Formule de analiză matematică

Asimptote

• Asimptote orizontale

Pentru a studia existenţa asimptotei orizontale spre +∞ la graficul unei funcţii se

calculează xlim
→+∞
f ( x) .
Cazul 1. Dacă această limită nu există sau este infinită atunci graficul nu are asimptotă
orizontală spre +∞ .
Cazul 2. Dacă această limită există şi este finită,egală cu un număr real l ,atunci graficul
are asimptotă orizontală spre +∞ dreapta de ecuaţie y= l .
Analog se studiază existenţa asimptotei orizontale spre −∞

• Asimptote oblice

Asimptota oblică spre +∞ (dacă există) are ecuaţia y=mx+n unde m şi n se calculează cu
formulele:
f ( x)
m = lim
x →+∞ x
n = lim [ f ( x ) − m ⋅ x ]
x →+∞
Analog se studiază existenţa asimptotei oblice spre −∞

• Asimptote verticale

Se calculează xlim
→x
f ( x ) şi xlim
→x
f ( x) .
0 0
x < x0 x > x0

Dacă una din aceste limite este infinită atunci graficul are asimptotă verticală dreapta de
ecuaţie x = x0 .

Derivata unei funcţii intr-un punct:

f ( x ) − f ( x0 )
f ′( x0 ) = lim
x → x0 x − x0

Tangenta la graficul unei funcţii in punctul de abscisă x0:

y − f ( x0 ) = f ′( x0 )( x − x0 )
Reguli de derivare:

( f + g )′ = f ′ + g ′
( f − g )′ = f ′ − g ′
( c ⋅ f )′ = c ⋅ f ′
( f ⋅ g )′ = f ′ ⋅ g + f ⋅ g ′

⎛ f ⎞′ f ′ ⋅ g − f ⋅ g ′
⎜g⎟ = g2
⎝ ⎠

Tabel cu derivatele unor funcţii uzuale Tabel cu derivatele funcţiilor compuse

c′ = 0 1 u′
( ln x )′ = ( ln u )′ =
x′ = 1 x (u )′ = 2u ⋅ u′
2
u
1 u′
( x 2 )′ = 2 x ( loga x )′ = (u 3 )′ = 3u 2 ⋅ u′ ( loga u )′ =
x ⋅ ln a u ⋅ ln a
( x 3 )′ = 3x 2 (u 4 )′ = 4u 3 ⋅ u′
( sin x )′ = cos x ( sin u )′ = cos u ⋅ u′
( x 4 )′ = 4 x 3 (u )′ = n ⋅ u
n n −1
⋅ u′
( cos x )′ = − sin x ( cos u )′ = − sin u ⋅ u′
( x )′ = n ⋅ x ⎛ 1 ⎞′
n −1
u′
n
1 = − u′
( tgx )′ = ⎜ ⎟
u2 ( tgu )′ =
⎛ 1 ⎞′ 1 cos2 x ⎝u⎠ cos2 u
⎜ ⎟ =− 2 u′ u′
( )
1 ′
⎝x⎠ x ( ctgx )′ = − 2 u = ( ctgu )′ = − 2
sin x 2 u sin u
( )x =
′ 1
( arcsin x )′ =
1
( arcsin u )′ =
u′
2 x 1 − x2 ( e )′ = e ⋅ u′
u u
1 − u2

( e )′ = e
x x
( arccos x )′ = −
1
( e )′ = −e ⋅ u′
−u −u ( arccos u )′ = −
u′
1 − x2 1 − u2
( e )′ = − e
−x −x
( arctgx )′ =
1
( a )′ = a ⋅ ln a ⋅ u′
u u
( arctgu )′ =
u′
1 + x2 1 + u2
( a )′ = a ⋅ ln a
x x
( arcctgx )′ = −
1
( arcctgu )′ = −
u′
1 + x2 1 + u2
 Tabel cu integrale nedefinite
∫ 1dx = x + C ∫ sin xdx = − cos x + C
x2
∫ xdx = 2 + C ∫ cos xdx = sin x + C
1
x3 ∫ cos2 x dx = tgx + C
∫ x dx = 3 + C
2

1
x4 ∫ sin2 x dx = −ctgx + C
∫ x dx = 4 + C
3

1 1 x
x n +1 ∫ x2 + a2 dx =
a
arctg
a
+C
∫ = +C
n
x dx
n +1 1 1 x−a
1 ∫ x 2 − a 2 dx = 2a ln x + a + C
∫ x dx = ln x + C
∫ e dx = e + C
x x
1
(
∫ x 2 + a 2 dx = ln x + x + a + C
2 2
)
1
∫e ∫ x 2 − a 2 dx = ln x + x − a + C
−x
dx = − e − x + C 2 2

ax
∫ a dx = ln a + C 1 x
x
∫ a 2 − x 2 dx = arcsin a + C
Formula de integrare prin părţi pentru integrale nedefinite este:

∫ f ( x) g ′( x )dx = f ( x) g ( x) − ∫ f ′( x) g ( x)dx
Formula de integrare prin părţi pentru integrale definite este:

b b
∫a
f ( x ) g ′( x )dx = f ( x ) g ( x ) ba − ∫ f ′( x ) g ( x )dx
a

Aplicaţii ale integralei definite

• Aria subgraficului unei funcţii
Dacă f : [a, b] → este o funcţie continuă pozitivă atunci avem:
b
A( Γ f ) = ∫ f ( x )dx
a
• Volumul unui corp de rotaţie
Dacă f : [a, b] → este o funcţie continuă atunci avem:
b
V (C f ) = π ∫ f 2 ( x )dx
a
∫ u′( x )dx = u( x ) + C ∫ sin u( x) ⋅ u′( x)dx = − cos u( x) + C
∫ u( x ) ⋅ u′( x )dx =
u2 ( x)
+C ∫ cos u( x) ⋅ u′( x)dx = sin u( x) + C
2 u′( x )
u3 ( x) ∫ cos 2
dx = tgu( x ) + C
∫ u ( x ) ⋅ u ( x )dx = 3 + C
′ u( x )
2

u′( x )
u4 ( x) ∫ sin2 u( x) dx = −ctgu( x) + C
∫ u ( x) ⋅ u ( x )dx = 4 + C
′
3

u′( x ) 1 u( x )
∫ u 2 ( x) + a 2 dx = a arctg a + C
u n +1 ( x )
∫ u ( x ) ⋅ u′( x )dx = n + 1 + C u′( x ) 1 u( x ) − a
n

∫ u ( x) − a
2 2
dx = ln
2a u ( x ) + a
+C
u′( x )
∫ u( x ) dx = ln u( x ) + C ∫
u′( x )
( )
dx = ln u( x ) + u 2 ( x ) + a 2 + C
u ( x) + a
2 2

∫e u′( x )dx = eu ( x ) + C
u( x )
u′( x )
∫ dx = ln u( x ) + u 2 ( x ) − a 2 + C
∫e u′( x )dx = − e
−u( x ) −u( x )
+C u ( x) − a
2 2

au( x) u′( x ) u( x )
∫a
u( x)
u′( x )dx =
ln a
+C ∫ a 2 − u2 ( x)
dx = arcsin
a
+C
 Formule de algebră

Ecuaţia de gradul doi

Ecuaţia ax + bx + c = 0 .Se calculează Δ = b − 4ac

2 2
•
• Dacă Δ > 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula
−b ± Δ
x1 , x2 =
2a
• Δ = 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula
Dacă
b
x1 = x2 = −
2a
• Dacă Δ < 0 atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de formula
−b ± i −Δ
x1 , x2 =
2a

• ax + bx + c = a ( x − x1 )( x − x2 )
2

• Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul doi ax 2 + bx + c = 0 :

⎧ b
⎪⎪ S = x 1 + x 2 = −
a
⎨
⎪ P = x1 ⋅ x2 = c
⎪⎩ a
• Alte formule folositoare la ecuaţia de gradul doi:
x12 + x22 = S 2 − 2 P
x13 + x23 = S 3 − 3SP

Funcţia de gradul doi

f :R →R
f ( x ) = ax 2 + bx + c
⎛ b Δ ⎞
Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul V ⎜ − , − ⎟ .
⎝ 2a 4a ⎠
Δ
Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei este f min = −
4a
Δ
Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei este f max =−
4a

Progresii aritmetice

• Formula termenului general:

an = a1 + (n − 1) ⋅ r
 • Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:
n(a1 + an )
Sn =
2
• Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:
a+c
=b
2
Progresii geometrice

• Formula termenului general:

bn = b1 ⋅ q n −1
• Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:
b1 ( q n − 1)
Sn =
q −1
• Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:
b2 = a ⋅ c

Numere complexe

z = a + bi este forma algebrică a unui număr complex

z = r ( cos θ + i sin θ ) este forma trigonometrică a unui număr complex unde:
• r = a 2 + b 2 este modulul numărului complex
b
• θ ∈ [0, 2π ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tgθ =
a
i 2 = −1
a + bi = a 2 + b2
z = a − bi
Formula lui Moivre
( cos θ + i sin θ ) = ( cos nθ + i sin nθ )
n

Elemente de combinatorică

n ! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ .... ⋅ n
Pn = n !
n!
Ank = Calculează numărul de submulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
( n − k )!
n!
Cnk = Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.
k !( n − k )!

Binomul lui Newton:

 (a + b)n = Cn0a n + Cn1a n −1b + Cn2a n −2b2 + ... + Cnk a n −k bk + ... + Cnn bn
Formula termenului general din binomul lui Newton este Tk +1 = Cnk a n −k bk

Formule cu logaritmi

loga b există dacă a > 0, a ≠ 1, b > 0

loga b = c ⇔ a c = b Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără logaritm

log a 1 = 0
log a a = 1
ln1 = 0
ln e = 1
lg1 = 0
lg10 = 1
log a A + log a B = log a ( A ⋅ B )
⎛ A⎞
log a A − log a B = log a ⎜ ⎟
⎝B⎠
log a An = n ⋅ log a A
log c b
log a b =
log c a
1
log a b =
log b a

Probabilitatea unui eveniment

Se calculează cu formula:
nr. cazuri favorabile
P( E ) =
nr. total cazuri posibile

Legi de compoziţie

Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *.

• Legea * este asociativă dacă ( x ∗ y)∗ z = x ∗( y ∗ z) ∀x, y , z ∈ M

• Legea * este comutativă dacă x∗ y = y∗x ∀x, y ∈M
• Legea * are element neutru e dacă x ∗e = e∗ x = x ∀x ∈ M
• Un element x ∈ M se numeşte simetrizabil dacă ∃x′ ∈ M astfel incât x ∗ x′ = x′ ∗ x = e
Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul trei

Dacă ax 3 + bx 2 + cx + d = 0 are rădăcinile x1 , x2 , x3 atunci avem:

⎧ b
⎪ x1 + x2 + x3 = − a
⎪
⎪ c
⎨ x1 ⋅ x2 + x1 ⋅ x3 + x2 ⋅ x3 =
⎪ a
⎪ d
⎪⎩ x1 ⋅ x2 ⋅ x3 = − a

Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul patru

Dacă ax 4 + bx 3 + cx 2 + dx + e = 0 are rădăcinile x1 , x2 , x3 , x4 atunci avem:

⎧ b
⎪ x1 + x2 + x3 + x4 = − a
⎪
⎪x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x + x ⋅ x = c
⎪ 1 2 1 3 1 4 2 3 2 4 3 4
a
⎨
⎪ x1 ⋅ x2 ⋅ x3 + x1 ⋅ x2 ⋅ x4 + x1 ⋅ x3 ⋅ x4 + x2 ⋅ x3 ⋅ x4 = − d
⎪ a
⎪ e
⎪ x1 ⋅ x2 ⋅ x3 ⋅ x4 =
⎩ a
 Formule de trigonometrie
sin 2 x + cos2 x = 1 formula fundamentală a trigonometriei Formule pentru transformarea sumelor in produse
sin : → [ −1,1]
p+q p−q
sin( − x ) = − sin x funcţia sin este impară sin p + sin q = 2sin cos
2 2
cos : → [ −1,1] p−q p+q
sin p − sin q = 2sin cos
cos( − x ) = cos x funcţia cos este pară 2 2
p+q p−q
⎛π ⎞ cos p + cos q = 2 cos cos
sin ⎜ − x ⎟ = cos x 2 2
⎝2 ⎠
p+q p−q
⎛π ⎞ cos p − cos q = −2sin sin
cos ⎜ − x ⎟ = sin x 2 2
⎝2 ⎠
Formule pentru transformarea produselor in sume
tg ( − x ) = −tgx
ctg ( − x ) = − ctgx sin( x + y ) + sin( x − y )
sin x ⋅ cos y =
x x 2
sin 2 x = 2sin x cos x ⇒ sin x = 2 sin cos
2 2 cos( x + y ) + cos( x − y )
cos x ⋅ cos y =
cos 2 x = cos2 x − sin 2 x 2
cos( x − y ) − cos( x + y )
1 + cos 2 x sin x ⋅ sin y =
cos 2 x = 2 cos2 x − 1 ⇒ cos2 x = 2
2
1 − cos 2 x
cos 2 x = 1 − 2 sin 2 x ⇒ sin 2 x =
2
sin 3x = sin x (3 − 4sin x )
2

cos 3x = cos x (4 cos2 x − 3)

sin( a + b) = sin a cos b + sin b cos a

sin( a − b) = sin a cos b − sin b cos a
cos( a + b) = cos a cos b − sin a sin b
cos( a − b) = cos a cos b + sin a sin b

tga + tgb
tg ( a + b ) =
1 − tga ⋅ tgb
tga − tgb
tg ( a − b ) =
1 + tga ⋅ tgb
sin x
tgx =
cos x
cos x
ctgx =
sin x
 3tgx − tg 3 x
tg 3x =
1 − 3tg 2 x
ctg 3 x − 3ctgx
ctg 3x =
3ctg 2 x − 1

⎧ 2t ⎧ 2tgx
⎪ sin 2 x =
⎪sin x = 1 + t 2 1 + tg 2 x
⎪ ⎪
⎪cos x = 1 − t
2 ⎪ 1 − tg 2 x
⎪ ⎪cos 2 x = 1 + tg 2 x
1 + t2 ⎪
⎨ x ⎨
⎪tgx = 2t unde t = tg
2 ⎪tg 2 x = 2tgx
⎪ 1 − t2 ⎪ 1 − tg 2 x
⎪ ⎪
⎪ctgx = 1 − t 2
⎪ctg 2 x = 1 − tg x
2

⎩ 2t ⎪⎩ 2tgx
Ecuaţii trigonometrice fundamentale

1)Ecuaţia sin x = a are soluţii dacă şi numai dacă a ∈ [ −1,1] .

In acest caz soluţiile sunt
x ∈ {( −1) k arcsin a + kπ / k ∈ } .
2)Ecuaţia cos x = b are soluţii dacă şi numai dacă b ∈ [ −1,1] .
In acest caz soluţiile sunt
x ∈ {± arccos b + 2kπ / k ∈ } .
3)Ecuaţia tgx = c are soluţii ∀c ∈ .
Soluţiile sunt x ∈ {arc tgc + kπ / k ∈ } .
4)Ecuaţia ctgx = d are soluţii ∀d ∈ .
Soluţiile sunt x ∈ {arc ctgd + kπ / k ∈ } .

sin(arcsin x ) = x ⎫
⎪
sin(arccos x ) = 1 − x 2 ⎪
⎬ ∀x ∈ [ −1.1]
cos(arccos x ) = x ⎪
2 ⎪
cos(arcsin x ) = 1 − x ⎭
 Formule de geometrie

1) Teorema lui Pitagora

Intr-un triunghi dreptunghic are loc relaţia:
cateta 2 + cateta 2 = ipotenuza 2

2)Teorema lui Pitagora generalizată(teorema cosinusului)

Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ cos A
3)Aria unui triunghi echilateral de latură l este:
l2 3
Aria =
4

4)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc două laturi si unghiul dintre ele):
AB ⋅ AC ⋅ sin A
Aria =
2
5)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc toate cele trei laturi):
S = p( p − a )( p − b)( p − c ) formula lui Heron
a+b+c
unde p = este semiperimetrul.
2

6)Aria triunghiului dreptunghic este:

cateta ⋅ cateta
Aria =
2
7)Teorema sinusurilor
Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:
a b c
= = = 2R
sin A sin B sin C
unde a,b,c sunt laturile triunghiului
A,B,C sunt unghiurile triunghiului
R este raza cercului circumscris triunghiului

8)Distanţa dintre două puncte(lungimea unui segment):

Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci distanţa dintre ele este:
AB = ( x2 − x1 ) 2 + ( y2 − y1 ) 2
9)Mijlocul unui segment:
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci mijlocul segmentului AB este

⎛ x + x y + y2 ⎞
M⎜ 1 2, 1 ⎟
⎝ 2 2 ⎠
10)Vectorul de poziţie al unui punct:
uuur r ur
Dacă A(x,y) atunci OA = x ⋅ i + y⋅ j
 uuur http://matematica.noads.biz
11)Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci vectorul AB este dat de formula:
uuur r r
AB = ( x2 − x1 )i + ( y2 − y1 ) j
12)Ecuaţia unei drepte care trece prin două puncte date
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci ecuaţia dreptei AB se poate afla cu formula:
x − x1 y − y1
=
x2 − x1 y2 − y1
sau cu formula:
x y 1
x1 y1 1 = 0
x2 y2 1

13)Ecuaţia unei drepte care trece prin punctul A( x0 , y0 ) şi are panta dată m
Este dată de formula:
y − y0 = m( x − x0 )

14)Condiţia de coliniaritate a trei puncte in plan

Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in plan.
Punctele A,B,C sunt coliniare dacă şi numai dacă
x1 y1 1
x2 y2 1 = 0
x3 y3 1
15)Aria unui triunghi
Fie A(x1,y1) , B(x2,y2) , C(x3,y3) trei puncte in plan.
Aria triunghiului ABC este dată de formula
1
AΔABC = ⋅Δ
2
unde Δ este următorul determinant
x1 y1 1
Δ = x2 y2 1
x3 y3 1
16)Distanţa de la un punct la o dreaptă
Dacă A( x0 , y0 ) este un punct şi d : ax + by + c = 0 este o dreaptă in plan atunci distanţa de la punctul A la dreapta d
este dată de formula:
ax + by0 + c
dist ( A, d ) = 0
a 2 + b2
17)Panta unei drepte
Dacă A(x1,y1) şi B(x2,y2) sunt două puncte in plan atunci panta dreptei AB este dată de formula:
y2 − y1
m=
x2 − x1
18)Condiţia
ur r dercoliniaritate
uur r a doi
r vectori in plan: ur uur
Fie v1 = a1 i + b1 j şi v2 = a2 i + b2 j doi vectori in plan.Condiţia de coliniaritate a vectorilor v1 şi v2 este:
a1 b1
=
a2 b2
19)Condiţia
ur r derperpendicularitate
uur r r a doi vectori in plan:
Fie v1 = a1 i + b1 j şi v2 = a2 i + b2 j doi vectori in plan.Avem:
ur uur
v1 ⊥ v2 ⇔ a1 ⋅ a2 + b1 ⋅ b2 = 0 (produsul scalar este 0)
20)Condiţia de paralelism a două drepte in plan
Două drepte d1 şi d 2 sunt paralele dacă şi numai dacă au aceeaşi pantă adică:
d1 d 2 ⇔ md1 = md2

Altfel,dacă dreptele sunt date prin ecuaţia generala: d1 : a1 x + b1 y + c1 = 0 şi d 2 : a2 x + b2 y + c2 = 0

a b
atunci dreptele sunt paralele dacă 1 = 1 .
a2 b2
21)Condiţia de perpendicularitate a două drepte in plan
Două drepte d1 şi d 2 sunt perpendiculare dacă şi numai dacă produsul pantelor este egal cu −1 adică:
d1 ⊥ d 2 ⇔ md1 ⋅ md2 = −1
 Funcţia cosinus
cos:R → [−1;1]

π
900=
2π 2
1200= π
3 600=
3
3π
0 π
135 = 450=
4 4

5π π
1500= 300=
6 6

3 2 1 1 2 3
− − −
180 = π
0
2 2 2 2 2 2 00
-1 0 1 3600= 2π

7π 11π
2100= 3300=
6 6

7π
5π
0 3150=
225 = 4
4
4π 5π
2400= 3000=
3 3π 3
2700=
2

Exemple:
3π 2
π 1 cos =−
cos = 4 2
3 2
3π
cos π = −1 cos =0
2
cos 0 = 1
cos 2π = 1
π
cos =0 7π 3
2 cos =−
6 2
 Funcţia sinus
sin:R → [−1;1]

π
900=
1 2
2π
π
0
120 =
3 3 600=
3
2
3π
1350= 2 π
4 450=
2 4

5π 1 π
1500= 300=
6 2 6

1800= π 0 00
3600= 2π

7π 1 11π
2100= − 3300=
6 2 6

2 7π
5π0 − 3150=
225 = 2 4
4
4π 3 5π
2400= − 3000=
3 2 3
3π
-1 2700=
2
Exemple:
3π 2
π 3 sin =
sin = 4 2
3 2
3π
sin π = 0 sin = −1
2
sin 0 = 0
sin 2π = 0
π
sin =1 7π 1
2 sin =−
6 2
 Funcţia tangentă
3
⎧π ⎫
tg : \ ⎨ + kπ / k ∈ ⎬ →
⎩2 ⎭

π
900=
2π 2 1
1200= 0 π
3 60 =
3
03π π
135 = 450=
4 4
3
5π π 3
1500= 300=
6 6

1800= π 00 0
360 = 2π
0

7π 11π
2100= 3300= 3
6 6 −
3
5π
2250= 7π
4 3150=
4
5π
0 4π 3000= −1
240 = 3
3 3π
2700=
2
Exemple:
⎛π ⎞ 3
tg ⎜ ⎟ =
⎝6⎠ 3
⎛π ⎞
tg ⎜ ⎟ = 3
⎝ 3⎠ − 3
⎛π ⎞
tg ⎜ ⎟ nu are sens
⎝2⎠
⎛ 5π ⎞ 3
tg ⎜ ⎟ = −
⎝ 3 ⎠ 3
tgπ = 0