Sunteți pe pagina 1din 16

Masurarea tensiunii

arteriale si pulsului

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Cuprins

Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati

Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea
sistolica si diastolica

Metode de masurare a TA

Unda de puls

Detectoare IR pentru puls

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Presiune. Tensiunea arteriala

Presiunea arteriala este presiunea sangelui din interiorul
sistemului circulator

Tensiunea este forta cu care peretele raspunde la o presiune
aplicata

Presiunea (p): forta (F) aplicata unei unitati de suprafata (S)

F
p=
S

Presiunea unui fluid:

Componenta statica (presiunea hidrostatica)

Componenta dinamica, datorata curgerii (presiune hidrodinamica)

 v2 ● h – inaltimea coloanei de lichid


p= g h ● v – viteza de curgere

● ρ – densitatea lichidului

2 ● g – acceleratia gravitationala

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Presiune. Tensiunea arteriala

Semnificatia presiunii statice / dinamice:

Presiune mai mare exercitata de coloane de lichid mai inalte

Presiune mai mare la viteze de curgere mai mari


Unitati de masura pentru presiune:

Sistemul international (SI): N/m2 = Pa (pascal)

Alte unitati:

Bar, atmosfera (presiunea exercitata de o atmosfera)

1 bar = 105 Pa; 1 atm = 1.01325 bar

Unitati manometrice:

mmHg (torr) – inaltimea unei coloane de mercur care exercita o anumita presiune
hidrostatica echivalenta

760 mmHg = 1 bar = 10000 Pa

cmH2O – inaltimea unei coloane de apa care exercita o anumita presiune hidrostatica
echivalenta

1 cmH2O = 98.0638 Pa

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Presiune. Tensiunea arteriala

Aplicatie:

Conversie intre mmHg si cmH20 (1 mmHg = 1.3534 cmH2O)
 ρ Hg = 13534 k g/m3
p= g h
 ρ H20 = 1000 kg/m 3
p= Hg g h Hg = H2O g h H2O

100 mmHg = 13.534 x 100 mmH2O  h
hH2O = Hg Hg
= 1353.4 mmH2O  H2O
= 135.34 cmH2O h H20 mm=13.534⋅h Hg mm
h H20 cm=1.3534⋅h Hg mm

Calculatrea inaltimii coloanei de sange arterial dintr-un vas de sange
perforat

Se considera densitatea sangelui aproximativ egala cu a apei

O presiune sistolica de 120 mmHg implica o coloana de 1.3534 X 120 = 162.41 cm apa
(sange)

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Tensiunea sistolica si diastolica

Datorita contractiilor ritmice ale cordului si curgerii
pulsatile, valorile TA vor varia intre:

O valoare maxima – in timpul sistolei (TA sistolica)

O valoare minima – in timpul diastolei (TA diastolica)


Valori normale:

Depind de varsta si sex – valori mai mici la copii si mai mari la
batrani, datorita elasticitatii scazute a peretil vasculari, valori
mai mici la femei comparativ cu barbati

Variabilitate individuala

O TA sistolica intre 90-120 mmHg este considerata normala

O TA diastolica intre 60-80 mmHg este considerata
normala

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Profilul presional in arborele
circulator

Diferentele de presiune
intre sistola si diastola
sunt maxime in vasele
mari si diminua pana la
nivelul capilarelor

Presiunea venoasa este
practic neinfluentata de
ciclul cardiac


Presiunea medie – definita ca:

TAmedie = (TAsistolica + 2 x TAdiastolica) / 3

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Masurarea TA

Metode invazive:

cateterism


Metode non-invazive:

Metode palpatorii

Metode auscultatorii

Metode oscilometrice

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Metoda auscultatorie

Se foloseste un stetoscop si un sfigmomanometru
conectat la o manseta gonflabila

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Metoda auscultatorie
1. Manseta este pozitionata in 1/3 inferioara a bratului
2. Stetoscopul este pozitionat mai jos de manseta, in zona
unde se poate palpa pulsul arterei brahiale
3. Manseta se umfla pana la o presiune la care nu se mai aud
zgomote arteriale (sau nu se mai poate palpa pulsul arterial
in aval)
4. Manseta se dezumfla lent (1-2 mmHg / secunda) in timp ce
se ausculta artera cu stetoscopul
5. Tensiunea sistolica se citeste atunci cand primele zgomote
arteriale se aud prin stetoscop
6. Tensiunea diastolica se citeste in momentul in care nu se mai
aud zgomote de flux

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Metoda auscultatorie

Explicatia zgomotelor arteriale:

Presiunea initiala colabeaza artera → fluxul sangvin dispare →
nu se aud sunete arteriale

Fluxul sangvin arterial reapare atunci cand presiunea din
manseta scade sub valoarea TA sistolice; fluxul este turbulent
datorita compresiei care modifica geometria vasului → se aud
zgomote arteriale ritmice

Cand presiunea din manseta scade sub valoarea TA diastolice,
fluxul devine laminar → nu se mai aud zgomote


Uneori, in special la varstnici, zgomotele de flux se pot auzi pana la valori foarte
scazute ale presiunii din manseta. Acest lucru se datoreaza unor modificari
patologice ale peretilor arteriali (placi de aterom, elasticitate scazuta) care creaza
conditii de turbulenta si in absenta compresiei. In aceste conditii, metoda descrisa
nu poate determina corect valoarea TA diastolice

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Metoda auscultatorie

Influenta vitezei de dezumflare a mansetei asupra
preciziei masuratorii

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Unda de puls

Este o unda de presiune propagata prin peretii
arteriali, cu o viteza mult mai mare decat a sangelui

Poate fi palpata prin compresia unei artere pe o
suprafata solida (os, tendon); exemplu:

Pulsul arterei radiale se palpeaza la nivelul articulatiei
pumnului, prin compresia arterei pe suprafata radiusului

Pulsul arterei mandibulare se poate palpa in apropierea
unghiului mandibului, prin compresia arterei pe suprafata
osoasa


Frecventa pulsului = frecventa cardiaca

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Detectoare IR pentru puls
(frecventa cardiaca)

Detectoarele sunt plasate de obicei pe degete

Principiu:

O raza IR (infrarosie) traverseaza tesutul si apoi este
captata de un detector (fotocelula)

Absorbtia IR se datoreaza sangelui din capilare

Fluxul capilar este mai mare in sistola si mai mic in diastola
→ modificari ciclice ale absorbtiei in IR

Frecventa de variatie a absorbtiei este egala cu frecventa
cardiaca

Acelasi tip de detector poate masura si nivelul de oxigen din
sange (pulsoximetru):

Gradul de absorbtie depinde de concentratia de hemoglobina
oxigenata din sange

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Pulsoximetre

Copyright Roger W. Stevens


Sursa imaginilor: Wikimedia Commons

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului


Materiale suplimentare

http://www.mfi.ku.dk/ppaulev/chapter8/Chapter8.htm

http://www.mfi.ku.dk/ppaulev/chapter12/Chapter12.htm

http://www.hhmi.org/biointeractive/museum/exhibit98/index.html

http://www.hhmi.org/biointeractive/cardiovascular/animations.html

http://www.hhmi.org/biointeractive/vlabs/cardiology/index.html

UMF Carol Davila – Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului

S-ar putea să vă placă și