VASCOZITATEA SÂNGELUI

Vascozitatea este explicata conform dictionarului medical, prin proprietatea unui fluid de a se
opune miscarii relative a particulelor constituente. Aceasta este perceputa ca o rezistenta la
curgere, in timp ce un fluid vascos este coniderat ca fiind flui ideal.
O caracteristica importanta a sangelui este vascozitatea. Acesta este un parametru sanguin atat de
util, totusi de cele mai multe ori neglijat in practica medicala.
Sangele este un tesut conjunctiv fluid existent atat in corpul oamenilor cat si in cel al animalelor.
In vechime, grecii au inclus sangele in “Teoria umorala”, alaturi de bila galbena,bila neagra si
flegma. Acestea erau considerate cele mai importante fluide pe care le poate produce corpul si
care erau in relatie directa nu doar cu starea fizica ci si cu cea psihica si spirituala determinand
chiar personaliatea omului. Mai mult decat atat,se credea ca doar echilibrul dintre acestea putea
determina sănătatea și dezechilibrul dădea naștere bolilor.
Cercetările medicale de-a lungul timpului asupra sângelui sau a fluidelor corporale în general, au
minimalizat importanta acestei teorii în viata noastră, totusi, importanta unui echilibrul rămâne
valabil. Pentru ca, dacă ne referim la sânge, dar nu numai, fie ca vorbim de cantitatea,
vascozitatea, vasopresiunea sau exact conținutul sau, este extrem de important sa se păstreze
niște valori, limite ale homeostaziei pentru ca întreg corpul sa funcționeze optim.
Rolul sângelui e sa transporte nutrient, prin intermediul aparatului sangvin, și oxigen la nivelul
țesuturilor, acolo de unde și preia dioxidul de carbon, pe care mai apoi va fi eliminat.
Structural, acesta este alcătuit dintr o parte lichida, ce se numește plasma, și parte structurata care
se împarte la rândul ei în 3 tipuri de celul:roșii(eritrocitelor), albe(leucocite), trombocite.
Plasma este de culoare galbena datorita proteinelor dizolvate în ea, însă acesta nu conține doar
proteine ci și vitamine, minerale, factori coagulanti și produși tisular.
Celulele roșii sunt compuse predominant din proteina și hemoglobina, care are rolul de a capta
oxigenul de la plămân pe care îl transporta celorlalte celule ale corpului.
Celulele albe, desi compun sângele într-un procentaj de 1%,au totuși un rol extrem de important,
acela de a fi principalul mecanism de apărare al corpului.
Trombocitele sunt cele mai mici celule din corp și au scopul de sine stătător este acela de a se.
Implica în procesul de coagulare al sângelui.
Sângele reprezinta la adult aproximativ 7-8%din masa corpului, mai exact 5,6 litrii de sânge, însă
nu sunt numere fixe, ele pot varia de la o persoana la alta. Volumul este deseori influentat de
mediul intern și extern. De exemplu deshidratarea, clima, prezenta sarcinii la femei. Măduva
spinării repezi ta punctul de producere al sângelui.
 În general, aproximativ toate fluidele sunt vâscoase, dar cele diferențiază este gradul de
vâscozitate. Apa are o vâscozitate scăzută în timp ce uleiul o are foarte ridicata. O caracteristica
importanta care influențează vascozitatea este temperatura care împreună cu presiunea
acționează asupra dinamicii.
Apa și gazele sunt denumite, după ipoteza lui Newton, fluide newtoniene, însă aceasta nu se
aplica la toate fluidele, cele care nu se încadrează în ipoteza lui au căpătat denumirea de fluide
newtoniene, cum este sângele.
Newton a afirmat despre fluidele reale, ca în timpul curgerii apar forte de frecare intensa între
sfaturile moleculare care curg cu viteze diferite, aceste forte numindu-se forte de vâscozitate, a
căror natura este sa anuleze mișcarea relativa a straturilor. Toate acestea se pot exprima și astfel :
Forța de vâscozitate = coeficientul de vascozitate’aria’gradiemtul vitezei
Coeficientul se măsoară în Poiseville: 1 Poiseville (1 Pi) = 1Ns/m2
Unitatea utilizata este poise: 1 Poise(1P)=1s-1Ns/m2
În cazul de fata, vascozitatea sângelui la temperatura corpului de 37°C este cuprins între 0,02-
0,04P.
Dar aceastea sunt valori instabile, pentru ca vascozitatea sângelui se schimba cel mai frecvent în
funcție de temperatura și numărul de hematii pe unitatea de volum.
Aceasta relație interdependenta cu hematiilor, are ca și cauza forma lor discoidala, care măresc
rezistenta la curgere a sângelui. Acesta este și motivul pentru care în afecțiuni precum anemiile,
numărul de hematii este redus, adică avem o vâscozitate micșorat, pe când o concentrație prea
mare creste aceasta vâscozitate.
De asemenea, când viteza creste, hematiilor se orientează pe direcția în care sângele va curge,
având ca rezultat exact scăderea rezistentei. Când vascozitatea sângelui scade, viteza de curgere
creste. Din aceasta cauza putem incrladra ușor sângele ca fiind fluid nenewtonian pseudoplastic.
Însă plasma este fluid newtonian. In condiții normale, aceasta este de 1,2-1,6 ori mai vascoasa
decât apa, iar sângele în sine, raportat la aceleași condiții de 2-4ori. Dintre elementele figurație,
doar hematiilor influențează vascozitatea.
Hematocritul, a cărui valoare optima este influentata de cantitatea de hemoglobina ce poate întra
în capilare, are impact exponențial cu vascozitatea sângelui. Când aceasta se mărește, determina
și creșterea vâscozitate. Dacă e sa aplicam direct aceste date pe om, rezultatul exact va fi
următorul.
Pornind de la temperatura normala avem aproximativ 3cP. Dacă o raportam la apa, adică vorbim
de o vâscozitate relativa(n apa=0,70cP) vom avea n relativ=n sange/n apa=4
Daca persoanele cărora le este verificata vascozitatea, valorile vor fi cuprinse între 3,9-4,9 unde
factorul cel mai important este varsta35-40(4,9).
Cand vorbim de hematocrit, ne referim de procentul de elemente figurație în special hematiilor.
Fiindcă plasma are caracter newtonian, elementele figurație sunt cele care oferă a caracterul
nenewtonian al sângelui. Aproximativ 40-45%este valuaewa hematocrit ului la omul sănătos dar
influenta depinde și de vârstă și sex.
Din punct de vedere patologic,printre factorii care influențează apariția tensiunii arteriale, se afla
și vascozitatea. Cu cât sângele este mai vâscos, cu atât presiunea arteriala este mai mare. Aceasta
vâscozitate creste și în cazul intoxicațiilor cu dioxid de carbon, datorat creșterii volumului
hematiilor iar efectul rezultat este inevitabil și creșterea tensiunii arteriale.
Aceasta legătură o putem explica astfel: când vascozitatea sanguina este crescuta, este mărită
rezistenta vasculara, care determina creșterea presiunii arteriale. Apare suprasolicitarea cordului,
ce are ca efect staza sanguina, aderenta trombocitara, ateroscleroza și în final accidentul vascular.
Aceasta creștere a vâscozitate are numeroase cauze printre care se numără și numărul anormal al
leucocitelor (boli precum leucemii) sau cantitatea crescuta de proteine plasmatice în boli unde
vascozitatea poate atinge >4.
Scaderea vâscozitatii sanguine este întâlnită în afecțiuni precum anemia sau când se consuma
prea multe lichide înainte de recoltarea sanguina, hiperglicemia.
Cercetările asupra vâscozitatii și a plasmei în general ne oferă date utile pentru afecțiuni
cardiologice, hematologice și de nutriție în boli precum diabetul.
Bolile cardiologice sunt în atenția multor medici specialiști și cercetători la nivel mondial. Cu
toții sunt de acord ca atacurile de inima pot avea multiple cauze însă cea mai frecventa este cea a
vâscozitatii mărite a sângelui. Deseori, medicamente precum aspirina sunt prescrise
bolnavilor,pentru a micșora aceasta vascozitate dar efectele adverse pe care acestea le pot cauza,
printre care iritații ale stomacului și care ele însele pot declamsa anumite afecțiuni mai grave, nu
le face atât de dorite.
Rongjia Tao, de la Universitatea Temple si de colegul sau, Huang Ke, de la Universitatea din
Michigan au descoperit o metoda alternativa pentru vâscozitate și bolile cardiovasculare. În
multiple experimente au observat ca aplicand un impuls magnetic de 1,3 T pe un esantion de
samge se poate reduce semnificativ vascozitatea. Aceștia susțin ca pacienții pot fi expuși în
siguranță câmpului magnetic pana la valori de 3T iar ca rezultate vascozitatea sângelui se poate
reduce pana la 33%.
De asemenea medicii susțin ca fumatul, alcoolul stresul, aerul poluat, sarea, obezitatea,
alimentele fast food, zaharul, lipsa lichidelor, cafeaua și excesul de vitamina A sunt factori care
favorizează vascozitatea crescuta a sângelui. Micșorarea sau chiar eliminarea unora din ajuta la
revenirea unei vâscozitatii optime dar și consumul unor alimente precum fructele, ceapa
usturoiul urzicile ajuta la menținerea unui flux sangvin normal si aduc îmbunătățiri fizice
vizibile.