Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAIETUL PROFESIONAL Al Educatoarei PDF
CAIETUL PROFESIONAL Al Educatoarei PDF
PROFESIONAL
al educatoarei
Moto: ()ricâlld te Râlldeşti di IIU te pricepi. că IIU eşti p/"()t"esiollisi îll reali-;area ullui
lucru. miu-li 11l1lill/e că UII IIeproJesiollislli COllstruit " ş i UII pr{�/i:siollisl
" Arca lui N oe
a COlIStruit " Titanicul" .
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale Române
1. Catalano Horaţiu
II. Bolţeanu Silvia
III. Brănişteanu Rodica
IV. Feldrihan Mariana
37L� : 373.24
Referent ştiinţific
Colectiv de lucru:
Colaboratori:
3. G LOSAR .. ... ... ......... .... ..... ........ ............ ........ ...... ....... pag. 1 79
. .. .. . . . . . .
6. B IBLIOGRAFI E . .............. . .. ..... ... ... ..... ... ... ... .................. ... pag. 1 86
. . . . ..
ARGUMENT
Evaluarea cu caliticative deţine un procent destul de mare. mai mare decât cel al
metodei portofoliilor sau cel al aUlOevaluărilor.
Lucrarea este s tructu rata pe capitole, care încearcă să clarifice. pe rând. aspecte
i mportante din activitatea profesionala a educatoarei, respectiv:
• reglementari legislative în ceea ce priveşte funcţionarea şi organizarea
învăţământului preuniversitar şi, implicit, preşcolar. precum si reglementari de
interes din Statutul personalului didactic;
• sugestii cu privire la unele documente utile in procesul de dezvoltare
profesionala al educatoarei (competentele profesionale cu o privire in detaliu a
competentelor metodologice ale acesteia, care pot oferi repere in activitatea
proprie a acesteia, dar si repere in activitatea de îndrumare şi control derulată de
director; fişa postului, corelata cu fişa de evaluare; un model de fişă de
observare a activităţii didactice, precum şi uri ghid pentru operarea cu aceasta
fişa, ca documente de interes pentru activităţile metodice curente);
• sugestii cu privire la documentele şcolare pe care le foloseşte
educatoarea/directorul de grădiniţa: Registrul de înscrieri al copiilor, Catalogul
grupei, fişele de evaluare a copilului preşcolar (pe cele doua nivele de vârstă şi
in acord cu comportamentele propuse de programa);
• Îndrumiri şi exemplificAri in domeniul proiectlrii didactice;
• un mic dictionar de termeni uzuali.
A ut orii
1. LEGISLATIE
1.1. REGLEMENTĂRI
DIN STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC
ArL 10. (1) Ordinea ocupării posturilor didactice din învăţământul de stat
este:
a) pretransferarea personalului didactic. Ia cerere. În aceeaşi localitate sau În local itatea
u nde îşi are domiciliul. în limitele aceluiaşi regim de mediu . în unităţi de învăţământ
echi valente sau Într-o treaptă inferioară de Învă�ălllânt. respectând prevederile an. 7 si
ale art. 13 alin. (5). care se aplică în mod corespunzător: dacă postul este soli citat de
două sau mai multe persoane. se organizează concurs;
b) transferarea personalului didactic titular &;,ponibilizat prin restrângere de acti vitate
sau prin desfiinţarea unor unităţ şolare: t ransferul se efectuează În u nită�i şcol are
echivalente sau într-o t reaptă i nferioară de Învăţământ. în specialitate. în l imitele
aceluiaş regim de mediu. rural sau urban. ori din mediul urban În mediul rural:
c) detaşarea În i nteresul învăţământ ului. prin concurs specific:
ti) ocuparea. pri n concurs. a posturilor declarate vacante:
e) detaşarea. Ia cererea persoanelor interesate. prin concurs speci fic:
n ocuparea. prin concurs. a posturilor rezervate şi a posturilor rămase vacante În urma
operaţiuni lor prevăzute la iiI. a) - e). prin supli nire. prin cumul sau prin plata cu ma. de
catre personal suplinitor. titular sau asociat .
( 2) Anual. posturile declarate vacante din învă,ământul preuniversitar de stat şi
part icular se aduc la cunostinţa persoanelor interesate. cu cel put i n 30 de zile Înaintea
concursului. prin puhl icare În presa centrală. locală şi prin arişare la inspectoratele
şcol are şi la u nităţile de Învăţământ respective.
(3) Calendarul activi tăţilor prevăzute la alin. ( 1 ) si (2). temat ica şi condi ţii le de concurs
se rac publice în liecare an şcolar. până la 15 noiemhrie.
Art. 13. (1) Prin restrângere de activi tate se înţelege situaţia în care postul de
educatoare. Învăţător. institutor şi învăţăt or-educator nu se mai Încadrează în sistemul
de normare pri vind l'I�eti vek de preşcolari sau de elevi prevăzute de lege.
(2) I nspectoratul şcolar are obligaţia de a face publică. prin afişare la inspectorat şi l a
unităţile d e Învăţământ vi/.ate. l ista posturilor supuse restrângerii d e act ivitate. c u cel
puţin 30 de zile înai ntea declanşării procedurilor prevăzute l a alin. (4) si (5).
(4) În cazul restrângerii act ivităţii unei unităţi de învăţământ. se renunţă. În ordi ne. Ia:
a) activitatea prest ată prin cumul . pri n pl ata cu ora sau prin suplinire:
h) acti vitatea prest at ă de personalul didactic care îndepl ineşte condi ţi ile legale de
pensionare:
c) activitatea prestată de personalul didactic care solicită plecarea din unitate pe mot ivul
restrângerii postului În speciali t ate.
Art. 16. (1) Posturile rămase vacante în urma operaţiunilor prevăzute la an.
10 IiI. a):e). precum şi cele rezervate conform ari. IO] �e pot ocupa prin concurs de
către suplinitorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la an. 4 si 7. pe o perioadă de cel
mull un an şcolar. respecliv până la revenirea tilularului pe posl.
(2) Posturile publicate pentru suplinire se ocupă de către candidaţii care au panicipat la
concursul organizal conform arI. 10 alin. (]) iiI. c). în ordinea mediilor ohţinule. pe II
perioadă de un an şcolar."
CI) Posturile prevazute la alin. (1 l. rămase vacante după operaţiunile menţionale la alin.
(2). se ocupă printr-un nou concurs organizat de inspectoratul şcolar. Ia care pot
participa candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(4) Orele rămase neocupate se atribuie de către directorul şcolii. prin cumul sau prin
plata cu ora. personalului didactic titular. personalului asociat sau cadrelor didactice
pensionate.
(5) Personalul didactic titular aflat În concediu fără plată nu poate fi Încadrat În
activitAti de suplini re, cumul sau plata cu ora.
'
(6) În mod excepţilmal. în lipsa personalului didactic calificat. după epuizarea
situaţiilor prevăzute la alin. (] ):(4). pol fi încadraţi. pe o durată de cel mult un an şClllar.
suplinitori fară studii corespunzătoare. care au absolvit c el puţin liceul. cu diplomă de
hacalaureal. şi care sunt testaţi prin interviu şi lucrare scrisă. în profilul postului
solicitat. Au prioritate persoanele în curs de califi c are pentru învăţământ. cărora li se
asigură continuitatea pe post. dacă acesta nu se ocupă prin concurs. şi persoanele care
au funcţionat în anul precedent cu statut de suplinitori. primind cel puţin calificativul
"hine". Personalul didactic necalificat este ohligat să participe pe ri ndic la cursuri de
iniţiere în profilul fX)stului şi în metodica predării disciplinei respective. organizate de
inspectoratul şcolar.
6
III. Forme de organizare a perfectionării şi conditii de participare
V. Gradul didactic I I
ArL36, ali n . (1) - {iradul didactic I se poate obţine de către per..onalul didactic
de pred are care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea
gradului
didactic II. cu rezultate deosebite în activitatea instructiv-educati vă şi de inovare
pedagogică. evidenţiate în fişa de evaluare anuală.
(2) - Probele pentru obţinerea gradului didactic 1 constau în:
a) un colocviu de admitere. pe baza unei tematici şi a unei bibliogratii aprobate de
Ministerul Învăţământului. pentru fiecare specialitate în parte;
b) o inspecţie şcolară specială. precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente.
eşalonate pc parcursul celor 4 ani. toate apreciate cu calificativul maxim;
c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice. sub îndrumarea unui conducător
ştiinţific stabilit dc instituţia cu competenţe în domeniu:
d) susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice. în faţa comisiei instituite. confonn
metodologiei Ministerului Învăţământului.
ArL 44. (1) Norma didactică cuprinde ore prevăzute în planurile de învăţământ
la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor Înscrise pe diploma de
licentă
1.
sau de absolvire.
(3) In Învăţământul prescolar şi primar, orele de limbi străine. prevăzute în
planurile de învăţământ. nu se includ în norma educatoarei. a învăţătorului sau a
institutorului. Aceste ore pot fi predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
fiind incluse În norma acestora. sau prin plata cu ora ori prin cumul.
(4) Orele de limbi străine din învăţământul preşcolar şi din cel primar pot fi predate. în
condiţiile alin. ( 3). şi de cducatoare. de învăţători ori de institutori de la grupa sau clasa
respectivă. dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin atestat eliberat de
liceul pedagogic pentru limba respectivă. validat de Ministerul Învă!ământului.
10
d) titlul ştiinţific:
e) vechimea recunoscută în învăţământ;
f) calitatea activităţii instructiv-educative;
g) locul şi condiţiile specifice în care se desfaşoară activitatea.
(2) Personalul didactic calificat potrivit art. 7, care desfăşoară activitate didactică
în mediul rural sau În localităţi izolate. primeşte o indemnizaţie de 5-80% din
salariul de bază al funcţiei didactice îndeplinite. în raport cu LOna geografică respecti vă.
Diferenţierile pe zone şi localităţi. în cadrul limitelor prevăzute de lege. se stabilesc de
co nsil iile locale. cu consultarea reprezentan,ilor federaţiilor sindicale repreze nt ative la
nivel de ramură din învăţământ. în concordanţă cu prevederile înscrise în hotărârile
guvernului. cu p rivire la acordarea acestei indemniza,ii.
(3) Personalul didactic din centrele de primire şi plasament şi din învăţământul
special, beneficiază de o indemnizaţie de l,'illr- din salariul de bază al funcţiei
îndeplinite. inclusă în salariul de bază."
Il
sau �rin cumul. conform
(R) Personalul didactic poate fi salarizat şi prin plata cu ora
cu ora sau pnn cumul se face la
prev eden'lor art . 49 alin. (1) Calculu
. l pentru plata .
�'
ul sau �Ii n
'
12
XI. Acordarea salariului de merit
şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare. din prezentul statut. din Cana
universitară. precum şi din prevederile contractului colectiv de muncă.
(2) Personalul didactic are obligaţii şi răspunderi de natură profesională, materială
şi morală. care garantează realizarea proce�ului instructiv-educativ. conform legii.
13
1) înfiintarea în unitatile şi în instituţiile de învăţământ a unor laboratoare. ateliere.
cabinete: cluburi. cercuri. cenacluri. formaţii anistice şi sponive. publicaţii. conform
legii şi ('aI1ei universitare:
g) evaluarea performanţelor la învăţătura ale elevilor sau ale studenţilor în baza unui
sistem validat şi potrivit constiinţei proprii:
h) paI1iciparea la viata şcolară şi universitară. în toilte companimentele care vizează
organizarea şi desfaşurarea procesului de învăţământ. conform ('anei universitare.
deontologiei profesionale şi. după caz. contractului colectiv de muncă.
Ari. 98. Î n spaţiile şcolare sau universitare. ori în vecinatalea acestora. cadrul
didactic este protejat de către autorităţile re�ponsabile cu ordinea publică. Protecţia se
asigură împotriva per�oanei sau grupului de per�oane care aduce atingere demnităţii
umane şi profe�ionale a cadrului didactic sau care împiedică exercitarea drepturilor şi a
obligaţiilor sale. Protecţia este solicilată de persoana aulorizală prin regulamentul
şcolar. respectiv. prin Cana universitară.
Art. 99. (1) Personalul didactic este Încurajat să participe la viaţa socială şi
publică. în beneficiul propriu. în intere�ul învă!.ământului şi al societăţii româneşti.
(2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale,
profesionale şi culturale. naţionale şi internaţionale. precum şi din organizaţii politice
legal constituite. în conformitate cu prevederile legii.
(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar sau
universitar şi poate întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu. dacă
acestea nu afectează prestigiul învăţământ ului şi demnitatea pro1esiei de educator.
Art. 100. Cadrele didactice au obligaţia morală să-şi acorde respect reciproc
şi sprijin În Îndeplinirea obligaţiilor profesionale.
14
unităţilor şcolare sau u niversitare. în func ţie de interesul învăţământului şi al celui în
cauză;
c) 12 luni de concediu plătit. Ia fiecare 7 ani de predare efectivă la catedră. pentru
conferenţiarii şi profesorii universitari care finalizează cercetări. tratate . studii cuprinse
în programele de cercetare ale instituţiilor de învăţământ superior; eşalonarea efectuării
acestui concediu e ste aprobată de senatul unversitar;
li) 6 luni de concediu plătit. o singură dată. pe ntru cadrele didactice anate la catedră.
care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de
contract de cercetare sau de editare . cu aprobarea senatului universitar. re�pectiv a
consiliului de administraţie al i nspectoratului şcolar;
e) neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant În
vacanţele anului şcolar sau universitar următor;
f) personalul de cercetare şi personalul didactic auxil iar din Învăta mânt beneficiază de
concediu de odihnă stabilit prin lege. Ia care se adaugă un supliment de pâna la 10 zile
lucrătoare. În funcţie de cal itatea activităţi i desfaşurate; pentru personalul didactic
auxiliar. acesta se efectuează în afara perioadelor de activitate didactică;
g) personalul didactic atlat În situaţiile prevazute la lit . c) si d) nu poate fi Încadrat În
activităţi de cumul sau plata cu ora .
15
Contractele colective de muncă pot cuprinde compensări din alte surse referitoare l a
cheltuielile menţionate anterior.
XIV. Rezervarea catedrei sau concedii fără plată pentru cazuri speciale (numirea
În funcţii de speciali tate specifice în aparatul Parlamentului. al Preşedinţiei. al
Guvernului şi În Ministerul Învăţământului : lideri sindical i : personal didactic solicitat
în străinatate pentru predare. cercetare. activitate arti stică sau sportivă. pe baLa de
contract sau care solicită să se spec i alizeze în străinătate)
16
didactice titulare numite ca personal de conducere sau în func�i de specialitate
specifice la comisiile şi agenţiile din subordinea Preşedin�ei . a Parlamentului sau a
Guvernului.
(3) Liderii sindicatelor din învăţământ au dreptul de rezervare a catedrei sau a
postului, conform Legii cu privire la sindicate şi contractului colectiv de muncă la nivel
de ramură.
(4) De prevederile alin. ( 1) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinatate cu
misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaţionale. precum şi Înso�torii
accstora. dacă sunt cadre didactice titul are.
(5) Personalului didactic titular, solicitat În strAinatate pentru predare. cercetare.
act ivitate artistică sau sportivă. pc ba7ă de contract. ca urmare a unor acorduri .
convenţii guvernamentale. interuniversitare sau Între instituţii. ori trimis pentru
specializare. i se rezervă postul didactic sau catedra. pentru perioada respect i vă.
(6) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, În condiţiile
prezentului articol, se consideră vechime la catedră.
Art. 102. (1) Personalul didactic titular, care din proprie iniţiativA solicită
sA se specializeze sau să participe la cercetare ştiinţi fică în ţară sau în strainăt ate. are
dreptul la concedii tără plată. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani Într-un
interval de 7 ani . Aprobările în aceste situa�i sunt de compctenţa conducerii instituţiei
de Învăţământ superior sau. după caz. a inspectoratului şcolar. dacă se face dovada
activităţii re�pcctive.
(2) Personalul didactic titular poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an
şcolar sau universitar. o dată la 10 ani. cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior
sau, după caz. a inspectoratului şcolar, cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă.
(3) Personalul didactic. care se află În situalia prevazută la alin. (1). beneficiază de
prevederile art . 101 alin. (6). Personalul didactic atlat În condiţiile alin. (2) nu
beneficiază de prevederile art. 101 alin. (6). cu excePlia celui care a desfăşurat activită�
de învăţământ sau În interesul învăţământului .
17
�
b) Diploma Ght!orght! Lazăr, c1asdt! 1. a I : a şi a III-a : cu acord�
rt!a u nui prt!�u d�
.
.
. . te l ulllmele L Iuru .
20% . 1 5% . respectiv 1 0% din suma salarIIlo r de baza pn � �
erslt � ;
diplom a st! acordă pt!rsona lului didactic din învăţământul prt!uruv .
c) Diploma Titu Maioresc u. clasele 1. a II-a si a III-a. cu acordarea unUl prenuu de 25%,
20%. rt!spt!ctiv 1 5% din suma salariilor dt! baza primite în ultimde 12 luni; diploma st!
acorda personalul ui didactic şi de cercetare din învăţămân tul superior;
d) Diploma Alexandru Rosetti. clasele 1. a II-a si a UI-a. cu acordarea unui premiu de
25'7< . 20'}L respectiv 1 5% din suma salariilor de bază primite în ultimele 1 2 luni;
diploma se acordă bibliotecarilor din învă�mântul superior.
e) Diploma de excelenţă se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabi le. cu
activitate deosebită în învă�ământ; diploma este însoţită de un premiu de 20% din suma
salariilor de bază primite în ultimele 12 luni.
1 11
din care face parte persoana aflată în discuţie sau un reprezentant al salariaţilor. iar
ceilal� sunt cadre didactice care au func�a didactică cel putin egală cu a celui care a
savârşit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic di n
Învăţământul preuniversitar )"X)t fi incluşi şi i nspectori şcolari .
(3) Comisiile de cercetare sunt numite de:
a) consiliul profesoral al unităţii respective. pentru învăţământul preuniversitar:
b) con..iliul facultăţii ..au consiliul departamentului. pentru sancţiunile prevăzute la arI .
1 1 6 1it. a) si b):
el) consil iul ele administraţie al inspectoratului şcolar. pentru aparatul propriu şi pentru
conduceri le unităţilor direct subordonate:
e) ministrul învăţământului. pentru funcţiile prevăzute la art . 25 lit. b) şi pentru
conducerile unităţilor direct subordonate.
ArL 1 24. În cazul în care cel sancţionat nu a mai săvârşit abateri discipli nare în
cursul unui an de la aplicarea sancţiunii . îmbunătăţindu-şi actIvItatea şi
comfXlrtamentuL autoritatea care a aplicat sancţiunea prevăzută la art. 1 1 6 iiI. a).c)
poate dispune ridicarea şi radierea sancţiuni i . făcându-se menţiunea corespunzătoare în
statul personal de serviciu al celui în cauză.
19
Art. 1 25. Răspunderea materială a personalului didactic prevăzut la ari. 1 1 5 se
stahileşte potri vit legisl atiei muncii. Decizia de imputare. precum şi celelalte acte
pentru recuperarea pagubclor şi a prejudiciilor se fac de către conducerea unităţii sau a
instituţiei cu personalitate juridică al cărei sal ariat este cel În cauză. În afară de cazurile
când. prin lege. se dispune altfel .
Ari. 1 26. ( 1 ) Personalul didactic benefici ază de pensie pentru munca depusă şi
l i mită de vârstă. cle pensie pentru pierderea capacităţii de muncă. de pensie
supli mentară şi de alte drepturi de asigurări sociale. În condiţiile legii.
(2) Memhrii de familie pot heneficia. În condi ţi ile legii. de pensie de urmaş.
Art. 130. Pers\malul didactic care a deslăşurat activităţi didactice În condi ţiile
stabi lite la an. 1 2X si 1 29 hendiciază de o recalculare supli mentară a pcnsiei . potrivit
legii.
Principii generale
armonioasll a personali tAţii copilului potrivit ritmului propriu şi trebui nţelor sale,
sprijinind formarea autonomi şi creativll a acestuia.
ArL 10 Educaţia preşcolară asigură stimularea diferenţiată a copilului În
-
21
Art. 1 1 Î nvAţAmântul p reşcolar asigurA şanse egale de pregătire �� ntru
-
.
şcoalA tuturor copiilor care frecventează grăd.iniţa sau cel puţm grupa pregatItoare
pentru şcoală, potrivit legislaţiei în vigoare.
A rt. 12 - Prin Ordinul ministrului nr. 432 1 13 1 .08 . 1 999. pri vind adoptarea
programului educaţional "Organizarea învăţământului preprimar" . grădinila es�
considerată lreaplă de pregătire preprimară.
23
:, grAdiniţa de copii poate funcţiona cu grupe
Art. 23 in situaţii deos,
- t
inkgrate (orar normal cu orar �lungit şi/sau orar săptămânal) indiferent de
programul solicitat de părinţi. respet indu-se prevederile legale în vigoare.
Organizarea acestora se face în fun ie de solicitările părin�lor, de condi�ile materiale
de funcţionare şi de nivelul de protel fie şi educaţie pe care le necesită copii i .
Funcţionarea grădiniţei cu o asemenea structură asigură, în mod deosebit . coerenţa
procesului instructiv-educativ. protecţia copiilor proveniţi din medii defavorizate şi
dezvoltarea relaţiilor socio-afective între copii.
24
grfulini ţelor de copii. servicii l e destinate hranei şi odihnei. tran"poI1 u l u i . prot ecţiei vieţii
şi sănătăţii preşco l arilor. re"peetându-se legal itatea şi drept urile copi l u l u i .
anului şcolar "au. în "iruaţii deosehite. în t i mpul anului şcolar. În limita locurilor
disponibile.
La înscrierea copiilor în grădini ţele de stat nu se percep taxe de Înscriere.
La Înscrierea copi ilor est e interzisă discrimi narea după orice fel de cri teriu.
25
Recalcularea contribuţiei părinţilor pentru hrana care se asigură copii lor În grădiniţele
cu orar prelungit şi săptămânal. determinată de ahsenţa copilului din unitate. se face
potrivit reglementări l or în v igoare.
Arl 39 -
Î n învăţământul preşcolar se respectă structura anului şcolar
stabilită pentru învăţământul preuniversitar.
(irădiniţelc cu program prelungit şi săptămânal funqionează cont i nuu. asigurând
protecţia socială a copiilor.
Acestea pot fi î nchi se temporar. cu acordul inspectoratului şcolar şi cu ate nţionarea
pări n� lor. nu mai mult de 60 de zile pe an. pentru curăţenie. reparaţii "au dezinsecţie.
in perioada Închiderii acestor unităţi. inspectoratul şcolar şi conducerea grădiniţei vor
lua măsuri de a"igurare a protecţiei copiilor contactând unităţi preşcolare apropi ate care
funcţionează în perioada respecti vă şi pot prelua aceşti copii .
i n "ituatii c u totul exceptionale. in"pectoratele şcolare pot schimba structura anului
şcolar la propunerea autoritătil or locale. a agentilor economici care organii zează
grădi nita sau a pări ntilor. cu avil.ul M i ni "terului Educatiei Nationale.
A rt. 43 -
Î n demersul educaţional este interzisă discriminarea copilului
după criterii care vin În contradicţie cu drepturile sale.
26
A rL 44 Î n demersul educaţional al educatoarei, jocul reprezintă
-
care completează fişa individuală a postului atât pentru personalul didactic cât şi pentru
personalul nedidactic. în func�e de necesităţile fiecărei unităţi preşcolare.
C APITOLUL 1
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 5. Acti vitatea de i nstruire şi educaţie din cadrul unităţilor de învăţământ I\e
dCI\făşoară potri vit pri ncipiilor Declaraţiei Uni versale a Drepturilor Omulu i . ale
Convenţiei cu privire la drepturile copi lului şi potri vit actelor normative generale şi
�peciale.
Serţiullea J
Dispoziţii generale
Art. 15. (1) Conducerea unităţilor de Învăţământ preuni vcrsitar este asigurată În
conformitate cu prevederile Legii Învăţământului nr. H4/ l 995. republicată. cu
modificările şi completările ulterioare. şi ale Legii nr. 1 2R/ 1 997. cu modifi cările şi
completări le ulterioare.
(2) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ din România, se înfii nţează Comisia
pentru e"aluarea şi asigurarea calităţii în educaţie, conform pre\'ederilor legale în
vigoare.
Secţiullea a 2- a
Directorul
30
Art.17. ( 1 ) Drepturile şi obligaţiile direcrorului unităţii şcolare sunt cele
prevăzute de lege, de prezentul regulament, precum şi de regul amentul intern.
(2) Directorul beneficiazA de indemnizaţie de conducere, conform reglemen tărilor
legale În vigoare.
(3) Nonna didactică de predare a directorului şi/ sau degrevarea de ore a acestuia se
stabilesc prin fişa postului, în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul
Educa�ei şi Cercetării.
(4) Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către inspectorul
scolar general .
31
k) stabileşte atribuţiile directorulu i/directorilor adjuncţi. ai şefilo� . c�tedrc\or şi. ai
comisiilor metodice. ai colectivc\or pe domenii. precum şi responsabJl Jlaţlle membnlor
consiliului de administratie;
1) vizează fişele posturih;r pentru personalul din subordine. conform legii şi contractului
colectiv de muncă:
m) elaborează. după consultarea şefilor de catedre /comisii metodice. proiectele de
Încadrare pe discipline de Învăţământ. urmărind respect area pri ncipiului continuităţii;
n) asigură. prin şefii catedrelor şi ai comisiilor metodice. aplicarea planului de
Învăţământ. a programelor şcol are şi a metodologiei pri vind evaluarea rezultatelor
şcolare:
o) e1aborea7.ă instrumente interne de lucru. util i7.ate În activitatea de Îndrumare. control
şi evaluare a tuturor activităţilor care se desfăşoară În unitatea de învăţământ.
Inst ru mentele respective �e aprohă În Consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ. cu avizul consultativ al sindicatelor reprezentate la nivelul unităţii şcolare ;
p) controlea7.ă. cu sprijinul şefilor de catedră. cal itatea procesului instructiv-educat i v . În
cursul unui an şcolar. directorul efectuează �ăptămânal 3-4 asistenţe la orele de curs.
ao;t t"el încât fiecare cadru didactic să tie a�istat cel puţin o dată pe semestru . La
asistenţele efectuate sau la unele activităţi ale catedrc\or. directorul este Însoţit. de
regulă. de şeful de catedră:
r) monitorizează activitatea de formare conti nuă a personalului didactie. didactic
auxiliar şi nedidactic;
u) coordonează acti vităţile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate
deosebite. pentru elevii care participă la oli mpiade. concursuri. competi ţii !'.portive şi
festivaluri na�onale şi internaţionale:
v) aprobă regulamentele de funcţionare a cercurilor. asociaţiilor ştiin� fice. tehnice.
sportive şi cultural-artistice ale elevilor di n unitatea de Învăţământ:
w) Îndepli neşte atribuţiile !'.tabilite prin alte metodologii aprobate de M.Ed.C.
.B
profesoral şi în Consiliul reprezentativ al părinţilor. Un rezumat al acestuia. conţinând
principalele constatări. va fi făcut publ i c . inclusiv prin afişare clasică sau electronică.
Serţiullea a 3-a
Consiliul profesoral
34
b) dezbate, avizeazâ şi propune Consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de
dezvoltare a şcolii;
c) dezbate şi aprobă rapoartele de activitate, programele semestriale. planul anual de
activitate precum şi eventuale completări sau modificări ale acestora ;
d) alege cadrele didactice care fac pane din Consiliul de administraţie şi actualizează,
dacă este cazul, componenţa acestuia;
e) aprobă componenţa nominală a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de
învăţământ;
t)validează raponul privind situa�ia şcolară semestri ală şi anuală prezentată de fiecare
învăţător/diriginte, precum şi situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări ,
diferen�e şi corigen�e;
g) numeşte comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare,
săvârşitc de personalul sal ariat al u n ită�ii de În vă�mânt. conform legislaţiei În v i goa re;
h) stabileşte sancţiuni disciplinare, pe baza raponului comisiei de cercetare, conform
prevederilor legale În vigoare, ale prezentului regulament şi ale regulamentului intern;
j ) decide asupra acordării recompenselor pentru elevi şi pentru personalul �alariat al
unităţii de învăţământ. conform reglementărilor în vigoare :
I)validează oferta de discipline opţionale pentru anul şcolar în curs;
m) avizează proiectul planului de şcolarizare;
n) formulează aprecieri sintetice pri vind activitatea personalului de instruire practică şi
de predare. care soli ci tă acordarea salariului de merit. a gradaţiei de merit sau a altor
distincţii şi premii. potri vit legii, pe baza raportului de autoevaluare a act i v ită�ii
desfăşurate de acesta;
o) dezhat e şi avizeaL.ă regulamentul intern al unităţii de Învăţământ, În şedi nţă la care
panicipă cel puţin 2/3 elin personalul salariat al unităţii de învăţământ :
p) de zhate Ia sol i ci tarea Mi ni s terul u i Educaţiei şi Cercetări i, a i nspect oratu lui ş colar
.
sau din proprie iniţiativă, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementează
activitatea instructiv-educativă ş i transmite inspectoratului şcolar propuneri de
modificare sau de complet are ;
q) dezbate probleme legate de conţinutul sau organizarea acti vităţii instructiv-educative
din unitatea de învăţământ .
Sec/iullf!(1 (1 4-0
Comiliul de admini.\·traţie
35
Art.31. Atri buţiile consiliul ui de administraţie sunt: . .
a) asigură respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. ale a�telor normatIv e enuse de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi al e deciziilor inspeclOru lUl şcolar general:
b) administrează. prin delegare din partea consiliului local. terenurile şi clădirile În care
Îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar şi prin prelu are de l a
vechiul consiliu de administra�e. celelalte componente ale bazei materiale-mijloace
fixe. obiecte de inventar. materiale care sunt de drept proprietatea unităţii de
Învăţământ.
c) aprobă pl anu l de de7.voltare a şcol i i el aborat de un grup de lucru desemnat de
.
fu nc ţionale :
g) aprobă. la propunerea directorului. acordare a salariului de meri t pentru toate
categoriile de salariaţi din unitatea de învăţământ . Pentru personalul didactic de predare
şi de i ns truire pr ac t i că . aprobarea se acordă pe baza a preci eri l or s intetice ale cons i l i u lui
profesoral şi cu respectarea metodologiei specifice :
h) st abi l eş t e acordarea premiilor lunare pentru personalul unităţii de Învăţământ :
i) stabileşte pe ri oadel e concediu lui de odihnă. pe baza cererilor individuale scrise ale
t uturor salariaţilor unităţii de învăţământ . a propu nerilor directorului şi în urma
consultării sindicatelor:
j) stabileşte componenţa şi atri bu ţi i le comisiilor de lucru din unitatea de învăţământ :
k) controlează periodi c parcurgerea mat eri ţ i ş i evaluarea ritmică a elevilor. solicitând
rapoarte sintetice din part ea şelilor de catedreicomisii metodice:
m) avizează şi propune consil iului local. spre aprobare. proiectul planului anual de
venituri şi cheltuieli. Întocmit de di rect or şi cont abilul şef. pe baza soli citări lor şelilor
catedrelor/comisiilor metodice şi ale compartimentelor func,ionale:
n) hotărăşte strategi a de reali zare şi gestionare a resurselor financiare extrabugetare.
conform l egi sl aţiei în vigoare :
o) acordă avizul consultativ pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct :
p) propune nivelul i ndemni7.a,iei de conducere a directoru l u i :
4 ) avizează proiectele de plan anual de şcolarizare. de state de fu ncţii şi d e buget ale
unităţii de În vă,ăm ânt :
r) st abi leşte structura ş i numărul posturilor pentru personalul didactic aux i l i ar. pe baza
criterii lor de normare el aborate de Ministerul Educaţiei şi C erce t ăr i i . pentru fiecare
categorie de personal :
s) aprobă strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul unităţii şcolare;
t) validează raportul general privind starea şi calitatea Învăţământului din unitatea
şcolară şi promovează mă'iuri amcliorative. conform normelor legale În vigoare
:Iti
Art.32. Membrii consiliului de administratie coordonează si răspund de
domenii de activitate. pe baza deiegării de sarcini stabilite de presedintele consiliului.
pri n decizie.
Secţiunea a 5-a
CaJedrele!com;!I';;[e metod;ce
CAPITOLUL I V
COMISIA PENTRU EVALUAREA Ş I ASIGURAREA CAUTĂ ŢII
Art. 44. ( 1 ) Comisia pentru evaluarea şi a sigu rare a calităţii este formată din 3-9
membri . Conducerea ei operativă este asigurată de conducătorul organizaţiei �au de un
coordonator de�emnat de ace�ta.
(2) <. 'omponenţa comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii cuprinde. În număr
relativ eg al :
a) reprezentanţi ai corpului profesoral:
h) repre7.entanţi ai părinţilor ş i în ca7.ul şcolii de arte şi meseri i . al învăţământului li ceal
.
39
CAPITOLUL V
PĂRINŢII
Serţiullea J
Dispoziţii generale
Sectiullea a 2·a
Comitetul de părinţi al clasei
40
(2) Comitetul de părinţi al clasei poate propune, În adunarea generală, dacă se
consideră necesar, o sumă minimă prin care părinţii elevilor clasei să contribuie la
Întreţinerea, denoltarea şi modernizarea bazei materiale a clasei sau a unităţii de
Învăţământ.
(3) Contribu�a prevăzută l a alin. (2) nu este obligatorie. iar neachitarea acesteia nu
poate limita , În nici un caz, exercitarea de către elevi a drepturilor prevăzute de
prezentul regulament şi de prevederile legale în vigoare. Informarea celor i mplicaţi cu
privire la conţinutul acestui articol este obligatorie.
(4) Contribu�ia prevăzută la alin. (2) se colectează şi se administrează numai de către
comitetul de părinţi. fără i mplicarea cadrelor didactice.
(5) Este i nterzisă implicarea elevilor în strângerea fondurilor.
(6) Diriginteiuilînvătătorului îi este interzis să opereze cu aceste fonduri .
(7) Fondurile băneşti ale comitetului de pări nti se cheltuiesc la ini tiat i va acestuia sau ca
urmare a propunerii dirigintelui/ învătătorului sau a directorului. însuşite de către
comitet .
nq Sponsorizarea clasei sau a unită�i de învăţământ nu atrage după sine drepturi în plus
pentru anumiţi elevi .
(9) Se interzice iniţierea. de către şcoală sau de către părinţi. a oricărei discu�i cu elevii
în vederea colectării şi administrării fondurilor comitetului de părinţi .
Secţiullea a 3-a
Consiliul reprezentativ al părinţilor / Asociaţia de părinţi
41
e) sprijină paneneriatele educaţionale dintre unităţile de Învăţământ şi i nst i tu ţiil e cu rol
edu c ati v în plan l ocal;
f) su sţi n e unităţile de învăţământ în derularea programelor de prevenire şi de combatere
a ahandonului şcolar:
g) se preocupă de conservarea. promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice
minorităţilor În plan local. de dezvoltare a multiculturalităţii şi a dialogului cultural :
h) susţi ne unitatea de în văţământ în org anizarea şi desfăşurarea festivităţilor anu ale:
i) susţi ne conducerea u nităţi i şcolare În organizarea şi În desfăşurarea consuItaţiilor cu
pări nţi i . pc teme educaţional e ;
j) con lucrează cu comisiile de ocrorirea a minori lor. c u organele de autoritate tutelară
sau cu orga nizaţi ile nonguvernamentale cu atribu ţii În acest sens. În vederea soluţionării
situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire:
k) spriji nă conducerea unităţii de Învăţământ În Întreţi nerea şi modernizarea bazei
materiale:
1) are iniţiative şi se i mplică În Îmbu nătăţirea calităţii vi eţ ii şi a activităţii elevilor. În
i nterna te şi În cant i ne.
42
CAPITOLUL VII
PERSONALUL DIDACTIC, DIDA CTIC AUXILIAR ŞI NEDIDACTIC
43
ArL88. ( 1 ) Serviciul de administraţie este subordonat directorului unităţii
de ÎnvăţămânL
(2) Adminisrratorul Îşi desfăşoară activitatea sub conducerea directorului. răspunde de
gestionarea şi de întreţinerea bazei materiale a unităţii de învăţământ. coordonează
activitatea personalului administrativ de înrreţinere şi curăţenie (mecanici . paznici.
portari, magazineri, muncitori, gestionari , personalul de cantină, i nternat şi de
aprovizionare).
(3) Întregul inventar mobil şi imobil al unităţii de învăţământ se trece în registrul
inventar al acesteia şi în eviden�ele contabile. Schi mbarea destina�iei bunurilor ce
aparţin unităţii de învăţământ se poate face numai cu îndeplinirea formelor legale.
(4) Programul ncrsonal ului de Îngrijire se stabileste de către administrator. potrivit
nevoilor unităţii de învătământ si se aprobă de director.
(5) Admini stratorul stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de Îngrijire. În funqie
de nevoile unităţii de învăţământ. directorul poate schimba aceste sectoare.
(6) Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activităti decât În cele
necesare unitălii de învătământ .
CAPITOLUL XI
DISPOZIŢII FINALE
44
2.DEZVOLTAREA
PROFESIONALA A
....
EDUCATOAREI
2.1. COMPETENŢELE PROFESIONALE ALE
EDUCATOAREI
Competente specifice:
Competente specifice:
• Utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică generală. de psihologie şi
pedagog ie preşcol ară În proiectarea şi desfăşurarea act ivităţii didactice cu
copiii :
• Proiectarea conţinuturi lor instructiv-educative în acord cu prevederile
programei şi cu nivelul grupei la care educatoarea îşi desfăşoară activitatea:
• Utilizarea opti mă a factori lor spaţio-temporal i. în vederea e licientizării
procesului instructiv-educativ :
• Proiectarea şi utilizarea de strategii didactice eficiente în procesul de predare
învăţare-evaluare:
• Aplicarea corectă a metodicii predării activităţilor instructiv-educative în
grădiniţa de copii în procesul de predare-învăţare-evaluare;
• Abordarea praxiologică a teoriilor cognitive moderne. în vederea stimulării.
formării şi dezvoltării capacităţi lor de cunoaştere ale copilului:
• Manifestarea unei conduite metodologice flexibile şi i novative în plan
profesional .
III. Compet e nţe de evaluare şi autoevaluare a activităţii didactice
Competente specifice:
• Accesarea cu uşurinţă a conceptelor cu care operează evaluarea şi a teoriilor
moderne în domeniu;
• Proiectarea unei evaluări eficiente;
• Utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/autoevaluare individuală/de grup;
Competente specifice:
• Aplicarea normelor general -valabile (de igienă. de circulaţie. de e�tetică.
ecologice etc.) de com(Xmament civic. pro social. în vederea transmiterii
acestora persoanelor cu care intră în contact (copii. părinţi. colege. alţi membrii
ai comunităţii);
• Selectarea şi aplicarea unor com(Xlrtamente adecvate. de adaptare eficientă şi
rapidă la schimbările de natură �ociaIă;
• Operarea cu metode şi tehnici eficiente de cunoaştere a naturii umane. în
vederea unci comunicări eficientc cu toţi partenerii;
• Idcnti ficarea şi aplicarea unor metode şi mijloace eficiente de lucru cu copiii. în
vedcrea sti mulării şi facil itări i procesului de socializare a acestora;
• Identilicarea situaţiilor contlictuale într-o rela�e. analizarea acestora şi
rCLOh area optimă a conflictul u i ;
• A�uJIlarea rolului social pentru care a optat . în contextul unei i magini de sine
adecvatc propriei personalităţi .
Competente specifice:
Competente specifice:
• Utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental ;
47
• Adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea " si tuaţiilor de criză" ;
• Manifestarea unor conduite ( auto)reflexive;
• foormarea la copii a deprinderii pentru elaborarea unui plan de acţiune eficientă În
pregătirea examenelor. concursurilor. competi ţi ilor. etc;
• Deschiderea faţă de schimbări le care au loc În situaţiile de competiţie. examen.
concurs etc;
• Asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicaţii docimologice (examinator /
examinat / concurent / supraveghetor).
Competente specifice:
• Utilizarea adecvată a cunoştinţelor de didactică generală. de psihologic şi
pedagogie preşcol ară În proiect area şi des făşurarea act i vităţ i i didact i ce cu
copi i i ;
• Proiectarea conţinuturilor i nstructiv-educative î n acord c u prevederile
programei şi cu nivelul grupei la care educatoarea îşi des fă.şoară activi tatea;
• l Jtilizarea optimă a factori lor spaţio-temporal i. În vederea cticient izări i
procesului instructi v-educativ;
• Proiec t area şi utilizarea de strategii didactice cJiciente În procesul de predare
învăţare-evaluare;
• Aplicarea corectă a metodicii predării activităţilor i nstruct i v-educative în
grădiniţa de c upii În pnx:esul de predare-învă!are-evaluare;
• Abordarea praxiologică a teoriilor cognitive moderne. în vederea stimulării.
formării şi dezvoltării capacităţi lor de cunoaştere ale copilului;
• Manifestarea unei conduite metodologice Ilexibile şi inovative În plan
profesional.
4K
ACTIVITĂ;l- M
_O_D
_A �
T_
_L_I_ E_R
TI D_ A RE
Z_
_EAL_I_
:.. t;) �
___ _______ __ __ __________
49
Categoria de activitate: Proiectarea activităţii didactice sau conceperea unui
1 1 .2.
proiect ce unnează a se derula cu copiii (în eventualitatea abordării metodei proiectelor
la vârstele t impurii)
.. _-----,.-----,
MODALITĂTI DE REALIZARE
I I . Inventarierea • Consemnarea necesarului de material didactic sau a
materialelor didactice auxiliarclor didactice ca urmare a corelări i acestora cu
necesare pentru conţinuturile şi obiectivele proiectate;
desfăşurarea activităţilor • Selectarea materialelor care necesită revizuiri (repara�ii.
suhsumate unei teme adăugiri etc.), a celor care urmează a fi împrumutate de l a
săptămânalenunare sau alte instituţii/persoane fizice ş i a celor care corespund şi
proiectului cu copiii sunt disponihile oricând pentru activităţile propuse;
• Stabilirea unor responsabilităţi şi tennene în vederea
asigurării la timp a materialului didactic necesar.
2.Elahorarea/procurarea • Iniţierea demersurilor necesare (scrisori/adrese către
materialului didactic i nstitu ţiile sau persoanele fizice identificate. demersuri
impuse de organigrama sau de regul amentul de ordine
i nterioară al instituţiei de învă�ânt) pentru procurarea
materialului didactic care unnează a fi folosit pentru
desfăşurarea activită�ilor suhsumate unei teme
săptămânalenunare sau a proiectului cu copiii;
• Implicarea copiilor în procesul de procurare a materialului
didactic necesar;
• Depozitarea corespunzătoare a materialului didactic;
• Confecţionarea materialului didactic. din resurse proprii şi
cu respectarea principiilor didactice şi a funcţiilor
instructiv- educative.
3 .Acrualizarea şi • Infonnarea pennanentă privind furnizorii de materi al
�electarea perioclică a didactic;
materialului didactic de • Actualizarea periodică a materialului didactic din dotare;
care dispune • Întocmirea unei analize de nevoi şi a unui plan privind
dotarea cu material didactic;
• Revizui rea periodică a materialului didactic din dotare şi
casarea celui care nu mai poate fi utilizat.
4 . 1ntegrarea • Stabilirea momentului în care un tip de material urmează
materialelor didactice/a a fi utilizat în activitatea cu copiii ;
auxiliarelor didactice în • Asigurarea condiţiilor necesare (spaţiu. durată. vizibilitate
procesul instructiv - etc.) pentru utilizarea cu eficienţă a materialului didactic
educativ : pregătit;
• Utilizarea adecvaLă a materialului didactic. în diverse
tipuri şi momente ale activităţii cu copiii , cu scopul
facil itării întelegeri i mesajului educational .
51
II. 4. Categoria de activitate: Construirea şi utilizarea mediului educaţional stimulativ
53
• Cunoaşterea metodicii predării activităţilor i nstructiv-educative
în grădiniţa de copii şi a prevederi lor metodologiei de aplicare a
planului şi a programei pentru învă!ământul preşcolar:
• U ti lizarea unor strategii adecvate obiectivelor şi conţinururilor
3. Desfăşurarea stabilite. precum şi nivelului de vârstă al copiilor di n grupă:
optimă a • Utilizarea transferului de cunoştinţe înspre şi dinspre activităţile
acti v .opţionale. comune:
extracurricul are şi • Realizarea evaluări periodice. utilizând diferite mijloace (analiza
a extinderilor l ucrărilor copiilor. chestionare aplicate copiilor. părin�lor sau
altor factori i mpl icaţi . testarea ni velului de cunoşt i nţe etc. ) în
vederea identificării temeIor care se pot dezvolta în continuare.
corelate cu achil.iţiile şi interesele copiilor.
54
3.Desfăşurarea • Respectarea et apelor/evenimentelor didactice proiectate ŞI. In
optimă a acelaşi timp. i mplicarea copiilor în derularea procesului de
acti vităţilor predare-învăţare-evaluare i ni ţiat. chiar dacă acea�ta ("X)ate
comune. a penurba proiectarea elaborată:
acti vităţilor liber • Prezentarea noilor cunoştinţe valorizând centrele de int eres/ariile
alese şi. după caz. de sti mulare/zonele de activitate amenajate În grupă:
a act ivităţilor din • Asigurarea caracterului practic-aplicativ al activităţilor.
perioada după demonstrând copiilor. în contexte variate. utilitatea cunoştinţelor
amiezii şi deprinderi lor acumulate:
• Asigurarea conex iunilor interdi scipli nare şi Încurajarea
desfăşurării activităţilor într-o abordare integrată:
• Manifestarea disponibilităţii cadrului didactic în a recunoaşte şi
pune în valoare a<;pectelc pozitive ale rezultatelor copilului:
• Sprijinirea copiilor În efonurile l or şi În insuflarea Încrederii În
forţele proprii:
• A�igurarea permanentă a condi ţiilor de exersare a
autocontrolului şi a autonomiei:
• Utilizarea instrumentelor de evaluare proiectate şi i mplicarea
copiilor în procesul de evaluare/autoevaluare.
Obiecth'ele evaluării:
• ident i fi carea capacitălii de comunicare. de analiză şi de i mplicare În �prij inirea
iniţiativelor copiilor de a desÎaşura acti vităţi de Învăţare;
• identificarea barierelor de comunicare şi relaţionare cu copiii de vârstă
preşcolară;
• stahilirea coordonatelor formării continue a suhiectului evaluat În vederea
desfăşurării eficiente a activitălilor speci fice descrisc În standard.
• copil - copil:
- în mare ma'iură - . mlxlerat - . În mica măsură . . deloc .
_
1 . Consideraţi că educatoarea de la grupa unde este înscris copilul dvs. arc () bună
comunicare cu acesta? Reda� o scenă care să vină în sprij inul răspunsului dat de
clvs.
2 . Numiţi rrei comportamente ale educatoarei care credeţi că ar putea declanşa
hlocaje în comunicarea cu copilul dvs. ?
3 . Menţionaţi trei activităţi desÎaşurate de copilul dvs. Ia grădiniţă c u impact
deosehit asupra comunicării .
3. Rifaţi cinci dintre caracteristicile din tabelul de mai jos. care se potrivesc
mooului de comunicare al educatoarei . . . . . . . cu copiii din grupă.
5 1!
Tact pedagogic Limbaj i mpulsiv
Empatie Necomunicativ
Esentializare Neesenlializarea conlinuturi lor
Bun a.,cultător Nerăbdător
Incurajarea dialogului M onopolul dialo�ului
Cultură psiho-pedagogică Ni vel scăzut de cunoştinţe
şi de specialitate psiho-pedagogice şi de
speci alitate
}logălia l i mbaj ulu i Li mbaj sărăcăcios
* se rcl eră la cahtăplc eare îl aJută pe subIect să-şI ducă la Îndephnlre aceste obIect I ve
în parametrii necesari ;
*" se referă la defectele care-I împiedică pe subiect să-şi ducă la îndeplinire aceste
obiective În parametrii necesari ;
* * * se referă la situaţiile externe de natură a încuraja atingerea obiect ivelor;
Obiectivele evaluării:
• capacitatea educatoarei / institutorului de a colabora cu colegii/al� paneneri
educaţionali din comunitate. în vederea creşterii (sporirii) randament ului
profesional :
• e valuarea modului în care subiectul posedă cunoştinţe despre tehnicile de
comunicare si de lucru în echipă.
4. Cum rezolvari eventualele diferen[e de opinie Între dvs. şi colegi sau între dvs.
şi alţi parteneri educaţionali din comunitate?
1 . Care sunt. după părerea dvs .. aspectele pozitive şi aspe{;tele negative remarcate
În comunicarea educatoarei . . . . . . . . . cu colegii/al� parteneri din comunitate?
2. Pe o scară de la I la 10. cum apreciaţi atenţia pe care o acordă
educatoarca . . . . . . . . comunicării cu colegii/alţi parteneri din comunitate')
3. Numiţi cel pu�n un program/proiect/protocol de colaborare ini�at de
educatoarea . . . . . . . . . şi carc a avut ca rezultat . pri ntre altele. Îmbunătăţirea
comunicării cu colegii/al� parteneri din comunitate.
4. Bifaţi cinci dintre caracteristicile din tahclul de mai jos. care se potrivesc
modului de comunicare al educatoarei . . . . . . .cu colegii/alţi parteneri din
comunitatc.
60
r=--- ---------.- -.- -'--- '
Caracteristici pozitive Caracteristici neeative
Auenţă ._ _._ - --- ...
Deficiente verbale
Aexibilitate ---
Incocrentă
Expresivitate Ton necorespu nzător
Tact pedagogic Limbaj i mpulsiv
Empatie Necomunicativ
Esenţializare Neesentializarea continuturilor
Bun ascultător Nerăbdător
Incurajarea dialogului Monopolul dialo!!ului
Cultură psiho-pedagogică Nivel scăzut de cunoştinţe psiho-
şi de specialitate pedago!!ice şi de speci alitate
Bogătia limbajului Limbaj sărăcăcios
* se referă la cahtăţlle care îl aJută pe subiect să-şI ducă la îndephrure aceste obH�ctl ve
În parametrii necesari ;
** se referă la defectele care-l împiedică pe subiect să-şi ducă la îndeplinire aceste
Obiectivele evaluării:
• Urmărirea riguroLităţii ştiinţifice şi didactice a proiectelor activită�lor didactice;
• Proiectarea conţinulUrilor i nstructiv-educative în acord cu prevederile programei şi
cu nivelul grupei.
61
• Ident i ficarea necesarului de formare În scopul amel iorării sau dezvoltării
parametrilor caracteri�tici activită�ilor descrise.
..
c) .. Ia .�/iirşitul actiFitării didactice obiectil'ul vaji atills dacă . . .
5. Obiectivele activită� lor. precum şi comportamentele existente în programa preşcolară
vor li urmărite de educatoare:
II) numai În cadrul actirită.tilor comune
b) mât ÎII cadrul aC/il'iIă!ilor comulle ('{Ît şi ÎII ('([drul actirită,il(}r alnt'
c) mât În cadrul actil'ită/ilor comune câl şi În cadrul extinderilo r -
62
b) vorbire, ascultare citire şi scriere il
,
63
- În mare măsură ::: . moderat ::: . În mică măsură ::: . deloc ::: .
2. Proiectele de activitate didactică din mapa educatoarei respectă principiile şi criteriile
general-valabile de elaborare a unui proiect didactic.
- În mare măsură ::: . moderat :::: . În mică măsură ::: . deloc := .
3 . Selectează şi utilizează mijloace didactice specifice educaţiei diferenţiate.
- în mare mă.<;ură :::: . moderat C . În mică măsură :::: . deloc ::: .
4. Selectează şi confecţionează material didactic pentru activităţi didactice sau
Învăţământ preşcolar.
didactice.
Obiectivele evaluării
• Identificarea capacităţii de proiectare a evaluării copiilor;
• Evidenţierea competenţelor educatoarei / institutorului de a proiecta probele şi
itemii de evaluare. aplicare şi corectare a acestora;
• Identificarea competenţelor educatoarei / i nstitutorului de valorificare a rezultatelor
evaluării În atingerea obiectivelor procesului instructiv-educativ.
64
a) când se poate. În raport cu timpul avut la dispoziţie. având grijă să se facă
aprecieri individuale asupra reuşitelor =
b) la sfârşitul activităţii . evidenţiind. pe scurt . greşelile tipice = ;
c) cât mai curând posibi l. Începând chi ar di n debutul activităţ i i . oferi ndu-Ie
copiilor l ămuriri privind modalităţile de realizare a sarcinilor = .
5. La o verificare i ndividuală precizali copilului elementele omise În răspunsul ),ău.
făcându-1 să Înţeleagă semnificaţia calificativului primit?
a) de regulă nu _ ;
b) de multe ori. În raport cu ti mpul avut Ia di spozi ţie -- ;
c) aproape Întotdeauna - .
Interpretarea rezultatelor:
Punctaj : maxim 25 puncte. minim 1 5 puncte. Sub 1 5 puncte. se recomandă participarea
la un program dc formare În domeniul evaluării didactice.
*
. .
Puncte tarI - ),e referă l a nurumum treI calităţi ale subIectulUI Ierarhic consemnate;
activităţii .
1 . Care sunt. după părerea dvs .. aspectele pozitive şi aspectele negative remarcate
În procesul de evaluarelautoevaluare proiectat şi desfăşurat de
educatoarea . . . . . . . . . Ia grupă?
li5
2. Pe o scară de la I la 1 0. cum apreciaţi atenţia pe care o acordă
educatoarea . . . . . . .. procesului de evaluarelautoevaluare?
3. Numiţi cel puţin o activitate didactică/metodică în care educatoarea . . . . . . . . . a
prezentat mijloace şi/sau instrumente de evaluare/autoevaluare. cu scopul
îmbunătăţirii procesului de evaluare în învăţământul preşcolar.
Obiectivele evaluării:
• Identificarea capacităţii de adaptare rapidă la schimbările de natură socială prin
modificarea comportamentului de tip tradi ţional;
• Evidenţierea capacităţii cducatoarei I i nstit utorului de a-şi asuma răspunderea
pentru formarea unor tra'iături socio-morale ale copiilor. în noul context
educaţional ;
• Selectarea melOdelor noi dc organizare a activităţilor didactice curricularc şi
extracurriculare;
• Identificarea disponibilităţii de a coopera cu părinţii I comunitatea în scopul
reali7ării unui parteneriat autentic în educaţie.
1 . Dintre probleme sociale majore. care sunt cele care vă preocupă ccl mai mul t :
protecţia mediului . economia de piaţă. serviciile publice. problemele culturale. de
sănătate. etc')
3. Prezentaţi care trăsături psiho-morale trebuie formate la copiii din grupa unde la care
vă desfăşuraţi activitatea didactică?
66
7. A � avut ocazia ( formală sau informală) să lucraţi cu colegi din alte i nstituţii de
Învăţământ pe teme care angajează formarea t răsăturilor psiho - morale?
Obiectivele evaluării
6X
- În mare măsură :::: . moderat :::: . În mică ma.,ură :::: . deloc
_ .
2. Nivelul deprinderi lor practice şi tehnice dobândi te de copiii din grupă corespunde
prevederilor programei .
Obiectivele evaluării
• Manifestarea unor conduite autorellexive. c!iciente de către cadrul didactic:
• Idenri licarea a�pectelor din propria activitatea care necesită modilicări adaptative la
orientări le educaţiunale muderne:
• Integrarea şi operaţionalizarea cunoştinţelor de rip organizaţional .
2. M anifestă interes pentru programele de formare continuă. part icipând acti v la acestea
impon antă) caracteristicile necesare unei / unui educatoare / i nsti t utor pentru
învăţămâ nlul preşcol ar în vederea adaplării la schi mbările din �i�temul
edu ca ţio nal
. .iZ�d,.\E·}
Postul ______________
Compartimentul ___________
Cerinţe:
studii superioare ________
Relaţii :
a) ierarhice __________
b) funcţionale _________
c) de colaborare ________
I c . Comunicarea cu părinţii
73
Proiectează Corelarea obiectivelor cu conţinuturi le. respectând i nteresele
curriculumul copiilor
opţional
74
�i"d'dmâ."
auxiliare didactice
nece.mre
75
4. EVALUA RE - Competente e"'aluativ e
76
Planifică activităţi Planificarea activităţii metodice zilnic. ţinând cont de nevoile
metodice proprii identificate. de activităţile metodice şi de perfectionare
comunicate la nivel naţional. Ia nivel de judeVsector sau la nivel
de unitate.
ordin de serviciu etc. şi care se vor plăti pri n ore supli mentare. premii lunare. zile libere
et c. (act ivitatea. data. recompensa):
77
Capitolu l IV Activităţi suplimentare deosebite. efectuate cu înalt profesionalism şi cu
_
DIRECTOR, SALARIAT,
Data: __________
Numele şi prenumele:
Denumirea postului:
Vechimea În funcţie:
Pu nctajul postului: - maxim l OO p
- minim 61 P
Punctaj pentru acordarea calificati\'ului: 1 ()() - R6 Foarte bi ne
85 - 7 1 Bine
70 - 6 1 Satis făcălor
Perioada pentru care se efectuează enluarea
1 . COMUNICARE - Competente comunicationale - 23 P
79
de comunicare În funcţie de O
conţinutul informaţiei şi IlU
respectă particularităţile
de vârstă şi illdividuale ale
copiilor şi diversitatea
culturală a acestora
- asigură respectarea 2
obiectivelor de referillţă 2
Asigurarea respectării dillprograma preşcolară.
obiectivelor de accesibilizând informaţiile
referinţă din programa cu caracter illstructiv -
prcşcolară şi educativ ÎIl comunicarea cu
accesibilizarea copiii
informa�ilor cu - asigură respectarea
caracter instructiv - obiectivelor de referillţă
educativ în dill programa preşcolară,
comunicarea cu copiii dar IlU accesibili::.ează
Î/IIOIdeaulla illformaţiile
cu caracter illstructiv -
educati\' În comullicarea cu
copiii
- nu a.�igură re.spectarea
obiectivelor de referinţă O
dill pro!(rama preşcolară şi
IlU accesibilizează
illfonllaţiile cu caracter
illstructiv - educatii' În
comullicarea cu copiii
- selectează situaţii de 2
Selectarea situaţiilor de lucru adeîl'ate În scopul 2
lucru adecvate în c0l11parării nlesajului
scopul comparării transmis cu cel receptat de
mesajului transmis cu copil
cel receptat de copil - selectează situaţii de
lucru În scopul comparării l
mesajului transmis cu cel
receptat de copil, dar
acestea nu sunt adecvate
- nu selectează situaţii de
lucru În scopul comparării O
mesajului transmis cu cel
receptat de copil
ilO
-
stabileşte situarii de 2
comunicare care să 2
Stabilirea situa�ilor de faciliteze schimbul de
comunicare care să informaţii educalOare -
faciliteze schimbul de copil. copil - copil.
infonnaţii educatoare - cooperarea şi
copil, copil - copil. interacţionarea eficientă
cooperarea şi -
stabileşte situaţii de 1
interac�onarea comunicare care să
eficientă faciliteze schimhul de
informaţii educatoare -
ropil. dar acestea IIU
stimulează şi cooperarea.
respectiv illteracţiollarea
eficientă
- IIU stabileşte situaţii de O
comullicare care să
faciliteze schimbul de
illfonnaţii educatoare -
ropi/. copil - copil.
rooperarea şi
imeracţiollarea e.ficientă
- rolahorează cu celelalte 2
cadre didactice pemru 2
Colaborarea cu asigurarea roll1illuităţii
celelalte cadre grădilliţă-şcoală
didactice pentru - colaborează cu celelalte l
asigurarea continuităţii cadre didactice pemru
grădiniţă-şcoală asigurarea contilluităţii
grădiniţă-şcoală. dar acest
lucru se face lIumaifomlOl
-IIU colaborează cu
celelalte cadre didactice O
pell1ru asigurarea
cominuităţii grădiniţă-
şroală
!l I
Comunicarea - comunică permallellf cu 3
permanenlă cu colega colega de grupă sau cu 3
de grupă sau cu ahe alte cadre didactice care
cadre didaclice care desfăşoară activităţi la
desfăşoară activităţi la aceeaşi Krupă (opţ ionale,
aceeaşi grupă extracurriculnre) pelltru a
(opţionale. obţine informaţii relevallte
ex tracurricul are) despre e voluţia copii/or;
pentru a obţine prelucrează şi corelează
informaţii relevante illformaţiile obţill u te
despre evoluţia pentru a determina o
copiilor; prelucrarea şi apreciere obiectivă a
core1area informa�i1or copiilor
obţinute pentru a - comullică sporadic cu 2
delermina o apreciere colega de grupă sau cu
obiectivă a copiilor alte cadre didactice care
desfăşoară activităţi la
aceeaşi Krupă (opţiollale,
extracurriculare) în
scopu l obţinerii de
infomUilii relevallte despre
el'Oluţ ia copiilor;
prelucrează şi coreleaz.ă
il�formaţiile obţinute
pelltru a determina o
apreciere obiectivă a
copiilor
- comunică spOf{ulic cu 1
colega de grupă sau cu
alte cadre didanice care
desfăşoară activităţi la
aceeaşi grupă (opţionale,
extracurriculare) în
scopu l obţillerii de
informaţii relevallte despre
evoluţia copiilor; IIU
prelucrează şi nu
coreleaz.ă illformaţiile
obtinute pentru a
detemlina o apreciere
obiectivă a copiilor
- IIU comunică cu colega de O
grupă sau cu alte cadre
didactice care desfăşoară
activităţi iii aceeaşi grupă
(opţiollale.
extracurriculare) ÎIl
scopul obţillerii de
illformaţii releFallte despre
evoluţia copiilor; IlU
prelucrează şi IIU
corelează i/!fomUlţiile
obţillute pelltru a
detemlilla o apreciere
obiectivă a ropiilor
t 'omunicarea 2
permanentă cu - comullică permallellt cu 2
celelalte cadre celelalte cadre didactice
didactice pentru a pemru a identUica cele mai
identifica cele mai potrivite metode ÎIl rederea
potrivite metode în ejirielltiz-ării demersului
vederea eficientizării didactic
demersului didactic - ronlUllIcă Jporadir cu
celelalte cadre didactice.
fapt care ajută la
idemiftcarea ullor metode
pelltru ejicielltizarea
demersului didactic
In
- IIU comullică cu celelalte O
cadre didactice şi nu
idelllijică metode pelltru
ejicielllizarea demersului
didactic
1\4
ÎlIl'ăţare. alte illjon1wţii
suplimentare. dar acest
lucru se face doarfon1wl
IIU pelltru o CUIIOWjtere a
copilului din perspective O
diferite
- IIU solicită familiei date
suplimelllare despre
comportamelltul
rapilului În familie.
atitudillea faţă de
Îllvăţare. alte illfOn1wţii
suplimelltare. pelltru o
cUlloaştere a copilului
din perspective diferite
Descoperirea cauzelor 2
unor comportamente - descoperă rauzele ullor 2
nedorite la copil şi comportamellte nedorite
identi ticarea la rapil şi idellf�că
modalităţi lor de modalităţile de
soluţionare a acestora soluţionare a ace.Hora
- descoperă cauzele ullor I
comportamellte lIedorite
la copil. dar IIU idellt�fică
modalităţile de
.wluţiollare lI 11Cestora
- IIU descoperă cauzele ()
ullor comportamellte
lIedorite la rapil şi IIU
ident�fi('ă modalităţile de
soluţiollare a acestora
Indrumarea familiei 2
către surse specializate - Îlldrumă familia către 2
pentru consiliere şi surse specializate pelltru
desfăşurarea de cursuri rallsiliere şi de.�răşo(/ră
cu părinţii în beneficiul cursuri cu părillţii În
educări i şi dezvoltării hene.ficiul educării şi
copiilor (în calitate de deZl'Oltării copiilor ( În
instructor abi lital) calitate de illstructor
abilitat)
- Îlldrumă familia către
K5
surse speciali:ate pelltru
cOllsiliere, dar IIU
desfăşoară cursuri cu
părimii ÎII belleficiul
educării şi de:\'oltării
<opiilor (ÎII ralitate de
illstructor abilitat)
- IIU Îlldrumă familia O
către surse speciali:ate
pelltru <OlIsiliere şi IIU
(le.�făşoară cursuri cu
părilltii ÎII belleficiul
educării şi de:\'oltării
coviilor
116
din grupă
- cunoaşte
curriculumul
preşcolar. dar nu-I
aplică corespunzător
particularităţilor
O
colcctivului de copii
din grupă
- nu cunoaşte
curriculumul
preşcolar. iar
demersul didactic nu
respectă
particularită�ilc
colectivului de copii
din grupă
Selectarea materialelor 2
auxiliare folosite în - selectează 3
activităţile cu copii în materialele auxiliare
conformitate cu în conformitate cu
legislaţia în vigoare şi legislaţia în vigoare
utilizarea lor conform şi le utilizează
capacităţi lor de învăţare conform capacităţilor
ale copiilor de învăţare ale
copiilor I
- selectează
materialele auxiliare
în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
dar când le utilizează
nu respectă
particularităţile
colectivului de elevi
(sunt folosite În
exces, depăşesc
ni velul de înţelegere
al elevilor, sunt
utilizate neadecvat
O
etc.)
- materialele
auxil iare l ipsesc din
87
activitatea didactică,
fără a fi suplini te de
alte instrumente care
să justi fice acest fapt
Stabilirea şi ordonarea 6
coerentă şi 6
- stabileşte şi
corespunzătoare
ordonează coerent şi
colectivului de copii a
corespunzător
activităţilor: estimarea
colectivului de copii
atentă şi revizuirea
temele anuale;
periodică a bugetului de
estimează atent şi
timp alocat fiecărei teme
revede periodic
(proiect tematic) în
bugetul de timp
funcţie de interesul
alocat fiecărei teme
manifestat de copii
(proiect tematic) în
pentru aceasta şi de
funcţie de i nteresul
capacităţile lor de
manifestat de copii
învăţare
fată de aceasta sau de
c �pacităţile de
învăţare ale lor
4
- stabileşte,
ordonează şi alocă
bugetul de timp pe
teme (proiecte
tematice), ţinând cont
de nevoile copiilor 2
din grupă
- stabileşte şi alocă
bugetul de timp pe
teme, dar nu
întotdeauna în mod
realist, în funcţie de
nevoile şi i nteresul
manifestat de copii
pentru acestea ;
activită�ile nu sunt
întotdeauna corelate
pc verticală şi pc
orizontală O
KK
- planificarea
calendari�tică nu se
face pe teme şi
activităţile nu sunt
corelate pe verticală
şi pe orizontală
Elaborarea de proiecte 4
didactice pentru - elaborea:ă proiecte 4
acti vită!ile desfăşurate didactice pelltru
cu copiii. ţinând cont de activităţile desfăşurare
următoarele repere : cu copiii. !illâlld COllt de
rigoare ştiinţifică. reperele stabilite
strategii acti v- - elaborează proiecle 3
participati ve şi obiective didactice pelltru
operaţionale corect activităţile dq(ăşurate
formulate cu copiii. dar IIU
re.5peclă cerillfele cu
pril'ire la reperele
.Habilite ()
- IIU elaborează proiecte
didactice pel/tru
actil'ităţile desfăşurate
cu ropiii şi IIU respectă
cerillţele cu privire la
reperele stabilite
K9
şi umane de care materiale şi umane de care
disp une grădini la. dispune grădini!a. precum şi
precum şi a ill1eresele copiilor în
intereselor c opiilor vederea swbilirii (�fertei de
î n vederea stabilirii curriculum op,iollal
ofe rtei de - analizează resursele
curriculum opţional materiale şi umalle de care
disjJulle grădini,a. dar nu ia
ÎII calcul şi illtere sele
ropiilor ÎII vederea stabilirii
ofertei de curriculum
op!iollal o
- IIU allalizează resursele
materiale şi umane de care
dispune grădillira şi nici
illteresele copiilor În
vederea stabilirii ofertei de
curriculum OJ)ţional
Corelarea 2
obiectivelor cu - rorelează obiectivele cu 2
conţi nuturile. cOIlfinuturile. re.spectând
respectând i nteresele illtereule ropiilor
copi i lor - ('orelează obiectivele cu
con,tilluturile. dar nu
respectă illleresele copiilor
- IIU corelează obiectivele cu o
cOl/ţinuturile şi nu respectă
interesele ropiilor
Identi fi carea 2
resurselor - idenlUică resursele 2
informa�onale i/!formationale adecva re
adecvate cOlI.finuturilor stabilite ;
con�inuturilor seleerează actil'ităţi de
stabil i te ÎII1'ărare cu un caracter
Selectarea fom/{/til'
activită�ilor de - nu idem�fică Î/ltotdeauna
Învăţare cu un resursele i/!formaţiollale
caracter formativ adecvate cOllţilluturilor
stabilite. dar selectează
activităţi de Înl'ărare cu UII
caracter formatii'
- IIU idemijică resursele O
injomwriollale adecvate
90
cOl/ţil/uturilor stabilite .. I/U
selectea::.ă activităţi de
îl/văţare cu un caracter
Ion1/ativ
91
copiilor
Identificarea resurselor 2
umane şi informaţionale - idellt�fică resursele 2
adecvate conţinulUrilor umalle şi i/�formatiollale
stahilite: Selectarea aden:ate îOlI!illuturilor
activităţilor de învăţare stabilite; selectea-;.ă
cu un caracter formati v activităţi de Î/II'ăţare cu
Ull caracter Jomultiv
- nu idelltifică 1
Îlltotdeauna resursele
umane şi informaţiollale
adenate cOlI,lilluturilor
stabilite, dar selectea-;.ă
activităţi de În văţare cu
LtII caracterJonl1ativ
- IlU idelll�fică resursele O
umalle şi i/�foml(lţiollale
adenate con,linUlurilor
stabilite
93
COlII de fUIICţiile pe care
aceSTea Trebuie să le O
Îndeplinească
-
nu elaborează /
cOl�lec!ionează /
achiziţionează materia!
didaCTic, mijloace de
Înl'ăţămâIII şi auxiliare
didactice
94
activitate desfăşurată
(actiFi/(lIe În perechi,
Învăţarea prin
cooperare eTc. J, as(f{d
ÎncâT să oJere
posibilifăţi mulTiple de
{1e.�răşurare eficienTă a
aCfivifăţilor
Amenajarea unor arii de 1
!\timulare/colţuri/LOne/ - amenajetl':.ă arii de I
centre de interes în sala stimularekolţuri/:.one
de grupă. în vederea !centre de interes În
unei învăţări stimulative sala de ţ:rupă, Î//
şi eficiente I'ederea unei Î//l'ărări
stimulatil'e şi eficiellTe
- //u ame//ajea:.ă arii de o
stimularekoITuri/:.o//e
!renfre de illTeres Î//
sala de grupă, În
I'ederea unei Învărări
stimulatil'e şi eficiellTe
Valori7.area eforturilor 2
tuturor copiilor prin - l'alori:.ea:.ă eforTurile 2
expunerea lucrărilor fufuror copiilor prin
realizate. prin expu//erea lucrărilor
amenajarea cnlţului rcali:.mc, pri//
tematic al grupei atunci amenajarea coltului
când se trece la o nouă fCl1lmic al grupei afu//ci
temă. prin marcarea clÎnd se trece la o nouă
diferitelor evenimente femă, prin marcarea
(trecerea anotimpurilor. diferitelor evenimente
evenimente istorice. (trecerea
rel igioase etc. de anotimpuri lor,
importanţă naţională) el'enimente iSTOrice,
religioase etc. de
importa//ţă naţională)
- nu valori:.ea:.ă
Î//totdeaulla eforturile
fufuror copiilor prin
expunerea lucrărilor
reali-;me, prill
amellajarea coltului
tematic al grupei atullci
95
când se trece la o nouă
temă, prin marcarea
d�leritelor el'enimellte
( trecerea
anotimpuri lor,
el'ellimellte istorire,
religioase etc. de
importallţă lIaţiollală)
- IIU l'alori:ea:ă O
elorturile copiilor prill
expullerea lucrărilor
realiz.ate, prill
amenajarea colţului
tematic al grupei atullci
când se trece la o lIouă
temă, prin marcarea
d�leritelor el'enimellte
(trecerea
wlOtimpuri lor,
el'enimellte istorice,
religioase etc. de
importantă natiollală)
Implicarea părinlilor În 2
luarea deciziilor privind - implică părill!ii În 2
amenajarea spali ului luarea deciziilor
educaţional În beneficiul pril"illd amenajarea
copi ilor spaţiului educaţiOllll1 ÎII
belleficiul copiilor
- IIU implică
Întotdeaulla părinţii În
luarea deciziilor
privilld amenajarea
.�paţiului educaţiollal ÎII
belleficiul copiilor
- IIU implică părinţii ÎII O
luarea deciz.iilor
pril'illd amenajarea
spaţiului educaţional În
beneficiul copiilor
96
perjormanţd perjornumţd nuzxim autoevaluare acordat
Conducerea activităţilor 2
desfăşurate cu copi i i în - COliduce actil'ităţile 2
conformit ate cu desfăşurare cu copiii În
proiectul/schi ţa de rOllformitare ru
proiect stabilit(ă) proiectul/schiţa de
"roiert stahilit(ă)
- nu COliduce rollle 1
artivităţile desfăşurate
cu copiii În con!onllilllte
cu proiertullschiţa de
proiect stabilit(ă) şi nu
motivea�ă
psihopedagogir arest O
fapt
- nu rolldure artil'ităţile
desfăşurate cu ropiii ÎII
rO/�/ormitate cu
proiertul/schiţa de
proiect ,�tahilit(ă)
(:rearea de situaţii noi în 2
vederea apl i cări i - creea�ă situaţii 1I0i ÎII 2
cunoştinţelor ş i ,'ederea aplicării
depri nderilor însuşite de cUlloştill,telor şi
copii deprillderilor Însuşite de
ropii
- nu ('reea�ă I
Întotdeau/la ,�ilUaţii /loi
Î/I I 'ede rea aplicării
runoştin!elor şi
deprillderilor Î/lsuşire de
copii O
- /lU creează siruatii /loi
Î/I vederea aplicării
cU/loşrinţelor şi
deprinderilor Însuşire de
ropii
Stimularea copiilor în 2
vederea participării - sr;nlulează copiii În 2
acestora la propria lor Federea participării
formare şi dezvoltare aceSTOra la propria lor
fonllare şi de�voltare
- nu srimulează
'17
ÎlI10tdeauna copiii În
vederea participării
acestora la propria lor
!omwre şi de:;voltare
- nu stimulea:;ă copiii În O
vederea /JarllrljJării
ace stora la propria lor
formare şi de:;voltare
Indi vidualizarea 2
activită!ii cu copiii - il/{!il'iduali:;ea:;ă 2
aerivitatea c u copiii
- nu individualhea:;ă I
Întotdeauna activitatea
cu copiii
- nu individuali:;ea:;ă O
activitatea cu copiii
Verificarea. în 2
permanenţă. a stării - l'erijică pemulIlem 2
:-.paţiului grupei starea spaţiului grupei
(mobilier. echipamente (mobilier, echipameme
etc.). a materialelor etc. ), a marerialelor
puse la dispozitia puse la dispo:;itia
91\
copiilor cu prilejul copiilor cu prilejul
.
aClivilă,ilor inslrucliv aCTi\'itătilor instructiv
educative planificate. În educative plan(ficate. În
veuerea prevenirii unor \'ederea prevenirii unor
accideme sau accideme sau
evenimente neprevăzute evenimente neprevăzute
- rerifică uneori starea
spaţiului grupei
(mobilier. echipamellte
etc, ). a materialelor
puse 10 dispoziţia
ropiilor eu prilejul
activită,tilor instructiv
educative plal/(ficate. În
vederea prevenirii unor
accidente sau
evenimente neprevăzute
- nu ver(fică starea O
spatiului grupei
(mobilier. echipamellte
etc, ). (1 marerialelor
pllse la dispoziţia
ropiilor eu prilejul
aCTivitătilor instructil'
educative planUicate. În
vederea prevenirii unor
accidel/te sau
el'enimel1le neprel'ăzute
99
de evaluare. adecvate altemative de evaluare,
atât conţi n utului cât şi
. adecvate atât
obi ect i ve l or propuse conţinutului, cât şi
obiectivelor propuse
- elaborează instrumellfe 2
altemative de eFaluare,
dar acestea nu
rorespund ru ronţinutul
sau cu obiectivele
propuse O
nu elaboreaz.ă
illstrumellfe altematil'e
de evaluare
HXl
performanţelor acestora performallţe/or acestora
- Îllregistrează. �portiliic l
şi fără cOllsistenţă. În
caietul de obsenaţii
asupra copiilor
aprecierea
peiformanţelor acestora
- nu Î/lregistrează' În O
caietul de obsenaţii
asupra copiilor
aprecierea
peI!omIGll!elor acestora
Consemnarea, cu 2
responsabilitate. în fişa - cOIl.�enlllează Î/l fişa 2
psihopedagogică a psihopedagogică a
copilului, a unor date copilului. cu
relevante despre responsabilitate. date
dezvoltarea acestuia la relevallIe despre
�fârşitul preşcolarităţii. dezvoltarea acestuia la
pentru a oferi familiei şi sflirşitul preşcolarităţii.
învăţătorului oferind familiei şi
informaţiile necesare Îllvăţătorului
infomlllţiile necesare
- consemllează În .fişa l
psihopedagogică a
copilului date. IIU
Întotdeaulla cO/lsistellle,
despre deZl'oltarea
acestuia la .�rârşitul
preşco/(lrităţii
- IIU cOllsemllează În O
.fişa psihopedagogică a
copiluilli. cu
respollsabilitate. date
relel'allle despre
dezvoltarea acestuia la
sfârşitul preşcolaritării
Revizuirea periodică a 2
planificării - revizuieşte periodic 2
calendaristice sau plan!ficarea
săptămânale şi ajustarea calendaristică sau
acestora ţinând cont de săptămânală şi le
rezultatele evaluărilor ajustează rillâlld COlii de
101
iniţiale. continue sau rezultatele evaluărilor
sumalive iniţiale, eominue sau
sumative
- revizuieşte uneori I
plmlificarea
ralendaristiră sau
săptămânală, dar nu le
ajustează ÎI; funrţie de
rezultatele evaluărilor
iniţiale. rontinue sau
sumative
- IIU revizuieşte periodir O
planificarea
calendaristică sau
săptănllÎnală şi nu le
ajustează ţinând com de
rezultatele evaluărilor
ini,iale. continue sau
sumatil'e
Identificarea măsurilor 3
ameliorative pentru identţ{i,ă măsurile
- 3
copiii cu dificultăţi de amelioratil'e pentru
învăţare şi a măsurilor copiii cu dţ{icultăţi de
de dezvoltare pentru Învăţare şi măsuri de
copiii cu pcrforman�c dezvoltare pemru copiii
'u perfomwnţe
- nu idemifi,ă 2
Întotdeauna măsurile
amelioratil'e p0IrIVlle
pemru copiii 'u
dţ{irultă/i de Învăţare şi
măsurile de dezvoltare
pentru ropiii ru
perfomlllllre O
- nu idelllifică măsurile
amelioratil'e pe1lfru
copiii cu dţficultăţi de
Învăţare şi măsurile de
dezvoltare pentru ropiii
cu perfomumţe
1 02
5. DEZVOLTARE PROFESIONALĂ - Competente de deZ\'oltare - 9 P
Manifcstarca
obiectivităţii în - manifestă oIJie('til'itare
autocvaluarc În autoerllluare
- nu man�reslă ()
obiecliritate În
autoe\ 'aluare
Plani ficarea activităţii 2
mctodice zilnic. ţinând - planifică aCliritalea 2
cont dc ncvoile proprii melOdică �ilnic. ,Ii1llÎ/Il1
identi ficate. ele conl de neFoile proprii
activită!ile metodice şi ide/llijicare şi de
de perfeqionare aClil'ilăţile metodice şi
comunicate la nivcl de perfecţionare
na!ionaL la nivel de comunicare la /lil'el
jude!1sector sau l a nivel 1I0rional, 10 /liFei de
de unitate jude!/sector sau la /IiI-el
de U/lilate
- p/{mifică aClil'itatea
metodică sporadic,
tinlÎnd COlII uneori de
103
lIel'oile proprii
idellfiJicme şi de
actil'ităţile metodice şi
de perfecţionare
comunicate la nivel
lIaţiollal, la lIil'el de O
judeţ/sector sau la lIivel
de uni/(Ile
- nu plan!fică actiritatea
melOdică zilnic şi nu ,ilie
COIIf de nevoile proprii
idelltij;rate, de
actil'itiiţile metodia şi
de perfecţionare
comunicate la nivel
naţional, la lIil'el de
judeţ/sector sau la lIire!
de unitate
1 04
didactică. a infonnaţiilor - aplică În activitatea 2
obţinute în cadrul didactică infomlllţiile
întâlnirilor metodice. a obţinute În cadrul
cursurilor de formare sau În,âlnirilor merodice, a
prin studiu individual cursurilor de formare
.wu prin studiu l
indil'idual
- nu aplică Î/lIOideauna
În activitatea didactică
informaţiile obţinute În
cadrul ÎllIâlnirilor
melOdice, a cursurilor O
de formare sau prin
studiu individual
- nu aplică În
activitatea didactică
i,!flJr/lIaţiile obţinute În
cadrul ÎllIâlnirilor
melOdice, a cursurilor
de formare sau prin
studiu individual
Grupa ______
Tema _______
3. Tonul
4. Cunoştinţe de specialitate
II. PLANIFICAREA
ACTIVITĂ ŢII
5. Cl aritatea obiecti velor
III. DESFĂŞURAREA
ACTIVITĂ ŢII
10. Folosi rea materialului didatic şi
a auxiliarelor didactice
1 1 .Tehnici pentru întrebări şi
răspunsuri
1 06
1 2.Claritatea explicaţiilor şi a
instructiunilor
1 3.Ritmul şi Încadrarea În timp
1 4. Realizarea obiectivelor
1 5. Respectarea metodicii predării
speci fice activităţii desfăşurate
Data :
Evaluator :
Calităţi personale şi profesionale
10 9 8 7 4
Gradul de Edul'atoarl:a Bun mooel OI: Bun model o.: Mooel o.: Nu of.:rd un
stă pânire a oferă un model stapânirl: a stăpânire a limbă oestul model oe
limbii I:Xl'e1ent OI: limbii. pronuntie limbii. pronunti.: oe bun; îns uşire a
stăpânire a clară. exprimare clară. cu greşeli greşeli limbii:
Acuratetea şi
limbii. vorbeşte corectă şi minore de repetate de foloseşte un
fluenta;
coreCI şi fluent. tluentll . de cele exprimare. pronuntie şi limbaj
Adapt3.I·ea îşi poate adapta mai multe ori foloseşte limba gramaticale; inadecvat. greu
limbii la nivelul adaptea7A adecvat. capabi 1 de a- de înteles
nivelul exprimării la nivelul sesizează şi adapta pentru copii.
copiilor. nevoile de exprimării la nevoile copiilor. nivell!l uneori incorect.
înteIeg.ere ale nevoile dar nu se poate exprimării la incapabilă de a-
copiilor. copiiilor. adapta totdeauna nevoile şi adapta
acestora. copiilor exprimarea la
numai dacă nevoile
este copiilor.
aten\ională în
prealabil.
] (lM
Contact bună. apartin bună. nonverbală non verbală copii: lipsa
vizual . aceluia�i grup adecvată . satisfăl·ătoare. contal· tului
de lunu: vizual : limbaj ul
l'omunkare corpului -
nonverba lă confuz.
excelentă.
Planificarea activităţii
10 9 8 7 4
Claritatea şi Formu larea unor Obiective clare şi Scopuri realiste In general. Scopuri şi
acurateţea obiel· tive realiste: �i obiective sl"Opurile şi obiel· tive
obiectivelor specifice clare şi obiel· tive realizabile: obiectivele Îi nerea li, te.
realislc : relevante şi m odul de sunt clare: nel'oncordante:
selectarea unor rea lizabile : verificare a modalitatea de idei. c:ritcrii
criterii clare de modalităti clare realizării verificare a neclare de
verificare a de verificare a obiectivelor În realizării veri ficarea
realizării realizări i general clar. obiectivelor - atingerii
obiectivelor. obiectivelor relativ clară. obiectivelor.
1 09
- a locului şi cunoaşte locul şi educational şi cu sistemul educational şi c UITiculum.
a rolului rolul t·ategoriei loc·ul �i rolul eUu.:ational �i de de s pre rolul �i pret·um �i
.:ategoriei de de at·tivil3le în t·ategoriei de a plasa coret·t locul modalitălile de
at·tivil3te în t·urrlt-ulum. a.:ti vi tate în t·ategoria de categoriei de wrelare in tra- �i
curTi.:ulum: precum şi currit"ulum. De activitate în at·tivitate în interdisciplinară
modaliLălile de asemenea. t·urricul um. curr it· ulum. a wntinut urilor
-modalitătilor
corelare intra- şi educatoarea e Educatoarea precum şi
de corelare
interdisciplinară famil i ari7.ată cu conştienti7.ea7.ă despre
intra- şi
a conţinuturi lor. modalităţile de faptul că sunt modalităţile de
interdist·ipli-
corelare intra- şi necesare corelări corelare intra-
nară a
interdisciplinară intra- şi şi interdiscipli-
continuturilor
a continuturiloL interdiscipli nare nară a
ale continuturiloL
continuturilor.
Destlşurarea acth'itlţii
10 9 8 7 4
I lO
Între modalităti de lucru variat.:: lucru variate : modul ui de ed ucatoan:a
ill"tivi lii ti le lunu ni d evii ed ucatoan: a nu educatoarea n u lunu: uneori intervine
front a It:/i ndi \' ( frontal. grup .:,tt: figura t:s te figura monopo liLt:ază inoportun În
iduale/p;: dc.) dominantă în duminanlii în ora inutil. ill"t ivităIih: pc
percdli/dc d asii �i oferă d a,ă �i oferă tutu�i oferii grupe ,au
Educatoarea se
grup: l"Opiilur supUrl copiilur suport informatii �i perechi: nu
mentine în planul
l i ngvist ic şi l ingvistic aj UlOT oferă
V mi.: tillea al 2 - lea şi oferă
şansa de a exersa adecvat. l ingvi stic la i n fonnatia. nu
activiliitilor / aj utor l ingvist ic
şi a - şi de7.vol la i n fonnatii şi c.:rere şi copiii oferi'i sup0r!u I
tchnil· ilor: elil·i enl.
depri nderi le . şan,a de a .:xersa au ocazia de a- l ingvi st ic
informati a
Raportul intre limoa şi a-şi şi exersa limoa necesar :
necesară şi şansa
cât vorbeşte dezvolta şi să - şi vorheşte inutil .
maximă copii lor
educatoiU"t:a deprinderi le. dezvolte monopolizează
de a folosi limba
şi cât deprinderile. ora şi nu o/i:ră
şi de a-şi
vorbc�te ocazii suficiente
dezvol ta
l"Opilul: pentru
depri nderi le.
exersarea limoii
Dezvoltarea!
şi dezvoltarea
integrarea :
deprinderiloL
Deprinderi le.
Folosirea Materialele , unt Ma terialt:lt: sunt B una folo , ire il Ma terialele Materiakle
materialelor folosite ade,·vill. folu, itc ma teri ale lor oi ne s unt folosi te. folosite
didal-tice l"lJlnpell:n1. cor,:spullLător. l·orclall: cu dar nu la inadc,· val.
eficienl. cu competent şi scopul potentialul lor i neficient.
sigurantă, eficient, uşurând act ivitălilor. maxim: ele nu creind confuzii
creator: ele Învălarea. UŞurCilZă în mintea
uşurează î ntotdeau na copiilor: ele mai
învătarea în mod învălarea şi nu m ul t di strag
evident. SUJll atentia de la
intotdeauna scopul
corelate cu activitătilor :
scopul materialele
activităti lor . sărace sau
inexis tente.
III
greşelilor crearea unor unui limbaj folosire firească illLlucă o corectează
situatii reale de firesc: în general a limbii: încean:u folosire inadecvat �i
viată care să �t ie l'ând să să l'orecteze firească a ignoră gre�l ile.
dett!rmine o ignore �i dind să s istematic l i mbii; n u �tie l'orecteaw peste
folosire adecvată cor':l·t.:ze grqelilc. fără în totdeauna măsură sau
a limbii: ştie l'U grqelik: însă a a buza: când să ignore intr-o manieră
precizie când să tehnicile de copiii nu se simt şi când să j igni toare .
ignore şi când să corectare sunt j i gniti de corecteze
corecte7.e dil"iente şi corectură . greşe l i l e :
greşel i le: folositoare uneOl; aceasta
foloseşte cu tact pentru copi i . se face fiirii
strategii \"ariate tact.
de semnalare. prlwocând
identificare şi in u'eruperea
corectare a răspuns ului .
greşel i lor :
corectarea
greşelilor este
perl'eputăde
l"Opii ca un
sprij i n.
1 12
pentru a încuraja: copiilor. afectează negativ copii. notele sunt
ar� cri t�rii atmo�f�ra c.Iin p�n:epuw c.I�
solic.lt:. (Orel·lt: �i da�ă. wpii c3
sistcmatil"� c.I� n�c.Ir�pt�.
evaluare;
încurajează
copii i ,;ă-şi
�valueze propria
performanl1i.
lU 7 4
Capacitatea Ec.lucatoarea e Educatoarea e Educatoarea Ed ucatoarea Educatoarea nu
de capabila de a se capabila in trebuie are unele conştientizează
autoevaluare autoevalua şi de a g.e neral să atentonata asupra dificultăţi În propriile sale
evalua prestatia rellecteze asupra necesitătii auto- evaluarea calităti şi
-evaluarea
colegilor: este pe prestatiei proprii. reflecţiei şi prestaiei defecte;
colegilor;
deplin cooperanta prel'wIl şi asupra autoevaluării. proprii şi a reactionează
-de a în procesul de prestatiei precwIl şi a colegilor: este negativ la
răspunde la evaluare: colegilor. este evaluării în general evaluarea de
feed-back. s ugerează căi de coopcranta în colegilor: în l'oopcranta în către ceilalti :
îmbunăLă\.ire a c.I iscutarea orei : genera l c.Ii Sl'utarea incapabila să
prestaliei este capabila să coopera nta în activitatii. dar sugereze căi de
didactice. este facă sugestii d iscu tarea nu e îmbunătăţire;
noncritica şi realiste pentru activitatii; gata întotdeauna este adeseori
răspunde îmbunătătirea să accepte şi să capabil a să critica.
constructiv la prestaţiei didac- ofere sugestii nfere sugestii
leed-back. tice. este pentru sau allernative:
noncritica şi în îmbunătăţirea uneori e
general răspunde prestatiei refractara la
constructiv la didactice. sugestii.
feed-back.
113
3. DOCUMENTELE ŞCOLARE
3.1. REGISTRUL PENTRU INSCRIEREA CO:PDLOR IN
GRĂDINIŢĂ .
Taw lvlama
Locul de muncă Telefon !!radi lega l zai
I
nila
( Tu/ore) (TulOrc)
NORME DE COMPLETARE
Î n urma selecţiei dosarelor, conform preci 7.ărilor din art.35 din Regulamentul de
organizare şi funcţionare a Învăţământului preşcolar. directorul trece la înscrierea
copiilor În prezentul registru. completând numele şi prenumele copiilor. În ordine
aLfabetică. precum şi alte date necesare pentru buna desfăşurare a activităţii .
I .a epui l.area pagi nilor din registru. directorul face În scris precizarea:
..Prezentul registru conţine . . . pagini". semnează şi aplică ştampila unităţii .
1 15
I
3� CATALOGUL GRUPEI
Educatoarea grupei înscrie. Ia începutul anului şcolar. numele şi prenumele copi ilor. în
ordine alfabetică. conform reparti zări i efectuate de conducerea unităţi i . pe baza
registrului de înscriere.
Copiii înscrişi în grădi niţă pc parcursul anului şcolar sunt trecuţi În catalog În ordinea
prezentării lor la grupă. cu menţiunea "Prezentat la data . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . şi cu
semnătura educatoarei . Pentru copiii care nu mai frecventea7.ă grădi ni !a !-le
menţionează: .. Retras la data de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " şi se va semna educatoarea
grupei. Aceste menţiuni se operea7.ă În ruhrica .. Numele şi prenumele " .
Educatoarea face zilnic apelul copiilor ş i notează ahsen!ele c u cifre care indică ziua în
coloana corespunzătoare luni i . De asemenea. educatoarea consemnează zilnic. în
centralizator. numărul copiilor prezenţi. în rubrica ce indică luna şi ziua respectivă.
Educatoarea primeşte catalogul la începutul anului şcolar şi are ohligaţia să-I predea
direcţi unii la sfârşitul anului şcolar pentru a fi păstrat la arhivă. potri vit reglementărilor
în vigoare .
3.3 .FIŞE DE EVALUARE A COPll..UUJI PREŞCOLAR
•
Numele şi prenumele :
Data naşterii :
Educatoare:
An şcolar:
Absenţe
Educarea limbajului
Inţelege şi utilizeaza corect semnificaţiile structurilor verbale
Activitati matematice
Cunoasterea mediului
1 t8
Efectuează operaţii �impk de lucru ( mototolire. rupere. tăiere a
hârti e i . Iipire. Îndoire a hârt iei/sârme i . Înşirare a mărgeklor pe
aţă/�ârmă. ră.� ucire fire text i le. Înnodare ete . )
I
Cunoaşte numele ţării de origine şi al lllcali tăţii natale. precum I
Is i domiciliul I
Face distinc�a Între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare I
I
ActivitAti artistico-plastice
1 19
A!',cultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi
u ni versale. corespu nzătoare vârstei şi preocupărilor sal e
Rec u noaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi
uni versale. corespunzătoare vârstei ş i preocupări lor sale
I
Educape fizici
Respectă regulile jocurilor de mişcare sau ale j ocu ril or sport ive
în care este i mplic at
Educatoare, Director,
Data:
3.3.2. FIŞĂ DE EV ALUARE - NIVEL DE VARSTA (5 · 6 / 7 ani )
Numele şi prenumele :
Data naşterii:
Educatoare:
An şcolar:
Legendă: A= coll1ponall1c nt at i ns
D= cOll1ponament În de/volt are
Semestrul Semestrul
A bsenţe
Educarea limbajului
Inţelege şi ut i l i zeaza corect semn i ficaţiile structurilor verhale
Se exprima corect din punct de vedere fonetic. lexical şi
sintactic
Activitati matematice
C1a�ifică si ordoneaza \lbiecte după criteriul culori i . formei.
marimi i . gros i mi i . lung i mi i
1 22
Identi tică valoarea monedelor curente şi a hancnotelor mai des
utiliLate
1 23
Manifestă Încredere. sinceritate. curaj În raport cu sine şi cu
ceilalti
Cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale. precum
şi domicil iul
. . . .
. . .; . :
.
1 24
Recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi
universale, corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale
Educatie fiziel
Educatoare, D irector,
Data:
. , -' '
, ' '
. :�
Cont urarea unui profil al copi lului de 6/7 ani la finalizarea învăţământului preşcolar
reprezimă un exerci ţiu de explicitare a finalităţilor privind educaţia formală a copi lului
sub forma unor compon amente ce traversează domeniile dezvoltării cognitive. sociale.
emoţionale. De asemenea. el reprezintă un portret i ntegrator dezirabil ce pune bazele
unui de mers educa�ional bazat pe promovarea valorilor specifice unei societati
democratice.
Aceste valori trebuie promovate de întregul sistem de educaţie. În acest comext. este
necesar ca ele să fie explicitate încă de l a imrarea copi lului În sistemul formal de
educaţie. pemru ca ul terior ele să reprezinte un permanent reper. pe parcursul tuturor
ciclurilor de şcolari zare şi să orienteze demersul educaţional . asigurându-i continuitate
şi coerenţă.
Dacă prima variabilă reprezimă repenoriul condi ţiilor de care trebuie să ţinem seama în
proiectarea învăţării . cea de-a doua reprezintă un i n strument pemru atingerea
fi nalităţilor propuse. Altfel spus. în funcţie de ceea ce permit parametrii unei dezvoltări
normale a copilului la aceasta vârstă. vom dezvolta şi aplica un curriculum care să
corespundă profilului de copil pe care l -am construit.
Fiecare di ntre valorile enumerate mai jos. În fu ncţie de specificul fiecărei perioade de
vârstă. are forme de exprimare diferite şi un grad de complexitate din ce în ce mai
crescut. Ele. însă. trebuie să constituie un element de continuitate şi coerenţă în
oriemarea şi proiectarea procesului educaţional de-a l u ngul carierei de elev a fiecărui
copil .
1 26
COMPORTAMENTE VALORI COM PORT AM ENTE
DEZIRABILE ALE COM PORTAM ENTE DEZIRABILE ALE
PĂ RINTEUJI DEZIRABILE ALE EDUCA TOA REI
COPILULIJI
1 27
loenegociilZ,l: desfăşurarea unui joc ;
- nonnde de convietuire - man i lestă spirit de echipă şi DlSCIJTĂ CI )
sociala in colectiv. in colaborează cu ceilalţi la COPIIIIPREZINTĂ :
soci.:tate si apr.:ciaza (lKa realizarea unei Ul"livităti În
copilul face acelasi lucru. comun ; . despre diferentele dintre ei. despre
acceptă şi. Ia nindul lui. oferil uniL'itatea fiedin:i persoane. despre
sprijin ,'dorlati L'opii peIllru a faptul rfl. de ş i ,unh:m toti. inu'-un
SPRIJ[NĂ rl.!lI�i : fl!l asemenea. suntem difl!riti (fa,'1!
EDlJCATOAREA: - I!ste rcc.:ptiv la apd la imagini. tl!xtl!. perSl'anl!
idei le/experientcle altor copii; re,ursil):
- formând si excrs;ind este dornic s.'i -�i Împărtăşească - despre orice wntliet apărut între
d.:prind':I1k .:km.:ntar.:. d.: proprii k .:xperi':I1le. doi "okgi �i. Împr.:unii ni .:i.
haza. sau insusite d.: copil la găseşte �olutii de rezolvare a
gradinita; conJlictului (cât mai multe şi mai
- paI1icipând activ la Tolerantă variate);
unele despre comportamentul lor in
activitati propus.: de acceptă d i ferentele intre copii ; difel1tc situatii date ;
educatnare. alături de copii; ascultă. respectă şi acceptă o de�pre coI1Secinlcle poziti\'e şi
- sugenind teme de studiu părere dilerită de a lui ; negative ale actelor lor de
in grup si cooperâllli cu . ştie să aştepte intr-o ,ituatie care comportament ;
copilul si educatoarea la cere acest lucru ; . o scrie de texte literare ( l irice sau
realizarea acestora. - respectă normele de convietuire epice) În car.: este vorba despre
socială : reguli. despre drepturi şi Îndatoriri.
. optează pentru un ,'omportamcnt d espn:
adaptat lil o situiltie datil ; re'ponsahilită\i etc
- manifestă Ilexihilitilte În
ahordar..:a şi r.:wlvar.:a situiltiilor.
ST AR ILEŞn: ŞI A TRl 8 t J 1 E :
1 21\
experiente complet noi cop ilului sau de uz personal ;
ascultă părerea unei alte - cu luarea deciziilor in comun ,
persoane şi îşi asumă varianta
propusă de aceasta
Responsabilitate
Autonomie-independentă
1 29
4. PROIECTARE DIDACTICĂ
4.1. CURRICULUM PENTRU COPIII SUB 3 ANI
PLAN DE Î NVĂŢĂ M Â NT
NIVEL ANTEPREŞCOLAR
1. J()curi 2 4 6
II. Activităţi arfi,\,tice şi de 1 2 2
îndemânare
I II. Activităţi de muzică şi de 1 2 3
mişcare
IV. Activităţi de creaţie şi de 1 3 4
comunicare
V. I 2 3
!\{'til'ităti de ('U//Oaştere
VI. Acti�'ităţi în aer liber 3 4 6
Total acti vităţi / săptămână <) 17 24
Notă:
1]1
III. 1. î NVĂ ŢARE
Educatoarea va obsen 'a copiii În Timpul aerÎl'iTăţilor şi Îşi l'a planijica temele.
conţinUfurile şi straref(iile Î/I flJll cţie de obsen'aţiile făcute.
Educatoarea se l'a asigura că exiSTă Î/l clasă. pemru copiii care Încă /lU merg,
câtel'a r({!turi joase sau alre suporturi (sufuiciem de stabile) care să le ofere
copiilor posibiliwtea de a se agă/{/ de ele şi de a se ridica.
Educatoarea l'a avea Î/I I'edere faptul că este foarte imporTa/lt pellTru copil să i se
l'Orbească şi l'a aeea aSţfel de situ{/fii de Î/lI'ăţare l'Orbi/ld cu el despre
el'e/limemele di/l timpul �ilei la care el este luat pârraş, spu/llÎndu-i poe-;:ii, pol'eşti,
citi/ldu-i, câmându - i, arătându-i diferite obiecte şi discutând cu el despre ele etc.
1 32
Educmoarea l'a avea Î/I Federe să le asigure copiilor posibiliuuell de a alege.
I1s�re!, ea l"(I pregăti pe/ltru aetil'itări mmeriale Farime şi Î/ltr-ll/l /lumăr ce! puti/l
duhlu tln'tÎt /lumărul copiilor (exemplu: coli de htÎrtie Î/I jârme şi culori d!f"erite,
tempera dilumă sau tempera şi guaşe Î/I tuburi, creioa/le rolorate sau creioa/le
ceracolor etc. ).
1. J ocul
Copilul \'a Învăţa să se joace şi să împartă cu ceilalţi, precum şi să-şi asume un rol
Copiii vor Îllvăţa să aşeze şi �'ă grupeze diferite materiale şi jucării .\pecijice
acestei categorii de activitate (jowl) după criteriile: formă, culoare (o culoare din
două), mărime (mare-mic).
Până la l
an I I I I I I
De la 1 la 2
ani
De la 2 1a 3
ani
1.'4
Educatoarea va stimula ş; încuraja copii; sd utilizeze corect instrumentele de
lucru �peciJice activitdţilor de desen, picturd, modelaj (creion, pensuld, carioca,
cretă, ceracolor, plastilind/lut/cocă etc.) în vederea exprimării libere a ideilor şi
sentimentelor proprii (fie chiar şi prin mâZf(ălituri).
Copiii vor învăţa să aplice culoarea pe suprafere date ,\'au libere apelând la
instrumente �pecijice artelor plastice, cum ar fi pensula, !}'au la diferite alte
accesorii şi obiecte din mediul apropiat (buretele, ghemotocul de hârtie, ghemui
de aţă" periura de dinţi, degetul etc.).
Copiii vor învăţa sd pregmeascd materialul pentru modelat (lut, plastilind, cocă)
prin frământare, rupere şi, totodată, .Iiă îl modeleze prin mişcarea tramlatorie a
palmelor faţd de planşetd, împreunarea capetelor prin lipire, prin adâncire,
apăsare, mişcare circulară şi aplatizare.
Copiii vor li în vdţa �'ă ordoneze jucăriile şi obiectele din ambient, ,Ii ă îngrijească
plante şi animale de casă, să execute operaţii de curdrenie (ştenul prafului,
spălatul şi ştersul va.\'elor etc.), să spele fructele şi legumele şi să participe la
prepararea unor salate cu acestea, sd participe la aranjarea şi servirea mesei,
dezvoltându-şi ,lipiritul de ordine şi de curăţenie.
I Vi
copilului să-şi exprime părerea de!.pre ceea ce aude şi simte, cu cuvintele proprii,
contribuind astfel la dezvoltarea personalităţii individuale a copilului şi la
dezvoltarea creativităţii). De a,\emenea, educatoarea le va sugera o mişcare şi îi
va ajuta pe copii să o asocieze cu un cântec/fragment muzical cunoscut.
Pentru copiii peste doi ani educatoarea va pune la dispoziţia acestora discuri,
casete audio, C1J-uri, casete I'ideo cu cântece (fragmente muzicale) adecvate
vârstei şi îi va încuroJa pe copii să le asculte singuri atunci când doresc
(educatoarea l'a permite copiilor ca, în mod organizat, aceştia !.'ă folosească
mijloacele audio meţionate).
Copiii vor învăţa cântece, jocuri muzicale (de recunoaştere sau imitare a unor
sunete) şi jocuri cu text şi cânt (miş(·are sugerată de text şi asociată cu
interpretarea cântecului) şi vor fi încurajaţi ,\'ă le interpreteze împreună cu
educatoarea, cu ceilaţi copii sau singuri.
Copiii vor fi fami1iarizaţi cu reguli de cânt vocal, urmărind adoptarea unei poziţii
corecte şi disciplina în cânt (nu ţipăm când cântăm, nu facem gălăgie, cântăm
toţi odată), şi vorfi încurajaţi să le re!!Jpecte.
Copiii vor fi familiarizaţi cu disciplina în audiţia muzicală (Să asculte în linişte).
Educatoarea va alterna audiţia cu explicaţia acesteia, urmărind menţinerea
interesului copilului pentru acest tip de activitate şi evitând durata prelungită a
unei audiţii.
Educatoarea l'a depista copiii dotaţi artistic şi îi l'a încuraja şi ajuta, În acelaşi
timp, !.'ă ,\'e manife,\"te (.\'ă îşi compună propriile câlltecek, !.'ă şi k înregistreze etc).
Cântece Audiţii
Grădiniţa - dfc. (din folclorul copiilor) Anotimpurile - AVi valdi
Hu!a hUla - dfc. Simfonia jucăriilor - L. MozaJ1
Împreună să jucăm - dfc. Mica serenadă W. MOZaJ1
-
Până la 1
an I I I I I I
De la 1 1a 2
ani
De l a 2 1a 3
ani
1 3!1
Copilul va Învăţa să Înţeleagă şi să transmită intenţii, gânduri, semnificaţii,
sentimente cu ajutorul limbajului
Pentru cei mai mici, pentru sugaT! In �pecial, educatoarea va observa dacă
aceştia Îşi Întorc capul după ea atunci când o aud că le vorbeşte, Îşi va apopia
fa(a foarte mult de ei pentru a o vedea când le vorbeşte şi le va permite ca ei să îi
alingă buzele şi faţa cu degetele.
Educaloarea le va citi copiilor, de cât mai multe ori pe zi, modelându-şi vocea şi
folosind cărţi colorate, cu o ilustraţie simplă. Ea va orienta cartea de.\'chi�'ă către
copil, ajutându-l să Înţeleagă că este vorba de o succesiune de acţiuni, că e!J'te o
legătură intrim'ecă Între imagine şi text etc.
Pentru copiii pe�'te doi ani educatoarea va aduce În grupă cărţi cu o acţiune
simplă, previzibilă ori povestioare scurte cu repetiţie (fie un cuvânt se repetă
sistemalic de mai multe ori, fie o rimă revine de fiecare dată când personajul
Începe o nouă acţiune etc.) şi îi va încuraja copiii să i le "citească" şi ei sau să le
"citească" ei s'inguri atunci când doresc. A cestea pot fi cărţi tematice: despre
culori, despre fructe, despre animale, despre familie etc.
1 39
Copiii vor fi Încuraja'; să Îşi aleagă imagini, să "citea�'că" imagini, să le asocieze
pe haza unor criterii date (cu iamginea asemenea, cu umhra imaginii, cu partea
care lipseşte etc.), să spună poveşti despre ohiectele/fiinţele din imagini etc.
Copiii de pe,�te doi ani, În mă,\'ura În care ei o doresc, vor fi Încuraja'; şi ajuta'; ,"ă
Îşi facă propriile căr,;, să Îşi "scrie " singuri, În felul lor, reţete, allull",ri, serimri,
felicitări, etichete etc.
Copiii vor Învăţa să di.�tingă .\"Unetul inirial al unui cuvânt şi vor fi ,\·timula';, În
md!.'ura În care interesul /oI' pentru Iimhajul seri�' e!.'te vddit, sd coreleze sunetul
iniţial al numelui unui(ei} ohiect/fenomen/fiin(e ilustrateă) pe un jeton cu litera
corespunz.ătoare. Copiii vor fi Îm'uraja,; să meargd fU degetul pe conturul literei
respective şi �'d discute de!.pre aceasta.
5. ActivitAţi de cunoaştere
1 40
Copilul ,'a învăţa despre lumea care-I înconjoară şi va fi stimulat şi sprijinit să o
expl oreze şi să experimenteze lucruri, acţiuni şi fenomene În funcţie de interesele
proprii
Educatoarea va pronunţa clII'inte care denumesc obiecte, fiinţe, fructe, plante etc.
arătâlldu-le pe ele sau inlQ�inea acestora şi Îndemnându-i ,�ă le cunoască apelând
la .\'imţ"ri. Pentru copiii mai mici e.\'te foarte important ca edllfatoarea să Îi
,\'Olicite să caute cu privirea un obiect cunoscut, să ÎI arate şi .\'Ci ÎI denumeascci
apoi.
Copiii I'or ji stimulari ca, prin joc şi experiment, ,\'ă de.\copere forme. culori,
mărimi diferite, simboluri chiar (cifre, litere, semne de cirrularie etc'. ) În mediul
lor apropiat şi vor fi ajutari să le recunoască, ,\'ă le clasifice, ,\'ă le ordoneze (cel
pUţin trei culori, trei forme, două mărimi) şi să le deosebea�'că Între ele.
Copiii vorji s,timulari ca, prin joc şi experiment, să perceapă şi ",ă Înţeleagă relaţii
spariale (sus, jos, pe, în, deasupra etc.) şi relarii temporale În raport cu propriile
141
lor ac:tivităţi (dimineaţa ne trezim, seara ne culcăm, ne .tipăIăm pe mâini înainte
de masă, acum facem linişte, mai târziu mergem la copiii din grupa vecină etc.).
Copiii I'or fi în văţaţi .,·ă utilizeze .�trategii pentru rezolvarea unei probleme ş,i în
acest .�en.\', vor fi stimulaţi .� ă discute despre ce .'le întâmplă în jurul lor sau ce
faelau făcut la un moment dat şi, ulterior, să ghicească ce s-ar întâmpla dacă. . .
."au ce urmează după . . . etc.
Educatoarea va urmări formarea unei ţinute corporale corecte la copii (în poziţia
stâlld, �'ezând şi în deplasare), îlldrumându-Ie permanent mişfările şi solicitâlldu
le să execute exerciţii de men, alergare şi, ulterior, celor de peMe doi ani, chiar
de �'ăritură. pă�..trâlld poziţia forectă.
1 42
Educatoarea va îm'uraja copiii .\'(J exploreze elementele lumii înconjurătoare,
prewm şi propriul corp privind, mişcându-�'e, acţionând. A.�tfel, ea se l'a plimba
cu copiii prin cla!.ă, prin împrejurimi sau prin curte şi îi l'a încuraja să acţioneze
cu elementele mediului imediat apropiat, "pove.\'tind" şi observând Împreună ce
se întâmplă, cum �'e întâmplă, ce simţim, ce �'-a schimbat etc.
Copiii vor fi familiarizaţi cu anumite comenzi !.imple ([)repţi!, Pe loc repaus! etc.)
şi vorfi deprinşi, treptat, să le re,\pecte.
Copiii I'or fi deprinşi să ,�e raporteze la un reper dat şi să-şi coordoneze miş(�ările
cu ritmul impus de educatoare.
variate, cât mai aproape de situaţii reale (trecem peste o buturugă ÎII pădure,
mergem pe podeţ, ne târâm pe burtă ca soldaţii etc.). De a,�emenea, educatoarea
va Încur�ia copiii În creşterea numărului de repetări, În creşterea duratei
efortului fizic, în executarea acţiunilor cu un grad mai mare de complexitate, cu
şi fără obiecte etc.
143
4.2. CURRICULUM DE PREGĂTIRE INTENSIVĂ PENTRU
ŞCOALĂ
tip Grldioiţa de varA -
_
Grup ţintă: copii de 6- 1 2 ani care nu au frecventat grădiniţa sau şcoala sau care au
ahandonat şcoala după o scună perioadă de t i mp
ARG UMENT
Participarea copiilor romi l a grădi ni ţă este foarte scăz u t ă. iar pregăt irea pentru şcoală
este sporadică sau c h i ar nu e x i stă preocu pări ale famil iei În această direcţi e . Astfe l . în
cele mai multe situaţii. pri mul contact al copiilor romi cu sistemul de învăţământ are
loc l a Începutul cl asei 1. adapt area fii nd adesea dilicilă. Trecerea directă din mediul
familial în cel şcolar. neînţelegerea ceri nţelor i mpusc. hlocaj ele de comunicare.
decalajul de vârstă şi delici tul de soci alizare. diversitatea şi noutatea situaţiilor şi a
ohiectelor întâl nite repreLintă unele di ntre eauLele neadaptării la cerinţele şcolii şi ale
i nsuccesului/ ahandonului şcolar. O altă cauză i m ponantă a part icipării şcolare reduse a
copiilor romi o repreLintă ahsenţa motivaţiei pentru educaţie. datorată l i psei unei tradiţii
În educaţie.
Experienţele de viaţă ale copiilor romi sunt diferite de cele ale celorl alţi copii.
Nefrecvent area grădiniţei determină i neg alităţi Între copii în pri vinţa pregăt irii pentru a
răspunde solicitărilor medi u l ui şcolar. Dezvoltarea afect ivă şi situa�a soc i al ă
influenţează atit udinea copi ilor faţă d e şcoală. Dat liind c ă mul � dintre aceşti copii au
început să vorbească Întâi l i mba romani. capaci tăţi le de înţelegere şi de exprimare în
l i mba română ar putea ti reduse. De aceea. În programul de pregăt ire pentru şcoală
trehuie pus acce ntul pe educarea l i mhaj u l ui . Copii i trebuie încurajaţi să se exprime. i ar
educatoarea/învăţătorul trehuie s ă sprij ine Încercări le d e comunicare ale acestnra.
De asemenea. una dintre cauzele participării şcol are reduse constă În l i psa de adaptare
a şcol i ilînvăţării l a part icularităţile copi i l or romi. la nevoile şi int eresele acestora.
Scopul programului de vară ÎI constituie pregătirea copiilor În vederea adaptării
optime la specificul activităţii şcolare din clasa l.
1 44
OBIECTIVE GENERALE
ACTIVITĂŢI
EVALUARE
Joc cu mingea
Copiii sunt aşezaţi în cerc. Un copil
este În mijlocul cercului şi pal\ează
mingea altui copil . Urmează discuţia:
Cine a primit mingea ? . . . . . . . .. a primit
.
mingea.
Joc
Copii i sunt aşezaţi în cerc. pe
scăunele. După ce fiecare s-a
prezentat. educatoarea/învăţătoarea le
explică regulile jocului . Un copil
2. să utilizeze corect rosteşte numele altui copil ( numele pe
structurile verbale de care şi-I aminteşte). Cel strigat se
adresare şi formulele ridică şi schimbă locul cu cel care l-a
de politeţe strigat. Se repetă.
• discuţii cu educatoarea /
Învăţă1oarea. discuţii cu
3. să pronunţe corect colegii
sunetele şi cuvintele
• utilizarea fonnulcJor de salut
1 46
şi de prezentare
• jocuri de cuvinte
1 47
componament rapon cu membrii comunităţii
cunoscute (părinţi. fraţi. prieteni.
persoane în vârstă)
1 41\
in!\trumentelt: instrumentelor de lucru Se permite copiilor
necesare pentru scris. (creion. stilou. creioane şi !\impla
de!\en. modelaj et c . colorate. pensulă. hârtie. cretă "mâzgăli re"
etc.)
• utilizarea instrumentelor de
lucru
�.
"
să localizeze în spa�u • denumirea unor ustensile gustat
diferite obiecte. în casnice şi observarea
funqie de un reper caracteristicilor acestora (e x . .
• exerciţii de numărare
(cre�cător şi de�crescător)
• c(x)rdonarea mişcărilor cu
ritmul solicitat de educat oare/
învăţătoare
1 50
4.3 PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATE OPŢIONALĂ
(model)
ACTIVITĂŢI PRACTICE
A rgument
Pe fondul acestor stări afective se formează interesul fată de muncă. se trezeşte dorinţa
copilului de a confeqiona ceva util şi placut. .Iucându-se copilul Învaţă sa cunoască
lumea reala: În joc el aqionează asupra unor elemente din mediul Înconjurător şi treptat
Începe să cunoască această lume. Ca urmare a rezultatelor obti nute. copilul dobândeşte
Încredere În fOrţele proprii .
Materialele pentru aceste activităţi se găsesc. toate. În jurul nostru. Copiii le descoperă
În mod natural şi incep să se exprime prin ană mult timp Înainte să li se predea la
şcoală. De fiecare dată când un copil aHat la joacă desenează În nisip cu degetul. el
creaLă. De fiecare data cand copilul construieşte o maşina dintr-o cutie aruncată cI
Înfăţişează prezentări ale lumii aşa cum o vede el.
Adultul nu găseşte întotdeauna opera copilului prea atractivă. Pentru acest a din urma.
Însă. este ea plină de semnificaţie. Perspectiva ca nu este diferita de cea a unui adult.
Copilul nu este i nteresat atât de produsul final cât mai ales de cel de executie. Repetând
acest process iar şi iar. copilul Învata să-şi perkqioneze achiziţiile motrice şi câştiga
încredere În capacităţiile sale.
Activităţile practice sun interesante. placute. copii i doresc să realizeze diferite obiecte
imaginate de educatoare şi de ei înşişi.
Modalitătile de lucru sunt diverse. Copiii unt antrenati in opera�i de : conturare. t ai ere.
Iipire. ansamblare. mototolire. împachetare.
Produsele muncii pot face parte in expoziţi i . portofolii sau să fie dăruite ori
comercializate.
Nivelul: 5 - 7 ani
Durata opţionalului: 1 an
OBIECTIVE CADRU :
Să analizeze pe bază de criterii stabilite (formă. mod de l ucru. material utilizat ) obiecte
real i zate de educat oare
Să valorifice materialele utilizând tehnici diverse. astfel incât obiectele obţi nute �ă aibă
o finalitate
Di recţii de acţiune:
De asemenea. o mul ţime de materiale pot fi colectate din gospodărie şi grădiniţă: cutii
de brânză. paie. cutii de pantofi. Ilacoane şi pahare de plastic. gofraje şi coji de ouă.
coj i de nucă. deşeuri textile. stanioL pol iester. cutii de ciocolată. nasturi. pălării de paie
etc.
Alre materiale: aluat, pufu\eţi de diferite forme. nucă de cocos. gris. orez. zahăr. faină
de porumb. vată. hârtie şi carton alb şi colorat.
Tehnici folosite:
- Tăiere - Rulare
- Îmbinare - Motorolire
- Lipirc - Î nfăşurarc
- /hamblare
1 53
FORME DE A CTIVITATE
Tehnici d e evaluare
Evaluarea activităţilor practice �e face de către educatoare. copii sau chiar de părinţi.
ţinându-se seama de criteriile dinainte stabilite.
Finalizarea acţiunilor
expoziţi i ;
carnaval :
ponofoli u :
pavoazare :
materiale şi mijl oace didact ice :
1. Achizi lionarea de materiale din natură: ghindă. castane. fru nze. fa�olc :
'1
Achiziţionarea de materiale din gospodărie : capace de sticlă. tuburi de canon.
"ticle. cuti i . raină. paste făinoase:
3. '"('opilul" - etin castane şi ghindă îmbinate c u ajutorul scobitorilor:
4. "Fetiţa" - din frunze:
5. "Mobilierul păpuşii" - din castane în care sunt introduse ace de gămălie pe
lângă care se înfăşoară fire textile:
6. "Căsuţa păpuşii" - din aluat copt şi pictat :
7. "Fructe"- di n aluat şi capace de sticlă îmbrăcate în hânie creponată:
X. "Iepuraşul şi ursuleţul" - ,tin castane;
9. "Ariciul" - din plastilină şi ace de brad si din cuie de lemn:
10. "Podoabe de Crăciun" - din conuri şi castane:
I l. "ClopOţei" - din pahare de plastic:
1 2. "Moş Crăciun" - din flacoane de plastic îmbrăcate în vată:
1 3. "Săniuţa" - di n cutii de chibrituri :
1 4. 'Trenul" - din tuburi şi cutii de chibrituri :
1 5. "(ihiocei" - din fasole şi fire textile:
1 6. "Fluturi" - din tuburi de canon şi fl uturi clecupaţ i :
17. "Barca" - din coji d e nucă:
1 X. "Iepuraşul " - din coj i de ouă;
1 9. "Păpuşile la horă" - elin pufuleţi ;
20. "Rijuterii" - din paste făinoase;
21. 'Tablouri" - rame din cutii de ci,x;olată şi ornamente cu frunze şi flori uscate;
1 54
22. " Mărţişoare" - di n aluat. din dopuri de plută tăiate felii şi ornamentate după
i maginaţia fiecăruia:
23. "Coşulcţc" - in Oacoanc de plastic. tăiate sau din cutii de brânză Îmbrăcate În
hârtie creponată:
24. "Ciupercuţe" - din tub de hârtie şi capac de cutie de brânză:
25. "Duburuza" - din coji de nucă pictate. aşezate pe o frunză:
26. "Coşuleţe" - din cutii de brânză:
27 . Machete tematice : "Oraşul oamenilor de zăpadă" - din coji de nucă Îmbrăcate
În stanioL
2R. "Toamna bogată" - copaci şi scăriţe din canon. omule� cu coşuri din ghindă:
29. "Câmp de ghiocei" - ghiocei pe pai :
30. "La cireşe" - copaci din canon decupat. cireşe din fire textile
Într-o zi . ne jucam În curtea grădiniţei şi. din Întâmpl are. a i ntrat pe poartă un căţei . To�
copiii �-au adunat În jurul lui . Vai. ce frumos e ! Haideţi să-I prindem ! " Educatoarea
"
intervine spunându-lc să stea liniştiţi ca să nu il sperie. Apoi di!'.cuta eu eopiii :
Voi iubi� căţeii ?
De ce?
Dacă l-am ţine În grădiniţă. ce credeţi că ar face?
Dacă-1 loveşte cineva cum credeţi că reacţionează?
Dacă se Îmbolnăveşte. ce am face cu eP
Cu ce-I putem hrăni?
Ce aţi mai vrea voi să şti ţi despre câine?
OBIECTIVE
Resurse materiale: cărţi. reviste. atl ase zoologi ce. album canin. aparat foto. coli albe de
hartie. hârt ie glace. creioane colorate. plastilină. aracet . griş. acuarele. pensulă. pliante
pri vind prot ecţia animalelor: boia de ardei . hrană pentru câini. materiale din natură:
l ână. deşeuri textile. coj i de ouă.
Se anunţă pări nţi i şi special i şti i . prin di�cuţii individuale sau seri�. de i ntenţia de a
derula un proiect . cu tema .. CÂINELE " . Ia o grupă de nivel I (exemplu: Grupa
. . Î/lxeraşii " I 'ă illl 'ită să /le spriji/li!i Î/I derularea proiectului tematic . . CÂINELE ". Ne
mi .fi de ajutor dacă Î/I unllătoarele :ile /le pUTe!i Împrumu({/ dil 'erse rel'isTe. mlme.
leliritări. plia/lte, albulI/e etc. )
DERULAREA PROIECTULUI
INVENTAR DE ACTIVITĂ ŢI
LUNI
Biblioteca - Alegem i magini cu câini
Construcţii - ooCuşca câinelui "
.l oc senzorial - Moale-aspru
Cunoaşterea mediului - Observarea ooCâinele"
Educa�ie sanitară - Cum ne spălăm pe mâini după ce ne jucăm cu câinele?
Joc distractiv - ..Căţeluşii la concurs"
MARŢI
Biblioteca - . .căţeluşul Şchiop" de Elena Farago - lectura educatoarei
Construcţi i - Adăposturi pentru câini - arco
Artă -Mtxlelaj - ooOsul câinelui "
Dezvolt area l imbajului - .J'iuboţelcIe ogarul u i " - povestirea educatoarei
Educaţie plastică - Saint Bernard - pictură
Vizită la farmacia veteri nară
MI ERCURI
Ştiinţă - Studiem un atlas pentru a descoperi mai multe rase de câini
Biblioteca - Memorizare - ool'ăţeluşu l "
Acti vi tate practică - Confecţionăm ooCartea c u căţel uşi"
Acti vitate matematică - ooCâţi căţel uşi sunt ? " - joc didact ic
Educaţie tizică - Sărit ura în lungime de pe loc
- Joc ..Câinele ciufulit "
Întlnire cu medicul veterinar
JOI
Joc de rol - De-a medicul veteri nar
Artă - .. Dalamaţicni i " - dactilopictură
Joc intelectual - .. Caută mama şi puiu l "
Activitate practică - Câinele ş i cuşca lui " - lipire
.•
VINERI
Artă - Câinele preferat - desen
Construcţii - Confec!ionăm ..Cuşca câinelu i " În mărime naturală - lucrare colect i vă
EVALUAREA PROIECTULUI
157
Se real izează împreună cu toţi participanţi i la proiect . în cadrul unei întâlni ri comune
unde:
- se vizitează expozi ţia cu lucrările copiilor:
- se prezi ntă albumul cu fotografi i făcute în t i mpul derulării lui :
se organizează ..Carnavalul căţei lor' .
- se prezintă mapele în care copiii şi-au aciunat lucrările proprii .
I TNITATI :A :
Nivelul grupei :
L Dl I ( 'ATOARL:
OB IECTIVE OPERATIONALE:
STRAIHill DIDACTICE:
B I BLI()( iRi\FIE:
---
T
- ---
Nr. SECVENTE -
- T --
- - -- - CONŢINUTUL STRA TEGIA DIDACTICA
crL INSTRUCTIONAU A CTIVITĂŢII Metode şi Materiale
procedee
I SI!
4.5.2. PROIECTE DE ACTIVITATE (modele)
G RUPA : Min]
ACTIVITATEA : Educarea limbajului
FORMA DE REALIZARE : POl'e.Hire
TEMA: .. Coliba lepuraşului de Oct avian Căpită
..
SCOP:
1 59
Nr. EVENIMENTUL CONŢINUT STRATEGII EVALUARE
crL DIDACTICI DIDACTICE
ETAPELE
ACTIVITATII
1. Moment Se asigură
organi/.atnric condi tiile opti me
pentru realizarea
act iv ită�ii( aerisirea
�ăl i i de grupă.
aranjarea
mohi li eru l ui în
semicerc)
Intrarea
organizată a
copi ilor în !!rupă.
2. ('aptarea atenţiei Se anunţă Aprecieri verhale
povestea.
"PorestclI lire fir
.
bog{{/
Cu lIfă roşie leg{l/ Conversaţi a.
Si pe un fU s Explicaţia
ÎI!/âşurllt.
Iar dacă el dill
mâllă scapă
POl't:StN/ o să-
lI('I:'apă-"cllI1Ct ! "
C a să se creeze o
atmosferă de
poveste. se pune
în mij locul
semicercului un
hutuc pe hutuc °
.
l u mânare aprinsă.
3. Anu nţarea temei Povestea se
numeşte . . Coliha
Iepuraşului . .
1 60
Apoi se vor
prezenta pe rând
planşele care
ilustrează
momentele
principale din
poveste.
Se vor explica
cuvintele şi
expresii le noi.
dacă va li nevoie
5. Consolidarea Se va încerca ('onversa!i a Aprecieri verbale
cunoştinţelor repovestirea cu individuale
ajutorul planşdor.
se vor repeta
versurile care plac
mai mult copiilor.
OBIECTIVELE OPERATIONALE:
La sfârşitul activităţii copiii vor fi capabili:
• să repnxlucă corect o melodic simpă:
• să interpreteze cântecul În mai multe variante: educatoare - copii : grupuri de copii ;
cîntat tarc - Încet. etc:
• să recunoască şi să denumească i n<;trumentc!e muzicale speci fice orche,>trei si mfonice
cu ajutorul ghicitorilor. picturilor. i magi nilor. sunetelor specifice ;
• să execute corect sarcinile fişei de lucru ;
B ucureşt i. 1 97 1 .
- "Recital i nstrumental de l a orgă la caval" - Giusseppc Navarra. Ed. Muzicală.
B ucureşti . �9X5
1 62
DESFĂŞURAREA ACTIVIT\ T I I
Desfăşurarea
După ce se reaminteşte copi i l or t i t l u l Demonstralia
al'lÎ\'ită,ii de
cântecul ce va li repet at. educatoarea l ;rontală
repetare
va i nterpreta o dată cântecul . cu Individuală
acompaniament l a chitară.
Cântecul va fi interpretat apoi de toată
grupa o dată sau de două ori pentru Exerci ţiul
react uali zare.
1 63
Cunsulidarea S e v a reali za folo�ind următoarele Exerciţiul. Frontală
modalităţi : prohlemat iza- I ndividuală
- cântat alternativ educatoare - copii; rea
- cântat pe două g.rupuri de copi i ;
- cântat tare - încet ;
- cântat inclividual
steluţă
deasupra
instrumentu-
lui muzical
care începe
cu sunetul
.. X".
Incbeierea La sfărşitul activită!ii Convcrsa!ia Globală
activităţii
educatoarea va face
aprccicri globale şi
individuale.
Copi i i vor părăsi sala dc clasă În
acordurile melodiei "Muzicanţii" -
interpretată la casetofon.
CATEGORIA D E ACTIVITATE: Educaţie artistjco-pla�tică
TEMA PLASTI CĂ : Punctul plastic, linia plastică. culoarea;
SUBIECTUL: ,.Rradul împodobit"
TIPUL ACTIVITĂŢII : Consolidare de priceperi şi deprinderi :
SCOP: -
• Consolidarea deprinderilor de a folosi elementele de li mbaj plastic;
• Exersarea imaginaţiei creatoare. a sensibilităţii şi a gustului pentru frumos:
• Educarea voinţei, a atenţiei, a spiritului de ordine şi disciplină, a spiritului critic şi
autocritic:
DURATA : 3 0 - 35 minute:
1 66
Ob.op. Secvente Descrierea situatiilor de Învltare
didactice
Moment Pregătirea sălii de clasă şi a copiilor pentru desfăşurarea
organizatoric activităţii În condiţii optime.
SCOP
SI - Însuşirea cunoştinţelor referitoare la �are şi zahăr. famil iarizarea
prcşcolarilor cu cxperimente simple ca diwl varea;
S 2 -; dezvoltarea atcnţiei. a �piritului de ohservaţic;
S 3 - Stimularea i nteresului pentru acti vităţile de cunoaşterca mediului şi ştii nţă;
2. INTRODUCEREA ÎN ACTIVITATE
se realizează prin captarea atenţiei : o discuţie punată de propunătoare cu
preşcolari i . pc tema hucatelor. a mâncărurilor. a alimentelor (tema
săptămânii).
3. A N U NŢA R EA TEMEI
urmează i mediat după diSCUţi i . este desprinsă de către copi i .
1 6<)
4. DIRIJAREA ÎNvAŢA RII
propunătoarea le cere \ă ohserve 7.ahăru I şi sarea. pe care le au ei pe
măsuţă. folosind toate !'I i mţurile : Ce culoare au? Ce gust au? Ce formă?
(solidă. suh formă de cri stale mici ) ;
DATA:
EDUCA TOARE:
GRUPA: MARE
SCOP: Consol idarea şi utili zarea cunoşt i nţel or ecologice În formarea unor depri nderi.
comportamente şi atitudini ecologice în contexte variate.
1. Să uti lizeze materiale din natură. deşeuri în realil.area unor teme sugerate;
2. Să motiveze necesitatea protejării mediului de către om;
3. Să înţeleagă e fectele secundare. negative ale activităţii omului asupra
mediului ;
4. Să alcătuiască propozi ţii simple şi del.voltate despre comportamente
ecologice pozitive şi negative;
5. Să ia paJ1e la discu�ii În mici grupuri i n formale;
6. Să eticheteze conştient materialul pus la dispozi�e;
7. Să raporteze corect cantitatea la număr. implicit cifră;
8. Să utilizeze corect i nstrumente de măsurare a greută�i;
9. Să selecteze imagini În vederea realizării de "cărţi" dupa criterii date care
vizează comportamente ecologice;
10. Să găsească mot ivaţie pentru liecare acţiune practică;
STRATEGII DIDACTICE
Zona "Bibliotecă":
-imagini cu a<;pecte ce vizează comportamente ecologice pozitive şi
negative:
- lipici, şnur, etichete cu cuvintele "AŞA DA" şi "AŞA NU", cifre;
171
- jetoane cu imagini ale uneltelor foloite de oameni la îngrijirea florilor.
pomilor. păsărilor. Ia curăţenie.
MATERIAL BIBLIOGRAFIC
• M.E.C. "Programa activităţilor instructive - educative în grădiniţa de copii",
Editura V & Integral. Bucureşti 2000.
• Ezechil Liliana. P. Lăzărescu - "Laborator preşcolar" , Ghid metodic. Editura
V & Integral. hucureşti 200 I
• Asociaţia educatoareIor - "Pro Ecologia Mileniului III . Revistă de educaţie
ecologică". Editura Raprograph. Craiova 2004.
• Silvia Brehen. Elena Ciongea. Elena Matei. eJeorgeta Ruiu, "Cunoaşterea
mediului înconjurător" Ghid pentru învăţământul preşcolar. Editura Radical
2001 .
SCENARIUL DIDACTIC
Acti vitatea dehutează cu întâlnirea de grup intre copii şi educatoare. aceasta prin
intermediul unei scune povestiri întrerupte din când în când pentru a adresa întrehări
copiilor. Întrehările vizează cunoştinţe privind mediul înconjurător: poluare şi protecţie.
Sosirea Zânei Pământului va fi momentul surpriză care îşi va motiva prezenţa
şi îi va motive afectiv pe copii. să paniciple la activitate pentru realizarea de sarcini
individuale şi de grup care vor fi oferite drept daruri acesteia. Prin intermediul
activităţii pe grupuri şi individuale. urmând explicaţiile educatoarei. copiii vor lucra la
zonele: Bibliotecă, Ştiinţă, Artă.
Evaluarea se va realize prin intermediul metodei interviului. prin care copiii vor
fi puşi în �ituaţia de a-şi prezenta lucrarile şi materi alele din care au fost realizate.
oferindu-Ie Zânei Pamântului. Copiii vor motive rolul darurilor şi modul de utilizare
şi Întreţi nere ale acestora de către zână.
Activitatea va fi completată în conţinut de poezii şi cântece care vor viza
ao;pecte ale componamentelor ecologice. moment iniţiat de reporter.
Copiii vor fi recompensaţi de Zâna Pământului cu ecusoane pe care le vor
folosi la alte activităţi ecologice pe care le vor destăşura.
1 72
EVENIMENTIJL CONŢINUT STRATEGII EVALUARE
DIDACTIC DIDACTICE
Reactualizarea Copiii vor fi intnxluşi în - intâlni rea de Evidenţierea de
cunoştintelor sala de grupă unde grup către copii a
anterior obândite educatoarea le va spune - povestirea aspectelor
o scurta poveste în care - conversaţia legate de
sunt i ntercalate întrebări pol u are a
referitoare l a protec�a mediului.
aerului. apei, pădurilor,
curătenia pământului .
Captarea şi Zâna Pământului i ntră - expunerea
oientarea atenliei în sala de grupă, îşi - conversatia
motivează pre7.enta şi îşi
exprimă dorinţa de a
rămâne la activitate.
Anunţarea temei şi Se va realize în mod - expunerea
obiecti ve lor direct prin enunţrea
temei ŞI a scopului
activitătii.
Prezentarea optimă Prezentarea zonelor de - explicaţia
a conţinutului activitate cu materialele - demonstra�a
şi sarcinile specifie se va
face de catre educatoare.
Copiii intuiesc
materialele de la fiecare
zonă. ascultă cerinţele
educatoarei ŞI sarcinile
specifice fiecăreia. îşi
aleg coiful speci fic
activită�lor ecologice şi
se aşea7.ă la 7.Ona
preferată.
Obţinerea Zona Bibliotecă: copiii - explicaţia Evaluarea orală
performanţei vor citi imaginile - expunerea a moduluii de
alcătuind propoziţii . vor - exerciţiul expri mare a
recita poezi. vor spune - problematizarea nivelului cunoş
ghicitori sau proverbe ; ti ntelor
vor selecta imaginile dobândite in
alcătuind 2 căqi : cartea activitătile
naturii "AŞA DA" si anterioare.
cartea lucrurilor rele
"AŞA NU": vor pagina
cărţile.
În completare. în "Cartea
Naturii", pe spatele
fiecărei pagini vor lipi
jetoane cu uneltele
nece!'.are pentru îngriji rea
173
norilor, pomilor etc.
Zona Ştiinţă: se
desfăşoară jocul de rol
" La Agrosem". Unii
copii il vor aj uta pe
vânzător la pus semin!e
În saci. Ia cântărit şi la
etichetat core�punzător.
Vânzătorul va aranja pe
rafturil e etichetate
punguţele cu seminţe
după eticheta de pe
aceasta
Alţi copii vor veni să
cumpere de la
"Agrosem" pământ ŞI
seminţe Î n funcţie de
sarcina speci fică. apoi
vor semăna În fiecare
recipient atâtea seminţe
cât Îi arată cifra de pe
etichetă.
1 74
Pământului. Copiii
dăruie�c Zânei
Pământului darurile
confecţionate. iar apoi
vor fi puşi în situaţia de a
interpreta cântece şi de a
recita poezii cu conţinut
ecologic. completând
activitatea. in conti nut .
A�igurarca reten�ei Zâna Pământului l e va - expunerea
şi a transferului. mulţumi copiilor pentru
daruri şi îi va
recompense cu ecusoane
pe care le vor folosi la
alte activită� ecologice
la care vor participa.
I ncheierea Se va fixa tema - Expunerea
activităţii activită�i - Conversaţia
Se vor face aprecieri
asupra modului de
desfăşurare a activitătii
4.6. PLANIFICAREA SĂPTĂMÂNALĂ
Tema! ideea se alege porni nd de la interesul copii lor fală de un subiect. de la dorinţa şi
put i nla educatoarei de a dezvolta cu copi i i u n anumit subiect d i n diferite domenii de
cunoaştere: viaţa stx:iaIă. ştiinţa. literatura etc. Tema mai (X)ate fi sugerată de unele
evenime nte majore ce se pet rec în v i a ţa copi i l or. a s(x: i e tă li i sau de anumite tradi ţii si
obiceiuri speci fice .
E ste i m portant ca temele abordate să fie apropiate de mediul în care se dezvoltă copi lul .
de preocupări le lui si de nivelul de cunoştinţe al ac est u i a .
1 77
- Bibliolecă:kclura educaloarei: " Pu n g ula eu doi bani" Le,'!. După imag:
"La bancă"
- Artă- desen: "H anca penlru copii": "Puşculita mea". " Hancnole şi
monede"(de;;en, piclUră. modelaj
- !;)liinIă:"observare: Uani vechi. colectie numis mat ică:
- Conslruclii :"Danca"(din belişoare. lego): "Mobilierul din cladirea C EC- u l ui"
- Vizilă la banca din cartier. Ia CEC. la muzeu Ia magazin:
.
- Jocuri senzoriale:"Spune cum este')"." " Moale-tare" "Ordonează d upă
mărime monede le"
- Educatie civică: ClIm păstrăm/folosim baniP, "Coleetionăm bmli vechi"
Autorizaţia sanitara. Un act etnic şi juridic eliberat în scris de cătrc autoritatca locală
de sănatate publică. prin care sunt stabilite condiţiile şi / sau parametrii de funcţionare
ai unei activităţi existente ori de punere în funcţiune a unei activităţi în obiecti ve de
interes public. Se eliberează la începerea activităţii şi apoi anual.
Centrul tematic. Locul unde expunem materiale legate de tema unui proiect/tema
săptămânii în aşa fel încât copiii să le poată privi, mânui, completa cu altele noi. produse
'iau procurate de ei .
Comunitate. Entitate soci al- umană ai cărei membri sunt legaţi prin locuirea în acelaşi
teritoriu. prin relaţii constante şi au interese comune.
I RO
Consiliere ( socială, psihologică, juridică etc ). Demer�ul unui profesioni�t pentru a
ghida beneficiarul care îl �ol icită În rezolvarea unor probleme ( ident i fi că probleme
împreuna. cauta alternati ve. îl ajuta �a aleaga ) pentru a decide în cunoştin!il de cau!.il.
Consiliul profesoral se constituie din totalit atea personalului de predare şi i nst ruire
pract ică. titular şi supl initor. şi are rol de tkcizie în domeniul i nstructi v -educati v.
Copii cu nevoi speciale. Copiii al căror ni vel educa!ional �e �i tuea/.ă cu mult peste sau
cu mult sub nivelul mediu .
1 11 1
Dezvoltare personală. Progresele pe care le face copilul de-a lungul şcolarizări i. în
ceea ce priveşte cunoşt in!ele. depri nderi le. '>ent imentele. at itudinile şi comport amentul.
DeZ\'oltarea grădiniţei. I mhunătă!irea acti vităţii - grădi ni!ei '>uh toate aspectele:
curriculum. etos. resurse materiale etc.
Educaţia părinţilor est e un tip de educaţie formală ş i non-formală care arc ca scop
spriji nirea fami lii lor în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor şi abil ităţilor parcnt ale.
real i zată în ,>tr<Însă colahorare cu ... pecialişti în educaţie . ...ănăt ate. nutri ţie şi prot ecţia
copi lului.
Educaţie timpu rie este educaţia care pli veşte copi i i de la naştere până la H ani şi care
le oferă acestora condiţii specifice pentru dezvoltarea lor generală În concordanţă cu
caracteri st icile individuale şi de vârstă. Educaţia ti mpUl;e este cruci ală pentru
dezvolt area şi educaţia ulterioară a copi lului şi ,e reali zează prin folosirea unei
metodologi i şi a u nui curriculum adecvate. precum şi a unui personal cal i fi cat. În
strânsă colaborare cu familia şi serviciile de sanatate şi protecţie a cnpilului .
Eficacitate. Obţinerea celui mai bun rezul tat . indi ferent de resursele folnsite.
Elemente curriculare. Orice obiect de studi u. material educativ. sit uaţie sau experienţă
care pot ajuta la dezvolt area aptitudinilor şi atitudini lor cog ni t i ve şi afective.
Etosul grădiniţei. O scrie de fact uri de ordin curricular. relaţional. cultural. amhiental
etc .. care renectă valorile grădiniţei şi creează spiritul ei disti nct i v .
Follow-u p. Termen di n l i mba engleză care desemnează o act ivitate .. real i l.ată sau
programată În scopul de a util iza infonnaţiile sau concluziile trease din proce,>ul de
monitorizare sau de evaluare. " ( Glosar ILO. p. 2H).
I K2
Formare. ( fr. ,formatioll · · ) . Â.vând un sen" mai concret decât .. educaţie" . termenul
de�emneală o act i v i t ate de pregăt i re În vederea desfăşurării unei act i v i t ăţi prec i �e .
Formare continuă. ( fr. Jormatioll contillll e " ) .Pregătire vi lând act u a l i LJfea
competenţelor profesional e ale persoanelor ce l ucreală Într-un domeni u . de ohicei deja
atestaţi ca profesioni şt i .
Ghid. Sur"a de i n forma!li şi repere de"pre modul În care se real ileală. cu consec venţă.
act i v i t ăţi şi proce"e : st ahi l i rea paşilor nece...ari pentru a aj unge l a un ohiec t i \ : stahi l i rea
l"On!i n u t u l u i . a sUlTe" i u n i i şi a metodelor li ,lu"ite pentru rea l i I arca unui ohiect i \ prec is
şi a modal i t ăţi lor de n a l u are.
I nterdisciplinari tate. I nteracţiune e x i "tentă Între două s a u mai m u l t e di"ci pline. c are
poate merge de l a "i mpla l'lllllU nicare de idei până l a i ntegrarea recipmc3 de mnceptl'
de hală în epist emolog i e . de metodolog i e . de date. de orientări În cercetare.
Management . . . Conducere forma l ă a unei org anila!ii ( i nst i t u ţi i ) sau a unei/unm părţi
din aceas t a prin coordonarea aCl i v i t ă ! i i grupurilor u mane pentru Îndepl i ni rea
ohieclivelor org a ni zaţiei ( i ns t i t uţiei ) sau ale suhcoll1p()llentei respect i ve . ( I.criml/
millimal dc //I{/l/lIgemel/l - jl/l/( "lii l/ul1ll1gcrillle. los i fc ... cu Ş. I l)l)(). p. I l) )
u t i l i lare. s t i m u l are . formare. apreciere. d i �plmi h i l i lare şi s t ahi l i rea unui c1i mal
organiza! ional opt i m :
resursele: mal eriale. fi nanciarc. i n formaţionale. d e l i mp - cllntrolcază exi slenţa ş i
corec l i l ud i nea lillosirii lor: performanţele organizaţiei ( i nsliluţiei . ...uhuniI ă,i i l p c c are
o conduce ca îmreg şi deZ\'oltarea organizaţionaIă." ( 1.('.\"i( "(11/ //Iil/imlll de
mallagell/clIl _. fUllerii I/w1/agcriale. losifcscu Ş . I l)<)6. p. I l)
Manager şcolar. În genera l . cel care conduce oficial act i v i l alea unei i nsl i l u ţ i i de
Învăţămânl .
I IB
Manuale alternative. Manuale di feri t e În con l i nu t dar constru i t e pri n respectarea
aceleiaşi programe anal i t ice. OPliunea pentru unul !'Iau altul dintre manuale rămâne l a
l at i t ud i nea profe!'lorului .
Metode acth'e. .. Met ude pedagogice pri n care se urmăreşte ca ele vul "ă devină
arl i z anul propriei cu noaşt eri . adică __ ă de!'lcopere el Însuşi cunoaşterea. În loc să Îi fie
illlpu"ă."· ( Vocahulain de I 'n!ucariol1. Eduni/ioll ('( .\'cienct'.I' dt' ! 'n!ucalioll. M i a l aret
( ; . . Paris. 1 979. p. 2� 1 )
Modul. 1 T ni t at l.' dl.' Învă!are într-un ansamhl u . a cărei aniculare şi comptlzilil.' poate !'Iă
" ariezl.' În fiJnqil.' lll.' v i tl.'la de Învălare şi de efectele ace"tcia la ni vel i nd i v i dual. sau şi
În fu nclie de un anume ohiec t i v !'Ipeci al . " ( f)iuioll//(/ire de I 'nalulIIioll el de III
l"l'r 'lItTl"lIe {'II I.' du( '(/Iirll/, l .and"heere ( ; . De . . Pari s. P. l ' . F. . 1 ')?9. p. 1 79 )
Obiective-cadru. Ohil.'ct i vl.' pl.'dagug iCl.' "pl.'ci fice di feri t d nr ari i cun·icul are. având un
grad ridicat lll.' generali tate. a cărnr at i ngere I.'ste un proces complex. de l u ngă durată.
u nl.'le dint re de allânclu-şi final i l arl.'a la s fârşi tul ciclului l iceal. sau ch i ar lIIai t ârl i u .
Obiecth'e de Îm'ăţare, S i noni m cu uhil.' l"lil 'l' !,nl(/gugicl.' . Ele sunt ohiect i vele ce
descriu clllupon aml.'ntl.' ale elevilm care trehuie formate printr-o anuml.' u n i t at e
didactică m a i restrân"ă. core"pu n/.ând unui capitol sau u ne i teme.
Obiecth'e de referinţă, Ohiec t i w pedagogice apaqi nând d i feritelor arii curricul arl.'
carI.' de-"lTiu cUJllport amente ale e le v i lor În t ermeni de perlllrmanlă upt i mală.
comport ament e ce ar t rehui formate până la s fârşitul anul ui lll.' "tudi u . Ele "1.'
... uh"u mea/.ă ohi{'( '1 il '(' lor-cadru .
Obiectin operaţ ionale. Ohiective pedagogice ale leq i i lor. enun!ate de proksor.
dl.'scri i nd componamente ohservahile şi măsurahile ce se doresc a fi formate print r-o
u ni t at I.' educa!ionaIă. cuprinzând descrierea condilii lor cII.' eval uare şi criteriul de
acceptare a succesu lui m i nimal.
Obiectin terminale. Ohiective pedagogice ale d i verselor arii curricul are pe cicluri cle
învă1ămân\.
I H4
Ofertă educaţională. Oren a de şcolarizare i mplicată În �tructura organi zatorică a
reţelei şcolare şi În curriculumul specific. Ea trehuie să fie În corel aţie cu economia de
pi aţă. răspunzând cantitativ şi calitativ la cererea de pregătire.
Programă analitică. DlX'U1l1ent şcolar oficial. privind di ver�e1e di�cipl ine .' au arii
curriculare. cuprinzând ohiectivele de Învăţare pI! ciduri şi pI! ani de �tudi u . ohiectivele
'ipl!c i tlce şi conţi nut urile aferente ale re�pecti velor ari i . orena de situaţii de Învăţare. un
ansamhlu de i ndicaţii 1l1el<xlice. precum şi o �erie de sugestii pri vitoare la proce�ul de
eval uare.
Proiect. Proce� unic care constă Într-un an�amhlu de acti vităţi cllordonate şi controlate.
cu dată de Început şi de flnalizare. i nt repri n" pentru realizarea unui/ unor uhiecti \'e
conform cerinţelor �pecilice. Implică respectarea t i mpulu i . a l"ll"turilor şi a altor t i puri
dc re"ursc .
Proiect tematic. ( ) e x t i ndere. o invest igare a unui suhiect căt re care mpilul îşi îndreaptă
întreaga atenţie şi energie. respect ând rit mul propriu . desfăşurat de un grup mic. de
întreaga grupă sau chiar de către un 'iingur copi l .
Reglementare. J)ucument care con ţine reguli cu caracter ohl i gatoriu ş i rare e adoptat
de II autoritate guvernament ală.
Resurse extracu rriculare. lIn set de resurse materiale. fi nanciare. u mane ete.. necesare
desfăşurări act i vităţii extracurriculare.
Standard. J )lX'ument stahilit pri n con�em şi apl\lhat de un llrgani "l1l care �tahi leşte
pentru utili/ări comune şi repetate prescri pţi i "au raracterist ici pentru act i \ ităţi 'iau
rl'lu ltatele lor. În scopul ohţinerii unui grad opt i m de ordine Într-un context dat ( ISO 1:
norme sau ansamhlu de norme care se referă l a rerinţele de calitate ale unui prnce'i/
produ, .
Standardul naţional este el ahorat ş i aprohat/ adopt at. după caz . de u n nrganism
naţional de standardizare şi pus la di spozi ţia celor interesaţi.
Standarde ocupaţionale. Documente care identi fică În muti c lar harta competenţelor şi
nivclurilor de pl!rformanţă. cerute pentru practicarea unei profesi i .
1 85
6. BIBILOGRAFIE
lI) Cristea, Sorin - Dicţionar de termeni pedagogici, EDP RA , Bucureşti, 1 998
-
1 996
I tl7
m Voiculescu, F10rea - Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie,
cercetări,
aplicaţii, Editura Imago, Sibiu, 1 995