KIT

UN MANUAL CREAT DE TINERI

PENTRU COMBATEREA RASISMULUI
PRIN EDUCAŢIE

Asociaţia Naţiunilor Unite

din Canada
www.unac.org
 KIT

UN MANUAL CREAT DE TINERI

PENTRU COMBATEREA RASISMULUI
PRIN EDUCAŢIE

Rida Abboud, Jennifer Chong, Darcy Gray,

Rizwana Kaderdina, Mark Masongsong,
Kajori Monika Rahman

Martie 2002

Acest manual a fost creat de Asociaţia Naţiunilor Unite

din Canada

Finanţat de :
Patrimoniul Canadian
Multiculturalismul

2
 CUPRINS:

INTRODUCERE………………………………………………………....5

MULŢUMIRI…………………………………………………………….6

INFORMAŢII…………………………………………………………….7

Probleme actuale ale rasismului……………………………………………………….8

INTRODUCERE………………………………………………………………………8
PROBLEME POLITICE/LA NIVEL INSTITUŢIONAL …………………………...8
Multiculturalismul……………………………………………………………………..8
Xenofobia……………………………………………………………………………...9
Studiu de caz: 11 septembrie………………………………………………………....11

SOCIETATEA ŞI CULTURA………………………………………………….........12
Rasismul şi aborigenii…………………………………………………………..........12
Rasismul în cultură şi în mass-media………………………………………………...13
Anti-rasismul…………………………………………………………………………15

DEZBATERI INTERNAŢIONALE CURENTE……………………………............17

Principii anti-rasiste……………………………………….........................................18
Mituri şi concepţii greşite……………………………………………........................23
ABORIGENII………………………………………………………………..............23

IMIGRAREA, REFUGIAŢII ŞI SIGURANŢA……………………………………..25

RASISM ŞI ANTI-RASISM………………………………………………………....26

Referinţe……………………………………………………………………………...28

INSTRUMENTE DE LUCRU……………………………………………….............29
Ghidul intitulat ”Pas cu pas”…………………………………………………............29
Facilitarea sugestiilor şi a acţiunilor……………………………………………........35
Discuţii în linişte…………………………………………………………………......38
Jocuri de cultură generală…………………………………………………………....39
Momentul în care descoperim cine suntem ................................................................47
Probleme legate de mediu şi de rasism…………………………………………...….51
Dreptatea socială şi diversitatea…………………………………………………......54

3
Anularea Privilegiilor………………………………………………..................56

DATE ISTORICE IMPORTANTE....................................................................60

Campania tineretului şi organizaţiile care se ocupă de problema tineretului…..64
Cărţi………………………………………………………….............................71
Materiale educaţionale şi de pregătire…………………………………………74
Filme…………………………………………………………………...............76

4
 Introducere
*
“Pot să particip la lupta împotriva rasismului.
Pot să muncesc pentru a determina toate instituţiile canadiene să reflecte
diversitatea societăţii noastre”.
*

Bun găsit vă urează KIT-ul, o resursă anti-rasistă creată de tineri pentru

dumneavoastră!

KIT-ul a luat fiinţă în urma unui proiect naţional al Asociaţiei Naţiunilor Unite din
Canada (UNA-Canada) denumit Forurile Tineretului Împotriva Rasismului.Cam în jur
de 100 de tineri, cu vărsta cuprinsă între14 şi 26 de ani au participat la o serie de
foruri regionale, care au avut loc în perioada mai-iunie 2001. În timp ce forurile
călătoreau prin Edmonton, Ottawa, Quebec, şi Halifax, spiritul ce călăuzea forurile,
iar acum această resursă, venea din întreaga ţară- din Summerside la Kugluktuk, din
Prince George la Montreal. În cadrul fiecărui for, participanţii propuneau ceea ce ar
dori să vadă într-un model de educaţie anti-rasist care îşi concentrează atenţia asupra
tineretului. Apoi o echipă formată din opt tineri, reprezentând fiecare for regional,
aveau dificila sarcină de a combina recomandările persoanelor de aceeaşi vârstă cu ei,
pentru a obţine o singură idee. Ei au ales şi au dezvoltat, cu ajutorul şi rezultatele
colegilor lor din alte regiuni, ceea ce dumneavoastră ţineţi acum în mână-KIT-ul.
Deci, care este locul dumneavoastră în toate acestea? Păi, dacă sprijiniţi iniţiativele
tineretului de a combate rasismul şi discriminarea rasistă prin educaţie, din Canada,
atunci această resursă a fost special creată pentru dumneavoastră!Sperăm că
educatorii, conducătorii comunităţii, NGOs-urile, educatorii pentru persoane de
aceeaşi vârstă, activiştii anti-rasişti-şi în special tineretul- va utiliza această resursă şi
va face ceva pentru combaterea rasismului.
Spunându-vă aceste lucruri, vă mai cerem de asemenea ca să aveţi grijă cănd şi cum
vă veţi hotărâ să vă implicaţi în acest proiect. Există momente în viaţă când nu este
bine să faceţi acest lucru, mai ales atunci când acest lucru înseamnă să vă expuneţi
pe dumneavoastră sau pe altcineva unui anumit risc. Asiguraţi-vă că dumneavoastră şi
aliaţii dumneavoastră sunteţi în siguranţă. KIT-ul nu este un ghid care să fie în
conflict cu rezoluţia. Folosiţi-vă raţiunea şi provocaţi-vă mereu, gândindu-vă cât mai
profund la aceste probleme.
KIT-ul este un amalgam de trei secţiuni complementare, care se adresează problemei
rasismului: informaţii, instrumente necesare, şi resurse. Secţiunea Informaţii
analizează problemele actuale şi conceptele de bază ale rasismului, şi demască o serie
de mituri şi de concepţii greşite. Doriţi să discutaţi despre privilegiu, despre
practicarea comunicării interculturale, sau să ţineţi o dezbatere pe tema rasismului în
Canada? Secţiunea Instrumente de lucru cuprinde atât o mare varietate de sarcini
interactive pentru o largă categorie de vârstă şi de interese, cât şi un ghid, care
prezintă pas cu pas organizarea unei activităţi. În secţiunea Resurse sunt prezentate
un mare număr de cărţi, de filme, de organizaţii pentru tineret, şi materiale
educaţionale, pentru o informare mai bună, pentru acţiune şi pentru inspiraţie! Iar, în

5
conţinutul KIT-ului sunt prezentate scurte momente importante din istoria Canadei
care sunt relevante pentru problema rasismului şi a anti-rasismului.
O resursă de acest tip- legată de timp şi resurse- nu poate fi înţeleasă. De aceea, ne-am
preocupat mai mult de unele probleme decât de altele. Rasismul îndreptat împotriva
Aborigenilor face parte din trecutul şi prezentul Canadei, şi are nevoie de atenţie şi
acţiune. În 11 septembrie, Musulmanii din Canada se confruntă cu un val de
intoleranţă rasistă şi religioasă. Ne-am concentrat atenţia asupra unor probleme ale
acestor două grupuri, deoarece în prezent ele sunt ţinta rasismului. Dar experienţele
lor sunt de fapt exemple clare despre cum funcţoinează rasismul- şi cum se manifestă
acesta în Canada. Nu uitaţi: aceasta este una dintre multele resurse, nu cea mai bună
resursă. Noi vă sfătuim că ar fi neapărat nevoie să completaţi acest KIT cu alte
materiale anti-rasiste.
Această resursă a fost creată de un colectiv de tineri, care au o pasiune pentru
problema rasismului, şi care cred în combaterea acestuia şi a discriminării rasiste prin
educaţie. În acest KIT ve-ţi auzi mai multe voci- nu numai pe cele ale autorilor celor
mai importanţi, dar şi pe cele ale multor participanţi la Foruri regionale de tineret
împotriva rasismului. Avem stiluri diferite, şi câteodată transmitem diferite mesaje, şi
credem că toate acestea se adaugă la dinamismul şi la savoarea acestui KIT!
Vă mulţumim că aţi ales acest KIT. Sperăm să vă fie de folos.

Ai dumneavoastră colaboratori în problema rasismului,

Echipa KIT, martie 2002.

mulţumiri
Foarte multe persoane au participat la realizarea acestei resurse. În primul rând, dorim
să aducem mulţumiri persoanelor care s-au implicat în acest proces şi care au umplut
planşeta de desen cu idei şi cu posibilităţi- participanţii Forurilor regionale pentru
Tineret Împotriva Rasismului. Reprezentanţii celor opt regiuni, prezenţi la Forul
Naţional din august 2001, au înregistrat, au dezbătut şi au pus la cale strategii, timp de
72 de ore, şi pe lângă acest lucru şi-au mai sacrificat încă mult timp din timpul lor
liber, pentru acest proiect, pentru următoarele şapte luni. Aceştia sunt: Jennifer
Chong, Darcy Gray, Rizwana Kaderdina, Dannz Labrie, Sebastian Margarit, Mark
Mosongsong, Monika Rahman, şi Shaun Webb. Mulţumim şi coordonatorilor UNA-
Canada, Ian Foucher şi Christine Parsons, care au facilitat acest proces şi care au
editat acest KIT; lui Rida Abboud, o membră a echipei de coordonare pentru perioada
de vară; şi facilitatorilor invitaţi Amin Virani şi Lyne Desnoyers. Departamentul de
Patrimoniu al Canadei, prin programul său de multiculturalism, a oferit un sprijin
important acestui proiect, lucru pentru care îi suntem recunoscători. Mulţumiri
speciale lui Munro Pace şi lui Getachew Mequanent pentru sprijinul acordat şi pentru
îndrumările făcute.Mulţumim de asemenea, tuturor celor care au fost implicaţi în
testarea şi în evaluarea proiectului KIT-ului, şi celor care au lansat acest produs. Şi în
cele din urmă, vă aducem mulţumiri anticipate dumneavoastră tuturor celor care aţi
ales să ,utilizaţi această resursă şi care vă gândiţi să o utilizaţi pe viitor. Chiar vă
rugăm să faceţi acest lucru!

6
Note privind materialul de bază: Am făcut rost şi de alte materiale excelente de la
alte organizaţii, inclusiv de la Marele Consiliu al Creeşilor, Consiliul Canadian al
Refugiaţilor, Crucea Roşie Canadiană, Comisia pentru Drepturile Omului din Canada,
şi de la Congresul de Muncă din Canada. Am dori să mulţumim acestor organizaţii
pentru faptul că ne-au permis să folosim şi să adaptăm materialele lor. Fundaţia
Canadiană cu numele de “Relaţii între rase” ne-a oferit un mare număr de publicaţii în
limba franceză. În unele cazuri, nu am putut găsi sursa originală pentru anumite
materiale. Dacă am uitat să menţionăm unele surse, vă rugăm să ne informaţi de acest
lucru şi vă promitem că vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru ca aceste surse să
fie specificate în versiunea revizuită a acestui manual.
Note privind acest manual: Părerile exprimate în acest manual nu reflectă neapărat
şi părerile Asociaţiei Naţiunilor Unite din Canada.
Pentru copii şi pentru comentarii vă rugăm contactaţi:
Asociaţia Naţiunilor Unite din Canada, Educaţia Anti-Rasistă
#900, 130 Slater Street,Ottawa,Ontario K 1 P 6 E 2
Tel:(613)232-5751 Fax: (613) 563-2455 E-mail: yfar@unac.org
KIT-ul mai este disponibil pe Internet în format PDF la adresa www.unac.org/yfar.

Informaţii

Aţi avut vreodată probleme în înţelegerea sensului termenilor de “xenofobie “ sau de

“etnocentrism”? Este oare multiculturalismul ceea ce se presupune a fi? Aţi avut
vreodată impresia că rasismul reprezintă o problemă atât de importantă încât
dumneavoastră nu puteţi face absolut nimic pentru a schimba acest lucru?
Am avut şi noi întrebări, la care am încercat să răspundem pe scurt în acest material.
Am discutat câteva probleme, în spaţiul care ne-a fost acordat, dar bineânţeles că
acestea nu sunt singurele probleme importante din Canada.

Dacă aveţi mai multe întrebări, analizaţi secţiunea “Resurse” pentru a afla unde puteţi
găsi mai multe informaţii.

7
 PROBLEME ACTUALE ALE RASISMULUI
INTRODUCERE

În fiecare zi auzim cu toţii cum lumea în care trăim devine “un sat global”, cu o
creştere sporită la nivelul integrării culturale , a economiei , şi al graniţelor. Oricum,
acest lucru nu afectează faptul că fiecare naţiune are o istorie distinctă a sa. Canada
este o ţară unică, în sensul că populaţia sa este alcătuită dintr-un mozaic de culturi din
toate colţurile lumii şi din naţiunile aborigene, fiecare grup aducând cu sine o istorie
despre strămoşi şi despre cultură. Scopul acestei secţiuni a KIT-ului este acela de a vă
face o scurtă prezentare a problemelor actuale ale rasismului, probleme care sunt de
maxim interes pentru canadieni, într-o societate globală. Trebuie să ţinem cont de
asemenea, că aceste probleme au început în urmă cu mulţi ani, în toată lumea. Canada
este cămin pentru oameni care aparţin sutelor de culturi şi etnii diferite, şi multe
dintre problemele cu care se confruntă canadienii pot fi legate de procesele şi
evenimentele istorice din diferite părţi ale lumii (de exemplu, pot exista tensiuni între
canadienii din diferite ţări Arabe sau din Orientul Mijlociu, în funcţie de trecutul lor
religios). Pe de altă parte, unele probleme cu care se confruntă canadienii au luat
naştere chiar în mediul cultural al Canadei (de exemplu, istoria Canadei prezintă
numeroase conflicte între guvern şi grupurile Aborigenilor).
Această secţiune nu constituie o listă completă a tuturor problemelor importante ale
rasismului, din zilele noastre. Aceasta încearcă mai de grabă, să familiarizeze cititorul
cu problemele care sunt relevante pentru canadieni în prezent. Contextul specific
canadian se reflectă în concentrarea asupra anumitor grupuri specifice (de exemplu,
Rasismul şi Aborigenii). Fiecare problemă este prezentată numai pe scurt, mai multe
informaţii se pot obţine din bibliografia prezentată în secţiunea “Resurse”.

PROBLEME POLITICE / LA NIVEL INSTITUŢIONAL

Multiculturalismul

Alcătuirea culturală a Canadei nu reprezintă o simplă informaţie; aceasta a devenit o

politică de stat. Multiculturalismul ca şi politică oficială a început în anul 1971 când
Primul Ministru Pierre Trudeau a confirmat recomandările Comisiei Regale, în ceea
ce priveşte bilingvalismul şi biculturalismul, pentru că diversitatea Canadei ar trebui
să fie recunoscută oficial. Din 1971, această politică s-a materializat sub forma
“Actului de multiculturalism”, care a avut efect în anul 1985, şi sub forma
“Programului de multiculturalism”. Acest act “ a determinat guvernul să se angajeze
la o politică de păstrare şi de intensificare a identităţii şi a moştenirii multiculturaliste
a canadienilor, în timp ce va depune eforturi pentru realizarea egalităţii tuturor
canadienilor din punctul de vedere al vieţii economice, sociale, culturale şi politice”.
(Henry et al.2000:335).
Neoficial, încrederea în valoarea societăţii multiculturaliste canadiene este împărtăşită
de toată lumea şi este discutată în viaţa de zi cu zi. Adesea, canadienii folosesc
termenul de “multiculturalism” pentru aş diferenţia cultura de influenţa culturii
predominante a Statelor Unite. Confirmarea faptului că, Canada este o ţară
multiculturalistă le este predată elevilor şi studenţilor din instituţiile de învăţământ
canadiene fără însă ca acest lucru să fie provocat în mod regulat.

8
Deşi conceptul de “multiculturalism” creşte potenţialul unei dezvoltări în sens pozitiv
a societăţii, mai poate fi de asemenea responsabil pentru perpetuarea posibilităţii
înnăscute de discriminare şi de separare, concept prezent în cadrul unei comunităţi
care este alcătuită din mai multe grupuri etinice şi culturale.În unele cazuri, acest
lucru produce sentimentul de “separare”, prin sugerarea ideii că, canadienii pot fi
împărţiţi în "noi” şi în “ei”, adică grupurile. Pronumele “noi” indică cultura dominantă
a albilor, iar pronumele “ei” înseamnă “celelalte persoane” care nu aparţin în
întregime culturii dominante din diferite motive (din cauza culorii pielii, a locului de
naştere, etc.). Acest mesaj este întărit de utilizarea conceptelor de toleranţă, de
compromis, de sensibilitate, de armonie, şi de diversitate. Deoarece cuvântul
“toleranţă” implică un compromis cu ceva sau cu cineva care nu este în totalitate
dorit, dacă accentuăm acest lucru vom obţine ideea că oamenii trebuie să-i accepte şi
să-i înţeleagă pe “ceilalţi” în cadrul culturii dominante (superioare), fără însă a fi
nevoie să respecte celelalte grupuri sau să se simtă egalul lor. Prin nerecunoaşterea
slăbiciunilor politicii oficiale multiculturaliste, încrederea oarbă în cuvinte ca
“toleranţă” şi “diversitate” este nefondată, ascunsă.
Deoarece s-ar putea ca, cuvântul”multiculturalism” să fie utilizat defensiv pentru a
demonstra inocenţa Canadei în problemele rasismului, este important să ne gândim la
toate aceste presupuneri ascunse, aşa încât oamenii să poată începe să-şi pună
întrebări şi să descopere care sunt propriile lor convingeri.

“ Contextul înseamnă totul “.

*

Susan Atkinsen

Xenofobia

O problemă legată de politica multiculturalistă a Canadei este şi aceea a xenofobiei.

Deşi Canada este cămin pentru o mare diversitate de culturi şi de grupuri etnice, ideea
predominantă că există două grupuri, adică “ noi ” şi “ ei “, duce câteodată la tensiuni
şi gânduri rele pentru noii canadieni, sau pentru canadienii care sunt grupuri
minoritare şi sunt percepuţi ca şi intruşi. Termenul de xenofobie descrie acest
fenomen, prin faptul că grupului predominant al unei ţări îi este frică de “străini”,de
obiceiurile lor şi de cultura lor.

Xenofobia se manifestă sub multe aspecte, de la reproşurile şi discriminările zilnice

resimţite de canadienii de culoare, la discriminările sistematice din cadrul politicii
canadiene de imigrare. Istoria politicii canadiene de imigrare cuprinde multe momente
în care practicile discriminatorii au fost aplicate. Exemple de acest fel sunt cele de o
taxă minimă (cunoscută şi sub numele de impozit), taxă cerută de la anumite grupuri
de imigranţi (de exemplu de la chinezi), sau dându-i-se Cabinetului puterea de a

9
interzice unii imigranţi dacă aceştia păreau indezirabili, din cauza “datinilor lor
ciudate, sau a comportamentului, sau a stilului de viaţă, şi a metodelor de deţinere a
unor proprietăţi, şi din cauza incapacităţii lor de a se integra mai uşor” (Canada,
Statutes).
Politica actuală nu este chiar aşa de discriminatoare precum este prezentată în
exemplele de mai sus, dar mai pune totuşi unele interdicţii pentru anumite grupuri de
imigranţi. Un exemplu care ilustrează cel mai bine acest fapt este acela “al sistemului
pe puncte”, sistem care determină dacă un imigrant va fi acceptat sau nu în Canada.
Pentru un potenţial imigrant, punctele sunt acordate în funcţie de o scară care
apreciază priceperea şi potenţialul de care dispune acest imigrant în anumite domenii,
incluzând şi educaţia şi experienţă de lucru. Se poate admite faptul că un astfel de
sistem îi va favoriza pe unii mai mult decât pe alţii, şi în special pe imigranţii care au
studiat în engleză sau în franceză, şi care au avut posibilităţile materiale necesare să
aibă acces la o educaţie corespunzătoare. În cele mai multe cazuri, cerinţele impuse
unor potenţiali imigranţi nu vor fi îndeplinite de marea majoritate a canadienilor!
După cum am menţionat mai sus, procesul de xenofobie poate fi experimentat şi de
imigranţii de culoare (şi de cei care sunt consideraţi a fi intruşi- dacă de exemplu
aceştia au accent mai diferit) chiar în viaţa de zi cu zi pe care aceştia o au cu grupul
dominant din Canada. Acest lucru se poate exprima subtil, prin gesturi sau printr-o
privire, sau chiar prin manifestarea deschisă a unor prejudecăţi. Exemple de acest fel
cuprind lozinca des întâlnită “imigranţii ne fură locurile de muncă”, sau când un
membru al grupului dominant îi spune unui imigrant de culoare “ să se ducă de unde a
venit”. În aceste cazuri, nu problema ca atare este în centrul atenţiei. Poate fi
demonstrat faptul că implicarea imigranţilor sporeşte economia Canadei, şi că marea
majoritate a locurilor de muncă care sunt ocupate de imigranţi tind să fie slab plătite şi
cu condiţii de muncă mizerabile. Mai mult, s-ar putea ca persoanei căreia i s-a spus să
se ducă de unde a venit să fie născută în Canada. În aceste cazuri ne este şi frică să ne
gândim la cine este vinovat sau nu.

„ Un bunic aborigen îi povestea nepotului său despre ceea ce a simţit în legătură

cu tragedia care a avut loc la 11 septembrie, 2001. El a spus: “Mă simt ca şi cum în
sufletul meu ar exista doi lupi care se luptă. Un lup este răzbunător, furios, violent.
Celălalt lup este iubitor, înţelegător.”Nepotul l-a întrebat: “ Care lup va câştiga
bătălia din sufletul tău?” Bunicul a răspuns, “ Cel căruia îi dau de mâncare.”
*

Tanzen Two Feather

10
Studiu de caz: 11 septembrie- Urmările îngrozitoare ale reacţiilor rasiste violente

În 11 septembrie 2001, Statele Unite s-au confruntat cu unul dintre cele mai grele
momente din istoria modernă. Atacurile sinucigaşe îndreptate asupra lucrătorilor civili
din World Trade Center, din New York, şi asupra Pentagonului din Washington au
şocat întreaga lume, şi au făcut ca America de Nord să fie mult mai conştientă de
vulnerabilitatea sa. În mijlocul acestor consecinţe dureroase, în America şi în Canada
au avut loc teribile reacţii rasiste violente.
Cu toate că preşedintele Statelor Unite, George W. Bush a încercat să se opună unor
reacţii rasiste violente acordând o atenţie deosebită comunităţii Musulmane din
Statele Unite, acesta a imortalizat foarte clar multe dintre reacţiile negative primite în
data de 20 septembrie, când s-a adresat cetăţenilor americani: El a întrebat: “Care este
motivul pentru care aceştia ne urăsc?”. Apoi a răspuns:” Ei urăsc libertatea noastră,
libertatea religiei noastre, libertatea noastră de a vorbi, libertatea noastră de a vota şi
puterea noastră de a ne aduna la un loc şi de a nu fi de acord uii cu alţii”. Printr-o
accentuare a diferenţei dintre “noi” şi “ei”, într-un discurs ţinut în faţa mulţimii
furioase, “ei” au devenit duşmanul.Din păcate, un amestec de informaţii greşite şi de
furie au determinat pe multe persoane să-şi formeze o părere greşită, cum, că arabii,
musulmanii, şi alte comunităţi de imigranţi ar fi duşmanii de pe teritoriul ţării noastre,
lucru care duce la reacţii şi comportamente rasiste violente ale numeroşilor membrii
ai societăţii.

În Canada sunt destule exemple de limitări ale sistemului rasist (vezi Rasismul în
concepte de bază) care duc la acte de violenţă şi la abuz. Un exemplu ca şi cel
precedent îl constituie o interdicţie asupra arabilor care doreau să urmeze cursuri de
chimie. Studenţilor străini din ţări cum ar fi Irac, Iran, şi Libia le sunt respinse vizele
de student care le dau dreptul de a studia chimia sau biologia- acesta reprezentând un
caz clar de xenofobie la nivel instituţional. În acest caz putem observa cum eşuează
doctrinele legate de toleranţă şi de diversitate. Jenn Anthony, deputat naţional al
Federeţiei Studenţeşti din Canada a subliniat importanţa menţinerii unor principii de
bază când a spus următoarele lucruri: “Trebuie să menţinem echilibrul libertăţilor
civile şi a varietăţii”. (www.ananova.com/news/story/sm_414475.html)
Alte exemple mai neorganizate, de rasism violent, cuprind arderea şi devastarea
moscheelor şi a templelor de pe teritoriul întregii ţări. Femeile şi bărbaţii de origine
arabă, împreună cu membrii câtorva grupuri minoritare, se confruntă cu un mare
număr de incidente rasiste, în viaţa lor de zi cu zi, pentru simplul fapt că arată altfel
decât marea majoritate a populaţiei. Momentul în care avem cea mai mare nevoie de
toleranţă, de senibilitate şi de armonie este acela în care toate acestea dispar în
întregime.

11
 *

“ Pot să fac faţă emoţiilor pe care trebuie să le trăiesc în momentul în care am de-a
face cu probleme sociale de justiţie; recunosc că uneori mă voi simţi stânjenit( ă),
speriat (ă), ciudat, obosit (ă)…..dar voi şti că este în regulă dacă mă simt aşa”.
*

SOCIETATEA ŞI CULTURA

Rasismul şi aborigenii

În timp ce toţi canadienii sunt conştienţi de puternica luptă pe care aborigenii din
Canada o duc în prezent pentru a-şi rezolva problemele cu care se confruntă
comunităţile lor, multitudinea de probleme cu care aceştia se luptă îi prinde de cele
mai multe ori într-o plasă de stereotipuri şi suprageneralizare pe care o întinde mass-
media, şi care este întărită în cultura de fiecare zi (Henry et al.2000:300).

De la primul lor contact cu europenii, aborigenii au fost trataţi de cele mai multe ori,
ca nişte instrumente ale politicii şi nu ca o comunitate activă şi distinctă, cu nevoi
speciale şi drepturi egale cu toată lumea. Fără a depune prea mult efort pentru a
înţelege şi a celebra cultura unică şi răsunătoare a aborigenilor, Guvernul Canadei a
încercat aproape de-a lungul sale istorii să înşele naţiunile aborigenilor, prin
intermediul legilor şi a politicii, încercând în acest fel să-i liniştească pe aborigeni, ori
să-i integreze, ori să-i reducă la tăcere, încercând să beneficieze, de cele mai multe ori
de pe urma situaţiei lor. În prezent, aborigenii sunt trataţi ca un grup minoritar de larg
interes din cadrul societăţii noastre majoritare, sau ca un alt element al alcătuirii
multiculturale a Canadei, şi aceştia mai trebuie să fie recunoscuţi ca o naţiune politică
legală având dreptul de auto-determinare (ibid 119).

Înainte de primul lor contact cu europenii, marea majoritate a naţiunilor aborigene

erau organizate în societăţi independente. Conceptele occidentalilor de “ descoperire “
şi de “ drepturi de proprietate “, care erau necunoscute acestor comunităţi, le-a permis
europenilor să pretindă că pământurile aborigenilor erau “ nelocuite” , şi prin urmare
erau o “ descoperire “ şi se aflau sub autoritatea lor.

Conceptele rasiste utilizate iniţial de europeni în multe dintre ţările pe care le-au
colonizat erau “ civilizaţie “ şi “ sălbatici “. Conform religiei şi filozofiei europene,
care prevedea că era de datoria europenilor să civilizeze această populaţie şi s-o ajute
să facă progrese, aborigenii erau nişte fiinţe inferioare lor (ibid 123).

În prezent, luptele purtate de aborigenii din Canada îşi au originea în legile şi

politicile create în trecut. Prin Actul Indian, apărut prima oară în 1876, Guvernul
Canadian a promovat o integrare forţată a aborigenilor, aşteptându-se ca în urma
acestui fapt aborigenii să renunţe la propriile tradiţii, valori şi chiar la limbă pentru a
le adopta pe cele ale europenilor (ibid131).Acest act mai continuă şi în prezent să
nege autoritatea legală a majorităţii aborigenilor. Acest act a forţat controlul asupra

12
acestor naţiuni, în ceea ce priveşte pământurile şi resursele lor ( materiale şi
nematerilae ), metodele lor de aş alege conducătorii şi consilierii, şi chiar asupra
controlului personal, privind identitatea lor ca şi aborigeni.

Unul dintre cele mai impunătoare aspecte ale acestui act a fost încercarea sa de a
defini conceptul de “ indian “, care de fapt era un aspect discriminator în sine. În timp
ce pentru unii oameni, care au diferite influenţe culturale, definirea identităţii etnice
personale poate reprezenta o călătorie lungă şi fascinantă, unui indian (bărbat ) i s-a
cerut să fie înregistrat în “ Registrul Indian “, iar o femeie indiancă aproape că ar
putea să-şi piardă statutul social dacă nu se căsătoreşte cu un bărbat care este 100 %
indian sau se căsătoreşte cu un bărbat de altă naţionalitate. Deşi, multe dintre aceste
decrete au fost anulate în urma unor procese lungi şi persistente, s-a dovedit că
existenţa, în continuare, a unui act care a fost clădit pe asemenea fundamente rasiste
subminează în prezent viaţa şi cultura aborigenilor.

Numeroase iniţiative ale guvernului au înlocuit şi au strămutat comunităţile aborigene

spre folosul economic şi cultural al statului. Aceste strămutări au avut un impact
extrem de negativ asupra acestor comunităţi, şi au dus la o mulţime de probleme de
natură socială, culturală şi de sănătate. Nu trebuie numai să ne uităm la câteva
statistici (vezi “ Mituri şi păreri greşite “) pentru a observa efectele dezastruoase pe
care le-au produs şi le produc încă politicile rasiste ale Guvernului Canadian.

“ Mintea omului are exact aceeaşi putere pe care o au şi mâinile: numai că, mintea
nu are numai puterea de a înţelege lumea, ci şi aceea de a o schimba. “

Rasismul în cultură şi în mass-media

Persistenţa în ideile rasiste din cadrul societăţii noastre este perpetuată de rolul pe care
îl are cultura populară şi mass-media în întărirea stereotipurilor şi în crearea imaginii.
Prin descrierea grupurilor rasiste într-un anumit fel, pe baza unor informaţii sigure,
aceste păreri greşite sunt păstrate în cadrul comunităţilor de toate naţiile şi de toate
categoriile de vârstă.

Există multe stereotipuri bine cunoscute în legătură cu grupurile rasiste- într-o

anumită măsură aceste grupuri sunt considerate a fi realităţi obişnuite şi nu creaţii ale
culturii populare. Un exemplu de acest gen îl constituie cel al “ atletului de culoare “.
Prin intermediul publicităţii, al filmelor, a imaginii sporturilor de performanţă, tinerii
de culoare (adică negrii) sunt prezentaţi ca fiind “ atleţii naturali extraordinari “, ca şi
sprinteri, boxeuri, jucători de fotbal, jucători de basket …..lista fiind interminabilă şi
totuşi bine cunoscută (Jordan şi Weedon 1995).

13
Rolul pe care îl are cultura populară în crearea simbolurilor care perpetuează
stereotipurile este fenomenal. Exemplul “ mătuşii Jemima“ serveşte pentru a ilustra
faptul că simbolurile se împletesc în cultura lumii de zi cu zi. Mătuşa Jemima este
descrisă ca fiind o femeie de culoare care zâmbeşte, şi care evocă o servitoare care
urmează să gătească nişte clătite pentru familia de albi pentru care lucrează.
Asemenea simboluri se împletesc atât de bine în cultura noastră, încât marea
majoritate a oamenilor nici nu le mai observă. Între timp, aceste simboluri
promovează stereotipurile (Henry et. 2000:316). De asemenea, imaginile populare
crează idealuri de frumuseţe şi sexualitate, şi defineşte urâţenia. De cele mai multe
ori, femeile albe sunt subiectul “ artei de înaltă clasă”( în special în arta occidentală),
fiind prezentate ca nişte zeiţe, parcă venite din altă lume, în timp ce este bine cunoscut
faptul că trăsăturile poporului African,de exemplu, sunt mult subapreciate, şi sunt
transformate în obiecte care provoacă râsul, în desene şi în caricaturi (Jordan şi
Weedon 1995:259-260). Oricum, în Canada, cele mai importante instituţii culturale
(inclusiv muzeele, galeriile de artă, teatrele, simfoniile, uniunile scriitorilor şi
actorilor) se străduiesc foarte mult să-i marginalizeze pe oamenii de culoare,
definindu-i a fi “ capodopere de artă” şi “clasici”, şi în special pe cei care sunt din
Europa sau din Occident.

Pentru mass-media, al cărei rol este acela de a transmite informaţii reale şi de a educa
publicul în legătură cu problemele de interes social, cea mai importantă funcţie a sa a
devenit aceea de a transmite şi de a perpetua standardele culturale şi miturile(Henry
et al.2000:296). Mass-media face acest lucru prin diferite mijloace, unul dintre ele
find acela de a-i face invizibili pe oamenii de culoare, la ştiri, în publicitate, în
programele TV şi de radio. Consiliul Etnocultural Canadian a declarat în 1985 că
“relativa absenţă a minorităţilor din mass-media canadiană este remarcabilă “(CEC
1985:92). Totuşi, în 1993, cercetătorii au analizat 2141 de fotografii publicate în şase
ziare canadiene importante, în timpul unei săptămâni alese la întâmplare, şi au
descoperit că minorităţile apăreau numai în 420 de imagini, din care 36 % erau poze
ale atleţilor. Mass-media ca şi creatoare a imagiinii personale, arată o falsă oglindă a
societăţii, lucru ce duce la invizibilitatea şi la slaba reprezentare a oamenilor de
culoare în societae.

Oricum, mult mai devastatoare sunt stereotipurile, care sunt rezultatul creării
grupurilor rasiste. Tabelul de mai jos serveşte la sublinierea celor mai importante
imagini tipice, care sunt prezentate despre trei grupuri rasiste.

14
IMAGINI CARE SUNT REPREZENTATIVE PENTRU DIFERITE GRUPURI
MINORITARE:

Aborigenii Negrii Asiaticii________________

Sălbatici Dependenţi de droguri De neâncredere
Alcoolici Proxeneţi Periculoşi
Necivilizaţi Prostituate Fără scrupule
Fără cultură Oameni de distracţie Inumani
Criminali Atleţi Ascultători
Nobili Traficanţi de droguri Mutilaţi
„Unul cu natura” Criminali Excentrici
Au nevoie de un salvator Gangsteri Gangsteri
alb
Victime Majordomi şi femei Prostituate
de servici
„Indieni nespălaţi” Oameni de rând Bucătari
Necinstiţi Inconsecvenţi Comercianţi
Pasivi Sălbatici FOB
Călăreţi sălbatici Primitivi Se aseamănă unii cu alţii
O povară pentru societate Au nevoie de un salvator alb
Ameninţători sau agresivi

( Tabel adaptat după Henry et al.2000:301)

*
„Pot să ascult vocile şi poveştile şi celor care nu fac parte din „persoanele
standard.”
„ Pot să recunosc că sunt ignorant(ă) faţă de unele probleme.”
„Pot să invit la mine la şcoală, pe câteva persoane care să vorbească despre rasism
şi drepturile omului.”
*

Anti-rasismul
Definită ca o „strategie orientată spre acţiune pentru schimbare la nivel instituţional şi
de sistem în ceea ce priveşte rasismul şi sistemele de oprire a nedreptăţii sociale”,
educaţia rasistă a luat naştere ca urmare a reacţiei la presiuni din partea luptelor
politice, la nivel local, ale comunităţii, care cerea ca guvernul canadian să manifeste
acţiuni consistente cu idei despre democraţie, dreptate socială, şi echitate (Dei şi Sefa
1996:25). Abordarea de bază la transformarea educaţională este aceea că nimeni nu
este neutru, iar studenţii, profesorii, părinţii şi comunităţile locale trebuie să-şi
înţeleagă fiecare poziţia în societate, poziţie ce rezultă în urma diferitelor experienţe
de viaţă.

Pe baza unei lucrări a doi activişti sociali canadieni, Barb Thomas şi Enid Lee, putem
stabili zece principii de bază ale educaţiei anti-rasiste:

15
1. Este necesar să recunoaştem efectele sociale ale cuvântului „rasă”, în ciuda
lipsei unei baze şiinţifice a acestui concept. Pentru acest cuvânt există
înţelesuri sociale care sunt înrădăcinate în experienţele istorice şi care îşi au
originea în existenţa grupurilor minoritare.

2. Nimeni nu poate înţelege în întregime efectele sociale ale rasei umane, fără a
înţelege mai întâi felul în care se intersectează toate formele de nedreptate
socială. Educaţia anti-rasistă trebuie să cuprindă următoarele aspecte
fundamentale ale existenţei umane: sexul (feminin şi masculin), clasa socială
şi sexualitatea.

3. Trebuie pusă sub semnul întrebării puterea şi privilegiile pe care le au albii în

societate (în special bărbaţii) şi raţionamentul în urma căruia aceştia domină
societatea.

4. Să ne întrebăm care este motivul pentru care unele persoane care sunt
marginalizate în cadrul societăţii trebuie să fie studiate şi puse sub semnul
întrebării, şi de ce cunoştinţele şi experienţa grupurilor minoritare rasiale nu
sunt recunoscute legal.

5. Fiecare formă de educaţie trebuie să asigure o înţelegere şi o apreciere

integrală a experienţelor pe care le-a trăit umanitatea, inclusiv o înţelegere a
aspectelor sociale, culturale, politice, ecologice şi spirituale. Educaţia anti-
rasistă ne învaţă despre importanţa coexistării noastre cu mediul înconjurător.

6. Trebuie să ne concentrăm atenţia asupra noţiunii de identitate şi la felul în care

această identitate este legată de procesul de învăţare. Este important ca
educatorii să înţeleagă modul în care identităţile rasiale, de clasă, de sex
(masculin şi feminin), handicapul, şi cele legate de sexualitate ale studenţilor
afectează procesul de învăţare şi sunt afectate de acesta.

7. Trebiue să ne confruntăm cu problema diversităţii şi a diferenţei care există în

societatea canadiană.

8. Trebuie să recunoaştem rolul tradiţional pe care îl are sistemul educaţional în

producerea şi în multiplicarea inegalităţilor de natură rasistă, de sex (masculin
şi feminin), de natură sexuală şi de clasă socială.

9. Problemele cu care se confruntă tinerii în cadrul instituţiilor de învăţământ nu

pot fi înţelese şi rezolvate în altă parte, decât în cadrul acestor instituţii.

10. Neapărat, trebuie să punem sub semnul întrebării explicaţiile uzuale pentru
cuvintele „familie” sau „mediu familial”, care reprezintă o sursă importantă
pentru problemele pe care unii tineri le au la şcoală.

(Dei Et Sefa 1996:27-35)

16
După cum am menţionat în unele dintre secţiunile de mai sus, Canada are mari
dificultăţi în rezolvarea diferitelor probleme care există în societatea noastră. Educaţia
anti-rasistă subliniază necesitatea de a ne asculta unii pe alţii şi de a învăţa unii de la
alţii, şi necesitatea de a încerca nu numai să fim conştienţi de unele „diferenţe”, ci să
încercăm să le şi rezolvăm, pentru a putea face faţă la problemele esenţiale legate de
putere şi de privilegii din cadrul comunităţii noastre.

„Vorbesc despre existenţa negrilor în societate, dar întotdeauna discut despre

condiţia omului în societate- despre ceea ce trebuie să îndurăm fiecare, despre
visele noastre, despre insuccesele noastre, şi despre faptul că mai supravieţuim
încă.”

Maya Angelou

DEZBATERI INTERNAŢIONALE
CURENTE
La recenta Conferinţă Internaţională împotriva Rasismului UN (CIÎR), care a avut loc
la Durban, în Africa de Sud, în august 2001, au avut loc unele dezbateri pe tema
rasismlui, ţinându-se cont de trecut şi de felul în cre trecutul ne leagă de nedreptăţile
din zilele noastre. Aceste probleme afectează lupta la nivel internaţional , împotriva
rasismului, din cauză că acestea au creat (şi mai continuă să mai creeze şi azi) tensiuni
puternice între diferite naţiuni şi popoare.

Două dintre cele mai controversate discuţii care au avut loc în cadrul acestei
conferinţe au un impact direct asupra canadienilor a căror moştenire culturală îi
alătură la lupta pe care o duc comunităţile lor. Prima problemă se referă la cererea de
despăgubiri pentru nedreptăţile din trecut care au fost făcute împotriva originii
poporului african- fapt ce reprezintă o luptă la nivel internaţional în care canadienii
de culoare au jucat un rol esenţial. După cum a fost declarat şi de Coaliţia Africano-
Canadiană Împotriva Rasismului (CACÎR ) „toate ţările care şi-au clădit bunăstarea,
infrastructura şi comerţul prin truda sclavilor africani şi a altor popoare de aceeaşi
origine, trebuie să-şi asume acum responsabilitatea de a asigura compensaţii pentru că
au beneficiat de pe urma sclavagismului de-a lungul secolelor- acte care erau
considerate împotriva umanităţii”. Putem vorbi mai departe despre faptul că
despăgubirile au semnificaţii simbolice în momentul în care guvernele unor foste state
sclavagiste recunosc că acţiunile lor din trecut au fost greşite, chiar dacă redresarea
economică nici măcar nu şterge rămăşiţele sclavagismului existent în prezent, adică
anti- rasimul împotriva negrilor.

Acordarea de despăgubiri este ceva nou în Canada. În 1998, Guvernul canadian şi

Asociaţia Naţională a Japonezilor din Canada au semnat Înţelegerea de Răscumpărare

17
a Japonezilor din Canada, ţinând cont de faptul că japonezii din Canada au fost trataţi
cu nedreptate şi imoral pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Şovăiala
guvernelor la care sunt adresate toate aceste cereri este datorată în mare parte atât
inevitabilelor cheltuieli care ar rezulta în urma unei astfel de redresări economice, cât
şi din dificultatea de a alege corect cine beneficiază de aceste recompensări şi cine nu.

A doua mare problemă, care a devenit o temă arzătoare pe scena politică

internaţională în timpul CIÎR, o reprezintă conflictul dintre Palestina şi Israel. O mare
parte a discuţiilor au pornit de la afirmaţia unor oameni că, cuvântul Sionism, care
afirmă dreptul de auto-determinare a poporului iudeu din Israel şi dreptul de aş păstra
identitatea culturală, poate fi echivalat de fapt cu cuvântul rasism, pentru a nega
drepturile egale ale palestinienilor. Israelul a reacţionat furtunos nu numai la afirmaţia
că Sionism reprezintă o formă de rasism, dar şi la faptul că acest termen a fost
amestecat şi chiar confundat cu termeni ca Holocaust, genocid, anti-Semitism şi
apartheid. În contextul canadian, consecinţele unei astfel de dezbateri a însemnat,
printre altele şi creşterea tensiunilor între grupurile religiaose.

Ambele dezbateri au fost lăsate în mare parte neterminate, spre nemulţumirea tuturor
celor implicaţi. Dacă credeţi că în cadrul activităţilor sau a seminariilor s-ar putea ivi
discuţii pe această temă, noi vă recomandăm să vă informaţi şi din alte surse. Pentru
început puteţi încerca la aceste adrese de internet:
www.accar.net
www.crr.ca
www.hri.ca
www.unhchr.ch/html/racism

PRINCIPII ANTI-RASISTE

Colonialismul
Colonialismul înseamnă un proces prin care o putere străină domină şi exploatează
grupuri indigene sau o ţară luându-le pământurile şi valorizându-le, utilizând forţa de
muncă ieftină a cestora. De asemenea, se mai referă la o perioadă specifică de
expansiune a europenilor asupra teritoriilor de dincolo de mare, perioadă care a durat
din secolul 16 până în secolul 21, timp în care statele europene colonizau teritoriile
îndepărtate şi impuneau autoritate supremă din punct de vedere economic, militar,
politic şi cultural, în special în teritoriile din Asia, Africa şi America.

Cultura
Cultura reprezintă aspectele caracteristice fiecărui individ în parte şi identităţile
grupului, care pot include: limba, rasa, religia, etnia; experienţa primită în urma
migraţiei/imigraţiei; structura de clasă socială; norme sociale; standarde
comportamentale; afiliaţii politice; influenţe ale familiei; atitudini faţă de diferite
categorii de vârstă; atitudini faţă de orientările sexuale; experienţa sau lipsa de
experienţă în ceea ce priveşte discriminarea; experienţa de a lupta împotriva
discriminării sau a altor nedreptăţi; şi pierderea valorilor culturale. Un grup
etnocultural este un grup ai cărui membrii au în comun aceeaşi moştenire, aceeaşi
cultură, aceeaşi rasă, şi/ sau aceleaşi tradiţii.

18
 *

„Trebuie să ne transformăm în schimbarea pe care dorim să o obţinem”.

*

Mahatma Gandhi
Discriminarea
Discriminarea înseamnă un tratament nefavorabil (şi/sau negarea unui astfel de
tratament)-care este sau nu este făcut intenţionat- faţă de indivizi sau faţă de unele
grupuri din cauza rasei, a sexului (masculin sau feminin), a religiei, a etniei, a
handicapului, a clasei sociale, a strămoşilor, a locului de naştere, a culorii pielii, a
cetăţeniei, a orientărilor sexuale, a vârstei, sau a statutului marital. Discriminarea
poate fi rezultatul unui tratament diferenţial direct, sau în acelaşi timp, poate fi efectul
unui tratament inegal faţă de unii indivizi şi de anumite grupuri. Oricum am privi
lucrurile, dacă efectul pe care îl are un anumit comportament asupra indivizilor este
acela de a-i limita sau opri pe aceştia puţin, în egală măsură, sau de tot de la accesul
la unele bunuri, de la servicii, de la facilităţi, de la obţinerea unui loc de muncă, de la
a le permite să aibă o locuinţă, etc, lucruri care sunt toate disponibile pentru membrii
unei societăţi, aceasta înseamnă discriminare. Discriminarea poate lua mai multe
forme: de exemplu, „Apartamentele nu mai erau libere sau preţurile la chirii erau
foarte ridicate în cazul în care chiria era cerută de unele minorităţi vizibile.Locurile de
muncă vacante erau dintr-o dată ocupate, sau eram concediaţi pe baza unor motive
foarte vagi”.

Egalitate pentru toată lumea în ceea ce priveşte obţinerea unui loc de muncă
Acest principiu reprezintă o politică care încearcă să obţină posibilităţi egale în
obţinerea unui loc de muncă pentru toţi canadienii. Egalitatea în ceea ce priveşte
obţinerea unui loc de muncă înseamnă că metodele de ocupare a locurilor vacante
trebuie să sprijine participarea totală a grupurilor minoritare care, de-a lungul istoriei
au fost excluse sau slab reprezentate, cum ar fi aborigenii, femeile, minorităţile
vizibile şi persoanele cu handicap, astfel încât forţa de muncă să aibă reprezentanţi din
întreaga pupulaţie a Canadei. Multe dintre nedreptăţile din istorie au un efect de
„proastă dispoziţie”. De exemplu, în cazul în care unei anumite minorităţi nu i-a fost
niciodată permis să aibă funcţii de conducere, ce folos ar fi să „ dăm acum acestei
minorităţi şansa la aşa ceva” dacă pentru a putea face acest lucru este nevoie de o
anumită experienţă în domeniu? Este nevoie de o abordare mai activă.

Etnocentrismul
Etnocentrismul înseamnă tendinţa de a judeca toate celelalte culturi în funţie de
normele şi standardele unei singure culturi.Ar putea fi chiar sentimentul acela pe care
unii îl au, adică să simtă că propriile tradiţii şi valori culturale sunt oarecum mai bune
decât altele; mai poate însemna şi faptul că, ceea ce este adevărat despre cultura lor
este adevărat şi pentru alte culturi. Eurocentrismul se referă la un sistem complex de
convingeri care stabilesc supremaţia europenilor din punct de vedere al valorilor
culturale, a ideilor şi a oamenilor. Etnocid reprezintă actul sau încercarea de a
distruge într-un mod sistematic etnia şi cultura altor popoare. Un exemplu de etnocid

19
îl reprezintă „răpirea” legalizată a copiilor aborigeni care erau destinaţi de a fi educaţi
ca nişte canadieni „europeni”, la sfârşitul secolului al 19-lea şi începutul secolului 20.

Imigrarea
Imigrarea înseamnă mişcarea unui popor către o altă naţiune cu intenţia de a rămâne
acolo permanent. Imigrarea este un fenomen răspândit în întreaga lume. Din secolul al
17-lea şi până în secolul al 19-lea, milioane de europeni au emigrat în America de
Nord şi de Sud, în Australia şi în Asia. Mulţi dintre aceşti imigranţi s-au stabilit în
colonii organizate de către ţările lor de origine (vezi Colonialismul). Mulţi dintre
imigranţii din zilele noastre sunt motivaţi de a pleca cât de departe de ţara lor din
dorinţa de aş îmbunătăţii situaţia financiară. Astfel de persoane, cunoscute sub numele
de imigranţi economici, se stabilesc în alte ţări pentru aş căuta un loc de muncă,
pentru pământ pentru agricultură, sau pentru posibilităţi de afaceri(vezi de asemenea
şi Refugiaţii).

Populaţia indigenă
Termenul de indigen poate fi folosit pentru a descrie unele grupuri etnice care îşi au
originea într-o anumită regiune şi care rămân acolo pentru totdeauna. Naţiunile Unite
folosesc termenul de „grupuri indigene” pentru a obţine anumite drepturi pentru
aborigenii din Canada şi pentru alte grupuri a căror situaţie a avut de suferit de pe
urma invaziei coloniştilor.

Asuprirea popoarelor pe plan intern

Membrii grupurilor asuprite sunt afectaţi atît de tare din punct de vedere emoţional,
fizic, şi spiritual încât ei ajung să creadă că merită să fie asupriţi, că asuprirea este
destinul pe care îl merită, că asuprirea este dreaptă şi naturală, sau că aceştia nici nu
există pe faţa pământului. Asuprirea a ajuns să-i consoleze pe oameni.

Grupul minoritar/Minoritatea vizibilă

Acest termen este utilizat pentru a descrie grupurile speciale care, din cauză că sunt
vizibil diferite de grupul majoritar au o putere politică scăzută. Din punct de vedere
sociologic, conceptul de „grup minoritar” nu se referă la cifre demografice, ci este
folosit pentru a defini orice grup minoritar care este dezavantajat, neprivilegiat,
exclus, discriminat, sau exploatat de societate. În acest context, o minoriate ca şi grup
colectiv are un statut de subordonare în cadrul societăţii. Sunt considerate grupuri
minoritare femeile, aborigenii,oamenii de culoare şi persoanele handicapate. Grupul
dominant sau majoritar se referă la grupul de oameni care, în cadrul unei societăţi
este cel mai numeros, sau care modelează sau controlează în totalitate alte grupuri cu
ajutorul puterii sociale, economice, culturale, politice sau religioase. În Canada acest
termen se referă la persoanele de sex masculin de origine albă, anglo-saxonă, sau
protestantă.

Multiculturalismul
Multiculturalismul înseamnă o ideologie care consideră că diversitatea rasială,
culturală, religioasă şi lingvistică reprezintă o parte integrantă, avantajoasă şi necesară
pentru identitatea şi societatea canadiană. Acesta reprezintă o politică oficială care
operează în diferite instituţii sociale şi la nivelurile de guvernare, inclusiv la guvernul
federal.

20
 *

„Pot să aleg să nu-mi ignor ignoranţa, şi să nu mă lepăd de înclinaţiile pe care le

am.”

„Pot să depun efortul de a lupta împotriva rasismului, chiar dacă (simt că) sunt
singurul (a) sau primul (a) care face acest lucru.”

„Aş putea organiza un concurs de eseuri sau de afişuri.”

Prejudecata
Prejudecata înseamnă de fapt o sumă de păreri sau atitudini nefondate care au fost
concepute despre un individ sau despre un anumit grup de persoane, care îi prezintă
într-o lumină nefavorabilă. Reprezintă o părere sau o judecată ( de obicei negativă)
care este bazată pe consideraţii irelevante sau pe cunoştinţe neadecvate. Prejudecata
duce de cele mai multe ori la discriminare.

Rasa
Toţi oamenii aparţinem unei singure specii: Homo Sapiens. Conceptul de rasă se naşte
din ideea că specia umană poate fi împărţită în mod natural, în grupuri biologice
distincte. Conceptul de rasă a fost folosit pentru a descrie oamenii care făceau parte
din aceeaşi clasă, pe baza unor asemănări genetice sau fizice- cum ar fi culoarea pielii,
forma ochilor, freza- şi care se credea că au aceleaşi trăsături culturale şi sociale.

Oricum, oamenii de ştiinţă au descoperit că, practic, este imposibil să împărţim

oamenii în rase clar definite, iar marea majoritate a cercetătorilor din zilele noastre
resping conceptul de rasă biologică. Totuşi, rasa persistă ca un puternic concept
social, cultural şi istoric, care este folosit pentru a împărţi oamenii pe baza unor
diferenţe vizibile cum ar fi: diferenţe de înfăţişare şi de comportament. Unii
cercetători au fost de părere că ar fi bine să punem cuvântul „ rasă” în ghilimele,
pentru ca în acest fel să fie clar pentru toată lumea că acestea la care ne-am referit
sunt mai de grabă distincţii de ordin social şi nu de ordin biologic, şi să îndepărtăm
aceşti termeni de sensul original al acestora.

Un grup minoritar rasial poate fi definit prin examinarea relaţiei dintre grupul
respectiv şi societatea majoritară. Dacă relaţia este una de subordonare, forţată de
perceperea diferenţelor rasiale, grupul este într-adevăr subordonat din punct de vedere
rasial. Pentru mai multe informaţii vă rugăm să intraţi pe următoarele adrese de
internet:
lawschool.stanford.edu/agora/cgi-bin/article2_race.cgi?library=baum#2
academic.udayton.edu/race/01race/race07.htm

Rasismul

21
Conceptul de rasism se referă la un set de convingeri care susţin superioritatea unui
grup rasial asupra altuia (atât la nivel individual cât şi la nivel instituţional), şi prin
intermediul cărora indivizii sau grupul de oameni îşi exercită puterea, prin intermediul
căruia abuzează de alte persoane sau le dezavantajează din cauza culorii pielii pe care
o au sau a moştenirii culturale sau etnice. În acelaşi timp, practicile discriminatorii
protejează şi menţin o poziţie avantajoasă pentru grupul (grupurile) dominant
(e).Termenul de rasism ne este de folos, precum este şi calea scurtă de a clasifica
tratamentul neplăcut pe care îl primesc oamenii de culoare, dar nu ar trebui să ne ducă
pe noi în eroare de a ne gândi la faptul că oamenii aparţin unor specii biologice
diferite. Rasismul sistematic înseamnă discriminare la nivel instituţional. De
exemplu, angajarea într-un loc de muncă şi procedurile de promovare sau
specializările necesare pentru ocuparea unui loc de muncă pot exclude diferite grupuri
minoritare şi pot sprijini membrii grupului dominant.

Refugiaţii
Deşi imigrarea economică ia în considerare multe imigrări în masă între ţări, un foarte
mare număr de imigranţi din întreaga lume sunt refugiaţi. Refugiaţii pleacă din ţara
lor pentru a scăpa de persecuţiile rasiste, religioase sau politice, precum şi de
războaie, tulburări politice şi dezastre naturale. În prezent experţii estimează că în
lume există peste 15 milioane de refugiaţi care îşi caută o nouă casă.

Stereotipurile
Vorbind la modul general, stereotipurile se referă la imagini mentale care organizează
şi care simplifică lumea în anumite categorii pe baza unor particularităţi comune.
Când utilizăm acest termen în raport cu rasa, a stereotipiza înseamnă stabilirea unei
idei de moment sau de durată despre un anumit grup de persoane: de exemplu,
„Asiaticii sunt deştepţi”sau „ Negrii sunt atleţi desăvârşiţi”.În timp ce a stereotipiza
înseamnă o strategie cognitivă de bază utilizată pentru a reduce marea diversitate la
proporţii mai restrânse (şi/sau a simplifica luarea deciziilor), de multe ori
stereotipizarea duce la discriminare şi la comportament rasial.

22
 *

„Prejudecata este rodul ignoranţei”

*

William Hazlitt

MITURI ŞI CONCEPŢII GREŞITE

Rasismul este în primul şi în primul rând o condiţie a ignoranţei. Mintea omului este
uşor de modelat, iar fără o informare corectă este adesea uşor să fie indusă în eroare.
Primul pas care trebuie făcut pentru a elimina rasismul este acela de a scoate la
lumină toate percepţiile greşite care se fac în prezent. În timp ce oamenii au libertatea
de a gîndi ceea ce vor, există totuşi în mintea lor unele idei nechibzuite şi cu caracter
destructiv care au nevoie să cunoască adevărul. Dacă doriţi puteţi să credeţi în astfel
de mituri, dar poate ve-ţi crede şi că Pământul e plat, că soarele se roteşte în jurul
Pământului.......

ABORIGENII
Mit: Nedreptăţile făcute aborigenilor reprezintă o problemă a trecutului şi nu una a
prezentului.

Până prin anii 1970, mulţi dintre copiii care făceau parte din Primele Naţiuni erau
trimişi cu forţa la şcoli ale rezidenţilor. Impactul negativ pe care l-a avut acest fapt în
istoria Primelor Naţiuni se mai resimte şi în prezent. Unele persoane mai sunt afectate
încă. Conform Bisericii Anglicane din Canada, care în perioada 1820-1969 a
administrat 26 de Şcoli Rezidenţiale ale indienilor, „în cele mai multe cazuri, copiilor
le era interzis să vorbească limba maternă, cultura lor era considerată ca fiind barbară,
iar spiritualitatea lor era considerată de origine păgână.....Mulţi aborigeni au privit cu
dispreţ biserica care a încercat să eradice cultura lor”. Biserica şi-a cerut scuze în
public, în anul 1993, pentru răul provocat de sistemul şcolilor rezidenţiale.

În 1990 la Oka, au fost trimise 4000 de trupe (care au folosit tancuri şi elicoptere)
împotriva unui mic număr de Mohicani, care îşi cereau drepturile asupra pământurilor
indigene într-o dispută cu guvernul municipal. În 1998, Comitetul Naţiunilor Unite
pentru drepturile economice, sociale şi culturale a afirmat în observaţiile lor de
încheiere privind Canada, că „între aborigeni şi majoritatea canadienilor există mari
deosebiri în ceea ce priveşte drepturile acordului formal ratificat. Nu s-a făcut deloc
sau aproape deloc un progres în sensul alinării aborigenilor din cauza privării sociale
şi economice”.

23
 *
„Aborigenii se confruntă cu o rată foarte ridicată a criminalităţii, a persecuţiilor,
sunt aproape tot timpul prezenţi la curtea judecătorească şi în sistemul de corecţie,
şi mai mult, aceştia simt o înstrăinare de la sistemul de justiţie care le este străin şi
inaccesibil şi care reflectă un rasism vădit şi sistematic”.
*
Asociaţia de Justiţie Criminalistică
din Canada, Aborigenii
şi Sistemul de Justiţie (2000)

Mit: Condiţiile cu care se confruntă aborigenii din Canada sunt exagerate. Acestea
nu sunt chiar atât de rele.

Deşi aborigenii din Canada au făcut multe progrese pozitive, mai există încă o cale
lungă până la eliminarea diferenţelor dintre aborigeni şi majoritatea canadienilor.
Multe dintre rezervaţiile din Canada, rezervate acestora sunt prea mici, prea
îndepărtate unele de altele şi le lipsesc resursele. Alte rezervaţii, precum cea a
metişilor, nu a posedat niciodată pământ. Speranţele de viaţă ale aborigenilor sunt în
medie cu 7 ani mai puţin decât a canadienilor. Conform statisticilor canadiene, în
1995, aproape 40% din aborigeni, şi 60% din copiii aborigeni cu vârsta până la 6 ani
au trăit sub nivelul de sărăcie. Discriminarea sistematică persistă în sistemul de
justiţie. De exemplu, Primele Naţiuni acuză că aborigenii sunt încarceraţi de două ori
mai mult decât persoanele care nu sunt aborigene, că aborigenii nu au reprezentanţi
legali la procese, iar de cele mai multe ori pledează vinovaţi deoarece sunt intimidaţi
de curtea judecătorească sau pur şi simplu doresc să scape o dată de toate procedurile
chinuitoare. Ca rezultat, în timp ce aborigenii reprezintă aproximativ 3 % din
populaţia Canadei, 21 % dintre femeile şi 17 % dintre bărbaţii încarceraţi în
închisorile federale în 1999 au fost aborigeni. 90 % dintre copiii şi prostituatele din
Canada sunt aborigeni.

Mit: Aborigenii nu fac prea mare lucru pentru aş schimba situaţia.

Cum multe grupuri de aborigeni din Canada fac, grupul tinerilor aborigeni din Canada
se implică din ce în ce mai mult în transformarea viitorului lor într-unul mai bun. Au
fost dezvoltate şi aplicate numeroase programe de către tinerii aborigeni, adaptate
pentru sporirea posibilităţilor pentru generaţiile viitoare. Tinerii aborigeni se
organizează din ce în ce mai bine pentru a putea juca un rol în politică şi în sistemul
de guvernământ. Pe teritoriul Canadei au fost stabilite numeroase consilii ale tinerilor,
care au fost sprijin pentru tinerii din Primele Naţiuni, pentru inuiţii şi pentru metişii
din întreaga ţară şi prin urmare aceştia au reuşit să se facă auziţi. De exemplu,
Asociaţia Primelor Naţiuni din Quebec şi Consiliul pentru tineret din Labrador
îndrumă consultaţiile comunităţilor pentru tineret, pentru a putea aduce tinerii în viaţa
politică, în luarea deciziilor, şi inclusiv în Asociaţia Conducătorilor.

24
 IMIGRAREA, REFUGIAŢII ŞI SECURITATEA
(Material adaptat după Consiliul canadian pentru refugiaţi)

Mit: Legile Canadei privind imigrarea sunt prea neclare.

Actul de Imigrare în Canada cuprinde o întreagă serie de prevederi care interzic

oamenilor accesul la dreptul penal şi la domeniile de securitate naţională. Aceste
prevederi acoperă fiecare ameninţare pe care am putea să ne-o imaginăm vreodată
adusă la securitatea naţională. Problema nu este aceea că aceste prevederi sunt prea
limitate, ci mai de grabă sunt prea cuprinzătoare, lucru care afectează pe nedrept mulţi
oameni nevinovaţi. De exemplu, tuturor membrilor Congresului Naţional African
(CNA) li se interzicea să fie implicaţi în probleme de securitate naţională.

Mit: Imigranţii şi refugiaţii costă statul canadian mult mai mult decât contribuţia
materială pe care aceştia o aduc statului. Aceştia fură locurile de muncă a
canadienilor. Nu mai avem nevoie de aşa ceva.

Există o relaţie inversă între procesul de imigrare şi rata totală a şomajului. Imigranţii
şi refugiaţii crează mai multe locuri de muncă decât pot ocupa. De exemplu, pe lângă
totalitatea locurilor de muncă create şi ocupate de aceştia, imigranţii au mai creat încă
9000 de locuri de muncă pentru canadieni, între anii 1983-1985. Mai mult decât atât,
imigranţii şi refugiaţii prestează frecvent servicii pe care alţi canadieni refuză să le
presteze.

Imigranţii ajută la creşterea economiei prin consumarea de bunuri şi servicii, creând

venituri pentru guvern şi un beneficiu net. Imigranţii şi refugiaţii nu prea primesc
asigurare de şomaj şi ajutor social, precum primesc cetăţenii canadieni care sunt de
origine canadiană. Din 1986 şi până în 1991, 25% dintre canadienii de origine
canadiană au primit asigurare de şomaj, în comparaţie cu 15-20% din numărul
imigranţilor. Tot în aceeaşi perioadă, 9% dintre cetăţenii de origine canadiană au
primit ajutor social, în comparaţie cu 6-7% din numărul imigranţilor.

*
„Pot să iau parte la discuţii pe tema rasismului.
Din câte îmi aduc eu bine aminte, nu există nimic uşor sau predictibil în legătură
cu problemele legate de rasism.
Pot să organizez întruniri la care să prezint unele filme despre prejudecăţi, despre
stereotipizare, despre discriminare şi rasism.”
*

Mit: Am motive întemeiate să-i privesc cu suspiciune pe imigranţi şi pe refugiaţi,

după cele întâmplate în data de 11 septembrie.

25
Atacurile din 11 septembrie nu au nici o legătură cu refugiaţii, şi totuşi, din ziua
respectivă, politicile legate de refugiaţi au fost atacate, şi chiar şi refugiaţii înşişi.
Persoanele care cer dreptul de refugiat reprezintă numai 0,1% dintre vizitatorii şi
imigranţii care intră în Canada în fiecare an. Din ce în ce mai mulţi rău voitori pot
interveni în sistemul care-i protejeză pe refugiaţi, prin numeroase mijloace cum ar fi
amprentele digitale, fotografiile şi interviurile. Persoanle implicate în atacurile din 11
septembrie par să fi intrat în America ca şi vizitatori sau cu viză de afaceri. Ei nu au
avut nici o pretenţie asupra dreptului de a fi refugiaţi.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, japonezii din Canada au fost
transformaţi în victime, din dorinţa canadienilor de a avea securitate naţională. Acest
tratament necorespunzător a fost hrănit şi de prejudecăţile rasiste. Cu toate că acest
capitol din istoria Canadei este considerat a fi unul cu care trebuie să ne ruşinăm,
proasta informare despre Islam este folosită în prezent ca mijloc de justificare a
rasismului faţă de musulmanii din Canada. Miturile despre Islam, cum că acesta ar fi
o religie care promovează violenţa şi care asupreşte femeile, sunt considerate a fi
adevărate, dar de fapt religia islamică promovează o co-existenţă armonioasă între
toate religiile şi credinţele lumii, şi declară egalitatea tuturor oamenilor, în faţa lui
Allah- inclusiv cea a femeilor.

RASISM ŞI ANTI RASISM

*
„ Pot să accept faptul că politeţea nu lucrează împotriva rasismului; pot să accept
faptul că, uneori politeţea este singura mea armă/apărare împotriva rasismului; dar
mai pot să accept şi faptul că o confruntare faţă în faţă este necesară pentru a
schimba lucrurile.”
*

Mit: Rasismul ar trebui să fie permis atâta timp cât fiecare om gândeşte ceea ce
doreşte. Gândurile nu pot face nici un rău nimănui.

Acţiunile da natură rasistă-care îşi au originea în convingerile rasiste- reprezintă o

violare atât a Constituţiei canadiene cât şi a Declaraţiei Universale privind Drepturile
Omului. Rasismul duce la violenţă. Prin nerecunoaşterea fatului că toţi oamenii sunt
egali, rasismul permite oamenilor să se rănească unii pe alţii.

Mit: A avea un stereotip rasial nu reprezintă nici un rău. Stereotipurile sunt naturale
şi nu pot fi eliminate.

Stereotipurile sunt nişte idei care duc, de cele mai multe ori, la sentimente de
prejudecată, care duc apoi la discriminare-care reprezintă un act de tratament inegal.
Mulţi experţi în domeniu au afirmat că oricare ar fi gândurile noastre, acestea se vor
manifesta în cele din urmă în ceea ce facem în cadrul societăţii. În timp ce pentru
creierul uman este normal să clasifice informaţia (lucru care poate duce la formarea

26
de stereotipuri), dacă ne-am înţelege mai bine unii pe alţii acest lucru ne-ar permite să
ne dăm seama care supoziţie este adevărată şi care este falsă.

Mit: Rasismul reprezintă o problemă imensă. Eu ca om nu prea pot să fac mare lucru
în legătură cu această problemă. În afară de asta, a fi un anti-rasist înrăit
înseamnă a ieşi în stradă şi a protesta şi a ţine discursuri.
Rasismul reprezintă într-adevăr o problemă şi de aceea trebuie ca fiecare din noi să
facă ceva în această privinţă. Toate marile schimbări care au avut loc în societate au
început cu schimbarea fiecărui individ, în parte. Nu uitaţi că fiecare individ are
puterea de a-i influenţa pe cei din jur, şi că fiecare dintre noi va face cunoştinţă cu
sute de persoane, de-a lungul vieţii. Acest lucru este exact schimbarea pe care o putem
face fiecare din noi! Experţii în conducere au descoperit că, rolul de conducător este
cel mai eficient. Imaginaţi-vă cum v-aţi simţi dacă cineva ar face o glumă proastă pe
seama unui student nou venit, şi dumneavoastră aveţi sentimentul că trebuie să
acceptaţi această glumă proastă, ca pe un lucru normal. Dar, dacă un prieten de-al
dumneavoastră se duce la studentul/a nou venit/ă şi îl/o prezintă în faţa tuturor- nu v-
aţi simţi mult mai bine, iar acest lucru nu v-ar determina să nu mai fiţi de acord cu
gluma proastă de dinainte? Nu v-ar face plăcere să puteţi să-i influenţaţi pe ceilalţi
într-un astfel de mod pozitiv?

Mit: Oricum nimeni nu m-ar asculta. Ce aş putea să fac?

Schimbarea atitudinilor sociale se referă la impulsurile pe care le avem fiecare. În

general, oamenii ştiu că părerile rasiale sunt greşite, dar aşteaptă totuşi o posibilitate
de a arăta acest lucru. Dacă arătaţi lumii că sunteţi antirasist(ă), oferiţi tuturor celor
din jur şansa de a înţelege că nu este bine să fii rasist.

*
„ Noi creăm lumea prin intermediul gândurilor noastre”.

Buddha

27
 REFERINŢE
http://www.ocasi.org

(Consiliul agenţiilor care sunt în serviciul imigranţilor, din Ontario).

http://www.web.net/~ccr

(Consiliul canadian pentru refugiaţi)

http://www.gcc.ca/Political-Issues/international/gcc_brief.pdf

(Consiliul suprem al Malaeziei)

http://anglican.ca/ministry/rs

(Biserica Anglicană din Canada)

Statutul Canadian, 9-10 Edward VII, C.27, s.28©

Consiliul Etnocultural Canadian, (1985). “Rezumatul subcomitetului parlamentar

privind egalitatea drepturilor.”Ottawa

Dei, George şi J.Sefa. (1996).Capitolul 2, Principiile de bază ale Educaţiei anti-

rasiste. În „Educaţia antirasistă”, pp.25-39,Halifax:Fernwood.

Dyck, R. -Politicile canadiene: a treia ediţie (2000).Scarborough,ON:Nelson

Thompson Learning.

Henry, Frances şi alţii - Culoarea democraţiei: Rasismul în societatea canadiană.

Toronto:Harcourt, 2000.

Jordan, Glenn şi Chris Weedon. (1995). Capitolul 9, Să facem diferenţă prin

exprimarea puterii:Politicile culturale ale rasismului. În Politicile culturale: clasa,
sexul, rasa şi lumea postmodernistă, pp. 251-314, Oxford:Blackwell.

28
 INSTRUMENTE DE LUCRU

*
„Prin multitudinea de aspecte sub care se manifestă, RASISMUL reprezintă una
dintre principalele bariere puse înaintea împlinirii şi fericirii societăţii noastre, şi o
componentă majoră în războaie, persecuţii,şi sclavagism care se manifestă oriunde
în lume. Sper ca oamenii să realizeze în cele din urmă că „ în lumea aceasta există
o singură rasă-„rasa umană”-şi că noi aparţinem cu toţii acesteia.”
*

Există nenumărate mijloace de combatere a rasismului. Un mijloc îl reprezintă, de

exemplu, coordonarea unor activităţi organizate şi a unor seminarii pe tema anti-
rasismului. Mai există şi alte mijloace, cum ar fi de exemplu, organizarea unei piese
de teatru sau participarea la o demonstraţie. Această secţiune cuprinde o selecţie de
activităţi şi sarcini pe care tinerii le-au folosit şi le-au găsit eficiente. Unele dintre
acestea au fost create special pentru acest KIT, în special în momentul în care nu am
putut găsi alte resurse care să se refere la problema care ne interesa pe noi.

Sperăm că în această secţiune veţi găsi o activitate care să vă intereseze atât pe

dumneavoastră cât şi pe cei cărora le-o veţi prezenta. Noi vă oferim un ghid care să vă
prezinte pas-cu-pas organizarea unei activităţi- pentru orice fel de activitate nu numai
pentru activităţile care sunt descrise aici. În acest material am mai introdus şi nişte
metode mai eficiente şi mici trucuri care să vă ajute în momentul în care sunteţi
inhibaţi sau căutaţi unele indicii. Succes!

Ghid de îndrumare pas-cu-pas

Această secţiune este un întreg ghid care vă prezintă pas-cu-pas utilizarea acestui
KIT. Aici sunt incluse modele, forme de evaluare şi sugestii pentru aplicarea
activităţilor sau a proiectelor. Nu uitaţi că acesta este un ghid. În funcţie de relaţia pe
care o aveţi cu grupul cu care lucraţi, s-ar putea să nu fie nevoie să parcurgeţi fiecare
etapă.

Această secţiune se referă la faptul de a vă face cunoscut (ă) în cadrul comunităţii din
care faceţi parte şi la pregătirea terenului pentru activitate.....

1. Citiţi KIT-ul. Acest lucru pare destul de evident, dar cu cât veţi înţelege mai clar
despre ce este vorba în acest proiect şi despre felul în care funcţionează, cu atât
veţi fi mai eficienţi în împlinirea mandatului său, adică- combaterea rasismului !
2. Asiguraţi-vă că înţelegeţi KIT-ul. După ce aţi terminat de citit acest KIT
asiguraţi-vă că înţelegeţi conceptele, informaţiile şi instrucţiunile furnizate de
acesta. Faceţi orice este nevoie pentru a vă asigura de acest lucru. Utilizaţi atât
secţiunea de Informaţii cât şi de Resurse. Nu uitaţi că mai puteţi obţine informaţii
şi de pe internet la adresa: www.unac.org/yfar
3. Identificaţi grupul cu care aţi dori să lucraţi. Alegeţi-vă grupul ţintă. Dacă v-aţi
gândit deja la un grup anume sunteţi cu un pas înaintea celorlaţi. Dacă nu aţi făcut
încă acest lucru gândiţi-vă la ce categorie de vârstă aţi dori să vă adresaţi, dacă

29
 veţi dori să ţineţi activitatea într-o sală de clasă, cu un grup de tineri sau în altă
parte. Gândiţi-vă în primul rând la grupurile din care dumneavoastră faceţi parte,
la foşti profesori, foste şcoli sau la organizaţiile şi instituţiile din zona/ regiunea în
care locuiţi.
4. Luaţi legătura cu grupul. Luaţi legătura cu grupul cu care v-aţi decis să lucraţi.
Utilizaţi modelul # 1 ( Scrisoarea de prezentare), pentru a trimite o scrisoare la
persoana de legătură (care poate fi profesor/conducător de grup/coordonator
voluntar/etc) prin care vă veţi prezenta dumneavoastră şi scopurile pe care le
aveţi. Sau puteţi să vă scrieţi propria scrisoare de prezentare.
5. Urmăriţi să continuaţi legătura iniţială cu grupul. Daţi un telefon- telefon care
va aminti persoanei dumneavoastră de legătură cine sunteţi şi motivul pentru care
aţi trimis această scrisoare. Aceasta este şansa dumneavoastră de a „vinde” acest
proiect şi de a convinge această persoană că are neapărat nevoie să utilizeze acest
proiect. Folosiţi modelul (Telefonul) pentru a vă ajuta să faceţi acest lucru.

Deşi pare imposibil, s-r putea să fi fost refuzaţi până acum. Dacă vi se
întâmplă aşa ceva nu vă descurajaţi. Încercaţi să aflaţi motivul pentru care s-a
întâmplat acest lucru şi să vă gândiţi la o soluţie pentru următoarea legătură pe care o
veţi avea cu un grup de oameni sau cu o şcoală. Nu uitaţi că a lupta împotriva oricărui
lucru, inclusiv împotriva rasismului implică persistenţă. Dacă reuşiţi să faceţi acest
lucru- felicitări-înseamnă că aţi reuşit să vindeţi proiectul. Acum va fi nevoie să vă
gândiţi cum să planificaţi un proiect adevărat. ...
6. Prima întâlnire cu persoana de legătură. Acesta este momentul în care
dumneavoastră veţi prezenta KIT-ul acestei persoane şi veţi discuta mai detailat
despre următoarele probleme: cine? -când? –ce? – unde? şi poate şi de ce?
Referiţi-vă la modelul #3 ( Întâlnirea) pentru a vă aduce aminte despre lucrurile pe
care trebuie să le discutaţi.
7. Vizitaţi locul. Analizaţi puţin locul în care acest proiect urmează să se
desfăşoare. Fiţi conştienţi de faptul că locul influenţează participanţii şi nu uitaţi
că locul va afecta sarcinile pe care vi le-aţi ales şi va afecta şi felul în care le veţi
coordona. Acestă etapă poate fi combinată cu etapa a şasea; de exemplu, mulţi
profesori preferă să-şi ţină întrunirile în sălile de clasă. Pe de altă parte, dacă veţi
lucra cu un grup de voluntari, s-ar putea ca aceştia să pretindă un loc care să fie
modern amenajat. Dacă aşa stau lucrurile, ocupaţi-vă mai întâi de următoarele
etape.
8. Alegeţi şi adaptaţi o activitate/sarcină din KIT. Folosiţi-vă de informaţiile
obţinute până acum. Următorii factori vor influenţa alegerea dumneavoastră în
ceea ce priveşte sarcina/ activitatea dorită: vârsta membrilor grupului cu care veţi
lucra, numărul participanţilor, dacă veţi îndeplini această sarcină/ activitate singuri
sau cu alte persoane şi spaţiul şi timpul pe care dumneavoastră le aveţi la
dispoziţie pentru acestea. Încercaţi să aflaţi cât mai multe informaţii despre
membrii grupului. Conducătorul(ii) de grup/ profesorul/ etc s-ar putea să dorească
să facă unele propuneri sau să aibă unele cereri. Şi cel mai important lucru- fiţi
siguri că vă simţiţi încrezători în rolul de conducător al activităţii şi că puteţi
îndruma discuţiile pe tema la care se referă activitatea sau sarcina aleasă.
9. Planificarea timpului şi a spaţiului. Gîndiţi-vă bine la timpul de care aveţi
nevoie pentru fiecare secţiune a acestei sarcini/ activităţi. Dacă veţi lucra cu alte
persoane planificaţi ce şi când va face fiecare persoană în parte. Apoi folosiţi
modelul #4 (Spaţiul) pentru a face o schiţă a spaţiului în care veţi lucra şi pentru a
vedea cum îl veţi utiliza. Veţi avea destul loc pe jos? Veţi avea o activitate de citit

30
 într-o sală în care nu există locuri pe care să stai cât mai cofortabil? Vor sta
membrii grupului pe jos? Dacă nu vor sta pe jos, vor exista destule scaune în
încăpere? Va exista destul spaţiu pentru a aranja scaunele în formă de cerc? Va fi
acest spaţiu accesibil pentru persoanele cu handicap fizic? Şi aşa mai departe.....
10. Adunaţi materiale. Folosiţi-vă de schiţa activităţii/sarcinii pe care o veţi face
pentru a afla care sunt materialele de care veţi avea nevoie. Faceţi-vă rost de toate
materialele şi asiguraţi-vă că sunt suficiente. Discutaţi această problemă şi cu
persoana de legătură din cadrul grupului pentru că s-ar putea ca şi aceasta să poată
face rost de materialele necesare.
11. Pregătiţi-vă. Faceţi repetiţii, practicaţi, faceţi cercetări suplimentare, petreceţi un
timp cu grupul cu care veţi lucra, intraţi pe internet sau discutaţi şi cu alte
persoane- faceţi orice este necesar pentru a vă simţi bine şi încrezători în forţele
proprii. Cel mai important lucru este să nu vă aşteptaţi ca totul să fie perfect.
12. Treceţi la acţiune. Executaţi sarcina/activitatea propriu-zisă. Nu uitaţi că pentru a
face acest lucru aţi depus mult efort, efort care trebuie acum răsplătit. Succes şi
multă ditracţie!
Această ultimă secţiune se concentrează asupra implicării pe care aţi avut-o
dumneavoastră şi care nu poate fi uitată......
13. Evaluaţi.Folosiţi modelul #5 ( Evaluarea) pentru a crea (mai întâi de toate) un
formular de evaluare dur, iar apoi daţi-l tuturor participanţilor să-l completeze.
Persoana de contact din partea grupului, cu care ve-ţi lucra va dori poate să facă
unele fotocopii ale acestui formular. Analizaţi aceste fotocopii şi nu uitaţi să
completaţi şi dumneavoastră un formular. „A reflecta” şi „ a evalua” este la fel de
important cu „a planifica”.
14. Propuneţi evaluări. Şi noi dorim să aflăm modul în care a decurs această
activitate.Trimiteţi-ne formularele sau copiile acestora la următoarea adresă:
yfar@unac.org sau la: c/o YFAR, # 900-130 Strada Slater, Ottawa, Ontario, K
1 P 6 E 2.
15. Ce urmează. Trimiteţi apoi mulţumiri grupului cu care aţi lucrat. Folosiţi modelul
# 6 (Mulţumirea) sau scrieţi-o singuri.
16. Felicitaţi-vă. Aţi luat şi dumneavoastră parte la lupta împotriva rasismului. Orice
pas contează! Nu uitaţi să ne scrieţi cum a fost, la următoarea adresă:
(yfar@unac.org).

*
„ Această ţară nu va fi nici un loc sigur pentru a putea trăi nici unul dintre noi
dacă nu depunem eforturi pentru a o transforma într-un loc în care să putem trăi
cu toţii”
*

Theodore Roosevelt

Modelul #1: Scrisoarea de prezentare

(Înlocuiţi secţiunile scrise în litere italice, conform proiectului dumneavoastră)

Numele dumneavoastră
Adresa şi e-mail-ul dumneavoastră (dacă este cazul)

Data

31
Numele persoanei de legătură
Funcţia/ titlul acesteia ( dacă este cazul)
Strada
Provincia
Codul poştal

Dragă numele persoanei de legătură,

Eu/noi vă contactez /ăm în numele iniţiativei Forurilor tinerilor împotriva rasismului,

un proiect al Asociaţiei Naţiunilor Unite din Canada. Prin intermediul Forurilor
tinerilor şi a instrumentului de lucru educaţional numit KIT a luat naştere o aşa numită
iniţiativă a tinerilor care are drept scop combaterea rasismului şi a discriminării rasiste
din Canada cu ajutorul educaţiei. Primind acest KIT, eu/noi aş/am dori să vă
mulţumim pentru şansa pe care o avem de a lucra cu grupul/clasa dumneavoastră şi să
exploatăm această şansă la maxim.

Eu/Noi cred/credem, precum cred şi persoanele care au contribuit la dezvoltarea

acestei resurse, în capacitatea tinerilor de a produce schimbarea. KIT-ul cuprinde o
mare varietate de sarcini şi activităţi interactive care se referă toate la problema
rasismului şi care au drept ţintă tinerii. Sarcinile/activităţile sunt flexibile din punct de
vedere al duratei de desfăşurare şi pot fi adaptate la diferite categorii de vîrstă. Eu/Noi
aş/am dori foarte mult să discutăm mai multe cu dumneavoastră despre acest KIT şi
despre posibilitatea lui de a se potrivi pentru un grup/o clasă. De asemnea eu/noi aş/
am fi fericiţi să vă putem pune la dispoziţie o copie a acestei resurse.

Eu/ noi aştept/aşteptăm cu nerăbdare să primim veşti de la dumneavoastră pentru a vă

oferi mai multe informaţii, şi pentru a vă putea convinge să lucrez/lucrăm cu
clasa/grupul dumneavoastră, şi să discutăm despre data la care am putea face acest
lucru. Eu/noi pot/putem fi contactaţi la următorul număr de telefon: numărul de
telefon sau la adresa de mai sus.
Eu/noi vă mulţumesc/mulţumim pentru timpul acordat şi pentru interesul arătat.

Cu sinceritate,
Semnătura dumneavoastră

Modelul #2: Telefonul

Daţi un telefon la una sau două săptămâni după ce aţi trimis scrisoarea dumneavoastră
de prezentare la persoana de contact, aşa încât persoana respectivă să fi avut timp s-o
primească şi s-o citească. Mai jos vă prezentăm o listă cu lucrurile pe care trebuie să
fiţi siguri că le veţi face.
1. Prezentaţi-vă şi spuneţi motivul pentru care aţi sunat. (Dacă doriţi puteţi
folosi şi informaţiile de la modelul #1). Un exemplu ar putea fi: „ Mă numesc
(numele) şi vă sun în legătură cu scrisoarea pe care v-am trimis-o de curând,
despre resursa antirasismului dezvoltată de către tineri printr-un proiect al
Asociaţiei Naţiunilor Unite din Canada. Speram să pot discuta cu
dumneavoastră despre implicarea grupului/clasei dumneavoastră în acest
proiect.

32
 2. Explicaţi persoanei respective ce reprezintă acest proiect şi precizaţi
motivul pentru care sunteţi interesat de acesta. Pentru a şti ce anume doriţi
să spuneţi, folosiţi-vă de partea introductivă a secţiunii introductive a KIT-
ului.
3. Explicaţi-i acestei persoane ceea ce doriţi de la el/ea. De exemplu „ Ce aş
dori eu sau grupul să facem pentru a facilita una sau mai multe
sarcini/activităţi pentru clasa/grupul dumneavoastră ar fi....”
4. Stabiliţi o întâlnire pentru a discuta mai amănunţit toate aceste lucruri.
„Aş dori foarte mult să pot discuta cu dumneavoastră mai amănunţit despre
această problemă şi să am ocazia să vă arăt KIT-ul.Ar fi posibil să stabilim o
întâlnire?
5. Mulţumiţi-i persoanei respective pentru timpul acordat şi pentru
interesul arătat şi exprimaţi-vă entuziasmul faţă de acest proiect. „Abia
aştept să ne întâlnim”. Apoi- nu uitaţi să veniţi la întâlnire!
Desigur că acestea sunt doar lucrurile elementare. Entuziasmul şi angajamentul
dumneavoastră vă vor ajuta pe viitor, şi dacă sunteţi neliniştit (ă) există multe
persoane şi resurse la care puteţi apela pentru ajutor. Puteţi intra pe adresa de internet:
www.unac.org/yfar.

*
„Dacă aveţi cunoştinţe bogate lăsaţi-i şi pe ceilalţi să se lumineze din ele”
*

Margaret Fuller

Modelul # 3: Întâlnirea propriu-zisă.

Întâlnirea este şansa dumneavoastră de a vorbi cu persoanele de legătură şi de a le

arăta materialele pe care le aveţi. Acum este momentul în care puteţi să vă faceţi un
aliat în lupta dumneavostră împotriva rasismului. Aduceţi şi KIT-ul cu dumneavoastră
şi apoi....
1. Discutaţi despre activitatea/sarcina pe care dumneavoastră aţi dori s-o
faceţi sau despre sarcina / activitatea pe care persoana de legătură ar dori
s-o vadă. Poate că persoanele de legătură ar dori să le împrumutaţi KIT-ul
pentru câteva zile şi apoi să vă întâlniţi ca să discutaţi, sau aţi putea să vă
oferiţi chiar dumneavoastră să faceţi acest lucru. Aceasta este o idee grozavă,
deoarece înseamnă că persoana respectivă va fi bine informată. În cazul în
care aveţi nevoie de KIT pentru a pregăti sau pentru a conduce o sesiune în
altă parte, cereţi-i persoanei respective să-şi facă o xero-copie după acest
material.
2. Faceţi în aşa fel încât persoana de legătură să ştie dacă veţi colabora şi cu
alte persoane.
3. Stabiliţi numărul tinerilor care vor participa la această activitate şi media
de vârstă a acestora.
4. Discutaţi despre timpul pe care speraţi să-l aveţi la dispoziţie/care vă va fi
acordat.
5. Stabiliţi data (datele) la care aceste acivităţi/sarcini vor avea loc.
6. Discutaţi despre orice nevoi/cereri speciale din partea persoanei de
legătură sau din partea dumneavoastră.

33
Dacă aţi reuşit să realizaţi toate aceste lucruri înseamnă că întâlnirea dumneavoastră a
avut succes! Vă sugerăm să mai planificaţi încă o întâlnire pentru a discuta
următoarele probleme, deşi acestea ar putea fi discutate la prima întâlnire.
• Materialele necesare pentru activitate/sarcină
• Stabilirea spaţiului în care va avea loc activitatea/sarcina
• Dacă trebuie făcute foto copii sau orice altceva ce trebuie pregătit
Această întâlnire este un bun prilej pentru a vă folosi de modelul următor....

Modelul #4: Spaţiul

Este o idee bună să vă faceţi o schiţă a spaţiului în care urmează să vă desfăşuraţi

activitatea şi să stabiliţi cu exactitate spaţiul necesar acestei activităţi/sarcini. Acest
lucru este cu atât mai important cu cât poate că vă ve-ţi desfăşura activitatea în mai
multe locuri (săli).

La întâlnire aduceţi nişte hârtie goală pe care să faceţi rapid o schemă a spaţiului de
care ve-ţi avea nevoie pentru această activitate/sarcină.

Activităţile/Sarcinile incluse în acest KIT au deja stabilită pentru dumneavoastră o

listă cu materialele necesare, cu etapele care trebuie parcurse, etc. şi totuşi niciodată
nu veţi putea spune că v-aţi pregătit prea mult. Întâlniţi-vă cu persoanele de legătură şi
cu celelalte persoane cu care veţi lucra ori de câte ori este nevoie pentru a fi siguri că
sunteţi bine pregătiţi. Asiguraţi-vă că aveţi timp suficient pentru a vă putea pregăti şi
dumneavoatră. Mai amintiţi-vă de asemenea că tipul şi numărul de pregătiri pe care le
faceţi vor depinde de grupul ţintă cu care veţi lucra. Cu persoanele mai tinere este
foarte important să aveţi la dispoziţie materiale vizibile care să îi provoace la mişcare
şi care să-i facă să se simtă bine. Cu persoanele mai în vârstă fiţi pregătiţi să dezbateţi
probleme mai dificile. Indiferent cu care categorie de vârstă veţi lucra nu vă aşteptaţi
ca oamenii să cunoască toate răspunsurile ( sau să vă fie frică să admiteţi acest lucru).
Aşteptaţi-vă în schimb să fiţi provocat şi să îi provocaţi pe ceilalţi.

Modelul #5: Evaluarea.

Iată câteva întrebări care ve-ţi dori să apară poate pe formularul de evaluare pe care
l-aţi creat. Încercaţi să puneţi întrebări cu răspunsuri deschise şi nu întrebări cu
răspunsuri în da/nu, pentru a-i solicita mai mult pe participanţi.
Ceea ce mi-a plăcut mai mult a fost ........
Ceea ce nu mi-a plăcut a fost.......
Ceea ce aş fi schimbat ar fi fost....
Ceva ce am învăţat a fost....
Alte comentarii.....

*
„Pot să nu zâmbesc atunci când aud o glumă de natură rasistă.
Pot să comentez când aud o glumă de natură rasistă/o insultă, deşi acest lucru ar
însemna „să mă implic” în această problemă, iar acest lucru mă cam sperie.
Pot să comunic informaţii eronate.

34
Modelul # 6: Mulţumiri

Felicitări! Aproape că aţi terminat! În afară de faptul de a ne trimite copiile acelor

evaluări, tot ceea ce mai aveţi de făcut este să trimiteţi persoanei de contact cu care aţi
lucrat unele mulţumiri, cum ar fi de exemplu sub forma unei felicitări. Puteţi să
cumpăraţi una sau puteţi folosi drept model coperta KIT-ului. În interiorul felicitării
poate veţi dori să mai adăugaţi câte ceva la următoarele rânduri:
„Eu/ Noi vă mulţumesc/mulţumim pentru invitaţia pe care mi-aţi făcut-o mie sau nouă
de a lucra cu clasa/grupul dumneavoastră la combaterea rasismului”. Mai puteţi
adăuga şi dacă va plăcut acest experiment sau dacă a fost o experienţă care să ne
înveţe anumite lucruri, ceea ce ar fi foarte apreciat.

Poate veţi dori să mai adăugaţi şi faptul că mai sunteţi disponibil şi pentru alte
activităţi/sarcini, sau că aşteptaţi cu nerăbdare să mai colaboraţi cu persoana de
legătură. Dacă vă decideţi să scrieţi acest lucru nu uitaţi să includeţi şi informaţiile
persoanei de legătură şi semnătura dumneavoastră.

*
„Pot să întreb o persoană dacă va deveni rasistă în momentul în care persoana
respectivă face sau spune ceva care ar putea fi considerat de natură rasistă.

Pot să analizez ceea ce se spune la televizor, la radio, în filme şi în ziare pentru a

găsi stereotipuri”
*

Facilitarea sugestiilor şi a acţiunilor

Relaxaţi-vă......încercaţi să vă cunoaşteţi unii pe alţii!
Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi în momentul în care intraţi într-o încăpere plină
de oameni este acela de a încerca să faceţi în aşa fel încât toată lumea să se simtă bine
(inclusiv dumneavoastră), şi în special atunci când se discută despre rasism. Cred că
nu doriţi să stresaţi pe toată lumea şi să creaţi o atmosferă încordată. Începeţi prin a vă
prezenta şi explicaţi motivul pentru care vă aflaţi acolo în acel moment. Dacă aveţi
timp ar fi bine să propuneţi ca fiecare membru al grupului să se prezinte fiecare pe
rând. De îndată ce aţi reuşit să faceţi acest lucru porniţi la drum. Credeţi-mă că
oamenilor nu le face plăcere să stea într-un loc nemişcaţi. Puteţi să faceţi o încălzire
pentru a sparge gheaţa şi pentru a-i determina pe participanţi să interacţioneze. În
acest caz, cel mai bine ar fi să faceţi o încălzire care să introducă importanţa
respectului şi a comunicării, din moment ce acestea sunt cele două calităţi esenţiale
pentru reuşita sarcinii dumneavoastră. De asemenea, este bine să aveţi ceva pregătit
pentru a întrerupe unele activităţi mai lungi sau unele discuţii aprinse. Următoarea
activitate pe care noi v-o recomandăm poate fi luată şi ca introducere, dar poate fi
folosită şi în timpul desfăşurării activităţii.

35
Încălzire- Nodul format din oameni

Teme esenţiale: comunicarea, ascultarea, învăţarea

Timp:10-20 de minute
Vârsta: toate categoriile de vârstă
Ţel: să desfacem un nod care a fost creat prin împletirea mâinilor studenţilor
(participanţilor)
Activitatea
1. Puneţi participanţii să stea în picioare, în cerc umăr lângă umăr şi cu
faţa spre interior. Apoi, spuneţi ca fiecare participant să-şi întindă mâna
dreaptă şi să strângă apoi mâna unei alte persoane. Apoi, spuneţi-le să facă la
fel cu mâna stângă. Asiguraţi-vă că fiecare student se ţine de mână cu două
persoane diferite.
2. Apoi, spuneţi-le participanţilor că trebuie să desfacă nodurile şi să
formeze cercuri. Amintăţi-le că nu pot să dea drumul la nici o mână. Urmăriţi
desfăşurarea activităţii pentru siguranţă, dar interveniţi doar acolo unde este
neapărat nevoie de ajutor. Dacă o grupă termină mai repede, spuneţi-le să-i
ajute şi pe ceilalţi.
Chestionar
1. Întrebaţi: Cum aţi reuşit să descurcaţi nodurile? Care metodă a funţionat şi care
metodă a dat greş?(Răspunsurile pe care v-aţi aştepta să le primiţi ar fi: prin
ascultare, prin schimb de idei într-o manieră corespunzătoare, prin ajutorare, prin
evitarea ghionturilor şi a împinsăturilor, prin evitarea sentimentului de frustrare,
cu răbdare, etc.)
2. Întrebaţi: Ce aţi face altfel dacă ar trebui să mai faceţi activitatea încă o dată?
(Încercaţi să alegeţi răspunsurile care să întărească răspunsurile primite la prima
întrebare).

Încheiere
Puteţi să faceţi o paralelă între activitatea de desfacere a nodurilor umane şi între
activitatea cu temă anti-rasistă pe care sunteţi pe cale să o aveţi cu grupul. Puteţi să
mai explicaţi de asemenea, că rasismul este o problemă sensibilă care trebuie tratată
de oameni care sunt dornici să facă orice este necesar pentru a desface acest cerc,
altfel activitatea dumneavoastră va face ca participanţii să se simtă frustraţi şi confuz.

*
„Există trei lucruri care nu mai pot fi recuperate niciodată: săgeata după ce a fost
lansată din arc; cuvintele spuse în grabă; şansa pierdută.”

*
Hazrat Ali, al patrulea Calif al Islamului

36
 RĂSPUNDEREA STĂ ÎN MÂINILE LOR NU ALE VOASTRE
Nu vă stresaţi să determinaţi pe cineva să înveţe ceva. Este esenţial ca dumneavoastră
să le explicaţi participanţilor că rasismul nu este o problemă care poate fi abordată de
oricine şi că pentru a discuta această prolemă este nevoie să se dea dovadă de
maturitate pe lângă alte calităţi, cum ar fi de exemplu cele prezentate în cazul nodului
uman. Dacă vi se pare cumva că participanţii nu sunt pregătiţi pentru o asemenea
discuţie .......discutaţi despre altceva, puneţi întrebări, şi testaţi participanţii cu
întrebări despre problemele pe care aceştia ar dori să le discute ( de exemplu, poate că
participanţii s-ar simţi mult mai bine să discute despre problemele actuale ale
rasismului în general, şi nu să se refere la problemele rasiste din comunitatea din care
fac parte).

PUBLICUL ÎN FAŢA CĂRUIA VĂ PREZENTAŢI ACTIVITATEA NU GREŞEŞTE

NICIODATĂ...TOATE RĂSPUNSURILE PRIMITE DIN PARTE PUBLICULUI SUNT
BUNE!!!!!
O încurajare pozitivă reprezintă cheia unei activităţi de succes. Nimic nu este mai
supărător , în cadrul unei activităţi, decât momentele în care facilitatorul activităţii
respinge toate răspunsurile participanţilor şi face în aşa fel încât să fie superior faţă de
ceilalţi prin răspunsurile bune pe care acesta le oferă. Chiar dacă răspunsurile primite
sunt cam deplasate de la întrebarea îniţială încercaţi să le dezvoltaţi şi să le aduceţi pe
calea cea bună. Până la urmă veţi reuşi să-i aduceţi pe participanţi acolo unde doriţi.

O, NU SE POATE......PARTICIPANŢII NU MAI SUNT INTERESAŢI DE CEEA CE FAC!!!!

În primul rând trebuie să ştiţi că acest lucru se poate întîmpla oricărui facilitator- fie el
bun sau rău. Dar există totuşi unele grupe cu care se lucrează mult mai greu decât cu
altele. Aceste grupe sunt formate din oameni care se cunosc unii pe alţii şi le face
plăcere să se cicălească sau să vorbească între timp ce dumneavoastră încercaţi să vă
faceţi datoria. Vă prezentăm o abordare care s-ar putea să vă fie de folos.

1. Dacă vi se întâmplă să fiţi deranjat evitaţi să vă manifestaţi supărarea sau să vă

implicaţi în orice încurcătură s-ar ivi.
2. Nu mai faceţi absolut nimic pentru câteva minute şi lăsaţi lucrurile să se
calmeze singure (Câteodată, această metodă funcţionează).
3. Dacă metoda de mai sus nu funcţionează şi lucrurile se înrăutăţesc, cereţi-le
paricipanţilor să facă următoarele lucruri (sau chiar strigaţi la ei dacă este
cazul):
Cei care mă aud să bată din palme o dată
Cei care mă aud să bată din palme de două ori
Cei care mă aud să bată din palme de trei ori.......
Faceţi acest lucru până când întregul grup va bate din palme deodată. O dată ce acest
lucru s-a întâmplat participanţii îşi vor concentra toată atenţia asupra
dumneavoastră.....iar grupul va aştepta ca activitatea să continue.

În aceste situaţii, diferenţa dintre un facilitator bun şi un facilitator excelent este aceea
că un facilitator excelent nu intră niciodată în panică!
ALTE LUCRURI DE CARE AR TREBUI SĂ ŢINEŢI CONT....
Când vă planificaţi activitatea:
1. Decideţi-vă asupra mesajului pe care doriţi să-l transmiteţi. Trebuie ca
dumneavoastră să fiţi în stare să transmiteţi cât mai clar grupului acest mesaj

37
 într-o singură frază. După ce aţi făcut acest lucru încercaţi să vă organizaţi
activităţile şi discuţiile în jurul acestei fraze.
2. Este important ca întotdeauna să ştiţi cu ce tip de grup veţi lucra. Lucruri
la care să vă gândiţi ar fi: din câţi participanţi este format grupul, media de
vârstă a participanţilor şi nivelul de maturite al acestora, şi dacă activitatea
dumneavoastră va avea loc într-un mediu oficial sau neoficial, etc. O dată ce
aţi reuşit să aflaţi toate aceste informaţii, încercaţi să vă adaptaţi activităţile în
funcţie de caracteristicile grupului. Adesea facilitatorii nu ţin cont de acest
aspect şi atunci îşi dau seama că activităţile lor sunt prea scurte sau prea lungi,
că au de făcut activităţi care sunt prea uşoare sau prea complexe pentru media
de vârstă a participanţilor, că dedică prea mult sau prea puţin timp unor
activităţi, etc. Aceste lucruri trebuie evitate neapărat şi de aceea trebuie ca
dumneavoastră să fiţi mereu pregătiţi.
Când vă prezentaţi activitatea
1. Vorbiţi tare: imaginaţi-vă că vorbiţi cu persoana care se află la cea mai mare
distanţă de dumneavoastră. Ar putea părea că vorbiţi prea tare , dar nu este
deloc aşa.
2. Controlaţi-vă vocea: încercaţi să nu vorbiţi nici prea repede, dar nici prea
încet.
3. Priviţi-i pe participanţi direct în ochi: oamenii se simt mai apropiaţi de
facilitatorii lor doar atunci când aceştia le vorbeşte şi are cu ei un contact
vizual.
4. Faceţi pauze: după ce aţi discutat o problemă mai importantă, sau chiar între
două probleme importante, faceţi o mică pauză pentru a face ca oamenii să se
relaxeze puţin şi să gândească mai limpede.

DISCUŢII ÎN LINIŞTE
Teme de bază: integrarea, asimilarea
Timp: 15-20 de minute
Media de vârstă: toate categoriile de vârstă

Materiale necesare
• Desene pe tema integrării (sau orice alte imagini/slogane/desene/citate)
• Câteva planşe sau foi mari de hârtie care să acopere o porţiune de perete
• O perdea
• Markere pentru fiecare participant

ATMOSFERA
Aceasta este o activitate propice pentru a aduce în discuţie unele teme şi probleme.
Funcţionează foarte bine dacă oferiţi tuturor şansa de a participa la această activitate ,
chiar şi celor cărora le este frică să vorbească în faţa altor persoane.
ACTIVITATEA
1. Aşezaţi participanţii în formă de U cu faţa la perete. Puneţi desenul în centrul
lui U.
2. Spuneţi-le participanţilor că nimeni nu are voie să vorbească atâta timp cât
durează această activitate.
3. Daţi-le participanţilor un minut pentru a analiza acest desen.

38
 4. Invitaţi participanţii să-şi scrie pe o foaie de hârtie de pe perete
ideile/părerile/gândurile şi să comenteze/să răspundă/ să să-şi arate dezacordul
cu privire la tot ceea ce au scris ceilalţi participanţi. Dar toată această activitate
trebuie făcută în linişte (fără a se vorbi).
5. Spuneţi-le că pot să scrie mai multe persoane deodată.
6. Asiguraţi-vă că nimeni nu vorbeşte atâta timp cât ţine acest proces.

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII
Discutaţi pe scurt despre ceea ce au simţit participanţii în legătură cu discuţiile în
linişte. Discutaţi cu întregul grup toate problemele care s-au ivit pe parcursul discuţiei
în linişte. Gândiţi-vă la câteva întrebări pe care să le puneţi participanţilor în cazul în
care discuţia porneşte cu greu, cum ar fi de exemplu:
A trebuit vreodată ca dumneavoastră sau cineva cunoscut să vă schimbaţi/să se
schimbe pentru a se „integra” într-un grup? Când nu deranjează această schimbare?
Când deranjează această scimbare, după părerea dumneavoastră?

SCIMBAREA IMAGINII
Adaptaţi această activitate la o problemă specială sau la un anumit grup , folosind o
altă imagine.

SURSA DE INFORMARE
Desenul pe tema integrării, de Slater
Activitatea din Grassroots and Growing: 1996 Comisia pentru tineret, M.Nawaz
Societatea de cruce roşie din Canada, !996.

*
„ Tot ceea ce se face în această lume se face cu ajutorul speranţei”
*
Martin Luther

JOCURI DE CULTURĂ GENERALĂ

Teme esenţiale: diferenţe, comunicarea interculturală

Timp: 30 de minute
Media de vârstă: toate categoriile de vârstă
Numărul de participanţi: 10 sau mai mulţi; activitatea este recomandată şi pentru
grupuri numeroase.

Materiale necesare
• 6 bucăţi de carton sau hărtie colorată ( sau ecusoane cu nume colorate) şi
pioneze sau ace, care să arate cultura diferită la care aparţine fiecare persoană.
• Măcar o copie cu instrucţiunile de bază pentru fiecare grup cultural

Informaţii utile
Prin intermediul acestei activităţi, participanţii îşi vor analiza propriile reacţii în
momentul în care sunt puşi faţă în faţă cu comportamente şi cu caracteristici
diferite de cele ale lor. Această activitate poate fi luată şi încălzire.

39
 Activitatea
1. Împărţiţi grupul mare în 6 grupe mai mici şi daţi la fiecare grupă cartonul/
ecusonul colorat împreună cu fotocopiile care conţin instrucţiunile necesare
pentru fiecare cultură în parte. Dacă aveţi puţini participanţi, poate veţi dori să
tăiaţi numerele care reprezintă cultura, adică numerele grupelor. Daţi timp
necesar ca fiecare grupă să-şi poată analiza instrucţiunile privind cultura sa.
Preveniţi-i pe participanţi că nu au voie să spună celorlate grupe despre
caracteristicile culturii lor!
2. O dată ce aţi terminat de făcut acest lucru cereţi-le participanţilor să se plimbe
prin încăpere şi să vorbească cu membrii celorlate culturi, conform
instrucţiunilor primite.
3. După zece minute sau poate mai mult cereţi-le tuturor să se oprească.
ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII

Începeţi o discuţie cu toţi participanţii ajutându-vă de întrebări cum ar fi de exemplu:

Ce părere aveţi despre acest joc?
Ce reacţii aţi avut faţă de membrii grupului care nu aveau aceeaşi cultură cu
dumneavoastră?
V-aţi simţit frustrat pe durata jocului? De ce?
A existat în acest grup o cultură cu care v-a fost mai uşor să comunicaţi?A existat
vreo cultură cu care aţi comunicat cu dificultate?
Care ar fi fost metodele pe care le-aţi fi folosit pentru a vă permite să-i înţelegeţi mai
bine pe membrii celorlalte cuturi?

În încheiere poate că veţi dori să spuneţi şi dumneavoastră ceva - cum ar fi de

exemplu: De cele mai multe ori, în momentul în care ne confruntăm cu ceva ce nu
cunoaştem avem tendinţa să ne speriem sau să ne simţim frustraţi pentru că nu
înţelegem aşa cum trebuie situaţia respectivă. De exemplu în cazul acestui joc, cu toţii
am fost frustraţi cu uşurinţă de comportamentul celorlaţi. Adesea trecem cu toţii prin
situaţii asemănătoare la şcoală sau în regiunea în care trăim, în momentul în care
avem de-a face cu persoane de altă naţionalitate şi cultură. Provocarea noastră ca şi
tineri este aceea de a găsi metode de a comunica unii cu alţii, şi nu aceea de a
reacţiona într-un mod negativ unii faţă de alţii, sau să ne creăm stereotipuri sau să
facem diferenţe între oameni.

PROBLEME CARE SE POT IVI

S-ar putea ca în cazul în care acest exerciţiu să dureze prea mult participanţii să se
plictisească. Dacă observaţi că participanţii au prins ideea şi că dau semne de
plictiseală, cereţi-le să se oprească, iar apoi începeţi o discuţie: De exemplu, dacă
frecatul nasului reprezintă un lucru prea intim pentru participanţi, sau pentru anumiţi
membrii ai grupului alegeţi un alt salut pentru cultura care are culoarea galbenă.
SURSA DE INFORMAŢIE
Acest material a fost creat de Federaţia franco-canadiană a tinerilor. În original a fost
publicată de UNA- a Canadei Întreaga lume.....Lumea mea: Rasismul şi tineretul
Ghidul facilitatorilor de sarcini şi activităţi, Ottawa, 1998.

40
 *
„Întotdeauna voi şti că şi efortul meu contează, chiar dacă nu pare să fie aşa.
Pot să fiu pasional(ă).
Îmi dau seama de faptul că, chiar dacă eu nu vreau să văd problema rasismului
asta nu înseamnă că acesta nu există.”
*

INSTRUCŢIUNI CULTURALE

CULTURA ALBASTRĂ
Acest cartonaş vă arată cultura la care aparţineţi. Pe durata jocului va trebui ca
dumneavostră să vă comportaţi conform instrucţiunilor pentru cultura dumneavoastră.
Este interzis: Să folosiţi braţul stâng sau mâna stângă
Salutul grupei: încrucişaţi braţele
Atitudinea pe care trebuie să o aveţi faţă de cultura galbenă: Vă pare rău pentru
situaţia lor şi încercaţi să le luaţi apărarea. Faceţi în aşa fel încât celelalte culturi să
înţeleagă acest lucru.

CULTURA GALBENĂ
Acest cartonaş vă arată cultura la care aparţineţi. Pe durata jocului va trebui ca
dumneavoastră să acţionaţi conform instrucţiunilor pentru cultura dumneavoastră.
Este interzis: Să comunicaţi fără a vă atinge.
Salutul grupei: Frecaţi-vă nasul.
Atitudinea pe care trebuie să o aveţi faţă de cultura verde: Sunteţi inferiori faţă de cei
din cultura verde.

CULTURA VERDE
Acest cartonaş vă arată cultura la care aparţineţi. Pe durata jocului va trebui ca
dumneavoastră să acţionaţi conform instrucţiunilor culturii dumneavoastră.
Este interzis: Să vă folosiţi mâna stângă sau braţul stâng
Salutul grupei: O atingere uşoară pe umăr
Atitudinea pe care trebuie să o aveţi faţă de cultura roşie: Le sunteţi superiori

CULTURA ROŞIE
Acest cartonaş vă arată cultura la care aparţineţi. Pe perioada jocului va trebui ca
dumneavoastră să vă comportaţi conform instrucţiunilor culturii dumneavoastră.
Este interzis: Să-i atingeţi pe ceilalţi participanţi
Salutul grupei: Să clipiţi de două ori (din ochi)
Atitudinea pe care trebuie să o aveţi faţă de cultura portocalie: Credeţi despre ei că
sunt simpatici şi ciudaţi, în acelaţi timp

41
 CULTURA PORTOCALIE
Acest cartonaş vă arată cultura la care aparţineţi. Pe durata jocului va trebui să vă
comportaţi conform instrucţiunilor culturii dumneavoastră.
Este interzis: Să priviţi vreun participant direct în ochi
Salutul grupei: Daţi mâna, dar numai cu mâna dreaptă
Atitudinea pe care trebuie să o aveţi faţă de cultura purpurie: Credeţi că sunt
interesanţi şi îi idolatrizaţi

CULTURA PURPURIE
Acest cartonaş vă arată cultura la care aparţineţi. Pe durata jocului va trebui ca
dumneavoastră să vă comportaţi conform instrucţiunilor culturii dumneavoastră
Este interzis: Să fiţi negativişti! Sunteţi o cultură foarte apreciată şi tot ce se leagă de
această cultură este minunat
Salutul grupei: Daţi mâna, dar numai mâna stângă
Atitudinea pe care trebuie să a aveţi faţă de cultura albastră: Încercaţi să-i evitaţi,
subtil

*
„Pot să vă spun că nu există noţiunea de „nimic personal” când este vorba despre
rasism”
*

CE PUTEM SĂ FACEM ÎN LEGĂTURĂ CU RASISMUL

TEME ESENŢIALE: recunoaşterea cazurilor de rasism şi de discriminare; lupta anti

rasismului
TIMP: 60-90 de minute
MEDIA DE VÂRSTĂ: de la 10 ani în sus
NUMĂRUL PARTICIPANŢILOR: până la 20 de participanţi

MATERIALE NECESARE
• Un panou şi markăre
• Postere sau citate (în KIT puteţi găsi asemenea citate) care să se refere la
problema rasismului , şi pe care să le agăţaţi peste tot în încăpere (acest lucru
este opţional)

INFORMAŢII UTILE
Scopul acestei activităţi este acela de a-i determina pe participanţi să să se gândească
la rasism şi să discute pe această temă, şi să recunoască faptul că rasismul mai există
în cadrul comunităţii noastre- şi câteodată chiar noi înşine suntem rasişti. Dacă ne
gândim şi discutăm despre această problemă, atunci înseamnă că nu putem fi
indiferenţi faţă de aceasta şi putem începe să ne schimbăm mai întâi noi....apoi sperăm
că se va schimba şi lumea întreagă, încetul cu încetul. În cadrul acestei sarcini,
participanţilor le sunt prezentate unele scenarii şi li se cere să se gândească cum ar
reacţiona în momentul în care ar fi puşi faţă în faţă cu astfel de situaţii. Acest

42
scenariu le permite participanţilor să rezolve împreună aceste probleme şi să se
pregătească fiecare pentru momentul când vor avea de-a face cu astfel de situaţii.

*
„ O mişcare socială care abia ridică câţiva oameni se numeşte un fel de revoltă.
Dar, o mişcare care reuşeşte să schimbe atât oamenii cât şi instituţiile se numeşte o
revoluţie.”
*
Martin Luther King.Jr.

ACTIVITATEA
1. Atât participanţii cât şi facilitatorul activităţii trebuie să se aşeze în formă de
cerc pentru ca fiecare participant să-l vadă pe celălalt.
2. Facilitatorul ar trebui să se prezinte şi să le explice participanţilor pe scurt,
care este scopul acestei activităţi.
3. Chiar de la începutul activităţii trebuie stabilit conceptul de „spaţiu sigur”, de
exemplu: „ Acesta este un spaţiu sigur. Rasismul reprezintă un subiect de
discuţie sensibil, deci trebuie să respectăm atât părerea tuturor oamenilor şi să
fim atenţi şi la ceea ce spunem, deoarece acestea reprezintă două părţi
importane legate de spaţiul sigur. Nu suntem aici să judecăm oamenii, ci
discutăm părerile acestora- suntem aici ca să învăţăm.”
4. Începeţi o discuţie cu toţi participanţii, folosindu-vă de următoarele întrebări:
Ce este rasismul şi pe cine afectează acesta?
De unde provine rasismul?
Ce formă are rasismul? Cum acţionează acesta?( dacă nu s-a răspuns deja
mai sus)
Adulţii sau societatea în general cred că tinerii pot face o schimbare chiar
acum?
Ce părere aveţi despre acest lucru?
Ce măsuri putem lua împotriva rasismului?
5. Împărţiţi participanţii în grupe de câte 3-4 persoane. Daţi fiecărei grupe hârtie
şi câte un markăr. Treceţi apoi pe la fiecare grupă şi prezentaţi-le unul dintre
următoarele scenarii (sau inventaţi dumneavoastră unul). Cereţi-i fiecărei
grupe să se gândească la ce anume ar face în momentul în care ar fi puşi faţă
în faţă cu una dintre aceste situaţii. Cereţi-le să-şi noteze ideile pe foaia de
hârtie.
a). La şcoala în care învăţaţi apare un nou/nouă elev/elevă care este îmbrăcat/ă în
hainele tradiţionale ale ţării din care face parte. Toată lumea începe să comenteze
şi să îl/o cicălească, şi să respingă noul/noua venit/ă. Ce reacţie vă provoacă acest
lucru- dumneavoastră fiind elev/ă la această şcoală? Ce faceţi în această privinţă?
b). La clasa din care faceţi parte şi dumneavoastră vine să predea un/o
suplinitor/suplinitoare. Acest/această profesor/profesoară are un accent ciudat şi
elevii încep să comenteze şi să bârfească din cauza aceasta. Ce reacţie vă provoacă
acest lucru? Ce faceţi în această privinţă?

c). V-aţi oprit la magazinul din colţul străzii pe care locuiţi să vă cumpăraţi un
baton de ciocolată şi din întâmplare auziţi un comentariu negativ la adresa unei
anumite grupări sociale ( poate fi de exemplu un grup religios, un grup etnic, etc). Ce
reacţie vă produce acest lucru? Ce faceţi în această privinţă?

43
 d). Prietenii dumneavoastră folosesc un limbaj care transmit un mesaj rasial şi de
discriminare- de exemplu, ei vorbesc întruna de imagini stereotipale, chiar şi atunci
când vorbesc despre propria persoană ( „ Azi am avut aşa o zi „ blondă”). Ce reacţie
vă provoacă acest lucru?. Ce faceţi în această privinţă?

6. Reuniţi apoi întregul grup în formă de cerc. Apoi cereţi-i fiecărei grupe să-şi
prezinte propriile opinii întregului grup.

*
„ Rasismul este un impediment împotriva progresului de orice fel din societate, iar
noi trebuie să luptăm împotriva lui ori de câte ori ne confruntăm cu el.”
*

Sarah Polley

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII
Înainte de a încheia activitatea întrebaţi participanţii dacă ei s-au mai gândit cumva şi
la alte scenarii pe care ar dori să le discute- poate ceva cu ce s-au confruntat chiar ei
personal sau o cunoştinţă de-a lor, în trecut. Cereţi participanţilor să ofere soluţii la
aceste situaţii. Încheiaţi-vă activitatea cerându-le participanţilor părerea despre
soluţiile oferite şi dacă ei ar fi de acord să le utilizeze. Ar fi bine să vă încheiaţi
activitatea prin sublinierea importanţei acţiunii, amintindu-le participanţilor că trebuie
să lupte să fie agenţi împotriva rasismului!

PROBLEME CARE SE POT IVI

Poate că la începutul activităţii facilitatorul va dori să le ofere participanţilor „un
moment de relaxare”- un motiv pentru a renunţa la această activitate ar fi acela ca
participanţii să înceapă să se simtă prost. Aţi putea spune de exemplu:” Dacă nu vă
simţiţi bine, sau dacă doriţi să folosiţi toaleta, sau dacă doriţi să beţi ceva – puteţi face
acest lucru oricând doriţi.” În acest fel participanţii nu vor trebui să dea explicaţii de
fiecare dată când vor dori să iasă puţin la aer sau să nu ia parte la discuţie.

SURSA DE INFORMAŢIE
Roxanna Vahed şi Hema Seliah, 2001

*
„ Pot să vă spun că sunt stăpân/ă pe propria viaţă, şi ştiu că unii oameni ar dori să
ştie acest lucru; pot să vorbesc din proprie experienţă; mai ştiu de asemenea că şi
alţii sunt stăpâni pe situaţia lor şi că am multe de învăţat de la aceştia.”.
*

44
 VRANTSIS ŞI CU MINE

Teme esenţiale: cultura, identitatea, limba, auto-respectul.

Timpul: 60-90 de minute
Media de vârstă: 10-16 ani

Materiale necesare
• copii cu poeziile pentru fiecare participant
• câte o copie a Cartonaşului cu întrebări pentru fiecare grupă de câte 3-4
persoane
Informaţii utile
Cât de des ne punem întrebarea cu privire la cine suntem? Identitatea fiecăruia este
influenţată de numele nostru, de familie şi de prieteni, de limba/limbile vorbită/te.
Una dintre situaţiile frustrante cu care se confruntă minorităţile este neînţelegerea sau
pronunţarea greşită a numelui lor. Pentru a evita acest lucru oamenii îşi schimbă
adesea numele, sau îşi dau un nume care seamănă cu al lor, dar sună mai englezesc
sau mai franţuzesc. În timp ce unii oameni nu au probleme cu schimbarea numelui,
alte persoane se pot supăra pentru acest lucru sau se pot simţi frustrate. Această
activitate cercetează importanţa pe care o are numele unei persoane pentru identitatea
acesteia şi pentru auto-respect.
ACTIVITATEA

1. Împărţiţi participanţii în grupe mici de câte 3-4 persoane.

2. Daţi fiecărei grupe o fotocopie a Cartonaşului cu întrebări şi cereţi-le
participanţilor să discute întrebările de pe cartonaş.
3. Reuniţi participanţii la un loc, în formă de cerc şi apoi daţi fiecărui participant
câte o copie cu poeziile ca să le poată citi.
4. După ce toată lumea a terminat de citit, începeţi o discuţie cu întreg grupul, şi
puneţi următoarea întrebare: „Care credeţi că este mesajul pe care îl transmit
aceste două poezii?”
5. Reâmpărţiţi participanţii în grupe ( în aceleaşi grupe sau în altele)
6. Apoi, cereţi-le fiecărei grupe să facă un scurt scheci ( de 2-3 minute) despre o
problemă care apare între câteva persoane, situaţie în care o persoană trebuie
să-şi dea numele şi adresa unei alte persoane (de exemplu, când persoana
respectivă doreşte să-şi deschidă un cont bancar, să facă o rezervare, să se
înscrie într-o tabără sau la un curs, etc). Cealaltă persoană care notează aceste
informaţii nu înţelege sau nu doreşte să înţeleagă detaliile. Numele primei
persoane este scris greşit, este pronunţat greşit şi pe seama lui se fac unele
comentarii. Încurajaţi participanţii să se gândească la reacţiile pe care le-ar
avea prima persoană în această situaţie.
7. După ce au terminat de compus şi au pus în practică acest scheci, veţi invita
fiecare grupă să şi-l prezinte în faţa tuturor.Poate că facilitatorul va dori să ia
câteva notiţe în legătură cu problemele care au apărut în aceste prezentări.
Încheiere şi comentarii

Încheiaţi această activitate cerându-le participanţilor reacţii la scheciurile

colegilor lor şi apoi să discutaţi despre problemele care au apărut în aceste
scheciuri.

Sursa de informaţii

45
 Adaptat după Rasismul.În nici un caz!(Australia) www.racismnoway.com.au
Salimah Velji, 2001.

*
„Presupun că toată lumea s-ar schimba dacă ar avea parte de încurajarea
potrivită.”
„Pot să împart cu toată lumea atât victoriile cât şi insuccesele.”

CARTONAŞUL CU ÎNTREBĂRI
a). Vă place numele pe care-l purtaţi?
b). Există vreun motiv anume pentru care aţi primit acest nume? (Acest nume
înseamnă ceva, aţi fost botezat după altcineva cu acelaşi nume, a fost o preferinţă
a părinţilor?
c). Aveţi şi o poreclă? Familia sau prietenii vă strigă cumva altfel, după o poreclă?
d). Cum vă simţiţi în momentul în care cineva vă pronunţă numele greşit?
e). V-aţi schimbat vreodată numele sau aţi avut o altă versiune a acestuia?
f). Dacă aţi făcut acest lucru cum v-aţi simţit când aţi folosit acest nume?
g). Dacă nu aţi făcut încă acest lucru, cum credeţi că vă veţi simţi când va trebui
să folosiţi un alt nume?
V-R-A-N-T-S-I-S Ana Vrantsis EU mă numesc Temucin Mustafa
„Vrantsis” am spus. Cum vă numiţi?
Ea a scris Frances. Temucin.
„Nu aşa, Vrantsis” şi am repetat mai Cum scrieţi acest nume?
Încet. T-E-M.
Ea a scris Francis, scriind „i”în loc T-E-N?
de „e”. Nu aşa, T-E-M....
„Nu aşa, este „V” de la Victoria, am insistat eu. „M” de la Maria.
Ea a scris Vrancis, schimbând „F” cu „V”. T-E-M-U-C-I-N....”N”de la Neli
Se scrie cu „t” nu cu „c”, am continuat eu. Poate fi prescurtat?
„Vrantis?”, spuse ea în cele din urmă. Nu.Se scrie Temucin.
Nu aşa, mai are un „s-i-s” după „t”, am implorat-o Nu are echivalent în engleză?
Ea întinse mâna după corector, dar acesta era uscat Nu.Ar trebui să aibă?
Foarte iritată ea a luat o altă foaie de hârtie şi a Îmi trebuie ceva timp să mă
luat-o de la început. obişnuiesc cu el.
Cu o uşurare triumfală a scris V-R-A-N-T-S-I-S. Şi care este problema?
În sfârşit...dar vedeţi că Ana se scrie cu un singur”n”. Obişnuiţi-vă cu el.
Acesta este numele meu.Acesta sunt eu.

MOMENTUL ÎN CARE DESCOPERIM CINE SUNTEM

Teme esenţiale: auto-cunoaşterea ; stereotipurile

Timpul: variabil- depinde de discuţiile cu grupul
Media de vârstă: de la 12 ani în sus
Numărul de participanţi: variabil- depinde de facilitator cu câte persoane poate
lucra

46
Materiale necesare:
• Panouri, tablă albă sau pe care se scrie cu creta
• Markăre sau cretă
• Hârtie şi pixuri/creioane pentru participanţi

Informaţii utile :

„Lucrul cu care ar trebui să începem ar fi acela de a ne descoperi originile culturii la

care aparţinem, înclinaţiile pe care le avem, să descoperim în ce anume credem, să
ne descoperim părerile despre lumea din jur şi tendinţele noastre de a ne manifesta
toate aceste convingeri asupra celor din jurul nostru. În momentul în care am reuşit
să descoperim cine suntem putem să-i vedem şi pe ceilalţi mult mai clar decât până
acum ca fiind şi ei oameni ca noi, şi să apreciem diferenţele care există între noi.”
Citat luat din lucrarea intitulată „Relaţii care ne pot ajuta”, de Lawrence M. Brammer
şi Ginger Macdonald.

ACTIVITATEA

1. Facilitatorul începe activitatea cerându-le participanţilor să scrie pe o foaie de

hârtie 5 lucruri pe care le cred ei despre propria persoană şi 5 lucruri pe care
cred ei că societatea sau prietenii le gândesc despre ei. Participanţii trebuie să
fie asiguraţi de faptul că tot ceea ce scriu pe foaia de hârtie este strict personal
şi nimeni nu va vedea ce au scris. Facilitatorul va trebui să facă şi el/ea o listă
personală, ţinând cont că, ceea ce a scris va fi discutat mai târziu cu întreg
grupul.
2. După ce participanţii au terminat de scris aceste liste, spuneţi-le să le pună
deoparte pentru mai târziu.
3. Acum, facilitatorul va trebui să le explice participanţilor despre importanţa pe
care o are auto-cunoaşterea în relaţie cu rasismul. O modalitate prin care ar
putea să facă acest lucru ar fi să folosescă citatul de mai sus, şi în special
partea a doua a acestuia. Asiguraţi-vă că participanţii au înţeles bine ceea ce
tocmai aţi spus şi răspundeţi-le la toate întrebările legate de acest subiect. Ar fi
bine să discutaţi dacă ei sunt de acord sau nu cu ceea ce aţi spus mai înainte.
Această activitate depinde în mare parte de implicarea participanţilor în
această problemă, deci încurajaţi-i să vorbească liber şi să pună întrebări.
4. A doua parte a activităţii constă în discuţia despre stereotipuri. Asiguraţi-vă că
toată lumea cunoaşte acest termen şi că l-a înţeles. Pentru a-i încuraja pe
participanţi la discuţii aţi putea să-i întrebaţi ce înţeleg ei prin termenul de
„stereotip”. Oricum, facilitatorul trebuie să fie pregătit să ofere o definiţie
corectă a acestui termen (vezi Concepte esenţiale), pentru a se asigura că toată
lumea va înţelege despre ce se va discuta mai târziu în această şedinţă.
5. Apoi, facilitatorul le cere participanţilor să identifice câteva stereotipuri
posibile şi să le scrie pe tablă. Poate fi folosit orice tip de stereotip. Dacă
observaţi că participanţii ezită să vă dea exemple, atunci dumneavoastră ca şi
facilitator trebuie să le daţi primele exemple, de preferat fiind căteva
stereotipuri despre dumneavoastră. Acest lucru vă va fi de folos mai târziu.
6. După ce au fost notate câteva stereotipuri, discutaţi cu grupul despre câteva
dintre cauzele care provoacă aceste stereotipuri. Un exemplu de stereotip pe
care aţi putea să-l folosiţi este următorul: ”Aborigenii sunt leneşi şi nu doresc

47
 să lucreze.” În realitate este adevărat că există o rată mare a şomajului în
cadrul rezervaţiilor, dar şi locurile de muncă disponibile sunt foarte puţine, de
asemenea. Încercaţi să deschideţi noi perspective pentru participanţi oferindu-
le unele explicaţii posibile, folosindu-vă şi de sugestiile şi ideile lor. S-ar putea
ca participanţii să poată oferi o bogată pătrundere psihologică în ceea ce
priveşte anumite teme, lucru care ar fi spre beneficiul tuturor.
7. Către ultima parte a acestei activităţi, vom trece de la stereotipuri la
individualitate. Facilitatorul ar putea să-i întrebe pe participanţi dacă
stereotipurile sunt reprezentative pentru indivizi. Au vreun sens aceste
stereotipuri? Oamenii ar prefera să fie analizaţi în funcţie de nişte stereotipuri
sau să fie văzuţi aşa cum sunt în realitate? Ca facilitator ar trebui să le spuneţi
participanţilor că în primul rând ar trebui să ne auto-analizăm ca să
descoperim cine suntem.
8. În încheierea activităţii, facilitatorul îşi va rezerva puţin timp pentru a le arăta
participanţilor lista pe care a făcut-o la începutul activităţii, trăgând în special
atenţia asupra diferenţelor care există între el/ea ca facilitator şi stereotipurile
care au fost scrise pe tablă la începutul activităţii. Acest lucru se poate
dezvolta şi personaliza în aşa fel încât să fie subliniată ideea de
individualitate.

Ca un final alternativ, facilitatorul ar putea dori să le citească participanţilor o

declaraţie personală-un fel de monolog- care a fost pregătit dinaintea activităţii. Dacă
facilitatorul îşi prezintă părerile personale în acest fel, aşa îi va îndemna pe
participanţi să facă şi ei acest lucru.
Ideal ar fi ca această activitate să se termine cu o discuţie cu întreg grupul. În funcţie
de cât de activi sunt participanţii, facilitatorul ar putea să-i încurajeze să-şi prezinte
propriile păreri personale, după ce au terminat activitatea. (Notă: Dacă dinamica
grupului nu permite acest lucru, atunci facilitatorul va încheia activitatea în momentul
în care a terminat de citit monologul său, cerându-le participanţilor să se gândească la
felul în care perspectivele personale ale fiecăruia au fost schimbate în urma acestei
activităţi.)

PROBLEME CARE SE POT IVI

Pentru a face ca participanţii să se simtă bine şi confortabil, dumneavoastră ca
facilitator aţi putea să începeţi activitatea cu una sau două încălziri.

SURSA DE INFORMARE
Darcy Gray, 2002.
*
„Puţini sun aceea care ar avea curajul să interpreteze istoria; dar fiecare din noi
poate contribui să schimbe o mică parte din istorie, iar totalitatea acestor schimbări
va reprezenta istoria acestei generaţii.”- Robert F. Kennedy

RASISMUL ŞI FACTORII CARE DISTRUG MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

*
„Îmi dau seama că sunt destul de bun/ă, destul de deştept/ deşteaptă, destul de
puternic/ă......pentru ca să lupt împotriva rasismului.
Pot să mă auto-educ.”

48
Teme esenţiale: rasismul din mediul înconjurător; dreptatea. Aceste lucruri pot fi
explicate ca fiind:
1. Ţinta intenţionată sau ordonată a persoanelor de culoare care luptă împotriva
riscurilor şi a hazardelor la care sunt supuşi în mediul în care trăiesc( cum ar fi
de exemplu poluarea cu gaze toxice, incineratoarele, sau alte condiţii vitrege
cu care aceştia se confruntă); şi
2. Excluderea (sau includerea simbolică) persoanelor de culoare din procesele,
activităţile şi luarea deciziilor din cadrul mişcărilor din mediul în care trăiesc.
Timp: 60-120 de minute ( depinde de mărimea grupului)
Media de vârstă: de la 15 ani mai în sus
Numărul de paricipanţi: 10-25 de persoane

Materiale necesare
• Dacă aveţi posibilitatea, înainte de activitate, cereţi-le participanţilor să aducă
cu ei fotografii, imagini sau poze care consideră ei că reprezintă „mediul
înconjurător”, „factorii care distrug mediul înconjurător” sau „ persoanele care
luptă împotriva poluării mediului înconjurător (ecologiştii).” Dacă acest lucru
nu este posibil, alegeţi nişte imagini la întâmplare.Aceste imagini ar trebui să
fie puse pe toţi pereţii din încăpere.
• O selecţie de materiale despre factorii care distrug mediul înconjurător şi
despre dreptate (aceste materiale pot fi luate din Directorul grupurilor
ecologiştilor de culoare- vedeţi adresa de internet la sfârşitul acestei activităţi-
sau dacă daţi la căutat „Rasismul din mediul înconjurător”).
• Perdea care să acopere tabla
• Panouri şi markăre
INFORMAŢII UTILE

În general, de problemele legate de mediul înconjurător se ocupă o clasă mijlocie a

albilor, şi prin urmare aceste probleme îi afectează numai pe aceştia. În timp ce unele
probleme erau considerate foarte importante, cum ar fi subţierea stratului de ozon sau
încălzirea globală, alte probleme care erau relevante pentru persoanele de culoare-
cum ar fi problema transportului, siguranţa muncitorilor, expunerea persoanelor la
gaze toxice, mediu de viaţă curat şi sănătos şi dreptul la perpetuarea speciei umane-
nu sunt considerate probleme legate de mediu şi nu reprezintă o prioritate.
În general ecologiştii şi conservatoriştii îi mutau pe indigeni în alte locuri, în speranţa
de a „păstra” cât mai natural pădurile sau alte ecosisteme.

Rasismul din mediul înconjurător şi mişcarea pentru dreptate, care a fost populară în
Statele Unite ale Americii între anii 1980-1990, distrug acea barieră, aducând idei
despre dreptatea socială şi despre problemele mediului înconjurător şi crează
posibilitatea discutării pe plan local a problemelor care se referă la mediu. Această
mişcare a luat naştere ca răspuns la faptul că persoanele de culoare sunt mult mai
dispuse riscurilor poluării şi hazardului, şi au acces limitat la îngrijiri medicale şi la
infrastructură, decât persoanele albe. În Canada asemenea exemple ar fi: sistemul de
rezerve al Primelor Naţiuni; comunitatea din Africville, Noua Scoţie, din anii 1960;
Biserica Arsă a crizelor prin care au trecut pescarii; disputa Minei lui Adam; Criza lui
Oka.

49
Scopul acestei activităţi este acela de a afla ce înseamnă un mediu curat, fără poluare
şi cui se adresează această mişcarea anti-poluare- să fie oare vorba chiar de mişcarea
„globală”?

*
„Aş putea să fac şi eu ceva pentru a caracteriza ziua internaţională de eliminare a
discriminării rasiste, din 21 Martie.”
*

ACTIVITATEA
1. Puneţi peste tot, în sala în care are loc activitatea, imagini care să reprezinte
„mediul înconjurător”(alternativ fiecare participant poate aduce câte o
imagine).
2. Cereţi-le participanţilor să stea în picioare în dreptul îmaginii pe care au
adus-o, sau în dreptul uneia care reprezintă cu acurateţe mediul înconjurător.
3. Puneţi-le participanţilor o serie de întrebări:
De ce aţi ales această imagine?
Care este motivul pentru care această imagine reprezintă mediul
înconjurător? De ce ?
Cărei categorie de oameni se adresează această imagine? De ce? Ce
categorie de oameni exclude? Cine a creat această imagine?
4. Împărţiţi participanţii în grupe de câte 3-4 persoane. Daţi fiecărei grupe câte
un studiu de caz legat de problema rasismul din mediul înconjurător. Cereţi-le
apoi ca pe grupe să se gândească la următoatrele întrebări (discuţia ar trebui să
fie notată pe panou):
Consideraţi că acest studiu se referă la mediul înconjurător sau nu? De ce da sau
de ce nu?
La cine se referă acest studiu?
Prin ce diferă acest studiu de imaginile de pe pereţii din încăpere?
Prin ce diferă versiunea care se referă la problemele mediului înconjurător de
versiunea prezentată în aceste imagini?

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII
Reuniţi participanţii în grupul mare. Fiecare grupă trebuie să-şi prezinte pe rând
părerile. Apoi trebuie să urmeze o discuţie cu tot grupul despre ceea ce s-a învăţat.
Pentru ca discuţia să fie cât mai concentrată puteţi folosi următoarele întrebări:
Ce aţi ştiut înaintea acestei activităţi despre rasismul din mediul înconjurător?
Ce aţi învăţat acum (aţi învăţat ceva)? Ce anume ştiţi acum?
Ce putem face acum cu informaţiile obţinute?

PROBLEME CARE SE POT IVI

1. Poate că veţi dori să păstraţi informaţiile esenţiale pentru discuţia finală şi să
începeţi activitatea doar printr-o scurtă introducere direct la tema activităţii-
adică „Azi vom discuta despre problemele rasismului şi problemele cu care se
confruntă mediul înconjurător şi despre ce anume implică aceste probleme.”
2. Unii participanţi ar putea să nu fie de acord cu faptul că problemele legate de
mediul înconjurător îi exclud pe oamenii de culoare şi toate problemele
importante ale comunităţilor de oameni de culoare. Ei ar putea să creadă că

50
 problemele legate de mediul înconjurător s-au schimbat substanţial, înspre
bine, din moment ce rasismul din mediul înconjurător şi mişcarea pentru
dreptatea au luat naştere prin anii 80. Asiguraţi-vă că participanţii au
posibilitatea să-şi împărtăşească cu ceilalţi, ideile şi punctele de vedere.
3. Ar fi bine ca facilitatorul să fie bine informat despre semnificaţia cuvântului
„rasă” şi despre problemele cu care se confruntă mediul înconjurător, sau
înainte de începerea acestei activităţi el/ea să fi făcut unele cercetări pe această
temă.
SURSA DE INFORMARE
Beenash Jafri, 2001

REFERINŢE ŞI RESURSE
Robert Bullard, Confruntarea cu rasismul din mediul înconjurător; Dampingul în
Dixie
Howard McCurdy, „Africville:Rasismul din mediul înconjurător” de Laura
Westra şi Peter S.Wenz (eds), Feţele rasismului din mediul înconjurător:
problemele cu care se confruntă dreaptatea la nivel global.
Directorul 2000 al grupurilor ecologiştilor de culoare (sau o ediţie mai nouă)-
acest material poate fi luat de pe internet de la adresa:
http://www.ejrc.cau.edu/poc2000.htm.

*
„Niciodată să nu vă îndoiţi că un grup mic de cetăţeni serioşi şi încrezători în
forţele prorii vor putea schimba lumea. Să ştiţi că exact acest grupuleţ reuşeşete să
schimbe lumea.”
*

Margaret Mead

SĂ REFLECTĂM ASUPRA SOCIETĂŢII CANADIENE

Teme esenţiale: multiculturalismul şi identitatea
Timp: 45-60 de minute
Media de vârstă: de la 15 ani mai în sus

MATERIALE NECESARE
• Conceptele esenţiale şi alte înformaţii din KIT
• Panouri şi markăre
• Hârtie şi ustensile de scris pentru fiecare participant
• O listă cu acţiunile personale împotriva rasismul (luată din KIT) care să fie
pregătită deja pe panou sau deasupra acestuia (nu uitaţi de proiector) sau
faceţi în aşa fel încât fiecare participant să aibă câte o copie.

INFORMAŢII UTILE

În această activitate, participanţii vor purta o discuţie pe tema următoare: dacă

societatea în care trăim este rasistă sau nu, în ciuda promovării în Canada a

51
 „multiculturalismului” şi a „valorilor multiculturaliste.” O mare parte a
comportamentului nostru se bazează pe modalitatea în care noi îi identificăm pe
ceilalţi şi modalitatea în care aceştia ne identifică pe noi. Faptul că originea,
religia şi cultura determină de cele mai multe ori felul în care oamenii sunt trataţi
provoacă noţiunea de multiculturalism adevărat şi de acceptare, în adevăratul sens
al cuvântului.Scopul acestei activităţi este acela de a analiza aceste concepte şi de
a observa modul în care acestea se leagă de realitate.

*
„Pot să vă spun că ziarul local rezervă o secţiune specială pentru tema
diferenţelor rasiste şi culturale care există în comunitatea în care tăiesc.”
*

ACTIVITATEA

Partea 1:
1 a. Începeţi cu aranjarea participanţilor în cerc.
1 b. Apoi, daţi-le participanţilor 5 minute să noteze pe hârtie răspunsurile lor la
următoarele întrebări:
„Care este imaginea pe care o aveţi dumneavoastră despre propria
persoană, în această lume?”
„Care credeţi că este părerea celorlalţi despre dumneavoastră?”
„ În ce categorie vă încadraţi?”
1 c. În timp ce participanţii îşi notează/desenează/ se gândesc la răspunsuri sau unii
voluntari vă dau deja răspunsul, aţi putea pune ceva muzică în fundal.
1 d. Facilitatorul va trebui să scrie pe panou sau pe tablă definiţia cuvântului
”rasism” (care se găseşte în KIT), astfel încât toată lumea să o poată vedea cât durează
activitatea.
1 e. Discutaţi pe scurt, cu tot grupul, conceptul de „rasă” (vezi Conceptele), ca o
categorie prin care oamenii sunt identificaţi.

Partea a 2-a:
2 a. Împărţiţi grupul în jumate pentru a putea discuta despre o problemă care să
răspundă la întrebarea ,”Trăim sau nu trăim într-o societate de tip rasist?”
2 b. Jumătăţii de grup care va răspunde cu NU daţi-i câteva informaţii (informaţii
care se găsesc în KIT sau în altă parte) cu privire la natura multiculturală şi
diversificată a Canadei.
2 c. Jumătăţii care va răspunde cu DA daţi-i câteva informaţii (informaţii care se
găsesc în KIT sau în altă parte) cu privire la rasismul care există în Canada.
2 d. Acordaţi timp destul participanţilor ca să se poată pregăti cu răspunsurile
potrivite. Faceţi cunoscut fiecărei jumătăţi de grup că în această discuţie, participanţii
se pot folosi atât de informaţiile primite cât şi de propriile lor cunoştinţe şi experienţe.
2 e. Lăsaţi fiecare jumătate să-şi prezinte argumentele pe rând, iar apoi porniţi o
discuţie pro şi contra, aşa încât fiecare jumătate să aibă timp egal de comentarii.
2 f. Dacă observaţi că discuţia merge prea încet sau că este prea aprinsă încercaţi
să o încheiaţi spunându-i fiecărei jumătăţi să-şi prezinte concluzia.

52
 ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII
1. După ce discuţia a luat sfârşit, întrebaţi câte persoane sunt de părere că trăim într-
o societate rasistă. Câte persoane nu sunt de aceeaşi părere?
2. Care sunt motivele lor (şi pentru DA şi pentru NU)?
3. Ş-a schimbat cineva pererea? De ce?
4. În timpul acestei discuţii s-a spus ceva care să aibă un impact foarte puternic
asupra cuiva? Ce anume?
5. Ce cred participanţii că va spune o persoană din viitor despre rasismul existent azi
în Canada?
6. Ce se poate face pentru a pune capăt rasismului?
7. O modalitate bună de a pune capăt acestei discuţii ar fi aceea de a le da
participanţilor să citească o listă cu acţiunile personale împotriva rasismului
(acţiuni luate din KIT).

PROBLEME CARE SE POT IVI

Pregătiţi-vă ca discuţia să se încingă- să nu vă fie frică să spuneţi „Gata, este de
ajuns!”. Sau din contră, s-ar putea ca participanţii să nu fie prea entuziasmaţi. O
modalitate bună prin care facilitatorul ar putea face faţă acestei situaţii ar fi aceea ca
el/ea să le prezinte participanţilor o poziţie extremă sau să le ofere exemple reale de
rasism.
SURSA DE INFORMARE
Materialul se bazează pe o sarcină prezentată de J. Skeene şi L. Pitman la Comisia de
cruce roşie pentru tineret din Canada, din regiunea Ontario.

*
„O nedreptate cât de mică este o ameninţare la întreaga dreptate. Cu toţii ne aflăm
într-o reţea de reciprocitate din care nu mai putem scăpa, şi care este legată într-o
singură prinsoare a destinului. Orice lucru care ne afectează pe noi direct îi
afectează pe toţi indirect.”
*
Martin Luther King Jr.

DREPTATEA SOCIALĂ ŞI VARIETATEA

Teme esenţiale: varietatea; unitatea; împărţirea; asuprirea; cum este să fii

„marginalizat”; cum este să fii o „minoritate”; exploatarea; intoleranţa; puterea;
rezistenţa.
Timp: 45 de minute
Media de vârstă: de la 16 ani în sus

53
 MATERIALE NECESARE
• Câte o copie a poeziei pentru fiecare participant
• Definiţii pentru unii dintre termenii de la „teme esenţiale” (de mai sus),
care să fie puse peste tot în încăpere aşa încât toată lumea să le poată
vedea.

INFORMAŢII UTILE
Sub-comandantul Marcos este un conducător Zapatista în Mexicul de sud. Cu câţiva
ani în urmă, guvernul mexican a încercat să-l discrediteze acuzându-l că este
homosexual, într-o regiune în care exista o repulsie totală faţă de bărbaţii care erau
heterosexuali. El a replicat la această acuzaţie printr-o poezie. Pentru a afla mai multe
informaţii despre Sub-comandantul Marcos şi despre mişcarea Zapatista vă rugăm să
vizitaţi următoarele adrese de internet:
http://www.eco.utexas.edu/faculty/Cleaver/zapsincyber.html
http://www.zmag.org/chiapas1/
http://www.mexconnect.com/mex_/zapat1.html
http://www.cc.utah.edu/~sm1968/zapatista.html

ACTIVITATEA
1. Asiguraţi-vă că grupul înţelege termenii din „Teme esenţiale”
2. Facilitatorul va trebui să ofere câteva informaţii despre acest poem., întregului
grup. Asiguraţi-vă că grupul înţelege termenul de “Zapatista”, şi clarificaţi
orice nelămurire cu privire la această poezie.
3. Daţi câte o copie a poeziei fiecărui participant.
4. Cereţi ca fiecare participant să citească cu voce tare câte un rând din poezie,
până la sfârşit.
5. Înainte de următoarea discuţie, lăsaţi participanţii să se gândească pentru
câteva momente.

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII
1. De ce a ales sub-comandantul Marcos să răspundă în acest fel?
2. Care este reacţia celorlaţi în momentul în care el se identifică cu alte grupuri
marginalizate?
3. Există vreo legătură între toate grupurile pe care Marcos le-a reunit la un loc?
Care este această legătură?
4. Ce înseamnă să fii “o minoritate”? “ “Să fii asuprit”? “Să fii marginalizat”?
“Să fii exploatat”?
5. Cum credeţi că am putea schimba aceste lucruri sau să punem capăt tuturor
acestor nedreptăţi?
6. Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă toate grupurile marginalizate pe care Marcos
le-a menţionat în poezie, s-ar răzvrăti împreună?

PROBLEME CARE SE POT IVI

Să ţineţi cont de faptul că această poezie şi discuţia legată de ea ar putea să provoace
unele reacţii în rândul participanţilor, cum ar fi de exemplu: să-i atingă emoţional pe
unii (în special pe aceea care se regăsesc în categoriile “marginalizate”) sau să-i facă
să se simtă chiar prost pe alţii (în special pe cei care aparţin categoriilor
”dominante”). Fiţi pregătiţi să liniştiţi spiritele- să vă oferiţi pe dumneavoastră ca
exemplu este mult mai bine decât dacă faceţi referire la un participant. Unii
participanţi vor refuza probabil, să se identifice cu vreo categorie sau să înţeleagă

54
poezia; dacă veţi discuta cât de puţin în detaliu despre faptul de a fi o minoritate poate
să-i facă pe oameni să se gândească la această problemă ca fiind reală şi mult mai
accesibilă. Înainte de a începe activitatea citiţi poezia de câteva ori pentru a vă simţi
siguri pe sine şi pentru a nu avea nici o problemă.

“ Da, Marcos este homosexual.

Marcos este homosexual în San Francisco,
Negru în Africa de Sud,
şi Asiatic în Europa,
Şican în San Ysidoro,
Anarhist în Spania,
Palestinian în Israel,
Indian din neamul maia pe străzile din San Cristobal,
Evreu în Germania,
Ţigan în Polonia,
Mohican în Quebec,
Pacifist în Bosnia,
Singura femeie din Metro la ora 22,
Ţăran fără pământ,
Un gangster în gaşcă,
Şomer,
Student nefericit,
Şi, desigur,
Zapatista în munţi.
Marcos reprezintă toate minorităţile exploatate, marginalizate, asuprite care rezistă
cât rezistă şi apoi spun”AJUNGE”. El reprezintă toate grupurile care nu sunt
acceptate şi care doresc să aibă dreptul să ia cuvântul. Tot ceea ce se leagă de putere
şi de coştiinţa curată a celor care au puterea să ne facă să ne simţim aşa- acesta este
Marcos.”
Sub-comandantul rebel Marcos

*
“Nu putem să rezolvăm problemele existente făcând apel la aceeaşi gândire cu care
le-am creat.”
*
Albert Einstein

*
„Dacă mă schimb pe mine înseamnă că pot schimba şi lumea.”
*
Gloria Anzaldua

55
 ANULAREA PRIVILEGIILOR

Teme esenţiale: privilegiile rasei; rasismul la nivel instituţional

Timp: 40-60 de minute
Media de vârstă: de la 16 ani în sus

MATERIALE NECESARE
• Copii, pentru fiecare participant, ale materialului Anularea privilegiilor. .

INFORMAŢII UTILE
Marea majoritate a oamenilor albi din Canada sunt de părere că rasismul nu-i
afectează deoarece nu sunt oameni de culoare. Ei nu văd în faptul de a fi „albi” o
identitate rasială. De cele mai multe ori, pentru albi este mult mai uşor să privească la
dezavantajele pe care le are rasismul asupra oamenilor de culoare, decît să recunoască
avantajele pe care le are rasismul asupra „albilor”. Această activitate are menirea să
spună lucrurilor pe nume şi să evalueze modul în care „albii” beneficiază în urma
procesului de discriminare, în fiecare zi. Activitatea îi va ajuta pe participanţi să
înceapă să simtă şi să se gândească şi ei la impactul pe care îl are rasismul asupra
oamenilor de culoare, inclusiv şi la frustraţiile pe care aceştia le trăiesc în fiecare zi,
care nu sunt numai rezultatul răutăţii unei singure persoane, ci a felululi în care este
structurată întreaga societate. Această activitate ne va ajuta să înţelegem mai bine
toate aceste probleme şi să promovăm o motivare pozitivă pentru colaborarea tuturor
oamenilor la lupta împotriva rasismului, care să pună capăt privilegiilor care sunt
acordate pe nedrept datorită culorii pielii.

Mulţi participanţi „albi” consideră că această activitate le va deschide oamenilor şi

mai bine ochii, dându-le posibilitatea să afle cum funcţionează aceste privilegii. Mai
există şi alte privilegii care atacă statutul sexual, social, de limbă, etnic, de imigrant,
etc., dar această activitate se concentrează asupra acelor privilegii care se datorează
mai mult culorii pielii decît altor factori. Peggy McIntosh, autoarea originală a acestei
lucrări descrie privilegiile „albilor” ca fiind: „un pachet invizibil de bunuri câştigate
pe nedret pe care pot să le număr în fiecare zi, dar intenţia mea a fost să păstrez
tăcerea cu privire la acestea şi să le uit. Privilegiile „albilor” sunt exact ca un rucksack
fără greutate, în care găseşti provizii speciale, asigurări, ustensile, hărţi, ghiduri, cărţi,
paşapoarte, vize, haine, busole, echipament de prim ajutor şi cecuri bancare.”

*
„Pot să creez un birou unde lumea se poate adresa pentru ca să discute despre
problemele legate de rasism şi despre drepturile omului. Voi propune ca în
comunitatea în care locuiesc să fie mai multe emisiuni informative/materiale despre
rasism/ despre cultură, la televizor, la radio, în librării, etc.”
*

ACTIVITATEA
1. Împărţiţi participanţilor câte o copie a materialului intitulat Anularea
privilegiilor, pentru ca aceştia să citească şi să se gândească care situaţie de
aici li se potriveşte în viaţa lor de zi cu zi. Cereţi-le să mai adauge orice
exemplu care le vine în minte. Discutaţi cu tot grupul.
2. Apoi, împărţiţi participanţii pe perechi sau în grupe mici.

56
3. Apoi, cereţi-le participanţilor să se uite pe această listă şi să descopere care
dintre aceste privilegii rasiste, pe care le au ei sau alte persoane, îi ajută cu
ceva. Cum ar fi de exemplu:
Unele privilegii mă fac să mă simt ca acasă oriunde aş merge....
Unele dintre aceste privilegii le permit unor oameni să scape de frică, de
nelinişte, de sentimentul de a nu se simţi bine-veniţi...
Unele privilegii mă ajută să scap de unele pericole sau penalităţi pe care le
suferă unii.....
4. Reuniţi apoi întregul grup pentru discuţia finală.

ÎNCHEIERE ŞI COMENTARII
Poate că veţi dori să începeţi discuţia de încheiere prin menţionarea câtorva
probleme discutate în secţiunea precedentă şi să le explicaţi participanţilor că
scopul acestei activităţi este acela de a a răta că rasismul nu înseamnă numai ură,
ci mai înseamnă şi privilegii.Următoarele întrebări ar putea să vă ajute foarte mult
să concentraţi discuţia. Dacă doriţi unele dintre aceste întrebări ar putea fi introdu-
se în prima etapă.
Cât de greu vi s-a părut să umpleţi această listă?
Ca anume aţi simţit în acele momente?(de exemplu: neîncredere, furie, vină,
etc.)
Există regiuni în care oamenii au păreri diferite, sau au alte privilegii?
Cunoaştem noi oare felul în care sunt trataţi oamenii de culoare?
Aţi reuşit să mai adăugaţi şi alte privilegii?
Este mai uşor să vorbim despre consecinţele dezavantajelor rasiste decât despre
consecinţele privilegiilor rasiste ? De ce?
Cum îi ajută aceste privilegii pe „ albi”?
Vă simţiţi cumva furios/furioasă, supărat/supărată, frustrat/frustrată? De ce?

Poate că veţi dori să citiţi câteva extracte de descrieri făcute la persoana întâi
despre rasismul care îi afectează pe oameni în viaţa de zi cu zi.

PROBLEME CARE SE POT IVI

1. Prin această activitate ne auto analizăm, şi de aceea s-ar putea ca pentru unii
paricipanţi să fie dificil să facă acest lucru. Asiguraţi-vă că între participanţii
grupului cu care lucraţi există o anumită încredere.
2. Probabil că unor participanţi le va fi greu să accepte că au unele privilegii
rasiste, iar auto-analiza cerută de această activitate s-ar putea să le producă
puternice sentimente de vină sau de negare a acestor privilegii. Pentru
persoanele care aparţin unei anumite gategorii care este dezavantajată pentru
un alt motiv, s-ar putea ca acest lucru să li se pară foarte dificil. De exemplu,
femeilor „albe”, care sunt conştiente de existenţa fenomenului de discriminare
sexuală, le va fi greu să discute separat despre consecinţele privilegiului de a
avea o piele „albă” şi separat despre dezavantajele sexuale. Ţineţi cont de
toate sentimentele şi părerile participanţilor, şi asiguraţi-i că în această
activitate nu s-au discutat toate formele de asuprire existene la ora actuală în
lume- ci mai degrabă, în această activitate s-a încercat să se sublinieze
discriminarea oamenilor, în funcţie de culoarea pielii. Dar, dacă totuşi se
insistă să se discute despre discriminarea sexuală, dumneavoastră puteţi oferi

57
 opţiunea de a discuta puţin despre dublul avantaj pe care îl au oamenii „albi” –
culoarea albă şi masculinitatea, dar apoi să reveniţi la discuţia iniţială.
3. După ce au analizat această listă în totalitate, unii participanţi ar putea să-şi
exprime mulţumirea de a fi „albi”, deoarece lucrurile sunt mult mai simple
pentru ei. Aceasta este o reacţie normală şi sinceră: aţi putea să o folosiţi
pentru a-i întreba pe participanţi următorul lucru:”Ce trebuie făcut pentru ca
toată lumea să se simtă la fel de „mulţumită”?

SURSA DE INFORMARE
Adaptat după materialul Învaţă-mă să vorbesc cu violenţă:Un manual pentru
instructorii care luptă împotriva rasismului, Alma Estable, Mechtild Meyer şi
Gordon Pon, Ottawa, 1997. Bazat în original pe articolul publicat de Peggy
McIntosh, 1998. Adaptat cu permisiunea Congresului de muncă canadian.

*
„Nu voi uita niciodată că , cea mai puternică armă pe care o am este
capacitatea de a-mi împărţi cu ceilalţi puterea şi privilegiul.
Pot să fiu sincer/sinceră când vorbesc despre privilegiile mele.”

58
 ANULAREA PRIVILEGIILOR DIN RUCKSACKUL FIECĂRUIA DINTRE NOI

Aceasta este o listă care ne arată câteva dintre privilegiile pe care le au persoanele
care au o piele”albă”. Citiţi toate aceste exemple şi identificaţi acele privilegii care
vi se aplică dumneavoastră din cauza culorii pielii.
1. Pot să dau drumul la televizor sau să deschid ziarul la prima pagină DA NU
ca să văd că persoanele care sunt de aceeaşi rasă cu mine sunt prezente ‫ڤڤ‬
pretutindeni.
2. Dacă îmi doresc, pot să aleg să fiu totdeauna în compania oamenilor ‫ڤڤ‬
de aceeaşi rasă cu mine.
3. Pot să spun ceva pozitiv despre cei din rasa mea fără să-mi fie frică ‫ڤڤ‬
că spun ceva rasist.
4. În momentul în care mi se spune despre moştenirea culturală a ‫ڤڤ‬
Canadei sau despre civilizaţia canadiană mi se arată de asemenea şi că
oamenii de aceeaşi culoare ca mine au făcut-o să fie aşa.
5. Pot să intru într-o galerie de artă şi să găsesc atârnate pe pereţi lucrări ‫ڤڤ‬
ale artiştilor de aceeaşi rasă cu mine.
6. Pot să intru într-o universitate/şcoală şi să găsesc profesori de aceeaşi ‫ڤڤ‬
rasă cu mine la toate departamentele.
7. Pot să intru într-o frizerie şi să găsesc pe cineva care să ştie ce tunsoare ‫ڤڤ‬
îmi place.
8. Pot să merg la orice reuniune culturală sau orice eveniment monden şi ‫ڤڤ‬
şi să mă simt în largul meu.
9. Pot să jur sau să nu răspund la scrisori, fără însă ca lumea să atribuie
acest comportament la moravurile proaste sau la incultura rasei la care ‫ڤڤ‬
aparţin.
10. Pot să fac faţă cu bine la o situaţie provocatoare fără însă ca rasa la ‫ڤڤ‬
care aparţin să fie vorbită de rău.
11. Pot să critic guvernul şi să vorbesc despre cât de mult nu sunt eu de ‫ڤڤ‬
acord cu politicile sale, fără însă să mi se spună să mă întorc de unde am
venit dacă nu îmi place aici.
12. Sut aproape sigur/ă că dacă aş dori să vorbesc cu o persoană aflată ‫ڤڤ‬
la conducere, aş discuta cu o persoană de aceeaşi rasă cu mine.
13. Dacă sunt tras/ă pe dreata de un poliţai de la circulaţie, pot să fiu ‫ڤڤ‬
sigur/ă că nu am fost oprit/ă din cauza rasei la care aparţin.
14. Pot să vorbesc depre strămoşii mei fără însă să-mi fie ruşine‫ڤڤ‬
de ceea ce au făcut ei în trecut.
15. Pot să obţin un loc de muncă cu şanse egale de angajare, fără ‫ڤڤ‬
ca , colegii de muncă să bănuiască că am obţinut slujba din cauza rasei
la care aparţin.
16. Dacă ziua, sau săptămâna, sau anul îmi merge prost, mă întreb dacă ‫ڤڤ‬
fiecare situaţie negativă are implicaţii rasiste.
17. Pot să urc într-un autobuz , un tren sau să intru într-o cofetărie sau o ‫ڤڤ‬
sală de clasă fără să-mi fie greu să mă aşez lângă cineva de aceeaşi rasă
cu mine.
18. Pot să mă tatuez sau să-mi acopăr corpul cu culori, care să se potrivească‫ڤڤ‬
mai mult sau mai puţin cu culoare pelii.

59
 *

„Nu este bine să aştepţi o recompensă pentru lupta ta. Răsplata este lupta propriu
zisă, nu ceea ce câştigi. Deşi nu te poţi aştepta să înfrângi absurditatea lumii în care
trăieşti, trebuie măcar să încerci. Aceasta înseamnă moralitae, artă. Aceasta este
viaţa.”

*
Phil Ochs

DATE ISTORICE IMPORTANTE

1627- „ Compania Charter a Noii Franţe” afirmă că, colonia (Canada) este numai
pentru catolici.
1629- Primul sclav adus în Noua Franţă, direct din Africa (Madagascar).
1763- Proclamaţia regală afirmă dreptul de autoritate al britanicilor asupra
pământului Canadei. Aborigenii sunt aduşi sub stăpânirea „Tratatului asupra
pământului”, în special cel asupra rezervaţilor.
1783- 3000 de sclavi negri sunt eliberaţi din coloniile americane în schimbul
sprijinului acordat britanicilor de a intra în Canada.
1793- Actul de abolire al Statelor Unite ale Americii este aprobat (adică sclavii
fugari sunt declaraţi liberi).
1807- Corpul legislativ al legilor canadiene spunea: „Orice persoană care este de
religie ebraică sau profesează această religie nu are ce căuta în Camera
Lorzilor şi nu are dreptul la vot”.
1829- În acest an moare ultimul Beothuk din Noile teritorii: un întreg grup de
aborigeni este şters de pe faţa pământului din cauza procedurilor de
colonizare făcute în mod agresiv, în care drepturile aborigenilor erau
considerate pe locul doi faţă de cele ale imigranţilor.
1830- Începe „Călătoria subterană” în care sclavii din America erau transportaţi în
secret peste graniţa cu Canada.
1842- Din foştii sclavi americani se formează Africville la marginea Halifaxului,
sub denumirea de Noua Scoţie. Nivelul de trai era foarte scăzut (de
exemplu, nu exista apă curentă, canalizare sau curent electric) cum era în
Halifax, cu toate că această comunitate plătea aceleaşi taxe ca şi cei din
Halifax. Pe la începutul anilor 1960 comunitatea a fost declarată o mahala şi
a fost distrusă între 1964-1969. Rezidenţii au fost expropriaţi şi zona de
locuit a fost efectiv dărâmată în întregime. Locul în care a fost odinioară
Africville estre acum un parc pustiu.
1858- Mary Ann Shadd înfiinţează în Toronto „Societatea împotriva
sclavagismului”. Ca urmare a pledoariei ei împotriva rasismului, ea a fost o
suporteră înfocată privind drepturile femeilor. Shadd a fost prima ziaristă de
culoare din America de Nord.
1876- Este aprobat „Actul Indian” care prevedea asimilarea rapidă a aborigenilor
de către societatea „civilizată”.
1884- Grupurilor aborigene de pe coasta de vest le este interzisă practicarea

60
 Potlatch-ului, o ceremonie tradiţională a lor.
1885- Este impusă o taxă importantă pentru imigranţii din China, care cerea ca
fiecare persoană care era admisă să intre în ţară să plătească 50 de dolari
(prin Actul de excludere al chinezilor).
1900- Taxa impusă imigranţilor chinezi a crescut de la 50 la 100 de dolari.
1903- Taxa impusă imigranţilor chinezi creşte până la 500 de dolari. Din 1901 şi
până în 1918 au fost strânse 18 milioane de doloari de la imigranţii chinezi
(în comparaţie cu cele 10 milioane de dolari cheltuite cu promovarea
imigrării din Europa).
1908- Între guvernele canadiene şi japoneze se stabileşte „Acordul domnilor”,
care permitea intrarea în ţară numai a japonezilor care aparţineau anumitor
categorii.
1910- Fermierii de culoare din Oklahoma doresc să vină în Canada pentru a scăpa
de rasismul puternic care exista în Oklahoma. Câteva departamente care se
ocupau de schimb au sunat în Ottawa pentru a preveni imigrarea oamenilor
de culoare. Agenţi angajaţi de către guvernul canadian i-au întors pe oameni
din drum pe motive de „stricte probleme ” medicale şi de comportament. Se
estimează că în perioada cuprinsă între 1896-1911 mai mult de un milion de
americani au imigrat în Canada, dintre care mai puţin de 1000 erau
americani de origine africană.
1914- A fost introdus „Actul de măsuri a războiului”, prin care toate persoanele
decente de origine germană sau austriacă care au sosit în Canada din 1902
erau considerate ca aliaţi ai inamicului.
1915- Primul ministru Borden permite ca şi oamenii de culoare să se înroleze în
primul Război Mondial (înrolările iniţiale erau numai pentru „albi”), cu
condiţia ca aceştia să fie reuniţi în regimente formate numai din oameni de
culoare sub conducerea ofiţerilor „albi”.
1923- Este adoptat din nou „Actul de excludere a chinezilor” prin care s-a interzis
imigrarea chinezilor din 1923 şi până în 1947.
1933- Christie Pitts provoacă o revoltă în Toronto: un simplu abuz anti-semitic
făcut de spectatori în timpul unui meci de basebal (între echipa Anglo-
Saxonilor şi Evrei) se transformă într-o revoltă rasistă.
1938- Evreii din provincia canadiană Manitoba MLA reuşesc să introducă cu
succes Actul de Defăimare a celor din Manitoba. Acest act a reprezentat
primul grup care calomniza legea canadiană, şi permitea oricărui membru
care aparţinea unui grup religios sau rasist să solicite orice interdicţie
de publicare a vreunui material în care se vorbeşte despre ura împotriva
evreilor.
1939- Curtea Supremă a Canadei stabileşte că discriminarea rasistă este realizabilă
din punct de vedere legal (În momentul în care lucrătorul unei taverne din
Montreal refuză să servească un client de culoare).
1939- Ambarcaţiunea St.Louis porneşte din Germania cu 930 de refugiaţi evrei la
bord. Nici o ţară din America nu le permite să ancoreze, inclusiv Canada.
Vasul este forţat să se întoarcă în Europa unde trei sferturi dintre refugiaţi
sunt ucişi de nazişti.
1941- După bombardarea Pearl Harbour-ului, în timpul celui de-al doilea război
mondial, japonezii din Canada sunt expulzaţi, forţaţi să-şi schimbe
domiciliul, şi sunt trimişi în tabere de detenţie în regiuni izolate, cum ar fi
BC, sudul Albertei şi Manitoba.
1942- 22.000 de japonezi sunt expulzaţi din Canada, până la 100 de mile de

61
 oceanul Pacific. Mulţi dintre ei sunt duşi în taberele de detenţie din BC, alţii
sunt duşi în estul îndepărtat.Detenţia va continua până la sfârşitul
războiului.
1945- Veteranii aborigeni care se întorc din război se confruntă cu discriminarea
în ceea ce priveşte avantajele pe care veteranii le primesc. Veteranii evrei se
întorc pentru a se confrunta cu restricţiile discriminatorii în momentul în
care doresc să-şi cumpere case şi pământ, şi când doresc să beneficieze de
facilităţile comunităţii respective şi de studii de specialitate.
1947- Viola Desmond, o femeie de culoare, se uită la un film în Teatrul Roseland
din New Glasgow, şi este arestată pentru că s-a aşezat într-o secţiune greşită
(adică cea rezervată numai albilor).
1947- În cele din urmă, japonezii din Canada sunt eliberaţi din taberele de detenţie
şi din adăposturi.
1947- Comunitatea asiatică din sudul BC-ului câştigă, în cele din urmă, dreptul de
a vota la alegerilr federale şi de provincie (1948-pentru alegerile
municipale).
1948- Corpul Legislativ General al Naţiunilor Unite adoptă Declaraţia Universală
a Drepturilor Omului ca fiind „un standard general de realizare pentru toate
popoarele şi naţiile lumii”. Declaraţia, care afirmă că „toţi oamenii se nasc
egali şi au drepturi egale”, a constituit baza legislaţiei pentru drepturile
omului în Canada şi în alte ţări.
1950- Marea majoritate a aprovinciilor canadiene adoptă legislaţia care interzice
discriminarea rasistă şi religioasă în obţinerea unui loc de muncă sau/şi în
problema locuinţelor.
1952- Noul Act de Imigrare dă guvernului puterea de a limita sau de a interzice
acceptarea imigranţilor pe motive de „naţionalitate, cetăţenie, grup etnic,
clasa sau aria geografică de origine, obiceiuri ciudate, deprinderi, mod de
viaţă sau probabil incapacitatea de a fi pe deplin asimilaţi”.
1960- Aborigenilor li se dă dreptul la vot. Înainte de 1960, persoanele aborigene
care trăiau în rezervaţii nu aveau dreptul la vot.
1962- Ontario adoptă primul cod provincial cuprinzător de drepturi umane, şi
stabileşte prima comisie a ţării în ceea ce priveşte drepturile omului.
1963- Pentru prima dată în istorie, canadienii au dreptul să înfieze copii din
străinătate, care nu sunt „albi”.
1963- Clasa de mijloc formată predominant din „albi”, din Etobicoke, Ontario îl
alege pe Leonard Braithwaite, un negru, drept reprezentant al acestei clase
în legislaţia provincială. El este prima persoană de culoare care are prima
funcţie oficială în Canada.
1966- Prin Cartea Albă cu privire la Imigrare este eliminată orice formă de
discriminare rasistă sau de naţionalitate pentru toate categoriile de imigranţi.
Totuşi, numai după 10 ani Actul de imigrare a reuşit să elimine legea
discriminării.
1971- Guvernul Federal dezvăluie politica sa multiculturală, un angajament de
care fiecare decizie a politici, inclusiv afacerile externe, imigrarea sau
cetăţenia, va ţine cont pentru diversitatea culturală a Canadei, şi pentru
interesul legitim al canadienilor pentru origini diferite.
1971- David Lewis devine primul conducător evreu al unui partid federal în
momentul în care devine conducătorul Noului Partid Democrat. El a avut un
rol esenţial în formarea acestui partid din 1961.

62
1972- Rosemary Brown este prima femeie de culoare din Canada, aleasă într-o
funcţie oficială. Ea a făcut parte din legislaţia engleză din Columbia timp
de 14 ani, înainte de pensionare.
1977- Marion Ironquill Meadmore din Manitoba devine prima aborigenă care este
admisă să profeseze ca judecător, din Canada.
1982- A fost adoptată Carta canadiană a drepturilor şi libertăţilor.
1985- Parlamentul revocă o secţiune a Actului Indian care spunea că femeile
aborigene care se vor căsători cu bărbaţi care nu sunt aborigeni nu vor mai
avea „statutul de indience”.
1986- A fost aprobat Actul federal de egalitate în obţinerea locurilor de muncă.
Scopul acestui act era acela de a îmbunătăţi accesul la servicii şi la locuri de
muncă din cadrul jurisdicţiei federale şi pentru femei, pentru aborigeni,
pentru persoane handicapate, şi pentru membrii grupurilor rasiste.Oricum
acest Act nu acoperea şi domeniul serviciilor publice federale.
1988- 12.000 de japonezi din Canada, care au fost victimele detenţiilor de pe
timpul celui de al doilea război mondial au fost recompensaţi cu câte
20.000 de dolari fiecare, după ce parlamentul ş-a cerut scuze oficial.
1988- Alegerea lui Ethel Blondin Andrew ca MP o face să fie prima femeie de
origine aborigenă care are o funcţie în Camera comunelor din Canada.
1995- Pentru a spori bugetul federal, guvernul impune dreptul de taxă pe
pământ.Taxa de 975 de dolari trebuia plătită de toate persoanele adulte.În
februarie 2000 guvernul a anulat această taxă pentru refugiaţi, dar a
menţinut-o pentru imigranţi.
1995- Sute de poliţai dezlănţuiţi şi de trăgători de elită au fost trimişi în parcul
Ipperwash din Ontario să se confrunte cu 30 de aborigeni neânarmaţi, femei
şi copii care demonstrau paşnic împotriva deposedării lor de pămînturi, de
către armata Canadiană şi de către guvernul din Ontario. Trei demonstranţi
au fost împuşcaţi, iar unul a fost ucis- activistul pentru drepturile
pământului Dudley George. Poliţia nu a asigurat ambulanţe şi transport
pentru aborigenii răniţi.
1995- Parlamentul adoptă un Act de egalitate în ceea ce priveşte locurile de
muncă, revizuit şi care trebuia să acopere şi serviciile publice federale.
1998- Comitetul pentru drepturi Economice, Sociale şi Culturale al Naţiunilor
Unite a hotărât că Guvernul canadian violează câteva drepturi
fundamentale, hotărâte la nivel internaţional, pentru aborigenii din Canada.
1999- Comitetul pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite găseşte Canada
vinovată de încălcarea obligaţiilor faţă de indigenii din Canada, conform
articolului I al Acordului Formal Internaţional privind drepturile civile şi
politice.
2000- Doi bărbaţi de origine aborigenă mor îngheţaţi la marginea Saskatoon-ului
după ce au fost abandonaţi de poliţie. În aceste cazuri ofiţerii de poliţie sunt
suspendaţi din funcţie, dar nu se face mare vâlvă la nivel naţional.
2001- Amnistia Internaţională acuză Canada pentru violarea drepturilor omului în
cazul aborigenilor, şi în special pe poliţia care a ucis oameni care
aparţineau Primelor Naţiuni.

63
 *
„Nu lucrurile se schimbă, ci oamenii.”
*
Henry David Thoreau

RESURSE
Doriţi ca înaintea unei activităţi să fiţi mai bine informat? Aţi dori să citiţi lucrări
care să se refere strict la rasism? Căutaţi vreo organizaţie a tinerilor care să lupte
împotriva rasismului, în zona în care locuiţi? Aţi dori să aflaţi lucruri care nu v-au
fost predate la şcoală la orele de istorie? Dar ce părere aveţi dacă v-aţi inspira
dintr-un film?

Sperăm că lista de resurse pe care vă vom prezenta-o mai jos să vă ofere răspunsul
la câteva întrebări- şi încercaţi să aflaţi tot timpul tot mai multe informaţii.
Notă: Versiunile acestei secţiuni în engleză şi în franceză nu sunt identice. Fiecare
versiune cuprinde o listă proprie de resurse care au fost create doar în acest scop şi
care sunt disponibile doar în limba respectivă.

ORGANIZAŢII CONDUSE DE TINERI ŞI CARE SE CONCENTREAZĂ

ASUPRA PROBLEMELOR TINERILOR

Următoarea listă prezintă pe scurt câteva dintre organizaţiile care se găsesc în

diferite regiuni ale Canadei şi care sunt implicate direct sau indirect în iniţiativele
tinerilor împotriva rasismului. Această listă ne prezintă doar câteva organizaţii, şi
nu are nici pe departe intenţia de a sugera că aceste organizaţii sunt mai bune
decât altele care nu au fost prezentate. Mai de grabă, noi am încercat să prezentăm
o mare varietate de organizaţii, în funcţie de regiune, de mărime sau de mandat.

REGIUNEA DE VEST

Societatea canadiană de cercetare şi educaţie anti-rasistă (SCCEAR)

Societatea canadiană de cercetare şi educaţie anti-rasistă este o organizaţie
importantă în combaterea rasismului, stabilită în Columbia englezească, care
asigură o mare diversitate de servicii. Printre aceste servicii, SCCEAR asigură
pentru activităţile cu grupuri, şi sarcini pe teme anti-rasiste şi pregătire pentru
găsirea soluţiilor non-violente în legătură cu rasismul şi ura dintre oameni. Mai
oferă şi sarcini pe teme culturale, de echitate, şi diferite probleme şi schimbări la
nivel instituţional. SCCEAR este compusă în mare parte din tineri care se implică
în programele şi iniţiativele acestei organizaţii.
Telefon: 604-583-4136
Internet: www.antiracist.com/youth/

Comitetul de eliminare a rasismului prin educaţie (CERE)

CERE este un grup de elevi de la liceele din Edmonton, Alberta care promovează
respectul, acceptarea, egalitatea între şi pentru toate culturile lumii. Scopul lor este

64
 acela de a informa lumea despre originea şi consecinţele rasismului, iar cel mai
important scop este acela de a-i încuraja pe tinerii de azi să aibă o atitudine
pozitivă în ceea ce priveşte eliminarea discriminării rasiste.
Fax: 780-434-0412
E- mail: dsanhueza@myrealbox.com

Alianţa Nordică Alberta privind relaţiile dintre rase (ANAPRR)

Misiunea acestei alianţe este aceea de a continua scopurile de eliminare a
rasismului. Fiecare individ care aparţine ANAPRR şi membrii organizaţiei caută
să elimine discriminarea rasistă. Aceşti oameni îi încurajează pe copii, pe tineri şi
pe adulţi să respecte pe toată lumea şi să nu ţină cont de culoarea pielii, de rasă
sau de religie.
Telefon: 780-425-4644
e-mail: naarr@compusmart.ab.ca
Adresa de internet: http://www.naarr.org

Fundaţia consiliului multicultural al pădurilor din Mill (FCMPM)

Misiunea acestei fundaţii este să sporească conştiinţa oamenilor cu privire la
diferite valori culturale, să promoveze înţelegerea între oameni, parteneriatul şi
gândurile bune printre oamenii din pădurile din Mill, în special, şi între cei din
Edmonton în general, pentru ca mediul în care trăim să fie mai bun şi mai sănătos.
Această fundaţie lucrează cu tineri prin intermediul „Curcubeului”- care este o
revistă multiculturală pentru tineret- şi prin Cercul Multicultural pentru Tineret.
Telefon: 780-496-2902
e-mail: mmcf@incentre.net
Adresa de internet: www.incentre.net/mmcf

REGIUNEA CENTRALĂ

Clinica legală afro-canadiană (CLAC)

CLAC este o organizaţie non-profit care a fost deschisă oficial în octombrie 1994
cu scopul de a distruge atât rasismul de la nivelul sistemelor cât şi discriminarea
rasistă din Ontario, printr-o strategie interesantă a unui studiu de caz controversat.
De aceea, o mare parte a muncii acestei clinici o reprezintă monitorizarea
schimbărilor legislative, a dezvoltării regulate administrative şi juridice, şi
angajarea acestei clinici în educaţia legală şi în avocatură, cu scopul de a elimina
rasismul (în special rasismul împotriva negrilor).
Telefon: 416-214-4747
e-mail: aclcstud@olap.org
Adresa de ionternet: http://www.aclc.net/

Culorile rezistenţei (CR)

CR reprezintă o întregă reţea de oameni care se străduiesc, pe toate planurile, să
dezvolte ideea existenţei mai multor rase şi politici anti-rasiste, în mişcarea împotriva
capitalismului global. Reţeaua CR este formată atât dintr-un grup consultativ de
experţi cât şi dintr-un grup activ de experţi, care leagă problemele globale de cele cu
care se confruntă comunitatea în care trăim, şi care asigură şi oferă sprijin, idei şi
strategii peste hotare. Colectivul nostru include toate cele pe care le vom menţiona
imediat, dar nu se limitează la producerea de adrese de internet sau de articole

65
publicitare; la discutarea unor idei prin e-mail; sau la facilitarea unor sarcini şi
evenimente.
E-mail: colours@tao.ca
Adresa de internet: www.tao.ca/~colours

Clinica legală sud-Asiatică din Ontario (CLSAO)

CLSAO este o organizaţie non-profit care caută să înfiinţeze o clinică legală care să
răspundă nevoilor Sud-asiaticilor cu venituri mici din Toronto. CLSAO a fost
înfiinţată în anul 1999 de către avocaţi şi de către activişti de origine sud-asiatică, ca
răspuns la îngrijorările agenţiilor sud-asiatice în ceea ce priveşte necesităţile legale ale
sud-asiaticilor din Toronto, care nu erau asigurate de către clinicile legale existente.
Telefon: 416-979-8611
Adresa de internet: http://www.salc.bizhosting.com/

REGIUNEA ATLANTICULUI

Asociaţia Multiculturală a Noii Scoţii (Tinerii împotriva rasismului)

Iniţiativa de pregătire a tinerilor împotriva rasismului a început în anul 1996 şi a fost
sprijinită de şcolile de pe teritoriul Noii Scoţii. Acesta este un proiect care se
adresează numai tinerilor; tinerii primesc pregătire anti-rasită şi de conducere.
Asociaţia Multiculturală a Noii Scoţii (AMNS) a înţeles necesitatea tinerilor de a
vorbi cu alţi tineri despre rasism. Această organizaţie funcţionează din anul 1975 şi a
lansat un mare număr de proiecte bazate pe tema multiculturalismului şi a diversităţii.
AMNS a reprezentat forţa din spatele lui Bill 9, Actul care promova şi păstra
multiculturalismul în Noua Scoţie.
Telefon: 902-423-6534
e- mail: multicul@fox.nstn.ca
Adresa de internet: http://www.mans.ns.ca

Centrul cultural al oamenilor de culoare din Noua Scoţie

Centrul cultural al oamenilor de culoare din Noua Scoţie organizează activităţi prin
care să sporească conştiinţa oamenilor despre istoria oamenilor de culoare dintr-o
perspectivă locală şi globală. Acest centru oferă un fel de program interactiv prin
adresa de internet, şi promovează regulat numeroasele evenimente care s-au petrecut
în cadrul Centrului cultural al oamenilor de culoare.
Telefon: 1-800-465-0767
e- mail: mail@bccns.com
Adresa de internet: http://www.bccns.com/

Elevii împotriva rasismului (EÎR)

EÎR este un grup alcătuit în mare parte din elevi de liceu din regiunea Montcon, din
New Brunswick. De-a lungul anilor, acest grup de tineri a avut un rol extrem de
important în promovarea problemelor legate de rasism, în şcoala lor şi în comunitatea
în care trăiesc.
Telefon: 506-856-3470
Fax: 506-856-3313

66
 *
“Pot să mă cuplez cu alte persoane, din comunitatea mea care luptă împotriva
rasismului.
Pot să spun şi celorlaţi când aud/observ că ceva este rasist.
Pot să mă inspir de la alte persoane care au luptat împotriva rasismului.”
*

Mândria de a aparţine unei rase, demnitatea şi unitatea, lucruri care se

dobândesc prin educaţie
Această organizaţie se dedică în totalitate implicării la maxim a comunităţii oamenilor
de culoare în viaţa socială, culturală şi economică din New Brunswick. Acest lucru
poate fi obţinut printr-un program de educaţie publică, care să se concentreze asupra
contribuţiilor pe care le-a adus de-a lungul istoriei comunitatea de negri din New
Brunswick, şi printr-un program de auto educaţie, care subliniază serviciile şi
conducerea persoanelor dedicate în îndeplinirea nevoilor comunităţii şi în pregătirea
tinerilor pentru provocările cu care trebuie să se confrunte în viitor.
Telefon: 506-634-3088
e-mail: prudeine@nbnet.nb.ca
Adresa de internet: http://www.sjfn.nb.ca/prude/

Cosiliul multicultural al Insulei Prinţul Edward

Consiliul multicultural promovează înţelegere şi relaţii armonioase între toţi locuitorii
insulei. Acest consiliu organizează activităţi şi programe de natură multiculturală care
susţin, păstrează, împărtăşesc, dezvoltă şi promovează moştenirea culturală a insulei.
Consiliul organizează sarcini şi conferinţe pe tema rasismului, educă comunitatea, şi
are comitete stabile (cum ar fi –Echitatea în problema locurilor de muncă).
Telefon: 902-368-8393
E-mail: peimc@isn.net

Asociaţia drepturilor omului din Labrador- Noile teritorii

Înfiinţată în anul 1968, această asociaţie a avut de aproape 30 de ani un rol important
în promovarea drepturilor omului din provincia Noilor teritorii şi Labrador. Mandatul
asociaţiei este acela de a promova, de a extinde şi de a apăra drepturile omului din
Noile teritorii şi din Labrador, şi să discute despre problemele legate despre drepturile
omului la nivel internaţional, în cadrul acestei provincii.
Telefon: 709-754-0690
E-mail: nlhra@nf.sympatico.ca
Adresa de internet: http://www.stemnet.nf.ca/nlhra/

REGIUNEA DIN NORD ŞI GRUPURILE DE TINERI ABORIGENI

Consiliul naţional pentru tineret din Inuit (CNPTI)

Misiunea acestui consiliu este aceea ca toţi tinerii să beneficieze de acest consiliu prin
acţiunile şi puterea lor de aş spune părerea. Mai mult, acest consiliu se angajează să
lucreze cu persoanele mai în vârstă şi cu alţi parteneri din Inuit pentru a păstra şi

67
pentru a consolida limba şi cultura Inuiţilor, şi pentru a asigura posibilităţi pentru
tinerii din Inuit spre aş împlini visurile şi speranţele.
Telefon: 613-238-8181
Adresa de internet: http://216.191.232.181/itcyouth/contus.html

Reţeaua tinerilor aborigeni (RTA)

Această reţea a luat fiinţă ca urmare a problemelor sociale şi de sănătate cu care se
confruntă tinerii aborigeni, din cauza îndepărtării lor de cultura aborigenilor din
Canada. Prin intermediul acestei adrese de internet încercăm să-i reunim pe tineri şi să
le dăm o identitate culturală, pe teritoriul întregii ţări.
Telefon: 1-866-459-1058
Adresa de internet: http://www.ayn.ca/

Consiliul tinerilor aborigeni (CTA)

Misiunea principală a acestui consiliu este: să creeze un schimb pozitiv pentru tinerii
din “Centru prieteniei” prin acceptarea, împuternicirea şi cultural or, crescând
procesul de comunicare, oferind pregătire şi posibilităţi de dezvoltare, crescînd
numărul tinerilor care se implică în mişcarea “Centrului prieteniei”, facilitând
dezvoltarea conducătorilor tineri, asigurând conştientizarea oamenilor în legătură cu
problemele cu care se confruntă tinerii aborigeni din oraşe, şi păstrând şi promovând
cultura şi moştenirea lor.
Telefon: 613-293-4985
Adresa de internet: http://www.auysop.com/ayc/ayc.html

Asociaţia femeilor originare din NWT

Această organizaţie oferă programe de pregătire şi educaţionale pentru femeile
originare din Arcticul de Vest, pentru ca ele să se poată implica mai eficient în
domeniile care le afectează viaţa şi la nivel economic, social, educaţional, emoţional,
cultural şi politic.
Telefon: 1-867-873-3152

*
“Rasismul reprezintă un element artificial şi cu caracter distructiv în spiritul
colectivităţii umane care are menirea de a fragmenta dorinţa naturală a oamenilor
de a se cunoaşte şi de a se iubi unii pe alţii.”
*
Jane Urquhart

68
 *
“ Ar trebui să creăm o lume mai bună în care să ne iubim unii pe alţii.O lume în
care să nu existe zgârcenie. O lume fără diferenţe rasiale, fără diferenţe sociale ţi
fără represiune.”
*
Fanny Perez Quezada

ORGANIZAŢII NAŢIONALE

Fundaţia canadiană privind relaţiile rasiale(FCRR)

Sediul acestei fundaţii este în Toronto, dar activităţile sale au o sferă de acţiune la
nivel naţional. FCRR are ca scop transformarea Canadei într-o ţară mai armonioasă
care să ţină cont de trecutul său rasist, care să-şi recunoască continuarea practicilor
rasiste şi în prezent, şi care să se implice în crearea unui viitor în care toţi canadienii
să fie trataţi egal şi corect.Această fundaţie este alcătuită din tineri care se ghidează
după moto-ul de pe internet (e-race-it!) faceţi-l să dispară! (RASISMUL). Fundaţia
s-a angajat în multe iniţiative care se concentrează asupra tinerilor, cum ar fi „Tinerii
împotriva rasismului”.
Telefon: 1-888-240-4936
E-mail: info@crr.ca
Adreasa de internet: http://www.crr.ca/eraceit/

Consiliul Canadian pentru educarea multiculturală şi interculturală (CCPEMI)

CCPEMI este o organizaţie non-guvernamentală alcătuită din asociaţii multiculturale
provinciale şi teritoriale, din consilii şi din organizaţii profesorale care reprezintă
diversităţile culturale, lingvistice şi regionale din societatea canadiană. Printre cele
mai importanete obiective ale acestui consiliu-CCPEMI caută sprijinul societăţii
pentru a-i pregăti pe tineri să se implice pe deplin în societatea canadiană. CCPEMI
încearcă să-şi realizeze acest obiectiv prin intermediul diferitelor proiecte şi iniţiative
pentru tineret.
Telefon: 613-233-4916
E-mail: national_office@ccmie.ca
Adresa de internet: http://www.ccmie.com/

Liga B`nai Brith pentru drepturile omului din Canada

B`nai Brith din Canada reuneşte în frăţii bărbaţii şi femeile de origine evreiască cu
scopul de a servi comunitatea evreilor prin combaterea semitismului, a bigotismului şi
a rasismului atât din Canada cât şi din străinătate, prin participarea la activităţi care
asigură securitatea şi supravieţuirea statului Israel şi a comunităţilor de evrei din
lumea întreagă, prin numeroase activităţi de voluntariat, prin cultivarea spiritului de
conducător, prin acte de caritate, avocaţie şi prin intermediul relaţiiolr
guvernamentale.
Telefon: 416-633-6224
e-mail: bnb@bnaibrith.ca
Adresa de internet: http://www.bnaibrith.ca

69
Comisia studenţilor
Comisia studenţilor a creat un for activ pentru tineret cu scopul de a conduce politica
publică.Cerinţele studenţilor au fost auzite; Rapoarte Naţionale sunt prezentate
primului ministru, guvernatorului general, cabinetelor ministeriale, premierilor
provinciali şi de afaceri, educaţiei, comunităţii, şi conducătorilor muncii de pe întreg
teritoriul Canadei.Printre activităţile studenţilor legate de anti-rasism, Comisia
Studenţilor a creat materiale de lucru pentru Ziua Internaţională pentru Eliminarea
Discriminării Rasiste.
Telefon: 416-597-8297
E-mail: tgmag@tgmag.ca
Adresa de internet: www.tgmag.ca

Asociaţia studenţilor musulmani (ASM)

ASM încearcă să promoveze credinţa şi învăţăturile Islamului prin studiul Sfântului
Coran şi ale tradiţiilor Profetului Mohamed. ASM mai oferă şi o platformă unde toţi
musulmanii pot veni să-şi pună în practică religia în timp ce diseminează informaţii
corecte pentru comunitatea care nu este musulmană.
E-mail: info@msa-natl.org
Adresa de internet: http://www.msa-natl.org/

*
„Pot să-i critic pe aceea care pretind că au o dovadă „ştiinţifică” care cauzează
diferenţele rasiale.
Nu am să uit niciodată că rasismul este o problemă a oamenilor.
Pot să sper că rasismul nu va exista tot timpul.”
*

CĂRŢI (Canadiene)
FICŢIUNE

Pentru tineri:
Un grup format dintr-o singură persoană de Rachna Gilmore
Flacăra verticală:un roman de Caroline B. Cooney
Sărutul reginei blănurilor de Tomson Highway
Obasan de Joy Kogawa
Cum să ucizi un mierloi american de Harper Lee
Aşteptând ploaia de Lewis W.Lucke
Faţa de şobolan deGarry Disher
Ei, zgârcenie! De Ann Walsh
Viteza luminii Sybil Rosen
Vara de 66 de dolari de John Armistead

70
Cercul libertăţii de Phil Campagna
De partea cui eşti tu? de Alan Gibbons

Pentru adulţi:

Imagini colorate de Himani Bannerji

Oraşul Hanovra de Michael M. Thomas
Preţiosul aur, preţiosul jad de Sharon E. Heisel
Copilul marinar de Toni Morrison
Intermediarul de Malamud Bernard
Îngrijitorii casei de Shirley Ann Grau
Sacrificiul de Adele Wiseman
Tentaţiile marelui urs de Rudy Wiebe
Ciocolata albă de Elizabeth Atkins Bowman

Pentru copii:

Peste strada Râului, editura Ted, Toronto: presa Kids Can, 2001
Luând apărarea ,Sylvia Gunneray,Richmond Hill, Ont.: Scholastic,1991
Un uriaş pe nume Azalea, Vinita Srivastava; ilustrată de Kyo Maclear, Toronto; Sister
vision, 1991
Toate culorile curcubeului: o carte de poveşti multiculturală , Vicki Rogers ca
alternative la rasism, Vancouver:Pacific Educaţional Press, 1990
Magee cea maniacă: un roman, Jerry Spinelli. Boston:Little, Brown, 1990
Piaţa îngerilor , Brian Dozle.Vancouver: Douglas şi McIntyre, 1984

*
„Rasismul este un fenomen social.
Pot să găsesc modalităţi prin care diferite organizaţii comunitare să coopereze
pentru a promova relaţii rasiste pozitive.”
*

AUTO-BIOGRAFII:

Auto-biografia lui Malcolm al zecelea de Alex Haley şi Malcolm Al Zecelea (El-Haji

Malik El-Shabbazz)
Negru ca şi mine de John Howard Griffin
Cea mai importantă bătălie a lui Mohamed Ali : Cassius Clay vs. Împotriva Statelor
Unite Ale Americii de Howard L. Bingham
Viaţă furată: Călătoria unei femei credincioase de Rudy Wiebe şi Yvonne Johnson
Furtună în sufletul meu: o femeie mohicană ia cuvântul de P. Monture-Angus
Lunga cale spre libertate de Nelson Mandela

71
NON-FICŢIUNE

Aborigenii şi Rasismul în Canada: o bibliografie adunată din mai multe părţi

Beverly K. Jacobs şi Darlyn Mentor, Toronto: Fundaţia canadiană de relaţii rasiale,
2001
Anti-islamul în mass media: un studiu de caz. Congresul islamic canadian,
Waterloo:CIC,1998
Educaţia anti-rasistă: teorie şi practică G.Dei, Halifax: Fernwood, 1996
Conştiinţă, evaluare, acţiune....un instrument de lucru pentru educatorii care luptă
împotriva anti-rasismului în sistemul de învăţământ Mechthild Meyer şi Alma
Estable, Ottawa: Margin, c 1996
În spatele măştilor: rasă, gen şi subiectivitate. Amina Mama, London: Routledge,
1995
Ruperea tăcerii, Adunarea Primelor Naţiuni, Ottawa: AFN, 1994
Privirea ochilor căprui: pedagogia şi practica scrisului Asiei de sud în Canada,
Ashok Mathur, 1999
Primele Naţiuni ale Canadei: o istorie a fondatorilor din timpuri străvechi, O.
Dickason, Toronto: McClelland şi Stewart, 1992
Diaspora Caraibilor din Toronto: să învăţăm să trăim cu rasismul, F. Henry,
Toronto:U of T press, 1994
Canalul surfingului: discuţii despre rasă şi despre distrugerea tineretului din zilele
noastre, Henry A. Giroux, Toronto: Canadian Scholars Press, 1997
Intrări închise: cultura canadiană şi imperialismul, A. Itwaru şi N. Ksonzck,
Toronto: TSAR, 1994
Codarea culorilor: o istorie legală a rasismului din Canada, 1900-1950. Constance
Backhouse, Toronto:U of T Press, c 1999
Culoarea democraţiei: rasismul în societatea canadiană, Frances Henry, Carol Tator,
Winston Mattis, şi Tim Rees , a doua ediţie Toronto:Harcourt, 2000
Culoarea banilor: câştigurile diferenţiale printre grupurile etnice din Canada, K.
Pendakur şi R. Pendakur, Ottawa: Departamentul moştenirii canadiene, 1995
Nedreaptatea criminală: rasismul în sistemul de justiţie criminală Ed. Robynne
Neugebauer, Toronto: Canadian scholar press, 2000
Diversitate, Mobilitate şi schimbare: dinamicile comunităţilor de negri din Canada,
J.L.Torczzner,Montreal: McGill School of social work, 1997
Retragerea ESL-ului: mitul echitabilităţii educaţionale , D. Watt şi H.Roessingh,
Calgary:U of C, 1994.
Actele împotriva rasimului: Cum să ne creştem copiii într-o lume multiculturală Ed.
Maureen T. Reddy.Seatle:Seal Press,1996
Cum să ne găsim calea: regândirea relaţiilor etnoculturale din Canada W. Kymlicka.
Toronto: Oxford University press, !998
Ura la cel mai înalt nive: abuzul de utilizare a internetului Liga împotriva defăimării.
New York: ADL; 1997
Imperiul invizibil: rasismul din Canada M. Cannon. Toronto: Editura Random, 1995
Ultimii paşi spre libertate: evoluţia rasismului din Canada John Boyko, a doua ediţie,
Winnipeg: J. Gordon Shillingford, c 1998
Să-i privim pe albi direct în ochi: genul, rasa şi cultura în desenele animate şi în
sălile de clase. S. Razack, Toronto:U of T press, 1998
Perspectivele rasismului şi a sectorului de servicii umane. Ed. C. James. TorontoU of
T press, 1996

72
Putere, ştiinţă şi educaţie anti-rasistă: un cititor critic. Ed. George J. Sefa Dei şi
Agnes Calliste, Fernwood, c 2000
Rasă, drepturi şi lege în Curtea Supremă a Canadei: studii de cazuri istorice J.
Walker. Toronto: Societatea Osgoode pentru istoria legală a Canadei şi Wilfrid
Laurier University Press, 1997
Stereotipurile rasiste în presa naţională F. Henry şi C. Tator. Ottawa:Fundaţia
relaţiilor rasiale din Canada
Rasializarea crimei de către mass media scrisă F. Henry. Toronto: Universitatea
Politehnică Ryerson
Rasismul din şcolile canadiene Ed. I. Alladin; Toronto: Harcourt Brace, 1996
Rasismul în arte: studii de cazuri de controverse şi conflicte C. Tator, F. Henry şi W.
Mattis. Toronto: U of T press, 1998
Rasismul ameţit : confruntarea construcţiilor Hollywoodiene cu cultura Afro-
americană Vincent F. Rocchio. Boulder: Westview, 2000
Re/Vizionarea: perspectivele canadiene privind educaţia africanilor din ultima
perioadă a secoluliui 20 Eds. V. D,Oyley şi C. James, Toronto: Captus, 1998
Zgârierea suprafeţei: Gândirea feministă anti-rasistă din Canada A. Robertson,
Toronto: Presa Femeilor, 1999
Urmărirea atitudinilor canadienilor faţă de relaţiile rasiale şi etnice din Canada
Consiliul canadian al creştinilor şi evreilor. Toronto: Decima Research, 1993
Spre libertate: experienţa afro-canadianăK. Alexander şi A. Glaze. Toronto:
Umbrella, 1996
Relaţii inegale: o introducere la dinamicile aborigene, de rasă şi etnice din Canada
A. Fleras şi J. L. Elliott, a doua ediţie, Scarborough: Prentice Hall, 1996
Nestabilirea relaţiilor: universitatea ca loc de bătălii H. Bannerji, L. Carty, K. Delhi,
S. Heald şi K. Himmanji. Presa femeilor, 1991
Eurocentrismul negândit: multiculturalismul şi mass-media E. Shohat şi R. Stam.
London: Routledge, 1994
Păreri sincere: probleme aborigen-canadiene Eds. D. Long. Şi O. Dickason. Toronto:
Harcourt Brace, 1996
Internetul urei: în miezul problemelor canadiene pentru a găsi o reţea
corespunzătoare Warren Kinsella, Toronto: Harper Collins, 2001

*
„Nu de cuvintele duşmanilor noştri ne vom aminti , ci de tăcerea prietenilor noştri.”
*
Martin Luther King Jr.

73
 *
„Fă ceva sau nu face deloc. Nu esistă numai încercare.”
*
Yoda in The Empire Strikes Back

Materiale educaţionale/de pregătire

Următoarea listă vă prezintă câteva resurse educaţionale care pot fi folosite în clasă
sau în alte locuri unde se face educaţie. Resursele prezentate nu sunt neapărat cele mai
bune, dar noi am creat această listă pentru ca dumneavoastră să vă formaţi o idee
despre materialele disponibile. Dacă intraţi pe adresele de internet care apar la fiecare
resursă, în cele mai multe cazuri, veţi găsi cataloage sau rezumate de resurse
educaţionale care pot fi folosite de profesorii şi educatorii care luptă împotriva
rasismului.
Titlul: Nu putem învăţa ceea ce nu ştim: profesori „albi”, şcoli multiculturale
Organizaţia: Presa colegiului profesoral
Limba: Engleza
Adresa de internet: http://www.teacherscollegepress.com/multicultural_studies.html

Titlul: Prea multe fire: Ţeserea unui ghid pentru profesorii din întreaga ţară
Organizaţia: Presa educaţională a Pacificului
Limba: Engleză
Adresa de internet: http://www.pep.educ.ubc.ca/anti.html

Titlul: Documente de prezentare (diferite documente şi activităţi care se adaugă la

prezentarea celei de a doua şcoli)
Organizaţia: Consiliul şcolii districtuale din Toronto (CŞDT)
Limba: Engleză
Adresa de internet: http://www.tdsb.on.ca/instruction/areasofstudy/equitypages.html

Titlul: Atât cât soarele va răsări şi apele vor curge: broşură cu sarcini despre
drepturile pământului şi negocieri
Organizaţia: Coaliţia drepturilor aborigenilor
Limba: Engleză şi franceză
Adresa de internet: http://www.aboriginalrightscoalition.ca
E-mail: arc@istar.ca

Titlul: Învaţă-mă cum să mă exprim furtunos: Un manual de pregătire pentru

instructorii care luptă împotriva rasismului
Organizaţia: Congresul muncii din Canada
Limba: Engleză
Adresa de internet: http://www.clc-ctc.ca

74
Titlul: Istoria rasismului în minute (I.R.Î.M.)
Organizaţia: Consiliul de educaţie Tim Mc.Caskell, din Toronto
Limba: Engleză
Relaţii la: (416) 397-3345

Titlul: 101 instrumente pentru toleranţă: Idei simple pentru promovarea egalităţii şi
sărbătorirea diversităţii
Organizaţia: Centrul de justiţie pentru săracii din sud
Limba: Engleză
Adresa de internet: http://www.splcenter.org/

Titlul: Dosarele Y: ghidul fundamental de resurse ale tinerilor

Organizaţia: Comisia studenţilor şi altele comisii
Limba: Engleză
Telefon: (416) 652-2273
E-mail: yfiles_guide@hotmail.com

*
„Pot să sugerez comunităţii/şcolii/ familiei să dezvolte o politică împotriva tuturor
formelor de discriminare rasistă.
Pot să organizez un festival intercultural sau muzical.”
*

FILME
Titlul: Asumarea unei sarcini (1996)
Adresa de internet: http://www.nfb.ca/

Titlul: Prejudecată: monstrul din noi (1996)

Adresa de internet: http://www.ku.com/

Titlul: Revizuirea mozaicului: Artiştii de cinema canadieni vorbind despre rasă

(1995)
Adresa de internet: http://www.mendel.ca/

Titlul: O umbră de ură: o istorie despre intoleranţa din America (1995)

Adresa de internet: http://www.splcenter.org/teachingtolerance/tt-1c.html

Titlul: Educaţia anti-rasistă: totul începe în noi(1993)

Adresa de internet: http://www.ednet.ns.ca/learning.html

Titlul: Pentru Angela (1993)

Adresa de internet: http://www.nfb.ca/

Titlul: Urăsc corespondenţa (1999)

Adresa de internet: http://www.mediaprojects.org/

75
Titlul: Cel cu ochii albaştri (1996)
Adresa de internet: http://www.newsreel.org/resource.htm

*
„ Ştiinţa înseamnă putere.”
*
Francis Bacon

NOTE:
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

76