purtati in
!recut, direct pe pfir, asemfinfitoare cu cea purtata azi Inca
in zona Prii Oltului.
11. Cdltuni, (neogrec kaltsoun i, it. calz on i, pantaloni,
de la calza: ciorap) se chemau un fel de ciorapi din
dimie all* cusuti; se poartfi pe picior jos, cu tureac scurt ;
femeile tinere purtau a caltunasi cu flori o. Bfitrinele purtau
uneori, in loc de cfiltuni, o cioareci o care aveau tureacul
mai inalt, pinfi sub genunchi.

59

www.digibuc.ro
 12. Cwarec, (cord. alb. s or r g, friulan cior e) pe lingg cunos-
cuta pies& din portul barbgtesc, se mai chema asa o piesg
de incaltgminte la femel, din tesgturi de lira, croitá larg
de la glezng si ping la genunchi, si ,cgreia i se adauga la
partea de jos o bentita, ce venea sub talpa piciorului. Se
purta in loc de ciorapi. Peste cioarec se infisurau obielele.
13. Crupag, (v. sl. ci p a gu: pieptar) se cheamg partea din filo
a iei, pinza de pe piept, pe care in genere sint cusute riuri ;
tot ciupag se cheamg si pinza din spate, dar de obicei cind
e ornamentatá.
14. Cot, (1at. cubitu s), unitate de masurg, in genere de 62 cm
lungime.
15. Flos, numire locali pentru in.
16. Foiefte, (lat. pop. fo 1 li r e) un fel de a fi cusuti caltunii
si alte piese din tesilturi de ling, si la care cele doul foi, ce
se unesc, se cos cap in cap, fail a se petrece una peste alta.
17. Frimbe, (1at. fi mbri a) cantitate de 100 coti, adicg 80 m,
de dimie albi, lucrati.
18. Fudule sau fudure, (ung. fo do r) fodori incretiti, la ie, in
gen de volfinas.
19. Qditan negru, (turc. g a i t a n) snur irnpletit din fire de
bumbac, ling sau naitase, folosit la ornamentarea diferitelor
piese de port birbgtesc si femeiesc.
20. gheba, (turc k e b e) piesg de port birbitesc, din zeichi
(dimie), cu blang de mid la guler si mined.
21. Qintbir, (ung. gyombe r) basma neagrg cu puncte rola,
purtatg de femei mgritate, peste care se punea marama
de borangic lung ping la pgmint.
22. Qogoneti, la ggteala capului, un fel de ace ornamentale.
23. Qras, (lat. cr as su s, gr a ssu s) sau mai exact o pi gras >>
se cheamg tehnica de a se coase motive ornamentale, cu
ac mai mare si cu un fir gros, lgsindu-se cusgtura slab&
(nu strinsä), dind impresia unor bobite alfiturate in sir.
24. Inglita, (v. sl., bulg., sirb. iglic a) sinonim crosetg ; ac cu
cirlig, pentru impletit ; lit. igli t A.
25. Itari, (lat. liciu m, li cia+ suf. -a r) spre deosebire de
ceea ce se intelege in limba curentg, adicg piesa propriu-zisä,
pantaloni sau cioareci tgrgnesti, in zona Branului itarii se
fac din stofg tesutg din ling albg si nedatg la piug ; ea Se
spalg cu apg caldi si sgpun ca si se indeseascg. Itarii erau
de regulg tesuti in doug ice si se purtau vara.
26. lmblcIneald, (in-I-blank.; bulg. blan a) tesgturg din ling,
in vgrgi, pentru ciiptusealg, folositg in locul cgptuselii de
blank de unede ii vine si numele.

60

www.digibuc.ro
27. Inchingurd, (lat. pop. cling a, lit. cingul a) se spune
a iile si cAmisile « se inchingurA 0, adicA se incheie, cu
diferite modele (de ex. bobocica, luceafärul).
28. Jimtuiald, (germ. s i m s, rus zubc y, bulg. zAbe c) vine
de la zimtuiall (zimti), la opinci partea ornamentatl.
29. Legdtori, (lat. ligatur a) basma cu care se leagA femeile la cap.
30. Mitatie, firul de aur pentru cusut sau ales in rfaboi motivele
ornamentale.
31. Mine, (cf. alb. m 8 z) cele cinci dungi la fote, jur imprejur
sus si jos, realizate din urzealfi.
32. Mutu, (lat. mut u s) locul unde se stringe mineca iei, jos
inainte de fudure.
33. Obinzicd, (slavonism in uz in Ardeal) este partea ornamentatA
de la guler 0 de la mined la ie.
34. Ochisori, Oat. oculus + sufixul diminutival-s o r) orna-
ment frecvent la fote, realizat din tesAtura in mai multe ice.
35. Oclatd sau ocladd, partea de dedesubt a minecii la ie (vezi
aldoaie).
36. Planticd, (ung. p ant lik a) vezi top.
37. Plaice, (v. sl. play u: alb + sufix - i t) se cheaml oile
turcane negre putin surii, iar culoarea « plAitA D este culoarea
neagrA-seinA a linii de turcanii.
38. Plotog, (p otlo g, bulg., sirb plot o g), petec din talpl la
opinci; existA si numele propriu Plotogea.
39. Posoman, (pasmant; ung. poszomin, paszomfint,
din fr. passement, it. passamano) fir auriusau
panglicA lucratA din fir auriu, folosia ca element decorativ,
ceapraz.
40. Pragie, (v. sL prast a) piesA de port la ciobani in trecut ;
o curea lungA de 3-4 m si lath' de 3 cm, cu tinte pe ea, si
care se infAsura peste cureaua latA (chimir); constituia si
o piesA de podoabg a costumului.
41. Procovita sau procoita, (sirb p o kr o va c) este un tol
din linA, tesut invArgat, folosit pentru pus pe pat sau pe. cal.
42. Pulpene, (lat. pulpani ; lat. pulpa + sufixul-a n A) se nu-
mesc capetele fotei care se petrec in fatA, una peste alta,
fiind invArgate in diferite culori, intre care domin5 rosul.
43. Rominesc, (lat. r o rn anus+ sufixul - e s c) se cheamA
cusAtura 0 pA rominesc )), atunci cind impunsfitura se face
inaintea acului.
44. Scurteicd, (lat. cur tu s, pop. exc ur t us + sufixul e i c A)
haini scura farA mined, purtatA de femei, lucratA in trecut
din atlaz.

61

www.digibuc.ro
 45. Sirbd, (strb, s r b) culoarea maron inchis, spre negru, a linei ;
se spune oaie sirba dacii e tigaie neagrii.
46. Sugupt, (lat. sub + glusia 1, gitlej) se spune ie o sugusatil o
la mineci, adica strinsä la fodore.
47. ebac, (s abaci; turc sebek e, arab sabak a, it.
sciabica: retea) este un motiv brodat, cu functie de
chenar, de aid numirea mai noul de 0 ghinar >> (turc
kena r), el este compus din diferite motive simple ;
incadreaza uneori altio, riurii de pe mineca, dar cel mai
adesea apare ca motiv decorativ pe obinzica.
48. Sinor, (ung. sino r) termen local in loc de gnur, siret, gaitan.
49. Tiard, (grec; lat. tiara de la persani) turban, cealma.
50. Tiere, termen generic, vechi, pentru stofa de lina, indiferent
de culoare si de calitate.
51. Tulpan, (neogrec tulp a ni din turc t ii lben t) cirpa de
cap purtatii in trei colturi.
52. Tureci (lit. t ur et ci; lat. pop. thyla cu s, grec t h y-
lako s) ciorapi lungi, fail labil, fficuti din dimie.
53. Top sau planticd, (sau t s o p, germ. Z o p f) se numeste
panglica, simplii sau infloratii, care se aplica pe diferite
piese, cum ar fi de ex. laibfiricile, drept ornament.
54. Tuc, (sirb, bulg. cukat i) se spunea eghete cu tuc 0, tin
fel de ghete pentru femei, si care aveau tureacul ceva mai
lung si cu elastic in pint
55. Tutuieni, (t utui + sufix.a n), (ciobani sibieni) se spune
o paralie tutuieneasca >> palariei rotunde si cu borul mic,
de ripul celei purtate in jurul Sibiului mai ales.
56. Vdcdlie, (din veac a, v. sl. ciek o), la fel ca e branus o.
57. Vergi in feluri, (lat. virga; ung. f i 1 e), se numesc in
general ornamentele de pe fote.
58. Vizitd, (lat., it. visit a), haini purtata de ditre femei, incheiata
cu nasturi mari si garnitura de catifea si nasturi colorati.
59. Zdbun, (turc zebu n, bulg. zabu n, ung. zobon y, it.
jiubbon e) haina pentru iarnii, din lina sau din bumbac,
vituità, cu mined, de obicei lunga pina la genunchi. In
trecut se fficea numai din zeghi.
60. Zdvastd, (v. sl. zaviesa: perdea) osiitura in gen de covor, cu
motive mari geometrice, care in trecut acoperea in intregime
peretele 0 casei mari >>, lfisind libere numai locurile ferestrelor.
61. Zeghioi, (z eghe, ze che; lat. s e tul a, lat. pop. s e cla:
par aspru gros) haina bfirbiteascil din dimie, ce se imbraca
iarna ; foarte asemanator cu zfibunul; se lucreaza de dare
croitori.

62

www.digibuc.ro
 BIBLIOGRAFIE $1 ALTE IZVOARE

1. A. Bucsan Jocuri populare din Muscel # Bran, Editura

de stat didactici si pedagogica, Bucuresti, 1958.
2. Nicolae Dunfire Textilele populare rominesti din
Munfii Bihorului, ESPLA, Bucuresti, 1960.
3. Flor ea Bo bu Flor es c uPortu/ popular din Muscel,
ESPLA, Bucuresti, 1957.
4. Florea Bobu FlorescuPortul popular din Tara
Vrancei, ESPLA, Bucuresti, 1959.
5. Cornel Irimie Portul popular din zona Feigdrasului
(Tara Oltului), ESPLA, Bucuresti, 1956.
6. Cornel Irimie Portul popular din zona Avrigului (Tara
Oltului), ESPLA, Bucuresti, 1957.
7. Co r nel Irimie Portul popular din zona Pmanilor
(Tara Oltului), ESPLA, Bucuresti, 1958.
Colectfile de materiale etnografice ale Muzeului Brukenthal,
Sibiu, Muzeului regional Orasul Stalin si Muzeului Caste.
lului Bran. Date culese direct pe teren si completiiri prin
colaboratori si informatori voluntari.

www.digibuc.ro
 LISTA ILUSTRATIILOR
in text
1. Cash noul cu foigor, alfituri de o cash veche, din Fundata.
2. $oseaua din Fundata spre Rucir gi Cimpulung.
3. Peisaj din Moeciul de Jos, specific pentru vechiul Bran.
4. Femeie tesind la rkboi, in satul Pegtera.
5. Ceramich romineasch, cu unele motive vechl, care a circulat
gi in zona Branului.
6. Stergar (marami) cu cimpul cu alesfituri, iar la capete cu
motiVe mari de fagure, In care intilnim ornamente florale stilizate
(sec. XIX).
7. Stergar (maraml) cu cimpul invirgat, iar la capete cu
alesituri (sec. XIX).
8. Ie bhtrineascii cu obinzica intoarsh. A minecile, B al-
doaia, C ciupagele, D nada la ciupagul din spate, E buchtuie.
9. Ie cu mineca risucith. A gi B ciupagele din fag, C spa-
tele, foaia intreagh, D spatele, jurnitate foaie, E altig,
F mineck G clinul minecii, H nfiditura la spate, la mar-
ginea minecii. Piesi foarte veche (Muzeul Brukenthal, Sibiu).
10. Ie bfitrineasch cu ciupagele din fag brodate pe increcitug.
A minecile, B aldoaia, C ciupagele, D buciivuie, E
mangetii, F guler.
11. Varianta cu mineca libeg. A minecile, B aldoaia,
C mijloc la ciupagul din fag, CI margini la ciupagul din
spate, D niidituri la ciupagul din fag, E mijloc la ciupagul din
spate, F patru clini la poale.
cele doll& foi drepte la poale, G
12. Varianta cu mineca string cu glum A minecile, B
aldoaia, C ciupagul, D spatele.
13. Lfiibirich cu 0 top >>, lucratii din catifea neagg gi tivith
cu panglig de !ukase portocalie sau galbeni.
14. Scurteich din atlaz negru, garnisiti cu blani de iepure.
15. Oping briineani.
16. Chmagi de mire din anul 1913, lucrad din pinz5 de trimbh,
cu « margini 0. Incheietura &cud cu 0 strinsorich mica o (a) gi
cu 0 strinsoare >> (b). A trupul, B minecile din cite doufi foi,
C clinii mici, D clinii lungi.

65

www.digibuc.ro
 17. Sarica sau bunda de sada. A foaia ce vine jur imprejur,
B minecile, C bucata de la margine, care se coase in fata
pentru a avea 0 nodurile >> ornamentale in fata.
18. Brad brinene de larimi diferite si cu motive felurite,
totdeauna geometrice.

In afara textului
19. Casa veche din Bran.
20. Doi copii in costum de sarbatoare, vara.
21. Trei femei tinere, gatite de sarbitoare, intr-un interior
bogat impodobit cu tesituri noi, cu motive florale mari.
22. Ie veche, cu gura in fati 0 cu pumna§ aplicat, ornamentele
ample, dispuse in riuri, formate din motive mari.
23. Ie veche, cu gulerul incretit si strins cu fir de atii. Sec. XIX.
(Muzeul Brukenthal, Sibiu).
24. Ie cu pumnasi intor§i, incheiatil cu cheita lad din lira.
25. Batrina din Pestera, incalvata cu opind.
26. Tinfiri imbricati cu ie cu mineca risucita.
27. Grup de femei 0 birbati, in port specific branean, din
Moeciul de Sus.
28. Mai ,si fete in zi de sarbitoare.
29. Taranca in port de sarbatoare.
30. Fad din Fundata, in port de sfirbatoare, cu ie si fota bogat
ornamentate cu motive geometrice.
31. Tinar din $limea, in faca casei biltrine§ti, in zi de sarbitoare.
32. Tinari din $ftnea.
33. La sfat, in ograda. Barbatul poarta cam* cu §traifuri
0 cu broderie la poale.
34. Trei fete, cu ii bogat ornamentate 0 cu fote noi, strimte.
35. Batrina in port de lucru.
36. Bunica 0 nepoata. Port din Moeciul de Sus.
37. In zi de sfirbfitoare, la Fundata.

Platile in culori
I. Cusiitura ficuti cu lira neagra 0 ro0e, fir de aur 0 argint
la ia bitrineasci cu obinzica intoarsa. Riuri de pe mineci (a),
cusfitura pe ciupagul din fata pe linga gut% (b) 0 pe ciupag in jos (c).
II. Modele de tesaturi branene de pe desagi si traiste.
III. Fota cu pulpene 0 bracii.
IV. Costume din Bran, in vitrini, pe manechin (Muzeul
Brukenthal, Sibiu).

66

www.digibuc.ro
 CUPRINS

Cuvint inainte 5
Zona Branului gi caracteristicile sale generale : asezare, istoric
si ocupatii 8
Despre cukura materiali si genurile de artg popularg localg 14
Portul popular 16
1. Caracteristici generale, structurg si dezvoltare
istorica 16
2. Portul femeiesc 18
3. Portul bIrbgtesc 30
Citeva concluzii : Cu privire la calitfitile artistice si sociale ale
portului din Bran, precurn si asupra actiunilor noi de
stimulare a creatiei de arta popularg pe plan regional 38
Glosar 59
Bibliografie (izvoare) , 63
Lista ilustratiilor 65

www.digibuc.ro
 ERATA
La lista ilustratiilor, plan§e fn culori (pag. 66),
cifrele romane au fost inversate.
In loc de I se va citi II
* r r II * r r III
* r * III r r r 1

Reaponeabll de cartes V. Flores

Tehnoredactor: V. Popeacwaaaarab
Corector: V. Vaailiu
Dat /a cules 30.06.1960. Bun de tipar 29.00.1960. Tiraj 2000+80
Hirtie velind cretata de 120 gr. in'. Fr. 16/70x 100. Coll ed. 4.78.
Coll de tipar 4.25. Editia I. Comanda 4381. Planee 4 color. A. nr. 0419.
Pentru bibliotedie mid inelieele de clastficare 745
Tiparul executer sub comanda nr. 731 la Intreprinderea Poligrafkg
nr. 4 Cake $erban Vodi nr. 133 BucureetiR.P.R.

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro