Curs Radio PDF

Prof. univ. dr.
Daniel Condurache
Radioul
Istoric, transmisii, formate

La început…
Istoria radioului
Începuturile
º  istoria timpurie a radioului se asociază cu

istoria dezvoltării mijloacelor tehnologice
care au facilitat construirea de aparate care
foloseau unde radio
º  dezvoltarea
radioului a avut ca
punct de plecare
proiectul „telegrafiei
fără fir”, care a străbătut secolul al XIX-lea
Istoria radioului
Începuturile: Hertz
º  telegrafia fără fir corespunde proiectului de

transmitere la distanţă a undelor hertziene
º  undele hertziene au
fost descoperite de
Heinrich Hertz
(1857-1894) care a
demonstrat că undele
electromagnetice se pot
transmite prin eter
Istoria radioului
Începuturile: Maxwell
º  Hertz s-a bazat pe opera teoretică a lui

James Clerk Maxwell (1831-1874) care:
§  a unificat într-o singură
teorie cunoştinţele vremii
despre caracterul ondulatoriu
al luminii şi cele despre
electricitate şi magnetism
§  a formulat în 1864 ecuaţiile
matematice fundamentale legate de cîmpul
electromagnetic
Istoria radioului
º  Hertz a construit şi un

aşa-numit coheror, un
receptor de unde hertziene
cu un tub de pilitură de
fier
º  Hertz: „Dacă n-am construit un telegraf fără
fir (TFF), experienţele mele, chiar sub forma
în care le-am descris eu, strîng în germen
toate sistemele de TFF”
Istoria radioului
2. Scînteia produce unde
3. Undele electromagnetice
electromagnetice
creează curent
electric în
rezonator şi
produc o scînteie 1. Bobina de inducţie
mică în eclator produce înaltă tensiune
Istoria radioului
º  actualmente, termenul hertz este folosit

pentru a desemna o unitatea de măsură a
frecvenţei undelor radio
Istoria radioului
Începuturile: Marconi
º  Guilermo Marconi (1871-1937) pune bazele

proiectului de transmitere a undelor hertziene
la mare distanţă
º  construieşte un dispozitiv experimental pe
care îl încearcă în curtea părinţilor săi
º  obiectivul lui era creşterea distanţei de
propagare a undelor electromagnetice
Istoria radioului
º  în 1892, înainte ca Marconi

să îşi înceapă
experimentele, William
Crookes arată că vibraţiile
electromagnetice „vor putea
străpunge medii precum
peretele sau ceaţa
londoneză, care vor fi deci
transparente pentru aceste
unde”
Istoria radioului
Istoria radioului
º  Marconi este considerat de cei mai mulţi ca

fiind cel care a inventat radioul, în 1895
º  însă, cu 7 ani
înaintea lui, un
dentist numit
Mahlon Loomis
a obţinse un brevet
pentru TFF
(cod Morse de radio)
Istoria radioului
Începuturile: Tesla
º  paternitatea pentru

apariţia radioului îi este
atribuită şi lui Nikola
Tesla care, în 1943, a
reuşit să transmită,
înaintea lui Marconi,
energie prin intermediul
undelor electromagnetice
Istoria radioului
Începuturile: Tesla
Istoria radioului
º  tot în 1985, Aleksandr Popov, inginer genist

al marinei ruse construieşte un receptor de
unde hertziene care îi permite să detecteze
furtunile (perturbaţiile electrice ale
atmosferei)
º  la sfîrşitul aceluiaşi an se gîndeşte la
utilizarea undelor pentru transmisia telegrafică
º  în vara lui 1986 căpitanul britanic Henry
Jackson pune în funcţiune un sistem de TTF
maritim
Istoria radioului
º  după ce întîlnirea undelor hertziene cu

telegrafia s-a produs şi undele au fost definitiv
scoase din laboratoarele de fizică şi integrate
unui proiect tehnic, a trebuit să se dea şi o
utilitate socială celei tehnice
º  odată ce a demonstrat că transmisiile fără fir
pot funcţiona, Marconi şi-a patentat invenţia în
Anglia şi a fondat „Marconi Wireless Telegraph
Company”
Istoria radioului
º  Marconi s-a

gîndit să vîndă ideea
industriei marine
º  în 1898, Marconi a
pregătit în colaborare
cu presa cîteva operaţiuni spectaculoase
precum comunicarea între navele uşoare
participante la regate
º  comunicarea militară constituie prima
utilitate socială semnificativă a TFF
Istoria radioului
º  Marconi a început să colaboreze cu Jackson

din 1897 şi au realizat împreună echipamente
radio adaptate mediului maritim
º  la sfîrşitul lui 1902,
70 de nave comerciale
echipate cu
aparatură radio
puteau coresponda
cu 25 de staţii de
coastă
Istoria radioului
º  Marconi obţine rapid monopol comercial

asupra TFF şi interzice staţiilor sale terestre să
retransmită mesajele primite de la vapoarele
echipate cu materiale ale firmelor concurente
Istoria radioului
º  în 1907 Marconi îşi realizează obiectivele

tehnice şi sociale (transmisia intercontinentală
şi crearea unei reţele de telecomunicaţii)
odată cu organizarea serviciului regulat de
telegrafie între Irlanda şi Canada
º  acest serviciu cuprinde treptat Europa, SUA
şi Australia
º  după 25 de ani de la inventarea sa, TFF
devine un nou sistem universal de
telecomunicaţie
Istoria radioului
º  Marconi nu a avut viziunea radioului ca mijloc

de comunicare răspîndit pe scară largă, nici
măcar nu a folosit cuvîntul radio
º  în 1899, The Electrician susţinea că „mesajele
răzleţite emit doar energie irosită, călătorind
cu inutilă perseverenţă către spaţiul ceresc”
º  Preece, membru fondator al Societăţii
Inginerilor Telegrafişti era sigur că „aproape cel
mai rău lucru cu putinţă este ca o invenţie
precum TFF să încapă pe mîinile unei companii”
Istoria radioului
º  totuşi, au existat forme de atracţie populară

faţă de TFF încă din 1989, cînd un autor
susţinea că „miracolul” radioului constă mai
ales în faptul că este „misterios” aşa cum erau
şi razele X, descoperite în 1985
º  în Quarterly Review un alt autor nota:
„acest mediu nelimitat, incoprehensibil şi
minunat mediu, eterul!”
Istoria radioului
º  în 1904, radioul a ajuns pe prima pagină a

ziarelor
Istoria radioului
Începuturile: Fesseden
º  în 1906, un operator radio, îmbarcat pe o

navă în mijlocul Caraibelor povesteşte „O voce
umană iese din maşinăria asta, cineva
vorbeşte. Incredibil! Se aude o persoană
ascultînd un poem, apoi un solo de vioară”
º  se va dovedi că operatorul a fost Reginald
Fesseden, colaborator a lui Edison care a
studiat din 1900 transmisia cuvîntului vorbit
Istoria radioului
Începuturile: De Forest
º  Lee De Forest a avut

meritul tehnic de a
adăuga un al treilea
electrod sub formă de
grilă între catodul şi
anodul unei lămpi
diodice Fleming
º  aşa a apărut trioda
Istoria radioului
º  trioda a permis semnalelor radio slabe –

transmise nu numai în Morse, ci şi purtătoare
de cuvinte sau muzică – să fie amplificate,
putîndu-se acoperi astfel distanţe mai lungi
º  la cîteva luni după descoperirea triodei, De
Forest a scris în jurnalul său „Datoria mea este
aceea de a distribui din zbor melodii frumoase
peste oraşe şi mări, ca şi marinarii să poată
asculta din depărtare, pe calea undelor,
muzica de la ei de acasă”
Istoria radioului
º  De Forest începe,

astfel, cu adevărat
experienţa
radiofoniei
º  el s-a
autodesemnat
„părintele
radioului”
Istoria radioului
Începuturile: Radiofonia
º  în 1912, staţia

Marconi din Long
Island a receptionat
mesajele SOS de pe
vasul Titanic care se
scufundat şi le-a
transmis la Casa
Albă
Istoria radioului
º  tot în 1912, în SUA, a fost adoptată prima

Lege a Radioului prin care mesajele
„radioamatorilor” erau restricţionate prin lege
la lungimi de undă de 200 de metri sau mai
puţin; limita a fost ridicată în 1915, în
anumite state, la 425 de metri
º  în ciuda presiunilor din partea armatelor şi
marinei, se opunea rezistenţă oricărei
regularizări: „Am fost crescuţi cu ideea că
aerul este pentru oricine, de ce să nu fie?”
Istoria radioului
º  compania Marconi deţinea în 1920 o

„autorizaţie generală” pentru a cerceta
„telefonia experimentală”
º  Comisia TFF din Marea Britanie considera că
asemenea transmisiuni nu numai că interferau
cu mesajele militare, dar şi transformau
radioul, care era un „slujitor al omenirii”,
într-o „jucărie care îi amuză pe copii”
Istoria radioului
º  în 1921, un purtător

de cuvînt al Societăţii
Radiofonice din Londra
declara că „fiecare
englez are dreptul să
audă ce se întîmplă în
eterul lui, cu condiţia
ca aparatul său de
ascultare să nu-i
deranjeze pe vecini”
Istoria radioului
º  TFF, care avea ca unică utilizare comunicaţia

punct cu punct, devine în jurul anului 1921 un
sistem broadcast
º  două curente au contribuit la acest lucru:
§  Primul Război Mondial care a dus la o
industrializare a TFF
§  faptul că în SUA radioul era un spaţiu de
comunicare în care amatorii puteau circula
liber
Istoria radioului
º  în primii ani ai secolului al XX-lea se

manifestă un decalaj considerabil între
utilizarea comercială a radioului
(telecomunicaţiile maritime) şi cea imaginată
de mass media şi experimentată de amatori
º  explozia de radioamatori este întreţinută de
presă, în care se dau sfaturi privind
construirea aparatului de TFF
Istoria radioului
º  Francis Collin sesizează încă din 1912 în

cartea sa, Wireless Man, noua dimensiune a
radioului: „o audienţă de 100.000 de tineri
poate fi atinsă, în fiecare seară, pe tot
teritoriul american, prin TFF. Fără îndoială
este cea mai largă audienţă din lume. Nici un
public amator de fotbal sau baseball, nici un
congres, nici o conferinţă nu se pot compara
cu ea.”
Istoria radioului
º  radiodifuziunea a devenit un mijloc de

comunicare în masă odată cu producţia
industrială şi comercializarea receptoarelor
º  în noiembrie 1922
nu erau decît 5
staţii, în decembrie
s-a produs un boom,
iar în opt luni s-au
înfiinţat încă 450 de
staţii noi
Istoria radioului
º  Stanley Frost: „graţie radioului, orice

izolare poate fi înlăturată”
º  radioul devine o formă
de integrare în societate
şi o formă de
petrecere a timpului
liber la domiciliu
º  se înrudeşte cu
fonograful şi furnizează
muzică de dans în locul discului
Istoria radioului
º  de îndată ce transmisiile au început să fie

concepute ca un mijloc de comunicare în
masă, dezavantajele semnalate în trecut au
început să constituie avantaje
º  David Sarnoff, cel care a transmis mesajul
SOS de pe Titanic, a avut ideea ca fiecărui
abonat la serviciul radiofonic să i se trimită
acasă şi ziarul propriu al Companiei Marconi,
Wireless Age
Istoria radioului
º  primul post de radio al Companiei Marconi a

fost Writtle şi acesta a oferit pe 14 februarie
1922 primul concert
º  „oamenii de radio” au fost ingineri, iar Peter
Eckserley, conducătorul grupului, avea să
devină primul inginer-şef de la BBC
De-acum începe epoca
radiodifuziunii…
Epoca radiodifuziunii
Primele posturi radio: Marea Britanie
º  British Brodcasting Company

(BBC) a fost fondată pe 18
octombrie 1922 de către un
grup de şase companii de
telecomunicaţii: Marconi,
Radio Communication Company,
Metropolitan-Vickers, General
Electric, Western Electric şi British Thomson-
Houston pentru a difuza servicii radio
experimentale
º  BBC a fost întemeiat ca monopol mai ales

din motive tehnice
º  şi-a extras veniturile iniţiale nu din reclame,
ci din drepturile derivate din vînzarea
aparatelor de radio şi din licenţe
1922 DeForest DT6

Radiophone
º  în 1927, BBC îşi schimbă structura fixă de

programe pe care a avut-o în timpul Primului
Război Mondial
º  printr-o Cartă regală se stipula că trebuie să
ofere informaţie, divertisment şi educaţie
º  John Reith, director al BBC considera că
misiunea postului de radio e să stabilească
standarde: „trebuie să aducă în cît mai multe
case tot ce este mai bun în fiecare domeniu al
cunoaşterii, reuşitelor şi străduinţelor omului”
Primele posturi radio: SUA
º  în SUA lucrurile stăteau exact invers: „tot ce

putea să vorbească era post radiofonic”
º  în 1922, ministrul comerţului acordase peste
300 de licenţe de transmisie, spre sfîrşitul
anului ajungîndu-se la 572
º  fiindcă la început toate staţiile foloseau
aceeaşi lungime de undă, 360 de metri, s-a
creat „haos în eter”
º  ziarele şi revistele

publicau suplimente
radio, încurajînd
publicul să cumpere
radioreceptoare
º  în 1922 s-au vîndut 100.000 de aparate, iar

în 1923 peste o jumătate de milion de
receptoare
º  în 1925, în SUA, erau
în uz 5 milioane şi
jumătate de aparate
radio, aproape
jumătate din totalul
din lume
º  prima companie a fost lansată de către

Sarnoff, ca serviciu public, şi s-a numit
National Broadcasting Company (NBC)
º  a doua a fost CBS
(Columbia
Broadcasting
System), care a
fost creată, în
1927, de
William Paley
Primele posturi radio: interese
º  pentru radioamatori

încîntarea era să
încerce să recepţioneze
mesaje aflate la cît mai
mare distanţă, fiind cu
totul neinteresaţi de
conţinutul mesajelor
º  pentru reţele, radioul era o afacere;
publicitatea devine motorul financiar
Primele posturi radio: comercialul
º  în ceea ce priveşte promovarea

comercialului în radio, Edgar Felix din SUA,
unul dintre primii consultanţi în acest domeniu
afirma: „Ce ocazie extraordinară pentru
autorul de reclame să-şi distribuie propaganda
sa comercială! Există un public nespus de
mare, binevoitor, aflat în căutarea plăcerii,
entuziast, curios, abordabil în intimitatea
casei sale”
º  Frank Arnold,

directorul de dezvoltare
al NBC a numit
radiodifuziunea „a
patra dimensiune a
reclamei”
º  reclama radiofonică
era văzută în SUA ca un mediu de exprimare
a afacerilor în timpurile moderne, care dă o
voce articulată industriei
º  în Marea Britanie, lucrurile stăteau exact

invers, finanţarea venind din drepturile de
licenţă radio
Posturile radio şi propaganda
º  posturile radio au

exercitat un rol
deosebit în perioada
celui de-Al Doilea
Război Mondial
º  în perioada
1939-1945 s-a
purtat un război al cuvintelor, microfonul
devenind o armă puternică
º  regimul nazist s-a folosit îndeosebi de

microfon pentru propagandă: la uriaşele şi
regizatele adunări
de partid de la
Nürnberg,
microfonul
era mînuit
ca un megafon;
la fel se întîmpla
în Uniunea Sovietică
º  radioul prin fir era cel favorizat fiindcă

putea fi controlat, iar aparatele radio din
casele oamenilor produse la sfîrşitul anilor
30 nu permiteau receptarea undelor altor
ţări
º  la începutul
războiului, respectînd
instrucţiunile
Guvernului, BBC avea
un singur program
º  încă din 1940 a
lansat un nou program
pentru forţele armate
ca alternativă la
Programul Naţional
º  BBC a devenit gazda mai multor

radiodifuziuni europene, ieşind în evidenţă ca
o „Voce a libertăţii”
º  a ajuns să transmită în timpul războiului în
45 de limbi
Specificul programelor: Marea Britanie
º  BBC-ul nu şi-a ghidat politica editorială în

funcţie de rating şi nu a realizat propria
analiză a ascultătorilor pînă în 1937
º  către 1945, şi-a dezvoltat un sofisticat
sistem intern care lua în considerare
calitatea unor anumite programe, precum şi
numărul de ascultători
º  pentru Huw Wheldon, care s-a alăturat
BBC-ului în 1952, BBC-ul reprezenta „suma
programelor sale”
Specificul programelor: Marea Britanie
º  modelul de programe (care includea

neapărat şi programele de artă) nu era
niciodată fix, deşi existau şi programe
difuzate la aceeaşi oră în fiecare săptămînă,
unele cu o viaţă chiar foarte lungă
º  în Marea Britanie, în lista de programe,
prognozele meteo şi transmisiunile sportive
au apărut din 1923
º  programele religioase erau transmise zilnic
Specificul programelor: SUA
º  înainte de
război, în SUA
erau la „modă”
varieteurile
descrise de The
Times în 1934
drept „pîinea şi
untul
radiodifuziunii”
Apariţia TV şi a radiourilor portabile
º  cînd televiziunea a început să ofere un

serviciu alternativ, în jurul anilor 1950,
radioul a fost supus presiunii de a-şi
reconsidera misiunea şi grila de programe,
pînă atunci preponderent generalistă
º  radioul a cedat televiziunii dramatizările,
foiletoanele, varieteurile, iar el s-a axat pe
muzică şi informaţii
Apariţia TV şi a radiourilor portabile
º  de asemenea, apariţia tranzistorului care a

dus la crearea radiourilor portabile a impus
centrarea radiourilor
pe componenta de
divertisment
º  radiourile portabile
au devenit un simbol
al modernizării
Apariţia FM-ului
º  apariţia serviciului FM (modulaţie în

frecvenţă) care presupunea că există o mai
mică vulnerabilitate la interferenţele în
recepţionare, a determinat la rîndul său
intrarea radioului într-o nouă etapă
º  sunetul dobîndea o calitate superioară decît
în cazul recepţionării pe AM (modulaţie în
amplitudine)
Apariţia staţiilor pirat
º  în Europa, una dintre motivaţiile posturilor

de radio cu tradiţie de a-şi schimba
programele a fost legată de apariţia staţiilor
pirat, care transmiteau mai cu seamă muzică
pop
º  în acest sens, BBC a creat în 1967 un nou
post, Radio 1 care oferea cam aceleaşi
emisiuni ca şi posturile pirat şi chiar i-a şi
angajat pe unii dintre piraţi
Transmisii radio analogice
Radioul modern
Transmisie
º  există două moduri de a coda informaţia

într-o undă radio: prin modularea în
amplitudine (AM) sau prin modularea în
frecvenţă (FM)
º  undele radio sînt continue şi îşi menţin
aceeaşi aplitudine sau aceeaşi frecvenţă tot
timpul
Radioul modern
Transmisie
º  amplitudinea = “înălţimea” undelor radio
unde cu
amplitudine
mică
unde cu
amplitudine
mare
Radioul modern
Transmisie
º  frecvenţa = numărul de oscilaţii complete

intr-o secundă
unde cu
frecvenţă
ridicată
unde cu
frecvenţă
scăzută
Radioul modern
Transmisie
AM (modulare în amplitutdine)
º  în această metodă de modulare,
informaţia este transformată într-o undă
radio prin variaţia amplitudinii
º  de exemplu, dacă nu vrem să transmitem
decît valori de 0 şi 1, vom avea doar două
niveluri diferite de amplitudine care
corespund acelor două valori
Radioul modern
Transmisie
AM (modulare în amplitutdine)
informaţie
codată folosind
modularea în
amplitudine
Radioul modern
Transmisie
FM (modulare în frecvenţă)
º  amplitudinea este menţinută constantă,
iar frecvenţa este variată
informaţie
codată folosind
modularea în
frecvenţă
Radioul modern
Transmisie
AM vs. FM
Genuri publicistice radio
Radioul modern
Genuri publicistice
º  ştirea radio

º  relatarea
º  jurnalul de ştiri
º  interviul
º  talk show-ul
º  reportajul
º  documentarul
Radioul modern
Genuri publicistice: ştirea
º  ştirea radiofonică poate cuprinde mai multe

elemente de bază, care definesc evenimentul,
prin răspunsurile la întrebările din lead
(cine?, ce?, cînd?
cum?, de ce?),
dar şi ale elemente
complementare
prin răspunsul la
alte întrebări
Radioul modern
º  în funcţie de aceste elemente, în radio se

cunosc două tipuri de ştiri:
§  ştirea flash – care
conţine numai elemente
definitorii ale
evenimentului
§  ştirea complexă – pe lîngă elementele

principale sînt date şi cele de background
Radioul modern
º  în funcţie de “greutatea” lor, ştirile de radio

se mai pot clasifica în:
§  ştiri hard – considerate “adevăratele” ştiri
§  ştiri soft – cele

de interes uman
Radioul modern
º  o ştire radio are următoare structură:

§  lead
ü  sintetizează faptul de presă
ü  surprinde ideea de ansamblu
ü  răspunde de cele mai multe ori doar la
întrebările cine?, ce?
ü  redactat la timpul prezent, format de
obicei dintr-o singură propoziţie
§  ştirea propriu-zisă
Radioul modern
º  tipuri de lead:

§  lead-ul standard (cel mai răspîndit)
ü  relatarea explicită a faptelor
§  lead-ul pentru ştirea soft
ü  diferă în funcţie de unghiul de abordare
§  lead-ul întîrziat (la polul opus al lead-ului
explicit)
ü  este construit pentru a provoca suspansul
audienţei
Radioul modern
§  lead-ul umbrelă

ü  sintetizează
un calup de ştiri
legate între ele
Radioul modern
º  ştirea de radio se articulează după trei

structuri standard:
§  cronologie
§  cauză - efect
§  acţiune - retroacţiune
Radioul modern
º  în ştirea propriu zisă:

§  se începe întotdeauna cu ce e mai important:
noutatea
§  frazele trebuie să fie mai scurte ca în presa
scrisă (maxim 20 de cuvinte)
§  se folosesc verbe la diateza activă, pe cît
posibil la prezent
§  nu se lasă atribuirea informaţiei la sfîrşitul
frazei; se foloseşte schema: funcţie, prenume,
nume
Radioul modern
º  în ştirea propriu zisă:

§  se folosesc două tehnici de citare: parafrazare
sau citarea exactă, prin intermediul insert-urilor
de voce (insert-urile se folosesc în interiorul
ştirii, numai în cazuri excepţionale la început)
§  corpul ştirii împreună cu
insert-urile de voce formează
un package
Radioul modern
º  inserturile:
§  trebuie să aibă între 10-30 de secunde
§  exprimă idei complete şi au un rol similar
declaraţiilor din presa scrisă
§  pot fi: declaraţii de la surse, reacţii ale
oamenilor, fragmente din sondaje de opinie
(“vox-pop”), intervenţii ale reporterului,
declaraţii prin telefon, zgomote de fond ş.a.
Radioul modern
Genuri publicistice: relatarea
º  relatarea radio:

§  povestirea, de obicei cronologică, a unui
eveniment important
§  legată de obicei de transmisiunea în direct, de
la faţa locului
§  însoţită de atmosferă şi de reacţii ale
persoanelor prezente la manifestare
Radioul modern
Genuri publicistice: buletinele informative
º  ştirile sînt difuzate de posturile radio în

cadrul celor mai scurte emisiuni informative
º  acestea se difuzează la momente fixe pe
parcursul unei zile
º  complexitatea lor variază în funcţie de
profilul postului radio
º  “paginarea” buletinelor informative este
determinată de aria de acoperire a posturilor
radio
Radioul modern
º  în funcţie de formatul ştirii pot fi alcătuite

două tipuri de buletine informative:
§  buletinul de ştiri
ü  durată de 4-5 minute
ü  poate conţine şi ştiri flash
§  radiojurnalul:
ü  durată mai mare (15-45 minute)
ü  conţine ştiri complexe, reportaje
Radioul modern
º  buletinele informative au următoarea

structură:
§  buletinul de ştiri
ü  headline-uri
ü  ştiri citite de prezentatori, ştiri cu
inserturi
ü  una, maxim două relatări
ü  sport, meteo
Radioul modern
§  radiojurnalul:
ü  “ştiri pe
scurt”:
headline-uri
ü  ştiri cu
inserturi
ü  relatări,
reportaje
ü  sport, meteo
Radioul modern
Genuri publicistice: interviul
º  tipuri de interviuri radio:

§  interviul de eveniment
•  interviuri informative – intervievarea
surselor cu scopul strîngerii de informaţii în
scopul elucidării unui fapt de actualitate
•  interviuri interpretative – intervievarea
persoanelor autorizate pentru a comenta un
anumit eveniment
•  interviuri justificative – intervievarea
autorului unui eveniment
Radioul modern
§  interviul portret

ü  intervievarea
unei
personalităţi sau
unei persoane
obişnuite care a
realizat ceva
semnificativ
ü  se difuzează în cadrul unei emisiuni
de sine stătătoare
Radioul modern
º  interviul, întreg sau sub forma unor selecţii,

poate fi folosit:
ü  în cadrul buletinelor de ştiri, sub formă de
clipuri scurte (“news clip”)
ü  de sine stătător, ca parte dintr-un program de
ştiri de dimensiuni mai mari: “news interview” –
interviu înregistrat sau live cu durata de 3-5
minute
ü  ca insert într-o ştire
ü  ca “taster” în deschiderea unui program
Radioul modern
ü  în cadrul vox-pop-urilor (în care mai mulţi

intervievaţi anonimi răspund la întrebări pe o
temă anume)
ü  ca “voce” într-un reportaj (de obicei se dă
numai vocea intervievatului)
ü  la interviurile prin telefon: “phone-ins” –
intereviuri cu experţi sau cetăţeni pe marginea
unei teme de actualitate
ü  în emisiuni magazin în care pot fi combinate
mai multe tipuri de interviuri
Radioul modern
Genuri publicistice: talk-show-ul
º  talk-show-ul radio

este un program în
care una sau mai
multe persoane
dezbat cu un
moderator o anumită
temă, cu sau fără
implicarea publicului
Radioul modern
Genuri publicistice: talk show-ul
º  formate de talk-show radio:

§  gazdă – invitat
§  gazdă – invitat –
phone in
§  gazdă – mai mulţi
invitaţi
§  gazdă – mai mulţi invitaţi – phone in
§  gazdă – phone in
Radioul modern
Genuri publicistice: talk-show-ul
º  tipuri de talk-show radio:

§  talk-show controversă – moderatorul alege doi
invitaţi, pro şi contra, şi arbitrează duelul
ideilor; emisiunea nu va avea concluzie
§  talk-show de personalitate – ideea emisiunii
este conturarea unui anume invitat; intervenţiile
telefonice sînt binevenite
§  talk-show în exclusivitate cu ascultătorii –
ascultătorilor li se cere să-şi dea cu părerea
într-o problemă
Radioul modern
Genuri publicistice: reportajul
º  esenţa reportajului radio este aceeaşi cu cea

a celui din presa scrisă sau TV: de a “spune o
poveste”; numai mijloacele de expresie diferă
º  ca şi în presa scrisă, după natura conţinutului,
reportajele pot fi:
§  reportaje de atmosferă
§  reportaje de eveniment
§  reportaje portret
Radioul modern
º  tipuri de reportaj radio:

§  reportajul de radiojurnal
ü  material de sine-stătător
ü  conţine un insert cu rol de ilustrare a unui
eveniment important
ü  durată de maxim 5 minute
§  reportajul emisiune
ü  material de sine-stătător
ü  poate avea şi 30 de minute
Radioul modern
º  reportajul radio se diferenţiază de celelalte

genuri prin complexitatea construcţiei, ce
presupune
îmbinarea a mai
multor forme
de produs
jurnalistic:
relatare,
interviu,
vox-pop
Radioul modern
º  structura unui reportaj radio este

următoarea:
§  lead – asigură “punerea în scenă”
§  tranziţie – argumentarea importanţei şi
relevanţei subiectului
§  dezvoltarea temei – corpul povestirii
§  finalul – trebuie să ofere un decupaj inedit din
realitatea construita în jurul subiectului
Radioul modern
º  etapele construirii reportajului radio:

§  pre-documentarea
§  documentarea propriu-zisă – mersul pe teren,
intervievarea şi înregistrarea vocilor
personajelor
§  elaborarea script-ului – planul pentru alternare
a textului citit de reporter şi a inserturilor
§  montajul – decuparea inserturilor şi
asamblarea lor cu intervenţiile reporterului;
eliminarea zgomotelor şi a sunetelor nedorite
Radioul modern
Genuri publicistice: documentarul
º  documentarul
cuprinde mai multe
informaţii decît
reportajul – tratează în
profunzime o temă
de interes general
º  este un gen laborios, complex şi costisitor,
abordat mai puţin decît celelalte genuri radio
Radioul modern
º  tipuri de documentar:

§  de acţiune – descrierea unei probleme de
actualitate
§  de informare – descrierea şi explicarea
contextului unei probleme de actualitate
§  dramatizate – de tip “docu-drama”
Radioul modern
º  în structurarea unui documentar radio trebuie

să se pună accent pe următoarele aspecte:
ü  înlănţuirea logică a ideilor
ü  stabilirea, delimitarea şi corelarea ideilor
principale (este recomandat să nu fie mai mult
de 5 idei principale într-un documentar)
ü  trebuie să pornească de la un script elaborat
complex şi nu schematic
ü  să integreze într-un demers coerent şi narativ
toate elementele de construcţie
Formate şi strategii de
programare radio
Radioul modern
Identitate şi ambalaj
º  identitatea postului radio este dată de

„mixul” dintre muzică,
informaţie, animaţie,
publicitate, promo şi
evenimentele de
promovare
º  ambalajul este dat de
structură, conţinut şi
prezentare
Radioul modern
Formate
º  un format radio este o strategie de

programare particulară, orientată în jurul
unui playlist sau gen muzical şi unei anume
audienţe
º  începînd cu 1970, formatele radio au avut
tendinţa să reflecte evoluţia genurilor pop şi
rock
º  au urmat segmentarea audienţei şi
fragmentarea genurilor muzicale
Radioul modern
Formate
º  un format radio este o strategie de

programare particulară, orientată în jurul
unui playlist sau gen muzical şi unei anume
audienţe
Radioul modern
Formate
º  dezvoltarea formatelor radio apare ca un

efect:
¼  al
dezvoltării televiziunii la începutul
anilor 1950
¼  al apariţiei modulaţiei în frecvenţă
¼  al
folosirii a radiourile portabile şi de
maşină
¼  al apariţiei staţiilor private şi locale
Radioul modern
Formate
º  începînd cu 1970,

formatele radio au
avut tendinţa să
reflecte evoluţia
genurilor pop şi rock
º  au urmat
segmentarea
audienţei şi
fragmentarea
genurilor muzicale
Radioul modern
Formate
º  această tendinţă a fost accentuată de un

număr din ce în ce mai mare de staţii FM
care au trebuit să se specializeze pentru a
înregistra audienţă
º  programarea radio a devenit
descentralizată pe măsură ce staţiile locale
s-au separat de cele reţelele naţionale
º  staţiile au început să decidă singure asupra
formatelor şi să răspundă audienţelor locale
şi competiţiei din partea altor posturi
Radioul modern
Formate
º  pe măsură ce mai

multe staţii au
pătruns pe piaţă,
formatele s-au axat
pe nişe de public
º  în prezent există
peste 70 de formate
radio
Radioul modern
Formate
º  pe FM, principalele

formate sînt cele
axate pe ştiri (news
radio), adult
contemporary, classic
rock, contemporary
hit radio, alternative
şi urban
contemporary
Radioul modern
Formate
º  există şi o serie de alte

modele de formate care au
fost dezvoltate de staţiile
non-comerciale, cum ar fi
cele centrate pe muzica
clasică, afaceri publice (de
obicei pe posturile publice),
rock experimental sau folk
(de obicei pe staţiile
studenţeşti)
Radioul modern
Formate
º  staţiile AM tind să pună accentul pe ştiri,

talk-show-uri cu ascultătorii şi sport
º  de asemenea, au
tendinţa să servească
oraşele mai mici şi
zonele rurale, unde
populaţia este mai
puţin densă şi
formatele de muzică
populară îşi pot găsi publicul ţintă
Radioul modern
Formate
Adult Contemporary (AC)

º  profil muzical puternic răspîndit, ce se adresează
în primul rând grupei de vîrstă cuprinse între 14 şi
49 ani
º  melodii internaţionale pop şi rock foarte
cunoscute şi apreciate, eventual cu precădere
melodii liniştite („Soft-AC”), oldies („Oldie based
AC”) sau melodii actuale („Current based AC”)
º  muzica difuzată este din ultimii 10-20 de ani
º  se pune un accent mai mic pe hiturile actuale
º  ex: Europa FM
Radioul modern
Formate
Contemporary Hit Radio (CHR)

º  este denumit şi „Hot-AC”, are o ofertă muzicală
bazată pe melodii aflate încă în topuri, în total puţine
titluri, dar difuzate frecvent şi care vor fi eliminate
repede din program de îndată ce popularitatea lor
scade
º  multe melodii “rapide” („Uptempo”) şi nici un oldies
º  profil muzical ce se adresează unei grupe mai tinere,
între 14 şi 25 ani
º  “moştenitorul” primului format radio: “Top 40”
º  ex: Radio 21, Kiss FM, Radio Zu
Radioul modern
Formate
Contemporary Hit Radio (CHR)

Radioul modern
Formate
Album-Oriented Rock (AOR)

º  profil ce nu se orientează după hiturile actuale,
precum CHR, ci după interpreţi şi tendinţe curente
º  cu multe titluri mai puţin cunoscute
Dance
º  un radio axat numai pe muzică dance
º  Ex.: Radio Deea, One FM
Radioul modern
Formate
Oldies
º  un radio ce difuzează muzică lansată în anii 50-80
º  ex: Magic FM
News & Talk

º  radio bazat pe ştiri, informaţii, dezbateri
º  ex: Realitatea FM, News FM
Radioul modern
Strategii de programare
“Programming Clock” / “program wheel”
º  majoritatea posturilor de radio, indiferent

de formatul pe care îl au, folosesc un
“desfăşurător” al unei ore de program
º  fiecare element (reclamă, ştiri, promo,
vreme etc.) este programat pentru a
optimiza impactul asupra ascultătorilor
Radioul modern
º  este esenţial echilibrul între muzică şi

intervenţie:
§  prea multă muzică – pasivitatea
ascultătorilor
§  prea puţină – pierderea acestora
§  prea puţine informaţii – ascultătorii din
populaţia activă comută pe un alt post
Radioul modern
“Program wheel” pentru un format CHR:

º  importanţa primului sfert de oră
º  cele mai multe hituri (conform
statisticilor, în acest prim sfert de oră
ascultătorul deschide cel mai des radioul sau
comută pe un alt post)
º  cele mai multe reclame – în ultimul sfert
de oră
Radioul modern
Dayparting
º  împărţirea zilei în mai multe segmente
orare, aferente anumitor tipuri de emisiuni
º  are la bază studii care arată că diferite
categorii de ascultători urmăresc segmente
orare diferite
Radioul modern
Tematizarea
º  practică prin care unei anumite zile i se
dedică o anumită temă;
º  programul zilei respective poate fi “John
Lennon Day” sau “Ziua Alegerilor”
Radioul modern
Gruparea (stacking)
º  gruparea unor emisiuni asemănătoare,
pentru a ţine categoria respectivă de
ascultători mai mult timp pe frecvenţa
respectivă
Programarea încrucişată
(crossprogramming)
Radioul modern
Programarea de tip cort

Program cu audienţă mare
Program cu audienţă mică Program cu audienţă mică

Radioul modern
Programarea de tip hamac

Program cu audienţă mare Program cu audienţă mare
Program cu audienţă mică

Radioul în era digitală
Radioul modern
Internetul şi tehnologia radio
º  încă din 1995, în SUA, dar şi în unele ţări

europene, amatori, unele agenţii de
publicitate, dar şi staţii de broadcast
tradiţionale au început să creeze staţii radio
digitale pe Internet, ce transmiteau 24 de ore
din 24
º  calitatea transmisiei era comparabilă cu cea
a unui CD de calitate, stereo, în cazul unei
conexiuni destul de rapide la Internet
Radioul modern
º  în prezent, posibilităţile oferite de

streaming-ul live de pe Internet fac posibilă
ascultarea posturilor radio în timp real, fără a
descărca şi salva fişierele
º  prin intermediul poadcast-urilor, ascultătorii
îşi pot descărca fişiere episodice audio pe
iPod, smartphone-uri sau tablete şi pot
asculta discuţii, muzică ş.a.
Radioul modern
º  actualmente, multe dintre staţiile radio

tradiţionale îşi transmit muzica, ştirile şi alte
programe prin Internet, pentru a ajunge la noi
tipuri de public, atît în din zonele lor de
acoperire regulate, cît şi în unele aflate la
mai mare depărtare
º  însă unele staţii trebuie să se închidă fiindcă
nu îşi mai pot plăti taxele (frecvenţa de
transmisie, drepturile de autor pentru muzica
difuzată ş.a,)
Radioul modern
Provocări şi tendinţe contemporane
º  radioul se găseşte în zilele noastre, într-o

epocă a tendinţelor compensatorii şi
contradictorii
º  noile tehnologii digitale permit intrarea a
unui număr teoretic nelimitat de posturi radio
pe piaţă
º  pe de altă parte, schimbările economice şi
reglementările din domeniu au încurajat
concentrarea media, pe piaţă fiind puţini
“jucători” dominanţi
Radioul modern
º  posturile radio erau într-o vreme deţinute

de mai multe tipuri de patroni şi grupuri mici
de persoane
º  în SUA, după ce în 1996 “Actul de
telecomunicaţii” a liberalizat formele de
proprietate, aceasta a revenit preponderent
unor grupuri mai mari, non-locale; scopul
acestora a fost să cîştige acoperirea naţională
Radioul modern
º  în industria broadcasting-ului se manifestă

fenomenul convergenţei
º  un exemplu
este integrarea
afacerilor din
radio, cu cele din
domeniul
transmisiilor şi
din industria
muzicală
Radioul modern
º  concentrarea proprietăţii permite crearea

unei reţele de staţii şi personalizarea
elementelor unor programe (cum ar fi
informaţiile din trafic sau starea vremii) de la
centru
º  astfel se reduc costurile de funcţionare şi se
oferă agenţiilor de publicitate o arie mai largă
de acoperire
Radioul modern
º  producţia de conţinut la nivel local este

minimizată
º  deţinătorii de corporaţii impun formatele
testate în detrimentul achiziţiilor noi
º  industria radioului este
dependentă de practica
numită syndication –
staţiile radio produc
programe pe care le vînd
apoi altor companii media
Radioul modern
º  formatele le permit staţiilor să construiască

programe destinate unei anume public, pe
baza profilului socio-demografic, deci
concentrarea media poate avea efectul de a
marginaliza acele audienţe care nu se
încadrează în profilul respectiv
º  pe de altă parte, pe online există posturi
radio care se adresează unor nişe foarte
înguste
Radioul modern
º  concentrarea media permite patronilor să-şi

limiteze competiţia
º  în SUA, pe parcursul anului 1998, grupurile
radio şi companiile de discuri şi-au oferit
asistenţă reciproc pentru a transmite în
exclusivitate concerte sau interviuri, cu
schimbul unei acoperiri mediatice favorabile
º  acest lucru s-a făcut în detrimentul staţiilor
mai mici care nu au putut concura financiar la
acel nivel
Radioul modern
º  programarea comercială este determinată

de scopul de a înregistra o audienţă mai
mare, de a pătrunde mai bine pe pieţe anume
şi de a fi mai vizibili, pentru a atrage clienţi
mai mulţi de pe piaţa de publicitate
º  acest lucru nu înseamnă că posturile radio
trebuie să facă rabat de la lucrul în serviciul
public însă, actualmente, doar ducerea la
îndeplinire a acestei misiuni nu le asigură
supravieţuirea pe piaţă, ca în trecut
În interiorul unei staţii radio
Radioul modern
º  staţiile radio variază mult în mărimea şi

complexitatea colectivului lor
º  toate se preocupă de asigurarea funcţiilor
de bază: administrative (salarizarea,
contabilitate, achiziţii), tehnice (întreţinerea
echipamentelor, operaţiuni de transmisie),
programare (local, ştiri, muzică, playlist,
programe în reţea sau în regim syndication,
promovarea programelor) şi vînzări (locale,
relaţii cu firme naţionale)
Radioul modern
º  în mod tradiţional, cele mai multe din

aceste operaţiuni erau făcute la nivel local
º  odată cu creşterea concentrării
proprietăţii, cele mai multe
sînt făcute de către un
colectiv la nivel central
º  acest lucru a determinat
reducerea numărului de
locuri de muncă în domeniu
Radioul modern
º  într-o staţie radio independentă,

managerul supraveghează planificarea
activităţilor, monitorizarea audienţei şi
vînzările
º  directorul de programe supervizează
calitatea transmisiei pe calea undelor,
playlist-urile, DJ-ii şi prezentatorii
º  directorul de muzică planifică realizarea
playlist-urilor
Radioul modern
º  producătorii se ocupă de obicei de

realizarea talk-show-urilor şi altor tipuri de
show-uri
º  multe staţii au şi un director editorial
º  fiindcă cineva trebuie
să păstreze staţia “on
air”, din redacţie nu
trebuie să lipsească un
inginer
Radioul modern
º  posturile comerciale au un manager de

vînzări şi un personal care se ocupă de
vînzările din publicitate
º  cînd vine vorba de lucrul cu companii
naţionale care ar dori să-şi promoveze
produsele pe piaţa locală, această funcţie
este delegată unui reprezentat care să
trateze cu firmele de publicitate
Radioul modern
Cheltuielile din
publicitate atrase
de posturile de
radio româneşti în
2011
Radioul modern
locurile unde posturile de radio româneşti sînt cele mai

ascultate pe perioada unei zile, de luni pînă vineri
Rămîneţi pe frecvenţe

Curs Radio PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Radio PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. univ. dr.

Istoric, transmisii, formate

º istoria timpurie a radioului se asociază cu

º telegrafia fără fir corespunde proiectului de

º Hertz s-a bazat pe opera teoretică a lui

º Hertz a construit şi un

º actualmente, termenul hertz este folosit

º Guilermo Marconi (1871-1937) pune bazele

º în 1892, înainte ca Marconi

º Marconi este considerat de cei mai mulţi ca

º paternitatea pentru

º tot în 1985, Aleksandr Popov, inginer genist

º după ce întîlnirea undelor hertziene cu

º Marconi s-a

º Marconi a început să colaboreze cu Jackson

º Marconi obţine rapid monopol comercial

º în 1907 Marconi îşi realizează obiectivele

º Marconi nu a avut viziunea radioului ca mijloc

º totuşi, au existat forme de atracţie populară

º în 1904, radioul a ajuns pe prima pagină a

º în 1906, un operator radio, îmbarcat pe o

º Lee De Forest a avut

º trioda a permis semnalelor radio slabe –

º De Forest începe,

º în 1912, staţia

º tot în 1912, în SUA, a fost adoptată prima

º compania Marconi deţinea în 1920 o

º în 1921, un purtător

º TFF, care avea ca unică utilizare comunicaţia

º în primii ani ai secolului al XX-lea se

º Francis Collin sesizează încă din 1912 în

º radiodifuziunea a devenit un mijloc de

º Stanley Frost: „graţie radioului, orice

º de îndată ce transmisiile au început să fie

º primul post de radio al Companiei Marconi a

º British Brodcasting Company

º BBC a fost întemeiat ca monopol mai ales

1922 DeForest DT6

º în 1927, BBC îşi schimbă structura fixă de

º în SUA lucrurile stăteau exact invers: „tot ce

º ziarele şi revistele

º în 1922 s-au vîndut 100.000 de aparate, iar

º prima companie a fost lansată de către

º pentru radioamatori

º în ceea ce priveşte promovarea

º Frank Arnold,

º în Marea Britanie, lucrurile stăteau exact

º posturile radio au

º regimul nazist s-a folosit îndeosebi de

º radioul prin fir era cel favorizat fiindcă

º BBC a devenit gazda mai multor

º BBC-ul nu şi-a ghidat politica editorială în

º modelul de programe (care includea

º cînd televiziunea a început să ofere un

º de asemenea, apariţia tranzistorului care a

º apariţia serviciului FM (modulaţie în

º în Europa, una dintre motivaţiile posturilor

º există două moduri de a coda informaţia

º amplitudinea = “înălţimea” undelor radio

º frecvenţa = numărul de oscilaţii complete

º ştirea radio

º ştirea radiofonică poate cuprinde mai multe

º în funcţie de aceste elemente, în radio se

º  istoria timpurie a radioului se asociază cu

º  telegrafia fără fir corespunde proiectului de

º  Hertz s-a bazat pe opera teoretică a lui

º  Hertz a construit şi un

º  actualmente, termenul hertz este folosit

º  Guilermo Marconi (1871-1937) pune bazele

º  în 1892, înainte ca Marconi

º  Marconi este considerat de cei mai mulţi ca

º  paternitatea pentru

º  tot în 1985, Aleksandr Popov, inginer genist

º  după ce întîlnirea undelor hertziene cu

º  Marconi s-a

º  Marconi a început să colaboreze cu Jackson

º  Marconi obţine rapid monopol comercial

º  în 1907 Marconi îşi realizează obiectivele

º  Marconi nu a avut viziunea radioului ca mijloc

º  totuşi, au existat forme de atracţie populară

º  în 1904, radioul a ajuns pe prima pagină a

º  în 1906, un operator radio, îmbarcat pe o

º  Lee De Forest a avut

º  trioda a permis semnalelor radio slabe –

º  De Forest începe,

º  în 1912, staţia

º  tot în 1912, în SUA, a fost adoptată prima

º  compania Marconi deţinea în 1920 o

º  în 1921, un purtător

º  TFF, care avea ca unică utilizare comunicaţia

º  în primii ani ai secolului al XX-lea se

º  Francis Collin sesizează încă din 1912 în

º  radiodifuziunea a devenit un mijloc de

º  Stanley Frost: „graţie radioului, orice

º  de îndată ce transmisiile au început să fie

º  primul post de radio al Companiei Marconi a

º  British Brodcasting Company

º  BBC a fost întemeiat ca monopol mai ales

º  în 1927, BBC îşi schimbă structura fixă de

º  în SUA lucrurile stăteau exact invers: „tot ce

º  ziarele şi revistele

º  în 1922 s-au vîndut 100.000 de aparate, iar

º  prima companie a fost lansată de către

º  pentru radioamatori

º  în ceea ce priveşte promovarea

º  Frank Arnold,

º  în Marea Britanie, lucrurile stăteau exact

º  posturile radio au

º  regimul nazist s-a folosit îndeosebi de

º  radioul prin fir era cel favorizat fiindcă

º  BBC a devenit gazda mai multor

º  BBC-ul nu şi-a ghidat politica editorială în

º  modelul de programe (care includea

º  cînd televiziunea a început să ofere un

º  de asemenea, apariţia tranzistorului care a

º  apariţia serviciului FM (modulaţie în

º  în Europa, una dintre motivaţiile posturilor

º  există două moduri de a coda informaţia

º  amplitudinea = “înălţimea” undelor radio

º  frecvenţa = numărul de oscilaţii complete

º  ştirea radio

º  ştirea radiofonică poate cuprinde mai multe

º  în funcţie de aceste elemente, în radio se

§  ştirea complexă – pe lîngă elementele

º  în funcţie de “greutatea” lor, ştirile de radio

§  ştiri soft – cele

º  o ştire radio are următoare structură:

º  tipuri de lead:

§  lead-ul umbrelă

º  ştirea de radio se articulează după trei

º  în ştirea propriu zisă:

º  în ştirea propriu zisă:

º  relatarea radio:

º  ştirile sînt difuzate de posturile radio în

º  în funcţie de formatul ştirii pot fi alcătuite

º  buletinele informative au următoarea

º  tipuri de interviuri radio:

§  interviul portret

º  interviul, întreg sau sub forma unor selecţii,

ü  în cadrul vox-pop-urilor (în care mai mulţi

º  talk-show-ul radio

º  formate de talk-show radio:

º  tipuri de talk-show radio: