1.

Edentaţia totală provocată de parodontopatie prezintă următoarele caracteristici:

a. Baza osoasă este nefavorabilă;
b. Prezintă frecvent torus palatin;
c. Prognostic favorabil;
d. Prognostic rezervat;
e. Terapie dificilă.

2. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?
a) au marginea linguala mai scurta spre distal
b) au marginea linguala mai lunga spre distal
c) au marginea linguala mai lunga spre mezial
d) au marginea linguala mai scurta spre mezial
e) alegerea lor se face cu ajutorul unui compass

3.In functie de cine se face alegerea unei linguri standard necesare amprentarii preliminare in edentatia totala?
a) de etiologia edentatiei
b) de forma crestei aveolare
c) de inaltimea crestei edentale
d) de latimea crestei aveolare
e) de varsta pacientului

4.Amprenta preliminara cu gips la edentalul total are urmatoarele caracteristici:

a) lingura standard trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie
b) lingura standard nu trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentie
c) lingura standard trebuie sa fie la distanta de campul protetic
d) lingura standard trebuie sa fie in contact cu suprafata campului protetic
e) amprenta poate fi reconstituita in caz de fractura

5.Amprenta preliminara cu alginate la edetentul total are urmatoarele caracteristici:

a) lingura trebuie sa aiba sistem de retentionare
b) lingura trebuie sa fie la 1 mm distanta de suprafata crestelor
c) se recomanda pe campuri retentive
d) modelul se toarna dupa minimum 80 min
e) alginatele performante permit o amprenta de spalare

6.Amprenta preliminara cu silicon la edentalul total are urmatoarele caracteristici:

a. se foloseste cand se urmareste o conditionare tisulara
b. se poate folosi ca amprenta finala in cazul unei protezări provizorii
c. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte multe procedee de adaptare
d. lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte putine procedee de adaptare
e. necesita silicon de consistenta diferit

7.Amprenta preliminara cu mase termoplastice are urmatoarele caracteristici:

a)masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 80-90 grade C
b) masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 60-70 grade C
c) este o metoda de amprentare simpla
e) este o metoda de amprentare laborioasa
d) permite obtinerea unei bune inchideri marginale
 8.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare mucodinamice in edentatia totala
a) necesita lingura individuala bine adaptata marginal
b) in timpul amprentarii se mobilizeaza prin miscari periferia campului protetic
c) se utilizeaza pentru amprentare doua tipuri de materiale cu consistenta diferita
d) protezele obtinute prin aceasta metoda au succiune deficitara
e) sunt cele mai utilizate metode

9.Care sunt caracteristicile amprentelor compresive in edentatia totala?

a) exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixe
b) nu exercita presiune la nivelul mucoasei fixe
c) sunt indicate la campurile protetice cu mucoasa rezilienta
d) sunt indicate la campurile protetice tari
e) foloseste materiale cu vascozitate crescuta

10. Care sunt miscarile utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala?
a) numai miscari de inchidere, deschidere a gurii
b) miscari comandate de medic
c) numai miscari ale limbii
d) miscari efectuate de medic
e) miscari limita

11.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentalul total?

a) necesita linguri individuale prevazute cu borduri de ocluzie
b) necesita determinarea in prelabil a dimensiunii verticale
c) presiunea de amprentare este exercitata de pacient
d) realizeaza proteze cu margini lungi
e) sunt amprente mucostatice

12. Metoda Devin de amprentare a campului protetic in edentatia totala are urmatoarele caracteristici:
a) este o amprenta cu gura deschisa
b) este o amprenta cu gura inchisa
c) modificarea periferiei campului protetic se face prin fonalie
d) utilzeaza sabloane de ocluzie bine adaptate
e) necesita in prealabil stabilirea DVO

13. Verificarea succiunii lingurii individuale maxilare la nivelul zonei distale se face astfel:
a) tractiunii vestibulare pe maner
b) tractiunii verticale pe maner
c) tractiunii oro-vestibulare pe maner
d) tractiunii din aproape in aproape pe marginea vestibulara a lingurii
e) inchiderea si deschiderea gurii

14.Zonele ,,cheie’’ mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt:

a) zona tuberculului piriform
b) zona linguala centrala
c) zona vestibulara frontala
d) zona linguala laterala
e) zona vestibulara laterala
 15. Testul 1 de succiune la lingura individuala mandibulara:
a)verifica succiunea la zona linguala centrala
b) verifica succiunea la nivelul tuberculului piriform
c) consta in presiuni pe maner in sens vertibulo-oral
d) lingura trebuie sa se desprinda cu usurinta
e) verifica inchiderea marginala totala

16.Testul 3 de succiune la lingura individuala mandibulara

a) verifica inchiderea in zona linguala frontala
b) verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformi
c) verifica inchiderea marginala totala
d) lingura se desprinde cu usurinta
e) consta in presiuni pe maner in sens vestibulo-oral si tractiune verticala

17.In primul timp al amprentei finale se urmareste

a) rectificarea sprijinului si aleziunii
b) realizarea inchiderii marginale
c) rezolvarea problemelor de fonatie
d) rezolvarea problemelor de fizionomie
e) obtinerea tonicitatii musculare favorabile

18.Care sunt obiectivele ce trebuie sa le realizeze amprenta in edentatia totala

a) obtinerea unei corecte inaltimi marginale a protezei
b) extinderea maxim posibila a protezei
c) stabilirea nivelului planului de ocluzie
d) repartizarea de presiuni egale pe campul protetic
e) realizarea libertatii miscarilor musculare

19.Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia totala?

a) utilizeaza pemtru amprentare linguri standard
b) pentru amprenta preliminara se foloseste alginalul
c) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea vestibulara centrala
d) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea linguala centrala
e) lingura individuala este prevazuta cu bordure de ocluzie

20.Amprenta functionala dupa tehnica Pedro Saizar prezinta o serie de caracteristici:

a) face parte din grupa amprentelor luate cu gura deschisa
b) se foloseste in amprentarea campurilor protetice dure
c) se foloseste in amprentarea campurilor moi
d) se prefera modelarea functionala facuta de pacient
e) este o metoda simpla

21. Tehnica de amprentare Y. Gilbert si M. Blandin are urmatoarele caracteristici :

a) foloseste ca material de amprentare alginatele
b) foloseste ca material de amprentare mase termoplastice
c) folosecca materiale de amprentare siliconi
d) reda cu fidelitate detaliile campului protetic
e) amprenta se deformeaza cu usurinta

22.Examenul clinic al substratului osos ne permite

a) aprecierea gradului de atrofie a campului protetic
b) aprecierea zonelor osoase care pot fi folosite pentru stabilizarea protezei
c) precizeaza limitele osoase ale bazei protezei
d) stabilirea zonelor ce urmeaza sa fie despovarate
e) alegerea metodei de amprentare

23.Analiza substratului mucos al campului protetic are rol deosebit in:

a) alegerea materialului de amprenta
b) alegerea metodei de amprenta
c) precizarea limitelor osoase ale zonei protetice
d) aprecierea gradului de atrofie al campului protetic
e) stabilirea unor zone ce trebuie modificate chirurgical

24.Conform conceptiei Clinicii de Protetica din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele caracteristici:
a) lingura universala nu este prevazuta cu sistem de retentie
b) lingura standard trebuie sa preseze anumite zone ale campului protetic
c) lingura universala trebuie sa prezinte un spatiu de 3-5 mm intre peretii ei si versantele crestelor edentale
d) lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5 mm
e) lingura universala trebuie sa adere strans la campul protetic

25.Testul 2 de succesiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:

a) verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform
b) verifica inchiderea marginala in zona vestibulara centrala
c) verifica inchiderea marginala in zona linguala centrala
d) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibular
e) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibulo-oral

26.Adaptarea lingurii individuale urmareste;

a) marginile lingurii sa aiba un contact lejer cu mucoasa pasiv mobilă
b) rascroirea la nivelul frenurilor si a insertiilor tendinoase
c) realizarea unei grosimi a marginilor care sa corespunda lărgimii medii a fundului de sac mucozal
d) marginile lingurii trebuie sa depaseasca lungimea fundului de sac mucozal
e) marginiile lingurii sa intre in contact cu mucoasa mobila

27.Amprenta mucostatica se caracterizeaza prin:

a) modelarea marginala este efectuata de medic
b) modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprenta
c) dupa confectionarea protezei aceasta necesita o lunga perioada de individualizare marginala
d) dupa confectionarea protezei se adapteaza perfect
e) este o metoda larg utilizata

28.Amprentele de despovarare au urmatoarele caracteristici:

a) sunt indicate pe campurile protetice moi
b) sunt indicate pe campurile protetice sensibile
c) lingura individuala este prevazuta cu orificii in dreptul zonelor sensibile
d) presiunea din timpul amprentarii influenteaza sprijinul
e) presiunea din timpul amprentarii nu influenteaza sprijinul

29.Miscarile comandate de medic sunt:

a) deschiderea moderata a gurii
b) deschiderea mare a gurii
c) balansarea mandibulei
d) miscarea in sens frontal
e) miscarea limbii
30. Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun:
a) purtarea ei in cavitatea bucala
b) presupune existenta unor linguri foarte bine adaptate
c) lingurile de amprenta sunt prevazute cu borduri de ocluzie
d) folosesc materiale bucoplastice
e) folosesc materiale termoplastice

31Următoarele operaţiuni clinice reprezintă etape ale determinărilor relaţiilor intermaxilare, CU EXCEPŢIA:
A. verificarea şabloanelor de ocluzie
B. determinarea curburii vestibulare a şablonului superior
C. determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al feţei
D. determinarea şi înregistrerea relaţiei centrice
E. stabilirea indicaţiilor necesare confecţionării machetelor

32.Controlul intraoral al şabloanelor de ocluzie în edentaţia totală constă în:

A. începe prin verificarea menţinerii şi stabilităţii pe câmpul protetic a şablonului inferior
B. se testează eventuala apariţie a mişcării de basculare în jurul unui ax median exercitând presiuni oro-
vestibulare în regiunea frontală
C. verificarea apariţiei mişcării de basculare în jurul unui ax median din cauza eventualelor asperităţi de pe
faţa interioară a şabloanelor
D. testarea apariţiei mişcării de basculare în jurul unui ax median, apăsând alternativ pe suprafaţa ocluzală a
valurilor de ocluzie în dreptul molarilor
E. se verifică menţinerea şabloanelor pe câmpul protetic

33.Etapele clinice ale determinării relaţiilor intermaxilare în edentaţia totală sunt enumerate aleatoriu: 1.
determinarea curburii vestibulare a şablonului superior; 2. determinarea şi înregistrarea relaţiei centrice; 3.
stabilirea indicaţiilor necesare confecţionării machetelor; 4. verificarea şabloanelor de ocluzie; 5. determinarea
dimensiunii verticale a etajului inferior al feţei; 6. stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie în regiunea
frontală şi laterală. Precizaţi ordinea lor corectă.
A. 6, 5, 4, 3, 2, 1
B. 2, 3, 6, 4, 1, 5
C. 4, 1, 6, 5, 2, 3
D. 3, 5, 1, 6, 2, 4
E. 4, 1, 6, 2, 5, 3

34Modalităţile clinice de înregistrare a relaţiei centrice sunt:

A. tehnica descrisă de Neill
B. tehnica descrisă de Dawson
C. memoria tisulară
D. deglutiţia
E. memoria ocluzală

35,Cum se numeşte unghiul utilizat la înregistrarea relaţiei centrice prin înscrierea grafică intraorală:
A. Donders
B. Bonwill
C. Gotic
D. Brodie
E. Goniac
36Situarea planului ocluzal la jumătatea fantei orale poate fi o indicaţie pentru o supraocluzie frontală de:
A. 2 mm
B. 3 mm
C. 0,2 – 0,4 mm
D. 0,5 – 1,5 mm
E. 0,1 – 0,3 mm

37Valoarea spaţiului minim de vorbire se poate măsura la pronunţia fonemei:

A. M
B. S
C. K
D. P
E. V

38. Determinarea relaţiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde următoarele operaţiuni clinice:
A. determinarea şi înregistrarea poziţiei de intercuspidare maximă
B. verificarea stabilităţii machetelor
C. determinarea dimensiunii verticale al etajului inferior al feţei
D Stabilirea nivelului şi direcţiei planului Camper
E. stabilirea indicaţiilor necesare alegerii şi montării dinţilor artificiali

39. Care din următoarele afirmaţii despre şablonul de ocluzie sunt corecte.
A. baza şablonului de ocluzie este confecţionată din ceară roz
B. marginile bazei şablonului trebuie să pătrundă în fundul de sac
C. baza şablonului de ocluzie trebuie să fie perfect adaptată pe model
D. valul de ocluzie superior se opreşte la 1,5 mm posterior de tuberozităţi
E. valul de ocluzie inferior se opreşte la 1,5 mm anterior de tuberculul piriform

40. Bordura de ocluzie a şablonului de ocluzie superior în edentaţia totală trebuie să aibă următoarele
dimensiuni:
A. în regiunea frontală, grosimea de 5 mm
B. în regiunea frontală, înălţimea de 10 mm
C. în regiunea laterală, înălţimea de 8 mm şi lăţimea de 6 mm
D. la nivelul tuberozităţii, valul de ocluzie va avea o lăţime egală cu a tuberozităţii
E. bordurile de ocluzie se termină la 1,5 mm de linia Ah

41. Şablonul de ocluzie inferior în edentaţia totală prezintă următoarele caracteristici:

A. baza sa este realizată din ceară roz mai dură
B. valul de ocluzie va fi montat pe mijlocul crestei
C. nivelul feţei ocluzale depăşeşte marginea superioară a buzei inferioare
D. valul de ocluzie se opreşte la 1,5 mm de tuberozităţi
E. nivelul feţei ocluzale a valului de ocluzie va fi situat pe un plan orizontal ce pleacă de la limita inferioară
a treimii superioare a tuberculului piriform până la marginea superioară a buzei inferioare

42. Care din următoarele afirmaţii privind şabloanele de ocluzie utilizate în terapia edentaţiei totale sunt
corecte:
a. servesc pentru determinarea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie
b. materializează schematic baza şi arcadele dentare ale viitoarelor proteze totale
c. cu ajutorul lor se obţin datele necesare alegerii şi montării dinţilor artificiali
d. se pot realiza numai din placă de bază
e. trebuie să fie perfect adaptate pe câmpul protetic
43. Care din următoarele afirmaţii despre nivelul planului de ocluzie în edentaţia totală sunt corecte:
a. se defineşte ca fiind porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la deschiderea uşoară a gurii
b. acest nivel are o dimensiune egală pentru toţi pacienţii
c. în mod obişnuit se realizează un nivel de 1- 2mm, indiferent de situaţia clinică
d. se stabileşte în funcţie de vârstă
e. la şablonul inferior, nivelul planului de ocluzie nu trebuie să depăşească marginea liberă a buzei
inferioare

44. Orientarea planului de ocluzie în edentaţia totală:

a. în regiunea frontală trebuie să realizeze un paralelism cu linia tragio-palpebrală
b. în regiunea frontală trebuie să realizeze un paralelism cu linia bipupilară
c. în regiunea laterală este orientat în raport cu planul de referinţă al lui Frankfurt
d. în regiunea laterală este orientat în raport cu planul situat între spina nazală anterioară şi centrul
conductului auditiv extern
e. după Sears, planul de ocluzie este paralel cu curbura crestei inferioare

45. Se defineşte „nivel al planului de ocluzie”:

a. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la deschiderea largă a gurii
b. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la o fonaţie minimă
c. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la pronunţia fonemei „K”
d. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie la deschiderea uşoară a gurii
e. porţiunea vizibilă din valul de ocluzie atunci când pacientul priveşte drept înainte

46. Prin ce metode se poate face determinarea relaţiei centrice la un edentat total:
a. metoda homotropismului linguo-mandibular
b. metoda Boianov
c. metoda reflexului molar
d. metoda Dawson
e. metoda înscrierii unghiului Benett

47. Poziţia de repaus a mandibulei se poate constata astfel:

a. antropometric
b. fiziologic
c. funcţional
d. electromiografic
e. vizual

48. Pentru determinarea D.V.R în activitatea curentă clinică este necesar să se îndeplinească următoarele
condiţii:
a. pacientul va sta în fotoliu drept, cu capul sprijinit de tetieră
b. pacientul va trebui să fie relaxat, liniştit
c. pacientul va purta vechile proteze
d. va fi combătută tendinţa de propulsie cu exerciţii care obosesc musculatura
e. determinarea D.V.R trebuie să se realizeze cu amândouă şabloanele de ocluzie în gură
49. La edentatul total, poziţia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:
a. după deglutiţie, mandibula vine la poziţia de repaus
b. pacientul va avea aspectul de individ stresat, preocupat
c. cu vechile proteze în gură
d. prin procedeul imaginat de Willis
e. prin utilizarea „numărului de aur” 4/5 Appenrodt

50. Care din următoarele afirmaţii privind planul de orientare protetică sunt corecte:
a. uneşte marginea liberă a incisivilor superiori cu cuspizii palatinali ai molarilor de şase ani
maxilari
b. de nivelul său de situare în zona frontală depinde gradul de vizibilitate al dinţilor frontali
c. în zona anterioară este paralel cu linia surâsului
d. în zona laterală este paralel cu planul Camper
e. în zona anterioară este paralel cu planul Andersen

51. Erorile în înregistrarea relaţiei centrice la edentatul total au următoarele consecinţe:

A. proba spatulei pozitivă la proba machetei
B. diferenţe de câteva zecimi de mm între poziţia în care au fost solidarizate şabloanele şi adevărata poziţie
de relaţie centrică, provoacă la protezele finite frecvente momente de instabilitate
C. instabilitatea protezelor finite care va provoca dureri şi oboseală musculară
D. modificarea engramei de masticaţie
E. proba spatulei negativă la proba machetei

52. Care sunt liniile ce se trasează pe valurile de ocluzie ale celor două şabloane pentru verificarea determinării
corecte a poziţiei de relaţie centrică:
A. linia mediană
B. linia Ophriacă
C. linia surâsului
D. linia orbitală
E. liniile caninilor

53. Planul lui Fox serveşte la:

a. orientarea planului de ocluzie paralel cu linia bipupilară
b. înregistrarea axei balama
c. determinarea D.V.O
d. precizarea orientării planului de ocluzie faţă de planul lui Camper
e. determinarea adâncimii pungilor lui Fisch

54. Supraevaluarea D.V.O are următoarele consecinţe:

a. traumatizarea continuă a mucoasei din zona de sprijin
b. accentuarea şanţurilor periorale
c. apariţia „zgomotului de castagnete”
d. vizibilitatea exagerată a dinţilor
e. oboseala permanentă a musculaturii
55. Subevaluarea D.V.O are următoarele consecinţe:
a. facies crispat
b. aspect îmbătrânit
c. apariţia perleche-ului la comisurile buzelor
d. vizibilitatea exagerată a dinţilor
e. vizibilitatea redusă a roşului buzelor

56. Care din următoarele afirmaţii despre spaţiul minim de vorbire sunt corecte:
a. a fost descris de Thomson
b. a fost descris de Silverman
c. pacientul trebuie să pronunţe cuvinte terminate în „s”
d. pacientul pronunţă: „pas cu pas”, „mai sus, mai jos”
e. este sinonim cu spaţiul liber de inocluzie fiziologică

57. Montările atipice care se pot cere pe fişa de laborator a pacientului edentat total:
a. torsionări
b. încălecări
c. treme
d. inocluzia sagitală
e. diasteme

58. Care sunt dezavantajele înregistrării grafice extraorale a relaţiei centrice la edentatul total:
a. mişcările ample pe care la face pacientul diferă de cele efectuate în timpul masticaţiei
b. destabilizarea şabloanelor
c. vârful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziţii mai anterioare
d. vârful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei poziţii mai posterioare
e. mişcările pe care le face pacientul nu diferă de cele efectuate în timpul masticaţiei

59. Supraevaluarea D.V.O se caracterizează prin:

a. aspect îmbătrânit, caracteristic edentatului total
b. pacientul strânge permanent dinţii
c. buzele nu reuşesc să acopere dinţii decât cu efort
d. apariţia zăbăluţei la comisurile buzelor
e. accentuarea şanţurilor periorale

60. Consecinţele subevaluării D.V.O sunt următoarele:

a. oboseală în masticaţie prin suprasolicitarea muşchilor coborâtori
b. oboseală în masticaţie prin suprasolicitarea muşchilor ridicători
c. aspect îmbătrânit
d. oboseala muşchilor maseter şi temporal
e. oboseala muşchiului milohioidian

61, La proba machetei protezei totale, coridorul bucal se evidenţiază în timpul surâsului între:
A. linia surâsului şi planul de ocluzie
B. marginea liberă a dinţilor frontali
C. cele două comisuri bucale
D. feţele vestibulare ale premolarilor şi faţa mucozală a obrajilor
E. buza superioară şi cea inferioară
62, Stabilitatea machetei protezei totale superioare se verifică prin:
A. presiuni oro-vestibulare pe dinţii frontali
B. proba spatulei
C. apăsări alternative dreapta-stânga pe feţele ocluzale ale premolarilor şi molarilor
D. tracţiuni pe marginile bazei de ceară
E. pronunţarea fonemei „S”

63. La controlul fonetic al machetei protezei totale maxilare pronunţarea alterată a fonemei „K” se
datorează:
a. montării prea vestibulare a dinţilor frontali
b. macheta superioară este prea extinsă sau prea groasă în regiunea posterioară
c. marginile machetei în zona frontală sunt prea groase
d. dinţii laterali sunt montaţi în afara crestei
e. curba Spee este prea accentuată

64. După Frush şi Frischner, care din următoarele recomandări privind montarea dinţilor sunt corecte:
a. încălecarea incisivului central peste incisivul lateral conferă un aspect de feminitatea
b. anomaliile în poziţionarea dinţilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade la femei
c. coborârea celor doi incisivi laterali imprimă o notă veselă, simpatică
d. diastemele şi tremele împietează asupra rezistenţei mecanice a protezei
e. anomaliile în poziţionarea dinţilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcade

65. La controlul componentei verticale a relaţiilor intermaxilare, dacă dimensiunea verticală de ocluzie este
mărită:
a. pacientul are un facies relaxat
b. dinţii nu sunt vizibili
c. buzele nu intră în contact sau intră în contact cu efort
d. roşul buzelor nu este vizibil
e. aspectul feţei este îmbătrânit

66. La proba machetelor protezelor totale în cavitatea orală, care din următoarele situaţii indică o
dimensiune verticală de ocluzie micşorată:
a. vizibilitatea dinţilor este exagerată
b. aspectul feţei pacientului este întinerit
c. buzele nu intră în contact
d. şanţurile periorale sunt accentuate
e. apare „zgomotul de castagnete”

67. Care din următoarele situaţii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale aplicate în
cavitatea orală:
a. fonema „V”are o emisie şuierată
b. fonema „S” are o emisie ca un zâzâit atunci când între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un
spaţiu prea mare
c. fonema „S” are o emisie ca un zâzâit atunci când frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi sau frontalii
inferiori prea lingualizaţi
d. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt prea scurţi
e. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt prea lungi
68. La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, când foneme „V” seamănă cu fonema „F”:
a. dinţii superiori sunt prea scurţi
b. dinţii inferiori sunt prea scurţi
c. dinţii superiori sunt prea lungi
d. frontalii superiori sunt oralizaţi
e. macheta superioară este prea extinsă

69. Pentru etapa de probă a machetelor, medicul va primi din laborator:

a. machetele şi lingurile individuale
b. fişa de laborator
c. machetele aşezate pe modele funcţionale montate în ocluzor sau articulator
d. machetele aşezate pe modele de studiu montate în ocluzor sau articulator
e. şabloanele de ocluzie

70. Pe modelele care se realizează machetele viitoarelor proteze totale trebuie să fie trasate următoarele linii
de referinţă:
a. linia bipupilară
b. linia surâsului
c. linia suborbitală
d. linia caninilor
e. linia mediană

71. La controlul extraoral al machetei protezei totale se urmăreşte ca:

a. bazele din ceară să cuprindă şanţurile pterigomaxilare şi restul zonei de închidere palatinală
posterioară
b. bazele din ceară să acopere în întregime tuberculii piriformi
c. papilele interdentare să fie modelate concav
d. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex
e. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat convex

72. La controlul extraoral al machetelor protezei totale se urmăreşte ca:

a. dinţii să realizeze unităţi masticatorii de câte trei dinţi
b. înălţimea frontalilor să se încadreze între planul de ocluzie şi linia surâsului
c. cei şase dinţi frontali trebuie să ocupe spaţiul dintre cele două linii ale caninilor
d. dinţii laterali să nu respecte regula lui Pound
e. curbura incizală să fie cu concavitatea în jos

73. La controlul intraoral al machetei superioare a protezei totale urmărim ca:

a. la mişcările funcţionale ale obrajilor baza machetei să nu fie dislocată
b. la mişcările funcţionale ale buzelor baza machetei să nu fie dislocată
c. baza machetei superioare să ocolească zona de închidere palatină posterioară
d. să verificăm stabilitatea machetei superioare prin apăsări simultane dreapta - stânga pe feţele ocluzale
ale premolarilor şi molarilor
e. succiunea să fie optimă

74. Ce criterii trebuie să respecte baza din ceară a machetelor protezelor totale:
a. să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic
b. versantele vestibulare ale machetelor să fie modelate convex
c. versantul lingual al machetei inferioare să fie modelat concav
d. ceara din care sunt confecţionate să aibă punct de înmuiere cât mai mic
e. papilele interdentare să fie modelate convex
75. Care din următoarele afirmaţii privind controlul machetei protezei totale inferioare sunt corecte:
a. poziţia anterioară a limbii contribuie la menţinerea machetei mandibulare
b. controlul extinderii bazei machetei se execută cu gura întredeschisă
c. stabilitatea se verifică prin presiuni alternative la nivelul premolarilor
d. apariţia mişcării de basculare impune remontarea dinţilor laterali
e. gravitaţia nu favorizează menţinerea machetei inferioare

76. Care din următoarele afirmaţii despre controlul estetic al machetelor protezelor totale sunt corecte:
a. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura deschisă
b. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura închisă şi cu gura semideschisă
c. se observă aspectul facial al pacientului din faţă şi din profil
d. pacientul va fi solicitat să-şi exprime opinia, iar medicul va sta în faţa lui pentru a observa mai uşor
impresiile pacientului
e. pacientul nu va fi solicitat să-şi exprime opinia

77. La controlul estetic al machetei protezei totale când pacientul este examinat cu gura închisă din profil se
au în vedere următoarele aspecte:
a. buza superioară trebuie să fie ceva mai proeminentă decât buza inferioară la pacienţii la care s-a
realizat în zona frontală montare cap la cap
b. buza superioară trebuie să fie mai proeminentă când s-a realizat o montare inversă frontală
c. marginea vestibulară a machetei superioare să nu bombeze prea mult sub pragul narinar realizând o
treaptă
d. dacă montarea dinţilor s-a făcut cap la cap, buzele trebuie să fie în acelaşi plan
e. buza superioară trebuie să fie ceva mai proeminentă decât buza inferioară la pacienţii la care în regiunea
frontală s-a realizat montarea cel mai des folosită – cap la cap

78. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale urmăreşte ca:

a. să fie respectată libertatea mandibulei în lateropulsia de fonaţie
b. în timp ce pacientul numără de la 13 la 33, dinţii frontali inferiori să atingă faţa palatinală a frontalilor
superiori
c. supraocluzia frontală şi inocluzia sagitală să fie corelate corespunzător
d. prezenţa machetelor protezelor totale să nu împiedice fonaţia
e. în propulsia de fonaţie, muchiile incizale ale incisivilor inferiori să ajungă cel mult cap la cap cu
muchiile incizale ale incisivilor superiori

79. Care din următoarele situaţii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicate în
cavitatea orală:
a. fonema „S” are o emisie şuierată atunci când frontalii superiori sunt prea oralizaţi sau frontalii
inferiori sunt prea vestibularizaţi
b. fonema „S” are o emisie şuierată atunci când între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaţiu
prea mare
c. pronunţarea lui „F” şi „V” este distinctă dacă lungimea dinţilor frontali superiori şi plasarea lor în sens
vestibulo-oral este corectă
d. în timpul pronunţiei fonemelor „F” şi „V” muchia incizală a frontalilor superiori trebuie să atingă uşor
buza inferioară
e. în timpul pronunţiei fonemelor „F” şi „V” muchia incizală a frontalilor inferiori trebuie să atingă uşor
vârful limbii
80. Următoarele afirmaţii privind controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevărate:
a. dacă fonema „D” se aude ca fonema „T”, dinţii superiori sunt vestibularizaţi
b. dacă fonema „D” se aude ca fonema „T”, macheta superioară este prea groasă în regiunea posterioară
c. dacă fonema „D” se aude ca fonema „T”, macheta superioară este prea extinsă
d. dacă fonema „T” se aude ca fonema „D”, dinţii superiori sunt vestibularizaţi
e. dacă fonema „T” se aude ca fonema „D”, dinţii sunt oralizaţi

81. Care din următoarele situaţii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicată în
cavitatea orală:
a. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt oralizaţi
b. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt prea scurţi
c. fonema „V” seamănă cu fonema „F” atunci când dinţii superiori sunt prea laţi
d. fonema „K” este alterată atunci când macheta superioară este prea groasă în regiunea posterioară
e. fonema „K” este alterată atunci când macheta este prea groasă în zona rugilor palatine

82. Dacă la proba fonetică a machetelor protezelor totale, fonema „S” are o emisie şuierată înseamnă că:
a. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi
b. frontalii superiori sunt prea oralizaţi
c. între vârful limbii şi regiunea retroincisivă este un spaţiu prea mic
d. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi
e. dinţii superiori sunt prea scurţi

83. În care din situaţiile enumerate mai jos este necesară remontarea dinţilor artificiali:
a. concordanţă între linia interincisivă superioară şi linia mediană a feţei
b. alegerea neadecvată a culorii garniturii de dinţi artificiali
c. montarea frontalilor superiori în afara crestei
d. proba spatulei pozitivă bilateral
e. proba spatulei pozitivă unilateral

84. Pentru realizarea închiderii palatinale posterioare la proteza totală:

a. se realizează gravarea modelului de către tehnician
b. se realizează gravarea modelului de către medic
c. se reperează în cavitatea orală şanţurile pterigomaxilare
d. se desenează pe model zonele de despovărare
e. se decelează zonele retentive care pot crea probleme la inserţia protezei

85. Pentru realizarea închiderii palatinale posterioare la proteza totală:

a. profunzimea gravării trebuie să fie egală cu 2/3 din depresibilitatea ţesuturilor
b. profunzimea gravării trebuie să fie egală cu 1/3 din depresibilitatea ţesuturilor
c. profunzimea gravării variază şi în funcţie de înclinarea vălului
d. profunzimea gravării este mai mare pentru vălurile verticale
e. profunzimea gravării este mai mare pentru vălurile orizontale

86. Zonele de despovărare, unde baza protezei totale nu trebuie să vină în contact intim cu mucoasa sunt:
a. torusul palatin
b. torusul mandibular
c. şanţurile pterigomaxilare
d. exostozele
e. gaura mentonieră
87. Care din următoarele afirmaţii privind folierea torusului palatin sunt corecte:
a. gradul de foliere trebuie corelat cu diferenţa dintre rezilienţa mucoasei de pe crestele edentate şi
rezilienţa mucoasei care acoperă torusul
b. dacă folierea pe torus este mică şi rezilienţa pe creste mare, proteza nu basculează
c. dacă folierea pe torus este mică şi rezilienţa pe creste mare, proteza basculează
d. folierea torusului palatin se realizează de către medic în cabinet
e. torusul palatin nu se foliază

88. După Grant şi Johnson, atitudinea faţă de retentivităţile osoase bilaterale sau multiple este următoarea:
a. retentivitatea existentă se va desfiinţa complet pe model prin adăugarea de ghips
b. din retentivitatea existentă se va păstra 1 mm pentru a ajuta menţinerea protezei, iar marginea protezei se
va termina în fundul de sac
c. marginea protezei va fi extinsă numai până la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe o parte, pe
cealaltă parte extinderea fiind până la 3 mm de fundul de sac
d. marginile protezei care depăşesc retentivităţile vor fi realizate din material rezilient
e. niciuna din soluţiile propuse nu dă un rezultat ideal

89. Dacă la controlul intraoral al machetelor protezelor totale, între poziţia de IM şi poziţia de RC este o
diferenţă de 1 mm:
a. aceasta reprezintă situaţia ideală
b. perfectarea relaţiilor ocluzale nu se poate face pe proteze finite
c. se identifică obstacolele cu hârtie de articulaţie
d. perfectarea relaţiilor ocluzale se face la machete prin şlefuiri selective
e. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare

90. Care din următoarele afirmaţii privind zonele de despovărare ale câmpului protetic edentat total sunt
adevărate:
a. reprezintă zonele unde baza protezei totale trebuie să vină în contact intim cu mucoasa câmpului
protetic
b. localizarea lor va fi stabilită prin desenarea zonei respective pe model
c. grosimea zonei de despovărare variază între 0,25 mm şi 1 mm
d. papila incisivă nu necesită despovărare
e. tuberculul piriform nu necesită despovărare

91. Factorii generali încriminaţi în etiologia stomatitelor protetice sunt

a) diabetul zaharat
b) insuficienţă renală cronică
c) litiaza biliară
d) hemopatiile
e) igiena corespunzătoare a protezelor.

92. Factorii locali incriminaţi în etiologia stomatopatiilor protetice sunt

a) înaintarea în vârstă
b) leucemia limfoidă cronică
c) creşterea temperaturii locale sub proteza totală
d) imperfecţiunile de execuţie ale protezei
e) autocurăţirea deficitară.
93. Teoria mecano-traumatică de producere a stomatopatiilor protetice incriminează
a) Candida albicans
b) monomerul acrilic
c) fragilitatea capilară
d) protezele adaptate necorespunzăzor
e) Streptococul mutans

94. Teoria bacteriotoxică de producere a stomatopatiilor protetice incriminează

a) fragilitatea capilară
b) monomerul acrilic
c) Candida albicans
d) Fusobacterium nucleatum
e) Prevotella intermedia.

95. Eroziunile mucoasei câmpului protetic edentat total sunt provocate de

a) margini impropri ale protezei
b) structura chimică a protezei
c) greşeli de amprentare
d) candida albicans
e) tehnologie necorespunzătoare în laborator.

96. Eroziunile mucoasei câmpului protetic au mai frecvent următoarele localizări

a) linia oblică externă
b) linia oblică internă
c) cresta zigomato-alveolară
d) tuberculul piriform
e) coama crestei edentate.

97. Tratamentul reacţiei imediate totale a mucoasei câmpului protetic edentat total constă în
a) suprimarea imediată a protezei
b) căptuşirea directă a protezei
c) lavaj cu soluţii antiseptice slabe
d) echilibrarea ocluzală
e) antihistaminice.

98.Leziunile de decubit ale mucoasei câmpului protetic edentat au ca etiologie

a) căptuşirea directă
b) atrofia câmpului protetic
c) afecţiuni renale cronice
d) tulburări vasculare
e) greşeli de amprentare.

99. Leziunile de decubit se caracterizează prin

a) miros fetid
b) floră microbiană moderată
c) floră microbiană abundentă
d) absenţa diskeratozei
e) localizare la orice nivel.
100. Leziunile maligne se diferenţiază de leziunile de decubit prin
a) consistenţă dură
b) adenopatie inconstantă
c) tumefacţie edematoasă
d) halenă fetidă
e) diskeratoză frecventă.