FIȘĂ DE LUCRU

1. Citește cu atenție fragmentul:

, ,,Îi învăţăm pe copiii noştri să fie curaţi, respectuoşi, politicoşi, să-şi asculte dascălul şi părinţii, să fie atenţi când
traversează strada, să nu mintă etc. Cu adevărat, însă, foarte rar ne gândim cum să-i învăţăm să fie generoşi. Să dăruiască.
În preajma sărbătorilor, în special, copiii oferă nenumărate lecţii de generozitate: strâng, alături de adulţi, bani
sau jucării pentru familiile sărace, colindă pe la casele celor nevoiaşi, fac spectacole pentru copiii aflaţi în Centrele de
plasament, aduc alinare celor bolnavi. Îi învăţăm, apoi, pe cei mici să dăruiască colegului de bancă o banană, că „aşa e
frumos, să împarţi cu cel de lîngă tine“, să aleagă cadoul potrivit pentru bunica sau pentru prieten, să dăruiască flori
învăţătoarei, să-şi împartă jucăriile cu cei mai puţin norocoşi. Şi e bine că toate aceste lucruri se întîmplă. Dar ele nu pot fi
decît un (prim) pas. Cred că lecţia despre generozitate, despre adevărata generozitate, este ceva mai complicată: departe
de a rămîne doar o simplă regulă de bune maniere sau un moment festiv, adună în ea o seamă de exigenţe mult mai diverse
şi mai profunde decît pare la prima vedere. Un dar făcut cum se cuvine e mai mult decît un dar făcut din politeţe, din
dorinţa de a recompensa un gest frumos sau o iubire necondiţionată (deşi, nici aceste motive nu-s deloc de lepădat). Un dar
făcut cum se cuvine are efecte nu numai asupra celui care primeşte, ci şi asupra celui care oferă.
Ce-ar mai trebui să cuprindă, deci, lecţia despre generozitate (în afară de modelul propriu oferit de adult celui pe
care îl educă)? Câte ceva despre timpul potrivit pentru a dărui. Despre darul făcut fără ostentaţie, fără calcule, fără gândul
răsplăţii. Despre darul care să împlinească nevoia sau dorinţa celui care primeşte, şi nu pe cele ale celui care oferă.
Despre darul făcut din puţinul pe care îl avem. Despre renunţarea în favoarea celui care are încă şi mai puţin. Despre
daruri care nu au preţ: timp petrecut cu cei care au nevoie de timpul nostru, cuvinte de încurajare pentru cei care au
umerii împovăraţi, bucurie pentru reuşita celuilalt, încredere necondiţionată. Despre darul făcut fără nici un motiv sau
ocazie specială. Dar lecţia despre generozitate merge încă şi mai departe: să-l înveţi pe cel mic ca atunci când dăruieşte să
nu judece, să nu pună etichete, să nu acuze. Să nu promită, dacă nu se poate ţine de cuvânt, sau să nu nască iluzii, atunci
când nu poate oferi nimic. Să fie sincer, fără să fie crud. Să uite de răzbunare. Să nu vrea victorii cu orice preţ.,,
Maria Iordănescu, Despre generozitate, în Dilema veche, nr. 411,, 29 decembrie 2011
A. 1.Menționează sensul din text al secvenței ,, cei care au umerii împovărați,,.
2.Precizează calitatea umană despre care se vorbește în text.
3. Explică în ce constă lecția de generozitate, așa cum reiese din ultimul paragraf al textului.
4. Indică sărbătoarea care îi face pe copii să fie generoși, valorificând textul dat.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte , viziunea autoarei despre generozitate, așa cum se desprinde din al
doilea paragraf al textului.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă generozitatea poate sau
nu poate fi o calitate dobândită pe parcursul vieții, folosind informațiile din text.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
-formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare
a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
- utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare( norme de
exprimare , de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea.
Obs. În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte
și să dezvolte subiectul propus.